Noua mituri despre cafea

Scris de Autor invitat, pe 26. 10. 2011, acum 4 zile, 18 ore

Cafeaua are efecte benefice asupra tonusului nostru zilnic dar si asupra sanatatii noastre. Secretul sta in calitatea si cantitatea cafelei pe care o consumam, iar daca raportul cantitate-calitate este cel corect beneficiile vor aparea. Despre cafea au aparut de-a lungul timpului o multime de presupunerii legate de modul in care ne afecteaza sanatatea. Iata o serie de noua mituri legate de cafea si explicatiile cercetatorilor cu privire la acestea. 1. Cafeaua poate provoca hipertensiune arteriala

Adevarat. Cafeina poate creste tensiunea arteriala, dar de cele mai multe ori tranzitoriu. Studiile pe termen lung nu au gasit nicio legatura intre consumul regulat de cafea si hipertensiunea arteriala. Pentru persoanele cu hipertensiune arteriala este indicata trecerea la cafeaua decofeinizata, care imbunatateste controlul tensiunii arteriale.

2. Cafeaua poate creste colesterolul

Adevarat: Boabele de cafea contin cafestol, un compus chimic ce creste nivelul colesterolului daca este consumat. Daca beti cafea instant sau cafea simpla care a trecut printr-un filtru de hartie, bautura dumnbeavoastra va contine doar o cantitate neglijabila de cafestol. In schimb, cafeaua traditionala turceasca, greceasca si scandinava, care este pregatita prin metoda presei franceze poate contine un nivel ridicat de cafestol. Studiile au aratat ca un consum sistematic al acestui tip de cafea poate creste nivelul de colesterol si riscul de atac de cord. In contrast, alte studii sugereaza ca un consum regulat de cafea filtrata nu creste riscul unei boli de inima sau accident vascular cerebral.

3. Cafeaua previne depresia Adevarat. Consumul de cafea obisnuit este legat de un risc mai mic de depresie, cel putin in randul femeilor, conform studiilor preliminare. Cafeaua consumata zilnic ne da o stare de bine si energie, reducand senzatia de tristete si pesimism.

4. Cafeaua poate produce avort spontan Adevarat. Consumul exagerat de cafea in timpul sarcinii este legat de avortul spontan si greutatea scazuta la nastere. Un fat in dezvoltare nu metabolizeaza cafeina. Cercetariile au demonstrat ca ea doar traverseaza placenta. Pentru a limita acest risc, medicii indeamna femeile insarcinate sa nu consume mai mult de o ceasca de cafea pe zi sau doua cani de ceai.

5. Cafeaua contine multe calorii Fals. Cafeaua neagra, simpla nu contine aproape nicio calorie. Nu acelasi lucru se poate spune despre cafelele la moda vandute de comerciantii de cafea cu amanuntul. Ele sunt de multe ori incarcate cu zahar, grasimi si gramezi de calorii care pot contribui la cresterea in greutate.

6. Cafeaua poate cauza diabet zaharat Fals. Oamenii care beau cafea in mod regulat au un risc mai mic decat media populatiei pentru diabet de tip doi. Riscul redus a fost observat atat la cafeina, cat si la cafeaua decafeinizata, ceea ce sugereaza ca exista altceva in afara de cafeina care explica efectul. O posibilitate este un compus cunoscut sub numele de acid clorogenic.

7. Cafeaua poate determina aparitia bolii Parkinson

Fals. Studiile au aratat ca barbatii care beau multa cafea prezinta un risc mediu pentru Parkinson, o boala marcata de tremor si dificultatea de a coordona miscarile. Cofeina previne moartea celulelor nervoase care produc dopamina, un neurotransmitator care este miezul bolii Parkinson, potrivit unor studii pe animale. La femei, relatia dintre consumul de cofeina si Parkinson este un pic mai complicata. Cafeina are un efect benefic asupra femeilor care nu folosesc estrogen, dar nu si la cele care iau hormoni.

8. Cafeaua cauzeaza leziuni hepatice Fals. Dovezi recente sugereaza ca cafeaua scade riscul cirozei hepatice, dar si a cancerului de ficat, desi nu exista nicio explicatie clara a efectului aparent protector. Consumul mare de cafea poate creste riscul pentru alte forme de cancer arata alte studii recente.

9. Cafeaua ne protejeaza impotriva gutei Adevarat. Cercetatorii au gasit o legatura intre consumul mare de cafea si cafea decofeinizata si reducerea riscului de guta. Guta este o boala dureroasa in care cristalele de acid uric se acumuleaza in articulatii. In afara de reducerea nivelului de acid uric in sange, cafeaua poate reduce riscul de rezistenta la insulina.

tia i c : n lume se beau zilnic aproximativ 1.400 de milioane de ce ti cu cafea. Cafeaua este al doilea cel mai consumat produs la nivel mondial dup ulei i al doilea bun n materie de tranzac ii din lume, dup petrol.

Cafeaua decofeinizata se obtine prin tratarea boabelor de cafea bruta, nesfarmata cu vapori suprancalziti, dupa care se extrage cafeina cu benzen, cloroform sau alti solventi. Resturile solventului se ndeparteaza cu vapori de apa. Apoi se usuca, se prajeste si se macina. n urma acestor procese ramn n cafea uleiuri volatile si acid cafetanic. La prajire se formeaza o cantitate mica de cafeol si din aceasta cauza cafeaua decofeinizata nu are o aroma puternica. Exista 2 feluri de cafea decofeinizata: saraca n cafeina (cca 0,2% cafeina) si lipsita aproape complet de cafeina (0,08% cafeina). 60o Chimia ceaiului Compozitia frunzei de ceai Compusi Polifenoli Cafeina(sau teina) Teobromina Aminoacizi Acizi organici Glucide Proteine Lignina si celuloza Lipide Clorofila Procentaj pe materie uscata 36,0 3,0 0,2 4,0 0,5 17,0 15,0 13, 0 3,0 0,5

-prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare. -primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor. -incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. -cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda.
Dup cum se cunoa te, cafeaua dobnde te calit ile ei specifice numai n momentul pr jirii, opera iune de mare importan a sub aspect tehnologic, n lungul i anevoiosul drum parcurs de boabele de cafea pe calea transform rii acestora ntro cafea a c rei calitate va trebui s corespund exigen ei consumatorilor.