Sunteți pe pagina 1din 3

INADAPTARE SCOLARA vs IMATURITATE SCOLARA

Dac adaptarea colar reprezint un deziderat major, vizat n cadrul oricrui sistem de nvmnt, inadaptarea colar este un fenomen de mare amploare, cu o cauzalitate i o etiologie multipl, ce se dorete limitat i pe ct posibil controlat. Astfel, pregtirea copilului pentru o buna adaptare la cerinele colii se face nc din primii ani de via ai copilului, n familie i la grdini (grupa pregtitoare urmrete tocmai acest lucru), premergtor, deci perioadei colare. In literatura de specialitate sunt prezentate si descrise urmtoarele forme de inadaptare colar: - eec colar; - imaturitate colar; - inteligenta colar de limita sau sub limita; - instabilitatea psihomotorie si emoional; - tulburri instrumentale; - tulburri de comportament; - abandon colar. In ceea ce privete factorii cauzali care pot conduce la apariia fenomenului de inadaptare, cercetrile din domeniu au dus la identificarea mai multor categorii de factori. T. Kulcsar, fcnd o clasificare a acestora i mparte in felul urmtor: A. Factori interni (care in de individ): a. factori intelectuali de forma inteligentei colare, aceasta reprezentnd gradul de adaptare la activitii de tip colar; b. factori nonintelectuali, ce in de personalitatea copilului, de motivaie: nivel de aspiraie, stabilitate emoional, ncredere in sine, deprinderi, priceperi, atitudini, aptitudini, perseverenta, interes cognitiv etc. Putem vorbi, deci, despre factori biologici si anume dezvoltarea normala a copilului, de rezistenta sa la solicitrile fizice si psihice, ct si despre factori ce in de personalitate, care este prin nsi natura ei o condiie subiectiva. Din acest punct de vedere este inadaptat acel elev care nu obine performantele scontate in concordanta cu nivelul sau de inteligenta (adaptarea colara definindu-se in funcie de inteligenta elevului). B. Factori externi. a. factori pedagogici (de natura colar ); b. factori familiali dintre care se remarca drept cei mai importanti - nivelul educaional-cultural al familiei. c. factori sociali (de exemplu, de interaciune in grupul de vrsta) Aceste categorii de factori interacioneaz in sisteme de relaii si corelaii, adevrate reele intercondiionate, greu separabile, care pot conlucra pozitiv, favoriznd o buna adaptare colara, sau, din contra, negativ, determinnd instalarea si meninerea fenomenului de inadaptare. Dincolo de dimensiunile si perspectivele teoretice se afla insa cazurile reale de inadaptare colara, fiecare dintre aceste cazuri avnd o istorie proprie. Inadaptarea este determinata de mai mult dect un singur factor cauzal. Exista diveri factori - afectivi, caracteriali, morali, familiali, sociali, pedagogici - care pot perturba echilibrul dinamic elev-coala.

Imaturitatea colar ca trstura esenial i general a cazurilor const n incapacitatea, mai mult sau mai puin temporar, de a face fa sarcinilor colare , la nceputul colaritii. Termenul de referin n diagnosticarea i recuperarea cazurilor de imaturitate colar l ofer starea de maturitate colar. Aceasta exprim gradul de concordan dintre nivelul de dezvoltare a copilului i cerinele colare specifice clasei I. Orice nepotrivire ntre dezvoltarea copilului i solicitrile colare, care deranjeaz stabilizarea echilibrului relativ ntre factorii interni i cei externi, poate determina forme variate de inadaptare colar de tipul imaturitii. Aceasta nu nseamn ca o parte din elevii maturi pentru activitatea colar nu pot avea eecuri n nvare; nici insuccesele colare nregistrate n clasa I nu sunt provocate toate de imaturitatea colar. Imaturitatea colar cea mai autentic se caracterizeaz printr-o dezvoltare general ncetinit a personalitii, printr-un nivel al inteligenei, afectivitii i voinei sensibil apropiat, n limitele coexistenei i diferenelor de nivel; personalitatea elevului se dezvolt lent , dar armonic. Dar pentru ca ritmul de dezvoltare este mai ncetinit fa de cel normal, la vrsta de 7 ani copilul n cauz nu este capabil s se integreze cu succes n activitatea colar n condiii obinuite de colarizare. Dificultile adaptative se rezolv de cele mai multe ori, prin amnarea colarizrii cu un an. Un alt tip de imaturitate colar este cel al personalitii dizarmonice. Ea rezult din dezvoltarea inegal a diferitelor sectoare ale personalitii. Pe lng diferenele de nivel din sfera intelectual, se observ i discrepane accentuate ntre inteligen i afectivitate, inteligen i conduit social. Sunt copii care , dei din punct de vedere intelectual fac fa cerinelor activitii colare, afectiv sunt infantili, rmai n urm fa de vrsta cronologic, ceea ce ngreuneaz integrarea lor n viaa grupului colar. Succesul sau insuccesul colar al unui copil poate fi prevzut cu oarecare probabilitate prin studierea maturizrii sale bio-psiho-sociale pentru activitatea colar. n examinarea gradului de maturitate colar nu se face inventarul unor aptitudini izolate, ci se urmrete nivelul de dezvoltare al ntregii personaliti. Nici o sarcin colar nu poate fi realizat fr efort voluntar, perseveren, rezisten la efort, aptitudini intelectuale, capacitate de a inhiba comportamente primare, de integrare n relaii interpersonale elev-elev sau elev-nvtor. Stabilirea gradului de maturitate colar vizeaz explorarea ntregii personaliti a copilului. Sunt o categorie de factori care exprima, in diferite grade de manifestare, imaturitatea colar a elevului si ineficienta pedagogica a cadrelor didactice, prinilor etc. A) Factorii care exprima imaturitatea colar a elevului acioneaz ca factori interni care reflecta unitatea bio-psiho-sociala a personalitii. Ei intervin in calitate de: a) factori biologici: incapacitate de rezistenta fizica la efort in condiiile unei activiti sistematice; probleme de sntate, defecte, deficiente fizice, fiziologice etc, care perturba activitatea de nvare; b) factori psihologici de natura: intelectuala (incapacitate de nelegere, analizasinteza a cunotinelor fundamentale/de baza; incapacitatea de planificare a activitii de nvare) - volitiva (incapacitate de declanare, ntreinere si finalizare a efortului voluntar necesar pentru depirea obstacolelor obiective si subiective care apar in activitatea de nvare) - afectiv-motivaionala (incapacitate de energizare pozitiva a activitii de nvare prin intermediul unor sentimente si interese constante) - caracteriala (incapacitate de concentrare in activitatea de nvare, incapacitate de raportare corecta la propriile posibiliti de nvare/tendina de supraestimare, subestimare, incapacitatea integrrii atitudinilor in structura personalitii, conduita generala si speciala disarmonic); c) factori

sociali: incapacitate de adaptare la colectiv, micro(grup); conduita inadecvata in clasa, coala, familie, comunitate; incapacitatea de integrare a informaiilor si sentimentelor morale la nivel de convingere morala; incapacitate de integrare a obinuinelor morale la nivel de atitudine morala, angajata la nivelul structurii personalitii.