REFERAT AFECTIUNI RESPIRATORII

TBC PULMONAR

Profesor: Lect.univ.dr. Buhociu Elena

Student: Pirvulescu Stefan Master, An II-Locomotor

TBC pulmonar
Tuberculoza este o boala infectioasa provocata de bacteria Mycobacterium tuberculosis, numita si bacilul Koch. Afecteaza organismul in intregime, dar principalele manifestari sunt la nivelul aparatului respirator. Forma cea mai frecventa de tuberculoza ataca plamanii (tuberculoza pulmonara), unde bacteriile distrug tesuturile si creeaza cavitati. Tuberculoza se poate sub 2 forme: -latent, bacteria exist in organism, dar este netransmisibil ; -activ, bacteria este prezenta in organism si este transmisibila; Transmiterea infectiei se face prin mecanisme inegale, prin: - Ploaie : care contine picaturi bacilifere numite picaturi pflugge, constituite din mii de picaturi de sputa amestecate - Nucleozii (particule aeriene) care se constituie in atmosfera dupa evaporarea partii lichide a picaturii bacilifere - Particulele de praf pe care s-au depozitat bacilii de sputa din picaturi sau din nucleozi (de pe jos sau mobila) Simptomatologie Apare o stare de subfebrilitate prelungita (37-37.5 grade C). Starile febrile sunt insotite de transpiratie, in special nocturna. Subiectul este astenic (obosit), apare tusea pentru a elimina secretiile, tuse care uneori este insotita de varsaturi. Expectoratia /sputa este muco-purulenta verzuie, durerile sunt vagi la nivelul musculaturii toracelui. Subiectul prezinta inapetenta, pierde in greutate datorita inapetentei, dar si datorita unor tulburari metabolice. Apare o dispnee marcata la efort. Spre sfarsit poate aparea tusea cu sange. Se poate produce prin rupturi vasculare si poate fi: - Minima: elimina cantitati mici de sputa hemoctonica. - Mijlocie: poate ajunge la 1 l in cateva zile, poate dura cateva saptamani - Mare: eliminare masiva, fulgeratoare Tratament: Medicamentos: cu tuberculostatice, dar si medicamente simptomatice: antiinflamatoare, sedative. Chirurgical: se face o rezectie pulmonara, pneumotorax artificial toraco-plastic sau rezectii pulmonare in formele rezistente. Tratamentul specific chimioterapic, perioada in care se recomand cura de repaus. Kinetoterapia se instituie dupa sterilizarea focarului si negativarea sputei, care are principalul rol de stimulare generala a organismului.

Program kinetic Kinetoterapia se instituie dupa sterilizarea focarului si negativarea sputei. Evaluarea pacientului. Evaluarea pacientului se va face pe baza unor teste , precum: -testarea frecventei respiratorii -aprecierea gradului de dispnee -testarea de efort la o bicicleta ergonomica sau covor rulant -gradul de percepere al efortului -frecventa cardica -tensiunea arteriala Dupa aplicarea testelor precizate mai sus vom stabili diagnosticul functional al pacientului. Pe parcursul testarii se pot observa urmatoarele probleme: -frecventa respiratorie crescuta -dispneea este de gradul IV, chiar V -capacitatea la efort scazuta -tuse persistenta Obiective. Reeducarea gradului de dispnee Imbunatatirea rezistentei la efort Imbunatatirea calitatii plamanului Readaptarea la efort prin antrenament progresiv la efort si terapie ocupationala Scaderea costului ventilatiei si tonifierea musculaturii respiratorii Tonifierea musculara Pentru alegerea programului de exercitii se va tine cont de unele aspecte precum: -varsta -sex -gradul de percepere al efortului -vom tine cont si de celelalte boli de care sufera pacientul Mijloace folosite : 1.Drenajul postural, efectuat doar la o anumita categorie de pacienti, la care se poate asocia producerea unor vibratii sau tapotament la nivel de perete toracic. Aceasta metoda fizica se poate repeta in decursul unei zilei, de 2-4 ori. Asezarea patului in pozitionare Trendelenburg, pentru facilitarea drenarii bronsice, nu este usor de suportat de cstre pacientul vsrstnic sau in stare gravs. La aceasta categorie de pacienti drenajul va fi efectuat din decubit lateral, pe un plan mai aproape de orizontala. 2. Tusea controlata se efectueaza in scop de a facilita evacuarea secretiilor. In acest sens pacientul efectueaza tusea cu glota si gura deschisa (inspirul profund mobilizeaza toracele blocand diafragmul); aceasta tuse se aseamana cu un expir usor. 3. Respiratia in presiune pozitiva poate fi aplicata pacientului la pat de mai multe ori pe zi, in asociere cu aerosoloterapia si cu oxigenoterapia;

4. Oxigenoterapia este recomandata pacientului cu insuficienta respiratorie, prin sonda nazala in debit de pana la 1-2 1/min., eventual in asociere cu exercitii respiratorii toracoabdominale. 5. Reeducarea respiratiei implica efort si din partea kinetoterapeutului, care va lucra nemijlocit cu pacientul, unnarindu-se efectuarea unei respiratii abdominale corecte. Se instruieste pacientul asupra modului de eliminare a aerului din plaman: inspir pe nas, expir cu buzele stranse; rarirea ritmului respirator si cresterea in amplitudine a miscarilor respiratorii se va efectua mai trziu. 6. Masajul este utilizat frecvent in programul fizical de recuperare, datorita actiunilor sale benefice: calmeaza durerea; actiune decontracturanta; tonifica musculatura; amelioreaza circulatia locala a tesutului; efect psihologic; favorizeaza drenajul bronsic prin tehnica producerii vibratiilor si a percutiei. 7. Relaxarea: se vor folosi mijloace psiho-terapice, cum ar fi tehnica de relaxare Schultz si metoda Jacobson Kinetoterapia consta in: -exercitii analitice de antrenare a tuturor grupelor musculare -corectarea deficitelor scheletale, daca exista -reeducare respiratorie -reantrenare la efort -hidrokinetoterapie -proceduri de calire a organismului, de crestere a rezistentei generale la infectie Gimnastica respiratorie Tonifierea musculaturii inspiratorii. Tonifierea musculaturii inspiratorii poate fi facuta prin: -Inspir pe o singur nara, cealalta fiind presata cu degetul si in mod alternativ (respiratie alternativa pe cate o nara); -Inspir intrerupt, ca si cum s-ar mirosi o floare; -Inspir batand ritmic cu degetele aripioarele nazale; -Expir cu buzele stranse ca pentru fluierat (se creeaza o presiune reglabila la iesirea aerului in atmosfera, evidentiindu-se colapsul bronsic expirator); -Cantatul este o alta tehnica de antrenare respiratorie prin dirijarea coloanei de aer expirat. Pacientul trebuie ajutat sa faca inspirul pe nas, aceasta fiind modalitatea fiziologica a respiratiei, iar expirul de obicei tot pe nas, cu exceptia pacientului cu sindrom obstructiv, care vor face expiml oral, ceea ce determina scaderea rezistentei la fluxul aerian din timpul expirului. Acest tip de educare intereseaza respiratia: costala si diafragmatica, cu un efect benefic exceptional. Se controleaza ritmul respirator si raportul dintre fazele ventilatiei Inspir/Expir (Inspir-Pauza-Expir-Pauza). Controlul dirijat al fluxului aerian se poate face cu exercitiul care mimeaza "suflarea in lumanare".

Exercitii pentru gimnastica respiratorie: In sala de kinetoterapie:

Ortostatism: Cu mainile pe sold, 4-5 respiratii profunde (20 secunde pauza) Mers pe varfuri 4 pasi (inspiratie), urmat de mers pe varfuri 4 pasi (expiratie) Inspiratie profunda concomitent cu ridicarea membrelor superioare, expiratie profunda concomitent cu revenirea bratelor la pozitia initiala (5x2, 20 sec pauza) Sezand : O mana pe torace si una pe abdomen se va executa respiratie voluntara (1 minut) Asezat pe scaun, cu bratele intinse se prinde un bat de ambele capete si se ridica deasupra capului inspirand. In expir se revine la pozitia initiala. Decubit dorsal: Cu picioarele flectate, se vor efectua abdomene adaptand respiratia la ritmul de executie (5x2 serii) Pe saltea, cu picioarele incrucisate si cu ochii inchisi, se inspira si expira toracic (10x2 repetari; 1 minut pauza) Acelasi exercitiu, dar cu respiratie abdominala. Antrenamentul la efort dozat Antrenamentul la bicicleta ergometrica (cicloergometru) sau la covorul rulant. Antrenamentul la efort constituie un obiectiv deosebit de important atat in kinetoprofilaxie cat si n kinetorecuperare. Pentru cicloergometru efortul este efectuat in trepte multiple ("efort triunghiular"), pornindu-se de la nivele reduse de efort de 25 sau 30 W (lWatt = 0,102 Kgm/sec = 1 joule/s), cu o crestere progresiva de 25-30 W pe fiecare treapta de efort. Durata fiecarei trepte poate fi de 3 min. (sau cu variatie de 2-6 min.) pentru atingerea unei stari de echilibru intre consumul si aportul de oxigen (steady state). Viteza de pedalare recomandata in cursul antrenamentului la cicloergometru este bine a fi de 60 turaii/min. Sedina de antrenament poate avea doua reprize (a cate 3-10 min.) intre care este intercalata o pauza. Dupa efectuarea celor 10 min. de antrenament se poate creste wattajul (chiar pana la dublu-80 W), dupa care se prelungeste doar durata antrenamentului, pana la 20-30 min Antrenamentul la covorul rulant inseamna : - mers in plan orizontal la viteze de derulare crescande, cu durata de pana la 10

min.;

- mers pe plan inclinat de pana la 10 (alternativ, plan orizontal 10 min- pauza-10 min pant); - in ambulator sedintele se pot continua de 3x/saptamana la care se adauga antrenamentul prin mers pe jos. Antrenamentul prin mers pe jos este recomandat deoarece este o modalitate fiziologica de crestere a capacitatii de efort a subiectului, prin punerea in miscare a unor grupe musculare mari, cunoscandu-se faptul ca boala este rezultatul unei stari patologice, cat si a deconditionarii fizice. In acest tip de efort dozajul este relativ i priveste: -dozarea ritmului de mers; -distanta parcursa; -durata de mers; -panta (sau terenul plat). Terapia ocupationala (Ergoterapia)

Ergoterapia inseamna: -refacerea si mentinerea deprinderilor anterior castigate prin tehnicile de KT; -adoptarea unui nou stil de viat, in sensul unei vieti psihice armonioase; efectuarea unor activitati cu caracter recreativ, adecvate stadiului bolii si profesiunii subiectului.

Bibliografie:

1. Evian N., Bolile aparatului respirator, ed. Editura Medicala Bucuresti 1985 2. E.Gligor, E.Zamora,R.Ciocoi-Pop,D.Gligor, Recuperarea pacientilor cu patologie respiratorie, ed. Risoprint Cluj-Napoca 2007 3. Suport curs 4. www.cdt-babes.ro