Sunteți pe pagina 1din 44

yLocul si rolul arhitecturii durabile in noul tip de dezvoltare - Dezvoltarea durabila (sustainable)

Introducere: Definitii necesare


y Conceptul de dezvoltare durabila (sustenabila) s-a cristalizat n timp, pe parcursul mai multor decenii, n cadrul unor dezbateri stiintifice aprofundate pe plan international si a capatat valente politice precise n contextul globalizarii. y n istoria recenta, prima semnalare a faptului ca evolutiile economice si sociale ale statelor lumii si ale omenirii n ansamblu nu mai pot fi separate de consecintele activitatii umane asupra cadrului natural, s-a facut n raportul din 1972 al Clubului de la Roma intitulat Limitele cresterii (Raportul Meadows).

Documentul sintetiza datele privind evolutia a cinci parametri (cresterea populatiei, impactul industrializarii,efectele poluarii, productia de alimente si tendintele de epuizare a resurselor naturale), sugernd concluzia ca modelul de dezvoltare practicat n acea perioada nu poate fi sustinut pe termen lung.

y Problematica raporturilor dintre om si mediul natural a intrat n preocuparile comunitatii internationale ncepnd cu prima Conferinta a ONU asupra Mediului (Stockholm, 1972) si s-a concretizat n lucrarile Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare, instituite n 1985. Raportul acestei Comisii, prezentat n 1987 de G. H. Bruntdland si intitulat Viitorul nostru comun a oferit prima definitie acceptata a dezvoltarii durabile ca fiind o dezvoltare care satisface nevoile generatiei actuale fara a compromite sansele viitoarelor generatii de a-si satisface propriile nevoi . Conceptul de dezvoltare durabila reprezinta rezultatul unei abordari integrate a factorilor politici si decizionali, n care protectia mediului si cresterea economica pe termen lung sunt considerate complementare si reciproc dependente.

y Conceptul de dezvoltare durabila are ca premisa

constatarea ca civilizatia umana este un subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie si energie din cadrul acesteia, de stabilitatea si capacitatea ei de autoreglare. Politicile publice care se elaboreaza pe aceasta baza, precum prezenta Strategie Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romniei, urmaresc restabilirea si mentinerea unui echilibru rational, pe termen lung, ntre dezvoltarea economica si integritatea mediului natural n forme ntelese si acceptate de societate.

y Conceptul dezvoltarii durabile impune o abordare diferita de cea

clasica, cu care am fost obisnuiti atunci cand este vorba de o cladire. In present, cladirea este considerate ca un organism intro evolutie continua, care in timp trebuie tratata, reabilitata si modernizata pentru a corespunde cerintelor stabilite la un anumit moment. y Dezvoltarea durabila presupune regandirea conceptiilor arhitecturale ale cladirii sub acest aspect. Astfel se impune atat folosirea unor material ecologice, dar mai ales, avand in vedere durata indelungata a exploatarii acestui mijloc care satisface necesitatile fiziologice ale omului, sa se promoveze noi conceptii de proiectare si exploatare a instalatiilor energetic ale cladirii. Analizele si interventiile legate de economia de energie in conditiile asigurarii unor conditii de confort corespunzatoare, actiune denumita eficientizarea energetic a cladirii, permit atingerea a doua deziderate ale dezvoltarii durabile, si anume, economia de resurse primare si reducerea emisiilor poluante in mediu inconjurator.

y Dezvoltarea durabil n raport

cu celelalte concepte ale teoriei cu privire la dezvoltare dez

y Conceptul de dezvoltare sus inut (sustenabil ) sau durabil apar ine teoriei noi a dezvolt rii economice, ea ns i ramur relativ nou a teoriei economice generale de care s-a desprins i individualizat ca un corp teoretic autonom la nivelul anilor 50- 60. De i generoas i acoperitoare prin temele pe care le problematizeaz , trimi nd, consistent, pentru atingerea scopurilor sale demonstrative la sociologie, filosofie, etic , moral , drept, etc. teoria dezvolt rii economice i-a f urit un minim soclu epistemologic propriu; un sistem no ional i categorial la care recurge spre a opera i expune. Din aceast perspectiv , socotim necesar o explicitare, chiar expeditiv , a acestui usual bagaj metodologic la care teoria despre dezvoltare recurge n mod curent. y La modul sintetic exprimat, principalele categorii operante n domeniul supus discu iei sunt: expansiune, cre tere, progres, dezvoltare, subdezvoltare.

y ncepem, a adar, prin a re ine c , n linii generale, expansiunea

este privit ca fiind o cre tere economic pe termen scurt i cu deschidere spre reversibilitate. Este, dac se vrea, vrful de val care define te faza ascendent a unui ciclu economic privit n desf urarea lui clasic i n care criza i depresiunea se suprapun pe faza descendent iar nviorarea i avntul pe faza de boom, de expansiune. y Spre deosebire de expansiune cre terea economic este asimilat limbajului curent ( i explicat , n acest sens, de un mare num r de cercet tori) cu o m rire n dimensiuni absolute a indicatorilor macroeconomici venit na ional sau produs global. "Cre terea pe termen lung a capacit ilor de produc ie i a volumului de produc ie sau a poten ialului economic" cap t , de obicei, aceea i semnifica ie - de cre tere economic . y Atunci cnd cre terea n valoare absolut a indicatorilor macroeconomici este raportat i privit la modul relativ, nfunc ie de dinamica popula iei, un alt concept vine n ajutor pentru a explica ce se ntmpl n economie i societate preogresul economic. El reprezint o cre tere a venitului na ional pe locuitor.

y In raport cu acesta, cre terea economic poate fi:

progresiv , atunci cnd cre terea venitului na ional este, propor ional, mai mare dect cea a popula iei; cre terea este, altfel spus, nso it de un progres economic. y recesiv , atunci cnd cre terea venitului na ional este, propor ional, mai mic dect cea a popula iei; n al i termeni, cre terea economic este nso it de un regres economic. y static , atunci cnd procentul cre terii venitului na ional este egal cu cel al cre terii popula iei, moment n care se poate vorbi de o cre tere economic dar nu i de progres.
y

y n afar de aspectul economic, precump nitor i acoperitor care trimite, concomitent, la cre tere i progres, la fel de importante sunt considerate, aici, i aspectele legate de social, politic, cultural, ambiental, tiin ific, spiritual, uman, etc. n acela i timp, i tot la modul unanim, se admite c dezvoltarea nglobeaz n mod obligatoriu cre terea i progresul economic. y Dincolo de aceste componente de baz dezvoltarea nseamn muta ii calitative ce in de ansamblul vie ii astfel nct, pe total, ea s se traduc "n faptul c oamenii se hr nesc mai bine, se ngrijesc mai bine i cap t o mai bun cunoa tere". Ca s - i ating atari deziderate trebuie conceput ca fiind "ansamblul schimburilor de structuri mentale i de comportamente sociale care permit cre terea produsului real global i care transform progresele particulare ntr-un progres social generalizat .

y Dac socotim de referin

y y y y y y y y y

aceast defini ie a lui P. Guillaumont ( i ea are suficiente calit i care o recomand n acest sens) am putea spune c progresul social generalizat reprezint scopul suprem al dezvolt rii. Iar progresul social generalizat nseamn atingerea unor obiective precum: promovarea progresului economic printr-o mai judicioas repartizare a rezultatelor cre terii spre a se elimina disparit ile intolerabile de avere i pozi ie social ; eliminarea s r ciei i asigurarea unui nivel de trai decent pentru ntreaga popula ie; ridicarea standardului de via prin cre terea general a veniturilor, asigurarea unui nivel ct mai nalt de ocupare a for ei de munc , o mai bun educa ie i un mai mare acces la valorile culturale i umane; extinderea gamei de alegeri economice i sociale att pentru indivizi ct i pentru na iune, prin eliberarea din starea de dependen nu numai n rela iile cu al i oameni i alte state dar i fa de ignoran a i mizeria uman n general; mbun t irea performan elor factorilor de produc ie i a produc iei ns i; ameliorarea institu iilor i nnoirea permanent a cuno tin elor; ra ionalizarea sistemului politic i a celui decizional; etc.;

y Se subliniaz

astfel c dezvoltarea este un proces de lung durat , sus inut pe parcursul a dou , trei decenii. Altfel nici n-ar fi posibile amplele schimb ri pe care le presupune n ntreaga textur a organismului economic, social, politic etc. Durata mare este impus de anvergura procesului. Apoi, se acrediteaz ideea c dezvoltarea este un proces i nu o stare de fapt. Acest lucru este reliefat atunci c nd dezvoltarea este contrapus subdezvolt rii. n timp ce dezvoltarea trebuie privit ca un proces de evolu ie f r limite superioare, apriori stabilite, subdezvoltarea, se sus ine, nseamn tocmai o stare de fapt, caracterizat printr-o sum de nsu iri tipice rilor r mase n urm printre care se re in ca importante: un nivel redus de dezvoltare a principalelor ramuri ale economiei (industrie, agricultur , construc ii etc.), i o slab integrare a lor n ansamblu, neasigurarea acoperirii nevoilor fundamentale la nivelul "minimului vital" sau a "costului de subzisten ", un venit na ional pe locuitor sc zut i foarte inegal repartizat, o situa ie de subordonare economic , structuri sociale napoiate, o subutilizare cronic a for ei de munc , un nivel sc zut de instruc ie, o natalitate ridicat , n contrast cu posibilit ile de hran ale popula iei etc.

ySisteme ecologice i capacitatea de suport a mediului

y Sistemele ecologice care stau la baza economiei sunt subsolurile, solurile (terenurile arabile, pasunile, padurile si apele. Ele asigura hrana populatiilor umane, o mare si variata gama de energie, materii prime si servicii. Capacitatea de suport a unui ecosistem este data de impactul maxim pe care l poate suporta fara a se deteriora. Astfel, o pasune naturala poate hrani un anumit numar de ierbivore, un lac poate asigura numai o anumita cantitate de peste, o padure furnizeaza anual un volum limitat de lemn. Daca se depaseste acest prag, are loc o distrugere lenta a sistemului respectiv. y Limita superioara a capacitatii de suport a planetei este data de cantitatea totala de energie solara convertita n energie chimica n cadrul procesului de fotosinteza realizat de plante, din care se scade energia folosita de ele n procesele de respiratie. Aceasta se numeste Productia Primara Neta a Pamntului (PPN) si constituie sursa principala de energie a ntregii biosfere.

y P. Vitousek, de la Standford University, SUA, estimeaza ca omenirea a distrus deja 12% din PPN si foloseste direct sau indirect nca 27%. Astfel, aproape 40% din PPN este utilizata pentru satisfacerea nevoilor umane sau se pierde ca rezultat al degradarii sistemelor ecologice. Aceasta cota ar trebui sa creasca permanent pentru a tine pasul cu cresterea populatiei umane si cu dezvoltarea economica, lucru evident dar imposibil de realizat. y Sistemele ecologice asigura o serie de bunuri si servicii, de la reglarea circuitului hidrologic de catre paduri pna la retentia poluantilor de catre zonele umede. Pe masura ce aceste categorii de ecosisteme sunt distruse sau alterate serviciile furnizate de mediu se reduc. Peste un anumit prag se poate declansa o reactie n lant ce ar duce la declinul rapid al cantitatii mediului; eroziunea solului si inundatiile cauzate de taierea padurilor, pierderile de recolta determinate de secete tot mai dese si mai acute, desertificarea, reducerea efectivelor piscicole s.a.

yCl dirile de locuit n contextul dezvolt rii durabile

y Omul obisnuit este preocupat in prezent de mult prea numeroase griji personale cotidiene care au devenit obsedante. Omenirea, in ansamblul sau este insa de fapt amenintata de evolutia viitoare imprevizibila a catorva problem globale. y

Alaturi de fenomenele complexe, precum rata exploziva la care populatia globului continua sa se mareasca, cresterile asociate si inevitabile ale consumului de energie si realitatea rezultanta a deteriorarii mediului ambiant, umanitatea este confruntata cu o triada de probleme deosebit de serioase cresterea economica, consumul de energie si de resurse, conservarea mediului ambiant pentru care s-a introdus in 1995 si o denumire trilema lumii contemporane.

y Conceptul dezvolt rii durabile impune o abordare diferit de cea

clasic , cu care am fost obi nui i, atunci cnd este vorba de o cl dire. n prezent, cl direa este considerat ca un organism ntro evolu ie continu , care n timp trebuie tratat , reabilitat i modernizat pentru a corespunde cerin elor stabilite la un anumit moment. y Dezvoltarea durabil presupune regndirea concep ilor arhitecturale ale cl dirii sub acest aspect. Astfel se impune att folosirea unor materiale ecologice, dar mai ales, avnd n vedere durata ndelungat a exploat rii a acestui mijloc care satisface necesit ile fiziologice ale omului, s se promoveze noi concep ii de proiectare i exploatare a instala iilor energetice ale cl dirii. Analizele i interven iile legate de economia de energie n condi iile asigur rii unor condi ii de confort corespunz toare, ac iune denumit eficientizarea energetic a cl dirii, permit atingerea a dou deziderate ale dezvolt rii durabile, i anume, economia de resurse primare i reducerea emisiilor poluante n mediul nconjur tor.

y Eficientizarea energetic a cl dirii presupune activit i de reabilitare i

modernizare energetic . Reabilitarea energetic a unei cl diri reprezint mbun t irea ei n scopul men inerii c ldurii la interior. Aceasta presupune ad ugarea de izola ie termic , etan area, mbun t irea sau chiar nlocuirea ferestrelor i a u ilor, precum i mbun t irea echipamentelor i instala iilor cu care este dotat cl direa. Reabilitarea termic nseamn i implementarea de m suri de eficien energetic n toate activit ile de renovare i repara ii ale cl dirii. Modernizarea energetic a cl dirii presupune un reengenering a cl dirii care s determine solu iile optime de eficientizare energetic a cl dirii i a metodelor adecvate de reabilitare sub aspect micro li macroeconomic n contextul dezvolt rii durabile. y Func iunea cl dirilor civile este aceea de a crea n interior n mod continuu i sigur a unui climat confortabil i s n tos indiferent de sezon. n acest sens, elementele de construc ie care alc tuiesc anvelopa unei astfel de cl diri trebuie astfel concepute nct s asigure n interiorul nc perilor condi ii corespunz toare de confort higrotermic, acustic, vizual- luminos, olfactiv-respirator. No iunea de confort trebuie s sugereze crearea unui mediu corespunz tor desf ur rii vie ii normale.

yImpactul cl dirilor asupra factorilor de mediu

y Arhitec i, ingineri constructori, inginerii instalatori,

psihologii, sociologi, medicii i ecologi ti ncearc s determine efectele pe care construc iile i alte habitaturi locuite le au asupra mediului nconjur tor i asupra oamenilor, pe termen scurt, mediu sau lung. y Conceptul de dezvoltare durabil presupune minimizarea costurilor de mediu i maximizarea profitului economic, astfel nct s fie posibil "satisfacerea nevoilor prezentului f r a compromite posibilitatea genera iilor viitoare de a- i satisface propriile nevoi. Din acest concept rezult modul n care cl dirile polueaz mediul ambiant intern i extern lor. n func ie de unde se creeaz sursa de poluare, cl dirile exercit o poluare direct i una indirect .

yComportamentul i educa ia locatarilor component a dezvolt rii durabile

y In procesul complex de tranzitie de la economia centralizata, la economia de piata, schimbarile sunt (ar trebui sa fie) profunde si de mare amploare. Aceasta vizeaza trei niveluri diferite: institu iile, societatile comerciale si oamenii. y Unul din cele mai dificile obstacole care trebuie depasit este diferenta care exista intre cultura si educatia existent (inclusiv a celei legislative, institutionale, financiare, manageriale si tehnologice), ca rezultat al regimului politico- economic anterior si cultura specifica economiei de piata. De remarcat ca intre anii 1950 si 1990 mai mult de 40% din populatia tarii a migrat din mediul rural in mediul urban, conducind la modificari culturale profunde, majoritatea fara a se cristaliza. Existenta acestor diferente mari de cultura este periculoasa, ca urmari, atunci cand ele se regasesc la factorii de decizie ale caror responsabilitati in conducerea procesului de schimbare sunt determinante.

y Cultura locatarilor (a oamenilor n general) este ansamblul de

principii si crezuri, de atitudini, elemente si valori acceptate de comunitate, care determina modul in care oamenii actioneaza si interactioneaza, si care influenteaza puternic maniera in care ei ac ioneaz . Oamenii sunt cei care alcatuiesc o societate, i constituie resursa cea mai importanta, contribuind in mod individual sau colectiv la atingerea obiectivelor durabile ale societati. y Modificarea comportamentului locatarilor si ca atare declansarea unor schimb rii n ac iunile lor, apare doar n momentul in care se ive te o insatisfactie (nemultumire) majora care sa fie perceputa si acceptata si de cealalta parte (etc.). Desi in Romania insatisfac iile au ap rut cu mul i ani in urma (inclusiv n ceea ce prive te gradul de confort, costurile cu energia, starea de s n tate etc.), reactia si neputinta celeilalte parti (conducatoare), determina aminarea unor schimbari majore in domenile: energie, economie si ecologie. Desi s-au facut pasi in vederea rezolv rii unora dintre nemul umirile locatarilor, prin adoptarea unor Legi specifice, neaplicarea sau ineficien a acestora conduce la semnale negative.

y Un alt aspect care a fost neglijat in ultimii 16 ani, dar a carui

neglijare a inceput cu 50 de ani in urma, este nivelul cultural i educational al individului i mijloacele de perfec ionarea ale acestuia, astfel incit fiecare individ sa evolueze si sa si schimbe modelele de gindire si de decizie. Plasarea corespunz toare a locuin elor n contextul dezvolt rii durabile a Romniei nu se va putea realiza fara reconsiderarea locului individului in societate. Ultimii ani au condus la izolarea individului si distrugerea increderii lui in sistemele de valori ale societatii i a sistemelor de valori ale societ ii. y Neasocierea lor in schimbarile desfasurate, in luarea deciziilor, marginalizarea continua a capacitatilor acestora etc., a determina neinsusirea schimbarilor, considerind-ule mereu straine, exterioare, oamenii prefernd s ac ioneze n activit i de construc ie, reabilitare, modernizare a locuin elor dup bunul sim n locul apel rii la speciali ti n domeniu.

yConcluzii

y y y y y y y y y y

Puternic rezistente la schimbare, elementele de energetica (produc torii i furnizorii de energie, modul de construc ie a locuin elor, materialele folosite, comportamentele locatarilor etc.) se indreapta, in anii ce vin, spre o schimbare fundamentala. Desi influentata de multe dintre fortele tehnologice si economice elementele energetice nu sau bucurat pina in prezent de o atentie deosebit , de i acestea au o sfera mai mare de cuprindere si un impact mai important asupra sanatatii omului si a mediului ambiant. Reducerea pierderilor energetic conduc la: - protec ia resurselor proprii de gaze, reducerea necorel rii produc iei cu rezervele, i diminuarea declinului anual; - temperarea importului; - eficientizarea consumurilor de gaze la utilizatori, pentru a putea prelua socul alinierii preturilor de livrare a gazelor la nivelul comercial european si asigurarea capacitatii de plata a acestora; - cresterea competitivitatii produselor romanesti pe piata interna si la export; - imbunatatirea nivelului de trai prin reducerea costului de incalzire, prepararea hranei si iluminat; - crearea de noi locuri de munca in intreprinderile mici si mijlocii ce se pot dezvolta in conditiile unor costuri Energetice suportabile - asigurarea locurilor de munca in domeniul activitatilor de cercetare, proiectare, fabricatie, comert, constructii - montaj si asistenta tehnica, vizand reducerea intensitatii Energetice, o piata ce va fi extrem de vasta si solicitata. - diminuarea intensit ii Energetice si cre terea randamentelor de utilizare a gazelor naturale, reduce substan ial noxele prin emisiuni sc zute de NOx . - alinierea si respectarea cadrului legislativ intern si international.

y y y y y y y y y

y y

Obiectivele principale ce trebuie luate n reconsiderarea locuin elor n contextul asigur rii dezvolt ri durabile sunt: - proiectarea / reproiectarea tuturor imobilelor sub aspect higro-termic, n concordan cu necesit ile locatarilor i ale loca iilor; - identificarea pozi iei optime a imobilului n raport cu relieful i punctele cardinale; - amenajarea i compartimentarea interioar a imobilului din considerente fiziologice, bioenergetice i al maximiz rii aportului natural de energie; - utilizarea unor materiale care s evite pierderile energetice din locuin , s permit adaptarea capacit ii termice ale zidurilor imobilului la necesit i; - amenajarea spatiilor din exteriorul locuintei pentru a asigura minimiyarea perderilor de energie; - folosirea sistemelor de nc lzire / r cire cu randamente mari; - folosirea surselor regenerabile; - folosirea sistemelor duale, triale etc. care s permit folosirea surselor de energie neregenerabil doar pentru perioade limitate. - crearea la nivel na ional sau local a unor mecanisme economico-financiar stimulative i reactive privind stimularea reabilit rilor, moderniz rilor, a surselor regenerabile, concomitent cu asigurarea inform rii locatarilor i furnizarea de consulta ii de specialitate; - dezvoltarea conceptelor de cas ecologic i economic ; - optimizarea alegerii i utiliz rii echipamentului si al combustibilului in locuinte.

BedZED

y Beddington Zero Energy Development (BedZED) este un

complex ecologic de locuinte dezvoltat in Hackbridge, Londra, Anglia. Acesta a fost proiectat de arhitectul Bill Dunster pentru a sprijini un stil de via mai durabil. Proiectul a fost condus de c tre Trust Peabody, , n parteneriat cu Bill Arhitecti Dunster, Ellis & Moore Consulting Engineers. Cele 99 de case, i de 1405 de metri p tra i de spa iu de lucru au fost construite in 20002002. Proiectul a fost nominalizat pentru Premiul Stirling n 2003.

y BedZED este accesibil din partea de est a London Road (A237),

la aproximativ 500 de metri nord de statia Hackbridge . Din cauza conceptului de low-energie, masinile sunt descurajate, proiectul ncurajeaz transportul public, mersul cu bicicleta, i mersul pe jos, i are loc de parcare limitat. y Complexul se afla la de aproximativ cinci minute de mers de sta ia de Hackbridgecare. Exist si un tramvai special din Croydon sau Wimbledon la Mitcham Junction gar , care este n la 15 minute de mers de BedZED.

y Principii de proiectare: y Proiectul este conceput s utilizeze numai energie din surse regenerabile

y y y y y y y

generate pe loc. Exist 777 m de panouri solare . Carburantii nu sunt folositi, din cauza unor probleme de implementare tehnic , de i tehnologia a fost i este folosit cu succes la alte locuri. Apartamentele sunt finisate la un standard ridicat de a atrage profesionalismul urban. Casele sunt construite cu ferestrele spre sud pentru a profita de c tigul de energie solar , sunt geamuri triple, i sunt izolate termic. Cea mai eficient calitatea a apei, se refera la apa de ploaie care este colectata i reutilizata. Aparatele sunt alese pentru a fi eficiente i pentru a folosi ap reciclat atunci cnd este posibil. Materiale de constructii au fost selectate din surse regenerabile sau reciclabile la o distant de maxim 35 mile fata de locul unde s-a facut constructia, pentru a minimiza energia necesar pentru transport. Reciclarea de eurilor menajere-colectarea lor este conceputa pentru a sprijini reciclarea. Reziden ii sunt ncurajate s utilizeze o alternative ecologica in locul autoturismelor proprii. Persoanele care au masini electrice si cele care au masini care folosesc gazul sunt incurajate si au anumite prioritati cum ar fi locuri de parcare prin care se asigura energie electrica si gaz, fata de persoanele care folosesc masini care ard benzina si motorina.

y Performante : y Monitorizarea efectuat n 2003 a constatat c BedZED-a ndeplinit aceste y y y y y y y y y y y

reduceri la consumurile casnice, n compara ie cu media din Marea Britanie: Cerintele de incalzire a interioarelor au fost cu 88% mai pu in Cerintele de ap cald de consum a fost de cu 57% mai pu in energia electrica utilizat a fost de 3 kilowatt/or pe persoan pe zi, a fost cu 25% mai pu in dect media din Marea Britanie;. 11% din aceasta a fost produs de panourile solare . Surs de ap - consumul a fost redus cu 50%, sau 67%, comparativ cu o gospodarie. Kilometrajul reziden ilor este cu 65% mai pu in. Probleme : O trecere n revist a dezvolt rii BedZed n 2010 a tras concluzii preponderent pozitive. Reziden ii i vecinii au fost n mare m sur fericiti. Cu toate acestea, pu ine defec iuni semnificative s-au eviden iat, de exemplu: Cazanul pentru in care erau arse lemne nu mai era n func iune i era utilizata sursa de rezerva, un cazan de gaz. Sistemul de reciclare a apei nu a putut filtra si curata apa in totalitate, iar costul instalatiei a fost neviabil. Panourile solare au fost insuficiente pentru confortul n timpul iernii i a creat supranc lzire n timpul verii. Inten ia s creeze locuri asemanatoare ntr-un domeniu adiacent au e uat.