Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea tehnic de construcii Bucureti Facultatea de inginerie a instalaiilor

Termodinamic avansat
- turbina

cu gaze -

Toderac Mihai Constantin Anul I master, EEIC 2

- 2012 -

Noiuni introductive O turbin cu gaze este o turbin termic, ce utilizeaz cderea de entalpie a unui gaz sau a unui amestec de gaze pentru a produce prin intermediul unor palete care se rotesc n jurul unui ax a unei cantiti de energie mecanic disponibil la cupla turbinei. Turbina cu gaze mai este cunoscut i sub denumirea de instalaie de turbin cu gaze (ITG). Instalatia de turbina cu gaze (ITG) este o masina termica care realizeaza conversia energiei chimice a combustibilului n energie mecanica, utiliznd ca agent termic un gaz. Gazele utilizate n acest scop pot fi: aer, gaze de ardere, dioxid de carbon, heliu, etc.

Ciclul termodinamic dupa care evolueaza instalatiile moderne de turbine cu gaze este ciclul Brayton, ntlnit n literatura de specialitate si sub denumirea de Joule. n figura 1 este prezentata n coordonate temperatura-entropie (T-s)

forma ciclului Brayton teoretic, pentru care se disting urmatoarele transformari termodinamice: 1 - 2 compresie izentropa 2 - 3 ncalzire izobara 3 - 4 destindere izentropa 4 - 1 racire izobara Turbine cu gaze energetice La aceste turbine nu se pune problema greutii sau spaiului, aa c ele pot beneficia de cele mai complexe scheme termice n vederea creterii randamentului, dispun de obicei att de rcirea intermediar a aerului n timpul compresiei ct i de arderea fracionat. Scopul principal este producerea energiei electrice i, pentru mrirea economicitii se tinde spre puteri tot mai

mari. Se remarc turbinele (n parantez puterea la bornele generatorului electric):


General Electric PG7241FA (172 MW) i PG9351FA (256 MW); Alstom GT 24 (188 MW) i GT 26 (288 MW); Siemens AG Seria SGT5 (168 340 MW).

Tot din categoria turbinelor energetice fac parte i microturbinele. Dac pn nu demult prin microturbin se nelegeau turbinele de civa kW sau civa zeci de kW, destinaia lor fiind alimentarea cu energie a unei locuine individuale, actual se discut de microturbine de siliciu cu diametrul de civa mm, fabricaia lor fiind bazat pe tehnologia fabricrii semiconductorilor. Aceste microturbine sunt destinate nlocuirii acumulatorilordin aparatele electronice, de exemplu computerele portabile, deoarece la dimensiuni comparabile cu ale bateriilor (incluznd i rezervorul de combustibil) pot furniza cantiti de energie mult mai mari.

Din punct de vedere al modului de interactiune ntre agentul termic si produsele de ardere corespunzatoare sursei calde a ciclului, se disting: ITG n circuit deschis Agentul de lucru se amesteca cu produsele de ardere la sursa calda si apoi se destind mpreuna n turbina, pentru a fi ulterior esapate n atmosfera. Din punct de vedere termodinamic nu se poate vorbi n acest caz despre un ciclu propriu-zis.nchiderea acestuia se realizeaza prin intermediul atmosferei, care reprezinta n acelasi timp si sursa rece a ciclului. n mod exclusiv, la ITG n circuit deschis se utilizeaza ca agent termic aerul.

ITG n circuit nchis Spre deosebire de cazul anterior, att sursa calda, ct si sursa rece a ciclului se caracterizeaza prin prezenta unor suprafete de schimb de caldura. Agentul termic nu intra n contact direct nici cu produsele de ardere, nici cu fluidul de racire. Masa de agent termic se conserva n interiorul ciclului, deci se pot utiliza n acest scop gaze mai scumpe, dar cu proprietati termodinamice mai bune dect ale aerului: CO2, He.

ntr-o proportie covrsitoare, n centralele termoelectrice se utilizeaza ITG n circuit deschis. ITG n circuit nchis au o raspndire limitata, putnd fi ntlnite n cadrul unor filiere de centrale nuclearo-electrice. n figura 2 sunt prezentate schema de principiu pentru o ITG n circuit deschis si procesul real n coordonate T-s.

- Aerul este aspirat de compresor prin intermediul unui filtru FA. Acesta are rolul de a opri eventualele impuritati mecanice care ar conduce la degradarea paletajului compresorului. - Dupa compresie, aerul patrunde n camera de ardere unde se amesteca cu combustibilul. Energia necesara compresiei este furnizata de turbina cu gaze (compresorul si turbina cu gaze sunt dispuse pe aceeasi linie de arbori). - Produsele de ardere ies din CA si se destind n turbina cu gaze producnd lucru mecanic. O parte din lucrul mecanic produs este utilizat pentru antrenarea compresorului, iar cealalta parte este transmisa catre generatorul electric. - Gazele de ardere sunt esapate n atmosfera prin intermediul unui amortizor de zgomot care are rolul de a reduce poluarea fonica. Tipurile de combustibili folositi in ITG pot fi: combustibili traditionali: gaze naturale, combustibil lichid usor(motorina); combustibili lichizi speciali: metanol, kerosen; combustibili gazosi speciali: gaz de sinteza, gaz de furnal, gaz de gazogen. Gazul natural reprezinta cel mai comod combustibil, att din punct de vedere al manipularii, ct si al caracteristicilor de ardere. n absenta gazului

natural, combustibilul lichid usor constituie un bun nlocuitor. El pune nsa o serie de probleme n ceea ce priveste asigurarea unui randament bun al arderii.

Conceptia de ansamblu a ITG n raport cu o unitate energetica care are la baza un ciclu conventional cu abur, una din principalele caracteristici ale instalatiilor de turbina cu gaze este structura compacta. Se pot face urmatoarele observatii generale: Sursa calda a ITG, camera de ardere, are dimensiuni mult mai reduse dect cele ale unui generator de abur, care ndeplineste aceeasi functie n cadrul centralelor termoelectrice conventionale. Cele trei piese principale ale ITG - compresorul de aer, camera de ardere, respectiv turbina cu gaze - sunt amplasate una lnga alta. Se elimina astfel necesitatea unor canale lungi de legatura ntre aceste componente. Utilizarea ca sursa rece a aerului atmosferic elimina de asemenea condensatorul si celelalte circuite voluminoase de apa de racire ntlnite uzual la turbinele cu abur. Caracteristicile prezentate mai sus genereaza timpi de constructie-montaj foarte redusi n comparatie cu alte filiere energetice. De asemenea, investiia specific este relativ scazuta. Din punct de vedere al dispunerii componentelor, majoritatea ITG de tip industrial ("heavy-duty") au adoptat sistemul n care compresorul, turbina cu gaze si generatorul electric sunt situate pe aceeasi linie de arbori. Solutia clasica este aceea prezentata n figura 3, n care turbina cu gaze este ncadrata de compresor si de generatorul electric. Avantajul acestei dispuneri consta n faptul ca transmisia cuplului mecanic de la turbina se face n conditii bune att spre compresor, ct si spre generatorul electric.

Aceasta varianta are nsa un dezavantaj major: plasarea generatorului electric la esaparea din turbina obliga schimbarea directiei gazelor de ardere evacuate din ITG cu 90. Sunt introduse astfel pierderi suplimentare de presiune pe traseul gazelor de ardere, ceea ce diminueaza lucrul mecanic specific si eficienta ITG. Ca urmare, tinnd seama si de problemele legate de ncadrarea ITG ntr-un ciclu combinat gaze-abur, a fost revizuita conceptia de dispunere a componentelor pe linia de arbori. Astfel, generatorul electric a fost mutat la "capatul rece", lnga compresor (fig.4).

n aceste conditii, gazele de ardere vor esapa din turbina paralel cu linia de arbori, intrnd direct n cazanul recuperator fara schimbari de directie, deci cu pierderi minime de presiune. Binenteles, n acest caz apar probleme privind transmiterea cuplului mecanic n conditii optime catre generatorul electric.

ITG de tip "aeroderivativ" se caracterizeaza prin dispunerea lor pe mai multe linii de arbori. Existenta mai multor linii de arbori si a mai multor corpuri de turbina ofera urmatoarele avantaje: La functionarea la sarcini partiale se poate realiza un bun reglaj al debitului de aer aspirat de compresor, prin variatia turatiei compresorului de joasa presiune. Exista posibilitatea de a injecta abur n turbina cu gaze n scopul cresterii puterii ITG. Pentru a obtine gabarite ct mai reduse, multe ITG de mica si medie putere (ndeosebi de tip heavy-duty) sunt proiectate pentru turatii sensibil mai

mari dect cele sincrone. n acest caz este necesara prevederea unui reductor de turatie pentru cuplarea generatorului electric.

Imbunatatirea ciclului termodinamic al ITG Marirea temperaturii nainte de turbina, ca o masura de crestere a performantelor ITG, este limitata de nivelul de dezvoltare tehnologica atins la un moment dat. Astfel, calitatea materialelor din care este executata partea calda a ITG (camera de ardere, turbina cu gaze) influenteaza alegerea temperaturii fluidului de lucru, prin limita de rezistenta a acestora la temperatura. Pe de alta parte, o importanta limitare a puterii unitare se datoreaza caderilor relativ mici de entalpie din turbina cu gaze (n general 500 600 kJ pentru 1kg de aer aspirat de compresor). Cresterea puterii unitare doar pe baza sporirii debitului masic de agent ar duce, n conditiile presiunilor si temperaturilor uzuale ale ITG, la sectiuni de curgere mari. Sectiunea de curgere nu poate avea orice dimensiune, existnd restrictii n ceea ce priveste lungimea paletelor, impusa la rndul ei de rezistenta la rupere a materialelor. n consecinta, pentru mbunatatirea n continuare a performantelor ITG (randament, putere unitara) trebuiesc abordate solutii de perfectionare a ciclului termodinamic. Solutiile fiind urmatoarele: - Destinderea fractionata combinata cu arderea intermediara - Recuperarea intern de caldur: n scopul cresterii randamentului, un mod eficient este reprezentat de introducerea unui schimbator de caldura. Gazele de ardere, nainte de a fi evacuate din ITG, servesc la prencalzirea aerului refulat din compresor. Efectul scontat este o diminuare a consumului de combustibil a ITG, n conditiile n care puterea produsa ramne neschimbata. - Compresia fractionata combinata cu racirea intermediara

Perspective n domeniul energetic turbinele cu gaze lucrnd n cicluri combinate abur-gaz (n serie cu turbine cu abur) fac ca randamentul termic al termocentralelor de acest tip s fie foarte ridicat, de 55 58 %, ceea ce face ca ele s aib n acest domeniu un mare viitor.