1. COlIOD~AHU P.

MANOlESCU

1. CODRU C. BUZAnJ

,

MANUAL PENTItU

ŞCOLI

DE

MA I ŞIRI

Ing. I. CORODEANU Ing. P. MANOLESCU

Ing. C. BUZATU Ing. I. CODRU

MANUAL PENTRU

ŞCOLI

DE

MAIŞTRI

EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ BUCUREŞTI

CUPRINS

Capitolul f. Eledrostatica
I. '\atura electricităţii şi struc:ura materiei . . . . . . 2. Electrizare, sarcini electrice, eJec!roscop 3. legea lui Coulomb 4. Cîmp electric 5. Potenţial electric. Diferenţă de potenţial ...... Ei Linii de forţă şi suprafe'ţe
echipotenţiale

7

3. Legarea pilelor şi a acumulatoarelor •.•..•.•

42 44 44

7
7 10 12

Capitolul 1 V. Magnetism şi electromagnetism

1.
2.
3. 4. 5.

13
16 17 18 18

Corpuri conductoare, izalante si semiconductoare 8. Densitatea de sarcină elec1.

trică

9. Fenomene electrosta tice şi eleclrocinetice 10. Electricitatea statică în industrie Il. Condensa torul electric 12. Legarea condensa toarelor electrice 13. Străpungerea dielectricului. Rigiditate dielectrică 14. Condensatoare industriale şi 12 bricarea lor .....

6.
7.

19 21 22 24 24
27 27

naturali şi magneţi artificiali. Cîmp magnetic. Cîmp magnetic datorit curenţului electric. Spectre magnetIce ......... Ind ucţia magnetică. Linii de forţă magnetică ..... Flux de inducţie magnetică, Inducţia magnetică şi intensitatea cîmpului magnetic da torite curenţilor electrici Forţe electromagnetice si forţe eleclrodinamice .. '... Magneti;area şi demagnetizarea oţelului. Histerezis

Magneţi

45
47 49

50
52

55
58 59
61

8. Electromagneţi 9. Circuitul magnetic . . . . 10. Forţa portantă a electromagnetului . . . . . . . . .

Capitolul V. Inductie electromagnetică'

63

Capitalul j 1. Circuite de curent continui!

1. Producerea

1. CUfen tul electric
2. lF"rla (tensiunea) electromo-

;O;He 3. Rezistenţa electrică 4. Legea lui Ohm. o. hgile lui Kirchhoff 6. Legarea rezistenţelor . . . 7. Legea lui Joule-Lem:. Energia declrică ........

28 28 30

31 33

8.

P~:jerea electrică

35 36
38 38 39

toare de fluxului magnetic în spire 2. Producerea forţei electromotoare de inducţie prin tăierea de către un conductor a liniilor de forţă magnetice . , 3. Curenţi turbionari (Foucault) 4. Inducţie proprie 5. Inducţie mutuală 6. Cuplajul bobinelor

forţei electromoinducţie prin variaţia

63

66 68 69 71 73 75

Capile/ud 111. Pile. Acumulatoare
electroliţi. Eleclillliza ......... 2. Pile şi acumulatoare _

1. C"fentul prin

Capitolul VI. Unităţi de măsură Capitolul V Il. Circuite de curent alternativ monofazat 1. Producerea curentului alternativ

79 79

3

4

CUPRINS

2. Caracteristicile principale ale mărimilor electrice alternative sinusoidale 3. Efectele curentului alternat~

84

2. 3. 4. 5.

1\\a [eria le j\\ateriale "'\ateriale 1\\ a t eria le

conduc toare semiconductoa·re·. izolanle magnetice electrice

132 141 142 147 150 150 156 157 158 160 162 165
168

4. Reprezentarea vectorială a mărimilor electrice alternative sinusoidale 5. Condensatorul în cazul curentului alternativ 6. Circuit de curent alternativ cu rezistenţă, inductivita te şi capacitate în serie . . . 7. Circuit de curent alternativ cu rezistenţă, inductivitate şi capacitate în paralel 8. Puterea şi energia electrică în cazul curentului alternativ . . . . 9. Imbunătăţirea factorului de putere cu ajutorul con densatorului 10. Rezonanţa electrică

M
Capitolul Xl.
87 90 90

Măsurări

1.
2. 3. 4. 5.

95
99
101 103 107 107 109 111 113 114 116 117

6.
7. 8. 9. 10. 11. 12.

Capitolul V 11 J. Circuite de curent alternativ polifazat

Generalităţi. asupra apara· lelor electnce de măsura' Eroarea apara leloL Clasa de precizie , . . . . . . Marcarea aparalelor de mb:· sural . . . . . . . . Măsurarea curentului. Măsurarea tensiunii. . . . ,\'\ăsurarea rezistenţelor . . Măsurarea puterii . . " Măsurarea energiei electrice Măsurarea factorului de pc tere (cos a) . . . . . . . Măsurarea frecvenţei . , . ~eguli practice penlru fole· slrea aparalelor de măsura' N\.ăsurarea electrică a mi.· rimi lor neelec [fice

170 171 171 172 174 îl 4 175 177 192 2i.5 217 218 221 221

1. Producerea
zaţi

curenţilor

trifa-

Capitolul XlJ.

Aparataj electric

2. Gruparea forţelor electromotoare şi tensiunilor trifazate 3. Relatiile între tensiuni si curenţi'în cazul legării în triunghi şi al legării în stea. 4. Legarea la reţea a receptoare10r trifaza le în stea si în triunghi ' 5, Puterea şi energia electrică în cazul reţelelor trifazate simetrice 6. Sisteme bifazate

Clasificare, . . . . . . . 2. Conducte electrice ~\parate de protecţi~. R~l('~ YAparate de conectare . . 5. Aparate de reglare .. , 6. Cutii de distributie 7. Celule de în a te~si~il~ 8. Aparate pentru Iimilare2 curenţilor de scurtcirc li:' 9. Montare, exploatare, înlre-

1.

Generalităţi, definiţii. .

lti';

ţinere

Capitolul XII J. Transformatoare

223
223 226

Capitolul 1X. Fenomene electrice în gaze rarefiate şi în vid

1. PrinCipiul
2. 3. 4.

1.
2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

electrice în gaze Razele X (Roentgen) Emisia termoelectrică Tuburi electronice Tuburi ionice Emisia fotoelectrică. Celula foloelec trică . . . . . . . Tubul catodic. Televiziunea Tranzistoare

Descărcări

117 119
120

121
125 126

127 129
130 130

5. 6. 7. 8.

Capitolul X. Materialele electrotehnice 1. Noţiuni generale, clasificare

de funcţionare al iransformatorului electric Utilizarea transforma toarelo:· Construcţia transformatoare· lor Tensiunea de scur tcircuit 5: mersul în Daralel al ira nsfO!:ma toareloi ...... . Autotransformatorul Transformatoare de măsur;, Transformatoare de sudur{c. Jntreţinerea transforma t02' relor
Maşini

227
231

232
233
235
23-6

Capitolul X 1V.
1.

asincrone

237

Generalităţi

2:37

CUPRINS

5

2. Producerea unui cîmp magnetic învîrtitor 3. Descompunerea unui cîmp magnetic alternativ în două cîmpuri magnetice învîrti, toare 4. Principiul de funcţionare al motorului asincron o. Alunecarea motorului asincron 6. Cuplul motorului asincron 7. Construcţia motorului asincron 8. Pornirea, schimbarea sensului de mers şi reglajul turaţiei la motoarele asincrone trifazate 9. Utilizarea moloarelor asincrone trifaza te 10. Motorul asincron monoiazat. l J. Genera torul asincron

Capitolul XV IJ. Motoare de curent
237

alternativ cu co lector. Întretinerea şi defectele maşinilor electrice , . . . " " ' . . . . .

2!1Z

241 242 244 246 248

1. ;\\otorul monofazat serie. 2. j\!olorul monofazat cu repul51e

292
292

3. Motorul trifazat serie cu colector " '. ..... 4. Motorul iriiaza t deriva ţie cu

293
294 294

5. Întreţinerea şi defectele maşinilor electrice

coleelo'r

.

Capitolul XV JJJ. ,Convertizoare
251 251 253 254 255

şi

redresoare

296
296

1. Con\'ertizoare rOlative . 2. Redresoare

297
306

Capiio/ul X. J X. !luminatu! electric 1. l\oţiuni generale: mărimi şi
unităţi

Capitolul

X V.

Maşini

sincrone

L Principiul de funcţionare al generatorului sincron 2. ;\10torul sincron 3. Ciilizarea masinilor sincrone 4. Construcţia m'aşinilor sincrone o. Mersul în paralel al genera(oarelor sincrone
C api/olul XV J. continuu
Maşini

255 259

2, 3. 4.

260
261 263

5.

sisteme Izvoare Corpuri Calculul puri de Calculul iectoare

fotometrice de bază, de iluminat de lumină de iluminat. iluminatului cu coriluminat . . . . , iluminatului cu pro-

306

309
314 316 319

Capitolul X. X. Alimentarea cu energie electrică industriale a intreprinderilor

320
:320
3:21
324 ,326

de

curent
267

1.

Generalităţi

1. Principiu! de producere a curentului continuu în generatOful de curent continuu 2. Reacţia indusului 3. Comulaţia 4. Excita ţia genera toarelor de curent continuu si caracteristicile lor externe 5. Mersul În paralel al generatoarelor de curent continuu 6. Principiul de funcţionare al motorului de curent continuu 7. Porpirea, reglarea turaţiei şi schimbarea sensului de rotaţie la motorul de curent con tin u u ...".. 8. Diferite tipuri de motoare de curent continuu şi caracteristicile lor mecanice 9. Constructia masinilor de curen t con tin li u '

267
273

274
276 281 281

2. Producerea şi transportul energiei electrice 3. Staţii şi posturi de tr~nsîor­ mare 4, Distribuţia energiei eleclrice o. Factorul de pu tere

345 350

Capitolul X X J.
ilor electrice

Protecţia

rnstal aţi­ care dispo-

1. Cazurile anormaJe în
2, 3. 4. o. 6.

283
285 289

trebuie să intervină zitivele de protecţie. Curenţii de scurtcircuit Protecţia moloarelor elec trice Protecţia reţelelor electrice Protecţia transforma toarelor Protecţia instalaţiilor contra su pra tensiunilor

350 353 354

356 357
357

Capitolul X. X J J,

Protecţia contra accidentelor de e1ec!rocutare

359

1. Accidente de electrocutare

6

CuPRINS

2. Producerea accidentelor de electrocutare şi mijloace pentru prevenirea lor 3. Protecţia contra electrocutării prin legarea la pămînt

360

363
~5

Capitolul X X II 1.
M~

Tracţiunea

elec-

1. Structura generală a sistemelor automate 2. Elementele sistemelor automate 3. Sisteme automate. 4. Stabilitatea sistemelor de reglare automate şi calitatea
reglării

391. 396 416
425 426

L
2.

generale. Clasificarea principalelor tipuri de
tracţiune electrică Tracţiu nea electrică feroviară Tracţiunea electrică urbană

Noţiuni

5. Telemecanica 365 366 370
372

Capitolul X X VII. Procedee eJectrotehnologice şi de prelucrare prin ultrasunete 433
1. Cu p toare electrice 2. Procedee electrochimice 3. Prelucrarea metalelor prin metoda anodo-mecanică 4. Prelucrarea (găurirea) metalelor prin scîntei electrice. 5. Incălzirea în electrolit şi prin pierderi în dielectric . . . 6_ Incălzirea prin radiaţii infraroşii . . . 7. Prelucrarea prin ultrasunete
433 438 440 441
4'12 442

3.

Capi/olul XXIV. Sudarea electrică 1. Noţiuni generale. Clasificarea procedeelor de sudare
electrică

372 373
oi J

2. Sudarea electrică prin rezistenţă de contact 3. Sudarea prin arc electric.

Capitolul XXV.

Acţionarea electrică

a utilajelor industriale 1. Principii generale ale acţionării electrice 2. Alegerea motoarelor electrice ~n raport cu regimul de lucru 3. Echipamente şi scheme electrice de acţionare. .

381

443 445 445 449 453 457 461

:381
382
386

Capitolul X X V II 1.
telecomunicaţii.

Semnalizări

şi

Capitolul XXFI.
matică

Noţiuni

de auto391

1. 2. 3. 4. 5.

Semnalizări Noţiuni de Noţiuni de Noţiuni de Noţiuni de

acusiice telegrafie telefonie radiofonie televiziune

CAPITOLUL 1

ELECTROSTATICA

1. NATUR A ELE CTR ICIT.'lll ŞI STRUCTURA 11ATERIEI

Din

fi z ică

se

ştie

cea mai

mică

parte dintr-un corp care

păslreaw

proprielif/ile corpului se numeşte molewlă, iar moleculele sint constituite din ufomi. La rindul său, atomul este constituit dintr-un nucleu (miez) cen-

tral incărcat cu electricitate pozitivă ş i una sau lUai multe particule, mult mai miri, În cărcat.e cu electricitate negativă , numite eledroni. Electron ii se deplasează in ju rul lluc.leului pc anumite orbite (traiectorii închise) . Electronul conţine sarcina electrică cea mai mică ce poate exista În nn t ură. Sarcina electric ă se mă so arti cu o unitate de măs\lră numită coulomb*. Un electron arc totdeauna o sarcin ă naga tivă de 1,G.IO-U c... In
mod normal, sarcina pozitivă a nucleului dinfr-un alom este egalll. cu sarcina J!eyalivii a efec{roni!o/' din a celaşi alom, astfel Încit atomul, ca ş i corpul din

ca re face parte este neutru din punct de vedere electric. Da că fa ţă de starea neutră, atomii unui corp au Ull nu măr mai mare de electroni, corpul esle incărcal negatil/. adică are o sara nă eleclricl1 negativll. D acă, dî mp otriv ă. faţa de st area neu tră llum:tru! electron il or este mai mic, corp III ei'le incărcat pozitiv, adicii are o sarcillei eleclricd pozitivă.

2. ELECTRI ZA R E , SAnCE\1 ELECTRICE, ELECTR OSCOP
Dncă 5e frescă cu o hucatli de s tofă, de exem pl u, Ull baston de sticlă acesta capătă proprietatea dc n atrage unele obiecte uşoare . Se spune că bastonul de sticlă s-a eleclrlml prin f recare. A celaşi lucru se petrece Cll un baston de răşină.

*' Se cîteşte cu/omu ~j se no leazii cu litera C. Aceas tă unita te de mă sură face parte din sis/emul internaţional de uni!iill SI, obliga toriu in ta ra noastră (\'ezi capitol ul VI).
n

1O-l9

=_'_ şi 10
19

in general

X-d=_'_.
)<"

F.LECTROTEH:"iICA GE"-"ER.U.A

Eledl'izarea hastonului de sticlă prin frecare corespunde pii~l'dl'l'ii uIlui anumit număr de electroni. carc trec pe bucal.;\ de stofă cu care a fost frecat. De asemenea , eleclrizarea prin frecarea hastonului de răşină corespunde tren'n i pe baston a unui număr de electroni de pe stofa eu cafe a fost frecat . Electrizarca (Încărcarea unui corp cu sarcini electrice) se poaLc o bţin e şi prin contactul direct cu un corp electrizat. Acest Cel de elcctrizare se numeşte
măduvă de soc slIspendalil printr-Ull fir ro de miltas(', de un cirlig spri jinit pc un suport de lemn (fig. 1-1 ). Acest. di spoziti v se numeşte pmdul eleclâr. Dară se fTeacă cu o bucală de piele lI ll baston A de sticlii şi se. a propie de vobiţă, !'(: constată că bobiţa este olmsiI de ba ston. După ce h obita atinge ba.stonul ca cste respin să dt: t!.c{'sta. E x plic:a tia. este următoa re a: cind bastonul fit! sticlă a fost frecat , rJ s-a ÎlI curral c u electrici late (s-<I electriza t , s-a Încărcat cu o an umi tă ~a.rcină ckctridl ) ; in aI'casti, ~tarl' , ci exerc i tă o forţă de atracţie aSUPl'H bobiţ{'i. La .atillgl.'rrl\ cu bastonul (dl~ctri zare prin contart), babiţa s-a Înd'il'raL şi ea ('U elpdrkitate fiind apoi res pinsă de baston. In figura 1-2 S(~ cons id <,ră douii pcndule elcctri(·c. Dacă se incarcă {'U electricitale ambele hobi ţ{' (se ating cu bastonul de sticlă frecat). ele se respin g, aşezindu -se in poziţiile (1-(1. St:. :lUng "cu m bobiţe l e altor dou:'i pendule (' U un ba~tOIl de r'-tşin;1 frec:l! .')oi şi S(' :lp ropi<'. Şi de datn .u:casta bobiţe l e se resping. Dacă se apl'opie o bobit5 eledrizatrl cu bastonul de stid:l . de una el('clri7.:Jt[t c u bastonul ar. r :'tşină. se observă că ele se atrag (poziţiile b- bh Deci, electricitatea proveni t ă de la bast on ul de stidii este djfe rÎt5 de :l.{Tca provenită de la bastonul de răşină. Primul fel de electricitate s-a nu mit ~licloasi-' sau po:iLi/Jă (notatii cu 5el1lJlul + ), iar al doilea fel de (>I{'clrÎ{'i1ate -.,- ră!)inoas.ă sau negali/l li. (notatii cu semnul - ). Din aceste ex peri enţe rezultă următOl\rea conclu7.ie: corpurile incii/cale cu eleclricilale de acelaşi (el se rrsping, iar refe inciircale (II eledrid/ff[r de Il umf' di fNit, se atrag.

eleclri:are priI! contact . SI> ('olls i Mră bobiţa !3 din

,
F ',

, ::

8

Fig. 1-1 . Pendul eleclric:
A _ bUlOn de sticlA "ar; de I1lstnl ; B _ bOb!ţA elin mAelu\'iI de sooc : F _ fir elt' mâta .....

Fig. 1·2. Atracţia şi respinge. rl'8 corpurilor electrizate:
<1 -

11 _ /.1 _

(L

-

p07.1\;e d" !'e$l'ln,g,..,." :
poze;ţ;e

d e atrac\le.

care se apropie de conductoru! neutru n.area pr1n i nflu en ţA .3.l. Dacă foiţele SI!' apropie mai intii şi apoi Ee depărtează r:orpul este Încărc at cu sarcini pozitive. Elcctrlz. (e.e mai pu lerni61. fiind atraH' <l{' mTl'Înilc pozit. metalice.te comtÎltlit din Y<l!ul de ~ ticlă v f f fIg.ste elcctrizarea prin infllHmli1. de a~e­ menca. de exemplu ('u sarcini negative. S cu dopul izolant D. corpul R rămine Încll rcal negati\'. se observă o depărtare mai puternică a foiţe lor. spre pămînt. fUTă să se atingă. sarcinile primite trec. Foiţelc şi sfera sint. terminată in interi or prin [oiţele şi in exterior prin sfera B. prin care trece nrgcaua metalică V. EI f :.ive ale acest{'Îtl . ajung la foiţe şi ex e rcită Între aceste forţe de r('~ping('". răspindindu-se prin vcrge. astfel că foiţele ~c npropie lina de alta.-ine neutru di n punct de vedere electric. Elp.lUa metalică.. Elt'ci roscop. aLingind ac:um corpul /!'leC"trizat de ~rera electroscopului. corpul este incărcat tot eu sarcini negative.drotcopul J e. r. F o iţele ~e înde p ă rteaz ă cu atît mai mult CII cît t'kctrizarca {'s l. Dacă sfera B este atin s ă cu un corp electrizat sarcinile electrice. un n u măr de e1eclroni liberi din pămînt siut atra ~ i prin riT de conductorul li. Un alt mod de t'lcdrizarc <. . 7. s Fig. Eleclriz3rca În mo<lul arătat a corpului il ~c numeşte dedrizarc prin influenţe} ~au prin illlluc!Ît eleclric!}. Se cOllsideră o sferă A incărrată p oziti\·.un fir metali c tU p5mîntul. Se l'a txplica fa paragr. J . 1·4. Dacă a('cast ă din urmă extremitate ~e leagă la pltminl printr-un fir rondudol". aşezat pe un sup ort jzolanl (fig. corpul respectiv de sfera clectro~copuluj (prin illfluenţă) . . tnlrcrupind legatura la pi'imÎnt ~i indep 1:i rtind sf('ra A. Sarcinile libere negative (electronii liberi)'" din ('onductorul 1] ~ dirijează spre extremit aLea din apropierea sferei II.. 1--1). Dncă. Determinarea se poate face şi dacă se apropie. Pentru a determina daci:i Ull wrp C"ste deetrizat pozitiv ~au negativ ~c Incarcă mai intîi cledroscopul cu un anumit reJ de sardni. 1-3).ECTROSTATICA 9 Pină acum s-a stabilit că elcclrÎz3rcn corpurilor poate fi obţinută prin frecare sau prin cO/l lacl .• E. Elecfr()'~c:oplJl (' ~ te un 'IJlarat (' U care ~ t' pot dt'h:rmina gmdul şi fe lul de dectrizare al unui corp (fig. Dacă se leagă sfera Jlrlntr.. iar sarcinile pozitive din cOlldudo ru! il rbmîn 1<"1 extremitatea opu să.

măsurată in N (newtoni)*. dacă sarcinile sini de nume diferit (fig.ECTROTE:Hl":JC A GENERAL--\. 1-5.'9'1()9 în vid. În C (coulombi). E - ( literă grecea scă care se citeşte epsilon) o mărime numită per- mitivitale. sarcinile electrice ale corpurilor. Fortele de atrac' tie sau de respingere Intre două corpuri electrizate. 3. F - forţa. LEGEA L U I COULOMB Se consideră două corp uri punctiforme Incărca te cu sarcinile electrice Ql şi Q2 (fig. iar valoarea ei este dată ( 1.forjă .clrică şi găsesc cafe depinde de mediul (aer.. 1-5. etc. al ... Experienţa arată că forţa (de dimensi uni foarte reduse) 1~5) . permitivitatea are va loarea I unităţi de permitivitate . Fig. Cind corpurile se gă sesc &::0"'" 4. de at racţie corpuri are de re l a ţia ·.81 newloni. r 01 Relaţia (1. Q. in m. 1) se numeşte legea lui Coulomb ş i se poate exprima astfel: ForJa de afrac/ie sau de respingere dintre două corpuri incllrcale cu sarcini electrice este direct propor(iona lă cu produsul sarcinilor şi in/lCf's proporlionall1 CII pătratul distanţei dintre corpllri . a) (arţa este-de a t racţie. 1 kilogram . iar dacă sini de acelaşi fel (fig. direcţi a dreptei care • uneşte sau de respingere intre aceste corpurilt.b) (orta este de respingere. 1·5.) in care se corpurile . • Se citeşte mutorl. (nu fac e parte din $1) = 9. sau apă CQnstantă di e.1 ) in care : r este distanţa dintre cele două corpuri.le.10 Et.

ii: 3 unui r~f(lfil. _• I = " 'r 4 5..6 •. !O' Sarcinile q şi q.. .8 CunoscÎud permitivitatea relativă sr se poate deduce ab~olutli permitivitatea cu ajutorul relaţiei: t-e:r.=-4 '1 0-"1:.ă a material şi penuitivitatea Tobe/o 1_ 1 materialului (tabela 1.. <\p~ d isWată . Cu notatiile din ilgura J·6 se pote scrie: r-=2r2. l'umililÎtă!i ~Iu ti nl Hl e unor Ulateriale O/::numlrea m:1lerinlulul .' .6 2. Forle elcd rice. 8 6 7 .ate:l tQ a vidu lui se numeşte ptrmitivifafe .""" 100 0_ N. Fig.re permilivit. Să ...se determine forla care ac l ione ază asup ra unui corp punctîform situat Tn aer In centrul pătr a tulu i şi tncărea ! cu sa rcina eleetrlcă q= +5 ·I O-te.5..to. ·9 .oa mDter1:>lulul I fr . .. i q r.5 2. fii nd de a ce l a şi semn. ulei d. t n virfurile unui p ătra t cu la tura 1= 3 m se găsesc corpuri punc tiforme urmă t oarele sarcini eledrice (fig. ' ·6) : qj = +JO _4C 1t=-2· IO-4C · q.5 4 .3 2.- '<> • I ParafÎnă Sticl ă Hirtie.iit r Q· ql _-..'. transformator A" Cauci uc moa le 1 1. .2 . F . 3. 8() . .8 . <le unde: Conform legii luI Coulo mb : F- . . t04::r!! 1 .ELECTRO STA TtCA II Raportul <'r dint.\Hcă Porţelan [)eDUmin. 2. 6 . 1·6. . . ~0'1Oc: "~1 5 ' -~ . e! le o for ţă de respingea./. ?J Rezol v are.-4:: '4. q2=+3 'J O ~J inciirca te cu Aplicaţia 1.1).. . .

Conform semnelor sarcinilor electrice.Et. 4.. cate esle mai mare decît Fi' găseile Prin compunerea fortelor FI cu Ft se dupil direcjia şi rezultanta: F. Se cere să se determine timpul elettric in punctul P la distanţa r de sarcina Q. =400 N. o directie şi un sens ~i se notează cu i . tn figura 1-7. Această măr i me vecto ri ală .a luminii. sini lorle de atraclie. +Q a) bJ . In fiecare punct al său cimpul electric poat~ fi reprez. Tl1lmilâ de obicei tot cîmp electric. iar rezultanta (or este.se !upâ direcţia şi şi F. F. . cu F.entat pr intr-o miirimc vector i ală. F= V F~ I+F~2 V2Q02+2OCF =282. CIMP ELECTRIC Fortele ('arl' Sf' exercită inl re corpl1rile' ine~rcate cu electricitate se tran<le la un corp la celălalt cu o v itezit foarte mare. iar FI fort! găseşte rezultanta: F31 =F 3-F. care esL{' o formă de existenţă s matcri!'i. F: de respingeN!. Un corp încărcat cu electricitate creează în jurul său un cimp electric. egală cu v itez. douli forle F31 Fu sint perpendicu lare inlre ele. ~mit p Fig. şi Cele. sensul iorleJ Fa. Cimp electric.seSC: Fz=2QO N. 1-7. Prin compunerea fortelor F. sensul iortei F.are o intensitate (valonrc).EC'I'ROTEHNICA GENERALA In mod analog se g<l.8 kgf.8 N= 28. a se presupune un corp punctiform cu sarcina electrică +Q.=3OO-100=2oo N. F. caracterizată prin proprietalea de a Ir:lllSmite 3ttiunea unor torpuri electrizate asupra altor corpuri eledrizate.=WO N.t=F4-Fz= 400-200=200 N.

ia/' dacă salC'Îna Q l'ste negH tidi (fi g . dacă sarcina Q est e pozitivn (fig. Sf'nsul miirÎmii vcctorÎ:de i. cinilor. <.. unei particlll~ indircat(' ('11 o ~ard nă poziti vă ca re s-ar afla in punctul P. 1.3) In ca re: SI este intensitatea dmpului electric produs de sarcina Ql in punctul u nde se g. rci tlii Q1 cu cimpul electric 'i.pentru corpur ile rleclrizate din figura '-5 se poate scrie şi astfel: 1-"1 = Ql01_&1·Q2 = $I ·Ql' 4.~ & ' ·re (1..l se obţin~ rezultanta core srunzăloar~ tutl'ror sa r.a.loarea surrini! electrice a acelui carp .: 4~ef2 ~~-Q_ . a) sensul vect oru hl i i este.~).ELECTROSTA'TICA 13 la Inţens italea cimpului elect ric distanţa r de a('e a ~t" (fig. 5. ice. :ezul.Q< (fig. DIFERENŢĂ DE P OTENŢ IAL Se COns ideră in cîmpul dt-dric al sarcinii + Q o altă ~arcin1 de acelaşi semn + 9 la distanţb. r (fig. -Qz tant~ co r. POTENŢIAL ELECTRIC. a~ll p r:l Tn cazul mai multor sarcini elert. $2 intensitatea cimpului electric produs de sarcina Q2 in punctul unde se găseşlc sarcina Ql' Rezultă deci ur m3.c În punctul unde se gi/scştc corpul. Se observă di legea lui Coulomb .!.1) . c:' .mpu l electric i intr-un p'i pu nct oarecare P rezultă din compunerea cîmpului eJec· / / tric t.relaţia (1. rimpul rezultant ni primelor două sa rcini se Q .ri('(' se compune cu cimpul electric al sarcill ii a patra ş.tc ItJ~pre aceast1'i ~arri uă 8.le rxemplu ':-Ql şi .toarea conduzie : Valoarta {arfei care se exerciM GS/lpTClllnui corp electri:al situat într·un cîmp electric esle egală cu intensitatea cimpuilli eleeiri. Conform legii lui Coulomb. dimprl' slIrcina Q. ~ -:~). se nsul e~.. Cîmp CÎn . şi anume pînă la o dis- .:s punzătoare ('clor trei sarcin i eIecl.rda. mllltiplica/il W /'(i. datorit / / sarcjn ii -Q2' Dac ii sint mai mul t decît dou.. 1-\ b). 1-7. pină Fig. I 1 t compune cu cimpul clertri!' al :::arfin ii a l. . D e aici rczultă ră..d.electric rezultant.l! eşle Sarcina Q2. d:ltorit ~ . corpul eu sarcina electrică +q \"3 (i resp ins ('u o anumită f ortă . 1·8. 1-7. crea l de o sa rcină Q in t: -un punct P a) este dată de relaţi. c.m.i sarcini / !i electriC'e..ste sensul rorţei F' care s-ar exercil9...

direcţia forţei această Prin mită m('canic.5) În tact' VI este pO[(~ L[ ~ialul electric in PI' Fig." se tanţu foarte consideră ELECTROTEHNICA GEN:ERALA mare. __ .4) arată că prin simpla Inmulţire a potenţialului electric dintr-un punct cu sarcina electrică q din acel punct se poate obţine energia electrică poten\. In fîgura 1-10 se co nsideră o sarcină e lectrică +q într-un cimp clectrk produ!' de sarcina +Q. Q-q 't "1 =V1 "q (1.. Potentialul ~e măsoară cu o unitate de măsură numită voii (V) . energia potenţială este: consideră O sarcină de 1 con- Q'l Expresi<t : v~ Q- 4 . °l. suh influenţa cimpului electric produs de +Q (teoretic distanţă inflnită).iaUi respectivii. 1-10..:P [ şi P2' .. Fig... ~ Dacă se calculează această energie se găseşte că ca est. În punctul Pl' la distanţa r l de Q.-r se numeşte potentialul elte'rie produs de .4) Dacă in Joc de sarcina de q coulombi se Iamb. Q" alunci potenţialul intr-un punct este suma algehrică a potellţialelor tuturor sarl'Înilof. trică Sarcina eleccimpul electric al sarcinii +Q. To corpul cu sarcina +q la distanţa r de +Q are o anuenergi e eleclricd polf'll{iald. Diferenta de potential electric Intre punctele. +q 1-9. ÎIl .. care permite efectuarea Iutrului respectiv.arcina Qin punctul P la distanţa r de Q. consednţă. Energia "Jectrică potenţială in acest punrt P I este : WI = 4r. această deplasare pe se efectuează un allumit lucru p r . egală cu : (1. Relaţia (1. 0:. Dacă există mai multe sarcini Ql> Q~ .

din relaţia (1.6) electric in Pa. ca şi uni· tatea de potenţial. electrică }·2. Din relaţia (1.. energia elec· Q. Ţinînd seama de relaţiile Deoarece W l este lucrul mecanic care se la deplasarea sarclUU (1.9) Unitatea de maHlr[1 a diferenţei de potenţial este tot voltul..q 4 xe" 'r~ (1. Aplicaţie sarcina gură. este egală cu diferenţa de potenţial V dintre cele două puncte multipli· cată cu valoarea sarcinii q. 4'".-2 . Mediul înconjurător este aerul.8) ceea ce arată că diferenţa dintre energiile potenţiale WI şi W2.6) se poate scrie: (1.eec distanţa d se măsoară in metri.5) şi (1. obţine q din FI la infioit.Wz va fi lucrul mecanic care se obţine la deplasarea sarcinii din punctul P I in Pa. Tn punctul P (fig.10. inseamnă că WI . 1·11) se găseşte un corp punctiform încărcat cu q=2 .--. se poate demomtra pe baza formulelor anterioare.9) rezultă că unit:oltea dc măsură a cîmpului electric este voit pe metru (V/m). iar Wa este lucrul mecanic care se obţine la deplasarea sarcinii q din Pa la infinit. i n punctul A este. D<:oal. că ÎIltensitatea medie a cimpului electric pe distanţa d este dată de relaţia: (1.8 coulombi.ELECTRQSTATICA 15 sarcina se găseşte in punctul Pa la triel! potenţială este: W2= in ('are V2 este potenţialul Dacă distanţa r2 de Q. R e z o 1 var e. diferenţa Si! se determine precum şi intensitatea cimpului electric in B Potenţialul de potential VB-VA "fntre punctele B şi A arătate pe fişi A. care se transformă in lucru mecanic prin deplasarea sarcinii q Între cele două puncte P I şi P2. Notind distanţa dintre cele două puncte cu d.7) se (1.7) Expresia: U=V I -V2 se şi uumeşte diferenţa de pateu/ial sau tensiunea eleclncd Între punctele FI obţine: Pz.

. 1·13.. Liniile de rodii suprafelele echipoten· fiale ale unei sa rcini pa.:'1· 9 ' 10' Diferenj a de polential di llire punctele B VJI V. O. 10v. potentialul în punctul B este. imp eleclric s-ar trasa Ycdol'ul cîmpului corespullză tor punclului respectiv. Fig. 1 4" . şi Fig. c urba C rep rezintă o asemenea liJlic de f orl ă. .16 ELECTROTEHNICA GEN~A:'A In mod analog. 10 figura 1-12. L iniile de rorţ. 1-1 2. V. Urlie de fartă.t şi 4.i au sensul cimpu lui electric.rk . :!2 4::·1·9·1 0' In mod analog. Intensitatea cimpu lui eledric In A este: 4.-=---. 90 = /m~ P ?m 8 A Fig. = 180 - A esle: 90 V.. ~iti\'C .c---. LI N II DE l'OHŢĂ ŞI SUPHAFETE ECHJP O TE NŢIALE Dacă pentru fiecare punct dintr-un ('.= 180 .: 2. s-ar constata cii aces t y ('('tor rămlnc tangent la nişte cu rbe numite linii de {orlâ ale dmpului cleC' t. In figura 1-13 sint reprezentate în trăsături pline liniile de forţa ale cimpului unei sarcini pozitive. ]·11. se găseşte: ~B = J80 V /m. ..

a. cauciucul. . se numesc sup/'(/{t:{e echipoientiale (adică de acelaşi potenţial). lZOJ.i\IICU?\DUCTO"\HE U nele corpuri neutre din punct de H'dere electrit: conţin electroni li beri_ sarcini negative libere ).d. care pot avea proprietăţi conductoare sau izolante 'In funcţie de anumite {". nefixaţi În atomi şi care au continuu o miş­ care dezordonată. In ace:st caz semieonduct. care sub influrn\ a anumitor cauze. 7. Există şi corpuri solide numite semiconductoare (ca. seleniul. COHPUHT CONDUCTOAHE. nu există astfel de electroni liberi. gcrmaniul. influenţează foarte mult condudivitatea semiconductoarelor. şi. Sticla. Aecsle sarcini negative libcl'l' sînt neulralizale de un număr corespunzător de sarcini pozitive.\ rrslt>3 sint [('prezentate de particule atomice cu nucleu pozitiv şi electroui ("u O sarcinii l otaW negativă mai mică dccît sarcina pozitivil a Jlurleului.A.m. rare este ocupat de un electron din atomul y crin. :'<Ietalele şi unele lichide sînt conductoarc. Pămîntul este de asemenea conductor.cest fel semkonductorul devine conductor pri n lkplanli"<'a arMată a acestor 2- Elec. Asemenea corpuri se numesc bllne cond ucăloare de electricitale sau cond!(c- !oau.l\:TE (adică ŞI SE.l. lemnul uscat. La allc corpuri. primesc electrOlli din semiconductor. electronii liberi sînt împinşi Într. 1-13). din această cau z ă. gazele ş .o mişcare generală după direcţia cîmpului eledric.ivitatea lor creşte neliniar o datil ru temperatura.<l. De asemenea. Unele impurităţi au proprietatea {"a sub influenţa anumitor cauze'" să dea semicondurtorului electroni . porţelanul. suprafeţde echipotenţiale sînt sfere cu ccntrul in punctul unde se găseşte sardna electridi (fig.17 Suprafeţele fată de carc liniile de. numite impurităţi.ornl se numeşte de lip II. s-a constatat că miri adaosuri din alte substanţe. Dac:! \Illre două punde ale unui asemenea corp (un fir meLalic d(' exemplu) se realizcazrl o diferenţă de potenţ. tn :l. numite rele conducătoare de eleciricitate. sînt izolante.trotehnlc01 !:eneral.ondiţii. die/eclrÎce.care sînt particule cu sarcini Ilegative. Cînd un electron ('~L c ~C()S dintr-lin ntom cir semiconductor în acest atom rămîne un gol. de exemplu. care să poată fi puşi in mişcare de o d iterenţă de potenţial.forţă sînt perpendÎl:Il1are au toale punctele lor Ia aee!uşi potenţial. Pentru o sarcină pllndifonnii. siliciul). . IJ ntlt' ap:ll"(' <llt gol ş. echi\'alelll ("Il o ~arC"ină pozitiYiî . ca şi moleculele unui gaz. sau izolanIe. Adaosurile pot acţiona în două moduri. Conduct. putînd deveni conductor p rin ekplamrea clccLronilor menţionaţi.ial şi deci apare Ull cîmp cJectrk. Există impurităţi.

1-15. Fig. (D. libere. dacă ar exista asemene'a sarcini. cu atit mai mult.----. IXşi XVIII).t nu poate conţine În interiorul său s'arcini electrice de acelaşi semn. Repartizarea sarcinilor electrice pe o sferiÎ conductoare. iar placa A. la o sferă Însă. 1-15).lB ELECTROTEHNICA GENER. La corpurile cu supra- --. ca de exemplu la construcţia rerlresoarelor.. In adevăr. (a se vedea cap. un conductor electrizat are sarc:îni electrice numai la suprafata sa.'\LA goluri corespunzătoare deplasării unor sarcini pozitive şi se numeşte semiconductor de lip p. electrizată pozitiv. 1·14. . Fig. ele s-ar neutraliza). semiconductoare şi Îzolante utilizate în pra. una încărcată cu sarcina pozitivă +Q. tranzistoarelor etc. .- faţa ne regulată. prin A şi B s-au reprezentat două pH~ci metalice la disd. Acolo unde corpul prczintă virfuri sarc:înile electrice se Îndesesc (densitatea de sarcină electrică mare) şi uneori sint chiar expulzate din corp. 9. 1-14).--. ·-. sarcinile se indesesc spre virf. ele s-ar l'espinge pînă ciqd ar ajunge la suprafaţa conductorului. Scmiconductoarele au o foarte . aceste sarcini nu se repartizează uniform pe suprafaţa conductorului (adică cu aceeaşi densitate de sarcină electrică) .tică sinl descrise la capitolul X. iar cealaltă cu sarcina negativă. Repartizarea sarcinilor electrice pe un conductor in formă de pară. Placa B)re un surplus de electroni.--. La uo corp avind forma uoei pere (fig. !lIaterialele condllctoare.a d sarcinile ar fi de semne contrare. electrizat negativ. largă utilizare în practică .--.Q. o lipsă de elee- . . DENSlTATE DE SARCINA ELECTRI CA Un conductor electriza. 8. FENOMENE ELECTROSTATICE tanţa ŞI ELECTROCINETICE In figura 1-16. CII cit virful este mai ascuţit. repartiţia este uniformă (fig.· 0 '. In consecinţă.

A B Dacă ar exista lin dispozitiv care să mel1ţină permanent surplusul de electroni pe placa B ~ i lipsa de electroni pe placa A.. sub influenţa unui CÎmp electric. ('lectroeiJl('lice . ineârcale cu sarcinile +Q şi -Q. In jurul plăcilor se crecază un cimp electric. J-16. j"r circulaţia continuă a clectron ilor printr. circulaţia de electroni În COIIductorul C încetează. nelegate prin conduclorul C. au o mişcare permanentă inlr-un conductor se numcsc fenomene efertrocineJice..ECTRO$TA'l'ICA 19 troni faţă de starea ncutră. \('esla cOnstitu e un exemplu de fenomellelecfrosf<lfic. dl' (·xcmplu.4.. In afară de fenomenele electrocinetiee. iar cîmpul electric dispare. exisUi fenomene electroslafice. Dispoziti\ ele care o. surplusul de electroni de pe placa B (Ia potenţialul V8) se va deplasa sub influenţa forţel or electrice. sau au mişcări limitate. după care revin in f'ehilibru. la placa . printr-un fir conductor C.rmanenţă in sensul săge\:ii e din figură.'nomende elert rostatice joaca un rol imp ortant. Fenomenele in care eleetronii liberi. produc un cimp electric. ('H .(· mare impOitantă practkll.nemafos Înseamnă mişcare). ca în figurii. iar electronii rămin nemişcaţi . Cu fenomenele electrost<l tice se ocup ă eledrosfu!ica. Curentul electric şi sursele pentru producerea lui vor fi studiate Fig. ia r eleclron ii vor cirtula în pe. Plăcile A şi R din figura 1-16..nn conductor care leagă aceste borne constituie un curent eleclric.4 (cu potenţialul \/.u proprietatea de a trea perman{'nt o difcrenţă de potenţial intre horncle (extrem ităţile) lor se numesc surse electrice. cum va rezulta din capitolelc urmatoare .4) unde va completa lipsa de electroni. ELECTH1C!TATEA STAT ICA fN I?\DCSTHIE fenomenel!'. filtrel\' elec LrosLatice după Deşi . In afară de C'onoematoarele elet"trire obişnuite... După ce surplusul de electroni de pe placa D co mpletează lipsurile de pc placa . o parte din ş tiint :1 «'let·t6C"ilfttii . diferenţa dintre potenţialele Y .i in p ractică se intilnesc şi alte aparat(' cleC'tro~t3li('('. Cireulalia eledronilor printr·un in capitolele următoare. se mentioIl1'8r-:1 ('. 10. ndkă de mişcare a elecIricilă/ii (pe greceşte Id. intre aceste pMci ar exista mereu o diferenţă de potenţial V ~ . conductor. u (J ro. care dnt studiate in paragrafele următoare ~Ie aceslui capitol. (amîndouă plăcile se neutralizează). cind electronii slau in nemişcare. 1'I.EJ. prin eonductorul C. Lotuşi ~i r. in ech ilibru.t şi V IJ se anulează .\'n. Dacă cele nouă plă ci se Jeagă inlre ele.

dispoziLiveie de încălzire şi uscare a lemnului in dieledricul unor condensatoarc speciale ş. prin urnezire sau Hngcre cu unsnri . aceasta dupii cum se ştie . maselor plastice ş. In afară de t ransmisiile prin curea.a. Electricitatea statică aeumulată la tensiuni mari poate provoca comoţii puternice muncitorilor şi importante daune materiale.evitarea apariţiei sarcinilor eledriee. în general. ?llăsurile de protecţie sînt. In timpul funcţionării un/!i transmi sii prin curea. Asemenea tensÎlllli pot produce cleseărcări sub forma unor scîntei mari. cureaua se incarcă cu electricitate s t atir-ă nega ti vă pc faţa sa interioară. 1n cele ce urmează se arată cîteva cazuri mai tipke (it' producere nedorită a rJeetricită ţi i ~ t a­ ticc În industrie. Cînd cureaua atinge a doua roală . a hirliei. umezirea aerului j căptuşirea filtrelor de pînză din conducte en o plasă metalică legată la pămînt. Uneori Însă electricitatea statică (produsă prin fenomene electrosta~ tice. a pielii artificiale.-ERALA !)entru desprăfuirca gazelor.. pompe etc.HNlCA GL. T ensiunea curelei fal-ă de pămlnt poate atinge cirea 80 kV la viteze de 15 m!s. _ deseărcarea la pămînt a electricităţii statice produse de curelele de t ransmisie. următoarele: . . iar roata de curea.a . cu ajutorul unor piepteni metalici şi prin mărirea eOllduetibi~ lităţii electrice a eu relelor (de exemplu. mai inainte de a putea produce seîntei j _ reducerea potenţialului electric al sarcinilor care nu pot fi evitate . Sc menţionează ca surse de electrici t ate s tatic ă trans~ portoarele pneumatiee. se consideră nepericuloase transmisiile p rin curea cu yi t ezc sub 5 m!s pentr u puteri de maximum 8 ep. care se deplasează Îu sens invers. _ legarea la pămînt a părţilor metalice din conducte. _ neut ralizarea sarcinilor cleetrice. în fabricile din industria caucineului.. Preseripţiile pentru prevenirea incendiilor ce s-ar putra produce din cauza eleetricităţii statice prevăd. cu electricitate statică pozitivă. uleiului.. conductele de transportat lichid etc. Din canza acestei freeări . in general. se Înearcă la rei eu electrieitate negativă. rezervoare. utilizate in instalaţiile pentru eombustibili lichizi. in special. următoa rele: _ legarea la pămînt a carcaselor maşinilor. care se scurge prin corpul maşinii la pămiui. o jumătate de eurea se neutralizează. iar jumătatea cealaltă de curea. text ilelor.. mai ales în locurile ru pericol de incendiu şi explozie. forma prin freeări san şocuri ale materialelor dielectrice.) poate da naştere la efecte dăunătoare in industrie. aparatelor şi utilajelor in care se fărimiţează substanţe producătoare de praf Cli pericol ~e explozie j legarea la pămînt a transmisiilor şi a arborilor respectivi j legarea la pămînt a conductelor ce transportă aer eu praf. are o anumită alunecare cu frecare faţă de roţile pe care se înfăşoară.ELECTROTE. electricitatea statică se poate. în general.conductoare).

dleleetrie : bom ~ . pentru a ocupa un spaţiu cit mai mic şi apoi este inchis Într-o cutie metalică prevăzută cu borne de ieşire. I·J8. prin circuit nu mai trece nici un curent. Legind un condensator la o sursă de curent continuu* (fig.7 sator electrIc. Da că se leagă bornele printr-un conductor. Prin circuit trece un curent rfig. FIg. condensatorul rămtne incărcat. unde neutralizează sarcinile pozitive. În care C este O rna(Jmc fizică numită capacitatea electrică** a eondensatomlui ŞI se. CONDENSATORUL ELECTR1C Condensatorul electric este un aparal format din două plăci conductoare (armătnri) separate printr-un izolant (dielectric) (fig.!:"!. deş i condensatorul rămîne legat la s ursă . 1-1 6). lnciircarea unui conden· ·eledric numai atit timp cit durează incărcarea armăturilor.~i a acumlllatoarelOL . DezIcgindu-1 de Ia sursă. 1-18).LECTROSTATICA '1 11. 1·17. ca izolallt se foloseşte de ob icei hirtie impregnată cu ulei. Conden· sator electric: 3 _ armAturl . unitate numită (arad (in sistemu l • Sursele de curent continuu sint analizate în capitolul II.E. In practică. măsoară În roulomb pe voIt. 1-17) şi funct. 1 _ ! - r n • I~ · 101 .io nează pe ba:w principiului arăta t la paragraful 9 (fig. După Încăr­ carea acestora. Ansamblul lor este împăturit. armăturile condCllsatorului se încarcă fiecare cu cantitatea de electricitate Q (pozitivă pe O armfitlU'ă $i negativă pe cealaltă). prin conductor trece un curent electric format de deplasarea sarcinilor negative de pe armă ­ tura negativă spre armătura pozitivă. eondensatorul se descarcă. armăturile condensatorului sînt de multe ori executate din cite o fişie de staniol . ** Să nu se confunde cu capacitatea pJ!elor . Intre tensiunea U de la bornele armăturiior şi sarcina Q de pe nrrnături exist[l relat.

+. 12. d distanţa dintre armături (grosimea dieledricului)..--=:0'1' .O'11i4 .•• Cn legate in serie este dată de relaţia: alcătuind . la relatia dintre diferentele de potential (tensiunile electrice) : U =U. r . lj I ' I I f-" Un Fig. în derivaţie sau mixt. I"'Y.Craiova şi Institutul de cercetă ri şi proiectări electrotelmice Bucureşti există asemenea instalaţii proiectate in ţara noastră şi realizate in cea mai mare parle cu materiale de la noi..~L -· 1 1 1 1 i_n 1 c ~ ~ ~ ~lG (1. Capacitatea unui con densa tor plan (format de două urmături plane paralele. in F (farazi). LEGAHEA CONDEN$ATOARELOR ELECTRICE Condensatoarele c1ectriet~ pot fi legate în serie. de distanţa dintre ele şi de natura dieleetricului. Relatia 1·11 se deduce plecind de. ~ pcrmitivitatea dielectricului . Capacitatea condensatorului depinde numai de dimensiunile armătn­ rilor.l0) in care (în s. intre care dielcetricul are o grosime c. la instalaţiile de înaltă tensiune.+U.+U".___. Condensa[oare în serie (fig. I I {}. În m.+-+···+. Q " C l C 17 ~ (-. S suprafaţa uneia dintre armături în m 2 .istemul SI): C este capacitatea. ('l . --+. Condematoare lega le în serie Legarea cOlldcnsatoarclor in scrie se foloseşte pentru obţinerea UDor tensiuni mari de exemplu.U --l . 1·19. baterii de condensatoare.onshmtă) se calculează cu ajutorul relaţiei: c=~ d (1. .~.'°'1 -O.11) C.. 1-19).ELECTROTEEU'ITCA GENERALA SI). La fabrica Electroputere . Capadtatea echivalentă C a mai multor eondensatoare CI' C2.

(1. CII . C U2 = . C" Din rela ţii le (b) şi (d) rezultă relajia (1.i la legarea in serie a condensaloarelor (bJ Deoarece: U=_C{ .2. ('l Fig. In cazul condensatoarelor legate În se observă că sarcina elect rică a bale- ('l (bl relatia (1..=Ql + Q! .11).ELEcrftoSTATICA Se observi! apoi d. C. rezultă uşor derivaţie a condensatoarelor se derivaţie. . .Q2. .C CI C: --1.+C. . ('J "'" (dJ .+C2+" .. 1~20). legate În derivaţie. 1·20. Cum : iu.12) sali. : (Li 3) h egarea in riei esle.13). Condensatoare legate în derivajie. ..••• +Q". foloseşte cînd este necesară mărirea capadtăţii. C~C. Condensaloare in derivafie (fig. Capacitatea echivalentă C a unei haterii formate din condensatoarcle CI' C2 . se calculează cu ajutorul relaţiei. U~ =Q". rezult ă : c.

" . televiziune.. capacitaten ec. cu atît el poate fi străpuns la o d ifell'n~ii de potenţial mai redusă. Valoarea cea mai mică a raportului dintre diferenţa de potenţial şi grosimea la care poate fi străpuns dielectricul se llumeşe rigiditatea dieleclriCIT. In practică.Ou 400-1000 600-. Cu dt grosimea dielcdricu lui este mai mică..rice pentru unele IlIULeriale. telegrafie. Altfel spus.50 14. Dacă se măsoară diferenla de potenţial in volţi şi grosimea die lectricului în metri. prin diclectric).ELECTROTEHNICA GENERALA Condensatoarele pot fi legate şi mixt. Îll urma căreia dielectricul sr dctcriorizcază de obir.e de pe o armătură pe cealaltă.o. hivalentă a batcriei se determină din apr~JX: in aproape.'tre in jnslala~iile de telefol1il'. r igiditatea dielectrică se va mii sura in volţi pC' metru (Y/ m). RJGTDITATE DJELECTRJCA Dacii diferenţa de potenţial aplicată la bornele unui <. se produce la un moment dat o sLrăpungere a dielectricului (trecerea bruscă a sarcinilor electric. pentru ameliorarea ractorului de putere în cazul reţelelor de curent alteruativ (după eum se va e.atea. radio.:. adicl' ÎIl combinaţie de legături serie şi derivaţie obţinindu-se mărirea atit a tensiunii cit şi a capacităţii. este mai comod insiI ~ă ~e măsoare in mii de yolţi pe centimetru (kV/cm).:: rt10ldlluten dirl~c Lridi. diclcctric". In "v{em Petrol. Ta be/a J. rigidi tatea dielectrică este valoarea minimă a cimpului electric la rarc poate fi străpuns un d ielectric av î nd grosimea egală cu unit. dar şi de grosimea dieledricului. tn acest caz. Străpungerea diclectricului depinde nu numai de valoarea difen~nţei de potenţial.. In tabela 1-2 se di"o valoarea rigidităţii diclcct.l ~lgldIlUC:t (electrică • In liv/an I I I Sti~la Mi~" I RÎg:idIlU"". HIrtie. 32 65 ·1()lOO Hirtie impregllllt:( . STRApUNGEREA DIELECTRICULUI. 13. CONDENSATOAHE INDUSTRIALE Ş[ FABR [CAREA LOR Coudensatoa rele Îşi găsesc intrebu i nţ. a dtornl mul eri :Ile ~Iald'l:llul . .plica la capitolele V Il şi XX) etc. 70.ondema l ol' cre~lc mereu.rialu.ei.\I:tt.

Didedrirul at'estui ro n. Fii. deoaf'l'ce SI> m:m'şle sli pra r:l \n annătllnlor earc !>c g:lscsc faţ a In faţa. PI ăril<.\·aria~ilă. in funcţie de matelialele folosite. In figura 1-21 s{' arată aspcctul unui condensatar cu armături din stanioi ~i di(·lccl.d~nsntO(· es. Figura 1~2:l reprczinlii un l'ond(. . d:Jr cu diclcdric din hîrtie parafinatll. uar fixr:. De multe ori.. v..F (m icro~ farni)··.citnlt! .ELECTROSTATICA .ric din mică.te aerul. .> ('o ll~titui(' :umă lurilc şi ~inl fabric-al.ralillata.lJ~a tor Cll capa.(. fu fî1-. ('a~3~itatc~ creşte. a"Înd o capacitate de 200 pF (picofarazi)*. •• pF =--IO"""l~ F. s înt de mai multe tipuri.F=IO" F.a. D in punct de vedere constructiv. Cundensiltor cu armatu rl din stanlol şi die!eclric din mică. carc pTin rotlrC patrund mtre alt e plrlci tot ITwlali('l' .-rum 1-22 e:. avind o rapadtatc M 2!).. co. condensaloarelc. Fi~. OJm!ensator eu armiituri din staniol şi dlelectric din hirtie pa. de formă ş.te reprezen tat un condcn~ator Ctl a nnăluri din staniol. 1·22.e din ahlllunm ~ au dlo cupru. Pl' mfl!'ură te pl:idlc mobile sc introdu~' Între plftdle . [·21. fixe. dieJeetricul este realizat din hirtie parafinată sau din foiţă de micii.nstitui t dintr-o ~('fie dl' pl ăti mdalitc moh ilc.

pentru instalaţiile telefonice. de 380 V de 3 x110 !J. de 1 000 V cu capacităţi de la citeva Fig.F in ulei. .5fLF cu armături din aluminiu şi di~lectric din hirtie parafinată.5. sute pînă la cîteva mii de picofarazi.26 ELEerUOTEHNICA GENERALA ln ţara noastră se fabricu divers-e tipuri de condensatoa re. tot cu annături din aluminiu şi dielectric din hîrtie parafinată. Condensator cu capacitate varia bilă. pentru insta laţiile deradio. 1·23. şi anume: de 150 V şi O. pentru ameliorarea fact orului de putere îll reţeTele de curent alternativ trifazat* şi altele . • Circuite le de curent al!eflla liv lrifaza! sînt studiate "în capitolul VIII.

prin intermediul unei c. Curentul electric poate fi COlltinull (cînd arc mereu acelaşi sens).u·e Q t!stc cantitatea de electricitat. (2. in orice moment numărul de eleclroni (cantitatea de electricitate) care trec printr-o secţiune transversală a cond uctorului intr-un sens este egal cu numă r ul de electroni care lrec in sens contrar. Q in coulombi (e).ul exterior al une i surse de energie se couside r.1) in c. adică dezordonată. esle a{eş. se mă­ soară 1 in amperi (A). int. 27 .9. sau allemulilJ (cind îşi schimh. pe scurl. $e /lslll curentului. cantitatea de electricitate care trece printr-o secţiune a conductorului este in medie egală cu zero. Cmelltlll electric este cara<'teriz<lt prin inlensilalea şi prin sensul său..5 pt'riodic sensul de circu latie). In sis temul SI. fI! mod canl/en/ional. pc scurt.e iar I timpul. in circuit. Curentul clcetric se măsoari'1 in praclieă eu ajl1torl11 aporatului numit Clmpermelru . După 1 =. OpllS senSlIllii În care se deplasea:ă eleclronii prin comiuclor. CUHENTUL ELECTR IC cum se ştie. iar t in secuude (s).rece printr-o sectiune trausvcrsală a conductorului in unitatea de timp. in cOllSccinţă . Dacă. CII/'en/1l1 electric 1 este cautil'ltca de electricilate care t. ~enSLlI dc c ir culaţie al curenlului sau.auzc oarecare din afară.. se imprimă sar· cinilor electrice o deplasare intr-un sens printr-o secţiune a conductorului va tr<~('e o anumită cantitate de electricitate sau prin conductor va lua naş­ tere U11 curen t electric.r-un conduclor există elcclroni liberi in mişcare In mod normal.CAPITOLUL II ClHCUITE DE CUHENT CONTiNUU 1.1 că sensul curentului este de la polul pozitiv spre polul negaiiu (Il sursei. Intensitatea curen/ullli electric sau. Cu alte cuvinte. .

se ca lclllea ză R=p . in c urent con t inuu. care poate fi o pilă electrică.ircuit închis. de 3. sau generator de energic electrică .a.a electromotoare se notează de obicei .oarc se măsoară in v olti (V).iunea s a (2.. FORfA (TENSIUNEA) ELECTROi\lOTOARE Forta sau tensiunea eleciromofoare este mărimea fizi că ducă şi să menţină potenţial capabilă să pro- un curent electric int. . Acestea.irc (polul pozitiv) şi o linie scurtă şi groasă (polul negativ) Fort. va lrece un curent mai mare sau mai mic . In sistemlll SI forţa electromo1. Dacă la bornele unei surse de energic elect rică se leagă Uil conductor formind astfel un circuit eledric Îllchis.cu litera E. l-orţa electromotoare este produsu de O surs:. printr-o linie lungă şi liubţ. prin intregul circuit. [ (2. folosind relaţia (2.3) in care p este o mărime earaclenstică a materialului din care este I'ons lruit conduetoruI. Rezistenţa electrică R a unui c_onductor de hlllgime [ cu sectiune. Densitatea de curent nu se poate măsura cu aparate. după cum condudorul se opune mai puţin sau mai mult trecerii curentului.r-un !. deci şi prin conductor. o maşină electrică rotativă ş. un acumulator.2) 2. densitatea de curent se măsoară în A/m2 • tn mod curent ea se măsoară Însă in A/mrrî2. denumită rezÎslivilafe (tabela 2-1). . REZISTENTA ELECTRICi\. ea se determină prin calcul.. crcind o diferen ţ ă electric Între două puncte oa recare ale circuitului. Acea~ t ă proprietate a condudoarelor de a se opune mai mult sau mai pU\inla:trecerea c ure ntului electric e!ite caracteri zată prin miirimea denumi t ă rezislw(a electrică o COI) - dudorlllui.se reprezintă simbolic.2) in sistemul SI.28 ELECTROTEHNICA GENERALA Densitatea de Cl/rent l3 este raportul dintre ('menLul 1 condllctorului prin care trece curentuL şi secţ. folosind relaţia: COll- stantă s.

. rezistenţa scade pe măsură re temperatnra ereşte (eoeficientul C( este negativ). uni• tatea rez i sl.0052 O. in temperatura Il' este dată de relaţia: funcţie de rezistivitatea Pil la (2.. .5) In unele cazuri.0175 0.0003 0.. !Il De obicei . prin urmaIT'. Constan tan Crom-nichel 0. 0. 1.tr3l IfH~ lru f !:!m" _ _ . 1n general. III ol!nl·111clru p:.. .cmul SI se măsoară .ri (m).1 .003 9.029 '0. 24 . 0. Rezisten ţa năto are .. M. in 20°C Dcn u" '. 012 0.0036 0.0040 0.00018 . cum este cărbunele şi cum sint anumiţi eledrolîţi .44 0. in pr<ldiefl. R n " " ') me " n pa l'a t' ( m.51 .ivilăţji rezul tă astfeJ În ~t m flcziELi vitatca şi.0 165' 0..).00001 0. Rezislivitatea PIZ la tcmperatura 12 . . rezi ~ t.00u21 0.4) in care 'l.1 0. este coefirien t ul de bela 2-1 )...3i In sist..CIRCUITE DE CURENT CONTINUU Tarie/a 2-1 Valoarea re zistivităjîi şi a (oeficienţiJor de variaţie a rezistiyitajii cu temperatura pentru diferite materiale uzuale. Argint . v aria ţie a rezistivităţii eu t emperatura (ta- R t2 la temperatura '2 se determina printr-o ITJaţie asemă­ (2. rezistenţa unui condu ctor variazil cu temperatura.0. . 0. l - in met. Alumini:. s )' .1 in ohm i ( 0. s('('ţiun il c condueio:udor se dau in mm:?:.000005 0.t~il materja lulul Omrn' /m .063 0. 0.t'nţa unui conductor creşte cu t emperatu ra.anganiniî Nicheliniî Olel Z inc .4 . Cupru . P .OO.

. in sistemul SI se măsoară : 1 .7) iar R 10 această re laţi e.În A .r-un circuit inchis fo rma t dintr-o surs[\ de energie e lectrică. In sistemul SI con ductanţa se măsoară in sitmeas (S).1 I ' (2.a pet. .\l.A Inversul rezistentei unui conduct or se ductorului: R p f numeşte. in A. Să se calculeze rezisttnjll llnui conductor de cupru cu o sectiune de 16 rom !Il unei linii elecfric:t lungi de 250 m. p R e z o 1v 3 re. U - in V. Se foloseş te formula (2. condllclaliJa G a con- G =~ =~ . R - in Q.!..6) in care y =. Aplicaţie.in V.. . L EGEA L U I OIlM Curentul 1 care t rece print. este conduclil!iiall!{{ matelialului din care estc făcut conductorul. p=0. II.8) ill care. şi r in D.3) în care {=2 X250=500 m: s= 16 mm! . m Deci : 4.. şi dintr-o rczistenF\ R legatii la borne le a şi b ale sursei (fig....!.cirOlllotoare R ş i o rez i st.OI75 Q rom: .. avilld o forţ:j elc. 2-1)* se ca lculeaz ă cu ajutorul re laţiei: (2. in sistemul SI $e măsoară : 1 "' AceSt circuit este denumit circuit şimplu . ='.!. E .ele căreia diferenţ ă se aplică o tensi une electrică (o culeazrl folosind relaţia: de pote nţjal ) U (fig. 2-2) se cal- (2.ELECTROTI:::HNICA GE~J-.. Curentul electr ic 1 care trece printr-o reziste nţă R la c.enţă i nterioară f.

5. b) U=E-r/=20-O. Un acumulator'" electric avind o iorţă eleclromoloare E=2 V şi o rezis· i enj a i nterioară r=0. LEGILE LUI KIRCHHOFF una sau Ulai multe surse de energie electrică şi mai multe rezistenţe.). e z o I var c. alcătuind relele electrice. se a) U=RI=J..I·1. poa te calcula în două moduri: aceeaşi cu tensiunea la bornele acumulalorului.15 f) alimentează cu energie electrică un CÎrcuit 11 cărui rezistenţă este R=l.6=1..Ţ CONTINUU 3! Produsul RI esle căderea de tensiune produsă de tr('{'crea curentului [ prin rezistenţa R. Căderea de tensiune inlr·o rezistentii lUI F:g. 2·1. AcumulatoareJe sint descrise la capiiolu! III. Să se determine curentul care trece prin circ uit şi tensiunea la bornele circuitul ui. circuitele electrice sint mai complicaL('. şi De multe ori. Circuit eledric simplu. Mărimile rare intervin într-o reţea elcctric. VE CUllO.6=1 .numesc noduri ale reţelei. ~ Acumulatorul electric este un aparat care poate lnmagaziml eledricll. 2-2. Căderea de tensiune intr-o rezistenţă este egală cu tensiunea aplicată la capetele (bornele) ei: (2. conţin ind .ă sînt: forţele eledromotoare.9) R I_Gu'l.l Q.lS '1. leg'a tc în diferite moduri.J~ _<--R Fig. rezistenţele diferitelor laturi şi curenţii prin aceste laturi. R.76 V. Curentlll care trece prin circui t este. apoi reda energie .6 A.76 V. Punctele in care se intilnesc cel puţin trei căi de curent (rezistenţe) se . Aplicaţie. 2 1.cmCUl'rt. Căile de curent intre diferitele noduri se numesc laturile reţelei.. Tensiunea la bornele circuitulu i.

orice.1j .e pozilive căderile dc teminne produse tie C:Uf(. Suma curenţilor wre ilzll'ă inlr-1Zll nod este egală cu suma Cl/ren/ilor tau ies din acel nod.E . Dt> exemplu. Dc exemplu.LĂ l. .. esLe În sensul parGurgt:rii c.i e!ectromotoare negati.Ol'1()ware c ci<dere dte tensiune paziti'·il.'Il\. respectiv căderile (l e tensiune. a _ f(wţ<i ~ d. pentru nod ul 11 (fig. -1JUU. parclIrgindu-l in sensul ABCDA. . 2-3. 2-4. (1)* . . 2-1.-~- ~r.În c~lzltrile cOll tr<ll"r. Fig.4. circuil inchis al llI/fi relele elrl. pentru circuitul ABCD din figura. couform polarităţ ii lor (de la la +). Pe.' . Z-3. 2-3. ~ F -+=-E b} ------f ----" + fiI ------.·:.se trec prin consideră rezistenţ. Of' cind săgeata Pentru o u şoară memorllre se poate considera că o forta electromotoare este po:zith' a sensului de parcurs (ales arbitra r) iesi! din polul po. 2-3.iiI c) a lui Kirchhoff : pozitivă.ca U.ircultlllni (fig . Retea elec\r ic~.lune n"gaH. L:.ii carc in acelaşi sens CII sensul de parcurgere al cÎrcuitului (fig.10) Leg. . Conventia de semne Îolosite la aplicarea legii a lI·a cădere _ !M \ tl c!<>e\.RI (2. ..in ~ suma for!elo/" ele/.ege a l.11 ) .frrJmoloare este eyală cu suma căderi lor (le tensiune. ~e considerI\ negative (fig. d ). forţele eledromotoare.zUi" al surse!.:r. de ten.E.Se' cOllsiderli pozitive forţe!e eledroillotoare al diror llcns. 2-4) 5C poal:c scric : (2 . (arătat de săgeata punrlată) sc PO~l tc scrie . c). .LECTROTEHNICA GENER. ci Pentru a aplica această lege se aleg-e un !:iCIlS oarecare de par('urgf'f~· a circuitului şi şc respecEi următoarea GonvGnţie.E a) Fi~. b şi 2-3 .

deci nici sensuri le lor.". :\otÎlldu-se cu 1! numfirul de noduri şi cu 1 numărul de laturi dintr-o rt'ţert . + Rn i_ n (2. '.s(enla echiualenlil R a mai muUor rezistente Rl.. 1 . + R2+ . · · . ele permit să se determine ceklalt. S(' pol scrie . /fII ~-=/'-i"1=~~ ') v .ie (pa ra i!' !) ş i mixt. dacă pentru vreu ll ul din curenţi se obţin e o valoare negativă.cu legea :'1 II-a: f-n + l e c uaţii independente (scrise pentru circuile în chise distincte). . se aleg la inceput sensuri arbitrare j după rezolvarea sistemului de ecuaţii. echivalen t". ~-g I I ".delor electrice. sa lI . R2. deci : U=U 1 + U2 + · . a) Rezistente in serie (fig. + Un. rezultă că re:7. şi anume. In total se pot deci scrie 1 e cuaţii distincte şi se pot determina 1 necunoscu te. 2-5) .C IRCUITE DE CU R l::.12) (2. CU1l0Sci!ldu-se o p~lrte din mărimile care intervin intr-o reţea..l""UU 3J b 'giJe lui Kirc hh off serYesc la calcularea rel. ".NT COl\"Tl. esle ( gală cu suma actslor rezislenJe: R=R. În d c rivaţ. .c mărimi ne c unoscute .. Cum curenlul J eslI' acelaşi in loatc rezistcnţele legate În serie.c u legea r: Il 1 ecuatii inde pendente (scrise pentru nodurile distinctt» .R legale În serie. Pentr u aceasta. 2·5.t (legea a TI-a a lui Kirchhoff). 6. 13) sau: R=~ R/. Căderea de tensiune totală În cele II rezi ~tt'nte legate in serie este egal ă c u sum a di derilor de tensiune din fi ecare rez i s te ţ.. sensul real al lui va fi contrar celui ales iniţial. Lega rea t n serie a rezisten jelor : IZ _ reo:lslenl" lega te In s erie: Il retlatent. numărul neClllloscu lrlor h :chlLie să nil dt'păşeilsc:i numărul ccuaţiilor independente care pot fi scrise cu lC'gile lui Kirchhoff. LEGAREA REZISTENTELOR H ('zi s tenţe lc electrice pot fi legate (conectate) În serie. <1 Fig. In cazul cind nil :>c cunosc curenţii.

Legarea În deriva tie a re~is­ Fig. de unde rezultă : 1 -= - R R. In cazul a d o uă rez iste nţe legate Îll paralel.rece prin cele 11 rezistenţe legate in paralel f'lite egn l CIl s uma ('.17) rez istenţe c) Retislell Je legate mixt. -I R f sau : R = i_ 1 b R' j l=n I (2.+~ + ..' R t ad ică: in/lersul re :isfentei ec/Jivale1!/e ~ (/ mai multor rezisfmje legali! iIl pa- Cind cele /1 rezistenţe R. .::hh'alentă .. 1 1 +-+ .. Din aceasta relaţie se deduce rezistenţa echivalentă R. Cu m tensiunea U la bornele se poale sc rie: R RI este aceeaşi pentru toate re- ~=J!. FIg. (2. Cind cele E LECTROTEHNfCA GENERALA 11 rezistenţe sînt egale cu Rl' rezulta: (2. + R t Rf sîn t egale..14) b) Rezisfetl(e iTI derilla(it.. + R.15) se dedu ce expresia re ziste n ţei echivalente: R . . 2-6).. R=RI ..16) rezu l tă (2.. " legate . tenlelor : 1> _ rezlsten\e legate In derivaţie zistenţa e. 2-6. + 1.1:J) R HIlel esLe egal cu suma inverse/oI' acestor reti:sleflll!.. 2-7). Se pot face co mb inaţil intre in deriva ţie ~i rezi ste nţe legate in seri e (fig. (in paralel) (fig. 2-7. Cu rentu l tolal cart' t. Legarea mix til a rezis len jeJor. 1=11 + 12 + .. +~ R: R... urenţil or ('ar(' tre c prin fiecare rezistenţ ă : R~nR.. cu ajutonl l rdaţiei (2. : ti _ rerezisle nţclor zistenţel e.

"iT CONTINl1t1 R ezis tenta echivalentă se calculează în ace...al in figura 2-7.20) relaţia \inÎndu-se s('ama de (2. Ra ş i R.18) trebuie inm ult. este. 2<1 RI'I. rezistenţa echivalentă J(' a acestora este In serie cu R.rii e nergiei (energia nu se pierde. Pc baza pri ncipiului conSCl'v[. expri mă legea J ou le -Lenz. R (2. obţin ind R' : aceasta este in paralel cu R. sînt în paralel.in oh m i (O). Rezultă deci: 7. adică 0.CmCVIT& DI: CURE.rece un curent J. nu se ci se transformă) . 24. rezistenţa se încăl zeşte tr ansformării in că ldur ă a energiei electrice W.secu nde (s). I . R .: (2. LEGEA Cind printr-o dtltorită JO ULE-L ENZ . (2 .orbitc de o rezistenţă electridi se mai poate scrie: W =RJ'lI = UJL = PleCÎnd de.21) treează . W ~ măsoarii iu jouli (J ). Deri: Q _ O.it CII echivalentul in calorii 31 Ullu i joule.. (2. 1 . cu care se adună. se deduct': şi lif t.18) in care I es te timpul cît a t recut curen tul prin rez istentii.d in Energia e le ctrică (tota l ă) p rodusă (debitată) de o sursă cu o [orPi elcc.J 8) a ('nergiei electrice :.in amperi (A). într-un timp 1.1 ). As tfel .s caz din a proape in aproape . in cazul reprezent. expresia (2.alorii Inici (cal). tre bu ie ca energia produsă de o sursă să fie egală ..In .h:. Se ca leulează rezistenţa lor echivalentă Ra4' aceasta !'>c adună cu R!. tromotoare F:. dat ă de relaţia I IV _ RI'I.1 9) Tinindu-se seatnii de legeu lui Ohm. ENERGIA ELECTR ICA rezistenţă Il trece un curent I. termenul al doilea d in relatia (2. Ac-castă relaţie. cinrl prin sursă t. In sistemul S I. cu care este in serie. Ia relapa " ' = U/l care Q-It.ru a obţine energia W in c. Pent.

energia electrică se măsoară cu ajutorul contorului eleclric se exprimă in kilowatt-ore (kWh): I kWh=3.24). In practică . pentru mă­ surarea puterii se roloseşte adesea un multiplu al a cestei u nită ţi şi all u m~ kilowattul (kW): 1 kW = looO W = l ()3 W .23) 8. 6'1O~ . energie uWizat1i = in circuitul de sursii exteriOr + punct energie pierdută. Se poate scrie: (2.20) ş i (2. Puterea electrică debitată de o sursă absorbită de acest circuit este: Îll ci rcuitul legat la bornele ei ş i (2.38 ELEX::I'ROTEHNICA GEl'IERALA cu energia absorbită (consumată) de circuit .21). (2. PUTEREA ELECTRICĂ Puterea este produsă e l ectrică este energia electrică raporta Ui. puterea clectricâ totală produsă de o s u rs ă este : (2.24) sau absorb it ă: p~ -.27) 1n sistemul SI puterea se măsoară în ". la timpul in ca re ea (2 . energia consumată de circuit este energia absorbită de rezistenţa R a circuitului legat la bornele sursei ş i de ff'zistenta r din interi orul sursei.25) dedusă din expresiile (2. din de vedere util.ali (\V). w I Puterea din relaţiile: electri că absorbită de o rezistenţ ă R se poate calcula cu una (2. de exemplu.f. In cazul circuitului diD figura 2-1.26) dedusă din relaţia (2. În interiorul surseI şi In practică. rn mod analog.18).22) EIl = RI2f energie prod usli +rJ2/. (2. .

... -.. Puterea lămpii.CIRCUITE DE CURE.0. Lampa are aceast ă rezistentii electrică numa1 la Inca ndescentă. conform enunlulul problemei.Q ltmă timp de: 1=4 h}ziX30 zile=120 h Energia consumat va fi: W=P/=O..xJ(ie. O lampă electrică cu incandescenlă (bec electric) de 60 W şi 220 Veste aprind 4 ore pe zi.25)1: U' P U R.. I n stare 22<F 60 220 rece. sau: J W=7. 37 Aparatul folosit pentru a mtlru.06 kW ·120 h=7.2 kWh·3 6 ·106 . măsura puterea electrică se numeşte watf- ApliC4iie.= 25 92 .-" P /~ l' R.27ZZ .. esle: P=60 W=O. Care este energia consum ată tn timp de o lună (30 de zile) ? Să se determine curentu l care trece prin lampă :şi valoarea rezistentei electrice a lămpii aprinse. Re z o I var e.272 =8066 n..J()6 J.-O.2 kWh. la 10 ori). Această putere esle absorbită:l ntr .06 kW. • kWh ' Curentul care tr ece prin lampă se deduce din una din relatiile (2.25) : 60W =--. lămpile: cu mamenl metalic.-' Obser. re zisten ta fiIamentului este mult mai mică (de circa .= 0•272 220V /= - P U A • i R..60.f'zislenta eleclridi a lămpii este [rf'falia (2. T CO?<""TlNL"U .

P rin accasta metalul S(' distruge.umezelii . adică acoperirea obiectelor CII un strat subţi re de met<ll 1)(' calc elrctro li ti c ă (ni ehela rt' . cum sint \evilc de apă. V \" "J/ . 3-1).apar renome ne de clectt·oliz:i. Eleclroliza. trecut prin eleclrolili cu ajutorul u două picse lllclalic(' scufun datc in clectrolit şi denumite. Ei pol lreel~ prin diferite pi~sc meta lice in (·ont<lct CII pămintul.). Fig. conduc curentul electric. mantaua dt· p lumb a rablu• rilor.CAPITOLUL III PUE.. galvanizare elr.i mit! eleclrolifi că. 3-1. Curentul este.lpar ("\tre. An . bazele-. acolo unde l' xistă i nslalaţ.ii de l racţiunţ' tlcclrică:c u troleu.in prC7.l'OARE · \ 1.calod (fiţ:· . :. în jurul clcdrozilor apar produşi ('himki t·l·ZlIltaţi din descompunerea t'lectrolitulIl Î. în . d de :lcr comprimat.n\ii dt· dil'prrsie (v:lgabon zi) ('arc.ellţa -"I f. Descompunerea unui cl('ctrolit cu ajut?rul curen tului eledric se numeşte elec/rolizii. E lectrodul legat la polul pozitiv a l s ursei se II l1m e~ te QllDa. prod uci n ci u-se aştI-numita coro. solu ţiil e săr uril or.urcut ului iti aceste piese mclalkc . _ (:U MULA.·urent ro nliull u. La t rccerea curentu l ui. ÎIl loc să ('Îrculc prin şiur. printre carc galvGlIosleyia.. Trecerea curentului prill aceste lichide este Însoţită de p l'Od ucere a unor fenomen e ch imice. p/"ovoci tl dn-~ ltn<. CURENTUL PRIN ELECTROLlTt.IZA Unele lichide cu m sint acizii .orÎ ~rave neajunsuri. tÎrrulă prin + lip ăm int . iar cel legal la polul IlcgaU\. ELECTROT. Aceste corp uri se numesc COJl duc/o are de c/usa a doua sali elec/roli ti. La loc urile cl ţ p ătru nd e re şi d(' ieş ire u c.ite.01. să rurile 1. Electroliza arc numeroase aplicatii practice.. e1ec[ro:i. In pn\ctieă.

Dacă circuilul exterior pilei este inchis printr~o rezis tenţ:ii {legată la bornele pilei). Pilcle la care eleclrolilul este lichid se numesc elemente sau pile IImede.3 şi 50.~ (~:l o past5.0 forţă eledromoloare . Cea mai utilizată piUi este l)i\a Leclanchi. Acest....e "isco. Caparitatt'<1 Imei pile se mii~oarfi in amperore (Ah). c. Prin capadtatea unei pile (acumulator) se inţele g" cantitatea de electricit:Jtc cure trece prin circuitul exterior legat la bornele pilei (acumulatorului) pînă la epuizarea 'lCcstcia. Darii ('lcl'lrolilul est. (în funcţil' d" tipul elementului) de la 0. PILE ŞI ACU~fULATOARE După cum curenlul electric produce efecte chimice. eurcntul prin circuit şi tensiunea la borne rămînînd intre anumite limite prescrise. pile ş i (j(.. pc măsura uzurii pilei Între 0. 1 Ah = a 600 C. elemente galv:lllitt umede (pile LecIanche pentru telecomunicaţii ş i laboratoare).25 . Depolarizanlu l este bioxidul de man ga n (p i rolllzilă) :JmesteC'nt ( ' li grafit ş i aşezat intr-un săc uleţ imprejuru l catoduilli (fig. este cazul elementelor galvanice. pila producc energic clectrieă pînii la Ltzarca clectrozilor (Ia consl.lcc. Depolarizantul este o substanţă care intră in reacţie chimică CII produsul care cauzează polarÎzarea pilei..eama energiri chimicc.pn. adică. in jurul e1eclrodului respecti\" se pllnc un depo!arizunl. se paraţi prin unul sau doi electro liţj. Pentru a inl ătura polarizarea pilei. de rorm:'i cilindridl). 111 limpul trecerii curenluluÎ pUa se poate polari:a. Electrozii ci sint: zineul la ca tod (este chiar cutia elementului. rezistenţa interioar ă variazii. pe :-.tromoloare 1. pilcle se n\l~ mesc uşca/e. pe unul din eleclrozi apare un produs chimic rău conducător de electricitate. ACUMULATO. 3~2). Un clcmcnt Leclunchc uscat arc următoarele caracteristici : fo rţa c. 1. energia chimicli lransformindu~se in energic electrică.unwlaloare. capacitat".E. şi dirbunele la anod. E lecLrolitol este o soluţie de ţipirig (clorură de amon iu). lot astfel rcnome~ nele chimice pot produ ce energic electrică. clcclrolitu l intră iu rcae~ie chimică cu elecLrozii şi in circuit apare un curent dc(·lric.). . sa u dOIlă mdale diferite). apan~ În pilă . şi elf'lDcnte uscate (pentru iluminat şi Leleco tnusicaţii ).are Face cu pila să nu mai runcţioll czc.45 . Pilele e lectrice sau elcmentele galvaniee primare sinl conslruite din doi c1etlrozi (cărb une şi un metal. astfl'lincît nil curge.rucţ iile obişnuite se uzează elee lrod ul nC'g:alh·). cii. In ţara noastră S(' consll'uies!': atit. 500 Ah ..uu: 39 2. Astfe l. Capacitatea constitu ie o mărime caracteristica la pile (şi acnmulaLoarc).5 V. Datorită fenomenelor eleclroehimice ce se produc la contactul dilltre eleclrozi şi electrolit. care se impart in două calegorii.

-.Ui la baza funcţi onării a('uOll1latoru lui este: PbS04 + 2H20 .:i. acumlllaloarcle produc energic. in care sînt scufundatc citeva plăci (fig.:lnt: 11 ele<. care conţine o soluţ i e diluată de acid suHuric (cledrolitul). de asemenea identice . identice intre ele.\ cumulatoarele ccle mai folosite sint: acumulatorul cu plăci de plumb (acumulatorul ac.. Pila Ledanche (sec. Îumagazinca1. Plăcile acumulalorului. Se spulle C. De aceea. Plăcile pozit.!e<)trod al! z inc (~tO<l). 3-2. prin măsurarea densităţii acidu lu i. 9 _ electrod de cărbune (an()dJ : 111 _ deP<llarI7. elecLricii (aproape toL atî ta cît s-a consumnt la incărcaJ'ea lor) pe baza unor reacţii chim ice care se produc in sens invers decit la inc ăn'are. $ _ tnvl!liş Izolan\ e?:w. sint formalr: dintr-un cadru (ramă. 5Înl legate la boroa negati\'o. denumi t baeul aeumula lor ului.ive (anozii).id) ~ i acumulatorul cu fero-nichel (acumulatorul alcalill).:lor (carton): 6 _ cap'!c dt' carton. Legate apoi intr-ou circuit electric. sac) de plumb Înc:'ircat cu diferite substanţe ad. tiune) .o:. 3-3). unele pozitive şi altele negative. ci<lului scade . in această fază acumulatorul "se descarcă" . sint legate la borlla pozitivă. iar cele negative (catozi i). Scăderea densităţii acidu lui este aproximati\" proporţională cu descărcare3.. ('U Limpul dellsitatea .moci + PbS04 calod Inc<in:are I Pb OS!: anotl + 2HzS04 + Pb ('alod f .i\·c (anumiţi oxizi de plumb).ă energic cu ajutorul unOf reacţii chimice. Acumulatorul acid (CII plăci de plumb) se compune dinlNIO vas de ebolliti\ sau sticla.. se poate aprecia gradul .: 1 _ boml llegaUvă. legate la o sursii dt! energie e l ectrică. 7 dcule\ de ptnw penuu depolarlumt : 3 _ perle de slicl~ pel'llt'U CelllraI'e şi Izolare. 4 _ tub de aemlre.40 ELECTROTEHNICA GENERALA Elementele gah·allke. 1 _ dop: t _ born" potitlvt.- Deoarece la descărcare se produce apă. "se incarcă". In această fază se spune că acumulatorul Fig. .'· tr<>U ţ: n _ c. uscate sînt standardizate prin STAS 808-71. Reacţia chim i că reversibilă care . Acumulntoarelc eleclrice (sau elemente ga lvanicc secundare) sînt a · parate care.

ATOARE de dcscârc:. Pentru ('3lcule pr:leti("t~.I. cu cît (":lpa('il~ l ca acumulat()rului este Jllai mare: in calculele practice !'('" po:th' lua r.2) .. 5 .aU"" ..ţ Şi uaJ)<lc..\re al un. o restituie ac. 2 . . 4 _ plăci ne)..u pentru deDun er~a impurltfiţ!!or .umulatorul ui la descărcare.. Fig. 1.17 ..25 penlru acumulatorul iocărcat şi de 1.i scurt. .~ de ICl:Uură a aCI!"~e !a C\I.. = O. cu pI' _ eile p .2 n unde r...Oare fnt..! li un1li clement de acumulator se eonsiderii 2 V.18 pentru arumulatorul descărcat.PlLE.bornA pOT. Acumulatorul acid (secliu n~): 1 _ v . Raportul : (3.lCl"triC{1 1rd pc care. In general încărcarea şi clescărearea unui .~:O..ui acumulator.. deei cu un {'urent mai nl!lre. 3-3.. 9 _ sP:I\.orlOciu! de umplere: 3 _ bom/\ ucga' l' 1\ şi P\l.or depinde de regimul de descărcare.~m "e: 6 _ pUtel po.d \!ve: "1 _ ~er>nra\. Pentru încărcarea unui acumulator se consumă O energie elcctridi \V{ mai mare decît energi :l c.. capacitatea acumulatorului scade.. Cu cit descărcarea se face intr-un timp O1. Capacitatea unui acumulat. plăcile negalh'e .24 . forţa eIcctromotoat"o. ACt. ntru fi"are " c"Jla~u lu! .lun'i a acute:. eu iJtit mai mieă. 1.hj~d Si puntea de lejjl.IcumuJalor lrebuie făcută cu respectarea strictă a indicaţiilor datt· tk fabrica conslrudoarc . esle eapadtatca acumulalorului (În Ah) la rcgimul de descărcare de 3 ore.lMCI.re p!kl : ~ Inel p . RI'zibtenţa interioarri FI a ullui aClunulator es L e.. Densitatea prescrisii este de 1.

obţi nă o ten- . in V j r . în n. în n .<:i 4't6-52. In prezent. se poate scrie: a) Pentru gruparea in serie a n elemcJlte identice (fig. şi poate fi descărcat complet şi lăsat in această situaţie fără să se degradcze. Notindu-se cu : e . Electrolitul nu ia parte la reacOe ~i.ELECTROTmNlCA GENII:RIdiA se numeşte randamentul energetic al acumulatorului.. 1 curenlul care trece prin circuitul exterior. in Ah. l= " 1= -R-+-. EI admite şocuri de curcnt. ~ R- E /"le -. 3.-. la iluminntul indh"idual şi la tracţiune-a clcctrică cu electrocare. curentul printr-un acumulator (sau pilă). in A. acuOlulatoarele alcaline s înt din ce in ce mai mult întrebuinţate în industrie. del'ivaţie şi mixt.. in practică. el are o valoare de circa 0. re rezistcnţa interioară (totală) a bateriei. tn calculele pract~ce. rt"=nr.7 . R rezistenţa circuitului exterior.2 (24 Beaume). 444-52. LEGAREA PILELOR Pilele şi ŞI A ACUMULATOARELOB acumulatoarele pot fi legate (grupate) tn serie.forţa electromotoare a unui acumulator (sau pilă). independent d(~ Îndirc. Q-q.8. Acumulatorul alcalin este mai uşor şi ma i rf'ZisteDt decit acumulatorul cu plăci de plumb. q capacitatea unuÎ acumulator (sau pilă). alcătuind o baterie. E=ne.rezistenţa interioară a unui acumulator (sau pilă). in Ah.2 V. E forţa clcdromotoarc a bateriei formate.+-:-' e I (3. Electrolitul este o soluţie de hidrat de potasiu (KOH) cu o densitate de 1. ~ . 445-52 . Acumulatorul QlcQlill cu Cero-niche l sa u cu nichel-cadmiu este form at dintr-un vas executat din tablă de oţel nichelată sau cadmiată. in V. Rand amentul energetic al acumulatorului alealin este Însă de numai circa 0. În n. legat la bornele bale riei.5 ş i in construcţia sa necesită nichel care este un metal relativ scump. in A.3) Această grupare se roloseşte atunci cind este necesar să se siune mai mare decit forţa cleclromotoare a unui element. 0. Q rapacitatea bateriei. O parte din acumulatoareIe cu plăci de plumb sînt standardizate prin STAS 443-52. el rămîn e neschimbat.aren sau descăr­ carea acumulatorului.+-'-. pentru tensiune se ia \'aloarea medie de 1.

PILE.---... Gruparea elementelor in derivafie.!. Această grupare se foloseşte atunci cind e. sau cind rezistenţa interioarii a unui element este prea mare. + Il. tellsiunea la bornele bateriei se siml relaţia: calculează folo- (3. i .'. 3-6. Q=mq. Elemente grllpate mixt. m (3.. m ) l l=mi= R!'I J = R:~. In toate aceste ca zuri. Gruparea elementelor în serie. e) Penlru gmparea mi:t:!ă a m grupe în deriva/ie {ormale din cUe 11 elemente ÎI! serie (fig.. Q=mq.:=J!e. 3-5): E=e.~ R : r.5) ~ ---. 3-6): J:.. ~ R + "'~ .6) .r '" • Fig.4) i= m:+r J.=~.ste necesar să se obţină un curent mai mare decît cel pe eare-l poate ela un singur element..m ' r+ . "{~e. Fig. 3-5.. m m " R f Fig.r. /". E l f /le I! (3. m l~m.r [: rr -. u f. 3-4. ACUMULA70ARE b) Pen/rll grllparea ill derillCl{ie a 111 elemente identice (fig. rt = .!!.

Pc această proprietate se bazează runcţionarea busolei. bucăţi s Fig. Proprietatea aceasta se Jlumeşte magnelism.'\t că forţele exercitate de un magnet au o intensitate mult mai mare la extremităţile magnetului. suspendat in mijloc. S-a constat că polii d~ acelaşi nume se respinQ.anumite procedee tehnologice. din piese de oţel. . i'xistă şi ma'gneţi arlifici.ali. alungită. care se sprijină pe virful unui ac vertical (fig. spre un pund numit polul nord magneti c pămîntesc. avind o formă rombică. S-a consta1. iar mioereurile respective. iar polii de nume diferit se atrag. Spectrul magnetic al unui mag· net ln formă de bară. ~taglleţii artificiali au diverse forme: bară. MAGNEŢI NATURALl ŞI MAGNEŢI ARTIFICIALf. 4-1). Cealaltă extremitate constituie polul sud. fabricaţi. Extremitatea care se îndreaptă cu aproximaţie spre polul nord geografic constituie polul nord al magnetului respectiv şi se vopseşte de obicei în negru. Dusolă . 4-1. tot de [ier. care se numesc poli magnetid. Un magnet in formă d~ ac. după . 4-2. maglle/i natllrali.• CAP1TOLCL 1\' AlAGNETISM ŞI ELECTROMAGNETISM 1.iuereuri care conţin fier şi au proprietatea de a atrage mai mici. In afară de aceşti magneţi naturali. de obicei. CIMP MAGNETIC tn natură există m. Busola cuprinde de obicei o Iarnă magnetică. Fig.. potcoavă etc. are proprietatea de a se indrepta cu aceeaşi extremitate In direcţia aproximativă a pol ului nord geografic.

magnetic Pozitia acului de curentu l electric. polul nord se va indrcpta spre stinga. a. De exemplu in cazul din figura 4-3. care este următoarea . s-a putut dovedi că in jurul magneţilor se formează UD cimp magnt1ic. cit şi curenţii electrici creeazii in jurul lor cimpuri magnetIce. 2. se constată că acul magnetic este supus unei forţe care-l indreaptă totdeauna într-o anumită poziţie faţ."ETISM ŞI EU:~:TF~MAGNE. care re prezintă o formă aparte de existenţă a materiei.MAGl'. polul nord se va indreapta spre dreapta. . 4-3.' de conductor. Astfel. dar ceva mai mic. SPECTRE MA GNETICE se aşază un ac magnetic in apropierea unui conductor străbătut de un curent electric. se observă că piJitura se aşază ca şi CUm spirala ar Ii un magnet. oamenii de ştiinţă au căutat să explice cum se transmit forţele magnetice de atracţie şi de repulsie de la un corp la altul. avind proprietatea de a transmite cu o viteză foarte mare interacţiunile dintre magneţi. Dacă in loc de o singură spiră sInt multe spire paralele ale aceleia şi bobinc (solcooid) parcurse de curent. arată că Între magneţi-şi curenţi trebuie să existe o anumită legătură_ Această legătură reiese din Insăşi explicaţia ştiinţifică a proprietăţilo r magntice. Faptul că atit magneţii._IS:lr!1 Ca şi in cazul forţelor electrice din cîmpul electric. ca in figura 4-5. Dacă Fig. busola B fiind sub conductor. 4-4) se presară pilitură de fier. b. busola B fiînd deasupra conductorului. asemănarea intre spectrul magnetic al bob inei şi acela al magnetulu i din figura 4-2 este mai accentuată . Din această constatare se poate trage coneJuzia că şi curentul electric creează in jurul lui un cimp mag netic. iar in cazul din figura 4-3. fillă Dacă pe o loaie de hirtie strbpunsă de o spiră parcursă de curent electric (fig. ca in figura 4-2. constituind un spectru magndic. Cimpul magnetic poate fi concretizat dacă deasupra unui magnet În formă de bară se aşază o foaie de hirtie pe care se presară pilitură de fier. se observă că pilitura se orientează după anumite direcţii.. CiMP MAGNETIC DATOnrr CURENTULur ELECTRIC.

aşa incit efectul lor magnetic se adună. constituie un mic curent electric in jurul acestui nucleu.i in acelaşi sens (fig. -. 4-6) i ndică prin virful lor polul nord. atomii sint orientaţi.::---. jar săgeţile respective (rig. -. Fig. '\' ~ '7. ~·4. " "'~'.i!.. (p .::-~+- Fig. V.. ea se poate demagnetiza. după cum electronii care CÎrcuJă intr-UD conductor constituie un curent electriC" tn acel conductor. . 4·6.. ·1-7). .~-e-~-€-~~ ~~~.. in circulaţia lui in jurul nucleului. . ~ '\' eL 1. . fie că este produs de un magnet (unde lOe produce dcpla~arca electronilor in interiorul atomilor. Fiecare din aceste circuite se comportă ca 1111 mic magnet.~. ' . . astfel cli micile circuite electrice se găsesc in plane paralele. Fiecare c1cclron. efectul lor magnetic total 3nulindu-se..'!JJJJI)h :l P· Fig. . revin în pozi1îî dezordonate din cauza loviturii.arc parte constituit> tot un magnet. Orienlarea atomilor la un material nemagnetlc. 4-5. 'L!Il' 'l'N. Dacă O piesă de oţel magnetizat5 este lovită puternic. deplasării ..3 aiomilor la un magnet.( •. Fig. Spectrul magnetic produs de o spini parcursă de curent. &. Orienlar(." .. - ~ .. Intr-un magnet. .f. La un material care nu are proprietăţi magnetice..orp sînt cOllslituiţi dintr-uli \Iudeu ilIcărcat cu o sareină pozitivă. in jurul eliruia se rote~c eledronii cu mare v iteză pe anumite arbite. . " . şi prin cealaltă extremitate. -' . Spectrul magnetic produs de o bobină (solenoid) parcursă de curenl. Aceasta explică şi faplui că dacă se di\"idc un magnet in mai multe părţi. deoarece circuitele electrice constiluite din electrollii atomici .1 . după cum s-a arătat). Din cele expuse rezultă că UII dmp magnetic ::ce datorC>lză lotdeauna unor sarcini electrice (electroni) fie că este produs de un curent electric (care corespunde deplasării electronilor de-a lungul unui circuit electric). fiec. -(7 li( 'l'A' !Ii + v. ~. 1 .. 4-6). ELECTROTEHNICA GENERALA Se ştie că atomii ullui ~. care erau la Început aşezate ordollflt. polul sud respectiv .. cU polii de acelaşi nume indrcptaţ.. planele circuitelor sint aşezate la intimplare (fig. 4·7. 1.

O dată cunoscut sensul liniilor de forţă . Direcl. după cum se arată in figura 4-8. aceasta se aşază după direcţia liniilor de forţă . mărime vectorială. UNII D E FORŢA MAGNETICĂ Cîmpul magnetic se poate caracteriza în fiecare punct al sau printr·o care se notează prin sim· bolul B .MAGNET[SllII 3. 4·9. 4·8. numită inducţie magnetică. şi Fig. 4-10) : sensul liniilor de forţă magnetică este sensul în care trebuie rotit un burghiu drept pentru ca acesta să Înainleze in direcţia şi sensul curentului. . aşezat în cîmpul magnet.MAGNETlSM ŞI ELECTRO. se poate determina şi sensul vectorului B al jnducţiei magnetiee. al căror sens se găseşte astfel folosind regula burghi ului (fig. Fig. 4-9) foarte lung c. În diferite puncte ale liniei . Sensul unei linii de forţă este considerat acelaşi ca şi sensul vectorului B . CUI'MI '1" h c Fig. după cum se arată in exemplele care urmează.ia inducţiei magnetice este direcţia pe care o capătă un ac maguetir. Directia şi sensul vectorului B. Spectrul magnelit al unui curenl rectilini u foarte lung. liniile de forţă se găsesc in plane perpendiculare pe direcţia curentului şi sint cercuri concentrice cu centrul in punctul unde conductorul străpunge planul.ic respectiv. Dacă acest plan este materÎalîzat printr· o foa ie de hirtie pe care se presară pilitură de fier. în cazul unui conductor rectiliniu (fig. Sensul liniilor de forţă magnetică se poate determina cu ajutorul regulii burghiului. Sensul inducţ. Curbele faţă de care vectorul B rămine tangent se numesc linii de forfă mgnefică ale cîmpului magnetic. 4·10. INDUCPA !'dAGNETICA.ici magnetice se consideri! cel indicat de polul nord al acului magnetic. Regula burghiului cînd curenlul es te rectiliniu. parcurs de un curent electric 1.

. . Sensul liniilor de forţă magne tic ă la un magnet in formii de bară. Fig... In caZllJ solenoidului sensul liniilor de forţă şe determină cu regu la burghiului astfel: l/ll burghiu care se roteşte ÎJI sensul curentului se dep lasează in sensul liniilor de forţă magneticu (f ig.-/ -' I "' .--. '1-13).48 ELECTROTEHNICA GlCNERALĂ De asemenea. \ • \ I I 1 I 1 \ \. \ \ \ fi 1 \ 1 . . 4·13..1r... Sellsu] liniilor de forjă m:. aşa cum se arată în fj . se poate preciza sensul liniilor de forţă şi cu ajuLorul acului magnetic în cazul unui magneL şi aJunui solenoid.. Sensu l liniilor - de forţă magne tică la un solenoid parcurs de curen t..." I II 1 I I •: . Fig.I-~Nt~...s-au] trasat Fig.'iolel10idnlui paTcurs de eurent. pentru simplificare. . \ "..--~/~ S' '~s· l \ '. . ~ .az.. /' Fig.. I I \ \ fI II I I \ . R. Pentru a se afla care este polul noni fan sud În cazul unui ~olenoid deci sensul liniilor de forţă in intcriorul. urik 4-11 şi 4-12 unde. \ ~" I ' I I '\ \ \ • I 't I I lui t j \ I III \ I 1 \ \ II II I I .. 4 -12.egula burghiului cind curenlul este circul:. J '. s-au trasat llumaÎ rîte patru li~ii de forţă în fiecare ('.. 4· 14... / * .~ k / I • I ". C!itc ~ufic icnt ~ă ~c cunoască sensul curentului şi apoi ~ă se aplice regula burghiului..1/ \ \ I I " / f r-'".... iar extremitatea unde liniile de forţă magnetică intră În hara maglletkă sau În solelloid constituie polul sud. Extremitatea unde liniile de forţă magnetică ies din hara magnetic-A sau din s01enoid eonstituic polul nord. tu figura 4-14.--" /1 . .--. 4·11. .lgnetică in cazu! unui solenoid illelar (în formă de tor) parcurs le curent..-#1 S ''''Joi' I I I I . \ II ~.

ca ~i în (:azul din figunl. Jn fclul acesla.'1'B'(. Lilliilr <le for\r. rste S. atunci expresia: (' .ecţiunii . 4-12.lt citeva linii de forţă in interiorul magnetului.1 ) . iar prÎn faţa A'B' CD'.tI Hen ş i A'R'C'D' precum ~i pe orice se{'ţiune făC'. 4-15_ Fiultul magJ1('lic În interiorul unui ma~l1et.lAGKI-:TIS"t liniile de forţă magnctică produ~e dc un solcnoid În for mă uc tor (ind) parcurs de lin curent. faţa AB CD constituit: polul su c] .MAG-1'<ETlSM ŞI ELECTHOJl. eu tiimbolul T. Se ob se rvă că p rin faţa _\RClJ liniile de forţă magnetică intră in ma gnet.15 s-a reprczcntat un magnel în formă de harti.4.:\ In fij.tura 4. S-au IrM.4" B"C:' n". Iinîîb de forţă magnetică ies din magnel. In com ecin ţă." B"C' D" (pe care ye('forul n estr p(' l'J)('nd icIlJ~r in :oricE' punct). .. FLUX DE ll'D U CTJEprAG~ETJc. Sensul lor ~e poate aria folosind regula burghiului. Dacă intensitatea '·('ctoru lui inducţie magnetică in interiorul ma!(ndu lui l'~ll: D. liniile de fortă pot da o imagine şi awpra felului cum variază \"aloarea inducţieÎ magnetice în di\"eHe locurÎ." D' . Ind uqîa magnetică sc măsoarli cu unitatt'lt de măsură numită lesla.. iar suprafaţa l'. polul ilonI al ma guelului. Valoarea inducţiei magnclice este propor~ională C'U desimea liniilor de for1ă. iar fatA . cum este de exemplu ~('ctiuncn . sin t pcrpelldiculare pe felell' . Fig. ută prin magnet perpendicu lar pc axa HI (adică sec~iunea drraptă).

Se întrebuinţează de multe ori şi expresia : "nu:. 4-16. in cftcva cazuri care se intilnesc mai fre cvent.1) rezul tă: valoarea B~ . pentru simpl ificare. spiră avind in interiorul ei de liniile de forţă ale unui cimp de inducţie magnetică B (in rigură s-a reprezentat. ma gnetică vectorul induc tiei curenţilor . S (4 . Dacă această bobină este străbătută tp=B oS. tn figura 4-17 se cons ideră o bobină inclară parcursă de curenlul electric 1 avind razll cercului mcdiu e ga l ă cu r. se numeşte (lu. Flu)(u! mag· netic al unei boblne. sau pe $curt (luxul magnetic.t de inductie magnetică in raport cu suprafaţa S. INDUCŢIA MAGNETICĂ ŞI INTENSITATEA CiMPULUI MAGNETIC DATORITE CURENŢILOR ELECTRICI tn aplicaţiile practice csle util să se cunoască inducţia magnetică datorită electrici. fieca re su prafaţa S. rezultă pentru fluxul magnetk o unitate de măsură n umită webn ( Wb). Fluxul de inducţie magnetică. Dacă suprafaţa S se măsoară în metri pătraţi. Caml bobinei inelare.ie de forţă. pentru intreaga bobină ( 4. iar indu ctia magnetic ă In tesln. 5.2) de n spire este: 4>=n·B·S. se notează de obicei cu litera mare grecească Il> (se citeşte " fi·') .1 ) Fig.· adică inducţiei .:: magnetic prin suprafata S" cleearece liniile de forţă respective trec prin suprafata S.ELECTROTEHNICA GENERALA magnetice mulliplicată cu valoarea suprafeţe i pe care inducţia magnetică este perpelldi cu lară. iar fluxul magnetic total. fluxul magnetic raportat la o spiră este : in figura 4-16 s-a considerat o bobină cu n spire. Din relaţi a (4. In orice punct al acestui cere mediu care reprezintă ~ i o Iin. numai linia din axul bobinei).

mediului şi aceea a vidului flo' adică: .ECTROMAGNE'l'ISM 51 lnagnetice B e!. ..'.o.. rnportul dintre permeabilitatea n1agnelidi.4) (4. I. care este tot o mărime vectoria15. _ " este numărul de ~pire pc unitatea <It. sensul vectorului inducţiei magnetice este sensul il] care se deplasează burghiul alunci cind este rotit în sensul cu rentului. Pentru a aria sensul acestui veetor se aplică regula burghiului..că !L (se citeşte . Dacă lL. se ohţine iTI/emita/ea cimpului magnetic. 4-17. Cînd mediul este aerul.17. " . miu t) şi depinde de proprietăţile magnetice ale acestui mediu . Cl"' se nolc. I In aceastfi relaţie intervine şi ractorul ro. J (4.l a. fn general .3) Fig..= . In cazul bobinei indarr: din figura 4. Jnduclia mag~· 1ic:! Inlf-o bobina inelar. a unui mediu. (4. se imparte valoarea indudiC'i magnetice la valoareo permeabilităţii magnetice a mediului rl.5) unde : n.. lungime a IJobinei. fiind practic egală cu permcnbilitatea vidului . permeabilitatea magnetică se notează tot cu jJ. valoarea inducţiei magnetice este: B =iJ.o. care poartă numele de permeabililatea magnetică ti vidului. Valoarea acestei permcabiiităţi este: 4~ \Vb iLo = 101 A'm· Se numeşte permeabililale mugllelicci relativiI !-l . permeabilitatea magnetică a unui mediu oarecare se notează cu litera grecea)'. Dacă se nolcuz:1 ru n numărul de spire şi cu llungirnea cercului mediu (21":1').specU'\-.te tangent la acest cerc.ii.azf! de obicei CI1 H.1 . se poote scrie : '" .MAGNETlSM ŞI ~::J.

. F se . cu cit bobina este mai lu ngă in raport .6) Cind B se măsoară in tesla. Dacă intensitatea curentului se măsoară in am peri. Valoarea intens it ăţii cîmp ului magnetic este totdeauna proporţională cu in tensitatea cure ntulu i care o produce. Direcţia acestei forţe este perpendi cuIară pe planul constituit de vectorul inducţi e magnetică B şi de dire c ţia curentului 1. coincid cu direcţia axului bob inei. cu n spire. consideră o bobin ă dreaptă de lungime l. FORŢE ELECTROMAGNETICE ŞI FORŢE ELECTRODINAMICE F care se exercit ă asupra:u nui cu rent situat într-un cimp magnetic se numeşte {arId elt. direcţia vectorului inducţi e magnetică ii şi intensitatea cimpului ii. rezultă pentru H o uoitate de măsură numită amper pe metru (A/m) sau am per spirc} pe metru (Asp/m). după cum rezultă şi din relaţiile arătate mai inainte. In figura 4-1 8 se H=-l =n. 1 in amperi ş i 1 in metri. 4· 18. Inducţîa magnetică Intr·o bobină dreaplă. I " Aceasta este cu atit mai e xact. I. 6. iar ya lorilc sint date de re l aţile. iar lungimea in metri. valoarea forţe i obţine in newtoni. Sensul se găseşte Colosind regula burghiului.ELilCTROTI:HNlCA GENERALA coincid cu direcţia ş i sensul vectora lu i B. Dacă direcţia curentului este perpendiculară pe dire cţia liniilor de forţ(magnetică. Fig. Explica ţi a denumirii acestei unită ţ i rezultă din ultima relaţie. Corţa electromagnet ică este dată de form ula : Fo rţa (4 .ctromagnetică. şi parcursă de cure ntul 1. Intr-un punct dc pe axul bobinei." grosimea ş i cu cIt punctul considerat este mai depărtat de extremită ­ ţile bobinei.: Direcţia şi se nsul vectorului ii Caml bobinei drept e.

funcţionarea maşinilor eleetrice . iar vîrful degetului arătător să se . s-ar fi indicat dintr-un punct (Punctul ~ reprezenta virful un ei săgeţi.ale cimpului magnetic B să intre În palmă. a se arată procedeul care trebuie aplicat pentru a se-putca determina sensul acestei forţe .. in care se ·găseşte curentul. Dacă sensul curentului ar fi fost invers. conform regulci burghiului." ţinind de.TLSM ' ŞI ELECTROJl. ele se rărest. 4·19. iar liniile de forţă rezuI bnte se indescsc.arată sensul for lei F. Forţa F fiind perpcndiculară pe planul Iormat de B şi I. efectul lor se adună . a Fig. au acelaşi sens ca şi liniile de forţă ale cîmpului magnetic produs de cure tul I. în cazul dat. va fi. b): Se aşază mina stingă astfel indt liniile de forfi'! . Forţele electromagnetice intervin in ( cap .Gr.ă magnetică ale curentului.getui mare desfăcut.cstc dirijată in sus sau în jos. S-au punctat cercurile care rep rezintă liniile de for[. virful lui . In partea superioară a Conductorului. Regula este următoarea: Sensul for/ei eledromagntfice F este dinspre liniile mai dese inspre liniile mai rare. adică de jos in sus În cazul figurii.ETISM In figura 4-19. Aflarea sensului fortei electromagnetice.tJl. iar cru cea ar reprezenta coada săgeţii). dimpotrivă. adică din spatele hirtiei spre faţă. liniile de forţă ale cimpului magnetic de indu cţic B . Se presupune că ve etorul inducţie magnetică B este orizontal şi d rijat de la dreapta la stinga ca În figură. Acest sens al curentului este indicat Îp. XIV-XVII).ceste linii au sensul orar. figură printr-o cru ec. 4-19. verticală. în partea infer ioară a conductoruJui.qăsea ţcă in sensul curentului I.'tlAG:-i!. • a) b) Se maÎ poate afla sensul ~forţei electromagnetice şi cu ajutorul regulii miinii stingi (fig . R ămîne să se determine dacă forţa P. A. Curentul 1 este perpendicular pe plan ul hirtiei şi se presupune că are sensul din faţă inspre spatele hîrtiei. dcoarec~ liniile de forţă ale cimpului magnetic dat de curent au sens -con trar faţă de liniile de forţă magnetică ale cimpului magnetic de inducţie B.

adică: (4. rectilinii.-2"1":-12 Aceeaşi fort ă se \'a exercita tele sint de respingert'. sînI parcurse de curenţii 11 =/. Fode electrodinamice Între doi curenli paraleli.=1000 A cu sensurile din figur~. şi produsă fntr-un pune! oarecare al condudorului 2 este: FurIa exercitat ă asupra conductorului 2 pa rc urs de curentul 1. 1 7 1'0. incit să rezistc Ia acţiunea forţe lor electrodinamice.'or(a elec:lroditlomică. Ce fode se exercită între conducloare? R.uolvGre_ Inductia mag netică datorită curentului /. In figura 4-20 se consideră două circuite situate in aer şi parcur~ de curenţii Il ş i Iz. r.= .2 N_ ~ For­ ' • 2-'-='0. Aplicaţia 4-/ (fig. Fig_ 4-20_ Circuite electrice Între care se exercită forte eleclrodinamice.-/-/l= _ _ / -1. la distanta a=IO cm UIlU] de altul.1 asupra condue!orului I parcurs de curenlul 1. [. va fi: 4 -or .Îrcuit este proporJionaltl CII produsul i1Jtensifă!ilor relol' doi C/ll"rn(i./ 10 F= B . r • Fig. Din accastă cauză. Forţa la carc csl~ supus un curent care ~e găseşle intr-un cimp magnetic produs tol de lin cu rent se numeşte forft1 eledrodinamică. 4-21)_ Două condudoare / şi 2.. de lungime 1= 100 cm.7) 1 . In caz ul din figură fona eleelrodinamică F tinde să apropie cele două circuite_ Maşinile electrice au bobinaje constiluite din spirc slr:lbăl ule de curenţi electrici . care se exe rcită asupra fiecărui <'. pot apărea forţe electro dinamice care să deformeze spircle şi să deleriorczc materialul. dacă curenţii sînt intenşi. şi -1000'1000. paralele. . 4-21. MaşinjIe electrice trebuie astfel calculate.EL!:CTROTEHNICA GENERALA .

Dacă se lasă să treacă un curent electric 1 prin bobină.=nJl. (4. l. 8 (4 . H = n.s al ole..10) Datorită cîmpului magnetic produs de curentul care străbate bobina.I:CTROM . 4·22. Se ştie că \·ectornl intensităţii cimpului magnetiC' are yaloarea.l. f. şurată In figura 4·22. ie magnetică.. ~8 este permeabilitatea magnetică a oţel u lui .efI .lulUl Inlocuind În relaţia (4. b _ ciclul <l e hlsterezl.8) in care..MAGNETIZAREA ŞI DEt\lAGNETIZAREA HISTEREZIS OŢELULUI... Apariţia in oţel a acestei inducţii magnetice de valoare mare se cons tată experimental prin magnelizarea oţelului adică .Mi\GNETISM ŞI E. ad ică n. iar II .8) se obţine: B.m s-a arătat În paragraful 2. In miezul de oţel apare o inducţie magnetică mult mai mare decît dacă bobina ar fi goală. numărul de spire pe un itatea de lungime a bobinei. în interiorul bobineÎ apare o indu eţ.9) I Fig. (4. a se consi deră o bobină de lungime l cu n spire. atomii miezului de oţel se orienlează aşa cu. prin faptul că permeabilitatea magnetică a oţelului este mult mai maTe decît aceea a aerului. inră· in j urul unni miez de oţel.\agnetizarea otelului: a _ bobinA cu miel de oţel . GNETtSM 7.

c foarte repede (portiunea dreaptă a curl. oricit s-a r miiri intensitalea cîmpului magnelic FI in dlwţ. Aceasta se obţine micşorî nd intCllşihlte<! curent ului din bobină. oţJo·. adică II.\ GENERALA oţelul devine un magnet. adică acolo unde era pui ul nord ge formează un pol sud şi invers. Dacă se obsuvă pe. pe eare le aVUSeSe atunci cind H cn~scuse de la O la + Hm. Aceasta se obt ine schL'llbtnd sensul curentului în bobinii . Apoi olel ul se salurează din nou.. pînă ce atinge valoarea .Ho pentru care induclia magn e tică s-a anulat. astfel incit atunci cînd II revine la \"al oarea zero. se c onstată că miezul de oţel pierde proprietăţile magnetice..luri se d c. Ac{!asta în seam nă că se schimbă sensul magnelizării în oţeI.el in funcţie de variaţia intensităţii cîmpului magnetic H (carc este cauza inducţi ei magnetice).ă aproape complet. este necesar să se producii în otel o valoare negativă penlru intensita!eJ cîmpului 1llDgnetic H. + Pentru a iacc sii d ispară acest maglletlsm rema nent.Bm pentru valoarea -Hm a intensităţii CImpului magnetic corespun7.şi valori. păstrează un important magnetism rcmalH'nl ( o~('l ll i dur). care a rămas în otel. pină la zero. Această c reştere a intensităţii cîmpului magnl'tie ~e obţine prin creşterea curentului J pînă la valoarea la care se obţine intensitaLea cimpului magnetic de valoare IIm. dimpotrivă. Scăderea induc jiei magnetice continuă dadi H scade mai departe.Îmine const. ia r dincolo de Jluudul A.lu l are magnetică . i:l magnetică (deci m:lgnctizarea oţelului) rămîne la O anumit ă valoare maximâ egalu cu Bm. ci arc. Se c ontinuă apoi experienţa. adică Ulm variază magnelizarea oţehtluÎ . prin mi cş orarea intensili"iţii cîmpului magnetic de la va loarea +Hmla ze ro . se numeşte cimp caera/ir. V.. Curba OaA eare :traLă cum variaz[l induc ţia magnetică. Cn cîL inuucţia magnetică in oţel este lIlai In:Jre. . Se spune cii oţelul a ajuns la salura{ie magnetică.. fn fig ură se observii că În momenlul cînd H a atins valoarea negativă -Ha illduclia magnetică in otel s-a anu lat. se deduce di inducţia magn('tică B nu (Teşte proporţional ('u II . otel ul ş .. Dacă se micşorează mai departe fi . Cînd oţ. Curba OaA arată ac ca~ tă variaţie atunci cînd intensitatea dmpului magnetic 11 creşte de la zero la () anumită valoare maximă Hm. adieă dc\"inc un magnet mai pute rnic. altele. sau {r. in funcţie de variaţi a illte nsită~ii t:Împului magnetit. a disp i'iru l .cade. rind FI s-a anulat (oielul moale).. Aceu!ta se datorcşte faptului că permeabilitatea Il.rţa coercifit'ă. În ceea ce priveşte. Unele.5ti ELECTRQTeHN!C.)poi erqt. cu aUt oţelul se magnetizează mai intens. inducţia magnetică B s. b se aratf\ ('u m variază inducţia magneti('ă B în oţ. deci pentru a anula inductia Br.antă. se demagnelizea : ă. se Ilum (·~te fllrba de ma!}nefi:are a oţelului . Daca se întrerupe curentul in bObi. lllereu va lori mai mari.se vede tii la î nceput n creşte ffi:li incet.ător punctu lui A '.I~:la arată că de~i cauza care produce maglletizarea.d OaA). o\el uJ !Ilai p{\slrează o anumită magnetizare c orespunzătoOlre induc i iei magnetice B" care poart ă numele de ma!lnelism r cmallcnf. pă~lreazii o anumită val oa re n..nă.a demagnetizat complet.casta. Intensitatea cimpului magnetic . illll uc pa magndidi .loarea aceslu i magncti sm remanenl depinde de calita Lea otelului. Ate. de la valoarea Ia care ajunsese. variaţia indue ţ iei magnetice n În fun ctie de H conform curbd OaA . in loc să revillă la zero. Se oh ~en·{t e{t de data ac. pentru ca apoi lTcştC'l"ca sii fie din ce in ce mai înceată. In figura 4-22. nu r.. se vede că inducţia magnetică devine negat i v ă. ci yariaza dupi"i o anumitii lege (atunci cînd H vadazii). figură CU I ba Oa il. magDetizea7. dar nu mai arc ac("!ea.

M.lI... i IC ! ) 1/ 0'1 CI olel {~ 1/ 1/ &r V . indllcjia magnetică variazii mereu după acelaşi ciclu. adică H s·a anulat. !nl1rzia l de o cau7.s.i. 4·2:. de l.-\G~I':'I'ISM ŞI ELECTROMAGNICTlSM ind . inducjia magnetică creşte de la \ij'O.. tnseamnii că efectul .. avînd o permeabililale magnetici mult ti13. pentru . Energia care se consumă se tra ns · form :. nUITai cii in sens invers de felul in care a fost magnetizat prima dati! (polul nord a deve nit p )1 <.7 0. Dac. i~r olelll) se magnetizcaz~ şi se demagneiizeazli ~uccesîv . un magnetism de sens contrar (polii magnetîci s·au inversat) aceluia care wrlS.1 se magnetIza sau demagne!iza {l\e!u\ trebuie să se consume o an umită e!1("r ~je.~ " Il . In ligur::t 4-24 s·a considerat o bucată de olel in cimpul ma~netic produs d~ un mag· 17ai mare. dar in momentul clnd intensitatea cimpului magnetic s·a anula! din nOII.ifI" v. / 0. nu a dispărul.!i creascii. ci a piisiral valoarea + 8.. ddul menţiona! se num~!e ciclu de hislu.!i intirziere. variind in mod continuu valoarea intensit!jii cîmpului magnetic între -. După ac(>as!a.. S 6 1 8 IO'.4Jlllm!&1f . aceasta arată că oţe· lui . dupa ramura d il curbei din figură. induclia magnetica nu se anul e ază."'""1 . Bar!'! de otel In cimp mag ne!!c .o. care inseamn. D~ ctle ori se magnelilează sau se demagnelizează o bucatâ de olel. adică mag nt-tizarea .1 J QI iJ. şi -N".ld şi invers).. De asemenea.Hm la 7. fenomenul poartă numele de hislerezis.. In momen tul cind ~ auzfl care producea magno:t(z8rea .i. .f' ""'! • V 1 J '. fl('jizare A beA 'dA. Fii!.~ ~}4 rl> 0. lia magneticil minimă -B". care ~e opune acestei mal"(netizări sau demagneliziiri.undea inductiei maRnetice + B •• In siirşit. \' s lH V 0-' V o. lmealllnă că el este totu~i magnetiza! la maximum.c hysterezis.:i.H".jd< . care corespunde cll~bti A berI 'dA. In figura 1·23 se dau citeva curbe de magnetizare pen tru fontli şi unele calitl'iji de ole! utilizate 111 practică .4 #1 ~(6/ F.!i :lpoi se face să crească intensitaiea Cîmpului m~gnelic de la valoarea . ienomenul este." . care sA Invingii acellstii cauză care se opune.iro:a zero la villoilrt-a .urba de Ilis/uezis. Faptul că pe curba A lo de demagnetizare.~ t e proportională tocmai cu aceas tă energie. inducjia magnetică.. de la cU\'Întu! gtf"("e.a valoarea mfn!mll -Biti. 'iJ" o . Această rămînere In urmă a efedu· lui f. ceea ce se poa te constata e xperimellt~1. astfel tncit se in· chid~ ciclul în punctul A. aşa c. ajunRii ta valoarea pozitivă +Hc.:ag nelizarea _ a rămas În urma cauui. adică H. 4·24. apoi in ciildur ă . Din această cau.:lr. ci mai păstrează valoarea -B r ..lrebuie ca intensitatea cimpului mal!"dic si. Curue de Illagnetiure..H"" la \"iIioarea zero) se consta t ă cii şi inductia magne tică incepe s.adică B r. pentru ca inducjia magnetiai IIl!gafl:vd ~ "" anuleze (să dispară din nou magnelismul din olel). după cum s-a ~ntal. 8 ". de la valoarea Iii care ajunsese pentru . Supraiaja î n chi să de cicl ul tle lljslerezb e.>i:s treazii. In con· ~eci nl.. In forma de potcoavă.are şi demag.. Bara de ofel. :-'umai prima dată. c.~.lii de cauză se observă de altfel de-a lungul intregului ciclu de magneii1.. s~u r... Prin creşterea mai departe a in1 ensităţii cimrl1lJui magnetic de la I lie: la valoarea maximii +H ... curba de magne· corespunde traseului OaA. iar curba respeclir:d..'0 ( f ~clnd sli va rieze curentul din bobină. ad icil inainte ca otelul să mai fi lost magnetiza1.

În bara de otel. şi aceasta sub efectul dc arc <lI lamci " revine in poziţia iniţiată . De aceleaş i proprietăţi fNomageticc se bueurii. materialele !ie pot imparţi in mai multe categorii.o infăşnrare parcursă de.s slrudi\"fi a UJll'i soncrii electrice .liitătilc lui magndicl'.. elertromagnelul îşi pierde (". Astfel de corpuri se numesc paramagnclicc . . făcind 1·:25. de CXf'm plll. zincul. iar valoarea inducţiei magnetice este mai mare deci! în aer.uprul. Un astfel de magnd. linîîle de iorţă sint mai dese.ale se bazenză funetionan'a a num('ro~\s(' tiD puri de electromagncţi jnduştriali. paladiul) au o permeabilitate magnetică care depăşeşte cu foarte puţin permeabilita~ea magnetică a vidului. tu momeulul cînd ann<Hura a fost atra~fi . pulind atrage pÎcsc de oţel C o forţă proporţională . Din această cau:(:ii. şi cobaltul sau nichelul. se numesc {er01mlgnelice. inseamnă dl de cîte ori nu mai treee curent clectri(" prin înfăşurat·e.tfe eledrică. un curent electric devine magnet. fn sfirşit o a treia categoric (aurul. Aceste corpuri se numesc. ~(' Incnidt' circuitul alimentat de bateria de pile P şi un curent electric trece prin Inffişurările A c1cetromagnctului E. poartă Ilumele de eledrolll((fJnel . iar prin iata din dreapta liniile ies din bara de oţel. Deoarece oţelul moale arc Uil mag"uetism rcmuucnt neglijabil. c. Cind se. Alte corpuri (aluminiu].gura . Din această cauză. 8 .J-2~J este reprezenLa!:. cireu itul se intrerupe În dreptul şurubului S. Un ('xcmplu de folosire a ell'dromagncţilor este sonCI"1 ~\ d('drieă.diamog/leli ce . forţa de atracţie asupra armătur i i incetează. se comportă ca şi cum ar l1Isa să treacă mult mai uşor Hniile de ior ţă prin oţel decît prin aer. eromul.lI cu pătratul ind\lcţiei magnf'tice (82) . cu polul nord la dreapta şi polul sud la stînga.ELECTROTEHNIC A GENERALĂ mai mare decît aerul. argintul. L tu ri. ELECTRO. Ncmaitrecînd curent prin Înfăşurările electromagnetului. Matcrialc-le magnetice utilizate in practică sint descrise la capitolul X. Sonerie diu nou contaet cu şuruhul S şi restahilind a s. schema (:0. Asemenea materiale. antimoniul) au permeabilitatea magnetică cu foarte puţ-in mai mică decît aceea a vidului .MAGNETI o bar[\ de oţel moale Înconj urată de. care alrage ~lrmăt\ll"a A de oţel fixată p rin inte rmediul lamei de o ţel L il) punclul O. hara devine un magnet. Pl' aceaslă propriet. Hpa~ă pe butonul n. platina. magnetică Din punct de vederc magnetic. Fierul şi aliajele sale au o permcabilitate magnetică mult mai mare decit aceea a vidului . Prin faţa din stînga a barei de olel intră liniile de Corp magnetică.

"lară.~AGNE:'l'IS:'II. Astfel se com pensează efectu l greutăţii G ş i se slăbeşte banda R din juru l t ambul'U lui . de c1cctromagnet. Acest eJedromagnet a trage armătura S3 11 in fo rmă d e tijă . Liniile de forţă ale acestui cimp se vor str in g<' În interi oru l piesei dt' ote l. q. Fig.r aplica!ii prattÎ('C' il} rtalizarc" diferitel or .d. şi utilaje e lectrice.lobina b a unui electromagnet E. Principiul de funcţioua re al ac-estei frîn e este arăta t in figura 4-26.a . r ElecLromagnclii î şi gălic:-. care in consecinţă va lovi clopotul C ori de cite ori va .'lJlHrale. in juru l căruia 1. 4·26. armătura are o mi şcare perm:'tuentft de du~te·villo.m. Prin intermediul unei pirghii armălura este solidari"! cu o piesă m i că dt' metal /1. ŞI ELECTIIOMAG NE:TISM 59 eOllLiuuitatea circu itu lui. care atrage iarăşi armătura ş. greutalea G a('~ionează asupra extre mităţii diu sti nga a pirghiei P. : atit timp cît se a pasă )le bUlon. CInCUITUL MAGNETiC In figura 4-27 se consideră o piesU de oţel inl. liolidar c u arborele O Ş(' fixează lIil t ambur T. Cind frÎnarea trebuie sit in(~elez c.fi atrasă. Tn ~Icest scop. Cind se r i d i că mina de pc huton. La paragraful 10 al acestui capitol se arată cum H'. :-Iring'{' cu pu lert' band a /3 as upra tnmburului 1'. Se presupune d'1 arbordc O antrenat. aet'st CUI1!Ut dă naştere la lIU cimp ma gnet ic. de un motor t' 1 ~drie trebuie să fie uneori frina t rapid. După Cllm se ş tio:. a vind pe o anumi tă porţ iune o inrăşurarc constituită din II spirc pnr('urse dc curentul 1.(' gă!<e~tl' hand" dl' 01 e l B p rin ~ă de pirgh ia P În punrtele fJI ş i p~. oscilind in jurul p unctului . p ot folosi c l cclromaglleţii pentru rid icarea şi deplasart'a diw rselor greutăţi. Frînii cu eleclromagnet.li. frina ("li eledromagnet. O a lt ă aplicaţ i e o constituie. de pxe mplu . din cauza marii permca- . St' Iasă să treacă llIl curent electric În i. de exemplu. funcţionarea sODl'rie i iDCi'le:iză. 9. rid ic ind -o. ca rc. Din nou trece curent prin infi". i n timpul frînării.şurările eleclromagnetului.

8 Dacă se notează cu S suprafaţa Înconjurată dc o spiră. 1= 27rr."fi:RALĂ bilit5:ţi magnetice a acestui material. Sensul inducţiei magnetice ca şi cel al liniilor de forţă magnl'tic2 din oţel. -[' . pi1rtiM prin I!aloarea reluctanţei magnetice. după cum legea lui Ohm este legea circuitului electric. fluxul magnetic corespunzător unei sp in:. poartă numele de legea circuitului magn eti c.· . '1 ~27 ) Sf' nu meşte circuit magnetic.este: c1I = B·5= :. r fiind raza cerculu i mediu al inelului. . ci trebuie co nsi derată drept cauza care produce fluxul magnetic.se inlocuirile. Drumul pc eare-I parcurg liniile de Iorţă magnetică (fig..11 ) ia r se numeşte {orfa (sau tensiunea) magnefon'otoau. e xpresia: rQ=~ e5 se numeştc reluclanţa magnetică a miezului Făcîndu . Deoarece cu cit reluctanţ a este mai mare. se poate s~rie: (1. se află folosind regula burghiulu!. Din această cauză. - rJ2 "J C. 4·27.13) ceea ce arată c ă fluxul magnetic este egal cu forţa magnefomotoare in.. <1> = ~.·ll $ . nI I '5 = -. se vede că mărimea num ită rcluctanţă se comportă ea o r('zisten~ă magne tică faţă de flux.. "5 /lI I Expresia . (j.1 2 ) de oţel.60 ELECTROTEHNICA GE.=nI Fig. I in care l este lungimea medie a inelului de oţli'l. relaţia de mai inain te ca re dtl valoarea fluxului magnetic (J) în runcţie de forţa magnetomotoarc F ş j de rcluctanţa magnetic:1 R. B=u.1 = r". (' . Circuit mag· netic inelar.. F ormula de mai Înainte se aseamănil ca formă generală cu formula corespunză t oare' legii lui Ohm. care sint cercuri concentrice cu centrul in O. . Forţa magnetomotoare nu este o for ţ-ă mecanică. cu atit fluxul magnetic este mai mic. Valoarea n inducţiei magnet ice de oţel este .

un al doilea termen egal cu aer. GNETISM Fluxul magnetic <l> d. tJ-"S Fig. circuitul magnetic este constituit din două medii diferite.'lletic se hazează pe legea circuitului magnetic. adică: 1.14) Introducerea unui Întrcfier arc drept e. Porţiunea de aer din circuitul magnetic se numeşte infurie/'. 4-28. fn acest scop. Între altele. fn figura 4-28 s-a presupus că miezul de oţel este intrerupt pe o portiune mică avînd lungimea la. elec. În formula corespunzătoare legii circuitului magnetic reluctanţa este formată din doi termeni. după cum se YU arăta la studiu! maşinilor electrice (cap. şi anume o porţiune de oţel de lungimea 10 şi o porţiune de aer de lungimea la.el se numeşte {orfă porlanfii.eterminal prin legea circuitului magnetic cores· punde nu numai unei spire a hobinei din figura 4-27. FORŢA PORTANTA A ELE CTROMAGNETULUJ Printre diversele aplicaţ i i practice ale clectrolJwgnetiior există ~i utilizarea lor pentru transportarea pieselor de otel.mţ. Forţa maximă cu care Ull electromagnet poate atrage o armătură de oţ. În special la maşinile electrice .G'TROM..XVII). Circuitele magnetice cu intrefier se Întilnesc în aplicaţiile practice. făcîndu. dat fiind că aceleaşi linii magnetice trec prin oricare asemenea secţiune.se intrefierul circuitului ma gnetic respectiv cit ma i re(lus. 10.Î ce poate ..feet o mărire importantă a reludan!ci circuitului magnetic. se micş o rează reluctanţa magn e tică. dar ori cărei Slcliuni drepte S prin inelul de otel. adiră: şi reluct. La aceste maşini.trice este necesar să se obţină un flux magnetic cit mai mare. XIV.a porţiunii de Legea circuilltlui magnetic se scrie in acest caz: (4. La maşinile. fu acest caz. Valoarea acestei forţe porlante indici:i şi valoart>:! greutăţi i pieH'. In acest caz. calculul fluxului maf. Circuit magnetic inelar cu intrefier. şi anume un tennen egal cu reluctanţa porţiunii de oţel.MAGNIc'TISM $1 ELE.

in tesla. egală cu 4.:.$ 110 I. Inductia m.S! '0.ţ/ 107 Wb.62 fi ridil':ată de către e1ectromagneL In figura 4-29 s-a presupus un clec:tromagnet in iormă de potcoavă. iar secjiuneasirăblit ulă de liniile magnetice în întrefier este S=IO cm2• Care este valoarea fortci portante a electromagnetuluj? Re l o 1 y are. Aplica/ia.ilgnelică B in intrelierul dintre armătura unui eleetrol\Iagllet şi polii sai este de 1.5 T.ia magnetkă În inlrefierul dî. 4-29.'. in de liniile metri pătraţi.00 1 =li91 N.olre armătura ~ i poli.el. permeabilitatea magnetică n intrefieroJui. 4"" I O~ . Forja portantă este ~ dată de: F _ __ _ f!!. suprafaţa secţiunii ' magnetice ale Ulltli pol.orţa portanlă F Am rezultă iu ncwtoni. 15) in care: B este induc. sl răbătute s Fi. avind îri faţa polilor săi o armătură de oţ. Eledromag· Ilet pentru ridicarea de greutăli. Expresia carc dă valoarea forţei portante eslr. l. 4-2. il) :1ccst caz următoarea F =~' I~ '4.

t n (Hg.rodus în bobină. Pe măsura introc. spircle bobinci nu sint str:'ib:itutc de linii de fo rţă magnetică . se obse rvă efi.. Explicaţia ac\'stor manifestări este următoarea. ('are poale indiC'a treccrc~ unui curent electric şi sensul acestuia.\ EU~CTRO)I:\GNETIC"\ 1. de ~xemplu. in inlerÎoflll boLinei. prin bobină treec un curent electric (ucul indieatar al aparatului A se deplasează) . iar S. CUl"('nLul dispare (acul apuratuhli . Inductia sînt descrise la capilolul XI. Dup ă cc magnetul a fost scos comple.\ re\' ine la 2('ro) .CAPiTOLUL V INUUerl. În momentul dnd magnetul estc complet int. de susil1 jos un magnet M in bobină. se observă din IlOU trecerea unui ('!Iret cledri{". Cit timp magnetul ramin<.1 ::oi Îuocpărtat. in timpul d<'plasfirii magtletului.lllt·('rii maglletului numărul de linii de forţă care ~Jrăbllli' fie-carc sp iră cre!jte . prin introducerea .l diu lJOb in.. PHODUCE RE FORŢEI ELECTROMOTOARE DE INDUCTIE PRIN VARIAŢIA FLUXULUI l\IAGNETIC lN SPlRE S<: ('onsidt'ră o bobill. adică fluxul magnetic prin aceste spirt! este nul. Dacă se scoate magn('lu! din bobin:t. curf"ntuJ se unnlem:ă din 110U. 5-1) la bornele căreia este legal un aparat fi. Da cii. de scn~ coutrar cu primul (acul aparatului A deviază in sens contrar faţă de prilll~l data). După ce mugnetl11 s-a oprit. lie inl roduce. umli magnet Într·o bobină. astfel că la sfîrşit fluxul TIWguctic prin fiecare spiră devine <l>~R.S in cari: n este illdu cpa magnetică corespunzătoare cimpulu i magnetic din interiorul fiecărei sp ire. suprafaţa unei spire. fl uxul magnetic prin liecare spiră este constant ş i egal • Aparaiele de măsurat electromagnetică Fig. inainli'" C'a magnetul $ă fie introdus in bobin:i. 5·1.

iisoarfl in \\"ebcri 5i limpul în secunde. In spinj ia naştere Q {or/tI elec/rom%are. incit fluxul <D! prod us de J să se opună cauzei care l-a produs.ELECTROTEHNIC.3) 11i .) . Pentru o lJOhină cU /1 spi re. (j2) Hclatia (.u'c sc poate enunţa astfr-l. Forţa eleclromotoare şi curentul care iau naştere prin indncţie electromagnelicf. = .:i: relaţia (5. Variaţia fluxului produce in spiră o torţIl elcdromotoare şj un {'menl de ioducţic.. luaM CIl semn schimbat. te dă na'5terc fluxu l ui ((>2' se * Semnu l .. fluxul magnetic variază un iform de la valoare a <111 la valoarea $2 in timpul care trect' de la momentul Il la 12. GENERALA cu valoarea ar3tat~ lYl.re. Sensul forţei cleclromotoare de inducpc in spiră se determină cu aju orul legii lui J.ltcrii magllduhli.. fort·a eleclromotoare de inducţie Lolală E. c.1 reprezintă litera mare grecească ce se citeşte ~della ".qnetic din spiri'l in raport CII timpul. Ac(>st fenomcn poartă numele de illducţie electromagneticel. Se nsul acestui curent [ este Rstfel. t' _ : ~. fluxul 1Il00gnetie descreşte din IlOU pină la zero. forţa el ectromotOl1re se OlltillC in volţi.. fluxul magnetic respectiv tl>1 c reşte şi are sensul de jos in sus. Sensul curen tului 1. Forţa eleclromoloare de iruluc(ie ce apare inlr-o spi ră este egalli CII II(jria(ia (luxlllui ma. adică: · M' 1~f=ll' . Din cele arătate se trage.... D:ld fluxul se m.)i iuainte . \'aloarea rorţi' i elcctromotoare de indicţie este: (G . care produce l/lJ curent electric. a se consideră o ~pirii slriiblitulă de linii ue ror~a magnetică. Iu timpul sco:. de exempln de jos in sus şi se presupune e ă valoarea iodncţici magnetice creşte..X. (.Rezultă că fluxul $2 trebuie să a i bă un sens contrar fluxului ~1 ' adică ele jos în sus.. 0. ·. va fi de 11 ori mai ma...1 ) H' poate sc rie : E = _ 11(J). In acest caz. Dacă printr-o spiră. I) .2) reprezintă legea de bază a inductiei I'lcdrolllagncticc.en: ..l1 . se numesc (or/il eltclrom%are şi curent de indllcJie . ca in figura 5-1. care se poate enunţ:l astfel: Efeclul finde fotdeall1l11 să se op ună c:all:cr care l-a produs_ în figura 5-2. . ad ica ("Tcşlerij fluxului cl»l. llrtnătohrca concluzie: Cind (luxul magnetic dinlr-() spiră pariau!.

-rnOMAGNETlCA . Bobină de inducjie.E. Cunos("Înd sensu l fluxului $2> Sl~ poate dete. In jurul moale O se găseşte înfăşurarea P cu un numfir mic de spire izol:1le. Sensul curentului este astfel . eare arată forţa clectromoLoare d{' indll('ţie l'are-I produce... dar s{'. Încît fluxul $:! produs de 1 să se o pună cauzei ca re 1-:1 produs. ca JOI> in sus. ~.rmina sensu l curentului de inducţ ie II!. care produce lin cure nt de inducţie 1. In acest nuxul cJ>.tloarea inducţiei magnetice scade. aplici nd regII!. I fn figura [unrnoncaz ll b~H{'i de oţcl mai groase şi 0-3 este l'f1'prczcntal un aparat numit bolJinti de inductie. şi ob ţine eu ajutorul rc~u[ii burghiului. unde fI)) este dirijat tol de sus in jO$. d.§. unde fluxul magnetic <1>1 este dirijat de sus in jos şi creş te. .aA.:. In mod analog /le procedeazri ş i in cazul din figura 5-2.i deci al forţt·j declrOlllotoare de inducţie).:cctrotehnlca I:enen. se obţine sensul <lntiorar.. 1'[1 1 are sensul orar. eleclromoloare de induclie.ELt:c.\. care pe oaza fenomenului de inducţie electromagnetică. Sensul forle.0. adică scăderii flu xului 11>. b spira este ~ trăhăLută de linii de Corţii magnetică tot dt' S(> presupun(' că .--" I o) 1: e) Fig. Fig. 5·2. : ~ q) r · -.ade. trebu ie cn flUXlll Wt Si'1 inLărească fluxul $1' adi('fI s:l aibă acelaşi StllS de jos În sus . 5-3. ln jurul acestei in făşurări se găseşte oa doua Înfăşu- 5 . scade. precum ~ i În cazu! din figura 5-2. c. Pentru aceasta.lNDUCTIA . du (. iar in spir:l apare o forţă electromotoare de inducţie .' hurghiului.ca fluxul $. la figura 5-2.

In momentul in care trece curent prin infă"u'rarea . . Otelul m oale O. are sensul contrar. iar cind scade.18 Wb. Se presupune că acest cvndu. inagr.tiuI de reglaie D. de asemenea izo-rate.. iar liniile magneticE' ale cimpului străhat.c.d.'ul'f'nt ul 1 din înfăşurarea P se stnbiIcşte ~i s(' întrerupe periodic. 'deoa rece îşi găseşte o largă aplicaţie în funcţionarea maşinii o!' electrice şi a multor aparate. fu consecinţă.. apare u n cimp magnetic prodns de curent. şijr~. 2 .' inţrei-\lpăt'orul I~.a. un curent ~Jectric :trece: ue "Ia 'b aterie.el se dc magnetizează iar lama L readuce armătura in·.. Aplica/ia 5·1. 'şi din DOli la bat~rie.m. c&ore se poate deplasa sprij inindu-se mereu cu extreruitaţile sale de barele verticale metalice b1 şi "-l legote electTle intre ele .= 1.. Dacă S este su prafata spirei. cît şi infăşurarea S. pozi-pa iniţială. circuitul S este iuch!s.dicâ este foarte importarit Îl~ pra ctică. lama" de _oţel L~ obor: Da G. prin intrerupătoruLJ.. O bobit'8 cu axa rectilinie. Din ac. in infăşurarea S apare o forţă clcctromotoare de inducţie.adică . flux ul magnetic care strilbate bobina nd2 1":0.OR DE FORTĂ MAGNETICE ln figura 5-4 este reprezentat un conductor de lungime 1. Cind fluxul magnetic creşte. Bobina de inducţie serveştc la transformarea unei tensiuni cont inue la bornele batf. tn circuitul infăşurărîi P se montează bateria B 'şi întrerupătoruI 1.P.mult mai mare de spire subţiri . PRODUCEREA FORTE I ELECTROMOTOARE DE 1l'<"1lUqIE PRIN TĂIEREA DE CĂTRE UN CONDUCTOR A LINIIl. este inchis. este sirlibliluiă de liniile de fortă ale unui cimp magnetic după directia axe! sale.0. in inf iîşurarea S fluxul magnetic variază perioqie de la zero]" o anumită valoare (dnd se stab'ileşte curentul 1 in infăşurarea' P) şi de la 'această valoare la zero (cind se anulează cureotul 1). Atit timp cît intrcrupătorui 1. care are n= 300 spire şi un diame tr u mediu d=5 cro.9 = 300 . Fenomenul de inducţie electromagi.' Cin"<i se j-nchid. In cit timp ireb uie să se anuleze cî mpul magnetic pentru ca in bobin/i să ia naştere o forjă elec lromoloare de inductie F.eastă cauză.: bQrna: E.'G rare S cu un număr . care produce un curent de ind u cţie dat:. 'forţa electromotoare de inouctie arc UII anu mit sens. cimpul avînd inductia magnetică B=2T.etiLÎ ndu:se atrage armătura C. întrerupînd astfel rircuitul: hara de' ot. =IO V ? Re z o l var e. infăş"urarea P.riei B Într-o tensiune alternativă la ' bornele cirenil ulu i S.c- .reslabilindu-se circuitul ş. I.este alternativd. . este: <Ilj=n· B ·S=n· B • - 4 4 Dar: E ~ --_ 1>'" '" 2. a tit infAşurarea P.

un număr diu f"e in ce Ulai mare de linii de fOT~ă trece prin conturul inchis· de circuitul din care face parte conductoruI.lr creşte. ale carei linii de forţă coedurtorului.dicuJare pe direcţia de asemene·a că forţa F C8. el ti <ic~cris sup raraţa : t1S=[. apare in conductor forţa elcc- E = _ 6IP """ Cl)l ~ lPt _ B· ilS =B oi 6a M.!l S.6.dao Fluxul magnelic care străbate planul circuitului din care face parte conductorul a variat (a crescut) În intervalul de timp AI de la o valoare 11>1 la altă valoare \1)2.Ill_B . Se presupuoe con<hKtorul este perpendicular~ ~i (}îrecţia liniilor de fort·!\ . 6J /li Deoarece: este viteza de deplasare a conductorului.re deplasează pe ~Ianul format pe direcţia eonductorului fig.4) 1n consecinţă. ~tfel Incit fluxul magnetic prin acest conll.ă: (5.. in circuit şi deci prin conductor trece un curent de inducţie J.. Dacă conductorul de lungime 1 s-a deplasat in intervalul de timp AI cu di ~ ta nţa t:1O in cimpul magnetic. . in acel tondlidor apare o [orfă. Într-un cimp magnetic cu inducţia magnemagnetice sint perpeD.aie linii magnetl<::e de forţJ. In E=Bo[·v. eleclromoloare de inductie a edrei valoare esle datd de prodl/sul dintre Ila/oarea indl/cliei magnetice. Conduclor care t. iar: IDjJ-01 =. Din cauza variaţiei fluxului tromotoare de inductie: 6/ magnetic. de inducţie ce ia naştere in conductorul care taie liniile de forţA.S-4. cînd U/l conduc/or taie linii de [orlă magndieă. Pc mă sură ce conductorul pătrunde in cîmpul magnetic.INDUCŢlA ELECTROloiAONETICA 61 tor este introdus de jos În sus tică B. rezlllt. a lu~gimii conduc/orului.. . datorită unei forţe clcctromotoare.

5-5. E=B ·l·t/"'. ce se opune areslei depla:. Sj~nsu l forţe i elcdromotoare de inductie se poate afla şi cu ajutorul re!Julii mîinii drepte: Dacu se aşu:ul mina dreaplu desfticulu.(1 detltlului orăWlor (fig.l este rlirjjat~ in jos. in ('. Un conductor de cupru cu o lungime (=10 cm este deplasa l ca în figura 5-4. el va produ('1! în oţel un l'. deoare('c for ta F este dirijat1'i În sus.68 ELECTROTEHNICA GE. Aplicaţia 5·2. sensul curentului şi al fo rţei electromof.imp magnetic şi deci un flux magnetic variabil în timp. sensul forţei electromotoarc E este astfel încît tinde să producă un curent It care.ircuite ia u naştere forte c1ectromotoare de indu cţ. Care este forta eJedromotoare de indut\ie E? Re7. sensul (or(ei eJedromarJlulice de induclie (şi ' a wrwfu..\ indllc~ia magnelică in tesla. Conform regulii cunoscute ducii for\a ekdromagnctic.lui ce poate fi produs) este dtlt de direc(. rarc depl ase ază conductorul in cimp. Regula miinii drepie pentru aflarea sensului forţei eleclromoloare de inducţie.rc va fi din faţa planului hirtiei Înspre spatele acestui pl an..0225 v. care produc la rindul lor curenţi înconjurată de electric a cărui .o1vare.:ări.5 T. Dacă prin inrăşura re trece un curt: nt intensitate / varial. In figura 5-4. Conform legii lui Lenz. YU trebui să Iie dirij'llă lu jos. la rindul lui dă naştere la o fonii electrom agnetică ce se opune cauzei adică forţei F. Din această l':!UZfl."ERALA cimp şi a vitezei conduclorului. iar (le gelul mare i ll direcJia {orlei de deplasare a candl/dorului. ie. 5-5). forţa electromotoarc se obţine in v olţi. rort·" "Ie('- Fig. i\iasa de oţe l se comportă ca un mare număr de circuite inchis<:: st ră ­ bătute de un flux magnetic variabil. cu o v j\ez~ 0=15 em Is inlr·un cîmp magne tic a tărui inductie magnetică este 8= 1.15=0. CURENTI TvnRJONJ\HI (FOUC' AULT) tn figura 5-6 se reprez intă o piesă prismatică din o\el moale care este un [ir metalic izolat. 3.:'! în timp. lungimea conductorului in metri ş i v iteza sa În metri pe secundă.5 '0. 1 '0.! . tromagnetică. Dacă se măsoar. aslfei incit li~ nWe mognelict sd in're ill palmă .oa.

:lst[tl iueît prin ~pi ră trece nelic Ill. sînt a r:'itaţ. Aeest Clm~ llt f1u '\ul InHgcu curen l ul r(>/ipf' cliv. .5) rig. Fig.1oule ·Lenz.)rc L este u n fOlclQr d(' prop or~iona l it.i cu renţii turbionari şi sensul lor. (5 .ode otel izola le.IN Dl JCŢ'L\ ELIOCTIIQMAG?\'ETICA 00 de inducţie numiţi IUl'bionari.8.6.35 şi O.să") . În C. ut'ri ş i ftu\lll ~ fiind propo r ţ i ona le dă tD = I. Fenomenul de induc\ie proprie. 5-7.alc. . Miez din lole . -i. IND UCTIA PR OPR IE In figura 5-8 se consideră o spira parcursă de curentul i. Pentru a le reduce.' Fig. din cauza formei lor de vîrtej (sau turbion). 5-7) elin tablă de aleI olint cu siliciu ("tabl ă silici on. miezul magnetic al maşinilor electrice ele curent altNnaliv se execllt5 d in foi subţiri de 0. se poate SI:rie: n:lşb'rc la un cimp magnetic. care depinde de penneabilitalea magneticii a mediuilii (in caZlil aerului iJo) ş i din forma şi dimensi\Iuile geometri('c ah' {'irellilului. d~ --1-. in planul frontal su per ior al piesei. . 5. In piesele de oţel ale maşillilor electrice se produc de multe ori astfel pierderi prin curenţi turbionari. Tnducţi a magnetică.. Trecerea curenţilor prin otel creeaza pierderi conform legii . Jo figura 5--6. Produce· rea curentilor lurhionarî.!> rom (fi g..

Din această .6) 1.:. astfel in cît inductivicauză tatea este direCt proporţional ă cU permeabilitatea magnetică..111 E = . circuit magnetic .j se notează eli L inductivitatea întregii bobiue. după cum se ştie. { rTlJ'- (5. valoarea forţei elcctromotoaTc de autoinducţie este : . conform regulii circu itului magnetic.6) Dacă fluxul ~ se măsOară in weIM!rÎ. relaţia (5.5) arată {"ii.7) lnductivitatea unei hobiue este deci direct proporţională cu pătratul numărului de. ?-semen~a miez.= . $pira . Reluetanţa este invers pro p orţional ă cu perrncabilitate~l magnetică.i intenTal de timp. Factotul-4 pooetă numele de indudiDilale proprie sau auloinductivilalta circuitului. fluxul magnetic (!) ca re trece prin fiecare spiri'i este: Fluxul magnetic . ale cărui linii de forţă parcurg un anumit traseu numit. orice variaţie · ~ curtnt dintr-un circuit dă naştere la o forţă elertromotoarc ele autoinducţic.lobl $t .L Ili '-j tJ 6t Dacă o bobină de n spire este străbătută de curentul i .6.fiind de un flux magnetic variabil. curenLui creeaza un cimp magnetic. numită de inductie proprit sau de uliloinducţie. =n·$ = f1!. conform cu (5. intensitatea curentului a variat cu ru. Din cauza fţno'menului de inducţie proprie. nuxul magnetic a variat cU : In consecinţă. deoarece este produsă prin variaţia curentului din propriul său circu it. lPt n2 \ .. iar curelltul i in amperi rczaltă pentru inductivitatea L o unitate de măsură numită henry (H). fluxul <Il var iază de asemene:!.o bobină cu miez de oţel are o incluclivitatc cu Inult mai mare decIt o bobină Hiră un. C<lnsiderlnd că to intervalul de timp !!tI.=.= . in acela. Din relaţia (5. va apare in ea o forţă cleciromo· toare de inducţie. Dacă reluctanţa magnetică a acestui circuit este m. care . • Dacă rezultă: n2.5) rezultă: Dacă străbătută " (5."arc trece prin cele li spire va fi:j 11>. spire şi invt"rs proporţională cu re Ju ctanţa.curentul i variază.

--: . ci datorită fenomenului de autoinducţie . Care este induclivitatea proprie L a bob!nei? R: e z o 1 var e. . Fluxul magnetic prin bob inli 4 4 e. . un a re electric.Bobine cu miez comun din olel. adică se opune .~42 In consednlă. " . Bobina 1 a·re nI spire iar bobina 2 arc n2 spire.7J l>e opune cauzei care o produce. iar dlameirul mediu al bobinei este d=5 em. O bobinil dreaptă are n=300 spire._ .. . care fR.insta ntaneu. _ . - . FIg. ~.. Dacă prin bobina 1 trece cure. ." ".. .' < . Wb.e ." ~=n'B -.6 T. I=Ţ n. Cind se deschide UD Întrerupător. : J • ~_ : •' . 5. .~ ~ ". __. Aplica/ia 5· 3.. 0.IT" :oi' ~_ .6 ':':'0.variaţie : Acest fenomen tie inertie ·elec1rU:if ' se 'poate observa mai ales la întreruperea curentului ţHntr-un circuit. u'-i. . _ .'. lnduclîa mag· netlcă in interiorul său de·a lungul axei sale lo ngitudinale este 8=1 . s. I 8 ._..:a'2=30<f..~ aparli.El Fluxul 4>1 trece şi prin fie care spiră a bobinei 2. Crnd infăşurarea bobinei este parcursâ o:k un curent 1=8 A.intr.. 5-9. produs va fi: Il> ÎI. L=~~O. : .942=0. _-.. este reJuctanţa circuitului m3gnetic.DluI Il' fluxtJ! mngnetir.contactele intrcrupătorul.1. curentul nu dispare .052 =o. consideră un miez de o ţel moale cu două Infăşurări c_ in figura 5-9. ol.. lNDUCŢ1A MUTUALĂ Se.\' ariaţieî rn'rcntuilli. ccea ce face. Prin toate cele ale acestei bobine va t.se mai menţine ' un timp.}.: :.11 8 H.s !~.rece deci fluxul magnetic: 112 spire .--------. intiI'"" ziintl această .

ll) ~ ulHle 6. (5.:ul tl>l!: I i\l_ n . Inducliil.= _A4>'~=_JJ~ • Ai 61 (:J."n2 / 2 =j\.. s--a notal cu M ractorul de proporţionalitate intre curentul Il ş i nUJ. parcurse respecti . Dacii în figura 5~IO. fluxul magnetic produs de bobina 2 prin Hecare-spiră a bob inei 1 este: Fig.nlul 1'1. de formn şi dimensiunile gE'oruetriec ale circuilelor şi de poziţi:t lor reri~ procă. 21 '*' = 1I!'V2=~ '" 1I..ă de cun'. . l\Tiirimca M poarUi Ilumele de Îflducliuitale nllllll~ a celor două circuite şi se mlisomă toL in henry ea şi indudÎ\·itatc'l 1... dadi se COns id eră in general două circuite oarccan~ CI şi C! (fig. 5-10). 2 · "/ In mod a nalog. Inductivitatea mutu ală depinde de.ă eJedromotoarc de ~ndllc!ie ml/luală: F.8) Da că bobina 2 este parcurs.\batc de alii Se observă eă expresia fluxurilor magnetice Wu ş i <t>!1 upure acelaşi {qcJor propor~ion3litate lU. curcnlul 11 variază de exemplu CII il/!.~ este: (~Ul) laI' fluxul magnetic prod us de curentul h elin circu itul eircuilul C\ este: e2 şi carc slri.. 5-10. .1 apare in circuilul C? o forlă elcdromoloare in dusă de variaţia cure ut. de curenţii 11 ş i ['l" fluxul mag-nelic produs de curenlul 11 din circuitul CI !Si eare străbat.l. ci rcuite..ticii a medill~ IUÎ.l'Incallilitalea magnt'. În iillernilul de timp 6.72 Conform acestei relaţii.1. Prin tO:ltt' {'cle "1 spire ale b.f..(J)I: reprezintă vai-Î<llia co respullzăto are fluxului magnetic $12.pr.e circuilul c."n: - (I!. mutu al A a două.binei 1 va t rece ((('ci n1lxul magnet i(': .ului din circujtul CI 'l i dellumitil forţ.. fluxul ~n este proporţional ca curentul 1.

7) figura 5~g bob inelor d in s int: (5.-.13) .JUL BOBTNELOR rt>zu!tă că i ndndivilăţ il e Tin ind Seama de rela. goale tn interIor. Forla eleelromoloare de in ducţie mu tuali in prima bo b ină va fi : E. In il doua bobină apa re o fortă e!ectromo toa re de Îndllt\ie mU lu alii E.04 H. Dacă in prima bobină.!lă E. Cînd curen tu l djn primii bobină creşte de la zero la 1. in intervalul de timp D.. Se consideră dou ă bobine drepte.j creşle de la zero la 11 =10 A.t. Cind curentul din a douil bobinll creşte de la zero la Iz= IO A. I 15 fi..JNDUCŢ1A ELECTROllIAGNETIC. fluxu l magnetic In prima bobină creŞle de la l('ro la va loa rea : ţfI21=M '/2"""0..4 Wb. 1 .it.=5 A. =1 125 s. Să se de te r min e forl3 eJeel romo toare de Inductie!U\' 1 u .. dacii {'"urcntul / " . =5 V. care apare in prima hobi. in duc\iei c!eclromagnel icI' : E:=5'M_5' M . Re 1./2 . CUPL\.~.n ă.=M'5 Wb mu t uală ÎI1 care M este intluc1i"i tatea Conform I~li între cele dou ll bobine.4=6 V. atunci cind inlr· un interval de \imp M t =1iI5 5..t ia (:1. in circu itul C J 3Jll'l re (5.04 '1 0=0. curenlul in a doua bobin..ua I ă: In mod analog. cun'nud cre ş l e de la lem la 11=5 A. de unde: M = O. fluxul mag netic In a doua bobinii creşte de la zero la valoarea: w n=M ' /.A 73 <> rorţii elc<"trolllotoarc dr inducţie mu t. aI J3:<!:ii eli 6. o! v il re. 12) Ap/icDlia 5· 4.

. Relaţia (5.14) devine: M _kYL. ne. adică nu avem scllpllri de flux.8) şi valoarea (5. mai ales · dacă bobinele nu au' acelaşi miez.. ou..1. ln acest caz.. ~"rROTEHNlCA GENERALA Relaţia (5. in care k este subunitar două bobine.8) arată . Din relaţiile (5.". şi se numeşte coeficient de wplaj magnetic al celor . relaţi a (5.14) este nlabilă numai de bobina 1 trece şi prin bobina 2 şi dacă dacă intregul flux magnet i~ produs intrf!gul flux magnetic produs de bobina 2 trece prin bobina 1.. _ Intre două bobine există Însă practic scăpări de flux.13) inductivităţii rezultă: mutualeJIM(a tcelor J două bobi· . .

kilogram. care se numesc unităţ. sint suficiente patru un ităţi fundamentale (cele • Tn conformi tate cu H. Din ac eastă cauză.i duivllfe. fac parte dintr-nn anumit si4lem de uniIăţi.i fundame-. pentru domeniul mecanicii. Toate celelalte unităţi ale acestu·i sistem derivă din unităţile lui fundamentale. candela pentru int ensi tatea luminoasă.sistemul : KS este cuprins in SI. viteza se măsoară in metri pe Secundă (mls). . /.ntale metrul pentru lungime. Intensitatea !umino<lsă este ex plicată la ca p. in mod normal. kilogramul pentru masă şi secunda pentru hmp. În mod norm~ll. Încît legile ştiinţifice să poată fi exprimate prin relaţii cît mai simple. Cele şase unităţi de măsură fundamentale din SI sînt: metrul pentru lungime.. secundă. pen tru domeniul eleclricităţii şi magnetismului se constată că. De exemplu. sistemul MKS . masă şi timp. Denumirea i\IK S provine de la iniţialele celor trei cuvinte: metru.ritoare la lungime. care este Jegal şi obligatoriu in ţara noastră· numit sistemul international lIotat· prescurtat "SI". Nr. din care se deduc celelalte unit:1ţi. a fost conceput mai demull...I:ă în metri cuhi (m3) elc o Din cele arătate rezultă că . In domeniul mecanicii de exe mplu. gradul l\"elvin pentru temperatură.CAPITOLUL VI Pentru mărimile electrice şi magnetice Întflnile s-au prevăzut unităţile de măsură corespunzătoare . sînt suficiente. ** Se caută să se aleagă astfel un ităţile de măsură. impreună eu unităţile. numai uniUiţile fundamentale refe. XIX. In aCest sistem există şase unităţi de măsură numite -fundamentale."le măs03. care ('fite valabil pentru M toate domeniile ştiinţifice. 550/1961..\! . derivate corespun ză toa re . volumul . De asemenea. amperlll pentru intensitatea curentului electric. . secunda pentru limp . Ace st sistem are ca unităţ.C.ilogramul penlru masă. Toate aceste unităţi (in afară de cele pentru care s-a făcut menţiune contrară).

are o serie dt' unităţi deri\' Me necuprinse în SI. vidu lui *. timp. cu unităţ_ilc derivate corespunzătoare. car~. Sistemul de un i lă~ i care util izează aceastA convenţie se numeşte sistemul CGS~ seu CGS eLeclroslalic şi are avantajul de a reda sub o formă mai simplificată relaţiile care se referă la fenomenele eleetrostatice . Tn:l'Îndu-se in domeniul dectri ci tăţii şi al magnetismului. In cel de-al doilea. numit sistemu l MKSA l!erafiollaLi:al (sau clasic). Vin această cauză. va fi egalli cu alt număr. v a arăta raportul dintrc permeabilitatea magnetică a flc('~tu i mediu ş i aceea fi. deoarece are avantajul de :l reda sub o formă simplificată relaţiile rare se referă la fenomenele din el("et romagnetislll. centimetrul JJt~lI lrll luugimt'. cl~ctrolUagnctic nu este ins.. permeabilitatea magnetic ă a vidului este dati\ ele : ~o= 1O-7--. de . gramul (notat cu g) pentru masii :j i secunda pentru. IVb A-m Sistemul MKSA raţion alizat este cuprins in SI. măsură . Aceasta este echivalent cu a spune că permeabilitatea magnetică are ca unita te permeabilitatea magnetică a vidului (\!(I). Sbtemul CG::. de exemplu a oţ. Sistemul CGS an:' ca unităţi de măsură fund amentale .'\ GEJIo"ERALA trei din sistemul MKS şi UDa in plus).elulu i .. untle litera A corespunde celei de a patra unităţi fundamentale (ampcrul). este ega lă cu 1 (Ull simpl u număr··). Ex istă două sisteme MKSA. Sistemul de unităţi astfel constituit !. În primul. pl"ntru domeniile clcelricilăţii şi magnetismului a fost conceput sistemul de unităţi denumit l\IKSA.. pentru relaţiile din acest domeniu s-a făcut convenţia: permitiv ilal. In tabela 6-2 se dau cele mai frecvente unităţi din sistemul internaţ ional SI precum şi legiitura cu si~temul CGSllo' deoarece aceste sisteme 5int cele mai utilizate . denumit sistemul MKSA taliollali:af.is(emtl{ CGSro sali COS electromagnetic. pentru a se obţine o sim plificart'. permeabilitatea magn{'lică a vidului este dată de : 41": W b 110 =107 A'm . Permeabilitatea m a~11ctică fl.. Astfel. [1(1' este ega l ă cu un ~implu numflr şi anume 1.ea v idului <:0 (constanta dieleclrică).oD\~enţic: permeabili ta tea magneti că a "irlului. pc cind sistemul MKSA dasi<.c numeşte ::. A patra unitate fundamentală a fost aleasă amptrul. s-a făcut următoarea (. pentru intensitatea c urentului electric. In tabela 6-1 se dau valorile permeabilităţii magnetiee a vidului (fl-o) ş i a permitivităţii vidului (to) tn diversele sisteme de unităţi menţiona te.'! a vantajos d in punctul dt! vedt· re al simpli(icării relaţiilor in domeniul (eno mcnelor eleclrostaticii. U Aceasta este echivalent cu a spune că permilh·itatea are ca unitate de măsură permilivitalea vidului ( fii).a unui mediu oarccare. EL~RO'l"'EHNlC. evident.

lk\V = l()3W.tive. 1 kV=1 000 V. intensitatea curenlului electric tn cimpului magnetic .628 de unde: 1 18 '0. 1 mH """ IO--"JH. 1 mA=10 4 A.14 '0.. · 9· 109 ·tlt 1 9· !O 9 -- 1 9 .25 A. . 4QO'4l't"'1O -3 :-:c:-::-==::---: .\ d. microfarad (flF). bobină. kilowal (KW). O bobină indară are dia metrul mediu al inelului de 20 cm.·1 0 -~ Oe.:ule I CGS }l" ehule Sbtemul CGS" ~ - . 1010 . Numărul spirelor este 0=400.628 Deoarece: I se poate scrie: 400 Asplm=4 . tII amperi.11 1 1 '" 10' îQ1 -- 1 9· 10=0 10 afara de unităţile electrice şi ma~netiee arătnte în tabelele de mai înainte pentru sistemele de unităţi ['('spcc. milivolt (mV).F=10-·1 F. kiJo\"at (kV). milihellry (mH).628 m. 1 m'"=lO-3 V. Ifliliamper (mA).2=0. cei mai frc c\"enţi . /lplica/ia 6-1. măsuratli în amperi. Intensitatea cîmpului magnetic in interiorul bobinei este H=JO Qe.628 = 2.1fe valoarea : intensitatea ~ 1= 400 1 A/m sau Asp/m. Dacă se no\eazJ cu 1.UNITATI Dt: MAsURA 71 Tabela Valorile ptrmeabilitătilor 6~1 magnctite Sistemul de şi a permitivitllii vidului unltilţl ---- rallonallzat) SI (:\ms. 1=3. Re z o 1 \' a r f!. ce trece prin inUşurarea bobinei. trebuie să se facă transformărilc numerice necesare. Lungimea c~rculu i mediu al Inelului este. Cînd se introduc astfel de multipli şi submultipli in relaţiile utilizate. l1 J. Care este intensitatea curentului electric. Dintre aceştia. se dau mai departe.~ )II':S. I 0. --1 '4~'1O-3=18 De 0.-. deoarece altfel apar gr('şeli. se mai folosesc şi o serie de mullipli şi submultipli zecimali.

m kg Simbolul eu .. . · · .eJvin °K I A = 10-. În SI Forjă EneTgie Pulere . .1 cGSt.a numită gauss) I Asp m = 4rdD-3Oe (Oersled) I H= J(fi CGS!'a Unghi plan Unghi solid I că R. . Voit Ohm V O I V = lot CGS:. 100 em IkV~IOOO~ LaeJcainS Metru Kilogram Secundă Im Amper Grad Candelă Unltăji A K. L' f" f.. CanUlate de electrici tale Coulomb siune electromotoare) Rezistenja electrică. . Fortă electromoloare (Ien. SI Denumlrra . Potenlial. Newton Joule Watt Hertz.do mecanice derivate ". I W = 101 erJi/s La fd ca In I 1 N = lQo) dyne I J = 10' ergi electrice derivate C I C = l Q-! CGS. dian S'eradian I u d " I L. o (sarcin ă electrică) .. Capacitate Cîmp electric . ..htemuJ CG~ . · Timp . Intensitatea curentului Temperatură 2 I . (periaade pe secundă) Unităţi N J W H. . . Frecven\1i .to La fel ca tn SI La fel Intensitatea Juminoasii .o I il = 1()9 COS"". Tensiunea electrică (diferentă de potenţial).1 " " In SI rn SI • Se precizeazii . Farad F Voit pe V/m metru UnitAti magnetice derivate Weber Tesla· IVb 1 F= 10"-9CGS"'a 1 V/m= JQ6CGSlJn Flux de inductie Inductie magnetică magnetică T n!ensitatea cîmpului magnetic Ind udantă Amper pe A/m metru sau AmperAsp/m spiră pe metru Henry CI Unităti suplimentare "" I Wb .10 '\\x (maxwell) I T = lOC Gs (unitate CG7:.iitun UnlUUlfund~Qtalt' YArln>ell. . LU'.. • .fime Ma .78 ELEC'l"ROTEHNlCA GEl'o"'ERALA TaMa 6-2 Unltăji de măsurii SI Relatia de k'.

• CAPITOLUL VII CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT practică. care se Întilnesc cel mai frecvent sint cele de curent alternativ. studiul curentului alternativ are o deosebită importanţA. Reţelele de curent continuu şi instalaţiile electrice respective se intilnesc mai rar in practică. 'In 1. PRODUCEREA ClURENTUI. • ..UI ALTERNA TIV Se consideră in cimpul magnetic al undi magnet o spiră care se roteşte in jurul axei sale 00' cu viteza Ilnghiulară constantă cu'" (fig.1. Fig. de obicei in industria eledrochimică. în special pentru motivul că tensiunea electrică alternativă poate fi destul de uşo:r: mărită sau micşorată după nevoie. Pentru motivele arătate. reţelele şi instalaţiile electrice.a. Spira invirti· toare în cîmp magnetic. Capetele spirci sint legate la doua inele metalice Il şi /2 solidare cu spira ş i pe care fteacă pcri ile eondudoa re P I şi P2 fixe in spaţiu. astfel cum se va arăta la capitolul XIII. tracţiunca electrică ş.1). 7. 7. * U ter3 mic3 grecească ce se citeşte "omega".

(l) spira este presupusă orizonlală. .-f . 7 . Olccstea s-au desenat prin linii de gro~illli diferite. ' ' spiră f-~-.a) 1 . fluxul magnet. Fig. adkă fluxul magnetic maxim...-. Spre â se putea dcoscbi cele două feţe ale planului spirci. . a s-au reprezentat diversele poziţii ale spircl 111 r. iar in poziţia 3. . 1 1 Em 111 IZ 1 1 1 1 '17 1 ~p7 12 -[m 1 J[1 /cX." " . a- I I I e 1 1 :b) . . Pe mă­ ce spiTa se roteşte (poziţia 2). . . ~ l' 1 Ij 1'" . 7·2. . In poziţia 1 (fig."w/ O . . 1 '--4'--'1 " I :d) 1 .0 .ic prin planul spirei se anulează . 8 9 .• I 1 I I . .I . 1 1 .In figura 7-2. . fluxul magnetîc care o străbate scade. . l~ ~m 2 1 .. 7-2. . 1 "- >-4'-< ?t. I il bl bl 1 ai~r alb *r 4 5 (.'port cu liniile de forţă ale cimpului magnetie. 1 1 . • / 1 1 .. 1 .!/ I ~I _1 .e) / I I "-4'-<1 . . lnducerea curentului alterna ti v intr-o învirliloare într-un cimp magnetic sură cel mai mare număr de linii de forţă. fiind străbătută de '" ELECTROTEHN"ICA GENERALĂ a :a~ I 1& 1 2 J ' '" O . • . 0m I- J'ii Z 1 1 1 I -q" m 1-< "1. / / / ict=wl 'f-..

sau. ~e poate scrie: :X=Nf unde timpul l este comdderat in set-Uiule. 1 ~i pin.Io. iar Y:I_ Qarea lui (c.)I este I"(. fluxul prin spirit .t \ ':lriatÎt'i nu:-. s-a notat cu N normala. care d:i yaloarea fluxului magnetic ~ În toale cazurile este urmilloarea : {lu:!.AT 81 După pozitia . După poz i ţ ia lj. în r:Hliani.. radiaui pC' ~cundil. Apoi ciclul !.e () ('OSillllSllid~'i deplasat. To figura 7-2. Ia planul spirci.X=(.\L:rE I{NATIV JoI0NO~·A7. in timpul rotaţ. dar creşte (pazili. ad idt {lllxlIl magneti c a devenit Ilegali v (poziţia 4) şi SClHlr elin ce în ce. IV) este egal:. In poziţia 1 a spirei (fig. pină cind in poziţia devine' minim (sau maxim Ileg'ativ).CHKUITE DE CURE'. liniile magnetice nu pflstn'azh accastă perpendicularitalc. In consecinţ:1. illtre prin cealalt. magndice.o pozi-ţie oa reca re cu planul spirei din poziţia 1 ca in figură .nllernali\-. b.~T .pl"(" gra fic prin eosinusoida din figura 7-2.1 eu un unghi cx = "l"t /2). a pozi~jn 2.i \". Spira fiind stdibătută" de un JIu.1.2) magnetic <li î1l [unt'ţie de I1nghiul '.] fi).oidal. unde H esle va loarea inducţiei (7.\r:i ("u .1I:-el':l .\" lJltl.lrc c~/c da/. astfel indl formula nu mai este yalabilâ. dat fiind că sin uso idn l'~t.iei spirt'i..:. i:lr llOghiu l ~. f. \ ilez:"1 lIJlghhll~\rrl N :l ~Jlirl'i in.c rept'lă periodic.J c{m. a de intrare in planul sp irei. Dac[t se n otează cu IX· unghiul planului spin·j dintr.\P.~ i cu f timpul ("are a treclIt din momenlul rind spira era ill poziti:.l numai dacii liniih' magnet ir~ s înt perpendiculare pe planul spirei. Apoi liniile rle forţă Îşi sdlimhfl din nou r"ţ. ("an' l'sle identică ('u pozi\iH 1. flux magndie. pc scurt.flnetic esle egul cu produsul dintre Îndur.. zentată Variaţia fluxului • literă grecească ce se citeşte . .i!nt'j il' \'l\1"i:. Deoarece fluxul magnetic are o variatie ('o s inus oida I ă (in general se SPl1lH~ sinusoidală.ului.'(' numeşte {IU.. ridică fluxul re devine pozili\' (poziţi" 8) şi ("1"f'~te pÎn5 <ljungl~ din nou maxim in poziţia 9. p('nlnl ca În poziţia 7 Ui se ~md('ze din nOI\. \"ariahiIă după o lege ~imil.{ia magnetic(l. suprafaţa spirei şi cosinusul unghiului pe care-l {ace directia liniilor 111C1glltfice CII normala (perpelldiculara ) la planul spirei . Se vede că unghiul pc care-l race această normală cu directia liniilor magnetice este '1:. [:lla a planului ~I irj'j.}dl. ('u: <bm = B. liniile de Curţii Încep ~ă . ilJ ~jJirli ia naş/cre o forjă eJccLromoloare dc' i/Jdur(i<. n fluxul r1imint: negativ . S. Regula generaEi.i tie ft-gca induclici clcrtromagnetice.:!!! fl1Cl.1 ) ~pirh.. aCl'a~l:l {orţii ckdromolnarc' t'slc'. de :lnmeDra.! in momentul ' col"('spuntiitor unghiului 0:. ia r S suprafata inchisi! de Formu]<l al"easta a nuxului magnetic este valabilă: ins.l' lr/a!Jllelic (Il/ema/il! siflu" . 7-'L a) fhrxlll magn('tie 1:~lc maxim. De cele mai multe ori. aJfa ~" . formula care dă yaloarca fluxului magnetic În lOii te cazurile est<·: (7.

va face ca eJedronii din circu it să se deplaseze de asemenea in mod alternativ. adică se va produce un curent electric. =wl este l'cprczcntatii . c că sinusoida care reprezintă forţa eledromoloare este deplasată spre dreapta cu intervalul ." ţie livă Relaţia (Z. Dacă două mărimi alternative sinusoidale nu sînt defazate una faţă de alta. se spune că sînt in {a:d. astIel incit expresia care reprezintă sinusoida curentului i este: (7. • Literli g r ecească ce se citeşte "fiM.5) in care Im este valoarea maximA a curentulu i iar Corţei iar siousoida curentului din figura 7-2. cind intr-un sens cind tu sens contrar.. sau de[azafă. d este in fază cu siuusoida forţei eIectromotoare e din figura 7-2 (' . . in urma fluxulu i!D cu unghiul *12: Se poate spune şi invers: fluxul magnetic este În avans sau de(azat inaintea" forţei eleetromotoare e cu unghiul -::/2. in~m~ Corţd ~ pe scurt. forţă eJedromotoare alternativă : f'leC'tromotoare in funcţie de tt. după cum se va vedea.c/2 faţă de sinusoida care reprezintă fluxul magnetic. Se spune că forţa elertromotoare e esle În intirziere. dacă două mărimi alteOlative sinusoidale nu au punctele de maxim. Sinusoida curentului este reprezentată in figura 7-2. d ar fi trebuit deplasată spre stinga cu unghiul 1 faţă de sinusoida forţei eleclromotoare . ". se numeştt' forţă eJectromoloarc' alfema- sinusoidaU1 Variaţia 5:3U. formula lui ar fi Cost: î-I m sin(<s>l+q». Se observă in figurile 7-2. d (trăsătură plină) deplasată spre dreapta cu unghiul 9 faţă de sinusoida fortei electromotoare e din figura 7-2. De obicei. in care s-a ootat cu Em valoarea valoare dată de ' relaţia: maximă (7. c. minim ~ i zero simultane. (7.4) i =-Imsin( wl-q»." Legea de '(arLaţic a rortei':clcctrom~toare de inducţie c~te: e=Em siowf. /> şi 7-2. sinusoida curentulu i nu este in fază cu sinusoida forţei electromotoare. tn general. din cauza anumitor proprietăţi ale circuitului electric.3) a forţei electromotoare de inducţie. Dacă cele două perii din figura 7-1 se leagă Între ele printr-un conductor. Din această Caud. .> defazajul sAu in· urma electromotoare. Dacă curentul ar fi fost defazat inaintea Corţei electromotol!:re cu uoghiul 9. schimbindu·-şi în mod alternativ ~nsul. de cele mai multe ori in urma forţei electromotoare. ele se numesc defazatc. care va fi tot alttrnatio sinllsoidal. De exemplu sinusoida trasată punctat În figura 7-2. ci are un anumit unghi de defazaj 9·. =wf. <. Corţa electromotoare e.3) arată că forţa clectromotoare e variază sinus9idal Î~ 'rupede 7.

Dacă printr. lntrerupÎndu. lema1ir>f. In fiecare spirft a acestui bohinaj ia oa~tere cite o forţă clcdromotoal'E:' alternativă de inducţie. care se Întîlnesc mai des sînt: tensiunea. la capetele condudorului există o tensiune a/. forţa electromotoare fluxul magnetic. un eonductor de rezistenţă R trece un curent continuu 1.CIRCţ. la capetele acestui con ductor existi. tntrc polii N şi S ai unui magnet permanent se roteşte cu ajutorul unei maniveJe (nedesenată) un miez de olt'! . La bornele in lrc-g!lIIlÎ 1 hill. Se poate ' explica expresia fensiunii alternative pornind de la circuitele de curent continuu . P rincipiul ac borne. in circuitul astfel format y:\ trt'ce un functionare al magnetocurent alternativ.llTE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT 83 După CUlll există forţe electromotoare " alternative. Un dispozitiv care poate produce curent alternativ pc baza fenomenelor explicate mai inainte este magnelolll. Dac.'2.6) electrice alternative sinusoidale. cUTentul. există şi tensiuni· alternative. în jurul căruia se găseşte infăşurat bobinajul n din sîrmă izolată. a dirui funeţionare' re ~ zultă din figura 7-3. o tensiune conlinmi: 1n mod analog. dacă printr-u n conductor de re zisten ţă R trece un curent allunativ i =Imsinwf.ă d in suma tuturor forţelor elcelromotoare (' ore~punz.)j 1u apare o forţă eledromotoare rezultat.ă se leagă printr-un condudor cele doua Fig_ {.!t o arc spiTelor bobinajului. (7.I : Valoarea mnximă a acestei tensiuni alternative este: astfel Încit formula tensiunii alternative devine : li = Um SillW 1..s{' UTIlS. acest ulu i iUărimile .

amplitudinea este I m . un interval de timp care corespunde unghiului: <.pul Fig. 1n cazul curentului alternat:îv. indeplinind diferite functiuni.I. . I IJ 1. Caracteristicile curentului alternativ. Există ~i alt!.= (o)·t= 21( . w (7 . pentru aprindere:l comhustibilului din cilindrul unui motor Cll a rdere internă. 7-4 .circuit (printr-un dispozitiv special). apare o scinteie electrică ce poate servi. care esle valoarea la lin moment dat. CARACTERISTICILE PRINC IPALE ALE i\fĂRli\lILOH ELECTRICE ALTERNATIVE SINUSOTDALT:: Fiecare marime electrir.'. Acest timp notat cu T se numeşte perioadă şi rezultă din relaţia: (0)' T=2rr: adică : T =~ .: flOfl • 011('/'/1(7I1Id Il livij d aalMÎ . pentru "urentul alternativ : i =lm sin (0)1 valoarea instantanee este i. De exemplu . are o valoare maximii nHmibi alternativă amplitudine. valorile unei mi'inmi electriee alternath-e Încep să se repete. F iecare După mărime cJectrkă repre zentat ă prin sinusoida din figura 7-4.7) o/le.ă alternativă are o valoare instantanee. tipuri de magnetouri. de exemplu.

a unui curent alternativ şi valoarea sa eficace 1 există relaţia: l~.707 1m. in cit indică yalorile eficace. Fiec.) poartă numele de pulsalil! (rad/s). se intelege valoarea u/lui curenl continuu care. cap. este ega lă . De obicei. valoarea eficace a oricărei mărimi electrice alternative cu valoarea sa maximă divizată prin V2 ..DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT Numărul eare :lrată de cite ori se repetă illtr-o secundă toate valorile dintr-o perioada poarta numele de {recDtntiI şi se notează cu măsurindu-se în perioade pe seCllndă sau hertzi (Hz). respectiva tensiunii alternative (v . valorile instantan~e ale mi'irimilor electrice alternative se Doteaz ă prin litere mici. relatia: r-. ('are este o qloare slanrlardizată.'cH·nţa sl:lndardizală de 50 Hz.' alorile maxime.= / . Sinusoida corespunzind unei perioade se imparte În două al/emun/e. trecind printr-o rezistentt'i produce aceeaşi c«ntilale de cdlduriI (are aceeaşi eficacitate te rmică) pe care o produce curenlul alternativ În ace[(lşi interval de timp. trebuie să se găsească o valoare care să po ată fi uşor măsurată şi să caracterizeze in acelaşi tlmp mărimea alternat iv ă respectivă.=(. In practică este necesar ca mărimile electrice alternative sit fie măsurate. XI) sin t astfel construite. Pentru aceasta s-a ales o valoare. iar . In vorbirea curentă.lrc mărime e lectri că alternativă se caracterizcazii prin valoare instantam't'. se sub inţe lege valoarea sa eficace. Din relatia (7. o perioadă T se împarte in două scmiperiO:ldc. cii O tensiun(' alternativă arc 220 V. _0. una pozitivă şi alta negativă. Fiind variabile in timp. cind se spune.l.41 (7. pulsaţie. corespunzind Liecare unui unghi .)/=. Intre frecvenţa şi perioada T ex istă r.între şi se mii-soară in radiani pe secundă pulsaţiI' şi frervenţă există urmă­ trWrt'<l relaţie: P\'ulru fn. Intre valoart>a maximă /111.8) rezultă el'. numită valoarea eficace (sau efectivă).~-· r [ w T z~ (7. Prin ualoarea e{icace a intensităţii unui curenl alternativ.-. frecvenţă. alternanţe.. pulsnţia este: w=2. v2 1. prin litere mari urmate de indieele m. valorile efica ce prin litere mari.. Curentul declric din reţeaua oraşului Bucureşti are o frecvenţă de 50 H z.7 :. de exemplu. amplitudine.50 =31 4 rad/s.-: .-:. 10) Prin analogic. Ampermctrclc şi yoltmetrelc care servesc pentru măsurarea curentului alternativ.~~~~_ _ _OC="=CU='C'O E..8) Mărime:! (. perioadă.

" maximă Em şi forţ a ELECTROTEHNICA GENERALA Apliooţia 7-1. Um=Re'J m= I. deşi inducţia magnetică Î şi schimb~ periodic semn ul. forţa eJectromotoare eieclrouioto3re eficace E In spiră. U fntre perii..) 314 _ 2.41 • A R.(}4 = O.=50 Ht.06 = O 042 1. că jnductia magneticiî a cîmpului B= =1. 1'2 ..=B -S=I.!.41 lm= E". Inducţî a magnetică a acestui dmp este şi ea alternativă. fluxul magnetic 4>u. tensiunea maximii U".84 V.+R ~ =RI=O. 2 · 3. rez-stenla electncă a splreJ R~= O. U = UtJ> =~~9.=M ' tll"..ălzi-­ toare. schimbă sensul. rului c.= 9. ca şi în cazul cureutului continuu. In cazul curentului alternativ. O scric de aparate funcţionea z ă pc baza acestui efect termic. . Se cere.42 A. Aces t a este efedul termic al curentului alternativ.32 V 1. = 18. y:r fF2 = 0. cuptoare.13 V. pătratul valorii stlle rămîne Însă mereu pozitiv.99 V. Curentul alternativ produce în jurul său un cîmp magnetic alternativ..5 r. EFECTELE CURENTULUI ALTERNATTV Ca şi curentul continuu.5=2Q 41= '1>. Din această c<'luză. 5 (1.41 • Wb E= E~= 18.06 Wb .= 0. dacă se încălzeşte un firmetalic pînă la incandescenţă cu cure nL alternativ .06=18.ă ~ spirei «)=31~ rad/s.1.. frecve nta f şi perioada T.. un electromagnet cu curt'nt alte_ rnativ poate atraga piese de oţel. În figura 7. radiatoare. îl încălzeşte.2= J4 .14 I I T=. Înc.= .5+1. Un electromagnet alimatat în curent alternativ produce in jurul său un.. curentul alternativ. S-a arătat că forţa portantă a clectromaguetu lui este proporţională cu pătratul inducţici magnetice (Efi).!!._ s u prafaţa spire i Învîrtitoare"S=:40 emi.". (.are leaga perHle Rc=1.41 1=-= . 2 I=. Pe efedul luminos al curentului alternativ se bazează funcţionarea lămpilor electrice. De asemenea.84 =1 3. şi fluxul eficace'" prin spiră. 50 3.. Se presupune. astfel incit forţa portantă nu -şi.&4 =9. Raolvarl!: Din reJalîîle arătate tensiunea eficace mai tnain1e rezultă: 4>"..5'9.5 O. viteza ~nghiular. Iar rezlstenla conduc t.=314· 0. I a curen tului În circuit. R.5' O. . trecind printr-un conductor."'2 =6 66 1'2 1. E". 1. c împ magnetic alternativ. fiare de călcat. şi intensitatea eficace .02 s. firul devine luminos. intelldtatea şi maximă 1".

. In miezul de oţel al unei bohine de curent alternativ se produc pierderi prin curenţi turbionari şi prin fenomenul de hiskrezis. In figura. cu axa Ox este: sul saţia w săgeţii a=wl. 1-5.l. in electroliză şi.4. in general. se roteşte in sens trigonometric în jurul originii O· (sen- vectorială Fig. pentru produc. Curentul a"\ternativ. rez. REPREZENTAREA VECTORIALA A l\l ĂRIMILOn. după timpul i.urentului. trasate intrerupt) cu o viteză unghiulară constantă egală cu pula c. . Reprezentarea cu axe de coordonate. . din cauza variaţiei -cimpului magnetic. ALTERNATIV l'40NOFAZAT 87 Din cele d(' mai înai_ ilte. trece curentul alternativ: i = Imsinwl. avînd. Proiecţia vectorului OA =Im pe axa Oyeste Imcosr. Se presupune că veriorul 0. nu poate fi utiliza:t la încărcarea acumulatoarelor. Unghiul format de vectorul OA.u1tă că şi curentul alternativ produce efede mugnetice. la o anumită scară.erea de efecte chimice. curentul alternativ produce e{ede fiziologice.CIRCUITE DE CI. o lungime egală cu Im. variind periodic ca valoare şi ca sen!>. atunci cind trece prin corpul unei vieţuitoare.7-5 se consideră două axe rectangulare xOy şi se trasează un vector OA . 4.)'RENT . ELECTRICE ALTERNATIVE SINUSOIDALE Se presupune cii printr-un conductOl. Ca şi curentul continuu.

fi de 1". pentru rcp\. tn praetic:1. deoarece ar ('omplica inutil fig ura. Amindoi vectorii 1". l' m şi 1"m. JU'oieclia vectoru lui Im P(' axa O!l este mereu egală CII valoa rea c urentului a lternativ i. care face cu lm unghiul1p" in Sl'IlS llegati. poate considera ca vectorul l m relu'czilltă :Icest curent..'. şi I'n! se rotesc CII . este egalii cu valoarea instantanee a curentului alternativ i.}. Reprezentarea v ectoria lă se poate aplica in mod analog şi pentru cele· lalte mărimi alternative . se trasează orizontal.ia vectorului pe axa Oy este: adie . Curenlul i' poate Ci de aSCIrH'I1('a reprezentat printr-ull alt \'c('lor 0. Cu ajulorul i'eprezellUirii vectoriale se pot inlonti de multe ori calcule lrigollomdrke mai complicale. Direcţiile celorlalţi veetori rezultă in raport cu unghiurile lor de defazaj faţă de originea de faza (fig. se.!sin(wl +?'} . reznltă : cos rJ.' l'rle complemclI· In cunscci n p. Vectorul OA =lm corl'spunziitor cure ntului i. j' şi i" prin vectorii 1". poartă nllmele de origine tie fa:ă ~i dl' mullf' ori. cu unghiul q:.' = sin IX. Se presupune dc I'xcmplu. proiect. 11 u se mai trasează ş i axele de coordonate xOy. printr·o construrli(' grafi că simplă. Se consideră un al lreile:! 1'L1l"(' llt alterna.3 = lm3siA(wl-~" ) reţea (fig. Deoarece un ghiul lar ('11 IX.)/ +q/ ) defazat cu unghiul 9' in 3":\lIS rată de i.40' =['11/ carc face unghiul (. rJ.)/+9' cu axa O~:." (scllsul orar pc figură) . sau unghiul 'il' eli vectorul Im.. Curentul in este reprezenLat prin ve dorul DA" ="'1/1.. .('zcnlarea simbolică a celor trei curenţi altanath'j i. uude ~: este unghiul dintre Jm şi Oy.Icceaşi viteză unghiulară (o. la un nod oarel'are dintr·!) "in prin trei condudoarc enrclltii alteruativi : il = l "'l sin (o)/ i. 7-7).l in jurul originii O. că... 7-6).88 ELECTROTEHNICA GENF-RAI. de la (~a re s·au sOl'ouL unghiurile de defazaj. Pe această constatare se hazcază repn'zcnlarca "eelorială " mlirimilor electrice :lltcrnative. Se con sid erii un alt curenl alternativ: i' = 1' mdn«(. Deoarece in t impul rotaliei sale.! = lm. toldeauna Însă lm' gă ~ in­ du·se in avans fat.tiv: În intirziere CII unghiul 1p" raţă de curentul i.

\ . yectorul In'! a fost ale~ ca originc de. 11112 şi !m3 01 lungimi corespunzătoare scftrii alese pentru intensitatea curenţilor..:uma :t!gehricfi ~ (. S(~ poale illlocui prilltr-o constructie grafica.llIx'n(ilor i" it ~i h.\UT şi laşi se caută curentul i în al patrulf'a conductor. -.!.. Se _compun grafic vcctorii .i. se miisoară de asemenea pe figură. . nod.C1RCUITE DE CURENT ALTERNATIV M01'fOI'. Valo:m'a maximă lm a eurellLlIllli rezultat se ohţine m1tSIlrînd lungimea lm şi ţ in ind St~am::1 de scara grafică aleasă pt'lltrn inlPnsitatl"a cure nţilo r.şi ia s-au reprezentat prin vedorii 'Tl).? m i l Fig.. 7·7. carc reprezintă defazajul {'urt'ul"ului i f:l.--o . Curenti alter· nativ. la un nod.6. Acest calcul destul de complical. . r. --- /".lm2-"in(wl+'i") + I ru:! sin din(CiII-'fl"). Prin calcul. ar trebui să se gaseascii suma. Compunerea vecloriala il curenlilor altemaljvi.. fnz~. ved orulu i . obţinindu-sc fCzultantâ totală 111/' Această rezultantă tolală n'prczintf~ curentul alternativ 'f1il care este . {'uTentii il' .oi 11112 obţinîn(1 rezlIltnnta ['m. tn figur3 7-8. \ \ \ .'.'irii axe de coordonate Fig. l. Unghiul 9.2 . 7. Fig. Reprezentarea vec· lurialii i. 7·8.ţ:1 ilt" originea ne faza.. Se compune f'm cu 1m3. care pleacă de la aee- i =i I +i:!+i a = Tmjsi!l<oJl ·{.

Ca urmare a circulaţiei elerlrollilor Între sursă şi armături.dtiv . pozitiv. se va produce din nou o ciretllalie ele electroni în sem: invers ş.ura din stinga se va găsi la UII potential nega ti\'.m. iar pu!snţia sn w. armăt. 6.ursei. dena'rece numai in aeest caz unghiurile dintre vectori rămin constantI'. una dintre armături. 7-9). cca din dreapta de C'xemRlu. iar armătura din dreapta. condensatorul se d!!l)card şi apoi se reincarc[j cu armătura din dreapta pozitivă şi armătura din stinga lleglltÎvă . din mai multe bobine de in ducti vitate tota l ă L şi din mai mu lte condcnsatoare de capacitate totală C. că rezisten ţ.11) . illductivilalea L şi capacitatea C sint legate in scrie (fig. iar nrmătura din stinga. După altii schimbare a altern anţei. este legata la potenţialul nega-tiv al 'i. La un moment dat. Se consideră. . armiitura din dreapta se incarcă cu sarcini negative.ă total ă consideră (7. După ce se schimbă alternanţa tensiunii ' dată ne sursu.{ ril· ernafiu prin circuitul din care faee parte. CONDENSATORUL JN CAZUL fUR&'\ITULUI ALTERKATIV • Se cons ideră. de asemenea. In acest timp. la un potenţial . iar ce alaltă armătură.mărimi ~ceeaşi diagratiii'i vedorială toţi vedolii trebuie să corespundă UDor ' electrice alteruative cu aeel'aşi pulsaţie sau frecvenţă .a.Î\· rezistenta R se. JNDUCTIYlTATE ŞI CAPACITATE iN SERIE un circuit cu o sursă de curent alternativ format dintr-o R in exteriorul sursei (iu cazul curentului altern at. CIRCUITUL DE CTJHENT ALTERNATIV CU REZISTENŢA. cu sarcini poziti"e.~ i~ tf'nţa adin(iJ.a R. num eşte ~i rf'. Concluzia finală e"te că lin condensolM lasă sd Ireacli curentl. electrOlJii vor circula prin cond ucloare iu sens in\'t~rs. la potepţ!alu l po. tormula care d5 valoarea eficace a curentului ce trece prin circuit este: Se rezistenţ. Pe 5. lIn condensator legal la o sl\rl<O ([e ':un!nt alternativ . Dacă valoarea eficace a tensiunii la bornele sursei este U.d.

aplicind formula generală. Se presupune. dacă exist:\ numai L. se obţine: 1=. (7. Readan\clc s(' măsoară de asemenea In ohmi.14) şi (7. fiind valabile şi in orice caz partic. se anulează ter menii care cuprind L şi C. şi Unghiul de dcfazaj IP Înlre tensiunen U curentul 1 n 'OS?~7.15) Formulele (7.14) ca rt: reprezintă o lege analogii legii lui Ohm in curent alternativ.. . .16) tglP = 0 (7..12) !'oI! numeşte impcdalila cirCldlului şi se ml'isoarii in o-hmi.:i Lermenii ('are cuprind R şi C etc.-I-= X C'" (7.17) cos..- Pig.presia : Lw .? = 1. 1-9. . Orcuilul de curent altema!i\' cu rezislenlă indudivilate şi capacitate In serie_ :r=z:=J ..ular: dacă in circuit exisUi oumni rezistenţa R .Y R' R X'~ + snu R 1f?l + (Lw--)' / I l r reZllltă din : L" (7. Î-IO)..w eS1:c reaclanJa induc!iva.CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT 9l Expresi" : (7.13) se numeştI:: reacfa n(a lolu/ă a circuitului. In acest caz. 11 )." . că există numai R (fig. . (f. E E x. de exemplu. .15) sînt generale. .~ I ' !fc l{. Se poate scrie deei şi: 1= u z u V1V + x~ (7.. se anulen. u R (7. iar l/Cw este reacfan(a capaeifilld. din care T..

. Se. tgcp = 00 ~i deci il.. vcctorială Deoarece qJ= O. 1n figura 7-12 se arată 1iÎnusoidcle tarc reprc:. {aţei de tensiunea aUernatil/c/ la bornele re:islen{ei. ln figura 7. 7-13).19) Fig_ 7·13. GE. Circuit de curent alternativ cu rezls· tentă. forma generală devine.se arată rcprcz('ntarca vcctorială a tensiuuii 1. L (fig. ---~/_.) rezultă: adică valoarea eficace a tensiunii la bornele ullei rezistenţe este egald sul dinlre valoaua rezistenţei şi valoarea eficace a wrttlfl11ui prin CII produ- re:islen{ă. tp """o.: I ~ -.11 . (7. u Lo (7..is!enI ă . rezulta că o l'e::istenji1 il nu defa:ea :ă curentul a/{ernfltiv care o parcurge.LA Deci . Circuit de curenllliternati ll cu induclivilatt'_ iar: cosrp = 0.. Figl 7·11 Diagram ă in cazu! unui circuit de curen! allernativ cu re7.Întă variaţia valorilor instanlanee respedi ve ale te nl)iunii II şi curenttllui i. Fig. la borncJeunei rezistenţ e şi a rurelllului 1 te o parcurge .-.!1.""ERA.92 ELECTROT'EHNleA.1(. vede că in cazul \Inei rezistenţe.se r{"g:l se*tc legea lui Ohm din curcnt continuu. Din relaţia (7. 7-10.20) . "' . Fig. Dacă circuitul cuprinde numai o illdu('tiyitatc f. 7-12_ Variatia lensiunii U şI a curentului tn cazul unuÎ ci rcuit de curent alternativ cu rezistenţă...

in riţ!urn 7.cmcUITE DE CUREN'T' ALTER:'AT1V 1IIOXOFAZAT 93 Din relaţia (7. Din rc1n(Îa (7 . III figll!"a 7-14 Ş{' .1C1ic-ii: va/oarul eficace a lemiullii alfemafiue la bornele /Inei c aparilă!i C este cyaM CII raportul dintre valoarea 1 a cLlunlului ce trece prin capacitatea şi produsul Cw .n urma tensiunii la bornele inducli uilă{ii .urcnlului f i tensiunii in ('azu l j n(lttcti"it ii \ ii. 22 ) rezult'i: } 1• ~­ I Cw' (7 . sinusoideJc . il / ~. . rf'~ r~cti\'. Din relalia (7. 2 (7.iei (.24) .l rii Q ÎlIdur(an( (/ de{a :ea:1i cl/unlul ullenwliv o !HHwrge CIt un!lfliul -::/2 . In fi gu ra 7-17 se a raHI reprezentarea vectorial. paloarea pulsaţ.lr:'ltfl diap. ) Î Fig. a curen t ului i. ia. unde wesle pulsafia tensiunii. "alo"n"" (·fÎ(':1rl' :1 nlrenlulu Î este: care (7.23) Din relaţin (/.l.23) rezultă cii o capacitate de{a: eu: /' curentul alterna/iu cure Q par curge ClI unghiul rt/ 2 III auans fafli de tensiune// allernafivi1 la bornele rupll cită(ii . Dl\l"fI C'irnlitul cI(' (un'llt fil\(>rnath' ('uprinde llulllni 'l ('apa6late C (fig.- 00 şi deci 0 """ -":':" .19) rezu lt ă: U= LwI (7 .) .) şi valooua eficace a curentuln i / prin Înducti vitale. 7-1(. in calUl unui circuit de curent alternativ cu inductivit~t e . 7-14.15. In figu ra 7-18 se ara tă sinusoide le care reprezintil variaţia \-aloril or jnstantanee a le tensi unii U ~i. Diagrama vectoriali!.rl'lmn yedoria l ă corespunz:1t{lare pentru cur('nt ~i tem·june.22) Iar: 4' 059 = O i tgţp =.21 ) adică valoarea eficace a tem-iunii [a bornele IInei induclivilă(i este egald fll produsul dintre llalorile inducliuiMţii t.20) rClult. 7· 1[i. tensiUnii U la uornele une i ~a pacităţi ş i a curentulu i 1 ce o parcurge. Fig.). Varîalia tensiunii U şi a curentu lui i in car-u! unul circuit de curent alternativ cu inductiv!lale.

Din ace ~t triunghi rezultă relaţiile (i . lj RI Fig. se obţine tensiunea totală U la bornele circuitului. 7·19.F." I ] 1I 1. după cum reiese din figură. U L şi Ve. inductivita le şi capacitate în serie. ll ) şi (7. care reprezintă tensiunea la bornele circuitului.. inducti vita te L şi o capacitate C. s-a notat eu Ue =1/Cw valoarea eficace a vectorului care reprezintă tensiunea la bornele capacităOi (tem iune r\f'fazntu cu unghiul -. 7·16. In figura 7-1g s-a notat cu ! valoarea eficace a vectorului reprezentind curentul care parcurge circuitul. Compunînd acest vector VL ~ V(J cu vectorul lJ R . vectorul rezultant respectiv are valoare:l []L~UC. = Lw! s-a notat valoarea vectoTului c<. Diagramă vec!orialii tn cazul unui circuit de cu· rent alternativ cu upacitate. Vectorii {]L şi Ve gă sindu-se pe aceeaşi direcţie.. 'fTiunghiul dreptunghi A Re se numeşte triunghiul fmsillnilor.r:/2 În urllln cure.. de asemenea. FigI 7·18 Variillia tensiunii U şi Il cu rentului i în cazul unui circuit de cureni alternativ cu cllpac!tate. Circ\l il de curent alterna tiv COl capacitale.re reprezintă tensiunea la bornele indudivităţii L (tensiunea care este defazată cu unghiul rd2 inaintea curentului 1). Fig. 7-9) o rezistenp R.ntlllui I l.15). Compunînd vectorii care reprezintă tensiunile U R.ECl'ROTEH. se obţine vectorul D. Diagrama vedorială pentru un circuit de curent alternativ cu rezis· tenţă..J .'iICA GENERALA Cunoscînd diagramele vectoriale pentru cazurile particulare reprezen - tate in figurile 7-11..1. 11 il ~ ~ .. 7-14 şi 7-17 5e poate trasa diagrama vectorială in eazulgeneral cind in drcu it se găsesc legate in serie (fig. . u i c wl T I --. Fig 17·17.. iar cu V R= RI valoarea eficace a vectorului reprezentînd tensiunea la bornele rezistenţei (in fază cu cUTentul 1) cu' U J.

' f:o:u vedorul tensiunii U. Curentul care trece prin inductiv ltate este dat de : u h -. I. =2·3:14 ·50 = 314 rad{ s Valoarea . dup ă cum se Yed(' ş i pe figură.Aplicaţia 7·2.====.islent ă neglijabilă şi un condensator cu -o capacitate C=I OO!-tE Acest drolil este alimentat de la o sursă de curent alterna tiv.w . o bobină av tnd o lnduc!ivita le L=I : H şi o re7. luindu-se ca origine d-. o ioduc· t.. /=40=0'= ' . Intr ·un citcuil se· lea gă ili serie un ind.~=')2 = 4-90 = 0.uit eare cuprinde: O rezistenţă!R.! la bornele acestui circu it o tensiune alternativ ă U de pulsaţie (0).. se trase ază diagrama vedorială din figura 7-21. care menline la bornele circuitului o tensiune eficace ' U= 380 V cu o frecv e nţă (=50 Hz.!zlt or cu reiis1eriţa R =400 1) . Care este valoarea eficace I a curentului din circuit şi care este cosinusul ungIliulul de defauj 'P fnire-curenf şi' tensiune? - R. Pentru a afla valoarea eficace 1 a curentului produs de sursă.==: = 380 = O A 490 '78 VOO'+ 4 ( 1 '314 _ R COS ? = l = ~1~ +=[='_=3=14=~~=:O"'. C1RCUrr DE CU RE NT ALTE RNAT1 V CU REZISTEl'ffĂ. JNDUCTIVITATE ŞI CAPA CITATE IN PARALEL 1n f igura 7-20 se arată un cirr. e z o J var e: Valoarea pulsaliei este: w=2"'i.: 100 ·314 400 7. Curentul care trece prin re zistenţă este dat (k"'": I R """ .82. R V şi este reprezentat de un vector În fazălcll lJ.~ z VR' +( L~ -_ Cwl " 1(}6 )' 100 ·314 400 ::-r====38::0.ivi tatc L şi un condesator de capacitate C... O sursă de: cu rent alternathr cu pul saţi a w produl'. ~ ~iicace a curen~uJui este: V"-<_ -:r:======:: ~ U I ~. legate iu paralel.

0-) -~r. induclivilale fi capacita te În paralel.24) şi (7.' " ~ . _ ---' Fi~. Dacă nu cXÎ!.ă din compunerea veclorilor IEI. U. η2L Diagrama vcc10rlală a schemei din figura 7·20. le = UC{o) şi e!'le reprezentat de un \'C'dor cnre rac(' unghiu l 1':/ 2 inainll'a \-cctOlvhti R nnn .oJ 19:~ = '-ro " J Formulele (7 .24 ) Unghiul de derazaj ? dintr!.tă conductorul cu rezistenţa R . Triunghiul dreplunghif" 11 BC se numeşte triun ghiul \lIre/di/of.+.'cetor care face IIn~hiul n /2 in urma vcctO~:III11i Curentul car€' [rerc pric capaC'itate Tezllltri din. ~ Î elite rcprCZl'utat de un . se anulea1. se anul ează termenul care cuprinde pc R. . (-' -cool' t R- 1-w C-_:) ..! 1 şi U rezultii din 1< <lcelaşi triun ghi drrptl1nghic : cos-v ~ V'.. . i·20. r. dacă nu există induclivitalr<l 1.tellţ ă. L-_ _ "-' _ fig. astfel după cum se vede pc diagramă .Circuit de curenl alternativ cu re:/Jsl enjă.. IL şi l e. Din acest triunghi rezultă valoarea rurcnlu[ui dat de sursii : (7 .ă termenul care cl1prinde pc L elC'. Yedorul ("are reprezintă ('urentul J produ s de sursă rezult.» s int yalabile pentru cazul general (circuit cu rezh.2. r. indudivitatc ş i capaf'itate in paralel).

ia : Dt>.. curentul lotal \"a fi dat de rclaţ. şi U se obţine din: tg Dacă. unghiul de defazaj Între 1 C<lsrp =0.'\LTERNATIV MONOFAZAT 97 şi Se presupune . In acest caz.{lllductorul de rezistenţă R (aceasta Înscamnă in realitate că intre aceste puncte rezistenţa electrir' ă eslc foarle mure.:e ncrală .ă în schema din fi.. iar curentul este defazat inaintea t ensiunii U. inşe um nii că • iar c\!t"€'ntul este defazat in urma tensiunii. Se presupunl' acum că în schema din figura 7-20 lipseşte intre punctele A şi B inductivitatca 1.CIRCUITE DE CUREl"<' . ~=OO.!2 fat. teoretic infinită) .~ura 7-20 lipseşte intre punctele A B ('. asemeuea. R('Zultâ : că curentul 1 este defazat cu unghiul rr.ă de tensiunea U. Dar ă : Înseamnă că: - 2 . Curcntul total \'a fi dat dc: Unghi ul de defazaj rezultă din: 7 - :Stetro\eîlnlca :.

98 ELEC'rROTEH. Din formul a 1.2 ·[:)7 . .. .= . un condensator cu o capacitate C=150 v..2 H şI rezist ent ă neg lJjabllă.6.151 -2. o ~o­ binli cu o induclivilate L=0.-.V ~.-\.14 '25 = 157 radls Valoarea eficace a curen tului lotal este: I. e z o I var e.. Lw R ceea ce arată că unghiul de dcfo.1 . pe a doua ram urii.'.150 '[ 0.-.CI» )'. El!ALA .. dar de su prafaţă foarte mică (teoretic de suprafatA nuIă). iar pe a treia. Un circuit electric cuprinde trei ramuri în paralel.13 A. eare este valoarea eficace a curentului loialI? Care este valoarea eficace a curenţilor Ilo It şi lJ din fiecare ramură? R. -j'- Valoarea eficace a curenluhll prin U rezistenlă este : 11 = . Curentul total este dat de relaţia: J~ u1/"R'-. DacA in schema din figura 7-20 nu este condensa lor intre pun ctele A şi B.V' +l ' _ -220 - 2W - 0.-f}0 Z Unghiul de defazaj rezultă d in: cos sau. tg 9~ . Pe unI dintre ramuri se g1lseş te un radia tor eledric cu o rezistenţă R=200 (1.F.zaj este pozitiv In urma tensiunii U. R 200 220 .-.1_+(' /'Rt - Lw . La bornele acestui circuli se aplică o tensiu ne alterna ti\'3 de valoare eficace V=220 V ş i f recvenţ a 1=25 Hz. R -Cw ceea ce arată ('ii unghiul de defazaj este negativ ş i deci curenlul 1 este defazat inaintea tensiunii U.10 rezultă lnsă că În acest caz capacitatea (.=1. aceasta echivalează cu sit uaţia cind ar exista totuşi un condensator cu armăturile tn A şi B.. este nulă.~ - L(i) II .>·UCA OE. şi deci cureut ul 1 este defazut Aplietllia 7·8. . Valoarea pu lsaţiei este: w=27t '{=2 '3. sau: tg CP=-.

valoarea eficace a curentului şi cosinusul unghiului de de{a:ai intre curent ~i tensi un e.u ee j este: II şi prin care trece curentul alternativ de valoare p =u·j (7. să media puleriî instantanee pe o H'.27) Îu C:He Uşi 1 sint valorile eficace ale tensiunii şi curentului.şt. 8.IONOFAZAT 99 \ '<!Ioarea eÎieace a curenlului pri[] bcbinil este : J. 0.. natill. Ci nd factorul de putere a re valoarea sa maximă. puterea activă este I!ga/ă CII produsul dinlrl! valoarea eficace a Il!nsiunii.CIRCUITE DE CLJlEXT ALT!o:RNATl\- j\.11. Expresia cos q> se numeş te şi factor de plliere. puterea devine <'gală cu produsul U -1.e perioadă. Dacă se de-llumească plltere a/. 220 = 7.2 -!57 Yaloare3 eficace:a curent ului prin con densa lo r e:> le: J3 =UCw=220 -150 '1 0-6 '157=5. În cazul curentului alter. iar q:. .tantanee p are o valoare S-a convenit ca În curent alternativ variabilă în timp.= . adică cos q:..= - U Lto .18 A.erea ilU.wil se face această medie. se gă ­ efi puterea activă este : P=(J·j cos l' (7. . PUTEREA ŞI ENERGIA ELECTRICA IN CAZUL CURENTULUI ALTERNATIV Pu ferea insfantanee p Într-un circuit la bornele căruia se aplică tensiunea alte rn Mivă inst:lntanee instanta.=l. care poarti"t numele de puiere aparentă şi se notează de obicei: S = (j-I. Tn consecinţă. să (7.28) Puterea aparentă este deci fie dată de o sursă pentru o egală cu anumită puterea activă maximit care poate tensiune U şi un anumit curent 1_ .26) unde: Il = V 2" U sinUll Put. este unghiul de defazaj intre curent şi tensiune.

12 W . puterea reactivă Q şi puterea a par~!ltă S energiile activă IVp şi reactiva IVa In !louă zile? R e z o J var e. lns ăş i unitatea de mă~ură internaţională a puterii reaetive. Pu terea • Vezi paragr.. rezultă că energia activă şi react. I ntre cele trei puteri P. c. cît dUrcază această p utere. dă valoarea energiei respective. Aceste unităţi de măsura au ('a multipli obişnuiţi kilowatful (kW). O . urmfi tor activ ă este: P=U·J·cos.. XX. ent:rgia readivă în varsecunde (vars). puterea reactivă Q creşte atunci cind creşte sin <fi. scade puterea activă P. De.I.. "unII . S şi Q e:xÎsUi re - deci: P' ~ S'-(f'.ivă ~ e v or scrie. făcînd prin aceasta să sc adă factorul de putere al sursei care alimentează reţeaua care nu poate da in consecinţă decît o putere activă P mic~ .?=380 ·O. în waţi-secunde (\Vs) sa u Jouli (J ).29). la definirea şi clarifica.rea noţiunilor de pu tere şi enefJ:. egal cu 1000 VA . şi lâlollaru! (kvar). Care este puterea activă absor bită de circuitul din aplicaţia 7·2? Dar P. . şi cap.te puterea reactivă Q.8=237.* Dacă se măsoară tensiunea U în volţi şi intensitatea J in ampt-ri. curentul in am peri şi t impul În secunde. aici interesul de a a vea un fado r de putere cît mai mare 1::. Trebuie relevată contribuţ ia ~Hlllsă de un colectiv de specialişti romani şi in 5pecial dc acad. 5.100 ELECTROTEHNICA GENERALĂ Expresia: Q=u·j sin 9 poartă laţin: (7. În urma tensiunii (unghi de dcfazaj mare). astfel incit cer o importantă putere reactivă. se obţine energia activ. egal cu 1000 W.-rie reacti" ii ..) dcfazează mult curentul absorbit. egal cu 1000 vari .78 ·O. COIJsum atorii care au bobine cu inductivităţi mari (unele maşin. paragr.a. respectiv : lV. conform cu relaţia (7 .31) WQ = Q ·l= U ·J sin 'P ·t se măsoară tensiunea În volţi. puterea aparentă in /lollamperî (VA) şi put erea reactivă in vari (var) . t ransformatoare ş.. se obţine puterea activă in waţi. işi datorc~tc numele aeestui colectiv de specialişti în domeniul electri c i t ăţii . Aceste u ni tăţi au multipli de 3600000 ori mai mari: kilowaUora (kWh) şi kilovarora (kvarh). kilovollampewl (kVA).29) numele de putere reacfiuă. Dar. Deoarece puterea multiplicată cu timpul t. deci cînd c reşte unghiul de defazaj <fi şi :icade facto rul de putere cos <p.237 kW .> =P·t=U·J cos 'P'll (7. Budeânu. consumatori. Se vede că pClltru o anumită putere aparentă S.i electrice. Dacă Aplicaţia 7·4. pc măsură ce crc.

48 . fazat În urma tensiunii U cu unghiul rp..). " c J. Se in drept originc de fază vectorul tcnsiunii U ./2 înaintea vectorului ten5iunii D. Tmbllll<l lii\ irea fac10ruluÎ de putere cu ajutorul conde!lsa torului .ptor este d ..4 V2\= 0. li'.84 . cum .------. corespunzătoa re schemei din figura 7·22.7 8=296.. u s fig . curentu l h CI:' trece prin condensator este reprezentat printr-un vector ddazat cu ungh iul -.c şUC". 7·23.lBUNAT:\.3600=30730752 var $=8.'PHEA FACTO HULUI DE PUTERE CU AJUTOn.ă de tensiunea cu Un uughi Ifl' TJlai mic decit unghiul de deCazaj 9 în cazul cind După a .382 kWh. 9. Pentru a s(' \"eelea efectul condensatOlului [lsupra [actorului de putere.84 var ~ QJ78 1\\-1Ir. Curcntul 1] absorbit de acest rC'C('. Diagrama v('eio· Tia!'.TDENSATOfl. alimentează '1 :=0 '1 . 7·22.78·O. Puterea aparent1\ este: S = U'I=380'O. ra În figura 7-23. se traseazfl o diagramă vcrtorial5. Energia adiv1\ este: Wp=P '/=237 . Curentul total 1 !it: ob~ine din compunerea vectorilor carc reprezintă curenţii II şi 1'1:. care eli tensiunea U un receptor iIlducfiv (care conţine inducti\"i ta te şi i't!zistenţ5.12 ·48 ~ ' 3 600=40 974 336 Ws = II. In paralel ea receptorul inducli\" se leagă un cont1ensat0r de c.-------~~.Se vede din figură efi wclorul curentului 1 este defazat Iaţ.lpaeitate C ca in figură.CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOEAZAT 101 Puterea reactivă es te : Q=U·J-sînq>=38Q·Q.6=177...ULUI ln rigura 7-22 este reprezcntati\ o sursă S de curent alternativ. Energia reaciivă este : IVQ=Q '(= 177. Se trasenzi:i apoi veclol'ul absorbit de reccptorul inductiv.UL COr-.2% kVA.536 kvarh .. Fig.

absoarbe un curent de valoare eficace 1. Motor În parale! cu un condensalor. 7-24.~=O. dUPă cum tâ7eprezentat pe diagramă_ Observind figura 7-25 se poale scrie: I MCOS 'PM= 1 t cos 9 de unde: cos OJ. u ~ C veclo r ia lă " Fig..6=7. va da un curent totall.6 lt= __ ·f}>f= . Re z o 1 var e..l'jclor economice eare rezultă in cazul unni faelor de putere.lf făcînd unghiu! <?M cu vector ul tensiunii U.' c---------J ii Fig.8-7.A B = 12.8 0 - Deoarece: sin ! . In capitolul XX se dau amănunte asupra ~vant. C=J M 'sin t.8=12.1=16 A la un faelor de putere cos ?M=O. Curentul Te absorbit de condensator şi defaza t cu 9(f înainîea tensiunii (f. de frttvenţă 1=50 Hz. nu există condellsator.2 şi in consecintă: BC=AC. 7-24).6 : . . . unde s-a lua t ca origine de fază tensiunea Ti şi s-a trasa t apoi vectorul curentului I.8 A B=l ! 'sin9= [2 '0. t . pentru ca factorul de putere al inslalajiel siî devină cos '1'=0.. S-a reuşit !leei cu ajutorul condcnsatorului să ţină un factor de putere cos 1p' mai mare decit factorul de putere iniţial.102 ELECTROTgHNICA G}:~EJL\ L/I. figurii. . Diagrama coresp u nzătoare . Aplicajia 7·5.8 ? ________ __J le ti III.16 = 12 Â.6 (fig. se ob cos 9· tn consecinţă .€2=O. .8 V1=O. Imn.6. defazat cu unghiu! " in urma tensiunii U. Un motor eleclric M alimentat cu o tensiune alternativă U=220 V.'M=lfl-eos2 'PM sin '?=J!I rezu!ti~ COS2 '1' YI.f 0.O.4.2=5. .>J/ = 16 '0. compus vec!orial cu curen tul l"M. cos 'f' 0. condensatorul permite îmbunătăţirea factorullli de putere . Se considerii diagrama vecloria!ii din fi gura 7·25. A . 7-20. CA: capacltale C şi ce putere reac!ivă Q trebuie să aibă con· densalorul montat în paralel cumo iorul.

F...= =8. 1 _ _ _ ____ ___ -'. ~ -.32) V (LW. 7-27. Deoarece: rezultă: . cu UEL valoarea eficace a tensiunii la .. ' .. _fIe 5 .6 C~ .. REZONANTA ELECTRICĂ In figura 7-26 este repr eze ntată bobina B cu inductivilale proprie L şi rezistenta R lega l ă în serie cu un condensator de capacitate C.1.232 kvar cOf)~um ator il In practică. Se aplică la bornele tntregului circuit o tensiune alternativă de valoare eficace U şi pulsa1ie (ol.)=2 .. '50=314. ' • u 7-26 B. Se notează cu J valoarea eficace a curentului. (._ru_v_:~h .I _ _~URC'~_ ' U. ValoaJ rea. eficace a curentului este: . Pulsaţia tensiunii este. de 10.' ."TlV MONOFAZAT 103 Curenlul absorbit de condensalor este deci. 1 ·1U--5F=SI p. . 1 . Îmbunătăţirea factoru lui de putere se face de obicei la puteri mari În sistemele Irifa za le. i ca origine de fază vec torul Ţ al curentului.r==~ U=c==. Fig.-.• obină şi condensa tor in serie. Diagrama vecloriaU a schemei din figura 7-2. j U'6) 220 ·314-. R 1 I 'c _ (1 ~.CIRCUITE DE CURENT ALTE:RN. ' "~_ . 1<=5.--..' (7..6 A. Puterea reac1ivă a condensator ului este: Q= U ' Jc =220 '5.:tn figura 7-27 s-a trasat o di ag ramă vectorială pentru care s-a luai .LI' 1/'+ c B -. ..--.6=1 232 var= 1. bornele bobinei şi cu Ve valoarea eficace a tensi· U'I/l unii la bornele condensalorului.f=2..

"'''''- C. \'a[oarea lui depinde numai de tensiunea U şi de rezistenta R. cu cît re1. a ceastă fracţie ajunge fgRIlÎ CII expresia Lw. Unghiul. da cii. Unghiul 9lU. OITe face să crească la maximum curentul re-Lulta d in re· C= _IL~' (7. care era foarte mare la valori foarte mici ale capacitălii. in situaţia "fep:rezentat ă . Pe măsurii ce rezistenta R scade.L la bornele bobind.sau LCll. lalia (i. Frac· tia HeN din rela tia (7..32) dacă va[ia7.aj '" Intre curentul I şi tensiunea U este nul. la bornele întregului circuit.ii.­ 1 tg 9=. deoarece in circuitul oo\)inei unghiul ~ de .33): capacitătii (7. dintre curent şi tensiunea UnL la bornele bobine! rezultă d in: Lw 19 '?RL= .ul curentului I fală de tensiunea Ur.35) D!n telalla (7. d upij cun! s·a arătat). lUlghi ul de defar.defazaj 91:!..33) eSlI. adIcă : 1 1 LCll = . Valoarea acestui maxim este: {=-. ca şi c1nd n·ar exista inducth'itale ." R O (numărăto r ul fracţiei este nul. .34) rezultă că in momentul c î nd cueentul I Irete prin maxim. In momentu l cind C= O (distanlă [()arie mare intre armăturile condensaloru· lu i). C_ r se ia coresp unzăt o r sdirli grafice alese pentru ilLtensjtat~lI (7... de exemplu. Valoarea maximâ a curentului este cu aUI mai mare.10< Lungimea vectorului EL.i.3<i) C. Pe măsură ce capacitatea C începe să crea~că (armlHu r ile conderua lorului se apropie).. tensiunile URL şi Ve la bornele bobinei şi conden~toru!u! cresc.CCll = 0. printr un maxim. ca._.şi capacitate in circuil. La un moment dai. 1= 0. De asemenea. 1n cele ce u rmează se va' cerceta variaţia curentului di n relaţia (7. impediOllla circuitului trete printr·un minim.e! (7..is· leula R II bobinei este mai mică.32).. se obtine veclorul tensiunii D. pa rante18 de la numlloru! expres.?tu.lXTROTEH1"lCA GENERALA c\lTemului. precum şi vectOf'ul [Jc =i!Cw fiielnd un unghi ~l2 In urma vectorului I şi care rcprezint~ tensiunea la bornele cooden salorului. vectorul UL=Lwl făcînd un unghi 1:/2 inaintea vectorului Î şi care reprezintă tensiunea la bornele induciivilăjii L.33) In acest moment. Se tTaseată. valoarea 1 II curentului creşte. iar curentul 1. u R Valoare . Vedor ul URI_ al te nsiunii la bornele bobinei de indudivitale L şi relislenţă R re· zultă din compunerea \'e<: torilor [h şi Un.' I! Cind condilia corespunzatoare relaliei (7. apoi vectorul Us=RT In fază cu Î şi care reprezintă tensiunea la bOrt"!ele relislen lei R. deoarece numitorul fracliei devine infinit.32) se anulell 7. R scade şi deci . reprezint ă defau.. tens/uMa U la bornele circuitului fiind menţionată constan1ă.:l cllpa· dtatea C. &cadt pe măsură ce capacitatea C creşte. creşt e unghiu 1 9RL. Compunind \'eclorul tensiunii UI!L cu vectorul tensiuni Vc. In momentul de maxim al curentului.? rerTe· :dnlil defazajul tn tre curenlul [ şi tensiunea U. creşte.' Îndeplinitll. dcoare<:e : L~ .

63) Deoarece fenomenul de rewnanlă descris pro\"OilGl supralensi ulli. de rezonanţă Re z o 1 var e.=35. ~e Illi mcşle fenomenul a tensiunilor.şi efecie dăunătoare.1O ~ =223 rad ls. Se cere: a) sii se determine frecventa f il tensi un ii U pen tr u cazul rl'zonanţei.4 H ş i o capaci tate C=50 [LF se aplică o ten· siu DI' Ilr terntll ivă el! o \'aluar" eficilce U=!OO V. Cablul iniroduce în circuit.>. o indudil' itllte L~O. Se presupune. Această maşină ~e comportă în circuit ca o bobină cu o anumită induclivitate. Şi fll ~ceste <.CIRCUITE. un cabl u alimenla t de la o maşilli'i generatoare de curent alternativ. Aplica/ia 7·6. e) în tazul fl'w nanle i sa ~e dl'tl'rmine valoarea re.i să se determine valoarea eficace·I a curentului. h 6. capacitatea condensaloruluj poate atinge valori care să conducă la îndeplinirea conditiei de rewllanţă.·enomenul de rezollanj!i poate avea Însă . încît să se găseasciJ cît mai departe de condiţia de rezonanta.:3zuri condi ţ ia de rezonanta este înd eplin ită dacă: adic5 pentru o \'aloare a inducli\"italii sau ~ pulsaliei dată sau: L~_' e. pentru ca tensiunea Ut-Ia bornele inductivi!ăjii s ă iie de 10 ori mai mare ca te nsiunea Ula bor· nele circuiftdui. depăşind de asemenea cu mult valoarea tensiunii U la bornele circuitului.LTERNATIV MONOYAZAT lOS.= .3 puls<lliei.33) se spune că a fost realizală CQndi(ia de rezonanta a circuitului. Capacitatea se datoreşte conducloarelor cablu!ui. DE CUJU:r.-r .dsteojei R. incit sa se pro· ducă condiţîa de rezonanjă pentru pulsatia respectivă . deci o valoare foarte mare a unghiului . La aparatele de radiorecept ie. Deoarece dis· tanţa dintre conducloare este mică . Din această cauză trebuie să se aleagă. de exemplu. care se comportă ca arlll. punctat in figura 7·27 (tensiunile (J'RI. Se aranjează atunci astfel paramelrii din circu itele aparatului de r ece pţie. dar şi printr·o modificare corespunzătoare ~ inductivită\ii sau . de exemplU. pe lîngă o rezislelljlî R.:area rigidilăjii die!eclrice a ilOlanţilor. şi o capacitate importantă C. In momentul fn care a fosl îndeplinilă conditia (7. Supralensiunile care iau naştere în cazul rezonantei pot provoca di~trugeri În circuit mai ales prin stdipungerea iwlajiei cab!ului.şi lI'cJ. Uneori rezonanta este folosită tocmai pentru Încer<. 1 Fren'en\a corespunzătoare este: • CiI 223 (= . Pu!satia IH care e_ sie CiI= satisfăcut ă condiţia de rezonan\8 este: VLe = 1 VO. Fenomenul de rezonlln\ă îşi găseşte în practică aplicajii utile.50.:iturile unui condensatof.5 Hz.. La o valoare foarle mică a rezislent"i. La burllelt> ullui circuit ascmilnător celui reprezentat în figura 7·2 avînd o rez isten tii R=!l 1).. . astfel parametrii circuitului. I r!!Spectiv de: ~=~I (7. Conditia de rezonanţă se porle obtine nu numai prht variatia capadtătii din circuil. .o1.?RL tensiunile UTIL ~j Ve cresc foarte mult (se produc supralensiuni) .. în special în radioteh· nieă. este necesar să se prindă o und ă Cll o anumită pulsaţie (sau o anumită frecvenjii f) datorită unui anumit post de radioemiţiitor.28 .. 11) in cnu! re?ollanţe. din cauza depăşirii rigidi\ătii dieledrice.c.

= 125 A 8 " să ~resupunind că R poale veria.= 0.zul rezonante! trebuie existe I.lr măloarea relaUe: L~. in ca. ' 10 ' 10 .4 ·223 =89. U UL U L".ECTROTEHNICA GENERALA Valoarea eiica-ce a curentului In cazul {= - rezonanţei este: U R 100 = .106 . J U R U Lro R Se deduce: L~ n R=.E1.~ --~ --~.=1O.

cite 120" (sau 2. adic( cu mai m ulte f:n:c. numite lri{a:alc. care poate produce un curent alternativ. monofazată. sursa însăşi numindu-se. Există im~ :}i surse cu mai multe forte elcdromotoarc produse in infăşurări renliza te în anumi le condiţi i.!3) şi sint separate (izolate) electric una faţă dI:> alta. sÎnL trifaznte. după cum se va ară ta la paragrafu l 2. ca şi sursele s(n umcsc in acest eaz poli{azalc..~ ca şi tensiun ile la bonle."e explică principiul producerii a lrei forţe electromot oare trÎfazate ~Î a cure nţil or r('~p(' c livi. Forţele clectromotoare. iar curentu l alternativ produs se numeşte şi el monofazat. . iar curenţii produşi sin t trifazati. Intre o sursă lrifnată Şl rcc('ploarele de t' lIergie electrică sînt necesare mn(mul t decit două co ncluctoaTe.1'.ată şi rcceptoare lc de energie electri că s int necesare două condudoare. Această forţă electromotoarc se numeşte mOllo{azalu. de asemenea.pire identkc 1. Se presupune că aceste spire se rotesc in sensul ~ ăgeţi i cu o viteză ungI' iulară constantă . I nfăşurărilc in ca re se produc fort-ele eleetromotoa re se numcsc şi Îllfuşurări de fază . 2-2'. Ac ef. In continuare. 1.CAP ITOL UL VlIl CIHClJlTE lJE CURENT ALTEIINATIV POLIFAZAT Pînii acum s-a considerat o sursă de energie electrică cu o singura forţă eJectromoloal'e alternativă. ten~iuni1e la bornele surselor. reprezentnh' tre i ş. Sursele carc se Întilnesc curent in practică (gellcratoarelc electrice) a u trei rorţe:e lectrom otoare alternative. SpiITle fac intre ele unghiu l'i de.". Intre O sursă monofa7. PRODUCER EA CU RENŢiL OR TRIFAZAT I în figura 8-1 sînt. Tensiunea la bornele unei astfel de surse este o tensiune mOllofazată.le Ellr~!. şi 3-3' intr·un cimp de ind ucţi e magnetică 8.

» i!=Im sin i: =Im (wt-~- 2.'\.1-"3' 'IT)' zată in spira 3-3' ~e va induce o forţă electromoloare in urmă faţ ă de et cu unghiul 4l"C/3. (8 .!ep~zent~rea veetorială a celor trei forţe electromotoare..ECTROTElli'lICA GENER.4) 1 Sin( wf-rp. Trei spire Învîrtitoare I~ 120·. :--Y~J--T""" zi" I lE . Dacă cele trei spire sint inchi'Sc pe circuite identice.:. Fig.. J ~ . in figura 8-3 se arată . <Hlidi: . Înlr-un cîmp magnetic. în figura 8-2 sînt prezen\ tate cele trri sinusoide reprezeutî!Ld aceste Iorţt' plectn'motoarc trifazate.LA (Il.) (8. După cum ~ ştie. imelrice. constituie lin sistem de trei forte eleclromoloare infazale . adică: alternativă e. Sinusoid ele a trei forte eJect romotoare trifazale.4~-. u ! .rei _.1' dar cu o intîrziere corespunz{ltoare unghiului 2rc/3. in spira 2-2' [or~a electromotoare alternativă C:! va fi defa::afă În urmă faţă df' el cu unghiul 2:::/3..3) Cele tre i forţe clcdromoloare el> ('2 şi e~.. nativă_ In spira 2-2' se va induce de asemenea o forţă electromotoare alterDeoarece spira 2-2' trece faţă de cîmp prin aceleaşi poziţii ca şi . ?Ji . J' Fig. in spira 1-1' se va induce o el forţă eleclromotoare alter(R.} LriI::tzaţi ~imetrici.j defa(8 .i curenţi: iJ= Im şin (wl. prin trei vectori El' E 2 şi E3 egali ca lungime şi făcînd Între ei unghiuri de cite 120". avînd aceea~i amplitudine Em fiind defuzate Între ele cu unghiuri egale <.2) e:! = E m sIn ( (. vor apăre:j t.istcm de trei curenti .l) nativă: =Em sin wl. 8-1. spira 1.-u 27t/3 (sau 120°). rare {' on~tituie Ull f. 8-2.108 El.

prin trei sinuf. . "dic-ă: fazaţi Dacă cei trei vedori ~I nt inegaii şi fo rmează între ei unghiuri diferite de 120°. trei curenţi trifazaţi simetriei 11' 12 şi 13 (fig.CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV POLIFAZAT 109 Curenţii pot fi re prez entaţi. 2.ă fie defazut cu unghiul /fi faţă de forţa elcclromotoare care-I producf'. sa't prin trei vedori eg:lli şi r5cînd inil'(' ei unghiuri de cite 120".pedi\'e formează un sisLcm trifazat ne!. iar in figura 8-6 o sursă cu trei forţe eleclromotoare trifazate el' e2 şi e3. Astfel se consideră. ~H. Compunerea a trei curenti Irifazaji simelriei.lib:nl.TENSIUNILOR TRIFAZATE In )igura 8-5 s-a reprezentat o sursă S cu forţa eleclromotoare monofazată el şi receptorul R. mări mile n::. 8·3. Deoa· rece suma veclorială a celor trei vectori este nulă. fiecare vector care reprezintă un curenl trebuie ~. a trei mărimi trifazate simetrice este nulă . de exemplu. de amplitudine Im. de multe ori nu se Inai menţionează ÎtI mod expre~ aceast. 10 ultimul caz. şi suma valorilor instantaoee a curenţilor este nulă.imefri~ şi dc:ech. Dacă se compun vectorii 11 şi h se obţine o rezultantă egală şi de sens eontrar cu al treilea vector I2' deci rezultanta totală este nulă.i. a trei curenţi trisim('tric.'. în general. sau. Dacă pe accl':lşi diagramă \'edorială se trasează şi forţele electromotoare *i curenţii.. IrHa- Fig. pentru alimentarca a trei receptoare ar 'fi necesare şase conducloare. Cind sistemul {'~Ic 5imetric şi l c{" hili1ral. veclorială Diagrama a Irei rorle electromoloare zate.oid{) ('('>respun"ăto:'J. . Suma a trei forţe eleclromoloarc trifazale simetrice. ca şi forţele electromotoart>. GRUPAREA FORTELOR ELECTROl\fOTOARE ŞI _. 8-4). Fig.r.

8·8. 8-7. Sursă o. Legarea în stea a · forfelor eledromotoare Irifaza te. ca În figura 8-7. e} Fig. b.t. b şi 8-8. a şi se con topesc cooductoarele alăturate două cîte două. Se eonsideră acum că ccle trei faze sînt aşezate ca in figura 8-8 . Ia gelleratoarele de eurent alternativ trifazat (v./ te. cu Fig. b. 4:. realizindu-sc prin aceasta o mare economie de conduct oare (care de obicei sint dill cupru sau aluminiu). 8·6. a ~i se contopesc cele trei eonductoare centrale. 8-5. Aslfel. ' în figurile 8-7. la bornele bobinajelor in care = c produc forţele s electromoto3re trifazatc CI' "'2 şi ea apar trt:ti tensiuni trifazate.. în acest caz se obline o schemă ca in figura 8-8. . a) \s~ Fig. dacă se presupune că pobinajclc sînt aşezate ca În figura 8-7. XV) cele trei bobinaje (faze) sînt astfel legate intre ele. in . Irei forle eleclromotoare Irifazate. Legarea În triunghi a forţelor electromoloare frifazale. de curent monofazal linie mono - fazală. ~. av înd şase conducloare.numit punct neu/ru se numeşte conductor neutru sau de nul."'IERALA In practică. incît pentru alimcntarca receptoarelor este suficient un număr mai mic de conductoare. b care poartă numele de legare (sau moniaj) siea. se Jbţill numai trei cond udoare numite de linie.. AI patrulea conductor eare se leagă la punctul central al stelei . Sursă Df şi f" f'J Fig. ('<lp .110 ELECTROTEHNrCA GE. i'. Legarea fazelor în modul ar5taL poartă numele de legare (Fau montaj) in triunghi.

=Ja=J. )~=='. "v 12 =J3 cos 300+ J 1 cos::'300. se compune J a cu un vector ega l şi de sens contrar cu J l ' din figura 8-10 rezultă. cu V). Cllr~lI(ii J p J 2 şi J a 'se numesc curenţi simpli sau pe (azd. _ 1. valoril(' eficace ale curenţilor in cele trei bobinaje şi cu 11' Iz şi Is. valorile eficace ale curenţilor în conductoarele de linie.. ."''''TtV ' PO L1F AZAT 'li 3.g::tle CII tensiunile pe fază . Tensiunile VI' Uz şi Va se numesc tensiuni de linie. cu J 1 • 12 şi J a. LEGĂRll IN STEA Legalcain triunghi.cmcUlTE DE CI. un g~nerator cu fazţle . ' Pentru a vedea care este relaţia dintre valoarea unui curent de linie 1 şi aceea ti unui curent de fază J.~au notat cu V2 şi "a ' valorile eficace alc tensiunilor la bornele bobinafelor in care se produc 'forţe electromotoare. 1n figura 8-9 ~a consiaerat din nou. şi ~eprezentarea a curenlilor pe Jad la lega. 1 s-au notat valorile com\lUC respective. . RELAŢII INTRE TENSIUNI ŞI CURENTI IN CAZUL LEGĂRII IN TRIUNGHI ŞI Al>. U2 şi Ua. de linie Fig. de exemplu 12 • rezultă din diferenţa dintre doi curenţi pe faz1'i. lcgate in triunghi. 8·9. se poate scrie: 1 = 2 J cos 30°.----+_+Uz U J J. Fig. valorile eiicace ale tensiunilor dintre conductoarelc de' linie. Curentii şi lensiunile la legarea rn triunghi. se observă că in figura 8-9 Un curent oaretarc de linie. unde prin J şi IJ=12 = 13=1.RE. şi anume J a şi J 1 • In figura 8-10 se face direrenţa vectorială int. S. Din figură rezultă că tensiunile dt: linie sînt e. u. Tensiunile VI' V2 şi Va se numesc tellsiuni simple sau pe fază.re 13 şi J 1 pentru a se obţine ]2' tn acest scop. rea In tfiungh ~ unul curent Deoarece ('a valoare: J. Eurenţii 1)" 12 şi la se numesc curenţi de linie.. 8·10. ''' ALTER. =J'l..

se gli. iar \1 . S-a arătat In să cil suma ~ t. se poate df>monslra la legarea În slc:1 pentru tensiun i: U ~ V3 V. 1: ş i 13 sint curenţii de linie ..('a curenţilor rle linii' este egală CI1 intensilatea ('urcnlilor pc fa?:!. Curenlii şi tensiunile la legarea Tn slea. \-~ ~i " 3 ~ îlll tcn~i unile pe "':'~.i curenţi din condudoarele de fază sau active (numite astfel spre Il le deosebi de conduC'torul neutru) es1e egalil cu curentul din e011dudorul neutru . Al. Dill figurii rezullil di. J~ şi J 3 s ilit ('Un. valoarea e{icace a curentului de linie esle pe fa. 8-11.:casta se poal{'. I_J.iunii pl! fază. Fig. iar valoarea e{icace a tensiunii fntre conducfoarele de linie este egală cu valoarea eficace a tensi unii pe fa::ă multiplicată cu conform relat. egală cU l!aloarea e{icace a curenlului In 1'3.. valoarea eficau a ltmiullii dintre conducloartlt de linie este egalel CIl ualaarea eficace a leru. iar IJaloarea e{icace u curen/lIllli din (Qn dlldoarelt de linie ~·tt egalcl cu I'aloarea eficace (1 Cllrtllllliui pe {azil multiplicldă CII V'S.5) T. După (um :oi-a dem ons1rat la !cgar('r! in triunghi prntru ('urenţi.t~ntat cele trei b\lhiuaje legate În stea. in1cnsitaf. CUl'cnlii J 1.112 ELECTROTEHNICA GENERALA Dnr ('OS In consecinţă.rei cu renţi lrifazaţi simetriei .egarca Îll stea.d. Aceasta se poate sCl'îe pe scurt astfel: consecinţă.ici de mai inainte. la legarea in stea .seşte că suma celor lre. la 1~9(//'ta in triunghi.6) In eazullegării in stea dacă se aplică prima lege a lui Kirchhofr valorilor instantanee ale curcnţjlor din eonduc1oarele legate la punctul neutr u. scrie pc scurl astfel: U-V . (8. 1 ~ V3 J. In rigura 8-11 s -au r('prc7. conform relatiei de mai Înainte. iar curenţii 1 1. şi~ U =V3 V. (8. Tr ll~iunile UI> {'2 ~i U3 dnl tensiunile de linie ~" u lrrlre {tr:::t.llţi pc falti.

Motoarele electrice trifazate Încarcă in mod sime tric re ţeaua. Ulotoarclc trifaz:tI. 8-13.A. Cind fa zele gl'llcratorului sÎllL legate in sLea ('u r. şi . astfel de retele trebuie:~ă aibăl ge.~) . Legarea re<:eptoarelor la o retEa a!imenlal~ dt un generator cu i2.fcl de receploare sînt. la retea fie În triunghi. ° 4. reţe lele trifazate destinate a alimenta simultan Hi mpi electrice motoare electrice nu :<c p ot Î ncărca simetriI.. de exemplu . Fig. in t imp cl' lămpile electric(' nu pot.. su ma lor ou mai esle nulă şi. ll3 este nu l ă."T ALTERN .. prin cood uctorul neutru va trece un curent.-\ZATE IN STEA Ş I IN TRI UN GHI Daci. fazele gcneratorului S care alimentează re~"aua si nt Jc-gaLl~ in triunghi. in consecinţă .n ernt oa rcic ni f <11. ro reţea Fig. In general.CJRCUITE DE CURE. tre buie ca fta:eptoarele de energie e lectrică să absoarb ă cu re nţi absol. fie in stea (fig. 8-12\.zele legale tn stea cu lir neulru. Dacă receptoarelesint legate in t r iuugh i ele l rebuie să fie simetrie in cărea te.. Ltgarea receptoarelor la o alimentată de un generator cu fazele ltgate în triunghi. deoarece ~arl'illn COrt'fPllnz:Hoart' ilumin. ccen ce j us tiIkă existenţa acestui conductor intr-un ascrnl'nea caz . . receptoarele se pot lega ea şi in cazul reţele i legate In triunghi (fig. şÎ c urentul din conductorul neutru trebuie să fie nul. TlV MONO~·AZ. Pentru COl să existe astfel de incărcarc cu curenţ.onductor ncu lru. I"t:ccptoarclc R pot fi montate fie in triunghi . 8·12.\!t idclltici pe toale cele lrei co ndu ctoa re ele fază. Din 3eca:>tă cauză. LEGAREA LA REŢEA A RECEPTOARELOR TRIF.. caz ul uliei reţele alimentate ele UII generator in stea fără neutru (caz mai rar). 8-1 :!). Ace su' rettploare trehuie Însă să incarce simetric reţeaua trifnzatil (a ~t. fie in stea cu legare la n{' utru. In conS<'cinţă.i lrîfazaţi simetriei. _ E!cc~rm~ca t e ne ra l ă . realiza o asemenea ineărearc. dup ă eum se arată in figura 8-13.ll11lui depinde de numărul ş i puterea lampilor uprin~e la un monll'nl dat.' . In caz cOlltl'ar.. rcceptoarele pot fi montat .dl' It'gate in ~tl'a cu cooducto!' n eut ru .

dacă l se fac inlocuirile. puterea pe o fază Pj= V J coslI. 3UI rezultă: P=y:rCOS tp= 3 UI cos 11· In cazul unei este: reţele V- legate În stea. 8· 14. 5. în care. Fj=VJ cos 11.Ă ~ ÎN CAZUL REŢELELOR" TRIFAZA TE SIMETRICE Dacă se consid e ră o reţea legată in triunghi. Veste tensiunea pe J t:p fază . Legarea re· ceploarelor la o relea În stea nes i metJ"ică . şi unghiul de defazaj Între curent fa ză. curentul pc fază. Fig. tensiune. ca in figura 8-11.ELEeTROTEHNICA GENERA LA In figura 8-14 este reprezentată o reţea trifazată cu fir neutru. u lămpi L (receptoare mono[aza tc care încarcă nesimetric reţeaua) : . Pentru toate cele trei bobinaje de puterea va fi : F=fJVJ cos tp. ca in fig ura 8-9. avînd c" receptoare o serie de motoare lrifazate (receploare simetrice) şi~o serie de. PUTEREA ŞI ENERGIA ELECTRIC. . puterea pentru: fiecare hohinaj de fază este. iar puterea totală pentru cele trei bobinaje de fază: P=3 VJ COsep. Dar după cum se ştie: V=U şi J=Y3 astfel îneit.

10) IVQ = Q'(=VS V-I'sin ?'l unde 1 este timpul. cU valoarea eficace a curenMlui tie linie şi cosinusu l unghiului de de{azaj dintre curentul în cazul retell' lor trifazate. FieCflre receptor are o inducli\"il a l e proprie Fig. Unităţile de măsură pentru put eri şi energii au rost arătate: la capitolul precedent. P=V3 se llum e şLe VI COS? (8. fie că este lega/Il in triunghi.If'A7 .73 V--==. Rezultă aşadar că inlr-{} retea lrifazald.UTERXATJV POt. Se cer: tensiunea la bornelr: jjeclirui receplor (se neglijeazli căderea de tensiune intre sursă şi rece ptor) : jnlensitalu cu re ntului absorbit de fiecare receptor. inlocuirile. numele de elleryie actiuă şi reacliut(.o:islenj1! R=4 1).8) pufere activă. şi tensiunea pe {a:ă.triIaza t mentine fntre bomele sale o tensiune V de 380 V la frecven ta 50 Hz şi alimentează printr·o lin!e foarte scur tă Irei rec:eptoare identice montate In stea (fig.. Aplicaţia 8-1.. respedh'. . fie că este legată in stea.. 8·15).03 H şi O rc.. expresia: Q=VS se se nunl('ştc putert reaclivă .. VI siu 11 iar expresia .~ 2 2 1) V3 \'. paragraful 8.. L=O. 8·15. S~V3 Vi numeşt..oTTE DE CURENT .. expresia . il.. puterea activa consuma bi de cele !rei rec{'ploare. Expresiile. exist:i rdaţiile : J=l Dacă şj V = Y3 " obţine : se fac. puterea esle ega lă cu V37rnillip1i~1 cu {Ialaarea eficau a ten- siunii dintre cOllducfQorele de linie. (8. Receptor Iri· lazal aJimen la t de la un generat"r.\ CIRCl. poartă..9) pul ere apartn/d. Tensiunea V la bornele unui receplor este : U 380 1. In razlIl legări i În st('a. Re z o 1 va r e. se 3U l ~ P= Y3 cos~= V 3 VI cos 9. Un genera tor de cure nt a!ternath.7) (8 .e (8. după cum se U ştie.

}t -tp) i 2 = 1>n sin şi l(.115 ELECTROTElll\'ICA GENERALA Intensitatea curentului care trece printr.680 kW.}t.un receptor este. se intilnesc rar surse receploare bifa zale. . unghiul dintre spire fiind de 90".='.73 ·380 -21.6 A.T7. dale de relatiile: ej=E m sin wt e~=EIIl sin (wt~.6 '0. se vor obtine două fode e!ectromotoare. 6. 1= z= VR2+(LM)Z= Y''''.4 = 5 680 W= 5.J care constituie un sistem de două fode electromoloare bijazate. şi In practică Însă."'5~0)2 " ' R R de cele Irei recepioare este: JI V 220 220 -=2\. Aceste forte electromoloare pol produce tn circuitele respective. 9.85 Factoru l de pulere penlru un rec:eplor este. un sistem de doi -curenţ i bifazaji: iJ=lm sin (.'?-~ ). cos Puterea '?=z=y R2 +(Vol)2 acth'ă ab sor bilă p= V3U1 cos?=I.(0<'.0"3C""2r. SISTEME BIFAZATE Dacă În iigura 8-} s-ar presupune că in Joc de Irei spire ar exista numai doua spire lnvirtitoare cu viteza unghiulară w.

de exelllf jg. 9-1. Această luminozitate poartă numele de coloană luminoasă pozitivă (fig. se observă În interiorul tubului dcscărcări avînd forma unor sc întei şerpuite (fig. iar diferenţa de potenţial Între elecLrozi este suficient de mare. iar diferen ţ a de poteneste 1 000 V. d). 9-1. 8\'Înd la extremităţi cite un declrod din platină. perpendiculare pc axul IongitudiJlal al tuhului (fig. tuburi Geisslu (~(" citeşte gaisler). inlensitatea curentului din circuit este de ciţi\·" miliamperi . 9· 1. 10 mm Hg. 9-1. Astfel de tuburi se numese. eolOalla înccpe să sc separe Într-o serie de straturi luminoase şi Întunecoase. iar cînd pre~illnea din interiorul tubului scade sub 1 mm Hg.CAPITOLUL IX FENOUENE ELECTRICE IN GAZE HAREFiATE ŞI îN VID 1. la o presiune dt. b). coloana pozitivă Îşi măreşte din ce in ce volumul (fig. care se întinde de la electrodul pozitiv (anod) pină În apropierea electrodului negativ (catod) . . lJescarciÎri în gaze. descărcârile pot avea loc şi pentru diferenţe de potenţial mai mici. se observă in interiorul tubului o coloană luminoasă roşiatică. de multe ori.i mult. c) . Scoţîndu -se aerul şi ma. DESc ARCARI ELECTRICE IN GAZE Se cOllsiderii. de exemplu. a). pIu. iar fenomenele luminoase din interiorul tubului se sch imbă pe mă ­ surii ce presilUlea aerului scade. Dacă se ajunge. llll tub de ~ticlă complet În chis. ţial distanţa dintre eledrozi este de aproximativ 100 mm. Se leagă aceşti eledrozi la un dispozitiv. dacii. 9-1. Dacă in tul' se gă­ seş t e aer la presiunea atmosferică. care poate produC" o anumiti:! diferenţă de potenţial intre electrozi. Dacă se scoate treptat aerul din tub Cll ajutorul unei pompe.

Ionii p07. se obţine o cul oare roşie. atingind sticla.Lc coloraţii: crela devine galbenă-portocalie. astfel încît în interiorul LLlbului se menţine o circulaţie permanentă de ioni şi de ele. se dirijează spre anod. Dacă tu.118 ELECTROTEHNICA GEN'. scol din metalul eJectrodului alţi electroni.IJul este umplut cu neoII. tn drumul lor electroniî se eiOCll('SC cu alomii de gaz pe carc ii Întilnesc. Prin ci ocnire. sub influenţa cîmpului electric din tub. deoarece de Ia cato<] pleacă raze care.umplut cu heliu. electronii liberi . în cepe din regiunea eatodului ~i creşLe spre . .rookes. Formarea de ioni din atomii de gaze poartă numele. ele. nnmărul ionilor pozitivi care se dirijează spre catod este mult mai redus decît În cazul cind rarefierea este mai~ptlţin accentuată .:. fie În catod. numite ioni pozitivi. Atomii de gaz care au pierdut unul sau mai mulţi­ electroni au devenit particuk pozitive. Asemenea tuburi se numesc luburi Crookes (se citeşte crucs). fie În gazul rarcfiat.ireu!aţjc de electroni şi ioni din interiorul tubului completează circuittJ! electric In care se găseşte tubul. diamantul devine verde etc. Cind se aplic8 o diferenţă de potenţial intre dectrozi. Cind presiunea din tub este de circ".RALA de la numele aceluia care lc-rt rea. Pe aceast ă. In partea opusă eatodului. D ad În drumul aeestor raze se interpUil alte COlPUri acestea iau difcl. de către anod (elcctrodul pozitiv).ubnlui scade mult. adică de electrodul n<'gativ. o. o fac luminoasă. Chiar gazul rareJiaL din intC1'iorul tubului capătă o . cînd gazul est e foarte rarefiat. de ioni:are. realizÎndu-se astfel nn circuit Închis. după natura gazului din in terior.c1rolli. şi ci. verzuie.:itivi. Razele care pornesc de la ('atod se numesc raze catodice. Se pot obţine diferite coloraţii. aceşti ioni sint atraşi de catod. iar coloana luminoasă pozitivă umple aproape tot tubul. dacă estc. stirla capătă o luminozitate. elec1ronii liberi pot scoale din atomi electToni ai acestor atomi.lIlod. se propagă în linie dreaptă. ajungînd la c<lto{l. Dac ă presiunea din interiorul L. 1 rom I-Ig. pc măsură ce presiunea scade.sint atraşi.care sînt particulele încărcate cu electricitate negativă . în cele ce urmează se explică modul cum se produc fenomenele luminoase În tuburi. după numele fizicianului carc a studiat aceste fenomene. tn tuburile cu gazc rarcfiale exislă de ohicei un mic număr de electroni liberi (care nu Sint fixaţi în atomi). la valori euprinse intre 1/100 lllffi şi 1/1 000 mm Hg. Razele catodice din aceste tuburi sint constituite din electroni fare se dirijeaz:! de la catod inspre anod.lizat prima dalii. se formează un spaţiu Întunecos care. Accastă c.xigenul devjne galben. pro:prietate se bazează fabricarea tuhurilor pentru firme lumiuoase. tn cazlllltuburilor r. electroni ca re.slabă luminozitate: de exemplu. euloarcn este roză-albă etc.

nesfabiJe se numeşte alom acilai. iar acesta emite. Lămpile eu f1ourescenţă. . . SI' pot prodl!e~ .1 i aţi i lumilH)3se. se poate i ntimpla ca lin ion pozitiv . Cind SE' ra{'P. la rindul său. după cum se arată in figură.~)ntreprinderi etc. numit calQd suplimentar. in industrie. revenirea eJedronului.ţii raple:e. 111.FEo"OMENE !:LECTRICE 1N GAZE RAREFIA TE ŞI 1:-.2). de a~me nca. RAZELE X (ROENTGEN) Se consideră un tub de genul tuburilor Croo/. legat electric cu anoduJ. acest feno men poate avea loc da că vite-za eleetronului nu rste prea mare.Oll care se îndreaptă spre anod. se transrormă in radiaţii luminoase. care se fabrică in Republi ca Sociali stă România (intreprinderea . tn ultimul timp au început să !'e răspîndească diu ce in ce mai mult l ăm pil e cu flourescenfii. Inlre anod şi catod se aşază un al treilea electrod metalic C. spitale.dici. în tubul uuei asemenea lămpi se produc dcscă rcări in vap ori de mercur. . cle('tronii sufe ră numai O depla~an> de pe orbita lo r normalii pc o altă orbit~ mai putin slabili1.i1rcdrilor electticeln /lapolÎ met. după re ating perelele interior al tubului lămpii căptuşit cu substanţe speciale numite f1ourcscente.' \'10 "9 Ciocnirile dintre elect roni ş i atomii gazului din interiorul tubului DU sint totdeauna suficient de puternice pentru a scoate corop·let elcctronii din atomii re~pf'. Se notează cu A anodul şi cu C catodul.Bucureşti). biblioteei. tn momentul {'apUdi clectronului. de sodiu sau de mercur. se produce o radiatle. raze care au propri~ tatea că pot . Uimpilc cu de~cărdiri în vapori metalic: au Uil randamen t luminos de eite\·a ori mai mare decit ce l al J ămpilor electric(' obişnuite (CII in c andescenţă) . I n aplicaţiile indu~triale prartjţe sînt Illai răsp î ndite lămpi le care runcţiol\ează pe haza desţ. De asemenea. Descărcările din aceste lămpi sint insotite (It> efectc luminoase şi se numesc desdircliri În arc. un elcd. UneOli."es (fig.:are fa ce ca fig W'ile omeneşti să aibă un aspect cadaverk. Da că se apli că intre anod şi catod o diferenţă de potenţial foarte mare. au avantajul de a produce lumină asemănătoare cu aceea a zilei. {}. Aceste radiaţii . r are poate fi luminoasil. in drumul lui spre catod.etiv i. Din această canzi1 ele se răspîndesc din ce in ce mai mult în diferite domenii (i1uminatul public. ° 2. elE' a u insli dezavantajuJ ele fi produce o lumină cu o culoare neplăcută. pe lIngă faptul că au un randament luminos de anda ş i ordin de mărime ca şi lămpile cu de scărcări in vapori metalici.ElcctTofart .). Un atom care are electroni pe n~ tfel ele orbitc. Elecfronul de pe orbita nestabilă caută sl'i rcvină pc orbita stabilă .1. care dau loc la radiaţii invizibile (ul traviolete). razele catodice care pomescide la catod lovesC' cat oilul snpli· mentar C.

Cînd observaţia se face direct pe ecranul cu platinodanură de bariu. S-a notat eu F filamentlll (un fir subţire) dc wolfram. de exemplu. şor~Hri de ('aul'iue cu plumb sa l 1 achclar. ~o p ~------ X rig.J20 }:\. 9·2. Aceste raze se numesc raz(' X sal' raze Roentgen. Aeţ. Cu ajutorul unei baterii Bc de circa 4 V se alimenteaz:i tn .ja se numeşte radioscopie. Tratamentul ("u asemenea raze sc numeşte radioterapie. Uneori. H<lZele. X au o serie de aplicaţii în tehnică. pc ('eran ~ care devine luminos san pe placa fotografică. tn medicină.. razele X permit să se cerectcze fraclurile osoase sau si H' uescoperc divcrs~ obiecLe. se aşază milla ill O. se numeşlc radiografie. În care. De asemenea. razele X pot străbate acest ohiect apoi impre s ionează . după numele aceluia (:<lrc le-a dc:)coperit în anul 1895. şi R.Ecn~OTEIINICA GEKEHAL\ pătrunde prin diverse corpuri mai mult sau mai pu~ill opace (corpurile orace nu pot fi străbătute de razele. EMISIA TERMOELECTHONICĂ figura 9-3 se consideră un tub de stie1ă V. iar cind se utilizează o placă fotogafi61. de stie1ă eu plumh . iar eu p. se pot întrebuinţa pentru studiul structurii cristaline a unor materiale. Dacă. Ele pot fi folosite pentm descoperirea neomogeuilăţ il or de structura sau a dc(edelor din interiorul u~lor piese metalice. aşezată in P. pătrunse in corpul omenesc etc. o placă dinmoli bden . bulile canteroase se trateazii cu raze X. deoarece pun În evidenţă fisurile. fit' un ecran cu plafinocianură de bariu. Penl fU protecţie se utilizeaz ă tale de phtmb. Daca se aşază în O un obiect oarecare. apar oasele miinii.iunea indelungati"! a razelor X asupra ţesuturilor vâ poate. deoarece plumbul este străbătut foarte grell de razele Roentgen. foarte periculoase. de lumină). operaţ. impurităţile sau sufluriie din aceste piese . s-a f:lC"tlt vaeuuIU (vid) avansat.. Tub pentru producerea razelor X. produce arsllri profunde. prin care razele X trt'e mai greu decît prin carne. fie o plutâ fotografică.

:: Tu bul l'Iedrollic din figura tI-3. Calodul pout".3. anodică. care patrunde prin interior ul anodlllui. In figura 9-1 se aralfl aspectul constructiv al unei d iod e. mel\ţ. a('cş li electroni silit atraşi dt" că tre placa anodică. condiţii. iar c. Baleria Ee 5e numeşte ("atodirii. fn accst<. Curentul 10. indic:ll de sf'gcu l a l " ( lrasată plin ).Iti filamenlul F cu cment eJl'cttic. ('[Ire :Ire un c:l t od şi un auod. iar anodul din Ilk hcl. poartă I\ uuwk' de diud(i. 9. In felul ace-sta. Dh:pozitiyul inll1!g constituie Un tll b el ec/ro}/Îc.i. cupru sali lantul. deşi În intt-riorul tubului filamentul nU este legat cu pla ca .. Bateria Ba. tn fe l ul a{'esta.lzit pinii In i ncandescenţă poa l't. Electron ii clrcl11:1 ÎIl s('llsul ~:igc tii Irasale pUlldat. iar bateria Ba.urelltul electric arc H'!lSIlI C'ontrar. Prczen!a cUJ'entului se cxplidi prin faptul cii fil:uncnlul adns la jllcall ~ desce-ntil em ite clc<'lroni În tubul Îl] care s~a făcut vid. de aproximativ 80 V. :lsUd incit acesta s. .ine plata P la un potenţi al pozitiv fat-ă de filament. iar filamentul F.JU toriu. .:'\ numele rle cmisie IC/'J/loelec/mf1Îeu. (". curentul electric din circuitul metalic Pl3a DRF se continuă prin cir~ Cllhq iu elcctronilor dinlr<: filamentul F şi placa P din interiorul tubului. placa P constituie anodul. E V o Se rcgl('a:t.i ~f" illdiizcască pină [a incandcHenţă. fi realizat din lalltnl ~. ("Il tin a nod (pl:l('u) cilindric A şi un catod C. Eli!Jer"n'.1todlll dispozitivului. apariţia curen lului elecllic nu mai poate fi cxp licată prin ionizareH gazelor ea in tuburile cu gaze rarefiate (§ 1 J. . din aeesl motiv. llliliampermdrui mA din cir('uitul hateriei lwod icc indică lrecerea unui curtnt electric de ordinul miliamperilor. Sub in[Jucnţa cimpului electric din tub.1. iar curcntul constituit de ('Ieclronii din tu b se numeşte ( IIrNlt lermot'leclronÎc.--If-_ Fig. Tub electronic cu doi eJectro1. se nnmeşte CI/ren! (I/Io dic.-( dt'l'!ronilor de catre Wanwlllul incii.i:i reoslalul Ifll din circuitul rilalllclltului. TCfil-n l ELl::CTH Oi\' ICI. iar În tub este vaeuum.

{"arc.onstantlt numită valoare de salurafie a curentului.re ("atocl şi anod poate fi influenţată de pot.. Fu. .5tă grilă va exercita o acţ. 1n felul ace. curenl-ul din circuit ul anodîe poate crcşte ("a inte..ncţionarca diodei redf('soarc se hazruză pe faptul că în crrwiful aJlorlic. ultima parte a caracteristicii tinde să devină paral elă cu axa ah~d ­ sclor. apropiindu-se de eln'futul continuu.. spre deosebire de diodă.-. in ca rc s-a făcul q~cuum :"1\-31153t şi care. Dacă se aplid"i diode! (înt re :lIlod şi catod) un cureut altel11ativ i. astfel cum se arată în figura 9-6..Ctl l ju torul unei tensiuni :lplicatc Intre punctele a şi bale cilcuilului de griLă. permit l'edresaIT'"<l a. 9-3) nil poate trece decît in sensul indicat de ('ătre săgeata plină. apoi devine practic re-ctilinie. Dacă grila al"\' un potenţlal negaliv. obţ.de exemplu . atunci CÎnd potenţialul plăcii r este pozitiv faţă de potenţialu! filamentul ni F.mbe lor alternanţe.illut . lIumimlu-sc. în funcţie de /e. Dioda se i.. ale catoduluÎ. in aCflst caz. caracteristica a~c la inceput o parte curbă .ar) G între ratocl ul C ş i anoduJ A. Curentul Î din figură se numeşte curent redre~a t şi are numai .sta mai mult . pentru diferite temperaturi crescătoare TI' T 2. co nţin e şi o 9ri1ă (grăt. fig. adică curentul tinde spre o valoare c. Există scheme elecirke cu două sau patl"ll diode.' glilă) ci rculaţia eleclronilor şi variinrJ deci in Illod cori'spunzălor intemitatea cun~ntu lui la din circuitul anodic. nu vor trece decit allernanţele pozitive . In figura 9-8 se arată un tub f'l ectronic. Trecerea elccl ron ilor Înt.utul le.----72 .e măreşte potenţialul grilei. Diodă. Dacă !. . Cure. 9-5."ulmi pozitive .sau mai puţin (după .r--!i ' o Fig. Un ascmenen lub eh!r lronic se uumeşte triudtJ. di(ldă redresaare saU kel!Qlron. . nCdl.Tţ . curentul l a (fig.. din figura 9-7 se apropi(' in acest caz şi lUni lIIult de cu rentul continuu .elllialul pc can'-! are grila raţii de catod.ă. 9-4. la A c /.ntrebuinţează mai ales ca redresar (dispozitiv care tran sformă curentul alternativ in curent aproximativ continuu).nsÎuncu anodică (~e.nsiun~a allodului f-aţă de catod) Va. Caracteristicile diodei. T 3 .122 In figura 9-5 se arată cum variază curenlul anodie Ia. (leoarece circulaţia eleel. aşa {"um se arată in fiţ!ura 9-7. La anumită temperatură a catodului. aloarea potentialului d.iuJIC de respingere asupra eleelronilor.ronilor este arcelernt. rriuind in fe lul ac<. ale curentului alternativ. .n sitate.sta variind potcnţialul de griJ5 lie poate comanda Yaloa reu curellinlui anodic.

'-n ui curent de grilri elI' onlinul microamperilor (un mitroampcr este a Illili"ana parte: rlinlr-ull ampt r) ii poate cOf(-spun de un curent nnod ic de ordinul miliam periJor. IHllllai prin \" a rinţia h'n~it1ni i dc grilă.r iunqi~ de tensiunea f. apa rţi n ind triode i T t .\{·l{' ri~(îdlc nrat. • I <. Fi~ FIg.n pu~in t ensiunea UI} a blTilci. Ca racteristicile unei trio· de . 9·8. R.. r. cu ajutorul Iriodelor. rn~ti\·.r iaţi a r urentuln i . DI'OUl'HC tuburi le cl~ ctron icc n u all 111 ~ent:raI inerţi e . '- .siunii dc g rilă. Fig. DnC'li Înt r-lin montaj rOrCllpUJlzfttor s chemei reprezentate in figura 9-10. \'arill..FENOl\llONE E LECTRIC I!: JN GAzt.. n grilei faţă de ral od .Ug Fig. 9·9. nodid de ord inul tlliliampC' rilor.iir('şte in s lantaneu vuriaţia tCI. astfel in cît se pot utiliza c ure nţi de frccvenţfl mult \Ilai mare UccÎt ::tCtc::t a curenţilor in du~td ali.I@ Ig -L::""":::. exemplu.i aJlume ("urenţi dc fff'("venţă muziralii (1 000-3000 Hz). in instal aţiile de radioeoffiuoieaţii). Car:.!rile!. sau ('urenţ j de Îllaltă frceveuţă (de. 9· tO...' . ~j ·G. curentu l <It! grilă putind fi . '-' \ Fig. .hinr nUl. Schema lriodei. RAREF !A TE ŞI Ti>. Redresllrea unei alt er· nbnte a tU ren tu lui all . '. pentru diferite valori ale tCl1 siunii li i o ~. . arată yariatja Cltrentului ~nodic 1(1 ş i n curentului de tensiunea U!1 a grili'i.modic urm. Amplificare.ii cu ~e pot coma nd a curt"uţii .edresarea am · belor alternante ale curen· Ittlui alternativ.:.L--t-"O-. se obţi ne o variaţi e .'" "ro CUl"{'nlu! au odic dului fn ţă de ratod şi fn rigura 9-9 se grilâ 11/' În functie de <lllndire C(f' I[ la al triodei d~piJl(le de tensiull ~ anodită Un n anode tenSiUlH'<l U.J kQyl \. 9·7. . va.

tensiunea :lIlernati\"ă de grilă produce in drcu ilul ano<ijc un C\H"f'llt alternativ. La un anumit moment . nUlUil cin.RALÂ fonrte mare a curentului lai din circuitul anodic al acestei triode. redresat obţinindl1-se în circuitul nnodit:. I"C5pct'ti\"e.ă de bateria anodic{i. AC('stc tuburi (nu mite lefrotit. Pentru -':3 \"aloa. 9·11 . soi primeascfl <lin afarl'i clIergk. această energie oscilea:ă Între (·ele două dmpuri diu cOll(\emator şi bobină. Tcnsiunt'u {. r.a.e amplificată la rindul ei in tensiunea Uz la bornele rezi~tentei R~ din circuitul anodic al triadei T:. condensatorul se Încarc ă de la bateria anodidi şi apoi se descar că in bobi na L1I' t'oergia e le ctri că trecind astfel din cimpul clcetric al eondellsatorullli in cimpul . intensitatea curentului altt'rnativ din drcuitul C-L p s-ar mjcşora trepl:. Dacă este necesară o amplificare mai importantă. L<J rindul siiu.- e Din cauza pierderilor prin efect. se pot utiliza mai multe t riode.. unde C este lin condensator. Figura 9-10 araUl o amplificare in douc'i elaje.caziJ frecvent În instalaţii de radiocomuilira ţii. iar curentul Fig. lrioda _ ca şi dioda .. între condensalorul C şi bobina [.ti\" al uncÎ triodt.m. ace :l~tă e nergic este dal..l tuburi electronice avind un număr mai mafe de e1e.lt. se regăseşt.d.at fiiuu in~ă adus in ("il"('uitul de grilă. /9 l 1 - ''-. {'. Oscilator tu Iriod'l.. Ca urmare. In bobina LIJ se introduce o forţă eleclromotoa re şi in conscC. trebuie ra circui lu l CII condcllsator ş i bobină. Ap oi energia tn·ce elin IlOU În cOlldcn~ator şi il " ct\rcil in ş .a se explică funcţ.1/ apare lin curent alternativ.uil oscilanl.'24 ELECTROTEHNlCA OENE. Din puuct dc . triada T'2 din rîRUfU 9-10. de exemplu. iar Lg ş i Lp. 111 figura 1J-12 se araUI aspe ctul construc. Oscilatoareie CII biodc se ulili7. ptlltodt etc. ~c cons id eră o triadă monlatii ca in figura 9-1 1.louleLeJ1z. două bobine cu acelaşi miez.. Tubnl TI' împreun ă cu circuite le a ferente (pina la rezistenţa R I ).rea curentului să SI! păstreze..Jloate fi realizată cu balon de sticlă ~atl mdaJir. du pă numărul de clcctrozi) indeplinesc funcţiuni mai 5p~ciaie in in~hdaţiile. Din uecas lă ca uz:1. .ionarea triodei ca tub amplificator. Trioda poate Servi şi ca r~dn'~oL f{t'dresarcn se b:lzcază pi' pritH·jpiul arii la! la diod:i.drozi.Înţ:1 la bornele grilei se aplică o tensiune alternativli.. .-edere cOHstrucUv. tensiunea U g se regăseşte amplificarii intr-un anumit raport in tensiunea VI la bornele rezistenţei R 1 din circuitul anodic al triodei TI' In fclul arest.a. reprezintă un etaj de amp lifi ('('lTc. maglletic al bobinei. cun'nttll (·are trr-buic red re:... In afara diodelor şi lriodelor exist.

'io~n. piu5 10 aproximativ 20 !-\\". LI. TUBURI IONICE Dacă dioda conţine un gaz de joasă presiune (argon sau vapori de mercur). ('l!in!" pentru n\'gulh'i!l'i puterni('c :lI .me~ lor ajunge.l'.FE. ('e priveşte ~tabi1irca ş i inlr('ruprr~a ('. 9·1 3. . automatiză ri .REFIATE $1 L'i YlD )25 Tuburile electronice îşi găsesc o foarle largă utili~ zare in practică.. ea poartă numele de ga :olron.. La tiratroll (fig. Puterea tiratro. o parte din peretele interior al balonului este c"-Ipt\lşit eu Ull strat S de QxicJ Fig. Trecerea eleclroni\or prin gazotron provoacă ionizarea gazului şi de aceea tubul se numeşte i onie. dzcit tn mom('ntul tr(~('crii prin zero a tensiunii anodice. Tira tronul se utilizează mult ca rcdresor şi ca amplificator.Il 6. d:ldi se polarizeazi'i ÎlJ mod C'onveuabil grila.eNI. E.a şi k('lloLro!itd.\).nrclltului an()dir. se numeşte fi rafn)fl şi are o funcţiouare dco~cbiLă de aceea a triodei vid in .olllill(. Iwmitil l'Q/I!IIJiul critic sau de (lIliOrsurc .'E ELEcnu CE lN GAZE: RA. tuhul nu H'. Gazotrollul se utilizează de obicei ca redresor. la circulat·ia electronilor în sensul catod-anod se adaugă circulaţia ionilor pozitivi in sensul auod-catod.! gazotroll. curenlul anotiic nil poate fi intrerupt. .trc CUI1!lIl :modid decît da. un gaz suh presiullt" jO:lsă.J. ca de exemplu in iost::tlaţiile de telE'l'olliuniC:'lţ ii.. Fig. .:'i potenFalul grilei a df'p:îşit o anumită \'alo::lre. 5. DI. grilei.. amorsează (nu ap:.!':j triada . r.\. [n interiorul tubului. CELULA FOTOELECTRIC" In fi~ura 9-11 se consideră un balon de stidA n in rare s-a făeul vacttum . pc nlru o an UIII itil tensiuw' auud i că. Schema con· strudivă a unei triade. Tiralron.\IISIA rOTOELECTHONIC. De asemeut'a poate scn'j şi la reglarea valorii tensiun ii J'f'{[resatc. cu renţii sint mai inlenşi şi căderile de tensiune interne mai reduse decît la dioda cu Y3CUUIn. Tubul o{1ali'i <llJlo\'sat.9· 12.. maşini dE' calcul etc.

volfram. Polul negativ 31 haterici este legat la slratul S care dptuşeşte balollul.. Fig. inerţi a celulei cu gaz este m:li mare (leeit a celulei cu vid. Din ('. SCll sibilit.l. supus balonul se manifcsUi prinLr~() varia\ie a curentului in cireuilul b aleriei şi deci printr-o yarialic a tensiunij la bornele rezistellţ. Cl'lulil rotoelcclric:L :l. ::. in sens.clronilor de pc ealod sub iJlfluenţ. B Rozede ~ c Iljmmii R.c vede că stratul S const ituie catodul.12. decit aceea a electroni lor.iYi. Există insii cclule umplule cu gaz inerl (carc nu se combină eu alte corpuri).:! a cclulei eu VaCtHllll. Pellomen ul se explicli prin fapt.fel indt În interior. legat prill inlcnnediul rezistenţei R la polul poziliv al unei haterii de acumu laLoare Ba rle 80-100 V.ul r[1 suh infhlenţa cnergiei luminoase catodul cmite electroni. În interiorul balollului ~c gUl>cşlc inchll l din . Celula foloel ectricii eli vactlum are o inerţie foarte mică. iar circulaţia clc clron ilor din balou corespunde uuni Cl/relll {o!oe/eclronic. adică pentru variatii illari ale in tcnsi tăţii luminoase curentul anodie este mic. Experimental se cOllsLată că orice vnrii1ţic ti intensităţ.a luminii poartă numele de emisie {oloclectronÎcii. ast.. CII lriod'" . După cum este realiznl:i scheUla electric. sensibilitatea celulei cu gaz este mai m~rrc decit acer.lUZa iOllilor. In felul acesta se in chide circuitul bateriei. pe lîngă circulaţia de elcctroui. se produce ~i o circulaţie de ioni pozit. sinl atTaşi de c:itre anotI. 9·1·40 Celul~ iOlOelcctricJ. asUel incit aparatul A inrJiea trecerea unui curent clcctrit. 9·1:i.ii luminoase la care este.] I săgeţii pline. iar inelul l. o asemenea celulă Îonizc<Jză gazul .ci R. adică variaţia CUI'i'uluhli :lnodic sc produce practic În acelaş i timp cu "' arialia inlensilii\ii luminii.re. cesi u ~i rle argint sau de slîbiu şi de ccsiu. Electronii C[lrc tra versen:.. anodul <lispozilivului. D eoarece gazul se ionizeazi'i.mpllficatoo.ab>:I sa es te in să redmii. pc cînd se nsul de cireula\ic al cl<'ctrouilor in interiorul balonului corespunde săgeţii trasate punctat. datorită cimpului electric. Dispozitivul poartă numele de ce/ulii {oloelectricii. care ~illt particule ma teriale cu masă mult mai mare. Fig. Eliberarea cle. iar aceştia. cum este argonul. de.

UII cîmp ele ctric.12Î Se ronstruÎesc cdule fotoelt'dricc ~j el! alte . relu1. (l n~adu cc roartc repede În e:-. se poate studia va riaţia unei tensiuni.a ClJ :i. ca. Raza e lectronică va fi astfel deplasată. a. Placa anod icâ cu un orificiu central. O sursă de energie electrică c·upri" ind in ·circuitul" ei o celulă cu scleniu va prod uce "deci~nn nz curent dependent ' 'd e această fnicnsitate: l uminoasă. Amplifkarea se poate realiza cu ajutoru l unei triode 3mplificatoare. de exemplu .ei Rl. De exemplu.ionarca und celule fotoelectrice sint foart e lila1Ji şi de aceea ei t rebuie să fie amplifica ţi. intr-un plan orizon la l. Se consideră P este prev ăzută . Oacri iqtre plăcile wrticalc se produce. raza !-Icdrou ici"i este devia tă Într-un plan vertical. printr-u n mijloc 03l'eeare. Ace a stă fllZă trece printre dou ă pUtei orizontale PIJ şi dou ă plăci verticale P". 7.eleniu . Cure ntul datorit celulei fotoelectrice CI produce o anu mită tensiune la bornele rezistcul·ci Rr Această tcnsiune se aplicri cireuitului de grilă al triodei amplificatoa re A.d. prin intermediu l unui condensator C. Deviaţiile razei t:'lectroni ce apar şi pc ~cranu l E. in cinematografia s onoră. o diodă cu filamentu l F. Dacă intre plăcile orizontale se produce un alt cimp electric. b. raza e-lectroni că este devialii. TELEYIZJUNEA in figura 9-16. instalaţiile de protect ie a muncii etc. TU nUL CATOD IC.a.16. In momentul cind l<iZa electronică a atins extremitatea B. Celu lele fotoelectrice î şi găsesc întrebuinţarea in televjziUl~e.:tremitatea A ş. o lensiune proporţională cu: t imp ul. care poa rtă numele de tub calodic . tncit pata }umÎnO:l să pe ecrau să descrie o cu rb ă ca in figura 9. numărarea automată a produselor fahric ate pc bandă rula ntă in stalaţiil q ~ de pază. Cu ajutorul dispozitivului descris.. n~atţ rÎalc. Curenţi i electrici care apar in fun cţ. se ap li că intre plăcile Pc o tensiunc altern ativă care trebuie s tudiată. tensiunea uintre p l ăcilc P.tea luminih_"are cade pc el. ce se poate obţin e Cll 1In dispozitiv sp~ cial.m. E!ectronii carc p5r[\Se5C fil amentul ~t răba t orifidul plăcii ş i al diafragmei D spre a ajunge pe ecranul E acope rit cu s ulfură de :duc. iar intre pli'icile P~. ~\Cest eleml'nt a-rc proprietatea de a-şi sch imba_ mult rczistivi taka ÎÎl funcţie de intens it.'l. si licat de zin c sau altă su bstanţă s p e cială. astfel cum se m ată jn figura 9-1 5. La bornele I't"zist e nţ:·j R din circu itul 3nodic al t riodei se obţine tensiunt:'a U amplifif icată fat: ă d e tensiu nea la bornelc:rezistent. rarc arc p ropriclMea d(' n produce o pată lumin o asă pUllctiforrnă acolo unde este atinsă de raza c1eclronieri r. Începind d in A inspre B.

In felul ace~L:.ă care aLinge un element fotoelectric [aee ca acest clement să emită electroni şi încarcă condcnsatoru\ consti t uit din c)(>mellt ~i cn3nul E cu o cantitate de elect. unul după altul. Tub catodic.. sau transmiterea la distanţă a imagiuilor ljC poate obţine cu ajutorul flispozilivului. StraLul F esk ~eparat de ecranul metalic J:. Raza exploratoarc r' analizeaz:i punci cu punct Într-nil interval de t. In F se găseşte un strat sensibil la lumină (ca la celula fotoelectrică) alcătuit dintr-un num:ir foarte u HlfI---Fig. pîllă in dreapta jos. 9-[6. lucrări de laborator (oscilografe). condensatol"ul corespunzător se dcscan~ă. ---" mare de pidituri de argint.. Fiecan' picătură de argint constituie un element {aloe/crine (o mică ceJuli'i fotoe1ectrieă). 9·17. toate elemenlele.-.J.. Dispozitivul desnÎs cste denumit i conoscop .ional cu intensitatea razei luminoase {Hoyenită de la obiectul O. Imaginea unui obicet O este proiectat{( pe ceran prin intermediul unui sistem de lenLile L Fiecare razâ luminoa. printr-o pladi (le mica P.hură cu tubul r:alodic .. parcnrgînd TÎnduri orizontale. In total se găsese cîteva zcci de mii de ascm('llca ('elu[('. fotueledricc.imp foarte scurt Întreaga regiune a ecranului pe care se proiedeaz[t imaginea obif'ctului O. Tubul catodic Îşi găsc~tc aplicaţii in televiziune. I nconoscop. adieă această rază ating-c. rif' prin intermediul undelor electromagnclice (radio). radar etc.'lrec:are m . Fig. întoemai În modul În carc se citeşte o carte.!.oelectrice este explorat CII aj\1Iol'1l1 Hllei raze l"alodice T' . Cînd raza exploratoare atinge un auumit clement. la bornele rezistenţei R M! obţine O tensiune U proporţională cu inten~ibtca razei lumin03!'ic respedive. . -!\lozaicul de f'lemenle fot. Televizillnea.128 ELECT«O'f'ElLVICA GE. Variaţiile tensiunii U sint trecute Într-un amplificator electronic şi :lpoi pot fi transmise la distanţă fie prin intermediul unor concJudoare. iar rezistenţa R este străbătută de un curent proporţ. începînd din stînga sus.. zbor fără vizibilitate. reprezentat simplificat In figura 9-17 şi care se aseamănă Într-o G.'1ERAl. ("are a intersectat elementul fotoelectric respectiv.ricitate proporţjonali! eu in tensilalea f<lZci lllminoase respective.

n:!iOMi2«E ELECTRICE L"'< GAZE RAREFlATE

ŞI

IN VID

129

Hecoustituirl'a ima .~inii la postul rt'r.eptol" se. face cu ajutorul unui tub catod ir. Ace~tn ~!tc prevăzut cu un dispozitiv special de comandă, prin in termediu l căruia se pontr \"aria intensitatea razei catodice r (fig. 9--16) in funrlie de tensiunea U. Art':;l dh'pozitiv de comandă (nereprezcntat in figurn 9-16) funcţionează pc baza unui pri[lcipiu analog cu acela a grilei unei triode. Raza catodicii r a tubului catodic functionează în sincronism (in acelaşi timp) şi În acelaşi fel ca raza t'xploratoarc r' a iconoscopului. Variaţiile tensiunii V de la post.ul de emisiune (iconoseop) sint transmise dispozitivului de romandă menţionat mai Înainte, de la postul de recepţie (tub ealodie). In felul acesta pe e('ranul tubului t.atodic ~c reproduce im aginea obiectului O de la postul de emisie. O explorare ('ompletii (o parcurgere a imaginii) efectuată de raza l a iconosropului ca şi de raza r a tubului catodic trebuie să ne rea,lizată in maximum 1/20 dintr~o :secundă, deoarec(' retina ochiului omenesc păstreazâ senzaţia luminoasă in acest inte rval M timp. De obicei, însă, pentru a obţine o impresie de cont.inui{ab:-, timpul de explorare este de 1/25 dintr~o secundă

8. TRANZISTOARE

tu ultimul timp, o parte din funct iunile indeplinite de tuburile electronice au început din ce in ce mai mult să fie indeplini te de tranzistoare. Tranzistorul este 110 dispozitiv a cărui funcţionare se bazează pe unele efecte electrice ce se pot produce la suprafetele de contact intre anumite $C micond ucf.oare. Tranzistoarele se utilizează in special pentru producerea şi amplificarea oscilaţiil or eledrice, in locul triodelol". Ele se pot fabrica Ctl cristale de gennaniu, siliciu, galenă sau pirită. Sînt răspîndite tranzistoarele amplificatoare cu cristale de germaniu şi sHiciu. Cele mai importante avantaje ale tranzistoarelor faţă de tuburile electronice sint următoarele: durată de viaţă mnlt mai mare, rezistenţă mai mare la şocuri ş i vibl'aţii, nu necesitii circuit de încălzire , volum ş i greutate mult mai mici. Volumul unui tranzÎsLor nu depăşeşte de ob"icei 1 em3. Ca deza vantaj s{' relevă dependenţa relativ accentuată a ca racteristicilor electrice faţ:; de temperatură. ln Republica Socialistă România se realizeaz ă lranzistoare la .. Intreprinderea de piese radio şi semiconductoare" - Băneasa. (IPRS). Aceste tranzistoare sint folosite mai ales ca amplificatoare in aparatele de radiorecepţie şi la elementele de automatizare.

9- E1ec:rokhnl.ea len entll

CAPITOLUL X

lIATEIUA LE ELECTROTEJ-INICE

1. NOŢIUNI GENERALE, CLASIFICARE

t11aterialele folosite in electrotehnică, numite .şi matcriale eled rotehnice, au o importanţă deosebită In rcalizarea unor aparate ş i produse elrctrotehnicc cu pcrformunte tehnice ridi cate, de ca litate supe rioară. 10 ţara lloastră, unde industria electrotehnică a fost c reată in :'lIl i i puterii populare, problemei materialelor clcctrotehnice i s-a uC'ordat o mare atentie. Numai in ultimii ani au fost infiinţate o serie de noi intreprinde ri şi sec, ţii eu acest specific, cum ar fi. de exemplu, Intreprinderea d(' piese de radio ş i semiconductoare - Băneasa, Intreprinderea Elcctroceramieu Turdll , Fabrica de cabluri şi materiale electroizolant(' - Bucureşli. &.-et ia de cărbuni şi perii de cilrbuoe de la Uzina de maşini ('Icclrice - Bu cureş ti şi altele. tn aedaşi timp a rosI asimilală o gamă variatii de materiale noi, {"arc pină acum se importau din ştrăinătate, cum nr fi, de exemplu lranzi.stoarel~ (produse d~ I.P.R.S. Băneasa). feritele (produse de fabrka "Electror.ica"), magnetii din aHaje de nichel (produşi de Uzine le "ElccLromagnetka") şi mu lte altele. a) !'.'lateriaJelc elecLrolehnicc se pot impăr\i, după pr oprietilţik lot dcctricc, in ; materiale cOlluudoare; - materiale semÎ('.ondll<"toare; - materiale izolan te. :Matedalele conducloarc sint corpuri care UlI in mot.! normal in componenţa lor sarcini eJeclric(' libere, conduc curentul electric ~i all O rczisti vitale mică. cuprin să Între 10-: şi 100 cm . Ele se întrebuinţează penlru circuitele electrice ale maşinilor. transIormatoarclor şi aparatelor elect ri ce şi la liniile de transmisie şi reţelele de di~t.ribuţie :l. energiei electrice.

MATERL6.LE ELECTROTEHNICE

031

lIlatcl'ialelc scmirOllduclo:ll'c sÎllL corpuri ca re, in anumite condiţii, pot COndlH,' i' cure ntul rlectric, avind 1) rczistivitate cuprinsă Între aceea a material('lor condudoal'e şi aceca a materialelor izolante(lO--3 la tOt9 n rm). Spre deoseb ire de metale, la semiconductoare eonductivita!ca creşte cu tem pera t ura. Creşterea cQnductivităţii unor ~emiconductQa re se mai poate obţini' .~i prin eliminarea sau prin bombardare cu particule . SetuiconductOllrele se ld rebuinţeazii la fabricarea redresonrclor llSC<l tc, a celulelor şi rezistenţe l or rotoelectrice, a detectoarelor şi amplificatoarelor cu cristal, a termistoarclor. yari~toal'elor şi a multor aparate cu specific electronic. }Iatcrialelr- iz olallte sînt corpuri care, in mod normal, nu au în componenta lo r sarcini electrice libere. nu conduc curentul electric şi au o rczistivi tate foarte mare, ruprinsă Intre 10 10 şi 10211 n cm. Ele se utilizează pentru izolarea circuitelor electrice şi la construcţia eondensatoarelor, consti tuind dielcctricul acestora. } Din punctul de vedere al proprietăţilor magnetice. materialele se ,) pot imp 6r\i În materiale feromagnelicc (numite şi magndice) şi nefel'omagnelicc (llum ite şi l\Cmagnelir:e). Acestea din urmă se împart În materiale di .. magnetkc şi materiale pal'amagneLicc. ~latcrialde di:\ nlngnclicc sînt rorp llri cun', rjjnd introdm:e intr-un cimp magnetic, un se magnetizl':lz1'i şi au prrnH'ab ilitatca magnetică rcJauvii mai mit"i:i drcit unilatcn (;J.,<I) . \1[\ trria1ch~ para magnetice sînt coepuri Cal'C , fiind introduse intr-un ciOlp mngnelic, se magnetizează şi au pl!rmcabi lit at,e a magncticll reht livă Cli pu ţin mai mare decît unitatea (fL, > l). Dintre ele fac p arte metalt>le ~i alinjele neferoase (cupru, alamă. a.lttlJliniu ele. ) ') i .\numite metale şi aHajc feroa.se obţinute In mod 1\pedal. lIiut('rialele nemagncLicc se folosesc la C::Ol1slructia aparatelor electrice dc 1:1ă ~ura t. Ia rarrusele de busole. Ia huloane şi părţi de c:)rcasă ale maşi­ nilor cI;:-l'trÎec. Ia sirma de hobinaj pe~lru rotoarele maşinilor cledrict'. Ia piro:r k pcntru rkctromagneţi , la suporturile de magneţi etc. :'o l aterialele feromaguetice sau ,.magnt,tice" au !J. r~ l şi proprietiiţ.i magnetice deosebite: aU permeabilitatea vari:lbiJă cu intensitatea cimpului magnetic ; introdulic fntNlll cimp maguetie, ele sint supuse unor Corţe electromagnetice şi exerciln. la rindul lor, influenţ,ă asupra aeestu i rimp; produc in ir. :I;'(iorul lor indu ctii mari rind sint aşezate in cimpuri magnetice şi dcforme:lză liniile dr Cort, i ale acestor cimpuri; prezintă pierderi magnetice la variaI ţia eid icii a cîmpului magnetic în care sin t aşezate . ~\i:t lerialelc magnetice si nt folosite în e1ectrotehuică la dreu itele magnetice ale maşinilor. transformatoarelor şi aparate lor electrice. precum ş i penll"U magncţii permanenţi.

ElICTROTEHNICA GJi:NERALA

2. MATEJUALE CQND t;CTQA RE
Conductoarelc electrice pot fi corpuri solide, lichide şi, in anumite con(de exemplu, la intensităţi mari ale cimpului electric), gaze şi vapori. Din punctul de vedere al reztstivităţii, materialele conductoare se pot impărţi În: a) materiale cu cond uctivilate mare, intrebuintate pentru conducloare electrice, cabluri, circuitele electrice ale maşinilor, trnnsformatoarelor şi aparatelor electrice etc. b) materiale de mare rezistivitate, in trebuinţate pentru reostatc, aparale electrice de incAlzit, lămpi cu incandescenţă elco
diţii

... Materiale cu conductivitale mare

Cuprul
Avind o conduclivitate elcctrică mare (după argint, cuprul este mclalul cu cea mai mică rezistivitate), o rezistenţă mecanil'A suIicient de mare pentru utilizări uzualc in electJ:otehnică, o rez i stenţă la coroziulle satisfăcătoare (chiar in privinţa oxidării la temperaturi ridicate), o malcabiHtate şi plastieitate care il fac 1;5 se prelucreze uşor şi posibilitatea de a se suda şi lipi uşor, cuprul are o largă intrebuinţare În electmtchnică. Din cupru se fac in făşurăril e maşinilor, transformatoarelor şi aparatelor electrice in !elleral, precum şi tondudoarele aeriene ale liniilor de transmisie şi dist ribuţie de energie electrică, ale cablurilor subteranc şi ale instalaţiilor electrice interioare, Fiind Însă un material deficitar (sc găseşte in scoarţa pămîntului in proporţie de circa 0,01% pînă la 3 km adincime), ci se înlocuieşte ori de cite ori este posibil. in ge.neral, În electrotchnică se foloseşte cuprul elcclrolitic CuE (STAS 642-71), care arc un conţinut de 99,95% Cu, precum şi Cu 9, cu un conţin ut de 99,9% Cu. Cuprul electrolitic are o culoa re caracteristică roşiatică, greutatea specifk_ ă 8,9 kg/dm3 , rezisti\'itatea p=1 ,748'lQ--2 n mm2/m şi coeficientul de variaţie a rezistivitiiţii cu temperatura G( =0,00393/"C. După tratamentul termic aplicat, cupru l se prezintă sub două forme: cupru tare ş i cupru moalc. Cuprui tare, avind o rezistenţă mecanică mare, duritatc şi rezistenţă la uzură, :o.e foloseşte la fabricarea conductoareIol' ncizolate pentru liniile aeriene de lransport al en ergiei electrice, a unor contacte electrice, la fahricarea barclor pentru in~talat.ii de dis.tributie ~i a barelor pentru colecloarele maşinilor electrice elc.

MATli:RIALE ELECTRO'l'E!u"'lICE

133

Cuprul moale. avind Oexibilitate şi maleabiliktte mare, dar o rezistenţă de rupere mai mică, se foloseşte la fahrir.area conauctoarelor iz olate pentru cabluri electrice, a conductoarelor pentru bobinaje etc .
Alilljtlt euprutui

Pentru a îmbunătăţi proprietăţjle mecanice alc c.uprului, care, la und . nu siut satisfăcăt oare, se combină cuprul cu alte metale, astfel indt. aliajul obţinut să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare fără ca eonductivitatea să scadă prea mult faţă de conductivitatea normală Il cuprului. Bromul este un aliaj de cupru cu unul sau mai multe metale (Sn, AI. Mg. Cd, Si. P etc.), in scopul obţinerii unui metal mai dur. mai rezistent ş i mai fuzibil. La bronzul cu Cd. de exemplu. re'Zistenţa de. rupere este cirra de două ori mai mare ca aceea a cuprului ecruisat, fără ca conductîvita tea 515. scadă prea mult. Bronzul cu Si are o mare rezistenţă mecanică, In schimb condllctîvitatea sca de mult. Bronzurile se folosesc în construcţia maşinilor ş i aparatelor electrice. precum ş i la confecţion area diferitelor piese, cum sint cJemcle pentru COllductoare, cJemelc de legătură, cJemelc dc sus ţinere . lamelele rolectoare, :!rmăturile, cuţitele de contact, contactele areurilor etc. Alama este ua aliaj de cupru cu zinc, itt care .zincul nu poate depăşi 46 % (STAS D5-67). După compozi\.ie. alama are rezistivitatea cup rinsă. Ja 2O"C, intre 5 şi 7.1 ,10-- 2 il mm2jm. Ea ;;e foloscşte la confecţionarea pieselor COIIductoare de curent. acolo unde dens1tatea curentului nu este mare, de exemplu: cleme de derivaţie. socJuri, pat.roanc fuzibile, borne pentru tablouri de dist ribuţie, piese dc contur.t. dulii pentru lămpi , prize *i fişe de curent etc.
utilizări,

A./uminiul

Are o conductivitate mai mare decît a tuturor Illctalelor afară dc Ag Cu (62% din (·Q1Hluctivitatea cuprului), o greutale specifică foartc mică (din această cauză, Al are pc unitatea de greutate o conductivitate de două ori Ulai mare decit cupru l) şi o rezistentă la cor.oziune bună. Datorită acestor proprietăţi. aluminiul este mult întrebuinţat in industria electrolehnică. Aluminiul are o culoarea alhă -argintie, care cu timpul devine albăstruie. din cauza oxidll.rii la suprafaţă, o greutatc specifică dc 2,7 kg/dm3• o rezistivitale. Ia 20°C, de 2,941 ·10-2 n mm 2/m şi un coeficient de variaţie a rezist ivităţ.ii cu temperatura de O.004rC. In prezenţa aerului. aluminiul se acoperă cu un strat protector de oxid. care il proteje.ază contra coroziuuii. ingreuind in sc himb. mult sudarea şi lipirea lui. EI se poate totuşi lipi utilizind anumite paste de lipit speciale. !n atmosftră umedă şi În contact cu cuprul, aluminiul este repede dj~ lms prin coroziune eleetrochimică, regiunea de contact fiind in aceste condiţii o pilă galvanică locală cu o LC.OI_ d-e valoare destul rle mare. Din această
şi

134

cauzii', locurile de \;onla d între aluminiu şi cupru se protejealii impotriva llmezeJii prin acoperire cu lacuri sau vopse le speciale. . Aluminiul are un coeficicnt clţ contracţie la turnare pronunlat, care produce su fl uri şi rdragf'ri şi impune (':1 in gt'neral să se toarne sub presiulH:, Aluminiul se inlrc b uinţează la fabJienrea benzilor pentru condensatoa re cu hirtie (electrozi) şi :\ eleclrozîlor de con de mat oare eiectroliLice., a coliviilor, la motoarele ;\Sin"rOllc În !";n\I'Lcil'Cuit (aluminiu lurnat prin injectare sub presinne), ti conductoarelo)· liniil or aeriene şi subte ran e de tramport de energie electric, ă., a concl l1 ctoar('Jor JH'11lru hohillaj, pfntnt imtalatiile electriCi! inleriO:lTe etc. faptul că la aceeaş.i luugime şi rezistt-Ilt.;l ~ec~iunea cnJ, lurilor lle AI este de cire!!. 1,6 ori mai mar~ ca acc~:,) u cablurilor de Cu reprezintă un de7.avantaj În special in caZl\1 cahlllrilor subtcl'anc, scumpinti izoJnţia cahlllini _ 'ii in~taJaţia in general.

A.liujele uEl/miniului
Pentru obţinerea unor proprietăţi mecanicc superioare, nlttm,intul se cu ÎIIg, Si, Fc sau CII. Ccl ma i utiliza t aliaj ",1 a.luminiuluî esle «fdrey-ul, care conţine următoa­ rele adaosuri : 0,3- 0.5% i'lfg, 0,4-0,7% Si şi 0, 2-0,3 % Fc, EI :<.e foloseşte la confet:\ionurc:l, prin trcfîlare, ::t conducto::rrclor pentru liniile u·criene. C"n alt n!inj al aJumiuiului, uti}izut În special la infi:işurările tllrboagn' gateJor dc puteri foarte mari, e~te condal-ul, ta.rc conţine mici procente dl.' Fc. :\Ig. !;i i Si. Greutatea spcC'ifieâ redusă a acestui aliaj, con(IlH;livitatea sa ridicată, rczisLenţ.u la forţ!'lc mecanice care apaT la vite7.t: mari au p<,rUlis miirin·a puterii turbogt'ucrntoarclor (peste 200 ~IVA).
alia7.ă

OJelul

f"

.\'\.'Îu dju n preţ ulUIL ma i scă z ut decit cuprn! şi aluminiul, o mare~r('zis­ J!1ccanicli şi pulind fi laminat În prorilc roart~ variate, oţelul se utili7.t'az:l in c lectrotcllllică p('ntJ'u liniile d e tclccomunicaţ.îi şi de didribuţic de energie electT i eă pentru pute,ri mici, pentru ş in elc de tramvai. căi f('rat(" dectriee ş i metrou, pentru miczu r ilc (inimile) cablurilor clectrÎ\l! elc, Oţ e lul folo sit in e l eelrotehnkă (cu uu conţinut de 0.10-0,15% C) are rknsi b tea <1(' 7,8 kg/ dm3, C' onductivilalca de 7-8 ori mai mică decît cuprul şi n·7.i~lenţa de rupere d(' iO-75 kgf/mm~. D('O,l rc<'c nu rezi stă la eoroziune, rugildnd cJl ia.r la temperatura normală, o(("lul fulosit pel~ trtl connu cel'ea I:lIrt:utullli se pl'ol{'jează acoperindu-se Cit Ull strat protettor. de obic:ei de zinc. In fUl'tlll: alternativ, 1<:1. rrccvcn~e. ridicate, cIeclul pelicu la!' se face puternic -simt it. De aceea, în lclecomu ni caţ.ii se ut ilizează conductoure himetalice, cu inimă de oţel şi înveliş de cupru . Ia cnn~ cure ntul-- c irculă prin slratul superficial de cupfu, restul sec\ illnii riiminind practic nelJ .t il izată. Conductonre bime talicc, de daţa aceasta sub formă, d(~ ruoie, pot f-i indi .c{lţe ş i pentru. liniîlt· (Je LrallsJ10rt de encrgit' elecbicrt la 50 Hz. in, cazul. (jÎnd cOllduclQarcle
tenţa

:\IATE1\fALE l::t..ECTROTEH)<!Ci:

135

d~ cupru, calcuJate din punct de vedere elect.ric, <lU o secţiune lUai mieă decit aceea necesara rezistenţei mec:lllice. Valoarea mm:e :1: rezistentei mecauice a ncestui , ·t~~u,u~t~r' 1f.hliic -reducClca 'nu mărul,ui Ut; sWl?i ~i }iniei; 'i,n, compai':lll,ic cu o Iibjf <:~' ţpridlict6~rc de. cupru, decI uuce la lc[tlUlIT'a liniei"

pe

Fonta.
utilizează precum şi

,.

Fierul cu un procenL mare de carbon (1,1-4.5% C) dă fonta, carc se la executarea rezistcnţeiOl' pentru reostatele de pornire şi reglal"e. la fnbrieal'ea unor rezistenţe de încălzire electr ic ă pentru temperaturi- pină la 3QG--.3QO"G. Din fontă s int realizate în general şi carcasele maşinilor electrice.

Zincul
tn cleeti-cit'ebnkfl sc" roloseştc zÎucul Cll greutatea specifică 7,14 kg ' dm3, re:dslivitatea' la 2(f'C' de 5,92 ' 10--2 il mmz/m ş i rezistenţa In tractiu flC de 11,2-13.3 kgf/mm 2, EI se utilizează la confectionarea electrozjlor pentru c1elllente galvanice, .!l. famelelor fuzibile pentru siguranţ-e ş.i pentru protejarea unor suprafeţe impotriva coroziunÎÎ (in atmosferă normală, zineu l se acoperă cu un strat protector de oxid ),
A rgiulul'

An' o culoare aIbă, cu luciu meb lic, greut.ale sp ecifică 10,5 kg/dm::: :;oi cea mai m:;Jrc couductivitate elect rică dintre loale metalele [p Este LrezistenL la oxidare la temperatura
normală,

=

l,{) ' 10-20

m:~) .
exe#

Se

utilizeazălla

tlllal'ea contactelor, pentru arm ăturile cOJHlel!saLoarelor ccramÎce şi Cli mică, pentru conductoare folosite În inaltă frecvenţă , fire de suspensie pentru aparatele de măsurat etc,
PlalilHl

Arc o culoare

alh:î-("clln~ie .

o grcutate
2

rt!zistivitalc:> la 20°C de 10,30 ,10-

n ~; m

,

spedIică

mare (2!,45 kg/dm3),

l'<'.zistă la ori(',(' fel de coroziuue

şi se prelucreazn foarte bine, plitindu-se trage in fire extrem de sub ţi ri (pi nă la 0,001 mUi). Se întrebuinţează la 'confec ţi onarea contactelor electrice, pentru aparOl te dc precizie (de ohicei nli:\tli Cli iridiul, platinu singură fiind prea moale), pentru elementele de încălzire, cupluri termoelectrice (de ex. termocup lul Pt-P:t-Rh folosit pentru milsurarea tcmperaturii pinn la 1 600°C), s i guranţe fuz ibile in viu elc ,

136

ELECTROTUlN'ICA CE. z:RALA ...

Wol{ramul
","'oUramul sau tungstcnul este metalul cu cea ma i ridkată temperatur ă de topire (3370 cC) . Putindu-sc trefila în fire foarte subţiri (pină la 0,01 mrn 0) se utilizeazii la fabricarea filamentelGr Iămpilor electrice cu i ncandescenţă, a r~.ziste n ţelor de Îndilzire pentru cuptoarele electrice, a eleetrozilor din tuburile electronice, a contactelor de rupere a arcului la intrcrupiitoare pentru curenţi de mare intensitate etc.

Molibde/llli
Are
leaşi

p ropridăţi

alluloge, dar inferioare celol' ale wolfl'amului

şi

are ace-

intrebllinţ,ărî.

Nichelul
Es.te un metal de culoare
albă-ceuuşie,

kg/ dm3 ş i cu rezistivitatea, la 20°C,

• de 8,7- 9,52·10-1: n~ . Dinpullct
m

cu greutatea

specifică

de 8,9

de vedere magnetic, ('1 face parte din materialele Ceromagueticc , Este rezbtent la o:.;idare chiar şi la temperaturi rid icate, Se întrebuinţează in tehnica vidului, ca suport pe ntru Iilamcntelc Iăm · pilor cu incandcscent:l şi al difc.ritiloi' electrozi ai tuburilor electronice, la. fabricarea contactelor electrice care funcţioneaz:1 În med iu de hidrocarburi, a rezistenţclor de încălzire pină la 9OO"C, ca material de protecţie pentru piesele din oţel, pentru termocupluri (pur ş i aliat: Cu , Ni ş i CrNi), precum şi pentru diferite aliaje.

Plumbul

Este un metal de culoare celluşie·albastri'i, cu greutate specific[( 11,34 kg/dm 3 şi rezistivitatea, la 2O"'C, de 20,8 ·10--2 n mm2/m, Are o reziste nţă la coroziUJle foarte bună, chiar şi faţă de unii acizi puternici (acid sulfuric ş i c1orhidric). Se foloseşte, la execularea îuvc1işui'ilor (mantalelol') pcnll'u cablurile electrice subterane, pentru plăcile acumulaLoal'elor cu plumb, plăci de protectie contra razelor Roentgen, pigment roşu pentru vopsele şi lacuri uleioase. (miniu de plumb) ct(',
Sfauiul

Staniul sau cositorul este 1111 metal de culoare albil·argintie, cu greu· tatea speci fică de 7,3 kg/dm 3 , rezistivitaLea, la 20"C, de 11,4-10 n mm2/m şi temperatura de topire foarte cobor ită (232"C). Se u til izează la acoperirea (cositorirca) tlnor metale pentru a le ap ă ra contra coroziunii (staniul nu se oxidca.zi'i la tempcratura normală) şi pentru diferite aliaje de lipirc,

Fc) care se pot dasifica.4 n mm2/m CTI coeficient de v ariaţie a rczistivilăţii ('II temperatura de 2O · 1O-3rC. in: 1) aliaje pentru construcţia apa ratelor electrice de măsurat .. cu rezistivilatea de 0. Cr. Aceste aliaje au un coeficient mic de variaţie a rezistivităţii cu temperatura.Hercurul Este singurul metal lichid la temperatura obişnuită i are un aspect albargintiu. Se foloseşte pentru construcţia I ămpilor cu vapori de mercu r. Ni..05 n mm2/m şi un c~fi('ient de variaţie a re:zisti- . Este foarle toxic şi se oxidează uşor in aer. jndustriale şi casnice. Nichelina cste un aliaj cu 25-35% Ni. 2) aliaje pentru reostatc. pentru rezistenţe etalon şi rezistenţ6 de precizie etc. de cu loare roşiatică-cafenie. o rezistenţă elec trică mare la temperatura de funcţionare (200-25ifC pentru aHaje din categoria 2 şi 1 000-1 500°C pentru aliajele din categoria 3) şi o bunii rczistenţă la coroziune (mai mare decît a elementelor compo· nenle). Atatuiafto. J.55 kg/dm3 şi rezistivitatea. a rczistenţelor etalon şi de precizie. la 2O°C.. de 1. 12 % i\:In şi " 0 Ni.8 '10--2 Q mm2/ m. 3) aHaje pentru aparate de încă lzi re electrică. du pă utilizare. b. pentru redre~oare cu baie de mercur etc. fiind folosită pentru fabricarea reostalelor de pornire ş i reglare. Face parte din a doua categorie de materiale de mare rczistÎ\'italc.langanina este un aliaj carc conţine in general 86% Cu.MA T'ERIALE ELECTROTEHNICE 137 . folosindu·se penlru construcţia reoslatelor pentru tensiun i mici (s irma se poate înfăşura spiră Ungă sp iră. 2. Ulm' ~ u 2/ '" un coeficient foarte mic dc variaţie a rezistiviLăţii cu temperatura (5. Este mai ieft in ă decit conslanlaotu l şi face parte din a doua categorie de materiale de mare rezi~ti\'Î tate. fiind izolată numai de călre propria sa peliculă de oxid). de 95. :Manganina face parte din prima categorie de materiale de mare rezistivitate.u lemperalura (practic zero). folosindu-se pentru fabricarea de rezistenţe adiţionale şi şun ­ turi..3% Mn şi 67% Cu. la 2O"C. cu rezistivill1m tatca 50. Mn. pentru contacte în relee şi alte aparate. fllcălzit pe ntm scurt timp (3 s) la o temperatură de 900° C şi răcit in aer. Cromnichelul este un aliaj cu 18-21 % Cr şi 70-80% Ni (~u rczistiYitatea.' rC. se acope ră cu o peliculă de oxid izolantă. de mare rulstivitai~ Materialele de rezistivitate mare sint diverse aliaje ale metalelor greu fuzibile (Cu.10) ·10. Conslanfa/lu{ este un aliaj care conţine 60% Cu şi 40% Ni.oeficient foarte mic de variaţie a rezislivităţii şi '" ('. de unde şi denumirea sa.10-2 n 'şi un c. pentru electrozi de mercur. avind rezislivilatea de 43'10--'" . greutatea specifică 13.

. tipurilf' principale <llc acestor condtlctoare sint: .IT. ~'?f~3 ~~ .:!:e etc: cauciuc. 10-1.. cu izolaUc d.u.ui.5% Al :. vită ţ ii er.d!...ICUT.". al. Tot în "('rasU.'. 5% Al. rru: . conducte izolate pentru telecomunicaţii (STAS 4263-(8). J'. COflducloc. aluminiu şi uneori din otel.or-p \U'1 d e iluminat: f-pcntţu susprndMe" corp:.co r· p:at el< 17.o1a'. fădnd parte din il tre ia categorie ae materiale de maa" rezistivltate. 30% Cr. JSO{)CJ din care c auză este mult folosit sub diverse forme şi compoziţii. conducte de aluillÎniu cu izolaţie de cauciuc (STAS 5699-67).rele pentru linii electrice sint acelea fo losite 111 instalaţiile electrice de utilizare şi se iahrică din C1!])fl!.CfJlldllcloQrc electrice i::olale (fig. fie dintr-Un strat de lac electroizolant (email) care se aplie{\ direct pc suprafaţa cup rului. Cond lJde eleclrice de cupru: inv clit~. mea izolat. unifiJar Hit! multifilar (fun ii).iei.5 ·1O-5 /"C: :Puale rezisU\ la temperaturi de II~cr. CU temperatura de 14.138 ELEC-TROTEH.temp~rit : ţ ie 4 _ de JlUl>l!nilt: !i _ cordQ:'ll~ MeU.te la l ntempcril.. azbe~t sau i. e _ p ... b _ cu izolade cau ciuc : e _ COl'"a em cu lz"j". CJ.iuc: d .·categorie se Încadreaza şi {ccrallll (15% 5%·AI.i i tramversa!e. Condudoa re ~!ectrlce rCJ. aniha{ul (21 % Cr.nik pot fi rotunde sau dreptunghiularc şi ~e detC'nnillă fără slt ~(" tină ~'camn de grosi .h t ~_.u .tidă). b)O~ . 80. aluminiu şi oţel-aluminiu. de _l.lo!" i.-\S 6163-63 şi g)i:~ ) iii l' " '= ~S~ Fig. mătase.glenta 1 . 10-1) şi anu me : conducte de cupru sau aluminiu cu 'iz olaţie de p oli eiorură de vinil (ST AS G 865-70). lzolaţia c-oll. 3.In.8% Co. MCM ş! bac: l aţle MC:o.. se Iolosc~c jll gellenl. 70% Fe) şi eramullli (61% PC".candudoare elec/Tiee neizolafe (ST AS 3032-(}9 STA S 684-68 ş i ST AS 3000-(9) care. bumbac. cordoane de policlorură de v ini! pentru apa~ .0 _ d"n de cu"ciuc : .. Si) . '. c.ntnl r.! la liniile aelicne de eneqpe electrică şi de telec. în fundic de co ndiţiile..Ictoarelol' de hobinaj se fabrică fie din materiale fibroase (hirtie.omunîcaţii : se {~". " "on~ric cu t _ izolaţie - :de:n.l" df! "lIU.ccută d in cupru.l (andurfoarcir: de bobina} (ST. . Se ctiu. 592'1 -70) ~(: e xeC'ută din cupru mu alumillitl ~i se deo:-cb('sC' după forma şi dimensiunile sccţ-iun. pentru fabricarea' elementelor ' Încălzî toarc~. pl"t" cu m şi dupa lipul izolaţici. conducte de de bumcu 17. Conducto~rcle dreptunghiulare asigură o umplere mai bună la înfăş\lru!'e decît cele rotunde.. 4. În execuţie uniIiJară sau multifilară.% F e) k. caucluc. de exploatare.i L~% C.NlCA GENERALA.

f'~('. d e....5 2 Fig..u ele Moad.'l _ ba!). . conducte de cupru pcn Lru suspendarea corpurilor de iluminat conductoal'e de sonerie din s il'lnă de cupru izolate. inzestratc cu învelişuri de protectie cafe apără conductorul şi izolaţia împotriva actiunii umezelii.o: J _ cup'U : ~ _ caud"c .2) se c)..\&Udu".i : 4 _ ro:. acopC'findu-sc la exterior printr-un luv e]jş din fire de oţel zincat.. şlIururi şi cordoane electrice pentru utilizari casnice şi semiindustrÎale (STA$ 4 Q37-66). in lmUlt a de plumb: _ c..i 1 000.. _ Inlkjurare <!e blnle Im.. dcleriorilrilOI" mecanice etc. :. Ele ~c folos. clnep4 Impregno1>\: 1 _ masl uolll..rate elcdrke.(I:!c d" . vulcanlnl: . _ ar_ mAturA wn bem:! de 0\'-1. Ele se execută din cupru acoperit cu o izolatic din bumbac cauciucal peste care se pune b hnpletiturâ din fire lcxtile impregnate eu un amestec bituminos. d. cu bumbac etc...-.conduc/e de rvprll armate (STAS 5577-()3) care se folo &:!sc numai la instalaţiile electrice fixt:.. Unde se p ot produce loviri ale conduclei (macarale electrice. penlru tensiuni nominale de 500 V ş i 3000 V CU T"l'nt alternath' o. . CllblurI <l Cli Izo1.. ~1 S. 10·2.).ond\ldoarc izolate compuse din unul sau mai multE.-t.de IIZ casnic sa:u scopuri similare (STAS 7350-71). Cablllri el~ izola/ie de caw:Îuc in mania de plumb (fig.il!ie de cauciuc. 10. . 3 000 şi fi 000 V curent continuu . poduri rul:lnte etc.. Ia transportul !'nergiei 1'1edrice prin linii subterane sau suhmarin!' . blu CP: b _ calJiu cp. fJb re flexibil!'.ntf.>resnaIA: . f _ st. .l1ndl d~ bumboc C. Cabluri elec!rice C<l}llurile cledritc de forţa sint c.ecut:i {'onform STAS 2405-71. _ umplutură dIn fire tC:l<IIJe: . dl! plumb: .'.

Cablul este.o spirală de cupru pe care se înfăşoară conductorul ce formează inima cablului.>regna le . pentru tensiuni de 1 000. Ansamblul este înfăşurat cu mai multe straturi de hirtie de cablu şi apoi îmbrăcat Într-o JDanta etanşă de plumb. 10-3) se execută conIorm $TAS 4481 -66. hirtie de cablu sau ce)Qfan. 6000 şi 10000 V.. ( _ lnvelli. se izolează apoi cu cauciuc şi Se acoperă cu o pînză cauciucată pe ambele feţe. Fig. izolat cu hirtie şi imb răcat in manta de plumb."O ELECTROTE~CA GENERALA Conductoarele dc cupru se acopera cu o infăşurare din bumbac. . 1 - J - mant a cupru: Fig. şi una sau două benzi de oţel protejate impGltriv a agenţilor chimiei (cablu "armat"). de plumb. 5 umpluturA din materiale l. în ma nta de plumb: ! _ h irtie imp regn a tă . Ansamblul este iufăşurat În două beurj de pînză cauciucată şi imbră ­ cat într-o manta de plu. 10-4) se execută pentru tensiuni înalt-: pînă la 120000 V. d e protecţie din hirtie impregnată etc... Cabluri. cîm~pi"i sau alt material asemănă tor impregnat. Astfel izolate. Canalul este legat cu rezerv oare speciale de alimentare umplute cu ulei. peste care se pune un înveliş protector de iută. .lflb etanşă. 10-3. l _ conductă: ( Izolaţie de hirtie. de obicei.. print r-un canal axial obţinut dintr. apoi se infuniază impreun ă cu umplutură din sIoară de hîrtie pină la completarea secţiunii circulare .. Uleiul circulă liber de-a lungul eablului. peste care se aşază difer ite În . Cabluri cu ulei (fig. conductoarele se Înfuniază ClI umplutu ră de fire tcxtile pină la completarea secţiunii circulare. t _ spirală SUJ)QI"I. ~ mama de plwnb. cu izola/ie de hirtie "in manIa de plumb (fig. Ca blu cu 1 - circulaţie de ulei: canal pentru u l.exdle : Il armătură din benzi de otel . elişuri de protecţie (iută sau cînepă impregnată şi benzi de oţel p rotejate impotriva acţiunil or chimice) . . Cabl u cu i zo l aţie de hirtie. 10-4. 7 _ inUşurate dIn materla1e textile l m. Con~ ductoarcle de cupru se izolează cu hirtie de cablu impregnată cu ulei.

Periile de cărbune.36 kg/dm:l. iar rezistivitatea. contacte. a. Cărbunele Seleniul Scleniul pur cste ca ~a llt la temperatura obişnuită. la cuptoarele clectrice cu arc.)fATERIALE ELECTROT})HNICE 3. in tehnica măsuriirilor. la reostate de reglaj etc.51 kg/dm3 pentru diamant şi 1. fabricate conform STAS 4199-71 . al diodclor. Condllctivitatea sa variază în limite mari. după impurităţile pe care le conţine. Acelaşi efe ct iIau asupra lui razele Roentgen şi razele provenite prin dczintegrarea radio activa. tranzistoarel or etc.i de cărbune se folos esc la clectroliza unor substanţe În slare topită. Cristalele de seleniu prezintă. Germaniul se utilizează la fabricarea rcdresoarelor uscate (detectoare cu ('Tistal). la 20°C. intrebuinţat sub forma de granule.de ~ chis3. tn tleetrotehllică se utilizează cărbunele amorf şi uneori grafitul pentru numeroase produse cum sînt: clect. la l ă mpile eu are şi proiectoare. tlermaniul E~te un metul de culoare ce nuşic. ~c rvesc drept contacte mobile (alunecătoare) intre parte a mobilă şi partea fixă a maşinilor electrice. rezistenţe pentru lncălzire. . Rerisfenfele chimice pe b3Ză de cărbune se folosesc în radiotehnica. perii. Greutatea specifică este cuprinsă intre 3. ceea ce determină utiliz area seleniului in construcţia redresoarelor uscate. MATERIALE SEMICONDUCTOARE Cărbunele se prezintii sub formă de trei varietăţi: diamant. Eleclro:i. b locuri sau membrane. dar la 60°C devine plastic şi se poate pre~a Ln bare. care determină utilizarea lui in constructia celulelor fotoelectrice. se fabrică din antracit care se granuIează şi se supune unor tratamente termice in funcţie de forma sub care se întrebuinţează. Cărbunele pentru microfoane. conductivilatea electrică scade repede. conducti\'italea ~:J electrică creşte de circa 15 ori. o conductil1itale unilaleraUf. constă in faptul că prin iluminare. variază de la 4. grafit Ş .rozi.1()lt O: em pentru diamant (care este deci un izolant electric) Ia 4 il em pentru cărbunele amorf şi 0. cu greutatea specifică de 5. reziste nţe chimice etc.00283 il CIU pentru grafit. tntrerupind iluminarea. la elemente galvanicc etc.3 kg/dm 3 pentru cărbune amorf. de asemenea. cărbune amorI. filament :! electrice. a proprieta te insem :ta lii a seleniului cristalin.74. de la l():l/O: cm la 102/ Q cm.

Izch:nti organici solizi Fir e şi {esu/uri electroi:olanle Firele şi ţesăturile sin t materiale flexibile formate din fihre ve-getl.zute. reprezentate prin :notase unturaHi.folosesc la cxccut:uea in\'elişurilor de cabluri subterane. . . . ~int mai frag-i li şi se prelucrează mai greu .·.! elect. rigiditaka di el cctrică şi cQnductivitalea term i că. Siliciul se util iz ează la fabricarea diferitelor tiPllIÎ de detectoare.:.îi unorgauÎeÎ sint. nll ard şi au punctul de topire fO:'lrte ridic-at. in i: lunli organici care w pot fi solizi sau lichizi şi i:olun{i anorganiri. Izol. maLcriale i:z:olantc din punct de vederI. l1 .3 kg/dm3 şi conductivitalea electrică care variază in limite mari : i .o1ate in cauciuc. lOz/O cm .a golurilor h::olaţiei la cablurile j1olifll. dupiillatura lor. cu bu ne proprietăţj de izolare electrică.\lakrialclc izolallte se impart. anil:nak. Ţcslituri!c clcctroizolante se fabricii stih formă de benzi. Firele de iuto s. F. ~c folosesc la izola· rea sîrmelor subţiri de bobinaje. lzoh\llţ. Ele pot fi neimprcgnate.10-2/D cm. iar firele de cînl'pa la umplen. EI are greutatea de 2. materialele izolante ~e impart Îll clase de izolaţie: . ANTE . care nu ali carhon în consti tuţie . din firele mellţionate . Firele de bumbac şi rit' in se folosesc la izolarea eonductoarclor de bobillaj şi la împletituri de prolecţie ale condudoarcJor i7. p iuze s. Faţă de izolanţii ol'ganid. artificiale sau sintetice. E. 4-. ~IATERIALE lZ OL. B.:lI)W organid sînt compuşi naturali sau sinletici ai carbonului. a ampliricatoarelor şi pentru rcdresoare de cure nţi mari. Un adaos de 4% Si in oţelul folosit e3 tabte rle transformator (tale silieioase) reduce pierderile in fier.au ţesături. Cin~le îşi măresc r(!zi. A. Firele (fIlimale.ric. H .142 Silid III specifică Siliciul se prezintă sub formă eristtJlillă sa u amorfă.le. Din aceasLă cauză rezistă la tempcratUfi m:ii inalte. tn Republica So('Îalislă România se fabrkă aproape toale felurile de materiale izolantt'.sten~a mecanica şi electrică. Prin iJDpn~gllarca in ulei l'all Iăcuire. Iăcuitc sau imprcg· nate cu lacuri bitnmin035e. Dupil temperaLura la care pot fi utilizate. C (STAS O 247-60).

din celu l oză de lemn şi pastă de cirpe şi este de.stn! fabricate din ră~ini icnol·formaldehidice cu umplut uri originale snu ano. ene.1A't ERIALE E I. are o grosim!! foarte m i că (7-2"~). CarlOlwl cltclroi :nlanl sau eleclrofehnic se fabrică . izolaţie intre straturi şi fa~ă de masă etc.ECT RO TEHN ICE Jialeriaie ln {oi şi {ibri/. o rigiditate dielec\rld (pentru grosimea de 4 mrn) de circll 17 kV/mm .ii in tehnica frec\'entelor Inalte. Ele stnl mai hi~oscopice şi mai putil1 rezistente la temperatură decit fenoplastele. tensiunea de străpllogere creşte de ~ a 400 kVlcm la 2500-3000 kV/cm .1. Prcşpanul se utilizează mult in construc~ia maşinilor. are grcutatea spcciîic3 de 0. electrice. . Hirtia eleclroi:olanlă se fabrică d in ce lul oz ă extrasă din lemn sau din fibre de bumbac. mai multe feluri.).y.is1ivilate de supra fat 6 de 103-1()6 M!). Hirtia pentru condenwtoare. ti tmnsformatoarelor ş i a aparatelor electrice. PoljsiirBflul se obţine prin sinteză din etilenii şi bemen.l1plicate precum buillţare bun· lor pn j r Uiţi mecanice iu t'h·Lrotehn: i . greutatea spCJ:îfică varii!ld intre 1 şi 0. Carfolwl preşpall (STAS 1746-08) se fabrică În rulouri cu grosimea de 0.rgie arc o grosime de 0. in sau iută ş i se imparte În mai mul te sorturi..4 . Hirtia peniru cabluri de.. dar se inmoaie la tempe raturl mici.1-0. .D sau in foi cu grosimea de 1-3 mm.atinată pe o parte pentru a nu forma încreţituri. ele au o largă intre(pre~area a lua astfel fenIJpl<J$/e{e . este [parte rezistentA Ia rup. Are higroscopicitate redusă şi proprieliil! elec!roizolllnie foarte bune.ganÎ(. după utilizarea pe care o are. ehi'H·la forme.8 mm. Rigiditatea dielectrică cste de cirra 100 kV/cm şi neşte mult dacă materialul se usucă şi se !ierbe i. Hirtia penlru cabluri telefonice are grosimea de 0. şi la răsucire.17 mm.ire (grosimea 30:. Corma dorita..n ulei dt! transformator. pentru objinerea lacurilor ulilizate la izolatia cahlurilor ele.08-0. la indoiri duble.col. este foarte rezistentă şi este :o. şi rezistll la tcmperaluri pi n ă la 125-15QoC.<t~tură.05 mm şi trebuie să aibil o rezistenţă mare In tracţiune. de obicei.If\. se impregnează cu ulei. Amilloplailele sîni fabricate din urce şi [ormaldehidA cu umplu tură de rUfOl'guş de lemn sau celuloză.I'.67 g/cm3. Car/onul pe1llru tuburi de izolare ş i pro tecţie STAS (938-68) arc grosimea de 0.'. Se ulHizea7. Ele au o re7. in matri!?\).0. Dad. o marI' rigidihle dieiectrică şi o mare rezistenţă Ia rupere şi la îndoiri.ea de a se deforma plasşi tic sub Datorită ncţiun~a t('mp"raturii JOi II presiunii şi şi prdlLl"r_t:"ii ~i O. izolaţie de rn'. Jllrfia pentru izolarea tolelor maglle1ice este foarte subţ.97 g/clU3. pentru sep araţii (şaibc).5 ml.1Iuse picut/ce )L3~elC pla~tirl.ere . .' ~int materiale care au propl·ietat..

lH ELEC'l'ROTEHSlCA GENERALA Sticla organică sau plai glasul arc greutatea specifică de 1. producătoare . Cauciucul vulcanÎZat se utilizează la izolarea con ductoard or şi a cablurilor electrice.1. dezvolta gaze care ajută la stingerea arcului. Are proprietăţi mecanice mai bune decit perlinaxul. Pertinaxul se întrebuintează numai în joasă freCVCll ţli.4 gJcm 3 (Plăci). Deoarece in stare pură este lermoplaslic. Are greutatea specifică de 1. la confecţionarea tuburilo!' izolante. TexloliLlI1 cste un material similar cu pertinaxul. Însă proprif'Hiţ. reziste nţa la Încălzire de 150°C şi se poate prelucra mc('anic cu uşu­ rinţă. prin sinteza unor substanţe organ ice ş i are cal i tăţ i d ieledrice asemănătoare raudu cului natural ..05 g/cm3 (tuburi) . Dacă sc adaugă sulf in cantităţi mai mari (30~35%). la a cţi unea uleiurilor minerale şi la acţiunea luminii ş i a razelor ultravioletc. o constantă dielectrică de 3. rezistivitatea de volum de circa l()lo n em. Un alt dezavantaj fi constituie şi rezistel. la Întreruptoare). Cauciucul şi nletic este fa bricat pe cale chimică. cu aspect luneted.18 g/cm:J. Se utilizează la fabricarea pieselor izolante care suportă sarcini de şoc sau sin t sllpuse frecării (de exemplu. Materiale plastice sfrafi{icalt! Perlinaxul ~c fabrică prin presarea la cald a hirtiei impregnate ClI sintetice (fenol-formaldehidice). a covoraşe lor de prolcclie etc. cauc Îucul se transformă prin .ile electrice sint mai reduse şi costul mai ridicat. fabricat din ţesătură impregnată (fn loc de hirtie impregnată).ta mică la Încălzire.6 iar sub acţiunea arcului electric. el nu se intrebllinţează decit rar la tensiuni inalte. la construc\i a aparatelol' de inaltă ş i joasă tensiune. in formă de plăci sau de tuburi. Este un material rigid. a măn uşilor şi galoşilor izolanţi. Deoarece sub influenţa ozon ului ce se produce la descârcărilc elcctrÎ('e in aer cauciucul " imbă t rineşte" (devine fragil ş i crapă). folos ită in telecomuni caţii ş i in in st a laţii electrice de curcnţJ mici. răşini cios ş i iHa/eriale elastice I I Cauciucul natural se obţine din sucul Iăp tos al unor arbori şi plante de cauciuc. proprietate care il face sti fie utilizat la ~tingerea arcului electric tn descăr ditoare. se obţine cauciucul Lare sau ~bonifa. avind faţă de acesta avautajuJ de a fi mult mai rezistent la acţiunea ule· îurilor minerale. vukanizarf''' (adaos de sulf in amestec şi tncă I:d re in autoclave cu al tir saturat la temperatura dc 140-150°C) intr-un material lermoreacfil!. In telefonie etc.

Pelicula este tare. Ulciul de lransforn\ntor (SŢAS 811 -67) se extrage prin distilarea fracţionată a ti\-t'illrilor neparafinoa~('.J01'-15 n cm şi rigiditatea di"lt·('tridi el<> 12f1 ky f(' U!. se utilizează pentru reparaţii urgente şi pentru lipit. lucioasă. Se intrebuinţează ('a emailuri. foarte elastică ş i rezisteut5 la ulei. ulei sau ozon (conductoare cie automobil şi avion). Lacurile răşinooşe. BUlI. halo"lxuJ. Para/ina este un material ceros ce se obtine din titei parallnos. nu se inmoaie la căldură. .M. se utilizează in special la impreguarea ţe~ăturiior de bumba('. Lawl de bachelifă (soluţia in alcool a bach elitei) are o rezistenţă mecanică bună.a .·ot . Însă. aderenţă mare. pelicula este puţin elastică şi are tendinţă de ÎmbătrÎnire termică.0lante folosite la impregnare. Pelicllia are rezistenţă meranică mare. a eouductoarelor ('are funcţionează În medii de bell~ zină. EI are constanta dickdrică ~r .E F.t fabricart! pc bază de uleiuri sica tive (ulei de in şi de tung). 10 EIf!Cl. în construclia maşinilor electrice. Se foloseşte in producţia pcrlinaxului şi lextolituJlli. Se foloseşte.. este hidoasă şi rezistentă la benzină şi uki. urmată de o rafinare.\l. la umplerea bobinelor de inaltă frec· ventă ete. El asigu ră o impregnare mai rezistenlă la umezeală şi mai impermeabilli dectl aceea dală de lacuri. !rolanţi organici lichizi Uleiur! mitUTc/e Vlriul de transformator. Are stabilitate chi · mică mare. nua!1i .:."TERI.). Lllcurile uldoase sin..fiind termopJasl!c . Deoarece se usucă in aer. solventu! se volatiJizează. în schimb . iar la uscare. olea · vaxul ele. Ele ~e apl i că in stare licbidă . b.LECTROTEHNICE Lu.hnk. la iwlaţia aparatelor electrice etc. ~au uleiurilor skative (care rormează baza lacului) in solvenţi volatili.. la impregnarea Ilidiei de conrlensatoare..calaeuri de acoperire şi de impregnare. JAlcurile de ctlulo:ă sint soluţiile unor rorupuşi ai relulozei. bitumurilor. Ele pot fi solide (fabricate pe bază de bilumuri şi răşini). Jfase izalanle (compoullduri) Compoundurile sînt i7. insA este higroscopic şi are aciditate mare. Avind o aderenţii redusă la metale.mu! este [o[osil in special 101 impregnări. obţinute prin tratamente speciale.uie mai pulin rezistent la tncălzire. acoperire sau umplere. in să tmb1itrineşte cu timpul.curi elcclroÎ :olanfe Lacurile ~int soluţii eoloidale ale răşin il or.\~ reziftivitatea dc 5. Lacul de şelac (soluţia şelaeului în alcool) arc proprietăţi mecanice şi electrice bune. insă la temperaturi ridicate se oxidează U~f. Vîsco3se (pe bază de ulei mineral) sau lichide (din ulei de transformator rafinat). impreunii cu alte materiale ceroase similare (cerezina.

i\Iicu este un JO~teria l an organic cristalin. Azbf'stul.2--1.area condensatoarelor cu hîrtie pentru tensiuni conOnue. cen-ldfu!("ille în vid. de U)lO_l()l2 f) cm şi o rigiditate die!ectridl.i la jmpre~i1. lI:.area hlrlic-i d~ condeDsatoiire (sovolul) sau in transformatoare (lOytol !ll). ţesături. folosit la confecţionarea camerelor de stingere a arcului electric. ior punctul de congelare coborit (_20" la -3ţ1°C) j)ermilc folo!lirca lui la aparatele electrice montate în exterior.l presare la rece. cla~ticiLa tc _ şi flexibilitate remarcabil~.c din uleiul de transfor mator redu c !'cnsibi1.. Se fabrid\ !'. SO!'lolu! (64% 50\'1J] ~i 36~~ lric1lJrbel1Zeh) are aceleaşi proprielfi\i ca şi so\'olul. ulciurjle t[c hui ~. Se foloseşte pentru izolatii rezislcille la temperaluri Tidicate şi la fabric'lrea anuUli10r mase plastice . punctul de inflamabiiitaLe ridicat (145"C) micşorează pericol ul ri t' inUamarc sau . sioar:. ub forme.eC:lL cu cimcllt şi cu ap ă.ifirarca u1eiului <le lr[l. plintre care : SO:. Se . iri (O!Ol mm) şi arc p l'oprie tăţi dedroizolantc. la tablourile de dislri buţie.5. dă priJ. Este un lichid neittflamabil. de 120 ~ ISO kV /clll.\5 2317·61) se objine din sl!mln1ă de ric. compus din silieat de magneziu .. de aceea.c face prin lIscart'.Halea la 2Q"C. El urc o rigidibtt< dic!eclricii mai mare .146 ELEţTROT f:liNJCj\ GENEJtALA VisCQzilatea redusă permite pătrunderea l ui îll izol aţ i a hobllleJor. Ul~illl de CQmlensafor se obtine prin pur. de fi.C pierderile dicleclrice. ceea ce prezintă tin ll\"1lnlaj. constanta dieleclricJ ~=4. 'au fost realLwt(> anumite ulelurl i7. filtrare.>Qlul. ~trati ficat. rezisti. comp us din silieati de llH'tale alealinc. CII o rlgidll:de dielectricil de 140.rigtdilaka dirlt!dricit şi mUf{'!. Curătirea 1Ilciuriloa:: :.200 kV(cm. hîrtie şi carton. curi'iii l:ţ! pcrî{~lIil·. care !'iC des rac În foiţe foa rle subt. Ele se tnlllnesc sub diferite denumit! comerciale. viscoS şi toxic.. are o vlscozilale mai mare dec1t ult>iul de transformator.de explozie. Se utilizează la impregn. cu structura cristaliui't.0lante avind In compoziţia lor elor. !n\rl. am('st. Ulelurile sintetice se înlrebuin1eaz. in apaTaLd~ electrice.. Izolant\ anorganlc1 A:beslul esLt!' un material fibros. Vieiari r. a postamentelor etc.!:donu<ltor.lcîl ll!ciu! de transformator are marele dezavantaj ac a ff inf1am:lt>fJ.(200 kV/cm ) şi pierr\eori in dielectric mai mici rll'cit uleiul ele tramformntor.re. c. lnsa spre deosebire de acesta are un pune! de congelare mai scăzu! (~3CfC fată de+5°C).' egefale Vidul de ricin (5T. Aceste ulciuri au proprie· latea de a nu fi inf)all1abiJe şi se Îolosesc in cOIls!ruc!ia iransiormatoarclor ~i il condt:nsa· toarelor de forfă .bOc1I1Je1iful. . Apa şi imp uriUiţi J.in.

Din sticl ă se cxec utfl d{" asemenea . Prelu cră!iJe meeJn.:d\lcti. atit la temperat-uri mari. marmura ore cea ma i lar~' ă ill~r(' b l1inl<l\-{' .ia. Adao~urilc.:i c k:':'l'r:'nâ.rinH. lesăturile de stidă se exccul:1 in benzj (pentru izolarea ma şi n il o r electrice) sau in ţe­ sătu ri lalc ( pCl ltt'U C ahri('urea te xlolitului special ş i (l unor micanile).u porLu filoT ~k ap:lrah: etc. Îlllhlt'ntu1z.-. Il h islf'r{'zj~.. lrnpnriLă\i1 e.c rod c ar~ ~e folosesc in stru'ea iu care se gă sesc.ic(' ill r:i(]t. eare se aplitfl" uniform pe piese (le metal. Din fire de sticlă se fac Îzolaţjj electrice.IIt1fC ·:.\IAGKETl(E 31ateri alde magnetice se imparl după rnă.J! ililflte foa rte ma re ş i pierderi miri.1. I n electrolehnicJ sticla se în trebuinţează la fa bricnrea I ă mpiior electrice ş i a izolatoarelor.l ş i inalta ten. a condem :l toal'clor ş i a s uporturilol" rezistenţc l or.-' a )li '1' '!ii(.ate prin pt~rme:\b i litatc mare.'alit \.li\" itli t<-a materia!ului. cit şi la şocuri de kmperaturi:i.r i'. ~tA'IER rALE tI.:' Li~l<-n zi~. ca uichdul şj coh:-l1tnl.iulle. Olicşorfll d pNffica bili ta tca şi inducţia la snt1lra("ir>. Di ntre ele . marmw'u şi arde. su lful .li< lire .~ \k 5ntl1ra lie mare. . MATERIALE . 5.. SiliciuJ mlircştt' rezi:. e~Z.' :l dduh:i UC in materiale ma. :t r:. :\ ccste materiale ~int : ba :alfuI. Aluminiul." "llu. la b obinajto.. In a CGasUi ca legorie intr8 diver::. rcosLatcl ol' ş i aparatelor. Pieire naturale cerwni ce.l sr'Ji. mărind in spe cial forţa 1'flf'I'. fosforul.'.1 .'!"mc.'':::1 ~'c: :lr{) drept rez ultat mic~or:lrl'a fortei C'oC'll'jti\'c . Sficla.EC'I'ftO'f'EHNlCE foloseş te ca jzolant.. În proc('nte dl' lrj-lî. miirind fortn r~rdlivn. ca strat Îz oJanl ~all de protec ţi e. piC'rderile p rin c urenţi lurhiOJlnri şi r(tvof i7. la joasă ea şi la în alt ă tensiune.R"netkc moi (cielu iugust) şi dure (titlu larg). in aparate de Încă lzi L etc.'iti v:i..~iti'1 Il-! fabri carea plăcilor pcntru tahlour i tI(. ('. . i 'q)!"irnfl p. produc:in'J penne:ll>i !itat!' mar. d". :-i1it'iul. ('(Im ~i n t ..'iţe~r ~i!lliit L I. Ele :'IlJ (':\ material de bază fierul pUl' sa u in al i~j Cll alte meLale . :'Ilaterialele ceram ice se foloseSC in ('JedrolehllÎcă la fabricarea jzolatoarelor d(" joas. emailuri. in natură. disLrihuţi:-. carbonu l. ca izolant la colcdoarele maşinilo r electrice."o. Materiale magnetiee moi Acestea sin t materiale magn etic!' caracteriz. ~i I. t:sk foJo.l f:wor:lhil p roprietă1ile magnetice. I : :<'~. Forţă coercitivii mit ă şi pierderi prin hisler('zis mici. au influenţe di'iunlitu:m: asupra calitatilor magne tice ale fierului şi nliaj('lor lui. pe rn:istenţc elect rice etc. Muluiale ctramice. in {:ond en satoarc electrice.

ă (24500 G. mangan. in scopul reducerii pierderilor prin curenţi turbionarL Pierderile totale. ca miezuri de bobine. 1n scopuri speciale s-au realizat aliaje magnetice cu proprietăţi remarcabile.!"e fabrică magneţi permanenţi. Astfel. Se folosesc În circuite de înaltă frecvenţă. ceea ce limitează procentul de siliciu la 4.) şi oxid de fier. Tabla siliâoasă Siliciul se adaugă in procente variind de la 0.5 mm. pentru transformatoare spedale.15000. elt ş i după prelu.ă. forţa cocrcitivă 0. măcina te fin şi presatc (sinterizate). Dezavantajul principal al introducerii siliciului ca element de alicre constă in reducerea inducţ. ecrane magnetice etc. cupru.02 De şi inducţia maximă G 000 Gs.hel.ii. Din permalloy se confecţionează miezuri de fier pentru aparate de telecomunicaţii. inducţia remanentă şi suprafata ciclului de histerezis mari. Materiale magnetice dure- A('este materiale au forţa coercitiv. de 0. Perminvarul (fier+nichel + cobalt) este un material cu permcabili· latea magnetică practic constantă.8 Oc şi in ducţia de saturaţie circa 20000 Gs. forta coercitivă 0. ('ea maximă 100000.35. 0. ('răr ile mecanice. Au proprietăţi mecanice bune.). variază În acest caz de la 3.le.5%. . zinc. Fierul. la o inducţie maximă de 10 000 Gs. 1 şi 1. Aliajele fier-siliciu. Din matl'riaJe magnetke dure . etc. Aliajele fier-nichel se deosebesc prin pierderi magnetice mici şi permeabilitate mare în cimpuri magnetice slabe. obţinut prin aRlam('rarc cu lian ţi a pulberi.7 W/kg. Se rolo~e5c in construcţia maşinilor şi aparatelor electrice. Permalloyul are permeabilitatea relativă iniţială 10 000. Ele se aplică atit după turnarea materialului.005 De.e de hirtie.iei de saturaţie şi îu mărimea fragi lită ţ.75. Aliaje speciale. supermalloyul are permeabilitatea relativă maximă de 1 500 000 şi forţa coercitivă foarte mică. Ferilele sînt compllşi de metale (nic.36-0.'" ELECTROTEHNlCA G!:NERAl.6 la 0. Ciclul său de histerezis este practic UD dreptunghi foarte subţire. Fierul are permeabilitatea relativă iniţială de 250~500. carcn!)c pentru ecranare magnetidi etc. FOllia şi otelul furnal ~e deo:>chcşc de fier prin continutul in carbon. Din fier se cODstruiesc piesele polare şi micl-urile pentru bobinc. relee speciale. juguri pentru f"lectromaglle\i.5%. ca mieznrj de poli şi de e. in maşinile electrice.5 la 4.5. avînd uneori rolul duhlu de material magnetic şi piese mecanice.A Tratamcntele termice permit îmbunătăţirea calităţilor mecanÎce ~i magnetice. Tablele se iz ol ează pc una din feţe prin oxidare.etizie. de fier. carcas!' !'l(". Iăcuire sau lipirea unei foiţ. per· mcabilitatea maximă 5000. Grosimea tab lelor esle de 0. b. este folos it la miezuri lc bobincJor utilizate in înaltă frecvenţă. pentru aparate de măsurat de mare p.. Fierul carbanil. Permendurul este un aliaj de fier şi cobalt cu in ducţia de saturaţie mărit.c tromagn eţi. 0. fapt pentru care multe dintre cle poartă denumirea de permalloy.

. loducţia remaucnlă este B=5 000-12 000 Gs. ş-a recurs la fabricarea ma gneţil or permanenţi prin sin terizare. ]Haglleli sinlerizali . nu pol fi prel ucrate mecan ic decit prin rectificare. (Alnico) şi cuprul (3-4%) . SilI! ş i fosfor. cobaltul sint adaosuri favorabile.24%). Materialele magnetice Alni şi Aln ic o au dezavantajul d l. Oţeluril e elaborate in cuptoare . Din această cauză.4liaje de aluminiu şi ni chel (AINi). Sînt al iaje de fier cu nichel (1 4-22%) şi aluminiu (9. iar forţa coercitivă H c = 750-500 Oe.MATERIALE l:l."fJCE ".1artin sau în cuplo::. Wolframul. . bine a meste cate între ele şi p rcsate. giroscoape. dac ă nu conţin carbon .relee. Prin această metodă se fabrică magneţi pentru: picup uri. mot oare şi generatoare mici rte. eăşti de radio şi de telefoane.re electrice cu arc au calităţi magnetice bune. cromul. cu o ~reutate sub 50 g şi In cantitiiti IBai mari decît 10000 de b u căţi. Un procedeu de imbunătăţire a calităţii magneţi J or permanenţi constă Îll lUf(]arca şi răcirea lor În p reze nţa unui cimp magnetic constant. Tratamentele termice imhunătăţesc calităţile magnetice ale oţelurilor şi co nslau In general in căli rea materialului. @feluri magnetice. uncori in compoziţie in trÎod şÎ cobaltul (12.ECTROTEH. . Ope raţia este ren tab ilă numai pentru piese mici. .15%). din pulberile diferitelor t>Ie mellte care constituie oţelul Alni sau Alnico. aparate de măsurat.

create de. . .Ircnlului. li - L"ldicatol".I rczi~ten't!i: wattmetrdepentru măsnrarea puterii. ! 1·1.pentru măsUr3rt':. conloard(' .venlru m[isurarca tensiunii j ohmmctrele . Principalele apHratc eleC'tritt' de măsurat SÎllt: anI!J<'fmelrele .regimul dl' Democraţie populDră.pelltru m[iHlrarNI energiei: cosfinum~li după al Fig. a .pentru măsurarea {·l. la fabdcil~ Elt'dromaglJetÎt3. b _ lnre&!stratol". 'oltmr! T<.lc . a) Cla:. GENERALITAŢI ASUPHA APAHATELOH ELECTRICE DE ~'I ĂSrRAT F!lllricarca in ţnru Doa~tră 11 nparatl'lor t'lt'clricc de măsurat a îuec-put 23 August 19-14. Amper melru.ificaJ"e. Elcdronica ş . Eleclrop n:dzill.CAPITOLUL XI llAStJRAlU ELECTltltE J.

i (de cx.pe. aparate electromagnetice.. aparatele Întilnite mai des ~ i nt : "parate magnetoclcctricc.aza unuia din principiile care se vor arăta mai departe. ti şi 7). (>nC'rgia reactivă etc. aparatr de inducţie.. Y:.'iurate În momentu l miis. cure ~e bazează rllnct.zor pentru a amortiza osr ilaţiilc acului. Acestţ> nparato. Dup:.1cnte componente principale : . moment a "aloril ll)ărimii (fig. în tab('):<.: ntl şi ac indicator.f/parate integra{vare ~au cvn/oare siill aparatde care lllăsoar1i lllariml In <'xp. 2.(le curent continuu ~i alternllliy . .un (tc indicutor.l'flle ele H' rcpr('zilltă printr-un pătrat elI un dreptunghi deasupra lui (În tahela.ntru măsUrarea Erecv cnţe i.pt'Iltl'U măsurare a factorul ui de putere (sau dile)'c nleÎ de fa ză). In tabela t 1-1 sint adilatc. ["sre pol fi Ittilizah'..l' .: sint: <h' ('urent conlinuu. . . kiJowaUmrl!. Illegohmmetru et c..doarea mărimii lllă. aparatele electricE' de Dl[I~urat pot fi: aparate indinlfoHTe. aparate de <l vîbraţi ~ .r. Ele se rcprczint:1 p<' srhcme printr-ull cerc in care ~\: l'cri(' IInitattta de m!isu rţ\ sau multiplii şi submultiplii e. . curha \ :J. pc o hirtie in miş ­ {~a. Ele formenii marea majorit. ruegawat tmctru. 11-1 tIr. După cum ~pafatuJ iudidi mă rimea măsurat ă În multipli sau submul fipli ai uuituţii ne măsură.. 11-1 nr.un oTgan (rau dispozitiv) de măsul'ul'e.C'azl\ jH'intr-ull pătrat CU aceea~i notaţie ca mai sus.1'Î:llici m:irimii re~pedi\'(' in junc ţie de timp . Dupa modul rum Îlulic(1 Y:lloarc:t mărimii măsurate.1ASURARI ELECTRIC!: 151 metrl!le (~au r~zmetrel . . Pe ~.Jre. 3.:hl'!IlC ele s~ siJnboli7. Iu general. după mărimea măsurată $i unitatea de mă­ suri. electrice de măsurat (propriu-zis funcţionarea d ispozith'ului de măsurat). UD umorli. aparatel!.-u. eUl'p permite C'Hirca in fjet·arc. apurate termice.m'lrii. UD corector pent ru reglal'e3 aculu i pe reperu l zero.re . (1). in carc se exp rimă rCZ\lltatul măsurării.i"ii.ve.io1. b) Elemenle COllsfrucli.un codrUl! cu o scariI grada1ă in fa ţa direia se mişcă acul indicator. Dupu llrilldJ)iul pe. ap aratelr electric e de măsurat inlilni!!' in mod eurent in ind ustrir. 11 -1.uHul sau mai multe dispozit ive pentru producerea cuplulili alllagollisf. 5).1. ) . 1. kilo:Jl:lpcrlUt'tru. indic~tor care se mişeii in faţa unei scări gradal'/" (fig.l~rca aparutclol. b). solidar cu partea mobilă a di:spozitivului de mă ­ ~un.).<'sia {'ărora iatră şi timpul (energia aet. . . . H' nume~te coresp unză tor: miliampermetru.ate a aparatelor folosite în practic3.!lot\rt·a mărimii cst('. aparute electrodinamice. . rurc dau ".~niformfi. 11-1. Îl) sens ('onlrar cu cuplul produs de dispozitivul de măsurat. f{'lld curentului 1.(fparult' lllregistralor. orice aparat de mă~urat arc urmatoarele clt:r. care inseritl cu cerflt'alfl. fn'cve nţmetrr\(> . Pc srl·. care funcţionează pe l. indicstă de lin Il!.de curent alternativ..

frecvenlmel ru ® . Ta bita 11-1 Aparatdr dr măsu rat intilnik in mod currnl il) induslrir l)(olllunir.. Dispozitivul pentru producereI! cuplului antagonist p oate fi un dispozitiv electric.bornele pentru legarea aparatului În circuit.najul) cosfimeiru (fazmetru) ® -7 Frecnnlil ..-3 Rezistenta elec tric.soare rapoltul a două m ărimi electrice).lr.o]lmetru kilo"oJlmelru milivoltmetru ... "p.'gohm metn! wat tme!ru 4 PU!!'n'n electrid (aciivoi) kiJowattme lru ®@ activ ă 5 Energic elec trica : a) aclh'Jj b) reacli\'ă Con lor de energ ie con lor d(' ener~ i e reacli\'~ In. este cuprins aparatul..carcasa În care. IIK<7h) 6 Factoru l de pUteTe (def. analog celui de măsurare (Ia aparatele de tip logometru destinate să mă..rhnen tn1isumt!l I Semnul In conv~nl!o ll(\1 rolO/>it sehem~!e d~trlc:e e llTenl nmpermetru kilo8 mpermetru mi)ia mpermelr u ga)V8nome tru 0) @ e> ® 0@ @ 68 2 Tensiune \. .ot~l(lr Nun 1 I M5.li ohm melru llll...J52 ELECTROTEHNICA GENERALA .

neliel' F. dt'ci unghiul ~ de ro taţie a acu lui indicator depinde de valoarea eurelltului 1.paratul este un amperlIl('tru sau Uli voltmetru. şi va tinde llă deplaseze bobiua ş i acul (a dică echipajul mobil) cind intr-un sens.RI ELECTRICE 153 e) Principiul de funcţionare. după cum ". in momenlul în cure bobina este parcursă de curcntul de m:lsurnt. l\:zu ltă eri. plasată in dmpul magnetic al magnetului. In ce le de mai jos se vor descrie prineipiile de runeţionare ale celor mai import::lnte categorii de aparate elect r Î("e. de a Ht llH'n e:l proporlional ('U 1 adirii (1 1. in cazul curentului alternativ. funcţionarea aparatelor de măsural electrice se bazează pc anumite fenomene electrice. o bobină B. DCO:\fecc Cllplul electromagut'tic r. 11-2. c ind in sens contrar. Încit cltpIul s ău rezistent Cr ajullB'c s:1 echilibreze cuplul (> lfchomagnetic C. menlinut in pozi\ia de :r. un ac in rt il'. cup lul v a fi alternativ.MASURJ\.llnefoeleclJice.U. Perincipiul de funcţio­ na re al IIcestor aparate se hazează pe acliunea care M' executii intre un magnet pcrmanent şi O bobină m obilă. Din această cauză . Pe acest priucipiu se construiesc ampermelrele. este proporţional cu curentul 1.:ltol' A..I care le produce. .ero prin resortul antagoni st Il ('arc se opune m i şcării acului) şi o scară gradatii S. Odalii cu bobina se roteş h! ş i acul indi('atOI'.L permanent . Deoarece rorţele electromagnetice ~ i n t proporţionale cu curentul . U n :l. Bobina l's.'iemeU('<1 aparaL (Iig.IIlL d(' propor ţionalitate. care depinde de valoarea 1 a curenlului care trece prin bob ina B. nţa forţel or electromagmagnetoelectric. in funcţie df care se încadrează in anumite eutcgorii. 1) unde k csle un faclOI" COll st :.te ~ trab:1tută de curent şi se poate Fig. pină cind resortul este Înt ins nUt dc tare. v oltmetrele şi obmmet n'!t· ITI:lgndoclectrice. aparatele maguetoclectrice nu pot fi folosite in curent alternativ. Scara gradată in faţa căreia se mişcă virful aculu i Ş I:' ('taloncază direct În :lInperi sau în v o lţi. Dup~ c um s-a mai spus. ca re roteş te bobina. 11-2) rste tonstituil dill tr-ull lIlagu('. ce iau na ş tere a supra spirelor parcurse de curent dcdr ÎC. Aparat roti in jurul axului O sllb infJllc. Il parale ma. Acestc forţe ::le exe rcită as upra curenţilor din spireJe plasn !l' p e rpendicuhlf pc planul hirtiei şi ele constituie un c uplu electromagnd ic (cuplu motor). cuplul motor C va fi.

tc proporţională cu pi'itra t ul înducţiei magnetice.de atr~eţ:ie creează un cuplu C. Deoarece cuplul C.înt h-.·ntului (J2).li că.\c('ste aparate fiind l113i ' robuste.. c<!rt acţionează asupra cchipajului mobil.inut in poziţ.ceastă inuuc~ie .ndu-sc roti in jlU. O armătură de oţ. .HNICA GENERALA A parate {eromaglletice (eleelromayneliee). Se consideră (fi!:!. după cum se ob~<'rvă pe figură. se intilnesc foarte des în pnu." cal'(poate roti i~ jurlll axului O. Principiul de. Se prcsupune că cele două llObine !'.trodina mic. 11 -3) străbătută de CUH'lll. asupra armăturii F se e x ercită o forţii de felul forţei portante pe care o exercită un elect romagllct şi e3r<" după com sc ştie. cu r. elat fiind di pătratul unei valori e~t(' totdC'. Orgau\il de măsul'ftre al . cste proporţi ona l cu pătratul.ate in serie din punct tie "edere cl('('tric. aparatl'ic elt'!dromagne t icc pot fi îÎltrebuin\ate atit in curent continuu.ţia JU ngni'ticil este proporţiona l ă CII intensitatea cur~ntului C:lrc produce a. .ul Ilnui aC( de rotaţie.\lwa pozitiv. PC' a(' (>l1t prillcipiu ~(> I'on~ tr uje$c ampennctrele şi \'oitrnctrele clcctromagncLkc . rezultă că acest cupl u va avea totdeaUUD o valoare pozitiv:'" f. magnetică.!' ÎC'ar~ ar fi sensul curentu lui.4 ELEC'TROTE. funcţionare al al. Armă­ tura putî. forţa.iollală cu 1'2. cit şi in curent alternativ .neUc. n reciprocă dintre (lonă bobinc "cl.· Aparat le roma!. rorţa care atrage armătura F cste proporţ. dc ascml~llea prop ortional cu fi.cl moale F. Fig.ia de zero de resortul alltagonist' R şi {l scară gradat~i S. (. D€'onrecc înduc.'C'stor a pa rate se bazează pc acţiuuc. -11.t::. parcwse de curenţ i electrici. 11 -1) o hohil1ă fixă EI şi o bobinii m obil ă B. Bohil1Tt se Fig. . celit ar aparate este alc5tuit dintr-o bobină B (fig. 11·3. In consecintă.IpurateIe eleclrodinamice.. Cind hobina B este străbă ­ tută de curentul 1. fiind str:ibăluLc ele curt"lItu! 1. un ac in cUcator A.4. Sc a r~\ se etalOlle3zii În_arnperi ~nu in volţi . Între {'a re iau n3şlcre rorte eleetrod inami{·c. ment.'inc.). Aparat elec.

'pinde de pătrftlul Cl)]"(!ntL. Din e:lllza inc.cst. Dup.a b . ' bazează pc acţiunea dintre H cimpud lc maguetir-c altcrnatÎ\'I' produse de U11a sau dt'.m: {ll.' . can: in punclul e esle atras latNal prin iutenncdiul fi rului ((.i onal r.rii untli fir mdnHc daIOl'il:i dildurii p rod1!<t d e In'eNea unni curc nt ('lc-drit:" prin fir. S.. t r.ice Între el.'l.·tu tl' de curl. căldl\ra degajată fiir:il iH'(l poqiolla1ii ('_ I~. P uLind\l -~e COllstnti lH'lll r u ti precizie (le măsurarr' s m ai L~a rt'.1oulc-~ell7) Au Însă r!t. uu se Il\ nchfirtt alunci cîncl J'.} d j]a l[l.m[iLas{~ ego de t"ittr.este solidară cu acul indicalor 11. după tum ~~ ştie..::.lro porţional ('II p.! stc npa. Deoarece.Iilatfl. (k t"i r:1 j2.i ellrl. d illlr.liaj <1 (' plalin:! ( ' U argi n t.:ll l1 l curt!lItu~ui. 1/·5.r0la!ie pe care bobina fixă Il exercitJ asupra bohillei molJile \'a fi de asemenea proporţional cu 12 (ca În cnzul aparalelor [e1'0m l. În t rucit (' uplul dt'.1111 n.nm 11 -5. Api/rale lermice .a acca&tă fUllE:\iona.. fii nd .or emenl i.'I pfll"flle de indllctie.rc-ll' :.' fI~i li e ~l ~ intin !' uH fi r ('" <!lihwLC'XC('llla l Fig.MA.. U~ (·IllE'Ile. !. ('alT' 5(' mi'i('. ('I:m H' poate urm ~ ri pc fi .. PI' lH'c-~t principiu se conslruiesc ampermd.nt alte rn ativ."frwl1{·(') .. functionare se bazcază pe lin ftn OmCll t. dal fiind cii . :uiUcl fndt arcul R p oate t rage ~pl'e slillga punctul It ~t 1:1 acest timp firul cl e măta se eg ill\"Îrteşte rol. t>u l abc SI. rOllslit.!!o/l i~t('_ R .! {"lro<!inamice H'intrc!Jui n\\'tll:1 tIe obirC'j i1l laborator (":\ ampC'rmdrc. ~tc.z[I.. pe b:.\ paral termic. t"uplul de . Firul ~e incrllz.-i ele a nu suporta sllpl'nsarciuÎ .J oulc.i.uit (l inl r-() Io. plalin ă ('11 iridiu !I:m nLrom (nkhd cu l"rom).'.sU'ftAIU ELECTRICE 155 mobiL.i \'vllmctrclc termice .j in faţa' ~cării graclate S Cli Un unghi proport. n ţi altcrn:lti\' j ~.lui (efe'etul .~. dia accstâ ('ilU7.rr-u joI' .\a solidar:t cu acul ind icatur 1\ . !-'1l11ctior'a. . fl]lnrall' l!' t'lf.. . fie iu eUl'("nl continuu. rotatie.. int.rntc func!. -c(' se poate deplasa ia faţa scam . C ll r-..C ~(' himb5. t Jll n' mijlocul c al firului II/. fi e iu curent continuu. Acc~tc aparate pot fi utilizate deci.. Ara r:H}'k tcrmi('c pol d . acul indicator este · mcnţinu t În poziţia ' dc zero prin resoartcle ~lllta.mu fI~:\ihiiiL gra(!at~ Prin [irul ak t rece curcn t ul l. ÎnLrehuinÎc:J?:u in cazuri speciale (de exemplu la frecvente mari). pc h1l7.ollalc eli proelusul ar.ăl­ U zi rii.re r lln('~.ioIlC<l. ~ i plInctul fix d este p rin~ IIJl fiI" cir. mai multe bohiue !'tr.\tf. fie i n "u:t'nL alteruati\·.a\ 'ntajul de a fi fraţ!ile.l.'l.l ren! ii {"are lrtc priu bohiuc ~ illl prop0l"!.1 .a cfec[u(ui L t' IlZ-.z. \'oltmd t'l' şi waUmdre. s('nw l acestuia.'llti furblOl1arÎ indtJşi de aceste . fie i u curt. forţele clcctrodinam. t]n:lil R.hrOllz cd. .

3) scArii de Dill acest pUD ct de vedere.2) HaporLuI dintre e roarea de indicaj. ) O) Fig. 11·6. Pe acest principiu se construiesc ampermetre. EfiOAR EA APARATELOR. 11-7. a m ă rimii mă· surate. Conlor de Induclie..ic intr·un pm!cl oarecare al scării ş i va loarea maximă (Ama:J.) se numeşte eroarea raportată a aparatuIui(E . A paraie de vibra /it .. 2. Pe acest p rincipi u se bazeaz ă eons lnlcţia frecve. ) pe tarc O poaLe mă:> ma aparatul (lim ita ~upc rioară de mă s ura re. măsurat .156 'ELECTRQTEHNIC A Ot:N EflALĂ cimpuri iolr-o pies ă mobil ă in formă de cilindru sau de disc.ţă ş i va v ibra mai puternic decit cele· lalte (fig. b) .ează pe remecanică a unor lame vibrante (fi g. In figura 11-6 este reprezentată coustrucţ ia unui contor de in ducţie .. wattmetre. cilindrul sau discul se rolesc.- A". Ca urmare. sint solicitate s ă vibreze. Lama a căre i frec ven lă proprie coincide cu freC:Vell ţa so lici tată va intra In rez o· nal . Frecve nlmetru de VI' bratie : II ~ collS'tn1Cţ1e . " olmetre.. Aceste aparate pot fun ction a numai în curen t alternativ. prin intermed iul unui eIcctromagnet E.nţmetre lor de zonanţa vihraţie. In general ind i ca ţia At a unui aparat de valoarea rea lă A . O serie de lame vibrant e 1 cu frecve nţă de rezonanţ ă diferită.. aparatele elc ctdce de se j'on struiesc in da· . a). b _ aspeCtUl cind frecvenţa mlisumtă e&te 50.. -' (11. Se baz. 8=.2~ H~. cu dublul frecvenţei curentului care t rece prin bobina acestuia. 11-7. contoare . CLASA DE PRECIZIE. 11· 7. Apa ratu l arc o eroare de indi ca{it : diferă (11. Fig.

1.jlonare a unui aparat de măsurat eo"v~nlfoDal Fel ul a p"ratul u! s. pentru a putea cunoaşte aparatul şi a·1 utiliza in bune condiţii: a) Simbolul unităţii de măsură a mărimii pe care o măsoară aparatul.5 şi 2. 0. V.'\ parat magne toeltc tric Llli :E $ Apar!!! de Induc tie Q J. Aparatele de clasă 0.MASURARI ELECTRICE 157 sele de precizie 0. . .\1 .. kA.. Cele de clasă 0. A..)JIale diu tabela 11 -2. <lparatului.mn CIl v'h' alie Aparat electrodinamic AparA1 (' u ndresor O] --+t- Aparat termic .2 şi 0. do! t'xt'mplu. eroarea maximă raportată. Aparatele de clasă 1.5 ş i 2. folosind semnele c on venţionale din tabela 11 -3. [ ipale.5. folosind semnele COllvcnticna Je din tabela 11-4..mn.sportabile. Aparat eleciromagnelic Ap.5 şi de clasă 1 se fo losesc ca aparate de măsurat şi control industriale. . 3.. Atlaral de termocuplu a5J --"--- . kV. .5 se folosesc ca aparate de laborator.. 1 . MW etc. indicele dc cla~ă exprimind.5 şi mai rar cele de clasli 1 se folosesc ca aparate de l::ablou şi aparate inregistratoare pentru măsurărilc industriale de exploatare. mA.5. W. MARCAREA APARATELOR DE MĂSURAT Pe cadranul fiecărui aparat sint iuscrise următoarele caracteristici prin. ~l-"lr"I II.. ' 1 I S~mnul con v enţlon:t1 .2. c) Fl'Iul curentului cu care funcţionează aparatul.. de obi· ceÎ in procente. trar. li) Poziţia normală de funcţionare '1. Tabela 11· 1 Semne convenţionale pentru indicarea princIpiuluI de func. b) P ricipiul de funcţionare al aparatului folosind semnele com·eu · ţi.' I .

0.lc de fUDe!lonor~ :1 unui t'Il<lf/t1 tie mMurul Semne eOIl\ e n!iunull' I. prin cart' trece curC!ltul de măsoară . Ampermelrlll se leagă lI.UI cu ampcrmelrul. De .(1 <. altcl'lIati y impeJanta ampermetrului.rulr!! IndIN\f'1l felului e urenlulni lleuU·u IIpflrl1le1<. serie măsurat (fig. rczislcnta. sarcini edl ilihr<lle . 11.('ercnrc a izolaţici npar~l lull1i . dată aceasta difera d l' 50 Ilz.tlh I I connnjioilol Semnul Pozili" nanuala tie runcjlol\nre 3 aparalulul Sen".u! con"cul!onal Yert ica H i - sau = t ~ sali ~a u 1- Orizont ala_ l nclin:lljj Curent COlllinu ~i Oliternali\' Cure nl alierna iiv trHa:ta t... g} Fretvcuţa In cart' funcţ. _ < 600 Cun' nl aJlern:l tl v Irdalal.5 se inscriu pe ca<lrall şi rczistcrl\ C'le iIlkrioare ale aparatului. .illtl n or u". M ASURAHEA CURENTU1. a). Conditiile t ehnice pc carc trebuie să le iJl<h-plinească aparatele elec t ri ce dc măsurat sint indicate prin STAS 4640-71.3 ]"nh d u I1-J !"~muc ~UIl\·tIJ l hmRh: pelllr" indlNtrtU Jlo7. ccca.2 şi 0. sa rcini dezechilibrate • . respectiv În curent.\ ' m['~l1rnt Felul ""n" l t"lol Cure nt (:() ulin ul1 Cur e nt alter n:.-8. 0. trebuie să fie cit mai mică (de t· X. Cu re ni alternativ (rIfa zn l eu Piliru cond llc! oaro! e) elam de precIZie ti aparatului.. 4.2 şi 12 \' A) _ Curentul se CII reccplQrlll. pentru a )IU modifica sensibil curcutul din circuit.iollcază aparatul. f) Tr·llsiunca <Ic i. indicată in kV prinlr-un număr scris in interiorul unl'i stelule sau alături dc o săgeaUi. 11) La apara tele de clasă 0.158 EL!:':CTROTEHNICA G EN !:':HALA T f1bI!W 1 { . Rezistenţa ampermetrului fiind mică şi puterea consumată de el \-a fi mică (intre.07 n pentru un ampennc tru electromagnet.48 n pentru ' no ampermctru înrr'gistrator).ic şi 0.

.. il 'ampermetrulu i : prin tra r.07 U 220 c ~re \'a deteriora <lmpermetru!. II) ~ an transformatoare de curent· în curent alternativ (fig. Un ampermetru eledromagnelic de . Care este puterea absorbitil la curent ul de 5 :'l. :lmpermctrelelic r o nstruiesc de obicei pe nLrU a măsura direct curpnţii pină la 100 A. ŞunLul ar~ O rezistenţ.s!"r- . i mare decit limita de musurare la a ampermeLruluÎ. c/ Fi~.07'~=! .. în locul ampermetrului.l .'\S". Practic. astfel incit aparatul va suferi defet:ţiuni m ccallice (ruperea :lcului). - c _ A plicaiic.'a trece un curent: la= . TransformaloareJe de curent Sll1t descr ise la capitolul XIII.fARl E 1. prin ampermctru va lrl'ce un curent foarle mare. 11-8.=.lră ('ureutul..a care se leagă in serie ('ti circuitul in ('are se mnS O:.. .07Q.:lz5.. l~ = 0. .' M. Dac.. 15() Dacă dill grcşeal5 'se leagă unampermdru 'dircct la bOrJtele circuHului (in par.8.!ra nullui (limitA de masurare).=3 142 A. se folosesc şunturi În curent continuu (fig. prin e. ? Ce curen ! trece prin apara t dadi dIn greşea la el va ii legat in paralel Intr ' un circuit cu lensil/nea U= 220 V? Re z o I\' are. 1• . doun hor ne (extn'me) pentru ronccta rea şuntului Îll circuit şi a lte douij borne pentru conectarea ampcrllldrnlui în şunt.cum este c orect) aceasta echi\'al(. Extinderea limi fei de mlisurare. rg 0. iar bohinajuJ lui se va încălzj peste limitele admise şi s(' va arde. Cure ntul maxim pe care il poa te IlIli s ura direct 1111 :l.ll1pe rmetru este curentl. P entru a folosi llIJ ampcrmetru la măsu rarea unui curClJt mai lIlare deCÎt lim ita sa de măsur1.5 A are o re zistent ă inierioară r=0.lrc. iar ampenudrul se leagă in dt>ri. Calcuflll ş wilului. 1n figura 11-9 se arată lcgnl'en greşilă a unuÎ ampermetr u ( l l ş unt.'atie la bornele şllutului. II = !..:i din greşeală se leagil ampermetrul în paralel. ('u o legăturii În scurlcircuit. 11 .ECTRIC!'. Şuntul are patru borne. 75 W.. ori ma.aşa .ll Dotat pe ea. Puterea cOllsumat ă la 5 A V~ f[: P=r. c). Legarea fn circuit d! rec1 : tl pr1 n şun t m aWr d e Cl!renl. Se notează cu J curentul Care trebuit' mii s urat şi care estr' (It" . 11-8.a leLcu reccptorul şi nu in serie cu acesta .

Şun turi. 11 -9.A Fie 'a rezistenţa ampermctrului şi r. pc ampcrmetrn se scrie: cu şunt nr . voltmelrul se leagil în .. pentru măsurarea tensiunii unui receptor. a)./ $ Fig.3) în figura 11-10 sint reprezentate <louli şu nturi.. b şi aplicînd legile lui Kirchh off ~e obţin ecuatii. Pentru ampcl'rnetrele la care diviziunile rle pc se. c orespullzătoare curentului maxim. '(1 1-1. rezistenţa şunlului.le : 1 =/a. 5.' r. 1. Pc fictare şuut se notează curenlulma. Tinind seama de notatiile. ţillÎndu-sc senmă că 1 11 .x im care poate fi mă su ra t şi c:idl~re3 de tensiune la bornele şuntului. Legarea greşitli a un ul ampermelru cu re.ztlltă: ~unl flin carc. de e xemplu 25000 A şi T5 lllV.n ea dc circuit a caro. tensiune se măsoară (fig. Fig.aru corespund funcţionflrii tU ş lInt se indică şi ş untu l care lrebuie folosit. = --~ -. dud :tmpcrrndrlll esle legat in derivaţie.. ele pc figura 11-8. n-I (11.I. 11-11 . . 11·10. r. MAS URAREA TENSIUNII Tensiunea se măsoară CII vollmclruL Voltmelrul se leagă In derivafi e (in parald) cu por{iu.160 ELECTROTeHNlCA OI:NERA1."". Astrel.

n\ca .a intregului circuit.surarc !. 11-11. astfel Încit. 11 · 11 .. În schimh. Cond uctoarcJc circuitul u. Legarea in circuit a vollmelru]ui: a _ dLI"ect. in curent a lternativ:!: (fig . R ezistenţa yoltmdrului fiind mare.nful prin Yoltmclru corcspunzător limitei dc măsu ­ rare (deci curentul maxim a(lmisihil). curentul prin aparat srl nu ating-fI yalo<lrca pcriculoas11. legînd aparatul la o tensiune snpcrioar11 limitelor sale de măs l lrare. UV a voltmetrului..i v oltme trului sîn l calculate pen tru curentul corespunzător tensiunii maxime. voltmetrul se leagă în derivaţie la bornele generatoruilii etc. prin încălzire. Vol lmeLrullegal din greşeală în scrie cu recep to rul nu este pus în pericol. Pentru a nu provoca apariţia unui curent suplimentar pe circuit şi a nu modifica astfel lensiunea circuiltlilli. b) ~au al lransforma l oareloJ" de le-n~illlle. cure. Yaloarea J"ezillten(. Aplicînd legile lui Kirchhoff ~ Trilllsfor mil!O<lrele de tensiune si nt descrise la t api tolul XIII. Fig.1l U lellsiunea care trebuie măsurata şi care l'st. curentul prin el va fi mic şi puterea ahsorbită Y3 fi şi ea mai mică (comparabilă Cll a CCC 3 absorbită de un ampcrmetru) . 11-11. al sutelor de mii de ohmi). b _ c u [""dol"n ţ~ a<lJ\.ă care Se leagă În serie cu voltmetru l. c). VoHmctru cu re zi s ten ţă adilională.ională: c cu transform a tor. iar in unele cazuri.e Iace CII ajutorul rezistenţclor adiţio­ nale (fig.MASURARI ELECTRICE 161 deriva ţie la bornele receptorului. Curentul care trece prin voltmetru este proporţional cu tensiunea măsurată. 11-12). mărindu-se mult rezistenţ. d e tonslune. arătată mai ws. de\criorarea \"oltmetrului. i:"ncra!~ 11 _ ElectrM"l:.e de 11 =!!. Legînd voltmelrul la o tensiune superioar:"i acest. pentru a mări rezistenţa circuitului voltmctrului. C:lTC va producc. prin el ya trece 11]'] Cl1rellt mai mare.uia . 11 · 12. Rezislen(a adiţionaJă este o rczi:-lenţ.ei adîjiollale (fig. Fie 11. Fig. receptorul nu poate funcţiona. r. rezistenţa interioară a voltmelrului trebuie să fie cît mai mare (de ordinul sutelor şi miilor de ohmi. ori U< mai mare decit limila de măsurare. ExtimIerea limilei de ll1(. Se tl oleazii C . Re rezistenţa interioară a voltmetrului !ii Rmr. pent ru a măsura tensiunea unui ge nerator.alculul rezistentei adi(ioHalc. Înscrise pe scara sa .

11-13.I>' '':1.162 ELECT ROTF.Ii NICA..gală în serie cu apara tul penln1 ca li mita de măs u r ar e să devinii 600 V.l in ('ure n t. :\1 .'3 A. cu ampermelrul şi m('~oh ll1m ctre.i poata consuma pulerea: P=R. . Se poL realiza] !l ou:! montaje: lJlOJlta jul am on te (fig .' .5): 600 R.Îs te nţei adiţ iona l e care irebuie._?\'I ă~urar('.\ SliR AREA REZ IST E NlELOH re z iste l lţe lol' se e ff'(' lue37. 150 -. li). Uo =R'lJ 1'll' fl= - U . ('oIlLiIl UlI. = 1640 1 . 4640 ad ică s. S ă se calcu leze valoarea re7. il! urm iH O :J- re le tr('i moduri : - cu a mpennet ru l ş i \'oltmctrul .5) Aplica(ia I }·2.= dj me nsion a l~. In nod montaj. Conform relaj!d (11. ." U u.032~=-14.junc curentul prin vollme Lru t re buie t ot la v al oa rea 1'1). Un yoltmetm cu lim ita de miisurarc 150 V are o rezislcn!* interi· 640 q. 11 -13. . 150 R ezistel1t~ ~diljon a !ă lrt!buie sa fie f . a) şi montaju! ava l (fig .5 W. (' u puntea W heats t oHl. c u ap ara le spec ia le n umite olun l11('Ln' . o ară R ~"""1 Re tol \' a r e.=13 920· 0.. indicaliile voltmelrului de 150 V vor trebui inmultitI:! n= ~ = ('"ti· U (!~ 600 . ' D in acţs t siste m de ('(' uatii l'e znlLă (11. se p ot st'rÎt· ec ua ţiile : s ă rămînă l M :.032. GEMERAL Â şi ţinîn d sea ma că Ia lIoua lCll!.1 ) = 1:3 920 !.t.-=4..Uv ]. . l e.a (). incît si'i suporte curentul : U~ = R~ 150 -'0.l1 ăs ll rarea rezişlen{efo r lJQ{fm elf ll l se b azează pe legl'a liu Ohm .-'---.

'" toar('lc clclll(' lIlC' cSf'nţ. : .. .'\1ăsurarea re:isfen!cl()/" CII ohmmcfrul. iri locul r('zi. 11·13. J 1-1!) conţin(' IIrlll~l­ r"'. S("!1rma d (' principiu . .. . Oh mme. ~(' ~e fa(' ÎIl o}J1iuc Y'l- impedanfei pen/ru (rcwcnfa respe. indicaţiile a mpe rmetrului şi respectiv ale voltmctrului . a interioar ă rA ~\ amprrmdrului.J'-":1:=.. ya loarc e~te lJlt-.slen {a de mă511rat este mică ill raporl cu re:islcn!a interioară (1 (lmpcrmelruilli. U. a) sali un magnd. Schema de montaj pentru măsurarea reZ1Slcn!eJor prm metoda amperrnelrului ~j \"ollmclruJuJ: (! _ montaj amonr-e. pentru lUQull1juJ l1nd R x=--- I. U~ l l' (1 1. trebuie ca nwnlajul a/Jol să fie folosit cînd reu.I.S-4. R.al.UllU y oltmcLruJui ~au rezistenţa crO:lrC<l cnlculiud yaloarea mOJll.ou rQtit cu l11ani\"t'Hi ('an' producc o tensiune de 250 \'. ('Il rc la ţiile : P<. Yaloarea rezist e nţe i măsurate R.. 11·14.. Iru (schema de prin ' cipiu).. 1 /3.1 arcdaLă de eroare dotorită curentului i rare trece prin \'oltmelru la monlajul aval ş i datorită căderii de tensiUDe fAlA În ampcnnC'l ru la monlajul aIllOllt('. .o ~'ursă tie cnergic elcrll'i61 ]~.IJl1 I flllw n le Rx .cli/llf.-. U.ia lt. R f Fig.'")OU ..' .r a rc zi~t..sl('n\tÎ 10<lrC<l ~1:S.1 I!n t1 ~ nhilllnl'iru (fig. a) ') Fig.llţa interioar.7) ObsCf/lll{ie. Dacă Se cunoaşte rezisl(. mai curent altcrJlativ. sau 1 000 V (ohmm~ll"H eu ma~Tletou ~au ('II ÎIl(!uctor fi g. li - montaj a·. (1 L6) " Aeeasti. '1..{~ R.. P entru ca eroarea să fi e cît mai mi c ă. 1 i-15.'ţ fOs te dată de relaţia: .1.'.('n!(' i.MASURARI ELEeTIUCE 163 Notind cu IA şi U..o. il).rA . rilc ()<.: Darii mfinmi. ţc poate elimina exaelii R. cart' poate fi o baledc (!(. 11-15. 1 1.5 V (ohmlUctru cu hall'rie fig.

bornele El şi 13:! la care se leagă rezistenţa Rx de mi'isuraL - ai Fig. {) _ punte indl. S. cum sint l"e:. Cu o!lmuptrl'lc se mi"isoara In general r(!zistenţelc mari. Punlea Whealslone: Il _ schema punţll .hema puuţii este rcprezen tat{l in figura 11-1 c" a. 11-15. o rezistenţă de protecţie R. a) Fig.\. . Ohmmetre: " ~ ~u bater j~ bl . 11-16.oistef!!de de izolaţ.t le uLilajelol" ~j instalaţ. . pentru a compensa scăderea în timp a forţei electromoLoare (legînd bornele BI şi 132 în scurtcirC1Jit.ELECTROTEHNICA GENERALA un miliampcrmetru n gradat direct in ohmi . !J _ ~u imluctOl·.S lrială. se variază R pînă dnd acul ind icator ajunge la rep e rul zero) j .1lâsuratea re:iden(elor (:11 pllntca \\Thealsfone.ie ·.iilor e1eclrice .

('.. Ca ~i in Ul. ca un voltmetru . In practica indllstriall'i Se folo~c. lA . ?l l.. se demonstrează efi intre rezi sLenţelc pun(:ii exista relaţia: -" = .[ '' ~. se.se dcoucc val oare rez istenlei de h măsurat: 1-l x = . d adi U. sc.\ in paralel cu receptorul.zul munu[lrii rt'zi~tenţelor. 1A . 100 sau 1 000.05 Q şi 50 GOG n. b se pot mAsura rezistenţele cuprinse intre 0. Conform relaţ ie i (4.H. şi punţi pentrn măsurarea rezi stcnţelor prizelor de legare la pămint. 1. b 10. Bobina mobilă (bohina de tensiu ne) se leag:. Ee poate caltula puLerea ahsorbită efectiv de re ceptor.IIplul ('<lre se naştc şi acţionează asu pra bobinei mob ile.nţelor~. 0. ia in \'ol\i şi 1. (11.1 în amperi. CUlIoscÎnd rezistenţele interioare ale aparatelor. şi deci. R (11.~..9) ?<Iăsural'ca puterii in .SLTlL\HL\ PljTERll JIăsuraf(~a pulaii in Cllrf-/l! ('ontÎnuu se efeetnează cu ajutorul ampermdrului şi YoJtuwtrullli lllon!:JLc .lASURARI ELECTRICE 165 Penlru un raport al reziste.'i c şi punţi special construite pentru lll:bllrarea rezistenţelor de iz olal.1. Bobina fixă a aparatului (bobina de curenL) se leagii i11 ~erie pc circuit.l. ca un ampermetru.urent continllu ~e mai poatc efectua cu ajutornl wattmrhului cledrodinamie (fig.variază rezistenţa rcglabilă R pînă cind CUf(~ntuJ carc trece prin galvanometrul G este zero.lI. " i. folosind relaţiil e : pentTl! mOlllajul am()llie : p' ·~ UL.. 11-17. 1n aeeasHI s i tu aţie. aplicind legile lui Kirchhorf. ~ • .ional cu tensiunea. a l'n figura 11 -1 3.01. Puterea absorbită de receptorul Rx e~lf' : Pulel'ea se oL(i!w in \\"aţi. ind i- .ir.8) Cu ajutorul puuţji inJm· lriale reprezentată în figura 1 l-16.Urcnt proporţ.răbătută efe un ('.7). ea va fi st. _ VS pentru mon!ajlll aval: 1" .R de unde . pulerea astfrl rlcterminată este eronată r din rflVZfl ('on~umull!i propriu al rlparatelor. care poate fi făcut 0. a).rAl.

ţii sînt pro- P = UI cos 9 waLlmciruJ măsoară puterea activă ahsorhiUI de receptor.ja. In consecinţă . adică cu produsul P = UI. 11-17. indieaţiile wattmelrului ~Cill! J1 HIV-~( : eu In-i.'): Il direct: C . 11-17. can~ reprezintă puterea ce trece prin circuit . j\Hisurarea puterii cu wattmetml Inlr-un circuit de curent allernati\" monofazai: a _ mDnlaj direct \"til. nloutaJ ~err.WI şi In curent continl1. montat ca în figura li . F ig. ale cărui (h'\. I\1ăSlIrarea puterii adivc in cul'wf alternativ lri(aw[ cu ajutorul ".<. wattmchul se util izează IPsă lUai rar. .rnafill mOllo[(I::ul ţ. ta in figura 11 -13. în curent continuu. . i\\~hurarea Jluterii in cure. incit să indiee d ircrL plJtere:1 in curent: trifazat . Folosirea ampcrmctrului şi \"oltmelrului in cure nt alteru:::ii\"..li::.l Sf" efecluează cu ajutorul wattmclului (fig.! ­ A1iisllrarea puierii aclive in cu rent alte.b porţionale cu produsul c).montaj l nc:Urcet.au se gradează scar<l ~<l :l~lftl. duce la determinarf"j puterii aparente . a.166 ELECTROTEHNICA GENERALĂ caţia aparatului s inL proporţionale cu produsul dintre cei doi curenţi. x 61 e) Fig. 11 · 18. foloseşt e . -' a} .il alterna tiv Irifazal c u sarcini e~ hi! i · brate.·alLmetrelor şi anume: ~c efectuează tot pc lIJl circuit trifazat cu sarc.ini echiEbraLe (sidcm simetrie) ~e l!ll walLmetru mOllofazat.

.surarea puterii cu ajuwml il douli wartmetrc circuit trifaz::j !~ră iir ne. Putere. a două waltmdre pentru masurarea puterii reactive ÎJltr. • . Fig. -. indic:lcdor uouii \\"3ltmetre.20.:ini dezechiliorale: a montaj semiindirect: taj 11ll1i. numite varmchc sau {'U ajutorul waHmetrelor ob işnuite moutate după scheme speciale.u.hilibrate. w Fig. ..pe un circuiL Irifaza t CH fir neuLru.lllelrl' ~~IU IIll wattmetru CII trc. 'cr~ 1 . puterea este data de sunt:.relea fară fir neutru cu sarcilli dezechilibrale. ..pe UII circuit trifazat fără fir neutru cu sarcini dezechilihrate se folosesc fil' (lOll. avînd sar' cini dezechilibrale. . • .MĂ S UflĂRf ELECTRfCE 167 .i dispozitive de măsurat ţiilor lfig 11-21). 11.:! reactivă Q este dată <ie suma Pj +P. (11-1!)..re. "..-~ . . "d0115 wattmetrc" fig. . " b _ m l)TI_ Fit!. j\ \1.1!r u c u san. _5 ..:. Figura 11 -22 reprez intă folosire:.. se.ll (·in·uit fără fir 11CUtru..i waltmetre. ~\iiisurarea puterii într-un circuit [rifuZil t cu ilr neutru. de n\ăsurat (fig 11-20). metodă denumita a cclor. . eu sarcini dczee.l>\ii~ur area puterii cu ajutorul unu i wilttmetru trifazal cu douil dispoliiive de măsura! montaj indirect) . J/ă$urarea puterii rcatli/Jc se face cu ajutorul aparatelor speciale. a şi b) fie un singur wattmetru cu două dispozilivt. folo sesc trei w<ttt.. . 11 -21. 11-19.1 .? a indica ţiilor celor două watlmrlre iJlmu[ţ·jUi cuV:f: Q '"""" V:~f(J-\+ P2). '"J. tn c:lzul folosirii a (louă wattmet.

walimetrul indicii în sens illycrs sau eronat.rebuie respectate cu stricteţe următoarele indicaţii: a) începulurile babinei de curent şi de tensiUne (marcate Ctl o steluţă sau Cli o săgeată) trebuie legate spre sursă.Înt totalizate de Ull.' . în curent continuu se utilizează contoare electrodinamice. K .. La folosirea wattmetrelor t.- Fig. este necesar să se monteze iu circuit un ampermetru şi un voltmetnt de control. Cind sînt posibile asemenea cazuri. iar numărul tolal de roLaţii . care indică direct energia in kilo. Aceste.care pun in mişcare de rotaţie UIl rotoL Viteza dc rotat. cu ajutorul il două wattme1rc. 11-22. .este proporţional cu energia clectrică corespunzătoarc .a indicaţia aparatului să depii:. mcc:mism cu ra(i (linţaLe. Un con Lor conţine ullul sau mai multe dispozitiye wattmctrice d{' masurat . MASURAREA ENERGIEI ELECTRICE Măsurarea energiei electrice active se efectueaza CLL ajutorul contoarelor . "'. la care rotorul este format c hiar din bobina de tcndunc a dispoziLinllui wattmetric. •. nu trebuie să se depăşească curentul maxim admisibii al hobinei de curent (marcat pe cadrallul aparatului) şi tc-!lsitlneu bohiof:'i mobile (marcată de asemenea pe cadran). Y:1lori ar pulea fi uneori depăşite f{(ră (".ească limiLa dt' măsurare.ie a rolorului esl<! proporţională cu puterea care trece prin circuit. .CTROTEHNICA GEl'.168 EU... la care rotorul este [ormat d intr-un disc de al uminiu pus În mişcare priLl acţiunea cîmpurilor alternative produse de bobinaju l de curent şi de cel de tensiunc. '\liisurarea puterii reactive Inlr-un circircuit trifawt fără fir neutru.ale rotorului .vaUore. b) trebuie respectati'l marcarea bornelor transformatoatelor de măsurat conform schemelor de monlaj. .'ERALA ObserVll!ie importantă. 1n curcnt alternativ se utilizează contoare de inducţie. M . . Dacă nu se respectă areste norme. Numtirul de rotaţii .8 . ~ De asemenea. 8. ~.<.

. 11-24. .. I l r~::::~~:t~t===j .. c ~ I ' . 11-23. . .~~ I Fig. dispozili\'e de a _ m(>lluoj .. J~ ~. .. . ".----------1 \ I . a şa cum din fi gurilE'.circuit Iri ti _ ".tll tă montează În mod asemănăt o r c u wattmetrele... :----. C ~ . de cons tru c ţi e spec i a l ă .--- l :\'" II~~~ i .w.. I ~ yj . --. . ' ..----.----. ! . ..'1ltdlreet.MASlJ RARl ELECTRl CE 169 Contoarele se 1'(~7. II 2~. Conectarea unui concontinuu sau de curent alternativ I I?()Y ?20Y I .j .--.--L- . . muntllj .---. .. . . \ ) : .. .'Îe acth'!i CII trei măsurat <!1r<><:\: ~"''''<Ji. .. ~ . b) fig. 'Wh ..~ -.. . Conectarea unui contor tnfazal de energiI:! activă cu doua dispozitive de masural -drcuiltrj · faza l fliră fir neutru : 1) - Fig.• . J Uiisurarca energiei rcaclive se efectue az ă ru aju torul cOllt oarel or de energÎc react i\"ă. . .ni-": fazal cu fir neu lru: montaj sC.-e''~. . Conectarea unui con ~ lor irirazaT ne t'neq... r--------. ... I . . r lor (de energie :lctivii) de curCJlt monofazal. 11·13. dIrect: b . 1 .. • . ' .. 11-25. . . 11 -25.

n L('n~junca ş i pulcn:a actiy[\ P cu wattmctru. 20.rifa znt cos 9 ="3U! I n curenL lrifazat. aşa cum se . 1ii1or !i Tilli contor de energie .HN\CA GENERALĂ 9. MAsURAREA FACTORULUI DE PUTERE (cos '{l) Factorul r\c putere se poate măsura direct cu ajutorul aparatelor numite cosfimetrc sau fazmctre (cînd aparatul indică direct unghiul de defazaj <p şi nu cos <p) (fig. Cosfimelru de Q _ OI ~ablou.1 . uşor t<lngcnta unghiului I I (J 1. .: schcmii de cone><jun\ : ti _ vedere" apara' ''l''L U cu un .f. Tot În acest caz. 11·26. 11 -26).170 ELf:C':"ROl'F. mdoda este aplicabilă dacă sarcina este echilibrată. o factorul de pll tere mediu :\1 lInei intreprinderi se ca lculează elI ajutorul inuicaactivă ş i a unui contor de energie readidi..'.'. monof<lzat cos 9 = În p VI P cureut t.a r ăia 1. K .:: cap.'. Expre sia factorului de putere este : in curent.I- P -p Pz+PJ (ll.10) tc'Cl= y:l .u un ampermelru UII [<"actorul de putrIT s<' mai poate determina mllsurind simull:>. - al Fig. C05<1' ~ ." . se ob\ i!lt. : ( ..1 I ) di n tarc se eakuleaz i'i <lpoi cos 'FI*'.0 A B C - a "l. oltlllctrll. 0. curentul 1 r.7ţil: î '. paragraî 5. cladi se măsoar{\ puterea prin metoda celor două U)(([{mefre.

Cu ajuturul ('ore('torului H' aşază ac{'le indicatoare pe.MAsURARl ELECTRICE 171 10. 2.xi~telltc pc aparate.\ APARATELOR DI': ::IIASURAT 1. 3. a aparatului 1':C g. Frccventmetru de vibratie de tabloll ~~"cmi't d~ scafd simpli!: con"x lUlli.I'!. Inainte de a pUne lJlontajul de miiwrarc ". ca aparate de vibraţie (Iig . fn figura 11-27 este rcprezClllată schema de concxiuue şi aspec.i te imprimată chiar pc aparat (pe cadran. iile e. eli Ilot:lţ. Legarea borndor aparatelor de măsurat in cireui t 11\1 . venţ. p c ca rca~ă). II - vederea Qp. MĂSr RA REA FRECVENŢEI [recllcn{ri se efeduează cu aparate numile frcc\'cnţmetre. De multe ori. 11·27.uh knsiulle.metrelc iHăSlI ra rea a) (1 _ b} Cll f ig. se vcrifică conexiunile conform schemei şi ~c ob~('f\'ii ca legăturile la horne să nu fie slăbite wu dcsfflcute .'h-.osrrm . lIontajul ~e executii numai după o H:hemi'i clarii de ('onexiuni. ctlm siut Întîlnite in mod curent.tul e:derio t' al unui frecxenţmetru de tablou. reperul zero . REGCLI PRACTICE PENTRU FOl. pe care sînt marcall' hornek aparatelor. Frecvenl_ metrul se leagii În rin:nil ('a llll \·ollml'trn. . Se i dentific ă aparatele de pc schemă cu cele disponibil" ş i duptl ma rraril{' de p(' cadranul aparatelor ~e veri fic ă dacă ele corespund ~('opul\li propu~ .~c face »iciodatii cînd acesta este ~ ub tel!~il1ne. pc ('apae. 11-7). Frecse pot con:-.trlli ca 31)aratc cu ac indicator sau. schema de cunectan.&ratuluL 1.

12. 1 4 I ~.a jin ll t $eami"l de rapol"tuJ dl~tr:trJ~forn1arc al lrallsformaLoardDr) . s(' impiille un control p('J"!lwnenl ~i 111'(·(·j.i. tril' d(~ O inst:da(ie e!ed. JdJite. viteza de rotaţie a ma.:. Un aparat care si'i L.-de jns{.\ue$e:l rezultalrlt' mllsur5rilor trehuie trlJllSmise la d isblll \. Lncit indicaţiile SII I"ie cuprinse În ultima treime a s cării gradatc. pr('. Toate ateste. al dir"ri\ilo]' jlar:lJlle\ri (vit. Indi(":l(iilr a para telor :-e citesc privind aparatul dre p t in faţii. Masurarea pe \:lIl e elect ricii 8 ftlrntlei.rall~runlle miirinwn Jlcdrclrică intr-o mărime dedrică. u {"urui starii gradatii direct Îll nnitfl(i ale mărimii neekdrite miisural.l!. tCJllperaLuri..recep\<)l·.J. 1 _ i n sta · de !el!:Hu ~ a. cafe de multI:" ori se r('ducc la ~iUlp[(' ('onductoan~ c~tc a(' kgillură.172 /::1.lr[1 a llliisnra pre:.!'lt cuprind:.\ se pot realiza In condi\ii tcllJli('o-cconomicC' ('on'spull z.f'ze .:"slll"<lt proprju-zis. Aparatul cledric ele mă:mraL. prin aulom[lliz:ll'(~a prutc'selor de prodncţie.t'. Fig. este de Ill'('oll('ej)ut exploatarea în bune c. astfel. propriu-zis (ren·plor). Citirea indicaţi ei accstora se efect ucaz ii în poziţia în c" re anll aeoperii imagilleR sa din oglindă. .oinne:1 ~i LetJ1 p eratllr<l in d ifcrîh~ J111nd(' . MASURAREA ELECTBICA A . 1. de preferin\{l. 3. \~H("I.inni.onditii :l UJwi statii el(' compn'lioare [.CTROTEHlliCA GENERALA 4 . . destinală a leg:l tradndoful de apara Lui elecm. domcnii .. dar şi în ~dLe. nivele eLc.inilor dc.) . 1 laţi" tractucto J" . (" c h l'''"~} : J . asbi7. 11·28.\IUMTL OH NEELECTIUCE Problema miisu6irilol' are li dCIIsehil. Aparatele se aleg.i ~i cent ra lizate în :1llu!Ilit(' )JundC' elt' conlrol . indicaţiile aparalelor se int~'q)n'b'azrJ ~illindu -st' se3m:i de raportul de transformafe al Lrullsformatoarclol' de mfisural (aceas!a nUlllai in cazul cind la Înscrierea diyizillnilor pc seara aparatului llV ~ .:1I~\\iei. CilHI aparatele sînt mont:lk prin transformaloare de miisurat. Mai mult.oarc Ilumai !J(' ~alea măsurării electriee a a('('sior mi'irimi neelectrice . unde aparate (cele tra nsportahile) sînt pn::\"iizule tII o seflr:1 cu oglindii. dennmil tradncLor.<. 5. Jnstai<l\ia de !Iliiwrat trebuie .ri(':l. Penlru fi !)('rmitc o citirI' pr('eÎsii.ă importanţii nu nUIlwi in t'lectroteitllidi .\I.

miÎ.:. (un volLlIlet. '1.MASURAR I ELECTRIC!: 173 şi o !oiursă auxiliară de ener gic electrică.in i.!. o trn~iunc elrctridi proportiollu15 ('U lmaţia nHl . Atcsl genera lor. la axul maşinii se ruplează tradudol"ul I format dintr-lin l-!cllc rator cll'ct!. denu mit şi gelleraLor tahOIll('lric sau tahogcnerator. cir g:('ucratorul tah o Hle(ric.c de curent continuu sau alternativ al dirui rotor se roteşte solid:l!" cu a '\III ma~inii.' Recep toml :.urarea pc cale eleetrieii . fn figura 11-2R se arată.ru) mf\soară tensiunea procll1sii.1 IlIraţiei lInri maşjDj. I-'eutn\ aceasta.llin necesiUi . pc Seara acestui yoltmclrn se poate citi clircc:t lIn'atia mOl-:inii. U ueori lf)aLii iustal. prorluc<.rll excmpIHit'arc. penL.

dacă S il llaţ i a anormal. Un scu rtcircuit. XXI § 1). de a le inversa sensul de rot a ţie etc. aparatele din acea.nlul nominal al ace. fie ff'lllualizează apariţia situaţiei an orrn alc atunci CÎnd situaţia resp ec tivă nu prezintă un pericol imediat (cum ar fi depăşirea tcmpel'aturii normalE' de funcţionare a unei părţi din in stalaţie) . ar fi in cazul unui scurtc. Aparatele de conectare servesc la inchiderea ~ i deschiderea d iferitelor circuite. aparate de protecţie. prizele de curent cu fişe ş i con cc toarcle. . releele. peste cu . reostatele.ie sint: siguranţel e fuzihiJe. cum sînt intrcruptoarele. Aparatele de conectare ~Î nt: intreruptoarele. Ţinind seama de scopul lor În funcţionare. Ca urmare a acestor sesizări. Reostatul este Un aparat ca re conţine o rezisb'. de exemplu. respectiv deconectarea circuitelor şi instalaţiilor electrice. Rcostatcl c sint folosite Ia porl1irea şi rcglajul • Prin . cu scopul de a le pUne sau scoate de sub tensiune.slei instalatii (vezi cap. sau cum se mai spune.suprasarcinii se intelege o creştere a curentului prin tr·o instalal ie. Aparatele de protecţ. siguranţele fuzibile etc. este necesar ca. pot fi clasificate in: aparate de conectare.:1 ultimă categoric.<t1. aparate de re~laj şi aparate pentru limitarea curenţilor de SCllr~circuit. instalaţia să fie lnzestrată şi cu o serie de alte aparate. ru pLoarele. Aparatele de proIectie servesc la . DEFINIŢII Pentru a putea asigura buna fUllcţionare a unei iustalaţii electrice. In conectarea. Aparalele de Teglaj cuprind reostatde. o scădere neadmisă a tensiunii.iei . pe lingă aparatele de măsurat. nţă reglabilă. CLASIFICARE .i reuit).: apariţia unei ~tlprawr("ini·. GENERALITAŢI.! este imediat periculoasă (cum. comutatoarele. eontactoarele. cu ajutorul cărora se pot face in in st alaţii diferite manevre şi se protejează instalaţîa impotriva diferitelor dcrunjamcnte. separatoarele. de a porni şi opri motoarele.CAPITOLUL XII APARATAJ ELECTIUC 1.ţ. Tp. aparatele de protecţie fi e dau o comandă pentru deconectarea automată a iustaln. clescărcălo an' le..sesiza rea unei situaţii anormale În funcţionarea unei i ! lstalaţii. care vor form a obieeiul acestui capitol. o îndilzire exagerata a vreUnf'Î piese etc.

dup.Ul~(\ instalaţii: .mlomal sub c:ouwnda unor relee p e ellre ci Ic contine.'lc dat. şi a. dupa elim se iudici( iu STAS 5625-71. După cum se vede. prin intreprindcrile Electroaparalaj-Bucurcşli şi Eleclroputere -Craionl. JU>AiV\.' m odul dt cOIlHllldă (<1(' aclio m..l . stnt: de jon. Apar f Hde de conectllTe şi cele de reglaj mIIi pol fi c1l1s ificate ~i dup.::LECTH1 Ct:: Legătura ('l(>clric:i de wn/ad S'111. inchiderea.. lnlrn-rnţhl IInor reicI' ~ . a pra[ului clc. Cl!UrOf 1ll :'ccSlei ddinilii.sll tensiune (pinii )a t 000 V exclu~i\") ş i <I~ inaltii ten~iune (peste 1000 \' inclusi \") . fa7cle sini deuumit e şi puii: . I n f ll llctit dt.are . aparatele. ~i (te~chi ~ prin apăs~ rea. illstalaţia poate fi comandată . pe bu toane MOI prin cOllland" unur T<·lcl'.. după caz. se aSigllra construirea aparataju lui de utilizare curenti"i atit pentru necesităţile inlerne cît ş i pentru cele de cxpol1.He. Aparlltclc electrice mai pot fi clasificate şi după alt e criterii.riale."! dc mu~ehii omului In monwulul comand:\rii (3 c\i"n. la reg.ea t'ompont'util dinlr~lm aparat (intreruplor. de uemplu.de cele mai mnlte ori _ Apar (Jin cauz a ur.oume . II apei. deoarece. in vurbire. IOl'ului dţ utilizarI:. He:wtorul este un aparat care se monLcază Într-un circuit pentru a-i mă ri in mod artificial impedan~a.n''' rii IIp:oratului c. la ture :1cţionurell aparatulu i se fac e prin .taL clt. lui făclndu .) prin ("al"C SI! face 1{'~ :Hura e. se manual. cOIl/(ir/111 eledric esLt. cu ajutorul lui. cu.]ei cu ajut o rul cnergiel de o "'UTS" de encrgic (eletlrici\. l1ete~ ar" ucţl<. Ia aparatele de coneclare.dupa tensiune. ap:.or defecle de iz olaţie-.: part.'culfl in cOllslrucţie prolcjaU't COll~ra exploziiioL 2. aparatajul electric are o importantă deosebită in cadrul uuei instalaţii indust. pnculII:lIicJ ). . in scopul de a reduce astfel v aloarea curenţilor de scurtcircuit. contra pătrunderii eorpurilor slrăiuiO a st]"(jpilol" de apă. Astăzi. 1n cazul tltilizilrÎi aparatelor În locuri cu pericol de cxplozj(>.<ljul ten~iunii gcncratoarclor sau la reglajul :lltor p:Jrametri electrici ai .telc pot fi închise într-o carc~să C:H'~ asigură. ele se <'Xi. ('. CO:\"TACTE J.lIlrerup.'irii) lui: ap:lralt' tU cOlnlmd:i automat:>. u Il :tltor e lemente dc C'\l I1l:tII t.alc. construite În allii puterii popular!'. pc ~cllrt .\p~sa ­ H a unN 1)11 10''"(". prolce\ia C(l!ltrtl aLing('rilor cu lI\in:l. rOl\duclo:w'.-----------------------------------Ap(lJ"alcle penJru lImllarea wren{llor de scurla rcwl. rde-II. bl'.u'a. după numilrul de faze pareunc de eurt'nlul principal: monola:t.. la care ellcrgio.ap3tate cu comandă manual ii suu apu:1le neaulom.: modul \lţ prolecpe cerut de (·ondi(iilc. şi anu me: . prin .i felul curen tului: de curent conLÎl\uu sau de curent alletllali\". llrln intrl'fI!I)Hor "ulom:!:! 5{' Inţelege ~i lntrnup'ltorul e~r(' ~~ pOllte numlli dr~­ ebldr . cu scopul de a asigura lrc- . fn această grup ă <le aparate intră reacloflll.leclrică intre douf. tritazate elco La unele aparate. .rd.. Ill(lIleVr:lrea UII!)r mancle.! curcntfl .i!or :tulomul SI' Inţelege UII inlrerupii l or C:lre poate li inci'. reglatli in funcţionare norm al ă şi protejată la aparitia unei situaţii anormale de funcţionare .TAJ ELECTRIC 175 vilezei moto<lrelor. mo::-e:tnic. r('ot.~ate.

De a c~ea.mpune condiţi i speciale acestor contacte. clemelor.apare o re· zistenţă electr ică s uplimentară. Contactele fixe se realizează cu ajutorul şuruburilof. denumită "rezistenţă de trecere a· contactului".li se rupe u~or la ap2:sarea COIl1<1tt~lor. Arcul electric are o temperatură foarte ridicată (3-4 mii de grade) şi i. bornelor. pentru a putea stinge arcul electric.(" mc l alin" .sc ft: n~li:. prm efeclul termic al curentulUI. · narea contactelor. care se intilnesc în practică la alimeutarea podurilor rulante. la troleibuze. oricît de bine ar ii prelucrată. Dacă circuitul respectiv este slrilbătut de curent. Din acest pune! de vedere. la aluminiu se formează o peliculă de oxid fo arte rezi$lentă . în acest caz. prin trolcu etc . De multe ori prin contact se înţelege numai locul de atingere dintre cele dour\ conductoarc sau chiar fiecare din cele două concludoare in parte. are o serie de ner egularită ţ i (proeminente a d încituri care se văd la microsco p). Aceste vîrfuri în contact au o suprafaţă mică. curentul trece de Iap! numai prin vîrfurile proeminenţe lor în conlacl. Contactele care se deschid în funcţi onare au drept scop să asigure inchiderea şi deschiderea unor circuite . Dacă cele două piese care vin În contact se apasă una asupra celeilalte. J n sch: mlJ . la maşinile electrice etc. Acest lucru expl id de ce aluminiul nu se f?loseş te l~ co~lacte mobile. Trecerea curen tului prin cOl\(a ciu! d in~ Ire JOl1iÎ pic. lipire sau sudaTe. şi / Fig.ul~ l ~ri~l rez istenl? de trecere a conlaclulUl provoaca. pot luneca sa u se pot rostogoli una f aţă de alta. Punind În con laci două piese. fă ră a se desface în funcţion are. acesta este cazul contactelor prin rolă. cu alit rezistenja de trecere este mai mică. permiţînd astfel deplasarea uneia faţă de cealaltă . ·~recerea curent. cele două piese care vin în contact. O suprafaţă . cele două piese care vin Iil contact păstrează o poziţie fixi'i una faţă de cealaltă. De mulle ori (la tensiun i şi curenţi mari). 12-1). fie prin llituil'e. argin1area . Dacă un curen t electric Irece printr-un asemenea contact. este de remarcat Iaptul c ă s tr ~lul d~ () x ·J care se formează la suprafata cuprl. mărind secţiunea prin care trece curentul.la orice contact .lll..176 ELECTRDTEHNrCA GENERALĂ cerca curentului de la unul la celălalt. De aceea.. Contactele mobile pot fi ~olliacle alunecr(loare sau con taele caresedesc/rid. proeminen tele se lurIese.te. Contactele pot fi fixe ş i mobile.1~e î mhunât:. In primul caz. prin perii. cu cît forţa de a pă sare a contactelor este mai mare. ele nu se ating decît prin vîri urile diferitelor proeminen(e Jfig. de aceea . Oxidarea suprafeţelor de contad pro\'oad marirea re~isien\ei Je t recere. IlldilZlre~ loculUI de con- .. deschiderea contactelor este insoţită de regulă de apariţia unui arc electric între conta cl ele care intrerup circuitul. cositorirea sau zincarea contactelor ~În t () pcr~jii c. 12·1. la tramvaie. contactele trebuie prevăzute cu dispozitive speciale care să uşureze stingerea arcului.

. X XI). t eOl'ctit" fuzibilul ~e lopeşt(' după un timp infinit. Curentul ma xim adlllî~ prînlr-w\ contact lIU trebuie să Inc~UzeascA con tactul IlInÎ mult de 70-800(. se oe p4şcşte curentul maxim admis de contael. Acest CUr('llt este ('U 20.· lopire (fig. Avînd În vedere fnptul eă O ~iglirallli. Alegerea unu i fuzibi! eu un curent nominal mai mare de-tit ('el reit'şit din calrule .. Pentru curenţi dc 8. pentru eare ti fost construit fuzibilul.lI"" gencra~.i o scrie de relee electrice ~i n('eI~dricc Folosite In ilistalat iile de automati7. cu atit durata de topire a fllzib ilului este m~li mi c ă. 12-2).. In felul acesta se poate ajunge pll1.' d~schide bl comanda re!eelor d . CCf3 ce reprezint!i un pericol ronrte grav In ca zul apara telor de conectare.~c..In caz dl' ~uprasarcinii _ mI Intrerup...sau recomandat în tabele face ca ci să nu :-:e 1opl'a~cft la .sl1pra~:lrcini miei sali ~i'I ~etopcC\scă (~uintYrzierc la selll'lcircni1t" . Cu cit curcntul care tren~ prin fuzibil estf' mai mare c"lcdt curenlul minim de top ire.gă acestea yor fi ară.ă la topirea şi sudarea contac te lor. fjiud montllt in serie pe un circuiL. Cel mai mare t'UrCllt ('al~' poate ln'c. ca re pro\'oacă lopirl"a lui. Sigurante ruzibile Siguranţa Fuzibilă este un 'lparnt rarc.~to~rde \'or fi descrise fn capitolul de protectie a instala · electrice (Cap.!zi'!.op\:'a~d (~ă ~c fil'llil). cu In/.:1 I $-nu sudat contactele. se num(' ş te caracteristica (le proiectie (1 {unbiflliui ~i are forma repre zentaUi in figura 12-2.101nb fuzibilul se topeşte pradic instant:lI1cl1. tact. Curba duratei de topire (f t ) În fun e li e de C\1J'clltul (Iţ). APARATE DE PROTECTIE.tate ş.:lrC*.' priu fuzihil timp nelimitat.30% mai mic detit curcutu l minim ti. dellumit fir luzilJil sau lamelă fuzibilă. pe IiIl . .. .eleul de gaze ţillor şi desciirc. ~e llumeşte ClIftlll /lominal al {!1:ibilllllli şi sc llotp:. contactul 5e tnc:7illcşte p~tc limitele adtnis".lin cauLii c. de exemplu dac:l.' ~au eel puţin egal cu rurentul minim de topire (l"lin' IOP') la rare. proIecţie !. • R. eftr 1H'('CS:11' ca el să fie 5trăbii t ilt de un cUI'("nt mai marI. " APARATAJ ELECTRIC 171 3. Dac:J. RELEE Aparalele de protectie tarc vor fi descrise În cele ee urmează sînt: signfuzibile şi releele de protecţil\ . atund cind cUJ'elLtul elin circuit dcpi'l.\ 12 - . moto rul respecti. ranţele a. Pentru ra fllzjbilul ~fl St~ t.· va fi distruS (ars). fMă ca acesta să se topească ~au ~:i -şi sdlimbc ('aracleri~titn.:te o anumit-ă yaloarc. Elec!~Olch.i fuzi bilă se t opeşte numai la curenţi ma i mari Cil 20-30% dt-cit cll n'ntul ci nominal In!> Lr('bl1ie dată o atenţie cu toLul d{'o~t'hilâ alegerii ('Ofccte a fuzib ilelor.Hor montat pe circuitul unul molor nu s. de ap"sa~ a conU:elelor (daU de nişte rcsoartc) $ii fie la valoarea presc risă. ~au nu ~c controletă ca [orţ . Întrerupe circuitul prin topin~a unui Iir ~au lamcJe.

u'p ('.3 1"1 I. 12-2..l\. topirea fllzibilulu j este semn aliz:ltă piesă t In( !mtn tap Fig .j în tabela 12-1 (dupa ST. durata de topire esle miiritA chiar In compara tie cu aCd'a il fuzib ilelor cu iner jie ~i .\S 417. Pentru e.lrdna d. . fuz iltile. lilJlpul de lopir{' este mult lIIai mic decît la alte tipu r i.!(Ie la torin'. la acelllşi curent."".9 / "1 3 /. talc HIll alte sub~talllc aşezate În jurul fllzibillllui.asificiJrea sigurantelorL.ic disc ('0 101':1 1 ('. In cazul ~igurallţclor ('ti fih:l (\'cd lll~\î jo~).liS ELECTROTEffi\. 1.. 1 1. 12-3.~Igl.'.. se a ral.uwlol" s(' t::'5si"şI! ~ lin m. . 12-3): •• SigurUII(e normale satl rapide (curba /1). La unele palroane.:>. in capul pah"n.CA CENERALA Fuzi bilul unei siguran!e poate fi montat in aer liber sau inchis Într-o de forma unui tuh denumit patro1l. Cu lne:'1ie: I ~.3-67} conditiile de topi re impuse siguranl\'lor cu miner (vczi mai jos). o ora [.> . (.i normala corespun tiltoare (cu acelaşi curent nominal).ran\e nurmnle: I . Fig.n. Tahela.(. la .'" I Cu lnU rd.} I"udhi · lului.. • .l­ . durata de topire este mai mare decît la o si.l n!d toplr" I non11. patronul eonline uneori nisip . avind ace l aş i curenl normal: n ~ ~!l u. sj~lIra nt ere pot fi dt! urmă to arele irel tipu ri (IiI."" l\.'p!.J.!uran\...6 1"1 3.Sigllrallţe CII intiniue (curba i): la acesle (u zibil \'. IQP~le ÎIl Jl\1I i Plliin d.l n func tie de caraderistica de protectie.G 1.5 1"1 .1 ( r.\ lntln!ere_ CII aju toru l uuu i dj~POlitiY.Sigllrall!C tU iflerţi~ (cu rba i): la aces te fuziltile. unipolnre cu mîner Tipul tlgu r. Caracteristicile de protecjie ale diferitelor tipuri de sigurll n le.au o valoare mai mare a curentului Illinim de lopir\' în rapori cu curentul nominal a l luzibilului.:empljficare. sa rc ina d.I~ sig:uranţej\.\I n se topeşte Îlltr-o orii III s.gu :-a.es(e siguraute. $. Pentru a uşura stingerea arcului care nparc in urma topirii fuz ibilului.la) I eu i"e'I .-.in acelaşi timp . / 2-1 Cond itiile de topire pentru Co"ditille t.-. Carllcteristica proIectie il unei sigu ranfe zibilc. / 1. pe care estc marcat cmentul nominal <Il ftlzibillllui..

'!. . Sigllran(e LF (CU legături în faţă) . printr ·un alt patron. 12·4.ll sigllf:lnţe. Si{(urun/ele Cll [ilel (fjg. Curenţii nominali ai fuzibilului pol ri : G. 80. Din punct de vedere eOllstruetiv. 35. siguranţ. 25.100A. prcvazut5. a b II _ ~oclu pentru lcgătu::-l in Fig. ("u piuliţe de stringere şi cuţite . 63 . se montează siguranţele . Pentru a evita schimbarea greşită a palroanelor (inlocuirea tlnui patron cu fuzlbil ars.:!.. 20. legăturile cu condueloarele circuit-ullli ~e fac în Iaţa tabloului.r-o În lOll'lla demiuer. în care se int~odllce p<ltrollul.de pot.[: spatele tabtoulul. fixate Înt. 50. b _ soclu pent. mare.c in spatde L'lhloului pe eaTt'.:ru legături in trrtn tabloulul. Siguranle cu iil. 15.i prin ÎI!şuruharca unui canac fileiat. Aerstc sigunmţc pot fi : • Slgllrun!e ':S (cu lt.gături in spatt' ) : la ac('~tc sigu ranţt' . 10. fj : ~igurallţe Cll filet. şurubul de contact din fundul soclului sigurantei este !?fo!eja! de un gul er de porţelan ca re IlU permite introducerea unui patron cu un fuzibiJ fr. legăturile cu condudoare!e cu·cultulul se [. cu curell! nominal mai mare).APARATAJ EL ECTmC 179 slguranţe cu mîner şi siguranţe tubularc. 12-4) au fllzibilul Închis într-un patron carc se montează in ~ocll. la aceste siguranţe. decît dac" se Înlocuieşl eş ufubul de contact cu un altul pre· văzut cu un guler corespunzător patronului noului iuzibiL _ piesă spc("ială Siguranlele CU mîner au fuzihilul sub forma unei lamele.

sigur:w t" limite". (urC1 d . SlI h eap:lcu] aparatu lui)..lhloll/l1Î.'\imă.. Si-:urflU[:i [ulibilif !.CZ~lle pc ta blou. 12-G). (Ip oLircj Jiu por~ telan. In rclul at'('!i!a.şczal !llzibilll[. .ll'(' ill dreuil. 1 - pauv n (uzlbil .r 180 de ronlacl.ic.cil'elliL. pol intri'l'Il]W ('li rl. l'it şi pc tablouri ~c utilizc:lzii in uIti lUa Vl"'Ill€' ~igllran~l' fol'Jlwtl' dintr.'Jl ti ronrh' lIIari (curen\ii d(' ~eurlcircnit). .[\zlil.-.lI in r('\t'lt'll' d .· disldbutie urbanii ~i in instnla!iilc illdmlrinh:.Si araI/lele rle 'vast ~. Palronul ~(' poate ~eoilt(' uşor.\lil iu l'lIprill~ul aparatelor.o1fll.. C/l nlacl . 12·5. . ('arI' pol intn'l'\1pC' ('urcn\i de ordinul zr('iJor de kiln:lmpcri.g-t:rc a arcului clettric. prC'\. ~a u pc două izol. LlIbul c~tc PI't"Y1!. IllUllt:tll' pe tahlon ş i la ('a re se Jeagfi. - SiYllrrlll(e IubI/Iau! illrull1itt· dilltr-ull lub i7. fi g. soclu CCH".. Ia 111 a!lfl lensilllll' (fig .IIL [a I::lpet<' cu cut i te sau piesc de ('ont.wl şi SI' inlroeluce ('Il capeti'le in douli i:ont<t('LI' aş.le J _ j[)~$ă \t'llsiulle ~u JllMl< ~ puter~ _ de rupo. terminal la ('apC'{c cu cile un rontact tip tulit. C'N!U ce permiltl o dimcn~iOllare m ai ('eollomkii a in!:l:da\iilor.7. f" (le TII eu si nl ~igunlOlc fuzibile de ('om fur le ~pccial[l.· cu mijloac(' de ~tin.:re.lin patron iuchis.. ehi::! r in prim'l Si'mipcriond5 de i:I aparitia eurcnLului şi {'hiar Înainte i'a :let'sla sa nting?t \' uloarea m ma. ('U ajulorul IlllUi miner tletaşabil carc stă fi:\. prin ~pakl(' l:. Se "ollstrllit'~c ]Wntnl ('urenli IlUJllinali de lOO-tl3U A ţ. eQlldu("\o3rl' ]e dr('uihilIlÎ. (':li'{' P():Jtt· np. ! . la j O:ls1Î t CJlsi Il ne. DC'e~t(' sigllrank H' nllllJC~C sigll1'l1l!(e Iitl1i1a/oure de CUIfIl/.1 indt'min:\ «I I' I'wmplu. 3 minc r UQlan l .at ).i se folosesc ill ~pt·ti. ClIţitck de ('oulad p1itrund in ('tH1Ladc.ll oare. ill tal"(~ este ".'! \':110<11'(':1 ('lIri'lILului d(' ~ellrt. Siguran\dC' dl? înalti'i !el1SiuJw.

absorbit de /lIotor 111 sa r· cil1a sa normala (nomin a lă).ulu i nomiuol al hlzibilului.C:Jrcn/ul III/ulm al ârcuifului (eonUllctorului). p.onduci O. In capllo!ul XV! ŞI' dau cllre'l\lii admisihil! pentru Ull('!C lip uri Ile condudMrC şi cabl ur i..ilre mari care pltU în llIi~(. (fiq.".Î ori mai mil re decit curentul 1.i d('păşeasdi lilllitele admise. Curentul ma"im I'sle mal mare ca 1.. ulul." cin cauza curentilor de pornire a i muloarelor. sille la o rete~.(urauţ.1 ) • \ 'ezi şi capilolul XX. de e xe mplu nn pod rul «nt). \'ariajia CUT\'nlulu i ausurbit de un mOlor in timpul po rnirii mulot ului.. la \a! u.1 iul1i unde mărimi eledrice în I~ittllrii Cl! caracteristicile l'if(:uillllllÎ. [. Pentru în telegerea celor ce urmeaza. 12. (12. În fum'til' dl' t":\radl' ristirilc ("ircuitului pe (':He \"0 1" fi mont:tte ar('~It' ~î gl!r.:are d ispo ~! t i\'e mari. notH ClI '11 esle curentul absorbit de! molor.IIl<u are ~u ­ POrt: 4 _ b01'n" jX'ntru h.. _ C. 12.lceslu..Crtrelltul admisibil prin condrldor. curen\lll ma.lCl. In primul moment al CO J1 edarii. . . [aTli ca telllperaturli .·ca eond"c\()ar" l"t· cir"u. În primul rînd din necesitatea de a meuli ne c~J05ile de lensiune in conduc/or in limitele .lrde ca re illimenteazA un singu r motor. lIulat cu fu.-\RAT.lIlţc.\J l'lJ. "ECTFl/C IIH A legerea sigurantelor*..1ft~a 1.ldmist' (II se "edea capitolul XX. pl!l~ la I'ite7. .g". Cl/ren(uJ dr pornire (lJ (lnlli molor. de inalta len~iulle: I:!·'. hul~ra Si:.rin COllduclor cînd Tt'Cep toarele alimentate de acel conductor sint in functiune normală.m:111111 /lo rmal de S(!fcirlll al conduC/MuIIlÎ .a s. tub VOn(uzl bll IP:>Imll): 1 _ pIese de 00:1 t. 1. este ntoC('S:IT si! se defineasc..l1lul absorbit de !uoior scade de l~ v~lo~rea I p pe care a av ut-o initial.. De obicei. curentul normal rle sarcină este lltai mic decit curentul <ldmisibil prin cond uclur.i lu- Fi!!.-J=__r 'nm Fig.a normali!) curl'.. dupii CIIlII se va vedea în capitolul X IV acest cun'ni poale fi de·1 . 3 _ i·~. § 2). \'11ri. nldor c'oun:1 in n ~.7). nOlal cu 1"'61.tabiJi '\"11loarea curent.!zll de la clleva secunde (motoAre mici) pînă la cîteva ~eci de secunde (mo!o.1 .stc cu rentul care !rE-ce . '----'-__--.-. AJl'gUl'iI ~ig'l!r. Penlru . In timpul eli molorul porneşte (Îşi miHc~t e vitez.AP. no t at cu J~" eslI' curenlu! CII re poate fi lrft:ut timp nelimitat prin conductor. şi ac-casta din mili multe motiv\'.~<Jar.im este egal cu curentul de poruire al mOlOrolui respectiv. eslI' cllp'ntul m:nilll care poaTe apare:! la un moment daI In circuit.6. Timpul tn care curen tul de pornire scade la viiloareil 1"".

Pentr u ca fU:t. deci ('.5[1 se condiţii : ţină 5c<tma de următoarele­ . . printre cue se g!'isesc motoare eledrice: (12.ihi l se :liege din scara C"urentilor noroÎn. Pentru I U7.(1-2.J.e topi.5 - in care tl'este un eocIi!'".lli ai fllzihilelOl" O v aloare ('gaiu sau Îmediat supe r ioa ră v alorii maxime re7.il'i şi de sllpr:lsarcinilc care pot a păre a in reţca aşa cum ~e arată in tubela 12-2. . . din t'oJldiWi lc de mai sus.[ in cazul motoarelo!" cu contl.ldilzi cOll(J.ultnt". ŢreblJie remarcal şi (prin r('!aWle 12-4 că în unele cazuri.. curentul nominal al fuzihilului 111 /. cu nUt e!>tc mai mid posibilitatea de a .te pc punctul de a :-. fuzibilul este străbălut de un curent apropi:tl de rurentul min im de topire.supraincărca cooduc.ie nt care depinde de feILll relaţ.J82 ELECTROTEH'N!CA G ENeRALA şi Pentru condudoarele care alimentea7.1I1 J. condijiile de alegere II siguranlei flJ. k = 1.u.l'i mai multe receploare.. curentul re~p('("t(' relaţia: 1 >..4) in care coefident.dbile impun 12·5) miirirea secjiunii conductoruluî pr(Jlejal.. nj:. deoarece dud prin ronuuctor trece curent ul moxim ndmisibil.o- k (12 .t. ta de a-i imbatrini izol~ţia .3) .uclontl şi prin acea~. L a alegerea siguranielor fllzibile tr<'huic. trdlUic să fie mai mare sau ('"(" 1 puţin e. ni tircuilul\li respectî\· : (12. se evit.ă po~ibilit:IJea de :l $uprail. . Cu cit lP arc o valoare mai apropiata de 1. {7at.lii de pornire normale (porniri rare ~i d<' (Iuratn SCurUI ne cirra 5-10~) .gal cu curcntul noqnal d!! sardnă T. i".ill cazul motonrelor ('ti condiţii grele de pornire (porniri dl~ se şi Cp durata mare.2) in care: 11' ".orul pc rare ~-a montat ~iguranţ.are.I.ibilll! să nu ~e topea::că în runc\iOlHlre::: normalâ.25.5) 1:=2...u esle CllrenluJ de pornire al motorulul cu cel mai mare curent de pornire J:.suma curenţilor de sarcină normală a celorlalte motoare şi recep to.Pentru ('"a fuz ibilul ~j'i n1\ nominal al fllZibiiului trebuie ~ă ~c topească la pornirea motoarelor. AsLfel.: ore uTIn:llo<l:"f:-lc Y"'!ori: tl. pină la 40 ~) .ă de curentul admîsibil al conductorului Tac curenlul numinat fuzibilului trebuie să respecte relaţia: (12.

.66 0.66 0.). a~!i UII receptor irnponant şi rie lransiormare.' iar/li şi [ulI/jua Fcederc. idem.. siguranlclc fu.APARATAJ ~:LECTRIC l83 Tabela J 2.it cU\"I.llaţii ollişlHliLc in ("are Ull apar. de cazul folosirii siguranlelor normale şi deci 111 () t!tonomie de materiale eOlldutlOare fn reteaua electrici!. {~lIf('n ti .dere. IH:nlru orice regim <It' I!lllc\ion3re al re"cploilfelor Idem. linii !/riIlCII':I le in [evi [-"ecderc ~i linii prillcipnk pl! silporti iza· lanli Feedere >-i linii prindl'il le in cabluri s~u· Retele ."ihilc IWlltru prote{'lia tOllducLoardor contra suprasarcin ilor se aleg. fal~ Acest fapi duce uneor i (prin r .lll cl'l!ld!lcioar~ in levi Refel. deoarece aceste fuzibile nu se ard la şocurile de curenl produse de pornirea moh:arelor (durata acestor şocuri esle sClItW. Fel"cef se {p~. În cazul IIn('1 ill~t. Îniermill"111 se rde rll la func\iOilOlrea conlilluii sau cu intre· Aleg.IH!dlldnar(' pOili i'vlanli !lid po:!ri in ~are exist::.dpal .2 Valorile coeficientului 'i' tiin rela!ia 12.5 Fd1lt rell'id Locllinje.t numeşte l.: de luminiI Fe.:33 0. linii rfindrlll\' ~Î t1eri\"ali! in cllbluri .:rt"il! Il. - - Feedere· ~.de 111 levi sau re Sti R.25 1 .a" "' . ~i drri\':Jlii. r·er:cul de e. montale În le\'i . mnntale pe supo rţi .3.N(inwl de dllratii r uperi a rcccploarclor.k forţă 0. H R. mai {nari dcr...loc:Jluri publice: birouri şi încAperi tie ser· viciu din illlreprinderi in· dustriale lncăperi de produclie ale fntreprinderilor ·industrj· Reftde!t dt!.:rea sigllran!elor cu inerlie ~au cu Îl1lÎrziere ~ .~.. Sup{)rti izola\i 1. O.5 - Derivalli sprc receplollre t:U rel!im inter · l1Iilelit U In clloluri ~.') teraneDerivalli receploMC cu re~im r<l.~pre ue du· ilolanl i - idem. motoare mlirÎ el c..85 0..!Ilţii nonnali de sa r cină.d. in cabluri • .. sub fonntt (/(' şo(" . face fără fi mai tine seam<\ de relatia 1:!·2. indiferent de tipul siguranţd.. conrorm tnllclci 12-3.xp!o. cu COjH!uctQilre 1n le\'i.lorl" - Ş lumini! s~u JlC conductoare 1n !evi c<lbluri . lalia 12· 5) la mirşorarea sectiunii conduclmuelor.. cilre alimenl .. in cabluri ./lfdă'.i 1 un cOlbJu princip. deci rUlibilul nu are timpul ne<:esar sii se . linii rrir. I.8fi 0.

alaţiei (tensiune.15 - 50 70 95 185 240 300 120 150 100 125 200 :mo . 260 300 350 130 260 300 :-150 2fiO 300 350 430 500 600 500 ~ Heleul este un aparat carc.. Cilld releul se~iz(>ază o asrmcnra situaţie.e li.J"ji" mobilă I Aluminiu Cupm - I Aluminiu Cupru 0.100 350 430 500 160 200 225 260 100 200 225 160 200 225 -. 160 a5 15 20 25 10 15 20 - - G G 10 20 35 60 80 ]O" 25 25 60 80 .stic.3 instala!:ki.!ul o Utpravcghează) reteele pot fi : de tensiune. .. ci dă Ull semnal opt.).-. illstaluţii!e electrice pentru protectia aec~lora contra d iferi tf'l or ~ it.184 ELECTROTEHNICA GL"'fER . Î11 ftllleţ-ic de diferiţi parullld!'i ai ins:t. Heleele mai sint utilizatr În in::.'\LA Tabela / 2. curent.şi anum~ DllP(l nat1lra mărimii la care releul lucrea::iJ (pe t'aI"_~ rel.5 - -- 4 6 10 lG 25 35 60 80 100 12:. Releele pot fi cJas ificatc dupa mai mulLc ('fiLerii. de timp etc. fără şocuri) i nsfala ţ iifor e lectrice Curentu1 nomi". debit. vitcz:1. dii o comandă me ~ cani că sau .Ll :l tj i anormale de funcţionare. t. de enrcnt.3 S iguran ţ e fuz ibi le pentru protec!ia contluctoarelor (sa rcină p ermanentă .5 2. <le putere..le ~· ale). sau comandă deconedan.ic sau a cu . fi lO fi 1.ură etc.) 5cc\iUON' comluctoruju' (mrn') Imln l:qic fix:.o comandă eleclricft (prin inchid ere a sau deschiderea unor con[acLe a.1 a] fuzibiluJul I . presiune. Releele ~îlJt utilizat. acrian. sub influr:n~a unei miirimi pentru care releul a rost conslruit şi reglat şi pe care ci o snpraveghează.emperat.talalii industriale pentru automatizare a f Ullcţionării lor. . in tuburi Cupru Jnst "ln lj~ fj".150 130 - 100 200 260 .de cele mai multe ori .'l Ins!.75 I -.' (il.

reIcI' primare.\RATAJ ELECTRIC '''' DupiJ principiul de.amă largă de' curenti şi tensiuni. D/lpc'i fIIOtllll CIIni . TU _ uanMormaIor de (. b) . (! _ r~leu securtd . ti). nsiune. J2-8. rs.i!. VUP(I modlll cum transmit comanda releele pot fi: r('le(" directe. c) sali de lensiune (fig.are se cun5truiesc pentru o l.e chiar de tensiune:\ ce trevl1 ie supran'glwat5 (fi..sformatonrelor ele curent.ltc in circuit prin jnLt'rmcrlilll tr.-""Iune. cînd 5int influenţate nemijlociL eli' mărirllca slIpravcgheatii .. adilpt<Hea. hobinajclc uilui asemenea r("jeli sini parcurse ch iar de cur entul ce trebu ie supra. la care funcţionarea se bazează pe atragerea armăturii unui cleclroma net · relee electrotcrmi numit<.>: pe scurt terroi&J3.at (fig. releele cele mai de!! intiillite pot fi: relee electromagnetice. d(' partea mobilă a re!eului .mdlll" de curent.10 A sau 100 V). III necesit ll fjk insialatiei făcindu-se cu ajutorul trasfof. cart ('fe('tueaz~ direct mjşcarea eorcsp'lnziitoarc ('0m('lll. rind sînt lcg.iolIarea se uzează pe dilalare:! unor pirşc În'cruzllc cu ajutorul curentului electric .. In instalatii de Înaltă tensiune se folosesc fn general numai relee secundare. 12-8. b _ !"cleu primar de tensiune.\"cglH'.""Cllt.n..relt'{' secund are. Relee primare . Releele secundare se construiesc pelliru un numiir ue curenji şi tensiuni (de exemplu 5.. (fi~. -.. Rclcele prim. d~ t<m5Iun~: R _ relcu. J2-8.: ) u R a) b} J TI u " e) d} Fi!. c _ releu .AP. a) ~au -"Înt alimentat.U!. matoarc]or de curent SOIU de l.u primar de Cl'~!"It.. . 12-8.. TI _ t~n5!vrm~l1 or de ClL.-.ii. 12-R. funcJionare....:.şi secundare : o _ re!~.~illl mnn[afe in âJ"wil se deosehesc: . la care I"uncţ. prin intermediul U!lor pirghii legate. in scoplJI acoperirii in mod satisîăcător a necesilăjilor fO<lrte variate ale intensilătilor electrice.

fig.. . a _ C<)ntaCI no=. a/ f ig.relee imlantanct'.schi$.] Incn. 1 r. . dcsc!>id".ch:.'mitlllC se lIuJnl''jI(' pozitic llornw![r.\ .l!U!: ! _ pun. CilHI bobina re-leului este p:lr('ur~li d{' curenL eontnctdc normal desdlÎ:c ~(' in chitl. COlltnd('le l'rlcll1lui S(' 1î\lI1WS(:.' (ron!acklc b.:. cind re:eul ~. La un !"l'leu. tan! lucrează at. fig... rele(' !('Hl]l(l!"Îzal.'g"Jal:'i . 12-9. 12-fl. li).lt lU tCu.!::Iere. se inchi<lt" ~au ~c deschide un cirCllit. l~HI.direCl : R releu: I _ P~esă mobilă a r . li . mi'isuwl dill il momel] tul in rarc lliiirimea ~lIrra\' t'ght:alu nU\I:' \' a. _ se:l~"l mlşcir!! plrjlh. releul direct acţioucazi't awpm dispoziliy ului care hloc!wazi"\ Înlrn-uptol"u! in poziţi:l Îilchi!'. bj Relee dir('clc şi indirede: <O) _ cdcu dtrcc.und cind \-nJoarca m:!rimii . : b) _ rt!('\' tn. este pOlijin in Caf(! se găseşte c(Jl1tactul. e[l.l illchiH~ .'ruptor. ca.l\' <lc(iOllr:I7.a. 1J) ~ all iu('hi~. la tiI) intrl. ci ~j p. <'ind n. ('arc :lc[ioueazri dup :i lin ti mp anumit (regl<lhilJ. şi ea tlnnare.. . COll tacl.'a maÎ multe eontacle normal de~chi~e şi IlHli mull c COJllndc norlll:l.~e maximale. (1).'his se folosesc rlll numai pentru contactele rt'leelor.s : . La buloant:le pentru comandă manuală. de rxemplu.t' ~ilU ('U 11ltirzil'l'l'. care la r indul !'"ău alimenteaza lIl] all 'lparat (seryo motor.:'i pral'lic in momentnl În ean: mă ­ riwC'f! suprrlyegheaUi a atir 's \' . la 1':11'('.rc:I conl""'el"r de lucru.. po:>i\la normal.i"nem:. " _ C'.186 (fi~.lmH't!a r<..ul de!IC. întreruptorul ~e dt"schidc.' llt sa u nu rste aliHH!nl.le ap~st:l. pelltnt Cortlac!el e conlndOllrelor SJlU pentru butoanele.t!()1ll"f'<I re g lat:'1 .de roman dă mllnualii. _ rt'l('~' JlIiJliuwh: ..('a~a m!'('Qnică cflrt!!'punzătoare comenzii (fig.~upra ­ \'cghl'nte (1l'pă~t' ş1t' o tlutllllilri Yil!oare n'glal:l Iri releu. de lucru pol fi deschise (contadcJc (1.te conturt JlorJl1:Jl inchis (l. ELEC'l'ROTEHNIC. cInd butonul nu e:. J)llpil feful !'ariaţi!'! mărimii ('fUC le (lr(iOJiea:â rcieeh' pol fi: _ rcl. eOlltador) cu ajutorul căruia se efectuează In:.." conductonrc de "urent pentru h1C:. {"onlacLul a se numeştc< i'ul1tal't Iloi'mnl ele. c1cdrie. i~r ('ele normal iHdli~ 1! H' d('~('hid.'daci iwrnwl tll!$(. • Denumir ile de conflict rJrJrmal irtchis şi cQ. lc.."i~.'. prin mişcarea piesei mobile. .'est'rI rHl este parcurs d(' cu ri.relee indin:c te.\ GENERALA 12-9.: il.. 12-9. ca urmare. iar cOlltadul li ~e llUJllt'. o unu- nlil[1 valoare reJiloHI. care lu('r('rlZ:t In $('udc'n':l Yrllori i Ill~!riillii sul."ao. de exemplu.-n]ru al]e contacte. de lunu. L'u releu poate' <\Yl. in riglll':l u-n.<Înn<·.. [)/lJHi limpul de (lc{iol/fII'c Se dt'm'd)CH': .:: non". il). cOJltacll'. Pozitia în C:H(' H' g:ISt'~l~ eontuddc dud J"j'lcul nu eslI' p3rCUl'S~ dt' tun'nl ~n\l 1111 c!'lI' :dil11 ('lltnt CII 1.

Releul maximal d::! curent cel mai frccxcut utilizat e~tc. cazu] din fig.lri'i .u rele.:: lll"ximuJc şi millima!e ti".v ~~EC1'RlC 187 în con linuan. lkll.-ulJ de re g laj nI . resort a. Relee maximale şi minimale de curent sa u te1lSi~l/Ie. cllTentul de h:cnl mai po.. e!cmenilll d e reglilj ill resorlului (şUfub. numit nm:l1t ne lucru .. iem i nnc . CllH'hl ~....\ll ~ i :umiîtura I'kel.(liv . De ohiceL la relede folosite pelJ\Tll p r oiecţiI'.APARAT. re leu] îşi atrage ul"IJ\ii tura molJilii şi intinde.~rtulul 4 : g _ şu ­ __ rub d" reglaJ ai inlrettE"n'lui i niţial (): c _ contacte ~d. cure n wl de-IUCf U creşte) . 12·]0.. r('~pc('tiy tt:Il~'i(!l1(~ [I.ih ~ in~ rl'\ r.ttc : 2 mobllă : J _ \10~ ~ lJ!nuJ .. Cl\ren llll de lucru cre~ie. 12-10) un miez magnetic 1. Dintr. La ri. la fC'!ee le de cOlls!ruc(ie In<li îngrijith.r. 1ll.. de tip electromagn etk. ClIren \lJll.~lc(" minimale dt. 12-10).l tensiu nii rcsortuhlÎ ~ lltagol1ist. ref.. pirghie) n~rlasează un indicator în fa ţ a L\nei sd ri gradat€ pe c ~rc sîal !1JSnisc valorile curenlilor ce lucru ~i a'le1llui. aul\('(' :UTQă Lma i n fiDzili:. curentul de supravcgheat ( ~a H de un curcnt. fie C11 se execll LiJ co manda (dacă re leul c~Le d irect). Pe mi('zlll magnetic l!'ic găseşte bobilJajul 3 parcurs de. <H'('tli. El conţin e (fig. cl<fI:J1luJ de l\1cftl $e reglea ză prill schilll · b..:-i pent ru cUH'n[ :111ern..malu. curellllli de I~Cfll Scad". In mod :l1l<llog ~e comtrui('~c relel' e1edromagueticc ll1<l ximalc {le \.. dad n 'leul e~te ~ecundar). prin m j~carca arm:i[uriî.l'llÎesc pt'Jilrn tlll"~' !lt. Dacă Cll rentll l în bobinajul 3 depăşeşte o a nu mitD v aloan'.: ~e VOI' descrie unele tipuri de relce mai des intîlnitc. proporţional cu ace~ ta ..i il resor !ulu i 4 /in1ÎfI"d"nt! :lrcul fi"'] mu)!.!!e Il r et.poate fi reglat prl ll ~jl! s\area prealabil..lr mare de spire) . I _ arm~_tur. fic cii ~e indid ~all ~c <i eschid contadl'le de lueru li (da(":! releu] c~tc indirect.cnsiUnt· :. resortul anLagonisl J .1 care releul îşi atrage armalu ril.' uHime [('k".l"Omaglle'tului se . Hdce'\c tnini.zr! cind curcflLul. m:îrind lnlrdier ul iniţial .urlu!.'''. Dată n:renlu l sC~lrle ~U b \"3 10<\]"('[1 n:-glatil ..--u un llum. .'leelt: tit! liODSiufl('.ne.(' le minimale de Le!l~il1m' .Il' (:lIn~!lt şi r.irului de spire ale hohina jului rele u lui . hob ina t'ste .~ Illinim~dt" . . R eleu maxima! de curent (principiu) . -l l~ ("u !'('ll 1 l'Ofl li 11 i\l!.irind nu miirul ti e spirt'.'(']. ('ontiuuu . L<1 lHlt"lf' rel ee. denumili· şi rl'ief' ne' tCTI ~i Ulle nulă. cele mai des rolo. mi('7.J.i m ie'7.) \i!.:ll~ menţi n ar-miii-tir:! :lt r:J~ il ~ i o diLel"c<l. ci t .. iT1Î\i:diL In acest caz ~e ~p\llle 'c:l reliOl:l ~1I l:' rc\·cnire autom ată.w (k tel~~'illnc de tip deetronwglleLc ~e C'O!lS{.I<ll prin schi:·nbarea lnl reiieru lui init ial o <:ll aju!r<rul unui ş urub de regl ~re 6.·. 5 6 Fig.l.(o - n lst : 5 ~u.- o 2 I r·. M'ad ~<lh v:tl o:llet regl. cu o armătură mobilă 2.-. De asemenea Cllrenl111 de lucru mai poale fi re!o(lat prin s chimbarea nu m.h ll1il de l!-nsiunc (:ldică este cxec\ltat:! dinlr-un conoucior de secţiun e mi(':-I.

Pe acc!a~i principiu s~ conslmiesc ş i releele maximale sali minimall' de tensiune.ţ"«rc (pateU. fl l1 xul magnet ic care trece pri n 1.<lll de ten - siune.:.<.. Relee fempori:ale. l{ed uc Nea vibratiilor armiitllrii se explicil flsifel: d>t! oriIă c!lrenjilor ind uşi in acea~tă spidi.de Cllr('nt . (fig .. Aceasla provoacă o vibraţie a 'lrllJătnrii. Ca !lrmare. 12 · 12. tu l lre<:erii prin zero a acestor forl e nu coincide.jul !mp:. CÎnd curentul depăşeşte valoarea curentului de lucru. F iecare wn ii a pol ului pro uce cite o fort ? de atradie aSllpr<l arm. care produce 1111 biziit.) : J _.<. Fig. Spi rii în scurtcircuit pentru rcducerea vibratiilor armă i urli tlnui eledro magnet.con. vibratiile Se transmit si la conlacte Înrăutăţind funrţioll<tl"ea lor.us ali acţiU\l(' imtantaue-e. maximiile SllU minimale. folosit ca releu secundar. Releele de lip electromagnei ic..0n<l tIl c his.. Releu electro11l<lgne! i<:cu fnlitoare: af!!lă!llrâ 1 .CTROTEHNICA G~"'ERALA (Jiu oţel masiv. Cînd ar mătura e~t.'7L1ltalii lisupru R[111il! urÎi nu mlli trece prin I. lelllJ-lorizarea se realizeaz:1 il!lroducîl!d un mcr:Jni. <lşeZllldu · se În pre· lungirea capetelor circuitului m<lgne tic fix (li nia tras<ltă punctal). j~f vibratii ie sînt as!)el r eduse.13 se reprczinlii un releu de cmeut cuntinuu folosil în mod obişnuit în instalatiile de automatizare. . nJllslruile Gl relee de tensiune sau de curenl. 12-11). sînt folosite mult atit la protectia instalatiilor electrice..lff'I"Om"'f!nelUlu\. de lu~r~: li _ lJolJlnaJc (releul ".. în curent alternativ. In figura 12-12 este reprezentată construcjia l11iUi releu maximal de curt'lll UI' t ir electromagnetic.sornicărie ) Înlre anllaturâ şi contactdc releu lui (fig. IIlS~ momen."or de lu<::rC!..i de spIni este defa7~t falil de flllxul C8re trece prin restul S€ctiu niiJlU1UIUi. fig.188 con sl rui('~c ELt.~rm.~ _ g :aJul arcului an~.. 2 _ .l'fO.'\turii.\it In d()u!i jumfHliU ~arC se pOt le"" 1:1 ~er'(' sa" Jn paralel) . pc o parte' din polld e1('dromagllchllui . aceste pir-sI.~ mi~zu. eledromagnetitt'.ct . & born~'~ COMac '. PClltru a red~cc această vibraţie. trednd prin zero Oli de cîte ori lrece prin zero şi cun'nlul din bohinailll releului (la o frecvenţă a curenlului de 50 Hz. io r la de airacţ i e fl.. cu pune În functiune mecanismul de ceawr- . ~c constru ies c din Laic. in curenl aILcrnativ. HeJeeJ(' descrise mai .m de tempol'izare (mccanbm de cea.a:. 5 . La acest rel eu . 12 -11.<r on:~( : 4 _ r .(' montc<lz[\ o ~piră in Hurtdrrllil. La releele. 7 _ oorndc bolJ!naj l')()r . cit şi la auto· mai:zarea IOL Pentru exemplificare. forţa de atractie a armăturii este variabil ă. forţa trece prin zero de 100 ori pe ~ecu ndă).(' atl'a~â. arc ant9. cu armătu ră ratitoare..tt=ă ro:. pentru a m iqora pierderile in fier.::onjst. <lfmătura 51' roleşte.re bobin3. 12-14). în figura 12.

'ru (1.sediulle: /1 .\J eLl:CT.lHC 189 ceasornicărie efc ducazăin<"llÎdc ' n' u l rc('l'l"cn nnui <lt'! l1 lll it tilUP (reglabil). do:o lucru. Olax imak lO 3U minim:tic. su b acţiunea rcsorlului . nicărie S.ilrt': it . lIelee (»I!clromagnetice de cur"ltl con tinuu ioJosiie in insl...datiile de Illllomati7. iar după a) Fiq.APARAT.onlnclt:lor de lul. armă t ura . uH'canÎsm ul de ~au ddch idcreu <.'i.)Qblnil: ~ - "oma!'\.btu'·Q. lemporizarea In ar('!'!t rdt:c arc IOf Ilumai Il"! atra.R cînd este e1ibl'r:llfl.r:erca armiHurii. 1 _ l.. revenirea contactelor in poziţ i e nonna!i"I. 12· 13.. De obiet.. răci ll dll-f (~ inslantaneu. tcmporizate-. PI' acest prim:ipîu ~e bazează construirea rcleelor de cu re nt sau de It!lIsiulIC.vedere: mi ez' ! ~ "~.

12.:.190 ELECT.'llsiuoe constantă: releul de timp îşi inchide sau işi deschide contactele II ('u intîrziere şi transmite mai departe (CII ncrustă intirziere) (OlUanrla relcnlui cu a c ţiu n e instantant!C. Principiul tcmporlziirii acjiuilii rcleelor instantanee: R. Potrivit regu lii lui Leuz.ia {iu.talul) e"te Înc?ib:ÎUi. Cind .'mtanee inch id cirCllitul bobinei releului de (imp R~.c Î {'are i-u {lat.Îlft CII ajllLnr111 clltt'!liului !'Icctric Cil n' trebuie Supq\'('g:ht'at. cind bimelalul {'~ lr indil. rontacLele (/ al~~ releului R J cu acţiunc inst. Releu lempori zat.J:Hul~1 (le curent (fig. 12-Hi. Ne/ee termÎce .:-. i n arest ~('op (fig. R('lcelc termic\' (fig. prin intermediuL un('Î rl'zi~l\:.1.16. t !' l~lporjzarea I'eleclor elt·clrom:J. dl:'onn:ce _ prin dil.a {! aturii il1!'g<lle a două md<lk diferitr. con s lruite dupa printipiul eleclromagndi(' .u' pri'J lama himt!lul (fig.două !. Lama billw!. - rc:"u acllu. cînd bimetn lul esl. încălzite cu "jntorul eurenlului ('Icctric {'.lI'(> trebuie ~upravcghcat.cit direct prin trecere:. alimenLÎnd-o cu lf.l!'. 12-16) ('on\in o l:In)ă JJimdnlică 1. R • Fi. in r.e indilzil indij'l'Gl.. Fig.prin lilicl. 12·15. nt'!t"t·I~· kmporizfll' fau de timp. ~!eu ~v.. b) .)stre! fie al"> . in~tIUIltu><:". Din acest pun ct de Ye.:HNIGA GENERALA HeleuI electromagnetic temporizat c~te folosit şi pentru n transmite el! <lnumitrl intirziere ('om('n z il~ unor relee cu [lcliune instantanee.eu inri:\b. Se intîn:ie . pot ( uucţio n a a tit in cureut conlinuu.ul mt.UI! cnzJ'(~lcul~cnumeşte~ircJcu de timp. ea se incQyoaie. străl. (Ia COllcctarca sau de('one<"tarca releului).'lI L a!l('J'iloliL în curent ('ontiJHlH. ionnntă prin lipirea fi două hmcle r!în nwtu le rlif"rit('. a). folosite la iust:tla\ik' HutomaLizan' . Ilu. r11\'entlllui ch i.elcC'k termiCe "' Înt I'f' lec maxim:df' de l:urI'nl..gllelir prodns ti t.ului magneti(.:-.ului prin miez).. ('it ~i în CII f\.~ E. 12-13). 12·1 .I]je:1 C'Sll' ine{tll.TI::"ilerii ~au descrcşlnji flux. ." i~ dibl'l'llrea armăturii. Cind lamn biml'talieu (himr.llnn' CI'1t.:.ire indircctă. Ro."\~ r!.traluri de m"tal se lungesC' diferit.> aceşti curenţi se opune t'au7. l\\c . n<~:::>ten> (.np.glIl'li('{>. funcţia· nin pe Jal. ~e poate rr-a\iza ~j pe baza curcllţilor inchhi intr-un tub <le ('llpru (nl<lllbl pc miezul JJobinci) la varia!.RO'l'J.d e l'C releele pot fi : CII iuciHzirc dire cLă .ilHt mai s us. !1.

! !nie. i - butO" de rC"'en!:-e.ln<. sau prin acţiune:1 <lh'ecfă . Ilw[ milr. curentul tHC~ prin Tl'[eu ti lli P lI~li".h-e. Prin contactele sale dC' lucru. inclilzirt'n insLalal. rc[('rle termice nu ac(io!l rază la şoe uri It· (It." rezi SlNl t .:. olme\al: ! ~ c..tal a ţi" I. Relee termice : a _ cu hlc r.'nl!>nre :l curcnluJut (le luefl! C.APARATAJ ELECTRIC 191 curen lul depăşeşte o anumit ă limit{t lama ~e in co\'o<lie atit incit dcsch ide (~au Închide) contactele de lucru 2 ale. 1 b) fig. (lupă lIll !imp care d('pill<1~ d(' rnarim('a SIlIHflsarejllÎ" :1*a CUJll s-a .. St· Ilu"'l·~b \":1[O:lr(" reglal!'.j nmrc . \".. :u!uclrHl rl'pHul la di~'i1. tIc trehuie să cOHlandt" dl.'con\'c!arca in:.!lare" eUfeJltului dc lucro Se be...·lru.: fi re· gla tll p e r~l~u ~.H(' })Olll<.) prin 5chitu).7 IllSt:llUII.'Ill plu la curenlii dt' pornire ai lIlotoarclor).scări pe cnrc sinI Ulorcale In.-.' se fac~' dup:" un . 0 . Re.~lrir~ (!ln~.D.. .' numcş t c <curen! ltulllin.· 5:ll! tn.7 diu cUfelllul IwmJn:l1 al )'l'lcului..u c. Cun'ntul mn:lm c. ci la cun'n!-i ne lungă dur:ILă ("arc sint mai mari (h'd! o <1nu.y. oi releului..nMele de luuu : j - "cz1stcn\~ de Ineâh:.-.\ şi c"ut.\1 a l relelllui. cu cît curentu l care trece pri n releu esle IlwÎ mare (deoarece bimctalu l se Înci'il:t:e şte ( 'U atit mai rrpede cu cît curcutul este mai mare).rc· PO:IIC li trecut priJl rl"ll' u şi [a tare rd ~ ut inca nu lu<:re:lJ.:>'lzeştt" mal .> cc es t\'" rl10nl a t releu!. Ce:l !lI:..'ITiilaL mai $11:>.6.I o"ren curell [uiti! dr lucru ~.. nH\H'5t~). 11I\ \!Cpt.lJlUnlit timp . (1 (' î"dJzir e ~e llIkşllrc.. ~!lU furt"nt de lucru . Dt'onrl'ce incăltiH'<l larnt'ki bimet.r .i c~ Hku l . Curclllui "orui na! al rd('u[ui c~lc nr:t rc(.1 '" "p:uatului In C..~ 1). rc" 'JUu l reper in fala unei .iunca 0. Helcclc L{' rmicc sint folosi Le pt'lltr u a asigur<1 proiectia in sl:ll<1ţ iilo r l']t!ctricc cunLra suprasan:ÎniJo r. o _ eu !ncAllire lnd~Iă: 1 _ Ja'l>i!.ital.. r ~klll s.lctclc d" lucru ~au prin sch!mIHlft" n:zis t e n ţei ci" h.). _2 (ne/evI cald) .' :1 dql.' lu un' delS:ljatll.dic..'" lucra la lIll cur('n! etlnl cu \J.2-1 Ulii c"lorii ole mlcli. :l~ tf('1 inrit.e ( iulll zecimal" (de ohic<·j de In O.i c hi:n dal. in :l("('~L timp.ldre dire.' prnrtic p rin dCjlla . releului.~('nsc5 lilllitt'h' dl~ incă lz ire "c!I1l ÎS{'.. Clll"("Ht Ik scurL:i (Juratii (rit' (·:-.id si.t p c rclcu sali ~~t/! c'~al <'u cuantu! nomilI.!. releul Lran~ mi te comant1a dupa uu timp cu atiL mai mic.lrt :1rii Într<' lam" binlcta!ic. 12·16.mită \'a loare regl ată la 1'.. \'ul("J~re" cun:lIlului de lucru PU:1!l' n ~i ('II rl'gl:ll:i ( p o'lle fi filcut::..'::1""".

s truc\ir. Princ ipiul II . 12· 19). care ţJrin deplasare poate fi introdusă Imf·un con· I"ct fix F (12 -17.'. cind eontadde mobile siut de pă rtntc de ('ele fixe. a).C! mob!!. COlltrolere. Intre ruperea unui circuit II A .O a circu itului pt' cnre ('ste montat inlrcfuploruJ (circuitu l este ~i d lnchis). 12·23) .. un intJ't'l'up tor c onţine unul sau mai multe contacle fixe şi mobile. a. :l conlacldOf lnl fcrupăloare]or. 12· 18 şi fig.sub fo. Ciud contpctclc mobile si nt aduse în eonUlct CI1 cele fixe. Acest iei de contact se mai numeşte contact culil sau pirghie (fig. in mai multe feluri: . care pr in rid icaTe poale ii pusă in con\ilc\ cu dau. b _ co ntact cu du~!:l Intrerupere.. întreruptorul este înehis şi in ft lul acesta se a~igură continui tatea electric. Cea maj grea silua(ic Iknlru în treru pl or <lp:. care articuleatii in punctul .'\<!" _ e<:>n1(l. adicii circuitele care ~ int străbătute de curenţ i electrici . rupLaare.c: n . c eont3cl cu mObU~ : F eont$.! contacte i ixe F (fj~.i între· rupea' (îig. Tn1reruptoart • tolreruptoarclc :-:inl apara te care io('h id sa u desc hid circuitele clee· t r ice sub s~rcînă.II .mOl unei lamt' mobile M. conlaciele mobile ale unui Ît1lreruptor se poi realiza. _ COnlaCl cuţ.l"\' atunci cind d trehuie St\ Îll lr('rHp ă curC'n\ii de s("urteirc llit. intrcruptorul este deschis. . lace o dubl. iar circu itu l r('~rc rti\' r~Lc întrerupt (d C'~chi s)_ Con:slruc1iv.: . . şi care prin rotire in jurul articulaţiei poate fi introdusă in conlac:lul fix F (liS_ 12·17. 12·24) etc. 12·!i.) <l b) c} l'ig. separatoare. a).l. c şi fig.sllh forma uncl tijc mobiie M. după eum se vede. comutatoare. In eSCllţil. . (!t-oarec(' a c eş tiD pot fi foarte mari în raporl cu curenlul normal dt: sarcină al circuitu lui. prize de curent cu fi şe . .192 ELECTROTEHNICA GE rlER ALA 4.. APARATE DE CONECT ARE Aparalele de conectare s int următoare le: întrcruploare. contactoarc. 12-17.rl. ton. şa cum se arată principial in figura 12·17. \ljă .sub iorma unei Ira\'erse mobik 1\1r. Acest conlan.

ează pe un tablou. arcul electric distruge contaclele. fie pril1tr~o Lran~misie tU pirghii. a) IntreruptoarcJc nCliutoma. Celf' mn.desfaccrea contactelor rll viteză mare. ti capacitale. rămînînd in bună stare (le func~ !ionarc. fie in spatele tabloului (fig. numite dispo7. stingerea arcului la tensiuni !-. cu cit tensiunea ş i curentul sînt mai mari. eunoaştNea ace8:or mnrimÎ est. In aceste cazuri (curent şi tensiune mari). E le si nt folosite nUlIl3i la joasă tensiune şi se mont. C~lpacilatea de rupere a unui intreruptor este curentul maxim pc care il poate intrerupe in t1"el"uptom\ la o tensiune dati'i şi un cos cp cI:!t. (. Aparatele de.hiderc H' face numai manual. şi anume: .te suu manual e s int intreruptoarele a căror Inchidere şj dcsc. FreClien 10 de CQ/lce/are ("~tc Il Il m3 rul de acţionii ri admi~e In t r~ o oră (priutr-o action:lre se inţelege o inch idere !i i o dl'schidcre a contactelor). Iutrel'uptoarl. b).elor. şi d in acest lUoli\" sc numesc intreruploare cu pirghie. fi.rup (pentru un intrcruptor trifazill) este puterea daUi de expresiu: (12. sint. a Întreruptornlui. A{~ C5t fel de intreruptoarc s înt de tipul indi cat 111 figura 12~18 .folosirea unOl" dispo7.să ltueşoreze durata arcului. ffirii e<l În!'iil7.1 la 3000 arţioniiri pc arii. imporlantc dil1trt· aceste mă­ şi !"imi siut : Tellsiunea ll(jminaM L"n estr cea mai mare tensiUIw standardizahi pentru care a fost cons truit şi la c::trc poate fi folos it int. n). caracterizate printr~o scrie de mărimi indic.a de rupere. fădlldu~le inutilizabile eu timpul. construcţia contactelor Întreruplorului dev ine foarte complicată deoarece prin temperatura l:a ridicată. fie in faţa tabloulu i (fig.ith'c spedaJe. . tntrc\'lIploarek pot fi ncau[oma!c (mallua lc ) ~nu a/1[(jIllI1!e. De aceea.'le şi. Arcul se stinge cu atît mai greu.APARATA.e utilă pentru a putea folosi in mod raţional Îlltrerup~ toarele (sau apara(t>le respectiv(').i i ellrell!i nwri lJeresiiii măsuri !'pt'Cîale r:lre.r ELECTRIC 193 sub saccină r.iLivc de sliJlgece a arcului.6) Ea se măsoară In l\fVA. La aparatele de joa~ă L ensiune nu se lii:! putfnea de rupere.ll:'i.ste În soţ ită de O:Ipariţia acculu i electric intre contactele fixe cele mobile al!~ intreruplorului. rie direct.lte in eataloa~ sau În norme'. care s(' aşază in jnrul (·ontact.lIr/: n1111 de rllpere lrupeste ce] mai mare curent pc care il poate intre ~ rupe intre-cuptorul la tensÎunra Ilomin:. Puterea de rupere '<-. 12~18. 'in general. 12+18. [3.irea lui sti depăşească limilele admise rl!~ norme.rernptorul (HHI aparatul).E lecll"Otehnlc a s:cnc ralA . pc seama energiei muşchilor omului.lrate elerlrice. conec~ tare au (după STAS :>53-68) fr('c venţe de conectare dc la 150 pin. Curt/llul Iwminat 1" e~tc curentul cf'1 mai mare care poate lrece prin intreruptor (sal i aparat) timp llclimitnl. orice up:.

.nt allel'll(lIip I~ = O:6J" la Cil =:180 \" l t=O.3 l e la cos rp=0..75 1'1 11 ['.4[1I la ('OS 9--". -----~'" . lnlrcrup to<lre cu pirghie: Q ~ monta' In ['alti labl. 1e =0. Ia cos 9 = 1 la (.1 ros 9=\ ş i Ic =O.19..ollSt!'Uet ÎÎle moderne. l e= 0.. .7. Capacitatea de rllpcl"C a acestor inlrl'ruptoan' I's lf' de I C= /N 1. (<lparilalca de rupCI"(' l e in raport CI! CUT('lllUl nominal tO:lI'e!or ('Il pir. CII contact auxiliar. .. . 25. Conform STAS . = 250 V. 12..--. Ufllc CII I'd(>: in fUrI'nl (o/lli qllU !:I [1. SI. penlru tensi ll lle-<l llomÎn:thi rit· 500 Y ş i currn\i nominali de 25 . 600 ş i 1000 ..<"l auxiliar (fi ~ .J .61'1 la cos ?=O. fig.llr~nt a llernativ şi 25U ş i 500 \' În curent cont.\. [H ... 100. Jntrc m ptornl pa cheL esle lin alt L de intrerllpla!' lH'allLomaL la r<ln~ ip pj(' selc mobile alt~ eontactt> ]or sînt montate pt' 1111 nx izolallt iar picself' Fi)\(' liint prill se intre Illai mu!tf' plfiei izolato3n' .i nuu şi p('nlJ'u {·u~lIli numinal.. llHreruptor CII plrQhie. bipolare !. 380 ş i :JOO V in {.lulu[: ti _ tt!lp Lablou1u.5JN la cos 9=0.-lJ"J a) o) monhLl In $pa- PiR"_ 12-18.)1' l e =0. de 10.' ift"rill' t('n ~jtl ni [Il al in trerup - tl f·m.1D) II-gat prinLr-\1n resort l' <It' cu! itul principal.rIlie.....e inLI'f'fUpLoare s int C'onstrllilC' (dup:[ STA~ 2'125-67) mouopoIare.s uprapu se-. Acesl.hiderc a con1actelor. GO. 12. iar //1 cure.!.!e intrl'ruptorului) . 200.3U trip!)]:)!'('.7 .)·114-67 intreruptoarele pa chet se eontruÎ('sc pe ntru tensiuni d(' 250.=500 Y. 3:)0. se ad~\Ugă un ('onl:.. (iO şi 100 . pe ntru Il m!iri \"Îlt'zu cle des('.l.9< ELECTRO'rEHNrCA GE~ALA L~ c."11 = JOO V le=O. formînd lin pachet (dt' ull de ş i nume.ti.\.

prin eJc. 111 [i". rcl~e di recte.prin aef com primat. 12-22. La Înll'\!JLIptoarele automate de joasă tensiuJIt'. 12~20..PARATA. elecll'ic . !II> jO.lullci dnd in circuitul P(' .iouare. 12-29).ul HJl şi releul . la înaltă t~nşillnc.li .ct.ctroma~nct. Simultan (:u (nhCarN1 d(' inchi<lert a contactelor Intrerup l orului esLe armat::oi un resort (resortul este intins sau c_ omprimat).' ~jnl ziiyorÎlI' de z.i Cll reI.'l1l":l 1::!-20.\! l.jion8 mecânic li supra ză ­ vO lului J \ RJI ş i RT s iul în a~'esi t·M. eLI ac\iun(' ins tantanee ~au cu acţ.) moloarC'lor clcrlriet.1 mobiirl il H'lccJor (cazul rclc<.hiderf a ÎlltTt'fUPlorului : dnd s(' dă ("omauda de deschidere. prin intermediul ullor pirghii acjjoll3U! de arllliHur.('l"lll ice RT. b S(' <Iii SclH'1l1H tie principi\1 a unui Îuln·ruplor auto!nul ('. dkllorită un.1 prolet\i.lor directe).\ces lt' 1"('1('(' 0111 dr('pt ~ eop ~:i comande d ..iunc tcmpnril. 12-23).1Sl! tcn:.ll'e :l1"f" ÎJI plus releu minimal de lt'miulH' şi care ('~tc rolo~it 1. Schellwk c)('rlrill' :\l(' intn'J"uplo:u'clor automate ~int' de asemenea [O<l r le Y2ri. a).i\()I"\I1 J. sC'hidcren Întrt]"uptorului. Intreruptorul poate fi inchis sau deschis cu ajutorul unui dispozitiv .(. 12 ~20. Dc!l[OCtll"t>3 dispozitivului de zăvurîre se poate [aCt' \·oil (fic mişdnd in sens in\'('l"s pirghia Hl!I volanul de aeţ. Ull LnLreruptor .ensiLLnp jonc ă 5i rolu l <le lkda nşat or). (1 ~C' di\ schemn (·lc ctrică de prinrip iu il unui Intreruplor automat el1 relee maxim :1le de rUfenl şi cu relee tel'lnire folosit la joasă tcmiu/l(' la pro tecţia liniilor elt't-trit"{.:.li di~pozitiY de ză­ vo rirt' sau ziivor. Mlh .. releele (i n general relee secundare) sint moutate in .ermi('(' ş i relee minîmn le_ de Icnsillllc (de mulLe ori rclcul minimal de !. In Cigurll l::!-~O întrtruptoan·lt~ I sint fig1l rate in po. b./l. fie indire.iUI!t' ..printr-o pirghie sau un voiau dr ar!ionare (fig. sub ac\illlldi r('lec lor. St' (l cblocheazu cJispl'Izitiv ul de zih orîrt :}i . Inlrerupăloarele milomal(' sint inlrcruptotlrele ('a rc pot fi deschise . .u·a construcJid întrerupLorliJui. in ::'·]1('r31.wtomat sub comanda relecloT. 12-21 .ltă. Se men\ionctlzi'i ('. Releele folosite pentru a comanda deschiu{"("ca automat:~ a inlr('rup torului sint: relee maxim:lle de curent.Jf. chiar in conştrucţia inheruptonllui.zilia deschis. . sint prc\"ăzute cu rel. fî ţ!.f E LECTRTC b).or..) Rel<. prin iutermediul Uilui t'lecLromagnel nl1mit şi declan şa l. contactele î!ltrerllpLOfUlui Se' dc sdlid cu O \. in mod mccalli<'. Între· fl1plorul rămîne bloca t in aCt'asl[i pozitic. pnc/lflwlic . care pol ac. .. b) IIIl lIIolor ('le-dric.. lIlaxim[lle de CUI"('jlt RM :. rclr-cl(' s iut cuprins<. chiar după ce Î ncetează ac~iUBea dr inc. rdcch: pot ('[e{'[u:] deblocarea dispozitivului de z:l\' orÎrc fie direct (fig. lntrc· ruploare/l. fig.ilt>z'-i mare. In ultimele douJ cnzuri comonoa se dă prin apăsare pe un butoll. fie apăsînd JlP Ull bnt()ll special pentru desrhid('f'clI intreruptofllilli) sau automat. alimenl"t prin COJltnctd~ de lucru ale n ·lcel or (fig.lc\iOllal IIwlw(11 .lp.1rI~ ('~t (' montat Lntrel"Uplorul apar regimuri ano!"male tle funq:ionaJ't'. l11trC?l"l1ptoarclc. O datii Înt!his.lc(îullea rcsorlului amintit lllai sus. relee l.:ln' loate act'~\f' Ir('1 tipuri Llt· relee llUllHli dadi prin ci se conectează la r('le:] (fig. in figura 12-20. motor electric. ('lt'ctron1:lgnelirc.

. 5 _ contacte d e bloca re normal deschJs. 1 _ pIesă pent ru rc. dnd curenlul prin releul termic d epă!?c ş t e valoarea reglată.I.rt'Q int. 1 _ tavor. releul trage zăvorul 1 după un timp cu atit mtli scurt cu c.\'orul 1 şi intrcruptorul se dE'schide sub acţi unen J'csorlului R. • tOlI.lY/ _ releu clcctromaJ:n etlc. lmt"e!"uptorulul : R. Schemele de prinCJplU ale conslruc lîeî II relor au toma te. trage zii. I L• "t' 1 .ro.ll terrllj{o : ~ _ bJlTI lltalul r<:-:eulul tcnnk . D _ de<.i lrage ins tantaneu arm:'itura. Cînd curentul prin releu! electromagnetic RAi deplişcşlc o anumită valoare reglată pe relcu şi numitii curentul de 11I(f1I sall de ae/ionore :..! ill ectrolum\(: : RU _ releu minim al d e.e . tenslW'l e . ma xln13. :leCl1 Fla. o sînl parcurse de curentul din circuit (.lxlre al rcl~ ull. l'I' lcul lş. t> _ pomlru prot eCţi a taetel . RU 1 R ""= Q @" " R' J ~ .ît curentul prin releu estE' mai mare dl'dt \'aloare~1 reglată.sÎnt relee primare). Uueori int rl'fuplorul e ~le prevăzut şi ('U un .e ale !mrer".11l11şat OI' : R l'(':'IQrt . C\"l - şi func!ionilrii întrerupl o. II _ I . releul RT din figura 12-20. TI _ traJluonnator de "ur"n\ .>'ecţ\a linlilor ele<:tr\<..1n<>.rupH' rulUI in poziţIa InchiS: 3 _ el"meJ~!uJ de In~ll. 1n mod asemi'lnatOl'. !2-20. mQto:arelor: J _ pem ru pr<. I .t relcului. F n RT 1 bl Fig.196 ELECTROT~liNICA GENERALA RT din rigura 12-20. la rindul ('i.)toruJul. b cs lt! conectat prin in termediul un ui trnnsformator de curent TI (este un releu secundar). de C'Uren t : RT _ r .

DITA 1 000 )J Îns<. la rindul ei.:ld~ ~lIb o ~1nUlnit 5.de rcgull'i 0..iutlc ill curenl co ntinuu sau în curcnt aH("rnatiY. care apa re la desl'hiuert:a cont actelor. c!eilsuprtl contactelor.Jl'C al intreruptorului.In' ul dl nu ~{' intind1i ÎJltre taze şi sft provoace astfel un srurtcjr(' llit. intrerllptoarc cu expansină. Pen lr u a Î!l\"ori7.9 Un sau lipseşte. impins. este div izat prin aceste lameJe illlr·o !~rie de <lrcuri scurte. protejind astfel contactele princi.u:uri releul lşi "lihl'rNlz5 :mnb l nra.ECTRlC 197 elecLl'omagnet n. 1n multe cawri ( fig.ă mult stingl'rl'2 lui (dacii arcul esle in curent <llll'rr. fiecare din ac~sj~ camere. lntreruptoru l din figura. b conţine in plus uu re leu minimal de tensiune (primar şi dirett). numit declanşator (fig. U m~o r:' In inlf. dcszăvorăşte În!rcfuptonr l). a drui a. La noi in ţară ~I e s int simbolizate prin DITA urmat de. Jmreruptoarc in aer. 12-22. 12~20 .un material il.'reul eled rir.(în aceste c. . tn Celui acest:! releul minimal de tensiune asigur:l următoarea fundionare a intr<'fuptorului: .~ Iins mai uşor.pale contra uw rii..el:. atunci cind este atrnsi'i.fmătură. La curenli mai mari. c~tc izolal intr-o cameră dinLr.APARATA.'le pen tru suflaj magnetic se leagil în serie cu contactele derllpere . Sub acliunea acestui cimp magnelic. in! rrrtrptoarc in ulei.J EJ. In partea de sus. Tn aceste c3wrL bobilll. in acest fel de~clliden'a Înheruptorului poate fi comandală de la distanţă. (normal deschise).7 (]n .'rionJ1 aceslor c. \ce. izolate Intre ele. un nUlnflr care arală cnreJllul nominal al aparatului şi de litera 1\1 s au L după ("um intreruplorul esle construit llcntm protee.u·. prin efe<:lul forlelor electrOlna~netice. {·onstruit pentru il fi folof illa prot.de dispozilh' d(' . 12-29) fum'ţia d€ rd eu minimal de tensiune o illdeplilll·ş!f'. De exemplu. .wf şi l"t'fra ("L.sl rd de intreruploaTc se folosesc la j OH!':ă te-us.a stingt:r~3 arcului.unere se produce un cimp magnetic cu aj utorul unor bobille parcurse de curen tii care tr('c prin con tactele fnt reruptor uJuÎ. înspre nle rior. poate deschide ÎntrerupLorul . Arcul ele<:lric Se' formeazll acci inlre cont:Jclele de ru pere.'i <.ecţia motoarelor {'lec- .ţia motoarclor sau a liniilor. După medinl de stingere al ~If('ului dcdric.deschide intrt". stingerea arcului se face În aer liber.jrlă Ilun:cie. nm' .. lungit şi 2sl l. are uneori. Pentru ca . releul llu-şi alrag<' armă tura şi )nl'nţine zăvorul tras. La aceste intreruptoare. iar releul nu este pus wb tensiunc. limitii .nu permite inchiderea şi :âivorirea intreru ptorul ui decit d acă tensiunea la reţea este normnHi <Ia manc"fU Ut· inchiden' :1 Întreruptorului se Închid "Întii contaclele de blocarc .amnă : disjundor trifazat in aer pentru 1 000 am peri.ste Illrli mică decit 0. Dispozitivul acesta pentru stingerea arCu· lui po!. intreruptoa rr ('\1 aer t'omprîm"t ~i inlreflrpfoarc cu autoformare de gaze. csle.al iv). chiar eleclrom<!gnetul (le act/on. care permite ză"orirea intreruptorului numai dacă armătura releu lui eslt~ iltrasă. impiedicind <l!>lfel :â! . reea ce uşurea1.1 esle . arcul dc-ctric este. 1I1llnită camerei de stingere. intreruptoarele autonlate poL fi intrerupfonr!' în aer..5uîlaj m3gne l ic~. fnt reruploru! are contacte de rupere care se inchid i naintea şi se se deschid in urma conlactelor pr înci. dacii tensiunea rE'\('I.·orirea int rl'rtIptol"u luÎ in p oziţia in chis). un ~'Ti"o\a r format din o serie de lamele de cupru.ruptorul dac:i in t imp ul rUllcţion i\rii tensiunea retelei di~p2rc ~all s (. paie. 12-20. a). fieran: {'o!ilad.. .

Ek ~e eo nstruicse Cll \'olnm marc cle ulei (cu ulei mult) S:lll {"Il \"0111111 rt'dus {le ulei (C II ulei putin) .c d(' Îooltă lellsiune. etl . lnll"l'l"uptoarl'li' in 1I1l"i ~ iJlt montalf" înlr.Îl! spatt'l!' tabloul ilor sali in ÎnlC'rjoru! celulelor (v. UIL relclI minim.o un':! cu ulei cal"(' p~l\' un blln izolnn l şi ro. eli praf. c Fig. relee: trei rele.iI 11(. tel1siune.. în fi.. dar numaÎ in rurl'nl alternati\'.198 ELECTROTEHNICA Gl:.Ul cu următO'lrf'lc.a tahloului. .1 l>llp wt'st(' redală. -. {'iI orice aparat f'1f'c1.\T 200.RALA Ac(:s L aparat S-<J construit I<J fabrica Electro:lparataj .). este inchis intr-o ear("asă. 1n1.wrea arcului d('rldc:.NI:.ixt'." J I /.\. tensiune minimă) . electromagnelic. illai jos.\. fiind mOIJtate pc Lal)louri fie: în f:. trică. clectroma~netice. fie .21. 12. Schema elce . a :lccslui aparat.scurlcircuite ş.orul.:aze explozi\'c etc. Îu cazul utilizârii lui san:iuă.1 instalaţii c1cclrkc fi. este prc\"ii7. :t cărei construcţie dt'pinue Ul! lUediul extf' rÎor (lot· 11 ~ ('at. trei relee termice (cu bimet.lIlui dc ~ . întrerupt.ric.vorize<lzii ~I iu!.ll ura 11-22. / '" BO _ ____ --'?c7 '----__ ----.e maximale de curcnl. Îlltruu lltonre i n n lrÎ . Ullll'd. Cînd l~slc mOlltol P(' tablou. [a proteqia motoarelOI" (1.). ln treruplor automa t in aer Af'.lI).1'erllptoan?l(· in aer ~t' rol(t~l'S{' 1<1 in~t a l!lpilt! ele-ctrice f. şi / / tric~. Acc~lt~ iolren1pto<1l"\' se folosesc llU 1110 i 1<. _pr. 1n figura 11-21 este pn'zt'lllat un in t rcJ'uptor aulomat În <Jer pentru 200 A ş i 500 V (Afin 200) produs al fabric ii Electroaparataj.Bucureşti. cu act iulle insl:tntance .

Intrerup tor trifazllt cu ulei lllUI!. 12·22. Elemen tele componente principale ale acestui fnlreruplor sint: cuva met alică J.J ELECTR1C 1ntrerlll. /2 Fig.10are ('U II I~i mult.±teriaI izo!ant (cuvo:! este fm părlită prin pereli despărţit ori în trei compartimente..lltti J\.'\. bornele de la cilpi1tul superior al izolaioarelor care sînt legate electric cu contactele 5 fixe de la capătul infer ior. de înilJl~ jen~iun~ (6 kV).· îixate cu şuruburile 4. O dat~ cu inchiderea J 9 2 / . a intreruplofl.. . contac tele mobile 6 sint montale pe o traversii conductoare. prin conductoare de cupru care trec prin interiorul lzolatoareior. in fiecare compartîo o R S T I 1 I Fig.\RAT. capacul 2 care sustiue şase izola toare de trecere 3. pentru protectia mo \oareloL A 8 c ment aşezindu · se contactele un"i Îilze). 12-23.\\T 200. pentru 6 kV (IU ·6). In figura 12 ·23 este reprezentată schematic constructia unui inlreruptor lrifazat cu ulei mult.AP. prin in termediul mecanismului cu pîrghii 7. acţionatii cu ajutorul volanului 9. câpluşitil cu m. Schem<l electric.

deoarece şocul de presiune care se manifestii la aparitia bl!lelor de gaze în jurul arc urilor electrice nu este suficien t amorlizat de sal teaua de aer. Pentru tensiuni şi puleri de rupere ma i mllfi se rnonlea7. Du pii stingerea arcu lui.e pro duse prin acţ iunea arcul ui ciedric asupra uteiul ui.e o bul!i de g. cyitînd lll Să uleiul care totll.glkcrinii.Cr:li(lv~ se COllştrtJiesc llrmă(oa ­ Tele t ipuri de Înireruploare cu ulei putin. cu alte cuv inie dadi satleal!a de a!!r de sub capac este prea mică.ca urmare inc\'[le sii se exercite aSllpr..u Idei pulin.RA LĂ contactelor se a rmea7.1Ze care compri mă nerul din camera .derea "F.se poi aprinde in contact cu aerul. Aceste gaze răcesc arcul şi 11 sting. Cuva i ntre ruplarului se umpl e cu ulei pînă la un anumit niveL Robi ne t ul 12 permite luarea probelor de ulei de I~ iundul cuvei. care poale. Inlrer uploare1e Cll IIlei mlllt se construiesc pentru te nsiuni nominale pinii la 25 kV."umalir('). faţă de un lnlrerupior cu ulei mu lt.sa se :lprindă. IUP-IO. pentru curen ţ i llominali pÎnil Iii 1000 A. de uEde gazele sint e vacuate în atmos feră . Dacă nivelul ulei ului este pJe~ ridicat. fa un in:reruptor ('. Tolod a tă . 6 sint închise). IUP<~5.~fhjd{'rii ('ontaddor. tni{l'ruplonll de\·ine mu!! mai putin \·oluminos şi mai sigur in prkinta exploziilor şi incendiilor. Illtreruptorul 0:" ulei I'uliu . la Îl1 trepr in.ic allxiiară ~peciaEt pentru producere:l acrlllui comprimat.I07. atunci cînd este ridicat u n ziî\'or din broasca 10 a întreruptorului (broasca bloche<!1. f Jl jurul fiecărui arc se formează bule de ga7. ga zele fierbinţi nu se răcesc su fici en t *i .l camere de stingere.ie. I n ţara noastră. îlltreruptoarc {'u acr comprimat (inherupto:ll'C pm.0la nle 1.1 000 A ~i puteri de fllpere de 200 MVA. :lccslc în t reruptoarc a li dezayantajul că Jlcccsilil o jn s Lalnţ. pe măsură ce contactul !nobil 2 se rididi. De aceea. (l şi 10 kV. In întreruptoarele cu ulei mull .! arcului un pu ternic suîlaj lraJls\·ersal de ulei da(oril~ căruia . Pulerea de rup ere a acestor l n trc. prin plăcile i7. In acest caz. ş.ă şi niş te arcur i 8. lungeşte ~i ră c t'::. Expansina estc un am{'~tc(' de apă.ledroputere. se poate produce crăpa rea cuvei. şi . La deschiderea conlactel or 1-2 apa re arctJ l eleciric. şi alcool. Comlrllrli\' . inLre ruptoa relc cu expallsill ă sint asem iilliitoare celor ('li ulci putill. suflînd asup ra arntlui eledl'ir in momentul d(.t oarc!e e l! aer comprimat f o losesc ca mediu de' stingere al arcului aCl'll1 compri mat care .!fwl este stins repere. La deschiderea coutactelor sub sarcină) ad ic~ atunci ci1ld colll:Jcte1e sîn! străb a ­ t u te de curen t) .5 axul de ac!ionare f f În pozitia în care cont~cţele principale 5. iar intreruptorul fan. el lib erea ză o serie de d eschideri. greutatea uleiului poate fi redusii pina la de 25 ori: prin aceasta. de 2()1) J\\V i\ la 6 kV .1eiuluL După cum reiese din fi~urf~. inlrerup. fi folosi t la tensiunile de 3. bula de g:l. apar ~rcur i electrice. lUP-IlO.L c arcul p în ă ('Înd îl stinge_ illtreruptoarcle eu ::Icr comprimat se contru icsc pînă la lensiuni de 400 k\". Actsla produr.ELECTROT!.ruptoare es ie de 100 MV.:/:e se ridică Ia ~uprafa(a uleiului. la curenţi nominali de 200. carc n ll ardc şi nu produce explozi i. peninl controll!l periodic al u. uleiul e5te folosi! numa i ta mediu de stingere a arcului. sub acţiun ea căro ra se execll l~ mi şcarea la deschiderea contactelor.1. Întrcruptoare cu cxpausină _ Pentru il n·aliza :J\'3ntajell' inlrernploa Telo!' ctl ulei puţin. In figura 12-24 este reprezenta! lUl întrerupto! irifaz~t cu ulei putIn (IUP. se rOI1-struicsc inLrenlptoare ('lt expallsi nă. Dacii Îniiljimea de ul ei deasupra conlac telor este prea midi. uleiu l sen'eşte ~tÎt ca mediu de sţingere il arcullli eli şi ca mediu izola nI. .ieşind la s up rafaţă . fi ecare fază este î ntrefilpt~ prin doua contacte (rupere dublă) .)i PO<1tr.IOl . în acest caz se ap r inde şi uleiul din t avi!. ex!.:HNXCA GE~<O.şi de 350 l>tVA la 10 kV. Pentru ind-a la ţii lc mai miCI.\ la 3 kV. .

n umai după ce. l'll d ('o~ dJin'a că ('1 nu arc niciodalii cnrcm:ă dll j)roteC:\Îe . Illirerup!of Irifazat cu ulei pulin (lUp·IO): pd" crun. in prcaJnhil.c in llIod yjzihil dt> sllb tt'll~itln{' O instalalk oarf('3rc r:iril s. il ~tillg.itutea staţii de aer comprima t.). 'i ~l'lng:eTc Fig. Pentru li elim ina nectl:. In eai: coutral' (descJlizlnd separatoJ'uJ sub ~[ffdll.-~k. ~d l. .lu! : b _ vcd". nth acţiullea arculu'i.'>.:.sch is (in trerupt) ('Il ajulorul intrCTtlplorllJIli. HtJnlanţ d e general oare de f!i. ~ ticlă organ i că) .zl'(Izil .. l'aJ'C~ trebuie dt>('olH. mult(' gaze car(' ..tllttoarc ('u arc".-ini. ~c con!Ctruicsc intreruploarc la care ('amN:'! de stingcre este unei ~::i_~~. Evident. mai ale~. ccea ce rt'prcz. wh actiunea an'ului.ii.('Illi\. J __ E--ti-. mam'\Te etc.APARATAJ ELECTRiC 201 întrerU)ltoarc ('u autoformarc de !Jaze.'.:.i'i). cilpluşită CU ~ub~tallţe ~pec ial c (r~:. cir('uitul a fo~t (]<. an'lIl electric {'tiri' Hpare intre conta('tc . -~ -~ " " !~::Jun". St'paratur uI JIU are !Hlle1'(" dt' rllpl'l't' şi d(' aceea ('\ JIU H' ma ~ ll('\T('az:i nirioda lă in salTinil. EI se folo:-r:ştt' atil in j otl~:1 t('n~jLlIi('.Lrcină. cx{'culinQ un suflaj ampra arcului.a a Întrt'ruptorului manual c. in iun lt:1 tellsilln{' pentru a H'Ollt. ciupi'! un (lllmilr O[\l'(' ('(lre cIe funrţionJri (ti rea 150).intă un neajuns in cadrul illsta~ laţiilol' mici. b.lZe Si! tI. EI tn'buir deschis .u pirgltil'. 12·24 . a('e~le ~ubstautc Jll'odur fomi!. Separatoare Separalorlll :II'C O l'om trt1{'1ic de obicei a..ra de " arc . A~ treI de in lrNuptoan' ~e ('omtnli('~r pcntru t('n~iuni pinit la 10 kV ş i puteri do:! l'llJwrc tie 200 i\1\':\.şi trehui!' Înlotuitt!.'clată peulnt diff'rite ~copuri (reparal.

.i funcţi:l de il1\"eI"501'*. . Separator de pulere: 1 _ cont.. drept sep:u·aLor st' utilizeaza ÎntreJ'uptorul cu pirghie. ! _ cunto.. Scparatoarek sint aet ionale cu aju toru l unei pJ'~jin i Îzolalllc sau CII .~e"I mobU sere. Separatorul de pulere este un separator ale dlrui contacte sini echipate cu.i se poall' sări la faze ll' vecine.e. 12-25. 12 -26. Separa/arul de pufu.". La unele aparak de jO.:CTf!OT1:1{l\. 1 _ Izolfl.u: PQntru acţionar".!. cum stnt cele În ('onstrucţie anli(Jeflagront:i. 4 _ bom". cu acţiuni foarte dă­ unătoare (separatorul şi harcJI' pot fi distnlsc).tor. Separa lor tripol3r de 6 kV. areulul : ("uţit) al .a jutorul LLlH!i maneh' prin int('nn~diI11 ullui sistem (II' pîrgJ1ÎÎ. J Fig. se cons truiesc sepilraloare de putere sau separatoare de sarcină. La joasu.Ş .lsă Lelldull('.llsiuJl.'!CA GEN"ERALĂ lHl se stinge.J. un dispOl':iti\" penlru stingerea arcului produs de curenli egali cel mult cu curentul nominal (cu substanje generatoare de gaze) de aceea separatorul de pulere poale inul'rupe curenti mai mici sau egali cu curentuşi curenţi Fig.202 EI.n- turibllA. sep:lrtl lorul iudrpliut'şte :. prodllclild un scurlcircuit la burcle staţiei sau postului de transl"ormart~ .Z J slţurantA dispOzitiv pentru lIol1. In figura 12-25 ~slc reprc_zcnlal lin sc pa r~l lor tripolar de 6 kV. :.separ-atorul u l.. se intindt. t('. Pentru ÎflsÎala\iile do(! putere micii (tensiuni pinii. la 10 kV p1nl'i la 200 A) unde folosirea UIHI! Înlreruplor penlru intreruperea circuitului sub sarCÎflii şi a unui separator penlru intreruperea vizibilă a circuitului este nee<:ollomÎcă. 11:<: 3 _ l:OlltA'" mutlll (CUIII) .

una fIin piese fiind fixată pe eonladul fix al separatorului. 12-26) care .ură mobilă. So. apasă pc bulon>/!. şi anume cOlltadoare mecanice.lţj". care esle un contact "normal d . I n acest mod . spre deosebire de intre~up­ lor. Ilullwi atit timp dL se.: mell\ione'l7.ndll-::.rie şi. simplificînd şi ieftinind inslalajia respectidl.! arc:. tn [du! aC'c~ta ~c poatc înln'rupe fără pcricol curcntul de mers în gol <II tram:fonn<lloru!ui..ar să M: (1(:a oarecare capaeHale. Coarnele UliUl se!1:1nllor sinL uOllfl piese de for mă specială (fig. carc este fixat un contac\. pe. l~idicînd . iar a doua... Conlaclorul crl mai des folosit este dt..i arm5tllra. carc stâ i11rlli:-.>~ (luTIgUa) mentul sUn ge. mollil 2_ Cînd armătura este alrasă. Pentru înc hiderea COl1lar! ului ~(: . Pentr u înt reruperea curenlilor mHi mui decît curen tul nominal (suprasarcin!.ldorul e~te U)l :lpam l de eoneC"t are care În("hide un circuit electric sub acţiunea Hu('i ('0111(-11 Zi (linaf<trii ." APARATAJ ELECTRiC 20J lui nominal). contactul mobil 2 vine in contact cu contactul fi x 3.ntată in figura 12-28. cele folos ite in industria pelroliferll).1 pozlţ!a c ulu!: 2 _ a arCl>lu l iniţlala pfJY. .. pe contacLul mobil (pe l"llţit.il . jnchide cODt ndrie contact.e tln eireuit inehis intre Lorna . şi Loma 5. 12-27).1]Ja~. Game pentru stingerea arcului electric : . construcţia sC'lH'rnatidi fiind rcpreze. cu eounl(' .'ii butoanele de c omandă normal deschise (de exemplu butonul 1 fig. Con tac10are i ruptoare Cont:. scurkircuite) .wuetlc.i jW hutonul I . 12-27. astfel Incit "c sbhill"-.J.. hobina 1 a l'kctromag'J1etuhri r~h' pu:-ft ~uh lt'miul)c şi elcclromagnelul. în serie cu separa loru! UE' pUlere se monlea7.i:i siguranţe fu zi bile (fig. 12·28) sin t şi ele COl\\actoare. e.orului. I>rfi nal i! b m<..2chif>'·. pt:in fonna şi poziţia lor.intrerup jn ioane btllJe conditii curent ii de scurtcircuit. fie rupere ~{'paratoarrIoL în tan~ ~cop contactele separatorului sint preYăzute.stc lH::ce::. El cOl1\i rH' Ull tltc\.) .după cum ~e ştie .romagDct 1 cu o ::mn ftt. Coarnele preiau afnl! e!('("t. la post mile de transformare rurale ~i la fjg.. e! rămîne Îm'his llull1:1i :tI it UrnI' riL :"1' (!XCITilă această rornandă (la încetarea comenzii l"olltaclorul se (kSel1id(') . Prin aceasta. Pentru :\ simpli rica şi mai mult apar:Jlajul montat in exLeri or pe stîlpi (la ekri\'aliiJe din liniile de 6 kV.l"-\. clar. tip e!cdrom.!. separaJorul poate inlocui t u succes lnfrcrup iorul . IUllO'CSC ar" cui eledrie ş i il ~ting. atrii~.. .

\ contactoarde se fahrică după STAS 4479-G7 penli"'u {" uJ"cnjj ele G.I (' (ionare ţ: c(lutac"LOI"ului lire şi un J"( jl de releu minima! de tensiune.inu.'zcntat în igul":l 12-20..' sub sarcină.arca c!erlr01l1agnetlllu i dt~ ac(io!wrt>. pelltru curent eont.e de conl :s!-o:l-n''. L2-28. în care caz sînt cunosrute suL d{.lectromag:nct ~rt::ei n'lcc krmi. prt. gr:jtar dill lamch~ metalice).7 din tensiunea nominal:"!. te rcaliza Întreru pînd alimen t.romagnetul unui resort sau numai acţiunea greutăţii proprii) .in ar ) !l O '::""2UO A) şi în ulei (2.' RT.'. aparalu Brfu (contact.SCllisc se În chid. electric. la inchiderea routaal . cuprind rei relee C.:-t.prin deschidcrl'a conlacLelor de lucru aIe i"l'Il'elor L~rmit"1. GENERALA degetul de pe butonul 1.(·.ll11mirea (le nw!uclOarc rll rcfr>r.ele principale alo. c:)rc sînt I acţionate solidar ('li contaclele principale.>. cleei aparatul se d e ~ ("'llide rÎud teusiunea reţelei scad e ~ub 0. Hloe-c olll:ldcJc electromagnelic.. c1ccf:. În gCllcral conlacloarde sc . conLadol"tllui pot fi prcv:hul. Prir eliberează ar mătura şi conlactorul se deschide (sub acţiunea . ACf' . cit i şi rontarte normal inchise . ilIoc-contactele pot f j util contade normal d~schi"e.]relc :wtomate.. Bobina de . ~Înt. Fig.00 A). contaclorul rămîne Închis JUlmai atît timp cît bobina sa de acţionare este parcursă de curenl. ca ~i Ul! În t rt'ruptor.l pe hutOlltlJ 1. .·tor11Jui.~i prolc"lia motoardor ek(:lri<. 1n ta ra noas tr. Ia t.1.rcrupe . curentul prin hobină se intrerupe. conta ctele acestlli buton s ~nL ~llntâL(' de U11 cOut.ensiuni pînă la :SUOV..> închi" chiar şi după rc a ÎnCetat acţiunea dispozitinilui de acţionare.O. Pentru ca apar:ltul să slpu inchis chiar după ce nu se mai a pas. astfcl il1 ciL ronhlctoful poate Înt.arataj~ execu{. Conladorul este prevăzut În general şi cu o serie de contacte auxiliare ( bloc-con t acte). folo sind astfel u ('()m~IHla .u"-$l curent al. 03.(· rll dispozil ive pe ntru stingerea Mcului (sufl<lj magndÎ(·.or Cll relee Jll----iiki).204 ELEC TROTEHNrc. fit' în mod ' -oit api"isi ud pc bulonul O (ronlact no rm al Îllchi~) . hlor-tonLarLe!r. in·uiL..comandă.. În ('onsccillţ~. . Il1trl'prindcr~a _ «Ekrtroajl. spre deosl'bire de intrerupta!". . înlocuieşc În multe cazuri inLn'rupl:o.. ~ c deschid. de ~('H1!lalizare ~i de :llltom:lt!za!'e.}i a::-trel de t~puri perfccţionat.a cL normal uesc his (d(> )"('\În('re) al cOEtactorului. In cele mai multe cazuri.100.J.>:<Î {·U relee termice. carc-rămÎn.:lsocia. 10. 16U. Contactor iar tele normal ÎnellÎs.32 . AstfeJ.c .":lti\. 250şi400A.llormal UC. D eschi{lel"l':l aparaLului se poa. butonili 1 este contactul de lucrll al unui releu denumit releu d~ comandă. Contact. le oparatf' il1s{'riate nl ~ i ~HranVI fllzibiJ('. fie automat. foarte neCe~ar(' În SehE'lllt'k (il..

(1) ~i .t'flz:"t foarte. Ele :<. biul! la realizarea Sl'hc'mr. 12·29.aetor CII rclee cu hmc ţi c de intreruptor. tn acest uHim C'flZ .relC'C termice Penlru fUlietionarc in .: prd.actonr('IC . b se prt' zintfi un cont.\C-4 pt~ntru cur('ut altrrnati\" şi DC-L DC .lol' de aulomatizare n instal:.e termice.l\ iilor. de ohicd tU Iljllloru ! re lcelor de eomandil.2AC-:}.~ /38 I Fig.21 DC-3... Con LadoarcJc pot fi comandate foarle comod .)i de la di~Lantă. DC-4 şi DC-3 peutru curenl con tinuI!. meu!illindu-I deschis numai atit timp cit (\llr('QZă :1('Nlstii COllHlIHIă..T -.cTRJC 205 me le asig ur ă pr ote c ţia illsta l a ţî ci împ ot riva scurkircuilelor. 1 I '-.\ APARATAl ELF.\C. I "" I " 1 . ' 8/ F -~ i~ 1 ~..0. formal dintr-un rOIltactoT hl care $-:1 udi\ugat un bloc de relc.-. contaeloarelc se monLcază Împrcun:1 \:U l"elC'elc de eomalldă pc patlouri. (fig. iar ul t imele asig u ră protecţ ia iustaInţiri la suprasarcini de durată. COllstru~llt.U']" S-:lU :\C-I.ţlunca (IDei comt'nzi dillar~\r:i. coma nd in d deschiderea contactorul ui fă ră Îl1tirzicrc. alcătuind a"a~ Ilumilcle . . 12-:.. Contactor automat Iri poJar iJl ulei DITU 25: R. ill figura 12-30.sla!ii maglll"Uce". fiU (ll0rul t'sle 1111 'Iparat de conedare carc c!<' sdl idc "ll ""Tircuit ek'1'll'ÎC sub (l<".

Coniac\oare AC-3 : a eontact. destiu<lt.. 12·30.or : b _ contae\. Astfel. b). IimitatoruJ de c urs ă este apăsat. rup- a} Fig.c penLru lnodifieue3 succesivă a conexiunilor Într-o schemă electrică .206 E[. Iingă comandă contacte Hormal inchise. iar cind esle deschis (cu c uţitele In pozi\ic orizontală). in pr<lclic:t. cind este Închis pc poziţia de jos.aLor de cursi! a diferite utilaje: dnd este depftşită cursa vreunei piese (pod rulant.~:crnOTEHNICA GENER. Comutatoarde cele mai des folosite sînt comutatonrele yoltmdrice. comutatoard!' inyersoare şi control('T('I . el alimentează de la reţeaua trifazată receptorul A. intrerupe orice alimentare. 12-31. iş i deschide eontaetelt". comandîlld oprirea instalaţiei·.-u. şi contacte: in care eslt! utilizat Jimitalorul . fig. Comutatoare Comutatoarele (fig.O~ cu relee. comutatoarele stea-triunghi. construcţie specială. e. denumit comutator ('lI pirghie. a) sint de oLicciill tre. alimentează de la reţea receptorul B.Ă Rllploarclc sînt construite În mod asemănător ClI eonl:Jct ()ilrek. cu deosebirea că la alragcrea :1rmăturii c1ccll'omaguctului de 3CPOI}. pe normal deschise (după necesiUljile schemei de de cursă) .ei rabotezcctc. masa ur.tpHratullli se deschid. 11-2R). e~ le Închis pe contactele de sus (12-31.rup toare manuale de cu IDai multe poziţii.). Oulo311ele de cOmandă cu eonbtcl:c norul al Închise sîn t fuploare ffircanic(' (de exelJlphl (1 . torul mecanic s(' mai intîlncşte cu funcţiuuea de limit. atunci dncJ comutatorul.(lI\' contactele principale . • De obicei limitatoarele de curd au. .

lnate două cîte două.' legale 1:\ [aH'I" ş i In 1ll~lltruJ du tl. deplasabile simul tan [ll'in roLirea lU1('i man('[(' ('<Il" fac contact electric înlre borne ŞI canL.llgllr \'olLmeLru se. pot măsura pe rînd tcn..\1. comutatorul are o !>l'ril' de born!.1 ("olltnde 1 ş i 2. A o !- - . 12-31. tn are st l'az. ale unor circuite./tlpl e J şi 2. Sch('m~ ele<l uilui cQm u tator volt me tric. la hamel/' yoltlllelnlllli ~i dou:! contacte ahtn{'cMoari' . H'ţ('-ki . aşa cum se arată în figura 12-32. Comutator cu pirghie.siuuile de fazii şi Jemiullile de linie ai<' unei relele trifazale. v fig.. Comll!(f /owf s1r.1118 B~ .l arăta .] " 6 C a) Fig.\ \. In felul a('e~ta .a-lrilll1f!hi (STAS 2738-G9) pennilt' () ~fhil!lban' ('()Hl(l!lii a co t)~ ".l/e r±J D) . iri că 12-32. APARATAJ !eLECTRIC 207 Comuta/oml I!o/{meiric permite conecLarea unni singur volLmdru pe rind ÎQirc diferile jJllllcte. CI1 un :ti. legat.ilJlIilor rcccptoarelor lrifalnfC' (Iiu st(::l În triunghi ~ accasUi schimbarI' de cOllexiu/Ji este folositii practie la pornin':l Illotoarrlor a~jllcrOllc Irifazal:c in sell r trircl1it pellLru a putea redllCl' ('lIrelltul de porrdre (:lşa nUll se Y.

Drept comutator stea-triunghi se poate folosi comutatorul cu pirghie reprezentat în figura 12-31. in monlajul indicat în figura 12-33.. de Ia conexiunea triunghi la conexiun ea st ea. la comanda unui releu dc ti mp sau a unui releu de (l! rent. 12-33.l. moloru l po rneşte cu UII curent de pornire mic.Hro.'1CA GENERALA in Cap. fazele molorului s1n! legate în stea. atu nci r i nu !ar rin a motorului a scAzut cU cc] puţin Va ori faţă dc sarcina nomin n lă. cu ajutorul unor e. care au contactele mo ntate pe un tambur rare se role tr. se trece succesiv prin poziţiil e O. Pentru înlăturarea acestui dezava ntaj. Comutatorul descris mai sus afe dezavantajul că trecerea din po:.1. întrerupt). Schimbarea conexiunilor slea-triunghi. A 8 / \. r ('('n ce fa re . fa zele ma ta-u!ui sini legate [n triunghi. la aparatele moderflt' ~e ~'o mandi'i aut o mat :ii Irr CE'I('<I inversă. Cind euţîtele comulalorului sîni ridicate. Cind comutatorul este Inchis In jos. . (triunghi). Y• . In prezent se construiesc şi comutatoarf' ~ te a -triuilgh i automate.. Rotind tamburul fn ace!a~i sens. trec(!rea de la poziţia ste a la pozitia triun ghi se realizează automat. pozitie in care molorul funct ioneaz ă in mod no rma!. se c0l1s1ru:esc r'Jmuta · toare stea-triunghi speciale. cu aj utorul unu! comutator cu pirghie. Apoi comutatorul se tnchide În sus. Y (s tea).itia s tea i n pozi - Ua triunghi dureazli mult. in aces t caz.for yW Fig. Y i:Jc. In acest ultim caz. molorul nu este alimentat de la retea.'08 ELECTROTJ. Acest comutator are trei pozijii marcate cu semnale: O (oprit. X ~ Y z / ~ Comltf. O. XIV).ontadoare.

ceea ce determin1\. după {'um ~e arată in figura 12-35. Cind se Închid COD bcf1>lc 1..:1. . bornele sint legate la reţea in ordinea A CB..1t. Controlerul are Ull număr mai more de poziţii şi de contacte fixe 1.. iar cînd se inchid contactele k.:3 ale contat'torului k. motorul are un sens de rotaţie. k"lncflis Fig.J k z A J.<>ibilă închiderea simultană a ambelor contactoarc.k ctesctlis. invcrsoarele ~e realizează cu ajutorul a d ouă contaetoare. Schimbarea succe· lunii fazel or la un molor Irifalat cu ajutorul unui comulator.. de regla j sau de comandă.hema schim~ C 8 A [ '/ 11 '/ " " A 8 c ~ " . Cind comutatorul este inchis in p oziţia 1. bornele 'motorului sînt legate la reţea in ordinea ABC. ale cootaC"torului J/. .. utîlizate in circuite de pornire. Comul«. "2. • J _ . Acestea sinL comutatoare cu scheme complexe. Se iau măsuri care sii faeă impo. 1.azat. în scopul de a-i inversa sensul de mers. Ia sarcini mai mici motorul să functioneze cu conexiune in stea.ntă sc. > J . In figura 12-34 este reprezt'l1t.lorul inversor sau. inversorul serveşle la ~chÎmbarea conexiunilor la reţea ale unui motor trif. 11.·1 1 - f-- '- (0 8 sau C '/ A 8 .APARATAJ ELEC'TIUC 2<)9 ca.. • k-!. Contra/ere.. bării conexiunilor la un motOI" t rifazat cu ajutorul unui comutator tripolar.~ • k' . cu un factor de putere mai bun decît în cazul conexiunii în triunghi. Comutatoru[ inversor realiza! cu douii contacioare. r. iar cind comntatorul este Închis iu poziţia 2. [2 ·34. pe scurt. [2-35. care se inchid sau se deschid prin 14 EleClro\ehnlea g~ne"al. k. k. motorul are sens de rotaţie invers. schimbarea sensului de rotaţie al motorulni. Fig. In cazul comellzilor automate. Aceste comutatoare se constrlJieşc deseori ca şi comutatoarele cu pirghii tripolare ~au bipolare.

fi g. a).e'uluJ . Coll iroler: <1 _ ~l.' fix e şi Il pie.Ct: 1 _ c a mA : 3 .lI ea me.c.' le pvale (acr Uri eonholer se reprezintil /ie pri n reprezenlllTei! d esfii ş ural.! ! ! :1: b) " ca me lor : ti _ tabl"ul contactelor a) " .seJor ciI' coniac ! de pc tambur (fig. . O) - II I I I I I : 1 I II t I : I :Il :l II I 1I" 1 II 1 I I I I I ~ \) II I 1 I I I I ! I I I I : . I I 1 1 1 i'l I : :f : l il: : 1 I :1 l~ gj l ~ i. I 1 '1 .scl1 ema d cs fa~ura\A Fig. b). b)' O~apf~ ogi:i=~ : 1' 76 5'1 32 1 0 12 3 4567 I I I I 1 ( I 01 )11 I I I ( 1 (1 ( I I I ( 01 .\ tambur: ! _ <. 12-36.ontllcI fix : 2 .210 ELECTROTE'H1'i"ICA CENERALA int erme dil1l Il u ui tambu r 2.axul camelor.)6. 1 . fi g.ţ'1l11tl. pc rare sint aşc7. 4 _ p Irghie de ac\lonaJ'~ Il conU>. 5 . 12 ·. J pi ese de COmAc.act 3 (ro nlrok'r tU t ambur. :lL e O scrie ele pj e~e de cont. 12-36. 5 _ reson. fie printr-un tablou in Cilre p r Îlllr-u cruce (sau un punct) SI<: indică con· fac tele Inchise Iii o anumita potilie <1 coniroleru]ui (fi~.1 11 bornelor Je!!ate Iti {'oulaelel!. u) sau pri n in lermediul unor ca mc aşez ate pc un ax (. 12-:n. Cone:du nlle pc {'<IrI.j 1 1 I : 1 I I 1 I I I I I . 12-37. 1~ -37.!mtarell conexiunilor efectua te de un controler: .on l roler C.ta mbur. 2~ b Fig. R t'Jlre1.!! /) _ "" cllmc.

12-38. pe pozi tiile . ea nu are tensiune . 10.ATAJ' ELECTRIC 21I de conlacl SCUrll!.i it la instalaţiile inte rioa re din clădiri industriale şi de locnit. ă conectarea pri n sim pl a introdu('t>f(' ti: un ol' piese. 'l în contact de asemenea cu o alti. Pritdc c u fi ş ă se eonstru it' sc pentru tcmiunÎ pină la 500 V ş i curent de 6.te. Fişa este orga n ul can!. de<:i pc aces te pozitii C. CI' C.in d . A~ . lucru de asem enea indicat prin stelute pe iigllra 12. ctt. 25 şi 60 A. d tl' ori est c ncvoie . (~ XOC \llia capsulatA In tonUi) .zli apara ta jul foloi. in mod Il ornwl.coned a n'u şi df'con('t'l:J l'Ca lor.omotiyc eleclrice.u . A " A. e!. macaral!'. li na fixă şi alta mo bil ă . Priză de curent cu fişă • Ve zi ci1pitQlul XXI I. în conserÎnţ l:i. li.). .. ll.APAR.le eledriC'c . Fig. Priza este organul terminal al unei rc\c.iÎ nt prevăzuL!:: ş i cu ronta{'t s uplimentar de lega re la păm în t a anumitor părţi din in st a~ laţie. :. priza cu fiş..or i dt. . 7 stinga. 3. sonde acţ i ona te dt>d l'i(". piesă Con\roleru l MC O serie de borne ~legale la contac.emplu .!. Prizn de curen l cu fi şă decluear. î ll h'r~<Il"\' a ~'l'll ~ ld u i d~ I1l c r~ la reglajul v itezei motoarelor d if{~ritel o r ut ilnj. b. şi 1.1 5. in alte pi('~c de contact asamblate in alt corp. 5. contactul dt. numită priză. pentru circuitele de iluminat şi de utili zări casn ice ale energiei clcet rict. lo<.:._. plilllt' Ştc e ne rgia e l ectrică de la rdea .tele li:>:!') no tate de exempl u 1. Ptixa de curent cu fi ş/l PrjzOl de curent cu fi şă ts lt' u n oparnt de conecta re. . Pe pozitill 0 11 cOlllrolerului Ixlrna 1 vine in con tact cu o pi~ dt' conlact scurtă a lamburului. * In acellt caz. Aparataj mărun t o categorie di s ti nctă de apara la j electric o formca. sa u d o u ă instalalii mob ilt" permit.t se ma i n u meş ti! ş i conedor. d('~ till[l l a lega d o u ă inst ill:l\ii de tlrll't' . J.i Contralerele sînt folosite la por::ire a. In figura 12~ 38 esle rcprC'ZE'nta lă o priză ru fi ş ă cap~ulată în fOlltU. !('gore la pămînt tre buie să se i nch i dă inaintea conlactelor principale (prin care circ u lă curentul) ş i sii se desch i dă in urma lor. poduri rul. ea are deci tcn siune. ci nd fişa e ~ te scoa~ă din priză . -1. lucru marcat cu o stelu\a in reprezentarea din iigura 12-37. Uneori pl'izel(' i. g. acest aparataj. J . 6. t tramnlie.37. op rir(. şi C sîn t tn contact. troli i. TII mod analog se citesc şi celelalte conexiuni efectuate de control"r: de (':>. introdus in priza . bornele CI şi C stIl! În con Iac! cu doua piese de contact It ga te impreumi. 4" . born . Cînd arubcl(' i ll~ta l aţii s int mobile. de coula cl asamblate într~lIn ('Ol'p Il umit 1'i şii. cele doua piese de contact iiind tn legilturii elect r ică: re zu1Lă cil pe poz iţia O sîni II duse in contact bornele 1 şi :1 ale eontrolerului.

aspectul unui illlrel'Up[or ~au comutalor roLaliv (comutatontl are mai multe poziiii decit intreruptorul şi n(" aceea poate fi folosit la (: onccta rea pc rînd a mai multor lămpi ale.oa se.um sInt· ~ tI110~ fer. în execuţie antid eflag-rantă .. 1. aparent (pe tel1l'uiaIă) ~au pc curenţi tabl ou . din cauta apari ţi e i II nui arc dectric (produs la deschiderea contactelor).1 Illinelor griwl. Iu această grupă Întră Întrcruptoare.~i deschiderea se fac prin impingerca înlr~o parte sau În alt.. cunoscui tiplll de n cOllllltator cumpunii (Cig.lseul:1xea) a Haei pirghii . unele s ecţii ale Întreprinderilor chimice.să .isie la supra presiunea int erioară care ia naştere şi . In figura 12 -3~) ~e amUi. Comutajor cll!llpiinii. 12---10). c. Fig. Fig.. J 2-39.ltea fi folosite in medi i care cont in amestecuri de gaze ex plozibi Ie. anticlcflagnmt. Il. aparalajul poate fi prevăzut pentru a fi montat îngropat (sub tencuială). lntrerllptor (sau comu!<llur) ru!ativ pe n tru 6 A 250 V (pen tru montaj .[ . acest aparataj poale fi construi t ca aparataj nOTmal. D upă mooul cum este montat. in ~"e<:"lje . car · olsa lo r trebl. Apa ral aj antidellllgrant df'flag-rantă. D e asemenea ("sl. prize.b.j aparent.lideflagrantă).lie să re 7.lşi! In interiorul carcaselor.] (p1'i.212 ELECTROTEHNlCA GENERALA denumit a p arataj mărunt. pentrn m()lll~. se foloseş. parent. La o eventualii explozie prodl. ca exemplu . lextile..în plus . ex('cuţie an ti- Aceste aparate sini construi te pentru il pl. etanş. pel rolifere etc."n specific deosebit prczin t ă de asemenea aparatele in utilizal!' în locurile cu pericol de explozie. se construie şte pentru tensiun i pînă la 500 V şi ' de 6. l't'Zistcnt la călrlură ele..te şi tipul basculanl. comutatoare. la care inchi(]c!"e. conform STAS 2000-68. J2-40. fişe pentru prizc etc. In funcţie de condiţiile mediului unde funcţio ne :lZă .. 10 sau 25 A. In a[arii de tipul de Inlreruptor rotativ. unei încăperi).1.

ă " dif~ri(e)or lui ele. bohina de actionarI" IC ~i hloc·crJl1!.j denumită .4 1..alte apara. pentru cablul de semll11 lizllre (illtr<lrea de cabl u asigura et~nşare<l pătrunderii c.i rei~s~ <:it IIIai .tul: o (laiii cu încll iderea conlac!oruJui se 1nchid şi bloc-contactele sale 2e .greşite şi nu permit deschiderea ca rcasei decît dup<'i ce au fost scoase mai înLii de sub Lensiune piesele cafC In (leschi derca carcaşei ar pli lea fi atinse ·cu mîna .CTlHC 213 'nu trans mită explozia în mediul înconjuriitor din e x terior. difer itele comenzi si lit prevăzute cu o scrie . pozitia realii 3 diferitelo: or.ntd~ caTe .1bJlIlll i in cll\i~ de borlle şi fix ea d cab lul ol.1 să fie u~or de illterpreiaL e~te absolut netes~r sa se reSpeCH! cu si ricteje o notatiI' cH ma! eliHU a elementelor. den:.de alimentare a mo(orului şi o intrare de c...ulii eu 1111 şurub pentru je~are-a la pămîn!. iăril a tine se~tna de.de blocaje elc<"tricc şi mecanil'(' caTe împieilidi de<"tuarea unor m~meVfe ..mente componente. În fil!ura 12 ·41 sîn! f<'pr ezenta te sc hema blocajele omul POf!1ltor inve r~ ()r pcnlru CI. 1111 contac tor . un sC]Jarator. Aparatele în e X i.Iltt ile inlri"îri penlru ca blul ele<. prin butoane . insii este astfel construită.hr. d. Ii se ara\. fiind Slr.3!w ale ap~riliu)ui ~mlll . (j e~\ .sint plasa il' acolo lmoc esle Tlecesar pentrll ca diferilele circuite şi functiollare8 sdtemei s.\ .si:. Pelltru C<l ~Chi01lla desf~şufat.lp3ratulUL Pentru a demOll~lra slmpll1ate".i re<lduCerea lor În pOlijia de functiunare!.granl. :Inic. penln! cablul . schema declricii pri!lcipială de monlaj (a accluia~i apar.i ele fomand ate III ali 1\3 l .miIMe" c(lllstrucU.1cielc :lC 'Şi le.ibă· tulii de cureni. maneta 5. Vezi capitolul XXII. pe cart.moului) şi imprelln'i sînt Înc. acjionare şi coniadorlllui. un complex de . dou~ relt'c elec!rolehnice RT. ln f el ul acesta se C' vilă a('ddcntele de clrdroeulare şi posibilitatea jJronucerii unei f' xplozii (datorită producerii unui :nc el eclric) cind carcasa este deschisă penlru o revizie pniodicii <le C'x . RT). conladorlll rămîne Închis ch iar dacă se ridicil degeild -eledrică ş i . cu comanda prin butoane (fabric~1 în Republica Socialîst~ România).stfel 'Inc ît eforlurile mecanice de iracliune aSlipra cabllllui să IlU se Iransmită 8supra legăturil o r -electrice la borne).l!ise Într·o ~an'asii .lTIt<llea .!!) care cau(. Toate aceste apilrale sîni monta le IH' un pa no u (separatorul fiind monta! tn spatele p.. Aparallil conţi!lc 1) serie de borne de Irecere J (:u d\J11~ piese speciale 2..apartin aceluiaşi orgOlIl vor fj nota il' cu acee<lşi liter. de exemplu . pentru ac!iollarc.['uţie an tidcflagrantă pOL fi -.' se află bulaa:]ele de comandă 1 (Inchis).\H'. Pe lîngă are:Jsta .tc ca.JllllllI(!ll lllolOareior dcctrice. Schema elecirica reprezelilatii În figtlnl 12. eontaclOnil C . ~I deCI neciOsilalea unor asi· fel d". sc heme la annli7-<1 funcţionării unei insl<ll"jii electrice..AP"'ltAT:~J ELF. incit gazele care năvălesc din interior ~pre e:derior sînt sub temperatura de aprindere a ameslecului explozibi! *. R (buton [lentr H rel'e nirea releelor).: respecte pozitia şi . chiar Îu med iu l cn perieol de exploz ie.schemi'! 'des iăşuraiit" pe . o ~chclf(.!!i!!e contac. trei relee ma. sau litere.1..lfcasi'i antidetlagrantii. Pentru Ilceas{a..l manual!: a separa!orului i1l\·ersor. un "epara(or inversor . toate elem\. Pentru a exemp lifica cele arii!:lle m<li sus.s au automat. mplll.): un tr<!llsÎormator T penlru alimentarea ci rc uitului de ~:om~lldă ~i de semnalizare )a tensiunea de 24 V.anl ide flagrantă 6. Iclee ele... Penlru a înc hide contadof uL se apasi'i pe butonul I sau l' (In cazul Comenzii de la dist~n!~): hobina l e a elt. răcite carcasa lo r 'nu este închisă etanş. Astfel. Aceste aparate inchid inlr-o C<. Culi~ Ile bome 7 are o intrare (le cablu.~i 3e. C~rcas" este lflOllt~tă pe o saniI" pentru il fi uşor transportatii -şi esie pr"\'. diferenl iindl. antidefl.f:. .l-se prin in di~i numerki. un coniactor C electromagnetic (de Reeea aparatl!lui i ~e mai spune "pomilor magnetic.j pentru comp ~r~jie . siguranţe [uzibile.\i · male de curent RM.'ctromag-netului de.\7.fali! de altul incuprin· :sul .tric tie fortil şi o intrare 3. ca urma re.1..ahlu pen tru rablu l de comanda de 1~ dist antă prin btdoalleJ<' l' şi O'. Astfel. in figura 12·41. în. i~r relee le RM şi RT au drept toalact de lucr u cfln!adul (RM..are diiu ltde eleme nle al e unui ararat .

~ _::!l =- . ICA GE:'!ERALA ... ..214 EL-<:CTROTEH. .

l conlacloru!.' Itwlal in' se con~truicsc din s irm:i rotund5 sau din pan. prin faplul că 5coate de sub tensi une p[es"le care ar putea fi atinse). Inchiderea COJll. apl'lstnil pe O sau pe O '.llcs !" -dup ă al o _ bl Fig. adicll numai după ce ~e deschid!" mal intii contactorul (separatorul nu trebuie manevrat tn sarcin ă).wTl ir('a .{· . pot fi : r('oslil le dt. 12~12.lsls:nl~ din IQntilt.ează la distantă Itngă butOllnele l' şi O" închiderea contacloruluî. mai rar. I1co!\lat<. are rolul unui spearalor de izolare.ea aparaLc dt: I'('gla l\: ~ il1l J't!os t atelc ('are rolul lor. într-o eOll. /) _ eUlie de retl5 lenţ:li el"mCll\. răSll. 12-41): aceast ă punte trebuie m onta tă flenlru a putea coma nda aparatul at unci cînd nu 5t' montea7.lpril1Zindu'se. H.'ită il. 1::!. :l ft'asHt s irmă sau pnn . La inchirlerea carcaseÎ.glif{\ este infă ş ur:tt ă Il(' lin cadru izola! ~a u pe un l'itilldru de p orţelan. lnch ide contaclorul trebuie să se apese pe butonul!? de revenire a releelor. Aparall' k' ('cle mai dc s fo losite.şi R7'.IÎ fn:c\'Clll cU rezi s t\' llţ c meta lice şi .i ct' capacul el a fost inc his tn po.. 1n aces t cal.l(' -"lnt (' o n~ll"t1itc ('el 1ll. Aparatul are următoarele blocaje: separatorul nu poaie fj manevrat decît dacă 5t' . ('II t·t'zisb'lllc H('hidl' . iar lampa L.12. (fiai . l'iit. .otalt' elI' rc.APA RATA J ELECTRIC 215 de pe buton. a~a cum s·a arătaI.<lrut"\ ie ('omun:i .l ce scparatoru! este bloca t in po· zitia deschis (o datll capacul desfăcut. Pentru ca III apăSllr ea fie butonu l O' s~ se dcschill .oi reg la r e (('. cuti ile (It· nni~l('lllii s iut asvdatc cu tin coill utntVI' ~au un ('onll"o1('l". Deschiderea aparatului se poate face şi automat. n). asa mblate în ('ulii d(' J"('zistcn(il ( fig. :. Rel.islen[t diu fontă: re7. Peutru fi fvnntl un r('()st<ll. pornire. 12·42.toarcior !5tlU a tlJra ~i l'Î moloarclor) ş i rf'oslah' (1e porllire. .e ae d!n tumă. (pentru r('glarea tensiu uii gehcl'u..glid de nichcl i l1ă. Hcziskn ld. pentru a pulea r. cît şi J"('glarcll viteze i unui motor). semnali7.apasă pe bulonul O. I't'o.ă butoanele l' şi V'. separalorul poat(' fi deblocat numai dup. trebuie să se scoatli din apa rat pun tea de l e~ă (uri'i bc (fig. Capacul carcasei nu poate li des[ilcu[ decit ullp .'zis t('n (ek me talic!?: se rOlls!ruiesc ~ ~ <Jiu ronl:"1 (rig. li) .m' asi gură. sepllralorul. prin :H't'NI Şî ('on~lI'lI (' (j(" ntit p. prin functionarea releelor RM . Un <" or i.1c!oruluJ se face \'oit.:ilie coreda.glflre. ('onst-nn bll ('lr .

Cînd se Inchide conlaclorul K:. " -{L . I 2 J Spre inelele mOforu/lJi ~T a . inlr·un rezervor plin cu un lichid.>n tinuu : b _ pe!ltru mo~<.+ Rt. 12·43. tn schemele automale. Reostal1!le oe pl>rnir{' sînt dimensionate de obicei pentru il sia sub curent in timp limitat (cît durata pornirH maşinii).u rtcircuitatî intre ei prin nişte conlade. La sflrşit ul r. " ](2 Fig.:rtcircllitat. cu ajutorul contaclelor unei stai ii magnetice. Variatia tezisten\ei se obtine prin scuiund area II trei elec!ro:d melalieJ de O iormă anumiti'i . C3 reostate de sarcină pe care debiteaza generatoa rele electrice In timpul incercarilor pentru verificarea C3r3c1erisiicilor lor.!.oare de cu.:nt c<. simple.eos late de pornire: a _ """tru m ot. " " 11 ". La alte constructii. oi Fig.lncrone i:l(!~c. uneori. 12·43. . R~ montate fn serie şi legate In stea.-. 12-43. circuilu! rezislt:nlelor e5te deschis: prin rezistente lHl poate circu la curent electric. a) ŞI schema unui r€Ostal de pornire pentru un molor asincron Irifazal cu inele (fig.>are ~.. Schema varinjiei rezistenţei Ulllli reosta!. tn funqionarea normală. cei treI electrod sîni sr. b). iar cînd se i nchide con/actorlll KI' reostatul esle in întregime sCt. Cînd se inch ide contac!orul K.216 EUcrnOTt:HNICZ\ GENERALĂ reostatcle mari. Cînd se tn · chide contactorul K3' rezistenţa pe fază se reduce la R. la tram . maşînilor de extracţie In figura 12·43 sint re prezentate schema electrică a unui reoslaî de pornire pentru un motor de curenl continuu (fig.. t 1 tri!1ll!3te cu K.. controler ul este separat de .'Tupul de rezistcnţe.. electrozii sint tieşi . R. De aceea.lmei de scufundare (cînd rezis te nta are valoarea minimă).. ele nu trebuie să r limină În circuii. ele au însă delavantajul că In funcjionllre produc vapori de apll şi nec1!si tă o intretinere mai 3lenHi. oupă curn ~e arală rn figura 12-44. iar variatia rezistentei se obti ne prin ridicarea Sil U coborîrea rezervorului cu lichid sau prin variaţia nivelului lichidului În rezervor. " JL Uneori. reos tatul <lre pe iiecare fa ză rezistenţ ele Rl R:. Eleciro:di pot fi scufundali intr· un rezervor comun sau fjecare elec!rod lntr·un rezervor individual. CII ajutorul coniacloarelor. Reo~!atele de reglare rlimIn mult timp sub curent şi stnt dimensionate special in acest scop. 12-44 . . Lichidul folosit eslI' apa sau o solutie de carbonat de sodiu (sodă) În ap~ . Reosllltele cu lichid sint ieftine. astfel de situaţii şi se intilnesc la acţi o narea elec trică a sonddor. Cînd toa le COnIactoarele sint deschise. rez istellte1e reQstatelur de reglaj ale moloareJl>r stn \ varia te prin scurlcircuilarea diferitelor trepte ale rezistentei reostatului. Reoslalele cu re:dslen jii Jichidă sint folosite ca reostate de pornire la motoarele asin· crone cu inele şi. "2 >--il. iar la puteri mari <lU dimensiuni reduse în corn · paratie cu reos taiele metalice. a a troliilol' miniere. deoare<:e prin încălzire se distrug.se scurtcirclli· \ea z~ rezistenta R3 şi reoslalul rămîne pe fiecare fază cu rezistenta R. aie etc.

Schema de principiu a unui tablou de distribulie. 1<\\'11 _ COntor de <:nergie .aparate de conectare (intn.Ul~[or>na\or dc:.• eullt" tc::m!. Legfitunl electrică in lrc intrat. ampermetrc. c:. ~'tl"~ : B _ ba:-.. " ro 00 o ~ Fig.\1 . earc p('rmit pun('l"t'a sau scoaterea im:talaOil or de ~\lh tcmiune. in func~je de i1up ort an\. 12-15).treruP!Of automll\.i.:: şi ph-ciiri se Îac.e (' ti ajutorul unor COll ductO:1J'e de cup ru SrlU ahlluiniu. .. separatoare).. 13illein~cle!' .: l'U _ tnm-sfo r matOl' de teTlsi"" e : ::'.u inldirii WlI a pledtrii resp('<"lin~.aparate de măsurat (voltlU('t. ...!"ilhk. numite plec.'l·uptonrC'. IP -.'\'r.APAR..Intrcruptor ~ P~. numite lillii de intrarI' sau inlrii.. n\lmite b:<n' ('oleetoarc. : TI - !.ri şi pleacă mai mulLe linii.iri.r('.(\I~ d" ~lbl..). wall m('lre.e ('(.'10'" e.:. L:l 3ecS!e h~lr (' si nt legate atît intră ril e . . conLoar.urenl:~.o. F s!. " ollmelrc. prin care ~c distrihuie cn~ rgja d iferitelor re<'eplOate (fig. În consecinţă.unln\c fu?\_ Cl" . CUTlI DE D1 ST RIlJ UŢIE PrÎn pund st\u post de dis tri b uţie se inţelegc o illsta laţi e care primeşte energic e l ectrică ele la centrala e l ectrică ~au de la o retea de distribuţie şi o di~tribldc la aceeaşj tensiune dirl'l'ÎteJor I'c{"eploarc. lA bU."c1 ELECTRIC 217 6. J2·45. . dt şi pledirile. ta puncLul de distribuţie sau postul de distri b u~ie sosl'~e tina sau lIlai multe linii prin care este ndus:i enefhl'Îa electrică. Pe [ieet\re intrare şi plecare sint monlate: . o part!' din Hparal:ljul am intit mai ~\lS poate Iip!o.ap:u'ate (\(' protcdic.

LA La puteri mai miri. llumite tablouri tie distribuţ. In fUlltj. 12-10) ~ all În ('()n~lru r\i(' anLiddlagranfă.!lsi ulH' pelliru alimeutarea aparatelor (le şi măsur at de rare..ie (sau el!' conexiune').~lrib\l!ic pot fi cutii tU bare cole!:loa1\'. di~trihllti(> ~e mon[('<lzii pe panouri. cutii λhemp t.. Uncori lransfol'lllaloal'dc de L(. Tablou c<l)!~u l <l! Je jOirs.('n~jun{' in cO .:lrt. CELULE DE iN. ('lll ii trrminale de cablu elc.'-:IU anliddlngrallt.i.-jgur. l:lhlouriJe d(' dis:lrihu(ie in duclirilc ek locui!"."l. aparalaJlu jll\l1(..~<lU in spaţ."NER.l ~tru~tie ('ap~\llal[1 (fig.It.·\LT . pentru a realiza difrritrk rin'uite de w~ir(' şi . tn intreprinut'rilt" indu:-.iC de apanll.lruclia in"tala(iilol' de di~­ de illaJUI tensiune.[i I. în ('ulii cu eOllstrl1C\ie l'ap"ulat:1 (dan~ii) .218 ELECTROTEHNICA G!'.alii k şi pO. de proLc(·\. eliliile {i(' dj .ll.iile il] U'II\' ('xistă praf.(.in acr ~au În ulei). 12--16. . . ('utii ('Il apal'<lle dt' mii~ur . cuLii CII . Ce- trihu ţie lu lele t:uprin~1 ÎnLr-o conslrucjic prefahricat5 din oţel.: pl(."lurik de trallsfOl'mal"' .'I.u nrC' (C\l pirghii ~all <llllolllutc .!lizilldtH'C in mo<1 ~iJJlpJlI ~i repede tflhlOllri tie di~lrihll(it' de joa. numile cut ii de distribu\.if' .ic ş i de m5suraL ureesar IW o plecare sau pe (l s()~in~ . umezeală. gaze explozihilr.'i te])si ~ I)l<·. cum ~int.Lri:\Ic . tclor de di~!:rîJ)U\ie trebuie ~ ă fie inchis Fig.dc exemplu. aparaLajul fI(. protceţie sint. ]'('. Aceste ('ulii ~~ pol Î1lIhina inLre el . aparaLajul 1II1lIi pt1lJCl de.l'. din .dt· ('on\inllt('. a ('IH~rgieî ("I('dri(.eOJl('·Cbre.\ TENSIU~""E Celillele de inaltă tensillue ~~ foloSt~~(' la eOIl.li i .'.IlJ\C' . Illontate Inlr-o rdulă ~peciaIă. nllmltă celula de mii5ll- .

În figura 12-1/.:)0 . iar amper meirul ÎII c~rcasa 13: ieşirea Jil1 celulă se face prin bornele I r.ate. Ea ~t' f()!o~(':')l\' la tomanda şi protrc\ia motoarele!" (1.A la ~i kY.AI'ARAT A.desclliderea. b _ cnuc·o: "chema sigur8n\~ iubular1i (\e îna l tă ten· ~iun" 3.. ~ IV '. A'('" 'J ni ni fj "JI . b sc arată schema electrică a a c eleiaşi celule.1 (. gazel e produse d!.! func. :=J~ ~ I " """0--0"""'" ' 1 .i IIp 21 :-In. J .-a comtnlit prnl. Cdula CIT[lC-u :-.\ .l bloC"aje de [elul celor aminiite ta p(\rniiont! <l!lt iddlflgr~nt.~ " .elor llla ximalede c urf'llt RM (l'U aC\ionare inslimlanee). pcnlfll (' ulT'n\i pin::1 la :5. .. o hV. de exemplu. cu ~j lr!oru l p frghiei 6: intreruplOru ! (:11 t:lei Illult 7. Pulerea de rupt'l"r <1 ÎnL. actiona t priI] dispozitivu l IJ şi \'olanul 9. kmsiune minimii RL : pelllru .şi a ampernwtru lui A: releele .I!\'n J . .~ÎI:t e\:<!l'\wle....i\l VA 1.ilwllii knfilllle ~ all c:) ("(~lllUj de lntran' la \1Il po~l tie transformare .1ionilre~ intrerupiorului .::. a re!eeJor termice 1<T . " _ . C8fe se mann-ren8 r idicînd sa li coberÎ n ri r. pentru proiect!:! tn1.IISfOflliatofului de tel:si une.. In lrecnt. lralls iormil!oarele de curellt 10.'\Hill .q'Ul"~ .cC'pt03relor deinaltă tensiuni! cum sint. tlltrerllp or Ş I u~a ccltllel eXlsI. penlru alimenta rea . ~ l :llre ~"'Jl 'Ir alcr.. Wl'~ratorlll în ulei 4. ul('Î 5. 12·47. Cel ulii de inal tii tensiune peii!fl1 sehcm alld.!- . J-J . Fig.rl'l'uplo ru lu i cstt' de '12 .eleliJu i J . astăzi se folosesc pc scară foarte largă celulele de Înaltă tensiune prefabric.. prefabricat electrică.ru (>xpl(latiirile ]l(>trolifert'. tn figura 12-47. k\ ' :.limenlarea re1e. motorul pentru :Jc~ionar{'a ulIui eompresor sau a unei pompe..lfţ' j : transforrmlorul de tensiune 2. celulele se zideau întîi şi se echipau apoi cu lltilajul neccsar. Celula cnUC-o cllprinJe: hOflielC de inlr.1 RU ~ .J E:LECTRIC 2 19 De asemenea cduldc mai pot fi folosite ş i la comanda şi protecţia !"(. ] . a este reprezentaUi o secţiune schematică a celulei de Înalt ă ten siune de fi kV (CITUC-6) fabricată in ţara noastră.sÎnt aşeza le In C iHcaSa / 2.

\ (90 O0 O " I I---Ji06 ") o) FiJ. in ('a se ll10ntt"lză t rnn~forma­ loan'lc de măsurat.k ~ill1p lH icată . (:0 11 struqia ccln lei es. CPJT -6 penlru insl:1lalii decuice c.220 cu un . .tiede calitate mai bună. t n mod asemănător.\Ier!oa rl". Illtr-u in~talaÎ i{' de rli ~ tribu\.1.940 ------i .1}i (11' putere lUai miră .tuare Coif{' ~ inL comUne.':L ~az. ţ. H' folmesc um~ ori cel ule prcfabric:lle ş i la i n~ ll:I ­ laţiile de distrihu ţie de jO:lsu tcn~june .!iingul" tnlllsformatnr. ('('lu lele ~inl legate Între ele prin iutermediul har('lol' {·oh.:. L'lJO Â . folosiLc pentru in s tala ţ ii cxterioan~ obişnuite. Constrllr. alteori ('('Iula c!ile construită ~pcdaJ ea eelulă p('111ru m:hura rr<l t('miuuii (il! ael'. pen/ru 6 kY jSf'c!it!J1C schematica). incălziril c de regim sint mai nuri decît In apawlcle obiş­ nuite el e. fn cll7.i(' CII mai multe> ('(' ]ult'. adică nU product' ~cînlci în funcţionare normală. 12·48. ti ('ll si- guranţa ml\..ul circuitelor mui puţin imporlalltc.. pt'ntru com:mdn şi protecţia g('!lcra t ()are!or microcentrull'loT ~all pentru comanda şi protecţ ia motoarelol" de Jlulere illure. pentru tab lou rile de distribufj{' . ln figura 12-1S c~ le rcprcuntală scc tiullea schematică a u lI ~ i ("clulcCPIT-6. d(' tt>mÎun('). Cehsiii pr~iab r kai".~ r---. are izola.ia ci IlU esle antideflagr:wUi.rită. .

şuruburi pentru borue.urc--. care lrebuie să fie superioară sau cel puţin cgală cu limitele inferioare indicate in Horme (0. :\IONTARE.taJatia re~p"'('liYă se poate folosi un apara!aj mai ieftin şi mai simplu. rea~'torul ilU 3hso:lrbe putcTe aclivfl in fUll(·ţionarc. .APARATAJ ELECTRIC 221 8. . Readorul trifazat e~tc alcătuiL din trei bobine fliră miez de fier. ca urmare. In felul acesta se pot realiza economii import.) ş i starea lor de bml. la aparatele cu ulei.l funcţionare (dacă este !lcecsar. . se constată prezenţa tuturor elementelor aparatului (contacte. Se măsoară rezistenţa dc izola\ie.l la 4OcC. APARATE PENTnu LIMITAREA DE SCURTCIRCUIT CURENŢILOR Ca aparate pentru limitarea curcll\ilor sint folosite readoarele (bobinele de reaetanţ_ă).25 . de normele şi de regulamentele in vigoare . Orice aparat trebuie .iile pen!l'll Intreruptoare. a bohinelor reactorului fiind negljjaLilă.>:e. c\"itîndu -sc trînUrea .l)..corcct. 0. Ca reguli generale pot fi ellUllţatc următoarele.5 AlO. coleetoare etc . re::!etan\a liniti şi. l'~deulat pen t r u t. prin a(' e a~t<l.ante Îll ill\'esti[. punţi de legătură. Ele au o rezistenţă activa neglijabilă in eornpant\ie eu reartallţ:l lor inr!ueliv[l.~i zdruncinarea Jor. relee. piistrarea aparulelor lrebuie ~5 se asigure Îlliocuri usca Le şi bine acoperite. accstea !'ce cu raţii: şi se reglează eorespllllzăto r) .I\i (le scurtcircuit mai mici. eare trebuie să fie de cel PUPi] 125 kVjC. să EXPL OATAHE . exploatarea şi Îlltreţim:'l"ea diferitelor aparate trebuie se pnă ~e:lIna de Îustrucţiunile fabriciioT CODslrucloare. c~nform sehemei electricc. siguranţa în exploa tarc creşte . .dl!pă specificul înstala~iei). in ÎIt. ele măresC'. in acelaşi limp.să [ie supus la o serie de \·l'l"iIidiri pentru a prc\'cni posibilitatea unei uliliziiri ~ :l U a unei funcţionări lH"corespunzăloare: astfel se yerificii. cablu .. eamere de stingere a arcului elc.atea dielec-trit{l a uleiului . lNTHEŢINERE La moularl!a. iar cORcxi ullile srl se eIeduE'. fixate pe izolatoarc suport.. bare. dacă daLele de pc pliicu!-a i!Hlitntoafe li aparatului eorcs]lund eu caracter isticile maşinu sau ale loeului uude \ 'f\ fi monLaL. se wrifică rigidit. micşorează curenţii de scurteircuit. .aparatcle lrehuie t ransport ate totdeauna ell grijă. Fiind ulontate în scrie pc u reţea trifazată. tiguranţe. bloc-contacte. Rezistenţa activ.'.la JIlontarea tAuni aparat trebuie !o5 Se n'~pede pozi\ia normală dlt funcţionare::! aparatului. !l.}.

! Oi <! 15-20 p' GO~120 . montate p~ O parte Ilin sectitlna polilor e. Se \"erifidi intl'efie l'ul electromagn e ţil o r (m{lrÎmca lui.llrc pe11lru ins iHu l li . .<1 . ~i reqlarc 2-3 p' . _ill 1 " Wlllule ~t . l1idrof"arC' .\\acarale şi poduri rulan!e I1l1crfnd cu un schimb 60 p' om U G p' orli oe' p' o r<1 . ~ în t intregi ~i la locul lor.n l ătura posibililatca :l." cllploue .). . 3 .\.·"" Reo~\. ~ e vt!rifită incbid l'l"t. . lltativ in labela 12. trebuie S{I se dectuezc periodic o reyizic şi o inlreţirlere preH'ntivă a 'lparatc!or.braziy {'are ra mÎn pc co ntacte ş i \·asclin<l ar~[\ din ea uza arcului cledric m ţu'esc rc zi~tt'll\ a de Lrecere a {'on 'actelo\' pînă la IO-:W d e ori.s3. - . in cazlll aparatelor elI' cone. .i siipUirnln i zile zile p' orii .\sc en~t)~r(' pe nlrll ilJ.".\ conlad do r principale.~ii ReOS]HI<! RcoslHle M e .". Se \"t'rifi eă (Iacă şll ruburile aparatu lui sint s lrÎnsc.pentru a garan t a o bună funcţionare in timp şi a Î. din pu nct de Yeo('rc mecanic.\\a car. 1I1 (> re \"iziile pn>\·cl .. conform instructiunilor. Nu ce admite cur:lţire a conL<. timpi morti in productie .\\ a şiIlÎ p' zil 00-120 pe ori! ~cl1i ll1bll rl Ut ilaj pent ru loraj pe ln.lec tr o lllagn e ţilor.U ~: imll1tallă ..\\artJn (olel:irii) " poduri [l e 7i) rulante (lucrind '" GQ~ 1 20 20~40 pc p' ora or. Se c. de a.plămfna siiptiimÎn. \ S'.""i. Pt'l'ÎfJ:I{]('Il' la ('are ln'b llie si! fie f5(.rf llri - l r ~i ZO p' 3-4 pe odi '" ori! ..: N\SI.xtractie şi Irolij !llini~îe d. urmate de opriri ale instala~iei şi de.:enlrif\ll:e p"nlr:."t<"!()r J:.n5\~ I''1 H1()r )1\ u".lifer ri. .rul nUlIl ('nc!or :W p' li 8 ~! U l!ll<.. in gen e ral. cooform inslrucţiuni l or specificI' locului <le utilizare a aparatului. Tabd« 12·1 Periodidtntea rcvi1:iilor rrcventive ale <Iparatelor diferitelur electrice instalaţii I)(. Se \· crifică camerele de slin!le rc a arelll ni.. ele se eurăţă ş i ~e reetificfl cu ajuLorul und pile.. parî~iei pc neaşt e p tate a \1I10r defecLe.. e\"îtîndu-se Supl'H~o!icilarcn lor. . Se Y C l'Îflcă reglajul ]'e lcelol".'Otalajii ~ î'l t ar1itat(' ori(..l1ne nl uhli diferitelor iu. . . aparatele trt'llll ie manevrate cu grijă.\\a ş iIlÎ . t i" CQm pr"~Q<lH' } d' pornin.i 6 IUlli f eraslraie Pompe <. . tc.t'lor În 1I1i~care şi.\. lare."r'·alul . 7:i zi J 7:i ..d (eoJltarlt'le s-au p e riat.." (11'(' " 1 .Ictclor CII hirtie ubraziv ă şi nid ungerea lor cu \':\sc lin5 (p"rticn lt'lt..'. cu a tl'astă otnie se vcrifică uzura ş i s tarea ~u prafeţci COl' tacLt'Io r . " pornire. lun1i lu nii sIlJl1"mînfl . ceea ce poa t!' duce la iuciih:iri nn ormale ale contactelor in func.!o. se c on~tat5 dad s pil'ch~ in sClIl'Ldrc ui t.222 ELECTROTEHNICA OENER.1Ie . t' Urăteni a s upraf<' ţc!or).sce n"nrrre pentru locuiuj ..10 Ump uinlr" r.om:t a I ă fun c ţi o n area u ~ o a ră.ţionare ). ind!rcat . a pit.\tf' 1:0 <.\ cit. dadl pc suprafa ta con lMtt'lur~) Il a păru 1 broboane mici de lIlel.liw " le apara t elor ~ i ('(' hip.LA h explootare. e. .

J)lI'C ('si c : N. lin <) It bobinaj . ~ 8.(.T::"JCIPICr.\cl'~L fim. \"(\ t'XiŞtil deci in 1'l':.. \'.'\ RE 1.. ' .·ă. pe. _ ~. li (":lrui \'Hloal"(' in ~t:Hllance este: A. _ .. rep rezell- . DE I'T~CŢIOXAHE .i v.~hi1! l a ră..:: 13·1.: magnt:lic alteI'· naL. lu rnil"7. a ('[imi Y.'U S2 ~ p i re. baza ft"Jlome nulu i de illdu(" \ie c1{'("l rnmOl. ti.Jiila(· un flux m<lgnctic al t(' J'lluliv l'('zu lta nt.. D:u·:j Intrc born~lc .. .. .llo:Jr(' instarlt. 1.'USiUllE' a!tr rn at h'ă d" \'OIloa r(' instanlauec uH bobinajl11 \'a fi parcurs de un curent altl'rnnliy dl' \'aloarc in sta ntanee il ' Curentul il produce in mÎelul de o{d un flux magutrk alternatiy. . sl răbiil ind bobinaju! din dr('apla .!II(. dl\'ptu n ..lll1ura dill dn'apta. PH. -..~- .· .1 1 ~i Rl ale bohinajlliui (lin ~ti1\ga SC' aplil':i u tl.SFORi\lAT ORULUI ELECTnIC 5<' c()n~id('rfi un mÎ('7.. altt'rnlltivl'i.doa re imtantalH'e Î2. de olt:! moale avind rOt'llta reprczentată in figura 1:\-1. Fa. D 'l('ă IwlJinajul Jin clrl'aptOl ('~t(' in~' b Î '<>l in cfr('uilulluÎ \" :1 lua Il:l Ş ­ t ere un ('uren ! allt'roati\' {le ".\ TIL\:\.\X SFOHlI.\TO. . exemplu.-.. . T ransfofmaloful tai schtmil!ic.\PITOU·L :'\!ll TH.irui yaloare instan tanee estt' d:'ltfi de Irgca circuitului 1lJ.. . iar pc r:. '. scrtÎu1Jt>a mi('zului fiind. _ ~~~- -~~ -. d t. a ('. o forp (' ll·("trOlllol oare de induclie. Curentul alte rna ti v i2 produec in mÎl·zul de oţt' l un fiu'\: altc\'JIa ti. .1 produce in ('1. Si' PI'('SIIPUllC cii pe ram ura di ll st ing-a a mi~lll l ll i există un bQbilWj {'U Xl spirc (lin !'irrn ă izolaUi..'\ţ(lId i c: in care rQ estc reludauta CilT llilltlu i 1llagn dic .

aşadar.ider:1 că raportul (linlre forţele eldro· moL oare' 1"1 ~i ('2 e!'ite practic egal cu raportul dinlrc tensiunile III ~j rit. forţa elcct romotoare de inductie ya avea o \'aloare installtan ce de !\"l ori m.l:mtau('e.!ale edar două tel1siuni: şi (ldic(j raportul du!lre /lalorile eficace ale tensillTlil(Jr csle egal (II Iw mă ru/ui de spirc di/! cele do luI bobil1a)c .. s t ră ~ de fluxul magnctie."lCA GENERALA.1 ) Dcoareec II t ş i tl~ sÎul valorile in:.c de N 2 ori mai mar\".224 ELECTROTEH. N~ ~=~_!!J. D~oareCl' ccl~ dou{l rrldt'ri de ten~illne sinL foarte lllici fa ţii de forţe le cleclrollloLO:J rc el şi c~. I!.c· In toate c.· le . u: K! (1 3. .iullca III la lHJrnelf! bobinajultli llin :. alterna L <P . ~c poate eom..1 t\wa () valoare imlun taJl{.li mare. va iy produce in fiecare spiră din cele două hob inaj e cite o forţă electromotoare de inducţi e e. uit'ima rei:lţie e~Lc valabila pt:uLru valorii!' maxjme V'J!I şi li m2 şi pentru \'alorile ('ficace U I şi U."tinga şi fur\:t e1edro~ motoal't' el din aeest hobinaj şi intre Il! şi c.ă riinerii d{' temiUDI' in bobina je . Xtr Inlr(' lcn.! dill bobinajul din drrapta e x istă o difl'l't>n \ii dat orit. ~=~I . adică: H C'zul tă aluuC'Î {':i !:c poat(' scrie.•\cesta. Fiecare.!. Scop ul p rincipal al 1I11ui L l1 :ifonna lol' electric este de a primi energic clectric:'t (in ra curent altern :lli \') Sl1h o lI11 um illi t ensi unI' şi de a o transform a sub o al tă . SplrH a hobinajului din stinga şi din d reapta este. In toale cele SI spire ale bobinajului din stinga. adică: băt ută CI = i\'I.\"2 spire ale bobinaj ului din dreapta. fiind variabil in timp. CLI r~PQrllll direct Apa ratul din fi gUl'a 13-1 poartă numele de transformator dtclric. adică: Haportul dintre' {'de două forţl. forţa clcelromotoa re de ilHlucţie \'1.' cJedrolnoloare t'sle.

proyocate de magnetizarea miezului de oţel.3) cel sewll dar esfe egal _\l~easLa araUi l'a rapl)r!uJ dintre C/ll'enful primflr CII ilwersul raportului de transformare.rotell. care sîni COllstituite. d in pÎcrderile prin histerezis. Îl' eca llla i mare parle. Această putere ~erveşte la aeoperin:a pierderilor de mers În gol. iar drcuitul care dă mai departe energia electrică se numeşte circuit scwlldar (~au indus). lu ac{'st cn. Deo:Hec(' pit'nlt'rile dt. Se notează Cll l[.iollează în gol. numite şi pierderi de magnefizare. cuprind il1~ij şi pierderi pri n curenţi turbiOll3ri În miezul de oţel. penLl'lIun Lrallsforwator se poate considera: Bezultă : adică: 11 = . se poate face practic aproximaţia: faţă adită : UtIleoS?l = U2 1~ eos?~. Ilumit curent de lllCts îll gol şi care reprezintă numai cîteYa proCt'nte din curentul de plină sarcină al transIormatorului . Pierderile de mers in gol. .şi 12 valorile eficace ale curenţllor il şi i2. dati! de trausfonnator.E!ce. 13-1). in mod practic. de asemenea cu şi if!'l unghiurile de clefazaj form atc de curenţ.h12cos?2. De asemenea. lllai departe este: Pz =f.l-'\lterea electricii primitii de transformator de la sursă este deci . Raportul Nt/N'l.4 2 şi B~ (Iig. poartă numele de raport de transformare al transformatorului .'l!ca gener~l~ . in primar trece un cureut 10 de yaloare redusi'i.ii I l şi h cu tensiunile re5pectivc U. (·urt'nllll !iecllll(l:lr f~ e~te IlU!. Totuşi. precum şi 15 . şi Uz . Cînd circuitul seeuudar este deschis.. Circuitul care primeşte energia electrică se numeşte circuit primar (sau inductar). inseamnă că lrallsform:ltorul absoarbe şi la funcţionarea În gol o mică putt:n:. - 1 L'. se SpllllC că trallsIuruwlorlll fUllct.= ~ L'2 1. Faptul că in bohinaju! prima)· trece ellrenLul 1(t de mers in gol. adica nu e'xistă Ilici un consumator Între' homele .TRANSYORMA TOARE 225 tensiune. s\ K şi (13. pulen~ În lrn1Jsformntor sint oeglijah ilc de ptlterea prinlil:l. "'1 F\=U1Ilcos91' iar put~'rea dcdric{\.

de ellcrgic se: fa r(' ('\1 lI ndt.lloart-a CII ajutorul! r:uH. Ci insii III gl'lwrul uti!i7. ll:-iullea li ill aC('\':lşi proporţie. pro\'ocate mai ales dC' l'feclul .9(.:1 1:1 . Aceste pierderi III o/el sint pradi(' r(Hlstanh' intr-un tl'ansformaLor Jwn lrn () lensiulJe daUi. En~r. IllJ1I1e-Şt{' randllmentul t)..~(' (' îlr' ~l{' "da") H'... lran!. in il((. .'1 atît curentu l.226 ELECTROTEHNICl\ CF. De aici H'ÎI'S(" IlI'cl'sil..IZ_\HEA TRA XSl'UR\L\TOAHELOH.'iilllIC<l inalt[1 la ('ar{' a fost transport at.llofului . D<Jcă se mkşor(.. un r3n(]aU!rnl l a proape ('g:d cu lluifnft':l (0. Pierderil e prin t'rl' (: 1 . ddar dac-ii Lransformntorul fllnc(io!1('[lză in sardn5 (cînd e xist ă curent sec ti IHhu).'t"('''itntt'(1 ('a energia dl!dricii produsă Intr-un an um it loc :>. cit !. t ('n~iun ii î n figura 13 -~ se arat.i a elcctrid nu poal .. cu cît sarrina tra nsf Ofln:! Lu rul ni (adieă C urţll tu l s('etllHI ar şi prim:-l r) esle mai mart'..lu~tri(' apan' cIt! IlIUlLl' ori lH.'1) (il (' ~ Il' o literi"t gn!t"I'I~l'i1 ('. Trall~formaronll ridi- J1ceN3rii linÎl.)!:te t .ă tf'llsiunc la yaloarea La locu l de utiliza re trallsformalorul rob(Jri/ol" yn loarea ncresară I'('ct'p lorul ui R.Joule-Lenz În primar şi secundar poartă nume le de pierderi ill bo billaje şi s ini cU ut il lIl ai lUuri.adll:.!i dt' transport. nergie e1cclrie:1 print. adică au aceea)i nllOtlrt'.. Sursa S de cu rE'lIt joas.uer:l]. UZ Irlimror mMor .' prin efect.' poate rNlul'I' {'tlr~utlll 1 dat'ii se 1ll{Jr.Î de tr<lllsport..:1. de e!itl"(' n.ne.ă in mod ~d1('m~lk cu m se real ize3zii cit. mio. in gc."= "fj P.r-o Iiuie m ono fuzată <le alternati v produce O"H'(':lslil e nergie la tensiune căror T r măreşte aC<'3st.tri~ll an:.tfl. deoat('c(' si nt proportionn li:' cU pătratul curentului (HI2). u ricl ica q.Jouk--Lenz in tonducton rele Iini!. t-l JI.:l l c:l d. tensiunea trebui<' să fii' deci (lin nou eoborilli CII lIll nit Lransfol"lnator la enpătul cd{dalt al lilliri de" trnusport. (13.orează temill ll(.l\. de exemplu ). pierderile JOl1k-jJ'l1Z ~C':HI mllll. Pit'rdel'ile priu histerezis ~i prin curenţi lurbiOllari in oţel se num esc şi piuderi III oţel .ff)I'I11 :1lu::trt'lor. 2. P~lltJ'U l'a l'lwrgia eleettică tr<"lnsp Ol'tată s5 r5mină conslant:l se \-ede ei'i SI."ERALA • pierderill.1 fie I r<ln~jlortali:i inlr-alt lo{'_ ACI'sl l. tiI! trnll~pol"t exernplu .ă. Se enun (':1 a c('~!.lIZli elu·('llllll.formatoL RnpflrtuJ : primită se t"fln~uIUă prin E'.~lIl­ sfor l11.t' pierderi sTI fie tîl: mai m id.rullsport.. mieş or ind in [('lnl aCI~sl.Jo u[('-Lenz in circuitul primul'. .111 10(' il. R ezultă că puLerea primită de bohinaju[ prim'lr Pj nu bLe egală cu cea re dută de secundar P~. pieJderi. O mică p:lIte din putrrcu picrdcrile Cl! .ii pin·derile .n-ptoal"(' la lell. '{.j.

(]r exemplu. l3-:~. llil loal l' linii!r magnetice pl'f)(IU~t' dt. De aceea. Fig.lan' :.:'IfATOAHELOn Est e ctouolllic si! ~t' proouci« [!l1.1ilului mague: tic trebuie ~·ă fie ci! Illai redusă .fonn. oaje coaxialc.th-. O pa. Diferite conexiuni ale uobîoa· jeloi Irallsformaloarclor. Dccesar funcţionării transfurnwLOl1.o\_ D acn bobinele ş . 13-1.(·Ullrlar ar In'cl' şi pl·iH primar.rle din :)eE'&le liuii :'-<1r Închidt.J1"elc nu pot fUllcţiona di'C"it in curent altenw.:('mrnN1.al' mouta ca il1 rignnl 13-1 Ull I.ilJl1eaâ din olt'! l·U o ma1"(' pcrmcabililalc magnetică . (1 . H'.TRA. Pentru a H' ('\'iln l1ecastn. rductanla.. Trull:. lIliE'Z lU tronsformatofului se c-ooft:C't.]lccial .l1ui . 111 con~cci[1iă."'5FORMATO_-\. ~(> ulilizeaz.l"e 'li Pi·in J. la·.dcrilc prin hh.u! maglJdic djn miezul Lransformatorul1li ('U () forl:i magnclomolOHr(' dt mai micii. ln scopul rE'clUrE'rii 11iNdf>rilor prin currnti turbionari iu otel miezul ~c r['alizcază din tolC' dt mai ~ubliri ş i izolate inlre ele. elin cupru . Fifl..01I~tilllitlll :l~<I numitl!l flux de dispenie.t('rczi~. tlude bobim·h· secundare s aHl'rnrazn Cll l.oate liniile r1. (. dispoz i· tia din figura 13-3. montat. dir\~rt prin al'!". P entru a ~t: rducl' şi pie.i.tI!' Lran~formatonrel{lr ~jl1t constiluite din bobiue cu condurio:II·(' izolate. Circuitele primarI' ş i H'{·utH. Tralls.Jlo.t'rundar: de :1.rt1:. iormator cu bobi · Fig. ma~l1dirr produse de prima!" n1" tn'.). TrllllSformator . CONST RuCTIA TRANSFOH. Curenlui conlinuu nu poate proQIJN' in miezul tra nsformaloru lui un flux magnetic variabil.e jn j uru l miezului cit.. . saH aluminiu.:u babinaje alternative. U1 ng_ 13-2.lllbincle primare p. magnt'lil:tt a cÎr('1. Utilizarea trans· forma toareJor 1a lranspo r !Il t eneqtiei cItclrice. lalele se rabrică (lint r-lIU o!d silirios J.

la acclaşi transformatur. cOllexillllea numit{l :i!J : a. dacă este pe joasă leIlSilllH'. se prevăd pri:e suplimelltare.~) se ntilizeaziî. prin legarea la prizele exLreme. 1n cazul generatoareloJ' şi liniilOl' trifazatr.l. ne exemplu +4%.ll sformare sub sarcin~l.q. Ace::. De exemplu.i transformatoare.228 ELECTROTEHN1CA GENERAL.~ sint rcprrzrntatc principial COllexiunile electrice ale primarului ş i secundarului care ~c întîlnesc lUai d('s la trallt formatoarele ll'ifazatc .cl legate In partea sllperioar:t şi inferioară prin cîte un jug de oţel. după cum se arat:l in figura 13. Fiecflrei priz\~ ii corespunde Ul) anulUit numilr de spirt'. a reprezintă conexiunea stea-sL('a. Pc fiecare din ('('le trei miez uri se găsesc bobinajele transformatorului. plină Miezul trunsformatorului şi bobinujele sînt cufundale Il1tr-o eu\'~ metalică. o altă dispoziţie e~te reprezentată Ju figura 13-4. De mulk ori.11 şi Y:. să În ta bda 13-1 sint date cOllcxiunilc . lransfOl'malorul trebuie scos de sub ~ar ­ eillă (Întreruperea cîreuihllui secundar). fn figura 13. care. pulindu-se obţiuc diferite combinaţii. Fa VI de priza mijlocie.relor trif::tzaLe.e realizeaza de obicei cu bobinajn! prim:.6. arc şi conduelOl' neutru. figura 13-5. pre văzute cu dispozitive speciale. pentru a se schimhn legăturile de la o priză la alta. c conexiunea triunghi-stea. după STAS 1703-67. Între două conducloar~ de fazil. lensillllca va fi de 400 V. ţ. avind trei }JOhinajc primare şi trei bobinaje secundare.zat arc cie obicei ran trei miezuri de ot. r).. un transformator trifazat care trebuie să coboare trnsiuDea unci linii lrifazate (l e 6 000 V. hu· figura 13-5. raporluri de transformare diferite. s.. şi anume circuitul de tensiune mai mare înconjuriî circuitul de tensiune mai mică.il" fi 000 V legat În triunghi şi cu cel secull{lar legat În stea cu eOI1{ludor neutru (figma 13-5. unde s-a reprezentat circuitul primar sau secundar al unui astfd de tran sformator. Pentru a Si' putea ob(ine. bobinajul cu conexiulW stea. La cOllexiunile din Labelă Y:. fie în triunghi. Figura 13-5. transformatoareIe trebuie fie de asemenea trifazate. la tensiunea joasă de 400/ 231 V penLru alim('lll:lrea ullei retele de disLribuţie. permit sddmbarea raportului de tni. penLm joa~. iar inlre Ull eouduclor ne fază ~i condudorul neutru . cu ulei de 'tam/urmator (fig. De obicei. b conexiunea lriunghi-triunglli. Circuitul magnetic al unui L sforrnalor trifa. In exteriorul euvei se g ă~es(" o serie de .iî Lensiune. Existil ins:. de 231 Y.51 domcniul de utilizare a trans[Ol"malO:l. unde cele două bobinaje sînt coaxiale. raportul de transformare se poate schimba cu eîle\"a Iuocente În plus sali in minus. Pe joasă tensiunt>. cu schelIl:l arătată III Labreliî .ea se poL lega fie în sLra. 13-7). Fiecare rază arc cite trei prize.

e a :re .:rnm" " ~c torfnIă sehC" Hl..J w B C lJC .> de utlllu. l r: lli iI::.- a ti .C ' )-e a @]J '1 • ~c m piC b Ace iaşi ca la D.Jl -=<:" •• c<la b A8 C il fi C W ". Transforma toare coborîtoare pentru distributie de ilumin~t. • c €(>la... B )'c \'z-Il A t • L1.J ru TIM • ridîcăloare centrale şi Transformatoare pentru statii J .. Fir ul neuIru se poate cărea 100%..şi ca YIl ...:. .c.TRA-"<-S f'ORlioLATOARE 229 Tabela /3·1 Grup(' de cnne:o. \.lUD. AAc 8 )'e c_ " A W lliill 1: ! } ! Il . Dy .!l Yd-5 AAc B a • [>c 6 W Jj ODD . ridic. Acelaşi ca la Vz-II .-< . c-' ~ Acelaşi ca la DY.. de cono:~ iu nl Slmhol T e n.. fi 8 A.J 8 b ::.]i ADe Yd . 8 e ab c W Transfonniltoare coborfloare pentru dislfibulie de fortă Transf. Tendun.:iunÎ ale fransforma1oarelor Irifazate $i domeniul dl': utilizare (după STA S 1703-60) ni~:.II numai plnil la 100 kVA Dy.rc. 1000să Doaullliui Inaltii \ Yy-12 D.11 " Yz-s AAc cvS· A Jf < . L <-. Inaltă I .

('Îrc nn!u ra l5 \n 111.mpl u). t('37. d<'pla~area yio~ lenta a ukiului c!elenl1in. Cleiul cald (lin ('ll\"U.m.rie. 13-8). I'f)!l~cry.is Se lran. A{'(>:-. B obinaj . In timpul fun cţionării. i:1I' dat':\ ~lIpra~arl~ in:t C Ol'es ~ pundC' unui St'L ut·circuit. al:t!'mii (SO ll('ri(!.â uueori un releu (le g(i ~1! (l3ttch oh:).<l. pelltru a mari suprafu\a ue eout nd cu exLeriarul ţ:i pentru a inl('lIsifica astkl ră~'ÎrNI.l mÎşcarC'tl ulll1i alt Hotor re act!'lllcnz:i un circ uit. reca ce actîn>l'Izi'i. 13-6. ReZC1'\' or1l1 pc. mult răcirea. ~e g5sesc ni. unde se răcc şll'.tului de alimelltare ~ trallsrormatOI'Uhli.13 permit{" cuvei srt fie totdeauna pli llă cu uJeÎ ehiar şi atunci l'ind Il ivclul uldului v:Jriazi:i wu cauz" dilaUirilor ('!. lu interiorul releului. t:)-Î. .rmilt' de a s~ ­ mellea ca ftlprnf'nl. fiind mai uşor. î:l lr gălurii cu {'un. trece prin ţevi. carc fa cc ~[l dc<'ianş('7.d(jru l de ulei cu CU\'3 lram:fo rln at()fIl!u i ~(" mol.sformii in căldură.'. ~i apoi ajun~c la partf'3 iuferioar5 a CUVl. Pc lN1\'a rurc [(·:Igr. in 3n?sta se prndu c g:IZ {~ .230 Fig. de. t'eea cc ('\'i til o . "fIg.u.llrrgia cure se pierde prin declui Joule·Lenz prin curenţi lurbionari şi prin hislcrcl. (fig.!"!lvtoi'ul cir<.. ie dep1a~c :1 Z:l .\' intrr.'i.-1 \e\"i care leagă p:u'l. : 'H'C!"t(':l.le plu!i!o.1!'t~.d. de Ulide ~c ridică iarăşi ::.'lCf\'Or dlîndrie numit şi ('ollserl/alor de ulei'. lransfonnatorul ~f' incălzeşte. deoarece (. se ridică la part('u Sll!)('rioara. d in c:luza ÎllcălzÎl ii nle iului.lIterarc pl't'n rapidă n uh'jului. sub ac\iunea gazelor.. Uneori C'lIvn E"~t(' ondulalii. Ciml ~e product' o ~upra~arcju1i.l dt' toutacl clinlre ulei şi aer ~'ii fie Illui rt'dw':î. Dcasupra eu\'cÎ ~e mOllkaz:1 de multe orÎ un rt.\ superioarîi cu par~ lea inferioară a cu"ci . Tn.l'l' depind (le ~ar('ifi:t transformalOl'ului. carc I'sle plin cu uld. adionind lin c:ircuil e(<'d. de exe."~fu)T"at'H cu rt. Astfcl uleiul este in continuă circulatie. a Inwl>format Oi'ului.de transformator cu pnze suplimentare.

ult'i.. dllpii Clllll se ilf.tii\. Ia ('are sîllt le!!alc cele uOllli tran~rormat(}are TI şi T. Dou. atunci cind sînt legate la aceleaşi b<lre col e~ilJHr e de r.\ DE SCUHTCIRCrTT ŞI l\IERSUL fN PARALEL ţ.Fig.!!.. 6000 V: a .colec. Ia rîndul lor. alit pe partea primarii. 111 Rf'pu\. după cum se \'a arăta mai dep:!ftl!'.A . \'aioarel! iensiunii ue ~clJflcircllit a unui transformatof (('prezintă de obicei dle\'a pfOCf'lItE' din lE'nsiul1ca nomial:! a bobinajului respeclh'. Tensiunea aplicată fn conditiile ar ăta t e Il! borl1~le jlrim~rll'u! poartii numele de temiuI!1! de scurtcircuit (Vu). q .J!ka SodaJi~t:""1 nomiinia fl' ronslrujrsc mulll' Upuri de lr.urell t. Teru:iunea la bornele secundarului este practic nllIă.I rezistenj~ nmpermdrulu i e~te foarte micii. în specia! pentru iaptul ca are lIll rol decsehil Il! III/!"IJI în ţ'(uall'l a! tr81lMormaioarclor.a -Hi- . in unic ce. Fig. un a~emenea transform ator trifaza L.:l.\ f\"SI'"01-L'lIA TO.! sau Il1ai 111ulle Ifan~forlllalol!r\:' func\Îoneaâi 111 par:ll el . şi Jlt'ntru tt'n~ illni piuă la f' -1 . în ii!. un receptor oare-care R.-. Aceasta este Ul18 dillln: ulf<lderist!dlt: importante ale lrall~rorJllajoruluj. cu pul(']"etl de 100 kYA 6000 v.!lIr<! !:~-IO.nS· formaLmll"('. Două trans- formatoare) jn paralel.. Gabil ri t ul u!\L. TEl\'SJl". de 100 k\f. 8.!. da t fiind C. . b~~ mm: h ~t 800 mrn.'l barele. Conserv.{ H----1e-.~ AL Tn . BMelc secundare 8. 13·C).. Sursa S de curenl aliernat iv alimelllcaz.ll transformator Irifazat în baie de ulei. l-"igllrn J3·9 )cprezi nlfi. illimenteaz.ircuit prinir·un ampermelru şi se aplică primarului o lensiUllt' asi!e! tncil furentul din secundar sa capete valouea Illi llomina!il de plilli\ slln:in'i. 13-10. de exemplu.l~ 13-8.lÎor de ulei. r:: .TRANSf'ORMATOAllE 231 (ol1J~r>J(Jlur de u/". Fig. :nm.. .\RELOH Se presupunc ca secumhcful unui transformator eSlI' legat în scurtc. dt şi pe partea secundar. Ica re 8 1.

care formează un cadru inchis. l'c c FiR.('. 13-12. .lţ.Yllloriie eficace ale tensiuuii 1:1 bornele primarului şi setund:lrtl lui.ue si'! nu fie mai mic decill 13. Autolransformalor_ . Unde primarul ~s le C'o nstitui t dintr-o parte din spirele secundarului. A utolransforma lor Irifaza t. i<lr (il şi Ct.ufkien1i'i aprodeşi ximaţie: in carc f{ este raportul de transformare al trallsfol'matorului Il şi 12 . ccca c(~ permite să se fa că (' conomic de metal la h ob inajul rcspCtlh-. a bohînajului rezultă din difercllţa dintre. Din figmSl 13-11 se '-('de că C1Irenlul le diu porţiunea COffillnâ. Fig. . ambele bobinajc sin t w~czatc pc acelaşi m iez de oţel.:\lATOHUL La unele har:sformatO:lrl'.să aib ă aceeaşi gr up!! de conexiun i. . 5. - 1.53 aibă aceeaşi tensiune de scurtcircuit. (intre b şi r) ş i ('li N2 numărul de 5pirc !'. autotransfonnatoal'('lL· se cOll~lrui('~c in a II.raportul dintre pu lerile li d o u ă trallsform~tQ.să aibă aceeaşi lensitwe prima rii ~i secundară : .cundnrc (intn' (J !ii t).ii 11 şi 12 au va lori apropiate (ruport de traJl~forman' :1p ro pia L de.1 n~oa rec. Cind cure. Ac c~te două bobinaje se gă~i('SC legate În conlinuare. U. după cum se arată in fi gura 13-11. ~6 U.232 Pentru ca mai multe transformatoare s ă poa tll functiona în paralel In bune condifij trebuie să îndeplinească o serie de prescrip tiL dintre care cele mai importante sint : . Dacă :0. Din 3ceastil cauză. cm:cntll! ' e rlin po rţ iun ea co mună are o yaloare mi61. curentul primar 11 şi tUrciltU! !'ecu ndar 12. unitate).(' notează eu NI numărul de spin: primare.valorile eficace ale curen tului in primar ş i secu uda)'. Un nS(' ITIcnca transformata)' poarUi numele de (ItItotrans[ormalor. se poalc Stric cu ::. primarul lIU este !icpal'al eledl'ie de secundar. prii! mi('şOr<lrt3 secţiunii sale. ş i poate fi ridicător. ~au coborîtor. 13-11. AlJTOTRA:\S170R.

. b cEte reprezentat un transformator de t('llsiune trifazat T. tn figura 13-14.) A În ~ el' lT!ldar. .iune . .. tew:. a e~te repre z ('ntată legarea unui voltmet.TOARl:: 23" general pentru tin raport de transformare care variază între 0.5 şi 2. fu ~'igurH 13-1:{ St! ~lrat."-sURA Aparattle de mUHlfaL cedinule sa mă~O:He diferite mărimi electrice (cment. d<lcă fC utili z ea z ă un transformator de cure nt 500/5 A.\IAT OAnE DE ~r . se leagă la această reţea prin inte rmed iul t1 !~ or lrr'll. 13·13. _ \ t e~te LraI1sformatoare .TRANSFORM. ~(' artl umpermetruilii fiind insă gradată pentru curentul din primar. legarea unui am permejT1J cu tra nsforma tor de Cl!rent. prin intermediul unui Lran~fo r lhator de miiwră T. iudL la ('urenlul nominal uin primar sii core..':"e condruicsc În mod normal a~tfel . CJlial' in ca zu l unei r{'ţde de joa~il lemitllle.- In figura 13-11. C<lrc ~e numeşte lmlls{Olmu[or ~au rcduclvr de curaJ l. c.ii kgarea tlp-ui umpt>rnwtrll In o reţea de Înaltii tcn~illne. 500 A. daru valoarea curentului in această reţea I'~tc foarte marc. TTIANSFOR. tran sformatoarele obişnuite . de excmplu 500 A. care permit ca aparatele de ll1[isural Eă rlHH'~i(mt'zt pe_ joa~:fl Lemiune. iar În figura 13-11. doţlă tramformatoare de tensiune monofazate T montate În II şi legate de asemel'ea la o reţea tri- .) la o fe(ca de înaltă tensiune. Fig.e pO. iar ~cara ampermctrulul ~c gra d e ază O .lle util iza totnşi un ampermetru de numai 5 A. putere etc.ru la o reţe a monofazatil de Înaltă tensiune. Figura 13-12 repreZilJtă schema eleclricii a unui :\ntotransformator trifaz at.<.". G. ~.spundă Uil curent (lI'. astfel Î ncît se realizeaza o importantă economie de material fa1ă de. prin int{'rmediu! unui lransformator sau redudol' de tensiune monofazaL T.{ormuloare al' măsură. primarul iiind legat la reţeaua ele JJlaltă teh~itille.

.5 kV.andormator de cu reni fig. 13·16. sraTa aparatelor gradîndu-sc Însă după yulorile tensiun ii prim<'lrc de măsurat.. T.. 13-1. fa brica \ în Repu bl ica Socj <1] i~ \ij H omânia.. Transformator ci . Încit atllllci dnd se aplkă primarului tensiunea nominală. . I 1 /22 ~ . .234 fazată 'VlASURARI ELECTRICE penti'll alimcntarca a trei voltmetre. tensiune 0. 13-1 4.5 intensitJte I\Ominală pri mara fi -. . Legarea voltme!relor cu transformaior de tensiune. . de 6 kV. Transformatoarele de tensiune sînt în mod normal astfel construite. tip CII(5-0.:IOO A . T o) y Cj 61 Fig.1. fabrinlt în Republica Sociallsta RomânÎ'!. Ia 1)Qrnelc seellndaruilli tensiunea sa fie {1~ 100 V. : 1"8 : Fi~. iensillne tip T!Rn -G. i ~"J.

10000 V.rall:sfonnator de curent tip CJR S ~ 0.inne 0.i ru J spirelor secun dare 1\". 13-17.. trii8~a l.' [! rcelltuat dCSCClld rllUl (fig.il.ştc.1 SI' obţin e arca~·t5. tn figurile 13-1 5 şi 1. Un transforma tor \lOfllWI.eristiea y oltampcr (\'ariaţ i a tCll~:illnii in rU!1cţie de int. TTIANSFOR\L\TOATIE DE SUDURA Pen lrll ~lIdarea ('\1 cun' nl altenluli.30ll0 pe fază.t. 7. 13. iar llum. sudurii.15) şi Ut. prin i11tennediul lran~rormatoare1or de mă­ wattmet r e.. Cai:<lclerist ira yoi tampcr cesceden la II ll1wi tr3 IlsfQfmll lor de sudurA .!.".e fransfo rnw[!) ure de. tensiunea t rebuie să $cr.1limcntc ază de la re~ea. ad.~ l! 4lJ _ .lJJe prima r ii (fig _ 13-16)... ~ro O .orlll are dc multe ori o roată de mînă. namit.Jin răşină tu rn ată şi unume un t.A ?!J 4IJ 60 8tJ 100 IXl Curent Fig. transformator de tensiune tip TlnE -6.= O. iar sceundaru! prodlH:e curentul În sudură . P entru .6kY teo:-. prin il~Ll'lJ1ledil11 elin'la fe face ll1alll'yrarea nec{'~arii. e~ l€' 3limenlal În primar cu o tensiune U 1. prin deplasarea bohin ei primare raţii de ('('a ~ecllndarii .. În ace~t seOp trall~forYlw." maglletic de di~per~ie suficient de mare. foutoare ctr .IAŞrNI ASDrCRLlNE 235 In mod allalog..V I .ic:J. tU ajutorul u1H~i porţiuni (leplasa bil.dii. se lltili z f'ază transformatoare speciale. . in R cp ublica Soc i alislă Romania ~e fahricil diferite Lipuri dt' transformatoare de măsură. se pot leg:. In felul :lcc~la se pot limita curenţii de ~nutri r­ cuit rare (IP:lI' fr('("\'('llt in tim rul opera\ki de suu'lre.=1 1-1-. Rcglnrra ac('stlli flux (1(' di"pen ie se rC:lli z ca z ă de exemplu. drfLn! de repNle.l:l şi curentul secun · dar !~=639 A.e n~j"bte) trebuie s:1 fi!. t('n :. cara('Leri~ti{·ă este necesar ea transformatoru! s{t aibrt Ull flu . 13-17). Aces te tr<lllşformat-oarl' s in! lfioliofaza le. Ap{icaţia J3~ 1.-:. fRcior u l de pUlere În senmJar cos 9. Carac t. P rimarul ~(' .: a miezHllli transfol"lllatorulu i. sură . dt!. !\umliru! spirei or primare este .. Sa se 3fle ten slunea s ecunuarI! C z ş i puterea a. ara l ă dOllă construcţii mai recen te Cli izolat-ie .~~~=.5 kV (fig.3-1 0 se. carc se fab rieă ~i in ţara noastră.şura rea secundari!.5 penlru inle nsiUi\i nom ill :Jlc primare de 5 ~ 300 A. 80 ~611 .'tha p~ (bta de lnf. pe mă~lIr {l ce curent\11 cn:: .

controlul zgom otll lui caracteristic produs de runc~ionare[t transformatorulw.'a suspect.8=336 063 W=336 kW. . pentru a constata dadi nu a aJ15rut ce. tn cabina transforma lO l'ului.verificarea eu ajutorulnivcJului de ulei.236 Rezolf1Qre. vcrifkarca legăturilor la piimint. verificare-a insLa latiei dt! i1umiual. şi al:lrmii . .dor la l'ab inil tralls[o rmatoru!ui.). 8.73'38Q '639'O. verific area fun cţionă rii releului de gaze . crăpături etc. eOJllrolul dispozitivelor (l e SClllnalizare. a nivelului şi culorii ulciului. verifiCllfca legiHurilor electrice Ia transformator. Din relaţia: ELECTROTEHNICA GENERALA rez ultă. Pt =V3Uz ·I~·cos 'i't= I.ualelor scurgeri de ulei .'IOOOO=380 V. controlul izolaloarclor (murdărie. . U1 = - N: Nl 3000 114 . INTREŢINEREA TRANSFORMATOARELOR Lucrăril e mai importante de intreţinere o bişnuită a transformatoarclor sint următoarele: conlrolul zilnic :lI event. verificarea broOlşt. U t = ..

. rcspcdiv inlenleţiulle[l dintre cimpurilc mnguetiec produ~ .)' .\GNETIC lN\"fn:rn on Se tOJl.] func!. -'lctşinil e elec- trice sîn t rClICI'sibile. maşinile electrice pot fi maşini de ('urent altc rnath.l .('rialt.ă şi o transforma în e[lcrgir eledrică se ll ll me.'\:\ nUlHită ::.t comtmft d(' ma:jini deetrice rotatiw . Rotoru! şi statorul sîn t ('Oll slruilr.l vor ri d escrise maşinile asincrone.. mccanic.ină eledrică an.~ te . În interiorul lor. de felul cun'nlului. iar maşina care absoarhe energic elcdrieă şi o trall~[o rlilfl in energie IlwCCtniC. SINCU ONE 1. rît şi pc roLol".:llJÎ ('lectri('{' rotative.iei electromagnetice .i formează circuitul magnetic al maşi1lii. L. uecca .ă r~~p ~ cti\"(' .. La baz.\ \ CAPITOL UL XIV i\IA Ş I NI A. Iu ecle ce llrmt. adică generatorul poaLe [urKţionH ca moLo r şi motorul po<lt. Mai întîi se \"or da uot-junile privind producerea cimplll·jlo!' mtlgnetice învÎrtiLoare . gen('raLoarelc şi motoa]"('lc (decLriee au căpătat dC!lI1mirc.\IP . Intre rotOI" şi slaLol' s~ afEi UII inLerstiţin de aer !lumit il1lrefier.lgndul S(' roteşte ill jurul !\" . GENEHALIT AŢI In functie'. din grupa maşinilor de ('\Irent alternativ . magnetire ş. 1)a(".:n.5iua care obsoarbc energic.. care poate f i reprezen tal prin liniile de forţ. ma.1(1(01'.-.'Icnerafor eledric.şi maş i ni ele curent continuu. Indl'pendent de rl'llli curentului. funoamt'nlale pentru funcţionarea unor ma:. 1·1-1 ).ionării tuturor maşinilor electrice s[:t rrnoll1cnnl induc[.i .c Ilumt'ţ'te molor electric. Dt.sid("rfi un magnet in fonnil de puL('oavii (fig. pl'in r:uc trecc flux-ul magnclic produs de curellţii care parcurg l'obinaj('le aşezate <ttit pc sta tor. În interiorul ciirui a se invirLeşLe o parle mohill1 numită rotor. lJltre polii aî ate~tlli magnet există un dmp magnet]!".e functiona ca generatur. PRODliCEfiEA L"2\'U l U .elin mal. Orir c ma.1Il.-1 m.: o parlt: fi.

inseamuă că şi inducţi a magnetică variază potri\"it IrAii ~ i nusullii eli aceeaşi pulsaţie ca şi curentul. Doui'i bobine perpendiculare Urla pe alta. aceasLă posihilil::JlC Sl~ ulilizeaz5 in hIneţionarea unor mn.îonală cu curentul earf' produce. pe direcţia axului vertical al bobinei.\agnet în rOhţie.5ini cl(~cl['kt'. aşezate nnaintr-alta şi fără a avea vreo fcgiitur:i electrică intre {'II'.l/-î) .ţia magnet i eă este proporţ. id('utirc. 14·3. in Illod analog se deduce cii şi inducţiil mngllctică R'l varia. rezulti'i că şi inductiile magnetice R t şi B 2 sint bifazate şi in c onsecinţă: n2 =Bm sin (. Tuduc(ia magncfie. pe direcţia axului oriZOntal al bobinei. Liniile de din interiorul forjă din interiorul bobinei orizontale (c li aM verticală). este rr-prt"zcnt ati"i prin \"ectorul 132. Tn bobina aşezală in planul orizontal se .CTROTEH). de bobina vel'ticalâ . astrel incît :Jet'ş ti doi curenţi să constituie tin sislem de doi rllTenţi bifaznţi . astfel Încît se poate scric : ° Bl =Bm Ein cu 1. la un moment dat.'"ERALA unei axe OaT\'care. Exista posibili · tatea de a se obţine uu cimp magnetic învirtitor. iIl care Bm esle valoarea maximă il indu cţ ici.ă in centrl1l bol'inci. forţă Fig. In figura }'1-2 ~·nu 1'l'prezentat două bobinc. dnpă cum se \'u ~ll'ăta Illai tîrziu. iar in bobina din planul verLcal se t rimite alt curent alternativ. Liniile de Fig. S~a obţ. In figura 14~4 sînt reprezentate liniile maguetice ale cimpului produs in bobina ori z ontală. un~. iar iuduc. fără să fie nevoie de mişcarea unei pic~(' materiale.mite l1n curcut alt<:matiY.inut deci un cimp magnetic ilwlrtitor. 1n figura 14-3 se arat:i lilliik de for\li ale cimpului magnetic produs. f. bob inei verticale (cu axa oriUJntalit). 14·2.ycrlical:"i şi cealalt?t orizontaţii.~u lui CII aceeaşi pulsaţie w. 14·1.238 l:LF. Fiel·are bobină va crea in jurul ci lIl] cimp n:13gnetic ~llternativ. Fig. puhaţia lor riind (u. Fig. 14-4. de eXl'mplu axa O.z1\ potrivit legii sinu.'ICA eE:'. tl. cimpul magnetic dintre cei doi poli se va roli şi cI. Iuducţia magnetică in centrul bobillCi. Dar c<'i doi cur('nţi fiind bif:lznţi. esle reprezenlată prin vedorul notat cu 8 1 • Deoarece curentul care produce cimpul magnetic esle alternativ.

ii magnetice hifazate şi perpendiculare inlre d e. Fig.. YU!(luL'l'n indut::(ici magnetice: l"('zult<ll1tC este ('ga!i'1 ('ti \'"Ioorefl maximă <l fiet·r~l"ei indur(ji maguctiet' compOlwnll' .. Inducţia magncLicii din centrul celor doufl bobinc va fi o mărime ve. care va rezulta Jiu compuBI . Si' obs('rv.iI~j carc pan'urg bohinele. Compunerea celor douii inductii magnetice 8 1 şi Fig..) fi ('1'101" doi ('urcn~î hif:l7. cu llllghiul .He<'(~ inducliil!' lIlagllC'tici.qhnc {'Ollstantă..crea. luîndu-se pentru fiecare moment valoarea resp('ctiV"ă a induqjilor magnetic!' Bl şi H 2 _ -: rz 8. elor nou. S()UfOqll regulii paralelogramuluL a cdor doi vectori HI .. S. Vileza U11~hilllară de rohllie <l acestui eimp magnelic este cgal:1 {'U pulsatia (. că in interiorul celor (loui] hvhine s(' fonneaz. _\test PUlict ('.239 Din tele de mai inainte rezultă că in ccnLrul celor d ouă bobinc din figura 14-"2 apar uouă induc\.. astfel că va trebui să se facă suc('c~ iv o scrie intreaga 0(' asemenea compuneri.. inducliilor m3. d('O.1 lIn timp magnetic ÎIl\'irLitur.al pentru fiecarc din el'!l' 110uă Jllluc:le cite doi \'('dori pl'fJH'lldiculari avintl Hdorilc rcspecli\'c nI ::oi B:'!.1 d"i rezultanta li ('SL{l un \"{~d{)r de lun.l i('[1 H~ a fost tl'a~l1l:t idenLic eLI siulisoicln ni' d:u' ddm:aUi În In{îrziNc.jrii !':l ~c llli~h' "ren pie~ă malNÎală. cclc nouii pozitii 1-!). Darii SI' IlrIui'iresc. ln rigura 14-0 ~ÎIlI n'JJI'l'z"lllate SjJlll~oi{I('"!(> JH)tri\'il dirnl'a ~~ (:onsidcri'i ('ji. [4-6_ Reprezentarea grafic<I . . În n~ul'a H-t s-au Ir:l./'2.' \'tell' ('[1 :-.\ punell' l'ehi(li. S-au lunt pc :Do::" absci .cLorială.-ii11' mag'nC'1ice 8 1 şi jj~. 14 -5.'ii B2 • Dar şi B 2 v:ll'ază În timp polriviL legii sinusului. a~adar. şi s-a eOllslruil apoi şi rC'zultan la t(lf('sp uuziitoar(' B. tht r {'arc se roteşte in jl/rul jJUll/:/lIll1i n.lliLitte t::~ll­ trul telol" (Iouii hobim' (lin figm'l 11-2.!tu:'ţiilor nI şi Rz lJe fiu 11soidelc rC':O-I){'din". care S-:l oblinul f.şi !lelltru Fi{'CHj"(' puud s-a mihiUI":lL \'uloarea im.illu~oida pelltru indu c\io nwg rH.:.lalite (Ia dislan\c ('g~ lt') .gneticc 8 1 şi 8 2 _ B •. Fiind &ărimi wdorialc induqii!e BI şi B~ pot fi reprezentate prin doi vec~ori perpendiculari Între ei (fig.!. Y:lrlaz:J illdueJ. 8 w' " '8. ~tc In rCl.' sint birazalv. 11-5). rh'zull:1.

inducţia magnetică a cimpului rezultant este egală cu 3/ 2 din illducţia maXJma a cimpului datorit fiecărei bobine. -~O [{E. ~ . fn razu] cînd fiecare l:ohin'-\ formează p perechi de poli. GENERALA In figura 14-8 se consideră trei ]lObinc identice făcînd intre ele unghiuri de 120 (sau 27r/3). 34 ·7. J '< ' 1. ~n -1 ~ 5 . 14·8..o Fig.".240 ELECTROTEH.. egală cu puIsaţia curenţilor din bobinc. O ~8B. B . Bobinele nu au vreo legătură electrică Între ele şi sînt pa rCurse de un sistem trifazat de curen ţi. -0 ~V10 E 2 O B. cu cel precedent se poate ajunge ~j in acest caz la concluzia În interiorul bobinelor se formea ză un cimp magnetic ÎnvÎrtitor constant ca valoare şi care se roteşte in jurul centru1ui bobinelor cu viteza unghiulară w. Trei bobine identice decalate Între efe la 120". p .82 6 7 8 8-8. Rotirea vectorului inductlei magnetice B.. Printr-un raţio nament 0 'lB. se demonstrc:\zâ d\ yitcza CÎmpului \:lagn rll Învîrti tor este ~ .g."flc. Prin calcule se g~~eştc că că esemănător Fig. 82 (~1 8. ' 9 _ r.

Se dllcţ-ii consideră că yaJoarca comună fi cel or do uă 11\- este: tice se compun grafic cele dOl1. cu puhafia w şi avind ca valoare maximc'i dublul fiecăreia din inductiile componente. \ MAŞ1NI ASINCRONE 241 3. a di că pe direcţia vt'xticalei.:enenuă . fixă ca direcţÎe şi de pulso!ie (o) se poale descompune În două inducţii magnetice.\ Ct::\1PURI :\IAGNETICE 1:\"vfRTITOA.! (fig.:rtic<:ln este la un moment daI" : rJ. Lnghiul făcul de fircarc din cele două induc!. In consecinţă..ol -f.\.iilor cdor două componente pc direcţia rez ultantd. simetrice fOIţă de vC'TtieaIă şi care se rotesc în sensuri contrare eli viteza unghiulară constantă (o) . Se ~lie îOS:1 C'5 val oarea acestei rczultantc elite egală Cli suma proicq. care şe role.ii magnetice cu H. 14-9). ' B1 COS B B a+ B 2" co~a= -c osw 1+-cos wf=B 2 2 indu cţ ii wf. două inducţii magnetice Învîrtitoare cu viteza unghiulară in sensuri confrare se pol comp1lne intr-o induc{ie magnetică alternafiuli. egale (iecare cu Jumilfafe din valoarea ma:!'imil a indudiei initiale. Reciproca este de asemenra ad evă rată. rezultanta se va găsi direclia verlicalei . B l ş i H. magnetică alternativă cosinusoidală şi Se vede di b este o inducţie ~iDusoidală) de valoan~ maximă B (sau de pulEaţie w.RE Se consiOerrl două inducţii magnetice egale şi constante ca valoare. fixă ca direcţie.~c În sensuri confrare cu viteza unghiulară b). adi. ti) adică: egală rezultanta celor două eu inducţia megndjcă : magnetice Învîrtitoare are o valoare b = Bcoswf după direcţia vcrticalei .regula paralelogramului). DE~COj\JPU!\'EREA \ UNUI CIMP ?lEG?\ETlC ALTETINXrIV îN DOU . Suma acestor proiecţii este Însă: (după după Da că Fig. unde t este timpu l. =<. Bobjnâ parcursă de un cu - rent COS monoiaza!. 16 _ E1cctrotehnica .ă : o inducţie magnetică alternativă. }4 -9.' inducţii maglH.

Ct' ele. in interiorul {'ureia Se află lIll mÎ('z din lable de o\cl . as:"l.itoare in sensu ri contrare pan'urM' de curent coutiUU!1.shllllri.jilc magneLiee: S·.olate îllt.1' are pc slipraIata dlilldl'icfl n('stfdurilc. inducţi(l mngtlctic'ă după direcţ i a axei !lobinei avint! vuloarea maxim!l B.·tl. Sialorui cOllţ.J!'(~. Cîmpul magnetic alternativ al hobinei sc poal(' descompune in două cîmpuri magnetice in"lrtitoarc în sensuri eon tr:. :tvind ca axe iudud.structid 11 TIlolurului asincron .! de 011'1 ~j care an' fUl'Il1:1 gt·\lt'r... {'elllsli· dinlr·o parl~ fixă S.ie w şi fix ca dtrecţie. Acest turellt dă lJ:lşkrc uDui cilllp mrlgnt'Lic altern:ll. 1/ . avind forma .C'rHOTEHNICA GENERALA 1n figura l<1~g se pn'supune că Înfăşurar{'ll bobiuei este pan:urs~ de un cun:-nt alternativ de ptllsaţi~ w.'\CR ON a~illuou (fig. Spaţiul i dintre sLalo r ~i rotor con~LiLujt' 1nl/'efieml maşinii. .i\ IIll anumit IlllJn fll' hobinalu. rolo)'uJ .$ fig. dt~ rrr.\SI. in ["I!'1' ~i_ut itllro(lu~C'. n(' as<'ml' IH~ a.i n e pc faţa lui inlcrioaril n serie.Îv de pulsaţ. )IOTOHULUI .. numită stator şi cart! e:sL(' formată dintr-o {·an. LoL diu taul!.7. E'1>te o maşinii electrică rota ti.\tit bobiuaju! tit' fa:lt'.IJă n unui cilindru plill. 1. iar fiec:lrc lIumăr rei ro l orÎf' forrnf'II7.2-12 n .prc\'iizule pC'utru hvbinajul rotoril'.qen('ra l:i a II 1111 i Cilill<lrll gol. în Înteriorul târuin se poatE' in\'Îrli rotol'ul R. Schema ton. cu vit('za unghiulară w. egale şi eOIl1>talile c'a valoare.1-10). PHINCIPI UL DE FUNCfIO:\'AITE AI.. 14-1 0. ~lotorul luită . lndt ~u r('alilcze un allumil de puec/J.tr putE'3 deri lnloc'ui hohilla fixă palTursrl d(' curcut alterna tiv eu t!ou:1 bobine· Îllvirt. cOllducLoarclc izola 1 C':l!'I' Jormeazu JJoLiuajul statorie:. de poli m(!!IHefici ((lupă cum Se arată in exemplul ce ur· rază ~tatoric (' ÎL şi este a~[f('1 .

i r otOl'uI esle tot trifazat. in }Juncte. l'catru a ~ (~ arăta mai clar felul in carc ('de realiza t bohinajlt! !' bdorl('. D a c{t. Cele tl"~i bobin<ljc de fază statoriee se leagă electric' intre ele În stea sau În triunghi (Iig. fa za a II-a. Se. Pentru exemplificare ~e cO!l~ideră un motor U!inCfon trifazaL (sta tor trifazat) cu şase poli. în liniuţe lllirerupte. Numarul dt..uricil. Iormeazu pe fiecare fadl sl. Jlum [tl'lll perechilor de poli. d esfă~urat ar Bobinajul unui stator trifaz<lt de mo tor 3stncron. Liniile de forţă ale cîm pului magnetic invirti tor " taie" C'ondudoarclc bobinajului ro t ori c. presupune că ş. în figlJra 14-11."~ujllllH~ statorul des{t7şl1raf ea în figura 14-11 . X IV·2. în faza 1 curentul ar t reee la un lIl0111enl dat în femul indieal prin ~ă­ geţi.. Aee~. înci t au ca rezultantă un cîmp magneliG învîrtitor*. unde (. Numă r ul rle poli care se.11 maIorului. după cum s-a ar{tLa t. f[lz:! fo1. inlre doi poli a lăturaţi de a cel a şi !lume din fa za 1. \ i\IoLOl'ul asincron trifazat are bobinajul statoric format din trei .\z:.\.]ct. eare se roLeşt e în jurul axului motorului cu o viteză unghiu l a ră egal ă e\1 (.la trei c împuri magnetice. Hg. !4-11. pc fiec are f. Faz<l 1 c ~tt: rrprr-zcntaUt În Lrii~ături pline. iar faza a l11-il.j/p ra(l/s. ~c pn.1 ~L~lOl'ir:l ~i rolorică. faze. 14-1 2). mează). Cei trei eurenţi trifa zati (lin fazclt'" statoriee dau mi şle!"\. da r d(~ a~('mCllea decal ată fatiJ nI. Reţeaua . da r clrC~11ală îa ~paţin pe periferia stntornlui faţa de faza J cu un unghi egal tu o treime din ullghiul [onn:-lt.Iricii de alimentare ~c lragf\ de bob in:ljul q-:Jtoric .l e cîmpuri nHlgndicc sînt astfe! aşe z a le În Sp'l(:iu. Faza a TII -a este identică eU fa za a II-a şi cu faza 1. ~_c \Oi' forma eei Ş<l~ C poli A' ~i S.k poli pe ficc :oJJ't. l1 0hina jul rotoric desfă­ şurat ~e prezif'lă ca şi eel statori c. după cum H l inc!itat pc figură . Faza a II-a ('~le idenLkă cu faza J.aLorÎd lrchuic S11 fie însă egal eli numiJrul <.. faze mtorice poate s::i fie diferit tie numărul de [az" statorice . .l eu un unghi egal cu () LreilOe din unghiul format între doi poli ai{i turaţ i de acelaşi nume sau fală tle fa za 1 cu nn unghi egal cu două t reimi din unghiul Iormat între doi poli nliituraii de acl'1aşi nume . Din * Ca şi în ea w! genera! al cel or trei bobine de la cap. de ext'mpll1.j esle pulsaţia curentu lui de alimentare iar p." faza a TI-.

efectul.. după cum s-a arătat.c. 14-J:. u Il r Fig. s(! aling. iar aec~ţ[l i.1 fÎlllplllJli .i"l sa. in consecinţă.l]LUl AS1NCHO N \ HolonJ! nit \" <1 puLe<1 .) triungh(. Couform legii lui Le uz . caulc S{l m i cşorez e vile.oriei şi a fo r ţelor dcetromaguet. Deoarece este neapărat necesar ca il: fazele rotor ÎC"e să poată circ.cgar!~il În scurtcircuit a fazelor fotorice . b - . Aceşti eureu li. Lrei rorţe t'leeLromoloare de indltc(. 1:1 trf'i eurcnţj rotorici ldf"za(. in ("o llsecinţ:\ nu yor mai pute.~i sells ('U senwl de rofa/ie al cimpului IIl(Jqndi r: inl'il"tl[al". liuiile de furţâ ::ti(': eilllpllilii magnf'l ie in\"lrti tor ta ie coududoarele rotorice. prin fenomenul de in duc!ie l'leclromagndid!.( e:\UZ('Î .dllc in fazele rotorkC'. AC (" :1sla inseamuii că fort."tea .tul tinde si! se OPllll. !J .'."te faze rot. pentru motivele care se vor arăta mai departe. c. l.illl ic fapltLl cii existi! o vileză relativii intre cimpul magnetic lllvîrtitor ~i ('011 dudoa rek rotoriec.i t' lrifazal('."! vit eza unghiulară {. dată s-ar prodULt! a('C<1sla.ke o (·Oll~t.. se prc. \. a pentru cazul legării in triunghi şi in figura 14-13.rul.244 ELECTROTE:HNICA GENE:RALA punct de vedere electric. . astfel cum se arată in figura 14-B. acc.i. ee se exe rcită a supra IQr. adicil curenţii rotorici şi fortei!:' electromagnetice.r-adc\"ăr.are 1)« antrena rofoml În a("el(f.~tatorice· in t riunghI.a ru!"eup incluşi in rotor.l de :J ceea a cimpului magnetic în \" Îrtitoi". gi'isindu-se intr-llJI cîlllp magnetic. i· . vor fi astJcl. in r ota(. sIc-a. la rîndul lor. a - i. ef(>. luC'it sii. b _ DCO:!H'Ct".de elccLromaguctiec vor e(!l1s1 illli un cuplu eleclromagnetie de rotaţie.i va m i cşo ra \"iLcza faţ.ula curenţi. ri~.) p"is\. (\er'i uiei fOi"~c e!eeLromagnet.llp magndîe ÎnyjrlilOL in\.LUKECAnEA MOTOH. Cauza apari i/ei curenţilor fot. vor fi supuşi unu r fo rţe c lcclromagnt'lice. cimpul magnt! tic Îl\ \" Îr tilor a r a yca o pozi(le ne ~ chimLaUI faţă de conducLoarcle.. r oLorin' şi. b pentru cazul legării În .. a _ lt~g':'lrl'a la7t~lo r In st ea .ice ("are sa a ntrenezc rolo.orice se leagă in scurtcircuit. fazele rotorice se leagă între ele în stea sau În triunghi .za relativă menţionată . 14·\:l. rare dau lJ:1ştnc.

Este de remarcat că există o oarecare asemănare între fUJlrţionarea maLorului asincron şi aceea a traw'formatarului. cu at ît pierderile importante şi neri raml<tlU!:'uLld moLO:lrrle . 1n figura 14-13. b. ~('urt C"in"l1i t:lrt' 1. 6%) . Dacii 111 figura 14-13. motorul se llUmeşte asincron (adică: IHI este în acelaşi timp)... deoarece suma :J t. ale roLarului 1" .rf'i forţe elecLrolllul'oare trifazate 1. Da r:"! ~(' lH)If' .2) De llllllLe ori.itor.e .0. . deo{lr('ee nratfl ('I I cît . 0 şi 3 . E :\presia : 1) !) W ~tl ( 1 LI ) se Il Ullleşt<.uL Din aeeast'i""t l'auzi!. 1.1 ('li n o llumi'iruJ eli' r(lt/min aII' cimpului maguetic iU"Îr1. ÎllvîrlitoJ. de. i$ m (max.e inVÎrti cu .e.. . . Se notează CII n vit('Z<f unghilll. aIU1H'c:\n':t se {Hi in proef'ntr fai:i de Q SitU IlO ' Valoarea 11) prl)ctilte fi altuH'riirii t':-_ Le d:'l Ui ele: "" u%= 110. ze!c 1111ghiuhlre sint pruportionale ('Il turatiilc m[. a llU S.. . yih'z:1 ullghiuJară :1 rutorulu i.lfCCC rotaru] nu se poat.acel aşi timp) cu cîmpul magnetic .ace'ls"t..: all/ll ewre.eza cimpului magnetic Învîrt.11e rotor\llui. . 2 . 1 ar da o IOI"t':t clcctromoloar(' H'z ul lant:"l nu l ă.tZ . ~ i l1(:l"ol)."c in\· îrteşte Jllai IqJi'lk dm [llii ma gnî! tit <!C'tit ro!onll.3. . ~e walize<lz:"i cu o aluneca re rît mai lllieil. ('('le lrei fort\' (']t'('lrollloLoare din circuitul 1.- 110-/1 -. iar rotarul.analog cu primarul Lransformatorulllj. .h'du l Jouk-LcllZ in rotor sînt lIlai lllutoJ"nlui mai ~eii7.itor ~i cu 1/ Hum:lrul de rolati i pe minut . \'it .2. mai mi c5 (]rcît D . dcoar(:cc Il-ar exis La circuite În('hi::.. . 5C po<!tC' serie : ' ra d/ Wln = 27:fIO ra( II s. fiind Ilo. SLaLorul motorului est. 0.~uratc lH rol /m iu.:lIl j('g-ăturUe de seurlcircuilan.ll"f: a fÎmjJllJui lHHgndic Îllvî rlitor(l'<I\"I' . " este mai m arr..ŞLNI ASINCRO)fE DCO.lsin crone illdu~trialt' ~i :!]! lIIlW dc cîteya proeente din vitrLa <It. allllH!l':1l"l'a Y:\ fi -egai fl ~i ('\1 (1 =-.MA.. adică lIU se poate Învîrti in sincronism (in . (1 ·1 . ::\ull1i'irul de rotaţii pe mÎnuL ak timpului magnetic. Il-ar pllka ('ifrul " l'lIrenţj În rotol".ar fi f~r.se num eşte şi viteză dt: ~in('roni~1l] ) ~i ('ti i l' . esh' ('..3 . Cu ril a!lInec:!n':t unui motor asincron prin ".â cauz:\ Il-ar putea e xis La r'lll"t'oţi iu bohinajnl rotorie şi in {'o []~.lcceaşi vileză ea şi vit.v j(!l-Ilt tii fări! k'g::iturilt. ~-·60 .2.n IDO . cu sceulHlarul transforma1.e (' i nlii rotofll[ nu s-ar Învîrti.jnwtrice e~te nulă. di n .orn!lli.

)00 rotJmin.i4 este ft'prezt'l1!. [<'du] cum variază <lce~t C\lplu C in func ţie d e viteza rotorului I'onstituie camcferisfica metanicir a rnolornlui. _ adică viteza de rotaţie a dmpului m:1gnrtic. motor ul are . 5.til cifr1\. ( lupă cum s-a precizat Dac[\ s{' prC~lI pl(U" .'\ GE"ERALA S-a arăLat la capitolul . ÎuYÎrtitor esle de 1 500 rot/min. o alUlI1. . C"rac :er istic<l T mecanicii ~ f~[j-~~-"---:l:-c:--~~"'I '" 1('·52 mO lQflJl lli asincron. !ar alimcnt.'t':lf(' de 4% ad idî 1·1 -00 1 --. 14·H .>. · aceasla inseamnă că rotorul se va învîlti CU o vilf'zi\: n ~l 500.cc.te forţt' elcctro!TI<lgndicc comtituie lin cuplu elecfnmw)/l1efic de rotaţie . .:'\:1\' netic invîrtitor esle ~.- frec y enţ a reţelei dt' 60·50 2 - =1 .:llă această c aracteristică .246 ELEC'fROTEHNlC . de ex emphl. rotorul molorului SI! inYirLeşle d in cauza forţeJol> ckctromagneficc care se exercită asUpra ('u['('n\ilor rotorici. "tund: llO. fn figura 1-1 . Alunecarea t'~te {le cîteva jwoccntc din ~H:e a. de f' xf'mplu.:IlOT(Jn U LUI A$E\C.HON D upă elim s-a arătat. JGQ "O =0 ro ti mIU. molol' al maşinii . ~all mplul c fig.uc c~tc de 50 hz.1 })Oli (p= 2). Se vede că in l1lonwllLul pornirij (ii' =0). CUPLUL .00= 1 -tiU rotJmin . /. III cOllsecintă : P paragraful 2 eă \'iteza cîmp uilli mag- 60 adi că: JliJ~ p 6G(~ -- ~ 60 ·2r:{ 27':p ---~~· GDf P 2 r:r Dad..

-J. l jllCÎ en'şlcl'i a yitezci <lin . CCl'a.' pornire poall' atillge nllori piuii 'Ia de . LI p01'llire. La o ('1'c~I('rC a \'ile.lent.·~t1oare Cp .c t.ionări Itcslabiic. pe. Pl' :'lceas!ă p ortiune'. In eOllseein\'. curba ell1'lH:terislicii Ilwcaniec ar(' 13 inceput o porti m1\' U1'el\. motorul asivtl'OJl nb~oarl)(' Ull rlln:nL eli mlllt lUai mare dedl iu n'gilll Ilonna!.:l. i. care se ya dc~('fic mai depart .lJ'dllii (adidi a clIplului j"e'zl!:tent). yiteza ~t a fotorului atinge. tore. T reptat arc:l~tă rl'zi~- Fig. {'\Iplul llwxim Cn r[!miniml im[1 Jlesehimb:d ('a \':llO.ej. (':(J'{' la ill{'t~pul {'l'a C111 ' I'r{'~k 1:1 ".' aptopie de \'1teza de regim. viteza de Sijl('I'onism n ceea ce ~-a al'!iI:ll îmă că llll $e Întîmpli:i in realitate. Pe 1I1ăsttrl'i ('(' rezislenţ{'l{' illtrodllS(' dlJt mai mari. în mOJ}1cutul dud.Mi\ŞL-. :1."! cîud ajunge.r-adc"ăr.It'II~('l or in hobin<ljul rolorie esL(' :"i <lc·t:ht de ::1 reduce eU1'('nlu! de lJOl'Jlil't'.. porlilllw:l cohorilollt'e dia dreapla.i mni lIlare a yjtezl'i.. ). eurh::l Se 11lclimi (':1tr{' .' 'O seiirl(~1'(' li cuplului motor C. P('nlru ca motornl U~lllCrOn ~:î poată porni in ~tlrţjl1u .uplul dl' pornire afe o ailllmili'! . MUri indl rezultatul final <'ste oprire:! lllol'Orll1ui. Ia o sC'ii<!{'rc a "itcz('i din callza ('J'l'ştt>rii c1Ipiuiui rt!zi~Lt'nt !::t' produre' O \'f('ştere a tuplului motor C pinii.l'n[t'. ee <lc'csla echilibreazii llC)lll cuplu rcz ist.'l ASlNCRO"E 241 -<. IJ(~ rnăsllr:i fl' yill'za rolol'ullli ~I.) dUJl[J ('UliI ~" y{'(1l' pc fi.cII illcle tie contat:!.. ~cop. i{ dezvolte Uil cuplu de pornire pllt{·mic.. Portiullta aCl'a:-. apoi cuplul f'rC'şle ş i atinge O valoare' maximă C m . după care n' :tde repede p i uă la zero. in :lCl'~t. Curba I ('~t.'plasarca pundului de funcţiouare pil~.ln'. r. In figura 1--1-1:::'. tot teoretic.ra!'nIă p\'tltm r:lzu l dnd Jlll $-::111 introdus 1'ezisl.1 UHlzft. ut. re dllte la o {'l'c!:'t'cl'e !:.dori d in re in {'C Jllai mari. jll'o\"():lt:'i O mill'Îl'(' a cuplului de pomir\'. lnt.~pllllde O C1'eş1'el'c :1 tuplului motor C.u'i (Jiu cauza lInei sdhlcl'i brllşte a cuplului I't'zi!-.eoretic..toare şi apoi una coborîtoare. l'n~~I"1'i bru~te <l ~. CUJ't'ntul dl. !'orliullea urditoare {'ore~Jlulldc uuei fUllcl.1{ur. ::Istfel ind! rezulLalul cste ul.. illlrodurl'n:a dl' n~ zi"te ll(c in fazdl' l'lIlorie('. este nccc~:lr ~. 14·15. t. etift'/'il<' (. ("al'{' aral:'. E ieclul in· troducerii de rezistenţe rn rulur.('il't'r1 7 vri ('un'nlul Ilominal de plinll "'arcină. la o :i('fltlefe a "Îtl'zl'i tiin rallza t1111'. Efcdul inlrorluc('rii unor rezi~t('nk ill hohillaju! roto!'ic ft' poate cxp lica eu :ljutorul figurii 1-1-15. cuplul d(' pom in'.i I't'Z. H' prodlH'l.!a {'ohorilo:u't: corespund/' UJlt'i fllllctionilri s!lI/Jile. .)!' fUnt:ţionarea se stahiJb:e:lza .stin~:l (t'llrbE' le 2. C1'2. .:Iradcri:-:lil'i mcranie{'. Din ::It:N\st:. cuplul atinge aCI'l\~l:i \'a!oun' uniiI.":J . r(>:en re dll('(' la o S('fH[C1'(' ~i llllti mare a "it c7.:. Eredlll in [mt!uct:l'. in momenlul pomirii 'Se intercalt_R ză in fiecare raz~ rotoridi dle o rl'zi~t('IJFi (Ia molo rul numit . tentă se scoale din rircuii.

solidare cu a.scă _ sc oa se din circuitele fazt'lor rotorice. î n intcriorul earcasei este fixat pachetul ~tatol"ic .16_ Legarea [COs!alu!ui de pornire . ă de arbore.. tn figura 1<1-1 6 ~jflt reprezentate leg ă turik carc realizt:a7. sau la bl ă de o ţe l suelată.e ş i rcostal se face prin intermedi ul unor inele din alamă. ad i că v i tf'. făcule din c.2a este aproximat. acestea răm înînd I('ga!c În l>cur tc!n~Illt. J4. intrc bobinujelc rotoricc ~i reostatul de pornire.[i reosfafll/ de pornire al molorullli. rezultă că motorul asincron este un motor cu "itcză practit constanUi Ia di\-crse lc ~ardni. fiind eomti t uit tol diotr-un pachet din tolc s ubţi ri .. ii corespunde o sclldere şi a cuplului motor. t oa l l' rezisten te le să Sf' gă~cn.iv acc('3şi. 7. maneta m a reostatului este rotită in H"nsu l ~ăg(>\II.rborele motorull1i.ilindrică ~ Î lll pr"văzIIl . izolate intre ele şi izolati! fat. ca re rorme<tză o ~{'ric de şan\uri parale le cu axul motorul uj şi in ca rc se introduc condudoarclc carc c()n~titu i e uobiua jul ~t atoric . bronz gmfiL. Pe su prafaţa c. ~u b t irl. astIel Încît şi de da la aceasta funcţionarea se stabilizeazii . . grafit.ă se c \ J '" r~~~ 1lC/"~ I11:1lonw1 8L Fig. oţe l etc.'tt etc. ărlJune tarc. Pc m'!SUl"a I:t' _~lOloru l Întră in vitezii.\!OTORCLUI ASIKCnoX $lalorul este protejat de o ca rcasă cure poate fi din fontă. l egătura electr i că dintre faze It' rQtoric. Deoarcce parl(~a diu curbă care corespunde funcţionării s tabile este nproape "cl"tical~. CO NSTInJCŢ1A . tn acest p achet ~int tăiate crestături. astfel incit la s fi rşit u l perioadei de pornire.248 ELECTKOTEHXICA GENERALA cauza scliderii cuplului rezistent. iar rotorul este o piesă mobil:'i. Rczistenlclc carc !e rve ~c la mărirea cuplului de pornire ~i la !imitnrea curent ulu i ele pomire forme:l7. con fecţionat elin tol(' de oţ el cu ~'i [iriu . cr('~tălLlrile în care ~c introduc co ndurto~rc l ~ bobinajulu!. Hotorul este cilindric. P e a ceste ine le de conta('t fTeacă perii fixe in ~ pa ~iu. p~in il1ter:n ecl~u l celor trei in ele metali ce rixat(' pe c ap ătu l arborelui motorllJu l. bronz. D('oarece acest reostat e5te lin apar~l fix aşezat in apropierea motorului. aluminiu.

scoaten'a rczi~l('n­ din bobinaj ck rotorice Se' fat' ~ prin intermediul llllUi dispozitiY ti c?lrui func\iollUrc e. .l1tomalc . fonnind un [t'l dE' eo!i\"it" d\lpn ('ltm H.'ia do:' ('lllH\1 p(Jate fi înloCll ită Cli o r()li\.\\Cl!or ~sil\C ro l1 cu rotor bobilw L .c ~trl' sfîrşi lul p('rioadei de pornire . In figura 14-17 este reprczcn la l un motor asincron trifazal cu rotor uobinat ~cl()r şi cu inele.lorll lu i unui m otor asincron lrU:1Z:\t ('u rolorul În coli\"ie ş Î ('U ~ tatorul legat normal in triunghi. poate \-eclen în fi. Pentru a !imil.şi in sr. Ro!or În colivIe. fi e prin alte metode .urldt'cuif).MAŞli'.inc prin leg-aren fa:t:C'!or stntoricc in ! ten ş i IIpoi .plidi.t lor in triun g hi.luc bare (/(' t upru _ C<lrc r0 1"Hl t'rlză scht:!etul un ui cilindr\1. Fi!!!" H-Hl.flll'n H-1S.mai mari există difpozitiw.se o b\.fioadci de pqrnirc.c din o ~CfÎ (' (\e ('0 11ductonr(' !egale in sl-urtcircuit.(le pt! ine le la sfîrşitul p{. iar cuphd de pornire I·~t \' mai mic (It' ci t In <1 cdea cu rcoslat. . il! (ohl're (numit dl' a~(' melle<l . pC'nlru ('(' moloarl'ie adncrone in colh-i(' ):(" Ilumt'~c şi ("II rnlom! ill SC/lrtcirc uit_ La a~{. sau.w a z ă diferitI' djspoziti\'(' . alc:l[llit. la ac('slea. Redu('crNl t('IlSiUllij in lIlomcntul i niţial a l porn iri i .lIplul r](. . rOl' ~l"llrl.şi motoan' al C:trur }'olor nu !Ilai arc hohinajc diJl rOIl durlonrc. curentul rl(~ porni!'!' 3\În d o \"nl Ollrt' mai lU<lrc. prin inU>. Han+ ~ inl "curtcÎrc uitatc la ('I'k d ou:i capct<' prin Înt-lt· lot de c upru .rmcdiul rărora. ci este eon:'. reostatc d{' pornire ~l.lituit in tr-un mud ::pc-cial ll1\mit In colivie de veperi(li.. ('nn: cdc IlHli it'flin[}..i ~ dr alumini u. Se COllS"tru ÎC):1.!.~I inele.\. Schimbarea legâturilor ~e obtine cu ajutorul Uilui . Există şi (0)00 al o) Fig.0(' u[ili. lI1t'lI ('a IIlOwa r(' nu ~e poal(' uliliza UII r~~tat de porni re . periile sint ridicatr.prin Ieg:ll't'<". ~Cll rtcircuitînd totodată fazele rotoru lu i. La acest tip de moi 01'_ in rn'~ti'ittlril(' ro[orului ~c inlro. la motoarclr.L{· h nzată pc ar\iull('<! forl ei eClltri fl1p:<'. earc l'cdue Lensiuue-a aplk::tliJ ~I~l O!'11 111~ in J)t'riortda pomirii şi a~lf('1 ~ (' dimillLl(' ozft CIl1"cnluL dar şi (.:\('('~l{· .1 ASINCnONE Spre a se ev ita llzura prin fn'carc il periilor ş i a inclelo]' <le conlact. 11-17.-ol iY li. prNUI11 ş i picl'del'Îit' coresp ullz:'il oan' (II' energie.) acest CUr('nt_ ln motourcl(~ m ai 11I:'lri . purnire_ Figur:l II-In rcprezinti:! ~t'hl' ma ~ta. Coli. l·.

t"~~L in!cn' a l de timp pri n (·t)h\"Îa ('xt<'rioar:i. dalorit co!i\'i('1 iIlLerioan.{'PC ~rl ~(' :ld:J. In orict" momcut. j)i:l U('t':H'tă ClllIZă. C/ Ci Jl' Flg.sporit ă ~ i un pret ele eo~L lUai redu'.\ ill[('doară arc o indutlÎ\' itat(' propri(' mult nwi mart' dt'cit c(l(jyia extp l ill:.!..i colivio:.11"(' y. Cuplul l)loLol' lolal.. in ce n':lctanta colh il'i interioare'.' ~ tc n'zullullil cllplnrilor dnt())"ilt' (j~'căl"d ('oljyii . (':11"('.i nllu \' . Hotarul esle pre\':lzul CII dOlliÎ ~>()Ii\' ii conr('lIll'i(-e. tl t'O:tH't't' atil indudj\'ital(':1 ~a proprie .) are o n'zislcn!ii c!"clri('.>rioar[.ul de puţin p ină b ating:('l"('[l \"alorii cuplului maxim. CI' a mai mare parLe a l'llrentului tr('eC in a. fi pOl'llirii finl mid.ră in accmlfi p('riofld:i. Pc mă ~ llrr.2:50 comutator stc.1L . r(' JnoJol"ul ca p{tt:"i "iLI'Z. in ~I:opu l l'('du('crii h'miunii illi\i. din rauza l"f'llctilUţt'i indu('Ii\"l~ Lt·) a ('olh'iei.(. {'('c. t'uplu! I. FI"(.j mar(' şi o inc!urtidtat(' proJlrit. Pornirea moloruilli ~(' mui poate realiza utilizînd in laud rOllllltatorului ~l'ca-triung-hi.lrin ('oli\'!" iule'ri01Hă.u dulJlii ('Oli\'ic. 11 .\·aulaje plus o robustete .lc a~cIllăn :jl oare CI! P Hlolofului c't rn lOl"u l bobina! {'U inele şi reostat de purnire.' a ('ltJTn (ilor rotorÎt'i 1!1('eJl ~{l trc[«('u ].utaT(') in prima !WrioOl d ii. Comulator 'Itea'lri u l1.Hlill\a de a l'f'nliza lIlotuare fimplc ru euplu de pornire pult'rni(' şi ('"urent de Jlomire ]imil. rUl"f' c~t(' m:lTI'. ('('('a re rnÎquf(>aztl dbl c('.20.lri:lztÎ il] funcţie. Cun'nlii .micii. CI este plItkrni<: la pornire ~i '"Ol.lr(~ yalonrt'1I r('rlU~. In iut't!putul pornirii (I('gan' in ~tca) t eus iun ea . 14 .: .'\l()nrt'~1 ('pa In. rlllpfl Clim se yede in ngur~ 11-HI. Comportarea IIJ(} l ortllui cu rotorul in dubla ('oli"it: ~. Fig. ş i o rezistentă mjcă.' lIlilol" eli!! mL{H' . n"\1"t' lin' o rezi~leu\::'t ma\'{'..sii se o bţină un <" up lu de pornil'l' puterniC' şi un <:ClI"("uL de pomin' r('d:\ ~ .!tl.'. cit -. ~'l'L\' {r. Colivia (':\olt-riOil!".1 ("u r<: lItll!ui ~il\t llÎali. C C. C'ca lllfli mare pnrtl. 19..d('.Tiază d (>~ t.. a pnrnirii. Ull Hlltotrnlls[ormnlor.u-frilll19h. Fig:ura 14-:'W nl'aL. de \iLeza l"nlorid O' Cllpltl! motor r:(>.. frec\'ellţ:l rurf'uţilur din rnlnr ÎIl (. prezentind acelea ş i il. natorit to!i.(. are tret" prill coli\'ia inh'riO:J.j m:tr(' l:'lJ>ronpcegal:1 cu frc('\"en(n l"<'lrlc i de alim<. .1 (111$ la consl ruir(':1 muto'lrelar c. p[lr~~inr[ col ivia ('"I. ln felul ~H't'sta~ dacă la sflr')itul pomi!'ii (legare_ in triunghi) L(!n~iun('n pe fază statork. iar . şi cuplul molol" Ci.111a cun.. a\'illd o rrzi! tcuFI lllun" rac(' .."1 (" V3. Tel. Cuplul mowru' lui usÎncron tn dubl.tr:'i.i [luh: a~i.'ild {'xlerioan' . \.

di\l' ~i a('~.:nl.. S-[l \'ilzu[ ('U [uraţi" dmp"liii rn:IJ!I1t'li( in\'i rlitor ('~h' in\'~ls pmpor!ion"lfI eu lHlIUli.al. dat fiind ('. dirC'cl prin <Ipli {':ll'ea tensiunii la borne.foi@:. lin l't'gla.·'t PfQ('('(!t:tl \. Acead :J ~t' obţinc pri n schiwImn:oa inl n' de a duuă J~giituri elt' Ia ('olld uctoardc de alillll'iltnrr b hornelt' ~tat()ri('C'.iUi jll~i''t o eondru!'li(' lUni C'omplicat:'l ş i Jn"i .:. .ţi:l de' ~in'rnl1i:.ul d e :l~t'Ultuen tii tllr.'.\SI XCH0. 14-21.li \'itt'ze-i moloan'lvl' asinIl'ÎfOlzale prin il1t('rC'a l ar~a un ei r~z i st('nle \~riahile jn I'n7.J('L T UHAŢIEI R.\RET.\t' !C'i ril' :dinwnt.ŞI HEGf. i:l]' in lrăEătllri P(IIlCliltc. turrltid În limite r('~lrin~t' .l't'l1mp:. Jloli Se sdlimL~l tUl':Jl ia de' ~il\('J'o nj:> I" .\"E Tf{lI.i e('oHomic in e'\plolţ­ lari> S\' poM ..11 ll1otoru luÎ 31' Irect· in pn~alaLi! priBtr-u!I conl'erli:or lIe {r/'f'l'en/â (d i~poziti\' t. (11 romt'\'inp .AZA'rF.t.:. ~-nl' P\!tl'~ ob(itH' de :1 ~eml' lll'a Un regla j ::d ('1'0111' s-:! (l1rn\iei.f'lt' in !("urt('irruit) şi ali un cuplu <It' Jlol'llire destlJi dc mare (in ~1}('{"Î:1I ('i'le {"u rutOI' bolJinat ş i inel('.l7. barea sellsului de Lent in rezisten(r ~i ~e fol()l.II..1 pil'rderi!or . d('cÎ şj luralia l'otoruhti. ln figura H -21 legă­ lurilt ~ arătatr ill t1'ii~ăluri plint' l'Ol'c!'jlund unui !ieuS de r otatie'. j ulol'ul rcostatulu i tiC' pomil'(" la lllotoartll' in e()li\'ie. şi anum(': la motoarc]l' ClI inele de e0I113('1. P entru :1 ~t' . . printr-o ~chililLarc Oi uumiÎrului dt.i7.m ('~k proporţionala cu fn't\'Cllla tI.ir .. {'u . l"I ' J!. 1u C't)I1~e("in!ă.zJ't'.~ch ill1b e Eeu~\11 (le rotaţ i e al CÎmpul\li magn('lic !Il\'irtitor.-\co:!sL l'cg laj cstr ne'l~ ron()rnic in~rl tlill calt7.C"!r J'olorit.~tt' Ullm:l i prlliru reglarea roh j ii . S~'n~IlJu i eontrar fIe roS-a taţ. aI imenlan' . \'. \foto:1I'('!e MinCl'Qnl' lrif<lZU(l' H' jutilll('~r cd allli dt·s in pradieă. ohţin e prin modifkuJ'('. da.AHEA "OTO..~chimha semn! r-c rola ţie a motonduÎ w5incrOll.!C imple şi ieftine (in YjH'{"i:Jl t.. SCHI1\InAflEA SENSUL CI DE HOTATIE LA ~IOTOAnELE AS INCRONE THIFAZ AT E nrătat la d iferite tipuri dl' Jnotoan' a~in('ronc trifazate felul cum ~(' realizează pornirea.{e co~tisitol' ~i romp!i. POHNIREA.l':lJlsfonnalol' trif:. i<ll' la ('c l(' mai mari. SchiUl!J"1't'a llumărului rlf poli l1N'c:. lrebuie să ~r.foulr.<lr(' pontt' ~chîmh:1 frp(:wn\a). Se obţine un r("ghlj .. număndui dc poli. Schim.l t'11l't>lltul ci . I int r()IHl~h'. !1.l'ul jlererhilor de poli. .t' la moto"rele cu rolor bobinat. mai mici.i... prin Îlll('fme'cliul unui comula101' stea-triunghi ~:lll a lInui autol.On .\..

252 ELECTROTEHNIC..~2Sl.lniu.\51 160·S. de fabricali t români'ascii. \"cntilato3I'clor.-i lO: . în figura H-22 ~t' :ira Iă. Jurall~ 11:l roloruiui es le J 4o() rot /mlll.llC! ?1l t. lll\"cntarca motoarelol' :\sincrone se datorc~te ingin erul ui rus Dolivo-Dohrovol ski.1 450 1500 l OO .1si.olidc). El~ ~c utilizeaâi În ge neral in c3ZurÎh. dat fiind că tura.<\ GENERALA precum şi cele in dublă l. con~ t rll('Uc illebi~:i . U n . AllllleCilrea rn procen te este : aO ..-350 : 1t-2. " \olOr asincron trifaza t fn scurtcircuit Hp . ţi:.rifilZM (>s(i' ali~nentilL ci! la lJ r~t('a 5U frec t de 50 H7: ~ I are 2p .-il. :=U b ~I O H _ 1Sft : H .i : C -a08: A=~ H. un de UII l'slc nevoie de un reglaj al t.. de ex("mplu. CII patru poli... a ~t('ll s oare lor. In Bepuhlil':I Socialistă R oma nia se rabri c ă t oate tipn rile de motoare :Il:incrollt'.i1aje industriale.sle motoare se intilnesc Îl! special la a t\ iollOlrea m:lşinilor-uueltc .3.33~' . . 1 J k \\'.ul"a l ici. D~J n: 8 .'i ltza de sincronism) este: no= - 601 p ~ ..-- 60·50 2 =1 500 rO l. compn' soarc)or ::. Aplicaţia 14-1.. Ca re este RezolvarI:'. pompelor. Aee.100nu lIo. . alunecarea mo lorului? \~nl a . UII motor a!Î!lcron lrifazat în ~(.m~tor .i a aHor uL.·j poli ... . acestor moloare este practic com lant ă . 14-22. _55(1! B:-273! B. A.(... Turajia cimpului IIwgnf'lic îu \' l r litor (. A.=ltl>l: A .. llrtdrc llit .--FiI. ~'(' ria uniLarii t ip ASI IGO-S. 1J k W.t"-Zi7: S .6..n l 500. = ..= l!~ : d=14 : 0 "'38 E-3~: : ~ .

motoru l u. ln COllsecin t..> şi de H'US co ntrar. varia!i<l c uplului core~pllnzător dmplllui magnetic in" irtitOI'. ~ tator ul moiorului ('onlin~ hobinajul prin_ .lrc p pere chi de p ol i. precum şi un (' Upltl motor Cz (l'urba 2) Ulai mic: ş i de sens contr<.glJeiice indrliloare t:gaJe. In figura 14+2:~. se u ti lizează lJlsă dispozitiw spedale.i. sn b infl uenta cuplului rezullal : Cr=C\ . ÎI) care (. ci unul fix in !<paliu.Cz· Fig. Dup. ~\f OTO R U L ASJNCROK :\ION OF. care este astfe l aşe z at in ~P[lţ i ll fat ă d e bobinaju l normal. 14·23.ra lE.imp magnetic 111te rnuliv S(' poat e des('ompune i!l <Iou. La moloarele mai mari. ca ş i la motorul asiu cron trifazaL Ili figura 1<1-24 . iar statorul arc un sin"ur bobinaj .itor. viteza tlllghiular5 0(' roLal il' . 1n statorul :!('('s t lli molor /lU s(' lIlai pO~llc produce un cîmp m:lgnelic 11.împ magnetic in\· jrt. (':.i ('impuri lll:J. Dncfl printr+lll1 mijloc ua recare' i ~t· imprimil roto rllllli (J Yitc ză unghiuI:Hri oa rceure + 0' 0' se "NIl' in figura 1-1-23 cii.:i nun se şt ie . Fiecare CÎlllP magnf'{it Îndrlil nr dă naştere la cile un cuplu moi OI'.l rt' le mici.el(~ i a limcnta re. D a că motorul .\iotor asin cron monofazat cu bobinaj auxiliar. Cllpl ll i mo(onl1 lli asincron monofaz a!. La pornire. lin l.) e~te pul!:aţ ia rct. corc~p u nz:itor uniii cimp magnetic illvîrlitor.lr. ro lorul va ri'iminc llcmi ş(·al. 14·23. dt! doi ' (:urenl i bifa1. (curba 1) llla i mare şi dt' \111 sens. incit da cii a(~edc douii hobinnje.ISf'lIlenea c. Cuplurile cu r bei 2 t rehuit' ~()cotjt(' eli! ~en s ('oulrar cupllll'ilor care cor(>~plllld ~\lrbei 1. în ~tatortl l motorului ~e prevede un bobinaj auxiliar.1 celot· dou':.MAŞINI ASINCRON E 2~3 10.inCTOI1 mono{a :a[ IIlI poate porni Sill!J!IT . cde d ouă cupluri fiind t'f:. Fig.u'le. legat prin cele două capele la ti rclea rnonor~zab"i de alimentare.I\' .c ţ>Le in ~ens iuvers .. cimpuri ('~t(' w ( p. cind t ura !ia 1'01 01'i61 f'!ilt' nu l ă.lrl' ~e rotesc in H'muri ('olltr"II"I'. rores+ Jlund e Ull cuplu motor C.\Z"\T Acest motor are rolorul in coli vie wu hobinat.r+ Utor. eare se rot. . impul5ul de pornire fit' poate da ch iar Cli mina. curba 1 reprrzinli'i Yolria\ia t uplului motor în fun cţ i e de yiteză. iiI ne-cas tă \' itezit.aţi să H' producă un . R ot orul va continua deci :o:iÎ se rotca~că singur Blai dep:. iar cllrha 2. La molO<. li int parcum.

ar fi fost o inductivitate mart' 1.ofazal :l (as piratoare cle praf. ("li lIn anumit !t'IlS ri t' rolati('.'~lI' lurana d·' ~incroi1jtm. ~i p.as in crone lrifazate şi af:. ~:ituatit' ~t' . cc i Ilo i l'lIrenp di n bobinajelc n şi b cO llstituie III! sis L fll aseUl:"i. i.cipal n şi hobinajul auxiliar b. .'.chide in trernp:Horul Ir.Jju! b se găse ş te un condcnsa L cureutul din ace-st hobinaj se g5se-.Hz:1 pcntru puteri mici sau :-Icolo [111(11' nu exi~t.c nătoI" (·u doi cl1r(' ll. prin iuterHli'diul unui !1wLnl" CII nrtlt"l"t' internă ) .'1' prOdlH'(' ill ~Lator un cimp m.i bifaza(i.·"cHlpIu . la putrre egală.i! r('tclri şi IIU pO:lte fU!Il'liona ]j("]egaL 1:1 re\ea (l"dimentiu d u ft'!C:l proprie).Il} tlplil'ft flina{uni un cuplu molOI" a~\lp rn maşinii (de .i\· allc/"f[(fIOl"II/.. d e oa~ rece :lU lin randamC'nt lUai scăzuL de rit molo:m'le. alllom:lf ii . iar mdorul porneşte sjn ~ur (':1 ~i un motor l-ISi 11('rOll trir<l. iur maşin a din motor w {ran::I"01'l1lii in (fcnera{or (le Cl1r~':It. :H'('a~t. mentionalc mai inainte .mInii de.lreu lu lui din bobinaj ul B. in c('u lralt'le c-kelrkc:.\r c·upllll motor }"-a aUl11al t" om plet. Dacă ·in act' :1~ti.rrm !'all ('an: \"a fi ~tHdial in (·apitolul urmfilor. se del. L:l pornire.) . ci geuer:dorul sillr. sin!.. :-oe Înehid(' f)t".dnctiv iLat" T~) .trn (le aeea5 La .llie ~il1lrlll diu punct cir \'t"dl'rc comtnH. De ob icei sc illtrebuinţt'.J ~­ netir il1\"irtilor.l tallz1:i.)rt l l' fi ao. iar illolorul fu ncţione azii În e-ollt. Ocoarece in h obill:. venlilatoar('. p('nlru pmt!urcf('.iltll perioadei ciI' pornire.at cu !t[l ung hi de aproximativ 7:/2 inaintea Cl. Prezint:"l În!:.in ~lare ca motor m onofazaL.wl. . atunci tura ti:! I"otorulili dcpă ­ Şt. mai costisiloare ~i .!ptnt la !:OHwndil.(2 in urma l'lIn'lltului din bohinajul 8. SI' cO llsidcrit molor ~1 ~il1('rO Il cart'. Il ulins teon:l ir [ufali a dt' ~incrOl\i~ lIl. inlrcrnptortll Tr . st"tlll' t'lcctrire de.HI cuplul de pornin' (CH bobinaj uuxiliu r ) mai mie decît la mot orul :lsillc!"On triîazal.lIr{'nlt1 ~ llll {'~k fo lo~il gCllef<llond 35-iu("rOIl .1Î\.111 a lllh('!c cazuri.şte df'ftl7. în locul conde]!sa torului r.'~lr' f«('turul ele putere . astrel 61 . La ~fir:.'d oloarele aSimTOIH' mOllorazal~ ~ {' intreLuintcază destul ele rar. D:lcă in bobinaj ui auxiliar b. 111 scrie cu bobinajul b !-ie găseşte condt'matorul C (sau o in. curentul tiin hobinajul b ar fi Insl defaza t eu un ulIghi (lc aproximativ ". ii dccit re\(':1 moJ).a (. b lIl1 mOIllI'n! cint. Di n 1I1i all!:"rna!. (i-c!lcralorn} H~îllcrOli l' ~k fo.1 Itlfll"ck n('zanll1lroj ('il illr [lutrltt.

t·nLat sdH'lIIatir ('on~(ruclia unui g('ucrator ~ i llcron.-\RE . \"t'~(t' R fiI.rebuit" să fi(' iu\'jr1î1 t·tI ajutoru l UIIUÎ molor primar OtU'e('an' (molor dir~t'l.) ('\1Jllat direct ~HIl ]Hiu ('urea. Ei rl'cează ]1\ intr('ri (~nll dintre .\L SJ .ază condudoarclc _ Îll golul cilindriI. lur!Jin:'i ('Il ahllr l'tc.id p. turhill{l l'U ap!i.' al ~latorlllui se gi"lse::>t. care Olt! st:l lorul trirazaL Cck lre i bohiuajc ~ll r. can· l'reE'3zi:l rl l!lp ni magndk al m:!:. Pe s\lpr:lf:l\a interioară :1 st. i<ll' dupii \III pol ~ud Imu('<lz:i lln poluore!..h' format dinLr-o ~('ril.(.l a ge- nerllloru!ul -"lIlcron. R otorul gr»('/':llurului t.d uÎ SI' pot. RuLorul l'.'1tol'ului S ~(' g'ii~l'SC Cl't>sti:\turile in care ~t· a:.i un pol wel. ca :.e rotoruJ R... tn fi gura 16-1 s-a prc'7.\.)tiv. s erlt" mai Ir('. carc $('1'la prodUeCrl':1 rureutlliui alt~'rn. St:l\ol'ld geurralOl'nJni sincron ('sll' re:lli7. numil şi roaftl pofu/'â. ~i o parti'. Hlobii.c\'rn!c !>int gcneraloal'dc trir. numită s!::llol'. Schema con· ~impj!fj'. 1it'.iuii.l. incit dupil un pol nonl uJ'lIu'az.C"pitolul XV 1. p()Jij rotorici !'int astfell't'alizaţi. numiti'! r%I'. lll()lor l'U r xplnzic.: slnto n .i la motorul asincron I rHazat.3l la ft:l l'a şi ~'Lator{ll Jnotorului a~incroll.. În stea . le~H fii' il! lriunghi. PRL'\ CrpICL DF FCl\"CTJO:\".JU alt('nwtoru l e~Le o maşinii ('!(oetI'Îe.1g11t>l.atii struc/i\'. lii·1. El {'~tc ('on5lituit dintr-o parte Fixă.IZOllt>.' (1(' poli 1ll.\"CROX (iE~ER\TOHTLl"l Gf'nt'raturul ~illrrOll ~.

Trc('crea a pn 3 perc rhi de poli ÎnLr-o n·cuutlă in f:i\a !p ircî. Fi~lIra 1~) -2.1 !'(M~.' t'n forla e)(-etrul1lotoare inclusa in spir:1 ~ă .1) unde prin 11 s-a nolal Ilumi:irul cii' rotaţii legllturo dintrC' lHllllărllt de prrechi de poli. 1:11' fi gltrn 13-2.at: u _ tegare. I Fig_ 15-2. Dacă rotOl'ul ('. : b triunghI. Trecerea unei ~illgUfl' !1(']'('chi de poli prin fala unei spin' statori{'of' induce În aeeas(JI hpir:1 II for\..tibă o fr(>cYcnlă de pn ş perioade Il(' H'cvudă (sau Bz).a In legarea 1n ~!e. Belatia a('ca~t3 nratii hmlţja rolol'ului ~i rrecycnţa prndmii elI' li 1\ A('uerator_ In figura 1:)-2 ~(' arată felul cum se 1t':lg:1 electric Îutre d~ ~i Il! relea c('lt' !rd hohinlljC' ~t:ltorice :lle ulIui gellenllol' triiazat. astfel Încit in I'pirc ~Ip ar trei forţe eleetromotoare trifnate. înseamnă !'ii prin fata u11ei ~pire staton('c \'01' lr('c(': intr-o ~cclludă P 'Il s pCTec!ti CIr poli. trei forţe elcctrom.256 ELECTROTEHNICA GE!'-"ERALA rotor un C'Împ magnC'tk. . . adică in r. 6U (15. Rezultatul cste insă nc('la~i._ '- _ _ __ J I . Ll g:cnerator situaţin ('stc inver~. ..ste ÎnVÎrtit cu o anumită ya produc(' un cimp magnetic În\'Îrtitor al{' cărui linii de forţă ~tai('. iar cimpul magnetic se îu\"îrleşlc.I. eor('~pl1nzălo:lJ"(~ unI'I perioade .. 111 c.ltă : ~pircl(' sint fi:\. in faz{'l(' trei curenţi lrifnzali ('Il o pur~alie (1) dată de : iau naştere . frcc\'cnţa furjt'i !'1{'ctromoto~U'l~ dinlr-o spiră a st:llorului şi Mei din hohin:tielc dat ori('(' e~te : sta tor viteză. ({ rcprezjlllii Ic~area ilJ ~Iea . prin inducţie eleclromagnetic:] . II !('~nren in triunghi.o ) . Legarea la te· lea a generalorului Irif3l. D:lcă roala polară arc 2p poli şi este rotilă cu o ttll'aţic de 11. trei sp ire din figura 8-1 carc ~c În"irl(>sc Într-ull cimp magnetic fix.--. tn ('omecinţă.i clcctro!llolourc alterna!Î\-ă calT' ia toate ya](lrj!(.otoare Lrifa zat e. conductoarele hohin~jullli staloric. p{' minut.JZul l egării in ~lea. reţeaua ('i1n~ pkacil de la gCTl('rator poal~ fi cu conductor neutru (tra!al punetal in rigurii) ~(111 ([In) eondudor lwulru. et'lc trei bobinaj t~ staloricc se {'omporLă asC'mănător cu cele.c. I b) ~l:lloricc duce I'urent cketrk in {'ir{'lJitul de ut. Dacă gCIlNalot'ul pro- --- --.ele trei hobinaj(' se produc. fac(. ~I' şi r=pns~-" P" -.ilizare .

. Dar: ~ _ ___ .'Jl etit ma.aLorul motoruilli asin t. in moi!'. 1n felul acesta. in loeu1 fluxului magnetie tDm 11'1'I)lli(' sil ~e ('ulisiderc fluxul tP rai'e corcspllllde unui pol ro{. formula pentru geJler ator dev ine: . De ohicC'i . a::.ei ele_ chnmoLoarc {lil1 ~pir.c ('11 aceeaşi Lmaţie (în acc}a. generat-orul se numeşte CII excilafie sep(lraM.OI· O faz[1 slaturici"l arC. . gellerato!"1d sc lluUH'şl(' Dată eu excita/il' pl0prie . \"i rteşl(> in capitolld \ 'JI.1 din !.. cîmpul in\'ÎrtiLol' ~Latorie.ul (1" l'xcilati" es. in loc de magnc\j permnnenţi.'i fluxul ma!. cit şi dlllpui iu\"irt. În acest caz. Curentltl rolo~iL penlru alimenlan'a f'Jr~clrnmagncţilor este continuu şi se numeşte c/lrenl de e:rci/ajie. dieac(' n al'e~tei forţe f'kr/.:tfrl indl forţil ckctrOll1oLonrc din hohinaj1l1 und faze est" de s ofi lllai mare decî L aee('. !)entru a a\"ea un cîmp magnelic puternic. (15. rUH'lll.3) " P Exprc~i<l 2TLIl s reprezintă.:im.fund unui cimp magnetic.of\1I formal din elerlroma:Jlleti. aeeastă maşină este numită sincronu . Deoarece rolorul generatorului se ill\'îrtql.îc rn"irtitor. De ast!TJr\le3. "<1loarca maximii a fortei elcctromotoarc jlldu~ft in spiră este: în carc : w <1>111 \"<ll oar~:J ('de jlulsnţia forl. in ca zul gelleratorului. generatorul are rol. vitna unghiulară a rotorului şi a cimpului in\"irtitor rotoric.:l'on LrifazaL.oi'ic .257 Ca şi in sl.I!~ .2Z"'PII • .te prod11s de o maşină de curcllL colltilluU.Uil Ilumiir s dc spirc.x. care stnlbate ~l'ira.. paragrah11 I s-a ar5tat cii in cazul cînd o "'pir ă se inin . ('arc esle şi turaţia roLorului. care se roteşte cu dtcza unghiulară (i) /p . HezuHă că "tit... ('xciLaiia St' ia de la (j surSrl separ:1Ui . cei trei curenti irifa z aţi produc lin dmp magnetic Învirtito r.itor rotorie se l!l\"irtese eu accca~i Lllratie. . Trebuie in ~ ii ~ă >t' ţină ~ea\lJa că 1. 12 Formula poale fi utilizată ~i la dt'll!lmin..'a "alorii dirace a fortei ('ledromoLoare care ia lJa'5tcrc in fietare fază Sl:ll Ol"i(':1 a gener:ILowhl i ~illcron. :lşez:ltă pc a('r1a~i a. {'u alte rnalor ul.i timp) ca şi cimpul magncl. numitii excilaf(lGre (maşinile de curenl eontiulilL YOf fi stlldiatc în rapitolll! urmfltur).r-o ~illgur[( spirii.romvtoarc e~le: E=~!llm . g~'JH'j'al.

lccasli:i /t'miUill'.258 ELECTRo-rEHNICA GENERALĂ S-a arătat cii pulsaţia este : (. 10 con~·t'ciutli.lrc ri"imilw I·om-lant. ceea ce face (':"1 Lt'n siunen la bOl"1ll'}to ge neratol"ului sa scada. se poale "aria fluxul c'D . in funcţie (1(' numă r u l şi dc' putere a COIl!'lllnalorilllr.: ntului d e ('xcitaţie ..tmlllotoare E procJus:i de fiecare fazll stntoJicri. Cin d turentul creşte.}= ~~ 2. ~e ohtin(' : (10. fie în rată.) cnr('ntului de excitaţie . wn: st s talor1că.H1 1 o(>xe iLaţie se ponte obtine t('IlSi UIle con. 5 Hotoml g'el1eratoJ"1I1ui este totdeauna iu\"irtit de dilre motorul pri!nal' ('\1 o vilezi"i eOllstantft . sardnă. f'1'(1lru fl menţine. trehui" sit se mărească fortn rJ('etJ"t)lllOloare E. fi e.lI"C'll fluxu lui magnetic <1)_ Acest flux magnetic dcpind(' de \"aloarca . Dacă se Ilott'az:'i eu S num.. t'260 Din figura 1'1_11.ru ta şi frecvcll~a curcntului produs ~i'i ri!minl"t ('OJlStanUL De a~{. Vnriatia curentului de excilaţie se 01ţine prin rnall(' Vrall':! unIIi reQsla[ (le e.e O că dere de knsiune uHlj mare. ~e mit' şorează CUl"E'ntul dc ('xdllljÎ('.I1I€'n e~ ..un. !"('zultă : Daci! se notr flza .2:-r Pl1<fl. const.(ie. ln cazul generatoarelor ('II sistem propriu d<' . in spate . se vede .c.<:lantii indt'pl'lldent d . cu vife:arolo- I'u/ui · i Cll [hlilIl magnetic (11 II/lui pol r%ri.'lle fi variatâ este \"aIO:. antă .lnll de eonducl:oa]"(' acliv(' nle ull{'i faz{'. este propor(iol1alt1 fII /lumiirul de condm:loare produce in [iewrefa:ă ale fa:ei. pent. penLru ca tensiun ea la bornele generatol"u lui 5[1 IlU njuJl~ă la \-alo1'i prea mnri. ideuli ce cu hobinajcle s l alorice a le unui generatorlrifazat. rure nt ul produs trebuie ~:"l nib" valori diferitI'.pl1 60 nstfel încîL : E=s. in bohiunjelc statoriee se produ e. Cînd curent.li fiecare spiră es te constituită din cite două coo durt oare adinc (rarc sint ti:iiat(' de linii de fortă) It'gal(' in tre el('.ul sl"lIde.. 1) lldică: valoarea eficace a [orlei elu/romo follre. ş i deci se poate obţine li n re ~la j al forţei clc .ttilo. În acest scop se m:1reşLe fluxul }Ungnetit (p priu mărire. introdus in circuitul ('urcntului de {·x til aţie. prin t r-o y:uiaţie a cUl"en tu lui de excitatk. n1lmărul de poli şi num i:i rul de conductO:. rare reprezintă h obiMje le statoricc ale unui motor asillcron trifazal. . 1n timpu l fU!lctionlirii gl'lleralorului. Singura mărime din expresia forţei c1et Lromotoare E care po.

ol' şi polii roLorici I':Ullinc .('.c ătre motorul 2. j::lrdmpul mag ueLir invil'lilor al slalonllui ~c rot('ş(. gClleratoTUlui prin intermediul unui cuplu de a ntrenare. gencraiorul ~(' numeşte mOl1o{a:al. efectul tinde . generatorul trebuie fie acţi ona t de un motor. l\'!lInui in (I('l'st ('l'l7." cind in sensul contrar.. Tn'hlli<' obs<>rvat că polii cimpulni magnetic Învjl'tilor nu pot antrcua polii magnet iei de.tiltdtti din două conducloarc. aslfrl iJldl rotoru l in cepi' să se Îndrt<:asd . in cazul c ind stal. ri Energill mnlor lnt'{'anic de meC:Hlică este dală .ca el ecirică . .tAŞlN! SIKCnON!: 259 S-a arâtat cII pentru a produce energic electrică. Generatoare!e monofazate se intîlnesc rar in practidî.or. adică aceste forţe c1cctrOml'lglletice constituie un cuplu elecfromagnelic rezislenl. La ÎncepuI insă. sl. in int erioru l gencratorlll ui ia lJa~lcre un cimp magnelic În\'il'(il.ON GClJcr<'llorul sincron cşte o maşUIă reversihi la. Conform legii luj Lenz. care este de sens conlrar cuplului motor. pc carc gencratorul o transformă în energie să eleclrică .orul gt'lleratorului an' un s ingu r bohinaj. molorui acesta s(' !lUIllC~t(' siru:rmr. ai cimpului iIH' lrti toJ' ~(' găses(' cind Înaintea . Ca şi la motorul asincron trifazaL.J\lQTonl'L SI Nr. cuplul electromagnetic rezisten t este eg:J1 cu cuplul mecanic motol'. nllmc contl'nr ni rotorului d~c:it. pe cart' o transformă in ellergic mecanică 1:1 arbo1'(>1.!:ii are lin randament mai scă zu t. ('l'lre se roteşte ('li viteza un .Hul poli lor sud rotoriei. . iar p numărul de perechi de poli ai cimpului.o:ij de robtk ('<1 ~i cimp ul magnetic invîrtita!'.ţhiu lal'ii w/p. cu :1cccaşi viteză C.!'aţia reţ:elei de ulilllcntal'l'.i ('a M'IlS. R~'lLdui d motorul sincron nu poate porni singur. Jn stator se produce prÎIl inducţie O ~ingunj forţă cleclromotoarc monofaza~ă. ro torlll molorlliui ~.t)!p polii Jllagnetiei ai rolOl'ului. Deoarerc rotorul sc învîrtcşte cu acec:lşi vilc. un generator monofazat est e mai costisitor dedL llIl gellcrntOi' L fazat. deoarece la putere egala. iar cu rentul alttl'lI <lL!\' ali mentează o reţea mouofazatii cons.H. dnd ind5r. care lnvÎrteşte roloruL Acest motor dă ge nera~ tOrlliui o Hnu mită ene rgie mccan i că. adic:i po:tLc primi de la o rel'ca {>ll{'rgie elcctri61. astfel Î ll d~ rotorul '\"a rămîne nemişcat. Polii nord. Dacă se negl ijeaz ă pie rderile din generator. excmplu.::atorul se leagă la o re\. ('Înd int r-un :-ii'Il.:. Cimpul magll~l ic insÎrtitor se ('omport~ ('a şi (1 scrie de poli magnctici nord ~i sud !ii tnaţi s ucrc~iv în îlltrefierul Il1Hşinii !:ii rare poL a ntreu!!. dl'. se ex('rcită un ('uplll de l'ot<ltic {'ollstallt C:l valoare.-<' electromagnetice.'l'aşi. dacii distan!a dintre polii cImpullli illYirlil. Curenţii care se produc În statorul geueratoru lui se găsesc intr-un cimp magnetic şi în consecinţă asupra ('urenlilor se exercită fort. In acesl caz.să se opun5 cauzei." ~ău..u't. Di n ar'e aslit {'auza ~ yor f.xcita fOl' lc de atra c\ic asupra poli/oI' ratari ci. w fiind pul.Il('rOll ~stc ncmişI:at.

este cuplul la arbore datorii. cit· exemplu penLru lmcl iul1e ::l eledrit":. cu ren tul cI<: excitotk (cl1rc n l contiuuu) in b ob inajul polilor rotorici !. În cazurÎ sp eciale. daert lill asLfel dt.\ BEA 'I.Ilz. treaa. polii sil i se giiscsc la clisl<lnţii iuyariabilă fată de polii cimpului magnetic illvirtil or. lin l:u plu mecanic. in pcrioad.t'lc eleclrkc.260 ELECTROTEHNICA GENERA!.1 tie porn ire. ~pr<' deo ~c bi re dl. se t-wne ratoart' Illollofa zalt' cu rrec\. pumpe de.sincronism. 1I 11('i pompe care t rebu ie acţ i unată de molon.(' mpl u. penLru amt:liorarea fact orului de putl'rC al une i r{'(. bun. şi " . motor. În :H't>S! eaz. de e). separîn du-se <I('('i de sursa exeilntoarc. pentru acţi o uan':1 util :ljl'lor curc f un diollt><lZă ' "U tura !il: eOll$tanta şi nn comportrl ~u prasardt1i (anumite wn Lilaloare. ca motor f UJ)(:ţionind in gol (f[. se Iasii ~i.(' Jolo~eşte. Cînd rotorul cst~ adus 1<1 . CIl cu rent monofazal de . iar fortele de alr:H.Lic ill\"irlÎlol' ş i polii rotorici.Illxiliar. * :l. <It' a~c m cnca.Hllof" sincron. In aecs! caz. mol orul ~ illcron t~"te mai puţin utilizat În pradir:1. altcrn.îtol'. ln tl'-a dc\' ăI'.:! Îe asupra poliJol' rotorici rămîn constan te ş i de at' e l nş i ~t'ns .str.~ il1crOIl În scurt.>0 Hz. se poate face cu un motor . De dala ac~a sta.orul molorului la sincronism.t'(~Care 1:1 o v it€'z ă egaHi tu \"itcza unghiulară wl p de rotaţ.\ Ş I.I i molorul ' prind e ca motor ~ in c ron.A E ste necesar ca la ÎncepuL rotorul sft fie. Din a("t'~1 m otiv exi. cliplui mo Lol' este cuplll] cll'('Ir'omagllc l ic ('are sc e xercit ă Îlllrc cimpul magn<.ti\·" In mod normal. " Din ca uz a dific ult:1ţilor de pornin'" se lnnalate in pa ragraful prceedellt din ('auza j"i.rn\a ltj -=. insa ni 1111 cuplu redns. Jlutiud da ti u (' urlu motor normal..:'\"ILOn SIXcnOi\E Gl'nl'rntor ul ~ illcr o n t'ste m'lşina ran' se inf.ie a dmpului Ula g netic Itl\"irt. [ ·T IUZ . ceea ce ~t' numeşte pornire . iar cuplul reziştcllt.\ rot.'"tb lt' udinţa cit. i\I oLonll siu crOIl 5. depă şeşte o anu milii valoare.a fi t Oluşi utilizat cît Illai mul L (mai ales ("Il pornirt'a în aSin(To n). adus printr-un mijloc 03.11 aSÎnrmll.1 ~incrun.uJui efi nu suporl:1 supra sareini import ante (ca molorul 3~ incron ) . ş i maşina se comportă ca llJl motor o. Adu ce rea motorului sincron la siucronism.ent e. putind deci porn i si ngur:i . ~e utilizCllZ:i generatoare t rifnzate cu II fren'l'nliJ dc . cuplnl rezist. Se spune.cOl1lpel!. Se spu ne că trebuie ~ii se aduc.lpl. Pentru aceasta Se inchide cire uillli înrăşurării r otorului printr-o rez i ste nţă. Cind viteza de rotaţie a rotorului s-a apropiat cît m:li mult de yitczu de sincronism. astfel Încit rotoJ'uJ <:ontinuZi să se roh'rl scă sing'ur m'li departe şi maşina [unc\"ioneazii ca molol' sincron.ilnt!şte in mod obişnui! în centralele t'lec1rÎ('c de c urcll\. el a rc proprielat~a de . t'ii motorul înd e plineşte funcţia de. adică darii {'lIrcntul de excilati<..ntaj de a funeţiona cu un faclor de pute re fo:n'tr. este supraexrilal.' motoarele asincrOllC.ci rcuit.).> folo~Ne" fr(>('"Y{'nţă 10-llz.ru a lIVea o sardnă la arbo re ). . mări faclorul dC' putere a l reţclei. _'Iot orul sincron Hr(' insii marele a\'(l. l ' n alt mijloc constă in :1 porni molorul s incron ca motor asincron.

: antrcnează ger>crat.ini ~i ucrOIl(. care produce turcului continuu nCCt'S:ll' excitaţ. Dacii maşina esLe ge_ nerator. Hohinajul din jurul polilor eslt:' rC.\1)<'."":'''l Pal Bobm. car(' este montat:. numil lurbngenera(ur .I't' --_ . Ji..urin\a prc1u('I"ării po lii se execută din lolc ne oţel izolate iutre ele şi a. CONSTIHJClIA . Pl: acelaşi ax maşiua propriu-zisiI. Dacii ma~ina fuoc\iolleazil ea molor sincron. este constituit in gen~ral dinlr-un butuc central din oţel. indicat in figura 15~J.cron. 15. în dreapta se \ 'ede excitaloarea...1.ron) sau an' moolai dispozili\"lll de cuplare cu 1I1:1.t'iI SIN CRONE 261 4.'amhlate Cll lHllo:.'il. lllH'.'!ft.i\IAşINILOn SI:KCROI\E Pigura 15-3 Tcprczintii 3!'\pcdul exterior al uilui generator sau motor ~ i lLcrOn.ie. Un ascmenea gellerator.'şte. In stinga se \"cdc capătul de arbore liber.3.. pe care sinL fixn\i polii <1st!"el cum c~t{'. "~ Fi~ . 'in cazul cind un generator este acţionat d(' o turbină cu abur.:.)1I1a eare Lrehuie .mitatea polilor diilspre sLator are o talpii . Fig. Generator sir.ul cxterior al unui rotor. cu şi l :<crla!Q.orul. prin cuplare directă.. carc prrmitl' o repartizarp bună :l liniilor ue forţă produse de poli. turaţia lui este mare (de exemplu 3000 rot/min) pent ru a corespuude t uratici mari pc ('arc o are de obicei O astfel de turb i nă.'l . el pline in mişcare cxeitatoare. nu are poli ap a renţi. Pentru u. din motive de ordin constructiv. Cind axul maşinii se În\"irb. Detaliu constructi v. capiiLul dl' :1}.y Rofor 15·.'." montcazil dispozitinli de cuplare (roata de ('Urt:a sali cuplaj tlirecl) cu motorul om.iei ma~illii . ei se formează prin bobillarea Înfăşurărilor rotoriee . Extre.i!lcronc. t din sirmă de cupru izolată.MAŞl. in stinga se vii{l c{'le două inl'le owLaliee care ~e În\'irtesc solidar cu rolarul şi care sery(>se la aducerea curenlnhl( eonlinull de e x cilaţ.<.'ifl fie 'll1Lrenată.--. în figura 15-5 e~tc rcprczcnt!lt :lşpcct.'-. pe acest capăt de arbore . sc lasă liber (cind mo{orul serveşte drcpt compensator sinc.._. Hotorul ullt'i ma ::...lliz .

H _ Inms!onna lo r rlc11cut o r: l~ _ !inle d~ !. l! _ mp. .262 ELECTROTEHNICA GENERALA 'Î ntr-o serie de crcscături pre. 15-5.rucal: 10 _ sala maşinilor: II ~ cQnal de ru. .·crUca!. de exemplu .-7 este re- Fig. : 5 _ camera lurblncl Illa. " Fig. Gl'ner..!ul ape l In O"al : f _ canal de IIduc\lc . Sint in s ă cazuri speciale. (u"'binel : p _ generat" r '\!)<':fo" c".sincron.IiOr sincron cu ax \-ertica! intr-o centrală hidroeJeclridi: 1 _ b~r(\J . 5 _ vane de inc h!der" II ape.t"rb!na h.azu! generatoarclor cuplate direct CII 1mbine hidraulice cu ax .aullcc cU aX \'ert.n i\.' ax u . În figura 1.<:Rl : 7 .olorul generaforului .' ăzute la periferia rotarului. 1 .dI"aulIClI : .ear~ flt""tru y~nA . 15·/. 3 _ nk. Axul maşinii sincrone este de obiceÎ orizontal.. In figura 15-6 este reprezentat un aSernC!lCa rotOf de turbogcllcrator. 15-6. _ urborcl". . acesta este. ('. dnd maşina are axul YCItital .:"l"ltA IRllSllUle.' : l~ _ pod rUla. e lul IIp''! In amonte . R.. Rotor de tu rbogcnera lor ..r. Fig.

bobinele care constil-ne bobin ajul s tatoric ~ (' e()nkc!iollea z ~l l:icparat pe şab l oa ne şi apoi se introduc in creslii turÎ.bionari) şi prinse cu ajutorul unor buloane· Acest stator este fixat l:l o earCaS1! turnată sau sud:ltă (fig.) a ~ tatoru Jui siut prc\'ă z ute crestăturile în care sc Illonteazi:i cond udoa rde care ronneaz~! hobinajele stat. 5. lJIontat deasupra turbinei. 30.zcnlate in Illod sclle matic doull grupuri elec. .incrone trirazate pentru tensiunea nom inal ă de 400/231 ş i puteri de J. fn Rrpllblic~l Socia!isUi Homânia ~c const.)-9 sînt f('pre. O pr ez cnLată seeţiunc fig .~IAŞINI SINCRO=-<E 253 printr-o centrală hidroekc!rica ech ipată eu UD grup dectrogen constituit d intr-o t. cuplată direct cu llil genera lor sinc. riceare grup e1edrogen este compus dintr-nn molor . 15 ·8.ruiesc in mod curent diferite tipuri de generatoare :.orice .H şi un gt:'llerator G.urhina hidr:lu lidi cu ax vertical. 30 şi 125. care del1itează în comun pc ace lea şi bare coleclnare H. Pe ~!!pra fa~a intcrioar.trogene notate 1 şi II (Iilltr-o reJltrală eleelricii. cu ax verLical. fn cazul cÎntl cresH!turile sili t ~deschiEe ~ la partea Spre Întrcfier. De la barele colcetoare pleacă circuitele C. Statorll l unui generat or sincron de put€'re mijlocie. 15-8). in fig ura 1. StatoruJ unei maşini siJlcrone este construit din tole de al_e l izolate între ele (pentru a se reduce curenţii tur. electrici:l. c~lre alimenleazQ o reţea. 38.ron. Aceasti:i retea lloate fi alimentată şi de .rE RSUL i1\ PARALEL AL GENEHATOAW::LOR SINCRONE Într-o ecntnllă f'leetlic[l funcţioneazii de obicei mai mulle generatoare sin crone.

.MA$INf l')'" C l j"R ENT CONTINUU alte centrale electrice.' putea lega in paralel geuerntond (72. de asemenea.rrl"uptorului Il carc este Închis. Gl'ncrator sin· r. Pentru a M. care 3ntreocazii genera tort!!. inr la bar('.a tensiunii gener:ttorl1lui să [ic egaW {'Il !"n:. ac('. ff Fig.i indeplincascit unnnt.~l)llare Fig.ajulorul Ul1l.-.~ La Irt"lmÎc. poale fi reglat ă fie ma1lua!. care se găseşle intercalat in circuitul dl' e){ei!a\ie. numite condiţU de ~ncronism este n('"cesar un reglaj mult mai precis al lurajiei. adic:i genera. il dru i construcţie depind~ de felul motorului. gellcratorul G1 fiind legat la bare prin intermediul l11t. Al doilea genera lor Gz este deconectat d{' la bare cu ajlJtorul iJltre{ { • I $: 1 o / I 0.li regululor outomal de t"w. cro n pre\·ij1.oarclt" condiţii de baz:l: a) să aibă la horne <lc-cc3şi teusilme ca . Se spunt· cii cde doua gcncr:doare G functioneaza il! pOl"ultl pe bart'le co1ccloare-.n-enţn la ha re .laru[ de excifallc.iisoară cu vo!tmelr ul 1'". astfel Tncit tensiunea generalorului ~ii fie e'Znli'i cu lensiun('a la bare. Tensiunen la bornele generatorului se m. ceea te are .lie. 15·10. Tura\ia molorului. 1:) tensiunea generatoJ"ului Mi corespllnrlii c<:\ fa z ă t·U tellsiull('a hRl"l. 15·9.la se meM\'rea. tuchizînd intrerupLorul Iz· g. motorul trebuie să În\"Îngă un cuplu rezistent mai mare.3Ză şi el pe bal'Ple B.multe cent rale inluconectale la accca~i reţea.ut pl'ltlrU în parnlrl. Trebuie CII moioru l de antrenare sii auuc ă geller~loru! cît mai aproa pe de tura tii! lui nominalii. ~. Doui'i grupuri eleclrogene Intr·o centr al ă . Sc considcri\ că la un moment dat f uncţiouează numai grupul 1.') i lensiUIl CH harda!": Il) frccyenţ.'n('ralOfll ! gnlpului 11 debit(.'lor: d) trebuie să se respecte ~i suct'esium:u fazelor. Dupi'l <leea::. fie automat. Hegla jul nutomal se face ClI . pot {unc~iona în paralel ş i mai .::a reo. Functionarca acestui regula lor esie In principiu !lrmiiloarea: Dacă generatorul funciionea ză CII o anumilll luraţie şi la un moment dat sarcina gene ratorului creşte. 15· 10). Pentru a îndeplini ultimele irei con diţii de cuplare in paralel. cj)M.:u voltmelrul V~ (fig. I"uptorului l~ caL'e este deschis.tourde G1 ~i Gz au ro~t puse in paralel.

Dia gra ma veclor ia lă a tensiunii gene raIDrului şi barelor . Cre~t erea turaliei lilce ca regulatorul s~ ilclioneze asupra agentului mo ior. DW2rece E IlU are o frec v entă riguros egal ă cu frecycnţa lensil!1lii c. apă . egale.derea turaţie! [Jce ~a regulatorul automat s ă intervină asupw Jge nt ului motor (abur .!o rului.cTl!<i genera tOTului să difere foarte puţi n de frecvenţa la bare./""ja b~re. combustibil) îll sensul măririi adm isiei. ca efect o acţionînd . dat" ~e reţea . se poale ob\ine ca frecy. Cu cÎl yariazii mai încet. astiel Încîi !lIm. Lampa se găscşte le'4"ata intre o bară şi o bornă il I(e nenl.ELE C T ROTEHNICA GENERAL>\ scădere a tUfa\iei. . Dacii sar· cina generatorului ~cade . In acest momeril Îns. ceea ce produce o mic. auici:i nu s ·a încărcat cu sar· cill~. La legarea În pa ralel. pcu. ŞI astfel alternnloruJ este cuplat In paralel la barf'. iar \'JIo~rea nu l ă.j lorjii electromo(o~re a 10S1 adusă cu ajutorul reoslalulu i de exciral!e la nlou<. .d. Ctnd gl'lieraloru l fundionenă în gol.lc i rea maximă (if e. In accast.!ionea. I'g!lIă~cu vectorul V şi care ya riazi!.jueren de tensiune ÎJl staiond J.!r!! 7 ~O . este I'ariabil. alternatorul ramine În pinille! la bare. . 15-13.. Aşeza r ea I~mpilor Fig. Sd.şi V v'lrio7. ". pentru obtinerea iocului învîrtitor. Lampa va arde Cli o intensitate lumino ~s. cu ailt CI: şi deci V \'Miază m~ i repedl'. Fig_ " Q9 Fig:. . între vectorii E şi 7: existi () diferi'Il{ă ('ectoriaW. după cum rezd lă din di~gran1il din fig ura IG·l1 Îll1H' \·eciorii Eş i U_ existăm gellt'ral Ull anumIt u ng hi de ue!azLlj (1:.' fOiHte lent şi dacă in momentul tind a=O (concordan !ă de faz~ Înt re E şi Vl se înc hide illtrer lJplorul { (iig. acţionat la comandă. genera torn l iu nrj ionează fără sarcin ă (nu produce curent) şi este nccesar un dispozitiv sensibil care. . motorul are de înv ins un cuplu rezistent mai mic.ne slrăll. Se preS l!p Une cA aceast.j t!t valoarea maxIrn:1 a vectorului V are loc pentr u 7= "'. aceasta are ca efecl o cre~tere a puterii maiorului şi deci o creştere a turatiei. neexitlnd curent. L e g a re~ IămpiJor pentru ohtine· rea foc u lui inyirtitor.~te m~Xilll). 15· 12. '1. mJi Illare. se inchide Intreruptorul J (fig:. Spre a pute<l cunoaşte momen tul ind icat penlru închiderea î tttrerup iorului . în momentul dnd l~mpa esie stinsă (a~ (I) . 15· 1 J. cu al it frec\·ent a de stingere şi stralucire maximfl este mai mică. t'g. care vari:Jzii periodic. lampa se st inge (if=--0l. 15·10).. .·!.lhli.. se folos eşte o lampa de fază L arid<ll~ îll figllril 15·10. UJlghiul de defawj 7. sa măreasd'i sau sa micşo· rele ad misiil. forj!1 el eciromoto~ re E este eglllă chiar cu le m iunea la bOfne.. p"ni ru a realiza Ull reiO:J~j CÎI mai precis al tura (iei. 15· 10). GlJld 0:"'-0.(<:neffltorului este nulă. Din aceasta cau<:B..1 sitll~\îe.. (li cît l1iferen\a dint re cele două frec.\'cnte est".. Trebuie . aşadar. Chiar da că aceste do uă mărimi sîn I. . iar cînd GI=-'-: lal1lp~ .dic~ tensiune:o la bornele lămpii depinde de mărimea vectorului di n figur a 15· ] 1..lor. micşorînd admisia.] generalorll! nU debitează curen!. dupit cu pl:lrea in para!eI să se Încnrce generatoruL descărcîndu ·se eve ntu~l celelJlle generatoare din cenlral. deoarec\" t. ceea ce are ca efect o creştere a luraliei. Se vede din iigur.d molorul de acţionarI' a generatOfl.. :\cliQJ1Înd printr· un dispozitiv de reglilj fin al moJorului.n pe bazn diferenţei dintre tensiunea la bare şi la generJ. ÎII!r· un inlen-al de timp crnd aceils!ă freC\·entii este mică. cu tensi ul1 ea U la bare.~orare a puterii mo lorului şi deci o sdidere a IU TJ(iei. Acea stă Î nc ărc are se obţine m~rin.

= TJ ·P". maşina se Inv1rIn paralel se face în momentul cînd lampa L3' se stinge. .92 '70. in practică se utilizeazii frenent montaju! celor trei l ă mpi În idul arătat In figura 15-12 cînd două l ămpi (L. Dacă se aşazii cele trei lămpi in vfrfurile unul triunghi echilateral şi se acoperă cu un geam mal (fig. . Din relaţia: P. Cînd focul se învîrteşte tntr-un anumit sens.92. 60 5 Puterea la bornele generatorului (.7 A. . cu opt poli (2p=8).. etle una pe fiecare fază.0. Cuplarea In loc de o singură lampă de fază. Cuplul motor pe care-l produce molorul la arborele său este (#=900 Nm. şi L t ) sînt legate tn cruce... =C·D=900· 2 r.-I'3·U ·f·cos 'll rez ultă: 1 65000 1. I! mpile se aprind şi se sting repede. iar cind se învîrteşte in sens invers. Generalorul funcjionează cu o tensiune Între faze U=6ooo V şi are un factor de putere cos 9=0.. 73 -6 000 '0. maşina se învîrteşte prea teşle prea încel.. R.~--~--= 750 fj() I 60 ·50 p Dacă 4 rol/mm.llii I a curentului produs? ne zol v il re. 15-13) se capătă impresia unei lumini care se mişcă circular. tn acest caz. (.8 -7.8..andamentul său este '1)=0.6. Din relatia: f~- r·· 60 rezultă: .sle : P.:J .'i kW. .-. adică a unui foc IntJlrtitor.-rCA GENERALA succesiv fntr-a anumit ă ordine. Un molor Diesel antrenează prin cuplare directă un generator sincron cu o frecvenlA 1=50 Hz.266 ELECTROTEHr. Aplicaţia /5·'. viteza unghiulară În radrs a arborelui este puterea P m dată de molor în arbore este: n şi dacă se e)(primi'! puterea !n CP P .65"""65 k\V.. se pol monla Irei lămpi .-.·750N·I]! =70650 W = 70. . Care este valoarea intensil. La centralele moderne există şi dispozitive automate de cuplare in paralel.

3. între punctele 1 şi 2..şi ~e presupune că acest tamb ur ~e găseşte intre cei doi poli "". 2. ~i S ai unui m~{gnd . . iar capetele de eOI1- Fig. 16·2..ilinnrică a tamhurului astfel: capetele de eondudoare dill raţii cu l. astfel încît sft Sl~ inehidii. în figura lU-2 este reprezeutat acelaşi lambur la altă scară şi văzut din faţă. Inceputul pe tambur la o de curent continuu. .UL DE CURENT CONTINUU Se consideră în figura 16-1 li!) tambur de oţel T.Însă bobinajul trebuie considerat c. PRINCIPIUL DE PHOPUCEHE A CURENTULUI CONTINUU iN GENETIATOn. Pe figurii. .Capitolul XVI ll1\ ŞINI DE CUHENT CONTINUU 1. înfăş uri!rii mnşini1 • Fig..care se poate roti in jurul unui ax orizontal 00' . după cum se ya explica mai departe. pentru claritate. Bobinajul a fost trasat complet. . Se lloteazii eonductoarele de pe supraJqa.. Bobinai comple! pe lambur_ .. t. în realitat<.ompletat. 16· 1. s-a arătaL numai inceputul bobinajului. Sl: illfăşoară pe tambur un fir conductor izolat.

~ -. dac?( curcnţii au sensurile. in dicate pe figură.11'-11-2-2'-ff-9-12-12' -7'-7 -10. forţele elecLromagnetice care se. Sensul euren\ilor se ană cu ajutorul legii lui Lenz : efeelul Se opune cauzei. 2'. S-:m Hotat extn:mită(i1c eOllducloarc lor de pc suprafaţa cililldrid:j a tamhurului {'tI aeeleaşi cifre ca şi În t"igura Hi-2.\.'1' . alUt pereche pUllc'le ak Înf[l~llr5rii ya veni in ('ou Iad cu c("1t- .e dau in mOlll('lllul ('on. !lupă cum se vede pe figură . Solida!' cu tamLurul estc fixat 1I1l cilindru C (fig. Această condiţic este îndcplinită. in formă de scdor. care illsumal. 16-2). ~ o bi !1llj!l 1 de pe tal11lJu r desf~~ll r a t. --_ . . .l't" cuprin s ă d Oll[t perii .268 ELECTROTEHNICA GE."IERALA 'cluctoare din spate. pcnlru a f.Jll(' două p o r\iullNI dill il\f5:jur:Jl"e cl1prill. Bobinajul :He următoarea succesiune: 1-4-4'. in conducLoarelc de la periferia lamburului iau naşlere forţe eleetromotoare (pe baza fenomenului de inducţie electromagnctică).. -.lCC (lrsenul mai dar. 16-3. In all (il' la lllt'li. numit colecfor.---- ---~ -- . care tind să producă curcnţj în sensurile arătate pe figura.:e!lSul s. Ca urmare. J :c . fiIe in spaţiu fre:leă Îl! mod permanellt pe eolc-etor.](1 . In figura 16-3 H ) ('onsideraL înlregul bohinaj d(' pc tambur.şi 1. . produc formează un cuplu electromagnetic de sens contrar cuplului ce produce rotatia bmburuilii in SCIl s111 săgeţii .'. in lllu(])t'Il[ul ("()I!siderat.id{'rat" o Iurţil elccLromotoar{' E avind :. - Fi il..fii izolate raţă de tambur şi de 'LX. alciituit din lamelc din cupru. Două perii cOlHluctoar(' d(' cărbunc.t: electrolllot oare .l'-J."nsul săgeţii.~ \' .5 _ 8 _8'_3' _ S_6 _ 6 ..{1 ÎnLre pun rsLe legată por\illllca din inI{i~unl.'igdii moment al rola\iei LiunLnJ"1\lui. Pe figurii s-au desenat puţin depla~ate frti. izolate inLre ele. reriilc sint aş('zate pc rlirc<. \ şi n. . Il şi TI. iar de I:UllCia h înlre jJlIuch'lc -1. Spirele sînt lt'galC'la lamclde C'olC'clorulni. ' :o De Jamda l) esle legaLii t t rle 1 şi 10. .>- 8 ~ -Jl '~2' - : .Tum:1LaLea slIJwrioară :J înnl~llră]'ii d~Jl figura 1G-3 cuprind(. un alllunil număr (k eOlHlllcLoare III tare -"'c produc fOJ"\.5' . pc carI' fread periilt". . . JesIiîşurat. Dacă se roteşte tamblll"ui În st.li de acea~tă a xă.' leg:lf(" in o. ~ 1. cu J'. c(lrespunzătoare sensurilor forţelor dectrom()toare respective. Cu Il şi 1 S-a!l notat cele 2 două lan1('I(' ale tolrdo rulu i. ..îa axei polilor.

Sf' H'<k diu a('eastii fil::Il/'ă ('5. de fluxul magllf'lic <l> nI tUlui pol e~ll. dupii un int(' l'v.1 si ll l1 soi ualtl cu anumiti' \'a lori .şi in in Lt'n-a lul de timp 10 pret'l'dC'nl ş. "a 3" ea tol va loarea E. D t.\('('. . şi R.. I'xislt\ (Il' :l~f" LJ1{'IH'a () forta t'lt:('tromot oare all('fua lÎ\'{1 si · IlIl~o id "tlii l'\1 a('C'. F or~a electromotoare tota l ă.l . o'laşi număr de eond ucloare ca şi j umălatea din rigura 16-3 cuprinde aIn con sec i nţă .ua /'c a!lenl:1Lh'. şi fiecare la Jn(' hi a lua i locu l hlludd pl'eeedl~lIte .q a . după elim se ş ti e.<.'\. ad it. Însea lllnă l'it (1(.' O) (r l~..4. dC'oaJ'('CC' În figur.11"('as lll ('nu zf\ Si' poate eonsid(:Hl (':1 forţa elcdrom oto:l!'t' i nlrt> p cri ill' . J mlueţÎiI =-oDL --.ltCl'l1ali \'[1 sinusoidaLi.1 2'1> Ji .-: l antii . [<lpt Întn' periilc A şi B in illLt'rva lul dC' limp fuarlf' m iC' l'xistil (1 [ortă ('t('clrotnnl.IŞLt'f(: CI forţ:'i t'lcdrO lll oloare aJtC'rH ati "ă ~ i nllso i daHi. V iu'ii '0 . D acii Se presu Jlune cii di.). u('rÎ L faptul cii fiecare c()ndu('tor a 111<11 loeul ('oudU CtOJ'\l· lu i prel"l'dC'nl..1 ciliudritf\ s ldib i'tlul. preel'dt'ul('. l 1)-._ _ _ S ~LD ~DL o .J! cl e tilnP fo arte mk.'e si llu!-ui· dale ('sle lol (1 forUi i'le{'(rQllltlloare :i. magnclic:l lOedil' pe :t('t..l)'(' ('al'(' (d(' t'xC'tllplu ('ont! ll('! o rlll .t.A şi B va :I"ea aeC'(':lş i .a . § 1 ~ -a Yă w t {' ă in an'st (':IZ in ~piră i:\ ll. as{'ltlelH'a.lIudnll lamburului ('slc V. tilluti.i fUIH"lfa\ ă \'a fi: ([.1.. m..\ ~ i Jj p ilSt rt'. C:11 ('i( in L er\'a le l(' d(' timp 10 sint mai mici. adnd sensul săgeţii inrerioare din figură.l (J ntlo:ln' practi(· rou. dupii fk'C'an' intrl'\'al de timp ' 0 .". . in inler\' altll tie Ump 10 unnfdor.l ÎI1gro:.d" a~tr{'1 C'ii înl1'f' pC'l'iilf' _1 ::..'i 1:..J(' 1lşi v:l rod C. S .ill\l~()idrtlii .i Il ap<lH' o fo r Ft e1cdrouHltoan' a cil rt>i \'nriaţic În tim[J ('~{(' (lalii de porţiul1l':\ ingroş. O I'O:I\. .l. ('II :ltiL porl illue>. ~e preSllp\iJlC c:ă lamhul'lll se invlrteştC' suficient (le I'ep c<il' lwntru ca .astn ~(' e :\plil-:I prin f'lptul {'ă ac:est t ondllt!{Jl' face parlt' d int r-o l'piriL care se roleşte intr-un cimp magn!'lie: In ('apiltllld Y[I.rea E.9_!I) in timpul rotaiiei IiHllhnl'ulu.tl oarl' CU llstanl. l. ad i6i ror~a t'lcc:lromoloal'c tin{lt" ~r rt! o \'.ntii se apropit' lllai mH1 L clC' () linie> dn!~p({1.l IG-3 nimic n u s-a st himlwt. se eonstaUI ('ii iu eondutlor ia lla~ ll' re Il forUl ('ll'c trOlllotoar(' c al tt>rnati" (l :-. şi Un nu miir {'OI'Cspuuz:ltor de marC' dc lumele de coll~(. Între periile A şi B se produc două fo rţe c1cdrnmoloare 11/ parule!. In definiti\' . in mome ntul respectiv.. pentru intreaga infit~ur~ll-e..('C I: ~Ullla mui 10\11101' forţe (? lcd rOllll!tO:Il't: e illtt'rnaIÎ. fn al'('~t eaz. Din . Î:lr lu ng-iUl\'u ~ <l L stlprar:. fi eca re co ndu ctor ~i:i ia 1(I(' ul ('on ductornlu.tor.. II> = .. . Jumătatea in ferioară OI i n I ă şu J'iirii '0' ~(' unni'lr('şle UlL t:ollduetol' O. prt'i't'drut şi [j('('arl" [an){'lii fo ă ia locul lamelC'.aloal'(" r:. l u realit:lle În figurile 16-2 şi 16-3 trebuie preSupus că există u n num ă r [uarLe mare de condll('toare pc sltprafaţa cilindricii a tamburului .<ŞINI DE C URENT COm'INUl:' 269 superioare.lla din figura 16.L.te (/ fortt! cj{'etrOlllOtoarC' Clj/Isuperioară.Jl. in jumiHalea inft' rioa ri'i se produee o forţă eleclromotoare totală de a ceeaşj va loare E. Iiecare de valoa. fo rţa l'il'drotJ1otoare între perlilr .'!z. Între pe rii le .

. Dacli in general. a forţei electromotoarc este valabilă pelltru cazul cînd in jurul tamburului se găsesc 2 poli. este: "~-Forţa 7:Dn 60 electromotoare inclusi! Într-uu condu ctor. Dacă N este numărnl total al conductoardor de pe tambur. Variaţia tn timp a forfei eledromoloare folre perii. 2 60 N . Forţa electromotoare totală E intre periile A şi B (fig.2) Rezultă că {Qrta eltc1romofoart continud:care se produa este proporfionali1 cu numi1TllI de condudoare N. după cum s-a arătat.1 ) in roUs. (16. 16-5. 16-3) este egală cu forţa elechomotoarc din fiecare ra murii. GENERALA Dacă tamburul are o tura ţie de n fot/min l respectiv n/60 rotls. 111. este turaţia (16. ramurile ACB şi ADB sint in paralel.poli şi 2 a ramuri in paralel. viteza de deplasare a unui punct de pe periferia tamburu lui. Fig. deci dteza de deplasare a oricărui conductor. deoarect:. expresia forţei c1ectromotoare devine: Această relaţie în care n. III conse cinţă. forţa eledromotoare continuă intre periill" 11 ~i B este : E =.270 ELECTROTEHNICA. ~DL 60 60 fe_m Fig.::Dn=2(}>~.e=N -$=Nn ţ. Suprafata fluxulu i corespumătoare magnetic dinspre polul din -stinga. 16·4. este dupii cum se ştie e = BLv =~L . CI! [lirafia I1t şi CII fluxul magnetic polar IP. sint 2 p:. p~ fiecare ramură sînt N i 2 C'Qududoare.

Pentru ca fluxul m3:ţ!IH' t. clectromotoare produsa de generator este E . deduce şi : U= E. In rigura Hi-6 se obs(')"\' " ş i coIr-dorul C. se poate scrie: obţine in volţi.3) Se vede că tensiunea U la bOl'lwle gcncratorului de {'urent continuu (dinamuhti) depinde (1(: ror~ eleelromoloare F.'l!! con!Înuu (dinfl' tnului). Maşina se mai numeşte şi dinam. generaiorului nu de. curentul debitat 1. şi de d idcrca de tensiune rl in jndt1~. D eoaTN'c rl'ziste nla r a indu snlui est e 1l1l("{1.(:c între pel'iile A şi B se poate lega un circuit de utilizare carc să fie alimentat Cli curent continuu.at nn . (16.ului ('xle rior de utilizare.. l\'faşina descrisă E=U+rl (.ir indllclol' s:i fit' dt mai putrt"nic. .le ot. Schema <l evl\" strllc! iv:! tit cur!. tensiunea între perii U.l'i. Inlre poli se poate roti rotorul pc (':"Iri! :. Te nsiunea Între perii are expresia: U= RI. forţa electrOffio toare se mai inainte este un generalor de curent continuu. polii sint: inră~\lraţi cu bobinajC'. In figura tu-fi t'ste. în carc R este Din prima rezistenţa relaţie se circuit.p:işeştc la ma şin il(' lHodrrn c citl!\"a procl. dcoar('..271 Dacă fluxul magnetic (fi se măSoară in .inut!. 16'0.generator de curent (:011t. rrprezentat 1<im plific.onform legi i a doua a lui Ki rchhoff. e:idcrea de tensiune Fi I:. prin ('lire trece UII CUn'ut continu u numil I"lIl"C/I[ de excita/it:. Polii magnl"licj lSinl fixa~ i tIc o earclIsa rix5 .c găs('~te inf::işural lin bohinaj asemăniitor aceluia din figura 11)-2.rI. ear{'.( . are forma u ntli cil indru gol. Dacă forţ:l.ebed.'ull' diu ":. iar rezistenţa totală a indusului r.

272 Părţile principale ale unuÎ generator de cUl'('nt ('. iar in al doilea C:JZ.).ilalie. care culeg {'llf1'Jltul de la colector şi îl trimil Îu circuitul de utilizrll·e.P de eărbllllt'. cu be-uz i nă.tlI'să separată (de exemplu o baterie de aculllulatoarC' sau un alt generator). Dacă gencratorul este CU excitaţie proprie. curentul de excitaţie este produs cbiar de generalor. c) 1. schema unui ge nerator cu excilaţie' propri('. ccea ce are drept efect şi o mărire a t'urentnlui de excitaţie s. !\Iuşinn poate fi bipolarll (cu 2 poli). aşa (]al'. d) Periilr. Această forţă f'l<'.'L'_---. 16·8. Cind un nsemenea genera lor In· cepe să funcţionezc.J Fig.11 cilindru ClI IUH1('I('. Cureutul de rXl'Îln\it' poate fi produs fi(' de o :-. dalorilă remancnţe i de la funcţionarea anterioară. Schema e:lectrid a ge · neratorului de cu ren t continuu (dinamului) cu excitajie separată. + r-------. cart' SI' in\'irteşte o dală cu ind. oţelul polilor maşinii arc uu oare· cur<' maglletism.d. Fig.Înuu sînt. Din această cauza.a. p în ă cind SC' ajunge la saturntia oldului din circuitul magnetic care corespunde situaţiei de funclion:ll'c normală a ma~inii.ont. in bobinajul căruia se inducl~ o fort. următoarele : (1) O parte fix:i SI (statorul) w polii mngllelici găseşte care produc fluxul maglH. de către lin mata!' primar (Dif'st'I. N şi S.ctromotoarc face ca ş i in bobinajul de excitaţie s-ă treacă un mic curent de exdtaţje.:lic ş i poartă numele de illducfor. nu are curent de excitaţie. iar in figura 16-8. fie de insuşi gellenllornl de curent continUU. generat-ontl ~c /lumeşte cu cIciluJie se· purolă sau indep edenlc'i.xcila~i{' sepa rat ă. fluxul inductor !>e. Indm:ul este rotit prin cuplaj di· recL sau prin roată de. producerea cureutului dc cxdtaţie şi deci a nuxului magnetic inductor nu depinde de curenlul produs de generator. numit colector (C). tn Iigura 16-Î <. b) () parle mohilă R (rolorlll).usu!. forţa electromotourc creşte. deci n·ar putea produrc fiu· xul magnelic in illdnctor. In primul caz.stc reprezentată schema unui generator cu t:. nstfel jutit ~e produce un mic flux magnetic inductor. care dă naştere la o rortă electromotoarc de vnloare redusă.m.curen. măreşte. Schema electrica a unui ~enerator de curent continuu (dina m) excitaţie cu proflrie. carc Întăreşte magnetismul pOIilOT. hcxapolar:'i (cu G poli) ek ln jurul poliJor se bobinajul 13 <lI' ('xcitaţie. . CII cxcitaJit proprie sau CII auloex- :. 16·7.ii elccLromoLoarc şi ca!'c ~(' numeşt~ indus . In ca zul unui generator cu exdtaţie separată. tctrapolară (cu ·1 poli). 1n realitate. turbină etc. .

ll11 i p ropriu a l ind llsulu i ~ i se man ik$Ui prin dou ă ('["de impo rtante r ar" ~e analizead\ mai jos. astfel înt i L n u ~e prod uce c uren t ele ctric. a). (/ . In timpul în eare generalorul produce curent în circuitul exLerior. ::t(ie a ind ns ului {'~tc a cela indica t (le s ă geţ i în figu ra 16 ~~L Cîmpul magnetic produs de inductor ~H'C lin iile de [or! ă a ~ lft' l dU jl il C. faţă dc axa iniţială oriz ontală a cîmpului induct or (fig.A a cîmpului rezultant estc înclinată cu unghiul Fig. Axa A . 18 El~lrotehnka generală .lt în fi gur a 10-9.:. c. ('xislă deci două cîmpuri magnetice.. vectorul OC.2. Compunerea yectorială a celor două cimpuri este arătată în figura 16-10. REA ClL. dar circ uit ul e xterior de ut ilizare este intr"rupl. în Întrefier. 16-9. care rrcează in jurul său un cîmp magnetic propriu. 16-lU. bobinajul indusului va fi străhătu t de un curent. cimpul rez ultant. Compunerea veclorialii il cîmpurilor magnetice din generaloru l de cu reni continuu.U Il1 est e ind ir :. care dau un cîmp magnelic rezultanL. dreapta. unde vedorul OE reprezintă cimpul inductor.ţ iouc azi'i. iar vectorul OA.eacti<1 Înd usul ui: cimpul Indu s . b. b ~ ~) Fi!.'. Se preSllpU1H' c5 nn gCJHcra( of de r urellt con linllll fUll c. 15·9.lorit apari\it i cJmp. o: în sensul mişcării.12\ DC SCL U I \ BC:J etia in d us ulll j este Ull !'('no men (]. Se nslll a ce st or linii esl e de la ~ tÎn grJ spre A ~A A a) a _ cim pu l in d u C!Qr . Sensul acestor linii este de sus In jos. cîmpul propriu al indusului. ale cărui linii de forţă au aspectul din figura 16-9. Imediat ce generatorul înecpe ~ii producă c ur(' ut în circuitul e xtcrior. " "Im pul reLultan t. Axa pe carc se găse sc Ilt'riilc ('orc~pllnd e cu axa polilor. Se nslll de rol. al e c ărCÎ linii de forp s în t trasate în figura 16-9. R.

iteY<l Jamele de col('('lor . rig.Îc. a tmu"n(e de co muta!.presupu s drsHiş urat . Se presupune că inclusul împreună CII colt'elorul St~ deplasează in sensul indica l de l. 3. scÎntcile in(:C'p să reap:l .lI1. Aceste seÎnte i produ c pierderi de cne.~llra lG-ll s-au n'prczentat o p~rie imprcunll cu c. TJaci.ă curcut.bitc:J.. cu atît va fi filoi puternic cimpul propriu OC al inc!usului şi deci cu atit \'a fi mai mare un ghiul de înclinare «. Acesta este un efect al fenomenului de reacţie ti in· dusului. Trecerea pcriei de la o lamcl:i la alta se numeş t~ com/lta{ie. Accnsta este un alt efect al reacţiei induslllui. observă o micşorar e treptati'i a acestor scintei iar la unauulllit unghi de incliHarc sdntcile di spar com plet. se ohsen-ă apari ţia Ull01" scintei Între eoled or şi perii. poziţIa ComutaUa: I 2 j perll!l lnalnttde (. U. Aceasta provoacă o micşorare a fluxului mag neli(' jfl(lUclor şi deci o mitşorare a forţei electromotoare E. Cînd gencralorul iucepe sil produeil ('.urCJI\."Qlt)u1. O<lr m kş orarca lorţei clcctromotoare are drept consecinţă diminuarea tt' nsi unii.llgeata orizonlaHi. Cimpul propriu al indu5ului suprapuuindu-se peste t". CO.. foarte I'Cpecle rokclorul. are loc o deformare ~au o dislorsiull e ti dmpului magnetic. Cu cît curentul dehilat de generator este mai intens. s-a văzut că axa poli lor coincide cu axa CÎmpului magne tic indul""tor. Dac:' .se roteşte axa perii lor in sPllsu l de rotaţ.274 După cum se vedt~ din figură.7.rgic şi toLodaUi llze:Jz[. 3 _ I"mele. t> _ poziţia p~rl"l dupA eomutaţie : T_ 2.ie :J indusului se.e .oIlstituic indus ul şi deci relnctanţa magnetică. .impul in1uctorului măreşte saturaţia magn etică a oţelulu i care <. Spira s se găseş te În figura 16-11 . a _ I il) I b) In fi.precu m ş i dtc\-n spirc din bobiuajul :-tdusului. 16-11. i"i .MUTAŢfA 1n rigura 1G-2 axa pl"riilor coincide cu axa polilor . iar. gcucraLorul nu d(. Dacii se roteşte şi mai mult axa pcriilor.

ca şi spir3 din fignrH i · 2 poziţi a 2. tot iu acest moment. Neexistînd cu rent. 16-9. D acă $(' noteaza cu 1'0 această rezistenţă şi cu i curentul care o parcurge. I'xpresia ri2 c~ pătă o valoare suficient dt~ mare. de. c. se rt'l'lIrge 1::1 utilizarea (unor poli speciali numiţj poli dt 'Il . tn figura 16·2. reglajul con linu u al aXI' i p eriilor in rap ort cu sarrina este greu de realizat.). se o bţine ca spira in comuta ţie să aibă din nou planul său per· pendie ul ar pe direcţia cimpu lui magnetic rezultant . mod normal."I T CO!<TI:NUU 275 illfigura 16· 11. înainte. in timpul cO!llu tatiei.sl~şte creşte mult. Pi eca n~ vuloan: a CUl"cot ului produs de generator neces ită in să o anumită rotaţi e a nxC'i pcriilo\". astrel in cit ar fi nece~ar să se realizeze Ull regla j continuu al axei periilor. Deoarece..:cntul urc 1I1i anllmit sens in spira s. Cind generatoru l incepe să prod ucă CUI"I'nt. Tu consecinţă şi in spira '1" din figu(a 16-11 va exista o forţă electromotonre in timpul co mu taţiei ş i deci va exista u n curent electric. c. (fig .or poate să varieze În t impul funcţionării sale..are CI. rezistenţa eledridi de trecere de la p erie la lame-Ia care o pădi. p e de altă parte.!rc este ind usă In această spiră de fluxul magnetic indudor. axa CÎmpului magn etic rez ultant se roteşte cu un unghi oarec. Curentul din ~pira in comutaţi e depinde de forţa clcctrOl"!lOloare c. ia r după ('omutatie. iar spira În co muta ţie a rc planul său perpendicula r pe direcţia liniilor de Corţă. din cauza c5 ldu rii dcgajntc prin efectul JouJe-Leuz. ate sensul opus. astfel indt nn se mai produc scîntei la colec to\". Aces tei schimbă ri de sens i se opune o fortă electromotoare de au toi uducţie care a pare îu spiri\ şi carc tinde să me nţin 5 l'. şi (leei. de comuta tie. va induc. pentru n nu avea scintei la coleclor. cUJ. schimbarea sensului cure nluluj trebuie să se fac.C'usul iniţial al curentului.S·a v ăzut in figura 7-2 eă. cure nlul prin spiră şi lamelă nu este nul . Astfel cum rezultă din figură . forţa clcctro· motoare indusă in spiră este nulă. pentru această poziţi e se v( ~ dc însă în figu ra 7-2. li dupd comutaţ i e. curentul va li nu l.ia 1.i a se [ace intr-ull intcryal de timp foarte scurt. Deci. dacă dina m ul nu debitează CUren t a"u ci mpului magnetic rezultant (c onstiluit numai din ci mp ul induetor) coinride cu a xa potilor.are anilli l ează (anulează) scinteile la colector. tn momentul cind lamel::! ~pirei s piirăse. fntrudt com uta ţ. pentru situaţia din poziţ. sarcina utlui generat.e forţă c1ectromoto::ll"('.1 rapid. devenilJd incandesccnte ş i să producă astfel scinleilc de comlltaţie. Dac ă axa periilor se depl ase az ă in să cu unghiul o: tu sensul de rotaţie al iudusului. curentul şi -a schimbat sensul in spiră.oarecl' sup ra faţa de conLact din tre perie şi lamela se mic şorea z ă tlin re in ce. pentru ca. astfel Încit se prod uc scintei la colector.MAŞINI :QE C1JRE. c că există forţă electromoloare de iuducţi e i n spiră. spiTa in romutaţie se găseşte În acesL caz rată de liniile de Iortă. Tn cousee in ţ:l şi in spira s din figura 16·11 IlII se. adică Ia ft:! ca ş i in spira diu figura 7-2 poziţia 1.şte pedo. nu pot ::Ipărea nici scîn tei la colector. mici particul e de metal să ~e \"olatilizl'ze.

yaloan·:t fUr\l·j c]eetromnt031"(' J~ ('sle propor\ionalii eu flu. grafie uşor priulr-u ClIrh:1 ca in figura lu-ll.lrdllu. S-:l arM a t. t·U linii pline. se IIl{'n~ill eOll5talJlt' . for~.:.[('{"tul rt~:ltlic i .-12. I"l'zultii c5.lll s { cre.~tt' . la rindul ~ău. adiell penl.ie fiind an· l a~Î ("a şi ni rt.. sau !>[i se mirşorezc fluxul mH. pf'ulrl1 a Jllllt':t m5ri sau scftcll'U l('nsiunea la hol"tH.\r("lIsd sali s::i ~c sc . I~ jurul. Il' rHl~llll l rJ erl'şLt·. rolilor de comutaţie 11 şi \ Aceştia EXC IT. in consecill\[l. . curen t. SI' itll.~lH. A ceastă s<. hOI"lll' Fig. s('cinp.ro mo loan:. CU1"('otul din hobinajul polilol" de cOlllutaţ..·ire\litul săli O rn:islcll t·li \·arinbilii. încît dmplll magnetic al acesLor poli ~a fie egal ŞI d~ ~('ns contrar cimpulUi ma~n etic propriu al indu~ului . in gol. adic:t s5 ~e m5reasc(. 16-12) se a şa z 5.6 ELECTROTEHNICA CENERALA <:omulu(ie sa u poli auxiliar..t:rcalca.>1l t.~ exdllllie. \ce~t flux dc·pind.'i ded. DacA nu se m ancvrează R . P c măsură ce cur.l in \.'iÎlln~a L" 1. ]Jupii nun 5-:1 :lI·:'laL. D UJl:i cum reiese tiin figurii.l.\ HELOn DE CUn r·: NT CONTJ KUl' Ş I C.u f()j"ţa dct:lromot oarc."111 magneli<" induetor (» .' lltnl pro. curentlll dl! excilaţ i e i. In fi gura lu-12.Juza r{'ad icÎ iu<lu~ullli .] se IIl. {'urba este uşor desI:t>tldc.~. Pentru a SI' put!':l '·flri'l Clll"t' lIlul de excita~ic.'II·t"trOIlH.0.or de co ?" utaţit! este astfel ~cali zaL .\CTEHISTICILE LOH EXTEH:\"E 1. iar (.xcit<l\il'. de tun'ntul de e. jar te nsiunea U scad{' .or şi. aUt din cauza lr-I"W:. trllsiulIl'(j e~t(o cgal[t c.:id('rc 3 tensiuni i p oate [i r epre ze nt ată.2. c.5 t. ~. lini ile (le for!!i il ie cimpului ma gnet ic ni polilol" de cOIllul.. eu RI rcoslatul <1(> cxeita\Îe a l unui g('!w rator de curent conLiuull cu exeit'llia St'paraUi.t03n:'. cit şi din e. Poli de to· depindt' (k fol"\:1 dt'ttromoto~lre 1:: In ('011•• mUll1lî~.1I 1 din indus. \ TO.\R.1 II J .("IJ. trchuie. " c ip~li 1 ' . ca re constituie rcusluful dc e:ccilu!ie. elI' a~eI1Wlll'.. iar cele ale dmpuilli propriu al i nrlu~lIlui. intre p olii prins se Înfăşoară un bobinaj in sene eu Clrcllltlli prm care Lrece curenLul produs dt! generator.J.:llic s int t rasa h' punctat.\ TJ A (d:~::\"I·:n. Bobin ajuI p_olil. eUl"e este cauza apanţiei sci nteilor În colector.'Lic indurt. 1n rtgura IfI-l :1 s-a notat. lf. d{'ri ş i Iorla \.':Jlnlui rl .' (fig. eompel1!'an'a ~(' face 1 oril'\' !-.lcl:"] valo:l)"c.'.i tii (coboriLo3 rc ).ul d . Deoarece rezistenla f csll! mică.

sede ş i IlIi:c/t'l (tompusă :.gol (t~gaIă eli forţa clcctrollloloare) şi tensiunea la pIinii saa'iuă in {'~te de llumni 2 .1 lt'n siulll'fI ill fillH'ţii' dl' CUl'('tll ul dt·hilal (celchllie elt'mrnt{' rfimillind uesehimIJatt» eOIl. Pr(~supunÎl1(1 tl1ratia COllstantfi. ~pn' :1 comp l.ul 1 produs dl' gt'nerator t:rrşte. 0"1" tCllşiullea i' l'ste :lplicat.rrmenul r1 t'l'('şfr. ..isticJ e x ternii li t!('lIt'ratorul ui de CUTen: cont inuu cu elicitajie 5epatal :J .eitUliei .indusl1lui poale fi compt'llsal in lIl!lI'C parte.. exlerlll1.'xeitillie proprie. Dl.JI~iUl!l'a la hoJ'lll"](' circuitu lui exterior şi clIl"enlul tlt'bita! il! :!cd:Jşj ('in'uit exterior !'.[!.sla H' Ulie şor(.(' cun~n{lIl de t'xdtal1(' prin mărirea ff'zisll:'uţei reo~tatltlui de t·"citat ie. Csracte. F"l ul t'UID \-ariaz.. ('~l\~ '~--. t. Ptnll"ll ~\c{·a. ca.(//"W'll'ris ficâ. Filo(.I'(·ct' generaL()l'ul trebuit . n\. l"l. Irebuie să Sl.ic fa la d(' drcuilul prilldpal).tt' .. lt'nsillll\'a la bonw cre:. In figu ra lG-15 cslr rcpt'ezl'JJtat::'i s chema Ulliii geuerator CII C" Cltaik' rk ri\'aiie (eircuiLul .ă şi la honlt'le circui lulu i dc excitalic. pe mi'iS1Jl'[l CI. 3% din tensilloea in gol..(' lllZII1.'o3.('cS:lr ca Jlt! mă s urii ('r !. COll ~ l lln[ii . !lUU cu exdiaţie separat 'I. ~fi ~. Dou'il generatorul \'sle prc\'ăzlIl eli .1 run!'tiollcu dt' ohkt'i ('u () tellsiull('.' IlUIl1('ş!\' (.ensiullen C In borne scudc. att-'asta puate fi ('xcilaţie rlen/Ja(Îe (sau parale l)..'n~a l"!lllefl' n de te nsÎullt'."ti l uil' () curMi C'(If/t('(eri. U R< T R' . diferen ţ a dintre tcn~iullea in .'asdi -şi rUH'ntlll (le ('"citaţie i ~i prin lIflllare I"or!a ckrlroulOtoarl' E. 16.toruhd.ilzii r('zi:'ileJl~a. p('ntru a o IIH"ntillt' con~lalllfi.· . f--~=::::::2-J E u Fi!!.' lIlic~or('7. şi in cazul e:\. Schema gene' ratoruluÎ de curent COrl!i. CurenLul d e ex('i tnti(' conform Il"gii lui Ohm .~(i cil a gl"ucr.'oHatuluî !I{' t'x c i laţi(' Re' Da{'Li ~nrdH a g"ll rratorului s {~a{!t.iau compol!!ld).il· ('x('jtaţie se gltscştr legat 111 <lcrival. 16-13.. Deo:ul'ct' ac('sUi rllrhi'1 t'al'aC'trristÎ('{! pri\"l' ş tt' t(.separate. cllrcuf.

Fig.-. 16. trmiunea Uo in gol este egală după cum se ştk CII forţa ('lectromotoarc E. că variaţia forţei c!cctroliwtoarc /::. R' I i Fig.ul de t:'xritaţie J.ur~'nl.. urelltul 1 produs. 16· 15. illSil lcnsiunea la borneIe g{'neratnrului UII ya m:1i fi e~a!ă . se presupune deocamdată că maşiuîle funcţionează in gol . proportional cu intensitatea dmpldui magnetic JI. tn figura 6-17 e:. curba caracteristicii externe Y3. Rezultă )..-. De as(>ml'[Ica sp . Il ). 16-16. in fu ne-ţie elt! . $~f'. III figura lG-1S.5% d in t e nsiunea În gol. Rcostatul de exci t aţi e R . apare o sc3derc suplimenLară a t ensiunii. la o scădere a tensiunii U (datorită creşterii sardnii). R eglajul tensiunii ~e ohţine Lot cu ajutorul unuÎ rcostat de excittilic R e> montat in circu ittll de cx citai ie (fig.ş ti e că forţa cleclromotoare es te proportionalii ('"'.ăderea ele tensiune este de 4.t e repn!zcutat schematic Il!"] ge nera tor Cll excitaţie <:erie (hobinaju l de excitaţie cde legat in serie cu circuitul principal al maşin ii ). currntu l (1\. curba Uo=F..l curentului i de exci taţi e.:arată 3ceast:1 ya1i:l\ie. şi deci o nou:-! sdidcre a tensiunii U. d~rll".. Schema genera· torului de curent continuu cu excitaţie derh·alie. Re l aţia arată că. Gencratoarelc excitate in de riv aţic sfnt de ohicci a~tfeJ /'onstruite. rcziste n~a bob ina j ului de excilaţie. la rindul S{lU. u ~xc.r n' .~lc practic ega l cu curentul produs d!! g:cl1nator in cin· uilul ne lltiliz!ln·. ia.__U ~xc.. în co n secinţă..are an-tlii cum yari:lzi'i intlnciia magneticii 8 În funcţie de Întcllsitalt!u cimpului ma~netk. Caracteristica externă a gel1eratorului de curent continu u cu excital ie deriva tie. ÎnCÎt la primă sarrin5.27f1 ELECTROTEHNICA GENERALA in ţare Re esle rc~istenţa reoslat ului de excita~i e. va fi feda bi grafic de o curbă . fi mai pronunţat deS(:c ndcnlă uccitin cazul excita\iei ~cparate. . Pelltru a vedea cum variază lcmiunea U in [ullcţie de .15).-. In acest C!l1. după cum arată in figUfCl 16-16. care produce () scădere :. deoarece scă derea curen tului i provoacll o scădere a fo r ld elcdromotoan' R. care este.CX(' jtaţiI! l·. u E . c~te montal in dcrivalie raţă de bobinajul de ~xcitaţi e .1 fluxul magnetic induetor (1 ia r acesta ede proportiollal cU inducţia magnetică B. carc va a\·-ea ace e aşi inrii\işarc ca ~i curbn tie maguctizare (curba de mnguetî7. D:tcâ SI! presupune acu m efi gencratoru J înrrpc să producă furl'ul.

Schema genera · toru!u i de excita !ie mi.1 Început ll'nSi\lnen U c n:ştc o dală cu curenlnl 1 pr(ldll ~. In fij!ur:\ lG·20. Schema generatorului de curent con tinuu cu exdtajie serie.ric şi al t ul În d('ri'· aţie. etl 1. .ante prin efedul Joule.>i 9 (!U tcnsiun~3 dală de curba Un din fig'ura 16.). a gel1t'ralorului eli excitajie serie. siune provocată de curentul 1 În ~ircuitlll indllsului ge neratorului.MAŞINI DE CURENT CDl\""Tfi\o'"UU :. 16 18. fig. de oarece asLft'I.Len. npoi tr('(. Car. din ('RI1W căderii de t('u· . clIrba C.I arnt. dac ă din ordonalele curbei Ve se scad ordonalele dreptei r1 se obtin ordonatele curbei U. H('oslatul de cxcitaţi~ R e !'c mOlllea7. Felul cum vnriază acellstă cădere de tensiune rJ unde r este rezistenta indusu lvi şi a polilor . In figllra 113·10 es le rcprezeutntfl schema tlnui gcneratortu ('xcita!ie mi:xt 3. In con se· cinţă . rurba cnraeteriJoolicii l' x(erlH' . 16-20. ~Ia~iua arc (louă bobin::lj c d~ {'witap<. prin 1l11Il:C\Tarea sa.ă numai fl uxul m:lglI('t ic inductor (dUc{l :>·ar fi interca lat in ~ric (·U t· xcitaţia. care arată rum variază tensiunea U În funcţ-ie de curen· ---4---u li ci 1 I Pi~. adicii. dind loc la picj'(lcri im[lol·.lclerislic.18.'llă de dreapta rI din figura 16-1 8. 16-19.a extern'l tul prod us.'l incepe :<[\ scadă. ~c rtgle:t7.poate fi reprezent. ar fi fost pa rCUl":> de inlregul curent J produs de generalor. : IInul in ~e. CaracteristiCi! exIernii Il gencraloru!ui cu excit~lic mixtă. Se n'dt."( variaţia Icn :>iullÎi În fl1nC'\ic tie u v C s i o i Fig.dă. t.z. Fig_ 16-17. '-t in dt-riya!ic faFt d e hohil1Hjul de e xcitaţie.' Jll"inlr·ull maxi1l1 ~i dllpi'i nt~'t'.

i:lr în C2Z {le inL rp rupcre a arclllui tcn~iunea să creascii repede la yaloart':] (le aprindere a arcului neccsar sudurji.oriti\ curbei Cd. la carc polli ~i carca~a au de asemenea o COllstrucţie spec. Cea mai 5:implă soluţ. fiind parcurs de curentul de exeibtie i. Se considerii relaţ i il e : Ş ll =­ '.1. In practic..tallUi. Se mcnţjonează de asemenea gelleratorul cu {rei perii şi cu patrII sau ('. Tt'nsiunt'ademersillgo ll~ sLl~ de obicei (k 10 . să compenseze cît mai bine ciirlC'l"jle de tensiune dat. iar curha C. Penlru a se ohţillt' carad:eristicile necesare S(~ !'t~ alizeazii diferite tipuri cO!lslructi\·e.. Bohin:<juI t'xeitaţiei serie are un Humăr fE'dllS de spire eli sec:tiunc mar~ .'Ienera forul cn excitatie Î/I serie di{erenjiahi.iaIă. Care este tensiunea U la borne şi c llrenlul i de excilaţie? Rezolvare. [ii 1':1 a fi Iw( ·t'~ar un rcostat de exeitaţie. . iar curentul 1 debila! in relea 20 A.<:pusă. spire pe pol.ie 1) drl generatorlll CII excitaţie in deriva ţie cu nllmăr re{lus dt'. dut! Tariază ~ardlla.n"e deci po~ibilitatea de a menţine tensiunea la bornc practic eon.urs de intregul CllrenL 1.' rorO~t. sali :1 \"lnd o bobină eu micz de ot.?l. dacă ar ('xi<.xl'itaţiei serie este suficienl de redus pentru ca ordonatele curbei C" care rcprrzinUi o (T('~t{'fC a tel)siullii.~. obţinilldll-SC curhn rezullantii C".. SI. Un tip ~pt' cîal de genera lor (Il: cun'nl continuu este generatorul pentru SlIdurii.el în circuitul prilleipal de sudură.C gl'w'ratoan' rk ('un~nl conliuuH (' u c: jta!ic v ~ler i\'a~ie şi mixUi . 16-(5) esle de 230 V.1} irei poli de o construcţie speeialii. rezistenta R' a circuitului de excitajie de [50 0. Fii :.5. prccum şi generatol"ul şlln[ magnetic. . O alLă so]upc o dă . GcncraloruI de ~'xrit a~ie llIi:\:Ui . Forţa eJectromo!oare E a unu i generator normal de cu ren! con· tinuu cu exciiaţie În derivalie (fig. Acest gC!l('rator are O cxcitat-ic separatii şi iucă o ÎDfăşurar~ de exc-i taţie in ~erie C1l eU!"elllul din indus astfel di. mul t mai mir. Aplicajia 16.280 ELECTROTEHNICA GE!-i'"ERALA variaţia curentul produs 1. incit să dea lin flux magnelic conl-rar aceluia dat de excita ţîa separată.lib:l o a~tfcl de caracteristică.Q. tensiunii. rezistenţa ri a indusu lui de 0.ta numai excitaţia deriva ţie. U R' unde: lj = l + î. dacă ar exista llumai exdtaţia serie. pe ciml hohinajul excitatici derivuţic are nil 1ll1mflr mare de spin~ cu ~('cţilln(' mic. Deoareee in limpul opera!-id de H!rlurii pot apărea curc!lţi foarte mari. deoarece este parc.'. geueratnrul de sudurii ln'huj:. Num{\nu de spire al {. 70 V. dintre care se arata mai departe cÎli-ya. incit ~'ă ~e limiteze Yaloarea curentului..

:f~('tlll ~t' opune ("auui).s~le.-\L :\JOTOR.ollstituj~ IUl C/lplu elcdrolll([{Jnelic N::i .lllal schematic indllcloru! şi indnsnl 1111(>1 C\lfel11 ("olllinnll. se obţin ecuatiile: 230 = U+O. SrnslIl (. ](. "mRSUL ÎN P AHALE L . iar polii negativi între ci .46 A.5(20-'-i) _ li 150 .'i fuoctione~e in paralel. Se pn·.~_. se U--2 !9 V !l. forţe i \' electromagn('litt' ('arI' ~t~ excrdtrl asupra cU]"t'n\ilor din cimpul m:\p.\L GEi\EHATOARELOR DE CliREKT COI\"Tli\TU Pentru ea dou.'·upUlll" ("[1 motorul (". In figurA I fi-21 :.:a lIibii il(ccaşi tensiune ~i S~ se lege polii poziiid !tltr~ ei. loarel' illdu.i generatoare dt:! curent continuu s.l\-ind H'Jlfll! .~lci!l . Cunform ll-gii lui T.. trebuie.i nt>cuooscu!e.-.Iri' antrem'ază m<J~ina o roLe'}tc in st'llslil in{lil'ut el(' sl"tgl~ala $. 5.ul"l:"lllilor \·[lI'{' ar.IH'lie (.\HE .tr in ("ont!ll('ma~in i de- .-21.z(. i-=t.MAŞC\'I DIi: CURENT CONTiNUU 2!H lnlocuindu -se valorile nUlOE!rke. ReZQh-ind acest sisl em de doull ecuatii eu dou. I'1I1usul şi în· dunorul Tna~illiî de cu· rCIiI continuu.t' HZ (t. rndtn'~rea generulorului de curent continuu care .\n rcp{~.li\: leagă In parale! se obtine prIn mărirea cxc:iu!ieL d~ să 6.l·LU DE CI:HENT cO:-\T1t\-m.----" Fi!!. PRL\CIPI CL DE FL'\CTIOî\"." ului {' ~I t: acela indic:t 1 pe figurii.

262
siig(·ţ ii

ELECTROTEHNICA Gl:."NERALA

/, Se ~lie că puterell dec:lric.ă P produs:\ de un generatur cu forta electromotO[lrc E ('5.te dată de formula:

Îu care ! e~tc curentul produs (le- gt"Il(·ratol'. Puterea mecanicii care este dată gcncratol'ului dE' că t re molor este egală ('U CD:, unde C eslt' cupluf molo/' produs de motur la arbore, iar D: - v ileza ullghiularii la arhor.~. Dacă se race ab!ilractit' de pierderile tarc au loc in generator. UI'I'!'t cuplu Ulotor poate f j considt'rat ('ga l cu cuplul cleclromagnl'tic rezi~tCIlt. in n('('H (';:IZ. se poalt· !'cric:

Din relalia de- mni in a inte SI! d('dIlCc:
C~ _ ·

EI

n

Deoarece:
şi

/; fiiud lin fador de propOl'!ionnlilatc CUll\lSeul:, iar Il ruJui in rot/min, se poalt' ~crie:
C=kXn<l>1

tura\ia genemto(16.1)

60 It X el)! = J{$J
1 ..

2:;n 60

u ilele s-a nolat :
60 _ 1<,. --:,- .. k N .
Cuplu! elerfrumagnetic rc:isfen/ fii wwi .?cnerator dt curtnt rOTllinuu esle~ aşadar, proportiollal cu {lu,xll! ml/glle/ic illduc/o l' tJ) ,\i cu wrenlul produs J, D:H:ă se prf'l;upttnc că se: intrerupt' l egă tura mecanică dinlre molor şi genemtor, dar ~c trimile dill{/[rl/'ij un cu]'{'nt elpctri c in maşina de curent continuu, r<lre ~ i'i :lih1l acela ş i l;ens ca In figura 1G-21 , ill~enmn{\ (:[1 capluI

dcrlromagnetic cu se nsul $' răminc. Arp:-l eUI,Iu C!7te rleunt tlll cuplu /fIII/ar e1eetromagnct.h', ca1'C rolC'şte indmtLl JfI11~illii in ~(,l1sl!l ,~', iar maşina , di n ~wnt'ralo r, a d cve nit motor, Dncă la arbort>lt, aCeslui molor eledric sc cuple:u:ă dt, e xclIlp lu, o Ula~illu-HIlNIILll, al'C:llita va. opune UII ('upln mecanic re :islefll, c:\ rc es le Invins de cuplul motor e )ertrom agnetic al lllOt.OfUluÎ. 1n maşina eleclridi., d!~\'ClJilă mo1or. ia nnşleTc. prin fellOlIlcnul ut' iudllt~ic cIecfromngnel.ic;'i, o for\_ ('It~clro moloal'e E ca ş i in eazuI generatolI

MAŞINI

DE CURENT

CO~-nNUU

283

J"ului (:lcctriC'. Aceas"l:. forţă electrollloloare poartă dc obicei numele fie for/fi eonlmeleLirOtno{oare, deoarece se opune tensiuuii U aplicată la horn ele motorului de la reţeaua. electrică de alimentare. Valoarea f orţei rorlraelcctromotoare este dată de aceeaşi relaţie E =kNn <li ca ş i În cazul gClleratorului. De asemenea, din ede arătate rczu l tă c ă cuplul electrom agnelic moLor al motorului eledric este dat de aceeaşi formulă ca şi cuplul dcclromagneLic rezistenl âl generatofului, adică este proporţional Cll fluxul m<lgnctic indudor <Il şi CII ('lIrenlul absorbil 1. O maşină de curent continu u poate primi o energie mecanică, pe care o transformă in energic e l ectrică; in acest caz, fUllcOoncază ca generalor e.Jeclric, 1" care cuplul elccfro magncLic este un cuplu rezislcnt. De asemcnea, maşina de curenl eQutinuu potlte primi clJergia electrică, pc eare o t ranSfounti În cllcrgi,! mecanicii; în lH'C:-;l ('az maşina rtJnc~ioneo.zu ca un motor I!!Qdric, la ('.(lrc cuplul electromagnetic este lin cuplu molo!" ("l!plul rezistent fiind un cuplu mecallic 1:\ arhon' datorit, cir ('.xempln, unei Ifla şin i-u n('lte allt1"C/lat~ ne motorul clrdriC". ;\Ia:jÎlla de. curent cont.inuu estc dcti rel'crsiliilii, ca de altfel toate maş i nile c!t·t·triC'l' ratat.iw'.

7. POR?\lHEA, HEGLARE .\ "ITRXflEJ
ŞJ

SC HDIBAHEA SEXSl jLCi DE

HOTAŢIE

1..\ l\IOTOHUL

DE CrnEXT <:02\]"1:'\("1."
T~'nsil!llca U care se aplicii. 10. borndv uuui motor de curent eon tin ml ln'huic sii compenseze at.ît. fOl"(,a tO!1t raC'kclrOlllotoare E tafc ia naştere Îll mot()r, dt şi 6idl'rea d(' LC!l~illlI C 1"/ i n jndm' . a,liră

(lu.5)
in can: r este t'ezistcnia in<lu sului. iar / Din arcasl;î
relaţi e

cun'n l ul absorbit.

rC7.ultii
l= L'-E.

,

fu mOHl,t>utu[ poruirii. (uraţi:) Iiind mieft ~i forla t'onLraclcdrOlllotoarc E e~tc nlir[i. Din a tcast.,i cutlzi'i ~i deoarece L('n~il1nca U a r('ţf>lci de alimclltarr I':-.ll: constantă, t'uJ"l!otlll I ,lbsor hil de motor la pornire estc cu mult mai rnar{' decit in functionare normal:l, dnll fort,l t'Olllrn cleclromotoaJ"e ("]"("')1;' la Yaloarca ci normală. lJenlrll a ~e esil:.t ca In pornire să se producă un ŞOI' Iwriculos de cure nt. se illlcJ"calează in sC1'ie cU indusuI o rezisteuFl YllrÎllhiL-I, n rilrd yaloarc se micşo n'azit pc măsmă ce m otorul îş i măreşte turatia. 1.:1 sfir::-iLlIl perioadei dt' pornÎre, rezisteu\" este complet scoasa din

284

ELECTROTEH!'<ICA GEN t:RALA

..:in'u it. Acca ~tă rezislen\fi \·:lriabiIă poarlă numele de rc()!;llli III! plimÎre (nu trehuie COnfundat cu rcostatul de c xrilaţ.i(' , care se găse:;lt' în c ircuitul il1c\uctorullli). S-a viizul ean' ('~te rolul .l"eostatu llli de excitaţi e In generator. La motor, (,1 lndeplincştc lin "It rol, după cum ~e V;] arăta mai tleparle . Din /,p]a\iH:

1/= -

E

f..;·~r'
=~- '

k .VtD

It X

(fI

L :)

~_t:

l)enareee ten u{'nLJI rf este practic 1H'g-lijabil (ci ti·\·a pro(,f'nli' poa le scrie:
/1-=- - - ' ([1

fa(~

dr--

"N

U

(1 G.G)

Uat fiind e[t motoarele de l'IlI-enL continuu fUl1 c(ioucazi"i 'in Ill od IlOl'mnI sul! l) LemillIH' U ('onsta uUI, J'ezulUi că turaţia It !:'~te in\·crs propor(iollnl ă ni fluxul indudor 41 . Prin \"ru"ia p a <lccstui flux ~ i' poall' dr-ti ohţine nil reI-!I aj al turatiei. \" a l"i aţ i a fluxu lui H'" obţim' În~â priI! IlW·I.:s rarea L"codatulu i de c xcitaţie. tn comedntă . nf~~t n'odal ~cl"\"e:;t(' la Je" larrtl fllmiiri lIl0 /0rui/.i . Penlru a ~c m ări tu ra \ia, trebu il' ~i"t se mi('~orezl.' fl uxul. ad i că {'"lIr('dlll de <,xd la\ie ş i invfn. S-ar put<, a C:l. păstrindu-H' fluxul t"omtanl, ~ii H' ohlin;1 illi regla.! <:I l lu r.!t iei prin variaţia tem-iun ii la hOI"llelc mOIOl"llllli C'lI ajutorul reu~tatl1hl i de pornire. AC'est proc('deu n u ~e nt ilizea zii jn~.i in pru('"tir:;'t, deoarr("l! ('~k IlCCCOllomic, dai. fiin d ("ri l"<'ost ntl1l de pornin' C~ I{' ~ ITi'lb ătut de intregul ("lln'n t a bwrIJit de motor şi prO\"o:\f:"\ o imporlanbi pierdere de ('ne rgic . Rezultă cii la pornire a rnolorului eHi' Ilt'c~~ar[i o n " zisten\ă marc in dr('uilul ind usului. pent ru n H' reduce uu·clltul uhrorhil de indus ş.i o rezi~­ t(' Hţit Illicil in circuitul dl' ('xcitaţ ir penlru a ;1\"(';1 un fl ux mare ş i. in t·on~ ('­ ('Iu l it, lin c upl u de P(}J"Jli l·(' puternic. Pe mâsurii fe motorul îşi mrirt'~le lura\ia . se H"ot r{'zl~lenţ{' l (' d in r<,osfatn l de p orni re şi ~c introduc rezi slen ţe în !"t'm l:\lu f de cxci t a ţie pină ("jnţ] ~c ajunge la fll n C'(ion:!rc;! normală. Trehuie :!\· ul lolfl(' :llma grij a, ali! timp tit m otorul t'~ le Hlh tcn~illll('. sil nu ~ e intreL"up :t curcntul de t'xcit:J1il'". (!co:!rc.('c. curentul ab w rbil d(' indus ("I"t' şLe brusr" la \"a lori fo~llte Ulari (di~ parc fort" ('ontrne ln tro mo!"oan:). iar a mul orul se IImba{ea:1i (i~ i mim·:;t c foarte mult ltlr~q.il)). S-a arătat d c uplul e lectromagnetic al motorului e~tc propor\ion:t! cu [luxul indudor (D :;i eLI ('llre_nllli :!i)sorbi t f. Se usu l de rola t ic dal de a('('st ("uplu c()re ~pUnd i~ ~clIsLJrilo\' cdor două măr i mi ilJ ş i l. Pentru a schimba ~Cllsu l de rotaţje al molorlilui trehllie să se sc himbe intre cle rie legiHurile la hornc le cireuitului de ex citaţi e (prin acea sta se sch imbă sensul flu xulu i <1». fk lcg5 luril(~ la bornele indusului (prin aCC<1sta se sehimbll scmu l curentului a bsorbit J). De obicei se schimbti scusul C'Ul"elltu lui de ('xcit'ltir-. C<1rc arc o \"aloare mai micii"

MAŞINI

DE

CUf(E.~T

CONTINUU

285

S, DIFERITE TIPUHI DE )IOTO,\HE DE CCREE\T Ş I CARACTERI STJCJLE LOi{ l\IECANICE

CONTI1\~U C

Ca ş i generatoarele de ('urcnt cynlinuu, m oloarele (](, ('u renl continuu pot a w a diferite f,'hu'i de ('xt'ît" ţî(' , III fîgur~ 16-22 este r(' prezentaLă schema u nui molor ('Il (',Xcita ţi(' ~ ('pa n.lth, La 1111 m olt;r intl'fes(,3z:Î totdp<ll1 na să S(' ellno~s('::i eUIlI \'aTi~7.ii t urat.i <'l /1 ill fU Jl('\ic dt, l'uplul C (e,arad('ri ~ lica lllli'ranic5). a tund dnd rt-IC'lallli' ('1..:'llH"llle ră mîn Ilcs('h imha t ('.

F i~ . 16·22, Schem a maIorului dE' curent continuu cu excitatîe
S('parată.

Se ('un osc rela\ iile:
11=--, -- '

{,'. TI

,.
Din a (l ol1a
rdaţiC' rezultă:

k .\' 1'1

C 1=- ·

M

I n l l'odud tHl

a Cl' a~!ii

yaloaJ'c h prima rela tie'. sc ohtine :
11 _

...!:'-- - --'_ .
kN
(jJ

k K .V

l']l~

C.

(1 G. 7)

De oarecc h ' mÎtllwn L' aplicot;'i maior ului c~te con s tantă. iar fluxul (1) este (le asemene" comt<111l. I"el a \ill demaiinaintearalrtciipl. mi.lsură ce ruplul C cn~ şll', turaţ.io Il scatll', Curba de Y:Jriatic <l Lllr:l\it'i are as pecLul din figura lQ-2:l. O daL!i ('Il ('J"l' ş tt'I1' a cuplului. Lllratia scade putin. a~tfcl Încît In cuplul nominal de piin ii sarcÎnil. scfld{'l'ea e~ le de 2 ... 3% din [ ura\ ia Ilo in gol. .:\J otont! ar~' deci o turaţi<' prarlic eO!1Slalllil.

'86

ZLECTRQTEHN"ICA GENERALA

De obicei nu esl.e nevoie ca ex.cita ţ i u motorului să se ia de la o sursă dat fiind că. există su rsa care alimcntcaz:1 indusul mot.orului. D e cite ori este nevoie de un motor de curent continuu cu turaţ,ic practic consLantă (Ia maşini-unelte, vcntilatoal'e, pompe şi altele), se întrebuinţează motorul cu cxciLaţic derivat.ie, a cărui schemă este redută în figura lG-24. De aici se vcd(' că {'Îr-cuitul de exci(aţ-ic este legat În dcrivaţie fată de circuitul
separată,

n

'-_ ___ _ c
O
reni contin uu cu excilalie 'fOparatii.
r-ii!. 16·23. Oir"ctcrisica 11lel:311iCii a mnlOTu]ui de cu-

(,

Fig. 16·24. S<.:hemll moloru lui de tureni conHll!lu cu excitaţie deriva tie.

priJldp .. l al indu!'lllilli . Deoul'l' ('c tensiune:! U a reţelei de :llimelilare ('slc ('on~lallUi, tlm·n!l1] (](' exeila(Îe, d,·('j ~i [luxlil ilHluc! oJ' ponte fi d\' Mi('Wl'n('n mt!tl\inul. ('onsl.~lllt , a,~tfel incit rar<1rtt'rhtic:1 mcr~1l1ică n acestui Illolor este i(]enticu CII accen a moLonllui cu excita tic sc parat~, Scăden:a de tUf<qie. intre mers ul in gol şi mersul 1;) plin5 ~arcină. este de 2 , . . 3%. La motond CII excitaţie dclivatif' trebuie toLdt'jlln'l obser;at ca reos[atul de e.xcitaţie Ht sa fie legat intr-uu Pl1ll(~t P (fig, IG-2.ţ) Întrt' reostatul de pornire H p şi reteaua de alimentarl'. Ll'gnrea intr-un punct C<1 P' ,de exemplu ('st,(, /.!n'şi li.i, dca.trect' În acesL rllZ , curentul de exe itaţil'. cl eei fluxul inductor, este influl' uţal de pozitia rcostnlului R p , In figu ra 16-2.; c~tc reprezentată schema unu i motor de currnt cuntilluu c u exritaţie ~crie, la care bohina.jul dt, \'xci taţi c se găst'şl(' ]('gnt iti scrie cu circui tul principal al Îudusului. ,':ic ('onsiderii. rdalj ile d:ltC mai in ainte:

C=]\ <1> 1
11= - - = - ' . il ,\' <li (\'1

U

k.

in ('are

~~a

llotnL:

MAŞIN"I

DE CUR..E;NT

CO~-n!llUU

267

Deoarece curentul principalI trece practic şi prin boLinajul de exciacest curent poate fi considerat proporţional ('u fluxul inductor CP pc ('are-l produc<" adiei!:
taţie,

unde

"2

c.'"tt' un factor de propor\ionaliLalt' .

1
Fi~.

16·25. Schema mocu exclÎajie serie.

torului de cUft"nt continuu

+

Rezultă.

:

dao:.:l\ :se notea:dl:

tu COllse('intii:

unde S_ll nolal:
1 r== k~ .

I k,

JnlrorluCÎndn-sc ultima valoare obtinuti] pentru inllinle :1 tmaţiei ~c oh till C ;
kt
11 = 1;1

(j)

in expresia de lllai

vt Ve
( lG.8)

k~

undc s-a notat:

~ =k~ .
k,

288

ELECTROTEHNICA

Gl':NERALA

H cl<\\ia de mai inaillic a turaţid fi în Cllncl-ie de cuplul C araLă ('ii HUlli cuplu lllic îi corespunde o t.um\,ie mare şi, pe măsură ce cuplul (sarcina) creşte, tura\ia scad<> . In figura 1 G-26 este rcp rC'Zcntată curba cor<>spun z ătO<lfC ~ caracteristicii mceanic(' . Această caracterj~tică araUi rrl la pornirea motoruiul dnd tura~ia Il este mică. cuplul este puternic. Din accasUl cauză, ascmenea motoare se lltilizeazii in special la trac~iun(' (tramn,je şi locomotive electrice) ~i la unele mararak unde ('ondi\iil .. de ~p]"\·irin cer cuplu mare la pornire.

n

u

J

e
Ha. 16-27, Schema moiorului de clIrem conlinuil CII excit8jie mix t1l d.iferell[iulii.

Fig. !ti-2G. Carac teristica J;1<' ,anici! a motorul Iii sene.

Jn fig lll':l lG-27 ~(' aral5 ~: cilelll:l motornlui cu e.,riLalie mixt:] ~a~1 ('Olll POllllrl. 1;n :.I ~-rll1('nea molor <lrr dOllă circn iLe de c.\.ciLa\ie, ş i :inUlIlt' unul in <lc-ri\'a(ie ~i altul in 5('1"jr. raţii dc cirl."uilul principal al jnduslllu.Î .. \{:I;'sk dou:l circuit<, ~'in t a~·tfcJ hohinal-e. Îut'it flu:-..:urik maq:nl\Lir<, rrfp0 rLiyc să aihIi H'llsUri l'ollLrarii, O aSeHH'I\Ca e:-..:rila(î l' se 1l1l1ll('ŞtC difacn(inlâ. In acpst C:.iZ , pe m;ll;uru C{' cuplul motorului {Tl'.'jk. se olJţille ca s{'{nlerp,l de tura tie datorit{t e:-..:cita(iej deriyajic ~fl fit' COlllpcllsaL:l de t'xc.iLa(ia ~l'rie. InLr-adeY{lr, CIJld cuplul creşte hll·aţi:1 :m: telldin(a ~ă ~carlii : rreşlt'rea 1:11pllllu i Cil !"efpU!lrl!> îm5 unui rllrl;'llL 1 :dn;Ol:LiL d(' in (Jus mai marr. Deoan'ce' 1 rrcşle, J'llL\:ul H'rjr nc.')u' ~j ll1iqoreazii fluxul {kriv:d.ie. a5tfel I'nel!. fluxul r('l,ulJant ('str nwi mic ~i . in rQn:ic('in(ă . turaţin creşte pentru a r('\-('ni la \"aloan~'l ini \iaI::i. ~I()loar('k c u eXCi!<l~!e mix!::, diferenţială ali Însii dezayalltajul dc a IlU ayea () funcţionare ntfi;:ienL de sL:\bil?i, ~j de aceea sînt r:J]" utilizaL(· .
Cint.! cele două bobillaje dl' neiLa(ie sinL asLfel realizat... incit produc fluxuri magnetice de acela;--i ,<,cus. t'xeilaţia se numeşte adifiunall1 şi se ulilizeaz{! alllllcj tÎlld estc !lccesar IIIl cuplu mare. de pornire sau o mit'.')orare Importantă a tura (iri o dat!i cu creşterea ~arc in i i .
Aplicaţia f6·2. Un motor electric bipolu de curent coniiauli cu excitaţie în deri· valie (fig. 16·24) are o pulere la arbore P----;40 k\V şi este alimentJt de la relea cu tensiunea 'U=::OO V. Randamentul 'Ij al maIorului este 0.84 num Aru l V al conductaarelor la periferia indusului este 800. rezistenta n a lndllslr! u! este 0.1 1f. rez is tcnia r a circuitului de e:l:cîtaţje este 50 O. iar fluxul magnetiC inrludor ID~I,5 · JO -! W.b. Care este cuplul C şi turalia n a maiorului)

l\1.AŞmr

DE

CURE..".""T C ONTINUU

289

Re:z; oi\' are. Pulerea

cerulă

de molor de la relea es te:
40 (){j{) 0.84

P,=- = - - = 47 619 W.
"1]

P

Curenlul loial absorbit de la

reţel!

;

fl = ~.: = 47619 =238,1 A.
U 200

Curentul de

excitaţie;

i=..!!. = 200 = 4 A.
r,

50

Deoarece:

rezu!lă

:
f=Jj - i=--'238,] - 4=234,1 A.

Cuplul electromagnetic al molorului este:

c_ N

2;-;

iI>'I=~

2 ' 3, 14

·1,5 · ](J---..2·234,1 = 447,32 Nm=45,6kgfm.

Forta contraeleclromoloare:
E= U- ri ·1=200--o,1·234.1=176,59 V,

Deoarece:

rezultă:
rl

=~=
N'rp

800 ' 1,5'10 2

176.59

=14,71 ro lis=BB3 rotlmin.

9. CONSTnl;CpA

MAŞINTLOR

DE CURENT CONTINUli

in figura 16-21-\ Se arată modul În C:cIre sinL fixa\:i polii de carcasa ullei cu patru poli. La nwşillile moderne, carcasa este de oţel, turnat sau suclat ; la maşinile m:1J vechi, se execl1ta tliu foută. Polii se fabrică din oţel cu mare pcrmcahilitate maglleliră. Fiecare pol arc la extremitatea dinspre Întrcfier o talpă, care imbrăţîşea:ti't indusul ~i permite o distribuire bună a liniilor de forp in intrcfier.
maşini

1'J -

Electrotehnlca

generală

c). pclltru tnllm'aie.·:orL reglah il." ~tplt~li <t~uprn periei (fig.t" magnetic ă. 1t1-29. '~ al Fig. cit ş i Caţil de hutu c...i:>1'-t un di~Jlozih\' .. C('Ii' mai obişnni!f' sint rrestftturilc dt'~t·hist'. . în spaUu .. 1'0:\1'(.W:IISJ rni!~inii.' izolate. El {'~!e ('on~t. 1(j~ 3 1). (ou d ut'tonrf'k nu se bol)int>3z::i in gC'Ill'J":t1 direct pc indus.. 16-29. in <ln'apta illdusului.A lndu sul geJlt'ratorului ~(' Cabl'idl tol din oţ-el cu man' prnncabijilale. fiind lt'gaLr de statol' priu interC. ş i troi!("ibul.!i lo. lr:l!<.' l·:t periîlc s~ se poat . in se. .. El (>stc ('oll. In figmfl 16-30 ('vIN·torul esl(' l'eprezt'nlut. . Pcrîilc se ('onf('t-\ioneazii din ciirbunE! tun' . r:ll'\' H' fjx('a. Die~el-d c ctricc. c .<LitlliL dintr-o srrÎe elI.::u apoi in cfE'stătllrilt· indn.}ca P<" care trebuie li-O exercite asupra tokctorul ui I (>ulrll :1 S{' ohiille lll1 cOlltatt hun se reaJizcazâ eu aj lltor11 1 unui n .\<1 :CII !I.op ul micşol'5rii pierderil or prin cm'\' n!i lllrhilJnari . b) sau ilH'hi~!' (fig. A('.1uri pot (i de~chise (fig.it\ljl din l oiI.:ctorului.. a <I. IX 1:\1 întÎusul. fi). d se fOrmc3-ză mai I!ltîi hobinr. Lameklt formea. grafit ~au bro:Jz gmfilfll !> Î S('f\'('se la culegerea CIIl'(' llL. mediul unui SUPOlt.. fn nt-public:l Socialisl:1 Homiinia se conslruit"sc ma~inî <lI" turclIl co ntill UII.Olaic a tit intn' de. 16-29.t! ~ tf' pt'rii silit fix(' Fig. Colt'donll ('s lc ~olid<'lr pe nttl:\~i .sullli şi apoi ~~.'dc o a~tf{'l de hobiJlă în momentul illtrodu('erii in crt'st :i1urik 11'~pe(:('ivl" all' indnsului..' ]{j-Jj şi ! ()~31 reprezintă a!']kdtll gt'lwral nI utlei maşini de Cl1t'ent eon tinut!. Prcsiu . 16·29.' lall1clc dill (upru tare.pC'tdt> bohin(>[or.di II)) ind eilindrie (fig.emldeseh\se . precu m l)i m'ltoarcle.ului.'1..lnumit unghi i7i jurul col.11l1Wldt! sint i1. !:igl1ril. e)\\se . leagă cll. Fiecart> laHwl. semideschi-lie (fig:. ("dc rllaj imp0l'tant(' fiind generaloarele ş i motoart'" l~ de curent COll tinUI! fol o. r> - .t. Cond uct oarelc ~Înl :l şt' zate ilt cr{'~tăluri pe indl1S ."". 1..\ ('('~b· c r(>~t5. De obicei c:.:.ci]f' Il{' locoUlotinJ(> t'ledricc. Crest ~turi de indus : Ineh. lG~:~2 ) .<:CTROTr-:-rlNICA GE::-IEH A r.j 1est(: n"atfl dl' butue print r-lin flispoziti\' In forlll:1 (le roadă d(' rinduniru. j !.i totuşi rot i cu un . In figura 16-30 s(' \"t.. ('tU'{' permif. it> :.29() EI.

oI11inuu. Fig.'\a~iTt. 16. 16·31. . FIg. . 16·:. Fig.Q. Scejiu ne prin col~tor.291 Bo billă 1n curs de morltiITe pe indus.. Supor} f ig. 16·32.. de curtul continuu So<.:i al i~ta fabriclIt:i in Repub lica Rnmania.:t '''lIşinii de curen t (. Perll! cu suport.

. \"11 p u tea da la arbore un cuplu C.A T SE nIE D acă un motor de curent conlinuu cu excilajie serie esle alimentat cu curent alter· nati v su b o \e nsiune eficace U. ele se utilireazii mai ales În IracHunca e!~lrică_ 2.'11 creşle cu cii frecvenja cure.C. SIE rn figura 17· ] este reprezental sche matic maiorul cu repulsie. lului alter· n nll! iv de ali me ntare este m ~ i mnre.\\olor ul . astfel inci t forta de repulsie se men ţ ine avind ca efect invÎrtireli ro l orului In sensul săgejii. De<larece flu. \PITOLC L X '"II MOTOAHE DE CtRENT ALTEn. cuplul \·a fi pro por\iollal cu !Jă t riltul clIrenlulul ~i deci va fi mereu por.iti\'.ldl. roioric ş i statuTic.na cimpului magnetic S1. MOT ORUL f.l mai greu decil la motorul serie de curent cominuu.\ 7. adică de acelaşi sens.X. Rotorul sau esle iden tic cu ind us ul unei maşi ni de curent conti nut!.aloric un unghi diferi t de goo.AT 3 CU REPL"I. se schimuă şi sensu l clmpu!u i rOlorie. pentru :1 reduce curen\îi t u rbionari ce ~e produc din cauu cimpului m~glle lk alternat iv. sensul cîmpurilor mag netice."fON()FA7. molo r l. Oac11 la un moment dai. INTRETINEREA ŞI DEFECTELE JlfA Ş INl LOR ELE CTIUCE 1. Daca se schimbă sensu t ctmpului slator ic.. . chiar dacii curenlu es lt:! a lternati\'. cu deos ebirea cii periii". proport ional cu fluxu l magne tic indudor 1J ~( cu cu rent ul abso r bit j II dic ă: C"'-" K cIJ J. i1cesle cîmpuri compor tin du-se ca doi magneli. . Aceste IlH]toare au o car.>\Tn" CU COLECTOn. Slalorui es te ase mlinător cu acelR al ullUi maior asincron sau sincron monofazal şi se leagă la relea.'birell cOllstrucli\'/i fată de motorul serie de curenl continuu COI1.~lll In faptul cii polii ~tl1t din lele. asuprll rolorului se va produce o fortA de repulsie În sensu! săgeţii. Deosl.'risticii mecanică asemăntito~ r e eli aeeea a moioarelor serie de curent continuu. Din această cBurtl. Comutatia la motorul monofazal serie cu colector se relllizeaz. sîni 1". sinI acelea din iigura. A)l"a perii lor trebuie sA facfi cu .ll poa te funcţio n a şi C ll curent alter nativ. De aceea.~ul (1) !luate fi consideral pro porjiomll cu curentul absorbit. Diîicultah.gate in scurtcircuil.re un cuplu de po r- .. roTOR liL ~IOI'O F.

J tu~a\i<:.r 's Fig. 3. aparate eleclromedl(:~Ie etc.se intrebuinţ ea za In cazurile in care esle necesar un reglaJ ~onomlc ŞI 1n . molor .J al unui molor asincron Iriiaza t. corn presaare.\T SER IE CU COLECTOR Slaiorui IIce~tui motor esle a~e!llân!l!or acelui. Fiecare fad s ia/mică S e~ie legată cu o extremit:de la r{'leslM d{' alimentare . Roiorul R es te <l~elJlii ll~lor unul illdus de ~t'ne r ator d~ CUf{'nt continuu. Schema molorului trifarat derivat!e cu colector. ti-3. Ac~t. venlilatoare.\TIE ce COLECTOR In fig ur~ li-3 l'"siE' rep rezent a! schematic aces t matOL Slatofl11 S este asemănător attlJuia al unIIi molo r asi ncron trHazat şi se 1eagii la releauu de alimen lare. Fig. . Prin rotirea fn mod simul· tan a celor trt'i perii.\\OIOf lll se ulililtnlli atunci eTnd esle necesar un tlllumit reglaj economic. Schema molofului trifazat serie cu colector. :\lOTORCL TRIFAZ. CII de exemplu in mdustrIa te:ttLlII. W)TOHU_ THlFAlAT DERIY. Prin rotirea axei periilor se poaie. de purl1ire ca. 1. 17-2. . dar are irei perii la 120" Fig. Schema motorului mOllO· iaza t cu repulsie.MOTOARE DE CU REN T A LTERNATIV CU COLECTOR nire puiernic. se ob\lne reglajul tur~flel intre 50~Q şi 120 ~o (jio viteza de rotaţie ti CÎmpului IJIlignetic in\'frtitor. R. dar are Irei perii aşe zai e la 1200 pe periferia colectorulu! (fig. ____ 1 N . de exemplll : la ma!)ini de extractie. 17·2).1~mH e largI ale turatr~1 pen lnt puteri mici şi mijlocii. 17-1. regJ.olorul cs!e construit ca şi inuuslllllllei maşini de curent continuu. <li iuratiei !)i un cuplu put~rnic. s S~N / RoJr. .şi cu c"lelahe la cite o perie.

se ye.\ÎIl<!u-se apoi cuplarea maşinii. . ca. cu bumba c de ştt'rs şi prill suflare cu aer. La control se pot constata defecte de imporb:mVi di(eritâ. pe periferia colec!orului. 5. De aSemt'!lca.personal de specialil::!l e (elf. saI) cel mult sii fie foarte rcdme) .~l lor. Operaţiile ce se efectuează pentru control cuprind in special nnnătoarcle: ~ verificarea Îllcălzirii lagărelor şi carcase! cu tcrmometru[ sau cel puţin cu mîna. să fie:. nu trebuie să se producă asemenea scintei.eură t irea cu bumbac de şters şi pTin suflare cu aer (foaie <le mînă) a earcasei .: se realizeaz:t de.. <'Icoarece ar lH~eesita o înlrerupere prea lungli. a!lume cu îndeplillir(. Motorul se utiliwază în cazurile unde este necesar un reglaj economic al tura\!ei.\poi ma$ina se de m ontea ză În conformitate CIl un proce~ te hnulogic st.1rea maşinii pînă dud proee~ul te hnologi c respecti\' pennil'e oprir('a ei.verifiear"a cantităţii ne ulei din lagăre şi rompletarea ulciuluÎ. pentru ca cele C:H"C au nevoie. Îlltrl'tknd şi se wriric:î izola~ia . ma şin a se Fix e.:lr. după ob\ inerca Linor bune rezultate.'. de cele mai multe ori fără a opri maşina. Cele Irei perii sînt. fiind apoi luată în reparaţie. ycrj ficar .lrca maşinii. La cel puţin trei lu ni şi cel mult un aIl !:iC face o revi:ie periodidi a maşinii. dl'p5.ză pc fumb\ie (pe glisit'rc) sau console şi se face proba de flJDeţ-ionare. pe loc. . Apoi ~c masaar:\. de e xe mplu .aIJiliL ~:(~ verifică şi se r o n lro lt'a ză eu (le . Turaţia se reglează prin schimbarea prizelor de legătură la autotrallsformalor. . maşina es te trimisă la reparat dup:. car. ohseryal'ea scînteilor la colector (pcntru lucnl de lungă durată . pcntru :1 fC eyita ayadi mai mari. dar care. in sărcillat.ECTrWTEHNICA GENERALI. legale 1<1 reteaua de alimentare prin intermediul unui autolransformator trifaza! A. După ce se ob~in rl'zul tate bune.asta se procedeazi"t la remout. O parte diu ope ra ţiile. eal"(> se dă ill fU llcţiune .. .:. maşilla se eurăP. fii. maşilla se opreşti' irill'dia !.irea cu pînză stidată fo arte fină a colcctorului . Exislă unele defecte m. permil JUllc(ion<. dacă este neeeşar. lectrice şi llwranir('. m:l sur:lfea in(J'efierului ş i conlrolul jocului axial la lagărele cu fricţ i une. euriit. Defectele mici se remediază. şi INTREŢINERE A ŞJ DEFECTELE ~rAşINrLO R ELECTRICE Nofiuni (I~UPT(( relliziilo/" periodice.ai mari. de asemenea. in locu ite .ărcinal cu aceasta . de verificare şi ('olllrol ~e e xecut-il pe ma şina ne demon tata.amănuntul toate părţile . a izol aţiei.rifică dacă se roteşte În ~(' n~ul lWCC~. După montare. asemen('a după lIn proces lelmologic stahilit.29' El. hobinajeJor şi periilor cu s uporturi. In gol (fără sa rciuă ) . in acest caz. iar pi('seh' mai mi t !.'ctri("ieui). La defectele grave. Toat. Maşinile electrice trebuie controlate verificate în fiecare zi de eătre personalu l ill. După ace.. repara le . a c ăror reparaţie nu poate fi efectuat:! 111 timpuJ lu cru lui. oprire . termenele fiind planificate.e opera(iile de mai inainte se txcctLlă numai de eă(rt.

ile mari de curenl a lternatiY).sau numai a tlUui organ (bobinnj . perii. de pornire sau la ge nc ratoarele sÎncrouc cu <. pClltru a ~t> lua măsuril e de l"clllcdicre necesare . colc<".CTOR In genera l.lor. :\foloarclc nu pornesc s au hlilctiolle<!.) .ză tU turllţie anormală . J merlial ce au fost obsc l"\" ale nselllt' uea defecte trrbuic: anunţat personaJul de.xdla(i<. Curenti dcctrid in arhore şi lagăre (dt> ob icei la maşin. tnc'iilzire:l anonnală a întregii maşini . . . Arcuri electrict: iJltrc iuclc1e de conlact (Ia motoarele asincrone cu reoslal. Deplasare axiaH"i anorma l ă a rolorului Ş .<1.inut! .izul"ea sau ma g uet izarea în\"(~ r ~:i a gc nc r:>lolltdor de rltrcnt cont. ~pc cialilaLe re ~ pcdi\".MOTOARE DE CUREr-' ALTERNATIV CU C()[. . p o t să apară urmli t oarele defecte : Scintei la periilc colctLorului l'au ale inelel o!" de con1act. proprie) . la maşipilt: electricI'.[. dc~j san'ina se pilstrea:di COllst antă . Ati ngere inLrI' ra to I' şi statuI".FUllcţion a re I1cstabilil. !1It'lc cll'.DemagneL. \"jbratii şi zRomotc :morma le.

sint leg:J l e Ci! lr('i jlllnde de pc h obin:lj\\! indusului.iluatc la 120 0 intre ele (l'ig.'nel'alol' de curent continuu. De asemenea.i se găsesc trti incle metalice izolate Între ele şi f3\:i (le 8. eare. produce l'llcrgie electrică ~ ub forma care c~te neresariL Un astfel de grup de maşini (sau agregat) cOllsliLuil~ lin mll/!crfi: or maIa/"generafor.rnath· sau in"ers."I. Există ş i maşini unice (cu o s in gură carcasă). iar pcriilc. una fUllcti onînd ca motol' ş i ceala l tă ca genera tOL Molonll primeşte energia el ect ri că sub forma sllb care este disponibilă ş i anlreneaz[1 . se poal. curc pol lransforma cun~nlul con tillllU in cmenl alternativ. ~i invers. felului curentului (continuu sau altcrnativ ) etc. eoleetorului legate la o reţea d<' curent conlill!Ju . Convt". Convertizoarde staticc mai s in t cunoscute şi sub denumirea de redresoarc." in l:i o maşină el !. Pc ca păt u l din dreapta al arbol'c1u.fbore.rtizoarele pot fi grupate În două mari categorii: rolafive ş isfafi ct . convcrtizorul poate realiz a schimbarea frecvenţei .t\·jn(\ colectorul In sLiuga. a tensiunii. iar cele trei pe rii sinllegalt' h\ o reţe a trifazOlI. In Republica Socialistă România se construiesc ulIt-le t ipuri (II ' COI1vertizoan: roiatiyc constitu ile dintr-un motor asincron trHazal ~i un gl. CONVERTIZOARE R OTAIWE Un convertizor rotativ poate fi constituit din d ouă maşini electrice rotative cuplate. IHlmită (omll/a [oare electricâ )'(>%ultă (lin figura 13-1. ~. fiţ(ura 13-1. a numărului de faz e. trallsform:l curen [ul cont inuu in curent alte.i.: CUl"t'nt continuu .PITOLUL XVIII CONHIITlZOAHE ŞI I1EDIIESOAHE Se numeşte de obice i cOJlverli:o r o maşină sau un grup de maşini care transformă un gen de curent electric În alt gen. Pc fiecare inci freaca.gelle l'atorul. a. de cxelllplu . 18-J. 1. Între cele trei incle apar trei rn . Cind maşiua se roteşte. i\l3şina fUllrţioucază ca uriel! motor dl~ cure nt continuu. ci te o peric.(' ti'ân~ forma C[lf{'ntlll trifaznl de o anumită frec\'e n ţă in curent ll1onofazat ele altă frl'cyeuţă.C. Cu ajutorul lui se poate. b). Inelelt'. J1 repre. aYÎud ac('la~i ax sali axe cllplate. Principiul de fUllcţ ion arl' a l unei ase menea ma ş ini .

Act: a~tă smulgere a eIeehonilor din mereu!" e~te posi hilă numai oacă mercurul este Încălzit pină la Î ncande sccn ~ă. in drumul lor spre anocl. fnl. Comntntoarea este rever- Fig.ă o difcrenţ. 2. moleculele de vapori de mercur ca!"c exil'lă În \"~!'. Electronii lo\"esc.r-url mijloc oarecare sc illcălzeşle pînâ la ill cfl nd esce llţă o porţiune din partea superioa ră a Olcl"elirului . Gnd potenţialul anodului este pozitiv faţă de eatoduJ de mercur. Schema con · slrucli\'ii a comutatoarei. Ea poate fi alim entată cu curenl trifazat prin cele trei inele şi se înYÎrteşte ca un motor ~incroo.particule de electricitate negativă care se dÎ!"ijl'ază ~PI"C anodul poziti\". b) sibm"i. esle o piesă de fier sau de graEi. R. unii electroni din alomii moleculelor s int scoşi din aceşti atomi. .iaJ şi un etmp electric alLcm:J!·i\". T reprezintă un t ran sformator. 18·1. la primaru l dinlÎH se aplică tensiunCH alternativă avind valoarea eficace Va. astfel incît pr in in termediul illelelelor şi al periilor respective maşina poate produce curent trjfnat şi alimentează reţeaua trifaz ată. Comutatoarca descrisă primeşle cnergie sub formă de curent continuu şi da cnergic sub formă de ('tlI'enL altt'roa tiy trifazat .ZOARE ŞI REDRESOAR& 297 tensiuni trifazatc. RED RESOARE a. a{"csla ('mile electroni . ca un generator de curcnt continuu. iar A. In porl'iunea n olată cu C se găseşte mercur. fiind apoi şi ci atraşi de anod. ii de potenţ. .CONVERTI. Prin ciocllirile care au loc.re piesa A numit ă 3nod ş i mt::rt::ul"ul ca rc constituie catodul e xÎ~ t. Print.. iar la prriile care freadi pl! colector produce clll't' nl continuu.edresorul cu mercur ln figura 11:1 -2 ~e l'on~ideră un vas ţi in care s-a răcut vid.

î. ar" .sÎunea U c dt' la bonH'I(' circuiltllui dt: utilizate are rorma unor pulsaţi i pozitiV{' şi inlennitcllle. p articulele ca re :IU pierdut electronii şi care co nstituie ioni pozitivi. ~l'll~lIl ~. a Fiii!. turclll se Ilume ştc rurellt redresat. sînt ntra. iar ('U celălalt capăt . Tt'USÎl!IIl'fI Ce 1:1 homrk c·j!"euitulul de utilizare ~["e forma • . Ten. Cind leusiun('a all('rnllli\' ~ aplicată tr. S-n o bţinut o redresare illai~h\lll.-\LA In felul acesta se produce o circul aţie de electroni Îu sen sul catod-anod ln interiorul vasului.1110(/111 Sf' glls(' ~l e la uu poIwgativ rapi de el1lo<l. Cc'lfC permite sa trcacfi un curent le în circuilul uumit de utilizare şi carc l~uprinde un i'eecptor oarecare.I:. Fig.sc de caLodul negati\".un sens şi ioni pozitivi In sens contrar constituie un arc electric. adică pentru pnr{junile hn::>urale din figura. li. iur ducI ll'1I5iu!wa HIT !'('mu ! sng('(ij PUIl("l. [8-3.\\'. durcaz:' numai in iutervalt· dt.. Această dubIă circulaţie de electroni Într..ll".:msrormul orulni arl'.ufllată prin linia plină din l"ig:ura 18-5.'fupc tiud . • redresaLă I un C\I a nod. după cum se arată in figură.1' pozitiv raţii (le cMoJ. 1n eonse· tÎnţ. Arcul. Cireuitul de uliliznre ('~'lc legaL cu 1111 cap:lt In catodu\ C.\2 ('sL. d('('i şi curentul 1 ~ . Curentul 1. limp ciud tt'llsiul1('n U arp \':l1ori pozitiv('. \':1 l'xistn un are d('("lrie la fiet'arc ulternanţă Il rurenlului alleruati\'. deoarecl' se uLiliz('azlt tenţial .. iar apaml 111 ~e. Tensiunea CII pulsatii inlermilenie. la mijlorul !'ec undarului lransfonn. . ([eoar('('t: dill anoJ nil pol fi n t ra~i e]('r lroni spre.i.ratod..298 ELECTl'l.. Arcul ~t' ~tin~c ~i curcntul se Înlrl. In figura lS-4 s-a consicif'ral lin vas \' c u:doi anozi Al şi Az.('sl. tlllOdll! Al ('~l(' puzitiv (aţă elI' l'atod. li<' ('xemplu. [8-2. HlIll1c~lt' redresar fU m Cl"t"Ilr . .:i ci o formă a5emănutoar(' . 1'1 acel aşi timp.'.QTEHNlCA GENER. figura 18-3 s-a trlUiOIl eurba cart' arnl:\ \'ariaţia tensiunii L' din sccundarul transrOfmaLomlui ÎIl rl1nc~ie tit:' timp.. auodul .etii plino.llorului T. mercur cu J~edresor .

l\eteârea pulsat iHor. R.ern. O .le alt. ambr. 18-6). Hedresoarelc d(~f rri!'c mai innin tc fÎ nt mOllofazate.E.. 1 . I \ . Trallsformatorul T al rcdrcsoruiili este trifazal. L A. llldllct. S. Az AJ Fig. .iunii U l " . consiM ră d(' CXl'mplu tCIl~iuncOl Ci cor('~pllllzătoare 0I 110d ultii A t " Arcul ~lBodului Al fun ct. astfel in cit curba curentului ~e ~Ipro pic de aceea a unui curen t continuu . A 2 ş i Aa . Cele trei tensiuni lrif<H:alc VI' U2 şi U3 .:m ţe.saţiile curentu lui le 55 fie mai nivclate (fig. pe cart! serundarlll Iramformatorului J 1. . 18-7) . Schert\a redresor u!ui trifa zo t. 18·4... " ! \ 18·5. T W IU L o Fig. .oru l ~re trei auoz i A.. Pl'. iar rNlrr!'.. 18·6. 18--1) din dn'uil ul de utilizare face ca pu l.. le + le aplic ă asupra anozil or.CONyr. C Ue R I - .ntru puteri mai mari se utilizea z ă iU~ . Redresilrea do! aflozi.edresaT cu Fll..i ollC'ază pentru porţiune a trawlf\ Ulai gr ()~ a curbei cor('~p\lllzătoa rC' ten!. ambelor allernante.J redrt!wan' Irifazate (ng. I w T Fig.ivitatca L (fig. 18-Î. finl rl'p rCzelltate grafie in fi ţu ra 18-R . .RTlZ OARE ŞI REDRt:SOAR.

Sf' utilizează redresoare cu l111 număr mai mare de anozi.i allQzii auxiliari Ac. iar arcul sare de pe allodul Az pe anodlll Aa ş. numărul de allozi.ul se illtToduec bohina L pentru nivelarca onrlulaţii!oL Spre a se nivela şi mai mult ondula(iilc lCll!-iiu nii redresa te . sau de faze in secundarul transfonnatorului. Încjt mercuruJ auodulllj de "pl"jlldl~n' lin să vinii in cont. e ntar" ş i m tensiunea m e dic redreS:ll. sÎllt prcdzu\.md r ------' mai apropiată dt! o tensiune conLinuă.e produ('{" lin mic arc iniiiaI. cU atît mai mult CIl ri t in său () fOl"lllil circuit. . î n practică. astfel incî!' redresează amhele alt. alimt:' nl:a[. in aces t caz. secundarul transformatorului arc ~ase faze.i incliniudu-sc astfel vasul.m .ă Ve este următoarea Vc =--. re-l. tensiunea Ua a :modului As devine mai mare. numit.." confecţionat din sticlă pelllru puteri mai mici (>i din oţel p("utru puteri mai llwri. Relaţia dintre tensiunea pe [ază U r a.. lllChizludl1-s(' inll"I'J"llptoru! Ia::. să fe I11cll(infl şi la sarcini lIliei. d.mperatllra lH'c('sară.dei lrifazaLt: de ali.[.zelll:ată schema consLructi"ă a unui l"cdresor mOllofazat Cll \"a s de sticlă. Redresarea tensiun i lur tTHala le. Curentul rCdrC!-i:1L 1(.' " În ca ["(o : k este raportul de ln\lls[ormare al transformaLorulni. erei/a/ic sau de intre/intore.modului . vasul redresoarelor estI. al"(' ~i el apropiată dt: aceca a utlui curent conLiuuu. n SIll . Jn felul acesta :-.act ('II mCl"('uru! eatodlliui C. IlUliliUI pa/a ca/odică. Pentru a se aduce caLudul de mercur C Ia tc. SI' pune in funcţiune. tensiunea U2 a . Tensiunea redresată Ue arc forma arătată prin curLa cu trăsături mai groase din figura 18-8. Pentru ('a por\iunea incaudcseelltii rl (":\L(ldului.42 devine mai mare decît tensiunea Ul' astfel ioc ît arcul sare de pe 'lUodul Al pe aoodul A 2 _ în punctul 3. decit tensiunea U2. <le exemplu G. I fl>i'I.4 2 . 18-8. n . Hedn'surul are doi anozi principali Al şi . anodul de aprindere ila .ernan ţc.r h' 12 .a.i M:parat prin lrallsform:JLuJ"ul de exciLa\ie T~. adică este mult t fig .300 ELECTROTEHNICA GENERALA In punetul 2. " In figura 18-U este repn. legat la reţea priJl intrerupt:orlll le.:. .i auuzi d('.

La capătul superior. la capatul inrerior al tijei metalice l. tijn an' o armătură a care poate fi atra~ă (le bobina S. bobina atrăgind arm ătura . cufund:'l anodul -'l a in merc ur. cu vas de Redresar sticlă. La punerea in funcţiune a rcdr<'50l'ului. 18·9. 18-10. In figllrl'i se '-ăd numai doi anozi p rincipa li AI şi A 2_ Aprindrrea a'l"CI11ui principal S(' obţine cu ajutorul anodului de aprindere Aa.\ CQNVERTIZOARE ŞI REDRESOAR~ 301 figura 18-10 esle reprezentată schema constructivă a ullui redresoT cu vaS metalic. Intrerupindu-se rî~. l~edresor cu vas metalic. . fixat 'in Fig.

.7'~ .i. an greulate mică şi volum redu s şi un randament J)1IJl la orice ::arcin u. Redresoarde se utilizează pentru transformarea curcnl:-uhli alternativ în curent continuu (redresat) ca .sală în cazul cînd nu exis t ă intirziere la aprindercll areurilor. In momentul dnd trebuie sii. Recire-soarele cu mercur ni mai mulţi unozi pot fi polionodict!.lrc anod îşi arc vasul său . În anumile momente. sau monoanodic('. la rindul lor. In felul acesta. Asemenea rcdrc~oare ~e numesc ignilroant !:au redresoare i gnilronice. cînd fier. fnncţionarea anoz il or principali. arcul anouulul respectiv nu se mai poate aprinde fn momentul arătai in figura 18·8. " Fig. ~ri~.ziere la aprinderea arcurilor se poate obtioe o modifIcare a curbei tenslun:1 redresa te (fJg.ă apară un mic arc. [[{'dlll i!\tirzierii la apr. . b. cu o anumită intlrgrăta r La unele redresoare. Gri!ele de com a ndă pot fi aduse. de exemplu: pentru incărea!'!'a hatcriilor de 31'urnulatoare (dacă H' dispune numai de cure nt alternativ).- ziere. iar U~! În ca:wl cind există o asemene a întîrziere.i ~ Ilcle. care proy()~că. RC fonn'l:'ll:ă atunci un mic arc carc pro v oacă aprinderea lucu lui principal. c~a e provoacli o reducere a tensiunii medii redresa te. se trece un curent electri c prin ignitor şi mercur. prin· Ir·un dispozitiv special. In acest caz.'en!t pozi ~i\·. prin varjatia intirzie' poate regla Între an umite limite tensiunea med ie redresa lli . se a prindă al'tuJ.>Tila corespunzUoare unui anod esle n ega tivă . 18·11. 18· 11). aprindt:rc~1 anozilor de excitaţie A t ş i carc asigurli. cînd toţi anozii se giiSCfC intr.. numil sau gri/ă de comandii.!'. deoarece electronij care viII spre l!nod sînt respInşi de grija negativă .if'arc. UrI ·e"r '~ · zinlă tensiunea medie redrc.. In figura 18·11.. Aceste redrc. resortul r rjdidi anodu l .ware au ayantajul că DU au pÎc:>se În mÎl. între fiecare anod rÎnlirllPft h U -:i a. pentru alimentnrca lralll\'uirlor (care au motoare de curent continuu). unele redresoare cu mercur mOlloa!lodicc au un dispoziti\' special de apri ndere: in mercur se găseşte cufundată parţia l o piesă numită igtlilor.:la din mercur. eu ajutorul energiei electrice date de o rct('a tri faza t l'i . fădnd !'. de. Dacă.:" Gii::NERALA apoi curen tul din bobină. Aecul se poa te aprinde.un sing\lr va. şi calod se gă seşte un grăiar mellllic. Ia pot enţ iale pozitive sau negative fată de catod.inderea cuiul.302 E:LECTROTEHNIC. de e:o:emplu. acea5 tă 1ntJr. după rurc curentul electric prin iguitor se intrerupe pentru a fi produs din nou cind este necesar să se reaprindă arcul principal. şi anume atunci cînd grila .a.

S('ll. b.('riilor dc :1("lIlllulaloul"t.~ d t· siliciu comandat" (apro :\imuliY in I"rllli in C:l\"(' S(~ poat<. dn'.' ~:e lragil Intre ek dup:i difrrit(' sdlf'me .:! rell~it ~':I ~ (' fah riel' re(Jre ~oare elI cl'llIh. la ill- .· al eurentului . l{i'(lresOll!"t. H. g ah<l ril Illai red ll~ şi n d iind at i l de mull illFlllr n!aL(~ de tcmpcraturrl. rn~j obişnuite Fig.l eledriri"!.ECş. Redresor de seleniu.'"E'-__________________~3"O"'3 . \h'mr-lll'a redr'. <"it' exemplu ('a in m OIl{tdul in pUlile rrprczenLal in fig-Ilra n~-I.'.. 18-13. te ~c Hnleaz. lNJresor. fi ~(' are element avind o placă de. ~l y iDd.mcute. Redn:soardc l.1. 18·12. Redresor eupru -oxid.·. Un aSemenea element lasă ~ă trcad'i curclltu\ num ai în liensul plumh-cupru .lSe .01" fuzilJlI JI . Cll Ilerlllll!1i(1 şi mai all's rll siliriu .~ . Ull strai rk selrniu S:. cle. fn ll1!imii <mi s-a in("l'jHlt ('Qn~trllir("a n:::dre~oarl']or (k puteri 111:\I'i..HI<\ tle ("\l!"('nt aHtrn:\lî.<. homl'lc 3paratului...('l1rÎnd ~. SllpraIaţa plăcii de cllpru dinspre plumb esle transformată în oxid d(' c-upru (O) printr-un tratament lermic."R"E"O"R""'"0voA. cupru C !:ii unu de plumb. 18-12) esle alciîtuit dintr-o lierie fi .St' lradillilc.'~O:ln' nI siliciu s în! lllai uyall t:1j(ja~(' decit rele el! germallÎu. um'lllni po[\L e ('ireul a llIlmai il1 ~I'llsul s(·kniu-o\el.\\ b __-. iar prin P piIlJi(C"lc elI:' ~L!'lngcre ak a. nedresoruJ cupru-oxid (fig.s(wul eu selcnill (fig. Fig.. Printr-ull astfel d ..I L II.k.1 şi Ii.lll s iigeţii :lraLii St'IlS11! ti" eire\1I<1(i. unde prin 7' s-a ll oLll Ull t ransformator legal l:l n'\I'. .~________________~C~O~N '~""R'Tc'"Z"O"A~R"..n~a11lhllllui. Pt'n lru a se putea redresa aml)('le alterll<ln\t' ale {·llrenlului. n ..d r('sor l"1I mercur prin intcrmrdiul prilelor) înln:-bll in ţează mai ale!> ÎIl ("[u"('an-a b:ll.i Ill! sir:ll de n\('fal \1:.comanda 11Il rc. rc{]resoan..l. 1:1 :I ~'('eaşi pUL"fe.. prin . Dr. lI ll !llik tiris/oare. Pentru. puteri mai micL S{' [olosesc şi redresoare uscate dintre care cele sÎ111 cu tUp /'u-o:ri d şi cu seleniu.t în !'i{:hl'IllC'k: f'Jt>driec ea în figu ra IR. R~' "mt. [\ccsh. S-a HoLuL p rin R o rondt'lii el <1!'iLirii.-13) est e aJ6itui l dintr-o platii (il' (jiei Jlic uclal 0n.

Figura 18-16 reprezintă o schem a folosinrl o diod:". oblinindu-sc tcn~Îlln('~1 redresată U r . c:l1e lrcbule este apli cată diodei p rin intermediul trallsformatorului r. Redresarea unei singure alternante cu o diodA. care redreseazii ambele alternanţe . in care se foloseşte o diodă simp l ă redresoare.'ERALA c.edresoare cu tuburi elect ronice Principiul redresării cu ajutorul tuburilor electronice a fost dcscris in capitolul IX . Figura 18-15 reprezintă o scJlcmă de redresare. Ten siunc" altc rn ali\'â Ua de redn'~aL. P entru simplificare. ambele alternanţe. 18·16.ELECTROTEH!'iICA GEt>. In figu ra 18-17 se prezintă o schemă <:u d o uă diode. Tcnsiuoea altertlalÎ\-ij Ca. cu doi anozi AI şi A z. carc Tedrt'scaZă. R. 18-15. paragraf Ij. In cele ce urmează se dan cîteva scheme cu tuburi electronice redresoare. nu s-a mai t1e~cnat circuitul de inc!lh:irc a catodului . se obţine la bornelc rezistenţei R. Cu această schemă se redl'eseaz:l 1n timpul unei Ţ ( . eare trebuie redresată. Fig. Ua. de asemenea. .este t('n~iunea alternati\"ii. Redresarea ambelor alternanle cu o diodă cu doi anol' perioade numai o singură alternanţă . c Fig. iar tensiunea redresat ă U r . se aplică şi aici prin interme<liul unui transformator T.

prin intermediul transformatoatţlor TI şi T2· ' .'\ \ redresa\ă.. l:~ 'Ţ A ~ . Tensiunea Ua care trebllie redresată este aplicată circuitului de grilă eu ajutorul transformatorului T. iar tensiunea redresată U. este obţinută la bornele rezistentei R din circuitul anodic . 20 - EleC l ro!chni~. Trioda redresoa re. 18-18. 18-17. gene . Fig. două ELECTROTEHmCA GENERALA 305 iar U. Figura 18-18 prezintă schema folosind o triadă rcdrcsoarc.'a! ii .. T fiind un transformator. Redresarea ambelor alternan\e cu două diode. este tensiunea redresată. • ~ 1 " c R n' "R Fig. Cclc diOde au catozii încălziti cu c urent alternativ.

1.:lrea la ObS(·llfitat{' ·'.g~ IU('l'uril. estt. peretii dC. in primele UIOIII('lItc se . dar dupii un tilllp oarecare.-\T lIumillaluI arLi ficial n'IHC7.). ochiul ln'huie 5. ire a \'('("h' rii III! S(' mai ~imlc.1 minutt· .c" . och iul in(·{'jle să vadi! {lin t I ' in tI. Ia Început. j('n aUi ş.\ I)hseurit:lI.1.J! praetic că 1111 îlulUiuat de hu!):! (·a li late imhunatii. S!STE?-lE DE IU --.' :-.1]"(>'1 1. Pentru a putea vedl.(n' il llt't. necesar SIt exisl..i evita :lpariţia ullor boli prof(·siorlalt'. asigur:"i O fo losire cit mai hună a unt'llclor şi a 1tI!!şinilor de lucru. ("a şi ee.e poaLr ajunge uJlrori la cite\'. mărind ihlln. adira .:cmphl. un ihlJnillal d(' Imn.. ochiul in(·qw să \'adfl din no1l.[leomod{'7.) intr-uli ~patiu iluminat llOrmal ~c rt>duce iluminarea . o:nJl('nii.i 5(> <ljungr la orlJire.>hiUI in activitatea omului .CAPITOLAL XIX It 1j llI~ATUL ELE CTRIt 1. prtn "adapl. la lumina fla b:i dat-ă cle ('cran.. J"t'du(·c n umiIrul de arddentc ş.HltillUHI"t'. ril1durilro <1<.A.'u.şi o::JllH'tlii din JUI'.scn ul!t'. NOTIUN I GENE Bf\LE: i\I.. deşi iluminarea CI"\':5II'. .(' un minimulIl <le lumim. adici\ omul nu lIIai dblingc OhÎt'I·td~. orhiul di~tingr ohie(·lele . Cl'CSl"Illll. in .) (·alilah' măreşte producti\' iLatea Illuncii.\fomodaJ. dt'oarecc s-a (:on:-. datoriL. dud s(' inlr:1 ti\.ţcşl(· ('ondiţiilc de mUrl(""[I.intă. nil ~(' pol distill . măreşt e calitatl'a produl"ţil'i şi micşol"t'<lză rebuturile.rsit:. vedeJ"ea uu ~(' Îmi)unflt:îţ('şte mai mult. l al:.ll1":lL o problemă de O impori an l. .·c~\ Il('('csitfi (fa şi ndaptarca) IIIl timp ('U :Itît ... (""a de exemplu.ll deost. Ua.{' ..ollsLal{1 o sdl dere a \'('derii. adap{.T! FOTO~fETRTCE DE B . (Dt' p:-. dar după dtt'ya minut(' !Ct' pot "f-dt'a dt~sltl l de bin .I I:'\. In plll~. Datoril"ă <I Hl'I"t!nţeJor de culoare şi de ~triilu('i]"( ' a diferitelor pllJld~ ale llllUi ohird. obiectele de\'Îll ~trăl(\ci­ loare. nistag mus (sau clipilul och ilor).inarea În tt. t'fl'C11l1 dt' imllllnăUH..1 llHt. Timpul P(' ('.\.. ilumi narea.' Ulai hiue.-\ umbrelor. Pentru OI distinge daI' obiecte :lşrzaLe la di stant~ diferite.ursul spl'da('olulni ."cde rea incepe sa fit.\RBIT Ş I Ut\IT. la lumină Într-/) saJ!i dr (·int:'JIlaLugl":lf. Mărind ilnmin:lr{'<l peste o :Jllumilft limit{l..

a ace~b'j ~rl'l'e Sf' consideră o zonă ru !iuprafată S prin care iese lumina .un unghi solid 2= -'.:c consideră o sferă de razit R in centrul căr!!ia ~c află izyorul lle lumină O (fig:.. R s Raport ul djntre fluxul lumin os (JI emis printr-ull uughi solid elementar ungh iul solid dementar reprf"zinlti Întensitat"3 luminoasă 1 a izvorului de lumină în direcţin eomiderală: fi şi (19.. cort~puozătoari' radiaţiilor \'izibile emi!ie-.\. in aceastiJ ~itll~lţÎ('. de către un i7. O instalaţic dt' iluminat care llll ţine St>aUlU de aceste necesităţi ale unei \'ed~ri in bune.:l.e de putere de 650 ori 111ni rnkă decit "aLtul. atunci cind priwşti spre tahlou .l de lumin{\. lnlwsilalea IllmilJoasă. eitirea indirot.{IXATtiL ELECTRIC :'l07 mai ScuTt cu cit iluminnrea este nulÎ bună. cum c!:t(' chiar caztll unei lămpi ('ti ill('andescentă pentru luminatul tabloului.rice pdnripnlc pe buza cărora pol fi aprerjate un i1um ina~ ~i o instalaţie dt> iluminat oarecnre ~int cnum('rale şi dCf':crisc mai jos: Fluxul luminos q. cu alle cuvinle. ' vedţ> unghi ul solid Q sub ('lire se din ceutrul luminos lumină Fig.or de lumină.[.orespunzătoarc. Pentru a jn~{'l('gc accasti:i Illhimc :. prin fenomenul de OI'bire prodl1 s de ~tr1'i!ucil'ea fiJamf'ntului incandc~c('nt. Raportul dintre suprafaţa S. eorc~pullzăloarc ]'l. coodtţii \'3 fi o insJalaţir nce. după cum se sferei alia S. ~rărimil(' şi unităţil e fotomet. Fluxul luminos ~(' mfLsoară 1n lt!meni. dacă i se ndt' filamentul iucand€'H'col. nu. pe suprafaţ. Lume-nul (Jm) e~\e o unitat.ştie. ° n~ :' se numeşte. (De exrmphl. Emitereâ UHui flux <1> de către un izvor de punctHorm O printr.ulluminos emis de Ull iZ\' or de lumină est!! PUIt:l. este cantitatea de ellerb1'jp.iilor aparatelor eslI' stînjenită). 19-1 ) .l<liaţiilol' care pl'odue ~enzaţi:.rLUJ. ... 19.şi pătratul razei sferei.1. in apropierea tabloului de control al unei instalaţii nu trebuie să fie obiecw străluciloare.1 ) . in unit:ltca <:le timp. Strălul'irrn intcus{J a unui obiect jeneaz{l '\t!{]rrea şi ingl'CUnC3Ză aeomodarea.

cu atil ş i in Ltnsitatca pe direcpa respectivă ya fi mai mare. Se observă UII Cu cît . . Astl'd. de refleclic mai 'mare decît una cu o cUJofll'c iuchisil.'jtc ÎIl"ll'nsiLatea Lumino asă a unui izvor de lumin a carc cmiLe un flux de un lumen. cu atit iz\'orul de lumină respcdiv va produce. consumată.. Fadoml de t[iwdfute l!lminoasâ "'l al ullui iz\'ol' de lumină este r<lj1ortul dinlrt' fluxul luminos < emis de izvorul de lumilla şi putf'.i .) (Cu alte clIviute. Intensitatea lumiuoasă se măsoară În candele .ă. rlaporlul dintre fluxul care se refiedă ([lux reflectal <ll r) ::. unîfol'lll repartizat. Unghiul solid unitntc este unghiul solid drL~['minat de o suprafaţă 5=1 rn2 pc o sferă cu raza U = l m ~i se nUllleştt: slcradÎ:m (str.308 Cu cit [luxul emis ÎnLr-un ungh i solid eSle mai mare. la aceeaşi pult'l'P. material oarecare a.i fluxul care caM pe obiec.3 ) Factorul de di{'acitntc luminoasa SI. ş anlicrc etc. Luxul (Ix) este iluminarea ullei supruft!le de 1 mZ pl' {'arc cade uu I1ux luminos de 1 Jm. mai aproape ele unitate.. ('9A) cii. llulIlÎnatul artificial poale fi de diferite fcluri. Iluminarea se măsuară in luc:.t (flux incident lI)f) se lIum{"~tc fador de rcUccţie sau eocfici{'nl ele rcflcc!ic p.[l Cll () ('liloarc (lt'S(:hisă are un coeficient. Din flu.).'.2) Cu alte cuvinte. el ponte fi : iluminat inferior (iu cHidi!'î). p .iiI/mi nul exteri or (in spaţ ii deschist'.rca P COIiSUllHllii 1> de acel i7. O parte se rdlecUt.\. iluminal'ea este densitatea r1uxului luminos care cade pe o suprafa (. cu aUl d \'<1 reflecta o parte mai lUare din fluxul incident. un flux luminos mai mare. printr-un unghi solid unitate.re llil cocl'icienl de reflecţie. miisonrii in lume n 1)(' \\taU (Im/ \\"). Candela (cd) C. iar o parle poa t e fi transmis{\ m<li departe.i. după locul unde st' npli c. unghiul solid unitate este acela determinat de o suprafaţă S=W aşezată pc o sferă de rază R). (1~.\"ol' peutru producerea fluxului <1): ~ ~ - .uJ lumino~ care cade pc un obicd. eslc mai mic dedt un ÎLatea.darul de eficacitate luminoasă este mai mare. Astfel. () parte I'slt' absorbită de obiect. un perete sau o supr:lfa~. Cu cii ra. iluminarea l~' inlr-un punct al unei suprafc~e S este TapOltul dintre nuxul luminos <Jl şi suprafa~a considerată: l uminoasă ('9.

C\IT:'\ . uLiliz:1L pentru paz<l (k noap t e a şnntierelor. IZVOARE DE T. cînd asigură o iluminare uniformă pc o ~uprafaţ ă mai mare d e lucru (iluminatul unei nalt ~ .eslea.{il. rind n umai (jO .~)O(\) din fllixul (' mi~ n·ali 2ea2ii.laiij fixe. clă:(lirilor de . După scopul urmăril : i[wnil!ol /lormal. realiza t prill instala t ii ]lortaLi\'c la care sursa tic aJi llll~l!t:lrc . rÎn(1 eirr:! 90% (li n fluxul (>llIi. l'ÎI!d ('in'a -](I . . iluminaLul sp:J ţiilor dcstin~le circulaţiei publice ('sl. rind numai GO. utilizat în ('uzuri de ayaric 3 ituminnLl!llr i normal iluminat de po:iI.ILUM0. un iluminat indired : . iar rest ltl.(jO% di n flu x ul l'mis dl' wr!'~i l'ea'lizc :IZ:! un iluminat din'd.d imensiuni reduse (locul de luerl! efcdiv I:J un ~lrl\ng. ohţ inu t prio suprapur)(:r('a unui iluminal generat cu 1111 iluminat local.ilumil1a/ . !)('re!i ş i di Vi'rse elelllente arhitecturale) .tnlJl'j/.iluminat semidired.). illllllina! desÎ. iluminat!)l ma i 'poaLe fi : . ilumillalu{ di{u:. utilizat pcn\Tu lucru in e(Jlld iţii normale. rcaliz'l l priu îlJi5t<1. modul nlln Ituxul lllminos ('mis dt' iz\'on!1 Ul' lu miul! ajunge ta utilă de lurru.'l ll nm{â. .'i. por{alÎli. Iz\'oaCele de lumi!15 utiliza te jll m(Jd ('.Qcncral. iluminatul poat(' I'i : .ilumina! dir ed. realizat prin ins talat-ii mobile {l[ullpi porLativ(' alimentate pri n ('ah iti flexibil de la n' j:cana eledrid).r un alL exemplu de iluminat general şi !'c numeşte il li m i Il a t p u b I i e.!lumina/ . iluminat l1 1 poale fi: .>AT UL ELECTRI ': 309 modul cum e~tc iluminat locul de Illuncii.). la un birou ('te. mai sint utilizate lămpile ClI "re c-!e ctri('. urent s int h1mpile CII incllmles<. ciud se asigurii ilumiuatul unuI loc de muncă {Jc .î o J'j·f]I'c ţie (pe tav an.iluminal combin at. cînd ('in:a !lO% din fluxul emi s d!' !iurS .l ea{le dir('C't pc suprafaja de lunn (util. ~ ocl iu ) .\IO% din rJu x ul (' mi~ realrze <izi'i un ilumirUlL dil'f'l't . Tinind seall111 de ca raclt'-f!!l ip~t:llat: i('i d{' ilulllinat.)). p(~ ling-f! ac. UJi iluminal indirect.en/ti şi lr1mpile CII {Illol'elicw{ii. lămpile eu deseilrr5ri în gaze ~i În yapori metaliei (mercur. -suprafaţa D u pă După 2.~ de ~' un fl ajunge la suprafaţa utilă dup . _ f!llminal local.cu l·rH' l'gi(· \:'~te inglobată în aparatul de ilLlmi:wt portali\'. . ... _ ilumin({l indirect.ţemiindirec/. (1 z on11 a unui şan tier etc .

ioll et5 (fig. (v{'li mai· reparti}.. Lampa I.troduce 111 dulit' .!i la 500 W.OU soclu ~I duUe "u filet rmund : b _ Cu :.:i cu un flux luminos de 1000 Im: pentru o lampă cu acee . datoritii \·olatilililrii ÎII parle a îilamcntuluL fluxul luminos scade cu 1O-20 c" din VAloarea sa normală inijia!ă ..= . Acest lucru este dat În cataloage prin ~curba fotomelriCll polilra m eridian~ il intensităţii luminoase a liimpli (sau a izvorului de l umin~ respectiv).lGOO (19. 19-2. utilate. uti lizare. care se in.: ROTEJl :<:ICA CCN ERALA în Hcpuhlîca Socialistă n omânia.l_~k/ll ·ra. 19-2) Se' bazeazii pe aduce rea la i ncandcsrcnţil (cîrca 2800°C) :1 Ihmi filamenl m<'lalic cu njutorul curentulu i electric. 2 . prooucţia izvOLlrdor d(' lu millri este asiguraUi de întreprinderile Eleclrofarn! şi !)tcaua "lectrică-FicnL modf'rn. 19-2. " . apljciIH! formu la: l:~n!ii Fig._". Dulia are horue penll"U COllectarNI ci la reţeaua electrică . ..balon d e sUclA: 3 _ ~:lu Cii fl1l<1 ~o~ tund : ~ _ soclu ~io-­ oal'l: J dul!" .0=80 cd.2. cre~te fluxul lumi· nos produs.EC-. Strălucirea lilamenlului este mare. azot . in calcu [~le de iluminat e~te uecesu si! se cuno a scă intensitatea luminoasă pe care o produce IHmpa pe o anumită direcjie. 6 _ t. in Ugura 19·3.:tlie.4> corCSpllnlătoare­ pe o direcţie oarecare se calculeaza tn fU!lctie de intensitat ea luminoasă Ia.1şi constructie. 220 V ş.'\Carle de circa 4 ori : la O scădere a tensiunii sa li valoarea nomin a lă .(tm enl mp.'ltil in circuit prin intcrmediuJ ~oehlltli ei. 'j Fac ltlful de cficaci(. Durata utilă a unei lămpi cu iIl<:anaescenla se cun:.- 1000 '" ·Ja. Tnsii durata de utili:. a) ~au CII h:. di recţiei de GO" îi core:spundeo intensiiate de 1". [a o creştere­ de tensiune de 10"l' pl?Sle tensiunea nominal!. AsHel. Lampa cu incandescenjă este sensibilă la varialiile de tensiune. 2-1.a •. De aceea. cu rba fotometrid (fig.'ste tor:t'rL. kripton). Uneori.""IU şi dulic baIonetă: 1 _ fl!. -12.Hm data de curba pentru aceeaşi directie corespun· l<ltoare lămpii de 1 000 lm. cr~je uurata de utili· zare dar se f"'uuc e sensibil fluxul luminos produs. Ia.ol"\\C.tde tipuri şi furmate cît şi pentru lămpi montat(> in corpuri de i!Ul:llnal departe. cu a ~ (. curba fotomeiricli csle da t ă pen tru o Jamp. De obicei. b). LAmpile ~ini construi te pentru tensiuni de 12.:are .lIe IumlnuasiÎ a Ii\mpilorcu incandes· este cuprins Intr~ II ~! IB ImI W. PCll tl'U ~I impiedica distrugerea filamj>nluhli prin Qxjctar~ aresta este iJlc!1is Înlr-un balon cii' ~tidrl in rare ~'e face vacuu m saa se introduce uu gaz in('rt (argon.iuerii de! 000 ore de.. 120. Soclul şi clulia poL fi Cl1 fik t rotunn (fi. tensiunea trebuie să rilmlnli cît mai conSt8U\<"i. dar cu un i111X luminos <l>diferit de 1000 Im.1. după acest timp. 19. de lămpi. In retelele de ilumin at.z.5) ClIrb~[~ fo tome trice pol fi date ş i sub fO fm i'i Ele ~I)lt date atit pentru difer. ~) Lampa ('il i nrl1ndesren (a ~a li becul electric (fig.i puteri pln. 19 ·3) reprezintă graiic in te nsitatea luminoasă pe diferitele directii care trec prin centrul sursei. de tabel e. Lamp ă incand e$Cenţă. intensitatea luminoasă 1a. la valoarea nominală .310 E :.'. de retinut ca LIn corp de iluminat modiiicii rea Întensilii\ii lumi noase il lămpii).

I l'ulo:r.fLUl\lfNATt.u inC3ndesc. ÎII fund.1 . b) Lampa cu {lll orescel/{ă. de 20-150..1 0- \. In W I FI"'" lumlnU1. 27. 40 E zon J50 E 17 E '.0 200 :i00 7fJ 100 73 II!O ". Radiajiile invizibile ultravi oleJe sînt.:.M'~1l15 r:Hlia\ii dzilJilt' .'2i.1 Caracleristicik princi pak ale Wlllpilll r (STI\S 61 15-59) .le de 32-3:::' Im W. T <Ilie/li J.. Liimpile (. 1.\\ 111"":]"[UmlnOf.(!eJ.. 27 F. E 4U F. 5lriilucirN1 Ji1mpiî ~t e mult IllRi redusii .9. [ ion 105 190 3il 513 Sud.E :!.zcază pe trallsform:Hea radiaţiilo r Î!r\"Îzihilt' ultrav ioll'tr. 705 1 "'" 7iU :? 540 E 27 F.'. fU incandescen!" de uz T"Il~[ ' ~ene ral "'y """. FU !leţ : onar('3 lămpii Cu f1uore ~ cellţă ~e 1a. 40 OU 120 217 :>72 62:J 840 1 210 :!O20 2880 4 6150 8 00U !7 700 E :2i E 27 " E 27 E 'l7 F. 15 E 0E '27 E '27 E 27 -. eart" fiind supn"i acliunii radiaţiilor ultrayio ll'le produc prin nllor(. in ion Svc'u' III In y """.le de. '" 2.enlil.-izihilC'.en I ă . 2. .:.:! leri. c~mpozi\ia gazelo: mlroduse in tub ele pot da o IUllurlA loarle aproplllll'i de lumma 7.- 120 1. F. -. """ 1 ~2U 1 '''''· ' ·~ . 19-3.'L ELECTRl'':. tnt~ r('ur ş i gaze con \ inule incandescenţă Fig.5 ori mai mare decit la l. produse de o descărcare cl("dridi prin \'apari de. 3ll Jn tabela 19-1 sin t arătate earad{'risticill' prÎllcîpa le ale lti mpilur cu fabricate in patria nOHs l rtl. res tul fiind radiaţii ultr'I\· joll. Curba flJlu - metrică a unei Illmpi cu incandescent ă polarii meridianll (de I 000 Im). de aprox imativ 1 000 ori mai midl decit la lămpile cu incandesc. F. În radi aţ ii \"izibilc pe baza fenomenu lui nI! fhwreseenFI.7 500 300 IOW 4l' 500 ! OO() . H' află un strat.:l c .. PI' p('rcţii t llhuilli ill rafe are 10(' d('~(·(lre ar('{l. 40 E 40 E 40 Îl)lr-1I 1l lub ]:1 prt'simH' sdizutiL Din tul:llul radia Pilor produ:-i(' de <]t>s('?!r('u)'I'a d('ctrid"l p rin tuh. de compuşi cbilll il'i tl1lllli ti lumi llofori. Faclom] de efîcaciL'ile luminoasă <1 liimpilur cu f]uoresct:njii e:<.u lJuorescel1 !n se C011struies ~ sub formii de luhu ~i (30-150 CJJl IUJlgime) şi pentru p. _.'k in \"izih ilc.:. '260 T 350 16700 E '27 1:.\\1. Durala de \ili lizarc a Jiimpi !ar eşie de 3000 h.:impile c. 15 % siut radiaţii \"iolt. adica 3~.

Schema elet- c.oar.scărcllrt! tn lampă este limitat de reaclanja de . citeva suie de \'01\1 care. electrodul bimelaJic. mctalt~: c _ tI - s_ imagini care produce o jenă a . x _ rcacta.ll.i ai starterului se deschide. de ŞO<!). Dupâ intrarea In func ti une a lămp ii . ochiul vede o su('CCSit1l1(' de Fig. face contact cu ceUitalt clcctrod.bilizare X. c. acest neajuns poate fi mil'şorat legînd lămpile intre faze diferite al(~ re(. se văd fi e stind pe loc. cur('ntul ar creşt e la valori c~re ar distruge lampa.n:e de 511cll'l . aşezate la cap{'tele tubului .ael.:i (bobină de şoc) de st<'l. cei doi catozi CI."l!~ de sabU. deoa· rece O dala cu stabilirea confactului între cei doi eleclro. (") lampă specială S.ose!'c mai mult~ lămpi. _ condenJ!. numită startcr.ti ai săi. c. la un moment daI. in care se produce de scărcarea. starlerul se r. inchizind asHel circ uitul rHamenlelor CI ale lămpii.i!or sai. in schimb ea esle inFluenlală de temperatură (Ia rece mercurul condensează. PunInd lampa sub tensiune.. piesele care sînt În mişcare d(' rotaţie fiind luminate period ic. Cind se fol.anţ.. C.. la întrerupere:. se încălzesc la 800-1 OOO'C şi emit electrofli. lam. Lampa cu fluore~eenţ. la ('::Jre unul Iarnă bimetal. mişcind repede mîna sali o unea lUi: oarecare..NiJe curenlului prin ZNO) j ca urmare.·ederii. lampa cu f1uOrE'i'('cntă se stinge de 100 ori pe ~cculldll (la toate trN. desdrcarea luminescentă în neon încet ea ză. curentului apare o supratcnsiune d. 19·4.stabililare. de aseJnl'llca. la temperaturl mai mari se reduce eficacitatea luminoasă a !iimpii). C. deformÎnrlu ·sc. rescenţ. formată dintr-uu bobinaj aşezat pe un miez de fier. fie mergind cu o yiteză diferită de aceea reală. amorseilzii descilrcarel1 prin tub Intre fitamente şi lampa intră astfel In funcţiune. dacă ea ar Hpsi. l' _ tub tricii a unei U!mpi cu fluD' cu catozi cal li : stane:r.: datorit ă reaelanlel (induc. contactu l dintre cei doi elcctro7.:i. Se ~pune că lampa produce UI1 "efect stroboscopic". apliclndu·se la capet ele lubllltd Între filam ente. tive) X. filamentdc sînt ~Ir<lblilute de curent.. sau uneori Se văd rolinrlu-sc l'hiar in ~ens inYCTS decit in realitate. Inlre cei doi eleclrozi al starterulu i (care in mod normaT nu fac coniac! intre ei) apare o descărcare !umineseentii In neon. Intre timp. tensiunea la capetele tubului scade sllb ten· . întrerupînd curen tul din circuitul filamenlelor e. La tensiunea industrială ('Il freC"en ta de :i0 TIz.:u>re (bobina.e1ei şi nul.312 ELECTROTEHNICA GENERALA Lampa cu fluorescenlă nu esle inf!uenlală de variatiile obişnuite de tensiune. cuprinde: tubnl T.îceşle.ă a că rei !'chemă electrică e~tc reprez entu t~ in fi~ura 19-4. două eondemat{!<'ln~ el !ii C2 • St<'lrterul S este o din cci doi electrOli ai mică săi este executat diutr-o lampii cu de scărcare in gale (neon). Curentul d(' de. Aceaslii desciircarc produce lncăb:irea elec1roz. su b Iorma unor filamenl(~ metalice. o re.

). ~ i durcazi'! rît('y<! milluLt'. d!lp~( Dar. loeuinl<e ele. ateliere. cu I1uure:>t--en!ii fa bricate in 11.rozii prineipali J. se o lampă (-li ynpo ri ele mercur dc în a ltă siu lw Cl! putrri d<> 50 1<1 100 W la ten~i\luea de 220 Y ş i 50 Hz (fig.perieuloasă. factorul de putere a lămpii este <l e 0. St' mon- ten:"1 In ~erie pe circuit o I'~tl' ~{' r~ad<lnFi innuetiy ii .'IlJI'. . ~Ib de lux (bunii redare a culorilor. Dacă lampa nu s-a aprins după prima deschidere a contactelor starterului. d:ll' l:U de cOllerl a ti'i d e ]. iluminat e xiedor etc.NER. st arler PFS <lOW Fllfa ~tarlef ..iunile tuhului w 1'1' 20 \V PF 40 W PF fi. ..).mcl Diamr· "n" h'Ull"Tl 40 7. Tabr/11 19·~ CU.ru fi îmbunătăţi factorul de putere .Iinge."!der:ÎSlil. eo]]slruiUi dintr..3 al lămpii. ~e ry e :.0. Ho~a"ia F I""ull uHlj"os. in ell rc timp Inmina creşte pro. care este redus datorită reactan\ei (indudive) de dabilizare. S. parcurilor elc. 11 tlliorilor ..-I.) ~Ib (completeaz5 bine ilumifla tul natu ra l . birouri. In In.'ipule ale UnOr 1.'\0 750 700 2700 2450 :1 UOo 18$0 1750 4 250 . 1" culoarea~ : il> put. folosind reactanţe de stabilitare de construcţie specială.llonului .0 1080 9. in ulti ma foloseşte \T('Ill C.') \'1 C.tin tub de cnar( 1.::rc<jy () dnlfl ('Il ~tab iLifea dl'sdirc .. De aceea. ~e foloseşte cOlHlematorul C2. Aprilld{'fca ![imp ii se face prin iuterme<lit11 unui ell'ctrod a uxiliar :.95.:. cera micii. lampa se aprinde în circa I minut..ntcazli cu un cOlldellsalor CJ' Pent. acesta intră din nou în functiune. şcoli.n in:Jlul public. in special pre - la ilLt . Exista l ămpi la care slarlerul este reali zat cu ajutorul unui dispozitiv care con\ine un mic releu eleetrotermic şi un releu electromagnetic.t ţii ~înt tnllls[ofm aLe in r:_Hlia~ii yizibilc cu :Jjutorul unor ~uhs tant~' flllor('S('cntc (hnniuo fo ri) a~ c zate pc percJii inleriori ~li b. pină cînd lampa se aprinde. ~e aprind fără a mai fi nevoie de slarter.LA 313 siune<l de aprindere li sturterului şi acesla nu mai func(ioneazii. fU 4: ~ 6- I ee I EE I cu I ef> hmg.\Ioare. no...'i ll' pl'illl. ).'inal.Lf' ca ~ ur~ă de radia!i i u!L ra\-ioldC.lrli:.9. starterul se ~u.ELECTROTEHNtCA GE.l 1:1 o 'I. 19-:) . Se construiesc şi lămpi cu flllorescen(' ă rare.'rc. birouri.. <I(:('sle f:. al b lumina zilei (ap ropia tă de lumina zi lei. BI ce CR eD EE - al b cilld (nu asigură redarea corecti.>. se utilizează la jlumin a tui stră· zilo r.ii nmninnlă Dimen.. Pentru ca fllll c ţ-ionarea startcrnlui să nu producă paraziţi.\ reţea ş i a poi t'oned:tl:J imedi at. ca ma i a prinde decit un anumil intc ryal de timp. unde s fn! necesa re iluminări deosebi ie). lle.. alb cald de ln x (redare corectii a culorilor : IOCllÎn!e: magn illE'.-l lampa se . Fi:lllru a limil a Clu'cnt ul prin lamp. i'xp())':i \ii e tc. chiar de mai multe ori.!u!.lrii intre derf. In felul an'sta.II lămpii. fa brici le xlil. 10 tabcla 19-2 sînt ariltate caracLeridieilc priucipalc ale unor lămpi cu flu oresrenţă fabricate in tara noadrâ . slicliirie.) 900 3240 3000 2750 590 38 38 38 1200 I 500 " 2600 2 :lijQ 1950 11'00 I 700 1 :100 rampa vi/pori de merCI//' de Î/Hlllâ presiune. La mpa (-Il mereUr.a Tipul It.

ş i ('are aU in general utilj. _ rC1c ~a. ~ . ~e mai intiln('sc lămpi <lparaL('h~ de proiecţie.r(' ('.!.ind lum!noto:i P<! ~rlca uH ..(~ ~f' jn!îlnt'~(· Hlb o form:i <le tuhl!ri lungi (alimcnlalt: la tCllsiu li mari ). . de e-xcmplu. Ia r.314 Ca iz\"o:ll"(' de luminiî.jEar. COnPLHI Penlru [olosire<l pl'~ldi(':'i.l pltr-..:alîzart'(! l't'dall\('lor lumino:<~c... lu proif'cl"oun'!l' mari ..:. 3. TlI~ rLl .. astfel lncÎI arcul se menfine stabi! plu1'i la arderea complrl6 a eJeclr07. lampa respeciiv8 fiind dellumilil lumi'-U.s·a liicut prin intermC'diul arcu lui slabili! intre doi electrozi de cârbulIc. rl"...:l l .o:are a energiei eleclrice la iluminat .'tnbilit inln' doi ('kdrozi de cărbuue·.11 alti \-apori mdalki.~t(' nrnil electrk in tter. . 2?O!f \'r----~o Fi.1'11 : J _ c'./HIJ lui la blocikot·. ~Qcliu. pe Jingu liimpik obişnuit.c cuarţ.dil'i .b d. br~ să fie Helln reglr. cu in('ande~Cf'H\f1 de la proÎf'rtou]"c ~:lU alte apar<l!.f' oplice.. CI! all iznlr (1(' lumi nâ utilizat ÎI: pracliriL iti ~p('C'ia l la nparatel(' de proit!{'ţi(' (r inematogrnf). Aceast<l lampa avea clirbunii .IJDl on dc s.~lt~... d(~!'rriEe. Corptlrilc !ă a~i g iln' alill1t'l1lilf'l:l {'U energie ele('trieu :l '" Prima utili.. DI' aH'llleue:l Se mai intiluesc in practică şi aTte tipur i de l:il!ipi ClI lIH'l"CIlt" ~:l11 ('.t rod (I. rare ~e uliliZ<':lzi'i Ia ilumiuatul in prac'lidi fol osite la ~pc(·jale. ~ . -( -_ 'lll'C'lrozl principali.j 111 distaniei dinlre ei. Uimpile CU u"$ri'irc5:'j in ga 7. 1!hi !..!şezaU paralel.Hnpa cu \'ilpori de mercur de itlal· Irl pre-siUlle: 2 I _ ţu. jnductl (.I<:].şj la hdioprn. construcţie ~pecialli.:. ..ilur.\T intr-llil ('om plex (]e pif'H' drllllmit dl' iluminaL au flrepl ~ ('op: l::illlpile (iz\'oari')(I' dţ~ luminii) dill montale armăturii nw ('orp ek iluminat.-.

fadorul lh' (kpn:_('it'J'e d('pÎ1HIt! <k felul ('orptllui de iluminat şi de modul in ctH(' ('1 iulrc\inul (~t e rs d(' praf).xcclltit' a!t~ corpurilor de. dud H' lIUllW~C Î<trnri. (1" eXl'mplu. <Iutitlf'flagrantfl ('tc. ca l'Il'trll'n((' l'H'nţin[(>. Oril'e_ corp de il u winat euprinde.l' fluxld ItllI1inu. in unele cazuri.~i un sislem optic (glouuri elpuli:. conLra murd ăriei. corpurile u\' ilnmifl n[ ~ int ele tipII! proie ctoare· lor di1l figl1 ra 19-0.0) FiI-!. aici rezultă şi d iff'J'ile moduri de ~'.). În ~f'opul dl' n produce j!umin ihi bun . o dulie pcnlru fixarea lămpii electriee şi COllcctnr{'a ei Iii fe Ît>llua cl{'c trică .[\11 spa\iilor !ll. clanşa. se uhtină iluminarea in bune condiţii Il unor ~upnlfcl-c stuate la didanlc reltllh' mici.. . 19·6.('totlrr etc. ra!i ona lă a fluxului luminos in ntport en fdul iluminatului. Se dt·riucşte drept "fo:ct or de depn'd('f('" ~c al lum i corp iluminat Tnportul : (1\1. I't'fl~. sii c. umez eală ck. !'tllitil'lilt. contr a cJectfo lor dăuuătoare ale mediului (praf. corpul de iluminat trebuie să protejeze lampa conlra dewriorării ei pc calf' mc· canică. COrJHlrile de iluminat ohişllUill' rcclrh libuic aHfei fluxul lumiu\. !'ă faeii o rl!drislribu\ ic.· (~I('"\"S (le pr:!f:. In ar"r:1 de ilul1lilUllul şanlierl?loJ'. Proi{'dor. .lI':. f~tadc Ilr ('!fldiri t·lt'. corpului de i1umiual se dl' prccillZ:'i .ILU"UNATUL ELECTRrc 315 lămpii. În func-ţinna rc. IUC'l'JlÎ de ~anlicr. ÎnrÎt si. prot+'jată .) pe care li.~ I. iluminal (exccuţit' normală . P ro i('d(Jareh~ dirijează fliL\. pr ~lIpmf(:ţt! ~illlHte Iti di~tanţ_t' muri . iar Ill M t'~'I.at).dtc efectul d e orbire 1)(' care I· ar produce strălucirea iuten să a filamcutuJui I ă mpilor ('u incandescenţă. cart> :lfiţ.:rl protejn:t' mediul ineonjm'iHor conlra t('lllper:lluriJor ridit:lle (sdnte i etc. gări de l!"i<lj. În ClUt' (1)( ('~tc r!IIXll( llimillo. slut foln:site:ii pc \'t:!:i· culc.). l'~It.. proii'doare!c. datorit it p r ăfuirii .ul'il rcdris tribuirca fluxului lumin o~.'l llwtliu ('mis dc I'orpul cic' iltlmillal in timpul fI1Jle(iOl1ării.'l1tru i1l1millt!.' poate' produce lamp:L 1)(.'mî~ de :Jc('lnşi rurp în condi~ii iniţin].ul luminos intr-un unghi ~o lid mic.l~ . iar in alte ('azuri.oi lH'u/. Corpurile de ilumin<ll rele mai tlzua](> ~'i nt arătate in tahela 19·tI. jJ. Aş:l (! U!Il H' III:JUi ~i îu tnbcb 19·3.).

.lqcdinţe lllI"'I""'C:' .'i l' i(l . fat.It"coS3rt.1 (unghiullllnlre orilolllală ~i raza care uneştI!. alegerea apa ratelor de ilumina! şi amplasarea lor.1wl cu l~mpÎ cu incandescentn.. aşa cum se arată in figura 19·7. Prin iluminat ram\ional se llllel~g:e asj~urarea unei iluminari minime ne<:esare şi a unui factor bun de UlliiormilaIe a iluminăn! SlJjlraiciei de lucru. Slral:i pe parl . CALClTIXL TL'C?lONATULl..i \lT- 75 IZ. Tr~bui~ mentionat c.1 carcsabll. I ct.:) 10 I. .t.. Cunoscînd pozitia unui pUlid A iafil Ile un izvor de lumină .ic 11 50 50 . sali Vestibllle C()rid0:Jr<". L.elRşî scop 5e IItl1izeaz~ şÎ COfl-':U Î de iluminat care au o apărll10are din stiel'l mată sau Iăp!oa~~. ..lna. In tabela 19--1 sint date citeva \310ri ale ilumin1lrîlor minime r('comandate pentru iJuminalul cu lămpi cu incandesccnj.'i la diieri t e lucr.'.. a) /IJetoda prin puneti.ofalnare I " i. rlll. ~.\ I\'Ii('r .\\e iodl'le folosite in mod CUrCl\1 pent ru nllcldul ilLl1l1itla l ulul sint...iO fiO Sii!J dl. pentru a asigura un iluminat T<lliona! al unei suprafete de lucru.0 ~o 30 2-6 t-~ Pentru evitarea tfeclului de orbire.~ell. me<:anice Luc. me to da prin PUlIc tl!. . Î5 I I1(J . .'.316 ELECTJ{OTEHZi!CA CE:-:ERALA 4 .iri tlu".. !!1 CII vehiul) s~ fie mai mare decît :l0-: in !I(.1l1etod a puterii specifice.\T Calculul iluminatulUI :'!re drept scop 5. Birouri de proieclare l3ifOllrî dJClilogrilÎe BirOllri administra\j\'e.. ."."" ).ri S~li 150 \·.-HI II Locul La~. ri.xu Iui luminos...area ilumina tului fluor escent tinde să mărească cu rnult ihllllinilrile minime admise. Tal:ela 19.(10 Forjc ş i preSe fllfI tiltorie \ 'OpsilOrle şi emailaj Rillguri şi selfactoare (Iextile) R.-1 de ilumÎJ1.pIa.' club.p/:x I~Qv cos! a sili '" k 'I!.en\.."i ulili.7) .i Str/izi pc Irol l:1I r.0 .la bilirea ltum1irului şi pUI~rii lămpi/Of.'iri.. Cantine l3uc!lUiric .ari la bim<: .:ri de muntaj' fine. enUmI efectele de orbire clc.. În cOllcordallttJ cu recomandArile no r mIIle. .-) dc d.~ t.sl Eo şi ituminare a pe un plan \'erlîcal 1::0 ilpliCÎnd reia tii le : Eo ---" k. CORPURT DE IL C'II l'..4 Il u m Înărl m inime . filaml'nlul inc!!n desc . _ me toda flu. reco ma ndate verltru dife ri te lucr.)7boaie la pinâi şi H"nl. praelle Se I:ere ca ungitiul sub care \"('I1l' ochiul filamentul CII ir1C'lndes(.~tiare. Lucrjr i dcprcci7. rlrsctc _ I :. .\\a~ini 311 75 unelte tra ~aj 150 :~OO Hule de muntilj Lun. . (19.se po!!!e calcula Îluminar~1I pe UI1 plan orizonl. k 'h! E ~= k.

.(ul luminos reiledai de suprafe1e)e vecine şi 11U necesita cunoaşterea curbei iOlomelrice il Intens11iil11 luminoase a lămpii...dori\ă deprecieri! prin prăftlir e şi 1mbă l rinjre. i!ulllill~rile dale de fiecare lam pi! în pUlldul respectiv se adumÎ. De aet.lIfe : <l>. lai de suprafeţt'l e vecine spre sllprafnla utilă de lucru . conior m nor melor. . in 111~. 19·7. in m. (19.ILUMINATUL ELECTR1C 311 in care: Eo şi E r sînt iluminarea pe un pla n oritonial respeclÎ\' vertical. d. fluxul 101111 $. In acest C3:t. de obicei se ia 0. Ace$\ coeficient ~e ia k=I. în 1111: E"' I~ . valoarea lui Vllrla ză Între 0. este fluxul lotlll..'ea .111(H1 (prin alegerea liimpii şi corpuhli de iluminilt): se cuneSc de a~emene~ k. ne· cesar pentru a produce o iluminare minima E" I" pe o suprafaţă S se caku!eaz.5).$ ·k u'Z.. Constructie graiica pentru calculul iluminiirii folos ind me· toda prin puncte. Calculul ilumina mlui prin melodii !Jrin pune te IlU tiw~ seami! de fluxul luminus rl'i li!c. prin flu:"ul reflectat.8) E""n S k l iluminareM minima În Ix. IX unghiul dintre verUcală şi directia falei de lumină de la lampă la punctul considera! al suprafetei iluminate: h înăltîmu de suspendare a Iilmpii [nUl de punctul considerat al supndeţ e i ilu· minate.in C. .8 .2.67 şi 0.7) se H~rijjci! ilulllÎţl.A folosind relatia. Fj~. .97 dupli cum sin! aşezare liintpile. Accastii me!edă se 2pliCI! l ~ calculul iluminatului camerelor la care perelii ~i tavanul măresc iluminarell suprafetei ut1le. în Ix: J IXIOIHI (In cd) şi k'l> au semnificatiile 1H~laie la relatia (19.. • . coeficient care tine sema de scăderea fluxului luminos prin acope rirea cu praf a corpului de i1uminai şi prin imhi'itrinirea IAmpii. şi 17. 2. ilumina! public ele). s\lprafa(a (or izontal ă) a Lncăper ii iluminatI:!.. se cunosc de obicei k". prin aplicarea formulelor (19. Il şi a (prin amplasarea corpului de iluminat fat~ de suprai<lţa u t ilii). 2.rile cu peretii de culoar!' inchisli (hale indUSirial1:! mari. 1. bJ Mrtada fll/xullli luminus fine seama de nu. un factor de co rect ie pentru iluminarea minimi'i (care diferă dt' iluminareil medic).'irile Eo şi E" după Cal. ta I v' A In calurile practice. aceastii melodfl se apfic:i Iii calculul iJuminatului ~patiilor deschise sau în i!lcap<'. k un roeficient dl:! siRurant« care line seama de scăderea In limp it inlensi\âtii ItllninOllse produse !lI:! lampa. Cind acelaşi puncl ~ste luminat de mai mtllie lămpi." _ '.2.

\ l (6) (3) 10 . ~5 '" 10 30 1.!t ~i de indicele încăperii.}O 70 30 .{O 27 :!l 30 27 " 1U 1 " . 2.318 IOLECTROTEHNIC A CENERALA " coeficient de utilizare a iluxului luminos.'r-<:lll R~r..:ml"o< pentru u" COTI' Ix.cctor (1) a<llne (2) I (.1 57 54 29 J..18 16 20 21 3i 11 47 Hl 43 47 40 39 24 ---" !!l fii 47 4. 74 • . 52 55 I I 52 3-\ 57 I " 3.15 5.m % U .. ill m.J 3' 3< 62 65 70 611 " 30 50 5 '" '" 57 50 62 58 60 6:.9) unde a şi b sînt lungimea şi laflmea incilperii. în functie de factorul de rei/eepe al peretilor şi tavanului.iO W 10 .5 .) CO<..0 50 " '" " ·1. tn m (~urraiata utilll se cotisidf'rii la 0.!l.~'~.( - 50 70 .~1 indice se del erm ină Îolosind relalia: f '- -h (~ ~ a~."lieient de reflec!ie Il\cllc~Jc CQ('ficl<·nt <k ulItlz::ll't· n flUXUlui 1I.0 5{) 60 " 51 51 . de tipul de corp de iluminat folo!. 42 40 46 68 73 67 70 . 42 l.6 ---------O.jO Sti 30 \O :1(1 10 Si) G5 59 5.llUllllnat ( Iab(>!.l 52 " 51 55 OU G:. 19-3) lncii jx-"!i ŢIl\'.101> ~t"Tk r 1\CUCCtQT e1nl.t. bda 19·5 Coeficieniul de uiili zare a fluxului luminos ( in !l. care se determină salisfădilor din tabela 19-5.1.. ace.)- a-b (19. - .'30 50 . .\'. 58 55 59 63 60 61 J7 al 70 30 50 7U 3U 50 70 '''' :.0 70 50 10 :~O 30 -- !'F -. i. 20 50 70 50 70 30 50 I Pfr~\i % un.8 m de podea)- To.j " 32 " 36 " 37 12 16 17 28 32 .. iar h este lndl(imea corpului de ilu minat deasupra suprafetei utile.\ <3 " 43 44 -16 49 48 -16 51 50 52 55 1.5 70 30 50 70 :10 10 :~o " 46 " 24 28 :B :!i 30 27 3U 34 5n .

coeficient care tine ~eilrn:.impile necesare ilumim"lrii unei SUPf/!.lUi de pereie se recomanda s.5) I . .1.nl): -. 0.· (1)1 determină acum In (19.3) i _o cind se lucreaza Jing:.25 .(0. in Ix. C. necesare pent r u iluminarea suprafetei S se li'impii alt'~e.re p esie putt'rca specifieJ (in \\"m!!) abSGtbili! de lilmpil . .clnd nu se lucrează lîngă perNe. D il corpului cie ilu mina t f:.lLUMINATUL ELECTRI C:. In Im....\LCCLLL TLL\jJSATl-U-r (T PROIECTO. (19.l'I de tl~!e statistice 8au exprimal~ Cli relatia: p~-- E.a Plin \\1 ) ilbsQrbită de I..w este proiectat asupra suprafe tei S .are 5e ilŞlllA proiectoru! se calculea<Cil în raport cu mări­ mea sllprafe\e i de iluminat şi cu deschiderea utilă a lasdculului lumillos al proîeclorului.1lTI<. _0. necesare iluminatului. care line seama ca nu tol fluxul <I.=L2. şi puterea unei liunpi.11) in c/!....5 .'b 3 .'i pe b~7..5 numărul de proiec1are. cu aUt corpuri de. .l de depreCierea prolectofului prin pr~Irnire. (19." fele S (în m 2) apHefnd r .5 k. S $" k j "---1. îll ~ e) Me/oda put.Iru l de proiedoari'c necesare pe o suprafata.\ HE să a~igure l'cntnl u sta bili f2pid ul. se poale determina numiîrul :).4 . Cu efi dintre două In I numărul acelaşi scop se recomwdii resp('{·tarea unor proporlii Intre recomandă de lampi eslI!' mai mare. in m Z : flu:\ul util <II proiectorului.la ia: P-=p ·S.î!\imea şi distanţa la c. - I " <2 .. '1. iolo~iml relatia: (1).10.11 9 Numărul de fundie de lIuxul lămpi (fi al n. iluminarea medie necesară. CI..1...j fie: D ...1 2) (unde E"'I~ S~ exprimi'i în Ix).. cind tuTllurik dt' iluminat sill! Distanţll " a~("zate in zigzag. ASlfel se asigura o Ilniformitaie mai mare il It -1'i l (distanta lpentru ilumi"alill interior incan· dcsce.i perete. n= .. se poate arlic::a relaji<l: o iluminare medie ([9. .:rii speclfice se apl ica pentru calcu le orie nt ati ve.(0.1 3) \n care· n este E". ex peditive şi constfi det ermina puter.10) ~e iluminării. suprafata de iluminat.cînd corpurile !Il' iluminat SinI pl~salc În colturile unul dreplUllghi.-. iluminJt).l!1Qscind pulerea P 11ecesara de Jii mpi electrice nece~are.1. D -=.... cunoseul. In. coeficienl de pi erdere ~ flu xului luminos in p?!\ile laterale.

se impune cy idt'llt neeesilHtca u nei acţiuni susţinute de .st'hit pc lllt! canizarc . sigur<' in fuueţionare şi ~e <ldaplt'ăză l'cI mai bine la a cţionarca d iferite lor u t ilajc .e nergia electricli dă posi hilitat ea realiză ri i lInor condiţii optime (l e lucru (lipsa zgomotu lui.stat. sate ele. gospo~ c1ilrii agricole d{~ .ene rgia el ect r ică p oa te fi lr:1n spo rtală \l ş or 1~1 (]î1ita ll!t> mari cu aju ~ t oru l lini il or dcd ri ee. la diferilt' rcceptoan' (intreprinderi. . . Lazeazâ in mod dco. .) .motoarele clcetrice sint simp le.electrificarc". se ştie d mări m e a producţiei şi 3 pro d uctjYitliţii muncii si.l'C cOlls lruil'$c surSl' p"ternie(~ d~' energic electr icfl cenlrale ele. curăţenie). . eum sînt mine le ci!' ci:irbUlIi ~ i că d erile cle ap[\. prin illlermcdiui reţelelor electric. la . de e nergie adi\' italt'.instalat iile cledl"Îcc se IlHl I\C\'reaz5 şi sc i nLreţ i n uşor şi comod.cl rice. A{'t~asUi ar\itlnc a fo~l illţelt':lslI şi sprijinitn la noi in t.ltuil'li minime. transportul ei se face . acedell. P('lltru :l transp orta energia electri~ efI in eOlldi~ii economiee.şi aulom'ltizan::. înlocuind treptat cl'Iclate forme :1c ţi onarea di feritelor instal atii În ap roape toa t.e nergia electricfl poate fi p rodusa În centralele elect rice mari . m('C3nÎzarea ~j nutomalizaf('a sint de neconceput f:hfl ('licrgie e lectrică. in taTa noal'!r[1 s-au COlIslruil şi . <ldic~ cu ch". p rimare).. În eOI1rluzie.ară numai in anii puterii populare .' n (iale. . . ortlşe. Ofi.CAPITOLUL~ X X ALlAlENTAREA cu HEIIGIE ELECTmc1 A INTHEPmNDERILOR INDUSTHIALE GENERALITkp Energia electr i că s~a imp us. . energia ell!dricii este transportaL:1 ~i distrib\li tă .e ramurile de dato rită ur miitoarelor c a lită ţ i cSl. 1n af:lfă dt>.. si t uate in apropierea sun:l'Ior na l uraJe dt! energie (surs<.el)('fflia e le ctrică es te În general mai ieft ina t!t>dL alte forme M (>11('1"git'.\slfl'i. i :lr imtalatiile electri ce au nllldallle n t~le cele mai buu(>. De la ccntra le.. ihlluiual de bllllfl calitate.

în care o formă oarecare de energic este t ransformată În cnergic electrică. la noi În ţară sistemele energetice regionale sin! interconectate. bidraulice (cen t ra le hidroelectrice). Centrala este complexul de instala ţii. At~lUci cind receptoarele necesită. ccntralele ele1l'ice pot Ii. a man'dor). cenlralele pot fi: cu maşini cu ~ b\1r. Cînd puterea centralei este mică. de exemplu. De afeea e~te necesar C:J energia ~ă fic transformată la diferite tensiuni cu <ljutorul sta!îilor şi posturilor de transformare . atomkc. j'lI ol or ul primar produce energia mecanică pc haza energie i termice obţinute prin .\ de motorul primar şi o transformă in energie electri c ă.lrderea combustibililor sau a reacţiilor nucleare. care alimentează cu energie electrică una sau mai mnlte rcgiuni. variază in mod identic şi pnterea produsă de centrală. pe baza energiei eoliene (ent'rgia vint ului) etc. energia eledrică este produsi! Într-o cenlralil cu ajutorul grupurilor eleetrogene. . ca.REA CU EKERGIE ELECTRiCA A mTREPRINDERILOR INDUSTRIALE 321 la temiuni inalte (peste 1 000 \').AtJMEKT . In prezeol. Deoare!. pe perioada rcspectivă (zi. şantiere şi sate depărtate de sistemul naţional). acesta se produce local cu ajutorul redresoarelor. In general producerea şi utilizarea e nergiei electrice se fac in curent altern<ltiv cu o frec:veuţă de 50 Hz. staţii de transformare şi cent. eolien.\. centrala electrică la un mome nt dat se numeşte sarcina centralei. an).'e puterea cerută de receptoare variază în decllrsul timpului. De obicei. termice (termocentrale). este necesar ca sarcina ei să fie 21 U ~ :n )tehn !c!l lI cnua lă. eu lurbine hidraulict'. capitolul XVIII) sau cu ajutorul grupurilor electrogcne de f ur('llt continuu (v('zi mai jos). lună . etc. D upă tipul Illotoarelor jH'imare folosite. Tot ansamblul format de reţele. PHODUCEHEA elec t rică ŞI TRANSPOHTUL ENEfiGlEl ELECTRICE Producerea energiei electrice are loc În ccntralele electricc . cU m ot oare cu ardere intcrnă (motoare Diesel. Penlru ea o central.:-..rale electrice (care funcţionează în paralel) formează un sistem energetic. Din motive ecooomiee şi de securitate. aceasta se numeşte microcelllrală şi poate fi realizată chiar ca o construcţie transportabilă. al grupurilor COllnrtizoarc (v. Repreun l area grafică a variatiei sarcinii centralei pc o anumită perioadă de timp se lltlJneşle curba de SUrciIU!. pc baza energiei hidraulice (energia ciidcriJor de apă.} să fUJlctioneze cît mai economic. cu hlrbinc cu gaze. Grupul eleetrogeu es !(' format dintr-un motor primar care antrenează un generator electric . diferitele receptoare pot fi însă alimentate şi din centrale elrdrice locale (atunci cînd sînt În locuri izolate. Cll Lurhille ('li abur. 2. in cazuri rare. După natura sursei primare de e nergie. formînd un sistem energetic national. motoare Cll benzină ) elco Fllergia eleclrică se produce în c entrală pe m(lsllra ce ea este cerută de C01lsum atori. curent continuu. Gcnerat orul eledric absoarbe energia meranieă produs. Puterea produsă dţ. utilizarea encrgiei electrice la receptoare ~e face În general la tensiuni joase.

ea se face cu lermo(icare. Grupurile sînt prevăzute eli tablouri de comandă care ("uprind L ap aot ratajul de conectare.or Die-sel sau semidiesc. t{'.miune de ~I X 380/220 V şi rn. gulator automat de tf'mill/lc.cvcn\. cons trllit. reglaj. cu atil c. compus dint. Tabloul ('Etl:' prevăz\l~ ('u doua lămpi de 5c mn <llizare. Aceasta se justifică astfel: la a Ceea şi putere transportal.322 ELECTROTEHNIC. Suma.rifazat (alternator) cu o p utcre.a de 50 Hz. în figura 20-1 este reprezent a t un grup electrogen fab ricat ÎII patria noastră. atuncÎ cînd ace~tca !.ralJ~po rt este mai mare.A GENERA. Uneori. d:llorită acestui fapt rand·amentul eentralei ereşlf' la 60-70% .ate pe o sanie sau ehi ar pe roţi . . iar gcneratoarele care ~int in funcţie ~ă Ik incilrrate cit mai aproape de puterea lor nominală (in ac{'aFtă dtlJaţili' . cit şi pe circuitele diferitelor pleciîri spre receptoare. Ten>i-iunile folosite la transportul encrgiei ekc- . eentrala funeţi­ onează cu randamentul cel mai ridi<:al). . tell~iune~l liniei exprimată în kV este ll uruc ric egală cu lungimea de transport Îu krn). In cazuJ grupurilor de rcceptoare care ee! în total o putere redusă . de 30 kVA.l care antrenea ză un generator cu o putere de zeci sau su{"('" kVA la o tensiune nominali de 3 X 400/231 V şi O freCVelJţă de 50 Hz. pentru aliment. mont at atît pe circuitul generatoruhli. cu ajutorul liniilor electrice.r-un motor Diesel de 45 CP (ca motor primar) ("are antn. fr~ cvenlrnctrll. In acest.area lor eu energie se utili ze ază grupu ri electrogenl' formate dintr-un mot. puterilor generatoarclor instalate intr-o ce ntrală reprezint ă "p uterea instalată a centralei".melru. adi<.ă raportul dintre puterea utilă p rodu să de generatoare şi puterea consumată de centrală (prin combustibil.ă in genera.. CIl cît tensiunea e~le mai mare. ~te prevăzut cu un t ablou de c omandă şi control et hipal ('Il: aparate de conectare (intreruptoarc). necesitînd o se cţiuile de eonduclor ma i m ită şi deci investiţii mai reduse. centrale termoelectrice cu t urbitle de abur. "pe lîngă energie clc drid centrala produce şi abur sau apă ealdă pentru diferiţi consuma tori. Energia eleclrieă produl'ă de ('{'Ulr:llc es te t. Puterile ins t alate ale centralelor mari . aparate de reglaj (n" )~ lat ş i r .Înt depă r­ tate de reţelele electrice. Cu <'it distanţa de t. pentru a fi u şor transportabile. protecţie şi măsurii necesar. T \lraţia grupului este de 1 500 rOl/ min. şi ea mai mare (aproximativ. mici etc.l la distanţe mari. .ransportat.'nează lIn gene ralor t. caz.l. Pentru exemplifican·. apara l\' de măsură (volt. grupurile sint mont. cu atit şi "tensiunea a<1 opta t:! pentru linia de transport {os le. în cazul tcnnocelltralelor cu turbine cu abur şi de 32-33%. Randamentul unei centrale. apă ete.LA cît mai constantă.) este de ordinul 27-28%. cu m sînt gospodăriile agricole. în cazul centralelor cu motoare ClI ardere internii .c în prezent În ţara noastră .urentul care trece prin linie va fi mai mic. apa Tate de protecţie (releele cu prime ÎIl construcţia Întreruptorului) .. şantierele. Grllplll . amperrndrn). Pentru a mări economicitatea unei. . sînt de ordinul sute pînă la mii de !\I\V.

10 ~ j 6 kV. STATII ŞI POSTUH:l DE TRANSI:O RMAFU:: Statiile ~i posturile de t.ALl M:l:NT. b) etc . ELE CTR iCĂ .a torul): J _ labloul de C:O!Tl .z i r. .ra usfon na re fo los ite În intreprin dcrile indusl riale a li drep t ~co p ~1i re du ('ă \"aloarcu t(. în ţar~l lIoastrii ~ l~ ma i f()los{'~.at !a ll . 3. 1:1 te nsiunile n eC('~lIrc dis t ribuirii ş i uf il iz ă I·i i ei la rcceploan' (" <.. 210.ctr iec de la ten ~iu ni le cu l·U !"(' a fost I.. Hfar~ l ricr siuL L Il Sjltllilc sta ndu n li7. (· l)Î tf'"n~i IlIlÎle (It' (iO . l N:TR EPRI NDERJLOH INOUS T:UA Lt:.\!mA c u ENERCU.~f()rml/re (P l'. In t' d e :l(·l'~ lca . 110 .llsi uuii l'lIergie i c1('.iil e de transformare pot fi: statii de transformare printi pale (~taţia S T din figu ra 20-6. Gr up electrogt' n de 3{) kV.r3mp ortat::i. 3X380/220 V.".atr (It. 30 . 15 : :) !'i i I kV ( ne~ t all<1ard iza lc ) .\. b).!~Ueral ocu l tn f u.. De obicei.1otorul primar: ! _ . 20·1. fi~ ur<1 20-6..l/mi de 1/"(fJ). 3 23 J 2 1 j . R5.. .apitolul XX--!). 15.100 .Fig. prin post de tran- . (microcentra!ă t r~ nspor! a bi!ă) fa bricat In Rep ublica Socialisill Ro mAnia: T. ndă $ 1 c on trol . După de stinaţia lor.~ t a t. sta /ii de tra nsf ormare sewlldare sau II(J. 5() H7.

sub transformatoare se prevede unt>ari ll!1 canal colector de ulei. mOllofilarc si m· plifkă d('H~ 1l1l1 ~ i s int indicatr atun d dad ~f" arată ~('hE'ma clt~ prindpill a U!1 E'i in~talatii. . pe carc îl conţ i ne circuitul poale fi lotuşi ind icat printr-un număr H'ris alături de o liniuţă care taie obl ic r:Îrndtul rcspedh' (fig. Staţia de (r ansforma re prin cîpală este o sta ţie care alimentează. cu atit şi apara tele folosite sIni mai sim ple şi mai putine pentru a nu ridica costul constructiei.umcş"te chiar post (staţie) de atelier. in afară de unele l't'cep-. prevăzută in perelele exterior al posiu[ui. pentru a se asigura in bune con di ţi i alimentarea neintfnuptă cu energic electrică a intreprinderii. mai rar se folosesc un nnmăr de ce l mult trei tran5formatoare. chiar dacă circuitul respectiv are mai multe cOJlductoar('.formare de tip interior. cu cit nu· mărul de transformatoare este miii redus şi postul are importantă mai mică.ă Intr·o inca pere separată. schema electrică monofilarii a unui post de trans[ormart> de tip exterior pe stilp. cu două transformatoarf'. 20-3 sus). In care are acces numai personalul tehnic cu o calificare speciali!. plecarea la transformatoare. astfel amenajale Incit să f!l yorizeze răcirea transformatoarelor: pentru a limita efectele unui incendiu produs prin aprinderea uleiului in cazul exp!o. cîl şi la joasij tensiune. Cind la inaltă tensiune sint mai multe circuite (sosir i de la sursa de energie. (de ordinul cel m ult a citorva sutt'. se folosesc două transformatoare.oare. într-o schemă lJlultirilarii diferitele circuite sint reprezentate complet.:' rul de transformatoare este mai redus şi postul are importantă mai mică. După numărul de L ransJormatoare pe care le cuprind. se mont ea ză aparatele de conectare. staţiil e şi p osturile de transformare ale intreprinderilor pot fi cu ullul sau cu mai mlllle IrallSformatoare. cind el alimt'. cu atit nu mi. Statiile şi posturile de transformare cuprind unul sau mai multe circuite de în altă tensiune şi o serie de circuite de joasil tensiune. de kVA) care alimenteaz ă receptoarcle dc joasă tensiune. diferitelr circ"itc sint reprezentate simplific<lt prin cîte o ~ingtJră linie. sau evenlual pledri spre alti consumatori de înaltă tensi une).3). Numărul de conduct. Pentru exemplificare. toare. In cazu! staliilor şi posturilor zidite.324 · ELECTROTEHNICA GENERALA sformare se inţe l ege staţia de transformare în general de putere mică. iar tran~ior· matoarele se montează In boxe speciale. de prolecjie şi de măsurat necesare (vezi schema din figura 20. sosirîle de la transformatoare şi plf!'căril e spn. Cu cit poslul este de pulere mai mică. in cele mai dese cazuri.dei cuvei . Schemele electrice pot fi multifilare ~au mOllofilarc.aţiile exterioare se montează in aer liber pe sol sau pe stîlpi speciali. Schemele. ele se montează într·o simp lă nişă cu u~i metalice. şi posturile de transformare. fiecărui conductor corespunzîudn-i pc desen o liniI'. tn funcţie de locul unde sint montate! staţiile şi posturile de transformare pot fi: exterioare sau interioare. in figura 20-2 este reprezentată construcţi a unu i post de t.' reeepioare sini legate 101 la bare colectoare comune.rans. aparatajlll de Înaltă tensiune se monlear. iar Îu figu ra 20-3. atti la in altă. Pe fiecare circuil. cele interi oare sÎnL montate ·in incllpt'rj zidite spec ial. to schema monofilară. Atunci cînd aparatele de joasă tensiune sint putine. St. la joasă lensiu ne.Dtează un atelier HIU un grup de receptoare dintt-un atelier se h. In mod asemănAtor. aceste circuite sînt legat e 1:1 bare coledoare comune pentru toale circuitele.

s. Stalie (posl) de transiormare. ~ :.a preţului de cost.re. '"" ~ II L-f< d (] \ A A3 J. 2 _ cam<!J'a IIpal'alajulul de InaltA tensiune: I _ camera aparataJului de joa.. Post de transiorm . t'lIlD se spune... .." c\lvll: g _ bllr.natoare d~ euc"nt..unc: 1 _ lransror...«lune . $ _ CU l ta 1:".. :--1-I I ---~ .slg==te tu' J _ dcş.sc şi posturi de tran sfo rm are prefab ricate. 20-100 kVA.<:e pentru 1m bunătăţU'ea factQrulul de 'llu\. / .-1 -. şe poate ll":ls:\ o eurbi'i de sarcină :1 reeeptoarelor şi in felul acesta se determină puterea cea mai mare ccruUI de elI:'. se poate "aplatisll" curba de snrdnă .. de tip exterior pe stUp de beton armat centrifugat: bula:-c. /0'" '.no. in funcţionari' normală_ Tot pe această calc se poa te observa că organizind procesul de proflucţi e Într-un mod corespunzălorl pot fi reduse vi rruriJe de putere ale curbei de sarcină sau.t:l'etl ce rută de fi ecare recepLor. Puterea transformatoarelor instalate intr-un post de transformare t rebuie să poată acoperi puterea cea mai mare cerută in funcţi onare normală de rceeptoarde alimentate. re de 6/0..: colectoare: 1Q _ p~b~' 1 _ de pAmint. _ . fill. s epX'ato .tI : -+.l t=Sl. .1ncaperea CQnden&1loarclor stat!. 2 .c:3rdtor. CII două transformatoare: J _ \x)" e\c ttans!ormatoarclor... transportabile pe sanie sau pc roţi.ilrataJul de joasli (" .ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A 1r-'TREPRrNDERlLOR INDUSTRIALE 325 Pentru lucrări de şantier se conslruic. 20-3.1 ap..__ 9 I rr.I I t t §l : -i ___ JI 3"6 Fig... S _ plecllri de J~si tc"-"... de tip interio r. a _ contor de energ!<:..nsfonnato.. Aplatisarea curbei de liiarcină dă posibilitatea alimellUll'ii ac('luiaşi grup de reeept oare de la o staţie ~all un p ost de transformare cu o putere maÎ mică .me. Pentru aceastea trebuie să se tină seamă de A1 '».~.4 kV.. raptul că nU toale rccepto::lft'le fUllcţioueuz:1 simultan şi nu toate receploa rde sînt înciircate in penn ant: nlă la puterea lor nominalil ...5 L \. alcătuind o tabelă in care ~e indicii la riecarc oră pU!. ceea ce înseamnă reduc('rea volumului iuyestiţiil or ~i d('d reducere. 20-2.

Tip u r i de relele şi tensiuni folosite in dist ri bu irea energ iei e lect rice Ţinind seama de felul H. Heţ. put fi: de {or/u. adica să fie realizată cu un eonsum minim de m.e l ele eledricc put fi de asemenea. piIpiiri k de lumină sint extrem (le obositoare pentru vede n ') . ateJîere auxiliare etc. de producerea de rebuturi. locuinţe . reţelel e.ransformate. . Generalităti Energia electrică sositi! îl) cuprinsul ullei lntreprinderi sau al altui consumator de energie sau produ~ă local este distribuită spre fiecare receptor în parte . b.să asigure alimenlarea lleÎllfreruph1 C1I mayie a rcceptoarclor : Din acest punct de vedere receploarele se impart În Irei categorii: Receptoare de ca1egoria J. Tlclelelc de (~un~nl continuu. cu ajutorul reţelelor eh·ctricc a postmilor de t. Receptoare de ca1egoria a 11·(1. furniza n'a unei t'Jlcrgii de bună calitatc. Ol'icaft~ ar fi schema adoptată. deteriorăr i de utilaje sau perturbări ma r i în procesul tehnologic. de wrenl cOllfill!/Ll HlU de curent alJenwtiv . Ia care nu se pre· vede o al imentare de rezervă (elC. Varia ţ iile de tensiune sÎn l foa rl. Aceste receplOllre trebuie prevăzute C II o a limentare de rezervă. Ia care întreruperea alimentării cu energie produce numai o scădere importantă il productiei. Receptoare de categoria a III·a si nt receptoarele pujin importante.'-ceptoarelor.). In acest caz.ş i t ra nsformatoare să nu depil$ească anumite limite. .să pre7.area eu energie eledridi trebuie să îndeplinească următoarele conditii principale: . cînd receptoarcle sint lămpile de ilu minat. re-z istenţe l e cuptoarelor mari etc. să asigure () re zervă tic putere pcutru extillderile de viitor j .. adică la o tellsiune ca re s~! nu difere cu mai mult decil ±5% faţă de tensiunea nO[flinal~!.S1l asigurc.. sau de l umiwi. pe bază de considerente tehnico· economice se prevede sa lL nu o alimentare de re~ervii."'6 ELECTROTEU:-irCA GENI-:RALA 4 .lteriale (în special neferoase).~ supărătoare pentru iluminatul electric. DISTRIBUTIA ENERGfEl ELECTnrCE a. iar in funeţ:iollare pierderile de putere În reţea . a diror sdwmă p ri n('ipaHi este repre- . c înd rr ceploarele sînt motoarele ma~illilor de lucru. deoarece produ{' pilpîiri ale luminii (cînd rrecVf'nţa pilpiirilor ajunge la 6-8 pilpiiri pe sec-undă. la care Întreruperea alimentării cu energie esle legată de securitatea oamenilor.~i:i rie economică.intc securitat e la deservirc . alimen\.

20·5. complet i:olale faţă de piIminf sa li cu 1111 punci lcgul la pl1m inl.. de curt:n t alernali\" (fig.ENTAREA cu E!\iERGIE ELECTRICA A L""TREPRINDE:lULOR mousTRIALE 327 in figura 20-4. 36. la unele circuite de coman dă eLe. av ind ncutrul legat la pămînt l!au izolatl.lM.ează numai receptoare de forţă (1 000 V ş i 500 V).elele tare o lim e nt. 11eţea ua cu p atru condu ctoare arc avantajul că dispune de două tensiun i: tensiunea de linie şi tensiunea de fază. 1:\ unele eir('uite <It' co mandă etc. 20-5. e). n ec l~ ploan: l e mon o[azale R'! pol fi legate ş i intre faze.l. 21 -5. Utilizarea reţelelor electrice de curent continuu este astăzi limitată la tra('ţiuncu e l ectrică şi la utilizări speciale in unele industrii (eJectTOliză.elelc trifazate pol fi CII Irei cvndl/doare (fig. pco! legat l:a p bnin ! : R _ ~or. Rel. Het. 20-5) pot fi mQtlQ{a mle sau irifapot fi .b) SI~ intilnesc I::t retelele obişnuite de iluminat. Beleaua cu patru conductonre şi neutrul legat la pămînt este uLiUzală el'! mai mult la joa~CI tensiune. Tensiunile folosite sint 110. c şi d) sau CtI p«(lru cvndllcloare ltrei cOllductoare de faz ă şi condu ctoru l neutru (fig. pentru alimentarea reccploarelor de for\ii şi lumin li .500 şi i50 V. la joasa tensiune la ret. zentată G fi " / a} Fig. p c nave mici.).A. acţion ari electrice cu reglaj dt: v i te ză În limite mari etc. ce le de forţă mOllOfazale ş i de putere mică R t sint conectate intre fază şi firul neut ru. _ t!Qffipl~ izolate ta. rcceptoarl2'le de luminii. Schemele de principiu ale relelelor de curenl contiunu: (J. Reţelele monofazatc CII IIll conductor legal la pămînt (fig. şi 440 V sau in cazul tractiunii electrice. 110. Ia alimcnlnrea reccptoarclor monofazate.A d e plmlm : ti _ eu u. de 250. 120 şi 220 V. 48.21.clele monofazale complet izolate faţă dt~ pămîut (fig. la 220 V. 220. 20·4. Reţe aua eu trei eonductoarC:eu neulrul izol:ll se utilizează la inaltă tensiune (6 kV). pot fi complel iralale fafii de plfmÎnf (ca la troleibuze) sa u CII unul din conducloore legale la pltmint (ca In cazu l retelei tramva ielor). TI~1lS iLLnile folos ite sînt 12. Heet:plol\rele de forţă l rifazatc R3 sint conectate Între faze la 380 V. 20-5. de asemenea . (1) si nt utilizate la i1uminatul portativ cu tensiune redusă. galvanizar€'. la rc lclelc care lucrează in cond itii ~'l"Cle din punctul :uteşi Hcţe le l e .

apoi. 380 V).. la intreprinderi.i nu sint numeroase./. care dcselTc~t.rul legat la păm.\\.\ V. 20-6. R:. subterane.. :Jslfcl incit nu !. ../77»//// //7/.. /1'.// -' ". ~'grfMff ' _ _w\_ v. Schemele de principiu ale re1elelor de curen t alternativ: il.328 E. Teudinţa de ~ miiri t ens iullea la recep l oarele dt> forlă este impm:f.% T ~'3~~ ~. ~ / .) 11. 1 000. Cind r<. la intreprinderile mai mari. R. 3 000 ş i 6000 V*. In prezen t. de tran sformare apropiat. ". cu leg<>. există o staţie de transformare ST care alimenleazij cu tensiune' înaltă (de ohicei 6 kV) mai multe posturi de transformare TP care alimentează la ri·n dul lor . .i'iERAl.../. fiJ 'J ------..la joasă tensiune (380 V) grupe mari de rceepto3re . 1000 şi 3000 lIU pot fi uti1iz"lr dr'cil in imtalatiil..ot:dizc:lză o puuirc mare . De multe ori. R. 5 . 660.. II'J :-:/. (j" pAmint... 380..ă direct la joa-să tensiunc. j .ccptoarele unei întreprinderi sint de puteri miri :.relor industriale şi de necesitatea construirii reţelelo r şi posturilor de transformare cu jnvesti~ii minime.'/ 4&/% /0%/.. V3 "Tensiullile·de 220.t la pămîm: c _ trlf. In general..00. 20-5. cu t"'. ~e studiază po.01at: d _ trlfazOltA C\1 trei CiJndudO<l!'e cu neu trul legat 1. complet I zolată fa_ mono1a:z. .\\'._ t").\ I .ată . de la un post. Tells:unile nominale (de linie) Iolosit e pcnt..-J -~"" J rW'H J .tm: cepl0arc rnonofazate. conduet"are. b un conductor Î.<:ibilltatea folosirii pen t ru rec('ploarde de forţă a ten1\i noilor de 660 V = .e mai mul ţi {'onsumatori. /:. e" patTU coru1u ct03r-e cu ne:uţă ~ monoIaZ<itii.u punem! neutru 17..\.--4 ----'.ntate la ten siunea de 1000 \' sau fi 000 V (cazul re{:ep toarelor cu puteri mai mari decit 150-200 kW)./ / . Între-prinderea este alimentat. 500..HN1CA GE. printr-un singur post de Lransformare Pl' ea est e transformată la t ensiunea necesară (380 V) şi di stribu i tă reeeptoarelor R prin intermed iul uilor pUlJde de distribuţie pn (vezi rapitolul XII) (sistemul se numeşte "distribuţie centralizată"). _ re· recep \ o~ de \"edere al tehnicii securităţii (de exe mplu in exploatilri mln!ere.\V\ 2 • \'1. a).U:CTROTI:. t -' Fig. păm1nţ: " _ trtfaz. ent'rgia dcclrid est e adusă la inaltă tensiune (fig.~ " . b..ru reţelele trif:lzaLc de distrib uţi e sînt: 220.~ată.380 V sau 865 V = =V3'500 y.A -----". _ mfaUlt.atf<. de ereştelT'a putc-r:ii rreeptoa. sist emul acesta se numeşte " dislribuţie l'eparti z ată" şi f'~le rep rezentat ~{'hematic În figura 20-6.\~ l .. Receptoarele de fortil de putere mare sint alime. -----'I.isteule.

COllua slipratcnsiumior ce vin de jle reţelele aeriene şi pătruJl(1 În instalaţiile electri('c se folose. Din păcate. cind tensiunea revine la llo!:. Priza de. scurgînd sarcim!!: la pămînt. scurgind spre pă­ mint sarCÎnilc electrice care au produ s supra tensiunea . pe baza sludHlor fikute de Le.oderne lolosesc rezislente variab ile cu tensiunea. . prin arcul format. jzolînd linia (aţă de pll. Descărcătoarele rr.EC TR1CE 357 ratrăznelul este o tijă metalică. rezistenta desdircătoTului scade..ele Hnici aeriene şi pămînt.Craiova. iar alta la pămînt . Pputru a mări zona protejat:1 se foloSesc mai multe paratniznete. Descăr('ătoruleste un aparat care se leagă Intre conduct.Jal. intre cele două piese metalice se afli un spatiu de aer. deseăr­ cutorul este construit ca 1111 ec!ator. păminl este rea lizată fie printr-o placă me1alică fie prin una sau mai multe ţevi mctalice îngropate in pămint şi legate electric intre ele (vezi capitolul (XX i l . una legată /a linie. la creşterea tensiuni!. Zona cuprinsll în jurul paratrăznetului este ferită de lovituri directe rit! lrăznet. bine legată la pămînt printr-o priză de pă­ mînt.!. descl1rcătorul "se l'ImOT se ază ". Cind tensiunea liniei creşte peste o anumit! limit~. filele de la 329 la 356 lipsesc.mTnl. rezistenţa desciirc.. Sub forma cea mai sim plă . descărcătorul iese din funcţiune.p. Tn Iara noastră ~ produc descărcătoare cu rezislen1ă nelinIară la intreprinderea . la revenirea tensiunii la valoarea normaHi. cind tensiunea revine /a normal arcul ele<:tric se stinge şi l egătura la pămInt este inlreruptll.PROTECŢ iA IKSTALATIILOR El. Cînd tensiunea creşte peste o anumită limit ă. spatiul de aer este străpuns iar sarcinile electrice datorate eleclricită\ii ahnosferice se scurg.~). ElectropUleN'K . Eclatorul se compune din douA piese metalice.E. de la linie la pămtnt..c dcscărcătoarelc.1itorului devine din nou foarle mare.

cauci uc:-. cind pielea este uscată ş i intactă. plăci mdalice etc.c.'s te <le. DE ELECTROCUTARE 1. R •• corpului omenesc depindc de foarh! mulţi factori ş i p oate n. dcservite de personal calificat. ACCIDENTE DE ELECTROCUTAnE Trecerea curentului prin corpul omenesc se oumeşte cleclrocutarr. Curentul care va trece prin corpuJ omului dcpinde de \·aloarea aceste i tensiuni ş i de re7.\re t rece p rin corpul omenesc dep ăşeşte o anumit ă valoare (de obicei peste 50 mA). ea scade la 800. trebuie ca Între două puncte ale corpului s5 i se aplice o lensiune electrică numită Itmiullt de atingere Ua . loctlri cu temperatură peste 3(fC etc. Curentul elcctI..isten \. In an u mite condiţii.) şi dc 3000n in focuri periculoase (locuri in apropierea instal aţ iilo r elec. accidentele de eleetrocutare p ot fi mortale .iilor dt. Fol osirea în practică a mănu.CAPITOLUL XXII PltOTECŢL\ CONTRA ACClnENTELOn.).ovorn şc l or jzolanle are ca scop să mărească in mod artificial rczistenţa circuitului inchis prin corpul omului.trice. şocul electric produce fi de ordinul 100000 Rez iste nţa . 1 000 Q În locurile foarte periculoase (locuri şi in căperi umede. t~cî(l(1 prin organism.1 000 0. produce şocuri electrice şi Irul/mati. Şoc tll elcctric este urmarc a acţiunii tllrcntului electric asupra orga nelor interne şi asupra sistemului nervos.a e1etlrică a corpului om(>lJCSC ~i va avea valoare a : l = lUa1. In calculele practice se c onsider ă c ă rezistenţa minimă a corpului omcnesc i. cind curentul c. cu prar hun c omlucătol' de electricitate. a galoşilor dc cauciuc şi a c. micş orînd asUel curentul electric care trece prin orga nism ..m lt electrice. cînd pielea este llmedă şi contactul este bine făcut . incăperi cu vapori corozivi. beton . Pentru ca prin om sa trcaci'\ Un curent cledric. că rămidă. Îllcăperi cu pardoseală bună condu că­ toare de dectricitate _ pămînt .

PRODuCEREA ACCIDENTELOR DE ELECTROCUTARE ŞI MIJLOACE PENTRU PRE VENIREA LOR Cauzele a. ea este făcu tă Într-un mod defectuos.PR0TECŢ1A CONTRA ACC1DEl\"'TELOP. auza paraliziei muşchilor respiratorii. dar ('are ~jun g sub tensiune in lUod accidcntal. b) atingerea pieselor earc in mod normal uu sint sub tensiune (de exemplu a c:!rcaselor ma şinilor. din . deoarccl' in acest caz. ln general. oridt de grave ar fi traumatismele..guduituri şi comolJi sau poate duce la oprirea respiraţici şi la paralizia inimii. {dcind respiratia unui eleclrowlul el poate fi J"eadu~· la viaţă .se fac uneori 1) serie de blocaje mecanÎce şi electrice. Ia pierde rea unei vieli care putea fi ::alvab"i.I"casc!or aparo. rarc n\l permit atingerea pieselor . urmată dc moarte. ceea ce duce. (c. un elecfroculal moare prin as{ixie. instalaţiile şi <"tpara tele elect rice sînt construite in aşa feI. aşa cum se uraU_in normel<" de te hni că a securi tAţii şi un timp WfitiCllt de ltmg. De aceea. ~! l"o.ccidentelor de eledrocutare. pentru a mk!)ora risc ul atinge rii pieselor sub tensiune. in pra ctic ă ~{' face grt'~cala dr a n u in cepe re spiraţia artificială imediat sau. dacă inim a /lU a rncefaf să baM.are incepe să apară pericolul. Intensitatea a ~estor efeetc depinde de durata şi de mărimea curentului şi de drumul parctll's de turent prin corp. Pe baza ccrectă rilor s-a st<l bili tcă de la 30 mA in sus curentul de\"Îne pericu los. relee etc·. de exemplu. cu renlul care trece. incit piese le sub tensiune IlU sînt acc('sibi!e. : TraUllla tismul electric eonst ă 111 semne electrice (umfliitilr! pe piele). ::fut: ti condu ctoarclor unei lini i ae riene. Astfel.) decit după sc o~ller('a lor de sub t('nsiune (n u & poate a) atiJlgerea:de c:Ure olU a pieselor sub t ensiune. in caz de ckctroeuta re .).. din lip să de inslruire. a rsuri sau cJedrometo. care uneori poate atinge G şi chiar g ore . Situaţia cea mai peri('. DE ELECTROCUT. . Este de reţinUl că. RE 339 z. Pentru aceasta se resp ec tă anumite norme de construcţ ie. de r ek mai multe ori in urma un or dcferteEde izolatk Din aualiz:1 ('auzelor rezultă şi principall'le mijloace de prevenire <1 :\ccidelltelor de clectrocutare..ontacte. R ezu ltă d(: aici că tensiunea de atingere de la ('.teJor=etc. uloasă este atunci cînd tensiunea de ating('rc se aplică intre mîna dreapfli şi picioare. artificială 2. es t('. a bornelor unui a parat dc. ele produc rareori moa rtea. Uneori. Respiraţia artifi cială ft! tuta raţi onnl. se a sigu ră o izolarf' corespunzătoare sau . lizări produse de acţiunea curentului şi a arcului clrcUie . prin inimă este maxim.~..

oricare ar fi tensiunea reţelei (127. 22·2.zul cel Ulai periculos de elcctroeutnrc este atunci dnd omul atinge simultan două faze ale reţelei. in mod nonnal. ten· siunea d(atingere va fi cel mult ega lă cu tensiunea de fază a n·. 36 V. in contact cu corpul omenesc (ex. ilS V. pentru ca atingerea pieselor sub tensiune si) nu repre. scoase de llub tensiuue piesele care ar putea fi atinse cInd carcasa este des ch isă.ţie.rieulos . rcpunerea suh tensiune se poate face numai după ce se rcinchide carcasa). ele se acoperă şi cu un st rat izolant (cauciuc). tn reţeaua cu neutrul izolat. iar piesele metalice. 22-2) nu duce la nici lin accident.mod normal. cele mai fre cvente accidente se intÎmplă prin ati ngerea unei singure faze a reţelei de către un om carc stă cu picioarele pc pămînt. Pentru a micşora riscul atin gerii sub tensiu ne a pieselor metlllicc care. care. Fig . Practic insă. 380. tu alte cazuri . in . 220.tingerea unei faze (fig. In această situa.. 500 sau 660 V). in această situaţie. Atingerea de către om a unei singure faze la reteaua cu neutru! legal la pămint. dacă aceste piese pot veni .~=o t )[7 fig. dacă re ţeaua are neutrul legat la pămînt (fig. se intreţine in cît mai lHtne condiţii izolaţia instalaţiei. ::. In mod accidental.dnte un pericol se uti tensiunii reduse şi anume: 12 V.şi poate produce moartea. C:l. curentul care trece prin corpul omului este pr. Atingerea de către om a unei singure faze!a reteaua cu neutrullzo!aL . se leagă la pămînt prin prizc de pămiut ~au se leagă la lizează 3·f--v------. 24 V. ~SS. pot ajunge sub tensiune. 22-1).. (irul neutru. 22-1. nu sint sub tensiune. minerele uneltelor electrice).360 deschide carcasa unui aparat decit după ce nu fost.ţelei.

a de atingere devine egală cu tensiunea de linie. ccea ec impune deconectarea circu itului respec tj\.tI pclÎC'oJuJui de cJeclroC'ut3l'e. Controlul izolaliei intr-o relea cu neutrul izola1: al .J . Este de remarcat că punerea la pămînt a unei singure faze in reţea ua c u neutrul izola l nu duce la apariţia uDui eurenl de scurtcircuit şi de aceea nu im ptică deconectarea eireuitului respecti\'. prin corpul omul ui nu trece uu cure nt periculos.:. faza 2 ş i tot de la corpul omului mai departe rezistenţa ra in paralel eli capacita tea Ca. dnd UDa dintre faze este pu să Ia pămînt şi omul atinge una din celelalle dOllii faze. 1 ~ Fig.. atinge rea unei faze este totdeauna periculoasă.. deoarece tensiune."-:!'n. fo l oiiită pentru rec('ptoarele de iluminat şi unele rC{'(' ptoarc de.lectric 1 ste urmă t or u l (fig.PROTECŢIA CO:--'TRA ACCIDE. iar punt-ren la pămînt a unci}azc duce. Îaza 3. Jn cazul particular. In foJosJJ:ea.E CTROCUTARE 361 deoarece atit timp cit izolajia rcleld fală de pămint este b UlI. ('a nu al'C lot u ş i utilizare 7/ ' //'/ 0 / .llor de tens1u ne. .oR DE D. In acest caz. 22·3. 22-2) : fala 1. p!'ricol ul maxim ar ătat mai înainte. De aceea. In re ţE'a ua cu neutrullegat de pămînt. cu <'it însă rezistenţel e ele izolaţie r l T2 şi ra sinlmai mici şi cu cit capacită ţile Cl' Cz ş i Ca ale fazel or faţă de pămînt sint mai mari (cazul unei reţele Cli o lungimc mare de linii şi cabluri). de şi din punctul dc vedere .. corpul omului.... n eţcaua cu neutrul legat la păm înt are însă s\'sntajuJ că oferă două tensiuni (ten~i une a de fază. el prL'l folosirea a tn!I \'oh- unul transfo=. curentul care trece prin corpul omu lui creşte ~ i poate deveni periculos.. circuitul e. Este necesar fn să ca printr-un control riguros al iz ol nţie i reţelei să se detecteze imediat orice defect de izolaţie intre o fază şi pămînt (defect monofazat) ş i să se Înlăture pentru a se ('vita astfel. reţeaua cu neutrul izolat este mai a\'antajoa~ă. pericolul esie maxim. (C urenţii care trec p ri n capacităţile fazelor faţă rl~ pămînt se numesc cureI/ ii capadtivi). fOI'\5:monofaz!1le şj)ensiun ea de linie folo~ită penlru receptoart'le de f orţă) . la: apariţia unui curent de scurtcircuit monofazat. in acest caz. rezistenţa T2 iu paralel cu capacitatea C:>:.) o i m'Hre .. unw singur voltmetr.

362
generală,

ELEcmOTEHNICA G

~NERALA

ti ea se utiliz.ează numai acolo unde pericolul de clcctrocutare este foarte mare, ca, de exemplu, in exploa t ările miniere subterane, sau acolo unde nu este nevoie de două. tensiuni.

Controlul îzolaliei reţelei cu neutrul ilo!at se efectuează, reţeaua fiind in functiune, folosind un voltmelru legat pe rînd între faze şi pămlnl (fig. 22·3, a) sau Irei vo!tmetre legate Intre faze şi piimlnt prin intermediul unUl translor mator pe tensiune special, cu cinci coloane (fig. 22-3, b). Tn mod normal , fiecare voit metru indică te.nsiunea de fază a reţelei. La apariţia unui defect de izolatie fntre fazA şi pămînt, tensiunea filzei respective faţă de plmln! scade, iar tensiun!le eelorlalte două fue cresc spre valoarea tensiunii de cazul folosirii transformatorului cu cinci coloane!, acesta mai dispune de trei bolinie. binaje auxiliare care - legale In serie - alimenlea d un releu de tensiune ; tensiunea produsă de ele este cu attt mai mare, cu cît defectul de lzola lie este mal pronuntat; la un anumit grad de defed. releul pune In functiune o semnalizare. sau comandă chiar deeonectarea circuitului. Aceste sisteme nu sint insii prea corespundHoare in reldele de cabluri. In aceste cazuri, sistemele moderne de control al izoJaţiei relelei cu neutrul izolat se bazează pe. măsurarea tn curent continuu a rezislente!i de iza atie cind reteaua (;SIc În functiune.

rn

3. PROTECŢIA CONTRA ELECTROCUTĂRlI PRIN LEGAHEA LA PĂi\ItNT
Toate carcasele maşinilor şi aparatelor, precum şi alte piese metali ce care pot fi atinse, de exemplu, manşoanele de legătură, armătura cablurilor etc_ care, in mod normal, sint izolate de piesele sub tensiuue, dar accidental, pot ajunge sub tensiune, se leagă la pămînt cu ajutorul prizelor de legare la pămlllt . Prin aceasta se urmăreşte ca pămîntul şi diferitele piese metalice să fie legate electric intre ele şi să aib ă mereu aceIaşi potenţial; În această situaţi e, un om care, stind cu picioarele pc pămînt, at..inge o piesă metalică (ajunsă accidental sub tensiune), nu va mai fi supus unei diferenţe de po~ tenţial prin corpul lui nu va mai trcce un curent şi deci nu va mai fi elertrocutat. In realitate, datorită curenţilor* care se scurg prin priza de pămfnt, atunci cind apare tensiune pe piesa legată la pămînt, intre piesa respectivă şi păm î nt apare totuşi o diferenţă de potenţial, egală cu căderea de tensiune RI produsă de trecerea curenţilor (de scurgere) prin priza de pămînt; de aceea, pentru ca tensiunea de atingere să (il' cit mai mică, trebu ie ca rezistenţa prizei de pămînt să fie cit mai mică şi curenţii de scurgere să fie cit mai mici_ După cum s ~a arătat curenlii sînt mici numai in reţelele cu neutrul izolat j de aceea, În aceste reţele, protecţia prin legarea la pămînt este eficace. tn reţe l e le cu neutrul legat la păm î nt. cu renţii de scurgere sînt mari şi de aceea tensiunile de atingere pot fi mari; aici însă, la apariţia unui defect de izolaţie, se contează pe deCOnectarea automată a circuitului respectiv . P entru ca, in adevăr, curentul care apare la un defect monofazat de iz olaţie capacilivi
• Curentul de scurtcircuit monofazalla reteaua cu neulrullegal la şi prin rezistenta de izolaţie la reteaua cu neutrul izolat.
pămînt ;

curenti!

PROTECŢIA

COl\'TRA ACCIDENTELOR DE ELECTROCUTARE

363

fie sufitient de nwrc ca să poată provoca arderea siguranţei sau deschiderea întreruptorului automat, toate piesele metalice (carcasele) se leagă în mod obligatoriu la firul neutru; firul neutru este legat la pămlnt În mai multe. punde. In acest caz, ~e spune că protecţia se face prin legarea la firul neutru (sau la nul). Prizele de legare la pămînt se comhuicse din dectrozi formaţi din ţevi de oţel eu un diametru de minimum 35 mm şi cu o lungime de cel puţin 1,5-3 m, Îngropaţi Inlr-un pămînt cu o rezistivitate cit mai mică (în acest scop, pămîntul poate fi ume.zit sau tratat special c.u săruri). Legarea pJeseJor metalice la prizele de pămînt se face prin conductoare de oţel de o secţiune de cel puţin 50 mm 2 • în locul ţevilor, se pot utiliza benzi de oţel san plăci de otel cu o suprafat.ă de cel puţin 0,6 m2 . Rezistenţele prizelor astfel construite en un singur electrod, sint de ordinul zccilor de ohmi ; pentru a obţine rezistenţe mai mici se leagă mai mulţi eleclrozi în paralel (se fac prize multiple). Prizele se dimensionează astfel, Înd t la cel mai mare curent de scurgere al instalaţiei respective, tensiunile de atingere să nu depăşească: 40 V - la instalaţii mobile in general, sau la orice instalaţie in subteranul minelor; 65 V - la instalaţii fixe; 150 V - la staţiile de transformare ('u personal de deservire; 200 V la staţiile de transformare fără personal de desef\'ire.

CAP[TOLUL XXlII
TRACŢIUNEA ELECTRICĂ

1. NOŢIUNI GENERALE CLASIFICAREA PRINCIPALELOR TIPUR J DE TRACTIUNE ELECTRICĂ

Una din cele lUai importa ,!te aplicaţii ale electricităţij o (;on~tilll!t' tICl(" ţiunea electrică, adică utilizarea motoarelor electrice penfru ad. iorlarc~ d iferitelor mijloace de transport. Spre deosebire de alte sisteme de motoare, cum sînt cele cu ahur S<JU cu explozie, care produc energia mecanică direct din comhtlstibili, conslÎ · tuind adevărate uzine mobile atunci cind sint folosite pe vehil"ule şi fun cţionînd cu randament scăzut, motorul electric reprezintă un tr'lusformator de energie electrică in energie mecanică cu randament mare. Ţinînd seama de faptul că randamentul maşini.lor electric(' mari depă­ şeşte în gencral 0,95 ~i că randamentul centralelor termoelectrice este mult superior celui al motoarelor termice mici care se pot monta pc veh:cule, se deduce lesne că, din punctul de vedere al economiei de combustibil, t.ra<,ţi­ unea electrică este mai avantajoasă decit alte mijloace de tracţium;' Mre produc energie mecanică direct din combustibili. Motoarele electrice au o greutate, un gabarit şi un cost eu mult mai redus decît orice alt sistem de acţionare, Însă necesită în schimb instalaţii speciale de linii de contact, reţele de transport şi suhstaţii electrice. In consecinţă, cu cît numărul de vehicule in funcţiune este mai '1' '' 1 ,. cu atit avantajul tracţiuaii electrice este ma.i mare. , Alte avarrtaje ale tra cţiunii c1ectrir.e : sint; - lipsa fumului , avantaj deosebit de important la utilizarea traeţi " i electrice in mine, in uzine, pe traseele subterane, sau În interiorul aglo .~­ rărilor de locui!1ţe; - mărirea vitezei transporturilor efectuate, prin faptul că accelerarea vehicul ului poate fi sporită, cuplul de pOfllirc al motoarelor electrice folosite in tracţiune fiind mai mare decit cuplul de pornire al motoarelor eu abur sau cu explozie;

-,

TRACŢIUNEA

ELECTRICA

- realizarea unui cuplu motor uniform care, împreună cu micşorarea '; ldpului de pornire şi oprire, conduce la scu.rtarea timpului de ocupare a !:'liei intre staţii şi la sporiI;ea capacităţii de transport a unei Iiniî date; - posibilitatea recuperării uneÎ părţi din energia consumată de alte cunvoaie, prin restituirea În reţeaua de alimentare a energiei cinetice prin efectuarea frînării electrice recuperatjve la opriri sau la coboriri de pante mai lungi. AIară de avantajele amintite, se mai pot cita altele: - o importantă economie de transport, prin faptul câ dispare necesitatea de a transporta combustibil mult şi greu, cum este cazul la tracţiunea cu abur; - locomotivele electrice au o mare capacitate de supraîncărcare temporară ; traeţiunea eledrică permite comanda dintr-uD singur post a mai multor vehicule motoare; - locomotivele electrice au posturi de comandă la ambele capete, deci nu ma i este necesară placa turnantă sau manevre in triunghi; - personalul utilizat lucrează în conditii mult mai uşoare, fără a fi supus intemperiilor şi fără a executa munci fizice grele. Dezavantajele pe care le prezintă faţă de tracţiunea cu abur, sint: - cost mai ridicat atit pentru locomotiva propriu -z isă, cit şi pentru instalaţiile fixe; - necesită un personal cu o calificare tehnică ridicată. Clasificare. Tracţiunea electrică se poate clasifica după mai multe criterii: a) în funcţie de poziţia pe care o ocupă liniile de trafic faţă de aşeză­ riie omeneşti, traeţiunea poate fi urbană sau feroviară. b) în funcţie de felul energiei electrice folosite: în curent conhnuu, În curent alternativ monofa:::ul ~au in cureni alternativ frifa:at. c) în funcţie de .m'irimea tensiunii de distribuire a energiei clectrice: dejoasă tensiune (numai Î:l curent continuu pînă Ia 500 V); şi de Înaltă tensiune (GOO-3000 V p .~ntru ţ llrt'nt continuu şi 27000 pentru curent alternativ). d) In funcţie de felul alimentării cu energie electrică: prin linii de coniael alimenlate de la cenlrale sau staţii de redresare, respectiv dl! transfoImare; prin acumulatorue sch imbate periodic sau realimentate la staţii fixe; prin grupuri generatoare acţionate direct de moloare, de obicei cu combustie internă şi mai rar de tu rbinc, instalate pe vehicule.

2. TRACŢIUNEA ELECTRICA FEROVIAR},.
poate fi elasificată în: - tracţiune electrică propriu-zisă, În care energia mecanică e de motoare electrice alimentate de la o linie de contact;
Tracţiunea e1:~etrică feroviară produsă

366

ELECTROTEHNICA

GE.NERALA

- tracţiune Dksd-eleclriră , in eare se folosesc de asemenea motoare electrice, Însă alimentarca acestora se face de la un generator plasat pc locomotivă şi autrenat de 1111 motor Dicscl. Din aceeaşi categorie face parte şi tracţ.i unea abur-cleclrid. Tracliullca electrică. O instalaţie de hacţiullc electrică Ieroviar::i cuprinde in mod obişnuit eJcmcntclc schiţate în figura 23-1.

2

5

6

7

Fig. 23-1. Schema unei instalatii de t ractiune electricii

ferov iară.

Centrala electridi 1, care poate fi termodectrică (cazul din figură) sau bidroclcctrid:i, furnizează energia electrică care este transformată de staţiile de transformare 2 la o tensiune înaltă şi apoi este transportată prin liniile 3 la substaţiile electrice de tracţiune 4, p lasate de-a lungul că ii ferate şi care alimentează tronsoane de lungimi potrivite ale liniei de contad ,Il. Locomotivele electrice 6 preiau energia electrică de la linia de contact şi o Lransformă în energie mecanică, de tracţiune. Drept conductor de Întoarcere a curentului electric la substaţii serveşte calea de rulare a liniei ferate 7, care trebuie să prezinte deci continuitate electrică. Sistemele de tracţiune electrică feroviară -,e deosebesc tinînd seama de felul curentului la linia de contad şi pot fi: În curenL conti ,_uu, În cure nt alternativ monofazat c.u

frecvenţa redusă

(16 ~

sau 25 Hz), în curent alter-

nativ monofazat cu frecvenţa industrială (50 Hz) ~i in curent alternativ trifazat (tot 50 Hz). Sistemul Îll curent continuu se realizează prinCIpial conform figurii 23-2. Substa.ţiiIe de tracţiunc. sint alimentate din r~ţ{'aua gellerală de transport,

TRACT!UNEA ELECTRICA

367

tri azată , de 501Hz şi produc curent continuU prin redresarea curentului alternativ cu Un numlir de faze mai mare decit trei (de obicei 12-18); in acest scop. se folosesc transformatoare cu secundarul special. Tensiunile uzuale la linia de contact sînt: 1,5; 3 şi 3,3~kV. limitarea fiind impusă de funcţio­ narea motoarelor serie de curent continuu de pc locomotivă. Avantajul principal al acestui sistem constă in faptul că motoarele de curent continuu serie folosite si nt foarte robu ste, simple şi reprezintă caracte ristici ideale pentru tracţ iune. în plus, se poate realiza uşor frina rea

Fig. 23-2.

Si~tem

ţiune ferov!ară

continuu:
2 _ Bul;)sta\.lc

fn curen l

de irac ·

1 _ linie generalA ('le \lansport de energIe e:lectricA; une ; 3 _ llnIe de contact: 4 _ loeomollvl e! ectrici!.: 5 eate de rula."'e : 6 _ transfonnatoare tti!4=tc cob<>rltoare de tenside teaCli-

-'4-l-,n;- --l-+- J
electrică reostatică

une: '1 _

re<lresoare.

sau recupcrativă . Dezavantajele sint; substaţii complicate ş i numeroase, din cauza tensiunii reduse la firul de contact, ceea ce duce de asemenea la un consum mare de eupru pentru linia de contact. Sistemul irI curent alternativ trifazat se foloseşte rar din cauza complicaţiilor care apar în staţii şi la încrucişări la linia de contact bifilară. Sistemul monofazat cu frecvenţă redusă 16~ şi 25 Hz a a părut la in3

ceputul inLrod ucerii tr;! !jun ii ele ctrice, pentru a se putea folosi mot oarele monofazate s('rie C II coled or, c.u o fun c ţionare acceptabilă din punctul de yedere al comulaţieî. Sistemul prezint ă avanta jul că permite ntilizarea unci tensiUni ri<Ji caLe la linia de contact (15000 V), deci se(', ţiune redusă a conductorului de ("ollfart şi distanţe mari înt re substaţiile de tracţiune (50-70 km). De ase menea, arc <lvant.ajul unei mari clasticităţi in exploata re, deoarece faptul că pe locomotivă cxi ~ tă un Lransformator coborîtor de tensiune cu mul te prizc pen tru reducerea şi reglajul tensiunii aplicate motorului. permite un rcglaj [in al vitezei. Ca dezavantaj principal tre buie menţiona t acela că sistemul recla mă 5au o reţea proprie de tracţiun e de fre cvenţă redusă (fig. 23-3, a), ccca ce este costisi tor, sau reduccrea fre cve nţei industriale, de la 50 Hz, in s ubsta ţiile de trac ~iun c, ceea ce le co mplică şi le scade randameutul (fig. 23-3, b) .

368

ELECTROTEliNICA

GE.:.~ER.~LA

Sistemul mODofa;tal cu rrecvenţa industrială (50 Hz) a rezultat diu tendinţa de a simplifica şi ieftini instalaţiile fixe de tracţiune, menţinÎ ndu-se totuşi tensiunea ridicată la linia de contact (fig. 23-4). Acest sistem Întru-

toate avantajele sisteme lor precedente ş i de aceea, in ultimii an i, dş­ şi apare ca un sistem de tracţiune feroviară a viitorului.
tigă

neşte

din ce în ce mai mult teren

= ' j f = == = ; F = /

Fig. 23-3. Sistemul de tractiunt' feroQ. -

viarll in curent alternativ monofatal şi frecventă redusi. cu alimentarea din:
b reţeau a

si:

proprie, de trecv,",ntJ, loafeleaua de treeven;li !...'l du S_
U1ali'i (511 H:t).

-f---",,-1L--3
d)

.5011L
/

! 1'1 li ~J I I L__ 'ij"2\h'fQj
b)

!

r · - - --1

r,

.r2'i

r

--·-l

fi
1'1 li

I

I il

--11-,,,,_ _ __'
--"-"='---J
O

5

Fig. 23-4. Sistem de trac ti une feroviară în curent allernaHv TIlonofazat , de frecventă Indus lr ială (50 Hz).

Dificultatea principa lii la acest sistem este aceea de a se c.rea un motor serie cu coledor pentru t ract.iune, capabil să funrOonr.ze la 50 Hz. Problema IlU e~te încă definiliv re zo lvată . Există însă ş i alte variante ale acestui sistem, ca, de exempl u, acela cu locomotivă convertizoare, avind montat pe locomotivă un con\"ertizOI" sau un redresor (cu siliciu), care transformă curentul alternativ de 50 Hz În curent continuu, astfel jncit motoarele de tracţiune sint de curent continuu. L.ocomotivele fabri cate de Uzjllele,~ Electropll tere Craiova au=-- pcrformallţe din ce le mai ridicate: viteza 100 km /h, puterea 2 200 CP, ş i respectiv 7350 CP, deiVoltată prin cite 6 motoare de curent continuu şi comanda allt omati za lă in funcţie de putere:.t ce r ută de t.ra!'(,11 ş i de t rafic. L ocomotivele electrice ăU alimentarca În curent alternativ de 27 kV. 50 Hz. redrc~a rea curentulu i fii nd făcut ă cu redresoa re cu siliciu, de 800~V{tens iun c nominală, alimen ta te pri n transformato r gradualor cu 40 trepte, (·u re~ l ajul alltomat. al tensiunii.

,
,
TRACŢ1U:-"'TA

Li..ECTRiCA

369

3. TRACŢIL~NEA ELECTRICĂ URB ANA Prin tracţiune elect rică urbană se inţelege :lplic<lren decldcilăţii la propulsia mijloacelor de transport in comun, in interiorul oraşelCll". pe trasee dinainte st.abilite. Caracteristicn principală a tracţiunii electrice urbane (figura 23 ~b) constă in folosirea unor reţele de contact 4 instalate pe t ,llSl'(> fixt'. prin care sinI. alimentate cu energic electrică motoarele vehiculelur mobile 6, 7, 8 de la su bstaţii de alimentare fixe 1, descrdt.e de instalntiil(' 'If' producere. trfl1lsport şi distribuţie a energiei electrice. )1ijloaccle de t.ransport urban in comun se illlp:lrt lu CI(.t1 ;J mari cutegorii : - mijloacele de transport pc străzi, a căror c irculaţI< -.e faee in comun cu a celorlalte vehicule (tramyaiul, lroleibuzul. autobUZUl ş.a.) I mijloace de transport în afara stră 7 !lo!". (:are a u o cale d~ I"ulan.'" proprie la Inl nivel diferit de cel a străJ. ilor (metropolitnnele şi d"iik I~ " ;l l e ~ub ­ urbane şi de centură). Mij loacele de transport În COUlu n PC :-trăzi ~illt tr il' mai \"cchi -:o' mai importante, asigur înd şi astăzi cea ma: m<l rf' partI' din traficul intern al o,aşe lor.

Tramvail!le electrice reprezint 5 tiI> m ijlr•.-: de transport in com un I<HU te riispÎndi t, fiind compus din vagMI! '" rk p'l';ageri auto motoa re, cu sau f<'i~!) remorci, care circulă pc şine mOJ IL:.. lt· p'" stnizi. Alim ~ lltart'a lor se face În curenL continuu sub tensiune de 5:')0 ~a u 750 V de [a Un co nductor de con tat I (fi g. 23-5, a), intoarcerea cu!"('otului fă('Înd u - :;e priu ~ illt'. Troleibll:ele reprezintă 1111 mijto(' de tranl'pm [ il! com un mai modern . care are caratterislici comune cu tramva;,,1 (fi~r}d alimentat printr-o reţea de contact) şi cu autobuzul (avind roţi l e ('U c<luci tu'uti ~i oarecare libertate in circulaţia sa care se facE' totuşi dup:'\ Un traseu anum it). Int.rucit Întoarcerea curentului nu se mai poa\.i:' lal'C priI! şine , rejeau;I ck(" t rică d(' coutaet este prevăzută cu două condu("\OlJre (fig. 23-5, b). Tensiullea de H'!"\'iciu a re ţelei este de 750 V şi c'hi,n mai mult. (l 000 ~au 1 500 V). In afară de acestt' mijloace de lransport, pe ~trăzj se rolosc~ (". lDai raI", şi alte mijloace de tl"nsport care derivă (lin aceHea prin anum,te mod ifi cări ~i anume:
6-0.tr 6-Vlr

a)
! _

/)

,)

Fig. 23'0. Schema unei imla 1 alii de Iraqiulle elt-rt rica urbanil'
~"b5\at!e de lI!1 m""tar,,; Z _ u .blu d e a1l.ment.a.re; , _ e a bl '~ d~ jl'l' toa,.."ere : ( . 5 _ retea de eont.:lc t ; • _ v;),gon de l ram" a!; -; - "tToJelb\lz ; t _ ""( 01'1 de metropoll~n.

pc e:o. care sint de fapt autobuze echipate motoare Diesel şi cu o transmisic electrică în locul uneia mecanice. p entru ca circulaţia lor să nu stinjenească circulaţia celorlalte vehicule. au traseul situat in parte în i. plasată la UJl nivel diferit de nivelul străzilor. Se foIo~es e in mine pen tru remorcarea convoaielor de vagonete cu minereu. Mel ropolitanul (metroul) este mijlocul de transport care utilizează căi ferate instalate in interiorul oraşelor. circulaţia trenurilor făclndu -se Într-o succesiune regulată. tacade. dar la care acumularea energiei necesare pentru acţionare este obţinută sub formă de energie cinetică. sub forma unui tunel executat sub nivelul străzilor sau la mare adîncime. Randamentul lnlIlsmisÎei energiei electrice prin cuplaj inductiv la distanţă fiind redus.ELECTROTEHNICA GENER .n terioruI oraşului şi au o frecvenţă de rÎrculaţiC' a trenurilor mai mare decît căile ferate normalI? Căile . Înmagazinată într-un volant adus la o turaţie ridicată "u ajutorul unui motor electric alimentat de la instalaţii fixe. ferate suburbane şi de centură sînt la fel cu căile ferate interurbane. plasate îu <lnumitc puncte ale traseului. Trenurile au 6.5-2 min) pe cale dublă (dus şi întors). retcaua de contact fjind asUel suprimată.8 vagoane mari de construcţie specială. fiecare linie este plasată la un nivel diferit de celelalte.60 km). sub forma unui viaduct construit deasupra unci porţiuni din bulevardcle oraşului. dar ~îut acţionate prin motoare electrice alimentate cu curent electric furnizat de o baterie de acumulatoare montată pc vehicu l şi care se Încarc:. cele mai multe fiind vagoane clectromotoare conduse de un singur manipulan t prin comandă Clt electrică multiplă . Acabl/rele. Energia electrică este furnizată de baterii de acumulatoare montate chiar pe vehicule. pc deasupra solului. darse întind puţin în jurul oraşelor (pînă la 50. LĂ Autobuzele CII transmisie eleclrică. cu mici extinderi în comunele suburhane invecinate. fie de preferinţă in subteran.site pentru transporturi în ateliere. ca şi la tramvaie (1. gări etc. Sint ve hicule mici folo. Girobu:de sînt vehicule asemănătoare cu acubuzelc. periodic. Acestea sînt vellicule asemănătoare cu autobuzele.a platforme de încărcare fixe sau care :o. Pe porţiun i le de traseu comune cu alte trasee de metropolitan. Pot ave. acest tip de vehicul nu es te folosit În mod curent şi se află iură În stadiu de E'xperimentare. Elecfrocarele. calea mctropolitanului este fie înălţată pe toată lungimea traseului. tn acest scop. magazii. formată dintr-un generator care alimentează unul sau mai multe motoare electrice cuplate cu osiile motoare. sau la Încrucişări de linii.. Eleclrobuzele cu curenţi de Înaltă frecvenţd sînt vehicule de transport ~lcţionaLe de motoare electrice alimentate cu energie electrică prin inducţie prill eOllductoare montate în tuburi sub pavajul străzii şi străbătute de curenţi de înaltă frecvenţă. la intervale scurte. Sînt acţionate de motoare de curent con tinuu alimentate de baterii de acumulatoare montate pe ele. Locomoliuele electrice de mină.e pot ridica. Mijloacele de transport în comun în afara străzilor sint de fapt căi ferate cu cale de rulare proprie...

in instalatiile industriale mari. NOŢIUNI GEi\EHALE. slldareOi este tltro!1eIlă.ii această ~udare este denumită lipitură. aparate casnice.' . in practicii . in y orbirea ClIrl'nt. ori mai simplu. Sudarea eleelrică se executJ fitil manual. prin urmare. acest procedeu este denumit SI/dare aufogenă. Acest procedeu poartă numele dc sudare prin re::islen(ă de u~ourf: ~i De{iniţii. con fel ct : Î1J stare lichidă. Pentru suc!ar(':l nutomatii . la construcţii de reZerv oare. Lipirea electrică se e'Xc-culă numai ÎIl stare liehidi!. în oricare 10('. aparate de radio etc. Acest procedeu poartă numele de sudare CII lIrc electric. nVÎoau('. prin formarea un ui aliaj între piesele de Îmbi nat şi 1111 material aşezat Între ele. AplicnţiiIe sudării în tehnie5.ELECTRICA 1. turbine . sudarea este omogtnti.CAPlTOLUL XXIV SUDA RE. Sudarea e l ectrică se poate execuLa: . Clasificare. ma şini agricole. priI! topirea eapdeJor care urmează s5 fie sudate sau prin topirea unui metal de adaos eare mijloceşte SlIdare:l. racordul areuor apara te la reţeaua electri că se poate face cu uşurinţă. sudare. cit şi automat. conducte. nave-. provocată de un arc electric. puterea generatonrelor şi a transformatoarelor de sud arc manuală este de cîţiva kilowaţi sau zeci de kilowaţi. în ('azul atelierelor mic(sau al şantiere l or. CLA SIF ICAnEA PROCEDEE LOR DE SUDAHE ELECTRICA Sudarea electrică constiluie unul dintre cele mai J':lpi(k mai mai ieftine proredee d(~ îmbinare. autovehicule. pl'inlr-o Hcţiune mecanicii de presare şi la temperatură potrivită.in sLare solidă. încălzirea fiind produsă prin trecerea curentulu i electric prin piesele de Slldat. D acă cele două piese au compoziţii diferite. sint foarle numeroase: În conslrucliilc Dletalice. a rlirui temperatură de topire este in ferioară celei a pieselor de lipi t. a pieselor lIl~lalir(~. şioe de cale fertltă. Imbinarea rea liza tă prin sudare conl>t!i in intrarea atomilor de la periferia pieseI Of de sudat Într-o reţea cristalină comudL Dacă piesele au aproape aceeaşi compoziţie chimică. puterea instalaţiiJor eşte mai mare şi costul [ar mai ridieat. .

12-1)..ă.l'>1ERALA scrie sa ră Sud:l1'\'':\ prin re zi stenţă de contact se aplică mai ales la producţia in ~i eqt' rca mai indic ată pentru automatizare . Dup ă modul 'de îmbinare a pieselor sudate. fig. atomii marginali intră in sferele lor reciproce de atrar. Oricit .: ialul se inl:ălzeşte foarte mult în ~ccJe puncte şi.t. pc care o au a'. (I~ l1...itate asupra cela · lou ă I iese.I termidi). in afa ră de en . suda rea electrică se distinge prin folosirea unei energii ieftine ş. r~ ia e l ect ri. Gituiril . este rI t· ordinul sutelor de kilowaţi. 24-1. nu'. Pentru atelierele miri.. datorită forţei de comprcsi une exer. liniilor de curent determină t. "ii se tncadrca z ă Îutr·o reţea cri~talillă comu nă . cel mai pl) s ud ări i trivit proecrie u este acela al Faţă cu arc electric. cu gaz şi alum ilJ '. dacă aceste piese sint În acelaşi timp strînse laolalt a cn o a~tfel fi e rorţa. trepta t asupra Întregii sup rafe ţe de contact. Îndt in regiunile lor lllarMinaJe să s'! pro-ducă o deforma ţi e pla ~tir...deformare şi apar noi puncte de contact.s udării. sudarc prin cusătură (fig. mate. 24-1. c). din cauza pOl'ib'l it ăţii mărite de a se produ ce d c[o rmaţÎa plastIcă şi a mobilităţii mă rit .sudare prin energie În magazinatil. se produce ·o.:i pc efectul termic al trecerii cu· reutului electric prin rcz.. nil! gaze dăun ătoare ~5n ătă ţii. fiind concentrată numai in . Puterea electrică ner.om ii. gaze rlef\<tg uu Le.e ridicaLt laproape 100%). adudnd·v .de astrel. ·se clasifică După ..suda te prin topirc intermediară: . . b) şi suflare cap la cap "<{fig. se deosebesc : s udare prin punele (fig. r etls1enti1 mare de co nto~ 1 H. 2.lt· ft'zis tenţa de ruperf' la \'.. Suda rea e l ectrică prin rezistentIi de ('out«. ·i un fel de matell<t ! de ad<lO..'! şi la sudare nu intJ·rvin nici radialii no··iVt . In al'este puocu.pă rea de nett:de supra fe ţele pieselor de su ri.i prin faptul că nu modific ă stf'lt! u ' ~ internă a malt>rialclor sudate. Căldura dezV(' lată În unitatea de timp.372 ELECTROTEH. păstrindu . de alte procedee de sudare (prin focul de forjă..'>IICA G. uşor acccsibilf' la orice loc de lucru. metoda folosi~ă proccdeele de sudare prin rez i ste n ţă de contact In: sudare in stare solidă. d. a).! mai are şi avanlajul c ă ... nU fac con tact decit in ' itc va puncte (Y.tC' mai înaltă ... ÎD(' ă 1z' r'" of> <!xtrl.:flsltatea de curent este fQar lc mare.tir. SUUAREA ELECTRI cA P HTN REZISTENŢA DE CONTAcr Aceas tă met odă de 3udare E' bazea.L odică aluQecări. ..l lO I foart.st ·nţa IJc care o constituie suprafaţa de cOntact a pieselor ce urmeaza a fi Îmbinate. te mpe ratura necesa r ă . el .:numile puncte. Su · darea prin accast!l Jwtodă se poale obţine cu atit mai uwr cu {'Îl temperatura produsă de trecereJ curentului prin rezisten~a de contact c:-..E. 24-1 ... . nu are nt'\"li .

ca!). topirea şi refularea materia· lului. aluminul precum şi aliajele lor.LECTRICA 373 Sudare({ in slare solidă constă in lrecerea curentului prin piesele de sudat apasate continuu cu o forţă exb'rioară .. procedeul se mai numeşte şi sudare elect rică prin scintei. c suduri ea. iar sub infl uenţa compresiunii. La acest procedeu este exclusă posibili tatea \'reunei o xidări. şi anume pe-nl l'll Îmbillarea unor bare sau tuburi de diametru mic (15-'20 mm). Sudarca prin topire intermediară arc aplicaţii numeroase.t şi suda rea pieselor. pllIIcte. apoi se apasă puternic piesele. Astrel. Căldura care se dezvoltă de către acest cu rent in locu l atingerii pieselor produce sudarea Într-un timp foarte scurt. nicheluI. a. produclndu·se refularea metnlului ~cp. Ia sirme şi la placi subţiri. Energia electrică nece· sară sudării cstcinmagazinată de obicei intr·o baterie de condensatoare. de contact: .:t şi se menţin sub curent pină cînd in locul de contact apare o punte de metal topit.rl pr'. şinele de trnmvai şi de cale ferată. se produce refular. 111 timpul operaţiei de sudare prin topire intermediară. cupru l..te n ţci mecanice mari ca re se poate obţine la imbinârile sudate folosind acest procedeu.SUOAREA E. Sudarea ('.a . in stare solidă. piesele se aduc in conta. ţevile generatoarelor de ahur ş. la.ap la cap. suprafeţele de contact se Încălzesc la o temperatură in altă. datorită uşurinţei de e xe cu ţie şi a rezi. care se formează la SUdare. Piesele de sudat se aduc în contact printr-o ciocnire violentă şi atunci energia inmagazinată in eondensator se eliberează sub forma unui curent de d escărc are. Dezav antajul acestui procedeu constă in tal-'tul că impurităţi1e de pe suprafeţe şi oxizii can' se rormea z ă in cursul În călz irii rămîn incluşi În sudură. li - suduri pl'ln Sudarea prin topire intermediară diferă de metoda precedentă prin faptu! 'lI arc trei etape distincte: prcincălzirea. de ordinul de mă ­ rime al unor sutimi. se sudează: earoseriile antovehiculelor. se aplică puţin in practică. După ploaia de scintei. sub efectul trecerii curentului. precum i ' a z!llelor de lanţ. Tipuri de " _ sadu. Sudarea prin înmagadnare de energie electrică. 24-1. sau zecimi de secundă. Sudarea prin inmagazillarc de energie se foloseşte lIumai.'" materialului şi deci sudarea .n 6j sudură C) prin rezisten1ă cusăt=li. . Metalele şi aliaj ele care se pretează la sudarea e le c trică prin rezistenţă de contact sint: fierul. Fig.

o fiind grosimea. iar pllterea nomipală. Tensiunea necesară sudării (în secundarul transformatoarelor speciale de sudură) este de 2-10 V. racordaţi la secundarul 2 al unui transformator (fig. la maşh1ile cele mai simple. Ht'galarea procesului de sudare se facc. tensiunea alternativă e~te redresată cu ajutorul unor redresoare cu vapori de mercur şi apoi este aplicată unui condensator. operatorului. 24-2). electrozii produc în table o imprimări de adîncimea . La dimension"rca electrozilor trebuie ţinut seama de faptul că o parte a curentului trere 2 prin pundcle sudate În prealabil.e ea punctul de sudură să se fi [lăţit suh influenţa compre~iunii. 24. Tensiunea la con densa tor atinge 3 000. Însă mar înaint. . Cînd se închide drcuituJ primar .4 000 V. Sub acţillncn forţei de compl'esiune. în mm. În lIIod vului de suda re prin puncte. asupra lor aplicîndu-sc o forţă de compresiune F suficientă pent ru a realiza Ull contact bun al table1or. deoarece prin ace"sta se ohţin () producţie mărită şi o calitate uniformă a sudurii. a A B tablei lIlai wbţiri (fig. la locul de contat L dintre cele două table.ELECTROTEHNICA GENERALĂ Pelltnl sudarea electrică prin rezistenţă ele" contact se foloseşte exclusiv curentul alternativ.:1=(0. prin ~eculLdarul său trece un curent care produce căldură În rezistenţa circuitului exterior al ~eculldaru[ui. Tablele care urmează să fie sudate A şi B sînt suprapuse şi strînse. Drept criteriu pentru intreruperea "utomată a curentului scrveşte fie timpul (mcnţinÎndu-se pentru toate pUllctele IIU timp constant).5 nlm grosime. (le 25-1i5 kVA (mai rar. după aprecier~a Fig.'3mănă intrncîtva cu nitui rea. SI/darea prin puncte.2. rămîn ind practic localizată într-un spa ţiu restrîns. se atinge temperatura de topiTi'. Sudura se consideril buna daca dhlmctrul dm al cercului În interiorul căru ia materialul s-a topit este aproape egal cu diamctrul de al electrodului. iar eapacitatea este de 3000-4 000 :..1 al transfOJ'matoruJui. fn c_ ondensator se poate inmagazina o e nergic sufieientă pentru sudarea uoor table. iar la producţia În serie. automat. 250 şi chiar 350 kVA). fie . care sînt legate În paralel ru punctul eare se află În curs de sudar('..2. căldura dezvoltată pentru trecerea curcntului. curentul trebuie întrerupt imccliat ce sudura a fost termi nată.2) 8.ili. 24-3). deoarece căldura este evacuată prin metalul bun conducăto r de c:lldură al dedrozilor şi prin apa de răcire care drculii prin aceştia. Schema dispo:z. Sm:!arca se produce sub efectul forţei de comprcsiune apl i cată după ce s-a formaL nucleul topit. La sudan~ a automata. Temperatura Între eledrozi şi tahle se ridică relativ puţin. La sudarea prin înmagazinare de energie. 0.cF. între electrozii C şi n de cupru dur. şi se aSE. care trebuie să aibă o valoare de = 23 +3 mm. de aliaj uşor de 2.1 . Acest procedeu se aplică in special la imbinarea prin suprapunere a tablei ar metalice.

+ Fig. atunci ciud se apasâ pe pedala 3'~~ I 1 -Fig. in lungul unor muchii. In figura 24 -4 estc reprezentat un aparat Ileautomat de sudare prin puncte. prin prin mai multe puncte de sudură Inşiruile . 24 ·3. printr-un arc 3'.i curentul. Dacă nu s-ar proceda astfel. J ~ ~ Fig. Sudură cusătură. iar cel de sus 2 mobil şi apăsat pe piesa de sudat de către tija 3. arcul :r se eompnma şi se rea liz ează presiunea necesară intre cele două piese de s udat după care se Inchide contactul 5 din primarul transformatorului.S V DAREA ELECTRICA 375 timpul ::. Nuc1eullopit 18 sudarea prin puncte. 24-4. După terminarea sudării. Aparat de sudaTe prin puncte. însă inzestrat cu un dispozitiv (rig. încît se suprapun parţial (fig. 24-5. Aparatul arc braţul de jos 1 fix. dar şi cel mai dificil de realizat practic. Datorită ridicării . a pieselor confecţ ionate din tablă şi este în realitate o sudare prin puncte. 24-5). Valoarea curen tului şi durata sa. atunci cin d tertSiunea reţelei variază in limite largi (t =const. ultimul criteriu fiind cel Illai raţîof'al. arcul care ar apărea la indepArtarea electrozilor ar putea distruge piesele sudate . aşezaţj în acelaşi plan ş i care string puternic tablele intre ele. precum şi forţa de apăsare a electrozilor depind de grosimea tablelor de slldat şi de materialul de sudat. 24-6) compus din doi electrozi in formă de discuri. Această sudare se realizează pentru imbinarea. 4. fie temperatura atinsă la locul de sudură. Sudarea prin cusi1/ură. fie energia consum ată. se eliberează pedala şi prin aceasta se intrerupe intii curentul şi apoi in cetează acţiunea forţei de compresiulle. 1 = const). atît de apropiate intre ele. obţin ută tijei 3. Aparatul de suda t prin cusătură poate fi acela :ş i aparat din figura 24-4.

. r fiind f frecvenţa curentului alternativ. duratele impulsurilo:" qle pauzelor şi viteza de înaintare sint parametri rare. discurile-eJectrozi se rostogolesc şi asigură o sudare prin punele care se succed la distanţa d: u d = 8.: tarc poale topi extre mitiiţilc elcctrozilor Înt re care se produce. curen tul lrecind n\lln '.~.' iii ti mpul cit discurile sint oprite. Schema dispo ~ili vului de sud are cap la cap. SUDAREA P RIN ARC E LECTR IC Sudare~ prin arc ('! ~ct ric Sl' "calizeazii datorită temperat urii mari dcz\'oltate de 3rcul eleetri. Schema de sudare prin cus ă tură. discurile se invîrtesc intermitent. 24 -7. La unele aparate de sudare pr. 24·6. Dimcn siun~le d" 'uri!oH.l rUJ'p nlulu i care trece prin s(>cţiunca dc sudat este de 1800 -2 500 A·'emi' 3. bar{'le ci. tablclor d~ sudal şi de fe lul materialului. Sudarea cap la C(IP este folosită pentru sudarea pieselol' În fOrJu{\ de bară sau de \.376 EL'ECTROTEHl'o"lCA CENER}o. ell'rtrozii putind fi chiar capetele pieselor care trebuie îmbin.33 ..lcl'trozi.LÂ ElectrozÎi sînt conecta ţi la secun darul l rausformalorului de sudură . depine! de grosilI.ate .: sud at A şi R sînt fixate in c1emele C conectate la Înfă ­ şurarilc sec undare ~le tr3nsrormatordui ~h: s udură şi sint supuse unor forţe de t'ompl'esiunl' F. ta blelor cu o viteză v (m/min). D'-'Il~itah'.. yalonrt>a c ur~ntului. forţ. dispozitivului Fig.a de apih. Fig.(mIU). e tn figura 24-7 este repre zentat schr"lOatic dispozitivul de sudare cap la cap. \-j :i' a ~iJ)('[or de cale feratii ş i de tramvaie. Prin deplasarea.n cusătun'!.are.

. a _ Pfocedet. dl'llsit aten de curent (firea 7000 Mmrn'l).. cei do i eleclrozi schim bă Între ci rolurile de (-atod şi an oI! la fiecare jumătate de perioadă .ă . Principalele procedee de s udare sint cele rcprczellta tc in figura 24-10. artului plcctrit. rii pentru apariţia arcului este neresnră o tensiune de aprind('re de circa 60-80 V dar. 24 -8). arcul fUllctionează sub o tensiune aproa pe l'onstantă. Prin trecerea curentului înlre metal şj clcctrodul de c~rbullc. exi s tenţa arcului este strîns legată de {'atod: la o deplasare a eledrozilor. Caracteris · lka unui arc electric de c. Be nardos. _ ~e r<!la fonnare.'~tc de 2500.placat()dulu!. in IOl'ul unde se execută suda rea.. tu cure nt continuu. Potrivit ncestui prodeceu. ti _ !onn~.c. ceca ce permite atomilor sit intre in sfere de atra cţie reciprocă şi să se inradrClC Într-o reţea cri ~~a.. piciorul arcului rămine pe loc (fig.&Crnrc. 24 -8. Caracteri stic . Se creează astfel o cantitate de metal topil În zona marginală a pieselor de sudat. Pozitia neschimbalii a piciorului arcului electric. i:. de 15-25 V.L. Sud area CII electrod de cărbune (Bellardos)(fig. aparc lin arc care topc~te portiuni le respective ale pieselor care trebuie sudate. . fjg. 24·9. ti _ priTlcîPIII~o~ procedee de Slaviano .\ 311 ~a\l Uil metal de adaos care mijloceşte sudarea.od) (fig. o dată aprins. C = f(l ) f'stc re pn'zenlaUi in flgura 24-1 0.a arcul .' rnativ.r. 24-8). $CI-vj atit curentul continuu cît şi cI'I :!It!. TempcrOllura piciorului arcului !. Schemele sudare cu arc electric.ilor nu lTlai este însoţ i tă rle [eDomenlll ariitat in figura 24-8.lnodulu\. In curcllt alternativ. 21-10. se adaugii pc locul Se oLservă + a) .S tiOAREA E. oppinzÎnd de electro:ti şi li". La produ('ere:! arcului electric pol F1g. Fi. ohie etul de sudnt ~e leagă la polul pozitiv al unei surse de curent continuu..lin a co mun. astfel dcplasarea eledro7. depăşesc () anumită grosime sau cind trebui~ Încărcată cu material. a cărei valoare depinde doar de lungimea arcului şi de natura electro7.. iar dcctrodul (de cărbune).culu\ la deplasarea .<:1 OOO<)C Ja dedrozi şi ([(' fi 000-7 OOO"C în curentul eOIO:lllCi arcului. 24-1 0. ! la d. Cînd piesele .ilor. a) a fost inn~n ­ tată de tclmicianlll rus N. la polul Ilegativ al sursei (deoarece piciorul arcului este la cat. În 1881. p~ocede.! Bena:'dos .- .

nt de metal. servind deci atit Ia Întreţinerea arcului. după care electroclul este îndepărtat (ap ar~ arcu l electric) $i este mentinut la o distan\ă de 3-10 m rn atit t imp cit durează suda rea.de a forma in jurul arcului *i aJ meialului lopi t un stra t protector compus din gaze şi din zgură. prezentind avantajul că este simplu şi poate fi folosit. fie ue rurent alternativ (l ransfo rmatOllre de s udu ră ) . flexibil. . de o cOllstrucţie specială. recent s-au dezvoltat procedee spedal e.Ile sud urii. În scopul de a feri metalul de Q. cit şi in curent aJternativ. Operaţia de sudarc se face puuindill contac t pentru un timp scurt electrodul cu piesa de. pentru sudare. (le oţd sau de alt mctal . In acest fcl dispare principalul inconvenient al procedeului Bellurdos. Elcctrozii folosiţi in :. expuse mai sus. a). tn timpul s udării .:1 incetini răcirea sud urii .de a introduce ill mctal componcnte de aliaj in scopul imhuMltii ţîrii proprietăţilor !nec'llliee .ne a mări stabilitatea arcului electric. este de obicei un cablu izolat in cauciuc. dintre care. tn prezent.10. de 5-10 m lungime . care aII un triplu scop: . Acesta a introdus. mai importante sint sudarea prin arc acoperit (sau "sub flux'. .xjdan~ şi de combinare t:ll azotul din aer Înconjurător şi de :. Procedeul de sudare CiI eleclrod de mclal (SlmriaIlQv) a fosl elaborat in tre 1888 şi 1890 şi descris in anu l 1892 la Petersburg de metalurgistlll rus B. .urtcircuitele care intervin frecvent la atingeri le elcctrodului dc piesa suda tă . Sursele de curent pentru sudarea eu arc sint fie de cu ren t conlinull (generatoare de sudură). din acelaşi material ca şi piesa sudată (fig. procctleul Sla\"iaoov este cel mai nispindit sistem de sud3re prin arc. atil În cun'nt continuu. SlavianoY. de secţiune rotundă şi acopcri~i eu un in veli!) format din anumite substanţe. mOllofilar. Pe lingă procedeele clasice cle sudare prin arc electric. cît şi la furnizare a supli mentu lui de material topit necesar la completarea cus ăturii sau la În cărca rea. sudorul trebuie să ri~ protejat contra scinl('ilor care sar in jur şi contra razelor de tot felul carc siut emise ele are. Procedeu l de sudaTe Bellardos se aplică numai in curent continuu. con fectionat din acelaşi material ca şi piesele de sud at. :lcela al carburări i melalului pe loc ul sudurii. suclat. 2-1.uuarca electrică Ctl arc sînt sirmc. cIedrozii de cărbune au fost inlocuiţi prin clectrozi de grafit. un electrod metalic. Pentru reducerea can tităţii de carbon care se introduce in metalul topit pc locul 5udurii şi care alterează calităţile acesteia. b) . pi c~ ci cu metal (fig. protejat contra loviturilor. 24-10. necesară pentIu aprinderea nrnliui ş i Ut\ curcnt reglabil de 50-500 A. Cablul de sudură. care le pe rmite ~ă l'uporte cu u!)urinţă S{·. in locul elcctrodului de rărlJ uue sau de grafit. topimlu-se in arcul electric o bară suu\Îrc 111<:talidi. Aceste surse trebuie să prod(l că o tensiune (le mers in gol de 35-75 V. intr-o poziţie anată in planul hisector al planelor de sud nt şi puţin ÎncUnat în sensul În:lÎntării su dării.) şi sudarta CII arc il! ctlrtIlIIJroft>:lor de (ja:.376 sud urii un suplime.

SUO. d(' magneziu ş .1('tÎ"ÎtaLc :->usţillutii.i dării mdalului depus.\R EA ELECTIUCA 379 ad~os Suda rea prin arc acoperit se (' U e xecu tă prin topi rea materialului dt: uu arc electric menţinut sub tin strat protector din oxizÎ (de Si. instn l aţii de sudare in curent p rotector de gaz pentrll metale neferoase ş. Suda rea CII arc· in curent protector de gaz constă in menţinerea arcul ui dectrie Într-un curcnt de gaz inert sau inaeli.a chimică a sudării .·. AI. \:. Sudărilc prin acest procedeu pot fi realizate pe distanţe lungi şi sînt de ca litate superioa ru_ Se foloseşte Îndeosebi la sudarea cap la cap a tablelor gToase. Na. sau aliaje . evitarea induziullilor de zgură în cusătură .a. ca de exemplu illstalaţia de lfudare prin presiunc a şinelOl" de cale f. a cisternclor de calc feratn şi a lInorelemcllte din construcţiile metalice. o hună protecţie contra ox.dcti posihili ta tea de folosire la sudarc3 unor mclale. Accsl procedcu de sudare arc avantaje in plus f. . in ceea ce priveşte puritate. Fe ş. . Ca.\ <I t! procedeul sudării sub nu" . " illg.:rată.e îl oeupa în a eeastă aclivitate Cenlrul de cercetări tehn ice din Timişo ara unele s-au obl inut realizări importante..~. permite o concentrare mare de energic termică. În vederea introducerii )W scară din ce în ce mai la rglt n pro("cdeeJor moderne de sudare . ceea ce.. In Iara nua~tră SI:: depuJle o .a. la (' l1să turiic reeipienţilol' de presiune. Iniţial s-au folosit gaze ('[1 argonul şi hidrogenul j recent s-a trccut la gaze comune şi economice ("3 hioxidul de carbon (uti liza t la sudarca oţelului). totodală acest procedeu permite supraveghe rea arculu i ş i llirijarea lui.) cu o anumită granulaţie. ('onsu m redus de material de adaos şi posibilitate de automatizare. Un loc de fr un!. Mn. azotul (Ia $u darea cupru lui) Ş Î chiar vaporii de apă.Işor oxidabilc cu aliajelc de 1I lumill iu. arc productÎ\-itale mai mare şi preţul de cost mai n: dus.

PITOLUL XXV ACŢION.ru rgieă. cxt ra.uo e lte . Pentru acea sta. acjionarea se numeşte ele ctric ă. Pentru ca un utilaj să functi oneze. petrolieră. textilă. i)fotorul electric con~ti tuie partea cea mai import antă a acţiollării electrice.C.tivă. Cea mai importantă rondilir carc ~e pUDe acţionării electrke C'~tc ~ă realizeze o productivitate maximu a muncii cu ajutorul utiiajuluÎ rt'. :wţ. Încit un sillgur motor in funcţiune toate utilajele si tuate la diIt!I'itele etaje ale r1ădirij und fabrid. precum ş i eonductO:lfele de legăturu. de exemplu maşini . CutloaştC'rea fe· nomenelor tranzitorii (poroiri. precum şi utilajelc specifice difcritdoT industrii. alimentară dc. D~ICă motorul este electric. Transmisiile micşorOlu mult randamentul <)<. Act>astă ell<'rgic îi este dată dc unul sau de mai multe motoare. în arMă de motor. !rinăl'i) la Clire va trebui sii faca faţă motorul are de aseUH'nea un rol important în:=aprccierea caHtăjij unei acţi onări. Această acţionare generală neces i tă o ~. cuprinde aparatajul electric necesar. să pună Acţi onarca electrică . opriri.4. chimică.'\ ELECTRICĂ A UTILJ\JEI.crie iutri"3gă de t. ventilatoare.ransmisii mecanice pc etaje şi int. care împrcună cu accesoriile şi anexele necesare funcţionării fornwază dispozitivul de acţio.narc a uliJa j ului sau pe scurt actionarea ulilajului.OR JNDUSTlUALE 1.ţionării. costisitoare şi conslituiau o sursă de 3('eidcnte posibile. pompe.ionaJ'cQ electrică. electric s-a Iă cut la înccput astfel.re etaje. PRINCIPII GENE HALE ALE AC"PONĂRII ELECTRICE Procesele tehnologice in dustriale fac necc~ară funcţioIl!lTea a djYl!rse feluri de utilaje. maşini de ridicat ş i tra nsportat. ca . industria sid r. de construcţii. cornpresoare.'\RE. mctalurgică. trebuie ca acţionart!:! sti fie studiată in special in raport cu reglarea turaţiei motorului ş i cu regimul său de lucru.cpectiv. erau yolumino~lse. trebuie să consume o anumită energie mccani~i:i.

frecwnl·ii. cu ren ţi turbionari şi frccări. .AJELO R ThDt:ST!U . 25-1 . te nsiune.ntru a cţion area m i şcării prind paIe şi lin nil !lIolo! ţ'l ecl ric pe ntru acţi o nan:-a avanSlllui .aracterizat printr-o anumită în căl zire a molorului eh·ctric. Faţ ă de si~tcmele care c ompo rtă ş i trans misii mctanice. je le unui etaj erau acţionate de Uil singur moLor electric. raţu de l!('ţionarea electric ă individuală.z. acţionarea e lectrică individualii prezintă avantajul cii echipamentul său se poate monta comp let j'l gabaritul propilt -zi: al utilajlllui.~LE . şi anume: regim de durată: ~ regim de sc urtă dura t ă . sup ratc mperalura (temperaLura bobinajelor şi a oţel ului maşJnll deasupra mt>(liului ambiant) sa u Încălzirea 9 a unui organ oarecare)inde să se stabilizeze (rămine constantă) la o anumită valoare {fig. Se numcşte regim Ilominal de durată acel regim În care motorul poa te funcţiona timp nelimitat. curent principal. evitînd astfd pierderile de energie respective.i. Această incălzi re este provocată de pierderile care ~e prod uc in moI ar. A<: ţ io narea elect rică individuală elimi n ă mt:rsul in gol al diferitelo! tmnsmisii mecanice. 10 sf irşit !'i-a trecut Ia ac ţî onarea illdi viduală a utilajcJor dnd fi<:\:<ln' utilaj . de acţio ~area generală.. a).. îşi are prop'riul său motor electric rie acţiolJare . de exemplu. in cazul regimului de lucru de durată.ioLHltt de mui multe motoa re electrice. de exemp lu. faci" . o maşină de frezal poal" a \'~a \111 motor electric pe. s-a realizat incă un pr ogn'~ prin at'ţionarea m liltiplă. 2.d de lucru se caracterizează prin valorile inscrise pc plăcuta tlldieatoarf> a maş i nii.. P en tru motoarele eJedr1t-e )· int s tabilite Lrei regimuri nominale de lucru. Regimuri nornlnall" de luc ru Priu rrgim sped fic de lucru al unui motor electric. Acest e valori se referă la : putere. ceea ce constil lue o îmb unătăţire faţ. dnd. fără el .regim intermÎnent. curent de excitaţie. st'. Regimul nomÎo. dacă motorul este încăr cat.Juiaşi utilaj sîni acţ.------------------------------------ A C Ţ!ONAR!::A ELECTRICA A Unt. Rcg-imul de lucru la motorul electric se numeşte de durată dacă pf'rioada aeti /llI (de funcţion are) este atit de Îndelungată Încit toa t e orgnnele lIloforu lui ating temperaturi practic s tabilîte. co ndUCÎnd in acest Iei la forme compacle şi simple. ALEGEREA MOTQi\HELOR ELECTRTCE IN RAPOR T CU HEGBIUL DE LUCRC 11 . cu puterea P iln interval de timp' su (icient de mare. Fie cll re regim este c. to'a te III '. cind diferile părţi a le uce.H S-a trecut !lpoi la acţionarea pe grup. lura\.. inţelege ff'gim :t! fi " lucru pentru care motorul a fost proiectat şi construi t. histerezis.ie. prin efe ctul Joule-Leu. de pulere.

r.ti durata pauzei. . Se numeşte rt'gim nominol de Incru int..:. . 30 şi 60 minute. P r-'~ P P -. .. pentru ca motorul sii rev i nă la temperatura mediului ambiant. . Hegimul de lucru se numeşte inlermil~nl.-r--. aeei regim Îull"rm itenl în care motorul poate să lucreze timp n<'"iimitat corespunzălor raportului DA arătat de plăcuţa in dica toare. dîndu -se de obicei in procente. iar perioada de pa uză este suficient de mare. . . 25-1. c _ .: • • " ' _0 . R egimul de lucru se numeşte de !)cur!ă durată. Durata unui ciclu nu trebuie să depăşească 10 minute. ace] regim de scurtă durată in care motorul poate lucra in decursul t.. Regimul de duratli se Întîlneşte de obicei lu utilajele grele cu funcţio­ llare practic continuă. la acţionarea plikilor de tnruante de cale ferată. dacă perioada activ ă nu este suficient de Îndelungată pentru ca diferitele părti ale motorului să atingă temperaturi practi c :stabile. reglm Inu':rmltCJ\I. apropiindu-se Însă dt lIlai mult de aces le limite. 25·1. . c) . in timpul eărora organele motorului nu ating temperaturi practic stabile..glm de duralu : ti _ T<1glm de scurti:o durat ă..proJliindu-se Însii cît mai mult de aceste limite. Acest raport SI) notează ("u DA şi se numeşte durată m:lil!ă relaliuel. b).c. Regimul intermitent se caraclcrizează prin raportul dintre du rata intervalului activ şi durata ciclului de fl/llctionare. . _. Regimul de scurtă durată !'e întîlneşte. la zero (fig. ' . eare este constitu it din durata intervalului acti\" :. " l ' " P r""l '1 I " " 1. P P 8 --"-.irea organelor sale să depăşească limitele admisibile.. . Pentru raportul DA s int stabilite următoarele \'OIlori stand ardizate: 15%. În timpul cărora motorul nu ajunge la temperatura mediului ambiant (fig.-. Regimuri de lucru. '1 Fig.. fără ~' a Încălzirea diferitelor lui organe să depăşească limitele ad misibile. --1-1. "f . apropiindu-sc insă cit mai mult de aceste limite.H. r--' r-' p . I : ._-=-I . L _ _ __ O .~ . .382 EL':CTHOTEHN rCA GENERALA ca încălzirea organelor sale să depăşească limitE'lc admise .. alter~ nE'ază cu perioade scurte de pauză.... 6) ----t -~+-_:+ .: !.nniten t. 25-1.impului 'IrittaL de plăcuţa indicatoare fără ca în dil7. 'I ) 11. ~5 % şi 10%. de exemplu. fn acest euz supratemperatura e a unui organ oarecare creşte in perioada adivă de la zero pînă la o anumită \'aloare şi StiHie in timpul pauzei pînă P d p .--------_::'C__ • ______ --. daca perioadde activc. Ia acţionările auxiliare ale . Se numeşte regim nomÎlw[ de lucrll de scurtă dural:i... . Sint stabilite următonrelc <Iurate stnndardizate pentru peri oadele a('tivl" ale rt'gimului de sCll rlă durată: 15.

~Ietoda aceasta !le calcII I se numeşte metoda pierderilor ecil.ric pot [j determinate. Dar[l puterea de durată cerută de utilaj este varhliJilil.. acţionan:a ş. piuderile de pl/tere (datori te rll.\RE. Se calculează apoi expresia: rp'-. Uu("l . _ ~!Pl· f +p.ualeflle. Regimul iutf'rmilent este . Expresia P. (25. P3. li. .+P3·/.+ .udamentului) ale motorului ales. se alege la inceput în mod arbitrar din catalog Uf] motor eu o ptlrere nomin a lă de durată Pn. P:J.~ ELE(. mai ('C"OIHJmidi a lor.. Ia diverse sarcini se cunosc din datele ('onstructivf' a le motorului.AJELOR L"iOUSTR1ALE '" maşillilor~lIIl\'lte (deplasarea păpuşilor. se alege UII motor slaudanli zal.. dîspozitiyclor de fixare nc(.s ullu i regim t ip. L ::l a leg:<>rea matorului electric destinat s:i acţ ioneze un anumit utilaj. Altgerea molorului in cazul regimului de durală lJa<::"i puterea P cerută de utilaj este constantă. De obicei.spunde unei standardizări după.ionarea pl'Î1lripali'i a Reg imuri le reale de lucru ale utiJajelor pot Sil nu corespundă riguro. în cazul respectiv duce la o utilizar .sc insă ş i tipuri speciale de moloare elcctrice. după cum se arată mai departe.·t. cu o putere nominală Pn cel puţin t' ~a ­ Iii fll P şi cit mai ap ropiată. faţă În intcrya le le d<' timp 11' [2. ale motomJu i ales. Se compară Pe CU p ierderile de putere p"..şini~unell('.. dintrc. se aleg·e lin alt motordÎlI cat alog.a). la sarcina nomina l ă P". ••• care constituie cicl ul real de lucru.. Pentr u a se dctermina puterea t'("hiyalentii necesară. Totu ş i.. regimul nominal dl" durată. p i nă cînd se obţine un rezultat satisfăcător.. pentru regim ul de durata. cele m enţ i onate.··· sînt.. trebuie s:i se ţină seama de regimul lui de lucru. poartă numele de expresi a pierderilor echivalente. D ac~ . slalldanlizate Iwntru un regim nominal int<'fmitcnt sau de scurlii uuratli.A <':TIO:-l. fabricaţia cu reolă a motoarelor electrice core. 1 ' '1+/2+1..h: Pl' 112.'"TRICÂ A t lTIT. Expresia Pn trebuie să fie cel puţin egală cu Pe şi cit mai aprop i nt~ de această YBloare. trebuit! să se t'aklllt'"zc in prealabil o putere de durată echi/!ulenIă.. dacă se cunoaşte curba care arată cum yarktză randamentu l motorului in rUllfţic de puterea dată la arbore.+ . . b.arncteri stÎc pentru ceJor mai mu lte ma. pentru diversele sarciui la care va trebui să fadi.. Pierderile de put ere ale lIuui motor elect. de această valoare. din punctul de \'eMre al in6dzirii.. In caz contrar. alf'gere a uno\" astfel <le moloare. Pierdf'l"ile 3 Pl' p ~ .. 1 . cu puterea reală vari a bilă . fa brici construie. Asemenea motoare pot fi alese nu numai III cazul unui regim de lucru de durată.1) ll1H. un regim real poate fi echi valent din pundul de Yrdere al încălzirii cu Ulllii dintre cele trei regimuri tip. dar şi în caZld regjlllurilor de lucru in krmitent "i tic scurtă durată.

Pierderile de putere la sarcina de 5.i CÎt mai aproape de meuţio.5 kW limp de <4 s. Pierderile de putere la sarcina nominal1i p . după cum s-a arătat .1O kW..0<4 kW. şi Deoarece expr!. Flicfnd calculele se gă5eljte expresia pierderilor echivalente de putere: p./ad(l activă e5te P. pierderile p alt' motorului la această put('re rezu lt.ELECTROTEHNlCA Ca:.minal de duralIi .. . mai Înainte. r:l1ldamenlul 'fj.66 kW. motorului ales sînt cel putin eg: lle {'u p.orului Se Po. o putere tk 5. Un utilaj cere in timpul cicl ului de lucru care se repetiî indefinil.tor normaliz<ll după regimul llo.r se cunosc pierderile la divcr~e s arcini.5 k\V. Pierderile de pulere la sa rcina de 3 kW •.gul cu mo.. PI=I.10 '15+ 0.ruJui în peri.oat această valo. = ~+/d-/3 " pil + P2'(I + p3 "3 = 1. se alege un mo. unde /: este coeficientul de suprasarcillo mai inainte.It.nstruc tive ale moLorului pentru un interval de timp ega l cu ':lurata <lctivă a ci· hdui fiI' lucru. rezultă că motor ul eledr!c este bine ales. pentru putcr~a 13 arhore P..04 kW de Pr. alr.=I. P3=0.5 kW .29' "+1 . d. fi re. alege un alt mo.are. Pentru acest moto.in't! de ţinîudu-se seam[t de suprasarcina pc cnre o poate suporta şi care eo. Să se verifice daco\ pentru acest utilaj este indicat un motor electric cu următoarele caracteristicl : Puterea nominală de durată P.d arbitrar Ull mo.minală cel puţin egală ('u: p k .05 kW. Dacă puterea care se cere la nrborelc moto.lor din catalo.. p motO-ru lui este relaţia: ApliC4{ia 25·/.i <lill p = --P. Alege rea motoru lu i in cazul regimul ui de scurtă du rat A durată.1) pierderile echivalente p~ şi se verirică cladI pierderile Pn la !"atC'inn oo. ln practică.. se alege un motor standardizat după regimul nomin al .66 ·5 4+15+5 = 1.lUiualiJ. Pierderile de putere la sarcina de 5 kW".!Sia p~=!. Se alege În mo. Alegerea mutuTului in cazul regimulu i intermitent foarle apropiatii A!egeIT'a mol. Se calculea z ă apoi cu relaţia (25.r cchi\'ulente.29 kW. =1.=4. se.tor (Iil! cal:llo.re!lpunde coeridcntulu i de suprasarcină indicat prin datele co.m.toare standardizate după regimul Ilo. 5 kW timp de 15 s şi 3 k \V timp de 5 s. pină t'Înd se cap~tă un rezu ltat satisfăcăto. c.P1=1.durată CII o. putere n o.NLRALA de exemplu.05 kW ""sle mai mare decit p. R e z o 1 .r.!)i cît mai apropiate de Pe' In caz cOlltrar.ate face tol cu ajutorul m~todei pierdf'ril o.t.

r~lI'C reprezinlă toale npnratelt· şi maşinile .6 1450 = 1.-presupune că la pornire coeficientul de irecare static este C. lntocmirca schemelor electrice ac~ion{lri electrice J'czulL5 :1('lionări ~Iec:tricc sint {iişwole. Se presupu ne c. Echipam\'nLul uJlei lTlai utilizate scheme peulJ'u .= că cuplul de pornire al in care M~ eslI' cuplu! nomin.f=O.\1. astfel indt funcţionart'u :. sinL <iate Îu tabela 25-1.5. In acesL H'Op se utilizează o ~crjc de simboluri. < M" irebuie si! se aleRga un molor mai puternic :standardizat după regimul Ilominal de durată.7 I 450 = 1. Cuplul retislen!ei la pornire este : 975. n 975 p. Re z o I var e. 975·1 Acest cuplu trebuie comparat cu cuplul rezistentei la pornire. ECHIPA.i legăturile eleclrice !ă fie uşor de in\clc~.u.lill schema sa. cuplul său de pornire esic: Mi> '-"1. Se presupune motorului ales este: M1'-1.l1. 12."'DUSTRI. Cele schemele numite de.7 kW la turalia n = 1 150 rot!mi n.- kgf ·m .6 M~ durată cu o putere p.11'1. cAruciorul cu o greutate G=650 kgf al unui strung. Să se aleagă un molor destinat să functioneze în regim de scurtă pentru a deplasa cu viteza 1.E 385 faţă bită Deoarece aceste motoare pornesc de obicei cu o sarcină lnsemnată de sarcina lor nominală. Tn a("est caz.08 kgf·m.~­ electrice îm preuuă cu conexiunile dintre ele.=1. puterea nominală de durati'l a molorului trebuie să fie: durată Se alege un motor standardizat penlru regimul nominal de = 1 kW şi o turalie nominală 11'---1450 rollmin.5'1450 .12 :':':::""'-ccCC:':''-:-''-.> M" Inseamna că al doilea motor este bine ales.1=12 mlmin. Aplicaţia 25·2. iar randamentul transmisiei r=O.8 Ce!. n'rificarea ~uplului de porntre are o deoseimportanţă.83 kg:i '1l1- Deoarece M.11.6M. dintre care c("le mai uzuale. 3.:c = 1 1') 6120 ' 0. Deoarece .'1 motorul de pulere imediat superioară are puterea nominală P~ = 1.6 975 '1.650'1218'0. Se. Considerind pentru motoarele din ca talog un coeficient de supra · sarcinli k=I .lENTE ŞI SCHEME ELECTlUCE DE ACŢ!ONAI1E a.ACŢIONAREA ELECTR ICĂ A UTILAJELOIl lr.-L6---1.. Coeficientul dinamic de frecare al ghidajelor este C. Rezultii : M '/I= 1..

cu t emporizare la deschirlt:rt' şi inchidere <'.are la COlltilct normal înc l1is al \lIIUI aparat. ELEC"rROTElL"'ICA GEh"'ERALA T olMla 25·' Simbol ur i fol osite la intccmirea schemelor Simbolul desflş urate I I Condudor SCJ"nl!lclI!I:t ~lmbolu lul iartă în CIrcui tele principale de Conductor în circuitele secundare de Bobinîi de contactaT comandă şi control Bobin1i de rele u Bobinii rle releu o: u lemporil.are (Intirziere) Contact norm al ~ deschis al unui aparat cu tantanee acţiune ins- Conclac\ normal 1nchis al unui apa rat cu actiu ne iJls t UIlGmCe u:ml ac! normal de~hi s al unui ap ara t. (i!1tiniere) la deschidere CII lemporizare Con tael normal deschis al unui aparat.hidt're ~i Inch idere Con tact normal i1eschls al UllUi aparat automal:i f<'iră revNtire '" POzitia nonnal ă a unui conta.1 de curent. cu temporizarl' la de~('. .38. cu li'mporizare l~ inchidere Contact normal deschis al unui aparat. cu le mporizare la deschidere Conlact norma! inchis al unui aparat . îl1chid~r (' ("[J t t' mprOri7.! corespunde situa (iei cind bobilli! care-J comand .ontact normal Închis al unui apara l ..! n\l este o:ltcurs.

. manual. . . ~Iaşina esie echipată cu trei motoare elcctrict'.înl desenate in clementC'le lor prineip ak . Spre a !'i C. fiecare clement se găseşte in circuitul din care trebuie sl'i fadl parte.e rmic. sC[loatenotalRT. normal deschis cu revenire automată ~- auton de com~n dă manuală.l.. ~e notează 2C1. de~ comp usf' an ' o' o •• b. la anumite distanţe unele de altelt:. Aceste eleme nte nu sint grupate in schemă la IIll [0(' (aşa cum sînt situate in aparatele re~p(:rtiye).AJELOR U. ac o iar bobi•• nele diferitelor relee cu IR.1 (conii nuare) N' "LI 15 16 Sirnbolul I ( Semnl!lcalia simbolului fără .putea lI şo r jdentifica elementele acd uia şi apa rat.et_ionării elect rice pe ntru o maşin ă de honuit. Contactele bobinci 2C.. ş i allllillf': • Maşinil·un eltă spccial~ de:redificai. se utili zeaz ă o Ilot<l!ie corespuozătoare" De mu lte ori H' notează bobinele d iferitelo r contactoare eu 1 Co 2(. ru aRi .. a ul1lli releu u(' temporiz31'e lRe {'ti:: .DU3TRIALE 387 Ta bela 21 ..o: I Contac t normal deschis ac(ionat mecanic (în lreruplor de calc sau de s li r~it de cursA) Conlacl no r mal inchis a cţiona! mecanic " 22 -00~0-- Conlacl norm<ll deschis al unui conlroler Conlact normal inchis a l unui conlToter Divcrsele aparate şi. deş i aceste circ uite sînt situate in schemă ." Uueori pent.-qlONAREA Cu:.' Olnlac! nor mal înch is al ulIui apara t maU reven ire auto· 17 18 -i ~ ~ ~ Element termic {bimelalic} al unui releu ---'- Bu ion de comandi.I\L .ru bobinele rclcclor şi rontactOOirel ol' se tltilizc:lzii incă o literă.·. de c.-rRICA A U'l'i!.. 3R2 . caraetcrizind felul de [ullCţionare al relellilli. conladoareJe şi rclccle :. 2R. ---. automată normal tnchis c u revenire 19 20 !• . a\lIlui re[eu el " viteză 11< ". Bobina un IIi relru t. pentru cl aritate. hobille ş i conlar. Exemplu rderilor la actionarea electrica a unei maşini de honuil * In [iciura 25-2 se arată selu'm a electric ă desfăşurată <1 a.. in special. de exemplu.tc..xemphl . 2C2 iar contactele bobinei 3R.

D50 rot/min. Curcllt.1 k\r..t·a.11.~. care actitmează sÎstemul hidrauli(' . Protecţia conlril H:llrl("ircllilclol" ~(' r{'nJil.adol"ldlli 2C ş i după ce s·a ridÎ('nL mina de pe BP2.'i prin siguranţe Ilizibile f. ~e apasă pe buton ul de pornire normal d~schis llPI eli re\·('nire automa. c'\re asigurii mişcarea principOlIă de rotatie a honului..u! electric j rl!c(' prin bobina COlltac{oruluÎ 2C. Cur<. Dacă se apas!1 pe butonul de oprirej normal In chis Ba 1 cu revenir(' aulomată in pozi\ia inchis. l nchiderea COIIInctului ICI permitt' In~ct'rt'a curentului prin bobina contacLoruluÎ tC şi chtpil l't' s·a ridicat lllLtHl dc pc butonul BPI. care acţio nează axul principa l ş i pompa de răcire. Ac\ionarea electrică a llnei maşini de honuit. de 0.>ulul electric tr~ce prin bobina conladofltlui I C.ICA GE1\ LnALĂ . . 2800 rot/min. penLru acţiouarca pompei sistemului hidraulic.tă in poziţia deschis cind nu mai este apfil:at. Ht'~Lu[ echîpamelullli l't~zl1lt5 din scheln:1 t'lt·cll'ică. pentru ac\iolHlrca pompci de ri\cire. '9 f 8P' In 2RT :J101 . tnchiderea conlacltJiuij 2Cl permite lrc('erea t:ure. care işi Îuehide conl~H'· tC'l(' sale normal deschise 2(.nea de dute·vin o in sensul vertic~l1 3 honului. Se apa ~ii apoi pe hutonul normal dCl:chis flP2 cu ["(. ceea ce f:l("(' să închidă contadele' linie normal deschise ICI ş i t e2. Inchiderea contadt'lor I C2 punr in [nncţillne molorul M. 380 V.'1 şi 2C2. carc asigură mişc. . St' intrerupe curenlul În bobinele c(/"Itac· 8" . iar contra suprasarcin ilor de dural-ă prin rclcdE:' termice lRT ş i 2RT. 380 V. 380 V. iar inchiderea contaclelor 2C2 punc in funcţiunc mal oa· re le cll'clrice :lip şi Jl r. 1 450 rot/min. 25·2.un motor asincron tl'iFazat in scurtcircuit jHfI de /1 kW. după et' ~ -a Îuchis Intrerupătorul gener:ll Ig.un motor asincron lrifazat În scurtcircuit .un motor asincron lrifazat În scurtcircuit Jlp <lt! Il k\Y.ulului prin hobina cont.ELECTROTElli.'"C!lire aulofllntii.O Fig. Pentru pornire.

. t _ CC'" te op~şte toate motoarele. În caz de suprasarcină prelungită. aslfel Încît contactele 2el şi 2C2 se deschide . sau motoarele M p şi . se Întrerupe curentul prin bobina le respectiv 2C şi se oprr~r motorul MI. respectiv 2e l. precum ş i elementele termice 0RT din circuitul de alimentare a celO1" două mot oa re . deschi d. Elt'Incntclc termice IRT din rirCllitul de alimt:nt are a motorului Jl h. lC2.llizată manual.:Ur . Ze2 se deschid . iar contactele lor IC 1. ceea ce intrerupe curentul bobinci fe. leclor respective. Contactele releelor termice sint fără revenire automată in poziţia inchis. în felul acesta. Prill inchidrrea IntrerupilLorului ! ş i prin iulerrnediul lransformatorului coboritor T ~e aprinde lampa L de iluminat local.i\fp şi M. oprind celt' două motoare. După ce s-a deschis unul din aceste contacte din cauza unei suprnsarcini. Ciud toate motoarele sînt în fUllcţilllJr ~i trebuie oprite numai motoarele M p şi lUT' sc apas:'! pe hutonul de oprire normal inchis B02 cu revenin! uutomută . ceNI ce presupune că intre timp s-a ct~rcetat şi eliminat cnuzn care a produs suprasarcina. înelliderca trebuie re.0R l?'<-ol1STRIALE 359 toarclar. contadele 1 RT sau 2RT ale r . le şi Zc.ACŢIONAREA El-ECTRICA A UTILA1E1. .

ca. instalaţiile automate a11 reuşit să îndeplîneasdi p rocese de produc ţie din ce in ce mai complicate.omclle psiho[iziologice şi sociale Cl] ajutorul maşinilor electronice. S-a ajuns ca să se înlocuiască prin maş ini funcţiuni mintale dificile. perfectionarea diferitelor tipuri de maşini electronice.chiar foarle complicată . de eOlWlnclă a ma'Şinilor respective. Bineinteles. traducerea de texte dintr-o limbă intr-alta etc. Totodată însă. STRUCTURA GENERALA -/\ SISTE. În primul rind.~in~ electronicii . âbemclicJ. Totodatil. a devenit necesar să se elim ine eit lUai mul t intc rn'nţia ()mului. s-a reuşit -să se înlocuiască forţa musculară 01 maşini.Îs faec rilmul producţiei.adidi. omul a întrebuinţat la inceput for\:a (izică sau a animalelor domestice.CAPITOLUL XXVI NOTIUNI DE AUTOMATICĂ 1. ritmul din cc in ce mai rapid al productiei a obigat omul la o muncă de supraveghere din ec in. a permis ea omul să îndeplinească uumai munci manuale uşoare. Pentru :1 $:. :'IJai mult iucă p" baza niyelului actual al electronicii s-a reuşit să se cerceteze o scrie de fen. adică mewni::area produc/iei. l<olosirea luaşinilor în producţie. de exemplu. La aceasta a ajutat. O dată cu dezvoltarea ştîinţei şi tehnicii. Gen eralităţi tn procesele de producţie. adică să se realizeze ills bllaţi i Lchnnice automate. rezolvarea de calcule lungi şi complicate.IELon AUTOMATE a. a muşchilor săi ţ iei sale. ta indeplinirea unei munci cerehrale mai importante. omul a . In ultimul timp. atît mallual{l cît şi cNebralfl.:. cu o \' iteză şi precizie În continuă crestere. nu t rebuie să se facă o grcşealii de a crede că prin cibernctică se poate idelltifica creierii I omenesc rn D ma.sau se poa t e realiza vrco infiuell\ă asupra fcnomenelor sociale. Cu asemenea proble me se ocupă noua ştiinţ-ă numitii. ce maiincordaUi. pe măsura eyolu inceput să folosească din ce in ce mai mult şi posibili tăţile sale cerebrale.d.

Operatorul a contl'oltll ş i comparal inăI~jmea efectivă a nivelului (adici! \'aloarea efeetid a murimii de reglat). Este evident ci'i instalaţia dcscrisiJ constituie un sistem neautomat.-.-. b. se ya descrie În prealabil un sistem automat. la un moment dat.~._=_ ---=--_ -- l u I • a automată Fig. cind a constatat o aba/eu. tlJl. lin rczeryor de apă R şi o conductă de umplere U. Aceleaş i operaţii I tehuic sa se desfăşoare şi in cazul ul1l1i sistem automat. dacă constată O creşkl 'c a niyelului. pre- ra T N 1 . debitul Q cre:o.NOTIUNI DE All'"TOMATlCA 391 Cibernetica se ocupă intre altelc-. şi.mat indeplinind o funcţiune asemănătoare de men linere c o nstantă a nivelului apei ('sle ariital in figura 26-2..1). prin {'al-e apa poate curge in rezervor. oh'elul apei trebuie să se m(!n~ină la \-aloarea corespunzătoare reperului N care constituie voloarca dată (prescrisă) a mărimii de reglat. opertl~i(: carI' a fosl e:rl'w/aM manl/al În sensul menţinerii mă rimii de reglat In v:1loarc:1 dată. Indiferent de dcbilul Q cart' este c\-acu"t prjn conducta de golire G. Un sistem autc. din această cauz:!.1(11 <lpei cu nivelul prescris. (J cu robinetul r.B~--=--=R . dcoan:ce operaţ iil e ncc~sare s-au realizat manual de ciitre om . . Pentru aceasta. Dacă. 26-1. Închide Într-o anumită măsură robinetul.\zi-' in mod permanent nivelul apei din rezervor. Cursovăzută .--. Sisteme tehnice ntautQmate ş i automate Pentru a inţelege mai bine funcţionarea principială a unni sistem tehnic aulomat.. creiel'lll operatorului a CQmtwdal opcralia de manevrare a robiuetnlui.-. Se consideră... . de exemplu (fig. dcsc11ide mai mul t robinetul r.-"te. ('ompară ni\"('. 26. de instalatii aulomate complexe. dacă constată () scădere. iar plutitorul P coboară. se spune că asemenea instalaţii automate rac obieclld cibemeticii tehnice. Nivelul apei e~te miilim ea de ICyhl/. care folosesc maşini electronÎcc pcrfecţionate. [1 nivelului..\\enHnerea ne- la nivel constant a apei dintr-un re- zervor. I ndependeut de c1ebilul Q n i apei ieşite din rezerv or. cu deosebirea însă că nu mai intervine omul. persoana care deserveşte fLlllciion~lr~a l't'zcn'onJ/ui procedează În CeluI următor: eonLrolc. se cere ca nivelul N al apci din rezen:or sil se mentină cOnstant. ni\'elul scade s ub reperul S. iar rczervonu cu apă este obiectul re glajl/lui .

__ _ _ i p /I)j't rr---=. tensiunea la bornele motonuui îşi schimhă de asemenea sensul.-. 26·2.. ----- .([ ----g JL ~ . care ajunge tliu nou la reper ul N..ELECTROTEEL~CA GENERALA 'Cui C al reostatului cu bornele a. -G>'- N __ . face ca la bornele motorului electric M (de curent continuu cu e~citaţia separată E) să apară o tensiune.'_J. cursorul C ajungind în poziţia sa mijlocie.eare Într-un anumit sens. _ ->t<--. mărind debitul apei. ridică vana V. care curge În rezervor.Fig.-- /~ cj -. tensiunea la bornele motorului se anulea z ă. datorită unei surse (nedesenată) de curent continuu. b rotindu-se în sens antiorar. p în ă cînd nivelul atinge reperul N . a mărimii de reglat fală de valoarea dată. ceea ce face să . nivciul apei erc şte peste '(c'P erul N ._ _. organul de compara tie şi comandă . In cazlll sistemulni automa t din figu ra 26-2. operatia de cootrol şi "Comandă o realizează reostatul cu cursorul C. iar motorul se roteşte în sens contrar faţă de cazul preeetlent. -deoarece.scadă llivelul apei. In aeest momen t . Cînd se produce o abatere..--. Menţinerea automa tă la nivel cons tam a apei dintr-un relerYOL Dacă debitul Q ieşit din rezervor scade. motorul se opreşte . cursorul se roteşte in sens invers fa\:ă dt~ cazul ant erior. care alimentează rcostatul la bornele sale_ Motorul punîndu-se in miş. coborind veila V.~ .

după. Schema bloc a unui sistem automat în circuit închis (sistem de rEglare automată) . un ~ln'meJlca ~i~lelU automat se numeşte in cil'wif inchis sau si~tem de reylore au{oma[(i propriu -z i~ă .~ (~i~lt'm (l!~ rpglart' automată) poate fi reprez entată ca În figura 26-3.) . A('C~t ciclu ~e poate repet. iar acea~ta.uIizeazu cleei un ciclu de operaţii. care Încep cu mă~ rimea de reglat şi se lermină lol la mărimea de reglat. c. 26-3..ic şi comandă ace influen~c:lz:l organul de execuţie OE . tensiunea la bornele ace~tuia influe'lţează rotaţia motorului şi mişcarea \'anl.e tralJSmi~ă ~pre oec ele . care este organ ul de e:rcilaţie (împreună cu van a V) a m i şcării necesare pent ru debitul din conducta de umplere să. Din acea~tii (':. De multe ori.. care arc rolul de a lransforma mărimea primită de la obiectul reglajului într-o mărime cit mai corespun z ătoare pentru a influcnţa org:. ceea ce coresp u nde unui ciclu sau cil'wil inchis. Cidul in("hi~ din figura 26-3 poate fi urmărit şi încep 'i nd. deoarece transformă (traduce) variaţia nivelului apci Îlltr -o dl']lla~are a cUHorului C. aceasta influcllk:lză poz. la rîndul ci..n·pda. eate motorului.iţi a curwru\ui şi deci valoarea tensiunii aplise constată că l~rmârind operaţiile DP- ~f---':=OŢ~_ Fig. plulitorul P cstc. clc $e HlCCl~d~ Într-o anumită ordinc. MărÎmC'a de reglat con'fpun z ăloare obiectului reglajului OR influenţează in primul rînd un element T. şi anume: Varia~ia mârimii de reglat (nivelul apci) influenţea z ă poziţia pl utitomini.Juz.NOŢIUN1 DE AUTOMATICA 393 (cursorul mişcare şi reostatuI) aplică o anumită tensiune. Sisteme automate in ci rcuit Închis şi in circuit deschis care ~e produc in .a ori de cite ori estener{'~ar să se reg/e:e în mod aulomal valoarea mărimii de reglat la valoarea dată . varieze in sensul necesar menţjnerii nivelului ap ei din rezervor (a mărimii de reglat ) la v aloarea prcscrisă. fu sistemul automat din figura 26-2. În sistemele autoill3te. Schema ~truduralfi generală (fau ~chema bloc) a celui mai dmplu sistem autumat ln cirwil inchÎ. Un astfel de element porlrt5 numele de trudI/dor.. Organul de comparaţ. modifieă in sensul necesar mărimea de reglat.'i. de ex emplu. care delul ~e poaLr.i~teUlUI automat din figura 26-2. valoarcrl prl'scri~:i (elată) a miirIlllli dt' reglat est.ll1ul fle comparaţie (rontrol) şi comaudă OCe.un :ll'emenea traductor. (deci coman d ă o anumită de rola\-ie) motorului. Se f(. eli organLll de rompara\-if' ~i {'omandă oce.

' o tensiune propor!ionalil eli l. şi comandă. Fig. organul de control OC ~i organul de măsurare m.raţie ce constată diferenţa (abaterea) Intre valoarea dată de dispozitivul pilot şi valoarea efectivă a mărimii de reglat.omatii îl ('onstituje acţionarea e1ecLri61 a maşinii de ]lOllllit din figura 20-2.394 către ELECTROTEHNICA GENERALĂ un clement distinct DP.c astfel ciclul.au lomal în circuit deschis (sistem automat de control şi măsurare). :1(li[':] () midi maşinii de clIrt'ut ron tinuu. In figura 2G-5 este reprcz('ntatâ ~chema bloc a unui sistem de comllfldă automată. :lyînd îm5 scara gradaUi în uniGţi de tII raţie. comandă. operaţia necesară prin organul de e x ecuţie DE.l~ini. lraduclorul T. numit dispozitiv pilot. după Fig. Circuitul se ]loate îllsă înch ide de către om.ri\'il.<. Un exemplu de eom:llld:'i nllt. iar tur:lţi:J ('~I(' rn:irimea de mti surat. care influ enţea ză obieclul reglajului OR În sensul reducerii abaterii.inii ~" g:lseşte un Ijcn crafor fahimelric. pe baza diferenţei constatate. . organul de CXel'lJţie DE şi ohiceLu! rcglajlliili OR. ca. ÎnchizÎnrlu-. Schema bloc a unui sistem de comand ă automatE . 26·5. de <'xc. de exemplu. rare co nlrolează şi mi"isoară o unumil.i'i mărim\'. sistemele automate de control şi mă­ surare sau sislemele automate de comandă . după modificarea respectivă a mărimii de reglat. deoareee trans[ormă (tra(Iur(') \'aria~iile tumţiei in varinţii de tensiune. deoarece maşina (ohiee-tul reglajullli ). adică neallLomal. Gene-ratorul taehimcL. Schema bloc a unui sistem . există şi sisteme automate ÎI1 circuit deschis. astfel ÎIlC'Î t turaţia ei să aibă o val oare eOllstantft.rie <. o tensiun(~ eletl. Organul de compa. rnre prodllee la horn. In afară de sistemele automate in circuit inchis.ura\ia . Elementele snlc (le bazii sînt : organul de comandă De. Acest sist.iei motorlliui electrje r:lre acţioncnză maşina OR. o dată pusă în funcţiune. La bUl'JJelc gcuE'ratorului e~te legat UII voltmetru. o pr('~iunt' elc Elemcntele de b:lz. deoarece org:. nu mai influenţează asupra ol"ganuJui de cOmnl!di"l .\I1ul care miiso:lr ă Jlll influenteaza in nki lin fel ohiedul reglajuiui. Obiectul reglajului.e in rirtui t deschis. \" olt mcirul e~tc or~:111111 de mrisnră. de exemplu prin manevrarea excitai.em automat est. Si ~t('mul este şi in acest caz În circuit deschis.mplu o vitt'Ză. reac(ionea:ă prin traductorul l' asupra elementului ace. :\Ia~îna <'sle obiectul reglajului. Pc arborele: m:l:. Figura 26-/1 reprezintă ~rhema bloe a unui sistem aulufIlul de control ~~i m(lSlIrare.Î al" si5lt'lllului sint: obiectul regl:ljului OR.»te un tradudor. 26·4. Un exemplu de si5tt'J]1 automat de m{lsurare il ronstituie mă5urarea automată a turaţiei unei 1ll'.

Exi~l:i sisteme automate mai complicate.ura. ELEMENTELE SISTF. unde s-a notat prin x mărimea de inlrare şi prin LI mărimea de ieşire.lt elcnlf'nt ce se g:I~('şte Dlai în 1I1"mfi fau chiar mărimea de intrare a elementulu i ("are a produs ~Ilărirnea de i('~ir(' re~pecti\"ă. Intre cele două mărimi d!' illtrare şi de ieşire există o relatie cunoscută. 26-. Asemen('a eleJnede pot fi reprezcntate ca Îll fi~ura 26-6.. ~l(lj('ă Îll ~erie. ca. Jn alte cazuri. A~cmcnea clemente pot fi reprezentat. Excepţie fac numai elementele t>:drClnC din cazul circuitului deschi~. .. există elemente la care mărime-a dl' kşin' l'Ooslituie nu numai mărimea de intrare a e!emctului următor. O tijă metalică supusă unei anumite înriilzid şi care se dilată. au"i.).a. la rindul lui. In acest caz. P<'nlru a ~c trandorma tensiunea tie grilă in lcn~iune anodică. Elementele unui sistem autoJnal nu ~Înt totclCllunu cli ~p use ca în figurile 26-3.. ci nd elementele ~e pot ţli'i.c-i ~Î in paral!. de e xemplu. şi influenţarea nu ~e race lotdt!auoa nUlllai Fig. In general in. dar ca influenţează şi mărimea de intrare a IIllui a. tie la un element la elemC'lltuJ uTmător . .. en astfel de elemelJt poate fi. in cazlEl Ullci triodc (\"l~zi eap. 26·6.U'l! ellergie.i auxiliare.: ca in figura 26-6. IX·4). un elelllcllt oarecare primeşte o anumită mărime (numilă mărime de intr-:m') şi (/"{Insmile lllai departe o altă miirime (nu mită mărime de ieşire).'!. _ (l\t~ ~ur ~ . a. Se poate spune că mărimea de intrarI' c~le tempt'ral. De asC'menca.ste alungire. este n c e('~·aTă o :::ur~ă de energic auxiliar~. unde s-a nolat pliu z mărimen eoreqlUllZiito.395 2. o.\IATE a. b.c-ă. C8racteri~tici!e generale ale elementelor Un clement oarecare dintr-un ~istem autOlllal este influenţat de elemenlul anterior şi.It ".iarA.ilIELOH AUTO.. Scbema unui element dintr·un ~f~lem automat.rei . influenţează pe cel următor.. iar miirimca eli' ieşire e. Eoergia necesară pentru transforma n'a mărimii d(~ inlrare in mărime ele ieşire e~'e dat:1 chiar de mări­ me:l ele intrare. cind elementul respe cUv influenţeazi'l numai pc I·el Urmator sau este influenţat numai de elementul antf'rior.. de exemplu. se ntiliZCOlză energia dată de baleria anodică.~ de f'ner::îe aU1I:Ularâ ~ b _ o::u sursă <.

sau negativă . 1 Fi>:.1. Traduetorul este elementul care "transformă" (traduce) o marinw ne () anmnită natnră intr-o mărime de o altiI natură. iMluent.. und r· tellsiunea de grilă VI eslI! mărimea de intrare. b. dcmcnLelc uzuale sint denumite: Ir(lrludol!Te. Există şi circuite al/fomale cu reactie incrucişa te._ i PVe ___ T . 26-9. a.ă numele de elemente ~'i circuite cu reacţie. Heactia poate fi pozith'ă . . 26-8. Reacţii tnaucişa!c. slabili:afoare. oraanc de exeCI/fie (i nclusiv motoare) . amplifica//}are.396 ELECTROTElTh"ICA GENERALA tu figura 26-7. mărimea de ie ş ire a e1ementuluÎ Il influcn\-cază nu numai elementul următorIIl. Un exemplu <le clrmc. L --. ai Fig . o parte din mărinH'u ck ieşire lii :Illu me FU<j(9<1). ca de exemplu.cind dimillIIcază măriJO~a de intrare. tl.ează mărimea <. mijrimca de ieşire a elementului Il influenţează şi mărimea de intrare a elementu lui L Element. 26. Fig. disfribui/oare. In figura 26-7. Din acesl punct de vedere. I-:lcment~ ţu rellc\[c.nt CII reacţie il constH lIil: Lrioda (lin figllra 26-9. relee.le intrare. " ~ i""C I ".dr de felul elementului II şi circuitele respective poart. dar şi însăşi mărimea de intrare a elementului II. Trioda ca element cu reaclie. in figura 26-8.cînd amplifică mărimea dt~ intrare . D upă cum se Vede pe figură . iar tcn~il!n('~ ~nodi('i'i U t • mărim ea d~ ieşire . Clasil'lcareaigenerală!a elementelor Cc~ mai impo rt~ln t ii d~~ific~rc ~ elementelor din sislcmrJ(" ~l1ton)tlle esLe He('{'a care ~illc ~cama df: flll\efiunea pe care O îndeplille~tc clclllcutul r~ sp('cti ".[110. c-_~_.

ate<l 101" . irt COl1.rrizc:t li'i prin sensibilitalca 101". Traduelol"uJ rczisti" CII âirbllllt! (fig.lrr. lIIai mal)'.o fort:l dt>tll"Olllotoan' (lell~ iun(' ('ledl"lJmotoarc). tradurLorul se nUIll~ş.)"(1 . Cind miirilll('a (il' ie!.u·il.ale).. Releu) se caract('riz(~ază prin faplul că mărimea de ieşire variază brusc atunci cintI mărimea de intrare variază continuu.NOŢlUN'l DE: AUTOMATiCA 397 Amplificatorul este un element la care mărimea de i eşire.ln: la rare cel pUlin lina dillL.Y/!1 !J. ~~ De .te Je~hlÎIJ. de aceea şi cu mărimea de.lşenWllcn tradud o:m-k se pot earaderiZIl rc-laliv:l..'. In pral'Ud( S(' înli1I1O:s(~ de ohkd hadudO. din II"(' rarc se arată dLevn mai deparl('.· . Traductoare paramdrice Trrulutfoare re:isIi11e. yaloarea unei presiuni P./x priI) ~cnsibilit. Cind m:trim('a de ic~ire elcctric:1 constituÎo.c feluri de Irududoarc p'lI"ametricc ŞI ~c ­ !1er:lfO.'" valoarea rezistenţei n a uilei coloane r.. iar mă­ rime. iar ca lI\ă1"imt~ dc ieşir\.]HlI1<lc \'aria tii'i Ullti rezi5t('Il\C. în pracli\":t exisl:1 nl'nllm[tral. intrare.e s/!Usibili/fl/e absollllri raportul: .:J.t" tl mărimîj tIe intrare nlf i nţi a coJ"t'spul\lăl'o:lI"t~ ~y a mărimii de la ieşirc cstc..". Stabilizatorul menţine mărimea de ieşire constauti"l.. ClI cit.r~ cele dou{1 mărimi d~ intrare S:ltl k~ire este elcd. r(Jllstil uilă din rondcJe de ciirbUllt. Sc HUlIlc. trarlu('LOl"1I1 ~(' llnlflf'ştc !/C/lCmloT. traducloml se nUTn\'. . Tradllcloarrl(' se ('ar:\('. de obicei asupra obit'rtului regiajullli.'ire eslt..h: . este amplifirată faţă de acea~la intr-un anumit raport. Distribuitorul permite ca acl-iunea unui clement din instalaţia automată să se distrihuie de obicei PI~ riud . cap.II'C ca m[\rime de inlrare.'. d. În urma eOIlH'nz ii primite (k la Un al t element.. Dat.: parametrul unui circuit clcctrir (rezi!'tcn~iL iralueti\'il:\lt·. natură c.ridi.t. Orguilele de ('xc('uţic ali rollli d(' a executa anumite operaţii.!J.'ll' pat"flmelric.l dt i(~ ::. 4'11 atit c]cllwntul ('S[<> In"i sensihil.cneJ"(({i{ri(i. Traducloare ii (. ~II_ .la mai multe elemente sau ca un clement ~ii Fie influenţat de mai multe elemente. la o \'al"inţic oarec:lr(' ~... 2G-1O) . atunci cind mărimea de intrare variază.'!.1 m:1rill1co de intr:lI"(' e~t(' IIcdc~'lrică. II c:in'i ("xpJ"{'~il' r~tc: ".: _ .

ceea ce are ca urmare o variaţie a rezistenţei sale electrice.. 26-11). solidară cu tija T.398 ELECTROTEHNICA GENERALA Funcţionarea traductorului se bazează pe faptul că rezistenţa coloanei de modele scade pc măsură ce creşte presiunea. constantan etc. Un alt traductor rezistiv este tradudorlll cu fir metalic sau lensomelrul cu fir (fig. Fig. 26-13). Firul F(din manganioa. şi B~ (fig. rnativ cu tensiunea eficace U. Dacă tija T este deplasată . In principiu. folosit pentru determinarea deformaţiilor unor piese. Traducloare inductiile. Traduc lor cu fir metalic. se poate deplasa spre dreapta sau spre stînga armătura A.) cu un diametru de ordinul O. cu miez de oţel.'gfjem9 A' r Fig. nefiind parcurs de curcnt. mărimea de ieşire este dată de variaţia unei reactanţe inductive. reactanţele indudive ale celor două bobine sint egale. 26· 10. 26-12). Dacă piesa este supusă. în conformitate cu o relaţie carc poate fi arătată grafic prin curba respec tivă de variaţie (fig. ea se alungeşte sau se contractă după această direcţie.i /U 2030 W SI) fi(} I O Fig. de la o reţea de CUTent alt. în faţa bobinelor identice E. La asemenea traductoarc. mărimea de ieşire . iar variaţia re z istenţei .. ale cărei deformaţii şi eforturi trebuie urmărite. • avind forma a rătată pe figură. 26·1!. La o anumiLă varia tie a deformaţiei ~all efortului (mărimea de intrare în traductor) corespunde o anumită v<lriaţic a rezistenţei firului (mărimea de ieşire diu tradudor). la care depla~ar\'a cursorului constituie marimea de intrare.05m m. Dacă armătura A se găseşte în poziţia sa mijlocie. A I J /f(fl) / p /' 70 60 50 'tii 3Q 1 F f--- C 20 10 . orice reostat a cărui rezistenţă (']cetricft variază in raport cu deplasarea cursorului cste un traductor rezistiv. provocînd alungiri sau coutrat tări corespunzătoare şi asupra firului F . Variatia rezistenţei R a coloanei de cărbune în functie de presiunea P. Tra· ductor cu randele de cărbune. lipindu-se apoi printr-un clei special de piesa F. 26-12. de exemplu la Întindere sau comprimare în sensul axei A-A'. nicrom. iar aparatul G se gă­ seşte in poziţia zero. se aşază intre douH foiţe de hîrtie H (cu dimensiuni de cî ţiva centimetri). P 711(l. Cele două bobine !jint alimentate prin intermediul transformatorului TT.

1... fI! producc o variaţie a ind uctîvitătii bobinelor. . TradllC'toardr a c. cap:tcil:tlea IInui cliudensat.Jra noastră sînt larg ulilizntc in rxploatlirilc petroliC"rc peutru determinarea (. reaetanţ ele inductive 1Iie bobinclor nu JIlai sint egale (intrcfierlll corespunzător unei bohine creşte. al cărui ac sc dep Ia· .- --o FIS::.ă~i) S{. F iii!. s ub in[Juenţa unei deplasări D. Exislrl ~î lradtlrtoarC" imludiv(' ni mie: mobil. Se constată deci că.\ ce prOyo:H'U trecerea uDui curent prin aparatul G.qnl!loelasfiâlole.1 care yari"ţi:l inductiyHiHii ~e ob~inl' prin dt'plaSOll'Ca mil'zului ue oţ. iar al celeilalte scade). Tradl/doare CflPltrili/Je.ttltat () \':1ria\k corespunztlLoarc a illdudivil.\ lltll'i i!ikrcuţc inlrr tlon{! miirillli (l'a.Q:lre rap:u·ili . cap. Asemenea traduetoare se Colosesc de obicei pentru urmărirea unei d('pla~ări miri. (':!re arI? propridatca de a. 26·1 '!.-I ni bobilH'i r("~I)('tlive. tnLrc douii illductivjt. 26-13.şi !'<'himba perrneabilitat<. Tr. Pe această j)l'opl'ieLate se bazează şi functionarea diferitelor LI'. 1-11).c.Hlnrtoarclc tnaguetOl'!astice I'ahri('atc in \. Traduc ior ind uc1i\' hazat pe mag· Fig. C--~ ~ r . lJUIlWSC di{erell(iale şi au u\' llulajul rit' a ('Iimina LI serie d(' erori.:\ magndid'i !'uh actj1I11<'!l uBei presiuni P..'ldllc l. DUJlfl cum se ştie.!'caza într·un anumil . :'Iliezul hobinci f'~l e realizat din permalloy (a liaj de fier şi lliclwl).NOŢIUNI DE AUTOMATICĂ 399 illtr· Ull SI:~S sau celă lalt.. netoelastidla1e. Figura 26-1-1 :tl'ali:i UII lraductol' inducli\' haz:\t pe fenomenul tiC' I/la. distanţa dintre annftluri şi natura d icIcclrieului (\'.forlurilor in prf!jinilc ~olld('l o r.lllclh. Varia ţin p"l'mcabilili:iţii magnetice arc ca re7.cu armii luri\ mobil ă . ceC'1.or depinde de suprafata anni'iturilor. de l'x('mp lu. de zecimi şi ~utimi de milimetri. Traductor capilcili\' diferentia!. f) .sem.ii\ii hobint'Î H. Trll uuctor in..iror fun('\ionare St haZt.)7. Mărimea şi sensul deplasitrii arului corespund mărimii ş i sensll iui deplasării D la carc a fost su pusă Lij a T . 26·1 5.{1 IlI: CI'I':ll'(-'<.

j. constituind aşa-oum itele term{)re"1isfenle metalice. Dintre termorczistenţele metalice.mt. o tensiune ('lcctrică. Deplasarea Într-un anumi t sens a tijei T. Aeesta este de fapt Ull mic. ad i că.. magneziu. solidară cu armăturile mobile. de asemenea. Un traduetor indudi\' generator esle lradlldorul tahimefric sali lahogeneralorul. nichel.'00 ELECTROTEI!NIC. In acest caz. fier. astfel incit mărimea de intrare este o viteză de rota11('. capacitatea depinde de variaţia unghiului de rotaţie al axei de care sint solidare armăturile mobile. uraniu etc. măsurii.diferenţial constitui!. in principiu. a vitezei gazelor (anemomefre) ş .ratorului d<> curent co nlilluu este proporţională cu tnraţi a 11 şi ru fluxul nwgnetic indttctor tl> (vezi rap . magnclorczistive şi altele.lr mărim ea de ieşire. numite lermisloare (ca rb uri. Cele trei perechi de condcsatoare fiind legate in paralel.ser\"esc tit· obicej pentru a da la borue o tensiune proporţională cu tura ţia. tradudoare electrolitice. Se construiesc. sulruri sau oxizj de diferite metale: cupru. Tahogcneratoarek. Pentru ca relatia de prop ortionalita te Între 11 şi E să fie eil mai rore ~·tă. Spre deosebire de termorez istenţele metalice. dÎn trei perechi de cOlldcsatoare. Tradudoarele cu termorezistcnţe servesc pentm măsurarea temperaturii (termomefre) . Tl'adlldorlJl capaciliv cu variaţia suprafeţei armăturiior poate fi realizat.! a. ca În figura 1-23. la care rezistenţa creşte cu temperatura.. de asemenea. cele de platină se util izează mult la traductoare. terroistoarcle au o rezistenţă carc seade cu temperaturn. Traductoare generatoare Traducloare illductive.-\ GENERALA Figura 26-15 arată un traductor capacith..ge. Sensibilitatea termistoarelor este m ult mai mare (de circa 10 ori) decit a termorczistenţ:elor metalice.nerat(J!" de curent continun sau alternativ. cupru) care Î şi schimbă mult rezistenţa electrică in funcţie de temperatură. Aceste traductoarc se intrebuinţeaz:i m:. deoare r. Acea~la ~e .e au o mare sensibilitate.). înseamnă că la o allumil. nichel. Există.riaţic a unei d iferenţe cle capacită~i (ca mărime şi ca sens). XVI-1 ). este necesar ca fluxul magnetic j[tduclor <1> să riimină con sl. metale (platină. Astfel de lraductoare se pot utiliza pentru urmărirea vibraţiilor unei piese.a. Se ştie că torţa eledromotoare E a gene.ă vari aţie a deplasării D (ca mărime şi sens) corespunde o anumită . a vacuumului (vacuumefre). fiecare pereche avind cite o armătură mobilă A m inlre două ar mături fixe A. cohalt.li nles pentru transmiterea indicaţiilor date dc tliHrse aparate dt:'. are ca efect pentru fiecare pereche de condensatoarc mărirea eap acităţ. există şi o serie de semiconductoare sensibile la temperatură.ii unuia dintre condcsatoarc şi micşorarea capacităţii celuilalt.

. - Fig.10. sudeaz{t la capete in A (fig.I frecvenţa reţelei de alimentare. Tahogeneratoarele sint tradudoare generatoare de Înductie. Tahogeneratorul de curent alternativ se realizează de obicei sub forma uilui generator asincron bifazat de o (.. apar sarcini electrire negalive în verjnata. A~emenea tradllct~arc şc întrebuinţează mai ales la mă~urarea prc~iunilor care variază rapid. apart o difercnţă de potenţial rare poate fi măsurată 26 - Eleetrotehnlca g=cra. La bornele celeilalte faze slatorice se obţine o temiune alternativă. in bobină (vezi cap. Există şi h·adudoare la care bobina es le fixii. poate utiliza furnwlin{J. avînd \·alom·ea eficace proporţ"iOllală cu tnra~ia Il cu care este rotită maşina . si sc măsoară cu ajutorul unor tuburi elecll'oniee ~pe~i<Jlc .. de exemplu.lorului piezodecLric l'ezult~i din figura 26-17.'ie gă~e~e mai multe lamc!e.. tăiate În mod corespunzăt..or e~te foarle miră.lea elrxlrodului mijlociu li şi ~arcini pozilive în \'cciniltatea dcct.rozilor {J şi r.~ -.b şi b-c .ă temperatură . atunci intre relelalte două capete B..2). a .oare. Un alt tradudor inducliv generator este arălal in figura 26-16 . Dacil {louă eondudoarc de natură difcrit. ~area Seigneffe ş . 26-16.. Dad\ bobina B se deplasează În cimpul prod us de magnet. intre pliicile metalice a. dat fiilldeă mărimea lor de ie~ire este o forţă eleetromotoare de inducţie.inu te la alt. Traductor piezoelectric.11 CJkgL obţine b -1. cu ten~iune ~î freesenţă cOIl~tante. Principiul de funcţionare a traduc..ă se. La un a~cmellea tradudor. Traducloure pie:oeledrice.. V-l . in bobină ia naştere o forţă elcctrolIlotoare de inducţie . menţ. o forţă ek'dromot. Cristalele Ilnor materiale şi în sper'iaI <'Ic(~Iea de cuarţ au proprietatea de a produce Sarcini electrice atUllCÎ cînd dut supm:e la comprimări sau intinderi. Cînd se aplică presiunea P.1 .rozi serveştc la măsurarea presiunii P.oll~tru('tie specială . in cilindrul moloarelor eu ardere inte. iar miezul magnetic ~e deplasează. lllîliţ:înd un magnet permanent 'pentru producerea cimpului magnetic indudor şi deci a fluxului $. Diferenţa de potenţial Între clect. el(.ordinul a 1O-~ V.rnă.:NOŢIUh'1 DE AUTOMATICA 401 de obicei la tahogelleratoareIe de curcnL eontinuu. -. deoareee variază fluxul magnetir. 2u-18) iar sudura S(~ menţjllc la o anumită temperaturil. -"-+--+. Fenomenul poartă numele de efect pie:oeledl'ic. mărimea de intrare este o deplasare. Traductor (gene- ra tor) de inductie. Afară de cuarţ n '.ul I\1. iar rrecvenţa eg<'llă el.or din cristale de cuarţ. -. iar mărimea de ieşire. S(~n~ibilitatea este dc circa 2.lă . Tradllcfoa re termoelectrice (tennoC/lplu/'i) . Tensiunea de ieşire din traduct. O fază statoncă este alimentată de la reţea. 26· 17. Fig.

la măsurarea te mperaturilor d in cuptoare. ca p.lrc cndc d irect asupra eeluJci fo lodct:lrice CF' (fig.)('(Îona un orga n dp exetll\-ie oaretare .rc o eOllstitui(o mă surarea fluxului lUHlillos!lI al uuei :. Pentru amplificarea nm:ntului se folosesc cir.. Acest fenomen 5C datoreşte faptu lu i ca In circuit ia naştere o tensiun e cledromotoare numi tă tensiune f ermoelecfromoloare de ordinul zeeilor de mili v olţi.402 EL ECTROTEHNrCA GENERA t. Trw}Ilc!()(tJ'c fotoelectrice. 26·19. \1(: t'xl'!Il"l\!. După cum s-a yijzut--Ia capitolul IX-o.1 m~surSJ"'" direct:. 26. a).iollnrea :lCc. Ac('stca pot r om-Ullii fradu doan· fo!o(']('rlrir(! parametric? De oiJirci.'lIrsc S. 26-18. bJ fig. şi celula fotoded r ică CF. dî~pozî l iv e1e n .'i LoJ' dispozitive .('de. ClI . Iilri:i a avea nevoie de o sursă cxLerioar:i..iunea radiaţiilor luminoase produ c Uil curent d l'dric. FlIncţ.'iC bazează pc sehema din Iigura 2G-Hl.a.veJltă a hadudoarelor fotoc1etlrîce o consliluie de rtlarmă şi c.Asemeucn tradutLoare geuerntoarc Iltilize<lză celule foLoelectrice (vez i. pentru măsurlirea Opacltăţil Utilizarea ('ca mai fre. Traductoare fotoelectrice: o _ p~))\r.i eare Lrawo rscază obie ctul O.c. fig. exi!-ilii şi celull:'.b ş i (' onstii di u dcdan~:olJ'ea u llu i semnal ori de dLe ori \ln obied opac se interp lllH' in tre sursa de III mină l. în funelie de diferenţa de temperatură dintre ('apeLel{~ A şi B .19) plasa lc inLn' c('lula. O primii illln'buinta.. Trad~lctuar('k rot. :. [a măsurarea cncrgj("j termice radiate in vacuum ş. TermocllplLt. ('.\ printr. a flu x ulu i lum lno~ .ull milivoltmeLru mV.orit \Ulci cdllh:: fotoelrctrice este pn'a m ic Pt'lltr li a pllten .oelcetri{'c an diyc'xse Întrchuinţ. mai multe ori ! ulm riIe dedronie{' sau ionic(' .iiri . O alU't uU"lizare este alializan!a difcriteJor ohieete(fig. I X-o). foLoeledrice ('11 SlIr!iă exterioar{t de energic. eare sub acţ. 26-Hl. foLo('ledridi CF şi lampa 1.ele de numarat obiecte . TrarlucLoareie termoelectrice au diverse i nl rt! bllinţiiri . ObiecLul esLI' analizat În raport ('n fluxul lumi \lOs (fJ produs (le lampa J. b unul oblec~ o. cun:nLul eledric dat.

factorul de a mplifÎC"are rlin301ÎC" c!'t.de nltfel. marca majoritate li. In fjgura 26-20 s-a presupus că varia ţiilc mărimii de ieşire urmaresc instantaneu variia ţile rorespunzătoart' ale mărimii de intrare. In realitate. Astfel.1' se numeşte {actor de ampli{ica. 26 ~20 ). este neapărat necesară o ~ursă auxiliară <"orespunzătoarc de energie . Pent.ri. Raportul dintre mărimea de ieşire y şi mărimea cor('~plln zătoare de intrare .NOŢIUNI DE AUTOMATIcA '" tl: Amplificatoare Gefleralilă/i . ca. 1'C poate spune di amplificatorul y Fig.. Sc caută totdeauna ca din. In mod simbolic. amplificatoJ'ul ~c rcprezint5 ra In rigura 26~2J. elementelor din sistemele automate.ii ue intrare DX. aceasta curbii să se utilizeze <'Ît mai mult porţiun ea dreaptă. Simbolul amplificatoruluL este un element care permite ~ă se comande (~:w să ~e controleze) o anumită putere (mă rime. dacă la Ull moment " = t go:=. 26·20. Caracteristica unui amplificator. are o allu!UiLii inerţie. Ia care mărimea de ieşire este amplifieată într-o anum ită proporţie faţii de mărimea de intrare. ampHficatoful. F .a de iEşire ~au comandată) cu ajutorul unei puteri mult mai mici (mărimea de intrare sau de comandă) . Felul cum variază mărimt'a de it'şi re y in funcţie dt' mărimea de in t rare x poate fi arătat ~rarie printr-o curbă (fig. Daci.ly şi varia~in core!'puuzlitoare mărim.TU a se obţine această amplificarc. se iotcr~ ca leaz ă intre eele două elemente un amplificatol. un dement oarecare dintr·o instalaţie automată nu dispune de suficientă energie pentru :l influenţa elementul următor. i.re slafic. adică: " unde constanta l{ poartă numele. In general .c egaJ Cll cel static. L--_ _ _ _ _ ~x Fig.de {ador de amplificare (dillamiC'). D~lcă curba din figura 26-20 este o dreaptă care trece prin orig·ine. 26·21. pentru care există o proporţiollaHtate riguroasă între variaţia mărimii rle ieşire.

reaclia se numeşte negativă.ff. Ilegati\".intraT<". . şi cnre se adaugi'i mannll1 de intrare x ÎII amplifica Lor. 26 -22. L " Fig. .!l <1 y y . reacţ. l>-i~~I"'. Am pli fica tor A '" re~d i e.Il marime:l tic ieşire. 26-22. i\IiirÎnH':. In practică. amplificatoarele folosesc de mul te ori rcnonH~nuJ de I't'acţic . iar I't!ac~ia se Dacă o este. pină cind ajunge.la o valoare s!abilizată. dar reduce totodată şi eroarea rela ti\' ă (ra portul dintre e roarea absolută şi valoarea facto rului cit· umplifieare). " r-y Hf. care poate să atingă valori inadmisibilc. care diFrr:1 ('U l1y de valoarea illiţială (fig. Factorul de proportionalitate p poart[\ numele de lador de rencJir:.ia pozitivă măreşte fadorul dt· ::unplifirarc. -r -x " fi ~.- .ilivă . b) I Xr"PY . iar .l (le Je~in' Lrctc nu numai la elrment. 2{j-2:1. dar şi la elementul de rra{'(ie R . Variatia in tim p n m'l r imil or: ll . prop or~iona1r1 ('11 mărimea de ieşire li. astfel incÎt di n arc ~ hl ic~ c m(ll'imea: Xr-=p ' . tn sis lemele a u LOlllale nu se. S{t crească de asemenea in ac€'ea~i propor pe.II. unde s-a presupus di x dat ieşire mărimea y va avea o Fig.. Dadi ? . TIcaeţia uegativă micşorf'<:\zâ Jactor ul de :. deoarece se măreşte şi eroare-a relativă.mplificare.ul nnniitor din sistemul automat. dar face ca şi eroarea rdatiyIi. eslc m:lrime~l dr intrare. alltnei "i mărimea tr este poziLivă. Îll aceeaşi pruporţ-i e.'sle pozitiv. a) mărimea de varia ţie inlir:ială după o curbă exp onenţială.404 ELECTROTEHNICA GENERALĂ de in trare x a variat brusc cu nx (fig. d upă elim se arată schematic În figura 26-23. 2u-22.poate m{lri peste o allumită limită factorul de .:nnplifieare prin rea{'~ie pm. oumeşte pozitivă. b) .

c. de otel cu magnclizare Fig.('u IJw.fl i n dou:1 jurn:îUi\i. În Illod analog.mpli{icafoare eleclnmice şi ioniec. VII-o).a oţd ului va sC. Înlen~italea ·eficace Ia Il eurenb1 111 i allet"l!ativ depi ll<k şi {le rCll('!an ta holli Jlci de c urent alternativ Ba (vezi cap. tiratrouu! (cap . 2G-21 ).rc~te şi scade o dati! cu perm::abililalea magndid iL U o ~elllilli din intniorul LuLillt'i (cap. BObina Ha 5e aJimr. z I I~ I II r-s:. cînd jlermcabiUtatc:l mag\H"tiC:1 scad e () daLă l~t1 crc~tcrC:l iuducţil'i magnetice (adică :1 nwgn!'liz<'irii) in ot. a triodri ca amplifi(:alor a fosL cxplicată la fapi tolui IX-4. IX-S). Dupa cum St' ştie. IX-5) poate f unc ţi or:a ca amplif icator ionic. cOI'espunzînd la Jluteri de ordinul zecilor de liilowaţi. B O!lîna de curcnt alLernativ este Îl11r [I i"~iL. şi ÎI! COHSt'l"ÎIl(. in ee mai mult amplifica t oare cu tranzisloare din gt.lI. turculuI altern:d:iv la V<"I t"fe'jLe . măr i nd ~llll mk~orind curc'ntlll eontillu 1(. curentu! alt. amplifica lor magnetic..III ţţ "Si/I l I 8.gnetiell . Fuoctionan.l'UH'lll~a. 1\"-7). Amplificatoare !1laqnefiet.L). u.: nnoniu ~au şiliciu (vezi cap. de a.ionarra amplififuto <lrclor IIwgnetic(' (fig . .\ . Trioda l'OnSliLuie Un amplific~dor .eruatiy Ia. p e ("ÎnJ la tiraLroanc cureu~ii pot ajunge la valori de ordinul ze("Î lor de umperi.'1 DE AUTOMATICA 40. p . sc măreşte san se mi(" . 26·24. Dad se aplic:l hohilwi Be () I(' ))siullc COlltiUII. Schema pdncipi~!il 11 sllplimeJ1tară . Y ..cl.ă. ~\\iez '" 1. ("c{'a ce faee ("a in dreuitul r{'~pect iY Eii treacă un curen t alternativ de val oare eficacc la. 2G-25). P e măsurii ce se va miiri CUl"l:"utJlI ("011tinuti I~. La nil asemenea lll11plHicator se IItilizeazfi doua miCZl\rl magnc!ice din olel.electron ic L ipic. I LIJ1u i --<>~oFig. Puterile amplificate de triode corespund in general la curenti care nu depiişesc ordillll1 zecilor de miliamperi. iar ["('acLanţa ac!'~Lej buLine C. Astfel. 26·25.) o)"{~azii.:id ea. tu locul Lriodelor ampHfiealoarc sc utilizeaz:1 a ctualmente din ce.? s('p ar:ltc prin ştratlllnemaguctic.1 Ce.nlt-azii {'u O tensiune .alternativă (le valoare efica{'e Ua .4. Jl 1 ~Î . va ("J"('Şt. Se eOllsiderfl un miez de oId magnetic · două ("li bobiue B e şi Ba (fig.NOŢIU1-. RaI şi nn~. )"f' UCt<1uţ a hobin!' i Ha va sciidea. nnealJilitat. prin l'a "a ln'ce UJI -curenL conlinull l e produdnd in ole! o mll!Jllefi:are suplimmtorri. nwgndiz:lrea suplimentar:'. Aeea~la va duce miezul de o~ d il' apropiere a salurll!ici lIIagnetice (vezi cap . Pc fenomenele descrise uwi Înainte se banazl! fuucl.

+lc o surşă de putere mică)!ic race ~ă Y31'Î{'Z{' curentul Ia (dat de o sursă de putere mare). arătiuel dependenţa curentului alternativ Ia (măr imea de i eş ire) de curentul eontinult l e (mărimea de intrare) . Aceste perii fiind J f'gnlt~ În St·urtcjrc uit.l! după axa fransversalil T-T. produce un flux magnetic puternic pc di rec ţia tt xf'i lransversalc 1'. care trece prin impedanţa de sarci nli 7.. (::11"(" permit anumite forml:! ale curbei. Caraderistica ampHficatorului magne tic djn figura precedenlli . După cum ~c ara tă pe figur{t..inuu ('li lf"n~illnea U e care prodllce rurenll\! le.40' F. forta ('lcC'tromotoare respcC'tivă dă na ş Lt:: ft' unui curr-nt (II' intf'nsilate mare care la rindul ~ăII. prin indu cţie circuitul cle mică pllterc de curf'nl c. pentru a nil pertul'b:l.T . Bobina tie curent contiu llU Bc ('stc înfăşurată in jllrul celor două ramuri apropiate ale miezurilor de oţ(. Un a~emenea amplificator este amplidim[ (fig . fn jurul polilor se găseşte inIăşurarea C 0(' excilaţie.(datorită curentului l e) dup!1 a. Amplificatoare rolatÎue. alimentată de la o sursă de curent cont. Polii maşinii au tă l p ile mai late decit la un genera tor obiş nuit dl' curenl c. core spunzător unei puteri mari. dupădirecţiaaxei lon. in funcţie de curen tul de com andă l e ('~tc arătată in figura 26-26. 1" fig. Aeesfa C1'l(' circuitul de ~arci nă . . numit flux frunSlltTsa l..qitudinalcL-L. nuxul transversal dă llaştr!"C la o forţă f'IecLromotoar(' puh'rn idi in l"ircujtul pcriilor aşezate.produce o fortă cleclrO ll1oloare ill C'ircuitll! p{'fiilor aşeza!. 26-26. cerul:1 OI" n~cep to rul R. fluxul magnetiC'.ice ~i diverse scheme d(' montaj..ontinl1u.!. Cînd indus ul maşin ii e5te rotit de d tre motonll de antre ll:l re. cele dOllfi jumflLăţi de bobiuă Dai şi B a2 sînt astfel in!ăşu­ rate încît să producă in illtcriorul bobinei de cur(>ut continuu fluxu ri magneticl' <t> egale ş i de sens cont. Variaţia c1lrentului conulIldal la. care produce lensiunea de valoare efieaN U(It are () putere lllllit mai mare decit sur~a de curent conti nuu .on tinuu.numită {{/lX longiflldinol . (·u temiunea la bornc U.uersul. numită ş i maşină CII cimp Ir(lll. Exi~t[< diferite tipuri con~Lructi\'e de amplificatoare magud. inductor ..rar. parcurs de un (: urenL J. Amplidina este acţionaLă dl! un motor oarecare şi în linii mari se aseamănă llnui ge nerator de curent <"on linuu cu excitaţie ~epaTa Lă.La longitudinullf L-L a maşinii . Sursa de curent alternativ. pentm ambele ~ensuri ale curentului continuu .NERALA fiecare jumătate pl! cite un miez magoetic. Pri n \'ariaţin curentuluj l e (dat de (). 26-27). Prin rotirt'a induwJui.Li:CTROTEHNlCA GE.

Alilp lil. poartă diferite c.i c propriu. folo sesr bo binele de compcnsnre S. mlll. tn pra rtiră. . rolofroll/I. d.= 10000 şi ('il inr uwi mult. en . Pentru compensarea fluxului propriu se.NOŢIUNI DE AUTO:>l. Cureotul 1 de sarcină dă şi el ua. car". :11· plllC:1 !O-o pcrturbczc .mf'3 (It' ieşire Y p:l sLrc ază valoarea constant~ Y". longitud inal. ia r f<lclol'u l U\' alllpli fjc~lre a pukl'iln1' c~le 1. enre ' d.slrczl' O valoan: cit m~i constnulă. in sede ('u dr('uitul de fa rdni'i. Pe ntru o \"ariaţie a mărimii de intrnre x cu prin să intre limit. nmplifieatoare roia tin: .r] şi Zz. C:lrar ll'ristie. anclft le.ele . de sens con trar flux ului magndie inilial longitudina l prod us de ruren tul de c or.11' ordinul /\.ştere unui flux maguet. ml/{Jnicoml/l ş . de exemplu. se poate comanda turellluli (liulr-IIII circllit de putere mult mai mare. Slabilitatoaro: (if~l!c/'(di l(1!i.tnlă O t ensiune la baruelt:' uilui element.-\T(CA -!07 In eOllduzic {'"u ajutorul unei su rse de pu tere mita şi al curent ul ui TC~ ­ Ic. a..e . Se CQl\s truiese şi alte tipuri de. re!lull':ml.lillele !>c pot construi pt' n1ru pu teri ea re <lting: t'irea 100 kW. in sistemele ~lltomntt· esk llneori nel:esar ta o mărime să p ti. indiferent de variH(iu nltt>l' miirimi . Un exemplu il eonstituic lH'cl'silatrn de a menţine consl. 26·27. indiferent de \"uri! iih' (k lelJ~iullC a le reţelei d" alimentare. ţ)N'liv r Fie!.\mplilii n<l.'nu miri.J de principi u CI unui slabilizatnr l'S!f' nnHntti. in figura 26-2S.

sC:Jde. are tendinţa să crească. 2G-29). scade presiunea asupra coloanei de c:"irJ)UIl C. astfel încît.rcşte . Rolul.bilizare absulut.---. 26-29. admisibile Yo~ f::. tensiunea Ue la bornele sarcinii S sti fie_ menţinuEi eomlaHtă . oscilind în jurul punctului O suh acţiunerl resortului n apasă asupra coloanei de eltrbune Cr a cărei rezistentă ~ca(k ~au crcşL(>. 26·28. Ia O anumită variaţie Ax a mi'irimii de intrare variapa eorespllnzătoarc l1y a mărimii de ieşire este mai mieu. Slabili:aloare electromecanice de tensillne. Dadi tenşiullca V. acestor sLabilizatoare este ca indiferent de variaţiile tensiunii de intrare Vi (fig. ceea ce are din nou ca efect melJţinerea const:lnl~ a len". i\Iărirea rezistenţei f"I"Ccaz:i o cădere (If" tc'n siunr mai mare În areastă rczist{"nţă. Stabilizator de tensi· une cu cărbune . CII coloană de ulrbl/lle. numele de facto r de ~t:. cu atît şfabili::area este mai bună. tensiunea U~ la hornr\e ~arcinii S se menţine cOllstanLri. !----.. cu loată tendin ţa de crt"~tl"n! a Lt!n~junii U.Cu cît .x. iar raportul Slr= :lxlx tlYly factor de sl<'lbilizare relativ. iar rrziste n (a coloanei c. Raportul dintre Ax şi Ay .xz fig.-1'r--: -"}/o c '--. Dacă la llll moment (lat.ELECTROTEHNlCA GENERALA cele mai multe ori este destul ca mărimea de ieşire să nu depăşească două limite.. tensiunea de intrare Vi. y .-.orului. Pirghia P a ~tahiliz:Jt. pc măsură ce presiunea creşte ~au sca(]e.iunii u. Caracteristica unu! stabil i:>:atoL s x Fig. t(>miunca la homde clcclromaguelului E cre ~te: forţa de atrac ţie ti elecLrolllagnetnJui a~up ra :Jrmă­ turii jl mărindu-se.:oloanei de cărhune.Yo suficient de apropiate de valoarea Yo. are tendinţa:~ă scadă. se numeşle ... căderea de temiunc în rezi~tt'n\a /.. adieli : _ 5'/a poartă ~x ~y .

. De asemcl1ca. Relaţia de mai Înainle poale fi repn'zenlată prin dreap t a D din figura 26-30. adic ă fado rul <il. iar r('zislell\a!(' llUfll{'şte /lcfinî Ql'fl . 26-31.stabilizare.l\. Sch('ma de prillcipill u un ui ase me nea stallÎlizator este anlhtlă in fi gura 26-31. d acă tensiunea l.j. Majoritatea rezistenţelo r electri c. r('zi!ilcnţa n (']"(' SlC'. Haporlul dintr~ v!lria \ia (Jt a knsi ullii (. ceea cl' ~tahiliz caZ'-1 in mod corespullzător temiunea Ce aplicat ă [.l loare sca de o dală cu crc~tere a tens iu nii la borllplc sale .t indl' ~. eurentlll r ~t'ade . T1Ihu1 dabilizalol" poarlă numdc de siabilivoll.. U~ R ' I. In acest caz. u O~~------------· l Fig. care arată că lensiunea U aplicată unci rezisten!e R este dirc'ct pr oporţiona lă cu curentul 1 care trece prin rezistenţă. l-urelllul 1 prin tub tilldc :să creaSC.u·c de obic(·i . rezistenţa .con~t:Hll.NOŢIUNI Oi> A UTOMATICA '09 Slabili ::aloare de teusiune cu rezislelltă neliniartl.:ţ tiudc ~ij Sl·adă.. atunci relaţia de mai illainte V:I corespu nde ullei Cllrb(~ C. Fig..1 h ornele flJrc inii S. J):]r:l lell~Îull('a de intrare Ui are la un m onwnl dat t{'ndill~a să crease:!.. Caracteristici corespun· zătoare unei rezistente liniare (D) şi unei rezistente nelinisre (G). scade cind tensi unea cre~tc).' ieşirt' şi variaţia L'. Î:II· rezi:stcnta R a tubulu i S'.l' au o yaloare in raport cu tensiunea U aplicată la bornele lor.iIll. O'H'U insii rezistenţa H nu {'sle ('lJllstanlii. valoarea p rod usului Rl ritminÎnd din DOU aproximati. ('i ynriază iu raport cu tensiunea U (de exemplu . E le sînt folos ite În unde !icheme de ~ta biIÎZ:ltoare. Unele {uburi ('u de. Stabilizator cu siabi!h·oll.-alorilc : sr S/ = . a lens Îlmii de intra re. 26·30.! 5 20 . Pentru asemenea rezistenţe este va labilă legea lui Ohm .:lt ÎY constant.">c nume şte liniară. a că rei Y . scadiL In u{'('st rf'1 produsul Ri ~ Ce rămîne npnJ:\./1.cilrdiri in gaze li\! re zi st<'llţă neliniară.

U.). C"ft'şte. să rămînă coml3nl. u.:_ T • c [ :0 A 1--+. O~ R I o __________ IT /. Varialia tensiunilor din ligufa precedentă . de' intrare 1.('I-ie CII [ar!ă ek'rtron!o l oarc . eri . 26-33. 26-32. lc liniar (dreapta D ). In {'ircuitu l de grilii se g [lscşt('. se arată in figura 26-33 prin dreapta D ş i rc~pcctiy curha C.._ S(. [t'nsi un('a (1" i t'~in' : Ce = {'~tc ("\ + t. 26-3-l. treeerea dc .)2 la bornele Lerllli~to1'1 d tlj crt·~tc la iuccput şi apoi ~{'a de (curba r. pe. U.'" GENERALA în figura 26-32 se arali'i s<:hcma de principiu a unui st:lbilizatoj' de tensilllJe CU termistor.ro motoal'c J:: c:sle cgaJ:i ~ i in opoz iţi~ cu te nsi unea la Lomele l'I'7.u ilu ill i <lllOd ic v:triazrl.a 1. ~ ___ I fig:. Ciud l(-miuuea u 'o u.ntru O anumi tă valoare a tensiunii Ci_ poten~ialul caLo<hlluÎ C e!Slc ./ 1 creş lc. Stabiliz:Jior cu fermisto!'. iar tensi une. Ro 1 u.!. SI«bili:atoare eledrtmia de fem. P('utrn va lori ale curen lu lu i ('uprin~{' in tre 11 ~i l . Fig. prCrllll1 şi lermi stol'ul de rezistenţă ne lini ară R. a baf. Stabilizator elo:cironic de ienslune. u . lcnsiul\!:'a elia bornt'le r('zisteuţt·j Rf) crq.i!'Lcn\ci R e din circuitl1l I'(llodic_ Da('ii lensiuDea C. Schema cuprinde rezislcnţelc liuiarc ro şi Ro.410 ELECTROTlOtiNIC. Fi~_ u. Variaţia tensiunii U 1 la bornele J'rzfslenlci Ro şi n lemiu ll ij U2 la hornele rezistE-nţei R.t pli ea tă (:j n. prt! supIUle .iu ll e_ T('u!ÎU lwa Ce (fig_ 26-iH) b h ornl'll"" sarcÎuii S dil} snu-tci1"("uitlll tatmlic al triudei T trebu it.~g<ll cu potcll~ial ul grilei C_ Aceasta illfealll ll <Î ("fi tensiunea daLă la bornele lJakl"ici de fo]'~a cJect. În funcţie de curentul J.:z stabilizaUi du p ă nun arată figura 26-33.\ [lLttnci cind tensiullt>a lJi .

mărimea de ieşire S. . de ei potell\. iar mărimea de ÎI~~ire !J "ariază d(' :m:mel\('a rontinuu (ramura 1-2) sau răm in e constantă. SI' p reSllpUlle c ă mărimea de intrare :t e~şte continuu. astfel di. indicarta dt. mă ri mea de ieşire Î~i pllstrt'<lzli o \'uriaţie continuă sau r[unÎne cons tan tă . Fi~. in mod asemănă tor. la va loarea ini tjală . " .ctarf' .NOTIOl'. În acest caz.clal'e. împreun ă cu tensiunea I ~ bornele sarc in ii S rămîn coustanl. treee~a cJecLrOllilor de la ('atod la anod este frina t ă. Cind mi'\riUlca de ill tra n~ a atins valoarea x .-l ş. mă rimea de intrare {'r('~cind in ('ontiuuarp.ri~li<'a dt' pTlnCJpiU a funcţionălii f('.. potenţialul catodului.ialul catodului C Împre ună cu ten siunea la bornele sarcini S tinde să crească. ceea ce reduce poe uţi alu l catodulu i şi tensiunea. Releu electronic cu contacte.adul C la anodul A tinde ~ă se accelereze.a . 8 I Z x. \'alori limit.ra . tendin ta de 5codt're a potenţialului de catod faţă d(' potenţi a lu l grill"i (pozitiv arca gri lei) ('~t{' rOlllpensatii de accelerare a trecerii cledrOllilor de la c_ atod la aood.T . Există stabilizatoare bazate pc anumite proprietăţi magnetice <lle oţelu l ui (stabiliz<ll. miiri mea de i c~ire '-a rinză din nou contÎnuu (ramur3 7-$). dccon<. Dacă mărimea de iulr<lre înl:~pe ~:.'"t DE A UTOMATICA electroni de la cat.e. R: dee GCl1cralitâ{i . Caract<.oare [eroma{)llelice şi CII (erorc::o!tnll (ă).leului.6). Ia bornele !':arcinii.lfe b/'lI. scadă (ramura ~. de (n~f<lrc ti atins va l()arE-a . g J.~c (in salt) de la o valoare lJa la altiI valoare . cind mi'irim(':. D:lcă temiUllC'a Ui ~cadc. Potenţialul gri lei rămînîn d mai mic decit pote n ţi a l III caLodul ui (negativaren grilei). rÎ!!. cOlw. După ac('asta.. ~ti-:33.fU!l("\itlJli tit! comandă . f. mai midi de-tit .l('ul ui rczultă d in r!guru 26-35. npoL lllărinwa dt' intrare eontinuind să scada.a. de In y l<l Ya . + 26-36.n\e specJnl<". ~tab ilizato'Jr(' tU termorezist. Caracteristica r . RcJc('lc indeplincst În il1~tala\i ile de aulomatizare diw!1'\. mărimca dtl ieşire variază din nOll în salt (ramura 6-7). 6 7 5 J • TA g.1Jb (ramu ra 2-3).<. numite lJ(rre!oare ş.

lUl'll Sa . stabilind curentul I t. l' RE. Există şi posibilit. Un astfel de releu (fig. la eare stabllirea sau inlrcrup('l"("a unui curent ~ e obţ.eri~li('a aparatului ..::1 el e. . Fig. Ciud prl'~iUnea]li (marimea de inlra r(') atingc o anumit. ~WlNv-t?)S . ('are here ş i prÎ11 inJă~urarea hol) il1 ('i relcuJui TA '---."1 "lIl on re s .:11-3. La ace~1e rel"l"...a cle it'.I. 2G-37) cl('))ă~('ştc o auumită yalo:u'c. un rele!ldeprc.olul :. 26·39.~i!lTle cu me rcur. inchizind un contact l'an' ~tahileştt: cUH'nlul I ~ ( m ă rimea cl(' i" şire ). Releu de deplasare. Fig.' pc carad. Fig. d('plaşare. V Fig. mărillll'a (l e inlrare l'~tc O mărim ~ mc{'.-. Releu de tu rajie. Rclu {uloeler:lroni e{'. b.atea de a St' r('<!Jiza rd~c electronice ~i ionice {a rli. curentul la din tirntitul ..412 )Iultc lipuri de re lee !"int dl'. Rel eu de prsiune. CÎ(u] fluxul lumiu os $ 1 (mărimea de inlr!l re) care atinge celula fotoele ctric-il el" (fi g. 26·38. capătă y:\l oa rea lIece~ar:i p{'"uhu ca I"t' lcu l RE !:ă. In locu l triodei amplificatoare mcnţionate H! poatc II li!iza IIll a mpli fica tor CU lranzi st oare. \·ile1. Figll r a 2G-38 arată.\rc .jl<...modic.>ire). Relee eledlOl!hi'.ine numai prin s(" himLarea punclului de runc\ionan. cul"t~ntu [ anod it" l {l al lrioclt'i ~lm plificatoare TA pUlle in func\imlC relclI] el el'trom~l g­ ndi(' RF.\b ţiilc de automsLi7. In tontÎlllHlfC se aratIi şi altt' tipuri care se pot Întilni in spccinlla in sL. (mârim<. 26·40.. . . (1} 1l{aele. Relee /1/t'caIlÎ rc.s(Ti~e I~ ('u pit. atrag:-\ arm:i. 26··37. Releu fo toel ectronic. 26-36) este constituit < ob ice i le dintr-un releU ('lcctr omaglletic RE şi I! triod ă amp!iIitaioare L\.anid'i (pr('siul1('. Cinti ten siunea de grila U i (miirimea de intrari') 1\ triodei atinge o allnmiUi va!oal"C'.).

ă d(' sursa S. re atrage annlitl1l'a A. Oistribuitoare DÎslribuilol'll1 eleclromef(lflic PWi CfI pas (fig.\liş{'area tijci pro\"oacii imă lJi des('h iderea conlactului e.Jichclul tijci coboa ră ca un dinle al roţii. aprinde lampa ~. resortul r readute tija T in poziţia iniţială. 'olre ~erw!ştc la sOltarca pieselor.'f3 arc o in. Armătura . 20·41.lI ş i im'Jlîzind a~tfd conlactul C. .at stabilirea lInui curenl It (m:lrimea de ieş i re) in (' Îrcuitul re~pecti \'. nemaifiind alrasli . Cind armât. g. D ar ă piesa an' u inăl~imi! prea miră. Fig.hizind Uu drcuit. COIItija T coboară.~..urn . C.TICA 413 merC11r111 se ridică în ramura din dreapla.:ilţim<. r-iglll'a 26--10 reprezintă un releu (le [lIra/ie.. normală. fn ac('ln')i limp. in care se stabileşte curentul I~ (mărimca de ic~ir~). forţa tl'lltrirugfl illdepărtc<lz ă sferelc S.!. i/l. ridicind man şo nul . ('cea ce arc ca rczult. iar c1ichctul ei rolcş te c u un dinte roata:R in ~cns orar. legată de un sistem de pirghiÎ care poate oscila in jurul punctului O. iu\' in gind rezistcnţa reoshlllllui HnLagoni~1 1". 26-41) ~e compune in prin· cipiu dintr-Un el('. ambele liimpi sint stinse . Dis1ribui!or pas cu pa.NOŢrUNI DE AUTOM/I. prin (It'plasarea tijC':Î T se inchide contactul Cl şi H! aprinde lampa LI alimenlat. Cind piesa P arc o inăl~illle pn~!l man'. HStfei incit se intrerupe cun: ntul prin bobin a dC'clromO"lgnctull1i. Figura 26-39 arală un releu Ile deplasare. se.1 c~le atr(l!'lu. Cind t urn Ua axului _1 (lI1iiriuH'u de intrare) atinge o ajlumi\fl yaloart:'.Jl c .dromtlgn('t F. r.~.lld pil.

2G--l2). {"arc du naşte re la cimpul magnetic in" Îrbtor neC'esar J"ota~i(>i motoTllllli.m. d.ureat a lteruati\".ce de curent Cf)lItinuli şi c.a. Dis tribuitor electronic. (fig.('cu! ie sc llti liz ează ff('('\"ent in aulomatică motonre elect. în fignra 26-42 se arată principiul constructiv al distribuitorului electronic cu fascic ul lilliar. tn curent alterna ti v l:~ Înlilr. cup laje electromagnetice. Fig. vane eh. ud~. \-ari ind v:d oare a Len siu nii de com a. .a . Distribuiloare electronice. . Tot ca organe de exeeuOc in sistemele automate se Întrebuinţează c1ectromagllcti. F i€'care contact este lega l p ri ntr-o rezistenţa R la. R .. care ~eamănă cu tubul catodic (\'ezi cap. StaLol"u l unui a~('fncnca motor ('tlprinde o infăşurarc de fnză alimc nt<l.l. In felu l arătat .! e\~ cu 90\ constiluind tll! si~h' m apro~i1Uativ hifazal. clep la s€'a z ă h.'ctrice. fn consecinţă. C2. C3 etc. 26·42. se \" or stabili succesiv curcn~i in circuitele legate la con\":l. numite ş i ser/Jomo/oan.i un curent J.. sau c.lectropoculllalicc. 1 biruzntc. variază ~i t-uratia H1otorului. care este alim ~nLată de la tensiu ll Cll de fomamlr1. sc s tabil eş te prin Jnis\('n\:< R J"('srC'div. dispozitive hidrau lice ş .Ct€'le r. tn nwrnenlu l cind raz:t e l e ct ro nică a a tin s un contact C. Orgallr de c:xc:cuJie [ a organe de e:-. Anod ul tubulu i elcctrOllic care a produs raza clt'clrouică l'ste de ase menea legat. pc măsura deplasării rnzei electronice..uran~ rh.tă de I<l o retea cu trll~illl\(" eonslant fi şi o a doua în fă.Ia păm înt prin conductorul -1. ast[el incit armătura A este din nou atrasă ş. pămin t (pe figură s-a făc ut desenu l n Ulllai pl'ntru un singur contact).ELECTROTEHNICA C ElIo"ERALA tactul C s-a reÎnchis.fază . rcostate. C2 . 9-16) sint supuse in disl ribuitor la un sistem de două t ensiuni ('\ectrice I I A o . iar pirghia P realize a ză pe ri nd (pas cu pas) l egăturile între circuitul Co şi circuitele CI' C2 . csc de lIlulte ori motoare asin crone bifa zate. roata R se: invirte şte dinte cu dinte. care dau naştere unui CÎmp elect ri c în"irtitoL Acest cimp in"irti tor raza e lectro ni c ă (const i t uită dintr-un fascicul liniar) astrel incit extremitatea ~a di n dreapta să a tingă succesi\' co nlactele CI. Cclt· rlouă t('l1siuni sînt defazate int rI. Cele două perechi de plilci Po şi P l· ale tubului catodi c (\"(!zi fig. IX-7) .

de exemplu. roteşte ~i al tărei unglli de rota\.ie Lrebuie transmis selsillului rc{'eplor. de la aceea~i reţea rle curent al ternati\'. 26·43. yaloarea eficace EI a forţei declromotoare induse in :1("('a:. a. sistemul selsin de transmitere. 1u acest scop se poate utiliza. 26-/13) ~i t elsilllli recento/" SR. . adică să fie Iyprodusă la un alt ('lemcnt al sislemului . după direcţ. de exemplu. Ambele rotoare sînt alimentate prin intermediul unor dispozitive eOlcspun/.. Sistemul sehin pentru transmiterea unghiurilor.('i ele("tromotoare induse in înf5şurarca J este : 'T SR Fig. adică: El =J:: max- Cînd axnl rotOl"ullli face un unghi oarecare o: cu axa illfăşllrării statorief' ]: valoare efir. Cimpul magnetic alternativ din rotund scisiIlului l.ace ~l forţ. Statorul fiecărui selsin {'~le realizat ca Ull mic sta tor trifuzal de ma~ină sincronă CII fazde legale in stea . Cele două statoare sînt legate dectrie între ele. [of SI' (fig. Fiecare ~elsill cllprinde un rotor T1.Lil înfăşurare t'~te maximă. Transmiterea automată SISTE~IE AUTOMATE a unghiurilor lu instalaţiile automate estl' 1I11eori nevoie ca yariaţia unghiulară a linCI piese oarecare _ de exemplu a ullui ax .i<l axei care ('orespuntle infăşururii 1 statoriee.NOŢIUNI DE A UTOMATICA 415 3.să fie transmisă la o anumili:! disLan\ii.radudor indu (·c cîte o forţă eledromotuare alternativă în fiecare in[ăşurare sla t orieă. "\ceş L ~istem cuprinde două mici maşini identicl' . se/sinul fradlU.ăloare. după cum ~e vedc pe figură . care se poate În\'Îrti in interiorul unui stator S. Rotorul ~e!~inului lraductor este lega t rigid de piesa care ~t:. Cind axul roturu\ui ~e găseştI'.

formează cu ycrticala acelaşi lUlghi CI. .ie cu uilghi oareC. "O") 1 2= Z~ = ~cos ( 0: + 1. cu acelaşi unghi 1: a rolurului din selsinul re ceptor.. Curen!ii Il' 12 şi l:j. 2' şi 3' ale !iclsinului recepLo!'. Rezu!t. = . produc in fiecare înrăşurare cite un dmp magnelic alternatiy .1 Ia trei curenţi alternativi de valori eficace: 1 .C05 (:x+ 240"). ' Z Z unde Z C'~lt' impedunţa r('~pccliyti . Pril1 aceasta se realizează transmiterea mişcărilor lIlJgllit:Iare illtre sdsinul tradl1ctor . alternati'l a ('{lrui axJ\ formează unghiul O'. In eOllduzie: axa rotorului aparl'inînd selsiuului receptor. trecind prin infăşurările 1'.cu axa yertieală a sclsinului receptor. yalorile eficace E2 şi Ea ale forţelor electromotoare induse in aceste hobinajc sint: 0 Cele hei forţe e!edroltloLoare de valori eficace El' Ez şi Ea dau naştere III circuitele 1-1'.+eus (a z +1~ooH cos ("" + 240°)] =0 .Jt fiind că prio. ca şi axa roLoruhli aparţinî n d sclsillului LraduclOL La uriel' rotaţ. a }"otorului din selsinul traducLor cor(:spunde ill acelaşi Ump o roLaiie.2' şi 3.416 ELECTROTEHNICA GEl'<'LRII-LA lnfăşurările 2 şi 3 fiind decalate in spatiu cu unghiuri de 120° şi respectiv 240 faţă de infăşurarea 1.inta acestor trei cimpuri magnetice este Illl dmp magnetic. Din acea~tă cuuzii nu este llceesar lin conductor eare !'Că lege punctul central al conexiunii in slca ce formeazfl ÎIlfăşurărilc slatoricc ale sclsinului traductor ('11 pllnchli ccntral corespUllzlltor selsinului receptor. 2. a:.5i sebin111 receptor. d. Se vcde di suma celor trei = curenţi (care sin' in ra~ii) este: I1+lz+i:J= Ema:!: [cos CI. acest cunductor eurc-lllni este llul. conform [igurii. Ae('~t ("imp magncLic rezultant atrage rotorul sclsi nului receptor.:::: . 13 = E3 En"".""".. E E.LfcJ înciL axa rotorului sil coillcidă cu ax[t cimpului magnetic rezultant.l\"t~ '7.E. Z .

\liIS1lJ'B. ating sudura S a uuui l('rmocuplu '/'. b constituie un exemplu de comalldă automată prin butoane ~i ('oHladoare. 0:.. cu njutorul !Sistemului de lentile T. [1-------' lj------o Ţ Fig.~ra ra 1!rad . pentru a yerifica mersul normal a l proresului tC'hnologic.-i omu l.de a se [<lct" precis.. dupii ce sfnt conCC\ltr:1tc. Radiaţiile termic'\" ale acestui corp. electrirri. rapid ş i de fi llU oDo. se rcaliz(·zC' sortarea diferitelur produse. rclJlltîndu-se cele necorespunzătoare t't('.' timp mai scurl Salt mai lung.3 dreptul in unităţi de tcmpl'ratur:1 permite măsu­ rarea automată a tcmpcraturii corpului O. . presiune. d. tă dC.eUlpIific"re un ~isll'm (le măsurare automată a tempcl'aturii unuÎ corp illc3nde~cent O. Măsurare automata ill procesele tehnologice . fie. si'! Se racă iniervrll\ii1c JlccC'san: .1X'fl al1lomaLil are avantujtd . 26-(\.. Asemenea comeuzi automale se Întilnesc la multe motoare t. leg:ll cl('rlric la milivoltmctrul mV.tor ~au inregistrator.\Uirimea care trebuie mă­ s1Jrată Îl} lIlod ilulomat lr\"htt ir ~~ trC'Olcii ccl puţin priutr-ufl traductor. Comandif automată Acţionarea electrică a moLoarclor din echipamentul mnşillii de honuit de la capitolul XX V-3. care !i-O lrnn~formc Într-o m.ncdicamcnte şi cventunl rehubrca 101'_ ~n . .. Acest milivolt· melru cu . de obicei.\p<lratul M măsură poate fi indic:l. . in funcţie rit! \'~d(lriJe mftsurMc.1. Con1rol automat Siştcmcll' de ('outro1 autOlllat p~rmit ~ă ~e "erificr productia fabrici lor. fie pentru ca. Figura 26--15 arată prillcipial un sistem automat })ClltTU controlul unor riole cu .lrÎme.NOTJUN'I DE AUTOMATICA b.fil lă de cea munualil .'kctric('. de multe ori ('sle n('('csar ca o anumită minime (temperlltura.. Figura 26-44 :lr3t:) ('a ('}.) sft poală fj mlisuratJI un iltteryal d. yilc·zij dc. Sistem de măsurare automată.

i:i fiolele F deplasate de transportorul T. 26·45. Razele luminoase sint ('oncentrat~ de lentila Le şi lravcrscu7.. camentul lichid din fiolii nu arc 1r:. Deoa rece acesle I"cIe~ fUJlcţ. Protecţia automată este de asemenea uliliJ. Sistem de control UlJ!omal. privind ac\iouarea elcctric:i a Ulwi ma ş ini de honui t. este ncccsar a se utiliza ş i relce clccLromagncticc S::Hl s i gl1ranţe fuzibile care d eclanşează brusc la sllprasarc. Dacă mcdi· J Fig. cuprinde şi protcdi:l al1l.'\ { nratii dacă nola rSlc buuii sali rea. la I"cţ ("a.sloarnl"t Fiola nI'Ulft>SP\lllziltoarc de pe traJlsporto\". pentru a deconecLa Î:l mod alltomat partea din inslala!ic care ('ste avarialii.')i 2R'J'.ă prin intermediul staLil izatomlui de tensiune S lampa L. iar telula foloeledrică acţionează prill intermediul amplificOltorului A.ini llwri (seurtcircuite). motorul trchuÎ(' de('on. Da cii din CU\lza unei suprasardni {'Ilrcutlll absorbil (leptlşt'şte v:do:tn' :1 maximil aclmisihilii.'le cH('rgl'licc.ELECTROTEHNICA GENERALA o sursă de curent altcrnaLiv alimentc:I7.odaL 'in mod iHllolJlat de. Protecţia rUllcţiol1are . produce avarii.l11sp:lr~nţa nccesară. un aplH'al ilHlicator .{t a motoardor prin intermediul rele~Jor termice] RT.n un dispozitiv (·lectromagnclÎc. C'.omal.ionează corec t numai la sup rasarcini mici.1 L moi ales In bUlla a motoarelor eledrite. fluxul luminos respectiv atinge celula fotoelectridi. fluxul lumino» fs le micşorat. eF.J<i!. !ltntru a Jlll se. Protecţi e automaU auLomalii joacă lin rol deosebit de imporhl . rii. După trawrsarea unei fiole. dar dc lungi'i durată.atft $ Î In sistem<. Schema (lin figura 2. i.

care pleacă de la gcnerator. La orice valoare a debitului .icti c~te arătat i n figura 25-!7. Sistem de proIectie auto · ma t ă seledivă. plutitorul S(~ ridică.le o v:iloarc nnică. D e as{'mcuea.fig. fn con~ccil1ţă .al' uaL Q ereştc. trece prin Îiltreruptoarele automate lw 18 12. 1'('3 prf'r1să a mărimii de reglat şi valoare. după cum se arată m a i departe (fig.intrare a «pei Îu rezervor ş i restabileşle eehi libl'ul. . Înr. corespund\' ullt!i reglări astatice.' ana V coho~ll':l . la re.ît 1 7 timpul de aclionare a declanşării să scadl"i pc masura depărtării de geuerator. dat se produse o suprasarcină inadmisibil dc mare la consumatorul C2 • Curentul de supra sarcină.devine egal eu nivelul prescris. proLecţia selecLivă cere ca reglajul relt'dor să fie astfel Jăcut. Sistemul de reglam automată din figur:J. Reglare automată Reglarea automată poate fi da. la sfîrşitul procesului de reglaj. Dc exemplu. dar permiţind pentru rc:-otnl feţelei o funcţionare normală. 26-46).le apă ('v3t. Dacă debitul de apă ('\. echilibrul rcstabilindu-se pentru un nivel putin mai ridica! fat-ii d r cel prescris. Un cX('mplu de rcglarc stat. van a carc reglead debitul de apă la iulwrea in rezervor trebuie să poatii ocupa poziţii diferile. vana V se ridică .U f .. 26-2.:cc« ~' c milre~le debiLul ci<. h( C.glarea astatică. Ili\'l'lul scade. Releele ÎntrcruptoaH' lor trebuie al'tfel n'glatc. Încit ÎntreG ruptorul ' 2 (ee! mai apropiat de Ct) să declanş(·ze primul.jlr(' valoa. plutitorul P coboai'il. protecţia trebuie şă fie selediuă. Consumatorii CI" . Dacă clehilHl --le apa evacuat se mic)orează.C? sint alimentaţi de la genel'atorul G prin intermediul unei reţele care cuprinde Întreruptoarele automate!I" ' [U' prevăzute cu relef:" care provoacă deelanşareea automată ÎI1 caz de sarcină. scoţînd din funcţiune consumatorul C~. '9' e. La reglarea a~laticii. abaterea j. nivelul apei la srirşitul proce~ulili de rcglaj adică la echi libru . În figura 26-2. a~tfcl ea la ficrarf' poziţir :live1ul apf'i la echilibru s:\ atillgă valoal'ra prescrisi1. iai' .NOŢruNI VE AUTOMATICA 419 în aeest caz. . Se presupune că la un moment.licr'i sau asta'icil. in!'iă la un llivel al apei putin mai robllril decit nivelul prcseri::-. organul care cxeelltă reglarea trebuie ca Îll momentul eeloilibrului sa poată ocupa poziţi i diferite pnLru valoarea preserisă a mărimii de l'eglat care e<.a efectivă este IIUIă. 26-46.uatii (l in rezervor..

420 ELECTRO~. tind C'1H~rgia nel't'~an1 ":lnei €-~lC <la('-.prii.. indC'pend€-lIl de ~arcilla mnşinii.1 va loare a pres(.>Iemente arc o fu n cţionare it.> elcm('ut. Reglarea aslaliCli arc avantajul anulării ('om plete a abal. Rt'glarca pOltl!> fi continuii ~au diSIUl/lif/IUI. Obicdul re. rCY ll l/1/our~ 1'1I p/'oyralll .c. pl'P:-. clar prvcesul de reglaj pină la echilibru est e Illa i lung. arlirfl \"ana F. sau <:\. 26-4Î.crisă.ărei turaliC' 1/ (m:1l'i mea de reglal) tr(>buic menlinută in mod au· tom.rinll~3 de iutrnrc Y:lriazft conlÎnuu. tit! un elcm(>llL il1fcrmC'dîar (motoru l ckC'lrîc aJ ilUeut:.:i. In sistemele de reglarc di~('o n· tinuă.Jazcnzu pe existenl.~lIl (le 1't~t!lnj este ma i I":lpill. fu s istemele de reglarf' conl a fi~car<.('izil' mai llwre. procesţJl Fig.iunea unl1i r .It: obicei la rf'glarea mă· r imil or nI \'ariatii t('nte.!. Sistem de reglare auloll1atr.:iţii djf('ritc penlru diferitele \'rllQrj atinse de mărimea (le reglat la eeh ilîhru. De m ulte ori. irc. PrillHllui taz ii ('on' ~pllud('. tempcr. de l"xClllplu.lc u variaţie jn snlt n Illă· rimii dl' il'~irf'.. dnd encrgia ne('('~aril orgn· nului car~ execută reglnjul.CA GENERALĂ tn consecil'ţă. pJim(>le sisteme se Ilumc~{' ~ i regllialof/re proprin. Orgatlul care execută I'cglarc<I statică Lrebuie ~tl o('upe po. figura 20·47. lÎullă.c. care permite o pr.('1 pu~in mlul dinll'l' <.ut{)matizi!ri :-(' uUlizeaz:'i de olJie('i l"C'glarea in dircct. reglarea p oat(' fi dirceUi sau indiIecl<1. Î'l schimb proc(. Figura 2(j·2 ('ol'Cspunde cazului al doilea. arlieb In o varia tir l:Olltinuă fi m:irÎmii de intraT"(' cOfrspun:. re/fii.lt constantil.glnjului OIl {!slc () mai-iUIIunea l tă a r.r1să /Juril/bilti dupti lIll wlllmil program.l zan elco Din alt punct (le \'cc!c)'c. nenţillerca cOll~ta!ltă a unei turatii. neglajul static se bazeazii deci pc admiterea unei a numite aua/Ni. De ascmfllcn.a tind mici abat.t <le la rc\('a). la reglarea sta ti că. Si~~cmrlf' (li~("OlltilHle ~e utili7.:i.f'uzJ <. după reglajului . (.mlom"Ui astat i că pentru . l'a. ~i~ll:mc1e de n'glan~ pot ri cu yn[oare prt'ci~ii fo n-. In fignra 2Q-18 se arată tlţl sistem d(' feglnrc . RI~glar(>a slati eă se l. mărimea de ie!. P(' a('claşj ax eu mnşiua. . "nlo ri puţi l ] clirerite raţă de va loarea pn~. tic t~xrmplu.lal1lă pcnlru mărimea de reglat. \'ariad cont inuu (lin) atunci tind m[. staiÎC<I. adică p lutito r ul p. m ărimea rle regla t poate a\'ca. ia r ultimele. TII ~.ltu)'H unui cuptor. este luală de la Uil traduclol'.eri.

<C apIidt la grila amplificatorului iO c A I' conlli "tituit dintr. l\Iijlocul rezistenţei R {'stc legat la pămînt. Potenţialul aplieat de tallOgellerator rezistenţei RI BI~~(I . Sis tem de re gl. Potenţialul aplicat rezistenţei R 2 depinde de poziţja cursorului el! eare poate aluneca de-a lungul rezis tenţe i R. aşa.-c faţă de turaţia 'le prescrisă. care al imentează un mic motor de curent continuu m..~ egale .unea ltă şi un paten!ia l proporţ i onal cu lurat ia III) (la rezist e nţa R 2).i" la un momcnt dat maşina .un tiratron (w'zi cap .elor R I şi R 2 este astfel in cit po ten ţialul la ieş i rea din o rganul de compa ra ţie şi control să fie prop orţiollal ('u : adiei! cu abaLt'J"ca a a turaijei /1 efedi.ă Într-o anumi tă poziţie. alimentată tot de bateria BI.7. Acest p otcllţial propor ţional cu a . IX-5).inută constantă. 'Iot orul poate realiza prin intermediul reductorului r~ . Fig.lrc aU\Qmată as t a ii că pentru menţino:rea constanlă Ln hornele org'2'lului de comparaţie şi c omandă consti tuit din rezi~t("n \elc HI şi H.NOŢIUNI DE AtJ'"TOMATICA 421 OE. O(C r R. cu excitaţia E 2 de la bateria este proporţional cu luraţia n a maşini i . care reprezi'ltă nee valoarea dată ~au prcs cri~'ft a mărimii <le reglat. Polaritatea pote.8. 26·-1. I 'lz> A. Cursorul el se. ~e aplică deci nn poten ţ i a l proportional cu turaţia Il (la rezi stenţa HI ) pe care o a re c[ed. -unea lt ă se g5seşte motorul electric de curent continuu separat ă El şi tahogeneratorul T excitat prin in fâ şllrarea B l. d a unei tu wjii.ltialelor aplicate rezistenţ. carc corespunde turaţiei n3 pn'scrisiS a fi men(..unelte. • IJ ~. f]F ~ ~ R.

aşinii-unelte cn~şLe. micşorÎun 1'co-siunea la bornele motorului OE şi deci lnra\ia sa. Pentru pornirea maşinii-llllelte. Lllr:dia ~a scade. de exemplll.în sensul necesar.ulleite cursorul C2 se gă­ seşte in poziţia mijlocie a reostatului Rh. Curenţ. aplică asupra r('zÎslcn l'ci U~ lin potenţial <lin ce În ce mai mare şi proporţional C1l turaţia deeti\"ă n a motorului OE. se anulează şi potenţialLll aplicat amplificatoruilli A. turaţia Illotoruhli OE creşte.422 rotaţia ELECTROTEHNICA GENERALA cursorului C2 de-a lungul rcoslatului Rh care esle legat la bornele Înfă E3.':iC apropie de [1 0 . Pe măsură ce turaţia motorului OE .acţiollînd maşina. incepe sîi rotească cursorul C2 Într. ceea ce face să apară o abatere a.! .şurării iar senlOmoforul /Il. fare ca servomotorul ni şi cursorul ("2 s:1 func~joneze in sens im·e. la rindul ei. . care pune din nOll in mişcare :ier\"omolorul m şi cursorul C~.2 ' Dacă la un moment dat sarcina m. Urmărirea automată Sistemele de urmărire automată pol fi ron~icleraLc o \' ari~mL ă sistemelor de regl are automată.~[t fie reproduse ]lllnindu-se însă in joc o er.ie eare corespuude turaţici 11(1 prescrise.rs. 1. astfel ca tensiunea aplicată motorului Oli ~ă creasci'i pentru a readuce turaţia la valoarea prescrisă I!~ _ Dacă sarcina scade.1 acest caz.l> astfel efi :.crgic mult mai importantă. Urm{trirea automată permite C:I o serie de fCnOIll('ne . după cum se vede pc figură. dat riind că cdc două jumătăţi ale acestei infăşurări sînt parcurse tit' rurenţi egali şi de sensuri contrare . care funcţionează ca traductor. la hogcncratorul T.-It' (' xemplu deplasări mecanice.ii in cele (louă jumiHăji ale Înfă~urării E3 nemaifiind egali. Aceasta cOllstitue iufăşurarca de comandă (f-au de excitaţie) a amplidinci Az (acţionată de Ull motor nedesenat). care alimentează motorul OE (organul de C'Xecuţic). la prelucrarea metalelor prin maşini de copiat eledrice.ervolllolnrui m se opreşte o dată cu cursorul (. se aşază ellTsorul el " Într-o poziţ. să aplice motorului Ot. o tensiune astfel Încît acesta începe să se rotească .l l = a se llilldcază. iar :lbaterea (1 de sellS conlrar faţă de prima dală . găsindu-se suh tensiune.un anumit sens. asupra amplificatorului tiratronîe Al se apIidl un potenţial proporţional cu: . care neecsiUi un l"onWm neÎnsemnal de -energic . astfelincît la Ull moment dat abaterea Il o. Tensiunea la bornele a-b ale Îniăşurării de comandă E3 este nulă.unealtă . Se presupune că În stare de repaus a maşinii . Totodată. la bornele a-b apare o tensiune de UD anumit sens. Urrnă rin·a H \ ILomată se aplică.. Mijlocul Înriişurării de comandă E~ e!'ote legat la polul pozitiv al baterii B z• care arc celălalt pol legat la pămint. Cursorul C2 este de asemenea legal la pămînt . g. lJentru a se anula din llOU abaterea elc. care face ca amplidina A2.

iar legă ­ tura !) ridici"l şi capul de copiat. Dacă palpatorul urmăreşte o suprafaţă orizontală :J ş:lblonnllli. care trebuie să rămînă mereu iu cO!ltacL (să palpezc ) c. dupii cart'. să ajungă amplificat la organul de execiltie fi (motor ('lcdrir).hide cOllt<lciul 1. 26·-19. împreună cu freza .<lrc readuce mereu capul (le copiat Într~ o poziţie concordantă cu suportul frezei are ca c!""ci repunerea pîrglliei J in poziţja sa mijlocie. cind ambele (·Qnlade ::îl' t deschise.C{l este ('azul. ~uportul frezei. de pildă.fJllnnent spre piesa P în sen sul mişcării 1 J. il1lprrur. de dire molorul I'kclrie i . In ace~t timp palpatorul p urmăreşLe C011tUl"ul şablon ului S şi poale apăsa la un moment da t capătul pirghiei 1. Maşina de copi::Jt eonpnl! ('(lpul de copi(lt R. ~all poate coborî.5. se incl1ide contactul' . da.ă cu freza.NOŢIUNI DE AUTOMATICA Se presupune. este coborit şi capul de copiat.u şablonul S. :!llln(·i ~i suportul frezei. 26~49) trebuie să fie frczată prin copiere.' copiat.. f'omprimîlld rc~ortul 2.. F P S Fig. să tre<lca Pliu amplificat"orul . 1 II 8 9 r:::------T"--. Dacfi profilul şahlOliului obl ig:! palpalorul sa eobo~\l·e . . Cn urmare a unui alt ~('mnal ce tr('ce prir· amplificatorul .-> 'ii organnl de execuţie D. Dacă profilul ~ahlol!ului S obligă palpalol"ul p să se ridice. Capul (](.J prin miJ'carca I (în j01» asupra sliportuilii S. numită palpa lor.)C{îOIlC3Z. de obicei mecanicii. care poartă freza 1-". şub in[fucll(a resortului 2. prevăzut elI o tijă p. prin intermediul unei comenzi corespunzătoare. copi at esLe deplasat în mod pf'. care arr forma pe care trebuie s~o capele piesa de prelucrat. illişcarea {'. Sistem de urmărire automată (de copiere). cu <ljulorul frezei F. Freza coboară pentru a prelucra piesa P. di piesa P (fig. se deplasează pe orizontală . Prin legătura 9. se Înc. acca~ta face ca lin scmllal elcf'lrie să pornească de la capul ciI. astfel încît să capete forma uriit<llă punctat. $C ridic:. Af'('~I:t .

'iC nu meşte aperiodic. -sau să creaStă inco nt in uu (fig. amodiwle (dcscreseăto~n' ) la o nouă va!. In sistemul din figura 26-48.tcJlnll este ŞI 1'1 . şlstemlll csLe Imtabll şi nu poate functiona. sistcmul se numeşte instabil. 2(. Stabilitate<l sisiemelor de reglare automatA .'lcest caz stabil.o~lre (le echilil~r:l a. in urma m. 26-50. Cînd fen omenele t ranzi to rii nu duc la o sit\mţie de echilibru. a) după o curM expone n ţi a Hi. după -cum se ştie. De oarece sistemul este format.' Fig.·50. procesul tra~­ zi loriu se llumeşle oscila/ori li ullwtli:a/. iar procesul tranzitoriu . 2G-SO.abil. sistelhul este ('-Vident st.-50.ei perturbări. . dind naştere la o serie de fenomeu(" tranzitorii. Dacă. d). Se p oalt· illtimpla insă ca o scilaţiile să răminfl lleam~rti ~a lc (fig. un interval de timp mai lung sau mai scurt. Cu cit aceste fenomene duc ma i repede la o situaţie de echilibru.. dintr-u n circuit în chis.. STABILIREA SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATA ŞI CALITATEA REGLAHl! Funnionarea unui sistem de reglare auLo mat ă este supusi"i influenţei unor {actori perlurbafori ee pot int. 26. 26-50. Su."IE. factorul perturba tor se propagă prin toate elementele sistemului de un număr oarecare de ori..RALA 4.erveni di"afara sistemului. b). Dacă perturbarea arc ca efect [erJ oIlH'nc tra nzitorij oscilatorii (fig. c~. de exemplu. o variaţie (le san:i1l1l a maşinii-unelte OR constituie un asemenea fador perturbator. sistemul are o stabililale mai hună. ciud mărime a de reglaj ~e stabilizează după o scrie de oscilatii L _ _ __ 3) _ _ _ V\Wl C) • d. În aceste eaznn . la valoarea nouă de echilibru 2." ELECTROTEHmCA G:E. miirimea de reglat variază în timp de la o valoare 1 (fig.

distanţa intre obi«.).Ulita/ea pro('«'sultli de rt'glnre indeplinit de sistem.:'\IECA~I C -\ fn siEtelllplc alltomate studiate mai illuinte ."OŢillN. rapiditatea reglării ~ Ielul proceselor lraUlitorii prin care se eIectlH~ază reglarea ~.Oi )U '" " OR ~Lr ~. Jlihailovş. Ca şi sistemele ohişnuite automate.care sînt in circuit inchis -. DE AUTOMATICA Una din ('("le mai importante operaţii de ('aleul care trebuie Îndeplinită În legătură cu sistemele de reglarc automată constă În ycrilicarea stabiliUiţii lor.ctuJ regIării şi dircritcle elemente aJc i J lstalaţici este relati\· mică. Structura generală telemecanică. 26·51. joacă un rol importa nt gradul de precizie a reglării.~e) --.-a sistemelor de T OR Fig. D'ICă Însă accasUI distan tă esLe atit de mare Încit ne('('sită intrOlll1("erea unor instalatii speciale pentru emisia. 5. sistemul se numeşte de felem ecanidl. eslI" necesar sa se cerceteze şi (. astfel incit !<istelliul să devină stabil. Pentru aprecierea caJiluţii unui sistem de reglare auLomată există. transmiten: a şi re("t'ptia senlllalclor.('est scop H" pot aplica diferite metode carc ţin seama de caracteristicile elemen telor ce {'oflstituie sistemul aulomat respectiv de exemplu. După C\~ s-a ajuns la \lll sistem automat stabil.a. corespund În tclcmccauică sisteme de oce " 31 f -_:~. In această pri'\'in{ii. a..). Genera1il ăli TEL!:::. mctodeh> HIII criteriile Routh-Hmwil:. . LI 3. se introduc demente noi stabilizatoare el c. o serie de mclode matematice de~lul de complicate. La sÎstemele de regla re automată studiate . Da c:\ ('crcdarea stabilită tii duce la concluzia că sistemul este instabil~ se modifj('ă unele elemenle ale sistemului.a. ~idemclc de tclemecanică poL fi in circuiL inchis ~au in circuit cle~('his . de asemenea.~ OR ~---.

e :tpoi la rlist. DE . la sistemele de comandă. ele. Pe figură OR reprezinti! obiectul reglajului. I K --1 - . 26-51. . Sisteme de telemăs ura re S iSlemele d~ t elt'mil s urart' se pot ('Iasifira in sistemi' pentru dhtanţă de 10 .' la distal1 t-ă mică fo loscst' dt ohic('j traducloare.organ de control. care trausfor m ă măriJllt!fl dc' milslll'at Într-o mărim e e\cdriră . 26-51 . b) ş i de tele( fi g.<ln1"c de mică.. I \S' TI . principiu fl unui s Î ~leUl de telem:ts u rart' cu tr<ldudor d(' indur\ie lji rr"dre~ or ('l edl'onh' .1 I ~.iutensilate sau I('nsiun c rOl\tiuuii . care cuprind centra le. d a r care trebuie să f uncţioneze intr-un radru coorrlonat. E . DC . c).e m iţător de semnale. 26-51. 1 .organ de comandă.organ de execuţie.kilometri. pentru di-st. 20 km. Sisteme le de tclernăsurarc l:l flis tflllFI mare ut ilizcOlz:l Lntusmiterrfl lIllor impulsuri <:lc (·t rÎt:e sa u a unui c Ufelll :dt. În raport eu necesităţile de producere. R . lefecon{ru! ş i lelemă"IIJ"att.traductor. pina la sute dr.. organ de comparaţie ş i comandă. De asemCHea. pentru transmiterea la d i starlţă a scmr.>j AP T IRE r: ==~===~D Fig. şi staţjj eleclrice interconectate aşezate la mari rlista n ţc intre. . Tclcmeca nica îşi găseşte utilizarea iu prartică i n sper ial in ~istemelc c lectroe.aparat de măsurare. DC . cootrol şi măs urart de exemplu uutomată carc sÎnL in circuit deschis - coresp und in tclcmecanică sis- teme ele felecomandi'f.cnlfltiv dl': frrf\" eJL(r1 .au("ă. In . şi in sisteme pI'ntru fli s l anţfl m:tn'. 1!1 figura 26-5] se arată structu ra generala a uuui sistem de telereglarc (fig.. T ."ariabilii" In figur:1 2G-52 ~c flr~Ii"1 scht'ma tir.426 ELECTROTElL"iICA GE~'"ERA LA felereglare automată. de le l eco ma n dă automată (rig. ne rgetice.receptor de semna le şi TI lin ie rie telecomun icatii.aleIOI". Sist ('mele de te le mflsuran. trans/lort ş i distr ibutie de energie electrică. măsurare automată oce - b . 26·52" Principiul Itl tmâsurări i <::u trauuctor de inductie ~I redresor ele<::lrofll<::.rr 1it' transmit. a).

~a metodei frccven~ei impulsnrilor pentru măsurarea la rlistanVi a unei puteri dectrice (fiQ. ol11uniraţ. Axul de rotaţie a bobinei B esLe legat. Axul contorului ruteşte rliscnJ D prevăzut. iar fiecare cifră printr-o anumită combinaţie (codific<lre) de impulsuri de polarităţi diferi te... anică. (" 3 pentru o put. pe linie să treacă un curent de inteHsitalt' J"t'du~:1 . dliar C'Înn aparatul primar de mă~U1'are indidi zero. Sistemele.i curentul 1 au valori maxime . forţa eleelromolo:ue E ::. ~au îl! cablu suhteran_ Curentul de li!Jie e:st.P.tromotoare E de induc!.z. numărul de rotat. Curentul 1 este redresat de. Eroarea maximă a sistemului este in mod normal de =--:2% . în metoda codificării. Pelllrn a ~e evita cOJlfuziile posibile ~i a se at.NOŢIUNI DE AUTOl'>lA.·..c:crinp. 1 mA. !'\(lidi cu puterea e1edriră­ respectivă.'alonre a mărimii măsurate corespunde unui anumit llumiir de. Dacă n=o. rigid de aparatul primar rle mBsurare .:tive şi negatiye). depinde de ungl1iul n pe care-l face planul bobinei cu plallul orizontal.l. de LdlCmiisurare prin impulsuri (pentru dislanţe mari) se bazeaziÎ pe numărul.\ prin eifrcJc eare-I compun. impulsuri. la perifcria lui cu orilkijlc O.. numărul de rotaţii în llnit3Lea de tIJOP. in si"temuf hazat pe nUII\{\I'ul impul~l1rilor. alunci E=O şi curentul J=O.îc. către redre~orul electronic RE ~i transmis apoi priu liaia dE' telec. valoare:l mârimii de măsurat corespunde duratei fiecărui impuls (uneori duratei dintre impllLsmi).ii al axei contorului fiind propo r ţional eli rnergia măsuraLă . va fi proporţional cu energia in 'mita lea de timp. Fluxul lumillOs ajunge la celula foloeleelrică cînd îu drumul său SE' găseşte un orificiu şi este întreru pi atunci rînd rnăsHJ: are .T ap:n3Lului de măsurare la di~t:lllţă AD.4.ie l. Lampa L !ran~mile prin ac~~t e orifieii Ull anumit flux lumin os (:e!nki fotoelcctrkc CF.rage atentia aSllpra anlrici. durata. Forţa elec. 1n ronseeillţă. Pentru Q=90". adică yiteza de rofa\ie a axului. care ia naştere Îl) bobina [1. Traductorul de indue!ie TI se alim entează de la reţeaua de curent alternativ RA prin intermediul :sLabjlizaLorului de tensiune ST . i'lsl~llaţia este astfel realizată încît.5 . de e xemplu. penlr u 500 k\V ~[I core~pundă 5 impulsuri pe secundă etc. Contorul 11'1t rnăsoariî puter('a care treJ. In metoda frecycnţei impuburilor. :\paratul AD arc !':cara groihltă in COl1. Dară sisLemul se bazează pe durata impulSllrilor. adică nll anumit număr de impulsuri 1[: llllibtea de timp . Lini:! de telecomunicaţie poate fi aeriană. la reI ca şi in cazul cînd unghiul [2 = 0. (po.e de uprosimativ 0. aparatul de măsurare AD indică zero. In aeest caz se poate conveni .uie tr<l(lsllli~ă aparatului de 1" (l i~ b'Il1P AD . 20 km . fiecărei valori a mărimii de miimrat îi corespunde o anumită frecvenţă a impulsurilor. j)'" stîlpi.TICA 427 10 . codificarea sau frecvenţa impulsurilor. 26-53). (·are arată r{l linia nu cste intreruptă. Cînd linia de telecomuuicaţie se întrerupe elin eauza unri 3varii.ere de f 000 k\\' sii rorerpundă 10 impulsuri pe ~('rund. înfăşurată în jurul tamburului T. Se ştie că energia electriră se mă~oară cu contorul . fiecare . fiecărei valori a marimii de lll{tSurat îi eore~pulld(' un anumit număr proporţiou~l cu yaloarea rc~pccti"ă . Număml ~e exprim. Se va excmplifi(':l mai jos tllilizar.

Impulsurik silit amplificate dr. Si::lt'lllek P('lltt·ll măsnrarc 10. iar condens:llorul C se descarcii plill rcz:hite'lţ:l R 2 .ll{'rnati\" de free'''':nţă \"ariahiJă se numesc de. releul atrage armătura l'a a În poziţia 1.i'i.u l de mllsut'al AD.urent. n M fig. Curentul il' datorit celulei eF.ti şi transmise la distanţă prin linia de telecomunicaţii Ll' releului R.ma bloc <J unui sistem de fre. elistan ţe mari ell ajlltorlll ullui ("urcnl.. bateria B să Încarc{' eonden- . curenlul prin aparatul . Fig. ohicei sisteme de {reww(ă (fig.j).j put. :o.~i Învcr$. va corcspUllde deci unor impulsuri avînd o frecvenţă proporţională cu turaţ-ia discului D. a dinJi m:trllYle (](o ieşin' .ul mediu prin apa ra L va crrşl{' . care trece prin rezist('n\a de limitrlr\' 1 ~j aparat.. saL. La fieeare impuls.poat. 2G·54. SclH'.orul C printr-un ('urent i 2 . ::trm:Hura rclcului [("YfIle in poziţia 2. deci cu puterea mfisurată de con- torul Wh. Acul ap:ml.428 ELECTRO'fEHN I CA GENERALA trecerea fluxului esle Opritfl de porţiunea de disc dintre două oriIicii. impubnri!or mai mare) cu atît c. făcînd ca.erii rarc trebllie mnsurată la dishmţ.(!(' exemplu o dep!a~arc . ~lmplificatoruJ . mfl~Ul"at JI esle introdus[t intr-un traductor T.\n ilatl'a d(~ timp este mai mare (freC\"E. 2C-:j.) l"OndenHllorullli. adic. Cînd impulsul (Ijşpnre.t de la o al~u\lliLil valoare la Zl'ro. Prin GE ~-a notat un ~('llcrator elcelronic de Cllrent aJ[ernati\·. Mârimea el .."uţa. 1/1 consecinlii.t1 n variaZ.e varia cap aritatea cOlld('llsatorlllui C.cven tă penlru ielemiisurare.ia aparatuhli corespunde frcc\· \·n~ci impulsurilor. La fi('(·ar(' lllciîrcare . indicaţ. 26-5:" Sistem de leJemăsurare bazllt pe frecvcJ11a impulsurilor. Fret"vellţa eurentullli produs de generatorul GE depind(' (1(' Vtl- . Cu cit numănll de impulsuri in l.LlIlui "\"a lua poziţia eoresPllllzătoare curentului mediu.

In felnl acesta se poate urmări dadi telecoman{la s-a îndeplinit efectiv . de exemplu. iar ca mărime de.a l " prin rezistenţa de /Jafoare lJlare RI' Rt. Dup'. utilaje ete.'2 ~i C' ~ ete. pcntrl! fiecare întreruptor I I' 1'1 de . La di\'C!rsele sisteme de telecomandă şi Lele~emnalizare.!"ura 9. trcc('rea prill ampliflcat~rHl A ~i linia de teJecomUllica~ii LT. de fapt.iile În care ~e găsesc difelite ap :l l'~~te . Le d e clau~at.. ă diferite operatii (ca. se transmit ~imlllLan IUai multe semnale.schis" Il unui intrerupiiLor. ln ddinitiv. trece lin C\lrcnl prin rC'ie. [ace parte din gellerator*.'i cont rol PC ~i postul în\.\"en!e1 dep inde de mărimea capaciW\îi C..ă jnrhiderea unui intreruptor. Astfel. poziţia "in mers" sau "în repaus" :1 unui motor etc. care.:lloruI cu lriorlh <'lin Uf. iar cel de semnalizare sii poală fUllCţion:l cu UII . iar cu ajutorul ~istemelor de telesemnl.i aihă O sueeesiulH~ în timp .'a pozi ţi. iar din locul întreruptorului se ~emnalizează la postul de di~p ecer poziţia Îlltrernptorului respectiv . de exemplu.islă rite două eanale C~:.leek sîn t astfel con~truile. In afară ne r.iţia supcrlo:lrfl. de exemplu.'i lor. a~tfel incît ~înl lratate împreunii.. ACCiiL frecvenţmetru se comportă ca un traJlIctor <lsind ca mărimc~le inLrare frecvenla de miisurat.i C' l ' (.ll Ci t 1 pent ru comanda <lcdanşiirii înteeruptorulni 11 prin rcleul S'Ţ) 1 penl-ru senl il :lIizan'a poziţici "deelan<. Oscil.llizarc se poL semnaliza la distanţă pozil. închideri şi deschideri dE'. ~:. pentru comanda la distanţă a 1I1l0r între rupt-oare şi scmnalizar. pe cind la ultimele . ineîl (·cI de { ·olluHl'lii să 1111 poată fuuetiolla de cî t cU un cnrent. poz. semnalele trebuie l' .-! proporţională eu IllăriuH:a de măsurat.11 esic un exem plu de generll ior electnJOli~ de îr~Cvtllt r.effinalizare se hazează pe aceleaşi principii. Sisteme de telecomanda şi tetesel!matizare FlIllcţ-Îonarea sikmelor de lelecomandă ş i tcle.ltd\Ji de.i~ia de "Îllchi!. Se presupune ca la nil moment dat inlrenlpLorul Il (neUI'selUlt) se găIit". sistemele. (ca. i" figura 2ri-55 ~e arată sehema de principiu a ullui sistem cu mai mlllk ranale. ieşire un curent proportional cu frecvenţa. curentul ajunge la frecvenjmelrul eleclrQ/lic Fl!. Frecvenţa acestui curent pO:. de la lin po::<l de dispecer energetic Se poate comanda la disbn(. . întrerupătoarc). de tcleeomandii sînt eombinaLe CII rele de Lelt'st'lllnalizan!... d{'. CII ajutorul sisteme!or de Lelecomandă ~c !HlL eomanda la distanţ.lpa'0tA(. cQutactul său :. mare. In ilceasli! siluaţie. intre postul de comanda !.Curentul este măSllral de aparalul AD . În t"Qns{'{'inUl.analul comun C. La primele. Ia CiltC yaloarea fre!. De multe ori. Există sisteme (·u !Ilai mlllte eanale ~i ~isleme cu UII singur eallal. a cărei valoare trebuie milsnratţl la distanţă. deviaţia acului aceslui aparat va fi propor\iOlw!ă cu măfllnea i\l.).NOŢIUNI DE AUTOMATIcA 429 loarea C:. .reruptoarelor Pl. se transmit prin canalele de felecoInllnirofii (cu sau fără fir) difcrile impulsuri.lllxiliar CI (' ~lc men tiuut in p oz. \ c." ~all ...li C.

tn acest moment. ('arc co mandă anclanşarea. care semna lizcazâ poziţia "declanşat " a intreruptorului II.. nemaifiind parcurs de curent. Curentul fiind mic. 26-55.. o valoare micâ. iar rezisl e nţelc r. Cind este necesar să se co mande de la di stanţă an clanşarea intreruptorului Il' se aşază cheia /(\ în poziţia in ferioară . prin releul SA 1 (pen tru Semnalizarea poziţiei "anc1anşat" a intrcruptorului) şi prin rezistenţa R' I de valoare mare.-. ţinind seama că rezistenţele R au o va loare mare.i unc. " " SOI I şi s1' Fig.. In mod asemănător se procedează penlru comanda celorla lte in t reruptoare.1 " R. ÎnchizÎndu-se astfel d eri vaţia constituită din rezistenţa r1 de /Jaloare micd şi cheia /{l" Curentul prin releul CA. contactul auxiliar CI este adus printr-ull dispozitiv 111('canic in p oziţia sa inferioară . semnalizare cu mai de mare pentru a pune in ru ncţiune acest releu.. 'OI / K.ELElCTROTEHNICA G ENERALA curent mic. ceea ce permite să treacă curentul ş i prin rez i stenţa r' 1 de va loare mi că ._~ ( . R eleul SD 1. releul de comandă CDJ nu func. -. dar releul de semnalizare fun c ţionează ş i aprinde o lampă ( nedesenată) care semnali zeaz ă poziţia "anclanşat" a întreruptoru lui. Dacă este necesar s5 se ('omande declanşarea intreruptorului 11 se aduce cheia KI in poziţi a superi oa ră. Se stab ileşte in schimb curentul prin releul CD 1 (pentru comanda Mcla/lşării întreruptorului). este scos din Iuncţ. R " '" j sll '! " _.__c _ _ l ~ C~.. aprinzind o l ampă (n edesena tă). iar lampa care semnalizează poziţia "declanşat" a intreruptorului Il se stinqc. Din cauza valorii mari a rezistc nţe i Rl' curentul este Illic şi funcţionează numai releul de semnalizare SDJ.1 pentru coman da au cia nşări i creştc la o valoare suficient p f-=-t1 ' f ~ 1 + 8 c ------. Sistem de comandă multe canale.ţionea zi'i. ___c' 1-. .

ca şi la postul comandat P2.\ NOTIUNI DE AUTOMATICA simplificat de a unui de cu un canal rezultă 'riin figura 26-56. de exemplu. 5 . Se. In ac('st momenl insii. S . La postul de comandă P l . . În momrntuJ l'Ind cu . 0. J 1 1 {(fapt"~ ~ • J ~- . 1 3 [m.. tie cxc mplu. coman d ă C. \ Princi~ funcţionare ~istem comandă .tul de eomand. 26-&6.rote~ c cu aceeaşi viteză şi în acelaşj timp. vine in contucl cu platul 2. cursorul Ci St' ~iiS('Ştt' in contact cu ploh ll 2 diu postul Pz. tn mod asemănător !'c pol comand a şi celelalte ob i<. .J - '1':::. prin canalul C pl~acă un semil ai Irt clislribui torul D. Sistem de .Î D?. astfel rii .u dJide Îlltreruptorul 2 la po!-. 0. Prin aceasta dud l'ursfJtu1 r.5 Fig. so III CI se găse ş te . t ur-sorul el? se găseşte de ase menea pe plotul co res punzător 2 D ată trC'bu ie să fir comanda L. găseşte c ite un distribuitor Dt .X~ l·l1! i e) tran smit" co manda rcspccli\"3 org:lnului de execuţie { 'arc :l ('tiOllt'ază obiectul 2. obiectul 2 al postului P2.vt ..j P l (comenzi). PE' plolul 2. t .>dc din postul P2.. (. se .z 1 c 1 Il 1 C .~ 5 cu un singur canal. care funcţionează În sincronism. astfel i ncit releul corespU llzator 2 «(.ţIe două curso:II't' CI şi C~ S{.! <lin postu l P'l.

care produc căldura pe baza legi i doule-Lenz. In cuptoarele cu rezistenţă. reglare con tinuă şi precisă. La cuptoarele de acţiune directă. Avantajele principale ale cuptoarelor electrice sînt: curăţenie. . curentul electric lu at de la reţea trece direct prin materialul care trebuie indilzit. Dezavantajele principale sînt ilatori te costului ri(licat al energiei electrice ş i al i nstal aţiei . numai primele d ouă tipuri (cu acţ iune dire ct ă şi indirecta) sint denumite cu rczistenţă~ ultimul tip fiind numit. Din acest punct de vedere. 1n cuptoa rele cu arc. posibilitatea de a obţine temperaturi inalte ş . La cuptoarele Ctl ac ţi o nare indirecti!. Cuptoarele electrice cU rezistenţă se impart tn cuptoarf' w actiune il!directă. există cuptoare cu re::islentă şi cuploare CII arc. energia electrică este tr an sformată in energic de transformare Între aeeste douu leluri de energic ('ste: 1 k Wh =860 kcal. materialul care trebuie Încălzi t este aşezat intr~un cîmp magneti c alternativ. pri n radiaţie ş i co nverţie. CUPTOARE ELECTRICE a. cu actiune directă şi de inductie.a.ll. Generalit. că ldura se produce in elemenre Încă lzitoare sPl'cialc (rezisto3rc) şi se trans~ mite materialului care trebuie în căl zit.ji termică. simpli· tate. De multe ori. Clasificarea cuptoarelor eleclrice se poate face după modul în care se realizează transformarea energiei electrice in energie termică. pe scurt. Relaţia In cuptoarele electrice.CAPITOLUL XXVII PltOCEDEE ELECTROTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUCnARE PR]~ CLTRASUNETE 1. La cu p toarele de iuducţie . tn intclÎ orul materi alului apar curenţi de inducţie. curentul electric trecînd printr-uD conductor de o an umilă rezistenţă elec tri că produce căl dură pe baza legii Joule-Lenz. căldura este produsă de arcul e1ectric ce se o bţine intre c1edrozii cu care este prevăzut cuptorul.

pinil la e. indiredn se lltilizeuză pentrn t ratamente termice. Cuptoarele eu rezistenţă şi ur. Un asemenea cuptor este găseşte se aşază 28 .\iunr. Fig.Elootrotehnlca g.~ PROCEl>EE ELECTROTEHKOLOGICE ŞI DE PRELUCRARE PHtN VLTRASIJXETE 433 de inducţie.ircn 700°C şi cu lcmpcraturi înalte. Cuptor cu indfrect~ rezistentă şi actiune pen tru lem peraluri joase. 27-1. deşi in realitate şi la cuptorul dc inducţie că ldura se datorează trecerii \ curen tului de induclie printr-ul! conductor (materialul de incălzit) cu o anumită rczistcuţli electrică .Jzit. pină la circa 1 <Jooce.. Figura 27-1 reprezintă schema constructivă a unui asemenea cuptor pentru lcmperaturi joase. interior 3 se că l zite un material termoizolanL 4. încălzirea băilor cu săruri ş. Cuptor cu rezistentA une indireclă şi actipentru temperalu6 inalte. Cuptoare şI tU fr.ziste"tă cu aclitme indi~cti1 Acestea se impart in două ţ[rup c: cu tcmpcraturi joase. Sl:igcţi le ind ică curen t. arcul se produce numai intre electrozi. A!'iemenea cuptoare se ronstruiese de obicei pentru lt>mpcraturi de 200-300°C. care este parcurs de curent eleclrir.ii de aer din interiorul cuptorlt l ui. In:figllra 27-2 ~e arată reI mai intrebuinţat cuptor electric cu rezistenţă şi acţiune indîrectă pentru temperaturi Înalte. trehuie fncii.~ care pot fi reglaţi ru dapd a specială 6. arcul se produce intre clcctrozÎ ş i materialul ce.a . topirea În CI'el\:l:etc. b. Piesele care trebuie Înpe rafturile 5. căldura transmiţindu-se priu radiaţie şi couvecţie materialului ce trehuie Încălzit. La primele. Cuptoarele clcctricc cu arc se împart in cuptoare cu ncţiulle direcE! ~i cuptoare eu a~ţjulle imlirecUi.ncralA . Cu 1 s-a noLat un elcmC'nt Înrălzitor (rezistor).. 27·2. iar la ultimele. intre peretele exterior 2 şi peretele Fig.

i/Ifl /Iri.'i Îşi /~ îlltrebuillţeazii .0 IIz) :)i C1Ipf11lllf (rtc/len!â. Principiul dc fuuc. Uşa 5 . IIwtod11 pl"eziuUI un mare neajulls \.i nUlllai 1<1 piesele 111 (". deoarece întreaga căldnnî pr()du~ă trece plin piesiJ. (:'.1 cuptorulu i pO:lte ri ridieal:i cu ajutorul contragrrutăţii 4. tn exterior cuptorul este prev5zut eu izolarea termicfl 1.n jurul unui miez de ot. Pentru tewperaturi între 1 OOO°C şi 1 350°C rezistoarele se exectltă din siliM (ca rbură elI' siliciu). normali'i este ilustml în figura 27-3. I fi1\ ) 1\ Fig.iv 500 x700 mm.j şi acţiune directă La aer~t(' (·l1plO:l("('. Cuptoare cu rezistenţ.~ utilizat mai ales pentru tratamcntelc termice la sculării.1 esLc rar inl rchuin\al:'l ::.'i . de 111 200 pîn:i la 100000 Hz. Camera internă are O formă paralelipipedieă cu o înălţime de drea 400 mm şi dimellsiuni în plan de aproximat. 27·4.:cvcnl-ă giisesc ulilizare şi la căii rea picsclol' de otel. rezistoarcle 3 se execută din oţeluri aliate c u erom şi nichel. melofl. . Principiul cuptorului de inrlucjie cu fr<. Schema elcdrici"i a unui cuptor (le inductie 1110' llofazal cu frecventă normală.ehnic deOHn'('t' piCH'If' care se Îu("ălzcsc Il-au de ohicci o st'CţiU1H'" ul)iformâ şi o structurii omogcnă.cJ se giise~tl'" o Înf. tăptu­ şeala 2 fiind realizată din şamotă . Cuptoarele de il1(lu('ţje ~l'" în special penLru topil mcLale. TO[Uii. c. Cuptoarele de în:\ll:î fn. d.cc dircct prin picsa cc trebuie Înc{d zitiJ.::t<'nl de in- calzire este foarte economic. ('urenlul elet:lric prodl1s dt'st'{"unc!rful untti lrall~­ formator lr<. 27-3. Y îj ?/ Fig.'cvenjă normală. Pentl'u tempera turi pi1lii la clrea 1 000°(. Acest si.Il"(' se poatc a~igllr<l () încăl­ zire lltJiforlllii.ELECTROTE:HNlCA GEN~A L.sifidi iu wploare Cll (J'ccven!ri normali/. 1.ţionare al cuptorului de inducţie cu frccvcntă. Din aceastn CIHlz. Cuptoare de inductie CII Arestea ~c cla. [III şe poate oh(ilH' o Înriilzin: corespullzăLoar('.

cu atit curentul se repar- . Circuitul primar 1 r. constituie primarul unui lransformator. după cum ~c ş ti e. 435 lrece curentul 'electric cu frecvenţă normală de 50 Hz.\' e n\e~ de 2002500 Hz.cile de cupru. Sectiuni printr-un cuptor de inducţie irifazat cu frecvenjă normală.\ din ţeavă dt' cupru. Curentul de iudueţie rare trece prin secundar indilzcşle materialul respectiv. Figura 27-5 reprezintă două secţiuni printr-un cuptor de induc~ic trilazal cu frecvenţă normală. CuptoarelE' de inaltă frccvenţă pot ~ervi şi la călirea sUJX'rficial ă a p ieselor de oţe l. fie de la un dispozitiv ('u tuburi electronice_ Pentru cuptoarele dE' topit CII rjllltni mici ~e folo~csc de obicei frec venţe de I 000 100000 Hz. Această infăşurare şurare prin catţ Fig.or de inducţie monoCazal cu frecvenţ"ă ll. 27·5. Aceste cuptoare po~ Ii monoJ'azute s. Se obişnuieşte in sa sa se adaugc În('a un cir('ui t ~ecundar.riorul unui solenoid 2 străbătut de curent electric de Î na l tă frecvenţă. încălzindu. măresc cantitatea de c. Cu cit frecventa este mai Înaltă. rcalizat din infăşurările 2 şi plă c il e de cupru J. SolenoiduJ se execul. Secundarul este construit. Prin('ipiul de funcţionare este analog cu acela al cuptorului monofazat. pUi. In tigurn 27-4 se ' arală schema c l cctrieă a unui cupt. frcc.li lduni produ~ă.TRASUNETE . In figura 27-6 ~e re.?rmaIă. Alimcntarea cu ~n(.PROCEI::lt:E ELECTROTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUCRARE PRI!i lJt.l'gic eledrid ~c face fie de la o maşină generatoare de înal tă frecvenţă. din materialul care trebuie Încălzit. Crcuzetul se găseşte aşczat in int<. prin care trece a p ă de răcire. Transformatorul unui asemenea cuptor are trei coloane dl': oţel. iar 'În razul puteriJor mari.au trifazale. Cuptoarele de inducţie cu Înaltă frecvenţă prezintă parlicularitatea că transformatorul respectiv arc lin miez de oţel. Secundarul transformatorului este realizat chiar din materialul care trebuie lopit.uprindc două Îuiăşurări legale in paralrl. In timpul run c ~ionării. EI cuprinde un creuzel 1 izolat termic ce conţine materialul de Încălzi!. după elim se arată in fi gură.prezinl5 lin asemenea cuptor.se.

436 ELECTR01"EHl\'ICA GENERALA tizcază mai mult la periferia piesei.wi ales . Il. b topirea o\elului. a iemnstf('} inrît JIU pot fi \ltilizate la trat:.l la l(lpirf'<l metale lor greu fuzihil(' ~Î. sCI"\"ir<.1 uuni cuplor ll'irazlit cu arc şi cu (Lctiunc directă . in ge neraL o mglarc pn: a preri~ii.i. e.) m ii kWA.lmcnlc lerIUicc. l. Cuptoarele Cil acţiulH' direc.lă sînt dt· obicei triIaz:lte şi se realizeazii pentru puteri mari. cl'ca ce de multe ori arc UIL rol foarte imp or~ant În procesele tehnologice. 27 -6. \I"rul se produce inln! ('ci trei {'lcrlrozi . piesa se încălzeşte nllmaj pc o gro:simc mică. perat~ll. ('an~ trebuie topil prin încălzire. ci aproape numai la lnpirca metalelor. 10-1. . . Cuptor de induc{Jc cu inaltă frec\eJltii.. Cuptoare cu arc CnpLo:ln:lc ClI 3ri" permit.igur:t '27-Î ['('prcziIiUi ~('he\U::t ('ollstructiv:i (lc principiu <. In felul uccsLa. Ilt. astfel incît nu se produC' modificări slructurale in interio rul piesei. I Fig."('rticali şi metalul stabilit ~uh eledroz Î.

. .a.ă. fără -:să [jlingă metalul de topi t.. 1Hli('.. 1n capitolul 111 s-a explic:l t knullll'llu i d e deetroli7. :2. Ele sint monofazatc şi se folosesc la Lopirea metaldor neferoase . rafinarra UIHir )llCblc şi <lcopcrin:a ('U rnet.. 1400°C.:OTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUC:<l. Generalitati Prill procedee e-lectrodlim!c"."abricarca hidrogcllu[ui şi OXigCilUlui prin electroliză esLe a\'anta. s-au explicat fenomenele eledrochimice pl' baz a c.:17 Ifl. Schcma con s tructi vă de prin · cip iu a uHui cuptor mOllofazat Cl! arc şi depune illdirectii. fn capitolul d e.bimicc uLilizalc în tchnicii la fabrirarea unor e1rmenle'.ll:dit c nergiackdric:î.1oasft atu nc i CÎnd se dispune de ellergic electrică ieftin ă.(' \'()J' arăta unele proee{lcc eledf()(. D e asemenea.scnll.-aturi de 1300 . fa!::1 .tl'o!"a fllllcţiolleazii acmmllaloal'ele şi pilde c1edrice .GOO kYA)şj produc tcmpcr.\llCE .PROCEDEE ELE(:TJ.a unor fclHl llWllC eJeclrolehn ic('.. A~crnt'nea cuptoare sint de obicei de puteri mai mici (500 . '27-8. e:lre este Ull pruces e1edroc:himic cu UluHc apl icatii tehnice. Schema constructiva de principiu a unui cuptor irifaza! cu arc şi acjiune directa . fjgur~ 27-:'-\ se arată schema con~tructivă de principiu a unui cuplor arc şi acţiune indirccUL Arcul se formează intre eledrozii orjzollt~li.SliNETE .)lc a IJ nor obil.C'tc. se inţ eleg iHt'tudt' de ntilizan' in ldmică . l'. '27-7. ~u Fig.HOCEDEE ELECTn oeI iI .J. de exemplu energia llidroe1n'Lrică.l"\'iu în mod <'.dL şi ce:! ehi l)1irii.ARE PRIN ULT:otl. Fabricarea eiectrolitică a hidrogenutui _i a OXigCllutui 5 [. Fi". b.] [ellOllwllC În C:lrl' illh..

formind un n:'huol împrennă eu impurităţile. de hidroxid de potasiu sau sodă caustic:!. în jurul ck ctrodului pozitiv (anod). cuprul de pe auozi ~i metale le mai putin nobil r decît cuprul . La temperaturi mari.a. Hidrogenul ~(' degajă în jurul cledrodului nega t iv (ratod). nichellli ş. de exemplu. In timpul fcnomcnulll i de. conform cu relaţia chimică: Se vede că clorura de sodiu cu apă se produ{:. deoan:ce are o conductibilitate eledric:] mai bună. hidroxid de sodiu şi hidrogen. iar clcctrotitul. 1n practică ins. La aJlod se dcgajă clar. hidrogen. eJectroliză.a. MeLaleie mai puţin I)obile rămîn în wluţic.lrolitică a cuprului.au pota~ill). Dad clcctroliza arc loc la temperaruri mai joase.uprul se depune pe catod. argintul. in timpul eledrolizei. jaluzele ş .Lrozr au diverse forme ca de exemplu foi perforate.se dizolvă..~tfeI încît devine mai avantajoasă soda caustică. R. dintr-o soluţie de sulfat de cupru sau acid sulfuric. ('i o wlu tic.. pro\'oacă în~ft o coroziune a aparalllrii. care se imbogăţ('~tc in cupru pur. Acoperirea c!cdrolWcă cu metale (tehnica galvanică) Se poL acoperi CI1 metale pc cale electrolitid"l. pcntru a I~' feri Împotriva coroziunii. Aceşti elec. De asemenea. iar la ca lod. Fabrkatea a dorului electroJitkă Metoda de fabrica re a c1oi'uilti se bazc<lză pe electrolizarea unor soluţii apoase de clorură de ~'odiu (. . cu impuri tă ţ. d. Tensillnea dintre anod ~j catad este de 2-3 V.. cit şi eele nemetaliee. este următorul: în baia elerlrolitidi se introduc auozi de < :upru brut. inr inLemitaLea curenlului poate ajunge pînă la drca 15000 A.'" ELECTROTEHNICA GENERALA Se ştie ca o moleculă de apă conţine doi atomi cir hidrogen şi unul de oxigen .\ nu se întrehuinţează apă pură. e. iar c. se pot rafina prin elcdroliză şi alte metale.afinarea electrolitică a meta lelor Prin rafiuarca unui metal se inţelege obtinerea lui într-o ~tarc cit mai pură. Obieetele metalice ~e acoperă cu alte metale. ca de exemplu aurul. clor. at it objectele mdalice. Prin elcctroliza apei se obţin hidrogen şi oxigen. iar oxig"enul. Metalele nobile din anozi fe depun la fund. este de preferat hidroxidul de potasiu. c.i.. pentru ca . Principiul procedeului de rafinare clcc. Baia electrolitică este de obicei o cutie de fier În care ~int cufundaţi trei eJeetrozi toL din fier. Catodul este format din fo i subţiri de cupru pur.supraraţa lor sa devină mai rc- .

~oll1ţi:t nwUllul ce ul'Ilwază să se dep uu:i.--Ga l\'alloplastia :l fo~t drscoperiUi.S. 10 spaţiul dinlJ'c clf'clrozi se l~să să curgă prin tubul T o ~oluţic de silical de "odill (sticJă solubilă). Suh acţ. Anozii co n ţin mclalul de :u:operil..1. argin tarea .\ !\'IE'l'ALELOR PHIN METODA Ai\'ODO-". ohicclul a~:op('ril ~c a~ază la catoJ.lz[1 o I-cFculă (pojghi(ii) pe suprafaţa de pl't'lurrat a tăit.lul s<! protcja7. In cazul zjndirii c1erlro[ilitl"..:i. Scu la t. c lc\'lro('himică. baia con\illl' suIrat. . \copt'l"irra CII nidld sau ('rom produr~ un ludu frumos.al prin electroJiză se numeşte ~al\.. protejeazăimpotri\·a (' oroziunii şi m:irl'ştc .au de cupru şi S~· leag:1 la polul I!q~ali" al sursei.. l<"lkobi.'rea unti ~i se leaga la . iar i l! l' [l7.ntru a le da lin af pecL exteri or mai frumos (lu ciu).sau ('adHliere. la bornele sale () trnsÎUllC de 20-30 \". su lfat d(' cadmiu .. impotriya coroziullii prin zin('arc . de ZiIH!. se pot r('aliza'p. . \ lf'-l.Îunea curenluluÎ electric lichidul forlll('. 27·9.ftieloar(': Se ('sh' UI' di~c 1'0tath" de oţel :.iei polul pozitiv al uilei surS<' dt curent continuu S.. după ('(' se gr:lfiLeaz. Otc. In Figura 27-9 s(' aratii lin obiect II ~i ropia sa llt'gati\'i"1 b..SiD dertroliză ariimirea.ul ('adlllicrii. un strat metalic prin elccfroliză şi pc Un obiect ne mda 1ic.aurir.\lECA~lCĂ in figura 27-10 se explici"i prineipiul meLodei :uHluo-mecaniec p~lltru piese de o~t'l fJ.{lnostegic Se poale depune. Copia negati\'ă. dacă suprafaţa acestui obiecL a fo~l meut:1 bUnă conducătoare de electricitate (pri. ccarii ~:l ll altă substanţă plastic-tI (ce se poat(' lTlodela) o copil' aegati"ij a ()bi(-ctului.PllOCEDEE ELECTROTEllNOLOCrCE Sl DE PRELUCfCARE PRL ULTRASUNETE . In felul acesta se pot con fe cţiona ~Yi de fier ~au de CUplU .'('zish-ntll Ia U7. const ituÎnn catodui iustalaţ-ici.. in allul H~37 dt' ('ătre 'H'3demiciOlnuJ rus R. Acoperirea unui metal cu alt met. rare produn:.. statucle etc. 4:19 la lIZ11r[~ sau pe..:zistf'ntă Fig. in baia eonţ i ne 3.n grafibre de e-xemplu) . Un obied a şi copia sa negativa b. Pt:nLru r('produccrea utlui obicrl prin gah':moplastic. SC' aşază la eatodul haii ('il·ctro1ilÎ('c. {le eXUlph1.lin gips. :\ metalclo!':. St c"ufee\ioll('ază in prtalahil . cosilorir('a etc. De aSl'menca. At:eastli piesa constituie rlnoelul t/lstalal. PHEIXCl1ARE.'a. Acca~tă operatie poartă numele ele gal/Janoplaslie.

\IETALELOH ELECTRICE PRIN SC!KTEI Principiul prelucrării prin ~'Cînh'i I? lecldcc este arătat in figura 2i-1I (cazul gi:iuririi). :n·lO. .fjrşit. prelucrării prin scîntei electrice. tlccastă porpuIle.deul prezi ntă avantaje deosebite la prelucrarea metalelor dure şi extradure. 0feriud posibili lalea de fi prelucra metale le eu duritate mare. tarc micşorea z ă grosimea peliculei pc porţiuJl('t! de tăiat .a . ulei Fig. Principiul Uierii prin metoda anodu> mecan ică.rcare r{'pctiudu-~.uite cu o ramură comun ă. Proce. Discul exe rcit ă o mică presiune."<l sculelor la maşinile-unclLe. In timpul d escărcă ril or.440 ELECTROTEHNICA GENE"HALA piesei. Tensiunea sursei este de obicei de 50.220 V. "\Iatcrialul este îndepărtat priu topire şj eroziune t'leclroC'h im ică. iar căldura nll are timp sli propage in interiorul piesej şi ~5+i modifice structura . Iuslalaţia cuprinde două circ. precum şi la obtinerea unor orifieii cu formă complicată. Se utilizează atit la tăiere cit şi pentru aseu~în. Pelicula se reface continuu. lichidul dintre electrozi este sLrapuns. densitatea curentului creşte şi provoacă o anumită Încălzire.' periodic. La \lllcle maşini anodo-mccnnkc (1<. Pc. Piesa melalică J' (auocl) ce trebuie prclucrată şi scula Se (calod) se leagă la O sursă de curent c.desc :i. Locul de prelucrare estc cufundat ill lichidul de flleTU. 27·11.ontin uu S. Procedeul Fig. constituit din petrol lampant. cart: conţine conden~alorul C. Sursa illcarcâ condeuJ':atorul. fenomenele de ineărc:lrc . producindu-~e o eroz iune <1 pie:oci. iar in punctele de străpungerc temperatura creşte mult. care arc u mişcnrc de Înainlare (avans). În locul cliscului rolativ !'c ~ăseşte O bandă fără ~. PRELUCRAREA ( GA URIRE A) . are an'mtajul de:1 JIU nCl"cJita dt:rit presiuni miri intre sc ulă şi piesă. iar acest.a se de."carcJ. după felul prelucrări i. Cavitatea ce se formează ia forma clectrodului-scuIă. apOI 11\ circuitul sculă-piesă. tăi al mai noi. 4 . Principiu l mineral ş.

OLOGrCE ŞI DE PRELUCRARE PRIN UL'I'RASUNETE 441 5.~i indi. ~ .ltiik (lin spC'. care se tr:\I1:.)s. lntre armilturile A ale unl1i COlldp-l)~a t()l' se aşaz. iar yasul \i (anod).C' ~e in( ckg acele radiaţii care au lungimi de \Imn.~c pic.\. În (lirlcd. mai inain Le de a se produ te o păll'Ullllcrc importantă de călduri'i in interiorul piesei tarc ~ă ­ modifice i:'t mclura. Se obţine o ilicălzire rapidă şi inLell~.'ii ai" curent continuu S.PROCEDEE ELECTROTEHl'.it'clroIi!.\ PnI" H.: ~)[JsLituiL din piesa P ~ e prNl ue pierderi de energie. ul incălzirii prin pierderi in djel~!ric. 27·13. :i \1110r materiak de con~tru('{ii etc.7CO :-'_ Limita ~upr.ricul (. i-igura 27-1:\ ilustre:.:e apJi"ă la uscarea kmnului.l a suprafeţei piesei P in contacL v~~ fir. a Iibrelol' textile.'. Pri n . lSC:\'LZIHEA iN ELECTROLIT ŞI PRIN PIERDERI îN DJELECTnlC Principiul încălzirii in electrolit rezultă din figura 27-12.380 0. Instalaţia se alimentează de la o ~ur.fonn{\ în dddm5 .:.ctrul vi zibil au lungimi rI t' und::i {'uprinse Între 0. Principi.rj o :Jră coreqHlllde culorii r o şii. Vasul metalic li conţine llD e[edrolit r. :1"ce~l proC('d ('l! . -cu t'!<' elrolitu] din v. 27. cIpiul 1ncitl zirii !Jl ". la polul poziliv..lz>:. mdo(][( l' ~m. astfel Încît pie~a P (catod) să fie k."a. 1s• fig. G.\UL\T]] INFR. Prin radiaţii illfraroşii . i"CĂLZInE. cuprim e între ~i . a CarlOl111lui. in care se cu[u!l{Iă piesa mctalică P.ză principiul îllc. se aplică pil?~elor ne metalic{' .tlzirii prin pierderi În dielectric.gată la polulll~gali\· .( pie~a P şi ~e aplici'i armiiJllrilor o tf'mil1nl~ de Înaltă frecvcn(â.BOŞTT I-bdi:. san krmit. . Procedeul se :lp !ică la dilirca unor anumite piese şi are avantajul de a inr.12.-dz i suprafeţele cc trC'hui{' ei'ilite.

442

ELECTROTEHNICA GENER.;\LÂ

O.7CiO ~i ~ 000 IL Corpu:'i1e C~l'C absorb asemenea radia~ii SI" illcill.:e.s: \' destuf de rep~di' şi practic independent de temperatura mediului inconjură tor-

Pellh"u producerea acestor radia(ii se <"onstruicsc lămpi Cll incande~e~llţă pentru radiaţii infr:lroşii ell tulJm'i de 2;)0-1 000 \V ~ i a\"Înd forma nriitată în figuru 27-14. Filamentul incand('~(,(,llt 1 din wolfram este sustinut cit' cirIigC'lC' rle molibden <!, fixate in lentila !J de 1<.1 extremilatf'O snperio<ll'?l n }JasLonaşu lui metnlil,: 1 ~urlat iL! ;) li de pidoru f J, tn G exÎ!ită nil mil' tub, {'are după t'\;lCU f1r~a :J(:rului ~c închide ÎIl (i a. Lampa St' um ple C'u tin gaz ilwrl. 13alonu[ 7 din sticlil rontinind wdiu, pota~Îll ~ i ('alciu {'sle ~l('op('rit ill ill lNi or pină la calulii eU un strat n,n('ctant dlt alll1niniu iar ('alol..a este IlllHuilă peutru a realiz a fJ disI 2 trihutie uni fOl'mil a fadi;lţiil or . Electl"01:ii S ai -ţ Ifllllpii ~Îut It~gali la hornl"Jc 1) ~i 10 prin care 8 :.e face [eg::ituru ('LI dispoziti\"lIi de "du('cre ti -s ---- 6 C'1Ic.'rgiei electrice, 8, m Asemt' lH'll IăUlpi ~c pol Întrehuinl<\ pell t ru Încălzirl'a ş i Il~"("~r('a anuillilor corpuri , (':1: \'()P~t'!t', t.cxtill', m~It.('riale l:t'I~lmjc('. fig:, 27·14, Lampă elec lri· că cu incandescenjil. pentru Irgu11l(" fruclt', făină. p.1 ~ h· făinoase, chimi radiajii infraro1ii. ca l\"', lemll . hirtie, piele .').iI.

,

,

'"

7. PHELUCR ,\REA
U I Lrasunt~b'li' reprezintă yi"ra\iil~

PHI.:"\' ULTH,\Sl-:'\ETE

u nui Ill('diu cu o frel'\en'ă care Jcpe aC('(':l n <1l1dibililă\ii şi anulIle (1\' circa 20000 Hz. Pt'nl nl prdu ('l":ll'C':l maleria ldor pri!J UILr:1~UIH't.C se folo.<e:;ti' fenom enul de m(J9Il el(/.~1 ,.ic­
pă~cşte

(iu/l e.

Prin acest ft'nomel), () picJ;ft din tJ\d maguelic supLl~ii Hnui rimp 1l1:1gnt'lic alternal.i\' (produs {[t' l'ul'c.ntlll elt'dric ce tren' printr-un lwbi n<1j din jurul piesei), işi schimbă p\'riodi c lungime::l, in funcţ-ie cir fn,' c\"el1ţa ClII't>ntu!ui . Prin('ipiul prelu{'riiri i materialelor prin ult.n1HlIlete ]\'zul!f\ din figll rH :t7-15. ln jurul miezului 1 l diu ot-('I magnetic se gă!l':;t('. in!ă şl1 rată bobina 8 1, parl"l cur~i'i df' lin curent alternatÎ\-, de (recH'nţ.'i ultra!:>onÎC:i . .\('e!:>t c1lrl.'111 C!lte produs de obicei cu ajutorul Ulliti ţ.{eneJ'alor special cu tuburi {'!C'ctronÎce , !\lic:lul .M I se tcrminll la parlea inrrrioad printr-o H'111:1 lrOllconid $, destinată să prelucreze o pic~5 oarecare p,

SEMNAL!:GARI

Ş.l

TELOCO:UUNIC),.'rn

+<3

Circu itul magne ti c al miezului MI este completat de por~iunile Mz in de polcoavă înconjurate de bobinele E z, prin care trece un cu.renl continuu numit de prema9neti~(jre. Curen\..ul de prcmagnetizare face ca intemitatca <le vibraţie a miezului .III să crc:t!id, iar frccvenţa sil fie e ga lă cu areea a cureutului Porţiunile .Uz sînt5eparalede miezul ;'\[1 printr-u n mic întrcfier, pentru ca mici"zul Zl11~rt poaLij ,·iora liber in sens 1()1lgitudinal Împrcună cu sc ula S. Pe masa ni 8, I se găseş te \·u)!ul \. rontinÎncl apă şi gra Il uit: abraziyc de mare duritate. Vibra(iilC' transmise de se\lIă lichid ului, provoacă 8l 8, in aerJ:,ta compresiuui şi destillderi. In H 1(, , semiperioadele dc destindere St' produc 11, o serie de cavităti sau hule. care !:ie ump lu ru vaporii lichidullli şi cu gazele ce se gii.scsc dizolntc în lichid . In H'mipNiondeie <It: cOlll presiunc ulY itătile di~par in p li chid. pro\·ocind totodată şocur i hidl·aulice cart.: (Iau uaştcn.: la suprapresiuni impory m I tante. Prin acest fenomen numit de l:al'ing. 27-15, Principiul prelucr~rii prin falir. graulIlelc abrazive cap~Utaccekraul tras unet. ţii foarte mari ş i Ion-se- piesa. df'laşind din ea mici partkuil'. Această :H:\ium, are loc in dreptul sculei, astfel ' ÎncIt ~t"\lla deplasindll-!:ic (printr-un di~pozili\" corespunzător) progresi\" spre pi(' s~, realb;('uzIi o c3vÎtttte ce cor('~pund(' cu forma sculei . .-\.Yantajdf' prin cipale ale p)"t'lucrării prin ullraSllnctc sî nt 11rmătoarcie : ~ posibilitatea ele> a H! pl"('llIcra in mod ~impili fOTnl(' complicate in pie~c ('OJHhldoarl' sau izolanle eli duritate mare şi casanle. din o\ t'luri călite. molibdeu . gt'rmaniu, fontă, C('l'amică. diamant . sticlă de.: - mcn\inere-n ncmodifiCflt5 :l drnctmii lll.:llc)"ialului.
formă

f- I I
eI

I

I

f-5

CAPITOl.UL XXV!!!

Prin ~e lllnalîzări şi telecQlIlllllic:l[ii se iuţeJeg, in general, translIliterile de informatii intre un PMt (~ mit5.tor şi unul receptor.
S~mn:lli7.l'irile sint upt:l':diill' de trunslllilcre a unIIi semnul ucui'tk, optic, combiML, SUII prin unde eledromagndice la distanţe relaLi\' miri ~i ek obieei. in sens unilateral. de la tin em i(ător la tiU /"('('CptOL ldonnn(ia tralElllisă prin ~cmna liz:lre este sumar:i :;;i şe exeellLiI după lin eod eOIl\-en(ional :tles.

Telecomuuicaliilc liiuL operaţii de cmisic, lr:lll~mi~ie ~ i n'('c~p\i(' ;) 111IOI"de Ofire n:1Luri'i (sell1llt' , tc'Xt(' , imagini, H'mllalc,~\lI\('lc elc.) prin int.cnnc(li1l1 exdusiv ::Jt fenOHlt'l\l'lor elc.dromag'lld ice ~au optke, la didank m:lri ~i În sens Ulli- ~a\l hil<ltl'raL
maţiilor Tdc't:o municaţiile
!j'

cln ~ ifică

op tice, uHimclc fiind
şi

rolo~itc

in I'k'drocomunica{ii şi În I'omunirnţii JlIai ales în nn,- i gaţia arriallh şi maritimă, telegrafia, tdefoni<l.
radioromnuicaţiilc

Elertr()('omuniraţiilc

cuprind

tele\'Îziuocn .

1. SE,\I:\",\LTZ.\IH ACCSTICE

SOl/eri(! derlricii , Sone'r)1l est\:! lIll apara~ ('!.'r!roacuSlie, c'omplls d in tr-un clectromng!l('t n dil'ui Ilrml'ituril mobilă arc 1111 tiod'tnel cnn' loveşt e intr-1I1l c1opol. !lt'llLru Il emiLe SUlH,'tc de semnalizare (\"ezi ('apitoJul n", figuH\ 4-23) . [Il figurn ~8 - 1 s~a dat schl'ma (ulei ~oneJii r<lrc poate' fUllrţiona şi cu o singurii Jo,-itură in clopot tlacă circuitul se inchide numai priI! ('Iretromag uet, fără a mai trece şi prin întreruptoruJ lamelei "ibrault>, ln acest ral_ arm:iLUril .\il'j ntrasii aUt timp ('Îl durează np1isarca pe hulo1llJ! C, rÎo(,<1nelul dind doar o singu ră loviluri\, Butonul }) servC'.şli' pentru functitwnre ca ~{'.

SJ::.\:1N..\LI7.Jl.RI

ŞI

TELECO.'Io1UiIo'lCAŢU

.
-, 'a
~A

nerie ob iş llll it ă, vibrant:i . O astfel de sonerie poate fi folos i lă în i1ls t alaţiile industriale pe ntrn scmnali z ări, utilizind djver~c roduri pC'lllru dive rsele jn~ t"ormatii ee se transmi t (spre exemplu: srmnal vibrant prelungit=avcrtizare; semnale scurte ş i lungi . alternate după lin cod anumit= i nfo r ma~ii).

B

b

K

Fig.

:18· J
(j

Sonerie
singuf <l

fig.

00
28·2. Sonerie

~~D

~~K c
numai

('ledrică CII

pentru curent Jlllernativ.

lo\"ilurn .
După felul 511~ei de curen t se u('oscbeSl' souerii de c.urcnt conlillllu. alimentate de obicei de d{'m{'nt{' ~u h· all i n~ 5:lU baterii uscate şi sonerii dt' ('llrcul alternati,·, It>gate la r('\ealla. ciI' (>lll'rgie r1l:'dri{'{1 prin intermediu l unui Lran sfornwlOl" coborilor (ie len~iunC', a Cli.nli lendllne ~ecunclară este cJ(' 3-8 \' . Soneria rcpn'lC'flta.lâ in figurn. 28-1 p()ate [i inln:hl1illt,ată aUl în Cl1rC'nt continuu, cî t. ş i in ('Uft'nt altcl"nali\'. Existi! ins:1 ~i sOIH.'rii numa Î pentru. curcnt altemath·. cil1·c fUllction('ază fU r:1 IntrerU!ll'rea cu rentului (fig. 28-2) numite sOlle!"ii cu clcrtromaglll'l polarizat. .\l'l' astfi sOIlf'ric arc în dreuitul magnclic al t'lec.lt'omagl1elttlui lIU magn(' ! perma nent, iar cele doui:! bobinc sint î n f5şul":1tc in ~cn!': tl6 conlra!'.:. Arlllfllura .·l aşezată in f:t\:1 miczurllor J( este fixalf! astfel, incil se poate rot i eli uşnri uţll in jurul unei axe de ro~ ta~i('. mişcind fold:.t l:. un tioe!inaş ea re este sol ida r ('li ('a . .:\Iagnctul pel"~ man t'lIt face ca miezll rile 1{ :::ă Ci(' magnelizatc perm::ncnl. L a trecerea. curentl1l111 a lternativ prin in ffişu rart> . intr~o jumătate rle p e rioadă fluxul pri n t r~ unul d in mieZlll"i se intii rest/.' . şi p rin celălalfmicz ~Uibeştt' , iar in jUJO:ltatea. de perioadă urmilloal"c, ('l1l"cutul :-,chimb intl ele semn ... itua\i:l fluxuril or prin

446
~lc

ELECTROTEHNICA GF.NERALA

două miezurî, $(' inversc.ază. Din cauza fluxurilor magnetice diferite prin cele două miezuri armă. t ura est e atrasi! inspre miezul in care fluxul este mai intens. Deci, În cazul folosirii \Inui curent alternativ cu frecve nţa de 50 Hz, ann{illlrn efectuează Într-o secundă 2 X 50 =l OO oscila\ii, iar ciocânelul solid ar cu ea loveşte de toi atitea ori În cele douii clopote, Sone riile dt: cureut alternativ sint foarte sensibile ş i pot functiona cu curenţi foarle mici, da că bobinele au spirc multe. Faţă ele cele cu intreruperea circuitului, ele au <lY3Jltajul că nu produc parazi ţi radiofonici prin sciuteile ce apar la acestea din urmă , la fie care întrerupere a curentului. Soneriilc de curent alternaLiv se folosesc indt'ose bi in jnstalaţîilc telefonkc .

Pentru disting~rca suncidor unor 50uerii care fun cţionf'ază intr-o ar,ccaşi Încă­ pere, clopotele lor se execută În forme. !;'i dimen~iulli diferite! dopotele plate d3u sunetf" :l1'icuţîle, pe dnd cclt.' de formă alungită dau sunete gro,"c. SOllCOfiilc descrise' moi numai în clt·riya\ie. ws
St"

mooicozl'i

fiq. 28·3. Montaje de

soneri!.

tn figuro 28-3 SÎn l reprl'J:entate diferitc' mont.aje d e sonerii: in , 1 rsle reprezentată o sonerie cu o sin~ură lovitură. in l3. o ~o lleri c ("li un intrerupt ar pentru sconkrea din fun("\iullc: în C, douii sonerii legate în paralel, putinri fi acţionate simultan din două locuri diferite (unde S(' află plasate butoanele), iar in
~erviciu,

in 1). don:l sone!"ii putind fi puse pc rilld

cu ajutorul unui

comulator. În o fară de l>oONii. pentru scmnalizarea acustică se mai folosesc: bu;o:zere, d,I("i;:Otlne ş i ~il'('nr " R/I~:eI"l/I este d(' f:lpt o fOllcrie făr;; clopot şi cu dimC'miuni!c clcctromagnctuluÎ mai redu~c: cioC:lnelul ~ău c~te ir.loeuil de o paietă carc> ,' iJ)rează la fel ca la ~oncria ~implli şi lovc şte în carcasa el e b,(chelit::t a buzzeruluÎ . produtÎl1fl Uil bÎzÎit. Bll7.7,crul este folmit iu loellin~c sau birouri, r:.uuetul său fiind llIai putin slrielt'nl ş i supărător decît ct'"1 al soneriei. ClacsaGnele (hupelc) ~int dispozitî\"e de semnalizare mai pulerniec decit l:'oDt?riîle. Existii c!acsoanc carC' func\iol1('~ză în CUl'ent continuu sau În curent alternativ. In rigura 28-4 este reprezentat un clacwlI carc runcţio nează in curent con LinUIl, Curen tul trc{"c dt' la c!1'ma ..! la contactul vibrant U. apoi

SJo.:MNALIZAIII

ŞI

TELECOMIJNICAŢ!l

prin arcul F, care esle legat galvaniC' dC' inc\ul de stringere Sp, la clel1l11 inelului şi de a ici, prin hobin ă, la clem a B. Bo~ hin a parcursă de curent alrage mi('wl de fier l{; acest miez, fi ind solidar ('II mcmhranelc ."1 1 ş i M 2 , produce depla~ :ou rea <Icestora in jos. _ ul F, ('arc ap:lsii -\I"c fn jo~, Intrerupe in U ci rcuitul , c<'etl ce face ra memhrallelc sil l't'yillii in poziiin iniiiaH'i. fCIl O Ill~nul repl'l!llull-H' apoi ('u o fl1!('\enţă c.tln' Jepindt" printre aILf'/t' . (le eln~tieitat('n, dia metrul şi grosim\~a mem brallcloJ'. Sunetul produs este dirijat in afa ră prinlr-o pilnie drc:lptă sau curbă. CondensaLorul C are rolul de :\ stinge scÎnleile la intrerup{·rile circuitului, protejind prin :l(.: t~:ldu contadul U şi diminind paraziţii radiofonici COl re s-ar produce in lip~:J lui. Sunf'llli produs <1f> e1acsoune are o frec\"ellţă cuprinsă int.re 400 şi 800 11z. Sirenele !o:Înt aparate emi\ :Ho8 1"{, de sunete de o foarte man' intensitate, folosite pentru ~l'lIlnal iz an: in II .zină, circulaţi!', navjga(i~ sau p!'nlru emiterea unor semnale de alarmă. Sircnele pot funcliona cu curent dc aer ~au de- abur. Sunetul prOdlll> are un s Î n~lIr lon ş i o inLi'mit.at.e foarte mare, pilI ind fi auzit pini.i la di.-:Lflnţ.c de lO-20 km. în figura 2S~5 {'1'le reprezcn1:!L::i \1 siren[i care functioneazii prin r.ltrent de <ll;:r. antrenată de un motor electrÎ('. Toba 1, care 'U·C lJil lIumiir o,lret·are de' camere 4- cu deschideri el!1!plunghiulat"t, 5, este im·jrtilă de molorul dectric 2. aerul C'st.c anln'!Iut prin d('schilierea circulară 3. lrece apoi prin camcn~le 4. prin de~chiderile " şi prin dcst"hid(>rilc drcplllllghiu!;l["r G alt:' lobei fixl' 'i . l'g<tle ca mărime ~î ca număr ('U te\(' ale lf)bti rolito;trc.

Fig. 28··1. Clacson cu [Ill\cjiollarea
În l:orent \;OBlinutl.

a)
Fig. 28·5.
Sir~nă

b )
(.:u curent de aer.

ELECTROTEHNICA CJi;.,."'-ERALA

Curenlul de aer ('ste deci. În mod altcrnath', oprit ş i I~Sllt s.ii treadi. de parte a toheî fixe, in atmosf('ră, suferind astre] eomprimări şi destinderi succesive, cu o anumită frt!cvenţ,ii , producînd astfel undel(', sonore. FrecYcnţa sunetului se poat<: modifica variind tu raţia. iar intensitatea sunetului, prin varien'a debit ului de a<"r (prin modHicarea deschiderii prin care iJltriî ;j('rul). Dacă m <:5te numărul de deschideri ale t ohe i rotitoarc şi n (rot15) cslf! turaţia eL [reen"n ţa Sunetului prodlls este {=m 'n (perls).
cealaltă

DE

TELEGf-L\FTE

Prin telegmfie Se înţelege de ohicei ac<'! si~t('m de le1 ec olilunicaţi.? , în c"re ~e transmit unilateral sau bilateral comunicări la cli~lantă prin semne \'izibile suu anz ihile, prin Întreruperea unor curenţi dectrirÎ. Acrstea se propagă de-a lungul unor cond udoare. (1intl\~ car", drept conductor pentru intoarcerea ('UrCn lllluj se foloseşte aproap .. exclusiy pămîntul. Pă r!iJe principale ale unui ll,J<'grar E'ledrk sînt: hatuia de ulimmfar e,
linia
telegrafică. manipulatorul .şi receptorul, Ra/uitl esli." formaLi. in general, <!intr-un mare nUllJiir de cJ(,lllede dispusc (Il !'erit, şi se .. nă la sLaţia de plecare , Linia lelegra{ică t::m:: Slabi1~.5te Jegntura intre stal iu nile telcgrafice este constmilă din ~irm5 de fi('1' gah-aaizat. adir,1. acop('rit la .!:uprafată cu un Elrat de zine eare upilr:1 fierul (J(', oxidal'e . Diametru1 sirmei este de obir('i, de -l.-j Ifllll, a~tfel Îud! rezistenl" electric:, a lin iei este de 10 O/k.m . Liniile sint al'riCll{>. cOIHluctoarQle fiind susţinu te PE' stilpii de lelnn fan de bl'lon nnnat, de c.:il.l·c, izolato3r('lt, ot! diclA sau (]<'" poqeh\11, fhale la partea superio ară a ~tilpilor { ' li ajutorul unor cîrlige de [ier.

Fi>;:.

28·6, ,\\anipula lOr .\\orse,

In te1('uwfit>. d1'(>p1 ronduclor de Îutoarccl'e [1 eurentuhli ('l'tC' fol(j~it de obit'ci pftmintu1. uewl1'C:c(' În nce~t fd se rc{1uce .1:\. jt1mlHatc caJltitate~ tll' lO<llf'!'i:11 n('r('~;'tI'ă realizării linici (rolldudoare Ş I Izolatoarc); tolorlala ~o: reduce ~i !'ursa de rUTcnt la jumătate (faţ5. de o liniI: cu (louă condurtoarc ~f"r-ielJ(,), dcoan;ce ,.czi~tenla lini(>j este (1(' dOlli'! ori uwi mică. J )fullipulllfQruf ,"\10[s(' . .\ce~l ap:lrat f"~t(' ln realitate un jntreruptol' de curenl (fig. 28-6) :,i ~c compune dintr-o pir;:;hic mdaEcii can' ~c poate mi~ca il1 JUTul unui ax Ol'i7.Qlltal .1 inchizind unul (li:l ('('le două ronlacte. ('u eflre

SEMNALTZAJU SI

TEL ECD~UN1C AT1 1

..9

c~te prevăzută

pirghia la extrem.i lăţi lc sa le. Un resort f menţine pirghia Olfluipulatorului înlr-f) poziţie anumită, de repaus. Apăsînd asupra mtneruJui :\1, pirghia 5e apl e acă în jos, cont:Jctul de sub mîner se inchide şi cel din partea opu să se dl':.schid<' . Cind apăsarea încetează, sub actiunea resortului, pirghia rc\' iIlC În pozilia ~a de repam. Receptorul .\farse este dc~ti n3t primirii semnalelor transmise de manipula t or. RecC'plo rul i\ lorsc (fig. 28-7) este compus dintr- un elcclromagnet E ca fe atrage (cind bobina .!'a este st răb ătută de curent) o plăcu ţ ii de fier A fixa tă de pirghia A Of) şi inc!in i:t pirghia j extremilat(>a braţului OD al pirghiei apasă in acesl caz asupra ht'nzii dt' hirtie J1S carf' t's L anuenat ă de e miş('area uniformă a cilindrilor a ş i h in\'Îrtiţi de Ull mecanism de ceasornidi.rie ('aft!!iC a fl ă in inl.eriorul cutiei C. B~nda. de hirtie cac apăsată astfe l pe lin cilindru 111 acoperit, CII pislii imbi c bată IU cern eală ~ i \'a primi o lin ie de cerneală a dU'ei lungime depinde di rect de d ura la trecerii cUI'I'nLului prin bobilJ<l clectromagnclului E. La alte sislt> me de rt>ceploan'. in locul pislei imbiba te (:U et"rnca Ul SI' fol o:':l'ş(.(' o rotită imprimaLoare, fixată In f'xtrc mitatea braţului şi ~tind cu jumătatea ei inferi oară Fig. 28-7. ReceplQr ,'Iotse. intr-o haie de eernealf( tipografica. Mi ş c a rea pirghiej ..lOD :t receptorului ;\lor5(' este Iimitat:'i de două ŞII _ ruburi \'crlica"', { şi 11. e ~l rc impiedica pirghia ~3 se d~părt('ze prea mult de eledroillilgnct, cind turentul este intrernpt. sub acOune" rt>sortlJllli r sa u să atingă eledromagnet.ul, În care e :ll pÎes<I A ar pă~tra un magnctisill remanent care ar faCt~ ca apara t ul ~ii nu mai func!-iolleze rcgl1lat. După mărime a timpului cit' lrecere a t.urentului prill elcctromagnet se imprimă pe hîrtir linii sau pun cte. Pauzdr ~illt da le de absenţa curentului. Prin co mhinan~:J liniilor ~i punctelor <1 rost alciltuit 1111 alfabet cOIH'enpon al numit alfabetul .\ff)m! (labcJa 28- 1). în care li terelor din alfabet. cifrelor şi d iferi telor sem nc dc punctuaţi e le core~pund anumill' grupe de linii şi de puncte. Dintre diferitell' mo nt aje folosite in Lclcgra fi c: (numite. montaje :-'forse), cel Jn<ti ~impl\l e~tc ce l rep rezel11aL În figura 28-8 . IHlmit montaj cu curent de lu cru . La acc~t montllj. bateria fiec;m,: i stat ii telegrat'ice lrebuie să fie su fi cie n L dc putf'ruieă pentru a putea trimite d('-a lu ngul Înlregulu i traseu curcnlul IIcce ~ar ac ţi onării receptorul ui. ma i ales pentru condUcte lungi, fă ri'i sta ~ii inh.' Tlnedian'. Dad ::oe apa să (in statia 1 de exemplu) pc maniJlulatorul Morse, înv ingindu-sc rp_zi~lel1~a rewrl.ullli F , H' inchide circuitul bateriei 1 şi aceasta va

on

. - l " " m - .ia . 'In sl:lţia 11.fi it . . . . numît eli curent de r('pa us. e limin ii aet'sle dezayun lajc. AeesL mOlltnj arC' două principale deza\"nnl:lje. . eJectromagnetul atrage al'mittura rc!'pectiv ă. l\Jontajul din figura 28-9./ Alfabet u l Morse • b .\\urs" cu curent de lucru. ~ i anume: Înst. afltl în ftlJ1C\illllC ş i npoi llll cxil't. .ii lin ('onlrol a l telegraUl('lor [.. . 28·8. henzii de hirliE' esle ded~ln~aUi Il dată ('li aparitia curentulu i in {'{'ea ce asigur.siei telegmmei... 9 .'. tr3seul stii . Sfîrşit .l mersul benzii pînă la tl'rminarea lransmi.. fi . . .- _..1)păsat".. iar rotiţa imprimntoarc R apasă pe banda de Fig. ..450 ELl:CTROTEHNJCA GENERALĂ Tabela 28. i\li şcarea electrom.. astfel incit." -- . U . prin păIllÎnt.- . d .~nel. ! W ..-.rallsmb('. ... hirtit>. Monlaj ...-- n 0-- O - p q - -.. rct'eplol'u l intri'i astfel in funcţiune. f ~-. -- Priceput... 3 4 5 6 7 8 .:da\ia nu poule fi ('oulrolatii cind nu St.. după ('um Se vede din fi gurii. curentul se Întoarce la bateri" J.. inapoi. - . maniplIJaLoarclc si nt fixate in p oziţ.- debila itI] ('ur<'llt prin electromagnetul receptorul ui statiei J 1 şi de acolo. In UmpLil cit cele doufl staţii s inL în repaus.. - .- Gr€~eaJă.

şi anume: -. există ~i~teme perfec\iollate de Lelegrafi(". . Aeeste aparate ~îllt denumite feleimprimaloore. linii de legătură (de unde şi denumirea de telegrafie fără fir. Ciud se incepe transmiterea t. O nltă perfectionare a telegrafiei a consta t in traducerea semnalelor MOI'~e în litere ObişlJuite ~i ~<:ri{'Tea lor direct pc handa de hirlÎe. ceasormeane caft~ opreşte mişcarea benzii ci nd arlllătur<l c lcC'tromagnetului recep torului sUi atrasă un timp mai indelungflt decit cel neccsar scrierii a dou ă T) . cuvinte). care ~t' separă la recepţie prin filtre de bandă (disp ozi t ive care lasă să treaeă nurrai un :mumit interval de frecvenţe)."\arse c u curent de repaus. care trebuie apoi descifral5 ~i tr:mS("l" i~il. pUllde şi linii pe banda de hirtie. sînt transmise automat şi rapid. . pe acela$i fir ~i in acelaşi . . ~yjnd trallsllli~ia mai multor comunicat-ii deodată. H ' Înlătură pil"dicu Ce fixa manipulatorul in poziţ. La rcccpţje Se oh~in. 1 Fig.l. Lot automat. eu ajutorul IIllur (kpozitin' CII ace echipate cu pirghii şi contacte.Ţn 451 o " tot timpul sub controlul rUl't'ntu!lIi dcbitat de batt'rie şi ilHlieat de miliampermetrele S din cele două staţii. Senmalele "\I Ul'se ~e inscriu ~illlultan pe ba)lda postului receptor şi pe aceea a postului tran!'!ni\.elegramei.\\antaj . in prezent.eptio!~a comun icării!' telegrafic!' dircet ÎlJ litere. La (]ispaliţ. Cu ajutorul teleimplimatoarrlol" se pot transmite şi rec. realizal:l prin legarea succesivă şi periodică a div!'r!'elor perechi de aparate telegrafice em iţătoare ş i receploa)"e pe acelaşi fir sau prin utilizarea unor t:urenţi ehetriei de frecvenţe diferite pentru fiecare perecheo de aparate telegrafice.telegrafie multipLI. 28·9.telegrafia rapid. prescurtat TIT). în ambele senSUl"! : . în cart' lelegramele.SEMNALIZARI ŞI TELECOi'>IUNIC. scrise în prealabil pe o bandă de hîrtie ClI ajutorul ullui pcrforator. pel'miţind astfel controlul trnnsmiterii tclcgramei chiar la locul de emiriune .iHol'. telegrafic duplex: în care trans mi!->ia :-jC face şimultau.ra pînă la terminarea h ansmitcrii telegramei (există uu mecanism de.ia "apăsat". Prin folosÎrea in telegrafie a mijlofl{'('lol' radiofonice de emi~ie şi recepţie s-a creat radiolelegra{ia care permite legături telcgT3fice la distanţe maTi fi"lrii să necesite instalaţii prealabile de.'Ocn ~.ia curentului prin electromagneţi este declan~ată mişcarea benzii care va du. la sta ţia tare transmite . ..

:rofonic rămîne un curenl' cuntinuu constant.ei de contad inlre grăunţele de cărbullC.i(' cI(' pr('siulJea exercitaUl asupra lor de' 'vibra~iilc membranei. Atit timp cit fiU se \"orbeşle ÎIl fata microfonlllui.J[i:\ j"('ZISCLI cărbune . de 0. De magnelul permanenl sînt fixate d<H1i'\ llIiezuri (le fier moale in jurul cărora !>Înt rnfăşurate bobinele.şi dint r-o membrană (fig.:.ia rezistenţei interne' :1 minofolHllui.rhullf' ~ÎIIt polizale fin. pentru ca micile scintei care apar in interioruL capsuki să nu proyoace arderea sau lipirea grăllllţelor. Receplorullclefollic e ste construil ţin înd se-ama (!C' principiul l'lertromagn. in fUllC\. cu diametru mie. os. In spatele memhranei ~e găsesc grăunţe sfefice de cărbune presat. prill mod ificarea rezisleni. o placă rotundă.ELECTRQTEHNlCA GENERALA 3. cu rrccy('n!ll !':unt'lelor pronunţate în fata mÎcrofonuJui . curentul mi. memhrana vibrează şi produce \·ariaţ. Parte a microrollului care primeşte vibraţiil e aerului este membrana mic. din tablă de alamă sau aluminiu (fig.lipirea griiun~elor. Mi. llohinele . ]\[embrana este strînsă Într-o capsulă de alamii sau aluminiu. crofon telefonic Funcţionarea mÎrrofOllnJui se bazează pc \':lri:. 2R-ll) .lc se montează Într-un supar!: L('rminal.rofoJluluÎ. avint! o sită :ji eile\'a faute paralele prin tare se yorbc'1te. Microfoaue. ~i corpul de d"l.rolul de' :l (îne t"lJlllilluU membrana puţin atr:J~fl . microfonul ~i recepLm·uJ. jlf'lltru ca ele să se poată :lmestcl:a bine la începutul ~i ta sfîrşitul convorbirii (cind microfonul este mişcat). Rcdpicntul cu grăull\ e de c ărbune trebuie să fie doar parţial plin ("u grăunţe. nkhelată.a]{'.2-0. dt.e. prin mijlocirea curenţilor eleclrici care circulă în circuitul Închis compus din două cl)!Hludoare metalice izolate. din bobin. Inelul de pislă este in conta el cu mcmbr31l3 şi vibrează o dală cu ea . EI c.3 mm grosime.tic. c\'itindu-sf' astfel Fig. tcnt. pl"intr-ut1 capac de formă bomhal:). mcmbrana nu este Împiedieată În oseilaţiile ci."lt· alcătuil dintr-tin magnet p€"rmane-nt.cÎ pe care o opune treccrii curenlului electric. 28-10. NOTIUNI DE TELEFONIE Prin telefonie se inţelege sistemul de Lele comunicaţie în can' se transmit bilateral convorbirile. ci IlUll1~i putin amortizată. În variaţii de curen t electric destul de puternice . CHrentul care trece prin mirr()fon este variabil in timpul funcţionării !. care depinde de rezistenţa microfonul ni in starea sa de repaus :ş i de tensiunea baterieÎ_ în timpuL cît se vorheşte în faţa microfon uLui. capabil să lransforme şocuri le slabe provocate de vibratia uerulLti care se produce daLorită Yoeii omeneşti. intrucit inelul de pislă este elastic. Atit Illf'mbrana. iIlagnclii permanenti dnt conf('('\ionaţi din olel ~pec ial şi ~IU .cilînd În jurul {'Ilrcntului constanl de alimentare. conţifllltc int"r-llil inel de pi"sIă montat într-un eorp de cărbune masi\·. l11icro{ofllll cste un dispozitiv sensibil. 28-1 0).

SEMNALIZÂRI ŞI TELECOMI.:a!. în practic. d('oar('re variaţia rez tent-ci microfollului hi ('Uri: ~r yorLe. Spre u putea îu"iJlge rf'zi~ten\3 circllilelor lun.'tllitul locul al mi{'rofollului ru haterie lo('ală (fig. cu ba · lede lo<.\lagneLul permanenL din reeepimul Lrldonie are 1'011)1 de a crea o for(u de alnll'ţie suficient de mart a memhr:JJlci. variatia curent. produs În ci.· afla le in a propiere (în aeeea~i ci ire). atît în timpul allern a n \eloI' poziti\'!" ale curcntulni microfonic.ei va reproduce ~uuctclc rostite in fal-a microfollului.gi Cll dideri !II:' l. 28-13). acest curent va provoca vibraiia membranei in ritmul componentei salt' alLernative. sii poalii wli{'ila m('mbrana in ambele ~en~uri. .l. CurenLul care trece prin rece ptor esle identic cu curentul ce trece prin microfon.. mcmbrana nu ar putea fi decit al rasă. Dacii n-ar e"i~'b magneLul pNm~llJCnt.ionaLil din fier moale Iăt'.fd înrit dedlll wllor este ~·lab .!'Î1 şi în timpul alternanldor negative.ului e~te mică.eJU:iL:\. tle..:\'p lor !ei\'fonic.Hlică un curent variabil. Schema unu i circuil kleionic cu montaj direct. Trecînd prin receptor. ." (JI'oal'ee<> Irammidile tele fonice bilaterale . R\'<.-te e~te micu.st montaj p e fi folo~ii doar în ill~talatii eli aparat. receptorul ŞI bateria de alimentare sinl legate in serie în c. Sdlema Uilui circuit t elefonic cu montaj indirect.tenţa intregului circuit. a~t. SUDelul produs În ace~t fel :. în eare microfonul.ircuit.e mică. şi receptorul po~:t ului a~r ulUI lor ! În t reu ni le in Lr-un singur 3parat. Circuitul telefonic ee! mai ~implu este crl reprezentat în figura 28-12. :l~tfel incit for tei!! care apar ca rezultat al compouentei alternative (vocale) a curentului mie-rofonir. cst e transformaL in euren! de tcmiune mare ş i ini. curentlll alternativ yocal.la PO::. ~int Fig. 28· J 1. prOCenLlt:ll. llumii şi aparat tdcfonie .(.e poLrivită exact şi menţinută în acea poziţie dl' ciHre un capac fixat de carcasa care conţjne receptorul. microfOD11l ."-NICATll sint executate din sîrmă subţire de cupru iz olată cu lac sau mătase . fa ţă de re .U fi puternic di~t()rsionat.ui[ şi e~l. avind Il componentă continuă ţii una alternativă de frecvenţă vorală. microfonu l fI!. In a r('~: t H'(lp.t'millllC rit mai mici. InLr-un a~tf('l de circuit. Fig. ) l embI'ana este confeC\.j. 28· 12. in hobiHf' UI:' indul'lic. 28-13.J. Are.llll trammi\iitor Fig.

Hr{'llţi care ~c trîmit :l{loi prin linia It'lefonic:i. Accst<l c'str siskmul ccl mai şi \.1 de v()rhitor (~()() . Un :n. J 1 . carc s-ar auzi putc'mic in cască În lip!'.3 ~)UO I1 z) : R eli fll/'cn{Î [)lIrliitol'i. p{'nlru rlistan(t' scurle din oţe l.} pc accl:J~i circuit o. dacit frl'(Yl:nte1c c1trt'ntilor l:'llrt:"llori ·se ult'g dift"xite. cil ş i cOfl\·orb ir('3. lH'cesarc pentru punerea În legătură şi :~s igllrarea convorb irii intre doi corespondenţi. fl'C'c"entc!t\ v oe:de ~ iJlt ~t"par:'t1i de frt'c\-cn~cle yoralc. ('3: sOnl'ria pe ntru C'he marc. a bo bind de inducţie şi rezi$tcnţa internă a baleriei locale. adică rezistcnla mare.~ lllulLiplă). 28-14.a :IC'est ri rezistenţe. fără fi se perLurba 111):! pc <llta. şi prin aecla~j C'Îrcuit se obţ. este t'el r('prezentat i'n figura 28-1 4. 1n timpul fuuq-ionul'ii se modifică doar rezistenţa lllicrofonului. Unde nu s-au repr<!zentnt iutre ruptorul cu llumere (discul cu ntlJlH're) şi comutatorul de circuiLe .Ucl de :l]larat. '1 C:ou~lrHct i\" .a sa variabilă. Dup:i fdul tUH"nlu ll1i ff)lo~îl.poartli'.CII baleti c cm/I'ald şi Cii stabilire(l maIltl(lfl'i a cO llluni catiilor dl' dtrc opr. Sistemele de tran~mjsic te!efOllÎcă pot fi (Jupă COllSlrl1cţ. dill bronz fosIoros. Ultime le două rezistenk s înt I'('lati\" mici in raport CI] rc~ zistenţa proprie a microCollului. lrallsmi~iile lt>lcfonÎc. un apa ral tc leIon ic mai cuprinde şi alte dispozi tive. se mai află rezisten~:a bobinei p ri mare. parat !e!e[onÎccu insta (·llpru şi. le t:oJl\·orhîl'ii se Lranspu u pc h'Ccvcnţcle inalte Llle unor c. mai Illultor ('oll.. a5tfcl cu varia~ijle de curent sînt ap reriabilc.e pot fi: tii [r(!clwJI!{l IIQCa !(/.ill at it apel ul.. l{r.. Fig. comut:llorul pentru intreruperea anumitor circuite (mi ('['of OII. pe lingă rez istcn{.zislellţa n de o valoare aprop iată de rrzisten~:l dJTuitului exterior alHlrall11 ul (linia) arc rolul amortizi"irii emisiunii micrOrOllicc proprii. Schema Re/deie de linii lde{Ql!iee aeriene sint formate din simpliiicatii a unui a t()lldudoare mda1iC'c neizolatl.: folOStşt~ 111(':i pc ~al!ti(>n' ~a\l iu locurile undc' instalaliilE' ~int tempor:1J'." or1i6 (tc1rfcJllil. gah·anilaiii! 3utom. eli balerie etll/rulit ~i CII stabili rea flll{oma1!i fi tom unica/ii/or prin sistc me dt'ctrnmagllt'tirc ('ar~' inIOl'lIir5(" operuloarde tiin cenlraldc telefonice . Il La rt'~cpţie. Pe Iingă ulleTofon şi receplor. s. pentru instlllatii uutomalf' .45. asigurind claritaLea convorbirii.:: .l!l'i. sonerie) şi intreJ'uptorul cu numere .' (!{' cuncxÎU11C (lÎn centralele tde!'onke. liniile Ldl'foni('(' pot fi: aerielle sa u in l·abl!!ri ~ubtrraDt'. 111 acest fel se poate 0'-1 reaJizn o transmisie s1mullall. in ('are fr('('\'cn\cle v ocale .'.ic şi modul de sta bili re a 1 C'g:ăturilor): CII baterie loraUi (II abonati. Cele do un conductoarc a şi li !eagil aparatul de centrala telrfoJlidi. ELECTROTEHNICA CENERALA este montat intr-un circuit În care. in rarc C\lr{'l1ll1J 1J"~H1smî~ p!'in liniE' ('~tl! allernati\' ~i arr fretwula prOdlt~. cUfeu\ ii care .rato:crelc aflatl' la lablourilt.e('hi c~tc ast:izi i('şit din ttz in ill~talatiik 1II'b~1ll('.

Toate aceste conductoare sint invelite inLr-o !'ingu r<'i manla eOlltinuit de plumb.ic circuit ul oscjlant. si nt produse . in scopul legăturilor tddonice (uncori pnrţial alLeori total). format din condesalorul C -..\lc . riisucil. La lloi in ~arii $f' foloSt.1. alic dc emi.:!stăzi de indll~tri. C:1I'C utilizeaza. carc le apără de llrnezeal:l.imi şi grosi mi corespunză ­ toare numărulu i de drcuitc pe care trebuie ~ă le suporte. Schema simplifjcatll ~ unui posl de emisie se po.II'C se transmit COJllll11iC<lrt SiiU programe vorhite S.l\IE I~<tdiol'ollia t'iit. sprijin. izolate fiecare separat ('u hirtie impregna tă cu o compoziţie specială izolaloare ş i hidrofugă. pr('{'um :!oi ("l:lllrale telefonic. rdcc.:! clcdrol<'hnidi l'Q\nâl1e a~că ( C'zincle Elcdromag-rlt'lkil BII{'ure~ti) .\lajori latca elel)1cn l('I()r necesare pcatrtl telefonic (ca d~ t'XCmplll: "pnratc telefonicl'.iSlcmlll de te!.i e împotriva acţiunilor mCCOIl1ee (Io. Pentru protcct.\DIOFO.nolllullic<t~ic in C.. Unul dinlre elementele s. in sp irală in lungul conductorulul.' M"mi. ca blurile au blindaje spedale din benzi (le oţeL Un alt sistem telefonice f'stc radiolcle{Q/ii/l.1~ee dl'scr"ite de ~taţÎi ra diofonkc de emisie şi rCI'ep\i('. 2\OTlUKI DE H.:!ll Jnlli':kak.~ic la diferitele posturi d(~ rCf'l'p!ie. priu luLel'llll'diul undelor electrolJ1agnetice de îllalltl frecve nlă care se propagfl jlrin Întregul :. " E cr T . Schema sim· plificată a unui pDS! de radioemisie.. legale in par:tlcl şi montale împreună A Fi!!.!Jt in prCZl'nt pc scar:\ lnrgii s i!<l~llwlf' de legătur i t elef()niec au tomate CII eurenti lJurUilori.zat. . pentru a permite recunoaşterea perechii de conductoare cart! formează lin circuit lek·fonic. avind fiecare dte 1111 fir de bumbac colorat diferit.ite de suporţi curhaţ i sau de COIlsoie fixate pe stilpi de lemn de 'iniilt.."eden in figura 2g-]:'). . :owkdoare). fixate pc izolatoare de sticlă sall porţelan.i indurt3nţ:) J~.'ituri). Cablurile subterane şi silbacvatice ~înt construite rli lltr-un număr relativ mare de perechi de ('()nduclOHre ele cupru sau ele bronz.\I(' prilll'ipale il l"ollstilll.patiu .B1 .(· :-. pe liniil~ eli t l'aric intens . 28· (5. tr. de la () ~I.llllo:nate şi cenlrale ~ulolTla tc de hlo ..

dată de re-laţia : f ~ -" 1 2. tudine.C) iDcep să oscilezc re-gulat pe rrcc \'('nţ~ proprie a circuitului acordat. ca uzind oscilatji de tensiune 'in ritmul vorbirii.') osciIatiile care ar apărea În circuitul (~.. "'adu) de formare a undelor modulate 1n ampli· undelor radioloniCE .\' cu bobina L'l a circuitului osciI:mt şi COIlI:!Ctată in aşa fel in circuitul de grilii al triodei. La ff€'cventa de rezonanţă.a ~ j capacitatea sa. Ie-nsiunea la hornele circuitului oscilanL este rnaximfL In figura 28-]. capitolul IX).ELECTROTEHNICA GENERALA (după in circuit ul anodi c al unei tl. Un circuit osciJant arc turn se ştie) () frecvenţă proprie de rezonanţă. Pierde-riie de putere din circuitul oscî!ant sint a~tfel în permanentă iolocuite şi t.fii de Îf70lt ti Ifecvenţd 1 ~ iT r- IJJ ).uhu1 Împreună cu circuilul (L 2. 28-16.le l:ircuituhl i oscilant se induce in bobina de anlenii LI' datorită cnplajului inducliv rare există intre LI şi L2. res~ pecti\' În farazi.11 acţionează de asemenea asupra grilei triodei.'iodc (v. Îar din bobina LI incep să fi" 1":l. 1flnnnnnnr VVlJIV V-VlJl] IT Curent mlcrofonic ~ Unda pl.nţ. modll/ale în ritmul semnalelor sonore produse În fata microfonul IIi (fig. a~tfc l Incit fluctuatiile de curent pl"O\-ocate de microronul . exprimate Îll henry. tellsiunea alternativă de la bornc. incit să producă o reacţie pozitiv ă asupra curentului ullodic al triodei./rtataoremodl//otă · OsctlO.uplatil inclucl._H. 28-16)_ Bateria B1 serve~te la incălzirea lubu lui . Undele electromagneliet! de inaltii frccvenţă radiale de antenii \"or fi prin nrmare. electromagnetice de frecvenţa r (inaltă).imp. curenlul anodic al tubului variază in ace la şi ritm cu yorb irea. 28-17.L Fig.diate in spaţiu unde. Cele două infă şură ri alt: trallsformalorului T sint de asemenea cuplate inductiv între ele.C) Ia corectarea baleriei anodicc BA s-ar amorliza repede dacă nu ar exista hobina L:J ('. In acel aşi t. tn consecinţă. . vLe . 1 in care T" şi C s int inducta. PrO?a~'H~a Fig.

. in care c este viteza de propagan' a undelor I'letlromagnctice. . unda pltrlă­ toare modulată esle demodula tă...plia emităloardol' de unde ultrascurte'.. Fig. ~e gnseşte o zona in care 11 11 este posibilă recepţia cmi{Eiloruhli. Lungimea de undEi a unde lor rud iatt~ de difcri teJc~ poHuri de emisie v~H'i:tâl de ht cîţiva lIl(' t ri p inii la peste 2 km şi l.reÎ.600 m ) ~ i lungi (800-:l 500 m)..SE. ~-a recurs la diferite proecciee.rilJuiL~ o anumit ă Crel'nuţă Înaltli.50 m). ale almos[t. scurte (11 . une:.li tor îi este at. denumită undă pl/rlăloare a undei de frecventă acusLică.Prupugun:a undelor are loc in două reluri: o IIIHIli dl' suprafaţă (fig. Recepior cu galenit .le . a~adar. . Intrc Z OIl<l acoperită de unda de ~:lIprafaţli şi zona acoperită de unda ~pa \iaIă n:f1t'('latfl. pro- ~"'----P>F---Jî=7 Cond~/JSO(or ~ CQscă yol'iooi! (}/IdQ twrlilQQre Fig. prin indepărtare a alternanţelor negative ale undei modulalc.. 28-17) care se prop:'lgă in liu ie dreaptă. Detecjia. nu ~. adică este separată unda purtătoore de unda de joasă frecve nţă (d e frec'\' enţii a c ustică). de obicei puţin pc~te limita vizibilitătii şi aşa -numit a undă spa(i ulă cart sc propagă in spatiu şi estc refieclală de păturile sup (~rioaJ'(. in scopul mliririi ZDnp! in care este po~ibilă rece. lu ngimea lor de tlndli A rdalia (:aJ't! le . In figura :l8-l8 se a rată modul În care se reolizează dcmodularea.el or poS luri de emisie existe nle. Balenă Fiecărui cll1i\. uneori. situate la circa 100 krn deasupra solului (stratul lui I-h'uvbid e). In cazul unddor ult rascurte. accmită wnă ~e lIunw:. care au la bază de ascmehea o antenă ş i un circuit osci lanl acordat pe frecventa undei de recepţionat În scopul de a capta tens iunca maxima. medii (1 75. 28·18.le fiind: A·{=C.• Trebuie remarcat faptul că undele llltra~curtt· nu ~il\t refleclate de stratul lui Ilcavisidc. t'galfl ('u vileza luminii (aproximativ 300 000 km/s).{' put recepţiona . Dintre acestea cel mai convcnabil este sistC'l!1nl care fo l o!ieşte sateliţi artificiali ai p ăm intului Înzestraţi cu slaţii de retran~misîe a programelor emise. şi anu me. tn ullimul t imp. Demodula rea ~e ma i numeşte ş i detectie. ei îl slrEibat şi scapă din zona tcre slră. pentru il nu s. decit undele de mprafaţă. -.C clasifică În unde ll[tra~eurt(' (de ordinul metri lor). Dup ă aceasta.• zona dc lacere" . de di t re posturile de emisie pe cieawpra că rora treee satelitul. 28·19. pe anumite lungimi de undă.e suprapune. In loc de frecvenla f a undelor purtătoare radiate ~c dă. ~Recep jia undelor se face 'i n posturile de re cepţie.'dNAwzARI ŞI TELECOM UmCATII 451 gramele diferit.

'll!e (h'pr. deseri.ELECTROTE~CA GENER.e difuzorului.lurilo!' reu:ptoul'e iJlYeeÎllat(-'. 28·20.l1d!'nte elt.e1or celor două ten"illni amestecall'.elor două tensiuni de frecvent:1 diferite. . prin emisiunea lIHor nnde de l"n'c\"t. <l\·îlld fre e\" cnţa intotdeauna mai nwrc decit fr('cvcn\a t(. fi aplieat.ate mare.teeal(i (in eta jul {le amestec) cu () tellsillne am...e. dar avind dimensiuni mai mari. :1 ctlrt!i frec\'en(ii ('~lc egal:l cu difere nţa frt' cven(. din e:JIlZ:l aknuării undelor dc-a lungul drumului lung parcurs de ele pîll!i la rceepţÎC'.. dc efilrt. Aceasta este compusă dintr-un cristal de sulfunl de plumb cn care vine în atingere nn virf as c uţit.-.~A T ensiunea de Irecvenţă acustică obţinută prin detec. osei!at:ol'ul IoraI. fn t uhul de amcstec rezl1ltu.. In figura 28-19 e ~tc reprezen tată scllema electrică a unui receptor Cll galenă earc poate da rez ultate hUJw in apropierea posturilor de radioemisie. In figura 28-20 este n.----. estc anw. frprvt!n~a r()~Lullii re('(·p~ionat. e"ent_ă illtenncdi:Jrii. Antenă de recepţie .ll in Inai multe etaje) înainte de Il. ii1fltICnţează r('c('p~i:l po. ţie se aplică fie uuei căşti telefonice (fig. Aceasta Înseamnă cu frecvenţa fo a tellSi\1!lii produse de oscil:itorullocal esle îl! oricare poziţie a contiesatornilli yariabiL de acord mai mare decît fn~cvcn~a tensiunii Illodulate recepţiollatc fr. iliară gellerată in ctajul de in tr:J rl' :. Illai SIIS.e ('11 nii (J \"aloa1'e egală Cll frecvenţa iutermcdiară :J receptorului ((. culra~ii de (lUtCl1[1. La început. adid : fo=fr+f.lI rt'ceptomlui. Jlr baza prillt:ipiului amplifidîrii directe.'nli) a unll i aslfel (le ret:f'plor.. unde radiaţiile culese d(' ~11l kn ă aU o intensit. construit după un principiu asemănător. Receptor superlJ€:!erodini!. H!ceploard(' erau eoustmite. ea Ilrmal"l' a amestec ului c.()llstă în faptllt elI. În timpul fUJleţionării lor. Dlfuzo.(I::1tă ~('hrnl:l simplifi. numit difu:(I/. a~a . fie IInui dispozitiv de redat sunetele.null1iLa tellsiune de fre..ollslallt~). tn acesL receptor." Fig.rebuie realiz::Jtâ o ampliricare :l undelor l"I!cepponale (t:venlu. t. Detecţia se poate efectua fie cu a j utorul unor tuburi redresoare. De obicei se foloseşte o frecvcnţă in te rrneeliariJ fi de ·170 kHz. Daca post ul care trebuie recep~ionat este situat Într-o rcgiulle îudcpăr­ tată. cu valoarea f1 a frecveuţpj intermediare. uuda purtătoare modu JaLii . ={r + 4 7U . 28-11). In pn'zenl m:ljoriLal('a re{'pploal"('!or sîn i constr uite dilpă principiul superheferodi neÎ. Dezav3nt:tjul principal :J! :In'sLol" rr'('epl.llsiu_ rnodulalc recepţiollat. Acest clispoziliv permite trecerea curentului doar Într-un singur sens. fie cu :1jlllorul unei galene.oan~ (.

tpoi l'~ k <lmplifical:i şi apl icată difuzorului cal'C producc ::. car.l'l'g cuprinsul l[lrii.umuhdoare. la postul dc emisie.lh'l'iOl'ul 101".l. _'joi uumni rareori (iu IO{'uri lIed{'drifi('ntt') rit:' In b:lh'rii dl' il. tn ultimii uni .!ll apftrlll im:i mulk tip uri dl' aparal.ea sau cit' In halcrii. A\'untajul t.. LP.S . : l". la postu l dc }"('('('pţic_ . Induslria eh:rlntlel:niC:. ratliorer('plir r)bi.ate in iJ.'.ţ":IIlOl 0(' ihlluin:rl (Il' cll("cnt llJkmath-.c de radion"'l'pti(' tramportabil. tn urm a unei amplifkMi şi a ddcctiei al'C'!"tc'i frec\"('uţe lutf'nnccliarc.ll' prin intcrmNliul ul10r !"t'.f. tl'unzistoaH'. deflal"l'('(' !Joi fi (':].! . ('a !'rzişl «'n\e. 5.<.Lcl'Odinci fal ă de r('ccpto:ll'rh' ('U amplificarc d irectă constă in faptul cii lemiullt'a pc ('"<. ~j :r {'('lur pcntru slrJin:HaLe pe tl'nt.ului tensiunilor dc fr('r. adieă tocmai o tensiune de frecvenţă iuL('rmediaru: ft=fo-fr= t70kHz păs trează modu la ţia 1«'l1siunii retl'pţiollal. !'taFi de umpli ficore şi dj fuzoa.ficnr('.c l('g~ lIll ~bt(' m cJ.SL 'I1.e. la p ostllri de rf'c«'Plic..lec.L(' fix.ull("lclc.' ("olltjlll·nLl. o Lensiune a c!ird frec\"enţă este ega lu cu diferen\..\JajOlital('a nparalt'Jor dt.. ]"(>('cploan' radio eu :di mt'ntnrc de la n'~.\"{:n~ă {r ş i {().care B ucu!'e~ti) . alim. t raducind va ria ţi il e de lumina in variaţ.'nL:!lt' dl' la La!erii mOlll. preeum şi 4) gamă larg'ă d t.1 produrl' nsUi zi multe diu piesciL' ll('C't'sarl' eonslrnrtid <rj)3. ş i apoi \'ul. radio.It>.dr('Foare !i(' la r". amplifiearea unei :mpt'rht'lerodine ('~tl' 111l1!t m:lÎ mnl"c. transl'u!'maLI)art>.NALrZARI ŞI T<.lza[[1 pe b':lllSmisia suec('sÎyă .1 clementelor (p ullclelor) unei imagini. [n llrara ce :\(:e81'1:. C'II"(' fUm'ţiOlli'." !:'~Hl in mÎşc·tu·c ne la un post de embi('.re pentru ratliofit:a!"e ~i I'ct:eptoan: ('U tranzistoal'(' (Uz inele .· tclecomuui cll\il'.\Iue ll)l' uatinnale P(' int. bobiJ1C.~!lltil(' ~i!ll :llimt' nlr. apare. ca rezul ta t al fenomenului de "biltăi". l'('('(1 et ~I~ig\lrl'i :H(d i\ îa pro. priu clm' se transmit imagini a le IIn ol' ol>i('('.:l 7il ('u un l"on~urn şi cu tt'osiulli mult mai mici.ii dc l'u rc nt. 1r:I!IZi~tu.8COMUN'ICATH 459 tn etajul de amt':.l rQmi'lIwaSc. S('l ni con<!u('loarc .Electroni(·a'· .lJHll'alelt: ubi~IIUih'.'lIl 21 ~laţii (Il' r:tdiudifuziune (faFI de lHllnni lrC'i ~la\ i i exislcuk îna in lt d<' anul 1~11l). ('tc. r011 den~:J toart!.l1 tuburilv!' d('("LronÎl'€' (lin .. . In \«r:'l lloastrfl rUll('tion(':lz~r iu pn'xl.: () <tmplifkit rt'('cplorul ~II'C ill{ otd('<t un:l o frecvenţă ronstnnUL E It>!llenlt'll' de montaj ll('{'('~arj> in acest srop (filtrclt' de bandii) pot ri mult mai (.B.uper hc.1H' sau tuburi c!('clroniee slIblUiniilt urfi (de gilb:1ril foar!!' r('<l1Is). ( l ntrrprilldere.a freevellţd()r tensi unil or amestecate. priu interffil'diUl IIndf'lor clcctromaguclicc de foarle mare frc'('YC llţ ii.) ('U fr('("\-l'nţn int("J"uw(linrft) . .KE Prin teicviziuJlc st' inţ. KOll cNl IlE TELEY IZl t. Telc \'iziull(>a ('sle b.a\iile de curcut in variatii de lumină. IHuca sa ) . în urma a rncsle('.I r. se obtine tensiunea de frec\-en~:i a('n~tic!i.\('"l'sk aparat e alt în lorl.lr111::II<' $-ă IUCf('Z(' !)('nll"l! o anumită frec\"cntă (egal.J'atc1or de.

Jeviziulle. }fiind raportul Între laţimea şi inăIPmca imagi nii.iCoan! (maoine ml)i ~I/[Ict deEmlslf desCompus. În figura 2. dar într-un timp foarle ~curt in raport cu timpul necesar trallsmi~ t. In ~lccst fel. f .11-21 est. Presupunind jumalate din puncte albe şi jumătate negre. datorită persistellţei imaginilor luminoase pe relinu. Fasciculul electronic este dcviat pc 625 linii orizontale de 25 ori într-o ~ec\lndă. in faptul el! În cazul tf'l(~\'iziunii. orşi acesLe punctl' au foşt.5 !'III-Iz (m cgaherţj). Numărul de puncte ale unei imagini televizate in acest mod rezultă a Ii de: -±3 XG25 X 625 x25 = 13000000. Elementul principal al ullui receptor de televiziune esle Lubul c::tlorlic. aşadar. rezultă 6500000 impulwri de curent pe se-cundă. deci cu o lungime de lIndit A= 300 000 000 m =Gm.erii intregii imagini. Totodată. 28-21. slIccc:<iv. descris în capitolul IX.c (puncte) ~cparate din imagine. paragraful 7. ochiul are impresia unei imagini În Lregi ilumin<ltc simulta n pe toale punctele ('i. de circa S ori. Deosehirea fundamentală dintre televiziune şi radiofonie comtă.:' Fig. şi alte ~ubsl:m ţe. wolframaLul de c:. aşa Încît frecvenţa purtătoare rezultă de aproximativ 50 MHz. Acea~tă deosebire a pus grele problem e de ~ inc r o1lizare tehnicii de inaltu frecvenţu.) Ante~ J Lam/lift corespllfl' z. punctele luminoase sinl Lransmi~c sucr('~iv. Ca subst a nţe f1uore~cellte se foloscsc silicaLul de zinc. pe dnd în cazul radiofoniei transmisia ~ullctc lor ~c facc concomitent. Deci frecvenţa curenLului fotoeledric eslc 6. pe care insă aceasta le-a rezolvat. aceasta este şi lăţimea benzii de rrecvenţă ce se transmite prin televiziunea cu G25 linii şi 25 imagini pe seGundă. iluminate succesiv.460 ELECTROTEH~lCA GENERALA Emisia şi recepţia se fac pc l'lemcnt. Schema unei lransmisii de televiziu ne.Jlciu.e reprezen l ată ~ c hema ullei t ransmisii de te. CeMi fotoelectric. Pentru unda purtătoare se ia o frecvenţă şi mai mare.

.~lllisia e:.i fahri(":i televizoare romaneşti.__~====~Yizibiliftl.i nu influ('n\e':\za 1lll(1<l eare este lIlod t!lalil in rri'ryentii./e deranjată puţill de ciitre pamz i\ii almOEJ.-. 28-16) nu ~e face în amplit. Re z ultă e{1 televiziunea foloseşte undelc ultrascurte. purtătoare ÎII riLmul sundului (v.SEMNALIZARI ŞI TELECOMUNICATlI 461 Totuşi au îrlceput a fi folosite frc evcn!(~ mai înnlle. dc la ('mh. limitele Yizibilită ţii. ('an' liînt de fapt oscil. la distanţe care 1111 depiişese. 28-22. ci in {rc('ven!li (adică ~c yuriază frecvenţa s. În seopul reduc('rii parazitiloL ajungindu -se la fre cvenţa de 200 iI'fIlz.:. mulL !lIui .re eell' mai rjdiC:lk. Trelwie suhliniat F:lptul că .. În at'e~l euz.udiue. Leleviziune sint mult mai eomp licate decit ccll. despre care se ştie' eZi k propagă În linie dreaptă. .1[otiulalia undei .. eu pe r[orm:lntl' <l lnl. truJl.tii b) . se tr:lIlsmit atiL :-iell1nalde rI(' imagine rit şi rele de SUll('t. 28-22. rie! ~' [lU indl15lriali. a) şi nu [Tece prin obstacolE' (<1(' C:\.ie la n't't'p\Ît'.n. T'· lldinţ.-1 .-. Propag:afP<o unde lor ultrascurte' ulldei purhtt.-. b) . ezina El l'dro nica din llueure.' ale apara Lelor de radior('('('pţic şi (kscrierea lor ie~e din ('fldnt1 lucrării de [aţă.lţii atenuat\' modulate in :llnpli llldille !'.-- Fig.oarC' in ritmul sn nl't lll ni).a actualA in trfe\"iziuJlc e~te ca inl r-un \' iitvr apropiat sa ~c paJ'a~e a~ d pru('edcelc de transmi~j l' in <llb-llegl"l! şi ~iî S(' adopte procedee (Il' rerl:.t. r~~ Limlla 1. Băla i a unui post (~mi\ător de televiziune nu dcpăşeştc cu mult orizontul (fig. munţi : 28-22. fig. Schemele ap:Halt'lor (le emisit şi de n:cl'p\ie cit. ca În radiofoni('..' a imaginilor in culori şi in reli ef.

~c ba. lmtala\iilc ~'art' permil determinarea În l'ln:tt fel a pozj(iej oLie-etelol" cu ăjut ornl radio~t~/UlIa l('l or n.462 EL.u căpHat denumirea tIe illSi(lln/ii radll/'. intilnind in drumul lor dHpl'Îlt' obstacole.alalîa de rec('ptic ~i ~'int inn:gi~lratr.HNICA.t.e şi eentrimetrirc).:ea. . cu ajutorul unOI" anlene de formă spl~dală se pot ohtine radiosem nale dirijate carc.1"\'al..:-an ~ l udia t şi gi"i~it ~i ~lte aplka\if ilie undelor elertromagnetice scurte (metrir. A~lfd.!Z{\ în lulal dtC\'a milionimi de H'cnndii. Ht'crpţia undt'lol" refleetate arc loc in t impul intreruperilor dintre n·mnalc. Du pă rcflrxia 101" pt' oLiel.'te (n'l\ ii.) undele ajung: la în~l. ~e obţine un fa!'cicu l dirij al de I"adioulldt'.jd('Jt} :petial lle ant('IJ('. \eea s. ('Hn~tă in ul"llIiHoan. pot fi ab!iorbile şi. P ("lllnl ta l'mi~ia !"rmnaklor ~.. GE!\"ERALA.:i:( metoda de olnt!'Yarc a o biectelor la di~t. !.EC'rROTr:. iar iHlrt>ruperilc dintre semlla[e ~i!1t de cjl('\·'1 ~lIle de ori lTlai mari. Di n timpul scurs între plecarea şi Înt oarC(>l"ca ~elllnalull1i ~ r clctt' ("IllÎn:! distan\a pîn:l la obit'etul ob~'(. iar diu pozilia antenci ~{' determină din'cţia.1 nu dftllllezr recepţiei lor. Prim'ipiul a('('~I('i lnt-lode.:lc: eu ajutorul \111 l1i generator ş i al unui .. tlxiull etc.t( JJ~etodă ~ primit numele de rtu!io{oca!î('.alllC' mari şi dt'lcl"lnillarC a po. Ecn1llalcJc dUT('i. parţial. Pc fcnom(!!1ul d~ reflectie al unddor radiofollirC' pc corpuri lllC'talice. n'rIl'cLale ş i difuzate d e acestea .d\ici IQI" . Pc lîngă radiofonic şi lelevizinne.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.