Sunteți pe pagina 1din 4

Zoologie Acvatica Lab 2 (29.02.

2012) Subregnul Metazoare


Este alcatuit din organismele pluricelulare. Acest sub regn se subimparte in 2 diviziuni: diviziunea dipoblaste, ce cuprinde animalele al caror corp este constituit din doua foite celulare diviziunea tripoblaste, ce incadreaza animalele al caror corp se constituie din trei foite celulare

Diviziunea dipoblaste Cuprinde doua increngaturi: increngatura polifere sau spongiaria increngatura celenterate

Este alcatuitea din reprezentanti exclusiv acvatici, marea majoritae a speciilor sunt intalnite in apele marine, calde sau reci, fiind raspandite in intreg oceanul planetar, si doar un numar restrans de specii pot fi gasite in apele dulcicole. Au fost inventariate pana in prezent peste 15.000 de specii de polifere. Dimensiunile variaza in functie de specie de la cativa mm pana la 1,5 m. Nu prezinta specii parazite propiu-zise. Se hranesc prin filtrarea activa a apei si retinearea particulelor organice aflate in dispersie. Sunt frecvente simbiozele cu alte specii cum ar fi: unii anelizi, unele moluste si unii crustacei. Sunt consumati rar de alte specii. ex: unicrustacee. In functie de organizarea interna, literatura de specialitate descrie 3 forme caracteristice: Forma ascon este cea mai simpla Forma sicon mai complexa Forma leucon cuprinde speciile cu organizarea interna cea mai evoluata

A. Forma ascon Poate fi descrisa cel mai bine pe indivizi tineri, respectiv cei aflati in stadiul de dezvoltare olynthus. Acestia au un aspect general de anfora. La polul bazal prezinta o placa bazala prin intermediul careia se fixeaza de substratul solid. Din placa bazala porneste un peduncul ce se dilata treptat conferind aspectul tipic de anfora. La polul apical prezinta un oroficiu de dimensiuni mari ce poarta denumirea de oscul. tot corpul este strabatut de un umar mare de orificii de mici dimensiuni ce poarta denumirea de pori. De asemenea la la suprafata corpului pesuprafete mari se disting formatiuni aciculare cu aspect de tepi, ce paorta de numirea de spicule si edifica in peretele corporal scheletul organismului.

Organizarea interna Peretele corporal este constituit din doau straturi continue de celule unistratificare. Stratul exterior sau stratul epitelial este constituit din celule puternic aplatizate de forma patrata, de unde au primit denumirea de pinococite (pinos tablou, cyos celula). Printre celulele pinococite se disting porii, care, contrar aparentelor ce ar sugera ca aceste canale sunt extra celulare ele sunt defapt canale intracelulare ce strabat corpul unor celule ce poarta denumirea de porocite. La interior distingem un al treilea strat sau patura celulara unistraticicata ce mai poarta denumirea de patura porogastrala sau patura atriala. Paturile porogastrale sunt formate din celulele cu flagel si guleras, fiind foarte asemanatoare cu protozoarele coanoflagelate de unde au primit si denumirea de celule coanocite. Au functie digestiva; cu ajutorul flagelilor preiau particule alimentare aditionandu-le in zona gulerasului de unde sunt preluate si introduse in mediul intern prin formarea unei vacuole digestive, digestia fiin exclusiv intra celulara. Stratul de celule coanocite delimiteaza in interiorul organismului animal o mare cavitate ce poarta denumirea de cavitate porogastrala sau cavitate atriala. Apa incarcata cu paricule alimentare patrunde prin porii organismului in cavitatea porogastrala datorita miscarilor sincronizate ale flagelelor celulelor coanocite. Aceasta miscare continua genereaza un curent de apa a carui curs este dinsprea exterior, prin porii porocitelor, in cavitatea atriala de unde este evacuata prin osculul apical. Particulele alimentare preluate si digerate de catre celulele coanocite, singurele cu capacitate digestiva din organismul animal, sunt transformate in elemente nutritive simple. Intre stratul epidermei (celulele pinacocite) si patura porogastrala (constand din celulele coanocite) se distinge un strat gelatinos translucid denumit de unii autori mezoglee, iar de altii mezenchim. In mezoglee se gasesc dispersate o serie de celule conjunctive ce poarta denumirea de colencite, de asemenea se disting in numare mare celule de tip amoeboid ce poarta denumirea de amoebocite. Acestea au o functie importanta deoarece preiau substantele nutritive de la celulele coanocite si le distribuie catre celelalte celule ale organismului. Acestea preiau totodata si rezidurile alimentare nedigerate, precum si rezidurile metabolice, cum ar fi CO2, pe care la evacueaza in mediul extern. Tot in mezoglee se gasesc distribuite celule de tip special ce poarta denumirea de scleroblaste, acestea fiind responsabile de generarea scleritelor, respectiv a spiculelor => scleroblaste. In functie de specie, ca o particularitate a acesteia, scleritii sau spiculii pot fi de natura calcaroasa, silicioasa sau de natura, organica, cornoasa. Scleritele cornoase sunt de natura proteica, respectiv scleroproteine, asemanatoare dar nu identice cuscleroproteina din coarnele sau copitele mamiferelor. !Natura structurala a scleritelor reprezinta un important criteriu de clasificare taxonomica a poliferelor. B. Forma sicon A luat nastere prin plisarea repetata a corpului animalului. Prin urmare peretele corporal este ingrosat substantial, in masa peretelui distingandu-se spatii lacunare ce paorta denumirea de diverticule. Peretii diverticulelor sunt captusiti cu celule coanocite. De asemenea se disting canale inhalante prin care apa incarcata cu particule alimentare patrunde din mediul exterior in diverticulum ciliat printr-o membrana elastica prevazuta cu mai multe orificii ce poarta denumirea de osteole. Diverticulul ciliat comunica cu cavitatea porogastrala a organismului prin intermediul unui scurt canal exhalant. Diverticulul ciliat prezinta inspre canalul exhalant o a doua membrana ce mai poarta denumirea de diafragm cu un orificiu ce poarta denumirea de apopil, de aici derivand denumirea diafragmului in membrana apopilara. Spre deosebire de tipul ascon, cavitatea porogastrala nu maieste captusita de celule coanocite ci doar exclusiv de celule pinacocite; celulele coanocite regasindu-se doar la nivelul diverticulelor ciliate. Prin formarea diverticulelor ciliate in masa peretelui, a crescut semnificativ suprafata de digestie a organismului.

C. Forma leucon Spre deosebire de ascon si sicon prezinta un perete capsular foarte ingrosat in masa acestuia distinganduse un numar mare de spatii lacunare ce poarta denumirea de cosulete vibratile cu rol in functia digestiva. Aici sunt asezate intr-o patura celulara continua celule de tip coanocit. La forma leucon complexitatea organizari interne creste foarte mult, proportional cu capacitatea digestiva mult sporita.

Poriferele (spongiaria) se reproduc vegetativ sau pe cale sexuata in functie de specie. Inmultirea vegetativa: prin stolonizare, indivizii noi ce iau nastere prin extensia, de obicei in zona bazala, a peretelui corporal ce va genera in final un nou organism ce ramane atasat de organismul genitor; prin stolonizare repetata iau nastere colonii compacte in care individul este greu decelabil (identificabil) prin inmugurire externa, pe orice parte a organismului se formeaza o extensie globulara ce cuprinde inclusiv o parte a cavitatii porogastrale. Aceasta formatiune la un momentdat se gatuie si se desprinde luand nastere un nou individ independent. prin inmugurire interna, un proces asemenea inmuguririi externe, cu diferenta ca mugurii se formeaza in interiorul organismului fiind eliberati prin dezitegrarea organismului matern.

Inmultirea sexuata: Majoritatea poliferelor cu inmultirea sexuata sunt hermafrodite; acelasi individ avand capacitatea de a genera atat gameti masculini cat si gameti feminini. Aceste specii sun in general proterandice, adica produc gameti de sex masculin (spermatozoizii) si ii elibereaza in mediu inaintea producerii gametilori de sex feminin evitand astfel autofecundarea. Un numare relativ restrans de specii sunt dioice, respectiv sunt prezenti indivizi de sex masculinfeminin. Atat gemetii feminini (ovulele) cat si cei masculini (spermatozoizii) iau nastere in mezenchim prin transformarea celulelor arteocite. Spermatozoidul se elibereaza iar ovulele raman pe loc in mezenchim, sediul in care au loc si procesele de fecundare, dezvoltare embrionara si larvara. Larvele sunt eliberate in mediu prin dezintegrarea organismului matern. METAZORE s. n. pl. subregn care cuprinde animalele cu celule difereniate. (< fr. mtazoaires) DIIC, -, dioici, -ce, adj. (Despre plante unisexuate) Care are florile mascule i femele pe indivizi deosebii ai aceleiai specii. [Pr.: di-o-ic] Din fr. dioque. MEZENCHM, mezenchime, s.n. esut conjunctiv embrionar, format din celule fusiforme sau stelate nglobate ntr-o substan omogen i din care se formeaz ulterior vasele sangvine i limfatice, esutul conjunctiv etc. Din fr. !!!!!CHOANO-CITE Paturile porogastrale sunt formate din celulele cu flagel si guleras, fiind foarte asemanatoare cu protozoarele coanoflagelate de unde au primit si denumirea de celule coanocite