P. 1
STATIUNEA BALNEARA CALIMANESTI

STATIUNEA BALNEARA CALIMANESTI

|Views: 311|Likes:
Published by Brindu

More info:

Published by: Brindu on Mar 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/03/2014

pdf

text

original

STATIUNEA BALNEARA CALIMANESTI-CACIULATA

Sitata la poalele Carpatilor Meridionali,pe malul drept al raului Olt,la o altitudine de 280 m, statiunea Calimanesti-Caciulata este considerata perla statiunilor de pe Valea Oltului. Asezare: de-a lungul drumului european E81(drumul national nr.7), la 18 km nord de Ramnicu Valcea, 81 km de Sibiu, 198 km de Bucuresti. Climat: statiunea se bucura de o clima temperat-continentala, sedativa (fara excese termice), caracteristica depresiunilor subcarpatice adapostite: -temperatura medie anuala este de 9,8C, media maximelor +20C in iulie si a minimelor -1,5C in ianuarie; -umiditatea relativa este intre 60-80%; -precipitatiile ating 750-800 annual; -nebulozitatea este redusa, cu omedie de 3,5-5,5 zecimi; -zilele senine sunt 110/anual. Vanturile sunt relativ slabe, orientate pe directia nord-sud, statiunea aflandu-se la adapostul culmilor muntoase si al dealurilor, in timpul verii se simte o placuta briza montana. Din suprafata totala a statiunii,aproape jumatate este impadurita: -13% rasinoase, bradul 70%, molidul ocupa 30%; -87% foioase: predomina fagul cu peste 80%, restul stejar, artar, mesteceni; -de-a lungul vailor intalnim plopi si salcii. Zonele impadurite disperseaza curentii de aer, filtreaza aerul si il purifica, marind continutul aerului in oxigen si ioni negativi.

Factori naturali terapeutici Factorii naturali terapeutici sunt apele minerale si climatul de crutare. -pielonefrita cronica. situate pe ambele maluri ale raului Olt. bicarbonatata. -stomac operat. calcica. -afectiunihepato-biliare: -diskinezie biliara. -pancreatita cronica. Apele minerale se prescriu in cura interna si externa. -glomerulonefrite cronice stabilizate. magneziana hipotona. -colecistectomie. sodica. totusi caracteristica generala a tipului de apa minerala a zonei este de apa sulfuroasa. -afectiuni renale siale cailor urinare: litiaza renala operata/neoperata. si desi au o compozitie chimica variata. -ulcer gastric si duodenal. -hepatita cronica. Apele minerale sunt reprezentate de izvoare si foraje sapate pana la adancimea de1200m. . Climat de crutare Statiunea este indicata in tratarea urmatoarelor afectiuni: -afectiuni ale tubului digestiv: -gastrite cronice hipoacide. -colecistita cronica necalculoasa/calculoasa. Izvoarele sunt in numar de 15( 3 termale si 12 atermale ) . clorurata. -colita cronica. -infectii urinare.

-obezitate. -hiperuricemii. -bronsite cronice. complexul Cozia. -boli profesionale. -afectiuni neurologice periferice -afectiuni respiratorii: -astm bronsic.-afectiuni metabolice si de nutritie: -diabet zaharat. -abarticulare. -fracturi. -dermatologice. -endocrine. Vila Liliacul si Vila Trandafirul si Hotel Central. Bazele de tratament dispun de: -instalatii pentru bai minerale la cada . -afectiuni reumatismale: -degenerative. -afectiuni posttraumatice: -redori. Activitatea medicala se desfasoara in 3 baze de tratament. -cardio-vasculare. -luxatii. -afectiuni asociate: -ginecologice. -entorse. -inflamatorii.

uscator de par si ventilatie. minibar. Ccmerele sunt dotate cu cablu tv. Hotelul Caciulata dispune de 406 locuri. Camerele sunt dotate cu cablu TV. bar de zi. baie cu dus. Hotelul dispune de 5 Sali pentru conferinte. ventilatie. uscator de par si ventilatie. fiecare dotate corespunzator. uscator de par. Hotelul are in dotare restaurant. acupunctura -cosmatica geriatrica -buvete pentru cura interna cu ape minerale Structuri de primre turistica Statiunea dispune de posibilitati de cazare in hoteluri de 2 si 3 stele. .-bazine cu apa termala -instalatii pentru aerosoli si inhaloterapie -instalatii complexe pentru electroterapie.Camerele sunt dotate cu cablu TV. cu o capacitate intre 20-140 locuri cu dotarile corespunzatoare. bar de zi si o sala polivalenta cu o capacitate de 220locuri. farmacie. baie cu dus. Hotelul are in dotare restaurant. baie cu dus. capacitatea totala fiind de aproximativ 1700 locuri. Hotelul Cozia dispune de 400 locuri. in camere cu 2 locuri si 4 apartamente. Hotelul Oltul dispune de 492 locuri in camere cu pat double si twin si 8 apartamente. termoterapie si hidroterapie -sali de kinetoterapie -masaj medical -stranduri termale -cabinete medicale -laborator analize medicale -sauna. bar de zi. in camere cu pat double si twin si 5 apartamente. Hotelul dispune de 2 Sali pentru conferinte cu o capacitate de 80 locuri. minibar. In cadrul hotelului turistii dispun de restaurant.

Hotel Central dispune de 268 locuri in camere cu unul si doua locuri. Dumbrava Sibiului. hotelul dispune de o sala de conferinte cu o capacitate de 20locuri dotata corespunzator. Vila Furnica. baza proprie de tratament. bar de zi. Ocnele Mari. Cascada Lotrisor. Bistrita. dispune de 103 locuri in camere cu 2 locuri si 1loc.dispun de 56 locuri in camere cu pat double si twin. terenuri de sport. tenis de masa. pescuit. uscator de par si ventilatie. renovat. TV. baie cu dus. Vila Turnu. Hotelul are in dotare restaurant. Ruinele Castrului Roman Arutela Manastirea Stanisoara. Manastirea Turnu. baie cu dus. bar cu aer conditionat. Camerele sunt dotate cu cablu TV. Posibilitati de agrement : piscine interioare si exterioare cu apa geotermala. orasul Ramnicu-Valcea sau orasul medieval Sibiu.Vilele Liliacul si Trandafirul. dispune de 13 camere duble dotate cu baie proprie. Hotelul dispune de restaurant si sala conferinta cu o capacitate de 70locuri. biliard. Muzeul Satului Bujoireni. FACTORI NATURALI TERAPEUTICI . De asemenea se mai pot vizita obiective turistice si monumente istorice din imprejurimi: statiunile Voineasa. Schitul Ostrov. dotate cu cablu TV. minibar. Hotelul Teilor. piscina interioara cu apa provenind din surse geotermale. Manastirea Dintr-un Lemn. ventilator.TV. dispune de 18 camere duble dotate cu baie proprie. recent renovata in anul 2009. Govora. Manastirile Horezu. Olanesti. constructii finalizate in anul 2003. restaurant. recent renovata in anul 2009. Arnota. Muzeul Brukental. drumetii montane in Parcul National Cozia sau vizitarea unor obiective turistice: Manastirea Cozia.

Carol Davila a venit in statiunea Calimanesti cu o echipa de specialisti pentru a studia apele minerale si a facut propuneri pentru amenajarea izvoarelor minerale de langa manastirea Cozia. apa izvorului Caciulata 1 afost mult apreciata si s-a decernat marelepremiu si medalia de aur. nu a fost decat un pas pana la a o considera pe cea termala sau minerala. Stiindu-se de milenii ca apa este definitie elementul principal al spalarii. pentru litiaza renala de care suferea.Metodologie de aplicare in principalele afectiuni care se trateaza in statiunea CALIMANESTI-CACIULATA Scurt istoric al Statiunii Calimanesti-Caciulata Statiunea Calimanesti-Caciulata-Cozia detine vechi traditii in folosirea izvoarelor minerale. In prima jumatate a secolului al XIX-lea au aparut o serie de lucrari medicale in care sunt descrise apele minerale din statiunea balneara Calimanesti-Caciulata. Maeyer a analizat si cercetat apele minerale de la Calimanesti din “Inalta porunca” a domnitorului Grigore Ghica si a publicat rezultatele activitatii sale in “Curierul Romanesc” din 1829. de data asta insa in interiorul structurilor organismului. dupa care s-a ameliorat foarte mult.1. Apele minerale din Calimanesti-Caciulata-Cozia au fost cunoscute de pe vremea stramosilor nostri Dacii si Romanii. Apele minerale au fost considerate. imparatul Napoleon al III-lea a facut tratament. In anul 1873. Carol Davila. Dr. cu apa izvorului Caciulata nr. milenii de-a randul. apele minerale de la Calimanesti au fost apreciate si medaliate iar in 1893. In 1855 dr. ca fiind emanatii misterioase ale naturii mama. Asa s-a incetatenit ideea ca apele minerale de Vichy (Franta) sau de Olanesti sau cele de Evian sau de la Caciulata “spala ficatul si rinichii”. transportata in sticle cu diligenta la Paris. Exista de fapt o intrega mitologie a apelor minerale. la expozitia internationala de la Viena. La recomandarea dr. ca exercitand efecte similare. la expozitia internationala de la Bruxelle. .

Aceasta reintoarcere la natura nu se bazeaza numai pe tendinta spontana a omului modern de a redescoperi o metoda naturala de tratament ci si peprogresele incontestabile ale medicinii experimentale si ale cercetarii stiintifice. N. Frumuseanu. Burghele si recent de C. Cornelia Degeratu. Anastasie Fatu (1851). Ca orice specialitate medicala. Teleki. Balticeanu (18951952). Theohari (1873-1933). Medicii de astazi sunt convinsi de efectele terapeutice ale apelor minerale. Th. ce alcatuiesc asa numitul “profil farmaco-dinamic” alunui factor natural de cura. Dupa anul 1900 s-au impus lucrarile lui Alexandru Saabne Tuduri. considerat parintele balneologiei romanesti. Dumitrescu. Gh. Gh. Cociasu. stare de sanatate si terapie. a lui Gh. In secolul trecut cercetarile fizicochimice ale apelor minerale au fost efectuate de Ladislau pop(1821). Tudoran. cand conditiile artificiale si epuizante ale vietii actuale apasa asupra omului. St. Niculescu. Cercetarea clinico-experimentala este legata de activitatea stiintifica a lui A. Cercetari privind farmaco-dinamia izvoarelor minerale din Calimanesti-Caciulata-Cozia au fost efectuate in ultimul timp de: C. a declarat urmatoarele: “In timpurile noastre. prin studiul efectelor asupra tuturor aparatelor si sistemelor functionale.De-a lungul timpului care s-a scurs . Stoicescu. Cercetarea stiintifica moderna a apelor minerale terapeutice urmareste atat caracteristicile lor fizico-chimice cat si actiunea lor farmaco-dinamica si terapeutica. Mihai Zotta (1854). Dr. crenoterapia are astazi o fundamentare stiintifica moderna si se incadreaza in gandirea medicala despre boala. precum si de scoala acestora reprezentata de Gh. Aceste cercetari au stabilit eficienta terapeutica potentiala apelor minerale sulfuroase. Guy Eduard. s-au efectuat numeroase cercetari stiintifice. presedintele Federatiei Internationale de Balneologie. balneologia reprezinta o intoarcere la natura”. Olanescu. E. .

ceeace duce la modificarea aspectului lor. . este insotita de aparitia unor fenomene adverse. Prezent in apele sulfuroase. compus biologic activ. Actiunea metabolica a apelor cu sulf se exercita dupa absorbtia lor in intestin. contribuie la scaderea glicemiei si glicozuriei. la cresterea glicogenului hepatic si a tonusului vagal. propria sa individualitate. Elementele componente secundare pot modifica.In urma acestor numeroase si indelungate cercetari se desprind efectele terapeutice ale apelor minerale sulfuroase si anume: -hidrogenul sulfurat. -crenoterapia-in care rolul principal revine sulfului prezent in apele minerale. actiunea elementului principal. precum si la omai buna functionare a receptorilor insulinici. apele minerale sulfuroase isi pierd stabilitatea. crenoterapia. stimuleaza procesele metabolic-enzimatice din epiteliul gasto-intestinal cu care apa minerala vine in contact la ingestie si excita chemoreceptorii din mucoasa. fizica si chimica. in sens sinergic sau antagonic. -crenoterapia faciliteaza scaderea trigliceridelor si a colesterolului. nu provoaca asemenea efecte secundare decat foarte rar si de mica intensitate. chiar in concentratii foarte reduse. Valoarea tamaduitoare a acestor izvoare este plenara numai in cazul cand acesteape sunt consumate la sursa. In contact cu aerul. O apa minerala isi are propria sa personalitate. la ameliorarea secretiei de insuluna. se tulbura datorita precipitatului de sulf. judicios indicata si administrata. Cand bem o apa minerala de tip sulfuros nu beneficiem doar de virtutiile terapeutice ale sulfului ci si de efectele tuturor celorlalte elemente secundare care se afla in compozitia acestor ape. uneori. in urma oxidarii hidrogenului sulfurat si a celorlati compusi sulfurosi. se absoarbe pe cale digestiva. care nu dispare atunci cand elementele constituente sunt identice. Cu cat contactul sulfului cu aerul este mai prelungit cu atat oxidarea sulfului va fi mai mare si efectul terapeutic al apei va fi mai redus. -spre deosebire de terapia medicamentoasa care.

Apele minerale folosite in scop terapeutic provin din izvoare si foraje. aceasta simpla operatiune mecanica de translatie este suficienta pentru a perturbam mai mult sau mai putin vizibil.11. -forajul Cozia 3. intr-un anume echilibru ionic. temperatura apei 54C. adancime 200 m. unele fata de altele. ioni continuti de respectiva apa devenind pe aceasta cale instabili. adancime de 1198 m.8.13 -s-au forat izvoarele Caciulata nr. profitul terapeutic. in raporturi fizico-chimice stabile. implicit. temperatura apei 13C.10. temperatura apei 23C. nr. Cand apa este indepartata deacesti factori si nu este consumata la nivelul izvorului ci intr-un loc unde a fost transportata. climatic si existential.Nu numai transportul ci si operatia de imbuteliere si depozitare pot modifica echilibrul mentionat si. Mitul izvorului reprezinta in acest cadru o pura realitate. nr.2 si Calimanesti nr. nr.14 -s-au recaptat izvoarele Pausa nr. Succesul curei hidrominerale practicat la sursa mai tine de o multitudine de alti factori: frumusetea peisajului. incadrarea intrun alt cadru sonic. nr12. stabilitate mentionata.12bis.9.1 si nr. nr. temperatura apei 9C. temperatura apei 41C. In perioada 1960-1970 s-au efectuat noi foraje: -forajul 1003 din Caciulata. adancime 311m. socotita perioada de varf a dezvoltarii statiunii noastre. . nr. nr.Elementele componente ale unei ape minerale se afla. adancime 236 m. -forajul Cozia 1la o adancime de 806 m.2. Deci. stabilitate si echilibru asigurate de factorii terestrii de obarsie.9bis. In perioada 1950-2000 s-a acordat o mare atentie izvoarelor minerale din statiune: -au fost recaptate izvoarele Calimanesti nr. s-au executat cele mai importante foraje: -forajul Cozia 2. In perioada 1970-1980. -forajul Cozia 4. apa minerala consumata la izvor actioneaza mai eficient si mai energic.

adancime 3260 m. temperatura apei 86C. adancime 916 m. temperatura apei 45C. -forajul 1005 din Calimanesti. In perioada 1980-1990. temperatura apei 87C. adancime 1200 m. Caciulata si Cozia ) si in scop terapeutic. temperatura apei 9C. Forajele executata in perioada 1965-1983 au scos la zi apa sulfuroasa termala si hipertermala (sau geotermala). Aceasta din urma are o dubla folosinta: in sistemul de incalzire a spatiului de cazare ( hotelurile din Calimanesti.5au fost descoperite si captate separat in anul 1977 cu prilejul lucrarilor de recaptare a izvorului Calimanesti nr. dupa ce a fost racita ( la o temperatura de 40C ) prin sistemul de contracurent. -forajul 1008 din Cozia. Clasificarea apelor minerale In functie de temperatura. 4 si nr. mineralizare ( concentratia sarurilor la litru) si compozitia chimica apele minerale se clasifica astfel: -dupa temperatura: -ape reci (sub 20C ) sunt cele mai numeroase si se folosesc in cura interna. deceniul apelor termale s-au executat urmatoarele foraje: -forajul 1006 din Caciulata. -forajul 1004 din Caciulata . ape hipotermale ( 20-34C ) Cozia nr. temperatura apei 86C.-forajul Cozia 5. -ape termale sunt de trei categorii 1. -forajul 1009 din Calimanesti. temperatura apei 43C. adancimea 3250 m. adancime 1250 m.3 si nr. -izvoarele Calimanesti nr.4 . 6. adancime 3250 m.

ape geotermale ( 87-90 ) forajele Caciulata 1006. sub forma de bai. Cozia nr. 14 -ape hipotone (1-8g/00 ) majoritatea surselor -ape izotone ( 8-9g/00 ) Calimanesti nr. -dupa mineralizare ( concentratia la litru ): -ape oligominerale ( sub 1g/00 ) Calimanesti nr.5 si nr.8 -ape hipertone ( peste 10g/00 ) Calimanesti nr. cloruro-sodice.6 -dupa compozitia chimica: sunt ape sulfuroase. Sunt folosite in cura externa sub forma de bai 3. ape termale ( 42-43 ) forajele Caciulata 1001.5. dupa ce au fost in prealabil racite. calcice. Calimanesti 1007 si Cozia 1008. 7 si nr.2.1 si nr. Acestea se folosesc in cura externa. magneziene. . unele dintre ele slab iodurate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->