Sunteți pe pagina 1din 9

Ce este Filosofia-Aristotel, Kant, Schopenhauer, Herbart, Titu Maiorescu, Blaga, Matru

Ce este Filosofia ? Imposibilitatea ganditorilor de a defini filosofia printr-o propozitie unica si completa ne conduce la mai multe presupuneri .Mai intai , am putea crede ca nu se stie ce este filosofia , desi o practicam de cel putin doua milenii si jumatate ;sau ca acest concept de filozofie este prea complex pentru a fi cuprins total intr-o simpla definitie .Am putea inclina , desigur , si spre alte ipoteze , cum ar fi aceea ca sunt mai multe specii de filosofii si ca fiecare definitie are in vedere una din ele .Dar o concluzie din cele mai rezonabile pare sa fie aceea ca sub acelasi nume au fost grupate o serie de discipline foarte deosebite , o serie de filosofii,care nu pot fi unite si exprimate printr-un concept comun . In acest sens , insusi Aristotel spune ca exista trei filosofii teoretice:matematica,fizica si teologia. Daca am ramane ramane la aceasta conceptie este evident ca ar fi greu sa dam o definitie unica ,care sa cuprinda in enuntul ei ,in acelasi timp ,esenta matematicii, a fizicii si a metafizicii . 31969xkt88okr2v Suntem asadar obligati sa conchidem ca , desi s-a facut filosofie atat de multa vreme si avem la dispozitie opere remarcabile filosofice , nu putem da o definitie clara distincta si generala conceptului de filozofie. Exista astazi o multime de definitii variate ale conceptului de filosofie : Kant spune ca filosofia este o cunoastere rationla prin concepte pure , stiinta supozitiilor , a conditiilor cunoasterii si a actiunii si , in acelasi timp , sistemul cunoasterii filosofice El imparte filosofia in :1 filozofie pura cunoasterea prin ratiune pura Erkenntnis aus reiner Vernunft2 filosofia empirica cunoasterea rationala prin principii empirice aus empirischen Prinzipien; 3 Filosofia naturii se ocupa cu tot ceea ce exista geht auf alles was da ist ; 4. filosofia moravurilor se ocupa cu tot ceea ce trebuie sa fie was da sein soll. Schopenhauer spune ca filosofia este stiinta exprimata in concepte ,a careia sarcina este ca intreaga esenta a lumii sa o repete (wiederholen) in concepte , in mod abstract general si clar . kk969x1388okkr Pentru Herbart , filosofia este prelucrarea conceptelor.Pozitivismul in schimb renunta la orice caracter explicativ . Pentru A.Comte , filosofia este sistemul total al cunostintelor omenesti. In Romania , problema conceptului de filozofie a facut obiectul cercetarilor unor ganditori cunoscuti .Astfel , pentru Titu Maiorescu , filosofia este nazuinta spre intzelepciune. L. Blaga spunea ca filosofia este unul din modurile umane fundamentale pentru a rezolva ceea ce este. C-tin R. Matru ea este o conceptie in care adevarurile vechi sunt imbracate intr-o forma noua. Filosofia a aparut ca raspuns la intrebarile oamenilor, intrebari cum ar fi : Ce este existenta ? Care este raportul dintre existenta subiectiva si obiectiva ? Cum se constituie valoarea de adevar bine, frumos, dreptate ? Care sunt cauzele nefericirii omului pe pamant ? Ce este fericirea ? In jurul acestor probleme s-a constituit filosofia incercand sa dea raspunsuri incat filosofia vizeaza raportul omului cu lumea cu existenta. Filosofia incearca sa explice in ce consta conditia umana, conceptul de conditie umana, deasemenea situatiile obisnuite si limita. In acelasi timp filosofia se preocupa de locul si rolul omului il ajuta pe acesta sa ierarhizeze lumea. Filosofia il ajuta pe om sa opteze in cunostinta de cauza de ce oamenii opteaza pentru anumite realieri.

Filosofia il ajuta pe om sa se cunoasca pe sine sa-si formeze o cunostinta de sine care sunt propriile sale realari dar raportata la realitatea sociala, sa-si formeze constiinta alteritatii care este constiinta respectului pentru ceilalti alaturi de care traiesti. Filosofia s-a format in antichitate la inceput in obiectul filosofiei erau puse cunostinte din toate domeniile treptat s-a produs o departajare intre discursul filosofic si cel stiintific.

1.

Asupra sensului filosofiei Ce este filosofia in general, sau care este specificul filosofiei? Pentru Aristotel, filosofia era cunoasterea primelor principii si cauze - acele principii supreme care explica intreaga existenta. (Coltescu, 2002, p.160) Pentru Kant, filosofia era cunoastere prin concepte; sau cercetarea limitelor capacitatilor noastre cognitive. Hegel considera ca, filosofia este cunoastere rationala a absolutului. Wittgenstein considera ca, filosofia este o activitate de clarificare a gandurilor. Filosofii analitici considera ca, filosofia este analiza limbajului stiintific sau comun. Pentru Heidegger, filosofia este analitica existentiala, adica investigarea acelor modalitati de existenta ce sunt proprii existentului uman (Dasein). Pentru reprezentantii scolii de la Frankfurt (Marcuse), filosofia este teorie critica a societatii moderne si a acelor forme de reificare si alienare umana ce stau la baza aceasta societate. Coltescu a considerat ca, "In esenta ei, filosofia este aceasta reflectie, aceasata meditatie prin care vrem sa intelegem, sa distingem sensul lumii si al propriei noastre existente---si intelegand, sa ne eliberam, sa ne cucerim autonomia spirituala".(Coltescu 2002, p.21). Cei mai multi filosofi au considerat ca, filosofia este cunoastere, diferentele apar fie privind obiectul ei (primele principii, absolutul, universalul etc.) sau metoda ei (ex., prin concepte, fenomenologie etc.) sau facultatea ei (ratiunea, simturile etc.). Dar, sa fie filosofia limitata doar la o forma de cunoastere contemplativa dezinteresata dintr-un punct de vedere practic sau aplicativ? Tudosescu considera ca: ...numai in masura in care conditioneaza reedifacari valorice la nivelul altor forme de constiinta sociala si, respectiv, modificari in strauctura tablelor de valorilor culturale, astfel ca acestea sa stimuleze schimbari cu caracter adanc in structura si dinamica civilizatiilor, putem spune ca filosofia are un caracter aplicativ. (Tudosescu 1997, p.169). Unii filosofi au subliniat propensiunea inspre universalitate, tendinta de a acoperi intreaga realitate: filosofia este o conceptie generala despre lume; ea incearca sa discearna cele mai generale determinatii ale realitatii, adica a naturii, societatii, si gandirii. Determinatiile realitatii cele mai generale privesc fie nivelul fundamental necesar al realitatii, substanta, ce poate apartine nivelului micrifizic, sau unele caracteristici ale universului ca intreg, ca originea, evolutia sau devenirea cosmica, si finalitatea lui. Sau, sa considerat ca filosofia studiaza existenta in totalitatea ei. Dar Beaufret scria despre Wolf: ...isi propune sa faca recesamantul essentialia-lor, adica a tot ce poate fi spus despre fiinta ca fiinta. Aceasta stiinta este, prin urmare, stiinta fiintei ca posibilitate....Se poate vorbi despre fiinta fara a spune un cuvant despre existenta sa. Aceasta din urma nu constituie decat un ,, complementum possibilitatii

Platon
Filozofi greci Grecia clasic

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Platon

Nume - , Pltn Natere - c. 427 .Hr. Deces - c. 347 .Hr. coal/tradiie Idei importante Teoria formelor, Idealismul platonician Influene A influenat

Socrate, Homer,Hesiod, Aristofan,Eso p, Heraclit,Parmenide, Protagora,Ana Platonism,Neoplatonism,Aristotel,Augustin,Neoplatonism, Cicero,Plutarh, S xagora, Pitagora,Orfism toicism,Anselm, Machiavelli,Descartes, Hobbes,Leibniz, Mill,Schopenhauer ,Nietzsche, Heidegger,Arendt, Gadamer,Russell

Platon (Greac: ; Pltn) (n. cca. 427 .Hr. d. cca. 347 .Hr.) a fost un filozof al Greciei antice, student al lui Socrate i nvtor al luiAristotel. mpreun cu acetia, Platon a pus bazele filozofice ale culturii occidentale. Platon a fost interesat n matematic, a scris dialoguri filozofice i a pus bazele Academiei din Atena, prima instituie de nvmnt superior din lumea occidental.

Cuprins
[ascunde]

1 Not biografic 2 Opera

o o o o

2.1 Dialoguri de tineree 2.2 Dialoguri de tranziie 2.3 Dialoguri de maturitate 2.4 Dialoguri de btrnee

3 Doctrina

o o o o

3.1 Metafizica 3.2 Teoria ideilor 3.3 Teoria formelor 3.4 Statul ideal

4 Bibliografie 5 Legturi externe

[modificare]Not

biografic

S-a nscut ntr-o familie aristocratic, la Atena sau pe insula Egina, avnd ca tat pe Ariston (descendent al regelui Codros) i ca mam pe Perictione (care provenea dintr-o familie nrudit cu Solon). Numele de natere al su era Aristocles; Platon a fost o porecl primit datorit pieptului su lat. Copilria i este marcat de rzboiul peloponesiac i de luptele civile ntre democrai i aristocrai. La 20 de ani devine discipol al lui Socrate, rmnnd alturi de el vreme de 8 ani, pn la moartea acestuia. nclinaiile poetice, talentul n domeniul teatrului le-a nnbuit i s-a dedicat total filosofiei. La moartea lui Socrate (399 .Hr.) nu a putut fi de fa, fiind bolnav. Condamnarea nedreapt a maestrului l-a ndemnat s-l reabiliteze (Apologia lui Socrate), dialogurile de tineree purtnd marca puternic a filosofiei socratice. Refugiat o vreme la Megara, se bucur de prezena lui Euclid, alt discipol al lui Socrate. Realizeaz mai multe cltorii: n Egipt se familiarizeaz cu matematica; n Cirene intr n legtur cu matematicianul Teodor; n coloniile din Italia de Sud face cunotin cu pitagoreicii; n Sicilia, la Siracuzaeste invitat de tiranul Dionysios cel Btrn. O tradiie spune c Dionysios cel Btrn l-a vndut pe Platon ca sclav n Egina deoarece i considera suprtoare prezena, dar prietenii l-au cumprat i eliberat din sclavie. Acest fapt ar putea explica hotrrea lui Platon de a se retrage din politic i de a deschide o coal filosofic la Atena, lng gimnaziul nchinat eroului mitologic Academos, de unde i numele Academia. Organizarea colii era asemntoare societilor pitagoreice, cu o ierarhie bine structurat. coala va funciona aproape 1000 de ani, unul dintre obiectivele ei cele mai importante fiind acela de a contribui la pregtirea politic a oamenilor politici. Academia lui Platon este nchis n 529 d.Hr., la ordinul mpratuluiIustinian.

Dup ce mplinise deja 60 de ani, Platon a mai efectuat dou cltorii la Siracuza, n sperana de a-l influena pe Dionysios cel Tnr pentru proiectele sale de reform politic i filosofic. Din pcate, proiectul eueaz definitiv. S-a stins din via, dup cum spune Cicero, cu condeiul n mn (scribens mortuus est).

[modificare]Opera
Este cel dinti filosof de la care au rmas scrieri complete: 35 de scrieri i 13 scrisori (dintre care doar una, a aptea, pare a fi autentic). El a creat specia literar a dialogului, n care problemele filosofice sunt abordate prin discuia dintre mai muli interlocutori, Socrate fiind cel mai adesea personajul principal. Lewis Campbell a fost primul cercettor care a demonstrat prin studiul stilometric c dialogurile Philebos, Critias, Legile, Timaios i Omul politic pot fi grupate i sunt clar distinse de Parmenides, Phaidros, Republica i Theaitetos. Studiile recente demonstreaz imposibilitatea stabilirii ordinii cronologice a dialogurilor, care tradiional sunt grupate dup criterii tematice i ncearc s urmreasc o evoluie a gndirii lui Platon. Cronologia dialogurilor nu mai poate fi stabilit astzi dect n linii mari.

[modificare]Dialoguri

de tineree

Aceste dialoguri sunt unite prin prezena lui Socrate i reprezint cea mai veridic surs despre personalitatea i filosofia sa, de aceea sunt supranumite dialoguri socratice. Majoritatea l prezint peSocrate discutnd un subiect de natur etic (prietenia, pietatea) cu un prieten sau cu cineva pe care l crede expert n domeniu. Cu ajutorul unui ir de ntrebri interlocutorii si neleg c ale lor cunotine sunt superficiale i nu sunt adevrate.

Aprarea lui Socrate ( ) Euthyphron () Criton () Protagoras () Ion () Laches () Lysis () Charmides () Republica (), cartea I

[modificare]Dialoguri

de tranziie

n unele din dialogurile din tineree Socrate este prezentat de Platon ca oferind rspunsuri clare la ntrebrile interlocutorilor, punnd baza unei doctrine filosofice. n discuiile inute de Socrate intervine i Platon, care ncepe s promoveze ideile proprii, cum ar fi c buntatea este nelepciune, i c nimeni nu face rul cu bunvoin. Aceste idei probabil aparineau lui Socrate, dar sunt preluate de Platon i ulterior elaborate. Specifice acestui grup de dialoguri sunt ideile platonice despre imortalitatea sufletului, justiie, i cunotine. Pentru prima dat, Platon exprim idea c cunotinele vin din nelegea formelor (sau esenelor) neschimbtoare ale lucrurilor, astfel elabornd binecunoscuta teorie a formelor.

Gorgias () Menon ()

Euthydemos () Hippias Minor ( ) Cratylos () Hippias Maior Menexenos ()

[modificare]Dialoguri

de maturitate

Banchetul () Phaidon () Phaidros () Republica (), crile II X

[modificare]Dialoguri

de btrnee

Theaitetos () Parmenide () Sofistul () Timaios () Omul politic () Philebos () Critias Legile

[modificare]Doctrina

Platon i Aristotel de Raphael

Dialectica este metoda prin care se ajunge la cunoaterea ideii, obiectul cunoaterii adevrate (episteme); procedeul prin care ne ridicm din lumea sensibil n lumea suprasensibil; n cunoaterea metafizic intervine intelectul analitic (dianoia) i intelectul pur (nous). Mitul peterii este o imagine alegoric a lumii i a modului cum poate fi cunoscut.

[modificare]Metafizica
Platonismul este un termen folosit de savani pentru a se referi la consecinele intelectuale ale negrii realitii lumii materiale. n unele dialoguri, cel mai remarcabil, n Republica, Socrate inverseaz intuiia oamenilor despre ce se poate cunoate i ce este realitate. n timp ce toi oamenii accept realitatea obiectelor, care sunt perceptibile simurilor lor, Socrate are o atitudine dispreuitoare fa de oamenii, care cred c pentru a deveni reale lucrurile trebuie s fie palpabile. n Theaetetus, el i numete eu mousoi: ad literam fericii fr muze(Theaetetus 156a). Cu alte cuvinte, aceti oameni triesc fr inspiraia divin, care i d lui, i altor oameni ca el, accesul la nelesuri superioare despre realitate. Ideea lui Socrate, c realitatea nu este disponibil celor ce folosesc simurile, a creat divergene cu locuitorii Atenei i cu simul comun. Socrate credea c cel care vede cu ochii este orb, i aceast idee este cel mai des amintit n legtur cu alegoria peterii. Alegoria peterii (Republica 7. 514a) este o asemnare paradoxal prin care Socrate argumenteaz c lumea invizibil este cea mai inteligibil (noeton) i c lumea vizibil ((h)oraton) este cel mai puin posibil pentru cunoatere, i cea mai obscur.

[modificare]Teoria

ideilor

Teoria ideilor reprezint nucleul filosofiei platonice ce se regsete n Phaidon, Republica (crile VI VII), Banchetul i Phaidros. Distincia existena sensibil/existena inteligibil este baza teoriei ideilor; planul existenei sensibile este acela al realitii aparente, accesibil cunoaterii prin simuri, lumea Peterii care fundamenteaz opinii (doxa); planul existenei inteligibile este acela accesibil doar cunoaterii de tip raional, lumea din afara Peterii, lumea Formelor Pure, a Ideilor, lumea metafizic a realitii eseniale. Ideile se caracterizeaz prin:

Desemneaz o existen absolut (sunt simple) Sunt o existen substanial (exist n sine i prin sine) Reprezint o existen etern Desemneaz o existen universal (ideea nchide n sine toate calitile particulare) Desemneaz o existen imuabil (neschimbtoare)

Lumea sensibil este o copie palid a lumii Ideilor; corpurile fizice nu au realitate dect dac particip (methexis) la Idei ca prototipuri (paradigma) ale lucrurilor. Mitul Peterii (Republica, cartea a VIIa):

simboluri:

petera lumea sensibil (a realitii aparente);

ntunericul peterii ignorana omului incult, limitat; lanurile prejudecile, simurile care ne limiteaz; focul lumina cunoaterii; umbrele de pe peretele peterii imaginile corpurilor fizice, aparenele care genereaz opinii ntmpltoare (preri, rodul percepiilor i al imaginaiei);

corpurile purtate prin faa focului aparenele adevrate, realitatea fizic, genereaz opiniile adevrate (orthe doxa), suiul greu spre ieirea din peter drumul iniiatic spre cunoaterea esenial, cunoaterea prin intelectul analitic;

contemplarea lumii din afara peterii cunoaterea metafizic, prin intelectul pur (episteme, cunoaterea adevrat prin intelect i raiune)

Soarele Ideea Binelui (Perfeciunea)

Sufletul se aseamn cu Ideile pentru c este simplu, nemuritor, cunoate lumea inteligibil printr-un proces de conversiune a crui for o constituie erosul (iubirea are ca efect uitarea, n vederea dobndirii puritii primare); cunoaterea Ideilor este doar o reamintire (anamnesis) a sufletului ncarcerat n corpul fizic (ideea corpului nchisoarea este o reminescen a orfismului); menirea sufletului este s pregteasc omul pentru moarte (eliberarea sufletului nemuritor i ntoarcerea n lumea ideilor); condiia eliberrii definitive a sufletului este o via virtuoas; filosofia este pregtirea sufletului pentru recunoaterea imortalitii sale. Teoria Ideilor a fost sever criticat de ctre Aristotel, dar i de ctre Plato n dialogul Parmenide.

[modificare]Teoria

formelor

Teoria formelor se refer la ncrederea lui Platon precum, c lumea material care ne nconjoar nu este una real, ci numai o umbr a lumii reale. Platon vorbea despre forme cnd ncerca s explice noiunea de universalii. Formele, dup Platon, sunt prototipuri sau reprezentri abstracte a unor tipuri sau proprieti (adic universalii) a lucrurilor pe care le vedem n jurul nostru.

[modificare]Statul

ideal

Este statul n care domnete dreptatea (oikeiopragia), o virtute conform creia fiecare tip uman se ocup de ceea ce-i este ornduit prin funcia sufleteasc dominant: cei capabili de practicarea virtuii raiunii (nelepciunea) elaboreaz legi, cei capabili de practicarea virtuii prii pasionale (curajul) se ocup cu aprarea, iar cei nzestrai cu posibilitatea practicrii virtuii corespunztoare prii apetente a sufletului (cumptarea) sunt responsabili de asigurarea resurselor. Exist astfel o ierarhie a unor clase sociale determinate natural: nelepii, militarii, respectiv agricultorii i meteugarii. O alt condiie a oikeiopragiei (n afar de practicarea de ctre fiecare tip uman a acelor activiti care i se potrivesc) este pstrarea ierarhiei claselor.

Scopul statului este realizarea binelui tuturor:

Clasele sociale, ornduite ierarhic, corespund celor trei pri ale sufletului: clasa meteugarilor (demiurgii) corespunde prii apetente, clasa rzboinicilor (aprtorii, phylakes) corespunde prii pasionale, clasa conductorilor (archontes, filosofii sau nelepii) corespunde prii raionale.

Comunismul aristocratic lupttorii i conductorii, pentru a nu fi ispitii de putere sau de preocupri care nu sunt proprii virtuilor lor, nu vor poseda nimic personal (proprieti, bani, femei) ci totul va fi n comun (cas, avere, femei, copii).

Femeile au aceleai drepturi i obligaii ca i brbaii. Este o aristocraie a raiunii, neleas de unii exegei drept teocraie laic, dei statul raiunii i a contemplrii Ideilor la Platon are i un sens religios.

Armonia statului se realizeaz numai cnd conductorii sunt filosofi, demiurgii i hrnesc pe aprtori i conductori, iar aprtorii se ocup numai de sigurana statului.

Formele degenerate (imperfecte) ale statului:

timocraia conducerea de ctre soldai oligarhia conducerea exercitat de cei bogai democraia conducerea poporului (periculoas pentru c ncurajeaz ignorana neleas de cei ignorani drept gndire liber, promovarea scopurilor personale, egalitatea cu sensul de prsire a oikeiopragiei, alegerea capricioas a conductorilor)

despotismul cea mai rea form de corupere a puterii (un individ acapareaz puterea i conduce de dragul propriei mriri)

Cetatea sau statul ideal conceput n dialogul Republica nu este un proiect politic, ci o analogie utilizat de Platon pentru a putea rspunde la ntrebarea ce indic tema dialogului: Ce este dreptatea?. Astfel, teoria facultilor i virtuilor sufletului, precum i proiectarea ei asupra ideii de stat, reprezint un model pentru identificarea formei dreptii ca oikeiopragia. Nici statul ideal, nici sufletul perfect armonizat n acord cu dreptatea, nu exist n lumea sensibil. n domeniul sensibil, al lucrurilor corporale, exist numai formele corupte ale Ideilor sau paradigelor (fie c este vorba de Ideea de Cetate, fie de altele).