Sunteți pe pagina 1din 11

Relieful Litoral

Prezentare : 1. Definitie 2. Agenti si procese 3. Formele reliefului litorar 4. Tipuri de tarmuri

1.Definitie
Litoralul este o zon ngust, la contactul dintre mare i uscat. El poate fi subdivizat in trei fii: 1. terase i faleze vechi 2. litoralul propriu-zis 3. platforma continental

Litoralul propriu-zis este o fie de uscat pe care apa mrii poate nainta sau retrage i pe care se face simit aciunea de modelare a valurilor. Limea sa poate atinge pn la 15 km, iar denivelrile pn la 20 m. Se mai folosete uneori i noiunea de rm.

Forme de micare a apei


Valurile reprezint principala form de micare a apelor marine (n condiii normale este de civa metri). n zona de rm, valurile se manifest prin trei procese: Izbire sau abraziune (efectele sunt deosebit de nsemnate la rmurile nalte unde determin slbirea i smulgerea bucilor de roc, crearea de scobituri la baza falezelor marmite i n final retragerea falezelor i extinderea platformei litorale); o Transport (deplaseaz spre largul mrii materiale dislocate, de la nisip la blocuri cu mrimi diferite, n funcie de puterea valurilor de exemplu, la Alger un bloc de 100 t a fost proiectat la o distan de 8 m de rm; o Acumularea (depune materialele dislocate, sub form de bancuri de nisip). n afara valurilor provocate de vnt, numite i valuri de oscilaie, mai au importan i valurile de translaie, solitare, provocate de cutremure, alunecri i erupii submarine sau de prbuirea unor blocuri masive de ghea. Acestea se propag pe distane mari, cu viteze de mai multe sute de km/h, au nlimi de 25-30 m, lungimi de cteva sute de metri i provoac dezastre la atingerea rmului. Aciunea valurilor depinde de adncimea apei i de forma rmului; ea este deosebit de intens la rmurile nalte cu ape adnci i redus la cele joase, cu plaje. o

2. AGENTI SI PROCESE
1. Valurile
Valurile reprezint principala form de micare a apelor marine (n condiii normale este de civa metri).

2. Curentii
Curenii litorali sunt deplasri ale maselor de ap marin (oceanic) determinate de vnturile regulate, de diferenele de nivel, temperatur, salinitate, maree

3. Maree
Mareele reprezint oscilaii ale nivelului apei mrii, cauzate de aciunea simultan, combinat a forelor de atracie ale Pmntului, Lunii i Soarelui i a forei centrifuge datorata rotaiei Pmntului. Mareele se concretizeaz in creteri ale nivelului oceanelor i mrilor (naintare peste uscat) flux, respectiv n coborri i retrageri de pe uscat ale apelor reflux.

Maree (Golful Fundy)

Mareea cel mai inalt nivel

Mareea- cel mai scazut nivel

Valuri

3. FORMELE RELIEFULUI LITORAL


Faleza reprezint un abrupt, cu o pant cuprins ntre 30 i 90, cu nlimi variabile, ce se desfoar la contactul dintre uscat i mare. Baza ei se continu submarin, printr-o suprafa puin nclinat, numit platform de abraziune. Faleza i suprafeele de abraziune sunt rezultatul aciunii mecanice a mrii, mai ales prin bombardarea la baz a abrupturilor cu galei (pietriuri rotunjite). Aici apar firide(scobituri), care duc la prbuirea stratelor de deasupra. Materialele prbuite sunt nlturate de valuri, abruptul fiind supus din nou aciunii lor. Are loc retragerea falezei i lrgirea platformei de abraziune. Pe msura retragerii falezei, crete lungimea pantei de abraziune, iar valurile se sparg cu timpul la o distan tot mai mare de firid. Abraziunea se reduce, procesul de formare a firidei nceteaz iar faleza nu se mai retrage. Plaja reprezint fia inundabil din cadrul domeniului litoral, caracterizat prin acumulri de nisip, pietri i cochilii Bancurile submerse constituie forma iniial de construcie. Prin nlare i emersie (ieire la suprafa-exondare a unor pri ale scoarei terestre) rezulta grindurile Laguna este o ntindere de ap marin, de mic adncime, care este separat de mare (ocean) printr-un cordon litoral, comunicnd cu marea printr-o porti (strmtoare) ngust (ex. laguna Razelm-Sinoie comunic cu marea prin strmtorile Gura Portiei i Periboina). Limanele sunt lacuri dezvoltate pe cursul inferior al unor ruri, n spatele cordoanelor de nisip realizate de ctre curenii litorali limane fluviomarine. Dunele litorale sunt acumulri de nisip marin, n special pe plaja superioar, datorate aciunii vnturilor asupra materialelor aduse de mare. Apar asimetrice, perpendiculare pe direcia vntului, dispuse n iruri longitudinale aproape paralele, sau cu aspect de mici barcane (n regiunile litorale aride).

PLAJE

Din examinarea hartii batimetrice a Marii Negre se constata ca de jur-imprejur, continentul inainteaza sub apele marii pana la adancimea de 180m. Aceasta regiune periferica, sau Marea platoului continental are o suprafata orizontala de 144 000 km2, ocupand 35% din suprafata totala a intregului bazin. Fundul ei ridicat se intinde ca o terasa putin inclinata peste zona litorala si cuprinde toata marea putin adanca. Din punct de vedere bionomic si biologic, limita inferioara a platoului continental, pana la 180 m adancime, corespunde cu limita vietii din aceasta mare si prezinta oscilatii foarte mari in diferite regiuni ale marii. Astfel, izobata de 180 m este foarte apropiata de tarm in partea de nord-est, la sud si la sud-est si foarte indepartata depasind chiar 160 km in partea de nord-vest, pe linia dintre Sevastopol si Burgas, unde formeaza un bazin putin adanc, cu o suprafata de circa 4 ori mai mare ca a Marii Azov. In dreptul litoralului romanesc, inclinarea este foarte lenta si izobata de 180 m se departeaza pana la aproape 200 km. de la Burgas pana la Benderegli (pe tarmul Anatoliei), precum si in fata Stramtorii Kerci (intre Novorossiisk si Capul Meganom), platoul continental ia o dezvoltare mai mare. In schimb, de-a lungul tarmurilor Caucazului, Georgiei, Armeniei si Anatoliei (pana aproape de Bosfor), platoul este foarte ingust. De la izobata de 180 m in jos, de la limita platoului continental, incepe taluzul sau panta continentala, cu o inclinatie foarte mare, care in unele locuri ajunge pana la 8-12 grade. Numai de la 1800 m taluzul continua foarte lent, racordandu-se la albia propriu-zisa a marii. Dupa datele prezentate de Dr. Grigore Antipa, in lucrarea sa Marea Neagra, rezulta ca suprafata marii, de la izobata de 180 m in jos ocupa 65% din suprafata totala a bazinului. Calculandu-se suprafata dintre izobatele de 180 m si 900 m, unde inclinatia taluzului este maxima, s-a gasit ca aceasta ocupa 9% din suprafata totala a marii. Cercetatorii au dovedit ca nu exista nici o legatura tectonica submarina intre Anatolia si Crimeea, infirmanduse deci ipoteza legarurii tectonice tarzii dintre muntii acestora. Taluzul platoului continental este aproape pretutindeni abrupt, cu exceptia coltului de NV si a regiunii cuprinse intre Caliacra si Bosfor. Muntii Crimeei sunt continuati pe o distanta pe o distanta de 35 km, in directia SV, de un lant muntos submarin. Pe tarmul Marii Negre dinspre Anatolia, in regiunea Sinop, pe o distanta de cca 150 km exista doua lanturi muntoase paralele cu

tarmul. Adancimile maxime ale Marii Negre se gasesc in mijlocul ei; cea mai mare adancime a fost sondata pe linia Sevastopol Sinop.

4. Tipuri de tarm

rmul submers se caracterizeaz printr-un atac puternic al apei marine asupra falezei, datorit transgresiunii provocate de eustatismul pozitiv. Faleza se retrage destul de repede, platforma de abraziune cptnd extinderi tot mai mari. n naintarea sa, apa mrii ptrunde foarte adnc pe vi, iar rmul capt contururi dintre cele mai festonate. rmul emers ia natere la regresiuni (eustatism negativ) i se caracterizeaz printr-un contur regulat i plaje extinse. Motivul este acela c, de sub apa mrii iese la zi o parte din platforma de abraziune, care este foarte neted. Cnd regresiunea nceteaz, linia de rm va se stabilizeaz, valurile marine creeaz prin acumulri un cordon litoral n spatele cruia se instaleaz lagune i mlatini. rmul neutru este cel la care nivelul mrii a staionat mult timp i a ajuns la o ndreptare a conturului. Toate ieindurile au fost erodate mult i unite ntre ele prin cordoane, n spatele crora se gsesc lagune. rmurile joase rezult n dou situaii: - cnd marea nainteaz peste o regiune de cmpie, sau - cnd marea se retrage de pe o platform litoral ntins. n amndou situaiile, n dreptul liniei de rm uscatul este jos, iar configuraia rmului este puin sinuoas. Prelungirea lor submers se face prin platforme continentale dezvoltate. Falezele lipsesc sau sunt slab conturate. Aciunea principal a valurilor, curenilor i mareelor se va axa pe dislocarea, transportul i acumularea nisipurilor, algelor, cochiliilor. Ca urmare, aici vor domina formele de relief create prin acumulare. rmurile nalte se axeaz pe zonele deluroase sau muntoase al cror profil abrupt se continu subacvatic fie prin platforme de abraziune nguste, fie prin pante accentuate. Aspectul lor de amnunt (fragmentarea) este dictat de structur, tectonic, eroziune fluviatil i glaciar. Au rezultat n urma unor transgresiuni asupra acelor tipuri de relief, fiind n general forme de submersiune, cu excepia unor poriuni cu fiorduri, unde ridicarea eustatic postglaciar a fost nsoit de o micare izostatic pozitiv a uscatului. Este un tip de rm cu golfuri, capuri, peninsule i insule. Procesul principal este abraziunea, care creeaz faleze i platforme litorale.

Tarmuri

Proiect realizat de: Dumbravescu Carmen Clasa : IX-D