1.Analiza conceptului de integrare economica internationala.Concepte cu privire la integrarea economica internationala.

Actualmente in literatura de specialitate notiunea de IEI, i se atribuie mai multe sensuri, primul punct de vedere larg raspindit mai ales in perioada initialaa IEI este cel de trecere de la microspatii la macrospatii, la crearea unor amsambluri economice tot mai vaste care sa permita o productivitate sporita si o calitate superioara a marfurilor. In perioada postbelica un alt puct de vedere defineste integrarea ca- absenta discriminarilor sau eliminarea progresiva a discriminarilor in raporturile economice dintre diferite tari. Un grup de savanti au definit IEI, ca fiind realizarea unei unificari complete intre economii mai distincte si intelegindu-se nu numai o unificare vamala dar si o liberalizare a tuturor opratiunilor comerciale si finanaciare. In concluzie putem mentiona ca IEI- reprezinta un complex de forme sau tipuri ale colaborarii dintre tari in diverse sfere de activitate ce se caracterizeaza prin interpatrunderea avansata a economiilor si printro interdependenta tehnica,tehnologicaa si economica de lunga durata a tarilor partenere. 2.Esenta obiectivele si etapele integrarii economice internationale. Procesul de IEI a determinat formarea unor noi centre de putere economica care exercita o influenta tot mai mare asupra raportului de forta din lumea contemporana. IEI a devenit o necesitate obiectiv datorit condi iilor actuale: Dezvoltarea economiei mondiale. Dezvoltatrea diviziunii mondiale a muncii. Concuren a pe pie ele interna ionale i mondiale. b) IEI stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale pe planul eficientei si competitivitatii. c) Perfectionarea infrastructurii in tarile membre, eftiniduse transportul si opratiunile import-export d) intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite. e) IEI stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul investitional, atit al investitiilor interne cit si externe. f) IEI contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun. g) IEI permite tarilor situate intro anumita zona de asi promova si a apara in comun interesele amenintate de concurenti internationali f puternici. Evolutia procesului de IEI poate imbraca diferite forme, principalele sunt: -Zona de comert liber -Uniumea vamala -Piata comuna or unica -Uniunea economica si monetara -Uniunea politica. 3. Principalele forme de integrare economica internationala .Evolutia procesului de IEI poate imbraca diferite forme, principalele sunt: -Zona de comert liber -Uniumea vamala -Piata comuna or unica -Uniunea economica si monetara -Uniunea politica.

Zona de comert liber- e perimetrul format din 2 sau mai multe tari care dintrodata sau treptat siau suprimat barierele vamale si comerciale dintre ele, dar mentin fiecare fata de terte propriile lor tarife vamale si regimuri comerciale.In rezultat se creaza zonele comerciale caracterizind numarul de conditii in ele pentru tarife libere si a numarului limitat a comertului international cu marfuri si servicii.Coordonare despre zonele d comert liber corespund practicii relatiilor economice internationale si a Conventiei Organizatiei Mondiale a Comertului care e indreptat spre liberalizarea comertului exterior si stabilitatea politicii comerciale a tarilor participante. Uniumea vamala- este o grupare de state care alcatuiesc impreuna un singu terituriu vamal. Tarile care participa la UV desfiinteaza barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce si institue un sistem de impozite comune iar in relatiile cu tertii folosesc o politica comerciala comuna si un tarif extern comun.UV pot fi de 2 feluri: 1.Perfecta(complete)- cind sunt vizate toate produsele care se schimba reciproc si cu tertii. 2.Imperfecta(incomplete)-cind sunt vizate numai o parte din produse care se scimba reciproc si cu tertii. UV in imagine economica reprezinta expresia unei integrari mult mai avansate a 2 sau mai multor economii nationale initial separate, aceasta presupune in primul rind suprimarea imediata sau treptata a barierelor tarifare si comerciale din circulatia marfurilor intre statele ce formeaza uniunea vamala.UV e coordonata de catre organizatiile comerciale comerciale internationale si mondiale.(GATT-acordul general pentru comert si dervoltare, Camera de Comert, Uniunea Vamala Internationala. Piata comuna or unica-Dezvoltarea de mai departe a procesului integrationist a grupuluitarilor membre atinge forme de piata comune.Ea se evidentiaza prin semnarea cordului si include in sine 4 libertati, traversind granitele de stat pentru marfuri, servicii capitaluri si persoane. In acest caz in procesul integrationist se includ factorii de productie si pina la un moment coordonarea politicii economice externe. In afara de aceasta crearea pietei comune care insista la armonizarea multor standarte industriale si norme de drept Uniunea economica si monetara-Experienta mondiala demonstreaza ca dezvoltarea pietei comune or unice creaza conditii pentru trecerea la urmatoarea forma superioara de integrare economica internationala.Uniunea economica si monetara.Aceasta foerma presupune efectuarea politicii unice economice monetare bugetare, politica baneasca, introducerea monedei unice, constituirea organelor nationale de reglementare in interiorul gruparilor integrationiste.In uniune se infaptuieste coordonarea strinsa a politicii economice ale statelor membre in baza de recomandari si controale din partea organelor nationale.In baza aceasta se stabileste cursul monetar fixat al tarilor participante in relatii una cu alta apoi se introduce treptat moneda unica unde formeaza politica monetara unica si sistema bancara centrala in frunte cu Banca Nationala si introducerea monedei unice cu dreptul de emitere a unitatii banesti unificate. -Uniunea politica-dezvoltarea de mai departe si perfectionarea formelor de integrare economica internationala poate duce la transformarea uniunii economice in uniune politica. Cu toate acestea in acelasi timp apare posibilitatea de trecere a tarilor participante la politica externa comuna. Aceasta inseamna: a)securitatea politicii comune, b) Introducerea cetateniei unice Formarea elementelor de uniune politica contribuie la dezvoltarea colaborarii si cooperarii in domeniul justitiei si afaceri interne, esential largeste activitatea participantilor uniunii in domeniul culturii, invatamintului si interesele tuturor cetatenilor. 4. Avantajele generale ale integrarii economice internationale. La etapa actuala, cele mai importante avantaje ale integrarii economice sint: -Economiile derivate din productia de serii mari -Intensificarea concurentii in cadrul marii piete marite

-Atenuarea problemelor de piata prin economisirea de devize convertibile. -Posibilitatea de a dezvolta anumite activitati pe care unele tari nu le pot desfasura eficient in mod individual din cauza limitarii pietelor lor -Cresterea puterii de negocieri in raport cu tarile terte sau fata de alte grupari regionale -Formularea mai coerenta a politii economice -Necesitatea de a introduce pe termen mediu si lung reforme structurale care in contextul unui stat national pot fi aminate desinestatator -Posibilitatea de a obtine pe baza unui proces de integrare o accelerare a dezvoltarii economice ( nu numai a cresterii economice) 5.Principalele etape ale constructiei europene 6.Integrarea economica in America de Nord ,privire de ansamblu. Zona Americana Zona americana este prima mare zona de integrare economica mondiala si o constitue cele 2 Americi unde rolul principal il joaca U.S. O economie mondiala integrata mai curind decit una regionalizata constitue un scop primordial al Statelor Unite ale Americii. Numai asa se explica acele 2 atitudini ale politicii externe a US in pltimul timp: - efortul masiv si continuu de construire a unui nou sistem de cooperare economica internationala adoptat schimburilor survenite in distributia mondiala a puterii -consolidarea pozitiei US in lume in orice mod si prin orice mijloc.Utilizarea influentei si fortei economice americane in cristalizarea structurii sistemului de putere mondiala. Integrarea Economica Nord Americana(Comuitatea de Comert Liber Nord AmericanNAFTA NAFTA sa constitui in baza Acordului de Comert Liber Nord American. La 12 august 1992 sefii de stat ale US, Canadei si aMexicului au semnat Acordul de Comert Liber Nord American. Acordul a intrat in vogoare la 1 ian. 1994.NAFTA e o forma deosebita de integrare economica interstatala dintre cele 3 state si este alaturi de Japonia si alte zone din Asia de Sud-Est.Este una dintre cele mai mari piete integrale si in acelasi timp este un concurent direct al uniunii europene. NAFTA depaseste depaseste UE de aproape 5 ori ca supfatata in schimb UE are o populatie de 448 mln oameni si depaaseste cu 54 de milioane populatia NAFTA. Prin urmare America de Nord e cea mai larga zona de liber schimb avind 360 mln de consumatori dar si cea mai competitiva si mai integrata dintre cele 3 zone mondiale. Prevederile NAFTA acopera 7 domenii importante de activitate: *Tratamentul National si accesul la piete *Reguli de origine *Proceduri vamale *Comertul cu servicii *Investitii *Proprietatea intelectuala *Solutionarea contraverselor Principiile care stau la baza acordului NAFTA sunt: *Clauza natiunii cele mai favorizate *Tratamentul national *Asigurarea transparentei Prin functionarea NAFTA tarile membre si-au propus urmatoarele obiective majore: *Liberalizarea comertului si facilitarea investitiilor externe-directe pe continentul NordAmerican *Acordul continea prevederi privind eliminarea intr-un interval de 10 ani a tuturor barierilor comerciale asupra produselor industriale si agricole

*Printre sectoarele relevante se numarau:automobilele,piesele auto si textilele *Initial Mexicul avea barierele comerciale mai mari decit cele Americane *Firmelor, companiilor, corporatiilor urmau sa le ofere tratament national *Acordul include de asemenea prevederi asupra liberalizarii pietii serviciilor financiare a telecomunicatiilor si a altor piete de servicii *A fost instituit un mecanism de solutionare a disputelor, precum si garantii pentru drepturile de proprietate intelectuala *Promovarea competentiei loiale *Cresterea oportunitatilor de investitii in teritoriul partilor *Recunoasterea si protejarea eficienta a dreptului de proprietate pe teritoriul fiecarei tari semnatare *Stabilirea strategiei pentru dezvoltarea cooperarii trilaterale in regiune Principalele directii de activitate a NAFTA-ei: *Comertul cu bunuri si materiale-- si in decurs de 10 ani sa fie inlaturate toate taxele vamale aplicabile produselor considerate ca Nord-Americane *Comertul cu servicii-- serviciile detin un loc important in comertu din zona supusa tratamentului national *Investitii directe de capital liberalizate *Alte dispozitii (reguli de concurenta,proprietatea intelectuala,aspecte privind protectia mediului) 7.Caracteristica gruparilor integrationiste in America Latina si Caraibe
Integrarea in aceasta zona a inceput inca din anii 50, si s-a materializat (concretizat) in proiecte de integrare precum: LAFTA Asociatia Latino-Americana a Comertului Liber care in anii 80 a evoluat in LAIA Asociatia de Integrare Latino-Americana. CACM Piata Comuna Centrala Americana. Acordul de la Cartagena - Grupul Andean (Andin), care in 1969 devine Comunitatea Andeana, intre timp tarile vorbitoare de limba engleza au creat CARIFTA Asociatia de Liber Schimb din Zona Caraibilor, care in anii 70 evolueaza in CARICOM Piata Comuna din Zona Caraibilor. Niciuna dintre gruparile timpurii nu si-au atins scopurile propuse decit intr-o proportie minora pentru ca in anii 80 zona respectiva intra intr-o criza profunda. Din anii 90 se incepe cel de-al II val de integrare pe continental American numit regionalism si se soldeaza cu crearea unei grupari integrationiste MERCOSUR (se formeaza in 91) Piata Comuna din Sud si are drept membri : Argentina, Brazilia, Uruguay, Paraguay si Chili.

8. NAFTA- negocieri,perspective Zona de Liber Schimb a Americilor va reprezenta, asa cum si-au propus artizanii integrarii emisferei vestice, o extindere a NAFTA n toate tarile continentului american, mai putin Cuba. Prima ntlnire la nivel nalt a Americilor a avut loc n perioada 9- 11 decembrie 1994 la Miami (First Summit of the Americas). In cadrul acesteia participantii au stabilit ca obiectiv prioritar al cooperarii emisferice n domeniul economico-comercial, formarea, la orizontul anului 2005, a unei Zone de Liber Schimb a Americilor. Negocierile FTAA au fost lansate oficial n aprilie 1998 cu ocazia Summitului de la Santiago de Chile si au avut drept rezultat definirea din punct de vedere institutional a mecanismului de negociere. Dar pentru a deveni o zona de liber schimb functionala, este nevoie de un tratat bine pus la punct, care sa raspunda deopotriva intereselor tuturor celor 34 de state membre chemate sa ia parte la proces. Zonele de liber schimb caracterizate prin asimetrii sunt structuri mai mult statice. Acordul de constituire se transforma n cadrul de guvernare pe

termen lung: NAFTA nu a fost conceputa ca o etapa initiala a unui proces de adncire a integra rii, asa cum s-a ntmplat n Europa Occidentala, NAFTA a fost creata pentru extinderea si nu pentru adncirea integrarii. ( BY aliona) .NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergur , fiind un model de cooperare de tip interguvernamental, f r a dispune de organisme suprana ionale; - Tatatul nu are obiective de natur politic ; - Prin acest acord s-a urm rit instaurarea unei puternice alian e economice, cu un uria poten ial de utilizare a for ei de munc i de cre tere a nivelului de trai, c ruia este posibil s i se al ture n viitor i alte ri din occident i care va avea efecte deosebite asupra rela iilor cu alte state industrializate; - Beneficiile NAFTA au fost multiple; unul dintre acestea a fost promovarea tendin elor liberale de comer n toat America Latin ; - Prin crearea NAFTA, statele membre i-au l rgit posibilit ile de desfacere a produselor i i-au mbun t it competitivitatea propriilor produse, ca urmare a deplas rii produc iei spre zonele geografice care ofer for de munc mai ieftin i bine calificat ; - Multe alte state au ncheiat acorduri bilaterale sau multilaterale pentru reducerea treptat a taxelor vamale; ele preg tesc terenul pentru un proiect foarte ambi ios pn n anul 2005: crearea unei zone de liber schimb care s includ toate statele americane. Multe ri n dezvoltare sprijin aceast idee, observnd avantajele ob inute de Mexic n rela iile cu SUA; - NAFTA este un conglomerat eterogen de state, inegale ca putere economic i ofert ; - Efectul cre rii NAFTA va avea implica ii deosebite, att asupra rela iilor economice ct i asupra rela iilor politice i sociale ale rilor Americii de Nord. Ea va produce n acela i timp modificarea raportului de for e fa de rile USA. Un motiv al creerii NAFTA l-a reprezentat i dificult ile ntmpinate de GATT n definitivarea negocierilor referitoare la reducerea taxelor vamale i a protec ionismului. Semnarea documentelor la nivelul efilor de state din SUA, Canada i Mexic la 17 decembrie 1992 a precedat ratificarea din noiembrie 1993 a Acordului Nord American de Liber Schimb (NAFTA) i intrarea sa n vigoare la termenul stabilit, ianuarie 1994. Aceast zon reune te economii cu stadii de dezvoltare diferite i ofer , n opinia multor exper i occidentali, noi perspective n comer ul regional interna ional. Scopul ini ial al realiz rii unei grup ri de integrare, a fost acela de a crea o zon de liber schimb, cu func ia prioritar de alternativ i contraponderare la cea vesteuropean . Prin acest acord s-a urm rit crearea unei puternice alian e economice, cu un poten ial uria de utilizare a for ei de munc n condi ii de nalt productivitate i randament, care s determine cre terea nivelului de trai i c reia s i se al ture n viitor i alte state astfel nct s genereze efecte deosebite asupra rela iilor economice cu alte ri sau grup ri regionale. NAFTA vizeaz stimularea schimburilor comerciale i a investi iilor directe ntre rile semnatare, cuprinznd nu numai un program foarte ambi ios de eliminare a taxelor vamale i de reducere a barierelor netarifare, ci i dispozi ii explicite asupra guvern rii afacerilor n zona de liber schimb. Aceste dispozi ii includ n special reguli cu privire la investi ii, servicii, proprietatea intelectual , concuren i ederea temporar a oamenilor de afaceri pe teritoriul unui stat membru. Efectele cre rii NAFTA vor avea implica ii deosebite att asupra rela iilor economice ct i asupra celor politice i sociale ale rilor nord-americane. Pe plan mondial, ele vor genera n acela i timp modificarea raportului de for e dintre statele

Uniunii Europene i Asiei de Sud-Est (n special al Japoniei) i vor conduce la constituirea unei zone cu un poten ial comercial pn acum greu de imaginat. Acordul va produce schimb ri importante de atitudine n rela iile SUA - Japonia - Pia a Comun a UE i se apreciaz c NAFTA va asigura condi iile ca SUA s atrag un volum tot mai mare de capital i know-how japonez n emisfera occidental . 9. Integrarea economica in Asia, (ASEAN) APEC. Asean s-a constituit in anul 1967 cu sediul la Jacarta (Indonezia). Membrii de baza au fost Brunei, Combodjia, Filipine, Indonezia, Malazia, Laoz, Singapore, Tailanda, Vietnam si Papua Noua Guinee. Principalele obiective ASIAN: * accelerarea progresului economic *cresterea stabilitatii in regiune *Promovarea cooperarii intre tarile membre ASIAN este cea mai influenta grupare intre tarile in dezvoltare. Principalele domenii de colaborare economica reciproca ale ASIAN sunt: *acces preferential al marfurilor in cadrul comertului reciproc(resurse energetice si alimentare) *colaborarea in domeniul comertului(iesire comuna pe pietele externe si pe ietele tarilor grupului tarilor al treilea *colaborare de productie *relatiile economice, elaborarea pozitiilor generale pe problemele economice si prezentind interes comun pentru toti membrii. ASIAN este una dintre cele mai vechi si mai importante organizatii de integrare economica din Asia si chiar din lume. ASIAN a fost constituita pe 8 august 1967 ca o organizatie de cooperare economica si politica intre statele Asiei de sud-est. De la constituirea sa, ASIAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara ce doreste sa se integreze si sa se bazeze pe principiile acestei organizatii. Analiza populatiei celor 10 tari care se includ in prezent in componenta ASIAN este circa 500 mil persoane, ceea ce transforma potentialul zonei intr-una dintre cele mai mari piete ale lumii. Regiunea poseda resurse naturale bogate. Se intind pe o suprafata considerabila si se afla in apropierea rutelor strategice care leaga Oceanul Pacific cu orientul mijlociu, cu Africa si cu Europa. In principiu, modelul de zona de comert liber care determina mecanismele de punere in functiune i sa acordat mai multa atentie pe plan mondial. Principalul efect economic al ASIAN este: *crearea marii piete unice cu numarul general de populatie de 330 mil oameni si totalul anual de PIB de 300 mlrd dolari americani. *Stimularea investitiilor tarilor a treia investind capitalul in ASIAN(implimentarea capitaluli fara impozite) In cadrul ASIAN activ se realizeaza strategia de apropiere politica si economica indreptata spre transformarea organizatiei intr-o emisfera majora importanta de sistemul de relatii internationale (APEC) s-a constituit in noimembrie 1989 ca forum consultativ al tarilor membre ASIAN si al partenerilor lor din Pacific. Sediul este la Singapore. Componenta organizatiei APEC cuprinde 21 membri care include: Australia, Brunei, Canada, Cili, China, Coreea de Sud, Filipine, Hong Kong, Malaisia, Mexic, Noua Zeelanda, Taiwan, Tailanda, Singapore, SUA, Peru, Rusia, Vietnam. Principalele obiective: *promovarea colaborarii economice multilaterale *in special in domeniul comertului

*in domeniul investitiilor dintre tarile membre si alte regiuni ale globului. In 2 jumate a sec XX, tarile din Asia de est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta. Printre primele tari ce au inceput sa promoveze aceste obiective au fost Japonia. In perioada postbelica, niponii s-au lansat spre o reconstructie economica in masura sa uimeasca intreaga lume mondiala si sa ii propulseze intre primele puteri economice in cadrul economiei mondiale. In primul val au fost Dragonii Asiatici si anume: Hong Kong, Corea de Sud, Taiwan si Singapore care se includ in categoria noilor tari industrializate. Al doilea val au fost Tinerii Tigri Asiatici: Indonezia, Filipine, Malaizia si Tailanda. O evolutie similara de dezvoltare a inregistrat si Vietnamul urmat de celelalte tari ale peninsulei IndoChina. In perioada postbelica, schimbarile ideologice intervenite in cercurile de conducator cel mai populat stat in lume, Republica Populara Chineza a condus la cresterea economica in zona, menite sa transforme semnificativ raportul de forte in plan regional, mondial si global. Tarilor APEC le revine 50 % din produsul total mondial, 50 % din exportul mondial de marfuri, 40 % din populatia globului, 31 % din teritoriul globului pamintesc. Membrii APEC au un PIB reunit de aproape 16 trilioane dolari americani si intruneste aproximativ 42 % din comertul mondial. LA sfirsitul secolului XX, APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul deschis si cooperare economica. De la crearea APEC nu s-a considerat o grupare de tari, ci mai degraba o grupare de economii. Organizatia APEC se bazeaza pe trei piloni de baza: 1. Liberalizarea comertului si a investitiilor 2. Facilitarea fluxurilor comerciale si investitiilor prin simplificarea si armonizarea procedurilor vamale. Alinierea in domeniul standardelor interne si internationale. Accesul sporit pe piata mondiala. 3. Cooperarea economica si tehnica si a tehnologiilor avansate. Structura organizatorica a APEC: 1. Consiliul de ministri 2. Consiliul consultativ 3. Secretariatul. Structura organizatoric : 1.Reuniuni de informare la nivel de ef de stat. 2.Reuniuni anuale. 3.Reuniuni trimestriale ale exper ilor guvernamentali. 4. 3 comitete pe probleme de comer i investi ii, ecomnomice, de buget i administra ie. 5. 3 grup ri de exper i pt IMM,tehnologia agricol , mediul i dezvoltarea sus inut . 6. 10 grup ri de lucru pe probleme economice i tehnice. 7. Un secretariat. 10. Integrarea economica in Africa : probleme,perspective. Ideea unei Africi integrate a aparut nca din anii 50-60, de la cucerirea independentei cvasitotalitatii tarilor de pe acest continent. Integrarea ar fi trebuit sa cuprinda att aspectele comerciale, ct si cele ale politicilor economice, infrastructura, libera circulatie a persoanelor si a fortei de munca, astfel nct sa se valorifice toate oportunitatile oferite de o regiune cu nebanuite bogatii. Din pacate, aceasta idee a ramas la acelasi stadiu si foarte putine lucruri au fost facute n acest sens. Procesul de integrare n Africa nregistreaza cele mai scazute performante. Comunitatile economice regionale africane au multi membri, care fac parte din mai multe organizatii n acelasi timp sunt subapreciate de guverne, insuficient finantate si, n ciuda unor succese izolate, nu si-au atins obiectivele. Analiza gruparilor economice africane arata ca, din punct de vedere organizatoric, ele nu sunt cu nimic mai prejos dect colegele lor mult mai

performante, ca UE sau NAFTA. Au secretariate operationale, ntlniri la nivel ministerial si al grupurilor de lucru, aranjamente institutionale complexe, declaratii politice, dar le lipsesc rezultatele. Necesitatea integr rii n Africa se sprijin pe cteva dintre avantajele pe care le ofer o astfel de solu ie. ( BY Aliona) n ceea ce prive te aspectul economic, nt rirea integr rii n Africa permite transformarea economiilor africane prin valorificarea economiilor de scar ce apar, coordonarea politicilor economice n diverse domenii (comercial, curs de schimb, for de munc etc.), l rgirea posibilit ilor de dezvoltare a infrastructurii, cre terea pie ei, accesul facil la noi oportunit i de aprovizionare i desfacere i, nu n ultimul rnd, angajarea activ a continentului african n procesul globaliz rii, mai ales n condi iile n care Africa este considerat , la ora actual , una dintre cele mai r mase n urm regiuni de pe glob i care se confrunt cu cele mai mari probleme legate de s r cie. Integrarea ofer anse foarte bune de relansare a industriei precum i a celorlalte tipuri de activit i. O cre tere a concuren ei ntre ri va determina cre terea competitivit ii, eliminarea acelor ntreprinderi ineficiente i afirmarea ini iativei private. De asemenea, cre terea pie ei are ca efect sporirea capacit ilor industriale att de necesare transform rii economiilor africane. Investi iile interne regiunii, dar mai ales externe, vor avea drept consecin ridicarea nivelului tehnologic al industriei i celorlalte ramuri ale economiei, posibilitatea valorific rii mult mai eficiente a vastelor resurse naturale ale regiunii, crearea de locuri de munc i reducerea omajului. O alt motiva ie legat de necesitatea integr rii deriv din imperativul conect rii la lumea global . Fenomenul globaliz rii reprezint o permanen a vie ii noastre de zi cu zi, indiferent dac vrem sau nu. Cei ce reu esc s se integreze n acest flux, beneficiaz de efecte pozitive pe care el l genereaz , cei ce nu, vor suporta consecin ele marginaliz rii i efectele negative pe care le dezvolt , inevitabil, acest fenomen al globaliz rii. Integrarea permite cre terea for ei de negociere n rela iile dintre ri, ce devin ast zi tot mai mult rela ii ntre blocuri regionale, a capacit ii de r spuns la provoc rile pe care le lanseaz mediul interna ional n noul context. Integrarea este o solu ie la nt rirea unit ii unui continent extrem de divers i deosebit de afectat de o serie de probleme grave, ca r zboaiele civile, s r cia, boli etc. Intensificarea cooper rii dintre ri, identificarea problemelor de interes comun precum i a c ilor de ac iune pentru ap rarea de amenin rile interne i externe, reprezint tot attea motive pentru promovarea integr rii africane. Procesul de integrare n Africa nregistreaz cele mai sc zute performan e. Comunit ile economice regionale africane au mul i membri, care fac parte din multe organiza ii sunt subapreciate de guverne, insuficient finan ate i, n ciuda unor succese izolate, nu i-au atins obiectivele. Cre terea produc iei la nivelul rilor membre, ca i intensificarea schimburilor comerciale au r mas doar la stadiul de deziderate, ponderea Africii, ca un ntreg continent n comer ul interna ional fiind sub nivelul unor ri, ca Marea Britanie sau Olanda. Unirea eforturilor pentru a dep i gravele probleme cu care se confrunt rile africane este un imperativ ce decurge din faptul c economiile acestor ri sunt aproape n totalitatea lor slab dezvoltate. Este clar c doar o atitudine comun poate constitui nceputul unei noi ere pentru continentul uitat, Africa. Astfel, integrarea economic este una din principalele c i prin care se poate poten a efortul comun al acestor ri, pentru a crea un efect sinergic 11. Ideea europeana si concretizarea ei.Eforturile posbelice in crearea unei Europe unice.

Potrivit unor studii ideea de comunitate europeana dateaza aproape de un mileniu.La aceasta idee au visat multi savanti economisti, politicieni, ginditaori in toate domeniile.Exista un fapt de necontestat ca Europa este mostenitoarea civizatiei grecesti, romane si a bisericii crestine.Ideea despre unirea europeana a inceput in Italia, la Roma. Roma a fost aceea care pentru prima data a impus Europei o unitate politica.In documentele de baza se mentionaza ca de la Marea Neagra pina la Anglia din Crpati pina in Pirinei au mers trupele militare romanecerind popoarelor Imperiului Roman o unitate si o ordine pe aceleasi legi romane. Puterea politica a Romei a fost subordonata de puterea religiei crestine.Atit savantii din Europa(mai asle sdin Franta, Germania) inaintau problema unificarii Europei.In sec 19, anul 1848 a fost lansata pentru I data sintagma Statele unite ale Europe.Renumitul scriitor francez, Hugo, a sustinut acesta sintagma si a fost increzator ca viitorul unirii Europei apartine natiunilor europene, ele vor forma o fratie a Europei.Insusi unirea Europei sa petrecut dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cind Europa trebuia reconstruita.Primul ajutor dat Europei a fost lansarea Programul de reconstructie a Europei sub denumirea de Planul Marshall. Acesta a fost un plan dat in calitate de ajutor de catre SUA. Acestplan a fost acceptat numai de catre tarile Europei Centrale.Primele actiuni intreprinse in aceasta directie au fost: - Crearea in 1948 a Organizatiei de Cooperare Economica Europeana(OCEE), pentru administrarea ajutorului dat de catre SUA. - In acelasi timpa fost constituita Uniunea Vamala sub denumire de Uninunea vamala a Beneluxului. -In 1949 are loc crearea Consiliului Europei. Este o institutie ce actioneaza in deosebi in domeniul educatiei si cooperarii culturale si raspunde de Curtea Europeana de Justitie a Drepturilor Omului. La inceputul sec 21 aceasta organizatie includea 45 de tari. Toate aceste venimente din perioada postbelica au contribuit treptat la trecerea de la colaborarea politica la unirea economica a tarilor vest-europene. 12.Piata comuna europeana.Asigurarea celor 4 libertati ale circulatiei. Ceea ce sia propus de la bun inceput CEE a fost realizarea unei piete comune care reprezinta punctul esential al unificarii europene. Datorita ppietei comune statele CEE au reusit sa realizeze un spatiu economic omojen in care barierele vamale si comerciala au fost suprimate.La baza pietei comune se afla o serie de libertati fundamentale si anume:Libera circulatie a marfurilor, persoanelor, servicii, capital. Cele 6 tari fondatoare au reusit sa creeeze fundamentele pietei unice interne in tervalul intervenit,construind uniunea vamala si puninid bazele unei politici comune in domeniul circulatiei produselor agricole.E cunoscut faptul ca realizarea uniunii vamale presupune disfiintarea barierilor in calea schimburilor intre tarile membre si realizarea unei politici comerciale comunue fata de tarile terte.Acest obiectiv a fost realizat la 01 iulie 1968. Intr-o piata comuna agentii economici ai tarilor membre pot sa produca si sa vinda produsele dupa regimul liberei concurente, dupa suprimarea barierilor vamale ce duce la eliminarea restrictiilor cantitative, a masurilor luate pentru a indeparta concurenta produselor straine si protejind productia nationala. Dupa trecerea frontierilor vinzarea marfurilor este supusa unor interdictii sau bariere in ceeia ce priveste sanatatea,securitatea, protectia consumatorilor sau concurenta se determina : - calitatea si caractiristicile marfurilor; - norme tehnice de securitate ,norme calitative care stabilesc reguli comune pentru produsele fabricate in interiorul comunitatii si pentru cele importate. Statul care nu se supune regulilor comunitare este chemat in fata curtii de justitie a comunitatii ale carei hotarii devine obligatorii. Libera circulatie a serviciilor- cu toate ca sectorul serviciilor cuprinde cea mai mare parte a fortei din UE peste 60%, progresele in acest domeniu au fost mai lente decit in domeniul bunurilor materiale.

In domeniile serviciilor financiare de exemplu numai serviciile bancare erau pe deplin liberalizate incepind cu 01ianuare 1993.Comform unei directive se asigura tuturor institutiilor de credit care au primit recunoasterea oficiala pentru a se instala intr-o alta tara.Posibiliatea de a-si deschide fara autorizatii suplimentare filiale sau BC sau sucursale in alte tari Serviciile de asigurari s-au integrat in piata unica de la 01iulie 1994. Serviciile privind investiile de la 01 ianuarie 1996. Progrese consistente sau inregistrat si in alte 2 domenii ale serviciilor: - in transporturi - in telecomunicatii Un domeniu dificil s-a adeverit acela al recunosterii al diplomelor ceia ce presupunea o armonizare a sistemelor de invatamint. Libera circulatie a persoanelor din cele 4 libertati ai circulatiei a persoanlor , a marfurilor, a capitalurilo a serviciilro prevazute la tratatul de la roma , libertatea circulatei persoanele inca nu si-a gasit pe deplin aplicarea unitare( nu se folosecste in UE ca sa se egaleze forta de munca adica unele persoane sunt defavorizate fata de cele cu resedinta) Articolul 48 al tratalului CEE impune pentru a asigura libera circulatiei a fortei de munca si respectarea a 2 principii generale: 1. Realizarea liberii circulatiei a fortei de munca in interiorul comunitatii 2. Evitarea oricaror discriminari formate pe nationalitate intre lucrattorii din tarile membre in ceia ce priveste locul de munca, remunerarea si alte conditii de munca. La 29 iulie 1968 s-a luat decizia de a asigura libera circulatie a lucratorilor salariati ceia ce comporta 2 aspecte: 1. Lucratorii dintr-un stat membru au aceleasi drepturi de a-si obtine un loc de munca ca si lucratorii nationali 2. Se mentine preferinta acordata lucratorilor comunitari in fata lucratorilor din alte tari Acordul semnat la Shengen in iunie 1985 intre Germania Franta si tarile beneluxului avizat suprimarea graduala a controalelor la frontiere comune, tarilor semnatare li s-au alaturat ulterior si celelalte tari membre ale UE cu exceptia Marii Britanii si a Irlandei. Libera Circulatie a Capitalurilor- reprezinta unul din factorii desavarsirii pietei interioare, un principiu al realizarii pietei comune pe care toate statele membre il recunosc. In privinta asigurari liberii circulatiei a capitalurilor tratatul prevedea ca tarile membre sa straduiesc sa nu introduca nici o restrictie valutara in interiorul comunitatii de natura sa afecteze miscarile de capital si platile curente aferente acestor miscari.

13. Consideratii generale privind dinamica si rolul instititiei comunitare Pentru transformarea in viata a obiectivelor sale UE dispune de un ansamblu de institutii proprii.Aceste pot avea caracter fie consultativ , fie executiv sau jurisdictional. Institutiile special constitutive pentru organizarea si functionarea eficite a activitatii UE sunt: 1. Consiliul European 2. Parlamentul european 3. Consiliul de ministri 4 somisia eusropena 5 Curtea europeana de justitie 6. Curtea europeana de conturi 7, comitelutl economic si social ( ECOSOR) 8. Comitetul regiunilor 9. Banca europeana de investii 10 Banca centrala Europeana 11. Avocatul poporului

Consiliul European (1974) este cel mai inalt organ de conducere al UE- functionind sub forma de reuniuni ai sefilor de stati se de guvern ale tarilor membre.Denumire care nu trebuie confundata cu notiunea Consiliul Europei 1949. Consiliul European a fost introdus in locul conferintei membrilor UE care activa pina 1974.Institutionalizarea consiliului european s-a efectuat in anul 1987 prin actul unic European.Statutul sau a fost definit prin tratatul de la Mashtric (1992) in termenii urmatori: Consiliiul european va oferi uniunii dinamismul necesar dezvoltarii sale si va stabili liniile politice generale ale acestor.In afara sefilor de stat si de guverne ale tarilor membre ale UE la consiulul european mai participa ministrii afacerilor externe, presedintele comisiei europene si un vice presedinte . Consiliul european se intruneaza de 2 ori pe an si ori de cite ori este necesar. Consiliul european joaca un rol esential in realizarea problemelor curente ale vietei internationale cu ajutorul polticii externe si de securitate comuna si de mecanismul sau de coordonare, a pozitiilor diplomatice ale statelor comunitare si ale prezintarii unei optiuni comune. Parlamentul European- este forumul prin excelenta democratica a UE, membrii sai fiind alesi prin vot direct universal de 5 in 5 ani din toti cetatenii cu drept de vot al tarilor membre. Membrii parlamentului eurpean sunt grupati prioritar in functie de partidele politice Functiile Parlamentului European: - participarea impreuna cu consiliul de ministri la procesul de adoptare al legislatiei UE - aprobarea cererilor de aderarea la UE - numirea avocatului poporului ( abustagul) - interpelarea consiliului de ministri si a comisiei europene - controlul comisiei europene - are dreptul de a infiinta comisia de ancheta si drepturi de petitie - executarea alaturi de consiliul de minstri a controlului asupra bugetului - monitorizarea implementarii politicilor comunitare - ascultarea raporturilor presedintelui sau asupra sesiunilor consiliului european. Consiliul de Ministri- este principala institutie cu putere de decizie a UE , fiind alcatuita din reprezentanti la nivel ministerial al statelor comunitare si sa adopte decizii ce angajeaza guvernele respective Fiecare ministru din consiliu raspunde pentru activitatea lui in fata parlamentului propriei tari, dar deciziile adopate nu pot fi modificate.Consiliul de ministri raspunde de puterea legislativa pe care o imparte in unele domenii cu parlamentul.Legea comunitara adoptata de consiliul UE sau de parlament si consiliul in procedura de codecizie poate lua forma de reglementari care direct aplicabile fara transpunerea lor in reglementari juridice nationale Comisia Europeana este principala institutie de initiativa legislativa si executiva a UE.La alcatuirea ei fiecare stat mare si anume Franta, germania, Maria Britanie ,Italia, si Spania participa cu cite 2 reprezintanti iar celelalte state membre cite un singur reprezintant .Cu toate ca sunt numiti de guvernele lor nationale denumiti si comisari actioneaza independent de functia lor si reprezinta executiv interesele comunitare.

In principiu comisia europeana face propuneri consiliului UE privind inbunatatirii politicii umanitare.Comisia europeana e aceia care pune in aplicare decizia luata avind un rol executiv.Comisia poate face recomandari si emite avize catre statele membre, ea realizeaza studii si evaluari in benificiului insitutiilor comunitare.Deasemenea comisia are putere de control in legatura cu respectarea legislatiei comunitare si mai are si Forta de decizie in domeniul administrarii programelor si fondurilor financiare ale UE. Comisia europeana administreaza diferite fonduri si programe ale UE inclusiv cele destinate spriginirii tarilor din afara UE Curtea Europeana de Justitie infiintata in anul 1952 cu sediul la Luxemburg , este curtea suprema a UE in domeniile in care se folosescte legislatia UE.Comunitatea europeana este constituita pe baza de tratate obligatorii.Tratatele de baza au facut la legislatia UE sa prevaleze in fata legislatie nationale.Acest organism cuprinde 27 de judecatorii adica cite unul din fiecare tara membra, judecatorii sunt alesi pe 3 ani care pot fi reinnoiti in orice moment.Curtea este sistata de 8 avocatti.Curtea Europeana de justitie este organismul de acitivitatea care o determina si ii da o importanta primordiala.Curtea Europeana este obligata sa asigure compatibilitatea dintre tratatele primare si noile legi nationale si europene.Curtea europeana de justitie este organul legal suprem al UE, de aceia curtea europeana de justitie nu trebuie confundata cu curtera europeana de justitie pentru dreptul omului care se afla cu sediul la Strasbourg. Care este o instututie a Consiliului Europei. Este o institu ie de inova ie a Tratatului de la Masstrich la nivel comunitar i este numit de parlament n termen de 5 ani. Institu ia e avocatul poporului european constituit n anul 1992. Rolul s u este de aprimi reclama ii referitore la acte, de administrare eficient n activitatea institu iilor sau organismelor comunitare. Avocatul poporului european solu ioneaz o astfel de reclama ie prin efectuarea de investiga ii, informarea institu iei n cauz . Avocatul poporului european cu sediul la Strassbourg la sediul parlamentului european. Este un organ de conciliere i de rezolvare a litigiilor administrative 14. Politica agricol comunitar . Obiective,principii ale PAC La etapa actual problema fundamental a oric rei societ iatt la scara mondial ct i la nivel integr ionist ori na ional a fost i r mne securitatea alimentar . n scopul asigur rii popula iei cu hran necesar cele 6 ri fondatoare ale UE au convenit acrearea unei pie e comune pentru produsele agricole. Dar cu condi ia promov rii unei politici agricole comune de garantare a aprovizion rii cu elemente necasare la pre uri rezonabile pentru cump r tori. Folosirea unei politici n domeniul agriculturii s-a prev zut n primele etape ale construc iei europene. Agricultorii prezentau n momentul semn ri tratatului de la Roma 25% din popula ia activ . Caracteristica principa a europei agricole era diversitatea sistemelor i structurilor de exploatare i a metodelor de gestiune i a politicilor politica agricol coomunitar sa dorit a fi ntr-un astfel de context adic solutia pentru atingerea a 3 categorii de obiective Categoria 1 Obiective economice: promovarea progresului tehnic alocarea optmia a resurselor crestterea productie. Categoria 2 Obiective sociale:adic nivelul de via echitabil pentru agricultori, pre uri rezonabile pentru consumatori. Categoria 3 Obiective politice: i al treile obiectiv garantarea securit ii alimentare. . Prin politica agricol comunitar rile menbre i-au dorit atingerea urm toarelor obiective: 1. cre tere productivit ii n agricultur i promovarea progresului tehnic 2. asigurarea unui nivel de via echitabil popula iei agricole 3. stabilizarea pie ilor 4. garantarea securit ii n aprovizionare 5. asigurarea de pre uri rezonabile pentru consumatori

Factorii care au influen at procesul de integrare a agriculturii: 1.Diversitatea politicilor agricole na ionale. 2.Disponibilit ile structurale. 3.Randamentele sc zute n agricultura european . 4.Importan a politic a agricultorilor n contextul interna ional. 15.Instrumente si mecanisme de realizare a PAC. Reforme ale PAC. Mecanismul de spijinire ale politicii agricole comnitare. Obiectivele tratatului de la Roma privind agricultura nu putea fi realizat , numai prin func ionarea mecanismelor pie ii. Mecanismul de intergrare ales a fost oraganizarea comun a pie ilor. Sistemul de organizare comun a pie ilor a cuprins treptat 91% din produc ia agricol . Organizarea comun a pie ilor releva 3 elemente definitorii: 1. unicitatea pie ii prin determinarea pre urilor comune 2. garantarea pre urilor prin interven ii pe pia a intern 3. un sistem de protec ie la grani a pie ii europene pentru asigurarea preferin ei comunitare La etapa actual exist 3 grupuri de pre uri, n conseci pre urile produselor pe pia a agricol pot func iona liber n primul rnd ntre minim sau pre prag care serve te baza pre urilor garantate i un maximum pre pplafon, care este pre ul indicativ pe baza c ruia se declan eaz automat importul. Exist pre uri ghid, se fixeaz anual de c tre consiliul de mini tri al UE la incheierea companiei agricole. Aici se includ urm toarele forme de pre uri: 1. pre indicativ 2. pre de orientare 3. pre de baz 4. pre uri garantate Pre urile grarantate cuprind de la pre urile ghid prezentate anterior de consiliul de mini tri. Stabile te pre urile garantate la care de achizi ii au obliga ia de a cump ra produsele agricole. A soua grup de pre uri se divizeaz n pre uri de interven e, pre uri de cum rare, pre ul minim i pre ul de retragere. Principala forma de organizare a preturilor la nivelul comun acopera apx 70% din productia agricola,deasemenea pt 30% din produc agricola se asigura garantarea minima prin protectia externa si prin subventii directe 5 %. Schema clasica de interventie a pret-lor agricole europene o reprezinta OCP prin Px garantat , cuprinzind reglementarea preturilor interne prin Px comune si un s/s de productie extern. Acest regim pe fixarea unor Px garantate are in vedere asigurarea unor venituri stimulatoare pt producatori agricoli. Sf. Sec XX inc sec XXI Reforma PAC a devenit de neuitat.Importanta PAC a UE cu timpul s-a redus si din alte considerente de aceea in 1992 ,UE a lansat cea mai profunda reforma a PAC intreprinse pina atunci dar faaara a afecta principiile de baza. Prin reforma politicii agricole monetare din 1992 dispozitivul de sprijin al agriculturii s-a schimbat, el nu se mai bazeaza pe sustinerea preturilor agricole ridicate ci pe sprijinirea veniturilor agricole prin plati compensatorii directe. Obiectivele estentiale ale politicii agricole comune modificata prin reforma anului 1992 sunt (tratatul MAASTRI: 1. Mentinerea UE in rindul producatorilor si exportatorilor de produse agricole prin cresterea competitivitatii fermierilor atit pe piata interna cit si pe pietele externe 2. Reducerea productiei la dimensiunile cererii efective de pe piata 3. Concentrarea ajutorului pentru sustinerea veniturilor agricole care au cel mai mare nivel de sprijin 4. Incurajarea fermierilor sa nu isi abandoneze terenurile

5. Protejarea mediului inconjurator si dezvoltarea potentialului natural al statelor din domeniul agriculturii 16. Politica social comunitara : cause,continut ,evolutie realizari. Scopul pol sociale comunitare e sa surprinda efectele economice ale deciziilor continute in tratat de la Maastricht. Responsabilitatea soc- tb abordata prin : 1. Descifrarea polit sociale aceatsa pol sociala gaseshte I sediu institutional in tratatul de la Roma in 1957.in art 117-128 se refera subtitlul de politica sociala la domeniile legate de ocuparea f de munca;legislatia muncii ;pregatirea cadrelor ;securitatea muncii si prevenirea bolilor si accidentelor de munca. Termenul de coeziune sociala- are o conotatie specifica in trat de la Roma si presupune : 1. Armonizarea unor masuri in dom.social p/u a face posibila circulatia personelor/lucratoril in interiorul gruparii 2. Un obiect general de a proteja lucratorii de potentialele efecte negative ale realizarii pietei europene integrate & libereralizate; 3. Accentuarea consensului tarilor membre cu privire la problemele specific ale gruparilor sociale mai putin favorizate intro piata integrate. Etapele evolutiei pol.soc com : 1. 1957-1971- per mentionata s-a concentrate prin putine actiuni directe in dom social.Natura unui proces de venit apoi o politica sociala pot fi gasite chiar in tratatul de creare a CEC ului.Pot fi completate cu unele prevederi din comunitatea EUROATOM , avind ca obiectiv fundamental integrarea in domeniul Minereului cu scopul refacerii economy Frantei si Germaniei shi a celorlate state.Prevederile CECO se extindeau in sfera socialului si anume a avita distorsiunile generale de concurenta in industriile carbunelui si a otelului,ca rezultat al dorintei, dar si a posibilitatilor de a practica preturi reduse prin sacrificarea costurilor sociale. A face m.eficienta utilizarea f.de munca printrun program de asistenta indreptat catre cei care isi vor pierde locurile de munca in aceste sectorare. Politica soc europena in acceasta etapa sa concentrate in urm 2 axe : -Prevederi refer la probl tehnice cum ar fi masurile de stimulare a liberei circulatiei a f de munca; relatiile inter-industriale si aspectele tehnice ale securitatii sociale -Perfectionarile in domeniul social in CEE care vor rezulta din mecanismele pietei 2.1972-1985- din doua jum a anilor 70 a sec XX dimensiunea sociala a inceput sa capete un rol tot m important pe agenda organelor decizionale comunitare. Debutul acestei etape a fost facuta in 1972 la reuniunea , la nivel inalt de la Paris, urmind majoritatea pozitiva a consiliul ministerial, in 1974 a fost adoptat I program de actiune sociala.Aici erau mentionate probe sociale a populatiei tarilor membre .In acest program de actiune se precizau urm obiective : - Protectia drepturilor lucrarilor intro Europa marcata de receiuni, in special al acelora disponibbilizati sau acelor firme care dadeau faliment; - Un tratament realmente egal intre barbate si femei si intarirea dialogului social,intre lucratori si patronat. 3.Mijl anilor 80 a fost marcata de aparitia unui nou dynamism in sfera sociala.Lansarea unor termeni cum ar fi : Europa popoarelor- dimenisiunea sociala in limbajul comunitar,concomitent cu deplasarea dintre teoria ec pura a echilibrelor pietei in descrierea coeziunii sociale spre constructii teoretice adecvate noilor realitati integrationiste au dat un mare dynamism dom dat.Un nou impuls politic A fost conferit politicii sociale dupa lansarea

programului de creare a pieteii unice,prin liberalalizarile cerute de Actul unic European.Era clar ca anumite grupari sociale vor fi defavorizate prin acutizarea problem. Cu care se confruntau aceste grupari,ele cuprindeau : Somerii pe Termen lung,grupul in crestere a tinerilor in cautarea loc de munca,lucratorii mai putin calificati, lucratori pe perioade determinate de timp si in ukltimul rind cei din piata subterana a fortei de munca. 17.Politica monetara Europeana .Evolutia tranzitie la moneda unica In ultimul deceniu al sec 20 UE s-a inscris pe calea inlocuirii monedelor tarilor membre cu o menda europeana.Tratatul de la maastri a intrat in vigoare de la 01 noiembrie 1993 unde stipula ca in cele din urma uniunea monetara ca intra in faza sa finala la 01 ianuarie 1999. Dar dupa intrarea in vigoare a acestui contract incepind cu 31 iulie si 1august 1993 tarile membre a uniunii s-au pronuntat impotriva suprimarii sistemului monetar European- pozitie sustinuta numai de Anglia ca o solutie de distrosiune cu care s-a confruntat sistemul monetary europena in 1992. Ele au semnat ca politicile necesare sustinerii procesului de creeare a unei uniuni monetare europene sunt determinate .O meneda unica este o conditie indespensabila pentru a face o piata unica europeana.In acest context apar urmatoarele intrebari: - este realizarea uniunii monetare un obiectiv valabil - care sunt cistigurile ce se asteapta de la introducerea unei monede unice - cit de mari sunt costurile de inlocuire a 15 monede nationale ( din acea perioada) cu euro - care sunt implicatiile politice si sectoare ale unei monede unice pentru tarile implicate - care sunt conditiile ce trebuie indeplinite ca moneda sa reziste ca etalon al procesului de integrare - de ce sistemul monetary European dupa mai mult de 13 ani de functionare nu a fost capabil sa evite persiunile speculative care au remarcat functionarea sa pina in 1992 18. Functionarea Uniunii Monetare si lansarea EURO . Crearea sistemului monetar European Bazele sistemului monetary European au fost puse in decembrie 1969 la HAGA la conferinta sefilor de stat si de govern cind s-a prezintat un plan de actiune ( Planul VERNER) care a esuat atit din cauza crizei sistemului monetary de la Retrocuts cit si a shocurilor petrolire din 1970. Operationalitatea si funstionalitatea operative ale sistemului monetary European au la baza uniunea monetara europeana cu moneda ECU care e o meneda comuna in sensul ca se raporteaza la un cos comun de monede europene si reciproc aceste monede se raporteaza la ECU.Spre deosebire de uniunea monetara de contul European care era definite prin raportarea la Aur. ECU e formata din ponderile insumate ale monedelor europene.Ponderea fiecarei monede in cos era determinata de performantele economice ale fiecarei tari membre raportate la celelalte .In principal evaluate prin pondereea PIB national in cel comunitar ca si a schimburilor economice intracomunitare ale fiecarei tari in totalul comunitar .Aici fiecare moneda Europeana se raporteaza la ECU in baza cursului sau sau a ratei de schimb. Pina la inceputul anului 1992 la sistemul monetary European au aderat noi tari europene care au devenit membri la CEE si ca atare structura ECU cuprindea in total 12 monede fata de cele 9 monede initial a anului 1990 (marca germana, florinul olandez,francul Belgian, lira irlandeze, lira italiana, francul francez, escudo portughez,peseta spaniola, lira sterlina. Sistemul monetary European este un system al ratelor de schimb stabile dar ajustabile.Cursul fiecarei monede pe pietele valutare nu putea depasi decit 2.25 sutimi.Aici sunt unele limite paritare,unele exceptii la +\- 6% pentru lira sterlina pentru lira italiana ,peseta spaniola si escudo portughez care au fost accpetate ca exceptii temporare la inceputul anilor 1990.Cursul monetary

European fata de ECU se stabileste zilnic in functie de piata .A existat ECU official si ECU privat, ECU official era definiti prin continutul sau in Aur si dolari americani.ECU privat era definit ca si ECU official insa creearea sa era realizata de bancile comerciale spre deosebire de ECU official care era creat de fondul European. Trecerea la sistemul monetary Europeana ECU - euro In plan economic si monetary au fost determinate unele zone monetare optimale care pune in evidenta o anumita incompatibilitate intre existenta unui system de rate de schimb fixe a unei mobiltati perfecte a capitalurilor si in al treilea rind o politica monetare autonoma Etapele de trecere: - in 1999 a fost introdusa moneda euro nu in circulatie dar numita ca moneda unica de transfer ( ca atare euro a trecut in cicrulatie in 2002 ( in present sunt 16 tari cu euro din 27 ) 19.Politica concurentiala europeana 20.Rolul si locul UE in economia globala 21. Realizarea acodului de parteneriat si cooperare si a planului de actiuni UE Moldova UE este una din fortele majore, politice si economice pe arena internationala incheiind acorduri de cooperare cu majoritatea tarilor din lume.Acordul de parteneriat si cooperare APC precum s-a mentionat s-a incheiat la 28 noiembrei 1994, acest acord stapineste atit principiile generale cit si prevederile care vor guverna pe viitor relatiile intre comunitatea europeana si statele lor membre si RM. RM este dintre primele tari din CSI care a semnat acest acord 3 noiembrei 1995 afost acceptat de parlamentul RM , dar pentru a intra in vigoare a fost necesat sa fie sustinut de toate tarile membre ale UE. La 01 iulie 1998 APC a intrat in vigoare pe o perioada de 10 ani, aranjamentul RM de a continua procesul de reformare a fost recunoscut si apreciat de catre UE. Acordul este o intruchipare a angajamentului preluat intre UE si RM de a coopera ceia ce va duce si la cresterea progreselor in dezvoltarea unei economii de piata. Prevederile acordului partenerioatuluui de cooperare: - asigurarea unui cadru corespunzator dialogului politic intre parti pentru a permite dezvoltarea relatiilor politice - Promovarea schimbarilor investitiilor,relatiilor comerciale armonioase intre parti pentru a favoriza dezvoltarea lor economica durabila - Asigurarea unei paze pentru colaborarea in domeniul juridic , social, financiar si cultural - Sustinerea eforturilor RM in consolidarea democratiei sale ,dezvoltarea economiei si finalizarea procesului sau de tranzitie spre o economie de piata Deci Obiectivul de baza a acordului de partteneriat si cooperarea consta in dezvoltarea realtiilor economice si polit ice intre Ue si RM Acordul de parteneriat si cooperare APC precum s-a mentionat s-a incheiat la 28 noiembrei 1994. Acordul de Parteneriat i Cooperare dintre UE i RM a intrat n vigoare abia n 1 iulie 1998, pentru o perioad de zece ani. APC creeaz cadrul juridic i institu ional pentru rela iile dintre Moldova i UE, care este valabil i ast zi. Obiectivele principale ale APC snt urm toarele: a. Continuarea dialogului politic; b. Promovarea comer ului i investi iilor; c. Cooperarea n domeniul legislativ, economic, social, financiar i cultural; d. Sus inerea eforturilor Moldovei de a consolida democra ia, a dezvolta economia i a finaliza tranzi ia la economia de pia APC reitereaz valorile comune mp rt ite de c tre p r i i care stau la baza parteneriatului dintre UE i RM: democra ia, statul de drept, drepturile omului, economia de

pia etc. Aten ia principal este acordat rela iilor comerciale i cooper rii economice. UE i Moldova i acord reciproc statutul de cea mai favorizat na iune n schimburile comerciale i limiteaz posibilitatea impunerii unor restric ii la importuri i exporturi. APC prevede posibilitatea cre rii unei zone de liber schimb dintre UE i Moldova n cazul n care Moldova nregistreaz progrese n reformele de pia . APC mai prevede armonizarea legisla iei Moldovei cu cea a UE i institu ionalizarea dialogului n domeniile de cooperare, inclusiv cel politic, prin crearea unor institu ii comune pentru implementarea APC: Consiliul de Cooperare UE-Moldova este compus din membri ai Consiliului European i ai Comisiei Europene, pe de o parte, i din membri ai Guvernului Republicii Moldova, pe de alt parte, i se ntrune te o dat pe an. Acesta este asistat de c tre Comitetul de Cooperare, la care particip nal i func ionari i care i duce activitatea n cadrul a cinci subcomitete. 22. Realizari si perspective ale relaiilor economice ale RM cu UE Drept inceput al cooperarii RM cu UE este considerate ziua de 18 decembrie 1989 atunci cind sa semnat acordul privind comertul si coopearea economica comerciale dintre fosta USSR si comunitatile europene. RM a devenit si ea parte la acest accord in baza dreptului de succesiune la tratate .Acest accord a constituit baza juridical a relatiilor dintre UE si RM.Pina la intrarea in vigoare a cordului interimar privind comertul si chestiunile legate de comert la 01 mai 1996.Acest accord cuprinde numai prevederi comerciale ce nu depasesc limitele si competenele comisiei europene de catre statele membre.In asa conditii se asigura trecerea de la un cadru insittiilor propriu relatiillor bilaterale dintre RM si UE . Acodul de parteneriat si cooperare reprezinta un mechanism juridic mai concret si mai cuprinzator de reglementare a relatiilor dintre parti .Acest accord a fost semnat la 28 noiembrie 1994 si a intrat in vigoare la 01 iulie 1998. Acordul privind comertul cu textile si produsele din ele intre USSR si UE a devenit aplicabil si pentru RM de la 01 ianuarie 1993 in baza unei decizii speciale a UE UE a oferit deasemenea un system de preferinte generale menite sa faciliteze accesul marfurilor moldovenesti pe piata UE si sa majoreze in asa mod importul in republica. Sistemul de preferinte generale are scopul de a folosi un tariff vamal preferential in raport cu tarile dezvoltate la exportul marfurilor industriale din RM. De la 01 iulie 1996 sistemul de preferinte generale se aplica si pentru produsele agricole Pentru industrie sistemul de preferinte general prevedea un system general si unul stimulator. Schema preferntiala pentru productia Agricola are o raza de actiune mult mai limitata in comparatie cu schema industriala. Incepind cu anul 1992 -93 a fost acordat un credit din partea UE de 27 milioane de EQ care au fost utilizate pentru procurrea medicamentelor, hranei epntru copii si a cerialelor In 1994-95 UE a acordat un credit de 45 miln de EQ destinat sprijinirii balantei de plati a RM In vara anului 1994, Consiliul European a adoptat decizia de a acoda RM un ajutor alimentar gratuity de 100 000 tone de secara si 75 000 tone de griu in valoare de 28 miln $-- scopul acestui ajutor umanitar era de a sustine paturile vulnerabile ale societatii. LA 25 iulie 1996 a fost semnat memorandumul de intelegere si a acordului de imprumut privind oferirea RM un credit in valoare de 15 mil de EQ .Acest credit era destinat acoperirii dificitului balantei de plati care a fost disponibil in ianuarie 1997.Cu spriginul financiar al UE in RM a urmat realizarea unui proiect intitulat securitatea alimentara estimat de 5.5 mil EQ. O alta prioritate o constituie combaterea crimei a traficului de droguri ,de fiinte umane si de combatere a spalarii banilor.Deasemenea UE a acordat sprijin in securitatea granitelor RM. UE este interesata de stabilitate in RM deoarece in urma extinderii UE , deoarece RM este cel mai apropiat vecin.RM este cointeresata sa participe la programele regionale si de cooperare la granite,dar finantata de UE.Eforturile principale sunt orientate spre sustinerea in primul rind a reformelor initutionale ,legislative si administrative ,sustinerea sectorului privat, asistenta tehnica pentru dezvoltarea economica si diminuarea consecintelor sociale ale perioadei de tranzitie la

economia de piata.Pentru implementarea acestui program se prevedea un fond de 50 miln EQ.pentru anul 2003 in cadrul programului pentru cooperare regionala care intruneste acest program tarile CSI si RM cu bugetul total de 41 mil de euro, unde era impusa activitatea in asa domenii cum este in primul rind dezvoltarea infrastructurii mai ales dezvoltarea sferii transporturilor la toate nivelel , a energiei ,protectia mediului inconjurator, activitatii in domeniul justitiei si a organelor interne. Programul cooperarii granitelor include RM ,Belorusia, Rusia ,si Ucraina.Bugetul acestui program constituia 22miln euro.Acet proiect prevedea sustinerea dezvoltarii infrastructurii, economiei si a sectorului privat, stimularea dezvoltarii social-economice a regiunilor si ale protectiei mediului.proiectele pentru Finantarea lucrarilor punctului vamal Giurgiulesti si sustinerea dezvoltarii economice a raionului Ungheni.Toate aceste programe au fost realizate in cadrul sustinerii , implemetarii masurilor in acordul de parteneriat si cooperare economica