E. Verza a demonstrat fragilitatea qi labilitatea conduitelor verbale ale deficientilor mintal, caracterul imatur qi dizarmonia structurilor de personalitate. M.

Rogca (1965) subliniazd cd ,,singura manifestare cu caracter patognomic a copiilor intArzia{i mintal - care nu apare la copiii normali - o constituie relatarea verball cu caracter pronun{at stereotip qi in totald neconcordan{i cu modificdrile apdrute in stimuli, ceea ce dd unei atari rela{ii caracteml absurd specific". Manifest6ri aparte pot fi considerate gi caracterul limitat al zonei proximei dezvoltiri (Vigotski); heterocronia (Zazzo); vdscozitatea geneticd (Inhelder); inerfia oligofrenicd (Luria). Aceste trdsdturi nu au un caracter strict specific, nu se intdlnesc doar la defrcien{ii mintal, putAnd fi observate gi la persoanele normale, in grade qi forme diferite de manifestare.

3. Trdsdturi caracteristice ale procesebr psihice In defuicntul mintal

A. Senmliile
AnalizAnd defini{ia senzafiei dati de U. $chiopu in Dicfionarul de psihologse(1997), potrivit cdruia, aceasta reprezinti un proces psihic prin intermediul cdruia se reflecti nemijlocit, direct, sub formi de imagini, rcalizate prin leglturile temporare primare, efectuate prin intermediul activitd{ii nervoase superioare, in timpul ac{iunii acestora asupra organelor de sim{, putem deduce afectarea acestora, ca urrnare a tulburdrilor la nivelul sistemului nervos central al deficientului mintal. N. Sillamy (1996) subliniazi cd sensibilitatea - capacitatea mai mare sau mai mic[ a fiecdrui individ de a avea senza{ii - este dependenti de integritatea qi maturitatea ciilor nervoase. La copii cu deficienJi mintald existd probabilitatea mai mare de diminuare a sensibilitdtii, fapt confirmat de dificulti{ile senzoriale frecvente pe care aceqti copii le
manifest6.

segmentului central

La copiii cu deficien{i mintali, ca urmare a afectdrii difuze a cortexului, deci a al analizatorilor, sensibilitatea lor, indeosebi cea diferen{iald rimflne

scdzuti, pe fondul unor praguri senzoriale ridicate. De asemenea, se constatd frecvent o crestere a tipului de latentd sau, dimpotrivd, o precipitare in rela{iile lor la stimuli senzoriali.

Afectarea sensibilitd{ii este una din trdsdturile ce pot fi constatate de timpuriu la deficientii mintal qi care va exercita o influen{d negativd asupra activitd{ii senzorial-perceptive
qi a

formirii capacitd{ii cognitive

a acestor deficien{i.

B.

Percepfiile

Literatura de specialitate relevd o scrie de particularititi ale percepiiei la copiii cu deficienld mintal, subliniind caracterul fragmentar, incomplet, limitat, sirdcia imaginilor mintale. Caracteristicile respective sunt urfilare a unei activitdf perceptive rigide, lente, dezorganizate, a sensibilitd{ii scdzute, a dificultitilor de analizd gi sintezd. S. I. Rubinstein aratii ci perceplia deficiennrlui mintal se caracterizeazd printr-un volum limitat gi o accentuati nediferen{iere a celor percepute, lipsi de activism qi incetineali
a achrlui perceptiv.

copiii cu deficienfl mintal[ desprind din imagini mai putine detalii, ceea ce face ca
percep{iile sd fie insuficient de specifice qi sd apard confuziile. ingustimea cdmpului perceptiv, capacitatea redusd de a stabili dintre obiecte fac ca orientarea in spatiu si fie dificili.

in plan intuitiv

rela{ia

La deficien{ii mintal s-a constatat o disociere intre percep{ia imaginii qi verbalizare.

poate ca, arXtAnd o parte a unei imagini, sd denumeasci altd par-te sau sd indice o stici absenti. La deficienfii mintal apar dificultd{i mai pronuntate decdt la normali privind capacitatea de a recunoa$te obiectele intr-o pozi{ie diferitE de cea obignuiti.
se

Asffel,

caracteri