Acest capitol isi propune sa lamureasca cateva aspecte legate de procesul teoriei si partile sale componente, luand in considerare

fundatiile ontologice, epistemologice si axiologice care determina eventualele forme ale teoriei.

The role of theory

Traim intr-un mediu in care suntem provocati constant sa furnizam explicatii, fiind inconjurati de o multitudine de stimuli- impresii,oportunitati si dificultati. De aceea, ideea autorului este sa ne faca sa percepem teoretizarea, ca pe o incercare a noastra, fiintele umane, de a jongla cu multiple date,fapte sau observatii, bazate pe o anumita logica, (datorate unei nevoi/ sau a unei experiente trecute), in idea de a produce o intelegere mai buna. Patru factori importanti, sunt mentionati fiind in relatie cu procesul de construire a teoriei: Sense-making Se pare ca omul este inzestrat cu nevoia si abilitatea innascuta de a lua numeroase obiecte din universul lui si a le aranja/ordona intr-o maniera cu insemnatate sau care sa fie folositoare ori atractiva.

Communication ( comunicare) 1. Constituirea teoriei este puternic ascociata cu perspectivele si scopurile individului. 2. Constituirea teoriei este un proces mediat social. 3. Comunicarea ocupa locul central in procesul de teoretizare, rezultata din incercarile de a informa si cateodata de a convinge alti oameni de un anumit lucru.

Inquiry/Knowledge (ancheta/cunostinte) Un process care ne defineste o experienta , ne ofera de asemenea un subiect pentru comunicare.

The relationship of theory to our pragmatically oriented society

Atunci cand facem o cercetare, indiferent daca aceasta este cantitativa sau calitativa, daca este un studiu de teren sau un experiement de laborator, aceasta devine importanta abia atunci cand evaluam instrumentele pe care le avem in raport cu sarcina.

The relationship of theory to reality

Fiintele umane sunt preocupate sa asimileze cat mai multe cunostinte, care prin procesul de sense-making furnizeaza stabilitatea necesara. Astfel, cu cat incercam mai mult sa ne cream aceasta stabilitate, cu atat poate deveni mai dificil sa acceptam sau chiar sa percepem, factorii care ne contrazic asteptarile. Mai departe, in ceea ce priveste limbajul, teoriile lingvistice sugereaza ca daca nu ar fi existat cuvintele sau limbajul in existenta omului , nu ar fi existat nici gandurile, de nici un fel.Ca si rezultat, oamenii nu ar fi putut fi constienti de nevoia existentei unui limbaj. Prin urmare, autorul este de parere ca dezvoltatea si folosirea unei limbi rezulta din abilitatea creativa a fiintelor umane, o abilitate ce precede dezvoltarea limbajului. Theory Building

Teoriile sunt constituite de catre om, tinand cont o serie de factori mentionati anterior. Odata dezvoltate, una din functiile principale ale teoriilor este sa ajute la luarea unei decizii de tipul ce sa observi si cum sa-l observi. Constituirea teoriei, merge mai departe de descrierea partilor componente, aceasta incercand sa faca relatia dintre componente ( obiecte, oameni, evenimente, actiuni, entitati ) semnificativa. Exista sase criterii care sunt de obicei folosite pentru a testa o teorie ( in ideea de a vedea cat de valabila este aceasta) Appropriateness (caracterul adecvat) Cand un teoretician elaboreaza o structura cu grija si in mod logic, conceptele ce tin de fundatie nu pot fi dezaprobate. Astfel, autorul mentioneaza ca atunci cand el foloseste munca unui alt teoretician, trebuie sa o aplice asa cum a fost intentionata ,

pentru ca daca el o modifica si ii schimba sensul pentru a o adapta la propriile nevoi, nu va fi justificata aruncarea vinei asupra teoreticianului din cauza unui rezultat nepotrivit. Validity(validitatea) O teorie buna trebuie sa explice lucrul pentru care este construita sa il explice. Scope(scopul) Este important de stiut cat de generala sau specifica este o teorie. Un teoretician trebuie sa specifice limitarile unei teorii. Heuristic value(valoarea euristica) O teorie buna deschide alte usi.Astfel, de cate ori o teorie stimuleaza alte ganduri sau noi dezvoltari, indeplineste cel mai important rol pe care o teorie il poate avea. Parsimony(cumpatarea) Cumpatarea indica faptul ca din doua posibile explicatii, cea mai apropiata de adevar va fi cea mai simpla si cea mai directa. Consistent world view(vederi mondiale) Ne referim aici la doua aspecte. Primul dintre aceastea este bazat pe empiricism, fundament rational si asumarea unei realitati fizice. Cel de-al doilea (Word View) este social, constructiv in natura. Ambele aspecte sunt rezultatul unei dezvoltari pe termen lung.

Rolul unui bun teoretician este dat de urmatoarele caracteristici:

Curiosity(curiozitate) General knowledge(cunostinte generale) Special knowledge ( cunostinte specifice) Relational thinking (gandire relationala) Clear thinking( gandire clara) Ability to organize ( abilitatea de a organiza)

Ability to communicate insights ( abilitatea de a comunica intuitii/descoperiri/perspective) Ability to be flexible ( abilitatea de a fi flexibil) Ability to suspend judgment (abilitatea de a intrerupe opinia avuta) Ability to listen and accept criticism(abilitatea de a accepta criticismul)

Concluzii

In concluzie intentia acestui capitol a fost sa ofere un ajutor in gandire, in ceea ce priveste procesul de teoretizare, pentru a dezvolta cateva prespective de baza, in drumul spre o imagine mai buna asupra intelegerii. Astfel, teoriile organizeaza si rezuma cunostintele, stabilesc legaturi si relatii, ajuta la focusarea pe o variablila importanta, ajuta la decizii de observare si clarificare, la prezicerea unor efecte dar cel mai important, teoriile ajuta la intelegerea complexitatii lumii noastre.