P. 1
Regimul Alimentar in Steatoza Hepatica

Regimul Alimentar in Steatoza Hepatica

|Views: 464|Likes:
Published by mugurcalin

More info:

Published by: mugurcalin on Mar 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/08/2014

pdf

text

original

Ce presupune regimul alimentar?

Tratarea steatozei hepatice prin regim alimentar este esentiala, aceasta este parerea specialistilor din domeniu. In cazul steatozei alcoolice, stoparea consumului de alcool reprezinta primul pas. Dieta celor afectati trebuie sa contina branza proaspata de vaci, sfecla rosie, salata de morcovi, carne de pasare. De asemenea, regimul zilnic trebuie sa contina neaparat o cantitate insemnata de alte legume si fructe. Alimentele interzise din acest regim alimentar sunt: grasimile de origine animala, carnea de porc, carnea de oaie, mezelurile, alimentele prajite, afumaturile si dulciurile. Alte recomandari se fac in ceea ce priveste orele de somn (minimum 8 ore), repetarea periodica a analizelor de sange, consumul mare de fructe si legume, efectuarea zilnica a exercitiilor fizice si repetarea ecografiei abdominale la 6-8 luni de la primul control. Medicamentele hepatotoxice, administrate fara recomandarea medicului, sunt complet interzise. Ele pot avea efecte adverse daca nu sunt administrate in mod corespunzator. Dieta recomandata Nu exista nici un tratament specific pentru vindecarea ficatului gras. In cazul in care cauza este consumul de alcool, se va renunta la acesta. Daca motivul il constituie obezitatea, se va initia un program de slabit prin care se va reduce greutatea corporala si se va preveni ingrasarea. Se vor evita anumite alimente, cum ar fi: painea, orezul alb, cerealele si zaharul concentrat. Persoanele diagnosticate cu ficat gras ar trebui sa manance alimente bogate in fibre, cu cat mai putine grasimi saturate si cu putine calorii. Mai mult, caloriile acestor alimente nu trebuie sa depaseasca 30% din totalul caloriilor zilnice. Painea si cerealele Pot fi consumate: paine din cereale integrale, biscuiti din grau integral, quinoa, orez brun, grau bulgur, fasole boabe. Painea alba ar trebui sa fie evitata. Carne, legume si fructe In cazul unor persoane ar putea fi suficient consumul carnii de pui fara piele, carnea de vita macra de vitel sau iepure slaba sau peste slab. Ar trebui sa se evite carnea rosie, bacon, carnea de porc, cremvustii, mezelurile, pestele gras cum ar fi tonul si somonul. Ar trebui sa se limiteze cantitatea de produse lactate consumate cum ar fi lapte, branza, unt, margarina si smantana. Galbenusul de ou ar trebui evitat, iar albusul de ou consumat de doua ori pe saptamana. Sunt permise din belsug fructele si legumele proaspete. Proteine Carnea slaba, fasolea, soia si fructele de mare contin proteine fara grasimi si pot fi consumate de catre cei care au ficatul gras. Desert Persoanele cu ficat gras ar trebui sa consume fructe proaspete la desert, in loc de prajituri, gogosi si alte produse de patiserie. Cei care au diabet, ar trebui sa urmeze regimul alimentar specific bolii. Diabeticii vor controla putin mai greu problema ficatului gras, trebuie sa acorde o atentie speciala acestei probleme si vor consuma doar alimente cu un continut scazut de glucide. Supe si bauturi Supa de legume (cartofi, broccoli, ardei, morcov) este indicata in cazul persoanelor cu ficat gras. Supa de varza ar trebui exclusa. Mai mult, supa de pui nu este recomandata si nici supa de peste, ciuperci, de carne de vita. Alcoolul si bauturile carbogazoase ar trebui complet evitate. Este permis doar consumul ocazional, eventual, nu si cel regulat.

1

Folosind aceste repere. piure de legume. De asemenea se va preveni ciroza hepatica sau chiar transplantul de ficat.Alimentatie bogata in glucide (dulciuri/fainoase) . iar in altele mai restrictiv. Exemplu de meniu Mic dejun: fulgi de ovaz cu lapte. regimul alimentar si exercitiile fizice vor atenua simptomele provocate de ficatul gras. fructe.Proteine in cantitate normala . Pentru prepararea hranei se va evita folosirea de grasimi (mai ales cele saturate) sau prea mult ulei. se pot pregati diverse meniuri pentru dieta persoanelor care au ficat gras. in timp ce regimul alimentar in hepatita cronica. Cina: peste fiert. Este recomandata folosirea uleiului de masline. Gustare: branza telemea. Gustare: iaurt degresat. poate impune ca in unele momente regimul poate fi mai larg. necesita regim alimentar suplimentar deosebit. ceai cu lapte. 2 . Gustare: omleta cu albusuri de ou. este mult mai lax . intrucat acest aspect ar putea inrautati situatia. Pranz: supa de legume. carne de pui sau vita slaba. Eliminarea alcoolului. Cu toate acestea. dar si prajelile. iar activitatea fizica nu trebuie sa lipseasca. nu este indicata pierderea rapida in greutate.Consum moderat de grasimi in special animale . Principii generale de regim in boli de ficat: . in functie de boala .starea de moment a bolnavului. Respectarea sfaturilor dietetice nu va contribui doar la imbunatatirea functiei ficatului ci si la scaderea in greutate. eliminarea toxinelor si instalarea unei stari de bine. ceai cu lapte. un cartof copt. Regimul alimentar in bolile de ficat Principii generale Regimul alimentar in bolile de ficat Regimul alimentar in bolile de ficat este diferentiat in functie de boala si bolnav: . Nu se vor depasi caloriile permise zilnic.alte boli asociate (bolnavii de ficat fac frecvent si gastrite/ulcer).mai reduse in ciroza cu encefalopatie (tulburari de memorie si constienta). Scaderea in greutate se va face lent si treptat si ar putea dura chiar si 6 luni sau mai mult. o ceasca cu ceai. o ceasca cu ceai de macese.regimul alimentar in ciroza este mai restrictiv.

Renuntarea totala la alcool. placinta cu mere sau branza dulce. . kefir. vita. . curcan.Lapte si lactate: lapte dulce slabcu cafea. salata verde. dafin. biscuiti simpli (populari). gris. de legume. miere. . marar.Carne fripta: pui. lapte batut. piure. ulei de floarea soarelui sau de masline neprajit. . . cu branza de vaca. zmeura. vita. stiuca. spanac.fasole verde.Cartofi natur. . . cimbru. Alimente permise In bolile de ficat sunt permise urmatoarele alimente: . sare normal daca nu este contraindicata . biban). gemuri. . branza dulce de vaca.. dovlecei. morcovi.Sare in cantitate normala in hepatite. leustean. cas. de orez. neprajite. . cremwursti. telemea desarata.Se recomanda 5-6 mese pe zi mai reduse cantitativ. .Sote-uri si piureuri de legume . .Dulciuri si prajituri: pregatite cu putine oua si foarte putina grasime. . chimen.Mezeluri: sunca de Praga.preferabil. carne slaba.ciroza. de ovaz. compoturi. gulii. mamaliguta.Paste fainoase de orice fel. peste slab alb rasol simplu sau impanat cu legume. sfecla. citrice. perisoare.Peste slab (salau. . prajituri uscate. conopida. struguri.Ciorbe si supe de carne de pui. capsuni. urda. . rasol cu legume. iepure de casa. rosii. peste slab. fara piele si grasime. sucuri si siropuri de fructe sau legume. .Grasimi: unt. . ardei gras.Paine: paine veche de o zi. lamaie. 3 . sos alb de rosii sau de zarzavat.Sosuri fara grasime prajita. prune. telina. galusti. redusa sau zero in ciroze cu lichid . pepene verde. sub forma de salate sau pregatite fara ceapa ori rantasuri si cu unt sau ulei nefiert. chifle.Oua fierte moi doua/saptamana albus sub forma de omleta in abur sau sufleuri. jeleuri: mere. iaurt slab. prajituri cu miere. dulceturi.dupa sete . copti in coaja cu putin unt sau ulei. fiert. tarte cu fructe sau marmelada.Lichidele .Bauturi: apa plata . aluaturi fragede. smochine. fragi. omleta dietetica. perisoare sau chiftele fierte. parizer slab condimentat. gem.Condimente: patrunjel.Fructe crude. coapte la cuptor.

varza. . inghetata. fructe de mare. ridichi. . . afumaturi. alune. fasole.Grasimi: untura. .Carne: de porc. bauturi pe baza de cola. maioneza.Paine: calda.Supe: supe grase de porc. mezeluri. tuica. slanina. icre de peste. . ciuperci. .Peste gras (nisetru. rinichi. alcool (bere.omleta. ciocolata. vinete. smantana. sardele. peste afumat.Condimente: piper.). cacao. înfiltrarea grasă a ficatului necesită o abordare serioasă. mustar. masline sarate. sunca grasa. paine neagra. . muraturile. ardei iute. biscuiti preparati cu grasime sau cacao. 4 . Înainte de toate este nevoie să se suprime factorii exogeni sau endogeni care au condus la instalarea afecţiunii. otet.Fructe cu coaja si samburi . bauturi gazoase (daca exista meteorism). ficat. cega. . DIETOTERAPIA ŞI FITOTERAPIA STEATOZEI HEPATICE Tratarea ficatului gras chiar şi în lipsa unor simptome evidente este esenţială. morun. telina. praz. . vin. heringi). usturoi. kaiser si similare. porc. somn. rata. Apariţia bruscă a steatozei hepatice duce la distrofia acută a ficatului iar starea cronică. migdale. etc.Bauturi: cafea. Din aceste motive. hrean. organe (creier. ochiuri prajite. . în unele cazuri instalează ciroza atrofică a ficatului. plamani). . afumaturi. raci. tort.Legume: fasole si mazare uscata. ceapa.Dulciuri si prajituri: cu creme grase. gasca. deoarace neglijarea tulburării poate avea consecinţe dintre cele mai periculoase. boia.nuci. conserve de peste. carnea prajita. vanat. gasca. carnea conservata prin afumare.Lapte si lactate: lapte gras.Ciorba de burta.branzeturi fermentate.Alimente interzise Sunt interzise: . dafin. rata.Oua . . frisca ori grasime. pregatite cu oua. rosii in cantitati mari si necojite.

somn. prin conţinutul mare de betaină contribuie la ameliorarea afecţiunii. carne şi orice alt preparat din porc. Hidraţii de carbon trebuie să provină din surse cât mai naturale şi să fie în cât mai mică măsură glucide cu absorbţie rapidă. Bolnavii hepatici nu tolerează băuturile şi mâncărurile reci. Sfecla roşie. condimentele iuţi şi picante (ketchup. Steatoza hepatică apare frecvent la vegetatrienii care nu au o alimentaţie foarte diversificată. de brânză zilnic. iar suplimentele ori medicamentele care le conţin trebuiesc evitate. Unele cercetări indică că administrarea de 400 g. Alimentaţia zilnică trebuie să conţină mai mult de 120 g de proteine. Dieta trebuie să fie normalcalorică. ca un simptom al hipoproteinismului. Brănza prospătă de vaci. 5 . prăjelile. conserve de carne sau peşte. Lipidele neutre sunt. somoni). Se mai recomandă consumul de peşti graşi (crap. coji de citrice . datorită conţinutului mare de cazeină poate să se consume în cantităţi mari. grăsimi animaliere (unt. răcoritoarele industriale. Hrana zilnică trebuie să conţină 300-350 g. sfecla pentru zahăr precum şi salata de sfeclă cu hrean. chiar şi în cantităţi mai mari. în general dăunătoare. boia iute. betaină. frişcă. S-a constatat că o dietă hiperproteică şi hipoglucidică face mai mult rău decât bine. carnitină. Uleiurile vegetale bogate în acizi graşi mono şi polinesaturaţi (uleiuri presate la rece). de glucide. smântână. REGULI DIETETICE ALIMENTE DĂUNĂTORE Se evită alimentele cu acţiune hepatotoxică sau antilipotropă ca: alcool. Din acest motiv dieta în steatoza hepatică a diabeticilor este pretenţioasă şi trebuie monitorizată. Este necesar ca alimentele să conţină colină. îngheţata. deasemenea. în cantităţi mici sunt lipotrope. benefic peştele gras. ALIMENTE BENEFICE Gălbenuşul crud de ou (bogat în colină) şi brânza proaspătă de vaci (bogată în metionină) sunt alimente medicament în această afecţiune. Proteinele din alimente trebuie să conţină toţi aminoacizii esenţiali punându-se accent pe metionină. lin. etc) şi de Salmonidae (păstrăvi. Este. scurtează la jumătate durata bolii. mezeluri. carne grasă). normalglucidică şi hipolipidică. kurry picant. ardei iute. produsele de cofetărie.hreanul în cantităţi mici este permis). rântaşurile. Sarea şi zahărul rafinat se limitează până la o linguriţă pe zi. hiperprotidică. Efecte curative mai prezintă salata de morcovi cruzi raşi cu ulei presat la rece şi suc de lămâie. afumături. orice produs preparat "pane" (s-a constat că efectul nociv al acestora este specific steatozei hepatice). Este bine ca în alimentaţie să se excludă ciupercile şi grapefruitul. ceapă usturoi. berea fără alcool.REGIMUL ALIMENTAR Regimul alimentar este esenţial. vitamina B12 . Produsele bogate în tiamină (excesul de vitamină B1 poate fi chiar o cauză a infiltraţiei grase a ficatului) şi vitamina PP trebuiesc limitate.

Se administrează de 2 ori pe zi. FITOTERAPIE De efect. infloreşcenţe (Millefolii flos). infloreşcenţe (Origani flos) 1 parte [se poate înlocui cu cimbrişor (Thimus serpyllum)] -lichen de piatră (Cetraria islandica). ALIMENTE CE TREBUIESC RESTRICŢIONATE Pâinea şi alte panificabile. carne de pasăre. În acest scop se utilizează în paralel cu ceaiul lipotrop. şi a celor oceanici sunt mai puţin recomandaţi decât cei de baltă care sunt mai graşi şi decât cei de apă rece care sintetizează acizi graşi de tip omega cu lanţ lung. pseudobace (Juniperi fructus). Laptele şi lactatele sunt şi ele produse mai mult sau mai puţin tolerate. Peştii răpitori.De pe masa bolnavului de steatoză hepatică nu trebuie să lipsească fructele (minim 1 kg zilnic) şi legumele proaspete (minim 500 g. 2 părţi -sovârf (Origanum vulgare). una din următoarele formule (este bine ca preparatele regeneratoare să alterneze de la o zi la alta): 1. partea aeriană înflorită (Agrimoniae herba). talul (Lichen islandicus herba) 1 parte [se poate înlocui cu oricare specie de licheni] Ceaiul se prepară dintr-o lingură de plantă la o cană cua apă. chiar cu rezultate mai bune. în cantitate moderată. dar în nici un caz brânzeturile şi oule. zilnic). 1 parte -turiţă mare (Agrimonia eupatoria). se poate consuma carne slabă de vită.Praf de cicoare (Chicorium intibus) [partea aeriană] şi seminţe de armurariu (Silybum marianum) în părţi egale. Tratamentul trebuie să mai cuprindă o terapie de regenerare hepatică. 1 parte [se poate înlocui. partea aeriană înflorită (Chelidonii herba). ALIMENTE CU TOLERANŢĂ INDIVIDUALĂ Proteinele vegetale. O dată sau de două ori pe săptămână. în funcţie de individ. Se poate consuma. Pastele făinoase sunt mai tolerate datorită conţinutului mai mare de proteine şi a sărăciei în tiamină. cu frunze sau pseudobace proaspete de tuia (Thuja sp. 6 . conţinute mai ales de leguminoase. 3 părţi -ienupăr (Juniperus communis). chiar şi cele din făină integrală sau tărâţe (sunt bogate în vitamina B1) se limitează la 50-100g pe zi. Dacă se tolerează bine. somoni). recomandându-se pieptul care este mai sărac în grăsimi. cu excepţia Salmonidaelor (păstrăvi. Se obţine din râşnirea fină a materialului vegetal. fără piele. ele pot înlocui carnea. se ajustează în meniu după toleranţa individulă.Macerat la rece de troscot (Polygonum aviculare) sau de coada calului (Equisetum arvense) (este un extras de siliciu coloidal cu efect hepatoregenerator). pentru diversificarea meniului.)] -rostopasca (Chelidonium majus). este o infuzie lipotropă preparată din: -coada şoricelulului (Achilea millefolium). 2. Se administrează câte o linguriţă pe zi cu apă sau cu infuzia lipotropă.

cu 40 pauză). În convaleşcenţă. se poate utiliza cu bune rezultate şi pedicuţa (vezi şi PEDICUŢA ÎN FITOTERAPIE). STIMULAREA PANCREASULUI ÎN STEATOZA HEPATICĂ Pancreasul endocrin produce o substanţă lipotropă numită hormon lipocaic. în tratamentul steatozei hepatice. prin tonifierea 7 . bolnavul în refacere. este bine să urmărească şi un efect de sporire a secreţiei acestui hormon.După un calendar strict (14 zile.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->