Sunteți pe pagina 1din 7

ELEMENTE DE ANALIZA TRANZACTIONALA

numeroase asociaJii 9i federalii nationale, rdspAndite pe intreg continentul. Romdnd de Analizi TranzactionalA (ARAT), cu sediul central la Timiqoara.

in Europa, din 1976, existd Asociatia Europeand a Specialigtilor in Analiza Tranzac\ionala (EAATS), cu in Romdnia, din 2000, exist6 Asociatia

tntr-o manierd pragmatic4, analitzatranzaclionald, dezvoltd, capacitatea intelectuala gi emotionald a omului de a se intelege pe sine, de a inlelege pe ceilal{i qi a comunica persuasiv. Practic, analizatranzac[ionaldoferd o cale simpld de a rispunde unor intrebdri precum:

'

. r

. r .
)

Cine sunt eu? De ce mA comport aga gi nu altfel? Care este originea comportamentelor mele? Cum am ajuns aici? Ce ag putea sd fac pentru a dobdndi psihologia invingdtorului?

Anuliza structurald
Starea depdrinte la acest nivel sunt ?nregistrate evenimentele exterioare, trdite de la nagtere gi pdn6 la vdrsta de 5-7 ani: inv4tdturile primite de la p6rinti, educatori gi profesori. in starea Pirinte, ascultdm vocile care ne-au marcat gi ne conformdm modelelor culturale in care am crescut.

'/ {

nu se confundd cu sensul biologic al notiunii de pdrinte, dar se activeazd spontan in relatia cu proprii copii, elevi, discipoli. Starea de adult '/ aici sunt inregistrate invdJdturile pe care le-am asimilat din experienla proprie, prin incercare gi

./ '/ '/ '/ .

eroare; este componenta rational6;

starea Adult se activeazd de obicei cdnd persoana vrea si rezolve o problemd, s6 hot6rasc6 obiective, sd igi asuma responsabilit6li, sd ia o decizie, sd doreascd evaluarea unor rezultate etc. in mod normal, Adultul are capacitatea de a interoga gi media eventualele conflicte intre Copil

Pdrinte, acorddndu-le sau nu latitudine, in mod realist. persoanele care funcfion eazd abuziv in Adult, exclusiv in termen de eficacitate fdrd a lua in seamd , nevoile din Copil gi valorile din Pirinte, ajung si fie private de bogaJia umanit6lii.

9i

Starea de copil

sunt inregistrate evenimentele interioare - sentimentele trdite ea rdspuns la evenimente exterioare, de la naptere gi p6n6 la vdrsta de 5 ani. { este componenta emo{ionald; ,/ la adult apare in activitdli recreative; '/ Starea Copil are energie proprie, starea Pdrinte economisegte energie, iar starea Adult o consumi. in analiza tranzactionald, u""-t" ttaii tunt simbolizate prin trei sfere suprapuse, care reprezintd,ipostaze distincte ale personalitilii qi modele constante de simtire, gdndire gi comporlament.

{ la acest nivel

t.nn{inuf ""\ti*{n inviry*tri rk [* 1;{trinSi.

I\,Ialrif'estnrc

Atiudint dt rf ominart!,
rt'.,i u"jtttn ,\uu (t"i

dt!

lrrilt
.y

intrrtt'ioriittrcl"t

,,

r'{tr;il{}

r"

{'ilrc tr*nsrnit ultti11nS,ii, r'rtlur"i i lrri nri 1si i rnrsrn t t.


Vi rt 1u t.t1tr: ri t

.iudr:ril flt:

ulrii.
{'r$udrtrfif i r'l.uloilottti{,

p'ritt irtrrg,istrur(ff ttttlt'lor


rtettitr.ilii iu,.ttrdinrtt{sr"ttl
i

ttut

tt,tt

ri

t: t

t {t |fi ft:,

lsiliutrt.

+i

r{?Tfl{iff,l{l*

llg3:p{',t;t !}{!ntn't

"

fir trgrvltni rt *

lfr:ru.
Rr:alisnt

nte r

ics

t'.,{-iiirtd i re,*t

t,o

ti t i r*

rtr{

t'"i*/* ,,s'itil'ri{ti " ltrin inrtgi.rtrfir{,tt (tfie{tilur rfi


I{''fiIitlt.t'tt|tkIr
:,i ttt lt' tt,

,,ltittditti de,t'ttpitil(re
srut tlrt

rc+,rsllri
{fu:ii

; l,iJrlft: u, t"trio-

tv'tttl i t,i ltt { t'tt .

Figura nr. 1. Modelul Plrinte- Adult- Copil al personalitiJii Modelul Pdrinte-Adult-Copil al personulitdlii

,/ { '/

fiecare sfare a eului func\ioneazd independent de celelalte. trecerea de la una la alta schimbd maniera de a sim{i, a gAndi gi a se comporta a unei persoane. o stare sau alta poate sd predomine, influenldnd in sensul sdu specific maniera de comunicare $l
rezolv are a prob I emel or.

'/ in funcjie de starea eului activd la un


acelagi stimul.

moment dat, aceea$i persoand va rdspunde diferit la exact

Strateg o grama, ProJilul Pdrinte-A dult- Copil ut tleciziil o r tale Strategograma este un chestionar-instrument al cunoaEterii de sine, care oferd, explicaJii asupra

naturii schimbdtoare a reactiilor ii inidli$drilor noastre cotidiene gi aproximeazd participarea diverselor diviziuni ale stirilor eului la generarea deciziilor noastre.
I

)iaglarnrl

sl I'rr,ct.ll'il

ffi erral

ir icf;

pilritltil lllorytlativ i pilei [ll'' i


Filrintc L'rir ic
{

t6*
' ['l'I

Filrin,rc (i ri"iu I iu { pozil i vi


Fii ri ili[{:
S,a

Fer,ser: t} r0

I}f'IIittiti

{i t,,l
ff;", I...C(l
i'+-

tyato

r { n rua t ir' )

{-:rtpil Libcr (pozirir'1

f cpIt

Adilprixr

p*rit il'}

{-lopil Rr:[:cl (.rlcgiir iv j

(:R

\,

I { {.'(i r

tLl

{ l}ilzrtr\, $t neg.attvl t-.t:1ril {-}L:cd i{:nt { lrcgttr

[.erpitr .ilrc,ativ

ir,,r

Figura n r.2. Strategograma unei persoane

Copil rebel manifestd disprel fafi de autoritate, morald qi lege. Copil creativ este un amestec de copil liber, adaptat gi rebel, cu mare potenlial intuitiv gi creativ. Y Anslizu tranzacliilor ln analiza tranzactiilor se explicd ce se intAmpli in procesul comunicdrii, pornind de la cele trei stdri
descrise mai sus.

'/ ,/ r' '/ { '/ ./ ,/ '/

Parintele normativ este ferm (autoritar, dominator), dar nu intolerant. Parintele critic (percursor) are atitudini rigide, intolerante. Parintele grijuliu creazd condiliile necesare ca celdlalt sa se ajute singur. Parintele salvator acordi permisiuni qi libertdti, frrd sd impunl limite.

Copilul liber
problemei.

are un comportament natural, lipsit de

inhib(ii parentale gi ratiuni

adulte.
a

Copilut adaptat acorda o mai mare importanfd raporturilor de autoritate, decdt rezolvdrii oneste

Copilul obedient

se lase persecutat, pasiv,

umil, slugarnic.

Analiza tranzacti

on al 6

cupri n de u rmdtoarel e ti pu ri

e tr

anzaclii :

interlocutorului din starea pe care ne-a solicitat-o.

tP) \_-/

/-\ {\
;--t

'>*/ (c\ [_l man paralele, comunicarea

L'

o,rJt* '',r H f\

0 frl
/"-\

poate continua nelimitat. (ex.

Trflnzscliile incraciSate ,/ Cdnd tranzacliile nu sunt paralele (cineva vorbegte din starea de pdrinte din starea de adult) are loc o tranzac[ie incrucigatd.

gi

(j
\'Jt

interlocutorul rdspunde

iA)
(cj
i-={,
Regula a II-a a comunicirii: Cdnd o tranzaclie este incruciSatd, comunicarea este tntreruptd. (ex. Stii unde este carte X din biblioteca? De ce reprosezi altcuiva faptul ca uiti mereu unde o pui?) . Tranzacliile ascunse '/ In acest tip de tranzac\ii,, aldturi de mesajul explicit - stimul verbal direct, se transmit gi mesaje ascunse - la nivel emofional, non-verbal '/ Adesea mesajul aparent este direc{ionat Adult spre Adult, in timp ce mesajul psihologic este emis de cdtre Pdrinte sau de cdtre Copil.

,,r-----\,

Regula a lll-a a comunicdrii: Comportamentul apdrut in urma tranzacliilor ascunse este determinat la nivel psihologic Si nu la cel social. (ex. Vrei sa inv6{am impreund? Nu e o idee rea. Ai bibliografia cerut6?-As vrea sa fim impreuma. De acord; Am notat cdrefuzali aceasti concesie nesemnificativd. V-am explicat pentru care motive.....O sa 1in minte asta. Am sd o platesc.)

Tipuri de comportamente tn analizu tranzaclionalii in analiza tranzacfionalI sunt delimitate urmdtoarele tipuri de comportamente '/ Tip 1: Eu sunt OK. Tu egti OK; ,/ Tip 2: Eu sunt OK. Tu nu egti OK; '/ Tip 3: Eu nu sunt OK. Tu egti OK; { Tip 4: E,u nu sunt OK. Tu nu egti OK;
Eu sunt OK
Eu

Tu-

Eu* Tu+
Asertiv/Ne gociere

AgresiviDorninnre
MX accept, dar nu te accept.

ME accepr gi te accpt, ega cum


suntenr. F*cern echip6.
cdnr, cooperdnr.

suprael'aluez pi te devalorizez, detesl, acuz, domin, disprefuiesc" Cuvinfe : ,,Taci din gurfi I "., ,,Spui *. dr:ar tfrnrpenii", -Di$pari ! -Sunt cel rnai bun" * *Di* vlna tan. , ". Sentfnrcnte ; dezg*st, disprel. nrili.
Joc

Mt

Ne iinpli?

,,Hai sa ciurdm cea nrai

Cttt'inte' ,,Care-i

problemfl

",

buntr

: Fersecutor

gi Satvator

solulle I "'. Ewlolii spontr$rc ; bucurie, tristege, fric5. furie, enntziasm, crptitnisnr, prietenie.
Tu eEti
Supunere iPdsivitnte

- Tu egti
non

0K

oK'
Nu nrf, accept a$a curn sunt. Mr subestinrez, Te supraevaluez. Te
adnrir praste $te. Ctuinte : ,,Etrti mai burt ca miile ! ", ,"Tu nlet'itri. eu nu", ,,E nunlai vina

Petsiv/0bstnrctit' te eccepl &$a curn eu sunl pi tu egti.

Nu mE accept gi nu

Cutinte:
nle

*"Nu valor5nt

nintic*.

,,N11

rge", ,,Nu-i nimic de

fHcut",

Sertrfifiente: d*presie. disperste,


pesimism. Joc : Victirnf,

",Suntenr in rahat ! ".

mea", 'oEu o las balti


Sentirnentt

gi

plec".

adrnira{ie, neputiutn,

joc;
Eu* Tu*

urn ilintrE.

VictimH

Eu- Tu +
si
n

Fi gu

ra n r. 3

fJz;uliii',ih?#r

Suntem 1++) cu prietenii qi rudele apropiate, (.+) cu geful, patronul sau cu profesorul, (+.) cu un animal de companie qi suntem (. .) atunci cdnd ne lovesc dezastre de mare amploare. Meritd sitindem c6tre (++), pozi\iainvingdtorului,ftrda ne epuizain efortul de a fi perfecli sau de a

/ / / / /

Concluzii

".

nte rpe rs

ona

te

cduta partenerul perfect.

Invingdtorul (++; are momentele sale de (.+) sau (. .).


Pozitria de

viali

este un mod de a interpreta via{a gi nicidecum un model infailibil.

Organizaliile trebuie sd facd fald astdtzi, din ce in ce mai mult, schimbirilor 9i mediului dinamic in care

evolueaz6.

Toate locurile de muncd includ indivizi cu formalii, personalitdli, puncte de vedere, aptitudini gi stiluri de interacliune foarte diferite, iar forta de muncd a viitorului va fi 9i mai diferitd. / Esential pentru succesul oricdrei organizalii qi al oamenilor ce o alcdtuiesc este gdsirea de metode pentru ca aceste deosebiri sI poatd funcJiona impreuni. / Analiza tranzactionald oferd modalitdti de intelegere a diferen{elor firegti ce apar in comportamentul cotidian al oamenilor.

Aplicarea anulizei tranzaclionale Unul din scopurile importante ale analizei tranzac{ionale este in}elegerea unor modele de comunicare care sd ne permitd sd dezvoltdm rela{iile interumane qi sd ne dezviluim valoarea noastrd atdt din punct de vedere
personal cdt gi profesional.

Y /

/ Cu ajutorul analizei tranzaclionale putem preveni conflicte gi rezolva mai ugor probleme; ne putem implica in acJiunile de schimbare atdt la nivel individual cdt gi organizational. / Ajutorul concret pe care analizatranzac\ionald ni-l ofer6 constd in faptul ci este un instrument de lucru valoros, ugor de inJeles qi de pus in practicd gi care poate rdspunde la intrebdrile fundamentale: "De ce facem ceea ce facem?" gi "De ce facem aga gi nu altfel?".

Lanivel organizational analizatranzac\ionald ne ajuti

sd ne definim gi sd ne structurbm pur gi simplu

munca, prin felul in care lu6m deciziile gi ne indeplinim sarcinile.

O persoand aflatd "in cdutarea solu{iilor" sau persoana care se situeazd in pozilia Eu+, Tu+ ascultd, pune intrebSri, relanseaze dialogul. r Aspecte teoretice esenJiale t Un proces de comunicare, se constituie in special din intrebari gi reformulSri, instrumente ale

ascultirii active.

.i.

participarea celui care ascultd la intelegerea episodului de comunicare, participare ce se ascultarea efectiva a continutului mesajului, lird intreruperea vorbitorului sau schimbarea mesajului, Si prin incercarea de intelegere a semnalelor nonverbale Si paraverbale; r' incurajarea vorbitorului si-gi dezvaluie ideile, prin intrebari, semnale verbale simple (da, continuati; aha,,Mai spune ..."; ,,Aqa, te ascult...'), semnale nonverbale (expresia fetei, gesturi); folosirea de adverbe ca raspuns: ,,Sigur...";,,Bineinteles "; folosirea de constructii anticipatoare: ,,Presupun ca vei spune ca ..."; ,,Sunt sigur ca stiu ce va urma"; folosirea unor elemente de legatura ce ofera o tranzitie usoara de la un subiect la altul: ,,eu cred ca asta este tot ce se putea spune in legatura cu acest subiect, acum hqideti sa trecem la ..." ; realizarea unui rezumat: ,,Haideti savedem ce am discutat pdna acum",' folosirea parafrazelor'. ,,Ce mi se pare ca tncercati sa demonstrati este ca ... ". / mentinerea contactului vizual cu interlocutorul gi apropierea de interlocutor prin reducerea manifesta

/ /

Ascultarea activa este un proces ce inseamna:


receptarea gi interpretarea semnalelor sonore;

in primul rdnd prin

distan{ei dintre parteneri

Ascultarea este cel mai important instrument pentru buna funcJionare

ADULTULUL

ADULTUL culege, inregistreazd 9i prelucreazd informa{ii din mediul extern qi din cel intern (de la PARINTE sau COPIL) pentru a gestiona mai bine conflictele dintre individ gi mediul siu ori dintre doud pdrfi ale mediului,
respectiv alegerile personale, conflictele de interese, problemele afective gi emotionale. * Ascultarea reald gi integrald este una dintre cele mai une modalitdli de a-l face pe interlocutor sd se simtd OK, deorece se va simti acceptat necondilionat ca persoand (EU OK, TU OK). Ascultarea activd intiresc ADULTUL gi permit unui individ sd fie OK cu el insugi gi cu mediul extern, sporind eficacitatea in munc[, ameliordnd climatul de muncd qi imbogdtind relatiile interumane. * intrebarile joaca un rol esential in negociere Si vizeazd, oblinerea informatiilor complete, scoaterea in evidenta a intenJiilor negociatorului/negociatorilor, stimularea spre actiune a partenerului de negociere qi influenlarea gdndurilor gi acfiunilor sale. r lintrebari cu privire la obiectul negocierii '/ intrebari exploratoare - urmaresc sa afle ce stie partenerul de negociere despre obiectul negocierii. Ca mijloace specifice de a exprima acest tip de intrebari se remarca folosirea pronumelor interogativerelative: care, cine, ce, cdt; acestea poarta marca interogativa astfel incdt acest tip de intrebare nu are o pronuntata intonatie interogativa ci mai degraba un contur meloclic descendent. De asemenea, se remarca folosirea unor verbe ce exprima stari mentale (a sti, a cunoaste) si a verbelor zicerii (a spune, a zice) Ex. ,, Ce-mi puteti spune despre noul produs al firmei dumneavoastra? " ,,Ce stiti in legatura cu Jirma X? "

'/ intrebari edificatoare - urmaresc sa afle pozitia pe care se situeaza partenerul de ceea ce priveste obiectul negocierii prin folosirea unor substantive ca parere, opinie ,impresie, precedate de adjectivul pronominal interogativ-relativ ce sau prin folosirea unor verbe ce exprima stari mentale (a sti, a crede, a considera), precedate de pronumele interogativ-relative care, cine, ce, cdt.Ca si in cazul intrebarilor exploratoare, intrebarile edificatoare au adesea un contur melodic descendent, marca interogativa fiind purtata de pronumele interogativ-relative. Ex. ,,Ce parere aveti despre o marire cu 5o% a salariilor?", ,,Ce credeti despre o marire cu 50% a salariilor? "
negociere

in

'/

negociere cu privire la obiectul negocierii. Mijloacele specifice de exprimare sunt pronumele interogativ-relativ ce precedat de prepozitiile de, la, pentru avAnd sensul din ce cauza, tn ce scop precum si adverbele interogativrelative cdnd, cum, unde. Pronumele interogativ-relative poarta marca interogativa, intrebarea avAnd un contur melodic
descendent.

.intrebari ceyizeaza opiniile partenerului intrebari deschise - urmaresc sa afle c6t mai multe informatii de la partenerul

de

Ex. ,,De ce credeti ca ar trebui sa marim salariile profesorilor? " ,,Cum ar trebui sa procedam ca sa acordam o majorare de salariufara prea multe implicatii tn atte dimenii?', tipul da
sau

'/ intrebari directe - vizeaza un aspect specific gi un raspuns iiritut din partea partenerului de negociere. Se construiesc cu ajutorul pronumelor si adjectivelor pronominali interogativrelative cine, ce, care, cdt si au un contur melodic descendent. Ex. ,,Cu cdte camere doriti safie apartamentul pe care vreti sa-l tnchiriati?" ,,Ce accesorii doriti sa aiba masina dumneavoastra? " '/ intrebari indirecte -vizeaza gi ele un aspect specific, dar maniera prin care se urmaregte obtinerea raspunsului este mai putin directa. Folosesc de regula u.ib. dorinta, necesitatea, preferinta(a dori, a voi, a prefera) la negativ (adverbul nu apardnd,in pozitie initiala """*prima si la modul in intrebare) conditional-optativ, pentru a atenua o propunere si pentru a aduce comunicarii o nota de politete sau uneori de ezitare. Conturul melodic al acestui tip de intrebare este ascendent. Ex. ,,Nu considerati satisfacator un apartament cu dotta camere? " ,,Nu v-ar multumi o masina cu dotta usi? " '/ intrebari in dezacord * subliniaza opozitia punctelor de vedere ale partenerilor. Apar frecvent verbe ce exprima stari mentale (a crede, a consid)ra). Acest tip de intrebare contine si o nuanta exclamativa, conturul melodic fiind ascendent, pentru a sugera mirare, repros sau neincredere. Ex. ,'Vi se pare ca propunerea dumneavoastra este atdt de buna incdt sa incetam grevT? " '/
in constructia lor, verbul afilanegativ (adveibul nuapardndin pozitie initialain intrebare)
intrebari de diriiare -obliga raspunsul partenerului sa se apropie de alternativa propusa
si

'/ intrebari tnchise - urmaresc un raspuns mai scurt decdt intrebarile deschise, de regula de nu. Se construiesc fara pronume, adjective sau adverbe interogativ-relative si au un contur melodic ascendent. Ex. ,, Doriti acest lucru imediat? " ,,Gasiti interesanta aceasta propunere? "

,,Chiar crezi ca am timp pentru toqte astea? "


de locutor' Folosesc,

la modul conditional-optativ,(pentru a exprima o actiune doriia), urmat de adverbe ca bine, extraordinar, minunat. Conturul melodic este ascendent.
Ex. ,,N-ar

minunata o iesire in natura la sflirsitul saptamdnii? " ,,N-ar fi mai bine sa ...? " - subliniaza aspecte carora partenerul de negociere nu le-a acordat suficienta atentie' Mijloacele specifice de exprimare sunt verbe la conditional optativ pentru-a exprima o comparatie ireala si un contur melodic descendent.

'/

intrebari ipotetice

fi

Ex. gdnditi ce-ar insemna pentru mine sa mltncesc intr-un loc ttnde nu sunt stimulat ',Va material? " ,,Ce s-ar intdmpla daca am mari costul de productie? " r intrebari ce vizeazaincheierea negocierii '/ tntrebari reflexive - rezuma cele spuse, prin urmare apeleaza, de regula, la conjunctia deci (in pozitie initiala sau finala) si locutiunile conjunctionai e dupa cum, dupa cdt, intrucdt, pi, ur^orr, asadar, iar conturul melodic este ascendent. Ex. ,,Deci, tn concluzie, credeti ca cererea mea de marire de salariu este nejustificata tn conditiile dateT " ,,sa tnteleg din toate acesteq ca sunteti de acord, deci? " '/ intrebari cu oferta conditionata - sunt de fapt enunturi conditionale, introduse prin conjunctiile daca, de, sa, prin adverbul cu valoare de conjunctie cdnd si prin locutiunea conjunction ala in caz ca si au un contur melodic ascendent. Ex- ,,Daca accept sa mergem la concert diseara, ma ajuti mdine sa termin de batut lucrarea la calculator? " ,, Daca vom face livrarea la timp, vom putea primi si noi banii toti o data? ,' {' Buna desfasurare a negocierii tine de respectarea rindului la cuv6nt. r intrebarile, reformularile si toate celelalte tehnici de ascultare activa mentionate anterior evitA

tacerile si vorbirea simultana

de intimidare si dominare.

tacerile pot sugera uimire, newozitate, sfidare, rAndul la cuvdnt fiind reluat, de cele mai multe ori, de locutorul ce vorbea initial, ce aduce justificari, completari, scuze ; r vorbirea simultana sugereaza graba in exprimare a ideilor, dorinta de dominare a interlocutorului, rdndul la cuvdnt revenindu-i fie primului locutor r-u autoselectionat, fie celui ce da dovada de o putere mai mare (manifestata printr-un tempo rapid al vorbirii si "ui. o intensitate forte) ; o intreruperile, ce pot sa apara datorita anticiparii eronate a unui sfdrsit de rdnd sau din dorinta

. *

Punerea intrebdrilor conduc la rdspunsuri despre ce gindeqte, gtie sau simte interlocutorul gi

sporesc informafiile pe care le detine ADULTUL. Relsnsarea dialogului este o tehnicd utilizatd in situaliile in care interlocutorul oferi un rdspuns nesatisftcdtor, incomplet sau inadecvat. Pentru a putea conduce un dialog este bine sd existe pregdtite un numar de relansdri eficace, care si fie utilizatd cdnd nu se obline un rdspuns precis la o intrebare. Existd doud tipuri de relansdri: relansdri pasive, relansdri active. Relunsdrile pasive presupun: indicalii scurte de inlelegere (Aha, in{eleg etc.) pentru a-l face pe interlocutor si simtd cd este ascultat gi in{eles; propozi\ii neutre care il incutajeazi pe interlocutor sd continue (Ati putea s6-mi spuneti ceva mai mult?);

'/ '/

'/ reformularea, sub formd interogaticd, simpla. Ce intelege{i prin alegerea este simpl6?); '/ o

a ceea ce s-a

spus (Pentr mine alegerea este

atitudinea corporald (incuvinjdri prin inclinarea capului, aplecarea spre interlocutor

pentru a exprima interesul etc.); '/ pauzele tn vorbire (utilizarea pauzelor pentru a presa interlocutorul

si

spund mai multe).

Relansdrile sctive sunt mai greu de utilizat, necesit6nd mai mult antrenament Printre

relansdrile active se numlrd rezumarea Ei reexprimarea sentimentelor. '/ Rezumarea reprezintd sintetizarea a ceea ce a comunicat interlocutorul pdnd la un punct al conversafiei, fird a deforma sau a adduga ceva (Permite]i-mi sd vdd dacd am in{eles bine problema: mi-ali spus c6...; Nu sunt sigur cd m-am frcut bine inJeles, puteJi s6-mi rezumati ceea ce agi auzit pdnd acum?; Este exact, doar cI am uitat se...). '/ Reexprimarea sentimentelor presupune o rezumare a ceea ce a sim{it interlocutorul, dar nu a exprimat (Mi se pare cA aceastd situafie nu vi este prea confortabilS), impunAnd o detagare faJd de problema in cauzd gi o buni relatie intre parteneri. Riscul care existd in utilizarea acestei tehnici constd in a presupune gregit starea celuilalt, ceea ce conduce ca interlocutorul sd nu se mai manifesta deschis pe viitor. De aceea este indicat ca reexprimarea sentimentelor sd fie prezentatd, ca o p[rere, manifestati cu speranla de a ajuta la soluJionarea
Droblemei..