IDEOLOGIA CRESTIN-DEMOCRATA

Agenda
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Definitia Evolutie-Istoric si ideologie Ideologia Principiile Comparatii cu alte ideologii Profil politic in tabloul european Politici crestin democrate/ exemple

DEFINITIE
Crestini=cei care il urmeaza pe Hristos, cei ce pazesc invataturile si poruncile lui Democratie= guvernare a oamenilor exercitata direct sau prin alegeri reprezentative Crestin=Christos in lume ,,demos=oameni

Crestin-democratie= forma de organizare bazata pe valorile si principiile crestine

Crestin-Democratia
Originile doctrinare al acestui curent trebuie cautate intre pricipiile si ideile propovaduite de catolicismul politic. Partidele crestin-democrate au aparut ca reactie la atacurile asupra bisericii si catolicismului. Democratia crestina a facut cariera in Europa, dupa cel de-al doilea Razboi mondial, incercand sa umple golul dintre liberalsm si socialism, dintre individualism si colectivism, avand, in acelasi timp, si valori independente de aceste curente de gandire, cum ar fi morala crestina sau subsidiaritatea. Crestin democratia este asociata in multe tari ideii de neoconservatorism, putandu-se semnala un corespondent functional intre cele doua curente dat fiind ca promoveaza respectul fata de valorile traditionale: credinta, familie.

Crestin democratia este ansamblul doctrinei, organizarii si actiunii catolice in domeniul problemelor sociale populare Ea recunoaste ca problema social populara nu se rezuma la justitie nici la caritate dar ca trebuie sa stabileasca o armonie intre ele evitand excesele de individualism anarhist la fel ca si cele comuniste sau socialiste. Crestin-Democratia este : conservativa cand e vorba de cultura, traditie, moralitate publica cu elemente de stanga atunci cand vorbim de constiinta sociala. Accent pe inlaturarea saraciei, walfare state(un gunvern care isi asuma responsabilitatea pentru bunastarea cetatenilor prin programe in sistemul de sanatate , locuinte , pensii si ajutor pentru someri), restrangerea fortelor pietei. cu elemente liberale cand este vorba de drepturile omului

IDEOLOGIA
Crestin Democratia este definita prin: - Personalism si nu individualism
Omul privit ca persoana nu ca individ. El este un subiect al actiunii politice si economice si nu obiect. El este responsabil fata de lumea in care traieste.

- Pluralism si nu colectivism:
Societatea este formata din diverse grupuri fiecare avand rolul lui si propriile sale atributii care pot fi indeplinite fara interventia statului.Acesta asigura echilibrul social menit sa asigure pluralismul prin sustinerea organizarii societatii in formele sale diferite(PPE- subsidiaritate- deciziile politice nu

- conservatorisnm si nu traditie:

trebuie luate la un nivel mai nalt dect este nevoie)

Crestin Democratia este deschisa spre stiinta si spre evolutie intelectuala.

PRINCIPII
1. Libertatea =responsabilitate si autonomie nu independenta iresponsabila 2. Egalitatea fundamentala in fata legii = toate persoanele sunt considerate egale in fata legii avand la baza demnitatea cu care au fost inzestrate de catre Dumnezeu. 3. Solidaritatea = omul este dependent de cei din jur si de aceea trebuie sa contribuie in dezvoltarea comunitatii, la progresul si binefacerea celor din jur 4. Justitia = conditiile necesare omului si comunitatii pentru a-si exercita drepturile (depinzand de natura lor si de obiective) trebuie sa fie garantate

5. Statul de drept = dimensiune a justitiei care asigura respectarea legii

6. Subsidiaritatea= viziunea asupra societatii conform careia puterea este exercitata la nivelul care are competentele cele mai potrivite pentru a rezolva problema 7. Sustenabilitatea = respect fata de creatie si responsabilitatea fata de generatiile viitoare

Politici Crestin Democrate exemple

Reducerea indatoririi statului/responsabilitatea fata de generatiile viitoare Descentralizarea deciziilor privind educatia sau siguranta Abolirea pedepsei cu moartea Subventionarea educatiei Imbunatatirea salariilor in sanatate Economie sociala de piata, marile corporatii au o responsabilitate sociala

Doctrine
Clivajul stanga-dreaptaAcest concept isi are originea in modalitatea prin care s-a adoptat o decizie majora in cadrul Adunarii Constiuante a Frantei, in anul 1789. In ideea simplificarii procedurii de numarare a voturilor, adeptii conservarii prerogativelor regelui s-au asezat in dreapta Presedintelui Adunarii, in timp ce adversarii lor s-au asezat in stanga.
Stanga Astfel inca de la inceput stanga a fost asociata ideii de transformare, facea apel al modernizare, la progres. Deci, in conformitate cu semnificatia initiala, stanga contesta ordinea sociala existenta la acea data, luptandu-se pentru schimbare. Adeptii ei se inspirau din conceptiile filosofice ale perioadei iluministe (Locke, Montesquieu, Rousseau), conform carora omul este, prin natura sa, bun, perfectibil, insa sistemul in care traieste nu ii este favorabil. Zona stanga a spectrului politic a forst ocupata cu timpul, de partide din familia socialista, aparute catre sfarsitul secolului trecut. Valorile care i se atribuie in prezent stangii sunt: reforma, dreptate sociala, egalitate, libertate. Dreapta Adeptii dreptei au fost cei ai sustinerii status-quo-ului, facand apel la traditie, ordine, morala. Spre deosebire de viziunea optimista a stangii, dreapta are o viziune mai pesimista asupra naturii umane si, fara sa considere ca omul este neaparat rau, pleaca de la ideea ca ceea ce este rau in interiorul sau constituie o primejdie permanenta. Ideile care i se atribuie in prezent dreptei sunt cele de ordine, morala, credinta, familie, iar liberalismul este considerat principalul exponent al dreptei.

Liberalismul
Doctrina liberala are cea mai indelugata istorie, exercitand o influenta covarsitoare asupra vietii politice a secolului trecut. Liberalismul este centrat pe individ si: are drept premise libertatea individuala, initiativa privata si limitarea puterii statului; se bazeaeza pe increderea in virtutile "mainii invizibile" care regleaza relatiile dintre oameni fara interventia inoportuna a statului; privilegiaza mecanismele de piata, considerate ca fiind singurele forme ce permit existenta unei societati capabile sa asigure libertatea individuala;

Din punctul de vedre al adeptilor liberalismului interventia statului trebuie limitata in baza unor reguli clar stabilite. John Locke considera ca "menirea legilor este aceea de a veghea nu la pluralitatea doctrinelor sau verosimilitatea opiniilor ci la siguranta si securitatea comunitatii si ale bunurilor si integritatii personale a fiecarui cetatean".

Conservatorismul
Este considerat ca fiind o tendinta cu totul fireasca a gandirii politice, ca reactie la liberalism. Esenta conservatorismului este continuta in faimosul dicton al contelui Falkland: "Atunci cand nu este necesar sa schimbi nimic, este necesar sa nu schimbi nimic". Pentru Edmund Burke, fondatorul gandirii conservatoare, trasaturile crezului conservator sunt: a. omul este fundamental o fiinta religioasa si religia este fundamentul societatii civile; b. societatea este produsul natural,organic al evolutiei istorice treptate; institutiile existente intruchipeaza intelepciunea generatiilor trecute; c. omul presupune, alaturi de ratiune, instinct si emotie; prudenta, judecata, experienta si obiceiul sunt calauze mai bune decat absractia; d. comunitatea este mai presus de individ; drepturile oamenilor deriva din indatoririle lor; e. raul este inradacinat in natura umana,nu in instituiile sociale; f. exceptand sensul moral,oamenii sunt inegali; organizarea sociala este complexa si presupune existenta diferitelor clase si grupuri;

Social-Democratia
Conceptul a fost insotit de-a lungul timpului de termenul de socialism si chiar se confunda cu socialismul sau mai bine spus cu anumite forme ale acestuia.
Ideile socialiste izvorau din dorinta de a se gasi modalitati de a fi conciliate libertatea si egalitatea, astfel incat sa aiba loc o distribuire echitabila a avutiei nationale catre toti cetatenii. Ascensiunea partidelor de stanga a fost determinata de cresterea numerica a proletariatului industrial. Un moment important pentru familia socialista europeana l-a constituit primul congres al Internationalei Socialiste de dupa cel de-al doilea Razboi mondial, care a avut loc la Frankfurt pe Main. Decalaratia emisa la sfarsitul acestui congres a marcat indepartarea ideologica de marxism.

COMPARATIE CU ALTE IDEOLOGII

DIFERENTE ASEMANARI

SOCIALISM

- sustine economia sociala de piata - omul e responsabil nu statul - oamenii nu sunt egali ci au aceeasi demnitate

- accent pe solidaritate sociala - urmareste atenuarea efectelor economiei de piata

LIBERALISM

- se opune secularismului(separare biserica stat) - subliniaza ca individual este parte a comunitatii

- deschidere spre schimbare a structurii societatii si evolutiei tehnologiei - nu sustine status quo-ul social(mentinerea situatiei existente) -

- accent pe drepturile omului si libera initiativa

CONSERVATORISM

accent pe valorile morale precum casatoria, divortul, avortul, eutanasia

Partidul Popular European

Filosofia P.P.E. are la baza o politica care impleteste integrarea europeana si interese regionale si nationale. Scopul actiunii politice este o Europa comunitara, democratica, transparenta si capabila a lua decizii. In contextul discutiilor asupra viitorului Uniunii Europene P.P.E nu doreste un super-stat, ci mai degraba o diviziune a responsabilitatilor si obligatiilor intre Uniune, statele membre si institutiile regionale si municipale. Componenta anti-socialista a programului este importanta. Dintre elementele de structura ale programului ne retin atentia reforma institutionala a Uniunii Europene, implementarea cetateniei, elaborarea Constitutiei europene care sa delimiteze atributiile si competentele institutiilor europene, sa reconfirme drepturile prevazute in documente. Finantarea Uniunii ar trebui sa se faca pe principiile solidaritatii, autonomiei, anualitatii si unicitatii.

Reforma in domeniul comunitar ar trebui sa cuprinda si reforma politicii comune in domeniul agricol. Reforma modelului social european ar trebui, la randul ei, sa cuprinda lupta impotriva saraciei, excluziunii sociale, egalitatea intre femei si barbati, folosirea standardului social minim, infiintarea de fundatii care sa promoveze educatia si trainingul. Reforma pietei muncii trebuie sa promoveze mobilitatii pe piata, deschiderea spre noi tehnologii, educatie profesionala de viitor. Un capitol important il constituie provocarea la adresa infractionalitatii. Acesta are in vedere masuri pentru contracarea flagelului: cooperarea juridica, dezvoltarea EUROPOL, schimb de persoane si training, statistici infractionale comparative, cooperarea intre statele U.E. si non U.E., cooperare in lupta impotriva terorismului, a spalarii banilor negrii, a traficului de carne vie etc.

Politici crestin-democrate Model de lucru

1. Definirea problemei o definire clara 2. Diagnoza care este problema? Cine este cel care are problema? Care este cauza? Evolutie. 3. Incadrarea in valoirile crestin-democrate 4. Solutia SMART: Specifica, Masurabila, Actionabila (fezabila), Realistica, definita in Timp 5. Comunicarea masurii