Sunteți pe pagina 1din 14

APLICAŢII – Vibraţii locale şi generale ale navei

1

Secţiunea 3. Vibraţii generale ale navei

3.1. Calculul frecvenţei proprii de vibraţie prin metoda Rayleigh 3.1.1. Să se calculeze frecvenţa de vibraţie proprie fundamentală a unei barje fluviale cu caracteristicile din figurile de mai jos.

barje fluviale cu caracteristicile din figurile de mai jos. Lungimea L=50m, l ăţ imea B=8m, în
barje fluviale cu caracteristicile din figurile de mai jos. Lungimea L=50m, l ăţ imea B=8m, în

Lungimea L=50m, lăţimea B=8m, înălţimea de construcţie D=4m. Înălţimea dublului fund h DF =0.5m, înălţimea curentului în plan diametral h c =0.3m, înălţimea de stivuire a mărfii h m =2m, grosimea tuturor tablelor t=6mm. Rezolvare:

Aşa cum a fost formulată, problema este simplificată la extrem prin:

- considerarea geometriei navei constantă pe lungime;

- simplificarea la extrem a structurii navei prin ignorarea elementelor longitudinale de

structură de dimensiuni mici. Cu toate aceste simplificări, metoda de rezolvare rămâne validă şi ea poate fi aplicată şi în

cazul unor structuri şi geometrii mai complicate, cu modificările de rigoare.

O altă simplificare este de a face calculele de integrare pe numai 10 intervale de divizare, fapt

cu unele implicaţii asupra preciziei de calcul. În realitate, ar fi necesare minim 20 de intervale.

Scopul acestor simplificări este doar acela de a face mai accesibilă studenţilor aplicarea şi înţelegerea metodologiei de lucru. Fundamentul teoretic pentru determinarea pulsaţiei proprii fundamentale este următorul:

Pe baza celor demonstrate la grinda prismatică, la vibraţie liberă se poate considera funcţia de formă de tip sinusoidal corectat, ca mai jos:

()

y x =

1

sin

π

x

L

+β x +

1

c

1

unde termenii β 1 , c 1 apar ca urmare a reechilibrării poziţiei navei în apă la vibraţii libere verticale, respectiv rotaţia şi translaţia axei neutre. Constantele β 1 , c 1 se determină din condiţia de echilibru a forţelor şi momentelor de inerţie ce apar în timpul vibraţiilor de ordinul 1:

L

() ()

m x y x dx

1

1

=

0

;

L

() ()

m x y x xdx

1

1

=

0

2

APLICAŢII – Vibraţii locale şi generale ale navei

de unde:

 

x m x dx

L

L

π

x

 

1

()

 +

β

1

 

0

1

()

 =−

0

()

m x

1

sin

L

 

L

2

L

 

1

(

)

 +

β

1

x

m x dx

1

(

)

 =−

(

x m x

1

)

L

c m x dx

1

0

L

c x m x dx

1

0

0

0

dx

sin

π

x

L

dx

β ,

1

c

1

După determinarea coeficienţilor β , c se poate dezvolta funcţia:

1

1

()

y x =

1

sin

π

x

L

+β x +

1

c

de unde rezultă:

2

1

ω

1

=

L

0

EI x

()( ())

′′

y x

1

2

dx

L

0

(x

µ

)

y (x )dx

2

1

şi

f =

1

ω

1

2 π

masa distribuită efectivă compusă din masa distribuită a navei m şi masa de apă adiţională

este calculată cu relaţia:

unde µ c este masa distribuită a corpului iar µ m este masa distribuită a mărfii. Pentru calculul masei de apă adiţională se folosesc formulele:

µ =µ +µ

c

m

(x )

(x )

(x )

+

m

z 1

(x

)

B 3 1   H G  H −  1 ( ) (
B
3
1
H
G  H − 
1
(
)
(
)
2
2
H =
,
γ
=
H + −
1
3
H +
1
− 2 H −
(
1
)
32 c H
, G =
, a
1 =
T
2 d
4
4  
π
γ
2
H
2
B
G  H − 
1
G  H + 
1
4 a
[(
2
,
2
a =
a =
,
a
=
−
1
,
c
=
1
+
a
)
+ 3
a
3 ]
1
3
33
2
1
2
G
2
H
2
H
B
1
J
=
1.02
3  1.2
  B
coeficientul de corecţie Townsin pentru ordinul de vibraţie n.
3
D
n L
m z1 (x) =
⋅ρπB
2 /8 ⋅ J 3D
c 33

unde c T este coeficientul de fineţe al secţiunii transversale a navei (în acest caz 1).

Aplicaţia se organizează într-un fişier Excel care conţine 4 foi de lucru organizate astfel:

- Foaia Date este organizată ca mai jos.

astfel: - Foaia Date este organizat ă ca mai jos. - Pe coloana C se introduc

- Pe coloana C se introduc valorile pentru lungimea L=50m, lăţimea B=8m, înălţimea de construcţie D=4m, înălţimea dublului fund h DF =0.3m, înălţimea curentului în PD h curent =0.3m,

densitatea mărfii ρ marfa =1250Kg/m 3 , densitatea oţelului corpului ρ oţel =7800Kg/m 3 , densitatea

apei ρ

t=0.006m, şi modulul de elasticitate al oţelului E oţel =2.110 11 N/m 2 .

- În celula F2 se introduce formula: =C2*C10

- În celula F3 se introduce formula: =C3*C10

- În celula F4 se introduce formula: =C3*C10

- În celula F5 se introduce formula: =C2*C10

- În celula F6 se introduce formula: =C2*C10

=1025Kg/m 3 , înălţimea de stivuire a mărfii h marfa =2m, grosimea tablelor corpului

apa

APLICAŢII – Vibraţii locale şi generale ale navei

3

- În celula F7 se introduce formula: =C5*C10

- În celula F8 se introduce formula: =C4*C10

- În celula F9 se introduce formula de calcul a ariei transversale a elementelor de structură:

=SUM(F2:F8)

- În celula F10 se introduce formula de calcul a greutăţii corpului navei în ipoteza simplistă a formei constante pe lungime a structurii: =F9*C1*C7

- În celula F11 se introduce formula de calcul a greutăţii mărfii din magazie: =C1*C2*C9*C6

- În celula F12 se introduce formula de calcul a greutăţii totale a barjei: =F10+F11

- În celula F13 se introduce formula de calcul a pescajului barjei: =F12/C8/C1/C2

( d

- În celula I2 se introduce formula: =C2*C10^3/12

- În celula I3 se introduce formula: =C10*C3^3/12

- În celula I4 se introduce formula: =C10*C3^3/12

- În celula I5 se introduce formula: =C2*C10^3/12

- În celula I6 se introduce formula: =C2*C10^3/12

- În celula I7 se introduce formula: =C10*C5^3/12

- În celula I8 se introduce formula: =(0.5*C10)*C4^3/12

- În celula I9 se introduce formula: =SUM(I2:I8)

- În celula J2 se introduce formula: =C3+C10/2

- În celula J3 se introduce formula: =C3/2

- În celula J4 se introduce formula: =C3/2

- În celula J5 se introduce formula: =-C10/2

- În celula J6 se introduce formula: =C4+C10/2

- În celula J7 se introduce formula: =C3-C5/2

- În celula J8 se introduce formula: =C4/2

- În celula K2 se introduce formula: =F2*J2 şi se extinde pe domeniul K2:K8;

- În celula K9 se introduce formula: =SUM(K2:K8)

- În celula K10 se introduce formula: =K9/F9

- În celula M2 se introduce formula: =F2*(J2-$K$10)^2 şi se extinde pe domeniul M2:M8;

- În celula M9 se introduce formula: =SUM(M2:M8)

- În celula M10 se introduce formula: =I9+M9

- Foaia Calcul Baza este organizată ca mai jos:

=

G

t

/ ρ

apa

/

/

L B

);

este organizat ă ca mai jos: = G t / ρ apa / / L B

- În celula A4 se introduce formula: =Date!C2/2/Date!F13

- În celula B4 se introduce valoarea 1 deoarece secţiunea transversală a barjei este dreptunghiulară;

- În celula C4 se introduce formula:

=0.75*(A4+1)-0.25*SQRT(3*(A4+1)^2-2*(A4-1)^2-32*B4*A4/PI())

- În celula D4 se introduce formula: =A4/C4

4

APLICAŢII – Vibraţii locale şi generale ale navei

- În celula E4 se introduce formula: =0.5*D4*(A4-1)/A4

- În celula F4 se introduce formula: =Date!C2/2/D4

- În celula G4 se introduce formula: =0.5*D4*(A4+1)/A4-1

- În celula H4 se introduce formula: =(2*F4/Date!C2)^2*((1+E4)^2+3*G4^2)

- În celula I4 se introduce formula: =1.02-3*(1.2-1/1)*Date!C2/Date!C1

- În celula J4 se introduce formula: =H4*Date!C8*PI()*Date!C2^2*I4/8

- În câmpul B6:L6 se introduc indicii secţiunilor de calcul, de la 0 la 10;

- În celula B7 se introduce formula: =B6*Date!$C$1/10 şi se extinde pe domeniul B7:L7;

- În celula B8 se introduce formula: =SIN(PI()*B7/Date!$C$1) şi se extinde pe domeniul B8:L8;

- În celula C9 se introduce formula: =C7-B7 şi se extinde pe domeniul C9:L9;

- În celula B10 se introduce formula: =Date!$C$2*Date!$C$9*Date!$C$6 şi se extinde pe domeniul B10:L10;

- În celula B11 se introduce formula: =Date!$F$9*Date!$C$7 şi se extinde pe domeniul

B11:L11;

- În celula B12 se introduce formula: =Date!$C$2*Date!$F$13*Date!$C$8 şi se extinde pe

domeniul B12:L12;

- În celula B14 se introduce valoarea 0 pentru iniţializarea integrării greutăţii mărfii;

- În celula C14 se introduce formula: =B14+0.5*C9*(B10+C10) care se extinde pe domeniul

C14:L14;

- În celula B15 se introduce valoarea 0 pentru iniţializarea integrării greutăţii corpului barjei;

- În celula C15 se introduce formula: =B15+0.5*C9*(B11+C11)care se extinde pe domeniul

C15:L15;

- În celula B16 se introduce formula: =B14+B15 care se extinde pe domeniul B16:L16,

- Foaia de calcul Calcul Mod 1 este organizată ca mai jos:

Foaia de calcul Calcul Mod 1 este organizat ă ca mai jos: - În celula B3

- În celula B3 se introduce formula: ='Calcul Baza'!B7 care se extinde pe domeniul B3:L3;

- În celula C4 se introduce formula: =C3-B3 care se extinde pe domeniul C4:L4;

- În celula B5 se introduce formula: =SIN(PI()*B3/Date!$C$1) şi se extinde pe domeniul

B5:L5;

- În celula B6 se introduce formula: =-(PI()/Date!$C$1)^2*B5 şi se extinde pe domeniul B6:L6;

- În celula B7 se introduce formula: ='Calcul Baza'!B10+'Calcul Baza'!B11+'Calcul Baza'!$J$4 şi se extinde pe domeniul B7:L7;

- În celula B8 se introduce formula: =B3*B7 şi se extinde pe domeniul B8:L8;

- În celula B9 se introduce formula: =B3*B8 şi se extinde pe domeniul B9:L9;

APLICAŢII – Vibraţii locale şi generale ale navei

5

- În celula B10 se introduce formula: =B7*B5 şi se extinde pe domeniul B10:L10;

- În celula B11 se introduce formula: =B3*B10 şi se extinde pe domeniul B11:L11;

- În celulele B12:B16 se introduc valorile 0 pentru iniţializarea calculelor de integrare;

- În celula C12 se introduce formula: =B12+0.5*C4*(B7+C7) şi se extinde pe domeniul C12:L12;

- În celula C13 se introduce formula: =B13+0.5*C4*(B8+C8) şi se extinde pe domeniul C13:L13;

- În celula C14 se introduce formula: =B14+0.5*C4*(B9+C9) şi se extinde pe domeniul C14:L14;

- În celula C15 se introduce formula: =B15+0.5*C4*(B10+C10) şi se extinde pe domeniul

C15:L15;

- În celula C16 se introduce formula: =B16+0.5*C4*(B11+C11) şi se extinde pe domeniul

C16:L16;

- În celula B17 se introduce formula de referire: =L12

- În celula B18 se introduce formula de referire: =L13

- În celula C17 se introduce formula de referire: =L13

- În celula C18 se introduce formula de referire: =L14

- În celula D17 se introduce formula de referire: =-L15

- În celula D18 se introduce formula de referire: =-L16

- În celula F17 se introduce formula de referire: =D17

- În celula F18 se introduce formula de referire: =D18

- În celula G17 se introduce formula de referire: =C17

- În celula G18 se introduce formula de referire: =C18

- În celula I17 se introduce formula de referire: =B17

- În celula I18 se introduce formula de referire: =B18

- În celula J17 se introduce formula de referire: =D17

- În celula J18 se introduce formula de referire: =D18

- În celula B19 se introduce formula: =MDETERM(B17:C18) care se selectează şi se copiază şi în celulele F19 şi I19;

- În celula B20 se introduce formula: =F19/B19

- În celula B21 se introduce formula: =I19/B19

- În celula B22 se introduce formula: =B5+$B$21*B3+$B$20 şi se extinde pe domeniul

B22:L22;

- În celula B23 se introduce formula: =B7*B22^2 şi se extinde pe domeniul B23:L23;

- În celula B24 se introduce valoarea 0 pentru iniţializarea calculului integralei

- În celula C24 se introduce formula: =B24+0.5*C4*(B23+C23) şi se extinde pe domeniul

C24:L24;

- În celula B25 se introduce formula: =Date!$C$11*Date!$M$10*B6^2 şi se extinde pe

domeniul B25:L25; - În celula B26 se introduce valoarea 0 pentru iniţializarea calculului integralei

L

µ

0

(x ) y (x )dx ;

2

1

L

0

EI (x ) ( y (x )) d ;

′′

1

2

-

C26:L26;

- În celula B27 se introduce formula: =L26/L24

- În celula B28 se introduce formula: =SQRT(B27)

- În celula B29 se introduce formula: =B28/2/PI()

Frecvenţa de vibraţie fundamentală (modul 1) rezultată este f 1 =2.0009Hz.

Pentru a vedea influenţa considerării masei de apă adiţională vom proceda astfel:

- Se selectează foaia Calcul Mod 1 şi se efectuează o copie a sa, denumită automat Calcul Mod 1 (2);

În celula C26 se introduce formula: =B26+0.5*C4*(B25+C25) şi se extinde pe domeniul

6

APLICAŢII – Vibraţii locale şi generale ale navei

- În foaia copie se modifică formula din celula B7 din:

='Calcul Baza'!B10+'Calcul Baza'!B11+'Calcul Baza'!$J$4 în:

='Calcul Baza'!B10+'Calcul Baza'!B11 adică eliminând din suma maselor masa de apă adiţională.

eliminând din suma maselor masa de ap ă adi ţ ional ă . Restul formulelor foii

Restul formulelor foii rămâne nemodificat. Rezultatul este obţinerea frecvenţei proprii fundamentale de 3.2175 Hz semnificativ mai mare decât cea rezultată din considerarea masei de apă adiţionale.

rezultat ă din considerarea masei de ap ă adi ţ ionale. Formele de vibra ţ ie

Formele de vibraţie pentru modul 1 sunt cele de mai jos şi se obţin din seriile de date ='Calcul Mod 1'!$B$3:$L$3 şi ='Calcul Mod 1'!$B$22:$L$22 pentru cazul cu masa de apă adiţională şi ='Calcul Mod 1 (2)'!$B$3:$L$3 şi ='Calcul Mod 1 (2)'!$B$22:$L$22 pentru cazul fără masă de apă adiţională. Se observă că nu există nici o diferenţă între formele de vibraţie ale celor două cazuri, deşi frecvenţele diferă cu circa 60%.

APLICAŢII – Vibraţii locale şi generale ale navei

7

3.2. Calculul cu elemente finite al structurilor de nave.

3.2.1. Să se calculeze prin FEM barja din problema anterioară. Calculul se organizează aproximativ de aceeaşi manieră ca în secţiunea 2.

- Foaia Centralizator are conţinutul de mai jos:

2. - Foaia Centralizator are con ţ inutul de mai jos: Grupurile de elemente definite în

Grupurile de elemente definite în această foaie se pot împărţi în trei categorii:

- Grupuri de elemente structurale cu masă proprie: 3,6,7,…,15. Acestea au densitatea 7800 Kg/m 3 ;

- Grupuri de elemente structurale cărora, pe lângă masa lor proprie, li se adaugă şi masa mărfii. În această categorie intră numai grupul Dublu Fund, de indice 2. Densitatea echivalentă a acestuia se calculează cu formula:

ρ

em

=ρ +

otel

G marfa

500000

+

=

7800

V DF

1.2

= 424466.66

Kg / m

3

- Grupuri de elemente structurale ale învelişului exterior care antrenează în mişcare şi masa de

apă adiţională. În această categorie intră grupurile 1, 4 şi 5. Densitatea echivalentă a acestora

se calculează cu relaţia:

ρ ead

=ρ +

otel

0.5

m

z

1

L

0.5 34114.82 50

+

=

7800

V

inv ext

.

1.987

= 437025.21

Kg / m

3

Valorile volumelor V DF şi V inv.ext se pot calcula separat sau se pot extrage din COSMOS prin comanda Control>Measure>Find Mass Property. Se procedează în acest mod, de a asocia masele mărfii şi ale apei adiţionale cu planşeele care le suportă, din motive de simplificare a aplicaţiei. Datorită amplasării în planul de simetrie, carlingii centrale şi curentului diametral li se atribuie numai jumătatea grosimii lor efective.

În această aplicaţie foaia Date lipseşte, deoarece tehnica de generare a elementelor este alta. Sunt folosite comenzile:

PTGEN, număr de generări, punctul iniţial, punctul final, increment, indicator de generare, DX, DY, DZ, RX, RY ,RZ

Indicator de generare: 0 – numai translaţie, 1 – numai rotaţie, 2 – ambele DX, DY, DZ – deplasări pe X, Y, Z, RX, RY, RZ – rotiri după X, Y, Z De exemplu: PTGEN,1,358,358,1,0,1,0,0 copiază punctul 358 o dată la distanţa 1 pe axa X. Cu aceleaşi semnificaţii ale parametrilor de comandă se foloseşte comanda:

SFGEN, număr de generări, suprafaţa iniţială, suprafaţa finaăl, increment, indicator de generare, DX, DY, DZ, RX, RY ,RZ

8

APLICAŢII – Vibraţii locale şi generale ale navei

- Foaia Model are conţinutul de mai jos:

 

A

 

A

1

INITSEL,ALL,1,0

59

SFGEN,50,655,655,1,0,1,0,0

2

RCDEL,1,5000,1

60

C* Perete pupa

3

EGDEL1,5000,1

61

SF4PT,706,105,103,461,461

4

EDELETE,1,250000,1

62

SF4PT,707,105,461,460,409

5

SFDEL,1,8000,1

63

C* Perete prova

6

CRDEL,1,24000,1

64

SFGEN,1,706,707,1,0,50,0,0

7

PTDEL,1,24000,1

65

C* Montant pupa

8

C* Fund

66

SF4PT, 710,105,106,410,409

9

PT,1,0,0,0

67

C* Montant prova

10

PT,2,0,4,0

68

SFGEN,1,710,710,1,0,49,0,0

11

PT,3,1,4,0

69

CRCOMPRESS,1,CRMAX

12

PT,1,0,0,0

70

PTCOMPRESS,1,PTMAX

13

SF4PT,1,1,2,3,4

71

C* Proprietati si discretizare

14

SFGEN,49,1,1,1,0,1,0,0

72

MPROP,1,EX,2.1E+11

15

C* Dublu fund

73

MPROP,1,NUXY,0.3

16

PT,103,0,3.7,0.5

74

MPROP,1,DENS,7800

17

PT,104,1,3.7,0.5

75

EGROUP,3,SHELL3T,0,0,0,0,0,0,0,0

18

PT,105,0,0,0.5

76

RCONST,3,3,1,1,0.006

19

PT,106,1,0,0.5

77

MA_SF,151,200,1,0,0.25,1

20

SF4PT,51,105,103,104,106

78

EGROUP,6,SHELL3T,0,0,0,0,0,0,0,0

21

SFGEN,49,51,51,1,0,1,0,0

79

RCONST,6,6,1,1,0.006

22

PT,205,0,4,0.5

80

MA_SF,301,350,1,0,0.25,1

23

PT,206,1,4,0.5

81

EGROUP,7,SHELL3T,0,0,0,0,0,0,0,0

24

SF4PT,101,103,205,206,104

82

RCONST,7,7,1,1,0.003

25

SFGEN,49,101,101,1,0,1,0,0

83

MA_SF,351,400,1,0,0.25,1

26

C* Punte

84

EGROUP,8,SHELL3T,0,0,0,0,0,0,0,0

27

SFGEN,1,1,50,1,0,0,0,4

85

RCONST,8,8,1,1,0.003

28

C* Gurna

86

MA_SF,401,450,1,0,0.25,1

29

SF4PT,201,2,205,206,3

87

EGROUP,9,SHELL3T,0,0,0,0,0,0,0,0

30

SFGEN,49,201,201,1,0,1,0,0

88

RCONST,9,9,1,1,0.006

31

C* Bordaj Inferior

89

MA_SF,451,552,1,0,0.25,1

32

PT,358,0,4,2.623

90

EGROUP,10,SHELL3T,0,0,0,0,0,0,0,0

33

PTGEN,1,358,358,1,0,1,0,0

91

RCONST,10,10,1,1,0.006

34

SF4PT,251,205,358,359,206

92

MA_SF,553,654,1,0,0.25,1

35

SFGEN,49,251,251,1,0,1,0,0

93

EGROUP,11,SHELL3T,0,0,0,0,0,0,0,0

36

C* Bordaj superior

94

RCONST,11,11,1,1,0.006

37

SF4PT,301,358,258,259,359

95

MA_SF,655,705,1,0,0.25,1

38

SFGEN,49,301,301,1,0,1,0,0

96

EGROUP,12,SHELL3T,0,0,0,0,0,0,0,0

39

C* Carlinga centrala

97

RCONST,12,12,1,1,0.006

40

SF4PT,351,1,105,106,4

98

MA_SF,706,707,1,0,0.25,1

41

SFGEN,49,351,351,1,0,1,0,0

99

EGROUP,13,SHELL3T,0,0,0,0,0,0,0,0

42

C* Curent in PD

100

RCONST,13,13,1,1,0.006

43

PTGEN,1,256,256,1,0,0,0,-0.3

101

MA_SF,708,709,1,0,0.25,1

44

PTGEN,1,409,409,1,0,1,0,0

102

EGROUP,14,SHELL3T,0,0,0,0,0,0,0,0

45

SF4PT,401,409,256,257,410

103

RCONST,14,14,1,1,0.006

46

SFGEN,49,401,401,1,0,1,0,0

104

MA_SF,710,710,1,0,0.25,1

47

C* Varange

105

EGROUP,15,SHELL3T,0,0,0,0,0,0,0,0

48

SF4PT,451,1,105,103,2,0

106

RCONST,15,15,1,1,0.006

49

SF4PT,452,2,205,103,103,0

107

MA_SF,711,711,1,0,0.25,1

50

SFGEN,50,451,452,1,0,1,0,0

108

MPROP,2,EX,2.1E+11

51

C* Coaste

109

MPROP,2,NUXY,0.3

52

PTGEN,1,409,409,1,0,0,3.7,0

110

MPROP,2,DENS,424466.66

53

PTGEN,1,358,358,1,0,0,-0.3,0

111

EGROUP,2,SHELL3T,0,0,0,0,0,0,0,0

54

SF4PT,553,103,205,358,461

112

RCONST,2,2,1,1,0.006

55

SF4PT,554,461,358,258,460

113

MA_SF,51,150,1,0,0.25,1

56

SFGEN,50,553,554,1,0,1,0,0

114

MPROP,3,EX,2.1E+11

57

C* Traverse

115

MPROP,3,NUXY,0.3

58

SF4PT,655,460,258,256,409

116

MPROP,3,DENS,437025.21

APLICAŢII – Vibraţii locale şi generale ale navei

9

 

A

117

EGROUP,1,SHELL3T,0,0,0,0,0,0,0,0

118

RCONST,1,1,1,1,0.006

119

MA_SF,1,50,1,0,0.25,1

120

EGROUP,4,SHELL3T,0,0,0,0,0,0,0,0

121

RCONST,4,4,1,1,0.006

122

MA_SF,201,250,1,0,0.25,1

123

EGROUP,5,SHELL3T,0,0,0,0,0,0,0,0

124

RCONST,5,5,1,1,0.006

125

MA_SF,251,300,1,0,0.25,1

126

C* Aranjamente

127

PTMERGE,1,PTMAX,1,0.003,0,1,0

128

SELRANGE,ND,0,1,1,1,0,50,0,4,0,4,1

129

NMERGE,1,NDMAX,1,0.001,0,1,0

130

UNSELRANGE,ND,0,1,1,1,0,50,0,4,0,4,1

131

C* Conditii de margine

132

SELRANGE,ND,0,0,1,0,-0.003,0.003,2

133

DND,1,UY,0,NDMAX,1,RX

134

UNSELRANGE,ND,0,0,1,0,-0.003,0.003,2

135

C* Definire rezolvare in frecventa

136

A_FREQUENCY,8,S,100,0,2,11.213,0,1E-005,0,1E-006,0,0,0,0,0,0,0,0,0,0,0,0

137

R_FREQUENCY

După cum se observă, după generarea structurii, rândurile 8-68, se mai execută:

- renumerotarea curbelor şi punctelor eliminând golurile de numerotare, rândurile 69 şi 70;

- rândurile 72…74 – definirea setului 1 de proprietăţi de material pentru elementele structurale neasociate cu mase suplimentare, definite şi discretizate în celulele A75…A107 care conţin formule de referire către celulele corespunzătoare din foaia Centralizator;

- rândurile 108…110 – definirea setului 2 de proprietăţi de material pentru tabla dublului fund

care suportă marfa, definit şi discretizat pe rândurile 111…113;

- rîndurile 114…116 – definirea setului 3 de proprietăţi de material pentru tablele învelişului exterior care antrenează apa adiţională, definite şi discretizate în celulele A117…A125 care conţin formule de referire către celulele corespunzătoare din foaia Centralizator;

- comasarea punctelor şi nodurilor, rândurile 127…130;

- obligarea nodurilor din planul diametral de a rămâne în acesta prin impunerea la zero a deplasărilor lor pe Y şi a rotirilor lor pe X; Deoarece corpul navei prezintă o multitudine de moduri de vibraţie, combinaţii ale vibraţiilor diferitelor tipuri de elemente structurale (table şi osatură), îi revine utilizatorului dificila şi nu de loc comoda sarcină de a depista modurile de vibraţie ale corpului navei ca întreg. De aceea comanda A_FREQUENCY permite căutarea frecvenţelor într-un domeniu dat. În acest scop ne servim de informaţia de la rezolvarea anterioară, unde ştim că frecvenţa modului 1 este 2Hz şi probabil cea a modului 2 este în jur de 3.2Hz. Valoarea de control pe care o acceptă comanda A_FREQUENCY este:

unde f a şi f b sunt limitele intervalului în care se caută modurile

de vibraţie. Pentru intervalul 1.4…2.1 Hz valoarea de control este K=11.213, iar pentru intervalul 2.9…3.1 Hz se va folosi K=18.86. După finalizarea lucrărilor în fişierul EXCEL Barja.xls se salvează fişierul Barja.geo şi se rulează în COSMOS, ceea ce conduce la obţinerea modului 1 de vibraţie. Pentru căutarea modului 2 se vor executa numai comenzile:

A_FREQUENCY,8,S,100,0,2,18.86,0,1E-005,0,1E-006,0,0,0,0,0,0,0,0,0,0,0,0

R_FREQUENCY Aceste comenzi se pot lansa direct din COSMOS folosind meniul. Se obţin următoarele rezultate:

( 2 2 ) ω ω + a b K = = π 2
(
2
2
)
ω ω
+
a
b
K =
=
π
2
2 ( 2 2 ) f + f a b
2 (
2
2
)
f + f
a
b

10

APLICAŢII – Vibraţii locale şi generale ale navei

APLICA Ţ II – Vibra ţ ii locale ş i generale ale navei Modul 1: f

Modul 1: f 1 =1.733 Hz

locale ş i generale ale navei Modul 1: f 1 =1.733 Hz Modul 2: f 2

Modul 2: f 2 =3.047 Hz

Analizând comparativ deformaţiile elementelor la cele două moduri de vibraţie se observă un fapt interesant şi totodată concludent şi anume: deformaţiile generale ale navei în vibraţie scad ca pondere în raport cu deformaţiile locale ale elementelor de osatură şi planşeelor pe măsură ce ordinul de vibraţie creşte. Dar deformaţiile locale ale elementelor sunt şi ele limitate şi în orice caz mai mici la modul 2 decât la modul 1. Aceasta induce concluzia că amplitudinile vibraţiilor de ordine superioare devin din ce în ce mai mici cu creşterea ordinului, până la a fi cu mult inferioare amplitudinilor locale şi nesemnificative în bilanţul general al vibraţiilor. Acest lucru explică de ce analiza spectrului de vibraţii al navei se rezumă adesea la ordinele 1 şi 2, maxim 3.

3.2.2. Metodă FEM simplificată. Principial, metoda pe care o vom prezenta în continuare se aseamănă cu aplicaţia de la punctul 3.1.1 prin aceea că nava este considerată tot ca o bară, deosebirea fiind aceea că în locul metodei Rayleigh vom folosi facilităţile de calcul FEM ale programului COSMOS/M. Vom organiza datele şi calculele premergătoare utilizării programului COSMOS/M construind un fişier EXCEL cu următoarele foi de lucru:

- Foaia Date generale, are conţinutul de mai jos:

- Pe coloana C se introduc valorile pentru lungimea L=50m, lăţimea B=8m, înălţimea de construcţie D=4m, înălţimea dublului fund h DF =0.3m, înălţimea curentului în PD h curent =0.3m, densitatea mărfii ρ marfa =1250Kg/m 3 , densitatea oţelului corpului ρ oţel =7800Kg/m 3 , densitatea

=1025Kg/m 3 , înălţimea de stivuire a mărfii h marfa =2m, grosimea tablelor corpului

t=0.006m, şi modulul de elasticitate al oţelului E oţel =2.110 11 N/m 2 .

apei ρ

apa

APLICAŢII – Vibraţii locale şi generale ale navei

11

- În celula F2 se introduce formula: =C2*C10

- În celula F3 se introduce formula: =C3*C10

- În celula F4 se introduce formula: =C3*C10

- În celula F5 se introduce formula: =C2*C10

- În celula F6 se introduce formula: =C2*C10

- În celula F7 se introduce formula: =C5*C10

- În celula F8 se introduce formula: =C4*C10

- În celula F9 se introduce formula de calcul a ariei transversale a elementelor de structură:

=SUM(F2:F8)

- În celula F10 se introduce formula de calcul a greutăţii corpului navei în ipoteza simplistă a formei constante pe lungime a structurii: =F9*C1*C7

- În celula F11 se introduce formula de calcul a greutăţii mărfii din magazie: =C1*C2*C9*C6

- În celula F12 se introduce formula de calcul a greutăţii totale a barjei: =F10+F11

- În celula F13 se introduce formula de calcul a pescajului barjei: =F12/C8/C1/C2

( d

=

G

t

/ ρ

apa

/

/

L B

);

barjei: =F12/C8/C1/C2 ( d = G t / ρ apa / / L B ); Pentru

Pentru calculul masei de apă adiţională se procedează astfel:

- În celula A24 se introduce formula: =C2/2/F13

- În celula B24 se introduce valoarea 1 deoarece secţiunea transversală a barjei este dreptunghiulară;

- În celula C24 se introduce formula:

=0.75*(A24+1)-0.25*SQRT(3*(A24+1)^2-2*(A24-1)^2-32*B24*A24/PI())

- În celula D24 se introduce formula: =A24/C24

- În celula E24 se introduce formula: =0.5*D24*(A24-1)/A24

- În celula F24 se introduce formula: = C2/2/D24

- În celula G24 se introduce formula: =0.5*D24*(A24+1)/A24-1

- În celula H24 se introduce formula: =(2*F24/ C2)^2*((1+E24)^2+3*G24^2)

- În celula I24 se introduce formula: =1.02-3*(1.2-1/1)* C2/ C1

- În celula J24 se introduce formula: =H24* C8*PI()*C2^2*I24/8

- În celula F14 se introduce formula: =C1*J24

- În celula F15 se introduce formula: =F12+F14

- În celula F16 se introduce formula: =F15/(Centralizator!D2+1)

Obs:

Centralizator.

foii

Această

formulă

se

va

putea

introduce

abia

după

crearea

şi

completarea

- În celula I2 se introduce formula: =C2*C10^3/12

12

APLICAŢII – Vibraţii locale şi generale ale navei

- În celula I3 se introduce formula: =C10*C3^3/12

- În celula I4 se introduce formula: =C10*C3^3/12

- În celula I5 se introduce formula: =C2*C10^3/12

- În celula I6 se introduce formula: =C2*C10^3/12

- În celula I7 se introduce formula: =C10*C5^3/12

- În celula I8 se introduce formula: =(0.5*C10)*C4^3/12

- În celula I9 se introduce formula: =SUM(I2:I8)

- În celula J2 se introduce formula: =C3+C10/2

- În celula J3 se introduce formula: =C3/2

- În celula J4 se introduce formula: =C3/2

- În celula J5 se introduce formula: =-C10/2

- În celula J6 se introduce formula: =C4+C10/2

- În celula J7 se introduce formula: =C3-C5/2

- În celula J8 se introduce formula: =C4/2

- În celula K2 se introduce formula: =F2*J2 şi se extinde pe domeniul K2:K8;

- În celula K9 se introduce formula: =SUM(K2:K8)

- În celula K10 se introduce formula: =K9/F9

- În celula M2 se introduce formula: =F2*(J2-$K$10)^2 şi se extinde pe domeniul M2:M8;

- În celula M9 se introduce formula: =SUM(M2:M8)

- În celula M10 se introduce formula: =I9+M9

Obs.: Probabil că, deja, aţi observat că a fost folosită notaţia I z în loc de I y în calculele din

domeniul I2

notare folosită la elementele BEAM3D (bare în spaţiul 3D) care vor fi utilizate ulterior. Deoarece calculul FEM cu acest tip de elemente necesită şi cunoaşterea momentului de inerţie

Această schimbare a fost necesară pentru concordanţa cu convenţia de

M10.

pe axa OY, se construieşte un mic tabel în acest scop, astfel:

- În celula B14 se introduce formula: =C10*C2^3/12

- În celula B15 se introduce formula: =C3/12*(C2^3-(C2-2*C10)^3)

- În celula B16 se introduce formula: =C10*C2^3/12

- În celula B17 se introduce formula: =C10*C2^3/12

- În celula B18 se introduce formula: =C5*C10^3/12

- În celula B19 se introduce formula: =(0.5*C10)^3*C4/12

- În celula B20 se introduce formula: =SUM(B14:B19)

- Foaia Centralizator, are conţinutul de mai jos:

- Foaia Centralizator , are con ţ inutul de mai jos: - În celula A2 se
- Foaia Centralizator , are con ţ inutul de mai jos: - În celula A2 se

- În celula A2 se introduce denumirea grupului de elemente ală căror caracteristici sunt

APLICAŢII – Vibraţii locale şi generale ale navei

13

descrise pe rândul 2, în acest caz Bare;

- În celula B2 se introduce numărul grupului Bare, în acest caz 1;

- În celula C2 se introduce indicele curbei iniţiale a grupului, în acest caz 1;

- În celula D2 se introduce indicele curbei finale a grupului, în acest caz 20:

- În celula E2 se introduce indicele punctului de orientare al grupului (cel care dă poziţia axei y), în acest caz 1:

- În celula F2 se introduce formula: ='Date gen.'!F9

- În celula G2 se introduce formula: ='Date gen.'!B20

- În celula H2 se introduce formula: ='Date gen.'!M10

- În celula I2 se introduce numărul de diviziuni al curbei la discretizarea în elemente finite.

Deoarece întreaga grindă navă este rectilinie şi deci fiecare curbă de divizare este rectilinie, elementele BEAM3D care ar rezulta prin divizare fiind tot rectilinii, nu este necesar să fie în număr mai mare de 1 pentru că nu aduc nici un spor de precizie (altfel s-ar pune problema la o configuraţie curbilinie a curbelor considerate);

- În celula J2 se introduce formula: ="EGROUP,"&B2&",BEAM3D,0,0,0,0,0,0,0,0"

- În celula K2 se introduce formula:

="RCONST,"&B2&","&B2&",1,10,"&F2&","&G2&","&H2

- În celula L2 se introduce formula: ="M_CR,"&C2&","&D2&",1,3,"&I2&",1,"&E2

- Foaia Model este organizată ca mai jos:

- Foaia Model este organizat ă ca mai jos: Toate comenzile de pe coloana A se

Toate comenzile de pe coloana A se completează manual cu excepţia următoarelor:

- Celula A7 conţine formula: ="C* "&Centralizator!A2

- Celula A10 conţine formula:

="PTGEN,"&Centralizator!D2&",2,2,1,0,"&'Date gen.'!C1/Centralizator!D2&",0,0"

14

APLICAŢII – Vibraţii locale şi generale ale navei

- Celula A12 conţine formula:

="CRGEN,"&Centralizator!D2-1&",1,1,1,0,"&'Date gen.'!C1/Centralizator!D2&",0,0"

- Celula A17 conţine formula: =Centralizator!J2

- Celula A18 conţine formula: =Centralizator!K2

- Celula A19 conţine formula: =Centralizator!L2

- Celula A22 conţine formula: ="M_PT,2,"&Centralizator!D2+1&",1"

- Celula A26 conţine formula: ="DCR,1,UY,0,"&Centralizator!D2&",1,RX,RZ"

Posibilităţile de variabilitate ale aplicaţiei sunt astfel puse de acord cu comenzile care se vor transmite către COSMOS/M.

într-un fişier text deschis cu

NotePad sau alt editor capabil să salveze în format text. Fişierul text se va salva cu extensia

Ultimul pas este copierea conţinutului celulelor A1

A29

.geo în loc de .txt şi va fi încărcat în COSMOS/M (folosind comanda LOAD). Rezultatele obţinute pentru valorile din această aplicaţie sunt următoarele:

Numărul

Pulsaţia ω

Frecvenţa

Perioada

frecvenţei

(Rad/sec)

(Hz)

(secunde)

1 6.83278e-006

1.08747e-006

9.19565e+005

2 3.46272e-007

5.51108e-008

1.81452e+007

3 1.47937e-003

2.35448e-004

4.24722e+003

4 1.35215e+001

2.15201e+000

4.64682e-001

5 3.73726e+001

5.94803e+000

1.68123e-001

6 7.34554e+001

1.16908e+001

8.55374e-002

7 1.21733e+002

1.93744e+001

5.16144e-002

8 1.82285e+002

2.90115e+001

3.44691e-002

8 1.82285e+002 2.90115e+001 3.44691e-002 Primele 3 frecven ţ e afi ş ate reprezint ă posibile mi

Primele 3 frecvenţe afişate reprezintă posibile mişcări cu perioadă foarte mare şi amplitudine foarte mică şi care sunt neinteresante. Ele apar numai datorită nerestricţionării mişcărilor rotaţie şi translaţie după anumite axe, mişcări care nu sunt de vibraţie în plan vertical. De abia frecvenţa cu numărul 4 reprezintă vibraţia de modul 1 al grinzii navă în plan vertical şi se observă că are valori foarte apropiate de cele obţinute cu metoda Rayleigh. Aşadar, metoda prezentată permite o foarte rapidă şi suficient de precisă apreciere a modurilor de vibraţie verticală ale navei. În cazul unei nave reale, care nu are corpul de secţiune constantă pe lungime, se poate dezvolta această metodă prin considerarea separată a fiecărui tronson de navă dintr-o diviziune pe lungime convenabilă (de exemplu 20 de tronsoane) ca un tronson de secţiune constantă având caracteristicile de la mijlocul său. În acest caz se vor defini 20 de grupuri de elemente din câte o singură curbă în fişierul FEM, masele şi momentele de inerţie fiind particularizate pentru fiecare tronson în parte.