P. 1
contractul de arenda

contractul de arenda

|Views: 685|Likes:
Published by Tomasevschi Zinaida



CUPRINS

ITRODUCERE

CAPITOLUL I: NOŢIUNEA ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE ARENDĂ.

I.1 Noțiunea și caracterele juridice ale contractului de arendă;

I.2 Delimitarea contractului de arendă de alte contracte civile;

I.3 Istoricul apariției contractului de arendă.

CAPITOLU II: CONDIŢIILE DE VALABILITATE ALE CONTRACTULUI DE ARENDĂ.

II.1 Capacitatea de a contracta și consimțămîntul;

II.2 Obiectul contractului de arendă;

II.3 Cauza, forma și termenul contractului de arendă.

CAPITOLUL III: EFECTELE CONTRACTULUI DE ARENDĂ. INCHEIEREA ȘI ÎNCETAREA CONTRACTULUI DE ARENDĂ.

III.1 Încheierea și înregistrarea contractului de arendă;

III.2 Drepturile și obligațiile părților;

III.3 Încetarea contractului de arendă.

CAPITOLUL IV: ASPECTE PRACTICE.

CONCLUZII FINALE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE



CUPRINS

ITRODUCERE

CAPITOLUL I: NOŢIUNEA ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE ARENDĂ.

I.1 Noțiunea și caracterele juridice ale contractului de arendă;

I.2 Delimitarea contractului de arendă de alte contracte civile;

I.3 Istoricul apariției contractului de arendă.

CAPITOLU II: CONDIŢIILE DE VALABILITATE ALE CONTRACTULUI DE ARENDĂ.

II.1 Capacitatea de a contracta și consimțămîntul;

II.2 Obiectul contractului de arendă;

II.3 Cauza, forma și termenul contractului de arendă.

CAPITOLUL III: EFECTELE CONTRACTULUI DE ARENDĂ. INCHEIEREA ȘI ÎNCETAREA CONTRACTULUI DE ARENDĂ.

III.1 Încheierea și înregistrarea contractului de arendă;

III.2 Drepturile și obligațiile părților;

III.3 Încetarea contractului de arendă.

CAPITOLUL IV: ASPECTE PRACTICE.

CONCLUZII FINALE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: Tomasevschi Zinaida on Mar 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $9.99 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

07/17/2014

$9.99

USD

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAȚIEI UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI FACULTATEA DE CADASTRU, GEODEZIE ȘI CONSTRUCȚII SPECIALITATEA DREPT PATRIMONIAL

TEZĂ DE AN
pe tema:

CONTRACTUL DE ARENDĂ
A elaborat Conducător studenta grupei DP-0922 Tomașevschi Zinaida dr. univ., conf.univ Climova Alla

Chișinău 2011

CUPRINS
1

ITRODUCERE ALE CONTRACTULUI DE ARENDĂ. I.1 Noțiunea și caracterele juridice ale contractului de arendă; I.2 Delimitarea contractului de arendă de alte contracte civile; I.3 Istoricul apariției contractului de arendă. CAPITOLU II: CONDIŢIILE DE VALABILITATE CONTRACTULUI DE ARENDĂ. II.1 Capacitatea de a contracta și consimțămîntul; II.2 Obiectul contractului de arendă; II.3 Cauza, forma și termenul contractului de arendă. INCHEIEREA ȘI ÎNCETAREA CONTRACTULUI DE ARENDĂ. III.1 Încheierea și înregistrarea contractului de arendă; III.2 Drepturile și obligațiile părților; III.3 Încetarea contractului de arendă. CAPITOLUL IV: ASPECTE PRACTICE. CONCLUZII FINALE BIBLIOGRAFIE ANEXE 22 5 5 7 9

3

CAPITOLUL I: NOŢIUNEA ŞI CARACTERELE JURIDICE

ALE 11 11 12 14 16 16 18 24

CAPITOLUL III: EFECTELE CONTRACTULUI DE ARENDĂ.

INTRODUCERE “Succesul în afaceri vine din a oferi mult şi a cere puţin” Henry Ford
2

Actualitatea temei. În condiţiile noi legate de trecerea la relaţiile de piaţă, este rezonabilă familiarizarea cu condiţiile abecedarului economiei libere, ce se statorniceşte treptat şi în Republica Moldova, avînd tendinţa stilului occidental. În situaţia dată cel ma ireal instrument, care a permis şi permite includerea averii de stat în producţia de marfă-piaţă dinamică, este arenda. Ea este de fapt o armă puternică cu ajutorul careia este posibil de a transforma lucrătorii-producători în coproprietari a mijloacelor de producţie, astfel schimbînd brusc întreaga situaţie din societatea noastră. Arenda ca categorie economică ne apare ca un sistem de relaţii de producţie capabil pînă la urmă să învingă birocratismul proprietăţii de stat, să conexeze în practica producătorul mijloacelor de producţie. Însa la baza reglementării arendei, luată ca o categorie economică, stăsemnificaţia ei juridică, care presupune folosirea temporală a averii pe baze contractuale. Un prestigios autor român sublinia: “ Arenda în lumea modernă este unul din contractele care exercită cea mai mare înrîurire asupra prosperităţii publice… se crede în revitalizarea contractului de arendă, la lărgirea sferei lui de aplicare în contextul unei proprietăţi private proporţionale…” În prezent este greu de găsit pe cineva care în mod obiectiv s-ar impotrivi procesului de răspîndire în societate a relaţiilor de arendă, n-ar aprecia la înalt nivel importanţa şi nu în ultimul rînd esenţa problemei date. Republica Moldova recunoscînd trecerea la economia de piaţă a tuturor formelor de gospodărie, a ales o direcţie corespunzătoare de dezvoltare. În această situaţie arenda ne şi apare ca un element intermediar ce permite ieşirea dintr-un cerc închis în ceea ce priveşte raporturile de subordonare şi supunere unei structuri învechite-administrativ de comandă. În condiţiile actuale legate de trecerea la economia de piaţă este binevenită familiarizarea cu condiţiile economiei libere ce progresează treptat în Republica Moldova orientîndu-se spre stilul occidental, în situaţia dată cel mai real instrument, care a permis şi permite includerea averii de stat în producţia de marfa-piaţă dinamică, este nu altceva decît arenda. Arenda serveşte ca un mijloc de transformare a lucrătorilor - producători în coproprietării mijloacelor de producţie, astfel schimbînd brusc întreagă situaţie din societatea noastră. Actualitatea temei tezei de an se întemeiază pe procesele pozitive cate au avut loc în domeniul vieţii sociale şi economice ale ţărilor noastre, pe lipsa de acte normative ce

3

precum şi în calitate de sursă de informaţii pentru completarea cunoştinţelor juridice ale persoanelor interesate de problemele dezbătute. E. suportarea riscurilor. spre deosebire de alte state. cît și din unele lucrări ale autorilor străini. caracterele juridice ale contractului de arendă. În cadrul tezei de an mi-am propus şi am realizat identificarea şi tratarea a numeroase probleme de drept în materia contractului de arendă şi a varietăţilor acestuia.1 Noț iunea ș i caracterele juridice ale contractului de arendă.. În elaborarea tezei date m-am folosit de metoda de comparație a tipului de contract de arendă. Literatura folosită. Cojocari. rezilierea contractului. I. cu privire la probleme de drept ce ţin de: terminologia folosită în cadrul dispoziţiilor legale referitoare la arendă. incetarea contractului de arendă. obligațiile părților. Metodele.reglementează noile relaţii sociale cu privire arendarea bunurilor agricole ce determină modul de viaţă al cetăţenilor în ultimii zece ani. parțile contractante. Scopul și obiectivele. care vor susţine formularea de texte legale superioare celor existente în prezent – va putea fi utilizat în scop instructiv în cadrul învăţământului juridic superior. precum şi în doctrinele din alte ţări europene. Stanciu Carpeneanu) și din alte țări (Ph. precum și prin specificîri conrete asupra temei date. În cadrul celor 4 capitole ale tezei am elaborat opinii proprii şi făcut recomandări ştiinţifice. etc. obligaţiile părților (arendator și arendaș). etc. încheierea și înregistrarea contractului de arendă. ce vizează atât normele legislative din Republica Moldova cît și din alte țări (cuprinse în codurile civile şi legile speciale).Studiul expus în cadrul prezentei teze de an – constituit din repere orientative pentru modificările şi completările necesare legislaţiilor celor două state (România şi Republica Moldova). cum ar fi Bloșenco A.. totodată abordând şi problemele de drept semnalate în special în doctrinele din cele două ţări. I. CAPITOLUL I: NOŢIUNEA ŞI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE ARENDĂ. forma cerută a contractului de arendă. Francisc Deak. 4 . Trofimov I. sfera bunurilor ce pot face obiectul contractului de arendă.). expirarea termenului. D. Talion. În elaborarea tezei date am utilizat literatura atît a autorilor din Republica Moldova.Malaurie.Aznes. subarenda. Conț inutul lucrării. ca de xemplu din Romînia (Ana Manea Luca.

05. uzufrucruar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la expluatarea acestora pe o perioadă determinată şi la un preţ stabilit de părţi (art. 1 Bloșenco. Curs de prelegeri. care sunt necesare pentru obţinerea unui fruct – scopul final al acestui contrtact. Importanţa acestui contract constă anume în transmiterea bunurilor nu numai în posesiune şi folosinţă temporatâră. prelucrare. Partea Specială. Esenţa lui constă în reglementarea transmiterii în scopul expluatării temporare a unui teren şi altor bunuri agricole. Drept Civil. complet și precis determinat: obiectul contractului trebuie să cuprindă descrierea amănunțita a tuturor bunurilor agricole arendate.2002 și de Legea cu privire la arenda în agricultură nr. El se încheie în scris pe un termen anumit.06. Cotractul de arendă se încheie în baza negocierilor directe sau în bază rezultatelor licitației. în cazul în care normele care reglementează arenda nu prevăd unele nuanțe se aplică dispozițiile cu privire la locațiuneîn modul corespunzător contractului de arendă.2003.A. Chișinău. dar pentru exploatarea lor. Exploatarea presupune efectuarea faţă de obiectul contractului a tuturor operaţiilor pentru posesie. fapt care are loc în contractul de locaţiune. inventarul acestora și planul de situație a terenurilor. îmbunătăţire şi altele. Contractul de arendă va cuprinde: a) parțile contractante și domiciliul acestora. cu respectarea cerințelor prezentei legi. cu indicarea obiectului și termenului contractului. folosire. 2002. Documentul de bază care reglementează ralațiile dintre persoana care dă în arendă și arendaș este contractul de arendă.1 Astfel.Conform Codului Civil al Republicii Moldova arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar. Contractul de arendă este o varietate a contractului de locațiune a bunurilor care sunt destinate pentru agricultura. în formă convenită de parți. dar nu mai mare de 99 ani. Contractul de arendă este reglementat de Codul Civil al Republicii Moldova din 22. 198-XV din 15. Definiţia contractului de arendă reflectă destinaţia şi particularităţile acestui contract. 5 . b) obiectul contractului. 911). a plații de arendă.

care constă în dreptul arendașului de a cere de la arendator posibilitatea folosinței obiectului agricol pe termenul stipulat în contract. Este un contract cu executare succesivă.18 - Este un contract translativ de folosință deoarece în cazul dat se transmite dreptul de folosință asupra bunurilor destinate exploatării agricole. g) alte clauze convenite de parți si permise de lege. d) durata arendării.c) obligațiile fiecareia dintre parți. expres și complet menționate. „ contractul dat nu poate calificat ca un contract aleatoriu prin faptul că în cazul terenurilor mărimea recoltei depinde de factori naturali imprevizibili ” 1. Le contract aujourd'hui.. Dacă ma refer la caracterele juridice ale contractului de arendă pot remarca urmatoarele: Este un contract sinalagmatic. deoarece crează obligații pentru ambele părți. prin încheierea acestui contract se înstituie pentru arendaș un drept de creanță.J. numită arendă.D. 1 D. astfel contractul de arendă se considerat încheiat cînd părțile au căzut de acord asupra tururor clauzelor esențiale ale contractului. 1987.p. e) arenda. Este un contract consensual. iar obligația de bază a arendașului este efectuarea în termen a plații. unde obligația arendatorului fiind asigurarea folosinței liniștite a bunului transmis. Talion et D. Este un contract cu titlu oneros care rezultă din faptul că atît arendatorul cît și arendașul urmăresc obținerea unui avantaj: plata pentru arendator și posibilitatea folosirei terenului pentru arendator. În acest sens. deoarece presupune acțiuni succesive în 6 .orice suprafață de teren sau orice alt bun agricol ce se va reține de către arendator se va specifica separat în contract. deoarece din momentul încheierii părțile cunosc întinderea prestațiilor la care se obligă. f) răspunderile fiecărei parți. Harri. L. timp. Este un contract comutativ. cum este în cazul contractelor reale. deoarece valabilitatea contractului u este legată de predarea concretă a bunului. comparaison franco-anglaises.G. modalitațile și termenul de plată a acesteia.

Obiectul ambelor contracte poate fi numai un bunindividual determinat şi neconsumptibil.I. 1 Ph. I. p. de unele contracte civile ca. nu în virtutea arendei. iar nu un drept real 1.Aznes.ca drept de creanţă asupra bunului. arenda rămîne tot arendă. dar spre deosebire de aceasta. Leş obligations. Deşi. de exemplu. locatorul dobîndeşte proprietatea bunurilor căpătate ca venit. Chiar dacă bunul transmis în arendă este producător de alte bunuri. locatorul fiind obligat să-i asigure nu mai folosinţa bunului nu şi dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunurilor căpătate. contractul de cumpărare-vînzare. Paris.2 Delimitarea contractului de arendă de alte contracte civile. în cazul cînd plata s-a fixat sub forma altei prestaţii (de exemplu:cota parte din roada de fructe).. pe cînd contractul de schimb are un caracter gratuit. folosirea este vremelnică. astfel cumpărătorul culege veniturile bunului ce face obiectul cumpărării încalitate de proprietar. Pe cînd la cumpărare-vînzare cumpărătorul devine proprietarul lucrului vîndut din momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare prin simplul acord devoinţă. La vînzare. se nasc drepturi de a folosi şi de a poseda. 1990. ci ca accesoriu al folosinţei. preţul se fixează în bani. Regulile arendei sunt aplicate şi în cazul în care folosinţa unui bun se transmite în schimbul folosinţei unui alt bun. pe cînd locatorul le culege nu în virtutea locaţiunii ci ca accesoriu al folosinţei bunului.- Este un contract numit deoarece corespunde unei operațiuni juridice determinate și este nominalizat în legislație.Malaurie. Însă luînd orice 7 . Deosebirea cea mai importantă este că în cazul arendei care poartă un caracter de compensare. Contractul de folosire gratuită a bunurilor în ambele cazuri către persoanele ce primesc bunul spre folosirea temporară.191. arenda se poate spune că reprezintă o “vînzare” a folosinţei şi se deosebeşte de contractul de vînzare-cumpărare prin faptul că transmite numai dreptul de folosinţă . Din caracteristica supusă contractului de arendă în acest paragraf se poate detrecut la o delimitare superficială a contractului. 2 ed.

astfel sunt deacord cu cu poziția expusă de Gheorghe Beleiu. 1 Deak. în particular. contractul de arendă.3 Istoricul apariț iei contractului de arendă. Cultivarea pămîntului a fost prima activitate umana care a deschis dramul vietii economice. Contracte speciale. Prin aceasta contractul de arendă se deosebeşte de contractul de vînzare-cumpărare. Prin acest fapt. Studierea sistemului de exploatare a moșiilor prin arendare. dezvaluie numeroase și complexe aspecte ale procesului de destrămare a feudalismului și de nastere a capitalismului în agricultura. conform căruia averea se transmite în proprietate debitorului şi el este dator să restituie creditorului aceeaşi cantitate de acelaşi fel. se deosebeşte de contractul de împrumut. însă transformate în drept de creanță. putem găsi măcar o neînsemnată. maşini agricole. c) Caracterul oneros de arendă se deosebeşte de cel al folosirii gratuite a averii. că prin arendare se transferă doar dreptul de folosință asupra bunurilor agricole pentru o durată determinată. Nevoile economice precum și condițiile de mediu impun adaptarea formei de utilizare a pamîtului la un moment dat.contract civil. 1 b) Din faptul că bunul arendat urmează a fi restituit rezultă că obiecte ale contractului de arendă pot fi doar obiectele individual determinate. Francisc. Cultivarea solului de-a lungul a 10 8 . folosința și culegerea fructelor care nu sunt atribute ale dreptului de proprietate sau ale dreptului de uzufruct se transmit din patrimoniul arendatorului în patrimoniul arendașului. a valențelor sale economice și sociale din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea și primele decenii ale secolului urmator. București. la expirarea termenului contractului de arendă sau în cazul rezilierii lui înainte de termen. care nu se consumă în procesul folosiriilor. dar fără recompensă. instrumente muzicale. 1999. obiecte de uz casnic s. în urma căruia cumpărătorul devine proprietarul bunului sau obţine dreptul de conducere operativă.). Deoarece arendaşul foloseşte bunul doar temporar. dar totuşi o deosebire. Contractul de arendă se deosebeşte de alte contracte prin următorii indici: a) Arendaşul primeşte bunul doar în folosinţă temporară şi nu în proprietate. utilaje.a. I. el este obligat să restituie bunul locatarului în stare perfectă. Tratate de drep civil. conform căruia bunul individual determinat deasemenea se pune în dispoziţie temporară. – editura ACTAMI. neconsumabile (încăperi nelocuibile.

pe termen limitat. Apariția arendașiei în agricultură este caracteristică tuturor țărilor europene. exploatarea moșiilor de către arendași. legatura lui cu piața. În această lucrare am încercat să analizez condițiile generale și cauzele imediate care au dus la apariția contractului de arendă în agricultură și am urmărit amploarea pe care o capată fenomenul de la primele sale manifestări pîna la Regulamentul Organic. participarea arendașului în procesul de producție. arenda. Dezvoltarea economică a satelor a determinat scoaterea din circuitul agricol a unor mari suprafețe de teren. facîdu-se risipă de pamînt ceea ce a impus autorităților sa ia măsuri de stopare a acestui fenomen.000 de ani de agricultură a îmbracat forme dintre cele mai variate. cu anticipație. arendașii. iar specialiștilor să ceară tot mai hotarît stabilirea unui preț al pămîntului agricol și silvic. sociale. Prin arendare am înteles concesionarea condiționată. este un fenomen deosebit de vast prin multitudinea problemelor ce le ridică în strînsă conexiune cu evoluția generala a societății de la feudalism la capitalism. din Moldova si Tara Romaneasca. achitată anual. în schimbul plații unei arenzi prestabilite. determinată de dezvoltarea relațiilor marfa-bani și de incapacitatea stapînului feudal de a adapta economia marelui domeniu la producția pentru piata. Radulescu. ii obliga pe cercetatori să abordeze simultan analiza diferitelor probleme de istorie din cele doua principate. se ocupă în studiul amintit de istoria dreptului de protimisis ce l-au avut locuitorii la arendarea moșiei. Am exemplificat contractele și termenele de arendare. mult asemănătoare. a dreptului de exploatare a moșiei. Relațiile economice. pentru a permite unităților economice să înscrie în contabilitate alături de celelalte mijloace de producție. investițiile arendașului. Ca obiect de cercetare. relațiile de producție (plecînd de la servituțiile dreptului de stăpînire asupra pamîntului. datorita marii diversități a condițiilor de climă și relief. de obicei exprimată în bani. politice. prin clauze contractuale. Marele jurist A. apoi asupra obligațiilor unor categorii social-fiscale prestate în beneficiul arendașului). Fondul funciar a fost considerat întotdeauna ca element esențial al avuției naționale a fiecarei țări. la sfarșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui urmator. 9 . arendașia. propunînd arendarea moșiilor la țărani ca mijloc pentru îmbunătățire a situației economice.

anume arenda sa dovedit a fi cea mai potrivită formă (din punct de vedere economic și psihologic). societăți cu răspundere limitată. cum ar fi colectarea taxelor vamale şi a impozitelor. II. Odată cu încheierea programului național “ Pămînt ” majoritatea locuitorilor din mediul rural au devenit proprietari funciari. Deci. Totodată prezintă importanță faptul că dimensiunile noilor întreprinderi să asigure nu doar necesitățile locale. de Mac Neil.). sau a drepturilor speciale. cum ar fi terenuri. subiecții care doresc să participe la un raport juridic. Orice persoană are dreptul de a contracta. ipoteca. este un termen polonez care desemnează închirierea de active imobilizate sau de prerogative. 1 G. mori. ci și orientarea acestora spre export și capacitatea producției de a face față concurenței atît ca preț. La ordinea zilei următoarei etape a reformei în agricultură se află problema dezvoltării întreprinderilor agricole private de tip nou (gospodării țărănești.Primul care a calculat valoarea pămîntului pentru a determina avuția naționala a fost W. cu excepția celor care au fost declarate incapabile de lege. Acest termen se referă la contractul de închiriere a veniturilor publice şi a monopolurilor 1. The new social contract. fiind numit Arenda). Petty în anul 1664. fabrici de bere. El pornea în calculele sale de la concepția ca valoarea pămîntului nu este altceva decît renta "cumpărată" cu anticipație pentru un anumit numar de ani. 1983. Arenda. cît și calitate. în materia contractului de arendă. Clunet. iar mai mult de 701 mii de hectare de terenuri agricole au fost împărțite. cît și de arendași.R. acceptată atît de proprietarii funciari. societăți pe acțiuni etc. în special. trebuie sa posede în primul rînd 10 . a creării cooperativelor și asociațiilor de fermieri. Comparative cu vînzarea-cumpărarea. a întreprinderilor de prelucrare a producției agricole și a infrastructurii.5 ha. transmiterea în dar și alte forme de tranzacții. C. Termenul a fost adoptat cu acelaşi înţeles în ebraică şi idiş din secolul 16 (cu locatarul. hanuri. Mai mult de 600 mii de țărani către inceputul anului 2001 au căpătat titlul de proprietate funciară. în mediu proporțiile unei cote funciare atingînd 2. locatarul la scară mică.1 Capacitatea de a contracta ș i consimț ămîntul. CAPITOLU II: CONDIŢIILE DE VALABILITATE ALE CONTRACTULUI DE ARENDĂ. pentru a avea capacitatea de a contracta. Pe piața funciară nou formată arenda a devenit în perioada de după 1999/2000 forma de bază a concentrării pămîntului. distilerii. Rouhete.

01. Astfel pentru ca acordul de voinţă să producă efecte juridice. Conform Legii cu privire la arendă Nr. fără acordul arendatorului. Acestea sunt arendatorul și arendașul. la fel. Conform Legii cu privire la arendă Nr. și anume persoane fizice și juridice din Republica Moldova și din alte state. ARENDAȘUL Pot avea calitatea de arendaș una sau mai multe peresoane fizice (membrii unei familii). nu sunt restricții nici pentru unele catogorii 11 . 198-XV din 15. dar aceasta nu-l oprește pe arendaș ca pentru executarea unor lucrări sa angajeze persoane fizice sau persoane juridice prestatoare de lucrări agricole. Această condiţie de validitate a contractului de arendă trebuie privită prin prisma celor două părţi: arendator și arendaș.861-XII din 14.05. cu domiciliul (sediul) în Republica Moldova. apatrizi. în calitate de arendaș de terenuri agricole. 2. deci calitatea de arendator o poate avea și un grup de coproprietari a bunurilor agricole. părţile contractante trebuie să aibă capacitate de a contracta.2003.92 de dreptul de a da bunuri în arendă beneficiază proprietarul. ARENDATORUL Poate avea calitatea de arendator proprietarul.92 arendașii pot fi persoane fizice și juridice din Republica Moldova și din alte state. precum și a apatrizilor. poate fi persoana fizică sau juridică. Participarea persoanelor fizice și juridice din alte state. Conform legii noi.01. Părțile contractului de arendă pot fi persoane fizice și juridice. art. împuternicite de proprietar. organizații internaționale. fie cu caracter temporar (sezonier). întreprinderi și organizații mixte. Legea nu impune obligatoriu cetățenia Republicii Moldova pentru a avea calitatea de arendaș.861-XII din 14.capacitatea de folosință (aptitudinea generală de a dobîndi drepturi și obligații. Pot da bunuri în arendă și persoanele fizice și juridice. la arenda bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova se determină de legislația republicii. Legea cu privire la arenda în agricultură nr. arendașul nu poate subarenda total sau parțial terenul sau bunul agricol.4 În acest caz. fie cu caracter de permanență. adică de a devein subiect de drept în cadrul unor raporturi) și capacitatea de exercițiu (aptitudinea de a-și exercita drepturile și de a-și asuma obligațiile prin încheierea de acte juridice. uzufructuarul sau orice alt deținător legal al bunurilor care formează obiectul contractului și are dreptul de exploatare agricolă a acestora și are capacitatea cerută de lege pentru încheierea unui astfel de contract.

f) viciile materiale și juridice. și ale fondului de rezervă. cultivat etc. Acest act trebuie sa cuprindă data întocmirii și sa fie semnat de către ambele părți. dolul. Obiectul contractului de arendă constituie terenurile și alte bunuri agricole. autoritățile administrative și instituții agricole) cum este prevăzut în legislația română. și să nu fie alterat de viciile de consimțămînt (eroarea. c) bonitatea. Astfel ca să fie valid consimțămîntul trebuie să emane de la o persoană cu descernămînt. Consimțămîntul reprezintă manifestarea de voință juridică a unei persoane de a încheia un act juridic civil. cu terenurile aferente acestora.2003 Descrierea bunului agricol arendat la începutul și la încetarea arendei. 913 Codul Civil al RM. b) suprafața. Conform Legii cu privire la arenda în agricultură Nr. construcții. 12 și spații de depozitare destinate păstrării producției agricole. mașini. d) modul de folosință. 198-XV din 15.05. Ca și în cazul celorlalte contracte civile. mijloace . să fie facut cu intenția de a produce efecte juridice. să fie exteriorizat. neprelucrat. la începutul arendei. să fie serios și precis. în termen de 14 zile. acte de predare-preluare a bunului agricol arendat. consimțămîntul este un element de validitate în cazul contractului de arendă.2 Obiectul contractului de arendă.). un act în care descrie bunul arendat și starea în care se află la momentul predării. Conform Legii cu privire la arenda în agricultură Nr. inclusiv din intravilanul localităților. II. părțile contractante sînt obligate să întocmească. după caz.05. animale care se folosesc în procesul agricol) și. Conform art.198-XV din 15. inclusiv construcții hidrotehnice.2003 bunuri agricole sunt mijloace fixe (terenuri cu destinație agricolă. e) starea terenului (prelucrat. Bunurile agricole care formează obiectul contractului de arendă trebuie să fie concrete și precis determinate. utilaje și instalații destinate lucrărilor agricole. violența și leziunea). Actul de predare-preluare a terenului agricol arendat va conține date privind: a) numărul cadastral al terenului.de salariați (din domeniul public. arendatorul și arendașul trebuie să întocmească. platforme circulante.

g) viciile materiale și juridice. f) condițiile de folosire. bunurile menționat trebuie să fie destinate producției agricole. actul de predare-preluare devine parte integrantă a contractului de arendă. de alte caracteristici ale terenului. Bunurile domeniului public. de relief și de măsura posibilității de a efectua lucrările în mod mecanizat. potrivit acordului dintre părțile contractante. contractul nu va mai fi supus reglementărilor privind arenda. și se efectuează în termenul și în locul prevăzute în contractul de arendă. Dacă folosirea unor bunuri agricole se transmite în alte scopuri ( de exemplu. Plata pentru arenda terenurilor agricole se stabilete în unități bănești. d) efectuarea ultimei reparații curente și capitale. la cererea părților. altele decît terenurile. terenul în scopuri sportive). Dacă nu se arendează toate bunurile agricole deținute de arendator. va conține date privind: a) denumirea și destinația bunurilor. conform art. de bonitate. b) starea tehnică. h) alte date. dacă legea nu prevede altă modalitate.g) alte date. în bani sau în natură și în bani fie într-o altă formă. la fel pot fi obiect al arendei. dar nu va constitui mai puțin de 2% pe an din 13 . Astfel. Arendarea terenurilor agricole proprietate publică se face prin licitație publică. la cererea părților.22 al Legii cu privire la arenda în agricultură. de valoarea plantațiilor multianuale amplasate pe el. e) valoarea reală a bunurilor agricole evaluată conform prevederilor legislației. pentru a fi în prezența unui contract de arendă. ci regulilor locațiunii. Actul de predare-preluare a bunurilor agricole arendate. în dependență de proprietarul acestora. termenul general și termenul care a rămas de exploatare a bunurilor. terenurile agricole proprietate publică se dau în arendă de către Guvern sau de către autoritățile publice locale. Din momentul semnării. c) anul fabricării sau dării în exploatare. Plata pentru arendă se determină în funcție de suprafața terenului arendat. se face în natură. trebuie să se specifice în contract suprafața de teren și orice alt bun agricol ce se va reține de acesta. În toate cazurile.

răspunderea părților. . Contractul de arendă a bunurilor agricole va conține. actul care autentifică dreptul de proprietate sau alt drept al arendatorului de a da înregistrarea contractului în modul stabilit. domiciliul ori sediul acestora. Plata în natură pentru arenda terenurilor agricole se stabilete într-o cantitate determinată de produse agricole sau într-un procent determinat din volumul producției. date privind: • • • • • • • • • părțile contractante. ce nu vor depăși prețurile la această producție. obiectul contractului. termenul și locul achitării plății pentru arendă. Producția agricolă eliberată de către arenda în contul plății pentru arenda terenurilor agricole se estimează la prețuri. componența. să fie licită și morală. în mod obligatoriu. Dreptul de folosință a bunurilor agricole arendate apare la încheierea contractului de arendă. calitatea produselor se stabilesc de către părți în contract. Termenele și locul efectuării plății în natură pentru arenda terenurilor agricole.prețul normativ al terenului arendat. forma ș i termenul în contractului de arendă. adică reprezentarea scopului concret în vederea realizării căruia se consimte la asumerea obligației. arendarea este nulă absolut.3 Cauza. forma și cuantumul plății pentru arendă. Produsele cu care se plătește arenda se stabilesc de către părți în funcție de specificul activității agricole și de zonă. modalitatea. în funcție de felul produselor și de specificul obținerii acestora. Cauza contractului de arendare – în contractul de arendare cauza trebuie să se conformeze regulilor generale. adică trebuie să existe. În absența îndeplinirii vreuneia din aceste condiții. Achitarea plății pentru arenda terenurilor agricole se omologhează printr-un document semnat de părțile contractante. termenul arendei. II. în vigoare pe piața locală la momentul eliberării ei în cazul în care contractul nu prevede altfel. Încheierea contractului de arendă a bunurilor agricole se realizează în formă scrisă. drepturile și obligațiile părților. 14 bunul agricol în arendă. din momentul semnării actului de predare-preluare a bunurilor. Cauza contractului reprezintă motivul determinat al hotărîrii de a încheia acte juridice. să fie reală.

Partea care intenționează să prelungească contractul de arendă este obligată să solicite avizul celeilalte părți cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului contractului. la contractul de arendă a terenurilor agricole se anexează copia planului cadastral al acestor terenuri. În cazul prelungirii contractului de arendă. condițiile de folosire a obiectelor situate pe terenul arendat. în cazul cînd contractul nu prevede alt termen. termenul contractului de arendă va fi stabilit pentru cel puțin 25 de ani. La darea în arendă a terenurilor agricole în scopul sădirii unor plantații multianuale. după caz. III. Neincluderea în contractul de arendă a unei clauze esențiale sau nerespectarea formei scrise a contractului atrage nulitatea acestuia. 15 . dar nu va fi mai mic de un an și mai mare de 30 de ani. cu marcarea părții ce se dă în arendă. Prelungirea contractului de arendă. CAPITOLUL III: EFECTELE CONTRACTULUI DE ARENDĂ. aceasta fiind necesară pentru consumarea unui ciclu de producție. pentru ca arendașul să poată culege fructele. În cazul cînd termenul arendei expiră. În cazul în care arendatorul nu dorește să prelungească contractul de arendă. vigoare. iar arendatorul nu cere să i se predea bunurile arendate și arendașul continuă exploatarea acestora. Contractul de arendă a bunurilor agricole poate fi prelungit cu acordul comun al părților.• • • • condițiile de modificare și de reziliere a contractului. obligativitatea respectării normelor ecologice. el va informa arendașul despre aceasta cu 6 luni înainte de expirarea termenului arendei. Contractele de arendă pot cuprinde și alte clauze ce nu contravin legislației în și a tehnicii agricole. contractul de arendă se consideră prelungit pentru un an agricol. La cererea uneia dintre părți. care este parte integrantă a contractului de bază. Se consideră că durata arendării nu poate fi mai mica de 1 an.1 Încheierea ș i înregistrarea contractului de arendă. În cazul în care se dă în arendă o parte dintr-un teren divizibil sau dintr-o construcție capitală. părțile semnează un acord adițional. Termenul arendei bunurilor agricole se stabilete de către părțile contractante. inclusiv a utilajului condițiile de recultivare. la actul de predare-preluare se anexează copia planului cadastral al terenului sau al construcției. INCHEIEREA ȘI ÎNCETAREA CONTRACTULUI DE ARENDĂ.

primirea cererilor de înregistrare a contractelor de arendă în registrul bunurilor imobile se efectuează de către registratorul oficiului cadastral teritorial pe teritoriul localității. În cazul în care un arendaș încheie contracte de arendă cu mai mulți arendatori. Contractul de arendă a terenurilor și a altor bunuri agricole încheiat pe un termen de pînă la 3 ani inclusiv se înregistrează la primăria localității în a cărei rază teritorială se află terenurile și alte bunuri agricole. 16 .Contractul de arendă a terenurilor și a altor bunuri agricole încheiat pe un termen mai mare de 3 ani se înregistrează la oficiul cadastral teritorial. contractul se înregistrează la primăria fiecăreia dintre aceste localități. Înregistrarea contractului de arendă la primărie. Arendașul înregistrează contractul de arendă în termen de 3 luni de la data încheierii acestuia. Pentru neînregistrarea contractului de arendă la arendașul poartă răspundere în conformitate cu legislația în vigoare. de alte acte legislative și de regulamentul adoptat de Guvern. Oficiul cadastral teritorial va prezenta autorității administrației publice locale de nivelul întîi din zona de activitate a oficiului informația respectivă din registrul cadastrului bunurilor imobile privind înregistrarea. În cazul în care terenurile și alte bunuri agricole date în arendă sînt amplasate pe teritoriul mai multor localități. Înregistrarea benevolă la oficiul cadastral teritorial a contractului de arendă încheiat pe un termen de pînă la 3 ani îl scutește pe arendaș de obligația de a-l înregistra la primărie. Neînregistrarea contractului are ca efect inopozabilitatea contractului față de terț. după caz. la inițiativa autorității administrației publice locale. arendașul (reprezentantul acestuia) prezintă: a) 3 exemplare ale contractului. modificarea sau rezilierea contractelor de arendă în termen de o lună de la efectuarea înscrisurilor. Pentru înregistrarea contractului de arendă la primărie. dintre care unul este originalul sau o copie autentificată în condițiile legii. d) bonul de achitare a plății pentru înregistrare. Contractul de arendă a terenurilor și a altor bunuri agricole încheiat pe un termen de pînă la 3 ani inclusiv se înscrie în registrul contractelor de arendă ținut de primăria localității în a cărei rază teritorială se află terenurile și alte bunuri agricole arendate. Primăria ține registrul contractelor de arendă în modul stabilit de prezenta lege. b) certificatul de înregistrare de stat al întreprinderii arendaș sau buletinul de identitate al arendașului persoană fizică. c) documentul ce confirmă împuternicirile reprezentantului arendașului.

III. cu unele particularități prevăzute în legea cu privire la arendă. în modul prevăzut de legislația în vigoare. c) termenul arendei și data expirării acesteia. e) alte date. În cazul în care una dintre părțile contractante intenționează să modifice clauzele contractului de arendă. 17 . bonitatea și modul de folosință a terenurilor date în arendă. contractul de arendă prezumează atît drepturi. Clauzele contractului de arendă a bunurilor agricole se modifică cu acordul comun al părților contractante ori prin hotărîre a instanței judecătorești.Registrul contractelor de arendă este ținut de inginerul cadastral. a modificărilor introduse în ele. În registrul contractelor de arendă se înscriu date privind: a) părțile contractante. Astfel obligația de bază a arendașului este de predare a bunurilor arendate în temeiul și condițiile stabilite. Înregistrarea contractului de arendă se confirmă prin aplicarea ștampilei primăriei. În general.2 Drepturile ș i obligaț iile părț ilor. suprafața. iar obligația de bază a arendașului este de a folosi bunurile arendate ca un bun proprietar și de a achita arenda. Plata menționată se varsă la bugetul primăriei. cît și obligații pentru părți. a documentelor privind rezilierea acestor contracte. de secretarul consiliului local sau de o altă persoană desemnată în modul stabilit. La modificarea clauzelor contractului de arendă. prin înscrierea în el a datei înregistrării și prin semnătura persoanei împuternicite cu efectuarea înregistrării. se efectuează contra plată. domiciliul ori sediul acestora. d) plătitorul impozitelor aplicate asupra bunului agricol arendat. ea va solicita avizul celeilalte părți cu cel puțin 30 de zile pînă la prezentarea propunerilor de modificare. Arendașului i se remit două exemplare ale contractului de arendă înregistrat. b) numerele cadastrale. după caz. Ținerea registrului contractelor de arendă se coordonează cu ținerea cadastrului funciar. cuantumul maxim al acesteia fiind stabilit de Guvern. Înregistrarea contractelor de arendă. Modificarea contractului de arendă. părțile contractante vor semna un acord adițional care va fi parte integrantă a contractului de bază și îl vor înregistra în modul stabilit de lege. a sistemului informațional fiscal și a altor sisteme. precum și eliberarea extraselor respective. obligațiile părților contractante sunt aceleași ca la orice contract de locațiune. Fiind bilateral.

pot fi conservate ori comercializate cu consimțămîntul arendatorului. și să obțină informația necesară. în cazul rezilierii contractului de arendă înainte de încheierea anului agricol.Conform Legii cu privire la arenda în agricultură Nr. deși încă neseparate. 198-XV din 15. arendatorul este obligat să-l informeze pe arendaș despre drepturile terților asupra bunurilor date în arendă. nr. d) să predea arendaului Cartea istoriei cîmpurilor întocmită cu cel puțin trei ani pînă la data încheierii contractului de arendă. Cheltuielile ce țin de conservarea sau comercializarea acestor bunuri se trec în contul plății pentru arendă în cazul în care contractul nu prevede altfel.2003 arendatorul este în drept să verifice oricînd modul în care arendașul exploatează bunurile sale date în arendă. transmise arendașului. Obligațiile părților. vor putea fi separate înainte de sfîrșitul anului agricol în condițiile unei gospodăriri normale. Arendatorul este obligat: a) să predea bunurile agricole date în arendă în termenele și în condițiile stipulate în contract. fără a interveni în activitatea curentă a acestuia. b) bunurile arendate se dau în arendă pe un nou termen. c) acceptă noile clauze contractuale stabilite de arendator. rezilierea contractului de arendă. precum și despăgubiri.05. altele decît terenurile. dar nefolosite în procesul tehnologic de producție. La compensarea valorii fructelor se iau în calcul și datoriile părților la momentul rezilierii contractului. b) să acționeze într-o manieră care să nu împiedice exploatarea normală a bunurilor date în arendă. Arendașul beneficiază de dreptul de preemțiune în cazul înstrăinării de către proprietar a bunurilor date în arendă. Arendașul (sau deținătorul terenului vecin cu cel arendat) are dreptul prioritar la încheierea contractului de arendă pe un nou termen în cazul în care: a) și-a onorat obligațiile contractuale luate anterior. Nerespectarea acestei prevederi acordă arendașului dreptul de a revendica reducerea plății pentru arendă. c) să plătească arendațului. Bunurile agricole. 18 . valoarea fructelor care. e) să execute alte condiții prevăzute de legislația în vigoare sau de contract. La încheierea contractului de arendă.

mașini. în starea corespunzătoare clauzelor contractului. 4 arendașul beneficiază de dreptul de preemțiune în cazul înstrăinării de către proprietar a bunurilor date în arendă. intrucît este grefat pe contractul de arendare. arendarea să aibă ca obiect terenuri agricole situate în extravilan. prevăzute de legislația în vigoare. Dacă conrtactul are ca obiect alte bunuri agricole (animale. dreptul de preempțiune poate fi exercitat numai cu privire la acel teren ( dacă părțile nu au încheiat un pact de preferință avînd ca obiect alte bunuri arendate). d) să achite impozitele și alte plăți. Iar dacă. arendașul trebuie să îndeplinescă următoarele condiții: să fie o persoană fizică. Pentru a-și putea exercita dreptul de preemțiune. b) să mențină potențialul productiv al bunurilor arendate. dreptul de preempțiune al arendașului are natură contractuală. contractul are ca obiect și alte bunuri agricole. voința proprietarului-vînzător neavînd nici un rol în nașterea și exercitarea dreptului de către titularul lui. la expirarea termenului stipulat în contract. transferul dreptului de proprietate de la arendator (proprietar) la arendaș să se facă numai prin contract de vînzare-cumpărare. Dreptul de preempț iune al arendaș ului. e) să predea arendatorului Cartea istoriei cîmpurilor întocmită cu cel puțin trei ani pînă la data încetării sau rezilierii contractului de arendă. încheiat cu consimțămîntul proprietarului-arendator. utilaje. alin. el are natură legală. arendașul nu are dreptul de preempțiune. privind circulația juridică a terenurilor. c) să achite plata pentru arendă în termenul și în modul stabilit. situat în extravilan. etc. pe lîngă terenul agricol. dupa coproprietar ori vecin. Conform articolului 15. 19 . Dreptul de preempțiune al arendașului rezultă dintr-o dispoziție imperativă a legii. să le restituie.Arendașul este obligat: a) sa folosească cu bună-credință bunurile arendate.) sau terenuri agricole situate în intravilan ori terenuri neagricole. f) să execute alte condiții prevăzute de legislația în vigoare sau de contract. în cazul cînd contractul nu prevede altfel. conform clauzelor contractului. convenind arendarea el acceptă dreptul de preempțiune al arendașului prevăzut imperativ de lege. ținîndu-se cont de gradul de uzură. În schimb.

de comun acord. cazurile și limitele suportării prejudiciilor cauzate de calamități naturale. daca mai mult de jumătate din fructele obținute prin arendare pier fortuit. corespunzător cu dreptul pe care îl are asupra bunului. După cum se poate observa. Înainte de analiza acestor reguli. În realitate. iar această posibilitate ar fi existat și în lipsa textului.318 Codul Civil). de către proprietarul arendator. prevăzînd numai posibilitatea părților de a se înțelege în această privință. se mai impune o precizare terminologică. alin.1 Cod Civil. 2 la cazuri fortuite sau de forță majoră. arendașul poate cere reducerea proporțională a plății arendei. adică dauna rezultată din pieirea fortuită a bunurilor arendate. prosucției. se suportă. Subarenda terenurilor agricole.Suportarea riscurilor. de comun acord. Dacă contractul a fost încheiat în calitate de arendator de către un alt titular de drepturi reale asupra bunului arendat (de exemplu. uzufructuar). Riscul pieiriii lucrului. se face referire la calamități naturale. și anume: în caz de pieire fortuită a bunurilor arendate. ca și cum aceste două noțiuni ar fi diferite din punc de vedere juridic. Riscul neexecutării contractului. care nu mai poate cere arendașului plata arenzii. 920. calmitățile naturale reprezintă și ele cazuri fortuite sau de forță majoră. În caz de pieire fortuită a recoltei. în prezența cărora se pune problema suportării riscurilor. va suporta și el riscul bunului. Potrivit art. Potrivit art. în aceste două dispoziții legea nu a rezolvat nimic în problema suportării riscurilor în materia contractului de arendă. 20 . fructelor riscul se suportă de ambele părți. riscul contractului este suportat de arendator. iar în alin. în calitate de debitor al obligației (de a asigura folosința) imposibil de execuatat. 920 Codul Civil al RM. în contractul de arendă părțile contractante pot stabili. părțile pot să prevadă repartizarea pierderilor totale sau parțiale a bunurilor arendate ca urmare a unor cazuri fortuite sau de forță majoră. Riscul bunului. potrivit regulilor generale (art. În domeniul contractului de arendă problema privind riscul contractului ( soarta obligației arendașului de a plăti arenda) se pune sub două aspecte. În art. De asemenea.917 Cod Civil.

Subarenda ulterioară nu se admite. altele decît terenurile. Arendatorul terenurilor agricole va indica în consimțămîntul său care dintre acestea pot fi date în subarendă. precum și sumele destinate reparației capitale a bunurilor agricole. plata pentru arenda bunurilor agricole. la expirarea termenului contractului de arendă. c) pieirii bunurilor arendate. sau să restituie echivalentul în bani al acestor mijloace. Dacă termenul arendei expiră. Contractul de arendă se reziliază: 21 . dar neutilizate în acest scop. b) declarării nulității acestuia. ținîndu-se cont de uzură. contractul de arendă se consideră prelungit cu un an. la expirarea termenului contractului de arendă. conform contractului. iar arendatorul nu cere să i se predea terenul și arendașul continuie exploatarea lui. În cazul arendării mijloacelor circulante. pe ce termen și cu ce scop. se acumulează la contul de bilanț al arendașului.3 Încetarea contractului de arendă. plata pentru arendă neachitată. ținîndu-se cont de gradul de uzură 1. e) în alte cazuri prevăzute de legislația în vigoare sau de contract. d) rezilierii contractului. altele decît terenurile. în al cărui temei a fost încheiat contractul de subarendă. arendașul. Darea în subarendă a terenurilor agricole arendate nu absolvă arendașul de răspunderea față de arendator. și prin încheierea unui contract separat. La expirarea termenului contractului de arendă a bunurilor agricole. arendașul este obligat să le restituie arendatorului în natură. prin acordul părșilor. III. Termenul contractului de subarendă a terenurilor agricole nu poate depăși termenul contractului de arendă. 921 Cod Civil. arendașul este obligat să le restituie arendatorului în starea în care le-a preluat. Contractul de subarendă a terenurilor agricole va conține informații despre contractul de arendă și despre consimțămîntul arendatorului.Terenurile agricole se transmit în subarendă numai cu consimțămîntul proprietarului. dat în formă scrisă. Contractul de arendă încetează în cazul: a) expirării termenului arendei. care prevede că arendatorul trebuie să informeze printr-un preaviz arendașul despre nedorința de a prelungi contractul. În cazul în care. prin mijloace bănești ori prin alte bunuri din proprietatea sa. restituie arendatorului. La încetarea contractului de arendă prin expirarea termenului este necesar de ținunt cont de art. cu trei luni înainte de expirarea arendei. altele decît terenurile.

22 . 1 Gheorghe Beleiu. din motive ce nu depind de voința sa. Arendatorul este în drept să ceară rezilierea contractului de arendă în cazul cînd arendașul: a) nu a înregistrat contractul în termenele prevăzute de prezenta lege. d) a înrăutățit starea bunurilor astfel încît ea nu poate fi restabilită pînă la expirarea termenului contractului. Arendașul este în drept să ceară rezilierea contractului de arendă în cazul cînd: a) arendatorul refuză să dea în arendă bunurile stipulate în contract. c) a schimbat modul de folosință a bunurilor arendate fără consimțămîntul arendatorului. f) a încheiat un contract de subarendă fără consimțămîntul arendatorului. în legătură cu neexecutarea de către cealaltă parte a obligațiilor contractuale. e) nu a achitat plata pentru arendă în decursul a 3 luni de la data expirării termenului prevăzut în contract. Acordul părților contractante privind rezilierea contractului de arendă se încheie în formă scrisă. în Dreptul nr. 6/1995. c) se află în incapacitate de muncă. b) bunurile arendate. Contractul de arendă a bunurilor agricole poate prevedea și alte motive de reziliere a acestuia din inițiativa părților. Partea contractantă care intenționează să rezilieze contractul de arendă înștiințează în scris partea cealaltă cu cel puțin 3 luni înainte de recoltare.a) prin acordul comun al părților contractante. b) refuză să ia în arendă bunurile agricole stipulate în contract. la cererea uneia dintre părțile contractante. nu le-a transmis la timp ori face imposibilă exploatarea bunurilor arendate. b) prin hotărîre a instanței judecătorești. este privat de libertate ori au survenit alte circumstanțe care fac imposibilă executarea de mai departe a contractului. Contracte de arendare (III). au ajuns într-o stare inutilizabilă.

reclamantul a arătat ca în baza contractului de arendare nr.Bunurile arendate în virtutea unor circumstanţe pentru care arendaşul nu poartă răspundere. Temeiuri de ordin personal : . SPEȚ Ă Tip speță: sentința civilă Titlu: reziliere contract Data speta: 25 Martie 2011 Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr.2009. vor fi într-o stare inutilizabilă.2008 înregistrat la Consiliul Local B..Persoana care dă în arendă bunuri nu le-a transmis la timp arendaşului. . . Nulitatea contractului de arendă poate fi declarată pentru nerespectarea condițiilor de valabilitate la încheierea acestuia confor regulilor generale ale dreptului comun. reînzestrarea tehnică a producţiei şi alte asemenea.. al Legii Republicii Moldova cu privire la arendă stabileşte temeiurile asupra cărora arendaşul poate să ceară rezilierea anticipată a contractuluide arendă.04. reclamantul G.materială.09.000 m 2 teren arabil proprietatea reclamantului. solicitând instanței să dispună rezilierea contractului de arendare încheiat între parți și înregistrat la Consiliul local B.Persoana care dă în arendă nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale privind responsabilitatea integrală şi repararea bunurilor arendate asigurarea tehnico .Arendaşul a devenit invalid. Aceste temeiuri sunt de două categorii: 1. a chemat în judecata civila pe pârâtul A. pârâtul a ocupat suprafata de 12. .Dacă el este declarat incapabil.Articolul 18.2008. CAPITOLUL IV: ASPECTE PRACTICE. .În caz cînd există o pedeapsă privativă de libertate sau altă pedeapsă care exclude posibilitatea executării obligaţiilor contractuale de mai departe. P. însă nu a achitat arenda pe parcursul a trei luni din ziua expirării termenului de plată. În motivarea cererii formulate.18/03. 18/03/04. Rezolvare: 23 . sub nr.M. 949/199/2009 din 04. Temeiuri de ordin general: .

r-nul Edineţ a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Gorgan cu privire la declararea nulităţii contractului de arendă a iazului. dacă contractul nu prevede altfel. 1992. reclamantul G. persoana care da în arendă poate să ceara rezilierea anticipată a contractului. Tatiana Răducanu Vasile Cherdivară.M. Iar conform art. D. 916 Cod Civil. r-nul Edineţ a indicat că prin decizia com. Primăria s. Ion Corolevschi examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Primăria satului Alexeevca. prima instanţă: E.Alexeevca. raionul Edineţ. în bani sau în natură și în bani.Corcenco. conform art.Zăbriceni nr.Alexeevca. are dreptul la rezilierea anticipată a contractului de arendă deoarece. plata arendei se face în natură. 1. În motivarea acţiunii reclamantul Primăria s.1. judecătorul Judecătorii Nicolae Clima Valeriu Doagă. și se execută în termenul și în locul stabilit de contract. Monitor.Astfel. împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 18 noiembrie 2010.Corolevschi DECIZIE 23 martie 2011 Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei. potrivit acordului dintre părți.17 din Legea RM cu privire la arenda din 14. Decizia Colegiului civil și de contecios administrativ lărgit al Curț ii Supreme de Justiț ie cu privire la arenda unui iaz. raionul Edineţ şi menţinută hotărârea Judecătoriei Edineţ din 24 mai 2010 constată La 21 aprilie 2010.92. în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei satului Alexeevca.2/2 din 11 aprilie 2002 a fost dat pârâtei Maria Gorgan în arendă iazul 24 dosarul nr. alin. raionul Edineţ împotriva Mariei Gorgan cu privire la declararea nulităţii contractului de arendă a iazului.01. Chişinău . A. dacă arendașul nu achită arenda pe parcursul a trei luni din ziua expirării termenului de plată. prin care a fost respins apelul declarat de către Primăria satului Alexeevca. 2ra-632/11 mun. nr.Grosu.Pşeniţa instanţa de apel Iu.

Recurentul Primăria s. conform legii. dar nu de 10 ani.2/2 nu este indicat anul emiterii acesteia.2 din Regulamentul privind 25 .Prin hotărârea Judecătoriei Edineţ din 24 mai 2010 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.8 ha. Suprafaţa de 9. Primăria s. r-nul Edineţ. r-nul Edineţ şi menţinută hotărârea primei instanţe. iar conform pct. Prin urmare.Zăbriceni şi pârâta a fost încheiat contractul de arendă a iazului nr. Acţiunea în constatare a nulităţii absolute este imprescriptibilă. între Primăria com.08 ha. nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual. nu este indicată persoana împuternicită cu dreptul de a semna contractul de arendă şi nu este indicat termenul de arendă.2/2 din 11 aprilie 2002 şi termenul de folosinţă este de 25 ani. În baza acestei decizii.5. a indicat că hotărârile judecătoreşti sunt neîntemeiate. casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei hotărâri noi cu privire la admiterea acţiunii. Instanţa de apel a constatat că Primăria com.Zăbriceni a atribuit intimatei în folosinţă separată un obiectiv acvatic pe termen de 10 ani. în contract a fost indicat iazul cu suprafaţa de 5 ha situat pe un teren aferent cu suprafaţa de 6.Alexeevca.Zăbriceni şi Maria Gorgan. cu suprafaţa de 9. în motivarea recursului. solicită anularea contractului de arendă a iazului nr. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 18 noiembrie 2010 a fost respins apelul declarat de către Primăria s.5 din 01 august 2002.8 ha.9 ha este indicată în decizia nr.9 ha. după cum a constatat instanţa. pe când în contractul contestat suprafaţa constituie 6. Totodată.cu suprafaţa de 5 ha pe terenul aferent cu suprafaţa de 6. la 01 august 2002. contractul de arendă a fost încheiat contrar prevederilor pct. ceea ce înseamnă că a fost arendat terenul aferent. Între timp. care stipulează că obiectul negocierilor la licitaţie reprezintă terenurile (inclusiv agricole) pentru vânzare-cumpărare sau de obţinere a dreptului de încheiere a contractului de arendă a acestora. Din materialele anexate la contract lipseşte informaţia referitoare la petrecerea licitaţiei.Alexeevca. instanţele judecătoreşti au constatat că a fost dat în folosinţă obiectivul acvatic.2 din Regulamentul privind licitaţiile cu strigare. r-nul Edineţ a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel. deoarece în decizia Primăriei com. încheiat între Primăria com.217 din Codul civil. nu necesita petrecerea licitaţiei. Consideră că contractul de arendă enunţat urmează a fi declarat nul. În afară de aceasta. cerând admiterea acestuia. Conform art.Zăbriceni nr. care.Alexeevca.

însă prin telegrama parvenită a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa. cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită. La 01 august 2002. în şedinţa instanţei de recurs. ele având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe din următoarele considerente.Zăbreni. Reprezentantul recurentului Primăria s. r-nul Edineţ. în şedinţa instanţei de recurs. însă în cazul dat a avut loc arenda obiectivului acvatic.2/2 din 11 aprilie a fost permisă darea în arendă a iazului cu suprafaţa de 5 ha. În şedinţa de judecată s-a constatat că prin decizia Primăriei com. Concluziile instanţei de apel şi a primei instanţe despre necesitatea respingerii acţiunii sunt juste.Flocea şi a fost înregistrat în registrul contractelor de arendă sub nr. studiind materialele dosarului. instanţa.08 ha.130 Cod de procedură civilă.(1) lit.Zăbriceni şi Maria Gorgan a fost încheiat contractul de arendă. organizată în condiţiile legii. În conformitate cu art. care se află în folosinţa primăriei pe terenul aferent cu suprafaţa de 6. închirierea şi locaţia de gestiune. se fac vânzarea.186-XIV din 06 noiembrie 1998 privind administraţia publică locală. prin licitaţie publică. concesionarea.82 alin. V.(2) din Legea nr. Reprezentantul intimatei Martia Gorgan. obiectul negocierilor la licitaţie reprezintă terenurile (inclusiv agricole) pentru vânzare-cumpărare sau de obţinere a dreptului de încheiere a contractului de arendă a acestora. Audiind reprezentantul intimatei. în conformitate cu art. aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.licitaţiile cu strigare şi negocieri directe. 26 şi menţinerea hotărârilor judecătoreşti.5.1056 din 12 noiembrie 1997. după ce judecă recursul. nu s-a prezentat. a cerut respingerea recursului consideră întemeiate şi legale. însă instanţele judecătoreşti nu au dat apreciere acestui fapt. în baza acestei decizii. Anatolie Gorgan. a) CPC. între Primăria com.445 al. La încheierea contractului de arendă urma să fie respectate prevederile Regulamentului enunţat. Mariei Gorgan. este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe.Zăbriceni nr.Alexeevca. contractul de arendă a fost autentificat notarial şi înregistrat la OCT Edineţ. care a fost semnat de către primarul com. Conform art. Ulterior. pe care le .

Zăbriceni i-a eliberat Mariei Gorgan titlul de stat de folosinţă separată a apelor nr.(1) din Codul apelor.5 din 01 august 2002. care examinează materialele în termen de 15 zile şi iau o decizie.3 din Regulamentul privind modul şi condiţiile de atribuire în folosinţă a obiectelor acvatice.26 alin. coordonată cu autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu şi organul de stat pentru gestionarea fondului apelor. precum şi persoana 27 .5 din Regulamentul privind modul şi condiţiile de atribuire în folosinţă a obiectelor acvatice. de către autoritatea publică emitentă.745 din 03 noiembrie 1995. Aceleaşi prevederi sunt stipulate şi în pct. Conform pct.5 din 01 august 2002. Conform art. În asemenea împrejurări. obiectivele acvatice proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale se atribuie în folosinţă separată de către autoritatea administraţiei publice locale. inclusiv a contractului de arendă nr. Din materialele dosarului rezultă că în anul 2003.Zăbriceni nr.636. ce atestă dreptul intimatei la obiectivul acvatic în litigiu şi care a fost eliberat ca urmare a verificării legalităţii actelor prezentate de solicitant. aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele judecătoreşti corect au concluzionat că faptul dării în arendă a obiectivului acvatic fără petrecerea licitaţiei nu poate constitui temei pentru declararea nulităţii contractului de arendă a iazului nr.2/2 din 11 aprilie nu a fost indicat anul emiterii acesteia. solicitarea. Primăria com.Mai mult ca atât. instanţele judecătoreşti corect au concluzionat că nu poateconstitui temei pentru declararea nulităţii contractului de arendă enunţat nici faptul că în decizia Primăriei com. cu documentele anexate.2/2 din 11 aprilie şi în corespundere cu Hotărârea Guvernului RM nr. Totodată.745 din 03 noiembrie 1995.25 alin. eliberat de autoritatea administraţiei publice centrale pentru gestionarea fondului apelor. dreptul beneficiarilor la folosinţa separată a obiectivului acvatic (sau a unei părţi a acestuia) se autentifică prin titlul de stat de folosinţă separată a apei. privind atribuirea în folosinţă separată a obiectivelor acvatice proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se prezintă de către solicitant autorităţilor administraţiei publice locale.01. conform art. în baza deciziei nr.(2) din Codul apelor. de comun acord cu autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu şi cu autoritatea administraţiei publice centrală pentru gestionarea fondului locativ.

deoarece este combătut prin probele administrate în cadrul dezbaterilor judiciare. raionul Edineţ împotriva Mariei Gorgan cu privire la declararea nulităţii contractului de arendă a iazului. iar indicarea persoanei împuternicite cu drept de a semna contractul de arendă nu era necesară. iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate.Zăbriceni cu dreptul de a semna contractul de arendă. dat fiind faptul că conform art. deoarece neindicarea în decizia enunţată a anului emiterii acesteia constituie o eroare de ordin tehnic.împuternicită de Consiliul com. judecătorul Judecătorii Valeriu Doagă Tatiana Răducanu Vasile Cherdivară Nicolae Clima 28 . Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide Se respinge recursul declarat de către Primăria satului Alexeevca. Preşedintele şedinţei. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe. r-nul Edineţ precum că intimatei Maria Gorgan i-a fost transmis în arendă terenul aferent şi nu iazul şi.38 alin.Alexeevca. raionul Edineţ.419. urma să fie petrecută licitaţia nu poate fi reţinut. Argumentul invocat de către recurentul Primăria s. În conformitate cu art. a) CPC.(1) lit. din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe sunt întemeiate şi legale. Decizia este irevocabilă de la pronunţare.b) din Legea privind administraţia publică locală. Astfel.(1) lit.Prin urmare. prin urmare. Se menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din 18 noiembrie 2010 şi hotărârea Judecătoriei Edineţ din 24 mai 2010 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei satului Alexeevca.445 al. art. instanţele judecătoreşti temeinic şi legal au respins acţiunea ca neîntemeiată. una din atribuţiile principale ale primarului este asigurarea executării deciziilor consiliului local.

arenda (închirierea de bunuri) a fost cel mai frecvent contract. îndeosebi cea mobiliară a fost ani la rînd strangulat prin diferite prohibiţii legislative. Pentru persoana ce dă în arendă ne apare ca o formă de exploatare mai raţională a 29 . Însemnatatea acestui contract atît pentru arendaş.CONCLUZII FINALE În condiţiile în care accesul la proprietate. astfel şi în prezent păstrîndu-şi locul prioritar printre contractele civile. cît şi pentru persoana ce dă în arendă este importantă şi esenţială.

Conform legislaţiei contractul de arendă este definit drept contractul prin care o persoană numită locator pune la dispoziţia altei persoane numite locatar anumite bunuri în schimbul unui preţ numit arendă.bunurilor în caz că bunul respectiv temporar nu-i trebuie pentru o exploatare personală. Cheltuielile respective erau suportate de locatar şi în cazurile cînd plata pentru prestările de servicii acordate nu atingea suma de bani fixată în contractul de arendă. în primul rînd în Codul Civil al Republicii Moldova. În cazul dat locatorul avea nevoie de anumite cheltuieli pentru deservire aparcului de maşini ce-i aparţinea. locatarul transfera pe contul locatorului diferenţa de bani. Pentru arendaşi este o formă de întrebuinţare. În condiţiile actuale ale economiei de piaţă cînd antreprenoriatul se revarsă în majoritatea ramurilor economiei. Nevoile vieţii vor face tot mai prezent acest contract. cu excepţia acelora ce sunt interzise de lege sau contract. aflîndu-se într-o altă lume de relaţii juridice şi economice. executarea şi încetarea convenţiei de arendăvor fi deosebit de variate şi complexe. să zicem. contractul de arendă a avut şi are o existenţă care nu poate fi ignorată din punct de vedere juridic. va dispune de drepturi apropiate ale proprietarului. În anumite cazuri sus menţionate am întîlnit unităţi economice ce drept plată de arendă îndeplinesc anumite prestări de servicii solicitate de locator. industriei. Analizînd cazurile întilnite în practică deseori locatarul achită arenda cu bunuri materiale (cu anumite obiecte de preţ solicitate de locator) cu prestări de servicii ce sunt egalate conform actelor contabile cu un anumit preţ şi se eliberează locatorului dreptul de arendă. Preţul pe care îl stabilesc părţile contractante se stabileşte în bani. arendaşul va dispune de o libertate economică mai reală. introducîndu-se unele modificări înlegislaţia în vigoare. 30 . alte subiecte ale raporturilor juridice civile. etc. Sunt de părere că în viitorul apropiat. Spre exemplu înanul 1996 exista o firmă ce arenda încăperi de la institutul de Proiectare „Urbanproiect” din municipiul Chişinău. Arendaşul va realiza în practică principiul juridic general – de a întreprinde orice acţiuni. decît. o forma de restituire. în contul plăţii de arendă îndeplinea prestări de servicii de care avea nevoie locatorul. Desigur. acoperirea cheltuielilor de exploataţie a bunului respectiv.. mai amplă. activitatea multor unităţi economice nou fondate este bazată pe arendă. exploatare a unui bun ce aparţine altei persoane şi este folosit în gospodaria lui pe o perioadă temporară. Acest contract este o formă de dobîndire a unor profituri. Firma respectivă se ocupa de reparaţia maşinilor. iar problematica referitoare la încheierea. agriculturii.

adică îşi poate permite procurarea încăperilor. BIBLIOGRAFIE Acte normative şi practica juridică 1. În acest mod proprietarul încheiind un contract de arendă pe termen scurt. pentru ca la început întreprinderea nou fondată nu poate suporta cheltuieli adăugatoare pentru concedii medicale. calmă liniştită.spre maximum.07. mijloacelor tehnice. ştiinţifice etc. succesul în afacere este garantat.65 cu modificări şi completări 31 . adoptarea de Parlamentul RM la 29. utilajelor. etc.Dacă obiectul de activitate este ales reuşit. rămîn ca o perioadă grea de trecere la o activitate planificată. atunci antreprenorul poate deveni independent de proprietarul bunurilor ce au fost închiriate. 9 a legii cuprivire la arendă referitoare la stabilirea plăţii de arendă în contract prin acordul comun al părţilor era mai reuşită decît redacţia nouă în baza căreia plată de arendă este stabilită de însăşi proprietarul. vă asigur că activitatea devine lentă. Un mare neajuns în relaţiile contractuale de arendă o constituie plata oscilatorie. într-o singură direcţie . în primul rînd impozitele. pentru ca să fie în stare să achite cheltuielile directe. depozitelor. Pentru antreprenor devine nespus de complicat de a cîştiga în fond financiar atît. Dacă totuşi şi contractele de arendă sunt bine chibzuite. atunci succesul vacreşte momentan. 2. Atingînd acest nivel.94.mijloacelor fixe. etc. fie de exemplu pe un an are posibilitatea de a ridica artificial plata de arendă peste un an la încheierea unui nou contract de arendă. Codul Civil al RM în aplicarea de la 01. Contractele de muncă pot fi încheiate cu angajaţi prin cumul. ulterioare.În cazurile cînd obiectul de activitate ales este foarte rentabil şi activitatea este bine organizată.Pentru dezvoltarea afacerii viitorul antreprenor se poate orienta la închirierea încăperilor. cheltuielile indirecte nemaivorbind de rentabilitate dacă mai există. mijloacelor tehnice auto. Constituţia RM. Din aceste considerente sunt de părerea că redacţia veche a aliniatului 1 art. relativ sigură şi relaţiile contractuale de arendă ramîn drept istorie.07.

privire la arendă. partea l. 1992. Monografii. M. 7.635 din 06. materiale didactice: 32 . 5. inclusiv anexele nelocuibile la casele de locuit) arendate.349 din 21.229-XIV din 16. 1992. 65-66 din 29.construcţii.91. Legi şi Hotărîri adoptate la Legea RM cu privire la arenda din 14. partea l. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. aprobarea Regulamentului cu privire la modul de dare în arendă şi cuantumul arendei patrimoniului de stat. Legea RM Nr.97. 1992. Legi şi Legea RM cu privire la privatizare din 01. nr.93. 1993.01. hotărîri adoptate la sesiunea Parlamentului RM (drept civil).93.92. Monitor. 14.97.12. încăperi.O.311-XIV din 10. sesiunea Parlamentului RM (drept civil). 1992.07. 15.12. Chişinău.1999 privind Hotărîrii Guvernului nr. partea III. 8.5.05. Hotărîrea Guvernului nr.284 din 21. adoptat la 24.05. nr.11.98.1996 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evaluare şi vînzare-cumpărare a obiectelor din fondul de imobile nelocuibile (clădiri. 1993. 6. Hotărîrea Curţii Constituţionale a RM despre controlul constituţionalităţii Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. din 03. Legea RM cu privire la proprietate din 22. Monitorul Oficial. cu modificările şi complectările operate prinhotărîreaGuvernului nr. c) Regulamentul antreprizei de arendă din 21. nr.05.01. 692 „Cu privire la modul de arendare a bunurilor publice şi cuantumul arendei". Chişinău.99 pentru completarea art.9 din Legea cu Legea RM cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.92.237-XIV din 23.3.1 Legea RM Nr. 9. 692 „Cu privire la aprobarea Regulamentului întreprinderii de arendă şi Regulamentului antreprizei de arendă".91. 11. Codul funciar al RM în aplicare de la 01.07. Chişinău.1052 din 11.97. 10. nr.112. legislative. Legi şi hotărîri adoptate la sesiunea Parlamentului RM.692 din 24.93. Monitor.07. instalaţii.01.98 pentru completarea unor acte legislative.92.98 privind modificarea şi completarea unor acte Legea RM Nr. a) Hotărîrea Guvernului nr.01. b) Regulamentul întreprinderii de arendă din 21.07.03. 4.06. 12.5 13. manuale.

Bucureşti. Drept Civil. 1990. 1991. L.. 12.Cojocari.Aznes. 3. Partea Specială.R.G. Leş obligations. Francisc..191. L. D. Mocквa. 2002. 2004. comparaison franco-anglaises. TOM 2. 15. Contracte civile și asigurări. 1991.1. Harri. Legea şi viaţa. „Arenda în agricultură: conflictele şi cauzele lor". Contracte şi viaţa. Trofimov I. Legea şi viaţa. „Contractul .instrumentul de baza relaţiilor de arendă". A. – editura ACTAMI. 33 . 10. . Rouhete.5.I. 4. TOM 2.D. 1983. 2. Deak. 6. 1967.18. nr. 11. 8. de Mac Neil. 7.7. 1987. Curs de prelegeri. The new social contract. Contracte de arendare (III). Legea E. civile. în Dreptul nr.A. 1990.. Ana Manea Luca. Drept civil: noţiuni generale despre obligaţii. – Chișinau. 1996. G. 9. Chișinău. Stanciu Carpeneanu. Clunet. Coвeтское гражданское пpaвo. Gh. 6/1995. 14.București. Tratate de drep civil. Gheorghe Beleiu.J.Malaurie.1995. 2 ed. Contracte speciale.p. Francisc. 5. 1999. 1980.1. București. nr. p. Coвeтское гражданское пpaвo. Contracte civile şi comerciale. Deak. Francisc Deak. Mocквa. Bloșenco. M. Beтkoвa. Contractele Civile. Le contract aujourd'hui. Ghibac. 1994. laşi. nr. C. „Arendaşul obţine dreptul la proprietate". Talion et D. Ph. Paris. 13.Gheorghe Vrabie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->