MODUL 1 Microeconomie Macroeconomie Management General Managementul Resurselor Umane Managementul aprovizionarii si Desfacerii Productiei MICROECONOMIE TESTE DE EVALUARE

LICENTA

Testul nr. 1 Componentele stiintei economice sunt: 1. stiintele economice fundamentale (economia politica); 2. stiintele economice functionale (management, marketing, finante-banci, contabilitate, statistica, prognoza economica etc.); 3. stiinte teoretico-aplicative de ramura (in industrie, agricultura, comert, transporturi); 4. stiinte istorice economice si ale gndirii economice; 5. economia mondiala; 6. stiintele economice de granita; 7. stiinte ale viitorului. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2,3,4,6,7; b) 2,3,4,5,6,7; c) 1,3,4,5,6,7; d) 1,2,4,5,6,7; e) 1,2,3,4,5,6. ANS:e Testul nr. 2 Structurile verticale ale activitatii economice sunt: 1. economia familiei; 2. microeconomia; 3. mezoeconomia; 4. macroeconomia; 5. regionaloeconomia; 6. mondoeconomia. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 2,3,4,6; b) 1,2,3,4; c) 3,4,5,6; d) 2,4,5,6; e) 1,2,4,5. ANS: a 1

Testul nr. 3 In rndul agentilor economici se includ: 1. intreprinderile; 2. gospodariile familiale (menajele); 3. administratiile publice; 4. administratiile private; 5. institutiile de credit si asigurari; 6. agentii economici din alte tari (strainatatea); 7. agentii liberi. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 3,4,5,6,7; b) 1,3,4,5,7; c) 1,2,3,4,6; d) 1,2,4,5,6; e) 1,2,3,5,7. ANS: c Testul nr. 4 In functie de elasticitatea cererii fata de pret, se disting mai multe tipuri de cerere, dupa cum urmeaza: 1. cerere inelastica; 2. cerere perfect inelastica; 3. cerere subelastica; 4. cerere elastica; 5. cerere perfect elastica; 6. cerere cu elasticitate unitara; 7. cerere superelastica. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 2,3,4,5,7; b) 1,2,3,4,6; c) 1,2,4,5,7; d) 2,3,5,6,7; e) 1,2,4,5,6; ANS: e Testul nr. 5 Pretul bunului "X" scade de la 40 de unitati monetare (Po) la 30 unitati monetare (P1), iar cererea la acest produs creste de la 400 de bucati (Co) la 600 de bucati (C1). Calculati coeficientul de elasticitate al cererii si alegeti raspunsul corect din variantele de mai jos: a) -1; b) -2; c) -3; d) -4; e) -5. ANS: b 2

Testul nr. 6 Oferta poate fi: 1. individuala; 2. generala; 3. totala; 4. agretata (globala); 5. mondiala. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 2,3,4; b) 1,2,3; c) 1,4,5; d) 2,3,5; e) 1,3,4. ANS: e Testul nr. 7 Legea ofertei exprima: a) relatia dintre oferta si pret, in cadrul careia oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul; b) relatia dintre oferta si pret; c) relatia dintre pret si piata; d) o relatie temporara in cadrul careia oferta evolueaza in sens opus cu pretul; e) relatia dintre oferta si pret, in cadrul careia oferta evolueaza in sens opus cu pretul. Alegeti varianta corecta. ANS: a Testul nr.8 In functie de modul in care oferta reactioneaza la modificarile de preturi, se disting mai multe feluri de oferta: 1. oferta variata; 2. oferta elastica; 3. oferta cu elasticitatea unitara; 4. oferta perfect elastica; 5. oferta inelastica; 6. oferta perfect inelastica sau perfect rigida; 7. oferta relativa. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 2,4,5,6,7; b) 1,2,3,4,5; c) 3,4,5,6,7; d) 2,3,4,5,6; e) 1,3,4,6,7. ANS: d

Testul nr. 9 Capitalul reprezinta: a) ansamblul bunurilor reproductibile, rezultate ale unei activitati anterioare, utilizate in producerea de bunuri materiale si servicii destinate realizarii ca marfuri pe piata in scopul obtinerii de profit; b) o suma importanta de bani; c) ansamblul serviciilor destinate realizarii ca marfuri pe piata in scopul obtinerii de profit; d) ansamblul marfurilor de pe piata; e) totalitatea valorilor imobiliare de care dispune un investiror. Alegeti varianta corecta ANS: a

Testul nr. 10 Randamentul se defineste ca : a) raport intre cantitatea de bogatie produsa si cantitatea de resurse absorbite in decursul producerii ei; b) valoare a productiei create; c) efort depus pentru rezolvarea unor sarcini de productie; d) valoarea in dolari a efortului depus de muncitori in procesul de productie; e) suma de bani ce revine fiecarui angajat. f) Alegeti varianta corecta ANS: a

Testul nr.11 Principalii factori de productie sunt: 1. inteligenta oamenilor; 2. creatia stiintifica; 3. munca; 4. natura (pamntul); 5. capitalul. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2,3; b) 2,3,5; c) 3,4,5; d) 2,3,4; e) 1,2,4. ANS: c

Testul nr. 12 Capitalul tehnic folosit in activitatea economica, denumit si capital fizic, productiv sau net, este constituit din doua mari componente: 1. capitalul fix; 2. capitalul bancar; 3. capitalul in valuta; 4. capitalul circulant; 5. capitalul investit. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2; b) 3,4; c) 3,5; d) 2,3; e) 1,4. ANS: e

Testul nr.13 Costul de productie reprezinta: a) in forma baneasca, totalitatea cheltuielilor efectuate si suportate de catre agentii economici pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii; b) totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii; c) cheltuielile pentru desfacerea de bunuri materiale si servicii; d) in forma baneasca, totalitatea cheltuielilor pentru producerea de bunuri materiale si servicii; e) cheltuielile efectuate pentru producerea de bunuri materiale si servicii. Alegeti varianta corecta. ANS: a

Testul nr. 14 Capitalul tehnic folosit in activitatea economica, denumit si capital fizic, productiv sau net, este constituit din doua mari componente: 1. capitalul fix; 2. capitalul bancar; 3. capitalul in valuta; 4. capitalul circulant; 5. capitalul investit. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2; b) 3,4; c) 3,5; d) 2,3; e) 1,4. ANS: e 5

Testul nr. 15 Principalele tipuri de cost sunt: costul global; costul mediu; costul marginal; costul lateral; costul central. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: 1,2,3; 2,3,5; 3,4,5; 2,3,4; 1,2,4. ANS: a

1. 2. 3. 4. 5. a) b) c) d) e)

Testul nr. 16 Costul total (CT) reprezinta: a) diferenta dintre costul fix si cel variabil; b) suma costurilor fix si variabil; c) raportul dintre costurile fixe si variabile; d) produsul costurilor fixe si variabile; e) suma si produsul costurilor fix si variabil. Alegeti varianta corecta. ANS: b

Testul nr. 17 Costul global reprezinta: a) ansamblul cheltuielilor necesare obtinerii unui volum de productie dat, dintr-un bun; b) cheltuielile efectuate de patroni pentru plata tuturor salariilor angajatilor; c) cheltuielile de regie ale firmei producatoare a bunurilor prezentate pe piata; d) acele cheltuieli marginale ale beneficiarilor pentru procurarea unui anumit tip de produs; e) totalitatea taxelor platite de producator catre stat. Alegeti varianta corecta. ANS: a

Testul nr.18 Principalele tipuri de concurenta sunt: 1. concurenta perfecta; 2. concurenta semiperfecta; 3. concurenta monopolista; 4. concurenta imperfecta; 5. concurenta totala. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2,5; b) 2,3,5; c) 1,2,5; d) 1,3,4; e) 3,4,5. ANS: d

Testul nr. 19 Cele mai frecvente forme de salarizare sunt: in regie; 2. in partida dubla; 3. in acord; 4. in remiza sau cote procentuale; 5. individuala. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2,5; b) 4,5,6; c) 2,3,5; d) 1,3,4; e) 2,3,4. ANS: d

Testul nr. 20 Prin profit se intelege: a) partea ramasa din venitul total ce revine intreprinzatorului; b) partea ramasa din venitul total din care se va scade impozitul catre stat; c) partea ramasa din venitul total ce revine intreprinzatorului dupa ce s-au scazut toate cheltuielile aferente venitului respectiv; d) venitul total ce revine intreprinzatorului; e) venitul final al societatii din care se va scade impozitul catre stat. Alegeti varianta corecta. ANS: c 7

Testul nr.21 Renta economica se poate prezenta sub urmatoarele forme: 1. renta funciara; 2. renta miniera; 3. renta de constructii; 4. renta de monopol; 5. renta de abilitate; 6. renta consumatorului; 7. renta producatorului; 8. renta conjuncturala; 9. renta de marca; 10. renta de situatie. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2,3,4,5,6,7,8,10; b) 2,3,4,5,6,7,8,9,10; c) 1,2,3,4,5,6,7,9,10; d) 1,2,3,4,5,6,7,8,9; e) 1,3,4,5,6,7,8,9,10. ANS: d Testul nr. 22 Titlurile de valoare sunt: a) conventii intre producatori si consumatori; b) inscrisuri de valoare pe piata de capital; c) inscrisuri anuale intre producatori; d) inscrisuri, emise in baza unor legi, care dau posesorilor dreptul de a incasa, anual, un venit variabil sau fix; e) inscrisuri, emise in baza unor legi, care dau producatorilor dreptul de a-si vinde produsele pe piata. Alegeti varianta corecta. ANS: d Testul nr. 23 Piata monetara este: a) ansamblul tranzactiilor efectuate la un moment dat; b) ansamblul tranzactiilor cu moneda pe piata; c) ansamblul tranzactiilor cu moneda, asa cum rezulta el din confruntarea cererii si ofertei; d) ansamblul tranzactiilor cu valuta; e) ansamblul tranzactiilor in euro. Alegeti varianta corecta. ANS: c Testul nr. 24 Piata capitalului este: a) totalitatea tranzactiilor al carui obiect il constituie titlurile de valoare; b) totalitatea schimburilor de marfuri; c) locul unde se desfasoara diferite operatiuni de vnzare-cumparare; d) totalitatea bancilor comerciale; e) totalitatea titlurile de valoare. Alegeti varianta corecta. ANS: a 8

Testul nr. 25 Deprecierea cursului valutar al unei monede nationale: a) defavorizeaza exportul si favorizeaza importul tarii care a emis moneda respectiva; b) defavorizeaza exportul si importul tarii care a emis moneda respectiva; c) favorizeaza exportul si defavorizeaza importul tarii care a emis moneda respectiva; d) defavorizeaza importul tarii care a emis moneda respectiva; e) favorizeaza exportul tarii care a emis moneda respectiva. Alegeti varianta corecta. ANS: c

MACROECONOMIE LICENTA Testul nr. 1 Principalii indicatori macroeconomici sunt: 1. produsul global brut; 2. produsul intern brut; 3. produsul indirect; 4. produsul intern net; 5. produsul national brut; 6. produsul national net. 7. produsul total. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2,3,4,5; b) 2,3,4,5,6; c) 2,3,5,6,7; d) 1,2,4,5,6; e) 1,3,4,5,6. ANS: d Testul nr. 2 Produsul global brut (PGB) exprima: a) valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita perioada de timp, de regula, un an; b) in forma monetara, productia de bunuri si servicii, dintr-o perioada de timp, a agentilor economici dintr-o tara fara a fi deduse consumul intermediar si soldul veniturilor din munca si proprietate cu restul lumii sau exteriorul. c) valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici straini; d) valoarea adaugata neta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni; e) valoarea adaugata neta care au fost produsa in interiorul unei tari de catre agentii straini, intr-o anumita perioada de timp. Alegeti varianta corecta. 9

ANS: b Testul nr. 3 Produsul intern brut (PIB) exprima: a) valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita perioada de timp, de regula, un an; b) valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni; c) valoarea adaugata neta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni; d) valoarea adaugata bruta care a fost produsa de catre agentii economici autohtoni; e) valoarea adaugata neta care au fost produsa in interiorul unei tari de catre agentii straini, intr-o anumita perioada de timp. Alegeti varianta corecta. ANS: a Testul nr. 4 Produsul national brut (PNB) exprima: a) valoarea productiei finale brute (de bunuri si servicii) obtinute de catre agentii economici nationali in interiorul tarii respective; b) valoarea productiei finale nete obtinute de catre agentii economici nationali din activitatea desfasurata in alte tari; c) valoarea productiei finale brute (de bunuri si servicii) obtinute de catre agentii economici nationali atat in interiorul tarii respective, cat si din activitatea desfasurata in alte tari; d) valoarea productiei finale obtinute de o tara; e) valoarea productiei semestriale brute obtinute de catre agentii economici nationali in interiorul tarii respective. Alegeti varianta corecta. ANS: c Testul nr. 5 Marimea produsului national net (PNN) se poate calcula ca: a) diferenta intre produsul global brut (PGB) si consumul intermediar (CI): PIN = PGB CI; b) diferenta dintre marimea produsului national brut (PNB) si marimea amortizarii capitalului fix (Am), adica PNN = PNB Am; c) suma intre produsul global brut (PGB) si consumul intermediar (CI): PIN = PGB + CI; d) suma intre produsul global brut (PGB) si produsul national net (PNN): PIN = PGB + PNB; e) scaderea din PIB a consumului de capital fix (amortizarea Am), adica PIN = PIB Am. Alegeti varianta corecta. ANS: b Testul nr. 6 Cresterea economica zero reflecta situatia in care: a) rezultatele economice sunt nule; b) nivelul rezultatelor economice este constant; c) rezultatele economice sunt sub planurile adoptate; d) rezultatele economice si populatia totala sporesc in acelasi ritm; 10

e) rezultatele economice si populatia totala sporesc in acelasi ritm, iar nivelul rezultatelor pe locuitor ramane constant. Alegeti varianta corecta. ANS: e Testul nr. 7 Se cunosc, in principal, urmatoarele tipuri de crestere economica: tipul intensiv; tipul extensiv; introvertit; intermediar; egocentrist. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: 1,2,3; 2,3,4; 1,2,4; 3,4,5; 2,3,5. ANS: c Testul nr. 8 Factorii care determina dinamica echilibrului economic sunt: 1. populatia; 2. specialistii; 3. progresul stiintifico-tehnic; 4. comportamentul agentilor economici; 5. limitele resurselor; 6. comportamentul cumparatorilor; 7. conditiile geopolitice. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 2,3,5,7; b) 2,3,4,5; c) 2,5,6,7; d) 1,3,4,5; e) 1,2,3,4. ANS: d Testul nr. 9 Trasaturile comune ale economiilor subdezvoltate sunt: 1. nivelul scazut al veniturilor populatiei; 2. deformarea structurala a acestora; 3. coexistenta mai multor tipuri de economie; 4. existenta unor sisteme economice si a unor structuri institutionale eterogene, aflate intrun proces permanent de ajustare, consolidare, de intrepatrundere si tranzitie; 5. resurse naturale scazute; 6. nevalorificarea resurselor subterane; 7. numarul mic al populatiei. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 2,3,5,7; b) 2,3,4,5; 11

a) b) c) d) e)

c) 2,5,6,7; d) 1,3,4,5; e) 1,2,3,4. ANS: e Testul nr. 10 Dintre numeroasele si extrem de diversificatele tipuri si modele de strategii ale dezvoltarii economice, s-au detasat, de-a lungul timpului, urmatoarele, care au sfere mai cuprinzatoare: 1. dezvoltarea spre interior; 2. dezvoltarea prin prietenii din tara; 3. dezvoltarea spre exterior; 4. dezvoltarea endogena 5. dezvoltarea indigena. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2,5; b) 2,3,4; c) 1,3,4; d) 1,3,5; e) 1,2,4. ANS: c Testul nr. 11 Venitul national este: a) valoarea adaugata netaexprimata in preturile pietei creata in curs de un an de catre agentii economici; b) valoarea brutaexprimata in preturile pietei creata in curs de un an de catre agentii economici ai unei tari; c) valoarea adaugata netaexprimata in preturile pietei sau in preturile factorilor de productie creata in curs de un an de catre agentii economici ai unei tari, in interiorul tarii si in strainatate; d) valoarea adaugata neta creata in curs de un an de catre agentii economici ai unei tari; e) valoarea adaugata creata in curs de un an de catre agentii economici ai unei tari, in interiorul tarii. Varianata corecta este: ANS: c Testul nr. 12 In cadrul repartitiei primare formele fundamentale de venituri sunt: 1. ajutorul de somaj; 2. salariul; 3. profitul; 4. dobanda; 5. renta; 6. depozitele bancare; 7. ajutoarele sociale. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,3,5,7; b) 2,3,4,6; 12

c) 2,3,4,5; d) 1,3,4,6; e) 1,2,3,4. ANS: c Testul nr. 13 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Formele fundamentale de venituri in cadrul repartitiei primare sunt: depozitele bancare; ajutorul de somaj; salariul; profitul; dobanda; renta; ajutoarele sociale. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a. 1,3,5,7; b. 2,3,4,5; c. 2,3,4,5; d. 3,4,5,6; e. 1,2,3,4. ANS: d Testul nr. 14 a) b) c) d) e) Expresia matematica a venitului obtinut de posesorii factorilor de productie este: V= C - E; V= C : E; V= C + E; V= C x E; V= C = E; Alegeti varianta corecta. ANS: c Testul nr. 15 Inclinatia medie spre consum se calculeaza, dupa formula: C a) c = ; V V b) c = ; C c) c = V C ; d) c = C V ; e) c = V + C , Alegeti varianta corecta. ANS: a 13

Testul nr. 16 Presupunand ca venitul V = 1000 lei, iar consumul C = 800 lei, sa se calculeze inclinatia medie spre consum. c= 0,6; c= 1,6; c= 2,2; c= 0,8; c= 1. Alegeti varianta corecta. ANS: d Testul nr. 17 Presupunand ca venitul V = 1000 lei, iar economiile realizate de E = 200 lei, sa se calculeze inclinatia medie spre economii. e = 0,40; e = 1,20; e = 0,20; e = 0,50; e = 0,25. Alegeti varianta corecta. ANS: c Testul nr. 18 Presupunand ca venitul V = 1000 lei, iar consumul C = 800 lei, sa se calculeze procentual inclinatia medie spre consum. a) c= 60%; b) c= 40%; c) c= 50%; d) c= 80%; e) c= 100%. Alegeti varianta corecta. ANS: d Testul nr. 19 Presupunand ca venitul V = 1000 lei, iar economiile realizate de E = 200 lei, sa se calculeze procentual inclinatia medie spre economii. e = 40%; e = 25%; e = 20%; e = 50%; 14

a) b) c) d) e)

a) b) c) d) e)

a) b) c) d)

e)

e = 30%. Alegeti varianta corecta. ANS: c

Testul nr. 20 Fluctuatiile activitatii economice pot fi: 1. sezoniere; 2. nemotivate; 3. accidentale (intamplatoare); 4. ciclice; 5. neciclice. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 2,3,5; b) 2,3,4; c) 1,2,5; d) 1,3,4; e) 1,2,4. ANS: d

Testul nr. 21 Fazele ciclului economic sunt: 1. faza de expansiune; 2. faza de ascensiune; 3. faza de stagnare; 4. faza de recesiune; 5. faza intermediara. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2; b) 2,3; c) 2,5; d) 1,4; e) 3,5. ANS: d

15

Testul nr. 22 Somajul se manifesta in diferite forme, dupa cauzele care il genereaza. El poate fi: 1. ciclic; 2. conjunctural; 3. structural; 4. tehnologic; 5. sezonier; 6. extern; 7. total; 8. partial; 9. deghizat; 10. voluntar; 11. frictional; 12. cu carnet de munca. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2,4,5,6,7,8,9,10,11; b) 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10; c) 1,2,3,4,5,7,8,9,10,11; d) 2,3,4,5,6,7,8,9,11,12; e) 1,3,4,5,6,7,8,9,10,11. ANS: c

Testul nr. 23 Inflatia reprezinta: a) acea stare de dezechilibru economic in care masa monetara existenta in economie depaseste necesarul real de moneda, ducand la cresterea generalizata a preturilor si la scaderea puterii de cumparare a banilor; b) acea stare de echilibru economic in care masa monetara existenta in economie depaseste necesarul de moneda; c) acea stare de echilibru financiar care are ca rezultat cresterea puterii de cumparare a oamenilor; d) acea stare de dezechilibru economic in care masa monetara existenta in economie nu depaseste necesarul real de moneda; e) acea stare de dezechilibru economic in care masa monetara existenta in banci nu depaseste nevoile oamenilor pentru procurarea celor necesare traiului. Alegeti varianta corecta. ANS: a

16

Testul nr. 24 Politica bugetara exprima conceptia si actiunile statului privind: a) utilizarea banilor pentru anumite sectoare de activitate; b) cheltuielile bugetare, caile si mijloacele de reducere a acestora; c) protejarea unor investitori si producatori; d) veniturile bugetare, caile si mijloacele de mobilizare a acestora, utilizarea lor pe anumite destinatii, care sa serveasca stabilitatii si dezvoltarii economice; e) protectia permanenta a productiei proprii. Alegeti varianta corecta. ANS: d

Testul nr. 25 Politica fiscala a statului reprezinta: a) un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bugetare; b) un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul taxelor in sistemul veniturilor bugetare; c) o anumita conceptie a acestuia privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bugetare; d) o anumita conceptie a acestuia, precum si un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bugetare, tipurile de impozite, perceperea si modul de folosire a lor ca instrument de stimulare a cresterii economice, felul in care este gandita eficacitatea fiscala in tara respectiva; e) un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bugetare si tipurile de taxe. Alegeti varianta corecta. ANS: d

TESTE GRIL - MANAGEMENT GENERAL Titular disciplin:Prof.univ.dr.DHC.Petrescu Ion

Testul nr.1 Latura tehnico organizatoric a managementului decurge din: a) natura juridic a colectivitilor implicate; b) calitatea factorilor de decizie la nivel de secii; c) caracterul oricrui proces de munc i care reprezint managementul tehnicii i al tehnologiei de fabricaie; d) numrul de contracte de munc; e) prghiile economice folosite, la formele i metodele managementului, la 17

aspectele concrete ale stimulentelor materiale i morale; Precizai care este varianta de rspuns corect care indic abordarea universalitii managementului prin prisma laturii tehnico organizatorice. Testul nr.2 Managementul este: a) ansamblul activitilor care au ca scop analizarea ntregului colectiv de salariai din ntreprindere; b) o disciplin fundamental care are ca scop asigurarea unui viitor trainic i eficace pe plan economic; c) o disciplin fundamental care are ca scop asigurarea unui viitor trainic i eficace pe plan social; d) dat de numrul de sarcini pe care le are de ndeplinit un manager n vederea obinerii de profit; e) ansamblul activitilor, disciplinelor, metodelor, tehnicilor care nglobeaz sarcinile conducerii, gestiunii, administrrii i organizrii agentului economic i vizeaz ca prin adoptarea deciziilor optime n proiectarea i reglarea proceselor microeconomice s analizeze ntregul colectiv de salariai pentru a ntreprinde i a lucra profitabil, pentru a organiza schimbri capabile s asigure unitii un viitor trainic i eficace pe plan economic i social. Care este definiia corect i complet a managementului? Testul nr.3 David H Hemphil, susine c managementul este: 1) un compus al elementelor putere; 2) autoritate; 3) influen; 4) specific firmelor mari; 5) specific firmelor mici i mijlocii. Care din combinaiile de mai jos au legtur cu definiia dat de David H Hemphil: a) 2,3,4 b) 1,2,3 c) 1,4,5 d) 1,2,5 e) 3,4,5 Testul nr.4 William Newman definete managementul ca: a) ansamblul activitilor, disciplinelor, metodelor, tehnicilor care nglobeaz sarcinile conducerii, gestiunii, administrrii i organizrii agentului economic i vizeaz ca prin adoptarea deciziilor optime n proiectarea i reglarea proceselor microeconomice s analizeze ntregul colectiv de salariai pentru a ntreprinde i a lucra profitabil, pentru a organiza schimbri capabile s asigure unitii un viitor trainic i eficace pe plan economic i social; b) important tehnic social, ca direcionare, conducere i control al eforturilor unei grupe de indivizi n vederea realizrii unui anumit scop comun; c) ansamblul activitilor, disciplinelor, metodelor, tehnicilor care nglobeaz sarcinile conducerii; d) ansamblul deciziilor optime n vederea proiectrii i reglrii proceselor microeconomice; e) ansamblul deciziilor optime n vederea proiectrii i reglrii proceselor macroeconomice. 18

Alegei varianta de rspuns corect care scoate n eviden definiia managementului n opinia lui William Newman. Testul nr.5 Dinamizarea managementului societii comerciale depinde n principal de: 1) iniiativa mangerilor; 2) politic adoptat de firm; 3) gradul de implicare al factorilor de decizie; 4) iniiativa statului; 5) calitile managerilor. De ce anume depinde n principal dinamizarea managementului societii comerciale?Alegei combinaia de variante corect care scoate n eviden acest lucru. a) 1,4 b) 2,3 c) 3,4 d) 4,5 e) 1,5

Testul nr.6 Aplicarea necorespunztoare a managementului transformrii mediului ambiant n cadrul firmei sau aplicarea acestuia ntr-un numr nesemnificativ de firme duneaz: a) analizei rezultatelor economice; b) intrarii n fabricaie a materiilor prime; c) controlului C.T.C al produselor; d) adoptrii deciziilor; e) procesului general de management al transformrii mediului ambiant la nivel agregat, macroeconomic. Alegei varianta de rspuns corect care are legtur cu aplicarea necorespunztoare a managementului transformrii mediului ambiant n cadrul firmei.

Testul nr.7 Punnd n eviden rolul factorului uman n procesul managerial, coninutul social este redat de: a) analiza resurselor financiare pe termen mediu i lung; b) participarea omului n etapele de stabilire a scopului; c) analiza situaiei; d) depistarea problemei; e) elaborarea variantelor deciziei. Alegei varianta de rspuns corect care nu are legtur cu rolul factorului uman n procesul managerial. 19

Testul nr.8 Determinarea coninutului metodologic al procesului managerial, date fiind trsturile specifice ale activitii manageriale, se face parcurgnd urmtoarele etape: 1) definirea scopului; 2) adoptarea deciziilor de reinvestire; 3) analiza opiunilor strategice; 4) analiza situaiei; 5) determinarea problemei i adoptarea deciziei. Care este combinaia de variante corect care scoate n eviden etapele specifice procesului managerial: a) b) c) d) e) 1,3,5 1,4,5 2,4,5 3,4,5 1,2,3

Testul nr.9 Din punctul de vedere al practicii, necesitatea studierii procesului managerial este pus n eviden de: a) creterea deosebit a rolului parametrilor temporali ai managementului n era vitezei dezvoltrii tehnico-tiinifice; b) rezultatele activitii trecute; c) rezultatele activitii prezente; d) funciile managementului firmei; e) funciunile managementului firmei. De ce anume este pus n eviden necesitatea studierii procesului managerial din punctul de vedere al practicii? Identificai varianta de rspuns corect. Testul nr.10 Sfera de cuprindere i intensitatea procesului managerial se afl ntr-un raport de: a) dependen cu ealonul managerial, n sensul c, cu ct acesta se realizeaz pe o treapt din ierarhia superioar a sistemului managerial, cu att este mai cuprinztor, mai intens i mai bogat n semnificaii i rezultate; b) independen cu ealonul managerial, n sensul c, cu ct acesta se realizeaz pe o treapt din ierarhia superioar a sistemului managerial, cu att este mai cuprinztor, mai intens i mai bogat n semnificaii i rezultate; c) dependen cu ealonul managerial, n sensul c, cu ct acesta se realizeaz pe o treapt din ierarhia inferioar a sistemului managerial, cu att este mai cuprinztor, mai intens i mai bogat n semnificaii i rezultate; d) dependen cu ealonul managerial, n sensul c, cu ct acesta se realizeaz pe o treapt din ierarhia inferioar a sistemului managerial, cu att este mai cuprinztor, mai puin intens i mai bogat n semnificaii; e) cretere a ealonul managerial, n sensul c, cu ct acesta se realizeaz pe o treapt din ierarhia superioar a sistemului managerial, cu att este mai cuprinztor, mai intens i mai bogat n semnificaii. Alegei varianta de rspuns corect care are legtur cu sfera de cuprindere i intensitatea procesului managerial.

20

Testul nr.11 Esena procesului managerial const n: a) cretere a ealonul managerial, n sensul c, cu ct acesta se realizeaz pe o treapt din ierarhia superioar a sistemului managerial; b) concentrarea eforturilor umane pentru coordonarea muncii comune; c) semnificaii i rezultate deosebite; d) creterea deosebit a rolului parametrilor temporali ai managementului n era vitezei dezvoltrii tehnico-tiinifice; e) diversificarea gamei de produse. Alegei varianta de rspuns corect care are legtur cu esena procesului managerial. Testul nr.12 Coninutul funcional al procesului managerial se contureaz n urmtoarele etape: a) coordonare; b) planificarea; c) organizarea; d) controlul; e) influenarea. Alegei varianta de rspuns corect care nu reprezint etap a coninutului funcional al procesului managerial.

Testul nr.13 Trsturile definitorii ale strategiei sunt: 1) au n vedere, n mod explicit i implicit, realizarea unor scopuri bine precizate, specificate sub form de misiune i obiective, vizndu-se n acelai timp perioadele viitoare; 2) sfera de cuprindere a strategiei o reprezint fora de munc; 3) identificarea principalelor deficiene ale sistemului informaional; 4) sfera de cuprindere a strategiei este organizaia n ansamblul su rezumndu-se la elementele sale eseniale; 5) este rezultatul negocierii. Care din combinaiile de mai jos reprezint trsturile definitorii ale strategiei: a) 2,3,4 b) 1,2,4 c) 1,4,5 d) 1,3,5 e) 3,4,5

21

Testul nr.14 Elaborarea i aplicarea strategiilor nu reprezint un scop n sine, ci constituie: a) sfera de cuprindere a organizaiei; b) esena managementului; c) obiectivul de studiu al managerului; d) o modalitate managerial major de profesionalizare a conducerii i creterii competitivitii firmei; e) totalitatea operaiunilor de verificare a desfurrii procesului de producie. Alegei varianta de rspuns corect care scoate n eviden modul de elaborare i aplicare a strategiilor. Testul nr.15 n conceperea i fundamentarea activitilor firmelor un rol esenial l au strategiile i politicile elaborate de ctre: a) mecanismele manageriale; b) structurile guvernamentale; c) structurile funcionale; d) subalterni; e) acionari. Alegei varianta de rspuns corect care are legtur cu conceperea i fundamentarea activitilor firmelor. Testul nr.16 Pentru a formula strategia, managerul trebuie s stabileasc un model n care s clarifice cele patru componente ale strategiei manageriale: a) oportunitatea pieei; b) competenele i resursele societii comerciale; c) valorile i aspiraiile personale ale cadrelor superioare; d) sinergia, definit ca afecte sintetice ce se ateapt, ca urmare a implementrii deciziilor i utilizrii resurselor organizaiei; e) valorile morale, rolul social i responsabilitatea social a societii comerciale. Alegei varianta de rspuns corect care nu are legtur cu formularea strategiei de ctre manager. Testul nr.17 Organizarea se cldete n funcie de trei criterii: 1) divizarea lucrului general n vederea atingerii unui obiectiv, dintr-o serie de activiti i de operaii; 2) costuri mai mari dect precedentele dar relativ modeste; 3) fora de munc specializat cu pregtire continuu actualizabil; 4) evitarea reverificrii sarcinilor; 5) orientarea tuturor eforturilor ctre un obiectiv unic i o funcionare corespunztoare. Care din combinaiile de mai jos reprezint criterii specifice organizrii: a) 2,3,4 b) 1,3,4 c) 1,4,5 d) 1,3,5 e) 3,4,5 22

Testul nr.18

McGregor, C. Barmiaird. H.A. Simon, E. Bakke, R. Likert i ali teoreticieni ai organizrii ntreprinderilor susin c pentru a fi eficient, organizarea trebuie s se bazeze pe: a) ansamblul aciunilor ntreprinse n vederea utilizrii cu maximum de eficien a resurselor financiare pe care le are la dispoziie societatea comercial; b) structuri dinamice, adaptate continuu la obiectivele ntreprinderii i la oamenii care le realizeaz; c) ansamblul aciunilor ntreprinse n vederea utilizrii cu maximum de eficien a resurselor umane pe care le are la dispoziie societatea comercial; d) metode, tehnici i instrumente manageriale; e) principii, metode i tehnici fundamentate tiinific. Alegei varianta de rspuns corect care are legtur cu ceea ce au spus McGregor, C. Barmiaird. H.A. Simon, E. Bakke, R. Likert i ali teoreticieni ai organizrii ntreprinderilor n legtur cu organizarea.

Testul nr.19

H. Fayol definete organizarea n felul urmtor: a) a organiza ntreprinderea nseamn a o aproviziona cu tot ce-i necesar pentru funcionarea ei: materii prime, utilaj, bani, personal; b) ansamblul aciunilor ntreprinse n vederea utilizrii cu maximum de eficien a resurselor financiare pe care le are la dispoziie societatea comercial; c) ansamblul aciunilor ntreprinse n vederea utilizrii cu maximum de eficien a resurselor umane pe care le are la dispoziie societatea comercial; d) gruparea funciunilor activitilor, atribuiilor i sarcinilor n funcie de anumite criterii i repartizarea acestora n scopul realizrii lor, pe grupuri de lucru i salariai n vederea concretizrii condiiilor care s asigure posibiliti pentru realizarea obiectivelor societii comerciale; e) gruparea funciunilor activitilor, atribuiilor i sarcinilor n funcie de anumite criterii i repartizarea acestora n scopul realizrii lor. Alegei varianta de rspuns corect care are legtur cu definiia dat de H. Fayol n ceea ce privete organizarea.

23

Testul nr.20 n procesul de grupare a activitilor pe funciuni managerul va ine seama de legturile dintre obiective, funciuni i activiti, precum i de anumite criterii, dintre care mai semnificative ne apar: 1) criteriul de identitate, care cere ca gruparea unor activiti identice ca factur s in seama i de necesitatea utilizrii unor tehnici specializate de lucru n acelai domeniu, precum i de volumul de lucru care s justifice tratarea lor distinct; 2) criteriul de complementaritate care solicit gruparea unor activiti ca factur, dar cu legturi indispensabile ceea ce impun activitilor respective raporturi de completare reciproc sau de auxiliaritate; 3) criteriul de convergen, care are n vedere gruparea activitilor diferite ca natur, care solicit tehnici specializate deosebit de diferite, dar care converg spre realizarea acelorai obiective; 4) criteriul de reducere a costurilor de producie care are n vedere gruparea activitilor diferite ca natur; 5) criteriul desfurrii procesului de producie n bune condiii. Care din combinaiile de mai jos reprezint criterii de care managerul trebuie s in seama n procesul de grupare a activitilor pe funciuni: a) 2,3,4 b) 1,3,4 c) 1,4,5 d) 1,2,3 e) 3,4,5 Testul nr.21 n practica managementului societii comerciale se utilizeaz urmtoarele feluri de informaii: 1) de comand sau de dirijare (analiza fenomenelor manageriale, declanarea aciunilor manageriale); 2) dificile n sensul c analiza fenomenelor manageriale nu reprezint o problem n finalizarea obiectivelor firmei; 3) informaiile legate de modul de desfurare a produciei; 4) de reglare i de cunoatere i raportare (ndreptarea mersului activitii economice, prin modificri cantitative i calitative); 5) de planificare i prognoz (necesare formulrii de decizii privitoare la dezvoltarea economiei societii comerciale). Care din combinaiile de mai jos reprezint principalele feluri de informaii specifice practicii managementului firmei: a) 2,3,4 b) 1,3,4 c) 1,4,5 d) 1,3,5 e) 3,4,5 Testul nr.22 Tratarea sistemic a organizrii managementului unitii economice implic: a) o analiz profund i analitic a aspectului su informaional; b) o analiz corect a aspectului su informaional; c) o descrierea grafic a fenomenelor informaionale; d) descrierea grafic a fluxurilor informaionale; e) descrierea grafic a circuitelor informaionale. Alegei varianta de rspuns corect care are legtur cu tratarea sistemic a organizrii managementului unitii economice. 24

Testul nr.23 Adoptarea deciziei la nivel de societate comercial genereaz: a) circuite informaionale care se transmit la executani sub form de planuri; b) informaia decizional, care se transmite la executani sub form de planuri, sarcini, normative, comenzi i le servete ca impuls spre aciuni coordonate i orientate spre scopuri manageriale precise; c) un complex de factori interni i externi; d) definirea ariei studiului precum i definirea cerinelor sistemul informaional managerial; e) definirea cerinelor sistemul informaional managerial. Ce anume genereaz adoptarea deciziei la nivel de societate comercial? Identificai varianta de rspuns corect.

Testul nr.24 n procesul managerial al societii comerciale, cu ajutorul deciziilor se stabilesc: a) obiectivele derivate din plan i modalitile de realizare a acestora; b) politicile economice a societii comerciale (elaborarea planului de dezvoltare n perspectiv); c) aciunile i comportamentele executanilor; d) programele corespunztoare; e) se adopt perfecionrile i corecturile necesare pentru desfurarea eficient a activitii n societatea comercial. Ce anume se stabilesc cu ajutorul deciziilor n procesul managerial al societii comerciale? Identificai varianta de rspuns corect care nu are legtur cu cele prezentate mai sus.

Testul nr.25 Rolul deosebit al deciziei n managementul societii comerciale este subliniat de faptul c: a) prin intermediul ei se determin locul fiecrei verigi organizaionale a societii comerciale, a fiecrei subuniti i a fiecrui salariat la soluionarea sarcinilor preconizate; b) fiecare salariat participa la progresul societii comerciale; c) se adopt perfecionrile i corecturile necesare pentru desfurarea eficient a activitii n societatea comercial; d) se adopt perfecionrile necesare pentru desfurarea eficient a activitii n societatea comercial; e) informaiile pot fi definite ca elemente de ntiinare care provoac managerului i celorlalte cadre de conducere reacii ce declaneaz decizii i aciuni. Alegei varianta de rspuns corect care are legtur cu rolul deosebit al deciziei n managementul societii comerciale.

Testul nr.26 25

Bugetul reprezint instrumentul cu ajutorul cruia: 1) managerul rspunde cerinelor de pe pia; 2) managerul fundamenteaz i nfptuiete deciziile; 3) i asum rspunderi pentru utilizarea eficient a resurselor; 4) se asigur cunoaterea i evaluarea obiectivelor de atins; 5) controleaz nivelul veniturilor, cheltuielilor i profitului. Care din combinaiile de mai jos definesc corect bugetul: a) 2,3,5 b) 1,3,4 c) 1,4,5 d) 1,2,3 e) 3,4,5 Testul nr.27 Metoda managerial reprezint: a) ansamblul datelor, informaiilor i fluxurilor informa-ionale; b) modalitatea prin care managerul acioneaz pe piaa financiar; c) modalitatea n care managerul realizeaz procesul managerial, transformnd informaiile n aciune cu ajutorul deciziilor, prin armonizarea resurselor cu cerinele i urmrind rezultatele maxime; d) nivelul veniturilor, cheltuielilor i profitului; e) modalitatea prin care managerul acioneaz pe piaa valutar. Alegei varianta de rspuns care definete corect metoda managerial. Testul nr.28 Cu ajutorul tehnicilor stochastice se poate: a) ajunge la scopul propus de organizare; b) previziona viitorul ntreprinderii; c) sistematiza raionamentul aplicat diferitelor ipoteze, circumstane i obiective manageriale care trebuie avute n vedere atunci cnd se adopt o decizie n condiii de risc; d) sistematiza raionamentul aplicat diferitelor ipoteze, circumstane i obiective manageriale care trebuie avute n vedere atunci cnd se adopt o decizie n condiii de incertitudine; e) sistematizarea raionamentului aplicat diferitelor ipoteze i obiective manageriale n condiii de certitudine. Alegei varianta de rspuns care indic corect semnificaia tehnicilor stochastice. Testul nr.29 Abordarea societii comerciale ca sistem se caracterizeaz prin faptul c: a) funciile manageriale nu mai sunt tratate ca uniti individuale; b) funciunile manageriale nu mai sunt tratate ca uniti individuale; c) luarea deciziilor se realizeaz independent de voina managerului; d) anterior adoptrii deciziei, se studeaz mai multe variante, respectiv alternative; e) optimizarea aprovizionrii pieei n condiiile concentrrii activitii de cercetare i a tuturor celorlalte posibiliti au ca scop satisfacerea nevoilor consumatorilor n anii viitori. Alegei varianta de rspuns corect care reprezint caracteristic specific abordrii societii comerciale ca sistem.

26

Testul nr.30 Eliminarea perturbaiilor n ceea ce privete controlul se refer la: a) realizarea funciunilor manageriale; b) creterea profitului; c) indicele de profitabilitate; d) politicile adoptate; e) identificarea cauzelor abaterilor, analizarea i elaborarea de msuri concrete pentru nlturarea lor. Alegei varianta de rspuns corect care scoate n eviden modalitatea de eliminare a perturbaiilor n ceea ce privete controlul. Testul nr.31 n activitatea managerial controlul urmrete: 1) analiza rezultatelor; 2) bugetul previzionat; 3) echilibrul financiar al firmei; 4) eficiena economic a activitii; 5) creterea profitului. Care din combinaiile de mai jos au legtur cu controlul: a) 1,3,4 b) 1,2,4 c) 1,4,5 d) 1,3,5 e) 3,4,5 Testul nr.32 Funciile controlului managerial specifice societii comerciale au n vedere: a) orientarea sa judicioas spre realizarea obiectivelor strategice; b) nu numai constatarea erorii n activitatea managerial, ci i efectele pozitive generate de acesta, care se refer la corectarea aciunii i orientarea sa judicioas spre realizarea obiectivelor strategice i tactice; c) orientarea sa judicioas spre realizarea obiectivelor tactice; d) orientarea sa judicioas spre realizarea obiectivelor finale; e) intervenia imediat cu soluii concrete i prompte pentru a preveni apariia unor fenomene negative. Ce anume au n vedere funciile controlului managerial pentru buna desfurare a activitii din cadrul societii comerciale? Indicai varianta de rspuns corect. Testul nr.33 Funcia preventiv a controlului la nivel de societate comercial se manifest: a) dup ce au aprut abaterile fa de valorile preconizate; b) naintea producerii abaterile fa de valorile preconizate; c) nu dup ce au aprut abaterile fa de valorile preconizate, ci naintea producerii lor; d) dup constatarea erorii n activitatea managerial; e) periodic conform noilor politici adoptate. Cnd se manifest funcia preventiv a controlului la nivel de societate comercial? Indicai varianta de rspuns corect. 27

Testul nr.34 n managementul societii comerciale activitatea de cercetare-dezvoltare deine un rol decisiv, subliniat de faptul c: a) nivelul, ritmul i direciile sale influeneaz toate laturile vieii economico-sociale a unitii i n mod deosebit productivitatea muncii, nivelul i structura produciei, eficiena ntregii activiti economico-sociale; b) nivelul i structura produciei sunt nesatisfctoare; c) nivelul, ritmul i direciile sale influeneaz toate laturile vieii economico-sociale a unitii; d) ritmul activitii de cercetare-dezvoltare este sczut; e) eficiena activitii de cercetare dezvoltare poate fi urmrit prin parcurgerea etapelor de producie. Alegei varianta de rspuns corect i complet care are legtur cu rolul decisiv pe care l are activitatea de cercetare-dezvoltare n managementul societii comerciale. Testul nr.35 n procesul de cercetare-dezvoltare, n creterea eficienei acestuia un rol important revine: a) structurii produciei; b) sistemului decizional; c) salariatului; d) cenzorilor; e) managementului. Alegei varianta de rspuns corect care are legtur cu procesul de cercetare-dezvoltare, n vederea creterii eficienei. Testul nr.36 Implementarea de tehnologii de nalt randament, concomitent cu omologarea i punerea n fabricaie de serie a unor produse noi cu caracteristici tehnico-funcionale superioare implic: a) mbuntirea structurii sortimentale; b) asimilarea de noi produse cu performane superioare n toate domeniile de activitate; c) un management care s se caracterizeze prin flexibilitate i rapiditate decizional i factual; d) retragerea de pe pia a produselor care nu sunt cerute de consumatori; e) ridicarea substanial a nivelului tehnic i calitativ al ntregii producii prin intensitatea lucrrilor de reproiectare i modernizare. Ce implic implementarea de tehnologii de nalt randament, concomitent cu omologarea i punerea n fabricaie de serie a unor produse noi cu caracteristici tehnico-funcionale superioare? Indicai varianta de rspuns corect. Testul nr.37 Dintre problemele care se pun managerului din punct de vedere al complexitii i amplorii cercetrilor tiinifice n condiiile tranziiei la economia de pia i a actualei revoluii tehnico-tiinifice amintim: a) implicaiile umane ale procesului de creaie n cercetarea tiinific; b) particularitile seleciei, orientrii profesionale, a pregtirii i perfecionrii personalului ce lucreaz n cercetarea tiinific; c) factorii psihosociali ai managementului cercetrii tiinifice; d) factorii psihosociali ai managementului inovrii; e) aspectele psihosociale ale folosirii intereselor n creterea eficienei activitii de cercetare tiinific. Una din variantele enumerate mai sus nu reprezint o problem care se pune managerului din punct de vedere al complexitii i amplorii cercetrilor tiinifice n condiiile tranziiei la economia de pia i a actualei revoluii tehnico-tiinifice. Care este aceast variant? Testul nr.38 28

Mrimea capacitii de producie a utilajului se determin n funcie de: a) stadiul ndeplinirii cantitative i calitative a produciei; b) repartiia sarcinilor pe executani; c) repartiia sarcinilor pe echipe; d) utilajul de baz al produciei i caracteristica lui de lucru i de normele tehnice de folosire intensiv sau extensiv; e) repartiia sarcinilor i lansarea n fabricaie a produselor. Alegei varianta de rspuns corect care are legtur cu mrimea capacitii de producie a utilajului.

Testul nr.39 Prin standardizare se nelege: a) activitatea organizat de limitare la un maximum raional i necesar, a varietii produselor; b) activitatea organizat de limitare la un maximum raional i necesar, a varietii produselor, subansamblelor, pieselor prin elaborarea unor noi standarde de calitate; c) eliminarea deficitelor de capacitate, a locurilor nguste din cadrul procesului de producie; d) se nelege activitatea organizat de limitare la un minimum raional i necesar, a varietii produselor, subansamblelor, pieselor, tipodimensiunilor i mrcilor de materiale necesare fabricrii acestora prin elaborarea unor noi standarde i revizuirea celor existente; e) ansamblul de reguli tehnice obligatorii prin care se stabilesc, potrivit nivelului de dezvoltare tehnic ntr-un anumit moment, nsuirile tehnice, respectiv coninutul, configuraia, dimensiunile, rezistena la diverse probe, nsuirile estetice, condiiile de utilizare, pe care trebuie s le ndeplineasc un produs, o lucrare sau un serviciu, precum i prescripiile privind recepia, marcarea, depozitarea, transportul acestora, dup caz. Alegei varianta de rspuns corect care definete conceptul de standardizare. Testul nr.40 Urmrirea produciei la nivel de societate comercial prezint urmtoarele caracteristici specifice: 1) asigurarea trecerii continue a obiectelor muncii prin secii i ateliere, iar n cadrul acestora pe la locurile de munc, prentmpinarea apariiei unor dereglri n procesul de producie; 2) pregtirea executrii produselor la nivelul seciilor, atelierelor i locurilor de munc; 3) culegerea de informaii cu privire la stadiul ndeplinirii cantitative i calitative a produciei; 4) compararea continu a sarcinilor de producie realizate cu cele planificate; 5) exploatarea raional a utilajelor i instalaiilor. Care din combinaiile de mai jos reprezint caracteristici specifice urmririi produciei la nivel de societate comercial: a) 2,4,5 b) 1,3,4 c) 1,2,3 d) 1,3,5 e) 3,4,5 Testul nr.41 29

Standardizarea este o funcie important a managementului produciei, deoarece: a) la nivelul comitetului de direcie se ntocmete programul de ansamblu care cuprinde sortimentul de produse, mijloacele de producie, mrimea utilajelor i amplasarea lor; b) la nivelul operaional are loc att organizarea i planificarea intern, prevzndu-se n detalii ntreaga desfurare a serviciilor de producie pe secii, ateliere, pe grupe de maini i pe fiecare loc de munc i pe termene; c) face posibil controlul fabricaiei, aprovizionrii, contabilitii i a altor activiti la un anumit nivel de performane i de calitate; d) face posibil controlul altor activiti la un anumit nivel de performane; e) face posibil controlul altor activiti la un anumit nivel de calitate. De ce standardizarea este o funcie important a managementului produciei? Indicai varianta de rspuns corect. Testul nr.42 Publicitatea poate fi definit ca: a) mijlocul prin intermediul cruia managerul i contureaz pentru o perioad lung sau medie atitudinea sa fa de pia, concretizat prin indicarea obiectivelor eseniale n cadrul raporturilor de pia, nsoit de precizarea liniei principale de aciune pentru atingerea lor; b) mijlocul prin intermediul cruia managerul i contureaz pentru o perioad lung sau medie atitudinea sa fa de pia; c) un ansamblu de informaii cu privire la o unitate i la produsele acesteia, a cror merite sau caliti se difuzeaz prin intermediul diferitelor mijloace de comunicare, fr cheltuieli din partea societii comerciale; d) un ansamblu de informaii cu privire la o unitate i la produsele acesteia; e) operaiunile de obinere a informaiilor referitoare la fenomenele i procesele pieei. Alegei varianta de rspuns corect i complet care definete publicitatea n vederea vnzrii produselor pe pia de ctre o societate comercial.

Testul nr.43 Funcia financiar din cadrul unei firme este implicat n urmtoarele domenii: 1) strategii, prin stabilirea criteriilor financiare privind deciziile de investire a capitalului; 2) managementul riscului i operaii, prin asigurarea disponibilitii unor fonduri suficiente, sub form de disponibiliti bneti sau linii de credit, pentru acoperirea deficitului net de numerar; 3) analiza informaional financiar; 4) adoptarea deciziei financiare; 5) execuia deciziei financiare. Care din combinaiile de mai jos reprezint domenii ale funciei financiare din cadrul unei firme: a) 1,2 b) 1,3 c) 2,3 d) 1,4 e) 3,5

Testul nr.44 30

Instrument de baz al managementului financiar, al analizei i controlului, al asigurrii echilibrului financiar al societii comerciale bugetul de venituri i cheltuieli ofer managerului general urmtoarele informaii legate de: 1) posibilitatea de a cunoate mijloacele financiare; 2) metodele de utilizat pentru sporirea eficienei economice; 3) un ansamblu de informaii cu privire la o unitate i la produsele acesteia, a cror merite sau caliti se difuzeaz prin intermediul diferitelor mijloace de comunicare, cu cheltuieli din partea societii comerciale; 4) metodele de utilizat pentru creterea profitului, prin antrenarea ntregului personal; 5) doar o imagine sumar a strii n care se afl societatea comercial. Care din combinaiile enumerate mai jos reprezint informaii importante pentru manager n ceea ce privete bugetul de venituri i cheltuieli ca instrument de baz al managementului financiar, al analizei i controlului, al asigurrii echilibrului financiar al societii comerciale: a) 1,4,5 b) 1,2,4 c) 1,2,3 d) 1,3,5 e) 3,4,5

Testul nr.45 n condiiile tranziiei la economia de pia, bugetele de venituri i cheltuieli ale ntreprinderilor trebuie s vizeze: a) activitatea comercial; b) activitatea de cercetare-dezvoltare; c) toate compartimentele, toate funciile unitilor respective, adic nu numai producia, ci i cercetarea-dezvoltarea, activitatea comercial, cea de personal i financiar-contabil, insistnd pe elementele de contact al acestora cu managementul financiar; d) mprumuturile bancare; e) o serie de informaii cu privire la unitate i la produsele acesteia. Ce anume vizeaz n condiiile tranziiei la economia de pia, bugetele de venituri i cheltuieli ale ntreprinderilor? Indicai varianta de rspuns corect.

Testul nr.46 Selecia profesional presupune o analiz obiectiv a concordanei dintre: a) caracteristicile profesiunii i posibilitile de ordin fizic, psihic i informaional pe care le prezint persoana; b) teorie si decizie; c) potenialul creator al fiecrui salariat i profitul brut al ntreprinderii; d) veniturile i cheltuielile angajatului; e) potenialul creator al tuturor salariailor i profitul net al ntreprinderii. Alegei varianta de rspuns corect care are legtur cu selecia profesional.

31

Testul nr.47 Prin promovare profesional se nelege: a) gradul de adaptare la noile condiii de munc; b) gradul de adaptare la vechile condiii de munc; c) ncredinarea unei funciuni cu nivel de responsabilitate superior celei deinute anterior, pe baza eficienei dovedite i a aptitudinilor cerute exercitrii noii funciuni; d) atitudinea fa de munc i nevoi personale; e) msurarea performanelor individuale. Alegei varianta de rspuns care definete corect promovarea profesional.

Testul nr.48 n concepia american, managementul nglobeaz: a) funciile de conducere ale tuturor cadrelor din ntreprindere, ncepnd de la director pn la eful de echip; b) esena economic a managementului produciei, la prghiile economice folosite; c) esena economic a managementului produciei la formele i metodele managementului; d) esena economic a managementului produciei la aspectele concrete ale stimulentelor materiale i morale; e) esena economic a managementului produciei la gradul de rspundere personal i colectiv. Ce anume nglobeaz managementul n concepia american? Identificai varianta de rspuns corect.

Testul nr.49 n capitolul privitor la Universalitatea managementului Roland Caude subliniaz c orice colectivitate ce are anumite scopuri de atins, are nevoie de: 1) o anumit structur, deci de organizare; 2) de un echilibru economic dinamic, deci de gestiune; 3) echilibru ntre cerere i ofert; 4) de conductori competeni, deci de management; 5) metode operaionale. Care din combinaiile de mai jos reprezint scopuri de atins subliniate de Roland Caude n capitolul privitor la Universalitatea managementului: a) 2,4,5; b)1,2,5; c)1,3,4; d) 2,3,5; e) 1,2,4.

Testul nr.50

32

Factori socio-culturali ai mediului ambiant potrivit divizrii mediului firmei n mediu intern i mediu extern sunt urmtorii: a) mentalitile i tiina; b) puterea politic; c) cultura; d) nvmntul; e) structura social a populaiei. Alegei varianta corect care nu are legtur cu factorii socio-culturali ai mediului ambiant potrivit divizrii mediului firmei n mediu intern i mediu extern.

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

33

1. Form modern de organizare si desfsurare a activitii economice, cu influene asupra factorului uman, economia de pia este caracterizat prin urmtoarele trsturi: 1. are la baz proprietatea sub diferite forme; 2. organizaia privat, individual sau asociativ este entitatea economic principal; 3. profitul reprezint scopul principal al activitii organizaiei; 4. cu ajutorul mecanismelor pieii se regleaz ntreaga activitate economic; 5. proprietatea privat implic autonomia deciziilor; 6. prezint un grad inferior de flexibilitate, completat de o sensibilitate mai pronunat. Care din combinaiile prezentate exprim corect trsturile economiei de pia: a) 1,2,3,4,6 b) 2,3,4,5,6 c) 1,2,3,4,5 d) 1,3,4,5,6 e) 1,2,4,5,6 2. Oferta de for de munc este format din munca pe care o pot depune membrii societii si este determinat de urmtoarele componente: 1. economic; 2. social; 3. dinamic; 4. cultural; 5. politic. Care din combinaiile de mai jos reprezint componentele specifice ofertei forei de munc: a) 1,5 b) 1,2 c) 1,3 d) 4,5 e) 2,4 3. Funciile pieei muncii n cadrul economiei de pia moderne sunt: 1. de informare a patronului si a salariailor; 2. de acordare de asisten partenerilor sociali atunci cnd se desfsoar negocierile, de ctre organele abilitate; 3. de planificare pe termen lung a personalului pentru a asigura si n viitor resursele umane necesare; 4. de elaborare de studii de prognoz privind evoluia pieei muncii n fiecare localitate care s fie puse la dispoziia partenerilor sociali, respectiv patronilor si sindicatelor, precum si instituiilor de nvmnt, att locale ct si centrale; 5. de protecie social, asigurat de stat prin reglementri legale si administrative; 6. de dezvoltare intensiv a personalului pentru asigurarea calificrii acestuia, precum si pentru mbuntirea activitii n relaiile cu clienii. Care din combinaiile prezentate mai jos exprim corect funciile pieei de munc: a) 1,2,3,5 b) 2,3,4,5 c) 2,4,5,6 d) 1,2,4,5 e) 3,4,5,6 4. Particularitiile pieei forei de munc sunt: 1. prezint un grad inferior de flexibilitate, completat de o sensibilitate mai pronunat; 2. este mai complex, mai organizat si mai reglementat fa de celelalte piee;

34

3. deine pronunate caracteristici contractuale si participative; 4. intervenia statului este mai puternic dect pe celelalte piee; 5. este deosebit de sensibil fa de deciziile care se iau pe celelalte piee, adaptndu-se la miscrile, semnalele si solicitrile acestora; 6. preurile se stabilesc n mod liber prin confruntarea dintre cerere si ofert. Care din combinaiile prezentate exprim corect trsturile pieei forei de munc: a) 1,2,3,4,5 b) 1,2,3,5,6 c) 1,3,4,5,6 d) 2,3,4,5,6 e) 1,2,4,5,6 5. Activitile departamentului de personal sunt grupate dup cum urmeaz: 1. activiti strategice de natura stabilirii politicii de personal, planificarea pe termen lung si inovarea; 2. implementarea politicii organizaiei; 3. activiti de motivare a echipei; 4. activiti de consultan, respectiv asistarea managerilor n aspectele cheie ale managementului personalului; 5. activiti operaionale de zi cu zi, ca de pild, recrutarea de personal, pstrarea evidenelor cu angajaii. Care din variantele de mai jos reprezint activiti ale departamentului de personal: a) 1,3,5 b) 2,3,4 c) 1,4,5 d) 1,2,3 e) 3,4,5 6. n dezvoltarea managementului personalului organizaiei s-au nregistrat mai multe etape: 1. apariia organizaiei; 2. planificarea strategic; 3. cresterea funcional; 4. specializarea tehnic; 5. cresterea controlului; 6. integrarea funcional; 7. integrarea strategic. Alegei varianta de rspuns care prezint corect etapele de dezvoltarea caracteristice managementului personalului organizaiei: a) 1,3,5,6,7 b) 1,2,3,4,5 c) 2,3,4,5,6 d) 2,4,5,6,7 e) 2,3,5,6,7 7. Nivelul actual al progresului stiinifico-tehnic rstoarn postulatul fundamental al modelului managerial taylorist care susine c: a) diminueaz semnificaia motivaiei n cultura organizaional; b) profitul maxim se obine pe calea simplificrii maximale a funciilor de munc; c) se ajunge la armonizarea proceselor de adoptare a deciziilor; d) profitul maxim se obine prin sporirea rolului cunostinelor si deprinderilor n procesul de munc; e) computerizarea ridic rolul personalului n procesul de producie. Identificati varianta corceta de raspuns.

35

8. Competena profesional semnific: a) pregtirea continu a lucrtorilor; b) relaia dintre oameni n procesul de munc, priceperea de a lucra n echip; c) pregtirea tehnic a lucrtorilor pentru ndeplinirea funciilor legate de anumite specializri; d) esena managementului personalului organizaiei; e) realizarea scopurilor organizaionale. 9. Cu timpul, managementul personalului se integreaz si se transform ca o form specific de: 1. formare a personalului organizaiei; 2. ndrumare a personalului organizaiei; 3. control a personalului organizaiei; 4. transformare a realitii manageriale; 5. ndrumare a proceselor manageriale. Care din combinaiile de mai jos reprezint caracteristici de transformare n timp a managementului personalului: a) 1,3,4 b) 2,3,4 c) 1,4,5 d) 1,2,3 e) 2,3,5 10. Metodele managementului personalului sunt: 1. administrative; 2. economice; 3. analize tehnico - economice; 4. planificarea social; 5. psihosociale; 6. de informare. Care din combinaiile prezentate exprim corect metodele managementului personalului? a) 1,2,3 b) 1,3,5 c) 1,2,4 d) 1,2,5 e) 1,3,6 11. Scopul managementului strategic al personalului const n: a) asigurarea procesului de formare a potenialului uman al organizaiei pentru o perioad lung de timp; b) formarea mediului intern al organizaiei; c) funcionarea eficient a structurilor organizatorice a firmei; d) asigurarea unei stri coordonate si adecvate a mediului extern si intern al procesului de formare a potenialului uman al organizaiei pentru o perioad lung de timp; e) asigurarea organizaiei cu resurse umane. 12. Pentru realizarea managementului previzional al personalului trebuie apelat la un sistem, respectiv la un ansamblu de metode si forme dintre care un rol esenial revine: a) planului si prognozelor; b) planului analizei; c) prognozelor si procesului planificrii; d) previziunii necesarului de personal; e) prognozelor.

36

13. Coninutul managementului previzional al necesarului de personal const: a) dintr-un ansamblu de eforturi metodic efectuate si de studii bine gndite avndu-se ca scop atingerea obiectivelor; b) detectarea cu anticipaie a problemelor; c) pregtirea unor soluii concretizate ntr-un plan si programe de aciune; d) dintr-un ansamblu de eforturi metodic efectuate si studii bine gndite, n scopul de a detecta cu anticipaie problemele, de a pregti soluiile concretizate apoi ntr-un plan si program de aciune, de a corecta aciunile pe msura realizrii lor; e) corectarea diferitelor aciuni pe msura realizrii lor. Alegei varianta corect si complet care reprezint coninutul managementului previzional al necesarului de personal. 14. Scopul managementului previzional al necesarului de personal este: 1. de a asigura viitorul organizaiei cu fora de munc; 2. de a influena din punctul de vedere al resurselor umane competitivitatea si rentabilitatea organizaiei; 3. de creare a posibilitilor de promovare a personalului; 4. de asigurare a dezvoltrii personalului; 5. de realizare a planurilor concrete de producie. Identificai care din variantele urmtoare prezint corect scopul managementului previzional al necesarului de personal? a) 3,5 b) 2,3 c) 2,5 d) 1,2 e) 4,5 15. n procesul de planificare a personalului se folosesc urmtoarele categorii de analiz: 1. analiza personalului organizaiei din punct de vedere cantitativ, structural si calitativ; 2. analiza stabilitii personalului; 3. analiza utilizrii timpului de munc si a efectelor economico-financiare; 4. analiza eficienei utilizrii personalului sub aspectul productivitii muncii si a profitului pe salariat; 5. analiza gradului de ndeplinire a obiectivelor; 6. analiza productivitii pentru a modifica planurile si pentru a verifica informaiile. Care din combinaiile prezentate exprim corect categoriile de analiz utilizate n procesul de planificare a personalului? a) 1,2,5,6 b) 1,2,3,4 c) 2,3,4,6 d) 3,4,5,6 e) 1,3,5,6 16. Pentru a se putea analiza calificarea personalului organizaiei se opereaz cu: a) coeficientul calificrii medii; b) fluctuaia si absenteismul; c) indicele de calificare; d) rotaia pe posturi a personalului; e) fluctuaia. Alegeti varianta corecta de raspuns.

37

17. Cercetrile previzionale n domeniul necesarului de personal pentru organizaii trebuie s aib n vedere anumite raionamente: 1. s analizeze permanent ritmicitatea produciei; 2. s angajeze personal numai dac este necesar; 3. s analizeze, n cazul n care apar noi responsabiliti, n ce msur acestea sunt diferite de cele existente si dac nu pot fi ndeplinite cu personalul existent; 4. s asigure rotaia pe posturi a personalului; 5. s asigure cursuri de perfecionare. Care din combinaiile de mai jos reprezint raionamente logice n procesul cercetrilor previzionale de stabilire a necesarului de personal pentru organizaii? a) 1,2,3 b) 1,3,4 c) 2,3,4 d) 3,4,5 e) 1,4,5 18. Orientarea profesional are de rezolvat dou probleme de importan major: 1. gsirea pentru fiecare individ a profesiunii adecvate capacitii sale; 2. satisfacerea cu necesarul de personal a fiecrei profesiuni; 3. adaptarea profesional; 4. informaia profesional; 5. selecia performant. Care din variantele de mai jos reprezint cele dou probleme de importan major ale orientrii profesionale: a) 2,4 b) 3,5 c) 1,2 d) 2,3 e) 2,5 19. n desfsurarea unei aciuni sistematice de orientare profesional se succed urmtoarele etape: a) analiza muncii si elaborarea monografiilor profesionale; b) stabilirea criteriilor de succes profesional; c) stabilirea unei baterii de probe, n funcie de exigenele profesiunii si criteriile de succes profesional; d) alegerea unui esantion experimental pentru etalonarea probelor si prelucrarea rezultatelor si alegerea probelor care sunt cele mai productive; e) cunoasterea cererii de munc n diferite sectoare de activitate. Alegei varianta care nu reprezint etap n desfsurarea unei aciuni sistematice de orientare profesional. 20. Recrutarea reprezint: a) climatul favorabil care s ajute noul angajat s-si alunge teama si jena; b) un sentiment de apartenen fa de organizaie; c) lipsa perspectivei de avansare; d) preluarea efectiv din rndul indivizilor selecionai pe aceia ale cror cunostine profesionale n domeniu, personalitate si aptitudini, corespund cel mai bine posturilor vacante scoase la concurs; e) nevoile salariailor si ale familiilor lor. Alegei varianta care reprezint definiia recrutrii. 21. Activitatea de recrutare a managerilor implic:

38

1. analiza postului ce trebuie completat si definirea candidatului ideal; 2. evaluarea si selecia preliminar a candidailor; 3. stabilirea limitei de vrst; 4. gradul de dezvoltare al nivelului de gndire al candidatului; 5. planificarea interviurilor cu candidaii preselecionai. Care din combinaiile de mai jos reprezint caracteristici specifice activitii de recrutare a managerilor: a) 1,3,4 b) 1,2,5 c) 1,4,5 d) 1,2,3 e) 2,3,5

22. Cu ajutorul strategiei si politicii de recrutare a personalului, se redau: a) inteniile si obiectivele managerului general n acest domeniu; b) pasii spre dezvoltarea organizaiei; c) condiiile de lucru si de mediu; d) posibilitile ulterioare de evaluare; e) modalitile de analizare a tuturor obiectivelor. Alegei varianta corect care reprezint caracteristic specific strategiei si politicii de recrutare a personalului. 23. Dintre cele mai importante etape ale recrutrii amintim: 1. definirea postului; 2. selectarea candidailor prin apelarea la ponderea criteriilor pentru evitarea subiectivismului; 3. decizia final de angajare, care corespunde si cu penultima etap a angajrii; 4. prezentarea postului si stabilirea criteriilor de selecie; 5. cunostine tehnice si nivelul de cunostine specifice. Care din combinaiile de mai jos reprezint etape specifice recrutrii: a) 1,3,4 b) 1,2,5 c) 1,4,5 d) 1,2,3 e) 2,3,5 24. Angajarea implic cteva cerine legale, care trebuie s se constituie n linii directoare: a) nainte de nceperea activitii trebuie s se ncheie un contract legal ntre patronat si salariat; b) la angajare se notific condiiile momentului respectiv, urmnd ca la schimbarea uneia sau mai multora s se consemneze ntr-un act adiional; c) nivelul salariului nu este cel prevzut n contractul colectiv de munc; d) se analizeaz si se acioneaz n domeniul condiiilor de microclimat si al proteciei sociale; e) prin respectarea regulilor si procedurilor stabilite prin contract se va asigura ntrirea disciplinei si ordinii n organizaie. Identificai varianta care nu constituie cerin legal la angajare. 25. Meninerea personalului trebuie s reprezinte o preocupare permanent a managerului, iar ca modaliti concrete si utile folosite n acest scop sunt: a) sprijinirea salariailor s neleag condiiile concrete ale dezvoltrii organizaiei si schimbrile n care sunt sau pot fi implicai;

39

b) gsirea de ci pentru a determina pe salariai s nu se considere implicai activ n schimbrile n care sunt sau pot fi implicai; c) sprijinirea procesului de pregtire si perfecionare a personalului, cu acordarea de ajutor concret fiecrui salariat, n vederea dezvoltrii acestuia; d) influena atitudinii si comportamentului salariailor; e) perfecionarea procesului de comunicare, prin dezvoltarea si eficientizarea ntlnirilor cu salariaii, a discuiilor individuale si de grup, a buletinelor de informare. Care din variantele de mai sus nu constituie modalitate de meninere a personalului? 26. Ghidul de conversaie cu candidatul are urmtorul coninut: 1. elementele pentru identificarea candidatului; 2. pregtirea profesional; 3. experiena profesional; 4. opinia personal asupra postului solicitat; 5. elementele pentru identificarea postului. Care din variantele prezentate constituie elemente ale coninutului ghidului de conversaie cu candidatul: a) 1,2,3,4 b) 1,3,4,5 c) 2,3,4,5 d) 1,2,4,5 e) 1,2,3,5 27. Ca elemente constitutive ale costului de angajare reinem: a) cheltuieli de recrutare; b) costurile de integrare; c) cheltuielile cu personalul organizaiei; d) costurile cu pregtirea de baz; e) costurile cu familiarizarea cu misiunea. Care din variantele de mai sus nu constituie element constitutiv al costului de angajare? 28. Selecia profesional are rolul s stabileasc exact: a) nivelul de pregtire al angajatului; b) disponibilitatea angajatului pentru program prelungit; c) treapta care i se cuvine angajatului: d) treapta care i se cuvine si felul muncii care i se potriveste individului ntr-o treapt sau alta; e) nivelul de cunostine pe care-l posed angajatul. Alegei varianta corect care reprezint rolul seleciei profesionale. 29. Interviul este o etap care nu poate fi evitat n procesul de selecie, iar validitatea si valoarea practic a acestuia creste dac sunt respectate urmtoarele condiii: 1. intervievatorii nu sunt rigizi sau autoritari fa de cei intervievai; 2. intervievatorii si planific dinainte ntrebrile; 3. criteriile de selecie inadecvate trebuie eliminate; 4. postul este bine studiat si descris; 5. sensul ntrebrilor trebuie s fie clar. Care din combinaiile de mai jos reprezint varianta de rspuns corect: a) 1,2,3 b) 1,2,5 c) 1,2,4 d) 3,4,5 e) 2,4,5

40

30. Eficiena examinrii psihologice si poate dovedi efectele n multiple direcii: 1. randamentul mai ridicat, calitate mai bun a produciei, mai puin risip de material; 2. fluctuaia mai redus a personalului de execuie; 3. asigurarea cu personal a organizaiei; 4. remarcarea muncitorilor cu caliti deosebite printre cei examinai; 5. reducerea numrului de accidente. Care din variantele de mai jos constituie aspecte ale eficienei examinrii psihologice: a) 1,2,4,5 b) 1,2,3,4 c) 2,3,4,5 d) 1,3,4,5 e) 1,2,3,5 31. Care din conceptele de mai jos definesc procesul de ncorporare, asimilare a individului n uniti si sisteme sociale (familie, grup, colectiv, societate) prin modelare conform datelor si cerinelor sociale: a) integrarea; b) mediul integrator; c) interaciunea reciproc; d) integrarea social; e) acumularea de valori comune. 32. Cerinele de baz ale integrrii sunt: 1. ajutarea noului angajat n vederea acomodrii; 2. meninerea cooperrii; 3. satisfacerea cerinelor socio-culturale ale unui grup sau ale unei societi; 4. satisfacerea necesitilor membrilor sau grupurilor care coopereaz; 5. insuflarea ncrederii n organizaie. Care din variantele de mai jos reprezint cerine de baz ale procesului de integrare? a) 1,2,3 b) 1,3,5 c) 2,3,4 d) 1,3,4 e) 3,4,5 33. Problema integrrii se pune pe urmtoarele niveluri: 1. la nivel individual; 2. schemelor de comportament coordonarea comportamentului fiecrui individ cu cel al comportamentului membrilor grupului; 3. la nivel procesual; 4. la nivelul instituiilor cooperarea lor cu minimum de conflict; 5. la nivelul integrrii ntregii societi. Care din combinaiile de mai jos reprezint nivelurile specifice integrrii: a) 1,2,4 b) 2,4,5 c) 1,4,5 d) 1,3,5 e) 3,4,5 34. Integrarea profesional reprezint: a) o treapt n evoluia profesional a individului, cnd se realizeaz acordul si armonizarea comportamentului individului cu exigena postului si colectivitii din care face parte;

41

b) transformarea reciproc a diferitelor culturi n vederea constituirii ntr-un tot echilibrat; c) un proces de lung durat n evoluia profesional a individului; d) cunoasterea organizaiei si cunoasterea locului de munc (sector, secie, atelier); e) un vast bagaj de practici care aplicate cu pricepere, pot da rezultatele dorite. Alegei varianta care reprezint definiie a integrrii profesionale. 35. n procesul de asimilare si integrare a noilor angajai se disting trei etape: 1. acomodarea; 2. ncurajarea si sprijinirea spiritului de inventivitate; 3. integrarea la locul de munc; 4. integrarea n organizaie; 5. integrarea profesional a intelectualitii tehnice. Alegei din variantele de mai jos pe cea care prezint corect cele trei etape ale procesului de asimilare si integrare a noilor angajai: a) 1,2,3 b) 1,3,5 c) 1,3,4 d) 2,3,4 e) 3,4,5 36. Atribuia de integrare la locul de munc este a conductorului de colectiv si const n: 1. prezentarea tnrului sau tinerilor specialisti celorlali membri din colectiv; 2. informarea lor asupra obiectivului compartimentului de munc; 3. lmuriri asupra legturilor dintre compartimentul respectiv si celelalte compartimente de munc ale organizaiei; 4. repartizarea de sarcini concrete noilor venii; 5. ncredinarea de lucrri noilor venii sub nivelul de pregtire. Care din variantele de mai jos constituie atribuiile de integrare la locul de munc a noilor angajai ce i revin conductorului de colectiv: a) 2,3,4,5 b) 1,3,4,5 c) 1,2,4,5 d) 1,2,3,5 e) 1,2,3,4 36. Fenomenele de insatisfacie si lipsa de motivaie se pot combate prin: 1. alegerea persoanelor competente dar inapte de munc; 2. scderea salariului; 3. stimularea interesului pentru munca colectiv; 4. angrenarea n condiiile produciei; 5. stimularea sentimentului de mndrie a apartenenei la un grup de lucru si la o organizaie; 6. alegerea persoanelor apte de munc. Alegei varianta care prezint cel mai bine metodele de combatere a fenomenelor de insatisfacie si lipsa de motivaie, din combinaia de mai jos: a) 1,2,3 b) 3,4,5 c) 1,2,4 d) 2,3,4 e) 1,3,5 37. Fenomenele de fluctuaie si absenteism au drept cauz principal: a) configuraia organizaiei si retribuia mai bun n alt parte;

42

b) neconcordana dintre aspiraiile lucrtorului modern si condiiile pe care i le ofer organizaia; c) lipsa perspectivei de avansare; d) neconcordana dintre perioada de adaptare a noului angajat si aspiraiile organizaiei; e) desfsurarea lucrului sub tutel si cursurile de iniiere. 38. Pentru a obine eficien maxim n aciunea de formare profesional trebuie avute n vedere cererile si dorinele salariailor care se pot realiza prin: 1. soluionarea contradiciilor n problemele de centralizare-descentralizare a managementului personalului; 2. anchete prin care s se determine tipurile de meserii pe care acestia doresc s le exercite din cele cerute pe piaa muncii; 3. identificarea formatorilor pentru care exist mai muli candidai; 4. contacte directe frecvente ntre someri si serviciile de ocupare; 5. derularea procesului de executare a raporturilor de munc. Care din variantele de mai jos constituie mijloace de realizare a cererilor si dorinelor salariailor n vederea obinerii eficienei maxime n aciunea de formare profesional: a) 2,3,4 b) 1,2,3 c) 1,3,5 d) 1,3,4 e) 2,4,5 39. Pregtirea profesional este: a) activitatea desfsurat n scopul nsusirii de cunostine teoretice si deprinderi practice; b) un loc de munc definit ca o situaie de munc; c) activitatea desfsurat n scopul nsusirii de cunostine teoretice si deprinderi practice, de un anumit gen si nivel, n msur s asigure ndeplinirea calificat de ctre lucrtori a sarcinilor ce le revin n exercitarea, n procesul muncii, a unei profesiuni sau meserii; d) ndeplinirea calificat de ctre lucrtori a sarcinilor ce le revin n exercitarea n procesul muncii, a unei profesiuni; e) dat de durata pregtirii forei de munc pe o perioad nedeterminat. Alegei varianta care reprezint definiia pregtirii profesionale. 40. Pentru a asigura succesul deciziei de a investi n procesul de formare se impune soluionarea a trei probleme eseniale: 1. stabilirea just a momentului declansrii aciunilor de formare; 2. determinarea nevoilor de formare pe baza rezultatelor si concluziilor din analizele efectuate; 3. alegerea metodelor, duratei si a ritmului de formare; 4. costul formrii; 5. nevoile de personal actuale si de perspectiv. Precizai care din variantele de rspuns prezentate mai jos prezint corect cele trei probleme eseniale n asigurarea succesului procesului de formare: a) 1,2,4 b) 1,2,3 c) 2,3,4 d) 2,3,5 e) 1,4,5 41. Policalificarea const n: a) obinerea unei calificri suplimentare pe lng profesia de baz;

43

b) schimbarea calificrii; c) mprosptarea si mbogirea sistematic a cunostinelor profesionale; d) aprofundarea unui anumit domeniu al specializrii de baz; e) obinerea competenelor specifice unei ocupaii sau profesii, diferit de cele dobndite anterior. Care din variantele prezentate defineste corect policalificarea? 42. Contractele speciale de formare profesional includ: 1. contractul de calificare profesional; 2. contractul de adaptare profesional; 3. contractul individual de munc; 4. contactul de ucenicie la locul de munc; 5. contractul de asigurri sociale. Care din variantele de mai jos reprezint contracte speciale de formare profesional: a) 1,3 b) 2,3 c) 4,5 d) 3,4 e) 1,2 43. Performana uman trebuie apreciat si prin: a) sporirea cantitii de produse obinute; b) gradul de implicare; c) coeficientul de crestere economic; d) prisma randamentului si profitul net; e) prisma randamentului si productivitatea muncii. 44. Noiunea de evaluare ne apare ca: a) o activitate complex; b) un ansamblu al proceselor prin intermediul crora se emit judeci; c) o activitate care nu este complex pentru manageri; d) o activitate ce nu necesit o pregtire special a managerilor; e) o activitate complex, ca un ansamblu al proceselor prin intermediul crora se emit judeci de valoare asupra componenilor unui sistem, considerai separat n calitatea lor de titulari ai anumitor posturi, n vederea relevrii elementelor eseniale ale modului de realizare a obiectivelor si sarcinilor trasate, a acordrii de recompense sau sanciuni, a stabilirii modalitilor de perfecionare a pregtirii, a conturrii perspectivelor de promovare a acestora. Alegei varianta care defineste corect noiunea de evaluare. 45. Metoda evalurii profesionale apreciaz ocupaia sau funcia, n timp ce metoda evalurii meritelor constituie: a) o activitate complex, ca un ansamblu al proceselor prin intermediul crora se emit judeci de valoare asupra componenilor unui sistem; b) o activitate complex pentru manageri; c) un ansamblu al proceselor prin intermediul crora se emit judeci; d) o apreciere sistematic asupra trsturilor salariatului la locul de munc si are ca scop s determine contribuia si valoarea sa pentru organizaie, cu accent pe calitatea activitii, capacitatea de a nva, spiritul de colaborare, iniiativ etc. e) o activitate de realizare a obiectivelor si sarcinilor trasate, a acordrii de recompense sau sanciuni, a stabilirii modalitilor de perfecionare a pregtirii, a conturrii perspectivelor de promovare a acestora. Alegei varianta care defineste corect noiunea de evaluare a meritelor. 46. Rolul principal al evalurii performanelor este:

44

a) de a asigura legtura productivitate evaluarea performanelor recompens; b) de a oferi instrumentele necesare pentru investigarea repartizrii salariailor; c) a asigura orientarea spre eficien; d) de a deteriora relaiile n cadrul grupului; e) de a acorda corect salariile. Alegei varianta care defineste corect rolul evalurii performanelor. 47. Cu privire la responsabilitatea evalurii performanelor se ridic numeroase probleme: 1. evaluarea subordonailor de manager; 2. evaluarea sefilor ierarhici de ctre subordonai; 3. evaluarea celorlali salariai de pe posturi echivalente; 4. evaluarea sefilor din alte organizaii; 5. autoevaluarea; 6. evaluarea de ctre evaluatori externi. Care din variantele de mai jos prezint principalele probleme cu privire la responsabilitatea evalurii performanelor: a) 2,3,4,5,6 b) 1,3,4,5,6 c) 1,2,3,5,6 d) 1,2,4,5,6 e) 1,2,3,4,5 48. Aprecierea anual, ca metod de evaluare a personalului, const n: a) formularea unei aprecieri generale prin care se sintetizeaz principalele caliti si se certific rezultatele obinute n munc pe parcursul unui an comparativ cu anii precedeni; b) aprecierea anual care se concretizeaz n calificative; c) formularea unei aprecieri pe baza comparrii calitilor, cunostinelor, aptitudinilor si deprinderilor unui angajat; d) aprecierea calitilor, cunostinelor si aptitudinilor necesare realizrii n bune condiii a obiectivelor stabilite; e) aprecieri generale prin care se sintetizeaz principalele caliti. Care din variantele de mai sus defineste corect aprecierea anual ca metod de evaluare a personalului? 49. Prin aciunea de apreciere a personalului n ordinea meritelor se vizeaz urmtoarele scopuri si obiective: 1. mbuntirea eficienei si performanelor individuale; 2. fundamentarea msurilor necesare n vederea promovrii personalului, premierii acestuia si desfacerii contractului de munc; 3. cresterea randamentului muncii; 4. cresterea calitii productivitii; 5. mbuntirea performanelor profesionale individuale. Care din variantele de mai jos prezint corect scopurile si obiectivele aciunii de apreciere a personalului n ordinea meritelor: a) 1,5 b) 1,2 c) 3,4 d) 2,3 e) 3,5 50. Ca instrumente de apreciere a salariailor n ordinea meritelor se utilizeaz: 1. lista salariailor n ordinea relativ a meritelor;

45

2. aprecierea individual n funcie de aspectele generale ale muncii sau de diversi factori personali; 3. msurarea performanelor individuale n comparaie cu atribuiile specifice sau cu planurile de munc; 4. generarea strii de control; 5. definirea obiectivelor evalurii. Care din variantele de mai jos prezint instrumente de apreciere a salariailor n ordinea meritelor: a) 1,2,3 b) 2,3,5 c) 2,3,4 d) 1,3,5 e) 1,2,5 51. Factorii ce asigur succesul metodelor de apreciere a salariailor n ordinea meritelor sunt: 1. persoana care acord calificativele; 2. periodicitatea lucrrilor de comparare a meritelor; 3. nivelul de pregtire a persoanelor care acord calificativele; 4. exploatarea rezultatelor; 5. mbuntirea performanelor. Care din combinaiile de mai jos reprezint factorii de succes ai metodelor de apreciere a salariailor n ordinea meritelor: a) 1,2,4 b) 2,3,4 c) 1,2,3 d) 3,4,5 e) 1,3,5 52. n interpretarea noiunii de promovare profesional se ntlnesc trei momente caracteristice: 1. politica de promovare; 2. schimbarea funciei sau nivelul de ncadrare; 3. cresterea responsabilitii sau a nivelului de calificare; 4. acordarea de avantaje materiale si morale salariatului promovat; 5. planificarea promovrii personalului. Precizai care din variantele de mai jos prezint corect cele trei momente caracteristice n interpretarea noiunii de promovare profesional: a) 1,2,3 b) 2,3,4 c) 1,3,4 d) 1,4,5 e) 3,4,5 53. Politica de promovare: a) genereaz insatisfacii si o stare permanent de nemulumire n rndul angajailor; b) ncurajeaz acordarea de avantaje materiale si morale salariatului promovat; c) constituie o component major a managementului personalului organizaiei, menit s ntreasc sau s slbeasc spiritul de echip ntre salariai; d) reprezint una din cele mai importante probleme sociale; e) reprezint cresterea responsabilitii sau a nivelului de calificare. Precizai care din variantele prezentate defineste cel mai bine politica de promovare.

46

54. n planul semnificaiei, o promovare judicios conceput si realizat este de natur s: 1. stimuleze n mod eficace iniiativa si ambiia salariatului; 2. dea un puternic impuls la ridicarea nivelului de calificare a salariatului; 3. conduc la perfecionarea salariatului; 4. scad randamentul si satisfacia n munc; 5. mreasc satisfacia n munc a salariatului; 6. incite salariatul s se identifice cu funcia sa si cu organizaia n care lucreaz. Care din variantele de mai jos constituie avantaje ale unei promovri judicios concepute si realizate: a) 1,2,3,4,5 b) 1,2,3,4,6 c) 2,3,4,5,6 d) 1,2,3,5,6 e) 1,3,4,5,6 55. Avantajele pe care le prezint planificarea promovrii, att pentru organizaie ct si pentru salariat sunt: a) dezvolt nencrederea c posturile eseniale vor fi ocupate fr ntrerupere; b) contribuie la formarea lucrtorilor n vederea ocuprii anumitor funcii, nainte chiar ca acestea s devin vacante; c) asigur bunul mers al organizaiei, evitnd fenomenul de dezorganizare generat de plecarea lucrtorilor care ocup posturi cheie; d) d posibilitatea lucrtorilor s prevad ei nsisi, sansele lor de a face carier si, ca urmare a eforturilor depuse n vederea formrii si perfecionrii, s se adapteze la nevoile de viitor ale organizaiei; e) ajut organizaia s-si pstreze personalul ei calificat si, n plus, s atrag salariai compeneni. Care din variantele de mai sus nu reprezint un avantaj al planificrii promovrii pentru salariat si organizaie? 56. Privitor la trasaturile planificrii promovrii personalului, este necesar s se rein urmtoarele: a) prin planificarea promovrii se urmreste s se prevad cum va evolua compoziia personalului; b) planificarea promovrii constituie o preocupare permanent si sistematic; c) planificarea carierei nu se trateaz ca un proces pe care organizaia trebuie s o dirijeze n mod sistematic; d) pentru fiecare categorie de personal se determin numrul angajailor de care organizaia trebuie s dispun n anul viitor; e) pe baza previziunilor se concep planurile de recrutare si formare, care reprezint componente ale planificrii promovrii. Care din variantele de mai sus nu constituie o trstur a planificrii promovrii personalului? 57. Din punctul de vedere al organizaiei, promovarea intern ofer numeroase avantaje: a) promovarea intern ncurajeaz lucrtorii n a se pregti si a-si nsusi cunostinele pentru promovare; b) constituie un mijloc de utilizare mai bun a personalului organizaiei, punnd pe fiecare salariat n postul n care el va fi mai util; c) determin un interes mrit al salariatului pentru funcia sa; d) dispune de un sistem de apreciere stiinific cu privire la valoarea salariailor; e) este mai economic pentru organizaie promovarea salariailor din unitate dect recrutarea altora din exterior. Determinai care din variantele de mai sus nu constituie un avantaj al promovrii interne din punctul de vedere al organizaiei? 58. Promovarea intern prezint urmtoarele dezavantaje:

47

1. contribuie la eficacitatea muncii salariatului; 2. consolideaz legtura salariatului cu organizaia; 3. este mai economic pentru organizaie; 4. poate antrena reacii n lan, ceea ce ar putea s dezorganizeze munca; 5. sursa intern de candidai ar putea s fie insuficient pentru aplicarea principiului respectiv, mai ales n perioada de dezvoltare rapid. Care din variantele de rspuns constituie dezavantaje ale promovrii interne: a) 2,3 b) 1,3 c) 2,4 d) 1,5 e) 4,5 59. Promovarea pe baz de rezultate are urmtoarele trsturi: 1. are cea mai larg rspndire; 2. apeleaz la criterii de promovare verificabile, bazate pe comensurarea rezultatelor, ceea ce contribuie la evitarea situaiilor conflictuale; 3. este stimulatoare pentru salariai; 4. la promovare se ine seama de calitile, aptitudinile si deprinderile salariailor; 5. analizeaz rezultatele profesionale ale salariailor. Care din combinaiile de mai jos reprezint trsturi ale promovrii pe baz de rezultate: a) 1,3,5 b) 1,2,3 c) 1,2,5 d) 2,3,4 e) 2,3,5 60. Consecintele determinarii salariilor vizeaza: 1. echilibrul financiar pe termen lung; 2. integrarea si asimilarea angajailor; 3. caracteristicile sistemului de formare profesional; 4. echilibrul social ntre diferite categorii de salariai; 5. situaia individual si gradul de motivare al fiecrui salariat luat n mod individual. Care din variantele de mai jos reprezint consecine ale determinrii salariilor: a) 1,2,3 b) 2,4,5 c) 1,4,5 d) 1,3,5 e) 2,3,4

61. Pe piaa forei de munc salariul joac un rol deosebit de semnificativ, avnd o dubl natur: 1. dimensionarea volumului ocuprii forei de munc; 2. reprezint venit pentru consum si acumulare personal - pentru lucrtor, ca proprietar privat al forei sale de munc; 3. element de cost pentru producie pentru patron, ca proprietar al capitalului material si financiar; 4. constituie un motiv esenial pentru dispute si solicitri; 5. afecteaz echilibrul financiar. Care din variantele de mai jos subliniaz aspectul de dubl natur al salariului pe piaa forei de munc:

48

a) 2,3 b) 3,4 c) 1,5 d) 1,4 e) 4,5 62. Rolul si funciile salariului pot fi redate astfel: a) prghie a stabilitii macroeconomice; b) factor de echilibru al raportului cerere-ofert pe piaa forei de munc; c) instrument de influenare a sensului si amplorii schimbrilor din economie; d) cel mai important venit din societate; e) mecanism de ajustare a relaiei dintre dimensiunea si evoluia salariilor si alte variabile, ndeosebi productivitatea muncii. Precizai care din variantele prezentate nu constituie funcie a salariului. 63. Stabilirea salariului minim garantat trebuie s aib n vedere urmtoarele criterii: 1. nevoile salariailor si ale familiilor lor; 2. nivelul salariilor n plan naional; 3. nivelul salariilor n plan internaional; 4. costul vieii; 5. prestrile de protecie social; 6. nivelul de trai pe grupuri sociale; 7. factori de ordin economic si ocuparea forei de munc. Care din variantele de mai jos reprezint criterii de stabilire a salariului minim garantat: a) 1,2,4,5,6,7 b) 1,2,3,4,5,6 c) 2,3,4,5,6,7 d) 1,3,4,5,6,7 e) 1,2,3,4,5,6

64. Contractul colectiv de munc pledeaz pentru adoptarea si meninerea unui sistem de salarizare echilibrat, coerent si evolutiv iar, n acest sens trebuie respectate urmtoarele condiii: a) sistemul de salarizare trebuie s se sprijine pe un echilibru triplu: raionalitate, competitivitate, echitate; b) competitivitatea extern cere ca salariile din unitate s nu fie asemntoare cu cele de pe piaa forei de munc; c) realizarea unei concordane ntre gradul de dificultate si de importan a posturilor si nivelul salariilor; d) aprecierea performanei, prin luarea n considerare a rezultatelor obinute si a gradului de adaptare pe post; e) modalitile de fixare si de plat a salariilor. Determinai care din variantele prezentate mai sus nu constituie o condiie n meninerea unui sistem de salarizare echilibrat, coerent si evolutiv. 65. Pentru protecia social a salariailor, n condiiile cresterii preurilor si tarifelor, este instituit un sistem de: a) compensare-indexare a salariilor de baz, stabilit prin hotrre a guvernului, cu consultarea sindicatelor si a patronatului;

49

b) verificare si influenare a cheltuielilor pentru salarizare; c) indexare a salariilor de baz prin implicarea sindicatelor; d) implicare indirect a statului; e) echilibrare a salariilor. Identificai varianta corect de rspuns. 66. Componentele administrrii salarizrii sunt: 1. ncadrarea salariailor pe post; 2. evaluarea salariului cuvenit pentru fiecare post; 3. evaluarea si clasificarea salariailor potrivit meritelor; 4. remunerrile suplimentare; 5. evaluarea necesarului de materii prime; 6. controlul programului de munc; 7. evaluarea muncii pe fiecare sector de activitate. Care din variantele prezentate mai jos reprezint componente ale administrrii salarizrii: a) 1,3,5,6,7 b) 1,2,3,4,6 c) 1,2,3,4,7 d) 2,4,5,6,7 e) 3,4,5,6,7 67. Principalele cerine pe care trebuie s le ndeplineasc politica de salarizare sunt: 1. s asigure o corelare raional ntre cresterea produciei si cea a masei salariale; 2. nu numai politica salarial, dar si flexibilitatea salariilor s se constituie ca instrumente ale alocrii si reocuprii forei de munc pe sectoare, ramuri, profesii, teritoriu; 3. s creeze condiii pentru cresterea laturii stimulatorii a salariului n planul competitivitii si al performanei; 4. s menin cheltuielile aferente la un nivel mediu fa de limitele respective ale clasei de salarizare; 5. s contribuie la dezvoltarea interesului organizaiei, sub aspectul recompensrii participrii la munc. Care din variantele de mai jos prezint corect cerinele pe care trebuie s le ndeplineasc politica de salarizare: a) 1,2,3,5 b) 2,3,4,5 c) 1,2,3,4 d) 1,3,4,5 e) 1,2,4,5 68. n definirea politicii manageriale n strns legtur cu flexibilitatea salarial, managerul va ine seama si de unele corelaii pariale: 1. gradul de competitivitate; 2. relaia cost salarial cerere agregat de for de munc; 3. nivelul de pregtire profesional; 4. cererea de for de munc este dependent de mrimea si evoluia costurilor fixe cu fora de munc; 5. raportul salariu mediu ocupare, ceea ce nseamn comensurarea influenei factorilor specifici sectorului de activitate asupra salariului mediu. Care din variantele prezentate mai jos constituie corelaii de care managerul ine seama n definirea politicii manageriale aflate n strns legtur cu flexibilitatea salarial: a) 1,2,3 b) 2,3,5 c) 2,4,5

50

d) 1,2,4 e) 1,3,5 69. n planul instituional-organizatoric, sistemul de negociere salarial se realizeaz pe trei etape: 1. la nivel naional; 2. la nivel cultural; 3. la nivel de ramuri sau interprofesional; 4. la nivel de organizaie; 5. la nivel de sindicate si secii de producie. Care din variantele de mai jos prezint corect cele trei etape ale sistemului de negociere: a) 1,2,3 b) 2,3,4 c) 1,3,4 d) 3,4,5 e) 1,3,5 70. n atingerea scopurilor vizate de negocierile salariale stau urmtoarele cerine de baz: a) stimularea ndeplinirii funciilor economice ale salariatului, paralel cu stoparea sporirii acestuia preponderent pe considerente de protecie social; b) restabilirea corelaiei ntre producie si fondul de salarii; c) asigurarea unui control concomitent si continuu asupra evoluiei salariilor si a preurilor produselor; d) fundamentarea si meninerea unui raport ntre salarii-preuri-inflaie; e) cunoasterea si respectarea legislaiei muncii. Care din variantele de mai sus nu constituie cerin a negocierilor salariale? 71. n plan teoretic, dialogul social presupune: a) raportul dintre cererea si oferta forei de munc ce este realizat pe piaa forei de munc si reprezint factorul fundamental n asigurarea echilibrului forei de munc; b) un ansamblu de contacte, comunicri si aciuni minuios organizate, prin care entiti sociale organizate si constituite n condiiile legii sunt antrenate si particip la diferite niveluri la luarea de decizii, iniiaz ori elaboreaz acte normative, propun si susin soluii n scopul rezolvrii problemelor sociale ori economice la diferite niveluri, ncearc armonizarea intereselor generale si de grup, prevenirea ori soluionarea strilor conflictuale, asigurarea climatului de pace social general; c) un ansamblu de contacte, comunicri si aciuni minuios organizate, prin care entiti sociale organizate si constituite n condiiile legii sunt antrenate si particip la diferite niveluri la luarea de decizii, iniiaz ori elaboreaz acte normative, propun si susin soluii n scopul rezolvrii problemelor sociale; d) gsirea unor soluii n scopul rezolvrii problemelor sociale ori economice la diferite niveluri; e) consultarea partenerilor sociali cu privire la msurile ce se ntreprid pe linia restructurrii regiilor autonome de sub autoritatea ministerelor, a consiliilor judeene, a consiliilor locale si a societilor comerciale din sectorul respectiv n corelare cu msurile de reconversie a forei de munc. Identificai varianta de rspuns corect. 72. Consiliul Economic si Social analizeaz situaia economic si social a rii si face propuneri, n condiiile prevzute de lege privind: 1. restructurarea si dezvoltarea economiei naionale; 2. privatizarea agenilor economici; 3. elaborarea contractului de munc la nivel naional; 4. relaiile de munc;

51

5. politica salarial; 6. protecia social si ocrotirea sntii; 7. nvmntul si cercetarea. Care din variantele de mai jos prezint corect propunerile fcute de Consiliul Economic si Social n urma analizrii situaiei economice si sociale a rii: a) 2,3,4,5,6,7 b) 1,3,4,5,6,7 c) 1,2,3,5,6,7 d) 1,2,3,4,6,7 e) 1,2,4,5,6,7 73. La nivelul ministerelor si prefecturilor funcioneaz comisiile de dialog care au un caracter consultativ ntre: a) societile comerciale si sindicate; b) sindicate si patronate; c) administaria public si societile comerciale; d) administraia public, sindicate si patronate; e) administraia public si patronate. Alegei varianta corect de rspuns. 74. Activitatea comisiilor de dialog social vizeaz, n special, urmtoarele: a) asigurarea unor relaii cu partenerii sociali-administraie, patronat, sindicate; b) consultarea partenerilor sociali asupra iniiativelor legislative sau de alt natur, cu caracter economico-social, din domeniul de activitate al ministerului respectiv; c) alte probleme din sfera de activitate a ministerului respectiv sau din judee, asupra crora partenerii sociali convin s discute; d) consultarea partenerilor sociali cu privire la msurile ce se ntreprid pe linia restructurrii regiilor autonome de sub autoritatea ministerelor, a consiliilor judeene, a consiliilor locale si a societilor comerciale din sectorul respectiv n corelare cu msurile de reconversie a forei de munc; e) asigurarea restructurrii si dezvoltrii economiei naionale. Identificai care din variantele de mai sus nu reprezint o activitate specific comisiilor de dialog social. 75. Principiile care stau la baza activitii si funcionrii sindicatelor sunt: a) sindicatele sunt organizaii profesionale non-profit organizate dup criteriul locului de munc sau al profesiei-meseriei, n scopul aprrii drepturilor economice, sociale, culturale si sportive ale categoriei profesionale n contradictoriu cu patronatul sau alte organe reprezentative ale statului pe plan central ori local; b) funcioneaz pe baza statutelor proprii adoptate cu respectarea dispoziiilor imperative ale legii; c) sindicatele se organizeaz pe principiul liberului consimmnt conform legii; d) au independen organizatoric si patrimonial; e) au ca scop aprarea drepturilor salariailor si promovarea intereselor profesionale, sociale si economice ale patronatului. Alegei varianta care nu exprim un principiu privind sindicatele. 76. Conflictul colectiv de munc se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi comune: 1. are ca surs satisfacerea intereselor profesionale cu character economic, social, cultural ori sportiv; 2. se organizeaz pe principiul liberului consimmnt; 3. ia nastere n timpul derulrii procesului de executare a raporturilor de munc ntre un grup de salariai si conducerea organizaiei sau ntre majoritatea salariaiilor si unitate;

52

4. are caracter legal, declansarea si soluionarea conflictului colectiv de munc urmnd a se realiza n condiiile legii; 5. au independen organizatoric si patrimonial. Alegei combinaia care prezint corect trsturile conflictului colectiv de munc: a) 2,3,5 b) 2,3,4 c) 1,4,5 d) 1,2,4 e) 1,3,4 77. Potrivit legii greva constituie: a) susinerea revendicrilor formulate de salariaii din alte uniti; b) soluionarea conflictului de interese; c) ncetarea colectiv si voluntar a lucrului ntr-o unitate fr s fie declarat pe durata desfsurrii conflictelor de interese; d) o ncetare colectiv si voluntar a lucrului ntr-o unitate si poate fi declarat pe durata desfsurrii conflictului de interese; e) un drept al somerului. Alegei varianta care defineste cel mai bine greva, potrivit legii. 78. Grevele au urmtoarele trsturi caracteristice: a) sunt organizate de sindicatele reprezentative sau dup caz de reprezentanii care vor stabili si durata acestora; b) pot fi declarate pentru aprarea intereselor cu caracter profesional, economic, politic si social al salariailor; c) participarea la grev este liber, nimeni nu poate fi constrns s participe la grev sau s refuze; d) salariaii aflai n grev trebuie s se abin de la orice aciune de natur s mpiedice continuarea activitii de ctre cei care nu particip la grev; e) organizatorii grevei, mpreun cu conducerea unitii au obligaia ca pe durata acesteia s protejeze bunurile unitii si s asigure funcionarea continu a utilajelor si a instalaiilor a cror oprire ar putea constitui pericol pentru viaa sau pentru sntatea oamenilor. Alegei varianta care nu reprezint o trstur a grevei. 79. Nu sunt considerate conflicte de drepturi: a) conflictele dintre unitile si persoanele care presteaz diferite activiti acestora, n temeiul altor contracte dect contractul individual de munc; b) conflictele n legtur cu executarea contractelor colective de munc; c) conflictele n legtur cu constatarea ncetrii aplicrii contractelor colective de munc; d) conflictele n legtur cu ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea si ncetarea contractelor individuale de munc; e) conflictele n legtur cu plata unor despgubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de pri prin ndeplinirea sau nendeplinirea necorespunztoare a obligaiilor stabilite prin contractul individual de munc. Identificati varianta care nu poate considerata conflict de munc. 80. n plan tipologic raporturile de munc se prezint sub dou forme: 1. individuale; 2. funcional; 3. decizional; 4. colective; 5. individual si de grup; Care din variantele de mai jos reprezint n plan tipologic cele dou forme ale raporturilor de munc:

53

a) 1,5 b) 1,4 c) 2,3 d) 3,4 e) 2,4 81. Principalele trsturi caracteristice ale contractului colectiv de munc sunt: 1. se ncheie numai ntre patronat sau organizaia patronal si sindicat sau reprezentanii salariailor alesi prin vot secret, dac nu exist sindicat organizat; 2. este un contract oneros si comutativ, n sensul c la ncheierea acestuia prile cunosc existena si ntinderea obligaiilor lor; 3. este un contract bilateral, sinalagmatic, n sensul c genereaz drepturi si obligaii pentru ambele pri; 4. este reglementat printr-o lege special: legea contractului individual de munc; 5. se ncheie la nivel naional, la nivel de ramur de activitate si la nivel de unitate. Stabilii care din variantele de mai jos prezint trsturi ale contractului colectiv de munc: a) 2,3,4,5 b) 1,2,3,4 c) 1,2,3,5 d) 1,3,4,5 e) 1,2,4,5 82. Cmpul de aplicare a contractelor colective de munc se extinde n urmtoarele domenii: a) prevederile contractului colectiv de munc produc efecte pentru toi salariaii din unitate, indiferent de data angajrii sau de afilierea lor la o organizaie sindical din unitate; b) contractele colective de munc se pot ncheia la nivelul unitilor, ramurilor de activitate si la nivel naional; c) contractele colective de munc se pot ncheia la nivelul unor grupuri de societi comerciale si regii autonome; d) n instituia n care nu sunt organizate asociaii patronale reprezentative la niveluri inferioare, asociaia patronal la nivelul naional poate desemna reprezentani la negociere; e) contractele colective de munc nu se pot ncheia si pentru salariaii instituiilor bugetare. Care din variantele de mai sus nu reflect un domeniu de aplicare a contractului colectiv de munc? 83. Contractul colectiv de munc este structurat n urmtoarele componente: 1. sindicatele; 2. patronatele; 3. prile (patronul si salariaii); 4. obiectul; 5. coninutul (cuprinsul); 6. organismele guvernamentale. Alegei varinta de rspuns care prezint componentele contractului colectiv de munc: a) 1,3,5 b) 3,4,5 c) 2,3,4 d) 1,5,6 e) 3,5,6 84. Asigurarea calitii negocierilor contractului colectiv de munca se obtine prin apelare la una din urmatoarele variante: a) legat direct de calitatea negocierilor si apare ca necesar, deoarece negocierea trebuie s vizeze soluii si nu vinovai; b) una din cerinele eseniale, care implic eforturi pentru tratarea corect si complet a

54

problematicii negocierilor, evaluarea rezultatelor n raport cu obiectivele preconizate si posibilitatea restructurrii operative a planurilor de dezbateri ale contractului colectiv de munc; c) trstura care impune participanilor la dezbateri s manifeste abilitatea de a se acomoda si adapta la schimbrile ce survin; d) moderat pentru a da tratativelor un coninut ferm; e) un echilibru ntre resursele si posibilitile reale existente ale salariailor. Care din variantele de mai sus defineste corect asigurarea calitii negocierilor contractului colectiv de munc? 85. Strategia negocierii contractului colectiv de munc prezinta urmatoarele caracteristici: 1. este partea cea mai important a negocierii vizeaz ansamblul contractului colectiv de munc; 2. se ocup cu problemele pregtirii, planificrii si ducerii tratativelor; 3. const ntr-un ansamblu de decizii ce urmeaz a fi luate de ctre negociatori n vederea realizrii obiectivelor; 4. este parte component a tacticii negocierii contractului colectiv de munc; 5. vizeaz o problem sau o subproblem din contractul colectiv de munc. Care din varintele de mai jos constituie caracteristici ale strategiei contractului colectiv de munc: a) 1,2,3 b) 2,3,4 c) 1,3,5 d) 1,4,5 e) 2,3,5 86. Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care in de persoana salariatului n urmtoarele situaii: a) n cazul n care salariatul a svrsit o abatere grav sau abateri repetate de la regulile de disciplin a muncii sau de la cele stabilite prin contractul individual de munc, contractul colectiv de munc aplicabil sau regulamentul intern, ca sanciune disciplinar; b) n cazul n care salariatul este arestat preventiv pentru o perioad mai mare de 60 de zile, n condiiile Codului de procedur penal; c) n cazul n care, prin decizie a organelor competente de expertiz medical, se constat inaptitudinea fizic si/sau psihic a salariatului, fapt ce nu permite acestuia s-si ndeplineasc atribuiile corespunztoare locului de munc ocupat; d) n cazul n care salariatul nu corespunde profesional locului de munc n care este ncadrat; e) n cazul desfiinrii locului de munc ocupat de salariat ca urmare a dificultilor economice, a transformrilor tehnologice sau a reorganizrii activitii. Care din variantele de mai sus nu constituie o situaie n care angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care in de persoana salariatului? 87. Din punct de vedere al dreptului, disciplina muncii reprezint: a) o caracteristic a salariatului; b) expertizarea strii de sntate si a capacitii de munc a muncitorilor bolnavi; c) cresterea mobilitii forei de munc; d) un principiu general al reglementrii relaiilor de munc; e) un principiu universal al reglementrilor relaiilor de munc. Alegei varianta corect care reprezint caracteristica specific a disciplinei muncii din punct de vedere al dreptului. 88. Trsturile caracteristice ale somajului sunt urmtoarele: 1. nivelul somajului, care se determin att absolut, respectiv ca numr, ct si relativ, adic sub form de rat a somajului, calculat ca raport ntre numrul somerilor si populaia activ;

55

2. intensitatea somajului; 3. durata somajului sau perioada de somaj de la momentul pierderii locului de munc pn la reducerea activitii; 4. structura somajului sau componentele acestuia formate prin clasificarea somerilor dup anumite criterii; 5. sporul natal al resurselor de for de munc. Identificai varianta care prezint corect trsturile caracteristice ale somajului: a) 1,2,3,4 b) 1,3,4,5 c) 2,3,4,5 d) 1,2,4,5 e) 1,2,3,5 89. Conceptul de protecie social: a) cuprinde msuri care urmresc actualizarea, contracararea efectelor inflaiei; b) cuprinde indexri ce pot aprea ntre anumite categorii de venituri; c) vizeaz un ansamblu de msuri care conduc la aprarea indivizilor n faa riscurilor de natur economic, social, comportamental, iar n sens restrns ea se circumscrie la complexul de msuri si preocupri luate de instituiile publice si orientate spre sigurana existenei; d) vizeaz msuri de stimulare a mobilitii forei de munc; e) vizeaz msuri de stimulare a angajatorilor pentru ncadrarea n munc a somerilor. Indicati varianta care defineste corect conceptul de protectie sociala. 90. Scopul de baz al activitii de ngrijire a sntii personalului si de protecie a muncii este: a) asigurarea necesarului de personal; b) asigurarea cu materiale necesare desfsurrii n bune condiii a activitii de producie; c) asigurarea vieii si integritii anatomofuncionale a salariailor n procesul muncii; d) obligaia de a respecta disciplina muncii; e) obligaia de a respecta msurile de securitate si sntate a muncii n unitate. Alegei varianta corect care reprezint scopul de baz al activitii de ngrijire a sntii personalului si de protecie a muncii. 91. Protecia muncii reprezint: a) un element important al organizrii muncii; b) un ansamblu de norme obligatorii, referitoare la organizarea, desfsurarea, ndrumarea si controlul procesului muncii si care are ca obiectiv crearea condiiilor optime pentru aprarea vieii si sntii tuturor participanilor la acest proces, prevenirea accidentelor si a mbolnvirilor profesionale; c) un ansamblu de norme obligatorii, referitoare la organizarea, desfsurarea, ndrumarea si controlul procesului muncii; d) totalitatea normelor de drept; e) obligaiile conducerilor de a asigura salariailor condiii bune pentru desfsurarea muncii. Care din variantele prezentate defineste corect protecia muncii? 92. Trsturile definitorii ale noiunii de accident de munc sunt urmtoarele: a) reprezint un eveniment asteptat, care ntrerupe desfsurarea normal a activitii; b) implic un proces de munc si factorul uman ca executant; c) sunt consecine ale disfunciilor care apar n sistemul salariat sarcina de munc - mijloacele de munc - mediul de munc; d) are loc n timpul procesului de munc si const n lezarea violent si brusc a integritii componentei biologice a factorului uman;

56

e) are ca urmare pierderea sau micsorarea capacitii de munc, provocnd incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile, invaliditate sau deces Care din variantele prezentate nu constituie trstur definitorie a accidentului de munc. 93. n afar de pensie, asiguraii sistemului public au dreptul la urmatoarele asigurari sociale: 1. indemnizaie pentru incapacitate temporar de munc, cauzat de boli obisnuite sau de accidente n afara muncii, boli profesionale si accidente de munc; 2. prestaii pentru prevenirea mbolnvirilor si recuperarea capacitii de munc; 3. indemnizaie pentru maternitate; 4. concediile fr plat; 5. indemnizaie pentru cresterea copilului sau ngrijirea copilului bolnav; 6. ajutor de deces. Care din varinatele de rspuns de mai jos prezint corect drepturi de asigurri sociale: a) 1,2,3,4,5 b) 2,3,4,5,6 c) 1,2,3,4,6 d) 1,2,3,5,6 e) 1,2,4,5,6 94. Pentru ca aprecierea propunerilor s fie corect si obiectiv, se numesc n organizaii experi ai sistemului de propuneri crora le revin urmtoarele sarcini: a) s aprecieze propunerile de mbuntire naintate, n ceea ce priveste posibilitatea de a le utiliza n organizaie; b) s verifice dac n propuneri este vorba de o mbuntire n sensul directivelor sistemului de propuneri; c) s calculeze sau s estimeze foloasele ce pot fi asteptate n urma aplicrii unei propuneri de mbuntire recomandat pentru a fi acceptat; d) s emit o justificare ireprosabil din punct de vedere profesional pentru napoierea sau respingerea unei propuneri de mbuntire; e) administratorul sistemului s se ntlneasc cu angajaii si cu sefii lor pentru a discuta si rspunde la ntrebri. Care din varintele de mai sus nu constituie sarcin a experilor n vederea aprecierii propunerilor ct mai corect si obiectiv? 95. Prin definiie ergonomia reprezint: a) o ramur independent a stiinei; b) un instrument de mare valoare pentru cresterea productivitii muncii; c) activitatea stiinific multidisciplinar, orientat spre adaptarea reciproc a omului si a muncii n vederea cresterii productivitii; d) ansamblul integrat al stiinelor care permit obinerea cunostinelor privitoare la munca uman, necesare pentru a fundamenta n mod raional si optim adaptarea muncii la om si a omului n meseria sa, n scopul cresterii continue a productivitii muncii sociale, n condiiile economisirii efortului uman; e) ansamblu integrat de stiine susceptibile s ne furnizeze cunostine asupra muncii umane. Alegei varianta care reprezint definiia corect si complet a ergonomiei. 96. Prin studiul muncii se nelege: a) latura studiului muncii care cuprinde cercetarea sistematic (critic si obiectiv) a totalitii elementelor ce caracterizeaz modul de munc si condiiile n care se desfsoar acestea; b) metode si procedee de determinare a coninutului activitii unui executant individual si colectiv; c) ansamblul integrat al stiinelor care permit obinerea cunostinelor privitoare la munca uman;

57

d) ansamblul activitii si procedeelor de cercetare sistematic si analitic a metodelor de munc, studiu care se efectueaz n scopul obinerii unei eficiene economice sporite, fr sau cu un minimum de cheltuieli de investiii; e) activitatea stiinific multidisciplinar, orientat spre adaptarea reciproc a omului si a muncii n vederea cresterii productivitii. Care din variantele de rspuns prezint corect definiia studiului muncii. 97. Msurarea muncii const n: a) aplicara unor metode si procedee de determinare a coninutului activitii unui executant individual si colectiv; b) aplicara unor metode si procedee de determinare a coninutului activitii unui executant individual si colectiv si de msurare a timpului consumat pentru realizarea acestora; c) cercetarea sistematic a totalitii elementelor ce caracterizeaz modul de munc; d) utilizarea procedeelor grafice analitice pentru examinarea modului n care se desfsoar activitatea; e) msurare a timpului consumat pentru realizarea activitii unui executant. Determinai varinta care defineste orect msurarea muncii. 98. Principiile economiei de miscri sunt: 1. miscrile minilor si ale braelor s fie simetrice, simultane si continue; 2. miscrile trebuie s fie ct mai usoare, ct mai scurte si ct mai rare, n msura n care o permite executarea corect a muncii; 3. succesiunea logic a miscrilor; 4. utilizarea gravitaiei; 5. loc stabilit pentru unelte si materiale, astfel ca mijloacele de munc si obiectele muncii s aib un loc fix si bine determinat; 6. piesele trebuie s fie fabricate cte dou sau mai multe; 7. securitatea este un punct cheie, esenial al simplificrii muncii; 8. reguli practice pentru economia de miscri. Care din varinatele de rspuns de mai jos prezint corect principiile economiei de miscri: a) 1,2,3,4,5,6,7 b) 2,3,4,5,6,7,8 c) 1,2,3,4,6,7,8 d) 1,2,3,5,6,7,8 e) 1,2,4,5,6,7,8 99. Economia de timp atrage dup sine urmatoarele efecte: 1. economia relativ de personal; 2. cresterea productivitii muncii; 3. scderea productivitii muncii; 4. reducerea cheltuielilor de producie; 5. reducerea timpului de perfecionare. Care din variantele de mai jos prezint corect efectele economiei de timp: a) 1,2 b) 1,3 c) 1,5 d) 2,3 e) 2,4 100. Abraham Maslow consider c pe ultimul nivel al piramidei motivaionale se afl: a) nevoile de securitate si siguran; b) trebuinele fiziologice; c) nevoi de apartenen; d) nevoi de stim si recunoastere; e) nevoia de automplinire, realizarea tuturor potenialitilor. Care din variantele de mai sus reprezint ultimul nivel al piramidei motivaionale?

58

Managementul aprovizionarii si desfacerii productiei

1. In literatura de specialitate, alaturi ori concomitent cu termenul de aprovizionare, se mai folosesc si altii. Identificati in textele de mai jos varianta ce contine toti acesti termeni. a. asigurare, aprovizionare, contractare; b. achizitionare, asigurare, aprovizionare; c. achizitionare, asigurare, alimentare; d. alimentare, aprovizionare, contractare; e. aprovizionare, contractare, furnizare.

2. Identificati in formularile de mai jos punctul care nu se incadreaza la elementele pe care le asigura desfacerea. Desfacerea asigura: a. satisfacerea unor nevoi personale si sociale; b. reluarea procesului de productie, cat si resursele materiale destinate pentru aprovizionarea firmelor consumatoare, firmele aparand intr-o dubla ipostaza: de producator-furnizor si de cumparator; c. recuperarea cheltuielilor de productie si resursele materiale necesare pentru aprovizionarea beneficiarilor; d. realizarea si cresterea eficientei economice, a profitului firmei producatoare prin punerea in miscare a parghiilor economice, organizatorice si tehnice care sunt la indemana managerului firmei respective; e. constituirea substantei materiale destinate largirii pietei si acoperirii nevoilor cumparatorilor.

3. In structura sa managementul aprovizionarii contine si o serie de elemente de ansamblu. Precizati care dintre formularile de mai jos le contine pe toate: a. conducere-coordonare, organizare, furnizare, gestionare, valorificare; b. conducere-coordonare, organizare, programare-contractare, derulare efectiva, controlanaliza- evaluare; c. organizare, programare-contractare, derulare efectiva, gestionare, valorificare; d. furnizare, gestionare, valorificare, organizare, control-analiza-evaluare; e. valorificare, organizare, control-analiza-evaluare, derulare efectiva, programarecontractare. 4. Identificati in textele de mai jos obiectivul principal al activitatii de desfacere. Obiectivul principal al desfacerii il reprezinta: a. elaborarea studiilor de marketing; b. realizarea schimbului de produse; c. vanzarea produselor din profilul propriu de fabricatie in conditii de eficienta; d. prestarea de servicii in baza unui contract; e. repartizarea produselor.

59

5. Aprovizionarea indeplineste mai multe roluri. Identificati in textele de mai jos formularea care le contine pe acestea: a. sursa de informare strategica si subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor; b. sursa de informare strategica si subsistem de conceptie si executie; c. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si sursa de venituri; d. sursa de venituri si subsistem de conceptie si executie; e. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si subsistem de conceptie si executie. 6. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu reprezinta un element atribuit importantei activitatii de desfacere. Analiza continutului managementului desfacerii productiei conduce la concluzia ca aceasta activitate este importanta prin faptul ca asigura: a. baza motivationala pentru organizarea si desfasurarea fabricatiei de produse; b. elementele pentru fundamentarea programelor de fabricatie; c. conditiile in care urmeaza a se exploata sau utiliza produsele fabricate; d. spatiul de derulare a activitatilor de marketing; e. cerintele pe care trebuie sa le satisfaca productia pentru a raspunde comenzii sociale. 7. Aprovizionarea are si rolul de sursa de informare strategica; acest rol decurge din raporturile cu piata din amonte. Care din informatiile colectate din amonte prezentate mai jos nu sunt adevarate: a. cele privitoare la evolutia cererii si a ofertei de produse; b. cele care privesc tendintele in evolutia viitoare a concurentei; c. cele care se refera la strategia desfasurarii negocierilor; d. cele care privesc evolutia preturilor; e. cele care influenteaza volumul si structura productiei proprii. 8. Care dintre aceste enunturi nu se incadreaza in categoria sarcinilor si atributiilor activitatii de desfacere. Pentru efectuarea activitatii de desfacere firmele concentreaza un volum important de sarcini si atributii dupa cum urmeaza: a. prospectarea pietei, a cerintelor beneficiarilor, pentru a cunoaste volumul si structura consumului si a-si adapta productia la nevoile pietei; b. evitarea imobilizarii capitalului investit si a blocarii spatiilor de depozitare; c. incheierea de contracte economice in calitate de producator si furnizor in concordanta cu prevederile din portofoliul de comenzi si cu programul sau de productie; d. efectuarea la timp a lucrarilor de determinare a nivelului stocurilor de desfacere; e. corelarea termenelor din contractele economice de livrare a produselor finite cu cele de lansare in fabricatie. 9. Specificati care dintre formularile de mai jos nu reprezinta factor ce influenteaza procesul de aprovizionare. a. instabilitatea preturilor la materii prime si materiale clasice, de baza; b. activizarea politicilor nationale de protejare a resurselor materiale limitate si a celor strategice; c. realizarea unui nou cadru general de actiune bazat pe autonomia agentilor economici in asigurarea si gestionarea resurselor, in vanzarea rezultatelor productiei; d. frecvente schimbari, la intervale scurte de timp, in structura si dimen-siunea cererilor pentru consum si in oferta de resurse materiale si energetice; e. asigurarea conditiilor normale de primire-receptie a partizilor de materiale sosite de la furnizori.

60

10. Identificati care din textele de mai jos nu se refera la sarcinile depozitelor de desfacere: a. primirea si receptionarea produselor; b. pastrarea si conservarea produselor finite; c. asortarea produselor si pregatirea loturilor de livrare; d. reducerea cheltuielilor de depozitare; e. marketing, achizitionare si desfacere de produse.

11. Piata de aprovizionare reprezinta totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare dintre agentii economici furnizori si beneficiari, pentru asigurarea continuitatii proceselor lor de productie. In acest context alegeti varianta de raspuns corecta ce se refera la piata de aprovizionare se particularizeaza prin: a. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva; b. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii; c. dependenta ei de politica de investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii; d. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii; e. numarul cumparatorilor si al ofertelor, deciziile de cumparare, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii.

12. Identificati in textele mai jos formularea ce nu reprezinta factor de influenta al transferului fizic al produselor: a. crearea sau modernizarea i extinderea reelelor proprii de desfacere a produselor pe piaa intern i extern; b. distanta existenta intre producator si consumator; c. timpul destinat operatiunilor de incarcare-descarcare, asezare in mijloacele de transport a produselor; d. efectuarea transportului fara pierderi, degradari si deteriorari calitative; e. timpul aferent intocmirii actelor necesare.

13. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu contine trasaturi ale produselor pe piata: a. conditioneaza intreaga activitate a firmei utilizatoare, functie de locul ocupat in procesul de productie; b. permanenta corelare cu indicatorii celorlalte activitati, astfel incat, in diferite momente de elaborare, sa se obtina variante diferite ale planului de aprovizionare, intr-un cadru permanent si complex de optimizare; c. contureaza o piata cu o structura rigida si cu modificari relativ mai lente decat in cazul bunurilor de consum; d. au durata de intrebuintare diferentiata in raport de specificul procesului de productie la care participa, precum si de intensitatea ori gradul de solicitare la care sunt supuse; e. forma, compozitia, caracteristicile, prezentarea, calitatea, utilizarea si randamentul sunt strict definite sub raport tehnic, ceea ce face ca ele sa fie alese, incercate, achizitionate in functie de acesti parametri.

61

14. Relatiile ce se stabilesc, atat pe plan intern cat si pe plan extern, pe linia desfacerii au ca roluri: Identificati varianta de raspuns ce nu reprezinta rol al desfacerii pe plan intern sau extern. a. a asigura satisfacerea prompta a clientilor, fapt ce asigura stabilitatea si extinderea vanzarilor de produse; b. prospectarea pietei necesare desfacerii; c. sporirea increderii cumparatorilor in produsele sau serviciile oferite; d. mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri pentru producator; e. obtinerea unui profit mai mare, ca scop final al activitatii firmei.

15. Derularea activitatii de aprovizionare se realizeaza printr-o serie de metode specifice; precizati care dintre formulari contine metodele adevarate: a. metoda pasiva, metoda pas cu pas, metoda activa; b. metoda pasiva si metoda activa; c. metoda pasiva, metoda just in time si metoda activa; d. metoda pasiva, metoda punctului de comanda si metoda activa; e. metoda pasiva, metoda scrisa si metoda activa.

16. Expedierea produselor finite ca modalitate de organizare a activitatii de desfacere se organizeaza de catre producatori. Identificati in formularile de mai jos varianta care nu se refera la ce asigura expedierea produselor finite: a. inchirierea mijloacelor de transport; b. transportul produselor finite la destinatari; c. intocmirea formalitatilor de expeditie-transport; d. predarea catre unitatea de transport a produselor; e. depunerea documentatiei corespunzatoare la banca.

17. Precizati raspunsul corect ce se refera la: managementul aprovizionarii integreaza intr-un tot unitar fluxul si controlul resurselor materiale din momentul: a. initierii procesului de asigurare si pana la transformarea acestora in produse vandabile; b. fundamentarii programelor de aprovizionare pana la controlul utilizarii resurselor in consum; c. dimensionarii stocurilor pana la alimentarea sectiilor de productie; d. alegerii furnizorilor pana la eliberarea pentru consum a resurselor materiale; e. identificarii pe structura a resurselor materiale necesare firmei pana la controlul utilizarii acestora in consum. 18. Stocurile de desfacere se pot analiza cu ajutorul unor indicatori precum: Identificati formularea ce nu contine indicator de analiza a stocului de desfacere. a. nivelul fizic efectiv al stocului de produse finite, in raport cu limita stabilita; b. volumul fizic si valoric al stocurilor peste necesar, cu miscare lenta sau fara miscare; c. stocul mediu in raport cu productia marfa; d. structura produselor aflate n stocul de desfacere; e. greutatea specifica a stocului mediu valoric de desfacere in volumul total de mijloace circulante.

62

19. Fiecare compartiment al sistemului de aprovizionare trebuie sa aiba o organizare interna rationala, organizare ce va influenta direct functionalitatea sistemului respectiv. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine elementele ce trebuie sa asigure organizarea interna. a. identificarea principalelor functii ale sistemului; b. stabilirea criteriilor pe baza carora se va contura organizarea structurala; c. precizarea rolului sistemului in cadrul organizarii structurale de ansamblu a firmei; d. stabilirea gradului de centralizare-descentralizare; e. legaturi continue, operative dintre beneficiari si furnizori. 20. Drept criterii de clasificare a tipologiei depozitelor se folosesc: Identificati formularea ce nu reprezinta criteriu de clasificare a tipologiei depozitelor. a. functia pe care o indeplineste; b. locul pe care il ocupa in procesul de productie; c. departarea fata de sectiile de productie; d. nomenclatorul produselor; e. gradul de mecanizare. 21. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in factori ce influenteaza formele de organizare a aprovizionarii: a. volumul si diversitatea productiei ori a obiectivului activitatii economice; b. adancirea procesului de specializare si diversificare a productiei; c. forma generala de organizare a firmei; d. o mare mobilitate pentru adaptarea din mers la noile conditii care apar atat in sistemul intern al firmei, cat si in mediul socio-economic in care aceasta actioneaza; e. perspectivele de dezvoltare ale firmei. 22. Care din urmatoarele operatii fac parte din fluxul operatiilor la furnizor, ce se efectueaza inaintea livrarii, in depozitul de produse finite al firmei producatoare: a. primirea de la sectiile de fabricatie; b. sortare, selectare; c. asezare, stivuire; d. conservare; e. incarcare in mijloacele de transport. 23. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine sistemele principale de organizare a aprovizionarii: a. sistemul functional sau sistemul pe grupe de activitati distincte; b. sistemul pe grupe sau sectoare de aprovizionare-depozitare-control; c. sistemul pe departamente; d. sistemul cantitatilor limita; e. sistemul mixt. 24. Care din urmatoarele afirmatii fac parte din caile pentru realizarea unei eficiente ridicate in efectuarea operatiunilor de depozitare atat la furnizor cat si la beneficiar: a. masurile ce sunt necesare pentru imbunatatirea coeficientului de folosire a suprafetei de depozitare; b. imbunatatirea fluxului de circulatie a materialelor; c. apropierea de principalele cai de comunicatie; d. modul de depozitare si de pastrare a diferitelor materiale in depozit; e. gradul de incarcare a capacitatilor de depozitare existente.

63

25. Pentru realizarea trecerii materialelor si produselor de la producator la consumator se constituie canale de aprovizionare pe care le vom prezenta in textele de mai jos: Precizati care dintre afirmatii nu se incadreaza la tipuri de canale de aprovizionare. a. canale scurte (directe); b. canale medii; c. canale lungi (cu intermediari); d. canale de alte tipuri; e. canale de furnizori.

26. Identificati in textele de mai jos elementele care nu sunt evidentiate in cazul analizei suprafetelor de depozitare. a. daca suprafata depozitului a fost integral folosita; b. factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare; c. daca depozitul este bine amplasat geografico-economic; d. daca modul de depozitare a materialelor a fost cel mai corespunzator pentru folosirea rationala a suprafetei de depozitare; e. care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitului.

27. Adoptarea unuia sau altuia dintre canalele de aprovizionare este determinata de o serie de factori enumerati mai jos: Stabiliti care dintre afirmatii nu reprezinta factor ce determina alegerea canalelor de aprovizionare. a. crearea si dezvoltarea de noi firme industriale in diferite zone ale tarii; b. caracteristicile productiei si consumului unor materiale si produse; c. multiplicarea punctelor de productie si consum si cresterea volumului circulatiei produselor; d. apropierea productiei de locul consumului; e. stabilirea unor zone de aprovizionare cat mai apropiate de beneficiari.

28. Elementele necesare elaborarii balantei capacitatilor de depozitare sunt: Identificati in textele de mai jos elementul nespecific elaborarii balantei capacitatilor de depozitare. a. nomenclatorul de materiale ce se deruleaza prin depozite; b. conditiile de manipulare, depozitare, conservare solicitate de fiecare tip de material in parte; c. tehnologiile de manipulare-depozitare utilizate; d. gradul de incarcare al depozitului; e. volumul de activitate (rulaj zilnic, stoc maxim estimat, stoc mediu estimat). 29. Identificati in textele de mai jos afirmatiile care nu se refera la tipurile de relatii pe linia aprovizionarii: a. relatii pe plan intern; b. relatii pe plan extern; c. relatii de subordonare; d. relatii de colaborare pe diverse componente ale activitatii. e. relatii de intrajutorare.

64

30. Identificati formularea din textele de mai jos care nu se incadreaza in unul din cele patru cadrane ale balantei capacitatilor de depozitare: a. necesar de capacitati de depozitare; b. modificari realizate la inceputul anului pentru realizarea unor capacitati de depozitare mai mari; c. existent de capacitati de depozitare, in functiune la inceputul anului; d. modificari in cursul anului ale capacitatilor de depozitare (scoateri din functiune, intrari in functiune); e. existent de capacitati de depozitare in functiune la sfarsitul anului. 31. Identificati in textul de mai jos compartimentul care nu este specific relatiilor pe plan intern in domeniul aprovizionarii: a. institutii de conjunctura mondiala; b. compartimentul de desfacere a produselor; c. compartimentul financiar-contabil; d. compartimentul de control al calitatii; e. compartimentul de conceptie-proiectare. 32. In practica ambalarii se utilizeaza o serie de categorii de materiale. Identificati in cele ce urmeaza categoria de material ce nu se foloseste la ambalare: a. lemnoase; b. ceramice; c. celulozice; d. plastice; e. metalice. 33. Precizati care este compartimentul nespecific relatiilor pe plan extern in cadrul aprovizionarii si prezentat in textele de mai jos: a. furnizorii de materiale; b. unitatile de transport; c. compartimentul de conceptie-proiectare (de creatie, de cercetare-dezvoltare); d. unitati specializate in importul de materiale; e. institutii de cercetare specializate. 34. Conceperea ambalajului cuprinde, pe langa alegerea tipului, stabilirea celorlalte elemente de constituire a sa. Identificati in formularile de mai jos pe cea care nu contine aspecte cu privire la conceperea ambalajului: a. protectia interioara; b. sistemul de inchidere; c. sistemul de ambalare; d. sistemul de etichetare; e. sistemul de marcare. 35. Relatiile de colaborare se stabilesc de catre compartimentul aprovizionare cu o serie de alte compartimente. Idenficati-le in textele de mai jos si stabiliti compartimentul cu care nu realizeaza acest tip de relatie: a. compartimentul productie; b. furnizorii de materiale; c. compartimentul desfacere; d. depozitele de aprovizionare; e. intre structurile proprii aprovizionarii.

65

36. Identificati, in formularile de mai jos, obiectivul care nu este urmarit prin tipizare: a. simplificarea productiei pe calea reducerii numarului de tipuri constructive; b. cresterea eficientei si longevitatii produselor; c. cresterea productivitatii prin marirea seriilor de fabricatie; d. aplicarea pe scara larga a corelarilor dimensionale; e. stabilirea de prescriptii de executie si metode de verificare de natura sa garanteze buna comportare in exploatare. 37. Unul din aspectele dezvoltate din punct de vedere teoretic si practic si care a cunoscut o atentie deosebita din partea specialistilor in aprovizionare o constituie problematica stocurilor. Acestea includ o serie de probleme precum: Precizati care dintre acestea nu se constituie in probleme ce le includ stocurile. a. dimensionare; b. modernizare; c. depozitare; d. conservare; e. redistribuire. 38. Identificati in textele urmatoare tehnica ce nu se refera la afluirea ambalajelor. a. tehnica autoportanta, specifica mijloacelor de transport, dar aplicata si altor marfuri similare; b. tehnica dispunerii marfurilor pe coloane si siruri in scopul manipularii lor mai usoare; c. tehnici specifice marfurilor lichide neambalate, incluzand transportul prin conducte si cu cisternele; d. tehnici specifice marfurilor solide in vrac; e. tehnici specifice marfurilor cu gabarit mare, caracterizate prin operatii de incarcaredescarcare efectuate cu utilaje cu carlig; 39. Continutul notiunii de stoc si aria sa de cuprindere se interfereaza si cu alte segmente economice precum: Identificati care dintre acestea nu se incadreaza la interferenta cu notiunea de stoc. a. ritmicitatea aprovizionarii; b. determinarea si utilizarea capacitatilor de depozitare; c. formarea loturilor de expeditie si transport; d. asigurarea capacitatii de a face fata fluctuatiilor neasteptate ale productiei sau vanzarilor; e. gestionarea operativa a bunurilor. 40. Identificati formularea ce nu se refera la exigentele unui bun ambalaj: a. sa fie depozitat corect pentru a nu-si pierde caracteristicile fizico-chimice; b. sa nu fie exagerat de mare pentru un continut minor; c. sa nu fie luxos pentru un continut modest; d. sa-si indeplineasca obligatia de baza cu privire la protejarea produsului; e. sa fie competitiv. 41. Identificati in textele de mai jos pe cel care se refera la rolul stocurilor: a. efectele negative ale uzurii morale a materialelor stocate; b. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica; c. a asigura conditii optime pentru desfasurarea, dupa un sistem rational, a activitatii firmelor; d. prelungirea duratei vietii produselor; e. utilizarea resurselor secundare rezultate din procesul de productie si din consum.

66

42. Identificati in cadrul formularilor de mai jos metoda care nu se constituie in metoda directa folosita la receptia cantitativa: a. metoda compararii; b. metoda susbstitutiei; c. metoda pas cu pas; d. metoda diferentiala; e. metoda coincidentei. 43. In activitatea practica stocurile de aprovizionare indeplinesc anumite functii denumite principale; identificati in textele de mai jos una din aceste functii: a. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica; b. cresterea eficientei intregii activitati economice a firmei; c. diminuarea eficientei activitatii economice prin scoaterea din circuit a unor cantitati insemnate de resurse; d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor de munca; e. asigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselor productive. 44. Receptia calitativa a materialelor si produselor este mai pretentioasa si solicita mai multe cunostinte tehnice. Pentru aceasta se stabilesc un anumit numar de probe in mod arbitrar, pe baza unor calcule statistice. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se refera la situatiile in care se aplica metodele calitative de verificare cu probe: a. materialele sunt fabricate in serie sau in masa continua si nu corespund prevederilor de calitate; b. costul verificarilor este relativ ridicat fata de costul fabricatiei produselor; c. verificarea articolelor din lot comporta incercari distructive; d. este necesara determinarea mai multor marimi; e. materialele si produsele sunt foarte solicitate sau au termene de garantie relativ scurte, necesitand o circulatie rapida.

45. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta una din trasaturile procesului de stocare. a. are caracter obiectiv si obligatoriu pentru toate unitatile economice; b. corelarea constituirii, amplasarii si administrarii stocurilor cu indicatorii strategici si in interdependenta cu rezultatele economico-financiare ale activitatii firmelor; c. adaptarea sistematica a nivelului stocurilor la noi conditii economice, la cerintele desfasurarii procesului de aprovizionare si asigurarii continuitatii fabricatiei, la structurile organizatorice noi ce s-au creat si la noul ritm al derularii resurselor materiale intre furnizori si beneficiari, in cadrul ciclului economiei de piata; d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor de munca, prin asigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselor productive; e. controlul stocurilor cu privire la respectarea nivelurilor si structurilor stabilite, depistarea cantitatilor care depasesc aceste niveluri si devin amorfe, livrarea operativa catre unitatile economice care au nevoie de un volum mai mare de resurse.

67

46. Identificati in textele de mai jos cazul (situatia) ce nu corespunde metodei controlului pe baza unei singure probe: a. produsele respective sunt fabricate de unitatea in cadrul careia se face verificarea; b. costul luarii probelor este relativ ridicat fata de cazul examinarii exemplarelor; c. cand nu exista posibilitatea luarii probelor in mai multe etape din acelasi lot; d. examinarea exemplarelor comporta incercari de lunga durata care se executa simultan pentru toate exemplarele probei, iar verificarea pe baza de mai multe probe ar intarzia prea mult circulatia produsului; e. cand personalul de verificare nu este familiarizat cu metodele de verificare pe baza de probe. 47. Evolutia stocului curent intre minim si maxim este determinata de ritmul consumului si cadenta cu care are loc eliberarea materialelor din stoc pentru acoperirea cererilor de consum. Sub acest aspect consumul imbraca mai multe forme. Identificati in textele de mai jos aceste forme. a. consum specific si consum neritmic; b. consum constant si consum periodic; c. consum constant continuu si consum variabil; d. consum uniform in timp si consum periodic; e. consum ritmic si consum uniform. 48. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in directie de actiune pentru realizarea unui consum economic: a. fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare a resurselor materiale; b. evitarea impactului dur cu piata de materii prime, materiale si energie; c. ridicarea nivelului tehnic calitativ al produselor; d. modernizarea structurii productiei din profilul de fabricatie; e. folosirea de inlocuitori pentru resursele materiale clasice 49. Identificati in textele de mai jos factorul care nu are influenta asupra nivelului stocurilor. a. efortul de stocare; b. gradul de utilizare a capacitatilor de productie la furnizor raportat asupra nivelului optim al stocurilor de materiale la beneficiar; c. frecventa livrarilor in functie de conditiile furnizorilor si ale consumatorilor; d. normele minime de livrare; e. distanta fata de furnizor. 50. Identificati in cadrul formularilor de mai jos varianta ce nu reprezinta functii ale indicatorilor de consum si valorificare: a. instrument tehnico-economic justificativ de baza; b. instrumente determinante, stimulatoare si de cointeresare, pentru folosirea economica a resurselor materiale; c. instrumente de mare eficienta practica destinate pentru urmarirea, controlul, analiza si evaluarea modului de folosire a resurselor materiale la nivelul fiecarui punct de consum din organigrama firmelor; d. instrumente pentru evidentierea modului de valorificare a resurselor materiale la nivelul firmei si al structurilor sale interne; e. reprezinta o baza de comparatie viabila pentru produsele din fabricatie proprie, in raport ce cele realizate de firme similare.

68

51. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in obiectiv al conducerii procesului de stocare: a. urmarirea sistematica a livrarilor programate pentru prevenirea intarzierilor, a expedierii unor resurse necorespunzatoare calitativ; b. formarea unor stocuri minime, asortate, care sa asigure desfasurarea normala, la parametrii proiectati, a activitatii de ansamblu a firmelor prin alimentarea continua a punctelor de consum in conditiile unui efort de stocare cat mai mic; c. mentinerea stocurilor efective in limitele estimate; d. prevenirea fenomenelor de lipsa de resurse materiale in stoc si de suprastocare, de formare a stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare; e. pastrarea integritatii cantitative, a caracteristicilor fizico-chimice a resurselor pe timpul stocarii. 52. Identificati care dintre formularile de mai jos nu se constituie in indicator de consum si valorificare: a. normele de consum (consumurile specifice); b. coeficientii tehnici de utilizare productiva a resurselor materiale; c. coeficientii de valorificare a resurselor materiale noi si refolosibile; d. coeficientii produs-material; e. coeficientii de masa neta si specifica a produselor. 53. Precizati formularea care nu se refera la una din modalitatile de actiune pentru concretizarea obiectivelor conducerii procesului de stocare: a. folosirea in dimensionarea stocurilor a unor modele economico-matematice adecvate scopului urmarit, care tin seama de factorii concreti ce le conditioneaza existenta si nivelul de constituire, de cheltuielile specifice pe care le antreneaza procesul lor de formare; b. alegerea furnizorilor a caror oferta prezinta cele mai avantajoase conditii economice si asigura certitudine in livrarile viitoare; c. aplicarea in procesul de urmarire-control a derularii proceselor de stocare, a evolutiei stocurilor efective fata de limitele estimate, a unor metode si tehnici de mare eficacitate si utilitate practica, cu accentuat caracter preventiv pentru fenomene dereglatoare sau stari irationale; d. valorificarea intr-un timp scurt a stocurilor devenite disponibile pentru deblocarea operativa a fondurilor financiare astfel imobilizate; e. asigurarea unor conditii de depozitare-pastrare judicioase in scopul prevenirii degradarilor de materiale stationate in stocuri. 54. Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cea care nu se refera la un criteriu de clasificare a normelor de consum: a. dupa elementele componente; b. dupa destinatia de consum; c. dupa locul ocupat in cadrul circuitului productiv; d. dupa natura resurselor materiale; e. dupa orizontul de timp de aplicare sau perioada de valabilitate. 55. Precizati modul corect de exprimare a stocurilor continut de enunturile urmatoare: a. in unitati conventionale, calitative; b. in unitati de productie, cantitative; c. in unitati de masura proprii; d. in unitati naturale, unitati valorice, zile; e. in unitati de masa si volum.

69

56. Identificati in formularile de mai jos varianta ce nu se constituie in element pe baza caruia se determina normele tehnice de consum de energie: a. pe baza consumurilor de energie propriu-zise; b. pe baza bilanturilor energetice de proiect; c. pe baza documentatiilor de investitii aprobate; d. pe baza bilanturilor energetice reale elaborate de firma; e. pe baza programelor de masuri de economisire a energiei. 57. Identificati in textele de mai jos punctul ce nu reprezinta caracteristicile elementelor de calcul ale structurii stocurilor: a. cererea de consum; b. cantitatea de aprovizionat; c. lotul cu care se face aprovizionarea; d. parametrii de timp care intervin in procesele de stocare; e. cererea variabila. 58. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se refera la factorii de influenta ai procesului de croire: a. caracteristicile dimensionale ale materialelor si reperelor; b. volumul materialului care este efectiv folosit; c. tipul productiei si tehnica ori tehnologia folosite in debitarea-decuparea reperelor; d. varietatea dimensional-configurativa a reperelor obtinute dintr-un suport definit poate conduce la o croire simpla sau complexa; e. forma si structura interna a materialului de croit. 59. Identificati in textele ce urmeaza formularea care nu se incadreaza in tipurile de gestiune diferentiata a stocurilor. a. gestiunea cu cerere constanta, la intervale egale; b. gestiune cu cerere imediata, slab crescatoare; c. gestiunea cu cerere variabila, la intervale egale; d. gestiunea cu cerere variabila, la intervale inegale; e. gestiunea de tip sau cu doua depozite. 60. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se incadreaza la caile si sursele prin care se realizeaza recuperarea si recircularea materialelor refolosibile: a. colectarea si valorificarea materialelor, pieselor si subansamblelor reutilizabile; b. recuperarea, reconditionarea si refolosirea pieselor, subansamblelor si reperelor; c. colectarea, prelucrarea si valorificarea materialelor refolosibile; d. identificarea, strangerea si depozitarea materialelor; e. recuperarea si refolosirea pieselor de echimb, subansamblelor reutilizabile rezultate din dezmembrari. 61. Identificati in textele de mai jos punctul ce reprezinta momentul cand are loc lipsa de stoc. a. depozitarea si conservarea conduc la scaderea calitatii produselor; b. modificarea structurii productiei; c. nu este economic sa se constituie stocuri de materiale la un articol; d. se comanda materiale in formate si dimensiuni diferite de cele reale; e. are loc transferul de sarcini altei firme productive.

70

62. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se constituie in masura tehnicoorganizatorica destinata procesului de recuperare si valorificare a materialelor: a. realizarea unui nivel ridicat al productivitatii muncii lucratorilor din acest domeniu; b. folosirea oportuna a solutiilor de croire rationala in cadrul proceselor de fabricatie; c. mecanizarea complexa a operatiilor; d. dinamizarea desfasurarii operatiilor de colectare si valorificare a materialelor refolosibile; e. reducerea cheltuielilor atrase de acest proces. 63. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta consecinte ale detinerii stocurile fara miscare in firma: a. cheltuieli mari pentru intretinerea, depozitarea si conservarea materialelor; b. supradimensionarea necesarului de materii prime si materiale; c. dobanzi penalizatoare pentru creditele acordate; d. blocarea spatiilor de depozitare; e. degradarea, demodarea sau dezasortarea materialelor depozitate o perioada mai indelungata de timp. 64. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu se constituie in factor ce influenteaza strategia de desfacere: a. profilul de activitate al firmei; b. numarul de utilizatori potentiali; c. caile de prospectare a pietei; d. gradul de complexitate al produselor si serviciilor; e. numarul de producatori sau prestatori de servicii de un anumit tip. 65. Identificati in textele de mai jos una dintre masurile pentru eliminarea efectelor negative generate de imobilizarea materialelor. a. desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe piata; b. apelarea unor unitati specializate in studiul pietei, a unor agenti comerciali cu experienta si sfera de actiune mare; c. participarea la bursele de resurse materiale si produse, la targuri si expozitii; d. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul firmei; e. urmarirea permanenta a evolutiei stocurilor. 66. Strategia activitatii de desfacere se afla in stransa interdependenta cu: Identificati in cadrul variantelor prezentate mai jos textul care nu se refera la elementele de interdependenta ale strategiei de desfacere. a. organizarea activitatii de servire-vanzare, livrare-expeditie a produselor; b. potentialul de productie sau de absorbtie care se poate pune in evidenta prin estimare; c. organizarea si modernizarea retelelor de distributie si de service; d. oferirea si asigurarea serviciilor asociate produselor; e. urmarirea comportamentului produselor la utilizatori.

71

67. Atunci cand au aparut fenomene de imobilizare a resurselor in stocuri este necesar ca problema sa fie solutionata prin diferite cai. In textele de mai jos identificati formularea care nu reprezinta cale de solutionare. a. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul firmei, dar pe alte destinatii de consum decat cele initiale si daca se justifica economic; b. inlocuirea unor materiale sau sortimente cu cele existente in stoc si utilizarea lor pentru alte lucrari sau pentru alte produse; c. asigurarea unor conditii optime pentru activizarea resurselor materiale blocate fara scop economic in stocuri disponibile; d. contractele economice se adapteaza la noile conditii, tinandu-se cont de gradul de acoperire al sarcinilor de plan cu resursele materiale existente in stoc; e. desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe piata asupra resurselor materiale si produselor disponibile pentru vanzare, folosind in acest sens toate mijloacele posibile care se justifica economic. 68. Elaborarea planului strategic si a programelor de desfacere a produselor pe canalele prevazute sau pe destinatari vizeaza urmatoarele activitati (actiuni): Identificati in cadrul variantelor prezentate mai jos textul care se refera la una din activitatile vizate de planul strategic si programele de desfacere a produselor. a. informarea larga a potentialilor utilizatori asupra produselor si serviciilor care se pot oferi pentru comercializare directa sau prin intermediari; b. studiul pietei in vederea identificarii cererilor dimensional-structurale ale viitorilor cumparatori-utilizatori; c. evaluarea previziunilor in vanzari; d. intocmirea portofoliului de comenzi si incheierea de contracte economice; e. expedierea produselor pe canalele de distributie stabilite. 69. Cheltuielile de stocare, cuprind cheltuielile efectuate cu: Identificati formularea care contine raspunsul corect cu privire la ce cuprind cheltuielile de stocare. a. transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare; b. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare; c. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; imobilizarea fondurilor financiare; d. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari; e. stationarea resurselor materiale in stoc; transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari. 70. In activitatea de desfacere a produselor firma poate adopta urmatoarele tipuri de strategii: Identificati formularea ce nu reprezinta strategie in activitatea de desfacere a produselor. a. strategii in investigarea pietei; b. strategii interstitiale; c. strategii in domeniul produsului; d. strategii in domeniul publicitatii si promovarii vanzarilor; e. strategii in domeniul distributiei.

72

71. Indicati in formularile de mai jos afirmatia care nu are tangenta cu marimea efortului direct de stocare: a. cheltuieli cu salariile muncitorilor si personalului administrativ care deservesc depozitele, inclusiv cotele pentru asigurari sociale aferente; b. cheltuieli pentru energie electrica, combustibili, carburanti, abur, destinate desfasurarii proceselor tehnologice de manipulare - depozitare - conservare; c. cheltuieli cu amortismentele mijloacelor fixe, respectiv pentru constructii, utilaje, mecanisme si alte mijloace de inventar ale depozitelor; d. cheltuielile ocazionate de formarea si detinerea stocurilor; e. cheltuieli pentru intretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor. 72. In activitatea economica s-au sedimentat si conturat urmatoarele strategii de tip antreprenorial care au condus la realizarea succesului economic: Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere de tip antreprenorial in domeniul produselor. a. utilizarea tuturor resurselor de care dispune firma sau antreprenorul; b. stabilirea tintei acolo unde nu exista nimic; c. descoperirea si ocuparea unei brese ecologice; d. crearea unui climat favorabil cumpararii; e. schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs, ale unei piete de desfacere sau ale unui domeniu. 73. Stocurile peste necesar sau suprastocarea reprezinta acumulari de resurse materiale care depasesc nevoile firmei pentru perioada respectiva; aceasta situatie se datoreaza unor cauze obiective. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine aceste cauze: a. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul firmei, dar pe alte destinatii de consum decat cele initiale si daca se justifica economic; b. specificarea si comandarea materialelor in formate, dimensiuni, compozitii, calitati diferite de cele reale, necesare in procesul de productie; c. livrarea de catre furnizori a unor materiale in sortotipodimensiuni diferite de cele prevazute in comenzile primite de la beneficiari si in contractele economice incheiate cu acestia; d. modificarea pe parcursul anului a structurii productiei, fara adaptarea corespunzatoare a planului de aprovizionare; e. livrarea de catre furnizori a materialelor in neconcordanta cu termenele stabilite prin contracte sau expedierea unor loturi mai mari decat cele care au stat la baza dimensionarii stocurilor. 74. Sfera de cuprindere a serviciilor se poate materializa in: Identificati formularea ce nu reprezinta sfera de cuprindere a serviciilor. a. servicii care contribuie la conceperea si fabricatia unor produse; b. serviciile care inlesnesc comercializarea produselor; c. asistenta in domeniul organizarii si conducerii productiei; d. modalitatile practicate de producator-furnizor pentru desfacerea produselor sale; e. asistenta in domeniul organizarii si conducerii activitatii de desfacere. 75. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine una dintre metodele de calcul a stocurilor de productie. a. metoda calculului direct; b. metoda minim-maxim; c. metoda calculului indirect; d. metode ce iau in calcul cheltuielile antrenate de procesele de aprovizionare-stocare; e. metoda statistica.

73

76. Identificati in cadrul variantelor de mai jos textele care nu se refera la functiile serviciilor: a. de inlesnire a comercializarii produselor; b. de sporire a volumului si eficientei vanzarilor; c. de imbunatatire a calitatii ofertei; d. de retroinformare; e. de stabilizare si permanentizare a relatiilor cu partenerii.

77. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce contine unul dintre elementele de care depinde pragul de comanda-reaprovizionare: a. durata de reaprovizionare; b. durata de alimentare a sectiilor consumatoare; c. durata de emitere a comenzii de reaprovizionare; d. durata de pastrare a resurselor in stocuri in depozite si magazii; e. durata de fabricatie a produselor.

78. Precizati care din variantele de text de mai jos se refera la principalii indicatori specifici ce definesc continutul planului si programelor de desfacere: a. stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune; stocul de siguranta; b. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune; c. volumul desfacerilor; stocul de conjunctura; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune; d. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; e. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; stocul de produse finite destinate desfacerii la sfarsitul perioadei de gestiune.

79. Precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta metoda de calcul a stocului de siguranta: a. metoda IMPACT; b. metoda calculului indirect; c. metoda devierii medii; d. metoda abaterii mediei patratice; e. metoda bazata pe timpul de reaprovizionare. 80. Pe timpul cat produsele finite se gasesc in stocul de desfacere acestea trebuie sa suporte o serie de operatii precum: Identificati operatiile care nu se incadreaza la acest moment. a. primirea si receptia produselor finite sosite de la sectiile de fabricatie; b. inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii; c. se face egalitatea dintre stocul previzionat si stocul real apreciindu-se cu o valoare probabila; d. sortarea produselor finite; e. asamblarea, compunerea, efectuarea unor operatiuni de montaj;

74

81. Viteza de rotatie arata in ce masura fondurile materiale circula mai repede, parcurgand intrun timp cat mai scurt fazele circuitului economic; orice stationare de lunga durata a acestor fonduri conduce la realizarea unei productii materiale mai mici. Se cunosc datele de mai jos: - stocul mediu de productie in expresie valorica este de 625 uv; - necesarul de consum exprimat valoric este de 5000 uv; - numarul de zile din an este de 360. Aplicand formula vitezei de rotatie a stocurilor identificati varianta corecta de raspuns din formularile de mai jos: a. 25; b. 35; c. 45; d. 15; e. 30. 82. Etapele pe care le parcurge un produs in decursul existentei sale sunt, in general, urmatoarele: Precizati care dintre texte nu se constituie in etapa parcursa de catre produse in decursul existentei lor. a. nasterea produsului; b. cresterea vanzarilor; c. orientarea catre produse noi; d. maturitatea; e. declinul. 83. Precizati care din textele de mai jos contin sistemele de indexare uzitate in nomenclatorul de materiale si echipamente tehnice: a. sistemul zecimal; b. sistemul milenar; c. sistemul centisimal; d. sistemul alfa - numeric si numeric; e. sistemul combinat. 84. Cauzele care pot conduce la incetinirea ritmului de crestere a vanzarilor si de dezvoltare a produsului lansat sunt urmatoarele: Precizati care dintre texte nu se constituie in cauze ale incetinirii ritmului de crestere a vanzarilor si de dezvoltare a produsului. a. produsul nu raspunde din punct de vedere calitativ cerintelor cumparatorilor; b. a considera produsul patruns pe piata ca vechi, din care cauza va trebui ca, odata ce perioada de crestere s-a terminat, sa se orienteze catre alte produse noi; c. piata nu este prospectata corespunzator ceea ce conduce la o saturare timpurie a ei, la lipsa de cerere, la restrangerea zonelor de consum; d. reclama, publicitate, prezentare slabe, ce nu sustin in suficienta masura ritmul asteptat al vanzarilor; e. aparitia unui produs similar imbunatatit, sau a unui produs cu totul nou care cuprinde in gama utilizarilor lui si utilizarile produsului lansat anterior pe piata.

75

85. Nomenclatorul de resurse materiale si echipamente trebuie sa raspunda unor cerinte. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu reprezinta cerinta. a. sa cuprinda toate articolele de care are nevoie firma, pe toate subsistemele componente, pe intreaga perioada de gestiune; b. sa prevada pozitii de rezerva pentru includerea ulterioara in cadrul acestuia a noi articole neprevazute sau neidentificate initial; c. sa asigure o ordonare stricta a materiilor prime si materialelor; d. sa cuprinda fiecare articol distinct la o singura pozitie si sa ii corespunda un singur numar de cod; e. sa fie completat la zi. 86. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o indeplinesc marcile: a. indica originea produsului; b. garanteaza calitatea produsului; c. tendinta de a crea o varietate de presiuni; d. stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului; e. contribuie la desfasurarea unei concurente loiale deoarece inlatura posibilitatea de a confunda un produs fabricat de o firma cu acelasi produs facut de alta firma. 87. Procesul de elaborare a planului si a programelor de aprovizionare materiala are la baza o serie de elemente pe care le prezentam in continuare: Precizati care dintre formulari contine elementul ce sta la baza elaborarii planului de aprovizionare. a. asigurarea unei stricte corelari intre necesitatile de consum cu potentialul pe structura de resurse materiale care pot fi asigurate, in scopul indeplinirii obiectivelor de ansamblu ale activitatii firmei; b. modificarile de ordin tehnic, tehnologic si organizatoric ce au loc in cadrul firmelor; c. imbunatatirea structurii materiale; d. determinarea necesarului de resurse materiale, materii prime si energetice destinate realizarii activitatii de baza a firmei, respectiv fabricatiei de produse, executarii de lucrari sau de prestatii de servicii, denumit generic necesar de consum; e. tendintele si mutatiile ce se inregistreaza pe piata interna si externa de materii prime. 88. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o indeplinesc marcile: a. indica originea produsului; b. garanteaza calitatea produsului; c. tendinta de a crea o varietate de presiuni; d. stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului; e. contribuie la desfasurarea unei concurente loiale deoarece inlatura posibilitatea de a confunda un produs fabricat de o firma cu acelasi produs facut de alta firma. 89. Precizati care din textele de mai jos nu se incadreaza la activitatea operativa de desfacere a produselor: a. organizarea minutioasa a operatiunilor de pregatire a produselor pentru livrare; b. formarea loturilor complete si complexe, unitare pentru livrare; c. intocmirea documentelor de expeditie; d. pregatirea pietei cu privire la aparitia unor noi produse; e. derularea propriu-zisa a actiunii.

76

90. Care dintre variantele din textul de mai jos nu reprezinta obiective ale strategiei in aprovizionarea materiala: a. stabilirea pe structura a necesitatilor reale de resurse materiale pentru consum; b. implementarea unui sistem informational simplu, cuprinzator, operativ, care sa permita evidentierea in timp util a starii proceselor de aprovizionare-stocare si consum al resurselor materiale; c. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate; d. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate; e. formarea unor stocuri minim necesare, care sa asigure acoperirea ritmica, completa si complexa a cererilor pentru consum in conditiile antrenarii unor costuri minime de achizitionare, aducere si depozitare a resurselor materiale. 91. Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta obiectiv al analizei gradului de indeplinire a planului de desfacere: a. stabilirea gradului in care firma si-a indeplinit planul de livrari; b. gradul de acoperire cu contracte a activitatii de desfacere; c. nivelul imobilizarilor de produse finite in stocuri, in raport cu limitele normate; d. ponderea produselor noi livrate in raport cu productia vanduta; e. estimarile privind vanzarile suplimentare catre clientii potentiali. 92. Identificati in textele de mai jos varianta care nu reprezinta modalitati de realizare a strategiei de aprovizionare: a. identificarea necesitatilor de consum pentru toate destinatiile de utilizare a resurselor materiale si evaluarea lor folosind metode si modele adecvate; b. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate; c. alegerea anticipata a resurselor materiale oferite de piata, folosind o paleta extinsa de criterii de selectie; d. aplicarea, cu prioritate, in dimensionarea stocurilor a unor modele care asaza nivelul acestora pe criterii economice; e. folosirea in urmarirea si controlul dinamicii stocurilor efective a unor metode si tehnici eficiente si de utilitate practica. 93. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu reprezinta etapa de parcurs in organizarea si concretizarea relatiilor comerciale de desfacere: a. studierea pietei de materiale si produse; b. alegerea de catre viitorii clienti a preturilor; c. alegerea beneficiarilor (furnizorilor); d. alegerea modului de prezentare a produselor pe piata; e. testarea credibilitatii. 94. Factorii care influenteaza strategiile in cumpararea de resurse materiale pot fi urmatorii: Identificati formularea care nu se constituie in factori ce influenteaza strategiile in aprovizionare. a. disponibilitatile de pe piata de cumparare; b. numarul de furnizori; c. varietatea produselor; d. intelegerile intre furnizori; e. costurile de intrare pe piata de cumparare.

77

95. Acordul de parteneriat trebuie sa rezolve urmatoarele probleme principale: Identificati in cadrul variantelor de mai jos textul care nu se refera la ce probleme trebuie sa rezolve acordul de parteneriat. a. raspunderea asupra reusitei produsului sa revina subfurnizorului, evident in proportiile si limitele ce se vor stabili in cadrul acordului; b. repartitia riscurilor economice, care in prezent apasa unilateral, pe cei trei partenerisubfurnizor, furnizor, cumparator (beneficiar); c. accentuarea organizarii fabricatiei produselor pe linii de flux; d. conceptia tehnica sa apartina si subfurnizorului, pentru partea lui de contributie la realizarea produsului, avandu-se in vedere ca aceasta sa se incadreze in conceptia de ansamblu a produsului, sa fie functionala, utila si sa reprezinte un proces tehnic cu avantaje economice nete fata de situatia anterioara; e. subfurnizorul sa nu fie izolat de consumatorul final, ci sa aiba dreptul de a colabora cu acesta, favorizandu-se astfel contributia la gasirea unor solutii mai bune si cu un profit mai mare in raport cu cele ale furnizorului principal. 96. Pozitia firmei in cadrul pietei, in calitate de producator-furnizor necesita evidentierea unor caracteristici speciale ale acesteia. Caracterizarea furnizorilor se poate face dupa cum urmeaza: Identificati formularea care nu se constituie in criterii de caracterizarea a furnizorilor. a. ca producatori; b. prin resursele oferite; c. prin facilitatile oferite consumatorilor; d. prin calitatea managementului; e. prin sistemul de preturi. 97. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu se refera la factorii de evolutie a contextului stimulator al practicilor subfurnizoratului: a. factorii tehnologici; b. factorul geospatial; c. factorii economici si financiari; d. factorii culturali; e. factorii socio-politici. 98. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in criteriu obiectiv de apreciere a furnizorilor reali: a. modul de derulare a livrarilor anterioare; b. modul de respectare a conditiilor referitoare la cantitatea comandata, cantitatea livrata efectiv, sortimentatia prevazuta, calitatea solicitata; c. preocuparea pentru a-si face cunoscute conditiile de livrare; d. modul in care se procedeaza in cazul materialelor si produselor respinse la receptia calitativa si cantitativa; e. informarea clientilor despre modernizarile pe care le are in vedere furnizorul sau produsele noi prevazute pentru fabricatie. 99. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se constituie in criteriu de clasificare a contractelor economice. a. dupa obiect; b. dupa elementele care pot reprezenta obiect al unui contract; c. dupa modul de stabilire a conditiilor contractuale; d. dupa orizontul de timp la care se refera; e. dupa forma in care se concretizeaza.

78

100. Identificati in textele de mai jos care dintre variante nu contine factori favorizanti ai relatiilor contractuale : a. cand intre cumparatori si furnizori s-au format relatii traditionale in procesele de aprovizionare-desfacere, ca urmare a adancirii specializarii si cooperarii in productie; b. cand preturile de vanzare la care urmeaza a fi livrate produsele si forma de decontare sunt congruente; c. cand obiectul relatiilor economice contractuale il constituie aprovizionarea cu materii prime si materiale de baza (carbuni, sisturi bituminoase, minereuri); d. in cazul masinilor, utilajelor si instalatiilor, al altor produse complexe destinate obiectivelor de investitii; e. in cazul produselor care se realizeaza de una sau un numar restrans de firme producatoare si sunt destinate unuia sau mai multor consumatori traditionali.

79