Dragobetele ' este srbtorit pe 24 februarie

Srbtoarea de Dragobete este considerat echivalentul romnesc al srbtorii Valentine's Day, sau ziua Sfntului Valentin, srbtoare a iubirii.

Probabil c 24 februarie nsemna pentru omul arhaic nceputul primverii, ziua cnd natura se trezete, ursul iese din brlog, psrile i caut cuiburi, iar omul trebuia s participe i el la bucuria naturii.

 Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peitor i un na al animalelor, romnii au transfigurat

Dragobetele n protectorul iubirii celor care se ntlnesc n ziua de Dragobete, iubire care ine tot anul, aa cum i psrile "se logodesc" n aceast zi.

 n aceast zi satele romneti rsunau de veselia tinerilor i de zicala : Dragobetele srut fetele. Sunt multe credinele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea c cine participa la aceast srbtoare avea s fie ferit de bolile anului, i mai ales de febr, i c Dragobetele i ajut pe gospodari s aib un an mbelugat. mbrcai de srbtoare, fetele i flcii se ntlneau n faa bisericii i plecau s caute prin pduri i lunci, flori de primvar.

 n sudul Romniei (Mehedini), fetele se ntorceau n sat alergnd, obicei numit zburtorit, urmrite de cte un biat cruia i czuse drag. Dac biatul era iute de picior i o ajungea, iar fata l plcea, l sruta n vzul tuturor. Srutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, "Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nuni se mai pregtesc pentru toamn.

La noi, Dragobete era ziua cand fetele si baietii se imbracau in haine de sarbatoare si, daca timpul era frumos, porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de primavara. Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare. Daca, intamplator, se nimerea sa gaseasca si fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete ce se puneau, mai apoi, in lautoarea fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele: "Floride fraga/Din luna lui Faur/La toata lumea sa fiu draga / Uraciunile sa le desparti".

In dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere strngeau ultimile rmie de zpad, numit zpada znelor, iar apa topit din omt era folosit pe parcursul anului pentru nfrumuseare i pentru diferite descntece de dragoste.

 De obicei, tinerii, fete si baieti, se adunau mai multi la o casa, pentru a-si "face de Dragobete declaratii de dragoste, fiind convinsi ca, in felul acesta, vor fi indragostiti intregul an, pana la viitorul Dragobete. Aceasta intalnire se transforma, adesea, intr-o adevarata petrecere, cu mancare si bautura. De multe ori baietii mergeau in satele vecine, chiuind si cantand peste dealuri, pentru a participa acolo la sarbatoarea Dragobetelui.

Uneori, fetele se acuzau unele pe altele pentru farmecele de uraciune facute impotriva adversarelor, dar de cele mai multe ori tinerii se intalneau pentru a-si face juraminte de prietenie.

 Se mai credea ca in ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se adunau in stoluri, ciripeau, isi alegeau perechea si incep sa-si construiasca cuiburile, pasarile neimperecheate acum ramanand fara pui peste vara. Oamenii batrani tineau aceasta zi pentru friguri si alte boli.

 Nici oamenii mai n vrst nu stteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua n care trebuiau s aib grij de toate ortniile din ograd, dar i de psrile cerului. n aceast zi nu se sacrificau animale pentru c astfel s-ar fi stricat rostul mperecherilor. Femeile obinuiau s ating un brbat din alt sat, pentru a fi drgstoase tot anul. Fetele mari strngeau de cu seara ultimile rmie de zpad, numit zpada znelor, iar apa topit din omt era folosit pe parcursul anului pentru nfrumuseare i pentru diferite descntece de dragoste.

O alt tradiie spune c Dragobetele a fost transformat ntr-o buruian, numit Nvalnic, de Maica Precist, dup ce nesbuitul a ndrznit s i ncurce i ei crrile.

 Obiceiurile de Dragobete, zi asteptata candva cu nerabdare de toti tinerii, au fost in buna parte uitate, pastrandu-se doar in amintirea batranilor.

Iar in ultimii ani, Dragobetele risca sa fie dat cu desavarsire uitarii, el fiind inlocuit de acel Sfant Valentin ce nu are legatura cu spiritualitatea romaneasca.

S V IUBII ROMNETE DE DRAGOBETE !!! Sfrit !!!

Realizat de Covaci Mihail Madalin Elev in clasa a X-a G