Sunteți pe pagina 1din 37

Colegiu Tehnic Mircea Cristea

PROIECT: Functiile Pregatitoare G

Elev:Tampa Dorin

Functiile pregatitoare, numite si functii G sunt utilizate pentru a descrie traiectoria sculei sau pentru a activa/dezactiva anumite functii ale masinii. Functiile G sunt utilizate pentru indicarea tipului de interpolare utilizat, pentru controlul operatiilor de gaurire, specificarea unitatilor de masura, activarea corectiilor de scula, etc, O functie G este invocata prin caracterul G care desemneaza adresa si o valoare numerica de doua cifre, continutul adresei. Traiectoria sculei Traiectoria sculei este determinata de miscari de-a lungul unor segmente de dreapta si sau arce de cerc care descriu profilul piesei de prelucrat. A) Deplasarea de-a lungul unui segment de dreapta

Acest tip de miscare se mai numeste si interpolare liniara. Interpolarea liniara este

activata cu functia G01. Formatul comenzii este:

G01 Y.;

(P1 - P2)

X. Y.; (P2 - P3) X.; (P3 - P4)

B) Deplasarea de-a lungul unui arc de cerc Acest tip de miscare se numeste interpolare circulara. Interpolarea circulara este activata cu functiile G02 (in sens orar) si cu G03 (in sens trigonometric). Formatul comenzii este: G03 X. Y. R.; X si Y sunt coordonatele punctului final al arcului, iar R raza arcului parcurs. Nu este necesara specificarea coordonatelor centrului miscarii.

Cand este activa functia G90 coordonatele X, Y si Z dintr-un program sunt masurate fata de un punct fix, raportat la piesa de prelucrat, numit nulul piesei. Se spune in acest caz ca programarea s-a facut in coordonate absolute. Dimpotriva, daca activ este G91, coordonatele sunt raportate la ultimul punct invocat (atins de scula), ceea ce corespunde programarii in coordonate relative. Pentru programarea traseului P1-P2-P3-P4 din Fig. 6 se poate proceda in doua moduri: A) In coordonate absolute: G90; selectarea modului de lucru in coordonate absolute G01 Y60 F150; deplasare pe segmentul P1-P2 cu avansul 150 mm/min. G03 X60 Y100 R40; deplasare pe arcul P2-P3 cu raza de 40 mm G01 X0; deplasare pe segmentul P3-P4 B) In coordonate relative: G91; selectarea modului de lucru in coordonate relative G01 Y60 F150; deplasare pe segmentul P1-P2 cu avansul 150 mm/min. G03 X-40 Y40 R40; deplasare pe arcul P2-P3 cu raza de 40 mm G01 X-60; deplasare pe segmentul P3-P4

Functiile pregatitoare, G, se utilizeaza pentru descrierea traiectoriei sculei sau setarea modurilor de lucru ale masinii. Astfel de functii permit controlul miscarilor, al operatiilor de gaurire, alegerea unitatilor de masura, etc. In mod normal, functiile G sunt plasate la inceputul frazelor, imediat dupa numarul de linie, daca acesta exista. Este permisa prezenta mai multor functii G intr-o fraza, cu conditia sa nu se nege reciproc. O functie G este alcatuita din caracterul G (adresa) si o valoare numerica de doua cifre (continutul). G00 Adresa Continutul

Functiile G se clasifica, din punctul de vedere al ariei de influenta in:

Functii modale. Acestea sunt efective in linia in care sunt invocate, dar si in liniile urmatoare, atata timp cat nu sunt negate de functii din aceeasi categorie. Cu alte cuvinte, odata activata o functie modala, ea are efect si in urmatoarele linii de program, fara a fi necesara repetarea apelului ei. Functiile modale, la randul lor, se clasifica in grupuri, dupa cum vizeaza o anumita sarcina sau alta. O functie G modala ramane activa pana in fraza in care o functie din acelasi grup este apelata. Un exemplu de grup este cel al functiilor de pozitionare si interpolare. In exemplul de mai jos, echipamentul de conducere numerica asuma faptul ca in frazele N60 .. N80 se efectueaza interpolare liniara, desi acest lucru nu este programat in mod explicit in acele fraze. In frazele mentionate, este efectiva functia G1 apelata in fraza N50. N20 G21; N30 G90; N40 G00 X50 Y50; N50 G01 Z-5; N60 X100; N70 Y120; N80 X130 Y160; N90 G03 X150 Y 180 R20; In fraza N90 interpolarea liniara G01 este negata de functia G03, interpolare circulara. Functiile G01 si G03 fac parte din acelasi grup de functii.

Retineti ca exista doua tipuri de functii G. O functie modala este memorata si este efectiva pana cand este apelata o alta functie G din acelasi grup modal. Functiile nemodale (non-modale) sunt efective doar in frazele in care sunt apelate. Nu este necesar apelul aceleiasi functii modale in fraze consecutive; totusi, apelarea repetata in fraze consecutive a unei functii modale nu constituie eroare. Spre exemplu, in cazul prelucrarii unui contur alcatuit numai din segmente de dreapta, este suficienta apelarea lui G1 doar in fraza in care incepe conturarea. G01 va ramane activ pana la apelul unui alt tip de interpolare (G00, G02 sau G03). Intr-o fraza pot fi apelate cel mult patru functii G. Acestea trebuie sa faca parte din grupuri modale diferite; daca in aceeasi fraza se apeleaza doua sau mai multe functii G din acelasi grup, efectiva va deveni doar ultima din grupul respectiv. Lista functiilor G

Tabelul 1 Functia G00 G01 G02 G03 G04 G20 G21 G28 G40 G41 G42 G73 G74 G76 G80* G81 G82 G83 G84 G85 G86 G87 G89 G90* G91 G94* G95 G98* G99 G170 G171 G172 G173 Grupul 1 1 1 1 0 6 6 0 7 7 7 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 3 3 5 5 10 10 0 0 0 0 Semnificatia Pozitionare punct cu punct Interpolare liniara Interpolare circulara in sens orar Interpolare circulara in sens trigonometric Oprire precisa Sistemul de unitati britanic Sistemul international de unitati Revenire in punctul de referinta Anularea compensarii sculei Compensarea sculei pe stanga Compensarea sculei pe dreapta Gaurire rapida Filetare cu cutit Alezare de finisare Anularea ciclului de gaurire Gaurire Gaurire cu temporizare Gaurire adanca Filetare cu tarod Alezare Alezare Alezare de jos in sus Gaurire Programare in coordonate absolute Programare in coordonate relative Avans pe minut Avans pe rotatie Revenire la nivelul initial al buzunarului Revenire la nivelul R al buzunarului Prelucrarea buzunarului circular Prelucrarea buzunarului circular Prelucrarea buzunarului dreptunghiular Prelucrarea buzunarului dreptunghiular Observatii Se efectueaza avans rapid Se efectueaza avans de lucru cu cu

inch, inch/min mm, mm/min

Utilizate la ciclurile de gaurire

* Stari implicite, cele active la pornirea masinii sau la resetarea masinii dupa oprirea ei cu butonul de urgenta. Functiile din grupul 0 sunt nemodale. Ele trebuie apelate in toate frazele in care sunt necesare, chiar daca frazele respective sunt consecutive in program. Toate celelalte functii G sunt modale.

Functia G00 provoaca o miscare de pozitionare cu avans rapid (fara aschiere) pana in pozitia indicata prin adresele geometrice X, Y, Z. Formatul comenzii este urmatorul: G00 X Y Z Punctul de pozitionare introdus prin adresele geometrice X, Y si Z poate fi exprimat in coordonate absolute (reportat la un reper fix - nulul piesei) sau in coordonate relative (raportat la ultima pozitie programata). Operarea in coordonate absolute este invocata prin functia G90, iar cea in coordonate relative prin functia G91. Observatia 1: Valoarea avansului rapid este setata de producatorul echipamentului. Aceasta valoare poate fi redusa de la 100% la 0% dar numai in trepte de 10% utilizand facilitatile de suprascriere a avansului, facilitati specifice masinii unelte. (pentru aceasta consultati manualul de operare al masinii). Observatia 2: Functia G00 blocheaza compensarea sculei impusa prin una din functiile G41 sau G42. Daca in momentul apelului lui G00 este activ G41 sau G42, compensarea sculei este reactivata numai cand este apelata din nou o functie de interpolare (G01, G02 sau G03). Observatia 3: Functia G00 este modala si deci, incompatibila cu celelalte functii de interpolare in aceeasi fraza. Observatia 4: Functia G00 poate fi invocata in doua moduri: G00 sau G0.

Observatia 5:

In urma apelului functiei G00 miscarea dupa cele trei axe se efectueaza complet independent, cu avansul rapid. In exemplul alaturat, G00 comanda deplasarea saniilor simultan dupa axele X si Y cu acelasi avans. Aceasta face ca scula sa para ca se deplaseaza diagonal (Fig. 7). Cand dupa una din axe s-a atins coordonata programata, deplasarea va continua numai dupa cealalta axa pana la atingerea punctului programat. Consecinta este ca scula isi modifica directia relativa de deplasare in raport cu piesa. Deoarece traiectoria efectiva este greu de estimat de catre programator, trebuie acordata o atentie deosebita evitarii eventualelor coliziuni dintre scula si piesa sau dispozitivul de fixare a semifabricatului.

Functia G01 - interpolare liniara provoaca o miscare de aschiere de-a lungul unui segment de dreapta cu o viteza de avans prestabilita. Formatul comenzii este urmatorul: G01 X. Y. Z. Avansul programat va fi efectiv de-a lungul traiectoriei, deci cel rezultat din combinarea miscarilor dupa axele de coordonate ale celor doua sanii. Valoarea programata a avansului nu se refera la miscarile descompuse de-a lungul axelor (nu se aplica fiecarei sanii). Doar in cazurile particulare ale miscarilor programate in directie paralela cu a unei axe sania se va deplasa chiar cu avansul programat. In cazul miscarilor care rezulta prin combinarea translatiilor dupa diverse axe, toate saniile implicate trebuie sa opereze in acelasi interval de timp. Pentru aceasta controlerul va calcula avansul individual pentru fiecare sanie, astfel incat prin combinarea miscarilor sa rezulte pentru deplasarea programata, avansul solicitat. Punctul de destinatie poate fi programat in coordonate absolute sau relative. Exemplu de programare a functiei G01: N130 G90 G01 X100 Y50 F115; Observatia 1:

In exemplul de mai sus G90 G01 si F115 sunt modale, deci pot fi utilizate si in urmatorul bloc, fara sa fie apelate din nou. Observatia 2: Avansul F115 poate fi modificat in Modul Automat de la 0 la 150% utilizand functiile de suprascriere a avansului (vezi manualul masinii). 100% este chiar avansul programat. Observatia 3: Daca nu se programeaza avansul in fraza cu miscare sau in una care sa o preceada, echipamentul de conducere numerica va lua in considerare un avans de 10 mm/min. pentru programare in unitati internationale (G21), sau 0.4 in/min. pentru programare in unitati britanice (G20).

Observatia 4: Functia G01 este modala, si prin urmare, incompatibila cu G00, G02 sau G03 in aceeasi fraza. Observatia 5: Functia de interpolare liniara poate fi apelata in doua moduri: G01 sau G1.

G02 si G03 - interpolare circulara


G02 si G03 provoaca miscari de aschiere (cu avansul de lucru programat) de-a lungul unui arc de cerc in sens orar, respectiv trigonometric (Fig. 9), intr-un sistem de coordonate cartezian drept, asa cum sunt cel al masinii si al piesei la echipamentul Denford. Sensul orar si cel trigonometric sunt definite conform figurii alaturate. Cand se programeaza in coordonate absolute, punctul programat este raportat la punctul curent de nul si desemneaza pozitia finala (in urma miscarii descrise) a sculei. Capatul arcului descris, sau pozitia finala, mai este numit si punctul tinta al miscarii. Cand se programeaza in coordonate relative, X si Y sunt raportate la punctul de inceput al miscarii (pozitia actuala a sculei). Semnul coordonatelor X si Y este dat de sensul in care se face deplasarea (pozitia relativa a punctului final fata de cel initial). I si J

Pentru a programa un arc cand nu se cunoaste raza, ci doar centrul miscarii, se vor utiliza adresele I si J. I reprezinta pozitia centrului pe axa X in coordonate relative fata de punctul de start. J reprezinta pozitia centrului pe axa Y in coordonate relative fata de punctul de start, conform (Fig. 10): Observatia 1: I si J pot fi afectate de semnul '-' pentru a indica pozitia centrului fata de punctul de start. Observatia 2: I si J nu pot fi programate in coordonate absolute, chiar daca se incearca fortarea acestui lucru prin apelarea lui G90. Pot fi utilizate cate patru moduri de a apela functiile de interpolare circulara. Pentru interpolare in sens orar: G90 G02 X. Y. R. F.; G90 G02 X. Y. I. J. F.; G91 G02 X. Y. R. F.; G91 G02 X. Y. I. J. F.; si pentru sens trigonometric: G90 G03 X. Y. R. F.; G90 G03 X. Y. I. J. F.; G91 G03 X. Y. R. F.; G91 G03 X. Y. I. J. F.;

unde: G02 si G03 sunt apelurile functiilor de interpolare circulara. G90 si G91 indica tipul de coordonate utilizate. Atentie G90 nu influenteaza pe I si J! acestea vor fi interpretate intotdeauna in coordonate relative. X, Y sunt coordonatele punctului final al miscarii. I, J sunt coordonatele centrului miscarii, relativ la punctul de inceput al miscarii. R indica marimea razei arcului. F - avansul cu care se efectueaza miscarea.

Pentru exemplul din Fig. 11, traiectoria sculei poate fi programata dupa cum urmeaza: Coord. absolute si I,J G01 X175 Y40 F125; G03 X135 Y80 I-40; G01 X95; G02 X55 Y40 I-40; Coord absolute si R G01 X175 Y40 F125; G03 X135 Y80 R40; G01 X95; G02 X55 Y40 R40; Coord. relative si I,J G01 X175 Y40 F125; G03 X-40 Y40 I-40; G01 X-40; G02 X-40 Y-20 I-40; Coord relative si R G01 X175 Y40 F125; G03 X-40 Y40 R40; G01 X-40; G02 X-40 Y-40 R40;

Cand se utilizeaza raza pentru descrierea arcului trebuie avute in vedere doua situatii: A) arc cu deschiderea mai mica de 180o B) arc cu deschiderea mai mare de 180o. In acest caz, conventional, raza va fi indicata ca avand valoare negativa.

In exemplul din Fig. 12 arcul trasat cu linie continua corespunde situatiei B, iar cel cu linie intrerupta, variantei A. Programarea celor doua arce se face in modul urmator: G02 X80 Y40 R39 F125; /cercul A respectiv G02 X80 Y40 R-39 F125; /cercul B Observatia 1: Cand se programeaza arce utilizand raza, valoarea lui R trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu jumatate din deplasarea cea mai lunga de-a lungul axelor. Spre exemplu, daca punctul curent (pozitia actuala a sculei) este (50,50), iar capatul programat al arcului este in (120,90), deplasarile sunt DX=70 si DY=40; raza minima va fi 35, sau R>max (DX/2, DY/2) Observatia 2: I0 si J0 pot fi omise din program. Daca centrul arcului se afla pe aceeasi verticala sau orizontala cu punctul de start, adresa I, respectiv J poate sa lipseasca din fraza. Observatia 3: Daca una din adresele X sau Y este omisa, se considera ca punctul final al arcului coincide cu cel de start. In acest caz, Pot fi luate in considerare doua situatii: A) centrul este impus prin adresele I si/sau J; se va genera un arc de 360o, adica un cerc intreg. B) raza este impusa prin adresa R; se va genera un arc de 0o, deci scula nu va executa nici o miscare.

Observatia 4: Daca in aceeasi fraza vor fi specificate atat adresele I si/sau J cat si R, va fi luata in considerare doar R, celelalte fiind ignorate. Observatia 5: Functiile de interpolare circulara pot fi invocate in program in cate doua moduri: G02 sau G2, respectiv G03 sau G3.

G04 - temporizare
Functia G04 provoaca o oprire, o intrerupere a rularii programului. Durata intreruperii este indicata de catre programator prin intermediul adreselor X sau P. Dupa cum se utilizeaza adresa X sau P, durata intreruperii este exprimata in secunde, respectiv in miimi de secunda. Functia poate fi folosita in formatul: G04 X. sau G04 P. durata temporizarii in 1/1000 s Exemple de utilizare a functiei G04: G04 X1.5 G04 P2500 Observatia 1: In temporizarea de tip P nu este permisa utilizarea punctului zecimal. Observatia 2: Functia G04 se utilizeaza la inceputul frazei. Observatia 3: Temporizarea se produce atunci cand avansul F, din fraza anterioara devine zero. Observatia 4: Valoarea maxima a temporizarii 999 sec. Observatia 5: G04 este activa doar in fraza curenta (este functie nemodala). produce o temporizare de 1,5 sec produce o temporizare de 2,5 sec durata temporizarii in secunde

Observatia 6: Functia de temporizare poate fi invocata in programe in doua moduri: G04 sau G4

G20 si G21 - setarea sistemului de unitati de masura


G20 selecteaza sistemul britanic de unitati de masura (inch), iar G21 pe cel international, sau metric (mm). Deplasarile minime care pot fi programate sunt 0,0001 inch,sau 0,001mm. De sistemul de unitati de masura selectat sunt afectate urmatoarele categorii: 1. Adresele geometrice X, Y si Z. 2. Deplasarile programate in coordonate relative. 3. Avansul programat cu adresa F. 4. Valorile corectiilor de scula. Observatia 1: In cadrul unui program nu se va comuta intre G20 si G21. Observatia 2: La comutarea de la un sistem de unitati la altul (bineinteles in programe diferite) trebuie refacute fisierele de corectii de scula. Observatia 3: Functiile G20 si G21 fac parte din acelasi grup si sunt modale.

G28 - revenire in punctul de referinta


Punctul de referinta (Home position, sau punctul de nul al masinii) este un punct fix al masinii unde poate fi deplasata automat scula. Pe echipamentele Denford nulul masinii este reperul fata de care sunt masurate deplasarile si este plasat la extremitatile curselor elementelor mobile. Altfel spus, nulul masinii este originea sistemului de coordonate al masinii. Functia G28 comanda deplasarea sculei in punctul de nul (referinta). Sintaxa functiei este: G90 G28 X. Y. Z. sau G91 G28 X. Y. Z.

unde X, Y si Z pot fi folosite pentru a indica un punct intermediar, prin care va trece scula, inainte de a ajunge in punctul de referinta.

Acest punct intermediar permite deplasarea sculei pe o cale impusa, pentru a evita coliziunea sculei cu piesa sau cu dispozitivul de fixare a piesei. Exemple de invocare a punctului intermediar: G90 G28 X60 Z60 sau G91 G28 X0 Z40

G40, G41, G42 - compensarea sculei


Setul de functii G40, G41 si G42 permite generarea foarte precisa a arcelor si unghiurilor utilizand compensarea sculei. Piesele complexe sunt generate aproape exclusiv, in cazul frezarilor de conturare, exploatand compensarile de scula. Raza sculei (corectia de raza) este masurata si apoi memorata in fisierul de corectii. Odata descris conturul de prelucrat, echipamentul de conducere numerica poate genera orice echidistanta la acesta (traseul pe care trebuie sa il parcurga centrul sculei) tinand seama de raza sculei, fara alte interventii speciale in program. Pentru a intelege mai bine compensarea sculei in cazul frezarii de conturare trebuie avute in vedere urmatoarele: 1. In mod implicit, traiectoria programata este parcursa de centrul frezei. 2. Cu datele preluate din desenul de executie se poate descrie in mod direct doar conturul piesei, nu si traiectoria sculei. 3. Profilul de prelucrat este independent de diametrul frezei. Tinand seama de cele de mai sus, se poate trage concluzia ca traiectoria centrului sculei, trebuie determinata luand in calcul datele profilului de prelucrat si raza frezei. Acest lucru poate fi efectuat prin prelucrarea externa a informatiilor, deci in afara masinii, sau intern: de catre controler sau de catre echipamentul de conducere numerica. Prima varianta este anevoioasa, sau impune utilizarea unui sistem CAM. A doua este cea mai convenabila, cu atat mai mult, cu cat limbajul conducerii

numerice dispune de mijloacele necesare efectuarii calculelor si gestionarii comenzilor pentru controlul deplasarii sculei in raport cu piesa. In contextul conducerii numerice vom intelege prin compensarea sculei, determinarea de catre echipamentul de conducere numerica a echidistantei la profilul de prelucrat, echidistanta pe care urmeaza sa se deplaseze centrul frezei in vederea prelucrarii profilului respectiv. Conturul programat, va fi in acest caz, chiar conturul de frezat. Prin corectie de scula vom intelege raza frezei. Aceasta valoare este cea luata in calcul pentru determinarea echidistantei; corectia de scula trebuie sa fi fost inregistrata inaintea rularii programului pentru fiecare scula implicata in prelucrare si salvata in fisierul de corectii (offset file).

G73 .. G89 - cicluri de gaurire


Un ciclu de gaurire simplifica programul de conducere numerica prin inlocuirea unei secvente de blocuri cu unul, sau cel mult doua blocuri.

In general, un ciclu de gaurire este alcatuit din sase operatii, conform Fig. 16: Operatia 1 Operatia 2 Operatia 3 Pozitionarea sculei deasupra gaurii pe X si Y Apropierea rapida a sculei de punctul in care incepe miscarea de prelucrare (nivelul R) Executarea gauririi (avans de lucru)

Operatia 4 Operatia 5 Operatia 6

Prelucrarea fundului gaurii Retragerea sculei pana la nivelul R Retragerea rapida a sculei pana in punctul initial

Pozitionarea sculei se face in planul XOY, iar prelucrarea efectiva a gaurii, dupa axa Z. Exista trei categorii de comenzi pentru descrierea unui ciclu de gaurire: 1. Comenzi pentru programare in coordonate absolute/relative (G90 / G91) 2. Comenzi pentru retragerea sculei G98 (retragerea sculei la nivelul initial) si G99 (retragere scula la nivelul R) 3. G73 .. G89 pentru indicarea tipului de ciclu vizat.

Sintaxa frazei care contine G73 este urmatoarea: G90 G98 sau sau G73 X. Y. Z. Q. F.; G91 G99

Burghiul se pozitioneaza deasupra primei gauri, la nivelul initial, apoi comanda G73 este citita de controler si incepe ciclul. Burghiul se apropie rapid pana in punctul R, de unde incepe sa se deplaseze cu avans de lucru pana cand va fi ajuns la adancimea Q fata de acest punct. Urmeaza o retragere pe o anumita distanta. Aceasta distanta, mica, nu poate fi controlata de programator, ea fiind o constanta a masinii. Urmeaza o noua faza de gaurire pe adancimea Q si o scurta retragere. Aceasta secventa se repeta pana la atingerea fundului gaurii (planul Z). Retragerea burghiului dupa prelucrarea gaurii se face pana in punctul initial daca a fost programata functia G98, sau pana in punctul R daca activ este G99. Se citeste un nou bloc si daca acesta contine adresele X si/sau Y se pozitioneaza burghiul in punctul indicat si se reia ciclul de gaurire rapida.

G74 - filetare
Sintaxa frazei care contine G74 este urmatoarea: G90 G98 sau sau G74 X. Y. Z. P. R. F.; G91 G99 Secventa de miscari este urmatoarea: Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial). Op. 2 Apropiere rapida pana in punctul R. Op. 3 Prelucrare pana la adancimea Z. Op. 4 Temporizare si schimbarea sensului de rotatie a brosei port-scula. Op. 5 Retragere cu avans de lucru pana in punctul R.

Op.6 Temporizare si revenirea la sensul normal de rotatie a brosei port-scula. Dupa cum in fraza care a declansat filetarea a fost programat G98 sau G99 se va face retragere rapida pana la nivelul initial sau scula va ramane in punctul R pana la urmatoarea miscare. Observatie: trebuie respectata relatia F=S*P unde F=avansul, S=turatia, P= pasul filetului.

G76 - alezare de finisare


Sintaxa frazei care contine G74 este urmatoarea: G90 G98 sau sau G76 X. Y. Z. R. P. Q. F.;

G91 G99 Secventa de miscari este urmatoarea: Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial). Op. 2 Apropiere rapida pana in punctul R. Op. 3 Prelucrare pana la adancimea Z. Op. 4 Temporizare, oprirea turatiei arborelui principal si retragerea sculei catre centrul gaurii cu distanta Q. Op. 5 Retragere cu avans de lucru pana la nivelul R. Op.6 Revenirea sculei in punctul R (deplasare pe distanta -Q). Miscarea urmatoare depinde de functia care a fost apelata in fraza alezare: G98 sau G99.

Observatie: Acest ciclu poate fi utilizat doar pe masinile la care este posibila orientarea brosei port-scula, adica oprirea ei precisa astfel incat varful sculei de alezat sa fie plasat pe o anumita generatoare a gaurii (planul median vertical al sculei trebuie sa fie paralel cu planul XOZ al masinii, pentru ca retragerea Q a sculei sa se efectueze intr-adevar catre centrul gaurii).

G80 - anularea ciclului de gaurire


Unele din adresele utilizate la programarea ciclurilor de gaurire sunt modale (Z, P, Q si R), astfel incat raman memorate si dupa efectuarea ciclului pentru care au fost programate. Ciclul trebuie anulat, astfel eliminandu-se automat din memorie valorile adreselor Z, P, Q si R, inainte de a programa un alt ciclu. Anularea unui ciclu se face cu functia G80. Aceasta trebuie plasata in fraza consecutiva programarii ciclului. Observatie: G80 este activat automat la: 1) pornirea masinii; 2) actionarea butonului Reset de pe panoul de control; 3) la apasarea butonului Oprire de urgenta.

G81 - gaurire
Sintaxa frazei pentru programarea ciclului de gaurire G81 este urmatoarea: G90 G98 sau sau G81 X. Y. Z. R. F.; G91 G99 Secventa de miscari este urmatoarea: Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial). Op. 2 Apropiere rapida pana in punctul R. Op. 3 Prelucrare pana la adancimea Z. Op. 4 Retragere rapida pana la nivelul initial (G98) sau pana in punctul R (G99).

G82 - gaurire cu temporizare


Sintaxa frazei pentru programarea ciclului de gaurire G81 este urmatoarea: G90 G98

sau sau G82 X. Y. Z. P. R. F.; G91 G99 Secventa de miscari este urmatoarea: Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial). Op. 2 Apropiere rapida pana in punctul R. Op. 3 Prelucrare pana la adancimea Z. Op. 4 Temporizare. Op. 5 Retragere rapida pana la nivelul initial (G98) sau pana in punctul R (G99).

G83 - gaurire adanca


Sintaxa frazei pentru programarea ciclului de gaurire adanca G83 este urmatoarea: G90 G98 sau sau G83 X. Y. Z. Q. R. F.; G91 G99 Secventa de miscari este urmatoarea: Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial). Op. 2 Apropiere rapida pana in punctul R. Op. 3 Prelucrare pana la adancimea Q. Op. 4 retragere rapida pana in punctul R. Apropiere rapida pana la 1 mm de fundul tronsonului de gaura prelucrat la operatia precedenta. Miscarile 3 si 4 sunt repetate pana la atingerea adancimii Z a gaurii. Op. 5 Retragere rapida pana la nivelul initial (G98) sau pana in punctul R (G99). Acest ciclu se deosebeste de gaurirea rapida doar prin faptul ca retragerile intermediare se fac pana in punctul R si nu doar pe o mica distanta.

G84 - filetare cu tarodul


Sintaxa frazei pentru programarea ciclului de filetare cu tarodul G84 este urmatoarea: G90 G98

sau sau G84 X. Y. Z. R. P. F.; G91 G99 Acest ciclu nu se deosebeste de cel de filetare cu cutitul, G74, decat prin ordinea adreselor in fraza: Z, P, R la G74 si Z, R, P la G84.

G85 - alezare
Sintaxa frazei pentru programarea ciclului de alezare G85 este urmatoarea: G90 G98 sau sau G85 X. Y. Z. R. F.; G91 G99 Secventa de miscari este urmatoarea: Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial). Op. 2 Apropiere rapida pana in punctul R. Op. 3 Prelucrare pana la adancimea Z. Op. 4 Retragere cu avans de lucru pana la nivelul initial (G98) sau pana in punctul R (G99). Fata de ciclul G76, alezare de finisare, exista o serie de diferente, dupa cum urmeaza: revenirea in planul initial sau cel de referinta nu se mai face cu retragerea sculei catre centrul gaurii si nu se mai opereaza temporizare la atingerea fundului gaurii. Aceasta implica omiterea din fraza cu G85 a parametrilor P si Q. In plus, deoarece scula se deplaseaza la revenire pe aceeasi traiectorie ca si in faza de prelucrare, ciclul G85 poate fi efectuat pe orice masina de frezat, fara restrictia impusa de oprirea precisa, ca in cazul alezarii de finisare.

G86 - alezare
Sintaxa frazei pentru programarea ciclului de alezare G86 este urmatoarea: G90 G98 sau sau G86 X. Y. Z. R. F.; G91 G99 Secventa de miscari este urmatoarea: Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial). Op. 2 Apropiere rapida pana in punctul R.

Op. 3 Prelucrare pana la adancimea Z. Op. 4 Retragere rapida pana la nivelul initial (G98) sau pana in punctul R (G99). Fata de ciclul G85, diferenta consta in faptul ca retragerea din gaura a sculei se face cu avans rapid

G87- alezare de jos in sus


Sintaxa frazei pentru programarea ciclului de alezare de jos in sus, G87, este urmatoarea: G90 G98 sau sau G87 X. Y. Z. P. Q. R. F.; G91 G99 Secventa de miscari este urmatoarea: Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial). Op. 2 Oprirea axului principal si orientarea sa. Deplasare in planul XOY catre centrul gaurii cu distanta Q. Op. 3 Apropiere rapida pana in punctul R. Op. 4 Pornirea rotatiei axului principal in sens orar, si efectuarea deplasarii -Q Op. 5 Prelucrare pana la nivelul Z (cu deplasare Z pozitiv) si temporizare. Op. 6 Oprirea axului principal si orientarea sa. Op. 7 Deplasare Q. Op. 8 Retragere rapida pana la nivelul initial. Op. 9 Deplasare -Q si pornirea rotatiei axului principal in sens orar.

G89 - gaurire
Sintaxa frazei pentru programarea ciclului de Gaurire, G89, este urmatoarea: G90 G98 sau sau G89 X. Y. Z. P. R. F.; G91 G99 Secventa de miscari este urmatoarea: Op.1 Pozitionare rapida in X, Y si Z (nivelul initial). Op. 2 Apropiere rapida pana in punctul R. Op. 3 Prelucrare pana la nivelul Zsi temporizare. Op. 4 Retragere rapida pana la nivelul initial (G98) sau la nivelul R (G99).

Exemplu de utilizare a ciclurilor de gaurire


Pentru prelucrarea gaurilor in reperul din Fig. 21 se utilizeaza secventa de program prezentata in continuare. N0040 M06 T01; Schimbarea sculei

N0050 G90 G00 X10 Y30 Z12 S1000 M03; Pozitionarea sculei la nivelul initial N0060 G99 G81 X10 Z30 -17 R2 F75; N0070 Y10; N0080 X30; N0090 G98 Z30; N0100 G99 X90; N0110 Y10; N0120 X110; N0130 G98 Y30; N0140 G91 G80 G28 X0 Y0 Z0 M05; N0150 M06 T02; Gaura 1, retragere la nivelul R Gaura 2 , retragere la nivelul R Gaura 3 , retragere la nivelul R Gaura 4 , retragere la nivelul initial Gaura 5 , retragere la nivelul R Gaura 6 , retragere la nivelul R Gaura 7 , retragere la nivelul R Gaura 8 , retragere la nivelul initial Masina acasa, oprirea axului principal Schimbarea sculei

N0160 G90 G00 X60 Y28 Z12 S 750 M03; Pozitionarea sculei la nivelul initial N170 G99 G83 Y28 Z-17 Q6 R2 F60; Gaura 9 , retragere la nivelul R

N180 G98 Y12; N190 G91 G80 G28 X0 Y0 Z0 M05; N0200 M30;

Gaura 10 , retragere la nivelul initial Masina acasa, oprirea axului principal Terminarea programului

G90 - programare in coordonate absolute


Functia G90 activeaza modul de lucru cu programarea punctelor in coordonate absolute (raportate la nulul piesei). Programarea in coordonate absolute este modul implicit de lucru; daca intr-un program nu este apelata nici una din functiile din grupul 3 (vezi tabelul 1), deci nu este precizat tipul de coordonate utilizat pentru programarea punctelor, se considera ca toate coordonatele utilizate sunt absolute (tinand seama de exceptiile prezentate deja, exemplu, adresele I si J). Observatie: G90 este activ in mod implicit la pornirea masinii, dupa resetarea de la panoul de control al masini si dupa oprirea masinii cu butonul oprire de urgenta.

G91- programare in coordonate relative


Functia G91 activeaza modul de lucru cu programarea punctelor in coordonate relative. Din momentul apelarii ei coordonatele utilizate pentru programarea punctelor sunt masurate fata de pozitia curenta a sculei. Functiile G90 si G91 apartin aceluiasi grup, deci nu pot coexista in aceeasi fraza.

G94 - avansul exprimat in mm/min


Cand este activ G94 avansul programat este exprimat in ul/min, unde ul este unitatea de masura pentru lungime: inch sau mm dupa cum este activ G20, respectiv G21.

G95 - avans exprimat in mm/rot


Cand este activ G95 avansul programat este exprimat in ul/rot, unde ul este unitatea de masura pentru lungime: inch sau mm dupa cum este activ G20, respectiv G21.

G98 - revenire la nivelul initial


Functia G98 este utilizata conjugat cu functiile pentru programarea ciclurilor de gaurire. Daca este activ G98, retragerea sculei dupa prelucrarea gaurii se face pana la nivelul initial (planul orizontal in care s-a facut pozitionarea sculei).

G99 - revenire la nivelul R


Functia G99 este utilizata conjugat cu functiile pentru programarea ciclurilor de gaurire. Daca este activ G99, retragerea sculei dupa prelucrarea gaurii se face pana la nivelul R (planul orizontal pana la care s-a efectuat apropierea rapida a sculei). Reamintim ca nivelul (cota Z) a planului respectiv se programeaza cu adresa R in cadrul ciclurilor de gaurire.

G170-G173 - comenzi pentru frezarea buzunarelor circulare si dreptunghiulare

Prin utilizarea functiilor G170 .. G173 se poate programa prelucrarea buzunarelor circulare sau dreptunghiulare (Fig. 22). Observatie: Trebuie acordata o atentie deosebita programarii ciclurilor pentru prelucrarea buzunarelor, deoarece fiecare ciclu poate fi descris in trei moduri. Diferentierea modurilor de descriere se face prin valorile care urmeaza adreselor P, I si J in cazul buzunarelor circulare (G170, G171) sau adreselor P, I si K in cazul buzunarelor dreptunghiulare (G172, G173). Desi rezultatul final (forma si dimensiunile buzunarului) este acelasi, de modul in care sunt utilizate adresele mai sus mentionate depinde traiectoria pe care o parcurge scula in timpul prelucrarii. In continuare se prezinta sase exemple de programe in care se utilizeaza functiile pentru prelucrarea buzunarelor interioare, cate trei pentru fiecare tip de buzunar. Pentru fiecare tip de buzunar sunt prezentate toate variantele de programare a ciclului de prelucrare.

G170 si G171 - prelucrarea unui buzunar circular - degrosare

Observatie: punctul de 0 absolut este memorat in fisierul de corectii Programul nr. 2 - Program de degrosare pentru prelucrarea unui buzunar circular folosind functiile G170 si G171 [BILLET X75 Y90 Z30; [EDDGEMOVE X - 37,5 Y- 45; [TOOLDEF T1 D6 Z0; O0005; N0040 G91 G21 G28 X0 Z0; N0050 M06 T01; N0060 G90 G00 X0 Y0 Z10 S3000 M03; Dimensiunile semifabricatului Pozitia punctului de zero relativ la coltul din stanga jos al semifabricatului Nr. sculei, diametrul si pozitia acesteia Nr. de program Coordonatele punctului de referinta Nr. sculei Coordonate absolute, deplasare rapida a sculei de 10 mm deasupra suprafetei de prelucrat, pornire turatie arbore

N0070 G01 Z0 F300; N0080 G170 R0 P0 Q3 X0 Y0 Z-6 I0 J0 K-24; N0090 G171 P75 S3000 R75 F250 B3500 J200; N0100 G00 Z25 M05; N0110 G91 G28 X0 Y0 Z0;

principal Aproprierea sculei de suprafata piesei si setarea avansului Ciclu de prelucrare a buzunarului circular Ciclu de prelucrare a buzunarului circular Deplasare rapida a sculei la 25 mm deasupra suprafetei prelucrate si oprirea turatiei Intoarcere la punctul de nul Resetare program

N0120 M30;

Explicarea pe larg a liniilor de program in care sunt implicate functiile G170 si G171 Pentru functia G170: N0080 G170 R0 P0 Q0 X0 Y0 Z6 I0 J0 K-24 R- defineste pozitia sculei pe axa Z la inceputul ciclului P- cand P este 0 ciclul este destinat degrosarii Q - defineste incrementarea pe Z in vederea prelucrarii buzunarului. In programul de mai sus patrunderea sculei in adancimea piesei se face in pasi de cate 3 mm. X - defineste coordonata in X a centrului buzunarului Y - defineste coordonata in Y a centrului buzunarului Z - defineste baza buzunarului (- 6 mm) fata de suprafata piesei.

I - defineste adaosul de prelucrare pe suprafata laterala (0 doar la degrosare) J - defineste adaosul de prelucrare la baza buzunarului (0 doar la degrosare) K - raza buzunarului (-24 deoarece prelucrarea se va face in sens trigonometric) Pentru functia G171: N0090 G171 P75 S300 R75 F250 B3500 J200 P -adancimea de aschiere, ca procentaj din diametrul sculei (75% din diametrul sculei) S - turatia la degrosare (S3000) 3000 rot/min R - avansul la degrosare de-a lungul axei Z (75 mm/min) F - avansul la degrosare in planul XY (250) (250 mm/min) B - turatia la finisare (3500 rot/min); neaplicabila in cazul degrosarii J - avansul la finisare (200 mm/rot); neaplicabila in cazul degrosarii La stabilirea corectiilor de scula trebuie specificata raza frezei cu care se va prelucra buzunarul. Sensul parcurgerii traseului de prelucrare este controlat de K. K<0 (K-24) sugereaza o parcurgere in sens trigonometric iar K>0 in sens orar; valoarea lui Q este totdeauna pozitiva (Q+3). Cand s-a incheiat prelucrarea, scula aschietoare se retrage 1 mm de-a lungul axei Z, se deplaseaza apoi rapid pana in centrul buzunarului iar apoi continua sa se retraga de-a lungul axei Z. Programul de mai sus este conceput pentru o prelucrare de degrosare in doua treceri.

G170 si G171 - prelucrarea unui buzunar circular - degrosare si finisare

Diferenta dintre programul anterior (0002) si acesta (0003) este aceea ca acest program lasa un adaos si pentru finisare pe peretii buzunarului si la baza acestuia. [BILLET X75 Y90 Z30; [EDDGEMOVE X - 37,5 Y- 45; [TOOLDEF T1 D6 Z0; O0003 N0040 G91 G21 G28 X0 Z0; N0050 M06 T01; N0060 G90 G00 X0 Y0 Z10 S3000 M03;

N0070 G01 Z0 F300; N0080 G170 R0 P0 Q3 X0 Y0 Z-6 I0 J0 K-24; N0090 G171 P75 S3000 R75 F250 B3500 J200; N0100 G00 Z25 M05; N0110 G91 G28 X0 Y0 Z0; N0120 M30; Explicarea pe larg a liniilor de program in care sunt implicate functiile G170 si G171 Pentru functia G170: N0080 G170 R0 P0 Q3 X0 Y0 Z-6 I0.5 J0.1 K-24 R- se defineste pozitia sculei pe axa Z la inceputul ciclului P- cand P este 0 ciclul este destinat degrosarii Q - defineste incrementarea pe Z in vederea prelucrarii buzunarului. In programul de mai sus incrementarea se face de doua ori, cu cate 3 mm de fiecare data, rezultand astfel adancimea buzunarului de 6 mm. X - defineste coordonata in X a centrului buzunarului Y - defineste coordonata in Y a centrului buzunarului Z - defineste baza buzunarului (- 6 mm) fata de suprafata piesei I - indica marimea adaosului de prelucrare lasat pe peretele buzunarului pentru finisare J - indica marimea adaosului de prelucrare lasat pe fundul buzunarului pentru finisare K - raza buzunarului (-24 deoarece prelucrarea se va face in sens trigonometric) Pentru functia G171: N0090 G171 P75 S300 R75 F250 B3500 J200 P -adancimea de aschiere, ca procentaj din diametrul sculei (75% din diametrul sculei) S - turatia la degrosare (S3000) 3000 rot / min R - avansul la degrosare de-a lungul axei Z (75 mm/min) F - avansul la degrosare in planul XY (250) (250 mm/min) B - turatia la finisare (3500 rot/min) J - avansul la finisare (200 mm/rot)

G170 si G171 - prelucrarea unui buzunar circular - finisare printr-o singura


trecere

Diferenta dintre programul anterior si cel prezent mai jos consta in aceea ca in acest caz scula aschietoare se deplaseaza pana la adancimea finala a buzunarului, realizand doar operatia de finisare. [BILLET X75 Y90 Z30; [EDDGEMOVE X - 37,5 Y- 45; [TOOLDEF T1 D6 Z0; O0004; N0040 G91 G21 G28 X0 Z0; N0050 M06 T01; N0060 G90 G00 X0 Y0 Z10 S3000 M03; N0070 G01 Z0 F300; N0080 G170 R0 P1 Q3 X0 Y0 Z-6 I0.5 J0.1 K-24; N0090 G171 P75 S3000 R75 F250 B3500 J200 ; N0100 G00 Z25 M05; N0110 G91 G28 X0 Y0 Z0; N0120 M30; Explicarea pe larg a liniilor de program in care sunt implicate functiile G170 si G171 Pentru functia G170: N0040 G170 R0 P1 Q3 X0 Y0 Z6 I0.5 J0.1 K-24 R- se defineste pozitia sculei pe axa Z la inceputul ciclului P- cand P=1 este programat un ciclu exclusiv de finisare Q - este ignorat daca P=1 X - defineste coordonata in X a centrului buzunarului Y - defineste coordonata in Y a centrului buzunarului

Z - defineste baza buzunarului (- 6 mm) fata de suprafata piesei. I - este ignorat daca P=0 J - este ignorat daca P=0 K - raza buzunarului (-24 deoarece prelucrarea se va face in sens trigonometric) Pentru functia 171: N0040 G171 P75 S300 R75 F250 B3500 J200 P - adancimea de aschiere, ca procentaj din diametrul sculei (75% din diametrul sculei) S - turatia la degrosare (S3000). Trebuie introdusa o valoare pentru S, insa aceasta va fi ignorata in cazul unei prelucrari exclusiv de finisare R - avansul la degrosare de-a lungul axei Z (75). Trebuie introdusa o valoare, insa aceasta va fi ignorata in cazul unei prelucrari exclusiv de finisare F - avansul la degrosare in planul XY (250). Trebuie introdusa o valoare, insa aceasta va fi ignorata in cazul unei prelucrari exclusiv de finisare B - turatia la operatia de finisare (3500 rot/min) J - avansul operatia de finisare (200 mm/rot) Observatie: desi o serie de adrese sunt ignorate in timpul rularii programului, acestea trebuie sa existe (inclusiv valoarea lor numerica) pentru ca fraza sa fie interpretata corect si in acest mod evitate eventualele erori.

G172 si G173 - prelucrarea unui buzunar dreptunghiular - degrosare

Observatie: punctul de 0 absolut este memorat in fisierul de corectii Programul nr. 5. Program pentru degrosarea unui buzunar dreptunghiular [BILLET X75 Y90 Z30; [EDDGEMOVE X - 37.5 Y- 45; [TOOLDEF T1 D6 Z0; 00005; N0040 G91 G21 G28 X0 Z0; N0050 M06 T01; N0060 G00 X0 Y0 Z0 S3000 M03; N0070 G01 Z0 F300; N0080 G172 I-50 J-50 K0 P0 Q3 R0 X -25 Z-6; N0090 G173 I0 K0 P75 T1 S300 R75 F250 B3500 J200 Z5; N0100 G00 Z25 M05; N0110 G91 G28 X0 Y0 Z0; N0120 M30; Dimensiunile semifabricatului Pozitia punctului de 0 relativ la coltul din stanga - jos a semifabricatului Nr. sculei, diametrul si pozitia acesteia Nr. de program Coordonatele punctului de referinta Nr. sculei Coordonate absolute, deplasare rapida a sculei la 10 mm deasupra suprafetei de prelucrat, pornire turatie arbore principal Deplasarea sculei pana la suprafata de prelucrat, setarea avansului Ciclu de prelucrare a buzunarului dreptunghiular Ciclu de prelucrare a buzunarului dreptunghiular Deplasare rapida a sculei la 25 m deasupra suprafetei prelucrate si oprirea turatiei Intoarcere la punctul de nul Resetare program

Explicarea in amanunt a liniilor de program in care sunt implicate functiile G172 si G173 Pentru functia G172: N0080 G172 I-50 J-50 K0 P0 Q3 R0 X-25 Y-25 Z-6;

I - lungimea de-a lungul axei X a buzunarului de prelucrat (-50); J - lungimea de-a lungul axei Y a buzunarului de prelucrat (-50); K - raza la colturile dreptunghiului (inactiva la acest software); P - stabileste tipul prelucrarii 0 = degrosare Q - stabileste incrementarea pe Z in vederea prelucrarii buzunarului. In programul de mai sus, incrementarea pe Z se face de doua ori cu cate 3 mm de fiecare data, rezultand astfel adancimea de 6 mm a buzunarului; R - punctul (planul) "R" fata de Z absolut X - defineste coltul "X" al buzunarului in coordonate absolute fata de nulul piesei Y - defineste coltul "Y" al buzunarului in coordonate absolute fata de nulul piesei Z - defineste cota Z a fundului buzunarului (-6 fata de suprafata piesei, deci adancimea de 6 mm a buzunarului) Pentru functia G173 : N0090 G173 I0 K0 P75 T1 S300 R75 F250 B3500 J200 Z5 I -adaosul de finisare pe peretii buzunarului (in acest caz este 0, nefiind implicata si o finisare); K - adaosul de finisare la baza buzunarului (in acest caz este 0); P -adancimea de aschiere ca procentaj din diametrul sculei (75% din diametrul sculei); T - codificarea sculei destinate realizarii buzunarului (scula nr. 1); S - turatia arborelui principal la degrosare (3000 rot/min); R- avansul la degrosare de-a lungul axei Z (75 mm/min); F - avansul la degrosare in planul XY (250 mm/min); B - turatia arborelui principal la finisare (3500 rot/min), nu e utilizata in acest caz; J - avansul la finisare (200 mm/min), nu este utilizat in acest caz; Z -planul de retragere a sculei dupa prelucrare (5 mm deasupra planului "R"); Programul de mai sus este realizat pentru degrosare din doua treceri. Observatii pentru functia G172: Semnul lui I si J impun sensul de parcurgere al traseului frezei ('+' pentru parcurgerea in sens orar si '-' pentru parcurgerea in sens trigonometric);

K - trebuie programat la valoarea 0 deoarece la sotfware-ul curent (DENFORD) raza colturilor este raza sculei aschietoare (frezei); X si Y - coordonate relative fata de punctul de zero (nulul) al piesei (fig. 24), in exemplu, centrul buzunarului. Distanta de la punctul de nul pana la coltul din stanga jos al buzunarului este X-25 Y-25. Observatii pentru functia GI173: daca I si K sunt setate la valoarea 0, programul va realiza doar ciclurile de degrosare (in exemplu 2 cicluri), la fel ca si in cazul prelucrarii buzunarelor circulare; T - numarul sculei (T1) trebuie programat.

G172 si G173 - prelucrarea unui buzunar dreptunghiular - degrosare si


finisare
Programul 006 [BILLET X75 Y90 Z30; [EDGEMOVE X-37.5 Y-45; [TOOLDEF T1 D6 Z0; 00006; N0040 G91 G21 G28 X0 Y0 Z0; N0050 M06 T01; N0060 G90 G00 X0 Z10 S3000 03; N0070 G01 Z0 F300; N0080 G172 1-50 J-50 K0 P0 Q3 R0 X-25 Z-25 Z-6; N0090 G173 I0.5 K0.1 P75 T1 S3000 R75 F250 B3500 J200 Z5; N0100 G00 Z25 0M5; N0110 G91 G28 X0 Y0 Z0; N0120 M30; Explicarea in amanunt a liniilor de program in care sunt implicate functiile G172 si G173 Pentru functia G172: N0080 G172 I-50 J-50 K0 P0 Q3 R0 X-25 Z-6

I - lungimea de-a lungul axei X a buzunarului de prelucrat (-50); J - lungimea de-a lungul axei Y a buzunarului de prelucrat (-50); K - raza de curbura de la colturile dreptunghiului (inactiva la acest software); P - stabileste tipul prelucrarii 0 = degrosare Q - stabileste incrementarea pe Z in vederea prelucrarii buzunarului. In programul de mai sus, incrementarea pe Z se face cu cate 3 mm, rezultand astfel adancimea de 6 mm a buzunarului; R - punctul (planul) "R" fata de Z absolut X - defineste coltul "X" al buzunarului in coordonate absolute fata de nulul piesei Y - defineste coltul "Y" al buzunarului in coordonate absolute fata de nulul piesei Z - defineste cota Z a fundului buzunarului (-6 fata de suprafata piesei, deci adancimea de 6 mm a buzunarului) Pentru functia G173 : N0090 G173 I0.5 K0.1 P75 T1 S300 R75 F250 B3500 J200 Z5 I - adaosul de finisare pe peretii buzunarului (0,5 mm); K - adaosul de finisare la fundul buzunarului (0,1 mm) P - adancimea de aschiere ca procentaj din diametrul sculei (75% din diametrul sculei); T - codificarea sculei destinate realizarii buzunarului (scula nr. 1); S - turatia arborelui principal la degrosare (3000 rot/min); R- avansul la degrosare de-a lungul axei z (75 mm/min); F - avansul la degrosare in planul XY (250 mm/min); B - turatia arborelui principal la finisare (3500 rot/min); J - avansul la finisare (200 mm/min); Z -planul de retragere a sculei dupa prelucrare (5 mm deasupra planului "R"); Observatie: cand I si K sunt urmate de valori nenule programul va realiza ciclul de finisare dupa incheierea completa a ciclurilor de degrosare.

G172 si G173 - preluarea unui buzunar dreptunghiular - finisare printr-o singura trecere
Programul 007

[BILLET X75 Y90 Z30; [EDGEMOVE X-37.5 Y-45; [TOOLDEF T1 D6 Z0; 00007; N0010 G91 G21 G28 X0 Y0 Z0; N00220 M06 T01; N0043 G90 G00 X0 Y0 Z10 S3000 M03; N0040 G01 Z0 F300; M0050 G172 I-50 K0 P1 Q3 R0 X-25 Y-25 Z-6; N0060 G173 IO.5 K0.1 P75 T1 S3000 R75 F250 B3500 J200 Z5; N0070 G00 Z25 M05; N0080 G91 G28 X0 Y0 Z0; N0090 M30; Explicarea in amanunt a liniilor de program in care sunt implicate functiile G172 si G173 Pentru functia G172: N0040 G172 I-50 J-50 K0 P1 Q3 R0 X-25 Y-25 Z-6; I - lungimea de-a lungul axei X a buzunarului de prelucrat (-50); J - lungimea de-a lungul axei Y a buzunarului de prelucrat (-50); K - raza de curbura de la colturile dreptunghiului (inactiva la acest software); P -stabileste tipul prelucrarii: finisare dintr-o singura trecere (P1); Q - defineste incrementarea pe Z in vederea prelucrarii buzunarului. In acest caz este ignorat deoarece avem doar un singur ciclu de finisare. R - punctul (planul) "R" fata de Z absolut X - defineste coltul "X" al buzunarului in coordonate absolute fata de nulul piesei Y - defineste coltul "Y" al buzunarului in coordonate absolute fata de nulul piesei Z - defineste cota Z a fundului buzunarului (-6 fata de suprafata piesei, deci adancimea de 6 mm a buzunarului)

Pentru functia G173 : N0040 G173 I0.5 K0.1 P75 T1 S3000 R75 F250 B3500 J200 Z5 I - adaosul de prelucrare la finisare pentru suprafata laterala - se ignora pentru finisare; K - adaosul de prelucrare pentru baza buzunarului - se ignora pentru finisare P -adancimea de aschiere ca procentaj din diametrul sculei (75% din diametrul sculei); T - codificarea sculei destinate realizarii buzunarului (scula nr. 1); S - turatia arborelui principal la degrosare. Se va introduce o valoare care va fi ignorata in acest caz. (un ciclu de finisare); R- avansul de-a lungul axei Z la degrosare. Se va introduce o valoare care va fi ignorata in acest caz. (un ciclu de finisare); F - avansul la degrosare in planul XY la degrosare. Se va introduce o valoare care va fi ignorata in acest caz. (un ciclu de finisare); B - turatia arborelui principal la finisare (3500 rot/min); J - avansul la finisare (200 mm/min); Z -planul de retragere a sculei dupa prelucrare (5 mm deasupra planului "R"); Observatie: Toate datele specifice degrosarii vor fi ignorate de program in timpul rularii. Este insa necesara introducerea unor valori si pentru aceste date deoarece, in caz contrar, la compilarea secventiala a programului s-ar semnala erori.