1. COlIOD~AHU P.

MANOlESCU

1. CODRU C. BUZAnJ

,

MANUAL PENTItU

ŞCOLI

DE

MA I ŞIRI

Ing. I. CORODEANU Ing. P. MANOLESCU

Ing. C. BUZATU Ing. I. CODRU

MANUAL PENTRU

ŞCOLI

DE

MAIŞTRI

EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ BUCUREŞTI

CUPRINS

Capitolul f. Eledrostatica
I. '\atura electricităţii şi struc:ura materiei . . . . . . 2. Electrizare, sarcini electrice, eJec!roscop 3. legea lui Coulomb 4. Cîmp electric 5. Potenţial electric. Diferenţă de potenţial ...... Ei Linii de forţă şi suprafe'ţe
echipotenţiale

7

3. Legarea pilelor şi a acumulatoarelor •.•..•.•

42 44 44

7
7 10 12

Capitolul 1 V. Magnetism şi electromagnetism

1.
2.
3. 4. 5.

13
16 17 18 18

Corpuri conductoare, izalante si semiconductoare 8. Densitatea de sarcină elec1.

trică

9. Fenomene electrosta tice şi eleclrocinetice 10. Electricitatea statică în industrie Il. Condensa torul electric 12. Legarea condensa toarelor electrice 13. Străpungerea dielectricului. Rigiditate dielectrică 14. Condensatoare industriale şi 12 bricarea lor .....

6.
7.

19 21 22 24 24
27 27

naturali şi magneţi artificiali. Cîmp magnetic. Cîmp magnetic datorit curenţului electric. Spectre magnetIce ......... Ind ucţia magnetică. Linii de forţă magnetică ..... Flux de inducţie magnetică, Inducţia magnetică şi intensitatea cîmpului magnetic da torite curenţilor electrici Forţe electromagnetice si forţe eleclrodinamice .. '... Magneti;area şi demagnetizarea oţelului. Histerezis

Magneţi

45
47 49

50
52

55
58 59
61

8. Electromagneţi 9. Circuitul magnetic . . . . 10. Forţa portantă a electromagnetului . . . . . . . . .

Capitolul V. Inductie electromagnetică'

63

Capitalul j 1. Circuite de curent continui!

1. Producerea

1. CUfen tul electric
2. lF"rla (tensiunea) electromo-

;O;He 3. Rezistenţa electrică 4. Legea lui Ohm. o. hgile lui Kirchhoff 6. Legarea rezistenţelor . . . 7. Legea lui Joule-Lem:. Energia declrică ........

28 28 30

31 33

8.

P~:jerea electrică

35 36
38 38 39

toare de fluxului magnetic în spire 2. Producerea forţei electromotoare de inducţie prin tăierea de către un conductor a liniilor de forţă magnetice . , 3. Curenţi turbionari (Foucault) 4. Inducţie proprie 5. Inducţie mutuală 6. Cuplajul bobinelor

forţei electromoinducţie prin variaţia

63

66 68 69 71 73 75

Capile/ud 111. Pile. Acumulatoare
electroliţi. Eleclillliza ......... 2. Pile şi acumulatoare _

1. C"fentul prin

Capitolul VI. Unităţi de măsură Capitolul V Il. Circuite de curent alternativ monofazat 1. Producerea curentului alternativ

79 79

3

4

CUPRINS

2. Caracteristicile principale ale mărimilor electrice alternative sinusoidale 3. Efectele curentului alternat~

84

2. 3. 4. 5.

1\\a [eria le j\\ateriale "'\ateriale 1\\ a t eria le

conduc toare semiconductoa·re·. izolanle magnetice electrice

132 141 142 147 150 150 156 157 158 160 162 165
168

4. Reprezentarea vectorială a mărimilor electrice alternative sinusoidale 5. Condensatorul în cazul curentului alternativ 6. Circuit de curent alternativ cu rezistenţă, inductivita te şi capacitate în serie . . . 7. Circuit de curent alternativ cu rezistenţă, inductivitate şi capacitate în paralel 8. Puterea şi energia electrică în cazul curentului alternativ . . . . 9. Imbunătăţirea factorului de putere cu ajutorul con densatorului 10. Rezonanţa electrică

M
Capitolul Xl.
87 90 90

Măsurări

1.
2. 3. 4. 5.

95
99
101 103 107 107 109 111 113 114 116 117

6.
7. 8. 9. 10. 11. 12.

Capitolul V 11 J. Circuite de curent alternativ polifazat

Generalităţi. asupra apara· lelor electnce de măsura' Eroarea apara leloL Clasa de precizie , . . . . . . Marcarea aparalelor de mb:· sural . . . . . . . . Măsurarea curentului. Măsurarea tensiunii. . . . ,\'\ăsurarea rezistenţelor . . Măsurarea puterii . . " Măsurarea energiei electrice Măsurarea factorului de pc tere (cos a) . . . . . . . Măsurarea frecvenţei . , . ~eguli practice penlru fole· slrea aparalelor de măsura' N\.ăsurarea electrică a mi.· rimi lor neelec [fice

170 171 171 172 174 îl 4 175 177 192 2i.5 217 218 221 221

1. Producerea
zaţi

curenţilor

trifa-

Capitolul XlJ.

Aparataj electric

2. Gruparea forţelor electromotoare şi tensiunilor trifazate 3. Relatiile între tensiuni si curenţi'în cazul legării în triunghi şi al legării în stea. 4. Legarea la reţea a receptoare10r trifaza le în stea si în triunghi ' 5, Puterea şi energia electrică în cazul reţelelor trifazate simetrice 6. Sisteme bifazate

Clasificare, . . . . . . . 2. Conducte electrice ~\parate de protecţi~. R~l('~ YAparate de conectare . . 5. Aparate de reglare .. , 6. Cutii de distributie 7. Celule de în a te~si~il~ 8. Aparate pentru Iimilare2 curenţilor de scurtcirc li:' 9. Montare, exploatare, înlre-

1.

Generalităţi, definiţii. .

lti';

ţinere

Capitolul XII J. Transformatoare

223
223 226

Capitolul 1X. Fenomene electrice în gaze rarefiate şi în vid

1. PrinCipiul
2. 3. 4.

1.
2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

electrice în gaze Razele X (Roentgen) Emisia termoelectrică Tuburi electronice Tuburi ionice Emisia fotoelectrică. Celula foloelec trică . . . . . . . Tubul catodic. Televiziunea Tranzistoare

Descărcări

117 119
120

121
125 126

127 129
130 130

5. 6. 7. 8.

Capitolul X. Materialele electrotehnice 1. Noţiuni generale, clasificare

de funcţionare al iransformatorului electric Utilizarea transforma toarelo:· Construcţia transformatoare· lor Tensiunea de scur tcircuit 5: mersul în Daralel al ira nsfO!:ma toareloi ...... . Autotransformatorul Transformatoare de măsur;, Transformatoare de sudur{c. Jntreţinerea transforma t02' relor
Maşini

227
231

232
233
235
23-6

Capitolul X 1V.
1.

asincrone

237

Generalităţi

2:37

CUPRINS

5

2. Producerea unui cîmp magnetic învîrtitor 3. Descompunerea unui cîmp magnetic alternativ în două cîmpuri magnetice învîrti, toare 4. Principiul de funcţionare al motorului asincron o. Alunecarea motorului asincron 6. Cuplul motorului asincron 7. Construcţia motorului asincron 8. Pornirea, schimbarea sensului de mers şi reglajul turaţiei la motoarele asincrone trifazate 9. Utilizarea moloarelor asincrone trifaza te 10. Motorul asincron monoiazat. l J. Genera torul asincron

Capitolul XV IJ. Motoare de curent
237

alternativ cu co lector. Întretinerea şi defectele maşinilor electrice , . . . " " ' . . . . .

2!1Z

241 242 244 246 248

1. ;\\otorul monofazat serie. 2. j\!olorul monofazat cu repul51e

292
292

3. Motorul trifazat serie cu colector " '. ..... 4. Motorul iriiaza t deriva ţie cu

293
294 294

5. Întreţinerea şi defectele maşinilor electrice

coleelo'r

.

Capitolul XV JJJ. ,Convertizoare
251 251 253 254 255

şi

redresoare

296
296

1. Con\'ertizoare rOlative . 2. Redresoare

297
306

Capiio/ul X. J X. !luminatu! electric 1. l\oţiuni generale: mărimi şi
unităţi

Capitolul

X V.

Maşini

sincrone

L Principiul de funcţionare al generatorului sincron 2. ;\10torul sincron 3. Ciilizarea masinilor sincrone 4. Construcţia m'aşinilor sincrone o. Mersul în paralel al genera(oarelor sincrone
C api/olul XV J. continuu
Maşini

255 259

2, 3. 4.

260
261 263

5.

sisteme Izvoare Corpuri Calculul puri de Calculul iectoare

fotometrice de bază, de iluminat de lumină de iluminat. iluminatului cu coriluminat . . . . , iluminatului cu pro-

306

309
314 316 319

Capitolul X. X. Alimentarea cu energie electrică industriale a intreprinderilor

320
:320
3:21
324 ,326

de

curent
267

1.

Generalităţi

1. Principiu! de producere a curentului continuu în generatOful de curent continuu 2. Reacţia indusului 3. Comulaţia 4. Excita ţia genera toarelor de curent continuu si caracteristicile lor externe 5. Mersul În paralel al generatoarelor de curent continuu 6. Principiul de funcţionare al motorului de curent continuu 7. Porpirea, reglarea turaţiei şi schimbarea sensului de rotaţie la motorul de curent con tin u u ...".. 8. Diferite tipuri de motoare de curent continuu şi caracteristicile lor mecanice 9. Constructia masinilor de curen t con tin li u '

267
273

274
276 281 281

2. Producerea şi transportul energiei electrice 3. Staţii şi posturi de tr~nsîor­ mare 4, Distribuţia energiei eleclrice o. Factorul de pu tere

345 350

Capitolul X X J.
ilor electrice

Protecţia

rnstal aţi­ care dispo-

1. Cazurile anormaJe în
2, 3. 4. o. 6.

283
285 289

trebuie să intervină zitivele de protecţie. Curenţii de scurtcircuit Protecţia moloarelor elec trice Protecţia reţelelor electrice Protecţia transforma toarelor Protecţia instalaţiilor contra su pra tensiunilor

350 353 354

356 357
357

Capitolul X. X J J,

Protecţia contra accidentelor de e1ec!rocutare

359

1. Accidente de electrocutare

6

CuPRINS

2. Producerea accidentelor de electrocutare şi mijloace pentru prevenirea lor 3. Protecţia contra electrocutării prin legarea la pămînt

360

363
~5

Capitolul X X II 1.
M~

Tracţiunea

elec-

1. Structura generală a sistemelor automate 2. Elementele sistemelor automate 3. Sisteme automate. 4. Stabilitatea sistemelor de reglare automate şi calitatea
reglării

391. 396 416
425 426

L
2.

generale. Clasificarea principalelor tipuri de
tracţiune electrică Tracţiu nea electrică feroviară Tracţiunea electrică urbană

Noţiuni

5. Telemecanica 365 366 370
372

Capitolul X X VII. Procedee eJectrotehnologice şi de prelucrare prin ultrasunete 433
1. Cu p toare electrice 2. Procedee electrochimice 3. Prelucrarea metalelor prin metoda anodo-mecanică 4. Prelucrarea (găurirea) metalelor prin scîntei electrice. 5. Incălzirea în electrolit şi prin pierderi în dielectric . . . 6_ Incălzirea prin radiaţii infraroşii . . . 7. Prelucrarea prin ultrasunete
433 438 440 441
4'12 442

3.

Capi/olul XXIV. Sudarea electrică 1. Noţiuni generale. Clasificarea procedeelor de sudare
electrică

372 373
oi J

2. Sudarea electrică prin rezistenţă de contact 3. Sudarea prin arc electric.

Capitolul XXV.

Acţionarea electrică

a utilajelor industriale 1. Principii generale ale acţionării electrice 2. Alegerea motoarelor electrice ~n raport cu regimul de lucru 3. Echipamente şi scheme electrice de acţionare. .

381

443 445 445 449 453 457 461

:381
382
386

Capitolul X X V II 1.
telecomunicaţii.

Semnalizări

şi

Capitolul XXFI.
matică

Noţiuni

de auto391

1. 2. 3. 4. 5.

Semnalizări Noţiuni de Noţiuni de Noţiuni de Noţiuni de

acusiice telegrafie telefonie radiofonie televiziune

CAPITOLUL 1

ELECTROSTATICA

1. NATUR A ELE CTR ICIT.'lll ŞI STRUCTURA 11ATERIEI

Din

fi z ică

se

ştie

cea mai

mică

parte dintr-un corp care

păslreaw

proprielif/ile corpului se numeşte molewlă, iar moleculele sint constituite din ufomi. La rindul său, atomul este constituit dintr-un nucleu (miez) cen-

tral incărcat cu electricitate pozitivă ş i una sau lUai multe particule, mult mai miri, În cărcat.e cu electricitate negativă , numite eledroni. Electron ii se deplasează in ju rul lluc.leului pc anumite orbite (traiectorii închise) . Electronul conţine sarcina electrică cea mai mică ce poate exista În nn t ură. Sarcina electric ă se mă so arti cu o unitate de măs\lră numită coulomb*. Un electron arc totdeauna o sarcin ă naga tivă de 1,G.IO-U c... In
mod normal, sarcina pozitivă a nucleului dinfr-un alom este egalll. cu sarcina J!eyalivii a efec{roni!o/' din a celaşi alom, astfel Încit atomul, ca ş i corpul din

ca re face parte este neutru din punct de vedere electric. Da că fa ţă de starea neutră, atomii unui corp au Ull nu măr mai mare de electroni, corpul esle incărcal negatil/. adică are o sara nă eleclricl1 negativll. D acă, dî mp otriv ă. faţa de st area neu tră llum:tru! electron il or este mai mic, corp III ei'le incărcat pozitiv, adicii are o sarcillei eleclricd pozitivă.

2. ELECTRI ZA R E , SAnCE\1 ELECTRICE, ELECTR OSCOP
Dncă 5e frescă cu o hucatli de s tofă, de exem pl u, Ull baston de sticlă acesta capătă proprietatea dc n atrage unele obiecte uşoare . Se spune că bastonul de sticlă s-a eleclrlml prin f recare. A celaşi lucru se petrece Cll un baston de răşină.

*' Se cîteşte cu/omu ~j se no leazii cu litera C. Aceas tă unita te de mă sură face parte din sis/emul internaţional de uni!iill SI, obliga toriu in ta ra noastră (\'ezi capitol ul VI).
n

1O-l9

=_'_ şi 10
19

in general

X-d=_'_.
)<"

F.LECTROTEH:"iICA GE"-"ER.U.A

Eledl'izarea hastonului de sticlă prin frecare corespunde pii~l'dl'l'ii uIlui anumit număr de electroni. carc trec pe bucal.;\ de stofă cu care a fost frecat. De asemenea , eleclrizarea prin frecarea hastonului de răşină corespunde tren'n i pe baston a unui număr de electroni de pe stofa eu cafe a fost frecat . Electrizarca (Încărcarea unui corp cu sarcini electrice) se poaLc o bţin e şi prin contactul direct cu un corp electrizat. Acest Cel de elcctrizare se numeşte
măduvă de soc slIspendalil printr-Ull fir ro de miltas(', de un cirlig spri jinit pc un suport de lemn (fig. 1-1 ). Acest. di spoziti v se numeşte pmdul eleclâr. Dară se fTeacă cu o bucală de piele lI ll baston A de sticlii şi se. a propie de vobiţă, !'(: constată că bobiţa este olmsiI de ba ston. După ce h obita atinge ba.stonul ca cste respin să dt: t!.c{'sta. E x plic:a tia. este următoa re a: cind bastonul fit! sticlă a fost frecat , rJ s-a ÎlI curral c u electrici late (s-<I electriza t , s-a Încărcat cu o an umi tă ~a.rcină ckctridl ) ; in aI'casti, ~tarl' , ci exerc i tă o forţă de atracţie aSUPl'H bobiţ{'i. La .atillgl.'rrl\ cu bastonul (dl~ctri zare prin contart), babiţa s-a Înd'il'raL şi ea ('U elpdrkitate fiind apoi res pinsă de baston. In figura 1-2 S(~ cons id <,ră douii pcndule elcctri(·c. Dacă se incarcă {'U electricitale ambele hobi ţ{' (se ating cu bastonul de sticlă frecat). ele se respin g, aşezindu -se in poziţiile (1-(1. St:. :lUng "cu m bobiţe l e altor dou:'i pendule (' U un ba~tOIl de r'-tşin;1 frec:l! .')oi şi S(' :lp ropi<'. Şi de datn .u:casta bobiţe l e se resping. Dacă se apl'opie o bobit5 eledrizatrl cu bastonul de stid:l . de una el('clri7.:Jt[t c u bastonul ar. r :'tşină. se observă că ele se atrag (poziţiile b- bh Deci, electricitatea proveni t ă de la bast on ul de stidii este djfe rÎt5 de :l.{Tca provenită de la bastonul de răşină. Primul fel de electricitate s-a nu mit ~licloasi-' sau po:iLi/Jă (notatii cu 5el1lJlul + ), iar al doilea fel de (>I{'clrÎ{'i1ate -.,- ră!)inoas.ă sau negali/l li. (notatii cu semnul - ). Din aceste ex peri enţe rezultă următOl\rea conclu7.ie: corpurile incii/cale cu eleclricilale de acelaşi (el se rrsping, iar refe inciircale (II eledrid/ff[r de Il umf' di fNit, se atrag.

eleclri:are priI! contact . SI> ('olls i Mră bobiţa !3 din

,
F ',

, ::

8

Fig. 1-1 . Pendul eleclric:
A _ bUlOn de sticlA "ar; de I1lstnl ; B _ bOb!ţA elin mAelu\'iI de sooc : F _ fir elt' mâta .....

Fig. 1·2. Atracţia şi respinge. rl'8 corpurilor electrizate:
<1 -

11 _ /.1 _

(L

-

p07.1\;e d" !'e$l'ln,g,..,." :
poze;ţ;e

d e atrac\le.

S cu dopul izolant D. corpul R rămine Încll rcal negati\'.-ine neutru di n punct de vedere electric. F o iţele ~e înde p ă rteaz ă cu atît mai mult CII cît t'kctrizarca {'s l.ste elcctrizarea prin infllHmli1.ECTROSTATICA 9 Pină acum s-a stabilit că elcclrÎz3rcn corpurilor poate fi obţinută prin frecare sau prin cO/l lacl .. r. Se l'a txplica fa paragr. J . spre pămînt. corpul este incărcat tot eu sarcini negative. Dacă se leagă sfera Jlrlntr. prin care trece nrgcaua metalică V.lUa metalică. fUTă să se atingă. de exemplu ('u sarcini negative. Dacă a('cast ă din urmă extremitate ~e leagă la pltminl printr-un fir rondudol".• E. un n u măr de e1eclroni liberi din pămînt siut atra ~ i prin riT de conductorul li.drotcopul J e. Foiţelc şi sfera sint. Se cOllsideră o sferă A incărrată p oziti\·. sarcinile primite trec. (e. EI f :.un fir metali c tU p5mîntul. 7. Dacă foiţele SI!' apropie mai intii şi apoi Ee depărtează r:orpul este Încărc at cu sarcini pozitive. Elp. Dacă sfera B este atin s ă cu un corp electrizat sarcinile electrice. terminată in interi or prin [oiţele şi in exterior prin sfera B. Determinarea se poate face şi dacă se apropie.l.e mai pu lerni61. Pentru a determina daci:i Ull wrp C"ste deetrizat pozitiv ~au negativ ~c Incarcă mai intîi cledroscopul cu un anumit reJ de sardni.3. fiind atraH' <l{' mTl'Înilc pozit. 1-3). ajung la foiţe şi ex e rcită Între aceste forţe de r('~ping('". aşezat pe un sup ort jzolanl (fig. aLingind ac:um corpul /!'leC"trizat de ~rera electroscopului. iar sarcinile pozitive din cOlldudo ru! il rbmîn 1<"1 extremitatea opu să. Un alt mod de t'lcdrizarc <. Elt'ci roscop. 1--1). răspindindu-se prin vcrge. se observă o depărtare mai puternică a foiţe lor.. Elecfr()'~c:oplJl (' ~ te un 'IJlarat (' U care ~ t' pot dt'h:rmina gmdul şi fe lul de dectrizare al unui corp (fig. 1·4.. de a~e­ menca. Dncă. Elcctrlz. . Sarcinile libere negative (electronii liberi)'" din ('onductorul 1] ~ dirijează spre extremit aLea din apropierea sferei II. corpul respectiv de sfera clectro~copuluj (prin illfluenţă) . care se apropie de conductoru! neutru n. s Fig.ive ale acest{'Îtl . Eleclriz3rca În mo<lul arătat a corpului il ~c numeşte dedrizarc prin influenţe} ~au prin illlluc!Ît eleclric!}. metalice.te comtÎltlit din Y<l!ul de ~ ticlă v f f fIg. astfel că foiţele ~c npropie lina de alta. .area pr1n i nflu en ţA . tnlrcrupind legatura la pi'imÎnt ~i indep 1:i rtind sf('ra A.

sau apă CQnstantă di e. 1-5. Fig. 1 kilogram . Q.) in care se corpurile .. al . 1) se numeşte legea lui Coulomb ş i se poate exprima astfel: ForJa de afrac/ie sau de respingere dintre două corpuri incllrcale cu sarcini electrice este direct propor(iona lă cu produsul sarcinilor şi in/lCf's proporlionall1 CII pătratul distanţei dintre corpllri . in m. permitivitatea are va loarea I unităţi de permitivitate . • Se citeşte mutorl.clrică şi găsesc cafe depinde de mediul (aer.'9'1()9 în vid.. măsurată in N (newtoni)*. iar dacă sini de acelaşi fel (fig. 1·5.le. (nu fac e parte din $1) = 9. de at racţie corpuri are de re l a ţia ·.1 ) in care : r este distanţa dintre cele două corpuri. LEGEA L U I COULOMB Se consideră două corp uri punctiforme Incărca te cu sarcinile electrice Ql şi Q2 (fig. E - ( literă grecea scă care se citeşte epsilon) o mărime numită per- mitivitale. direcţi a dreptei care • uneşte sau de respingere intre aceste corpurilt. Experienţa arată că forţa (de dimensi uni foarte reduse) 1~5) . F - forţa. sarcinile electrice ale corpurilor.81 newloni.forjă . Fortele de atrac' tie sau de respingere Intre două corpuri electrizate.10 Et.. r 01 Relaţia (1. a) (arţa este-de a t racţie. etc. dacă sarcinile sini de nume diferit (fig. În C (coulombi).ECTROTE:Hl":JC A GENERAL--\. Cind corpurile se gă sesc &::0"'" 4.b) (orta este de respingere. 1-5. iar valoarea ei este dată ( 1. 3.

. ulei d. <le unde: Conform legii luI Coulo mb : F- ..""" 100 0_ N. . _• I = " 'r 4 5. . 3. . transformator A" Cauci uc moa le 1 1. . <\p~ d isWată . q2=+3 'J O ~J inciirca te cu Aplicaţia 1.re permilivit. Forle elcd rice.6 •.8 ..5 2.oa mDter1:>lulul I fr .1).ii: 3 unui r~f(lfil.5. fii nd de a ce l a şi semn.\Hcă Porţelan [)eDUmin. .ă a material şi penuitivitatea Tobe/o 1_ 1 materialului (tabela 1.6 2. . i q r. t04::r!! 1 .2 . 6 .5 4 . t n virfurile unui p ătra t cu la tura 1= 3 m se găsesc corpuri punc tiforme urmă t oarele sarcini eledrice (fig. ~0'1Oc: "~1 5 ' -~ .. e! le o for ţă de respingea./. Să .. 2.-4:: '4.iit r Q· ql _-. Cu notatiile din ilgura J·6 se pote scrie: r-=2r2.ate:l tQ a vidu lui se numeşte ptrmitivifafe ... ' ·6) : qj = +JO _4C 1t=-2· IO-4C · q.- '<> • I ParafÎnă Sticl ă Hirtie. 1·6. .=-4 '1 0-"1:. Fig..' .'.se determine forla care ac l ione ază asup ra unui corp punctîform situat Tn aer In centrul pătr a tulu i şi tncărea ! cu sa rcina eleetrlcă q= +5 ·I O-te. . 8 6 7 . F . l'umililÎtă!i ~Iu ti nl Hl e unor Ulateriale O/::numlrea m:1lerinlulul . ?J Rezol v are..8 CunoscÎud permitivitatea relativă sr se poate deduce ab~olutli permitivitatea cu ajutorul relaţiei: t-e:r.ELECTRO STA TtCA II Raportul <'r dint.to.. !O' Sarcinile q şi q. ·9 . 8() .3 2.

. F. sini lorle de atraclie.se !upâ direcţia şi şi F.seSC: Fz=2QO N. iar FI fort! găseşte rezultanta: F31 =F 3-F. CIMP ELECTRIC Fortele ('arl' Sf' exercită inl re corpl1rile' ine~rcate cu electricitate se tran<le la un corp la celălalt cu o v itezit foarte mare. tn figura 1-7.entat pr intr-o miirimc vector i ală. . care esL{' o formă de existenţă s matcri!'i.Et. şi Cele. +Q a) bJ . ~mit p Fig. Un corp încărcat cu electricitate creează în jurul său un cimp electric.are o intensitate (valonrc). cate esle mai mare decît Fi' găseile Prin compunerea fortelor FI cu Ft se dupil direcjia şi rezultanta: F.a luminii.t=F4-Fz= 400-200=200 N. F= V F~ I+F~2 V2Q02+2OCF =282.=3OO-100=2oo N. In fiecare punct al său cimpul electric poat~ fi reprez. Tl1lmilâ de obicei tot cîmp electric. Această măr i me vecto ri ală . iar rezultanta (or este. o directie şi un sens ~i se notează cu i .=WO N. sensul iortei F. 1-7.8 kgf. caracterizată prin proprietalea de a Ir:lllSmite 3ttiunea unor torpuri electrizate asupra altor corpuri eledrizate. Cimp electric.8 N= 28. Se cere să se determine timpul elettric in punctul P la distanţa r de sarcina Q. a se presupune un corp punctiform cu sarcina electrică +Q. douli forle F31 Fu sint perpendicu lare inlre ele. 4. Prin compunerea fortelor F.EC'I'ROTEHNICA GENERALA In mod analog se g<l. =400 N. cu F. Conform semnelor sarcinilor electrice. sensul iorleJ Fa. F. F: de respingeN!. egală cu v itez.

. ia/' dacă salC'Îna Q l'ste negH tidi (fi g . 1-7.loarea surrini! electrice a acelui carp .. Se observă di legea lui Coulomb .!. 1·8. cinilor.mpu l electric i intr-un p'i pu nct oarecare P rezultă din compunerea cîmpului eJec· / / tric t..rda.: 4~ef2 ~~-Q_ . c. <.l se obţin~ rezultanta core srunzăloar~ tutl'ror sa r. -Qz tant~ co r. rimpul rezultant ni primelor două sa rcini se Q . Sf'nsul miirÎmii vcctorÎ:de i. corpul eu sarcina electrică +q \"3 (i resp ins ('u o anumită f ortă .. mllltiplica/il W /'(i.i sarcini / !i electriC'e. crea l de o sa rcină Q in t: -un punct P a) este dată de relaţi. POTENŢIAL ELECTRIC. . ice..relaţia (1.ri('(' se compune cu cimpul electric al sarcill ii a patra ş..m. rci tlii Q1 cu cimpul electric 'i. D e aici rczultă ră. :ezul.3) In ca re: SI este intensitatea dmpului electric produs de sarcina Ql in punctul u nde se g. c:' .ELECTROSTA'TICA 13 la Inţens italea cimpului elect ric distanţa r de a('e a ~t" (fig.electric rezultant.c În punctul unde se gi/scştc corpul. 1-\ b). unei particlll~ indircat(' ('11 o ~ard nă poziti vă ca re s-ar afla in punctul P.~).tc ItJ~pre aceast1'i ~arri uă 8. $2 intensitatea cimpului electric produs de sarcina Q2 in punctul unde se găseşlc sarcina Ql' Rezultă deci ur m3. Cîmp CÎn .Q< (fig. 1. 1-7. r (fig. I 1 t compune cu cimpul clertri!' al :::arfin ii a l. DIFERENŢĂ DE P OTENŢ IAL Se COns ideră in cîmpul dt-dric al sarcinii + Q o altă ~arcin1 de acelaşi semn + 9 la distanţb. a~ll p r:l Tn cazul mai multor sarcini elert. datorit / / sarcjn ii -Q2' Dac ii sint mai mul t decît dou. Conform legii lui Coulomb.1) . pină Fig.l! eşle Sarcina Q2. 5..pentru corpur ile rleclrizate din figura '-5 se poate scrie şi astfel: 1-"1 = Ql01_&1·Q2 = $I ·Ql' 4.a. dimprl' slIrcina Q.ste sensul rorţei F' care s-ar exercil9.:s punzătoare ('clor trei sarcin i eIecl. şi anume pînă la o dis- . se nsul e~.toarea conduzie : Valoarta {arfei care se exerciM GS/lpTClllnui corp electri:al situat într·un cîmp electric esle egală cu intensitatea cimpuilli eleeiri. d:ltorit ~ .le rxemplu ':-Ql şi .~ & ' ·re (1.. dacă sarcina Q est e pozitivn (fig.d. ~ -:~). a) sensul vect oru hl i i este.

5) În tact' VI este pO[(~ L[ ~ialul electric in PI' Fig. Diferenta de potential electric Intre punctele. Relaţia (1.4) arată că prin simpla Inmulţire a potenţialului electric dintr-un punct cu sarcina electrică q din acel punct se poate obţine energia electrică poten\. To corpul cu sarcina +q la distanţa r de +Q are o anuenergi e eleclricd polf'll{iald. care permite efectuarea Iutrului respectiv..iaUi respectivii. direcţia forţei această Prin mită m('canic. Fig. Q" alunci potenţialul intr-un punct este suma algehrică a potellţialelor tuturor sarl'Înilof.4) Dacă in Joc de sarcina de q coulombi se Iamb. egală cu : (1. Potentialul ~e măsoară cu o unitate de măsură numită voii (V) . __ . această deplasare pe se efectuează un allumit lucru p r . 0:.. 1-10. ~ Dacă se calculează această energie se găseşte că ca est. Energia "Jectrică potenţială in acest punrt P I este : WI = 4r. ÎIl . °l." se tanţu foarte consideră ELECTROTEHNICA GEN:ERALA mare.-r se numeşte potentialul elte'rie produs de . În punctul Pl' la distanţa r l de Q. In fîgura 1-10 se co nsideră o sarcină e lectrică +q într-un cimp clectrk produ!' de sarcina +Q. Q-q 't "1 =V1 "q (1. +q 1-9.. Dacă există mai multe sarcini Ql> Q~ . energia potenţială este: consideră O sarcină de 1 con- Q'l Expresi<t : v~ Q- 4 . suh influenţa cimpului electric produs de +Q (teoretic distanţă inflnită). trică Sarcina eleccimpul electric al sarcinii +Q. consednţă..:P [ şi P2' ...arcina Qin punctul P la distanţa r de Q.

6) se poate scrie: (1. este egală cu diferenţa de potenţial V dintre cele două puncte multipli· cată cu valoarea sarcinii q.. din relaţia (1. inseamnă că WI .8) ceea ce arată că diferenţa dintre energiile potenţiale WI şi W2.Wz va fi lucrul mecanic care se obţine la deplasarea sarcinii din punctul P I in Pa. ca şi uni· tatea de potenţial. Mediul înconjurător este aerul.7) se (1.9) Unitatea de maHlr[1 a diferenţei de potenţial este tot voltul. electrică }·2.-2 . Aplicaţie sarcina gură.--. că ÎIltensitatea medie a cimpului electric pe distanţa d este dată de relaţia: (1.eec distanţa d se măsoară in metri.10. 4'".. Ţinînd seama de relaţiile Deoarece W l este lucrul mecanic care se la deplasarea sarclUU (1. Tn punctul P (fig. iar Wa este lucrul mecanic care se obţine la deplasarea sarcinii q din Pa la infinit. se poate demomtra pe baza formulelor anterioare.q 4 xe" 'r~ (1. 1·11) se găseşte un corp punctiform încărcat cu q=2 . Din relaţia (1. care se transformă in lucru mecanic prin deplasarea sarcinii q Între cele două puncte P I şi P2. i n punctul A este. Notind distanţa dintre cele două puncte cu d.ELECTRQSTATICA 15 sarcina se găseşte in punctul Pa la triel! potenţială este: W2= in ('are V2 este potenţialul Dacă distanţa r2 de Q. D<:oal.7) Expresia: U=V I -V2 se şi uumeşte diferenţa de pateu/ial sau tensiunea eleclncd Între punctele FI obţine: Pz. energia elec· Q. obţine q din FI la infioit. diferenţa Si! se determine precum şi intensitatea cimpului electric in B Potenţialul de potential VB-VA "fntre punctele B şi A arătate pe fişi A.8 coulombi.6) electric in Pa.5) şi (1. R e z o 1 var e.9) rezultă că unit:oltea dc măsură a cîmpului electric este voit pe metru (V/m).

L iniile de rorţ. c urba C rep rezintă o asemenea liJlic de f orl ă. Fig. . 10v. . Urlie de fartă. O.t şi 4.:'1· 9 ' 10' Diferenj a de polential di llire punctele B VJI V. 1-1 2.-=---. şi Fig.rk . . Intensitatea cimpu lui eledric In A este: 4.i au sensul cimpu lui electric.16 ELECTROTEHNICA GEN~A:'A In mod analog. se găseşte: ~B = J80 V /m. 1·13. 90 = /m~ P ?m 8 A Fig. LI N II DE l'OHŢĂ ŞI SUPHAFETE ECHJP O TE NŢIALE Dacă pentru fiecare punct dintr-un ('. 1 4" . imp eleclric s-ar trasa Ycdol'ul cîmpului corespullză tor punclului respectiv.: 2. Liniile de rodii suprafelele echipoten· fiale ale unei sa rcini pa. :!2 4::·1·9·1 0' In mod analog. s-ar constata cii aces t y ('('tor rămlnc tangent la nişte cu rbe numite linii de {orlâ ale dmpului cleC' t. In figura 1-13 sint reprezentate în trăsături pline liniile de forţa ale cimpului unei sarcini pozitive. = 180 - A esle: 90 V.. potentialul în punctul B este. 10 figura 1-12.= 180 .. ~iti\'C . V.c---. ]·11..

In ace:st caz semieonduct.care sînt particule cu sarcini Ilegative. IJ ntlt' ap:ll"(' <llt gol ş. Aecsle sarcini negative libcl'l' sînt neulralizale de un număr corespunzător de sarcini pozitive. care să poată fi puşi in mişcare de o d iterenţă de potenţial. gazele ş .A. ca şi moleculele unui gaz. porţelanul. die/eclrÎce.d.i\IICU?\DUCTO"\HE U nele corpuri neutre din punct de H'dere electrit: conţin electroni li beri_ sarcini negative libere ). cauciucul. Conduct. 1-13). :'<Ietalele şi unele lichide sînt conductoarc. gcrmaniul. Sticla. 7. Adaosurile pot acţiona în două moduri.<l. primesc electrOlli din semiconductor. de exemplu. electronii liberi sînt împinşi Într. De asemenea. s-a constatat că miri adaosuri din alte substanţe.ivitatea lor creşte neliniar o datil ru temperatura. La allc corpuri. . rare este ocupat de un electron din atomul y crin. sînt izolante. nu există astfel de electroni liberi.\ rrslt>3 sint [('prezentate de particule atomice cu nucleu pozitiv şi electroui ("u O sarcinii l otaW negativă mai mică dccît sarcina pozitivil a Jlurleului.ornl se numeşte de lip II. numite impurităţi. siliciul). Asemenea corpuri se numesc bllne cond ucăloare de electricitale sau cond!(c- !oau. numite rele conducătoare de eleciricitate. care pot avea proprietăţi conductoare sau izolante 'In funcţie de anumite {". Unele impurităţi au proprietatea {"a sub influenţa anumitor cauze'" să dea semicondurtorului electroni . care sub influrn\ a anumitor cauze.m. lZOJ. Dac:! \Illre două punde ale unui asemenea corp (un fir meLalic d(' exemplu) se realizcazrl o diferenţă de potenţ. tn :l. COHPUHT CONDUCTOAHE. putînd deveni conductor p rin ekplamrea clccLronilor menţionaţi. sau izolanIe. Cînd un electron ('~L c ~C()S dintr-lin ntom cir semiconductor în acest atom rămîne un gol. din această cau z ă.l\:TE (adică ŞI SE. seleniul.cest fel semkonductorul devine conductor pri n lkplanli"<'a arMată a acestor 2- Elec. .trotehnlc01 !:eneral. Există impurităţi. suprafeţde echipotenţiale sînt sfere cu ccntrul in punctul unde se găseşte sardna electridi (fig. nefixaţi În atomi şi care au continuu o miş­ care dezordonată.o mişcare generală după direcţia cîmpului eledric. şi.forţă sînt perpendÎl:Il1are au toale punctele lor Ia aee!uşi potenţial.17 Suprafeţele fată de carc liniile de.ondiţii. lemnul uscat. Pentru o sarcină pllndifonnii. se numesc sup/'(/{t:{e echipoientiale (adică de acelaşi potenţial).ial şi deci apare Ull cîmp cJectrk.l. a. echi\'alelll ("Il o ~arC"ină pozitiYiî . influenţează foarte mult condudivitatea semiconductoarelor. Pămîntul este de asemenea conductor. Există şi corpuri solide numite semiconductoare (ca.

IXşi XVIII). ca de exemplu la construcţia rerlresoarelor.--.. 1-14). Fig. electrizat negativ.a d sarcinile ar fi de semne contrare. Placa B)re un surplus de electroni. una încărcată cu sarcina pozitivă +Q. dacă ar exista asemene'a sarcini. . iar cealaltă cu sarcina negativă. (D. largă utilizare în practică . (a se vedea cap. aceste sarcini nu se repartizează uniform pe suprafaţa conductorului (adică cu aceeaşi densitate de sarcină electrică) .tică sinl descrise la capitolul X.lB ELECTROTEHNICA GENER.----. ele s-ar neutraliza). sarcinile se indesesc spre virf. DENSlTATE DE SARCINA ELECTRI CA Un conductor electriza.--. La uo corp avind forma uoei pere (fig. Scmiconductoarele au o foarte . o lipsă de elee- . . 8. In adevăr. !lIaterialele condllctoare. ·-. prin A şi B s-au reprezentat două pH~ci metalice la disd.'\LA goluri corespunzătoare deplasării unor sarcini pozitive şi se numeşte semiconductor de lip p. electrizată pozitiv. Repartizarea sarcinilor electrice pe un conductor in formă de pară. CII cit virful este mai ascuţit. 9. repartiţia este uniformă (fig. libere. un conductor electrizat are sarc:îni electrice numai la suprafata sa. Acolo unde corpul prczintă virfuri sarc:înile electrice se Îndesesc (densitatea de sarcină electrică mare) şi uneori sint chiar expulzate din corp. FENOMENE ELECTROSTATICE tanţa ŞI ELECTROCINETICE In figura 1-16. 1·14. In consecinţă. ele s-ar l'espinge pînă ciqd ar ajunge la suprafaţa conductorului. iar placa A. la o sferă Însă.t nu poate conţine În interiorul său s'arcini electrice de acelaşi semn. La corpurile cu supra- --.- faţa ne regulată. 1-15).· 0 '. Repartizarea sarcinilor electrice pe o sferiÎ conductoare.Q.--. . tranzistoarelor etc. 1-15. Fig. semiconductoare şi Îzolante utilizate în pra. cu atit mai mult.

. Plăcile A şi R din figura 1-16. iar electronii rămin nemişcaţi . au o mişcare permanentă inlr-un conductor se numcsc fenomene efertrocineJice. cind electronii slau in nemişcare.ECTRO$TA'l'ICA 19 troni faţă de starea ncutră. ELECTH1C!TATEA STAT ICA fN I?\DCSTHIE fenomenel!'. după care revin in f'ehilibru. In afară de C'onoematoarele elet"trire obişnuite.4. ('H ... filtrel\' elec LrosLatice după Deşi . ('lectroeiJl('lice . se mentioIl1'8r-:1 ('. o parte din ş tiint :1 «'let·t6C"ilfttii .i in p ractică se intilnesc şi alte aparat(' cleC'tro~t3li('('. printr-un fir conductor C. Fenomenele in care eleetronii liberi. sau au mişcări limitate. (amîndouă plăcile se neutralizează). 10. intre aceste pMci ar exista mereu o diferenţă de potenţial V ~ . Dacă cele nouă plă ci se Jeagă inlre ele. iar cîmpul electric dispare.4 (cu potenţialul \/. j"r circulaţia continuă a clectron ilor printr. J-16. In afară de fenomenele electrocinetiee.(· mare impOitantă practkll.u proprietatea de a trea perman{'nt o difcrenţă de potenţial intre horncle (extrem ităţile) lor se numesc surse electrice. care dnt studiate in paragrafele următoare ~Ie aceslui capitol. exisUi fenomene electroslafice.EJ.. ineârcale cu sarcinile +Q şi -Q.nemafos Înseamnă mişcare). prin eonductorul C. Dispoziti\ ele care o. După ce surplusul de electroni de pe placa D co mpletează lipsurile de pc placa .\'n. \('esla cOnstitu e un exemplu de fenomellelecfrosf<lfic. Cireulalia eledronilor printr·un in capitolele următoare. in ech ilibru. nelegate prin conduclorul C.rmanenţă in sensul săge\:ii e din figură. dl' (·xcmplu. 1'I. sub influenţa unui CÎmp electric. ca în figurii. ia r eleclron ii vor cirtula în pe.t şi V IJ se anulează . circulaţia de electroni În COIIductorul C încetează.nn conductor care leagă aceste borne constituie un curent eleclric. la placa . In jurul plăcilor se crecază un cimp electric. surplusul de electroni de pe placa B (Ia potenţialul V8) se va deplasa sub influenţa forţel or electrice... u (J ro. Curentul electric şi sursele pentru producerea lui vor fi studiate Fig. A B Dacă ar exista lin dispozitiv care să mel1ţină permanent surplusul de electroni pe placa B ~ i lipsa de electroni pe placa A. ndkă de mişcare a elecIricilă/ii (pe greceşte Id. Lotuşi ~i r. cum va rezulta din capitolelc urmatoare . Cu fenomenele electrost<l tice se ocup ă eledrosfu!ica. produc un cimp electric. conductor. diferenţa dintre potenţialele Y .'nomende elert rostatice joaca un rol imp ortant.4) unde va completa lipsa de electroni.

aceasta dupii cum se ştie . . Electricitatea statică aeumulată la tensiuni mari poate provoca comoţii puternice muncitorilor şi importante daune materiale. Cînd cureaua atinge a doua roală .ELECTROTE.HNlCA GL.. prin urnezire sau Hngcre cu unsnri . in special. o jumătate de eurea se neutralizează. conductele de transportat lichid etc. pompe etc. iar jumătatea cealaltă de curea.. iar roata de curea. mai inainte de a putea produce seîntei j _ reducerea potenţialului electric al sarcinilor care nu pot fi evitate . cu ajutorul unor piepteni metalici şi prin mărirea eOllduetibi~ lităţii electrice a eu relelor (de exemplu. In timpul funcţionării un/!i transmi sii prin curea. cureaua se incarcă cu electricitate s t atir-ă nega ti vă pc faţa sa interioară. _ deseărcarea la pămînt a electricităţii statice produse de curelele de t ransmisie. a hirliei. 1n cele ce urmează se arată cîteva cazuri mai tipke (it' producere nedorită a rJeetricită ţi i ~ t a­ ticc În industrie. a pielii artificiale.evitarea apariţiei sarcinilor eledriee. dispoziLiveie de încălzire şi uscare a lemnului in dieledricul unor condensatoarc speciale ş. T ensiunea curelei fal-ă de pămlnt poate atinge cirea 80 kV la viteze de 15 m!s. aparatelor şi utilajelor in care se fărimiţează substanţe producătoare de praf Cli pericol ~e explozie j legarea la pămînt a transmisiilor şi a arborilor respectivi j legarea la pămînt a conductelor ce transportă aer eu praf. forma prin freeări san şocuri ale materialelor dielectrice. Asemenea tensÎlllli pot produce cleseărcări sub forma unor scîntei mari. în general. maselor plastice ş.a.conductoare). uleiului. rezervoare. care se deplasează Îu sens invers. următoa rele: _ legarea la pămînt a carcaselor maşinilor.-ERALA !)entru desprăfuirca gazelor. care se scurge prin corpul maşinii la pămiui. _ legarea la pămînt a părţilor metalice din conducte. în general. se consideră nepericuloase transmisiile p rin curea cu yi t ezc sub 5 m!s pentr u puteri de maximum 8 ep. text ilelor. cu electricitate statică pozitivă.a . In afară de t ransmisiile prin curea. se Înearcă la rei eu electrieitate negativă. are o anumită alunecare cu frecare faţă de roţile pe care se înfăşoară.) poate da naştere la efecte dăunătoare in industrie. Din canza acestei freeări . Preseripţiile pentru prevenirea incendiilor ce s-ar putra produce din cauza eleetricităţii statice prevăd. _ neut ralizarea sarcinilor cleetrice. în fabricile din industria caucineului. electricitatea statică se poate. in general.. mai ales în locurile ru pericol de incendiu şi explozie. utilizate in instalaţiile pentru eombustibili lichizi. Uneori Însă electricitatea statică (produsă prin fenomene electrosta~ tice. ?llăsurile de protecţie sînt. umezirea aerului j căptuşirea filtrelor de pînză din conducte en o plasă metalică legată la pămînt. Sc menţionează ca surse de electrici t ate s tatic ă trans~ portoarele pneumatiee. următoarele: ..

1-1 6). unde neutralizează sarcinile pozitive. prin conductor trece un curent electric format de deplasarea sarcinilor negative de pe armă ­ tura negativă spre armătura pozitivă. FIg. Conden· sator electric: 3 _ armAturl . CONDENSATORUL ELECTR1C Condensatorul electric este un aparal format din două plăci conductoare (armătnri) separate printr-un izolant (dielectric) (fig. pentru a ocupa un spaţiu cit mai mic şi apoi este inchis Într-o cutie metalică prevăzută cu borne de ieşire.7 sator electrIc. armăturile condCllsatorului se încarcă fiecare cu cantitatea de electricitate Q (pozitivă pe O armfitlU'ă $i negativă pe cealaltă). 1 _ ! - r n • I~ · 101 . ** Să nu se confunde cu capacitatea pJ!elor . Legind un condensator la o sursă de curent continuu* (fig. Prin circuit trece un curent rfig. măsoară În roulomb pe voIt. 1-18). 1-17) şi funct. eondensatorul se descarcă.~i a acumlllatoarelOL . unitate numită (arad (in sistemu l • Sursele de curent continuu sint analizate în capitolul II. armăturile condensatorului sînt de multe ori executate din cite o fişie de staniol . 1·17. Ansamblul lor este împăturit.E. DezIcgindu-1 de Ia sursă. Da că se leagă bornele printr-un conductor.io nează pe ba:w principiului arăta t la paragraful 9 (fig. ca izolallt se foloseşte de ob icei hirtie impregnată cu ulei. In practică. În care C este O rna(Jmc fizică numită capacitatea electrică** a eondensatomlui ŞI se. deş i condensatorul rămîne legat la s ursă .LECTROSTATICA '1 11. dleleetrie : bom ~ . După Încăr­ carea acestora. prin circuit nu mai trece nici un curent. lnciircarea unui conden· ·eledric numai atit timp cit durează incărcarea armăturilor. Intre tensiunea U de la bornele armăturiior şi sarcina Q de pe nrrnături exist[l relat. I·J8. condensatorul rămtne incărcat.!:"!.

1·19. I"'Y.Craiova şi Institutul de cercetă ri şi proiectări electrotelmice Bucureşti există asemenea instalaţii proiectate in ţara noastră şi realizate in cea mai mare parle cu materiale de la noi.onshmtă) se calculează cu ajutorul relaţiei: c=~ d (1. de distanţa dintre ele şi de natura dieleetricului. ~ pcrmitivitatea dielectricului . I I {}.istemul SI): C este capacitatea.~L -· 1 1 1 1 i_n 1 c ~ ~ ~ ~lG (1.. în derivaţie sau mixt.ELECTROTEEU'ITCA GENERALA SI). ('l .. 1-19).~. S suprafaţa uneia dintre armături în m 2 . Capacitatea condensatorului depinde numai de dimensiunile armătn­ rilor.___. in F (farazi). lj I ' I I f-" Un Fig. Condensa[oare în serie (fig.O'11i4 .l0) in care (în s. Relatia 1·11 se deduce plecind de.U --l . 12. În m. La fabrica Electroputere . Condematoare lega le în serie Legarea cOlldcnsatoarclor in scrie se foloseşte pentru obţinerea UDor tensiuni mari de exemplu.. Capadtatea echivalentă C a mai multor eondensatoare CI' C2. --+.+-+···+.11) C.•• Cn legate in serie este dată de relaţia: alcătuind . la instalaţiile de înaltă tensiune. baterii de condensatoare. la relatia dintre diferentele de potential (tensiunile electrice) : U =U.+U".'°'1 -O. Capacitatea unui con densa tor plan (format de două urmături plane paralele. r . d distanţa dintre armături (grosimea dieledricului). LEGAHEA CONDEN$ATOARELOR ELECTRICE Condensatoarele c1ectriet~ pot fi legate în serie. . intre care dielcetricul are o grosime c.+U. Q " C l C 17 ~ (-.--=:0'1' .+.

1~20). foloseşte cînd este necesară mărirea capadtăţii.=Ql + Q! . Capacitatea echivalentă C a unei haterii formate din condensatoarcle CI' C2 . . rezult ă : c. C" Din rela ţii le (b) şi (d) rezultă relajia (1. se calculează cu ajutorul relaţiei.11).ELEcrftoSTATICA Se observi! apoi d.Q2..12) sali. : (Li 3) h egarea in riei esle. C~C. U~ =Q". In cazul condensatoarelor legate În se observă că sarcina elect rică a bale- ('l (bl relatia (1. Condensaloare in derivafie (fig.2. CII . legate În derivaţie. (1.••• +Q". ('l Fig.. C.C CI C: --1. . . .+C.i la legarea in serie a condensaloarelor (bJ Deoarece: U=_C{ . Cum : iu.13). .+C2+" . ('J "'" (dJ . Condensatoare legate în derivajie.. rezultă uşor derivaţie a condensatoarelor se derivaţie. 1·20. C U2 = .

32 65 ·1()lOO Hirtie impregllllt:( .ei. In "v{em Petrol. adicl' ÎIl combinaţie de legături serie şi derivaţie obţinindu-se mărirea atit a tensiunii cit şi a capacităţii. RJGTDITATE DJELECTRJCA Dacii diferenţa de potenţial aplicată la bornele unui <. tn acest caz. .ELECTROTEHNICA GENERALA Condensatoarele pot fi legate şi mixt. In tabela 1-2 se di"o valoarea rigidităţii diclcct. Valoarea cea mai mică a raportului dintre diferenţa de potenţial şi grosimea la care poate fi străpuns dielectricul se llumeşe rigiditatea dieleclriCIT.o. se produce la un moment dat o sLrăpungere a dielectricului (trecerea bruscă a sarcinilor electric. televiziune.50 14. diclcctric". radio. 13.l ~lgldIlUC:t (electrică • In liv/an I I I Sti~la Mi~" I RÎg:idIlU"". HIrtie.ondema l ol' cre~lc mereu.. prin diclectric).e de pe o armătură pe cealaltă. pentru ameliorarea ractorului de putere în cazul reţelelor de curent alteruativ (după eum se va e. Străpungerea diclectricului depinde nu numai de valoarea difen~nţei de potenţial. hivalentă a batcriei se determină din apr~JX: in aproape. Altfel spus. Cu dt grosimea dielcdricu lui este mai mică.\I:tt. STRApUNGEREA DIELECTRICULUI. cu atît el poate fi străpuns la o d ifell'n~ii de potenţial mai redusă. r igiditatea dielectrică se va mii sura in volţi pC' metru (Y/ m). Îll urma căreia dielectricul sr dctcriorizcază de obir. Ta be/a J. este mai comod insiI ~ă ~e măsoare in mii de yolţi pe centimetru (kV/cm).. 70. telegrafie.'tre in jnslala~iile de telefol1il'.:: rt10ldlluten dirl~c Lridi..rialu. capacitaten ec. dar şi de grosimea dieledricului.Ou 400-1000 600-.plica la capitolele V Il şi XX) etc.atea." . rigidi tatea dielectrică este valoarea minimă a cimpului electric la rarc poate fi străpuns un d ielectric av î nd grosimea egală cu unit. a dtornl mul eri :Ile ~Iald'l:llul .:. CONDENSATOAHE INDUSTRIALE Ş[ FABR [CAREA LOR Coudensatoa rele Îşi găsesc intrebu i nţ.rice pentru unele IlIULeriale. In practică. Dacă se măsoară diferenla de potenţial in volţi şi grosimea die lectricului în metri.

Figura 1~2:l reprczinlii un l'ond(.te aerul.-rum 1-22 e:.. deoaf'l'ce SI> m:m'şle sli pra r:l \n annătllnlor earc !>c g:lscsc faţ a In faţa.d~nsntO(· es. carc pTin rotlrC patrund mtre alt e plrlci tot ITwlali('l' . Fi~.. condensaloarelc. [·21. in funcţie de matelialele folosite. . In figura 1-21 s{' arată aspcctul unui condensatar cu armături din stanioi ~i di(·lccl. fu fî1-.nstitui t dintr-o ~('fie dl' pl ăti mdalitc moh ilc.(. PI ăril<. D in punct de vedere constructiv. avind o rapadtatc M 2!).F=IO" F.. co. Cundensiltor cu armatu rl din stanlol şi die!eclric din mică.ralillata. Didedrirul at'estui ro n.a. De multe ori. uar fixr:. v. 1·22. ('a~3~itatc~ creşte. Pl' mfl!'ură te pl:idlc mobile sc introdu~' Între plftdle .citnlt! . s înt de mai multe tipuri.> ('o ll~titui(' :umă lurilc şi ~inl fabric-al.te reprezen tat un condcn~ator Ctl a nnăluri din staniol. a"Înd o capacitate de 200 pF (picofarazi)*.ELECTROSTATICA . Fii. .e din ahlllunm ~ au dlo cupru. de formă ş. fixe. OJm!ensator eu armiituri din staniol şi dlelectric din hirtie pa.\·aria~ilă.ric din mică. dieJeetricul este realizat din hirtie parafinată sau din foiţă de micii.F (m icro~ farni)··. d:Jr cu diclcdric din hîrtie parafinatll. •• pF =--IO"""l~ F.lJ~a tor Cll capa.

5fLF cu armături din aluminiu şi di~lectric din hirtie parafinată. 1·23. pentru ameliorarea fact orului de putere îll reţeTele de curent alternativ trifazat* şi altele . de 380 V de 3 x110 !J. Condensator cu capacitate varia bilă.F in ulei.5. pentru insta laţiile deradio. şi anume: de 150 V şi O. sute pînă la cîteva mii de picofarazi. de 1 000 V cu capacităţi de la citeva Fig. pentru instalaţiile telefonice. • Circuite le de curent al!eflla liv lrifaza! sînt studiate "în capitolul VIII. .26 ELEerUOTEHNICA GENERALA ln ţara noastră se fabricu divers-e tipuri de condensatoa re. tot cu annături din aluminiu şi dielectric din hîrtie parafinată.

in orice moment numărul de eleclroni (cantitatea de electricitate) care trec printr-o secţiune transversală a cond uctorului intr-un sens este egal cu numă r ul de electroni care lrec in sens contrar.CAPITOLUL II ClHCUITE DE CUHENT CONTiNUU 1.. cantitatea de electricitate care trece printr-o secţiune a conductorului este in medie egală cu zero. Dacă.. fI! mod canl/en/ional. pe scurl. se imprimă sar· cinilor electrice o deplasare intr-un sens printr-o secţiune a conductorului va tr<~('e o anumită cantitate de electricitate sau prin conductor va lua naş­ tere U11 curen t electric. prin intermediul unei c. in circuit. Q in coulombi (e). esle a{eş. int. ~enSLlI dc c ir culaţie al curenlului sau.u·e Q t!stc cantitatea de electricitat.r-un conduclor există elcclroni liberi in mişcare In mod normal. (2.auzc oarecare din afară. adică dezordonată.1 că sensul curentului este de la polul pozitiv spre polul negaiiu (Il sursei. Curentul clcetric se măsoari'1 in praclieă eu ajl1torl11 aporatului numit Clmpermelru . OpllS senSlIllii În care se deplasea:ă eleclronii prin comiuclor. Curentul electric poate fi COlltinull (cînd arc mereu acelaşi sens). . pc scurt.1) in c. $e /lslll curentului. Cmelltlll electric este cara<'teriz<lt prin inlensilalea şi prin sensul său. CII/'en/1l1 electric 1 este cautil'ltca de electricilate care t. In sis temul SI. După 1 =.e iar I timpul. 27 . CUHENTUL ELECTR IC cum se ştie. Cu alte cuvinte. Intensitatea curen/ullli electric sau. in cOllSccinţă .rece printr-o sectiune trausvcrsală a conductorului in unitatea de timp.ul exterior al une i surse de energie se couside r.9. sau allemulilJ (cind îşi schimh. se mă­ soară 1 in amperi (A). iar t in secuude (s).5 pt'riodic sensul de circu latie).

Acea~ t ă proprietate a condudoarelor de a se opune mai mult sau mai pU\inla:trecerea c ure ntului electric e!ite caracteri zată prin miirimea denumi t ă rezislw(a electrică o COI) - dudorlllui. . deci şi prin conductor. folosind relaţia (2. denumită rezÎslivilafe (tabela 2-1). prin intregul circuit. densitatea de curent se măsoară în A/m2 • tn mod curent ea se măsoară Însă in A/mrrî2. l-orţa electromotoare este produsu de O surs:. va lrece un curent mai mare sau mai mic . folosind relaţia: COll- stantă s.iunea s a (2. . ea se determină prin calcul. după cum condudorul se opune mai puţin sau mai mult trecerii curentului.a.3) in care p este o mărime earaclenstică a materialului din care este I'ons lruit conduetoruI. Dacă la bornele unei surse de energic elect rică se leagă Uil conductor formind astfel un circuit eledric Îllchis. [ (2. sau generator de energic electrică . de 3.2) 2. REZISTENTA ELECTRICi\. Acestea.irc (polul pozitiv) şi o linie scurtă şi groasă (polul negativ) Fort. FORfA (TENSIUNEA) ELECTROi\lOTOARE Forta sau tensiunea eleciromofoare este mărimea fizi că ducă şi să menţină potenţial capabilă să pro- un curent electric int. o maşină electrică rotativă ş.oarc se măsoară in v olti (V). care poate fi o pilă electrică.ircuit închis.se reprezintă simbolic. crcind o diferen ţ ă electric Între două puncte oa recare ale circuitului..2) in sistemul SI.cu litera E. Rezistenţa electrică R a unui c_onductor de hlllgime [ cu sectiune. In sistemlll SI forţa electromo1..r-un !. se ca lclllea ză R=p .28 ELECTROTEHNICA GENERALA Densitatea de Cl/rent l3 este raportul dintre ('menLul 1 condllctorului prin care trece curentuL şi secţ. printr-o linie lungă şi liubţ. un acumulator.a electromotoare se notează de obicei . Densitatea de curent nu se poate măsura cu aparate. in c urent con t inuu.

0040 0.063 0.0036 0.ivilăţji rezul tă astfeJ În ~t m flcziELi vitatca şi.OO. rezistenţa scade pe măsură re temperatnra ereşte (eoeficientul C( este negativ). 0. Alumini:..t~il materja lulul Omrn' /m .4 . III ol!nl·111clru p:..0 165' 0. Rezisten ţa năto are . prin urmaIT'.CIRCUITE DE CURENT CONTINUU Tarie/a 2-1 Valoarea re zistivităjîi şi a (oeficienţiJor de variaţie a rezistiyitajii cu temperatura pentru diferite materiale uzuale.0175 0.00u21 0. .51 . 0. in temperatura Il' este dată de relaţia: funcţie de rezistivitatea Pil la (2. !Il De obicei . este coefirien t ul de bela 2-1 ). 24 . 1n general. in pr<ldiefl. s('('ţiun il c condueio:udor se dau in mm:?:.ri (m).3i In sist. cum este cărbunele şi cum sint anumiţi eledrolîţi . l - in met. 012 0.000005 0.). P . rezi ~ t. Rezislivitatea PIZ la tcmperatura 12 .0. s )' .5) In unele cazuri.0052 O.00018 . .. rezistenţa unui condu ctor variazil cu temperatura.1 0. R n " " ') me " n pa l'a t' ( m..44 0. M.. 0. v aria ţie a rezistivităţii eu t emperatura (ta- R t2 la temperatura '2 se determina printr-o ITJaţie asemă­ (2. 0. Constan tan Crom-nichel 0.anganiniî Nicheliniî Olel Z inc ...t'nţa unui conductor creşte cu t emperatu ra.cmul SI se măsoară .4) in care 'l. uni• tatea rez i sl..003 9..1 . in 20°C Dcn u" '. Argint . 1. Cupru .1 in ohm i ( 0.00001 0.tr3l IfH~ lru f !:!m" _ _ . .029 '0.0003 0. .

L EGEA L U I OIlM Curentul 1 care t rece print.7) iar R 10 această re laţi e. avilld o forţ:j elc.. p R e z o 1v 3 re..r-un circuit inchis fo rma t dintr-o surs[\ de energie e lectrică. p=0. .. m Deci : 4. Se foloseş te formula (2. in A. condllclaliJa G a con- G =~ =~ . 2-2) se cal- (2. ='. şi dintr-o rczistenF\ R legatii la borne le a şi b ale sursei (fig. . E .. II.OI75 Q rom: .cirOlllotoare R ş i o rez i st.1 I ' (2.6) in care y =.a pet.ELECTROTI:::HNICA GE~J-. 2-1)* se ca lculeaz ă cu ajutorul re laţiei: (2..3) în care {=2 X250=500 m: s= 16 mm! . R - in Q..8) ill care. In sistemul SI con ductanţa se măsoară in sitmeas (S).!.!. Curentul electr ic 1 care trece printr-o reziste nţă R la c. este conduclil!iiall!{{ matelialului din care estc făcut conductorul. Să se calculeze rezisttnjll llnui conductor de cupru cu o sectiune de 16 rom !Il unei linii elecfric:t lungi de 250 m. U - in V.in V.\l. Aplicaţie...A Inversul rezistentei unui conduct or se ductorului: R p f numeşte.enţă i nterioară f. şi r in D.În A .ele căreia diferenţ ă se aplică o tensi une electrică (o culeazrl folosind relaţia: de pote nţjal ) U (fig.!. in sistemul SI se măsoară : 1 . in sistemul SI $e măsoară : 1 "' AceSt circuit este denumit circuit şimplu ..

5.). circuitele electrice sint mai complicaL('. AcumulatoareJe sint descrise la capiiolu! III.6=1. Circuit eledric simplu. e z o I var c. rezistenţele diferitelor laturi şi curenţii prin aceste laturi. alcătuind relele electrice. Un acumulator'" electric avind o iorţă eleclromoloare E=2 V şi o rezis· i enj a i nterioară r=0.6 A. 2·1. b) U=E-r/=20-O. R..76 V. leg'a tc în diferite moduri.ă sînt: forţele eledromotoare.J~ _<--R Fig. 2 1. Căderea de tensiune intr-o rezistenţă este egală cu tensiunea aplicată la capetele (bornele) ei: (2. şi De multe ori. Să se determine curentul care trece prin circ uit şi tensiunea la bornele circuitul ui.. ~ Acumulatorul electric este un aparat care poate lnmagaziml eledricll. se a) U=RI=J.9) R I_Gu'l. apoi reda energie .numesc noduri ale reţelei. VE CUllO.l Q.Ţ CONTINUU 3! Produsul RI esle căderea de tensiune produsă de tr('{'crea curentului [ prin rezistenţa R..I·1. conţin ind . LEGILE LUI KIRCHHOFF una sau Ulai multe surse de energie electrică şi mai multe rezistenţe. Punctele in care se intilnesc cel puţin trei căi de curent (rezistenţe) se . 2-2. poa te calcula în două moduri: aceeaşi cu tensiunea la bornele acumulalorului. Tensiunea la bornele circuitulu i. Căile de curent intre diferitele noduri se numesc laturile reţelei. Aplicaţie. Mărimile rare intervin într-o reţea elcctric.15 f) alimentează cu energie electrică un CÎrcuit 11 cărui rezistenţă este R=l. Curentlll care trece prin circui t este.6=1 .lS '1.cmCUl'rt. Căderea de tensiune inlr·o rezistentii lUI F:g.76 V.

'Il\. pentru circuitul ABCD din figura. Z-3. 2-4.Se' cOllsiderli pozitive forţe!e eledroillotoare al diror llcns. (arătat de săgeata punrlată) sc PO~l tc scrie .-~- ~r. pentru nod ul 11 (fig. Of' cind săgeata Pentru o u şoară memorllre se poate considera că o forta electromotoare este po:zith' a sensului de parcurs (ales arbitra r) iesi! din polul po.10) Leg.ege a l.4. 2-1. b şi 2-3 .lune n"gaH. couform polarităţ ii lor (de la la +).·:. Fig. forţele eledromotoare. de ten. ~e considerI\ negative (fig.E .se trec prin consideră rezistenţ.E a) Fi~. respectiv căderile (l e tensiune. circuil inchis al llI/fi relele elrl. ci Pentru a aplica această lege se aleg-e un !:iCIlS oarecare de par('urgf'f~· a circuitului şi şc respecEi următoarea GonvGnţie. 2-3.frrJmoloare este eyală cu suma căderi lor (le tensiune.e pozilive căderile dc teminne produse tie C:Uf(. .. Dc exemplu. .' . . -1JUU. Dt> exemplu. . 2-3.:r. a _ f(wţ<i ~ d. esLe În sensul parGurgt:rii c. parclIrgindu-l in sensul ABCDA.1j . .ii carc in acelaşi sens CII sensul de parcurgere al cÎrcuitului (fig.iiI c) a lui Kirchhoff : pozitivă.in ~ suma for!elo/" ele/. L:. Suma curenţilor wre ilzll'ă inlr-1Zll nod este egală cu suma Cl/ren/ilor tau ies din acel nod.ircultlllni (fig . Retea elec\r ic~.zUi" al surse!. (1)* .. Pe.Ol'1()ware c ci<dere dte tensiune paziti'·il. ~ F -+=-E b} ------f ----" + fiI ------. Conventia de semne Îolosite la aplicarea legii a lI·a cădere _ !M \ tl c!<>e\.ca U. d ).LĂ l.i e!ectromotoare negati. orice. .LECTROTEHNICA GENER. 2-3. 2-4) 5C poal:c scric : (2 .11 ) .În c~lzltrile cOll tr<ll"r.E.RI (2. c).

În d c rivaţ. ".cu legea :'1 II-a: f-n + l e c uaţii independente (scrise pentru circuile în chise distincte). In total se pot deci scrie 1 e cuaţii distincte şi se pot determina 1 necunoscu te. şi anume. + Un. esle ( gală cu suma actslor rezislenJe: R=R. /fII ~-=/'-i"1=~~ ') v .c u legea r: Il 1 ecuatii inde pendente (scrise pentru nodurile distinctt» .l""UU 3J b 'giJe lui Kirc hh off serYesc la calcularea rel. sa lI . R2. sensul real al lui va fi contrar celui ales iniţial. '. Cum curenlul J eslI' acelaşi in loatc rezistcnţele legate În serie. 2·5.c mărimi ne c unoscute .NT COl\"Tl. a) Rezistente in serie (fig.ie (pa ra i!' !) ş i mixt. · · .t (legea a TI-a a lui Kirchhoff).. Pentr u aceasta.". In cazul cind nil :>c cunosc curenţii. numărul neClllloscu lrlor h :chlLie să nil dt'păşeilsc:i numărul ccuaţiilor independente care pot fi scrise cu lC'gile lui Kirchhoff. :\otÎlldu-se cu 1! numfirul de noduri şi cu 1 numărul de laturi dintr-o rt'ţert . 6. <1 Fig. 1 . + Rn i_ n (2. . 13) sau: R=~ R/. Lega rea t n serie a rezisten jelor : IZ _ reo:lslenl" lega te In s erie: Il retlatent.C IRCUITE DE CU R l::.12) (2. se aleg la inceput sensuri arbitrare j după rezolvarea sistemului de ecuaţii. + R2+ .. S(' pol scrie . 2-5) . ele permit să se determine ceklalt. CU1l0Sci!ldu-se o p~lrte din mărimile care intervin intr-o reţea.s(enla echiualenlil R a mai muUor rezistente Rl.. Căderea de tensiune totală În cele II rezi ~tt'nte legate in serie este egal ă c u sum a di derilor de tensiune din fi ecare rez i s te ţ. .delor electrice. LEGAREA REZISTENTELOR H ('zi s tenţe lc electrice pot fi legate (conectate) În serie. rezultă că re:7. deci nici sensuri le lor. ~-g I I ". echivalen t".R legale În serie. dacă pentru vreu ll ul din curenţi se obţin e o valoare negativă. deci : U=U 1 + U2 + · ..

::hh'alentă .. : ti _ rerezisle nţclor zistenţel e. cu ajutonl l rdaţiei (2..' R t ad ică: in/lersul re :isfentei ec/Jivale1!/e ~ (/ mai multor rezisfmje legali! iIl pa- Cind cele /1 rezistenţe R. Cind cele E LECTROTEHNfCA GENERALA 11 rezistenţe sînt egale cu Rl' rezulta: (2. 2-7). 2-6). + R t Rf sîn t egale. 1=11 + 12 + .. + 1... " legate . . +~ R: R..14) b) Rezisfetl(e iTI derilla(it. Se pot face co mb inaţil intre in deriva ţie ~i rezi ste nţe legate in seri e (fig.. Legarea În deriva tie a re~is­ Fig. 2-6. . R=RI . In cazul a d o uă rez iste nţe legate Îll paralel. (2. tenlelor : 1> _ rezlsten\e legate In derivaţie zistenţa e. FIg. 1 1 +-+ . de unde rezultă : 1 -= - R R.17) rez istenţe c) Retislell Je legate mixt.... 2-7.. Cu rentu l tolal cart' t. Din aceasta relaţie se deduce rezistenţa echivalentă R. urenţil or ('ar(' tre c prin fiecare rezistenţ ă : R~nR..15) se dedu ce expresia re ziste n ţei echivalente: R .+~ + . -I R f sau : R = i_ 1 b R' j l=n I (2..1:J) R HIlel esLe egal cu suma inverse/oI' acestor reti:sleflll!.rece prin cele 11 rezistenţe legate in paralel f'lite egn l CIl s uma ('. Legarea mix til a rezis len jeJor. + R. Cu m tensiunea U la bornele se poale sc rie: R RI este aceeaşi pentru toate re- ~=J!.16) rezu l tă (2. (in paralel) (fig.

W ~ măsoarii iu jouli (J ).s caz din a proape in aproape . expresia (2. Pent. I . nu se ci se transformă) .21) treează . obţin ind R' : aceasta este in paralel cu R. tre bu ie ca energia produsă de o sursă să fie egală .In . adică 0. Deri: Q _ O. cinrl prin sursă t."iT CONTINl1t1 R ezis tenta echivalentă se calculează în ace. R .in oh m i (O). rezistenţa se încăl zeşte tr ansformării in că ldur ă a energiei electrice W.h:. Pc baza pri ncipiului conSCl'v[.18) in care I es te timpul cît a t recut curen tul prin rez istentii. (2 .1 9) Tinindu-se seatnii de legeu lui Ohm.18) trebuie inm ult. Rezultă deci: 7... In sistemul S I. As tfel . expri mă legea J ou le -Lenz. Se ca leulează rezistenţa lor echivalentă Ra4' aceasta !'>c adună cu R!.. 1 . Ia relapa " ' = U/l care Q-It..al in figura 2-7. cu care este in serie.CmCVIT& DI: CURE. sînt în paralel. dat ă de relaţia I IV _ RI'I.it CII echivalentul in calorii 31 Ullu i joule. este.alorii Inici (cal). rezistenţa echivalentă J(' a acestora este In serie cu R. R (2.: (2.1 ).J 8) a ('nergiei electrice :.orbitc de o rezistenţă electridi se mai poate scrie: W =RJ'lI = UJL = PleCÎnd de. ENERGIA ELECTR ICA rezistenţă Il trece un curent I. tromotoare F:.d in Energia e le ctrică (tota l ă) p rodusă (debitată) de o sursă cu o [orPi elcc. cu care se adună. Ra ş i R.ru a obţine energia W in c. 24. 2<1 RI'I.rii e nergiei (energia nu se pierde. într-un timp 1.secu nde (s). Ac-castă relaţie. se deduct': şi lif t.in amperi (A).rece un curent J. in cazul reprezent. termenul al doilea d in relatia (2.20) relaţia \inÎndu-se s('ama de (2. (2. LEGEA Cind printr-o dtltorită JO ULE-L ENZ .

21).25) dedusă din expresiile (2.ali (\V). Se poate scrie: (2.24) sau absorb it ă: p~ -. energia electrică se măsoară cu ajutorul contorului eleclric se exprimă in kilowatt-ore (kWh): I kWh=3. de exemplu. energie uWizat1i = in circuitul de sursii exteriOr + punct energie pierdută. PUTEREA ELECTRICĂ Puterea este produsă e l ectrică este energia electrică raporta Ui. pentru mă­ surarea puterii se roloseşte adesea un multiplu al a cestei u nită ţi şi all u m~ kilowattul (kW): 1 kW = looO W = l ()3 W . la timpul in ca re ea (2 .27) 1n sistemul SI puterea se măsoară în ". (2. In cazul circuitului diD figura 2-1.18).26) dedusă din relaţia (2.20) ş i (2. (2. In practică . w I Puterea din relaţiile: electri că absorbită de o rezistenţ ă R se poate calcula cu una (2.23) 8.22) EIl = RI2f energie prod usli +rJ2/. rn mod analog.f. puterea clectricâ totală produsă de o s u rs ă este : (2. energia consumată de circuit este energia absorbită de rezistenţa R a circuitului legat la bornele sursei ş i de ff'zistenta r din interi orul sursei. din de vedere util. .38 ELEX::I'ROTEHNICA GEl'IERALA cu energia absorbită (consumată) de circuit . În interiorul surseI şi In practică. Puterea electrică debitată de o sursă absorbită de acest circuit este: Îll ci rcuitul legat la bornele ei ş i (2.24). 6'1O~ .

Această putere esle absorbită:l ntr . O lampă electrică cu incandescenlă (bec electric) de 60 W şi 220 Veste aprind 4 ore pe zi....27ZZ .25) : 60W =--..60. I n stare 22<F 60 220 rece. Lampa are aceast ă rezistentii electrică numa1 la Inca ndescentă.Q ltmă timp de: 1=4 h}ziX30 zile=120 h Energia consumat va fi: W=P/=O..J()6 J.-" P /~ l' R.2 kWh·3 6 ·106 . sau: J W=7.. Care este energia consum ată tn timp de o lună (30 de zile) ? Să se determine curentu l care trece prin lampă :şi valoarea rezistentei electrice a lămpii aprinse. Re z o I var e.f'zislenta eleclridi a lămpii este [rf'falia (2..25)1: U' P U R. • kWh ' Curentul care tr ece prin lampă se deduce din una din relatiile (2. la 10 ori). 37 Aparatul folosit pentru a mtlru.. Puterea lămpii. T CO?<""TlNL"U . esle: P=60 W=O.2 kWh..-O.272 =8066 n.06 kW ·120 h=7.xJ(ie. conform enunlulul problemei. re zisten ta fiIamentului este mult mai mică (de circa .= 25 92 .-' Obser. -.= 0•272 220V /= - P U A • i R.06 kW. lămpile: cu mamenl metalic. măsura puterea electrică se numeşte watf- ApliC4iie.0.CIRCUITE DE CURE.

prod uci n ci u-se aştI-numita coro.01. ÎIl loc să ('Îrculc prin şiur.ii de l racţiunţ' tlcclrică:c u troleu. In pn\ctieă. Ei pol lreel~ prin diferite pi~sc meta lice in (·ont<lct CII pămintul. iar cel legal la polul IlcgaU\.. d de :lcr comprimat. conduc curentul electric. acolo unde l' xistă i nslalaţ. solu ţiil e săr uril or.). Fig. CURENTUL PRIN ELECTROLlTt.l'OARE · \ 1. P rin accasta metalul S(' distruge. La t rccerea curentu l ui. ELECTROT..umezelii .calod (fiţ:· . cum sint \evilc de apă.urcut ului iti aceste piese mclalkc . în . tÎrrulă prin + lip ăm int . galvanizare elr.apar renome ne de clectt·oliz:i. Electroliza arc numeroase aplicatii practice. p/"ovoci tl dn-~ ltn<. Curentul este.ite. adică acoperirea obiectelor CII un strat subţi re de met<ll 1)(' calc elrctro li ti c ă (ni ehela rt' . printre carc galvGlIosleyia. V \" "J/ . :.n\ii dt· dil'prrsie (v:lgabon zi) ('arc..orÎ ~rave neajunsuri. trecut prin eleclrolili cu ajutorul u două picse lllclalic(' scufun datc in clectrolit şi denumite. Aceste corp uri se numesc COJl duc/o are de c/usa a doua sali elec/roli ti.·urent ro nliull u. La loc urile cl ţ p ătru nd e re şi d(' ieş ire u c. Eleclroliza. mantaua dt· p lumb a rablu• rilor. Descompunerea unui cl('ctrolit cu ajut?rul curen tului eledric se numeşte elec/rolizii. în jurul clcdrozilor apar produşi ('himki t·l·ZlIltaţi din descompunerea t'lectrolitulIl Î. e1ec[ro:i. să rurile 1.ellţa -"I f. Trecerea curentului prill aceste lichide este Însoţită de p l'Od ucere a unor fenomen e ch imice. bazele-.IZA Unele lichide cu m sint acizii . E lectrodul legat la polul pozitiv a l s ursei se II l1m e~ te QllDa. An .in prC7. 3-1. 3-1).i mit! eleclrolifi că.CAPITOLUL III PUE. _ (:U MULA.lpar ("\tre.

clcclrolitu l intră iu rcae~ie chimică cu elecLrozii şi in circuit apare un curent dc(·lric. Pentru a inl ătura polarizarea pilei. pe :-.e "isco.3 şi 50. pe unul din eleclrozi apare un produs chimic rău conducător de electricitate... Electrozii ci sint: zineul la ca tod (este chiar cutia elementului.45 . 500 Ah . capacitat". Astfe l.0 forţă eledromoloare . energia chimicli lransformindu~se in energic electrică.5 V. Cea mai utilizată piUi este l)i\a Leclanchi.are Face cu pila să nu mai runcţioll czc. Darii ('lcl'lrolilul est.pn. 1 Ah = a 600 C.rucţ iile obişnuite se uzează elee lrod ul nC'g:alh·).unwlaloare. care se impart in două calegorii. ACUMULATO. In ţara noastră S(' consll'uies!': atit.~ (~:l o past5. 1. Un clcmcnt Leclunchc uscat arc următoarele caracteristici : fo rţa c. adică. pilcle se n\l~ mesc uşca/e. c. PILE ŞI ACU~fULATOARE După cum curenlul electric produce efecte chimice.. rezistenţa interioar ă variazii.eama energiri chimicc. eurcntul prin circuit şi tensiunea la borne rămînînd intre anumite limite prescrise. cii. elemente galv:lllitt umede (pile LecIanche pentru telecomunicaţii ş i laboratoare). şi dirbunele la anod..). Capacitatea constitu ie o mărime caracteristica la pile (şi acnmulaLoarc). 111 limpul trecerii curenluluÎ pUa se poate polari:a.lcc.25 . sa u dOIlă mdale diferite).. Datorită fenomenelor eleclroehimice ce se produc la contactul dilltre eleclrozi şi electrolit.uu: 39 2. 3~2). . Depolarizanlu l este bioxidul de man ga n (p i rolllzilă) :JmesteC'nt ( ' li grafit ş i aşezat intr-un săc uleţ imprejuru l catoduilli (fig.E. pile ş i (j(.tromoloare 1. de rorm:'i cilindridl). Prin capadtatea unei pile (acumulator) se inţele g" cantitatea de electricit:Jtc cure trece prin circuitul exterior legat la bornele pilei (acumulatorului) pînă la epuizarea 'lCcstcia. pila producc energic clectrieă pînii la Ltzarca clectrozilor (Ia consl. se paraţi prin unul sau doi electro liţj. este cazul elementelor galvanice. Caparitatt'<1 Imei pile se mii~oarfi in amperore (Ah). Acest. pc măsura uzurii pilei Între 0. şi elf'lDcnte uscate (pentru iluminat şi Leleco tnusicaţii ). astfl'lincît nil curge. apan~ În pilă . lot astfel rcnome~ nele chimice pot produ ce energic electrică. Dacă circuilul exterior pilei este inchis printr~o rezis tenţ:ii {legată la bornele pilei). Depolarizantul este o substanţă care intră in reacţie chimică CII produsul care cauzează polarÎzarea pilei. (în funcţil' d" tipul elementului) de la 0. E lecLrolitol este o soluţie de ţipirig (clorură de amon iu). Pilcle la care eleclrolilul este lichid se numesc elemente sau pile IImede.. in jurul e1eclrodului respecti\" se pllnc un depo!arizunl. Pilele e lectrice sau elcmentele galvaniee primare sinl conslruite din doi c1etlrozi (cărb une şi un metal.

('U Limpul dellsitatea . 5Înl legate la boroa negati\'o. care conţine o soluţ i e diluată de acid suHuric (cledrolitul). Legate apoi intr-ou circuit electric. identice intre ele. 3-2.moci + PbS04 calod Inc<in:are I Pb OS!: anotl + 2HzS04 + Pb ('alod f . $ _ tnvl!liş Izolan\ e?:w. iar cele negative (catozi i). tiune) .40 ELECTROTEHNICA GENERALA Elementele gah·allke.- Deoarece la descărcare se produce apă.!e<)trod al! z inc (~tO<l). denumi t baeul aeumula lor ului. ci<lului scade .:i.i\·c (anumiţi oxizi de plumb).o:. uscate sînt standardizate prin STAS 808-71. Reacţia chim i că reversibilă care . sint formalr: dintr-un cadru (ramă. elecLricii (aproape toL atî ta cît s-a consumnt la incărcaJ'ea lor) pe baza unor reacţii chim ice care se produc in sens invers decit la inc ăn'are. "se incarcă". . prin măsurarea densităţii acidu lu i. unele pozitive şi altele negative. in această fază acumulatorul "se descarcă" . se poate aprecia gradul .:lnt: 11 ele<. Plăcile pozit. acumlllaloarcle produc energic. Acumulatorul acid (CII plăci de plumb) se compune dinlNIO vas de ebolliti\ sau sticla. sint legate la borlla pozitivă.ă energic cu ajutorul unOf reacţii chimice.: 1 _ boml llegaUvă. Plăcile acumulalorului. de asemenea identice . Se spulle C. Acumulntoarelc eleclrice (sau elemente ga lvanicc secundare) sînt a · parate care. In această fază se spune că acumulatorul Fig. 9 _ electrod de cărbune (an()dJ : 111 _ deP<llarI7. sac) de plumb Înc:'ircat cu diferite substanţe ad. Scăderea densităţii acidu lui este aproximati\" proporţională cu descărcare3. legate la o sursii dt! energie e l ectrică.:lor (carton): 6 _ cap'!c dt' carton.'· tr<>U ţ: n _ c. Îumagazinca1. De aceea.ive (anozii). 7 dcule\ de ptnw penuu depolarlumt : 3 _ perle de slicl~ pel'llt'U CelllraI'e şi Izolare. 1 _ dop: t _ born" potitlvt. in care sînt scufundatc citeva plăci (fig..Ui la baza funcţi onării a('uOll1latoru lui este: PbS04 + 2H20 . 4 _ tub de aemlre..\ cumulatoarele ccle mai folosite sint: acumulatorul cu plăci de plumb (acumulatorul ac.-..id) ~ i acumulatorul cu fero-nichel (acumulatorul alcalill). 3-3). Pila Ledanche (sec.

~m "e: 6 _ pUtel po. 4 _ plăci ne). esle eapadtatca acumulalorului (În Ah) la rcgimul de descărcare de 3 ore. 1. 3-3.~ de ICl:Uură a aCI!"~e !a C\I.I. forţa eIcctromotoat"o.bornA pOT.PlLE. Capacitatea unui acumulat.IcumuJalor lrebuie făcută cu respectarea strictă a indicaţiilor datt· tk fabrica conslrudoarc . cu pI' _ eile p ... Raportul : (3. deei cu un {'urent mai nl!lre.u pentru deDun er~a impurltfiţ!!or . ACt. Densitatea prescrisii este de 1. Cu cit descărcarea se face intr-un timp O1.lun'i a acute:.orlOciu! de umplere: 3 _ bom/\ ucga' l' 1\ şi P\l. Fig.ţ Şi uaJ)<lc. Acumulatorul acid (secliu n~): 1 _ v ..re p!kl : ~ Inel p . Pentru încărcarea unui acumulator se consumă O energie elcctridi \V{ mai mare decît energi :l c. eu iJtit mai mieă.25 penlru acumulatorul iocărcat şi de 1.. = O.hj~d Si puntea de lejjl.. Pentru ('3lcule pr:leti("t~.17 . In general încărcarea şi clescărearea unui ...18 pentru arumulatorul descărcat.d \!ve: "1 _ ~er>nra\. cu cît (":lpa('il~ l ca acumulat()rului este Jllai mare: in calculele practice !'('" po:th' lua r.lMCI.i scurt.. 9 _ sP:I\.. plăcile negalh'e . RI'zibtenţa interioarri FI a ullui aClunulator es L e.\re al un.ATOARE de dcscârc:. .24 .. o restituie ac.~:O.2) .aU"" . capacitatea acumulatorului scade.2 n unde r... 2 .lCl"triC{1 1rd pc care..umulatorul ui la descărcare..Oare fnt.or depinde de regimul de descărcare... ntru fi"are " c"Jla~u lu! . .ui acumulator. 5 . 1.! li un1li clement de acumulator se eonsiderii 2 V.

În n. rt"=nr..5 ş i in construcţia sa necesită nichel care este un metal relativ scump. obţi nă o ten- . Electrolitul nu ia parte la reacOe ~i. Acumulatorul alcalin este mai uşor şi ma i rf'ZisteDt decit acumulatorul cu plăci de plumb. E=ne.3) Această grupare se roloseşte atunci cind este necesar să se siune mai mare decit forţa cleclromotoare a unui element. in V. 1 curenlul care trece prin circuitul exterior.forţa electromotoare a unui acumulator (sau pilă). Q-q. 444-52. el rămîn e neschimbat. se poate scrie: a) Pentru gruparea in serie a n elemcJlte identice (fig. pentru tensiune se ia \'aloarea medie de 1.8. independent d(~ Îndirc.+-:-' e I (3. alcătuind o baterie. l= " 1= -R-+-. la iluminntul indh"idual şi la tracţiune-a clcctrică cu electrocare. acuOlulatoarele alcaline s înt din ce in ce mai mult întrebuinţate în industrie. in A. legat la bornele bale riei.2 V. Q rapacitatea bateriei. in Ah. O parte din acumulatoareIe cu plăci de plumb sînt standardizate prin STAS 443-52. 3. Electrolitul este o soluţie de hidrat de potasiu (KOH) cu o densitate de 1. re rezistcnţa interioară (totală) a bateriei. şi poate fi descărcat complet şi lăsat in această situaţie fără să se degradcze.2 (24 Beaume).-. ~ . q capacitatea unuÎ acumulator (sau pilă). curentul printr-un acumulator (sau pilă).rezistenţa interioară a unui acumulator (sau pilă).aren sau descăr­ carea acumulatorului. Acumulatorul QlcQlill cu Cero-niche l sa u cu nichel-cadmiu este form at dintr-un vas executat din tablă de oţel nichelată sau cadmiată. în n. EI admite şocuri de curcnt. in practică. el are o valoare de circa 0. în n .. E forţa clcdromotoarc a bateriei formate. in A.+-'-. Notindu-se cu : e .7 . in Ah. ~ R- E /"le -. LEGAREA PILELOR Pilele şi ŞI A ACUMULATOARELOB acumulatoarele pot fi legate (grupate) tn serie. Rand amentul energetic al acumulatorului alealin este Însă de numai circa 0. 445-52 . R rezistenţa circuitului exterior.<:i 4't6-52. del'ivaţie şi mixt. tn calculele pract~ce.ELECTROTmNlCA GENII:RIdiA se numeşte randamentul energetic al acumulatorului. in V j r . 0. In prezent.

=~.~ R : r.r '" • Fig.:=J!e. "{~e. rt = ... In toate aceste ca zuri. e) Penlru gmparea mi:t:!ă a m grupe în deriva/ie {ormale din cUe 11 elemente ÎI! serie (fig. m (3. /". Q=mq. tellsiunea la bornele bateriei se siml relaţia: calculează folo- (3.'...6) . u f.r [: rr -.m ' r+ . Gruparea elementelor in derivafie. ~ R + "'~ .!!. ACUMULA70ARE b) Pen/rll grllparea ill derillCl{ie a 111 elemente identice (fig. Q=mq.PILE.4) i= m:+r J. i . 3-4.5) ~ ---.. 3-6. + Il. 3-5): E=e.. Fig.. m l~m.ste necesar să se obţină un curent mai mare decît cel pe eare-l poate ela un singur element. 3-5. 3-6): J:. m m " R f Fig. sau cind rezistenţa interioarii a unui element este prea mare.---. Gruparea elementelor în serie. m ) l l=mi= R!'I J = R:~.r. E l f /le I! (3.!. Această grupare se foloseşte atunci cind e. Elemente grllpate mixt.

i'xistă şi ma'gneţi arlifici. avind o formă rombică. 4-2. din piese de oţel. CIMP MAGNETIC tn natură există m. Spectrul magnetic al unui mag· net ln formă de bară. după . de obicei. care se numesc poli magnetid.. maglle/i natllrali. alungită. suspendat in mijloc. 4-1).iuereuri care conţin fier şi au proprietatea de a atrage mai mici. potcoavă etc. spre un pund numit polul nord magneti c pămîntesc.'\t că forţele exercitate de un magnet au o intensitate mult mai mare la extremităţile magnetului. fabricaţi. tot de [ier. care se sprijină pe virful unui ac vertical (fig. bucăţi s Fig. iar mioereurile respective. Extremitatea care se îndreaptă cu aproximaţie spre polul nord geografic constituie polul nord al magnetului respectiv şi se vopseşte de obicei în negru. MAGNEŢI NATURALl ŞI MAGNEŢI ARTIFICIALf. are proprietatea de a se indrepta cu aceeaşi extremitate In direcţia aproximativă a pol ului nord geografic.anumite procedee tehnologice. .• CAP1TOLCL 1\' AlAGNETISM ŞI ELECTROMAGNETISM 1. Un magnet in formă d~ ac. iar polii de nume diferit se atrag. In afară de aceşti magneţi naturali. Fig. S-a consta1. Busola cuprinde de obicei o Iarnă magnetică. ~taglleţii artificiali au diverse forme: bară. 4-1. Proprietatea aceasta se Jlumeşte magnelism. Pc această proprietate se bazează runcţionarea busolei. S-a constat că polii d~ acelaşi nume se respinQ. Dusolă . Cealaltă extremitate constituie polul sud.ali.

De exemplu in cazul din figura 4-3. CiMP MAGNETIC DATOnrr CURENTULur ELECTRIC. iar in cazul din figura 4-3. se observă că pilitura se orientează după anumite direcţii. 4-3. Dacă in loc de o singură spiră sInt multe spire paralele ale aceleia şi bobinc (solcooid) parcurse de curent.MAGl'. dar ceva mai mic. se constată că acul magnetic este supus unei forţe care-l indreaptă totdeauna într-o anumită poziţie faţ. asemănarea intre spectrul magnetic al bob inei şi acela al magnetulu i din figura 4-2 este mai accentuată . polul nord se va indreapta spre dreapta. care re prezintă o formă aparte de existenţă a materiei. magnetic Pozitia acului de curentu l electric. se observă că piJitura se aşază ca şi CUm spirala ar Ii un magnet. Cimpul magnetic poate fi concretizat dacă deasupra unui magnet În formă de bară se aşază o foaie de hirtie pe care se presară pilitură de fier. s-a putut dovedi că in jurul magneţilor se formează UD cimp magnt1ic. b. SPECTRE MA GNETICE se aşază un ac magnetic in apropierea unui conductor străbătut de un curent electric. busola B fiînd deasupra conductorului. a. avind proprietatea de a transmite cu o viteză foarte mare interacţiunile dintre magneţi.' de conductor. 4-4) se presară pilitură de fier."ETISM ŞI EU:~:TF~MAGNE. fillă Dacă pe o loaie de hirtie strbpunsă de o spiră parcursă de curent electric (fig. . Dacă Fig. constituind un spectru magndic. Astfel. Din această constatare se poate trage coneJuzia că şi curentul electric creează in jurul lui un cimp mag netic. care este următoarea . busola B fiind sub conductor. arată că Între magneţi-şi curenţi trebuie să existe o anumită legătură_ Această legătură reiese din Insăşi explicaţia ştiinţifică a proprietăţilo r magntice. polul nord se va indrcpta spre stinga. ca in figura 4-5. Faptul că atit magneţii. 2.. cit şi curenţii electrici creeazii in jurul lor cimpuri magnetIce._IS:lr!1 Ca şi in cazul forţelor electrice din cîmpul electric. oamenii de ştiinţă au căutat să explice cum se transmit forţele magnetice de atracţie şi de repulsie de la un corp la altul. ca in figura 4-2.

Fig. Fiecare c1cclron. revin în pozi1îî dezordonate din cauza loviturii. 4-5. -(7 li( 'l'A' !Ii + v. " . aşa incit efectul lor magnetic se adună. Din cele expuse rezultă că UII dmp magnetic ::ce datorC>lză lotdeauna unor sarcini electrice (electroni) fie că este produs de un curent electric (care corespunde deplasării electronilor de-a lungul unui circuit electric). ·1-7). deplasării . . 4-6). planele circuitelor sint aşezate la intimplare (fig. astfel cli micile circuite electrice se găsesc in plane paralele. ' .arc parte constituit> tot un magnet. atomii sint orientaţi. .orp sînt cOllslituiţi dintr-uli \Iudeu ilIcărcat cu o sareină pozitivă. Fiecare din aceste circuite se comportă ca 1111 mic magnet. La un material care nu are proprietăţi magnetice. fiec. 1 . jar săgeţile respective (rig.::-~+- Fig. Intr-un magnet. '\' ~ '7... 4-6) i ndică prin virful lor polul nord. ELECTROTEHNICA GENERALA Se ştie că atomii ullui ~.. care erau la Început aşezate ordollflt. 'L!Il' 'l'N.::---. Fig.1 .'!JJJJI)h :l P· Fig. şi prin cealaltă extremitate. . ~·4.3 aiomilor la un magnet.. . ea se poate demagnetiza. Spectrul magnetic produs de o spini parcursă de curent. cU polii de acelaşi nume indrcptaţ. V. . -. " "'~'.i!. . Orienlar(. in jurul eliruia se rote~c eledronii cu mare v iteză pe anumite arbite. constituie un mic curent electric in jurul acestui nucleu.." . &. . Orienlarea atomilor la un material nemagnetlc. -' . ~ '\' eL 1. 4·6.( •. (p . - ~ .~. . Aceasta explică şi faplui că dacă se di\"idc un magnet in mai multe părţi. efectul lor magnetic total 3nulindu-se. 1..i in acelaşi sens (fig. după cum electronii care CÎrcuJă intr-UD conductor constituie un curent electriC" tn acel conductor. polul sud respectiv ..f. fie că este produs de un magnet (unde lOe produce dcpla~arca electronilor in interiorul atomilor. după cum s-a arătat)... in circulaţia lui in jurul nucleului.. deoarece circuitele electrice constiluite din electrollii atomici . ~. -..~-e-~-€-~~ ~~~. Dacă O piesă de oţel magnetizat5 este lovită puternic. Spectrul magnetic produs de o bobină (solenoid) parcursă de curenl. 4·7..

MAGNETlSM ŞI ELECTRO. după cum se arată in exemplele care urmează. În diferite puncte ale liniei . Regula burghiului cînd curenlul es te rectiliniu. după cum se arată in figura 4-8. 4·8. 4·10.ia inducţiei magnetice este direcţia pe care o capătă un ac maguetir. se poate determina şi sensul vectorului B al jnducţiei magnetiee. parcurs de un curent electric 1. Dacă acest plan este materÎalîzat printr· o foa ie de hirtie pe care se presară pilitură de fier. Curbele faţă de care vectorul B rămine tangent se numesc linii de forfă mgnefică ale cîmpului magnetic.ic respectiv. CUI'MI '1" h c Fig. al căror sens se găseşte astfel folosind regula burghi ului (fig. 4-9) foarte lung c. aşezat în cîmpul magnet. INDUCPA !'dAGNETICA. numită inducţie magnetică.ici magnetice se consideri! cel indicat de polul nord al acului magnetic. Sensul inducţ. în cazul unui conductor rectiliniu (fig. Sensul liniilor de forţă magnetică se poate determina cu ajutorul regulii burghiului. UNII D E FORŢA MAGNETICĂ Cîmpul magnetic se poate caracteriza în fiecare punct al sau printr·o care se notează prin sim· bolul B . Spectrul magnelit al unui curenl rectilini u foarte lung. Direcl. Directia şi sensul vectorului B. . mărime vectorială. 4-10) : sensul liniilor de forţă magnetică este sensul în care trebuie rotit un burghiu drept pentru ca acesta să Înainleze in direcţia şi sensul curentului. 4·9. Fig.MAGNET[SllII 3. şi Fig. aceasta se aşază după direcţia liniilor de forţă . liniile de forţă se găsesc in plane perpendiculare pe direcţia curentului şi sint cercuri concentrice cu centrul in punctul unde conductorul străpunge planul. Sensul unei linii de forţă este considerat acelaşi ca şi sensul vectorului B . O dată cunoscut sensul liniilor de forţă .

/' Fig..... 4·11.. tu figura 4-14. .--" /1 ..1/ \ \ I I " / f r-'". Sellsu] liniilor de forjă m:. '1-13)." I II 1 I I •: . urik 4-11 şi 4-12 unde.az.--~/~ S' '~s· l \ '.. / * . Pentru a se afla care este polul noni fan sud În cazul unui ~olenoid deci sensul liniilor de forţă in intcriorul.. R. 4· 14. 4·13..s-au] trasat Fig. C!itc ~ufic icnt ~ă ~c cunoască sensul curentului şi apoi ~ă se aplice regula burghiului. pentru simplificare.. .--. \ • \ I I 1 I 1 \ \. J '.-/ -' I "' . Extremitatea unde liniile de forţă magnetică ies din hara magnetic-A sau din s01enoid eonstituic polul nord..48 ELECTROTEHNICA GlCNERALĂ De asemenea..... \ ~" I ' I I '\ \ \ • I 't I I lui t j \ I III \ I 1 \ \ II II I I . . Fig.lgnetică in cazu! unui solenoid illelar (în formă de tor) parcurs le curent. aşa cum se arată în fj . \ II ~. Fig.. Sensu l liniilor - de forţă magne tică la un solenoid parcurs de curen t. \ ".1r.egula burghiului cind curenlul este circul:.. I I \ \ fI II I I \ . \ \ \ fi 1 \ 1 . s-au trasat llumaÎ rîte patru li~ii de forţă în fiecare ('.. se poate preciza sensul liniilor de forţă şi cu ajuLorul acului magnetic în cazul unui magneL şi aJunui solenoid..--... ~ .-#1 S ''''Joi' I I I I .~ k / I • I ". Sensul liniilor de forţă magne tic ă la un magnet in formii de bară. iar extremitatea unde liniile de forţă magnetică intră În hara maglletkă sau În solelloid constituie polul sud..'iolel10idnlui paTcurs de eurent. . . In caZllJ solenoidului sensul liniilor de forţă şe determină cu regu la burghiului astfel: l/ll burghiu care se roteşte ÎJI sensul curentului se dep lasează in sensul liniilor de forţă magneticu (f ig. 4 -12..I-~Nt~. .

iar suprafaţa l'. Dacă intensitatea '·('ctoru lui inducţie magnetică in interiorul ma!(ndu lui l'~ll: D. polul ilonI al ma guelului.'1'B'(. Se ob se rvă că p rin faţa _\RClJ liniile de forţă magnetică intră in ma gnet. Valoarea inducţiei magnclice este propor~ională C'U desimea liniilor de for1ă. iar prÎn faţa A'B' CD'.. Jn fclul acesla. atunci expresia: (' .4" B"C:' n". liniile de fortă pot da o imagine şi awpra felului cum variază \"aloarea inducţieÎ magnetice în di\"eHe locurÎ. faţa AB CD constituit: polul su c] . Sensul lor ~e poate aria folosind regula burghiului. eu tiimbolul T. sin t pcrpelldiculare pe felell' . ca ~i în (:azul din figunl. iar fatA .4. cum este de exemplu ~('ctiuncn . In com ecin ţă. Ind uqîa magnetică sc măsoarli cu unitatt'lt de măsură numită lesla.lt citeva linii de forţă in interiorul magnetului.ecţiunii .:\ In fij. rste S..MAG-1'<ETlSM ŞI ELECTHOJl. S-au IrM.15 s-a reprczcntat un magnel în formă de harti. FLUX DE ll'D U CTJEprAG~ETJc. Fig. ută prin magnet perpendicu lar pc axa HI (adică sec~iunea drraptă). 4-12. Iinîîb de forţă magnetică ies din magnel." B"C' D" (pe care ye('forul n estr p(' l'J)('nd icIlJ~r in :oricE' punct).tI Hen ş i A'R'C'D' precum ~i pe orice se{'ţiune făC'. .lAGKI-:TIS"t liniile de forţă magnctică produ~e dc un solcnoid În for mă uc tor (ind) parcurs de lin curent.1 ) . 4-15_ Fiultul magJ1('lic În interiorul unui ma~l1et." D' .tura 4. Lilliilr <le for\r.

In orice punct al acestui cere mediu care reprezintă ~ i o Iin.t de inductie magnetică in raport cu suprafaţa S. Dacă această bobină este străbătută tp=B oS. Flu)(u! mag· netic al unei boblne. iar indu ctia magnetic ă In tesln. Din relaţi a (4. Fluxul de inducţie magnetică.:: magnetic prin suprafata S" cleearece liniile de forţă respective trec prin suprafata S. rezultă pentru fluxul magnetk o unitate de măsură n umită webn ( Wb). Caml bobinei inelare. in cftcva cazuri care se intilnesc mai fre cvent. INDUCŢIA MAGNETICĂ ŞI INTENSITATEA CiMPULUI MAGNETIC DATORITE CURENŢILOR ELECTRICI tn aplicaţiile practice csle util să se cunoască inducţia magnetică datorită electrici. se notează de obicei cu litera mare grecească Il> (se citeşte " fi·') .ELECTROTEHNICA GENERALA magnetice mulliplicată cu valoarea suprafeţe i pe care inducţia magnetică este perpelldi cu lară. 5.1) rezul tă: valoarea B~ . Dacă suprafaţa S se măsoară în metri pătraţi.2) de n spire este: 4>=n·B·S.1 ) Fig. pentru simpl ificare. pentru intreaga bobină ( 4. fluxul magnetic raportat la o spiră este : in figura 4-16 s-a considerat o bobină cu n spire. iar fluxul magnetic total.ie de forţă. sau pe $curt (luxul magnetic. 4-16. numai linia din axul bobinei).· adică inducţiei . ma gnetică vectorul induc tiei curenţilor . S (4 . Se întrebuinţează de multe ori şi expresia : "nu:. tn figura 4-17 se cons ideră o bobină inclară parcursă de curenlul electric 1 avind razll cercului mcdiu e ga l ă cu r. spiră avind in interiorul ei de liniile de forţă ale unui cimp de inducţie magnetică B (in rigură s-a reprezentat. se numeşte (lu. fieca re su prafaţa S.

ECTROMAGNE'l'ISM 51 lnagnetice B e!.. rnportul dintre permeabilitatea n1agnelidi.5) unde : n.1 . valoarea inducţiei magnetice este: B =iJ. J (4. Pentru a aria sensul acestui veetor se aplică regula burghiului. mediului şi aceea a vidului flo' adică: . care poartă numele de permeabililatea magnetică ti vidului. _ " este numărul de ~pire pc unitatea <It. I. a unui mediu.= .o. fiind practic egală cu permcnbilitatea vidului . I In aceastfi relaţie intervine şi ractorul ro.MAGNETlSM ŞI ~::J. lungime a IJobinei. .'.3) Fig. Dacă se nolcuz:1 ru n numărul de spire şi cu llungirnea cercului mediu (21":1'). miu t) şi depinde de proprietăţile magnetice ale acestui mediu ..4) (4. Cînd mediul este aerul.specU'\-.. (4.te tangent la acest cerc. se poote scrie : '" . Jnduclia mag~· 1ic:! Inlf-o bobina inelar. permeabilitatea magnetică a unui mediu oarecare se notează cu litera grecea)'. fn general .azf! de obicei CI1 H.ii. se ohţine iTI/emita/ea cimpului magnetic. permeabilitatea magnetică se notează tot cu jJ.l a. se imparte valoarea indudiC'i magnetice la valoareo permeabilităţii magnetice a mediului rl.. sensul vectorului inducţiei magnetice este sensul il] care se deplasează burghiul alunci cind este rotit în sensul cu rentului. Cl"' se nolc. 4-17. In cazul bobinei indarr: din figura 4..17. care este tot o mărime vectoria15. " .că !L (se citeşte .o. Valoarea acestei permcabiiităţi este: 4~ \Vb iLo = 101 A'm· Se numeşte permeabililale mugllelicci relativiI !-l . Dacă lL.

: Direcţia şi se nsul vectorului ii Caml bobinei drept e. Valoarea intens it ăţii cîmp ului magnetic este totdeauna proporţională cu in tensitatea cure ntulu i care o produce. I " Aceasta este cu atit mai e xact. direcţia vectorului inducţi e magnetică ii şi intensitatea cimpului ii. cu n spire. Sensul se găseşte Colosind regula burghiului.ctromagnetică. Dacă direcţia curentului este perpendiculară pe dire cţia liniilor de forţ(magnetică. iar lungimea in metri. F se . FORŢE ELECTROMAGNETICE ŞI FORŢE ELECTRODINAMICE F care se exercit ă asupra:u nui cu rent situat într-un cimp magnetic se numeşte {arId elt. . Intr-un punct dc pe axul bobinei. consideră o bobin ă dreaptă de lungime l. Direcţia acestei forţe este perpendi cuIară pe planul constituit de vectorul inducţi e magnetică B şi de dire c ţia curentului 1. după cum rezultă şi din relaţiile arătate mai inainte. Inducţîa magnetică Intr·o bobină dreaplă. valoarea forţe i obţine in newtoni. cu cit bobina este mai lu ngă in raport . I. Fig. 1 in amperi ş i 1 in metri. 6. Dacă intensitatea curentului se măsoară in am peri. şi parcursă de cure ntul 1. Corţa electromagnet ică este dată de form ula : Fo rţa (4 .6) Cind B se măsoară in tesla. In figura 4-1 8 se H=-l =n. coincid cu direcţia axului bob inei. rezultă pentru H o uoitate de măsură numită amper pe metru (A/m) sau am per spirc} pe metru (Asp/m)." grosimea ş i cu cIt punctul considerat este mai depărtat de extremită ­ ţile bobinei. 4· 18. iar ya lorilc sint date de re l aţile.ELilCTROTI:HNlCA GENERALA coincid cu direcţia ş i sensul vectora lu i B. Explica ţi a denumirii acestei unită ţ i rezultă din ultima relaţie.

dimpotrivă. XIV-XVII). Curentul 1 este perpendicular pe plan ul hirtiei şi se presupune că are sensul din faţă inspre spatele hîrtiei.arată sensul for lei F. R ămîne să se determine dacă forţa P. Forţa F fiind perpcndiculară pe planul Iormat de B şi I. Dacă sensul curentului ar fi fost invers. va fi. In partea superioară a Conductorului. ele se rărest. în partea infer ioară a conductoruJui.getui mare desfăcut. • a) b) Se maÎ poate afla sensul ~forţei electromagnetice şi cu ajutorul regulii miinii stingi (fig . A.cstc dirijată in sus sau în jos. funcţionarea maşinilor eleetrice ..TLSM ' ŞI ELECTROJl. Aflarea sensului fortei electromagnetice. b): Se aşază mina stingă astfel indt liniile de forfi'! . 4-19. iar liniile de forţă rezuI bnte se indescsc. figură printr-o cru ec. in care se ·găseşte curentul.'tlAG:-i!. verticală. Se presupune că ve etorul inducţie magnetică B este orizontal şi d rijat de la dreapta la stinga ca În figură. iar cru cea ar reprezenta coada săgeţii). liniile de forţă ale cimpului magnetic de indu cţic B .qăsea ţcă in sensul curentului I. dcoarec~ liniile de forţă ale cimpului magnetic dat de curent au sens -con trar faţă de liniile de forţă magnetică ale cimpului magnetic de inducţie B. virful lui . a se arată procedeul care trebuie aplicat pentru a se-putca determina sensul acestei forţe .ETISM In figura 4-19.ă magnetică ale curentului. în cazul dat. au acelaşi sens ca şi liniile de forţă ale cîmpului magnetic produs de cure tul I. Forţele electromagnetice intervin in ( cap . s-ar fi indicat dintr-un punct (Punctul ~ reprezenta virful un ei săgeţi. Acest sens al curentului este indicat Îp. adică de jos in sus În cazul figurii. 4·19.Gr. S-au punctat cercurile care rep rezintă liniile de for[. Regula este următoarea: Sensul for/ei eledromagntfice F este dinspre liniile mai dese inspre liniile mai rare. a Fig.ale cimpului magnetic B să intre În palmă. adică din spatele hirtiei spre faţă. iar vîrful degetului arătător să se . conform regulci burghiului. efectul lor se adună .ceste linii au sensul orar.tJl." ţinind de.

Forţa la carc csl~ supus un curent care ~e găseşle intr-un cimp magnetic produs tol de lin cu rent se numeşte forft1 eledrodinamică. incit să rezistc Ia acţiunea forţe lor electrodinamice.7) 1 .-2"1":-12 Aceeaşi fort ă se \'a exercita tele sint de respingert'. Din accastă cauză.=1000 A cu sensurile din figur~. Fode electrodinamice Între doi curenli paraleli. Ce fode se exercită între conducloare? R. Aplicaţia 4-/ (fig. şi produsă fntr-un pune! oarecare al condudorului 2 este: FurIa exercitat ă asupra conductorului 2 pa rc urs de curentul 1. paralele. 4-21)_ Două condudoare / şi 2. r • Fig./ 10 F= B .'or(a elec:lroditlomică.Îrcuit este proporJionaltl CII produsul i1Jtensifă!ilor relol' doi C/ll"rn(i.= . [. r.-/-/l= _ _ / -1.EL!:CTROTEHNICA GENERALA . de lungime 1= 100 cm. sînI parcurse de curenţii 11 =/.. 1 7 1'0. .uolvGre_ Inductia mag netică datorită curentului /. adică: (4. va fi: 4 -or . care se exe rcită asupra fiecărui <'. 4-21. In caz ul din figură fona eleelrodinamică F tinde să apropie cele două circuite_ Maşinile electrice au bobinaje constiluite din spirc slr:lbăl ule de curenţi electrici . şi -1000'1000.1 asupra condue!orului I parcurs de curenlul 1. la distanta a=IO cm UIlU] de altul.2 N_ ~ For­ ' • 2-'-='0. dacă curenţii sînt intenşi. Fig_ 4-20_ Circuite electrice Între care se exercită forte eleclrodinamice. pot apărea forţe electro dinamice care să deformeze spircle şi să deleriorczc materialul. rectilinii. In figura 4-20 se consideră două circuite situate in aer şi parcur~ de curenţii Il ş i Iz. MaşinjIe electrice trebuie astfel calculate.

GNETtSM 7. b _ ciclul <l e hlsterezl.MAGNETIZAREA ŞI DEt\lAGNETIZAREA HISTEREZIS OŢELULUI.9) I Fig.. a se consi deră o bobină de lungime l cu n spire. ad ică n. Apariţia in oţel a acestei inducţii magnetice de valoare mare se cons tată experimental prin magnelizarea oţelului adică .lulUl Inlocuind În relaţia (4.s al ole. (4. iar II .I:CTROM .. 4·22. ie magnetică.=nJl. în interiorul bobineÎ apare o indu eţ. f..\agnetizarea otelului: a _ bobinA cu miel de oţel . prin faptul că permeabilitatea magnetică a oţelului este mult mai maTe decît aceea a aerului. 8 (4 . atomii miezului de oţel se orienlează aşa cu. In miezul de oţel apare o inducţie magnetică mult mai mare decît dacă bobina ar fi goală. Dacă se lasă să treacă un curent electric 1 prin bobină.8) se obţine: B. l. Se ştie că \·ectornl intensităţii cimpului magnetiC' are yaloarea.8) in care. şurată In figura 4·22..m s-a arătat În paragraful 2.Mi\GNETISM ŞI E. ~8 este permeabilitatea magnetică a oţel u lui . (4. inră· in j urul unni miez de oţel.10) Datorită cîmpului magnetic produs de curentul care străbate bobina.. numărul de spire pe un itatea de lungime a bobinei.efI .l. H = n.

În ceea ce priveşte.casta.. Se spune cii oţelul a ajuns la salura{ie magnetică. Dacă se micşorează mai departe fi .el in funcţie de variaţia intensităţii cîmpului magnetic H (carc este cauza inducţi ei magnetice).lu l are magnetică . i:l magnetică (deci m:lgnctizarea oţelului) rămîne la O anumit ă valoare maximâ egalu cu Bm. variaţia indue ţ iei magnetice n În fun ctie de H conform curbd OaA . dimpotrivă. in loc să revillă la zero. Apoi olel ul se salurează din nou. fn fig ură se observii că În momenlul cînd H a atins valoarea negativă -Ha illduclia magnetică in otel s-a anu lat.)poi erqt. se c onstată că miezul de oţel pierde proprietăţile magnetice. se demagnelizea : ă.cade. Ate. se Ilum (·~te fllrba de ma!}nefi:are a oţelului . deci pentru a anula inductia Br.. nu r. cu aUt oţelul se magnetizează mai intens.. In figura 4-22. Ac{!asta în seam nă că se schimbă sensul magnelizării în oţeI. + Pentru a iacc sii d ispară acest maglletlsm rema nent.. . adieă dc\"inc un magnet mai pute rnic.ă aproape complet.5ti ELECTRQTeHN!C. se numeşte cimp caera/ir. pă~lreazii o anumită val oa re n. Scăderea induc jiei magnetice continuă dadi H scade mai departe. ci yariaza dupi"i o anumitii lege (atunci cînd H vadazii). adică acolo unde era pui ul nord ge formează un pol sud şi invers. de la valoarea Ia care ajunsese.c foarte repede (portiunea dreaptă a curl.Ho pentru care induclia magn e tică s-a anulat. oţJo·.I~:la arată că de~i cauza care produce maglletizarea. Intensitatea cimpului magnetic .Bm pentru valoarea -Hm a intensităţii CImpului magnetic corespun7. dar nu mai arc ac("!ea. pe eare le aVUSeSe atunci cind H cn~scuse de la O la + Hm. rind FI s-a anulat (oielul moale). a disp i'iru l .se vede tii la î nceput n creşte ffi:li incet. prin mi cş orarea intensili"iţii cîmpului magnetic de la va loarea +Hmla ze ro . pînă ce atinge valoarea .rţa coercifit'ă. figură CU I ba Oa il. Aceu!ta se datorcşte faptului că permeabilitatea Il.nă. b se aratf\ ('u m variază inducţia magneti('ă B în oţ. pentru ca apoi lTcştC'l"ca sii fie din ce in ce mai înceată. Aceasta se obţine micşorî nd intCllşihlte<! curent ului din bobină. Curba OaA eare :traLă cum variaz[l induc ţia magnetică. illll uc pa magndidi .loarea aceslu i magncti sm remanenl depinde de calita Lea otelului. oricit s-a r miiri intensitalea cîmpului magnelic FI in dlwţ. Aceasta se obt ine schL'llbtnd sensul curentului în bobinii . astfel incit atunci cînd II revine la \"al oarea zero. Dacă se obsuvă pe. sau {r. Această c reştere a intensităţii cîmpului magnl'tie ~e obţine prin creşterea curentului J pînă la valoarea la care se obţine intensitaLea cimpului magnetic de valoare IIm.. inducţia magnetică B s. magDetizea7.a demagnetizat complet. adică II.ător punctu lui A '. V. ia r dincolo de Jluudul A. se vede că inducţia magnetică devine negat i v ă. Se c ontinuă apoi experienţa. care a rămas în otel.. pină la zero. lllereu va lori mai mari. ci arc. Cn cîL inuucţia magnetică in oţel este lIlai In:Jre... se deduce di inducţia magn('tică B nu (Teşte proporţional ('u II .d OaA). Unele. Se oh ~en·{t e{t de data ac.\ GENERALA oţelul devine un magnet. in funcţie de variaţi a illte nsită~ii t:Împului magnetit. adică Ulm variază magnelizarea oţehtluÎ . Curba OaA arată ac ca~ tă variaţie atunci cînd intensitatea dmpului magnetic 11 creşte de la zero la () anumită valoare maximă Hm. păstrează un important magnetism rcmalH'nl ( o~('l ll i dur).şi valori. otel ul ş . altele. o\el uJ !Ilai p{\slrează o anumită magnetizare c orespunzătoOlre induc i iei magnetice B" care poart ă numele de ma!lnelism r cmallcnf. Cînd oţ. Daca se întrerupe curentul in bObi.luri se d c.antă. este necesar să se producii în otel o valoare negativă penlru intensita!eJ cîmpului 1llDgnetic H.Îmine const.

După ac(>as!a.H".jd< . apoi in ciildur ă .i. avînd o permeabililale magnetici mult ti13.. c. Bara de ofel.lii de cauză se observă de altfel de-a lungul intregului ciclu de magneii1. care ~e opune acestei mal"(netizări sau demagneliziiri. ienomenul este... adică H.are şi demag. inducjia magnetică creşte de la \ij'O. ceea ce se poa te constata e xperimellt~1.. ad icil inainte ca otelul să mai fi lost magnetiza1. după cum s-a ~ntal. Această rămînere In urmă a efedu· lui f.. Dac.f' ""'! • V 1 J '. Supraiaja î n chi să de cicl ul tle lljslerezb e.M. De asemenea. Energia care se consumă se tra ns · form :.a valoarea mfn!mll -Biti. / 0. i IC ! ) 1/ 0'1 CI olel {~ 1/ 1/ &r V .. de la valoarea Iii care ajunsese pentru . inducjia magnetică. astfel tncit se in· chid~ ciclul în punctul A. pentru ca inducjia magnetiai IIl!gafl:vd ~ "" anuleze (să dispară din nou magnelismul din olel).s.~ t e proportională tocmai cu aceas tă energie.-\G~I':'I'ISM ŞI ELECTROMAGNICTlSM ind .1 J QI iJ. un magnetism de sens contrar (polii magnetîci s·au inversat) aceluia care wrlS. indllcjia magnetică variazii mereu după acelaşi ciclu. de la cU\'Întu! gtf"("e. aceasta arată că oţe· lui ... Curue de Illagnetiure. de l. ci a piisiral valoarea + 8.H"" la \"iIioarea zero) se consta t ă cii şi inductia magne tică incepe s.~ ~}4 rl> 0. In ligur::t 4-24 s·a considerat o bucată de olel in cimpul ma~netic produs d~ un mag· 17ai mare. pentru . Prin creşterea mai departe a in1 ensităţii cimrl1lJui magnetic de la I lie: la valoarea maximii +H . In momen tul cind ~ auzfl care producea magno:t(z8rea . variind in mod continuu valoarea intensit!jii cîmpului magnetic între -.urba de Ilis/uezis. 8 ".c hysterezis.~. nu a dispărul."'""1 ..7 0.4Jlllm!&1f .. D~ ctle ori se magnelilează sau se demagnelizează o bucatâ de olel. lmealllnă că el este totu~i magnetiza! la maximum. \' s lH V 0-' V o.4 #1 ~(6/ F. fenomenul poartă numele de hislerezis.adică B r. induclia magnetica nu se anul e ază. adică H s·a anulat. 4·2:. dar in momentul clnd intensitatea cimpului magnetic s·a anula! din nOII.undea inductiei maRnetice + B •• In siirşit. aşa c. Bar!'! de otel In cimp mag ne!!c .!i creascii. ajunRii ta valoarea pozitivă +Hc.i. !nl1rzia l de o cau7.ifI" v.. care inseamn.lrebuie ca intensitatea cimpului mal!"dic si. şi -N". In figura 1·23 se dau citeva curbe de magnetizare pen tru fontli şi unele calitl'iji de ole! utilizate 111 practică .o.iro:a zero la villoilrt-a .>i:s treazii.:i.:lr.. S 6 1 8 IO'..Hm la 7. In con· ~eci nl. nUITai cii in sens invers de felul in care a fost magnetizat prima dati! (polul nord a deve nit p )1 <. 4·24.. . Faptul că pe curba A lo de demagnetizare..'0 ( f ~clnd sli va rieze curentul din bobină. fl('jizare A beA 'dA.. curba de magne· corespunde traseului OaA.lI. i~r olelll) se magnetizcaz~ şi se demagneiizeazli ~uccesîv .. dupa ramura d il curbei din figură..1 se magnetIza sau demagne!iza {l\e!u\ trebuie să se consume o an umită e!1("r ~je. ci mai păstrează valoarea -B r . adică mag nt-tizarea ." . care corespunde cll~bti A berI 'dA. lia magneticil minimă -B". Fii!.!i :lpoi se face să crească intensitaiea Cîmpului m~gnelic de la valoarea .. ddul menţiona! se num~!e ciclu de hislu.ld şi invers).!i intirziere.~ " Il . :-'umai prima dată. In forma de potcoavă. 'iJ" o . iar curba respeclir:d. care sA Invingii acellstii cauză care se opune.:ag nelizarea _ a rămas În urma cauui. Din această cau. s~u r. tnseamnii că efectul .

Astfel de corpuri se numesc paramagnclicc . argintul. zincul. poartă Ilumele de eledrolll((fJnel . tu momeulul cînd ann<Hura a fost atra~fi . Din această cau:(:ii. Cind se. Deoarece oţelul moale arc Uil mag"uetism rcmuucnt neglijabil. Din această cauză. . pulind atrage pÎcsc de oţel C o forţă proporţională . platina. Pl' aceaslă propriet. schema (:0. Un astfel de magnd. cu polul nord la dreapta şi polul sud la stînga. ~(' Incnidt' circuitul alimentat de bateria de pile P şi un curent electric trece prin Inffişurările A c1cetromagnctului E. magnetică Din punct de vederc magnetic. c.uprul. şi cobaltul sau nichelul..ELECTROTEHNIC A GENERALĂ mai mare decît aerul. un curent electric devine magnet. de CXf'm plll. materialele !ie pot imparţi in mai multe categorii. fn sfirşit o a treia categoric (aurul. ELECTRO. L tu ri. inseamnă dl de cîte ori nu mai treee curent clectri(" prin înfăşurat·e.diamog/leli ce .gura . eromul. De aceleaş i proprietăţi fNomageticc se bueurii. Sonerie diu nou contaet cu şuruhul S şi restahilind a s.lI cu pătratul ind\lcţiei magnf'tice (82) . hara devine un magnet.liitătilc lui magndicl'. Un ('xcmplu de folosire a ell'dromagncţilor este sonCI"1 ~\ d('drieă. cireu itul se intrerupe În dreptul şurubului S. elertromagnelul îşi pierde (". care alrage ~lrmăt\ll"a A de oţel fixată p rin inte rmediul lamei de o ţel L il) punclul O. linîîle de iorţă sint mai dese. Aceste corpuri se numesc. iar valoarea inducţiei magnetice este mai mare deci! în aer.J-2~J este reprezenLa!:. Ncmaitrecînd curent prin Înfăşurările electromagnetului.s slrudi\"fi a UJll'i soncrii electrice .o infăşnrare parcursă de. Hpa~ă pe butonul n. forţa de atracţie asupra armătur i i incetează. făcind 1·:25.MAGNETI o bar[\ de oţel moale Înconj urată de. Matcrialc-le magnetice utilizate in practică sint descrise la capitolul X. 8 . În bara de otel. Fierul şi aliajele sale au o permcabilitate magnetică mult mai mare decit aceea a vidului . antimoniul) au permeabilitatea magnetică cu foarte puţ-in mai mică decît aceea a vidului . Asemenea materiale. se comportă ca şi cum ar l1Isa să treacă mult mai uşor Hniile de ior ţă prin oţel decît prin aer. iar prin iata din dreapta liniile ies din bara de oţel. paladiul) au o permeabilitate magnetică care depăşeşte cu foarte puţin permeabilita~ea magnetică a vidului. şi aceasta sub efectul dc arc <lI lamci " revine in poziţia iniţiată . Prin faţa din stînga a barei de olel intră liniile de Corp magnetică.tfe eledrică. se numesc {er01mlgnelice.ale se bazenză funetionan'a a num('ro~\s(' tiD puri de electromagncţi jnduştriali. Alte corpuri (aluminiu].

Cind frÎnarea trebuie sit in(~elez c. După Cllm se ş tio:. funcţionarea sODl'rie i iDCi'le:iză. rid ic ind -o. Frînii cu eleclromagnet. de un motor t' 1 ~drie trebuie să fie uneori frina t rapid. : atit timp cît se a pasă )le bUlon. La paragraful 10 al acestui capitol se arată cum H'.r aplica!ii prattÎ('C' il} rtalizarc" diferitel or .li. armătura are o mi şcare perm:'tuentft de du~te·villo."lară. St' Iasă să treacă llIl curent electric În i. din cauza marii permca- . i n timpul frînării. aet'st CUI1!Ut dă naştere la lIU cimp ma gnet ic.a . Principiul de funcţioua re al ac-estei frîn e este arăta t in figura 4-26. Cind se r i d i că mina de pc huton. care atrage iarăşi armătura ş. oscilind in jurul p unctului . :-Iring'{' cu pu lert' band a /3 as upra tnmburului 1'. care in consecinţă va lovi clopotul C ori de cite ori va . greutalea G a('~ionează asupra extre mităţii diu sti nga a pirghiei P. Liniile de forţă ale acestui cimp se vor str in g<' În interi oru l piesei dt' ote l. a vind pe o anumi tă porţ iune o inrăşurarc constituită din II spirc pnr('urse dc curentul 1. Prin intermediul unei pirghii armălura este solidari"! cu o piesă m i că dt' metal /1. O a lt ă aplicaţ i e o constituie. 4·26. de c1cctromagnet. Din nou trece curent prin infi". de pxe mplu . Astfel se com pensează efectu l greutăţii G ş i se slăbeşte banda R din juru l t ambul'U lui . Fig. q. ca rc. ŞI ELECTIIOMAG NE:TISM 59 eOllLiuuitatea circu itu lui. liolidar c u arborele O Ş(' fixează lIil t ambur T. p ot folosi c l cclromaglleţii pentru rid icarea şi deplasart'a diw rselor greutăţi.(' gă!<e~tl' hand" dl' 01 e l B p rin ~ă de pirgh ia P În punrtele fJI ş i p~.şurările eleclromagnetului. Se presupune d'1 arbordc O antrenat.'lJlHrale. Acest eJedromagnet a trage armătura S3 11 in fo rmă d e tijă .~AGNE:'l'IS:'II. frina ("li eledromagnet. Tn ~Icest scop. de exemplu.m.lobina b a unui electromagnet E. 9. in juru l căruia 1.fi atrasă. CInCUITUL MAGNETiC In figura 4-27 se consideră o piesU de oţel inl.d. r ElecLromagnclii î şi gălic:-. şi utilaje e lectrice.

r fiind raza cerculu i mediu al inelului.=nI Fig. relaţia de mai inain te ca re dtl valoarea fluxului magnetic (J) în runcţie de forţa magnetomotoarc F ş j de rcluctanţa magnetic:1 R. (' . 1= 27rr. 4·27. .este: c1I = B·5= :. -[' .1 2 ) de oţel. fluxul magnetic corespunzător unei sp in:. (j. "5 /lI I Expresia .13) ceea ce arată c ă fluxul magnetic este egal cu forţa magnefomotoare in. '1 ~27 ) Sf' nu meşte circuit magnetic. - rJ2 "J C. Forţa magnetomotoare nu este o for ţ-ă mecanică.11 ) ia r se numeşte {orfa (sau tensiunea) magnefon'otoau. după cum legea lui Ohm este legea circuitului electric. . 8 Dacă se notează cu S suprafaţa Înconjurată dc o spiră.. Deoarece cu cit reluctanţ a este mai mare.1 = r". se vede că mărimea num ită rcluctanţă se comportă ea o r('zisten~ă magne tică faţă de flux. Drumul pc eare-I parcurg liniile de Iorţă magnetică (fig. B=u.. I in care l este lungimea medie a inelului de oţli'l. pi1rtiM prin I!aloarea reluctanţei magnetice. Valoarea n inducţiei magnet ice de oţel este . ci trebuie co nsi derată drept cauza care produce fluxul magnetic. nI I '5 = -.·ll $ . care sint cercuri concentrice cu centrul in O. cu atit fluxul magnetic este mai mic.. e xpresia: rQ=~ e5 se numeştc reluclanţa magnetică a miezului Făcîndu .60 ELECTROTEHNICA GE. poartă numele de legea circuitului magn eti c. Circuit mag· netic inelar. se află folosind regula burghiulu!.. <1> = ~. Din această cauză. Sensul inducţiei magnetice ca şi cel al liniilor de forţă magnl'tic2 din oţel. F ormula de mai Înainte se aseamănil ca formă generală cu formula corespunză t oare' legii lui Ohm."fi:RALĂ bilit5:ţi magnetice a acestui material.se inlocuirile.· . se poate s~rie: (1.

Circuit magnetic inelar cu intrefier. adiră: şi reluct.MAGNIc'TISM $1 ELE. 10. calculul fluxului maf.feet o mărire importantă a reludan!ci circuitului magnetic. La aceste maşini.14) Introducerea unui Întrcfier arc drept e. În special la maşinile electrice . după cum se YU arăta la studiu! maşinilor electrice (cap. În formula corespunzătoare legii circuitului magnetic reluctanţa este formată din doi termeni. făcîndu.trice este necesar să se obţină un flux magnetic cit mai mare. 4-28. fn figura 4-28 s-a presupus că miezul de oţel este intrerupt pe o portiune mică avînd lungimea la. Între altele.a porţiunii de Legea circuilltlui magnetic se scrie in acest caz: (4. dat fiind că aceleaşi linii magnetice trec prin oricare asemenea secţiune.eterminal prin legea circuitului magnetic cores· punde nu numai unei spire a hobinei din figura 4-27. se micş o rează reluctanţa magn e tică. Valoarea acestei forţe porlante indici:i şi valoart>:! greutăţi i pieH'. fu acest caz. FORŢA PORTANTA A ELE CTROMAGNETULUJ Printre diversele aplicaţ i i practice ale clectrolJwgnetiior există ~i utilizarea lor pentru transportarea pieselor de otel.mţ. Circuitele magnetice cu intrefier se Întilnesc în aplicaţiile practice. GNETISM Fluxul magnetic <l> d. şi anume un tennen egal cu reluctanţa porţiunii de oţel.XVII). adică: 1.se intrefierul circuitului ma gnetic respectiv cit ma i re(lus. In acest caz.G'TROM. La maşinile. Porţiunea de aer din circuitul magnetic se numeşte infurie/'. fn acest scop. şi anume o porţiune de oţel de lungimea 10 şi o porţiune de aer de lungimea la.Î ce poate . circuitul magnetic este constituit din două medii diferite.'lletic se hazează pe legea circuitului magnetic. dar ori cărei Slcliuni drepte S prin inelul de otel. elec. Forţa maximă cu care Ull electromagnet poate atrage o armătură de oţ. un al doilea termen egal cu aer... XIV. tJ-"S Fig.el se numeşte {orfă porlanfii.

iar secjiuneasirăblit ulă de liniile magnetice în întrefier este S=IO cm2• Care este valoarea fortci portante a electromagnetuluj? Re l o 1 y are. permeabilitatea magnetică n intrefieroJui.ia magnetkă În inlrefierul dî. sl răbătute s Fi.ilgnelică B in intrelierul dintre armătura unui eleetrol\Iagllet şi polii sai este de 1.olre armătura ~ i poli.5 T. Forja portantă este ~ dată de: F _ __ _ f!!. Eledromag· Ilet pentru ridicarea de greutăli. 4-2. Expresia carc dă valoarea forţei portante eslr. Inductia m.$ 110 I.62 fi ridil':ată de către e1ectromagneL In figura 4-29 s-a presupus un clec:tromagnet in iormă de potcoavă.el. in de liniile metri pătraţi. il) :1ccst caz următoarea F =~' I~ '4. Aplica/ia. in tesla. l.'. 4-29.S! '0.00 1 =li91 N. 15) in care: B este induc. 4"" I O~ .:.orţa portanlă F Am rezultă iu ncwtoni. egală cu 4. suprafaţa secţiunii ' magnetice ale Ulltli pol. avind îri faţa polilor săi o armătură de oţ.ţ/ 107 Wb.

După ce mugnetl11 s-a oprit. de scn~ coutrar cu primul (acul aparatului A deviază in sens contrar faţă de prilll~l data)..\ re\' ine la 2('ro) . Dup ă cc magnetul a fost scos comple.rodus în bobină.\ EU~CTRO)I:\GNETIC"\ 1. PHODUCE RE FORŢEI ELECTROMOTOARE DE INDUCTIE PRIN VARIAŢIA FLUXULUI l\IAGNETIC lN SPlRE S<: ('onsidt'ră o bobill. Cit timp magnetul ramin<. Inductia sînt descrise la capilolul XI. 5-1) la bornele căreia este legal un aparat fi. astfel că la sfîrşit fluxul TIWguctic prin fiecare spiră devine <l>~R. Da cii. prin introducerea . fl uxul magnetic prin liecare spiră este constant ş i egal • Aparaiele de măsurat electromagnetică Fig. CUl"('nLul dispare (acul apuratuhli . in inlerÎoflll boLinei.1 ::oi Îuocpărtat. lie inl roduce. inainli'" C'a magnetul $ă fie introdus in bobin:i. ('are poale indiC'a treccrc~ unui curent electric şi sensul acestuia.S in cari: n este illdu cpa magnetică corespunzătoare cimpulu i magnetic din interiorul fiecărei sp ire. spircle bobinci nu sint str:'ib:itutc de linii de fo rţă magnetică .. prin bobină treec un curent electric (ucul indieatar al aparatului A se deplasează) .lllt·('rii maglletului numărul de linii de forţă care ~Jrăbllli' fie-carc sp iră cre!jte . Explicaţia ac\'stor manifestări este următoarea. se obse rvă efi. adică fluxul magnetic prin aceste spirt! este nul. de susil1 jos un magnet M in bobină. in timpul d<'plasfirii magtletului. se observă din IlOU trecerea unui ('!Iret cledri{". 5·1. În momentul dnd magnetul estc complet int. de ~xemplu. curf"ntuJ se unnlem:ă din 110U. Pe măsura introc. iar S. suprafaţa unei spire. Dacă se scoate magn('lu! din bobin:t.CAPiTOLUL V INUUerl. umli magnet Într·o bobină.l diu lJOb in.t n (Hg.

.Rezultă că fluxul $2 trebuie să a i bă un sens contrar fluxului ~1 ' adică ele jos în sus. de exempln de jos in sus şi se presupune e ă valoarea iodncţici magnetice creşte.qnetic din spiri'l in raport CII timpul. ca in figura 5-1. Sensul curen tului 1.1 ) H' poate sc rie : E = _ 11(J)..2) reprezintă legea de bază a inductiei I'lcdrolllagncticc. ·..1 reprezintă litera mare grecească ce se citeşte ~della ". In acest caz. In spinj ia naştere Q {or/tI elec/rom%are. luaM CIl semn schimbat.l1 . D:ld fluxul se m. Ac(>st fenomcn poartă numele de illducţie electromagneticel. te dă na'5terc fluxu l ui ((>2' se * Semnu l . Forţa eleclromoloare de iruluc(ie ce apare inlr-o spi ră este egalli CII II(jria(ia (luxlllui ma. incit fluxul <D! prod us de J să se opună cauzei care l-a produs. care se poate enunţ:l astfel: Efeclul finde fotdeall1l11 să se op ună c:all:cr care l-a produs_ în figura 5-2. va fi de 11 ori mai ma.ltcrii magllduhli. t' _ : ~. Dacă printr-o spiră.re. Sensul forţei cleclromotoare de inducpc in spiră se determină cu aju orul legii lui J. ad ica ("Tcşlerij fluxului cl»l. Iu timpul sco:.. a se consideră o ~pirii slriiblitulă de linii ue ror~a magnetică.u'c sc poate enunţa astfr-l.) ..3) 11i .:i: relaţia (5. se numesc (or/il eltclrom%are şi curent de indllcJie . \'aloarea rorţi' i elcctromotoare de indicţie este: (G .ELECTROTEHNIC. Din cele arătate se trage. fluxul magnetic respectiv tl>1 c reşte şi are sensul de jos in sus.)i iuainte .. Se nsul acestui curent [ este Rstfel. = . llrtnătohrca concluzie: Cind (luxul magnetic dinlr-() spiră pariau!.. Forţa eleclromotoare şi curentul care iau naştere prin indncţie electromagnelicf. Pentru o lJOhină cU /1 spi re. care produce l/lJ curent electric. (j2) Hclatia (. GENERALA cu valoarea ar3tat~ lYl. Variaţia fluxului produce in spiră o torţIl elcdromotoare şj un {'menl de ioducţic.iisoarfl in \\"ebcri 5i limpul în secunde.. 0.. fluxul 1Il00gnetie descreşte din IlOU pină la zero... fluxul magnetic variază un iform de la valoare a <111 la valoarea $2 in timpul care trect' de la momentul Il la 12.X. forţa el ectromotOl1re se OlltillC in volţi. . (. fort·a eleclromotoare de inducţie Lolală E.en: . adică: · M' 1~f=ll' . c. I) ..

§. In jurul moale O se găseşte înfăşurarea P cu un numfir mic de spire izol:1le. scade. Cunos("Înd sensu l fluxului $2> Sl~ poate dete.\. b spira este ~ trăhăLută de linii de Corţii magnetică tot dt' S(> presupun(' că .. ca JOI> in sus.ELt:c. Încît fluxul $:! produs de 1 să se o pună cauzei ca re 1-:1 produs.rmina sensu l curentului de inducţ ie II!. eleclromoloare de induclie. dar s{'. adică scăderii flu xului 11>. aplici nd regII!. unde fI)) este dirijat tol de sus in jO$.:cctrotehnlca I:enen.. ~. Bobină de inducjie. du (.:.ade.0. In acest nuxul cJ>. trebu ie cn flUXlll Wt Si'1 inLărească fluxul $1' adi('fI s:l aibă acelaşi StllS de jos În sus . 5·2. 5-3.lNDUCTIA .--" I o) 1: e) Fig.aA. Sensul curentului este astfel . 1'[1 1 are sensul orar. se obţine sensul <lntiorar. Fig. şi ob ţine eu ajutorul rc~u[ii burghiului. care pe oaza fenomenului de inducţie electromagnetică. unde fluxul magnetic <1>1 este dirijat de sus in jos şi creş te.. : ~ q) r · -. d. iar in spir:l apare o forţă electromotoare de inducţie . In mod analog /le procedeazri ş i in cazul din figura 5-2. c. eare arată forţa clectromoLoare d{' indll('ţie l'are-I produce.tloarea inducţiei magnetice scade. precum ~ i În cazu! din figura 5-2. la figura 5-2.ca fluxul $. Sensul forle.-rnOMAGNETlCA . I fn figura [unrnoncaz ll b~H{'i de oţcl mai groase şi 0-3 este l'f1'prczcntal un aparat numit bolJinti de inductie. . care produce lin cure nt de inducţie 1.E. Pentru aceasta. ln jurul acestei in făşurări se găseşte oa doua Înfăşu- 5 .' hurghiului.i deci al forţt·j declrOlllotoare de inducţie).

O bobit'8 cu axa rectilinie..OR DE FORTĂ MAGNETICE ln figura 5-4 este reprezentat un conductor de lungime 1. fu consecinţă. Fenomenul de inducţie electromagi.0.' inţrei-\lpăt'orul I~. iar cind scade.riei B Într-o tensiune alternativă la ' bornele cirenil ulu i S. Atit timp cît intrcrupătorui 1. şijr~. .c- . iar liniile magneticE' ale cimpului străhat. este: <Ilj=n· B ·S=n· B • - 4 4 Dar: E ~ --_ 1>'" '" 2.9 = 300 . 'forţa electromotoare de inouctie arc UII anu mit sens. circuitul S este iuch!s..18 Wb..c. lama" de _oţel L~ obor: Da G.'G rare S cu un număr . In momentul in care trece curent prin infă"u'rarea . tn circuitul infăşurărîi P se montează bateria B 'şi întrerupătoruI 1. In cit timp ireb uie să se anuleze cî mpul magnetic pentru ca in bobin/i să ia naştere o forjă elec lromoloare de inductie F. 2 .m. de asemenea izo-rate.reslabilindu-se circuitul ş. care are n= 300 spire şi un diame tr u mediu d=5 cro. in infăşurarea S apare o forţă clcctromotoare de inducţie..a. Aplica/ia 5·1.mult mai mare de spire subţiri . infăş"urarea P. 'şi din DOli la bat~rie. cimpul avînd inductia magnetică B=2T.dicâ este foarte importarit Îl~ pra ctică. întrerupînd astfel rircuitul: hara de' ot.etiLÎ ndu:se atrage armătura C.eastă cauză.P.adică . in inf iîşurarea S fluxul magnetic variază perioqie de la zero]" o anumită valoare (dnd se stab'ileşte curentul 1 in infăşurarea' P) şi de la 'această valoare la zero (cind se anulează cureotul 1). are sensul contrar. I.. un curent ~Jectric :trece: ue "Ia 'b aterie. PRODUCEREA FORTE I ELECTROMOTOARE DE 1l'<"1lUqIE PRIN TĂIEREA DE CĂTRE UN CONDUCTOR A LINIIl. este sirlibliluiă de liniile de fortă ale unui cimp magnetic după directia axe! sale. prin intrerupătoruLJ.este alternativd. =IO V ? Re z o l var e.el se dc magnetizează iar lama L readuce armătura in·. Bobina de inducţie serveştc la transformarea unei tensiuni cont inue la bornele batf. Se presupune că acest cvndu.: bQrna: E. apare u n cimp magnetic prodns de curent. care produce un curent de ind u cţie dat:. Otelul m oale O.tiuI de reglaie D. Dacă S este su prafata spirei. . Din ac. c&ore se poate deplasa sprij inindu-se mereu cu extreruitaţile sale de barele verticale metalice b1 şi "-l legote electTle intre ele . Cind fluxul magnetic creşte. flux ul magnetic care strilbate bobina nd2 1":0. pozi-pa iniţială. a tit infAşurarea P. este inchis.= 1. cît şi infăşurarea S.' Cin"<i se j-nchid.d. inagr.'ul'f'nt ul 1 din înfăşurarea P se stnbiIcşte ~i s(' întrerupe periodic. 'deoa rece îşi găseşte o largă aplicaţie în funcţionarea maşinii o!' electrice şi a multor aparate.

el ti <ic~cris sup raraţa : t1S=[.6.!l S. In E=Bo[·v. in acel tondlidor apare o [orfă. Conduclor care t.S-4. cînd U/l conduc/or taie linii de [orlă magndieă.. a lu~gimii conduc/orului. un număr diu f"e in ce Ulai mare de linii de fOT~ă trece prin conturul inchis· de circuitul din care face parte conductoruI. rezlllt. ~tfel Incit fluxul magnetic prin acest conll. .. iar: IDjJ-01 =. ale carei linii de forţă coedurtorului. 6J /li Deoarece: este viteza de deplasare a conductorului.ă: (5. datorită unei forţe clcctromotoare.4) 1n consecinţă.dao Fluxul magnelic care străbate planul circuitului din care face parte conductorul a variat (a crescut) În intervalul de timp AI de la o valoare 11>1 la altă valoare \1)2. apare in conductor forţa elcc- E = _ 6IP """ Cl)l ~ lPt _ B· ilS =B oi 6a M.INDUCŢlA ELECTROloiAONETICA 61 tor este introdus de jos În sus tică B. .. Se presupuoe con<hKtorul este perpendicular~ ~i (}îrecţia liniilor de fort·!\ .lr creşte. Pc mă sură ce conductorul pătrunde in cîmpul magnetic. Dacă conductorul de lungime 1 s-a deplasat in intervalul de timp AI cu di ~ ta nţa t:1O in cimpul magnetic. in circuit şi deci prin conductor trece un curent de inducţie J.Ill_B . Într-un cimp magnetic cu inducţia magnemagnetice sint perpeD. Din cauza variaţiei fluxului tromotoare de inductie: 6/ magnetic.re deplasează pe ~Ianul format pe direcţia eonductorului fig.aie linii magnetl<::e de forţJ. eleclromoloare de inductie a edrei valoare esle datd de prodl/sul dintre Ila/oarea indl/cliei magnetice. de inducţie ce ia naştere in conductorul care taie liniile de forţA.dicuJare pe direcţia de asemene·a că forţa F C8.

0225 v.15=0. sensul (or(ei eJedromarJlulice de induclie (şi ' a wrwfu. sensul forţei electromotoarc E este astfel încît tinde să producă un curent It care. in ('. 1 '0.5 '0. care produc la rindul lor curenţi înconjurată de electric a cărui . deoare('c for ta F este dirijat1'i În sus. i\iasa de oţe l se comportă ca un mare număr de circuite inchis<:: st ră ­ bătute de un flux magnetic variabil.l este rlirjjat~ in jos.oa. Dacă prin inrăşura re trece un curt: nt intensitate / varial.ircuite ia u naştere forte c1ectromotoare de indu cţ. Sj~nsu l forţe i elcdromotoare de inductie se poate afla şi cu ajutorul re!Julii mîinii drepte: Dacu se aşu:ul mina dreaplu desfticulu. tromagnetică. Conform regulii cunoscute ducii for\a ekdromagnctic. rarc depl ase ază conductorul in cimp. aslfei incit li~ nWe mognelict sd in're ill palmă . Conform legii lui Lenz. 5-5. Dacă se măsoar..\ indllc~ia magnelică in tesla. Aplicaţia 5·2.5 T. Regula miinii drepie pentru aflarea sensului forţei eleclromoloare de inducţie. Care este forta eJedromotoare de indut\ie E? Re7."ERALA cimp şi a vitezei conduclorului.o1vare.lui ce poate fi produs) este dtlt de direc(. forţa electromotoarc se obţine in v olţi. 3. ie. ce se opune areslei depla:. Un conductor de cupru cu o lungime (=10 cm este deplasa l ca în figura 5-4. lungimea conductorului in metri ş i v iteza sa În metri pe secundă.68 ELECTROTEHNICA GE.rc va fi din faţa planului hirtiei Înspre spatele acestui pl an. rort·" "Ie('- Fig.! . iar (le gelul mare i ll direcJia {orlei de deplasare a candl/dorului.:'! în timp. cu o v j\ez~ 0=15 em Is inlr·un cîmp magne tic a tărui inductie magnetică este 8= 1.(1 detltlului orăWlor (fig.. CURENTI TvnRJONJ\HI (FOUC' AULT) tn figura 5-6 se reprez intă o piesă prismatică din o\el moale care este un [ir metalic izolat. Din această l':!UZfl. sensul curentului şi al fo rţei electromof. 5-5). In figura 5-4. E=B ·l·t/"'. la rindul lui dă naştere la o fonii electrom agnetică ce se opune cauzei adică forţei F. YU trebui să Iie dirij'llă lu jos.imp magnetic şi deci un flux magnetic variabil în timp.:ări. el va produ('1! în oţel un l'.

Trecerea curenţilor prin otel creeaza pierderi conform legii . care depinde de penneabilitalea magneticii a mediuilii (in caZlil aerului iJo) ş i din forma şi dimensi\Iuile geometri('c ah' {'irellilului. 5-7. se poate SI:rie: n:lşb'rc la un cimp magnetic. În C.5) rig.i cu renţii turbionari şi sensul lor. Pentru a le reduce. .6. ut'ri ş i ftu\lll ~ fiind propo r ţ i ona le dă tD = I. In piesele de oţel ale maşillilor electrice se produc de multe ori astfel pierderi prin curenţi turbionari.să") . .IN Dl JCŢ'L\ ELIOCTIIQMAG?\'ETICA 00 de inducţie numiţi IUl'bionari. 5.!> rom (fi g. Jo figura 5--6. :lst[tl iueît prin ~pi ră trece nelic Ill.)rc L este u n fOlclQr d(' prop or~iona l it. Aeest Clm~ llt f1u '\ul InHgcu curen l ul r(>/ipf' cliv. d~ --1-. -i.. 5-7) elin tablă de aleI olint cu siliciu ("tabl ă silici on. din cauza formei lor de vîrtej (sau turbion).1oule ·Lenz.. in planul frontal su per ior al piesei. miezul magnetic al maşinilor electrice ele curent altNnaliv se execllt5 d in foi subţiri de 0.35 şi O.8.alc. sînt a r:'itaţ. Produce· rea curentilor lurhionarî. Fenomenul de induc\ie proprie. IND UCTIA PR OPR IE In figura 5-8 se consideră o spira parcursă de curentul i. (5 .ode otel izola le. Miez din lole . .' Fig. Tnducţi a magnetică. Fig.

valoarea forţei elcctromotoaTc de autoinducţie este : . C<lnsiderlnd că to intervalul de timp !!tI. numită de inductie proprit sau de uliloinducţie.111 E = . Din relaţia (5. curenLui creeaza un cimp magnetic. ale cărui linii de forţă parcurg un anumit traseu numit.curentul i variază. orice variaţie · ~ curtnt dintr-un circuit dă naştere la o forţă elertromotoarc ele autoinducţic. Din cauza fţno'menului de inducţie proprie. lPt n2 \ .lobl $t . spire şi invt"rs proporţională cu re Ju ctanţa. =n·$ = f1!.i intenTal de timp. Din această . astfel in cît inductivicauză tatea este direCt proporţional ă cU permeabilitatea magnetică. intensitatea curentului a variat cu ru. care .. conform cu (5. in acela. după cum se ştie.. nuxul magnetic a variat cU : In consecinţă.6) 1. Factotul-4 pooetă numele de indudiDilale proprie sau auloinductivilalta circuitului.= . $pira .5) rezultă: Dacă străbătută " (5. fluxul magnetic (!) ca re trece prin fiecare spiri'i este: Fluxul magnetic . conform regulii circu itului magnetic.j se notează eli L inductivitatea întregii bobiue. iar curelltul i in amperi rczaltă pentru inductivitatea L o unitate de măsură numită henry (H). Reluetanţa este invers pro p orţional ă cu perrncabilitate~l magnetică. fluxul <Il var iază de asemene:!.o bobină cu miez de oţel are o incluclivitatc cu Inult mai mare decIt o bobină Hiră un. • Dacă rezultă: n2.= . deoarece este produsă prin variaţia curentului din propriul său circu it. { rTlJ'- (5.:. circuit magnetic .5) arată {"ii. Dacă reluctanţa magnetică a acestui circuit este m.6) Dacă fluxul ~ se măsOară in weIM!rÎ.6.=. relaţia (5.7) lnductivitatea unei hobiue este deci direct proporţională cu pătratul numărului de.fiind de un flux magnetic variabil.L Ili '-j tJ 6t Dacă o bobină de n spire este străbătută de curentul i . ?-semen~a miez."arc trece prin cele li spire va fi:j 11>. va apare in ea o forţă cleciromo· toare de inducţie.

. Aplica/ia 5· 3. un a re electric.7J l>e opune cauzei care o produce.052 =o. Prin toate cele ale acestei bobine va t.e .: :. _ .~ ~ ". ccea ce face.insta ntaneu.. Care este induclivitatea proprie L a bob!nei? R: e z o 1 var e. Cind se deschide UD Întrerupător..variaţie : Acest fenomen tie inertie ·elec1rU:if ' se 'poate observa mai ales la întreruperea curentului ţHntr-un circuit.'.}.11 8 H. lnduclîa mag· netlcă in interiorul său de·a lungul axei sale lo ngitudinale este 8=1 . produs va fi: Il> ÎI. consideră un miez de o ţel moale cu două Infăşurări c_ in figura 5-9. Wb. s.. . . L=~~O..se mai menţine ' un timp.:a'2=30<f. : .. .942=0.s !~. _ . ~. 5-9. Dacă prin bobina 1 trece cure.6 ':':'0. 5.6 T. " .DluI Il' fluxtJ! mngnetir.--: . lNDUCŢ1A MUTUALĂ Se. . iar dlameirul mediu al bobinei este d=5 em. Crnd infăşurarea bobinei este parcursâ o:k un curent 1=8 A. __. - ._ .contactele intrcrupătorul. : J • ~_ : •' . . ol.intr." "." ~=n'B -. FIg._.~ aparli. Fluxul magnetic prin bob inli 4 4 e. I=Ţ n. intiI'"" ziintl această .rece deci fluxul magnetic: 112 spire .. 0.\' ariaţieî rn'rcntuilli. u'-i.1. _-. adică se opune . Bobina 1 a·re nI spire iar bobina 2 arc n2 spire.. O bobinil dreaptă are n=300 spire.IT" :oi' ~_ . care fR. este reJuctanţa circuitului m3gnetic.Bobine cu miez comun din olel. ci datorită fenomenului de autoinducţie .. I 8 .--------. curentul nu dispare .~42 In consednlă.' < . ..El Fluxul 4>1 trece şi prin fie care spiră a bobinei 2.

Inducliil... dadi se COns id eră in general două circuite oarccan~ CI şi C! (fig. mutu al A a două. parcurse respecti . Inductivitatea mutu ală depinde de.. 2 · "/ In mod a nalog.\batc de alii Se observă eă expresia fluxurilor magnetice Wu ş i <t>!1 upure acelaşi {qcJor propor~ion3litate lU. 21 '*' = 1I!'V2=~ '" 1I.8) Da că bobina 2 este parcurs..pr. fluxul magnetic produs de bobina 2 prin Hecare-spiră a bob inei 1 este: Fig. curcnlul 11 variază de exemplu CII il/!. de formn şi dimensiunile gE'oruetriec ale circuilelor şi de poziţi:t lor reri~ procă. În iillernilul de timp 6. de curenţii 11 ş i ['l" fluxul mag-nelic produs de curenlul 11 din circuitul CI !Si eare străbat.1.72 Conform acestei relaţii.ă de cun'.~ este: (~Ul) laI' fluxul magnetic prod us de curentul h elin circu itul eircuilul C\ este: e2 şi carc slri.binei 1 va t rece ((('ci n1lxul magnet i(': . fluxul ~n este proporţional ca curentul 1. .."n: - (I!.ului din circujtul CI 'l i dellumitil forţ. Dacii în figura 5~IO. ci rcuite."n2 / 2 =j\. (5. Prin tO:ltt' {'cle "1 spire ale b. 5-10.ă eJedromotoarc de ~ndllc!ie ml/luală: F. s--a notal cu M ractorul de proporţionalitate intre curentul Il ş i nUJ.ll) ~ ulHle 6.= _A4>'~=_JJ~ • Ai 61 (:J.l. . 5-10).l'Incallilitalea magnt'.nlul 1'1. l\Tiirimca M poarUi Ilumele de Îflducliuitale nllllll~ a celor două circuite şi se mlisomă toL in henry ea şi indudÎ\·itatc'l 1.(J)I: reprezintă vai-Î<llia co respullzăto are fluxului magnetic $12..1 apare in circuilul C? o forlă elcdromoloare in dusă de variaţia cure ut..:ul tl>l!: I i\l_ n .e circuilul c..ticii a medill~ IUÎ.f.

4=6 V. Să se de te r min e forl3 eJeel romo toare de Inductie!U\' 1 u . Se consideră dou ă bobine drepte.. Re 1.n ă. I 15 fi. in circu itul C J 3Jll'l re (5.ua I ă: In mod analog. aI J3:<!:ii eli 6. =1 125 s.-.=M'5 Wb mu t uală ÎI1 care M este intluc1i"i tatea Conform I~li între cele dou ll bobine.!lă E.it. 1 . in intervalul de timp D. CUPL\.4 Wb. curenlul in a doua bobin. Cind curentul din a douil bobinll creşte de la zero la Iz= IO A. =5 V. de unde: M = O. o! v il re.13) ..04 '1 0=0.t ia (:1. Cînd curen tu l djn primii bobină creşte de la zero la 1.A 73 <> rorţii elc<"trolllotoarc dr inducţie mu t. atunci cind inlr· un interval de \imp M t =1iI5 5.7) figura 5~g bob inelor d in s int: (5. in duc\iei c!eclromagnel icI' : E:=5'M_5' M . fluxu l magnetic In prima bobină creŞle de la l('ro la va loa rea : ţfI21=M '/2"""0./2 . Dacă in prima bobină. In il doua bobină apa re o fortă e!ectromo toa re de Îndllt\ie mU lu alii E. cun'nud cre ş l e de la lem la 11=5 A.JUL BOBTNELOR rt>zu!tă că i ndndivilăţ il e Tin ind Seama de rela.t..JNDUCŢ1A ELECTROllIAGNETIC.... 12) Ap/icDlia 5· 4.04 H.~. goale tn interIor.j creşle de la zero la 11 =10 A. fluxul mag netic In a doua bobinii creşte de la zero la valoarea: w n=M ' /. care apare in prima hobi. dacii {'"urcntul / " .=5 A. Forla eleelromoloare de in ducţie mu tuali in prima bo b ină va fi : E.

adică nu avem scllpllri de flux.14) este nlabilă numai de bobina 1 trece şi prin bobina 2 şi dacă dacă intregul flux magnet i~ produs intrf!gul flux magnetic produs de bobina 2 trece prin bobina 1.". ne.13) inductivităţii rezultă: mutualeJIM(a tcelor J două bobi· . . şi se numeşte coeficient de wplaj magnetic al celor . _ Intre două bobine există Însă practic scăpări de flux. ou.. ~"rROTEHNlCA GENERALA Relaţia (5. Relaţia (5..8) şi valoarea (5.. mai ales · dacă bobinele nu au' acelaşi miez.. relaţi a (5..8) arată . Din relaţiile (5.14) devine: M _kYL. in care k este subunitar două bobine.1. ln acest caz.

masă şi timp. a fost conceput mai demull. Cele şase unităţi de măsură fundamentale din SI sînt: metrul pentru lungime. ** Se caută să se aleagă astfel un ităţile de măsură. Toate aceste unităţi (in afară de cele pentru care s-a făcut menţiune contrară). viteza se măsoară in metri pe Secundă (mls).CAPITOLUL VI Pentru mărimile electrice şi magnetice Întflnile s-au prevăzut unităţile de măsură corespunzătoare . fac parte dintr-nn anumit si4lem de uniIăţi. În mod norm~ll. De exemplu. in mod normal. /. numai uniUiţile fundamentale refe. In aCest sistem există şase unităţi de măsură numite -fundamentale.. sistemul MKS .ilogramul penlru masă. derivate corespun ză toa re . XIX. impreună eu unităţile. 550/1961. candela pentru int ensi tatea luminoasă. sint suficiente patru un ităţi fundamentale (cele • Tn conformi tate cu H. In domeniul mecanicii de exe mplu.\! .i fundame-. Intensitatea !umino<lsă este ex plicată la ca p.ntale metrul pentru lungime. . . pen tru domeniul eleclricităţii şi magnetismului se constată că. volumul . gradul l\"elvin pentru temperatură.. Nr. care este Jegal şi obligatoriu in ţara noastră· numit sistemul international lIotat· prescurtat "SI". pentru domeniul mecanicii. kilogramul pentru masă şi secunda pentru hmp.i duivllfe.ritoare la lungime. secundă. kilogram. care se numesc unităţ.C. Toate celelalte unităţi ale acestu·i sistem derivă din unităţile lui fundamentale. Încît legile ştiinţifice să poată fi exprimate prin relaţii cît mai simple. Denumirea i\IK S provine de la iniţialele celor trei cuvinte: metru. Din ac eastă cauză.I:ă în metri cuhi (m3) elc o Din cele arătate rezultă că .sistemul : KS este cuprins in SI. care ('fite valabil pentru M toate domeniile ştiinţifice. amperlll pentru intensitatea curentului electric. Ace st sistem are ca unităţ. secunda pentru limp . sînt suficiente."le măs03.. din care se deduc celelalte unit:1ţi.. De asemenea.

Astfel. Aceasta este echivalent cu a spune că permeabilitatea magnetică are ca unita te permeabilitatea magnetică a vidului (\!(I).'! a vantajos d in punctul dt! vedt· re al simpli(icării relaţiilor in domeniul (eno mcnelor eleclrostaticii. denumit sistemul MKSA taliollali:af. s-a făcut următoarea (. de exemplu a oţ.. Permeabilitatea m a~11ctică fl. pc cind sistemul MKSA dasi<. Sistemul de unităţi astfel constituit !.ea v idului <:0 (constanta dieleclrică).. Vin această cauză. Sbtemul CG::.. v a arăta raportul dintrc permeabilitatea magnetică a flc('~tu i mediu ş i aceea fi. Ex istă două sisteme MKSA. gramul (notat cu g) pentru masii :j i secunda pentru. permeabilitatea magnetic ă a vidului este dati\ ele : ~o= 1O-7--. [1(1' este ega l ă cu un ~implu numflr şi anume 1.'\ GEJIo"ERALA trei din sistemul MKS şi UDa in plus). vidu lui *. numit sistemu l MKSA l!erafiollaLi:al (sau clasic). pentru intensitatea c urentului electric. EL~RO'l"'EHNlC. A patra unitate fundamentală a fost aleasă amptrul. pentru a se obţine o sim plificart'. este ega lă cu 1 (Ull simpl u număr··). de . pl"ntru domeniile clcelricilăţii şi magnetismului a fost conceput sistemul de unităţi denumit l\IKSA. In tabela 6-2 se dau cele mai frecvente unităţi din sistemul internaţ ional SI precum şi legiitura cu si~temul CGSllo' deoarece aceste sisteme 5int cele mai utilizate . centimetrul JJt~lI lrll luugimt'. In cel de-al doilea. măsură . Tn:l'Îndu-se in domeniul dectri ci tăţii şi al magnetismului. untle litera A corespunde celei de a patra unităţi fundamentale (ampcrul). U Aceasta este echivalent cu a spune că permilh·itatea are ca unitate de măsură permilivitalea vidului ( fii). timp. permeabilitatea magn{'lică a vidului este dată de : 41": W b 110 =107 A'm . În primul..oD\~enţic: permeabili ta tea magneti că a "irlului.c numeşte ::. IVb A-m Sistemul MKSA raţion alizat este cuprins in SI. evident.a unui mediu oarccare. pentru relaţiile din acest domeniu s-a făcut convenţia: permitiv ilal. In tabela 6-1 se dau valorile permeabilităţii magnetiee a vidului (fl-o) ş i a permitivităţii vidului (to) tn diversele sisteme de unităţi menţiona te. va fi egalli cu alt număr. Sistemul de un i lă~ i care util izează aceastA convenţie se numeşte sistemul CGS~ seu CGS eLeclroslalic şi are avantajul de a reda sub o formă mai simplificată relaţiile care se referă la fenomenele eleetrostatice . cu unităţ_ilc derivate corespunzătoare.are o serie dt' unităţi deri\' Me necuprinse în SI. car~. deoarece are avantajul de :l reda sub o formă simplificată relaţiile rare se referă la fenomenele din el("et romagnetislll. Sistemul CGS an:' ca unităţi de măsură fund amentale .elulu i .is(emtl{ CGSro sali COS electromagnetic. cl~ctrolUagnctic nu este ins.

628 de unde: 1 18 '0. tII amperi. bobină.628 m. Dintre aceştia.628 = 2. l1 J. trebuie să se facă transformărilc numerice necesare. Care este intensitatea curentului electric.11 1 1 '" 10' îQ1 -- 1 9· 10=0 10 afara de unităţile electrice şi ma~netiee arătnte în tabelele de mai înainte pentru sistemele de unităţi ['('spcc. kiJo\"at (kV). se dau mai departe.-. Ifliliamper (mA). măsuratli în amperi. 1 mH """ IO--"JH.:ule I CGS }l" ehule Sbtemul CGS" ~ - . cei mai frc c\"enţi . se mai folosesc şi o serie de mullipli şi submultipli zecimali. 1 m'"=lO-3 V.F=10-·1 F.628 Deoarece: I se poate scrie: 400 Asplm=4 . 1=3..25 A. --1 '4~'1O-3=18 De 0. microfarad (flF).1fe valoarea : intensitatea ~ 1= 400 1 A/m sau Asp/m. ce trece prin inUşurarea bobinei. Re z o 1 \' a r f!.\ d.2=0. Numărul spirelor este 0=400. 1010 . Cînd se introduc astfel de multipli şi submultipli in relaţiile utilizate. intensitatea curenlului electric tn cimpului magnetic .·1 0 -~ Oe. lk\V = l()3W.tive.UNITATI Dt: MAsURA 71 Tabela Valorile ptrmeabilitătilor 6~1 magnctite Sistemul de şi a permitivitllii vidului unltilţl ---- rallonallzat) SI (:\ms. · 9· 109 ·tlt 1 9· !O 9 -- 1 9 . Dacă se no\eazJ cu 1. 1 mA=10 4 A. O bobină indară are dia metrul mediu al inelului de 20 cm.14 '0. . kilowal (KW). deoarece altfel apar gr('şeli. Lungimea c~rculu i mediu al Inelului este. Intensitatea cîmpului magnetic in interiorul bobinei este H=JO Qe. 4QO'4l't"'1O -3 :-:c:-::-==::---: . milihellry (mH). milivolt (mV). I 0.~ )II':S. 1 kV=1 000 V. /lplica/ia 6-1.

În SI Forjă EneTgie Pulere .. Voit Ohm V O I V = lot CGS:.fime Ma .eJvin °K I A = 10-. L' f" f.a numită gauss) I Asp m = 4rdD-3Oe (Oersled) I H= J(fi CGS!'a Unghi plan Unghi solid I că R. .do mecanice derivate ". • . . Farad F Voit pe V/m metru UnitAti magnetice derivate Weber Tesla· IVb 1 F= 10"-9CGS"'a 1 V/m= JQ6CGSlJn Flux de inductie Inductie magnetică magnetică T n!ensitatea cîmpului magnetic Ind udantă Amper pe A/m metru sau AmperAsp/m spiră pe metru Henry CI Unităti suplimentare "" I Wb . Intensitatea curentului Temperatură 2 I . · · .78 ELEC'l"ROTEHNlCA GEl'o"'ERALA TaMa 6-2 Unltăji de măsurii SI Relatia de k'.10 '\\x (maxwell) I T = lOC Gs (unitate CG7:. Fortă electromoloare (Ien. dian S'eradian I u d " I L.1 cGSt.. 100 em IkV~IOOO~ LaeJcainS Metru Kilogram Secundă Im Amper Grad Candelă Unltăji A K.. . Frecven\1i . .1 " " In SI rn SI • Se precizeazii . I W = 101 erJi/s La fd ca In I 1 N = lQo) dyne I J = 10' ergi electrice derivate C I C = l Q-! CGS. SI Denumlrra . . CanUlate de electrici tale Coulomb siune electromotoare) Rezistenja electrică.. m kg Simbolul eu .iitun UnlUUlfund~Qtalt' YArln>ell. .. (periaade pe secundă) Unităţi N J W H.htemuJ CG~ .to La fel ca tn SI La fel Intensitatea Juminoasii . . LU'. · Timp . Potenlial.o I il = 1()9 COS"". . o (sarcin ă electrică) . Capacitate Cîmp electric . Tensiunea electrică (diferentă de potenţial). Newton Joule Watt Hertz.

UI ALTERNA TIV Se consideră in cimpul magnetic al undi magnet o spiră care se roteşte in jurul axei sale 00' cu viteza Ilnghiulară constantă cu'" (fig. tracţiunca electrică ş. în special pentru motivul că tensiunea electrică alternativă poate fi destul de uşo:r: mărită sau micşorată după nevoie.. Spira invirti· toare în cîmp magnetic. 7. reţelele şi instalaţiile electrice. Capetele spirci sint legate la doua inele metalice Il şi /2 solidare cu spira ş i pe care fteacă pcri ile eondudoa re P I şi P2 fixe in spaţiu. Pentru motivele arătate.1). studiul curentului alternativ are o deosebită importanţA. 7. Fig. Reţelele de curent continuu şi instalaţiile electrice respective se intilnesc mai rar in practică. • . • CAPITOLUL VII CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT practică. astfel cum se va arăta la capitolul XIII. 'In 1. * U ter3 mic3 grecească ce se citeşte "omega".1. care se Întilnesc cel mai frecvent sint cele de curent alternativ. de obicei in industria eledrochimică.a. PRODUCEREA ClURENTUI.

adkă fluxul magnetic maxim.I .!/ I ~I _1 .-. Fig. a- I I I e 1 1 :b) . l~ ~m 2 1 . . . . fluxul magnet. • ..'port cu liniile de forţă ale cimpului magnetie. 1 . 1 1 . 1 1 . . . 1 1 Em 111 IZ 1 1 1 1 '17 1 ~p7 12 -[m 1 J[1 /cX. . 8 9 . . In poziţia 1 (fig. ' ' spiră f-~-. • / 1 1 . ."w/ O ..0 .. . lnducerea curentului alterna ti v intr-o învirliloare într-un cimp magnetic sură cel mai mare număr de linii de forţă. . ~ l' 1 Ij 1'" . . .• I 1 I I .. 1 "- >-4'-< ?t.-f . / / / ict=wl 'f-.ic prin planul spirei se anulează . 7·2. I il bl bl 1 ai~r alb *r 4 5 (. 7-2. a s-au reprezentat diversele poziţii ale spircl 111 r. (l) spira este presupusă orizonlală. Olccstea s-au desenat prin linii de gro~illli diferite. Spre â se putea dcoscbi cele două feţe ale planului spirci. iar in poziţia 3.e) / I I "-4'-<1 . .. fluxul magnetîc care o străbate scade.In figura 7-2.a) 1 . Pe mă­ ce spiTa se roteşte (poziţia 2). fiind străbătută de '" ELECTROTEHN"ICA GENERALĂ a :a~ I 1& 1 2 J ' '" O . 7 . 1 '--4'--'1 " I :d) 1 ." " . 0m I- J'ii Z 1 1 1 I -q" m 1-< "1.

p('nlnl ca În poziţia 7 Ui se ~md('ze din nOI\. In consecinţ:1. To figura 7-2. Regula generaEi.1. ad idt {lllxlIl magneti c a devenit Ilegali v (poziţia 4) şi SClHlr elin ce în ce. f. sau.c rept'lă periodic. ilJ ~jJirli ia naş/cre o forjă eJccLromoloare dc' i/Jdur(i<.}dl. Spira fiind stdibătută" de un JIu.\L:rE I{NATIV JoI0NO~·A7.oidal. . ia r S suprafata inchisi! de Formu]<l al"easta a nuxului magnetic este valabilă: ins. in timpul rotaţ.2) magnetic <li î1l [unt'ţie de I1nghiul '.e () ('OSillllSllid~'i deplasat. magndice.'(' numeşte {IU. aCl'a~l:l {orţii ckdromolnarc' t'slc'.)I este I"(.1I:-el':l . s-a notat cu N normala. \"ariahiIă după o lege ~imil. formula care dă yaloarca fluxului magnetic În lOii te cazurile est<·: (7.. iar Y:I_ Qarea lui (c.l numai dacii liniih' magnet ir~ s înt perpendiculare pe planul spirei.ului. pc scurt. ('u: <bm = B.1 ) ~pirh.:!!! fl1Cl. radiaui pC' ~cundil.AT 81 După pozitia . zentată Variaţia fluxului • literă grecească ce se citeşte . n fluxul r1imint: negativ . aJfa ~" . In poziţia 1 a spirei (fig. unde H esle va loarea inducţiei (7. Deoarece fluxul magnetic are o variatie ('o s inus oida I ă (in general se SPl1lH~ sinusoidală. suprafaţa spirei şi cosinusul unghiului pe care-l {ace directia liniilor 111C1glltfice CII normala (perpelldiculara ) la planul spirei . illtre prin cealalt.] fi). astfel indl formula nu mai este yalabilâ.CHKUITE DE CURE'.pl"(" gra fic prin eosinusoida din figura 7-2. dat fiind că sin uso idn l'~t. care d:i yaloarea fluxului magnetic ~ În toale cazurile este urmilloarea : {lu:!.nllernali\-. fluxul prin spirit .1 eu un unghi cx = "l"t /2). Apoi ciclul !.t \ ':lriatÎt'i nu:-.\" lJltl. 7-'L a) fhrxlll magn('tie 1:~lc maxim.i tie ft-gca induclici clcrtromagnetice.. Ia planul spirci. în r:Hliani. După poz i ţ ia lj. De cele mai multe ori. flux magndie.i!nt'j il' \'l\1"i:. 1 ~i pin. S. Dac[t se n otează cu IX· unghiul planului spin·j dintr. liniile magnetice nu pflstn'azh accastă perpendicularitalc. Apoi liniile rle forţă Îşi sdlimhfl din nou r"ţ. i:lr llOghiu l ~. liniile de Curţii Încep ~ă .l' lr/a!Jllelic (Il/ema/il! siflu" .~ i cu f timpul ("are a treclIt din momenlul rind spira era ill poziti:..o pozi-ţie oa reca re cu planul spirei din poziţia 1 ca in figură .~T .X=(. ("an' l'sle identică ('u pozi\iH 1. Se vede că unghiul pc care-l race această normală cu directia liniilor magnetice este '1:. ~e poate scrie: :X=Nf unde timpul l este comdderat in set-Uiule. a de intrare in planul sp irei. b..\P. [:lla a planului ~I irj'j.lrc c~/c da/.:. IV) este egal:.\r:i ("u . dar creşte (pazili. \ ilez:"1 lIJlghhll~\rrl N :l ~Jlirl'i in..iei spirt'i.J c{m.Io.{ia magnetic(l. pină cind in poziţia devine' minim (sau maxim Ileg'ativ). de :lnmeDra.flnetic esle egul cu produsul dintre Îndur. a pozi~jn 2.i \".! in momentul ' col"('spuntiitor unghiului 0:. ridică fluxul re devine pozili\' (poziţi" 8) şi ("1"f'~te pÎn5 <ljungl~ din nou maxim in poziţia 9.

sau de[azafă. Se spune că forţa elertromotoare e esle În intirziere. Din această Caud. adică se va produce un curent electric." Legea de '(arLaţic a rortei':clcctrom~toare de inducţie c~te: e=Em siowf. (7.. . Dacă două mărimi alternative sinusoidale nu sînt defazate una faţă de alta. in~m~ Corţd ~ pe scurt. sinusoida curentulu i nu este in fază cu sinusoida forţei electromotoare. forţă eJedromotoare alternativă : f'leC'tromotoare in funcţie de tt. in care s-a ootat cu Em valoarea valoare dată de ' relaţia: maximă (7. schimbindu·-şi în mod alternativ ~nsul. tn general.4) i =-Imsin( wl-q». c. <. formula lui ar fi Cost: î-I m sin(<s>l+q». cind intr-un sens cind tu sens contrar. Dacă curentul ar fi fost defazat inaintea Corţei electromotol!:re cu uoghiul 9. se numeştt' forţă eJectromoloarc' alfema- sinusoidaU1 Variaţia 5:3U. d ar fi trebuit deplasată spre stinga cu unghiul 1 faţă de sinusoida forţei eleclromotoare . după cum se va vedea. De obicei. De exemplu sinusoida trasată punctat În figura 7-2. din cauza anumitor proprietăţi ale circuitului electric. ci are un anumit unghi de defazaj 9·. care va fi tot alttrnatio sinllsoidal. ele se numesc defazatc. Dacă cele două perii din figura 7-1 se leagă Între ele printr-un conductor. c că sinusoida care reprezintă forţa eledromoloare este deplasată spre dreapta cu intervalul . de cele mai multe ori in urma forţei electromotoare. in urma fluxulu i!D cu unghiul *12: Se poate spune şi invers: fluxul magnetic este În avans sau de(azat inaintea" forţei eleetromotoare e cu unghiul -::/2. d (trăsătură plină) deplasată spre dreapta cu unghiul 9 faţă de sinusoida fortei electromotoare e din figura 7-2. se spune că sînt in {a:d. astIel incit expresia care reprezintă sinusoida curentului i este: (7. Sinusoida curentului este reprezentată in figura 7-2.5) in care Im este valoarea maximA a curentulu i iar Corţei iar siousoida curentului din figura 7-2. va face ca eJedronii din circu it să se deplaseze de asemenea in mod alternativ." ţie livă Relaţia (Z. =wl este l'cprczcntatii . Se observă in figurile 7-2.3) a forţei electromotoare de inducţie.c/2 faţă de sinusoida care reprezintă fluxul magnetic. minim ~ i zero simultane. d este in fază cu siuusoida forţei eIectromotoare e din figura 7-2 (' . dacă două mărimi alteOlative sinusoidale nu au punctele de maxim.> defazajul sAu in· urma electromotoare. /> şi 7-2. =wf.3) arată că forţa clectromotoare e variază sinus9idal Î~ 'rupede 7. Corţa electromotoare e. . ". • Literli g r ecească ce se citeşte "fiM.

tntrc polii N şi S ai unui magnet permanent se roteşte cu ajutorul unei maniveJe (nedesenată) un miez de olt'! .CIRCţ.'2. lntrerupÎndu. în jurul căruia se găseşte infăşurat bobinajul n din sîrmă izolată. care se Întîlnesc mai des sînt: tensiunea. In fiecare spirft a acestui bohinaj ia oa~tere cite o forţă clcdromotoal'E:' alternativă de inducţie. un eonductor de rezistenţă R trece un curent continuu 1. o tensiune conlinmi: 1n mod analog.llTE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT 83 După CUlll există forţe electromotoare " alternative. forţa electromotoare fluxul magnetic. Dac.ă se leagă printr-un condudor cele doua Fig_ {. Dacă printr.!t o arc spiTelor bobinajului.. acest ulu i iUărimile .I : Valoarea mnximă a acestei tensiuni alternative este: astfel Încit formula tensiunii alternative devine : li = Um SillW 1. La bornele in lrc-g!lIIlÎ 1 hill. a dirui funeţionare' re ~ zultă din figura 7-3. lema1ir>f. există şi tensiuni· alternative. cUTentul.6) electrice alternative sinusoidale.s{' UTIlS.ă d in suma tuturor forţelor elcelromotoare (' ore~punz. Se poate ' explica expresia fensiunii alternative pornind de la circuitele de curent continuu .)j 1u apare o forţă eledromotoare rezultat. dacă printr-u n conductor de re zisten ţă R trece un curent allunativ i =Imsinwf. in circuitul astfel format y:\ trt'ce un functionare al magnetocurent alternativ. la capetele acestui con ductor existi. (7. la capetele condudorului există o tensiune a/. P rincipiul ac borne. Un dispozitiv care poate produce curent alternativ pc baza fenomenelor explicate mai inainte este magnelolll.

1n cazul curentului alternat:îv. de exemplu. De exemplu .ă alternativă are o valoare instantanee. amplitudinea este I m .'. are o valoare maximii nHmibi alternativă amplitudine. Caracteristicile curentului alternativ. w (7 .7) o/le. care esle valoarea la lin moment dat.circuit (printr-un dispozitiv special).= (o)·t= 21( .pul Fig.I. . indeplinind diferite functiuni. tipuri de magnetouri. CARACTERISTICILE PRINC IPALE ALE i\fĂRli\lILOH ELECTRICE ALTERNATIVE SINUSOTDALT:: Fiecare marime electrir.: flOfl • 011('/'/1(7I1Id Il livij d aalMÎ . I IJ 1. 7-4 . valorile unei mi'inmi electriee alternath-e Încep să se repete. Acest timp notat cu T se numeşte perioadă şi rezultă din relaţia: (0)' T=2rr: adică : T =~ . pentru aprindere:l comhustibilului din cilindrul unui motor Cll a rdere internă. Există ~i alt!. F iecare După mărime cJectrkă repre zentat ă prin sinusoida din figura 7-4. pentru "urentul alternativ : i =lm sin (0)1 valoarea instantanee este i. apare o scinteie electrică ce poate servi. un interval de timp care corespunde unghiului: <.

8) rezultă el'. trebuie să se găsească o valoare care să po ată fi uşor măsurată şi să caracterizeze in acelaşi tlmp mărimea alternat iv ă respectivă.' alorile maxime.-. se intelege valoarea u/lui curenl continuu care. se sub inţe lege valoarea sa eficace. Intre valoart>a maximă /111. 10) Prin analogic.=(.7 :. de exemplu. corespunzind Liecare unui unghi .~-· r [ w T z~ (7. prin litere mari urmate de indieele m. numită valoarea eficace (sau efectivă). Ampermctrclc şi yoltmetrelc care servesc pentru măsurarea curentului alternativ. a unui curent alternativ şi valoarea sa eficace 1 există relaţia: l~. perioadă. Curentul declric din reţeaua oraşului Bucureşti are o frecvenţă de 50 H z.lrc mărime e lectri că alternativă se caracterizcazii prin valoare instantam't'... cap. Intre frecvenţa şi perioada T ex istă r.) poartă numele de pulsalil! (rad/s).. Fiind variabile in timp. alternanţe. valorile efica ce prin litere mari. In practică este necesar ca mărimile electrice alternative sit fie măsurate. Sinusoida corespunzind unei perioade se imparte În două al/emun/e. o perioadă T se împarte in două scmiperiO:ldc. _0.~~~~_ _ _OC="=CU='C'O E. pulsnţia este: w=2. cind se spune..8) Mărime:! (. In vorbirea curentă. relatia: r-.-: . pulsaţie. una pozitivă şi alta negativă.50 =31 4 rad/s. XI) sin t astfel construite. iar . amplitudine. respectiva tensiunii alternative (v . trecind printr-o rezistentt'i produce aceeaşi c«ntilale de cdlduriI (are aceeaşi eficacitate te rmică) pe care o produce curenlul alternativ În ace[(lşi interval de timp. ('are este o qloare slanrlardizată. v2 1. valoarea eficace a oricărei mărimi electrice alternative cu valoarea sa maximă divizată prin V2 .între şi se mii-soară in radiani pe secundă pulsaţiI' şi frervenţă există urmă­ trWrt'<l relaţie: P\'ulru fn.41 (7. frecvenţă.-:. Pentru aceasta s-a ales o valoare.DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT Numărul eare :lrată de cite ori se repetă illtr-o secundă toate valorile dintr-o perioada poarta numele de {recDtntiI şi se notează cu măsurindu-se în perioade pe seCllndă sau hertzi (Hz). in cit indică yalorile eficace. De obicei. Din relatia (7.'cH·nţa sl:lndardizală de 50 Hz.707 1m. valorile instantan~e ale mi'irimilor electrice alternative se Doteaz ă prin litere mici.l. Prin ualoarea e{icace a intensităţii unui curenl alternativ. este ega lă . cii O tensiun(' alternativă arc 220 V.)/=. Fiec.= / .

.. Pe efedul luminos al curentului alternativ se bazează funcţionarea lămpilor electrice.!.06 Wb .84 =1 3. Inducţî a magnetică a acestui dmp este şi ea alternativă.are leaga perHle Rc=1. Un electromagnet alimatat în curent alternativ produce in jurul său un. că jnductia magneticiî a cîmpului B= =1.. În figura 7. Um=Re'J m= I.02 s..32 V 1."'2 =6 66 1'2 1.= 9. Înc. forţa eJectromotoare eieclrouioto3re eficace E In spiră.= . I a curen tului În circuit.41 • A R. = 18.(}4 = O. 5 (1. EFECTELE CURENTULUI ALTERNATTV Ca şi curentul continuu.41 • Wb E= E~= 18. In cazul curentului alternativ." maximă Em şi forţ a ELECTROTEHNICA GENERALA Apliooţia 7-1.84 V. îl încălzeşte. firul devine luminos.ă ~ spirei «)=31~ rad/s.ălzi-­ toare. astfel incit forţa portantă nu -şi.. schimbă sensul. dacă se încălzeşte un firmetalic pînă la incandescenţă cu cure nL alternativ . curentul alternativ.5' O. O scric de aparate funcţionea z ă pc baza acestui efect termic. Iar rezlstenla conduc t. radiatoare. . Se cere.99 V. y:r fF2 = 0..41 lm= E".1. 2 · 3. Aces t a este efedul termic al curentului alternativ. U = UtJ> =~~9. E". şi fluxul eficace'" prin spiră. deşi inducţia magnetică Î şi schimb~ periodic semn ul. 2 I=. pătratul valorii stlle rămîne Însă mereu pozitiv.5+1.=314· 0. Curentul alternativ produce în jurul său un cîmp magnetic alternativ. S-a arătat că forţa portantă a clectromaguetu lui este proporţională cu pătratul inducţici magnetice (Efi).!!.". R. De asemenea.13 V.06=18. fiare de călcat.5'9.14 I I T=.. 1. trecind printr-un conductor. 50 3.5 O.= 0.2= J4 . 1'2 . şi intensitatea eficace . frecve nta f şi perioada T. viteza ~nghiular.&4 =9. tensiunea maximii U".41 1=-= ... rului c.. rez-stenla electncă a splreJ R~= O.=50 Ht.5 r. Raolvarl!: Din reJalîîle arătate tensiunea eficace mai tnain1e rezultă: 4>".=M ' tll".42 A.=B -S=I. Se presupune. cuptoare. ca şi în cazul cureutului continuu._ s u prafaţa spire i Învîrtitoare"S=:40 emi.5=2Q 41= '1>.) 314 _ 2. fluxul magnetic 4>u. Din această c<'luză. U fntre perii. un electromagnet cu curt'nt alte_ rnativ poate atraga piese de oţel. (. c împ magnetic alternativ.+R ~ =RI=O.06 = O 042 1. intelldtatea şi maximă 1".

Proiecţia vectorului OA =Im pe axa Oyeste Imcosr. rez. se roteşte in sens trigonometric în jurul originii O· (sen- vectorială Fig. Ca şi curentul continuu. nu poate fi utiliza:t la încărcarea acumulatoarelor. Curentul a"\ternativ. la o anumită scară.CIRCUITE DE CI. după timpul i. REPREZENTAREA VECTORIALA A l\l ĂRIMILOn. Se presupune că veriorul 0. din cauza variaţiei -cimpului magnetic. In figura. avînd. Reprezentarea cu axe de coordonate. atunci cind trece prin corpul unei vieţuitoare. In miezul de oţel al unei bohine de curent alternativ se produc pierderi prin curenţi turbionari şi prin fenomenul de hiskrezis. in electroliză şi. Unghiul format de vectorul OA. ELECTRICE ALTERNATIVE SINUSOIDALE Se presupune cii printr-un conductOl. . o lungime egală cu Im. . in general.erea de efecte chimice.4. variind periodic ca valoare şi ca sen!>. 4. cu axa Ox este: sul saţia w săgeţii a=wl. pentru produc.l. ALTERNATIV l'40NOFAZAT 87 Din cele d(' mai înai_ ilte.)'RENT .7-5 se consideră două axe rectangulare xOy şi se trasează un vector OA . 1-5. trasate intrerupt) cu o viteză unghiulară constantă egală cu pula c. . trece curentul alternativ: i = Imsinwl.u1tă că şi curentul alternativ produce efede mugnetice. curentul alternativ produce e{ede fiziologice.urentului.

poartă nllmele de origine tie fa:ă ~i dl' mullf' ori. 11 u se mai trasează ş i axele de coordonate xOy.ia vectorului pe axa Oy este: adie . şi I'n! se rotesc CII .'. de la (~a re s·au sOl'ouL unghiurile de defazaj.}.l in jurul originii O. tn praetic:1. . Curenlul i' poate Ci de aSCIrH'I1('a reprezentat printr-ull alt \'c('lor 0. Curentul in este reprezenLat prin ve dorul DA" ="'1/1.' l'rle complemclI· In cunscci n p. Amindoi vectorii 1".. deoarece ar ('omplica inutil fig ura.. Vectorul OA =lm corl'spunziitor cure ntului i.!sin(wl +?'} . Deoarece in t impul rotaliei sale.88 ELECTROTEHNICA GENF-RAI. Cu ajulorul i'eprezellUirii vectoriale se pot inlonti de multe ori calcule lrigollomdrke mai complicale.)/+9' cu axa O~:.)/ +q/ ) defazat cu unghiul 9' in 3":\lIS rată de i." (scllsul orar pc figură) .Icceaşi viteză unghiulară (o. sau unghiul 'il' eli vectorul Im. Reprezentarea v ectoria lă se poate aplica in mod analog şi pentru cele· lalte mărimi alternative .('zcnlarea simbolică a celor trei curenţi altanath'j i.. Se consideră un al lreile:! 1'L1l"(' llt alterna.! = lm. pentru rcp\. printr·o construrli(' grafi că simplă. 7-7). 7-6). poate considera ca vectorul l m relu'czilltă :Icest curent. uude ~: este unghiul dintre Jm şi Oy. Direcţiile celorlalţi veetori rezultă in raport cu unghiurile lor de defazaj faţă de originea de faza (fig. Se con sid erii un alt curenl alternativ: i' = 1' mdn«(. Deoarece un ghiul lar ('11 IX.fi de 1". j' şi i" prin vectorii 1". Se presupune dc I'xcmplu. proiect. este egalii cu valoarea instantanee a curentului alternativ i. rJ.' = sin IX. toldeauna Însă lm' gă ~ in­ du·se in avans fat. Pe această constatare se hazcază repn'zcnlarca "eelorială " mlirimilor electrice :lltcrnative. se trasează orizontal. cu unghiul q:.3 = lm3siA(wl-~" ) reţea (fig.40' =['11/ carc face unghiul (. care face cu lm unghiul1p" in Sl'IlS llegati. că... JU'oieclia vectoru lui Im P(' axa O!l este mereu egală CII valoa rea c urentului a lternativ i.tiv: În intirziere CII unghiul 1p" raţă de curentul i. reznltă : cos rJ. l' m şi 1"m. la un nod oarel'are dintr·!) "in prin trei condudoarc enrclltii alteruativi : il = l "'l sin (o)/ i. se.

!. Acest calcul destul de complical. Se compune f'm cu 1m3. --- /".'irii axe de coordonate Fig. Fig. care pleacă de la aee- i =i I +i:!+i a = Tmjsi!l<oJl ·{.i. tn figur3 7-8.C1RCUITE DE CURENT ALTERNATIV M01'fOI'.. la un nod. \ . ar trebui să se gaseascii suma. 7·7. obţinindu-sc fCzultantâ totală 111/' Această rezultantă tolală n'prczintf~ curentul alternativ 'f1il care este . nod.lm2-"in(wl+'i") + I ru:! sin din(CiII-'fl"). Prin calcul.? m i l Fig.ţ:1 ilt" originea ne faza.'.şi ia s-au reprezentat prin vedorii 'Tl). 7·8. Unghiul 9. .2 . {'uTentii il' . fnz~. se miisoară de asemenea pe figură. l. Curenti alter· nativ. carc reprezintă defazajul {'urt'ul"ului i f:l. 11112 şi !m3 01 lungimi corespunzătoare scftrii alese pentru intensitatea curenţilor. Valo:m'a maximă lm a eurellLlIllli rezultat se ohţine m1tSIlrînd lungimea lm şi ţ in ind St~am::1 de scara grafică aleasă pt'lltrn inlPnsitatl"a cure nţilo r. Compunerea vecloriala il curenlilor altemaljvi.6. yectorul In'! a fost ale~ ca originc de. \ \ \ . Reprezentarea vec· lurialii i. ved orulu i .:uma :t!gehricfi ~ (. .. Se _compun grafic vcctorii .. r..--o . S(~ poale illlocui prilltr-o constructie grafica.llIx'n(ilor i" it ~i h.\UT şi laşi se caută curentul i în al patrulf'a conductor.oi 11112 obţinîn(1 rezlIltnnta ['m.. -. 7.

Concluzia finală e"te că lin condensolM lasă sd Ireacli curentl.{ ril· ernafiu prin circuitul din care faee parte.d. num eşte ~i rf'. armiitura din dreapta se incarcă cu sarcini negative. condensatorul se d!!l)card şi apoi se reincarc[j cu armătura din dreapta pozitivă şi armătura din stinga lleglltÎvă .ursei. de asemenea.dtiv .a.~ i~ tf'nţa adin(iJ.ă total ă consideră (7.mărimi ~ceeaşi diagratiii'i vedorială toţi vedolii trebuie să corespundă UDor ' electrice alteruative cu aeel'aşi pulsaţie sau frecvenţă . cu sarcini poziti"e. una dintre armături. că rezisten ţ. tormula care d5 valoarea eficace a curentului ce trece prin circuit este: Se rezistenţ. la potepţ!alu l po. 6.a R.11) . se va produce din nou o ciretllalie ele electroni în sem: invers ş.m. cca din dreapta de C'xemRlu. După altii schimbare a altern anţei. CONDENSATORUL JN CAZUL fUR&'\ITULUI ALTERKATIV • Se cons ideră. Ca urmare a circulaţiei elerlrollilor Între sursă şi armături. pozitiv. CIRCUITUL DE CTJHENT ALTERNATIV CU REZISTENŢA. Pe 5. Dacă valoarea eficace a tensiunii la bornele sursei este U. După ce se schimbă alternanţa tensiunii ' dată ne sursu. illductivilalea L şi capacitatea C sint legate in scrie (fig. armăt. JNDUCTIYlTATE ŞI CAPACITATE iN SERIE un circuit cu o sursă de curent alternativ format dintr-o R in exteriorul sursei (iu cazul curentului altern at. la un potenţial .Î\· rezistenta R se. iar armătura din dreapta. lIn condensator legal la o sl\rl<O ([e ':un!nt alternativ . iar ce alaltă armătură. iar pu!snţia sn w. este legata la potenţialul nega-tiv al 'i. iar nrmătura din stinga. . In acest timp. Se consideră. dena'rece numai in aeest caz unghiurile dintre vectori rămin constantI'. din mai multe bobine de in ducti vitate tota l ă L şi din mai mu lte condcnsatoare de capacitate totală C. La un moment dat. electrOlJii vor circula prin cond ucloare iu sens in\'t~rs.ura din stinga se va găsi la UII potential nega ti\'. 7-9).

(f..14) ca rt: reprezintă o lege analogii legii lui Ohm in curent alternativ.- Pig.. Se poate scrie deei şi: 1= u z u V1V + x~ (7.Y R' R X'~ + snu R 1f?l + (Lw--)' / I l r reZllltă din : L" (7. .:i Lermenii ('are cuprind R şi C etc. .presia : Lw .ular: dacă in circuit exisUi oumni rezistenţa R .16) tglP = 0 (7.13) se numeştI:: reacfa n(a lolu/ă a circuitului. se anulează ter menii care cuprind L şi C..12) !'oI! numeşte impcdalila cirCldlului şi se ml'isoarii in o-hmi. Orcuilul de curent altema!i\' cu rezislenlă indudivilate şi capacitate In serie_ :r=z:=J . dacă exist:\ numai L. 11 ). că există numai R (fig. iar l/Cw este reacfan(a capaeifilld. aplicind formula generală. . fiind valabile şi in orice caz partic..17) cos. din care T.14) şi (7.-I-= X C'" (7." . Î-IO). E E x. se anulen. In acest caz.~ I ' !fc l{. se obţine: 1=.. . (7.. Se presupune. . u R (7. 1-9.CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT 9l Expresi" : (7.15) Formulele (7. şi Unghiul de dcfazaj IP Înlre tensiunen U curentul 1 n 'OS?~7.? = 1. Readan\clc s(' măsoară de asemenea In ohmi. de exemplu. .w eS1:c reaclanJa induc!iva..15) sînt generale.

rezulta că o l'e::istenji1 il nu defa:ea :ă curentul a/{ernfltiv care o parcurge. 7-12_ Variatia lensiunii U şI a curentului tn cazul unuÎ ci rcuit de curent alternativ cu rezistenţă.92 ELECTROT'EHNleA. Din relaţia (7. L (fig.!1. Fig..se arată rcprcz('ntarca vcctorială a tensiuuii 1. Fig. vede că in cazul \Inei rezistenţe. 1n figura 7-12 se arată 1iÎnusoidcle tarc reprc:.) rezultă: adică valoarea eficace a tensiunii la bornele ullei rezistenţe este egald sul dinlre valoaua rezistenţei şi valoarea eficace a wrttlfl11ui prin CII produ- re:islen{ă. 7-13). 7-10. tp """o.11 .19) Fig_ 7·13.1(. GE. Circuit de curent alternativ cu rezls· tentă.. Se.is!enI ă .se r{"g:l se*tc legea lui Ohm din curcnt continuu. Circuit de curenllliternati ll cu induclivilatt'_ iar: cosrp = 0. .-.: I ~ -.. {aţei de tensiunea aUernatil/c/ la bornele re:islen{ei. ---~/_. la borncJeunei rezistenţ e şi a rurelllului 1 te o parcurge . vcctorială Deoarece qJ= O. u Lo (7. "' . tgcp = 00 ~i deci il.Întă variaţia valorilor instanlanee respedi ve ale te nl)iunii II şi curenttllui i.LA Deci . ln figura 7. Figl 7·11 Diagram ă in cazu! unui circuit de curen! allernativ cu re7.""ERA... Dacă circuitul cuprinde numai o illdu('tiyitatc f. forma generală devine. (7.20) .

Varîalia tensiunii U şi a curentu lui i in car-u! unul circuit de curent alternativ cu inductiv!lale.24) .- 00 şi deci 0 """ -":':" . 7-14. in calUl unui circuit de curent alternativ cu inductivit~t e .15. In fi gu ra 7-17 se a raHI reprezentarea vectorial. 2 (7.cmcUITE DE CUREN'T' ALTER:'AT1V 1IIOXOFAZAT 93 Din relaţia (7.1C1ic-ii: va/oarul eficace a lemiullii alfemafiue la bornele /Inei c aparilă!i C este cyaM CII raportul dintre valoarea 1 a cLlunlului ce trece prin capacitatea şi produsul Cw . in riţ!urn 7. a curen t ului i.urcnlului f i tensiunii in ('azu l j n(lttcti"it ii \ ii. rf'~ r~cti\'.22) Iar: 4' 059 = O i tgţp =.21 ) adică valoarea eficace a tem-iunii [a bornele IInei induclivilă(i este egald fll produsul dintre llalorile inducliuiMţii t. Dl\l"fI C'irnlitul cI(' (un'llt fil\(>rnath' ('uprinde llulllni 'l ('apa6late C (fig.rl'lmn yedoria l ă corespunz:1t{lare pentru cur('nt ~i tem·june. ) Î Fig. paloarea pulsaţ. In figu ra 7-18 se ara tă sinusoide le care reprezintil variaţia \-aloril or jnstantanee a le tensi unii U ~i.) şi valooua eficace a curentuln i / prin Înducti vitale. ia.iei (. 7-1(. III figll!"a 7-14 Ş{' .l.l rii Q ÎlIdur(an( (/ de{a :ea:1i cl/unlul ullenwliv o !HHwrge CIt un!lfliul -::/2 . Fig. "alo"n"" (·fÎ(':1rl' :1 nlrenlulu Î este: care (7. . il / ~. unde wesle pulsafia tensiunii. 7· 1[i.).lr:'ltfl diap.n urma tensiunii la bornele inducli uilă{ii . tensiUnii U la uornele une i ~a pacităţi ş i a curentulu i 1 ce o parcurge.19) rezu lt ă: U= LwI (7 . Diagrama vectoriali!.23) Din relaţin (/. Din rc1n(Îa (7 .) . sinusoideJc . 22 ) rezult'i: } 1• ~­ I Cw' (7 . Din relalia (7.20) rClult.23) rezultă cii o capacitate de{a: eu: /' curentul alterna/iu cure Q par curge ClI unghiul rt/ 2 III auans fafli de tensiune// allernafivi1 la bornele rupll cită(ii .

vectorul rezultant respectiv are valoare:l []L~UC. . Vectorii {]L şi Ve gă sindu-se pe aceeaşi direcţie..1. FigI 7·18 Variillia tensiunii U şi Il cu rentului i în cazul unui circuit de cureni alternativ cu cllpac!tate. Circ\l il de curent alterna tiv COl capacitale. se obţine tensiunea totală U la bornele circuitului. Fig 17·17. de asemenea. u i c wl T I --. se obţine vectorul D.ECl'ROTEH.. inductivita le şi capacitate în serie.F. In figura 7-1g s-a notat cu ! valoarea eficace a vectorului reprezentind curentul care parcurge circuitul. după cum reiese din figură. = Lw! s-a notat valoarea vectoTului c<.15). 7-9) o rezistenp R. Diagramă vec!orialii tn cazul unui circuit de cu· rent alternativ cu upacitate.. U L şi Ve. care reprezintă tensiunea la bornele circuitului. 11 il ~ ~ ... Compunînd acest vector VL ~ V(J cu vectorul lJ R . 7-14 şi 7-17 5e poate trasa diagrama vectorială in eazulgeneral cind in drcu it se găsesc legate in serie (fig.. Diagrama vedorială pentru un circuit de curent alternativ cu rezis· tenţă.'iICA GENERALA Cunoscînd diagramele vectoriale pentru cazurile particulare reprezen - tate in figurile 7-11.J .ntlllui I l. 'fTiunghiul dreptunghi A Re se numeşte triunghiul fmsillnilor. 7·19. Compunînd vectorii care reprezintă tensiunile U R. Din ace ~t triunghi rezultă relaţiile (i . ll ) şi (7. iar cu V R= RI valoarea eficace a vectorului reprezentînd tensiunea la bornele rezistenţei (in fază cu cUTentul 1) cu' U J. Fig..re reprezintă tensiunea la bornele indudivităţii L (tensiunea care este defazată cu unghiul rd2 inaintea curentului 1). 7·16. lj RI Fig. inducti vita te L şi o capacitate C. s-a notat eu Ue =1/Cw valoarea eficace a vectorului care reprezintă tensiunea la bornele capacităOi (tem iune r\f'fazntu cu unghiul -." I ] 1I 1.r:/2 În urllln cure.

Aplicaţia 7·2. Curentul care trece prin inductiv ltate este dat de : u h -. R V şi este reprezentat de un vector În fazălcll lJ. =2·3:14 ·50 = 314 rad{ s Valoarea . Intr ·un citcuil se· lea gă ili serie un ind. o ioduc· t. O sursă de: cu rent alternathr cu pul saţi a w produl'..82. Curentul care trece prin re zistenţă este dat (k"'": I R """ .~ z VR' +( L~ -_ Cwl " 1(}6 )' 100 ·314 400 ::-r====38::0.ivi tatc L şi un condesator de capacitate C.uit eare cuprinde: O rezistenţă!R.' f:o:u vedorul tensiunii U.. care menline la bornele circuitului o tensiune eficace ' U= 380 V cu o frecv e nţă (=50 Hz.w . C1RCUrr DE CU RE NT ALTE RNAT1 V CU REZISTEl'ffĂ.islent ă neglijabilă şi un condensator cu -o capacitate C=I OO!-tE Acest drolil este alimentat de la o sursă de curent alterna tiv. luindu-se ca origine d-. o bobină av tnd o lnduc!ivita le L=I : H şi o re7. se trase ază diagrama vedorială din figura 7-21. Care este valoarea eficace I a curentului din circuit şi care este cosinusul ungIliulul de defauj 'P fnire-curenf şi' tensiune? - R. legate iu paralel.==: = 380 = O A 490 '78 VOO'+ 4 ( 1 '314 _ R COS ? = l = ~1~ +=[='_=3=14=~~=:O"'.====.: 100 ·314 400 7. Pentru a afla valoarea eficace 1 a curentului produs de sursă... /=40=0'= ' .!zlt or cu reiis1eriţa R =400 1) . e z o J var e: Valoarea pulsaliei este: w=2"'i.! la bornele acestui circu it o tensiune alternativ ă U de pulsaţie (0). JNDUCTIVITATE ŞI CAPA CITATE IN PARALEL 1n f igura 7-20 se arată un cirr. dup ă cum se Yed(' ş i pe figură. ~ ~iicace a curen~uJui este: V"-<_ -:r:======:: ~ U I ~.~=')2 = 4-90 = 0. I.

ă din compunerea veclorilor IEI.tellţ ă.2. _ ---' Fi~. L-_ _ "-' _ fig.» s int yalabile pentru cazul general (circuit cu rezh. indudivitatc ş i capaf'itate in paralel). le = UC{o) şi e!'le reprezentat de un \'C'dor cnre rac(' unghiu l 1':/ 2 inainll'a \-cctOlvhti R nnn . IL şi l e. Triunghiul dreplunghif" 11 BC se numeşte triun ghiul \lIre/di/of. se anul ează termenul care cuprinde pc R.+. 0-) -~r.. r.! 1 şi U rezultii din 1< <lcelaşi triun ghi drrptl1nghic : cos-v ~ V'. dacă nu există induclivitalr<l 1.tă conductorul cu rezistenţa R . ~ Î elite rcprCZl'utat de un . Dacă nu cXÎ!.ă termenul care cl1prinde pc L elC'. se anulea1. η2L Diagrama vcc10rlală a schemei din figura 7·20.oJ 19:~ = '-ro " J Formulele (7 .Circuit de curenl alternativ cu re:/Jsl enjă... Din acest triunghi rezultă valoarea rurcnlu[ui dat de sursii : (7 . astfel după cum se vede pc diagramă . r.' " ~ . i·20.'cetor care face IIn~hiul n /2 in urma vcctO~:III11i Curentul car€' [rerc pric capaC'itate Tezllltri din. U. . Yedorul ("are reprezintă ('urentul J produ s de sursă rezult. induclivilale fi capacita te În paralel. (-' -cool' t R- 1-w C-_:) .24) şi (7. .24 ) Unghiul de derazaj ? dintr!.

'\LTERNATIV MONOFAZAT 97 şi Se presupune . In acest caz. Curcntul total \'a fi dat dc: Unghi ul de defazaj rezultă din: 7 - :Stetro\eîlnlca :.{lllductorul de rezistenţă R (aceasta Înscamnă in realitate că intre aceste puncte rezistenţa electrir' ă eslc foarle mure. ~=OO. inşe um nii că • iar c\!t"€'ntul este defazat in urma tensiunii.~ura 7-20 lipseşte intre punctele A B ('.:e ncrală .ă de tensiunea U.. iar curentul este defazat inaintea t ensiunii U.ă în schema din fi. unghiul de defazaj Între 1 C<lsrp =0. Dar ă : Înseamnă că: - 2 . teoretic infinită) . curentul lotal \"a fi dat de rclaţ. asemeuea. Se presupunl' acum că în schema din figura 7-20 lipseşte intre punctele A şi B inductivitatca 1.!2 fat.CIRCUITE DE CUREl"<' .. R('Zultâ : că curentul 1 este defazat cu unghiul rr.ia : Dt>. şi U se obţine din: tg Dacă.

~ - L(i) II . R 200 220 . Din formul a 1.=1. aceasta echivalează cu sit uaţia cind ar exista totuşi un condensator cu armăturile tn A şi B. -j'- Valoarea eficace a curenluhll prin U rezistenlă este : 11 = . pe a doua ram urii.150 '[ 0. dar de su prafaţă foarte mică (teoretic de suprafatA nuIă).6..>·UCA OE.zaj este pozitiv In urma tensiunii U.= .-.V' +l ' _ -220 - 2W - 0. tg 9~ .14 '25 = 157 radls Valoarea eficace a curen tului lotal este: I..'.. e z o I var e. La bornele acestui circuli se aplică o tensiu ne alterna ti\'3 de valoare eficace V=220 V ş i f recvenţ a 1=25 Hz. R -Cw ceea ce arată ('ii unghiul de defazaj este negativ ş i deci curenlul 1 este defazat inaintea tensiunii U. El!ALA .-.V ~. . o ~o­ binli cu o induclivilate L=0. Pe unI dintre ramuri se g1lseş te un radia tor eledric cu o rezistenţă R=200 (1.98 ELEC'rROTEH. Lw R ceea ce arată că unghiul de dcfo. sau: tg CP=-. iar pe a treia. Valoarea pu lsaţiei este: w=27t '{=2 '3.-\.1_+(' /'Rt - Lw .10 rezultă lnsă că În acest caz capacitatea (.151 -2.. un condensator cu o capacitate C=150 v..2 H şI rezist ent ă neg lJjabllă. şi deci cureut ul 1 este defazut Aplietllia 7·8.2 ·[:)7 . Curentul total este dat de relaţia: J~ u1/"R'-.13 A.-f}0 Z Unghiul de defazaj rezultă d in: cos sau.-. . DacA in schema din figura 7-20 nu este condensa lor intre pun ctele A şi B.1 . . este nulă.F. Un circuit electric cuprinde trei ramuri în paralel.CI» )'. eare este valoarea eficace a curentului loialI? Care este valoarea eficace a curenţilor Ilo It şi lJ din fiecare ramură? R.

tantanee p are o valoare S-a convenit ca În curent alternativ variabilă în timp.28) Puterea aparentă este deci fie dată de o sursă pentru o egală cu anumită puterea activă maximit care poate tensiune U şi un anumit curent 1_ .CIRCUITE DE CLJlEXT ALT!o:RNATl\- j\.u ee j este: II şi prin care trece curentul alternativ de valoare p =u·j (7.= . natill.erea ilU.2 -!57 Yaloare3 eficace:a curent ului prin con densa lo r e:> le: J3 =UCw=220 -150 '1 0-6 '157=5. valoarea eficace a curentului şi cosinusul unghiului de de{a:ai intre curent ~i tensi un e. adică cos q:. Dacă se de-llumească plltere a/. iar q:. Tn consecinţă. puterea devine <'gală cu produsul U -1.. se gă ­ efi puterea activă este : P=(J·j cos l' (7. care poarti"t numele de puiere aparentă şi se notează de obicei: S = (j-I.e perioadă. 220 = 7. să media puleriî instantanee pe o H'. Expresia cos q> se numeş te şi factor de plliere. 8. În cazul curentului alter.wil se face această medie.18 A. .26) unde: Il = V 2" U sinUll Put.. 0.11. PUTEREA ŞI ENERGIA ELECTRICA IN CAZUL CURENTULUI ALTERNATIV Pu ferea insfantanee p Într-un circuit la bornele căruia se aplică tensiunea alte rn Mivă inst:lntanee instanta.IONOFAZAT 99 \ '<!Ioarea eÎieace a curenlului pri[] bcbinil este : J. .=l.şt.27) Îu C:He Uşi 1 sint valorile eficace ale tensiunii şi curentului. puterea activă este I!ga/ă CII produsul dinlrl! valoarea eficace a Il!nsiunii. să (7. Ci nd factorul de putere a re valoarea sa maximă.= - U Lto . este unghiul de defazaj intre curent şi tensiune.

pc măsură ce crc. ent:rgia readivă în varsecunde (vars). astfel incit cer o importantă putere reactivă. şi lâlollaru! (kvar). curentul in am peri şi t impul În secunde. puterea aparentă in /lollamperî (VA) şi put erea reactivă in vari (var) . XX.. Trebuie relevată contribuţ ia ~Hlllsă de un colectiv de specialişti romani şi in 5pecial dc acad. făcînd prin aceasta să sc adă factorul de putere al sursei care alimentează reţeaua care nu poate da in consecinţă decît o putere activă P mic~ . S şi Q e:xÎsUi re - deci: P' ~ S'-(f'.te puterea reactivă Q. şi cap.. kilovollampewl (kVA). scade puterea activă P.) dcfazează mult curentul absorbit. Budeânu. rezultă că energia activă şi react.I.a. puterea reactivă Q şi puterea a par~!ltă S energiile activă IVp şi reactiva IVa In !louă zile? R e z o J var e.78 ·O. Care este puterea activă absor bită de circuitul din aplicaţia 7·2? Dar P. În urma tensiunii (unghi de dcfazaj mare). respectiv : lV.ivă ~ e v or scrie. Pu terea • Vezi paragr.i electrice. în waţi-secunde (\Vs) sa u Jouli (J ). se obţine puterea activă in waţi. conform cu relaţia (7 . aici interesul de a a vea un fado r de putere cît mai mare 1::. la definirea şi clarifica.100 ELECTROTEHNICA GENERALĂ Expresia: Q=u·j sin 9 poartă laţin: (7. De. O .* Dacă se măsoară tensiunea U în volţi şi intensitatea J in ampt-ri. COIJsum atorii care au bobine cu inductivităţi mari (unele maşin..29) numele de putere reacfiuă. dă valoarea energiei respective. puterea reactivă Q creşte atunci cind creşte sin <fi.29). deci cînd c reşte unghiul de defazaj <fi şi :icade facto rul de putere cos <p. Se vede că pClltru o anumită putere aparentă S. urmfi tor activ ă este: P=U·J·cos. cît dUrcază această p utere. Deoarece puterea multiplicată cu timpul t. .12 W . paragr. "unII .rea noţiunilor de pu tere şi enefJ:.. se obţine energia activ. egal cu 1000 vari . egal cu 1000 VA . Dar. lns ăş i unitatea de mă~ură internaţională a puterii reaetive. Aceste u ni tăţi au multipli de 3600000 ori mai mari: kilowaUora (kWh) şi kilovarora (kvarh). t ransformatoare ş.> =P·t=U·J cos 'P'll (7. Dacă Aplicaţia 7·4.-rie reacti" ii ..237 kW .8=237. egal cu 1000 W. işi datorc~tc numele aeestui colectiv de specialişti în domeniul electri c i t ăţii . consumatori. 5. Aceste unităţi de măsura au ('a multipli obişnuiţi kilowatful (kW). I ntre cele trei puteri P. c.31) WQ = Q ·l= U ·J sin 'P ·t se măsoară tensiunea În volţi.?=380 ·O.

ra În figura 7-23..).lpaeitate C ca in figură. cum . care eli tensiunea U un receptor iIlducfiv (care conţine inducti\"i ta te şi i't!zistenţ5..78·O. u s fig . alimentează '1 :=0 '1 . Energia adiv1\ este: Wp=P '/=237 .'PHEA FACTO HULUI DE PUTERE CU AJUTOn.. In paralel ea receptorul inducli\" se leagă un cont1ensat0r de c.84 var ~ QJ78 1\\-1Ir.CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOEAZAT 101 Puterea reactivă es te : Q=U·J-sînq>=38Q·Q. Energia reaciivă este : IVQ=Q '(= 177. 9.84 . Curentul total 1 !it: ob~ine din compunerea vectorilor carc reprezintă curenţii II şi 1'1:.6=177.382 kWh.Se vede din figură efi wclorul curentului 1 este defazat Iaţ. fazat În urma tensiunii U cu unghiul rp.TDENSATOfl.48 .ULUI ln rigura 7-22 este reprezcntati\ o sursă S de curent alternativ. Tmbllll<l lii\ irea fac10ruluÎ de putere cu ajutorul conde!lsa torului .ă de tensiunea cu Un uughi Ifl' TJlai mic decit unghiul de deCazaj 9 în cazul cind După a .------.2% kVA.3600=30730752 var $=8. Curcntul 1] absorbit de acest rC'C('. corespunzătoa re schemei din figura 7·22. Se in drept originc de fază vectorul tcnsiunii U .UL COr-. 7·22.4 V2\= 0. " c J.lBUNAT:\. Puterea aparent1\ este: S = U'I=380'O. 7·23. se traseazfl o diagramă vcrtorial5. Pentru a s(' \"eelea efectul condensatOlului [lsupra [actorului de putere.. li'. Se trasenzi:i apoi veclol'ul absorbit de reccptorul inductiv.c şUC".7 8=296. Diagrama v('eio· Tia!'./2 înaintea vectorului ten5iunii D.536 kvarh ..-------~~.12 ·48 ~ ' 3 600=40 974 336 Ws = II.. Fig.ptor este d . curentu l h CI:' trece prin condensator este reprezentat printr-un vector ddazat cu ungh iul -.

. t .lf făcînd unghiu! <?M cu vector ul tensiunii U. A .6 lt= __ ·f}>f= .8 V1=O. nu există condellsator. 7-24).~=O.8=12. .6. defazat cu unghiu! " in urma tensiunii U.1=16 A la un faelor de putere cos ?M=O.8-7. . 7-20.8 0 - Deoarece: sin ! . de frttvenţă 1=50 Hz.8 A B=l ! 'sin9= [2 '0.A B = 12.2=5. condensatorul permite îmbunătăţirea factorullli de putere . figurii.. Curentul Te absorbit de condensator şi defaza t cu 9(f înainîea tensiunii (f. Re z o 1 var e.16 = 12 Â. absoarbe un curent de valoare eficace 1.l'jclor economice eare rezultă in cazul unni faelor de putere. dUPă cum tâ7eprezentat pe diagramă_ Observind figura 7-25 se poale scrie: I MCOS 'PM= 1 t cos 9 de unde: cos OJ. compus vec!orial cu curen tul l"M. 7-24. Motor În parale! cu un condensalor. In capitolul XX se dau amănunte asupra ~vant.2 şi in consecintă: BC=AC. Se considerii diagrama vecloria!ii din fi gura 7·25. C=J M 'sin t.O. se ob cos 9· tn consecinţă . Imn.6 (fig. pentru ca factorul de putere al inslalajiel siî devină cos '1'=0. CA: capacltale C şi ce putere reac!ivă Q trebuie să aibă con· densalorul montat în paralel cumo iorul. unde s-a lua t ca origine de fază tensiunea Ti şi s-a trasa t apoi vectorul curentului I. Aplicajia 7·5. u ~ C veclo r ia lă " Fig. S-a reuşit !leei cu ajutorul condcnsatorului să ţină un factor de putere cos 1p' mai mare decit factorul de putere iniţial.'M=lfl-eos2 'PM sin '?=J!I rezu!ti~ COS2 '1' YI.8 ? ________ __J le ti III. Un motor eleclric M alimentat cu o tensiune alternativă U=220 V. .4.>J/ = 16 '0.102 ELECTROTgHNICA G}:~EJL\ L/I. .€2=O. va da un curent totall.' c---------J ii Fig..f 0.6 : ..6=7. cos 'f' 0. Diagrama coresp u nzătoare .

j U'6) 220 ·314-. (.1.--. de 10. Îmbunătăţirea factoru lui de putere se face de obicei la puteri mari În sistemele Irifa za le. Pulsaţia tensiunii este.. Fig.• obină şi condensa tor in serie. .. ValoaJ rea. eficace a curentului este: ... 1<=5.. 1 . bornele bobinei şi cu Ve valoarea eficace a tensi· U'I/l unii la bornele condensalorului. . Se aplică la bornele tntregului circuit o tensiune alternativă de valoare eficace U şi pulsa1ie (ol.:tn figura 7-27 s-a trasat o di ag ramă vectorială pentru care s-a luai .6 C~ .' . 7-27. R 1 I 'c _ (1 ~.' (7. REZONANTA ELECTRICĂ In figura 7-26 este repr eze ntată bobina B cu inductivilale proprie L şi rezistenta R lega l ă în serie cu un condensator de capacitate C. Deoarece: rezultă: .f=2. i ca origine de fază vec torul Ţ al curentului.F.232 kvar cOf)~um ator il In practică. ' "~_ .-.I _ _~URC'~_ ' U.6 A. Puterea reac1ivă a condensator ului este: Q= U ' Jc =220 '5..32) V (LW.--.6=1 232 var= 1. ' ."TlV MONOFAZAT 103 Curenlul absorbit de condensalor este deci. cu UEL valoarea eficace a tensiunii la ..= =8. '50=314. Se notează cu J valoarea eficace a curentului.LI' 1/'+ c B -.. 1 ·1U--5F=SI p. ~ -. 1 _ _ _ ____ ___ -'._ru_v_:~h . ' • u 7-26 B. Diagrama vecloriaU a schemei din figura 7-2. _fIe 5 ..)=2 ..r==~ U=c==.CIRCUITE DE CURENT ALTE:RN.

Unghiul.3<i) C.33) eSlI. C_ r se ia coresp unzăt o r sdirli grafice alese pentru ilLtensjtat~lI (7.? rerTe· :dnlil defazajul tn tre curenlul [ şi tensiunea U.. &cadt pe măsură ce capacitatea C creşte. In momentu l cind C= O (distanlă [()arie mare intre armăturile condensaloru· lu i).sau LCll. precum şi vectOf'ul [Jc =i!Cw fiielnd un unghi ~l2 In urma vectorului I şi care rcprezint~ tensiunea la bornele cooden salorului.i. dintre curent şi tensiunea UnL la bornele bobine! rezultă d in: Lw 19 '?RL= . Vedor ul URI_ al te nsiunii la bornele bobinei de indudivitale L şi relislenţă R re· zultă din compunerea \'e<: torilor [h şi Un.?tu.. Pe măsură ce capacitatea C începe să crea~că (armlHu r ile conderua lorului se apropie). ca şi c1nd n·ar exista inducth'itale . Pe măsurii ce rezistenta R scade.ii. da cii.. creşt e unghiu 1 9RL.32) se anulell 7. reprezint ă defau. u R Valoare . tens/uMa U la bornele circuitului fiind menţionată constan1ă.. iar curentul 1. pa rante18 de la numlloru! expres. se obtine veclorul tensiunii D. OITe face să crească la maximum curentul re-Lulta d in re· C= _IL~' (7. . d upij cun! s·a arătat).ul curentului I fală de tensiunea Ur.defazaj 91:!. vectorul UL=Lwl făcînd un unghi 1:/2 inaintea vectorului Î şi care reprezintă tensiunea la bornele induciivilăjii L. care era foarte mare la valori foarte mici ale capacitălii. tensiunile URL şi Ve la bornele bobinei şi conden~toru!u! cresc. De asemenea.35) D!n telalla (7." R O (numărăto r ul fracţiei este nul. Unghiul 9lU.. \'a[oarea lui depinde numai de tensiunea U şi de rezistenta R.is· leula R II bobinei este mai mică. 1n cele ce u rmează se va' cerceta variaţia curentului di n relaţia (7.şi capacitate in circuil. creşte. In momentul de maxim al curentului.. adIcă : 1 1 LCll = . cu cît re1.lXTROTEH1"lCA GENERALA c\lTemului.33): capacitătii (7. lalia (i.' I! Cind condilia corespunzatoare relaliei (7.e! (7..' Îndeplinitll. la bornele întregului circuit.. Se tTaseată. de exemplu. La un moment dai. impediOllla circuitului trete printr·un minim. deoarece in circuitul oo\)inei unghiul ~ de . valoarea 1 II curentului creşte. 1= 0.10< Lungimea vectorului EL. deoarece numitorul fracliei devine infinit. printr un maxim."'''''- C. in situaţia "fep:rezentat ă .32) dacă va[ia7. Valoarea maximâ a curentului este cu aUI mai mare. Valoarea acestui maxim este: {=-.33) In acest moment. ca. apoi vectorul Us=RT In fază cu Î şi care reprezintă tensiunea la bOrt"!ele relislen lei R.aj '" Intre curentul I şi tensiunea U este nul._.L la bornele bobind.:l cllpa· dtatea C. dcoare<:e : L~ .34) rezultă că in momentul c î nd cueentul I Irete prin maxim. a ceastă fracţie ajunge fgRIlÎ CII expresia Lw. lUlghi ul de defar. Frac· tia HeN din rela tia (7. R scade şi deci .CCll = 0.32). Compunind \'eclorul tensiunii UI!L cu vectorul tensiuni Vc.­ 1 tg 9=.

Conditia de rezonanţă se porle obtine nu numai prht variatia capadtătii din circuil. depăşind de asemenea cu mult valoarea tensiunii U la bornele circuitului.o1.:3zuri condi ţ ia de rezonanta este înd eplin ită dacă: adic5 pentru o \'aloare a inducli\"italii sau ~ pulsaliei dată sau: L~_' e. pentru ca tensiunea Ut-Ia bornele inductivi!ăjii s ă iie de 10 ori mai mare ca te nsiunea Ula bor· nele circuiftdui. o indudil' itllte L~O. La aparatele de radiorecept ie..dsteojei R.LTERNATIV MONOYAZAT lOS. incit sa se pro· ducă condiţîa de rezonanjă pentru pulsatia respectivă .63) Deoarece fenomenul de rewnanlă descris pro\"OilGl supralensi ulli. Cablul iniroduce în circuit.= . Se presupune.33) se spune că a fost realizală CQndi(ia de rezonanta a circuitului. . de exemplU. Fenomenul de rezonlln\ă îşi găseşte în practică aplicajii utile.3 puls<lliei.1O ~ =223 rad ls. . Uneori rezonanta este folosită tocmai pentru Încer<. dar şi printr·o modificare corespunzătoare ~ inductivită\ii sau . Capacitatea se datoreşte conducloarelor cablu!ui.i să se determine valoarea eficace·I a curentului. Această maşină ~e comportă în circuit ca o bobină cu o anumită induclivitate..CIRCUITE. în special în radioteh· nieă.şi efecie dăunătoare. Deoarece dis· tanţa dintre conducloare este mică .şi lI'cJ. şi o capacitate importantă C. Aplica/ia 7·6.28 .. La burllelt> ullui circuit ascmilnător celui reprezentat în figura 7·2 avînd o rez isten tii R=!l 1). e) în tazul fl'w nanle i sa ~e dl'tl'rmine valoarea re.>. In momentul fn care a fosl îndeplinilă conditia (7. Supralensiunile care iau naştere în cazul rezonantei pot provoca di~trugeri În circuit mai ales prin stdipungerea iwlajiei cab!ului. din cauza depăşirii rigidi\ătii dieledrice. care se comportă ca arlll. h 6. Şi fll ~ceste <.?RL tensiunile UTIL ~j Ve cresc foarte mult (se produc supralensiuni) . astfel parametrii circuitului. La o valoare foarle mică a rezislent"i.:area rigidilăjii die!eclrice a ilOlanţilor. de exemplu. Se aranjează atunci astfel paramelrii din circu itele aparatului de r ece pţie. DE CUJU:r.50. Pu!satia IH care e_ sie CiI= satisfăcut ă condiţia de rezonan\8 este: VLe = 1 VO.5 Hz. Se cere: a) sii se determine frecventa f il tensi un ii U pen tr u cazul rl'zonanţei. 1 Fren'en\a corespunzătoare este: • CiI 223 (= .=35. încît să se găseasciJ cît mai departe de condiţia de rezonanta. pe lîngă o rezislelljlî R.:iturile unui condensatof. capacitatea condensaloruluj poate atinge valori care să conducă la îndeplinirea conditiei de rewllanţă. punctat in figura 7·27 (tensiunile (J'RI. este necesar să se prindă o und ă Cll o anumită pulsaţie (sau o anumită frecvenjii f) datorită unui anumit post de radioemiţiitor..4 H ş i o capaci tate C=50 [LF se aplică o ten· siu DI' Ilr terntll ivă el! o \'aluar" eficilce U=!OO V. un cabl u alimenla t de la o maşilli'i generatoare de curent alternativ.·enomenul de rezollanj!i poate avea Însă . 11) in cnu! re?ollanţe. I r!!Spectiv de: ~=~I (7.c. de rezonanţă Re z o 1 var e.-r . Din această cauză trebuie să se aleagă. deci o valoare foarte mare a unghiului . ~e Illi mcşle fenomenul a tensiunilor.

=1O. in ca.ECTROTEHNICA GENERALA Valoarea eiica-ce a curentului In cazul {= - rezonanţei este: U R 100 = .lr măloarea relaUe: L~.= 0. J U R U Lro R Se deduce: L~ n R=.~ --~ --~. U UL U L".= 125 A 8 " să ~resupunind că R poale veria.E1.zul rezonante! trebuie existe I.106 .4 ·223 =89. ' 10 ' 10 .

ată şi rcceptoare lc de energie electri că s int necesare două condudoare. sursa însăşi numindu-se. Se presupune că aceste spire se rotesc in sensul ~ ăgeţi i cu o viteză ungI' iulară constantă .. şi 3-3' intr·un cimp de ind ucţi e magnetică 8.~ ca şi tensiun ile la bonle.cite 120" (sau 2. numite lri{a:alc.pire identkc 1. Tensiunea la bornele unei astfel de surse este o tensiune mOllofazată. . Intre o sursă lrifnată Şl rcc('ploarele de t' lIergie electrică sînt necesare mn(mul t decit două co ncluctoaTe.1'. 2-2'.!3) şi sint separate (izolate) electric una faţă dI:> alta. PRODUCER EA CU RENŢiL OR TRIFAZAT I în figura 8-1 sînt. Sursele carc se Întilnesc curent in practică (gellcratoarelc electrice) a u trei rorţe:e lectrom otoare alternative. Forţele clectromotoare. I nfăşurărilc in ca re se produc fort-ele eleetromotoa re se numcsc şi Îllfuşurări de fază ."e explică principiul producerii a lrei forţe electromot oare trÎfazate ~Î a cure nţil or r('~p(' c livi. iar curenţii produşi sin t trifazati. adic( cu mai m ulte f:n:c. monofazată. ca şi sursele s(n umcsc in acest eaz poli{azalc. Intre O sursă monofa7.le Ellr~!. Există im~ :}i surse cu mai multe forte elcdromotoarc produse in infăşurări renliza te în anumi le condiţi i. care poate produce un curent alternativ. după cum se va ară ta la paragrafu l 2. 1. sÎnL trifaznte. Ac ef. SpiITle fac intre ele unghiu l'i de. Această forţă electromotoarc se numeşte mOllo{azalu.". reprezentnh' tre i ş. iar curentu l alternativ produs se numeşte şi el monofazat. In continuare. de asemenea. ten~iuni1e la bornele surselor.CAP ITOL UL VlIl CIHClJlTE lJE CURENT ALTEIINATIV POLIFAZAT Pînii acum s-a considerat o sursă de energie electrică cu o singura forţă eJectromoloal'e alternativă.

J ~ .rei _.4~-. în figura 8-2 sînt prezen\ tate cele trri sinusoide reprezeutî!Ld aceste Iorţt' plectn'motoarc trifazate. <Hlidi: . prin trei vectori El' E 2 şi E3 egali ca lungime şi făcînd Între ei unghiuri de cite 120".. Dacă cele trei spire sint inchi'Sc pe circuite identice. Sinusoid ele a trei forte eJect romotoare trifazale.j defa(8 .'\. in spira 2-2' [or~a electromotoare alternativă C:! va fi defa::afă În urmă faţă df' el cu unghiul 2:::/3. adică: alternativă e. J' Fig..) (8. 8-2.ECTROTElli'lICA GENER. Fig. (8 .-u 27t/3 (sau 120°). nativă_ In spira 2-2' se va induce de asemenea o forţă electromotoare alterDeoarece spira 2-2' trece faţă de cîmp prin aceleaşi poziţii ca şi .istcm de trei curenti . spira 1.1-"3' 'IT)' zată in spira 3-3' ~e va induce o forţă electromoloare in urmă faţ ă de et cu unghiul 4l"C/3.LA (Il. constituie lin sistem de trei forte eleclromoloare infazale . in figura 8-3 se arată .. vor apăre:j t. Trei spire Învîrtitoare I~ 120·.!ep~zent~rea veetorială a celor trei forţe electromotoare. Înlr-un cîmp magnetic.l) nativă: =Em sin wl.i curenţi: iJ= Im şin (wl.} LriI::tzaţi ~imetrici. :--Y~J--T""" zi" I lE . avînd aceea~i amplitudine Em fiind defuzate Între ele cu unghiuri egale <.1' dar cu o intîrziere corespunz{ltoare unghiului 2rc/3. imelrice.. 8-1.108 El.4) 1 Sin( wf-rp. ?Ji .2) e:! = E m sIn ( (. u ! . După cum ~ ştie. rare {' on~tituie Ull f.» i!=Im sin i: =Im (wt-~- 2.:. in spira 1-1' se va induce o el forţă eleclromotoare alter(R.3) Cele tre i forţe clcdromoloare el> ('2 şi e~.

Dacă pe accl':lşi diagramă \'edorială se trasează şi forţele electromotoare *i curenţii.TENSIUNILOR TRIFAZATE In )igura 8-5 s-a reprezentat o sursă S cu forţa eleclromotoare monofazată el şi receptorul R. trei curenţi trifazaţi simetriei 11' 12 şi 13 (fig. fiecare vector care reprezintă un curenl trebuie ~. de multe ori nu se Inai menţionează ÎtI mod expre~ aceast.. 2.i. iar in figura 8-6 o sursă cu trei forţe eleclromotoare trifazate el' e2 şi e3. şi suma valorilor instantaoee a curenţilor este nulă. a trei mărimi trifazate simetrice este nulă . sa't prin trei vedori eg:lli şi r5cînd inil'(' ei unghiuri de cite 120".lib:nl. IrHa- Fig.pedi\'e formează un sisLcm trifazat ne!.'. sau. . mări mile n::. 8-4).CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV POLIFAZAT 109 Curenţii pot fi re prez entaţi. Astfel se consideră. Cind sistemul {'~Ic 5imetric şi l c{" hili1ral. Dacă se compun vectorii 11 şi h se obţine o rezultantă egală şi de sens eontrar cu al treilea vector I2' deci rezultanta totală este nulă. .ă fie defazut cu unghiul /fi faţă de forţa elcclromotoare care-I producf'. 10 ultimul caz. Fig. ~H. de exemplu. GRUPAREA FORTELOR ELECTROl\fOTOARE ŞI _. în general. de amplitudine Im.oid{) ('('>respun"ăto:'J. Suma a trei forţe eleclromoloarc trifazale simetrice. ca şi forţele electromotoart>. a trei curenţi trisim('tric. pentru alimentarca a trei receptoare ar 'fi necesare şase conducloare. veclorială Diagrama a Irei rorle electromoloare zate.r. Compunerea a trei curenti Irifazaji simelriei. 8·3.imefri~ şi dc:ech. Deoa· rece suma veclorială a celor trei vectori este nulă. "dic-ă: fazaţi Dacă cei trei vedori ~I nt inegaii şi fo rmează între ei unghiuri diferite de 120°. prin trei sinuf.

8·6. se Jbţill numai trei cond udoare numite de linie. b. Sursă o. Se eonsideră acum că ccle trei faze sînt aşezate ca in figura 8-8 . a şi se con topesc cooductoarele alăturate două cîte două. b. Aslfel. de curent monofazal linie mono - fazală. realizindu-sc prin aceasta o mare economie de conduct oare (care de obicei sint dill cupru sau aluminiu). cu Fig. ~. 8-7. a ~i se contopesc cele trei eonductoare centrale.t. AI patrulea conductor eare se leagă la punctul central al stelei . 8·8. i'./ te. Legarea fazelor în modul ar5taL poartă numele de legare (Fau montaj) in triunghi. dacă se presupune că pobinajclc sînt aşezate ca În figura 8-7. . 4:. la bornele bobinajelor in care = c produc forţele s electromoto3re trifazatc CI' "'2 şi ea apar trt:ti tensiuni trifazate. Sursă Df şi f" f'J Fig. b care poartă numele de legare (sau moniaj) siea. Irei forle eleclromotoare Irifazate. în acest caz se obline o schemă ca in figura 8-8. ca În figura 8-7. e} Fig.. Ia gelleratoarele de eurent alternativ trifazat (v. ('<lp . ' în figurile 8-7. Legarea În triunghi a forţelor electromoloare frifazale. 8-5. a) \s~ Fig. Legarea în stea a · forfelor eledromotoare Irifaza te.numit punct neu/ru se numeşte conductor neutru sau de nul. in . incît pentru alimcntarca receptoarelor este suficient un număr mai mic de conductoare.110 ELECTROTEHNrCA GE."'IERALA In practică. b şi 8-8. XV) cele trei bobinaje (faze) sînt astfel legate intre ele.. av înd şase conducloare.

"v 12 =J3 cos 300+ J 1 cos::'300. ' Pentru a vedea care este relaţia dintre valoarea unui curent de linie 1 şi aceea ti unui curent de fază J. rea In tfiungh ~ unul curent Deoarece ('a valoare: J. Din figură rezultă că tensiunile dt: linie sînt e.re 13 şi J 1 pentru a se obţine ]2' tn acest scop.RE. Eurenţii 1)" 12 şi la se numesc curenţi de linie.----+_+Uz U J J.g::tle CII tensiunile pe fază . Tensiunile VI' Uz şi Va se numesc tensiuni de linie. unde prin J şi IJ=12 = 13=1. Cllr~lI(ii J p J 2 şi J a 'se numesc curenţi simpli sau pe (azd. cu V). valorile eiicace ale tensiunilor dintre conductoarelc de' linie. =J'l. se compune J a cu un vector ega l şi de sens contrar cu J l ' din figura 8-10 rezultă. Tensiunile VI' V2 şi Va se numesc tellsiuni simple sau pe fază. un g~nerator cu fazţle . LEGĂRll IN STEA Legalcain triunghi. u. valoril(' eficace ale curenţilor in cele trei bobinaje şi cu 11' Iz şi Is. _ 1. Curentii şi lensiunile la legarea rn triunghi. ''' ALTER. valorile eficace ale curenţilor în conductoarele de linie. de exemplu 12 • rezultă din diferenţa dintre doi curenţi pe faz1'i. S. 8·9. şi ~eprezentarea a curenlilor pe Jad la lega. U2 şi Ua."''''TtV ' PO L1F AZAT 'li 3. cu J 1 • 12 şi J a.. lcgate in triunghi. . 8·10. se poate scrie: 1 = 2 J cos 30°.~au notat cu V2 şi "a ' valorile eficace alc tensiunilor la bornele bobinafelor in care se produc 'forţe electromotoare. şi anume J a şi J 1 • In figura 8-10 se face direrenţa vectorială int. se observă că in figura 8-9 Un curent oaretarc de linie... )~=='. Fig. 1 s-au notat valorile com\lUC respective. de linie Fig.cmcUlTE DE CI. . RELAŢII INTRE TENSIUNI ŞI CURENTI IN CAZUL LEGĂRII IN TRIUNGHI ŞI Al>.=Ja=J. 1n figura 8-9 ~a consiaerat din nou.

In rigura 8-11 s -au r('prc7. Curenlii şi tensiunile la legarea Tn slea. 1 ~ V3 J. in1cnsitaf. valoarea e{icace a curentului de linie esle pe fa.:casta se poal{'. J~ şi J 3 s ilit ('Un. şi~ U =V3 V.ici de mai inainte.llţi pc falti.seşte că suma celor lre.('a curenţilor rle linii' este egală CI1 intensilatea ('urcnlilor pc fa?:!.6) In eazullegării in stea dacă se aplică prima lege a lui Kirchhofr valorilor instantanee ale curcnţjlor din eonduc1oarele legate la punctul neutr u.i curenţi din condudoarele de fază sau active (numite astfel spre Il le deosebi de conduC'torul neutru) es1e egalil cu curentul din e011dudorul neutru . iar curenţii 1 1. iar IJaloarea e{icace u curen/lIllli din (Qn dlldoarelt de linie ~·tt egalcl cu I'aloarea eficace (1 Cllrtllllliui pe {azil multiplicldă CII V'S. la legarea in stea .t~ntat cele trei b\lhiuaje legate În stea. valoarea eficau a ltmiullii dintre conducloartlt de linie este egalel CIl ualaarea eficace a leru. CUl'cnlii J 1. (8. După (um :oi-a dem ons1rat la !cgar('r! in triunghi prntru ('urenţi... iar valoarea e{icace a tensiunii fntre conducfoarele de linie este egală cu valoarea eficace a tensi unii pe fa::ă multiplicată cu conform relat.5) T. Aceasta se poate sCl'îe pe scurt astfel: consecinţă. se gli. scrie pc scurl astfel: U-V . Tr ll~iunile UI> {'2 ~i U3 dnl tensiunile de linie ~" u lrrlre {tr:::t.iunii pl! fază. egală cU l!aloarea e{icace a curenlului In 1'3. se poate df>monslra la legarea În slc:1 pentru tensiun i: U ~ V3 V. S-a arătat In să cil suma ~ t. \-~ ~i " 3 ~ îlll tcn~i unile pe "':'~. conform relatiei de mai Înainte. iar \1 . Al. 1: ş i 13 sint curenţii de linie . (8.d.112 ELECTROTEHNICA GENERALA Dnr ('OS In consecinţă. la 1~9(//'ta in triunghi. 8-11.rei cu renţi lrifazaţi simetriei . Dill figurii rezullil di. Fig. I_J.egarca Îll stea.

\!t idclltici pe toale cele lrei co ndu ctoa re ele fază. şi . Ulotoarclc trifaz:tI. in consecinţă . 8-12\.ll11lui depinde de numărul ş i puterea lampilor uprin~e la un monll'nl dat. ° 4.onductor ncu lru. su ma lor ou mai esle nulă şi. TlV MONO~·AZ. reţe lele trifazate destinate a alimenta simultan Hi mpi electrice motoare electrice nu :<c p ot Î ncărca simetriI. .. Cind fa zele gl'llcratorului sÎllL legate in sLea ('u r. realiza o asemenea ineărearc. ccen ce j us tiIkă existenţa acestui conductor intr-un ascrnl'nea caz . Ace su' rettploare trehuie Însă să incarce simetric reţeaua trifnzatil (a ~t. 8-13. la retea fie În triunghi. deoarece ~arl'illn COrt'fPllnz:Hoart' ilumin. tre buie ca fta:eptoarele de energie e lectrică să absoarb ă cu re nţi absol.. ro reţea Fig.Motoarele electrice trifazate Încarcă in mod sime tric re ţeaua. Dacă receptoarelesint legate in t r iuugh i ele l rebuie să fie simetrie in cărea te.n ernt oa rcic ni f <11."T ALTERN .zele legale tn stea cu lir neulru. I"t:ccptoarclc R pot fi montate fie in triunghi . prin cood uctorul neutru va trece un curent.' . Fig.~) . In caz cOlltl'ar. rcceptoarele pot fi montat . Legarea re<:eptoarelor la o retEa a!imenlal~ dt un generator cu i2.-\ZATE IN STEA Ş I IN TRI UN GHI Daci. Din 3eca:>tă cauză. fie in stea (fig. fazele gcneratorului S care alimentează re~"aua si nt Jc-gaLl~ in triunghi. caz ul uliei reţele alimentate ele UII generator in stea fără neutru (caz mai rar).A. de exemplu ... Pentru COl să existe astfel de incărcarc cu curenţ.. dup ă eum se arată in figura 8-13.. In conS<'cinţă.fcl de receploare sînt.CJRCUITE DE CURE. Ltgarea receptoarelor la o alimentată de un generator cu fazele ltgate în triunghi. 8·12.dl' It'gate in ~tl'a cu cooducto!' n eut ru . LEGAREA LA REŢEA A RECEPTOARELOR TRIF. fie in stea cu legare la n{' utru.i lrîfazaţi simetriei. _ E!cc~rm~ca t e ne ra l ă . in t imp cl' lămpile electric(' nu pot. astfel de retele trebuie:~ă aibăl ge. şÎ c urentul din conductorul neutru trebuie să fie nul. In general. ll3 este nu l ă. receptoarele se pot lega ea şi in cazul reţele i legate In triunghi (fig. 8-1 :!).

Dar după cum se ştie: V=U şi J=Y3 astfel îneit. puterea pentru: fiecare hohinaj de fază este. Legarea re· ceploarelor la o relea În stea nes i metJ"ică . şi unghiul de defazaj Între curent fa ză. Veste tensiunea pe J t:p fază . 8· 14.Ă ~ ÎN CAZUL REŢELELOR" TRIFAZA TE SIMETRICE Dacă se consid e ră o reţea legată in triunghi. curentul pc fază. 5. Fig. Pentru toate cele trei bobinaje de puterea va fi : F=fJVJ cos tp. avînd c" receptoare o serie de motoare lrifazate (receploare simetrice) şi~o serie de. ca in figura 8-11. iar puterea totală pentru cele trei bobinaje de fază: P=3 VJ COsep. u lămpi L (receptoare mono[aza tc care încarcă nesimetric reţeaua) : . dacă l se fac inlocuirile. în care.ELEeTROTEHNICA GENERA LA In figura 8-14 este reprezentată o reţea trifazată cu fir neutru. puterea pe o fază Pj= V J coslI. PUTEREA ŞI ENERGIA ELECTRIC. Fj=VJ cos 11. 3UI rezultă: P=y:rCOS tp= 3 UI cos 11· In cazul unei este: reţele V- legate În stea. tensiune. . ca in fig ura 8-9.

. paragraful 8. se 3U l ~ P= Y3 cos~= V 3 VI cos 9. şi tensiunea pe {a:ă. Unităţile de măsură pentru put eri şi energii au rost arătate: la capitolul precedent.9) pul ere apartn/d.e (8. S~V3 Vi numeşt. cU valoarea eficace a curenMlui tie linie şi cosinusu l unghiului de de{azaj dintre curentul în cazul retell' lor trifazate.~ 2 2 1) V3 \'.If'A7 .03 H şi O rc. Tensiunea V la bornele unui receplor este : U 380 1.UTERXATJV POt. Aplicaţia 8-1..triIaza t mentine fntre bomele sale o tensiune V de 380 V la frecven ta 50 Hz şi alimentează printr·o lin!e foarte scur tă Irei rec:eptoare identice montate In stea (fig. Re z o 1 va r e. Rezultă aşadar că inlr-{} retea lrifazald. 8·15). poartă..8) pufere activă. expresia: Q=VS se se nunl('ştc putert reaclivă . Expresiile. fie că este lega/Il in triunghi. P=V3 se llum e şLe VI COS? (8. VI siu 11 iar expresia .. numele de elleryie actiuă şi reacliut(. . puterea esle ega lă cu V37rnillip1i~1 cu {Ialaarea eficau a ten- siunii dintre cOllducfQorele de linie. Un genera tor de cure nt a!ternath. respedh'. inlocuirile. (8. il.o:islenj1! R=4 1). după cum se U ştie.oTTE DE CURENT . expresia . FieCflre receptor are o inducli\"il a l e proprie Fig..... Se cer: tensiunea la bornelr: jjeclirui receplor (se neglijeazli căderea de tensiune intre sursă şi rece ptor) : jnlensitalu cu re ntului absorbit de fiecare receptor.7) (8 .73 V--==.10) IVQ = Q'(=VS V-I'sin ?'l unde 1 este timpul. exist:i rdaţiile : J=l Dacă şj V = Y3 " obţine : se fac. 8·15. puterea activa consuma bi de cele !rei rec{'ploare. fie că este legată in stea. Receptor Iri· lazal aJimen la t de la un generat"r. L=O.\ CIRCl.. In razlIl legări i În st('a..

Aceste forte electromoloare pol produce tn circuitele respective.J care constituie un sistem de două fode electromoloare bijazate. se intilnesc rar surse receploare bifa zale. unghiul dintre spire fiind de 90".'?-~ ).0"3C""2r. dale de relatiile: ej=E m sin wt e~=EIIl sin (wt~.un receptor este. 1= z= VR2+(LM)Z= Y''''.680 kW.85 Factoru l de pulere penlru un rec:eplor este. 9.115 ELECTROTElll\'ICA GENERALA Intensitatea curentului care trece printr.6 '0. 6.4 = 5 680 W= 5. se vor obtine două fode e!ectromotoare.}t -tp) i 2 = 1>n sin şi l(. şi In practică Însă. .73 ·380 -21. un sistem de doi -curenţ i bifazaji: iJ=lm sin (.T7.6 A."'5~0)2 " ' R R de cele Irei recepioare este: JI V 220 220 -=2\.(0<'. SISTEME BIFAZATE Dacă În iigura 8-} s-ar presupune că in Joc de Irei spire ar exista numai doua spire lnvirtitoare cu viteza unghiulară w.='. cos Puterea '?=z=y R2 +(Vol)2 acth'ă ab sor bilă p= V3U1 cos?=I.}t.

Dacă se ajunge. 8\'Înd la extremităţi cite un declrod din platină. iar fenomenele luminoase din interiorul tubului se sch imbă pe mă ­ surii ce presilUlea aerului scade. care poate produC" o anumiti:! diferenţă de potenţial intre electrozi. de exelllf jg. a). iar diferenţa de potenţial Între elecLrozi este suficient de mare. se observă in interiorul tubului o coloană luminoasă roşiatică. ţial distanţa dintre eledrozi este de aproximativ 100 mm. c) . se observă În interiorul tubului dcscărcări avînd forma unor sc întei şerpuite (fig.CAPITOLUL IX FENOUENE ELECTRICE IN GAZE HAREFiATE ŞI îN VID 1. eolOalla înccpe să sc separe Într-o serie de straturi luminoase şi Întunecoase. dacii. tuburi Geisslu (~(" citeşte gaisler). DESc ARCARI ELECTRICE IN GAZE Se cOllsiderii. lJescarciÎri în gaze. 10 mm Hg. Se leagă aceşti eledrozi la un dispozitiv. 9-1. d). iar cînd pre~illnea din interiorul tubului scade sub 1 mm Hg. perpendiculare pc axul IongitudiJlal al tuhului (fig. de multe ori. iar diferen ţ a de poteneste 1 000 V. la o presiune dt. Această luminozitate poartă numele de coloană luminoasă pozitivă (fig. Dacă se scoate treptat aerul din tub Cll ajutorul unei pompe. 9· 1. de exemplu. Scoţîndu -se aerul şi ma. descărcârile pot avea loc şi pentru diferenţe de potenţial mai mici. care se întinde de la electrodul pozitiv (anod) pină În apropierea electrodului negativ (catod) . 9-1. 9-1. Dacă in tul' se gă­ seş t e aer la presiunea atmosferică. 9-1. Astfel de tuburi se numese. llll tub de ~ticlă complet În chis. pIu. inlensitatea curentului din circuit este de ciţi\·" miliamperi . coloana pozitivă Îşi măreşte din ce in ce volumul (fig. .i mult. b).

ele.c1rolli. pc măsură ce presiunea scade. Cind se aplic8 o diferenţă de potenţial intre dectrozi. Cind presiunea din tub este de circ". pro:prietate se bazează fabricarea tuhurilor pentru firme lumiuoase. 1 rom I-Ig.ubnlui scade mult. după natura gazului din in terior. astfel încît în interiorul LLlbului se menţine o circulaţie permanentă de ioni şi de ele. Prin ci ocnire. Se pot obţine diferite coloraţii. Dacă tu. electroni ca re. se formează un spaţiu Întunecos care.Lc coloraţii: crela devine galbenă-portocalie.xigenul devjne galben. scol din metalul eJectrodului alţi electroni.lIlod.IJul este umplut cu neoII. atingind sticla. de către anod (elcctrodul pozitiv).:.rookes. cînd gazul est e foarte rarefiat. . Accastă c. electronii liberi . Asemenea tuburi se numesc luburi Crookes (se citeşte crucs). nnmărul ionilor pozitivi care se dirijează spre catod este mult mai redus decît În cazul cind rarefierea este mai~ptlţin accentuată . Atomii de gaz care au pierdut unul sau mai mulţi­ electroni au devenit particuk pozitive. Razele catodice din aceste tuburi sint constituite din electroni fare se dirijeaz:! de la catod inspre anod. o. în cepe din regiunea eatodului ~i creşLe spre .118 ELECTROTEHNICA GEN'. tn tuburile cu gazc rarcfiale exislă de ohicei un mic număr de electroni liberi (care nu Sint fixaţi în atomi).slabă luminozitate: de exemplu. o fac luminoasă. sub influenţa cîmpului electric din tub. se dirijează spre anod.care sînt particulele încărcate cu electricitate negativă . In partea opusă eatodului.RALA de la numele aceluia care lc-rt rea. diamantul devine verde etc. deoarece de Ia cato<] pleacă raze care. în cele ce urmează se explică modul cum se produc fenomenele luminoase În tuburi. se obţine o cul oare roşie. realizÎndu-se astfel nn circuit Închis.ireu!aţjc de electroni şi ioni din interiorul tubului completează circuittJ! electric In care se găseşte tubul. adică de electrodul n<'gativ. verzuie.sint atraşi. elec1ronii liberi pot scoale din atomi electToni ai acestor atomi. dacă estc. numite ioni pozitivi. la valori euprinse intre 1/100 lllffi şi 1/1 000 mm Hg. Ionii p07. tn drumul lor electroniî se eiOCll('SC cu alomii de gaz pe carc ii Întilnesc.umplut cu heliu. aceşti ioni sint atraşi de catod. fie În catod. iar coloana luminoasă pozitivă umple aproape tot tubul. Razele care pornesc de la ('atod se numesc raze catodice.lizat prima dalii. după numele fizicianului carc a studiat aceste fenomene. fie În gazul rarcfiat. euloarcn este roză-albă etc. se propagă în linie dreaptă.:itivi. de ioni:are. Chiar gazul rareJiaL din intC1'iorul tubului capătă o . şi ci. ajungînd la c<lto{l. Pe aceast ă. Dac ă presiunea din interiorul L. D ad În drumul aeestor raze se interpUil alte COlPUri acestea iau difcl. Formarea de ioni din atomii de gaze poartă numele. tn cazlllltuburilor r. stirla capătă o luminozitate.

De asemenea. revenirea eJedronului. biblioteei. se produce o radiatle. in industrie.Oll care se îndreaptă spre anod. . Un atom care are electroni pe n~ tfel ele orbitc. SI' pot prodl!e~ . razele catodice care pomescide la catod lovesC' cat oilul snpli· mentar C. Elecfronul de pe orbita nestabilă caută sl'i rcvină pc orbita stabilă .1 i aţi i lumilH)3se. I n aplicaţiile indu~triale prartjţe sînt Illai răsp î ndite lămpi le care runcţiol\ează pe haza desţ. UneOli. după cum se arată in figură. care dau loc la radiaţii invizibile (ul traviolete).ElcctTofart .~)ntreprinderi etc. de a~me nca.ţii raple:e.2). tn ultimul timp au început să !'e răspîndească diu ce in ce mai mult l ăm pil e cu flourescenfii. elE' a u insli dezavantajuJ ele fi produce o lumină cu o culoare neplăcută. Se notează cu A anodul şi cu C catodul. care se fabrică in Republi ca Sociali stă România (intreprinderea . Inlre anod şi catod se aşază un al treilea electrod metalic C.i1rcdrilor electticeln /lapolÎ met. r are poate fi luminoasil.' \'10 "9 Ciocnirile dintre elect roni ş i atomii gazului din interiorul tubului DU sint totdeauna suficient de puternice pentru a scoate corop·let elcctronii din atomii re~pf'. se poate i ntimpla ca lin ion pozitiv . . tn momentul {'apUdi clectronului. au avantajul de a produce lumină asemănătoare cu aceea a zilei."es (fig. Uimpilc cu de~cărdiri în vapori metalic: au Uil randamen t luminos de eite\·a ori mai mare decit ce l al J ămpilor electric(' obişnuite (CII in c andescenţă) . RAZELE X (ROENTGEN) Se consideră un tub de genul tuburilor Croo/.dici. un elcd. acest feno men poate avea loc da că vite-za eleetronului nu rste prea mare. Cind SE' ra{'P.etiv i. numit calQd suplimentar. la rindul său. iar acesta emite. în tubul uuei asemenea lămpi se produc dcscă rcări in vap ori de mercur.).FEo"OMENE !:LECTRICE 1N GAZE RAREFIA TE ŞI 1:-. Din această canzi1 ele se răspîndesc din ce in ce mai mult în diferite domenii (i1uminatul public. pe lIngă faptul că au un randament luminos de anda ş i ordin de mărime ca şi lămpile cu de scărcări in vapori metalici. 111. . cle('tronii sufe ră numai O depla~an> de pe orbita lo r normalii pc o altă orbit~ mai putin slabili1. in drumul lui spre catod. Aceste radiaţii .1. raze care au propri~ tatea că pot . {}.:are fa ce ca fig W'ile omeneşti să aibă un aspect cadaverk. Da că se apli că intre anod şi catod o diferenţă de potenţial foarte mare. legat electric cu anoduJ. se transrormă in radiaţii luminoase. după re ating perelele interior al tubului lămpii căptuşit cu substanţe speciale numite f1ourcscente.Bucureşti). de sodiu sau de mercur. nesfabiJe se numeşte alom acilai. Lămpile eu f1ourescenţă. Descărcările din aceste lămpi sint insotite (It> efectc luminoase şi se numesc desdircliri În arc. spitale. ° 2.

iar eu p. Uneori. Aceste raze se numesc raz(' X sal' raze Roentgen. ~o p ~------ X rig. pc ('eran ~ care devine luminos san pe placa fotografică. Tub pentru producerea razelor X.. foarte periculoase. Aeţ.J20 }:\. S-a notat eu F filamentlll (un fir subţire) dc wolfram.. Penl fU protecţie se utilizeaz ă tale de phtmb. fie o plutâ fotografică. deoarece plumbul este străbătut foarte grell de razele Roentgen. deoarece pun În evidenţă fisurile. Ele pot fi folosite pentm descoperirea neomogeuilăţ il or de structura sau a dc(edelor din interiorul u~lor piese metalice. apar oasele miinii. 9·2. EMISIA TERMOELECTHONICĂ figura 9-3 se consideră un tub de stie1ă V. În care. H<lZele. s-a f:lC"tlt vaeuuIU (vid) avansat. Cu ajutorul unei baterii Bc de circa 4 V se alimenteaz:i tn .Ecn~OTEIINICA GEKEHAL\ pătrunde prin diverse corpuri mai mult sau mai pu~ill opace (corpurile orace nu pot fi străbătute de razele.iunea indelungati"! a razelor X asupra ţesuturilor vâ poate. aşezată in P. Daca se aşază în O un obiect oarecare. operaţ. se aşază milla ill O. bulile canteroase se trateazii cu raze X. şor~Hri de ('aul'iue cu plumb sa l 1 achclar. tn medicină. de lumină). după numele aceluia (:<lrc le-a dc:)coperit în anul 1895. De asemenea. fit' un ecran cu plafinocianură de bariu. prin care razele X trt'e mai greu decît prin carne. produce arsllri profunde. se numeşlc radiografie. iar cind se utilizează o placă fotogafi61. impurităţile sau sufluriie din aceste piese . şi R. razele X permit să se cerectcze fraclurile osoase sau si H' uescoperc divcrs~ obiecLe. se pot întrebuinţa pentru studiul structurii cristaline a unor materiale. Dacă. X au o serie de aplicaţii în tehnică. Tratamentul ("u asemenea raze sc numeşte radioterapie. razele X pot străbate acest ohiect apoi impre s ionează . Cînd observaţia se face direct pe ecranul cu platinodanură de bariu. o placă dinmoli bden . de stie1ă eu plumh .ja se numeşte radioscopie. de exemplu. pătrunse in corpul omenesc etc.

In felul ace-sta. Sub in[Jucnţa cimpului electric din tub. 9. Dh:pozitiyul inll1!g constituie Un tll b el ec/ro}/Îc. ('[Ire :Ire un c:l t od şi un auod.Iti filamenlul F cu cment eJl'cttic. iar filamentul F. Prczen!a cUJ'entului se cxplidi prin faptul cii fil:uncnlul adns la jllcall ~ desce-ntil em ite clc<'lroni În tubul Îl] care s~a făcut vid. Calodul pout".1todlll dispozitivului.-( dt'l'!ronilor de catre Wanwlllul incii.1. Tub electronic cu doi eJectro1. . deşi În intt-riorul tubului filamentul nU este legat cu pla ca . . iar curcntul constituit de ('Ieclronii din tu b se numeşte ( IIrNlt lermot'leclronÎc. Eli!Jer"n'. poartă I\ uuwk' de diud(i. Bateria Ba. placa P constituie anodul. anodică. curentul electric din circuitul metalic Pl3a DRF se continuă prin cir~ Cllhq iu elcctronilor dinlr<: filamentul F şi placa P din interiorul tubului. care patrunde prin interior ul anodlllui. din aeesl motiv. iar c. Electron ii clrcl11:1 ÎIl s('llsul ~:igc tii Irasale pUlldat. . tn fe l ul a{'esta.i:i reoslalul Ifll din circuitul rilalllclltului. indic:ll de sf'gcu l a l " ( lrasată plin ). fn accst<. mel\ţ. iar bateria Ba. ("Il tin a nod (pl:l('u) cilindric A şi un catod C. In figura 9-1 se aralfl aspectul constructiv al unei d iod e.--If-_ Fig. cupru sali lantul. Baleria Ee 5e numeşte ("atodirii.ine plata P la un potenţi al pozitiv fat-ă de filament. iar anodul din Ilk hcl. (".lzit pinii In i ncandescenţă poa l't. llliliampermdrui mA din cir('uitul hateriei lwod icc indică lrecerea unui curtnt electric de ordinul miliamperilor.urelltul electric arc H'!lSIlI C'ontrar. apariţia curen lului elecllic nu mai poate fi cxp licată prin ionizareH gazelor ea in tuburile cu gaze rarefiate (§ 1 J. E V o Se rcgl('a:t. de aproximativ 80 V. condiţii.. :lsUd incit acesta s. a('cş li electroni silit atraşi dt" că tre placa anodică.i ~f" illdiizcască pină [a incandcHenţă.:: Tu bul l'Iedrollic din figura tI-3.:'\ numele rle cmisie IC/'J/loelec/mf1Îeu. Curentul 10.i. fi realizat din lalltnl ~. iar În tub este vaeuum.3. se nnmeşte CI/ren! (I/Io dic. TCfil-n l ELl::CTH Oi\' ICI.JU toriu.

apoi devine practic re-ctilinie. 1n felul ace. din figura 9-7 se apropi(' in acest caz şi lUni lIIult de cu rentul continuu . Dacă !.122 In figura 9-5 se arată cum variază curenlul anodie Ia.de exemplu .. Există scheme elecirke cu două sau patl"ll diode. Dioda se i. obţ. ale catoduluÎ. adică curentul tinde spre o valoare c.5tă grilă va exercita o acţ. aşa {"um se arată in fiţ!ura 9-7. 9-5. Diodă. astfel cum se arată în figura 9-6. ale curentului alternativ.re ("atocl şi anod poate fi influenţată de pot.utul le.iuJIC de respingere asupra eleelronilor. Un ascmenen lub eh!r lronic se uumeşte triudtJ. nu vor trece decit allernanţele pozitive . T 3 . La anumită temperatură a catodului. Caracteristicile diodei. spre deosebire de diodă.sta mai mult . co nţin e şi o 9ri1ă (grăt.ar) G între ratocl ul C ş i anoduJ A. Cure. 9-3) nil poate trece decît in sensul indicat de ('ătre săgeata plină. in ca rc s-a făcul q~cuum :"1\-31153t şi care.ronilor este arcelernt. 9-4.ncţionarca diodei redf('soarc se hazruză pe faptul că în crrwiful aJlorlic. pentru diferite temperaturi crescătoare TI' T 2. atunci CÎnd potenţialul plăcii r este pozitiv faţă de potenţialu! filamentul ni F.illut . permit l'edresaIT'"<l a. di(ldă redresaare saU kel!Qlron.-. . lIumimlu-sc. Dacă grila al"\' un potenţlal negaliv.ă. (leoarece circulaţia eleel.n sitate.. Trecerea elccl ron ilor Înt.onstantlt numită valoare de salurafie a curentului.sta variind potcnţialul de griJ5 lie poate comanda Yaloa reu curellinlui anodic. {"arc. curenl-ul din circuit ul anodîe poate crcşte ("a inte. in aCflst caz. fig. .----72 . nCdl.r--!i ' o Fig..ntrebuinţează mai ales ca redresar (dispozitiv care tran sformă curentul alternativ in curent aproximativ continuu)..sau mai puţin (după . Curentul Î din figură se numeşte curent redre~a t şi are numai .nsÎuncu anodică (~e.' glilă) ci rculaţia eleclronilor şi variinrJ deci in Illod cori'spunzălor intemitatea cun~ntu lui la din circuitul anodic..mbe lor alternanţe. curentul l a (fig. Fu. rriuind in fe lul ac<. . apropiindu-se de eln'futul continuu. ultima parte a caracteristicii tinde să devină paral elă cu axa ah~d ­ sclor. .Tţ .. aloarea potentialului d. Dacă se aplid"i diode! (înt re :lIlod şi catod) un cureut altel11ativ i."ulmi pozitive . în funcţie de /e. caracteristica a~c la inceput o parte curbă . In figura 9-8 se arată un tub f'l ectronic.nsiun~a allodului f-aţă de catod) Va.Ctl l ju torul unei tensiuni :lplicatc Intre punctele a şi bale cilcuilului de griLă.e măreşte potenţialul grilei.elllialul pc can'-! are grila raţii de catod. la A c /.

r iaţi a r urentuln i . 9·9. 9·7. astfel in cît se pot utiliza c ure nţi de frccvenţfl mult \Ilai mare UccÎt ::tCtc::t a curenţilor in du~td ali..:. Amplificare. rn~ti\·. se obţi ne o variaţi e .hinr nUl. DI'OUl'HC tuburi le cl~ ctron icc n u all 111 ~ent:raI inerţi e .. r.' ..'-n ui curent de grilri elI' onlinul microamperilor (un mitroampcr este a Illili"ana parte: rlinlr-ull ampt r) ii poate cOf(-spun de un curent nnod ic de ordinul miliam periJor. Redresllrea unei alt er· nbnte a tU ren tu lui all .. nodid de ord inul tlliliampC' rilor.L--t-"O-. • I <.!rile!. RAREF !A TE ŞI Ti>.FENOl\llONE E LECTRIC I!: JN GAzt. '-' \ Fig.modic urm.i aJlume ("urenţi dc fff'("venţă muziralii (1 000-3000 Hz). n grilei faţă de ral od ..J kQyl \. Schema lriodei.ii cu ~e pot coma nd a curt"uţii . arată yariatja Cltrentului ~nodic 1(1 ş i n curentului de tensiunea U!1 a grili'i. apa rţi n ind triode i T t . Car:. exemplu. Ca racteristicile unei trio· de .'" "ro CUl"{'nlu! au odic dului fn ţă de ratod şi fn rigura 9-9 se grilâ 11/' În functie de <lllndire C(f' I[ la al triodei d~piJl(le de tensiull ~ anodită Un n anode tenSiUlH'<l U. . Fig. 9· tO. IHllllai prin \" a rinţia h'n~it1ni i dc grilă.Ug Fig.I@ Ig -L::""":::. . curentu l <It! grilă putind fi . in instal aţiile de radioeoffiuoieaţii).siunii dc g rilă. pentru diferite valori ale tCl1 siunii li i o ~. ~j ·G. R.r iunqi~ de tensiunea f. DnC'li Înt r-lin montaj rOrCllpUJlzfttor s chemei reprezentate in figura 9-10. cu ajutorul Iriodelor.\{·l{' ri~(îdlc nrat. '. sau ('urenţ j de Îllaltă frceveuţă (de. 9·8. '- . va.edresarea am · belor alternante ale curen· Ittlui alternativ.iir('şte in s lantaneu vuriaţia tCI.n pu~in t ensiunea UI} a blTilci. . Fi~ FIg. \'arill.

- e Din cauza pierderilor prin efect. /9 l 1 - ''-. ~c cons id eră o triadă monlatii ca in figura 9-1 1.. această energie oscilea:ă Între (·ele două dmpuri diu cOll(\emator şi bobină. condensatorul se Încarc ă de la bateria anodidi şi apoi se descar că in bobi na L1I' t'oergia e le ctri că trecind astfel din cimpul clcetric al eondellsatorullli in cimpul . Figura 9-10 araUl o amplificare in douc'i elaje.rea curentului să SI! păstreze. redresat obţinindl1-se în circuitul nnodit:. cun'nttll (·are trr-buic red re:. AC('stc tuburi (nu mite lefrotit.l tuburi electronice avind un număr mai mafe de e1e. tensiunea U g se regăseşte amplificarii intr-un anumit raport in tensiunea VI la bornele rezistenţei R 1 din circuitul anodic al triodei TI' In fclul arest. 9·11 . Pentru -':3 \"aloa. Oscilator tu Iriod'l.louleLeJ1z.'24 ELECTROTEHNlCA OENE. între condensalorul C şi bobina [. L<J rindul siiu.. In afara diodelor şi lriodelor exist. Ca urmare. Oscilatoareie CII biodc se ulili7. I"C5pct'ti\"e.RALÂ fonrte mare a curentului lai din circuitul anodic al acestei triode.caziJ frecvent În instalaţii de radiocomuilira ţii.e amplificată la rindul ei in tensiunea Uz la bornele rezi~tentei R~ din circuitul anodic al triadei T:. tensiunea :lIlernati\"ă de grilă produce in drcu ilul ano<ijc un C\H"f'llt alternativ.. In bobina LIJ se introduce o forţă eleclromotoa re şi in conscC. 111 figura 1J-12 se araUI aspe ctul construc.ti\" al uncÎ triodt. de exemplu.. iar Lg ş i Lp. Tcnsiunt'u {.-edere cOHstrucUv.a.m. unde C este lin condensator. {'.drozi.a. reprezintă un etaj de amp lifi ('('lTc. Tubnl TI' împreun ă cu circuite le a ferente (pina la rezistenţa R I ). Trioda poate Servi şi ca r~dn'~oL f{t'dresarcn se b:lzcază pi' pritH·jpiul arii la! la diod:i. se regăseşt. Din puuct dc . ptlltodt etc.lt. două bobine cu acelaşi miez. lrioda _ ca şi dioda . . intensitatea curentului altt'rnativ din drcuitul C-L p s-ar mjcşora trepl:. du pă numărul de clcctrozi) indeplinesc funcţiuni mai 5p~ciaie in in~hdaţiile.1/ apare lin curent alternativ.uil oscilanl.a se explică funcţ.. r.Jloate fi realizată cu balon de sticlă ~atl mdaJir. Din uecas lă ca uz:1.. soi primeascfl <lin afarl'i clIergk. Dacă este necesară o amplificare mai importantă. iar curentul Fig.. maglletic al bobinei. . se pot utiliza mai multe t riode. nUlUil cin. La un anumit moment .Înţ:1 la bornele grilei se aplică o tensiune alternativli.at fiiuu in~ă adus in ("il"('uitul de grilă..ă de bateria anodic{i. Ap oi energia tn·ce elin IlOU În cOlldcn~ator şi il " ct\rcil in ş .ionarea triodei ca tub amplificator. trebuie ra circui lu l CII condcllsator ş i bobină. ace :l~tă e nergic este dal. triada T'2 din rîRUfU 9-10.d..

FE..olllill(. la circulat·ia electronilor în sensul catod-anod se adaugă circulaţia ionilor pozitivi in sensul auod-catod. Tubul o{1ali'i <llJlo\'sat.nrclltului an()dir.J. Tiralron. De asemeut'a poate scn'j şi la reglarea valorii tensiun ii J'f'{[resatc. curenlul anotiic nil poate fi intrerupt. ca de exemplu in iost::tlaţiile de telE'l'olliuniC:'lţ ii. r. ('l!in!" pentru n\'gulh'i!l'i puterni('c :lI .. LI. [n interiorul tubului. Tira tronul se utilizează mult ca rcdresor şi ca amplificator. .:'i potenFalul grilei a df'p:îşit o anumită \'alo::lre.! gazotroll.!':j triada . se numeşte fi rafn)fl şi are o funcţiouare dco~cbiLă de aceea a triodei vid in .. Puterea tiratro. DI.eNI.l'.\. CELULA FOTOELECTRIC" In fi~ura 9-11 se consideră un balon de stidA n in rare s-a făeul vacttum . piu5 10 aproximativ 20 !-\\".. un gaz suh presiullt" jO:lsă. o parte din peretele interior al balonului este c"-Ipt\lşit eu Ull strat S de QxicJ Fig. 9·1 3. pc nlru o an UIII itil tensiuw' auud i că. La tiratroll (fig.a şi k('lloLro!itd.'io~n.\).\IISIA rOTOELECTHONIC. tuhul nu H'. amorsează (nu ap:. 5. ea poartă numele de ga :olron. maşini dE' calcul etc. dzcit tn mom('ntul tr(~('crii prin zero a tensiunii anodice.trc CUI1!lIl :modid decît da.9· 12. Iwmitil l'Q/I!IIJiul critic sau de (lIliOrsurc . . automatiză ri . ('e priveşte ~tabi1irca ş i inlr('ruprr~a ('. E. Fig. Schema con· strudivă a unei triade. TUBURI IONICE Dacă dioda conţine un gaz de joasă presiune (argon sau vapori de mercur). .'E ELEcnu CE lN GAZE: RA..Il 6. d:ldi se polarizeazi'i ÎlJ mod C'onveuabil grila. grilei.REFIATE $1 L'i YlD )25 Tuburile electronice îşi găsesc o foarle largă utili~ zare in practică. Trecerea eleclroni\or prin gazotron provoacă ionizarea gazului şi de aceea tubul se numeşte i onie.me~ lor ajunge. cu renţii sint mai inlenşi şi căderile de tensiune interne mai reduse decît la dioda cu Y3CUUIn. Gazotrollul se utilizează de obicei ca redresor.

ast. sensibilitatea celulei cu gaz este mai m~rrc decit acer.] I săgeţii pline. pe lîngă circulaţia de elcctroui..:! a cclulei eu VaCtHllll. Celula foloel ectricii eli vactlum are o inerţie foarte mică.. Electronii C[lrc tra versen:. Eliberarea cle. datorită cimpului electric. ::. inerţi a celulei cu gaz este m:li mare (leeit a celulei cu vid. pc cînd se nsul de cireula\ic al cl<'ctrouilor in interiorul balonului corespunde săgeţii trasate punctat.. Fig. anodul <lispozilivului. Experimental se cOllsLată că orice vnrii1ţic ti intensităţ. Polul negativ 31 haterici este legat la slratul S care dptuşeşte balollul. adică variaţia CUI'i'uluhli :lnodic sc produce practic În acelaş i timp cu "' arialia inlensilii\ii luminii.ab>:I sa es te in să redmii. in sens.re.fel indt În interior. Fig. sinl atTaşi de c:itre anotI.c vede că stratul S const ituie catodul. o asemenea celulă Îonizc<Jză gazul . cum este argonul. legat prill inlcnnediul rezistenţei R la polul poziliv al unei haterii de acumu laLoare Ba rle 80-100 V. După cum este realiznl:i scheUla electric. de. B Rozede ~ c Iljmmii R. CII lriod'" . 9·1:i. adică pentru variatii illari ale in tcnsi tăţii luminoase curentul anodie este mic.lUZa iOllilor.ul r[1 suh infhlenţa cnergiei luminoase catodul cmite electroni.mpllficatoo. D eoarece gazul se ionizeazi'i. asUel incit aparatul A inrJiea trecerea unui curent clcctrit. In felul acesta se in chide circuitul bateriei.iYi. se produce ~i o circulaţie de ioni pozit. 9·1·40 Celul~ iOlOelcctricJ. iar aceştia. Cl'lulil rotoelcclric:L :l. Din ('.a luminii poartă numele de emisie {oloclectronÎcii. iar inelul l.l. decit aceea a electroni lor.ii luminoase la care este.clronilor de pc ealod sub iJlfluenţ. iar circulaţia clc clron ilor din balou corespunde uuni Cl/relll {o!oe/eclronic.12. supus balonul se manifcsUi prinLr~() varia\ie a curentului in cireuilul b aleriei şi deci printr-o yarialic a tensiunij la bornele rezistellţ. care ~illt particule ma teriale cu masă mult mai mare. Dispozitivul poartă numele de ce/ulii {oloelectricii.ci R. SCll sibilit. Pellomen ul se explicli prin fapt. Există insii cclule umplule cu gaz inerl (carc nu se combină eu alte corpuri).volfram. cesi u ~i rle argint sau de slîbiu şi de ccsiu. În interiorul balollului ~c gUl>cşlc inchll l din .

in cinematografia s onoră. astfel cum se m ată jn figura 9-1 5. O sursă de energie electrică c·upri" ind in ·circuitul" ei o celulă cu scleniu va prod uce "deci~nn nz curent dependent ' 'd e această fnicnsitate: l uminoasă.'l. raza !-Icdrou ici"i este devia tă Într-un plan vertical. rarc arc p ropriclMea d(' n produce o pată lumin o asă pUllctiforrnă acolo unde este atinsă de raza c1eclronieri r.ionarca und celule fotoelectrice sint foart e lila1Ji şi de aceea ei t rebuie să fie amplifica ţi. se poate studia va riaţia unei tensiuni. b. (l n~adu cc roartc repede În e:-.a ClJ :i. Se consideră P este prev ăzută . numărarea automată a produselor fahric ate pc bandă rula ntă in stalaţiil q ~ de pază.ei Rl. intr-un plan orizon la l.m. Începind d in A inspre B. Dacă intre plăcile orizontale se produce un alt cimp electric. Cure ntul datorit celulei fotoelectrice CI produce o anu mită tensiune la bornele rezistcul·ci Rr Această tcnsiune se aplicri cireuitului de grilă al triodei amplificatoa re A. UII cîmp ele ctric. Placa anod icâ cu un orificiu central.:tremitatea A ş. Raza e lectronică va fi astfel deplasată. o diodă cu filamentu l F. 7. iar intre pli'icile P~. relu1. o lensiune proporţională cu: t imp ul.16. n~atţ rÎalc. La bornele I't"zist e nţ:·j R din circu itul 3nodic al t riodei se obţine tensiunt:'a U amplifif icată fat: ă d e tensiu nea la bornelc:rezistent.tea luminih_"are cade pc el. ~\Cest eleml'nt a-rc proprietatea de a-şi sch imba_ mult rczistivi taka ÎÎl funcţie de intens it. instalaţiile de protect ie a muncii etc. tncit pata }umÎnO:l să pe ecrau să descrie o cu rb ă ca in figura 9. ca.eleniu . de exemplu . Curenţi i electrici care apar in fun cţ. care poa rtă numele de tub calodic . printr-u n mijloc 03l'eeare. Cu ajutorul dispozitivului descris. E!ectronii carc p5r[\Se5C fil amentul ~t răba t orifidul plăcii ş i al diafragmei D spre a ajunge pe ecranul E acope rit cu s ulfură de :duc. prin intermediu l unui condensator C. Oacri iqtre plăcile wrticalc se produce. ce se poate obţin e Cll 1In dispozitiv sp~ cial. Deviaţiile razei t:'lectroni ce apar şi pc ~cranu l E. a.d. TU nUL CATOD IC. In momentul cind l<iZa electronică a atins extremitatea B. Amplifkarea se poate realiza cu ajutoru l unei triode 3mplificatoare. se ap li că intre plăcile Pc o tensiunc altern ativă care trebuie s tudiată. TELEYIZJUNEA in figura 9-16. si licat de zin c sau altă su bstanţă s p e cială.12Î Se ronstruÎesc cdule fotoelt'dricc ~j el! alte . tensiunea uintre p l ăcilc P. raza e-lectroni că este devialii.a. Celu lele fotoelectrice î şi găsesc întrebuinţarea in televjziUl~e. De exemplu. Ace a stă fllZă trece printre dou ă pUtei orizontale PIJ şi dou ă plăci verticale P"..

!. fotueledricc.. rif' prin intermediul undelor electromagnclice (radio). Imaginea unui obicet O este proiectat{( pe ceran prin intermediul unui sistem de lenLile L Fiecare razâ luminoa. radar etc. -!\lozaicul de f'lemenle fot. condensatol"ul corespunzător se dcscan~ă. StraLul F esk ~eparat de ecranul metalic J:. Televizillnea. parcnrgînd TÎnduri orizontale. toate elemenlele. la bornele rezistenţei R M! obţine O tensiune U proporţională cu inten~ibtca razei lumin03!'ic respedive. . întoemai În modul În carc se citeşte o carte.128 ELECT«O'f'ElLVICA GE. Fiecan' picătură de argint constituie un element {aloe/crine (o mică ceJuli'i fotoe1ectrieă). Cînd raza exploratoare atinge un auumit clement.-. In felul ace~L:. sau transmiterea la distanţă a imagiuilor ljC poate obţine cu ajutorul flispozilivului.. 9-[6. 9·17.'lrec:are m . ("are a intersectat elementul fotoelectric respectiv. începînd din stînga sus. In F se găseşte un strat sensibil la lumină (ca la celula fotoelectrică) alcătuit dintr-un num:ir foarte u HlfI---Fig. adieă această rază ating-c. I nconoscop.ricitate proporţjonali! eu in tensilalea f<lZci lllminoase respective. Dispozitivul desnÎs cste denumit i conoscop .. Tub catodic. reprezentat simplificat In figura 9-17 şi care se aseamănă Într-o G. Fig.. Raza exploratoarc r' analizeaz:i punci cu punct Într-nil interval de t.hură cu tubul r:alodic . Variaţiile tensiunii U sint trecute Într-un amplificator electronic şi :lpoi pot fi transmise la distanţă fie prin intermediul unor concJudoare. In total se găsese cîteva zcci de mii de ascm('llca ('elu[('. ---" mare de pidituri de argint.imp foarte scurt Întreaga regiune a ecranului pe care se proiedeaz[t imaginea obif'ctului O.J..'1ERAl. zbor fără vizibilitate. Tubul catodic Îşi găsc~tc aplicaţii in televiziune. iar rezistenţa R este străbătută de un curent proporţ. pîllă in dreapta jos. lucrări de laborator (oscilografe).ional cu intensitatea razei luminoase {Hoyenită de la obiectul O.ă care aLinge un element fotoelectric [aee ca acest clement să emită electroni şi încarcă condcnsatoru\ consti t uit din c)(>mellt ~i cn3nul E cu o cantitate de elect. unul după altul.oelectrice este explorat CII aj\1Iol'1l1 Hllei raze l"alodice T' . printr-o pladi (le mica P.

n:!iOMi2«E ELECTRICE L"'< GAZE RAREFlATE

ŞI

IN VID

129

Hecoustituirl'a ima .~inii la postul rt'r.eptol" se. face cu ajutorul unui tub catod ir. Ace~tn ~!tc prevăzut cu un dispozitiv special de comandă, prin in termediu l căruia se pontr \"aria intensitatea razei catodice r (fig. 9--16) in funrlie de tensiunea U. Art':;l dh'pozitiv de comandă (nereprezcntat in figurn 9-16) funcţionează pc baza unui pri[lcipiu analog cu acela a grilei unei triode. Raza catodicii r a tubului catodic functionează în sincronism (in acelaşi timp) şi În acelaşi fel ca raza t'xploratoarc r' a iconoscopului. Variaţiile tensiunii V de la post.ul de emisiune (iconoseop) sint transmise dispozitivului de romandă menţionat mai Înainte, de la postul de recepţie (tub ealodie). In felul acesta pe e('ranul tubului t.atodic ~c reproduce im aginea obiectului O de la postul de emisie. O explorare ('ompletii (o parcurgere a imaginii) efectuată de raza l a iconosropului ca şi de raza r a tubului catodic trebuie să ne rea,lizată in maximum 1/20 dintr~o :secundă, deoarec(' retina ochiului omenesc păstreazâ senzaţia luminoasă in acest inte rval M timp. De obicei, însă, pentru a obţine o impresie de cont.inui{ab:-, timpul de explorare este de 1/25 dintr~o secundă

8. TRANZISTOARE

tu ultimul timp, o parte din funct iunile indeplinite de tuburile electronice au început din ce in ce mai mult să fie indeplini te de tranzistoare. Tranzistorul este 110 dispozitiv a cărui funcţionare se bazează pe unele efecte electrice ce se pot produce la suprafetele de contact intre anumite $C micond ucf.oare. Tranzistoarele se utilizează in special pentru producerea şi amplificarea oscilaţiil or eledrice, in locul triodelol". Ele se pot fabrica Ctl cristale de gennaniu, siliciu, galenă sau pirită. Sînt răspîndite tranzistoarele amplificatoare cu cristale de germaniu şi sHiciu. Cele mai importante avantaje ale tranzistoarelor faţă de tuburile electronice sint următoarele: durată de viaţă mnlt mai mare, rezistenţă mai mare la şocuri ş i vibl'aţii, nu necesitii circuit de încălzire , volum ş i greutate mult mai mici. Volumul unui tranzÎsLor nu depăşeşte de ob"icei 1 em3. Ca deza vantaj s{' relevă dependenţa relativ accentuată a ca racteristicilor electrice faţ:; de temperatură. ln Republica Socialistă România se realizeaz ă lranzistoare la .. Intreprinderea de piese radio şi semiconductoare" - Băneasa. (IPRS). Aceste tranzistoare sint folosite mai ales ca amplificatoare in aparatele de radiorecepţie şi la elementele de automatizare.

9- E1ec:rokhnl.ea len entll

CAPITOLUL X

lIATEIUA LE ELECTROTEJ-INICE

1. NOŢIUNI GENERALE, CLASIFICARE

t11aterialele folosite in electrotehnică, numite .şi matcriale eled rotehnice, au o importanţă deosebită In rcalizarea unor aparate ş i produse elrctrotehnicc cu pcrformunte tehnice ridi cate, de ca litate supe rioară. 10 ţara lloastră, unde industria electrotehnică a fost c reată in :'lIl i i puterii populare, problemei materialelor clcctrotehnice i s-a uC'ordat o mare atentie. Numai in ultimii ani au fost infiinţate o serie de noi intreprinde ri şi sec, ţii eu acest specific, cum ar fi. de exemplu, Intreprinderea d(' piese de radio ş i semiconductoare - Băneasa, Intreprinderea Elcctroceramieu Turdll , Fabrica de cabluri şi materiale electroizolant(' - Bucureşli. &.-et ia de cărbuni şi perii de cilrbuoe de la Uzina de maşini ('Icclrice - Bu cureş ti şi altele. tn aedaşi timp a rosI asimilală o gamă variatii de materiale noi, {"arc pină acum se importau din ştrăinătate, cum nr fi, de exemplu lranzi.stoarel~ (produse d~ I.P.R.S. Băneasa). feritele (produse de fabrka "Electror.ica"), magnetii din aHaje de nichel (produşi de Uzine le "ElccLromagnetka") şi mu lte altele. a) !'.'lateriaJelc elecLrolehnicc se pot impăr\i, după pr oprietilţik lot dcctricc, in ; materiale cOlluudoare; - materiale semÎ('.ondll<"toare; - materiale izolan te. :Matedalele conducloarc sint corpuri care UlI in mot.! normal in componenţa lor sarcini eJeclric(' libere, conduc curentul electric ~i all O rczisti vitale mică. cuprin să Între 10-: şi 100 cm . Ele se întrebuinţează penlru circuitele electrice ale maşinilor. transIormatoarclor şi aparatelor elect ri ce şi la liniile de transmisie şi reţelele de di~t.ribuţie :l. energiei electrice.

MATERL6.LE ELECTROTEHNICE

031

lIlatcl'ialelc scmirOllduclo:ll'c sÎllL corpuri ca re, in anumite condiţii, pot COndlH,' i' cure ntul rlectric, avind 1) rczistivitate cuprinsă Între aceea a material('lor condudoal'e şi aceca a materialelor izolante(lO--3 la tOt9 n rm). Spre deoseb ire de metale, la semiconductoare eonductivita!ca creşte cu tem pera t ura. Creşterea cQnductivităţii unor ~emiconductQa re se mai poate obţini' .~i prin eliminarea sau prin bombardare cu particule . SetuiconductOllrele se ld rebuinţeazii la fabricarea redresonrclor llSC<l tc, a celulelor şi rezistenţe l or rotoelectrice, a detectoarelor şi amplificatoarelor cu cristal, a termistoarclor. yari~toal'elor şi a multor aparate cu specific electronic. }Iatcrialelr- iz olallte sînt corpuri care, in mod normal, nu au în componenta lo r sarcini electrice libere. nu conduc curentul electric şi au o rczistivi tate foarte mare, ruprinsă Intre 10 10 şi 10211 n cm. Ele se utilizează pentru izolarea circuitelor electrice şi la construcţia eondensatoarelor, consti tuind dielcctricul acestora. } Din punctul de vedere al proprietăţilor magnetice. materialele se ,) pot imp 6r\i În materiale feromagnelicc (numite şi magndice) şi nefel'omagnelicc (llum ite şi l\Cmagnelir:e). Acestea din urmă se împart În materiale di .. magnetkc şi materiale pal'amagneLicc. ~latcrialde di:\ nlngnclicc sînt rorp llri cun', rjjnd introdm:e intr-un cimp magnetic, un se magnetizl':lz1'i şi au prrnH'ab ilitatca magnetică rcJauvii mai mit"i:i drcit unilatcn (;J.,<I) . \1[\ trria1ch~ para magnetice sînt coepuri Cal'C , fiind introduse intr-un ciOlp mngnelic, se magnetizează şi au pl!rmcabi lit at,e a magncticll reht livă Cli pu ţin mai mare decît unitatea (fL, > l). Dintre ele fac p arte metalt>le ~i alinjele neferoase (cupru, alamă. a.lttlJliniu ele. ) ') i .\numite metale şi aHajc feroa.se obţinute In mod 1\pedal. lIiut('rialele nemagncLicc se folosesc la C::Ol1slructia aparatelor electrice dc 1:1ă ~ura t. Ia rarrusele de busole. Ia huloane şi părţi de c:)rcasă ale maşi­ nilor cI;:-l'trÎec. Ia sirma de hobinaj pe~lru rotoarele maşinilor cledrict'. Ia piro:r k pcntru rkctromagneţi , la suporturile de magneţi etc. :'o l aterialele feromaguetice sau ,.magnt,tice" au !J. r~ l şi proprietiiţ.i magnetice deosebite: aU permeabilitatea vari:lbiJă cu intensitatea cimpului magnetic ; introdulic fntNlll cimp maguetie, ele sint supuse unor Corţe electromagnetice şi exerciln. la rindul lor, influenţ,ă asupra aeestu i rimp; produc in ir. :I;'(iorul lor indu ctii mari rind sint aşezate in cimpuri magnetice şi dcforme:lză liniile dr Cort, i ale acestor cimpuri; prezintă pierderi magnetice la variaI ţia eid icii a cîmpului magnetic în care sin t aşezate . ~\i:t lerialelc magnetice si nt folosite în e1ectrotehuică la dreu itele magnetice ale maşinilor. transformatoarelor şi aparate lor electrice. precum ş i penll"U magncţii permanenţi.

ElICTROTEHNICA GJi:NERALA

2. MATEJUALE CQND t;CTQA RE
Conductoarelc electrice pot fi corpuri solide, lichide şi, in anumite con(de exemplu, la intensităţi mari ale cimpului electric), gaze şi vapori. Din punctul de vedere al reztstivităţii, materialele conductoare se pot impărţi În: a) materiale cu cond uctivilate mare, intrebuintate pentru conducloare electrice, cabluri, circuitele electrice ale maşinilor, trnnsformatoarelor şi aparatelor electrice etc. b) materiale de mare rezistivitate, in trebuinţate pentru reostatc, aparale electrice de incAlzit, lămpi cu incandescenţă elco
diţii

... Materiale cu conductivitale mare

Cuprul
Avind o conduclivitate elcctrică mare (după argint, cuprul este mclalul cu cea mai mică rezistivitate), o rezistenţă mecanil'A suIicient de mare pentru utilizări uzualc in electJ:otehnică, o rez i stenţă la coroziulle satisfăcătoare (chiar in privinţa oxidării la temperaturi ridicate), o malcabiHtate şi plastieitate care il fac 1;5 se prelucreze uşor şi posibilitatea de a se suda şi lipi uşor, cuprul are o largă intrebuinţare În electmtchnică. Din cupru se fac in făşurăril e maşinilor, transformatoarelor şi aparatelor electrice in !elleral, precum şi tondudoarele aeriene ale liniilor de transmisie şi dist ribuţie de energie electrică, ale cablurilor subteranc şi ale instalaţiilor electrice interioare, Fiind Însă un material deficitar (sc găseşte in scoarţa pămîntului in proporţie de circa 0,01% pînă la 3 km adincime), ci se înlocuieşte ori de cite ori este posibil. in ge.neral, În electrotchnică se foloseşte cuprul elcclrolitic CuE (STAS 642-71), care arc un conţinut de 99,95% Cu, precum şi Cu 9, cu un conţin ut de 99,9% Cu. Cuprul electrolitic are o culoa re caracteristică roşiatică, greutatea specifk_ ă 8,9 kg/dm3 , rezisti\'itatea p=1 ,748'lQ--2 n mm2/m şi coeficientul de variaţie a rezistivitiiţii cu temperatura G( =0,00393/"C. După tratamentul termic aplicat, cupru l se prezintă sub două forme: cupru tare ş i cupru moalc. Cuprui tare, avind o rezistenţă mecanică mare, duritatc şi rezistenţă la uzură, :o.e foloseşte la fabricarea conductoareIol' ncizolate pentru liniile aeriene de lransport al en ergiei electrice, a unor contacte electrice, la fahricarea barclor pentru in~talat.ii de dis.tributie ~i a barelor pentru colecloarele maşinilor electrice elc.

MATli:RIALE ELECTRO'l'E!u"'lICE

133

Cuprul moale. avind Oexibilitate şi maleabiliktte mare, dar o rezistenţă de rupere mai mică, se foloseşte la fahrir.area conauctoarelor iz olate pentru cabluri electrice, a conductoarelor pentru bobinaje etc .
Alilljtlt euprutui

Pentru a îmbunătăţi proprietăţjle mecanice alc c.uprului, care, la und . nu siut satisfăcăt oare, se combină cuprul cu alte metale, astfel indt. aliajul obţinut să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare fără ca eonductivitatea să scadă prea mult faţă de conductivitatea normală Il cuprului. Bromul este un aliaj de cupru cu unul sau mai multe metale (Sn, AI. Mg. Cd, Si. P etc.), in scopul obţinerii unui metal mai dur. mai rezistent ş i mai fuzibil. La bronzul cu Cd. de exemplu. re'Zistenţa de. rupere este cirra de două ori mai mare ca aceea a cuprului ecruisat, fără ca conductîvita tea 515. scadă prea mult. Bronzul cu Si are o mare rezistenţă mecanică, In schimb condllctîvitatea sca de mult. Bronzurile se folosesc în construcţia maşinilor ş i aparatelor electrice. precum ş i la confecţion area diferitelor piese, cum sint cJemcle pentru COllductoare, cJemelc de legătură, cJemelc dc sus ţinere . lamelele rolectoare, :!rmăturile, cuţitele de contact, contactele areurilor etc. Alama este ua aliaj de cupru cu zinc, itt care .zincul nu poate depăşi 46 % (STAS D5-67). După compozi\.ie. alama are rezistivitatea cup rinsă. Ja 2O"C, intre 5 şi 7.1 ,10-- 2 il mm2jm. Ea ;;e foloscşte la confecţionarea pieselor COIIductoare de curent. acolo unde dens1tatea curentului nu este mare, de exemplu: cleme de derivaţie. socJuri, pat.roanc fuzibile, borne pentru tablouri de dist ribuţie, piese dc contur.t. dulii pentru lămpi , prize *i fişe de curent etc.
utilizări,

A./uminiul

Are o conductivitate mai mare decît a tuturor Illctalelor afară dc Ag Cu (62% din (·Q1Hluctivitatea cuprului), o greutale specifică foartc mică (din această cauză, Al are pc unitatea de greutate o conductivitate de două ori Ulai mare decit cupru l) şi o rezistentă la cor.oziune bună. Datorită acestor proprietăţi. aluminiul este mult întrebuinţat in industria electrolehnică. Aluminiul are o culoarea alhă -argintie, care cu timpul devine albăstruie. din cauza oxidll.rii la suprafaţă, o greutatc specifică dc 2,7 kg/dm3• o rezistivitale. Ia 20°C, de 2,941 ·10-2 n mm 2/m şi un coeficient de variaţie a rezist ivităţ.ii cu temperatura de O.004rC. In prezenţa aerului. aluminiul se acoperă cu un strat protector de oxid. care il proteje.ază contra coroziuuii. ingreuind in sc himb. mult sudarea şi lipirea lui. EI se poate totuşi lipi utilizind anumite paste de lipit speciale. !n atmosftră umedă şi În contact cu cuprul, aluminiul este repede dj~ lms prin coroziune eleetrochimică, regiunea de contact fiind in aceste condiţii o pilă galvanică locală cu o LC.OI_ d-e valoare destul rle mare. Din această
şi

134

cauzii', locurile de \;onla d între aluminiu şi cupru se protejealii impotriva llmezeJii prin acoperire cu lacuri sau vopse le speciale. . Aluminiul are un coeficicnt clţ contracţie la turnare pronunlat, care produce su fl uri şi rdragf'ri şi impune (':1 in gt'neral să se toarne sub presiulH:, Aluminiul se inlrc b uinţează la fabJienrea benzilor pentru condensatoa re cu hirtie (electrozi) şi :\ eleclrozîlor de con de mat oare eiectroliLice., a coliviilor, la motoarele ;\Sin"rOllc În !";n\I'Lcil'Cuit (aluminiu lurnat prin injectare sub presinne), ti conductoarelo)· liniil or aeriene şi subte ran e de tramport de energie electric, ă., a concl l1 ctoar('Jor JH'11lru hohillaj, pfntnt imtalatiile electriCi! inleriO:lTe etc. faptul că la aceeaş.i luugime şi rezistt-Ilt.;l ~ec~iunea cnJ, lurilor lle AI este de cire!!. 1,6 ori mai mar~ ca acc~:,) u cablurilor de Cu reprezintă un de7.avantaj În special in caZl\1 cahlllrilor subtcl'anc, scumpinti izoJnţia cahlllini _ 'ii in~taJaţia in general.

A.liujele uEl/miniului
Pentru obţinerea unor proprietăţi mecanicc superioare, nlttm,intul se cu ÎIIg, Si, Fc sau CII. Ccl ma i utiliza t aliaj ",1 a.luminiuluî esle «fdrey-ul, care conţine următoa­ rele adaosuri : 0,3- 0.5% i'lfg, 0,4-0,7% Si şi 0, 2-0,3 % Fc, EI :<.e foloseşte la confet:\ionurc:l, prin trcfîlare, ::t conducto::rrclor pentru liniile u·criene. C"n alt n!inj al aJumiuiului, uti}izut În special la infi:işurările tllrboagn' gateJor dc puteri foarte mari, e~te condal-ul, ta.rc conţine mici procente dl.' Fc. :\Ig. !;i i Si. Greutatea spcC'ifieâ redusă a acestui aliaj, con(IlH;livitatea sa ridicată, rczisLenţ.u la forţ!'lc mecanice care apaT la vite7.t: mari au p<,rUlis miirin·a puterii turbogt'ucrntoarclor (peste 200 ~IVA).
alia7.ă

OJelul

f"

.\'\.'Îu dju n preţ ulUIL ma i scă z ut decit cuprn! şi aluminiul, o mare~r('zis­ J!1ccanicli şi pulind fi laminat În prorilc roart~ variate, oţelul se utili7.t'az:l in c lectrotcllllică p('ntJ'u liniile d e tclccomunicaţ.îi şi de didribuţic de energie electT i eă pentru pute,ri mici, pentru ş in elc de tramvai. căi f('rat(" dectriee ş i metrou, pentru miczu r ilc (inimile) cablurilor clectrÎ\l! elc, Oţ e lul folo sit in e l eelrotehnkă (cu uu conţinut de 0.10-0,15% C) are rknsi b tea <1(' 7,8 kg/ dm3, C' onductivilalca de 7-8 ori mai mică decît cuprul şi n·7.i~lenţa de rupere d(' iO-75 kgf/mm~. D('O,l rc<'c nu rezi stă la eoroziune, rugildnd cJl ia.r la temperatura normală, o(("lul fulosit pel~ trtl connu cel'ea I:lIrt:utullli se pl'ol{'jează acoperindu-se Cit Ull strat protettor. de obic:ei de zinc. In fUl'tlll: alternativ, 1<:1. rrccvcn~e. ridicate, cIeclul pelicu la!' se face puternic -simt it. De aceea, în lclecomu ni caţ.ii se ut ilizează conductoure himetalice, cu inimă de oţel şi înveliş de cupru . Ia cnn~ cure ntul-- c irculă prin slratul superficial de cupfu, restul sec\ illnii riiminind practic nelJ .t il izată. Conductonre bime talicc, de daţa aceasta sub formă, d(~ ruoie, pot f-i indi .c{lţe ş i pentru. liniîlt· (Je LrallsJ10rt de encrgit' elecbicrt la 50 Hz. in, cazul. (jÎnd cOllduclQarcle
tenţa

:\IATE1\fALE l::t..ECTROTEH)<!Ci:

135

d~ cupru, calcuJate din punct de vedere elect.ric, <lU o secţiune lUai mieă decit aceea necesara rezistenţei mec:lllice. Valoarea mm:e :1: rezistentei mecauice a ncestui , ·t~~u,u~t~r' 1f.hliic -reducClca 'nu mărul,ui Ut; sWl?i ~i }iniei; 'i,n, compai':lll,ic cu o Iibjf <:~' ţpridlict6~rc de. cupru, decI uuce la lc[tlUlIT'a liniei"

pe

Fonta.
utilizează precum şi

,.

Fierul cu un procenL mare de carbon (1,1-4.5% C) dă fonta, carc se la executarea rezistcnţeiOl' pentru reostatele de pornire şi reglal"e. la fnbrieal'ea unor rezistenţe de încălzire electr ic ă pentru temperaturi- pină la 3QG--.3QO"G. Din fontă s int realizate în general şi carcasele maşinilor electrice.

Zincul
tn cleeti-cit'ebnkfl sc" roloseştc zÎucul Cll greutatea specifică 7,14 kg ' dm3, re:dslivitatea' la 2(f'C' de 5,92 ' 10--2 il mmz/m ş i rezistenţa In tractiu flC de 11,2-13.3 kgf/mm 2, EI se utilizează la confectionarea electrozjlor pentru c1elllente galvanice, .!l. famelelor fuzibile pentru siguranţ-e ş.i pentru protejarea unor suprafeţe impotriva coroziunÎÎ (in atmosferă normală, zineu l se acoperă cu un strat protector de oxid ),
A rgiulul'

An' o culoare aIbă, cu luciu meb lic, greut.ale sp ecifică 10,5 kg/dm::: :;oi cea mai m:;Jrc couductivitate elect rică dintre loale metalele [p Este LrezistenL la oxidare la temperatura
normală,

=

l,{) ' 10-20

m:~) .
exe#

Se

utilizeazălla

tlllal'ea contactelor, pentru arm ăturile cOJHlel!saLoarelor ccramÎce şi Cli mică, pentru conductoare folosite În inaltă frecvenţă , fire de suspensie pentru aparatele de măsurat etc,
PlalilHl

Arc o culoare

alh:î-("clln~ie .

o grcutate
2

rt!zistivitalc:> la 20°C de 10,30 ,10-

n ~; m

,

spedIică

mare (2!,45 kg/dm3),

l'<'.zistă la ori(',(' fel de coroziuue

şi se prelucreazn foarte bine, plitindu-se trage in fire extrem de sub ţi ri (pi nă la 0,001 mUi). Se întrebuinţează la 'confec ţi onarea contactelor electrice, pentru aparOl te dc precizie (de ohicei nli:\tli Cli iridiul, platinu singură fiind prea moale), pentru elementele de încălzire, cupluri termoelectrice (de ex. termocup lul Pt-P:t-Rh folosit pentru milsurarea tcmperaturii pinn la 1 600°C), s i guranţe fuz ibile in viu elc ,

136

ELECTROTUlN'ICA CE. z:RALA ...

Wol{ramul
","'oUramul sau tungstcnul este metalul cu cea ma i ridkată temperatur ă de topire (3370 cC) . Putindu-sc trefila în fire foarte subţiri (pină la 0,01 mrn 0) se utilizeazii la fabricarea filamentelGr Iămpilor electrice cu i ncandescenţă, a r~.ziste n ţelor de Îndilzire pentru cuptoarele electrice, a eleetrozilor din tuburile electronice, a contactelor de rupere a arcului la intrcrupiitoare pentru curenţi de mare intensitate etc.

Molibde/llli
Are
leaşi

p ropridăţi

alluloge, dar inferioare celol' ale wolfl'amului

şi

are ace-

intrebllinţ,ărî.

Nichelul
Es.te un metal de culoare
albă-ceuuşie,

kg/ dm3 ş i cu rezistivitatea, la 20°C,

• de 8,7- 9,52·10-1: n~ . Dinpullct
m

cu greutatea

specifică

de 8,9

de vedere magnetic, ('1 face parte din materialele Ceromagueticc , Este rezbtent la o:.;idare chiar şi la temperaturi rid icate, Se întrebuinţează in tehnica vidului, ca suport pe ntru Iilamcntelc Iăm · pilor cu incandcscent:l şi al difc.ritiloi' electrozi ai tuburilor electronice, la. fabricarea contactelor electrice care funcţioneaz:1 În med iu de hidrocarburi, a rezistenţclor de încălzire pină la 9OO"C, ca material de protecţie pentru piesele din oţel, pentru termocupluri (pur ş i aliat: Cu , Ni ş i CrNi), precum şi pentru diferite aliaje.

Plumbul

Este un metal de culoare celluşie·albastri'i, cu greutate specific[( 11,34 kg/dm 3 şi rezistivitatea, la 2O"'C, de 20,8 ·10--2 n mm2/m, Are o reziste nţă la coroziUJle foarte bună, chiar şi faţă de unii acizi puternici (acid sulfuric ş i c1orhidric). Se foloseşte, la execularea îuvc1işui'ilor (mantalelol') pcnll'u cablurile electrice subterane, pentru plăcile acumulaLoal'elor cu plumb, plăci de protectie contra razelor Roentgen, pigment roşu pentru vopsele şi lacuri uleioase. (miniu de plumb) ct(',
Sfauiul

Staniul sau cositorul este 1111 metal de culoare albil·argintie, cu greu· tatea speci fică de 7,3 kg/dm 3 , rezistivitaLea, la 20"C, de 11,4-10 n mm2/m şi temperatura de topire foarte cobor ită (232"C). Se u til izează la acoperirea (cositorirca) tlnor metale pentru a le ap ă ra contra coroziunii (staniul nu se oxidca.zi'i la tempcratura normală) şi pentru diferite aliaje de lipirc,

b. Face parte din a doua categorie de materiale de mare rczistÎ\'italc. 3) aHaje pentru aparate de încă lzi re electrică. Ni. folosindu·se penlru construcţia reoslatelor pentru tensiun i mici (s irma se poate înfăşura spiră Ungă sp iră. de mare rulstivitai~ Materialele de rezistivitate mare sint diverse aliaje ale metalelor greu fuzibile (Cu. Ulm' ~ u 2/ '" un coeficient foarte mic dc variaţie a rezistiviLăţii cu temperatura (5.10) ·10. Conslanfa/lu{ este un aliaj care conţine 60% Cu şi 40% Ni. Aceste aliaje au un coeficient mic de variaţie a rezistivităţii cu temperatura. fiind izolată numai de călre propria sa peliculă de oxid). Mn.oeficient foarte mic de variaţie a rezislivităţii şi '" ('. Este mai ieft in ă decit conslanlaotu l şi face parte din a doua categorie de materiale de mare rezi~ti\'Î tate. Se foloseşte pentru construcţia I ămpilor cu vapori de mercu r. fllcălzit pe ntm scurt timp (3 s) la o temperatură de 900° C şi răcit in aer. Atatuiafto.8 '10--2 Q mm2/ m. J.langanina este un aliaj carc conţine in general 86% Cu. jndustriale şi casnice. Este foarle toxic şi se oxidează uşor in aer. pentru electrozi de mercur. folosindu-se pentru fabricarea de rezistenţe adiţionale şi şun ­ turi. cu rezistivilatea de 0.u lemperalura (practic zero).3% Mn şi 67% Cu. pentru rezistenţe etalon şi rezistenţ6 de precizie etc. 2) aliaje pentru reostatc.05 n mm2/m şi un c~fi('ient de variaţie a re:zisti- . greutatea specifică 13. a rczistenţelor etalon şi de precizie. la 2O"C. se acope ră cu o peliculă de oxid izolantă. cu rezistivill1m tatca 50.. pentru contacte în relee şi alte aparate. :Manganina face parte din prima categorie de materiale de mare rezistivitate. Fc) care se pot dasifica.4 n mm2/m CTI coeficient de v ariaţie a rczistivilăţii ('II temperatura de 2O · 1O-3rC.10-2 n 'şi un c. in: 1) aliaje pentru construcţia apa ratelor electrice de măsurat .55 kg/dm3 şi rezistivitatea. avind rezislivilatea de 43'10--'" .. de cu loare roşiatică-cafenie.Hercurul Este singurul metal lichid la temperatura obişnuită i are un aspect albargintiu. du pă utilizare. la 2O°C.. de unde şi denumirea sa. Cr. de 1.MA T'ERIALE ELECTROTEHNICE 137 . pentru redre~oare cu baie de mercur etc. 2. Cromnichelul este un aliaj cu 18-21 % Cr şi 70-80% Ni (~u rczistiYitatea.. de 95. 12 % i\:In şi " 0 Ni.' rC. Nichelina cste un aliaj cu 25-35% Ni. fiind folosită pentru fabricarea reostalelor de pornire ş i reglare. o rezistenţă elec trică mare la temperatura de funcţionare (200-25ifC pentru aHaje din categoria 2 şi 1 000-1 500°C pentru aliajele din categoria 3) şi o bunii rczistenţă la coroziune (mai mare decît a elementelor compo· nenle).

azbe~t sau i. lzolaţia c-oll. se Iolosc~c jll gellenl.ui. pl"t" cu m şi dupa lipul izolaţici. 80.temp~rit : ţ ie 4 _ de JlUl>l!nilt: !i _ cordQ:'ll~ MeU. fie dintr-Un strat de lac electroizolant (email) care se aplie{\ direct pc suprafaţa cup rului..candudoare elec/Tiee neizolafe (ST AS 3032-(}9 STA S 684-68 ş i ST AS 3000-(9) care. Condudoa re ~!ectrlce rCJ.0 _ d"n de cu"ciuc : .glenta 1 . conducte izolate pentru telecomunicaţii (STAS 4263-(8).ICUT. rru: . J'.. de _l. . tipurilf' principale <llc acestor condtlctoare sint: . aniha{ul (21 % Cr. pentru fabricarea' elementelor ' Încălzî toarc~.IT. aluminiu şi uneori din otel.'. bumbac. Conducto~rcle dreptunghiulare asigură o umplere mai bună la înfăş\lru!'e decît cele rotunde.co r· p:at el< 17. Cond lJde eleclrice de cupru: inv clit~.·categorie se Încadreaza şi {ccrallll (15% 5%·AI.In..l" df! "lIU. 70% Fe) şi eramullli (61% PC". Se ctiu.NlCA GENERALA. ~'?f~3 ~~ .lo!" i. unifiJar Hit! multifilar (fun ii).% F e) k. al.. c.Ictoarelol' de hobinaj se fabrică fie din materiale fibroase (hirtie.5 ·1O-5 /"C: :Puale rezisU\ la temperaturi de II~cr.".u. . conducte de de bumcu 17. 4.l (andurfoarcir: de bobina} (ST. CU temperatura de 14.i L~% C.. MCM ş! bac: l aţle MC:o.iei.8% Co.ntnl r. fădnd parte din il tre ia categorie ae materiale de maa" rezistivltate.rele pentru linii electrice sint acelea fo losite 111 instalaţiile electrice de utilizare şi se iahrică din C1!])fl!.. cordoane de policlorură de v ini! pentru apa~ .nik pot fi rotunde sau dreptunghiularc şi ~e detC'nnillă fără slt ~(" tină ~'camn de grosi . e _ p .! la liniile aelicne de eneqpe electrică şi de telec. În execuţie uniIiJară sau multifilară. Tot în "('rasU..u .138 ELEC-TROTEH. '. b _ cu izolade cau ciuc : e _ COl'"a em cu lz"j".5% Al :.tidă).ccută d in cupru. de exploatare. 30% Cr. CJ. 10-1) şi anu me : conducte de cupru sau aluminiu cu 'iz olaţie de p oli eiorură de vinil (ST AS G 865-70). b)O~ . Si) .h t ~_.or-p \U'1 d e iluminat: f-pcntţu susprndMe" corp:.d!. mea izolat.te la l ntempcril. cu izolaUc d. " "on~ric cu t _ izolaţie - :de:n. COflducloc. 592'1 -70) ~(: e xeC'ută din cupru mu alumillitl ~i se deo:-cb('sC' după forma şi dimensiunile sccţ-iun. mătase.i i tramversa!e.... aluminiu şi oţel-aluminiu.omunîcaţii : se {~". 5% Al.o1a'.iuc: d .CfJlldllcloQrc electrice i::olale (fig. 3. 10-1. vită ţ ii er.:!:e etc: cauciuc. conducte de aluillÎniu cu izolaţie de cauciuc (STAS 5699-67). JSO{)CJ din care c auză este mult folosit sub diverse forme şi compoziţii.-\S 6163-63 şi g)i:~ ) iii l' " '= ~S~ Fig. în fundic de co ndiţiile. caucluc.

blu CP: b _ calJiu cp.l1ndl d~ bumboc C. Cabluri elec!rice C<l}llurile cledritc de forţa sint c. in lmUlt a de plumb: _ c.'l _ ba!). ~1 S.5 2 Fig. poduri rul:lnte etc. f _ st. cu bumbac etc. _ Inlkjurare <!e blnle Im. _ ar_ mAturA wn bem:! de 0\'-1.rate elcdrke.. 10. Ele se execută din cupru acoperit cu o izolatic din bumbac cauciucal peste care se pune b hnpletiturâ din fire lcxtile impregnate eu un amestec bituminos... CllblurI <l Cli Izo1. Ele ~c folos.\&Udu".u ele Moad. acopC'findu-sc la exterior printr-un luv e]jş din fire de oţel zincat.i 1 000. d e..2) se c).. 3 000 şi fi 000 V curent continuu . conducte de cupru pcn Lru suspendarea corpurilor de iluminat conductoal'e de sonerie din s il'lnă de cupru izolate.o: J _ cup'U : ~ _ caud"c . .ntf..(I:!c d" .ond\ldoarc izolate compuse din unul sau mai multE..il!ie de cauciuc. .. vulcanlnl: . . . d.i : 4 _ ro:.ecut:i {'onform STAS 2405-71.f'~('.de IIZ casnic sa:u scopuri similare (STAS 7350-71). Unde se p ot produce loviri ale conduclei (macarale electrice.-t. clnep4 Impregno1>\: 1 _ masl uolll..conduc/e de rvprll armate (STAS 5577-()3) care se folo &:!sc numai la instalaţiile electrice fixt:. 10·2. penlru tensiuni nominale de 500 V ş i 3000 V CU T"l'nt alternath' o.. :.>resnaIA: . inzestratc cu învelişuri de protectie cafe apără conductorul şi izolaţia împotriva actiunii umezelii.'. Ia transportul !'nergiei 1'1edrice prin linii subterane sau suhmarin!' .. Cablllri el~ izola/ie de caw:Îuc in mania de plumb (fig.). _ umplutură dIn fire tC:l<IIJe: ..-. dl! plumb: .... fJb re flexibil!'. şlIururi şi cordoane electrice pentru utilizari casnice şi semiindustrÎale (STA$ 4 Q37-66). dcleriorilrilOI" mecanice etc.

cu izola/ie de hirtie "in manIa de plumb (fig."O ELECTROTE~CA GENERALA Conductoarele dc cupru se acopera cu o infăşurare din bumbac.. Cabluri. Ca blu cu 1 - circulaţie de ulei: canal pentru u l. ( _ lnvelli. 10-3) se execută conIorm $TAS 4481 -66. ~ mama de plwnb. . . 6000 şi 10000 V. Ansamblul este înfăşurat cu mai multe straturi de hirtie de cablu şi apoi îmbrăcat Într-o JDanta etanşă de plumb..>regna le . izolat cu hirtie şi imb răcat in manta de plumb.. elişuri de protecţie (iută sau cînepă impregnată şi benzi de oţel p rotejate impotriva acţiunil or chimice) . 7 _ inUşurate dIn materla1e textile l m. hirtie de cablu sau ce)Qfan. conductoarele se Înfuniază ClI umplutu ră de fire tcxtile pină la completarea secţiunii circulare. l _ conductă: ( Izolaţie de hirtie. Cabluri cu ulei (fig. Cabl u cu i zo l aţie de hirtie. Astfel izolate. 10-4) se execută pentru tensiuni înalt-: pînă la 120000 V. se izolează apoi cu cauciuc şi Se acoperă cu o pînză cauciucată pe ambele feţe. 5 umpluturA din materiale l. şi una sau două benzi de oţel protejate impGltriv a agenţilor chimiei (cablu "armat"). Uleiul circulă liber de-a lungul eablului.. Fig. 10-3. t _ spirală SUJ)QI"I.. peste care se aşază difer ite În . print r-un canal axial obţinut dintr. apoi se infuniază impreun ă cu umplutură din sIoară de hîrtie pină la completarea secţiunii circulare .o spirală de cupru pe care se înfăşoară conductorul ce formează inima cablului. d e protecţie din hirtie impregnată etc.exdle : Il armătură din benzi de otel . Ansamblul este iufăşurat În două beurj de pînză cauciucată şi imbră ­ cat într-o manta de plu. în ma nta de plumb: ! _ h irtie imp regn a tă . Canalul este legat cu rezerv oare speciale de alimentare umplute cu ulei. 1 - J - mant a cupru: Fig. Cablul este. de plumb. pentru tensiuni de 1 000. de obicei.lflb etanşă. . cîm~pi"i sau alt material asemănă tor impregnat. peste care se pune un înveliş protector de iută. Con~ ductoarcle de cupru se izolează cu hirtie de cablu impregnată cu ulei. 10-4.

~c rvesc drept contacte mobile (alunecătoare) intre parte a mobilă şi partea fixă a maşinilor electrice. la elemente galvanicc etc. reziste nţe chimice etc. Cristalele de seleniu prezintă.3 kg/dm 3 pentru cărbune amorf. de asemenea. la reostate de reglaj etc. la l ă mpile eu are şi proiectoare. se fabrică din antracit care se granuIează şi se supune unor tratamente termice in funcţie de forma sub care se întrebuinţează. contacte. de la l():l/O: cm la 102/ Q cm. tlermaniul E~te un metul de culoare ce nuşic. fabricate conform STAS 4199-71 .)fATERIALE ELECTROT})HNICE 3. ceea ce determină utiliz area seleniului in construcţia redresoarelor uscate. la cuptoarele clectrice cu arc. Germaniul se utilizează la fabricarea rcdresoarelor uscate (detectoare cu ('Tistal).00283 il CIU pentru grafit.1()lt O: em pentru diamant (care este deci un izolant electric) Ia 4 il em pentru cărbunele amorf şi 0. cu greutatea specifică de 5. variază de la 4. constă in faptul că prin iluminare. Acelaşi efe ct iIau asupra lui razele Roentgen şi razele provenite prin dczintegrarea radio activa. la 20°C. iar rezistivitatea. Rerisfenfele chimice pe b3Ză de cărbune se folosesc în radiotehnica. care determină utilizarea lui in constructia celulelor fotoelectrice.51 kg/dm3 pentru diamant şi 1. Greutatea specifică este cuprinsă intre 3. Eleclro:i. grafit Ş . Condllctivitatea sa variază în limite mari. cărbune amorI. după impurităţile pe care le conţine. . al diodclor. a. conducti\'italea ~:J electrică creşte de circa 15 ori. tranzistoarel or etc. in tehnica măsuriirilor.i de cărbune se folos esc la clectroliza unor substanţe În slare topită. intrebuinţat sub forma de granule. tn tleetrotehllică se utilizează cărbunele amorf şi uneori grafitul pentru numeroase produse cum sînt: clect. tntrerupind iluminarea.rozi.36 kg/dm:l. rezistenţe pentru lncălzire. filament :! electrice. perii. dar la 60°C devine plastic şi se poate pre~a Ln bare. MATERIALE SEMICONDUCTOARE Cărbunele se prezintii sub formă de trei varietăţi: diamant. o conductil1itale unilaleraUf. Cărbunele pentru microfoane. Periile de cărbune. b locuri sau membrane. conductivilatea electrică scade repede.de ~ chis3. Cărbunele Seleniul Scleniul pur cste ca ~a llt la temperatura obişnuită.74. a proprieta te insem :ta lii a seleniului cristalin.

Iăcuitc sau imprcg· nate cu lacuri bitnmin035e. lOz/O cm . artificiale sau sintetice. in i: lunli organici care w pot fi solizi sau lichizi şi i:olun{i anorganiri. rigiditaka di el cctrică şi cQnductivitalea term i că. E.o1ate in cauciuc.zute.folosesc la cxccut:uea in\'elişurilor de cabluri subterane. Prin iJDpn~gllarca in ulei l'all Iăcuire.\lakrialclc izolallte se impart. F.:. Faţă de izolanţii ol'ganid. ~c folosesc la izola· rea sîrmelor subţiri de bobinaje. H .3 kg/dm3 şi conductivitalea electrică care variază in limite mari : i . anil:nak. care nu ali carhon în consti tuţie . din firele mellţionate .142 Silid III specifică Siliciul se prezintă sub formă eristtJlillă sa u amorfă. dupiillatura lor. 4-.au ţesături.10-2/D cm. Dupil temperaLura la care pot fi utilizate. Firele de iuto s. C (STAS O 247-60). A.sten~a mecanica şi electrică.:lI)W organid sînt compuşi naturali sau sinletici ai carbonului. Din aceasLă cauză rezistă la tempcratUfi m:ii inalte. Siliciul se util iz ează la fabricarea diferitelor tiPllIÎ de detectoare. Cin~le îşi măresc r(!zi. Izch:nti organici solizi Fir e şi {esu/uri electroi:olanle Firele şi ţesăturile sin t materiale flexibile formate din fihre ve-getl. Ele pot fi neimprcgnate.a golurilor h::olaţiei la cablurile j1olifll. Un adaos de 4% Si in oţelul folosit e3 tabte rle transformator (tale silieioase) reduce pierderile in fier. tn Republica So('Îalislă România se fabrkă aproape toale felurile de materiale izolantt'. ~int mai frag-i li şi se prelucrează mai greu .ric. Izol. Firele de bumbac şi rit' in se folosesc la izolarea eonductoarclor de bobillaj şi la împletituri de prolecţie ale condudoarcJor i7. l1 .·. materialele izolante ~e impart Îll clase de izolaţie: . . ANTE . B. Ţcslituri!c clcctroizolante se fabricii stih formă de benzi. maLcriale i:z:olantc din punct de vederI.le. a ampliricatoarelor şi pentru rcdresoare de cure nţi mari. . nll ard şi au punctul de topire fO:'lrte ridic-at. iar firele de cînl'pa la umplen. p iuze s. cu bu ne proprietăţj de izolare electrică. lzoh\llţ. EI are greutatea de 2. . ~IATERIALE lZ OL.! elect. reprezentate prin :notase unturaHi. Firele (fIlimale.îi unorgauÎeÎ sint.

1A't ERIALE E I.17 mm.. Are higroscopicitate redusă şi proprieliil! elec!roizolllnie foarte bune. pentru sep araţii (şaibc). Hirtia peniru cabluri de. PoljsiirBflul se obţine prin sinteză din etilenii şi bemen. tensiunea de străpllogere creşte de ~ a 400 kVlcm la 2500-3000 kV/cm . Ele stnl mai hi~oscopice şi mai putil1 rezistente la temperatură decit fenoplastele. are grcutatea spcciîic3 de 0.ere .atinată pe o parte pentru a nu forma încreţituri. Rigiditatea dielectrică cste de cirra 100 kV/cm şi neşte mult dacă materialul se usucă şi se !ierbe i. de obicei.97 g/clU3. . se impregnează cu ulei. Prcşpanul se utilizează mult in construc~ia maşinilor. Se ulHizea7. Hirtia pentru condenwtoare. in matri!?\). după utilizarea pe care o are. mai multe feluri.If\. este foarte rezistentă şi este :o. o marI' rigidihle dieiectrică şi o mare rezistenţă Ia rupere şi la îndoiri. .'.I'. Amilloplailele sîni fabricate din urce şi [ormaldehidA cu umplu tură de rUfOl'guş de lemn sau celuloză.stn! fabricate din ră~ini icnol·formaldehidice cu umplut uri originale snu ano.ii in tehnica frec\'entelor Inalte.n ulei dt! transformator. Hirtia eleclroi:olanlă se fabrică d in ce lul oz ă extrasă din lemn sau din fibre de bumbac. la indoiri duble. .D sau in foi cu grosimea de 1-3 mm.is1ivilate de supra fat 6 de 103-1()6 M!). ti tmnsformatoarelor ş i a aparatelor electrice. Ele au o re7.ire (grosimea 30:.8 mm. CarlOlwl cltclroi :nlanl sau eleclrofehnic se fabrică .col.' ~int materiale care au propl·ietat.67 g/cm3.ea de a se deforma plasşi tic sub Datorită ncţiun~a t('mp"raturii JOi II presiunii şi şi prdlLl"r_t:"ii ~i O.ganÎ(. dar se inmoaie la tempe raturl mici.1-0.1.1Iuse picut/ce )L3~elC pla~tirl. are o grosim!! foarte m i că (7-2"~). Hirtia penlru cabluri telefonice are grosimea de 0. ene. este [parte rezistentA Ia rup.08-0. o rigiditate dielec\rld (pentru grosimea de 4 mrn) de circll 17 kV/mm .ECT RO TEHN ICE Jialeriaie ln {oi şi {ibri/. pentru objinerea lacurilor ulilizate la izolatia cahlurilor ele. Corma dorita. greutatea spCJ:îfică varii!ld intre 1 şi 0. Car/onul pe1llru tuburi de izolare ş i pro tecţie STAS (938-68) arc grosimea de 0. şi rezistll la tcmperaluri pi n ă la 125-15QoC.<t~tură. Jllrfia pentru izolarea tolelor maglle1ice este foarte subţ. şi la răsucire. din celu l oză de lemn şi pastă de cirpe şi este de. Dad. ele au o largă intre(pre~area a lua astfel fenIJpl<J$/e{e . ehi'H·la forme. Carfolwl preşpall (STAS 1746-08) se fabrică În rulouri cu grosimea de 0. in sau iută ş i se imparte În mai mul te sorturi.rgie arc o grosime de 0.5 ml.l1plicate precum buillţare bun· lor pn j r Uiţi mecanice iu t'h·Lrotehn: i .)..y.4 . izolaţie intre straturi şi fa~ă de masă etc..05 mm şi trebuie să aibil o rezistenţă mare In tracţiune.0.. electrice. izolaţie de rn'.

Deoarece in stare pură este lermoplaslic. Cauciucul şi nletic este fa bricat pe cale chimică. la confecţionarea tuburilo!' izolante. prin sinteza unor substanţe organ ice ş i are cal i tăţ i d ieledrice asemănătoare raudu cului natural . reziste nţa la Încălzire de 150°C şi se poate prelucra mc('anic cu uşu­ rinţă. Deoarece sub influenţa ozon ului ce se produce la descârcărilc elcctrÎ('e in aer cauciucul " imbă t rineşte" (devine fragil ş i crapă). cu aspect luneted. o constantă dielectrică de 3. Însă proprif'Hiţ. Cauciucul vulcanÎZat se utilizează la izolarea con ductoard or şi a cablurilor electrice.4 gJcm 3 (Plăci). folos ită in telecomuni caţii ş i in in st a laţii electrice de curcnţJ mici. proprietate care il face sti fie utilizat la ~tingerea arcului electric tn descăr ditoare.6 iar sub acţiunea arcului electric. avind faţă de acesta avautajuJ de a fi mult mai rezistent la acţiunea ule· îurilor minerale. Este un material rigid. Are greutatea specifică de 1. Se utilizează la fabricarea pieselor izolante care suportă sarcini de şoc sau sin t sllpuse frecării (de exemplu. răşini cios ş i iHa/eriale elastice I I Cauciucul natural se obţine din sucul Iăp tos al unor arbori şi plante de cauciuc. Dacă sc adaugă sulf in cantităţi mai mari (30~35%).lH ELEC'l'ROTEHSlCA GENERALA Sticla organică sau plai glasul arc greutatea specifică de 1. TexloliLlI1 cste un material similar cu pertinaxul. la a cţi unea uleiurilor minerale şi la acţiunea luminii ş i a razelor ultravioletc.1.05 g/cm3 (tuburi) . a covoraşe lor de prolcclie etc. a măn uşilor şi galoşilor izolanţi.ile electrice sint mai reduse şi costul mai ridicat.ta mică la Încălzire. cauc Îucul se transformă prin . Un alt dezavantaj fi constituie şi rezistel.18 g/cm:J. In telefonie etc.. el nu se intrebllinţează decit rar la tensiuni inalte. la construc\i a aparatelol' de inaltă ş i joasă tensiune. Pertinaxul se întrebuintează numai în joasă freCVCll ţli. Are proprietăţi mecanice mai bune decit perlinaxul. la Întreruptoare). producătoare . in formă de plăci sau de tuburi. rezistivitatea de volum de circa l()lo n em. se obţine cauciucul Lare sau ~bonifa. dezvolta gaze care ajută la stingerea arcului. vukanizarf''' (adaos de sulf in amestec şi tncă I:d re in autoclave cu al tir saturat la temperatura dc 140-150°C) intr-un material lermoreacfil!. Materiale plastice sfrafi{icalt! Perlinaxul ~c fabrică prin presarea la cald a hirtiei impregnate ClI sintetice (fenol-formaldehidice). fabricat din ţesătură impregnată (fn loc de hirtie impregnată).

Jfase izalanle (compoullduri) Compoundurile sînt i7. solventu! se volatiJizează. insA este higroscopic şi are aciditate mare. Avind o aderenţii redusă la metale. la impregnarea Ilidiei de conrlensatoare. Însă. Pelicllia are rezistenţă meranică mare. este hidoasă şi rezistentă la benzină şi uki. .J01'-15 n cm şi rigiditatea di"lt·('tridi el<> 12f1 ky f(' U!.:.). bitumurilor. la umplerea bobinelor de inaltă frec· ventă ete. Lawl de bachelifă (soluţia in alcool a bach elitei) are o rezistenţă mecanică bună.t fabricart! pc bază de uleiuri sica tive (ulei de in şi de tung). Pelicula este tare. pelicula este puţin elastică şi are tendinţă de ÎmbătrÎnire termică. Deoarece se usucă in aer. olea · vaxul ele. in să tmb1itrineşte cu timpul."TERI.M.\~ reziftivitatea dc 5. ~au uleiurilor skative (care rormează baza lacului) in solvenţi volatili.\l. Ulciul de lransforn\ntor (SŢAS 811 -67) se extrage prin distilarea fracţionată a ti\-t'illrilor neparafinoa~('. în schimb . Ele pot fi solide (fabricate pe bază de bilumuri şi răşini). obţinute prin tratamente speciale. lucioasă. Lacul de şelac (soluţia şelaeului în alcool) arc proprietăţi mecanice şi electrice bune.. Are stabilitate chi · mică mare.·ot . Se foloseşte.. JAlcurile de ctlulo:ă sint soluţiile unor rorupuşi ai relulozei.calaeuri de acoperire şi de impregnare. Ele ~e apl i că in stare licbidă . în construclia maşinilor electrice. EI are constanta dickdrică ~r .hnk.fiind termopJasl!c . El asigu ră o impregnare mai rezistenlă la umezeală şi mai impermeabilli dectl aceea dală de lacuri.. Se intrebuinţează ('a emailuri. ulei sau ozon (conductoare cie automobil şi avion). !rolanţi organici lichizi Uleiur! mitUTc/e Vlriul de transformator. 10 EIf!Cl. insă la temperaturi ridicate se oxidează U~f. nua!1i . se utilizează pentru reparaţii urgente şi pentru lipit. se utilizează in special la impreguarea ţe~ăturiior de bumba('. halo"lxuJ. BUlI. Para/ina este un material ceros ce se obtine din titei parallnos. Lllcurile uldoase sin.uie mai pulin rezistent la tncălzire. Lacurile răşinooşe.LECTROTEHNICE Lu.mu! este [o[osil in special 101 impregnări.0lante folosite la impregnare.curi elcclroÎ :olanfe Lacurile ~int soluţii eoloidale ale răşin il or. b.a . Se foloseşte in producţia pcrlinaxului şi lextolituJlli. la iwlaţia aparatelor electrice etc. impreunii cu alte materiale ceroase similare (cerezina. urmată de o rafinare. a eouductoarelor ('are funcţionează În medii de bell~ zină. foarte elastică ş i rezisteut5 la ulei. nu se inmoaie la căldură. aderenţă mare. iar la uscare. acoperire sau umplere.E F.. Vîsco3se (pe bază de ulei mineral) sau lichide (din ulei de transformator rafinat).

ţesături.!:donu<ltor.0lante avind In compoziţia lor elor. ~trati ficat. Ele se tnlllnesc sub diferite denumit! comerciale.eC:lL cu cimcllt şi cu ap ă... iri (O!Ol mm) şi arc p l'oprie tăţi dedroizolantc. CII o rlgidll:de dielectricil de 140.c face prin lIscart'. Se foloseşte pentru izolatii rezislcille la temperaluri Tidicate şi la fabric'lrea anuUli10r mase plastice . de U)lO_l()l2 f) cm şi o rigiditate die!ectridl. cu structura cristaliui't.200 kV(cm. de fi. are o vlscozilale mai mare dec1t ult>iul de transformator. Se . Azbf'stul. la tablourile de dislri buţie. cla~ticiLa tc _ şi flexibilitate remarcabil~. 'au fost realLwt(> anumite ulelurl i7.c din uleiul de transfor mator redu c !'cnsibi1.' egefale Vidul de ricin (5T.area hlrlic-i d~ condeDsatoiire (sovolul) sau in transformatoare (lOytol !ll).area condensatoarelor cu hîrtie pentru tensiuni conOnue. folosit la confecţionarea camerelor de stingere a arcului electric. dă priJ. Curătirea 1Ilciuriloa:: :. !n\rl. Apa şi imp uriUiţi J. ub forme.rigtdilaka dirlt!dricit şi mUf{'!.C pierderile dicleclrice. ceea ce prezintă tin ll\"1lnlaj.bOc1I1Je1iful. de aceea. cen-ldfu!("ille în vid. SO!'lolu! (64% 50\'1J] ~i 36~~ lric1lJrbel1Zeh) are aceleaşi proprielfi\i ca şi so\'olul. lI:.146 ELEţTROT f:liNJCj\ GENEJtALA VisCQzilatea redusă permite pătrunderea l ui îll izol aţ i a hobllleJor. compus din silieat de magneziu .\5 2317·61) se objine din sl!mln1ă de ric.l presare la rece.Halea la 2Q"C. Ulelurile sintetice se înlrebuin1eaz.>Qlul. El urc o rigidibtt< dic!eclricii mai mare . filtrare. c.i la jmpre~i1.. de 120 ~ ISO kV /clll. plintre care : SO:. Este un lichid neittflamabil. curi'iii l:ţ! pcrî{~lIil·. in apaTaLd~ electrice. Vieiari r. lnsa spre deosebire de acesta are un pune! de congelare mai scăzu! (~3CfC fată de+5°C). Izolant\ anorganlc1 A:beslul esLt!' un material fibros. am('st. viscoS şi toxic. Se utilizează la impregn.5. constanta dieleclricJ ~=4. Se fabrid\ !'.de explozie. Aceste ulciuri au proprie· latea de a nu fi inf)all1abiJe şi se Îolosesc in cOIls!ruc!ia iransiormatoarclor ~i il condt:nsa· toarelor de forfă . Ul~illl de CQmlensafor se obtine prin pur.in. punctul de inflamabiiitaLe ridicat (145"C) micşorează pericol ul ri t' inUamarc sau .re. ulciurjle t[c hui ~. sioar:. i\Iicu este un JO~teria l an organic cristalin.(200 kV/cm ) şi pierr\eori in dielectric mai mici rll'cit uleiul ele tramformntor. . rezisti.2--1. comp us din silieati de llH'tale alealinc.lcîl ll!ciu! de transformator are marele dezavantaj ac a ff inf1am:lt>fJ.. hîrtie şi carton. a postamentelor etc. ior punctul de congelare coborit (_20" la -3ţ1°C) j)ermilc folo!lirca lui la aparatele electrice montate în exterior. care !'iC des rac În foiţe foa rle subt.ifirarca u1eiului <le lr[l.

ca uichdul şj coh:-l1tnl.ia. la joasă ea şi la în alt ă tensiune. marmura ore cea ma i lar~' ă ill~r(' b l1inl<l\-{' .l f:wor:lhil p roprietă1ile magnetice.:d\lcti. MATERIALE . În proc('nte dl' lrj-lî. ca izolant la colcdoarele maşinilo r electrice. in aparate de Încă lzi L etc. lrnpnriLă\i1 e.li\" itli t<-a materia!ului. la b obinajto.'!"mc.'.. rcosLatcl ol' ş i aparatelor.-...:' Li~l<-n zi~. Îlllhlt'ntu1z. ('(Im ~i n t . Adao~urilc.' :l dduh:i UC in materiale ma. 5. :\ ccste materiale ~int : ba :alfuI. Din fire de sticlă se fac Îzolaţjj electrice.l sr'Ji. . :t r:. ca strat Îz oJanl ~all de protec ţi e.ate prin pt~rme:\b i litatc mare. in natură. Olicşorfll d pNffica bili ta tca şi inducţia la snt1lra("ir>. produc:in'J penne:ll>i !itat!' mar.rinH.l ş i inalta ten. piC'rderile p rin c urenţi lurhiOJlnri şi r(tvof i7. d". ~i I. fosforul. Din sticl ă se cxec utfl d{" asemenea . marmw'u şi arde.'alit \. :'Ilaterialele ceram ice se foloseSC in ('JedrolehllÎcă la fabricarea jzolatoarelor d(" joas. a condem :l toal'clor ş i a s uporturilol" rezistenţc l or. atit la temperat-uri mari. Ele :'IlJ (':\ material de bază fierul pUl' sa u in al i~j Cll alte meLale . eare se aplitfl" uniform pe piese (le metal. disLrihuţi:-. Forţă coercitivii mit ă şi pierderi prin hisler('zis mici. Pieire naturale cerwni ce. In a CGasUi ca legorie intr8 diver::.1 . Aluminiul." "llu. SiliciuJ mlircştt' rezi:. :-i1it'iul.r i'.u porLu filoT ~k ap:lrah: etc.J! ililflte foa rte ma re ş i pierderi miri.~iti'1 Il-! fabri carea plăcilor pcntru tahlour i tI(. cit şi la şocuri de kmperaturi:i. I n electrolehnicJ sticla se în trebuinţează la fa bricnrea I ă mpiior electrice ş i a izolatoarelor. carbonu l. Prelu cră!iJe meeJn. ('. .'iţe~r ~i!lliit L I. Materiale magnetiee moi Acestea sin t materiale magn etic!' caracteriz.. t:sk foJo. e~Z."o. i 'q)!"irnfl p. Il h islf'r{'zj~.iulle.-' a )li '1' '!ii(.. lesăturile de stidă se exccul:1 in benzj (pentru izolarea ma şi n il o r electrice) sau in ţe­ sătu ri lalc ( pCl ltt'U C ahri('urea te xlolitului special ş i (l unor micanile). pe rn:istenţc elect rice etc.:i c k:':'l'r:'nâ. I : :<'~.'iti v:i. Sficla.c rod c ar~ ~e folosesc in stru'ea iu care se gă sesc. ~tA'IER rALE tI. Muluiale ctramice. in {:ond en satoarc electrice.. mărind in spe cial forţa 1'flf'I'.1.\IAGKETl(E 31ateri alde magnetice se imparl după rnă.li< lire . au influenţe di'iunlitu:m: asupra calitatilor magne tice ale fierului şi nliaj('lor lui. su lful . miirind fortn r~rdlivn.R"netkc moi (cielu iugust) şi dure (titlu larg). Di ntre ele .IIt1fC ·:.~ \k 5ntl1ra lie mare.'':::1 ~'c: :lr{) drept rez ultat mic~or:lrl'a fortei C'oC'll'jti\'c .EC'I'ftO'f'EHNlCE foloseş te ca jzolant.ic(' ill r:i(]t. emailuri.

. Iăcuire sau lipirea unei foiţ.ă. b.iei de saturaţie şi îu mărimea fragi lită ţ. Fierul.ă (24500 G.A Tratamcntele termice permit îmbunătăţirea calităţilor mecanÎce ~i magnetice. Tabla siliâoasă Siliciul se adaugă in procente variind de la 0. pentru aparate de măsurat de mare p.8 Oc şi in ducţia de saturaţie circa 20000 Gs. Materiale magnetice dure- A('este materiale au forţa coercitiv.le. Grosimea tab lelor esle de 0. forta coercitivă 0. Perminvarul (fier+nichel + cobalt) este un material cu permcabili· latea magnetică practic constantă.c tromagn eţi.15000. ecrane magnetice etc. in maşinile electrice. Se folosesc În circuite de înaltă frecvenţă. carcas!' !'l(". Astfel. Permendurul este un aliaj de fier şi cobalt cu in ducţia de saturaţie mărit. Permalloyul are permeabilitatea relativă iniţială 10 000. Din permalloy se confecţionează miezuri de fier pentru aparate de telecomunicaţii. Se rolo~e5c in construcţia maşinilor şi aparatelor electrice. este folos it la miezuri lc bobincJor utilizate in înaltă frecvenţă.).e de hirtie. 1n scopuri speciale s-au realizat aliaje magnetice cu proprietăţi remarcabile. obţinut prin aRlam('rarc cu lian ţi a pulberi. ('ea maximă 100000. Aliajele fier-siliciu. relee speciale. inducţia remanentă şi suprafata ciclului de histerezis mari. 0. ('răr ile mecanice. ceea ce limitează procentul de siliciu la 4. Fierul are permeabilitatea relativă iniţială de 250~500. cupru. Aliajele fier-nichel se deosebesc prin pierderi magnetice mici şi permeabilitate mare în cimpuri magnetice slabe. etc. de fier. supermalloyul are permeabilitatea relativă maximă de 1 500 000 şi forţa coercitivă foarte mică.5. Au proprietăţi mecanice bune. Ferilele sînt compllşi de metale (nic. măcina te fin şi presatc (sinterizate). la o inducţie maximă de 10 000 Gs. variază În acest caz de la 3.005 De.) şi oxid de fier. 1 şi 1. mangan.etizie.5 mm. in scopul reducerii pierderilor prin curenţi turbionarL Pierderile totale. Fierul carbanil. Din fier se cODstruiesc piesele polare şi micl-urile pentru bobinc. Din matl'riaJe magnetke dure . FOllia şi otelul furnal ~e deo:>chcşc de fier prin continutul in carbon.5%.hel. ca miezuri de bobine. carcn!)c pentru ecranare magnetidi etc. ca mieznrj de poli şi de e.35. per· mcabilitatea maximă 5000.7 W/kg. Ciclul său de histerezis este practic UD dreptunghi foarte subţire..'" ELECTROTEHNlCA G!:NERAl. Tablele se iz ol ează pc una din feţe prin oxidare. fapt pentru care multe dintre cle poartă denumirea de permalloy. zinc.5%. Dezavantajul principal al introducerii siliciului ca element de alicre constă in reducerea inducţ.6 la 0. pentru transformatoare spedale. elt ş i după prelu. avînd uneori rolul duhlu de material magnetic şi piese mecanice. forţa cocrcitivă 0. Ele se aplică atit după turnarea materialului. juguri pentru f"lectromaglle\i. Aliaje speciale.!"e fabrică magneţi permanenţi.5 la 4.02 De şi inducţia maximă G 000 Gs.36-0.ii. 0.75. de 0.

. . Sînt al iaje de fier cu nichel (1 4-22%) şi aluminiu (9. uncori in compoziţie in trÎod şÎ cobaltul (12. bine a meste cate între ele şi p rcsate.ECTROTEH.24%).15%). mot oare şi generatoare mici rte. cobaltul sint adaosuri favorabile. nu pol fi prel ucrate mecan ic decit prin rectificare."fJCE ".relee. aparate de măsurat.1artin sau în cuplo::.. Un procedeu de imbunătăţire a calităţii magneţi J or permanenţi constă Îll lUf(]arca şi răcirea lor În p reze nţa unui cimp magnetic constant. (Alnico) şi cuprul (3-4%) . .4liaje de aluminiu şi ni chel (AINi). loducţia remaucnlă este B=5 000-12 000 Gs. SilI! ş i fosfor. Ope raţia este ren tab ilă numai pentru piese mici. Oţeluril e elaborate in cuptoare . dac ă nu conţin carbon . Wolframul. eăşti de radio şi de telefoane. ş-a recurs la fabricarea ma gneţil or permanenţi prin sin terizare. @feluri magnetice. Tratamentele termice imhunătăţesc calităţile magnetice ale oţelurilor şi co nslau In general in căli rea materialului. cromul. Materialele magnetice Alni şi Aln ic o au dezavantajul d l. Prin această metodă se fabrică magneţi pentru: picup uri.MATERIALE l:l.re electrice cu arc au calităţi magnetice bune. din pulberile diferitelor t>Ie mellte care constituie oţelul Alni sau Alnico. iar forţa coercitivă H c = 750-500 Oe. Din această cauză. giroscoape. cu o ~reutate sub 50 g şi In cantitiiti IBai mari decît 10000 de b u căţi. ]Haglleli sinlerizali .

ificaJ"e. a . . Eleclrop n:dzill. b _ lnre&!stratol".I rczi~ten't!i: wattmetrdepentru măsnrarea puterii.lc .CAPITOLUL XI llAStJRAlU ELECTltltE J.pelltru m[iHlrarNI energiei: cosfinum~li după al Fig. ! 1·1.pentru măsurarea {·l. li - L"ldicatol".Ircnlului. Amper melru. . 'oltmr! T<. conloard(' .venlru m[isurarca tensiunii j ohmmctrele .pentru măsUr3rt':. la fabdcil~ Elt'dromaglJetÎt3.regimul dl' Democraţie populDră. Principalele apHratc eleC'tritt' de măsurat SÎllt: anI!J<'fmelrele . GENERALITAŢI ASUPHA APAHATELOH ELECTRICE DE ~'I ĂSrRAT F!lllricarca in ţnru Doa~tră 11 nparatl'lor t'lt'clricc de măsurat a îuec-put 23 August 19-14. a) Cla:. create de. Elcdronica ş .

aparatr de inducţie. Dupa modul rum Îlulic(1 Y:lloarc:t mărimii măsurate.~niformfi. kiJowaUmrl!. . curha \ :J. Acestţ> nparato. UD umorli.1.Jre. In tabela t 1-1 sint adilatc. Dupu llrilldJ)iul pe.. Illegohmmetru et c. care inseritl cu cerflt'alfl.. 3.io1. fn'cve nţmetrr\(> . . UD corector pent ru reglal'e3 aculu i pe reperu l zero.aza unuia din principiile care se vor arăta mai departe. kilo:Jl:lpcrlUt'tru. ..i (de cx. aparatel!. b).l'flle ele H' rcpr('zilltă printr-un pătrat elI un dreptunghi deasupra lui (În tahela. 11 -1.doarea mărimii lllă.1ASURARI ELECTRIC!: 151 metrl!le (~au r~zmetrel . eUl'p permite C'Hirca in fjet·arc.un codrUl! cu o scariI grada1ă in fa ţa direia se mişcă acul indicator. moment a "aloril ll)ărimii (fig. Y:.. 5). 2. (1).re . După cum ~pafatuJ iudidi mă rimea măsurat ă În multipli sau submul fipli ai uuituţii ne măsură. Pe ~.C'azl\ jH'intr-ull pătrat CU aceea~i notaţie ca mai sus. Îl) sens ('onlrar cu cuplul produs de dispozitivul de măsurat.l~rca aparutclol.1cnte componente principale : .i"ii.un (tc indicutor.. H' nume~te coresp unză tor: miliampermetru.ve.(fparult' lllregistralor. (>nC'rgia reactivă etc.l' . aparate de <l vîbraţi ~ . .:hl'!IlC ele s~ siJnboli7. indic~tor care se mişeii in faţa unei scări gradal'/" (fig.f/parate integra{vare ~au cvn/oare siill aparatde care lllăsoar1i lllariml In <'xp. aparute electrodinamice.ate a aparatelor folosite în practic3. .: sint: <h' ('urent conlinuu.de curent alternativ.uHul sau mai multe dispozit ive pentru producerea cuplulili alllagollisf. Dup:. Ele formenii marea majorit.(le curent continuu ~i alternllliy .). .: ntl şi ac indicator. ti şi 7). Pc srl·. cure ~e bazează rllnct. 11-1. ap aratelr electric e de măsurat inlilni!!' in mod eurent in ind ustrir. indicstă de lin Il!.pe.zor pentru a amortiza osr ilaţiilc acului.1'Î:llici m:irimii re~pedi\'(' in junc ţie de timp . Iu general. f{'lld curentului 1. .ntru măsUrarea Erecv cnţe i. aparatele electricE' de Dl[I~urat pot fi: aparate indinlfoHTe. pc o hirtie in miş ­ {~a. apurate termice. rurc dau "..pt'Iltl'U măsurare a factorul ui de putere (sau dile)'c nleÎ de fa ză). Ele se rcprczint:1 p<' srhcme printr-ull cerc in care ~\: l'cri(' IInitattta de m!isu rţ\ sau multiplii şi submultiplii e. ) . aparate electromagnetice. ruegawat tmctru. 11-1 tIr. în tab('):<. 1. electrice de măsurat (propriu-zis funcţionarea d ispozith'ului de măsurat). după mărimea măsurată $i unitatea de mă­ suri. orice aparat de mă~urat arc urmatoarele clt:r. .un oTgan (rau dispozitiv) de măsul'ul'e. solidar cu partea mobilă a di:spozitivului de mă ­ ~un.!lot\rt·a mărimii cst('.r. 11-1 nr. aparatele Întilnite mai des ~ i nt : "parate magnetoclcctricc.'iurate În momentu l miis.m'lrii. .<'sia {'ărora iatră şi timpul (energia aet. b) Elemenle COllsfrucli. care funcţionează pe l. in carc se exp rimă rCZ\lltatul măsurării.-u. ["sre pol fi Ittilizah'.

bornele pentru legarea aparatului În circuit.'gohm metn! wat tme!ru 4 PU!!'n'n electrid (aciivoi) kiJowattme lru ®@ activ ă 5 Energic elec trica : a) aclh'Jj b) reacli\'ă Con lor de energ ie con lor d(' ener~ i e reacli\'~ In..-3 Rezistenta elec tric.soare rapoltul a două m ărimi electrice).lr.. este cuprins aparatul. ..li ohm melru llll..carcasa În care. IIK<7h) 6 Factoru l de pUteTe (def.najul) cosfimeiru (fazmetru) ® -7 Frecnnlil ..rhnen tn1isumt!l I Semnul In conv~nl!o ll(\1 rolO/>it sehem~!e d~trlc:e e llTenl nmpermetru kilo8 mpermetru mi)ia mpermelr u ga)V8nome tru 0) @ e> ® 0@ @ 68 2 Tensiune \. "p. frecvenlmel ru ® ...o]lmetru kilo"oJlmelru milivoltmetru . Ta bita 11-1 Aparatdr dr măsu rat intilnik in mod currnl il) induslrir l)(olllunir. analog celui de măsurare (Ia aparatele de tip logometru destinate să mă.ot~l(lr Nun 1 I M5.. Dispozitivul pentru producereI! cuplului antagonist p oate fi un dispozitiv electric.J52 ELECTROTEHNICA GENERALA .

c ind in sens contrar.I care le produce. Dup~ c um s-a mai spus.llnefoeleclJice.paratul este un amperlIl('tru sau Uli voltmetru. o bobină B. ce iau na ş tere a supra spirelor parcurse de curent dcdr ÎC. in momenlul în cure bobina este parcursă de curcntul de m:lsurnt.L permanent . Încit cltpIul s ău rezistent Cr ajullB'c s:1 echilibreze cuplul (> lfchomagnetic C. U n :l. Bobina l's. Acestc forţe ::le exe rcită as upra curenţilor din spireJe plasn !l' p e rpendicuhlf pc planul hirtiei şi ele constituie un c uplu electromagnd ic (cuplu motor).MASURJ\. pină cind resortul este Înt ins nUt dc tare. Perincipiul de funcţio­ na re al IIcestor aparate se hazează pe acliunea care M' executii intre un magnet pcrmanent şi O bobină m obilă. cuplul motor C va fi. 1) unde k csle un faclOI" COll st :. 11-2. Odalii cu bobina se roteş h! ş i acul indi('atOI'.ero prin resortul antagoni st Il ('arc se opune m i şcării acului) şi o scară gradatii S. DCO:\fecc Cllplul electromagut'tic r. după cum ". Din această cauză .:ltol' A. este proporţional cu curentul 1. care depinde de valoarea 1 a curenlului care trece prin bob ina B. Pe acest priucipiu se construiesc ampermelrele. nţa forţel or electromagmagnetoelectric. ca re roteş te bobina.RI ELECTRICE 153 e) Principiul de funcţionare.'iemeU('<1 aparaL (Iig. un ac in rt il'.te ~ trab:1tută de curent şi se poate Fig. Scara gradată in faţa căreia se mişcă virful aculu i Ş I:' ('taloncază direct În :lInperi sau în v o lţi. aparatele maguetoclectrice nu pot fi folosite in curent alternativ. Il parale ma. . funcţionarea aparatelor de măsural electrice se bazează pc anumite fenomene electrice. Deoarece rorţele electromagnetice ~ i n t proporţionale cu curentul . plasată in dmpul magnetic al magnetului.U. l\:zu ltă eri.IIlL d(' propor ţionalitate. de a Ht llH'n e:l proporlional ('U 1 adirii (1 1. in cazul curentului alternativ. v oltmetrele şi obmmet n'!t· ITI:lgndoclectrice. cup lul v a fi alternativ.. 11-2) rste tonstituil dill tr-ull lIlagu('. dt'ci unghiul ~ de ro taţie a acu lui indicator depinde de valoarea eurelltului 1. In ce le de mai jos se vor descrie prineipiile de runeţionare ale celor mai import::lnte categorii de aparate elect r Î("e. neliel' F. in funcţie df care se încadrează in anumite eutcgorii. Aparat roti in jurul axului O sllb infJllc. menlinut in pozi\ia de :r. şi va tinde llă deplaseze bobiua ş i acul (a dică echipajul mobil) cind intr-un sens.

Orgau\il de măsul'ftre al . c<!rt acţionează asupra cchipajului mobil. Sc a r~\ se etalOlle3zii În_arnperi ~nu in volţi .·ntului (J2).· Aparat le roma!. se intilnesc foarte des în pnu. cit şi in curent alternativ . Armă­ tura putî. Între {'a re iau n3şlcre rorte eleetrod inami{·c.\c('ste aparate fiind l113i ' robuste. după cum se ob~<'rvă pe figură. rezultă că acest cupl u va avea totdeaUUD o valoare pozitiv:'" f. n reciprocă dintre (lonă bobinc "cl. 11 -1) o hohil1ă fixă EI şi o bobinii m obil ă B. Aparat elec.. Se prcsupune că cele două llObine !'. 11·3. un ac in cUcator A. -11. 11 -3) străbătută de CUH'lll. (. Se consideră (fi!:!." cal'(poate roti i~ jurlll axului O. D€'onrecc înduc.neUc.!' ÎC'ar~ ar fi sensul curentu lui.'inc.\lwa pozitiv.de atr~eţ:ie creează un cuplu C.'C'stor a pa rate se bazează pc acţiuuc. Cind hobina B este străbă ­ tută de curentul 1. aparatl'ic elt'!dromagne t icc pot fi îÎltrebuin\ate atit in curent continuu.. O armătură de oţ.ţia JU ngni'ticil este proporţiona l ă CII intensitatea cur~ntului C:lrc produce a.4 ELEC'TROTE. . magnetică. Deoarece cuplul C. celit ar aparate este alc5tuit dintr-o bobină B (fig. funcţionare al al.trodina mic.t::.4. fiind str:ibăluLc ele curt"lItu! 1. rorţa care atrage armătura F cste proporţ.ndu-sc roti in jlU. ment. PC' a(' (>l1t prillcipiu ~(> I'on~ tr uje$c ampennctrele şi \'oitrnctrele clcctromagncLkc .ate in serie din punct tie "edere cl('('tric.li că.inut in poziţ.IpurateIe eleclrodinamice. dc ascml~llea prop ortional cu fi.).ul Ilnui aC( de rotaţie.ceastă inuuc~ie . .tc proporţională cu pi'itra t ul înducţiei magnetice.iollală cu 1'2. asupra armăturii F se e x ercită o forţii de felul forţei portante pe care o exercită un elect romagllct şi e3r<" după com sc ştie. Bohil1Tt se Fig. Principiul de. cu r. forţa. parcwse de curenţ i electrici. . In consecintă. Fig.cl moale F. cste proporţi ona l cu pătratul.ia de zero de resortul alltagonist' R şi {l scară gradat~i S.HNICA GENERALA A parate {eromaglletice (eleelromayneliee). elat fiind di pătratul unei valori e~t(' totdC'.înt h-.

nt alte rn ativ.l. t Jll n' mijlocul c al firului II/.. În t rucit (' uplul dt'.ăl­ U zi rii. ÎnLrehuinÎc:J?:u in cazuri speciale (de exemplu la frecvente mari).m: {ll. pc h1l7.re r lln('~. :uiUcl fndt arcul R p oate t rage ~pl'e slillga punctul It ~t 1:1 acest timp firul cl e măta se eg ill\"Îrteşte rol.\tf. Acc~tc aparate pot fi utilizate deci.!!o/l i~t('_ R . 1/·5. rotatie. t>u l abc SI. Dup. t"uplul de .\ paral termic.1oulc-~ell7) Au Însă r!t.a cfec[u(ui L t' IlZ-.nm 11 -5. fi e iu curent continuu..lui (efe'etul .'llti furblOl1arÎ indtJşi de aceste . d illlr.'I pfll"flle de indllctie. ~tc. \'oltmd t'l' şi waUmdre.or emenl i. -c(' se poate deplasa ia faţa scam . Api/rale lermice .. uu se Il\ nchfirtt alunci cîncl J'. .::. Ara r:H}'k tcrmi('c pol d .m[iLas{~ ego de t"ittr.rr-u joI' . Firul ~e incrllz. Deoarece.rc-ll' :. functionare se bazcază pe lin ftn OmCll t.'l.-i ele a nu suporta sllpl'nsarciuÎ . Din e:lllza inc. n ţi altcrn:lti\' j ~.uit (l inl r-() Io.l ren! ii {"are lrtc priu bohiuc ~ illl prop0l"!. !-'1l11ctior'a.mu fI~:\ihiiiL gra(!at~ Prin [irul ak t rece curcn t ul l.rntc func!.a acca&tă fUllE:\iona.C ~(' himb5.lro porţional ('II p.! {"lro<!inamice H'intrc!Jui n\\'tll:1 tIe obirC'j i1l laborator (":\ ampC'rmdrc.a b . fie iu eUl'("nl continuu..! stc npa.i.ollalc eli proelusul ar.rii untli fir mdnHc daIOl'il:i dildurii p rod1!<t d e In'eNea unni curc nt ('lc-drit:" prin fir.·tu tl' de curl.. mai multe bohiue !'tr.r0la!ie pe care bobina fixă Il exercitJ asupra bohillei molJile \'a fi de asemenea proporţional cu 12 (ca În cnzul aparalelor [e1'0m l. PI' lH'c-~t principiu se conslruiesc ampermd.1 .hrOllz cd. P uLind\l -~e COllstnti lH'lll r u ti precizie (le măsurarr' s m ai L~a rt'. forţele clcctrodinam. rOllslit.'. ('alT' 5(' mi'i('.'pinde de pătrftlul Cl)]"(!ntL.~. .:ll l1 l curt!lItu~ui. acul indicator este · mcnţinu t În poziţia ' dc zero prin resoartcle ~lllta.ice Între el.\a solidar:t cu acul ind icatur 1\ . ~ i plInctul fix d este p rin~ IIJl fiI" cir.z[I. fie i u curt. fie i n "u:t'nL alteruati\·.liaj <1 (' plalin:! ( ' U argi n t. dia accstâ ('ilU7.este solidară cu acul indicalor 11. după tum ~~ ştie.} d j]a l[l..j in faţa' ~cării graclate S Cli Un unghi proport.MA. (k t"i r:1 j2.' . t r.1111 n.i \'vllmctrclc termice .z... C ll r-.cst."frwl1{·(') . dal fiind cii . can: in punclul e esle atras latNal prin iutenncdiul fi rului ((.sU'ftAIU ELECTRICE 155 mobiL. U~ (·IllE'Ile. t]n:lil R.. !. ' bazează pc acţiunea dintre H cimpud lc maguetir-c altcrnatÎ\'I' produse de U11a sau dt'. .i ellrl. fl]lnrall' l!' t'lf. int. căldl\ra degajată fiir:il iH'(l poqiolla1ii ('_ I~.a\ 'ntajul de a fi fraţ!ile. plalin ă ('11 iridiu !I:m nLrom (nkhd cu l"rom).ioIlC<l. pe b:.' fI~i li e ~l ~ intin !' uH fi r ('" <!lihwLC'XC('llla l Fig..Iilatfl.'l. s('nw l acestuia.J oulc.i onal r. fii nd . S.. ('I:m H' poate urm ~ ri pc fi .

b _ aspeCtUl cind frecvenţa mlisumtă e&te 50. Conlor de Induclie. Frecve nlmetru de VI' bratie : II ~ collS'tn1Cţ1e . CLASA DE PRECIZIE... 11·6. ) O) Fig. sint solicitate s ă vibreze. EfiOAR EA APARATELOR. măsurat .ic intr·un pm!cl oarecare al scării ş i va loarea maximă (Ama:J. 11-7. Se baz.156 'ELECTRQTEHNIC A Ot:N EflALĂ cimpuri iolr-o pies ă mobil ă in formă de cilindru sau de disc. Pe acest principiu se construiesc ampermetre. contoare .. 8=. 11· 7. aparatele elc ctdce de se j'on struiesc in da· . cilindrul sau discul se rolesc. ) pe tarc O poaLe mă:> ma aparatul (lim ita ~upc rioară de mă s ura re. Fig.ţă ş i va v ibra mai puternic decit cele· lalte (fig. a m ă rimii mă· surate. In general ind i ca ţia At a unui aparat de valoarea rea lă A .) se numeşte eroarea raportată a aparatuIui(E .- A". wattmetre. a). -' (11. Aceste aparate pot fun ction a numai în curen t alternativ. A paraie de vibra /it . " olmetre. Lama a căre i frec ven lă proprie coincide cu freC:Vell ţa so lici tată va intra In rez o· nal . In figura 11-6 este reprezentată coustrucţ ia unui contor de in ducţie . b) ..nţmetre lor de zonanţa vihraţie. Apa ratu l arc o eroare de indi ca{it : diferă (11. O serie de lame vibrant e 1 cu frecve nţă de rezonanţ ă diferită. 11-7. 2. Ca urmare. prin intermed iul unui eIcctromagnet E..2~ H~.2) HaporLuI dintre e roarea de indicaj..3) scArii de Dill acest pUD ct de vedere. Pe acest p rincipi u se bazeaz ă eons lnlcţia frecve.ează pe remecanică a unor lame vibrante (fi g. cu dublul frecvenţei curentului care t rece prin bobina acestuia.

.mn. kV.mn CIl v'h' alie Aparat electrodinamic AparA1 (' u ndresor O] --+t- Aparat termic . A. . MARCAREA APARATELOR DE MĂSURAT Pe cadranul fiecărui aparat sint iuscrise următoarele caracteristici prin. pentru a putea cunoaşte aparatul şi a·1 utiliza in bune condiţii: a) Simbolul unităţii de măsură a mărimii pe care o măsoară aparatul. do! t'xt'mplu.5 se folosesc ca aparate de laborator..5 şi mai rar cele de clasli 1 se folosesc ca aparate de l::ablou şi aparate inregistratoare pentru măsurărilc industriale de exploatare.jlonare a unui aparat de măsurat eo"v~nlfoDal Fel ul a p"ratul u! s. Aparatele de clasă 0. 1. trar. <lparatului. [ ipale. folosind semnele COllvcnticna Je din tabela 11-4.5. Cele de clasă 0. MW etc. .. li) Poziţia normală de funcţionare '1. c) Fl'Iul curentului cu care funcţionează aparatul. b) P ricipiul de funcţionare al aparatului folosind semnele com·eu · ţi. de obi· ceÎ in procente.2 şi 0.5.5 şi de clasă 1 se fo losesc ca aparate de măsurat şi control industriale..2.. Tabela 11· 1 Semne convenţionale pentru indicarea princIpiuluI de func.MASURARI ELECTRICE 157 sele de precizie 0. kA. Aparat eleciromagnelic Ap. Aparatele de clasă 1. 0.\1 . ~l-"lr"I II.5 ş i 2.. 1 . 3.' I .5 şi 2. indicele dc cla~ă exprimind. .sportabile. ' 1 I S~mnul con v enţlon:t1 .. eroarea maximă raportată. Atlaral de termocuplu a5J --"--- .. W.)JIale diu tabela 11 -2. mA. V.'\ parat magne toeltc tric Llli :E $ Apar!!! de Induc tie Q J. folosind semnele c on venţionale din tabela 11 -3. .

u! con"cul!onal Yert ica H i - sau = t ~ sali ~a u 1- Orizont ala_ l nclin:lljj Curent COlllinu ~i Oliternali\' Cure nl alierna iiv trHa:ta t.\ ' m['~l1rnt Felul ""n" l t"lol Cure nt (:() ulin ul1 Cur e nt alter n:. indicată in kV prinlr-un număr scris in interiorul unl'i stelule sau alături dc o săgeaUi. 11) La apara tele de clasă 0. Conditiile t ehnice pc carc trebuie să le iJl<h-plinească aparatele elec t ri ce dc măsurat sint indicate prin STAS 4640-71.3 ]"nh d u I1-J !"~muc ~UIl\·tIJ l hmRh: pelllr" indlNtrtU Jlo7. a). 0. Rezistenţa ampermetrului fiind mică şi puterea consumată de el \-a fi mică (intre. serie măsurat (fig. _ < 600 Cun' nl aJlern:l tl v Irdalal.2 şi 12 \' A) _ Curentul se CII reccplQrlll. rczislcnta. De . g} Fretvcuţa In cart' funcţ.158 EL!:':CTROTEHNICA G EN !:':HALA T f1bI!W 1 { .(1 <. 0.07 n pentru un ampennc tru electromagnet..UI cu ampcrmelrul. 4..illtl n or u". pentru a )IU modifica sensibil curcutul din circuit.rulr!! IndIN\f'1l felului e urenlulni lleuU·u IIpflrl1le1<.-8.tlh I I connnjioilol Semnul Pozili" nanuala tie runcjlol\nre 3 aparalulul Sen".iollcază aparatul. ccca.ic şi 0. 11. sarcini edl ilihr<lle . altcl'lIati y impeJanta ampermetrului. prin cart' trece curC!ltul de măsoară . M ASURAHEA CURENTU1.48 n pentru ' no ampermctru înrr'gistrator). . Ampermelrlll se leagă lI.2 şi 0. f) Tr·llsiunca <Ic i. Cu re ni alternativ (rIfa zn l eu Piliru cond llc! oaro! e) elam de precIZie ti aparatului. trebuie să fie cit mai mică (de t· X.. sa rcini dezechilibrate • .lc de fUDe!lonor~ :1 unui t'Il<lf/t1 tie mMurul Semne eOIl\ e n!iunull' I.5 se inscriu pe ca<lrall şi rczistcrl\ C'le iIlkrioare ale aparatului. dată aceasta difera d l' 50 Ilz. respectiv În curent.('ercnrc a izolaţici npar~l lull1i .

iar ampenudrul se leagă in dt>ri. Care este puterea absorbitil la curent ul de 5 :'l.l . II) ~ an transformatoare de curent· în curent alternativ (fig. P entru a folosi llIJ ampcrmetru la măsu rarea unui curClJt mai lIlare deCÎt lim ita sa de măsur1.. 11-8. c). rg 0. Legarea fn circuit d! rec1 : tl pr1 n şun t m aWr d e Cl!renl.lră ('ureutul.'atie la bornele şllutului. :lmpermctrelelic r o nstruiesc de obicei pe nLrU a măsura direct curpnţii pină la 100 A. în locul ampermetrului. ŞunLul ar~ O rezistenţ. Un ampermetru eledromagnelic de . 15() Dacă dill grcşeal5 'se leagă unampermdru 'dircct la bOrJtele circuHului (in par. prin e. il 'ampermetrulu i : prin tra r. TransformaloareJe de curent Sll1t descr ise la capitolul XIII.07'~=! . Cure ntul maxim pe care il poa te IlIli s ura direct 1111 :l.'a trece un curent: la= .07Q.a leLcu reccptorul şi nu in serie cu acesta .ll Dotat pe ea.a care se leagă in serie ('ti circuitul in ('are se mnS O:.lrc.s!"r- .=3 142 A.fARl E 1.. - c _ A plicaiic. . 75 W. Practic. 11-8. l~ = 0.=. 1• .' M. ori ma.. Dac. ('u o legăturii În scurlcircuit. Puterea cOllsumat ă la 5 A V~ f[: P=r... II = !.aşa ... i mare decit limita de musurare la a ampermeLruluÎ. ..07 U 220 c ~re \'a deteriora <lmpermetru!. astfel incit aparatul va suferi defet:ţiuni m ccallice (ruperea :lcului). 11 . c/ Fi~. iar bohinajuJ lui se va încălzj peste limitele admise şi s(' va arde.'\S". prin ampermctru va lrl'ce un curent foarle mare.8.5 A are o re zistent ă inierioară r=0. Se notează cu J curentul Care trebuit' mii s urat şi care estr' (It" . ? Ce curen ! trece prin apara t dadi dIn greşea la el va ii legat in paralel Intr ' un circuit cu lensil/nea U= 220 V? Re z o I\' are.. doun hor ne (extn'me) pentru ronccta rea şuntului Îll circuit şi a lte douij borne pentru conectarea ampcrllldrnlui în şunt.:lz5. Calcuflll ş wilului.!ra nullui (limitA de masurare).cum este c orect) aceasta echi\'al(.ECTRIC!'. Şuntul are patru borne.:i din greşeală se leagil ampermetrul în paralel. 1n figura 11-9 se arată lcgnl'en greşilă a unuÎ ampermetr u ( l l ş unt. Extinderea limi fei de mlisurare. se folosesc şunturi În curent continuu (fig.ll1pe rmetru este curentl.

Tinind seama de notatiile... n-I (11.I.ztlltă: ~unl flin carc."". ele pc figura 11-8. '(1 1-1. b şi aplicînd legile lui Kirchh off ~e obţin ecuatii. rezistenţa şunlului. Astrel. tensiune se măsoară (fig.A Fie 'a rezistenţa ampermctrului şi r. pentru măsurarea tensiunii unui receptor.le : 1 =/a.x im care poate fi mă su ra t şi c:idl~re3 de tensiune la bornele şuntului. voltmelrul se leagil în .aru corespund funcţionflrii tU ş lInt se indică şi ş untu l care lrebuie folosit.' r. Pentru ampcl'rnetrele la care diviziunile rle pc se. Şun turi. MAS URAREA TENSIUNII Tensiunea se măsoară CII vollmclruL Voltmelrul se leagă In derivafi e (in parald) cu por{iu. c orespullzătoare curentului maxim. 1. 11-11 .3) în figura 11-10 sint reprezentate <louli şu nturi. . a). r. dud :tmpcrrndrlll esle legat in derivaţie. 11 -9.n ea dc circuit a caro.. Pc fictare şuut se notează curenlulma. pc ampcrmetrn se scrie: cu şunt nr . Fig. 5.160 ELECTROTeHNlCA OI:NERA1./ $ Fig. Legarea greşitli a un ul ampermelru cu re. 11·10. = --~ -. de e xemplu 25000 A şi T5 lllV. ţillÎndu-sc senmă că 1 11 .

r.alculul rezistentei adi(ioHalc. VoHmctru cu re zi s ten ţă adilională. d e tonslune. R ezistenţa yoltmdrului fiind mare. arătată mai ws. Înscrise pe scara sa . Yaloarea J"ezillten(. voltmetrul se leagă în derivaţie la bornele generatoruilii etc. prin el ya trece 11]'] Cl1rellt mai mare. Fig. ExtimIerea limilei de ll1(. Legînd voltmelrul la o tensiune superioar:"i acest. UV a voltmetrului. receptorul nu poate funcţiona. b) ~au al lransforma l oareloJ" de le-n~illlle. Fie 11. curentul prin aparat srl nu ating-fI yalo<lrca pcriculoas11. Aplicînd legile lui Kirchhoff ~ Trilllsfor mil!O<lrele de tensiune si nt descrise la t api tolul XIII.ei adîjiollale (fig. mărindu-se mult rezistenţ. c). Pentru a nu provoca apariţia unui curent suplimentar pe circuit şi a nu modifica astfel lensiunea circuiltlilli.e de 11 =!!.nful prin Yoltmclru corcspunzător limitei dc măsu ­ rare (deci curentul maxim a(lmisihil).ională: c cu transform a tor.a intregului circuit. in curent a lternativ:!: (fig .. Cond uctoarcJc circuitul u.MASURARI ELECTRICE 161 deriva ţie la bornele receptorului.i v oltme trului sîn l calculate pen tru curentul corespunzător tensiunii maxime. Re rezistenţa interioară a voltmetrului !ii Rmr. 11-11.e Iace CII ajutorul rezistenţclor adiţio­ nale (fig. al sutelor de mii de ohmi). prin încălzire. ori U< mai mare decit limila de măsurare. b _ c u [""dol"n ţ~ a<lJ\. 11-11. Fig. 11-12). cure. 11 · 12. Legarea in circuit a vollmelru]ui: a _ dLI"ect. pent ru a măsura tensiunea unui ge nerator. C:lTC va producc. i:"ncra!~ 11 _ ElectrM"l:. În schimh. de\criorarea \"oltmetrului. legînd aparatul la o tensiune snpcrioar11 limitelor sale de măs l lrare. 11 · 11 . astfel Încit. pentru a mări rezistenţa circuitului voltmctrului. Se tl oleazii C . Curentul care trece prin voltmetru este proporţional cu tensiunea măsurată. rezistenţa interioară a voltmelrului trebuie să fie cît mai mare (de ordinul sutelor şi miilor de ohmi.1l U lellsiunea care trebuie măsurata şi care l'st.surarc !. Vol lmeLrullegal din greşeală în scrie cu recep to rul nu este pus în pericol.n\ca . curentul prin el va fi mic şi puterea ahsorbită Y3 fi şi ea mai mică (comparabilă Cll a CCC 3 absorbită de un ampcrmetru) . Rezislen(a adiţionaJă este o rczi:-lenţ.ă care Se leagă În serie cu voltmetru l..uia . iar in unele cazuri.

cu ampermelrul şi m('~oh ll1m ctre.l in ('ure n t. o ară R ~"""1 Re tol \' a r e. ' D in acţs t siste m de ('(' uatii l'e znlLă (11. . il! urm iH O :J- re le tr('i moduri : - cu a mpennet ru l ş i \'oltmctrul . Uo =R'lJ 1'll' fl= - U .= dj me nsion a l~.Îs te nţei adiţ iona l e care irebuie. = 1640 1 .5 W.'3 A. indicaliile voltmelrului de 150 V vor trebui inmultitI:! n= ~ = ('"ti· U (!~ 600 .a ()." U u. Un yoltmetm cu lim ita de miisurarc 150 V are o rezislcn!* interi· 640 q.162 ELECT ROTF. .=13 920· 0.1 ) = 1:3 920 !.' . 11-13. . .Ii NICA. In nod montaj.l1 ăs ll rarea rezişlen{efo r lJQ{fm elf ll l se b azează pe legl'a liu Ohm . li). a) şi montaju! ava l (fig . (' u puntea W heats t oHl. GEMERAL Â şi ţinîn d sea ma că Ia lIoua lCll!. 150 -. ('oIlLiIl UlI.5): 600 R.\ SliR AREA REZ IST E NlELOH re z iste l lţe lol' se e ff'(' lue37. se p ot st'rÎt· ec ua ţiile : s ă rămînă l M :.t._?\'I ă~urar('. :\1 . Se poL realiza] !l ou:! montaje: lJlOJlta jul am on te (fig .junc curentul prin vollme Lru t re buie t ot la v al oa rea 1'1). Conform relaj!d (11..I>' '':1. 150 R ezistel1t~ ~diljon a !ă lrt!buie sa fie f . 11 -13.-=4.5) Aplica(ia I }·2. 4640 ad ică s. c u ap ara le spec ia le n umite olun l11('Ln' ...-'---.032~=-14. l e.Uv ].i poata consuma pulerea: P=R. S ă se calcu leze valoarea re7.032. incît si'i suporte curentul : U~ = R~ 150 -'0.gală în serie cu apara tul penln1 ca li mita de măs u r ar e să devinii 600 V.

li - montaj a·.. . pentru lUQull1juJ l1nd R x=--- I.MASURARI ELEeTIUCE 163 Notind cu IA şi U.. '" toar('lc clclll(' lIlC' cSf'nţ.UllU y oltmcLruJui ~au rezistenţa crO:lrC<l cnlculiud yaloarea mOJll. Schema de montaj pentru măsurarea reZ1Slcn!eJor prm metoda amperrnelrului ~j \"ollmclruJuJ: (! _ montaj amonr-e. indicaţiile a mpe rmetrului şi respectiv ale voltmctrului .ia lt.slen {a de mă511rat este mică ill raporl cu re:islcn!a interioară (1 (lmpcrmelruilli. U~ l l' (1 1. mai curent altcrJlativ.J'-":1:=.5 V (ohmlUctru cu hall'rie fig.{~ R.cli/llf. il). ('Il rc la ţiile : P<.IJl1 I flllw n le Rx ..' ..rA . .1.'")OU .. sau 1 000 V (ohmm~ll"H eu ma~Tletou ~au ('II ÎIl(!uctor fi g.. ~(' ~e fa(' ÎIl o}J1iuc Y'l- impedanfei pen/ru (rcwcnfa respe. a) ') Fig. . Iru (schema de prin ' cipiu).ou rQtit cu l11ani\"t'Hi ('an' producc o tensiune de 250 \'.1 arcdaLă de eroare dotorită curentului i rare trece prin \'oltmelru la monlajul aval ş i datorită căderii de tensiUDe fAlA În ampcnnC'l ru la monlajul aIllOllt('. . J 1-1!) conţin(' IIrlll~l­ r"'. a) sali un magnd.: Darii mfinmi. cart' poate fi o baledc (!(.o..llţa interioar. 11·13. trebuie ca nwnlajul a/Jol să fie folosit cînd reu. U.r a rc zi~t. Dacă Se cunoaşte rezisl(. U.1 I!n t1 ~ nhilllnl'iru (fig. ţc poate elimina exaelii R. R f Fig.-.. P entru ca eroarea să fi e cît mai mi c ă. Oh mme..o ~'ursă tie cnergic elcrll'i61 ]~.'ţ fOs te dată de relaţia: .7) ObsCf/lll{ie. 1 1. 11·14. Yaloarea rezist e nţe i măsurate R.al.'\1ăsurarea re:isfen!cl()/" CII ohmmcfrul. (1 L6) " Aeeasti. iri locul r('zi. '1..S-4.('n!(' i. ya loarc e~te lJlt-. 1 i-15.. rilc ()<. S("!1rma d (' principiu .sl('n\tÎ 10<lrC<l ~1:S. 11-15. R.I. 1 /3. : .'. a interioar ă rA ~\ amprrmdrului.

cum sint l"e:.\.1lâsuratea re:iden(elor (:11 pllntca \\Thealsfone. pentru a compensa scăderea în timp a forţei electromoLoare (legînd bornele BI şi 132 în scurtcirC1Jit. !J _ ~u imluctOl·. . S.oistef!!de de izolaţ.bornele El şi 13:! la care se leagă rezistenţa Rx de mi'isuraL - ai Fig. o rezistenţă de protecţie R. . Punlea Whealslone: Il _ schema punţll .iilor e1eclrice . 11-16. a) Fig. Ohmmetre: " ~ ~u bater j~ bl . 11-15.ELECTROTEHNICA GENERALA un miliampcrmetru n gradat direct in ohmi .t le uLilajelol" ~j instalaţ. {) _ punte indl. se variază R pînă dnd acul ind icator ajunge la rep e rul zero) j . Cu o!lmuptrl'lc se mi"isoara In general r(!zistenţelc mari.S lrială.hema puuţii este rcprezen tat{l in figura 11-1 c" a.ie ·.

[ '' ~. 1. _ VS pentru mon!ajlll aval: 1" .. Bobina fixă a aparatului (bobina de curenL) se leagii i11 ~erie pc circuit. 1A . a). 100 sau 1 000.ional cu tensiunea. ia in \'ol\i şi 1.. Puterea absorbită de receptorul Rx e~lf' : Pulel'ea se oL(i!w in \\"aţi.8) Cu ajutorul puuţji inJm· lriale reprezentată în figura 1 l-16. Ee poate caltula puLerea ahsorbită efectiv de re ceptor.rAl.răbătută efe un ('.7). ind i- .1. Ca ~i in Ul. R (11. ca un ampermetru. ('. 11-17.SLTlL\HL\ PljTERll JIăsuraf(~a pulaii in Cllrf-/l! ('ontÎnuu se efeetnează cu ajutorul ampermdrului şi YoJtuwtrullli lllon!:JLc . ?l l.H.01. d adi U. aplicind legile lui Kirchhorf.l.IIplul ('<lre se naştc şi acţionează asu pra bobinei mob ile.lASURARI ELECTRICE 165 Penlru un raport al reziste. ~ • . şi punţi pentrn măsurarea rezi stcnţelor prizelor de legare la pămint. Bobina mobilă (bohina de tensiu ne) se leag:. In practica indllstriall'i Se folo~c. care poate fi făcut 0. CUlIoscÎnd rezistenţele interioare ale aparatelor. (11.9) ?<Iăsural'ca puterii in .05 Q şi 50 GOG n. se demonstrează efi intre rezi sLenţelc pun(:ii exista relaţia: -" = .1 în amperi. b 10..'i c şi punţi special construite pentru lll:bllrarea rezistenţelor de iz olal.se dcoucc val oare rez istenlei de h măsurat: 1-l x = . ea va fi st. b se pot mAsura rezistenţele cuprinse intre 0.R de unde .~.lI.. " i.\ in paralel cu receptorul. şi deci. lA .variază rezistenţa rcglabilă R pînă cind CUf(~ntuJ carc trece prin galvanometrul G este zero. sc.urent continllu ~e mai poatc efectua cu ajutornl wattmrhului cledrodinamie (fig. a l'n figura 11 -1 3. folosind relaţiil e : pentTl! mOlllajul am()llie : p' ·~ UL. 1n aeeasHI s i tu aţie. se. pulerea astfrl rlcterminată este eronată r din rflVZfl ('on~umull!i propriu al rlparatelor.zul munu[lrii rt'zi~tenţelor. 0.nţelor~.ir. ca un voltmetru .Urcnt proporţ. Conform relaţ ie i (4.

foloseşt e . wattmchul se util izează IPsă lUai rar.rnafill mOllo[(I::ul ţ.'): Il direct: C . ta in figura 11 -13. can~ reprezintă puterea ce trece prin circuit .<.166 ELECTROTEHNICA GENERALĂ caţia aparatului s inL proporţionale cu produsul dintre cei doi curenţi.ţii sînt pro- P = UI cos 9 waLlmciruJ măsoară puterea activă ahsorhiUI de receptor. adică cu produsul P = UI. I\1ăSlIrarea puterii adivc in cul'wf alternativ lri(aw[ cu ajutorul ". In consecinţă . 11-17.ini echiEbraLe (sidcm simetrie) ~e l!ll walLmetru mOllofazat. F ig.b porţionale cu produsul c).il alterna tiv Irifazal c u sarcini e~ hi! i · brate.montaj l nc:Urcet. duce la determinarf"j puterii aparente .li::. i\\~hurarea Jluterii in cure. Folosirea ampcrmctrului şi \"oltmelrului in cure nt alteru:::ii\".WI şi In curent continl1.l Sf" efecluează cu ajutorul wattmclului (fig. x 61 e) Fig.. în curent continuu. montat ca în figura li . nloutaJ ~err. indieaţiile wattmelrului ~Cill! J1 HIV-~( : eu In-i. 11-17. a.au se gradează scar<l ~<l :l~lftl. .ja. incit să indiee d ircrL plJtere:1 in curent: trifazat . 11 · 18. . ale cărui (h'\. -' a} . j\Hisurarea puterii cu wattmetml Inlr-un circuit de curent allernati\" monofazai: a _ mDnlaj direct \"til.! ­ A1iisllrarea puierii aclive in cu rent alte.·alLmetrelor şi anume: ~c efectuează tot pc lIJl circuit trifazat cu sarc.

hilibrate.relea fară fir neutru cu sarcilli dezechilibrale.u.? a indica ţiilor celor două watlmrlre iJlmu[ţ·jUi cuV:f: Q '"""" V:~f(J-\+ P2)..i dispozitive de măsurat ţiilor lfig 11-21).i waltmetre.1!r u c u san. Putere.1 . "d0115 wattmetrc" fig.ll (·in·uit fără fir 11CUtru. tn c:lzul folosirii a (louă wattmet. Fig.lllelrl' ~~IU IIll wattmetru CII trc.pe UII circuit trifazat fără fir neutru cu sarcini dezechilihrate se folosesc fil' (lOll. " b _ m l)TI_ Fit!.. . numite varmchc sau {'U ajutorul waHmetrelor ob işnuite moutate după scheme speciale. ~\iiisurarea puterii într-un circuit [rifuZil t cu ilr neutru. .:ini dezechiliorale: a montaj semiindirect: taj 11ll1i.re.. '"J. metodă denumita a cclor. w Fig.20.. Figura 11 -22 reprez intă folosire:. 11-19. .pe un circuiL Irifaza t CH fir neuLru. • . a două waltmdre pentru masurarea puterii reactive ÎJltr. . J/ă$urarea puterii rcatli/Jc se face cu ajutorul aparatelor speciale. avînd sar' cini dezechilibrale. se. indic:lcdor uouii \\"3ltmetre. 11 -21. 11. .MĂ S UflĂRf ELECTRfCE 167 . j\ \1.-~ . • . folo sesc trei w<ttt. ... a şi b) fie un singur wattmetru cu două dispozilivt.. _5 . de n\ăsurat (fig 11-20).surarea puterii cu ajuwml il douli wartmetrc circuit trifaz::j !~ră iir ne. (11-1!)..:! reactivă Q este dată <ie suma Pj +P.. -.:. .l>\ii~ur area puterii cu ajutorul unu i wilttmetru trifazal cu douil dispoliiive de măsura! montaj indirect) . puterea este data de sunt:. 'cr~ 1 . ". eu sarcini dczee.

iar numărul tolal de roLaţii . la care rotorul este [ormat d intr-un disc de al uminiu pus În mişcare priLl acţiunea cîmpurilor alternative produse de bobinaju l de curent şi de cel de tensiunc. cu ajutorul il două wattme1rc. ~.rebuie respectate cu stricteţe următoarele indicaţii: a) începulurile babinei de curent şi de tensiUne (marcate Ctl o steluţă sau Cli o săgeată) trebuie legate spre sursă. Aceste.8 .'ERALA ObserVll!ie importantă. •.ească limiLa dt' măsurare.care pun in mişcare de rotaţie UIl rotoL Viteza dc rotat. la care rotorul este format c hiar din bobina de tcndunc a dispoziLinllui wattmetric. b) trebuie respectati'l marcarea bornelor transformatoatelor de măsurat conform schemelor de monlaj.<. Y:1lori ar pulea fi uneori depăşite f{(ră (". este necesar să se monteze iu circuit un ampermetru şi un voltmetnt de control. walimetrul indicii în sens illycrs sau eronat. M . 1n curcnt alternativ se utilizează contoare de inducţie.CTROTEHNICA GEl'. ~ De asemenea.vaUore.. 11-22. .este proporţional cu energia clectrică corespunzătoarc . K . . La folosirea wattmetrelor t. mcc:mism cu ra(i (linţaLe.Înt totalizate de Ull. Un con Lor conţine ullul sau mai multe dispozitiye wattmctrice d{' masurat ..ale rotorului .- Fig. "'.168 EU.. MASURAREA ENERGIEI ELECTRICE Măsurarea energiei electrice active se efectueaza CLL ajutorul contoarelor . Dacă nu se respectă areste norme. '\liisurarea puterii reactive Inlr-un circircuit trifawt fără fir neutru. . în curent continuu se utilizează contoare electrodinamice.ie a rolorului esl<! proporţională cu puterea care trece prin circuit.a indicaţia aparatului să depii:. nu trebuie să se depăşească curentul maxim admisibii al hobinei de curent (marcat pe cadrallul aparatului) şi tc-!lsitlneu bohiof:'i mobile (marcată de asemenea pe cadran). care indică direct energia in kilo. . 8. Numtirul de rotaţii .' . Cind sînt posibile asemenea cazuri.

. r lor (de energie :lctivii) de curCJlt monofazal. 11-24.----.. .MASlJ RARl ELECTRl CE 169 Contoarele se 1'(~7. .w. b) fig. C ~ . . r--------. ' . .'1ltdlreet.. .. Conectarea unui contor tnfazal de energiI:! activă cu doua dispozitive de masural -drcuiltrj · faza l fliră fir neutru : 1) - Fig. muntllj . --.. I .----.~ -. ~ .... .. dispozili\'e de a _ m(>lluoj . I ~ yj .. \ ) : . dIrect: b .ni-": fazal cu fir neu lru: montaj sC.. . J Uiisurarca energiei rcaclive se efectue az ă ru aju torul cOllt oarel or de energÎc react i\"ă.--L- .---. . . 11-25. 11-23. . a şa cum din fi gurilE'.~~ I Fig. 11 -25. 'Wh ... II 2~. ".----------1 \ I . .. . 1 .. ..• . ! . . . 11·13.. ' .-e''~. J~ ~.--- l :\'" II~~~ i . :----. I l r~::::~~:t~t===j . • . . ..'Îe acth'!i CII trei măsurat <!1r<><:\: ~"''''<Ji. .tll tă montează În mod asemănăt o r c u wattmetrele. c ~ I ' . Conectarea unui con ~ lor irirazaT ne t'neq. Conectarea unui concontinuu sau de curent alternativ I I?()Y ?20Y I . . de cons tru c ţi e spec i a l ă .j .. . .circuit Iri ti _ ".. .--.

o factorul de pll tere mediu :\1 lInei intreprinderi se ca lculează elI ajutorul inuicaactivă ş i a unui contor de energie readidi. se ob\ i!lt." .n L('n~junca ş i pulcn:a actiy[\ P cu wattmctru.I- P -p Pz+PJ (ll. C05<1' ~ .:: cap. : ( .f. Tot În acest caz. 11·26.. 1ii1or !i Tilli contor de energie . 20. - al Fig. MAsURAREA FACTORULUI DE PUTERE (cos '{l) Factorul r\c putere se poate măsura direct cu ajutorul aparatelor numite cosfimetrc sau fazmctre (cînd aparatul indică direct unghiul de defazaj <p şi nu cos <p) (fig.HN\CA GENERALĂ 9. paragraî 5. cladi se măsoar{\ puterea prin metoda celor două U)(([{mefre.7ţil: î '. monof<lzat cos 9 = În p VI P cureut t.'.'. mdoda este aplicabilă dacă sarcina este echilibrată. K .10) tc'Cl= y:l .0 A B C - a "l. aşa cum se . oltlllctrll.u un ampermelru UII [<"actorul de putrIT s<' mai poate determina mllsurind simull:>. . uşor t<lngcnta unghiului I I (J 1.1 . Expre sia factorului de putere este : in curent.a r ăia 1.1 I ) di n tarc se eakuleaz i'i <lpoi cos 'FI*'. Cosfimelru de Q _ OI ~ablou. 11 -26).: schcmii de cone><jun\ : ti _ vedere" apara' ''l''L U cu un .170 ELf:C':"ROl'F. curentul 1 r.'. 0.rifa znt cos 9 ="3U! I n curenL lrifazat..

uh knsiulle.'h-. 3. REGCLI PRACTICE PENTRU FOl. Inainte de a pUne lJlontajul de miiwrarc ".i te imprimată chiar pc aparat (pe cadran. 11·27. 2. MĂSr RA REA FRECVENŢEI [recllcn{ri se efeduează cu aparate numile frcc\'cnţmetre. Frecse pot con:-. Legarea borndor aparatelor de măsurat in cireui t 11\1 . venţ. pc ('apae. a aparatului 1':C g. ca aparate de vibraţie (Iig .&ratuluL 1. II - vederea Qp. Frccventmetru de vibratie de tabloll ~~"cmi't d~ scafd simpli!: con"x lUlli. p c ca rca~ă).\ APARATELOR DI': ::IIASURAT 1.osrrm . .MAsURARl ELECTRICE 171 10. Frecvenl_ metrul se leagii În rin:nil ('a llll \·ollml'trn. eli Ilot:lţ.I'!.trlli ca 31)aratc cu ac indicator sau. Se i dentific ă aparatele de pc schemă cu cele disponibil" ş i duptl ma rraril{' de p(' cadranul aparatelor ~e veri fic ă dacă ele corespund ~('opul\li propu~ . reperul zero . ctlm siut Întîlnite in mod curent. De multe ori. 11-7).xi~telltc pc aparate. schema de cunectan.tul e:derio t' al unui frecxenţmetru de tablou. se vcrifică conexiunile conform schemei şi ~c ob~('f\'ii ca legăturile la horne să nu fie slăbite wu dcsfflcute . Cu ajuturul ('ore('torului H' aşază ac{'le indicatoare pe. lIontajul ~e executii numai după o H:hemi'i clarii de ('onexiuni.~c face »iciodatii cînd acesta este ~ ub tel!~il1ne. iile e. pe care sînt marcall' hornek aparatelor. fn figura 11-27 este rcprezClllată schema de concxiuue şi aspec.metrelc iHăSlI ra rea a) (1 _ b} Cll f ig.

cafe de multI:" ori se r('ducc la ~iUlp[(' ('onductoan~ c~tc a(' kgillură. Aparatele se aleg. Fig. u {"urui starii gradatii direct Îll nnitfl(i ale mărimii neekdrite miisural. MASURAREA ELECTBICA A .:"slll"<lt proprju-zis.i. Lncit indicaţiile SII I"ie cuprinse În ultima treime a s cării gradatc. astfel. s(' impiille un control p('J"!lwnenl ~i 111'(·(·j. Mai mult.a jin ll t $eami"l de rapol"tuJ dl~tr:trJ~forn1arc al lrallsformaLoardDr) . nivele eLc.J. CilHI aparatele sînt mont:lk prin transformaloare de miisurat. 12. (" c h l'''"~} : J . 11·28. JdJite. Penlru fi !)('rmitc o citirI' pr('eÎsii. Masurarea pe \:lIl e elect ricii 8 ftlrntlei. dar şi în ~dLe. 1. Citirea indicaţi ei accstora se efect ucaz ii în poziţia în c" re anll aeoperii imagilleR sa din oglindă. domcnii .172 /::1.t'. 1 4 I ~. viteza de rotaţie a ma. Un aparat care si'i L. Aparatul cledric ele mă:mraL. 3. .lr[1 a llliisnra pre:.:1I~\\iei.. destinală a leg:l tradndoful de apara Lui elecm. pr('. asbi7.inilor dc.l!. unde aparate (cele tra nsportahile) sînt pn::\"iizule tII o seflr:1 cu oglindii.\ se pot realiza In condi\ii tcllJli('o-cconomicC' ('on'spull z.f'ze . prin aulom[lliz:ll'(~a prutc'selor de prodncţie. de preferin\{l. 1 laţi" tractucto J" .:. \~H("I.\ue$e:l rezultalrlt' mllsur5rilor trehuie trlJllSmise la d isblll \.CTROTEHlliCA GENERALA 4 .-de jns{.\IUMTL OH NEELECTIUCE Problema miisu6irilol' are li dCIIsehil. . dennmil tradncLor.recep\<)l·.) .rall~runlle miirinwn Jlcdrclrică intr-o mărime dedrică. tril' d(~ O inst:da(ie e!ed. 5.oinne:1 ~i LetJ1 p eratllr<l in d ifcrîh~ J111nd(' . este de Ill'('oll('ej)ut exploatarea în bune c. 1 _ i n sta · de !el!:Hu ~ a. Jnstai<l\ia de !Iliiwrat trebuie .ă importanţii nu nUIlwi in t'lectroteitllidi .!'lt cuprind:. propriu-zis (ren·plor).i ~i cent ra lizate în :1llu!Ilit(' )JundC' elt' conlrol . indicaţiile aparalelor se int~'q)n'b'azrJ ~illindu -st' se3m:i de raportul de transformafe al Lrullsformatoarclol' de mfisural (aceas!a nUlllai in cazul cind la Înscrierea diyizillnilor pc seara aparatului llV ~ .onditii :l UJwi statii el(' compn'lioare [. Indi(":l(iilr a para telor :-e citesc privind aparatul dre p t in faţii.inni.ri(':l.<.. al dir"ri\ilo]' jlar:lJlle\ri (vit.oarc Ilumai !J(' ~alea măsurării electriee a a('('sior mi'irimi neelectrice . tCJllperaLuri.\I. Toate ateste.

cir g:('ucratorul tah o Hle(ric. (un volLlIlet. fn figura 11-2R se arată. miÎ.llin necesiUi . prorluc<. I-'eutn\ aceasta.c de curent continuu sau alternativ al dirui rotor se roteşte solid:l!" cu a '\III ma~inii. Atcsl genera lor.' Recep toml :.rll excmpIHit'arc.MASURAR I ELECTRIC!: 173 şi o !oiursă auxiliară de ener gic electrică. denu mit şi gelleraLor tahOIll('lric sau tahogcnerator. U ueori lf)aLii iustal. pc Seara acestui yoltmclrn se poate citi clircc:t lIn'atia mOl-:inii.urarea pc cale eleetrieii . o trn~iunc elrctridi proportiollu15 ('U lmaţia nHl .ru) mf\soară tensiunea procll1sii.:.in i. penL.!. la axul maşinii se ruplează tradudol"ul I format dintr-lin l-!cllc rator cll'ct!.1 IlIraţiei lInri maşjDj. '1.

comutatoarele.<t1. cu ajutorul cărora se pot face in in st alaţii diferite manevre şi se protejează instalaţîa impotriva diferitelor dcrunjamcnte. reostatele. Ţinind seama de scopul lor În funcţionare. o îndilzire exagerata a vreUnf'Î piese etc. aparatele de protecţie fi e dau o comandă pentru deconectarea automată a iustaln. releele. separatoarele. pe lingă aparatele de măsurat. Aparatele de conectare ~Î nt: intreruptoarele. Tp. o scădere neadmisă a tensiunii. Aparatele de conectare servesc la inchiderea ~ i deschiderea d iferitelor circuite. sau cum se mai spune. este necesar ca. cum sînt intrcruptoarele.! este imediat periculoasă (cum. CLASIFICARE .sesiza rea unei situaţii anormale În funcţionarea unei i ! lstalaţii. . pot fi clasificate in: aparate de conectare. de a le inversa sensul de rot a ţie etc. aparate de protecţie. instalaţia să fie lnzestrată şi cu o serie de alte aparate. nţă reglabilă. Aparalele de Teglaj cuprind reostatde.. ru pLoarele. Aparatele de proIectie servesc la . fie ff'lllualizează apariţia situaţiei an orrn alc atunci CÎnd situaţia resp ec tivă nu prezintă un pericol imediat (cum ar fi depăşirea tcmpel'aturii normalE' de funcţionare a unei părţi din in stalaţie) . Ca urmare a acestor sesizări.ie sint: siguranţel e fuzihiJe.iei .nlul nominal al ace.ţ. ar fi in cazul unui scurtc.slei instalatii (vezi cap. clescărcălo an' le.suprasarcinii se intelege o creştere a curentului prin tr·o instalal ie. DEFINIŢII Pentru a putea asigura buna fUllcţionare a unei iustalaţii electrice. eontactoarele. dacă S il llaţ i a anormal. aparatele din acea. GENERALITAŢI. de a porni şi opri motoarele.i reuit). prizele de curent cu fişe ş i con cc toarcle. XXI § 1). Rcostatcl c sint folosite Ia porl1irea şi rcglajul • Prin . de exemplu. respectiv deconectarea circuitelor şi instalaţiilor electrice. aparate de re~laj şi aparate pentru limitarea curenţilor de SCllr~circuit. cu scopul de a le pUne sau scoate de sub tensiune. care vor form a obieeiul acestui capitol. siguranţele fuzibile etc. peste cu . Aparatele de protecţ.:1 ultimă categoric.CAPITOLUL XII APARATAJ ELECTIUC 1. Un scu rtcircuit. In conectarea.: apariţia unei ~tlprawr("ini·. Reostatul este Un aparat ca re conţine o rezisb'.

Apar f Hde de conectllTe şi cele de reglaj mIIi pol fi c1l1s ificate ~i dup. 1n cazul tltilizilrÎi aparatelor În locuri cu pericol de cxplozj(>.ap3tate cu comandă manual ii suu apu:1le neaulom. prin . fa7cle sini deuumit e şi puii: .de cele mai mnlte ori _ Apar (Jin cauz a ur. După cum se vede.-----------------------------------Ap(lJ"alcle penJru lImllarea wren{llor de scurla rcwl.. rOl\duclo:w'. I n f ll llctit dt. a pra[ului clc."! dc mu~ehii omului In monwulul comand:\rii (3 c\i"n. de uemplu.. Astăzi. se aSigllra construirea aparataju lui de utilizare curenti"i atit pentru necesităţile inlerne cît ş i pentru cele de cxpol1.) prin ("al"C SI! face 1{'~ :Hura e. r('ot. Ill(lIleVr:lrea UII!)r mancle. in scopul de a reduce astfel v aloarea curenţilor de scurtcircuit. prolce\ia C(l!ltrtl aLing('rilor cu lI\in:l.dupa tensiune. ~i (te~chi ~ prin apăs~ rea. la reg. . lnlrn-rnţhl IInor reicI' ~ . după numilrul de faze pareunc de eurt'nlul principal: monola:t.sll tensiune (pinii )a t 000 V exclu~i\") ş i <I~ inaltii ten~iune (peste 1000 \' inclusi \") .taL clt.i!or :tulomul SI' Inţelege UII inlrerupii l or C:lre poate li inci'.l . llrln intrl'fI!I)Hor "ulom:!:! 5{' Inţelege ~i lntrnup'ltorul e~r(' ~~ pOllte numlli dr~­ ebldr .. l1ete~ ar" ucţl<. pe bu toane MOI prin cOllland" unur T<·lcl'. .n''' rii IIp:oratului c. cu. CO:\"TACTE J. cu scopul de a asigura lrc- .]ei cu ajut o rul cnergiel de o "'UTS" de encrgic (eletlrici\.Ul~(\ instalaţii: . dupa elim se iudici( iu STAS 5625-71. stnt: de jon.: part.TAJ ELECTRIC 175 vilezei moto<lrelor. IOl'ului dţ utilizarI:.riale.' m odul dt cOIlHllldă (<1(' aclio m. ele se <'Xi. Aparlltclc electrice mai pot fi clasificate şi după alt e criterii.. fn această grup ă <le aparate intră reacloflll.'lc dat. inchiderea. u Il :tltor e lemente dc C'\l I1l:tII t. cOIl/(ir/111 eledric esLt.i felul curen tului: de curent conLÎl\uu sau de curent alletllali\".mlomal sub c:ouwnda unor relee p e ellre ci Ic contine. in vurbire. He:wtorul este un aparat care se monLcază Într-un circuit pentru a-i mă ri in mod artificial impedan~a.::LECTH1 Ct:: Legătura ('l(>clric:i de wn/ad S'111. ('. bl'. rde-II.are . pnculII:lIicJ ). deoarece. ap:. mo::-e:tnic. construite În allii puterii popular!'. prin intreprindcrile Electroaparalaj-Bucurcşli şi Eleclroputere -Craionl.'culfl in cOllslrucţie prolcjaU't COll~ra exploziiioL 2. după caz.'irii) lui: ap:lralt' tU cOlnlmd:i automat:>. lui făclndu . Ia aparatele de coneclare.alc.\p~sa ­ H a unN 1)11 10''"(".dup.u'a. illstalaţia poate fi comandată . aparatele. Cl!UrOf 1ll :'ccSlei ddinilii. şi a..leclrică intre douf.~ate. pc ~cllrt . contra pătrunderii eorpurilor slrăiuiO a st]"(jpilol" de apă. şi anu me: . II apei. se manual.lIlrerup. aparatajul electric are o importantă deosebită in cadrul uuei instalaţii indust.! curcntfl .ea t'ompont'util dinlr~lm aparat (intreruplor.: modul \lţ prolecpe cerut de (·ondi(iilc.or defecle de iz olaţie-.He. JU>AiV\. la ture :1cţionurell aparatulu i se fac e prin .rd.<ljul ten~iunii gcncratoarclor sau la reglajul :lltor p:Jrametri electrici ai . reglatli in funcţionare norm al ă şi protejată la aparitia unei situaţii anormale de funcţionare . la care ellcrgio.oume .telc pot fi închise într-o carc~să C:H'~ asigură. cu ajutorul lui. tritazate elco La unele aparate.

Oxidarea suprafeţelor de contad pro\'oad marirea re~isien\ei Je t recere. la aluminiu se formează o peliculă de oxid fo arte rezi$lentă . ele nu se ating decît prin vîri urile diferitelor proeminen(e Jfig. permiţînd astfel deplasarea uneia faţă de cealaltă .. lipire sau sudaTe. argin1area .. Aceste vîrfuri în contact au o suprafaţă mică.ul~ l ~ri~l rez istenl? de trecere a conlaclulUl provoaca. prm efeclul termic al curentulUI. Dacă un curen t electric Irece printr-un asemenea contact. De multe ori prin contact se înţelege numai locul de atingere dintre cele dour\ conductoarc sau chiar fiecare din cele două concludoare in parte.lll. cositorirea sau zincarea contactelor ~În t () pcr~jii c. Contactele mobile pot fi ~olliacle alunecr(loare sau con taele caresedesc/rid.apare o re· zistenţă electr ică s uplimentară. Trecerea curen tului prin cOl\(a ciu! d in~ Ire JOl1iÎ pic. clemelor.176 ELECTRDTEHNrCA GENERALĂ cerca curentului de la unul la celălalt. proeminen tele se lurIese. De a c~ea. O suprafaţă . Punind În con laci două piese. De aceea. este de remarcat Iaptul c ă s tr ~lul d~ () x ·J care se formează la suprafata cuprl. Arcul electric are o temperatură foarte ridicată (3-4 mii de grade) şi i. 12-1).sc ft: n~li:. deschiderea contactelor este insoţită de regulă de apariţia unui arc electric între conta cl ele care intrerup circuitul.. de aceea . In primul caz. · narea contactelor. fie prin llituil'e.1~e î mhunât:.(" mc l alin" . care se intilnesc în practică la alimeutarea podurilor rulante. acesta este cazul contactelor prin rolă. fă ră a se desface în funcţion are. Dacă circuitul respectiv este slrilbătut de curent. în acest caz. Din acest pune! de vedere.li se rupe u~or la ap2:sarea COIl1<1tt~lor. Contactele pot fi fixe ş i mobile. J n sch: mlJ . la tramvaie. denumită "rezistenţă de trecere a· contactului". pot luneca sa u se pot rostogoli una f aţă de alta. pentru a putea stinge arcul electric. bornelor. are o serie de ner egularită ţ i (proeminente a d încituri care se văd la microsco p). la troleibuze. prin perii. Contactele fixe se realizează cu ajutorul şuruburilof. curentul trece de Iap! numai prin vîrfurile proeminenţe lor în conlacl. Acest lucru expl id de ce aluminiul nu se f?loseş te l~ co~lacte mobile.la orice contact . prin trolcu etc . contactele trebuie prevăzute cu dispozitive speciale care să uşureze stingerea arcului.te. Dacă cele două piese care vin În contact se apasă una asupra celeilalte. oricît de bine ar ii prelucrată. Contactele care se deschid în funcţi onare au drept scop să asigure inchiderea şi deschiderea unor circuite . 12·1. cu alit rezistenja de trecere este mai mică.mpune condiţi i speciale acestor contacte. ·~recerea curent. la maşinile electrice etc. De mulle ori (la tensiun i şi curenţi mari). mărind secţiunea prin care trece curentul. cele două piese care vin în contact. cele două piese care vin Iil contact păstrează o poziţie fixi'i una faţă de cealaltă. cu cît forţa de a pă sare a contactelor este mai mare. IlldilZlre~ loculUI de con- . şi / Fig.

Curba duratei de topire (f t ) În fun e li e de C\1J'clltul (Iţ). Dac:J.tate ş.· lopire (fig. ranţele a.ă la topirea şi sudarea contac te lor. 12-2). Cu cit curcntul care tren~ prin fuzibil estf' mai mare c"lcdt curenlul minim de top ire. Întrerupe circuitul prin topin~a unui Iir ~au lamcJe. contactul 5e tnc:7illcşte p~tc limitele adtnis". Acest CUr('llt este ('U 20. se oe p4şcşte curentul maxim admis de contael.30% mai mic detit curcutu l minim ti..' d~schide bl comanda re!eelor d . cu In/.lI"" gencra~. de exemplu dac:l.\ 12 - . fjiud montllt in serie pe un circuiL. • R.:te o anumit-ă yaloarc. cu atit durata de topire a fllzib ilului este m~li mi c ă. In felul acesta se poate ajunge pll1.:1 I $-nu sudat contactele. Sigurante ruzibile Siguranţa Fuzibilă este un 'lparnt rarc.' priu fuzihil timp nelimitat. pe IiIl ... tact. .!zi'!.i o scrie de relee electrice ~i n('eI~dricc Folosite In ilistalat iile de automati7. pentru eare ti fost construit fuzibilul. Pentru ra fllzjbilul ~fl St~ t..op\:'a~d (~ă ~c fil'llil). APARATE DE PROTECTIE. Cel mai mare t'UrCllt ('al~' poate ln'c.~to~rde \'or fi descrise fn capitolul de protectie a instala · electrice (Cap.. fMă ca acesta să se topească ~au ~:i -şi sdlimbc ('aracleri~titn. Alegerea unu i fuzibi! eu un curent nominal mai mare de-tit ('el reit'şit din calrule . RELEE Aparalele de protectie tarc vor fi descrise În cele ee urmează sînt: signfuzibile şi releele de protecţil\ .eleul de gaze ţillor şi desciirc.lin cauLii c.~c. proIecţie !. eftr 1H'('CS:11' ca el să fie 5trăbii t ilt de un cUI'("nt mai marI. CCf3 ce reprezint!i un pericol ronrte grav In ca zul apara telor de conectare. X XI). Pentru curenţi dc 8. " APARATAJ ELECTRIC 171 3. Elec!~Olch. Avînd În vedere fnptul eă O ~iglirallli. ~e llumeşte ClIftlll /lominal al {!1:ibilllllli şi sc llotp:. Curentul ma xim adlllî~ prînlr-w\ contact lIU trebuie să Inc~UzeascA con tactul IlInÎ mult de 70-800(. ~au nu ~c controletă ca [orţ .Hor montat pe circuitul unul molor nu s.sau recomandat în tabele face ca ci să nu :-:e 1opl'a~cft la . dellumit fir luzilJil sau lamelă fuzibilă.gă acestea yor fi ară. ca re pro\'oacă lopirl"a lui..' ~au eel puţin egal cu rurentul minim de topire (l"lin' IOP') la rare. de ap"sa~ a conU:elelor (daU de nişte rcsoartc) $ii fie la valoarea presc risă. se num(' ş te caracteristica (le proiectie (1 {unbiflliui ~i are forma repre zentaUi in figura 12-2. t eOl'ctit" fuzibilul ~e lopeşt(' după un timp infinit. moto rul respecti. ..101nb fuzibilul se topeşte pradic instant:lI1cl1.· va fi distruS (ars).i fuzi bilă se t opeşte numai la curenţi ma i mari Cil 20-30% dt-cit cll n'ntul ci nominal In!> Lr('bl1ie dată o atenţie cu toLul d{'o~t'hilâ alegerii ('Ofccte a fuzib ilelor.:lrC*. atund cind cUJ'elLtul elin circuit dcpi'l.sl1pra~:lrcini miei sali ~i'I ~etopcC\scă (~uintYrzierc la selll'lcircni1t" .In caz dl' ~uprasarcinii _ mI Intrerup.

Carllcteristica proIectie il unei sigu ranfe zibilc.i normala corespun tiltoare (cu acelaşi curent nominal).Sigllrallţe CII intiniue (curba i): la acesle (u zibil \'.3-67} conditiile de topi re impuse siguranl\'lor cu miner (vczi mai jos). 1 1.u'p ('. .ran\e nurmnle: I . 12-3): •• SigurUII(e normale satl rapide (curba /1). sa rc ina d.j în tabela 12-1 (dupa ST.. $.6 1"1 3. lilJlpul de lopir{' este mult lIIai mic decît la alte tipu r i. 12-2.!(Ie la torin'.-.'p!.liS ELECTROTEffi\.au o valoare mai mare a curentului Illinim de lopir\' în rapori cu curentul nominal a l luzibilului.es(e siguraute. Fig..gu :-a. fuz iltile..'" I Cu lnU rd. la . durata de topire esle miiritA chiar In compara tie cu aCd'a il fuzib ilelor cu iner jie ~i . sj~lIra nt ere pot fi dt! urmă to arele irel tipu ri (IiI."" l\. Pentru e.Sigllrall!C tU iflerţi~ (cu rba i): la aces te fuziltile. Pentru a uşura stingerea arcului care nparc in urma topirii fuz ibilului. 1.l­ .\S 417.\ lntln!ere_ CII aju toru l uuu i dj~POlitiY. .!uran\.."". topirea fllzibilulu j este semn aliz:ltă piesă t In( !mtn tap Fig . durata de topire este mai mare decît la o si.l n!d toplr" I non11.:empljficare.1 ( r. talc HIll alte sub~talllc aşezate În jurul fllzibillllui. la acelllşi curent.5 1"1 .CA CENERALA Fuzi bilul unei siguran!e poate fi montat in aer liber sau inchis Într-o de forma unui tuh denumit patro1l.. o ora [.l n func tie de caraderistica de protectie.'.\I n se topeşte Îlltr-o orii III s.la) I eu i"e'I .9 / "1 3 /.:>. (.J. se a ral.G 1. Caracteristicile de protecjie ale diferitelor tipuri de sigurll n le. unipolnre cu mîner Tipul tlgu r. Cu lne:'1ie: I ~.in acelaşi timp .ic disc ('0 101':1 1 ('.~Igl. In cazul ~igurallţclor ('ti fih:l (\'cd lll~\î jo~). IQP~le ÎIl Jl\1I i Plliin d.3 1"1 I. in capul pah"n. avind ace l aş i curenl normal: n ~ ~!l u..uwlol" s(' t::'5si"şI! ~ lin m. Tahela.lrdna d.> . / 1.I~ sig:uranţej\. patronul eonline uneori nisip .} I"udhi · lului.. / 2-1 Cond itiile de topire pentru Co"ditille t. • .-.l\. La unele palroane.asificiJrea sigurantelorL.n.(. 12-3. pe care estc marcat cmentul nominal <Il ftlzibillllui.

printr ·un alt patron. 50. fixate Înt. 12·4. 25.gături in spatt' ) : la ac('~tc sigu ranţt' . cu curell! nominal mai mare).i prin ÎI!şuruharca unui canac fileiat. la aceste siguranţe. 35.'!. a b II _ ~oclu pentru lcgătu::-l in Fig. legăturile cu condudoare!e cu·cultulul se [.APARATAJ EL ECTmC 179 slguranţe cu mîner şi siguranţe tubularc.100A. siguranţ.r-o În lOll'lla demiuer. ("u piuliţe de stringere şi cuţite . decît dac" se Înlocuieşl eş ufubul de contact cu un altul pre· văzut cu un guler corespunzător patronului noului iuzibiL _ piesă spc("ială Siguranlele CU mîner au fuzihilul sub forma unei lamele.[: spatele tabtoulul. legăturile cu condueloarele circuit-ullli ~e fac în Iaţa tabloului. mare. 63 . se montează siguranţele . Siguranle cu iil.ll sigllf:lnţe.de pot.:ru legături in trrtn tabloulul. Curenţii nominali ai fuzibilului pol ri : G. 20. Sigllran(e LF (CU legături în faţă) . Aerstc sigunmţc pot fi : • Slgllrun!e ':S (cu lt. Si{(urun/ele Cll [ilel (fjg.c in spatde L'lhloului pe eaTt'. . Pentru a evita schimbarea greşită a palroanelor (inlocuirea tlnui patron cu fuzlbil ars. 10. Din punct de vedere eOllstruetiv. prcvazut5.:!. 80. fj : ~igurallţe Cll filet. b _ soclu pent. 12-4) au fllzibilul Închis într-un patron carc se montează in ~ocll. 15. şurubul de contact din fundul soclului sigurantei este !?fo!eja! de un gul er de porţelan ca re IlU permite introducerea unui patron cu un fuzibiJ fr.. în care se int~odllce p<ltrollul.

ll oare. DC'e~t(' sigllrank H' nllllJC~C sigll1'l1l!(e Iitl1i1a/oure de CUIfIl/.. prin ~pakl(' l:.ll'(' ill dreuil.şczal !llzibilll[. Palronul ~(' poate ~eoilt(' uşor.i se folosesc ill ~pt·ti.'! \':110<11'(':1 ('lIri'lILului d(' ~ellrt. 3 minc r UQlan l . . prC'\. Siguran\dC' dl? înalti'i !el1SiuJw.'\imă.CZ~lle pc ta blou. ! . C/l nlacl . SlI h eap:lcu] aparatu lui).at ).o1fll. Si-:urflU[:i [ulibilif !. sigur:w t" limite".IIL [a I::lpet<' cu cut i te sau piesc de ('ont. f" (le TII eu si nl ~igunlOlc fuzibile de ('om fur le ~pccial[l.g-t:rc a arcului clettric. - SiYllrrlll(e IubI/Iau! illrull1itt· dilltr-ull lub i7.r 180 de ronlacl. (':li'{' P():Jtt· np. In rclul at'('!i!a.. 12-G).Si araI/lele rle 'vast ~.ic.lI in r('\t'lt'll' d .wl şi SI' inlroeluce ('Il capeti'le in douli i:ont<t('LI' aş. ehi::! r in prim'l Si'mipcriond5 de i:I aparitia eurcnLului şi {'hiar Înainte i'a :let'sla sa nting?t \' uloarea m ma. l'it şi pc tablouri ~c utilizc:lzii in uIti lUa Vl"'Ill€' ~igllran~l' fol'Jlwtl' dintr.-..'Jl ti ronrh' lIIari (curen\ii d(' ~eurlcircnit). ill tal"(~ este ". fi g. (urC1 d . . eQlldu("\o3rl' ]e dr('uihilIlÎ. pol intri'l'Il]W ('li rl.. LlIbul c~tc PI't"Y1!.[\zlil. 1 - pauv n (uzlbil . C'N!U ce permiltl o dimcn~iOllare m ai ('eollomkii a in!:l:da\iilor. la j O:ls1Î t CJlsi Il ne. ClIţitck de ('oulad p1itrund in ('tH1Ladc.lhloll/l1Î.1 indt'min:\ «I I' I'wmplu.:re.· disldbutie urbanii ~i in instnla!iilc illdmlrinh:. ('arI' pol intn'l'\1pC' ('urcn\i de ordinul zr('iJor de kiln:lmpcri. .\lil iu l'lIprill~ul aparatelor. 12·5. IllUllt:tll' pe tahlon ş i la ('a re se Jeagfi.· cu mijloac(' de ~tin. terminal la ('apC'{c cu cile un rontact tip tulit.cil'elliL. ~a u pc două izol.7. (Ip oLircj Jiu por~ telan.lin patron iuchis. ('U ajulorul IlllUi miner tletaşabil carc stă fi:\.. Ia 111 a!lfl lensilllll' (fig . Se "ollstrllit'~c ]Wntnl ('urenli IlUJllinali de lOO-tl3U A ţ.le J _ j[)~$ă \t'llsiulle ~u JllMl< ~ puter~ _ de rupo. soclu CCH".

6. nOlal cu 1"'61. no t at cu J~" eslI' curenlu! CII re poate fi lrft:ut timp nelimitat prin conductor. eslI' cllp'ntul m:nilll care poaTe apare:! la un moment daI In circuit. Cl/ren(uJ dr pornire (lJ (lnlli molor.stc cu rentul care !rE-ce . notH ClI '11 esle curentul absorbit de! molor. _ C. \'ariajia CUT\'nlulu i ausurbit de un mOlor in timpul po rnirii mulot ului. la \a! u. . tub VOn(uzl bll IP:>Imll): 1 _ pIese de 00:1 t. Pentru în telegerea celor ce urmeaza. 1. 12.(urauţ. '----'-__--.1 . de inalta len~iulle: I:!·'. Timpul tn care curen tul de pornire scade la viiloareil 1"".. este ntoC('S:IT si! se defineasc.7).". pl!l~ la I'ite7.Crtrelltul admisibil prin condrldor.AP..lrde ca re illimenteazA un singu r motor.1ft~a 1.lIlţc. lIulat cu fu.l1lul absorbit de !uoior scade de l~ v~lo~rea I p pe care a av ut-o initial.ilre mari care pltU în llIi~(.m:111111 /lo rmal de S(!fcirlll al conduC/MuIIlÎ .-\RAT.-J=__r 'nm Fig.a s. sille la o rete~.lceslu.. In primul moment al CO J1 edarii.lCl. In capllo!ul XV! ŞI' dau cllre'l\lii admisihil! pentru Ull('!C lip uri Ile condudMrC şi cabl ur i.Î ori mai mil re decit curentul 1. 3 _ i·~.i lu- Fi!!... dupii CIIlII se va vedea în capitolul X IV acest cun'ni poale fi de·1 . (12. AJl'gUl'iI ~ig'l!r.:are d ispo ~! t i\'e mari. . Penlru .im este egal cu curentul de poruire al mOlOrolui respectiv.rin COllduclor cînd Tt'Cep toarele alimentate de acel conductor sint in functiune normală.. ulul. [.IIl<u are ~u ­ POrt: 4 _ b01'n" jX'ntru h.tabiJi '\"11loarea curent.-. \'11ri.~<Jar. Curentul ma"im I'sle mal mare ca 1." cin cauza curentilor de pornire a i muloarelor.onduci O.ulu i nomiuol al hlzibilului. hul~ra Si:.. .1 iul1i unde mărimi eledrice în I~ittllrii Cl! caracteristicile l'if(:uillllllÎ.1 ) • \ 'ezi şi capilolul XX. În fum'til' dl' t":\radl' ristirilc ("ircuitului pe (':He \"0 1" fi mont:tte ar('~It' ~î gl!r. p. curen\lll ma.a normali!) curl'. "ECTFl/C IIH A legerea sigurantelor*.!zll de la clleva secunde (motoAre mici) pînă la cîteva ~eci de secunde (mo!o.. curentul normal rle sarcină este lltai mic decit curentul <ldmisibil prin cond uclur. În primul rînd din necesitatea de a meuli ne c~J05ile de lensiune in conduc/or in limitele . absorbit de /lIotor 111 sa r· cil1a sa normala (nomin a lă). (fiq.\J l'lJ. 12. De obicei.ldmist' (II se "edea capitolul XX. § 2).C:Jrcn/ul III/ulm al ârcuifului (eonUllctorului).g".·ca eond"c\()ar" l"t· cir"u. de e xe mplu nn pod rul «nt). In timpul eli molorul porneşte (Îşi miHc~t e vitez..i d('păşeasdi lilllitele admise. [aTli ca telllperaturli . nldor c'oun:1 in n ~. şi ac-casta din mili multe motiv\'.

Pentru I U7.il'i şi de sllpr:lsarcinilc care pot a păre a in reţca aşa cum ~e arată in tubela 12-2. se evit. deci ('. .Pentr u ca fU:t.ă de curentul admîsibil al conductorului Tac curenlul numinat fuzibilului trebuie să respecte relaţia: (12.u.(1-2.ultnt". AsLfel.: ore uTIn:llo<l:"f:-lc Y"'!ori: tl. pină la 40 ~) .ă po~ibilit:IJea de :l $uprail.ill cazul motonrelor ('ti condiţii grele de pornire (porniri dl~ se şi Cp durata mare. curentul nominal al fuzihilului 111 /..o- k (12 .ie nt care depinde de feILll relaţ.25. curentul re~p('("t(' relaţia: 1 >. nj:.5 - in care tl'este un eocIi!'". k = 1..lli ai fllzihilelOl" O v aloare ('gaiu sau Îmediat supe r ioa ră v alorii maxime re7. printre cue se g!'isesc motoare eledrice: (12.dbile impun 12·5) miirirea secjiunii conductoruluî pr(Jlejal.[ in cazul motoarelo!" cu contl.orul pc rare ~-a montat ~iguranţ. deoarece dud prin ronuuctor trece curent ul moxim ndmisibil. {7at.Pentru ('"a fuz ibilul ~j'i n1\ nominal al fllZibiiului trebuie ~ă ~c topească la pornirea motoarelor..t.ldilzi cOll(J.. cu nUt e!>tc mai mid posibilitatea de a .e topi.uclontl şi prin acea~.are.2) in care: 11' ". ni tircuilul\li respectî\· : (12.I.1I1 J. din t'oJldiWi lc de mai sus.lii de pornire normale (porniri rare ~i d<' (Iuratn SCurUI ne cirra 5-10~) .te pc punctul de a :-. L a alegerea siguranielor fllzibile tr<'huic. .gal cu curcntul noqnal d!! sardnă T.5[1 se condiţii : ţină 5c<tma de următoarele­ .J82 ELECTROTEH'N!CA G ENeRALA şi Pentru condudoarele care alimentea7. ta de a-i imbatrini izol~ţia . Cu cit lP arc o valoare mai apropiata de 1. .ihi l se :liege din scara C"urentilor noroÎn.suma curenţilor de sarcină normală a celorlalte motoare şi recep to.ibilll! să nu ~e topea::că în runc\iOlHlre::: normalâ. fuzibilul este străbălut de un curent apropi:tl de rurentul min im de topire. i". .l'i mai multe receploare.. condijiile de alegere II siguranlei flJ.4) in care coefident..supraincărca cooduc.J.u esle CllrenluJ de pornire al motorulul cu cel mai mare curent de pornire J:.3) . ŢreblJie remarcal şi (prin r('!aWle 12-4 că în unele cazuri.5) 1:=2. trdlUic să fie mai mare sau ('"(" 1 puţin e.

85 0.loc:Jluri publice: birouri şi încAperi tie ser· viciu din illlreprinderi in· dustriale lncăperi de produclie ale fntreprinderilor ·industrj· Reftde!t dt!.APARATAJ ~:LECTRIC l83 Tabela J 2.5 Fd1lt rell'id Locllinje.66 0. lalia 12· 5) la mirşorarea sectiunii conduclmuelor. idem. - - Feedere· ~. in cabluri .~. I. r·er:cul de e.') teraneDerivalli receploMC cu re~im r<l.25 1 ...5 - Derivalli sprc receplollre t:U rel!im inter · l1Iilelit U In clloluri ~. {~lIf('n ti . cilre alimenl .' iar/li şi [ulI/jua Fcederc.)./lfdă'. H R.. motoare mlirÎ el c. a~!i UII receptor irnponant şi rie lransiormare.lll cl'l!ld!lcioar~ in levi Refel.. Îniermill"111 se rde rll la func\iOilOlrea conlilluii sau cu intre· Aleg.i 1 un cOlbJu princip. ~i drri\':Jlii.. linii !/riIlCII':I le in [evi [-"ecderc ~i linii prillcipnk pl! silporti iza· lanli Feedere >-i linii prindl'il le in cabluri s~u· Retele . IH:nlru orice regim <It' I!lllc\ion3re al re"cploilfelor Idem.:rea sigllran!elor cu inerlie ~au cu Îl1lÎrziere ~ . În cazul IIn('1 ill~t.:rt"il! Il."ihilc IWlltru prote{'lia tOllducLoardor contra suprasarcin ilor se aleg.dpal . fal~ Acest fapi duce uneor i (prin r . mai {nari dcr. deoarece aceste fuzibile nu se ard la şocurile de curenl produse de pornirea moh:arelor (durata acestor şocuri esle sClItW.t numeşte l.: de luminiI Fe. montale În le\'i .de 111 levi sau re Sti R.3.IH!dlldnar(' pOili i'vlanli !lid po:!ri in ~are exist::. in cabluri • . linii rfindrlll\' ~Î t1eri\"ali! in cllbluri .k forţă 0.d.2 Valorile coeficientului 'i' tiin rela!ia 12.N(inwl de dllratii r uperi a rcccploarclor. mnntale pe supo rţi . de cazul folosirii siguranlelor normale şi deci 111 () t!tonomie de materiale eOlldutlOare fn reteaua electrici!. cu COjH!uctQilre 1n le\'i. conrorm tnllclci 12-3.~pre ue du· ilolanl i - idem.:33 0. deci rUlibilul nu are timpul ne<:esar sii se .66 0. linii rrir. Fel"cef se {p~.!Ilţii nonnali de sa r cină..8fi 0.lorl" - Ş lumini! s~u JlC conductoare 1n !evi c<lbluri .xp!o. O..it cU\"I.a" "' . face fără fi mai tine seam<\ de relatia 1:!·2. indiferent de tipul siguranţd. siguranlclc fu..dere.. Sup{)rti izola\i 1.. sub fonntt (/(' şo(" .llaţii ollişlHliLc in ("are Ull apar..

.15 - 50 70 95 185 240 300 120 150 100 125 200 :mo . curent.75 I -.Ll :l tj i anormale de funcţionare.' (il. de timp etc.5 - -- 4 6 10 lG 25 35 60 80 100 12:. fi lO fi 1.1 a] fuzibiluJul I . dii o comandă me ~ cani că sau .) 5cc\iUON' comluctoruju' (mrn') Imln l:qic fix:. in tuburi Cupru Jnst "ln lj~ fj".'l Ins!.5 2.!ul o Utpravcghează) reteele pot fi : de tensiune. <le putere.şi anum~ DllP(l nat1lra mărimii la care releul lucrea::iJ (pe t'aI"_~ rel. sub influr:n~a unei miirimi pentru care releul a rost conslruit şi reglat şi pe care ci o snpraveghează. Cilld releul se~iz(>ază o asrmcnra situaţie.o comandă eleclricft (prin inchid ere a sau deschiderea unor con[acLe a. 260 300 350 130 260 300 :-150 2fiO 300 350 430 500 600 500 ~ Heleul este un aparat carc..150 130 - 100 200 260 .ură etc.100 350 430 500 160 200 225 260 100 200 225 160 200 225 -.alaţiei (tensiune. t.emperat. sau comandă deconedan. vitcz:1. fără şocuri) i nsfala ţ iifor e lectrice Curentu1 nomi".le ~· ale).de cele mai multe ori .). Releele ~îlJt utilizat. presiune.-. Releele pot fi cJas ificatc dupa mai mulLc ('fiLerii.stic.. illstaluţii!e electrice pentru protectia aec~lora contra d iferi tf'l or ~ it.talalii industriale pentru automatizare a f Ullcţionării lor.J"ji" mobilă I Aluminiu Cupm - I Aluminiu Cupru 0. ci dă Ull semnal opt. Heleele mai sint utilizatr În in::.ic sau a cu .e li.. .184 ELECTROTEHNICA GL"'fER . acrian. Î11 ftllleţ-ic de diferiţi parullld!'i ai ins:t. de enrcnt.3 S iguran ţ e fuz ibi le pentru protec!ia contluctoarelor (sa rcină p ermanentă . 160 a5 15 20 25 10 15 20 - - G G 10 20 35 60 80 ]O" 25 25 60 80 .'\LA Tabela / 2. debit.3 instala!:ki.

. Releele secundare se construiesc pelliru un numiir ue curenji şi tensiuni (de exemplu 5. TI _ t~n5!vrm~l1 or de ClL. TU _ uanMormaIor de (...\"cglH'..U!. hobinajclc uilui asemenea r("jeli sini parcurse ch iar de cur entul ce trebu ie supra. In instalatii de Înaltă tensiune se folosesc fn general numai relee secundare. b _ !"cleu primar de tensiune. cart ('fe('tueaz~ direct mjşcarea eorcsp'lnziitoarc ('0m('lll. c _ releu .-""Iune.\RATAJ ELECTRIC '''' DupiJ principiul de.u primar de Cl'~!"It. funcJionare..reIcI' primare.AP. d~ t<m5Iun~: R _ relcu. Relee primare . 12-8.-. -. b) .~illl mnn[afe in âJ"wil se deosehesc: .>: pe scurt terroi&J3. Rclcele prim. J2-8.. adilpt<Hea.ltc in circuit prin jnLt'rmcrlilll tr. rs.i!. la care funcţionarea se bazează pe atragerea armăturii unui cleclroma net · relee electrotcrmi numit<. (! _ r~leu securtd .e chiar de tensiune:\ ce trevl1 ie supran'glwat5 (fi. ti)..n.sformatonrelor ele curent. in scoplJI acoperirii in mod satisîăcător a necesilăjilor fO<lrte variate ale intensilătilor electrice.are se cun5truiesc pentru o l. a) ~au -"Înt alimentat.. 12-R.şi secundare : o _ re!~. (fi~. .10 A sau 100 V).ii. releele cele mai de!! intiillite pot fi: relee electromagnetice. d(' partea mobilă a re!eului . 12-8. D/lpc'i fIIOtllll CIIni . prin intermediul U!lor pirghii legate.iolIarea se uzează pe dilalare:! unor pirşc În'cruzllc cu ajutorul curentului electric . matoarc]or de curent SOIU de l. la care I"uncţ. VUP(I modlll cum transmit comanda releele pot fi: r('le(" directe.. cînd 5int influenţate nemijlociL eli' mărirllca slIpravcgheatii .at (fig. c) sali de lensiune (fig.relt'{' secund are.amă largă de' curenti şi tensiuni. rind sînt lcg..:.mdlll" de curent.: ) u R a) b} J TI u " e) d} Fi!.""Cllt. nsiune.. J2-8. III necesit ll fjk insialatiei făcindu-se cu ajutorul trasfof.

: il.lmH't!a r<. ci ~j p. 1J) ~ all iu('hi~.~e maximale. l~HI. cOJltacll'. bj Relee dir('clc şi indirede: <O) _ cdcu dtrcc.'ruptor..'est'rI rHl este parcurs d(' cu ri. {"onlacLul a se numeştc< i'ul1tal't Iloi'mnl ele.~upra ­ \'cghl'nte (1l'pă~t' ş1t' o tlutllllilri Yil!oare n'glal:l Iri releu. L'u releu poate' <\Yl.. este pOlijin in Caf(! se găseşte c(Jl1tactul..'. şi ea tlnnare. care la r indul !'"ău alimenteaza lIl] all 'lparat (seryo motor. 12-9. J)llpil feful !'ariaţi!'! mărimii ('fUC le (lr(iOJiea:â rcieeh' pol fi: _ rcl. lc.t!()1ll"f'<I re g lat:'1 .l!U!: ! _ pun.te conturt JlorJl1:Jl inchis (l. La un !"l'leu.\ GENERALA 12-9. ca urmare.. " _ C'.:. iar cOlltadul li ~e llUJllt'. _ se:l~"l mlşcir!! plrjlh.' llt sa u nu rste aliHH!nl. COll tacl.schi$. de lunu. li).('a~a m!'('Qnică cflrt!!'punzătoare comenzii (fig.relee imlantanct'. in riglll':l u-n.l\' <lc(iOllr:I7.<Înn<·. . CilHI bobina re-leului este p:lr('ur~li d{' curenL eontnctdc normal desdlÎ:c ~(' in chitl. a/ f ig. o unu- nlil[1 valoare reJiloHI. ELEC'l'ROTEHNIC.und cind \-nJoarca m:!rimii . fig.relee indin:c te.!::Iere.'his se folosesc rlll numai pentru contactele rt'leelor. a _ C<)ntaCI no=.. 12-9.s : .a.. dcsc!>id"... _ rt'l('~' JlIiJliuwh: .'mitlllC se lIuJnl''jI(' pozitic llornw![r. • Denumir ile de conflict rJrJrmal irtchis şi cQ..\ .le ap~st:l. il). fig.ch:. la 1':11'('. (1).. întreruptorul ~e dt"schidc. i~r ('ele normal iHdli~ 1! H' d('~('hid.lt lU tCu. la tiI) intrl.' (ron!acklc b. mi'isuwl dill il momel] tul in rarc lliiirimea ~lIrra\' t'ght:alu nU\I:' \' a.rc:I conl""'el"r de lucru. ('arc :lc[ioueazri dup :i lin ti mp anumit (regl<lhilJ.:: non". [)/lJHi limpul de (lc{iol/fII'c Se dt'm'd)CH': . cind re:eul ~. <'ind n.l illchiH~ . Pozitia în C:H(' H' g:ISt'~l~ eontuddc dud J"j'lcul nu eslI' p3rCUl'S~ dt' tun'nl ~n\l 1111 c!'lI' :dil11 ('lltnt CII 1. e[l."ao. prin mişcarea piesei mobile. tan! lucrează at. care lu('r('rlZ:t In $('udc'n':l Yrllori i Ill~!riillii sul.] Incn.i"nem:.'g"Jal:'i . .'daci iwrnwl tll!$(.-n]ru al]e contacte. pelltnt Cortlac!el e conlndOllrelor SJlU pentru butoanele. rele(' !('Hl]l(l!"Îzal.186 (fi~. eOlltador) cu ajutorul căruia se efectuează In:.t' ~ilU ('U 11ltirzil'l'l'. COlltnd('le l'rlcll1lui S(' 1î\lI1WS(:. : b) _ rt!('\' tn. li . La buloant:le pentru comandă manuală.ul de!IC. 12-fl. . .." conductonrc de "urent pentru h1C:. cInd butonul nu e:. ca. de lucru pol fi deschise (contadcJc (1."i~. releul direct acţioucazi't awpm dispoziliy ului care hloc!wazi"\ Înlrn-uptol"u! in poziţi:l Îilchi!'. 1 r.de roman dă mllnualii. de exemplu.'a maÎ multe eontacle normal de~chi~e şi IlHli mull c COJllndc norlll:l. de rxemplu.direCl : R releu: I _ P~esă mobilă a r . po:>i\la normal. c1cdrie.:'i pral'lic in momentnl În ean: mă ­ riwC'f! suprrlyegheaUi a atir 's \' . se inchi<lt" ~au ~c deschide un cirCllit.

J. m:îrind lnlrdier ul iniţial . curellllli de I~Cfll Scad".i il resor !ulu i 4 /in1ÎfI"d"nt! :lrcul fi"'] mu)!. cl<fI:J1luJ de l\1cftl $e reglea ză prill schilll · b. 12-10) un miez magnetic 1.cnsiUnt· :.:-i pent ru cUH'n[ :111ern.w (k tel~~'illnc de tip deetronwglleLc ~e C'O!lS{. L<1 lHlt"lf' rel ee.(' le minimale de Le!l~il1m' . In mod :l1l<llog ~e comtrui('~c relel' e1edromagueticc ll1<l ximalc {le \. cele mai des rolo..~ Illinim~dt" .poate fi reglat prl ll ~jl! s\area prealabil.APARAT. pirghie) n~rlasează un indicator în fa ţ a L\nei sd ri gradat€ pe c ~rc sîal !1JSnisc valorile curenlilor ce lucru ~i a'le1llui. . Relee maximale şi minimale de curent sa u te1lSi~l/Ie. hob ina t'ste .irind nu miirul ti e spirt'. ref.Il' (:lIn~!lt şi r.. ClIren \lJll. De asemenea Cllrenl111 de lucru mai poale fi re!o(lat prin s chimbarea nu m.. denumili· şi rl'ief' ne' tCTI ~i Ulle nulă.l. ..ne.-ulJ de re g laj nI .' uHime [('k".I<ll prin schi:·nbarea lnl reiieru lui init ial o <:ll aju!r<rul unui ş urub de regl ~re 6.·.ttc : 2 mobllă : J _ \10~ ~ lJ!nuJ . mi('7..: ~e VOI' descrie unele tipuri de relce mai des intîlnitc.lri'i ..'leelt: tit! liODSiufl('.urlu!.- o 2 I r·. r('~pc('tiy tt:Il~'i(!l1(~ [I. ci t . de tip electromagn etk. fic cii ~e indid ~all ~c <i eschid contadl'le de lueru li (da(":! releu] c~tc indirect. El conţin e (fig..!!e Il r et. resort a.h ll1il de l!-nsiunc (:ldică este cxec\ltat:! dinlr-un conoucior de secţiun e mi(':-I.ih ~ in~ rl'\ r.u rele. re leu] îşi atrage ul"IJ\ii tura molJilii şi intinde. Releul maximal d::! curent cel mai frccxcut utilizat e~tc. numit nm:l1t ne lucru . iT1Î\i:diL In acest caz ~e ~p\llle 'c:l reliOl:l ~1I l:' rc\·cnire autom ată. fie C11 se execll LiJ co manda (dacă re leul c~Le d irect).. prin m j~carca arm:i[uriî.l tensiu nii rcsortuhlÎ ~ lltagol1ist. 5 6 Fig.:ll~ menţi n ar-miii-tir:! :lt r:J~ il ~ i o diLel"c<l. Hdce'\c tnini.zr! cind curcflLul. lkll.lr mare de spire) ..\ll ~ i :umiîtura I'kel.malu.. 12-10).. cure n wl de-IUCf U creşte) . cu o armătură mobilă 2. aul\('(' :UTQă Lma i n fiDzili:. <H'('tli. Cl\ren llll de lucru cre~ie. proporţional cu ace~ ta . Dintr.1 care releul îşi atrage armalu ril. curentul de supravcgheat ( ~a H de un curcnt. Dacă Cll rentll l în bobinajul 3 depăşeşte o a nu mitD v aloan'.. 12·]0.(o - n lst : 5 ~u. La ri.-. 1ll. e!cmenilll d e reglilj ill resorlului (şUfub. -l l~ ("u !'('ll 1 l'Ofl li 11 i\l!.~lc(" minimale dt..~rtulul 4 : g _ şu ­ __ rub d" reglaJ ai inlrettE"n'lui i niţial (): c _ contacte ~d. I _ arm~_tur.irului de spire ale hohina jului rele u lui .--u un llum..r.v ~~EC1'RlC 187 în con linuan.l'llÎesc pt'Jilrn tlll"~' !lt.l"Omaglle'tului se .i m ie'7.'''.) \i!. Pe mi('zlll magnetic l!'ic găseşte bobilJajul 3 parcurs de. Dată n:renlu l sC~lrle ~U b \"3 10<\]"('[1 n:-glatil . cazu] din fig..:: lll"ximuJc şi millima!e ti". la fC'!ee le de cOlls!ruc(ie In<li îngrijith.'(']. dad n 'leul e~te ~ecundar). resortul anLagonisl J .. cllTentul de h:cnl mai po.(liv . De ohiceL la relede folosite pelJ\Tll p r oiecţiI'. R eleu maxima! de curent (principiu) . ('ontiuuu . M'ad ~<lh v:tl o:llet regl. iem i nnc . CllH'hl ~.

con..ţ"«rc (pateU.. 2 _ . <lşeZllldu · se În pre· lungirea capetelor circuitului m<lgne tic fix (li nia tras<ltă punctal).us ali acţiU\l(' imtantaue-e. CÎnd curentul depăşeşte valoarea curentului de lucru.a:. 7 _ oorndc bolJ!naj l')()r . HeJeeJ(' descrise mai . PClltru a red~cc această vibraţie. Cînd ar mătura e~t. 12-11).jul !mp:. arc ant9."or de lu<::rC!..<r on:~( : 4 _ r . Pe acc!a~i principiu s~ conslmiesc ş i releele maximale sali minimall' de tensiune. Fig.(' atl'a~â. La acest rel eu . & born~'~ COMac '. tu l lre<:erii prin zero a acestor forl e nu coincide. cu pune În functiune mecanismul de ceawr- . eledromagnetitt'. Spi rii în scurtcircuit pentru rcducerea vibratiilor armă i urli tlnui eledro magnet.0n<l tIl c his. vibratiile Se transmit si la conlacte Înrăutăţind funrţioll<tl"ea lor.\it In d()u!i jumfHliU ~arC se pOt le"" 1:1 ~er'(' sa" Jn paralel) .i de spIni este defa7~t falil de flllxul C8re trece prin restul S€ctiu niiJlU1UIUi. maximiile SllU minimale.. 12 · 12. Releu electro11l<lgne! i<:cu fnlitoare: af!!lă!llrâ 1 . Releele de lip electromagnei ic. în figura 12.~ _ g :aJul arcului an~. F iecare wn ii a pol ului pro uce cite o fort ? de atradie aSllpr<l arm. Relee fempori:ale. cit şi la auto· mai:zarea IOL Pentru exemplificare. 5 ..CTROTEHNICA G~"'ERALA (Jiu oţel masiv.. 12 -11. . Ca !lrmare.tt=ă ro:. de lu~r~: li _ lJolJlnaJc (releul ". lelllJ-lorizarea se realizeaz:1 il!lroducîl!d un mcr:Jni.<lll de ten - siune. aceste pir-sI.~ mi~zu. forţa de atractie a armăturii este variabil ă. La releele. IIlS~ momen. nJllslruile Gl relee de tensiune sau de curenl.13 se reprczinlii un releu de cmeut cuntinuu folosil în mod obişnuit în instalatiile de automatizare.:. cu armătu ră ratitoare..m de tempol'izare (mccanbm de cea. forţa trece prin zero de 100 ori pe ~ecu ndă). în curent alternativ. Aceasla provoacă o vibraţie a 'lrllJătnrii.188 con sl rui('~c ELt..'7L1ltalii lisupru R[111il! urÎi nu mlli trece prin I.de Cllr('nt .) : J _. (fig . l{ed uc Nea vibratiilor armiitllrii se explicil flsifel: d>t! oriIă c!lrenjilor ind uşi in acea~tă spidi. io r la de airacţ i e fl.sornicărie ) Înlre anllaturâ şi contactdc releu lui (fig. folosit ca releu secundar..lff'I"Om"'f!nelUlu\. pentru a m iqora pierderile in fier.<. In figura 12-12 este reprezentată construcjia l11iUi releu maximal de curt'lll UI' t ir electromagnetic. ~c constru ies c din Laic..l'fO. j~f vibratii ie sînt as!)el r eduse. in curenl aILcrnativ. fig. <lfmătura 51' roleşte.ct . sînt folosite mult atit la protectia instalatiilor electrice. trednd prin zero Oli de cîte ori lrece prin zero şi cun'nlul din bohinailll releului (la o frecvenţă a curenlului de 50 Hz. 12-14).re bobin3.<. pc o parte' din polld e1('dromagllchllui .(' montc<lz[\ o ~piră in Hurtdrrllil.~rm.::onjst.'\turii. care produce 1111 biziit. fl l1 xul magnet ic care trece pri n 1.

1 _ l. uH'canÎsm ul de ~au ddch idcreu <.R cînd este e1ibl'r:llfl. tcmporizate-.\J eLl:CT. lIelee (»I!clromagnetice de cur"ltl con tinuu ioJosiie in insl. iar după a) Fiq. 12· 13.sediulle: /1 .APARAT.'i...r:erca armiHurii. răci ll dll-f (~ inslantaneu..onlnclt:lor de lul. revenirea contactelor in poziţ i e nonna!i"I.btu'·Q.. De obiet. nicărie S. lemporizarea In ar('!'!t rdt:c arc IOf Ilumai Il"! atra. su b acţiunea rcsorlului .lHC 189 ceasornicărie efc ducazăin<"llÎdc ' n' u l rc('l'l"cn nnui <lt'! l1 lll it tilUP (reglabil).datiile de Illllomati7..ilrt': it . PI' acest prim:ipîu ~e bazează construirea rcleelor de cu re nt sau de It!lIsiulIC.)Qblnil: ~ - "oma!'\.'ru (1.vedere: mi ez' ! ~ "~. do:o lucru. Olax imak lO 3U minim:tic. armă t ura .

i n arest ~('op (fig.1.190 ELECT.. cind bimelalul {'~ lr indil.u' pri'J lama himt!lul (fig. Potrivit regu lii lui Leuz. 12-13).gllelir prodns ti t. alimenLÎnd-o cu lf.prin lilicl. 12-16) ('on\in o l:In)ă JJimdnlică 1.I]je:1 C'Sll' ine{tll.llnn' CI'1t.. cînd bimetn lul esl. !1. străl.ia {iu."\~ r!. Din acest pun ct de Ye.glIl'li('{>. 12·1 . dl:'onn:ce _ prin dil.ilHt mai s us.'llsiuoe constantă: releul de timp îşi inchide sau işi deschide contactele II ('u intîrziere şi transmite mai departe (CII ncrustă intirziere) (OlUanrla relcnlui cu a c ţiu n e instantant!C.:-. folosite la iust:tla\ik' HutomaLizan' . t !' l~lporjzarea I'eleclor elt·clrom:J.'lI L a!l('J'iloliL în curent ('ontiJHlH.două !.ul mt. n<~:::>ten> (.elcC'k termiCe "' Înt I'f' lec maxim:df' de l:urI'nl.ului prin miez).UI! cnzJ'(~lcul~cnumeşte~ircJcu de timp. Se intîn:ie .lI'(> trebuie ~upravcghcat. in~tIUIltu><:". a). Cind . con s lruite dupa printipiul eleclromagndi(' . prin intermediuL un('Î rl'zi~l\:. rontacLele (/ al~~ releului R J cu acţiunc inst. Lama billw!.ire indircctă.J:Hul~1 (le curent (fig.'mtanee inch id cirCllitul bobinei releului de (imp R~. Cind lamn biml'talieu (himr. Ilu. R • Fi.> aceşti curenţi se opune t'au7.d e l'C releele pot fi : CII iuciHzirc dire cLă .:HNIGA GENERALA HeleuI electromagnetic temporizat c~te folosit şi pentru n transmite el! <lnumitrl intirziere ('om('n z il~ unor relee cu [lcliune instantanee.cit direct prin trecere:. ionnntă prin lipirea fi două hmcle r!în nwtu le rlif"rit('. 12. 12-Hi.:.TI::"ilerii ~au descrcşlnji flux..talul) e"te Înc?ib:ÎUi. Fig.16.traluri de m"tal se lungesC' diferit.)stre! fie al"> . ~!eu ~v. 12·15. (Ia COllcctarca sau de('one<"tarca releului).c Î {'are i-u {lat.np.:-. r11\'entlllui ch i. Ne/ee termÎce . in r." i~ dibl'l'llrea armăturii.Îlft CII ajllLnr111 clltt'!liului !'Icctric Cil n' trebuie Supq\'('g:ht'at. R('lcelc termic\' (fig. încălzite cu "jntorul eurenlului ('Icctric {'. nt'!t"t·I~· kmporizfll' fau de timp. l\\c . ea se incQyoaie.. pot ( uucţio n a a tit in cureut conlinuu. Principiul tcmporlziirii acjiuilii rcleelor instantanee: R.e indilzil indij'l'Gl. ~e poate rr-a\iza ~j pe baza curcllţilor inchhi intr-un tub <le ('llpru (nl<lllbl pc miezul JJobinci) la varia!. b) . . funcţia· nin pe Jal.:. ('it ~i în CII f\.a {! aturii il1!'g<lle a două md<lk diferitr.RO'l'J.~ E. Releu lempori zat. - rc:"u acllu.l!'.eu inri:\b.ului magneti(. Ro.

.. curentul tHC~ prin Tl'[eu ti lli P lI~li".h-e.tal a ţi" I.ital.' lu un' delS:ljatll.'::1""".!..scări pe cnrc sinI Ulorcale In.. .D. oi releului. cu cît curentu l care trece pri n releu esle IlwÎ mare (deoarece bimctalu l se Înci'il:t:e şte ( 'U atit mai rrpede cu cît curcutul este mai mare). St· Ilu"'l·~b \":1[O:lr(" reglal!'.'" lucra la lIll cur('n! etlnl cu \J.~ 1)..id si. :l~ tf('1 inrit. 12·16... ~!lU furt"nt de lucru ..:>'lzeştt" mal . in :l("('~L timp..'nl!>nre :l curcnluJut (le luefl! C..t p c rclcu sali ~~t/! c'~al <'u cuantu! nomilI. o _ eu !ncAllire lnd~Iă: 1 _ Ja'l>i!.APARATAJ ELECTRIC 191 curen lul depăşeşte o anumit ă limit{t lama ~e in co\'o<lie atit incit dcsch ide (~au Închide) contactele de lucru 2 ale.~lrir~ (!ln~. olme\al: ! ~ c.' se fac~' dup:" un . _2 (ne/evI cald) .\1 a l relelllui.e ( iulll zecimal" (de ohic<·j de In O.1 '" "p:uatului In C.. Ilw[ milr. 11I\ \!Cpt.lctclc d" lucru ~au prin sch!mIHlft" n:zis t e n ţei ci" h.'con\'c!arca in:. Curclllui "orui na! al rd('u[ui c~lc nr:t rc(.6. Prin contactele sale dC' lucru.~('nsc5 lilllitt'h' dl~ incă lz ire "c!I1l ÎS{'.· 5:ll! tn.mită \'a loare regl ată la 1'..7 diu cUfelllul IwmJn:l1 al )'l'lcului.! !nie. (1 (' î"dJzir e ~e llIkşllrc.r .ldre dire.i c~ Hku l .: fi re· gla tll p e r~l~u ~...:.'ITiilaL mai $11:>.y.H(' })Olll<. nH\H'5t~). sau prin acţiune:1 <lh'ecfă . releul Lran~ mi te comant1a dupa uu timp cu atiL mai mic. Cun'ntul mn:lm c. \". releului. 0 .ln<.7 IllSt:llUII.' numcş t c <curen! ltulllin.u c.." rezi SlNl t .' prnrtic p rin dCjlla .2-1 Ulii c"lorii ole mlcli.rc· PO:IIC li trecut priJl rl"ll' u şi [a tare rd ~ ut inca nu lu<:re:lJ. r ~klll s. Re. (lupă lIll !imp care d('pill<1~ d(' rnarim('a SIlIHflsarejllÎ" :1*a CUJll s-a .' :1 dql.lrt :1rii Într<' lam" binlcta!ic. 1 b) fig.'Ill plu la curenlii dt' pornire ai lIlotoarclor).I o"ren curell [uiti! dr lucru ~.i c hi:n dal. ci la cun'n!-i ne lungă dur:ILă ("arc sint mai mari (h'd! o <1nu. Ce:l !lI:.-.nMele de luuu : j - "cz1stcn\~ de Ineâh:.). inclilzirt'n insLalal.> cc es t\'" rl10nl a t releu!. Relee termice : a _ cu hlc r.·lru.dic. Clll"("Ht Ik scurL:i (Juratii (rit' (·:-..iunca 0. rc[('rle termice nu ac(io!l rază la şoe uri It· (It. tIc trehuie să cOHlandt" dl.) prin 5chitu).lJlUnlit timp ..j nmrc .-. Dt'onrl'ce incăltiH'<l larnt'ki bimet.!lare" eUfeJltului dc lucro Se be. Helcclc L{' rmicc sint folosi Le pt'lltr u a asigur<1 proiectia in sl:ll<1ţ iilo r l']t!ctricc cunLra suprasan:ÎniJo r. rc" 'JUu l reper in fala unei . \'ul("J~re" cun:lIlului de lucru PU:1!l' n ~i ('II rl'gl:ll:i ( p o'lle fi filcut::. :u!uclrHl rl'pHul la di~'i1. i - butO" de rC"'en!:-e.\ şi c"ut.

şi care prin rotire in jurul articulaţiei poate fi introdusă in conlac:lul fix F (liS_ 12·17. 12-17. . Tn1reruptoart • tolreruptoarclc :-:inl apara te care io('h id sa u desc hid circuitele clee· t r ice sub s~rcînă. (!t-oarec(' a c eş tiD pot fi foarte mari în raporl cu curenlul normal dt: sarcină al circuitu lui.mOl unei lamt' mobile M. Acest conlan.! contacte i ixe F (fj~. 12·24) etc. APARATE DE CONECT ARE Aparalele de conectare s int următoare le: întrcruploare. cind eontadde mobile siut de pă rtntc de ('ele fixe.l"\' atunci cind d trehuie St\ Îll lr('rHp ă curC'n\ii de s("urteirc llit.'. c eont3cl cu mObU~ : F eont$. 12·!i. conlaciele mobile ale unui Ît1lreruptor se poi realiza. a..C! mob!!. Ciud contpctclc mobile si nt aduse în eonUlct CI1 cele fixe. . a). 12·23) . contactoarc.192 ELECTROTEHNICA GE rlER ALA 4..'\<!" _ e<:>n1(l.sllh forma uncl tijc mobiie M.: . Acest iei de contact se mai numeşte contact culil sau pirghie (fig. :l conlacldOf lnl fcrupăloare]or.II .l. rupLaare. care articuleatii in punctul . . separatoare. adicii circuitele care ~ int străbătute de curenţ i electrici .) <l b) c} l'ig. 12· 18 şi fig. comutatoare.O a circu itului pt' cnre ('ste montat inlrcfuploruJ (circuitu l este ~i d lnchis).sub iorma unei Ira\'erse mobik 1\1r. care pr in rid icaTe poale ii pusă in con\ilc\ cu dau. \ljă . intrcruptorul este deschis. ton. Cea maj grea silua(ic Iknlru în treru pl or <lp:.i între· rupea' (îig. care ţJrin deplasare poate fi introdusă Imf·un con· I"ct fix F (12 -17.s truc\ir.rl. c şi fig. COlltrolere. şa cum se arată principial in figura 12·17.sub fo. întreruptorul este înehis şi in ft lul acesta se a~igură continui tatea electric. după eum se vede. a). b _ co ntact cu du~!:l Intrerupere. lace o dubl. Intre ruperea unui circuit II A . un intJ't'l'up tor c onţine unul sau mai multe contacle fixe şi mobile. In eSCllţil. iar circu itu l r('~rc rti\' r~Lc întrerupt (d C'~chi s)_ Con:slruc1iv. in mai multe feluri: .. . prize de curent cu fi şe . Princ ipiul II . _ COnlaCl cuţ. 12· 19).c: n .

elor.te suu manual e s int intreruptoarele a căror Inchidere şj dcsc.ează pe un tablou. In aceste cazuri (curent şi tensiune mari). pc seama energiei muşchilor omului. eunoaştNea ace8:or mnrimÎ est. şi anume: . Celf' mn. Puterea de rupere '<-. fădlldu~le inutilizabile eu timpul. fie pril1tr~o Lran~misie tU pirghii.6) Ea se măsoară In l\fVA. b). şi d in acest lUoli\" sc numesc intreruploare cu pirghie. imporlantc dil1trt· aceste mă­ şi !"imi siut : Tellsiunea ll(jminaM L"n estr cea mai mare tensiUIw standardizahi pentru care a fost cons truit şi la c::trc poate fi folos it int.folosirea unOl" dispo7. conec~ tare au (după STAS :>53-68) fr('c venţe de conectare dc la 150 pin.e utilă pentru a putea folosi in mod raţional Îlltrerup~ toarele (sau apara(t>le respectiv(').i i ellrell!i nwri lJeresiiii măsuri !'pt'Cîale r:lre. C~lpacilatea de rupere a unui intreruptor este curentul maxim pc care il poate intrerupe in t1"el"uptom\ la o tensiune dati'i şi un cos cp cI:!t.lte in eataloa~ sau În norme'. orice up:.rernptorul (HHI aparatul). 'in general. 12+18.irea lui sti depăşească limilele admise rl!~ norme. rie direct. Iutrel'uptoarl.ste În soţ ită de O:Ipariţia acculu i electric intre contactele fixe cele mobile al!~ intreruplorului. fie in faţa tabloulu i (fig.lIr/: n1111 de rllpere lrupeste ce] mai mare curent pc care il poate intre ~ rupe intre-cuptorul la tensÎunra Ilomin:. ti capacitale. sint. fie in spatele tabloului (fig.APARATA.desfaccrea contactelor rll viteză mare. caracterizate printr~o scrie de mărimi indic. 12~18. De aceea. [3. Arcul se stinge cu atît mai greu.rup (pentru un intrcruptor trifazill) este puterea daUi de expresiu: (12.E lecll"Otehnlc a s:cnc ralA . Aparatele de. . tntrc\'lIploarek pot fi ncau[oma!c (mallua lc ) ~nu a/1[(jIllI1!e. stingerea arcului la tensiuni !-. cu cit tensiunea ş i curentul sînt mai mari. rămînînd in bună stare (le func~ !ionarc.a de rupere.lrate elerlrice. Curt/llul Iwminat 1" e~tc curentul cf'1 mai mare care poate lrece prin intreruptor (sal i aparat) timp llclimitnl.să ltueşoreze durata arcului. La aparatele de joa~ă L ensiune nu se lii:! putfnea de rupere. E le si nt folosite nUlIl3i la joasă tensiune şi se mont. n). numite dispo7. construcţia contactelor Întreruplorului dev ine foarte complicată deoarece prin temperatura l:a ridicată.1 la 3000 arţioniiri pc arii. ffirii e<l În!'iil7.'le şi. fi. FreClien 10 de CQ/lce/are ("~tc Il Il m3 rul de acţionii ri admi~e In t r~ o oră (priutr-o action:lre se inţelege o inch idere !i i o dl'schidcre a contactelor). a Întreruptornlui. arcul electric distruge contaclele.iLivc de sliJlgece a arcului.ll:'i. (.ith'c spedaJe.r ELECTRIC 193 sub saccină r. A{~ C5t fel de intreruptoarc s înt de tipul indi cat 111 figura 12~18 . a) IntreruptoarcJc nCliutoma. care s(' aşază in jnrul (·ontact.hiderc H' face numai manual.

.\.1 ros 9=\ ş i Ic =O..ti.1D) II-gat prinLr-\1n resort l' <It' cu! itul principal. SI.. 100.. Jntrc m ptornl pa cheL esle lin alt L de intrerllpla!' lH'allLomaL la r<ln~ ip pj(' selc mobile alt~ eontactt> ]or sînt montate pt' 1111 nx izolallt iar picself' Fi)\(' liint prill se intre Illai mu!tf' plfiei izolato3n' .3 l e la cos rp=0.rIlie.. Capacitatea de rllpcl"C a acestor inlrl'ruptoan' I's lf' de I C= /N 1.4[1I la ('OS 9--". (<lparilalca de rupCI"(' l e in raport CI! CUT('lllUl nominal tO:lI'e!or ('Il pir.7.!e intrl'ruptorului) . 12.19. 600 ş i 1000 .llr~nt a llernativ şi 25U ş i 500 \' În curent cont. 200. 3:)0.i nuu şi p('nlJ'u {·u~lIli numinal.. ..J . [H . penlru tensi ll lle-<l llomÎn:thi rit· 500 Y ş i currn\i nominali de 25 .)·114-67 intreruptoarele pa chet se eontruÎ('sc pe ntru tensiuni d(' 250.3U trip!)]:)!'('.. Conform STAS . Ufllc CII I'd(>: in fUrI'nl (o/lli qllU !:I [1.<"l auxiliar (fi ~ .e inLI'f'fUpLoare s int C'onstrllilC' (dup:[ STA~ 2'125-67) mouopoIare.!.\.lulu[: ti _ tt!lp Lablou1u. 25. fig. llHreruptor CII plrQhie.nt allel'll(lIip I~ = O:6J" la Cil =:180 \" l t=O. se ad~\Ugă un ('onl:. de 10.)1' l e =0.5JN la cos 9=0.. GO.' ift"rill' t('n ~jtl ni [Il al in trerup - tl f·m..75 1'1 11 ['. -----~'" . . l e= 0.7 . 380 ş i :JOO V in {. bipolare !.61'1 la cos ?=O.9< ELECTRO'rEHNrCA GE~ALA L~ c. = 250 V. pe ntru Il m!iri \"Îlt'zu cle des('..hiderc a con1actelor....l. formînd lin pachet (dt' ull de ş i nume. Ia cos 9 = 1 la (. iar //1 cure.--. (iO şi 100 .s uprapu se-. 1e =0. CII contact auxiliar. lnlrcrup to<lre cu pirghie: Q ~ monta' In ['alti labl..=500 Y.-lJ"J a) o) monhLl In $pa- PiR"_ 12-18."11 = JOO V le=O. 12. . Acesl.ollSt!'Uet ÎÎle moderne.

.PARATA. a).. 12~20.li .(. In Cigurll l::!-~O întrtruptoan·lt~ I sint fig1l rate in po.. 111 [i".u·a construcJid întrerupLorliJui. 12-22. 12 ~20.) Rel<. Schellwk c)('rlrill' :\l(' intn'J"uplo:u'clor automate ~int' de asemenea [O<l r le Y2ri.('l"lll ice RT.ltă. dkllorită un..ctroma~nct. Intreruptorul poate fi inchis sau deschis cu ajutorul unui dispozitiv .ensiLLnp jonc ă 5i rolu l <le lkda nşat or).lullci dnd in circuitul P(' .ermi('(' ş i relee minîmn le_ de Icnsillllc (de mulLe ori rclcul minimal de !. Se men\ionctlzi'i ('. In ultimele douJ cnzuri comonoa se dă prin apăsare pe un butoll.hiderf a ÎlltTt'fUPlorului : dnd s(' dă ("omauda de deschidere.lc\iOllal IIwlw(11 . 12-29).1rI~ ('~t (' montat Lntrel"Uplorul apar regimuri ano!"male tle funq:ionaJ't'. in ::'·]1('r31. motor electric.i Cll reI.ll'e :l1"f" ÎJI plus releu minimal de lt'miulH' şi care ('~tc rolo~it 1.ilt>z'-i mare. in mod mccalli<'.zilia deschis.1 prolet\i. care pol ac.lc(îullea rcsorlului amintit lllai sus./l. Ull LnLreruptor . Dc!l[OCtll"t>3 dispozitivului de zăvurîre se poate [aCt' \·oil (fic mişdnd in sens in\'('l"s pirghia Hl!I volanul de aeţ. rclr-cl(' s iut cuprins<. contactele î!ltrerllpLOfUlui Se' dc sdlid cu O \.wtomat sub comanda relecloT. chiar după ce Î ncetează ac~iUBea dr inc.li di~pozitiY de ză­ vo rirt' sau ziivor.prin eJc.lor directe).jion8 mecânic li supra ză ­ vO lului J \ RJI ş i RT s iul în a~'esi t·M. Releele folosite pentru a comanda deschiu{"("ca automat:~ a inlr('rup torului sint: relee maxim:lle de curent.' ~jnl ziiyorÎlI' de z. . La Înll'\!JLIptoarele automate de joasă tensiuJIt'. lIlaxim[lle de CUI"('jlt RM :.iouare..) moloarC'lor clcrlriet. eLI ac\iun(' ins tantanee ~au cu acţ.iUI!t' .or.Jf. lntrc· ruploare/l. b. 12-23). l11trC?l"l1ptoarclc. prin intermediul ullor pirghii acjjoll3U! de arllliHur. rdcch: pot ('[e{'[u:] deblocarea dispozitivului de z:l\' orÎrc fie direct (fig.prin aef com primat.. rcl~e di recte. in figura 12-20.printr-o pirghie sau un voiau dr ar!ionare (fig. la înaltă t~nşillnc.:ln' loate act'~\f' Ir('1 tipuri Llt· relee llUllHli dadi prin ci se conectează la r('le:] (fig. fie apăsînd JlP Ull bnt()ll special pentru desrhid('f'clI intreruptofllilli) sau automat.i\()I"\I1 J. fie indire.iunc tcmpnril. chiar in conştrucţia inheruptonllui. fig. Simultan (:u (nhCarN1 d(' inchi<lert a contactelor Intrerup l orului esLe armat::oi un resort (resortul este intins sau c_ omprimat).\! l.'l1l":l 1::!-20. sub ac\illlldi r('lec lor. (1 ~C' di\ schemn (·lc ctrică de prinrip iu il unui Intreruplor automat el1 relee maxim :1le de rUfenl şi cu relee tel'lnire folosit la joasă tcmiu/l(' la pro tecţia liniilor elt't-trit"{. prin iutermediul Uilui t'lecLromagnel nl1mit şi declan şa l. b) IIIl lIIolor ('le-dric. Inlrerupăloarele milomal(' sint inlrcruptotlrele ('a rc pot fi deschise . !II> jO. sC'hidcren Întrt]"uptorului. O datii Înt!his. fî ţ!. 12-21 .ct.1 mobiirl il H'lccJor (cazul rclc<. pnc/lflwlic . releele (i n general relee secundare) sint moutate in . Mlh . alimenl"t prin COJltnctd~ de lucru ale n ·lcel or (fig.\ces lt' 1"('1('(' 0111 dr('pt ~ eop ~:i comande d .lp. ('lt'ctron1:lgnelirc.. . sint prc\"ăzute cu rel. elecll'ic .ul HJl şi releul . Între· fl1plorul rămîne bloca t in aCt'asl[i pozitic.:. relee l. St' (l cblocheazu cJispl'Izitiv ul de zih orîrt :}i .f E LECTRTC b). b S(' <Iii SclH'1l1H tie principi\1 a unui Îuln·ruplor auto!nul ('.1Sl! tcn:..

TI _ traJluonnator de "ur"n\ . de C'Uren t : RT _ r . :leCl1 Fla. 1n mod asemi'lnatOl'. Cînd curentul prin releu! electromagnetic RAi deplişcşlc o anumită valoare reglată pe relcu şi numitii curentul de 11I(f1I sall de ae/ionore :.! ill ectrolum\(: : RU _ releu minim al d e. la rindul ('i. o sînl parcurse de curentul din circuit (. lmt"e!"uptorulul : R. 5 _ contacte d e bloca re normal deschJs. C\"l - şi func!ionilrii întrerupl o. releul trage zăvorul 1 după un timp cu atit mtli scurt cu c. • tOlI.196 ELECTROT~liNICA GENERALA RT din rigura 12-20. RU 1 R ""= Q @" " R' J ~ . ma xln13. tenslW'l e .\'orul 1 şi intrcruptorul se dE'schide sub acţi unen J'csorlului R. Schemele de prinCJplU ale conslruc lîeî II relor au toma te.ll terrllj{o : ~ _ bJlTI lltalul r<:-:eulul tcnnk . Uueori int rl'fuplorul e ~le prevăzut şi ('U un .>'ecţ\a linlilor ele<:tr\<. dnd curenlul prin releul termic d epă!?c ş t e valoarea reglată.ro.rt'Q int. D _ de<.)toruJul. 1 _ pIesă pent ru rc.rupH' rulUI in poziţIa InchiS: 3 _ el"meJ~!uJ de In~ll. I .1n<>. II _ I .e ale !mrer".i lrage ins tantaneu arm:'itura. mQto:arelor: J _ pem ru pr<.11l11şat OI' : R l'(':'IQrt . 1 _ tavor. I L• "t' 1 . t> _ pomlru prot eCţi a taetel .lY/ _ releu clcctromaJ:n etlc. F n RT 1 bl Fig.. l'I' lcul lş..sÎnt relee primare). releul RT din figura 12-20.t relcului. trage zii..e . b cs lt! conectat prin in termediul un ui trnnsformator de curent TI (este un releu secundar). !2-20.lxlre al rcl~ ull.I.ît curentul prin releu estE' mai mare dl'dt \'aloare~1 reglată.

.7 (]n . Tn aceste c3wrL bobilll.el:.. Sub acliunea acestui cimp magnelic. paie. izolate Intre ele. 1I1llnită camerei de stingere. De exemplu.:ld~ ~lIb o ~1nUlnit 5.u:uri releul lşi "lihl'rNlz5 :mnb l nra. 12-29) fum'ţia d€ rd eu minimal de tensiune o illdeplilll·ş!f'.u·.de dispozilh' d(' . tn Celui acest:! releul minimal de tensiune asigur:l următoarea fundionare a intr<'fuptorului: .al iv). reea ce uşurea1. 1n multe cawri ( fig. in! rrrtrptoarc in ulei. fnt reruploru! are contacte de rupere care se inchid i naintea şi se se deschid in urma conlactelor pr înci.(în aceste c.ECTRlC 197 elecLl'omagnet n.'le pen tru suflaj magnetic se leagil în serie cu contactele derllpere . impiedicind <l!>lfel :â! .J EJ. numit declanşator (fig.un material il. impins. fieran: {'o!ilad..pale contra uw rii. un ~'Ti"o\a r format din o serie de lamele de cupru. protejind astfel contactele princi.de rcgull'i 0. . lntreruptoru l din figura. 12-20.'rionJ1 aceslor c. prin efe<:lul forlelor electrOlna~netice. releul llu-şi alrag<' armă tura şi )nl'nţine zăvorul tras. poate deschide ÎntrerupLorul . La aceste intreruptoare. dcszăvorăşte În!rcfuptonr l).ă mult stingl'rl'2 lui (dacii arcul esle in curent <llll'rr. După medinl de stingere al ~If('ului dcdric. Pen lr u a Î!l\"ori7. \ce. csle.In' ul dl nu ~{' intind1i ÎJltre taze şi sft provoace astfel un srurtcjr(' llit.'reul eled rir.fmătură.iutlc ill curenl co ntinuu sau în curcnt aH("rnatiY. intreruptoa rr ('\1 aer t'omprîm"t ~i inlreflrpfoarc cu autoformare de gaze.ecţia motoarelor {'lec- . arcul dc-ctric este. fiecare din ac~sj~ camere. c!eilsuprtl contactelor.nu permite inchiderea şi :âivorirea intreru ptorul ui decit d acă tensiunea la reţea este normnHi <Ia manc"fU Ut· inchiden' :1 Întreruptorului se Închid "Întii contaclele de blocarc . care permite ză"orirea intreruptorului numai dacă armătura releu lui eslt~ iltrasă.'i <. U m~o r:' In inlf.ţia motoarclor sau a liniilor. (normal deschise). {·onstruit pentru il fi folof illa prot. La noi in ţară ~I e s int simbolizate prin DITA urmat de. înspre nle rior.jrlă Ilun:cie.~ Iins mai uşor.unere se produce un cimp magnetic cu aj utorul unor bobille parcurse de curen tii care tr('c prin con tactele fnt reruptor uJuÎ.ruptorul dac:i in t imp ul rUllcţion i\rii tensiunea retelei di~p2rc ~all s (. este div izat prin aceste lameJe illlr·o !~rie de <lrcuri scurte. 12~20 . care apa re la desl'hiuert:a cont actelor.. DITA 1 000 )J Îns<. c~tc izolal intr-o cameră dinLr. a drui a. . nm' .ste Illrli mică decit 0. lungit şi 2sl l.9 Un sau lipseşte. Dispozitivul acesta pentru stingerea arCu· lui po!.Jl'C al intreruptorului. la rindul ei. intrerllptoarc cu expansină.·orirea int rl'rtIptol"u luÎ in p oziţia in chis). limitii .a stingt:r~3 arcului. intreruptoarele autonlate poL fi intrerupfonr!' în aer. dacii tensiunea rE'\('I. La curenli mai mari. a).1 esle . atunci cind este atrnsi'i.deschide intrt". b conţine in plus uu re leu minimal de tensiune (primar şi dirett).APARATA. chiar eleclrom<!gnetul (le act/on.. Arcul ele<:lric Se' formeazll acci inlre cont:Jclele de ru pere. Jmreruptoarc in aer.amnă : disjundor trifazat in aer pentru 1 000 am peri.wf şi l"t'fra ("L. . iar releul nu este pus wb tensiunc. In partea de sus. in acest fel de~clliden'a Înheruptorului poate fi comandală de la distanţă.5uîlaj m3gne l ic~. un nUlnflr care arală cnreJllul nominal al aparatului şi de litera 1\1 s au L după ("um intreruplorul esle construit llcntm protee. Pentru ca .sl rd de intreruploaTc se folosesc la j OH!':ă te-us. 12-22. are uneori. stingerea arcului se face În aer liber.

Bucureşti. tensiune minimă) . trei relee termice (cu bimet.1 l>llp wt'st(' redală. dar numaÎ in rurl'nl alternati\'. Îu cazul utilizârii lui san:iuă. ln treruplor automa t in aer Af'. 1n figura 11-21 este pn'zt'lllat un in t rcJ'uptor aulomat În <Jer pentru 200 A ş i 500 V (Afin 200) produs al fabric ii Electroaparataj.1'erllptoan?l(· in aer ~t' rol(t~l'S{' 1<1 in~t a l!lpilt! ele-ctrice f. în fi.21. / '" BO _ ____ --'?c7 '----__ ----." J I /. -. clectroma~netice. Acc~lt~ iolren1pto<1l"\' se folosesc llU 1110 i 1<.198 ELECTROTEHNICA Gl:. _pr.. fiind mOIJtate pc Lal)louri fie: în f:.RALA Ac(:s L aparat S-<J construit I<J fabrica Electro:lparataj .. {'iI orice aparat f'1f'c1.c d(' Îooltă lellsiune. electromagnelic.scurlcircuite ş.o un':! cu ulei cal"(' p~l\' un blln izolnn l şi ro.Ul cu următO'lrf'lc.orul.ll ura 11-22. fie .1 instalaţii c1cclrkc fi.ric. :t cărei construcţie dt'pinue Ul! lUediul extf' rÎor (lot· 11 ~ ('at.\T 200. Cînd l~slc mOlltol P(' tablou. eli praf. illai jos. UIL relclI minim. c Fig. întrerupt.iI 11(. Îlltruu lltonre i n n lrÎ . 12. tel1siune. şi / / tric~. 1n1.lIlui dc ~ .\.ixt'. Schema elce .lI). este inchis intr-o ear("asă. [a proteqia motoarelOI" (1. lnll"l'l"uptoarl'li' in 1I1l"i ~ iJlt montalf" înlr.Îl! spatt'l!' tabloul ilor sali in ÎnlC'rjoru! celulelor (v. Ullll'd.wrea arcului d('rldc:. a :lccslui aparat.e maximale de curcnl. etl . relee: trei rele. cu act iulle insl:tntance .).:aze explozi\'c etc.\. trică. .).vorize<lzii ~I iu!.NI:. Ek ~e eo nstruicse Cll \'olnm marc cle ulei (cu ulei mult) S:lll {"Il \"0111111 rt'dus {le ulei (C II ulei putin) . este prc\"ii7.a tahloului.

\\T 200. 12-23.±teriaI izo!ant (cuvo:! este fm părlită prin pereli despărţit ori în trei compartimente. in fiecare compartîo o R S T I 1 I Fig. contac tele mobile 6 sint montale pe o traversii conductoare.10are ('U II I~i mult.'\. pentru 6 kV (IU ·6). O dat~ cu inchiderea J 9 2 / .. /2 Fig. de înilJl~ jen~iun~ (6 kV). 12·22. a intreruplofl.J ELECTR1C 1ntrerlll.\RAT. Intrerup tor trifazllt cu ulei lllUI!.AP.· îixate cu şuruburile 4.. In figura 12 ·23 este reprezentată schematic constructia unui inlreruptor lrifazat cu ulei mult. Schem<l electric. prin in termediul mecanismului cu pîrghii 7. bornele de la cilpi1tul superior al izolaioarelor care sînt legate electric cu contactele 5 fixe de la capătul infer ior. prin conductoare de cupru care trec prin interiorul lzolatoareior. acţionatii cu ajutorul volanului 9. Elemen tele componente principale ale acestui fnlreruplor sint: cuva met alică J. . capacul 2 care sustiue şase izola toare de trecere 3. câpluşitil cu m.lltti J\. pentru protectia mo \oareloL A 8 c ment aşezindu · se contactele un"i Îilze).

In întreruptoarele cu ulei mull . pe măsură ce contactul !nobil 2 se rididi. In figura 12-24 este reprezenta! lUl întrerupto! irifaz~t cu ulei putIn (IUP.sa se :lprindă. IUP-IO. Expansina estc un am{'~tc(' de apă. apar ~rcur i electrice. De aceea. se rOI1-struicsc inLrenlptoare ('lt expallsi nă.1 000 A ~i puteri de fllpere de 200 MVA. .l camere de stingere.0la nle 1. cyitînd lll Să uleiul care totll. atunci cînd este ridicat u n ziî\'or din broasca 10 a întreruptorului (broasca bloche<!1. la curenţi nominali de 200.1.Cr:li(lv~ se COllştrtJiesc llrmă(oa ­ Tele t ipuri de Înireruploare cu ulei putin. carc n ll ardc şi nu produce explozi i. îlltreruptoarc {'u acr comprimat (inherupto:ll'C pm. . :lccslc în t reruptoarc a li dezayantajul că Jlcccsilil o jn s Lalnţ. Pentru ind-a la ţii lc mai miCI. la Îl1 trepr in..e o bul!i de g.se poi aprinde in contact cu aerul.IOl . Cuva i ntre ruplarului se umpl e cu ulei pînă la un anumit niveL Robi ne t ul 12 permite luarea probelor de ulei de I~ iundul cuvei. lungeşte ~i ră c t'::. fi folosi t la tensiunile de 3.derea "F.:HNXCA GE~<O. se poate produce crăpa rea cuvei. lUP-IlO. Tolod a tă . el lib erea ză o serie de d eschideri. I n ţara noastră."umalir('). (l şi 10 kV. deoarece şocul de presiune care se manifestii la aparitia bl!lelor de gaze în jurul arc urilor electrice nu este suficien t amorlizat de sal teaua de aer. de uEde gazele sint e vacuate în atmos feră . Du pii stingerea arcu lui. greutatea uleiului poate fi redusii pina la de 25 ori: prin aceasta. în acest caz se ap r inde şi uleiul din t avi!.ca urmare inc\'[le sii se exercite aSllpr. inLre ruptoa relc cu expallsill ă sint asem iilliitoare celor ('li ulci putill.u Idei pulin. Actsla produr. prin plăcile i7. faţă de un lnlrerupior cu ulei mu lt. pentru curen ţ i llominali pÎnil Iii 1000 A.1eiuluL După cum reiese din fi~urf~. fi ecare fază este î ntrefilpt~ prin doua contacte (rupere dublă) .~fhjd{'rii ('ontaddor. iar intreruptorul fan. care poale.ledroputere. Illtreruptorul 0:" ulei I'uliu .şi de 350 l>tVA la 10 kV. bula de g:l. sub acţiun ea căro ra se execll l~ mi şcarea la deschiderea contactelor. Dacii Îniiljimea de ul ei deasupra conlac telor este prea midi. In acest caz. şi alcool.RA LĂ contactelor se a rmea7. peninl controll!l periodic al u. şi .ic allxiiară ~peciaEt pentru producere:l acrlllui comprimat. La deschiderea conlactel or 1-2 apa re arctJ l eleciric. Aceste gaze răcesc arcul şi 11 sting.ruptoare es ie de 100 MV. f Jl jurul fiecărui arc se formează bule de ga7. fa un in:reruptor ('.! arcului un pu ternic suîlaj lraJls\·ersal de ulei da(oril~ căruia . Pulerea de rup ere a acestor l n trc.glkcrinii.ieşind la s up rafaţă .\ la 3 kV.I07. Pentru tensiuni şi puleri de rupere ma i mllfi se rnonlea7. 6 sint închise).)i PO<1tr.:/:e se ridică Ia ~uprafa(a uleiului. La deschiderea coutactelor sub sarcină) ad ic~ atunci ci1ld colll:Jcte1e sîn! străb a ­ t u te de curen t) . inlrerup. ex!.ELECTROT!. tni{l'ruplonll de\·ine mu!! mai putin \·oluminos şi mai sigur in prkinta exploziilor şi incendiilor. IUP<~5.!fwl este stins repere. de 2()1) J\\V i\ la 6 kV .t oarc!e e l! aer comprimat f o losesc ca mediu de' stingere al arcului aCl'll1 compri mat care . Întrcruptoare cu cxpausină _ Pentru il n·aliza :J\'3ntajell' inlrernploa Telo!' ctl ulei puţin.ie. Dacă nivelul ulei ului este pJe~ ridicat.ă şi niş te arcur i 8. suflînd asup ra arntlui eledl'ir in momentul d(.5 axul de ac!ionare f f În pozitia în care cont~cţele principale 5.L c arcul p în ă ('Înd îl stinge_ illtreruptoarcle eu ::Icr comprimat se contru icsc pînă la lensiuni de 400 k\". uleiu l sen'eşte ~tÎt ca mediu de sţingere il arcullli eli şi ca mediu izola nI. uleiul e5te folosi! numa i ta mediu de stingere a arcului. ş. Comlrllrli\' .1Ze care compri mă nerul din camera . Inlrer uploare1e Cll IIlei mlllt se construiesc pentru te nsiuni nominale pinii la 25 kV. cu alte cuv inie dadi satleal!a de a!!r de sub capac este prea mică. ga zele fierbinţi nu se răcesc su fici en t *i .e pro duse prin acţ iunea arcul ui ciedric asupra uteiul ui.

a a Întrt'ruptorului manual c.Lrcină. J __ E--ti-. 'i ~l'lng:eTc Fig.:.c in llIod yjzihil dt> sllb tt'll~itln{' O instalalk oarf('3rc r:iril s. wh actiunea an'ului..intă un neajuns in cadrul illsta~ laţiilol' mici..('Illi\.-~k. in prcaJnhil. l'aJ'C~ trebuie dt>('olH. ~c con!Ctruicsc intreruploarc la care ('amN:'! de stingcre este unei ~::i_~~. ~ ticlă organ i că) ..:. ciupi'! un (lllmilr O[\l'(' ('(lre cIe funrţionJri (ti rea 150). Pentru li elim ina nectl:. ccea ce rt'prcz. cilpluşită CU ~ub~tallţe ~pec ial c (r~:. in iun lt:1 tellsilln{' pentru a H'Ollt. nth acţiullea arculu'i.lu! : b _ vcd". cx{'culinQ un suflaj ampra arcului.).itutea staţii de aer comprima t.sch is (in trerupt) ('Il ajulorul intrCTtlplorllJIli. EI se folo:-r:ştt' atil in j otl~:1 t('n~jLlIi('. mam'\Te etc. 12·24 .i'i).ii.-ini.n umai după ce.şi trehui!' Înlotuitt!. In eai: coutral' (descJlizlnd separatoJ'uJ sub ~[ffdll. mult(' gaze car(' . cir('uitul a fo~t (]<. mai ale~.zl'(Izil .ra de " arc . HtJnlanţ d e general oare de f!i. ~d l. . -~ -~ " " !~::Jun". a('e~le ~ubstautc Jll'odur fomi!.'>.'. l'll d ('o~ dJin'a că ('1 nu arc niciodalii cnrcm:ă dll j)roteC:\Îe .APARATAJ ELECTRiC 201 întrerU)ltoarc ('u autoformarc de !Jaze.u pirgltil'. il ~tillg. Evident.lZe Si! tI. A~ treI de in lrNuptoan' ~e ('omtnli('~r pcntru t('n~iuni pinit la 10 kV ş i puteri do:! l'llJwrc tie 200 i\1\':\. an'lIl electric {'tiri' Hpare intre conta('tc .tllttoarc ('u arc". St'paratur uI JIU are !Hlle1'(" dt' rllpl'l't' şi d(' aceea ('\ JIU H' ma ~ ll('\T('az:i nirioda lă in salTinil. b.'clată peulnt diff'rite ~copuri (reparal. EI tn'buir deschis . Separatoare Separalorlll :II'C O l'om trt1{'1ic de obicei a. Illirerup!of Irifazat cu ulei pulin (lUp·IO): pd" crun.

12 -26.202 EI. :.'!CA GEN"ERALĂ lHl se stinge. Separatorul de pulere este un separator ale dlrui contacte sini echipate cu. La joasu.Z J slţurantA dispOzitiv pentru lIol1.a jutorul LLlH!i maneh' prin int('nn~diI11 ullui sistem (II' pîrgJ1ÎÎ.u: PQntru acţionar".separ-atorul u l. areulul : ("uţit) al .e. cu acţiuni foarte dă­ unătoare (separatorul şi harcJI' pot fi distnlsc). 11:<: 3 _ l:OlltA'" mutlll (CUIII) . se cons truiesc sepilraloare de putere sau separatoare de sarcină.lsă Lelldull('.llsiuJl. t('.J.~e"I mobU sere. 12-25. la 10 kV p1nl'i la 200 A) unde folosirea UIHI! Înlreruplor penlru intreruperea circuitului sub sarCÎflii şi a unui separator penlru intreruperea vizibilă a circuitului este nee<:ollomÎcă. La unele aparak de jO. cum stnt cele În ('onstrucţie anli(Jeflagront:i. In figura 12-25 ~slc reprc_zcnlal lin sc pa r~l lor tripolar de 6 kV.tor. 1 _ Izolfl. Separator de pulere: 1 _ cont.Ş .i se poall' sări la faze ll' vecine.. ! _ cunto.:CTf!OT1:1{l\.!.n- turibllA. Pentru ÎflsÎala\iile do(! putere micii (tensiuni pinii. drept sep:u·aLor st' utilizeaza ÎntreJ'uptorul cu pirghie. . se intindt.". Separa/arul de pufu. un dispOl':iti\" penlru stingerea arcului produs de curenli egali cel mult cu curentul nominal (cu substanje generatoare de gaze) de aceea separatorul de pulere poale inul'rupe curenti mai mici sau egali cu curentuşi curenţi Fig. prodllclild un scurlcircuit la burcle staţiei sau postului de transl"ormart~ . J Fig. Scparatoarek sint aet ionale cu aju toru l unei pJ'~jin i Îzolalllc sau CII .... 4 _ bom". Separa lor tripol3r de 6 kV. sep:lrtl lorul iudrpliut'şte :.i funcţi:l de il1\"eI"501'*.

.ndll-::.l"-\.e tln eireuit inehis intre Lorna . IUllO'CSC ar" cui eledrie ş i il ~ting.. jnchide cODt ndrie contact. 12·28) sin t şi ele COl\\actoare. tn [du! aC'c~ta ~c poatc înln'rupe fără pcricol curcntul de mers în gol <II tram:fonn<lloru!ui. la post mile de transformare rurale ~i la fjg.. El cOl1\i rH' Ull tltc\. spre deosebire de intre~up­ lor. mollil 2_ Cînd armătura este alrasă. . una fIin piese fiind fixată pe eonladul fix al separatorului..il . care esle un contact "normal d .. 12-26) care . Pentr u înt reruperea curenlilor mHi mui decît curen tul nominal (suprasarcin!. Con tac10are i ruptoare Cont:.intrerup jn ioane btllJe conditii curent ii de scurtcircuit.'ii butoanele de c omandă normal deschise (de exemplu butonul 1 fig. tip e!cdrom. So. construcţia sC'lH'rnatidi fiind rcpreze. scurkircuite) .) .wuetlc.ntată in figura 12-28. carc este fixat un contac\.ldorul e~te U)l :lpam l de eoneC"t are care În("hide un circuit electric sub acţiunea Hu('i ('0111(-11 Zi (linaf<trii . astfel Incit "c sbhill"-.. pt:in fonna şi poziţia lor.orului. Prin aceasta.! arc:. simplificînd şi ieftinind inslalajia respectidl. 12-27).: mell\ione'l7. Conlaclorul crl mai des folosit este dt. şi anume cOlltadoare mecanice. apasă pc bulon>/!. carc stâ i11rlli:-. I>rfi nal i! b m<. cele folos ite in industria pelroliferll). Coarnele preiau afnl! e!('("t.ură mobilă. şi Loma 5.1]Ja~. e! rămîne Îm'his llull1:1i :tI it UrnI' riL :"1' (!XCITilă această rornandă (la încetarea comenzii l"olltaclorul se (kSel1id(') .!.i jW hutonul I .1 pozlţ!a c ulu!: 2 _ a arCl>lu l iniţlala pfJY. pe. fie rupere ~{'paratoarrIoL în tan~ ~cop contactele separatorului sint preYăzute. atrii~. clar. Pentru :\ simpli rica şi mai mult apar:Jlajul montat in exLeri or pe stîlpi (la ekri\'aliiJe din liniile de 6 kV. cu eounl(' . Pentru înc hiderea COl1lar! ului ~(: . separaJorul poate inlocui t u succes lnfrcrup iorul . în serie cu separa loru! UE' pUlere se monlea7.2chif>'·.. contactul mobil 2 vine in contact cu contactul fi x 3.lţj"..i:i siguranţe fu zi bile (fig.. hobina 1 a l'kctromag'J1etuhri r~h' pu:-ft ~uh lt'miul)c şi elcclromagnelul.J. l~idicînd .rie şi." APARATAJ ELECTRiC 20J lui nominal). iar a doua. e. Game pentru stingerea arcului electric : .>~ (luTIgUa) mentul sUn ge. Coarnele UliUl se!1:1nllor sinL uOllfl piese de for mă specială (fig.romagDct 1 cu o ::mn ftt. Ilullwi atit timp dL se. 12-27.după cum ~e ştie .i arm5tllra. .stc lH::ce::. pe contacLul mobil (pe l"llţit.ar să M: (1(:a oarecare capaeHale. I n acest mod .

înlocuieşc În multe cazuri inLn'rupl:o.(· rll dispozil ive pe ntru stingerea Mcului (sufl<lj magndÎ(·.'.l pe hutOlltlJ 1. gr:jtar dill lamch~ metalice). fie automat..e de conl :s!-o:l-n''.llormal UC. contaclorul rămîne Închis JUlmai atît timp cît bobina sa de acţionare este parcursă de curenl. ~Înt. 03.":lti\. Fig.. in·uiL. Bobina de .or Cll relee Jll----iiki).>:<Î {·U relee termice. Pentru ca apar:ltul să slpu inchis chiar după ce nu se mai a pas. butonili 1 este contactul de lucrll al unui releu denumit releu d~ comandă..I (' (ionare ţ: c(lutac"LOI"ului lire şi un J"( jl de releu minima! de tensiune. ~ c deschid. Prir eliberează ar mătura şi conlactorul se deschide (sub acţiunea .prin deschidcrl'a conlacLelor de lucru aIe i"l'Il'elor L~rmit"1.a cL normal uesc his (d(> )"('\În('re) al cOEtactorului.... Conladorul este prevăzut În general şi cu o serie de contacte auxiliare ( bloc-con t acte).32 . carc-rămÎn. cit i şi rontarte normal inchise . spre deosl'bire de intrerupta!"..}i a::-trel de t~puri perfccţionat. 16U. la inchiderea routaal .O.J. Hloe-c olll:ldcJc electromagnelic. 1n ta ra noas tr.arca c!erlr01l1agnetlllu i dt~ ac(io!wrt>. În ('onsccillţ~.c .romagnetul unui resort sau numai acţiunea greutăţii proprii) . aparalu Brfu (contact.>. . c:)rc sînt I acţionate solidar ('li contaclele principale. Contact. 250şi400A. electric.> închi" chiar şi după rc a ÎnCetat acţiunea dispozitinilui de acţionare. GENERALA degetul de pe butonul 1.' sub sarcină.lectromag:nct ~rt::ei n'lcc krmi. prt.]relc :wtomate. astfcl il1 ciL ronhlctoful poate Înt.·tor11Jui. 10. In cele mai multe cazuri. conta ctele acestlli buton s ~nL ~llntâL(' de U11 cOut. cleei aparatul se d e ~ ("'llide rÎud teusiunea reţelei scad e ~ub 0.ensiuni pînă la :SUOV. cuprind rei relee C. în care caz sînt cunosrute suL d{. ca ~i Ul! În t rt'ruptor.ele principale alo. te rcaliza Întreru pînd alimen t.in ar ) !l O '::""2UO A) şi în ulei (2.:-t. fit' în mod ' -oit api"isi ud pc bulonul O (ronlact no rm al Îllchi~) .arataj~ execu{.100.'zcntat în igul":l 12-20. Il1trl'prindcr~a _ «Ekrtroajl. L2-28. hlor-tonLarLe!r.u"-$l curent al.. D eschi{lel"l':l aparaLului se poa. Ia t. le oparatf' il1s{'riate nl ~ i ~HranVI fllzibiJ('.~i prolc"lia motoardor ek(:lri<.SCllisc se În chid.7 din tensiunea nominal:"!. foarte neCe~ar(' În SehE'lllt'k (il.\ contactoarde se fahrică după STAS 4479-G7 penli"'u {" uJ"cnjj ele G. folo sind astfel u ('()m~IHla . pelltru curent eont. de ~('H1!lalizare ~i de :llltom:lt!za!'e. În gCllcral conlacloarde sc . ilIoc-contactele pot f j util contade normal d~schi"e.comandă.' RT. conLadol"tllui pot fi prcv:hul. . c1ccf:.1.(·.00 A).ll11mirea (le nw!uclOarc rll rcfr>r. . curentul prin hobină se intrerupe.inu. ACf' .204 ELEC TROTEHNrc. Contactor iar tele normal ÎnellÎs.rcrupe .:lsocia. AstfeJ.

sla!ii maglll"Uce". 1 I '-.0.2AC-:}. contaeloarelc se monLcază Împrcun:1 \:U l"elC'elc de eomalldă pc patlouri.aetor CII rclee cu hmc ţi c de intreruptor.actonr('IC . (fig. biul! la realizarea Sl'hc'mr.~ /38 I Fig. DC-4 şi DC-3 peutru curenl con tinuI!. iar ul t imele asig u ră protecţ ia iustaInţiri la suprasarcini de durată. b se prt' zintfi un cont. ..e termice. fiU (ll0rul t'sle 1111 'Iparat de conedare carc c!<' sdl idc "ll ""Tircuit ek'1'll'ÎC sub (l<".-.21 DC-3.ţlunca (IDei comt'nzi dillar~\r:i. ill figura 12-30.relC'C termice Penlru fUlietionarc in . ' 8/ F -~ i~ 1 ~.t'flz:"t foarte.\ APARATAl ELF. 12·29.\C-4 pt~ntru cur('ut altrrnati\" şi DC-L DC . (1) ~i .l\ iilor. alcătuind a"a~ Ilumilcle . Contactor automat Iri poJar iJl ulei DITU 25: R.)i de la di~Lantă.\C. 12-:.: prd.. tn acest uHim C'flZ . coma nd in d deschiderea contactorul ui fă ră Îl1tirzicrc.T -. de ohicd tU Iljllloru ! re lcelor de eomandil...lol' de aulomatizare n instal:.U']" S-:lU :\C-I. Ele :<.cTRJC 205 me le asig ur ă pr ote c ţia illsta l a ţî ci împ ot riva scurkircuilelor. meu!illindu-I deschis numai atit timp cit (\llr('QZă :1('Nlstii COllHlIHIă. Con LadoarcJc pot fi comandate foarle comod .. formal dintr-un rOIltactoT hl care $-:1 udi\ugat un bloc de relc. COllstru~llt. I "" I " 1 .

Astfel.c penLru lnodifieue3 succesivă a conexiunilor Într-o schemă electrică .). IimitatoruJ de c urs ă este apăsat. alimentează de la reţea receptorul B. comandîlld oprirea instalaţiei·. cind este Închis pc poziţia de jos.aLor de cursi! a diferite utilaje: dnd este depftşită cursa vreunei piese (pod rulant.~:crnOTEHNICA GENER.Ă Rllploarclc sînt construite În mod asemănător ClI eonl:Jct ()ilrek. iş i deschide eontaetelt".206 E[. comutatoard!' inyersoare şi control('T('I . Coniac\oare AC-3 : a eontact. in pr<lclic:t. torul mecanic s(' mai intîlncşte cu funcţiuuea de limit. rup- a} Fig.(lI\' contactele principale . atunci dncJ comutatorul. 11-2R). denumit comutator ('lI pirghie. e. fig. Iingă comandă contacte Hormal inchise.-u.or : b _ contae\. intrerupe orice alimentare. . Comutatoare Comutatoarele (fig. a) sint de oLicciill tre. comutatoarele stea-triunghi. iar cind esle deschis (cu c uţitele In pozi\ic orizontală).rup toare manuale de cu IDai multe poziţii. destiu<lt. Oulo311ele de cOmandă cu eonbtcl:c norul al Închise sîn t fuploare ffircanic(' (de exelJlphl (1 . b). pe normal deschise (după necesiUljile schemei de de cursă) .ei rabotezcctc. • De obicei limitatoarele de curd au. şi contacte: in care eslt! utilizat Jimitalorul .. e~ le Închis pe contactele de sus (12-31. 12-31. cu deosebirea că la alragcrea :1rmăturii c1ccll'omaguctului de 3CPOI}.O~ cu relee. el alimentează de la reţeaua trifazată receptorul A. 12·30. construcţie specială. masa ur.tpHratullli se deschid. Comutatoarde cele mai des folosite sînt comutatonrele yoltmdrice.

A o !- - . iri că 12-32.. APARATAJ !eLECTRIC 207 Comuta/oml I!o/{meiric permite conecLarea unni singur volLmdru pe rind ÎQirc diferile jJllllcte.' legale 1:\ [aH'I" ş i In 1ll~lltruJ du tl.siuuile de fazii şi Jemiullile de linie ai<' unei relele trifazale. In felul a('e~ta .llgllr \'olLmeLru se. v fig. CI1 un :ti. pot măsura pe rînd tcn.1 ("olltnde 1 ş i 2.] " 6 C a) Fig./tlpl e J şi 2. comutatorul are o !>l'ril' de born!.a-lrilll1f!hi (STAS 2738-G9) pennilt' () ~fhil!lban' ('()Hl(l!lii a co t)~ ".. lnate două cîte două.\1. deplasabile simul tan [ll'in roLirea lU1('i man('[(' ('<Il" fac contact electric înlre borne ŞI canL.l/e r±J D) . tn are st l'az. Comutator cu pirghie.1118 B~ .l arăta . legat. la hamel/' yoltlllelnlllli ~i dou:! contacte ahtn{'cMoari' . Comll!(f /owf s1r.ilJlIilor rcccptoarelor lrifalnfC' (Iiu st(::l În triunghi ~ accasUi schimbarI' de cOllexiu/Ji este folositii practie la pornin':l Illotoarrlor a~jllcrOllc Irifazal:c in sell r trircl1it pellLru a putea redllCl' ('lIrelltul de porrdre (:lşa nUll se Y. aşa cum se arată în figura 12-32. Sch('m~ ele<l uilui cQm u tator volt me tric. H'ţ('-ki .\ \. 12-31. ale unor circuite.

Cind euţîtele comulalorului sîni ridicate. O. moloru l po rneşte cu UII curent de pornire mic. Drept comutator stea-triunghi se poate folosi comutatorul cu pirghie reprezentat în figura 12-31. Acest comutator are trei pozijii marcate cu semnale: O (oprit. in monlajul indicat în figura 12-33.ontadoare. Apoi comutatorul se tnchide În sus.. atu nci r i nu !ar rin a motorului a scAzut cU cc] puţin Va ori faţă dc sarcina nomin n lă. pozitie in care molorul funct ioneaz ă in mod no rma!.Hro. XIV). trec(!rea de la poziţia ste a la pozitia triun ghi se realizează automat. de Ia conexiunea triunghi la conexiun ea st ea. In prezent se construiesc şi comutatoarf' ~ te a -triuilgh i automate. Y (s tea). cu aj utorul unu! comutator cu pirghie. cu ajutorul unor e.itia s tea i n pozi - Ua triunghi dureazli mult. Comutatorul descris mai sus afe dezavantajul că trecerea din po:. (triunghi). se c0l1s1ru:esc r'Jmuta · toare stea-triunghi speciale. Cind comutatorul este Inchis In jos. fazele molorului s1n! legate în stea. care au contactele mo ntate pe un tambur rare se role tr.'1CA GENERALA in Cap. . la comanda unui releu dc ti mp sau a unui releu de (l! rent..for yW Fig. fa zele ma ta-u!ui sini legate [n triunghi. Y i:Jc. Y• . se trece succesiv prin poziţiil e O. 12-33. molorul nu este alimentat de la retea. X ~ Y z / ~ Comltf. In acest ultim caz.1. întrerupt).'08 ELECTROTJ. Schimbarea conexiunilor slea-triunghi. in aces t caz. r ('('n ce fa re . Rotind tamburul fn ace!a~i sens. Pentru înlăturarea acestui dezava ntaj. A 8 / \.l. la aparatele moderflt' ~e ~'o mandi'i aut o mat :ii Irr CE'I('<I inversă.

Comul«.hema schim~ C 8 A [ '/ 11 '/ " " A 8 c ~ " . după {'um ~e arată in figura 12-35.ntă sc.azat. Contra/ere. Cind comutatorul este inchis in p oziţia 1. 1. în scopul de a-i inversa sensul de mers.. • J _ . iar cînd se inchid contactele k. k"lncflis Fig. [2 ·34.lorul inversor sau. de regla j sau de comandă. bării conexiunilor la un motOI" t rifazat cu ajutorul unui comutator tripolar.. ceea ce determin1\.~ • k' . In figura 12-34 este reprezt'l1t. k. Comutatoru[ inversor realiza! cu douii contacioare. "2.. ale cootaC"torului J/. Fig.·1 1 - f-- '- (0 8 sau C '/ A 8 .APARATAJ ELEC'TIUC 2<)9 ca. bornele 'motorului sînt legate la reţea in ordinea ABC. Se iau măsuri care sii faeă impo. iar cind comntatorul este Închis iu poziţia 2. invcrsoarele ~e realizează cu ajutorul a d ouă contaetoare. inversorul serveşle la ~chÎmbarea conexiunilor la reţea ale unui motor trif. Controlerul are Ull număr mai more de poziţii şi de contacte fixe 1.:3 ale contat'torului k..k ctesctlis. Ia sarcini mai mici motorul să functioneze cu conexiune in stea. 11.1t. schimbarea sensului de rotaţie al motorulni..:1. k. cu un factor de putere mai bun decît în cazul conexiunii în triunghi. care se inchid sau se deschid prin 14 EleClro\ehnlea g~ne"al. bornele sint legate la reţea in ordinea A CB... r. motorul are sens de rotaţie invers. motorul are un sens de rotaţie. • k-!. > J . [2-35.J k z A J. . utîlizate in circuite de pornire. Aceste comutatoare se constrlJieşc deseori ca şi comutatoarele cu pirghii tripolare ~au bipolare. Cind se Închid COD bcf1>lc 1.<>ibilă închiderea simultană a ambelor contactoarc. In cazul comellzilor automate. . pe scurt. Schimbarea succe· lunii fazel or la un molor Irifalat cu ajutorul unui comulator. Acestea sinL comutatoare cu scheme complexe.

12 ·. J pi ese de COmAc. R t'Jlre1. I I 1 1 1 i'l I : :f : l il: : 1 I :1 l~ gj l ~ i.!! /) _ "" cllmc. b). b)' O~apf~ ogi:i=~ : 1' 76 5'1 32 1 0 12 3 4567 I I I I 1 ( I 01 )11 I I I ( 1 (1 ( I I I ( 01 . Cone:du nlle pc {'<IrI.on l roler C. 12-37.lI ea me.1 11 bornelor Je!!ate Iti {'oulaelel!. 2~ b Fig. fi g. O) - II I I I I I : 1 I II t I : I :Il :l II I 1I" 1 II 1 I I I I I ~ \) II I 1 I I I I ! I I I I : . 4 _ p Irghie de ac\lonaJ'~ Il conU>. 12-:n. u) sau pri n in lermediul unor ca mc aşez ate pc un ax (.210 ELECTROTE'H1'i"ICA CENERALA int erme dil1l Il u ui tambu r 2.ta mbur.ţ'1l11tl. 12-36. I 1 '1 . Coll iroler: <1 _ ~l. 5 .scl1 ema d cs fa~ura\A Fig.! ! ! :1: b) " ca me lor : ti _ tabl"ul contactelor a) " .\ tambur: ! _ <.' fix e şi Il pie.!mtarell conexiunilor efectua te de un controler: . pc rare sint aşc7.Ct: 1 _ c a mA : 3 . . 5 _ reson.axul camelor.j 1 1 I : 1 I I 1 I I I I I . fie printr-un tablou in Cilre p r Îlllr-u cruce (sau un punct) SI<: indică con· fac tele Inchise Iii o anumita potilie <1 coniroleru]ui (fi~. a).seJor ciI' coniac ! de pc tambur (fig.c. :lL e O scrie ele pj e~e de cont.act 3 (ro nlrok'r tU t ambur.' le pvale (acr Uri eonholer se reprezintil /ie pri n reprezenlllTei! d esfii ş ural.)6. fi g. 12-36. 1 .e'uluJ .ontllcI fix : 2 . 1~ -37.

plilllt' Ştc e ne rgia e l ectrică de la rdea . Fig. . 3. In figura 12~ 38 esle rcprC'ZE'nta lă o priză ru fi ş ă cap~ulată în fOlltU. op rir(. !('gore la pămînt tre buie să se i nch i dă inaintea conlactelor principale (prin care circ u lă curentul) ş i sii se desch i dă in urma lor. contactul dt. lucru marcat cu o stelu\a in reprezentarea din iigura 12-37. ea nu are tensiune . J . g. ea are deci tcn siune.te. numită priză. în conserÎnţ l:i. b.i it la instalaţiile inte rioa re din clădiri industriale şi de locnit.:. Fişa este orga n ul can!. î ll h'r~<Il"\' a ~'l'll ~ ld u i d~ I1l c r~ la reglajul v itezei motoarelor d if{~ritel o r ut ilnj. Ptixa de curent cu fi ş/l PrjzOl de curent cu fi şă ts lt' u n oparnt de conecta re. Pritdc c u fi ş ă se eonstru it' sc pentru tcmiunÎ pină la 500 V ş i curent de 6. 10.emplu . priza cu fiş. . piesă Con\roleru l MC O serie de borne ~legale la contac. şi C sîn t tn contact. d tl' ori est c ncvoie . troli i. cele doua piese de contact iiind tn legilturii elect r ică: re zu1Lă cil pe poz iţia O sîni II duse in contact bornele 1 şi :1 ale eontrolerului.. A " A. TII mod analog se citesc şi celelalte conexiuni efectuate de control"r: de (':>. ă conectarea pri n sim pl a introdu('t>f(' ti: un ol' piese.or i dt. Pe pozitill 0 11 cOlllrolerului Ixlrna 1 vine in con tact cu o pi~ dt' conlact scurtă a lamburului.). şi 1. d('~ till[l l a lega d o u ă inst ill:l\ii de tlrll't' . lucru de asem enea indicat prin stelute pe iigllra 12.u .ATAJ' ELECTRIC 21I de conlacl SCUrll!. A~ . ll. pentru circuitele de iluminat şi de utili zări casn ice ale energiei clcet rict. :.!._. CI' C. 4" . J.coned a n'u şi df'con('t'l:J l'Ca lor. Aparataj mărun t o categorie di s ti nctă de apara la j electric o formca. Prizn de curen l cu fi şă decluear. Priză de curent cu fişă • Ve zi ci1pitQlul XXI I. de coula cl asamblate într~lIn ('Ol'p Il umit 1'i şii.i Contralerele sînt folosite la por::ire a. sa u d o u ă instalalii mob ilt" permit.le eledriC'c . 6. e!. sonde acţ i ona te dt>d l'i(". bornele CI şi C stIl! În con Iac! cu doua piese de contact It ga te impreumi. in alte pi('~c de contact asamblate in alt corp.1 5. ci nd fişa e ~ te scoa~ă din priză . acest aparataj. poduri rul. 'l în contact de asemenea cu o alti. ctt. born .APAR. pe pozi tiile . lo<. . introdus in priza .. (~ XOC \llia capsulatA In tonUi) .omotiyc eleclrice. 7 stinga. li. in mod Il ornwl. 25 şi 60 A. t tramnlie. -1. Uneori pl'izel(' i. macaral!'. Priza este organul terminal al unei rc\c. 12-38.zli apara ta jul foloi.37.tele li:>:!') no tate de exempl u 1. 5. * In acellt caz. de<:i pc aces te pozitii C.iÎ nt prevăzuL!:: ş i cu ronta{'t s uplimentar de lega re la păm în t a anumitor părţi din in st a~ laţie. li na fixă şi alta mo bil ă .t se ma i n u meş ti! ş i conedor. Cînd arubcl(' i ll~ta l aţii s int mobile.in d .

car · olsa lo r trebl.~i deschiderea se fac prin impingerca înlr~o parte sau În alt.. aparent (pe tel1l'uiaIă) ~au pc curenţi tabl ou . l't'Zistcnt la călrlură ele.lşi! In interiorul carcaselor. lntrerllptor (sau comu!<llur) ru!ativ pe n tru 6 A 250 V (pen tru montaj . aparalajul poate fi prevăzut pentru a fi montat îngropat (sub tencuială). in ~"e<:"lje . J2-40. etanş.. cunoscui tiplll de n cOllllltator cumpunii (Cig. D upă mooul cum este montat. Iu această grupă Întră Întrcruptoare. acest aparataj poale fi construi t ca aparataj nOTmal. Apa ral aj antidellllgrant df'flag-rantă.212 ELECTROTEHNlCA GENERALA denumit a p arataj mărunt. aspectul unui illlrel'Up[or ~au comutalor roLaliv (comutatontl are mai multe poziiii decit intreruptorul şi n(" aceea poate fi folosit la (: onccta rea pc rînd a mai multor lămpi ale..te şi tipul basculanl.] (p1'i.b.isie la supra presiunea int erioară care ia naştere şi .j aparent. ex('cuţie an ti- Aceste aparate sini construi te pentru il pl..oa se.1 Illinelor griwl. unei încăperi). 1. din cauta apari ţi e i II nui arc dectric (produs la deschiderea contactelor). conform STAS 2000-68. D e asemenea ("sl. La o eventualii explozie prodl. In figura 12 -3~) ~e amUi."n specific deosebit prczin t ă de asemenea aparatele in utilizal!' în locurile cu pericol de explozie. c.lideflagrantă).. Il. se foloseş.să . 10 sau 25 A. Comutajor cll!llpiinii. prize.ltea fi folosite in medi i care cont in amestecuri de gaze ex plozibi Ie. la care inchi(]c!"e. parent.lseul:1xea) a Haei pirghii .um sInt· ~ tI110~ fer. J 2-39. lextile.lie să re 7. Fig. se construie şte pentru tensiun i pînă la 500 V şi ' de 6. anticlcflagnmt. fişe pentru prizc etc. In funcţie de condiţiile mediului unde funcţio ne :lZă . unele s ecţii ale Întreprinderilor chimice. Fig. ca exemplu . 12---10). comutatoare. în execuţie antid eflag-rantă . In a[arii de tipul de Inlreruptor rotativ. pel rolifere etc.1.în plus . pentrn m()lll~.[ ..

de alimentare a mo(orului şi o intrare de c.moului) şi imprelln'i sînt Înc.tric tie fortil şi o intrare 3. i~r relee le RM şi RT au drept toalact de lucr u cfln!adul (RM. penln! cablul .mente componente.\H'.1bJlIlll i in cll\i~ de borlle şi fix ea d cab lul ol. În fil!ura 12 ·41 sîn! f<'pr ezenta te sc hema blocajele omul POf!1ltor inve r~ ()r pcnlru CI.i rei~s~ <:it IIIai .lp3ratulUL Pentru a demOll~lra slmpll1ate".l-se prin in di~i numerki.i ele fomand ate III ali 1\3 l . un sC]Jarator. pe cart.i re<lduCerea lor În pOlijia de functiunare!.ulii eu 1111 şurub pentru je~are-a la pămîn!. Schema elecirica reprezelilatii În figtlnl 12. prin butoane .4 1.3!w ale ap~riliu)ui ~mlll .si:.. trei relee ma... Vezi capitolul XXII.lTIt<llea ... Aparatele în e X i. Culi~ Ile bome 7 are o intrare (le cablu.granl.tc ca.hr.!!) care cau(. Toate aceste apilrale sîni monta le IH' un pa no u (separatorul fiind monta! tn spatele p. ca urma re. Ii se ara\. de exemplu . pozitia realii 3 diferitelo: or. antidefl..Iltt ile inlri"îri penlru ca blul ele<. C~rcas" este lflOllt~tă pe o saniI" pentru il fi uşor transportatii -şi esie pr"\'. sc heme la annli7-<1 funcţionării unei insl<ll"jii electrice.\ . răcite carcasa lo r 'nu este închisă etanş.schemi'! 'des iăşuraiit" pe . mplll.'ctromag-netului de. Astfel.. Pentru Ilceas{a.de blocaje elc<"tricc şi mecanil'(' caTe împieilidi de<"tuarea unor m~meVfe . pentru ac!iollarc. d..s au automat.['uţie an tidcflagrantă pOL fi -.' se află bulaa:]ele de comandă 1 (Inchis).alte apara. (j e~\ ..1cielc :lC 'Şi le.ahlu pen tru rablu l de comanda de 1~ dist antă prin btdoalleJ<' l' şi O'. cu comanda prin butoane (fabric~1 în Republica Socialîst~ România). o ~chclf(. un complex de .lfcasi'i antidetlagrantii. maneta 5. siguranţe [uzibile. den:.ibă· tulii de cureni.fali! de altul incuprin· :sul . insii este astfel construită.tul: o (laiii cu încll iderea conlac!oruJui se 1nchid şi bloc-contactele sale 2e .sint plasa il' acolo lmoc esle Tlecesar pentrll ca diferilele circuite şi functiollare8 sdtemei s.~i 3e. în.CTlHC 213 'nu trans mită explozia în mediul înconjuriitor din e x terior.\7.!!i!!e contac. un coniactor C electromagnetic (de Reeea aparatl!lui i ~e mai spune "pomilor magnetic.: respecte pozitia şi . eontaclOnil C . dou~ relt'c elec!rolehnice RT. fiind Slr. pentru cablul de semll11 lizllre (illtr<lrea de cabl u asigura et~nşare<l pătrunderii c. 1111 contac tor .): un tr<!llsÎormator T penlru alimentarea ci rc uitului de ~:om~lldă ~i de semnalizare )a tensiunea de 24 V. Astfel. in figura 12·41.. Pentru a exemp lifica cele arii!:lle m<li sus.j pentru comp ~r~jie . bohina de actionarI" IC ~i hloc·crJl1!. conladorlll rămîne Închis ch iar dacă se ridicil degeild -eledrică ş i . diferenl iindl. chiar Îu med iu l cn perieol de exploz ie. :Inic. Aparallil conţi!lc 1) serie de borne de Irecere J (:u d\J11~ piese speciale 2. iăril a tine se~tna de.. acjionare şi coniadorlllui. Penlru a înc hide contadof uL se apasi'i pe butonul I sau l' (In cazul Comenzii de la dist~n!~): hobina l e a elt.l!ise Într·o ~an'asii . R (buton [lentr H rel'e nirea releelor). Iclee ele.1.. toate elem\. ln f el ul acesta se C' vilă a('ddcntele de clrdroeulare şi posibilitatea jJronucerii unei f' xplozii (datorită producerii unui :nc el eclric) cind carcasa este deschisă penlru o revizie pniodicii <le C'x . ~I deCI neciOsilalea unor asi· fel d". difer itele comenzi si lit prevăzute cu o scrie .ntd~ caTe .JllllllI(!ll lllolOareior dcctrice. ă " dif~ri(e)or lui ele.are diiu ltde eleme nle al e unui ararat .miIMe" c(lllstrucU. Pelltru C<l ~Chi01lla desf~şufat. Pe lîngă are:Jsta .\i · male de curent RM.j denumită . .1. un "epara(or inversor .f:. incit gazele care năvălesc din interior ~pre e:derior sînt sub temperatura de aprindere a ameslecului explozibi! *. Aceste aparate inchid inlr-o C<.apartin aceluiaşi orgOlIl vor fj nota il' cu acee<lşi liter..stfel 'Inc ît eforlurile mecanice de iracliune aSlipra cabllllui să IlU se Iransmită 8supra legăturil o r -electrice la borne).1 să fie u~or de illterpreiaL e~te absolut netes~r sa se reSpeCH! cu si ricteje o notatiI' cH ma! eliHU a elementelor. schema declricii pri!lcipială de monlaj (a accluia~i apar. sau litere.anl ide flagrantă 6.AP"'ltAT:~J ELF.greşite şi nu permit deschiderea ca rcasei decît dup<'i ce au fost scoase mai înLii de sub Lensiune piesele cafC In (leschi derca carcaşei ar pli lea fi atinse ·cu mîna .l manual!: a separa!orului i1l\·ersor. RT).

.. ~ _::!l =- . ICA GE:'!ERALA .. ..214 EL-<:CTROTEH.

. La inchirlerea carcaseÎ. Pentru ca III apăSllr ea fie butonu l O' s~ se dcschill . /) _ eUlie de retl5 lenţ:li el"mCll\. H. 12·42. asa mblate în ('ulii d(' J"('zistcn(il ( fig. răSll. separalorul poat(' fi deblocat numai dup. 1::!. mai rar. 12~12.llcs !" -dup ă al o _ bl Fig. cuti ile (It· nni~l('lllii s iut asvdatc cu tin coill utntVI' ~au un ('onll"o1('l".APA RATA J ELECTRIC 215 de pe buton. Aparall' k' ('cle mai dc s fo losite. I't'o.lpril1Zindu'se. Deschiderea aparatului se poate face şi automat.toarcior !5tlU a tlJra ~i l'Î moloarclor) ş i rf'oslah' (1e porllire.glid de nichcl i l1ă.IÎ fn:c\'Clll cU rezi s t\' llţ c meta lice şi . (fiai .'ită il.ă butoanele l' şi V'.ează la distantă Itngă butOllnele l' şi O" închiderea contacloruluî. iar lampa L. trebuie să se scoatli din apa rat pun tea de l e~ă (uri'i bc (fig. n). Aparatul are următoarele blocaje: separatorul nu poaie fj manevrat decît dacă 5t' .wTl ir('a .e ae d!n tumă..i ct' capacul el a fost inc his tn po. Capacul carcasei nu poate li des[ilcu[ decit ullp .glflre. li) .{· . Hcziskn ld. pot fi : r('oslil le dt. pornire. are rolul unui spearalor de izolare.ea aparaLc dt: I'('gla l\: ~ il1l J't!os t atelc ('are rolul lor.otalt' elI' rc. I1co!\lat<. ('onst-nn bll ('lr . Peutru fi fvnntl un r('()st<ll.' Itwlal in' se con~truicsc din s irm:i rotund5 sau din pan.:ilie coreda.<lrut"\ ie ('omun:i . într-o eOll. sepllralorul. apl'lstnil pe O sau pe O '.lsls:nl~ din IQntilt. lnch ide contaclorul trebuie să se apese pe butonul!? de revenire a releelor.12. prin faplul că 5coate de sub tensi une p[es"le care ar putea fi atinse). prin :H't'NI Şî ('on~lI'lI (' (j(" ntit p. a~a cum s·a arătaI. semnali7. Inchiderea COJll. cît şi J"('glarcll viteze i unui motor).glif{\ este infă ş ur:tt ă Il(' lin cadru izola! ~a u pe un l'itilldru de p orţelan. :l ft'asHt s irmă sau pnn . (pentru r('glarea tensiu uii gehcl'u.apasă pe bulonul O. prin functionarea releelor RM . adicll numai după ce ~e deschid!" mal intii contactorul (separatorul nu trebuie manevrat tn sarcin ă). :. Rel. .'zis t('n (ek me talic!?: se rOlls!ruiesc ~ ~ <Jiu ronl:"1 (rig. 1n aces t cal. pentru a pulea r.l(' -"lnt (' o n~ll"t1itc ('el 1ll. Un <" or i.l conlacloru!. .islen[t diu fontă: re7. 12-41): aceast ă punte trebuie m onta tă flenlru a putea coma nda aparatul at unci cînd nu 5t' montea7.şi R7'.l ce scparatoru! este bloca t in po· zitia deschis (o datll capacul desfăcut.m' asi gură. ('II t·t'zisb'lllc H('hidl' . l'iit.oi reg la r e (('.1c!oruluJ se face \'oit.

Reostal1!le oe pl>rnir{' sînt dimensionate de obicei pentru il sia sub curent in timp limitat (cît durata pornirH maşinii).oare de cu. deoare<:e prin încălzire se distrug. ele au însă delavantajul că In funcjionllre produc vapori de apll şi nec1!si tă o intretinere mai 3lenHi. " -{L . iar variatia rezistentei se obti ne prin ridicarea Sil U coborîrea rezervorului cu lichid sau prin variaţia nivelului lichidului În rezervor.216 EUcrnOTt:HNICZ\ GENERALĂ reostatcle mari. . maşînilor de extracţie In figura 12·43 sint re prezentate schema electrică a unui reoslaî de pornire pentru un motor de curenl continuu (fig. ele nu trebuie să r limină În circuii. oi Fig.. " ](2 Fig. 12·43. a a troliilol' miniere.. I 2 J Spre inelele mOforu/lJi ~T a . iar cînd se i nchide con/actorlll KI' reostatul esle in întregime sCt.!. " " 11 ". reos tatul <lre pe iiecare fa ză rezistenţ ele Rl R:. La alte constructii. astfel de situaţii şi se intilnesc la acţi o narea elec trică a sonddor. Cînd toa le COnIactoarele sint deschise. 12·43. Cînd se inch ide contac!orul K. a) ŞI schema unui r€Ostal de pornire pentru un molor asincron Irifazal cu inele (fig.lncrone i:l(!~c. Variatia tezisten\ei se obtine prin scuiund area II trei elec!ro:d melalieJ de O iormă anumiti'i .'Tupul de rezistcnţe. simple. 12-43.>n tinuu : b _ pe!ltru mo~<. . controler ul este separat de . R~ montate fn serie şi legate In stea.lmei de scufundare (cînd rezis te nta are valoarea minimă). CII ajutorul coniacloarelor. "2 >--il.:rtcircllitat.se scurtcirclli· \ea z~ rezistenta R3 şi reoslalul rămîne pe fiecare fază cu rezistenta R. Reosllltele cu lichid sint ieftine. iar la puteri mari <lU dimensiuni reduse în corn · paratie cu reos taiele metalice. La sflrşit ul r. t 1 tri!1ll!3te cu K.u rtcircuitatî intre ei prin nişte conlade. Eleciro:di pot fi scufundali intr· un rezervor comun sau fjecare elec!rod lntr·un rezervor individual. aie etc. Reoslalele cu re:dslen jii Jichidă sint folosite ca reostate de pornire la motoarele asin· crone cu inele şi. Reo~!atele de reglare rlimIn mult timp sub curent şi stnt dimensionate special in acest scop. circuilu! rezislt:nlelor e5te deschis: prin rezistente lHl poate circu la curent electric. inlr·un rezervor plin cu un lichid.:nt c<. b). la tram .>are ~. 12-44 . C3 reostate de sarcină pe care debiteaza generatoa rele electrice In timpul incercarilor pentru verificarea C3r3c1erisiicilor lor. cei treI electrod sîni sr.. tn funqionarea normală. cu ajutorul contaclelor unei stai ii magnetice. electrozii sint tieşi . Cînd se Inchide conlaclorul K:. Cînd se tn · chide contactorul K3' rezistenţa pe fază se reduce la R. Schema varinjiei rezistenţei Ulllli reosta!. R.-. oupă curn ~e arală rn figura 12-44. De aceea.eos late de pornire: a _ """tru m ot. tn schemele automale. rez istellte1e reQstatelur de reglaj ale moloareJl>r stn \ varia te prin scurlcircuilarea diferitelor trepte ale rezistentei reostatului. Lichidul folosit eslI' apa sau o solutie de carbonat de sodiu (sodă) În ap~ . " JL Uneori.+ Rt... uneori.

.e (' ti ajutorul unor COll ductO:1J'e de cup ru SrlU ahlluiniu.:.urenl:~.Intrcruptor ~ P~.(\I~ d" ~lbl.. earc p('rmit pun('l"t'a sau scoaterea im:talaOil or de ~\lh tcmiune.. 12-15).\1 .o."c1 ELECTRIC 217 6.'l·uptonrC'..r('. prin care ~c distrihuie cn~ rgja d iferitelor re<'eplOate (fig. 1<\\'11 _ COntor de <:nergie . " ollmelrc.: l'U _ tnm-sfo r matOl' de teTlsi"" e : ::'.. lA bU. Legfitunl electrică in lrc intrat. conLoar.. L:l 3ecS!e h~lr (' si nt legate atît intră ril e .'\'r.). dt şi pledirile.ap:u'ate (\(' protcdic. . F s!.aparate de conectare (intn. Pe [ieet\re intrare şi plecare sint monlate: . c:. numite plec. 13illein~cle!' . n\lmite b:<n' ('oleetoarc.i. IP -. CUTlI DE D1 ST RIlJ UŢIE PrÎn pund st\u post de dis tri b uţie se inţelegc o illsta laţi e care primeşte energic e l ectrică ele la centrala e l ectrică ~au de la o retea de distribuţie şi o di~tribldc la aceeaşj tensiune dirl'l'ÎteJor I'c{"eploarc.Ul~[or>na\or dc:.APAR. . " ro 00 o ~ Fig. o part!' din Hparal:ljul am intit mai ~\lS poate Iip!o. J2·45. În consecinţă.aparate de măsurat (voltlU('t. .• eullt" tc::m!.e ('(. ampermetrc. wall m('lre.!"ilhk. .treruP!Of automll\.unln\c fu?\_ Cl" . separatoare). ta puncLul de distribuţie sau postul de distri b u~ie sosl'~e tina sau lIlai multe linii prin care este ndus:i enefhl'Îa electrică..u inldirii WlI a pledtrii resp('<"lin~.'10'" e.. numite lillii de intrarI' sau inlrii.iri. Schema de principiu a unui tablou de distribulie. in func~je de i1up ort an\. : TI - !.ri şi pleacă mai mulLe linii.:: şi ph-ciiri se Îac. ~'tl"~ : B _ ba:-.

It.'I. de proLc(·\.ll. a ('IH~rgieî ("I('dri(. aparalaJlu jll\l1(. Aceste ('ulii ~~ pol Î1lIhina inLre el ..alii k şi pO. ('utii ('Il apal'<lle dt' mii~ur .!lsi ulH' pelliru alimeutarea aparatelor (le şi măsur at de rare.'i te])si ~ I)l<·. cuLii CII . di~trihllti(> ~e mon[('<lzii pe panouri."NER.if' . eliliile {i(' dj .Lri:\Ic .IlJ\C' .'. aparaLajul 1II1lIi pt1lJCl de."l.('n~jun{' in cO . CELULE DE iN.ic ş i de m5suraL ureesar IW o plecare sau pe (l s()~in~ . Uncori lransfol'lllaloal'dc de L(.in acr ~au În ulei).eOJl('·Cbre.LA La puteri mai miri.·\LT . 12--16. ]'('..l ~tru~tie ('ap~\llal[1 (fig.'-:IU anliddlngrallt. Tablou c<l)!~u l <l! Je jOirs. l:lhlouriJe d(' dis:lrihu(ie in duclirilc ek locui!". Illontate Inlr-o rdulă ~peciaIă. din .:lrt.dt· ('on\inllt('. cum ~int. ('lll ii trrminale de cablu elc.ie (sau el!' conexiune'). llumite tablouri tie distribuţ.iC de apanll.(.iile il] U'II\' ('xistă praf. în ('ulii cu eOllstrl1C\ie l'ap"ulat:1 (dan~ii) .~<lU in spaţ.-jgur.. tn intreprinut'rilt" indu:-. gaze explozihilr. umezeală. nllmltă celula de mii5ll- .[i I.!lizilldtH'C in mo<1 ~iJJlpJlI ~i repede tflhlOllri tie di~lrihll(it' de joa. 12-10) ~ all În ('()n~lru r\i(' anLiddlagranfă. . In fUlltj. protceţie sint. aparaLajul fI(.u nrC' (C\l pirghii ~all <llllolllutc .lruclia in"tala(iilol' de di~­ de illaJUI tensiune. .: pl(.dc exemplu. cutii λhemp t."lurik de trallsfOl'mal"' . numile cut ii de distribu\.l'.i.li i . Ce- trihu ţie lu lele t:uprin~1 ÎnLr-o conslrucjic prefahricat5 din oţel. tclor de di~!:rîJ)U\ie trebuie ~ ă fie inchis Fig.218 ELECTROTEHNICA G!'.\ TENSIU~""E Celillele de inaltă tensillue ~~ foloSt~~(' la eOIl. pentru a realiza difrritrk rin'uite de w~ir(' şi .~lrib\l!ic pot fi cutii tU bare cole!:loa1\'.

.rl'l'uplo ru lu i cstt' de '12 ..l bloC"aje de [elul celor aminiite ta p(\rniiont! <l!lt iddlflgr~nt. a este reprezentaUi o secţiune schematică a celulei de Înalt ă ten siune de fi kV (CITUC-6) fabricată in ţara noastră.1 (. iar amper meirul ÎII c~rcasa 13: ieşirea Jil1 celulă se face prin bornele I r.eleliJu i J . Fig. b _ cnuc·o: "chema sigur8n\~ iubular1i (\e îna l tă ten· ~iun" 3. ~ l :llre ~"'Jl 'Ir alcr. penlru alimenta rea .::. astăzi se folosesc pc scară foarte largă celulele de Înaltă tensiune prefabric. Celula cnUC-o cllprinJe: hOflielC de inlr.desclliderea. a re!eeJor termice 1<T . :=J~ ~ I " """0--0"""'" ' 1 . În figura 12-1/. " _ .:)0 ...\ ..i IIp 21 :-In.limenlarea re1e. 12·47.!- .ru (>xpl(latiirile ]l(>trolifert'. pcnlfll (' ulT'n\i pin::1 la :5. J-J . . prefabricat electrică. tn figura 12-47.A la ~i kY. o hV. A'('" 'J ni ni fj "JI . lralls iormil!oarele de curellt 10. celulele se zideau întîi şi se echipau apoi cu lltilajul neccsar.i\l VA 1.'\Hill . ] . Cel ulii de inal tii tensiune peii!fl1 sehcm alld. Wl'~ratorlll în ulei 4. cu ~j lr!oru l p frghiei 6: intreruplOru ! (:11 t:lei Illult 7.J E:LECTRIC 2 19 De asemenea cduldc mai pot fi folosite ş i la comanda şi protecţia !"(.cC'pt03relor deinaltă tensiuni! cum sint. J . kmsiune minimii RL : pelllru .. pentru proiect!:! tn1.-a comtnlit prnl.elor llla ximalede c urf'llt RM (l'U aC\ionare inslimlanee).sÎnt aşeza le In C iHcaSa / 2.~ÎI:t e\:<!l'\wle. .lfţ' j : transforrmlorul de tensiune 2. ul('Î 5. actiona t priI] dispozitivu l IJ şi \'olanul 9. Cdula CIT[lC-u :-. gazel e produse d!. ~ IV '. b sc arată schema electrică a a c eleiaşi celule.şi a ampernwtru lui A: releele .ate..1 RU ~ . motorul pentru :Jc~ionar{'a ulIui eompresor sau a unei pompe. tlltrerllp or Ş I u~a ccltllel eXlsI. Ea ~t' f()!o~(':')l\' la tomanda şi protrc\ia motoarele!" (1.IISfOflliatofului de tel:si une.I!\'n J .! func..q'Ul"~ . C8fe se mann-ren8 r idicînd sa li coberÎ n ri r. k\ ' :. Pulerea de rupt'l"r <1 ÎnL. In lrecnt..AI'ARAT A. de exemplu.~ " .1ionilre~ intrerupiorului .ilwllii knfilllle ~ all c:) ("(~lllUj de lntran' la \1Il po~l tie transformare .

Illtr-u in~talaÎ i{' de rli ~ tribu\.ia ci IlU esle antideflagr:wUi. alteori ('('Iula c!ile construită ~pcdaJ ea eelulă p('111ru m:hura rr<l t('miuuii (il! ael'. ţ. pt'ntru com:mdn şi protecţia g('!lcra t ()are!or microcentrull'loT ~all pentru comanda şi protecţ ia motoarelol" de Jlulere illure.':L ~az.~ r---. pen/ru 6 kY jSf'c!it!J1C schematica). ti ('ll si- guranţa ml\. Constrllr. (:0 11 struqia ccln lei es.:.tiede calitate mai bună. ln figura 12-1S c~ le rcprcuntală scc tiullea schematică a u lI ~ i ("clulcCPIT-6. H' folmesc um~ ori cel ule prcfabric:lle ş i la i n~ ll:I ­ laţiile de distrihu ţie de jO:lsu tcn~june .k ~ill1p lH icată . are izola. incălziril c de regim sint mai nuri decît In apawlcle obiş­ nuite el e. ('('lu lele ~inl legate Între ele prin iutermediul har('lol' {·oh.\Ier!oa rl". t n mod asemănător. L'lJO Â . in ('a se ll10ntt"lză t rnn~forma­ loan'lc de măsurat. . folosiLc pentru in s tala ţ ii cxterioan~ obişnuite.!iingul" tnlllsformatnr.220 cu un .1}i (11' putere lUai miră . 12·48. d(' tt>mÎun(').1. fn cll7.rită.940 ------i .tuare Coif{' ~ inL comUne.ul circuitelor mui puţin imporlalltc..i(' CII mai multe> ('(' ]ult'. Cehsiii pr~iab r kai". adică nU product' ~cînlci în funcţionare normală.\ (90 O0 O " I I---Ji06 ") o) FiJ. pentru tab lou rile de distribufj{' .. CPJT -6 penlru insl:1lalii decuice c. .

de normele şi de regulamentele in vigoare . 0. in acelaşi limp. Orice aparat trebuie . APARATE PENTnu LIMITAREA DE SCURTCIRCUIT CURENŢILOR Ca aparate pentru limitarea curcll\ilor sint folosite readoarele (bobinele de reaetanţ_ă). .dl!pă specificul înstala~iei). ca urmare. şuruburi pentru borue. se wrifică rigidit.I\i (le scurtcircuit mai mici. Ca reguli generale pot fi ellUllţatc următoarele. siguranţa în exploa tarc creşte .'. relee. lNTHEŢINERE La moularl!a. !l. . . :\IONTARE. bare.l la 4OcC.25 . rea~'torul ilU 3hso:lrbe putcTe aclivfl in fUll(·ţionarc. bloc-contacte. a bohinelor reactorului fiind negljjaLilă.~i zdruncinarea Jor. . exploatarea şi Îlltreţim:'l"ea diferitelor aparate trebuie se pnă ~e:lIna de Îustrucţiunile fabriciioT CODslrucloare.5 AlO. fixate pe izolatoarc suport.atea dielec-trit{l a uleiului . coleetoare etc . cablu .corcct. piistrarea aparulelor lrebuie ~5 se asigure Îlliocuri usca Le şi bine acoperite. c~nform sehemei electricc.ante Îll ill\'esti[. . Readorul trifazat e~tc alcătuiL din trei bobine fliră miez de fier. Se măsoară rezistenţa dc izola\ie.. la aparatele cu ulei. prin a(' e a~t<l.iile pen!l'll Intreruptoare. punţi de legătură. in ÎIt. iar cORcxi ullile srl se eIeduE'. eamere de stingere a arcului elc. ele măresC'.taJatia re~p"'('liYă se poate folosi un apara!aj mai ieftin şi mai simplu.aparatcle lrehuie t ransport ate totdeauna ell grijă.să [ie supus la o serie de \·l'l"iIidiri pentru a prc\'cni posibilitatea unei uliliziiri ~ :l U a unei funcţionări lH"corespunzăloare: astfel se yerificii. Rezistenţa activ. tiguranţe. l'~deulat pen t r u t. accstea !'ce cu raţii: şi se reglează eorespllllzăto r) . re::!etan\a liniti şi. In felul acesta se pot realiza economii import. care lrebuie să fie superioară sau cel puţin cgală cu limitele inferioare indicate in Horme (0.APARATAJ ELECTRIC 221 8..>:e.l funcţionare (dacă este !lcecsar. Fiind ulontate în scrie pc u reţea trifazată. Ele au o rezistenţă activa neglijabilă in eornpant\ie eu reartallţ:l lor inr!ueliv[l.urc--. dacă daLele de pc pliicu!-a i!Hlitntoafe li aparatului eorcs]lund eu caracter isticile maşinu sau ale loeului uude \ 'f\ fi monLaL. să EXPL OATAHE . eare trebuie să fie de cel PUPi] 125 kVjC. c\"itîndu -sc trînUrea .l).la JIlontarea tAuni aparat trebuie !o5 Se n'~pede pozi\ia normală dlt funcţionare::! aparatului. micşorează curenţii de scurteircuit.}.) ş i starea lor de bml. se constată prezenţa tuturor elementelor aparatului (contacte..

\ S'.\tf' 1:0 <.rul nUlIl ('nc!or :W p' li 8 ~! U l!ll<.. . 7:i zi J 7:i .llrc pe11lru ins iHu l li ..ţionare ). Se \"erifidi intl'efie l'ul electromagn e ţil o r (m{lrÎmca lui. e.\\ a şiIlÎ p' zil 00-120 pe ori! ~cl1i ll1bll rl Ut ilaj pent ru loraj pe ln. ind!rcat . Tabd« 12·1 Periodidtntea rcvi1:iilor rrcventive ale <Iparatelor diferitelur electrice instalaţii I)(." cllploue . . cooform inslrucţiuni l or specificI' locului <le utilizare a aparatului.\. " pornire..\\a ş iIlÎ ." (11'(' " 1 .·"" Reo~\. din pu nct de Yeo('rc mecanic.<1 ..!o.. 3 . Se Y C l'Îflcă reglajul ]'e lcelol".rf llri - l r ~i ZO p' 3-4 pe odi '" ori! .braziy {'are ra mÎn pc co ntacte ş i \·asclin<l ar~[\ din ea uza arcului cledric m ţu'esc rc zi~tt'll\ a de Lrecere a {'on 'actelo\' pînă la IO-:W d e ori.d (eoJltarlt'le s-au p e riat.. lare. . Se \· crifică camerele de slin!le rc a arelll ni. ceea ce poa t!' duce la iuciih:iri nn ormale ale contactelor in func. . .: N\SI. dadl pc suprafa ta con lMtt'lur~) Il a păru 1 broboane mici de lIlel.\ conlad do r principale.plămfna siiptiimÎn. lun1i lu nii sIlJl1"mînfl . e\"îtîndu-se Supl'H~o!icilarcn lor.xtractie şi Irolij !llini~îe d..". Nu ce admite cur:lţire a conL<..U ~: imll1tallă .l1ne nl uhli diferitelor iu. l1idrof"arC' ."r'·alul .\\a car.n5\~ I''1 H1()r )1\ u". in gen e ral. ~i reqlarc 2-3 p' .s3. . in cazlll aparatelor elI' cone.. . se c on~tat5 dad s pil'ch~ in sClIl'Ldrc ui t. .\sc en~t)~r(' pe nlrll ilJ.pentru a garan t a o bună funcţionare in timp şi a Î.lifer ri.i siipUirnln i zile zile p' orii .1Ie . .Ictclor CII hirtie ubraziv ă şi nid ungerea lor cu \':\sc lin5 (p"rticn lt'lt. 1I1 (> re \"iziile pn>\·cl .222 ELECTROTEHNICA OENER.! Oi <! 15-20 p' GO~120 . .10 Ump uinlr" r.liw " le apara t elor ~ i ('(' hip.i 6 IUlli f eraslraie Pompe <.\\artJn (olel:irii) " poduri [l e 7i) rulante (lucrind '" GQ~ 1 20 20~40 pc p' ora or.\. aparatele trt'llll ie manevrate cu grijă.". urmate de opriri ale instala~iei şi de. Se \"t'rifi eă (Iacă şll ruburile aparatu lui sint s lrÎnsc."t<"!()r J:. ele se eurăţă ş i ~e reetificfl cu ajuLorul und pile. _ill 1 " Wlllule ~t .lec tr o lllagn e ţilor.""i.LA h explootare. parî~iei pc neaşt e p tate a \1I10r defecLe. tc. cu a tl'astă otnie se vcrifică uzura ş i s tarea ~u prafeţci COl' tacLt'Io r .. de a.). a pit.:enlrif\ll:e p"nlr:. ~ în t intregi ~i la locul lor.sce n"nrrre pentru locuiuj . conform instructiunilor.om:t a I ă fun c ţi o n area u ~ o a ră.. lltativ in labela 12. timpi morti in productie .t'lor În 1I1i~care şi. - . ~ e vt!rifită incbid l'l"t.n l ătura posibililatca :l. trebuie S{I se dectuezc periodic o reyizic şi o inlreţirlere preH'ntivă a 'lparatc!or.\ cit. Se c. Pt'l'ÎfJ:I{]('Il' la ('are ln'b llie si! fie f5(.. montate p~ O parte Ilin sectitlna polilor e.~ii ReOS]HI<! RcoslHle M e . t' Urăteni a s upraf<' ţc!or). t i" CQm pr"~Q<lH' } d' pornin.\\acarale şi poduri rulan!e I1l1crfnd cu un schimb 60 p' om U G p' orli oe' p' o r<1 .'Otalajii ~ î'l t ar1itat(' ori(.'.

.\cl'~L fim. D 'l('ă IwlJinajul Jin clrl'aptOl ('~t(' in~' b Î '<>l in cfr('uilulluÎ \" :1 lua Il:l Ş ­ t ere un ('uren ! allt'roati\' {le ". '.\PITOU·L :'\!ll TH.doa re imtantalH'e Î2. .. _ ~. ..-. . Fa..~- .'USiUllE' a!tr rn at h'ă d" \'OIloa r(' instanlauec uH bobinajl11 \'a fi parcurs de un curent altl'rnnliy dl' \'aloarc in sta ntanee il ' Curentul il produce in mÎelul de o{d un flux magutrk alternatiy. ti. \'. -.irui yaloare instan tanee estt' d:'ltfi de Irgca circuitului 1lJ. rep rezell- . dl\'ptu n . lu rnil"7. iar pc r:.\ TIL\:\. lin <) It bobinaj . \"(\ t'XiŞtil deci in 1'l':.: magnt:lic alteI'· naL. d t. D:u·:j Intrc born~lc . ' . . exemplu.~hi1! l a ră.1 produce in ('1. baza ft"Jlome nulu i de illdu(" \ie c1{'("l rnmOl. ~ 8.. T ransfofmaloful tai schtmil!ic. sl răbiil ind bobinaju! din dr('apla . scrtÎu1Jt>a mi('zului fiind. Si' PI'('SIIPUllC cii pe ram ura di ll st ing-a a mi~lll l ll i există un bQbilWj {'U Xl spirc (lin !'irrn ă izolaUi.'U S2 ~ p i re.J)lI'C ('si c : N..T::"JCIPICr..lll1ura dill dn'apta. a ('. de olt:! moale avind rOt'llta reprczentată in figura 1:\-1. Curentul alte rna ti v i2 produec in mÎl·zul de oţt' l un fiu'\: altc\'JIa ti.· .(.'\ţ(lId i c: in care rQ estc reludauta CilT llilltlu i 1llagn dic . ..·ă. pe.SFORi\lAT ORULUI ELECTnIC 5<' c()n~id('rfi un mÎ('7.:: 13·1. .. altt'rnlltivl'i. PH.llo:Jr(' instarlt.. DE I'T~CŢIOXAHE . li (":lrui \'Hloal"(' in ~t:Hllance este: A. o forp (' ll·("trOlllol oare de induclie.\X SFOHlI.. a ('[imi Y.i v.Jiila(· un flux m<lgnctic al t(' J'lluliv l'('zu lta nt. _ .1 1 ~i Rl ale bohinajlliui (lin ~ti1\ga SC' aplil':i u tl. .\TO. 1.. _ ~~~- -~~ -.'\ RE 1..!II(.

!.\"2 spire ale bobinaj ului din dreapta. adică: H C'zul tă aluuC'Î {':i !:c poat(' scrie. aşadar. s t ră ~ de fluxul magnctie. ~=~I .c de N 2 ori mai mar\". adică: băt ută CI = i\'I."lCA GENERALA.iullca III la lHJrnelf! bobinajultli llin :. CLI r~PQrllll direct Apa ratul din fi gUl'a 13-1 poartă numele de transformator dtclric..!ale edar două tel1siuni: şi (ldic(j raportul du!lre /lalorile eficace ale tensillTlil(Jr csle egal (II Iw mă ru/ui de spirc di/! cele do luI bobil1a)c . Fiecare.l:mtau('e. . D~oareCl' ccl~ dou{l rrldt'ri de ten~illne sinL foarte lllici fa ţii de forţe le cleclrollloLO:J rc el şi c~. alterna L <P . forţa clcelromotoa re de ilHlucţie \'1.' cJedrolnoloare t'sle.. Scop ul p rincipal al 1I11ui L l1 :ifonna lol' electric este de a primi energic clectric:'t (in ra curent altern :lli \') Sl1h o lI11 um illi t ensi unI' şi de a o transform a sub o al tă . N~ ~=~_!!J. SplrH a hobinajului din stinga şi din d reapta este.224 ELECTROTEH. ~c poate eom. adică: Haportul dintre' {'de două forţl.li mare.1 ) Dcoareec II t ş i tl~ sÎul valorile in:.· le .1 t\wa () valoare imlun taJl{. Xtr Inlr(' lcn. In toale cele SI spire ale bobinajului din stinga. I!.! dill bobinajul din drrapta e x istă o difl'l't>n \ii dat orit.ider:1 că raportul (linlre forţele eldro· moL oare' 1"1 ~i ('2 e!'ite practic egal cu raportul dinlrc tensiunile III ~j rit. uit'ima rei:lţie e~Lc valabila pt:uLru valorii!' maxjme V'J!I şi li m2 şi pentru \'alorile ('ficace U I şi U.ă riinerii d{' temiUDI' in bobina je .•\cesta. forţa elcct romotoare de inductie ya avea o \'aloare installtan ce de !\"l ori m. fiind variabil in timp. va iy produce in fiecare spiră din cele două hob inaj e cite o forţă electromotoare de inducţi e e.c· In toate c. u: K! (1 3."tinga şi fur\:t e1edro~ motoal't' el din aeest hobinaj şi intre Il! şi c.

iollează în gol.l-'\lterea electricii primitii de transformator de la sursă este deci .şi 12 valorile eficace ale curenţllor il şi i2. penLl'lIun Lrallsforwator se poate considera: Bezultă : adică: 11 = . Cînd circuitul seeuudar este deschis. de asemenea cu şi if!'l unghiurile de clefazaj form atc de curenţ. "'1 F\=U1Ilcos91' iar put~'rea dcdric{\.E!ce. De asemenea. Circuitul care primeşte energia electrică se numeşte circuit primar (sau inductar). iar drcuitul care dă mai departe energia electrică se numeşte circuit scwlldar (~au indus). Se notează Cll l[. Pierderile de mers in gol.ii I l şi h cu tensiunile re5pectivc U. d in pÎcrderile prin histerezis.rotell.4 2 şi B~ (Iig. Totuşi. 13-1).. poartă numele de raport de transformare al transformatorului . Această putere ~erveşte la aeoperin:a pierderilor de mers În gol. numite şi pierderi de magnefizare. lu ac{'st cn. şi Uz . .h12cos?2. lllai departe este: Pz =f. - 1 L'. dati! de trausfonnator. Raportul Nt/N'l. adica nu e'xistă Ilici un consumator Între' homele . pulen~ În lrn1Jsformntor sint oeglijah ilc de ptlterea prinlil:l.3) cel sewll dar esfe egal _\l~easLa araUi l'a rapl)r!uJ dintre C/ll'enful primflr CII ilwersul raportului de transformare. cuprind il1~ij şi pierderi pri n curenţi turbiOll3ri În miezul de oţel. se SpllllC că trallsIuruwlorlll fUllct. in mod practic. care sîni COllstituite.= ~ L'2 1. Ilumit curent de lllCts îll gol şi care reprezintă numai cîteYa proCt'nte din curentul de plină sarcină al transIormatorului . precum şi 15 . Îl' eca llla i mare parle. inseamnă că lrallsform:ltorul absoarbe şi la funcţionarea În gol o mică putt:n:. (·urt'nllll !iecllll(l:lr f~ e~te IlU!. se poate face practic aproximaţia: faţă adită : UtIleoS?l = U2 1~ eos?~. s\ K şi (13. Deo:Hec(' pit'nlt'rile dt. proyocate de magnetizarea miezului de oţel. in primar trece un cureut 10 de yaloare redusi'i.'l!ca gener~l~ . Faptul că in bohinaju! prima)· trece ellrenLul 1(t de mers in gol.TRANSYORMA TOARE 225 tensiune.

ii pin·derile . in il((. R ezultă că puLerea primită de bohinaju[ prim'lr Pj nu bLe egală cu cea re dută de secundar P~.lloart-a CII ajutorul! r:uH.i a elcctrid nu poal .'1) (il (' ~ Il' o literi"t gn!t"I'I~l'i1 ('. En~r.Jo u[('-Lenz in circuitul primul'..t' pierderi sTI fie tîl: mai m id.1 fie I r<ln~jlortali:i inlr-alt lo{'_ ACI'sl l.Î de tr<lllsport. O mică p:lIte din putrrcu picrdcrile Cl! .~lIl­ sfor l11.' prin efect. .tri~ll an:.l\. un r3n(]aU!rnl l a proape ('g:d cu lluifnft':l (0. mieş or ind in [('lnl aCI~sl.uer:l]. u ricl ica q.orează temill ll(.ă tf'llsiunc la yaloarea La locu l de utiliza re trallsformalorul rob(Jri/ol" yn loarea ncresară I'('ct'p lorul ui R. ll:-iullea li ill aC('\':lşi proporţie.j.ne. ddar dac-ii Lransformntorul fllnc(io!1('[lză in sardn5 (cînd e xist ă curent sec ti IHhu). de e!itl"(' n.n-ptoal"(' la lell."ERALA • pierderill.rullsport. Se enun (':1 a c('~!. cit !. t ('n~iun ii î n figura 13 -~ se arat. nergie e1cclrie:1 print..~(' (' îlr' ~l{' "da") H'. pierderile JOl1k-jJ'l1Z ~C':HI mllll. lran!. D<Jcă se mkşor(. Ci insii III gl'lwrul uti!i7. Aceste pierderi III o/el sint pradi(' r(Hlstanh' intr-un tl'ansformaLor Jwn lrn () lensiulJe daUi..IZ_\HEA TRA XSl'UR\L\TOAHELOH."= "fj P. de exemplu ). Trall~formaronll ridi- J1ceN3rii linÎl.r-o Iiuie m ono fuzată <le alternati v produce O"H'(':lslil e nergie la tensiune căror T r măreşte aC<'3st.. De aici H'ÎI'S(" IlI'cl'sil.Jouk--Lenz in tonducton rele Iini!. tensiunea trebui<' să fii' deci (lin nou eoborilli CII lIll nit Lransfol"lnator la enpătul cd{dalt al lilliri de" trnusport. pro\'ocate mai ales dC' l'feclul . in gc.'t"('''itntt'(1 ('a energia dl!dricii produsă Intr-un an um it loc :>. de ellcrgic se: fa r(' ('\1 lI ndt.ă in mod ~d1('m~lk cu m se real ize3zii cit..:1. Sursa S de cu rE'lIt joas. deoat('c(' si nt proportionn li:' cU pătratul curentului (HI2).tfl.. . UZ Irlimror mMor .9(.'iilllIC<l inalt[1 la ('ar{' a fost transport at. '{.)!:te t .. 2. adică au aceea)i nllOtlrt'.lu~tri(' apan' cIt! IlIUlLl' ori lH. mio.formatoL RnpflrtuJ : primită se t"fln~uIUă prin E'.ă..Joule-Lenz În primar şi secundar poartă nume le de pierderi ill bo billaje şi s ini cU ut il lIl ai lUuri.lIZli elu·('llllll. t-l JI. IllJ1I1e-Şt{' randllmentul t). tiI! trnll~pol"t exernplu .226 ELECTROTEHNICl\ CF.:l l c:l d. cu cît sarrina tra nsf Ofln:! Lu rul ni (adieă C urţll tu l s('etllHI ar şi prim:-l r) esle mai mart'.'1 atît curentu l.. pieJderi.111 10(' il.:1 1:1 .adll:.llofului .' poate rNlul'I' {'tlr~utlll 1 dat'ii se 1ll{Jr.ff)I'I11 :1lu::trt'lor. P~lltJ'U l'a l'lwrgia eleettică tr<"lnsp Ol'tată s5 r5mină conslant:l se \-ede ei'i SI. Pierderil e prin t'rl' (: 1 . Pit'rdel'ile priu histerezis ~i prin curenţi lurbiOllari in oţel se num esc şi piuderi III oţel . (13.!i dt' transport..

i.tI!' Lran~formatonrel{lr ~jl1t constiluite din bobiue cu condurio:II·(' izolate.]lccial . .al' mouta ca il1 rignnl 13-1 Ull I.1ilului mague: tic trebuie ~·ă fie ci! Illai redusă . l3-:~. saH aluminiu.o\_ D acn bobinele ş . tlude bobim·h· secundare s aHl'rnrazn Cll l.dcrilc prin hh. 13-1.(·Ullrlar ar In'cl' şi pl·iH primar.rt1:.t('rczi~.. Fig. ~(> ulilizeaz.e jn j uru l miezului cit.ilJl1eaâ din olt'! l·U o ma1"(' pcrmcabililalc magnetică . rductanla. (]r exemplu. CONST RuCTIA TRANSFOH. Circuitele primarI' ş i H'{·utH. lIliE'Z lU tronsformatofului se c-ooft:C't.. magnt'lil:tt a cÎr('1. iormator cu bobi · Fig. Trull:..J1"elc nu pot fUllcţiona di'C"it in curent altenw. Fifl. Tralls. llil loal l' linii!r magnetice pl'f)(IU~t' dt.rle din :)eE'&le liuii :'-<1r Închidt.l"e 'li Pi·in J. dispoz i· tia din figura 13-3.l1ui . la·. De aceea. montat. Pentru a H' ('\'iln l1ecastn.oate liniile r1. H'. ma~l1dirr produse de prima!" n1" tn'. (1 . 111 con~cci[1iă.:('mrnN1. Curenlui conlinuu nu poate proQIJN' in miezul tra nsformaloru lui un flux magnetic variabil. U1 ng_ 13-2.01I~tilllitlll :l~<I numitl!l flux de dispenie.th-.fonn. (. Dccesar funcţionării transfurnwLOl1.Jlo. dir\~rt prin al'!". elin cupru . O pa.lllbincle primare p. Utilizarea trans· forma toareJor 1a lranspo r !Il t eneqtiei cItclrice.t'rundar: de :1.).:'IfATOAHELOn Est e ctouolllic si! ~t' proouci« [!l1.u! maglJdic djn miezul Lransformatorul1li ('U () forl:i magnclomolOHr(' dt mai micii.TRA.lan' :. oaje coaxialc. P entru a ~t: rducl' şi pie. ln scopul rE'clUrE'rii 11iNdf>rilor prin currnti turbionari iu otel miezul ~c r['alizcază din tolC' dt mai ~ubliri ş i izolate inlre ele. TrllllSformator .:u babinaje alternative. lalele se rabrică (lint r-lIU o!d silirios J."'5FORMATO_-\. Diferite conexiuni ale uobîoa· jeloi Irallsformaloarclor.

figura 13-5. de 231 Y. Pe joasă tensiunt>. prin legarea la prizele exLreme. şi anume circuitul de tensiune mai mare înconjuriî circuitul de tensiune mai mică. fn figura 13. hu· figura 13-5. lensillllca va fi de 400 V. r). avind trei }JOhinajc primare şi trei bobinaje secundare.11 şi Y:. cu ulei de 'tam/urmator (fig. Circuitul magnetic al unui L sforrnalor trifa. fie în triunghi.228 ELECTROTEHN1CA GENERAL.q. transformatoareIe trebuie fie de asemenea trifazate. pulindu-se obţiuc diferite combinaţii..i transformatoare. Fiecare rază arc cite trei prize. dacă este pe joasă leIlSilllH'. raporluri de transformare diferite. De obicei. cOllexillllea numit{l :i!J : a.zat arc cie obicei ran trei miezuri de ot. s. arc şi conduelOl' neutru.cl legate In partea sllperioar:t şi inferioară prin cîte un jug de oţel.ll sformare sub sarcin~l.iî Lensiune. plină Miezul trunsformatorului şi bobinujele sînt cufundale Il1tr-o eu\'~ metalică. 13-7). La cOllexiunile din Labelă Y:. In exteriorul euvei se g ă~es(" o serie de . Pentru a Si' putea ob(ine. Fiecflrei priz\~ ii corespunde Ul) anulUit numilr de spirt'.. 1n cazul generatoareloJ' şi liniilOl' trifazatr. bobinajul cu conexiulW stea. cu schelIl:l arătată III Labreliî . ţ.6. Pc fiecare din ('('le trei miez uri se găsesc bobinajele transformatorului. unde s-a reprezentat circuitul primar sau secundar al unui astfd de tran sformator. Între două conducloar~ de fazil. unde cele două bobinaje sînt coaxiale. permit sddmbarea raportului de tni. Figura 13-5. să În ta bda 13-1 sint date cOllcxiunilc . care. lransfOl'malorul trebuie scos de sub ~ar ­ eillă (Întreruperea cîreuihllui secundar). De exemplu.ea se poL lega fie în sLra. Fa VI de priza mijlocie. după STAS 1703-67. penLm joa~. un transformator trifazat care trebuie să coboare trnsiuDea unci linii lrifazate (l e 6 000 V. după cum se arat:l in figura 13. o altă dispoziţie e~te reprezentată Ju figura 13-4. se prevăd pri:e suplimelltare.relor trif::tzaLe.l. iar inlre Ull eouduclor ne fază ~i condudorul neutru .il" fi 000 V legat În triunghi şi cu cel secull{lar legat În stea cu eOI1{ludor neutru (figma 13-5. b conexiunea lriunghi-triunglli. Existil ins:.~) se ntilizeaziî. a reprezintă conexiunea stea-sL('a. la acclaşi transformatur. pre văzute cu dispozitive speciale. c conexiunea triunghi-stea.~ sint rcprrzrntatc principial COllexiunile electrice ale primarului ş i secundarului care ~c întîlnesc lUai d('s la trallt formatoarele ll'ifazatc .e realizeaza de obicei cu bobinajn! prim:.51 domcniul de utilizare a trans[Ol"malO:l. Ace::. la tensiunea joasă de 400/ 231 V penLru alim('lll:lrea ullei retele de disLribuţie. ne exemplu +4%. De mulk ori. pentru a se schimhn legăturile de la o priză la alta. raportul de transformare se poate schimba cu eîle\"a Iuocente În plus sali in minus.

L <-. Tendun...:rnm" " ~c torfnIă sehC" Hl. fi 8 A.]i ADe Yd .- a ti .C ' )-e a @]J '1 • ~c m piC b Ace iaşi ca la D..:.J 8 b ::.rc. Transforma toare coborîtoare pentru distributie de ilumin~t.J ru TIM • ridîcăloare centrale şi Transformatoare pentru statii J .şi ca YIl . Inaltă I .. B )'c \'z-Il A t • L1. Dy .-< . c-' ~ Acelaşi ca la DY. 8 e ab c W Transfonniltoare coborfloare pentru dislfibulie de fortă Transf.. 1000să Doaullliui Inaltii \ Yy-12 D. ridic...II numai plnil la 100 kVA Dy..Jl -=<:" •• c<la b A8 C il fi C W ". l r: lli iI::.TRA-"<-S f'ORlioLATOARE 229 Tabela /3·1 Grup(' de cnne:o. • c €(>la. \.!l Yd-5 AAc B a • [>c 6 W Jj ODD .> de utlllu. AAc 8 )'e c_ " A W lliill 1: ! } ! Il ..J w B C lJC . Acelaşi ca la Vz-II . de cono:~ iu nl Slmhol T e n. .11 " Yz-s AAc cvS· A Jf < . e a :re .lUD.:iunÎ ale fransforma1oarelor Irifazate $i domeniul dl': utilizare (după STA S 1703-60) ni~:.c. Fir ul neuIru se poate cărea 100%.

de.\ superioarîi cu par~ lea inferioară a cu"ci ."~fu)T"at'H cu rt.l'l' depind (le ~ar('ifi:t transformalOl'ului.13 permit{" cuvei srt fie totdeauna pli llă cu uJeÎ ehiar şi atunci l'ind Il ivclul uldului v:Jriazi:i wu cauz" dilaUirilor ('!. (fig.rie.le plu!i!o. A{'(>:-. ~i apoi ajun~c la partf'3 iuferioar5 a CUVl.-1 \e\"i care leagă p:u'l.!"!lvtoi'ul cir<. carc I'sle plin cu uld..mpl u).rmilt' de a s~ ­ mellea ca ftlprnf'nl.tului de alimelltare ~ trallsrormatOI'Uhli. Tn.<l.de transformator cu pnze suplimentare.l dt' toutacl clinlre ulei şi aer ~'ii fie Illui rt'dw':î. sub ac\iunea gazelor. ie dep1a~c :1 Z:l .l mÎşcarC'tl ulll1i alt Hotor re act!'lllcnz:i un circ uit. carc fa cc ~[l dc<'ianş('7.sformii in căldură.'i. t:)-Î.'lCf\'Or dlîndrie numit şi ('ollserl/alor de ulei'. pelltru a mari suprafu\a ue eout nd cu exLeriarul ţ:i pentru a inl('lIsifica astkl ră~'ÎrNI. "fIg.m.d(jru l de ulei cu CU\'3 lram:fo rln at()fIl!u i ~(" mol. Pc lN1\'a rurc [(·:Igr.('Îrc nn!u ra l5 \n 111. In timpul fun cţionării. Uneori C'lIvn E"~t(' ondulalii. in 3n?sta se prndu c g:IZ {~ . de exe.d. î:l lr gălurii cu {'un. : 'H'C!"t(':l. lransfonnatorul ~f' incălzeşte. ~e g5sesc ni. Astfcl uleiul este in continuă circulatie. i:1I' dat':\ ~lIpra~arl~ in:t C Ol'es ~ pundC' unui St'L ut·circuit. lu interiorul releului.230 Fig. deoarece (. fiind mai uşor.\' intrr. a Inwl>format Oi'ului. ReZC1'\' or1l1 pc.'. I'f)!l~cry. t'eea cc ('\'i til o .is Se lran.. Dcasupra eu\'cÎ ~e mOllkaz:1 de multe orÎ un rt. al:t!'mii (SO ll('ri(!.llrrgia cure se pierde prin declui Joule·Lenz prin curenţi lurbionari şi prin hislcrcl. mult răcirea.lIterarc pl't'n rapidă n uh'jului.â uueori un releu (le g(i ~1! (l3ttch oh:). 13-6. d in c:luza ÎllcălzÎl ii nle iului.u. 13-8). adionind lin c:ircuil e(<'d. se ridică la part('u Sll!)('rioara. B obinaj . de Ulide ~c ridică iarăşi ::. d<'pla~area yio~ lenta a ukiului c!elenl1in.1!'t~. Ciml ~e product' o ~upra~arcju1i. Cleiul cald (lin ('ll\"U. . t('37. trece prin ţevi. unde se răcc şll'. reca ce actîn>l'Izi'i.

Ica re 8 1.TRANSf'ORMATOAllE 231 (ol1J~r>J(Jlur de u/". Fig. b~~ mm: h ~t 800 mrn.\RELOH Se presupunc ca secumhcful unui transformator eSlI' legat în scurtc. după cum se \'a arăta mai dep:!ftl!'..ircuit prinir·un ampermelru şi se aplică primarului o lensiUllt' asi!e! tncil furentul din secundar sa capete valouea Illi llomina!il de plilli\ slln:in'i. l-"igllrn J3·9 )cprezi nlfi. un a~emenea transform ator trifaza L. atunci cind sînt legate la aceleaşi b<lre col e~ilJHr e de r. .!!. 111 Rf'pu\.lÎor de ulei.!lIr<! !:~-IO. in unic ce.tii\. Ia ('are sîllt le!!alc cele uOllli tran~rormat(}are TI şi T. Fig. în ii!. r:: .urell t. illimenteaz. 6000 V: a .Fig.:l.~ AL Tn .colec.. Două trans- formatoare) jn paralel. de 100 k\f. 13·C). şi Jlt'ntru tt'n~ illni piuă la f' -1 . Gabil ri t ul u!\L. Tensiunea aplicată fn conditiile ar ăta t e Il! borl1~le jlrim~rll'u! poartii numele de temiuI!1! de scurtcircuit (Vu). q . cu pul(']"etl de 100 kYA 6000 v. Conserv. un receptor oare-care R.. dt şi pe partea secundar. de exemplu.{ H----1e-. Teru:iunea la bornele secundarului este practic nllIă.ult'i.l~ 13-8.. alit pe partea primarii. Sursa S de curenl aliernat iv alimelllcaz.!.A . da t fiind C. BMelc secundare 8.nS· formaLmll"('. 8.'l barele. dllpii Clllll se ilf. Ia rîndul lor. 13-10.! sau Il1ai 111ulle Ifan~forlllalol!r\:' func\Îoneaâi 111 par:ll el ..-.I rezistenj~ nmpermdrulu i e~te foarte micii. :nm. în specia! pentru iaptul ca are lIll rol decsehil Il! III/!"IJI în ţ'(uall'l a! tr81lMormaioarclor. Dou.J!ka SodaJi~t:""1 nomiinia fl' ronslrujrsc mulll' Upuri de lr. \'aioarel! iensiunii ue ~clJflcircllit a unui transformatof (('prezintă de obicei dle\'a pfOCf'lItE' din lE'nsiul1ca nomial:! a bobinajului respeclh'. Aceasta este Ul18 dillln: ulf<lderist!dlt: importante ale lrall~rorJllajoruluj.\ f\"SI'"01-L'lIA TO.ll transformator Irifazat în baie de ulei.a -Hi- . . TEl\'SJl".\ DE SCUHTCIRCrTT ŞI l\IERSUL fN PARALEL ţ.

ş i poate fi ridicător. primarul lIU este !icpal'al eledl'ie de secundar.raportul dintre pu lerile li d o u ă trallsform~tQ. Din figmSl 13-11 se '-('de că C1Irenlul le diu porţiunea COffillnâ.232 Pentru ca mai multe transformatoare s ă poa tll functiona în paralel In bune condifij trebuie să îndeplinească o serie de prescrip tiL dintre care cele mai importante sint : .lţ. Ac c~te două bobinaje se gă~i('SC legate În conlinuare. l'c c FiR.ufkien1i'i aprodeşi ximaţie: in carc f{ este raportul de transformare al trallsfol'matorului Il şi 12 .să aibă aceeaşi lensitwe prima rii ~i secundară : .cundnrc (intn' (J !ii t). unitate). (intre b şi r) ş i ('li N2 numărul de 5pirc !'.ue si'! nu fie mai mic decill 13. se poalc Stric cu ::. după cum se arată in fi gura 13-11.53 aibă aceeaşi tensiune de scurtcircuit. U. curentul primar 11 şi tUrciltU! !'ecu ndar 12. . ccca c(~ permite să se fa că (' conomic de metal la h ob inajul rcspCtlh-. Din 3ceastil cauză. - 1. Un nS(' ITIcnca transformata)' poarUi numele de (ItItotrans[ormalor. AlJTOTRA:\S170R. ~au coborîtor.ii 11 şi 12 au va lori apropiate (ruport de traJl~forman' :1p ro pia L de. 13-12. Fig.să aib ă aceeaşi gr up!! de conexiun i. prii! mi('şOr<lrt3 secţiunii sale. ~6 U. autotransfonnatoal'('lL· se cOll~lrui('~c in a II. Autolransformalor_ . i<lr (il şi Ct. Dacă :0. ambele bobinajc sin t w~czatc pc acelaşi m iez de oţel. Cind cure. . .1 n~oa rec. A utolransforma lor Irifaza t. a bohînajului rezultă din difercllţa dintre. care formează un cadru inchis.(' notează eu NI numărul de spin: primare.('. 5. 13-11.:\lATOHUL La unele har:sformatO:lrl'. Unde primarul ~s le C'o nstitui t dintr-o parte din spirele secundarului. cm:cntll! ' e rlin po rţ iun ea co mună are o yaloare mi61.Yllloriie eficace ale tensiuuii 1:1 bornele primarului şi setund:lrtl lui.valorile eficace ale curen tului in primar ş i secu uda)'.

) la o fe(ca de înaltă tensiune. iar În figura 13-11. 13·13. putere etc. daru valoarea curentului in această reţea I'~tc foarte marc. b cEte reprezentat un transformator de t('llsiune trifazat T. c.':"e condruicsc În mod normal a~tfel . . iudL la ('urenlul nominal uin primar sii core. Fig. se leagă la această reţea prin inte rmed iul t1 !~ or lrr'll. _ \ t e~te LraI1sformatoare . iar ~cara ampermctrulul ~c gra d e ază O . care permit ca aparatele de ll1[isural Eă rlHH'~i(mt'zt pe_ joa~:fl Lemiune. de excmplu 500 A. astfel Î ncît se realizeaza o importantă economie de material fa1ă de.5 şi 2. doţlă tramformatoare de tensiune monofazate T montate În II şi legate de asemel'ea la o reţea tri- . prin int{'rmediu! unui lransformator sau redudol' de tensiune monofazaL T..<. TTIANSFOR.ru la o reţe a monofazatil de Înaltă tensiune. tn figura 13-14.) A În ~ el' lT!ldar. . .". tran sformatoarele obişnuite . primarul iiind legat la reţeaua ele JJlaltă teh~itille.\IAT OAnE DE ~r . ~. d<lcă fC utili z ea z ă un transformator de cure nt 500/5 A. fu ~'igurH 13-1:{ St! ~lrat. Figura 13-12 repreZilJtă schema eleclricii a unui :\ntotransformator trifaz at. tew:.TRANSFORM. prin intermediul unui Lran~fo r lhator de miiwră T.- In figura 13-11.spundă Uil curent (lI'. G. C<lrc ~e numeşte lmlls{Olmu[or ~au rcduclvr de curaJ l.e pO."-sURA Aparattle de mUHlfaL cedinule sa mă~O:He diferite mărimi electrice (cment. legarea unui am permejT1J cu tra nsforma tor de Cl!rent. 500 A.ii kgarea tlp-ui umpt>rnwtrll In o reţea de Înaltii tcn~illne.lle util iza totnşi un ampermetru de numai 5 A.{ormuloare al' măsură. a e~te repre z ('ntată legarea unui voltmet.TOARl:: 23" general pentru tin raport de transformare care variază între 0. ~(' artl umpermetruilii fiind insă gradată pentru curentul din primar.iune . CJlial' in ca zu l unei r{'ţde de joa~il lemitllle..

.234 fazată 'VlASURARI ELECTRICE penti'll alimcntarca a trei voltmetre.:IOO A .1. T. .. Transformatoarele de tensiune sînt în mod normal astfel construite. Încit atllllci dnd se aplkă primarului tensiunea nominală. . de 6 kV. fa brica \ în Repu bl ica Socj <1] i~ \ij H omânia. 13-1 4.5 intensitJte I\Ominală pri mara fi -. i ~"J. tensiune 0. . Transformator ci . . 13-1. T o) y Cj 61 Fig. Ia 1)Qrnelc seellndaruilli tensiunea sa fie {1~ 100 V..andormator de cu reni fig. sraTa aparatelor gradîndu-sc Însă după yulorile tensiun ii prim<'lrc de măsurat. I 1 /22 ~ .5 kV. : 1"8 : Fi~. 13·16. fabrinlt în Republica Sociallsta RomânÎ'!. iensillne tip T!Rn -G. tip CII(5-0. Legarea voltme!relor cu transformaior de tensiune. .

1 SI' obţin e arca~·t5. e~ l€' 3limenlal În primar cu o tensiune U 1... În ace~t seOp trall~forYlw.A ?!J 4IJ 60 8tJ 100 IXl Curent Fig.Jin răşină tu rn ată şi unume un t.. fRcior u l de pUlere În senmJar cos 9..il. transformator de tensiune tip TlnE -6. sură . carc se fab rieă ~i in ţara noastră.6kY teo:-.5 penlru inle nsiUi\i nom ill :Jlc primare de 5 ~ 300 A.".~ l! 4lJ _ .30ll0 pe fază." maglletic de di~per~ie suficient de mare. in R cp ublica Soc i alislă Romania ~e fahricil diferite Lipuri dt' transformatoare de măsură.orlll are dc multe ori o roată de mînă. tU ajutorul u1H~i porţiuni (leplasa bil.'tha p~ (bta de lnf.10000 V. cara('Leri~ti{·ă este necesar ea transformatoru! s{t aibrt Ull flu .V I . TTIANSFOR\L\TOATIE DE SUDURA Pen lrll ~lIdarea ('\1 cun' nl altenluli. Carac t. Sa se 3fle ten slunea s ecunuarI! C z ş i puterea a. namit. trii8~a l.~~~=. prin i11tennediul lran~rormatoare1or de mă­ wattmet r e. Cai:<lclerist ira yoi tampcr cesceden la II ll1wi tr3 IlsfQfmll lor de sudurA .IAŞrNI ASDrCRLlNE 235 In mod allalog. 13-17. P rimarul ~(' .l:l şi curentul secun · dar !~=639 A. foutoare ctr . prin deplasarea bohin ei primare raţii de ('('a ~ecllndarii . In felul :lcc~la se pot limita curenţii de ~nutri r­ cuit rare (IP:lI' fr('("\'('llt in tim rul opera\ki de suu'lre.i ru J spirelor secun dare 1\". dt!. tensiunea t rebuie să $cr.dii. se lltili z f'ază transformatoare speciale.' [! rcelltuat dCSCClld rllUl (fig. 13. . 13-17). 7. ad. Un transforma tor \lOfllWI.=1 1-1-.5 kV (fig.1limcntc ază de la re~ea.e n~j"bte) trebuie s:1 fi!. iar sceundaru! prodlH:e curentul În sudură .ic:J. ~ro O .: a miezHllli transfol"lllatorulu i. pe mă~lIr {l ce curent\11 cn:: . sudurii.. Ap{icaţia J3~ 1.rall:sfonnator de curent tip CJR S ~ 0. tn figurile 13-1 5 şi 1.e fransfo rnw[!) ure de. 80 ~611 .. drfLn! de repNle.!.şura rea secundari!. !\umliru! spirei or primare este . t('n :.inne 0.-:. iar llum. ara l ă dOllă construcţii mai recen te Cli izolat-ie ..lJJe prima r ii (fig _ 13-16). P entru .3-1 0 se. prin il~Ll'lJ1ledil11 elin'la fe face ll1alll'yrarea nec{'~arii.eristiea y oltampcr (\'ariaţ i a tCll~:illnii in rU!1cţie de int. Rcglnrra ac('stlli flux (1(' di"pen ie se rC:lli z ca z ă de exemplu.t.= O.ştc. Aces te tr<lllşformat-oarl' s in! lfioliofaza le. se pot leg:.15) şi Ut.

verificare-a insLa latiei dt! i1umiual.).controlul zgom otll lui caracteristic produs de runc~ionare[t transformatorulw. U1 = - N: Nl 3000 114 . U t = . 8. şi al:lrmii . tn cabina transforma lO l'ului. .'IOOOO=380 V. INTREŢINEREA TRANSFORMATOARELOR Lucrăril e mai importante de intreţinere o bişnuită a transformatoarclor sint următoarele: conlrolul zilnic :lI event. Pt =V3Uz ·I~·cos 'i't= I. verifiCllfca legiHurilor electrice Ia transformator.73'38Q '639'O. verific area fun cţionă rii releului de gaze . pentru a constata dadi nu a aJ15rut ce. Din relaţia: ELECTROTEHNICA GENERALA rez ultă. vcrifkarca legăturilor la piimint. .dor la l'ab inil tralls[o rmatoru!ui.ualelor scurgeri de ulei ..'a suspect. controlul izolaloarclor (murdărie.verificarea eu ajutorulnivcJului de ulei. verificarea broOlşt. . crăpături etc.236 Rezolf1Qre.8=336 063 W=336 kW. eOJllrolul dispozitivelor (l e SClllnalizare. a nivelului şi culorii ulciului.

Iu ecle ce llrmt..1Il. L. Dt.)' . uecca . Intre rotOI" şi slaLol' s~ afEi UII inLerstiţin de aer !lumit il1lrefier. rît şi pc roLol". În interiorul ciirui a se invirLeşLe o parle mohill1 numită rotor. La baz.t comtmft d(' ma:jini deetrice rotatiw . Rotoru! şi statorul sîn t ('Oll slruilr. În interiorul lor. maşinile electrice pot fi maşini de ('urent altc rnath.c Ilumt'ţ'te molor electric.. -'lctşinil e elec- trice sîn t rClICI'sibile.sid("rfi un magnet in fonnil de puL('oavii (fig.. gen('raLoarelc şi motoa]"('lc (decLriee au căpătat dC!lI1mirc.l vor ri d escrise maşinile asincrone. iar maşina care absoarhe energic elcdrieă şi o trall~[o rlilfl in energie IlwCCtniC. GENEHALIT AŢI In functie'. 1·1-1 ). de felul cun'nlului.: o parlt: fi.5iua care obsoarbc energic. Mai întîi se \"or da uot-junile privind producerea cimplll·jlo!' mtlgnetice învÎrtiLoare .\ \ CAPITOL UL XIV i\IA Ş I NI A. SINCU ONE 1. pl'in r:uc trecc flux-ul magnclic produs de curellţii care parcurg l'obinaj('le aşezate <ttit pc sta tor.l . 1)a(".elin mal. Orir c ma. adică generatorul poaLe [urKţionH ca moLo r şi motorul po<lt.şi maş i ni ele curent continuu.:n.:llJÎ ('lectri('{' rotative..lgndul S(' roteşte ill jurul !\" . ma.('rialt.iei electromagnetice .\GNETIC lN\"fn:rn on Se tOJl.\IP .-1 m. mccanic.i formează circuitul magnetic al maşi1lii.ă r~~p ~ cti\"(' . lJltre polii aî ate~tlli magnet există un dmp magnet]!".ă şi o transforma în e[lcrgir eledrică se ll ll me.~ te .'Icnerafor eledric.1(1(01'.] func!.ionării tuturor maşinilor electrice s[:t rrnoll1cnnl induc[. din grupa maşinilor de ('\Irent alternativ .i . PRODliCEfiEA L"2\'U l U . funoamt'nlale pentru funcţionarea unor ma:.'\:\ nUlHită ::. magnetire ş. care poate f i reprezen tal prin liniile de forţ. Indl'pendent de rl'llli curentului. rcspcdiv inlenleţiulle[l dintre cimpurilc mnguetiec produ~ .ină eledrică an.e functiona ca generatur.-.

Liniile de Fig.238 l:LF. rezulti'i că şi inductiile magnetice R t şi B 2 sint bifazate şi in c onsecinţă: n2 =Bm sin (.CTROTEH). In figura }'1-2 ~·nu 1'l'prezentat două bobinc. Exista posibili · tatea de a se obţine uu cimp magnetic învirtitor. inseamuă că şi inducţi a magnetică variază potri\"it IrAii ~ i nusullii eli aceeaşi pulsaţie ca şi curentul. de eXl'mplu axa O. forţă Fig. Liniile de din interiorul forjă din interiorul bobinei orizontale (c li aM verticală).\agnet în rOhţie.îonală cu curentul earf' produce. f. la un moment dat. un~. cimpul magnetic dintre cei doi poli se va roli şi cI. 14-4. Fiel·are bobină va crea in jurul ci lIl] cimp n:13gnetic ~llternativ.'"ERALA unei axe OaT\'care.mite l1n curcut alt<:matiY. esle reprezenlată prin vedorul notat cu 8 1 • Deoarece curentul care produce cimpul magnetic esle alternativ. iar in bobina din planul verLcal se t rimite alt curent alternativ. puhaţia lor riind (u. aceasLă posihilil::JlC Sl~ ulilizeaz5 in hIneţionarea unor mn. pe direcţia axului oriZOntal al bobinei. 14·1. in Illod analog se deduce cii şi inducţiil mngllctică R'l varia. Doui'i bobine perpendiculare Urla pe alta. tl. 14·3. id('utirc. bob inei verticale (cu axa oriUJntalit). astrel incît :Jet'ş ti doi curenţi să constituie tin sislem de doi rllTenţi bifaznţi .~u lui CII aceeaşi pulsaţie w.ycrlical:"i şi cealalt?t orizontaţii. 14·2. astfel Încît se poate scric : ° Bl =Bm Ein cu 1. Fig.5ini cl(~cl['kt'. aşezate nnaintr-alta şi fără a avea vreo fcgiitur:i electrică intre {'II'.ţia magnet i eă este proporţ. este rr-prt"zcnt ati"i prin \"ectorul 132. Iuducţia magnetică in centrul bobillCi.'ICA eE:'. In figura 14~4 sînt reprezentate liniile maguetice ale cimpului produs in bobina ori z ontală. Tuduc(ia magncfie. pe direcţia axului vertical al bobinei. iIl care Bm esle valoarea maximă il indu cţ ici. Tn bobina aşezală in planul orizontal se . de bobina vel'ticalâ . fără să fie nevoie de mişcarea unei pic~(' materiale.z1\ potrivit legii sinu. dnpă cum se \'u ~ll'ăta Illai tîrziu. S~a obţ. Fig.inut deci un cimp magnetic ilwlrtitor.l/-î) . iar iuduc.ă in centrl1l bol'inci. 1n figura 14-3 se arat:i lilliik de for\li ale cimpului magnetic produs. Dar c<'i doi cur('nţi fiind bif:lznţi.

S.He<'(~ inducliil!' lIlagllC'tici. şi s-a eOllslruil apoi şi rC'zultan la t(lf('sp uuziitoar(' B.cLorială. S()UfOqll regulii paralelogramuluL a cdor doi vectori HI . Fiind &ărimi wdorialc induqii!e BI şi B~ pot fi reprezentate prin doi vec~ori perpendiculari Între ei (fig. care va rezulta Jiu compuBI .qhnc {'Ollstantă. cclc nouii pozitii 1-!).. [4-6_ Reprezentarea grafic<I .!./'2. 14 -5.. YU!(luL'l'n indut::(ici magnetice: l"('zult<ll1tC este ('ga!i'1 ('ti \'"Ioorefl maximă <l fiet·r~l"ei indur(ji maguctiet' compOlwnll' .239 Din tele de mai inainte rezultă că in ccnLrul celor d ouă bobinc din figura 14-"2 apar uouă induc\.şi !lelltru Fi{'CHj"(' puud s-a mihiUI":lL \'uloarea im..al pentru fiecarc din el'!l' 110uă Jllluc:le cite doi \'('dori pl'fJH'lldiculari avintl Hdorilc rcspecli\'c nI ::oi B:'!..-ii11' mag'nC'1ice 8 1 şi jj~. elor nou. cu llllghiul . Si' obs('rv. d('O. rh'zull:1. inducliilor m3.illu~oida pelltru indu c\io nwg rH. Compunerea celor douii inductii magnetice 8 1 şi Fig. Y:lrlaz:J illdueJ. tht r {'arc se roteşte in jl/rul jJUll/:/lIll1i n. Vileza U11~hilllară de rohllie <l acestui eimp magnelic este cgal:1 {'U pulsatia (.' \'tell' ('[1 :-. _\test PUlict ('. . Darii SI' IlrIui'iresc.) fi ('1'101" doi ('urcn~î hif:l7.'ii B2 • Dar şi B 2 v:ll'ază În timp polriviL legii sinusului.gneticc 8 1 şi 8 2 _ B •.\ punell' l'ehi(li.l i('[1 H~ a fost tl'a~l1l:t idenLic eLI siulisoicln ni' d:u' ddm:aUi În In{îrziNc. 8 w' " '8.1 lIn timp magnetic ÎIl\'irLitur.lalite (Ia dislan\c ('g~ lt') .. luîndu-se pentru fiecare moment valoarea resp('ctiV"ă a induqjilor magnetic!' Bl şi H 2 _ -: rz 8.!tu:'ţiilor nI şi Rz lJe fiu 11soidelc rC':O-I){'din".. care S-:l oblinul f. astfel că va trebui să se facă suc('c~ iv o scrie intreaga 0(' asemenea compuneri. că in interiorul celor (loui] hvhine s(' fonneaz.:.. a~adar. 11-5). În n~ul'a H-t s-au Ir:l.crea. Fig.iI~j carc pan'urg bohinele.ii magnetice hifazate şi perpendiculare inlre d e.1 d"i rezultanta li ('SL{l un \"{~d{)r de lun.lliLitte t::~ll­ trul telol" (Iouii hobim' (lin figm'l 11-2. ln rigura 14-0 ~ÎIlI n'JJI'l'z"lllate SjJlll~oi{I('"!(> JH)tri\'il dirnl'a ~~ (:onsidcri'i ('ji. ~tc In rCl.' sint birazalv.jrii !':l ~c llli~h' "ren pie~ă malNÎală. Inducţia magncLicii din centrul celor doufl bobinc va fi o mărime ve. S-au lunt pc :Do::" absci .

' 9 _ r.. O ~8B. p . Trei bobine identice decalate Între efe la 120". se demonstrc:\zâ d\ yitcza CÎmpului \:lagn rll Învîrti tor este ~ . 14·8. -~O [{E.o Fig."flc. Prin calcule se g~~eştc că că esemănător Fig.. Printr-un raţio nament 0 'lB. ~ .g.". 82 (~1 8. J '< ' 1. Bobinele nu au vreo legătură electrică Între ele şi sînt pa rCurse de un sistem trifazat de curen ţi. egală cu puIsaţia curenţilor din bobinc. fn razu] cînd fiecare l:ohin'-\ formează p perechi de poli. Rotirea vectorului inductlei magnetice B. ~n -1 ~ 5 . GENERALA In figura 14-8 se consideră trei ]lObinc identice făcînd intre ele unghiuri de 120 (sau 27r/3).240 ELECTROTEH. cu cel precedent se poate ajunge ~j in acest caz la concluzia În interiorul bobinelor se formea ză un cimp magnetic ÎnvÎrtitor constant ca valoare şi care se roteşte in jurul centru1ui bobinelor cu viteza unghiulară w.82 6 7 8 8-8. B .. 34 ·7. inducţia magnetică a cimpului rezultant este egală cu 3/ 2 din illducţia maXJma a cimpului datorit fiecărei bobine. -0 ~V10 E 2 O B.

cu puhafia w şi avind ca valoare maximc'i dublul fiecăreia din inductiile componente.! (fig. rezultanta se va găsi direclia verlicalei . ti) adică: egală rezultanta celor două eu inducţia megndjcă : magnetice Învîrtitoare are o valoare b = Bcoswf după direcţia vcrticalei .:enenuă . Reciproca este de asemenra ad evă rată.ă : o inducţie magnetică alternativă. B l ş i H. Suma acestor proiecţii este Însă: (după după Da că Fig. In consecinţă. =<. Se dllcţ-ii consideră că yaJoarca comună fi cel or do uă 11\- este: tice se compun grafic cele dOl1.' inducţii maglH. 16 _ E1cctrotehnica .ol -f.iilor cdor două componente pc direcţia rez ultantd. fixă ca direcţÎe şi de pulso!ie (o) se poale descompune În două inducţii magnetice. simetrice fOIţă de vC'TtieaIă şi care se rotesc în sensuri contrare eli viteza unghiulară constantă (o) . 14-9). Bobjnâ parcursă de un cu - rent COS monoiaza!. fixă ca direcţie. care şe role. DE~COj\JPU!\'EREA \ UNUI CIMP ?lEG?\ETlC ALTETINXrIV îN DOU . adi.:rtic<:ln este la un moment daI" : rJ.ii magnetice cu H. egale (iecare cu Jumilfafe din valoarea ma:!'imil a indudiei initiale. Se ~lie îOS:1 C'5 val oarea acestei rczultantc elite egală Cli suma proicq.RE Se consiOerrl două inducţii magnetice egale şi constante ca valoare.\ Ct::\1PURI :\IAGNETICE 1:\"vfRTITOA. ' B1 COS B B a+ B 2" co~a= -c osw 1+-cos wf=B 2 2 indu cţ ii wf. magnetică alternativă cosinusoidală şi Se vede di b este o inducţie ~iDusoidală) de valoan~ maximă B (sau de pulEaţie w. a di că pe direcţia vt'xticalei.. }4 -9. unde t este timpu l.~c În sensuri confrare cu viteza unghiulară b).\. Lnghiul făcul de fircarc din cele două induc!.regula paralelogramului). două inducţii magnetice Învîrtitoare cu viteza unghiulară in sensuri confrare se pol comp1lne intr-o induc{ie magnetică alternafiuli. \ MAŞ1NI ASINCRONE 241 3.

avind forma . Schema ton.Ct' ele.tr putE'3 deri lnloc'ui hohilla fixă palTursrl d(' curcut alterna tiv eu t!ou:1 bobine· Îllvirt. Cîmpul magnetic alternativ al hobinei sc poal(' descompune in două cîmpuri magnetice in"lrtitoarc în sensuri eon tr:.7.qen('ra l:i a II 1111 i Cilill<lrll gol.jilc magneLiee: S·.! de 011'1 ~j care an' fUl'Il1:1 gt·\lt'r. 1. de poli m(!!IHefici ((lupă cum Se arată in exemplul ce ur· rază ~tatoric (' ÎL şi este a~[f('1 . 14-1 0. cOllducLoarclc izola 1 C':l!'I' Jormeazu JJoLiuajul statorie:.J!'(~..ie w şi fix ca dtrecţie.\SI.'\CR ON a~illuou (fig. LoL diu taul!.$ fig. in ["I!'1' ~i_ut itllro(lu~C'.olate îllt. cu vit('za unghiulară w.C'rHOTEHNICA GENERALA 1n figura l<1~g se pn'supune că Înfăşurar{'ll bobiuei este pan:urs~ de un cun:-nt alternativ de ptllsaţi~ w. inducţi(l mngtlctic'ă după direcţ i a axei !lobinei avint! vuloarea maxim!l B. rolo)'uJ .2-12 n .IJă n unui cilindru plill.structid 11 TIlolurului asincron . numită stator şi cart! e:sL(' formată dintr-o {·an. as:"l. E'1>te o maşinii electrică rota ti.i n e pc faţa lui inlcrioaril n serie.1' are pc slipraIata dlilldl'icfl n('stfdurilc.1-10). in interiorul {'ureia Se află lIll mÎ('z din lable de o\cl .prc\'iizule pC'utru hvbinajul rotoril'. în Înteriorul târuin se poatE' in\'Îrli rotol'ul R..itoare in sensu ri contrare pan'urM' de curent coutiUU!1. {'elllsli· dinlr·o parl~ fixă S. )IOTOHULUI . ~lotorul luită .·tl. :tvind ca axe iudud. Spaţiul i dintre sLalo r ~i rotor con~LiLujt' 1nl/'efieml maşinii.i\ IIll anumit IlllJn fll' hobinalu.shllllri..\tit bobiuaju! tit' fa:lt'.Îv de pulsaţ. . 1/ . PHINCIPI UL DE FUNCfIO:\'AITE AI. n(' as<'ml' IH~ a. dt~ rrr. iar fiec:lrc lIumăr rei ro l orÎf' forrnf'II7. lndt ~u r('alilcze un allumil de puec/J.. egale şi eOIl1>talile c'a valoare. Acest turellt dă lJ:lşkrc uDui cilllp mrlgnt'Lic altern:ll. Sialorui cOllţ.

înci t au ca rezultantă un cîmp magneliG învîrtitor*. Jlum [tl'lll perechilor de poli.. \ i\IoLOl'ul asincron trifazat are bobinajul statoric format din trei . 14-1 2). .\. Aee~.\z:.k poli pe ficc :oJJ't.aLorÎd lrchuic S11 fie însă egal eli numiJrul <." faza a TI-.la trei c împuri magnetice. fa za a II-a. Liniile de forţă ale cîm pului magnetic invirti tor " taie" C'ondudoarclc bobinajului ro t ori c.i r otOl'uI esle tot trifazat. de ext'mpll1. Iormeazu pe fiecare fadl sl.uricil.j esle pulsaţia curentu lui de alimentare iar p. X IV·2.l e cîmpuri nHlgndicc sînt astfe! aşe z a le În Sp'l(:iu. pc fiec are f.11 maIorului.Iricii de alimentare ~c lragf\ de bob in:ljul q-:Jtoric . Numă r ul rle poli care se. Din * Ca şi în ea w! genera! al cel or trei bobine de la cap. ~_c \Oi' forma eei Ş<l~ C poli A' ~i S. eare se roLeşt e în jurul axului motorului cu o viteză unghiu l a ră egal ă e\1 (. inlre doi poli a lăturaţi de a cel a şi !lume din fa za 1. Pentru exemplificare ~e cO!l~ideră un motor U!inCfon trifazaL (sta tor trifazat) cu şase poli. f[lz:! fo1.]ct. Numarul dt.. D a c{t. in }Juncte. faze mtorice poate s::i fie diferit tie numărul de [az" statorice . Se. da r d(~ a~('mCllea decal ată fatiJ nI. Faz<l 1 c ~tt: rrprr-zcntaUt În Lrii~ături pline. Reţeaua .. după cum H l inc!itat pc figură . mează). da r clrC~11ală îa ~paţin pe periferia stntornlui faţa de faza J cu un unghi egal tu o treime din ullghiul [onn:-lt. în faza 1 curentul ar t reee la un lIl0111enl dat în femul indieal prin ~ă­ geţi. presupune că ş. Cele tl"~i bobin<ljc de fază statoriee se leagă electric' intre ele În stea sau În triunghi (Iig. Cei trei eurenţi trifa zati (lin fazclt'" statoriee dau mi şle!"\. Faza a II-a ('~le idenLkă cu faza J.1 ~L~lOl'ir:l ~i rolorică. Hg. în liniuţe lllirerupte. l1 0hina jul rotoric desfă­ şurat ~e prezif'lă ca şi eel statori c.l eu un unghi egal cu () LreilOe din unghiul format între doi poli ai{i turaţ i de acelaşi nume sau fală tle fa za 1 cu nn unghi egal cu două t reimi din unghiul Iormat între doi poli nliituraii de acl'1aşi nume . d esfă~urat ar Bobinajul unui stator trifaz<lt de mo tor 3stncron. în figlJra 14-11. iar faza a l11-il. după cum s-a ar{tLa t."~ujllllH~ statorul des{t7şl1raf ea în figura 14-11 . l'catru a ~ (~ arăta mai clar felul in carc ('de realiza t bohinajlt! !' bdorl('. Faza a TII -a este identică eU fa za a II-a şi cu faza 1.j/p ra(l/s. ~c pn. !4-11. faze. unde (.

b pentru cazul legării În . in ("o llsecinţ:\ nu yor mai pute. Couform legii lui Le uz .orice se leagă in scurtcircuit. AC (" :1sla inseamuii că fort.) triungh(.LUKECAnEA MOTOH. c. i· . rare dau lJ:1ştnc. \.llp magndîe ÎnyjrlilOL in\. r oLorin' şi. a pentru cazul legării in triunghi şi in figura 14-13.c... vor fi astJcl. adicil curenţii rotorici şi fortei!:' electromagnetice. prin fenomenul de in duc!ie l'leclromagndid!. s(! aling.tul tinde si! se OPllll. astfel cum se arată in figura 14-B. u Il r Fig.i t' lrifazal('.244 ELECTROTE:HNICA GENE:RALA punct de vedere electric.l]LUl AS1NCHO N \ HolonJ! nit \" <1 puLe<1 . după cum s-a arătat. gi'isindu-se intr-llJI cîlllp magnetic.) p"is\. acc.za relativă menţionată .cgar!~il În scurtcircuit a fazelor fotorice .oriei şi a fo r ţelor dcetromaguet. Aceşti eureu li. efectul.ice ("are sa a ntrenezc rolo. la rîndul lor. !J . luC'it sii. b _ DCO:!H'Ct".a ru!"eup incluşi in rotor. vor fi supuşi unu r fo rţe c lcclromagnt'lice.r-adc\"ăr.i va m i cşo ra \"iLcza faţ.dllc in fazele rotorkC'. ef(>.. sIc-a. in r ota(.illl ic fapltLl cii existi! o vileză relativii intre cimpul magnetic lllvîrtitor ~i ('011 dudoa rek rotoriec.l de :J ceea a cimpului magnetic în \" Îrtitoi". iar aec~ţ[l i. l. cimpul magnt! tic Îl\ \" Îr tilor a r a yca o pozi(le ne ~ chimLaUI faţă de conducLoarcle. Cauza apari i/ei curenţilor fot.are 1)« antrena rofoml În a("el(f. Deoarece este neapărat necesar ca il: fazele rotor ÎC"e să poată circ. a - i.. ri~."te faze rot. b - ."! vit eza unghiulară {. liuiile de furţâ ::ti(': eilllpllilii magnf'l ie in\"lrti tor ta ie coududoarele rotorice.i.i"l sa. 14-J:. Lrei rorţe t'leeLromoloare de indltc(. 14·\:l."tea .'. ee se exe rcită a supra IQr.( e:\UZ('Î . (\er'i uiei fOi"~c e!eeLromagnet. 1:1 trf'i eurcnţj rotorici ldf"za(.~tatorice· in t riunghI.~i sells ('U senwl de rofa/ie al cimpului IIl(Jqndi r: inl'il"tl[al". pentru motivele care se vor arăta mai departe. se prc. dată s-ar prodULt! a('C<1sla.1 fÎlllplllJli .rul.ula curenţi. in consecinţă. a _ lt~g':'lrl'a la7t~lo r In st ea .de elccLromaguctiec vor e(!l1s1 illli un cuplu eleclromagnetie de rotaţie.ke o (·Oll~t. . fazele rotorice se leagă între ele în stea sau În triunghi . caulc S{l m i cşorez e vile.

motorul se llUmeşte asincron (adică: IHI este în acelaşi timp).. iar rotarul.â cauz:\ Il-ar putea e xis La r'lll"t'oţi iu bohinajnl rotorie şi in {'o []~. 0 şi 3 . ~('urt C"in"l1i t:lrt' 1. fiind Ilo. adică lIU se poate Învîrti in sincronism (in .se num eşte şi viteză dt: ~in('roni~1l] ) ~i ('ti i l' .eza cimpului magnetic Învîrt. 1n figura 14-13. a llU S. 5C po<!tC' serie : ' ra d/ Wln = 27:fIO ra( II s."c in\· îrteşte Jllai IqJi'lk dm [llii ma gnî! tit <!C'tit ro!onll.2) De llllllLe ori. deoarece suma :J t. 1. .h'du l Jouk-LcllZ in rotor sînt lIlai lllutoJ"nlui mai ~eii7.rf'i forţe elecLrolllul'oare trifazate 1.orn!lli. . Este de remarcat că există o oarecare asemănare între fUJlrţionarea maLorului asincron şi aceea a traw'formatarului. Da r:"! ~(' lH)If' .itor. ~e walize<lz:"i cu o aluneca re rît mai lllieil.jnwtrice e~te nulă. .MA. Dacii 111 figura 14-13.lsin crone illdu~trialt' ~i :!]! lIIlW dc cîteya proeente din vitrLa <It. cu at ît pierderile importante şi neri raml<tlU!:'uLld moLO:lrrle . esh' ('.itor ~i cu 1/ Hum:lrul de rolati i pe minut .n IDO .uL Din aeeast'i""t l'auzi!.0. .2.v j(!l-Ilt tii fări! k'g::iturilt...acel aşi timp) cu cîmpul magnetic .ace'ls"t.ar fi f~r.. . Il-ar pllka ('ifrul " l'lIrenţj În rotol".tZ . aIU1H'c:\n':t se {Hi in proef'ntr fai:i de Q SitU IlO ' Valoarea 11) prl)ctilte fi altuH'riirii t':-_ Le d:'l Ui ele: "" u%= 110..e .lcceaşi vileză ea şi vit. i$ m (max.ŞLNI ASINCRO)fE DCO. SLaLorul motorului est.e inVÎrti cu .2. de.. " este mai m arr. ~ i l1(:l"ol). deo{lr('ee nratfl ('I I cît . .1 ('li n o llumi'iruJ eli' r(lt/min aII' cimpului maguetic iU"Îr1. ÎllvîrlitoJ. mai mi c5 (]rcît D . 2 .ll"f: a fÎmjJllJui lHHgndic Îllvî rlitor(l'<I\"I' . 6%) . ..lfCCC rotaru] nu se poat.. di n .. ze!c 1111ghiuhlre sint pruportionale ('Il turatiilc m[.e (' i nlii rotofll[ nu s-ar Învîrti. allllH!l':1l"l'a Y:\ fi -egai fl ~i ('\1 (1 =-. Se notează CII n vit('Z<f unghilll.~uratc lH rol /m iu. dcoar(:cc Il-ar exis La circuite În('hi::.: all/ll ewre. 1 ar da o IOI"t':t clcctromoloar(' H'z ul lant:"l nu l ă. (1 ·1 .e.- 110-/1 -.analog cu primarul Lransformatorulllj. b. ~-·60 . ('('le lrei fort\' (']t'('lrollloLoare din circuitul 1.:lIl j('g-ăturUe de seurlcircuilan. . \'it . ale roLarului 1" . E :\presia : 1) !) W ~tl ( 1 LI ) se Il Ullleşt<. yih'z:1 ullghiuJară :1 rutorulu i. Cu ril a!lInec:!n':t unui motor asincron prin ". cu sceulHlarul transforma1.3 . 0.3. ::\ull1i'irul de rotaţii pe mÎnuL ak timpului magnetic.11e rotor\llui.

Se vede că in l1lonwllLul pornirij (ii' =0). motor ul are .HON D upă elim s-a arătat. _ adică viteza de rotaţie a dmpului m:1gnrtic. fn figura 1-1 .>. ( lupă cum s-a precizat Dac[\ s{' prC~lI pl(U" . 5.'t':lf(' de 4% ad idî 1·1 -00 1 --.uc c~tc de 50 hz.:'\:1\' netic invîrtitor esle ~..)00 rotJmin.'\ GE"ERALA S-a arăLat la capitolul .246 ELEC'fROTEHNlC . o alUlI1. !ar alimcnt. molol' al maşinii .til cifr1\.- frec y enţ a reţelei dt' 60·50 2 - =1 . III cOllsecintă : P paragraful 2 eă \'iteza cîmp uilli mag- 60 adi că: JliJ~ p 6G(~ -- ~ 60 ·2r:{ 27':p ---~~· GDf P 2 r:r Dad. ÎuYÎrtitor esle de 1 500 rot/min. JGQ "O =0 ro ti mIU. C"rac :er istic<l T mecanicii ~ f~[j-~~-"---:l:-c:--~~"'I '" 1('·52 mO lQflJl lli asincron. /. [<'du] cum variază <lce~t C\lplu C in func ţie d e viteza rotorului I'onstituie camcferisfica metanicir a rnolornlui. de ex emphl.1 })Oli (p= 2).i4 este ft'prezt'l1!. CUPLUL . . ~all mplul c fig. . rotorul molorului SI! inYirLeşle d in cauza forţeJol> ckctromagneficc care se exercită asUpra ('u['('n\ilor rotorici.cc. · aceasla inseamnă că rotorul se va învîlti CU o vilf'zi\: n ~l 500. de f' xf'mplu.00= 1 -tiU rotJmin . 14·H .:llă această c aracteristică . Alunecarea t'~te {le cîteva jwoccntc din ~H:e a.te forţt' elcctro!TI<lgndicc comtituie lin cuplu elecfnmw)/l1efic de rotaţie .:IlOT(Jn U LUI A$E\C. "tund: llO.

ra!'nIă p\'tltm r:lzu l dnd Jlll $-::111 introdus 1'ezisl. motorul asivtl'OJl nb~oarl)(' Ull rlln:nL eli mlllt lUai mare dedl iu n'gilll Ilonna!.. yiteza ~t a fotorului atinge. tore. i.r-adc"ăr. La o ('1'c~I('rC a \'ile. T reptat arc:l~tă rl'zi~- Fig.":J . illlrodurl'n:a dl' n~ zi"te ll(c in fazdl' l'lIlorie('.lent. CUJ't'ntul dl. in :lCl'~t. E ieclul in· troducerii de rezistenţe rn rulur. CCl'a. . r(>:en re dll('(' la o S('fH[C1'(' ~i llllti mare a "it c7. P('nlru ca motornl U~lllCrOn ~:î poată porni in ~tlrţjl1u .c t. in momenlul pomirii 'Se intercalt_R ză in fiecare raz~ rotoridi dle o rl'zi~t('IJFi (Ia molo rul numit . :1. t. In eOllseein\'...' pornire poall' atillge nllori piuii 'Ia de .i I't'Z.ej. r.ionări Itcslabiic. Pe 1I1ăsttrl'i ('(' rezislenţ{'l{' illtrodllS(' dlJt mai mari. jll'o\"():lt:'i O mill'Îl'(' a cuplului de pomir\'. IJ(~ rnăsllr:i fl' yill'za rolol'ullli ~I.toare şi apoi una coborîtoare. cuplul d(' pom in'.:l. ). !'orliullea urditoare {'ore~Jlulldc uuei fUllcl..:Iradcri:-:lil'i mcranie{'.' 'O seiirl(~1'(' li cuplului motor C. este nccc~:lr ~. Din ::It:N\st:. tot teoretic. ut. Portiullta aCl'a:-.·~t1oare Cp . l'n~~I"1'i bru~te <l ~.u'i (Jiu cauza lInei sdhlcl'i brllşte a cuplului I't'zi!-.dori d in re in {'C Jllai mari. {'\Iplul llwxim Cn r[!miniml im[1 Jlesehimb:d ('a \':llO."! cîud ajunge. H' prodlH'l. Eredlll in [mt!uct:l'.i mni lIlare a yjtezl'i. apoi cuplul f'rC'şle ş i atinge O valoare' maximă C m .-J.1{ur.:. curba ell1'lH:terislicii Ilwcaniec ar(' 13 inceput o porti m1\' U1'el\. LI p01'llire.stin~:l (t'llrbE' le 2. cuplul atinge aCI'l\~l:i \'a!oun' uniiI. .)!' fUnt:ţionarea se stahiJb:e:lza . (':(J'{' la ill{'t~pul {'l'a C111 ' I'r{'~k 1:1 ". după care n' :tde repede p i uă la zero. ("al'{' aral:'..cII illcle tie contat:!. Ia o sC'ii<!{'rc a "itcz('i din callza ('J'l'ştt>rii c1Ipiuiui rt!zi~Lt'nt !::t' produre' O \'f('ştere a tuplului motor C pinii.~pllllde O C1'eş1'el'c :1 tuplului motor C.'l ASlNCRO"E 241 -<. etift'/'il<' (. ee <lc'csla echilibreazii llC)lll cuplu rcz ist. C1'2. ::Istfel ind! rezulLalul cste ul. viteza de Sijl('I'onism n ceea ce ~-a al'!iI:ll îmă că llll $e Întîmpli:i in realitate.!a {'ohorilo:u't: corespund/' UJlt'i fllllctionilri s!lI/Jile.l'n[t'.It'II~('l or in hobin<ljul rolorie esL(' :"i <lc·t:ht de ::1 reduce eU1'('nlu! de lJOl'Jlil't'. la o :i('fltlefe a "Îtl'zl'i tiin rallza t1111'. care se ya dc~('fic mai depart . Curba I ('~t. lnt. i{ dezvolte Uil cuplu de pornire pllt{·mic. porlilllw:l cohorilollt'e dia dreapla. Pl' :'lceas!ă p ortiune'. ~cop.eoretic. pe.'plasarca pundului de funcţiouare pil~. 14·15.' aptopie de \'1teza de regim. Efcdul inlrorluc('rii unor rezi~t('nk ill hohillaju! roto!'ic ft' poate cxp lica eu :ljutorul figurii 1-1-15.('il't'r1 7 vri ('un'nlul Ilominal de plinll "'arcină.) dUJl[J ('UliI ~" y{'(1l' pc fi.1 UHlzft. l jllCÎ en'şlcl'i a yitezci <lin .. în mOJ}1cutul dud.Mi\ŞL-. re dllte la o {'l'c!:'t'cl'e !:.lJ'dllii (adidi a clIplului j"e'zl!:tent). eurh::l Se 11lclimi (':1tr{' . In figura 1--1-1:::'.ln'. tentă se scoale din rircuii. MUri indl rezultatul final <'ste oprire:! lllol'Orll1ui.uplul dl' pornire afe o ailllmili'! .

cr('~tălLlrile în care ~c introduc co ndurto~rc l ~ bobinajulu!.scă _ sc oa se din circuitele fazt'lor rotorice. sau la bl ă de o ţe l suelată. ca re rorme<tză o ~{'ric de şan\uri parale le cu axul motorul uj şi in ca rc se introduc condudoarclc carc c()n~titu i e uobiua jul ~t atoric .\!OTORCLUI ASIKCnoX $lalorul este protejat de o ca rcasă cure poate fi din fontă. făcule din c. Pe su prafaţa c. D('oarece acest reostat e5te lin apar~l fix aşezat in apropierea motorului. Hotorul este cilindric. ~u b t irl. p~in il1ter:n ecl~u l celor trei in ele metali ce rixat(' pe c ap ătu l arborelui motorllJu l. 7. bronz. oţe l etc. . ă de arbore. aluminiu. Deoarcce parl(~a diu curbă care corespunde funcţionării s tabile este nproape "cl"tical~. P e a ceste ine le de conta('t fTeacă perii fixe in ~ pa ~iu.'tt etc. astfel incit la s fi rşit u l perioadei de pornire. Pc m'!SUl"a I:t' _~lOloru l Întră in vitezii. maneta m a reostatului este rotită in H"nsu l ~ăg(>\II. tn figura 1<1-1 6 ~jflt reprezentate leg ă turik carc realizt:a7. ărlJune tarc.. rezultă că motorul asincron este un motor cu "itcză practit constanUi Ia di\-crse lc ~ardni.ă se c \ J '" r~~~ 1lC/"~ I11:1lonw1 8L Fig. bronz gmfiL.rborele motorull1i. CO NSTInJCŢ1A .iv acc('3şi. ad i că v i tf'. acestea răm înînd I('ga!c În l>cur tc!n~Illt. tn acest p achet ~int tăiate crestături. J4.e ş i rcostal se face prin intermedi ul unor inele din alamă. ii corespunde o sclldere şi a cuplului motor.16_ Legarea [COs!alu!ui de pornire .ilindrică ~ Î lll pr"văzIIl . izolate intre ele şi izolati! fat.. iar rotorul este o piesă mobil:'i. Rczistenlclc carc !e rve ~c la mărirea cuplului de pornire ~i la !imitnrea curent ulu i ele pomire forme:l7. grafit. fiind eomti t uit tol diotr-un pachet din tolc s ubţi ri . t oa l l' rezisten te le să Sf' gă~cn.248 ELECTKOTEHXICA GENERALA cauza scliderii cuplului rezistent. solidare cu a. con fecţionat elin tol(' de oţ el cu ~'i [iriu . intrc bobinujelc rotoricc ~i reostatul de pornire.[i reosfafll/ de pornire al molorullli. astIel Încît şi de da la aceasta funcţionarea se stabilizeazii .2a este aproximat. l egătura electr i că dintre faze It' rQtoric. î n intcriorul earcasei este fixat pachetul ~tatol"ic .

i ~ dr alumini u.prin Ieg:ll't'<".l1tomalc .plidi.fioadci de pqrnirc. ('nn: cdc IlHli it'flin[}.. reostatc d{' pornire ~l.L{· h nzată pc ar\iull('<! forl ei eClltri fl1p:<'.urldt'cuif).şi in sr. .rmcdiul rărora.) acest CUr('nt_ ln motourcl(~ m ai 11I:'lri . fi e prin alte metode . . periile sint ridicatr. ci este eon:'. lI1t'lI ('a IIlOwa r(' nu ~e poal(' uliliza UII r~~tat de porni re .şi motoan' al C:trur }'olor nu !Ilai arc hohinajc diJl rOIl durlonrc. Există şi (0)00 al o) Fig. earc l'cdue Lensiuue-a aplk::tliJ ~I~l O!'11 111~ in J)t'riortda pomirii şi a~lf('1 ~ (' dimillLl(' ozft CIl1"cnluL dar şi (.(le pt! ine le la sfîrşitul p{.~I inele. l·.w a z ă diferitI' djspoziti\'(' . Coli..luc bare (/(' t upru _ C<lrc r0 1"Hl t'rlză scht:!etul un ui cilindr\1.MAŞli'. Fi!!!" H-Hl. iar cuphd de pornire I·~t \' mai mic (It' ci t In <1 cdea cu rcoslat. curentul rl(~ porni!'!' 3\În d o \"nl Ollrt' mai lU<lrc. la motoarclr.lorll lu i unui m otor asincron lrU:1Z:\t ('u rolorul În coli\"ie ş Î ('U ~ tatorul legat normal in triunghi. la ac('slea.c din o ~CfÎ (' (\e ('0 11ductonr(' !egale in sl-urtcircuit.flll'n H-1S. il! (ohl're (numit dl' a~(' melle<l .se o b\.lIplul r](. La acest tip de moi 01'_ in rn'~ti'ittlril(' ro[orului ~c inlro.\\Cl!or ~sil\C ro l1 cu rotor bobilw L .\. .inc prin leg-aren fa:t:C'!or stntoricc in ! ten ş i IIpoi .mai mari există difpozitiw. fonnind un [t'l dE' eo!i\"it" d\lpn ('ltm H.c ~trl' sfîrşi lul p('rioadei de pornire . alc:l[llit. In figura 14-17 este reprczcn la l un motor asincron trifazal cu rotor uobinat ~cl()r şi cu inele. Se COllS"tru ÎC):1.'ia do:' ('lllH\1 p(Jate fi înloCll ită Cli o r()li\. sau. Han+ ~ inl "curtcÎrc uitatc la ('I'k d ou:i capct<' prin Înt-lt· lot de c upru . poate \-eclen în fi. scoaten'a rczi~l('n­ din bobinaj ck rotorice Se' fat' ~ prin intermediul llllUi dispozitiY ti c?lrui func\iollUrc e. Pentru a !imil. 11-17. prin inU>. Ro!or În colivIe.-ol iY li. pC'nlru ('(' moloarl'ie adncrone in colh-i(' ):(" Ilumt'~c şi ("II rnlom! ill SC/lrtcirc uit_ La a~{.:\('('~l{· .t lor in triun g hi. Redu('crNl t('IlSiUllij in lIlomcntul i niţial a l porn iri i . Schimbarea legâturilor ~e obtine cu ajutorul Uilui .0(' u[ili. purnire_ Figur:l II-In rcprezinti:! ~t'hl' ma ~ta. rOl' ~l"llrl. ~Cll rtcircuitînd totodată fazele rotoru lu i.!. prNUI11 ş i picl'del'Îit' coresp ullz:'il oan' (II' energie.lituit in tr-un mud ::pc-cial ll1\mit In colivie de veperi(li.1 ASINCnONE Spre a se ev ita llzura prin fn'carc il periilor ş i a inclelo]' <le conlact.

şi cuplul molol" Ci.. iar .111a cun.Hlill\a de a l'f'nliza lIlotuare fimplc ru euplu de pornire pult'rni(' şi ('"urent de Jlomire ]imil.' a ('ltJTn (ilor rotorÎt'i 1!1('eJl ~{l trc[«('u ]. Ull Hlltotrnlls[ormnlor. (':11"('.micii. in ce n':lctanta colh il'i interioare'.j mar(' şi o inc!urtidtat(' proJlrit. Comulator 'Itea'lri u l1..>rioar[. frec\'ellţ:l rurf'uţilur din rnlnr ÎIl (.tr:'i. {'('c.t"~~L in!cn' a l de timp pri n (·t)h\"Îa ('xt<'rioar:i. din rauza l"f'llctilUţt'i indu('Ii\"l~ Lt·) a ('olh'iei. ~'l'L\' {r. in ~I:opu l l'('du('crii h'miunii illi\i.: .' lIlilol" eli!! mL{H' . Cun'nlii .u dulJlii ('Oli\'ic.. C C. p[lr~~inr[ col ivia ('"I.u-frilll19h. tl t'O:tH't't' atil indudj\'ital(':1 ~a proprie . rlllpfl Clim se yede in ngur~ 11-HI. Comportarea IIJ(} l ortllui cu rotorul in dubla ('oli"it: ~.ul de puţin p ină b ating:('l"('[l \"alorii cuplului maxim.1 (111$ la consl ruir(':1 muto'lrelar c. CI este plItkrni<: la pornire ~i '"Ol.. Fig:ura 14-:'W nl'aL. In iut't!putul pornirii (I('gan' in ~tca) t eus iun ea . r(' JnoJol"ul ca p{tt:"i "iLI'Z..11"(' y. .j m:tr(' l:'lJ>ronpcegal:1 cu frc('\"en(n l"<'lrlc i de alim<.{'PC ~rl ~(' :ld:J. ş i o rezistentă mjcă.'. ln felul ~H't'sta~ dacă la sflr')itul pomi!'ii (legare_ in triunghi) L(!n~iun('n pe fază statork. Tel. Cuplul l)loLol' lolal.!tl. de \iLeza l"nlorid O' Cllpltl! motor r:(>. t'uplu! I. Colivia (':\olt-riOil!". Pornirea moloruilli ~(' mui poate realiza utilizînd in laud rOllllltatorului ~l'ca-triung-hi. 11 .2:50 comutator stc.1L ."1 (" V3..sporit ă ~ i un pret ele eo~L lUai redu'. natorit to!i.i [luh: a~i.lr(~ yalonrt'1I r('rlU~. CI' a mai mare parLe a l'llrentului tr('eC in a.Tiază d (>~ t. rUl"f' c~t(' m:lTI'. a pnrnirii.'ild {'xlerioan' .' ~ tc n'zullullil cllplnrilor dnt())"ilt' (j~'căl"d ('oljyii . a\'illd o rrzi! tcuFI lllun" rac(' .) are o n'zislcn!ii c!"clri('. Pc mă ~ llrr.utaT(') in prima !WrioOl d ii. \. Fig. ('('('a re rnÎquf(>aztl dbl c('. C/ Ci Jl' Flg..\·aulaje plus o robustete .'\l()nrt'~1 ('pa In. are tret" prill coli\'ia inh'riO:J.sii se o bţină un <" up lu de pornil'l' puterniC' şi un <:ClI"("uL de pomin' r('d:\ ~ . prezentind acelea ş i il. dalorit co!i\'i('1 iIlLerioan.i colivio:. Hotarul esle pre\':lzul CII dOlliÎ ~>()Ii\' ii conr('lIll'i(-e.1 ("u r<: lItll!ui ~il\t llÎali.(. fi pOl'llirii finl mid.\ ill[('doară arc o indutlÎ\' itat(' propri(' mult nwi mart' dt'cit c(l(jyia extp l ill:.d('. 14 .(.lrin ('oli\'!" iule'ri01Hă.20. cit -.i nllu \' . j)i:l U('t':H'tă ClllIZă.!. n"\1"t' lin' o rezi~leu\::'t ma\'{'.lc a~cIllăn :jl oare CI! P Hlolofului c't rn lOl"u l bobina! {'U inele şi reostat de purnire. C'ca lllfli mare pnrtl. Cuplul mowru' lui usÎncron tn dubl.. In orict" momcut.ră in accmlfi p('riofld:i. 19.lri:lztÎ il] funcţie. FI"(.

lin l't'gla. printr-o ~chililLarc Oi uumiÎrului dt. lrebuie să ~r. S-[l \'ilzu[ ('U [uraţi" dmp"liii rn:IJ!I1t'li( in\'i rlitor ('~h' in\'~ls pmpor!ion"lfI eu lHlIUli. !1. ohţin e prin modifkuJ'('. P entru :1 ~t' .On . ln figura H -21 legă­ lurilt ~ arătatr ill t1'ii~ăluri plint' l'Ol'c!'jlund unui !ieuS de r otatie'.m ('~k proporţionala cu fn't\'Cllla tI.\RET..ir .:.l':lJlsfonnalol' trif:. prin Îlll('fme'cliul unui comula101' stea-triunghi ~:lll a lInui autol.foi@:. Jloli Se sdlimL~l tUl':Jl ia de' ~il\('J'o nj:> I" . număndui dc poli.l7. . SchiUl!J"1't'a llumărului rlf poli l1N'c:..l't'l1mp:. .'. .al. di\l' ~i a('~.{e co~tisitol' ~i romp!i.. Schim.\"E Tf{lI. Acead :J ~t' obţinc pri n schiwImn:oa inl n' de a duuă J~giituri elt' Ia ('olld uctoardc de alillll'iltnrr b hornelt' ~tat()ri('C'. i<ll' la ('c l(' mai mari. \'.:nl..zJ't'.i7.!C imple şi ieftine (in YjH'{"i:Jl t. 14-21. i:l]' in lrăEătllri P(IIlCliltc..-\co:!sL l'cg laj cstr ne'l~ ron()rnic in~rl tlill calt7.\.~chimha semn! r-c rola ţie a motonduÎ w5incrOll.AZA'rF.ul d e :l~t'Ultuen tii tllr.ţi:l de' ~in'rnl1i:. turrltid În limite r('~lrin~t' .foulr..f'lt' in !("urt('irruit) şi ali un cuplu <It' Jlol'llire destlJi dc mare (in ~1}('{"Î:1I ('i'le {"u rutOI' bolJinat ş i inel('. \foto:1I'('!e MinCl'Qnl' lrif<lZU(l' H' jutilll('~r cd allli dt·s in pradieă. {'u .. POHNIREA.l'ul jlererhilor de poli. SCHI1\InAflEA SENSUL CI DE HOTATIE LA ~IOTOAnELE AS INCRONE THIFAZ AT E nrătat la d iferite tipuri dl' Jnotoan' a~in('ronc trifazate felul cum ~(' realizează pornirea.·'t PfQ('('(!t:tl \. dirC'cl prin <Ipli {':ll'ea tensiunii la borne.\SI XCH0. S~'n~IlJu i eontrar fIe roS-a taţ.i e('oHomic in e'\plolţ­ lari> S\' poM . da. dat fiind ('.t' la moto"rele cu rolor bobinat. 1u C't)I1~e("in!ă. Se obţine un r("ghlj ..iUi jll~i''t o eondru!'li(' lUni C'omplicat:'l ş i Jn"i . ~-nl' P\!tl'~ ob(itH' de :1 ~eml' lll'a Un regla j ::d ('1'0111' s-:! (l1rn\iei.II.t.~ch ill1b e Eeu~\11 (le rotaţ i e al CÎmpul\li magn('lic !Il\'irtitor. j ulol'ul rcostatulu i tiC' pomil'(" la lllotoartll' in e()li\'ie. l"I ' J!.1 pil'rderi!or . I int r()IHl~h'..<lr(' pontt' ~chîmh:1 frp(:wn\a). d('cÎ şj luralia l'otoruhti.~tt' Ullm:l i prlliru reglarea roh j ii .AHEA "OTO.C"!r J'olorit.\t' !C'i ril' :dinwnt.l t'11l't>lltul ci .ŞI HEGf. barea sellsului de Lent in rezisten(r ~i ~e fol()l. mai mici. şi anum(': la motoarc]l' ClI inele de e0I113('1.11 ll1otoru luÎ 31' Irect· in pn~alaLi! priBtr-u!I conl'erli:or lIe {r/'f'l'en/â (d i~poziti\' t..J('L T UHAŢIEI R. (11 romt'\'inp . aI imenlan' .li \'itt'ze-i moloan'lvl' asinIl'ÎfOlzale prin il1t('rC'a l ar~a un ei r~z i st('nle \~riahile jn I'n7.i.:.

(..~2Sl.. llrtdrc llit . un de UII l'slc nevoie de un reglaj al t. .i1aje industriale. El~ ~c utilizeaâi În ge neral in c3ZurÎh.\51 160·S. acestor moloare este practic com lant ă . 1 J k \\'.'i ltza de sincronism) este: no= - 601 p ~ .lniu.-350 : 1t-2. AllllleCilrea rn procen te este : aO .t"-Zi7: S .= l!~ : d=14 : 0 "'38 E-3~: : ~ .. ţi:. 1J k W.=ltl>l: A . .·j poli . UII motor a!Î!lcron lrifazat în ~(. compn' soarc)or ::. _55(1! B:-273! B.. D~J n: 8 .llC! ?1l t.-i lO: . Aee.sle motoare se intilnesc Îl! special la a t\ iollOlrea m:lşinilor-uueltc . dat fiind că tura.. " \olOr asincron trifaza t fn scurtcircuit Hp .<\ GENERALA precum şi cele in dublă l. .. A.i : C -a08: A=~ H.1 450 1500 l OO . pompelor. a ~t('ll s oare lor.. :=U b ~I O H _ 1Sft : H . lll\"cntarca motoarelol' :\sincrone se datorc~te ingin erul ui rus Dolivo-Dohrovol ski.252 ELECTROTEHNIC. Ca re este RezolvarI:'.i a aHor uL.. Turajia cimpului IIwgnf'lic îu \' l r litor (. Aplicaţia 14-1.rifilZM (>s(i' ali~nentilL ci! la lJ r~t('a 5U frec t de 50 H7: ~ I are 2p .1si.. A.olidc). de fabricali t români'ascii.-- 60·50 2 =1 500 rO l. în figura H-22 ~t' :ira Iă. = .. Jurall~ 11:l roloruiui es le J 4o() rot /mlll. alunecarea mo lorului? \~nl a . \"cntilato3I'clor.. In Bepuhlil':I Socialistă R oma nia se rabri c ă t oate tipn rile de motoare :Il:incrollt'...3.--FiI.m~tor . CII patru poli.n l 500. con~ t rll('Uc illebi~:i . 14-22.33~' .6. U n . ~'(' ria uniLarii t ip ASI IGO-S.100nu lIo..ul"a l ici.-il. de ex("mplu.

D a că motorul . ci unul fix in !<paliu. ÎI) care (.. 14·23.el(~ i a limcnta re.lrc p pere chi de p ol i.ra lE. Dup.MAŞINI ASINCRON E 2~3 10. Fig.\Z"\T Acest motor are rolorul in coli vie wu hobinat. care este astfe l aşe z at in ~P[lţ i ll fat ă d e bobinaju l normal. ca ş i la motorul asiu cron trifazaL Ili figura 1<1-24 . (':. La moloarele mai mari. (curba 1) llla i mare şi dt' \111 sens.i ('impuri lll:J. Dncfl printr+lll1 mijloc ua recare' i ~t· imprimil roto rllllli (J Yitc ză unghiuI:Hri oa rceure + 0' 0' se "NIl' in figura 1-1-23 cii. 14·23. li int parcum.aţi să H' producă un . cde d ouă cupluri fiind t'f:. în ~tatortl l motorului ~e prevede un bobinaj auxiliar.u'le. iar cllrha 2.i. curba 1 reprrzinli'i Yolria\ia t uplului motor în fun cţ i e de yiteză. sn b infl uenta cuplului rezullal : Cr=C\ .lr.:i nun se şt ie .I\' .ISf'lIlenea c.imp magnetic 111te rnuliv S(' poat e des('ompune i!l <Iou. precum şi un (' Upltl motor Cz (l'urba 2) Ulai mic: ş i de sens contr<.lrl' ~e rotesc in H'muri ('olltr"II"I'. Fiecare CÎlllP magnf'{it Îndrlil nr dă naştere la cile un cuplu moi OI'.r+ Utor.) e~te pul!:aţ ia rct. lin l. In figura 14+2:~. La molO<.Cz· Fig. viteza tlllghiular5 0(' roLal il' . impul5ul de pornire fit' poate da ch iar Cli mina.c ţ>Le in ~ens iuvers . se u ti lizează lJlsă dispozitiw spedale. . incit da cii a(~edc douii hobinnje. iiI ne-cas tă \' itezit. dt! doi ' (:urenl i bifa1. ro lorul va ri'iminc llcmi ş(·al. eare se rot.itor. Cuplurile cu r bei 2 t rehuit' ~()cotjt(' eli! ~en s ('oulrar cupllll'ilor care cor(>~plllld ~\lrbei 1.1 celot· dou':.inCTOI1 mono{a :a[ IIlI poate porni Sill!J!IT . ~ tator ul moiorului ('onlin~ hobinajul prin_ .împ magnetic in\· jrt. La pornire. iar statorul arc un sin"ur bobinaj . motoru l u. varia!i<l c uplului core~pllnzător dmplllui magnetic in" irtitOI'. cimpuri ('~t(' w ( p. 1n statorul :!('('s t lli molor /lU s(' lIlai pO~llc produce un cîmp m:lgnelic 11. R ot orul va continua deci :o:iÎ se rotca~că singur Blai dep:.l rt' le mici. cind t ura !ia 1'01 01'i61 f'!ilt' nu l ă. legat prin cele două capele la ti rclea rnonor~zab"i de alimentare. Cllpl ll i mo(onl1 lli asincron monofaz a!.> şi de H'US co ntrar.. rores+ Jlund e Ull cuplu motor C. corc~p u nz:itor uniii cimp magnetic illvîrlitor.\iotor asin cron monofazat cu bobinaj auxiliar. ~\f OTO R U L ASJNCROK :\ION OF.glJeiice indrliloare t:gaJe. ln COllsecin t.

i.a (. Il ulins teon:l ir [ufali a dt' ~incrOl\i~ lIl. se del.HI cuplul de pornin' (CH bobinaj uuxiliu r ) mai mie decît la mot orul :lsillc!"On triîazal. De ob icei sc illtrebuinţt'. ci geuer:dorul sillr. 111 scrie cu bobinajul b !-ie găseşte condt'matorul C (sau o in. la putrre egală.!ptnt la !:OHwndil.l tallz1:i. in c('u lralt'le c-kelrkc:.llie ~il1lrlll diu punct cir \'t"dl'rc comtnH. mentionalc mai inainte .(2 in urma l'lIn'lltului din bohinajul 8.rrm !'all ('an: \"a fi ~tHdial in (·apitolul urmfilor. inlrcrnptortll Tr .cipal n şi hobinajul auxiliar b.i\· allc/"f[(fIOl"II/. în locul conde]!sa torului r.lreu lu lui din bobinaj ul B.111 a lllh('!c cazuri. astrel 61 .. cc i Ilo i l'lIrenp di n bobinajelc n şi b cO llstituie III! sis L fll aseUl:"i.'d oloarele aSimTOIH' mOllorazal~ ~ {' intreLuintcază destul ele rar.Jju! b se găse ş te un condcnsa L cureutul din ace-st hobinaj se g5se-.)rt l l' fi ao. . d e oa~ rece :lU lin randamC'nt lUai scăzuL de rit molo:m'le. L:l pornire.\r c·upllll motor }"-a aUl11al t" om plet. st"tlll' t'lcctrire de.i! r('tclri şi IIU pO:lte fU!Il'liona ]j("]egaL 1:1 re\ea (l"dimentiu d u ft'!C:l proprie). Prezint:"l În!:.·"cHlpIu . iur maşin a din motor w {ran::I"01'l1lii in (fcnera{or (le Cl1r~':It.at cu !t[l ung hi de aproximativ 7:/2 inaintea Cl. (i-c!lcralorn} H~îllcrOli l' ~k fo. Ocoarece in h obill:. La ~fir:. Dacă ·in act' :1~ti.mInii de.trn (le aeea5 La .wl. p('nlru pmt!urcf('.ofazal :l (as piratoare cle praf. prin iuterHli'diul unui !1wLnl" CII nrtlt"l"t' internă ) . . b lIl1 mOIllI'n! cint.1 Itlfll"ck n('zanll1lroj ('il illr [lutrltt. ~i p.lIr{'nlt1 ~ llll {'~k fo lo~il gCllef<llond 35-iu("rOIl .as in crone lrifazate şi af:. SI' cO llsidcrit molor ~1 ~il1('rO Il cart'. :H'('a~t.şte df'ftl7.dnctiv iLat" T~) . ("li lIn anumit !t'IlS ri t' rolati('. alllom:lf ii .iltll perioadei ciI' pornire. sin!. D:lcă in bobinaj ui auxiliar b.1Î\. :-oe Înehid(' f)t". venlilatoar('.'~lr' f«('turul ele putere . mai costisiloare ~i . ar fi fost o inductivitate mart' 1.Hz:1 pcntru puteri mici sau :-Icolo [111(11' nu exi~t.) . iar mdorul porneşte sjn ~ur (':1 ~i un motor l-ISi 11('rOll trir<l.. ~:ituatit' ~t' .'. Di n 1I1i all!:"rna!.Il} tlplil'ft flina{uni un cuplu molOI" a~\lp rn maşinii (de . iar illolorul fu ncţione azii În e-ollt.in ~lare ca motor m onofazaL. atunci tura ti:! I"otorulili dcpă ­ Şt.J ~­ netir il1\"irtilor. ii dccit re\(':1 moJ).'~lI' lurana d·' ~incroi1jtm.chide in trernp:Horul Ir. curentul tiin hobinajul b ar fi Insl defaza t eu un ulIghi (lc aproximativ ".i bifaza(i.c nătoI" (·u doi cl1r(' ll.'1' prOdlH'(' ill ~Lator un cimp m.

.i la motorul asincron I rHazat.' al ~latorlllui se gi"lse::>t.\L SJ .(. RuLorul l'.ază condudoarclc _ Îll golul cilindriI.i un pol wel.. numil şi roaftl pofu/'â. turhill{l l'U ap!i. El {'~tc ('on5lituit dintr-o parte Fixă. s erlt" mai Ir('.l a ge- nerllloru!ul -"lIlcron.JU alt('nwtoru l e~Le o maşinii ('!(oetI'Îe.IZOllt>. ca :.3l la ft:l l'a şi ~'Lator{ll Jnotorului a~incroll. lii·1.\.: slnto n .id p. PRL'\ CrpICL DF FCl\"CTJO:\"..\"CROX (iE~ER\TOHTLl"l Gf'nt'raturul ~illrrOll ~. 1it'. can· l'reE'3zi:l rl l!lp ni magndk al m:!:. Hlobii.rebuit" să fi(' iu\'jr1î1 t·tI ajutoru l UIIUÎ molor primar OtU'e('an' (molor dir~t'l.h' format dinLr-o ~('ril.e rotoruJ R. numiti'! r%I'.)tiv. incit dupil un pol nonl uJ'lIu'az.iuii.c\'rn!c !>int gcneraloal'dc trir. Schema con· ~impj!fj'.t·nLat sdH'lIIatir ('on~(ruclia unui g('ucrator ~ i llcron..'1tol'ului S ~(' g'ii~l'SC Cl't>sti:\turile in care ~t· a:. p()Jij rotorici !'int astfell't'alizaţi. carc $('1'la prodUeCrl':1 rureutlliui alt~'rn. le~H fii' il! lriunghi. numită s!::llol'.d uÎ SI' pot. lll()lor l'U r xplnzic. \"t'~(t' R fiI. lur!Jin:'i ('Il ahllr l'tc. care Olt! st:l lorul trirazaL Cck lre i bohiuajc ~ll r. ~i o parti'. tn fi gura 16-1 s-a prc'7. St:l\ol'ld geurralOl'nJni sincron ('sll' re:lli7. În stea .atii struc/i\'.1g11t>l.C"pitolul XV 1.l.-\RE .' (1(' poli 1ll. Pe s\lpr:lf:l\a interioară :1 st. Ei rl'cează ]1\ intr('ri (~nll dintre . i<ll' dupii \III pol ~ud Imu('<lz:i lln poluore!.) ('\1Jllat direct ~HIl ]Hiu ('urea. R otorul gr»('/':llurului t.

eor('~pl1nzălo:lJ"(~ unI'I perioade .1) unde prin 11 s-a nolal Ilumi:irul cii' rotaţii legllturo dintrC' lHllllărllt de prrechi de poli.ilizare . reţeaua ('i1n~ pkacil de la gCTl('rator poal~ fi cu conductor neutru (tra!al punetal in rigurii) ~(111 ([In) eondudor lwulru. I Fig_ 15-2._ '- _ _ __ J I .JZul l egării in ~lea.c. ({ rcprezjlllii Ic~area ilJ ~Iea . in faz{'l(' trei curenţi lrifnzali ('Il o pur~alie (1) dată de : iau naştere . Dacă gCIlNalot'ul pro- --- --. conductoarele hohin~jullli staloric. II !('~nren in triunghi. înseamnă !'ii prin fata u11ei ~pire staton('c \'01' lr('c(': intr-o ~cclludă P 'Il s pCTec!ti CIr poli. Ll g:cnerator situaţin ('stc inver~.tibă o fr(>cYcnlă de pn ş perioade Il(' H'cvudă (sau Bz). ~I' şi r=pns~-" P" -. Belatia a('ca~t3 nratii hmlţja rolol'ului ~i rrecycnţa prndmii elI' li 1\ A('uerator_ In figura 1:)-2 ~(' arată felul cum se 1t':lg:1 electric Îutre d~ ~i Il! relea c('lt' !rd hohinlljC' ~t:ltorice :lle ulIui gellenllol' triiazat. Rezultatul cste insă nc('la~i. 6U (15. Trc('crea a pn 3 perc rhi de poli ÎnLr-o n·cuutlă in f:i\a !p ircî.at: u _ tegare. ..256 ELECTROTEHNICA GE!'-"ERALA rotor un C'Împ magnC'tk.--. D:lcă roala polară arc 2p poli şi este rotilă cu o ttll'aţic de 11. Trecerea unei ~illgUfl' !1(']'('chi de poli prin fala unei spin' statori{'of' induce În aeeas(JI hpir:1 II for\. . p{' minut.ltă : ~pircl(' sint fi:\. prin inducţie eleclromagnetic:] . trei sp ire din figura 8-1 carc ~c În"irl(>sc Într-ull cimp magnetic fix.ele trei hobinaj(' se produc. Dacă rotOl'ul ('.I. : b triunghI. trei forţe elcctrom.ste ÎnVÎrtit cu o anumită ya produc(' un cimp magnetic În\'Îrtitor al{' cărui linii de forţă ~tai('. frcc\'cnţa furjt'i !'1{'ctromoto~U'l~ dinlr-o spiră a st:llorului şi Mei din hohin:tielc dat ori('(' e~te : sta tor viteză.o ) ... iar cimpul magnetic se îu\"îrleşlc. 111 c. adică in r. et'lc trei bobinaj t~ staloricc se {'omporLă asC'mănător cu cele.1 !'(M~.' t'n forla e)(-etrul1lotoare inclusa in spir:1 ~ă . fac(. Legarea la te· lea a generalorului Irif3l.i clcctro!llolourc alterna!Î\-ă calT' ia toate ya](lrj!(. 1:11' fi gltrn 13-2.otoare Lrifa zat e. astfel Încit in I'pirc ~Ip ar trei forţe eleetromotoare trifnate. tn ('omecinţă. . I b) ~l:lloricc duce I'urent cketrk in {'ir{'lJitul de ut.a In legarea 1n ~!e. Fi~lIra 1~) -2.

.:l'on LrifazaL.ul (1" l'xcilati" es. HezuHă că "tit.'i fluxul ma!. Dar: ~ _ ___ . care stnlbate ~l'ira. De ohicC'i . 12 Formula poale fi utilizată ~i la dt'll!lmin.:tfrl indl forţil ckctrOll1oLonrc din hohinaj1l1 und faze est" de s ofi lllai mare decî L aee('. :lşez:ltă pc a('r1a~i a.i timp) ca şi cimpul magncl. generat-orul se numeşte CII excilafie sep(lraM.r-o ~illgur[( spirii. in moi!'.. .romvtoarc e~le: E=~!llm . cîmpul in\'ÎrtiLol' ~Latorie. (15. vitna unghiulară a rotorului şi a cimpului in\"irtitor rotoric. rUH'lll. formula pentru geJler ator dev ine: .'a "alorii dirace a fortei ('ledromoLoare care ia lJa'5tcrc in fietare fază Sl:ll Ol"i(':1 a gener:ILowhl i ~illcron. paragrah11 I s-a ar5tat cii in cazul cînd o "'pir ă se inin . in loc de magnc\j permnnenţi. in loeu1 fluxului magnetie tDm 11'1'I)lli(' sil ~e ('ulisiderc fluxul tP rai'e corcspllllde unui pol ro{. aeeastă maşină este numită sincronu . 1n felul acesta..x.. cei trei curenti irifa z aţi produc lin dmp magnetic Învirtito r.I!~ . Deoarece rolorul generatorului se ill\'îrtql. "<1loarca maximii a fortei elcctromotoarc jlldu~ft in spiră este: în carc : w <1>111 \"<ll oar~:J ('de jlulsnţia forl.îc rn"irtitor...1 din !. !)entru a a\"ea un cîmp magnelic puternic. Trebuie in ~ ii ~ă >t' ţină ~ea\lJa că 1.oi'ic .Uil Ilumiir s dc spirc.3) " P Exprc~i<l 2TLIl s reprezintă. gellerato!"1d sc lluUH'şl(' Dată eu excita/il' pl0prie .fund unui cimp magnetic. ('xciLaiia St' ia de la (j surSrl separ:1Ui . numitii excilaf(lGre (maşinile de curenl eontiulilL YOf fi stlldiatc în rapitolll! urmfltur).:im. generatorul are rol. În acest caz. care se roteşte cu dtcza unghiulară (i) /p . g~'JH'j'al.257 Ca şi in sl.2Z"'PII • .c ('11 aceeaşi Lmaţie (în acc}a.itor rotorie se l!l\"irtese eu accca~i Lllratie. cit şi dlllpui iu\"irt. . \"i rteşl(> in capitolld \ 'JI. a::. De ast!TJr\le3.OI· O faz[1 slaturici"l arC. dieac(' n al'e~tei forţe f'kr/. {'u alte rnalor ul.'Jl etit ma.aLorul motoruilli asin t.of\1I formal din elerlroma:Jlleti. in ca zul gelleratorului. Curentltl rolo~iL penlru alimenlan'a f'Jr~clrnmagncţilor este continuu şi se numeşte c/lrenl de e:rci/ajie.te prod11s de o maşină de curcllL colltilluU. ('arc esle şi turaţia roLorului.ei ele_ chnmoLoarc {lil1 ~pir.

ul sl"lIde. cu vife:arolo- I'u/ui · i Cll [hlilIl magnetic (11 II/lui pol r%ri. const.. ş i deci se poate obţine li n re ~la j al forţei clc . Cînd curent. 10 con~·t'ciutli.'lle fi variatâ este \"aIO:. ceea ce face (':"1 Lt'n siunen la bOl"1ll'}to ge neratol"ului sa scada.un. .li fiecare spiră es te constituită din cite două coo durt oare adinc (rarc sint ti:iiat(' de linii de fortă) It'gal(' in tre el('. Vnriatia curentului de excilaţie se 01ţine prin rnall(' Vrall':! unIIi reQsla[ (le e.e O că dere de knsiune uHlj mare. 1) lldică: valoarea eficace a [orlei elu/romo follre. Dacă se Ilott'az:'i eu S num.tmlllotoare E procJus:i de fiecare fazll stntoJicri. se vede .lI"C'll fluxu lui magnetic <1)_ Acest flux magnetic dcpind(' de \"aloarca . 1n timpu l fU!lctionlirii gl'lleralorului.ru ta şi frecvcll~a curcntului produs ~i'i ri!minl"t ('OJlStanUL De a~{. se poale "aria fluxul c'D .H1 1 o(>xe iLaţie se ponte obtine t('IlSi UIle con. Cin d turentul creşte. fie în rată. in spate .(ie..lrc ri"imilw I·om-lant. sardnă.c. in funcţie (1(' numă r u l şi dc' putere a COIl!'lllnalorilllr.258 ELECTRo-rEHNICA GENERALĂ S-a arătat cii pulsaţia este : (.<:lantii indt'pl'lldent d .ttilo. t'260 Din figura 1'1_11. rure nt ul produs trebuie ~:"l nib" valori diferitI'. ~e mit' şorează CUl"E'ntul dc ('xdllljÎ('. prin t r-o y:uiaţie a cUl"en tu lui de excitatk. in bohiunjelc statoriee se produ e. f'1'(1lru fl menţine. ln cazul generatoarelor ('II sistem propriu d<' . 5 Hotoml g'el1eratoJ"1I1ui este totdeauna iu\"irtit de dilre motorul pri!nal' ('\1 o vilezi"i eOllstantft . trehui" sit se mărească fortn rJ('etJ"t)lllOloare E. ideuli ce cu hobinajcle s l alorice a le unui generatorlrifazat..2:-r Pl1<fl. introdus in circuitul ('urcntului de {·x til aţie.lccasli:i /t'miUill'. n1lmărul de poli şi num i:i rul de conductO:. este propor(iol1alt1 fII /lumiirul de condm:loare produce in [iewrefa:ă ale fa:ei. wn: st s talor1că. pent. ~e ohtin(' : (10. rare reprezintă h obiMje le statoricc ale unui motor asillcron trifazal. penLru ca tensiun ea la bornele generatol"u lui 5[1 IlU njuJl~ă la \-alo1'i prea mnri. fi e. În acest scop se m:1reşLe fluxul }Ungnetit (p priu mărire. Singura mărime din expresia forţei c1et Lromotoare E care po.lnll de eonducl:oa]"(' acliv(' nle ull{'i faz{'. antă .pl1 60 nstfel încîL : E=s.I1I€'n e~ ..) cnr('ntului de excitaţie .: ntului d e ('xcitaţie .}= ~~ 2. !"('zultă : Daci! se notr flza .

Ca şi la motorul asincron trifazaL. Di n ar'e aslit {'auza ~ yor f.Hul poli lor sud rotoriei.ol' şi polii roLorici I':Ullinc . R~'lLdui d motorul sincron nu poate porni singur. generatorul trebuie fie acţi ona t de un motor." cind in sensul contrar. Deoarerc rotorul sc învîrtcşte cu acec:lşi vilc. sl. nllmc contl'nr ni rotorului d~c:it. adică aceste forţe c1cctrOml'lglletice constituie un cuplu elecfromagnelic rezislenl.t)!p polii Jllagnetiei ai rolOl'ului.u't.c ătre motorul 2.or. ('l'lre se roteşte ('li viteza un . Generatoare!e monofazate se intîlnesc rar in practidî.ca el ecirică . cu :1cccaşi viteză C. adic:i po:tLc primi de la o rel'ca {>ll{'rgie elcctri61. se ex('rcită un ('uplll de l'ot<ltic {'ollstallt C:l valoare. . dacii distan!a dintre polii cImpullli illYirlil.'l'aşi. dnd ind5r.('. gencraiorul ~(' numeşte mOl1o{a:al. ro torlll molorlliui ~. iar p numărul de perechi de poli ai cimpului. ri Energill mnlor lnt'{'anic de meC:Hlică este dală .-<' electromagnetice. in int erioru l gencratorlll ui ia lJa~lcre un cimp magnelic În\'il'(il.::atorul se leagă la o re\. w fiind pul.:. astfel Î ll d~ rotorul '\"a rămîne nemişcat. Cimpul magll~l ic insÎrtitor se ('omport~ ('a şi (1 scrie de poli magnctici nord ~i sud !ii tnaţi s ucrc~iv în îlltrefierul Il1Hşinii !:ii rare poL a ntreu!!. Curenţii care se produc În statorul geueratoru lui se găsesc intr-un cimp magnetic şi în consecinţă asupra ('urenlilor se exercită fort.ţhiu lal'ii w/p.. Conform legii luj Lenz. ('Înd int r-un :-ii'Il.să se opun5 cauzei. dl'.tiltdtti din două conducloarc. l\'!lInui in (I('l'st ('l'l7. In acesl caz. cuplul electromagnetic rezisten t este eg:J1 cu cuplul mecanic motol'. aslfrl iJldl rotoru l in cepi' să se Îndrt<:asd . Dacă se negl ijeaz ă pie rderile din generator. j::lrdmpul mag ueLir invil'lilor al slalonllui ~c rot('ş(.H.. molorui acesta s(' !lUIllC~t(' siru:rmr." ~ău. deoarece la putere egala. Jn stator se produce prÎIl inducţie O ~ingunj forţă cleclromotoarc monofaza~ă. . un generator monofazat est e mai costisitor dedL llIl gellcrntOi' L fazat.tAŞlN! SIKCnON!: 259 S-a arâtat cII pentru a produce energic electrică. gClleratoTUlui prin intermediul unui cuplu de a ntrenare. in cazul c ind stal. care lnvÎrteşte roloruL Acest motor dă ge nera~ tOrlliui o Hnu mită ene rgie mccan i că. pe cart' o transformă in ellergic mecanică 1:1 arbo1'(>1. excmplu.J\lQTonl'L SI Nr.i ('a M'IlS. ai cimpului iIH' lrti toJ' ~(' găses(' cind Înaintea . iar cu rentul alttl'lI <lL!\' ali mentează o reţea mouofazatii cons.ON GClJcr<'llorul sincron cşte o maşUIă reversihi la. efectul tinde .Il('rOll ~stc ncmişI:at. pc carc gencratorul o transformă în energie să eleclrică . Polii nord.!:ii are lin randament mai scă zu t. La ÎncepuI insă. care este de sens conlrar cuplului motor.o:ij de robtk ('<1 ~i cimp ul magnetic invîrtita!'.xcita fOl' lc de atra c\ic asupra poli/oI' ratari ci. Tn'hlli<' obs<>rvat că polii cimpulni magnetic Învjl'tilor nu pot antrcua polii magnet iei de.orul gt'lleratorului an' un s ingu r bohinaj.!'aţia reţ:elei de ulilllcntal'l'.

ci rcuit.:! Îe asupra poliJol' rotorici rămîn constan te ş i de at' e l nş i ~t'ns . el a rc proprielat~a de . ln tl'-a dc\' ăI'. * :l. Din a("t'~1 m otiv exi. bun.~ il1crOIl În scurt. polii sil i se giiscsc la clisl<lnţii iuyariabilă fată de polii cimpului magnetic illvirtil or.' motoarele asincrOllC. ~pr<' deo ~c bi re dl.Lic ill\"irlÎlol' ş i polii rotorici.Ilz.260 ELECTROTEHNICA GENERA!.'"tb lt' udinţa cit. ceea ce ~t' numeşte pornire .ti\·" In mod normal.). penLru amt:liorarea fact orului de putl'rC al une i r{'(. putind deci porn i si ngur:i . mări faclorul dC' putere a l reţclei. separîn du-se <I('('i de sursa exeilntoarc. Cînd rotorul cst~ adus 1<1 . este supraexrilal.I i molorul ' prind e ca motor ~ in c ron. adus printr-un mijloc 03.t'(~Care 1:1 o v it€'z ă egaHi tu \"itcza unghiulară wl p de rotaţ. in pcrioad. iar cuplul reziştcllt.Hllof" sincron.ent e. Cind viteza de rotaţie a rotorului s-a apropiat cît m:li mult de yitczu de sincronism.\ Ş I. [ ·T IUZ . daert lill asLfel dt.(' Jolo~eşte. de e).. astfel Încit rotoJ'uJ <:ontinuZi să se roh'rl scă sing'ur m'li departe şi maşina [unc\"ioneazii ca molol' sincron.. Se spu ne că trebuie ~ii se aduc.> folo~Ne" fr(>('"Y{'nţă 10-llz. se Iasii ~i. altcrn. ş i maşina se comportă ca llJl motor o.îtol'. l ' n alt mijloc constă in :1 porni molorul s incron ca motor asincron.rn\a ltj -=.1 ~incrun.ie a dmpului Ula g netic Itl\"irt. mol orul ~ illcron t~"te mai puţin utilizat În pradir:1.\ rot. pentru acţi o uan':1 util :ljl'lor curc f un diollt><lZă ' "U tura !il: eOll$tanta şi nn comportrl ~u prasardt1i (anumite wn Lilaloare.A E ste necesar ca la ÎncepuL rotorul sft fie. insa ni 1111 cuplu redns. ~e utilizCllZ:i generatoare t rifnzate cu II fren'l'nliJ dc .>0 Hz. lin l:u plu mecanic. treaa.orul molorului la sincronism. <It' a~c m cnca. Jlutiud da ti u (' urlu motor normal. " Din ca uz a dific ult:1ţilor de pornin'" se lnnalate in pa ragraful prceedellt din ('auza j"i.\ BEA 'I.(' mpl u. depă şeşte o anu milii valoare. se t-wne ratoart' Illollofa zalt' cu rrec\.a fi t Oluşi utilizat cît Illai mul L (mai ales ("Il pornirt'a în aSin(To n). cuplnl rezist. In aecs! caz. CIl cu rent monofazal de .lpl. se poate face cu un motor . cit· exemplu penLru lmcl iul1e ::l eledrit":. În cazurÎ sp eciale.:'\"ILOn SIXcnOi\E Gl'nl'rntor ul ~ illcr o n t'ste m'lşina ran' se inf. De dala ac~a sta. pumpe de. i\I oLonll siu crOIl 5.ru a lIVea o sardnă la arbo re ). cliplui mo Lol' este cuplll] cll'('Ir'omagllc l ic ('are sc e xercit ă Îlllrc cimpul magn<. Pentru aceasta Se inchide cire uillli înrăşurării r otorului printr-o rez i ste nţă.uJui efi nu suporl:1 supra sareini import ante (ca molorul 3~ incron ) .str. _'Iot orul sincron Hr(' insii marele a\'(l.ilnt!şte in mod obişnui! în centralele t'lec1rÎ('c de c urcll\. Se spune.Illxiliar. cu ren tul cI<: excitotk (cl1rc n l contiuuu) in b ob inajul polilor rotorici !. ca motor f UJ)(:ţionind in gol (f[.11 aSÎnrmll. 1I 11('i pompe care t rebu ie acţ i unată de molon. Adu ce rea motorului sincron la siucronism. adică darii {'lIrcntul de excilati<.ntaj de a funeţiona cu un faclor de pute re fo:n'tr.sincronism. este cuplul la arbore datorii.t'lc eleclrkc. . motor. şi " .1 tie porn ire. În :H't>S! eaz. iar fortele de alr:H. t'ii motorul înd e plineşte funcţia de.cOl1lpel!.

ul cxterior al unui rotor. Generator sir.i!lcronc.ron) sau an' moolai dispozili\"lll de cuplare cu 1I1:1.mitatea polilor diilspre sLator are o talpii . nu are poli ap a renţi.MAŞl. 15.urin\a prc1u('I"ării po lii se execută din lolc ne oţel izolate iutre ele şi a.'!ft.iei ma~illii . ei se formează prin bobillarea Înfăşurărilor rotoriee . Ji. Hohinajul din jurul polilor eslt:' rC.'.I't' --_ . In stinga se \"cdc capătul de arbore liber.)1I1a eare Lrehuie . carc prrmitl' o repartizarp bună :l liniilor ue forţă produse de poli." montcazil dispozitinli de cuplare (roata de ('Urt:a sali cuplaj tlirecl) cu motorul om.'-. Detaliu constructi v. cu şi l :<crla!Q. în figura 15-5 e~tc rcprczcnt!lt :lşpcct.t'iI SIN CRONE 261 4.1. Un ascmenea gellerator...--. indicat in figura 15~J.. car(' este montat:..'şte..'il. t din sirmă de cupru izolată.<._. Fig. lllH'. pe care sinL fixn\i polii <1st!"el cum c~t{'. Dacii maşina esLe ge_ nerator.:. turaţia lui este mare (de exemplu 3000 rot/min) pent ru a corespuude t uratici mari pc ('arc o are de obicei O astfel de turb i nă. este constituit in gen~ral dinlr-un butuc central din oţel.\1)<'.. prin cuplare directă. "~ Fi~ . Extre. pe acest capăt de arbore . 'in cazul cind un generator este acţionat d(' o turbină cu abur. Pentru u..'l . capiiLul dl' :1}.ie.i\IAşINILOn SI:KCROI\E Pigura 15-3 Tcprczintii 3!'\pcdul exterior al uilui generator sau motor ~ i lLcrOn. Pl: acelaşi ax maşiua propriu-zisiI. in stinga se vii{l c{'le două inl'le owLaliee care ~e În\'irtesc solidar cu rolarul şi care sery(>se la aducerea curenlnhl( eonlinull de e x cilaţ..3. numil lurbngenera(ur .orul. Dacii ma~ina fuoc\iolleazil ea molor sincron. sc lasă liber (cind mo{orul serveşte drcpt compensator sinc.lliz . Cind axul maşinii se În\"irb.'amhlate Cll lHllo:.cron.: antrcnează ger>crat."":'''l Pal Bobm. din motive de ordin constructiv.ini ~i ucrOIl(. în dreapta se \ 'ede excitaloarea. care produce turcului continuu nCCt'S:ll' excitaţ.y Rofor 15·. Hotorul ullt'i ma ::.'ifl fie 'll1Lrenată. CONSTIHJClIA . el pline in mişcare cxeitatoare.

Gl'ner. l! _ mp. .' ax u .t"rb!na h.. e lul IIp''! In amonte . _ urborcl". Sint in s ă cazuri speciale.' ăzute la periferia rotarului. .' : l~ _ pod rUla. În figura 1. Axul maşinii sincrone este de obiceÎ orizontal.262 ELECTROTEHNICA GENERALA 'Î ntr-o serie de crcscături pre. de exemplu . : 5 _ camera lurblncl Illa.olorul generaforului .IiOr sincron cu ax \-ertica! intr-o centrală hidroeJeclridi: 1 _ b~r(\J .dI"aulIClI : . acesta este. dnd maşina are axul YCItital .-7 este re- Fig.ear~ flt""tru y~nA . 15-6.sincron. 5 _ vane de inc h!der" II ape. In figura 15-6 este reprezentat un aSernC!lCa rotOf de turbogcllcrator.n i\.. Fig.<:Rl : 7 . 3 _ nk. (u"'binel : p _ generat" r '\!)<':fo" c".:"l"ltA IRllSllUle..!ul ape l In O"al : f _ canal de IIduc\lc .azu! generatoarclor cuplate direct CII 1mbine hidraulice cu ax . " Fig..rucal: 10 _ sala maşinilor: II ~ cQnal de ru. 1 . 15·/. 15-5. H _ Inms!onna lo r rlc11cut o r: l~ _ !inle d~ !. ('. R.·crUca!.r. Rotor de tu rbogcnera lor .aullcc cU aX \'ert. .

orice . cu ax verLical.incrone trirazate pentru tensiunea nom inal ă de 400/231 ş i puteri de J. fn cazul cÎntl cresH!turile sili t ~deschiEe ~ la partea Spre Întrcfier. care del1itează în comun pc ace lea şi bare coleclnare H. 30. 15 ·8.zcnlate in Illod sclle matic doull grupuri elec. 38.rE RSUL i1\ PARALEL AL GENEHATOAW::LOR SINCRONE Într-o ecntnllă f'leetlic[l funcţioneazii de obicei mai mulle generatoare sin crone. Aceasti:i retea lloate fi alimentată şi de . fn Rrpllblic~l Socia!isUi Homânia ~c const. .ron. Statorll l unui generat or sincron de put€'re mijlocie. Pe ~!!pra fa~a intcrioar.H şi un gt:'llerator G.urhina hidr:lu lidi cu ax vertical. 15-8). electrici:l. bobinele care constil-ne bobin ajul s tatoric ~ (' e()nkc!iollea z ~l l:icparat pe şab l oa ne şi apoi se introduc in creslii turÎ. lJIontat deasupra turbinei. in fig ura 1.) a ~ tatoru Jui siut prc\'ă z ute crestăturile în care sc Illonteazi:i cond udoa rde care ronneaz~! hobinajele stat. StatoruJ unei maşini siJlcrone este construit din tole de al_e l izolate între ele (pentru a se reduce curenţii tur.bionari) şi prinse cu ajutorul unor buloane· Acest stator este fixat l:l o earCaS1! turnată sau sud:ltă (fig. riceare grup e1edrogen este compus dintr-nn molor . 30 şi 125. c~lre alimenleazQ o reţea. O pr ez cnLată seeţiunc fig .trogene notate 1 şi II (Iilltr-o reJltrală eleelricii.ruiesc in mod curent diferite tipuri de generatoare :. cuplată direct cu llil genera lor sinc. 5.~IAŞINI SINCRO=-<E 253 printr-o centrală hidroekc!rica ech ipată eu UD grup dectrogen constituit d intr-o t.)-9 sînt f('pre. De la barele colcetoare pleacă circuitele C.

') i lensiUIl CH harda!": Il) frccyenţ. 15·10. adic:i genera. gellcratorul G1 fiind legat la bare prin intermediul l11t. Tura\ia molorului.multe cent rale inluconectale la accca~i reţea. Pentru a M.:u voltmelrul V~ (fig.iisoară cu vo!tmelr ul 1'". Tensiunen la bornele generatorului se m.'lor: d) trebuie să se respecte ~i suct'esium:u fazelor.3Ză şi el pe bal'Ple B. motorul trebuie să În\"Îngă un cuplu rezistent mai mare.rrl"uptorului Il carc este Închis. de asemenea. Hegla jul nutomal se face ClI . ac('. fie automat. ff Fig. astfel Tncit tensiunea generalorului ~ii fie e'Znli'i cu lensiun('a la bare. ceea te are . Dupi'l <leea::. Se spunt· cii cde doua gcncr:doare G functioneaza il! pOl"ultl pe bart'le co1ccloare-. ~. poale fi reglat ă fie ma1lua!.' putea lega in paralel geuerntond (72. Gl'ncrator sin· r. Functionarca acestui regula lor esie In principiu !lrmiiloarea: Dacă generatorul funciionea ză CII o anumilll luraţie şi la un moment dat sarcina gene ratorului creşte.~l)llare Fig. Al doilea genera lor Gz este deconectat d{' la bare cu ajlJtorul iJltre{ { • I $: 1 o / I 0.a tensiunii gener:ttorl1lui să [ic egaW {'Il !"n:. Pentru a îndeplini ultimele irei con diţii de cuplare in paralel. . 1:) tensiunea generatoJ"ului Mi corespllnrlii c<:\ fa z ă t·U tellsiull('a hRl"l.'n('ralOfll ! gnlpului 11 debit(. care se găseşle intercalat in circuitul dl' e){ei!a\ie.ut pl'ltlrU în parnlrl.~ La Irt"lmÎc.::a reo. 15·9.oarclt" condiţii de baz:l: a) să aibă la horne <lc-cc3şi teusilme ca . pot {unc~iona în paralel ş i mai .laru[ de excifallc.li regululor outomal de t"w. il dru i construcţie depind~ de felul motorului.-.la se meM\'rea.n-enţn la ha re . Trebuie CII moioru l de antrenare sii auuc ă geller~loru! cît mai aproa pe de tura tii! lui nominalii. cro n pre\·ij1.lie. cj)M. numite condiţU de ~ncronism este n('"cesar un reglaj mult mai precis al lurajiei. I"uptorului l~ caL'e este deschis.i indeplincascit unnnt. care 3ntreocazii genera tort!!.tourde G1 ~i Gz au ro~t puse in paralel. tuchizînd intrerupLorul Iz· g.ajulorul Ul1l. inr la bar('.MA$INf l')'" C l j"R ENT CONTINUU alte centrale electrice. 15· 10). Doui'i grupuri eleclrogene Intr·o centr al ă . Sc considcri\ că la un moment dat f uncţiouează numai grupul 1.

DW2rece E IlU are o frec v entă riguros egal ă cu frecycnţa lensil!1lii c.cTl!<i genera tOTului să difere foarte puţi n de frecvenţa la bare. p"ni ru a realiza Ull reiO:J~j CÎI mai precis al tura (iei. t'g. între vectorii E şi 7: existi () diferi'Il{ă ('ectoriaW. L e g a re~ IămpiJor pentru ohtine· rea foc u lui inyirtitor. . La legarea În pa ralel.lhli.] generalorll! nU debitează curen!..~te m~Xilll). Cu cÎl yariazii mai încet. se poale ob\ine ca frecy. este I'ariabil. I'g!lIă~cu vectorul V şi care ya riazi!. egale. combustibil) îll sensul măririi adm isiei.j lorjii electromo(o~re a 10S1 adusă cu ajutorul reoslalulu i de exciral!e la nlou<. neexitlnd curent.·!. ÎII!r· un inlen-al de timp crnd aceils!ă freC\·entii este mică. . '1. care vari:Jzii periodic. pentru obtinerea iocului învîrtitor.. 15· 12.. Se preS l!p Une cA aceast. Sd. sa măreasd'i sau sa micşo· rele ad misiil. auici:i nu s ·a încărcat cu sar· cill~.ELE C T ROTEHNICA GENERAL>\ scădere a tUfa\iei. Se vede din iigur.lc i rea maximă (if e. forj!1 el eciromoto~ re E este eglllă chiar cu le m iunea la bOfne.ne slrăll.dic~ tensiune:o la bornele lămpii depinde de mărimea vectorului di n figur a 15· ] 1. Spre a pute<l cunoaşte momen tul ind icat penlru închiderea î tttrerup iorului . deoarec\" t.n pe bazn diferenţei dintre tensiunea la bare şi la generJ.. In accast.şi V v'lrio7. Chiar da că aceste do uă mărimi sîn I. 15-13. ceea ce produce o mic. 15· 10). cu ailt CI: şi deci V \'Miază m~ i repedl'. Trebuie . micşorînd admisia. .d. . . (li cît l1iferen\a dint re cele două frec. Aşeza r ea I~mpilor Fig. iar cînd GI=-'-: lal1lp~ .' fOiHte lent şi dacă in momentul tind a=O (concordan !ă de faz~ Înt re E şi Vl se înc hide illtrer lJplorul { (iig. după cum rezd lă din di~gran1il din fig ura IG·l1 Îll1H' \·eciorii Eş i U_ existăm gellt'ral Ull anumIt u ng hi de ue!azLlj (1:.!r!! 7 ~O . Acea stă Î nc ărc are se obţine m~rin. In acest momeril Îns. Din aceasta cau<:B.!o rului. aşadar. iar \'JIo~rea nu l ă. astiel Încîi !lIm.. ceea ce are ca efect o creştere a luraliei. 15·10). GlJld 0:"'-0. dat" ~e reţea . ŞI astfel alternnloruJ este cuplat In paralel la barf'.. Cre~t erea turaliei lilce ca regulatorul s~ ilclioneze asupra agentului mo ior.(<:neffltorului este nulă. cu al it frec\·ent a de stingere şi stralucire maximfl este mai mică.j t!t valoarea maxIrn:1 a vectorului V are loc pentr u 7= "'. alternatorul ramine În pinille! la bare. genera torn l iu nrj ionează fără sarcin ă (nu produce curent) şi este nccesar un dispozitiv sensibil care. .1 sitll~\îe. cu tensi ul1 ea U la bare.jueren de tensiune ÎJl staiond J../""ja b~re. apă . ". Fig_ " Q9 Fig:. Dia gra ma veclor ia lă a tensiunii gene raIDrului şi barelor . Ctnd gl'lieraloru l fundionenă în gol. lampa se st inge (if=--0l.lor. Lampa se găscşte le'4"ata intre o bară şi o bornă il I(e nenl.derea turaţie! [Jce ~a regulatorul automat s ă intervină asupw Jge nt ului motor (abur .d molorul de acţionarI' a generatOfl. Dacii sar· cina generatorului ~cade .\'cnte est".~orare a puterii mo lorului şi deci o sdidere a IU TJ(iei.!ionea. în momentul dnd l~mpa esie stinsă (a~ (I) . acţionat la comandă. pcu. Lampa va arde Cli o intensitate lumino ~s. aceasta are ca efecl o cre~tere a puterii maiorului şi deci o creştere a turatiei.. motorul are de înv ins un cuplu rezistent mai mic. mJi Illare. 15· 1 J. ca efect o acţionînd . :\cliQJ1Înd printr· un dispozitiv de reglilj fin al moJorului. se folos eşte o lampa de fază L arid<ll~ îll figllril 15·10. . se inchide Intreruptorul J (fig:. dupit cu pl:lrea in para!eI să se Încnrce generatoruL descărcîndu ·se eve ntu~l celelJlle generatoare din cenlral. UJlghiul de defawj 7..

tn acest caz.·750N·I]! =70650 W = 70..8. 73 -6 000 '0.8 -7. Aplicaţia /5·'. Cuplarea In loc de o singură lampă de fază.92 '70. R.65"""65 k\V. Dacă se aşazii cele trei lămpi in vfrfurile unul triunghi echilateral şi se acoperă cu un geam mal (fig. Din relaţia: P.92.~--~--= 750 fj() I 60 ·50 p Dacă 4 rol/mm. in practică se utilizeazii frenent montaju! celor trei l ă mpi În idul arătat In figura 15-12 cînd două l ămpi (L. 15-13) se capătă impresia unei lumini care se mişcă circular.-I'3·U ·f·cos 'll rez ultă: 1 65000 1. şi L t ) sînt legate tn cruce.266 ELECTROTEHr. =C·D=900· 2 r. Cuplul motor pe care-l produce molorul la arborele său este (#=900 Nm.'i kW. La centralele moderne există şi dispozitive automate de cuplare in paralel.-rCA GENERALA succesiv fntr-a anumit ă ordine.sle : P. Cînd focul se învîrteşte tntr-un anumit sens. maşina se învîrteşte prea teşle prea încel..0.-. Generalorul funcjionează cu o tensiune Între faze U=6ooo V şi are un factor de putere cos 9=0. Un molor Diesel antrenează prin cuplare directă un generator sincron cu o frecvenlA 1=50 Hz..:J ..7 A.-. = TJ ·P". maşina se Inv1rIn paralel se face în momentul cînd lampa L3' se stinge. viteza unghiulară În radrs a arborelui este puterea P m dată de molor în arbore este: n şi dacă se e)(primi'! puterea !n CP P . . ... cu opt poli (2p=8). . etle una pe fiecare fază. Din relatia: f~- r·· 60 rezultă: . iar cind se învîrteşte in sens invers. adică a unui foc IntJlrtitor.. I! mpile se aprind şi se sting repede. (. 60 5 Puterea la bornele generatorului (. se pol monla Irei lămpi . .llii I a curentului produs? ne zol v il re. .6. Care este valoarea intensil.andamentul său este '1)=0.

care se poate roti in jurul unui ax orizontal 00' . .ilinnrică a tamhurului astfel: capetele de eondudoare dill raţii cu l. t. Inceputul pe tambur la o de curent continuu. astfel încît sft Sl~ inehidii. Pe figurii.. în realitat<.. 3. 16·2. 16· 1.. . ~i S ai unui m~{gnd . s-a arătaL numai inceputul bobinajului. Bobinajul a fost trasat complet. Bobinai comple! pe lambur_ . Sl: illfăşoară pe tambur un fir conductor izolat..ompletat. Se lloteazii eonductoarele de pe supraJqa.şi ~e presupune că acest tamb ur ~e găseşte intre cei doi poli "".. înfăş uri!rii mnşini1 • Fig.UL DE CURENT CONTINUU Se consideră în figura 16-1 li!) tambur de oţel T. în figura lU-2 este reprezeutat acelaşi lambur la altă scară şi văzut din faţă. pentru claritate.Capitolul XVI ll1\ ŞINI DE CUHENT CONTINUU 1. PRINCIPIUL DE PHOPUCEHE A CURENTULUI CONTINUU iN GENETIATOn. după cum se ya explica mai departe. între punctele 1 şi 2. iar capetele de eOI1- Fig. . . 2.Însă bobinajul trebuie considerat c.

dac?( curcnţii au sensurile. ' :o De Jamda l) esle legaLii t t rle 1 şi 10.](1 .Tum:1LaLea slIJwrioară :J înnl~llră]'ii d~Jl figura 1G-3 cuprind(. In figura 16-3 H ) ('onsideraL înlregul bohinaj d(' pc tambur. izolate inLre ele. care tind să producă curcnţj în sensurile arătate pe figura.'.Jll(' două p o r\iullNI dill il\f5:jur:Jl"e cl1prill. - Fi il. Spirele sînt lt'galC'la lamclde C'olC'clorulni. Această condiţic este îndcplinită. cu J'. --_ . JesIiîşurat. S-:m Hotat extn:mită(i1c eOllducloarc lor de pc suprafaţa cililldrid:j a tamhurului {'tI aeeleaşi cifre ca şi În t"igura Hi-2. . 16-2). Ca urmare. c(lrespunzătoare sensurilor forţelor dectrom()toare respective.>- 8 ~ -Jl '~2' - : . In all (il' la lllt'li. . ~ 1.fii izolate raţă de tambur şi de 'LX. J :c . iar de I:UllCia h înlre jJlIuch'lc -1."IERALA 'cluctoare din spate..li de acea~tă a xă.5 _ 8 _8'_3' _ S_6 _ 6 ..id{'rat" o Iurţil elccLromotoar{' E avind :. Pe figurii s-au desenat puţin depla~ate frti. fiIe in spaţiu fre:leă Îl! mod permanellt pe eolc-etor.. .5' .11'-11-2-2'-ff-9-12-12' -7'-7 -10. un alllunil număr (k eOlHlllcLoare III tare -"'c produc fOJ"\. . in formă de scdor. Il şi TI. forţele elecLromagnetice care se. in lllu(])t'Il[ul ("()I!siderat. produc formează un cuplu electromagnetic de sens contrar cuplului ce produce rotatia bmburuilii in SCIl s111 săgeţii .{1 ÎnLre pun rsLe legată por\illllca din inI{i~unl. Două perii cOlHluctoar(' d(' cărbunc. ~ -. in conducLoarelc de la periferia lamburului iau naşlere forţe eleetromotoare (pe baza fenomenului de inducţie electromagnctică). . pc carI' fread periilt".' leg:lf(" in o. alciituit din lamelc din cupru.\. reriilc sint aş('zate pc rlirc<. 2'. alUt pereche pUllc'le ak Înf[l~llr5rii ya veni in ('ou Iad cu c("1t- . -. care illsumal."nsul săgeţii. ~ o bi !1llj!l 1 de pe tal11lJu r desf~~ll r a t. Solida!' cu tamLurul estc fixat 1I1l cilindru C (fig. .'igdii moment al rola\iei LiunLnJ"1\lui..l't" cuprin s ă d Oll[t perii .268 ELECTROTEHNICA GE.t: electrolllot oare .'1' . Bobinajul :He următoarea succesiune: 1-4-4'.~ \' . .şi 1. pcnlru a f. numit colecfor.:e!lSul s.---- ---~ -- .îa axei polilor.l'-J. \ şi n. .lCC (lrsenul mai dar. Sensul euren\ilor se ană cu ajutorul legii lui Lenz : efeelul Se opune cauzei.e dau in mOlll('lllul ('on. 16-3. in dicate pe figură. !lupă cum se vede pe figură . Dacă se roteşte tamblll"ui În st. Cu Il şi 1 S-a!l notat cele 2 două lan1('I(' ale tolrdo rulu i.

A şi B va :I"ea aeC'(':lş i .'e si llu!-ui· dale ('sle lol (1 forUi i'le{'(rQllltlloare :i.l.l (J ntlo:ln' practi(· rou.. tilluti.. o'laşi număr de eond ucloare ca şi j umălatea din rigura 16-3 cuprinde aIn con sec i nţă . dC'oaJ'('CC' În figur. ~e preSllp\iJlC c:ă lamhul'lll se invlrteştC' suficient (le I'ep c<il' lwntru ca . "a 3" ea tol va loarea E. D t.tl oarl' CU llstanl. de fluxul magllf'lic <l> nI tUlui pol e~ll.i fUIH"lfa\ ă \'a fi: ([. ('II :ltiL porl illue>. In definiti\' ..Jl.4. I'xislt\ (Il' :l~f" LJ1{'IH'a () forta t'lt:('tromot oare all('fua lÎ\'{1 si · IlIl~o id "tlii l'\1 a('C'. .. II> = . S .'!z.ltCl'l1ali \'[1 sinusoidaLi.. Sf' H'<k diu a('eastii fil::Il/'ă ('5.ua /'c a!lenl:1Lh'. magnclic:l lOedil' pe :t('t. [<lpt Întn' periilc A şi B in illLt'rva lul dC' limp fuarlf' m iC' l'xistil (1 [ortă ('t('clrotnnl._ _ _ S ~LD ~DL o .1 ciliudritf\ s ldib i'tlul.a . F or~a electromotoare tota l ă.J(' 1lşi v:l rod C.1.rea E.<ŞINI DE C URENT COm'INUl:' 269 superioare.ntii se apropit' lllai mH1 L clC' () linie> dn!~p({1. in inler\' altll tie Ump 10 unnfdor.IŞLt'f(: CI forţ:'i t'lcdrO lll oloare aJtC'rH ati "ă ~ i nllso i daHi. in mome ntul respectiv.l IG-3 nimic n u s-a st himlwt. V iu'ii '0 . pentru intreaga infit~ur~ll-e. Din . J mlueţÎiI =-oDL --. Jumătatea in ferioară OI i n I ă şu J'iirii '0' ~(' unni'lr('şle UlL t:ollduetol' O.. se eonstaUI ('ii iu eondutlor ia lla~ ll' re Il forUl ('ll'c trOlllotoar(' c al tt>rnati" (l :-.\ ~ i Jj p ilSt rt'.ill\l~()idrtlii .9_!I) in timpul rotaiiei IiHllhnl'ulu. in jumiHalea inft' rioa ri'i se produee o forţă eleclromotoare totală de a ceeaşj va loare E.te (/ fortt! cj{'etrOlllOtoarC' Clj/Isuperioară. O I'O:I\.lIudnll lamburului ('slc V. fn al'('~t eaz.<.\('('.-: l antii . adnd sensul săgeţii inrerioare din figură. fo rţa l'il'drotJ1otoare între perlilr .astn ~(' e :\plil-:I prin f'lptul {'ă ac:est t ondllt!{Jl' face parlt' d int r-o l'piriL care se roleşte intr-un cimp magn!'lie: In ('apiltllld Y[I. u('rÎ L faptul cii fiecare c()ndu('tor a 111<11 loeul ('oudU CtOJ'\l· lu i prel"l'dC'nl.şi in in Lt'n-a lul de timp 10 pret'l'dC'nl ş. l 1)-. dupii un int(' l'v. Iiecare de valoa.". prt'i't'drut şi [j('('arl" [an){'lii fo ă ia locul lamelC'.).lla din figura 16. ad it. Între pe rii le . C:11 ('i( in L er\'a le l(' d(' timp 10 sint mai mici.'\.1 si ll l1 soi ualtl cu anumiti' \'a lori .. l u realit:lle În figurile 16-2 şi 16-3 trebuie preSupus că există u n num ă r [uarLe mare de condll('toare pc sltprafaţa cilindricii a tamburului .d" a~tr{'1 C'ii înl1'f' pC'l'iilf' _1 ::.aloal'(" r:. şi fiecare la Jn(' hi a lua i locu l hlludd pl'eeedl~lIte . fi eca re co ndu ctor ~i:i ia 1(I(' ul ('on ductornlu.. şi R. .11"('as lll ('nu zf\ Si' poate eonsid(:Hl (':1 forţa elcdrom oto:l!'t' i nlrt> p cri ill' . dupii fk'C'an' intrl'\'al de timp ' 0 .tor. D acii Se presu Jlune cii di. după elim se ş ti e.l . .L.'i 1:.i Il ap<lH' o fo r Ft e1cdrouHltoan' a cil rt>i \'nriaţic În tim[J ('~{(' (lalii de porţiul1l':\ ingroş. l. m. şi Un nu miir {'OI'Cspuuz:ltor de marC' dc lumele de coll~(. ad i6i ror~a t'lcc:lromoloal'c tin{lt" ~r rt! o \'.J! cl e tilnP fo arte mk. preel'dt'ul('.l)'(' ('al'(' (d(' t'xC'tllplu ('ont! ll('! o rlll ..q a .l ÎI1gro:..' O) (r l~. Î:lr lu ng-iUl\'u ~ <l L stlprar:. Însea lllnă l'it (1(.. as{'ltlelH'a. .1 2'1> Ji . § 1 ~ -a Yă w t {' ă in an'st (':IZ in ~piră i:\ ll.t. Între periile A şi B se produc două fo rţe c1cdrnmoloare 11/ parule!..('C I: ~Ullla mui 10\11101' forţe (? lcd rOllll!tO:Il't: e illtt'rnaIÎ.

a forţei electromotoarc este valabilă pelltru cazul cînd in jurul tamburului se găsesc 2 poli.270 ELECTROTEHNICA. expresia forţei c1ectromotoare devine: Această relaţie în care n. . Forţa electromotoare totală E intre periile A şi B (fig.1 ) in roUs. deoarect:. este: "~-Forţa 7:Dn 60 electromotoare inclusi! Într-uu condu ctor. ramurile ACB şi ADB sint in paralel. CI! [lirafia I1t şi CII fluxul magnetic polar IP. sint 2 p:. deci dteza de deplasare a oricărui conductor. forţa eledromotoare continuă intre periill" 11 ~i B este : E =.::Dn=2(}>~. Variaţia tn timp a forfei eledromoloare folre perii. 2 60 N . ~DL 60 60 fe_m Fig.2) Rezultă că {Qrta eltc1romofoart continud:care se produa este proporfionali1 cu numi1TllI de condudoare N. 16·4. Fig.poli şi 2 a ramuri in paralel. 111. GENERALA Dacă tamburul are o tura ţie de n fot/min l respectiv n/60 rotls. este turaţia (16. după cum s-a arătat. Suprafata fluxulu i corespumătoare magnetic dinspre polul din -stinga. Dacli in general. 16-5. viteza de deplasare a unui punct de pe periferia tamburu lui. (16. este dupii cum se ştie e = BLv =~L . 16-3) este egală cu forţa elechomotoarc din fiecare ra murii. p~ fiecare ramură sînt N i 2 C'Qududoare.e=N -$=Nn ţ. Dacă N este numărnl total al conductoardor de pe tambur. III conse cinţă.

Inlre poli se poate roti rotorul pc (':"Iri! :. iar rezistenţa totală a indusului r. polii sint: inră~\lraţi cu bobinajC'. In figura tu-fi t'ste. (16.. curentul debitat 1. dcoar('.3) Se vede că tensiunea U la bOl'lwle gcncratorului de {'urent continuu (dinamuhti) depinde (1(: ror~ eleelromoloare F. se poate scrie: obţine in volţi. D eoaTN'c rl'ziste nla r a indu snlui est e 1l1l("{1.ului ('xle rior de utilizare. Pentru ca fluxul m3:ţ!IH' t. forţa electrOffio toare se mai inainte este un generalor de curent continuu.ebed. prin ('lire trece UII CUn'ut continu u numil I"lIl"C/I[ de excita/it:.(:c între pel'iile A şi B se poate lega un circuit de utilizare carc să fie alimentat Cli curent continuu. generaiorului nu de. 16'0. Dacă forţ:l. In rigura Hi-6 se obs(')"\' " ş i coIr-dorul C. e:idcrea de tensiune Fi I:.le ot. Polii magnl"licj lSinl fixa~ i tIc o earclIsa rix5 .p:işeştc la ma şin il(' lHodrrn c citl!\"a procl. Te nsiunea Între perii are expresia: U= RI. clectromotoare produsa de generator este E .'l!! con!Înuu (dinfl' tnului).l'i.271 Dacă fluxul magnetic (fi se măSoară in .generator de curent (:011t. .( .onform legi i a doua a lui Ki rchhoff. l\'faşina descrisă E=U+rl (. şi de d idcrca de tensiune rl in jndt1~. tensiunea între perii U. în carc R este Din prima rezistenţa relaţie se circuit. are forma u ntli cil indru gol..at nn .ir indllclol' s:i fit' dt mai putrt"nic. ear{'. Schema <l evl\" strllc! iv:! tit cur!. rrprezentat 1<im plific. deduce şi : U= E. Maşina se mai numeşte şi dinam.'ull' diu ":.rI.inut!.c găs('~te inf::işural lin bohinaj asemăniitor aceluia din figura 11)-2.

Înuu sînt. 16·7. care culeg {'llf1'Jltul de la colector şi îl trimil Îu circuitul de utilizrll·e. In primul caz.xcila~i{' sepa rat ă. Indm:ul este rotit prin cuplaj di· recL sau prin roată de. 1n realitate.ii elccLromoLoarc şi ca!'c ~(' numeşt~ indus . fie de insuşi gellenllornl de curent continUU. fluxul inductor !>e. . Dacă gencratorul este CU excitaţie proprie. tctrapolară (cu ·1 poli). tn Iigura 16-Î <.a. nu are curent de excitaţie.stc reprezentată schema unui generator cu t:.'L'_---. deci n·ar putea produrc fiu· xul magnelic in illdnctor.:lic ş i poartă numele de illducfor. numit colector (C).P de eărbllllt'. care dă naştere la o rortă electromotoarc de vnloare redusă. curentul de excitaţie este produs cbiar de generalor.ilalie. nstfel jutit ~e produce un mic flux magnetic inductor. generat-ontl ~c /lumeşte cu cIciluJie se· purolă sau indep edenlc'i.curen. turbină etc.usu!. Din această cauza. Schema e:lectrid a ge · neratorului de cu ren t continuu (dinamului) cu excitajie separată. iar in al doilea C:JZ. Această forţă f'l<'. + r-------. !\Iuşinn poate fi bipolarll (cu 2 poli).tlI'să separată (de exemplu o baterie de aculllulatoarC' sau un alt generator). in bobinajul căruia se inducl~ o fort. cu be-uz i nă. carc Întăreşte magnetismul pOIilOT. . hcxapolar:'i (cu G poli) ek ln jurul poliJor se bobinajul 13 <lI' ('xcitaţie.d. dalorilă remancnţe i de la funcţionarea anterioară. producerea cureutului dc cxdtaţie şi deci a nuxului magnetic inductor nu depinde de curenlul produs de generator.m. oţelul polilor maşinii arc uu oare· cur<' maglletism. Cind un nsemenea genera lor In· cepe să funcţionezc. schema unui ge nerator cu excilaţie' propri('. CII cxcitaJit proprie sau CII auloex- :. de către lin mata!' primar (Dif'st'I. ccea ce are drept efect şi o mărire a t'urentnlui de excitaţie s. Schema electrica a unui ~enerator de curent continuu (dina m) excitaţie cu proflrie.ctromotoarc face ca ş i in bobinajul de excitaţie s-ă treacă un mic curent de exdtaţje. b) () parle mohilă R (rolorlll). măreşte. p în ă cind SC' ajunge la saturntia oldului din circuitul magnetic care corespunde situaţiei de funclion:ll'c normală a ma~inii. c) 1. iar in figura 16-8. forţa electromotourc creşte.J Fig. următoarele : (1) O parte fix:i SI (statorul) w polii mngllelici găseşte care produc fluxul maglH.11 cilindru ClI IUH1('I('. N şi S. In ca zul unui generator cu exdtaţie separată. Fig. aşa (]al'.).272 Părţile principale ale unuÎ generator de cUl'('nt ('.ont. cart' SI' in\'irteşte o dală cu ind. 16·8. Cureutul de rXl'Îln\it' poate fi produs fi(' de o :-. d) Periilr.

lorit apari\it i cJmp. dar circ uit ul e xterior de ut ilizare este intr"rupl. In timpul în eare generalorul produce curent în circuitul exLerior. Compunerea yectorială a celor două cimpuri este arătată în figura 16-10. faţă dc axa iniţială oriz ontală a cîmpului induct or (fig. al e c ărCÎ linii de forp s în t trasate în figura 16-9. cîmpul propriu al indusului. Se nslll de rol.2. ::t(ie a ind ns ului {'~tc a cela indica t (le s ă geţ i în figu ra 16 ~~L Cîmpul magnetic produs de inductor ~H'C lin iile de [or! ă a ~ lft' l dU jl il C. Imediat ce generatorul înecpe ~ii producă c ur(' ut în circuitul e xtcrior. a). Compunerea veclorialii il cîmpurilor magnetice din generaloru l de cu reni continuu. astfel înt i L n u ~e prod uce c uren t ele ctric. (/ . R. 18 El~lrotehnka generală . ('xislă deci două cîmpuri magnetice. Se nslll a ce st or linii esl e de la ~ tÎn grJ spre A ~A A a) a _ cim pu l in d u C!Qr . 15·9. unde vedorul OE reprezintă cimpul inductor. care dau un cîmp magnelic rezultanL. c.12\ DC SCL U I \ BC:J etia in d us ulll j este Ull !'('no men (]. REA ClL. 16-9.:. " "Im pul reLultan t. ale cărui linii de forţă au aspectul din figura 16-9. Sensul acestor linii este de sus In jos. care rrcează in jurul său un cîmp magnetic propriu. Se preSllpU1H' c5 nn gCJHcra( of de r urellt con linllll fUll c. Axa A . iar vectorul OA. b.lt în fi gur a 10-9. bobinajul indusului va fi străhătu t de un curent. cimpul rez ultant.'. dreapta. o: în sensul mişcării. 16-lU.ll11 i p ropriu a l ind llsulu i ~ i se man ik$Ui prin dou ă ('["de impo rtante r ar" ~e analizead\ mai jos. în Întrefier.ţ iouc azi'i. b ~ ~) Fi!.eacti<1 Înd usul ui: cimpul Indu s . Axa pe carc se găse sc Ilt'riilc ('orc~pllnd e cu axa polilor.U Il1 est e ind ir :..A a cîmpului rezultant estc înclinată cu unghiul Fig. vectorul OC.

Îc. . Cimpul propriu al indu5ului suprapuuindu-se peste t".urCJI\. 16-11.precu m ş i dtc\-n spirc din bobiuajul :-tdusului.impul in1uctorului măreşte saturaţia magn etică a oţelulu i care <.7. a tmu"n(e de co muta!.bitc:J. TJaci. Trecerea pcriei de la o lamcl:i la alta se numeş t~ com/lta{ie. a _ I il) I b) In fi. se ohsen-ă apari ţia Ull01" scintei Între eoled or şi perii. observă o micşorar e treptati'i a acestor scintei iar la unauulllit unghi de incliHarc sdntcile di spar com plet. t> _ poziţia p~rl"l dupA eomutaţie : T_ 2. rig.se roteşte axa perii lor in sPllsu l de rotaţ. Aceasta provoacă o micşorare a fluxului mag neli(' jfl(lUclor şi deci o mitşorare a forţei electromotoare E. scÎntcile in(:C'p să reap:l .lI1.llgeata orizonlaHi.."Qlt)u1.rgic şi toLodaUi llze:Jz[. Dac:' .274 După cum se vedt~ din figură. gcucraLorul nu d(. foarte I'Cpecle rokclorul.e . CO.iteY<l Jamele de col('('lor . U.~llra lG-ll s-au n'prczentat o p~rie imprcunll cu c.ă curcut. O<lr m kş orarca lorţei clcctromotoare are drept consecinţă diminuarea tt' nsi unii. 3 _ I"mele. Spira s se găseş te În figura 16-11 .presupu s drsHiş urat . Cu cît curentul dehilat de generator este mai intens. Acesta este un efect al fenomenului de reacţie ti in· dusului. Accnsta este un alt efect al reacţiei induslllui. cu atît va fi filoi puternic cimpul propriu OC al inc!usului şi deci cu atit \'a fi mai mare un ghiul de înclinare «. s-a văzut că axa poli lor coincide cu axa CÎmpului magne tic indul""tor. 3.oIlstituic indus ul şi deci relnctanţa magnetică. Cînd gencralorul iucepe sil produeil ('. iar. poziţIa ComutaUa: I 2 j perll!l lnalnttde (.. i"i . are loc o deformare ~au o dislorsiull e ti dmpului magnetic. Aceste seÎnte i produ c pierderi de cne. Se presupune că inclusul împreună CII colt'elorul St~ deplasează in sensul indica l de l.ie :J indusului se.MUTAŢfA 1n rigura 1G-2 axa pl"riilor coincide cu axa polilor . Dacii se roteşte şi mai mult axa pcriilor.

:cntul urc 1I1i anllmit sens in spira s.or poate să varieze În t impul funcţionării sale. 16-9. Neexistînd cu rent. Curentul din ~pira in comutaţi e depinde de forţa clcctrOl"!lOloare c. va induc. fntrudt com uta ţ. ate sensul opus.. rezistenţa eledridi de trecere de la p erie la lame-Ia care o pădi.e forţă c1ectromoto::ll"('. mici particul e de metal să ~e \"olatilizl'ze."I T CO!<TI:NUU 275 illfigura 16· 11. D acă $(' noteaza cu 1'0 această rezistenţă şi cu i curentul care o parcurge.are anilli l ează (anulează) scinteile la colector. tot iu acest moment. dacă dina m ul nu debitează CUren t a"u ci mpului magnetic rezultant (c onstiluit numai din ci mp ul induetor) coinride cu a xa potilor.sl~şte creşte mult. pentru situaţia din poziţ. curentul şi -a schimbat sensul in spiră. Deoarece. de. cUJ. Astfel cum rezultă din figură .S·a v ăzut in figura 7-2 eă. Cind generatoru l incepe să prod ucă CUI"I'nt.!rc este ind usă In această spiră de fluxul magnetic indudor. I'xpresia ri2 c~ pătă o valoare suficient dt~ mare. pentru ca. reglajul con linu u al aXI' i p eriilor in rap ort cu sarrina este greu de realizat. Deci. şi (leei. ia r după ('omutatie. tn momentul cind lamel::! ~pirei s piirăse.. (fig . curentul va li nu l. înainte. mod normal. iar spira În co muta ţie a rc planul său perpendicula r pe direcţia liniilor de Corţă.are CI.1 rapid. din cauza c5 ldu rii dcgajntc prin efectul JouJe-Leuz. forţa clcctro· motoare indusă in spiră este nulă.ia 1.).şte pedo.MAŞINI :QE C1JRE. axa CÎmpului magn etic rez ultant se roteşte cu un unghi oarec. cure nlul prin spiră şi lamelă nu este nul . tn figura 16·2. Pi eca n~ vuloan: a CUl"cot ului produs de generator neces ită in să o anumită rotaţi e a nxC'i pcriilo\". spiTa in romutaţie se găseşte În acesL caz rată de liniile de Iortă. c că există forţă electromoloare de iuducţi e i n spiră. se o bţine ca spira in comuta ţie să aibă din nou planul său per· pendie ul ar pe direcţia cimpu lui magnetic rezultant . sarcina utlui generat. pentru n nu avea scintei la coleclor. Aces tei schimbă ri de sens i se opune o fortă electromotoare de au toi uducţie care a pare îu spiri\ şi carc tinde să me nţin 5 l'. se rt'l'lIrge 1::1 utilizarea (unor poli speciali numiţj poli dt 'Il . nu pot ::Ipărea nici scîn tei la colector. c. li dupd comutaţ i e. in timpul cO!llu tatiei. Tn cousee in ţ:l şi in spira s din figura 16·11 IlII se. p e de altă parte. astrel in cit ar fi nece~ar să se realizeze Ull regla j continuu al axei periilor. c. astfel indt nn se mai produc scîntei la colec to\".C'usul iniţial al curentului.oarecl' sup ra faţa de conLact din tre perie şi lamela se mic şorea z ă tlin re in ce. devenilJd incandesccnte ş i să producă astfel scinleilc de comlltaţie.i a se [ace intr-ull intcryal de timp foarte scurt. de comuta tie. astfel Încit se prod uc scintei la colector. ca şi spir3 din fignrH i · 2 poziţi a 2. schimbarea sensului cure nluluj trebuie să se fac. Tu consecinţă şi in spira '1" din figu(a 16-11 va exista o forţă electromotonre in timpul co mu taţiei ş i deci va exista u n curent electric. pentru această poziţi e se v( ~ dc însă în figu ra 7-2. Dac ă axa periilor se depl ase az ă in să cu unghiul o: tu sensul de rotaţie al iudusului. adică Ia ft:! ca ş i in spira diu figura 7-2 poziţia 1.

Juza r{'ad icÎ iu<lu~ullli .'iÎlln~a L" 1. rolilor de comutaţie 11 şi \ Aceştia EXC IT. încît dmplll magnetic al acesLor poli ~a fie egal ŞI d~ ~('ns contrar cimpulUi ma~n etic propriu al indu~ului .J.lrdllu. \ce~t flux dc·pind. ]Jupii nun 5-:1 :lI·:'laL. 1n rtgura IfI-l :1 s-a notat. A ceastă s<. curentlll dl! excilaţ i e i.'II·t"trOIlH."111 magneli<" induetor (» . iar cele ale dmpuilli propriu al i nrlu~lIlui. eompel1!'an'a ~(' face 1 oril'\' !-. aUt din cauza lr-I"W:...6 ELECTROTEHNICA CENERALA <:omulu(ie sa u poli auxiliar. de tun'ntul de e.lcl:"] valo:l)"c. Pentru a SI' put!':l '·flri'l Clll"t' lIlul de excita~ic. yaloan·:t fUr\l·j c]eetromnt031"(' J~ ('sle propor\ionalii eu flu. grafie uşor priulr-u ClIrh:1 ca in figura lu-ll. DacA nu se m ancvrează R .\ HELOn DE CUn r·: NT CONTJ KUl' Ş I C.ro mo loan:. sau !>[i se mirşorezc fluxul mH.lll s { cre. . pf'ulrl1 a Jllllt':t m5ri sau scftcll'U l('nsiunea la hol"tH.'i ded. intre p olii prins se Înfăşoară un bobinaj in sene eu Clrcllltlli prm care Lrece curenLul produs dt! generator.or şi. " c ip~li 1 ' . trchuie. I"l'zultii c5. SI' itll. \ TO.-12.\R. ca re constituie rcusluful dc e:ccilu!ie.:id('rc 3 tensiuni i p oate [i r epre ze nt ată.'Lic indurt. d{'ri ş i Iorla \.:. ~. Poli de to· depindt' (k fol"\:1 dt'ttromoto~lre 1:: In ('011•• mUll1lî~.u f()j"ţa dct:lromot oarc.'. iar (.1I 1 din indus. lini ile (le for!!i il ie cimpului ma gnet ic ni polilol" de cOIllul. t·U linii pline. for~. I~ jurul. adiell penl.("IJ..:llic s int t rasa h' punctat.1 II J . S-:l arM a t.ie fiind an· l a~Î ("a şi ni rt.5 t. cit şi din e.' (fig.xcit<l\il'.~tt' .~lH. eu RI rcoslatul <1(> cxeita\Îe a l unui g('!w rator de curent conLiuull cu exeit'llia St'paraUi. D UJl:i cum reiese tiin figurii. se IIl{'n~ill eOll5talJlt' .t:rcalca.>1l t. Deoarece rezistenla f csll! mică.':Jlnlui rl . adic:t s5 ~e m5reasc(.l in \.l. curen t.or de co ?" utaţit! este astfel ~cali zaL .\r("lIsd sali s::i ~c sc . 16-12) se a şa z 5. in consecill\[l. jar te nsiunea U scad{' .·ire\litul săli O rn:islcll t·li \·arinbilii. elI' a~eI1Wlll'.t03n:'. lf.\CTEHISTICILE LOH EXTEH:\"E 1. P c măsură ce cur.i tii (coboriLo3 rc ).\ TJ A (d:~::\"I·:n. la rindul ~ău. c.~.. CU1"('otul din hobinajul polilol" de cOlllutaţ.0.. s('cinp. {'urba este uşor desI:t>tldc. Bobin ajuI p_olil. Il' rHl~llll l rJ erl'şLt·. eUl"e este cauza apanţiei sci nteilor În colector.[('{"tul rt~:ltlic i .~ exdllllie.ul d . in gol. trllsiulIl'(j e~t(o cgal[t c. hOI"lll' Fig. In fi gura lu-12.2.] se IIl.' lltnl pro.

Irebuie să Sl. şi in cazul e:\. Dl. lt'nsillll\'a la bonw cre:. exlerlll1.isticJ e x ternii li t!('lIt'ratorul ui de CUTen: cont inuu cu elicitajie 5epatal :J .I'(·ct' generaL()l'ul trebuit .'asdi -şi rUH'ntlll (le ('"citaţie i ~i prin lIflllare I"or!a ckrlroulOtoarl' E."ti l uil' () curMi C'(If/t('(eri.. ~pn' :1 comp l. !lUU cu exdiaţie separat 'I. t..(' cun~n{lIl de t'xdtal1(' prin mărirea ff'zisll:'uţei reo~tatltlui de t·"citat ie. cllrcuf. l"l.ul 1 produs dl' gt'nerator t:rrşte.sla H' Ulie şor(.1 run!'tiollcu dt' ohkt'i ('u () tellsiull('.ensiullen C In borne scudc.· .'xeitillie proprie.'n~a l"!lllefl' n de te nsÎullt'.tt' . COll ~ l lln[ii .. ca.' lIlic~or('7.(//"W'll'ris ficâ. sede ş i IlIi:c/t'l (tompusă :.ilzii r('zi:'ileJl~a.gol (t~gaIă eli forţa clcctrollloloare) şi tensiunea la pIinii saa'iuă in {'~te de llumni 2 . Deo:ul'ct' ac('sUi rllrhi'1 t'al'aC'trristÎ('{! pri\"l' ş tt' t(. Pr(~supunÎl1(1 tl1ratia COllstantfi. diferen ţ a dintre tcn~iullea in .separate.('cS:lr ca Jlt! mă s urii ('r !. Dou'il generatorul \'sle prc\'ăzlIl eli . In figu ra lG-15 cslr rcpt'ezl'JJtat::'i s chema Ulliii geuerator CII C" Cltaik' rk ri\'aiie (eircuiLul .ă şi la honlt'le circui lulu i dc excitalic.iau compol!!ld). U R< T R' .ic fa la d(' drcuilul prilldpal).il· ('x('jtaţie se gltscştr legat 111 <lcrival. Filo(.rrmenul r1 t'l'('şfr..1 lt'n siulll'fI ill fillH'ţii' dl' CUl'('tll ul dt·hilal (celchllie elt'mrnt{' rfimillind uesehimIJatt» eOIl.' IlUIl1('ş!\' (.(' lllZII1.~(i cil a gl"ucr. pe mi'iS1Jl'[l CI. CurenLul d e ex('i tnti(' conform Il"gii lui Ohm . Ptnll"ll ~\c{·a. 16..indusl1lui poale fi compt'llsal in lIl!lI'C parte. Schema gene' ratoruluÎ de curent COrl!i. p('ntru a o IIH"ntillt' con~lalllfi. F"l ul t'UID \-ariaz. ~fi ~. . n\. Csracte.'oHatuluî !I{' t'x c i laţi(' Re' Da{'Li ~nrdH a g"ll rratorului s {~a{!t.toruhd.'o3. att-'asta puate fi ('xcilaţie rlen/Ja(Îe (sau parale l). 3% din tensilloea in gol.JI~iUl!l'a la hoJ'lll"](' circuitu lui exterior şi clIl"enlul tlt'bita! il! :!cd:Jşj ('in'uit exterior !'. 16-13.[!.. f--~=::::::2-J E u Fi!!.. ('~l\~ '~--.eitUliei . 0"1" tCllşiullea i' l'ste :lplicat.

:arată 3ceast:1 ya1i:l\ie.-. care produce () scădere :. Caracteristica externă a gel1eratorului de curent continu u cu excital ie deriva tie. după cum arată in figUfCl 16-16.__U ~xc. ia.-. se presupune deocamdată că maşiuîle funcţionează in gol . Pelltru a vedea cum variază lcmiunea U in [ullcţie de . c~te montal in dcrivalie raţă de bobinajul de ~xcitaţi e . Fig. şi deci o nou:-! sdidcre a tensiunii U..27f1 ELECTROTEHNICA GENERALA in ţare Re esle rc~istenţa reoslat ului de excita~i e.5% d in t e nsiunea În gol. in fu ne-ţie elt! . III figura lG-1S. Rezultă ). 16-16. că variaţia forţei c!cctroliwtoarc /::. . $~f'. Re l aţia arată că. Il ).~lc practic ega l cu curentul produs d!! g:cl1nator in cin· uilul ne lltiliz!ln·. d~rll". fi mai pronunţat deS(:c ndcnlă uccitin cazul excita\iei ~cparate. carc va a\·-ea ace e aşi inrii\işarc ca ~i curbn tie maguctizare (curba de mnguetî7. De as(>ml'[Ica sp . Rcostatul de exci t aţi e R . D:tcâ SI! presupune acu m efi gencratoru J înrrpc să producă furl'ul.r n' .. apare o sc3derc suplimenLară a t ensiunii. deoarece scă derea curen tului i provoacll o scădere a fo r ld elcdromotoan' R. R eglajul tensiunii ~e ohţine Lot cu ajutorul unuÎ rcostat de excittilic R e> montat in circu ittll de cx citai ie (fig. trmiunea Uo in gol este egală după cum se ştk CII forţa ('lectromotoarc E. proportional cu intensitatea dmpldui magnetic JI. illSil lcnsiunea la borneIe g{'neratnrului UII ya m:1i fi e~a!ă .ăderea ele tensiune este de 4.1 fluxul magnetic induetor (1 ia r acesta ede proportiollal cU inducţia magnetică B. la rindul S{lU.. 16. Schema genera· torului de curent continuu cu excitaţie derh·alie.CX(' jtaţiI! l·. rcziste n~a bob ina j ului de excilaţie.. currntu l (1\. 16· 15.-. va fi feda bi grafic de o curbă .ş ti e că forţa cleclromotoare es te proportionalii ('"'. curba caracteristicii externe Y3. u ~xc. în co n secinţă. R' I i Fig. care este. la o scădere a tensiunii U (datorită creşterii sardnii).t e repn!zcutat schematic Il!"] ge nera tor Cll excitaţie <:erie (hobinaju l de excitaţie cde legat in serie cu circuitul principal al maşin ii ).l curentului i de exci taţi e.are an-tlii cum yari:lzi'i intlnciia magneticii 8 În funcţie de Întcllsitalt!u cimpului ma~netk.ur~'nl. ÎnCÎt la primă sarrin5. u E . Gencratoarelc excitate in de riv aţic sfnt de ohicci a~tfeJ /'onstruite. urelltul 1 produs.ul de t:'xritaţie J... In acest C!l1. curba Uo=F.15). tn figura 6-17 e:.

~Ia~iua arc (louă bobin::lj c d~ {'witap<. etl 1. prin 1l11Il:C\Tarea sa.1 Început ll'nSi\lnen U c n:ştc o dală cu curenlnl 1 pr(ldll ~. '-t in dt-riya!ic faFt d e hohil1Hjul de e xcitaţie.'l incepe :<[\ scadă.ă numai fl uxul m:lglI('t ic inductor (dUc{l :>·ar fi interca lat in ~ric (·U t· xcitaţia.ric şi al t ul În d('ri'· aţie. 16 18. siune provocată de curentul 1 În ~ircuitlll indllsului ge neratorului. Fig_ 16-17.'llă de dreapta rI din figura 16-1 8. : IInul in ~e.I arnt.18. 16-19. din ('RI1W căderii de t('u· . In figllra 113·10 es le rcprezeutntfl schema tlnui gcneratortu ('xcita!ie mi:xt 3. dind loc la picj'(lcri im[lol·. Se n'dt.).' Jll"inlr·ull maxi1l1 ~i dllpi'i nt~'t'. de oarece asLft'I.a extern'l tul prod us.dă. care arată rum variază tensiunea U În funcţ-ie de curen· ---4---u li ci 1 I Pi~. a gel1t'ralorului eli excitajie serie. 16-20. Schema generatorului de curent con tinuu cu exdtajie serie. Felul cum vnriază acellstă cădere de tensiune rJ unde r este rezistenta indusu lvi şi a polilor .ante prin efedul Joule.Len. t. npoi tr('(. In fij!ur:\ lG·20. rurba cnraeteriJoolicii l' x(erlH' . . fig. H('oslatul de cxcitaţi~ R e !'c mOlllea7.>i 9 (!U tcnsiun~3 dală de curba Un din fig'ura 16. Car.z. dac ă din ordonalele curbei Ve se scad ordonalele dreptei r1 se obtin ordonatele curbei U. ar fi fost pa rCUl":> de inlregul curent J produs de generalor. Schema genera · toru!u i de excita !ie mi."( variaţia Icn :>iullÎi În fl1nC'\ic tie u v C s i o i Fig.MAŞINI DE CURENT CDl\""Tfi\o'"UU :.lclerislic. CaracteristiCi! exIernii Il gencraloru!ui cu excit~lic mixtă. In con se· cinţă . ~c rtgle:t7.poate fi reprezent. clIrba C. adicii.

la carc polli ~i carca~a au de asemenea o COllstrucţie spec. Un tip ~pt' cîal de genera lor (Il: cun'nl continuu este generatorul pentru SlIdurii..ta numai excitaţia deriva ţie.ie 1) drl generatorlll CII excitaţie in deriva ţie cu nllmăr re{lus dt'. Care este tensiunea U la borne şi c llrenlul i de excilaţie? Rezolvare. . rezistenţa ri a indusu lui de 0. obţinilldll-SC curhn rezullantii C".?l.C gl'w'ratoan' rk ('un~nl conliuuH (' u c: jta!ic v ~ler i\'a~ie şi mixUi . dut! Tariază ~ardlla. tensiunii. să compenseze cît mai bine ciirlC'l"jle de tensiune dat. 16-(5) esle de 230 V. incit să dea lin flux magnelic conl-rar aceluia dat de excita ţîa separată. fiind parcurs de curentul de exeibtie i.n"e deci po~ibilitatea de a menţine tensiunea la bornc practic eon. pe ciml hohinajul excitatici derivuţic are nil 1ll1mflr mare de spin~ cu ~('cţilln(' mic. Tt'nsiunt'ademersillgo ll~ sLl~ de obicei (k 10 . iar curentul 1 debila! in relea 20 A.1. dacă ar ('xi<. Cea mai 5:implă soluţ. spire pe pol. i:lr în C2Z {le inL rp rupcre a arclllui tcn~iunea să creascii repede la yaloart':] (le aprindere a arcului neccsar sudurji. deoarece este parc. Aplicajia 16.iaIă. Num{\nu de spire al {. prccum şi generatol"ul şlln[ magnetic.1} irei poli de o construcţie speeialii.. geueratnrul de sudurii ln'huj:. Se mcnţjonează de asemenea gelleratorul cu {rei perii şi cu patrII sau ('.Q.oriti\ curbei Cd. Se considerii relaţ i il e : Ş ll =­ '. iar curha C. sali :1 \"lnd o bobină eu micz de ot. 70 V. Fii :.urs de intregul CllrenL 1.lib:l o a~tfcl de caracteristică. rezistenta R' a circuitului de excitajie de [50 0. dacă ar exista llumai exdtaţia serie. SI. incit ~'ă ~e limiteze Yaloarea curentului.'Ienera forul cn excitatie Î/I serie di{erenjiahi. [ii 1':1 a fi Iw( ·t'~ar un rcostat de exeitaţie. mul t mai mir. Penlru a se ohţillt' carad:eristicile necesare S(~ !'t~ alizeazii diferite tipuri cO!lslructi\·e. In practic. dintre care se arata mai departe cÎli-ya.. Acest gC!l('rator are O cxcitat-ic separatii şi iucă o ÎDfăşurar~ de exc-i taţie in ~erie C1l eU!"elllul din indus astfel di. . O alLă so]upc o dă .'. Deoareee in limpul opera!-id de H!rlurii pot apărea curc!lţi foarte mari. Forţa eJectromo!oare E a unu i generator normal de cu ren! con· tinuu cu exciiaţie În derivalie (fig.5. U R' unde: lj = l + î.~. Bohin:<juI t'xeitaţiei serie are un Humăr fE'dllS de spire eli sec:tiunc mar~ .<:pusă.el în circuitul prilleipal de sudură.xl'itaţiei serie este suficienl de redus pentru ca ordonatele curbei C" care rcprrzinUi o (T('~t{'fC a tel)siullii..tallUi.280 ELECTROTEHNICA GE!-i'"ERALA variaţia curentul produs 1.' rorO~t. GcncraloruI de ~'xrit a~ie llIi:\:Ui .

:a lIibii il(ccaşi tensiune ~i S~ se lege polii poziiid !tltr~ ei. SrnslIl (." ului {' ~I t: acela indic:t 1 pe figurii. loarel' illdu.-21. se U--2 !9 V !l.lllal schematic indllcloru! şi indnsnl 1111(>1 C\lfel11 ("olllinnll.ollstituj~ IUl C/lplu elcdrolll([{Jnelic N::i .MAŞC\'I DIi: CURENT CONTiNUU 2!H lnlocuindu -se valorile nUlOE!rke.tr in ("ont!ll('ma~in i de- .\L GEi\EHATOARELOR DE CliREKT COI\"Tli\TU Pentru ea dou.l\-ind H'Jlfll! . PRL\CIPI CL DE FL'\CTIOî\".i generatoare dt:! curent continuu s. trebuie.'i fuoctione~e in paralel.\n rcp{~. rndtn'~rea generulorului de curent continuu care . iar polii negativi între ci .46 A.~_.-\L :\JOTOR.Iri' antrem'ază m<J~ina o roLe'}tc in st'llslil in{lil'ut el(' sl"tgl~ala $.s~le.:f~('tlll ~t' opune ("auui). 5.i nt>cuooscu!e. Cunform ll-gii lui T.. ReZQh-ind acest sisl em de doull ecuatii eu dou. In figurA I fi-21 :. Se pn·. ](. forţe i \' electromagn('litt' ('arI' ~t~ excrdtrl asupra cU]"t'n\ilor din cimpul m:\p.'·upUlll" ("[1 motorul (".5(20-'-i) _ li 150 .l·LU DE CI:HENT cO:-\T1t\-m.t' HZ (t.IH'lie (. i-=t.z(. se obţin ecuatiile: 230 = U+O.li\: leagă In parale! se obtine prIn mărirea cxc:iu!ieL d~ să 6. I'1I1usul şi în· dunorul Tna~illiî de cu· rCIiI continuu.~lci!l .----" Fi!!.ul"l:"lllilor \·[lI'{' ar.-.\HE . "mRSUL ÎN P AHALE L .

262
siig(·ţ ii

ELECTROTEHNICA Gl:."NERALA

/, Se ~lie că puterell dec:lric.ă P produs:\ de un generatur cu forta electromotO[lrc E ('5.te dată de formula:

Îu care ! e~tc curentul produs (le- gt"Il(·ratol'. Puterea mecanicii care este dată gcncratol'ului dE' că t re molor este egală ('U CD:, unde C eslt' cupluf molo/' produs de motur la arbore, iar D: - v ileza ullghiularii la arhor.~. Dacă se race ab!ilractit' de pierderile tarc au loc in generator. UI'I'!'t cuplu Ulotor poate f j considt'rat ('ga l cu cuplul cleclromagnl'tic rezi~tCIlt. in n('('H (';:IZ. se poalt· !'cric:

Din relalia de- mni in a inte SI! d('dIlCc:
C~ _ ·

EI

n

Deoarece:
şi

/; fiiud lin fador de propOl'!ionnlilatc CUll\lSeul:, iar Il ruJui in rot/min, se poalt' ~crie:
C=kXn<l>1

tura\ia genemto(16.1)

60 It X el)! = J{$J
1 ..

2:;n 60

u ilele s-a nolat :
60 _ 1<,. --:,- .. k N .
Cuplu! elerfrumagnetic rc:isfen/ fii wwi .?cnerator dt curtnt rOTllinuu esle~ aşadar, proportiollal cu {lu,xll! ml/glle/ic illduc/o l' tJ) ,\i cu wrenlul produs J, D:H:ă se prf'l;upttnc că se: intrerupt' l egă tura mecanică dinlre molor şi genemtor, dar ~c trimile dill{/[rl/'ij un cu]'{'nt elpctri c in maşina de curent continuu, r<lre ~ i'i :lih1l acela ş i l;ens ca In figura 1G-21 , ill~enmn{\ (:[1 capluI

dcrlromagnetic cu se nsul $' răminc. Arp:-l eUI,Iu C!7te rleunt tlll cuplu /fIII/ar e1eetromagnct.h', ca1'C rolC'şte indmtLl JfI11~illii in ~(,l1sl!l ,~', iar maşina , di n ~wnt'ralo r, a d cve nit motor, Dncă la arbort>lt, aCeslui molor eledric sc cuple:u:ă dt, e xclIlp lu, o Ula~illu-HIlNIILll, al'C:llita va. opune UII ('upln mecanic re :islefll, c:\ rc es le Invins de cuplul motor e )ertrom agnetic al lllOt.OfUluÎ. 1n maşina eleclridi., d!~\'ClJilă mo1or. ia nnşleTc. prin fellOlIlcnul ut' iudllt~ic cIecfromngnel.ic;'i, o for\_ ('It~clro moloal'e E ca ş i in eazuI generatolI

MAŞINI

DE CURENT

CO~-nNUU

283

J"ului (:lcctriC'. Aceas"l:. forţă electrollloloare poartă dc obicei numele fie for/fi eonlmeleLirOtno{oare, deoarece se opune tensiuuii U aplicată la horn ele motorului de la reţeaua. electrică de alimentare. Valoarea f orţei rorlraelcctromotoare este dată de aceeaşi relaţie E =kNn <li ca ş i În cazul gClleratorului. De asemenea, din ede arătate rczu l tă c ă cuplul electrom agnelic moLor al motorului eledric este dat de aceeaşi formulă ca şi cuplul dcclromagneLic rezistenl âl generatofului, adică este proporţional Cll fluxul m<lgnctic indudor <Il şi CII ('lIrenlul absorbil 1. O maşină de curent continu u poate primi o energie mecanică, pe care o transformă in energic e l ectrică; in acest caz, fUllcOoncază ca generalor e.Jeclric, 1" care cuplul elccfro magncLic este un cuplu rezislcnt. De asemcnea, maşina de curenl eQutinuu potlte primi clJergia electrică, pc eare o t ranSfounti În cllcrgi,! mecanicii; în lH'C:-;l ('az maşina rtJnc~ioneo.zu ca un motor I!!Qdric, la ('.(lrc cuplul electromagnetic este lin cuplu molo!" ("l!plul rezistent fiind un cuplu mecallic 1:\ arhon' datorit, cir ('.xempln, unei Ifla şin i-u n('lte allt1"C/lat~ ne motorul clrdriC". ;\Ia:jÎlla de. curent cont.inuu estc dcti rel'crsiliilii, ca de altfel toate maş i nile c!t·t·triC'l' ratat.iw'.

7. POR?\lHEA, HEGLARE .\ "ITRXflEJ
ŞJ

SC HDIBAHEA SEXSl jLCi DE

HOTAŢIE

1..\ l\IOTOHUL

DE CrnEXT <:02\]"1:'\("1."
T~'nsil!llca U care se aplicii. 10. borndv uuui motor de curent eon tin ml ln'huic sii compenseze at.ît. fOl"(,a tO!1t raC'kclrOlllotoare E tafc ia naştere Îll mot()r, dt şi 6idl'rea d(' LC!l~illlI C 1"/ i n jndm' . a,liră

(lu.5)
in can: r este t'ezistcnia in<lu sului. iar / Din arcasl;î
relaţi e

cun'n l ul absorbit.

rC7.ultii
l= L'-E.

,

fu mOHl,t>utu[ poruirii. (uraţi:) Iiind mieft ~i forla t'onLraclcdrOlllotoarc E e~tc nlir[i. Din a tcast.,i cutlzi'i ~i deoarece L('n~il1nca U a r('ţf>lci de alimclltarr I':-.ll: constantă, t'uJ"l!otlll I ,lbsor hil de motor la pornire estc cu mult mai rnar{' decit in functionare normal:l, dnll fort,l t'Olllrn cleclromotoaJ"e ("]"("')1;' la Yaloarca ci normală. lJenlrll a ~e esil:.t ca In pornire să se producă un ŞOI' Iwriculos de cure nt. se illlcJ"calează in sC1'ie cU indusuI o rezisteuFl YllrÎllhiL-I, n rilrd yaloarc se micşo n'azit pc măsmă ce m otorul îş i măreşte turatia. 1.:1 sfir::-iLlIl perioadei dt' pornÎre, rezisteu\" este complet scoasa din

284

ELECTROTEH!'<ICA GEN t:RALA

..:in'u it. Acca ~tă rezislen\fi \·:lriabiIă poarlă numele de rc()!;llli III! plimÎre (nu trehuie COnfundat cu rcostatul de c xrilaţ.i(' , care se găse:;lt' în c ircuitul il1c\uctorullli). S-a viizul ean' ('~te rolul .l"eostatu llli de excitaţi e In generator. La motor, (,1 lndeplincştc lin "It rol, după cum ~e V;] arăta mai tleparle . Din /,p]a\iH:

1/= -

E

f..;·~r'
=~- '

k .VtD

It X

(fI

L :)

~_t:

l)enareee ten u{'nLJI rf este practic 1H'g-lijabil (ci ti·\·a pro(,f'nli' poa le scrie:
/1-=- - - ' ([1

fa(~

dr--

"N

U

(1 G.G)

Uat fiind e[t motoarele de l'IlI-enL continuu fUl1 c(ioucazi"i 'in Ill od IlOl'mnI sul! l) LemillIH' U ('onsta uUI, J'ezulUi că turaţia It !:'~te in\·crs propor(iollnl ă ni fluxul indudor 41 . Prin \"ru"ia p a <lccstui flux ~ i' poall' dr-ti ohţine nil reI-!I aj al turatiei. \" a l"i aţ i a fluxu lui H'" obţim' În~â priI! IlW·I.:s rarea L"codatulu i de c xcitaţie. tn comedntă . nf~~t n'odal ~cl"\"e:;t(' la Je" larrtl fllmiiri lIl0 /0rui/.i . Penlru a ~c m ări tu ra \ia, trebu il' ~i"t se mi('~orezl.' fl uxul. ad i că {'"lIr('dlll de <,xd la\ie ş i invfn. S-ar put<, a C:l. păstrindu-H' fluxul t"omtanl, ~ii H' ohlin;1 illi regla.! <:I l lu r.!t iei prin variaţia tem-iun ii la hOI"llelc mOIOl"llllli C'lI ajutorul reu~tatl1hl i de pornire. AC'est proc('deu n u ~e nt ilizea zii jn~.i in pru('"tir:;'t, deoarr("l! ('~k IlCCCOllomic, dai. fiin d ("ri l"<'ost ntl1l de pornin' C~ I{' ~ ITi'lb ătut de intregul ("lln'n t a bwrIJit de motor şi prO\"o:\f:"\ o imporlanbi pierdere de ('ne rgic . Rezultă cii la pornire a rnolorului eHi' Ilt'c~~ar[i o n " zisten\ă marc in dr('uilul ind usului. pent ru n H' reduce uu·clltul uhrorhil de indus ş.i o rezi~­ t(' Hţit Illicil in circuitul dl' ('xcitaţ ir penlru a ;1\"(';1 un fl ux mare ş i. in t·on~ ('­ ('Iu l it, lin c upl u de P(}J"Jli l·(' puternic. Pe mâsurii fe motorul îşi mrirt'~le lura\ia . se H"ot r{'zl~lenţ{' l (' d in r<,osfatn l de p orni re şi ~c introduc rezi slen ţe în !"t'm l:\lu f de cxci t a ţie pină ("jnţ] ~c ajunge la fll n C'(ion:!rc;! normală. Trehuie :!\· ul lolfl(' :llma grij a, ali! timp tit m otorul t'~ le Hlh tcn~illll('. sil nu ~ e intreL"up :t curcntul de t'xcit:J1il'". (!co:!rc.('c. curentul ab w rbil d(' indus ("I"t' şLe brusr" la \"a lori fo~llte Ulari (di~ parc fort" ('ontrne ln tro mo!"oan:). iar a mul orul se IImba{ea:1i (i~ i mim·:;t c foarte mult ltlr~q.il)). S-a arătat d c uplul e lectromagnetic al motorului e~tc propor\ion:t! cu [luxul indudor (D :;i eLI ('llre_nllli :!i)sorbi t f. Se usu l de rola t ic dal de a('('st ("uplu c()re ~pUnd i~ ~clIsLJrilo\' cdor două măr i mi ilJ ş i l. Pentru a schimba ~Cllsu l de rotaţje al molorlilui trehllie să se sc himbe intre cle rie legiHurile la hornc le cireuitului de ex citaţi e (prin acea sta se sch imbă sensul flu xulu i <1». fk lcg5 luril(~ la bornele indusului (prin aCC<1sta se sehimbll scmu l curentului a bsorbit J). De obicei se schimbti scusul C'Ul"elltu lui de ('xcit'ltir-. C<1rc arc o \"aloare mai micii"

MAŞINI

DE

CUf(E.~T

CONTINUU

285

S, DIFERITE TIPUHI DE )IOTO,\HE DE CCREE\T Ş I CARACTERI STJCJLE LOi{ l\IECANICE

CONTI1\~U C

Ca ş i generatoarele de ('urcnt cynlinuu, m oloarele (](, ('u renl continuu pot a w a diferite f,'hu'i de ('xt'ît" ţî(' , III fîgur~ 16-22 este r(' prezentaLă schema u nui molor ('Il (',Xcita ţi(' ~ ('pa n.lth, La 1111 m olt;r intl'fes(,3z:Î totdp<ll1 na să S(' ellno~s('::i eUIlI \'aTi~7.ii t urat.i <'l /1 ill fU Jl('\ic dt, l'uplul C (e,arad('ri ~ lica lllli'ranic5). a tund dnd rt-IC'lallli' ('1..:'llH"llle ră mîn Ilcs('h imha t ('.

F i~ . 16·22, Schem a maIorului dE' curent continuu cu excitatîe
S('parată.

Se ('un osc rela\ iile:
11=--, -- '

{,'. TI

,.
Din a (l ol1a
rdaţiC' rezultă:

k .\' 1'1

C 1=- ·

M

I n l l'odud tHl

a Cl' a~!ii

yaloaJ'c h prima rela tie'. sc ohtine :
11 _

...!:'-- - --'_ .
kN
(jJ

k K .V

l']l~

C.

(1 G. 7)

De oarecc h ' mÎtllwn L' aplicot;'i maior ului c~te con s tantă. iar fluxul (1) este (le asemene" comt<111l. I"el a \ill demaiinaintearalrtciipl. mi.lsură ce ruplul C cn~ şll', turaţ.io Il scatll', Curba de Y:Jriatic <l Lllr:l\it'i are as pecLul din figura lQ-2:l. O daL!i ('Il ('J"l' ş tt'I1' a cuplului. Lllratia scade putin. a~tfcl Încît In cuplul nominal de piin ii sarcÎnil. scfld{'l'ea e~ le de 2 ... 3% din [ ura\ ia Ilo in gol. .:\J otont! ar~' deci o turaţi<' prarlic eO!1Slalllil.

'86

ZLECTRQTEHN"ICA GENERALA

De obicei nu esl.e nevoie ca ex.cita ţ i u motorului să se ia de la o sursă dat fiind că. există su rsa care alimcntcaz:1 indusul mot.orului. D e cite ori este nevoie de un motor de curent continuu cu turaţ,ic practic consLantă (Ia maşini-unelte, vcntilatoal'e, pompe şi altele), se întrebuinţează motorul cu cxciLaţic derivat.ie, a cărui schemă este redută în figura lG-24. De aici se vcd(' că {'Îr-cuitul de exci(aţ-ic este legat În dcrivaţie fată de circuitul
separată,

n

'-_ ___ _ c
O
reni contin uu cu excilalie 'fOparatii.
r-ii!. 16·23. Oir"ctcrisica 11lel:311iCii a mnlOTu]ui de cu-

(,

Fig. 16·24. S<.:hemll moloru lui de tureni conHll!lu cu excitaţie deriva tie.

priJldp .. l al indu!'lllilli . Deoul'l' ('c tensiune:! U a reţelei de :llimelilare ('slc ('on~lallUi, tlm·n!l1] (](' exeila(Îe, d,·('j ~i [luxlil ilHluc! oJ' ponte fi d\' Mi('Wl'n('n mt!tl\inul. ('onsl.~lllt , a,~tfel incit rar<1rtt'rhtic:1 mcr~1l1ică n acestui Illolor este i(]enticu CII accen a moLonllui cu excita tic sc parat~, Scăden:a de tUf<qie. intre mers ul in gol şi mersul 1;) plin5 ~arcină. este de 2 , . . 3%. La motond CII excitaţie dclivatif' trebuie toLdt'jlln'l obser;at ca reos[atul de e.xcitaţie Ht sa fie legat intr-uu Pl1ll(~t P (fig, IG-2.ţ) Întrt' reostatul de pornire H p şi reteaua de alimentarl'. Ll'gnrea intr-un punct C<1 P' ,de exemplu ('st,(, /.!n'şi li.i, dca.trect' În acesL rllZ , curentul de exe itaţil'. cl eei fluxul inductor, este influl' uţal de pozitia rcostnlului R p , In figu ra 16-2.; c~tc reprezentată schema unu i motor de currnt cuntilluu c u exritaţie ~crie, la care bohina.jul dt, \'xci taţi c se găst'şl(' ]('gnt iti scrie cu circui tul principal al Îudusului. ,':ic ('onsiderii. rdalj ile d:ltC mai in ainte:

C=]\ <1> 1
11= - - = - ' . il ,\' <li (\'1

U

k.

in ('are

~~a

llotnL:

MAŞIN"I

DE CUR..E;NT

CO~-n!llUU

267

Deoarece curentul principalI trece practic şi prin boLinajul de exciacest curent poate fi considerat proporţional ('u fluxul inductor CP pc ('are-l produc<" adiei!:
taţie,

unde

"2

c.'"tt' un factor de propor\ionaliLalt' .

1
Fi~.

16·25. Schema mocu exclÎajie serie.

torului de cUft"nt continuu

+

Rezultă.

:

dao:.:l\ :se notea:dl:

tu COllse('intii:

unde S_ll nolal:
1 r== k~ .

I k,

JnlrorluCÎndn-sc ultima valoare obtinuti] pentru inllinle :1 tmaţiei ~c oh till C ;
kt
11 = 1;1

(j)

in expresia de lllai

vt Ve
( lG.8)

k~

undc s-a notat:

~ =k~ .
k,

288

ELECTROTEHNICA

Gl':NERALA

H cl<\\ia de mai inaillic a turaţid fi în Cllncl-ie de cuplul C araLă ('ii HUlli cuplu lllic îi corespunde o t.um\,ie mare şi, pe măsură ce cuplul (sarcina) creşte, tura\ia scad<> . In figura 1 G-26 este rcp rC'Zcntată curba cor<>spun z ătO<lfC ~ caracteristicii mceanic(' . Această caracterj~tică araUi rrl la pornirea motoruiul dnd tura~ia Il este mică. cuplul este puternic. Din accasUl cauză, ascmenea motoare se lltilizeazii in special la trac~iun(' (tramn,je şi locomotive electrice) ~i la unele mararak unde ('ondi\iil .. de ~p]"\·irin cer cuplu mare la pornire.

n

u

J

e
Ha. 16-27, Schema moiorului de clIrem conlinuil CII excit8jie mix t1l d.iferell[iulii.

Fig. !ti-2G. Carac teristica J;1<' ,anici! a motorul Iii sene.

Jn fig lll':l lG-27 ~(' aral5 ~: cilelll:l motornlui cu e.,riLalie mixt:] ~a~1 ('Olll POllllrl. 1;n :.I ~-rll1('nea molor <lrr dOllă circn iLe de c.\.ciLa\ie, ş i :inUlIlt' unul in <lc-ri\'a(ie ~i altul in 5('1"jr. raţii dc cirl."uilul principal al jnduslllu.Î .. \{:I;'sk dou:l circuit<, ~'in t a~·tfcJ hohinal-e. Îut'it flu:-..:urik maq:nl\Lir<, rrfp0 rLiyc să aihIi H'llsUri l'ollLrarii, O aSeHH'I\Ca e:-..:rila(î l' se 1l1l1ll('ŞtC difacn(inlâ. In acpst C:.iZ , pe m;ll;uru C{' cuplul motorului {Tl'.'jk. se olJţille ca s{'{nlerp,l de tura tie datorit{t e:-..:cita(iej deriyajic ~fl fit' COlllpcllsaL:l de t'xc.iLa(ia ~l'rie. InLr-adeY{lr, CIJld cuplul creşte hll·aţi:1 :m: telldin(a ~ă ~carlii : rreşlt'rea 1:11pllllu i Cil !"efpU!lrl!> îm5 unui rllrl;'llL 1 :dn;Ol:LiL d(' in (Jus mai marr. Deoan'ce' 1 rrcşle, J'llL\:ul H'rjr nc.')u' ~j ll1iqoreazii fluxul {kriv:d.ie. a5tfel I'nel!. fluxul r('l,ulJant ('str nwi mic ~i . in rQn:ic('in(ă . turaţin creşte pentru a r('\-('ni la \"aloan~'l ini \iaI::i. ~I()loar('k c u eXCi!<l~!e mix!::, diferenţială ali Însii dezayalltajul dc a IlU ayea () funcţionare ntfi;:ienL de sL:\bil?i, ~j de aceea sînt r:J]" utilizaL(· .
Cint.! cele două bobillaje dl' neiLa(ie sinL asLfel realizat... incit produc fluxuri magnetice de acela;--i ,<,cus. t'xeilaţia se numeşte adifiunall1 şi se ulilizeaz{! alllllcj tÎlld estc !lccesar IIIl cuplu mare. de pornire sau o mit'.')orare Importantă a tura (iri o dat!i cu creşterea ~arc in i i .
Aplicaţia f6·2. Un motor electric bipolu de curent coniiauli cu excitaţie în deri· valie (fig. 16·24) are o pulere la arbore P----;40 k\V şi este alimentJt de la relea cu tensiunea 'U=::OO V. Randamentul 'Ij al maIorului este 0.84 num Aru l V al conductaarelor la periferia indusului este 800. rezistenta n a lndllslr! u! este 0.1 1f. rez is tcnia r a circuitului de e:l:cîtaţje este 50 O. iar fluxul magnetiC inrludor ID~I,5 · JO -! W.b. Care este cuplul C şi turalia n a maiorului)

l\1.AŞmr

DE

CURE..".""T C ONTINUU

289

Re:z; oi\' are. Pulerea

cerulă

de molor de la relea es te:
40 (){j{) 0.84

P,=- = - - = 47 619 W.
"1]

P

Curenlul loial absorbit de la

reţel!

;

fl = ~.: = 47619 =238,1 A.
U 200

Curentul de

excitaţie;

i=..!!. = 200 = 4 A.
r,

50

Deoarece:

rezu!lă

:
f=Jj - i=--'238,] - 4=234,1 A.

Cuplul electromagnetic al molorului este:

c_ N

2;-;

iI>'I=~

2 ' 3, 14

·1,5 · ](J---..2·234,1 = 447,32 Nm=45,6kgfm.

Forta contraeleclromoloare:
E= U- ri ·1=200--o,1·234.1=176,59 V,

Deoarece:

rezultă:
rl

=~=
N'rp

800 ' 1,5'10 2

176.59

=14,71 ro lis=BB3 rotlmin.

9. CONSTnl;CpA

MAŞINTLOR

DE CURENT CONTINUli

in figura 16-21-\ Se arată modul În C:cIre sinL fixa\:i polii de carcasa ullei cu patru poli. La nwşillile moderne, carcasa este de oţel, turnat sau suclat ; la maşinile m:1J vechi, se execl1ta tliu foută. Polii se fabrică din oţel cu mare pcrmcahilitate maglleliră. Fiecare pol arc la extremitatea dinspre Întrcfier o talpă, care imbrăţîşea:ti't indusul ~i permite o distribuire bună a liniilor de forp in intrcfier.
maşini

1'J -

Electrotehnlca

generală

t" magnetic ă. b) sau ilH'hi~!' (fig. 1(j~ 3 1). pclltru tnllm'aie.!i lo.ului. Prcsiu . cit ş i Caţil de hutu c.j 1est(: n"atfl dl' butue print r-lin flispoziti\' In forlll:1 (le roadă d(' rinduniru.}ca P<" care trebuie li-O exercite asupra tokctorul ui I (>ulrll :1 S{' ohiille lll1 cOlltatt hun se reaJizcazâ eu aj lltor11 1 unui n . 16·29.29() EI.'dc o a~tf{'l de hobiJlă în momentul illtrodu('erii in crt'st :i1urik 11'~pe(:('ivl" all' indnsului.11l1Wldt! sint i1.. !:igl1ril.sullli şi apoi ~~.·:orL reglah il. Cond uct oarelc ~Înl :l şt' zate ilt cr{'~tăluri pe indl1S .\ ('('~b· c r(>~t5. De obicei c:.pC'tdt> bohin(>[or.::u apoi in cfE'stătllrilt· indn. j !.'1. semideschi-lie (fig:.. 1t1-29. precu m l)i m'ltoarcle." ~tplt~li <t~uprn periei (fig.:. ("dc rllaj imp0l'tant(' fiind generaloarele ş i motoart'" l~ de curent COll tinUI! fol o. d se fOrmc3-ză mai I!ltîi hobinr. 1'0:\1'(. Fiecart> laHwl.i:>1'-t un di~Jlozih\' .Olaic a tit intn' de.. it> :. ('tU'{' permif. e)\\se .. (ou d ut'tonrf'k nu se bol)int>3z::i in gC'Ill'J":t1 direct pc indus. in <ln'apta illdusului..' lall1clc dill (upru tare.A lndu sul geJlt'ratorului ~(' Cabl'idl tol din oţ-el cu man' prnncabijilale. leagă cll. Colt'donll ('s lc ~olid<'lr pe nttl:\~i . c). El (>stc ('oll. . lG~:~2 ) . . ş i troi!("ibul. Lameklt formea. grafit ~au bro:Jz gmfilfll !> Î S('f\'('se la culegerea CIIl'(' llL. '~ al Fig.. Pcrîilc se ('onf('t-\ioneazii din ciirbunE! tun' .<LitlliL dintr-o srrÎe elI.. A('. El {'~!e ('on~t.' izolate. 1. Die~el-d c ctricc.W:IISJ rni!~inii. c . Crest ~turi de indus : Ineh.:ctorului.. in se..t.t! ~ tf' pt'rii silit fix(' Fig.\<1 :CII !I.di II)) ind eilindrie (fig.1uri pot (i de~chise (fig."".emldeseh\se . IX 1:\1 întÎusul.ci]f' Il{' locoUlotinJ(> t'ledricc..i totuşi rot i cu un .' ]{j-Jj şi ! ()~31 reprezintă a!']kdtll gt'lwral nI utlei maşini de Cl1t'ent eon tinut!.op ul micşol'5rii pierderil or prin cm'\' n!i lllrhilJnari . C('Ii' mai obişnni!f' sint rrestftturilc dt'~t·hist'. mediul unui SUPOlt. fn nt-public:l Socialisl:1 Homiinia se conslruit"sc ma~inî <lI" turclIl co ntill UII.' l·:t periîlc s~ se poat . lr:l!<. fi).it\ljl din l oiI. în spaUu . r> - . 16-29. 16-29. In figmfl 16-30 ('vIN·torul esl(' l'eprezt'nlut.lnumit unghi i7i jurul col. . In figura 16-30 s(' \"t. a <I.<:CTROTr-:-rlNICA GE::-IEH A r.. fiind lt'gaLr de statol' priu interC.. r:ll'\' H' fjx('a.

de curtul continuu So<. Fig. 16·32. Perll! cu suport. Fig. 16.oI11inuu.'\a~iTt.:i al i~ta fabriclIt:i in Repub lica Rnmania.291 Bo billă 1n curs de morltiITe pe indus. FIg.Q. 16·31. .. 16·:. Supor} f ig. ..:t '''lIşinii de curen t (. Scejiu ne prin col~tor.

l mai greu decil la motorul serie de curent cominuu. . asuprll rolorului se va produce o fortA de repulsie În sensu! săgeţii.. MOT ORUL f.\\olor ul . Oac11 la un moment dai.gate in scurtcircuil.'birell cOllstrucli\'/i fată de motorul serie de curenl continuu COI1.\ 7.'11 creşle cu cii frecvenja cure. Comutatia la motorul monofazal serie cu colector se relllizeaz. Daca se schimbă sensu t ctmpului slator ic.AT 3 CU REPL"I. molo r l. cu deos ebirea cii periii". De aceea.C. sensul cîmpurilor mag netice. \"11 p u tea da la arbore un cuplu C.~ul (1) !luate fi consideral pro porjiomll cu curentul absorbit. i1cesle cîmpuri compor tin du-se ca doi magneli. Aceste IlH]toare au o car.'risticii mecanică asemăntito~ r e eli aeeea a moioarelor serie de curent continuu. Deosl. De<larece flu. roTOR liL ~IOI'O F.iti\'."fON()FA7. A)l"a perii lor trebuie sA facfi cu .re un cuplu de po r- .ldl. pentru :1 reduce curen\îi t u rbionari ce ~e produc din cauu cimpului m~glle lk alternat iv.>\Tn" CU COLECTOn. proport ional cu fluxu l magne tic indudor 1J ~( cu cu rent ul abso r bit j II dic ă: C"'-" K cIJ J. Rotorul sau esle iden tic cu ind us ul unei maşi ni de curent conti nut!. sinI acelea din iigura. Diîicultah. chiar dacii curenlu es lt:! a lternati\'. se schimuă şi sensu l clmpu!u i rOlorie. Din această cBurtl... ele se utilireazii mai ales În IracHunca e!~lrică_ 2. sîni 1". \PITOLC L X '"II MOTOAHE DE CtRENT ALTEn. .na cimpului magnetic S1. lului alter· n nll! iv de ali me ntare este m ~ i mnre. astfel inci t forta de repulsie se men ţ ine avind ca efect invÎrtireli ro l orului In sensul săgejii.A T SE nIE D acă un motor de curent conlinuu cu excilajie serie esle alimentat cu curent alter· nati v su b o \e nsiune eficace U. adică de acelaşi sens. roioric ş i statuTic. INTRETINEREA ŞI DEFECTELE JlfA Ş INl LOR ELE CTIUCE 1. SIE rn figura 17· ] este reprezental sche matic maiorul cu repulsie.ll poa te funcţio n a şi C ll curent alter nativ.X.~lll In faptul cii polii ~tl1t din lele. cuplul \·a fi pro por\iollal cu !Jă t riltul clIrenlulul ~i deci va fi mereu por.aloric un unghi diferi t de goo. Slalorui es te ase mlinător cu acelR al ullUi maior asincron sau sincron monofazal şi se leagă la relea.

\TIE ce COLECTOR In fig ur~ li-3 l'"siE' rep rezent a! schematic aces t matOL Slatofl11 S este asemănător attlJuia al unIIi molo r asi ncron trHazat şi se 1eagii la releauu de alimen lare. s S~N / RoJr. 17-2. Schema molorului trifarat derivat!e cu colector. de purl1ire ca. venlilatoare. Schema molofului trifazat serie cu colector. 17·2). de exemplll : la ma!)ini de extractie. aparate eleclromedl(:~Ie etc. Roiorul R es te <l~elJlii ll~lor unul illdus de ~t'ne r ator d~ CUf{'nt continuu.J al unui molor asincron Iriiaza t.olorul cs!e construit ca şi inuuslllllllei maşini de curent continuu. dar are irei perii la 120" Fig. W)TOHU_ THlFAlAT DERIY. ____ 1 N .J tu~a\i<:. molor . Prin rotirea axei periilor se poaie. Ac~t.şi cu c"lelahe la cite o perie. 17-1.\T SER IE CU COLECTOR Slaiorui IIce~tui motor esle a~e!llân!l!or acelui.\\OIOf lll se ulililtnlli atunci eTnd esle necesar un tlllumit reglaj economic. 1.r 's Fig. dar are Irei perii aşe zai e la 1200 pe periferia colectorulu! (fig. :\lOTORCL TRIFAZ. 3. Fiecare fad s ia/mică S e~ie legată cu o extremit:de la r{'leslM d{' alimentare . Prin rotirea fn mod simul· tan a celor trt'i perii.MOTOARE DE CU REN T A LTERNATIV CU COLECTOR nire puiernic.1~mH e largI ale turatr~1 pen lnt puteri mici şi mijlocii. . regJ. corn presaare. ti-3. . R.se intrebuinţ ea za In cazurile in care esle necesar un reglaJ ~onomlc ŞI 1n . Fig. se ob\lne reglajul tur~flel intre 50~Q şi 120 ~o (jio viteza de rotaţie ti CÎmpului IJIlignetic in\'frtitor. Schema motorului mOllO· iaza t cu repulsie. . CII de exemplu in mdustrIa te:ttLlII. <li iuratiei !)i un cuplu put~rnic.

De aSemt'!lca. saI) cel mult sii fie foarte rcdme) . de cele mai multe ori fără a opri maşina.e opera(iile de mai inainte se txcctLlă numai de eă(rt.ărcinal cu aceasta . după ob\ inerca Linor bune rezultate. in acest caz. După montare..1rea maşinii pînă dud proee~ul te hnologi c respecti\' pennil'e oprir('a ei. Apoi ~c masaar:\.ECTrWTEHNICA GENERALI. 5.:.eură t irea cu bumbac de şters şi pTin suflare cu aer (foaie <le mînă) a earcasei . eal"(> se dă ill fU llcţiune . oprire . repara le . maşilla se eurăP.~l lor. O parte diu ope ra ţiile. hobinajeJor şi periilor cu s uporturi. lectrice şi llwranir('. dacă este neeeşar. Exislă unele defecte m. a izol aţiei. pe periferia colec!orului. Toat.ză pc fumb\ie (pe glisit'rc) sau console şi se face proba de flJDeţ-ionare.. de e xe mplu ..'ctri("ieui).ai mari.\ÎIl<!u-se apoi cuplarea maşinii.: se realizeaz:t de.verifiear"a cantităţii ne ulei din lagăre şi rompletarea ulciuluÎ. permil JUllc(ion<. legale 1<1 reteaua de alimentare prin intermediul unui autolransformator trifaza! A.:lr. . .lrca maşinii. ycrj ficar . Motorul se utiliwază în cazurile unde este necesar un reglaj economic al tura\!ei. maşina es te trimisă la reparat dup:. La cel puţin trei lu ni şi cel mult un aIl !:iC face o revi:ie periodidi a maşinii. termenele fiind planificate. car. se ye. .personal de specialil::!l e (elf. Cele Irei perii sînt. pcntru :1 fC eyita ayadi mai mari. Maşinile electrice trebuie controlate verificate în fiecare zi de eătre personalu l ill. Îlltrl'tknd şi se wriric:î izola~ia . După ace. iar pi('seh' mai mi t !. fii.aIJiliL ~:(~ verifică şi se r o n lro lt'a ză eu (le . . a c ăror reparaţie nu poate fi efectuat:! 111 timpuJ lu cru lui. La control se pot constata defecte de imporb:mVi di(eritâ. maşilla se opreşti' irill'dia !. şi INTREŢINERE A ŞJ DEFECTELE ~rAşINrLO R ELECTRICE Nofiuni (I~UPT(( relliziilo/" periodice. Operaţiile ce se efectuează pentru control cuprind in special nnnătoarcle: ~ verificarea Îllcălzirii lagărelor şi carcase! cu tcrmometru[ sau cel puţin cu mîna. fiind apoi luată în reparaţie. in sărcillat. ohseryal'ea scînteilor la colector (pcntru lucnl de lungă durată .rifică dacă se roteşte În ~(' n~ul lWCC~. Turaţia se reglează prin schimbarea prizelor de legătură la autotrallsformalor. de asemenea. m:l sur:lfea in(J'efierului ş i conlrolul jocului axial la lagărele cu fricţ i une. După ce se ob~in rl'zul tate bune. de verificare şi ('olllrol ~e e xecut-il pe ma şina ne demon tata. cu bumba c de ştt'rs şi prill suflare cu aer.\poi ma$ina se de m ontea ză În conformitate CIl un proce~ te hnulogic st. dar care.amănuntul toate părţile . La defectele grave. pentru ca cele C:H"C au nevoie. Defectele mici se remediază. dl'p5. in locu ite . asemen('a după lIn proces lelmologic stahilit. să fie:. pe loc. In gol (fără sa rciuă ) .29' El. euriit.asta se procedeazi"t la remout.'.irea cu pînză stidată fo arte fină a colcctorului . ma şin a se Fix e. ca. nu trebuie să se producă asemenea scintei. a!lume cu îndeplillir(. <'Icoarece ar lH~eesita o înlrerupere prea lungli.

izul"ea sau ma g uet izarea în\"(~ r ~:i a gc nc r:>lolltdor de rltrcnt cont.inut! . :\foloarclc nu pornesc s au hlilctiolle<!. de pornire sau la ge nc ratoarele sÎncrouc cu <. Deplasare axiaH"i anorma l ă a rolorului Ş . Arcuri electrict: iJltrc iuclc1e de conlact (Ia motoarele asincrone cu reoslal. Curenti dcctrid in arhore şi lagăre (dt> ob icei la maşin.MOTOARE DE CUREr-' ALTERNATIV CU C()[.DemagneL.ză tU turllţie anormală . !1It'lc cll'. \"jbratii şi zRomotc :morma le. .FUllcţion a re I1cstabilil. dc~j san'ina se pilstrea:di COllst antă .<1.CTOR In genera l. perii. tnc'iilzire:l anonnală a întregii maşini .sau numai a tlUui organ (bobinnj .lor.ile mari de curenl a lternatiY). .) . pClltru a ~t> lua măsuril e de l"clllcdicre necesare . la maşipilt: electricI'. Ati ngere inLrI' ra to I' şi statuI". colc<". proprie) . ~pc cialilaLe re ~ pcdi\".xdla(i<. . J merlial ce au fost obsc l"\" ale nselllt' uea defecte trrbuic: anunţat personaJul de.[. p o t să apară urmli t oarele defecte : Scintei la periilc colctLorului l'au ale inelel o!" de con1act.

gelle l'atorul.(' ti'ân~ forma C[lf{'ntlll trifaznl de o anumită frec\'e n ţă in curent ll1onofazat ele altă frl'cyeuţă." in l:i o maşină el !. trallsform:l curen [ul cont inuu in curent alte. iar cele trei pe rii sinllegalt' h\ o reţe a trifazOlI. una fUllcti onînd ca motol' ş i ceala l tă ca genera tOL Molonll primeşte energia el ect ri că sub forma sllb care este disponibilă ş i anlreneaz[1 .i se găsesc trti incle metalice izolate Între ele şi f3\:i (le 8.: CUl"t'nt continuu . a.i. i\l3şina fUllrţioucază ca uriel! motor dl~ cure nt continuu. J1 repre. produce l'llcrgie electrică ~ ub forma care c~te neresariL Un astfel de grup de maşini (sau agregat) cOllsliLuil~ lin mll/!crfi: or maIa/"generafor. Pc ca păt u l din dreapta al arbol'c1u. felului curentului (continuu sau altcrnativ ) etc.'nel'alol' de curent continuu. 18-J. eare. a numărului de faz e. ~i invers. a tensiunii. Cu ajutorul lui se poate. De asemenea. IHlmită (omll/a [oare electricâ )'(>%ultă (lin figura 13-1."I. iar pcriilc. fiţ(ura 13-1. Pc fiecare inci freaca. curc pol lransforma cun~nlul con tillllU in cmenl alternativ. Cind maşiua se roteşte.fbore. de cxelllplu . CONVERTIZOARE R OTAIWE Un convertizor rotativ poate fi constituit din d ouă maşini electrice rotative cuplate.t\·jn(\ colectorul In sLiuga. Inelelt'. aYÎud ac('la~i ax sali axe cllplate. sint leg:J l e Ci! lr('i jlllnde de pc h obin:lj\\! indusului.PITOLUL XVIII CONHIITlZOAHE ŞI I1EDIIESOAHE Se numeşte de obice i cOJlverli:o r o maşină sau un grup de maşini care transformă un gen de curent electric În alt gen. b). Convt". Convertizoarde staticc mai s in t cunoscute şi sub denumirea de redresoarc. 1. In Republica Socialistă România se construiesc ulIt-le t ipuri (II ' COI1vertizoan: roiatiyc constitu ile dintr-un motor asincron trHazal ~i un gl. Există ş i maşini unice (cu o s in gură carcasă). se poal.C. ~. convcrtizorul poate realiz a schimbarea frecvenţei .rtizoarele pot fi grupate În două mari categorii: rolafive ş isfafi ct . Principiul de fUllcţ ion arl' a l unei ase menea ma ş ini . ci te o peric.iluatc la 120 0 intre ele (l'ig.rnath· sau in"ers. Între cele trei incle apar trei rn . eoleetorului legate la o reţea d<' curent conlill!Ju .

b) sibm"i. a{"csla ('mile electroni . Schema con · slrucli\'ii a comutatoarei. in drumul lor spre anocl. Gnd potenţialul anodului este pozitiv faţă de eatoduJ de mercur. 2. Comutatoarca descrisă primeşle cnergie sub formă de curent continuu şi da cnergic sub formă de ('tlI'enL altt'roa tiy trifazat . iar la prriile care freadi pl! colector produce clll't' nl continuu. unii electroni din alomii moleculelor s int scoşi din aceşti atomi. ca un generator de curcnt continuu. la primaru l dinlÎH se aplică tensiunCH alternativă avind valoarea eficace Va. Comntntoarea este rever- Fig. .ZOARE ŞI REDRESOAR& 297 tensiuni trifazatc. 18·1.r-url mijloc oarecare sc illcălzeşle pînâ la ill cfl nd esce llţă o porţiune din partea superioa ră a Olcl"elirului .ă o difcrenţ. esle o piesă de fier sau de graEi. Electronii lo\"esc.particule de electricitate negativă care se dÎ!"ijl'ază ~PI"C anodul poziti\".iaJ şi un etmp electric alLcm:J!·i\". astfel incît pr in in termediul illelelelor şi al periilor respective maşina poate produce curent trjfnat şi alimentează reţeaua trifaz ată.CONVERTI. . RED RESOARE a..re piesa A numit ă 3nod ş i mt::rt::ul"ul ca rc constituie catodul e xÎ~ t. T reprezintă un t ran sformator. In porl'iunea n olată cu C se găseşte mercur. R.edresorul cu mercur ln figura 11:1 -2 ~e l'on~ideră un vas ţi in care s-a răcut vid. moleculele de vapori de mercur ca!"c exil'lă În \"~!'. Print. fnl. Act: a~tă smulgere a eIeehonilor din mereu!" e~te posi hilă numai oacă mercurul este Încălzit pină la Î ncande sccn ~ă. iar A. ii de potenţ. Prin ciocllirile care au loc. Ea poate fi alim entată cu curenl trifazat prin cele trei inele şi se înYÎrteşte ca un motor ~incroo. fiind apoi şi ci atraşi de anod.

\\'. S-n o bţinut o redresare illai~h\lll.un sens şi ioni pozitivi In sens contrar constituie un arc electric. .î.ufllată prin linia plină din l"ig:ura 18-5. ([eoar('('t: dill anoJ nil pol fi n t ra~i e]('r lroni spre. după cum se arată in figură. Fig.:msrormul orulni arl'. 1'1 acel aşi timp. Tensiunea CII pulsatii inlermilenie. Ten. • redresaLă I un C\I a nod.QTEHNlCA GENER.\2 ('sL. ~l'll~lIl ~. In figura lS-4 s-a consicif'ral lin vas \' c u:doi anozi Al şi Az. tlllOdll! Al ('~l(' puzitiv (aţă elI' l'atod.. figura 18-3 s-a trlUiOIl eurba cart' arnl:\ \'ariaţia tensiunii L' din sccundarul transrOfmaLomlui ÎIl rl1nc~ie tit:' timp. p articulele ca re :IU pierdut electronii şi care co nstituie ioni pozitivi. \':1 l'xistn un are d('("lrie la fiet'arc ulternanţă Il rurenlului alleruati\'. Arcul ~t' ~tin~c ~i curcntul se Înlrl.i. Cind leusiun('a all('rnllli\' ~ aplicată tr.:i ci o formă a5emănutoar(' ..298 ELECTl'l.('sl.sc de caLodul negati\". 1n eonse· tÎnţ.-\LA In felul acesta se produce o circul aţie de electroni Îu sen sul catod-anod ln interiorul vasului. durcaz:' numai in iutervalt· dt. li. iar apaml 111 ~e.ratod. turclll se Ilume ştc rurellt redresat. .. li<' ('xemplu. Tt'USÎl!IIl'fI Ce 1:1 homrk c·j!"euitulul de utilizare ~["e forma • . auodul . Curentul 1.I:. HlIll1c~lt' redresar fU m Cl"t"Ilr .sÎunea U c dt' la bonH'I(' circuiltllui dt: utilizate are rorma unor pulsaţi i pozitiV{' şi inlennitcllle. adică pentru pnr{junile hn::>urale din figura. la mijlorul !'ec undarului lransfonn. Cireuitul de uliliznre ('~'lc legaL cu 1111 cap:lt In catodu\ C. iur ducI ll'1I5iu!wa HIT !'('mu ! sng('(ij PUIl("l.. limp ciud tt'llsiul1('n U arp \':l1ori pozitiv('.etii plino.. deoarecl' se uLiliz('azlt tenţial . a Fiii!. Arcul. d('('i şi curentul 1 ~ .llorului T. Cc'lfC permite sa trcacfi un curent le în circuilul uumit de utilizare şi carc l~uprinde un i'eecptor oarecare.1110(/111 Sf' glls(' ~l e la uu poIwgativ rapi de el1lo<l. iar ('U celălalt capăt . ar" . Această dubIă circulaţie de electroni Într. mercur cu J~edresor . [8-2.1' pozitiv raţii (le cMoJ.'fupc tiud .. [8-3. sînt ntra.ll".'.

ern.saţiile curentu lui le 55 fie mai nivclate (fig.. ambr.J redrt!wan' Irifazate (ng. 18-Î. 18--1) din dn'uil ul de utilizare face ca pu l... Hedresoarelc d(~f rri!'c mai innin tc fÎ nt mOllofazate. " ! \ 18·5. O . le + le aplic ă asupra anozil or.E.i ollC'ază pentru porţiune a trawlf\ Ulai gr ()~ a curbei cor('~p\lllzătoa rC' ten!.:m ţe..ivitatca L (fig. 18·6.ntru puteri mai mari se utilizea z ă iU~ . . 18-7) . finl rl'p rCzelltate grafie in fi ţu ra 18-R .iunii U l " . 18-6). . consiM ră d(' CXl'mplu tCIl~iuncOl Ci cor('~pllllzătoare 0I 110d ultii A t " Arcul ~lBodului Al fun ct. iar rNlrr!'. Trallsformatorul T al rcdrcsoruiili este trifazal. C Ue R I - . astfel in cit curba curentului ~e ~Ipro pic de aceea a unui curen t continuu . S. ambelor allernante.. I \ ..le alt. Schert\a redresor u!ui trifa zo t.oru l ~re trei auoz i A. T W IU L o Fig. Cele trei tensiuni lrif<H:alc VI' U2 şi U3 . Pl'. L A. 18·4..RTlZ OARE ŞI REDRt:SOAR. . . Az AJ Fig. Redresilrea do! aflozi. 1 .CONyr. pe cart! serundarlll Iramformatorului J 1. llldllct.edresaT cu Fll. R. I w T Fig. l\eteârea pulsat iHor. A 2 ş i Aa .

r h' 12 . e ntar" ş i m tensiunea m e dic redreS:ll. Încjt mercuruJ auodulllj de "pl"jlldl~n' lin să vinii in cont..i auuzi d('.i M:parat prin lrallsform:JLuJ"ul de exciLa\ie T~. . cU atît mai mult CIl ri t in său () fOl"lllil circuit.m .ă Ve este următoarea Vc =--.ernan ţc.ul se illtToduec bohina L pentru nivelarca onrlulaţii!oL Spre a se nivela şi mai mult ondula(iilc lCll!-iiu nii redresa te .i allQzii auxiliari Ac.dei lrifazaLt: de ali. Relaţia dintre tensiunea pe [ază U r a. Hedn'surul are doi anozi principali Al şi .mperatllra lH'c('sară. " In figura 18-U este repn. in aces t caz. tensiunea U2 a .modului . SI' pune in funcţiune. . adică este mult t fig . vasul redresoarelor estI.i incliniudu-sc astfel vasul. n SIll . <le exemplu G. al"(' ~i el apropiată dt: aceca a utlui curent conLiuuu.[.zelll:ată schema consLructi"ă a unui l"cdresor mOllofazat Cll \"a s de sticlă. decit tensiunea U2. secundarul transformatorului arc ~ase faze. Jn felul acesta :-.a. Tensiunea redresată Ue arc forma arătată prin curLa cu trăsături mai groase din figura 18-8. anodul de aprindere ila .' " În ca ["(o : k este raportul de ln\lls[ormare al transformaLorulni. I fl>i'I.md r ------' mai apropiată dt! o tensiune conLinuă.42 devine mai mare decît tensiunea Ul' astfel ioc ît arcul sare de pe 'lUodul Al pe aoodul A 2 _ în punctul 3. tensiunea Ua a :modului As devine mai mare. numărul de allozi. astfel incî!' redresează amhele alt. Redresarea tensiun i lur tTHala le. n . alimt:' nl:a[. sÎllt prcdzu\.:. să fe I11cll(infl şi la sarcini lIliei. î n practică. legat la reţea priJl intrerupt:orlll le. sau de faze in secundarul transfonnatorului. erei/a/ic sau de intre/intore." confecţionat din sticlă pelllru puteri mai mici (>i din oţel p("utru puteri mai llwri. re-l.. Curentul rCdrC!-i:1L 1(. Pentru a se aduce caLudul de mercur C Ia tc.act ('II mCl"('uru! eatodlliui C. 18-8. IlUliliUI pa/a ca/odică. Sf' utilizează redresoare cu l111 număr mai mare de anozi. lllChizludl1-s(' inll"I'J"llptoru! Ia::. numit.4 2 .e produ('{" lin mic arc iniiiaI. iar arcul sare de pe allodul Az pe anodlll Aa ş. d. Pentru ('a por\iunea incaudcseelltii rl (":\L(ldului.300 ELECTROTEHNICA GENERALA In punetul 2.

cu vas de Redresar sticlă. fixat 'in Fig. La capătul superior.\ CQNVERTIZOARE ŞI REDRESOAR~ 301 figura 18-10 esle reprezentată schema constructivă a ullui redresoT cu vaS metalic. La punerea in funcţiune a rcdr<'50l'ului. In figllrl'i se '-ăd numai doi anozi p rincipa li AI şi A 2_ Aprindrrea a'l"CI11ui principal S(' obţine cu ajutorul anodului de aprindere Aa. . cufund:'l anodul -'l a in merc ur. Intrerupindu-se rî~. l~edresor cu vas metalic. 18·9. bobina atrăgind arm ătura . 18-10. la capatul inrerior al tijei metalice l. tijn an' o armătură a care poate fi atra~ă (le bobina S.

şi calod se gă seşte un grăiar mellllic. de exemplu: pentru incărea!'!'a hatcriilor de 31'urnulatoare (dacă H' dispune numai de cure nt alternativ). UrI ·e"r '~ · zinlă tensiunea medie redrc. RC fonn'l:'ll:ă atunci un mic arc carc pro v oacă aprinderea lucu lui principal.302 E:LECTROTEHNIC. 18· 11). prin varjatia intirzie' poate regla Între an umite limite tensiunea med ie redresa lli .ziere la aprinderea arcurilor se poate obtioe o modifIcare a curbei tenslun:1 redresa te (fJg. fnncţionarea anoz il or principali.i ~ Ilcle.. deoarece electronij care viII spre l!nod sînt respInşi de grija negativă . arcul anouulul respectiv nu se mai poate aprinde fn momentul arătai in figura 18·8.>Tila corespunzUoare unui anod esle n ega tivă . unele redresoare cu mercur mOlloa!lodicc au un dispoziti\' special de apri ndere: in mercur se găseşte cufundată parţia l o piesă numită igtlilor.inderea cuiul. resortul r rjdidi anodu l .:la din mercur. se a prindă al'tuJ.lrc anod îşi arc vasul său . prin· Ir·un dispozitiv special.!'. între fiecare anod rÎnlirllPft h U -:i a.ă apară un mic arc. de. ~ri~. Redresoarde se utilizează pentru transformarea curcnl:-uhli alternativ în curent continuu (redresat) ca .i. In momentul dnd trebuie sii. după rurc curentul electric prin iguitor se intrerupe pentru a fi produs din nou cind este necesar să se reaprindă arcul principal. sau monoanodic('.if'arc. [[{'dlll i!\tirzierii la apr. Aceste redrc.. an greulate mică şi volum redu s şi un randament J)1IJl la orice ::arcin u.a.:" Gii::NERALA apoi curen tul din bobină. cînd fier. care proy()~că. aprindt:rc~1 anozilor de excitaţie A t ş i carc asigurli. Dacă. " Fig. În anumile momente. . In acest caz. Gri!ele de com a ndă pot fi aduse. In felul acesta. Ia pot enţ iale pozitive sau negative fată de catod. de e:o:emplu. Aecul se poa te aprinde. Asemenea rcdrc~oare ~e numesc ignilroant !:au redresoare i gnilronice. iar U~! În ca:wl cind există o asemene a întîrziere. eu ajutorul energiei electrice date de o rct('a tri faza t l'i .7'~ .ware au ayantajul că DU au pÎc:>se În mÎl. Recire-soarele cu mercur ni mai mulţi unozi pot fi polionodict!. acea5 tă 1ntJr. 18·11. şi anume atunci cînd grila .- ziere. cînd toţi anozii se giiSCfC intr. b. fădnd !'. numil sau gri/ă de comandii. se trece un curent electri c prin ignitor şi mercur. . In figura 18·11. c~a e provoacli o reducere a tensiunii medii redresa te. la rindul lor.un sing\lr va. pentru alimentnrca lralll\'uirlor (care au motoare de curent continuu).'en!t pozi ~i\·.sală în cazul cînd nu exis t ă intirziere la aprindercll areurilor. cu o anumită intlrgrăta r La unele redresoare..

mcute.('riilor dc :1("lIlllulaloul"t. nedresoruJ cupru-oxid (fig. Fig. Pentru. la ill- . b.~ d t· siliciu comandat" (apro :\imuliY in I"rllli in C:l\"(' S(~ poat<.<.('l1rÎnd ~. Redresor de seleniu. ~l y iDd. 18·12.' ~:e lragil Intre ek dup:i difrrit(' sdlf'me . te ~c Hnleaz.St' lradillilc. iar prin P piIlJi(C"lc elI:' ~L!'lngcre ak a. l{i'(lresOll!"t.·. Pt'n lru a se putea redresa aml)('le alterll<ln\t' ale {·llrenlului.-13) est e aJ6itui l dintr-o platii (il' (jiei Jlic uclal 0n. Ull strai rk selrniu S:.s(wul eu selcnill (fig.01" fuzilJlI JI .comanda 11Il rc.HI<\ tle ("\l!"('nt aHtrn:\lî..'~O:ln' nI siliciu s în! lllai uyall t:1j(ja~(' decit rele el! germallÎu.lll s iigeţii :lraLii St'IlS11! ti" eire\1I<1(i.."R"E"O"R""'"0voA. S('ll. g ah<l ril Illai red ll~ şi n d iind at i l de mull illFlllr n!aL(~ de tcmpcraturrl.l eledriri"!. cle.l. dn'. \h'mr-lll'a redr'. cupru C !:ii unu de plumb.k. um'lllni po[\L e ('ireul a llIlmai il1 ~I'llsul s(·kniu-o\el.:! rell~it ~':I ~ (' fah riel' re(Jre ~oare elI cl'llIh.t în !'i{:hl'IllC'k: f'Jt>driec ea în figu ra IR. rc{]resoan. lI ll !llik tiris/oare. Cll Ilerlllll!1i(1 şi mai all's rll siliriu .. H.\\ b __-. lNJresor. Redresor eupru -oxid. 18-12) esle alciîtuit dintr-o lierie fi .I L II.. n .'. Dr. R~' "mt.· al eurentului .1 şi Ii.. S-a HoLuL p rin R o rondt'lii el <1!'iLirii.1. puteri mai micL S{' [olosesc şi redresoare uscate dintre care cele sÎ111 cu tUp /'u-o:ri d şi cu seleniu. prin . [\ccsh. 18-13.~________________~C~O~N '~""R'Tc'"Z"O"A~R". Un aSemenea element lasă ~ă trcad'i curclltu\ num ai în liensul plumh-cupru . fi ~(' are element avind o placă de. Printr-ull astfel d . rn~j obişnuite Fig.i Ill! sir:ll de n\('fal \1:.~ .d r('sor l"1I mercur prin intcrmrdiul prilelor) înln:-bll in ţează mai ale!> ÎIl ("[u"('an-a b:ll. SllpraIaţa plăcii de cllpru dinspre plumb esle transformată în oxid d(' c-upru (O) printr-un tratament lermic..n~a11lhllllui. unde prin 7' s-a ll oLll Ull t ransformator legal l:l n'\I'. 1:1 :I ~'('eaşi pUL"fe. homl'lc 3paratului. Redn:soardc l.. fn ll1!imii <mi s-a in("l'jHlt ('Qn~trllir("a n:::dre~oarl']or (k puteri 111:\I'i.ECş... <"it' exemplu ('a in m OIl{tdul in pUlile rrprczenLal in fig-Ilra n~-I.'"E'-__________________~3"O"'3 .lSe . ..

'ERALA c. c Fig. carc Tedrt'scaZă. nu s-a mai t1e~cnat circuitul de inc!lh:irc a catodului . R. Redresarea unei singure alternante cu o diodA.ELECTROTEH!'iICA GEt>.edresoare cu tuburi elect ronice Principiul redresării cu ajutorul tuburilor electronice a fost dcscris in capitolul IX . Ten siunc" altc rn ali\'â Ua de redn'~aL. P entru simplificare. Redresarea ambelor alternanle cu o diodă cu doi anol' perioade numai o singură alternanţă . se obţine la bornelc rezistenţei R. Cu această schemă se redl'eseaz:l 1n timpul unei Ţ ( . de asemenea. Figura 18-15 reprezintă o scJlcmă de redresare. Figura 18-16 reprezintă o schem a folosinrl o diod:". eare trebuie redresată. 18·16. se aplică şi aici prin interme<liul unui transformator T. . Fig. c:l1e lrcbule este apli cată diodei p rin intermediul trallsformatorului r. In cele ce urmează se dan cîteva scheme cu tuburi electronice redresoare. 18-15. care redreseazii ambele alternanţe . cu doi anozi AI şi A z.este t('n~iunea alternati\"ii. Tcnsiuoea altertlalÎ\-ij Ca. iar tensiunea redresat ă U r . ambele alternanţe. in care se foloseşte o diodă simp l ă redresoare. In figu ra 18-17 se prezintă o schemă <:u d o uă diode. paragraf Ij. oblinindu-sc tcn~Îlln('~1 redresată U r . Ua.

Redresarea ambelor alternan\e cu două diode. gene . Figura 18-18 prezintă schema folosind o triadă rcdrcsoarc. 20 - EleC l ro!chni~. l:~ 'Ţ A ~ . iar tensiunea redresată U. prin intermediul transformatoatţlor TI şi T2· ' . Trioda redresoa re. T fiind un transformator. 18-18. Fig.'a! ii . este tensiunea redresată. 18-17. Cclc diOde au catozii încălziti cu c urent alternativ. este obţinută la bornele rezistentei R din circuitul anodic .'\ \ redresa\ă. • ~ 1 " c R n' "R Fig. două ELECTROTEHmCA GENERALA 305 iar U... Tensiunea Ua care trebllie redresată este aplicată circuitului de grilă eu ajutorul transformatorului T.

.c" .) (·alilah' măreşte producti\' iLatea Illuncii.\ I)hseurit:lI.ll1":lL o problemă de O impori an l. (Dt' p:-. prtn "adapl. och iul in(·{'jle să vadi! {lin t I ' in tI. in primele UIOIII('lItc se . deşi iluminarea CI"\':5II'.>hiUI in activitatea omului . la lumina fla b:i dat-ă cle ('cran. adici\ omul nu lIIai dblingc OhÎt'I·td~. In plll~..\fomodaJ. ril1durilro <1<.HltillUHI"t'.·c~\ Il('('csitfi (fa şi ndaptarca) IIIl timp ('U :Itît . datoriL. Mărind ilnmin:lr{'<l peste o :Jllumilft limit{l.\RBIT Ş I Ut\IT..[leomod{'7. mărind ihlln.T! FOTO~fETRTCE DE B . la lumină Într-/) saJ!i dr (·int:'JIlaLugl":lf.1]"(>'1 1.. ire a \'('("h' rii III! S(' mai ~imlc. ..{' ."cde rea incepe sa fit. necesar SIt exisl. t'fl'C11l1 dt' imllllnăUH. dt'oarecc s-a (:on:-.(n' il llt't.J! praetic că 1111 îlulUiuat de hu!):! (·a li late imhunatii.'u.ţcşl(· ('ondiţiilc de mUrl(""[I.intă. dar după dtt'ya minut(' !Ct' pot "f-dt'a dt~sltl l de bin .ursul spl'da('olulni . ochiul in(·qw să \'adfl din no1l. in . ochiul ln'huie 5.CAPITOLAL XIX It 1j llI~ATUL ELE CTRIt 1.) intr-uli ~patiu iluminat llOrmal ~c rt>duce iluminarea .' :-.. asigur:"i O fo losire cit mai hună a unt'llclor şi a 1tI!!şinilor de lucru. Timpul P(' ('..g~ IU('l'uril.inarea În tt.e poaLr ajunge uJlrori la cite\'. peretii dC. Pentru a putea vedl.).rsit:. Ua. nistag mus (sau clipilul och ilor). J"t'du(·c n umiIrul de arddentc ş.. Pentru OI distinge daI' obiecte :lşrzaLe la di stant~ diferite.(' un minimulIl <le lumim. vedeJ"ea uu ~(' Îmi)unflt:îţ('şte mai mult. măreşt e calitatl'a produl"ţil'i şi micşol"t'<lză rebuturile. un ihlJnillal d(' Imn. o:nJl('nii.i evita :lpariţia ullor boli prof(·siorlalt'. orhiul di~tingr ohie(·lele . S!STE?-lE DE IU --. ilumi narea. Cl'CSl"Illll.scn ul!t'.. adap{. ("a şi ee..i 5(> <ljungr la orlJire. Ia Început.1 llHt.:cmphl.ll deost. dar dupii un tilllp oarecare.1. Datoril"ă <I Hl'I"t!nţeJor de culoare şi de ~triilu('i]"( ' a diferitelor pllJld~ ale llllUi ohird.ollsLal{1 o sdl dere a \'('derii. obiectele de\'Îll ~trăl(\ci­ loare. l al:. estt.1 minutt· .I I:'\.-\ umbrelor.-\T lIumillaluI arLi ficial n'IHC7.1.şi o::JllH'tlii din JUI'. nil ~(' pol distill . NOTIUN I GENE Bf\LE: i\I.\..' Ulai hiue.:lrea la ObS(·llfitat{' ·'. j('n aUi ş. dud s(' inlr:1 ti\. (""a de exemplu.A. adira .

rLUJ. Pentru a jn~{'l('gc accasti:i Illhimc :. cort~puozătoari' radiaţiilor \'izibile emi!ie-. in apropierea tabloului de control al unei instalaţii nu trebuie să fie obiecw străluciloare.[. Fluxul luminos ~(' mfLsoară 1n lt!meni.ulluminos emis de Ull iZ\' or de lumină est!! PUIt:l. lnlwsilalea IllmilJoasă. este cantitatea de ellerb1'jp. 19-1 ) . eitirea indirot. cu alle cuvinle..:l. 19. R s Raport ul djntre fluxul lumin os (JI emis printr-ull uughi solid elementar ungh iul solid dementar reprf"zinlti Întensitat"3 luminoasă 1 a izvorului de lumină în direcţin eomiderală: fi şi (19. in unit:ltca <:le timp. Lume-nul (Jm) e~\e o unitat. ~rărimil(' şi unităţil e fotomet. Raportul dintre suprafaţa S. ° n~ :' se numeşte.l de lumin{\.ştie.l<liaţiilol' care pl'odue ~enzaţi:.\. O instalaţic dt' iluminat care llll ţine St>aUlU de aceste necesităţi ale unei \'ed~ri in bune. Emitereâ UHui flux <1> de către un izvor de punctHorm O printr. cum c!:t(' chiar caztll unei lămpi ('ti ill('andescentă pentru luminatul tabloului. atunci cind priwşti spre tahlou .un unghi solid 2= -'..rice pdnripnlc pe buza cărora pol fi aprerjate un i1um ina~ ~i o instalaţie dt> iluminat oarecnre ~int cnum('rale şi dCf':crisc mai jos: Fluxul luminos q. Strălul'irrn intcus{J a unui obiect jeneaz{l '\t!{]rrea şi ingl'CUnC3Ză aeomodarea.. in aceastiJ ~itll~lţÎ('.:c consideră o sferă de razit R in centrul căr!!ia ~c află izyorul lle lumină O (fig:. (De exrmphl.iilor aparatelor eslI' stînjenită). prin fenomenul de OI'bire prodl1 s de ~tr1'i!ucil'ea fiJamf'ntului incandc~c('nt.1.or de lumină. pe suprafaţ. dacă i se ndt' filamentul iucand€'H'col.a ace~b'j ~rl'l'e Sf' consideră o zonă ru !iuprafată S prin care iese lumina .{IXATtiL ELECTRIC :'l07 mai ScuTt cu cit iluminnrea este nulÎ bună. nu. de către un i7.şi pătratul razei sferei. ' vedţ> unghi ul solid Q sub ('lire se din ceutrul luminos lumină Fig. . eorc~pullzăloarc ]'l. coodtţii \'3 fi o insJalaţir nce..orespunzătoarc.1 ) .e de putere de 650 ori 111ni rnkă decit "aLtul. după cum se sferei alia S.

iiI/mi nul exteri or (in spaţ ii deschist'. iar o parle poa t e fi transmis{\ m<li departe. material oarecare a. mai aproape ele unitate.) (Cu alte clIviute. Intensitatea lumiuoasă se măsoară În candele . rlaporlul dintre fluxul care se refiedă ([lux reflectal <ll r) ::. iluminal'ea este densitatea r1uxului luminos care cade pe o suprafa (. de refleclic mai 'mare decît una cu o cUJofll'c iuchisil.\.\"ol' peutru producerea fluxului <1): ~ ~ - .i. miisonrii in lume n 1)(' \\taU (Im/ \\"). eslc mai mic dedt un ÎLatea.2) Cu alte cuvinte. (1~. cu atit iz\'orul de lumină respcdiv va produce. unghiul solid unitate este acela determinat de o suprafaţă S=W aşezată pc o sferă de rază R). iluminarea l~' inlr-un punct al unei suprafc~e S este TapOltul dintre nuxul luminos <Jl şi suprafa~a considerată: l uminoasă ('9.i fluxul care caM pe obiec. ş anlicrc etc.'jtc ÎIl"ll'nsiLatea Lumino asă a unui izvor de lumin a carc cmiLe un flux de un lumen. O parte se rdlecUt. llulIlÎnatul artificial poale fi de diferite fcluri. Unghiul solid unitntc este unghiul solid drL~['minat de o suprafaţă 5=1 rn2 pc o sferă cu raza U = l m ~i se nUllleştt: slcradÎ:m (str. Din flu. Fadoml de t[iwdfute l!lminoasâ "'l al ullui iz\'ol' de lumină este r<lj1ortul dinlrt' fluxul luminos < emis de izvorul de lumilla şi putf'.darul de eficacitate luminoasă este mai mare.ă..[l Cll () ('liloarc (lt'S(:hisă are un coeficient. la aceeaşi pult'l'P. consumată.t (flux incident lI)f) se lIum{"~tc fador de rcUccţie sau eocfici{'nl ele rcflcc!ic p.3 ) Factorul de di{'acitntc luminoasa SI.'. ('9A) cii. . Candela (cd) C.i . Iluminarea se măsuară in luc:.uJ lumino~ care cade pc un obicd. el ponte fi : iluminat inferior (iu cHidi!'î). după locul unde st' npli c. cu atil ş i in Ltnsitatca pe direcpa respectivă ya fi mai mare. Se observă UII Cu cît . cu aUl d \'<1 reflecta o parte mai lUare din fluxul incident. printr-un unghi solid unitate. Astl'd. un perete sau o supr:lfa~..rca P COIiSUllHllii 1> de acel i7.re llil cocl'icienl de reflecţie. p . Astfel. Luxul (Ix) este iluminarea ullei supruft!le de 1 mZ pl' {'arc cade uu I1ux luminos de 1 Jm. unîfol'lll repartizat.). Cu cii ra.308 Cu cit [luxul emis ÎnLr-un ungh i solid eSle mai mare. () parte I'slt' absorbită de obiect. un flux luminos mai mare.

>AT UL ELECTRI ': 309 modul cum e~tc iluminat locul de Illuncii.{il. l'ÎI!d ('in'a -](I . iar rest ltl.r un alL exemplu de iluminat general şi !'c numeşte il li m i Il a t p u b I i e.)). UJi iluminal indirect. utilizat pcn\Tu lucru in e(Jlld iţii normale. ohţ inu t prio suprapur)(:r('a unui iluminal generat cu 1111 iluminat local. rcaliz'l l priu îlJi5t<1. iluminatul poat(' I'i : . Iz\'oaCele de lumi!15 utiliza te jll m(Jd ('. iluminaLul sp:J ţiilor dcstin~le circulaţiei publice ('sl. _ ilumin({l indirect. După scopul urmăril : i[wnil!ol /lormal.tnlJl'j/. IZVOARE DE T.l ea{le dir('C't pc suprafaja de lunn (util. utilizat în ('uzuri de ayaric 3 ituminnLl!llr i normal iluminat de po:iI.en/ti şi lr1mpile CII {Illol'elicw{ii. . Tinind seall111 de ca raclt'-f!!l ip~t:llat: i('i d{' ilulllinat.iluminal combin at.d imensiuni reduse (locul de luerl! efcdiv I:J un ~lrl\ng.~)O(\) din fllixul (' mi~ n·ali 2ea2ii. cînd ('in:a !lO% din fluxul emi s d!' !iurS .cu l·rH' l'gi(· \:'~te inglobată în aparatul de ilLlmi:wt portali\'. (1 z on11 a unui şan tier etc . iluminat l1 1 poale fi: .î o J'j·f]I'c ţie (pe tav an. rind numai GO. un iluminat indired : .ţemiindirec/. lămpile eu deseilrr5ri în gaze ~i În yapori metaliei (mercur.. clă:(lirilor de . urent s int h1mpile CII incllmles<.'l ll nm{â.!lumina/ . ciud se asigurii ilumiuatul unuI loc de muncă {Jc .'i.ilumil1a/ .ilumina! dir ed.).).ILUM0.(jO% di n flu x ul l'mis dl' wr!'~i l'ea'lizc :IZ:! un iluminat din'd. -suprafaţa D u pă După 2.Qcncral. modul nlln Ituxul lllminos ('mis dt' iz\'on!1 Ul' lu miul! ajunge ta utilă de lurru. iluminat!)l ma i 'poaLe fi : . cînd asigură o iluminare uniformă pc o ~uprafaţ ă mai mare d e lucru (iluminatul unei nalt ~ . p(~ ling-f! ac.~ de ~' un fl ajunge la suprafaţa utilă dup .\IO% din rJu x ul (' mi~ realrze <izi'i un ilumirUlL dil'f'l't . rÎn(1 eirr:! 90% (li n fluxul (>llIi. rind n umai (jO .iluminat semidired.C\IT:'\ . !)('re!i ş i di Vi'rse elelllente arhitecturale) . . realiza t prill instala t ii ]lortaLi\'c la care sursa tic aJi llll~l!t:lrc . ~ ocl iu ) . por{alÎli.. . realizat prin ins talat-ii mobile {l[ullpi porLativ(' alimentate pri n ('ah iti flexibil de la n' j:cana eledrid). illllllina! desÎ. la un birou ('te.eslea. uLiliz:1L pentru paz<l (k noap t e a şnntierelor.laiij fixe. . _ f!llminal local. ilumillalu{ di{u:. mai sint utilizate lămpile ClI "re c-!e ctri('.

:i cu un flux luminos de 1000 Im: pentru o lampă cu acee .lGOO (19. apljciIH! formu la: l:~n!ii Fig.l_~k/ll ·ra. dar cu un i111X luminos <l>diferit de 1000 Im. la valoarea nominală . b).= .'ste tor:t'rL. Soclul şi clulia poL fi Cl1 fik t rotunn (fi.0=80 cd. cre~te fluxul lumi· nos produs.4> corCSpllnlătoare­ pe o direcţie oarecare se calculeaza tn fU!lctie de intensitat ea luminoasă Ia. cu a ~ (. curba fotomeiricli csle da t ă pen tru o Jamp. cr~je uurata de utili· zare dar se f"'uuc e sensibil fluxul luminos produs. 19 ·3) reprezintă graiic in te nsitatea luminoasă pe diferitele directii care trec prin centrul sursei. De aceea.a •. 220 V ş. după acest timp. 120. Ia.2. de retinut ca LIn corp de iluminat modiiicii rea Întensilii\ii lumi noase il lămpii). PCll tl'U ~I impiedica distrugerea filamj>nluhli prin Qxjctar~ aresta este iJlc!1is Înlr-un balon cii' ~tidrl in rare ~'e face vacuu m saa se introduce uu gaz in('rt (argon. 19-2) Se' bazeazii pe aduce rea la i ncandcsrcnţil (cîrca 2800°C) :1 Ihmi filamenl m<'lalic cu njutorul curentulu i electric.. de lămpi. utilate. 'j Fac ltlful de cficaci(.iuerii de! 000 ore de. 19-2.5) ClIrb~[~ fo tome trice pol fi date ş i sub fO fm i'i Ele ~I)lt date atit pentru difer..troduce 111 dulit' . care se in. in calcu [~le de iluminat e~te uecesu si! se cuno a scă intensitatea luminoasă pe care o produce IHmpa pe o anumită direcjie. de tabel e.'.z. De obicei.ol"\\C. in Ugura 19·3. Acest lucru este dat În cataloage prin ~curba fotomelriCll polilra m eridian~ il intensităţii luminoase a liimpli (sau a izvorului de l umin~ respectiv).:tlie. 2 . . Uneori.OU soclu ~I duUe "u filet rmund : b _ Cu :. prooucţia izvOLlrdor d(' lu millri este asiguraUi de întreprinderile Eleclrofarn! şi !)tcaua "lectrică-FicnL modf'rn.:are .- 1000 '" ·Ja. Durata utilă a unei lămpi cu iIl<:anaescenla se cun:.(tm enl mp.lIe IumlnuasiÎ a Ii\mpilorcu incandes· este cuprins Intr~ II ~! IB ImI W. intensitatea luminoasă 1a. LAmpile ~ini construi te pentru tensiuni de 12.tde tipuri şi furmate cît şi pentru lămpi montat(> in corpuri de i!Ul:llnal departe. Dulia are horue penll"U COllectarNI ci la reţeaua electrică .ioll et5 (fig.310 E :.""IU şi dulic baIonetă: 1 _ fl!..i puteri pln.EC-. [a o creştere­ de tensiune de 10"l' pl?Sle tensiunea nominal!. ~) Lampa ('il i nrl1ndesren (a ~a li becul electric (fig._". kripton).'ltil in circuit prin intcrmediuJ ~oehlltli ei.!i la 500 W. In retelele de ilumin at. 19-2. Tnsii durata de utili:. datoritii \·olatilililrii ÎII parle a îilamcntuluL fluxul luminos scade cu 1O-20 c" din VAloarea sa normală inijia!ă .1şi constructie.. Lampa cu incandescenjă este sensibilă la varialiile de tensiune. azot . 2-1. tensiunea trebuie să rilmlnli cît mai conSt8U\<"i. uti lizare. a) ~au CII h:. Lamp ă incand e$Cenţă. di recţiei de GO" îi core:spundeo intensiiate de 1". 6 _ t. -12.'\Carle de circa 4 ori : la O scădere a tensiunii sa li valoarea nomin a lă .: ROTEJl :<:ICA CCN ERALA în Hcpuhlîca Socialistă n omânia. (v{'li mai· reparti}.balon d e sUclA: 3 _ ~:lu Cii fl1l<1 ~o~ tund : ~ _ soclu ~io-­ oal'l: J dul!" . AsHel. " . 19. cu rba fotometrid (fig. Strălucirea lilamenlului este mare. Lampa I.1.Hm data de curba pentru aceeaşi directie corespun· l<ltoare lămpii de 1 000 lm.

:.0 200 :i00 7fJ 100 73 II!O ". În radi aţ ii \"izibilc pe baza fenomenu lui nI! fhwreseenFI. T <Ilie/li J..(!eJ. Radiajiile invizibile ultravi oleJe sînt. """ 1 ~2U 1 '''''· ' ·~ .1 .u inC3ndesc. 705 1 "'" 7iU :? 540 E 27 F. 19-3.enlil. c~mpozi\ia gazelo: mlroduse in tub ele pot da o IUllurlA loarle aproplllll'i de lumma 7.:. adica 3~. de aprox imativ 1 000 ori mai midl decit la lămpile cu incandesc.u lJuorescel1 !n se C011struies ~ sub formii de luhu ~i (30-150 CJJl IUJlgime) şi pentru p.le de 32-3:::' Im W.9. Durala de \ili lizarc a Jiimpi !ar eşie de 3000 h. '" 2. 15 % siut radiaţii \"iolt. FU !leţ : onar('3 lămpii Cu f1uore ~ cellţă ~e 1a. Curba flJlu - metrică a unei Illmpi cu incandescent ă polarii meridianll (de I 000 Im). '260 T 350 16700 E '27 1:. . 27 F. produse de o descărcare cl("dridi prin \'apari de. E 4U F. ÎII fund. de compuşi cbilll il'i tl1lllli ti lumi llofori.1 0- \. b) Lampa cu {lll orescel/{ă. Faclom] de efîcaciL'ile luminoasă <1 liimpilur cu f]uoresct:njii e:<. PI' p('rcţii t llhuilli ill rafe are 10(' d('~(·(lre ar('{l.5 ori mai mare decit la l.:impile c. 27.'2i.'. de 20-150. eart" fiind supn"i acliunii radiaţiilor ultrayio ll'le produc prin nllor(.\\ 111"":]"[UmlnOf.:.:l c .'k in \"izih ilc. 15 E 0E '27 E '27 E 27 -. _. H' află un strat.fLUl\lfNATt.:! leri. 40 E zon J50 E 17 E '. [ ion 105 190 3il 513 Sud. 1. res tul fiind radiaţii ultr'I\· joll. in ion Svc'u' III In y """. In W I FI"'" lumlnU1. tnt~ r('ur ş i gaze con \ inule incandescenţă Fig. I l'ulo:r. -..en I ă . F. 40 E 40 E 40 Îl)lr-1I 1l lub ]:1 prt'simH' sdizutiL Din tul:llul radia Pilor produ:-i(' de <]t>s('?!r('u)'I'a d('ctrid"l p rin tuh. 40 OU 120 217 :>72 62:J 840 1 210 :!O20 2880 4 6150 8 00U !7 700 E :2i E 27 " E 27 E 'l7 F.'L ELECTRl'':.E :!.M'~1l15 r:Hlia\ii dzilJilt' . 5lriilucirN1 Ji1mpiî ~t e mult IllRi redusii . F. Liimpile (.7 500 300 IOW 4l' 500 ! OO() .- 120 1..-izihilC'. 3ll Jn tabela 19-1 sin t arătate earad{'risticill' prÎllcîpa le ale lti mpilur cu fabricate in patria nOHs l rtl.1 Caracleristicik princi pak ale Wlllpilll r (STI\S 61 15-59) .le de. 2.\\1.zcază pe trallsform:Hea radiaţiilo r Î!r\"Îzihilt' ultrav ioll'tr. fU incandescen!" de uz T"Il~[ ' ~ene ral "'y """..

mişcind repede mîna sali o unea lUi: oarecare. Intre timp.. amorseilzii descilrcarel1 prin tub Intre fitamente şi lampa intră astfel In funcţiune. C.îceşle. de ŞO<!). de aseJnl'llca. ochiul vede o su('CCSit1l1(' de Fig. la temperaturl mai mari se reduce eficacitatea luminoasă a !iimpii).. se încălzesc la 800-1 OOO'C şi emit electrofli. in care se produce de scărcarea. Aceaslii desciircarc produce lncăb:irea elec1roz. face contact cu ceUitalt clcctrod. in schimb ea esle inFluenlală de temperatură (Ia rece mercurul condensează. starlerul se r. contactu l dintre cei doi elcctro7. fie mergind cu o yiteză diferită de aceea reală. Inlre cei doi eleclrozi al starterulu i (care in mod normaT nu fac coniac! intre ei) apare o descărcare !umineseentii In neon. se văd fi e stind pe loc.scărcllrt! tn lampă este limitat de reaclanja de . întrerupînd curen tul din circuitul filamenlelor e.NiJe curenlului prin ZNO) j ca urmare. cei doi catozi CI. cur('ntul ar creşt e la valori c~re ar distruge lampa. tive) X. la întrerupere:. (") lampă specială S. PunInd lampa sub tensiune. la ('::Jre unul Iarnă bimetal..ael. l' _ tub tricii a unei U!mpi cu fluD' cu catozi cal li : stane:r. x _ rcacta.ll.ti ai săi.312 ELECTROTEHNICA GENERALA Lampa cu fluorescenlă nu esle inf!uenlală de variatiile obişnuite de tensiune. piesele care sînt În mişcare d(' rotaţie fiind luminate period ic.·ederii. numită startcr. tensiunea la capetele tubului scade sllb ten· .anţ.:i. apliclndu·se la capet ele lubllltd Între filam ente. Lampa cu fluore~eenţ.i!or sai. Dupâ intrarea In func ti une a lămp ii .ă a că rei !'chemă electrică e~tc reprez entu t~ in fi~ura 19-4. rescenţ. curentului apare o supratcnsiune d.e1ei şi nul. aşezate la cap{'tele tubului . La tensiunea industrială ('Il freC"en ta de :i0 TIz. lam. desdrcarea luminescentă în neon încet ea ză.:u>re (bobina. 19·4. filamentdc sînt ~Ir<lblilute de curent. acest neajuns poate fi mil'şorat legînd lămpile intre faze diferite al(~ re(. Se ~pune că lampa produce UI1 "efect stroboscopic". inchizind asHel circ uitul rHamenlelor CI ale lămpii.: datorit ă reaelanlel (induc. c. lampa cu f1uOrE'i'('cntă se stinge de 100 ori pe ~cculldll (la toate trN. o re. sau uneori Se văd rolinrlu-sc l'hiar in ~ens inYCTS decit in realitate..bilizare X. la un moment daI. _ condenJ!. electrodul bimelaJic. Schema elet- c. C. su b Iorma unor filamenl(~ metalice. deoa· rece O dala cu stabilirea confactului între cei doi eleclro.."l!~ de sabU.i ai starterului se deschide. c.n:e de 511cll'l . Cind se fol.oar. deformÎnrlu ·sc. formată dintr-uu bobinaj aşezat pe un miez de fier.ose!'c mai mult~ lămpi. Curentul d(' de. dacă ea ar Hpsi. două eondemat{!<'ln~ el !ii C2 • St<'lrterul S este o din cci doi electrOli ai mică săi este executat diutr-o lampii cu de scărcare in gale (neon).stabililare. citeva suie de \'01\1 care. mctalt~: c _ tI - s_ imagini care produce o jenă a .:i (bobină de şoc) de st<'l. cuprinde: tubnl T.

BI ce CR eD EE - al b cilld (nu asigură redarea corecti. 19-:) . folosind reactanţe de stabilitare de construcţie specială.). in ell rc timp Inmina creşte pro. Tabr/11 19·~ CU.perieuloasă.>. d!lp~( Dar.II lămpii.. in special pre - la ilLt . La mpa (-Il mereUr.a Tipul It. d:ll' l:U de cOllerl a ti'i d e ].rozii prineipali J. ~e ry e :.. ateliere. st arler PFS <lOW Fllfa ~tarlef . Ho~a"ia F I""ull uHlj"os..\ reţea ş i a poi t'oned:tl:J imedi at."!der:ÎSlil. Fi:lllru a limil a Clu'cnt ul prin lamp. iluminat e xiedor etc. lle. Aprilld{'fca ![imp ii se face prin iuterme<lit11 unui ell'ctrod a uxiliar :. parcurilor elc. lampa se aprinde în circa I minut. cera micii..95.NER. St' mon- ten:"1 In ~erie pe circuit o I'~tl' ~{' r~ad<lnFi innuetiy ii . birouri.ru fi îmbunătăţi factorul de putere .-l lampa se . . Se construiesc şi lămpi cu flllorescen(' ă rare. pină cînd lampa se aprinde.:.'IlJI'.0. eo]]slruiUi dintr.'\0 750 700 2700 2450 :1 UOo 18$0 1750 4 250 . 1" culoarea~ : il> put.LA 313 siune<l de aprindere li sturterului şi acesla nu mai func(ioneazii. factorul de putere a lămpii este <l e 0. 10 tabcla 19-2 sînt ariltate caracLeridieilc priucipalc ale unor lămpi cu flu oresrenţă fabricate in tara noadrâ .\Ioare...t ţii ~înt tnllls[ofm aLe in r:_Hlia~ii yizibilc cu :Jjutorul unor ~uhs tant~' flllor('S('cntc (hnniuo fo ri) a~ c zate pc percJii inleriori ~li b.lrii intre derf. fa brici le xlil.'inal.llonului . şcoli. se utilizează la jlumin a tui stră· zilo r.lrli:.ii nmninnlă Dimen.Iinge. ~e aprind fără a mai fi nevoie de slarter.ntcazli cu un cOlldellsalor CJ' Pent.. slicliirie.ELECTROTEHNtCA GE... no. Dacă lampa nu s-a aprins după prima deschidere a contactelor starterului.::rc<jy () dnlfl ('Il ~tab iLifea dl'sdirc . ~Ib de lux (bunii redare a culorilor. . De aceea.3 al lămpii. loeuinl<e ele. alb cald de ln x (redare corectii a culorilor : IOCllÎn!e: magn illE'. ~ i durcazi'! rît('y<! milluLt'. i'xp())':i \ii e tc. unde s fn! necesa re iluminări deosebi ie). in ulti ma foloseşte \T('Ill C.) 900 3240 3000 2750 590 38 38 38 1200 I 500 " 2600 2 :lijQ 1950 11'00 I 700 1 :100 rampa vi/pori de merCI//' de Î/Hlllâ presiune.'i ll' pl'illl.!u!.'ipule ale UnOr 1.9.'rc. Pentru ca fllll c ţ-ionarea startcrnlui să nu producă paraziţi. In felul an'sta. S. acesta intră din nou în functiune.) ~Ib (completeaz5 bine ilumifla tul natu ra l .tin tub de cnar( 1. chiar de mai multe ori.') \'1 C.iunile tuhului w 1'1' 20 \V PF 40 W PF fi.. ca ma i a prinde decit un anumil intc ryal de timp.mcl Diamr· "n" h'Ull"Tl 40 7. Exista l ămpi la care slarlerul este reali zat cu ajutorul unui dispozitiv care con\ine un mic releu eleetrotermic şi un releu electromagnetic.0 1080 9. fU 4: ~ 6- I ee I EE I cu I ef> hmg. ~e foloseşte cOlHlematorul C2. starterul se ~u.. se o lampă (-li ynpo ri ele mercur dc în a ltă siu lw Cl! putrri d<> 50 1<1 100 W la ten~i\luea de 220 Y ş i 50 Hz (fig.n in:Jlul public. al b lumina zilei (ap ropia tă de lumina zi lei. care este redus datorită reactan\ei (indudive) de dabilizare. ).-I.Lf' ca ~ ur~ă de radia!i i u!L ra\-ioldC. cu I1uure:>t--en!ii fa bricate in 11. 11 tlliorilor . In In.l 1:1 o 'I.). <I(:('sle f:. birouri.

ind lum!noto:i P<! ~rlca uH .... ../HIJ lui la blocikot·.:alîzart'(! l't'dall\('lor lumino:<~c.... br~ să fie Helln reglr. Ia r. ~ . .:..o:are a energiei eleclrice la iluminat . rl". lu proif'cl"oun'!l' mari .!şezaU paralel.IJDl on dc s.şj la hdioprn. pe Jingu liimpik obişnuit. construcţie ~pecialli. Uimpile CU u"$ri'irc5:'j in ga 7.dil'i .'tnbilit inln' doi ('kdrozi de cărbuue·. de e-xcmplu. ~ ..~lt~.t rod (I.jEar.:l l . cu in('ande~Cf'H\f1 de la proÎf'rtou]"c ~:lU alte apar<l!. 1!hi !. .c cuarţ.r(' ('. rare ~e uliliZ<':lzi'i Ia ilumiuatul in prac'lidi fol osite la ~pc(·jale.!. d(~!'rriEe.s·a liicut prin intermC'diul arcu lui slabili! intre doi electrozi de cârbulIc. ş i ('are aU in general utilj. ~e mai intiln('sc lămpi <lparaL('h~ de proiecţie.\T intr-llil ('om plex (]e pif'H' drllllmit dl' iluminaL au flrepl ~ ('op: l::illlpile (iz\'oari')(I' dţ~ luminii) dill montale armăturii nw ('orp ek iluminat.(~ ~f' jn!îlnt'~(· Hlb o form:i <le tuhl!ri lungi (alimcnlalt: la tCllsiu li mari ). astfel lncÎI arcul se menfine stabi! plu1'i la arderea complrl6 a eJeclr07.l pltr-. ~Qcliu.. jnductl (.11 alti \-apori mdalki.1'11 : J _ c'. Corptlrilc !ă a~i g iln' alill1t'l1lilf'l:l {'U energie ele('trieu :l '" Prima utili.j 111 distaniei dinlre ei.. TlI~ rLl . Aceast<l lampa avea clirbunii .-. 3.:..b d.ilur.Hnpa cu \'ilpori de mercur de itlal· Irl pre-siUlle: 2 I _ ţu.~t(' nrnil electrk in tter. COnPLHI Penlru [olosire<l pl'~ldi(':'i.314 Ca iz\"o:ll"(' de luminiî. _ rC1c ~a. lampa respeciiv8 fiind dellumilil lumi'-U. DI' aH'llleue:l Se mai intiluesc in practică şi aTte tipur i de l:il!ipi ClI lIH'l"CIlt" ~:l11 ('.f' oplice.. -( -_ 'lll'C'lrozl principali. CI! all iznlr (1(' lumi nâ utilizat ÎI: pracliriL iti ~p('C'ia l la nparatel(' de proit!{'ţi(' (r inematogrnf). 2?O!f \'r----~o Fi.I<:]..

gări de l!"i<lj.'l llwtliu ('mis dc I'orpul cic' iltlmillal in timpul fI1Jle(iOl1ării. Corpurile de ilumin<ll rele mai tlzua](> ~'i nt arătate in tahela 19·tI. f~tadc Ilr ('!fldiri t·lt'.oi lH'u/. !'ă faeii o rl!drislribu\ ic. in unele cazuri. .ul luminos intr-un unghi ~o lid mic.· (~I('"\"S (le pr:!f:. În ClUt' (1)( ('~tc r!IIXll( llimillo. cart> :lfiţ.('totlrr etc. clanşa.ul'il rcdris tribuirca fluxului lumin o~. se uhtină iluminarea in bune condiţii Il unor ~upnlfcl-c stuate la didanlc reltllh' mici. iar in alte ('azuri. . În func-ţinna rc.0) FiI-!. I't'fl~. In ar"r:1 de ilul1lilUllul şanlierl?loJ'.' poate' produce lamp:L 1)(. P ro i('d(Jareh~ dirijează fliL\.l~ . conLra murd ăriei. l'~It.) pe care li.'l1tru i1l1millt!.:rl protejn:t' mediul ineonjm'iHor conlra t('lllper:lluriJor ridit:lle (sdnte i etc. Se dt·riucşte drept "fo:ct or de depn'd('f('" ~c al lum i corp iluminat Tnportul : (1\1. ca l'Il'trll'n((' l'H'nţin[(>. Aş:l (! U!Il H' III:JUi ~i îu tnbcb 19·3.at).xcclltit' a!t~ corpurilor de. Proi{'dor. IUC'l'JlÎ de ~anlicr. 19·6.. corpurile u\' ilnmifl n[ ~ int ele tipII! proie ctoare· lor di1l figl1 ra 19-0. umez eală ck. !'tllitil'lilt.). fadorul lh' (kpn:_('it'J'e d('pÎ1HIt! <k felul ('orptllui de iluminat şi de modul in ctH(' ('1 iulrc\inul (~t e rs d(' praf). Oril'e_ corp de il u winat euprinde.~i un sislem optic (glouuri elpuli:.'mî~ de :Jc('lnşi rurp în condi~ii iniţin]. dud H' lIUllW~C Î<trnri. slut foln:site:ii pc \'t:!:i· culc. iar Ill M t'~'I.dtc efectul d e orbire 1)(' care I· ar produce strălucirea iuten să a filamcutuJui I ă mpilor ('u incandescenţă.l' fluxld ItllI1inu.. pr ~lIpmf(:ţt! ~illlHte Iti di~tanţ_t' muri . În ~f'opul dl' n produce j!umin ihi bun . sii c. <Iutitlf'flagrantfl ('tc. ra!i ona lă a fluxului luminos in ntport en fdul iluminatului.). aici rezultă şi d iff'J'ile moduri de ~'. prot+'jată .lI':.ILU"UNATUL ELECTRrc 315 lămpii. COrJHlrile de iluminat ohişllUill' rcclrh libuic aHfei fluxul lumiu\. (1" eXl'mplu. contr a cJectfo lor dăuuătoare ale mediului (praf. jJ. corpului de i1umiual se dl' prccillZ:'i . corpul de iluminat trebuie să protejeze lampa conlra dewriorării ei pc calf' mc· canică. ÎnrÎt si.~ I. proii'doare!c. datorit it p r ăfuirii .).[\11 spa\iilor !ll. o dulie pcnlru fixarea lămpii electriee şi COllcctnr{'a ei Iii fe Ît>llua cl{'c trică . iluminal (exccuţit' normală .

-) dc d.iO fiO Sii!J dl. Birouri de proieclare l3ifOllrî dJClilogrilÎe BirOllri administra\j\'e.lqcdinţe lllI"'I""'C:' .0 ~o 30 2-6 t-~ Pentru evitarea tfeclului de orbire.1 carcsabll.1 (unghiullllnlre orilolllală ~i raza care uneştI!.'i la diieri t e lucr. .ofalnare I " i. Tr~bui~ mentionat c.t. În cOllcordallttJ cu recomandArile no r mIIle...It"coS3rt..i \lT- 75 IZ.\ I\'Ii('r .(10 Forjc ş i preSe fllfI tiltorie \ 'OpsilOrle şi emailaj Rillguri şi selfactoare (Iextile) R. ~.'.4 Il u m Înărl m inime ..316 ELECTJ{OTEHZi!CA CE:-:ERALA 4 . .area ilumina tului fluor escent tinde să mărească cu rnult ihllllinilrile minime admise.1l1etod a puterii specifice. Lucrjr i dcprcci7.. Tal:ela 19. CALClTIXL TL'C?lONATULl.. me<:anice Luc.. I ct. me to da prin PUlIc tl!."" ). Cantine l3uc!lUiric . Cunoscînd pozitia unui pUlid A iafil Ile un izvor de lumină .' club..7) .'. ."i ulili.pIa..la bilirea ltum1irului şi pUI~rii lămpi/Of. !!1 CII vehiul) s~ fie mai mare decît :l0-: in !I(. In tabela 19--1 sint date citeva \310ri ale ilumin1lrîlor minime r('comandate pentru iJuminalul cu lămpi cu incandesccnj. fat.1wl cu l~mpÎ cu incandescentn. .i Str/izi pc Irol l:1I r. filaml'nlul inc!!n desc .ri S~li 150 \·. _ me toda flu.:) 10 I. Slral:i pe parl .:ri de muntaj' fine. Î5 I I1(J .lna.".~tiare.elRşî scop 5e IItl1izeaz~ şÎ COfl-':U Î de iluminat care au o apărll10are din stiel'l mată sau Iăp!oa~~. pentru a asigura un iluminat T<lliona! al unei suprafete de lucru..~ t.iri tlu".se po!!!e calcula Îluminar~1I pe UI1 plan orizonl... .ic 11 50 50 .\\a~ini 311 75 unelte tra ~aj 150 :~OO Hule de muntilj Lun. k 'h! E ~= k.ari la bim<: .\T Calculul iluminatulUI :'!re drept scop 5. ri.. (19.-HI II Locul La~. a) /IJetoda prin puneti.sl Eo şi ituminare a pe un plan \'erlîcal 1::0 ilpliCÎnd reia tii le : Eo ---" k.\\e iodl'le folosite in mod CUrCl\1 pent ru nllcldul ilLl1l1itla l ulul sint. alegerea apa ratelor de ilumina! şi amplasarea lor.xu Iui luminos.. CORPURT DE IL C'II l'.~ell. . L. rlll. Prin iluminat ram\ional se llllel~g:e asj~urarea unei iluminari minime ne<:esare şi a unui factor bun de UlliiormilaIe a iluminăn! SlJjlraiciei de lucru.. enUmI efectele de orbire clc.0 . reco ma ndate verltru dife ri te lucr.'i l' i(l .)7boaie la pinâi şi H"nl. rlrsctc _ I :. aşa cum se arată in figura 19·7. praelle Se I:ere ca ungitiul sub care \"('I1l' ochiul filamentul CII ir1C'lndes(. . .'iri.p/:x I~Qv cos! a sili '" k 'I!. sali Vestibllle C()rid0:Jr<". .-1 de ilumÎJ1.en\.

.8 . Ace$\ coeficient ~e ia k=I. ta I v' A In calurile practice. prin aplicarea formulelor (19.ILUMINATUL ELECTR1C 311 in care: Eo şi E r sînt iluminarea pe un pla n oritonial respeclÎ\' vertical.'ea .97 dupli cum sin! aşezare liintpile. k un roeficient dl:! siRurant« care line seama de scăderea In limp it inlensi\âtii ItllninOllse produse !lI:! lampa. fluxul 101111 $. in m. Cind acelaşi puncl ~ste luminat de mai mtllie lămpi. de obicei se ia 0. bJ Mrtada fll/xullli luminus fine seama de nu. 1. Calculul ilumina mlui prin melodii !Jrin pune te IlU tiw~ seami! de fluxul luminus rl'i li!c. • .A folosind relatia." _ '. IX unghiul dintre verUcală şi directia falei de lumină de la lampă la punctul considera! al suprafetei iluminate: h înăltîmu de suspendare a Iilmpii [nUl de punctul considerat al supndeţ e i ilu· minate. conior m nor melor. aceastii melodfl se apfic:i Iii calculul iJuminatului ~patiilor deschise sau în i!lcap<'. s\lprafa(a (or izontal ă) a Lncăper ii iluminatI:!. lai de suprafeţt'l e vecine spre sllprafnla utilă de lucru . in 111~. valoarea lui Vllrla ză Între 0.$ ·k u'Z. In acest C3:t. ne· cesar pentru a produce o iluminare minima E" I" pe o suprafaţă S se caku!eaz. un factor de co rect ie pentru iluminarea minimi'i (care diferă dt' iluminareil medic). ilumina! public ele). De aet.7) se H~rijjci! ilulllÎţl. prin flu:"ul reflectat. 2. d.2. în 1111: E"' I~ . în Ix: J IXIOIHI (In cd) şi k'l> au semnificatiile 1H~laie la relatia (19.5). Accastii me!edă se 2pliCI! l ~ calculul iluminatului camerelor la care perelii ~i tavanul măresc iluminarell suprafetei ut1le.2.111(H1 (prin alegerea liimpii şi corpuhli de iluminilt): se cuneSc de a~emene~ k.dori\ă deprecieri! prin prăftlir e şi 1mbă l rinjre. se cunosc de obicei k".lIfe : <l>. Fj~.67 şi 0.. .. şi 17. Il şi a (prin amplasarea corpului de iluminat fat~ de suprai<lţa u t ilii).rile cu peretii de culoar!' inchisli (hale indUSirial1:! mari.(ul luminos reiledai de suprafe1e)e vecine şi 11U necesita cunoaşterea curbei iOlomelrice il Intens11iil11 luminoase a lămpii.. (19. .8) E""n S k l iluminareM minima În Ix. 2.in C.'irile Eo şi E" după Cal. i!ulllill~rile dale de fiecare lam pi! în pUlldul respectiv se adumÎ.. . 19·7. coeficient care tine sema de scăderea fluxului luminos prin acope rirea cu praf a corpului de i1uminai şi prin imhi'itrinirea IAmpii. este fluxul lotlll... Constructie graiica pentru calculul iluminiirii folos ind me· toda prin puncte.

cctor (1) a<llne (2) I (.~'~.6 ---------O. i. de tipul de corp de iluminat folo!.18 16 20 21 3i 11 47 Hl 43 47 40 39 24 ---" !!l fii 47 4.318 IOLECTROTEHNIC A CENERALA " coeficient de utilizare a iluxului luminos.0 70 50 10 :~O 30 -- !'F -. 58 55 59 63 60 61 J7 al 70 30 50 7U 3U 50 70 '''' :.{O 27 :!l 30 27 " 1U 1 " ..0 5{) 60 " 51 51 ..\ l (6) (3) 10 .15 5.:ml"o< pentru u" COTI' Ix.9) unde a şi b sînt lungimea şi laflmea incilperii. iar h este lndl(imea corpului de ilu minat deasupra suprafetei utile.J 3' 3< 62 65 70 611 " 30 50 5 '" '" 57 50 62 58 60 6:.1.m % U .) CO<.( - 50 70 .}O 70 30 .iO W 10 . 42 l. 42 40 46 68 73 67 70 .8 m de podea)- To.!t ~i de indicele încăperii. tn m (~urraiata utilll se cotisidf'rii la 0. care se determină salisfădilor din tabela 19-5.jO Sti 30 \O :1(1 10 Si) G5 59 5.l 52 " 51 55 OU G:."lieient de reflec!ie Il\cllc~Jc CQ('ficl<·nt <k ulItlz::ll't· n flUXUlui 1I. 19-3) lncii jx-"!i ŢIl\'.1 57 54 29 J. - ..5 70 30 50 70 :10 10 :~o " 46 " 24 28 :B :!i 30 27 3U 34 5n .!l. ill m.5 . 2..\ <3 " 43 44 -16 49 48 -16 51 50 52 55 1.~1 indice se del erm ină Îolosind relalia: f '- -h (~ ~ a~.0 50 " '" " ·1. în functie de factorul de rei/eepe al peretilor şi tavanului. 20 50 70 50 70 30 50 I Pfr~\i % un.101> ~t"Tk r 1\CUCCtQT e1nl.'30 50 .t.. .llUllllnat ( Iab(>!. ace.'r-<:lll R~r.)- a-b (19..\'. 52 55 I I 52 3-\ 57 I " 3. 74 • .j " 32 " 36 " 37 12 16 17 28 32 . ~5 '" 10 30 1. bda 19·5 Coeficieniul de uiili zare a fluxului luminos ( in !l.

5 numărul de proiec1are.nl): -.a Plin \\1 ) ilbsQrbită de I. ASlfel se asigura o Ilniformitaie mai mare il It -1'i l (distanta lpentru ilumi"alill interior incan· dcsce. . cu aUt corpuri de.'b 3 . in Ix. cind tuTllurik dt' iluminat sill! Distanţll " a~("zate in zigzag.. Cu efi dintre două In I numărul acelaşi scop se recomwdii resp('{·tarea unor proporlii Intre recomandă de lampi eslI!' mai mare. necesare iluminatului. CI. ..l'I de tl~!e statistice 8au exprimal~ Cli relatia: p~-- E.1 2) (unde E"'I~ S~ exprimi'i în Ix).impile necesare ilumim"lrii unei SUPf/!. '1...cînd corpurile !Il' iluminat SinI pl~salc În colturile unul dreplUllghi..\ HE să a~igure l'cntnl u sta bili f2pid ul. cunoseul.3) i _o cind se lucreaza Jing:..î!\imea şi distanţa la c.25 . ex peditive şi constfi det ermina puter. _0.· (1)1 determină acum In (19. .10..lUi de pereie se recomanda s.10) ~e iluminării... (19.l!1Qscind pulerea P 11ecesara de Jii mpi electrice nece~are.Iru l de proiedoari'c necesare pe o suprafata. coeficient care tine ~eilrn:. se poate arlic::a relaji<l: o iluminare medie ([9.. şi puterea unei liunpi.. D -=.1. (19. suprafata de iluminat. In Im.(0.. C.(0. .clnd nu se lucrează lîngă perNe." fele S (în m 2) apHefnd r ...11 9 Numărul de fundie de lIuxul lămpi (fi al n. iluminarea medie necesară.=L2.11) in c/!.l de depreCierea prolectofului prin pr~Irnire.lLUMINATUL ELECTRI C:. coeficienl de pi erdere ~ flu xului luminos in p?!\ile laterale.w este proiectat asupra suprafe tei S . - I " <2 .1.la ia: P-=p ·S. D il corpului cie ilu mina t f:. îll ~ e) Me/oda put.4 ..are 5e ilŞlllA proiectoru! se calculea<Cil în raport cu mări­ mea sllprafe\e i de iluminat şi cu deschiderea utilă a lasdculului lumillos al proîeclorului.1. iluminJt). n= .i perete. necesare pent r u iluminarea suprafetei S se li'impii alt'~e.5) I ..re p esie putt'rca specifieJ (in \\"m!!) abSGtbili! de lilmpil .j fie: D . iolo~iml relatia: (1). se poale determina numiîrul :)..:rii speclfice se apl ica pentru calcu le orie nt ati ve. in m Z : flu:\ul util <II proiectorului.'i pe b~7.\LCCLLL TLL\jJSATl-U-r (T PROIECTO. In.1lTI<.-... S $" k j "---1. care line seama ca nu tol fluxul <I.5 k.5 .1 3) \n care· n este E". 0.

gospo~ c1ilrii agricole d{~ . De la ccntra le.ltuil'li minime. Lazeazâ in mod dco.instalat iile cledl"Îcc se IlHl I\C\'reaz5 şi sc i nLreţ i n uşor şi comod.cl rice.e ramurile de dato rită ur miitoarelor c a lită ţ i cSl. . P('lltru :l transp orta energia electri~ efI in eOlldi~ii economiee.' n (iale. . A{'t~asUi ar\itlnc a fo~l illţelt':lslI şi sprijinitn la noi in t.ene rgia el ect r ică p oa te fi lr:1n spo rtală \l ş or 1~1 (]î1ita ll!t> mari cu aju ~ t oru l lini il or dcd ri ee. . eum sînt mine le ci!' ci:irbUlIi ~ i că d erile cle ap[\. de e nergie adi\' italt'.. sate ele.st'hit pc lllt! canizarc . m('C3nÎzarea ~j nutomalizaf('a sint de neconceput f:hfl ('licrgie e lectrică. si t uate in apropierea sun:l'Ior na l uraJe dt! energie (surs<. transportul ei se face . <ldic~ cu ch".ară numai in anii puterii populare .electrificarc".e nergia electricli dă posi hilitat ea realiză ri i lInor condiţii optime (l e lucru (lipsa zgomotu lui. 1n af:lfă dt>. se impune cy idt'llt neeesilHtca u nei acţiuni susţinute de . curăţenie). .el)('fflia e le ctrică es te În general mai ieft ina t!t>dL alte forme M (>11('1"git'.. sigur<' in fuueţionare şi ~e <ldaplt'ăză l'cI mai bine la a cţionarca d iferite lor u t ilajc . la .. . ihlluiual de bllllfl calitate.e nergia electricfl poate fi p rodusa În centralele elect rice mari . p rimare).motoarele clcetrice sint simp le.\slfl'i.stat. in taTa noal'!r[1 s-au COlIslruil şi . Ofi.) . ortlşe. la diferilt' rcceptoan' (intreprinderi. se ştie d mări m e a producţiei şi 3 pro d uctjYitliţii muncii si. . În eOI1rluzie. energia ell!dricii este transportaL:1 ~i distrib\li tă .şi aulom'ltizan::. i :lr imtalatiile electri ce au nllldallle n t~le cele mai buu(>.CAPITOLUL~ X X ALlAlENTAREA cu HEIIGIE ELECTmc1 A INTHEPmNDERILOR INDUSTHIALE GENERALITkp Energia electr i că s~a imp us. . acedell.l'C cOlls lruil'$c surSl' p"ternie(~ d~' energic electr icfl cenlrale ele. înlocuind treptat cl'Iclate forme :1c ţi onarea di feritelor instal atii În ap roape toa t. prin illlermcdiui reţelelor electric.

. de exemplu. De obicei. bidraulice (cen t ra le hidroelectrice). in cazuri rare. At~lUci cind receptoarele necesită. Cll Lurhille ('li abur. j'lI ol or ul primar produce energia mecanică pc haza energie i termice obţinute prin . Penlru ea o central. care alimentează cu energie electrică una sau mai mnlte rcgiuni. eolien.rale electrice (care funcţionează în paralel) formează un sistem energetic. ca. cu hlrbinc cu gaze. In general producerea şi utilizarea e nergiei electrice se fac in curent altern<ltiv cu o frec:veuţă de 50 Hz. şantiere şi sate depărtate de sistemul naţional). 2. atomkc. PHODUCEHEA elec t rică ŞI TRANSPOHTUL ENEfiGlEl ELECTRICE Producerea energiei electrice are loc În ccntralele electricc . în care o formă oarecare de energic este t ransformată În cnergic electrică. cenlralele pot fi: cu maşini cu ~ b\1r. etc. variază in mod identic şi pnterea produsă de centrală. diferitele receptoare pot fi însă alimentate şi din centrale elrdrice locale (atunci cînd sînt În locuri izolate. Cînd puterea centralei este mică.'e puterea cerută de receptoare variază în decllrsul timpului. Deoare!. capitolul XVIII) sau cu ajutorul grupurilor electrogcne de f ur('llt continuu (v('zi mai jos). ccntralele ele1l'ice pot Ii. formînd un sistem energetic national. Din motive ecooomiee şi de securitate. pe baza energiei eoliene (ent'rgia vint ului) etc. Gcnerat orul eledric absoarbe energia meranieă produs. De afeea e~te necesar C:J energia ~ă fic transformată la diferite tensiuni cu <ljutorul sta!îilor şi posturilor de transformare .} să fUJlctioneze cît mai economic.\ de motorul primar şi o transformă in energie electri c ă. staţii de transformare şi cent. Centrala este complexul de instala ţii.lrderea combustibililor sau a reacţiilor nucleare. a man'dor). curent continuu..REA CU EKERGIE ELECTRiCA A mTREPRINDERILOR INDUSTRIALE 321 la temiuni inalte (peste 1 000 \'). pe perioada rcspectivă (zi. D upă tipul Illotoarelor jH'imare folosite. energia eledrică este produsi! Într-o cenlralil cu ajutorul grupurilor eleetrogene. termice (termocentrale).\. lună . cU m ot oare cu ardere intcrnă (motoare Diesel. aceasta se numeşte microcelllrală şi poate fi realizată chiar ca o construcţie transportabilă. eu lurbine hidraulict'. an). centrala electrică la un mome nt dat se numeşte sarcina centralei. este necesar ca sarcina ei să fie 21 U ~ :n )tehn !c!l lI cnua lă.AtJMEKT . motoare Cll benzină ) elco Fllergia eleclrică se produce în c entrală pe m(lsllra ce ea este cerută de C01lsum atori. la noi În ţară sistemele energetice regionale sin! interconectate. După natura sursei primare de e nergie. Grupul eleetrogeu es !(' format dintr-un motor primar care antrenează un generator electric . acesta se produce local cu ajutorul redresoarelor.:-. Tot ansamblul format de reţele. Repreun l area grafică a variatiei sarcinii centralei pc o anumită perioadă de timp se lltlJneşle curba de SUrciIU!. utilizarea encrgiei electrice la receptoare ~e face În general la tensiuni joase. Puterea produsă dţ. pc baza energiei hidraulice (energia ciidcriJor de apă. In prezeol. al grupurilor COllnrtizoarc (v.

322 ELECTROTEHNIC. caz.ă raportul dintre puterea utilă p rodu să de generatoare şi puterea consumată de centrală (prin combustibil. "pe lîngă energie clc drid centrala produce şi abur sau apă ealdă pentru diferiţi consuma tori. Pentru exemplifican·. apa Tate de protecţie (releele cu prime ÎIl construcţia Întreruptorului) .. tell~iune~l liniei exprimată în kV este ll uruc ric egală cu lungimea de transport Îu krn). Uneori.urentul care trece prin linie va fi mai mic. gulator automat de tf'mill/lc. Tabloul ('Etl:' prevăz\l~ ('u doua lămpi de 5c mn <llizare.melru. de 30 kVA. Cu <'it distanţa de t.cvcn\. Grllplll . Grupurile sînt prevăzute eli tablouri de comandă care ("uprind L ap aot ratajul de conectare.LA cît mai constantă.ransportat. iar gcneratoarele care ~int in funcţie ~ă Ik incilrrate cit mai aproape de puterea lor nominală (in ac{'aFtă dtlJaţili' .. cit şi pe circuitele diferitelor pleciîri spre receptoare. amperrndrn).area lor eu energie se utili ze ază grupu ri electrogenl' formate dintr-un mot. şi ea mai mare (aproximativ. t{'. compus dint. grupurile sint mont. Suma. Puterile ins t alate ale centralelor mari . cons trllit. Pentru a mări economicitatea unei. .Înt depă r­ tate de reţelele electrice. în cazul tcnnocelltralelor cu turbine cu abur şi de 32-33%. mont at atît pe circuitul generatoruhli. necesitînd o se cţiuile de eonduclor ma i m ită şi deci investiţii mai reduse. protecţie şi măsurii necesar. fr~ cvenlrnctrll. în cazul centralelor cu motoare ClI ardere internii .miune de ~I X 380/220 V şi rn. puterilor generatoarclor instalate intr-o ce ntrală reprezint ă "p uterea instalată a centralei".rifazat (alternator) cu o p utcre.l. . Energia eleclrieă produl'ă de ('{'Ulr:llc es te t.c în prezent În ţara noastră . cu m sînt gospodăriile agricole. cu atit şi "tensiunea a<1 opta t:! pentru linia de transport {os le. cu atil c.ate pe o sanie sau ehi ar pe roţi . In acest.'nează lIn gene ralor t. eentrala funeţi­ onează cu randamentul cel mai ridi<:al). apara l\' de măsură (volt. Ten>i-iunile folosite la transportul encrgiei ekc- . pentru aliment. centrale termoelectrice cu t urbitle de abur. în figura 20-1 este reprezent a t un grup electrogen fab ricat ÎII patria noastră. Randamentul unei centrale. apă ete. d:llorită acestui fapt rand·amentul eentralei ereşlf' la 60-70% .or Die-sel sau semidiesc. . aparate de reglaj (n" )~ lat ş i r .l care antrenea ză un generator cu o putere de zeci sau su{"('" kVA la o tensiune nominali de 3 X 400/231 V şi O freCVelJţă de 50 Hz. atuncÎ cînd ace~tca !.ralJ~po rt este mai mare.r-un motor Diesel de 45 CP (ca motor primar) ("are antn. CIl cît tensiunea e~le mai mare. ~te prevăzut cu un t ablou de c omandă şi control et hipal ('Il: aparate de conectare (intreruptoarc).) este de ordinul 27-28%. pentru a fi u şor transportabile.A GENERA.l la distanţe mari. In cazuJ grupurilor de rcceptoare care ee! în total o putere redusă . cu ajutorul liniilor electrice. T \lraţia grupului este de 1 500 rOl/ min. reglaj. şantierele. mici etc. . ea se face cu lermo(icare.a de 50 Hz. sînt de ordinul sute pînă la mii de !\I\V. Aceasta se justifică astfel: la a Ceea şi putere transportal. adi<.ă in genera.

llsi uuii l'lIergie i c1('.z i r. STATII ŞI POSTUH:l DE TRANSI:O RMAFU:: Statiile ~i posturile de t.1otorul primar: ! _ .ALl M:l:NT. De obicei.ctr iec de la ten ~iu ni le cu l·U !"(' a fost I.\. R5..100 . 5() H7. prin post de tran- .a torul): J _ labloul de C:O!Tl .~ t a t.\!mA c u ENERCU.l/mi de 1/"(fJ). b).!~Ueral ocu l tn f u.. 15.". . Hfar~ l ricr siuL L Il Sjltllilc sta ndu n li7.r3mp ortat::i. ELE CTR iCĂ . După de stinaţia lor. 110 . 30 . ndă $ 1 c on trol .iil e de transformare pot fi: statii de transformare printi pale (~taţia S T din figu ra 20-6.. l N:TR EPRI NDERJLOH INOUS T:UA Lt:. Gr up electrogt' n de 3{) kV. 3 23 J 2 1 j . 10 ~ j 6 kV.atr (It. (microcentra!ă t r~ nspor! a bi!ă) fa bricat In Rep ublica Socialisill Ro mAnia: T. b) etc . 20·1.. sta /ii de tra nsf ormare sewlldare sau II(J. 210..ra usfon na re fo los ite În intreprin dcrile indusl riale a li drep t ~co p ~1i re du ('ă \"aloarcu t(. 3X380/220 V. fi~ ur<1 20-6.apitolul XX--!). 3.at !a ll . In t' d e :l(·l'~ lca .~f()rml/re (P l'. .Fig. 15 : :) !'i i I kV ( ne~ t all<1ard iza lc ) . în ţar~l lIoastrii ~ l~ ma i f()los{'~. 1:1 te nsiunile n eC('~lIrc dis t ribuirii ş i uf il iz ă I·i i ei la rcceploan' (" <. (· l)Î tf'"n~i IlIlÎle (It' (iO .

pentru a se asigura in bune con di ţi i alimentarea neintfnuptă cu energic electrică a intreprinderii. aparatajlll de Înaltă tensiune se monlear.oare.umcş"te chiar post (staţie) de atelier. in afară de unele l't'cep-. cu cit nu· mărul de transformatoare este miii redus şi postul are importantă mai mică. se mont ea ză aparatele de conectare. in cele mai dese cazuri. După numărul de L ransJormatoare pe care le cuprind. cîl şi la joasij tensiune. de prolecjie şi de măsurat necesare (vezi schema din figura 20. Cu cit poslul este de pulere mai mică. sub transformatoare se prevede unt>ari ll!1 canal colector de ulei. plecarea la transformatoare. 20-3 sus). iar Îu figu ra 20-3. In cazu! staliilor şi posturilor zidite. Numărul de conduct. mOllofilarc si m· plifkă d('H~ 1l1l1 ~ i s int indicatr atun d dad ~f" arată ~('hE'ma clt~ prindpill a U!1 E'i in~talatii.formare de tip interior. şi posturile de transformare.Dtează un atelier HIU un grup de receptoare dintt-un atelier se h. in figura 20-2 este reprezentată construcţi a unu i post de t. Schemele. prevăzută in perelele exterior al posiu[ui. fiecărui conductor corespunzîudn-i pc desen o liniI'. cele interi oare sÎnL montate ·in incllpt'rj zidite spec ial. Atunci cînd aparatele de joasă tensiune sint putine. to schema monofilară. se folosesc două transformatoare. Pentru exemplificare.ă Intr·o inca pere separată. pe carc îl conţ i ne circuitul poale fi lotuşi ind icat printr-un număr H'ris alături de o liniuţă care taie obl ic r:Îrndtul rcspedh' (fig. cind el alimt'. sau evenlual pledri spre alti consumatori de înaltă tensi une). staţiil e şi p osturile de transformare ale intreprinderilor pot fi cu ullul sau cu mai mlllle IrallSformatoare. Cind la inaltă tensiune sint mai multe circuite (sosir i de la sursa de energie.3). schema electrică monofilarii a unui post de trans[ormart> de tip exterior pe stilp. cu atit nu mi.:' rul de transformatoare este mai redus şi postul are importantă mai mică. St. . într-o schemă lJlultirilarii diferitele circuite sint reprezentate complet. In care are acces numai personalul tehnic cu o calificare speciali!. la joasă lensiu ne.rans. mai rar se folosesc un nnmăr de ce l mult trei tran5formatoare. cu două transformatoarf'. cu atit şi apara tele folosite sIni mai sim ple şi mai putine pentru a nu ridica costul constructiei. sosirîle de la transformatoare şi plf!'căril e spn. Staţia de (r ansforma re prin cîpală este o sta ţie care alimentează. iar tran~ior· matoarele se montează In boxe speciale.aţiile exterioare se montează in aer liber pe sol sau pe stîlpi speciali. de kVA) care alimenteaz ă receptoarcle dc joasă tensiune. diferitelr circ"itc sint reprezentate simplific<lt prin cîte o ~ingtJră linie. Schemele electrice pot fi multifilare ~au mOllofilarc. aceste circuite sînt legat e 1:1 bare coledoare comune pentru toale circuitele. (de ordinul cel m ult a citorva sutt'. astfel amenajale Incit să f!l yorizeze răcirea transformatoarelor: pentru a limita efectele unui incendiu produs prin aprinderea uleiului in cazul exp!o.' reeepioare sini legate 101 la bare colectoare comune. tn funcţie de locul unde sint montate! staţiile şi posturile de transformare pot fi: exterioare sau interioare.dei cuvei . toare. Statiile şi posturile de transformare cuprind unul sau mai multe circuite de în altă tensiune şi o serie de circuite de joasil tensiune. Pe fiecare circuil.324 · ELECTROTEHNICA GENERALA sformare se inţe l ege staţia de transformare în general de putere mică. In mod asemănAtor. chiar dacă circuitul respectiv are mai multe cOJlductoar('. ele se montează într·o simp lă nişă cu u~i metalice. atti la in altă.

Pentru aceastea trebuie să se tină seamă de A1 '». 2 _ cam<!J'a IIpal'alajulul de InaltA tensiune: I _ camera aparataJului de joa. raptul că nU toale rccepto::lft'le fUllcţioueuz:1 simultan şi nu toate receploa rde sînt înciircate in penn ant: nlă la puterea lor nominalil ...1 ap. de tip exterior pe stUp de beton armat centrifugat: bula:-c....ilrataJul de joasli (" . fill.no. 20-100 kVA. Stalie (posl) de transiormare.l t=Sl..... de tip interio r.me. $ _ CU l ta 1:". transportabile pe sanie sau pc roţi.<:e pentru 1m bunătăţU'ea factQrulul de 'llu\.5 L \.natoare d~ euc"nt.. a _ contor de energ!<:. _ . s epX'ato . CII două transformatoare: J _ \x)" e\c ttans!ormatoarclor.t:l'etl ce rută de fi ecare recepLor.: colectoare: 1Q _ p~b~' 1 _ de pAmint..__ 9 I rr.s. Post de transiorm . 20-2.slg==te tu' J _ dcş. / .c:3rdtor. şe poate ll":ls:\ o eurbi'i de sarcină :1 reeeptoarelor şi in felul acesta se determină puterea cea mai mare ccruUI de elI:'.tI : -+..a preţului de cost.I I t t §l : -i ___ JI 3"6 Fig. . S _ plecllri de J~si tc"-". :--1-I I ---~ .~. . re de 6/0. 20-3. 2 . in funcţionari' normală_ Tot pe această calc se poa te observa că organizind procesul de proflucţi e Într-un mod corespunzălorl pot fi reduse vi rruriJe de putere ale curbei de sarcină sau. Aplatisarea curbei de liiarcină dă posibilitatea alimellUll'ii ac('luiaşi grup de reeept oare de la o staţie ~all un p ost de transformare cu o putere maÎ mică . alcătuind o tabelă in care ~e indicii la riecarc oră pU!. se poate "aplatisll" curba de snrdnă .nsfonnato. Puterea transformatoarelor instalate intr-un post de transformare t rebuie să poată acoperi puterea cea mai mare cerută in funcţi onare normală de rceeptoarde alimentate.4 kV.re... t'lIlD se spune...unc: 1 _ lransror. /0'" '.1ncaperea CQnden&1loarclor stat!.-1 -.. '"" ~ II L-f< d (] \ A A3 J.«lune .sc şi posturi de tran sfo rm are prefab ricate. ~ :.. ceea ce înseamnă reduc('rea volumului iuyestiţiil or ~i d('d reducere...ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A 1r-'TREPRrNDERlLOR INDUSTRIALE 325 Pentru lucrări de şantier se conslruic..." c\lvll: g _ bllr.

a diror sdwmă p ri n('ipaHi este repre- ."'6 ELECTROTEU:-irCA GENI-:RALA 4 .).să asigure alimenlarea lleÎllfreruph1 C1I mayie a rcceptoarclor : Din acest punct de vedere receploarele se impart În Irei categorii: Receptoare de ca1egoria J. Aceste receplOllre trebuie prevăzute C II o a limentare de rezervă. de wrenl cOllfill!/Ll HlU de curent alJenwtiv . Ia care întreruperea alimentării cu energie produce numai o scădere importantă il productiei. sau de l umiwi. Receptoare de ca1egoria a 11·(1. pe bază de considerente tehnico· economice se prevede sa lL nu o alimentare de re~ervii. la care Întreruperea alimentării cu energie esle legată de securitatea oamenilor. put fi: de {or/u.area eu energie eledridi trebuie să îndeplinească următoarele conditii principale: .intc securitat e la deservirc . piIpiiri k de lumină sint extrem (le obositoare pentru vede n ') . DISTRIBUTIA ENERGfEl ELECTnrCE a..lteriale (în special neferoase). c înd rr ceploarele sînt motoarele ma~illilor de lucru. . de producerea de rebuturi. ateJîere auxiliare etc. să asigure () re zervă tic putere pcutru extillderile de viitor j . Ia care nu se pre· vede o al imentare de rezervă (elC. reţelel e. Ol'icaft~ ar fi schema adoptată.ransformate. deteriorăr i de utilaje sau perturbări ma r i în procesul tehnologic. locuinţe . b.~ supărătoare pentru iluminatul electric. Generalităti Energia electrică sositi! îl) cuprinsul ullei lntreprinderi sau al altui consumator de energie sau produ~ă local este distribuită spre fiecare receptor în parte . furniza n'a unei t'Jlcrgii de bună calitatc.S1l asigurc.'-ceptoarelor.ş i t ra nsformatoare să nu depil$ească anumite limite. In acest caz. adică la o tellsiune ca re s~! nu difere cu mai mult decil ±5% faţă de tensiunea nO[flinal~!.e l ele eledricc put fi de asemenea. cînd receptoarcle sint lămpile de ilu minat. alimen\. iar in funeţ:iollare pierderile de putere În reţea . Varia ţ iile de tensiune sÎn l foa rl. cu ajutorul reţelelor eh·ctricc a postmilor de t. Receptoare de categoria a III·a si nt receptoarele pujin importante. . Heţ.~i:i rie economică..să pre7. Tip u r i de relele şi tensiuni folosite in dist ri bu irea energ iei e lect rice Ţinind seama de felul H. deoarece produ{' pilpîiri ale luminii (cînd rrecVf'nţa pilpiirilor ajunge la 6-8 pilpiiri pe sec-undă. re-z istenţe l e cuptoarelor mari etc. Tlclelelc de (~un~nl continuu. adica să fie realizată cu un eonsum minim de m.

Rel. 20·4. av ind ncutrul legat la pămînt l!au izolatl. Utilizarea reţelelor electrice de curent continuu este astăzi limitată la tra('ţiuncu e l ectrică şi la utilizări speciale in unele industrii (eJectTOliză.). rcceptoarl2'le de luminii. 20-5. 120 şi 220 V. Ia alimcnlnrea reccptoarclor monofazate. 36. 1:\ unele eir('uite <It' co mandă etc. la rc lclelc care lucrează in cond itii ~'l"Cle din punctul :uteşi Hcţe le l e . c şi d) sau CtI p«(lru cvndllcloare ltrei cOllductoare de faz ă şi condu ctoru l neutru (fig.b) SI~ intilnesc I::t retelele obişnuite de iluminat. _ t!Qffipl~ izolate ta. Het. de curt:n t alernali\" (fig. de 250. n ec l~ ploan: l e mon o[azale R'! pol fi legate ş i intre faze. 20-5.ENTAREA cu E!\iERGIE ELECTRICA A L""TREPRINDE:lULOR mousTRIALE 327 in figura 20-4. 11eţea ua cu p atru condu ctoare arc avantajul că dispune de două tensiun i: tensiunea de linie şi tensiunea de fază.ează numai receptoare de forţă (1 000 V ş i 500 V).l. 21 -5. TI~1lS iLLnile folos ite sînt 12. galvanizar€'. de asemenea ..500 şi i50 V. 20·5.A. 220. p c nave mici.elelc trifazate pol fi CII Irei cvndl/doare (fig. Reţelele monofazatc CII IIll conductor legal la pămînt (fig. pco! legat l:a p bnin ! : R _ ~or. ce le de forţă mOllOfazale ş i de putere mică R t sint conectate intre fază şi firul neut ru.A d e plmlm : ti _ eu u.lM. Schemele de principiu ale relelelor de curenl contiunu: (J. (1) si nt utilizate la i1uminatul portativ cu tensiune redusă. pot fi complel iralale fafii de plfmÎnf (ca la troleibuze) sa u CII unul din conducloore legale la pltmint (ca In cazu l retelei tramva ielor). 110.clele monofazale complet izolate faţă dt~ pămîut (fig. Reţe aua eu trei eonductoarC:eu neulrul izol:ll se utilizează la inaltă tensiune (6 kV). e). la 220 V. la unele circuite de coman dă eLe.21. Heet:plol\rele de forţă l rifazatc R3 sint conectate Între faze la 380 V. pentru alimentarea reccploarelor de for\ii şi lumin li . acţion ari electrice cu reglaj dt: v i te ză În limite mari etc. Beleaua cu patru conductonre şi neutrul legat la pămînt este uLiUzală el'! mai mult la joa~CI tensiune. zentată G fi " / a} Fig. 20-5) pot fi mQtlQ{a mle sau irifapot fi . complet i:olale faţă de piIminf sa li cu 1111 punci lcgul la pl1m inl. Tensiunile folosite sint 110. la joasa tensiune la ret.elele tare o lim e nt. 48. şi 440 V sau in cazul tractiunii electrice.

. 380. e" patTU coru1u ct03r-e cu ne:uţă ~ monoIaZ<itii. ~e studiază po.\~ l . j . conduet"are. .A -----".ccptoarele unei întreprinderi sint de puteri miri :. ./ / . (j" pAmint.. 3 000 ş i 6000 V*.t la pămîm: c _ trlf. b.. care dcselTc~t.00.atf<. 380 V). In prezen t. printr-un singur post de Lransformare Pl' ea est e transformată la t ensiunea necesară (380 V) şi di stribu i tă reeeptoarelor R prin intermed iul uilor pUlJde de distribuţie pn (vezi rapitolul XII) (sistemul se numeşte "distribuţie centralizată"). 20-6.i'iERAl. Între-prinderea este alimentat.328 E.. există o staţie de transformare ST care alimenleazij cu tensiune' înaltă (de ohicei 6 kV) mai multe posturi de transformare TP care alimentează la ri·n dul lor .\ I . Tells:unile nominale (de linie) Iolosit e pcnt. V3 "Tensiullile·de 220.isteule.ntate la ten siunea de 1000 \' sau fi 000 V (cazul re{:ep toarelor cu puteri mai mari decit 150-200 kW). :Jslfcl incit nu !. de la un post.\ V.ată .la joasă tensiune (380 V) grupe mari de rceepto3re .% T ~'3~~ ~.. 1000 şi 3000 lIU pot fi uti1iz"lr dr'cil in imtalatiil.ot:dizc:lză o puuirc mare .. _ re· recep \ o~ de \"edere al tehnicii securităţii (de exe mplu in exploatilri mln!ere.. la intreprinderi.ru reţelele trif:lzaLc de distrib uţi e sînt: 220. -----'I..\V\ 2 • \'1./77»//// //7/. t -' Fig. De multe ori.380 V sau 865 V = =V3'500 y.ă direct la joa-să tensiunc. /1'. a)... In general.'/ 4&/% /0%/.\\'.. _ mfaUlt. 5 .--4 ----'. complet I zolată fa_ mono1a:z. 660..tm: cepl0arc rnonofazate.~ " . 20-5. de ereştelT'a putc-r:ii rreeptoa. /:. de tran sformare apropiat. sist emul acesta se numeşte " dislribuţie l'eparti z ată" şi f'~le rep rezentat ~{'hematic În figura 20-6.e mai mul ţi {'onsumatori. b un conductor Î.. R:. cu t"'.// -' ".rul legat la păm. cu leg<>..u punem! neutru 17..U:CTROTI:././. Schemele de principiu ale re1elelor de curen t alternativ: il. subterane.. . R. ".<:ibilltatea folosirii pen t ru rec('ploarde de forţă a ten1\i noilor de 660 V = . la intreprinderile mai mari.. Teudinţa de ~ miiri t ens iullea la recep l oarele dt> forlă este impm:f.-J -~"" J rW'H J . Receptoarele de fortil de putere mare sint alime.01at: d _ trlfazOltA C\1 trei CiJndudO<l!'e cu neu trul legat 1. ~'grfMff ' _ _w\_ v.) 11. ent'rgia dcclrid est e adusă la inaltă tensiune (fig.. II'J :-:/. ~ / ._ t"). 500. apoi. R.relor industriale şi de necesitatea construirii reţelelo r şi posturilor de transformare cu jnvesti~ii minime. păm1nţ: " _ trtfaz. fiJ 'J ------.HN1CA GE.i nu sint numeroase.\. Cind r<..\\.~ată. 1 000.

pe baza sludHlor fikute de Le. Cînd tensiunea creşte peste o anumită limit ă. Descărcătoarele rr.~). descărcătorul iese din funcţiune..E. Sub forma cea mai sim plă . cind tensiunea revine /a normal arcul ele<:tric se stinge şi l egătura la pămInt este inlreruptll. la revenirea tensiunii la valoarea normaHi. Descăr('ătoruleste un aparat care se leagă Intre conduct. bine legată la pămînt printr-o priză de pă­ mînt.EC TR1CE 357 ratrăznelul este o tijă metalică. Pputru a mări zona protejat:1 se foloSesc mai multe paratniznete.p. COllua slipratcnsiumior ce vin de jle reţelele aeriene şi pătruJl(1 În instalaţiile electri('c se folose. Din păcate. păminl este rea lizată fie printr-o placă me1alică fie prin una sau mai multe ţevi mctalice îngropate in pămint şi legate electric intre ele (vezi capitolul (XX i l . spatiul de aer este străpuns iar sarcinile electrice datorate eleclricită\ii ahnosferice se scurg. descl1rcătorul "se l'ImOT se ază ". una legată /a linie. de la linie la pămtnt.. scurgind spre pă­ mint sarCÎnilc electrice care au produ s supra tensiunea . Tn Iara noastră ~ produc descărcătoare cu rezislen1ă nelinIară la intreprinderea . Zona cuprinsll în jurul paratrăznetului este ferită de lovituri directe rit! lrăznet. . filele de la 329 la 356 lipsesc. la creşterea tensiuni!. jzolînd linia (aţă de pll. Eclatorul se compune din douA piese metalice.oderne lolosesc rezislente variab ile cu tensiunea. intre cele două piese metalice se afli un spatiu de aer. prin arcul format.c dcscărcătoarelc. iar alta la pămînt .mTnl. cind tensiunea revine la llo!:. scurgînd sarcim!!: la pămînt. Priza de.Jal.!. rezistenţa desciirc. rezistenta desdircătoTului scade.ele Hnici aeriene şi pămînt.1itorului devine din nou foarle mare..Craiova. Cind tensiunea liniei creşte peste o anumit! limit~. deseăr­ cutorul este construit ca 1111 ec!ator.PROTECŢ iA IKSTALATIILOR El. ElectropUleN'K .

şocul electric produce fi de ordinul 100000 Rez iste nţa .\re t rece p rin corpul omenesc dep ăşeşte o anumit ă valoare (de obicei peste 50 mA). produce şocuri electrice şi Irul/mati. accidentele de eleetrocutare p ot fi mortale . dcservite de personal calificat. incăperi cu vapori corozivi. că rămidă. ACCIDENTE DE ELECTROCUTAnE Trecerea curentului prin corpul omenesc se oumeşte cleclrocutarr. cînd pielea este llmedă şi contactul este bine făcut .. Curentul elcctI. 1 000 Q În locurile foarte periculoase (locuri şi in căperi umede. t~cî(l(1 prin organism.ovorn şc l or jzolanle are ca scop să mărească in mod artificial rczistenţa circuitului inchis prin corpul omului.trice.CAPITOLUL XXII PltOTECŢL\ CONTRA ACClnENTELOn. cauci uc:-.'s te <le. cu prar hun c omlucătol' de electricitate. Curentul care va trece prin corpuJ omului dcpinde de \·aloarea aceste i tensiuni ş i de re7.). cind pielea este uscată ş i intactă.isten \. ea scade la 800. cind curentul c.a e1etlrică a corpului om(>lJCSC ~i va avea valoare a : l = lUa1. In an u mite condiţii. Pentru ca prin om sa trcaci'\ Un curent cledric. micş orînd asUel curentul electric care trece prin orga nism . beton . plăci mdalice etc.. R •• corpului omenesc depindc de foarh! mulţi factori ş i p oate n. loctlri cu temperatură peste 3(fC etc.) şi dc 3000n in focuri periculoase (locuri in apropierea instal aţ iilo r elec.m lt electrice. trebuie ca Între două puncte ale corpului s5 i se aplice o lensiune electrică numită Itmiullt de atingere Ua .1 000 0.c. Fol osirea în practică a mănu. In calculele practice se c onsider ă c ă rezistenţa minimă a corpului omcnesc i. Îllcăperi cu pardoseală bună condu că­ toare de dectricitate _ pămînt .iilor dt. a galoşilor dc cauciuc şi a c. DE ELECTROCUTARE 1. Şoc tll elcctric este urmarc a acţiunii tllrcntului electric asupra orga nelor interne şi asupra sistemului nervos.

(c. prin inimă este maxim.. Pe baza ccrectă rilor s-a st<l bili tcă de la 30 mA in sus curentul de\"Îne pericu los. ele produc rareori moa rtea. in pra ctic ă ~{' face grt'~cala dr a n u in cepe re spiraţia artificială imediat sau.ccidentelor de eledrocutare. Astfel. ceea ce duce.) decit după sc o~ller('a lor de sub t('nsiune (n u & poate a) atiJlgerea:de c:Ure olU a pieselor sub t ensiune. pentru a mk!)ora risc ul atinge rii pieselor sub tensiune. relee etc·. : TraUllla tismul electric eonst ă 111 semne electrice (umfliitilr! pe piele). artificială 2. ea este făcu tă Într-un mod defectuos. de r ek mai multe ori in urma un or dcferteEde izolatk Din aualiz:1 ('auzelor rezultă şi principall'le mijloace de prevenire <1 :\ccidelltelor de clectrocutare. a rsuri sau cJedrometo. dar ('are ~jun g sub tensiune in lUod accidcntal.teJor=etc. care uneori poate atinge G şi chiar g ore .guduituri şi comolJi sau poate duce la oprirea respiraţici şi la paralizia inimii.. auza paraliziei muşchilor respiratorii. aşa cum se uraU_in normel<" de te hni că a securi tAţii şi un timp WfitiCllt de ltmg. din lip să de inslruire. se a sigu ră o izolarf' corespunzătoare sau . oridt de grave ar fi traumatismele.). din .. Ia pierde rea unei vieli care putea fi ::alvab"i. a bornelor unui a parat dc. b) atingerea pieselor earc in mod normal uu sint sub tensiune (de exemplu a c:!rcaselor ma şinilor. Este de reţinUl că. {dcind respiratia unui eleclrowlul el poate fi J"eadu~· la viaţă .PR0TECŢ1A CONTRA ACC1DEl\"'TELOP. dacă inim a /lU a rncefaf să baM. Pentru aceasta se resp ec tă anumite norme de construcţ ie. incit piese le sub tensiune IlU sînt acc('sibi!e. .. R ezu ltă d(: aici că tensiunea de atingere de la ('. cu renlul care trece. rarc n\l permit atingerea pieselor . instalaţiile şi <"tpara tele elect rice sînt construite in aşa feI. ln general. Respiraţia artifi cială ft! tuta raţi onnl. PRODuCEREA ACCIDENTELOR DE ELECTROCUTARE ŞI MIJLOACE PENTRU PRE VENIREA LOR Cauzele a. deoarccl' in acest caz. ::fut: ti condu ctoarclor unei lini i ae riene. Situaţia cea mai peri('.I"casc!or aparo. urmată dc moarte.se fac uneori 1) serie de blocaje mecanÎce şi electrice. de exemplu. uloasă este atunci cînd tensiunea de ating('rc se aplică intre mîna dreapfli şi picioare.ontacte. Uneori.~. lizări produse de acţiunea curentului şi a arcului clrcUie . ~! l"o.are incepe să apară pericolul. RE 339 z. un elecfroculal moare prin as{ixie. in caz de ckctroeuta re . DE ELECTROCUT. De aceea. es t('. Intensitatea a ~estor efeetc depinde de durata şi de mărimea curentului şi de drumul parctll's de turent prin corp.

se leagă la pămînt prin prizc de pămiut ~au se leagă la lizează 3·f--v------. In această situa.. 36 V. Pentru a micşora riscul atin gerii sub tensiu ne a pieselor metlllicc care.rieulos . pentru ca atingerea pieselor sub tensiune si) nu repre.ţie. Atingerea de către om a unei singure faze!a reteaua cu neutrullzo!aL . nu sint sub tensiune. 24 V. ten· siunea d(atingere va fi cel mult ega lă cu tensiunea de fază a n·. Practic insă. dacă aceste piese pot veni .ţelei. rcpunerea suh tensiune se poate face numai după ce se rcinchide carcasa). scoase de llub tensiuue piesele care ar putea fi atinse cInd carcasa este des ch isă. tu alte cazuri . 380. 22-2) nu duce la nici lin accident. dacă re ţeaua are neutrul legat la pămînt (fig. 22·2. in . Fig . in această situaţie. ~SS. ele se acoperă şi cu un st rat izolant (cauciuc).mod normal. iar piesele metalice.tingerea unei faze (fig. ::. care. in contact cu corpul omenesc (ex. cele mai fre cvente accidente se intÎmplă prin ati ngerea unei singure faze a reţelei de către un om carc stă cu picioarele pc pămînt. 22-1. 22-1). In mod accidental. minerele uneltelor electrice). pot ajunge sub tensiune. 220.dnte un pericol se uti tensiunii reduse şi anume: 12 V.zul cel Ulai periculos de elcctroeutnrc este atunci dnd omul atinge simultan două faze ale reţelei.~=o t )[7 fig.. ilS V. Atingerea de către om a unei singure faze la reteaua cu neutru! legal la pămint.360 deschide carcasa unui aparat decit după ce nu fost. curentul care trece prin corpul omului este pr. oricare ar fi tensiunea reţelei (127. in mod nonnal.şi poate produce moartea. tn reţeaua cu neutrul izolat. C:l. (irul neutru. se intreţine in cît mai lHtne condiţii izolaţia instalaţiei. 500 sau 660 V).

. pericolul esie maxim. 1 ~ Fig. In foJosJJ:ea.. corpul omului. In re ţE'a ua cu neutrullegat de pămînt. el prL'l folosirea a tn!I \'oh- unul transfo=. dnd UDa dintre faze este pu să Ia pămînt şi omul atinge una din celelalle dOllii faze... unw singur voltmetr. prin corpul omul ui nu trece uu cure nt periculos.tI pclÎC'oJuJui de cJeclroC'ut3l'e.lectric 1 ste urmă t or u l (fig. in acest caz.. fOI'\5:monofaz!1le şj)ensiun ea de linie folo~ită penlru receptoart'le de f orţă) . De aceea."-:!'n. circuitul e. rezistenţa T2 iu paralel cu capacitatea C:>:.:.. cu <'it însă rezistenţel e ele izolaţie r l T2 şi ra sinlmai mici şi cu cit capacită ţile Cl' Cz ş i Ca ale fazel or faţă de pămînt sint mai mari (cazul unei reţele Cli o lungimc mare de linii şi cabluri). deoarece tensiune. 22·3. p!'ricol ul maxim ar ătat mai înainte. atinge rea unei faze este totdeauna periculoasă.. Jn cazul particular. Controlul izolaliei intr-o relea cu neutrul izola1: al . faza 2 ş i tot de la corpul omului mai departe rezistenţa ra in paralel eli capacita tea Ca. reţeaua cu neutrul izolat este mai a\'antajoa~ă. iar punt-ren la pămînt a unci}azc duce. Îaza 3. 22-2) : fala 1. ccea ec impune deconectarea circu itului respec tj\. In acest caz. la: apariţia unui curent de scurtcircuit monofazat. curentul care trece prin corpul omu lui creşte ~ i poate deveni periculos.E CTROCUTARE 361 deoarece atit timp cit izolajia rcleld fală de pămint este b UlI. Este de remarcat că punerea la pămînt a unei singure faze in reţea ua c u neutrul izola l nu duce la apariţia uDui eurenl de scurtcircuit şi de aceea nu im ptică deconectarea eireuitului respecti\'..J . fo l oiiită pentru rec('ptoarele de iluminat şi unele rC{'(' ptoarc de. ('a nu al'C lot u ş i utilizare 7/ ' //'/ 0 / . de şi din punctul dc vedere .) o i m'Hre .PROTECŢIA CO:--'TRA ACCIDE. Este necesar fn să ca printr-un control riguros al iz ol nţie i reţelei să se detecteze imediat orice defect de izolaţie intre o fază şi pămînt (defect monofazat) ş i să se Înlăture pentru a se ('vita astfel. (C urenţii care trec p ri n capacităţile fazelor faţă rl~ pămînt se numesc cureI/ ii capadtivi)..oR DE D.a de atingere devine egală cu tensiunea de linie. n eţcaua cu neutrul legat la păm înt are însă s\'sntajuJ că oferă două tensiuni (ten~i une a de fază.llor de tens1u ne.

362
generală,

ELEcmOTEHNICA G

~NERALA

ti ea se utiliz.ează numai acolo unde pericolul de clcctrocutare este foarte mare, ca, de exemplu, in exploa t ările miniere subterane, sau acolo unde nu este nevoie de două. tensiuni.

Controlul îzolaliei reţelei cu neutrul ilo!at se efectuează, reţeaua fiind in functiune, folosind un voltmelru legat pe rînd între faze şi pămlnl (fig. 22·3, a) sau Irei vo!tmetre legate Intre faze şi piimlnt prin intermediul unUl translor mator pe tensiune special, cu cinci coloane (fig. 22-3, b). Tn mod normal , fiecare voit metru indică te.nsiunea de fază a reţelei. La apariţia unui defect de izolatie fntre fazA şi pămînt, tensiunea filzei respective faţă de plmln! scade, iar tensiun!le eelorlalte două fue cresc spre valoarea tensiunii de cazul folosirii transformatorului cu cinci coloane!, acesta mai dispune de trei bolinie. binaje auxiliare care - legale In serie - alimenlea d un releu de tensiune ; tensiunea produsă de ele este cu attt mai mare, cu cît defectul de lzola lie este mal pronuntat; la un anumit grad de defed. releul pune In functiune o semnalizare. sau comandă chiar deeonectarea circuitului. Aceste sisteme nu sint insii prea corespundHoare in reldele de cabluri. In aceste cazuri, sistemele moderne de control al izoJaţiei relelei cu neutrul izolat se bazează pe. măsurarea tn curent continuu a rezislente!i de iza atie cind reteaua (;SIc În functiune.

rn

3. PROTECŢIA CONTRA ELECTROCUTĂRlI PRIN LEGAHEA LA PĂi\ItNT
Toate carcasele maşinilor şi aparatelor, precum şi alte piese metali ce care pot fi atinse, de exemplu, manşoanele de legătură, armătura cablurilor etc_ care, in mod normal, sint izolate de piesele sub tensiuue, dar accidental, pot ajunge sub tensiune, se leagă la pămînt cu ajutorul prizelor de legare la pămlllt . Prin aceasta se urmăreşte ca pămîntul şi diferitele piese metalice să fie legate electric intre ele şi să aib ă mereu aceIaşi potenţial; În această situaţi e, un om care, stind cu picioarele pc pămînt, at..inge o piesă metalică (ajunsă accidental sub tensiune), nu va mai fi supus unei diferenţe de po~ tenţial prin corpul lui nu va mai trcce un curent şi deci nu va mai fi elertrocutat. In realitate, datorită curenţilor* care se scurg prin priza de pămfnt, atunci cind apare tensiune pe piesa legată la pămînt, intre piesa respectivă şi păm î nt apare totuşi o diferenţă de potenţial, egală cu căderea de tensiune RI produsă de trecerea curenţilor (de scurgere) prin priza de pămînt; de aceea, pentru ca tensiunea de atingere să (il' cit mai mică, trebu ie ca rezistenţa prizei de pămînt să fie cit mai mică şi curenţii de scurgere să fie cit mai mici_ După cum s ~a arătat curenlii sînt mici numai in reţelele cu neutrul izolat j de aceea, În aceste reţele, protecţia prin legarea la pămînt este eficace. tn reţe l e le cu neutrul legat la păm î nt. cu renţii de scurgere sînt mari şi de aceea tensiunile de atingere pot fi mari; aici însă, la apariţia unui defect de izolaţie, se contează pe deCOnectarea automată a circuitului respectiv . P entru ca, in adevăr, curentul care apare la un defect monofazat de iz olaţie capacilivi
• Curentul de scurtcircuit monofazalla reteaua cu neulrullegal la şi prin rezistenta de izolaţie la reteaua cu neutrul izolat.
pămînt ;

curenti!

PROTECŢIA

COl\'TRA ACCIDENTELOR DE ELECTROCUTARE

363

fie sufitient de nwrc ca să poată provoca arderea siguranţei sau deschiderea întreruptorului automat, toate piesele metalice (carcasele) se leagă în mod obligatoriu la firul neutru; firul neutru este legat la pămlnt În mai multe. punde. In acest caz, ~e spune că protecţia se face prin legarea la firul neutru (sau la nul). Prizele de legare la pămînt se comhuicse din dectrozi formaţi din ţevi de oţel eu un diametru de minimum 35 mm şi cu o lungime de cel puţin 1,5-3 m, Îngropaţi Inlr-un pămînt cu o rezistivitate cit mai mică (în acest scop, pămîntul poate fi ume.zit sau tratat special c.u săruri). Legarea pJeseJor metalice la prizele de pămînt se face prin conductoare de oţel de o secţiune de cel puţin 50 mm 2 • în locul ţevilor, se pot utiliza benzi de oţel san plăci de otel cu o suprafat.ă de cel puţin 0,6 m2 . Rezistenţele prizelor astfel construite en un singur electrod, sint de ordinul zccilor de ohmi ; pentru a obţine rezistenţe mai mici se leagă mai mulţi eleclrozi în paralel (se fac prize multiple). Prizele se dimensionează astfel, Înd t la cel mai mare curent de scurgere al instalaţiei respective, tensiunile de atingere să nu depăşească: 40 V - la instalaţii mobile in general, sau la orice instalaţie in subteranul minelor; 65 V - la instalaţii fixe; 150 V - la staţiile de transformare ('u personal de deservire; 200 V la staţiile de transformare fără personal de desef\'ire.

CAP[TOLUL XXlII
TRACŢIUNEA ELECTRICĂ

1. NOŢIUNI GENERALE CLASIFICAREA PRINCIPALELOR TIPUR J DE TRACTIUNE ELECTRICĂ

Una din cele lUai importa ,!te aplicaţii ale electricităţij o (;on~tilll!t' tICl(" ţiunea electrică, adică utilizarea motoarelor electrice penfru ad. iorlarc~ d iferitelor mijloace de transport. Spre deosebire de alte sisteme de motoare, cum sînt cele cu ahur S<JU cu explozie, care produc energia mecanică direct din comhtlstibili, conslÎ · tuind adevărate uzine mobile atunci cind sint folosite pe vehil"ule şi fun cţionînd cu randament scăzut, motorul electric reprezintă un tr'lusformator de energie electrică in energie mecanică cu randament mare. Ţinînd seama de faptul că randamentul maşini.lor electric(' mari depă­ şeşte în gencral 0,95 ~i că randamentul centralelor termoelectrice este mult superior celui al motoarelor termice mici care se pot monta pc veh:cule, se deduce lesne că, din punctul de vedere al economiei de combustibil, t.ra<,ţi­ unea electrică este mai avantajoasă decit alte mijloace de tracţium;' Mre produc energie mecanică direct din combustibili. Motoarele electrice au o greutate, un gabarit şi un cost eu mult mai redus decît orice alt sistem de acţionare, Însă necesită în schimb instalaţii speciale de linii de contact, reţele de transport şi suhstaţii electrice. In consecinţă, cu cît numărul de vehicule in funcţiune este mai '1' '' 1 ,. cu atit avantajul tracţiuaii electrice este ma.i mare. , Alte avarrtaje ale tra cţiunii c1ectrir.e : sint; - lipsa fumului , avantaj deosebit de important la utilizarea traeţi " i electrice in mine, in uzine, pe traseele subterane, sau În interiorul aglo .~­ rărilor de locui!1ţe; - mărirea vitezei transporturilor efectuate, prin faptul că accelerarea vehicul ului poate fi sporită, cuplul de pOfllirc al motoarelor electrice folosite in tracţiune fiind mai mare decit cuplul de pornire al motoarelor eu abur sau cu explozie;

-,

TRACŢIUNEA

ELECTRICA

- realizarea unui cuplu motor uniform care, împreună cu micşorarea '; ldpului de pornire şi oprire, conduce la scu.rtarea timpului de ocupare a !:'liei intre staţii şi la sporiI;ea capacităţii de transport a unei Iiniî date; - posibilitatea recuperării uneÎ părţi din energia consumată de alte cunvoaie, prin restituirea În reţeaua de alimentare a energiei cinetice prin efectuarea frînării electrice recuperatjve la opriri sau la coboriri de pante mai lungi. AIară de avantajele amintite, se mai pot cita altele: - o importantă economie de transport, prin faptul câ dispare necesitatea de a transporta combustibil mult şi greu, cum este cazul la tracţiunea cu abur; - locomotivele electrice au o mare capacitate de supraîncărcare temporară ; traeţiunea eledrică permite comanda dintr-uD singur post a mai multor vehicule motoare; - locomotivele electrice au posturi de comandă la ambele capete, deci nu ma i este necesară placa turnantă sau manevre in triunghi; - personalul utilizat lucrează în conditii mult mai uşoare, fără a fi supus intemperiilor şi fără a executa munci fizice grele. Dezavantajele pe care le prezintă faţă de tracţiunea cu abur, sint: - cost mai ridicat atit pentru locomotiva propriu -z isă, cit şi pentru instalaţiile fixe; - necesită un personal cu o calificare tehnică ridicată. Clasificare. Tracţiunea electrică se poate clasifica după mai multe criterii: a) în funcţie de poziţia pe care o ocupă liniile de trafic faţă de aşeză­ riie omeneşti, traeţiunea poate fi urbană sau feroviară. b) în funcţie de felul energiei electrice folosite: în curent conhnuu, În curent alternativ monofa:::ul ~au in cureni alternativ frifa:at. c) în funcţie de .m'irimea tensiunii de distribuire a energiei clectrice: dejoasă tensiune (numai Î:l curent continuu pînă Ia 500 V); şi de Înaltă tensiune (GOO-3000 V p .~ntru ţ llrt'nt continuu şi 27000 pentru curent alternativ). d) In funcţie de felul alimentării cu energie electrică: prin linii de coniael alimenlate de la cenlrale sau staţii de redresare, respectiv dl! transfoImare; prin acumulatorue sch imbate periodic sau realimentate la staţii fixe; prin grupuri generatoare acţionate direct de moloare, de obicei cu combustie internă şi mai rar de tu rbinc, instalate pe vehicule.

2. TRACŢIUNEA ELECTRICA FEROVIAR},.
poate fi elasificată în: - tracţiune electrică propriu-zisă, În care energia mecanică e de motoare electrice alimentate de la o linie de contact;
Tracţiunea e1:~etrică feroviară produsă

366

ELECTROTEHNICA

GE.NERALA

- tracţiune Dksd-eleclriră , in eare se folosesc de asemenea motoare electrice, Însă alimentarca acestora se face de la un generator plasat pc locomotivă şi autrenat de 1111 motor Dicscl. Din aceeaşi categorie face parte şi tracţ.i unea abur-cleclrid. Tracliullca electrică. O instalaţie de hacţiullc electrică Ieroviar::i cuprinde in mod obişnuit eJcmcntclc schiţate în figura 23-1.

2

5

6

7

Fig. 23-1. Schema unei instalatii de t ractiune electricii

ferov iară.

Centrala electridi 1, care poate fi termodectrică (cazul din figură) sau bidroclcctrid:i, furnizează energia electrică care este transformată de staţiile de transformare 2 la o tensiune înaltă şi apoi este transportată prin liniile 3 la substaţiile electrice de tracţiune 4, p lasate de-a lungul că ii ferate şi care alimentează tronsoane de lungimi potrivite ale liniei de contad ,Il. Locomotivele electrice 6 preiau energia electrică de la linia de contact şi o Lransformă în energie mecanică, de tracţiune. Drept conductor de Întoarcere a curentului electric la substaţii serveşte calea de rulare a liniei ferate 7, care trebuie să prezinte deci continuitate electrică. Sistemele de tracţiune electrică feroviară -,e deosebesc tinînd seama de felul curentului la linia de contad şi pot fi: În curenL conti ,_uu, În cure nt alternativ monofazat c.u

frecvenţa redusă

(16 ~

sau 25 Hz), în curent alter-

nativ monofazat cu frecvenţa industrială (50 Hz) ~i in curent alternativ trifazat (tot 50 Hz). Sistemul Îll curent continuu se realizează prinCIpial conform figurii 23-2. Substa.ţiiIe de tracţiunc. sint alimentate din r~ţ{'aua gellerală de transport,

TRACT!UNEA ELECTRICA

367

tri azată , de 501Hz şi produc curent continuU prin redresarea curentului alternativ cu Un numlir de faze mai mare decit trei (de obicei 12-18); in acest scop. se folosesc transformatoare cu secundarul special. Tensiunile uzuale la linia de contact sînt: 1,5; 3 şi 3,3~kV. limitarea fiind impusă de funcţio­ narea motoarelor serie de curent continuu de pc locomotivă. Avantajul principal al acestui sistem constă in faptul că motoarele de curent continuu serie folosite si nt foarte robu ste, simple şi reprezintă caracte ristici ideale pentru tracţ iune. în plus, se poate realiza uşor frina rea

Fig. 23-2.

Si~tem

ţiune ferov!ară

continuu:
2 _ Bul;)sta\.lc

fn curen l

de irac ·

1 _ linie generalA ('le \lansport de energIe e:lectricA; une ; 3 _ llnIe de contact: 4 _ loeomollvl e! ectrici!.: 5 eate de rula."'e : 6 _ transfonnatoare tti!4=tc cob<>rltoare de tenside teaCli-

-'4-l-,n;- --l-+- J
electrică reostatică

une: '1 _

re<lresoare.

sau recupcrativă . Dezavantajele sint; substaţii complicate ş i numeroase, din cauza tensiunii reduse la firul de contact, ceea ce duce de asemenea la un consum mare de eupru pentru linia de contact. Sistemul irI curent alternativ trifazat se foloseşte rar din cauza complicaţiilor care apar în staţii şi la încrucişări la linia de contact bifilară. Sistemul monofazat cu frecvenţă redusă 16~ şi 25 Hz a a părut la in3

ceputul inLrod ucerii tr;! !jun ii ele ctrice, pentru a se putea folosi mot oarele monofazate s('rie C II coled or, c.u o fun c ţionare acceptabilă din punctul de yedere al comulaţieî. Sistemul prezint ă avanta jul că permite ntilizarea unci tensiUni ri<Ji caLe la linia de contact (15000 V), deci se(', ţiune redusă a conductorului de ("ollfart şi distanţe mari înt re substaţiile de tracţiune (50-70 km). De ase menea, arc <lvant.ajul unei mari clasticităţi in exploata re, deoarece faptul că pe locomotivă cxi ~ tă un Lransformator coborîtor de tensiune cu mul te prizc pen tru reducerea şi reglajul tensiunii aplicate motorului. permite un rcglaj [in al vitezei. Ca dezavantaj principal tre buie menţiona t acela că sistemul recla mă 5au o reţea proprie de tracţiun e de fre cvenţă redusă (fig. 23-3, a), ccca ce este costisi tor, sau reduccrea fre cve nţei industriale, de la 50 Hz, in s ubsta ţiile de trac ~iun c, ceea ce le co mplică şi le scade randameutul (fig. 23-3, b) .

368

ELECTROTEliNICA

GE.:.~ER.~LA

Sistemul mODofa;tal cu rrecvenţa industrială (50 Hz) a rezultat diu tendinţa de a simplifica şi ieftini instalaţiile fixe de tracţiune, menţinÎ ndu-se totuşi tensiunea ridicată la linia de contact (fig. 23-4). Acest sistem Întru-

toate avantajele sisteme lor precedente ş i de aceea, in ultimii an i, dş­ şi apare ca un sistem de tracţiune feroviară a viitorului.
tigă

neşte

din ce în ce mai mult teren

= ' j f = == = ; F = /

Fig. 23-3. Sistemul de tractiunt' feroQ. -

viarll in curent alternativ monofatal şi frecventă redusi. cu alimentarea din:
b reţeau a

si:

proprie, de trecv,",ntJ, loafeleaua de treeven;li !...'l du S_
U1ali'i (511 H:t).

-f---",,-1L--3
d)

.5011L
/

! 1'1 li ~J I I L__ 'ij"2\h'fQj
b)

!

r · - - --1

r,

.r2'i

r

--·-l

fi
1'1 li

I

I il

--11-,,,,_ _ __'
--"-"='---J
O

5

Fig. 23-4. Sistem de trac ti une feroviară în curent allernaHv TIlonofazat , de frecventă Indus lr ială (50 Hz).

Dificultatea principa lii la acest sistem este aceea de a se c.rea un motor serie cu coledor pentru t ract.iune, capabil să funrOonr.ze la 50 Hz. Problema IlU e~te încă definiliv re zo lvată . Există însă ş i alte variante ale acestui sistem, ca, de exempl u, acela cu locomotivă convertizoare, avind montat pe locomotivă un con\"ertizOI" sau un redresor (cu siliciu), care transformă curentul alternativ de 50 Hz În curent continuu, astfel jncit motoarele de tracţiune sint de curent continuu. L.ocomotivele fabri cate de Uzjllele,~ Electropll tere Craiova au=-- pcrformallţe din ce le mai ridicate: viteza 100 km /h, puterea 2 200 CP, ş i respectiv 7350 CP, deiVoltată prin cite 6 motoare de curent continuu şi comanda allt omati za lă in funcţie de putere:.t ce r ută de t.ra!'(,11 ş i de t rafic. L ocomotivele electrice ăU alimentarca În curent alternativ de 27 kV. 50 Hz. redrc~a rea curentulu i fii nd făcut ă cu redresoa re cu siliciu, de 800~V{tens iun c nominală, alimen ta te pri n transformato r gradualor cu 40 trepte, (·u re~ l ajul alltomat. al tensiunii.

,
,
TRACŢ1U:-"'TA

Li..ECTRiCA

369

3. TRACŢIL~NEA ELECTRICĂ URB ANA Prin tracţiune elect rică urbană se inţelege :lplic<lren decldcilăţii la propulsia mijloacelor de transport in comun, in interiorul oraşelCll". pe trasee dinainte st.abilite. Caracteristicn principală a tracţiunii electrice urbane (figura 23 ~b) constă in folosirea unor reţele de contact 4 instalate pe t ,llSl'(> fixt'. prin care sinI. alimentate cu energic electrică motoarele vehiculelur mobile 6, 7, 8 de la su bstaţii de alimentare fixe 1, descrdt.e de instalntiil(' 'If' producere. trfl1lsport şi distribuţie a energiei electrice. )1ijloaccle de t.ransport urban in comun se illlp:lrt lu CI(.t1 ;J mari cutegorii : - mijloacele de transport pc străzi, a căror c irculaţI< -.e faee in comun cu a celorlalte vehicule (tramyaiul, lroleibuzul. autobUZUl ş.a.) I mijloace de transport în afara stră 7 !lo!". (:are a u o cale d~ I"ulan.'" proprie la Inl nivel diferit de cel a străJ. ilor (metropolitnnele şi d"iik I~ " ;l l e ~ub ­ urbane şi de centură). Mij loacele de transport În COUlu n PC :-trăzi ~illt tr il' mai \"cchi -:o' mai importante, asigur înd şi astăzi cea ma: m<l rf' partI' din traficul intern al o,aşe lor.

Tramvail!le electrice reprezint 5 tiI> m ijlr•.-: de transport in com un I<HU te riispÎndi t, fiind compus din vagMI! '" rk p'l';ageri auto motoa re, cu sau f<'i~!) remorci, care circulă pc şine mOJ IL:.. lt· p'" stnizi. Alim ~ lltart'a lor se face În curenL continuu sub tensiune de 5:')0 ~a u 750 V de [a Un co nductor de con tat I (fi g. 23-5, a), intoarcerea cu!"('otului fă('Înd u - :;e priu ~ illt'. Troleibll:ele reprezintă 1111 mijto(' de tranl'pm [ il! com un mai modern . care are caratterislici comune cu tramva;,,1 (fi~r}d alimentat printr-o reţea de contact) şi cu autobuzul (avind roţi l e ('U c<luci tu'uti ~i oarecare libertate in circulaţia sa care se facE' totuşi dup:'\ Un traseu anum it). Int.rucit Întoarcerea curentului nu se mai poa\.i:' lal'C priI! şine , rejeau;I ck(" t rică d(' coutaet este prevăzută cu două condu("\OlJre (fig. 23-5, b). Tensiullea de H'!"\'iciu a re ţelei este de 750 V şi c'hi,n mai mult. (l 000 ~au 1 500 V). In afară de acestt' mijloace de lransport, pe ~trăzj se rolosc~ (". lDai raI", şi alte mijloace de tl"nsport care derivă (lin aceHea prin anum,te mod ifi cări ~i anume:
6-0.tr 6-Vlr

a)
! _

/)

,)

Fig. 23'0. Schema unei imla 1 alii de Iraqiulle elt-rt rica urbanil'
~"b5\at!e de lI!1 m""tar,,; Z _ u .blu d e a1l.ment.a.re; , _ e a bl '~ d~ jl'l' toa,.."ere : ( . 5 _ retea de eont.:lc t ; • _ v;),gon de l ram" a!; -; - "tToJelb\lz ; t _ ""( 01'1 de metropoll~n.

tn acest scop. Sint ve hicule mici folo. calea mctropolitanului este fie înălţată pe toată lungimea traseului. Mijloacele de transport în comun în afara străzilor sint de fapt căi ferate cu cale de rulare proprie. ferate suburbane şi de centură sînt la fel cu căile ferate interurbane. Elecfrocarele. Locomoliuele electrice de mină.60 km). Randamentul lnlIlsmisÎei energiei electrice prin cuplaj inductiv la distanţă fiind redus. formată dintr-un generator care alimentează unul sau mai multe motoare electrice cuplate cu osiile motoare. Sînt acţionate de motoare de curent con tinuu alimentate de baterii de acumulatoare montate pe ele.site pentru transporturi în ateliere. fiecare linie este plasată la un nivel diferit de celelalte.e pot ridica. Acestea sînt vellicule asemănătoare cu autobuzele. cele mai multe fiind vagoane clectromotoare conduse de un singur manipulan t prin comandă Clt electrică multiplă . circulaţia trenurilor făclndu -se Într-o succesiune regulată. fie de preferinţă in subteran.. tacade. pc e:o. dar ~îut acţionate prin motoare electrice alimentate cu curent electric furnizat de o baterie de acumulatoare montată pc vehicu l şi care se Încarc:. periodic. magazii. Pe porţiun i le de traseu comune cu alte trasee de metropolitan. ca şi la tramvaie (1. Trenurile au 6. pc deasupra solului.. Înmagazinată într-un volant adus la o turaţie ridicată "u ajutorul unui motor electric alimentat de la instalaţii fixe. darse întind puţin în jurul oraşelor (pînă la 50.a platforme de încărcare fixe sau care :o. plasate îu <lnumitc puncte ale traseului. la intervale scurte. retcaua de contact fjind asUel suprimată. p entru ca circulaţia lor să nu stinjenească circulaţia celorlalte vehicule. Pot ave.8 vagoane mari de construcţie specială. sub forma unui viaduct construit deasupra unci porţiuni din bulevardcle oraşului. Energia electrică este furnizată de baterii de acumulatoare montate chiar pe vehicule. plasată la UJl nivel diferit de nivelul străzilor. au traseul situat in parte în i. cu mici extinderi în comunele suburhane invecinate. Se foIo~es e in mine pen tru remorcarea convoaielor de vagonete cu minereu.. Mel ropolitanul (metroul) este mijlocul de transport care utilizează căi ferate instalate in interiorul oraşelor. Eleclrobuzele cu curenţi de Înaltă frecvenţd sînt vehicule de transport ~lcţionaLe de motoare electrice alimentate cu energie electrică prin inducţie prill eOllductoare montate în tuburi sub pavajul străzii şi străbătute de curenţi de înaltă frecvenţă. gări etc.5-2 min) pe cale dublă (dus şi întors). sau la Încrucişări de linii.n terioruI oraşului şi au o frecvenţă de rÎrculaţiC' a trenurilor mai mare decît căile ferate normalI? Căile . sub forma unui tunel executat sub nivelul străzilor sau la mare adîncime. Girobu:de sînt vehicule asemănătoare cu acubuzelc. acest tip de vehicul nu es te folosit În mod curent şi se află iură În stadiu de E'xperimentare.ELECTROTEHNICA GENER . care sint de fapt autobuze echipate motoare Diesel şi cu o transmisic electrică în locul uneia mecanice. Acabl/rele. LĂ Autobuzele CII transmisie eleclrică. dar la care acumularea energiei necesare pentru acţionare este obţinută sub formă de energie cinetică.

Acest procedeu poartă numele dc sudare prin re::islen(ă de u~ourf: ~i De{iniţii. aparate de radio etc. prin urmare. ori mai simplu. a pieselor lIl~lalir(~. conducte. Clasificare. nVÎoau('. Acest procedeu poartă numele de sudare CII lIrc electric. D acă cele două piese au compoziţii diferite. in instalatiile industriale mari.ii această ~udare este denumită lipitură. puterea generatonrelor şi a transformatoarelor de sud arc manuală este de cîţiva kilowaţi sau zeci de kilowaţi. sudare.' . ma şini agricole. NOŢIUNI GEi\EHALE. în ('azul atelierelor mic(sau al şantiere l or. in y orbirea ClIrl'nt.ELECTRICA 1. acest procedeu este denumit SI/dare aufogenă. CLA SIF ICAnEA PROCEDEE LOR DE SUDAHE ELECTRICA Sudarea electrică constiluie unul dintre cele mai J':lpi(k mai mai ieftine proredee d(~ îmbinare. Sudarea eleelrică se executJ fitil manual. Imbinarea rea liza tă prin sudare conl>t!i in intrarea atomilor de la periferia pieseI Of de sudat Într-o reţea cristalină comudL Dacă piesele au aproape aceeaşi compoziţie chimică. priI! topirea eapdeJor care urmează s5 fie sudate sau prin topirea unui metal de adaos eare mijloceşte SlIdare:l. a rlirui temperatură de topire este in ferioară celei a pieselor de lipi t. aparate casnice. slldareOi este tltro!1eIlă. con fel ct : Î1J stare lichidă. încălzirea fiind produsă prin trecerea curentulu i electric prin piesele de Slldat. AplicnţiiIe sudării în tehnie5. . Sudarea e l ectrică se poate execuLa: . Pentru suc!ar(':l nutomatii . prin formarea un ui aliaj între piesele de Îmbi nat şi 1111 material aşezat Între ele.CAPlTOLUL XXIV SUDA RE. cit şi automat. nave-. Lipirea electrică se e'Xc-culă numai ÎIl stare liehidi!. provocată de un arc electric. turbine . sudarea este omogtnti. la construcţii de reZerv oare. pl'inlr-o Hcţiune mecanicii de presare şi la temperatură potrivită. în oricare 10('. şioe de cale fertltă.in sLare solidă. autovehicule. sint foarle numeroase: În conslrucliilc Dletalice. racordul areuor apara te la reţeaua electri că se poate face cu uşurinţă. puterea instalaţiiJor eşte mai mare şi costul [ar mai ridieat. in practicii .

r etls1enti1 mare de co nto~ 1 H. .'>IICA G. atomii marginali intră in sferele lor reciproce de atrar. Îndt in regiunile lor lllarMinaJe să s'! pro-ducă o deforma ţi e pla ~tir.s udării.l lO I foart.sudare prin energie În magazinatil. . a).. se deosebesc : s udare prin punele (fig. cu gaz şi alum ilJ '. SUUAREA ELECTRI cA P HTN REZISTENŢA DE CONTAcr Aceas tă met odă de 3udare E' bazea.. cel mai pl) s ud ări i trivit proecrie u este acela al Faţă cu arc electric.:numile puncte.. (I~ l1. de alte procedee de sudare (prin focul de forjă. 24-1.de astrel. nil! gaze dăun ătoare ~5n ătă ţii.. fiind concentrată numai in . te mpe ratura necesa r ă .L odică aluQecări..st ·nţa IJc care o constituie suprafaţa de cOntact a pieselor ce urmeaza a fi Îmbinate. pc care o au a'.itate asupra cela · lou ă I iese. trepta t asupra Întregii sup rafe ţe de contact..'! şi la sudare nu intJ·rvin nici radialii no··iVt . Dup ă modul 'de îmbinare a pieselor sudate.. uşor acccsibilf' la orice loc de lucru.. el . 2. metoda folosi~ă proccdeele de sudare prin rez i ste n ţă de contact In: sudare in stare solidă.:i pc efectul termic al trecerii cu· reutului electric prin rcz. gaze rlef\<tg uu Le.om ii. ·se clasifică După .E. dacă aceste piese sint În acelaşi timp strînse laolalt a cn o a~tfel fi e rorţa.tC' mai înaltă .suda te prin topirc intermediară: .. in afa ră de en ... este rI t· ordinul sutelor de kilowaţi.i prin faptul că nu modific ă stf'lt! u ' ~ internă a malt>rialclor sudate.. datorită forţei de comprcsi une exer.! mai are şi avanlajul c ă . se produce ·o.I termidi).ă. nu'. fig. Puterea electrică ner. Gituiril . c). Su · darea prin accast!l Jwtodă se poale obţine cu atit mai uwr cu {'Îl temperatura produsă de trecereJ curentului prin rezisten~a de contact c:-. Oricit . nU fac con tact decit in ' itc va puncte (Y. adudnd·v . păstrindu . Căldura dezV(' lată În unitatea de timp. Pentru atelierele miri. liniilor de curent determină t. r~ ia e l ect ri. In al'este puocu. din cauza pOl'ib'l it ăţii mărite de a se produ ce d c[o rmaţÎa plastIcă şi a mobilităţii mă rit .e ridicaLt laproape 100%). mate..: ialul se inl:ălzeşte foarte mult în ~ccJe puncte şi. ·i un fel de matell<t ! de ad<lO.lt· ft'zis tenţa de ruperf' la \'. nu are nt'\"li .deformare şi apar noi puncte de contact.. b) şi suflare cap la cap "<{fig. 24-1. d. 24-1 . sudarc prin cusătură (fig. suda rea electrică se distinge prin folosirea unei energii ieftine ş.pă rea de nett:de supra fe ţele pieselor de su ri..tir... ÎD(' ă 1z' r'" of> <!xtrl.l'>1ERALA scrie sa ră Sud:l1'\'':\ prin re zi stenţă de contact se aplică mai ales la producţia in ~i eqt' rca mai indic ată pentru automatizare . Suda rea e l ectrică prin rezistentIi de ('out«. . 12-1). "ii se tncadrca z ă Îutr·o reţea cri~talillă comu nă ..:flsltatea de curent este fQar lc mare.t.372 ELECTROTEH..

suprafeţele de contact se Încălzesc la o temperatură in altă. La acest procedeu este exclusă posibili tatea \'reunei o xidări. Ia sirme şi la placi subţiri. precum i ' a z!llelor de lanţ. nicheluI. Tipuri de " _ sadu. pllIIcte.t şi suda rea pieselor. Căldura care se dezvoltă de către acest cu rent in locu l atingerii pieselor produce sudarea Într-un timp foarte scurt.LECTRICA 373 Sudare({ in slare solidă constă in lrecerea curentului prin piesele de sudat apasate continuu cu o forţă exb'rioară .:t şi se menţin sub curent pină cînd in locul de contact apare o punte de metal topit. sau zecimi de secundă.rl pr'. Energia electrică nece· sară sudării cstcinmagazinată de obicei intr·o baterie de condensatoare. de contact: . sub efectul trecerii curentului. a. procedeul se mai numeşte şi sudare elect rică prin scintei.te n ţci mecanice mari ca re se poate obţine la imbinârile sudate folosind acest procedeu. care se formează la SUdare. datorită uşurinţei de e xe cu ţie şi a rezi. După ploaia de scintei. se aplică puţin in practică. şi anume pe-nl l'll Îmbillarea unor bare sau tuburi de diametru mic (15-'20 mm). apoi se apasă puternic piesele. topirea şi refularea materia· lului.SUOAREA E. şinele de trnmvai şi de cale ferată.a . 24-1. ca!). produclndu·se refularea metnlului ~cp. se produce refular.. Astrel. se sudează: earoseriile antovehiculelor. li - suduri pl'ln Sudarea prin topire intermediară diferă de metoda precedentă prin faptu! 'lI arc trei etape distincte: prcincălzirea. ţevile generatoarelor de ahur ş. . Sudarca prin topire intermediară arc aplicaţii numeroase. Metalele şi aliaj ele care se pretează la sudarea e le c trică prin rezistenţă de contact sint: fierul. Sudarea ('. Dezav antajul acestui procedeu constă in tal-'tul că impurităţi1e de pe suprafeţe şi oxizii can' se rormea z ă in cursul În călz irii rămîn incluşi În sudură. de ordinul de mă ­ rime al unor sutimi. Piesele de sudat se aduc în contact printr-o ciocnire violentă şi atunci energia inmagazinată in eondensator se eliberează sub forma unui curent de d escărc are. aluminul precum şi aliajele lor. in stare solidă. 111 timpul operaţiei de sudare prin topire intermediară.. Sudarea prin înmagadnare de energie electrică.'" materialului şi deci sudarea . la.n 6j sudură C) prin rezisten1ă cusăt=li. Sudarea prin inmagazillarc de energie se foloseşte lIumai. iar sub infl uenţa compresiunii. piesele se aduc in conta. c suduri ea. Fig. cupru l.ap la cap.

automat. 24. Tensiunea necesară sudării (în secundarul transformatoarelor speciale de sudură) este de 2-10 V. În lIIod vului de suda re prin puncte. electrozii produc în table o imprimări de adîncimea . deoarece prin ace"sta se ohţin () producţie mărită şi o calitate uniformă a sudurii. a A B tablei lIlai wbţiri (fig. Cînd se închide drcuituJ primar . în mm.2. Sub acţillncn forţei de compl'esiune. deoarece căldura este evacuată prin metalul bun conducăto r de c:lldură al dedrozilor şi prin apa de răcire care drculii prin aceştia. şi se aSE. racordaţi la secundarul 2 al unui transformator (fig. Drept criteriu pentru intreruperea "utomată a curentului scrveşte fie timpul (mcnţinÎndu-se pentru toate pUllctele IIU timp constant). o fiind grosimea. La sudan~ a automata. Tensiunea la con densa tor atinge 3 000. Schema dispo:z. iar eapacitatea este de 3000-4 000 :. fie . SI/darea prin puncte. Ht'galarea procesului de sudare se facc. rămîn ind practic localizată într-un spa ţiu restrîns.:1=(0.'3mănă intrncîtva cu nitui rea. Sm:!arca se produce sub efectul forţei de comprcsiune apl i cată după ce s-a formaL nucleul topit. (le 25-1i5 kVA (mai rar. La dimension"rca electrozilor trebuie ţinut seama de faptul că o parte a curentului trere 2 prin pundcle sudate În prealabil. după aprecier~a Fig. între electrozii C şi n de cupru dur.2. Acest procedeu se aplică in special la imbinarea prin suprapunere a tablei ar metalice. operatorului. Sudura se consideril buna daca dhlmctrul dm al cercului În interiorul căru ia materialul s-a topit este aproape egal cu diamctrul de al electrodului. 24-2). asupra lor aplicîndu-sc o forţă de compresiune F suficientă pent ru a realiza Ull contact bun al table1or. la locul de contat L dintre cele două table. la maşh1ile cele mai simple.ELECTROTEHNICA GENERALĂ Pelltnl sudarea electrică prin rezistenţă ele" contact se foloseşte exclusiv curentul alternativ.1 al transfOJ'matoruJui.1 . Temperatura Între eledrozi şi tahle se ridică relativ puţin.2) 8. iar la producţia În serie. căldura dezvoltată pentru trecerea curcntului.e ea punctul de sudură să se fi [lăţit suh influenţa compre~iunii. fn c_ ondensator se poate inmagazina o e nergic sufieientă pentru sudarea uoor table. 0.5 nlm grosime. . se atinge temperatura de topiTi'.. tensiunea alternativă e~te redresată cu ajutorul unor redresoare cu vapori de mercur şi apoi este aplicată unui condensator. 24-3). prin ~eculLdarul său trece un curent care produce căldură În rezistenţa circuitului exterior al ~eculldaru[ui. Însă mar înaint.ili. care sînt legate În paralel ru punctul eare se află În curs de sudar('.4 000 V. curentul trebuie întrerupt imccliat ce sudura a fost termi nată. La sudarea prin înmagazinare de energie. care trebuie să aibă o valoare de = 23 +3 mm.. iar pllterea nomipală. de aliaj uşor de 2. Tablele care urmează să fie sudate A şi B sînt suprapuse şi strînse.cF. 250 şi chiar 350 kVA).

Această sudare se realizează pentru imbinarea. Datorită ridicării . 24 ·3. Sudarea prin cusi1/ură. iar cel de sus 2 mobil şi apăsat pe piesa de sudat de către tija 3. in lungul unor muchii. Aparatul arc braţul de jos 1 fix. arcul care ar apărea la indepArtarea electrozilor ar putea distruge piesele sudate . 24-4. 24-5). obţin ută tijei 3. In figura 24 -4 estc reprezentat un aparat Ileautomat de sudare prin puncte. printr-un arc 3'. 4. După terminarea sudării. + Fig. Valoarea curen tului şi durata sa. ultimul criteriu fiind cel Illai raţîof'al. aşezaţj în acelaşi plan ş i care string puternic tablele intre ele. 24-6) compus din doi electrozi in formă de discuri. Aparatul de suda t prin cusătură poate fi acela :ş i aparat din figura 24-4.i curentul. însă inzestrat cu un dispozitiv (rig. atît de apropiate intre ele. Aparat de sudaTe prin puncte. Nuc1eullopit 18 sudarea prin puncte. atunci ciud se apasâ pe pedala 3'~~ I 1 -Fig. prin prin mai multe puncte de sudură Inşiruile . încît se suprapun parţial (fig. a pieselor confecţ ionate din tablă şi este în realitate o sudare prin puncte. 24-5. fie energia consum ată. Sudură cusătură. atunci cin d tertSiunea reţelei variază in limite largi (t =const. 1 = const). se eliberează pedala şi prin aceasta se intrerupe intii curentul şi apoi in cetează acţiunea forţei de compresiulle. fie temperatura atinsă la locul de sudură.S V DAREA ELECTRICA 375 timpul ::. dar şi cel mai dificil de realizat practic. J ~ ~ Fig. precum şi forţa de apăsare a electrozilor depind de grosimea tablelor de slldat şi de materialul de sudat. Dacă nu s-ar proceda astfel. arcul :r se eompnma şi se rea liz ează presiunea necesară intre cele două piese de s udat după care se Inchide contactul 5 din primarul transformatorului.

La unele aparate de sudare pr. Prin deplasarea. forţ. e tn figura 24-7 este repre zentat schr"lOatic dispozitivul de sudare cap la cap.33 . Schema dispo ~ili vului de sud are cap la cap. discurile-eJectrozi se rostogolesc şi asigură o sudare prin punele care se succed la distanţa d: u d = 8.' iii ti mpul cit discurile sint oprite.(mIU)..: sud at A şi R sînt fixate in c1emele C conectate la Înfă ­ şurarilc sec undare ~le tr3nsrormatordui ~h: s udură şi sint supuse unor forţe de t'ompl'esiunl' F. D'-'Il~itah'. Dimcn siun~le d" 'uri!oH.376 EL'ECTROTEHl'o"lCA CENER}o. r fiind f frecvenţa curentului alternativ.lcl'trozi. Sudarea cap la C(IP este folosită pentru sudarea pieselol' În fOrJu{\ de bară sau de \. dispozitivului Fig.a de apih. depine! de grosilI.l rUJ'p nlulu i care trece prin s(>cţiunca dc sudat este de 1800 -2 500 A·'emi' 3. 24 -7. SUDAREA P RIN ARC E LECTR IC Sudare~ prin arc ('! ~ct ric Sl' "calizeazii datorită temperat urii mari dcz\'oltate de 3rcul eleetri.are. tablclor d~ sudal şi de fe lul materialului. bar{'le ci. 24·6. ta blelor cu o viteză v (m/min). Fig.. yalonrt>a c ur~ntului.LÂ ElectrozÎi sînt conecta ţi la secun darul l rausformalorului de sudură ..~. Schema de sudare prin cus ă tură. duratele impulsurilo:" qle pauzelor şi viteza de înaintare sint parametri rare. discurile se invîrtesc intermitent. curen tul lrecind n\lln '.: tarc poale topi extre mitiiţilc elcctrozilor Înt re care se produce. ell'rtrozii putind fi chiar capetele pieselor care trebuie îmbin.n cusătun'!. \-j :i' a ~iJ)('[or de cale feratii ş i de tramvaie.ate .

In curcllt alternativ.- . Caracteris · lka unui arc electric de c.r.! Bena:'dos . 24·9.<:1 OOO<)C Ja dedrozi şi ([(' fi 000-7 OOO"C în curentul eOIO:lllCi arcului.S tiOAREA E.c.. se adaugii pc locul Se oLservă + a) . Se creează astfel o cantitate de metal topil În zona marginală a pieselor de sudat.L.a arcul . Caracteri stic . TempcrOllura piciorului arcului !.' rnativ.. ti _ !onn~. Pozitia neschimbalii a piciorului arcului electric. artului plcctrit.. a _ Pfocedet.&Crnrc. i:. Fi. 21-10. $CI-vj atit curentul continuu cît şi cI'I :!It!.ilor.'~tc de 2500. C = f(l ) f'stc re pn'zenlaUi in flgura 24-1 0.culu\ la deplasarea . 24-8). Be nardos. iar dcctrodul (de cărbune).placat()dulu!. a) a fost inn~n ­ tată de tclmicianlll rus N. a cărei valoare depinde doar de lungimea arcului şi de natura electro7..ilor nu lTlai este însoţ i tă rle [eDomenlll ariitat in figura 24-8.. astfel dcplasarea eledro7. o dată aprins. arcul fUllctionează sub o tensiune aproa pe l'onstantă. La produ('ere:! arcului electric pol F1g. in IOl'ul unde se execută suda rea. cei do i eleclrozi schim bă Între ci rolurile de (-atod şi an oI! la fiecare jumătate de perioadă . p~ocede. .lnodulu\. ohie etul de sudnt ~e leagă la polul pozitiv al unei surse de curent continuu. _ ~e r<!la fonnare.lin a co mun. dl'llsit aten de curent (firea 7000 Mmrn'l). Principalele procedee de s udare sint cele rcprczellta tc in figura 24-10. exi s tenţa arcului este strîns legată de {'atod: la o deplasare a eledrozilor. ceca ce permite atomilor sit intre in sfere de atra cţie reciprocă şi să se inradrClC Într-o reţea cri ~~a. 24-1 0. 24 -8). de 15-25 V. rii pentru apariţia arcului este neresnră o tensiune de aprind('re de circa 60-80 V dar.ă .\ 311 ~a\l Uil metal de adaos care mijloceşte sudarea. Schemele sudare cu arc electric. ti _ priTlcîPIII~o~ procedee de Slaviano . În 1881. Potrivit ncestui prodeceu. Sud area CII electrod de cărbune (Bellardos)(fig. Cînd piesele .. piciorul arcului rămine pe loc (fig. 24 -8. oppinzÎnd de electro:ti şi li". tu cure nt continuu. aparc lin arc care topc~te portiuni le respective ale pieselor care trebuie sudate. ! la d. Prin trecerea curentului înlre metal şj clcctrodul de c~rbullc.od) (fig. fjg. depăşesc () anumită grosime sau cind trebui~ Încărcată cu material. la polul Ilegativ al sursei (deoarece piciorul arcului este la cat.

mai importante sint sudarea prin arc acoperit (sau "sub flux'. din acelaşi material ca şi piesa sudată (fig. In acest fcl dispare principalul inconvenient al procedeului Bellurdos. :lcela al carburări i melalului pe loc ul sudurii. Cablul de sudură. Pe lingă procedeele clasice cle sudare prin arc electric. b) . Procedeul de sudare CiI eleclrod de mclal (SlmriaIlQv) a fosl elaborat in tre 1888 şi 1890 şi descris in anu l 1892 la Petersburg de metalurgistlll rus B.) şi sudarta CII arc il! ctlrtIlIIJroft>:lor de (ja:. con fectionat din acelaşi material ca şi piesele de sud at. prezentind avantajul că este simplu şi poate fi folosit.376 sud urii un suplime. suclat. cit şi in curent aJternativ. atil În cun'nt continuu. topimlu-se in arcul electric o bară suu\Îrc 111<:talidi. intr-o poziţie anată in planul hisector al planelor de sud nt şi puţin ÎncUnat în sensul În:lÎntării su dării. dintre care.urtcircuitele care intervin frecvent la atingeri le elcctrodului dc piesa suda tă . tn prezent. servind deci atit Ia Întreţinerea arcului. cIedrozii de cărbune au fost inlocuiţi prin clectrozi de grafit. Sursele de curent pentru sudarea eu arc sint fie de cu ren t conlinull (generatoare de sudură). de 5-10 m lungime . pi c~ ci cu metal (fig.ne a mări stabilitatea arcului electric. Aceste surse trebuie să prod(l că o tensiune (le mers in gol de 35-75 V. care aII un triplu scop: . care le pe rmite ~ă l'uporte cu u!)urinţă S{·. sudorul trebuie să ri~ protejat contra scinl('ilor care sar in jur şi contra razelor de tot felul carc siut emise ele are. Procedeu l de sudaTe Bellardos se aplică numai in curent continuu. În scopul de a feri metalul de Q. Acesta a introdus. recent s-au dezvoltat procedee spedal e. necesară pentIu aprinderea nrnliui ş i Ut\ curcnt reglabil de 50-500 A.de a introduce ill mctal componcnte de aliaj in scopul imhuMltii ţîrii proprietăţilor !nec'llliee . protejat contra loviturilor. procctleul Sla\"iaoov este cel mai nispindit sistem de sud3re prin arc. in locul elcctrodului de rărlJ uue sau de grafit. a). de o cOllstrucţie specială. 2-1. Pentru reducerea can tităţii de carbon care se introduce in metalul topit pc locul 5udurii şi care alterează calităţile acesteia.Ile sud urii. Operaţia de sudarc se face puuindill contac t pentru un timp scurt electrodul cu piesa de. 24-10. Elcctrozii folosiţi in :. un electrod metalic.uuarca electrică Ctl arc sînt sirmc. expuse mai sus. cît şi la furnizare a supli mentu lui de material topit necesar la completarea cus ăturii sau la În cărca rea. de secţiune rotundă şi acopcri~i eu un in veli!) format din anumite substanţe.:1 incetini răcirea sud urii . fie ue rurent alternativ (l ransfo rmatOllre de s udu ră ) . pentru sudare.xjdan~ şi de combinare t:ll azotul din aer Înconjurător şi de :.10. . tn timpul s udării . .de a forma in jurul arcului *i aJ meialului lopi t un stra t protector compus din gaze şi din zgură. SlavianoY. după care electroclul este îndepărtat (ap ar~ arcu l electric) $i este mentinut la o distan\ă de 3-10 m rn atit t imp cit durează suda rea. . flexibil. mOllofilar.nt de metal. este de obicei un cablu izolat in cauciuc. (le oţd sau de alt mctal .

Iniţial s-au folosit gaze ('[1 argonul şi hidrogenul j recent s-a trccut la gaze comune şi economice ("3 hioxidul de carbon (uti liza t la sudarca oţelului). Fe ş.dcti posihili ta tea de folosire la sudarc3 unor mclale.SUO.e îl oeupa în a eeastă aclivitate Cenlrul de cercetări tehn ice din Timişo ara unele s-au obl inut realizări importante. o hună protecţie contra ox.:rată.a. evitarea induziullilor de zgură în cusătură . ceea ce. In Iara nua~tră SI:: depuJle o . AI.1('tÎ"ÎtaLc :->usţillutii.~.. Suda rea CII arc· in curent protector de gaz constă in menţinerea arcul ui dectrie Într-un curcnt de gaz inert sau inaeli. la (' l1să turiic reeipienţilol' de presiune. permite o concentrare mare de energic termică. În vederea introducerii )W scară din ce în ce mai la rglt n pro("cdeeJor moderne de sudare .a chimică a sudării . sau aliaje . " illg.Işor oxidabilc cu aliajelc de 1I lumill iu. ca de exemplu illstalaţia de lfudare prin presiunc a şinelOl" de cale f.\ <I t! procedeul sudării sub nu" .\R EA ELECTIUCA 379 ad~os Suda rea prin arc acoperit se (' U e xecu tă prin topi rea materialului dt: uu arc electric menţinut sub tin strat protector din oxizÎ (de Si. a cisternclor de calc feratn şi a lInorelemcllte din construcţiile metalice. azotul (Ia $u darea cupru lui) Ş Î chiar vaporii de apă. totodală acest procedeu permite supraveghe rea arculu i ş i llirijarea lui. . Un loc de fr un!. ('onsu m redus de material de adaos şi posibilitate de automatizare. Accsl procedcu de sudare arc avantaje in plus f. arc productÎ\-itale mai mare şi preţul de cost mai n: dus. Mn. .. Ca. Sudărilc prin acest procedeu pot fi realizate pe distanţe lungi şi sînt de ca litate superioa ru_ Se foloseşte Îndeosebi la sudarea cap la cap a tablelor gToase.a.i dării mdalului depus.·. instn l aţii de sudare in curent p rotector de gaz pentrll metale neferoase ş. d(' magneziu ş . Na. \:. in ceea ce priveşte puritate.) cu o anumită granulaţie.

'\RE. de construcţii.crie iutri"3gă de t. care împrcună cu accesoriile şi anexele necesare funcţionării fornwază dispozitivul de acţio. petrolieră.4. electric s-a Iă cut la înccput astfel.ransmisii mecanice pc etaje şi int. ca .ru rgieă. Transmisiile micşorOlu mult randamentul <)<. D~ICă motorul este electric. i)fotorul electric con~ti tuie partea cea mai import antă a acţiollării electrice. Cea mai importantă rondilir carc ~e pUDe acţionării electrke C'~tc ~ă realizeze o productivitate maximu a muncii cu ajutorul utiiajuluÎ rt'. pompe. acjionarea se numeşte ele ctric ă. alimentară dc. trebuie ca acţionart!:! sti fie studiată in special in raport cu reglarea turaţiei motorului ş i cu regimul său de lucru. Pentru ca un utilaj să functi oneze. chimică. trebuie să consume o anumită energie mccani~i:i.OR JNDUSTlUALE 1.narc a uliJa j ului sau pe scurt actionarea ulilajului. maşini de ridicat ş i tra nsportat. cxt ra. precum ş i eonductO:lfele de legăturu.tivă.ionaJ'cQ electrică. !rinăl'i) la Clire va trebui sii faca faţă motorul are de aseUH'nea un rol important în:=aprccierea caHtăjij unei acţi onări.re etaje. Act>astă ell<'rgic îi este dată dc unul sau de mai multe motoare. cornpresoare.C. de exemplu maşini . Această acţionare generală neces i tă o ~. ventilatoare.uo e lte . textilă.ţionării. în arMă de motor.cpectiv. Pentru acea sta.PITOLUL XXV ACŢION. Încit un sillgur motor in funcţiune toate utilajele si tuate la diIt!I'itele etaje ale r1ădirij und fabrid. opriri. cuprinde aparatajul electric necesar. costisitoare şi conslituiau o sursă de 3('eidcnte posibile. CutloaştC'rea fe· nomenelor tranzitorii (poroiri. precum şi utilajelc specifice difcritdoT industrii.'\ ELECTRICĂ A UTILJ\JEI. PRINCIPII GENE HALE ALE AC"PONĂRII ELECTRICE Procesele tehnologice in dustriale fac necc~ară funcţioIl!lTea a djYl!rse feluri de utilaje. erau yolumino~lse. industria sid r. :wţ. mctalurgică. să pună Acţi onarca electrică .

de exemplu. cu ren ţi turbionari şi frccări. . faci" . o maşină de frezal poal" a \'~a \111 motor electric pe. de exemp lu. Fie cll re regim este c. Acest e valori se referă la : putere. to'a te III '. prin efe ctul Joule-Leu. 25-1 ...ntru a cţion area m i şcării prind paIe şi lin nil !lIolo! ţ'l ecl ric pe ntru acţi o nan:-a avanSlllui . st'. curent principal. de acţio ~area generală.H S-a trecut !lpoi la acţionarea pe grup. şi anume: regim de durată: ~ regim de sc urtă dura t ă . ceea ce constil lue o îmb unătăţire faţ. Se numcşte regim Ilominal de durată acel regim În care motorul poa te funcţiona timp nelimitat. cu puterea P iln interval de timp' su (icient de mare. histerezis. evitînd astfd pierderile de energie respective.d de lucru se caracterizează prin valorile inscrise pc plăcuta tlldieatoarf> a maş i nii. a). P en tru motoarele eJedr1t-e )· int s tabilite Lrei regimuri nominale de lucru.Juiaşi utilaj sîni acţ. lura\. dacă motorul este încăr cat. inţelege ff'gim :t! fi " lucru pentru care motorul a fost proiectat şi construi t. Rcg-imul de lucru la motorul electric se numeşte de durată dacă pf'rioada aeti /llI (de funcţion are) este atit de Îndelungată Încit toa t e orgnnele lIloforu lui ating temperaturi practic s tabilîte. je le unui etaj erau acţionate de Uil singur moLor electric. 2. ALEGEREA MOTQi\HELOR ELECTRTCE IN RAPOR T CU HEGBIUL DE LUCRC 11 . Faţ ă de si~tcmele care c ompo rtă ş i trans misii mctanice.i. Regimul nomÎo.~LE .z.ie. cind diferile părţi a le uce. curent de excitaţie. s-a realizat incă un pr ogn'~ prin at'ţionarea m liltiplă. Regimuri nornlnall" de luc ru Priu rrgim sped fic de lucru al unui motor electric.ioLHltt de mui multe motoa re electrice.. Această incălzi re este provocată de pierderile care ~e prod uc in moI ar. co ndUCÎnd in acest Iei la forme compacle şi simple. te nsiune. frecwnl·ii.------------------------------------ A C Ţ!ONAR!::A ELECTRICA A Unt.aracterizat printr-o anumită în căl zire a molorului eh·ctric. raţu de l!('ţionarea electric ă individuală. 10 sf irşit !'i-a trecut Ia ac ţî onarea illdi viduală a utilajcJor dnd fi<:\:<ln' utilaj . acţionarea e lectrică individualii prezintă avantajul cii echipamentul său se poate monta comp let j'l gabaritul propilt -zi: al utilajlllui. A<: ţ io narea elect rică individuală elimi n ă mt:rsul in gol al diferitelo! tmnsmisii mecanice. fără el .AJELO R ThDt:ST!U . in cazul regimului de lucru de durată.. îşi are prop'riul său motor electric rie acţiolJare . sup ratc mperalura (temperaLura bobinajelor şi a oţel ului maşJnll deasupra mt>(liului ambiant) sa u Încălzirea 9 a unui organ oarecare)inde să se stabilizeze (rămine constantă) la o anumită valoare {fig.regim intermÎnent. de pulere. dnd.

P P 8 --"-. de exemplu. Acest raport SI) notează ("u DA şi se numeşte durată m:lil!ă relaliuel. apropiindu-sc insă cit mai mult de aceste limite.c. aeei regim Îull"rm itenl în care motorul poate să lucreze timp n<'"iimitat corespunzălor raportului DA arătat de plăcuţa in dica toare. " l ' " P r""l '1 I " " 1. in timpul eărora organele motorului nu ating temperaturi practic stabile. fără ~' a Încălzirea diferitelor lui organe să depăşească limitele ad misibile. eare este constitu it din durata intervalului acti\" :. Regimul intermitent se caraclcrizează prin raportul dintre du rata intervalului activ şi durata ciclului de fl/llctionare.. . . r--' r-' p . b).ti durata pauzei. . fn acest euz supratemperatura e a unui organ oarecare creşte in perioada adivă de la zero pînă la o anumită \'aloare şi StiHie in timpul pauzei pînă P d p . --1-1. . . c _ . . _.irea organelor sale să depăşească limitele admisibile._-=-I . Durata unui ciclu nu trebuie să depăşească 10 minute.: • • " ' _0 .proJliindu-se Însii cît mai mult de aceste limite. 25-1. ~5 % şi 10%..:.. P r-'~ P P -. .. Sint stabilite următonrelc <Iurate stnndardizate pentru peri oadele a('tivl" ale rt'gimului de sCll rlă durată: 15.. '1 Fig. "f .impului 'IrittaL de plăcuţa indicatoare fără ca în dil7. 25-1. Hegimul de lucru se numeşte inlermil~nl.H. I : .. Regimul de duratli se Întîlneşte de obicei lu utilajele grele cu funcţio­ llare practic continuă. L _ _ __ O . 6) ----t -~+-_:+ . . Se numeşte regim nomÎlw[ de lucrll de scurtă dural:i.382 EL':CTHOTEHN rCA GENERALA ca încălzirea organelor sale să depăşească limitE'lc admise . r. Regimuri de lucru. Ia acţionările auxiliare ale ..~ . iar perioada de pa uză este suficient de mare. pentru ca motorul sii rev i nă la temperatura mediului ambiant.glm de duralu : ti _ T<1glm de scurti:o durat ă.. . . la zero (fig. dacă perioada activ ă nu este suficient de Îndelungată pentru ca diferitele părti ale motorului să atingă temperaturi practi c :stabile. Pentru raportul DA s int stabilite următoarele \'OIlori stand ardizate: 15%. ace] regim de scurtă durată in care motorul poate lucra in decursul t...-r--. apropiindu-se Însă dt lIlai mult de aces le limite.. R egimul de lucru se numeşte de !)cur!ă durată. 25·1.: !. În timpul cărora motorul nu ajunge la temperatura mediului ambiant (fig. 30 şi 60 minute.-..nniten t. la acţionarea plikilor de tnruante de cale ferată. Se numeşte rt'gim nominol de Incru int. daca perioadde activc. ' . Regimul de scurtă durată !'e întîlneşte. c) . reglm Inu':rmltCJ\I. .--------_::'C__ • ______ --. alter~ nE'ază cu perioade scurte de pauză. 'I ) 11.. dîndu -se de obicei in procente.

li.1) ll1H.. L ::l a leg:<>rea matorului electric destinat s:i acţ ioneze un anumit utilaj.şini~unell('. Altgerea molorului in cazul regimului de durală lJa<::"i puterea P cerută de utilaj este constantă..·t. Asemenea motoare pot fi alese nu numai III cazul unui regim de lucru de durată. un regim real poate fi echi valent din pundul de Yrdere al încălzirii cu Ulllii dintre cele trei regimuri tip.... Pentr u a se dctermina puterea t'("hiyalentii necesară. acţionan:a ş. ••• care constituie cicl ul real de lucru. în cazul respectiv duce la o utilizar . . după cum se arată mai departe.'"TRICÂ A t lTIT. ale motomJu i ales. trebuit! să se t'aklllt'"zc in prealabil o putere de durată echi/!ulenIă.··· sînt.~ ELE(. Dar[l puterea de durată cerută de utilaj este varhliJilil. trebuie s:i se ţină seama de regimul lui de lucru. cele m enţ i onate. fa brici construie.. se alege la inceput în mod arbitrar din catalog Uf] motor eu o ptlrere nomin a lă de durată Pn.+P3·/.ionarea pl'Î1lripali'i a Reg imuri le reale de lucru ale utiJajelor pot Sil nu corespundă riguro. dintrc. Pierdf'l"ile 3 Pl' p ~ .+ . Expresia Pn trebuie să fie cel puţin egală cu Pe şi cit mai aprop i nt~ de această YBloare. 1 . regimul nominal dl" durată. pentru diversele sarciui la care va trebui să fadi. . Regimul iutf'rmilent este . Se compară Pe CU p ierderile de putere p". dacă se cunoaşte curba care arată cum yarktză randamentu l motorului in rUllfţic de puterea dată la arbore. se aleg·e lin alt motordÎlI cat alog.sc insă ş i tipuri speciale de moloare elcctrice. p i nă cînd se obţine un rezultat satisfăcător. piuderile de pl/tere (datori te rll.. Ia diverse sarcini se cunosc din datele ('onstructivf' a le motorului. din punctul de \'eMre al in6dzirii.udamentului) ale motorului ales. Uu("l . dîspozitiyclor de fixare nc(.h: Pl' 112. mai ('C"OIHJmidi a lor.. De obicei.+ .A <':TIO:-l. cu puterea reală vari a bilă .arncteri stÎc pentru ceJor mai mu lte ma. alf'gere a uno\" astfel <le moloare... Expresia P.a).. faţă În intcrya le le d<' timp 11' [2. P3.\RE. b.spunde unei standardizări după.AJELOR L"iOUSTR1ALE '" maşillilor~lIIl\'lte (deplasarea păpuşilor. de această valoare. Totu ş i. _ ~!Pl· f +p. D ac~ .ualeflle. Pierderile de put ere ale lIuui motor elect. cu o putere nominală Pn cel puţin t' ~a ­ Iii fll P şi cit mai ap ropiată. slalldanlizate Iwntru un regim nominal int<'fmitcnt sau de scurlii uuratli. In caz contrar. (25. P:J. poartă numele de expresi a pierderilor echivalente. fabricaţia cu reolă a motoarelor electrice core.ric pot [j determinate. la sarcina nomina l ă P".s ullu i regim t ip. Se calculează apoi expresia: rp'-. dar şi în caZld regjlllurilor de lucru in krmitent "i tic scurtă durată. 1 ' '1+/2+1.. se alege UII motor slaudanli zal. ~Ietoda aceasta !le calcII I se numeşte metoda pierderilor ecil. pentru regim ul de durata...

tor normaliz<ll după regimul llo. motorului ales sînt cel putin eg: lle {'u p. se. Pierderile de pulere la sa rcina de 3 kW •. R e z o 1 .=I. Se calculea z ă apoi cu relaţia (25./ad(l activă e5te P.1O kW. se alege un motor standardizat după regimul nomin al .P1=1.ELECTROTEHNlCA Ca:. = ~+/d-/3 " pil + P2'(I + p3 "3 = 1..are.gul cu mo.=4.5 kW limp de <4 s.re!lpunde coeridcntulu i de suprasarcină indicat prin datele co.nstruc tive ale moLorului pentru un interval de timp ega l cu ':lurata <lctivă a ci· hdui fiI' lucru. fi re.lUiualiJ.10 '15+ 0.. putere n o. Pierderile de putere la sarcina de 5 kW". r:l1ldamenlul 'fj.66 ·5 4+15+5 = 1.ate face tol cu ajutorul m~todei pierdf'ril o.lor din catalo..29 kW..i CÎt mai aproape de meuţio.29' "+1 . alr. după cum s-a arătat .04 kW de Pr.!Sia p~=!. Un utilaj cere in timpul cicl ului de lucru care se repetiî indefinil.tor (Iil! cal:llo.0<4 kW. Alege rea motoru lu i in cazul regimul ui de scurtă du rat A durată.1) pierderile echivalente p~ şi se verirică cladI pierderile Pn la !"atC'inn oo..oat această valo. mai Înainte. 5 kW timp de 15 s şi 3 k \V timp de 5 s.It. Pierderile de putere la sarcina nominal1i p .d arbitrar Ull mo. Dacă puterea care se cere la nrborelc moto. pină t'Înd se cap~tă un rezu ltat satisfăcăto. unde /: este coeficientul de suprasarcillo mai inainte.minală cel puţin egală ('u: p k . alege un alt mo.5 k\V. Se alege În mo. şi Deoarece expr!. ln practică.05 kW. Pierderile de putere la sarcina de 5.i <lill p = --P.toare standardizate după regimul Ilo. pierderile p alt' motorului la această put('re rezu lt.NLRALA de exemplu.minal de duralIi . Flicfnd calculele se gă5eljte expresia pierderilor echivalente de putere: p. Pentru acest moto.m. pentru putcr~a 13 arhore P.5 kW . p motO-ru lui este relaţia: ApliC4{ia 25·/. =1. c.in't! de ţinîudu-se seam[t de suprasarcina pc cnre o poate suporta şi care eo.66 kW.r. .ruJui în peri.t. Alegerea mutuTului in cazul regimulu i intermitent foarle apropiatii A!egeIT'a mol.orului Se Po. P3=0. se alege un mo.r se cunosc pierderile la divcr~e s arcini. d. rezultă că motor ul eledr!c este bine ales. Să se verifice daco\ pentru acest utilaj este indicat un motor electric cu următoarele caracteristicl : Puterea nominală de durată P..durată CII o.!)i cît mai apropiate de Pe' In caz cOlltrar. o putere tk 5.r cchi\'ulente.05 kW ""sle mai mare decit p. PI=I.

8 Ce!."'DUSTRI. cAruciorul cu o greutate G=650 kgf al unui strung.~­ electrice îm preuuă cu conexiunile dintre ele. Se presupune motorului ales este: M1'-1.5.ACŢIONAREA ELECTR ICĂ A UTILAJELOIl lr.83 kg:i '1l1- Deoarece M.u. Aplicaţia 25·2.:c = 1 1') 6120 ' 0.-L6---1. cuplul său de pornire esic: Mi> '-"1.lill schema sa.. In acesL H'Op se utilizează o ~crjc de simboluri. < M" irebuie si! se aleRga un molor mai puternic :standardizat după regimul Ilominal de durată. iar randamentul transmisiei r=O.6 M~ durată cu o putere p. Re z o I var e. Deoarece .6 975 '1. Cuplul retislen!ei la pornire este : 975. 3.= că cuplul de pornire al in care M~ eslI' cuplu! nomin.> M" Inseamna că al doilea motor este bine ales. Cele schemele numite de.7 kW la turalia n = 1 150 rot!mi n. puterea nominală de durati'l a molorului trebuie să fie: durată Se alege un motor standardizat penlru regimul nominal de = 1 kW şi o turalie nominală 11'---1450 rollmin. Coeficientul dinamic de frecare al ghidajelor este C.11'1. dintre care c("le mai uzuale.-presupune că la pornire coeficientul de irecare static este C.\1. Echipam\'nLul uJlei lTlai utilizate scheme peulJ'u . Să se aleagă un molor destinat să functioneze în regim de scurtă pentru a deplasa cu viteza 1.lENTE ŞI SCHEME ELECTlUCE DE ACŢ!ONAI1E a.1=12 mlmin. 975·1 Acest cuplu trebuie comparat cu cuplul rezistentei la pornire.'1 motorul de pulere imediat superioară are puterea nominală P~ = 1. Se presupu ne c. astfel indt funcţionart'u :.11.6 1450 = 1.6M.l1. r~lI'C reprezinlă toale npnratelt· şi maşinile .E 385 faţă bită Deoarece aceste motoare pornesc de obicei cu o sarcină lnsemnată de sarcina lor nominală.=1.7 I 450 = 1. n 975 p. sinL <iate Îu tabela 25-1. Rezultii : M '/I= 1.- kgf ·m .5'1450 .12 :':':::""'-ccCC:':''-:-''-. ECHIPA. Tn a("est caz.08 kgf·m.f=O. Considerind pentru motoarele din ca talog un coeficient de supra · sarcinli k=I .. 12.650'1218'0. n'rificarea ~uplului de porntre are o deoseimportanţă.i legăturile eleclrice !ă fie uşor de in\clc~. lntocmirca schemelor electrice ac~ion{lri electrice J'czulL5 :1('lionări ~Iec:tricc sint {iişwole. Se.

(i!1tiniere) la deschidere CII lemporizare Con tael normal deschis al unui aparat.are la COlltilct normal înc l1is al \lIIUI aparat.! corespunde situa (iei cind bobilli! care-J comand ..! n\l este o:ltcurs. cu le mporizare la deschidere Conlact norma! inchis al unui aparat .are (Intirziere) Contact norm al ~ deschis al unui aparat cu tantanee acţiune ins- Conclac\ normal 1nchis al unui apa rat cu actiu ne iJls t UIlGmCe u:ml ac! normal de~hi s al unui ap ara t. îl1chid~r (' ("[J t t' mprOri7. ELEC"rROTElL"'ICA GEh"'ERALA T olMla 25·' Simbol ur i fol osite la intccmirea schemelor Simbolul desflş urate I I Condudor SCJ"nl!lclI!I:t ~lmbolu lul iartă în CIrcui tele principale de Conductor în circuitele secundare de Bobinîi de contactaT comandă şi control Bobin1i de rele u Bobinii rle releu o: u lemporil.ontact normal Închis al unui apara l . cu temporizarl' la de~('. cu li'mporizare l~ inchidere Contact normal deschis al unui aparat. .38. cu t emporizare la deschirlt:rt' şi inchidere <'.1 de curent.hidt're ~i Inch idere Con tact normal i1eschls al UllUi aparat automal:i f<'iră revNtire '" POzitia nonnal ă a unui conta.

de~ comp usf' an ' o' o •• b.DU3TRIALE 387 Ta bela 21 .AJELOR U.1 (conii nuare) N' "LI 15 16 Sirnbolul I ( Semnl!lcalia simbolului fără . 2R. pentru cl aritate." Uueori pent.. de c. sC[loatenotalRT...I\L .·.o: I Contac t normal deschis ac(ionat mecanic (în lreruplor de calc sau de s li r~it de cursA) Conlacl no r mal inchis a cţiona! mecanic " 22 -00~0-- Conlacl norm<ll deschis al unui conlroler Conlact normal inchis a l unui conlToter Divcrsele aparate şi. Exemplu rderilor la actionarea electrica a unei maşini de honuil * In [iciura 25-2 se arată selu'm a electric ă desfăşurată <1 a.tc. a ul1lli releu u(' temporiz31'e lRe {'ti:: ..xemphl . ---.. ru aRi . Spre a !'i C. Contactele bobinci 2C. ş i allllillf': • Maşinil·un eltă spccial~ de:redificai.-qlONAREA Cu:. . ~e notează 2C1. a\lIlui re[eu el " viteză 11< ". Aceste eleme nte nu sint grupate in schemă la IIll [0(' (aşa cum sînt situate in aparatele re~p(:rtiye). caraetcrizind felul de [ullCţionare al relellilli. 2C2 iar contactele bobinei 3R. manual. de exemplu..l.înl desenate in clementC'le lor prineip ak . conladoareJe şi rclccle :. normal deschis cu revenire automată ~- auton de com~n dă manuală. in special. .et_ionării elect rice pe ntru o maşin ă de honuit.. 3R2 .. hobille ş i conlar. Bobina un IIi relru t.ru bobinele rclcclor şi rontactOOirel ol' se tltilizc:lzii incă o literă. ac o iar bobi•• nele diferitelor relee cu IR.e rmic. deş i aceste circ uite sînt situate in schemă . se utili zeaz ă o Ilot<l!ie corespuozătoare" De mu lte ori H' notează bobinele d iferitelo r contactoare eu 1 Co 2(. automată normal tnchis c u revenire 19 20 !• .-rRICA A U'l'i!. ~Iaşina esie echipată cu trei motoare elcctrict'.putea lI şo r jdentifica elementele acd uia şi apa rat. fiecare clement se găseşte in circuitul din care trebuie sl'i fadl parte. la anumite distanţe unele de altelt:.' Olnlac! nor mal înch is al ulIui apara t maU reven ire auto· 17 18 -i ~ ~ ~ Element termic {bimelalic} al unui releu ---'- Bu ion de comandi.

după et' ~ -a Îuchis Intrerupătorul gener:ll Ig.'"C!lire aulofllntii. 380 V.O Fig. Cur<.11. D50 rot/min. carc asigură mişc. care işi Îuehide conl~H'· tC'l(' sale normal deschise 2(.ICA GE1\ LnALĂ . care acţio nează axul principa l ş i pompa de răcire.nea de dute·vin o in sensul vertic~l1 3 honului.un motor asincron lrifazat În scurtcircuit Jlp <lt! Il k\Y. de 0. penLru acţiouarca pompei sistemului hidraulic. c'\re asigurii mişcarea principOlIă de rotatie a honului. Ac\ionarea electrică a llnei maşini de honuit. Dacă se apas!1 pe butonul de oprirej normal In chis Ba 1 cu revenir(' aulomată in pozi\ia inchis. iar contra suprasarcin ilor de dural-ă prin rclcdE:' termice lRT ş i 2RT. Inchiderea contadt'lor I C2 punr in [nncţillne molorul M. Protecţia conlril H:llrl("ircllilclol" ~(' r{'nJil. ~e apasă pe buton ul de pornire normal d~schis llPI eli re\·('nire automa. iar inchiderea contaclelor 2C2 punc in funcţiunc mal oa· re le cll'clrice :lip şi Jl r..ELECTROTElli. pentru ac\iolHlrca pompci de ri\cire.>ulul electric tr~ce prin bobina conladofltlui I C. Se apa ~ii apoi pe hutonul normal dCl:chis flP2 cu ["(.. l nchiderea COIIInctului ICI permitt' In~ct'rt'a curentului prin bobina contacLoruluÎ tC şi chtpil l't' s·a ridicat lllLtHl dc pc butonul BPI. 25·2. Curcllt.un motor asincron tl'iFazat in scurtcircuit jHfI de /1 kW.un motor asincron lrifazat În scurtcircuit . '9 f 8P' In 2RT :J101 . St' intrerupe curenlul În bobinele c(/"Itac· 8" . 380 V.'1 şi 2C2.t·a. Pentru pornire.ulului prin hobina cont. care actitmează sÎstemul hidrauli(' . 1 450 rot/min.u! electric j rl!c(' prin bobina COlltac{oruluÎ 2C. Ht'~Lu[ echîpamelullli l't~zl1lt5 din scheln:1 t'lt·cll'ică.tă in poziţia deschis cind nu mai este apfil:at.1 k\r. 2800 rot/min. . .adol"ldlli 2C ş i după ce s·a ridÎ('nL mina de pe BP2. tnchiderea conlacltJiuij 2Cl permite lrc('erea t:ure.'i prin siguranţe Ilizibile f. ceea ce f:l("(' să închidă contadele' linie normal deschise ICI ş i t e2. 380 V.~.

t _ CC'" te op~şte toate motoarele..i\fp şi M. ceea ce intrerupe curentul bobinci fe. contadele 1 RT sau 2RT ale r . Contactele releelor termice sint fără revenire automată in poziţia inchis. În caz de suprasarcină prelungită. precum ş i elementele termice 0RT din circuitul de alimentare a celO1" două mot oa re . înelliderca trebuie re. După ce s-a deschis unul din aceste contacte din cauza unei suprnsarcini. ceNI ce presupune că intre timp s-a ct~rcetat şi eliminat cnuzn care a produs suprasarcina. le şi Zc.llizată manual.:Ur .ACŢIONAREA El-ECTRICA A UTILA1E1. se Întrerupe curentul prin bobina le respectiv 2C şi se oprr~r motorul MI. aslfel Încît contactele 2el şi 2C2 se deschide . . Prill inchidrrea IntrerupilLorului ! ş i prin iulerrnediul lransformatorului coboritor T ~e aprinde lampa L de iluminat local. lC2.0R l?'<-ol1STRIALE 359 toarclar. în felul acesta. Ze2 se deschid . Ciud toate motoarele sînt în fUllcţilllJr ~i trebuie oprite numai motoarele M p şi lUT' sc apas:'! pe hutonul de oprire normal inchis B02 cu revenin! uutomută . respectiv 2e l. iar contactele lor IC 1. Elt'Incntclc termice IRT din rirCllitul de alimt:nt are a motorului Jl h. oprind celt' două motoare. sau motoarele M p şi . deschi d. leclor respective.

Totodatil. Bineinteles. l<olosirea luaşinilor în producţie. adică mewni::area produc/iei.d. ca.Îs faec rilmul producţiei. cu o \' iteză şi precizie În continuă crestere. ritmul din cc in ce mai rapid al productiei a obigat omul la o muncă de supraveghere din ec in. S-a ajuns ca să se înlocuiască prin maş ini funcţiuni mintale dificile. traducerea de texte dintr-o limbă intr-alta etc. nu t rebuie să se facă o grcşealii de a crede că prin cibernctică se poate idelltifica creierii I omenesc rn D ma. STRUCTURA GENERALA -/\ SISTE. omul a .CAPITOLUL XXVI NOTIUNI DE AUTOMATICĂ 1.:. O dată cu dezvoltarea ştîinţei şi tehnicii. de exemplu. âbemclicJ. atît mallual{l cît şi cNebralfl. La aceasta a ajutat.~in~ electronicii . Cu asemenea proble me se ocupă noua ştiinţ-ă numitii.adidi. rezolvarea de calcule lungi şi complicate.sau se poa t e realiza vrco infiuell\ă asupra fcnomenelor sociale. Pentru :1 $:. omul a întrebuinţat la inceput for\:a (izică sau a animalelor domestice. :'IJai mult iucă p" baza niyelului actual al electronicii s-a reuşit să se cerceteze o scrie de fen. Gen eralităţi tn procesele de producţie. ce maiincordaUi. de eOlWlnclă a ma'Şinilor respective. adică să se realizeze ills bllaţi i Lchnnice automate. s-a reuşit -să se înlocuiască forţa musculară 01 maşini. pe măsura eyolu inceput să folosească din ce in ce mai mult şi posibili tăţile sale cerebrale. instalaţiile automate a11 reuşit să îndeplîneasdi p rocese de produc ţie din ce in ce mai complicate. perfectionarea diferitelor tipuri de maşini electronice. a permis ea omul să îndeplinească uumai munci manuale uşoare.chiar foarle complicată . a devenit necesar să se elim ine eit lUai mul t intc rn'nţia ()mului.omclle psiho[iziologice şi sociale Cl] ajutorul maşinilor electronice. a muşchilor săi ţ iei sale. In ultimul timp. ta indeplinirea unei munci cerehrale mai importante. Totodată însă. În primul rind.IELon AUTOMATE a.

dcoan:ce operaţ iil e ncc~sare s-au realizat manual de ciitre om . pre- ra T N 1 . cind a constatat o aba/eu. din această cauz:!. debitul Q cre:o. iar rczervonu cu apă este obiectul re glajl/lui . Operatorul a contl'oltll ş i comparal inăI~jmea efectivă a nivelului (adici! \'aloarea efeetid a murimii de reglat). oh'elul apei trebuie să se m(!n~ină la \-aloarea corespunzătoare reperului N care constituie voloarca dată (prescrisă) a mărimii de reglat. (J cu robinetul r. Este evident ci'i instalaţia dcscrisiJ constituie un sistem neautomat. şi.NOTIUNI DE All'"TOMATlCA 391 Cibernetica se ocupă intre altelc-. iar plutitorul P coboară.. Un sistem autc. de exemplu (fig.1(11 <lpei cu nivelul prescris. [1 nivelului. Nivelul apei e~te miilim ea de ICyhl/. se cere ca nivelul N al apci din rezen:or sil se mentină cOnstant. Aceleaş i operaţii I tehuic sa se desfăşoare şi in cazul ul1l1i sistem automat.. . opertl~i(: carI' a fosl e:rl'w/aM manl/al În sensul menţinerii mă rimii de reglat In v:1loarc:1 dată. Sisteme tehnice ntautQmate ş i automate Pentru a inţelege mai bine funcţionarea principială a unni sistem tehnic aulomat.-. I ndependeut de c1ebilul Q n i apei ieşite din rezerv or. Pentru aceasta. Se consideră. se ya descrie În prealabil un sistem automat. la un moment dat. persoana care deserveşte fLlllciion~lr~a l't'zcn'onJ/ui procedează În CeluI următor: eonLrolc. se spune că asemenea instalaţii automate rac obieclld cibemeticii tehnice. b. care folosesc maşini electronÎcc pcrfecţionate. Dacă. de instalatii aulomate complexe._=_ ---=--_ -- l u I • a automată Fig. dacă constată () scădere.1). Închide Într-o anumită măsură robinetul.. dacă constată O creşkl 'c a niyelului.-. ('ompară ni\"('.\zi-' in mod permanent nivelul apei din rezervor. lin rczeryor de apă R şi o conductă de umplere U.--. Indiferent de dcbilul Q cart' este c\-acu"t prjn conducta de golire G. tlJl. prin {'al-e apa poate curge in rezervor.-"te. dcsc11ide mai mul t robinetul r.mat indeplinind o funcţiune asemănătoare de men linere c o nstantă a nivelului apei ('sle ariital in figura 26-2.B~--=--=R . 26-1. 26. ni\'elul scade s ub reperul S.~. Cursovăzută .\\enHnerea ne- la nivel constant a apei dintr-un re- zervor..-. cu deosebirea însă că nu mai intervine omul.. creiel'lll operatorului a CQmtwdal opcralia de manevrare a robiuetnlui. .

b rotindu-se în sens antiorar. tensiunea la bornele motorului se anulea z ă.([ ----g JL ~ . -deoarece..__ _ _ i p /I)j't rr---=. face ca la bornele motorului electric M (de curent continuu cu e~citaţia separată E) să apară o tensiune. datorită unei surse (nedesenată) de curent continuu.'_J._ _.-.. -G>'- N __ . ridică vana V. ceea ce face să . coborind veila V. Menţinerea automa tă la nivel cons tam a apei dintr-un relerYOL Dacă debitul Q ieşit din rezervor scade. care curge În rezervor.--. motorul se opreşte . ----- . In aeest momen t . care ajunge tliu nou la reper ul N.scadă llivelul apei. organul de compara tie şi comandă . operatia de cootrol şi "Comandă o realizează reostatul cu cursorul C. mărind debitul apei.Fig. Cînd se produce o abatere. cursorul se roteşte in sens invers fa\:ă dt~ cazul ant erior. cursorul C ajungind în poziţia sa mijlocie. care alimentează rcostatul la bornele sale_ Motorul punîndu-se in miş. p în ă cînd nivelul atinge reperul N . a mărimii de reglat fală de valoarea dată.-- /~ cj -. _ ->t<--. iar motorul se roteşte în sens contrar faţă de cazul preeetlent.ELECTROTEEL~CA GENERALA 'Cui C al reostatului cu bornele a.. tensiunea la bornele motonuui îşi schimhă de asemenea sensul.eare Într-un anumit sens. In cazlll sistemulni automa t din figu ra 26-2.~ . 26·2. nivciul apei erc şte peste '(c'P erul N .

plulitorul P cstc. şi anume: Varia~ia mârimii de reglat (nivelul apci) influenţea z ă poziţia pl utitomini. ceea ce coresp u nde unui ciclu sau cil'wil inchis.i~teUlUI automat din figura 26-2. valoarcrl prl'scri~:i (elată) a miirIlllli dt' reglat est.e tralJSmi~ă ~pre oec ele .un :ll'emenea traductor. fu sistemul automat din figura 26-2. care arc rolul de a lransforma mărimea primită de la obiectul reglajului într-o mărime cit mai corespun z ătoare pentru a influcnţa org:. clc $e HlCCl~d~ Într-o anumită ordinc. la rîndul ci.n·pda. A('C~t ciclu ~e poate repet. Schema bloc a unui sistem automat în circuit închis (sistem de rEglare automată) . după.ll1ul fle comparaţie (rontrol) şi comaudă OCe. Cidul in("hi~ din figura 26-3 poate fi urmărit şi încep 'i nd. Organul de comparaţ. modifieă in sensul necesar mărimea de reglat.ic şi comandă ace influen~c:lz:l organul de execuţie OE ..a ori de cite ori estener{'~ar să se reg/e:e în mod aulomal valoarea mărimii de reglat la valoarea dată ..'i.iţi a curwru\ui şi deci valoarea tensiunii aplise constată că l~rmârind operaţiile DP- ~f---':=OŢ~_ Fig. Un astfel de element porlrt5 numele de trudI/dor. (deci coman d ă o anumită de rola\-ie) motorului. c. eate motorului. de ex emplu. care delul ~e poaLr... tensiunea la bornele ace~tuia influe'lţează rotaţia motorului şi mişcarea \'anl.Juz. Se f(. Din acea~tii (':. eli organLll de rompara\-if' ~i {'omandă oce. Schema ~truduralfi generală (fau ~chema bloc) a celui mai dmplu sistem autumat ln cirwil inchÎ. Sisteme automate in ci rcuit Închis şi in circuit deschis care ~e produc in . De multe ori. iar acea~ta. deoarece transformă (traduce) variaţia nivelului apci Îlltr -o dl']lla~are a cUHorului C. MărÎmC'a de reglat con'fpun z ăloare obiectului reglajului OR influenţează in primul rînd un element T. aceasta influcllk:lză poz.~ (~i~lt'm (l!~ rpglart' automată) poate fi reprez entată ca În figura 26-3.NOŢIUN1 DE AUTOMATICA 393 (cursorul mişcare şi reostatuI) aplică o anumită tensiune. 26-3.) . un ~ln'meJlca ~i~lelU automat se numeşte in cil'wif inchis sau si~tem de reylore au{oma[(i propriu -z i~ă . varieze in sensul necesar menţjnerii nivelului ap ei din rezervor (a mărimii de reglat ) la v aloarea prcscrisă. care Încep cu mă~ rimea de reglat şi se lermină lol la mărimea de reglat. care este organ ul de e:rcilaţie (împreună cu van a V) a m i şcării necesare pent ru debitul din conducta de umplere să.uIizeazu cleei un ciclu de operaţii. În sistemele autoill3te.

Si ~t('mul este şi in acest caz În circuit deschis. Schema bloc a unui sistem .i'i mărim\'. operaţia necesară prin organul de e x ecuţie DE. 26·5. deoareee trans[ormă (tra(Iur(') \'aria~iile tumţiei in varinţii de tensiune.' o tensiune propor!ionalil eli l.e in rirtui t deschis. La bUl'JJelc gcuE'ratorului e~te legat UII voltmetru. o dată pusă în funcţiune.ura\ia .l~ini. de <'xc.au lomal în circuit deschis (sistem automat de control şi măsurare). rnre prodllee la horn. deoarece maşina (ohiee-tul reglajullli ).mplu o vitt'Ză. ca. comandă.rie <.»te un tradudor. iar tur:lţi:J ('~I(' rn:irimea de mti surat.omatii îl ('onstituje acţionarea e1ecLri61 a maşinii de ]lOllllit din figura 20-2. \" olt mcirul e~tc or~:111111 de mrisnră. de exemplu prin manevrarea excitai. reac(ionea:ă prin traductorul l' asupra elementului ace. Schema bloc a unui sistem de comand ă automatE . Elementele snlc (le bazii sînt : organul de comandă De. :lyînd îm5 scara gradaUi în uniGţi de tII raţie. Figura 26-/1 reprezintă ~rhema bloe a unui sistem aulufIlul de control ~~i m(lSlIrare. adică neallLomal. In figura 2G-5 este reprcz('ntatâ ~chema bloc a unui sistem de comllfldă automată. Organul de compa. şi comandă. Obiectul reglajului. organul de CXel'lJţie DE şi ohiceLu! rcglajlliili OR. :\Ia~îna <'sle obiectul reglajului.inii ~" g:lseşte un Ijcn crafor fahimelric. după Fig.em automat est. Gene-ratorul taehimcL. Fig. o pr('~iunt' elc Elemcntele de b:lz. Pc arborele: m:l:. lraduclorul T. rare co nlrolează şi mi"isoară o unumil. . Circuitul se ]loate îllsă înch ide de către om. nu mai influenţează asupra ol"ganuJui de cOmnl!di"l .iei motorlliui electrje r:lre acţioncnză maşina OR. numit dispozitiv pilot. care influ enţea ză obieclul reglajului OR În sensul reducerii abaterii. :1(li[':] () midi maşinii de clIrt'ut ron tinuu. Un exemplu de eom:llld:'i nllt. o tensiun(~ eletl.c astfel ciclul.Î al" si5lt'lllului sint: obiectul regl:ljului OR. deoarece org:. pe baza diferenţei constatate.<.raţie ce constată diferenţa (abaterea) Intre valoarea dată de dispozitivul pilot şi valoarea efectivă a mărimii de reglat. după modificarea respectivă a mărimii de reglat.394 către ELECTROTEHNICA GENERALĂ un clement distinct DP. Un exemplu de si5tt'J]1 automat de m{lsurare il ronstituie mă5urarea automată a turaţiei unei 1ll'. astfel ÎIlC'Î t turaţia ei să aibă o val oare eOllstantft. 26·4. sistemele automate de control şi mă­ surare sau sislemele automate de comandă . Acest sist.ri\'il. ÎnchizÎnrlu-. există şi sisteme automate ÎI1 circuit deschis.\I1ul care miiso:lr ă Jlll influenteaza in nki lin fel ohiedul reglajuiui. organul de control OC ~i organul de măsurare m. de exemplu. In afară de sistemele automate in circuit inchis.

en astfel de elemelJt poate fi.).ilIELOH AUTO. De asC'menca.~ de f'ner::îe aU1I:Ularâ ~ b _ o::u sursă <.\IATE a. un elelllcllt oarecare primeşte o anumită mărime (numilă mărime de intr-:m') şi (/"{Insmile lllai departe o altă miirime (nu mită mărime de ieşire). Jn alte cazuri. ELEMENTELE SISTF. influenţează pe cel următor. O tijă metalică supusă unei anumite înriilzid şi care se dilată. C8racteri~tici!e generale ale elementelor Un clement oarecare dintr-un ~istem autOlllal este influenţat de elemenlul anterior şi. unde s-a nolat pliu z mărimen eoreqlUllZiito. Excepţie fac numai elementele t>:drClnC din cazul circuitului deschi~.. in cazlEl Ullci triodc (\"l~zi eap. iar miirimca eli' ieşire e.c-ă. de exemplu.. se ntiliZCOlză energia dată de baleria anodică. b. cind elementul respe cUv influenţeazi'l numai pc I·el Urmator sau este influenţat numai de elementul antf'rior.ura. 26-.i auxiliare. Asemen('a eleJnede pot fi reprezcntate ca Îll fi~ura 26-6... IX·4). la rindul lui.. . P<'nlru a ~c trandorma tensiunea tie grilă in lcn~iune anodică. a. ~l(lj('ă Îll ~erie. _ (l\t~ ~ur ~ .. Intre cele două mărimi d!' illtrare şi de ieşire există o relatie cunoscută.395 2. tie la un element la elemC'lltuJ uTmător .'!. există elemente la care mărime-a dl' kşin' l'Ooslituie nu numai mărimea de intrare a e!emctului următor.: ca in figura 26-6. 26·6. Eoergia necesară pentru transforma n'a mărimii d(~ inlrare in mărime ele ieşire e~'e dat:1 chiar de mări­ me:l ele intrare.. şi influenţarea nu ~e race lotdt!auoa nUlllai Fig.U'l! ellergie.c-i ~Î in paral!. unde s-a notat prin x mărimea de inlrare şi prin LI mărimea de ieşire. In acest caz. ca. In general in. Scbema unui element dintr·un ~f~lem automat. . Exi~l:i sisteme automate mai complicate.rei . Elementele unui sistem autoJnal nu ~Înt totclCllunu cli ~p use ca în figurile 26-3. o. au"i. ci nd elementele ~e pot ţli'i. Se poate spune că mărimea de intrarI' c~le tempt'ral.ste alungire.lt elcnlf'nt ce se g:I~('şte Dlai în 1I1"mfi fau chiar mărimea de intrare a elementulu i ("are a produs ~Ilărirnea de i('~ir(' re~pecti\"ă.iarA. dar ca influenţează şi mărimea de intrare a IIllui a. este n c e('~·aTă o :::ur~ă de energic auxiliar~.a. de e xemplu.It ". A~cmcnea clemente pot fi reprezentat.

_ i PVe ___ T . o parte din mărinH'u ck ieşire lii :Illu me FU<j(9<1). In figura 26-7. L --.. I-:lcment~ ţu rellc\[c. 26-8.[110.dr de felul elementului II şi circuitele respective poart. dcmcnLelc uzuale sint denumite: Ir(lrludol!Te. c-_~_. a.le intrare. Trioda ca element cu reaclie. Reacţii tnaucişa!c. 26. oraanc de exeCI/fie (i nclusiv motoare) . ai Fig . amplifica//}are. iar tcn~il!n('~ ~nodi('i'i U t • mărim ea d~ ieşire . mijrimca de ieşire a elementului Il influenţează şi mărimea de intrare a elementu lui L Element. Un exemplu <le clrmc.cind dimillIIcază măriJO~a de intrare. Traduetorul este elementul care "transformă" (traduce) o marinw ne () anmnită natnră intr-o mărime de o altiI natură. Clasil'lcareaigenerală!a elementelor Cc~ mai impo rt~ln t ii d~~ific~rc ~ elementelor din sislcmrJ(" ~l1ton)tlle esLe He('{'a care ~illc ~cama df: flll\efiunea pe care O îndeplille~tc clclllcutul r~ sp('cti ". und r· tellsiunea de grilă VI eslI! mărimea de intrare. tl. Heactia poate fi pozith'ă . . slabili:afoare. 1 Fi>:.ă numele de elemente ~'i circuite cu reacţie. Din acesl punct de vedere. relee. Există şi circuite al/fomale cu reactie incrucişa te.nt CII reacţie il constH lIil: Lrioda (lin figllra 26-9. 26-9. in figura 26-8.396 ELECTROTElTh"ICA GENERALA tu figura 26-7. iMluent.cînd amplifică mărimea dt~ intrare . disfribui/oare. mărimea de ie ş ire a e1ementuluÎ Il influcn\-cază nu numai elementul următorIIl. dar şi însăşi mărimea de intrare a elementului II. D upă cum se Vede pe figură .sau negativă . b.ează mărimea <. ca de exemplu. " ~ i""C I ".1. Fig.

Dat. tradurLorul se nUIll~ş. 2G-1O) . cap.ate<l 101" . Stabilizatorul menţine mărimea de ieşire constauti"l..'" valoarea rezistenţei n a uilei coloane r.)"(1 . ~II_ . Sc HUlIlc. lIIai mal)'.cneJ"(({i{ri(i.lşenWllcn tradud o:m-k se pot earaderiZIl rc-laliv:l. Traduelol"uJ rczisti" CII âirbllllt! (fig.h: .c feluri de Irududoarc p'lI"ametricc ŞI ~c ­ !1er:lfO.II'C ca m[\rime de inlrare. traducloml se nUTn\'. Cind m:trim('a de ic~ire elcctric:1 constituÎo. Tradllcloarrl(' se ('ar:\('.: _ . în pracli\":t exisl:1 nl'nllm[tral.la mai multe elemente sau ca un clement ~ii Fie influenţat de mai multe elemente. Traducloare ii (. iar ca lI\ă1"imt~ dc ieşir\.r~ cele dou{1 mărimi d~ intrare S:ltl k~ire este elcd. ClI cit. ~~ De . de aceea şi cu mărimea de../x priI) ~cnsibilit.t" tl mărimîj tIe intrare nlf i nţi a coJ"t'spul\lăl'o:lI"t~ ~y a mărimii de la ieşirc cstc.1 m:1rill1co de intr:lI"(' e~t(' IIcdc~'lrică. Traductoare paramdrice Trrulutfoare re:isIi11e..'.rrizc:t li'i prin sensibilitalca 101".:J.NOŢlUN'l DE: AUTOMATiCA 397 Amplificatorul este un element la care mărimea de i eşire. la o \'al"inţic oarec:lr(' ~. .'ll' pat"flmelric. irt COl1.Y/!1 !J... Orguilele de ('xc('uţic ali rollli d(' a executa anumite operaţii..u·il. In pral'Ud( S(' înli1I1O:s(~ de ohkd hadudO.ln: la rare cel pUlin lina dillL.· .o fort:l dt>tll"Olllotoan' (lell~ iun(' ('ledl"lJmotoarc).'!.". Cind miirilll('a (il' ie!. 4'11 atit c]cllwntul ('S[<> In"i sensihil.l dt i(~ ::.ale).: parametrul unui circuit clcctrir (rezi!'tcn~iL iralueti\'il:\lt·. din II"(' rarc se arată dLevn mai deparl('.'. În urma eOIlH'nz ii primite (k la Un al t element. iar mă­ rime. II c:in'i ("xpJ"{'~il' r~tc: ".. Releu) se caract('riz(~ază prin faplul că mărimea de ieşire variază brusc atunci cintI mărimea de intrare variază continuu.!J.e s/!Usibili/fl/e absollllri raportul: .. de obicei asupra obit'rtului regiajullli. intrare. r(Jllstil uilă din rondcJe de ciirbUllt. yaloarea unei presiuni P.]HlI1<lc \'aria tii'i Ullti rezi5t('Il\C. este amplifirată faţă de acea~la intr-un anumit raport. Distribuitorul permite ca acl-iunea unui clement din instalaţia automată să se distrihuie de obicei PI~ riud .ridi. d.. atunci cind mărimea de intrare variază.lrr. natură c. trarlu('LOl"1I1 ~(' llnlflf'ştc !/C/lCmloT.'ire eslt.te Je~hlÎIJ.t.

provocînd alungiri sau coutrat tări corespunzătoare şi asupra firului F . mărimea de ieşire este dată de variaţia unei reactanţe inductive. • avind forma a rătată pe figură. şi B~ (fig. constantan etc.i /U 2030 W SI) fi(} I O Fig. Traduc lor cu fir metalic. mărimea de ieşire . nicrom. 26-13).'gfjem9 A' r Fig.. La asemenea traductoarc. Traducloare inductiile. în faţa bobinelor identice E. 26-12. 26-12). Tra· ductor cu randele de cărbune. Fig. Dacă tija T este deplasată . A I J /f(fl) / p /' 70 60 50 'tii 3Q 1 F f--- C 20 10 . reactanţele indudive ale celor două bobine sint egale. iar variaţia re z istenţei . se aşază intre douH foiţe de hîrtie H (cu dimensiuni de cî ţiva centimetri). Variatia rezistenţei R a coloanei de cărbune în functie de presiunea P. 26· 10. 26·1!. în conformitate cu o relaţie carc poate fi arătată grafic prin curba respec tivă de variaţie (fig. la care depla~ar\'a cursorului constituie marimea de intrare. lipindu-se apoi printr-un clei special de piesa F. La o anumiLă varia tie a deformaţiei ~all efortului (mărimea de intrare în traductor) corespunde o anumită v<lriaţic a rezistenţei firului (mărimea de ieşire diu tradudor). Dacă armătura A se găseşte în poziţia sa mijlocie.398 ELECTROTEHNICA GENERALA Funcţionarea traductorului se bazează pe faptul că rezistenţa coloanei de modele scade pc măsură ce creşte presiunea. 26-11). ceea ce are ca urmare o variaţie a rezistenţei sale electrice. nefiind parcurs de curcnt. solidară cu tija T. de la o reţea de CUTent alt. se poate deplasa spre dreapta sau spre stînga armătura A. cu miez de oţel. In principiu. ea se alungeşte sau se contractă după această direcţie. Firul F(din manganioa. folosit pentru determinarea deformaţiilor unor piese. Dacă piesa este supusă. iar aparatul G se gă­ seşte in poziţia zero. P 711(l. Cele două bobine !jint alimentate prin intermediul transformatorului TT. ale cărei deformaţii şi eforturi trebuie urmărite. rnativ cu tensiunea eficace U.. orice reostat a cărui rezistenţă (']cetricft variază in raport cu deplasarea cursorului cste un traductor rezistiv.) cu un diametru de ordinul O. Un alt traductor rezistiv este tradudorlll cu fir metalic sau lensomelrul cu fir (fig. de exemplu la Întindere sau comprimare în sensul axei A-A'.05m m.

26-13. fI! producc o variaţie a ind uctîvitătii bobinelor.Hlnrtoarclc tnaguetOl'!astice I'ahri('atc in \. al cărui ac sc dep Ia· . 1-11).Q:lre rap:u·ili . cap:tcil:tlea IInui cliudensat.)7. C--~ ~ r ..cu armii luri\ mobil ă . reaetanţ ele inductive 1Iie bobinclor nu JIlai sint egale (intrcfierlll corespunzător unei bohine creşte. ceC'1.'ldllc l.1 care yari"ţi:l inductiyHiHii ~e ob~inl' prin dt'plaSOll'Ca mil'zului ue oţ.{1 IlI: CI'I':ll'(-'<. Traduc ior ind uc1i\' hazat pe mag· Fig. Figura 26-1-1 :tl'ali:i UII lraductol' inducli\' haz:\t pe fenomenul tiC' I/la. lJUIlWSC di{erell(iale şi au u\' llulajul rit' a ('Iimina LI serie d(' erori.\ lltll'i i!ikrcuţc inlrr tlon{! miirillli (l'a.qnl!loelasfiâlole.forlurilor in prf!jinilc ~olld('l o r. Tradl/doare CflPltrili/Je. netoelastidla1e. Se constată deci că.şi !'<'himba perrneabilitat<. de l'x('mp lu.!'caza într·un anumil . DUJlfl cum se ştie.. 26·1 5. distanţa dintre annftluri şi natura d icIcclrieului (\'. Pe această j)l'opl'ieLate se bazează şi functionarea diferitelor LI'.sem.-I ni bobilH'i r("~I)('tlive. de zecimi şi ~utimi de milimetri. tnLrc douii illductivjt. Varia ţin p"l'mcabilili:iţii magnetice arc ca re7. 26·1 '!. (':!re arI? propridatca de a. Traductor capilcili\' diferentia!.ii\ii hobint'Î H..:\ magndid'i !'uh actj1I11<'!l uBei presiuni P.. 1. Trll uuctor in.ttltat () \':1ria\k corespunztlLoarc a illdudivil. F iii!.Jra noastră sînt larg ulilizntc in rxploatlirilc petroliC"rc peutru determinarea (.c. Exislrl ~î lradtlrtoarC" imludiv(' ni mie: mobil. s ub in[Juenţa unei deplasări D. :'Iliezul hobinci f'~l e realizat din permalloy (a liaj de fier şi lliclwl). .. Mărimea şi sensul deplasitrii arului corespund mărimii ş i sensll iui deplasării D la carc a fost su pusă Lij a T .\ ce prOyo:H'U trecerea uDui curent prin aparatul G. TradllC'toardr a c.iror fun('\ionare St haZt. Asemenea traduetoare se Colosesc de obicei pentru urmărirea unei d('pla~ări miri. Tr.lllclh.- --o FIS::.NOŢIUNI DE AUTOMATICĂ 399 illtr· Ull SI:~S sau celă lalt. cap. iar al celeilalte scade).ă~i) S{. f) .or depinde de suprafata anni'iturilor.

de asemenea. terroistoarcle au o rezistenţă carc seade cu temperaturn... Dintre termorczistenţele metalice. Aceste traductoarc se intrebuinţeaz:i m:.e au o mare sensibilitate. măsurii. astfel incit mărimea de intrare este o viteză de rota11('. Tradudoarele cu termorezistcnţe servesc pentm măsurarea temperaturii (termomefre) .ii unuia dintre condcsatoarc şi micşorarea capacităţii celuilalt. uraniu etc.! a. solidară cu armăturile mobile. XVI-1 ).-\ GENERALA Figura 26-15 arată un traductor capacith. Un traduetor indudi\' generator esle lradlldorul tahimefric sali lahogeneralorul. numite lermisloare (ca rb uri. Aeesta este de fapt Ull mic. In acest caz. deoare r.ser\"esc tit· obicej pentru a da la borue o tensiune proporţională cu tura ţia. Deplasarea Într-un anumi t sens a tijei T. Acea~la ~e . la care rezistenţa creşte cu temperatura. Se construiesc. există şi o serie de semiconductoare sensibile la temperatură. a vacuumului (vacuumefre). nichel. Se ştie că torţa eledromotoare E a gene.ratorului d<> curent co nlilluu este proporţională cu tnraţi a 11 şi ru fluxul nwgnetic indttctor tl> (vezi rap . este necesar ca fluxul magnetic j[tduclor <1> să riimină con sl. are ca efect pentru fiecare pereche de condensatoarc mărirea eap acităţ. tradudoare electrolitice. sulruri sau oxizj de diferite metale: cupru.diferenţial constitui!.a. o tensiune ('lcctrică. cohalt. magneziu. magnclorczistive şi altele. metale (platină. de asemenea. constituind aşa-oum itele term{)re"1isfenle metalice. Tl'adlldorlJl capaciliv cu variaţia suprafeţei armăturiior poate fi realizat. Traductoare generatoare Traducloare illductive. Pentru ca relatia de prop ortionalita te Între 11 şi E să fie eil mai rore ~·tă. Sensibilitatea termistoarelor este m ult mai mare (de circa 10 ori) decit a termorczistenţ:elor metalice. in principiu. a vitezei gazelor (anemomefre) ş .nerat(J!" de curent continun sau alternativ.lr mărim ea de ieşire. capacitatea depinde de variaţia unghiului de rotaţie al axei de care sint solidare armăturile mobile. Astfel de lraductoare se pot utiliza pentru urmărirea vibraţiilor unei piese. fiecare pereche avind cite o armătură mobilă A m inlre două ar mături fixe A.riaţic a unei d iferenţe cle capacită~i (ca mărime şi ca sens).ă vari aţie a deplasării D (ca mărime şi sens) corespunde o anumită . ad i că. nichel. j.). cele de platină se util izează mult la traductoare. fier.'00 ELECTROTEI!NIC.ge. ca În figura 1-23. dÎn trei perechi de cOlldcsatoare. înseamnă că la o allumil. Cele trei perechi de condcsatoare fiind legate in paralel.mt. Spre deosebire de termorez istenţele metalice.li nles pentru transmiterea indicaţiilor date dc tliHrse aparate dt:'.. Tahogcneratoarek. Există. cupru) care Î şi schimbă mult rezistenţa electrică in funcţie de temperatură.

iar mărimea de ieşire. Fenomenul poartă numele de efect pie:oeledl'ic..I frecvenţa reţelei de alimentare.2).1 .or e~te foarle miră. apar sarcini electrire negalive în verjnata. Principiul de funcţionare a traduc. lllîliţ:înd un magnet permanent 'pentru producerea cimpului magnetic indudor şi deci a fluxului $. 26· 17. A~emenea tradllct~arc şc întrebuinţează mai ales la mă~urarea prc~iunilor care variază rapid.ul I\1. Cînd se aplică presiunea P.ă temperatură .ă se. - Fig. Diferenţa de potenţial Între clect.rnă. -. O fază statoncă este alimentată de la reţea. in bobină ia naştere o forţă elcctrolIlotoare de inducţie . dat fiilldeă mărimea lor de ie~ire este o forţă eleetromotoare de inducţie. Dacil {louă eondudoarc de natură difcrit.. in cilindrul moloarelor eu ardere inte.. apart o difercnţă de potenţial rare poate fi măsurată 26 - Eleetrotehnlca g=cra.lorului piezodecLric l'ezult~i din figura 26-17. cu ten~iune ~î freesenţă cOIl~tante.ordinul a 1O-~ V..rozilor {J şi r. tăiate În mod corespunzăt. si sc măsoară cu ajutorul unor tuburi elecll'oniee ~pe~i<Jlc ...10. Traductor (gene- ra tor) de inductie. poate utiliza furnwlin{J. atunci intre relelalte două capete B. La un a~cmellea tradudor. de exemplu. menţ. -"-+--+.'ie gă~e~e mai multe lamc!e. avînd \·alom·ea eficace proporţ"iOllală cu tnra~ia Il cu care este rotită maşina .b şi b-c .. V-l . a . Afară de cuarţ n '. 26-16. in bobină (vezi cap. ~area Seigneffe ş . 2u-18) iar sudura S(~ menţjllc la o anumită temperaturil. o forţă ek'dromot.or din cristale de cuarţ. deoareee variază fluxul magnetir. iar rrecvenţa eg<'llă el.lă . -. Tensiunea de ieşire din traduct.:NOŢIUh'1 DE AUTOMATICA 401 de obicei la tahogelleratoareIe de curcnL eontinuu.oare. Dad\ bobina B se deplasează În cimpul prod us de magnet.rozi serveştc la măsurarea presiunii P. Tradllcfoa re termoelectrice (tennoC/lplu/'i) . Cristalele Ilnor materiale şi în sper'iaI <'Ic(~Iea de cuarţ au proprietatea de a produce Sarcini electrice atUllCÎ cînd dut supm:e la comprimări sau intinderi. Un alt tradudor inducliv generator este arălal in figura 26-16 .oll~tru('tie specială .inu te la alt. La bornele celeilalte faze slatorice se obţine o temiune alternativă.11 CJkgL obţine b -1. Fig. S(~n~ibilitatea este dc circa 2. iar miezul magnetic ~e deplasează.lea elrxlrodului mijlociu li şi ~arcini pozilive în \'cciniltatea dcct. intre pliicile metalice a.~ -. mărimea de intrare este o deplasare. Traductor piezoelectric.. Traducloure pie:oeledrice. Tahogeneratorul de curent alternativ se realizează de obicei sub forma uilui generator asincron bifazat de o (. Tahogeneratoarele sint tradudoare generatoare de Înductie. el(.. Există şi h·adudoare la care bobina es le fixii. sudeaz{t la capete in A (fig.

Ac('stca pot r om-Ullii fradu doan· fo!o(']('rlrir(! parametric? De oiJirci. FlIncţ. Iilri:i a avea nevoie de o sursă cxLerioar:i. cun:nLul eledric dat.'i LoJ' dispozitive .ele de numarat obiecte .veJltă a hadudoarelor fotoc1etlrîce o consliluie de rtlarmă şi c.oelcetri{'c an diyc'xse Întrchuinţ.1 m~surSJ"'" direct:. [a măsurarea cncrgj("j termice radiate in vacuum ş. I X-o). După cum s-a yijzut--Ia capitolul IX-o.Asemeucn tradutLoare geuerntoarc Iltilize<lză celule foLoelectrice (vez i. Trw}Ilc!()(tJ'c fotoelectrice. 26. TermocllplLt. foLo('ledridi CF şi lampa 1.lrc cndc d irect asupra eeluJci fo lodct:lrice CF' (fig. O alU't uU"lizare este alializan!a difcriteJor ohieete(fig.\ printr. \1(: t'xl'!Il"l\!. eare sub acţ.a. ca p. ObiecLul esLI' analizat În raport ('n fluxul lumi \lOs (fJ produs (le lampa J. b unul oblec~ o.i eare Lrawo rscază obie ctul O. ('. 26-18.iiri . fig.rc o eOllstitui(o mă surarea fluxului lUHlillos!lI al uuei :.('de.ull milivoltmeLru mV. :. şi celula fotoded r ică CF.19) plasa lc inLn' c('lula. foLoeledrice ('11 SlIr!iă exterioar{t de energic. bJ fig.iollnrea :lCc.'iC bazează pc sehema din Iigura 2G-Hl. Pentru amplificarea nm:ntului se folosesc cir. Acest fenomen 5C datoreşte faptu lu i ca In circuit ia naştere o tensiun e cledromotoare numi tă tensiune f ermoelecfromoloare de ordinul zeeilor de mili v olţi.. a flu x ulu i lum lno~ . la măsurarea te mperaturilor d in cuptoare. O primii illln'buinta.iunea radiaţiilor luminoase produ c Uil curent d l'dric. Traductoare fotoelectrice: o _ p~))\r.. exi!-ilii şi celull:'.'lIrsc S. ClI . 26-Hl. pentru măsurlirea Opacltăţil Utilizarea ('ca mai fre. mai multe ori ! ulm riIe dedronie{' sau ionic(' . a). Trad~lctuar('k rot. în funelie de diferenţa de temperatură dintre ('apeLel{~ A şi B . TrarlucLoareie termoelectrice au diverse i nl rt! bllinţiiri .)('(Îona un orga n dp exetll\-ie oaretare .b ş i (' onstii di u dcdan~:olJ'ea u llu i semnal ori de dLe ori \ln obied opac se interp lllH' in tre sursa de III mină l. 26·19..orit \Ulci cdllh:: fotoelrctrice este pn'a m ic Pt'lltr li a pllten .c. dî~pozî l iv e1e n .402 EL ECTROTEHNrCA GENERA t.

Raportul dintre mărimea de ieşire y şi mărimea cor('~plln zătoare de intrare . i. marca majoritate li. Simbolul amplificatoruluL este un element care permite ~ă se comande (~:w să ~e controleze) o anumită putere (mă rime.. Daci. ca.ri.NOŢIUNI DE AUTOMATIcA '" tl: Amplificatoare Gefleralilă/i . se iotcr~ ca leaz ă intre eele două elemente un amplificatol. L--_ _ _ _ _ ~x Fig.de {ador de amplificare (dillamiC').TU a se obţine această amplificarc. are o allu!UiLii inerţie. pentru care există o proporţiollaHtate riguroasă între variaţia mărimii rle ieşire. F .c egaJ Cll cel static. Astfel. un dement oarecare dintr·o instalaţie automată nu dispune de suficientă energie pentru :l influenţa elementul următor. factorul de a mplifÎC"are rlin301ÎC" c!'t. este neapărat necesară o ~ursă auxiliară <"orespunzătoarc de energie . 26 ~20 ). 26·21. 26·20.ly şi varia~in core!'puuzlitoare mărim. dacă la Ull moment " = t go:=.ii ue intrare DX.1' se numeşte {actor de ampli{ica. aceasta curbii să se utilizeze <'Ît mai mult porţiun ea dreaptă. Sc caută totdeauna ca din. amplificatoJ'ul ~c rcprezint5 ra In rigura 26~2J. ampHficatoful. Felul cum variază mărimt'a de it'şi re y in funcţie dt' mărimea de in t rare x poate fi arătat ~rarie printr-o curbă (fig. In general .de nltfel.a de iEşire ~au comandată) cu ajutorul unei puteri mult mai mici (mărimea de intrare sau de comandă) . elementelor din sistemele automate. In mod simbolic. Ia care mărimea de ieşire este amplifieată într-o anum ită proporţie faţii de mărimea de intrare. In realitate. D~lcă curba din figura 26-20 este o dreaptă care trece prin orig·ine. Caracteristica unui amplificator. In fjgura 26-20 s-a presupus că varia ţiilc mărimii de ieşire urmaresc instantaneu variia ţile rorespunzătoart' ale mărimii de intrare. Pent. 1'C poate spune di amplificatorul y Fig.re slafic. adică: " unde constanta l{ poartă numele.

.ia pozitivă măreşte fadorul dt· ::unplifirarc. dar face ca şi eroarea rdatiyIi. iar . b) . iar I't!ac~ia se Dacă o este.!l <1 y y . tn sis lemele a u LOlllale nu se. 26 -22.404 ELECTROTEHNICA GENERALĂ de in trare x a variat brusc cu nx (fig. Factorul de proportionalitate p poart[\ numele de lador de rencJir:. l>-i~~I"'. .la o valoare s!abilizată. eslc m:lrime~l dr intrare. care poate să atingă valori inadmisibilc. b) I Xr"PY .- . unde s-a presupus di x dat ieşire mărimea y va avea o Fig. alltnei "i mărimea tr este poziLivă.l (le Je~in' Lrctc nu numai la elrment. dar şi la elementul de rra{'(ie R . prop or~iona1r1 ('11 mărimea de ieşire li. Dadi ? .poate m{lri peste o allumită limită factorul de . 2{j-2:1. care diFrr:1 ('U l1y de valoarea illiţială (fig. Îll aceeaşi pruporţ-i e.II. -r -x " fi ~. TIcaeţia uegativă micşorf'<:\zâ Jactor ul de :.Il marime:l tic ieşire. d upă elim se arată schematic În figura 26-23.ff. S{t crească de asemenea in ac€'ea~i propor pe. Am pli fica tor A '" re~d i e. i\IiirÎnH':. Variatia in tim p n m'l r imil or: ll .ul nnniitor din sistemul automat. amplificatoarele folosesc de mul te ori rcnonH~nuJ de I't'acţic . 2u-22. dar reduce totodată şi eroarea rela ti\' ă (ra portul dintre e roarea absolută şi valoarea facto rului cit· umplifieare).intraT<".. In practică. L " Fig.'sle pozitiv. reaclia se numeşte negativă. pină cind ajunge. şi cnre se adaugi'i mannll1 de intrare x ÎII amplifica Lor. Ilegati\". " r-y Hf. 26-22.:nnplifieare prin rea{'~ie pm. astfel incÎt di n arc ~ hl ic~ c m(ll'imea: Xr-=p ' . deoarece se măreşte şi eroare-a relativă.ilivă . reacţ. oumeşte pozitivă.mplificare. a) mărimea de varia ţie inlir:ială după o curbă exp onenţială.

~\\iez '" 1.'1 DE AUTOMATICA 40.:id ea. IX-S). nwgndiz:lrea suplimentar:'.nlt-azii {'u O tensiune . va ("J"('Şt. Fuoctionan.fl i n dou:1 jurn:îUi\i..ionarra amplififuto <lrclor IIwgnetic(' (fig .\ . VII-o). Dupa cum St' ştie. Dad se aplic:l hohilwi Be () I(' ))siullc COlltiUII. Jl 1 ~Î .gnetiell .a oţd ului va sC. cînd jlermcabiUtatc:l mag\H"tiC:1 scad e () daLă l~t1 crc~tcrC:l iuducţil'i magnetice (adică :1 nwgn!'liz<'irii) in ot. nnealJilitat.alternativă (le valoare efica{'e Ua . p . a triodri ca amplifi(:alor a fosL cxplicată la fapi tolui IX-4. Puterile amplificate de triode corespund in general la curenti care nu depiişesc ordillll1 zecilor de miliamperi. şi ÎI! COHSt'l"ÎIl(. 2G-21 ). iar ["('acLanţa ac!'~Lej buLine C. 2G-25). Se eOllsiderfl un miez de oId magnetic · două ("li bobiue B e şi Ba (fig. Aeea~la va duce miezul de o~ d il' apropiere a salurll!ici lIIagnetice (vezi cap .('u IJw. cOI'espunzînd la Jluteri de ordinul zecilor de liilowaţi. . Amplificatoare !1laqnefiet. u.L). de a. Pc fenomenele descrise uwi Înainte se banazl! fuucl. Astfel.ă..electron ic L ipic. P e măsurii ce se va miiri CUl"l:"utJlI ("011tinuti I~. ("c{'a ce faee ("a in dreuitul r{'~pect iY Eii treacă un curen t alternativ de val oare eficacc la. tiratrouu! (cap . de otel cu magnclizare Fig.) o)"{~azii. )"f' UCt<1uţ a hobin!' i Ha va sciidea.: nnoniu ~au şiliciu (vezi cap. Înlen~italea ·eficace Ia Il eurenb1 111 i allet"l!ativ depi ll<k şi {le rCll('!an ta holli Jlci de c urent alternativ Ba (vezi cap.1 Ce.eruatiy Ia. măr i nd ~llll mk~orind curc'ntlll eontillu 1(. B O!lîna de curcnt alLernativ este Îl11r [I i"~iL.rc~te şi scade o dati! cu perm::abililalea magndid iL U o ~elllilli din intniorul LuLillt'i (cap.c. BObina Ha 5e aJimr. p e ("ÎnJ la tiraLroanc cureu~ii pot ajunge la valori de ordinul ze("Î lor de umperi. tu locul Lriodelor ampHfiealoarc sc utilizeaz:1 a ctualmente din ce. Trioda l'OnSliLuie Un amplific~dor . I LIJ1u i --<>~oFig.lI.III ţţ "Si/I l I 8. În Illod analog. amplifica lor magnetic. 26·24. curentu! alt. RaI şi nn~. 1\"-7).? s('p ar:ltc prin ştratlllnemaguctic.NOŢIU1-.4. Y .mpli{icafoare eleclnmice şi ioniec. in ee mai mult amplifica t oare cu tranzisloare din gt. sc măreşte san se mi(" . IX-5) poate f unc ţi or:a ca amplif icator ionic. prin l'a "a ln'ce UJI -curenL conlinull l e produdnd in ole! o mll!Jllefi:are suplimmtorri.cl. z I I~ I II r-s:. La nil asemenea lll11plHicator se IItilizeazfi doua miCZl\rl magnc!ice din olel.l'UH'lll~a. Schema pdncipi~!il 11 sllplimeJ1tară . turculuI altern:d:iv la V<"I t"fe'jLe . 26·25.

După cum ~c ara tă pe figur{t..ice ~i diverse scheme d(' montaj. 26-26..(datorită curentului l e) dup!1 a. cele dOllfi jumflLăţi de bobiuă Dai şi B a2 sînt astfel in!ăşu­ rate încît să producă in illtcriorul bobinei de cur(>ut continuu fluxu ri magneticl' <t> egale ş i de sens cont. forta ('lcC'tromotoare respcC'tivă dă na ş Lt:: ft' unui curr-nt (II' intf'nsilate mare care la rindul ~ăII.ontinl1u. numit flux frunSlltTsa l. prin indu cţie circuitul cle mică pllterc de curf'nl c.. Bobina tie curent contiu llU Bc ('stc înfăşurată in jllrul celor două ramuri apropiate ale miezurilor de oţ(.qitudinalcL-L. numită ş i maşină CII cimp Ir(lll. parcurs de un (: urenL J. fluxul magnetiC'. Aeesfa C1'l(' circuitul de ~arci nă . Cînd indus ul maşin ii e5te rotit de d tre motonll de antre ll:l re.l! după axa fransversalil T-T. Polii maşinii au tă l p ile mai late decit la un genera tor obiş nuit dl' curenl c.Li:CTROTEHNlCA GE. fn jurul polilor se găseşte inIăşurarea C 0(' excilaţie.NERALA fiecare jumătate pl! cite un miez magoetic. Un a~emenea amplificator este amplidim[ (fig .!. 26-27). cerul:1 OI" n~cep to rul R. (::11"(" permit anumite forml:! ale curbei.numită {{/lX longiflldinol .T . Sursa de curent alternativ. care trece prin impedanţa de sarci nli 7. .uersul. Prin rotirt'a induwJui. core spunzător unei puteri mari.. inductor . pentru a nil pertul'b:l. nuxul transversal dă llaştr!"C la o forţă f'IecLromotoar(' puh'rn idi in l"ircujtul pcriilor aşezate. dupădirecţiaaxei lon. produce un flux magnetic puternic pc di rec ţia tt xf'i lransversalc 1'. +lc o surşă de putere mică)!ic race ~ă Y31'Î{'Z{' curentul Ia (dat de o sursă de putere mare). alimentată de la o sursă de curent cont. (·u temiunea la bornc U. Caraderistica ampHficatorului magne tic djn figura precedenlli . in funcţie de curen tul de com andă l e ('~tc arătată in figura 26-26. arătiuel dependenţa curentului alternativ Ia (măr imea de i eş ire) de curentul eontinult l e (mărimea de intrare) . care produce lensiunea de valoare efieaN U(It are () putere lllllit mai mare decit sur~a de curent conti nuu . 1" fig. Aceste perii fiind J f'gnlt~ În St·urtcjrc uit. Pri n \'ariaţin curentuluj l e (dat de ().rar.produce o fortă cleclrO ll1oloare ill C'ircuitll! p{'fiilor aşeza!. Variaţia c1lrentului conulIldal la. Amplificatoare rolatÎue.La longitudinullf L-L a maşinii .40' F.. Exi~t[< diferite tipuri con~Lructi\'e de amplificatoare magud.on tinuu.inuu ('li lf"n~illnea U e care prodllce rurenll\! le. pentm ambele ~ensuri ale curentului continuu . Amplidina este acţionaLă dl! un motor oarecare şi în linii mari se aseamănă llnui ge nerator de curent <"on linuu cu excitaţie ~epaTa Lă.

Un exemplu il eonstituic lH'cl'silatrn de a menţine consl.tnlă O t ensiune la baruelt:' uilui element. a. ţ)N'liv r Fie!. indiferent de \"uri! iih' (k lelJ~iullC a le reţelei d" alimentare. d. 26·27. enre ' d. in figura 26-2S. se poate comanda turellluli (liulr-IIII circllit de putere mult mai mare.-\T(CA -!07 In eOllduzic {'"u ajutorul unei su rse de pu tere mita şi al curent ul ui TC~ ­ Ic. nmplifieatoare roia tin: .lillele !>c pot construi pt' n1ru pu teri ea re <lting: t'irea 100 kW. :11· plllC:1 !O-o pcrturbczc . ml/{Jnicoml/l ş .mf'3 (It' ieşire Y p:l sLrc ază valoarea constant~ Y". mlll.NOŢIUNI DE AUTO:>l. poartă diferite c. Pentru compensarea fluxului propriu se.11' ordinul /\.ele . en .ştere unui flux maguet. longitud inal. .\mplilii n<l.J de principi u CI unui slabilizatnr l'S!f' nnHntti. Alilp lil. car". re!lull':ml. tn pra rtiră. rolofroll/I. in sede ('u dr('uitul de fa rdni'i. C:lrar ll'ristie.r] şi Zz.i c propriu.slrczl' O valoan: cit m~i constnulă.. de exemplu.= 10000 şi ('il inr uwi mult. anclft le.e . Se CQl\s truiese şi alte tipuri de. de sens con trar flux ului magndie inilial longitudina l prod us de ruren tul de c or. Slabilitatoaro: (if~l!c/'(di l(1!i. Pe ntru o \"ariaţie a mărimii de intrnre x cu prin să intre limit. in sistemele ~lltomntt· esk llneori nel:esar ta o mărime să p ti. indiferent de variH(iu nltt>l' miirimi . ia r f<lclol'u l U\' alllpli fjc~lre a pukl'iln1' c~le 1.'nu miri. folo sesr bo binele de compcnsnre S. Cureotul 1 de sarcină dă şi el ua.

rcşte . iar rrziste n (a coloanei c. y . Dacă la llll moment (lat. astfel încît. pc măsură ce presiunea creşte ~au sca(]e. Raportul dintre Ax şi Ay . admisibile Yo~ f::...x. t(>miunca la homde clcclromaguelului E cre ~te: forţa de atrac ţie ti elecLrolllagnetnJui a~up ra :Jrmă­ turii jl mărindu-se. Stabilizator de tensi· une cu cărbune .. CII coloană de ulrbl/lle. 2G-29). cu atît şfabili::area este mai bună. căderea de temiunc în rezi~tt'n\a /. sC:Jde.-1'r--: -"}/o c '--. tensiunea Ue la bornele sarcinii S sti fie_ menţinuEi eomlaHtă .iunii u. 26-29.Yo suficient de apropiate de valoarea Yo. adieli : _ 5'/a poartă ~x ~y . Caracteristica unu! stabil i:>:atoL s x Fig.. Dadi tenşiullca V. Rolul. Slabili:aloare electromecanice de tensillne. se numeşle .---.. Ia O anumită variaţie Ax a mi'irimii de intrare variapa eorespllnzătoarc l1y a mărimii de ieşire este mai mieu.Cu cît .bilizare absulut. acestor sLabilizatoare este ca indiferent de variaţiile tensiunii de intrare Vi (fig.-. tensiunea U~ la hornr\e ~arcinii S se menţine cOllstanLri. Pirghia P a ~tahiliz:Jt. cu loată tendin ţa de crt"~tl"n! a Lt!n~junii U. tensiunea de intrare Vi.xz fig. 26·28. are tendinţa să crească. numele de facto r de ~t:. scade presiunea asupra coloanei de c:"irJ)UIl C. are tendinţa:~ă scadă. !----.ELECTROTEHNlCA GENERALA cele mai multe ori este destul ca mărimea de ieşire să nu depăşească două limite. i\Iărirea rezistenţei f"I"Ccaz:i o cădere (If" tc'n siunr mai mare În areastă rczist{"nţă. ceea ce are din nou ca efect melJţinerea const:lnl~ a len". oscilind în jurul punctului O suh acţiunerl resortului n apasă asupra coloanei de eltrbune Cr a cărei rezistentă ~ca(k ~au crcşL(>.orului. iar raportul Slr= :lxlx tlYly factor de sl<'lbilizare relativ.:oloanei de cărhune.

U~ R ' I. Î:II· rezi:stcnta R a tubulu i S'. rezistenţa . Stabilizator cu siabi!h·oll..u·c de obic(·i . atunci relaţia de mai illainte V:I corespu nde ullei Cllrb(~ C. l-urelllul 1 prin tub tilldc :să creaSC. T1Ihu1 dabilizalol" poarlă numdc de siabilivoll.:lt ÎY constant. adic ă fado rul <il. J):]r:l lell~Îull('a de intrare Ui are la un m onwnl dat t{'ndill~a să crease:!.NOŢIUNI Oi> A UTOMATICA '09 Slabili ::aloare de teusiune cu rezislelltă neliniartl. d acă tensiunea l. De asemcl1ca. In acest caz. . Haporlul dintr~ v!lria \ia (Jt a knsi ullii (. Sch('ma de prillcipill u un ui ase me nea stallÎlizator este anlhtlă in fi gura 26-31. 26·30..iIll. ('i ynriază iu raport cu tensiunea U (de exemplu .j.l' au o yaloare in raport cu tensiunea U aplicată la bornele lor. eurentlll r ~t'ade .">c nume şte liniară.-alorilc : sr S/ = . r('zi!ilcnţa n (']"(' SlC'.t indl' ~..l loare sca de o dală cu crc~tere a tens iu nii la borllplc sale . O'H'U insii rezistenţa H nu {'sle ('lJllstanlii. scade cind tensi unea cre~tc). Unele {uburi ('u de. Majoritatea rezistenţelo r electri c. scadiL In u{'('st rf'1 produsul Ri ~ Ce rămîne npnJ:\.l\.' ieşirt' şi variaţia L'. iar r('zislell\a!(' llUfll{'şte /lcfinî Ql'fl .stabilizare. valoarea p rod usului Rl ritminÎnd din DOU aproximati.con~t:Hll. Fig.1 h ornele flJrc inii S.. E le sînt folos ite În unde !icheme de ~ta biIÎZ:ltoare. Caracteristici corespun· zătoare unei rezistente liniare (D) şi unei rezistente nelinisre (G).cilrdiri in gaze li\! re zi st<'llţă neliniară. a lens Îlmii de intra re.! 5 20 . ceea cl' ~tahiliz caZ'-1 in mod corespullzător temiunea Ce aplicat ă [. a că rei Y . u O~~------------· l Fig. care arată că lensiunea U aplicată unci rezisten!e R este dirc'ct pr oporţiona lă cu curentul 1 care trece prin rezistenţă. Relaţia de mai Înainle poale fi repn'zenlată prin dreap t a D din figura 26-30./1.:ţ tiudc ~ij Sl·adă. 26-31. Pentru asemenea rezistenţe este va labilă legea lui Ohm .

('I-ie CII [ar!ă ek'rtron!o l oarc . prCrllll1 şi lermi stol'ul de rezistenţă ne lini ară R. În funcţie de curentul J. U.)2 la bornele Lerllli~to1'1 d tlj crt·~tc la iuccput şi apoi ~{'a de (curba r._ S(. C"ft'şte. Variaţia tensiunii U 1 la bornele J'rzfslenlci Ro şi n lemiu ll ij U2 la hornele rezistE-nţei R. Schema cuprinde rezislcnţelc liuiarc ro şi Ro. Ciud l(-miuuea u 'o u. Fi~_ u.~g<ll cu potcll~ial ul grilei C_ Aceasta illfealll ll <Î ("fi tensiunea daLă la bornele lJakl"ici de fo]'~a cJect.a 1. 26-32. O~ R I o __________ IT /. SI«bili:atoare eledrtmia de fem. eri . In {'ircuitu l de grilii se g [lscşt('. treeerea dc . se arată in figura 26-33 prin dreapta D ş i rc~pcctiy curha C. U.'" GENERALA în figura 26-32 se arali'i s<:hcma de principiu a unui st:lbilizatoj' de tensilllJe CU termistor. pe.t pli ea tă (:j n. iar tensi une. [t'nsi un('a (1" i t'~in' : Ce = {'~tc ("\ + t. Stabilizator elo:cironic de ienslune.:z stabilizaUi du p ă nun arată figura 26-33. Ro 1 u.!..). prt! supIUle . 26-33. 26-3-l. lcnsiul\!:'a elia bornt'le r('zisteuţt·j Rf) crq.:_ T • c [ :0 A 1--+.ro motoal'c J:: c:sle cgaJ:i ~ i in opoz iţi~ cu te nsi unea la Lomele l'I'7./ 1 creş lc. u. Fig. de' intrare 1.ntru O anumi tă valoare a tensiunii Ci_ poten~ialul caLo<hlluÎ C e!Slc . P('utrn va lori ale curen lu lu i ('uprin~{' in tre 11 ~i l .i!'Lcn\ci R e din circuitl1l I'(llodic_ Da('ii lensiuDea C. Stabiliz:Jior cu fermisto!'.\ [lLttnci cind tensiullt>a lJi . Varialia tensiunilor din ligufa precedentă . a baf. lc liniar (dreapta D ). să rămînă coml3nl. ~ ___ I fig:.u ilu ill i <lllOd ic v:triazrl.410 ELECTROTlOtiNIC.iu ll e_ T('u!ÎU lwa Ce (fig_ 26-iH) b h ornl'll"" sarcÎuii S dil} snu-tci1"("uitlll tatmlic al triudei T trebu it. u .

f.n\e specJnl<".1Jb (ramu ra 2-3).6).NOTIOl'. mai midi de-tit . \'alori limit. mă rimea de intrare {'r('~cind in ('ontiuuarp. SI' p reSllpUlle c ă mărimea de intrare :t e~şte continuu.ctarf' .e. Caract<. .T . 8 I Z x. indicarta dt. tendin ta de 5codt're a potenţialului de catod faţă d(' potenţi a lu l grill"i (pozitiv arca gri lei) ('~t{' rOlllpensatii de accelerare a trecerii cledrOllilor de la c_ atod la aood. RcJc('lc indeplincst În il1~tala\i ile de aulomatizare diw!1'\.ialul catodului C Împre ună cu ten siunea la bornele sarcini S tinde să crească.<. treee~a cJecLrOllilor de la ('atod la anod este frina t ă. R: dee GCl1cralitâ{i . rÎ!!. de (n~f<lrc ti atins va l()arE-a . de ei potell\. g J. Releu electronic cu contacte. 6 7 5 J • TA g. mă ri mea de ieşire Î~i pllstrt'<lzli o \'uriaţie continuă sau r[unÎne cons tan tă . in mod asemănă tor. cind mi'irim(':. " . Cind mi'\riUlca de ill tra n~ a atins valoarea x .l('ul ui rczultă d in r!guru 26-35. Ia bornele !':arcinii. numite lJ(rre!oare ş. mărimca dtl ieşire variază din nOll în salt (ramura 6-7). iar mărimea de ÎI~~ire !J "ariază d(' :m:mel\('a rontinuu (ramura 1-2) sau răm in e constantă. miiri mea de i c~ire '-a rinză din nou contÎnuu (ramur3 7-$). ceea ce reduce poe uţi alu l catodulu i şi tensiunea.-l ş. astfel di.~c (in salt) de la o valoare lJa la altiI valoare . cOlw.ri~li<'a dt' pTlnCJpiU a funcţionălii f('. În acest caz. ~ti-:33. Caracteristica r .lfe b/'lI.leului. Dacă mărimea de iulr<lre înl:~pe ~:.ra . mărimea de ieşire S.. Potenţialul gri lei rămînîn d mai mic decit pote n ţi a l III caLodul ui (negativaren grilei). de In y l<l Ya . împreun ă cu tensiunea I ~ bornele sarc in ii S rămîn coustanl.clal'e.a. D:lcă temiUllC'a Ui ~cadc. scadă (ramura ~. dccon<.'"t DE A UTOMATICA electroni de la cat. la va loarea ini tjală . potenţialul catodului. + 26-36.fU!l("\itlJli tit! comandă . Există stabilizatoare bazate pc anumite proprietăţi magnetice <lle oţelu l ui (stabiliz<ll. npoL lllărinwa dt' intrare eontinuind să scada. ~tab ilizato'Jr(' tU termorezist.adul C la anodul A tinde ~ă se accelereze. Fi~.oare [eroma{)llelice şi CII (erorc::o!tnll (ă).a . După ac('asta..

atrag:-\ arm:i. Fig.>ire).412 )Iultc lipuri de re lee !"int dl'. Relee eledlOl!hi'. 26·39. capătă y:\l oa rea lIece~ar:i p{'"uhu ca I"t' lcu l RE !:ă.I.lUl'll Sa .\rc .s(Ti~e I~ ('u pit.. La ace~1e rel"l". Rclu {uloeler:lroni e{'. Fig. 2G-37) cl('))ă~('ştc o auumită yalo:u'c.-..:11-3.). In locu l triodei amplificatoare mcnţionate H! poatc II li!iza IIll a mpli fica tor CU lranzi st oare. 26-36) este constituit < ob ice i le dintr-un releU ('lcctr omaglletic RE şi I! triod ă amp!iIitaioare L\. Releu de deplasare. 26·38. \·ile1. cul"t~ntu [ anod it" l {l al lrioclt'i ~lm plificatoare TA pUlle in func\imlC relclI] el el'trom~l g­ ndi(' RF. CÎ(u] fluxul lumiu os $ 1 (mărimea de inlr!l re) care atinge celula fotoele ctric-il el" (fi g.' pc carad. d('plaşare.anid'i (pr('siul1('. b. (mârim<. inchizind un contact l'an' ~tahileştt: cUH'nlul I ~ ( m ă rimea cl(' i" şire )..\b ţiilc de automsLi7. la eare stabllirea sau inlrcrup('l"("a unui curent ~ e obţ. Cinti ten siunea de grila U i (miirimea de intrari') 1\ triodei atinge o allnmiUi va!oal"C'.modic.~i!lTle cu me rcur. .. Rel eu de prsiune. .jl<.. Fig. Există şi posibilit. . Releu fo toel ectronic.ine numai prin s(" himLarea punclului de runc\ionan.eri~li('a aparatului . curentul la din tirntitul . mărillll'a (l e inlrare l'~tc O mărim ~ mc{'. In tontÎlllHlfC se aratIi şi altt' tipuri care se pot Întilni in spccinlla in sL. Ciud prl'~iUnea]li (marimea de inlra r(') atingc o anumit. un rele!ldeprc. Relee /1/t'caIlÎ rc. stabilind curentul I t. Un astfel de releu (fig. V Fig. ~WlNv-t?)S .olul :.a cle it'. 26·40. Releu de tu rajie. 26··37.. l' RE."1 "lIl on re s . Figll r a 2G-38 arată. ('are here ş i prÎ11 inJă~urarea hol) il1 ('i relcuJui TA '---.::1 el e. (1} 1l{aele.atea de a St' r('<!Jiza rd~c electronice ~i ionice {a rli..

Cind piesa P arc o inăl~illle pn~!l man'.urn .:ilţim<.at stabilirea lInui curenl It (m:lrimea de ieş i re) in (' Îrcuitul re~pecti \'. .!. g. ('cea ce arc ca rczult.hizind Uu drcuit. iu\' in gind rezistcnţa reoshlllllui HnLagoni~1 1". D ar ă piesa an' u inăl~imi! prea miră. Cind armât. Oistribuitoare DÎslribuilol'll1 eleclromef(lflic PWi CfI pas (fig..1 c~le atr(l!'lu. legată de un sistem de pirghiÎ care poate oscila in jurul punctului O. normală.lld pil. 20·41. COIItija T coboară. Fig.dromtlgn('t F. HStfei incit se intrerupe cun: ntul prin bobin a dC'clromO"lgnctull1i. ambele liimpi sint stinse . 26-41) ~e compune in prin· cipiu dintr-Un el('. Figura 26-39 arală un releu Ile deplasare. in care se stabileşte curentul I~ (mărimca de ic~ir~). re atrage annlitl1l'a A.Jichclul tijci coboa ră ca un dinle al roţii. forţa tl'lltrirugfl illdepărtc<lz ă sferelc S. Armătura .Jl c . Cind t urn Ua axului _1 (lI1iiriuH'u de intrare) atinge o ajlumi\fl yaloart:'. i/l. resortul r readute tija T in poziţia iniţială. Dis1ribui!or pas cu pa.. nemaifiind alrasli .TICA 413 merC11r111 se ridică în ramura din dreapla. fn ac('ln')i limp.~. r. se.NOŢrUNI DE AUTOM/I. iar c1ichctul ei rolcş te c u un dinte roata:R in ~cns orar. 'olre ~erw!ştc la sOltarca pieselor. r-iglll'a 26--10 reprezintă un releu (le [lIra/ie.lI ş i im'Jlîzind a~tfd conlactul C.ă d(' sursa S. aprinde lampa ~. prin (It'plasarea tijC':Î T se inchide contactul Cl şi H! aprinde lampa LI alimenlat. ridicind man şo nul . C.~.'f3 arc o in.\liş{'area tijci pro\"oacii imă lJi des('h iderea conlactului e.

Ct€'le r.uran~ rh. 26·42. \-ari ind v:d oare a Len siu nii de com a. care dau naştere unui CÎmp elect ri c în"irtitoL Acest cimp in"irti tor raza e lectro ni c ă (const i t uită dintr-un fascicul liniar) astrel incit extremitatea ~a di n dreapta să a tingă succesi\' co nlactele CI.lectropoculllalicc. ud~. Cele două perechi de plilci Po şi P l· ale tubului catodi c (\"(!zi fig.a.l. C2 . C3 etc.i un curent J.('cu! ie sc llti liz ează ff('('\"ent in aulomatică motonre elect. d. Orgallr de c:xc:cuJie [ a organe de e:-. Cclt· rlouă t('l1siuni sînt defazate int rI. rcostate. iar pirghia P realize a ză pe ri nd (pas cu pas) l egăturile între circuitul Co şi circuitele CI' C2 .'ctrice. tn curent alterna ti v l:~ Înlilr. Distribuiloare electronice. pc măsura deplasării rnzei electronice. clep la s€'a z ă h. . StaLol"u l unui a~('fncnca motor ('tlprinde o infăşurarc de fnză alimc nt<l. dispozitive hidrau lice ş . In felu l arătat . {"arc du naşte re la cimpul magnetic in" Îrbtor neC'esar J"ota~i(>i motoTllllli. care este alim ~nLată de la tensiu ll Cll de fomamlr1. C2.ureat a lteruati\". (fig. R .! e\~ cu 90\ constiluind tll! si~h' m apro~i1Uativ hifazal. în fignra 26-42 se arată principiul constructiv al distribuitorului electronic cu fascic ul lilliar. pămin t (pe figură s-a făc ut desenu l n Ulllai pl'ntru un singur contact). se \" or stabili succesiv curcn~i in circuitele legate la con\":l.tă de I<l o retea cu trll~illl\(" eonslant fi şi o a doua în fă. sc s tabil eş te prin Jnis\('n\:< R J"('srC'div.m.Ia păm înt prin conductorul -1. 1 biruzntc. csc de lIlulte ori motoare asin crone bifa zate. vane eh. care ~eamănă cu tubul catodic (\'ezi cap. variază ~i t-uratia H1otorului. tn nwrnenlu l cind raz:t e l e ct ro nică a a tin s un contact C. sau c. F i€'care contact este lega l p ri ntr-o rezistenţa R la..a . Fig.ELECTROTEHNICA C ElIo"ERALA tactul C s-a reÎnchis. IX-7) . cup laje electromagnetice.ce de curent Cf)lItinuli şi c. 2G--l2). ast[el incit armătura A este din nou atrasă ş. 9-16) sint supuse in disl ribuitor la un sistem de două t ensiuni ('\ectrice I I A o . roata R se: invirte şte dinte cu dinte.fază . fn consecinţă. Dis tribuitor electronic. Tot ca organe de exeeuOc in sistemele automate se Întrebuinţează c1ectromagllcti... Anod ul tubulu i elcctrOllic care a produs raza clt'clrouică l'ste de ase menea legat. numite ş i ser/Jomo/oan. .

26-/13) ~i t elsilllli recento/" SR.('i ele("tromotoare induse in înf5şurarca J este : 'T SR Fig. adică: El =J:: max- Cînd axnl rotOl"ullli face un unghi oarecare o: cu axa illfăşllrării statorief' ]: valoare efir. care se poate În\'Îrti in interiorul unui stator S. a. Cele două statoare sînt legate dectrie între ele. Rotorul ~e!~inului lraductor este lega t rigid de piesa care ~t:. de la aceea~i reţea rle curent al ternati\'. 1u acest scop se poate utiliza. yaloarea eficace EI a forţei declromotoare induse in :1("('a:. de exemplu. Sistemul sehin pentru transmiterea unghiurilor. se/sinul fradlU. Statorul fiecărui selsin {'~le realizat ca Ull mic sta tor trifuzal de ma~ină sincronă CII fazde legale in stea . "\ceş L ~istem cuprinde două mici maşini identicl' . . Cind axul roturu\ui ~e găseştI'. sistemul selsin de transmitere. după cum ~e vedc pe figură . după direcţ.ace ~l forţ.ie Lrebuie transmis selsillului rc{'eplor. [of SI' (fig.NOŢIUNI DE A UTOMATICA 415 3. Transmiterea automată SISTE~IE AUTOMATE a unghiurilor lu instalaţiile automate estl' 1I11eori nevoie ca yariaţia unghiulară a linCI piese oarecare _ de exemplu a ullui ax . roteşte ~i al tărei unglli de rota\.radudor indu (·c cîte o forţă eledromotuare alternativă în fiecare in[ăşurare sla t orieă. Fiecare ~elsill cllprinde un rotor T1. Ambele rotoare sînt alimentate prin intermediul unor dispozitive eOlcspun/. 26·43..să fie transmisă la o anumili:! disLan\ii.i<l axei care ('orespuntle infăşururii 1 statoriee. de exemplu. Cimpul magnetic alternativ din rotund scisiIlului l.ăloare. adică să fie Iyprodusă la un alt ('lemcnt al sislemului .Lil înfăşurare t'~te maximă.

13 = E3 En"". ' Z Z unde Z C'~lt' impedunţa r('~pccliyti . cu acelaşi unghi 1: a rolurului din selsinul re ceptor.416 ELECTROTEHNICA GEl'<'LRII-LA lnfăşurările 2 şi 3 fiind decalate in spatiu cu unghiuri de 120° şi respectiv 240 faţă de infăşurarea 1.2' şi 3. Se vcde di suma celor trei = curenţi (care sin' in ra~ii) este: I1+lz+i:J= Ema:!: [cos CI. Pril1 aceasta se realizează transmiterea mişcărilor lIlJgllit:Iare illtre sdsinul tradl1ctor . In eOllduzie: axa rotorului aparl'inînd selsiuului receptor..5i sebin111 receptor. Ae('~t ("imp magncLic rezultant atrage rotorul sclsi nului receptor.. = . "O") 1 2= Z~ = ~cos ( 0: + 1. trecind prin infăşurările 1'.""". ca şi axa roLoruhli aparţinî n d sclsillului LraduclOL La uriel' rotaţ. Z .ie cu uilghi oareC.inta acestor trei cimpuri magnetice este Illl dmp magnetic. produc in fiecare înrăşurare cite un dmp magnelic alternatiy .E. alternati'l a ('{lrui axJ\ formează unghiul O'.cu axa yertieală a sclsinului receptor. acest cunductor eurc-lllni este llul.Jt fiind că prio. d. yalorile eficace E2 şi Ea ale forţelor electromotoare induse in aceste hobinajc sint: 0 Cele hei forţe e!edroltloLoare de valori eficace El' Ez şi Ea dau naştere III circuitele 1-1'.+eus (a z +1~ooH cos ("" + 240°)] =0 . Rezu!t. Curen!ii Il' 12 şi l:j. a }"otorului din selsinul traducLor cor(:spunde ill acelaşi Ump o roLaiie. a:. . E E. formează cu ycrticala acelaşi lUlghi CI. 2. 2' şi 3' ale !iclsinului recepLo!'.1 Ia trei curenţi alternativi de valori eficace: 1 .l\"t~ '7. conform [igurii.:::: . Din acea~tă cuuzii nu este llceesar lin conductor eare !'Că lege punctul central al conexiunii in slca ce formeazfl ÎIlfăşurărilc slatoricc ale sclsinului traductor ('11 pllnchli ccntral corespUllzlltor selsinului receptor.LfcJ înciL axa rotorului sil coillcidă cu ax[t cimpului magnetic rezultant.C05 (:x+ 240").

Comandif automată Acţionarea electrică a moLoarclor din echipamentul mnşillii de honuit de la capitolul XX V-3. de multe ori ('sle n('('csar ca o anumită minime (temperlltura.\p<lratul M măsură poate fi indic:l.. rapid ş i de fi llU oDo.\liIS1lJ'B.tor ~au inregistrator.\Uirimea care trebuie mă­ s1Jrată Îl} lIlod ilulomat lr\"htt ir ~~ trC'Olcii ccl puţin priutr-ufl traductor. 26-(\. care !i-O lrnn~formc Într-o m. tă dC. Sistem de măsurare automată.1X'fl al1lomaLil are avantujtd . . leg:ll cl('rlric la milivoltmctrul mV.1.ncdicamcnte şi cventunl rehubrca 101'_ ~n . si'! Se racă iniervrll\ii1c JlccC'san: . yilc·zij dc. Con1rol automat Siştcmcll' de ('outro1 autOlllat p~rmit ~ă ~e "erificr productia fabrici lor.3 dreptul in unităţi de tcmpl'ratur:1 permite măsu­ rarea automată a tcmpcraturii corpului O. d. . se rcaliz(·zC' sortarea diferitelur produse..' timp mai scurl Salt mai lung.lrÎme. . presiune.fil lă de cea munualil . pentru a yerifica mersul normal a l proresului tC'hnologic.'kctric('. cu njutorul !Sistemului de lentile T. Acest milivolt· melru cu . Figura 26-44 :lr3t:) ('a ('}. fie pentru ca.) sft poală fj mlisuratJI un iltteryal d. 0:.NOTJUN'I DE AUTOMATICA b. dupii ce sfnt conCC\ltr:1tc. rclJlltîndu-se cele necorespunzătoare t't('.eUlpIific"re un ~isll'm (le măsurare automată a tempcl'aturii unuÎ corp illc3nde~cent O.-i omu l. Figura 26--15 arată prillcipial un sistem automat })ClltTU controlul unor riole cu . electrirri. ating sudura S a uuui l('rmocuplu '/'.. [1-------' lj------o Ţ Fig. fie. de obicei.de a se [<lct" precis. Radiaţiile termic'\" ale acestui corp... Măsurare automata ill procesele tehnologice . b constituie un exemplu de comalldă automată prin butoane ~i ('oHladoare. in funcţie rit! \'~d(lriJe mftsurMc. Asemenea comeuzi automale se Întilnesc la multe motoare t.~ra ra 1!rad .

Dacă mcdi· J Fig. Protecţia automată este de asemenea uliliJ.sloarnl"t Fiola nI'Ulft>SP\lllziltoarc de pe traJlsporto\".n un dispozitiv (·lectromagnclÎc. cuprinde şi protcdi:l al1l. iar telula foloeledrică acţionează prill intermediul amplificOltorului A.ELECTROTEHNICA GENERALA o sursă de curent altcrnaLiv alimentc:I7.atft $ Î In sistem<.J<i!. Da cii din CU\lza unei suprasardni {'Ilrcutlll absorbil (leptlşt'şte v:do:tn' :1 maximil aclmisihilii. privind ac\iouarea elcctric:i a Ulwi ma ş ini de honui t. eF. fluxul luminos respectiv atinge celula fotoelectridi. produce avarii. !ltntru a Jlll se.'\ { nratii dacă nola rSlc buuii sali rea.ionează corec t numai la sup rasarcini mici. fluxul lumino» fs le micşorat. dar dc lungi'i durată. i. 26·45.i:i fiolele F deplasate de transportorul T.1 L moi ales In bUlla a motoarelor eledrite. Deoa rece acesle I"cIe~ fUJlcţ.{t a motoardor prin intermediul rele~Jor termice] RT. Protecţia rUllcţiol1are . motorul trchuÎ(' de('on. Schema (lin figura 2.odaL 'in mod iHllolJlat de. un aplH'al ilHlicator . Razele luminoase sint ('oncentrat~ de lentila Le şi lravcrscu7. la I"cţ ("a. Protecţi e automaU auLomalii joacă lin rol deosebit de imporhl . Sistem de control UlJ!omal.')i 2R'J'. C'.l11sp:lr~nţa nccesară.omal. rii.ă prin intermediul staLil izatomlui de tensiune S lampa L. camentul lichid din fiolii nu arc 1r:. este ncccsar a se utiliza ş i relce clccLromagncticc S::Hl s i gl1ranţe fuzibile care d eclanşează brusc la sllprasarc.ini llwri (seurtcircuite).'le cH('rgl'licc.. După trawrsarea unei fiole. pentru a deconecLa Î:l mod alltomat partea din inslala!ic care ('ste avarialii.

licr'i sau asta'icil. dar permiţind pentru rc:-otnl feţelei o funcţionare normală.jlr(' valoa.ît 1 7 timpul de aclionare a declanşării să scadl"i pc masura depărtării de geuerator.. nivelul apei la srirşitul proce~ulili de rcglaj adică la echi libru .:cc« ~' c milre~le debiLul ci<. Sistem de proIectie auto · ma t ă seledivă. a~tfcl ea la ficrarf' poziţir :live1ul apf'i la echilibru s:\ atillgă valoal'ra prescrisi1. Încit ÎntreG ruptorul ' 2 (ee! mai apropiat de Ct) să declanş(·ze primul. Un cX('mplu de rcglarc stat. 26-46. protecţia trebuie şă fie selediuă. . . Reglare automată Reglarea automată poate fi da. plutitorul S(~ ridică. Ili\'l'lul scade. in!'iă la un llivel al apei putin mai robllril decit nivelul prcseri::-. 26-46). Dc exemplu. h( C.C? sint alimentaţi de la genel'atorul G prin intermediul unei reţele care cuprinde Întreruptoarele automate!I" ' [U' prevăzute cu relef:" care provoacă deelanşareea automată ÎI1 caz de sarcină. scoţînd din funcţiune consumatorul C~. echilibrul rcstabilindu-se pentru un nivel putin mai ridica! fat-ii d r cel prescris. Dacă clehilHl --le apa evacuat se mic)orează. dat se produse o suprasarcină inadmisibil dc mare la consumatorul C2 • Curentul de supra sarcină. după cum se arată m a i departe (fig.' ana V coho~ll':l .uatii (l in rezervor. care pleacă de la gcnerator. vana V se ridică . Înr. abaterea j. iai' . Consumatorii CI" . la re. fn con~ccil1ţă . 26-2. trece prin Îiltreruptoarele automate lw 18 12.glarea astatică.U f .devine egal eu nivelul prescris. În figura 26-2. proLecţia selecLivă cere ca reglajul relt'dor să fie astfel Jăcut. '9' e. La orice valoare a debitului .NOŢruNI VE AUTOMATICA 419 în aeest caz. van a carc reglead debitul de apă la iulwrea in rezervor trebuie să poatii ocupa poziţii diferile.icti c~te arătat i n figura 25-!7.le o v:iloarc nnică. plutitorul P coboai'il. organul care cxeelltă reglarea trebuie ca Îll momentul eeloilibrului sa poată ocupa poziţi i diferite pnLru valoarea preserisă a mărimii de l'eglat care e<. la sfîrşitul procesului de reglaj. Sistemul de reglam automată din figur:J.a efectivă este IIUIă. La reglarea a~laticii. D e as{'mcuea.. 1'('3 prf'r1să a mărimii de reglat şi valoare.fig.le apă ('v3t. corespund\' ullt!i reglări astatice.al' uaL Q ereştc. Se presupune că la un moment.intrare a «pei Îu rezervor ş i restabileşle eehi libl'ul. Dacă debitul de apă ('\. Releele ÎntrcruptoaH' lor trebuie al'tfel n'glatc.

CA GENERALĂ tn consecil'ţă.c.>Iemente arc o fu n cţionare it. reglarea p oat(' fi dirceUi sau indiIecl<1.crisă.rinll~3 de iutrnrc Y:lriazft conlÎnuu.> elcm('ut. dnd encrgia ne('('~aril orgn· nului car~ execută reglnjul.lal1lă pcnlru mărimea de reglat.lc u variaţie jn snlt n Illă· rimii dl' il'~irf'.:iţii djf('ritc penlru diferitele \'rllQrj atinse de mărimea (le reglat la eeh ilîhru.glnjului OIl {!slc () mai-iUIIunea l tă a r.. tit! un elcm(>llL il1fcrmC'dîar (motoru l ckC'lrîc aJ ilUeut:. ~i~ll:mc1e de n'glan~ pot ri cu yn[oare prt'ci~ii fo n-. tic t~xrmplu. Rt'glarca pOltl!> fi continuii ~au diSIUl/lif/IUI. pJim(>le sisteme se Ilumc~{' ~ i regllialof/re proprin. după reglajului .r1să /Juril/bilti dupti lIll wlllmil program..iunea unl1i r .It: obicei la rf'glarea mă· r imil or nI \'ariatii t('nte. Orgatlul care execută I'cglarc<I statică Lrebuie ~tl o('upe po. indC'pend€-lIl de ~arcilla mnşinii. P(' a('claşj ax eu mnşiua. 26-4Î. rCY ll l/1/our~ 1'1I p/'oyralll .:i. care permite o pr. \'ariad cont inuu (lin) atunci tind m[. Figura 2(j·2 ('ol'Cspunde cazului al doilea.l zan elco Din alt punct (le \'cc!c)'c. este luală de la Uil traduclol'. adică p lutito r ul p.t <le la rc\('a).a tind mici abat. de l"xClllplu.f'uzJ <. clar prvcesul de reglaj pină la echilibru est e Illa i lung. In sistemele de reglarc di~('o n· tinuă. Î'l schimb proc(. re/fii. nenţillerca cOll~ta!ltă a unei turatii.ut{)matizi!ri :-(' uUlizeaz:'i de olJie('i l"C'glarea in dircct. Sistem de reglare auloll1atr. PrillHllui taz ii ('on' ~pllud('. arlieb In o varia tir l:Olltinuă fi m:irÎmii de intraT"(' cOfrspun:. figura 20·47.prii. tind C'1H~rgia nel't'~an1 ":lnei €-~lC <la('-. staiÎC<I. tempcr.lt constantil. fu s istemele de reglarf' conl a fi~car<. De ascmfllcn.('1 pu~in mlul dinll'l' <.c. .ărei turaliC' 1/ (m:1l'i mea de reglal) tr(>buic menlinută in mod au· tom.!. Obicdul re. In fignra 2Q-18 se arată tlţl sistem d(' feglnrc . "nlo ri puţi l ] clirerite raţă de va loarea pn~.Jazcnzu pe existenl. pl'P:-. mărimea de ie!.420 ELECTRO~.eri. Si~~cmrlf' (li~("OlltilHle ~e utili7. la reglarea sta ti că. l'a.ltu)'H unui cuptor. m ărimea rle regla t poate a\'ca.~lIl (le 1't~t!lnj este ma i I":lpill. irc. De m ulte ori. procesţJl Fig.('izil' mai llwre. Reglarea aslaliCli arc avantajul anulării ('om plete a abal. ia r ultimele. neglajul static se bazeazii deci pc admiterea unei a numite aua/Ni. RI~glar(>a slati eă se l. (.1 va loare a pres(. arlirfl \"ana F.mlom"Ui astat i că pentru . TII ~. sau <:\. lÎullă.:i.

-unea lt ă se g5seşte motorul electric de curent continuu separat ă El şi tahogeneratorul T excitat prin in fâ şllrarea B l.NOŢIUNI DE AtJ'"TOMATICA 421 OE.unelte.<C apIidt la grila amplificatorului iO c A I' conlli "tituit dintr.7. Acest p otcllţial propor ţional cu a . care reprezi'ltă nee valoarea dată ~au prcs cri~'ft a mărimii <le reglat.. care al imentează un mic motor de curent continuu m.i" la un momcnt dat maşina . aşa. alimentată tot de bateria BI. • IJ ~.ltialelor aplicate rezistenţ. f]F ~ ~ R.. 26·-1. cu excitaţia E 2 de la bateria este proporţional cu luraţia n a maşini i .lrc aU\Qmată as t a ii că pentru menţino:rea constanlă Ln hornele org'2'lului de comparaţie şi c omandă consti tuit din rezi~t("n \elc HI şi H. O(C r R. IX-5).unea ltă şi un paten!ia l proporţ i onal cu lurat ia III) (la rezist e nţa R 2). Potenţialul aplieat de tallOgellerator rezistenţei RI BI~~(I . ~e aplică deci nn poten ţ i a l proportional cu turaţia Il (la rezi stenţa HI ) pe care o a re c[ed.un tiratron (w'zi cap . Polaritatea pote. Fig. 'Iot orul poate realiza prin intermediul reductorului r~ .-c faţă de turaţia 'le prescrisă.~ egale . I 'lz> A. Cursorul el se.ă Într-o anumi tă poziţie. l\Iijlocul rezistenţei R {'stc legat la pămînt. carc corespunde turaţiei n3 pn'scrisiS a fi men(.elor R I şi R 2 este astfel in cit po ten ţialul la ieş i rea din o rganul de compa ra ţie şi control să fie prop orţiollal ('u : adiei! cu abaLt'J"ca a a turaijei /1 efedi.8.inută constantă. Potenţialul aplicat rezistenţei R 2 depinde de poziţja cursorului el! eare poate aluneca de-a lungul rezis tenţe i R. Sis tem de re gl. d a unei tu wjii.

care face ca amplidina A2.~[t fie reproduse ]lllnindu-se însă in joc o er.acţiollînd maşina. Curenţ. Mijlocul Înriişurării de comandă E~ e!'ote legat la polul pozitiv al baterii B z• care arc celălalt pol legat la pămint. Pentru pornirea maşinii-llllelte. care neecsiUi un l"onWm neÎnsemnal de -energic . după cum se vede pc figură.în sensul necesar. la rindul ei. g.l l = a se llilldcază. la prelucrarea metalelor prin maşini de copiat eledrice.-It' (' xemplu deplasări mecanice. lJentru a se anula din llOU abaterea elc. se aşază ellTsorul el " Într-o poziţ. Totodată.l> astfel efi :. ceea ce face să apară o abatere a. care alimentează motorul OE (organul de C'Xecuţic).2 ' Dacă la un moment dat sarcina m.1 acest caz. Urrnă rin·a H \ ILomată se aplică. incepe sîi rotească cursorul C2 Într.ervolllolnrui m se opreşte o dată cu cursorul (. se anulează şi potenţialLll aplicat amplificatoruilli A. Pe măsură ce turaţia motorului OE .ulleite cursorul C2 se gă­ seşte in poziţia mijlocie a reostatului Rh. care pune din nOll in mişcare :ier\"omolorul m şi cursorul C~.şurării iar senlOmoforul /Il.':iC apropie de [1 0 . să aplice motorului Ot. la bornele a-b apare o tensiune de UD anumit sens. Tensiunea la bornele a-b ale Îniăşurării de comandă E3 este nulă. aplică asupra r('zÎslcn l'ci U~ lin potenţial <lin ce În ce mai mare şi proporţional C1l turaţia deeti\"ă n a motorului OE.crgic mult mai importantă.ie eare corespuude turaţici 11(1 prescrise. Aceasta cOllstitue iufăşurarca de comandă (f-au de excitaţie) a amplidinci Az (acţionată de Ull motor nedesenat). găsindu-se suh tensiune. dat riind că cdc două jumătăţi ale acestei infăşurări sînt parcurse tit' rurenţi egali şi de sensuri contrare .aşinii-unelte cn~şLe. fare ca servomotorul ni şi cursorul ("2 s:1 func~joneze in sens im·e. 1.un anumit sens. Urmărirea automată Sistemele de urmărire automată pol fi ron~icleraLc o \' ari~mL ă sistemelor de regl are automată.422 rotaţia ELECTROTEHNICA GENERALA cursorului C2 de-a lungul rcoslatului Rh care esle legat la bornele Înfă E3. Se presupune că În stare de repaus a maşinii . de exemplll. Urm{trirea automată permite C:I o serie de fCnOIll('ne . .! . o tensiune astfel Încît acesta începe să se rotească .rs. asupra amplificatorului tiratronîe Al se apIidl un potenţial proporţional cu: .ii in cele (louă jumiHăji ale Înfă~urării E3 nemaifiind egali.unealtă . astfelincît la Ull moment dat abaterea Il o. care funcţionează ca traductor. micşorÎun 1'co-siunea la bornele motorului OE şi deci lnra\ia sa. la hogcncratorul T. iar :lbaterea (1 de sellS conlrar faţă de prima dală . Lllr:dia ~a scade.. Cursorul C2 este de asemenea legal la pămînt . turaţia Illotoruhli OE creşte. astfel ca tensiunea aplicată motorului Oli ~ă creasci'i pentru a readuce turaţia la valoarea prescrisă I!~ _ Dacă sarcina scade.

împreună cu freza . să ajungă amplificat la organul de execiltie fi (motor ('lcdrir). numită palpa lor. să tre<lca Pliu amplificat"orul . Sistem de urmărire automată (de copiere). prin intermediul unei comenzi corespunzătoare. Dacă palpatorul urmăreşte o suprafaţă orizontală :J ş:lblonnllli. :!llln(·i ~i suportul frezei. Freza coboară pentru a prelucra piesa P.hide cOllt<lciul 1. care arr forma pe care trebuie s~o capele piesa de prelucrat.5.-> 'ii organnl de execuţie D. Maşina de copi::Jt eonpnl! ('(lpul de copi(lt R. Af'('~I:t .. cind ambele (·Qnlade ::îl' t deschise.u şablonul S. f'omprimîlld rc~ortul 2.<lrc readuce mereu capul (le copiat Într~ o poziţie concordantă cu suportul frezei are ca c!""ci repunerea pîrglliei J in poziţja sa mijlocie. care poartă freza 1-". Prin legătura 9. se incl1ide contactul' .C{l este ('azul. 1 II 8 9 r:::------T"--. Cn urmare a unui alt ~('mnal ce tr('ce prir· amplificatorul . Capul (](. iar legă ­ tura !) ridici"l şi capul de copiat. şub in[fucll(a resortului 2.' copiat. ~uportul frezei. se Înc.)C{îOIlC3Z. acca~ta face ca lin scmllal elcf'lrie să pornească de la capul ciI.. In ace~t timp palpatorul p urmăreşLe C011tUl"ul şablon ului S şi poale apăsa la un moment da t capătul pirghiei 1. Dacă profilul ~ahlol!ului S obligă palpalol"ul p să se ridice. de pildă. dupii cart'.J prin miJ'carca I (în j01» asupra sliportuilii S. di piesa P (fig.fJllnnent spre piesa P în sen sul mişcării 1 J. de dire molorul I'kclrie i . cu <ljulorul frezei F. da. astfel încît să capete forma uriit<llă punctat. 26·-19.ă cu freza. ~all poate coborî. il1lprrur.NOŢIUNI DE AUTOMATICA Se presupune. se deplasează pe orizontală . F P S Fig. illişcarea {'. de obicei mecanicii. 26~49) trebuie să fie frczată prin copiere. prevăzut elI o tijă p. este coborit şi capul de copiat. $C ridic:. copi at esLe deplasat în mod pf'. Dacfi profilul şahlOliului obl ig:! palpalorul sa eobo~\l·e . care trebuie să rămînă mereu iu cO!ltacL (să palpezc ) c. .

26.tcJlnll este ŞI 1'1 . 26-50. 2(.'iC nu meşte aperiodic. c~. Dacă perturbarea arc ca efect [erJ oIlH'nc tra nzitorij oscilatorii (fig. Cînd fen omenele t ranzi to rii nu duc la o sit\mţie de echilibru. de exemplu. In sistemul din figura 26-48. Su. procesul tra~­ zi loriu se llumeşle oscila/ori li ullwtli:a/. În aceste eaznn . factorul perturba tor se propagă prin toate elementele sistemului de un număr oarecare de ori. miirimea de reglat variază în timp de la o valoare 1 (fig.·50. Cu cit aceste fenomene duc ma i repede la o situaţie de echilibru.ei perturbări. un interval de timp mai lung sau mai scurt.erveni di"afara sistemului. o variaţie (le san:i1l1l a maşinii-unelte OR constituie un asemenea fador perturbator. Se p oalt· illtimpla insă ca o scilaţiile să răminfl lleam~rti ~a lc (fig. b). sistcmul se numeşte instabil. 2G-SO.. 26-50.' Fig..RALA 4."IE. a) după o curM expone n ţi a Hi. in urma m.. la valoarea nouă de echilibru 2. d).'lcest caz stabil.-50. după -cum se ştie.abil. Stabilitate<l sisiemelor de reglare automatA . amodiwle (dcscreseăto~n' ) la o nouă va!. STABILIREA SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATA ŞI CALITATEA REGLAHl! Funnionarea unui sistem de reglare auLo mat ă este supusi"i influenţei unor {actori perlurbafori ee pot int. De oarece sistemul este format. şlstemlll csLe Imtabll şi nu poate functiona. Dacă. sistemul are o stabililale mai hună." ELECTROTEHmCA G:E. dintr-u n circuit în chis. . sistelhul este ('-Vident st.o~lre (le echilil~r:l a. ciud mărime a de reglaj ~e stabilizează după o scrie de oscilatii L _ _ __ 3) _ _ _ V\Wl C) • d. dind naştere la o serie de fenomeu(" tranzitorii. iar procesul tranzitoriu . -sau să creaStă inco nt in uu (fig.

joacă un rol importa nt gradul de precizie a reglării. LI 3. transmiten: a şi re("t'ptia senlllalclor. rapiditatea reglării ~ Ielul proceselor lraUlitorii prin care se eIectlH~ază reglarea ~.('est scop H" pot aplica diferite metode carc ţin seama de caracteristicile elemen telor ce {'oflstituie sistemul aulomat respectiv de exemplu.). Ca şi sistemele ohişnuite automate. mctodeh> HIII criteriile Routh-Hmwil:.Ulita/ea pro('«'sultli de rt'glnre indeplinit de sistem. . Jlihailovş. sistemul se numeşte de felem ecanidl. După C\~ s-a ajuns la \lll sistem automat stabil.ctuJ regIării şi dircritcle elemente aJc i J lstalaţici este relati\· mică. D'ICă Însă accasUI distan tă esLe atit de mare Încit ne('('sită intrOlll1("erea unor instalatii speciale pentru emisia.~ OR ~---. a. ~idemclc de tclemecanică poL fi in circuiL inchis ~au in circuit cle~('his .a.-a sistemelor de T OR Fig. distanţa intre obi«. Da c:\ ('crcdarea stabilită tii duce la concluzia că sistemul este instabil~ se modifj('ă unele elemenle ale sistemului. astfel incit !<istelliul să devină stabil. de asemenea.:'\IECA~I C -\ fn siEtelllplc alltomate studiate mai illuinte . 26·51..). Genera1il ăli TEL!:::. o serie de mclode matematice de~lul de complicate. La sÎstemele de regla re automată studiate . In această pri'\'in{ii.care sînt in circuit inchis -.a. Structura generală telemecanică. corespund În tclcmccauică sisteme de oce " 31 f -_:~."OŢillN. DE AUTOMATICA Una din ('("le mai importante operaţii de ('aleul care trebuie Îndeplinită În legătură cu sistemele de reglarc automată constă În ycrilicarea stabiliUiţii lor. 5. se introduc demente noi stabilizatoare el c.~e) --.Oi )U '" " OR ~Lr ~. Pentru aprecierea caJiluţii unui sistem de reglare auLomată există. eslI" necesar sa se cerceteze şi (.

ne rgetice. I K --1 - .<ln1"c de mică. R .. DC . lefecon{ru! ş i lelemă"IIJ"att.e m iţător de semnale. principiu fl unui s Î ~leUl de telem:ts u rart' cu tr<ldudor d(' indur\ie lji rr"dre~ or ('l edl'onh' . Sist ('mele de te le mflsuran. d a r care trebuie să f uncţioneze intr-un radru coorrlonat. care trausfor m ă măriJllt!fl dc' milslll'at Într-o mărim e e\cdriră . care cuprind centra le.receptor de semna le şi TI lin ie rie telecomun icatii. Sisteme le de tclernăsurarc l:l flis tflllFI mare ut ilizcOlz:l Lntusmiterrfl lIllor impulsuri <:lc (·t rÎt:e sa u a unui c Ufelll :dt.>j AP T IRE r: ==~===~D Fig. 1 . la sistemele de comandă. de le l eco ma n dă automată (rig. cootrol şi măs urart de exemplu uutomată carc sÎnL in circuit deschis - coresp und in tclcmecanică sis- teme ele felecomandi'f. T . 1!1 figura 26-5] se arată structu ra generala a uuui sistem de telereglarc (fig. măsurare automată oce - b .organ de execuţie. I \S' TI . DC . E . pentru transmiterea la d i starlţă a scmr. pina la sute dr.. 26-51 .aleIOI".organ de control."ariabilii" In figur:1 2G-52 ~c flr~Ii"1 scht'ma tir. DE . pentru di-st.426 ELECTROTElL"iICA GE~'"ERA LA felereglare automată. ele. şi in sisteme pI'ntru fli s l anţfl m:tn'.. 26·52" Principiul Itl tmâsurări i <::u trauuctor de inductie ~I redresor ele<::lrofll<::. 20 km.e :tpoi la rlist. trans/lort ş i distr ibutie de energie electrică. 26-51. Pe figură OR reprezinti! obiectul reglajului. . 26-51. În raport eu necesităţile de producere. c).organ de comandă. Sisteme de telemăs ura re S iSlemele d~ t elt'mil s urart' se pot ('Iasifira in sistemi' pentru dhtanţă de 10 .kilometri. Tclcmeca nica îşi găseşte utilizarea iu prartică i n sper ial in ~istemelc c lectroe. De asemCHea. . organ de comparaţie ş i comandă. In .cnlfltiv dl': frrf\" eJL(r1 .aparat de măsurare. b) ş i de tele( fi g.traductor.' la distal1 t-ă mică fo loscst' dt ohic('j traducloare.rr 1it' transmit. şi staţjj eleclrice interconectate aşezate la mari rlista n ţc intre.1 I ~.iutensilate sau I('nsiun c rOl\tiuuii . a).au("ă.

înfăşurată în jurul tamburului T.i curentul 1 au valori maxime . dliar C'Înn aparatul primar de mă~U1'are indidi zero. la perifcria lui cu orilkijlc O. Dară sisLemul se bazează pe durata impulSllrilor.NOŢIUNI DE AUTOl'>lA. (·are arată r{l linia nu cste intreruptă. 20 km .ie l.4. valoare:l mârimii de măsurat corespunde duratei fiecărui impuls (uneori duratei dintre impllLsmi). Cînd linia de telecomuuicaţie se întrerupe elin eauza unri 3varii.\ prin eifrcJc eare-I compun. impulsuri.P.. (po. Pentru Q=90".z. numărul de rotaţii în llnit3Lea de tIJOP. fiecare . codificarea sau frecvenţa impulsurilor. Lini:! de telecomunicaţie poate fi aeriană. depinde de ungl1iul n pe care-l face planul bobinei cu plallul orizontal. forţa eleelromolo:ue E ::. care ia naştere Îl) bobina [1. In metoda frecycnţei impuburilor. durata. Axul contorului ruteşte rliscnJ D prevăzut. i'lsl~llaţia este astfel realizată încît. adică yiteza de rofa\ie a axului. anică. in si"temuf hazat pe nUII\{\I'ul impul~l1rilor.. de e xemplu. :\paratul AD arc !':cara groihltă in COl1. Axul de rotaţie a bobinei B esLe legat. la reI ca şi in cazul cînd unghiul [2 = 0. Număml ~e exprim. pe linie să treacă un curent de inteHsitalt' J"t'du~:1 .. Se va excmplifi(':l mai jos tllilizar.e de uprosimativ 0. Lampa L !ran~mile prin ac~~t e orifieii Ull anumit flux lumin os (:e!nki fotoelcctrkc CF.rage atentia aSllpra anlrici. penlr u 500 k\V ~[I core~pundă 5 impulsuri pe secundă etc. către redre~orul electronic RE ~i transmis apoi priu liaia dE' telec. alunci E=O şi curentul J=O. Se ştie că energia electriră se mă~oară cu contorul . j)'" stîlpi.l. în metoda codificării.'alonre a mărimii măsurate corespunde unui anumit llumiir de. rigid de aparatul primar rle mBsurare .tromotoare E de induc!. !'\(lidi cu puterea e1edriră­ respectivă. fiecărei valori a mărimii de miimrat îi corespunde o anumită frecvenţă a impulsurilor.·. de LdlCmiisurare prin impulsuri (pentru dislanţe mari) se bazeaziÎ pe numărul. adică nll anumit număr de impulsuri 1[: llllibtea de timp .T ap:n3Lului de măsurare la di~t:lllţă AD. 1n ronseeillţă. Forţa elec. 26-53). Curentul 1 este redresat de.ii al axei contorului fiind propo r ţional eli rnergia măsuraLă . In aeest caz se poate conveni .TICA 427 10 . Contorul 11'1t rnăsoariî puter('a care treJ.~a metodei frccven~ei impulsnrilor pentru măsurarea la rlistanVi a unei puteri dectrice (fiQ. fiecărei valori a marimii de lll{tSurat îi eore~pulld(' un anumit număr proporţiou~l cu yaloarea rc~pccti"ă . numărul de rotat. iar fiecare cifră printr-o anumită combinaţie (codific<lre) de impulsuri de polarităţi diferi te. Eroarea maximă a sistemului este in mod normal de =--:2% .ere de f 000 k\\' sii rorerpundă 10 impulsuri pe ~('rund.uie tr<l(lsllli~ă aparatului de 1" (l i~ b'Il1P AD . Sistemele. Dacă n=o. ~au îl! cablu suhteran_ Curentul de li!Jie e:st.îc. ol11uniraţ. Pelllrn a ~e evita cOJlfuziile posibile ~i a se at. 1 mA. Fluxul lumillOs ajunge la celula foloeleelrică cînd îu drumul său SE' găseşte un orificiu şi este întreru pi atunci rînd rnăsHJ: are .5 . (" 3 pentru o put. va fi proporţional cu energia in 'mita lea de timp..:tive şi negatiye).c:crinp. Traductorul de indue!ie TI se alim entează de la reţeaua de curent alternativ RA prin intermediul :sLabjlizaLorului de tensiune ST . aparatul de măsurare AD indică zero.

j). iar condens:llorul C se descarcii plill rcz:hite'lţ:l R 2 . Mârimea el . Cînd impulsul (Ijşpnre.cven tă penlru ielemiisurare. n M fig. bateria B să Încarc{' eonden- .. La fi('(·ar(' lllciîrcare . va corcspUllde deci unor impulsuri avînd o frecvenţă proporţională cu turaţ-ia discului D.t de la o al~u\lliLil valoare la Zl'ro. ::trm:Hura rclcului [("YfIle in poziţia 2.t1 n variaZ. făcînd ca..LlIlui "\"a lua poziţia eoresPllllzătoare curentului mediu. 1/1 consecinlii. 2G·54."uţa.\n ilatl'a d(~ timp este mai mare (freC\"E.ma bloc <J unui sistem de fre. Curentul il' datorit celulei eF.ul mediu prin apa ra L va crrşl{' . deci cu puterea mfisurată de con- torul Wh. ~lmplificatoruJ .j put. indicaţ. 2C-:j. mfl~Ul"at JI esle introdus[t intr-un traductor T.(!(' exemplu o dep!a~arc .e varia cap aritatea cOlld('llsatorlllui C. Fret"vellţa eurentullli produs de generatorul GE depind(' (1(' Vtl- .ia aparatuhli corespunde frcc\· \·n~ci impulsurilor.i'i. adic.orul C printr-un ('urent i 2 . Acul ap:ml.poat.erii rarc trebllie mnsurată la dishmţ. curenlul prin aparatul .u l de mllsut'al AD. Impulsurik silit amplificate dr.) l"OndenHllorullli. a dinJi m:trllYle (](o ieşin' ..428 ELECTRO'fEHN I CA GENERALA trecerea fluxului esle Opritfl de porţiunea de disc dintre două oriIicii. 26-5:" Sistem de leJemăsurare bazllt pe frecvcJ11a impulsurilor. elistan ţe mari ell ajlltorlll ullui ("urcnl.~i Învcr$. Cu cit numănll de impulsuri in l.ll{'rnati\" de free'''':nţă \"ariahiJă se numesc de. ohicei sisteme de {reww(ă (fig. impubnri!or mai mare) cu atît c. care trece prin rezist('n\a de limitrlr\' 1 ~j aparat. Fig. Prin GE ~-a notat un ~('llcrator elcelronic de Cllrent aJ[ernati\·. saL. :o. Si::lt'lllek P('lltt·ll măsnrarc 10.urent. SclH'. releul atrage armătura l'a a În poziţia 1. La fieeare impuls.ti şi transmise la distanţă prin linia de telecomunicaţii Ll' releului R.

[ace parte din gellerator*. Oscil.effinalizare se hazează pe aceleaşi principii. d{'. intre postul de comanda !..li C. închideri şi deschideri dE'...'i cont rol PC ~i postul în\. In felnl acesta se poate urmări dadi telecoman{la s-a îndeplinit efectiv . ă diferite operatii (ca. i" figura 2ri-55 ~e arată sehema de principiu a ullui sistem cu mai mlllk ranale. Le d e clau~at.i~ia de "Îllchi!.i C' l ' (. poziţia "in mers" sau "în repaus" :1 unui motor etc. sistemele.\"en!e1 dep inde de mărimea capaciW\îi C.NOŢIUNI DE AUTOMATIcA 429 loarea C:. care. de exemplu. La primele. de exemplu. Ia CiltC yaloarea fre!.!"ura 9. La di\'C!rsele sisteme de telecomandă şi Lele~emnalizare.iţia supcrlo:lrfl.lllxiliar CI (' ~lc men tiuut in p oz.llizarc se poL semnaliza la distanţă pozil. trece lin C\lrcnl prin rC'ie.). se transmit prin canalele de felecoInllnirofii (cu sau fără fir) difcrile impulsuri. deviaţia acului aceslui aparat va fi propor\iOlw!ă cu măfllnea i\l.ll Ci t 1 pent ru comanda <lcdanşiirii înteeruptorulni 11 prin rcleul S'Ţ) 1 penl-ru senl il :lIizan'a poziţici "deelan<.i aihă O sueeesiulH~ în timp . . .11 esic un exem plu de generll ior electnJOli~ de îr~Cvtllt r.schis" Il unui intrerupiiLor.:lloruI cu lriorlh <'lin Uf. Astfel. iar cel de semnalizare sii poală fUllCţion:l cu UII .'2 ~i C' ~ ete. iar din locul întreruptorului se ~emnalizează la postul de di~p ecer poziţia Îlltrernptorului respectiv .-! proporţională eu IllăriuH:a de măsurat.iile În care ~e găsesc difelite ap :l l'~~te . In afară ne r.. iar cu ajutorul ~istemelor de telesemnl." ~all . pentru comanda la distanţă a 1I1l0r între rupt-oare şi scmnalizar. ieşire un curent proportional cu frecvenţa.'a pozi ţi. trcc('rea prill ampliflcat~rHl A ~i linia de teJecomUllica~ii LT.analul comun C.. ACCiiL frecvenţmetru se comportă ca un traJlIctor <lsind ca mărimc~le inLrare frecvenla de miisurat.Curentul este măSllral de aparalul AD . (ca. Frecvenţa acestui curent pO:. Sisteme de telecomanda şi tetesel!matizare FlIllcţ-Îonarea sikmelor de lelecomandă ş i tcle. semnalele trebuie l' .'i lor. Există sisteme (·u !Ilai mlllte eanale ~i ~isleme cu UII singur eallal. In ilceasli! siluaţie. mare. În t"Qns{'{'inUl. de la lin po::<l de dispecer energetic Se poate comanda la disbn(. de exemplu.ltd\Ji de. se transmit ~imlllLan IUai multe semnale.lpa'0tA(.reruptoarelor Pl.islă rite două eanale C~:. întrerupătoarc). curentul ajunge la frecvenjmelrul eleclrQ/lic Fl!. utilaje ete. ineîl (·cI de { ·olluHl'lii să 1111 poată fuuetiolla de cî t cU un cnrent. poz. Se presupune ca la nil moment dat inlrenlpLorul Il (neUI'selUlt) se găIit". iar ca mărime de.ă jnrhiderea unui intreruptor.leek sîn t astfel con~truile. De multe ori. ln ddinitiv. Dup'. a cărei valoare trebuie milsnratţl la distanţă. ~:. CII ajutorul sisteme!or de Lelecomandă ~c !HlL eomanda la distanţ.a l " prin rezistenţa de /Jafoare lJlare RI' Rt. pcntrl! fiecare întreruptor I I' 1'1 de . cQutactul său :. pe cind la ultimele ... de tcleeomandii sînt eombinaLe CII rele de Lelt'st'lllnalizan!. a~tfel incît ~înl lratate împreunii. de fapt. \ c.

1 " R. Dacă este necesar s5 se ('omande declanşarea intreruptorului 11 se aduce cheia KI in poziţi a superi oa ră.. care semna lizcazâ poziţia "declanşat " a intreruptorului II.i unc.ELElCTROTEHNICA G ENERALA curent mic. iar lampa care semnalizează poziţia "declanşat" a intreruptorului Il se stinqc. -. 'OI / K. prin releul SA 1 (pen tru Semnalizarea poziţiei "anc1anşat" a intrcruptorului) şi prin rezistenţa R' I de valoare mare. o valoare micâ. aprinzind o l ampă (n edesena tă). . Cind este necesar să se co mande de la di stanţă an clanşarea intreruptorului Il' se aşază cheia /(\ în poziţia in ferioară . releul de comandă CDJ nu func.. " " SOI I şi s1' Fig. ceea ce permite să treacă curentul ş i prin rez i stenţa r' 1 de va loare mi că ..1 pentru coman da au cia nşări i creştc la o valoare suficient p f-=-t1 ' f ~ 1 + 8 c ------. R " '" j sll '! " _. In mod asemănător se procedează penlru comanda celorla lte in t reruptoare. contactul auxiliar CI este adus printr-ull dispozitiv 111('canic in p oziţia sa inferioară ._~ ( . ţinind seama că rezistenţele R au o va loare mare.. R eleul SD 1.ţionea zi'i.__c _ _ l ~ C~. Din cauza valorii mari a rezistc nţe i Rl' curentul este Illic şi funcţionează numai releul de semnalizare SDJ. semnalizare cu mai de mare pentru a pune in ru ncţiune acest releu. Curentul fiind mic. Se stab ileşte in schimb curentul prin releul CD 1 (pentru comanda Mcla/lşării întreruptorului). este scos din Iuncţ. 26-55. ÎnchizÎndu-se astfel d eri vaţia constituită din rezistenţa r1 de /Jaloare micd şi cheia /{l" Curentul prin releul CA.-. ('arc co mandă anclanşarea.. iar rezisl e nţelc r. tn acest moment. ___c' 1-. nemaifiind parcurs de curent. dar releul de semnalizare fun c ţionează ş i aprinde o lampă ( nedesenată) care semnali zeaz ă poziţia "anclanşat" a întreruptoru lui. Sistem de comandă multe canale.

~ 5 cu un singur canal.z 1 c 1 Il 1 C . 5 . astfel rii . J 1 1 {(fapt"~ ~ • J ~- .j P l (comenzi).J - '1':::. 0. tn mod asemănător !'c pol comand a şi celelalte ob i<.\ NOTIUNI DE AUTOMATICA simplificat de a unui de cu un canal rezultă 'riin figura 26-56. t ur-sorul el? se găseşte de ase menea pe plotul co res punzător 2 D ată trC'bu ie să fir comanda L. cursorul Ci St' ~iiS('Ştt' in contact cu ploh ll 2 diu postul Pz. (. La postul de comandă P l . coman d ă C. Se. Prin aceasta dud l'ursfJtu1 r. prin canalul C pl~acă un semil ai Irt clislribui torul D. de exemplu.vt .u dJide Îlltreruptorul 2 la po!-.! <lin postu l P'l. obiectul 2 al postului P2.tul de eomand. In ac('st momenl insii. 26-&6.5 Fig.X~ l·l1! i e) tran smit" co manda rcspccli\"3 org:lnului de execuţie { 'arc :l ('tiOllt'ază obiectul 2. S .rote~ c cu aceeaşi viteză şi în acelaşj timp.. găseşte c ite un distribuitor Dt .ţIe două curso:II't' CI şi C~ S{. ca şi la postul comandat P2.Î D?. În momrntuJ l'Ind cu . . \ Princi~ funcţionare ~istem comandă . vine in contucl cu platul 2..>dc din postul P2. 1 3 [m. so III CI se găse ş te . 0. . astfel i ncit releul corespU llzator 2 «(. care funcţionează În sincronism. se . tie cxc mplu. Sistem de . t . PE' plolul 2..

ji termică. Clasificarea cuptoarelor eleclrice se poate face după modul în care se realizează transformarea energiei electrice in energie termică. reglare con tinuă şi precisă. materialul care trebuie Încălzi t este aşezat intr~un cîmp magneti c alternativ. tn intclÎ orul materi alului apar curenţi de inducţie. De multe ori. Din acest punct de vedere. există cuptoare cu re::islentă şi cuploare CII arc. numai primele d ouă tipuri (cu acţ iune dire ct ă şi indirecta) sint denumite cu rczistenţă~ ultimul tip fiind numit. energia electrică este tr an sformată in energic de transformare Între aeeste douu leluri de energic ('ste: 1 k Wh =860 kcal. posibilitatea de a obţine temperaturi inalte ş . 1n cuptoa rele cu arc. In cuptoarele cu rezistenţă. cu actiune directă şi de inductie. La cu p toarele de iuducţie . simpli· tate. pe scurt. CUPTOARE ELECTRICE a. curentul electric lu at de la reţea trece direct prin materialul care trebuie indilzit.ll. curentul electric trecînd printr-uD conductor de o an umilă rezistenţă elec tri că produce căl dură pe baza legii Joule-Lenz. care produc căldura pe baza legi i doule-Lenz. La cuptoarele de acţiune directă. căldura este produsă de arcul e1ectric ce se o bţine intre c1edrozii cu care este prevăzut cuptorul.a. că ldura se produce in elemenre Încă lzitoare sPl'cialc (rezisto3rc) şi se trans~ mite materialului care trebuie în căl zit. Cuptoarele electrice cU rezistenţă se impart tn cuptoarf' w actiune il!directă. Dezavantajele principale sînt ilatori te costului ri(licat al energiei electrice ş i al i nstal aţiei . Avantajele principale ale cuptoarelor electrice sînt: curăţenie. pri n radiaţie ş i co nverţie. . Generalit. La cuptoarele Ctl ac ţi o nare indirecti!.CAPITOLUL XXVII PltOCEDEE ELECTROTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUCnARE PR]~ CLTRASUNETE 1. Relaţia In cuptoarele electrice.

A!'iemenea cuptoare se ronstruiese de obicei pentru lt>mpcraturi de 200-300°C. Piesele care trebuie Înpe rafturile 5.ircn 700°C şi cu lcmpcraturi înalte. intre peretele exterior 2 şi peretele Fig. arcul se produce numai intre electrozi. iar la ultimele. Cuptor cu indfrect~ rezistentă şi actiune pen tru lem peraluri joase. interior 3 se că l zite un material termoizolanL 4.Elootrotehnlca g. trehuie fncii. Sl:igcţi le ind ică curen t. care este parcurs de curent eleclrir. căldura transmiţindu-se priu radiaţie şi couvecţie materialului ce trehuie Încălzit. In:figllra 27-2 ~e arată reI mai intrebuinţat cuptor electric cu rezistenţă şi acţiune indîrectă pentru temperaturi Înalte. încălzirea băilor cu săruri ş.ii de aer din interiorul cuptorlt l ui.Jzit. Cuptoare şI tU fr.~ care pot fi reglaţi ru dapd a specială 6. Cuptoarele clcctricc cu arc se împart in cuptoare cu ncţiulle direcE! ~i cuptoare eu a~ţjulle imlirecUi..\iunr. Fig.ziste"tă cu aclitme indi~cti1 Acestea se impart in două ţ[rup c: cu tcmpcraturi joase. topirea În CI'el\:l:etc. pină la circa 1 <Jooce.. Un asemenea cuptor este găseşte se aşază 28 . deşi in realitate şi la cuptorul dc inducţie că ldura se datorează trecerii \ curen tului de induclie printr-ul! conductor (materialul de incălzit) cu o anumită rczistcuţli electrică . La primele. Cuptoarele eu rezistenţă şi ur. Cu 1 s-a noLat un elcmC'nt Înrălzitor (rezistor). pinil la e.a .ncralA . Cuptor cu rezistentA une indireclă şi actipentru temperalu6 inalte.~ PROCEl>EE ELECTROTEHKOLOGICE ŞI DE PRELUCRARE PHtN VLTRASIJXETE 433 de inducţie. Figura 27-1 reprezintă schema constructivă a unui asemenea cuptor pentru lcmperaturi joase. b. indiredn se lltilizeuză pentrn t ratamente termice. arcul se produce intre clcctrozÎ ş i materialul ce. 27-1. 27·2.

sifidi iu wploare Cll (J'ccven!ri normali/. Principiul dc fuuc. tăptu­ şeala 2 fiind realizată din şamotă .::t<'nl de in- calzire este foarte economic. (:'.'i Îşi /~ îlltrebuillţeazii . 1. Y îj ?/ Fig. Cuptoare de inductie CII Arestea ~c cla. c. d. Camera internă are O formă paralelipipedieă cu o înălţime de drea 400 mm şi dimellsiuni în plan de aproximat.ţionare al cuptorului de inducţie cu frccvcntă. Pentru tewperaturi între 1 OOO°C şi 1 350°C rezistoarele se exectltă din siliM (ca rbură elI' siliciu). 27·4. TO[Uii. rezistoarcle 3 se execută din oţeluri aliate c u erom şi nichel. 27-3. Din aceastn CIHlz.'cvenjă normală.:cvcnl-ă giisesc ulilizare şi la căii rea picsclol' de otel. Cuptoarele de il1(lu('ţje ~l'" în special penLru topil mcLale. Cuptoare cu rezistenţ. de 111 200 pîn:i la 100000 Hz.cJ se giise~tl'" o Înf. Principiul cuptorului de inrlucjie cu fr<. normali'i este ilustml în figura 27-3.1 esLc rar inl rchuin\al:'l ::.0 IIz) :)i C1Ipf11lllf (rtc/len!â.1 cuptorulu i pO:lte ri ridieal:i cu ajutorul contragrrutăţii 4. deoarece întreaga căldnnî pr()du~ă trece plin piesiJ. . tn exterior cuptorul este prev5zut eu izolarea termicfl 1. melofl. [III şe poate oh(ilH' o Înriilzin: corespullzăLoar('.Il"(' se poatc a~igllr<l () încăl­ zire lltJiforlllii.cc dircct prin picsa cc trebuie Înc{d zitiJ.i/Ifl /Iri.'i . Cuptoarele de în:\ll:î fn. ('urenlul elet:lric prodl1s dt'st'{"unc!rful untti lrall~­ formator lr<.iv 500 x700 mm. I fi1\ ) 1\ Fig.~ utilizat mai ales pentru tratamcntelc termice la sculării. Uşa 5 . Acest si.j şi acţiune directă La aer~t(' (·l1plO:l("('.i nUlllai 1<1 piesele 111 (". IIwtod11 pl"eziuUI un mare neajulls \.ehnic deOHn'('t' piCH'If' care se Îu("ălzcsc Il-au de ohicci o st'CţiU1H'" ul)iformâ şi o structurii omogcnă. Schema elcdrici"i a unui cuptor (le inductie 1110' llofazal cu frecventă normală.ELECTROTE:HNlCA GEN~A L.n jurul unui miez de ot. Pentl'u tempera turi pi1lii la clrea 1 000°(.

27·5. Curentul de iudueţie rare trece prin secundar indilzcşle materialul respectiv.prezinl5 lin asemenea cuptor. Circuitul primar 1 r. Secundarul este construit. Figura 27-5 reprezintă două secţiuni printr-un cuptor de induc~ic trilazal cu frecvenţă normală. măresc cantitatea de c.\ din ţeavă dt' cupru. frcc. 435 lrece curentul 'electric cu frecvenţă normală de 50 Hz.riorul unui solenoid 2 străbătut de curent electric de Î na l tă frecvenţă. Această infăşurare şurare prin catţ Fig. încălzindu.l'gic eledrid ~c face fie de la o maşină generatoare de înal tă frecvenţă. Crcuzetul se găseşte aşczat in int<. Cuptoarele de inducţie cu Înaltă frecvenţă prezintă parlicularitatea că transformatorul respectiv arc lin miez de oţel.or de inducţie monoCazal cu frecvenţ"ă ll.\' e n\e~ de 2002500 Hz. Cu cit frecventa este mai Înaltă. Se obişnuieşte in sa sa se adaugc În('a un cir('ui t ~ecundar. din materialul care trebuie Încălzit.se.TRASUNETE . CuptoarelE' de inaltă frccvenţă pot ~ervi şi la călirea sUJX'rficial ă a p ieselor de oţe l. prin care trece a p ă de răcire. Alimcntarea cu ~n(. SolenoiduJ se execul. In tigurn 27-4 se ' arală schema c l cctrieă a unui cupt. iar 'În razul puteriJor mari. pUi. rcalizat din infăşurările 2 şi plă c il e de cupru J. Sectiuni printr-un cuptor de inducţie irifazat cu frecvenjă normală. fie de la un dispozitiv ('u tuburi electronice_ Pentru cuptoarele dE' topit CII rjllltni mici ~e folo~csc de obicei frec venţe de I 000 100000 Hz. după cum ~c ş ti e.cile de cupru.li lduni produ~ă.au trifazale. după elim se arată in fi gură. cu atit curentul se repar- . Aceste cuptoare po~ Ii monoJ'azute s. Transformatorul unui asemenea cuptor are trei coloane dl': oţel. EI cuprinde un creuzel 1 izolat termic ce conţine materialul de Încălzi!. Secundarul transformatorului este realizat chiar din materialul care trebuie lopit. In figura 27-6 ~e re.?rmaIă. In timpul run c ~ionării.uprindc două Îuiăşurări legale in paralrl. constituie primarul unui lransformator. Prin('ipiul de funcţionare este analog cu acela al cuptorului monofazat.PROCEI::lt:E ELECTROTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUCRARE PRI!i lJt.

Cuptoare cu arc CnpLo:ln:lc ClI 3ri" permit. Cuptoarele Cil acţiulH' direc. ci aproape numai la lnpirca metalelor. I Fig. Il.436 ELECTR01"EHl\'ICA GENERALA tizcază mai mult la periferia piesei. in ge neraL o mglarc pn: a preri~ii.. sCI"\"ir<.lă sînt dt· obicei triIaz:lte şi se realizeazii pentru puteri mari. . ('an~ trebuie topil prin încălzire. In felul uccsLa. piesa se încălzeşte nllmaj pc o gro:simc mică. Cuptor de induc{Jc cu inaltă frec\eJltii. perat~ll. cl'ca ce de multe ori arc UIL rol foarte imp or~ant În procesele tehnologice.wi ales .) m ii kWA. astfel incît nu se produC' modificări slructurale in interio rul piesei. b topirea o\elului. l. \I"rul se produce inln! ('ci trei {'lcrlrozi .i.igur:t '27-Î ['('prcziIiUi ~('he\U::t ('ollstructiv:i (lc principiu <.lmcnlc lerIUicc. a iemnstf('} inrît JIU pot fi \ltilizate la trat:. Ilt. 10-1.1 uuni cuplor ll'irazlit cu arc şi cu (Lctiunc directă .l la l(lpirf'<l metale lor greu fuzihil(' ~Î. . e."('rticali şi metalul stabilit ~uh eledroz Î. 27 -6.

e:lre este Ull pruces e1edroc:himic cu UluHc apl icatii tehnice.\llCE . Fi".tl'o!"a fllllcţiolleazii acmmllaloal'ele şi pilde c1edrice . '27-8. 1Hli('.)lc a IJ nor obil.SliNETE . 1n capitolul 111 s-a explic:l t knullll'llu i d e deetroli7. fără -:să [jlingă metalul de topi t. Fabricarea eiectrolitică a hidrogenutui _i a OXigCllutui 5 [.GOO kYA)şj produc tcmpcr. :2. se inţ eleg iHt'tudt' de ntilizan' in ldmică . .l"\'iu în mod <'.(' \'()J' arăta unele proee{lcc eledf()(.1oasft atu nc i CÎnd se dispune de ellergic electrică ieftin ă. Generalitati Prill procedee e-lectrodlim!c". l'.-aturi de 1300 .HOCEDEE ELECTn oeI iI .bimicc uLilizalc în tchnicii la fabrirarea unor e1rmenle'. D e asemenea.ARE PRIN ULT:otl. Schema constructiva de principiu a unui cuptor irifaza! cu arc şi acjiune directa .a.."abricarca hidrogcllu[ui şi OXigCilUlui prin electroliză esLe a\'anta. b.ă..scnll.] [ellOllwllC În C:lrl' illh. fjgur~ 27-:'-\ se arată schema con~tructivă de principiu a unui cuplor arc şi acţiune indirccUL Arcul se formează intre eledrozii orjzollt~li.ll:dit c nergiackdric:î.. Ele sint monofazatc şi se folosesc la Lopirea metaldor neferoase .a unor fclHl llWllC eJeclrolehn ic('. '27-7. fa!::1 .:OTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUC:<l. A~crnt'nea cuptoare sint de obicei de puteri mai mici (500 .. ~u Fig. rafinarra UIHir )llCblc şi <lcopcrin:a ('U rnet. de exemplu energia llidroe1n'Lrică.dL şi ce:! ehi l)1irii.C'tc. s-au explicat fenomenele eledrochimice pl' baz a c.:17 Ifl.. Schcma con s tructi vă de prin · cip iu a uHui cuptor mOllofazat Cl! arc şi depune illdirectii.PROCEDEE ELE(:TJ. 1400°C. .J. fn capitolul d e.

. jaluzele ş . ('i o wlu tic. Fabrkatea a dorului electroJitkă Metoda de fabrica re a c1oi'uilti se bazc<lză pe electrolizarea unor soluţii apoase de clorură de ~'odiu (.supraraţa lor sa devină mai rc- . cit şi eele nemetaliee. Catodul este format din fo i subţiri de cupru pur.. MeLaleie mai puţin I)obile rămîn în wluţic. ca de exemplu aurul. Principiul procedeului de rafinare clcc. pentru ca .au pota~ill). pcntru a I~' feri Împotriva coroziunii. In timpul fcnomcnulll i de. . deoan:ce are o conductibilitate eledric:] mai bună. iar la ca lod. în jurul ck ctrodului pozitiv (anod). Dad clcctroliza arc loc la temperaruri mai joase. formind un n:'huol împrennă eu impurităţile. hidrogen. De asemenea. Aceşti elec. R.afinarea electrolitică a meta lelor Prin rafiuarca unui metal se inţelege obtinerea lui într-o ~tarc cit mai pură. Baia electrolitică este de obicei o cutie de fier În care ~int cufundaţi trei eJeetrozi toL din fier. este de preferat hidroxidul de potasiu. d. Hidrogenul ~(' degajă în jurul cledrodului nega t iv (ratod). conform cu relaţia chimică: Se vede că clorura de sodiu cu apă se produ{:. hidroxid de sodiu şi hidrogen. pro\'oacă în~ft o coroziune a aparalllrii.i. cuprul de pe auozi ~i metale le mai putin nobil r decît cuprul .lrolitică a cuprului. Tensillnea dintre anod ~j catad este de 2-3 V. se pot rafina prin elcdroliză şi alte metale. inr inLemitaLea curenlului poate ajunge pînă la drca 15000 A. eJectroliză..'" ELECTROTEHNICA GENERALA Se ştie ca o moleculă de apă conţine doi atomi cir hidrogen şi unul de oxigen . La temperaturi mari. La aJlod se dcgajă clar. iar clcctrotitul.se dizolvă. Obieetele metalice ~e acoperă cu alte metale. este următorul: în baia elerlrolitidi se introduc auozi de < :upru brut. de hidroxid de potasiu sau sodă caustic:!.uprul se depune pe catod. c. care se imbogăţ('~tc in cupru pur. nichellli ş.\ nu se întrehuinţează apă pură. cu impuri tă ţ. iar c. de exemplu. dintr-o soluţie de sulfat de cupru sau acid sulfuric. iar oxig"enul. Prin elcctroliza apei se obţin hidrogen şi oxigen.Lrozr au diverse forme ca de exemplu foi perforate. Acoperirea c!cdrolWcă cu metale (tehnica galvanică) Se poL acoperi CI1 metale pc cale electrolitid"l. Metalele nobile din anozi fe depun la fund.. clor. e.a. at it objectele mdalice.~tfeI încît devine mai avantajoasă soda caustică.a. in timpul eledrolizei. 1n practică ins. argintul.

10 spaţiul dinlJ'c clf'clrozi se l~să să curgă prin tubul T o ~oluţic de silical de "odill (sticJă solubilă).\lECA~lCĂ in figura 27-10 se explici"i prineipiul meLodei :uHluo-mecaniec p~lltru piese de o~t'l fJ.SiD dertroliză ariimirea.'a. In felul acesta se pot con fe cţiona ~Yi de fier ~au de CUplU . su lfat d(' cadmiu . rare produn:.:zistf'ntă Fig.:i. ohicclul a~:op('ril ~c a~ază la catoJ.. . Un obied a şi copia sa negativa b. statucle etc. c lc\'lro('himică.lin gips.lul s<! protcja7.\ !\'IE'l'ALELOR PHIN METODA Ai\'ODO-". 4:19 la lIZ11r[~ sau pe. se pot r('aliza'p.'rea unti ~i se leaga la .lz[1 o I-cFculă (pojghi(ii) pe suprafaţa de pl't'lurrat a tăit.aurir. după ('(' se gr:lfiLeaz. \ lf'-l. iar i l! l' [l7.. Acca~tă operatie poartă numele ele gal/Janoplaslie. ccarii ~:l ll altă substanţă plastic-tI (ce se poat(' lTlodela) o copil' aegati"ij a ()bi(-ctului.n grafibre de e-xemplu) . Anozii co n ţin mclalul de :u:operil. Acoperirea unui metal cu alt met. l<"lkobi.. in allul H~37 dt' ('ătre 'H'3demiciOlnuJ rus R. \copt'l"irra CII nidld sau ('rom produr~ un ludu frumos. .ftieloar(': Se ('sh' UI' di~c 1'0tath" de oţel :.ul ('adlllicrii. un strat metalic prin elccfroliză şi pc Un obiect ne mda 1ic. Copia negati\'ă.. At:eastli piesa constituie rlnoelul t/lstalal.iei polul pozitiv al uilei surS<' dt curent continuu S..'('zish-ntll Ia U7.Îunea curenluluÎ electric lichidul forlll('. PHEIXCl1ARE. {le eXUlph1. Scu la t.sau ('adHliere.PllOCEDEE ELECTROTEllNOLOCrCE Sl DE PRELUCfCARE PRL ULTRASUNETE . la bornele sale () trnsÎUllC de 20-30 \". argin tarea .1. SC' aşază la eatodul haii ('il·ctro1ilÎ('c.al prin electroJiză se numeşte ~al\.ntru a le da lin af pecL exteri or mai frumos (lu ciu). dacă suprafaţa acestui obiecL a fo~l meut:1 bUnă conducătoare de electricitate (pri.au de cupru şi S~· leag:1 la polul I!q~ali" al sursei.. de ZiIH!. const ituÎnn catodui iustalaţ-ici. Otc. De aSl'menca. ~oll1ţi:t nwUllul ce ul'Ilwază să se dep uu:i.{lnostegic Se poale depune.. Pt:nLru r('produccrea utlui obicrl prin gah':moplastic. In cazul zjndirii c1erlro[ilitl". In Figura 27-9 s(' aratii lin obiect II ~i ropia sa llt'gati\'i"1 b.--Ga l\'alloplastia :l fo~t drscoperiUi. :\ metalclo!':. Suh acţ. 27·9. baia con\illl' suIrat. cosilorir('a etc.... St c"ufee\ioll('ază in prtalahil . in baia eonţ i ne 3. impotriya coroziullii prin zin('arc .S. protejeazăimpotri\·a (' oroziunii şi m:irl'ştc .

prelucrării prin scîntei electrice. fenomenele de ineărc:lrc . Procedeul Fig. Pc."carcJ. Locul de prelucrare estc cufundat ill lichidul de flleTU. 0feriud posibili lalea de fi prelucra metale le eu duritate mare. tarc micşorea z ă grosimea peliculei pc porţiuJl('t! de tăiat .fjrşit.ontin uu S. constituit din petrol lampant. Principiu l mineral ş. lichidul dintre electrozi este sLrapuns. Iuslalaţia cuprinde două circ. tăi al mai noi.uite cu o ramură comun ă."<l sculelor la maşinile-unclLe. precum şi la obtinerea unor orifieii cu formă complicată.deul prezi ntă avantaje deosebite la prelucrarea metalelor dure şi extradure. apOI 11\ circuitul sculă-piesă. PRELUCRAREA ( GA URIRE A) . densitatea curentului creşte şi provoacă o anumită Încălzire.220 V. are an'mtajul de:1 JIU nCl"cJita dt:rit presiuni miri intre sc ulă şi piesă. după felul prelucrări i. Proce.440 ELECTROTEHNICA GENE"HALA piesei.' periodic. Se utilizează atit la tăiere cit şi pentru aseu~în. care arc u mişcnrc de Înainlare (avans). iar căldura nll are timp sli propage in interiorul piesej şi ~5+i modifice structura . Cavitatea ce se formează ia forma clectrodului-scuIă. Pelicula se reface continuu. La \lllcle maşini anodo-mccnnkc (1<.a se de. "\Iatcrialul este îndepărtat priu topire şj eroziune t'leclroC'h im ică. producindu-~e o eroz iune <1 pie:oci. Tensiunea sursei este de obicei de 50.\IETALELOH ELECTRICE PRIN SC!KTEI Principiul prelucrării prin ~'Cînh'i I? lecldcc este arătat in figura 2i-1I (cazul gi:iuririi).a .rcare r{'pctiudu-~. :n·lO. Discul exe rcit ă o mică presiune.desc :i. Principiul Uierii prin metoda anodu> mecan ică. cart: conţine conden~alorul C. iar in punctele de străpungerc temperatura creşte mult. În locul cliscului rolativ !'c ~ăseşte O bandă fără ~. In timpul d escărcă ril or. iar acest. Sursa illcarcâ condeuJ':atorul. ulei Fig. 27·11. 4 . tlccastă porpuIle. . Piesa melalică J' (auocl) ce trebuie prclucrată şi scula Se (calod) se leagă la O sursă de curent c.

Vasul metalic li conţine llD e[edrolit r. san krmit. i"CĂLZInE. G. iar yasul \i (anod).~i indi.lz>:. Se obţine o ilicălzire rapidă şi inLell~. a CarlOl111lui. Principi. Pri n .\ PnI" H. lntre armilturile A ale unl1i COlldp-l)~a t()l' se aşaz.fonn{\ în dddm5 . i-igura 27-1:\ ilustre:.12.( pie~a P şi ~e aplici'i armiiJllrilor o tf'mil1nl~ de Înaltă frecvcn(â.380 0. Instalaţia se alimentează de la o ~ur. lSC:\'LZIHEA iN ELECTROLIT ŞI PRIN PIERDERI îN DJELECTnlC Principiul încălzirii in electrolit rezultă din figura 27-12.-dz i suprafeţele cc trC'hui{' ei'ilite.ricul (.:e apJi"ă la uscarea kmnului. .7CO :-'_ Limita ~upr.BOŞTT I-bdi:. :i \1110r materiak de con~tru('{ii etc. În (lirlcd.gată la polulll~gali\· ."a. 1s• fig.PROCEDEE ELECTROTEHl'.ză principiul îllc.it'clroIi!.OLOGrCE ŞI DE PRELUCRARE PRIN UL'I'RASUNETE 441 5. ~ . 27.\. Prin radiaţii illfraroşii . -cu t'!<' elrolitu] din v.'. ul incălzirii prin pierderi in djel~!ric.~c pic. 27·13.ltiik (lin spC'. Procedeul se :lp !ică la dilirca unor anumite piese şi are avantajul de a inr.l a suprafeţei piesei P in contacL v~~ fir.tlzirii prin pierderi În dielectric..)s. se aplică pil?~elor ne metalic{' . cuprim e între ~i . in care se cu[u!l{Iă piesa mctalică P. mai inain Le de a se produ te o păll'Ullllcrc importantă de călduri'i in interiorul piesei tarc ~ă ­ modifice i:'t mclura. care se tr:\I1:. mdo(][( l' ~m.'ii ai" curent continuu S.:.: ~)[JsLituiL din piesa P ~ e prNl ue pierderi de energie. a Iibrelol' textile.C' ~e in( ckg acele radiaţii care au lungimi de \Imn. la polul poziliv. astfel Încît pie~a P (catod) să fie k.ctrul vi zibil au lungimi rI t' und::i {'uprinse Între 0. cIpiul 1ncitl zirii !Jl ".\UL\T]] INFR.rj o :Jră coreqHlllde culorii r o şii. :1"ce~l proC('d ('l! .

442

ELECTROTEHNICA GENER.;\LÂ

O.7CiO ~i ~ 000 IL Corpu:'i1e C~l'C absorb asemenea radia~ii SI" illcill.:e.s: \' destuf de rep~di' şi practic independent de temperatura mediului inconjură tor-

Pellh"u producerea acestor radia(ii se <"onstruicsc lămpi Cll incande~e~llţă pentru radiaţii infr:lroşii ell tulJm'i de 2;)0-1 000 \V ~ i a\"Înd forma nriitată în figuru 27-14. Filamentul incand('~(,(,llt 1 din wolfram este sustinut cit' cirIigC'lC' rle molibden <!, fixate in lentila !J de 1<.1 extremilatf'O snperio<ll'?l n }JasLonaşu lui metnlil,: 1 ~urlat iL! ;) li de pidoru f J, tn G exÎ!ită nil mil' tub, {'are după t'\;lCU f1r~a :J(:rului ~c închide ÎIl (i a. Lampa St' um ple C'u tin gaz ilwrl. 13alonu[ 7 din sticlil rontinind wdiu, pota~Îll ~ i ('alciu {'sle ~l('op('rit ill ill lNi or pină la calulii eU un strat n,n('ctant dlt alll1niniu iar ('alol..a este IlllHuilă peutru a realiz a fJ disI 2 trihutie uni fOl'mil a fadi;lţiil or . Electl"01:ii S ai -ţ Ifllllpii ~Îut It~gali la hornl"Jc 1) ~i 10 prin care 8 :.e face [eg::ituru ('LI dispoziti\"lIi de "du('cre ti -s ---- 6 C'1Ic.'rgiei electrice, 8, m Asemt' lH'll IăUlpi ~c pol Întrehuinl<\ pell t ru Încălzirl'a ş i Il~"("~r('a anuillilor corpuri , (':1: \'()P~t'!t', t.cxtill', m~It.('riale l:t'I~lmjc('. fig:, 27·14, Lampă elec lri· că cu incandescenjil. pentru Irgu11l(" fruclt', făină. p.1 ~ h· făinoase, chimi radiajii infraro1ii. ca l\"', lemll . hirtie, piele .').iI.

,

,

'"

7. PHELUCR ,\REA
U I Lrasunt~b'li' reprezintă yi"ra\iil~

PHI.:"\' ULTH,\Sl-:'\ETE

u nui Ill('diu cu o frel'\en'ă care Jcpe aC('(':l n <1l1dibililă\ii şi anulIle (1\' circa 20000 Hz. Pt'nl nl prdu ('l":ll'C':l maleria ldor pri!J UILr:1~UIH't.C se folo.<e:;ti' fenom enul de m(J9Il el(/.~1 ,.ic­
pă~cşte

(iu/l e.

Prin acest ft'nomel), () picJ;ft din tJ\d maguelic supLl~ii Hnui rimp 1l1:1gnt'lic alternal.i\' (produs {[t' l'ul'c.ntlll elt'dric ce tren' printr-un lwbi n<1j din jurul piesei), işi schimbă p\'riodi c lungime::l, in funcţ-ie cir fn,' c\"el1ţa ClII't>ntu!ui . Prin('ipiul prelu{'riiri i materialelor prin ult.n1HlIlete ]\'zul!f\ din figll rH :t7-15. ln jurul miezului 1 l diu ot-('I magnetic se gă!l':;t('. in!ă şl1 rată bobina 8 1, parl"l cur~i'i df' lin curent alternatÎ\-, de (recH'nţ.'i ultra!:>onÎC:i . .\('e!:>t c1lrl.'111 C!lte produs de obicei cu ajutorul Ulliti ţ.{eneJ'alor special cu tuburi {'!C'ctronÎce , !\lic:lul .M I se tcrminll la parlea inrrrioad printr-o H'111:1 lrOllconid $, destinată să prelucreze o pic~5 oarecare p,

SEMNAL!:GARI

Ş.l

TELOCO:UUNIC),.'rn

+<3

Circu itul magne ti c al miezului MI este completat de por~iunile Mz in de polcoavă înconjurate de bobinele E z, prin care trece un cu.renl continuu numit de prema9neti~(jre. Curen\..ul de prcmagnetizare face ca intemitatca <le vibraţie a miezului .III să crc:t!id, iar frccvenţa sil fie e ga lă cu areea a cureutului Porţiunile .Uz sînt5eparalede miezul ;'\[1 printr-u n mic întrcfier, pentru ca mici"zul Zl11~rt poaLij ,·iora liber in sens 1()1lgitudinal Împrcună cu sc ula S. Pe masa ni 8, I se găseş te \·u)!ul \. rontinÎncl apă şi gra Il uit: abraziyc de mare duritate. Vibra(iilC' transmise de se\lIă lichid ului, provoacă 8l 8, in aerJ:,ta compresiuui şi destillderi. In H 1(, , semiperioadele dc destindere St' produc 11, o serie de cavităti sau hule. care !:ie ump lu ru vaporii lichidullli şi cu gazele ce se gii.scsc dizolntc în lichid . In H'mipNiondeie <It: cOlll presiunc ulY itătile di~par in p li chid. pro\·ocind totodată şocur i hidl·aulice cart.: (Iau uaştcn.: la suprapresiuni impory m I tante. Prin acest fenomen numit de l:al'ing. 27-15, Principiul prelucr~rii prin falir. graulIlelc abrazive cap~Utaccekraul tras unet. ţii foarte mari ş i Ion-se- piesa. df'laşind din ea mici partkuil'. Această :H:\ium, are loc in dreptul sculei, astfel ' ÎncIt ~t"\lla deplasindll-!:ic (printr-un di~pozili\" corespunzător) progresi\" spre pi(' s~, realb;('uzIi o c3vÎtttte ce cor('~pund(' cu forma sculei . .-\.Yantajdf' prin cipale ale p)"t'lucrării prin ullraSllnctc sî nt 11rmătoarcie : ~ posibilitatea ele> a H! pl"('llIcra in mod ~impili fOTnl(' complicate in pie~c ('OJHhldoarl' sau izolanle eli duritate mare şi casanle. din o\ t'luri călite. molibdeu . gt'rmaniu, fontă, C('l'amică. diamant . sticlă de.: - mcn\inere-n ncmodifiCflt5 :l drnctmii lll.:llc)"ialului.
formă

f- I I
eI

I

I

f-5

CAPITOl.UL XXV!!!

Prin ~e lllnalîzări şi telecQlIlllllic:l[ii se iuţeJeg, in general, translIliterile de informatii intre un PMt (~ mit5.tor şi unul receptor.
S~mn:lli7.l'irile sint upt:l':diill' de trunslllilcre a unIIi semnul ucui'tk, optic, combiML, SUII prin unde eledromagndice la distanţe relaLi\' miri ~i ek obieei. in sens unilateral. de la tin em i(ător la tiU /"('('CptOL ldonnn(ia tralElllisă prin ~cmna liz:lre este sumar:i :;;i şe exeellLiI după lin eod eOIl\-en(ional :tles.

Telecomuuicaliilc liiuL operaţii de cmisic, lr:lll~mi~ie ~ i n'('c~p\i(' ;) 111IOI"de Ofire n:1Luri'i (sell1llt' , tc'Xt(' , imagini, H'mllalc,~\lI\('lc elc.) prin int.cnnc(li1l1 exdusiv ::Jt fenOHlt'l\l'lor elc.dromag'lld ice ~au optke, la didank m:lri ~i În sens Ulli- ~a\l hil<ltl'raL
maţiilor Tdc't:o municaţiile
!j'

cln ~ ifică

op tice, uHimclc fiind
şi

rolo~itc

in I'k'drocomunica{ii şi În I'omunirnţii JlIai ales în nn,- i gaţia arriallh şi maritimă, telegrafia, tdefoni<l.
radioromnuicaţiilc

Elertr()('omuniraţiilc

cuprind

tele\'Îziuocn .

1. SE,\I:\",\LTZ.\IH ACCSTICE

SOl/eri(! derlricii , Sone'r)1l est\:! lIll apara~ ('!.'r!roacuSlie, c'omplls d in tr-un clectromng!l('t n dil'ui Ilrml'ituril mobilă arc 1111 tiod'tnel cnn' loveşt e intr-1I1l c1opol. !lt'llLru Il emiLe SUlH,'tc de semnalizare (\"ezi ('apitoJul n", figuH\ 4-23) . [Il figurn ~8 - 1 s~a dat schl'ma (ulei ~oneJii r<lrc poate' fUllrţiona şi cu o singurii Jo,-itură in clopot tlacă circuitul se inchide numai priI! ('Iretromag uet, fără a mai trece şi prin întreruptoruJ lamelei "ibrault>, ln acest ral_ arm:iLUril .\il'j ntrasii aUt timp ('Îl durează np1isarca pe hulo1llJ! C, rÎo(,<1nelul dind doar o singu ră loviluri\, Butonul }) servC'.şli' pentru functitwnre ca ~{'.

SJ::.\:1N..\LI7.Jl.RI

ŞI

TELECO.'Io1UiIo'lCAŢU

.
-, 'a
~A

nerie ob iş llll it ă, vibrant:i . O astfel de sonerie poate fi folos i lă în i1ls t alaţiile industriale pe ntrn scmnali z ări, utilizind djver~c roduri pC'lllru dive rsele jn~ t"ormatii ee se transmi t (spre exemplu: srmnal vibrant prelungit=avcrtizare; semnale scurte ş i lungi . alternate după lin cod anumit= i nfo r ma~ii).

B

b

K

Fig.

:18· J
(j

Sonerie
singuf <l

fig.

00
28·2. Sonerie

~~D

~~K c
numai

('ledrică CII

pentru curent Jlllernativ.

lo\"ilurn .
După felul 511~ei de curen t se u('oscbeSl' souerii de c.urcnt conlillllu. alimentate de obicei de d{'m{'nt{' ~u h· all i n~ 5:lU baterii uscate şi sonerii dt' ('llrcul alternati,·, It>gate la r('\ealla. ciI' (>lll'rgie r1l:'dri{'{1 prin intermediu l unui Lran sfornwlOl" coborilor (ie len~iunC', a Cli.nli lendllne ~ecunclară este cJ(' 3-8 \' . Soneria rcpn'lC'flta.lâ in figurn. 28-1 p()ate [i inln:hl1illt,ată aUl în Cl1rC'nt continuu, cî t. ş i in ('Uft'nt altcl"nali\'. Existi! ins:1 ~i sOIH.'rii numa Î pentru. curcnt altemath·. cil1·c fUllction('ază fU r:1 IntrerU!ll'rea cu rentului (fig. 28-2) numite sOlle!"ii cu clcrtromaglll'l polarizat. .\l'l' astfi sOIlf'ric arc în dreuitul magnclic al t'lec.lt'omagl1elttlui lIU magn(' ! perma nent, iar cele doui:! bobinc sint î n f5şul":1tc in ~cn!': tl6 conlra!'.:. Arlllfllura .·l aşezată in f:t\:1 miczurllor J( este fixalf! astfel, incil se poate rot i eli uşnri uţll in jurul unei axe de ro~ ta~i('. mişcind fold:.t l:. un tioe!inaş ea re este sol ida r ('li ('a . .:\Iagnctul pel"~ man t'lIt face ca miezll rile 1{ :::ă Ci(' magnelizatc perm::ncnl. L a trecerea. curentl1l111 a lternativ prin in ffişu rart> . intr~o jumătate rle p e rioadă fluxul pri n t r~ unul d in mieZlll"i se intii rest/.' . şi p rin celălalfmicz ~Uibeştt' , iar in jUJO:ltatea. de perioadă urmilloal"c, ('l1l"cutul :-,chimb intl ele semn ... itua\i:l fluxuril or prin

446
~lc

ELECTROTEHNICA GF.NERALA

două miezurî, $(' inversc.ază. Din cauza fluxurilor magnetice diferite prin cele două miezuri armă. t ura est e atrasi! inspre miezul in care fluxul este mai intens. Deci, În cazul folosirii \Inui curent alternativ cu frecve nţa de 50 Hz, ann{illlrn efectuează Într-o secundă 2 X 50 =l OO oscila\ii, iar ciocânelul solid ar cu ea loveşte de toi atitea ori În cele douii clopote, Sone riile dt: cureut alternativ sint foarte sensibile ş i pot functiona cu curenţi foarle mici, da că bobinele au spirc multe. Faţă ele cele cu intreruperea circuitului, ele au <lY3Jltajul că nu produc parazi ţi radiofonici prin sciuteile ce apar la acestea din urmă , la fie care întrerupere a curentului. Soneriilc de curent alternaLiv se folosesc indt'ose bi in jnstalaţîilc telefonkc .

Pentru disting~rca suncidor unor 50uerii care fun cţionf'ază intr-o ar,ccaşi Încă­ pere, clopotele lor se execută În forme. !;'i dimen~iulli diferite! dopotele plate d3u sunetf" :l1'icuţîle, pe dnd cclt.' de formă alungită dau sunete gro,"c. SOllCOfiilc descrise' moi numai în clt·riya\ie. ws
St"

mooicozl'i

fiq. 28·3. Montaje de

soneri!.

tn figuro 28-3 SÎn l reprl'J:entate diferitc' mont.aje d e sonerii: in , 1 rsle reprezentată o sonerie cu o sin~ură lovitură. in l3. o ~o lleri c ("li un intrerupt ar pentru sconkrea din fun("\iullc: în C, douii sonerii legate în paralel, putinri fi acţionate simultan din două locuri diferite (unde S(' află plasate butoanele), iar in
~erviciu,

in 1). don:l sone!"ii putind fi puse pc rilld

cu ajutorul unui

comulator. În o fară de l>oONii. pentru scmnalizarea acustică se mai folosesc: bu;o:zere, d,I("i;:Otlne ş i ~il'('nr " R/I~:eI"l/I este d(' f:lpt o fOllcrie făr;; clopot şi cu dimC'miuni!c clcctromagnctuluÎ mai redu~c: cioC:lnelul ~ău c~te ir.loeuil de o paietă carc> ,' iJ)rează la fel ca la ~oncria ~implli şi lovc şte în carcasa el e b,(chelit::t a buzzeruluÎ . produtÎl1fl Uil bÎzÎit. Bll7.7,crul este folmit iu loellin~c sau birouri, r:.uuetul său fiind llIai putin slrielt'nl ş i supărător decît ct'"1 al soneriei. ClacsaGnele (hupelc) ~int dispozitî\"e de semnalizare mai pulerniec decit l:'oDt?riîle. Existii c!acsoanc carC' func\iol1('~ză în CUl'ent continuu sau În curent alternativ. In rigura 28-4 este reprezentat un clacwlI carc runcţio nează in curent con LinUIl, Curen tul trc{"c dt' la c!1'ma ..! la contactul vibrant U. apoi

SJo.:MNALIZAIII

ŞI

TELECOMIJNICAŢ!l

prin arcul F, care esle legat galvaniC' dC' inc\ul de stringere Sp, la clel1l11 inelului şi de a ici, prin hobin ă, la clem a B. Bo~ hin a parcursă de curent alrage mi('wl de fier l{; acest miez, fi ind solidar ('II mcmhranelc ."1 1 ş i M 2 , produce depla~ :ou rea <Icestora in jos. _ ul F, ('arc ap:lsii -\I"c fn jo~, Intrerupe in U ci rcuitul , c<'etl ce face ra memhrallelc sil l't'yillii in poziiin iniiiaH'i. fCIl O Ill~nul repl'l!llull-H' apoi ('u o fl1!('\enţă c.tln' Jepindt" printre aILf'/t' . (le eln~tieitat('n, dia metrul şi grosim\~a mem brallcloJ'. Sunetul produs este dirijat in afa ră prinlr-o pilnie drc:lptă sau curbă. CondensaLorul C are rolul de :\ stinge scÎnleile la intrerup{·rile circuitului, protejind prin :l(.: t~:ldu contadul U şi diminind paraziţii radiofonici COl re s-ar produce in lip~:J lui. Sunf'llli produs <1f> e1acsoune are o frec\"ellţă cuprinsă int.re 400 şi 800 11z. Sirenele !o:Înt aparate emi\ :Ho8 1"{, de sunete de o foarte man' intensitate, folosite pentru ~l'lIlnal iz an: in II .zină, circulaţi!', navjga(i~ sau p!'nlru emiterea unor semnale de alarmă. Sircnele pot funcliona cu curent dc aer ~au de- abur. Sunetul prOdlll> are un s Î n~lIr lon ş i o inLi'mit.at.e foarte mare, pilI ind fi auzit pini.i la di.-:Lflnţ.c de lO-20 km. în figura 2S~5 {'1'le reprezcn1:!L::i \1 siren[i care functioneazii prin r.ltrent de <ll;:r. antrenată de un motor electrÎ('. Toba 1, care 'U·C lJil lIumiir o,lret·are de' camere 4- cu deschideri el!1!plunghiulat"t, 5, este im·jrtilă de molorul dectric 2. aerul C'st.c anln'!Iut prin d('schilierea circulară 3. lrece apoi prin camcn~le 4. prin de~chiderile " şi prin dcst"hid(>rilc drcplllllghiu!;l["r G alt:' lobei fixl' 'i . l'g<tle ca mărime ~î ca număr ('U te\(' ale lf)bti rolito;trc.

Fig. 28··1. Clacson cu [Ill\cjiollarea
În l:orent \;OBlinutl.

a)
Fig. 28·5.
Sir~nă

b )
(.:u curent de aer.

ELECTROTEHNICA CJi;.,."'-ERALA

Curenlul de aer ('ste deci. În mod altcrnath', oprit ş i I~Sllt s.ii treadi. de parte a toheî fixe, in atmosf('ră, suferind astre] eomprimări şi destinderi succesive, cu o anumită frt!cvenţ,ii , producînd astfel undel(', sonore. FrecYcnţa sunetului se poat<: modifica variind tu raţia. iar intensitatea sunetului, prin varien'a debit ului de a<"r (prin modHicarea deschiderii prin care iJltriî ;j('rul). Dacă m <:5te numărul de deschideri ale t ohe i rotitoarc şi n (rot15) cslf! turaţia eL [reen"n ţa Sunetului prodlls este {=m 'n (perls).
cealaltă

DE

TELEGf-L\FTE

Prin telegmfie Se înţelege de ohicei ac<'! si~t('m de le1 ec olilunicaţi.? , în c"re ~e transmit unilateral sau bilateral comunicări la cli~lantă prin semne \'izibile suu anz ihile, prin Întreruperea unor curenţi dectrirÎ. Acrstea se propagă de-a lungul unor cond udoare. (1intl\~ car", drept conductor pentru intoarcerea ('UrCn lllluj se foloseşte aproap .. exclusiy pămîntul. Pă r!iJe principale ale unui ll,J<'grar E'ledrk sînt: hatuia de ulimmfar e,
linia
telegrafică. manipulatorul .şi receptorul, Ra/uitl esli." formaLi. in general, <!intr-un mare nUllJiir de cJ(,lllede dispusc (Il !'erit, şi se .. nă la sLaţia de plecare , Linia lelegra{ică t::m:: Slabi1~.5te Jegntura intre stal iu nile telcgrafice este constmilă din ~irm5 de fi('1' gah-aaizat. adir,1. acop('rit la .!:uprafată cu un Elrat de zine eare upilr:1 fierul (J(', oxidal'e . Diametru1 sirmei este de obir('i, de -l.-j Ifllll, a~tfel Îud! rezistenl" electric:, a lin iei este de 10 O/k.m . Liniile sint al'riCll{>. cOIHluctoarQle fiind susţinu te PE' stilpii de lelnn fan de bl'lon nnnat, de c.:il.l·c, izolato3r('lt, ot! diclA sau (]<'" poqeh\11, fhale la partea superio ară a ~tilpilor { ' li ajutorul unor cîrlige de [ier.

Fi>;:.

28·6, ,\\anipula lOr .\\orse,

In te1('uwfit>. d1'(>p1 ronduclor de Îutoarccl'e [1 eurentuhli ('l'tC' fol(j~it de obit'ci pftmintu1. uewl1'C:c(' În nce~t fd se rc{1uce .1:\. jt1mlHatc caJltitate~ tll' lO<llf'!'i:11 n('r('~;'tI'ă realizării linici (rolldudoare Ş I Izolatoarc); tolorlala ~o: reduce ~i !'ursa de rUTcnt la jumătate (faţ5. de o liniI: cu (louă condurtoarc ~f"r-ielJ(,), dcoan;ce ,.czi~tenla lini(>j este (1(' dOlli'! ori uwi mică. J )fullipulllfQruf ,"\10[s(' . .\ce~l ap:lrat f"~t(' ln realitate un jntreruptol' de curenl (fig. 28-6) :,i ~c compune dintr-o pir;:;hic mdaEcii can' ~c poate mi~ca il1 JUTul unui ax Ol'i7.Qlltal .1 inchizind unul (li:l ('('le două ronlacte. ('u eflre

SEMNALTZAJU SI

TEL ECD~UN1C AT1 1

..9

c~te prevăzută

pirghia la extrem.i lăţi lc sa le. Un resort f menţine pirghia Olfluipulatorului înlr-f) poziţie anumită, de repaus. Apăsînd asupra mtneruJui :\1, pirghia 5e apl e acă în jos, cont:Jctul de sub mîner se inchide şi cel din partea opu să se dl':.schid<' . Cind apăsarea încetează, sub actiunea resortului, pirghia rc\' iIlC În pozilia ~a de repam. Receptorul .\farse este dc~ti n3t primirii semnalelor transmise de manipula t or. RecC'plo rul i\ lorsc (fig. 28-7) este compus dintr- un elcclromagnet E ca fe atrage (cind bobina .!'a este st răb ătută de curent) o plăcu ţ ii de fier A fixa tă de pirghia A Of) şi inc!in i:t pirghia j extremilat(>a braţului OD al pirghiei apasă in acesl caz asupra ht'nzii dt' hirtie J1S carf' t's L anuenat ă de e miş('area uniformă a cilindrilor a ş i h in\'Îrtiţi de Ull mecanism de ceasornidi.rie ('aft!!iC a fl ă in inl.eriorul cutiei C. B~nda. de hirtie cac apăsată astfe l pe lin cilindru 111 acoperit, CII pislii imbi c bată IU cern eală ~ i \'a primi o lin ie de cerneală a dU'ei lungime depinde di rect de d ura la trecerii cUI'I'nLului prin bobilJ<l clectromagnclului E. La alte sislt> me de rt>ceploan'. in locul pislei imbiba te (:U et"rnca Ul SI' fol o:':l'ş(.(' o rotită imprimaLoare, fixată In f'xtrc mitatea braţului şi ~tind cu jumătatea ei inferi oară Fig. 28-7. ReceplQr ,'Iotse. intr-o haie de eernealf( tipografica. Mi ş c a rea pirghiej ..lOD :t receptorului ;\lor5(' este Iimitat:'i de două ŞII _ ruburi \'crlica"', { şi 11. e ~l rc impiedica pirghia ~3 se d~părt('ze prea mult de eledroillilgnct, cind turentul este intrernpt. sub acOune" rt>sortlJllli r sa u să atingă eledromagnet.ul, În care e :ll pÎes<I A ar pă~tra un magnctisill remanent care ar faCt~ ca apara t ul ~ii nu mai func!-iolleze rcgl1lat. După mărime a timpului cit' lrecere a t.urentului prill elcctromagnet se imprimă pe hîrtir linii sau pun cte. Pauzdr ~illt da le de absenţa curentului. Prin co mhinan~:J liniilor ~i punctelor <1 rost alciltuit 1111 alfabet cOIH'enpon al numit alfabetul .\ff)m! (labcJa 28- 1). în care li terelor din alfabet. cifrelor şi d iferi telor sem nc dc punctuaţi e le core~pund anumill' grupe de linii şi de puncte. Dintre diferitell' mo nt aje folosite in Lclcgra fi c: (numite. montaje :-'forse), cel Jn<ti ~impl\l e~tc ce l rep rezel11aL În figura 28-8 . IHlmit montaj cu curent de lu cru . La acc~t montllj. bateria fiec;m,: i stat ii telegrat'ice lrebuie să fie su fi cie n L dc putf'ruieă pentru a putea trimite d('-a lu ngul Înlregulu i traseu curcnlul IIcce ~ar ac ţi onării receptorul ui. ma i ales pentru condUcte lungi, fă ri'i sta ~ii inh.' Tlnedian'. Dad ::oe apa să (in statia 1 de exemplu) pc maniJlulatorul Morse, înv ingindu-sc rp_zi~lel1~a rewrl.ullli F , H' inchide circuitul bateriei 1 şi aceasta va

on

-- Priceput. . l\Jontajul din figura 28-9. . . i\li şcarea electrom. tr3seul stii ... . curentul se Întoarce la bateri" J. maniplIJaLoarclc si nt fixate in p oziţ.siei telegmmei. astfel incit. hirtit>./ Alfabet u l Morse • b . - l " " m - . AeesL mOlltnj arC' două principale deza\"nnl:lje.-- n 0-- O - p q - -. . 'In sl:lţia 11.:da\ia nu poule fi ('oulrolatii cind nu St.'. numît eli curent de r('pa us.- debila itI] ('ur<'llt prin electromagnetul receptorul ui statiei J 1 şi de acolo...l mersul benzii pînă la tl'rminarea lransmi.rallsmb('. .~nel. 9 .. .. afltl în ftlJ1C\illllC ş i npoi llll cxil't.- . d . 3 4 5 6 7 8 ... după ('um Se vede din fi gurii... Monlaj ." -- . . - ... . Sfîrşit . rct'eplol'u l intri'i astfel in funcţiune...450 ELl:CTROTEHNJCA GENERALĂ Tabela 28. e limin ii aet'sle dezayun lajc..1)păsat".- Gr€~eaJă. 28·8.\\urs" cu curent de lucru.. eJectromagnetul atrage al'mittura rc!'pectiv ă.ia . ~ i anume: Înst. In UmpLil cit cele doufl staţii s inL în repaus. fi .ii lin ('onlrol a l telegraUl('lor [. U .fi it .. f ~-.. iar rotiţa imprimntoarc R apasă pe banda de Fig.. henzii de hirliE' esle ded~ln~aUi Il dată ('li aparitia curentulu i in {'{'ea ce asigur. ! W . . - .. inapoi.- _. prin păIllÎnt.-.

există ~i~teme perfec\iollate de Lelegrafi(". La rcccpţje Se oh~in. Ciud se incepe transmiterea t. Prin folosÎrea in telegrafie a mijlofl{'('lol' radiofonice de emi~ie şi recepţie s-a creat radiolelegra{ia care permite legături telcgT3fice la distanţe maTi fi"lrii să necesite instalaţii prealabile de. O nltă perfectionare a telegrafiei a consta t in traducerea semnalelor MOI'~e în litere ObişlJuite ~i ~<:ri{'Tea lor direct pc handa de hirlÎe. sînt transmise automat şi rapid.eptio!~a comun icării!' telegrafic!' dircet ÎlJ litere. Aeeste aparate ~îllt denumite feleimprimaloore. în ambele senSUl"! : . care trebuie apoi descifral5 ~i tr:mS("l" i~il. eu ajutorul IIllur (kpozitin' CII ace echipate cu pirghii şi contacte. La (]ispaliţ. prescurtat TIT). linii de legătură (de unde şi denumirea de telegrafie fără fir.elegramei. la sta ţia tare transmite . telegrafic duplex: în care trans mi!->ia :-jC face şimultau. ~yjnd trallsllli~ia mai multor comunicat-ii deodată. 28·9.ia "apăsat". H ' Înlătură pil"dicu Ce fixa manipulatorul in poziţ. Lot automat. în cart' lelegramele. in prezent. ceasormeane caft~ opreşte mişcarea benzii ci nd arlllătur<l c lcC'tromagnetului recep torului sUi atrasă un timp mai indelungflt decit cel neccsar scrierii a dou ă T) . pe acela$i fir ~i in acelaşi .iHol'.SEMNALIZARI ŞI TELECOi'>IUNIC. .telegrafia rapid.l..ia curentului prin electromagneţi este declan~ată mişcarea benzii care va du. cuvinte). realizal:l prin legarea succesivă şi periodică a div!'r!'elor perechi de aparate telegrafice em iţătoare ş i receploa)"e pe acelaşi fir sau prin utilizarea unor t:urenţi ehetriei de frecvenţe diferite pentru fiecare perecheo de aparate telegrafice. . Senmalele "\I Ul'se ~e inscriu ~illlultan pe ba)lda postului receptor şi pe aceea a postului tran!'!ni\."\arse c u curent de repaus.\\antaj . 1 Fig.ra pînă la terminarea h ansmitcrii telegramei (există uu mecanism de.Ţn 451 o " tot timpul sub controlul rUl't'ntu!lIi dcbitat de batt'rie şi ilHlieat de miliampermetrele S din cele două staţii. pel'miţind astfel controlul trnnsmiterii tclcgramei chiar la locul de emiriune . şi anume: -. care ~t' separă la recepţie prin filtre de bandă (disp ozi t ive care lasă să treaeă nurrai un :mumit interval de frecvenţe). .telegrafie multipLI. . Cu ajutorul teleimplimatoarrlol" se pot transmite şi rec. pUllde şi linii pe banda de hirtie.'Ocn ~. scrise în prealabil pe o bandă de hîrtie ClI ajutorul ullui pcrforator.

c\'itindu-sf' astfel Fig.:rofonic rămîne un curenl' cuntinuu constant. curentul mi. microfonul ~i recepLm·uJ. crofon telefonic Funcţionarea mÎrrofOllnJui se bazează pc \':lri:. Rcdpicntul cu grăull\ e de c ărbune trebuie să fie doar parţial plin ("u grăunţe. cu diametru mie. l11icro{ofllll cste un dispozitiv sensibil. In spatele memhranei ~e găsesc grăunţe sfefice de cărbune presat. pl"intr-ut1 capac de formă bomhal:).rhullf' ~ÎIIt polizale fin. Atit timp cit fiU se \"orbeşle ÎIl fata microfonlllui.cilînd În jurul {'Ilrcntului constanl de alimentare. pentru ca micile scintei care apar in interioruL capsuki să nu proyoace arderea sau lipirea grăllllţelor. nkhelată.a]{'. in fUllC\. ]\[embrana este strînsă Într-o capsulă de alamii sau aluminiu.rofoJluluÎ. memhrana vibrează şi produce \·ariaţ. Inelul de pislă este in conta el cu mcmbr31l3 şi vibrează o dală cu ea .rolul de' :l (îne t"lJlllilluU membrana puţin atr:J~fl .i(' cI(' pr('siulJea exercitaUl asupra lor de' 'vibra~iilc membranei. prill mod ificarea rezisleni. avint! o sită :ji eile\'a faute paralele prin tare se yorbc'1te. De magnelul permanenl sînt fixate d<H1i'\ llIiezuri (le fier moale in jurul cărora !>Înt rnfăşurate bobinele. de 0. conţifllltc int"r-llil inel de pi"sIă montat într-un eorp de cărbune masi\·. 28-10. 28-1 0).lc se montează Într-un supar!: L('rminal. NOTIUNI DE TELEFONIE Prin telefonie se inţelege sistemul de Lele comunicaţie în can' se transmit bilateral convorbirile. din bobin. În variaţii de curen t electric destul de puternice . Microfoaue. capabil să lransforme şocuri le slabe provocate de vibratia uerulLti care se produce daLorită Yoeii omeneşti.e. prin mijlocirea curenţilor eleclrici care circulă în circuitul Închis compus din două cl)!Hludoare metalice izolate. din tablă de alamă sau aluminiu (fig. EI c.ia rezistenţei interne' :1 minofolHllui. mcmbrana nu este Împiedieată În oseilaţiile ci. intrucit inelul de pislă este elastic. os. iIlagnclii permanenti dnt conf('('\ionaţi din olel ~pec ial şi ~IU . Receplorullclefollic e ste construil ţin înd se-ama (!C' principiul l'lertromagn. llohinele . Mi. CHrentul care trece prin mirr()fon este variabil in timpul funcţionării !. ~i corpul de d"l.ELECTRQTEHNlCA GENERALA 3. dt.tic. 2R-ll) ."lt· alcătuil dintr-tin magnet p€"rmane-nt.2-0.ei de contad inlre grăunţele de cărbullC.J[i:\ j"('ZISCLI cărbune .3 mm grosime. cu rrccy('n!ll !':unt'lelor pronunţate în fata mÎcrofonuJui . Parte a microrollului care primeşte vibraţiil e aerului este membrana mic.cÎ pe care o opune treccrii curenlului electric. Atit Illf'mbrana. ci IlUll1~i putin amortizată.lipirea griiun~elor. jlf'lltru ca ele să se poată :lmestcl:a bine la începutul ~i ta sfîrşitul convorbirii (cind microfonul este mişcat).şi dint r-o membrană (fig. o placă rotundă. care depinde de rezistenţa microfonul ni in starea sa de repaus :ş i de tensiunea baterieÎ_ în timpuL cît se vorheşte în faţa microfon uLui.:. tcnt.

SUDelul produs În ace~t fel :. Sdlema Uilui circuit t elefonic cu montaj indirect. atît în timpul allern a n \eloI' poziti\'!" ale curcntulni microfonic.e mică. microfOD11l . produs În ci.!'Î1 şi în timpul alternanldor negative. ~int Fig. .U fi puternic di~t()rsionat. acest curent va provoca vibraiia membranei in ritmul componentei salt' alLernative. CurenLul care trece prin rece ptor esle identic cu curentul ce trece prin microfon.. d('oar('re variaţia rez tent-ci microfollului hi ('Uri: ~r yorLe.t'millllC rit mai mici.· afla le in a propiere (în aeeea~i ci ire)." (JI'oal'ee<> Irammidile tele fonice bilaterale . 28· J 1. Schema unu i circuil kleionic cu montaj direct. In a r('~: t H'(lp. Trecînd prin receptor. 28· 12. receptorul ŞI bateria de alimentare sinl legate in serie în c. tle.gi Cll dideri !II:' l.fd înrit dedlll wllor este ~·lab . cst e transformaL in euren! de tcmiune mare ş i ini. cu ba · lede lo<. .la PO::. microfonu l fI!. 28-13. avind Il componentă continuă ţii una alternativă de frecvenţă vorală.(. R\'<. Are. fa ţă de re .ionaLil din fier moale Iăt'.Hlică un curent variabil.ei va reproduce ~uuctclc rostite in fal-a microfollului.eJU:iL:\..ui[ şi e~l.ului e~te mică.-te e~te micu. ) l embI'ana este confeC\. sii poalii wli{'ila m('mbrana in ambele ~en~uri. Circuitul telefonic ee! mai ~implu este crl reprezentat în figura 28-12.:a!.st montaj p e fi folo~ii doar în ill~talatii eli aparat.\lagneLul permanenL din reeepimul Lrldonie are 1'011)1 de a crea o for(u de alnll'ţie suficient de mart a memhr:JJlci.'tllitul locul al mi{'rofollului ru haterie lo('ală (fig.j. a~t.e poLrivită exact şi menţinută în acea poziţie dl' ciHre un capac fixat de carcasa care conţjne receptorul.llll trammi\iitor Fig. curentlll alternativ yocal. şi receptorul po~:t ului a~r ulUI lor ! În t reu ni le in Lr-un singur 3parat.tenţa intregului circuit.:\'p lor !ei\'fonic. Fig. Dacii n-ar e"i~'b magneLul pNm~llJCnt. variatia curent. in hobiHf' UI:' indul'lic. prOCenLlt:ll. :l~tfel incit for tei!! care apar ca rezultat al compouentei alternative (vocale) a curentului mie-rofonir."-NICATll sint executate din sîrmă subţire de cupru iz olată cu lac sau mătase . în practic. în eare microfonul. Spre u putea îu"iJlge rf'zi~ten\3 circllilelor lun.J. llumii şi aparat tdcfonie .l.SEMNALIZÂRI ŞI TELECOMI. 28-13). InLr-un a~tf('l de circuit.ircuit. mcmbrana nu ar putea fi decit al rasă.

. dill bronz fosIoros.. lrallsmi~iile lt>lcfonÎc.ic şi modul de sta bili re a 1 C'g:ăturilor): CII baterie loraUi (II abonati. fără fi se perLurba 111):! pc <llta.} pc accl:J~i circuit o. Ultime le două rezistenk s înt I'('lati\" mici in raport CI] rc~ zistenţa proprie a microCollului.a sa variabilă. Sistemele de tran~mjsic te!efOllÎcă pot fi (Jupă COllSlrl1cţ. un apa ral tc leIon ic mai cuprinde şi alte dispozi tive.rato:crelc aflatl' la lablourilt. in rarc C\lr{'l1ll1J 1J"~H1smî~ p!'in liniE' ('~tl! allernati\' ~i arr fretwula prOdlt~.ill at it apel ul." or1i6 (tc1rfcJllil.. Accst<l c'str siskmul ccl mai şi \.: folOStşt~ 111(':i pc ~al!ti(>n' ~a\l iu locurile undc' instalaliilE' ~int tempor:1J'. parat !e!e[onÎccu insta (·llpru şi. fl'C'c"entc!t\ v oe:de ~ iJlt ~t"par:'t1i de frt'c\-cn~cle yoralc. comut:llorul pentru intreruperea anumitor circuite (mi ('['of OII. in ('are fr('('\'cn\cle v ocale . ('3: sOnl'ria pe ntru C'he marc.Hr{'llţi care ~c trîmit :l{loi prin linia It'lefonic:i. Fig. a bo bind de inducţie şi rezi$tcnţa internă a baleriei locale.'. pentru instlllatii uutomalf' .l!l'i. '1 C:ou~lrHct i\" . Dup:i fdul tUH"nlu ll1i ff)lo~îl.Ucl de :l]larat. se mai află rezisten~:a bobinei p ri mare. cil ş i cOfl\·orb ir('3. eli balerie etll/rulit ~i CII stabili rea flll{oma1!i fi tom unica/ii/or prin sistc me dt'ctrnmagllt'tirc ('ar~' inIOl'lIir5(" operuloarde tiin cenlraldc telefonice . Cele do un conductoarc a şi li !eagil aparatul de centrala telrfoJlidi. a5tfcl cu varia~ijle de curent sînt ap reriabilc. Schema Re/deie de linii lde{Ql!iee aeriene sint formate din simpliiicatii a unui a t()lldudoare mda1iC'c neizolatl. s. 111 acest fel se poate 0'-1 reaJizn o transmisie s1mullall. Pe Iingă ulleTofon şi receplor. pe lingă rez istcn{. Il La rt'~cpţie.~ lllulLiplă). lH'cesarc pentru punerea În legătură şi :~s igllrarea convorb irii intre doi corespondenţi. adică rezistcnla mare. 1n timpul fuuq-ionul'ii se modifică doar rezistenţa lllicrofonului.1 de v()rhitor (~()() .a :IC'est ri rezistenţe.CII baleti c cm/I'ald şi Cii stabilire(l maIltl(lfl'i a cO llluni catiilor dl' dtrc opr.3 ~)UO I1 z) : R eli fll/'cn{Î [)lIrliitol'i. p{'nlru rlistan(t' scurle din oţe l. dacit frl'(Yl:nte1c c1trt'ntilor l:'llrt:"llori ·se ult'g dift"xite.zislellţa n de o valoare aprop iată de rrzisten~:l dJTuitului exterior alHlrall11 ul (linia) arc rolul amortizi"irii emisiunii micrOrOllicc proprii. şi prin aecla~j C'Îrcuit se obţ. sonerie) şi intreJ'uptorul cu numere .e('hi c~tc ast:izi i('şit din ttz in ill~talatiik 1II'b~1ll('. 28-14. l{r. asigurind claritaLea convorbirii. le t:oJl\·orhîl'ii se Lranspu u pc h'Ccvcnţcle inalte Llle unor c.e pot fi: tii [r(!clwJI!{l IIQCa !(/. Unde nu s-au repr<!zentnt iutre ruptorul cu llumere (discul cu ntlJlH're) şi comutatorul de circuiLe . Un :n.:: . ELECTROTEHNICA CENERALA este montat intr-un circuit În care. gah·anilaiii! 3utom. este t'el r('prezentat i'n figura 28-1 4.poartli'. liniile Ldl'foni('(' pot fi: aerielle sa u in l·abl!!ri ~ubtrraDt'.45. mai Illultor ('oll.' (!{' cuncxÎU11C (lÎn centralele tde!'onke. carc s-ar auzi putc'mic in cască În lip!'. J 1 . cUfeu\ ii care .

2\OTlUKI DE H.. C:1I'C utilizeaza. legale in par:tlcl şi montale împreună A Fi!!.nolllullic<t~ic in C. Unul dinlre elementele s. tr. 28· (5.1.:! clcdrol<'hnidi l'Q\nâl1e a~că ( C'zincle Elcdromag-rlt'lkil BII{'ure~ti) . fixate pc izolatoare de sticlă sall porţelan.i e împotriva acţiunilor mCCOIl1ee (Io. Cablurile subterane şi silbacvatice ~înt construite rli lltr-un număr relativ mare de perechi de ('()nduclOHre ele cupru sau ele bronz.\lajori latca elel)1cn l('I()r necesare pcatrtl telefonic (ca d~ t'XCmplll: "pnratc telefonicl'. in scopul legăturilor tddonice (uncori pnrţial alLeori total)... riisucil.. si nt produse .' M"mi. Toate aceste conductoare sint invelite inLr-o !'ingu r<'i manla eOlltinuit de plumb. .!Jt in prCZl'nt pc scar:\ lnrgii s i!<l~llwlf' de legătur i t elef()niec au tomate CII eurenti lJurUilori. alic dc emi."eden in figura 2g-]:'). ca blurile au blindaje spedale din benzi (le oţeL Un alt sistem telefonice f'stc radiolcle{Q/ii/l. La lloi in ~arii $f' foloSt. izolate fiecare separat ('u hirtie impregna tă cu o compoziţie specială izolaloare ş i hidrofugă.'ituri). Schema simplifjcatll ~ unui posl de emisie se po.\lc .iSlcmlll de te!. pr('{'um :!oi ("l:lllrale telefonic.zat..ite de suporţi curhaţ i sau de COIlsoie fixate pe stilpi de lemn de 'iniilt. in sp irală in lungul conductorulul. :owkdoare).imi şi grosi mi corespunză ­ toare numărulu i de drcuitc pe care trebuie ~ă le suporte.(· :-.\I(' prilll'ipale il l"ollstilll. Pentru protcct.:!stăzi de indll~tri.l\IE I~<tdiol'ollia t'iit. .II'C se transmit COJllll11iC<lrt SiiU programe vorhite S. pe liniil~ eli t l'aric intens .i indurt3nţ:) J~.llllo:nate şi cenlrale ~ulolTla tc de hlo . priu luLel'llll'diul undelor electrolJ1agnetice de îllalltl frecve nlă care se propagfl jlrin Întregul :. pentru a permite recunoaşterea perechii de conductoare cart! formează lin circuit lek·fonic. carc le apără de llrnezeal:l. format din condesalorul C -. de la () ~I.~ic la diferitele posturi d(~ rCf'l'p!ie. sprijin.:!ll Jnlli':kak.\DIOFO. Schema sim· plificată a unui pDS! de radioemisie. rdcc. " E cr T .patiu . avind fiecare dte 1111 fir de bumbac colorat diferit.ic circuit ul oscjlant.B1 .1~ee dl'scr"ite de ~taţÎi ra diofonkc de emisie şi rCI'ep\i('.

uhu1 Împreună cu circuilul (L 2. ca uzind oscilatji de tensiune 'in ritmul vorbirii. PrO?a~'H~a Fig.ELECTROTEHNICA GENERALA (după in circuit ul anodi c al unei tl.le l:ircuituhl i oscilant se induce in bobina de anlenii LI' datorită cnplajului inducliv rare există intre LI şi L2.L Fig.imp.C) iDcep să oscilezc re-gulat pe rrcc \'('nţ~ proprie a circuitului acordat. 1flnnnnnnr VVlJIV V-VlJl] IT Curent mlcrofonic ~ Unda pl.diate in spaţiu unde. tn consecinţă. incit să producă o reacţie pozitiv ă asupra curentului ullodic al triodei.a ~ j capacitatea sa. La ff€'cventa de rezonanţă. . 28-17._H. 1 in care T" şi C s int inducta. modll/ale în ritmul semnalelor sonore produse În fata microfonul IIi (fig.fii de Îf70lt ti Ifecvenţd 1 ~ iT r- IJJ ). Ie-nsiunea la hornele circuitului oscilanL este rnaximfL In figura 28-]. Îar din bobina LI incep să fi" 1":l. In acel aşi t.11 acţionează de asemenea asupra grilei triodei.uplatil inclucl.\' cu bobina L'l a circuitului osciI:mt şi COIlI:!Ctată in aşa fel in circuitul de grilii al triodei. curenlul anodic al tubului variază in ace la şi ritm cu yorb irea. res~ pecti\' În farazi. electromagnetice de frecvenţa r (inaltă). vLe . capitolul IX). Undele electromagneliet! de inaltii frccvenţă radiale de antenii \"or fi prin nrmare. Pierde-riie de putere din circuitul oscî!ant sint a~tfel în permanentă iolocuite şi t. 28-16)_ Bateria B1 serve~te la incălzirea lubu lui . Un circuit osciJant arc turn se ştie) () frecvenţă proprie de rezonanţă./rtataoremodl//otă · OsctlO.nţ. 28-16.C) Ia corectarea baleriei anodicc BA s-ar amorliza repede dacă nu ar exista hobina L:J ('. a~tfc l Incit fluctuatiile de curent pl"O\-ocate de microronul .') osciIatiile care ar apărea În circuitul (~. tellsiunea alternativă de la bornc. "'adu) de formare a undelor modulate 1n ampli· undelor radioloniCE . Cele două infă şură ri alt: trallsformalorului T sint de asemenea cuplate inductiv între ele. dată de re-laţia : f ~ -" 1 2.. tudine.'iodc (v. exprimate Îll henry.

reÎ.SE.C clasifică În unde ll[tra~eurt(' (de ordinul metri lor).600 m ) ~ i lungi (800-:l 500 m). .. In figura :l8-l8 se a rată modul În care se reolizează dcmodularea.. Intrc Z OIl<l acoperită de unda de ~:lIprafaţli şi zona acoperită de unda ~pa \iaIă n:f1t'('latfl.{' put recepţiona . decit undele de mprafaţă.'dNAwzARI ŞI TELECOM UmCATII 451 gramele diferit.le fiind: A·{=C.. In loc de frecvenla f a undelor purtătoare radiate ~c dă. Dup ă aceasta.50 m). Demodula rea ~e ma i numeşte ş i detectie. t'galfl ('u vileza luminii (aproximativ 300 000 km/s). 28·18. tn ullimul t imp. situate la circa 100 krn deasupra solului (stratul lui I-h'uvbid e)..e suprapune. Detecjia. uneori. prin indepărtare a alternanţelor negative ale undei modulalc. in scopul mliririi ZDnp! in care este po~ibilă rece. pe anumite lungimi de undă. Fig. -.Prupugun:a undelor are loc in două reluri: o IIIHIli dl' suprafaţă (fig.plia emităloardol' de unde ultrascurte'. ale almos[t. care au la bază de ascmehea o antenă ş i un circuit osci lanl acordat pe frecventa undei de recepţionat În scopul de a capta tens iunca maxima. Dintre acestea cel mai convcnabil este sistC'l!1nl care fo l o!ieşte sateliţi artificiali ai p ăm intului Înzestraţi cu slaţii de retran~misîe a programelor emise..li tor îi este at. a~adar. Lungimea de undEi a unde lor rud iatt~ de difcri teJc~ poHuri de emisie v~H'i:tâl de ht cîţiva lIl(' t ri p inii la peste 2 km şi l. ~Recep jia undelor se face 'i n posturile de re cepţie. pentru il nu s.rilJuiL~ o anumit ă Crel'nuţă Înaltli. 28-17) care se prop:'lgă in liu ie dreaptă. adică este separată unda purtătoore de unda de joasă frecve nţă (d e frec'\' enţii a c ustică).• Trebuie remarcat faptul că undele llltra~curtt· nu ~il\t refleclate de stratul lui Ilcavisidc. accmită wnă ~e lIunw:. lu ngimea lor de tlndli A rdalia (:aJ't! le . de di t re posturile de emisie pe cieawpra că rora treee satelitul.. In cazul unddor ult rascurte. pro- ~"'----P>F---Jî=7 Cond~/JSO(or ~ CQscă yol'iooi! (}/IdQ twrlilQQre Fig. medii (1 75. ei îl slrEibat şi scapă din zona tcre slră. 28·19. Balenă Fiecărui cll1i\. scurte (11 . . nu ~. şi anu me. unda pltrlă­ toare modulată esle demodula tă. in care c este viteza de propagan' a undelor I'letlromagnctice. ~-a recurs la diferite proecciee. une:.el or poS luri de emisie existe nle. de obicei puţin pc~te limita vizibilitătii şi aşa -numit a undă spa(i ulă cart sc propagă in spatiu şi estc refieclală de păturile sup (~rioaJ'(. Recepior cu galenit .• zona dc lacere" . ~e gnseşte o zona in care 11 11 este posibilă recepţia cmi{Eiloruhli. denumită undă pl/rlăloare a undei de frecventă acusLică.le .

a~a . Illai SIIS. ea Ilrmal"l' a amestec ului c. 28·20.ll in Inai multe etaje) înainte de Il. estc anw. ={r + 4 7U . Aceasta Înseamnă cu frecvenţa fo a tellSi\1!lii produse de oscil:itorullocal esle îl! oricare poziţie a contiesatornilli yariabiL de acord mai mare decît fn~cvcn~a tensiunii Illodulate recepţiollatc fr.llsiu_ rnodulalc recepţiollat. In pn'zenl m:ljoriLal('a re{'pploal"('!or sîn i constr uite dilpă principiul superheferodi neÎ. Dezav3nt:tjul principal :J! :In'sLol" rr'('epl.e1or celor două ten"illni amestecall'. uuda purtătoare modu JaLii . H!ceploard(' erau eoustmite.ollslallt~). ii1fltICnţează r('c('p~i:l po.-. adid : fo=fr+f. În timpul fUJleţionării lor. fn t uhul de amcstec rezl1ltu.lurilo!' reu:ptoul'e iJlYeeÎllat(-'. <l\·îlld fre e\" cnţa intotdeauna mai nwrc decit fr('cvcn\a t(.teeal(i (in eta jul {le amestec) cu () tellsillne am. In figura 28-19 e ~tc reprezen tată scllema electrică a unui receptor Cll galenă earc poate da rez ultate hUJw in apropierea posturilor de radioemisie. din e:JIlZ:l aknuării undelor dc-a lungul drumului lung parcurs de ele pîll!i la rceepţÎC'.rebuie realiz::Jtâ o ampliricare :l undelor l"I!cepponale (t:venlu. Antenă de recepţie . construit după un principiu asemănător..e. osei!at:ol'ul IoraI. tn acesL receptor. In figura 28-20 este n. cu valoarea f1 a frecveuţpj intermediare.. La început. ţie se aplică fie uuei căşti telefonice (fig. t.null1iLa tellsiune de fre. Aceasta este compusă dintr-un cristal de sulfunl de plumb cn care vine în atingere nn virf as c uţit.ELECTROTE~CA GENER. fie cu :1jlllorul unei galene. . culra~ii de (lUtCl1[1..lI rt'ceptomlui." Fig.'nli) a unll i aslfel (le ret:f'plor.----.e ('11 nii (J \"aloa1'e egală Cll frecvenţa iutermcdiară :J receptorului ((.ate mare. Acest clispoziliv permite trecerea curentului doar Într-un singur sens. fi aplieat. 28-11).'ll!e (h'pr. De obicei se foloseşte o frecvcnţă in te rrneeliariJ fi de ·170 kHz.()llstă în faptllt elI. unde radiaţiile culese d(' ~11l kn ă aU o intensit. fie IInui dispozitiv de redat sunetele. e"ent_ă illtenncdi:Jrii. Dlfuzo.. Receptor superlJ€:!erodini!. Daca post ul care trebuie recep~ionat este situat Într-o rcgiulle îudcpăr­ tată.~A T ensiunea de Irecvenţă acustică obţinută prin detec. dc efilrt.(I::1tă ~('hrnl:l simplifi.oan~ (. dar avind dimensiuni mai mari.l1d!'nte elt. numit difu:(I/... :1 ctlrt!i frec\'en(ii ('~lc egal:l cu difere nţa frt' cven(.e difuzorului. prin emisiunea lIHor nnde de l"n'c\"t. deseri. Jlr baza prillt:ipiului amplifidîrii directe. Detecţia se poate efectua fie cu a j utorul unor tuburi redresoare. frprvt!n~a r()~Lullii re('(·p~ionat.elor două tensiuni de frecvent:1 diferite. iliară gellerată in ctajul de in tr:J rl' :.

apare. tl'unzistoaH'. _'joi uumni rareori (iu IO{'uri lIed{'drifi('ntt') rit:' In b:lh'rii dl' il. [n llrara ce :\(:e81'1:.8COMUN'ICATH 459 tn etajul de amt':.l rQmi'lIwaSc.B.It>. radio.ate in iJ.SL 'I1.'. ]"(>('cploan' radio eu :di mt'ntnrc de la n'~.uper hc. în urma a rncsle('.~!lltil(' ~i!ll :llimt' nlr. la p ostllri de rf'c«'Plic.dr('Foare !i(' la r". r011 den~:J toart!. .ea sau cit' In halcrii. Telc \'iziull(>a ('sle b. la postul dc emisie. 1r:I!IZi~tu.ficnr('.1 produrl' nsUi zi multe diu piesciL' ll('C't'sarl' eonslrnrtid <rj)3. ş i apoi \'ul.KE Prin teicviziuJlc st' inţ.lh'l'iOl'ul 101".) ('U fr('("\-l'nţn int("J"uw(linrft) .L(' fix.. l'('('(1 et ~I~ig\lrl'i :H(d i\ îa pro. la postu l dc }"('('('pţic_ .tpoi l'~ k <lmplifical:i şi apl icată difuzorului cal'C producc ::.ului tensiunilor dc fr('r. deflal"l'('(' !Joi fi (':].. .lec.e.'lIl 21 ~laţii (Il' r:tdiudifuziune (faFI de lHllnni lrC'i ~la\ i i exislcuk îna in lt d<' anul 1~11l). priu interffil'diUl IIndf'lor clcctromaguclicc de foarle mare frc'('YC llţ ii.l'l'g cuprinsul l[lrii.l1 tuburilv!' d('("LronÎl'€' (lin .J'atc1or de.' ("olltjlll·nLl. !'taFi de umpli ficore şi dj fuzoa. preeum şi 4) gamă larg'ă d t. bobiJ1C.umuhdoare. IHuca sa ) .'nL:!lt' dl' la La!erii mOlll.care B ucu!'e~ti) .<.! .ţ":IIlOl 0(' ihlluin:rl (Il' cll("cnt llJkmath-. car.ii dc l'u rc nt.re pentru ratliofit:a!"e ~i I'ct:eptoan: ('U tranzistoal'(' (Uz inele ...:l 7il ('u un l"on~urn şi cu tt'osiulli mult mai mici. 5.NALrZARI ŞI T<.\Iue ll)l' uatinnale P(' int.· tclecomuui cll\il'. ca rezul ta t al fenomenului de "biltăi".ull("lclc.lJHll'alelt: ubi~IIUih'. amplifiearea unei :mpt'rht'lerodine ('~tl' 111l1!t m:lÎ mnl"c.I r.l. S('l ni con<!u('loarc . transl'u!'maLI)art>.Lcl'Odinci fal ă de r('ccpto:ll'rh' ('U amplificarc d irectă constă in faptul cii lemiullt'a pc ('"<. ('tc. : l".S .c de radion"'l'pti(' tramportabil.: () <tmplifkit rt'('cplorul ~II'C ill{ otd('<t un:l o frecvenţă ronstnnUL E It>!llenlt'll' de montaj ll('{'('~arj> in acest srop (filtrclt' de bandii) pot ri mult mai (.c l('g~ lIll ~bt(' m cJ. ~j :r {'('lur pcntru slrJin:HaLe pe tl'nt.Electroni(·a'· .1H' sau tuburi c!('clroniee slIblUiniilt urfi (de gilb:1ril foar!!' r('<l1Is).\JajOlital('a nparalt'Jor dt.\"{:n~ă {r ş i {(). ratliorer('plir r)bi.a\iile de curcut in variatii de lumină. t raducind va ria ţi il e de lumina in variaţ." !:'~Hl in mÎşc·tu·c ne la un post de embi('. adieă tocmai o tensiune de frecvenţă iuL('rmediaru: ft=fo-fr= t70kHz păs trează modu la ţia 1«'l1siunii retl'pţiollal. alim.ll' prin intcrmNliul ul10r !"t'. A\'untajul t. se obtine tensiunea de frec\-en~:i a('n~tic!i. o Lensiune a c!ird frec\"enţă este ega lu cu diferen\. ('a !'rzişl «'n\e.lr111::II<' $-ă IUCf('Z(' !)('nll"l! o anumită frec\"cntă (egal.\('"l'sk aparat e alt în lorl.lza[[1 pe b':lllSmisia suec('sÎyă . KOll cNl IlE TELEY IZl t. LP. C'II"(' fUm'ţiOlli'. ( l ntrrprilldere.f.1 clementelor (p ullclelor) unei imagini. In \«r:'l lloastrfl rUll('tion(':lz~r iu pn'xl. tn urm a unei amplifkMi şi a ddcctiei al'C'!"tc'i frec\"('uţe lutf'nnccliarc. Induslria eh:rlntlel:niC:.a freevellţd()r tensi unil or amestecate..!ll apftrlll im:i mulk tip uri dl' aparal. priu clm' se transmit imagini a le IIn ol' ol>i('('. tn ultimii uni .

Ca subst a nţe f1uore~cellte se foloscsc silicaLul de zinc. Fasciculul electronic este dcviat pc 625 linii orizontale de 25 ori într-o ~ec\lndă. Pentru unda purtătoare se ia o frecvenţă şi mai mare. Schema unei lransmisii de televiziu ne. Deosehirea fundamentală dintre televiziune şi radiofonie comtă.:' Fig. Acea~tă deosebire a pus grele problem e de ~ inc r o1lizare tehnicii de inaltu frecvenţu. pe care insă aceasta le-a rezolvat. Numărul de puncte ale unei imagini televizate in acest mod rezultă a Ii de: -±3 XG25 X 625 x25 = 13000000. }fiind raportul Între laţimea şi inăIPmca imagi nii. CeMi fotoelectric. iluminate succesiv. f . Presupunind jumalate din puncte albe şi jumătate negre. aşadar. pe dnd în cazul radiofoniei transmisia ~ullctc lor ~c facc concomitent. rezultă 6500000 impulwri de curent pe se-cundă.5 !'III-Iz (m cgaherţj). punctele luminoase sinl Lransmi~c sucr('~iv. wolframaLul de c:. datorită persistellţei imaginilor luminoase pe relinu.iCoan! (maoine ml)i ~I/[Ict deEmlslf desCompus. deci cu o lungime de lIndit A= 300 000 000 m =Gm.c (puncte) ~cparate din imagine. şi alte ~ubsl:m ţe. Elementul principal al ullui receptor de televiziune esle Lubul c::tlorlic. aşa Încît frecvenţa purtătoare rezultă de aproximativ 50 MHz. In ~lccst fel. orşi acesLe punctl' au foşt. 28-21.Jeviziulle. paragraful 7. aceasta este şi lăţimea benzii de rrecvenţă ce se transmite prin televiziunea cu G25 linii şi 25 imagini pe seGundă.460 ELECTROTEH~lCA GENERALA Emisia şi recepţia se fac pc l'lemcnt. in faptul el! În cazul tf'l(~\'iziunii.Jlciu.) Ante~ J Lam/lift corespllfl' z. În figura 2. descris în capitolul IX. dar într-un timp foarle ~curt in raport cu timpul necesar trallsmi~ t. de circa S ori.11-21 est.erii intregii imagini.e reprezen l ată ~ c hema ullei t ransmisii de te. Deci frecvenţa curenLului fotoeledric eslc 6. slIccc:<iv. Totodată. ochiul are impresia unei imagini În Lregi ilumin<ltc simulta n pe toale punctele ('i.

Re z ultă e{1 televiziunea foloseşte undelc ultrascurte. ezina El l'dro nica din llueure. 28-16) nu ~e face în amplit.i fahri(":i televizoare romaneşti. limitele Yizibilită ţii..ie la n't't'p\Ît'. purtătoare ÎII riLmul sundului (v.-1 .oarC' in ritmul sn nl't lll ni). Schemele ap:Halt'lor (le emisit şi de n:cl'p\ie cit. Leleviziune sint mult mai eomp licate decit ccll.. ci in {rc('ven!li (adică ~c yuriază frecvenţa s.' ale apara Lelor de radior('('('pţic şi (kscrierea lor ie~e din ('fldnt1 lucrării de [aţă. Propag:afP<o unde lor ultrascurte' ulldei purhtt. dc la ('mh.~lllisia e:. Trelwie suhliniat F:lptul că . În at'e~l euz. la distanţe care 1111 depiişese. Băla i a unui post (~mi\ător de televiziune nu dcpăşeştc cu mult orizontul (fig.t. despre care se ştie' eZi k propagă În linie dreaptă. rie! ~' [lU indl15lriali.1[otiulalia undei ./e deranjată puţill de ciitre pamz i\ii almOEJ.-.i nu influ('n\e':\za 1lll(1<l eare este lIlod t!lalil in rri'ryentii. T'· lldinţ.tii b) .. ca În radiofoni('. a) şi nu [Tece prin obstacolE' (<1(' C:\. 28-22.' a imaginilor in culori şi in reli ef.udiue.-. 28-22. ('an' liînt de fapt oscil.-- Fig. În seopul reduc('rii parazitiloL ajungindu -se la fre cvenţa de 200 iI'fIlz..SEMNALIZARI ŞI TELECOMUNICATlI 461 Totuşi au îrlceput a fi folosite frc evcn!(~ mai înnlle.lţii atenuat\' modulate in :llnpli llldille !'. se tr:lIlsmit atiL :-iell1nalde rI(' imagine rit şi rele de SUll('t. truJl.a actualA in trfe\"iziuJlc e~te ca inl r-un \' iitvr apropiat sa ~c paJ'a~e a~ d pru('edcelc de transmi~j l' in <llb-llegl"l! şi ~iî S(' adopte procedee (Il' rerl:. munţi : 28-22. eu pe r[orm:lntl' <l lnl. r~~ Limlla 1.__~====~Yizibiliftl.-. b) .re eell' mai rjdiC:lk. fig. .:.n. mulL !lIui .

GE!\"ERALA. A~lfd.) undele ajung: la în~l. ~e obţine un fa!'cicu l dirij al de I"adioulldt'.:i:( metoda de olnt!'Yarc a o biectelor la di~t.u căpHat denumirea tIe illSi(lln/ii radll/'. iar iHlrt>ruperilc dintre semlla[e ~i!1t de cjl('\·'1 ~lIle de ori lTlai mari. Du pă rcflrxia 101" pt' oLiel. Ecn1llalcJc dUT('i..t( JJ~etodă ~ primit numele de rtu!io{oca!î('.:lc: eu ajutorul \111 l1i generator ş i al unui . lmtala\iilc ~'art' permil determinarea În l'ln:tt fel a pozj(iej oLie-etelol" cu ăjut ornl radio~t~/UlIa l('l or n.e şi eentrimetrirc).alalîa de rec('ptic ~i ~'int inn:gi~lratr. . pot fi ab!iorbile şi.'te (n'l\ ii. Pc fcnom(!!1ul d~ reflectie al unddor radiofollirC' pc corpuri lllC'talice.:-an ~ l udia t şi gi"i~it ~i ~lte aplka\if ilie undelor elertromagnetice scurte (metrir. Ht'crpţia undt'lol" refleetate arc loc in t impul intreruperilor dintre n·mnalc. Di n timpul scurs între plecarea şi Înt oarC(>l"ca ~elllnalull1i ~ r clctt' ("IllÎn:! distan\a pîn:l la obit'etul ob~'(. tlxiull etc.. cu ajutorul unOI" anlene de formă spl~dală se pot ohtine radiosem nale dirijate carc. Prim'ipiul a('('~I('i lnt-lode. parţial.1 nu dftllllezr recepţiei lor.d\ici IQI" . Pc lîngă radiofonic şi lelevizinne.:ea.462 EL. n'rIl'cLale ş i difuzate d e acestea . \eea s.t. intilnind in drumul lor dHpl'Îlt' obstacole.!Z{\ în lulal dtC\'a milionimi de H'cnndii. ('Hn~tă in ul"llIiHoan. iar diu pozilia antenci ~{' determină din'cţia..HNICA.1"\'al. ~c ba.alllC' mari şi dt'lcl"lnillarC a po.jd('Jt} :petial lle ant('IJ('. P ("lllnl ta l'mi~ia !"rmnaklor ~. !.EC'rROTr:.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful