Sunteți pe pagina 1din 467

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

SORIN CERIN

LUMINA DIVIN

2

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

Copyright © SORIN CERIN 2014 for Romanian version

Sorin Cerin. All

rights

reserved.

No

part

of

this

publications may be reproduced, stored in a retrieval system or transmited in any form or by any means, electronic, mechanical, recording or otherwise, without the prior written permission of Sorin Cerin.

Manufactured in the United States of America

ISBN-13:

978-1497436015

ISBN-10:

149743601X

3

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

This book have been published for first time in english

language in United States of America by Amazon

ISBN-10: 145633543X ISBN-13: 978-1456335434

4

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

CAPITOLUL 1

Ieri ne-a murit cineva drag. Acea persoan î i va continua via a f r s tie c a murit fa de noi. Unica ei cuno tin despre noi este c cei dragi care nu sunt al turi de ea în lumea aceea sunt deceda i! Cu cât acea persoan îi va fi întâlnit pe cei dragi mai demult cu atât ea va fi con tient c au murit mai demult iar cu cât îi va întâlni mai curând cu atât va fi con tient c au murit mai curând. Mai mult decât atât, ultima persoan drag pe care a v zut-o în via este cel decedat pentru persoana care a decedat fa de noi,cel pentru care aceasta va plânge i-i va face cele de trebuin unei procesiuni funebre. Cei deceda i al turi de persoana drag care au fost so sau copil, etc., vor fi mai tineri sau mai b trâni decât persoana în cauz în func ie de timpul când au murit, dac au murit mai de curând sau mai de mult. Niciodat nu muri i pentru voi, ci doar pentru cei din

5

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

jurul vostru, precum niciodat nu muri i voi, ci doar cei din jurul vostru, Amin! Mul umesc Lumin Divin fiindc m-ai f cut s în eleg c oamenii nu mor niciodat , ci trec în fiecare infinitate minus Una dintr-o clip într-un Univers în altul, în func ie de propria lor energie spiritual . Poate c în secunda trecut am murit într- un Univers iar în altul sunt deja îngropat cu un monument funebru deasupra capului, dar via a mea continu în alte i alte Universuri, prin care trec în fiecare infinitate minus Una parte dintr-o clip ! Doar sinuciga ii tiu c vor muri. Omul care nu se sinucide nu va ti niciodat c va muri. Omul va fi con tient c înainteaz în vârst , pân când, va redeveni iar i tân r, f r s realizeze c a îmb trânit cândva, retr indu- i clipele tinere ii în ceea ce al i semeni consider a fi moarte, îndrepându-se spre senectute f r s realizeze c de fapt retr ie te a nu tiu câta oar propria via dar cu destine din ce în ce mai schimbate, trecând cu spiritul s u printr-o infinitate minus Una de identit i ale propriei sale Fiin e infinite, care la rândul ei nu este altceva decât o identitate a Fiin ei Existen ei, pân în clipa când sufletul s u va sim i nevoia de odihn , i va fi împ cat cu moartea, intrând în faza de Con tientizare Profund pentru a se reîncarna undeva cândva într-o lume unde va fi om sau stea sau ceva ce nici nu se poate închipui cu mintea. Omul care nu este împ cat cu propria sa moarte care este o trecere dintr-un regim spiritual în altul NU a tr it niciodat propria lui via i va urma s o tr iasc pân când va înv a s moar !

*

6

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

Fotografia veche de mai bine de o sut de ani pe care o privesc cu o oarecare re inere i plictiseal , propice omului modern, ironic i bineîn eles, mai superior decât timpul m face în cele din urm s tresar.

De ce? Nu reprezint altceva decât un grup de oameni îmbr ca i dup moda timpului, undeva la o s rb toare câmpeneasc , cu soare, iarb , p s ri, copaci, vin, pâine, copii care alearg . Pân aici nimic deosebit i cu toate acestea devin din ce în ce mai agitat! Abia acum observ c pe fotografia îng lbenit de vreme se afl o persoan ce seam n leit cu so ia mea.

Deodat m întreb, unde sunt eu? Eram mort, viu, existam undeva? Oare dup moarte mai este o alt lume, oare înainte de via a fost tot Lumea Mor ii? Dac nu? Atunci ce? Dac nu este nimic decât aceast via care pare c vine de nic ieri i se îndreapt c tre nic ieri. Atunci de ce este via a asta? Doar ca s tii c exi ti, dup care s ui i acest lucru pentru totdeauna, în cazul când dup moarte nu mai r mâne nimic, nu mai exist nimic? Îi rog pe cititorii mei s se concentreze adânc la moarte, la faptul c odat mort vei fi în nefiin mereu, c dup moarte nu mai este nimic altceva, nici o lume de apoi, c întreaga via a fost un simplu vis în zadar, un vis pe care-l vom uita, pentru unii un co mar iar pentru al ii un vis pe care-l regre i diminea a când te treze ti. V întreb dragi cititori ce anume sim i i? Nu cumva un sentiment de frustrare, de nelini te? Gândi iv c într-o zi tuturor v va suna ceasul indiferent dac sunte i sau nu preg ti i pentru aceasta. C în acele momente ve i r mâne cu

7

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

imaginea timpului în care a i tr it, al societ ii al c rei membru a i fost, c dup voi, vor r mâne acelea i cl diri pe care le cunoa te i, c într-o zi vor fi d râmate, fiind înlocuite cu altele la fel ca i vie ile voastre. Gândi i-v c cei care au tr it acum cinci mii de ani la fel ca i voi ce citi i aceast carte r mâne- i cu imaginea timpului fiec ruia în parte în cazul c nu exist via de apoi, c Michelangelo nu a v zut niciodat naveta spa ial ce într-o zi va deveni pies învechit de muzeu. C nici voi nu ve i vedea atâtea i atâtea lucruri care vor fi pe acest p mânt, de ce? Dac nu exist via dup moarte, înseamn c totul e în zadar, c tr ie ti un vis pe care e ti obligat de Destin s -l ui i, definitiv! Ce este i mai ciudat este c s-ar putea ca acest vis care este propria ta via , nici m car s nu- i apar in ie ci Iluziei Vie ii! Cu toate acestea drag cititorule nu ar fi în zadar tot acest vis dac nu ar fi via dup moarte? Oare tim noi ce anume este în zadar i ce nu odat ce nu tim ce c ut m pe aceast lume? Ne-a spus vreodat cineva cu certitudine c este via dup moarte? Da, unii care au fost acolo. Ei, bine, eu personal nu cred acest lucru, pentru simplul motiv c odat ce ajungi acolo, la i navetismul la o parte, odat ce e ti mort nu mai revii la via . tiu c sunt cazurile de moarte clinic , cazuri care mi se par interesante numai c pe acestea nu le consider moarte, ci le atribui doar unui culoar din antecamera mor ii, unde este foarte posibil s existe acele tunele de lumin , cei dragi pe care-i reg se ti, etc. Aceasta cred doar c în acea faz nu e ti în moarte. La fel cum cred c po i pluti prin înc pere sau c tii ce se întâmpl în jurul t u când e ti sedat pe masa de opera ie. Pentru a încerca s aflu dac este via de apoi cred c cea mai bun cale r mâne

8

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

tot intervievarea persoanelor ce au ajuns în antecamerele mor ii. Dac am dispare cu totul dup moarte atunci care-i sensul na terii noastre în aceast lume? Doar pentru a cl di o societate care s foloseasc altor i altor urma i? În nici un caz, pentru simplul fapt c i societatea cu întreaga civiliza ie va dispare într-o zi. Ei, bine, dar vor r mâne alte i alte r m i e poate c pe alte planete, deoarece dac ne vom dezvolta ne vom permite acest lux de a merge c tre stele. Da, este adev rat, dar i acolo, totul se va transforma pân la urm în asemenea manier încât omul va deveni cu totul altceva i altceva pân nu va mai fi nimic, întrucât totul ce se na te va muri. Atunci de ce ne-am n scut, ca s murim? Ca s aliment m o istorie a unei civiliza ii, pe care s nu o mai recunoa tem dup deces? O civiliza ie care la rândul ei nu are nici un sens nu numai pentru noi fiecare în parte cât i pentru ea în sine. Care este sensul unei civiliza ii, decât acela de a da un sens indivizilor care o compun? Dac individul în parte nu are nici un sens fiindc nu tie nici de ce s-a n scut i nici de ce va muri, nu tie nici dac vine de undeva i nici dac va merge undeva? Nimic nu poate fi mai diabolic decât s nu tii de unde vii i unde vei merge dac se va întâmpla i aceasta. Dac nu vii de nic ieri i nu mergi nic ieri atunci ce cau i aici, cum te-ai n scut? În acest caz înseamn c erai aici etern i nu te-ai n scut niciodat . Noi tim c ne-am n scut, iar prin na tere tim nu numai c vom muri dar mai în elegem c nu am fost aici eterni i prin urmare c venim totu i de undeva. Dac venim de undeva înseamn c vom i merge undeva, chiar dac nu tim. Din moarte nimeni nu se mai întoarce i nici nu poate ajunge acolo decât mort! Cel mai probabil de unde venim acolo vom i merge. În paginile

9

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

urm toare am s

v descriu o experien

tulbur toare pe care am tr it-o de curând, devenind personajul principal, al turi de Lumina Divin . Aceast experien mi-a marcat cu des vâr ire întreaga mea via , dându-mi seama c cel mai însemnat lucru pe care-l po i face pe p mânt este s gânde ti pozitiv atât despre tine cât i despre semenii t i. Am în eles c nici o func ie i nici o realizare sau bog ie, nu valoreaz doi bani, întrucât atunci când treci din aceast lume nu numai c la i totul în urma ta dar mai mult, iei întreaga r utate i meschin rie cu tine mânjindu- i propria fiin ! Dac te rogi la Dumnezeu în timpul vie ii este cu atât mai bine. Dumnezeu exist ! A te ruga la Dumnezeu nu înseamn a- i face o datorie pe care o prive ti ca i o corvoad i nici a încerca cu tot felul de tertipuri jalnice s ob ii anumite foloase personale. Dumnezeu nu te pl te te pentru rug ciune, Dumnezeu nu poate fi decât aproape sau departe de tine, i atât. Asta depinde numai de tine, iar aici nu po i decât s - i dai seama ce mare este bun tatea Lui Dumnezeu care- i acord ie, f râm de praf, liberul arbitru de a fi tu cel care poate decide i nu m re ia Lui Dumnezeu. Dumnezeu tocmai de aceea este infinit de mare i de bun fiindc te consider pe tine un nimic, m re ia acestui Univers, dar mite întreaga ta Fiin ! Experien a prin care am trecut m-a înv at c exist via dup moarte i c nu venim i mergem spre nic ieri, ci totul a avut un scop. Cu toate c am fost în alte Universuri paralele înc nu am fost pe lumea de dincolo pentru simplul fapt c nu am murit. Sunt convins c acolo ajungi doar mort. Chiar i Universurile paralele pe unde am fost, chiar i faptul c am în eles c murim în fiecare clip într-un alt Univers pentru a tr i în altele sau a ne na te

10

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

altundeva, abia acum tiu c doar identitatea ta care apar ine acestei lumi sau alteia moare dar nu i toate identit ile tale dintr-un infinit minus una de lumi. Venim prin p rin i pe lume, ace tia au venit i ei la rândul lor prin p rin i, proces care a continuat i va continua de când este via a. P rin ii par a fi trecutul nostru, dar nu sunt! De ce? Tocmai datorit faptului c ei nu reprezint nimic mai mult decât poarta prin care intr m în aceast lume i atât. Noi venim de mult mai departe, de undeva unde trecutul nici nu exist precum nici viitorul, unde fiin eaz o alt Iluzie a Vie ii, total diferit de aceasta terestr . De ce? Acolo este un alt Univers, iar noi nu suntem decât o cuant de energie spiritual care prime te o identitate în acest Univers unde fiin eaz Iluzia Vie ii cu timpi i spa ii. tiu c aceast cuant de energie spiritual care este sufletul meu sau poate fi sufletul oric rei fiin e de pe Terra începând cu cele mai infime viet i microscopice, continuând cu plantele, animalele oamenii, nu este nimic altceva decât o f râm din energia spiritual a ta din marea energie spiritual a fiin ei tale luat ca întreg i care este f râmi at într- un infinit minus una de Universuri paralele unde tot tu ai c te o identitate în fiecare, fiindc fiecare Univers paralel are câte o f râm din fiin a ta, care este sufletul sau identitatea ta în acel Univers. De aceea nu exist moarte, ci vii dintr-o lume pentru a merge în alta. Al turi de fiin a ta luat ca întreg mai sunt o infinitate minus unu de alte i alte fiin e, iar toate la un loc definesc energia spiritual a Existen ei. De ce un infinit minus unu? Deoarece aceasta este valoarea permisiv a num rului de identit i pe care le poate avea o fiin dar i a num rului de fiin e care pot fi în cadrul Existen ei pentr faptul c Fiin a în Existen este finit , prin urmare num rul

11

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

identit ilor sale va fi finit, cum la fel i num rul tuturor fiin elor. Doar Dumnezeu poate fi Infinit în Existen ! Aceasta este i diferen a dintre Fiin i Dumnezeu. Toate celelalte fiin e sunt i apar in aceleia i energii spirituale cosmice fiind o unitate în diversitate sau una i aceea i Fiin . Tocmai datorit faptului c este finit i are acel unu, fiin a este una în toate i toate într-una. Difer nivelele energetice ale Fiin ei care se reduc la cuante de energie care sunt sufletele sau identit ile Fiin ei sau Fiin elor fiind acela i lucru. Folosesc pluralul pentru a fi mai u or de în eles c fiecare suflet apar ine Fiin ei lui ce se afl într-o infinitate minus unu de Universuri cu tot atâtea identit i, dar fiecare Fiin a sufletului respectiv nu este altceva decât Marea Fiin Universal , care de ine atât no iunea pluralului cât i a singularului în ea îns i. Prin urmare atunci când vorbe ti despre Fiin , po i folosi la fel de bine pluralul cât i singularul. Mai tiu c trecutul t u este în viitor i de aceea te na ti prin p rin i care sunt de fapt viitorul t u pe aceast lume, precum planeta Terra este în tine la fel ca i întregul Univers. Dac nu ar fi în tine nu l-ai mai vedea cum se desf oar în întreaga lui splendoare galactic i nici nu ai sim i adierea vântului la poalele Himalayei. Dac Universul cu toate spa iile lui nem rginite nu ar fi în tine atunci nu ai mai veni pe lume prin p rin i, ci ai veni la fel ca atunci când mori, singur! De ce? Deoarece p rin ii au fost viitorul t u în lumea cealalt care au devenit trecut în lumea aceasta, precum tot ce era în afar de tine în lumea cealalt este în tine pe lumea aceasta, iar afar de tine nu era nimic altceva decât lumea aceasta în care nu erai! Afar de tine este doar lumea mor ii sau lumea de dincolo în care nu e ti, dar odat trecut Styxul, lumea mor ii va fi în tine l sând lumea

12

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

terestr pentru prima oar în afara ta, cu imensul Univers al nem rginirilor spa io-temporale. Cum poate fi întregul Univers nesfâr it în tine dar i în toate celelalte fiin e în acela i timp? Cum se poate reflecta acesta simultan în miliarde i miliarde de fiin e? Foarte simplu, prin visul comun, sau Iluzia Vie ii care este comun pentru oameni, pentru toate speciile de animale, pentru toate speciile de plante care i ele simt cât i pentru toate vie uitoarele acestei lumi. Ce este acest vis? Nimic mai mult decât reac ia pe care o are cuanta de energie a sufletului cu nivelul energetic spiritual al acestei lumi. Rezultatul este Universul pe care-l credem ca fiind în exteriorul nostru dar în realitate este în noi fiindc reflectarea nivelului energetic spiritual se face în cuanta noastr energetic care este sufletul iar aceast reflectare nu este nimic altceva decât o reglare energetic dintre cuanta noastr i alte valori cu care aceast cuant interac ioneaz , valori care la nivel energetic nu pot fi nici exterioare i nici interioare, ci existente, mai mult decât atât cum am mai spus adineaori întregul Univers spa io-temporal nu este altceva decât un vis comun al nostru pe baza c ruia ne-am structuralizat o via social , cultural , intelectual , etc. Tot timpul ne raport m energetic spiritual la marile valori energetice ale întregii noastre fiin e, valori în care se afl i cuanta prins de acest nivel, cu vis de spa io- temporalitate. Nem rginirea Universului pe care îl sim im c ne înconjoar i c noi nu suntem decât un fir de praf fa de spa iile uria e dintre a tri, nu este nimic altceva decât nem rginirea fiin ei noastre! Dar nivelul energetic spiritual al spa io-temporalit ii ce anume este? Face parte din fiin a noastr ? Valoric întreaga fiin include acest nivel spiritual dar raportat strict la cuanta energetic a sufletului, acest

13

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

nivel include cuanta. Prin urmare Fiin a se va reflecta mereu în ea îns i iradiind propriile sale identit i existen iale. Toate celelalte Fiin e, vor face acela i lucru. Poate c ve i întreba unde mai încap toate celelalte Fiin e odat ce o singur Fiin este un infinit minus unu de nivele energetice spirituale? Simplu, doar în Iluzia Vie ii exist timp i spa iu, în realitatea Adev rului Absolut acestea nu exist , ci sunt doar ni te nivele energetice spirituale! Fiecare Fiin nu este altceva decât un Echilibru energetic spiritual. Acest Echilibru se realizeaz atât între raporturile cu alte Fiin e cât i cu sine. Atunci când se realizeaz Echilibrul cu sine avem de-a face cu o identitate sau mai multe a Fiin ei respective deci cu pluralismul Fiin ei sau Fiin elor ca pe urm s se realizeaze Echilibrul între raporturile dintre identit i devenite Fiin e prin urmare cu alte Fiin e deci cu alte Echilibre avem de-a face cu unicitatea Fiin ei. Dup câte se vede este exact invers, deoarece mai întâi Fiin a va trebui s se reflecte în sine adic s i raporteze propriul Echilibru la sine deci la unicitatea sa, la singularitate, pentru a da na tere identit ilor, deci altor Fiin e, multitudinii, deci pluralismului. Acest, termen de întâietate nu este nimic altceva decât termenul care define te i traseaz frontiera dintre Fiin i Dumnezeu, dintre finit i infinit, cât i dintre alte forme care nu apar in existen ei. Existen a nu este altceva decât Fiin ! De aceea odat ce noi nu suntem nimic altceva decât ni te Echilibre sau identit i ale Fiin ei nu putem concepe o alt form de aceea i importan ca Existen a decât Existen a. Echilibrele Fiin ei pot s se raporeteze la o sumedenie de alte i alte Echilibre ale aceea i Fiin e creând o multitudine de lumi cum ar fi unele unde nu

14

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

exist mi care dar este via , lumi unde transformarea este dat de inversul acesteia, stagnarea, cât i alte i alte Echilibre posibile. În aceste c l torii al turi de Lumina Divin am aflat ce anume este Lumina i ce mare deosebire este între ceea ce admitem noi c este Lumin i ceea ce este aceasta în realitate. Lumina nefiind altceva decât Persoana care se afl al turi de Dumnezeu i personalizeaz visul Lui Dumnezeu despre Existen i alte asemenea ei. De aceea fiecare obiect, lucru, cuvânt, gând, sentiment, via se ilumineaz primind semnul Existen ei deci semnul Fiin ei. Orice obiect în spa iul cosmic devine luminos indiferent cât de adânc este întunericul atunci când acesta exist , deci fiin eaz . Fiecare cuvânt, sau gând indiferent cât de greu sau urât este, acesta devine iluminat de Lumina spiritual pentru c fiin eaz la fel ca i obiectul din spa iul cosmic. Ce este foarte interesant este faptul c fiecare identitate sau Echilibru al Fiin ei sau Fiin elor fiind acela i lucru dup cum am explicat, na te o alt identitate sau un alt Echilibru, acest proces perpetuându-se la infinit. Orice Echilibru este consfiin it de liberul arbitru, chiar i la nivelul obiectelor necuvânt toare, spun aceasta întrucât oricât de ciudat ar p rea i acestea se supun anumitor legit i care le îndrept e te s aleag calea ce o va urma, cu sau, f r voia lor. De aceea este bine ca în scurta via pe care o avem pe Terra în calitate de oameni s gândim i s avem o conduit cât mai aproape de Dumnezeu, dar nu în sensul fanatismului i nici în cel al del s rii totale, ci în sensul iubirii, bun voin ei, în elegerii, milei i compasiunii, pentru tot ceea ce ne înconjoar . Doar atunci vom fi cu adev rat mai apropia i de Dumnezeu. Liberul arbitru este calea care duce spre împlinirea Destinului.

15

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

Liberul arbitru se supune voin ei chiar i în Iluzia Vie ii, iar Destinul pare c se supune voin ei dar nu este a a, prin urmare Liberul arbitru care se supune voin ei devine predictibil deci cunoscut pe când Destinul, impredictibil deci necunoscut, prin urmare cunoa terea precede necunoa terea precum predictibilitatea precede impredictibilitatea, i de aici nu rezult nimic altceva decât faptul c oricât de deci i am fi s ne înfrunt m singuri soarta doar singur Dumnezeu va fi cel care o poate pecetlui. Ce este i mai interesant e faptul c tocmai Destinul este cel care la rândul lui na te iar i Liberul Arbitru. Fiin a nefiind altceva în ansamblul ei decât un Echilibru dintre Destin i Liberul arbitru, chiar dac în realitate Liberul arbitru este caracterizat prin legitate, astfel privit prin prisma Adev rului absolut, Fiin a fiind un Echilibru dintre Destin i Legitate. Abia acum am în eles c întregul Univers nu este altceva decât un vis m re , cu toate c nu este static, nu pentru c nu ar putea fi reprezentat astfel ci pentru simplul fapt c gravita ia pe care o percepem ca fiind o for supus unei anumite legit i nu este altceva decât un anumit nivel de incluziune diferit fa de identitatea fiin ei noastre care în Iluzia Vie ii ne este reprezentat ca o for , decorându-ne astfel Universul, pe care-l vedem într-o continu expansiune datorat acele Iluzii a Vie ii, expansiune, care exist doar raportat la visul nostru comun. De aceea nu cad stelele unele peste altele! De aceea avem Iluzia Vie ii în care Universul este într-o continu expansiune. Nu, Universul nu este nici static i nici într-o continu expansiune, el este virtual! Privesc la fotografia veche de familie. Tresar fiindc sunt aici i nu acolo, fiindc acum mai bine de

16

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

o sut de ani, nu numai c nu existam, dar nu erau nici m car p rin ii i bunicii mei.

Nu existau nici p rin ii sau bunicii so iei mele.

Tresar fiindc

nu pot în elege ce înseamn s

nu exi ti, mai ales când tii c au existat p s rile,

copacii, s rb toarea câmpeneasc dar undeva într-un trecut fa de care, eu, m aflu într-un viitor de peste un secol. Oare câte viitoruri vor ti c m-am n scut eu? De ce? De ce atâtea viitoruri nen scute înc , dar care se vor na te cu siguran ? De ce aceste viitoruri pot ti totul despre mine iar eu nu am voie s tiu nimic despre ele? Eu sunt trecutul lor? Poate fi la prima vedere o întrebare copil reasc dar în realitate este una dintre cele mai tulbur toare întreb ri care le poate formula fiin a uman , posesoare a con tiin ei ce îi indic faptul c EXIST ! De ce exist m ACUM I NU atunci? De ce viitorul recunoa te trecutul în con tiin a fiin ei i nu invers? S tr iasc fiin a mai mult în viitor? Cunoa terea fiin ei se afl în viitor iar misterul ei cu tot ceea ce ar dori s devin , cu n zuin ele, speran ele i dorin ele sale se afl în trecut?

La fel i Întâmplarea, Liberul Arbitru i tot ceea ce noi în calitate de fiin nu tim? Viitorul fiin ei este de fapt trecutul acesteia precum trecutul s u devine viitor! Ceea ce tim este c viitorul devine trecut i poate recunoa te detaliile trecutului în con tiin a fiin ei, dar nu i invers.

17

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

Astfel fiin a tr ie te în viitor unde i con tientizeaz detaliile sim irii privind m re ia trecutului din turnul s u de filde al propriului DESTIN. Prin urmare, tot ceea ce noi nu tim este trecutul, iar ceea ce cunoa tem r mâne viitorul. Doar viitorul este capabil de cunoa tere, nef când altceva decât s recunoasc trecutul. Aceasta este esen a Iluziei Vie ii pentru fiin S RECUNOASC TRECUTUL DIN VIITOR AVÂND ILUZIA C TR IE TE PREZENTUL Atunci cei care se vor na te în viitor i despre care nu tim nimic referitor la detaliile propriilor vie i se afl undeva în trecutul nostru i nicidecum în viitor fiindc doar trecutul este cel care îi interzice fiin ei accesul liber în sânul s u. Prezentul este mai iluzoriu decât orice pe lume, fiindc frontierele sale între trecut i viitor sunt inexistente. Fiin a nu poate ti care este limita trecutului fa de viitor, dac aceasta este de o frac iune de secund sau total inexistent atâta timp cât contempl un trecut dintr-un viitor care-i creeaz iluzia c poate percepe necunosctul i imperceptibilul. Via a pare o lupt pentru a- i cl di un destin care în realitate este dat! Atunci ce este moartea dac nici m car nu tim ce este via a? Dac moartea se afl undeva dup finalizarea vie ii, atunci ce anume se afl înainte de via ? S fie aceea i moarte? Oare eram mort când acest grup de oameni se pozau într-o minunat zi de var acum mai bine de un secol la acea serbare câmpeneasc ? Dac eram mort, unde anume m aflam?

18

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

Oricum nu tiu nimic despre acel moment pentru a putea pozi iona locul unde anume a fi putut exista.

Dup via , va fi la fel ca acum mai bine de o sut de ani când de fapt, nu existam? Nimic! Neant! Via a este un mare cadou f cut mor ii precum moartea vie ii! tim noi oare ce este neantul, odat ce suntem atât de departe de adev rul absolut? Oare în aceast via nu suntem mai mor i decât în moarte? i dac este a a înseamn c poate eram la serbarea câmpeneasc din fotografia învechit sau poate c eram altundeva, dar ERAM! Din acel moment am fost mai interesat mai mult ca niciodat de via a de dup moarte, sau poate c e impropriu spus via a de dup moarte fiindc noi habar nu avem ce este via a necunoscând adev rul absolut dar mite moartea? Suntem uneori convin i c ceea ce tr im în timpul vie ii se poate atribui i mor ii! Este complet fals fiindc via a nu este moarte precum moartea nu este via . Cu cât complic m mai mult lucrurile cu atât ne dep rt m de adev r. Via a este un lung i obositor vis primit în dar de la destin f r ca s tim cu adev rat, vreodat , de ce? Adev rul nu este câtu i de pu in acela pe care pretindem c -l cunoa tem. Nu exist decât un singur adev r i anume Adev rul Absolut, iar pentru a-l cunoa te gândirea ta va trebui s fie infinit !

19

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

Nu cred c omul poate concepe i gândi la nivel infinit. De aceea este bine s nu ne pierdem credin a în Dumnezeu i chiar dac unele lucruri din c r ile sfinte le punem în discu ie, chiar dac vrem mai întâi s cercet m în ceea ce credem dându-ne cu p rerea, este total gre it fiindc tot ce tim noi c exist în lumea aceasta este o simpl iluzie care se învârte în jurul unui singur adev r: Dumnezeu sau Marele Creator. Dumnezeu a creat Universul care face parte din

El !

Deasupra timpilor i a spa iilor! De aceea Dumnezeu nu E creeat cu început i sfâr it, ci etern! Dumnezeu nu S-A n scut vreodat i nici nu va muri vreodat ! EL EXIST !

20

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

CAPITOLUL 2

Totul a pornit de la câteva vise pe care nu numai c nu le voi putea uita întreaga mea via dar mai mult decât atât, nici m car nu cred s fi fost vise în adev ratul în eles al no iunii de vis, întrucât în timpul somnului eram con tient c dorm i ceea ce s-ar spune c visez nu este altceva decât o tr ire cât se poate de real într-un spa iu din care m pot reîntoarce oricând înapoi în lumea în care dorm!

Prima oar , m aflam undeva la marginea unui ora necunoscut, cufundat în noapte . In timp ce priveam la luminile multicolore ale acestuia de la o oarecare distan , am început s devin din ce în ce mai u or, atât de u or încât la un anumit moment am sim it c pot s zbor. Pluteam deasupra vârfurilor copacilor dintr-o p dure ce aveau undeva o poieni ascuns între ei.

21

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

Era senin i Luna lic rea al turi de stele într-un concert cosmic acompaniat de sunetele greierilor. Dup ce am zburat de câteva ori în jurul acestei poieni e admirând o statuie uria de granit, asem n toare celor din Insula Pa telui, care se afla undeva la o margine a acesteia, am sim it deodat o for care-mi îngreuna trupul determinându-m s m a ez pe iarba m t soas . Nici acum nu tiu de ce anume m-am a ezat cu spatele pe iarb privind la cerul senin. Deodat mi-am dat seama ca m aflam cu capul la picioarele statuii de granit. O Lumin de culoare alb se desprinse dintr-o stea care pân atunci lic rea undeva pierdut în cine tie care col al Universului. În acela i timp vedeam cum i steaua în sine se apropia de mine parc dorind s zoreasc razele albe ce scrutau privirea mea. Dup scurt timp am primit razele în sufletul meu ! Steaua r mase la o oarecare distan . Sim eam un sentiment de lini te, de fericire, o plenititudine sufleteasc care pân atunci nu mi-a mai fost dat s o tr iesc. Realizam c nimic din lumea în care tr isem pân atunci nu se reg sea în tot ceea ce-mi era dat s simt în acele momente. Atunci mi-a venit a a deodat s plâng de fericire, dar nici o lacrim nu se putea a eza pe obrazul meu fiindc acolo unde m aflam nu existau pur i simplu lacrimi doar tr iri profunde feerice al turi de Creator care era în acea raz de lumin alb , Lumina Divin . tiam c era Lumina Divin f r s mi se spun .

22

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

i nu cred c mi s-a zis ceva, decât mi s-a transmis mai mult pe cale mental , spun mai mult, fiindc tiam c vorbesc din adâncul sufletului meu mai b trân decât vremurile toarse la roata destinului cosmic. Atunci Lumina Divin mi-a zis prin mine însumi mult mai multe decât a putea s -mi spun mie însumi o via întreag . La fel tiu c ceea ce scriu mi-a fost transmis de Lumina Divin . Primele cuvinte, dac le putem numi a a au fost: fii binecuvântat, Sunt al turi de tine .

Ia-m cu tine , i-am zis Luminii Divine.

Nu acum .Termin ce ai de terminat mai întâi i apoi , mi-a zis Lumina Divin

Ce s termin? îi spun Luminii Divine.

E ti un suflet ce a fost de multe ori în aceast lume, un suflet b trân în tinere ea sa. Nu te-ai n scut întâmpl tor ci pentru a l sa un semn al Meu în lumea în care te afli, la fel ca i fiecare om , spuse Lumina Divin .

Simt nevoia s m îndrept c tre Tine, s pot pluti în aerul r coros al nop ii la fel ca i o pas re sau un gând ce str bate aievea distan ele propriilor sale dorin e. Ia-m la Tine , i-am zis Luminii Divine.

Înc nu a sosit clipa. Statuia la picioarele c reia te afli este semnul fiin ei tale. Destinul fiec rui om este o statuie, mai mare sau mai mic , mai urât sau mai frumoas , mereu supus de-a lungul vie ii ploilor i vânturilor sentimentale,

23

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

banale iluzii care cern clipele la sita speran elor etern de arte dar pline de dorin a încrederii c într-o zi i infinitul va deveni la fel de cunoscut pe cât de cunoscute sunt orizonturile br zdate de albastrul cu nume de senin sau de griul cu nume de nori. Te na ti pentru a ti de ce ploaia de vise cade din cer i nu din p mânt, dar mori fiindc ori cât de tare ar fi granitul propriei tale statui, sunt vânturile de miaz zi cât i cele de miaz noapte care o macin neîncetat indiferent cât de bune sau rele sunt aceste vânturi , îmi zise Lumina Divin .

Ce minune mai mare poate fi decât via a? S tii c exist ploaia i orizonturile, s tii c exi ti? , i-am zis Luminii Divine.

Pe buzele omenirii e frig! A început iarna sentimental în pustiul tehnologiilor al alien rii i angoaselor omenirii. Vrând s v apropia i de Mine prin tot felul de inven ii în toate domeniile nu face i nimic altceva decât s v îndep rta i, deoarece armonia omului se face prin apropierea acestuia de natur i în nici un caz prin fuga de aceasta, prin psihoza de a na te mereu un nou i nou modernism ucig tor! Omului îi este ru ine s mai iubeasc simplu i f r nici un interes, îi e sil s mai plâng asemeni unui copil i a uitat demult c se afl i acum la sânul Meu care l-a z mislit ! Fiind aproape de natur sunte i aproape de Mine, în elegând natura M în elege i pe Mine!

Omenirea

trebuie

în

primul

rând

s

se

reg seasc pe sine i abia apoi s se hot rasc în ce

direc ie s mearg .

24

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

E ti un suflet foarte vechi care ai trecut prin

multe lumi iar dac

nu î i vei îndeplini misiunea

pentru care te-ai n scut aici, vei

fi distrus

în vecii

vecilor.

Deodat Lumina care-mi vorbise disp ru la fel de repede precum ap ru, undeva în adâncurile Universului, devenind o stea care se pierde la fel de repede în puzderia de alte stele în cine tie ce col al Universului. Devenisem la fel de greu ca i în lumea mea f r s mai pot pluti în aer. Ascultam zumzetul ierbii adiat de vânt i acompaniat de greieri. Am r mas întins pe iarb la picioarele statuii propriului meu destin. Nu tiu de ce, dar nu vroiam s m trezesc în camera unde tiam c dorm, dar nu aveam de ales fiindc deocamdat aceea era lumea mea dat de Dumnezeu. Într-un târziu m-am ridicat în picioare, am mai admirat odat statuia i pe urm mi-am zis s m trezesc din somnul lumii mele. Atunci am deschis ochii i m aflam deja în camera mea.

A doua oar când m-am mai întâlnit cu Lumina

Divin , fiind de fapt i ultima oar , a fost cam la o lun dup prima înâlnire.

La

fel

de

bine îmi

d deam seama i

de

data

aceasta c în lumea mea dorm i c am impresia c visez, dar nu este deloc a a, fiindc m aflam într-o alt lume, lume în care m întâlnisem cu Lumina Divin .

25

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

M aflam undeva într-o înc pere subteran de mari dimensiuni unde ni te preo i primeau i îndrumau sufletele celor mor i. În acea înc pere se aflau câteva morminte ce aveau pietre funerare. Un preot m amenin ase cu ceea ce m a teapt , dup care se îndep rt de mine zicându-mi c înc nu mi-a sosit ceasul. Nu tiu de ce sim eam un fel de ur în glasul i privirea lui, de parc ar fi fost fericit pentru c p c tuisem pe p mânt iar acum trebuia s pl tesc totul. Eram îngrozit privind la sufletele care erau trimise undeva printr-o poart uria ce ducea mai adânc în subteran. S fi fost calea spre infern? Cine tie, dar tot ce pot s spun sunt sentimentele de groaz care mi-au fost date s le tr iesc. V zând c am o porti de sc pare întrucât înc nu-mi venise ceasul, m-am îndreptat îngrozit c tre intrarea pe unde venisem. Afar se însera, o înserare rapid cum nu exist pe p mânt. În câteva minute era sear . Odat ajuns afar am început s alerg îngrozit cât mai departe de subteranele unde m aflasem. Doream din inim s m trezesc în patul unde am vrut s a ipesc. A fi dat orice s simt plapuma, s deschid ochii, s pot aprinde calculatorul i s navighez aiurea pe internet zicându-mi c totul nu a fost nimic altceva decât un co mar. Deodat am v zut c pot s plutesc în aer.

26

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

Mi-am reamintit de a a zisul vis pe care-l avusem cu aproximativ o lun în urm , iar acum tiam c sunt în somn în lumea mea i c de fapt îmi amintesc într-un vis despre un alt vis, dorindu-mi s m trezesc. Se întunecase iar eu zburam peste vârfurile unor copaci. Am recunoscut locul. M aflam exact în acela i loc unde am avut întânirea cu Lumina Divin . De data aceasta nu mai exista în poieni statuia la picioarele c reia m a ezasem cândva. Deodat am redevenit greu i m-am a ezat pe iarb , privind la bolta înstelat . M aflam în acel loc i c utam cu privirea acela i cer unde înainte m întâlnisem cu Lumina Divin . Una dintre miliardele de stele din Univers începu s se apropie de mine, devenind din ce în ce mai mare. S-a oprit la o anumit distan . O raz alb ca laptele s-a desprins din steaua magic i mi-a îmbr i at pieptul. Nu pot descrie momentul de euforie, de lini te i total consolare ce m-a cuprins. Cu toate c am vrut s -I vorbesc s comunic cu Lumina Divin nu am reu it. Nu tiu de ce nu am fost în stare s formulez m car o singur fraz . Totul nu cred s fi durat mai mult de c teva secunde din lumea noastr , dup care, precum a venit tot a a s-a retras c tre steaua ce devenise cândva din ce în ce mai apropiat de mine, care acum se dep rta undeva în Univers.

27

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

Atunci mi-am zis c trebuie s m reîntorc în lumea mea unde s m trezesc. În câteva secunde am deschis ochii. M aflam în camera mea. N-am în eles nici atunci cum nu pot s în eleg nici acum de ce venise la mine Lumina Divin f r s - mi spun nimic? Sau poate c a vorbit adânc cu partea subcon tient a sufletului meu? Poate c ceea ce s-a întâmplat nu am s tiu niciodat . Tot ce pot s afirm este c am fost fericitul suflet care s-a întâlnit cu Lumina Divin i la fel de fericit fiindc am avut cale de întoarcere când m aflam la por ile infernului, cale pentru care alte suflete ar fi dat orice numai s mai aib câteva clipe de via p mântean pentru a- i r scump ra oarecum gre elile spre a nu fi trecute dincolo de poarta infernului. Pot s afirm c m-am mai întâlnit înc de dou ori cu infernul la fel de con tient c în lumea mea dorm. Nu doresc nim nui s ajung acolo. Prima oar m aflam undeva într-un loc pustiu i izolat. Eram singur pe un sol nisipos de culoare ro iatic br zdat de cute adânci drept semn al unei secete prelungite. Cerul de culoarea sângelui se împreuna cu p mântul formând un tot unitar. Nu era Soare iar lumina venea difuz dintr-un orizont ascuns de dune de ertice. O c ldur insuportabil , acompaniat de o sete la fel de cumplit te determina s mergi f r încetare spre un alt i alt orizont care se pierdea sub conforma ia acelora i dune. tiam c dorm i am cerut cu insisten Lui Dumnezeu s m

28

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

scoat din acel plan existen ial pentru a reveni în patul meu. Alt dat infernul mi-a fost dezv luit ca fiind o curte mare al turi de o cl dire . Ei bine, în acea curte plin de oameni sau mai bine zis de sufletele acestora, e o durere cumplit . Aceste suflete sunt chinuite de a sta lipite de asfaltul care arde la fel ca i plita unei sobe. Vor s se ridice i nu pot, î i doresc de un infinit de ori moartea dar aceasta nu mai vine, fiindc via a a trecut. Este doar o form de infern, fiindc sufletele sunt prea grele din punct de vedere energetic spiritual, pentru a se ridica de pe asfaltul încins. Al turi de acest infern mai sunt sute, mii, de alte infernuri, totul în func ie de energia ta spiritual pe care o posezi. Un alt plan existen ial cât se poate de cumplit a fost i acela în care persoanele apar schimonosite într-un mod hidos, pline de teama a ceea ce va urma. Tot ce pot s spun este s ne rug m la Dumnezeu cât mai profund cu putin , s nu ne credem mari i tari fiindc nu suntem nimic altceva decât umbre trec toare i atât. Tot ceea ce credem c , ctitorim, c înf ptuim nu este nimic altceva decât de ert ciune.

Dorin a mea a fost s caut pe la diferite spitale din New York, persoane care au trecut prin aceast experien , respectiv moarte clinic sau diferite st ri comatoase. Rezultatele au fost terifiante, întrucât majoritatea subiec ilor aveau parte de o lumin care le inspira fericire, o stare de beatitudine ale c rei raze îi atr geau asemeni unui magnet ducându-i printr-un

29

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

tunel la cap tul c ruia se aflau în majoritatea cazurilor imagini paradisiace cât se poate de pozitive iar în altele, imagini de co mar care cu greu se puteau îndura. Cu cât discutam mai des cu astfel de persoane care au avut experien a trecerii, cu atât mai mult doream s tr iesc un astfel de episod. Sim eam ceva nedefinit care m atr gea spre acest lucru, mai ales c în majoritatea cazurilor cei care se aflau la por ile lumii de apoi erau întâmpina i de c tre Iisus Christos sau un sfânt, în cazul cre tinilor, de o voce, alteori, sau de diferite personaje semnificative ale religiei persoanei în cauz , iar pentru atei de c tre fiin e pe care le-au cunoscut sau nu le-au v zut nicidat . Ce pot s afirm este c tuturor acestor oameni, li s-a spus c deocamdat nu este timpul s treac acel prag i prin urmare trebuie s se reîntoarc în lumea celor vii, unde îi a tepta corpul rece i inert undeva pe aceast planet a r zboaielor i suferin ei care este Terra. O alt latur interesant a acestor pionieri între t râmuri era i faptul c în scurta lor vizit pe cel lalt t râm î i întâlneau rudele decedate cu ani de zile în urm . Cei b trâni deveneau tineri, iar copiii mici adolescen i. În mai multe cazuri, întrebând despre îmbr c minte mi-au r spuns c majoritatea purtau un fel de tog roman de culoare alb , picioarele i mâinile devenind oarecum eterice pierdute într-un fel de cea . Cred c unul dintre cele mai importante lucruri pe care ar trebui s le înv m întreaga noastr via ar fi acela de a ti cum s murim.

30

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

Pentru aceasta depinde foarte mult i de energia pozitiv sau negativ cu care î i este înc rcat sufletul, dar mai ales, cum anume tii s separi ceea ce e bun în tine fa de r ul din sufletul t u. Indiferent dac vei alege calea sinuciderii sau a mor ii naturale , am pus între ghilimele fiindc nici o moarte nu survine pur natural, în momentul trecerii s nu- i regre i niciodat via a, întrucât pe aceea pe care o p r se ti, niciodat nu o vei mai rec p ta. Important este s nu regre i nimic, iar Calea pe care te afli, s - i fie unica ta dorin i speran ! Doar astfel vei reu i s - i separi r ul de binele din tine. Am avut parte de multe discu ii i cu unii candida i la sinucidere, spun asta fiindc în cele din urm au fost salva i din sânul Marii Treceri, r mânând doar candida i. Mul i mi-au dezv luit infernul care le era dezv luit de c tre Calea Mor ii, întrucât fa de ceilal i muribunzi, ajuta i de speran a c - i vor reveni, deoarece aceasta murea ultima, sinuciga ii î i pierdeau tocmai aceast speran , fiind siguri c vor muri, regretând în ultima clip via a cu imaginea ei iluzorie ce- i inspir teama de moarte, sco ând în cele din urm r ul propriilor lor personalit i în eviden . De aceea energiile superioare ale astralului nu-i vor putea accepta l sându-i undeva pe o trept inferioar , un nivel al groazei i ororilor. Bineân eles c i un sinuciga ar putea ajunge într-un nivel superior spiritual dac tie cum s moar , fa de un muribund care nu se desparte de speran a de art a iluziei acestei vie i, cum c va sc pa i de data aceasta, pe care un sinuciga în majoritatea cazurilor nu o mai are.

31

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

Abia când se con tientizeaz posibila iminen a decesului accept situa ia cu o oarecare stare de supunere fa de necunoscutul propriului s u subcon tient. Acesta este momentul decisiv al nivelului spiritual pe care vei merge fiindc dac vei accepta totul f r s regre i i î i vei înfrânge orice urm de team sau angoas , cu cât vei fi mai lini tit acceptându- i în lini te f r tulbur ri propriul t u destin, cu atât mai mult vei urca nivele spirtuale din ce în ce mai superioare. Teama face parte din r ul care se afl în noi. Este i un fel gardian al iluziei propriei noastre vie i, prin care via a încearc s se men in mereu prima fa de rivala sa moartea. Oricât de ciudat ar p rea, speran a, este vârful de lance al p r ii pozitive a fiin ei înaintea mor ii, iar teama i regretul al p r ii negative a propriei noastre fiin e.

Prin sinucidere, respectiv în momentul când se apropie Marea Trecere cea care se pierde prima este tocmai speran a, l sând locul fricii de moarte i al regretului fa de via a pierdut . Aceasta face parte din arhitectura iluziei vie ii apar inând psihicului uman. Cu toate c nu ar trebui s ne fie team de moarte, ne este i doar un nebun ar putea afirma c lui îi este indiferent dac mâine va muri sau nu!, fiindc via a în sine se las învins cu greu. Dac nu ne-ar fi team de moarte ne-am fi autodistrus înc de la începuturile biologice ale fiin ei. Teama în sine este un truc al vie ii pentru a ne ine înc tu a i în minciuna propriei noastre existen e.

32

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

De ce s nu recunoa tem c unul dintre factorii de baz , care men in via a este teama de moarte i regretul pierderii vie ii, într-un cuvânt, via a se men ine prin partea negativ a fiin ei. Oricât de mult am încerca s ne ascundem de noi în ine, via a se men ine prin negativul din noi care nu poate fi înfrânt decât cu speran a care apar ine pozitivului. Oricât de paradoxal ar p rea via a se men ine prin r ul din noi pe când moartea prin binele din noi. Acesta este Marele Paradox al existen ei noastre. Ne na tem buni pentru a muri r i! Via a are nevoie s devenim r i, iar moartea

buni.

Nu exist om care s nu gre easc m car odat în timpul vie ii, în timpul acestei iluzii care ne transform neîncetat în opusul nostru, tocmai pentru a fiin a, iar când suntem înaintea Marii Treceri, încerc m s afl m f râma de puritate din noi ca s afl m în cele din urm c o pierdusem de foarte mult timp la loteria propriului nostru destin. De ce toate astea se întâmpl doar când via a nu prea mai are ce s ne fac ? Totul st în speran ! Cei care se sinucid î i pierd tocmai aceast speran . Aceast speran a unei noi vie i, a unui nou început chiar i în aceast lume atât de posibil dar mai ales de imposibil . În momentul sinuciderii dorin a de a- i accepta moartea dep e te dorin a de a spera într-o nou via . De aceea în marea lor majoritate, cei care au reu it s moar sunt cu fe ele crispate pe când cei

33

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

care privesc moartea ca pe o întâmplare iluzorie în jocul vie ii par lini ti i i împ ca i cu sine, tocmai fiindc au reu it s moar cu speran a unei noi vie i pe buze. Tr ind din plin moartea i murind via a. Tocmai de ceea ca s po i tr i i tu din plin moartea i s fii la fel de lini tit chiar dac te sinucizi, va trebui în primul rând s nu- i pierzi speran a c de fapt te-ai sinucis pentru a- i p r si via a, iar dac ai f cut-o a fost cu certitudine pentru o nou via , pentru mai mult speran , împlinire i nu în ultimul rând, reg sire de sine. Prive te sinuciderea ca un joc al întâmpl rii, al hazardului care ne caracterizeaz tocmai via a, alung - i teama i regretul care apar in unei lumi pe care oricum vrei s o p r se ti. Indiferent dac mai repede sau mai târziu. De multe ori am auzit c sinuciga ii ar fi oameni slabi care recurg la acest gest din la itate. Eu cred c de fapt este total invers. Sunt printre cei mai puternici dintre semenii

no tri.

Sunt persoane care- i înfrunt minciuna iluziei mare ale propriei lor vie i, pân în ultima clip înfruntându-se pe ei în i i! tiu c trec prin momente cumplite, i cu toate aceste mi-a dori s tr iesc pe viu un asfel de eveniment pentru a tii ce este de fapt dincolo? Oare într-adev r exist acest dincolo ? . Dac nu ar exista atunci înseamn c nici via a aceasta nu ar avea nici un sens întrucât totul ar fi lipsit de orice logic . Unica logic veridic a faptului c exist m sub soare este c dup aceast experien pentru unii mai mult sau mai pu in pl cut vom trece dincolo .

34

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

Într-un cuvânt, f r moarte via a nu ar mai avea nici un sens i asta nu m refer la moartea total ci la moartea pe care o vom tr i devenind o alt lume. Nu pot în elege exact de ce, dar, dac ar fi ca omul s se reg sesc pe sine nu ar putea-o face decât renegându- i propria sa via . M simt asemenea unui savant care studiaz un fenomen i este în stare pentru sacrificiul suprem doar pentru ca într-o bun zi s ob in cutare sau cutare formul care s -i certifice o descoperire sau alta.

Poate c vreau

s m sinucid pentru a-mi

putea în elege mai bine propria mea via , s -l întâlnesc pe str inul din mine c ruia nici m car nu-i cunosc adresa i pe lâng care a trece pe strad f r s m opresc ne tiind c într-o zi oarecare printre mul imile de str ini m aflam i eu trecând pe lâng mine.

Care ar fi alternativa pentru a te reg si? S apelezi la tot felul de psihologi care te vor educa cum anume s subzi ti în litera i spiritul legit ilor propriei tale vie i cu adres pierdut înc de la na tere, plin de team i angoas , de absurd, de nelini tea parveni ilor din jurul t u, care asemeni psihiatrilor sunt convin i c au o adres precis în propriul lor act de identitate al vie ii, f r s în eleg c de fapt în propria lor prostie, nu tr iesc decât Iluzia Vie ii dat de cele cinci sim uri imbecile, scoase ca de la tipar pentru întrega suflare. Când vorbesc de marea cultur , cu atât mai mult îmi vine s -mi pun treangul de gât. O sumedenie de c r i, în care unii nu numai c nu au nimic de spus, dar mai mult decât atât, se mai consider i de in torii unor tulbur toare adev ruri despre existen .

35

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

Oare toate acestea ce denot ? Când Adev rul Absolut nu poate fi cunoscut deloc în iluzoria noastr via ? Când majoritatea autorilor sunt încartirui i în g ti scriitorice ti, adev rate haite în care se laud unii pe al ii la comand creându- i false aureole de genii.

Haite în esate de a a zi ii critici literari pentru ca întreg acest e afodaj al minciunii s fie complet? În celelalte domenii se întâmpl cam la fel. Ce altceva poate s fie cultura decât un tip de sinucidere ideatic al maselor? Cred i în existen a operelor monumentale, doar c pe acestea le numeri pe degete. tiin a oare nu este tot un fel de sinucidere? Alienare? Oare suntem mai ferici i odat cu avântul tehnologic? Recunosc c pe lâng bombe atomice, avioane de lupt sau tehnici de spionaj sunt i spitale din ce în ce mai performante i avioane de transport i câte i mai câte. Avem din ce în ce mai multe, avem i avem, pentru c asta dorim i am dorit s avem chiar dac nu în unanimitate i chiar dac tim c a sosit demult ziua când dorin a noastr nu mai conteaz iar prin urmare vom avea silit din ce în ce mai mult tehnologie cât i din ce în ce mai mult disperare. De ce? Pentru c în goana omului spre libertate, acesta nu face mai mult decât s se afunde în mocirla propriei sale înstr in ri. Omul nu este i nu va fi niciodat preg tit pentru a evada din statutul s u de fiin biologic în cel de ma in cibernetic .

36

SORIN CERIN LUMINA DIVIN

Societatea în schimb î i impune încetul cu încetul propriile sale legi robotice care se vor o nou

defini ie a omului modern. Ce am realizat concret printr-o societate mai liber , în afar de prostitu ie moral , intelectual sau politic ? Oare fiecare dintre noi nu ne sinucidem în fiecare zi care trece pu in câte pu in? Speran a omului în timpul vie ii este de a cl di, de a reliza câte ceva, de a o lua iar i i iar i de la cap t ajutat de c tre cele cinci sim uri! Oare dac ar avea o sut sau un milion de sim uri ar mai avea aceea i speran ? Cu siguran c ar fi o alta. Tulbur tor este dac am afla cum anume ar putea ar ta o asemenea speran ? Dar o er tehnologic unde oamenii s beneficieze de sute sau milioane de sim uri? Dar robo ii, casele, locurile de agrement? Oare pe lâng v z sau auz ce anume sim uri ar mai putea fi i ce anume arte s-ar mai na te? Dac ad ug m unui sim o art , la un milion de sim uri ar fi un milion de arte, dar la sute de miliarde de sim uri?

Acolo

este

posibil

ca

num rul

artelor

s

întreac num rul locuitorilor i atunci fiecare ar putea fi un mare artist sau savant sau om de cultur . Atunci ce este cultura în general? Într-o societate în care locuitorii s fie înzestra i cu miliarde de sim uri cu siguran c un copac înflorit prim vara din societatea noastr ar fi cu certitudine altceva. Poate ceva deosebit de frumos dar poate i deosebit de urât. Atunci oare putem vorbi despre cultur ?

37

SORIN CERIN LUMINA DIVIN