Sunteți pe pagina 1din 6

BAZELE STATISTICO-MATEMATICE IN HIDROLOGIE Statistica matematica este utilizata in studiile tehnico-economice si de stabilirea a unor parametri hidrologici necesari realizarii

solutiilor optime de amenajare, proiectare si exploatare. In acest sens este necesara existenta unui sir de date hidrologice care va fi analizat statistic. Ca elemente principal in calculele statistice este frecventa medie cu care se produc elementele caracteristice ale parametrului hidrologic de interes (valori maxime, medii, minime) cat si frecventa medie cu care ele ating sau depasesc diferite valori. Un element al scurgerii hidrologice cu valori de diferite frecvente induce variatii in componentele calculelor tehnico-economice la investitii, costuri ale exploatarii etc. Etape: 1. Utilizarea analizei statistice unidimensionale pe baza sirurilor cronologice omogene 2. Extinderea metodelor statisticii matematice la cuplaje hidrologice si cuplaje hidrometeorologice intre care exista conditionari (ex. cupluri ploaie scurgere, scurgere de apa scurgere de aluviuni, viituri topirea zapezii etc.); aceste metode se mai numesc analize bidimensionale sau corelatii conditionale. 3. Analiza multidimensionala - aflata in curs de dezvoltare si considerate inca raritati hidrologice Studiu de caz In tabel sunt prezentate debitele medii anuale Qan pe raul Somes la Satu Mare intre 1950-1986. OBS: - debitele se situeaza intre apr. 50 mc/s si 250 mc/s. - marea majoritate a valorilor se situeaza intre 75 mc/s si 125 mc/s

i 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

anul 1950 1951 1952 1953 1954 1955 1956 1957 1958 1959 1960 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986

Qan (mc/s) 83,7 88 124 94,2 70,4 169 120 138 161 76,3 147 53,8 121 78,1 126 129 154 132 112 112 242 86,2 82,3 91,5 185 118 111 126 176 159 200 185 124 86,9 95,2 146 118

Q an ordonat descrescator (mc/s) 242 200 185 185 176 169 161 159 154 147 146 138 132 129 126 126 124 124 121 120 118 118 112 112 111 95,2 94,2 91,5 88 86,9 86,2 83,7 82,3 78,1 76,3 70,4 53,8

p%=i/(n+1)*100 2,6 5,3 7,9 10,5 13,2 15,8 18,4 21,1 23,7 26,3 28,9 31,6 34,2 36,8 39,5 42,1 44,7 47,4 50,0 52,6 55,3 57,9 60,5 63,2 65,8 68,4 71,1 73,7 76,3 78,9 81,6 84,2 86,8 89,5 92,1 94,7 97,4

Comportarea elementului statistic analizat se poate realizat prin cateva observatii simple asupra sirului de date si care se apropie de legea statistico-matematica reflectata de esantionul de date.

OBS: sirul de date este util daca depaseste 20-25 de valori siruri cu un numar sub 25 de valori sunt nefolositoare in cazul in care valorile PH au variatii mari (ecart mare; = PHmax PHmin) si de asemenea prezinta asimetrie mare in ceea ce priveste raspandirea termenilor intre valorile cea mai mare si cea mai mica.

Operatiile simple care trebuie efectuate in mod sistematic si unitar sunt: ordonarea termenilor multimii in ordine descrescatoare; clasarea parametrilor analizati in trepte caracteristice (intervale de valori); calculul frecventei elementelor multimii pe fiecare treapta caracteristica (interval); suma cazurilor in care valorile analizate se situeaza peste limitele dintre trepte numita durata.

ST. DE CAZ
Intervale de valori Qan (mc/s) 225-250 200-225 175-200 150-175 125-150 100-125 75-100 50-75 Numar de cazuri Nr. 1 1 3 4 7 9 10 2 37 a) % din total 2,7 2,7 8,11 10,81 18,92 24,32 27,03 5,41 100 Domenii de valori Qan (mc/s) > 250 > 225 > 200 > 175 > 150 > 125 > 100 > 75 > 50 Numar de cazuri Nr. 0 1 2 5 9 16 25 35 37 b) % din total

In figurile 1a) si 1b) se prezinta graficul de frecventa pentru debitele anuale medii si graficul de durata a acestor debite.

Figura 1 Repartitia de trepte de debite a frecventelor a) si pe domenii a duratelor b)

Probabilitatea se defineste ca raport intre numarul cazurilor favorabile m si numarul total al cazurilor adica (daca n este suficient de mare), P = m/n In acest caz diagrama repartitiei pe intervale a frecventelor devine curba de repartitie a probabilitatilor sau curba densitatii probabilitatilor (fig 2 a) iar diagrama duratei devine curba probabilitatilor de depasire sau asigurare (fig 2 b). Procentele de pe abscisa (fig 2 b) se mai numesc probabilitati de depasire (in cazul debitelor maxime) sau de asigurare (asigurari) (incazul debitelor minime).

Fig. 2 Curbe de repartitie a probabilitatilor a) si de asigurare - depasire b) Obs: curbele de depasire/asigurare au un rol important pt determinarea parametrilor hidrologici folositi ca intrare in calculele tehnico-economice in activitatea de proiectare si de gospodarirea apelor; - curbele prezinta cateva puncte importante: debitul cu probabilitatea de depasire sau asigurare de 50% (orizontala din curba de repartitie a probabilitatilor ce imparte suprafata acesteia in doua parti egale, fig 2 a,b) debitul cel mai frecvent corespunde abscisei maxime a curbei probabilitatilor (punctul 2) deci punctului de inflexiune din curbele de probabilitate/asigurare; punctul 3 din grafice corespunde debitului mediu; curbele in care punctele 1, 2 si 3 sunt pozitionate conform fig 2 sunt curbe asimetrice; curbele in care punctele 2 si 3 asimetrie negativa; apar invers fata de punctul 1 sunt curbe de

curbele in care cele trei puncte coincid se numesc curbe simetrice.

Probabilitatea de depasire/asigurare empirica a parametrului hidrometeorologic ce detine in sirul ordonat descrescator de n termeni pozitia i se poate defini prin raportul (%) dar nu este satisfacator pentru ca intotdeauna ultima valoare din oricare sir ar avea asigurarea de 100% ceea ce nu se poate realiza (pe masura acumularii de noi date si completarii sirului de date pot aparea valori mai mici). In acest sens formula ce elimina acest neajuns are forma:

formula lui Weibull propusa in 1939 cu mare utilitate in hidrologie si gospodarirea apelor.

Astfel se pot elabora cu sirurile ordonate descrescator si procentele de depasire/asigurare empirice corespunzatoare curbe de asigurare/probabilitate (figura 3). Exista si cazuri in care trasarea acestor curbe este dificila mai ales la curbele sensibil variabile si asimetrice in care apar termeni cu procente de depasire/asigurare empirice in neconcordanta cu frecventa medie de revenire in timp a acestor termeni. De ex. un sir de 39 de debite max. anuale.

Figura 3 Curba de asigurare-depasire empirica a debitelor de apa medii anuale ale raului Somes la Satu Mare

Primul termen are probabilitatea

adica se poate intampla ca acel debit sa

reapara odata la 40 de ani. Se poate intampla ca cel mai mare debit maxim din cei 39 de ani sa aiba o frecventa mai rara si sa revina in timp odata la 200 de ani sau ca acel debit sa apara mai devreme (la 10-20 de ani). Explicatia este data de faptul ca nu se poate controla 100% fenomenul hidrologic si nici cauzele genetice ale fenomenelor hidro-meteorologice in timp si spatiu cat si din cauza datelor disponibile din esantioane relativ redus ca numar. De aceea aceste curbe se pot folosi pe ecarte de probabilitate/asigurare de 3-97% iar problemele legate de valori ale probabilitatii rare cum ar fi 0.1%, 0.01% si 99% sa se extrapoleze acele curbe.