P. 1
Deseuri Radioactive

Deseuri Radioactive

|Views: 119|Likes:
Published by catalaya01

More info:

Published by: catalaya01 on Mar 05, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/25/2013

pdf

text

original

TEMA PROIECTULUI DESEURI RADIOACTIVE

Cuprins

Capitolul I “Generalitati” 1. Sursele de deseuri radioactive....................................................................3 2.1 Tipuri de deseuri.........................................................................................5 2.2 Deseuri cu reactivitate mica si intermediara..............................................7 2.3 Deseuri cu reactivitate ridicata...................................................................7 3. Administrarea si tratarea deseurilor radioactive.......................................10 4. Riscurile contaminarii radioactive...........................................................12 Capitolul II “Centrale nucleare” 1. Centralele nucleare si efectele sale.........................................................16 2.1 Cum functioneaza o centrala nucleara....................................................19 2.2 Principiul de functionare.........................................................................20 3. Securitatea centralelor nuclearoelectrice..................................................22 Capitolul III “Deseuri radioactive in Romania” 1. Romania, groapa de deseuri radioactive a Europei? ...............................24 2. Depozite de deseuri radioactive in Romania-mit.U.E. ............................25 3. Exploziile nucleare din Fukushima, Japonia............................................26 Bibliografie...................................................................................................27

2

ARGUMENT

Radioactivitatea a fost descoperita în 1896 de Henri Becquerel, pe cand studia luminescenta unor saruri ale uraniului. În 1898, sotii Marie si Pierre Curie au descoperitpoloniul si radiul, doua elemente cu radioactivitate mult mai puternica decat a uraniului. Legile generale ale radioactivitatii au fost elaborate de catre Ernest Rutherford si Frederick Soddy în 1903. Radioactivitatea artificiala a fost descoperita de sotii Irène si Frédéric Joliot-Curie în 1934. Aceasta teorie a fost folosita si fructificata in viitor lasand in urma, pe langa toate facilitatile si avantajele sale, o parte mai putin placuta numita deseuri radioactive.

3

instalatiile de control defectoscopic (cu raze X sau izotopi radioactivi) din industria constructoare de masini.1 Generalitati 1. 4 . implicit si surse de producere a deseurilor radioactive si invers. necesare studiului structurii materiei si pentru producerea de izotopi artificiali. Surse de deseuri radioactive Deseurile nucleare pot fi rezultatul fiecarei trepte a ciclului de prelucrare a combustibilului nuclear. la vapoare.instalatiile de producere si accelerare de particule. dar care cumulate pot deveni deosebit de periculoase. Sursele antropice (artificiale) de poluare radioactiva pot fi. nucleare.experiente militare nucleare. Exista numeroase surse de poluare radioactiva cu importanta secundara datorita activitati lor mici. constructii civile etc.Cap.tratarea sau depozitarea incorecta a deseurilor radioactive.accidente sau avarii la instalatiile nuclearoelectrice. depozitarea necorespunzatoare a materialelor rezultate radioactive. sau de thorium. din centralele nuclearo-electrice. submarine. astfel ca se pot enumera ca surse de iradiere radioactiva urmatoarele: zonele de extractie si preparare de minereuri de uraniu. avioane cu încarcatura nucleara.

Depozitul national de deseuri radioactive (DNDR). aparare. situate pe amplasamentul RAAN-SCN Mioveni-Arges. împreuna cu instalatiile nucleare asociate (FCN. producatorii de combustibil nuclear uzat. la nivel mondial.2 MWt. situata pe amplasamentul RAAN-SCN de la MioveniArges.a.). Reactorul de încercari de materiale tip TRIGA(R)-14 MW împreuna cu instalatiile nucleare asociate (LEPI. SIGMA si STDR). învatamant etc. spitale. Filiala "Feldioara" de fabricatie a pulberii sintetizabile de dioxid de uraniu de calitate nucleara. Reactorul energetic tip CANDU 6(R) de la U2. cercetare. Reactorul de cercetare tip VVR-S(R) . detinatorii de combustibil uzat si / sau deseuri radioactive. cercetare.3321 unitati nucleare în economie si viata sociala (industrie. DIDR) situate pe amplasamentul CNE Cernavoda. DICA. Titularii de autorizatie pentru utilizarea radioizotopilor. în aplicatii nucleare din diferite sectoare de activitate (industrie. Filiala "FCN". santiere. medicina. CPR. împreuna cu instalatiile nucleare conexe (DCNU. s. controlul proceselor tehnologice etc. DICA.Dintre acestea. situat pe amplasamentul Baita-Bihor. DIDR) situate pe amplasamentul CNE Cernavoda. împreuna cu instalatiile nucleare asociate (FCN. sub forma de surse închise si/sau deschise de radiatii nucleare. trebuie mentionate: . circa 300 000 surse radioactive diferite (cu activitate mica între 2 µCi si cAteva sute de mCi) utilizate în diferite procese industriale (masurat grosimi sau nivele în rezervoare. circa 510 instalatii cu surse γ de iridium sau cobalt pentru controlul nedistructiv industrial (activitatea totala 20 000 Ci).) care utilizeaza: circa 6000 de aparate generatoare de raze X. Dintre acestea se pot mentiona urmatoarele: Reactorul energetic tip CANDU 6(R) de la U1. 5 .) Surse cu importanta mare în Romania datorita iradierii ridicate pe care o pot produce sunt instalatiile nucleare. STDR) situate pe amplasamentul IFIN "HH" MagureleBucuresti.

deseuri transuraniene (TRU). cum sunt cenusa de la termocentrala (Mintia) si cenusa produsa în instalatiile de producere a îngrasamintelor chimice pe baza de fosfati (Navodari. precum si slamurile rezultate în industria extractiva. Pentru fiecare dintre aceste tipuri de deseuri.depozitarea deasupra solului sau îngroparea putin adanci pentru deseuri slab si depozitare adancime depozit pentru deseuri la nivel înalt si transuraniene. 2. 300 m3 de LILW majoritar SL si o mica parte LL. contin cantitati mici de materiale radioactive existente în natura (NORM). medicina. 2100 m3 de LILW. cercetare: circa. potentialul lor de generare de caldura. 15 m3/(milion locuitori). exista o solutie de eliminare specifice . Reactorul de cercetare tip VVR-S(R)-2 MWt: circa. radioactivitatea deosebit de scazuta. astfel încAt ele nu sunt considerate deseuri radioactive. aceste deseuri ridica în prezent probleme ecologice deosebite. clasificate în functie de activitatea lor. 1 tona de HLW (SFuDD) si circa. 3750 tone de HLW (SFuDD) si circa. si ceea ce contin ele fizic. Cantitati importante de deseuri industriale. 300 m3 de LILW majoritar SL si o mica parte LL. Reactorul de încercari de materiale tip TRIGA(R)-14 MW: circa. Principalele caracteristici radiologice ale acestor deseuri sunt. Aplicatiile radioizotopilor în industrie. Tipuri de deseuri In Statele Unite.circa.Cantitatile de deseuri radioactive estimate a fi produse prin operarea acestor instalatii nucleare pe durata de viata proiectata sunt: la reactorul energetic tip CANDU 6(R) . majoritar SL si o parte mica LL. Turnu Magurele). Concentratia de material radioactiv în aceste deseuri este redusa. a deseurilor radioactive este împartit în trei tipuri principale. dar datorita volumelor mari acumulate si care sunt în continua crestere. 6 . în limitele fondului natural de radiatii din zona de extractie sau prelucrare si durata de viata deosebit de lunga. O cantitate importanta de deseuri radioactive. cu mult peste valorile caracteristice productiei de deseuri generate prin operarea si respectiv dezafectarea instalatiilor nucleare. si a deseurilor la nivel înalt (HLW). este generata prin operarea instalatiilor nucleare industriale de extractie si prelucrare a minereurilor de uraniu.5 tone de HLW (SFuDD) si circa. de deseuri tip LILW-SL. Aceste trei niveluri principale sunt deseuri slab(LLW). Bacau. 0.

transport si depozitare definitiva. proiectarea si administrarea depozitelor de deseuri radioactive se fac cu respectarea unor reglementari foarte stricte. pierzindu-si dupa un timp caracterul radioactiv. proiectarea containerelor. materialele radioactive se dezintegreaza. deseuri slab reprezinta aproximativ 90% din toate deseurile radioactive. în majoritatea celorlalte tari. deseurile sunt clasificate în functie de ceea ce efectele deseurilor ar putea fi. nivel intermediar de deseuri. deseurile radioactive mai au o serie de caracteristici care le deosebesc de celelalte tipuri de deseuri.În majoritatea celorlalte tari. Motivul pentru acest sistem de clasificare diferita este faptul ca în SUA este deseurile clasificate pe baza de unde vine. • Deoarece o mare parte a cercetarii si dezvoltarii a fost indreptata spre masuri de siguranta in tratamentul deseurilor. si a deseurilor la nivel înalt. • 7 . Imediat ce sunt generate. in acest moment exista solutii tehnice care asigura depozitarea lor in siguranta. Spre deosebire de substantele chimice toxice. cum ar fi: Volum mic in raport cu celelalte tipuri de deseuri. deseurile nucleare sunt calificate drept deseuri nivel scazut. In afara de caracterul radioactiv. • Manipularea materialelor radioactive. deseurile radioactive sunt colectate. În ambele clasificari. caracterizate si inregistrate in baze de date. tot traseul lor ulterior fiind riguros monitorizat.

racire 8 . NIREX trebuie sa execute investigatii geologice în diverse locatii pentru fiecare tip de stocare. 2. NIREX studiaza si posibilitatea stocarii permanente a deseurilor cu activitate intermediara sub platforma continentala. fie în gauri forate de o platforma de foraj marin. care în primul rand sa duca la îndeplinire aceasta sarcina.2. Înainte de a se hotara un nou loc de lichidare a deseurilor vor avea loc discutii publice. guvernul Marii Britanii are în vedere. Îngroparile de adancime mica vor fi localizate în formatii argiloase . Aceasta necesitate a fost recunoscuta acum catva timp si în anul 1982 a fost înfiintat Departamentul Deseurilor Radioactive din Industria Nucleara (Nuclear Industry Radioactive Waste Executive NIREX). Întrucat aceste deseuri urmeaza sa fie stocate candva definitiv. În prezent anumite deseuri cu activitate scazuta sunt lichidate (stocate permanent) prin ardere în subteran la adancime mica. facand acest lucru mai devreme decat mai tarziu. la 600km de cel mai apropiat tarm. probabilitatea de aparitie a unui risc suplimentar pentru populatie este mica si astfel va conduce la o descestere a riscului. ca deseurile cu activitate medie si intermediara sa fie stocate perpetuu îndata ce acest lucru este posibil. pot fi evitate printr-o stocare perpetua timpurie. Pentru a asigura o comparatie directa între diferite locatii. NIREX a stabilit ca fiind necesare doua tipuri de terenuri pentru stocarea permanenta (sau lichidare): unul de adancime mica pentru a primi deseurile cu activitati scazute si altul de adancime mare pentru deseuri cu activitate intermediara. Din aceste motive. Stocarea temporara prelungita înseamna doze de radiatie pentru personal si cheltuieli de exploatare care. deseurile cu activitate scazuta care mai ramaneau si o parte din cele cu activitate intermediara erau scufundate în mare într-un loc din nord-estul Atlanticului. deoarece argila are o capacitate mare de absorbtie a radionuclizilor. deseurile trebuie depozitate timp de secole.2 Deseuri cu reactivitate ridicata Deseurile cu activitate ridicata produse la reprocesarea combustibilului uzat contin peste 95% din activitatea intregului ciclu al combustibilului nuclear. În principiu îngroparea deseurilor la adancime se poate face într-o mina parasita sau într-o cavitate subterana special construita.1 Deseurile cu reactivitate mica si intermediara: Deoarece nici deseurile cu activitate mica. Pana de curand. fie printr-un tunel cu intrarea de pe pamant. iar vitezele de penetrare a apelor subterane prin argila sunt foarte mici. amandoua. nici cele cu activitate intermediara nu genereaza cantitati importante de caldura nu rezulta nici un avantaj tehnic din stocarea lor temporara pe perioade lungi de timp. în momentul de fata. O data solidificate.

supraveghere si renovare periodica a cladirilor de depozitae. tipuri) de deseuri radioactive: 9 . iar spatiile dintre gauri sunt determinate de necesitatea de a limita încalzirea rocii. o cercetare specifica a locurilor de depozitare. Acestea sunt depozitarea în formatii geologice de mare adancime la nivelul uscatului si amplasarea sub fundul adanc al oceanului. 111-G-1-1 "Clasification of radioactive Waste" si practicata cu unele mici modificari si în tarile membre ale UE. O data ce s-a umplut depozitul . sub zeci de metri de sediment. unde adancimea medie este de circa 5000m. tunelurile si rampele de acces vor fi umplute la loc si sigilate(betonate). Pe plan mondial. Adancimile de stocare avute în vedere sunt . privind stocarea sub fundul marii. granitul si argila sunt umede. si un substantial program de cercetari.corespunzatoare. Prin similitudine cu clasificarea deseurilor radioactive recomandata de AIEA(Agentia Internationala pentru Energie Atomica) în documentul Safety Series No. Tipurile de formatiuni geologice studiate pe plan international în scopul stocarii deseurilor cu activitate mare includ depozite de sare. dar se pot gasi formatii unde vitezele de curgere a apelor subterane sunt foarte mici. Se poate realiza o îngropare mai la suprafata. Exista totusi. necesara. Sarea este apreciata deoarece este uscata. sub mai mult de 100m de sediment neesita forarea unor gauri si reumplerea lor fiind o operatie mult mai costisitoare si mai dificila. granit si argila. în cele din urma vor scapa în deseuri cand containerele se vor fi corodat. În interiorul sedimentelor. gaurile. iar mineralele argiloase prezente în sedimente vor absorbi cei mai multi dintre radionuclizii care . coordonat la nivel international. Îngroparea la adancime mai mare. cel mai mare efort este dedicat depozitarii pe uscat si exista un schimb de informatii considerabil între toate tarile interesate. Din aceste motiv în toate tarile care au un program nuclear se desfasoara în mod activ cercetari asupra metodelor posibile de lichidare a deseurilor cu activitate foarte mare. iar atat argila cat si granitul au capacitatea de a absorbi radionuclizii. acum numai doua se bucura de o atentie speciala. Cele mai multe proiecte de depozitare au în vedere tunele care se foreaza în josul gauri. pentru a reduce incertitudinile pe care le mai prezintamodelele si datele folosite la evaluarea riscurilor si astfel sa se ajunga în stadiul în care rezultatele sa fie folosite la recomandarea unor optiuni. Stocarea submarina are în vedere îngroparea containerelor în sedimente de pe fundul Atlanticului. desi foarte mic al unor scurgeri accidentale. unde ar fi plasate containerele cu deseuri. Evaluarile de risc privitoare atat la stocarea geologica. vitezele de curgere a apelor sunt extrem de mici. se introduc urmatoarele clase (categorii. cat si la stocarea submarina ne arata ca nici una dintre metode nu ar trebui eliminata din motive de protectie radiologica. Totusi timpi asa de lungi de depozitare vor impune o povara asupra generatiilor viitoare si va exista chiar si un risc. desi la început au fost luate în considerare un numar mare de optiuni privind stocarea permanenta. plasand containerele în dispozitive de forma unor torpile ce sunt lasate sa cada liber spre fundul oceanului. de 500m. Este totusi. în general.

a caror 10 . cantitati importante de radionuclizi emitatori alfa <2 kW/m3 Depozitare geologica >2 kW/m3 Depozitare geologica la mare adancime. superior valorii 20 ani).preponderent radionuclizi > 4 kBq/g emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 >20 ani) .preponderent radionuclizi > 4 kBq/g emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 <30 ani) . cantitati mici de emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 < 30 ani) . Aceste deseuri radioactive sunt destinate depozitarii definitive la suprafata.ILW-SL: Deseuri radioactive care contin preponderent radioanuclizi emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 inferior valorii de 30 ani).preponderent radionuclizi emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 < 30 ani). a caror concentratie este inferioara valorii de 4 kBq/g si a caror putere termica datorata încalzirii radioactive este inferioara valorii de 2 kW/m3.cantitati mici de emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 > 20 ani). LILW-LL: Deseuri radioactive care contin preponderent radioanuclizi emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 superior valorii 20 ani). contin cantitati mici de radionuclizi emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 Continut de radionuclizi . Griffin & Phoenix Concentratie alfaradionuclizi < 4 kBq/g Putere Optiune de termica depozitare definitiva Depozitare la suprafata <2 kW/m3 .

nu au nevoie de tratare. Categoria HLW exclude combustibilul uzat tip TRIGA(R)-HEU si respectiv tip VVRS-HEU (SS 36). HLW: Deseuri radioactive care contin preponderent radioanuclizi emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 inferior valorii de 30 ani). Aceste deseuri radioactive sunt destinate depozitarii definitive geologice. Aceste deseuri radioactive sunt destinate depozitarii definitive geologice. spre deosebire de radioactivitate. la adncime mare. ele pot fi incapsulate si stocate perpetuu în mod direct fie prin îngroparea la adâncimi mici 11 . este inferioara valorii de 2 kW/m3. fapt care influenteaza hotarAtor modul lor de gestionare. datorita modului de producere. În general. în concentratii superioare valorii de 4 kBq/g si a caror putere termica specifica. Administrarea si tratarea deseurilor radioactive Obiectivele administrării deseurilor radioactive constau în prelucrarea acestora în asa fel încât să fie pregătite pentru stocare temporară sau permanentă (perpetuă) . contin cantitati importante de radionuclizi emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 superior valorii 20 ani). iar ultima să se facă în asa fel încât să nu existe riscuri inacceptabile atât pentru generatiile prezente cât si pentru cele viitoare. datorata încalzirii radioactive. la mare adAncime. 3. contin cantitati mici de emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 inferior valorii de 30 ani) si a caror putere termica specifica. datorata încalzirii radioactive. SFuDD. deseurile cu activitate mică. adica combustibilul uzat destinat depozitarii directe. pot contine substante chimice toxice. SUA si respectiv Federatia Rusa. În plus. iar toxicitatea lor. care vor fi returnate în tarile de origine. este important de luat în considerare faptul ca unele deseuri radioactive. apartine acestei clase. Stocarea perpetuă implică absenta oricărei intentii de a mai folosi deseurile.concentratie este superioara valorii de 4 kBq/gr. nu va scadea în timp. este superioara valorii de 2 kW/m3.

au fost trimise în atmosferă circa 10000Ci/săpt (370TBq) de 41Ag. se evacuează direct în atmosfera la înăltimi mari. 85Kr.99% ca iodura de argint. Deseurile cu activitate ridicată rezultate din activitatea de reprocesare a combustibilului în Marea Britanie sunt tinute în tancuri răcite. iar la uzina de Marcoule din Franta au fost eliminate cca 11kCi/săpt (407TBq) de radioargon. ori au antrenat aerosoli (particule fine) puternic radioactivi. la fel cum se înâamplă si în alte tări. în practica curentă. În practică se utilizează frecvent filtrele din materiale poroase. capabile să îi retină. Se află în constructie o uzină de solidificare a acestor deseuri prin incorporarea lor într-un material sticlos. Operatiile de administrare diferă în functie de radioactivitatea deseurilor si de starea lor de agregare. Deseurile lichide cu activitate scăzută. filtre din materiale poroase (hârtie de filtru. oceane). Pe aceasta cale. având pret redus si eficacitate mare. Pentru retinerea lor.în diferite locuri. special construite în amplasamentul Companiei Britanice de Combustibili Nucleari de la Sellafield din Cumbria. după o diluare si stocare în bazine speciale.2). asteptând o decizie privind metoda cea mai bună de stocare definitive. numai la Centrul Nuclear Harwell din Marea Britanie. 3H si cele volatile (131I) rezulatate la fisiunea 235U. 0. O parte dintre aceste deseuri poate fi stocată perpetuu prin scufundare în mare. În prezent. 131Xe. când iodul se retine cu o eficacitate de 99. gaele puternic radioactive se trec printr-un reactor ce contine azotat de argint. Aerosolii radioactivi cu activitate peste cea permisă nu se pot elimina direct în atmosferă. Se mai mentionează ca uzina Hanford din Marea Britanie trimite lunar în atmosfera cca 30Ci (1. care au dimensiuni mici. Blocurile de sticlă vor fi apoi stocate pentru câteva decenii pentru a permite răcirea lor înaintea stocării permanente finale. mari cantităti de solutii radioactive cu activităti medii sau slabe rezultate din marea industrie nucleară se imersează în mări si în oceane la mări adâncimi. aerul poluat se trece prin filtre electrostatice. Cele mai multe deseuri cu activitate intemediară nu apar sub o formă convenabilă pentru stocare directă. se face direct în atmosfera sub formă de monoxid(14CO) si dioxid(14CO2). dar cele mai multe deseuri sunt stocate temporar în diferite locuri. înainte de trimiterea în atmosferă se trec peste un sistem de filtre speciale. pentru îndepărtarea 131I. Deseurile gazoase cu continut de 41Ag. bitumul sau răsinile. În particular. în perioada 1960-1964. deoarece are o mică toxicitate si o radiatie slabă (β-. unde se diluează cu aerul atmosferic. Eliminarea carbonului radioactive (14C).1TBq) de 131I rezultat la reprocesarea combustibilului nuclear uzat. 12 . În cazurile în care aceste emisii gazoase prezintă o radioactivitate foarte mare . ele trebuie incorporate într-un material inert ca betonul. mări. de materiale sintetice. fie prin imersie controlată în mare. peste limitele admise. se deversează în apele de suprafată(răuri. azbest) sau peste filtre din tesături din fibră de sticlă. celuloză. se înlocuiesc ușor. sunt rezistente la coroziune. În prezent toate deseurile cu activitate ridicată din Marea Britanie sunt stocate temporar. în special filtrele cu hârtie de filtru.

Metoda ar fi mai sigură dar inacceptabilă din cauza pretului de cost ridicat al ambalajului si transportului. Dintre acestea cele mai indicate sunt salinele părăsite. Solutii cu radioactivitate medie se injectează la mari adâncimi (1500m). bitumul sau masele plastice. teritorii neinundabile. în roci poroase sau în mine părăsite. din material plastic si din otel. nu au nevoie de prelucrare. mare plasticitate a straturilor de sare. În ultimul timp s-a pus în discutie si posibilitatea trimiterii deseurilor puternic radioactive în spatiul cosmic cu ajutorul rachetelor interplanetare. În paralelă intră în practica curentă depozitarea deseurilor puternic radioactive în cavităti naturale sau artificiale (pesteri. putând fi incapsulate si stocate permanent prin îngropare în pământ la adâncimi mici sau prin imersie controlată în mări si oceane. În prezent se află cantităti imense de astfel de deseuri radioactive rezultate din industria nucleară.Deseurile solide cu activitate scăzută. deoarece au o structură solidă. astfel ca să fie perfect impermeabile. departe de pânzele freatice si de bazinele de apă deschise. se aleg regiuni nepopulate . în general. Riscurile contaminarii radioactive 13 . Rezervoarele sunt confectionate din beton captusit cu otel inoxidabil. Depozitarea lor se face în rezervoare speciale sau în cavităti naturale sau artificiale. Antarctică). Depozitarea în depresiuni maritime se face în recipienti de formă sferică . depuse în marea Irlandei. oceanul Atlantic si oceanul Pacific. Deseurile cu activitate intermediară (timpi de înjumătătire mari) se încorporează în materiale inerte cum sunt : betonul. rezistenta foarte mare la cutremure. putând fi stocate perpetuu prin imersie în mări si oceane sau temporar în diferite locuri. mine părăsite). puturi de petrol. cu soluri argiloase sau argilo-nisipoase. În cazul îngropării în pământ .în principal. si oferă posibilitatea recuperării ulterioare a deseurilor radioactive. S-a preconizat si depozitarea acestor deseuri în regiuni glaciare (Groenlanda. constau din lichide rezulatate de la reprocesarea combustibililor nucleari. Mai ales se utilizează salinele părăsite. Depozitarea în rezervoare îngropate sau imersate în mări si oceane este cea mai utilizată metoda în tările cu industrie nucleară dezvoltată. Deseurile cu activitate ridicată . fără oscilatii seismice sau alunecări de terenuri.

stocarea. în care se pot produce industrial noi materiale radioactive f.Exploziile nucleare experimentale. pot contamina vecinatatea poligonului cat si întregul glob. Guvernul Romaniei intentioneaza sa construiasca înca doua reactoare nucleare si o noua centrala nucleara.Accidentele în transportul aerian. prelucrare primara. nota de plata va fi de 5 miliarde de euro. Printre riscurile centralelornucleare se numara riscul unor accidente majore (de genul celui de la Cernobîl).Exploatari miniere radioactive. cercetare a diferitelor surse de radiatii nucleare. se pot raspandi necontrolate în mediu.transportul eventual evacuarea lor pot determina contaminarea mediului. prin gaze si aerosoli. care. alfa si beta. b. efectuate îndeosebi în aer sau în apa si subteran. la Cernavoda. în cazul manipularii substantelor radioactive. fiind doar vehiculate cateva localitati din Transilvania.Protectia împotriva radiatiilor. fizice.prin depunerea prafului si aerosolilor radioactivi.Reactorii nucleari experimentali sau de cercetare. lichizi sau solizi. Pentru cele doua noi reactoarenucleare de la Cernavoda. de radiatii gama.Centralele nuclearoelectrice care polueaza mai putin în cursul exploatarii lor corecte. pot contamina aerul. precum si apa prin procesul de spalare. În aceste conditii. d. generati de catre ciuperca exploziei h. 14 . maritim. poate cuprinde în cadrulprocesului tehnologic si produsi reziduali gazosi.Instalatiile de rafinare si de retratare a combustibilului nuclear e.prezinta deci doua aspecte principale si anume : iradierea organismului din exterior saucontaminarea interioara cu substante radioactive patrunse pe diferite cai în organism. ca materiale radioactive. depozitarea deseurilor radioactive rezultate în urma exploatarii. la extragere. c. dar mult mai accentuat în cazul unui accident nuclear g. feroviar sau rutier a celor mai felurite materiale radioactive. a carei locatie nu a fost facuta publica.Utilizarea practica în industrie. unde functioneaza doua reactoare. transport si depozitare.scurgeri de substante radioactive care pot afecta atat mediul înconjurator cat si sanatatea oamenilor din zona.emisiile de tritiu (vapori de apa grea tritiata). care prin prelucrari mecanice. Altedezavantaje fac referire la costurile uriase asociate constructiei unui reactor nuclear siproducerii energiei electrice nucleare în contextuldar duratei scazute de exploatare aunui reactor (30 – 40 de ani). Printre principalele surse de poluare radioactiva se numara: a. chimice. medicina.Metalurgia uraniului sau a altor metale radioactive si fabricarea combustibiluluinuclear. Singura centrala nucleara din Romania este amplasata într-o zona cu risc seismic.

resursele de uraniu fiind în mod cert finite. avand efecte cancerigene. Ce se va 15 . Lisava. 2009).Autoritatile romane se arata însa interesate de posibilitatea de a cumpara uraniu dinstatele riverane Marii Caspice. se scurge direct în rAuri sauîn panza freatica. teratogene si mutagene. se avanseaza posibilitatea constructiei unor depozite dedeseuri nucleare în apropierea unor zone locuite. Emisiile de tritiu de la Cernavoda sunt deosebit de mari. vazand în construireaunui depozit nuclear în apropierea localitatii lor o imensa sansa pentru dezvoltarea locala. În paralel. Cu siguranta ca ceicare si-ar dori un loc de munca la un depozit nuclear nu cunosc pericolele la care s-arexpune sau le cunosc. Conformpresedintelui Agentiei pentru Resurse Minerale. Cei din industria nucleara pun un deosebit accent pe avantajul energiei electricenucleare în contextul nevoii de a reduce emisiile de dioxid de carbon. cum ar fi cel proiectat a se construi la Saligny. Ca si cum nu am fi învatat nimic din problema petrolului si a gazelornaturale. La un loc. fiind asigurate resursele necesare producerii energiei electrice de la Cernavoda pentru doar 7 ani de acum înainte” (17 nov. Stim astfel ca minereul de uraniu de la Crucea – singura mina de uraniu înexploatare din Romania – va fi epuizat în 7 ani. trecand definitiv sub tacere dezastrele ecologiceradioactive de la fostele mine de uraniu: Baita-Plai (transformata în depozit de deseuriradioactive) si Avram Iancu (din judetul Bihor).Asadar. “rezervele de uraniu ale Romaniei suntaproape epuizate. O centrala nucleara emite însa o treime din cantitateade dioxid de carbon produsa de centralele conventionale pe gaz. Însa energia electrica produsa de centralele nucleare este o modalitate improprie de reducere aemisiilor de gaze cu efect de sera. Potrivit unui studiu efectuat de Agentia Nationala pentru Deseuri Radioactive(ANDRAD) în perioada 20 – 30 septembrie 2009. tehnologia nucleara folosita în Romania pentru producerea energiei electrice nu este nicidecum sigura pentru sanatatea populatiei si a mediului. Primatar – Bicazu Ardelean (din judetul Neamt). Dobrei si Ciudanovita (dinjudetul Caras-Severin). În toate aceste zone. se investesc astfel 10 miliarde de euro în urmatorii 50 de ani pentru o solutieenergetica care nu este sustenabila. Pe de alta parte. care spala haldele radioactive. energianucleara nu este neutra din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de sera. dar sunt prea saraci pentru o alternativa. La Barzava si Baita apa provenita din ploi. cade în sarcina Romaniei sa construiasca doua depozite pentru deseurileradioactive generate la Cernavoda. Tritiul emis la Cernavoda este eliberat în cantitati mari direct înapa Dunarii. Dar haldele de steril vor ramane saemita substante radioactive ce dauneaza pe termen lung mediului si sanatatii oamenilor. Altfel spus. cele doua depozite vor costa alte 5miliarde de euro. dar cantitati mari ajung si în aer. eventuala construire a unui asemeneadepozit în zona este privita favorabil de oamenii cu studii reduse sau medii din oraselemici si din mediul rural pentru ca s-ar crea astfel locuri de munca. incidentele cazurilor de cancer sunt cele mairidicate din tara. o investitie de 5 miliarde de euro pentru o durata de exploatare de 30 de ani! Peste aceasta sumauriasa.

prin dublarea capacitatii de productie. Depozitul National de Deseuri Radioactive Baita Bihor (DNDR). Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitesti ar putea fi un alt factor de risc decontaminare radioactiva. care se foloseste în scintigrafie medicala.întampla pe viitor în privintaacestor emisii? Cu siguranta se vor dubla odata cu intrarea în functiune a celorlalte douareactoare nucleare de la Cernavoda. a fost pus în functiune în 1957. S36. În momentul de fata acesta este în curs de dezafectare . Combustibilul pentrucentralele nucleare de tip CANDU 6 este uraniul natural sub forma de pastile ceramicede dioxid de uraniu. Aceste deseuri sunt tratate si conditionate în prealabil la Statia de Tratare Deseuri Radioactive (STDR) Magurele sau STDR Pitesti. 16 . Monitorizarea zonei seefectueaza prin masurarea periodica a nivelului radioactivitatii externe si a concentratiei radonului. Alt potential factor de risc pe teritoriul Romaniei îl constituie reactorul de la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei” (IFIN) din comuna Magurele. înalt îmbogatit în uraniu. Tecnetiu 99. livrat Romaniei de fosta Uniune Sovietica. medicale si de cercetare este alt factor riscde contaminare radioactiva. produse în activitati de aplicatii industriale. adica 11 mii de fascicule pe an. de ex.000 de euro pentru ca deseurile rezultate în urma prelucrarii celor 200de kilograme de combustibil nuclear uzat. vegetatie. sedimente) si masurarea continutului de elemente radioactive naturale (uraniu si radiu) al acestora. de viata scurta. statul roman aplatit rusilor 720. energetice) sunt conditionate si stocate. miniere. provenit de la reactorul nuclear dela Magurele a fost definitivata în septembrie 2009 si realizata cu un sprijin financiaramerican. în care sedepoziteaza definitiv deseuri radioactive de joasa si medie activitate. sa nu se maiîntoarca în Romania. prin care deseuri rezultate din diversele activitatieconomice (medicale. precum si prin prelevarea sistematica de probe de mediu (ape de suprafata. sol. Pe langa acesti bani. Capacitatea de productie existenta. în valoare de cinci milioane de dolari. ape de mina. Tot aici seproduc radioizotopi pentru medicina. În cadru aceluiasi institut exista statia STDR (Statia de Tratare Deseuri Radioactive). singura din tara. va asigura combustibil nuclear si pentru Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda. FCN are misiunea de producere de combustibil nuclear tip CANDU necesar functionarii si producerii de energie electrica si termica în unitatile 1 si2 de la Cernavoda si. Repatrierea în Rusia a combustibilului uzat.judetul Ilfov. în perspectiva. asigura functionarea celor doua unitati de la Cernavoda.

a productiei agricole si a apei potabile din întreaga regiune. Anglia în octombrie 1957 cand au fost eliminate în mod accidental în atmosfera importante substante radioactive care au produs contaminarea solului. în plin domeniu industria si economic. Constuirea reactorilor nucleari si posibilitatea de a utiliza aceste instalatii pentru a produce energie electrica în cantitate mare. a materialelor radioactive. pentru ca în 9 august 1945 sa explodeze cea de-a doua bomba atomica la Nagasaki. În urma acestor doua explozii bilantul a fost: 17 . în deceniul al patrulea al acestui secol. Daca la 16 iulie 1945 în desertul Alamogordo. statul New Mexico a avut loc prima explozie experimentala a unei bombe atomice lucrurile nu s-au oprit aici si la 6 august 1945 ora 8:15 la Hiroshima în Japonia explodeaza prima bomba aruncata asupra populatiei. sau contaminare. Prin poluare. radiatiile ionizate au constituit doar o curiozitate de laborator. si odata cu aceasta si problema protectie contra radiatiilor. radioactiva.Cap II. cunoscuta numai catorva initiati . energia nucleara a iesit însa din anonimat abia dupa aruncarea celor doua bombe atomice în 1945 asupra Japoniei. se întelege prezenta nedorita sau accidentala. Cresterea necontenita a numarului de reactori nucleari si a puterii acestora necesita aplicarea unor masuri de securitate pentru a evita eventualele accidente si consecintele lor ca de exemplu cel de la Windscale. au transferat apoi problema cercetarii radiatiilor. au dat un puternic imbold cercetarilor de fizica nucleara . Una din principalele surse de poluare radioactiva a globului pamantesc îsi avea provenienta în exploziile nucleare din atmosfera. aerul. Pentru marele public. alimentele) sau în organisme vii situatie în care se depaseste continutul radioactiv natural propriu al produsului respectiv. 1 Centrale nucleare si efectele sale De catva timp . ca masura militara de distrugere. Descoperirea radioactivitatii artificiale si apoi aceea a fisiunii uraniuli. în interiorul sau la suprafata unor factori de mediu (cum sunt apa.

983 37.425 235.924 23.345 89.025 .753 2.150 13.HIROSHIMA NAGASAKI N A G A S A K I Orase : Morti Disparuti Raniti Atinsi de arsuri Hiroshima 78.650 18 Nagasaki 23.

Tot el a atras atentia asupra prezentei izotopului Sr90 în depunerile atmosferice de pe teritoriul S. Printre principalele surse de poluare radioactiva se numara: Utilizarea practica în industrie. Drept urmare toti membrii echipajului si pestele prins au fost afectati de cenusa radioactiva atat la suprafata cat si în interiorul organismului. doza de radiatii pe cap de locuitor a crescut în ultimii 20 de ani de 5 pana la 10 ori. precum si apa prin procesul de spalare Metalurgia uraniului sau a altor metale radioactive si fabricarea combustibilului nuclear. Alta urmare a acestei explozii a fost caderea ploilor radiactive în luna mai a aceluiasi an.5” au sesizat un fenomen neobisnuit. care necesitau diferite tratamente. ca materiale radioactive.A. depunandu-se pe sol. chiar cu doze mici. Anchetarea cazurilor a condus la constatarea ca acesti copii. care. prin gaze si aerosoli. cu 15 ani în urma (1950). transportul eventual evacuarea lor pot determina contaminarea mediului Instalatiile de rafinare si de retratare a combustibilului nuclear Reactorii nucleari experimentali sau de cercetare. chimice. la malformatii congenitale. lichizi sau solizi S stocarea. Studii recente au aratat ca datorita tuturor cauzelor de poluare radioactiva. caderea parului. la hemoragii interne. Iradierea îndelungata. poate produce leucopenii. prelucrare primara. aceste depuneri continand izotopul I-131.U. transport si depozitare. poate cuprinde în cadrul procesului tehnologic si produsi reziduali gazosi. se pot raspandi necontrolate în mediu Exploatari miniere radioactive. cand noua adolescenti au fost internati în spital datorita unor noduli anormali ai glandei tiroide. la momentul actual în lume existand aproximativ 300000 de persoane ca victime ale exploziilor nucleare. globul de foc al exploziei termonucleare de pe atolul Bikini. cercetare a diferitelor surse de radiatii nucleare. dar mult mai accentuat în cazul unui accident nuclear 19 . fizice. pot contamina aerul. sterilitatea completa iar în cazurile extreme produce moartea. care prin prelucrari mecanice. la eriteme. pe cand iradierea cu doze mari duce la accentuarea leucopeniei. Poluarea radioactiva a atras atentia pentru prima oara în mod deosebit în anul 1965 la Salt Lake City în Statele Unite ale Americii. La 22 ianuarie 1954 marinarii vasului “Fukuriumarii no. la extragere. au suferit consecintele unor depuneri atmosferice radioactive provenite de la poligonul din Nevada. radioactivitatea mentinandu-se la un nivel masurabil pana în septembrie1954. Pauling a demonstrat ca izotopul C14 apare în mod artificial cu o frecventa crescanda.În 1956 existau în evidenta spitalelor 6000 de bolnavi la Hiroshima si 3000 de bolnavi la Nagasaki cu sechele dupa iradiere. medicina. în care se pot produce industrial noi materiale radioactive Centralele nuclearoelectrice care polueaza mai putin în cursul exploatarii lor corecte. Imediat dupa 1954 L.

Mai simplu spus. 131I. 239Pu Grupa de radiotoxicitate mare: 45Ca. proces ce genereaza caldura si încalzeste apa. nimic nuclear. generati de catre ciuperca exploziei Accidentele în transportul aerian. abur ce învarte paletele unor turbine. maritim. leucopenie. care la randul lor pun în miscare generatorul producator de energie electrica. 60Co. 226Ra. o centrala nucleara genereaza electricitate în urma procesului de fisiune a atomilor de uraniu. cancer tiroidian Malformatii ereditare si congenitale. 204 Tl. pot contamina vecinatatea poligonului cat si întregul glob. Energia termica în schimb este obtinuta în urma initierii si întretinerii unei reactii nucleare de fisiune controlate realizate în reactorul nuclear. 14C. prin depunerea prafului si aerosolilor radioactivi. osteosarcom Tulburari neuro-vegetative Leucemie. 210Po. Imbogatirea uraniului 20 . 22Na. 51Cr. 42K. reducerea natalitatii Malformatii recesive.. 55Fe Grupa de radiotoxicitate mica: 3H. Cum functioneaza o centrala nucleara? O centrala nucleara reprezinta o instalatie complexa cu ajutorul careia se produce energie electrica din energie termica. Principalele elemente ce contribuie la poluarea radioactiva sunt clasificate si dupa gradul de radioactivitate dupa cum urmeaza: Grupa de radiotoxicitate foarte mare: 90Sr. 140Ba. U natural Grupa de radiotoxicitate medie: 24Na. care prin încalzire se transforma în abur. diminuarea capacitatii imunobiologice 2. Pana aici.. feroviar sau rutier a celor mai felurite materiale radioactive. epilatie Cancer de piele. 89Sr. 82Br.Exploziile nucleare experimentale. efectuate îndeosebi în aer sau în apa si subteran. 32P. 201Tl Clasificarea efectelor biologice Efectele somatice bine conturate Efectele somatice stochastice Efecte genetice Precoce Întarziata Precoce Întarziata Prima generatie Generatiile urmatoare Eritem.

Astfel se întretine reactia de fisiune în lant. De asemenea. aflat într-un container special.7% este însa U-235 si acest izotop al uraniului este de interes în cazul producerii energiei electrice. Peste 99% din uraniu este U238. 3. procesul de fisiune trebuie controlat.000. deoarece deuteriul.562. Daca neutronii eliberati în urma reactiei de fisiune sunt încetiniti. atomii de uraniu se scindeaza în doi atomi (în mod obisnuit un atom de kripton si unul de bariu) si elibereaza 2 ori 3 neutroni si o cantitate uriasa de energie sub forma de caldura. 146 de neutroni. creste probabilitatea unei ciocniri atomice care sa creeze caldura. asigurandu-i atomului de uraniu un numar de masa egal cu 238.000 atomi (stiti sa cititi acest numar?) este uriasa.360. Din punct de vedere al proprietatilor macroscopice si chimice apa grea se comporta similar cu apa normala. Acest proces de creare a proportiilor potrivite între U-238 si U-235 este procesul de îmbogatire a uraniului. simbolul: 238U92. Probabil ati auzit de "uraniu îmbogatit". este un izotop al hidrogenului. de regula. Apa grea sau monoxidul de deuteriu. în procent covarsitor U-238. este o substanta a carei formula chimica este D2O sau2H2O. bare de cadmiu ori bariu sunt introduse în container pentru a absorbi neutroni si controla concentratia acestora.553. trebuie completat cu U-235 pana cand acesta din urma atinge 2% ori 3% din întreaga cantitate. pentru ca poate fi scindat usor si pentru ca elibereaza o mare cantitate de caldura în urma scindarii. care multiplica energia. Controlul fisiunii Cantitatea de energie eliberata de un gram de U-235. uraniul în stare naturala. Acest control se realizeaza cu ajutorul apei grele pentru a încetini neutronii. Acest lucru înseamna ca pentru a putea fi folosit pentru producerea de energie electrica.489. în asa fel încat numai cantitatea de caldura dorita sa fie produsa. U-235 este lovit de neutroni. Obtinerea energiei nucleare se bazeaza pe reactia de fisiune (descompunere) 21 . sau "usoara". Principiul de functionare Centrala nuclearo-electrica este un ansamblu de instalatii si constructii reunite în scopul producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare.Uraniul este cel mai greu element existent în natura. Un procent mic. Acest proces se numeste fisiune nucleara. de doar 0. puterea produsa de reactor ramanand constanta în timp. Fisiunea nucleara În interiorul reactorului nuclear. Prin urmare.191. însa atomii de hidrogen constituenti contin un neutron în plus în nucleu. În urma acestor interactiuni. sau hidrogenul greu. Nucleul acestuia are 92 de protoni si. care contine nu mai putin de 2.

În principiu. care preia caldura dezvoltata în zona activa si o cedeaza apei în schimbatorul de caldura. Zona activa contine combustibilul nuclear alcatuit din izotopi fisionabili (U235. Combustibilul introdus în reactor are forma unor pilule compactate sub forma de bare. neutronii emisi în reactiile de fisiune trebuie încetiniti. Lucrul mecanic este transformat de generator în energie electrica. temperatura moderatorului si a combustibilului marindu-se. astfel încat puterea produsa de reactor sa ramana constanta în timp. apa de vaporizeaza si devine agentul producator de lucru mecanic în turbina. Acestea contin cadmiu (element chimic ce absoarbe neutroni). 22 . În timpul franarii neutronilor are loc un transfer de energie de la acestia la moderator. Pu239) si materiale fertile (U238. Centralele nucleare au intre 1 si 8 reactoare (unitati). care are rolul de a încetini viteza neutronilor rapizi. Combustibilul.nucleara în lant. Pentru mentinerea reactiei în lant. agentul de racire. reactorul se compune dintr-o parte centrala numita zona activa. U232). Instalatia care asigura conditiile de obtinere si mentinere a reactiei în lant este reactorul nuclear. barele de control capteaza neutronii rezultati din reactia de fisiune. în care are loc reactia de fisiune si se dezvolta caldura de reactie. Controlul reactoarelor nucleare se face computerizat (inclusiv al sistemelor utilizate pentru protectia reactorului si a mediului înconjurator). astfel ca reactia sa fie controlabila. În schimbatorul de caldura. moderatorul si agentul de racire formeaza asa numita filiera a reactorului termic care determina caracteristicile specifice centralelor nucleare. Ele au rolul de a regla numarul de neutroni ce pot produce noi reactii de fisiune. Între barele de combustibil se gasesc barele de control. moderatorul (apa grea). în unele tipuri de reactoare. fiecare cu o putere instalata de cel putin 600 MW.

pentru populatie si mediul ambiant. cantitatile de substante radioactive eliberate de centrala nucleara sunt nesemnificative. centrala nucleara de la Cernavoda. pe 2 decembrie 1996. 4. Centrala de la Cernavoda se bazeaza pe sistemul canadian CANDU si are o putere instalata de 706 MW în prezent. foloseste uraniu îmbogatit si produce cu un singur reactor. Sunt însa 23 . Securitatea centralelor nuclearoelectrice În regim de functionare normala. Apa grea contine doi atomi de deuteriu (un izotop neradioactiv al hidrogenului) si un atom de oxigen. Pericolul specific. De la descoperirea fisiunii nucleare. care actioneaza ca moderator. Structura unui reactor CANDU consta într-un recipient cilindric orizontal. S-a emis astfel ipoteza ca orice reactor poate exploda oricand ca o bomba nucleara. a intrat în functiune. prin separarea sa din apa naturala (exista o astfel de întreprindere la Drobeta Turnu-Severin). cu tuburi pentru barele de combustibil si pentru lichidul de racire (apa grea) plasate orizontal. Sistemele tehnice de securitate sunt destinate sa limiteze distrugerile zonei active a reactorului. În pricipiu. În jurul acestor tuburi se afla apa grea. consta în eliberarea necontrolata de substante radioactive. populatia a fost saturata cu povestiri alarmante si cu exagerari despre energia nucleara. care functioneaza cu apa grea ca moderator. aproximativ 10% din totalul energiei electrice produse în tara. nici un reactor nuclear nu poate exploda ca o bomba. Ea se obtine în întreprinderi specializate. Apa grea este mult mai eficienta ca moderator decAt apa obisnuita si permite folosirea uraniului natural drept combustibil.În Romania.

depinzand de materialele din care sunt realizate. Desigur. astfel încat. Toate reactoarele nucleare moderne sunt închise în containere extrem de sigure. dar probabilitatea producerii unui astfel de eveniment este extrem de mica. iar componentele lor. sa se topeasca sau sa arda. Cresterea presiunii agentului de racire poate deveni cauza unor explozii "mecanice" care ar deteriora învelisul reactorului sau al sistemului de racire. pot fi împrastiate în spatiu materiale radioactive. Astfel. Centralele nucleare sunt astfel proiectate încat sa cuprinda sisteme care sa previna producerea accidentelor nucleare. care sa contamineze mediul înconjurator. Centralele nucleare actuale sunt proiectate astfel încat probabilitatea unor accidente de acest tip sa fie minima. Centrala Nucleara de la Cernavoda este unica centrala de acest tip din Romania.posibile accidente în care reactoarele sa se supraîncalzeasca. 24 . Acestea sunt proiectate astfel încat sa previna orice scurgeri radioactive care ar putea rezulta în urma unor accidente de operare. un altul sa îi ia locul si asa mai departe. Acestea sunt dispuse "în linie". este posibil ca toate sistemele din "linia" de protectie sa cada unul dupa celalalt. daca un sistem de protectie se defecteaza.

datand de la începutul anilor 1980.9 tone de petrol? .un grăunte de uraniu 238 poate produce aceeasi energie termică cu cea produsă la arderea a 2.. devin atât de mari încât nu mai avem probleme pe o durată de câteva mii de ani? 25 . am putea asigura independenta energetica a tarii.... Unitatea II este în constructie si se preconizeaza ca va fi finalizata în 2006 sau 2007. . energia produsa în hidrocentrale si cea pe baza de carbuni. Terminarea Centralei nucleare de la Cernavoda ar fi un lucru foarte benefic pentru Romania. prevedea constructia a cinci unitati. folosita drept moderator. dacă se utilizează uraniul 238 în reactori rapizi reproducători? . atunci un metru cub de apă va avea un continut echivalent cu 300 tone de cărbune sau 1300 barili de petrol..Planul initial.7 tone de cărbune sau 1.. în acest caz. Centrala nucleara de la Cernavoda va fi gata abia in anul 2012 dar si atunci numai daca vor fi gata toate unitatile pentru a putea fi si noi o tara cu propia energie fara a cere mila altor tari. Centrala nuclearo-electrica de la Cernavoda a fost proiectata pentru cinci unitati a reactoarelor. pentru dezvoltarea ei si am creste mult in fata tarilor care ne considera o tara mai putin demna de a intra in UE..dacă vom putea realiza reactia de fuziune a deuteriului cu deuteriul. este produs la Drobeta-Turnu Severin. Stiati ca. În augustseptembrie 2003. dupa o perioada foarte secetoasa. Unitatea I a fost terminata în 1996 si produce 650 MW de energie electrica. Reactoarele nucleare de la Cernavoda utilizeaza tehnologia canadiana cunoscuta sub acronimul comercial CANDU. Cu reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda. Romania ar putea deveni independenta din punct de vedere energetic dupa punerea în functiune a reactoarelor 3 si 4 de la centrala nucleara de la Cernavoda..rezervele de uraniu si toriu sunt suficiente pentru a asigura consumul de energie în viitor pe o perioadă de 7-8 sute de ani. Necesarul de apa grea. centrala a fost oprita timp de trei saptamani din cauza ca nivelul Dunarii era atat de scazut încat nu permitea racirea eficienta.Rezercelede energie.

Polonia. Lituania. groapa de deşeuri nucleare a Europei? Mai multe ţări membre ale Uniunii Europene negociază depozitarea tuturor deşeurilor radioactive într-un singur loc. unul dintre locurile posibile este Romania. Potrivit cotidianului britanic „The Times".III Deseuri radioactive in Romania 1. 26 . Romania are două depozite pentru astfel de deşeuri şi urmează să construiască alte două.Romania. Slovenia şi Bulgaria. Italia. Romania. Slovacia. pentru a fi stocate în depozite subterane.Cap. Proiectul ar putea obţine aprobarea Comisiei Europene pană la sfarşitul acestui an. Deşeurile nucleare din UE ar putea fi transportate în Europa de Est. Negocierile referitoare la transportarea şi stocarea deşeurilor se poartă între cele opt ţări membre ale Organizaţiei europene pentru dezvoltarea capacităţii de stocare: Olanda.

Ipoteza "importarii" de gunoi radioactiv. Depozite de deseuri radioactive in Romania . intr-un depozit international. in mass-media apar asa-numite mituri U. Depozite de deseuri radioactive in Romania . astfel ca Romania nu participa la negocieri privind transportul si depozitarea pe teritoriul sau a deseurilor radioactive din U.stiri alarmiste cu privire la intentiile forurilor europene legate de Romania.E. .mit U.N. ca in momentul de fata nu se poarta negocieri privind transportul si depozitarea deseurilor radioactive din U. fara sa se mai puna problema de "importuri".mit U.E. prin controalele facute pana acum. Isteria media pe acest subiect a plecat de la un articol publicat in cotidianul britanic The Times. Informatia a fost insa infirmata de structura cu competente directe.E. in urma unor zvonuri alarmiste aparute in presa pe aceasta tema. a demonstrat ca romanii au destule probleme cu deseurile radioactive produse pe plan intern. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare C. infirmata oficial Periodic.A.E. care. pentru 27 . a tinut sa faca public. potrivit caruia tara noastra ar purta negocieri cu alte sapte state europene. Ultima mostra media de acest tip se refera la posibila amplasarea pe teritoriul Romaniei a unor depozite de materiale radioactive provenind din tarile vest-europene. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare.C.2.N.E.

3. Accidentul nuclear de la centrala Fukushima din Japonia a fost declarat de Agenţia japoneză pentru Siguranţa Nucleară.N. cu magnitudinea de 9. Agenţia niponă Jiji a anunţat că o explozie puternică s-a auzit la centrala nucleară de la Fukushima. potrivit Agenţiei. pe langa C. a declarat un reprezentant al Agenţiei.E. la data de 11 martie. după catastrofa nucleară de la centrala situată în Ucraina. si Ministerul Afacerilor Externe a tinut sa precizeze ca reprezentanta permanenta a Romaniei la U. Japonia Explozii nucleare in lant au avut loc in primavara anului curent in localitatea japoneza. Exploziile nucleare din Fukushima. Un nor alb s-a ridicat deasupra centralei. 28 . Fukushima. Autorităţile încearcă să împiedice acest accident să degenereze într-o catastrofă majoră. Fukushima Daiichi este grav avariată. iar pereţii şi acoperişul centralei ar fi fost distruse de explozie. la fel ca cel de la Cernobîl din Ucraina. Radioactivitatea este de 20 de ori mai mare. după ce a fost afectată de un cutremur foarte puternic. nu a fost implicata in niciun fel de negocieri privind depozitarea deseurilor radioactive pe teritoriul Romaniei. iar la nivelul U.C. Fukushima se află la aproximativ 250 de kilometri distanţă de Tokio. chiar interzicerea unor produse alimentare japoneze.E. mai multe ţări au luat măsuri de control consolidat.transportarea si depozitarea deseurilor nucleare din U. Miezul reactorului s-ar fi topit. Mai mulţi angajaţi au fost răniţi. vărsând importante cantităţi de apă în reactoare.E. Din cauza unei radioactivităţi excesive. ca având nivel maxim de gravitate.N. Au loc scurgeri de cesiu radioactiv de 1000 de ori mai mari decât cele normale. In urma preluarii acestui articol si in presa romaneasca. Lucrătorii de Fukushima nu au putut să răcească reactoarele şi astfel presiunea din miezul reactoarelor a crescut foarte mult.A. nu au existat discutii sau negocieri pe aceasta tema. urmat de un tsunami uriaş. Măsurătorile disponibile privind radioactivitatea de la centrala Fukushima Daiichi (nord-estul Japoniei) “arată niveluri echivalente nivelului 7″. pentru a opri combustibilul nuclear să intre în fisiune. În ceea ce priveşte nivelul emisiilor radioactive înregistrat de la începutul accidentului nuclear de la Fukushima este de 10 la sută din cel măsurat în 1986.

antenna.energienucleara. Theodora Marcu – “Elemente Radioactive – poluarea        mediului si riscurile iradierii” Catilina Romulus – “Protectia contra radiatiilor nucleare” Consiliul National de Protectie Radiologica din Marea Britanie – “Traim cu radiatii” www.com/msg00007. Marcu.go.ro www.BIBLIOGRAFIE  Gh.com/ nuclearromania@yahoogroups.greenpeace.nl/wise/ www.mail-archive.nuclearinfo.html www.ro 29 .ro www.

e-scoala.http://www.html 30 .ro/fizica/energie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->