Sunteți pe pagina 1din 4

- Comparatie

Expresionismul a aparut in Germania, la inceputul secolului XX, iar ulterior a capatat o rezonanta universala. Mai mult o stare de spirit decat o miscare arhitectonica propriuzisa, expresionismul a aparut de la presupunerea ca o cladire poate transmite un gand sau o ide fara mijlocirea conventiilor sau a stilurilor arhitectonice. Potentialul sau de expresie dramatica a devenit evident dupa Primul Razboi Mondial, cand a constituit punctual de plecare pentru arhitectura moderna. Formele expresioniste i-au interesat si pe arhitectii aflati la granitele modernismului, cum e cazul arhitectilor Le Corbusier si Jrn Utzon, ale caror opere, Capela Notre Dame Du Haut de la Ronchamp si respectiv Sydney Opera House sublimeaza functia si contextul intr-o extraordinara serie de forme. Capela Notre Dame du Haut(1955) nu este numai inovatoare, provaocand si astazi reactii extreme. Situata in estul Frantei, pe o coasta de deal deasupra satului Ronchamp, biserica este raspunsul specific la situl in care a fost amplasata, cu care se afla intr-o perfecta osmoza, fiind un omagiu adus comuniunii om-natura. De asemenea, Le Corbusier a simtit o relatie sacrala intre dealul pe care este asezata catedrala si imprejurimile acesteia Muntii Jura, in departare, si dealul in sine, care domina peisajul : Aici vom construi un monument dedicat naturii si il vom face scopul vietii noastre.
1

In aceeasi maniera, Opera din Sydney (1956-1973) este proiectata in deplina concordanta cu situl: privind peste portul Sydney, Opera este ca o sculptura din acoperisuri sferice, precum niste scoici imbricate in ceramica alba. Acestia au incercat astfel sa confere principalelor aspecte functionale ale cladirii in raspuns poetic la mediul inconjurator in care erau situate, indepartatandu-se un pic de strictul principiu modernist forma urmeaza functia, in acelasi timp imbinand foarte bine fiecare element din proiect. De asemenea, atutudinea lui Jrn Utzon fata de arhitectura era exprimata intr-o nota a lui Louis Kahn, vestitul architect American. Kahn descria arta asa: Pe de o parte a liniei este adevarul tehnica, realitatea, matematica si altele la fel. Pe cealalta parte stau aspiratiile umane, visele si sentimentele. Arta este intalnirea liniei adevarului cu cea a aspiratiilor umane. In arta, una nu isi are rostul fara cealalta.. Le Corbusier, intai de toate este pictor si mai apoi architect, a gandit intotdeauna arhitectura ca un limbaj al formelor plastice in spatiu. Se observa ca in picture sa transpare esenta metodei sale de creatie plastica a volumelor, dupa cum in numeroase din rezolvarile sale arhitecturale se gasesc elemente si detalii gandite compositional ca tablouri in spatiu. Cele doua fatete ale personalitatii sale artistice au la baza identitatea de gandire plastica, se conditioneaza, se interpatrund si se explica reciproc: compozitie picturala arhitecturala, plastica arhitecturala purista. Dar cele doua opere sunt remarcabile i din alt punct de vedere: sunt complet unice.Sunt cu siguran o cldiri moderne, dar modernismul expresionist al acestora nu era deloc acelasi cu stilul internaional rectiliniar al epocii. Din nou, localizarea aduce i ea un enorm ajutor, aezarea uneia la captul unui promotoriu, nconjurat de ap din trei pri si a celeilalte pe o coasta de deal, muntii Jura dominand orizonturile in departare fiind exploatate la maximum de catre cei doi arhitecti. Conceptul Operei din Sydney porneste de la respectarea inaltelor cerinte ale teatrelor contemporane: traditionalul turn al scenelor, cu suficienta inaltime erticala pentru decoruri si pentru locurile de deasupra scenei trbuie sa domine exteriorul operei; tavanul pentru public trebuia sa fie mai jos, iar foyerul si mai jos. Utzon a realizat aceasta problema intr-o maniera unica, propunand trei seturi de cochilii, de marimi din ce in ce mai mari,
2

interpatrunzandu-se. Apoi, arhitectul a sugerat un fel de proces pe podiumul in trepte, care nu ar revela nimic vizitatorilor in afara de scoici, cer si apa. Toate functiunile erau rezolvate dedesubtul podiumului. In timpul spectacolului, publicul era dus intr-o alta lume, diferita de cea obisnuita, care ii cufunda in visare. Acoperiul fusese iniial conceput de Utzon ca o serie de parabole suprapuse, folosind tehnologia membranei de beton cu un subtire strat de beton armat de 75-100 mm grosime, dar pentru c inginerii constructori nu au reuit s gseasc o soluie tehnic pentru a le construi, planurile au trebuit refcute. Dupa 3 ani de munca asidua cu ingenerul structurist Ove Arup, Utzon a venit cu uimitoarea, simpla, dar salvatoarea idee de a construi elementele acoperiului din seciuni de calote ale aceleiasi sfere, ntreptrunse, ogivale n seciune transversal. Aceasta permitea prefabricarea coastelor de beton, toate avand aceeasi raza. Cu cat calota devenea mai mare, urmatorul element era adaugat deasupra. Faptul acesta a permis reducerea duratei de construcie i a dus la crearea formei att de bine cunoscute n ziua de astzi. Si in cazul Capelei Notre Dame du Haut, formele complexe pleaca de la niste parabole, acustice, jucand in acelasi timp si un rol practice pe peretele de est; reflecta sunetul in afara altarului pentru pelerinii adunati pe deal. La fel ca si in cazul operei din Sydney, Capela de la Ronchamp are o form sculpturala, aici fiind creeata de peretii grosi, curbati in special peretele sudic, in forma de contraforti, dar si imensul acoperis curbat, precum o coaja din beton. Mici, pictate stralucitor si apparent neregulate, ferestrele, precum niste perforari ale zidurilor groase dau o lumina obscura dar emotionanta inauntrul cladirii reci, marita indirect de lumina venita de la lumimatoare, creind si aici vizitatorului un mediu perfect pentru a evada in rugaciune. Greutatea peretilor este inselatoare, precum marturiseste insusi arhietctul: Coaja de beton a fost asezata
3

deasupra peretilor care sunt absur, dar practice de grosi. Inauntrul lor sunt, totusi, stalpi de beton armat.. Coaja se sprijina pe acesti stalpi, dar nu atinge peretii. O fasie de lumina de 10 cm va uimi. Interiorul Capelei este modest, cu strane plane pe latura din sud doar. Peretele este curb, acoperisul surb, chiar si pardoseala este curbata inspre altar, urmarind forma dealului.Deasupra altarului plan, peretele estic este punctat de cateva ferestre-orificii si o singura fereastra substantiala cu Sculptura Fecioarei Maria cu Pruncul, care se vede si de afara si foloseste si pelerinilor care se roaga din afara capelei. Se observa deci ca, desi reprezinta programe de arhitectura diferite, cele doua edificii sunt oarecum asemanatoare: apartin aceluiasi stil architectural, expresionismul, desi nici una nu poate fi incadrata cu totul in acest stil), amandoua se armonizeaza perfect cu situl, sunt unice in istoria arhitecturii, deoarece nimeni nu a mai facut asemanator. Cu aceste cladiri, arhitectii au dovedit un mare talent creator de forme in spatiu, precum si capacitatea lor de a stapani si a modela mase uriase de beton, dandu-le viata si sensibilitate. De asemenea, ambele cladiri au fost construite intr-o perioada de transformari profunde (anii 50-60), in care orasele se refaceau in urma razboaielor mondiale.In acesti ani, vechii maestri care inca mai traiau, precum le Corbusier ridicau opera semnificative, in care dovedeau o mare receptivitate la noile schimbari, iar noii artisti innoiau arhitectura cu opera din ce in ce mai deosebite, cum e cazul lui Jrn Utzon. Explozia arhitecturii high-tech n anii 70 un stil complet diferit a fost iniiat de Opera din Sydney, care a artat cum arhitecii i inginerii pot colabora pentru a elabora tipuri extraordinare i cu totul noi de construcii, iar formele naturale, subtile, simple dar complexe in acelasi timp ale Capelei de la Ronchamp au deschis drumul postmodernismului.

BALTAG GEORGIANA AN 3, SEMIAN A , 2009-2010

S-ar putea să vă placă și