GENERARE DE SOFT

FRACTALI
Student:
Daniela Bancioiu
Capitolul 1
Not iuni teoretice
Utilizarea calculatorului in procesul de invatamant devine o necesitate in condit iile
dezvolt arii accelerate a tehnologiei informat iei. Pentru noile generatii de elevi si studenti,
deja obisnuiti cu avalansa de informatii multimedia, conceptul de asistare a procesului de
invatamant cu calculatorul este o cerinta intrinseca.
Calculatorul este perceput pe rand, ca o jucarie, o unealta, o resursa de informatii. A
intrat deja in obisnuinta zilnica utilizarea calculatorului, pentru comunicare, informare,
instruire.
Conceptul de asistare a procesului de invatamant cu calculatorul include:
predarea unor lectii de comunicare de cunostinte;
aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunostinte;
vericarea automata a unei lectii sau a unui grup de lectii.
Numit a de unii ca inovatia tehnologica cea mai important a a pedagogiei moderne,
instruirea asistat a de calculator (IAC) contribuie la ecienta instruirii, este un rezultat al
introducerii treptate a informat izarii in invatamant.
Interact iunea elev-calculator permite diversicarea strategiei didactice, facilitand ac-
cesul elevului la informat ii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate
in modalitati diferite de vizualizare. De fapt, nu calculatorul in sine ca obiect zic, in-
globand chiar conguratie multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea
programelor create si vehiculate corespunzator, a produselor informatice, integrate dupa
criterii de ecienta metodica in activitatile de instruire.
Modernizarea pedagogica implica deci, existenta echipamentelor hardware (calcula-
tor), a software-lui (programelor) si a capacit at ii de adaptare a lor, de receptare si valo-
ricare in mediul instructional.
1.1 Tehnologia in procesul de invat amant
Pe langa hardware si software, tehnologia inseamna si alte resurse de informare, ina-
fara de profesor ca furnizor de cunostiinte. Comunicarea cu specialisti, acces la biblioteci
virtuale, articole stiintice sunt posibilitati ce se ofera celui ce vrea sa se informeze, prin
utilizarea facilitatilor oferite de legatura la reteaua globala, INTERNET si a aplicatiilor
specice acesteia.
2
1.2 Elevii in centrul propriei lor invatari si tehnologii
Scoala trebuie sa tina pasul cu tehnologia, sa inteleaga si sa anticipeze impactul asu-
pra modului de invatare. Calculatoarele au fost incorporate in programele educationale
oferindu-le celor ce se instruiesc o libertate si exibilitate mai mare dar si individualitate
in clasa. Folosirea Internetului de catre elevi a fost o idee care a prins repede. Anita-
tea naturala dintre elevi/studenti si Internet a dat nastere mai multor proiecte orientate
inspre elevi, initiate de elevi, conduse de elevi. Invatarea care pune accentul pe partici-
parea elevilor reprezinta un tip de instruire care ii da elevului un rol activ in procesul de
invatare. Elevii, participanti activi, isi imprima ritmul propriu si propriile strategii. Mo-
dalitatea de invatare este individualizata nu standardizata. Invatarea care il situeaza pe
elev in rol central, asociaza invatarea focalizata pe particularitatile ecarui individ (ere-
ditate, experienta, perspective, pregatire, talente, capacitati si nevoi) cu focalizarea pe
predare, impartasire a cunostintelor respective (cea mai buna informatie ce se furnizeaza,
stimularea motivatiei, invatarii si acumularii de cunostinte de catre toti elevii).
1.3 Consecinte pedagogice ale IAC
Acomodarea inca din scoala cu tehnica de calcul inuenteaza formarea intelectuala
a elevilor, prin:
Stimularea interesului fata de nou. Legea de baza ce guverneaza educatia asistata de
calculator o reprezinta implicarea interactiva a elevului in actiunea de prezentare de
cunostinte, captaindu-i atentia subiectului si eliminand riscul plictiselii sau rutinei.
Stimularea imaginatiei. De la jocurile pe calculator care dezvolta abilitati de utili-
zare, imaginatie si viteza de reactie intr-o prezentare graca atractiva, maturizandu-
se elevul, studentul incepe sa foloseasca calculatorul sa creeze propriile produse soft.
Dezvoltarea unei gandiri logice. Descompunerea unei teme in etape de elaborare or-
ganizate secvential, organizarea logica a rationamentului reprezinta demersuri cog-
nitive ce aduc castig in profunzimea si rapiditatea judecarii unei probleme.
Simularea pe ecran a unor fenomene si procese, altfel costisitor de reprodus in la-
borator, ajuta la intelegerea acestora.
Optimizarea randamentului predarii prin exemplicari multiple.
Formarea intelectuala a tinerei generatii prin autoeducatie.Cerinte pentru realizarea
IAC:dotarea cu echipament,profesorul trebuie sa aiba si cunostinte de informatica.
Elevul invata in ritm propriu, fara emotii si stres care sa-i modice comportamentul.
Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor obtinute.
1.4 Notiuni, concepte utilizate in IAC
Sistemul IAC (Instruire Asistata de Calculator) este un mediu integrat hardware-
software destinat interactiunii dintre posesorii unui sistem de cunostinte si destinatarii
acestuia, in vederea asimilarii active de informatie insotita de achizitionarea de noi ope-
ratii si deprinderi.
3
Softul educational(SE) este un produs program special proiectat pentru a utilizat in
procesul de invatare.
Courseware este un pachet care cuprinde un soft educational, documentatia necesara
(indicatii metodice si descrierea tipului de hard pe care poate implementat) si eventual
alte resurse materiale (se de lucru, exercitii propuse, etc).
Trasaturile generale ale softului educational:
este conceput pentru a invata
trebuie sa asigure interactiunea exibila elev-computer sau computer-profesor
se adapteaza in functie de caracteristicile individuale ale utilizatorului.
Clasicarea softului educational dupa functia pedagogica specica in cadrul unui pro-
ces de instruire:
Prezentarea interactiva de noi cunostinte (Computer Based Learning) presupune
utilizarea nemijlocita a calculatorului in procesul predarii si a lectiilor de laborator.
Materialul de invatat se prezinta pe baza unui anumit tip de interactiune. Dupa
cum aceasta interactiune este condusa de calculator sau de elev, vorbim de un dialog
tutorial sau de o investigare (interogare, cautare). Tutorul:preia una din functiile
profesorului si poate proiectat astfel:precizeaza una sau mai multe secvente de in-
formatii; solicita elevului sa raspunda la o intrbare, sa rezolve un exercitiu; prezinta
aprecierea raspunsului si trece la o alta secventa in functie de raspunsul elevului.
Materialul poate impartit pe capitole care sa nu solicite o concentrare mai mare
de 10-15 minute. Prin diverse meniuri se pot furniza informatii adiacente. Softul
de investigare reprezinta o forma evoluata de interactiune instructionala, in care
elevului nu i se ofera informatiile ca atare ci un mediu prin care elevul sa poata ex-
trage informatiile care il intereseaza pentru rezolvarea unei anumite sarcini. Drumul
parcurs este determinat si de gradul de initiere al celui care invata.
Exersarea asistata de calculator (Computer Assisted Training) cand subiectului i
se pun la dispozitie programe specializate care-l ajuta sa xeze cunostintele si sa
capete deprinderi specice prin seturi de sarcini repetitive, urmate de aprecierea
raspunsului elevului. Exercitiile pot - propuse intr-o ordine prestabilita sau in
mod aleator sau pot generate in timpul sesiunii de lucru.
Vericarea asistata de calculator (Computer Assisted Testing) presupune existenta
unor programe capabile sa testeze nivelul de insusire a cunostintelor prin evaluarea
raspunsurilor. O interfata graca prietenoasa va asa mesaje corespunzatoare in-
terpretarii raspunsului. Programele de testare pot incluse in lectia curenta sau in
lectii recapitulative. Modul de construire a unui test depinde de numarul de ches-
tiuni de test (care se stabilesc in functie de timpul de administrare si de nivelul de
scolarizare) si de numarul de concepte, procedee a caror insusire va vericata.
Simulare. Un soft de simulare permite realizarea controlata a unui fenomen sau sis-
tem real prin intermediul unui model care are un comportament analog. Astfel de
programe ofera posibilitatea observarii modelului in care se schimba comportamen-
tul sistemului in functie de modicarile operate (schimbarea parametrilor, conditi-
ilor) ceeea ce faciliteaza intelegerea fenomenului si nu implica riscurile si cheltuiala
fenomenuli real.
4
Trebuie retinut faptul ca prin raspandirea si diversicarea IAC rolul dascalului va
suferi modicari. Profesorul se va degreva treptat de activitatea de rutina, dar sarcinile
lui se amplica prin faptul ca va trebui sa realizeze programe sau sa elaboreze proiecte
de programe si sa le adapteze la cerintele procesului educativ. Procesul educational se va
descentraliza, transformandu-se dintr-un sistem centrat pe profesor, intr-unul centrat pe
subiecti. Dar, oricat de complete ar programele, profesorul ramane masina perfecta de
invatat.
5
Capitolul 2
Exemple si contraexemple.
Integrabilitate
2.1 Integrala Riemann pe R
Fie a, b R cu a < b si f : [a, b] R. O diviziune a intervalului [a, b], notat a ,
este o mult me nit a de puncte = {a = x
0
< x
1
< ... < x
i1
< x
i
< ... < x
n
= b}
unde x
i
[a, b] se numesc punctele diviziunii si [x
i1
, x
i
] [a, b], i = 1, n se nu-
mesc intervalele part iale ale lui . Avem lungimea l([x
i1
, x
i
]) = x
i
x
i1
not
= x
i
> 0
si notam prin ||||
not
= () = max{x
i
x
i1
|i = 1, n} norma diviziziunii , evident
x
i
||||, i = 1, n. Diviunea este echidistant a dac a: x
i
x
i1
=
ba
n
, i = 1, n si
atunci x
i
= a +
i
n
(b a). Se va nota prin D([a, b]) sau D mult imea tuturor diviz arilor lui
[a, b].
Denit ie 2.1.1 Fie f : [a, b] R, D([a, b]) o diviziune a lui [a, b] si

= {
i
|
[x
i1
, x
i
]} un sistem de puncte intermediare. Numarul
n

i=1
f(
i
)(x
i
x
i1
)
not
=

(f,

)
se numeste suma integrala Riemann asociata funct iei f, diviziunii si sistemului de
puncte

.
Denit ie 2.1.2 Funct ia f : [a, b] R, este integrabila Riemann pe [a, b] daca exista
I R cu propietatea ca oricare ar > 0, exista

> 0 astfel ncat oricare ar

D[a, b] cu |||| < , avem |

(f,

) I
R
| < pentru orice sistem de puncte
intermediare

asociat lui .
Num arul real I se numeste integrala Riemann sau integrala denit a din f pe [a, b],
notat a :
I =
_
b
a
f(x)dx sau I =
_
b
a
fdx sau I =
_
b
a
f sau I =
_
[a,b]
f.
Denit ie 2.1.3 Fie f : [a, b] R o funct ie marginita si = {a = x
0
< x
1
< ... < x
n
=
b} o diviziune a lui [a, b]. Numarul inf f([x
i1
, x
i
]) (respectiv sup f([x
i1
, x
i
])) se noteaza
cu m
i
(f) (respectiv M
i
(f)) i = 1, n. Numarul s
f
() :=
n

i=1
m
i
(x
i
x
i1
) (respectiv
6
S
f
() :=
n

i=1
M
i
(x
i
x
i1
)) se numeste suma Darboux inferioara (respectiv superioara)
asociata funct iei f si diviziunii . Numarul sup
I
s
f
() (respectiv inf
I
S
f
()), unde I :=
I
[a,b]
, se numeste integrala Darboux inferioara (respectiv superioara) a funct iei f si se
noteaza cu
_
b
a
f(x)dx (respectiv
_
b
a
f(x)dx). Funct ia f se numeste integrabila Darboux
daca
_
b
a
f(x)dx =
_
b
a
f(x)dx, numarul astfel obt inut se numeste integrala Darboux a
funct iei f pe [a, b].
Vom prezenta mai jos cateva criterii de integrabilitate.
Teorema 2.1.1 (Criteriul lui Darboux.) O funct ie marginita f : [a, b] R este
integrabila pe [a, b] daca si numai daca pentru orice numar > 0, exista un numar
() > 0, astfel ncat oricare ar diviziunea a intervalului [a, b] cu |||| < () sa
avem
S

(f) s

(f) < .
Teorema 2.1.2 (Caracterizarea integrabilitat ii pe R.) Fie f : [a, b] R (a, b
R, a < b). Funct ia f este integrabila Riemann daca si numai daca, exista I R cu
propietatea ca oricare ar (
n
)
n1
D[a, b] un sir de diviziuni cu sirul normelor
n
0
si oricare ar

n
sirul sumelor integrale Riemann (f,

n
) este convergent n R cu
limita I R.
Teorema 2.1.3 (Criteriul lui Lebesque.) Fie f : [a, b] R o funct ie. Atunci f
este integrabila daca si numai daca f este marginita si continua pe [a, b] cu except ia unei
mult imi neglijabile i.e. f este continua aproape peste tot.
Teorema 2.1.4 Daca f : [a, b] R este o funct ie integrabila Riemann, atunci f este
marginita pe [a, b].
Exemplu 2.1.1 Funct ii integrabile cu
f
g
neintegrabil.
Fie f, g : [0, 1] R denite astfel f(x) = 1, g(x) = x, oricare ar x [0, 1] si g(0) = 1.
Evident f si g sunt integrabile si
f
g
nu este integrabil a deoarece
f
g
nu este marginit a.
Exemplu 2.1.2 Funct ie marginita care nu este integrabila.
Fie f : [0, 1] R, f(x) =
_
1, x [0, 1] Q
0, x [0, 1] (R \ Q)
Vom arata c a aceast a funct ie nu este integrabil a pe [0, 1].
Fie
n
=
_
0,
1
n
,
2
n
, ...,
n1
n
, 1
_
o diviziune a intervalului [0, 1] cu |||| =
1
n
n
0.
Alegem doua sisteme de puncte intermediare astfel:
= (
1
,
2
, ...,
n
),
i

_
i 1
n
,
i
n
_
Q, f(
i
) = 1, i = 1, n.

= (

1
,

2
, ...,

n
),

i

_
i 1
n
,
i
n
_
(Q\ R), f(

i
) = 0, i = 1, n.
7
Ar atam c a urm atoarele siruri de sume Riemann au limite diferite:
(f,
i
) =
n

i=1
f(
i
)(x
i
x
i1
) =
1
n
_
_
1 + 1 + ... + 1
. .
de n ori
_
_
= 1
n
1
(f,

i
) =
n

i=1
f(

i
)(x
i
x
i1
) =
1
n
_
_
0 + 0 + ... + 0
. .
de n ori
_
_
= 0
n
0
Cum 1 = 0 rezult a c a f nu este integrabil a pe [0, 1].
Exemplu 2.1.3 Funct ie integrabila Riemann care nu este o derivata.
Funct ia f(x) = signx nu este o derivat a, deoarece are originea ca punct de discontinuitate
de spet a nt ai. Se verica usor ca
_
1
1
f =
_
1
1
f = 0, deci f este integrabil a Riemann.
Exemplu 2.1.4 Funct ie derivata care nu este integrabila Riemann.
Funct ia
f(x) =
_
2x sin
1
x
2

2
x
cos
1
x
2
, 0 < x 1
0, x = 0
este derivata funct iei
F(x) =
_
x
2
sin
1
x
2
, 0 < x 1
0, x = 0
dar nu este integrabila, deoarece este nemarginit a n origine, daca se ia x
n
=
1

2n
avem
f(x) .
Exemplu 2.1.5 Funct ie integrabila care nu admite primitive.
Funct ia
g : [0, 1] R, g(x) =
_
1, x [0, 1)
0, x = 1
este integrabil a pe [0, 1], pentru a ar ata acest lucru lu am funct ia f : [0, 1] R, f(x) =
1, x [0, 1]. Funct ia f este integrabil a pe [0, 1] ind funct ie constanta si
_
1
0
f(x)dx =
_
1
0
1dx = 1(1 0) = 1.
Se observ a ca funct ia g se obt ine din f modicand valoarea acesteia n punctul x = 1.
Prin urmare, g este integrabil a pe [0, 1] si
_
1
0
g(x)dx =
_
1
0
f(x)dx = 1.
Dar aceasta funct ie nu poseda primitive deoarece g([0, 1]) = {0, 1} -nu este interval.
Exemplu 2.1.6 Funct ie neintegrabila care admite primitive.
8
Fie funct ia
f : [1, 1] R, f(x) =
_
2x sin
1
x
2

2
x
cos
1
x
2
, x [1, 1]\{0}
0, x = 0
Se constat a c a funct ia f este nem arginit a. Astfel, luand sirul (x
n
), x
n
=
1

2n +
n
0,
sirul valorilor funct iei (f(x
n
)),
f(x
n
) =
2

2n +
sin 2

2n + cos are limita egal a cu +.

In consecint a, funct ia f nu este integrabila pe intervalul [1, 1].

Totodata, se observa ca funct ia
F : [1, 1] R, F(x) =
_
x
2
sin
1
x
2
, x [1, 1]\{0}
0, x = 0
este funct ie derivabil a pe [1, 1] si F

(x) = f(x), x [1, 1]. Asadar, funct ia f admite

primitive pe intervalui [1, 1], dar nu este integrabil a pe acest interval.
Exemplu 2.1.7 Funct ie integrabila care nu are proprietatea lui Darboux.
Fie f : [0, 1] R o funct ie denit a prin f(x) = 1, x [0, 1] si f(0) = 1, f marginita
pe [0, 1], continu a pe (0, 1] si discontinu a n 0, deci f este integrabila. Evident f nu are
proprietatea lui Darboux, deoarece
1
2
[f(0), f(1)] si f(x) =
displaystyle
1
2
oricare ar x [0, 1].
Exemplu 2.1.8 Funct ie derivabila a carei derivata nu este integrabila.
Fie F : [0, 1] R o funct ie denita prin F(x) = x
2
sin
1
x
2
, x [0, 1] si F(0) = 0, atunci F
este derivabil a iar derivara sa F

este neintegrabil a.
Exemplu 2.1.9 Funct ie care nu este integrabila pe nici un interval [a, b] R.
Fie f : R R funct ia lui Dirichlet, f nu este integrabil a pe nici un interval [a, b] R cu
a < b.
Utiliz and teorema lui Darboux. Fie = {a = x
1
< ... < x
n
} I xat. Evident avem
m
i
= inf f([x
i1
, x
i
]) = 0 si M
i
= sup f([x
i1,x
i
]) = 1, 1 = 1, n, deci
s
f
() =
n

i=1
m
i
(x
i
x
i1
) = 0 si S
f
() =
n

i=1
M
i
(x
i
x
i1
) = b a.
Atunci
_
b
a
f = 0 si
_
b
a
f = b a, deci f nu este integrabila.
Exemplu 2.1.10 Func

tie integrabila pe orice interval [a, b] si care nu admite primiteve.

9
Fie f : R R funct ia lui Riemann, atunci f este local integrabil a dar nu admite primitive.
Avem 0 f 1, deci f este m arginit a, f este continua pe R\Q

, deci f este continua

aproape peste tot si deci f este local integrabil a.
Presupunem ca f admite primitive, deci f are propietatea Darboux, cum evident f(R) Q,
ar rezulta c a f este constant a, absurd. Deci f nu admite primitive.
Exemplu 2.1.11 Funct ie integrabila ce are mult imea discontinuitat iilor neglijabila.
Fie A [0, 1] mult imea triadic a a lui Cantor si f : [0, 1] R funct ia caracteristic a
mult imii A. Atunci:
A este compact a, neglijabila si nenum arabil a;
f este integrabila si are mult imea discontinuit at iilor nenum arabila.
Mult imea A se deneste astfel.

Imp art im intervalul [0, 1] n trei intervale:
_
0,
1
3
_
,
_
1
3
,
2
3
_
,
_
2
3
, 1
_
;
intervalul deschis
_
1
3
,
2
3
_
l not am cu G
1
1
.

Imp art im apoi ecare din intervalele
_
0,
1
3
_
si
_
2
3
, 1
_
n c ate trei intervale:
_
0,
1
9
_
,
_
1
9
,
2
9
_
,
_
2
9
,
2
3
_
si respectiv
_
2
3
,
7
9
_
,
_
7
9
,
8
9
_
,
_
8
9
, 1
_
;
intervalele deschise
_
1
9
,
2
9
_
,
_
7
9
,
8
9
_
le notam cu G
2
1
, G
2
2
.
Continuand acest procedeu indenit. Atunci:
A := [0, 1]\(G
1
1
(G
2
1
G
2
2
) (G
3
1
G
3
2
G
3
3
G
3
4
) ...)
Mult imile G
j
i
ind deschise si [0, 1] nchis a, rezult a Anchisa, deci a compact a. Cum avem
|G
1
1
| + (|G
2
1
| + |G
2
2
|) + ... =

n1
2
n1
3
n
= 1 rezult a imediat A de m asura Jordan nul a, deci
neglijabil a.
Evident mult imea (0, 1)\A este deschis a si f(x) = 0, x (0, 1)\A deci f este continu a pe
(0, 1)\A si deci f este continu a aproape peste tot, prin urmare f este integrabila. Se poate
ar ata c a
A =
_
x [0, 1]; x =

n1

n
2
n
, = 0 sau 2
_
,
apoi mult imea tuturor sirurilor de numere care deci a este nenum arabila.
Se stie ca orice mult ime num arabila este neglijabila.
Exemplul de mai sus pune n evident a faptul c a exista mult imi neglijabile si ne-
num arabile.
2.2 Calcul Integral n R
p
2.2.1 Not iuni de masurabilitate.

In cele ce urmeaz a vom accepta convent ia

0 = 0.
10
Dac a l(I
j
) noteaza lungimea intervalului I
j
R, unde 1 j p, atunci numarul
v(I) = l(I
1
) ... l(I
p
)
se numeste volumul intervalului I = I
1
... I
p
din R
p
.
Denit ie 2.2.1 O mult ime E R
p
este mult ime elementara si notam E E, daca
exista n N

si I
1
, ..., I
n
intervale marginite n R
p
astfel ncat
E = I
1
I
2
... I
n
.
Propozit ie 2.2.1 O mult ime elementara se reprezinta ca o reuniune nita de intervale
marginite cu interioare disjuncte doua cate doua, caz n care uitilizam notat ia
E =
n
_
k=1
I
k
,
iar numarul
v(E) =
n

k=1
v(I
k
)
se numeste volumul mult imii elementare E.
Denit ie 2.2.2 O mult ime A R
p
este mult ime de masura Jordan nula si notam A
J
0
, daca pentru orice > 0 exista o mult ime elementara E cu A E si v(E) < .
Denit ie 2.2.3 O mult ime A R
p
este mult ime neglijabila sau de masura Lebesque nula
si notam A L
0
, daca pentru orice > 0 exista o familie cel mult numarabila de intervale
(I
n
) cu
A
_
n
I
n
si

n
v(I
n
) < .
Propozit ie 2.2.2 Orice mult ime de masura Jordan nula este neglijabila, adica
J
0
L
0
.
Denit ie 2.2.4 Fie A R
p
o mult ime marginita. Numerele reale
m
i
(A)
d
= sup
FE
FA
v(F)
si respectiv
m
e
(A) = inf
FE
AE
v(E)
se numesc masura interioara Jordan, respectiv masura exterioara Jordan a mult imii A.
Evident 0 m
i
(A) m
e
(A) < , pentru orice mult ime m arginit a A R
p
.
Denit ie 2.2.5 O mult ime marginita A R
p
este masurabila Jordan si notam A J,
daca
m
i
(A) = m
e
(A)
Numarul real pozitiv
m(A)
d
= m
i
(A) = m
e
(A)
se numeste masura Jordan a mult imii A.
11
Denit ie 2.2.6 Daca A R
p
este o mult ime nemarginita si r > 0, atunci mult imea
A
r
d
= {a a|||a|| < r}
se numeste sect iunea de raza r n A.
Mult imea nemarginita A este masurabila Jordan si notam A J, daca A
r
J pentru
orice r > 0.
Avem ca
orice mult ime elementar a E este masurabila Jordan si m(E) = v(E).
orice mult ime de masur a Jordan nul a A J
0
este masurabil a Jordan si m(A) = 0.
o mult ime neglijabil a este m asurabil a Jordan, daca si numai dac a este de masur a
Jordan nul a, adic a J
0
= L
0
J.
Exemplu 2.2.1 Orice mult ime nita este de masura Jordan nula.
Fie A = {a
1
, ..., a
n
} o mult ime nit a si > 0. Pentru ecare k = 1, n consider am un
interval I
k
cu v(I
k
) =

2n
. Atunci
E =
n
_
k=1
I
k
E
A
si
v(E)
n

k=1
v(I
k
) n

2n
=

2
<
si deci A J
0
.
Exemplu 2.2.2 Daca funct ia f : [a, b] R este integrabila (Riemann) atunci gracul
sau
G
f
= {(x, y) R
2
|y = f(x) si x [a, b]}
este de masura Jordan nula.
Din criteriul lui Darboux aplicat funt iei f rezulta c a pentru orice > 0 exista o diviziune
d = {a = t
0
, t
1
, ..., t
n
= b} a segmentului [a, b] astfel nc at
S(f, d) s(f, d) =
n

k=1
(M
k
m
k
)(t
k
t
k1
) =
n

k=1
v(I
k
) < ,
unde I
k
= [t
k1
, t
k
] [m
k
, M
k
] si k = 1, n.
Atunci
E =
n
_
k=1
I
k
E cu G
f
E si v(E)
n

k=1
v(I
k
) < ,
adic a G
f
J
0
.
Dac a A, B J, atunci A B J. Dac a A\B si A B sunt nemarginite, atunci
A\B, A B J.
12
Exemplu 2.2.3 Mult ime nemarginita masurabila Jordan.
A = {(x, y) R
2
|x 0, y 0} este nem arginit a. FrA = {0} R
+
R
+
{0}, care este
neglijabil a n R
2
. Pentru r (0, ), FrA
r
= {0}[0, r] [0, r] {0}{(r cos t, r sin t)|t
[0,

2
]}, care este neglijabil a n R
2
. Deci A este masurabil a Jordan.
Exemplu 2.2.4 Mult imi nemarginite masurabile Jordan a caror reuniune nu este masurabila
Jordan.
Mult imea B = Q Q (0, 1) (0, 1) este num arabila, o vom nota B = {r
1
, r
2
, ...}, cu
r
k
= r
j
, dac a k = j. Pentru ecare k N

exist a un interval deschis I

k
(0, 1) (0, 1),
I
k
centrat n r
k
, cu 0 < v(I
k
)
1
2
k+1
.
Fie D =
_
k0
I
k
si E = D (0, ). Rezult a c a E este deschis a si nem arginita.
E =
_
k1
(I
k
(0, )), iar I
k
(0, ) este deschis a, nemarginita, m asurabila Jordan, pen-
tru k N

.
Dac a E este masurabil a Jordan, rezult a ca E [1, 1)
3
este masurabil a Jordan, deci
m(E [1, 1)
3
)

k=1
m(I
k
(0, 1))

1
1
2
k+1
=
1
2
.
Dar n acest caz Fr(E [1, 1)
3
) = ([0, 1]
3
\E) va m asurabil a Jordan si m(Fr(E
[1, 1)
3
))
1
2
> 0, de unde rezulta ca E[1, 1)
3
nu este masurabila Jordan, contradict ie.
deci e nu este masurabil a Jordan, desi este o reuniune de mult imi nem arginite m asurabile
Jordan.
Exemplu 2.2.5 Mult ime deschisa care nu este masurabila Jordan.
E [1, 1)
3
este deschis a, dar nu este masurabil a Jordan, unde E este mult imea E de la
exemplul (2.2.4).
Exemplu 2.2.6 Mult ime neglijabila care nu este de masura Jordan nula.
Fie mult imea Q
p
[0, 1]
p
. Q
p
[0, 1]
p
Q
p
, deci Q
p
este cel mult numarabil a, n consecint a
si neglijabil a.
S a presupunem ca A = Q
p
[0, 1]
p
este de m asura Jordan nul a. Rezulta ca pentru =
1
2
exist a o mult ime de intervale nchise {I
k
}
k=1,n
astfel ca A
n
_
k=1
I
k
si
n

k=1
v(I
k
) <
1
2
. Se
observ a c a putem considera
n
_
k=1
I
k
[0, 1]
p
.
Complementara n raport cu [0, 1]
p
a mult imii nchise
n
_
k=1
I
k
o vom nota cu B, rezult a c a
B este deschisa relativ la [0, 1]
p
, B [0, 1]
p
si B E cu v(B) = 1 v(
n
_
k=1
I
k
), de unde
v(B) > 1
1
2
=
1
2
. Deci B cont ine cel put in un interval J cu v(J) > 0. Rezult a c a n J se
g asesc punctele din Q
p
. Deci A J = , de unde A
n
_
k=1
I
k
, contradict ie. Presupunerea
facut a se dovedeste fals a, deci A nu este de m asura Jordan nul a.
13
2.2.2 Funct ii integrabile pe mult imi marginite masurabile Jor-
dan.
Fie A R
p
o mult ime marginita masurabila Jordan.Atunci diametrul sau este
(A) = sup
x,yA
||x y|| <
Denit ie 2.2.7 O familie nita de mult imi masurabile Jordan {A
1
, ..., A
n
} se numeste
diviziune Jordan a mult imii A daca
A =
n
_
j=1
A
j
;
A
i
A
j
= pentru i = j.
Dac a d = {A
1
, ..., A
n
} este o diviziune Jordan a mult imii A J, atunci numarul
||d|| = max{(A
1
), ..., (A
n
)}
se numeste norma diviziunii d.
O mult ime nit a

d
= {
1
, ...,
n
} cu
1
A
1
, ...,
n
A
n
se numeste sistem de puncte intermediare asociat diviziunii d = {A
1
, ..., A
n
}.
Fie A R
p
o mult ime marginita masurabila Jordan si f : A R.
Denit ie 2.2.8 Numarul real
(f, d,
d
) =
n

j=1
f(
j
)m(A
j
)
se numeste suma integrabila Riemann asociata funct iei f, diviziunii d si sistemului de
puncte intermediare
d
.
Denit ie 2.2.9 Funct ia f : A R
p
R este integrabila Riemann pe mult imea marginita
masurabila Jordan A, daca exista un numar real I astfel ncat pentru orice > 0 exista
> 0 astfel ncat pentru orice diviziune Jordan d = {A
1
, ..., A
n
} si orice sistem de puncte
intermediare
d
asociat diviziunii d avem ca
|(f, d,
d
) I| < .
Denit ie 2.2.10 Daca f este integrabila Riemann atunci unicul numar real I dat de
denit ia (2.2.9) se noteaza cu
I =
_
A
f sau
_
a
f(x)dx
si se numeste integrala Riemann a funct iei f pe mult imea (marginita masurabila Jordan)
A.
Exemplu 2.2.7 Funct ie nemarginita integrabila Riemann pe o mult ime marginita masurabila
Jordan.
14
Mult imea
A =
__
1
n
,
1
n
_
|n N

_
este o mult ime de m asura Jordan nul a, iar
f : A R, f
_
1
n
,
1
n
_
= n
este nem arginit a cu f R
A
(familia funct ilor integrabile Riemann pe mult imea A) si
_
A
f = 0.
Exemplu 2.2.8 Funct ie integrabila care nu este integrabila part ial.
Funct ia
f : [0, 1] [0, 1] R, f(x, y) =
_
_
_
q(y) 1
q(y)
, (x, y) QQ
1, (x, y) QQ
(unde q(y) este numitorul lui y scris sub form a de fract ie ireductibil a) este integrabil a pe
A B = 0, 1 [0, 1] c aci este marginita si continua a.p.t. Ea nu este integrabil a part ial
pe A B, caci pentru x Q [0, 1] sect iunea
f
x
: [0, 1] R, f
x
(y) =
_
_
_
1
1
q(y)
, y Q
1, y Q
nu este integrabila pe B = [0, 1] (deoarece este discontinu a pe [0, 1] si deci nu este continu a
a.p.t.)
Exemplu 2.2.9 Funct ie integrabila part ial care nu este integrabila.
Funct ia
f : [1, 1] [1, 1] R, f(x, y) =
_
xy
(x
2
+ y
2
)
2
, x
2
+ y
2
> 0
0, x = y = 0
este integrabil a part ial pe A B = [1, 1] [1, 1] si
_
A
f
y
=
_
B
f
x
= 0
(c aci f este impara n raport cu ecare din variabilele sale.) Cu toate acestea f nu este
integrabil a pe A B, desi este continua a.p.t.
Fie f : A B R integrabil a part ial pe A B, atunci denim funct ile
g : A R, g(x) =
_
B
f
x
=
_
B
f(x, y)dy
numit a si integrala cu parametru x asociat lui f si
h : B R, h(y) =
_
A
f
y
=
_
A
f(x, y)dx
numit a si integrala cu parametru y asociat lui f.
15

In cazul n care g este integrabil a pe A, atunci integrala sa

_
A
g =
_
A
__
B
f(x, y)dy
_
dx
se numeste integrala iterata n ordinea y,x a funct iei f pe A B.
Analog, daca h este integrabila pe B, atunci integrala sa
_
B
h =
_
b
__
a
f(x, y)dx
_
dy
se numeste integrala iterata n ordinea x,y a funct iei f pe A B.
Urm atoarea teorema da o relat ie ntre integrabilitat ile si integralele funct ilor f,g si h.
Teorema 2.2.1 (Fubini.) Daca f : AB R este integrabila si integrabila part ial pe
A B, atunci g este integrabila pa A, h este integrabila pe b si
_
AB
f =
_
A
g =
_
B
h.
Exemplu 2.2.10 Funct ie neintegrabila cu integralele iterate egale.
Funct ia
f : [0, 1] [0, 1] R, f(x, y) =
_
0, (x, y) C
1, (x, y) C
unde C Q Q cu
_
p
1
q
1
,
p
2
q
2
_
A q
1
= q
2
, are integralele iterate nule, dar nu este
integrabil a pe [0, 1] [0, 1], caci este discontinu a pe [0, 1] [0, 1].
2.2.3 Funct ii integrabile pe mult imi nemarginite masurabile Jor-
dan.
Fie A R
p
o mult ime nem arginit a masurabil a Jordan, iar f : A R integrabil a pe orice
sect iune
A
r
= {a A : ||d|| < r}
a lui A. Aceste ipoteze le vom pastra peste tot n cadrul acestei sect iuni.
Consider am funct ia
F : R
+
R, F(r) =
_
A
r
f.
Denit ie 2.2.11 Funct ia f este integrabila Riemann genaralizat pe A, daca F are limita
nita pentru r .
Prin denit ie, numarul real lim
r
F(r) se noteaza cu
_
A
f sau
_
A
f(x)dx
si se numeste integrala generalizata a funct iei f pe mult imea A (nemarginita masurabila
Jordan).
16
Exemplu 2.2.11 Fie A = {x R
2
: ||x|| 1} si
f : A R, f(x) =
1
||x||

cu > 0.
Se observa c a prin trecere la coordonate polare si utiliz and teorema lui Fubini avem
F(r) =
_
A
r
f =
_
2
0
__
r
1
rdr
r

_
dt = 2
_
r
1
rdr
r

=
_
2 ln r, = 2
2(r
2
1)
2
, = 2
si deci
lim
r
F(r) =
_
, 0 < 2
2
2
, > 2

In consecint a, f este integrabil a generalizat pe A dac a si numai daca > 2, caz n care
_
A
f =
2
2
.
Exemplu 2.2.12 Integrala generalizata semiconvergenta.
Fie
f : R
2
R, f(x) =

n=1
(1)
n1
n
2

A
n
,
unde
A
n
noteaz a funct ia caracteristica a mult imii
A
n
= {x R
2
|n 1 |x| < n},
Se observa c a dac a notam cu s = [r] atunci
F(r) =
_
A
r
f =
_
A
1
A
1

1
2
2
_
A
2
\A
1
A
2
+...+
(1)
s1
s
2
_
A
s
\A
s1
A
s
+
(1)
s
s
2
_
A
r
\A
s
A
s+1
=
=
s

k=1
(1)
k1
(2k 1)
k
2
+
(1)
s
(r + s)
(s + 1)
2
.
Deoarece
|(1)
s
(r + s)|
(s + 1)
2

(r + s)
r
2

2
r
0 prntru r
obt inem c a exist a
lim
r
F(r) =
s

n=1
(1)
n1
(2n 1)
n
2
R
(din criteriul lui Leibniz relativ la convergent a seriilor alternante).

In consecint a, f este integrabila generalizat pe A si

_
A
f =
s

n=1
(1)
n1
(2n 1)
n
2
.
Analog, deoarece
_
A
r
|f| =
s

k+1
2k 1
k
2
+
(r + s)
(s + 1)
2

n+1
2n 1
n
2
=
pentru r si deci |f| nu este integrabila generalizat pe A.
17
Bibliograe
[1] M. Megan, B. Sasu, M. Neamt u, A. Cr aciunescu Bazele Analizei Matematice prin
Exercit ii si Probleme Editura Helicon, Timisoara 1996.
[2] Mihail Megan Bazele Analizei Matematice Universitatea de vest Timisoara 1995.
[3] C. Popa, M. Megan, V. Hiris Introducere n Analiza Matematica prin Exercit ii si
probleme Editura Flacara, Timisoara 1976.
[4] Traian Ceausu Analiz a Matematic a diferent iabilitate Tipograa Universit at ii din
Timisoara 1994.
[5] Caius Iacob, C. cristea, N. Mih ailescu, R. Trandar, I. Tomescu, C. Z adaroiu Mate-
matici clasice si moderne Editura Tehnic a, Bucuresti 1978.
[6] Mihail Megan Calcul Diferent ial si Integral n R
p
Universitatea de Vest Timisoara.
18