1. COlIOD~AHU P.

MANOlESCU

1. CODRU C. BUZAnJ

,

MANUAL PENTItU

ŞCOLI

DE

MA I ŞIRI

Ing. I. CORODEANU Ing. P. MANOLESCU

Ing. C. BUZATU Ing. I. CODRU

MANUAL PENTRU

ŞCOLI

DE

MAIŞTRI

EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ BUCUREŞTI

CUPRINS

Capitolul f. Eledrostatica
I. '\atura electricităţii şi struc:ura materiei . . . . . . 2. Electrizare, sarcini electrice, eJec!roscop 3. legea lui Coulomb 4. Cîmp electric 5. Potenţial electric. Diferenţă de potenţial ...... Ei Linii de forţă şi suprafe'ţe
echipotenţiale

7

3. Legarea pilelor şi a acumulatoarelor •.•..•.•

42 44 44

7
7 10 12

Capitolul 1 V. Magnetism şi electromagnetism

1.
2.
3. 4. 5.

13
16 17 18 18

Corpuri conductoare, izalante si semiconductoare 8. Densitatea de sarcină elec1.

trică

9. Fenomene electrosta tice şi eleclrocinetice 10. Electricitatea statică în industrie Il. Condensa torul electric 12. Legarea condensa toarelor electrice 13. Străpungerea dielectricului. Rigiditate dielectrică 14. Condensatoare industriale şi 12 bricarea lor .....

6.
7.

19 21 22 24 24
27 27

naturali şi magneţi artificiali. Cîmp magnetic. Cîmp magnetic datorit curenţului electric. Spectre magnetIce ......... Ind ucţia magnetică. Linii de forţă magnetică ..... Flux de inducţie magnetică, Inducţia magnetică şi intensitatea cîmpului magnetic da torite curenţilor electrici Forţe electromagnetice si forţe eleclrodinamice .. '... Magneti;area şi demagnetizarea oţelului. Histerezis

Magneţi

45
47 49

50
52

55
58 59
61

8. Electromagneţi 9. Circuitul magnetic . . . . 10. Forţa portantă a electromagnetului . . . . . . . . .

Capitolul V. Inductie electromagnetică'

63

Capitalul j 1. Circuite de curent continui!

1. Producerea

1. CUfen tul electric
2. lF"rla (tensiunea) electromo-

;O;He 3. Rezistenţa electrică 4. Legea lui Ohm. o. hgile lui Kirchhoff 6. Legarea rezistenţelor . . . 7. Legea lui Joule-Lem:. Energia declrică ........

28 28 30

31 33

8.

P~:jerea electrică

35 36
38 38 39

toare de fluxului magnetic în spire 2. Producerea forţei electromotoare de inducţie prin tăierea de către un conductor a liniilor de forţă magnetice . , 3. Curenţi turbionari (Foucault) 4. Inducţie proprie 5. Inducţie mutuală 6. Cuplajul bobinelor

forţei electromoinducţie prin variaţia

63

66 68 69 71 73 75

Capile/ud 111. Pile. Acumulatoare
electroliţi. Eleclillliza ......... 2. Pile şi acumulatoare _

1. C"fentul prin

Capitolul VI. Unităţi de măsură Capitolul V Il. Circuite de curent alternativ monofazat 1. Producerea curentului alternativ

79 79

3

4

CUPRINS

2. Caracteristicile principale ale mărimilor electrice alternative sinusoidale 3. Efectele curentului alternat~

84

2. 3. 4. 5.

1\\a [eria le j\\ateriale "'\ateriale 1\\ a t eria le

conduc toare semiconductoa·re·. izolanle magnetice electrice

132 141 142 147 150 150 156 157 158 160 162 165
168

4. Reprezentarea vectorială a mărimilor electrice alternative sinusoidale 5. Condensatorul în cazul curentului alternativ 6. Circuit de curent alternativ cu rezistenţă, inductivita te şi capacitate în serie . . . 7. Circuit de curent alternativ cu rezistenţă, inductivitate şi capacitate în paralel 8. Puterea şi energia electrică în cazul curentului alternativ . . . . 9. Imbunătăţirea factorului de putere cu ajutorul con densatorului 10. Rezonanţa electrică

M
Capitolul Xl.
87 90 90

Măsurări

1.
2. 3. 4. 5.

95
99
101 103 107 107 109 111 113 114 116 117

6.
7. 8. 9. 10. 11. 12.

Capitolul V 11 J. Circuite de curent alternativ polifazat

Generalităţi. asupra apara· lelor electnce de măsura' Eroarea apara leloL Clasa de precizie , . . . . . . Marcarea aparalelor de mb:· sural . . . . . . . . Măsurarea curentului. Măsurarea tensiunii. . . . ,\'\ăsurarea rezistenţelor . . Măsurarea puterii . . " Măsurarea energiei electrice Măsurarea factorului de pc tere (cos a) . . . . . . . Măsurarea frecvenţei . , . ~eguli practice penlru fole· slrea aparalelor de măsura' N\.ăsurarea electrică a mi.· rimi lor neelec [fice

170 171 171 172 174 îl 4 175 177 192 2i.5 217 218 221 221

1. Producerea
zaţi

curenţilor

trifa-

Capitolul XlJ.

Aparataj electric

2. Gruparea forţelor electromotoare şi tensiunilor trifazate 3. Relatiile între tensiuni si curenţi'în cazul legării în triunghi şi al legării în stea. 4. Legarea la reţea a receptoare10r trifaza le în stea si în triunghi ' 5, Puterea şi energia electrică în cazul reţelelor trifazate simetrice 6. Sisteme bifazate

Clasificare, . . . . . . . 2. Conducte electrice ~\parate de protecţi~. R~l('~ YAparate de conectare . . 5. Aparate de reglare .. , 6. Cutii de distributie 7. Celule de în a te~si~il~ 8. Aparate pentru Iimilare2 curenţilor de scurtcirc li:' 9. Montare, exploatare, înlre-

1.

Generalităţi, definiţii. .

lti';

ţinere

Capitolul XII J. Transformatoare

223
223 226

Capitolul 1X. Fenomene electrice în gaze rarefiate şi în vid

1. PrinCipiul
2. 3. 4.

1.
2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

electrice în gaze Razele X (Roentgen) Emisia termoelectrică Tuburi electronice Tuburi ionice Emisia fotoelectrică. Celula foloelec trică . . . . . . . Tubul catodic. Televiziunea Tranzistoare

Descărcări

117 119
120

121
125 126

127 129
130 130

5. 6. 7. 8.

Capitolul X. Materialele electrotehnice 1. Noţiuni generale, clasificare

de funcţionare al iransformatorului electric Utilizarea transforma toarelo:· Construcţia transformatoare· lor Tensiunea de scur tcircuit 5: mersul în Daralel al ira nsfO!:ma toareloi ...... . Autotransformatorul Transformatoare de măsur;, Transformatoare de sudur{c. Jntreţinerea transforma t02' relor
Maşini

227
231

232
233
235
23-6

Capitolul X 1V.
1.

asincrone

237

Generalităţi

2:37

CUPRINS

5

2. Producerea unui cîmp magnetic învîrtitor 3. Descompunerea unui cîmp magnetic alternativ în două cîmpuri magnetice învîrti, toare 4. Principiul de funcţionare al motorului asincron o. Alunecarea motorului asincron 6. Cuplul motorului asincron 7. Construcţia motorului asincron 8. Pornirea, schimbarea sensului de mers şi reglajul turaţiei la motoarele asincrone trifazate 9. Utilizarea moloarelor asincrone trifaza te 10. Motorul asincron monoiazat. l J. Genera torul asincron

Capitolul XV IJ. Motoare de curent
237

alternativ cu co lector. Întretinerea şi defectele maşinilor electrice , . . . " " ' . . . . .

2!1Z

241 242 244 246 248

1. ;\\otorul monofazat serie. 2. j\!olorul monofazat cu repul51e

292
292

3. Motorul trifazat serie cu colector " '. ..... 4. Motorul iriiaza t deriva ţie cu

293
294 294

5. Întreţinerea şi defectele maşinilor electrice

coleelo'r

.

Capitolul XV JJJ. ,Convertizoare
251 251 253 254 255

şi

redresoare

296
296

1. Con\'ertizoare rOlative . 2. Redresoare

297
306

Capiio/ul X. J X. !luminatu! electric 1. l\oţiuni generale: mărimi şi
unităţi

Capitolul

X V.

Maşini

sincrone

L Principiul de funcţionare al generatorului sincron 2. ;\10torul sincron 3. Ciilizarea masinilor sincrone 4. Construcţia m'aşinilor sincrone o. Mersul în paralel al genera(oarelor sincrone
C api/olul XV J. continuu
Maşini

255 259

2, 3. 4.

260
261 263

5.

sisteme Izvoare Corpuri Calculul puri de Calculul iectoare

fotometrice de bază, de iluminat de lumină de iluminat. iluminatului cu coriluminat . . . . , iluminatului cu pro-

306

309
314 316 319

Capitolul X. X. Alimentarea cu energie electrică industriale a intreprinderilor

320
:320
3:21
324 ,326

de

curent
267

1.

Generalităţi

1. Principiu! de producere a curentului continuu în generatOful de curent continuu 2. Reacţia indusului 3. Comulaţia 4. Excita ţia genera toarelor de curent continuu si caracteristicile lor externe 5. Mersul În paralel al generatoarelor de curent continuu 6. Principiul de funcţionare al motorului de curent continuu 7. Porpirea, reglarea turaţiei şi schimbarea sensului de rotaţie la motorul de curent con tin u u ...".. 8. Diferite tipuri de motoare de curent continuu şi caracteristicile lor mecanice 9. Constructia masinilor de curen t con tin li u '

267
273

274
276 281 281

2. Producerea şi transportul energiei electrice 3. Staţii şi posturi de tr~nsîor­ mare 4, Distribuţia energiei eleclrice o. Factorul de pu tere

345 350

Capitolul X X J.
ilor electrice

Protecţia

rnstal aţi­ care dispo-

1. Cazurile anormaJe în
2, 3. 4. o. 6.

283
285 289

trebuie să intervină zitivele de protecţie. Curenţii de scurtcircuit Protecţia moloarelor elec trice Protecţia reţelelor electrice Protecţia transforma toarelor Protecţia instalaţiilor contra su pra tensiunilor

350 353 354

356 357
357

Capitolul X. X J J,

Protecţia contra accidentelor de e1ec!rocutare

359

1. Accidente de electrocutare

6

CuPRINS

2. Producerea accidentelor de electrocutare şi mijloace pentru prevenirea lor 3. Protecţia contra electrocutării prin legarea la pămînt

360

363
~5

Capitolul X X II 1.
M~

Tracţiunea

elec-

1. Structura generală a sistemelor automate 2. Elementele sistemelor automate 3. Sisteme automate. 4. Stabilitatea sistemelor de reglare automate şi calitatea
reglării

391. 396 416
425 426

L
2.

generale. Clasificarea principalelor tipuri de
tracţiune electrică Tracţiu nea electrică feroviară Tracţiunea electrică urbană

Noţiuni

5. Telemecanica 365 366 370
372

Capitolul X X VII. Procedee eJectrotehnologice şi de prelucrare prin ultrasunete 433
1. Cu p toare electrice 2. Procedee electrochimice 3. Prelucrarea metalelor prin metoda anodo-mecanică 4. Prelucrarea (găurirea) metalelor prin scîntei electrice. 5. Incălzirea în electrolit şi prin pierderi în dielectric . . . 6_ Incălzirea prin radiaţii infraroşii . . . 7. Prelucrarea prin ultrasunete
433 438 440 441
4'12 442

3.

Capi/olul XXIV. Sudarea electrică 1. Noţiuni generale. Clasificarea procedeelor de sudare
electrică

372 373
oi J

2. Sudarea electrică prin rezistenţă de contact 3. Sudarea prin arc electric.

Capitolul XXV.

Acţionarea electrică

a utilajelor industriale 1. Principii generale ale acţionării electrice 2. Alegerea motoarelor electrice ~n raport cu regimul de lucru 3. Echipamente şi scheme electrice de acţionare. .

381

443 445 445 449 453 457 461

:381
382
386

Capitolul X X V II 1.
telecomunicaţii.

Semnalizări

şi

Capitolul XXFI.
matică

Noţiuni

de auto391

1. 2. 3. 4. 5.

Semnalizări Noţiuni de Noţiuni de Noţiuni de Noţiuni de

acusiice telegrafie telefonie radiofonie televiziune

CAPITOLUL 1

ELECTROSTATICA

1. NATUR A ELE CTR ICIT.'lll ŞI STRUCTURA 11ATERIEI

Din

fi z ică

se

ştie

cea mai

mică

parte dintr-un corp care

păslreaw

proprielif/ile corpului se numeşte molewlă, iar moleculele sint constituite din ufomi. La rindul său, atomul este constituit dintr-un nucleu (miez) cen-

tral incărcat cu electricitate pozitivă ş i una sau lUai multe particule, mult mai miri, În cărcat.e cu electricitate negativă , numite eledroni. Electron ii se deplasează in ju rul lluc.leului pc anumite orbite (traiectorii închise) . Electronul conţine sarcina electrică cea mai mică ce poate exista În nn t ură. Sarcina electric ă se mă so arti cu o unitate de măs\lră numită coulomb*. Un electron arc totdeauna o sarcin ă naga tivă de 1,G.IO-U c... In
mod normal, sarcina pozitivă a nucleului dinfr-un alom este egalll. cu sarcina J!eyalivii a efec{roni!o/' din a celaşi alom, astfel Încit atomul, ca ş i corpul din

ca re face parte este neutru din punct de vedere electric. Da că fa ţă de starea neutră, atomii unui corp au Ull nu măr mai mare de electroni, corpul esle incărcal negatil/. adică are o sara nă eleclricl1 negativll. D acă, dî mp otriv ă. faţa de st area neu tră llum:tru! electron il or este mai mic, corp III ei'le incărcat pozitiv, adicii are o sarcillei eleclricd pozitivă.

2. ELECTRI ZA R E , SAnCE\1 ELECTRICE, ELECTR OSCOP
Dncă 5e frescă cu o hucatli de s tofă, de exem pl u, Ull baston de sticlă acesta capătă proprietatea dc n atrage unele obiecte uşoare . Se spune că bastonul de sticlă s-a eleclrlml prin f recare. A celaşi lucru se petrece Cll un baston de răşină.

*' Se cîteşte cu/omu ~j se no leazii cu litera C. Aceas tă unita te de mă sură face parte din sis/emul internaţional de uni!iill SI, obliga toriu in ta ra noastră (\'ezi capitol ul VI).
n

1O-l9

=_'_ şi 10
19

in general

X-d=_'_.
)<"

F.LECTROTEH:"iICA GE"-"ER.U.A

Eledl'izarea hastonului de sticlă prin frecare corespunde pii~l'dl'l'ii uIlui anumit număr de electroni. carc trec pe bucal.;\ de stofă cu care a fost frecat. De asemenea , eleclrizarea prin frecarea hastonului de răşină corespunde tren'n i pe baston a unui număr de electroni de pe stofa eu cafe a fost frecat . Electrizarca (Încărcarea unui corp cu sarcini electrice) se poaLc o bţin e şi prin contactul direct cu un corp electrizat. Acest Cel de elcctrizare se numeşte
măduvă de soc slIspendalil printr-Ull fir ro de miltas(', de un cirlig spri jinit pc un suport de lemn (fig. 1-1 ). Acest. di spoziti v se numeşte pmdul eleclâr. Dară se fTeacă cu o bucală de piele lI ll baston A de sticlii şi se. a propie de vobiţă, !'(: constată că bobiţa este olmsiI de ba ston. După ce h obita atinge ba.stonul ca cste respin să dt: t!.c{'sta. E x plic:a tia. este următoa re a: cind bastonul fit! sticlă a fost frecat , rJ s-a ÎlI curral c u electrici late (s-<I electriza t , s-a Încărcat cu o an umi tă ~a.rcină ckctridl ) ; in aI'casti, ~tarl' , ci exerc i tă o forţă de atracţie aSUPl'H bobiţ{'i. La .atillgl.'rrl\ cu bastonul (dl~ctri zare prin contart), babiţa s-a Înd'il'raL şi ea ('U elpdrkitate fiind apoi res pinsă de baston. In figura 1-2 S(~ cons id <,ră douii pcndule elcctri(·c. Dacă se incarcă {'U electricitale ambele hobi ţ{' (se ating cu bastonul de sticlă frecat). ele se respin g, aşezindu -se in poziţiile (1-(1. St:. :lUng "cu m bobiţe l e altor dou:'i pendule (' U un ba~tOIl de r'-tşin;1 frec:l! .')oi şi S(' :lp ropi<'. Şi de datn .u:casta bobiţe l e se resping. Dacă se apl'opie o bobit5 eledrizatrl cu bastonul de stid:l . de una el('clri7.:Jt[t c u bastonul ar. r :'tşină. se observă că ele se atrag (poziţiile b- bh Deci, electricitatea proveni t ă de la bast on ul de stidii este djfe rÎt5 de :l.{Tca provenită de la bastonul de răşină. Primul fel de electricitate s-a nu mit ~licloasi-' sau po:iLi/Jă (notatii cu 5el1lJlul + ), iar al doilea fel de (>I{'clrÎ{'i1ate -.,- ră!)inoas.ă sau negali/l li. (notatii cu semnul - ). Din aceste ex peri enţe rezultă următOl\rea conclu7.ie: corpurile incii/cale cu eleclricilale de acelaşi (el se rrsping, iar refe inciircale (II eledrid/ff[r de Il umf' di fNit, se atrag.

eleclri:are priI! contact . SI> ('olls i Mră bobiţa !3 din

,
F ',

, ::

8

Fig. 1-1 . Pendul eleclric:
A _ bUlOn de sticlA "ar; de I1lstnl ; B _ bOb!ţA elin mAelu\'iI de sooc : F _ fir elt' mâta .....

Fig. 1·2. Atracţia şi respinge. rl'8 corpurilor electrizate:
<1 -

11 _ /.1 _

(L

-

p07.1\;e d" !'e$l'ln,g,..,." :
poze;ţ;e

d e atrac\le.

de a~e­ menca. F o iţele ~e înde p ă rteaz ă cu atît mai mult CII cît t'kctrizarca {'s l. corpul respectiv de sfera clectro~copuluj (prin illfluenţă) . un n u măr de e1eclroni liberi din pămînt siut atra ~ i prin riT de conductorul li. fiind atraH' <l{' mTl'Înilc pozit. tnlrcrupind legatura la pi'imÎnt ~i indep 1:i rtind sf('ra A. . Elp. ajung la foiţe şi ex e rcită Între aceste forţe de r('~ping('". EI f :. Sarcinile libere negative (electronii liberi)'" din ('onductorul 1] ~ dirijează spre extremit aLea din apropierea sferei II.lUa metalică.area pr1n i nflu en ţA ... 1--1). astfel că foiţele ~c npropie lina de alta.3. Un alt mod de t'lcdrizarc <. S cu dopul izolant D.e mai pu lerni61. Elecfr()'~c:oplJl (' ~ te un 'IJlarat (' U care ~ t' pot dt'h:rmina gmdul şi fe lul de dectrizare al unui corp (fig. Elcctrlz. Elt'ci roscop.• E.un fir metali c tU p5mîntul. Dncă. Eleclriz3rca În mo<lul arătat a corpului il ~c numeşte dedrizarc prin influenţe} ~au prin illlluc!Ît eleclric!}. terminată in interi or prin [oiţele şi in exterior prin sfera B.-ine neutru di n punct de vedere electric. J . Pentru a determina daci:i Ull wrp C"ste deetrizat pozitiv ~au negativ ~c Incarcă mai intîi cledroscopul cu un anumit reJ de sardni. r. s Fig. sarcinile primite trec. fUTă să se atingă. iar sarcinile pozitive din cOlldudo ru! il rbmîn 1<"1 extremitatea opu să. metalice. spre pămînt. care se apropie de conductoru! neutru n. corpul R rămine Încll rcal negati\'.ste elcctrizarea prin infllHmli1. Determinarea se poate face şi dacă se apropie. corpul este incărcat tot eu sarcini negative.drotcopul J e. 7. Dacă se leagă sfera Jlrlntr. prin care trece nrgcaua metalică V. Se l'a txplica fa paragr. . 1·4.te comtÎltlit din Y<l!ul de ~ ticlă v f f fIg. aLingind ac:um corpul /!'leC"trizat de ~rera electroscopului. Dacă a('cast ă din urmă extremitate ~e leagă la pltminl printr-un fir rondudol". 1-3). Foiţelc şi sfera sint. Dacă sfera B este atin s ă cu un corp electrizat sarcinile electrice. (e. Se cOllsideră o sferă A incărrată p oziti\·. de exemplu ('u sarcini negative.ECTROSTATICA 9 Pină acum s-a stabilit că elcclrÎz3rcn corpurilor poate fi obţinută prin frecare sau prin cO/l lacl . aşezat pe un sup ort jzolanl (fig.ive ale acest{'Îtl . răspindindu-se prin vcrge..l. se observă o depărtare mai puternică a foiţe lor. Dacă foiţele SI!' apropie mai intii şi apoi Ee depărtează r:orpul este Încărc at cu sarcini pozitive.

1 ) in care : r este distanţa dintre cele două corpuri. a) (arţa este-de a t racţie.. măsurată in N (newtoni)*. Fortele de atrac' tie sau de respingere Intre două corpuri electrizate.le. dacă sarcinile sini de nume diferit (fig. de at racţie corpuri are de re l a ţia ·. iar dacă sini de acelaşi fel (fig.'9'1()9 în vid. 1·5. iar valoarea ei este dată ( 1.. 3.b) (orta este de respingere. E - ( literă grecea scă care se citeşte epsilon) o mărime numită per- mitivitale. 1-5. permitivitatea are va loarea I unităţi de permitivitate ..) in care se corpurile . Experienţa arată că forţa (de dimensi uni foarte reduse) 1~5) . al . 1 kilogram . În C (coulombi). Fig.81 newloni. 1-5.ECTROTE:Hl":JC A GENERAL--\. • Se citeşte mutorl.clrică şi găsesc cafe depinde de mediul (aer. Cind corpurile se gă sesc &::0"'" 4.10 Et. sarcinile electrice ale corpurilor. in m. LEGEA L U I COULOMB Se consideră două corp uri punctiforme Incărca te cu sarcinile electrice Ql şi Q2 (fig.forjă . etc. 1) se numeşte legea lui Coulomb ş i se poate exprima astfel: ForJa de afrac/ie sau de respingere dintre două corpuri incllrcale cu sarcini electrice este direct propor(iona lă cu produsul sarcinilor şi in/lCf's proporlionall1 CII pătratul distanţei dintre corpllri . Q. r 01 Relaţia (1. F - forţa. (nu fac e parte din $1) = 9. direcţi a dreptei care • uneşte sau de respingere intre aceste corpurilt. sau apă CQnstantă di e.

\Hcă Porţelan [)eDUmin.'. ' ·6) : qj = +JO _4C 1t=-2· IO-4C · q. . 2.iit r Q· ql _-.5. 8 6 7 . 6 .8 CunoscÎud permitivitatea relativă sr se poate deduce ab~olutli permitivitatea cu ajutorul relaţiei: t-e:r. .=-4 '1 0-"1:. 8() . fii nd de a ce l a şi semn.5 4 .se determine forla care ac l ione ază asup ra unui corp punctîform situat Tn aer In centrul pătr a tulu i şi tncărea ! cu sa rcina eleetrlcă q= +5 ·I O-te.oa mDter1:>lulul I fr .ate:l tQ a vidu lui se numeşte ptrmitivifafe .ă a material şi penuitivitatea Tobe/o 1_ 1 materialului (tabela 1.. . .. . . Cu notatiile din ilgura J·6 se pote scrie: r-=2r2. <\p~ d isWată . l'umililÎtă!i ~Iu ti nl Hl e unor Ulateriale O/::numlrea m:1lerinlulul . t04::r!! 1 ..6 2.3 2. Forle elcd rice../. <le unde: Conform legii luI Coulo mb : F- .1). Fig. ~0'1Oc: "~1 5 ' -~ .6 •. _• I = " 'r 4 5.8 .re permilivit.. . !O' Sarcinile q şi q..5 2. F . q2=+3 'J O ~J inciirca te cu Aplicaţia 1. 1·6. i q r.- '<> • I ParafÎnă Sticl ă Hirtie.' . Să . ?J Rezol v are.. ·9 .2 . ulei d. transformator A" Cauci uc moa le 1 1.. 3. t n virfurile unui p ătra t cu la tura 1= 3 m se găsesc corpuri punc tiforme urmă t oarele sarcini eledrice (fig.. .ii: 3 unui r~f(lfil.""" 100 0_ N.ELECTRO STA TtCA II Raportul <'r dint.to. e! le o for ţă de respingea.-4:: '4. .

entat pr intr-o miirimc vector i ală. 1-7. tn figura 1-7. F: de respingeN!. iar rezultanta (or este. F= V F~ I+F~2 V2Q02+2OCF =282. In fiecare punct al său cimpul electric poat~ fi reprez. Conform semnelor sarcinilor electrice.se !upâ direcţia şi şi F. sensul iortei F.=3OO-100=2oo N.Et. care esL{' o formă de existenţă s matcri!'i. Se cere să se determine timpul elettric in punctul P la distanţa r de sarcina Q. F.8 N= 28. 4. a se presupune un corp punctiform cu sarcina electrică +Q. Tl1lmilâ de obicei tot cîmp electric.EC'I'ROTEHNICA GENERALA In mod analog se g<l. şi Cele.a luminii. iar FI fort! găseşte rezultanta: F31 =F 3-F. F.t=F4-Fz= 400-200=200 N. Un corp încărcat cu electricitate creează în jurul său un cimp electric. douli forle F31 Fu sint perpendicu lare inlre ele. o directie şi un sens ~i se notează cu i . ~mit p Fig. sensul iorleJ Fa. caracterizată prin proprietalea de a Ir:lllSmite 3ttiunea unor torpuri electrizate asupra altor corpuri eledrizate. egală cu v itez. Cimp electric. . +Q a) bJ .are o intensitate (valonrc).seSC: Fz=2QO N. cu F.=WO N. Această măr i me vecto ri ală . Prin compunerea fortelor F. sini lorle de atraclie. CIMP ELECTRIC Fortele ('arl' Sf' exercită inl re corpl1rile' ine~rcate cu electricitate se tran<le la un corp la celălalt cu o v itezit foarte mare. cate esle mai mare decît Fi' găseile Prin compunerea fortelor FI cu Ft se dupil direcjia şi rezultanta: F..8 kgf. =400 N.

şi anume pînă la o dis- . $2 intensitatea cimpului electric produs de sarcina Q2 in punctul unde se găseşlc sarcina Ql' Rezultă deci ur m3.. 1-\ b). -Qz tant~ co r. :ezul.. datorit / / sarcjn ii -Q2' Dac ii sint mai mul t decît dou. 5. I 1 t compune cu cimpul clertri!' al :::arfin ii a l.i sarcini / !i electriC'e.loarea surrini! electrice a acelui carp . <.d. rci tlii Q1 cu cimpul electric 'i. Cîmp CÎn . c.: 4~ef2 ~~-Q_ . corpul eu sarcina electrică +q \"3 (i resp ins ('u o anumită f ortă .ELECTROSTA'TICA 13 la Inţens italea cimpului elect ric distanţa r de a('e a ~t" (fig.~ & ' ·re (1. a) sensul vect oru hl i i este. . unei particlll~ indircat(' ('11 o ~ard nă poziti vă ca re s-ar afla in punctul P.a.. 1-7. Sf'nsul miirÎmii vcctorÎ:de i. 1. D e aici rczultă ră.. mllltiplica/il W /'(i.Q< (fig. ~ -:~). dacă sarcina Q est e pozitivn (fig.electric rezultant.rda.:s punzătoare ('clor trei sarcin i eIecl. ice.ste sensul rorţei F' care s-ar exercil9.1) . crea l de o sa rcină Q in t: -un punct P a) este dată de relaţi.pentru corpur ile rleclrizate din figura '-5 se poate scrie şi astfel: 1-"1 = Ql01_&1·Q2 = $I ·Ql' 4.le rxemplu ':-Ql şi .m. cinilor. r (fig. 1·8.!. Se observă di legea lui Coulomb . POTENŢIAL ELECTRIC. pină Fig.l se obţin~ rezultanta core srunzăloar~ tutl'ror sa r.toarea conduzie : Valoarta {arfei care se exerciM GS/lpTClllnui corp electri:al situat într·un cîmp electric esle egală cu intensitatea cimpuilli eleeiri.. a~ll p r:l Tn cazul mai multor sarcini elert. c:' .ri('(' se compune cu cimpul electric al sarcill ii a patra ş. ia/' dacă salC'Îna Q l'ste negH tidi (fi g ..tc ItJ~pre aceast1'i ~arri uă 8.~). 1-7. d:ltorit ~ ..mpu l electric i intr-un p'i pu nct oarecare P rezultă din compunerea cîmpului eJec· / / tric t. se nsul e~.l! eşle Sarcina Q2. rimpul rezultant ni primelor două sa rcini se Q . Conform legii lui Coulomb..3) In ca re: SI este intensitatea dmpului electric produs de sarcina Ql in punctul u nde se g.relaţia (1.c În punctul unde se gi/scştc corpul. dimprl' slIrcina Q. DIFERENŢĂ DE P OTENŢ IAL Se COns ideră in cîmpul dt-dric al sarcinii + Q o altă ~arcin1 de acelaşi semn + 9 la distanţb.

care permite efectuarea Iutrului respectiv. suh influenţa cimpului electric produs de +Q (teoretic distanţă inflnită). Q-q 't "1 =V1 "q (1.. Q" alunci potenţialul intr-un punct este suma algehrică a potellţialelor tuturor sarl'Înilof.. În punctul Pl' la distanţa r l de Q. Dacă există mai multe sarcini Ql> Q~ ..:P [ şi P2' . 1-10. Energia "Jectrică potenţială in acest punrt P I este : WI = 4r. ~ Dacă se calculează această energie se găseşte că ca est. trică Sarcina eleccimpul electric al sarcinii +Q.. Diferenta de potential electric Intre punctele.. ÎIl . direcţia forţei această Prin mită m('canic.-r se numeşte potentialul elte'rie produs de .arcina Qin punctul P la distanţa r de Q.4) Dacă in Joc de sarcina de q coulombi se Iamb. 0:. °l." se tanţu foarte consideră ELECTROTEHNICA GEN:ERALA mare.iaUi respectivii. Fig..5) În tact' VI este pO[(~ L[ ~ialul electric in PI' Fig. consednţă. In fîgura 1-10 se co nsideră o sarcină e lectrică +q într-un cimp clectrk produ!' de sarcina +Q.4) arată că prin simpla Inmulţire a potenţialului electric dintr-un punct cu sarcina electrică q din acel punct se poate obţine energia electrică poten\. egală cu : (1. To corpul cu sarcina +q la distanţa r de +Q are o anuenergi e eleclricd polf'll{iald. Potentialul ~e măsoară cu o unitate de măsură numită voii (V) . această deplasare pe se efectuează un allumit lucru p r . energia potenţială este: consideră O sarcină de 1 con- Q'l Expresi<t : v~ Q- 4 . +q 1-9. Relaţia (1. __ .

-2 . electrică }·2.9) Unitatea de maHlr[1 a diferenţei de potenţial este tot voltul. inseamnă că WI . iar Wa este lucrul mecanic care se obţine la deplasarea sarcinii q din Pa la infinit.7) Expresia: U=V I -V2 se şi uumeşte diferenţa de pateu/ial sau tensiunea eleclncd Între punctele FI obţine: Pz.q 4 xe" 'r~ (1.6) se poate scrie: (1. D<:oal.6) electric in Pa. că ÎIltensitatea medie a cimpului electric pe distanţa d este dată de relaţia: (1. este egală cu diferenţa de potenţial V dintre cele două puncte multipli· cată cu valoarea sarcinii q. energia elec· Q. Notind distanţa dintre cele două puncte cu d.9) rezultă că unit:oltea dc măsură a cîmpului electric este voit pe metru (V/m).Wz va fi lucrul mecanic care se obţine la deplasarea sarcinii din punctul P I in Pa. Din relaţia (1. R e z o 1 var e.8 coulombi.--.8) ceea ce arată că diferenţa dintre energiile potenţiale WI şi W2. Ţinînd seama de relaţiile Deoarece W l este lucrul mecanic care se la deplasarea sarclUU (1.. diferenţa Si! se determine precum şi intensitatea cimpului electric in B Potenţialul de potential VB-VA "fntre punctele B şi A arătate pe fişi A.7) se (1. Aplicaţie sarcina gură.10. 1·11) se găseşte un corp punctiform încărcat cu q=2 . obţine q din FI la infioit.ELECTRQSTATICA 15 sarcina se găseşte in punctul Pa la triel! potenţială este: W2= in ('are V2 este potenţialul Dacă distanţa r2 de Q. se poate demomtra pe baza formulelor anterioare.5) şi (1. 4'". care se transformă in lucru mecanic prin deplasarea sarcinii q Între cele două puncte P I şi P2. Tn punctul P (fig. din relaţia (1. ca şi uni· tatea de potenţial.. Mediul înconjurător este aerul.eec distanţa d se măsoară in metri. i n punctul A este.

1·13. s-ar constata cii aces t y ('('tor rămlnc tangent la nişte cu rbe numite linii de {orlâ ale dmpului cleC' t. O.. . Fig. c urba C rep rezintă o asemenea liJlic de f orl ă. V. 1-1 2. Urlie de fartă.rk . :!2 4::·1·9·1 0' In mod analog.:'1· 9 ' 10' Diferenj a de polential di llire punctele B VJI V. . 90 = /m~ P ?m 8 A Fig. ]·11. ~iti\'C . . L iniile de rorţ.c---. potentialul în punctul B este.16 ELECTROTEHNICA GEN~A:'A In mod analog.= 180 .. In figura 1-13 sint reprezentate în trăsături pline liniile de forţa ale cimpului unei sarcini pozitive.. imp eleclric s-ar trasa Ycdol'ul cîmpului corespullză tor punclului respectiv. 10v.i au sensul cimpu lui electric.-=---. se găseşte: ~B = J80 V /m.: 2. şi Fig. Liniile de rodii suprafelele echipoten· fiale ale unei sa rcini pa. 10 figura 1-12. Intensitatea cimpu lui eledric In A este: 4. = 180 - A esle: 90 V. LI N II DE l'OHŢĂ ŞI SUPHAFETE ECHJP O TE NŢIALE Dacă pentru fiecare punct dintr-un ('. 1 4" .t şi 4.

17 Suprafeţele fată de carc liniile de. La allc corpuri. electronii liberi sînt împinşi Într. nu există astfel de electroni liberi. numite rele conducătoare de eleciricitate. 1-13).d. Aecsle sarcini negative libcl'l' sînt neulralizale de un număr corespunzător de sarcini pozitive. lZOJ. Cînd un electron ('~L c ~C()S dintr-lin ntom cir semiconductor în acest atom rămîne un gol. Pentru o sarcină pllndifonnii. gazele ş . seleniul. Asemenea corpuri se numesc bllne cond ucăloare de electricitale sau cond!(c- !oau. din această cau z ă. a.l\:TE (adică ŞI SE. nefixaţi În atomi şi care au continuu o miş­ care dezordonată. In ace:st caz semieonduct. sau izolanIe.i\IICU?\DUCTO"\HE U nele corpuri neutre din punct de H'dere electrit: conţin electroni li beri_ sarcini negative libere ). IJ ntlt' ap:ll"(' <llt gol ş. care sub influrn\ a anumitor cauze. Există impurităţi.forţă sînt perpendÎl:Il1are au toale punctele lor Ia aee!uşi potenţial. . lemnul uscat.ial şi deci apare Ull cîmp cJectrk. cauciucul. Există şi corpuri solide numite semiconductoare (ca. die/eclrÎce. rare este ocupat de un electron din atomul y crin. 7. Dac:! \Illre două punde ale unui asemenea corp (un fir meLalic d(' exemplu) se realizcazrl o diferenţă de potenţ.o mişcare generală după direcţia cîmpului eledric. tn :l. :'<Ietalele şi unele lichide sînt conductoarc. se numesc sup/'(/{t:{e echipoientiale (adică de acelaşi potenţial). suprafeţde echipotenţiale sînt sfere cu ccntrul in punctul unde se găseşte sardna electridi (fig. Adaosurile pot acţiona în două moduri. putînd deveni conductor p rin ekplamrea clccLronilor menţionaţi.\ rrslt>3 sint [('prezentate de particule atomice cu nucleu pozitiv şi electroui ("u O sarcinii l otaW negativă mai mică dccît sarcina pozitivil a Jlurleului. care să poată fi puşi in mişcare de o d iterenţă de potenţial.A. Pămîntul este de asemenea conductor. siliciul).<l. Sticla. Unele impurităţi au proprietatea {"a sub influenţa anumitor cauze'" să dea semicondurtorului electroni . primesc electrOlli din semiconductor. De asemenea. gcrmaniul. sînt izolante. . ca şi moleculele unui gaz. Conduct. şi.ornl se numeşte de lip II. s-a constatat că miri adaosuri din alte substanţe.l.m. echi\'alelll ("Il o ~arC"ină pozitiYiî .ondiţii. care pot avea proprietăţi conductoare sau izolante 'In funcţie de anumite {".ivitatea lor creşte neliniar o datil ru temperatura. de exemplu. numite impurităţi. influenţează foarte mult condudivitatea semiconductoarelor.trotehnlc01 !:eneral.cest fel semkonductorul devine conductor pri n lkplanli"<'a arMată a acestor 2- Elec. porţelanul.care sînt particule cu sarcini Ilegative. COHPUHT CONDUCTOAHE.

Q. CII cit virful este mai ascuţit.----.--. 8. La uo corp avind forma uoei pere (fig. aceste sarcini nu se repartizează uniform pe suprafaţa conductorului (adică cu aceeaşi densitate de sarcină electrică) .--. Fig.'\LA goluri corespunzătoare deplasării unor sarcini pozitive şi se numeşte semiconductor de lip p. prin A şi B s-au reprezentat două pH~ci metalice la disd. 1-15. iar cealaltă cu sarcina negativă. 1-14). . sarcinile se indesesc spre virf. ca de exemplu la construcţia rerlresoarelor. FENOMENE ELECTROSTATICE tanţa ŞI ELECTROCINETICE In figura 1-16. una încărcată cu sarcina pozitivă +Q.--. Fig. Placa B)re un surplus de electroni. DENSlTATE DE SARCINA ELECTRI CA Un conductor electriza. repartiţia este uniformă (fig. ·-. IXşi XVIII). Acolo unde corpul prczintă virfuri sarc:înile electrice se Îndesesc (densitatea de sarcină electrică mare) şi uneori sint chiar expulzate din corp. Repartizarea sarcinilor electrice pe o sferiÎ conductoare. . largă utilizare în practică . la o sferă Însă.· 0 '. semiconductoare şi Îzolante utilizate în pra. libere. un conductor electrizat are sarc:îni electrice numai la suprafata sa.tică sinl descrise la capitolul X. electrizată pozitiv.t nu poate conţine În interiorul său s'arcini electrice de acelaşi semn. ele s-ar l'espinge pînă ciqd ar ajunge la suprafaţa conductorului. 1·14. o lipsă de elee- . electrizat negativ.- faţa ne regulată.a d sarcinile ar fi de semne contrare. tranzistoarelor etc. dacă ar exista asemene'a sarcini. Repartizarea sarcinilor electrice pe un conductor in formă de pară. 9. cu atit mai mult. . In consecinţă. !lIaterialele condllctoare. iar placa A. In adevăr. (a se vedea cap..lB ELECTROTEHNICA GENER. La corpurile cu supra- --. ele s-ar neutraliza). Scmiconductoarele au o foarte . 1-15). (D.

(· mare impOitantă practkll. au o mişcare permanentă inlr-un conductor se numcsc fenomene efertrocineJice. ia r eleclron ii vor cirtula în pe.. iar electronii rămin nemişcaţi .. ELECTH1C!TATEA STAT ICA fN I?\DCSTHIE fenomenel!'. sau au mişcări limitate.ECTRO$TA'l'ICA 19 troni faţă de starea ncutră. Fenomenele in care eleetronii liberi.. produc un cimp electric.nemafos Înseamnă mişcare)..rmanenţă in sensul săge\:ii e din figură. Curentul electric şi sursele pentru producerea lui vor fi studiate Fig. surplusul de electroni de pe placa B (Ia potenţialul V8) se va deplasa sub influenţa forţel or electrice. După ce surplusul de electroni de pe placa D co mpletează lipsurile de pc placa .EJ. Dispoziti\ ele care o. In afară de fenomenele electrocinetiee. circulaţia de electroni În COIIductorul C încetează. j"r circulaţia continuă a clectron ilor printr. In jurul plăcilor se crecază un cimp electric. Cu fenomenele electrost<l tice se ocup ă eledrosfu!ica. u (J ro. cum va rezulta din capitolelc urmatoare . la placa . care dnt studiate in paragrafele următoare ~Ie aceslui capitol. In afară de C'onoematoarele elet"trire obişnuite. după care revin in f'ehilibru. Cireulalia eledronilor printr·un in capitolele următoare. iar cîmpul electric dispare.t şi V IJ se anulează . J-16.nn conductor care leagă aceste borne constituie un curent eleclric. (amîndouă plăcile se neutralizează).'nomende elert rostatice joaca un rol imp ortant. filtrel\' elec LrosLatice după Deşi . se mentioIl1'8r-:1 ('. ca în figurii. cind electronii slau in nemişcare.. in ech ilibru. ndkă de mişcare a elecIricilă/ii (pe greceşte Id. ineârcale cu sarcinile +Q şi -Q. Plăcile A şi R din figura 1-16. sub influenţa unui CÎmp electric. \('esla cOnstitu e un exemplu de fenomellelecfrosf<lfic. conductor. diferenţa dintre potenţialele Y . o parte din ş tiint :1 «'let·t6C"ilfttii . intre aceste pMci ar exista mereu o diferenţă de potenţial V ~ . ('lectroeiJl('lice . Lotuşi ~i r. dl' (·xcmplu. exisUi fenomene electroslafice.. ('H . 10.4 (cu potenţialul \/. prin eonductorul C.4. printr-un fir conductor C.i in p ractică se intilnesc şi alte aparat(' cleC'tro~t3li('('. nelegate prin conduclorul C.\'n.u proprietatea de a trea perman{'nt o difcrenţă de potenţial intre horncle (extrem ităţile) lor se numesc surse electrice. A B Dacă ar exista lin dispozitiv care să mel1ţină permanent surplusul de electroni pe placa B ~ i lipsa de electroni pe placa A. 1'I. Dacă cele nouă plă ci se Jeagă inlre ele.4) unde va completa lipsa de electroni.

Sc menţionează ca surse de electrici t ate s tatic ă trans~ portoarele pneumatiee. in special. umezirea aerului j căptuşirea filtrelor de pînză din conducte en o plasă metalică legată la pămînt. forma prin freeări san şocuri ale materialelor dielectrice. iar roata de curea. următoarele: . in general.conductoare). are o anumită alunecare cu frecare faţă de roţile pe care se înfăşoară. în general.ELECTROTE. care se scurge prin corpul maşinii la pămiui. iar jumătatea cealaltă de curea.) poate da naştere la efecte dăunătoare in industrie. următoa rele: _ legarea la pămînt a carcaselor maşinilor. aceasta dupii cum se ştie . prin urnezire sau Hngcre cu unsnri .-ERALA !)entru desprăfuirca gazelor. Preseripţiile pentru prevenirea incendiilor ce s-ar putra produce din cauza eleetricităţii statice prevăd. _ deseărcarea la pămînt a electricităţii statice produse de curelele de t ransmisie. 1n cele ce urmează se arată cîteva cazuri mai tipke (it' producere nedorită a rJeetricită ţi i ~ t a­ ticc În industrie. text ilelor. a hirliei.a .. Cînd cureaua atinge a doua roală . cu ajutorul unor piepteni metalici şi prin mărirea eOllduetibi~ lităţii electrice a eu relelor (de exemplu. în fabricile din industria caucineului. maselor plastice ş.HNlCA GL. se consideră nepericuloase transmisiile p rin curea cu yi t ezc sub 5 m!s pentr u puteri de maximum 8 ep. Electricitatea statică aeumulată la tensiuni mari poate provoca comoţii puternice muncitorilor şi importante daune materiale. care se deplasează Îu sens invers.. a pielii artificiale. Uneori Însă electricitatea statică (produsă prin fenomene electrosta~ tice..evitarea apariţiei sarcinilor eledriee. pompe etc. _ legarea la pămînt a părţilor metalice din conducte. mai inainte de a putea produce seîntei j _ reducerea potenţialului electric al sarcinilor care nu pot fi evitate . In timpul funcţionării un/!i transmi sii prin curea.. electricitatea statică se poate. In afară de t ransmisiile prin curea.a. utilizate in instalaţiile pentru eombustibili lichizi. o jumătate de eurea se neutralizează. Din canza acestei freeări . aparatelor şi utilajelor in care se fărimiţează substanţe producătoare de praf Cli pericol ~e explozie j legarea la pămînt a transmisiilor şi a arborilor respectivi j legarea la pămînt a conductelor ce transportă aer eu praf. . cureaua se incarcă cu electricitate s t atir-ă nega ti vă pc faţa sa interioară. în general. T ensiunea curelei fal-ă de pămlnt poate atinge cirea 80 kV la viteze de 15 m!s. conductele de transportat lichid etc. ?llăsurile de protecţie sînt. _ neut ralizarea sarcinilor cleetrice. rezervoare. se Înearcă la rei eu electrieitate negativă. uleiului. mai ales în locurile ru pericol de incendiu şi explozie. cu electricitate statică pozitivă. Asemenea tensÎlllli pot produce cleseărcări sub forma unor scîntei mari. dispoziLiveie de încălzire şi uscare a lemnului in dieledricul unor condensatoarc speciale ş.

Conden· sator electric: 3 _ armAturl .7 sator electrIc.~i a acumlllatoarelOL . ca izolallt se foloseşte de ob icei hirtie impregnată cu ulei. armăturile condCllsatorului se încarcă fiecare cu cantitatea de electricitate Q (pozitivă pe O armfitlU'ă $i negativă pe cealaltă). 1·17. Intre tensiunea U de la bornele armăturiior şi sarcina Q de pe nrrnături exist[l relat.io nează pe ba:w principiului arăta t la paragraful 9 (fig. unitate numită (arad (in sistemu l • Sursele de curent continuu sint analizate în capitolul II. 1-17) şi funct. 1-18). 1-1 6). FIg. eondensatorul se descarcă. deş i condensatorul rămîne legat la s ursă . I·J8. Prin circuit trece un curent rfig. În care C este O rna(Jmc fizică numită capacitatea electrică** a eondensatomlui ŞI se. prin circuit nu mai trece nici un curent. armăturile condensatorului sînt de multe ori executate din cite o fişie de staniol . In practică. lnciircarea unui conden· ·eledric numai atit timp cit durează incărcarea armăturilor. 1 _ ! - r n • I~ · 101 . CONDENSATORUL ELECTR1C Condensatorul electric este un aparal format din două plăci conductoare (armătnri) separate printr-un izolant (dielectric) (fig. prin conductor trece un curent electric format de deplasarea sarcinilor negative de pe armă ­ tura negativă spre armătura pozitivă. Da că se leagă bornele printr-un conductor. condensatorul rămtne incărcat. pentru a ocupa un spaţiu cit mai mic şi apoi este inchis Într-o cutie metalică prevăzută cu borne de ieşire. ** Să nu se confunde cu capacitatea pJ!elor . DezIcgindu-1 de Ia sursă.!:"!.E.LECTROSTATICA '1 11. După Încăr­ carea acestora. Ansamblul lor este împăturit. Legind un condensator la o sursă de curent continuu* (fig. dleleetrie : bom ~ . unde neutralizează sarcinile pozitive. măsoară În roulomb pe voIt.

~ pcrmitivitatea dielectricului .istemul SI): C este capacitatea.+U.___. . La fabrica Electroputere . Condematoare lega le în serie Legarea cOlldcnsatoarclor in scrie se foloseşte pentru obţinerea UDor tensiuni mari de exemplu. r . 1-19).. d distanţa dintre armături (grosimea dieledricului). ('l .+. în derivaţie sau mixt.Craiova şi Institutul de cercetă ri şi proiectări electrotelmice Bucureşti există asemenea instalaţii proiectate in ţara noastră şi realizate in cea mai mare parle cu materiale de la noi.U --l . LEGAHEA CONDEN$ATOARELOR ELECTRICE Condensatoarele c1ectriet~ pot fi legate în serie.onshmtă) se calculează cu ajutorul relaţiei: c=~ d (1. baterii de condensatoare. 12..~L -· 1 1 1 1 i_n 1 c ~ ~ ~ ~lG (1.11) C.+U". Capacitatea condensatorului depinde numai de dimensiunile armătn­ rilor. I"'Y. Capacitatea unui con densa tor plan (format de două urmături plane paralele. S suprafaţa uneia dintre armături în m 2 . la relatia dintre diferentele de potential (tensiunile electrice) : U =U. Capadtatea echivalentă C a mai multor eondensatoare CI' C2. I I {}.l0) in care (în s. Condensa[oare în serie (fig.. Relatia 1·11 se deduce plecind de. de distanţa dintre ele şi de natura dieleetricului.'°'1 -O.+-+···+. la instalaţiile de înaltă tensiune. intre care dielcetricul are o grosime c.ELECTROTEEU'ITCA GENERALA SI). 1·19. lj I ' I I f-" Un Fig.O'11i4 .--=:0'1' . Q " C l C 17 ~ (-. În m.~. --+. in F (farazi).•• Cn legate in serie este dată de relaţia: alcătuind .

rezult ă : c. (1. CII ..ELEcrftoSTATICA Se observi! apoi d.=Ql + Q! . ..C CI C: --1. C. ('J "'" (dJ .12) sali.. : (Li 3) h egarea in riei esle. legate În derivaţie.+C2+" .11). ('l Fig. 1~20). Capacitatea echivalentă C a unei haterii formate din condensatoarcle CI' C2 .i la legarea in serie a condensaloarelor (bJ Deoarece: U=_C{ . rezultă uşor derivaţie a condensatoarelor se derivaţie. Condensatoare legate în derivajie. C U2 = . .13). foloseşte cînd este necesară mărirea capadtăţii. C" Din rela ţii le (b) şi (d) rezultă relajia (1. . C~C. U~ =Q".+C. . se calculează cu ajutorul relaţiei. Cum : iu.2.Q2. . Condensaloare in derivafie (fig. In cazul condensatoarelor legate În se observă că sarcina elect rică a bale- ('l (bl relatia (1. 1·20.••• +Q".

plica la capitolele V Il şi XX) etc.atea.\I:tt.. HIrtie. diclcctric".o.:. 32 65 ·1()lOO Hirtie impregllllt:( . Dacă se măsoară diferenla de potenţial in volţi şi grosimea die lectricului în metri. Cu dt grosimea dielcdricu lui este mai mică. Valoarea cea mai mică a raportului dintre diferenţa de potenţial şi grosimea la care poate fi străpuns dielectricul se llumeşe rigiditatea dieleclriCIT. telegrafie. dar şi de grosimea dieledricului..ELECTROTEHNICA GENERALA Condensatoarele pot fi legate şi mixt. prin diclectric). In "v{em Petrol.:: rt10ldlluten dirl~c Lridi.Ou 400-1000 600-. cu atît el poate fi străpuns la o d ifell'n~ii de potenţial mai redusă. . In practică. pentru ameliorarea ractorului de putere în cazul reţelelor de curent alteruativ (după eum se va e.e de pe o armătură pe cealaltă.l ~lgldIlUC:t (electrică • In liv/an I I I Sti~la Mi~" I RÎg:idIlU"".50 14. rigidi tatea dielectrică este valoarea minimă a cimpului electric la rarc poate fi străpuns un d ielectric av î nd grosimea egală cu unit. tn acest caz. CONDENSATOAHE INDUSTRIALE Ş[ FABR [CAREA LOR Coudensatoa rele Îşi găsesc intrebu i nţ. capacitaten ec. Străpungerea diclectricului depinde nu numai de valoarea difen~nţei de potenţial. este mai comod insiI ~ă ~e măsoare in mii de yolţi pe centimetru (kV/cm). 70.ondema l ol' cre~lc mereu. se produce la un moment dat o sLrăpungere a dielectricului (trecerea bruscă a sarcinilor electric." . televiziune.'tre in jnslala~iile de telefol1il'. Altfel spus. hivalentă a batcriei se determină din apr~JX: in aproape.. STRApUNGEREA DIELECTRICULUI. Ta be/a J.rialu. a dtornl mul eri :Ile ~Iald'l:llul .ei. adicl' ÎIl combinaţie de legături serie şi derivaţie obţinindu-se mărirea atit a tensiunii cit şi a capacităţii. radio. 13.rice pentru unele IlIULeriale. RJGTDITATE DJELECTRJCA Dacii diferenţa de potenţial aplicată la bornele unui <. In tabela 1-2 se di"o valoarea rigidităţii diclcct. r igiditatea dielectrică se va mii sura in volţi pC' metru (Y/ m). Îll urma căreia dielectricul sr dctcriorizcază de obir.

in funcţie de matelialele folosite. dieJeetricul este realizat din hirtie parafinată sau din foiţă de micii. Cundensiltor cu armatu rl din stanlol şi die!eclric din mică. fu fî1-.. v. carc pTin rotlrC patrund mtre alt e plrlci tot ITwlali('l' . D in punct de vedere constructiv. s înt de mai multe tipuri.citnlt! . [·21.d~nsntO(· es.ric din mică. De multe ori. .-rum 1-22 e:. Didedrirul at'estui ro n. a"Înd o capacitate de 200 pF (picofarazi)*.a. uar fixr:. .. Fi~.te reprezen tat un condcn~ator Ctl a nnăluri din staniol.ELECTROSTATICA .\·aria~ilă. avind o rapadtatc M 2!). Pl' mfl!'ură te pl:idlc mobile sc introdu~' Între plftdle . PI ăril<. ('a~3~itatc~ creşte. Fii. 1·22. Figura 1~2:l reprczinlii un l'ond(.(.e din ahlllunm ~ au dlo cupru.nstitui t dintr-o ~('fie dl' pl ăti mdalitc moh ilc. fixe.F (m icro~ farni)··. d:Jr cu diclcdric din hîrtie parafinatll. de formă ş.te aerul. In figura 1-21 s{' arată aspcctul unui condensatar cu armături din stanioi ~i di(·lccl.F=IO" F. OJm!ensator eu armiituri din staniol şi dlelectric din hirtie pa. •• pF =--IO"""l~ F.ralillata. condensaloarelc. deoaf'l'ce SI> m:m'şle sli pra r:l \n annătllnlor earc !>c g:lscsc faţ a In faţa..lJ~a tor Cll capa.> ('o ll~titui(' :umă lurilc şi ~inl fabric-al. co.

sute pînă la cîteva mii de picofarazi. . şi anume: de 150 V şi O.5fLF cu armături din aluminiu şi di~lectric din hirtie parafinată.F in ulei. Condensator cu capacitate varia bilă. pentru insta laţiile deradio. de 1 000 V cu capacităţi de la citeva Fig.5.26 ELEerUOTEHNICA GENERALA ln ţara noastră se fabricu divers-e tipuri de condensatoa re. pentru instalaţiile telefonice. pentru ameliorarea fact orului de putere îll reţeTele de curent alternativ trifazat* şi altele . tot cu annături din aluminiu şi dielectric din hîrtie parafinată. 1·23. de 380 V de 3 x110 !J. • Circuite le de curent al!eflla liv lrifaza! sînt studiate "în capitolul VIII.

in cOllSccinţă .1 că sensul curentului este de la polul pozitiv spre polul negaiiu (Il sursei. fI! mod canl/en/ional. 27 . pc scurt. In sis temul SI. int. iar t in secuude (s).5 pt'riodic sensul de circu latie). esle a{eş.e iar I timpul.1) in c.u·e Q t!stc cantitatea de electricitat.ul exterior al une i surse de energie se couside r.rece printr-o sectiune trausvcrsală a conductorului in unitatea de timp. Curentul clcetric se măsoari'1 in praclieă eu ajl1torl11 aporatului numit Clmpermelru . Curentul electric poate fi COlltinull (cînd arc mereu acelaşi sens). Dacă. După 1 =. CUHENTUL ELECTR IC cum se ştie. $e /lslll curentului. Q in coulombi (e).auzc oarecare din afară. ~enSLlI dc c ir culaţie al curenlului sau. adică dezordonată. cantitatea de electricitate care trece printr-o secţiune a conductorului este in medie egală cu zero. OpllS senSlIllii În care se deplasea:ă eleclronii prin comiuclor. prin intermediul unei c. pe scurl. se imprimă sar· cinilor electrice o deplasare intr-un sens printr-o secţiune a conductorului va tr<~('e o anumită cantitate de electricitate sau prin conductor va lua naş­ tere U11 curen t electric. se mă­ soară 1 in amperi (A). in orice moment numărul de eleclroni (cantitatea de electricitate) care trec printr-o secţiune transversală a cond uctorului intr-un sens este egal cu numă r ul de electroni care lrec in sens contrar.. . Cu alte cuvinte. in circuit.r-un conduclor există elcclroni liberi in mişcare In mod normal.. Intensitatea curen/ullli electric sau. sau allemulilJ (cind îşi schimh. CII/'en/1l1 electric 1 este cautil'ltca de electricilate care t.9. (2. Cmelltlll electric este cara<'teriz<lt prin inlensilalea şi prin sensul său.CAPITOLUL II ClHCUITE DE CUHENT CONTiNUU 1.

denumită rezÎslivilafe (tabela 2-1). ea se determină prin calcul. printr-o linie lungă şi liubţ. in c urent con t inuu. Acea~ t ă proprietate a condudoarelor de a se opune mai mult sau mai pU\inla:trecerea c ure ntului electric e!ite caracteri zată prin miirimea denumi t ă rezislw(a electrică o COI) - dudorlllui. Acestea. va lrece un curent mai mare sau mai mic . prin intregul circuit. [ (2.ircuit închis.. un acumulator. deci şi prin conductor. In sistemlll SI forţa electromo1. o maşină electrică rotativă ş. folosind relaţia: COll- stantă s. crcind o diferen ţ ă electric Între două puncte oa recare ale circuitului.28 ELECTROTEHNICA GENERALA Densitatea de Cl/rent l3 este raportul dintre ('menLul 1 condllctorului prin care trece curentuL şi secţ. se ca lclllea ză R=p . folosind relaţia (2.3) in care p este o mărime earaclenstică a materialului din care este I'ons lruit conduetoruI.cu litera E.oarc se măsoară in v olti (V). Rezistenţa electrică R a unui c_onductor de hlllgime [ cu sectiune.a electromotoare se notează de obicei .. l-orţa electromotoare este produsu de O surs:. FORfA (TENSIUNEA) ELECTROi\lOTOARE Forta sau tensiunea eleciromofoare este mărimea fizi că ducă şi să menţină potenţial capabilă să pro- un curent electric int. sau generator de energic electrică . Dacă la bornele unei surse de energic elect rică se leagă Uil conductor formind astfel un circuit eledric Îllchis.iunea s a (2.2) 2. REZISTENTA ELECTRICi\.2) in sistemul SI. .r-un !. după cum condudorul se opune mai puţin sau mai mult trecerii curentului. care poate fi o pilă electrică. de 3.a. Densitatea de curent nu se poate măsura cu aparate.irc (polul pozitiv) şi o linie scurtă şi groasă (polul negativ) Fort. . densitatea de curent se măsoară în A/m2 • tn mod curent ea se măsoară Însă in A/mrrî2.se reprezintă simbolic.

.0036 0.CIRCUITE DE CURENT CONTINUU Tarie/a 2-1 Valoarea re zistivităjîi şi a (oeficienţiJor de variaţie a rezistiyitajii cu temperatura pentru diferite materiale uzuale..0175 0.0. uni• tatea rez i sl. III ol!nl·111clru p:.00018 . 0. Alumini:.. in pr<ldiefl. . 1n general.0040 0. rezi ~ t. Argint . .0052 O. !Il De obicei .003 9.4 .. l - in met. 24 .063 0. Rezislivitatea PIZ la tcmperatura 12 .t'nţa unui conductor creşte cu t emperatu ra..t~il materja lulul Omrn' /m .4) in care 'l.3i In sist. M. 0. Constan tan Crom-nichel 0. prin urmaIT'.029 '0. 012 0. ..0003 0.OO. cum este cărbunele şi cum sint anumiţi eledrolîţi . Cupru .1 .1 0.1 in ohm i ( 0.ivilăţji rezul tă astfeJ În ~t m flcziELi vitatca şi. 0. .anganiniî Nicheliniî Olel Z inc .tr3l IfH~ lru f !:!m" _ _ . P .ri (m). R n " " ') me " n pa l'a t' ( m. in temperatura Il' este dată de relaţia: funcţie de rezistivitatea Pil la (2. Rezisten ţa năto are . s )' .44 0.. in 20°C Dcn u" '.).00u21 0.5) In unele cazuri. v aria ţie a rezistivităţii eu t emperatura (ta- R t2 la temperatura '2 se determina printr-o ITJaţie asemă­ (2. este coefirien t ul de bela 2-1 ). rezistenţa unui condu ctor variazil cu temperatura. 1.51 . rezistenţa scade pe măsură re temperatnra ereşte (eoeficientul C( este negativ)..cmul SI se măsoară . s('('ţiun il c condueio:udor se dau in mm:?:..0 165' 0.00001 0. 0.000005 0.

şi dintr-o rczistenF\ R legatii la borne le a şi b ale sursei (fig.. E .enţă i nterioară f.În A .. şi r in D. condllclaliJa G a con- G =~ =~ ... p=0. m Deci : 4. L EGEA L U I OIlM Curentul 1 care t rece print.\l..!. R - in Q.r-un circuit inchis fo rma t dintr-o surs[\ de energie e lectrică.a pet.. Aplicaţie. 2-1)* se ca lculeaz ă cu ajutorul re laţiei: (2.A Inversul rezistentei unui conduct or se ductorului: R p f numeşte. In sistemul SI con ductanţa se măsoară in sitmeas (S). .cirOlllotoare R ş i o rez i st. ='.8) ill care. avilld o forţ:j elc. Se foloseş te formula (2.. in sistemul SI se măsoară : 1 . este conduclil!iiall!{{ matelialului din care estc făcut conductorul.OI75 Q rom: .!.in V.3) în care {=2 X250=500 m: s= 16 mm! . .7) iar R 10 această re laţi e.ele căreia diferenţ ă se aplică o tensi une electrică (o culeazrl folosind relaţia: de pote nţjal ) U (fig. II. 2-2) se cal- (2. in sistemul SI $e măsoară : 1 "' AceSt circuit este denumit circuit şimplu ..ELECTROTI:::HNICA GE~J-.1 I ' (2.. Curentul electr ic 1 care trece printr-o reziste nţă R la c. p R e z o 1v 3 re.!. U - in V.6) in care y =. in A. Să se calculeze rezisttnjll llnui conductor de cupru cu o sectiune de 16 rom !Il unei linii elecfric:t lungi de 250 m.

6 A. LEGILE LUI KIRCHHOFF una sau Ulai multe surse de energie electrică şi mai multe rezistenţe. VE CUllO. Căderea de tensiune inlr·o rezistentii lUI F:g. Circuit eledric simplu. ~ Acumulatorul electric este un aparat care poate lnmagaziml eledricll. alcătuind relele electrice. Punctele in care se intilnesc cel puţin trei căi de curent (rezistenţe) se . Căderea de tensiune intr-o rezistenţă este egală cu tensiunea aplicată la capetele (bornele) ei: (2..Ţ CONTINUU 3! Produsul RI esle căderea de tensiune produsă de tr('{'crea curentului [ prin rezistenţa R.. apoi reda energie .J~ _<--R Fig.9) R I_Gu'l.l Q. conţin ind . 2·1.cmCUl'rt.76 V. Curentlll care trece prin circui t este. poa te calcula în două moduri: aceeaşi cu tensiunea la bornele acumulalorului.I·1. Un acumulator'" electric avind o iorţă eleclromoloare E=2 V şi o rezis· i enj a i nterioară r=0.6=1.76 V.15 f) alimentează cu energie electrică un CÎrcuit 11 cărui rezistenţă este R=l. Mărimile rare intervin într-o reţea elcctric. Aplicaţie. se a) U=RI=J..). 2-2. Tensiunea la bornele circuitulu i. circuitele electrice sint mai complicaL('.numesc noduri ale reţelei. rezistenţele diferitelor laturi şi curenţii prin aceste laturi. e z o I var c. Căile de curent intre diferitele noduri se numesc laturile reţelei. AcumulatoareJe sint descrise la capiiolu! III.6=1 .ă sînt: forţele eledromotoare. 5. leg'a tc în diferite moduri. b) U=E-r/=20-O. şi De multe ori.lS '1. Să se determine curentul care trece prin circ uit şi tensiunea la bornele circuitul ui. 2 1. R.

E a) Fi~. Pe.-~- ~r. . c). d ). pentru nod ul 11 (fig.E. ci Pentru a aplica această lege se aleg-e un !:iCIlS oarecare de par('urgf'f~· a circuitului şi şc respecEi următoarea GonvGnţie.·:.ca U. a _ f(wţ<i ~ d. .LĂ l.' . Conventia de semne Îolosite la aplicarea legii a lI·a cădere _ !M \ tl c!<>e\. 2-1. . Dc exemplu. 2-3. .E .4. L:. Fig.:r.lune n"gaH.i e!ectromotoare negati. Z-3. b şi 2-3 .ircultlllni (fig . 2-4. forţele eledromotoare. (arătat de săgeata punrlată) sc PO~l tc scrie .. -1JUU.iiI c) a lui Kirchhoff : pozitivă.RI (2. pentru circuitul ABCD din figura. de ten.se trec prin consideră rezistenţ. couform polarităţ ii lor (de la la +). 2-4) 5C poal:c scric : (2 .. Retea elec\r ic~.Se' cOllsiderli pozitive forţe!e eledroillotoare al diror llcns. orice.ii carc in acelaşi sens CII sensul de parcurgere al cÎrcuitului (fig.ege a l.10) Leg. ~ F -+=-E b} ------f ----" + fiI ------. 2-3.in ~ suma for!elo/" ele/. respectiv căderile (l e tensiune.'Il\. Dt> exemplu. parclIrgindu-l in sensul ABCDA. Of' cind săgeata Pentru o u şoară memorllre se poate considera că o forta electromotoare este po:zith' a sensului de parcurs (ales arbitra r) iesi! din polul po. (1)* .Ol'1()ware c ci<dere dte tensiune paziti'·il. .1j .În c~lzltrile cOll tr<ll"r. Suma curenţilor wre ilzll'ă inlr-1Zll nod este egală cu suma Cl/ren/ilor tau ies din acel nod.LECTROTEHNICA GENER. ~e considerI\ negative (fig.zUi" al surse!.e pozilive căderile dc teminne produse tie C:Uf(.11 ) . esLe În sensul parGurgt:rii c. circuil inchis al llI/fi relele elrl. 2-3. .frrJmoloare este eyală cu suma căderi lor (le tensiune.

sa lI . + Un.C IRCUITE DE CU R l::. numărul neClllloscu lrlor h :chlLie să nil dt'păşeilsc:i numărul ccuaţiilor independente care pot fi scrise cu lC'gile lui Kirchhoff. CU1l0Sci!ldu-se o p~lrte din mărimile care intervin intr-o reţea. <1 Fig. + R2+ .l""UU 3J b 'giJe lui Kirc hh off serYesc la calcularea rel. . ".cu legea :'1 II-a: f-n + l e c uaţii independente (scrise pentru circuile în chise distincte).ie (pa ra i!' !) ş i mixt. deci : U=U 1 + U2 + · . 2·5. ~-g I I ". 2-5) . 6. rezultă că re:7. LEGAREA REZISTENTELOR H ('zi s tenţe lc electrice pot fi legate (conectate) În serie.delor electrice.s(enla echiualenlil R a mai muUor rezistente Rl. + Rn i_ n (2.NT COl\"Tl. 13) sau: R=~ R/.c mărimi ne c unoscute . :\otÎlldu-se cu 1! numfirul de noduri şi cu 1 numărul de laturi dintr-o rt'ţert . sensul real al lui va fi contrar celui ales iniţial. S(' pol scrie . şi anume.R legale În serie. Cum curenlul J eslI' acelaşi in loatc rezistcnţele legate În serie. In cazul cind nil :>c cunosc curenţii... dacă pentru vreu ll ul din curenţi se obţin e o valoare negativă. echivalen t". R2.".c u legea r: Il 1 ecuatii inde pendente (scrise pentru nodurile distinctt» . Căderea de tensiune totală În cele II rezi ~tt'nte legate in serie este egal ă c u sum a di derilor de tensiune din fi ecare rez i s te ţ... În d c rivaţ. · · . /fII ~-=/'-i"1=~~ ') v . In total se pot deci scrie 1 e cuaţii distincte şi se pot determina 1 necunoscu te. esle ( gală cu suma actslor rezislenJe: R=R. ele permit să se determine ceklalt. se aleg la inceput sensuri arbitrare j după rezolvarea sistemului de ecuaţii. deci nici sensuri le lor. . 1 . Lega rea t n serie a rezisten jelor : IZ _ reo:lslenl" lega te In s erie: Il retlatent.t (legea a TI-a a lui Kirchhoff). a) Rezistente in serie (fig.12) (2. Pentr u aceasta. '.

R=RI ....17) rez istenţe c) Retislell Je legate mixt.. Cu rentu l tolal cart' t.::hh'alentă .' R t ad ică: in/lersul re :isfentei ec/Jivale1!/e ~ (/ mai multor rezisfmje legali! iIl pa- Cind cele /1 rezistenţe R. : ti _ rerezisle nţclor zistenţel e. tenlelor : 1> _ rezlsten\e legate In derivaţie zistenţa e. +~ R: R.. + R t Rf sîn t egale. + 1.. 2-7). -I R f sau : R = i_ 1 b R' j l=n I (2. FIg. (2.. urenţil or ('ar(' tre c prin fiecare rezistenţ ă : R~nR. Cind cele E LECTROTEHNfCA GENERALA 11 rezistenţe sînt egale cu Rl' rezulta: (2. + R. Legarea mix til a rezis len jeJor. 1 1 +-+ .16) rezu l tă (2. 2-7. .. 2-6). " legate .+~ + .. Se pot face co mb inaţil intre in deriva ţie ~i rezi ste nţe legate in seri e (fig. .rece prin cele 11 rezistenţe legate in paralel f'lite egn l CIl s uma ('. Legarea În deriva tie a re~is­ Fig.1:J) R HIlel esLe egal cu suma inverse/oI' acestor reti:sleflll!.. 2-6. 1=11 + 12 + . de unde rezultă : 1 -= - R R.. Din aceasta relaţie se deduce rezistenţa echivalentă R.14) b) Rezisfetl(e iTI derilla(it. In cazul a d o uă rez iste nţe legate Îll paralel. cu ajutonl l rdaţiei (2. Cu m tensiunea U la bornele se poale sc rie: R RI este aceeaşi pentru toate re- ~=J!..15) se dedu ce expresia re ziste n ţei echivalente: R . (in paralel) (fig..

CmCVIT& DI: CURE. termenul al doilea d in relatia (2. adică 0. se deduct': şi lif t. ENERGIA ELECTR ICA rezistenţă Il trece un curent I.ru a obţine energia W in c. rezistenţa echivalentă J(' a acestora este In serie cu R.in amperi (A). Se ca leulează rezistenţa lor echivalentă Ra4' aceasta !'>c adună cu R!. rezistenţa se încăl zeşte tr ansformării in că ldur ă a energiei electrice W. 24.In .1 9) Tinindu-se seatnii de legeu lui Ohm.orbitc de o rezistenţă electridi se mai poate scrie: W =RJ'lI = UJL = PleCÎnd de.20) relaţia \inÎndu-se s('ama de (2.in oh m i (O). dat ă de relaţia I IV _ RI'I.18) trebuie inm ult. expri mă legea J ou le -Lenz.rii e nergiei (energia nu se pierde. (2 . I .d in Energia e le ctrică (tota l ă) p rodusă (debitată) de o sursă cu o [orPi elcc.1 ). tromotoare F:.rece un curent J."iT CONTINl1t1 R ezis tenta echivalentă se calculează în ace. cinrl prin sursă t. Pent. sînt în paralel.al in figura 2-7. Ac-castă relaţie. este. (2. W ~ măsoarii iu jouli (J ).... cu care este in serie.h:. tre bu ie ca energia produsă de o sursă să fie egală .secu nde (s). R (2. Rezultă deci: 7. expresia (2.18) in care I es te timpul cît a t recut curen tul prin rez istentii. Pc baza pri ncipiului conSCl'v[. Ia relapa " ' = U/l care Q-It.it CII echivalentul in calorii 31 Ullu i joule. R . Ra ş i R. Deri: Q _ O. într-un timp 1. in cazul reprezent.s caz din a proape in aproape . As tfel .: (2. In sistemul S I.. 2<1 RI'I. nu se ci se transformă) . 1 .alorii Inici (cal). cu care se adună.21) treează .J 8) a ('nergiei electrice :. LEGEA Cind printr-o dtltorită JO ULE-L ENZ . obţin ind R' : aceasta este in paralel cu R.

20) ş i (2.21). energie uWizat1i = in circuitul de sursii exteriOr + punct energie pierdută.27) 1n sistemul SI puterea se măsoară în ".38 ELEX::I'ROTEHNICA GEl'IERALA cu energia absorbită (consumată) de circuit .23) 8. puterea clectricâ totală produsă de o s u rs ă este : (2.25) dedusă din expresiile (2.f. (2.18). Se poate scrie: (2. energia electrică se măsoară cu ajutorul contorului eleclric se exprimă in kilowatt-ore (kWh): I kWh=3. In practică .26) dedusă din relaţia (2. Puterea electrică debitată de o sursă absorbită de acest circuit este: Îll ci rcuitul legat la bornele ei ş i (2. la timpul in ca re ea (2 . energia consumată de circuit este energia absorbită de rezistenţa R a circuitului legat la bornele sursei ş i de ff'zistenta r din interi orul sursei.ali (\V). (2. . În interiorul surseI şi In practică.22) EIl = RI2f energie prod usli +rJ2/. w I Puterea din relaţiile: electri că absorbită de o rezistenţ ă R se poate calcula cu una (2. In cazul circuitului diD figura 2-1.24) sau absorb it ă: p~ -. rn mod analog. pentru mă­ surarea puterii se roloseşte adesea un multiplu al a cestei u nită ţi şi all u m~ kilowattul (kW): 1 kW = looO W = l ()3 W .24). 6'1O~ . din de vedere util. de exemplu. PUTEREA ELECTRICĂ Puterea este produsă e l ectrică este energia electrică raporta Ui.

Q ltmă timp de: 1=4 h}ziX30 zile=120 h Energia consumat va fi: W=P/=O.-O..f'zislenta eleclridi a lămpii este [rf'falia (2.. Puterea lămpii..272 =8066 n. Re z o I var e. O lampă electrică cu incandescenlă (bec electric) de 60 W şi 220 Veste aprind 4 ore pe zi. esle: P=60 W=O.25)1: U' P U R.27ZZ ..0..-' Obser.CIRCUITE DE CURE. la 10 ori). 37 Aparatul folosit pentru a mtlru.06 kW ·120 h=7. măsura puterea electrică se numeşte watf- ApliC4iie..= 25 92 .. lămpile: cu mamenl metalic. T CO?<""TlNL"U .25) : 60W =--.06 kW. sau: J W=7. conform enunlulul problemei.J()6 J. -. Lampa are aceast ă rezistentii electrică numa1 la Inca ndescentă. Care este energia consum ată tn timp de o lună (30 de zile) ? Să se determine curentu l care trece prin lampă :şi valoarea rezistentei electrice a lămpii aprinse..-" P /~ l' R.. Această putere esle absorbită:l ntr .2 kWh·3 6 ·106 .xJ(ie. • kWh ' Curentul care tr ece prin lampă se deduce din una din relatiile (2.60.2 kWh. I n stare 22<F 60 220 rece. re zisten ta fiIamentului este mult mai mică (de circa .= 0•272 220V /= - P U A • i R.

adică acoperirea obiectelor CII un strat subţi re de met<ll 1)(' calc elrctro li ti c ă (ni ehela rt' . trecut prin eleclrolili cu ajutorul u două picse lllclalic(' scufun datc in clectrolit şi denumite. iar cel legal la polul IlcgaU\.·urent ro nliull u.. printre carc galvGlIosleyia.l'OARE · \ 1. E lectrodul legat la polul pozitiv a l s ursei se II l1m e~ te QllDa. galvanizare elr.ellţa -"I f.). e1ec[ro:i.orÎ ~rave neajunsuri. ELECTROT.IZA Unele lichide cu m sint acizii . _ (:U MULA.lpar ("\tre. P rin accasta metalul S(' distruge. 3-1). V \" "J/ . bazele-. Descompunerea unui cl('ctrolit cu ajut?rul curen tului eledric se numeşte elec/rolizii. solu ţiil e săr uril or.01.in prC7. ÎIl loc să ('Îrculc prin şiur. La loc urile cl ţ p ătru nd e re şi d(' ieş ire u c. Aceste corp uri se numesc COJl duc/o are de c/usa a doua sali elec/roli ti. Electroliza arc numeroase aplicatii practice. p/"ovoci tl dn-~ ltn<. Eleclroliza. d de :lcr comprimat. în . Fig. în jurul clcdrozilor apar produşi ('himki t·l·ZlIltaţi din descompunerea t'lectrolitulIl Î. An .calod (fiţ:· .ii de l racţiunţ' tlcclrică:c u troleu. Trecerea curentului prill aceste lichide este Însoţită de p l'Od ucere a unor fenomen e ch imice.. acolo unde l' xistă i nslalaţ. :. CURENTUL PRIN ELECTROLlTt. In pn\ctieă. să rurile 1. mantaua dt· p lumb a rablu• rilor.n\ii dt· dil'prrsie (v:lgabon zi) ('arc.apar renome ne de clectt·oliz:i.i mit! eleclrolifi că. tÎrrulă prin + lip ăm int . Curentul este.ite. prod uci n ci u-se aştI-numita coro.CAPITOLUL III PUE.urcut ului iti aceste piese mclalkc . cum sint \evilc de apă. 3-1.umezelii . conduc curentul electric. Ei pol lreel~ prin diferite pi~sc meta lice in (·ont<lct CII pămintul. La t rccerea curentu l ui..

cii.unwlaloare. 111 limpul trecerii curenluluÎ pUa se poate polari:a. 500 Ah . Pilcle la care eleclrolilul este lichid se numesc elemente sau pile IImede.).E. pilcle se n\l~ mesc uşca/e.. in jurul e1eclrodului respecti\" se pllnc un depo!arizunl. Depolarizanlu l este bioxidul de man ga n (p i rolllzilă) :JmesteC'nt ( ' li grafit ş i aşezat intr-un săc uleţ imprejuru l catoduilli (fig. sa u dOIlă mdale diferite). (în funcţil' d" tipul elementului) de la 0. Pilele e lectrice sau elcmentele galvaniee primare sinl conslruite din doi c1etlrozi (cărb une şi un metal.tromoloare 1. lot astfel rcnome~ nele chimice pot produ ce energic electrică. Datorită fenomenelor eleclroehimice ce se produc la contactul dilltre eleclrozi şi electrolit. Acest. adică. Prin capadtatea unei pile (acumulator) se inţele g" cantitatea de electricit:Jtc cure trece prin circuitul exterior legat la bornele pilei (acumulatorului) pînă la epuizarea 'lCcstcia.45 .rucţ iile obişnuite se uzează elee lrod ul nC'g:alh·). E lecLrolitol este o soluţie de ţipirig (clorură de amon iu). pile ş i (j(. Electrozii ci sint: zineul la ca tod (este chiar cutia elementului. 1. elemente galv:lllitt umede (pile LecIanche pentru telecomunicaţii ş i laboratoare). c. 3~2).. de rorm:'i cilindridl). Darii ('lcl'lrolilul est. apan~ În pilă .lcc. Depolarizantul este o substanţă care intră in reacţie chimică CII produsul care cauzează polarÎzarea pilei.25 . pe :-.. pc măsura uzurii pilei Între 0.are Face cu pila să nu mai runcţioll czc. care se impart in două calegorii.3 şi 50. 1 Ah = a 600 C.eama energiri chimicc. energia chimicli lransformindu~se in energic electrică. Cea mai utilizată piUi este l)i\a Leclanchi. rezistenţa interioar ă variazii. eurcntul prin circuit şi tensiunea la borne rămînînd intre anumite limite prescrise. . ACUMULATO. şi dirbunele la anod. pe unul din eleclrozi apare un produs chimic rău conducător de electricitate. Pentru a inl ătura polarizarea pilei. Un clcmcnt Leclunchc uscat arc următoarele caracteristici : fo rţa c. In ţara noastră S(' consll'uies!': atit. este cazul elementelor galvanice.0 forţă eledromoloare .uu: 39 2. capacitat". PILE ŞI ACU~fULATOARE După cum curenlul electric produce efecte chimice.~ (~:l o past5. Capacitatea constitu ie o mărime caracteristica la pile (şi acnmulaLoarc). astfl'lincît nil curge.e "isco. Dacă circuilul exterior pilei este inchis printr~o rezis tenţ:ii {legată la bornele pilei). clcclrolitu l intră iu rcae~ie chimică cu elecLrozii şi in circuit apare un curent dc(·lric. pila producc energic clectrieă pînii la Ltzarca clectrozilor (Ia consl...5 V. se paraţi prin unul sau doi electro liţj.. şi elf'lDcnte uscate (pentru iluminat şi Leleco tnusicaţii ). Astfe l. Caparitatt'<1 Imei pile se mii~oarfi in amperore (Ah).pn.

ă energic cu ajutorul unOf reacţii chimice. 3-2. Legate apoi intr-ou circuit electric. De aceea. Plăcile acumulalorului. unele pozitive şi altele negative.-. 7 dcule\ de ptnw penuu depolarlumt : 3 _ perle de slicl~ pel'llt'U CelllraI'e şi Izolare. ('U Limpul dellsitatea .o:.. care conţine o soluţ i e diluată de acid suHuric (cledrolitul). de asemenea identice .:lnt: 11 ele<.. sint legate la borlla pozitivă. 5Înl legate la boroa negati\'o. in această fază acumulatorul "se descarcă" . se poate aprecia gradul . Scăderea densităţii acidu lui este aproximati\" proporţională cu descărcare3. prin măsurarea densităţii acidu lu i.ive (anozii). Pila Ledanche (sec.. 4 _ tub de aemlre. Acumulntoarelc eleclrice (sau elemente ga lvanicc secundare) sînt a · parate care.moci + PbS04 calod Inc<in:are I Pb OS!: anotl + 2HzS04 + Pb ('alod f . identice intre ele. legate la o sursii dt! energie e l ectrică.:i. iar cele negative (catozi i). 1 _ dop: t _ born" potitlvt. Reacţia chim i că reversibilă care .i\·c (anumiţi oxizi de plumb). In această fază se spune că acumulatorul Fig.40 ELECTROTEHNICA GENERALA Elementele gah·allke.: 1 _ boml llegaUvă.- Deoarece la descărcare se produce apă. Îumagazinca1. uscate sînt standardizate prin STAS 808-71. tiune) .id) ~ i acumulatorul cu fero-nichel (acumulatorul alcalill). in care sînt scufundatc citeva plăci (fig. sint formalr: dintr-un cadru (ramă. sac) de plumb Înc:'ircat cu diferite substanţe ad. 3-3). ci<lului scade . acumlllaloarcle produc energic.Ui la baza funcţi onării a('uOll1latoru lui este: PbS04 + 2H20 .\ cumulatoarele ccle mai folosite sint: acumulatorul cu plăci de plumb (acumulatorul ac. elecLricii (aproape toL atî ta cît s-a consumnt la incărcaJ'ea lor) pe baza unor reacţii chim ice care se produc in sens invers decit la inc ăn'are.:lor (carton): 6 _ cap'!c dt' carton. $ _ tnvl!liş Izolan\ e?:w. "se incarcă".'· tr<>U ţ: n _ c. 9 _ electrod de cărbune (an()dJ : 111 _ deP<llarI7. . Se spulle C. Acumulatorul acid (CII plăci de plumb) se compune dinlNIO vas de ebolliti\ sau sticla. Plăcile pozit.!e<)trod al! z inc (~tO<l). denumi t baeul aeumula lor ului.

24 .I.aU"" . 1.~ de ICl:Uură a aCI!"~e !a C\I.u pentru deDun er~a impurltfiţ!!or .i scurt.ţ Şi uaJ)<lc.. Densitatea prescrisii este de 1.. 2 .lCl"triC{1 1rd pc care. Fig. 4 _ plăci ne). 1. o restituie ac.lMCI.25 penlru acumulatorul iocărcat şi de 1.or depinde de regimul de descărcare.. deei cu un {'urent mai nl!lre. .. Capacitatea unui acumulat...PlLE.bornA pOT.~m "e: 6 _ pUtel po.2 n unde r.ATOARE de dcscârc:. RI'zibtenţa interioarri FI a ullui aClunulator es L e.umulatorul ui la descărcare. capacitatea acumulatorului scade. Raportul : (3.lun'i a acute:. eu iJtit mai mieă...IcumuJalor lrebuie făcută cu respectarea strictă a indicaţiilor datt· tk fabrica conslrudoarc .2) .hj~d Si puntea de lejjl.\re al un.. ntru fi"are " c"Jla~u lu! .re p!kl : ~ Inel p . In general încărcarea şi clescărearea unui . cu pI' _ eile p .ui acumulator. Cu cit descărcarea se face intr-un timp O1. Pentru încărcarea unui acumulator se consumă O energie elcctridi \V{ mai mare decît energi :l c. esle eapadtatca acumulalorului (În Ah) la rcgimul de descărcare de 3 ore.~:O.. Pentru ('3lcule pr:leti("t~..17 .orlOciu! de umplere: 3 _ bom/\ ucga' l' 1\ şi P\l. 9 _ sP:I\.. . cu cît (":lpa('il~ l ca acumulat()rului este Jllai mare: in calculele practice !'('" po:th' lua r. forţa eIcctromotoat"o.d \!ve: "1 _ ~er>nra\.Oare fnt. ACt.! li un1li clement de acumulator se eonsiderii 2 V..... = O. plăcile negalh'e .18 pentru arumulatorul descărcat. 3-3. 5 . Acumulatorul acid (secliu n~): 1 _ v .

8.7 . in practică. la iluminntul indh"idual şi la tracţiune-a clcctrică cu electrocare.-. Electrolitul este o soluţie de hidrat de potasiu (KOH) cu o densitate de 1. E=ne..rezistenţa interioară a unui acumulator (sau pilă). in A. Q rapacitatea bateriei. 0. q capacitatea unuÎ acumulator (sau pilă). 445-52 . rt"=nr. LEGAREA PILELOR Pilele şi ŞI A ACUMULATOARELOB acumulatoarele pot fi legate (grupate) tn serie. independent d(~ Îndirc. in V. el rămîn e neschimbat. in V j r .. în n. E forţa clcdromotoarc a bateriei formate. in A. R rezistenţa circuitului exterior. tn calculele pract~ce.5 ş i in construcţia sa necesită nichel care este un metal relativ scump. pentru tensiune se ia \'aloarea medie de 1. O parte din acumulatoareIe cu plăci de plumb sînt standardizate prin STAS 443-52. l= " 1= -R-+-. 1 curenlul care trece prin circuitul exterior.3) Această grupare se roloseşte atunci cind este necesar să se siune mai mare decit forţa cleclromotoare a unui element. În n.2 (24 Beaume). acuOlulatoarele alcaline s înt din ce in ce mai mult întrebuinţate în industrie. curentul printr-un acumulator (sau pilă). legat la bornele bale riei. şi poate fi descărcat complet şi lăsat in această situaţie fără să se degradcze. In prezent.<:i 4't6-52. in Ah. ~ . alcătuind o baterie. Electrolitul nu ia parte la reacOe ~i.forţa electromotoare a unui acumulator (sau pilă). Notindu-se cu : e . re rezistcnţa interioară (totală) a bateriei. Acumulatorul QlcQlill cu Cero-niche l sa u cu nichel-cadmiu este form at dintr-un vas executat din tablă de oţel nichelată sau cadmiată.aren sau descăr­ carea acumulatorului.ELECTROTmNlCA GENII:RIdiA se numeşte randamentul energetic al acumulatorului. ~ R- E /"le -. in Ah. în n . Rand amentul energetic al acumulatorului alealin este Însă de numai circa 0.+-:-' e I (3. 444-52. Acumulatorul alcalin este mai uşor şi ma i rf'ZisteDt decit acumulatorul cu plăci de plumb.+-'-. el are o valoare de circa 0. Q-q. obţi nă o ten- . se poate scrie: a) Pentru gruparea in serie a n elemcJlte identice (fig. 3. del'ivaţie şi mixt. EI admite şocuri de curcnt.2 V.

PILE.. i . 3-5.'.ste necesar să se obţină un curent mai mare decît cel pe eare-l poate ela un singur element. sau cind rezistenţa interioarii a unui element este prea mare. /".4) i= m:+r J. Q=mq. Această grupare se foloseşte atunci cind e.5) ~ ---.!.=~.. 3-6): J:. In toate aceste ca zuri.---. tellsiunea la bornele bateriei se siml relaţia: calculează folo- (3. Gruparea elementelor în serie. e) Penlru gmparea mi:t:!ă a m grupe în deriva/ie {ormale din cUe 11 elemente ÎI! serie (fig. 3-5): E=e. "{~e..!!.r [: rr -. Gruparea elementelor in derivafie.. u f.. ACUMULA70ARE b) Pen/rll grllparea ill derillCl{ie a 111 elemente identice (fig. Elemente grllpate mixt..~ R : r.:=J!e. + Il. m (3. Fig. m ) l l=mi= R!'I J = R:~.r '" • Fig.. m m " R f Fig. 3-6. 3-4. rt = .6) . ~ R + "'~ . E l f /le I! (3.m ' r+ . Q=mq.r. m l~m.

4-1. suspendat in mijloc.ali. Spectrul magnetic al unui mag· net ln formă de bară. potcoavă etc. Un magnet in formă d~ ac. MAGNEŢI NATURALl ŞI MAGNEŢI ARTIFICIALf. Dusolă . S-a consta1. S-a constat că polii d~ acelaşi nume se respinQ. CIMP MAGNETIC tn natură există m. din piese de oţel. bucăţi s Fig.anumite procedee tehnologice. spre un pund numit polul nord magneti c pămîntesc.. maglle/i natllrali. tot de [ier. 4-2. iar mioereurile respective. care se sprijină pe virful unui ac vertical (fig. are proprietatea de a se indrepta cu aceeaşi extremitate In direcţia aproximativă a pol ului nord geografic. după .• CAP1TOLCL 1\' AlAGNETISM ŞI ELECTROMAGNETISM 1.iuereuri care conţin fier şi au proprietatea de a atrage mai mici. ~taglleţii artificiali au diverse forme: bară. Extremitatea care se îndreaptă cu aproximaţie spre polul nord geografic constituie polul nord al magnetului respectiv şi se vopseşte de obicei în negru. Busola cuprinde de obicei o Iarnă magnetică. care se numesc poli magnetid. de obicei.'\t că forţele exercitate de un magnet au o intensitate mult mai mare la extremităţile magnetului. . avind o formă rombică. Proprietatea aceasta se Jlumeşte magnelism. Fig. 4-1). In afară de aceşti magneţi naturali. Cealaltă extremitate constituie polul sud. alungită. Pc această proprietate se bazează runcţionarea busolei. iar polii de nume diferit se atrag. i'xistă şi ma'gneţi arlifici. fabricaţi.

ca in figura 4-2. polul nord se va indreapta spre dreapta.' de conductor. dar ceva mai mic. arată că Între magneţi-şi curenţi trebuie să existe o anumită legătură_ Această legătură reiese din Insăşi explicaţia ştiinţifică a proprietăţilo r magntice._IS:lr!1 Ca şi in cazul forţelor electrice din cîmpul electric. iar in cazul din figura 4-3. SPECTRE MA GNETICE se aşază un ac magnetic in apropierea unui conductor străbătut de un curent electric. care este următoarea . Cimpul magnetic poate fi concretizat dacă deasupra unui magnet În formă de bară se aşază o foaie de hirtie pe care se presară pilitură de fier. se observă că pilitura se orientează după anumite direcţii. Astfel. constituind un spectru magndic. se observă că piJitura se aşază ca şi CUm spirala ar Ii un magnet. . Din această constatare se poate trage coneJuzia că şi curentul electric creează in jurul lui un cimp mag netic. De exemplu in cazul din figura 4-3. se constată că acul magnetic este supus unei forţe care-l indreaptă totdeauna într-o anumită poziţie faţ. CiMP MAGNETIC DATOnrr CURENTULur ELECTRIC. care re prezintă o formă aparte de existenţă a materiei. magnetic Pozitia acului de curentu l electric.MAGl'. oamenii de ştiinţă au căutat să explice cum se transmit forţele magnetice de atracţie şi de repulsie de la un corp la altul. Faptul că atit magneţii. polul nord se va indrcpta spre stinga. fillă Dacă pe o loaie de hirtie strbpunsă de o spiră parcursă de curent electric (fig.."ETISM ŞI EU:~:TF~MAGNE. 4-4) se presară pilitură de fier. ca in figura 4-5. s-a putut dovedi că in jurul magneţilor se formează UD cimp magnt1ic. b. Dacă in loc de o singură spiră sInt multe spire paralele ale aceleia şi bobinc (solcooid) parcurse de curent. avind proprietatea de a transmite cu o viteză foarte mare interacţiunile dintre magneţi. 4-3. cit şi curenţii electrici creeazii in jurul lor cimpuri magnetIce. 2. a. busola B fiind sub conductor. busola B fiînd deasupra conductorului. asemănarea intre spectrul magnetic al bob inei şi acela al magnetulu i din figura 4-2 este mai accentuată . Dacă Fig.

planele circuitelor sint aşezate la intimplare (fig. ~ '\' eL 1. astfel cli micile circuite electrice se găsesc in plane paralele.. .. . Fig. şi prin cealaltă extremitate. ea se poate demagnetiza. ~·4.orp sînt cOllslituiţi dintr-uli \Iudeu ilIcărcat cu o sareină pozitivă.. Din cele expuse rezultă că UII dmp magnetic ::ce datorC>lză lotdeauna unor sarcini electrice (electroni) fie că este produs de un curent electric (care corespunde deplasării electronilor de-a lungul unui circuit electric).( •. .~-e-~-€-~~ ~~~." .. . revin în pozi1îî dezordonate din cauza loviturii.. Dacă O piesă de oţel magnetizat5 este lovită puternic. Orienlarea atomilor la un material nemagnetlc. cU polii de acelaşi nume indrcptaţ... după cum electronii care CÎrcuJă intr-UD conductor constituie un curent electriC" tn acel conductor.. -.~. Intr-un magnet. atomii sint orientaţi. deplasării .. -(7 li( 'l'A' !Ii + v. Fiecare din aceste circuite se comportă ca 1111 mic magnet. Fiecare c1cclron. Spectrul magnetic produs de o bobină (solenoid) parcursă de curenl. 1. in jurul eliruia se rote~c eledronii cu mare v iteză pe anumite arbite. deoarece circuitele electrice constiluite din electrollii atomici . . 1 . 4-6). 4·6. fiec. ~. . ELECTROTEHNICA GENERALA Se ştie că atomii ullui ~. care erau la Început aşezate ordollflt.::---.. .3 aiomilor la un magnet. -' .::-~+- Fig. . polul sud respectiv . Orienlar(. " . ·1-7). 'L!Il' 'l'N. " "'~'. după cum s-a arătat).i in acelaşi sens (fig. ' . constituie un mic curent electric in jurul acestui nucleu. Aceasta explică şi faplui că dacă se di\"idc un magnet in mai multe părţi. Fig. '\' ~ '7. jar săgeţile respective (rig.i!. &.'!JJJJI)h :l P· Fig. 4-6) i ndică prin virful lor polul nord. fie că este produs de un magnet (unde lOe produce dcpla~arca electronilor in interiorul atomilor. aşa incit efectul lor magnetic se adună. La un material care nu are proprietăţi magnetice. V. 4-5. 4·7.arc parte constituit> tot un magnet.f. -. - ~ . (p . in circulaţia lui in jurul nucleului.. efectul lor magnetic total 3nulindu-se.. Spectrul magnetic produs de o spini parcursă de curent.1 .

4-9) foarte lung c. UNII D E FORŢA MAGNETICĂ Cîmpul magnetic se poate caracteriza în fiecare punct al sau printr·o care se notează prin sim· bolul B . INDUCPA !'dAGNETICA. Regula burghiului cînd curenlul es te rectiliniu. 4-10) : sensul liniilor de forţă magnetică este sensul în care trebuie rotit un burghiu drept pentru ca acesta să Înainleze in direcţia şi sensul curentului. al căror sens se găseşte astfel folosind regula burghi ului (fig. CUI'MI '1" h c Fig. aşezat în cîmpul magnet. după cum se arată in exemplele care urmează.ic respectiv. Sensul unei linii de forţă este considerat acelaşi ca şi sensul vectorului B . .MAGNETlSM ŞI ELECTRO. Sensul liniilor de forţă magnetică se poate determina cu ajutorul regulii burghiului. liniile de forţă se găsesc in plane perpendiculare pe direcţia curentului şi sint cercuri concentrice cu centrul in punctul unde conductorul străpunge planul. mărime vectorială. Curbele faţă de care vectorul B rămine tangent se numesc linii de forfă mgnefică ale cîmpului magnetic. Sensul inducţ.ici magnetice se consideri! cel indicat de polul nord al acului magnetic. Direcl. numită inducţie magnetică. Directia şi sensul vectorului B. Dacă acest plan este materÎalîzat printr· o foa ie de hirtie pe care se presară pilitură de fier. în cazul unui conductor rectiliniu (fig. după cum se arată in figura 4-8. şi Fig.MAGNET[SllII 3. 4·10. 4·9. O dată cunoscut sensul liniilor de forţă . se poate determina şi sensul vectorului B al jnducţiei magnetiee. Spectrul magnelit al unui curenl rectilini u foarte lung. În diferite puncte ale liniei . 4·8. Fig.ia inducţiei magnetice este direcţia pe care o capătă un ac maguetir. aceasta se aşază după direcţia liniilor de forţă . parcurs de un curent electric 1.

.egula burghiului cind curenlul este circul:..'iolel10idnlui paTcurs de eurent. \ ". /' Fig..-#1 S ''''Joi' I I I I . \ \ \ fi 1 \ 1 . Fig. ~ . \ ~" I ' I I '\ \ \ • I 't I I lui t j \ I III \ I 1 \ \ II II I I . J '.--" /1 . aşa cum se arată în fj ... In caZllJ solenoidului sensul liniilor de forţă şe determină cu regu la burghiului astfel: l/ll burghiu care se roteşte ÎJI sensul curentului se dep lasează in sensul liniilor de forţă magneticu (f ig. ...~ k / I • I ". pentru simplificare.. Fig.--. .-/ -' I "' . 4·13...I-~Nt~. s-au trasat llumaÎ rîte patru li~ii de forţă în fiecare ('. '1-13). urik 4-11 şi 4-12 unde. / * . 4·11.--~/~ S' '~s· l \ '. Pentru a se afla care este polul noni fan sud În cazul unui ~olenoid deci sensul liniilor de forţă in intcriorul. I I \ \ fI II I I \ . se poate preciza sensul liniilor de forţă şi cu ajuLorul acului magnetic în cazul unui magneL şi aJunui solenoid.. tu figura 4-14.s-au] trasat Fig. C!itc ~ufic icnt ~ă ~c cunoască sensul curentului şi apoi ~ă se aplice regula burghiului. ... Extremitatea unde liniile de forţă magnetică ies din hara magnetic-A sau din s01enoid eonstituic polul nord.1r. 4 -12.1/ \ \ I I " / f r-'". R.lgnetică in cazu! unui solenoid illelar (în formă de tor) parcurs le curent. \ • \ I I 1 I 1 \ \. ..48 ELECTROTEHNICA GlCNERALĂ De asemenea." I II 1 I I •: .... ..--.. . Sellsu] liniilor de forjă m:. 4· 14. Sensul liniilor de forţă magne tic ă la un magnet in formii de bară. iar extremitatea unde liniile de forţă magnetică intră În hara maglletkă sau În solelloid constituie polul sud.. Sensu l liniilor - de forţă magne tică la un solenoid parcurs de curen t. \ II ~.az....

" D' . Ind uqîa magnetică sc măsoarli cu unitatt'lt de măsură numită lesla." B"C' D" (pe care ye('forul n estr p(' l'J)('nd icIlJ~r in :oricE' punct). rste S. ută prin magnet perpendicu lar pc axa HI (adică sec~iunea drraptă).'1'B'(.tI Hen ş i A'R'C'D' precum ~i pe orice se{'ţiune făC'. Se ob se rvă că p rin faţa _\RClJ liniile de forţă magnetică intră in ma gnet.1 ) .4" B"C:' n". faţa AB CD constituit: polul su c] . polul ilonI al ma guelului.:\ In fij.ecţiunii . Jn fclul acesla. liniile de fortă pot da o imagine şi awpra felului cum variază \"aloarea inducţieÎ magnetice în di\"eHe locurÎ. 4-12. Dacă intensitatea '·('ctoru lui inducţie magnetică in interiorul ma!(ndu lui l'~ll: D. iar suprafaţa l'. . Fig. In com ecin ţă.. 4-15_ Fiultul magJ1('lic În interiorul unui ma~l1et.4. S-au IrM. sin t pcrpelldiculare pe felell' . cum este de exemplu ~('ctiuncn . Sensul lor ~e poate aria folosind regula burghiului. iar fatA . eu tiimbolul T.15 s-a reprczcntat un magnel în formă de harti. ca ~i în (:azul din figunl. Valoarea inducţiei magnclice este propor~ională C'U desimea liniilor de for1ă. FLUX DE ll'D U CTJEprAG~ETJc. atunci expresia: (' . iar prÎn faţa A'B' CD'.lAGKI-:TIS"t liniile de forţă magnctică produ~e dc un solcnoid În for mă uc tor (ind) parcurs de lin curent. Iinîîb de forţă magnetică ies din magnel..lt citeva linii de forţă in interiorul magnetului. Lilliilr <le for\r.tura 4.MAG-1'<ETlSM ŞI ELECTHOJl.

ELECTROTEHNICA GENERALA magnetice mulliplicată cu valoarea suprafeţe i pe care inducţia magnetică este perpelldi cu lară. 5. INDUCŢIA MAGNETICĂ ŞI INTENSITATEA CiMPULUI MAGNETIC DATORITE CURENŢILOR ELECTRICI tn aplicaţiile practice csle util să se cunoască inducţia magnetică datorită electrici. In orice punct al acestui cere mediu care reprezintă ~ i o Iin.1) rezul tă: valoarea B~ .· adică inducţiei .t de inductie magnetică in raport cu suprafaţa S.2) de n spire este: 4>=n·B·S. fieca re su prafaţa S. Dacă această bobină este străbătută tp=B oS. fluxul magnetic raportat la o spiră este : in figura 4-16 s-a considerat o bobină cu n spire. ma gnetică vectorul induc tiei curenţilor . Caml bobinei inelare. Flu)(u! mag· netic al unei boblne. spiră avind in interiorul ei de liniile de forţă ale unui cimp de inducţie magnetică B (in rigură s-a reprezentat. iar indu ctia magnetic ă In tesln.1 ) Fig. Dacă suprafaţa S se măsoară în metri pătraţi. numai linia din axul bobinei). 4-16. se notează de obicei cu litera mare grecească Il> (se citeşte " fi·') . pentru intreaga bobină ( 4. Se întrebuinţează de multe ori şi expresia : "nu:. sau pe $curt (luxul magnetic. in cftcva cazuri care se intilnesc mai fre cvent. Fluxul de inducţie magnetică.ie de forţă. tn figura 4-17 se cons ideră o bobină inclară parcursă de curenlul electric 1 avind razll cercului mcdiu e ga l ă cu r. rezultă pentru fluxul magnetk o unitate de măsură n umită webn ( Wb). pentru simpl ificare. se numeşte (lu.:: magnetic prin suprafata S" cleearece liniile de forţă respective trec prin suprafata S. Din relaţi a (4. S (4 . iar fluxul magnetic total.

permeabilitatea magnetică se notează tot cu jJ. I In aceastfi relaţie intervine şi ractorul ro. (4. Cînd mediul este aerul. care poartă numele de permeabililatea magnetică ti vidului. mediului şi aceea a vidului flo' adică: ..te tangent la acest cerc. care este tot o mărime vectoria15. In cazul bobinei indarr: din figura 4.'. Dacă lL.. Pentru a aria sensul acestui veetor se aplică regula burghiului. lungime a IJobinei.l a. fiind practic egală cu permcnbilitatea vidului .17. 4-17. fn general . se poote scrie : '" . " .azf! de obicei CI1 H. se ohţine iTI/emita/ea cimpului magnetic. miu t) şi depinde de proprietăţile magnetice ale acestui mediu . valoarea inducţiei magnetice este: B =iJ.5) unde : n..specU'\-.o. permeabilitatea magnetică a unui mediu oarecare se notează cu litera grecea)'.că !L (se citeşte .o. rnportul dintre permeabilitatea n1agnelidi.3) Fig.1 . a unui mediu.= . se imparte valoarea indudiC'i magnetice la valoareo permeabilităţii magnetice a mediului rl. I..ECTROMAGNE'l'ISM 51 lnagnetice B e!. Dacă se nolcuz:1 ru n numărul de spire şi cu llungirnea cercului mediu (21":1').4) (4. . Cl"' se nolc. Jnduclia mag~· 1ic:! Inlf-o bobina inelar. Valoarea acestei permcabiiităţi este: 4~ \Vb iLo = 101 A'm· Se numeşte permeabililale mugllelicci relativiI !-l .. sensul vectorului inducţiei magnetice este sensul il] care se deplasează burghiul alunci cind este rotit în sensul cu rentului. J (4. _ " este numărul de ~pire pc unitatea <It.MAGNETlSM ŞI ~::J.ii.

In figura 4-1 8 se H=-l =n. coincid cu direcţia axului bob inei. 1 in amperi ş i 1 in metri. I " Aceasta este cu atit mai e xact.: Direcţia şi se nsul vectorului ii Caml bobinei drept e. rezultă pentru H o uoitate de măsură numită amper pe metru (A/m) sau am per spirc} pe metru (Asp/m). 4· 18. iar ya lorilc sint date de re l aţile. şi parcursă de cure ntul 1. cu cit bobina este mai lu ngă in raport . consideră o bobin ă dreaptă de lungime l. 6.6) Cind B se măsoară in tesla. F se . Intr-un punct dc pe axul bobinei. Sensul se găseşte Colosind regula burghiului. direcţia vectorului inducţi e magnetică ii şi intensitatea cimpului ii. valoarea forţe i obţine in newtoni. Explica ţi a denumirii acestei unită ţ i rezultă din ultima relaţie. FORŢE ELECTROMAGNETICE ŞI FORŢE ELECTRODINAMICE F care se exercit ă asupra:u nui cu rent situat într-un cimp magnetic se numeşte {arId elt. Corţa electromagnet ică este dată de form ula : Fo rţa (4 .ctromagnetică. Inducţîa magnetică Intr·o bobină dreaplă.ELilCTROTI:HNlCA GENERALA coincid cu direcţia ş i sensul vectora lu i B. . Dacă direcţia curentului este perpendiculară pe dire cţia liniilor de forţ(magnetică. Direcţia acestei forţe este perpendi cuIară pe planul constituit de vectorul inducţi e magnetică B şi de dire c ţia curentului 1. Dacă intensitatea curentului se măsoară in am peri." grosimea ş i cu cIt punctul considerat este mai depărtat de extremită ­ ţile bobinei. după cum rezultă şi din relaţiile arătate mai inainte. iar lungimea in metri. cu n spire. Fig. I. Valoarea intens it ăţii cîmp ului magnetic este totdeauna proporţională cu in tensitatea cure ntulu i care o produce.

Se presupune că ve etorul inducţie magnetică B este orizontal şi d rijat de la dreapta la stinga ca În figură.cstc dirijată in sus sau în jos.ale cimpului magnetic B să intre În palmă.. adică de jos in sus În cazul figurii. In partea superioară a Conductorului. Acest sens al curentului este indicat Îp. s-ar fi indicat dintr-un punct (Punctul ~ reprezenta virful un ei săgeţi. în partea infer ioară a conductoruJui. adică din spatele hirtiei spre faţă. Forţa F fiind perpcndiculară pe planul Iormat de B şi I.'tlAG:-i!. în cazul dat. iar cru cea ar reprezenta coada săgeţii). in care se ·găseşte curentul." ţinind de.ETISM In figura 4-19.getui mare desfăcut. Regula este următoarea: Sensul for/ei eledromagntfice F este dinspre liniile mai dese inspre liniile mai rare. 4·19. S-au punctat cercurile care rep rezintă liniile de for[. a Fig. iar vîrful degetului arătător să se . 4-19.Gr. figură printr-o cru ec. va fi. virful lui . A. dimpotrivă.ceste linii au sensul orar. a se arată procedeul care trebuie aplicat pentru a se-putca determina sensul acestei forţe . efectul lor se adună . b): Se aşază mina stingă astfel indt liniile de forfi'! . R ămîne să se determine dacă forţa P. Forţele electromagnetice intervin in ( cap . XIV-XVII). dcoarec~ liniile de forţă ale cimpului magnetic dat de curent au sens -con trar faţă de liniile de forţă magnetică ale cimpului magnetic de inducţie B. • a) b) Se maÎ poate afla sensul ~forţei electromagnetice şi cu ajutorul regulii miinii stingi (fig . conform regulci burghiului. funcţionarea maşinilor eleetrice . iar liniile de forţă rezuI bnte se indescsc.TLSM ' ŞI ELECTROJl.qăsea ţcă in sensul curentului I.tJl. liniile de forţă ale cimpului magnetic de indu cţic B . verticală.ă magnetică ale curentului. au acelaşi sens ca şi liniile de forţă ale cîmpului magnetic produs de cure tul I. Curentul 1 este perpendicular pe plan ul hirtiei şi se presupune că are sensul din faţă inspre spatele hîrtiei. ele se rărest. Dacă sensul curentului ar fi fost invers. Aflarea sensului fortei electromagnetice.arată sensul for lei F.

paralele. Din accastă cauză. r • Fig.=1000 A cu sensurile din figur~. Fode electrodinamice Între doi curenli paraleli. r. la distanta a=IO cm UIlU] de altul.'or(a elec:lroditlomică. 4-21.= . Aplicaţia 4-/ (fig./ 10 F= B . incit să rezistc Ia acţiunea forţe lor electrodinamice. Ce fode se exercită între conducloare? R. şi produsă fntr-un pune! oarecare al condudorului 2 este: FurIa exercitat ă asupra conductorului 2 pa rc urs de curentul 1. [. care se exe rcită asupra fiecărui <'.Îrcuit este proporJionaltl CII produsul i1Jtensifă!ilor relol' doi C/ll"rn(i. rectilinii.1 asupra condue!orului I parcurs de curenlul 1. Fig_ 4-20_ Circuite electrice Între care se exercită forte eleclrodinamice. adică: (4.7) 1 . de lungime 1= 100 cm.-/-/l= _ _ / -1. şi -1000'1000..EL!:CTROTEHNICA GENERALA . va fi: 4 -or . 4-21)_ Două condudoare / şi 2. sînI parcurse de curenţii 11 =/.-2"1":-12 Aceeaşi fort ă se \'a exercita tele sint de respingert'. 1 7 1'0.2 N_ ~ For­ ' • 2-'-='0. Forţa la carc csl~ supus un curent care ~e găseşle intr-un cimp magnetic produs tol de lin cu rent se numeşte forft1 eledrodinamică. pot apărea forţe electro dinamice care să deformeze spircle şi să deleriorczc materialul.uolvGre_ Inductia mag netică datorită curentului /. . MaşinjIe electrice trebuie astfel calculate. In caz ul din figură fona eleelrodinamică F tinde să apropie cele două circuite_ Maşinile electrice au bobinaje constiluite din spirc slr:lbăl ule de curenţi electrici . In figura 4-20 se consideră două circuite situate in aer şi parcur~ de curenţii Il ş i Iz. dacă curenţii sînt intenşi.

iar II .10) Datorită cîmpului magnetic produs de curentul care străbate bobina.Mi\GNETISM ŞI E.\agnetizarea otelului: a _ bobinA cu miel de oţel . In miezul de oţel apare o inducţie magnetică mult mai mare decît dacă bobina ar fi goală. inră· in j urul unni miez de oţel. b _ ciclul <l e hlsterezl.efI .s al ole. prin faptul că permeabilitatea magnetică a oţelului este mult mai maTe decît aceea a aerului.MAGNETIZAREA ŞI DEt\lAGNETIZAREA HISTEREZIS OŢELULUI.. 4·22. (4. (4.I:CTROM . a se consi deră o bobină de lungime l cu n spire.lulUl Inlocuind În relaţia (4. 8 (4 . GNETtSM 7. ie magnetică.8) in care.9) I Fig. atomii miezului de oţel se orienlează aşa cu. numărul de spire pe un itatea de lungime a bobinei.8) se obţine: B.m s-a arătat În paragraful 2. şurată In figura 4·22. f.l. Dacă se lasă să treacă un curent electric 1 prin bobină. ad ică n. H = n. în interiorul bobineÎ apare o indu eţ.. Se ştie că \·ectornl intensităţii cimpului magnetiC' are yaloarea.... l. Apariţia in oţel a acestei inducţii magnetice de valoare mare se cons tată experimental prin magnelizarea oţelului adică .=nJl. ~8 este permeabilitatea magnetică a oţel u lui .

este necesar să se producii în otel o valoare negativă penlru intensita!eJ cîmpului 1llDgnetic H. cu aUt oţelul se magnetizează mai intens. Scăderea induc jiei magnetice continuă dadi H scade mai departe. Ate.nă. Această c reştere a intensităţii cîmpului magnl'tie ~e obţine prin creşterea curentului J pînă la valoarea la care se obţine intensitaLea cimpului magnetic de valoare IIm.Bm pentru valoarea -Hm a intensităţii CImpului magnetic corespun7. in funcţie de variaţi a illte nsită~ii t:Împului magnetit. In figura 4-22. variaţia indue ţ iei magnetice n În fun ctie de H conform curbd OaA . adieă dc\"inc un magnet mai pute rnic.. care a rămas în otel.a demagnetizat complet. pină la zero. adică acolo unde era pui ul nord ge formează un pol sud şi invers.ător punctu lui A '.I~:la arată că de~i cauza care produce maglletizarea.. pă~lreazii o anumită val oa re n. Cn cîL inuucţia magnetică in oţel este lIlai In:Jre. păstrează un important magnetism rcmalH'nl ( o~('l ll i dur). V. ci yariaza dupi"i o anumitii lege (atunci cînd H vadazii).. altele.. Apoi olel ul se salurează din nou.loarea aceslu i magncti sm remanenl depinde de calita Lea otelului. Aceasta se obţine micşorî nd intCllşihlte<! curent ului din bobină. nu r.şi valori. a disp i'iru l . Se spune cii oţelul a ajuns la salura{ie magnetică. se numeşte cimp caera/ir.c foarte repede (portiunea dreaptă a curl. rind FI s-a anulat (oielul moale). de la valoarea Ia care ajunsese. Curba OaA arată ac ca~ tă variaţie atunci cînd intensitatea dmpului magnetic 11 creşte de la zero la () anumită valoare maximă Hm.rţa coercifit'ă. oricit s-a r miiri intensitalea cîmpului magnelic FI in dlwţ. ci arc. .. inducţia magnetică B s. figură CU I ba Oa il. pentru ca apoi lTcştC'l"ca sii fie din ce in ce mai înceată. + Pentru a iacc sii d ispară acest maglletlsm rema nent. se c onstată că miezul de oţel pierde proprietăţile magnetice.. Aceu!ta se datorcşte faptului că permeabilitatea Il. Intensitatea cimpului magnetic .Îmine const.cade.. lllereu va lori mai mari. se demagnelizea : ă. se Ilum (·~te fllrba de ma!}nefi:are a oţelului . b se aratf\ ('u m variază inducţia magneti('ă B în oţ. o\el uJ !Ilai p{\slrează o anumită magnetizare c orespunzătoOlre induc i iei magnetice B" care poart ă numele de ma!lnelism r cmallcnf. Dacă se obsuvă pe. prin mi cş orarea intensili"iţii cîmpului magnetic de la va loarea +Hmla ze ro . astfel incit atunci cînd II revine la \"al oarea zero. pe eare le aVUSeSe atunci cind H cn~scuse de la O la + Hm. adică II. pînă ce atinge valoarea .ă aproape complet.d OaA). i:l magnetică (deci m:lgnctizarea oţelului) rămîne la O anumit ă valoare maximâ egalu cu Bm.antă. dar nu mai arc ac("!ea.el in funcţie de variaţia intensităţii cîmpului magnetic H (carc este cauza inducţi ei magnetice).. Se c ontinuă apoi experienţa.5ti ELECTRQTeHN!C. ia r dincolo de Jluudul A. Se oh ~en·{t e{t de data ac. deci pentru a anula inductia Br. Cînd oţ.se vede tii la î nceput n creşte ffi:li incet. in loc să revillă la zero.lu l are magnetică . magDetizea7. fn fig ură se observii că În momenlul cînd H a atins valoarea negativă -Ha illduclia magnetică in otel s-a anu lat. Ac{!asta în seam nă că se schimbă sensul magnelizării în oţeI.casta. dimpotrivă. sau {r. Unele. otel ul ş . Curba OaA eare :traLă cum variaz[l induc ţia magnetică. oţJo·.luri se d c. Daca se întrerupe curentul in bObi. illll uc pa magndidi . se deduce di inducţia magn('tică B nu (Teşte proporţional ('u II . adică Ulm variază magnelizarea oţehtluÎ .\ GENERALA oţelul devine un magnet. Dacă se micşorează mai departe fi .Ho pentru care induclia magn e tică s-a anulat. se vede că inducţia magnetică devine negat i v ă. Aceasta se obt ine schL'llbtnd sensul curentului în bobinii . În ceea ce priveşte.)poi erqt.

tnseamnii că efectul .. 'iJ" o .lrebuie ca intensitatea cimpului mal!"dic si.s. Faptul că pe curba A lo de demagnetizare. dupa ramura d il curbei din figură. In momen tul cind ~ auzfl care producea magno:t(z8rea . 4·2:.. !nl1rzia l de o cau7.. aceasta arată că oţe· lui .a valoarea mfn!mll -Biti. In ligur::t 4-24 s·a considerat o bucată de olel in cimpul ma~netic produs d~ un mag· 17ai mare. Fii!. adică H. fenomenul poartă numele de hislerezis..iro:a zero la villoilrt-a . D~ ctle ori se magnelilează sau se demagnelizează o bucatâ de olel.H"..-\G~I':'I'ISM ŞI ELECTROMAGNICTlSM ind . inducjia magnetică creşte de la \ij'O. de la cU\'Întu! gtf"("e.7 0.. adică H s·a anulat.Hm la 7. Din această cau. De asemenea. 4·24.~ ~}4 rl> 0.i. i IC ! ) 1/ 0'1 CI olel {~ 1/ 1/ &r V .undea inductiei maRnetice + B •• In siirşit. dar in momentul clnd intensitatea cimpului magnetic s·a anula! din nOII. Bara de ofel.. Energia care se consumă se tra ns · form :.o.~. care corespunde cll~bti A berI 'dA.:lr. Această rămînere In urmă a efedu· lui f..adică B r. \' s lH V 0-' V o. ceea ce se poa te constata e xperimellt~1. ajunRii ta valoarea pozitivă +Hc. Curue de Illagnetiure. apoi in ciildur ă . de la valoarea Iii care ajunsese pentru . ad icil inainte ca otelul să mai fi lost magnetiza1. Bar!'! de otel In cimp mag ne!!c . inducjia magnetică.:ag nelizarea _ a rămas În urma cauui. care ~e opune acestei mal"(netizări sau demagneliziiri.~ t e proportională tocmai cu aceas tă energie.f' ""'! • V 1 J '..c hysterezis.are şi demag. curba de magne· corespunde traseului OaA. / 0. Prin creşterea mai departe a in1 ensităţii cimrl1lJui magnetic de la I lie: la valoarea maximii +H ."'""1 ... S 6 1 8 IO'.. pentru . pentru ca inducjia magnetiai IIl!gafl:vd ~ "" anuleze (să dispară din nou magnelismul din olel). i~r olelll) se magnetizcaz~ şi se demagneiizeazli ~uccesîv ." .>i:s treazii. c.1 se magnetIza sau demagne!iza {l\e!u\ trebuie să se consume o an umită e!1("r ~je.urba de Ilis/uezis. nu a dispărul.!i :lpoi se face să crească intensitaiea Cîmpului m~gnelic de la valoarea .4Jlllm!&1f ..ifI" v.!i intirziere. nUITai cii in sens invers de felul in care a fost magnetizat prima dati! (polul nord a deve nit p )1 <. indllcjia magnetică variazii mereu după acelaşi ciclu. 8 ". variind in mod continuu valoarea intensit!jii cîmpului magnetic între -.1 J QI iJ.. aşa c.lI. ddul menţiona! se num~!e ciclu de hislu.. adică mag nt-tizarea .. lia magneticil minimă -B". un magnetism de sens contrar (polii magnetîci s·au inversat) aceluia care wrlS. avînd o permeabililale magnetici mult ti13. In forma de potcoavă. induclia magnetica nu se anul e ază. astfel tncit se in· chid~ ciclul în punctul A.jd< .~ " Il . In figura 1·23 se dau citeva curbe de magnetizare pen tru fontli şi unele calitl'iji de ole! utilizate 111 practică . Supraiaja î n chi să de cicl ul tle lljslerezb e. In con· ~eci nl.lii de cauză se observă de altfel de-a lungul intregului ciclu de magneii1. care sA Invingii acellstii cauză care se opune.H"" la \"iIioarea zero) se consta t ă cii şi inductia magne tică incepe s. după cum s-a ~ntal. iar curba respeclir:d. care inseamn. lmealllnă că el este totu~i magnetiza! la maximum.:i.. ienomenul este. După ac(>as!a. . s~u r...i. Dac.ld şi invers). ci a piisiral valoarea + 8.4 #1 ~(6/ F.'0 ( f ~clnd sli va rieze curentul din bobină. şi -N". fl('jizare A beA 'dA. ci mai păstrează valoarea -B r . de l.M. :-'umai prima dată.!i creascii.

se comportă ca şi cum ar l1Isa să treacă mult mai uşor Hniile de ior ţă prin oţel decît prin aer. Pl' aceaslă propriet. paladiul) au o permeabilitate magnetică care depăşeşte cu foarte puţin permeabilita~ea magnetică a vidului.o infăşnrare parcursă de. L tu ri. magnetică Din punct de vederc magnetic. Astfel de corpuri se numesc paramagnclicc . cu polul nord la dreapta şi polul sud la stînga. un curent electric devine magnet.lI cu pătratul ind\lcţiei magnf'tice (82) . linîîle de iorţă sint mai dese. Fierul şi aliajele sale au o permcabilitate magnetică mult mai mare decit aceea a vidului . de CXf'm plll. În bara de otel. c. Ncmaitrecînd curent prin Înfăşurările electromagnetului. care alrage ~lrmăt\ll"a A de oţel fixată p rin inte rmediul lamei de o ţel L il) punclul O.J-2~J este reprezenLa!:.MAGNETI o bar[\ de oţel moale Înconj urată de. Din această cau:(:ii. Aceste corpuri se numesc. . Un ('xcmplu de folosire a ell'dromagncţilor este sonCI"1 ~\ d('drieă. Asemenea materiale. antimoniul) au permeabilitatea magnetică cu foarte puţ-in mai mică decît aceea a vidului . inseamnă dl de cîte ori nu mai treee curent clectri(" prin înfăşurat·e. Prin faţa din stînga a barei de olel intră liniile de Corp magnetică. argintul. hara devine un magnet.ale se bazenză funetionan'a a num('ro~\s(' tiD puri de electromagncţi jnduştriali. şi aceasta sub efectul dc arc <lI lamci " revine in poziţia iniţiată . Hpa~ă pe butonul n. făcind 1·:25.diamog/leli ce . Un astfel de magnd. Alte corpuri (aluminiu].s slrudi\"fi a UJll'i soncrii electrice .ELECTROTEHNIC A GENERALĂ mai mare decît aerul. pulind atrage pÎcsc de oţel C o forţă proporţională . elertromagnelul îşi pierde (". iar prin iata din dreapta liniile ies din bara de oţel.liitătilc lui magndicl'. Cind se..uprul.tfe eledrică. Matcrialc-le magnetice utilizate in practică sint descrise la capitolul X. ~(' Incnidt' circuitul alimentat de bateria de pile P şi un curent electric trece prin Inffişurările A c1cetromagnctului E. fn sfirşit o a treia categoric (aurul. cireu itul se intrerupe În dreptul şurubului S. materialele !ie pot imparţi in mai multe categorii. schema (:0. poartă Ilumele de eledrolll((fJnel . iar valoarea inducţiei magnetice este mai mare deci! în aer. se numesc {er01mlgnelice.gura . eromul. ELECTRO. tu momeulul cînd ann<Hura a fost atra~fi . Din această cauză. Sonerie diu nou contaet cu şuruhul S şi restahilind a s. 8 . şi cobaltul sau nichelul. platina. Deoarece oţelul moale arc Uil mag"uetism rcmuucnt neglijabil. De aceleaş i proprietăţi fNomageticc se bueurii. forţa de atracţie asupra armătur i i incetează. zincul.

ca rc. q. liolidar c u arborele O Ş(' fixează lIil t ambur T.lobina b a unui electromagnet E. : atit timp cît se a pasă )le bUlon. Cind frÎnarea trebuie sit in(~elez c. După Cllm se ş tio:. de pxe mplu . de c1cctromagnet. Astfel se com pensează efectu l greutăţii G ş i se slăbeşte banda R din juru l t ambul'U lui . O a lt ă aplicaţ i e o constituie. Tn ~Icest scop. in juru l căruia 1. La paragraful 10 al acestui capitol se arată cum H'. 4·26.li. care atrage iarăşi armătura ş.şurările eleclromagnetului. de un motor t' 1 ~drie trebuie să fie uneori frina t rapid. St' Iasă să treacă llIl curent electric În i. de exemplu. i n timpul frînării. oscilind in jurul p unctului . rid ic ind -o.a . aet'st CUI1!Ut dă naştere la lIU cimp ma gnet ic.fi atrasă. Se presupune d'1 arbordc O antrenat.r aplica!ii prattÎ('C' il} rtalizarc" diferitel or .m. şi utilaje e lectrice. Frînii cu eleclromagnet. Principiul de funcţioua re al ac-estei frîn e este arăta t in figura 4-26. armătura are o mi şcare perm:'tuentft de du~te·villo. din cauza marii permca- . frina ("li eledromagnet.(' gă!<e~tl' hand" dl' 01 e l B p rin ~ă de pirgh ia P În punrtele fJI ş i p~. CInCUITUL MAGNETiC In figura 4-27 se consideră o piesU de oţel inl. p ot folosi c l cclromaglleţii pentru rid icarea şi deplasart'a diw rselor greutăţi."lară.d.'lJlHrale. r ElecLromagnclii î şi gălic:-. Liniile de forţă ale acestui cimp se vor str in g<' În interi oru l piesei dt' ote l. a vind pe o anumi tă porţ iune o inrăşurarc constituită din II spirc pnr('urse dc curentul 1. Acest eJedromagnet a trage armătura S3 11 in fo rmă d e tijă .~AGNE:'l'IS:'II. funcţionarea sODl'rie i iDCi'le:iză. ŞI ELECTIIOMAG NE:TISM 59 eOllLiuuitatea circu itu lui. Fig. :-Iring'{' cu pu lert' band a /3 as upra tnmburului 1'. greutalea G a('~ionează asupra extre mităţii diu sti nga a pirghiei P. Din nou trece curent prin infi". 9. Prin intermediul unei pirghii armălura este solidari"! cu o piesă m i că dt' metal /1. care in consecinţă va lovi clopotul C ori de cite ori va . Cind se r i d i că mina de pc huton.

- rJ2 "J C. se vede că mărimea num ită rcluctanţă se comportă ea o r('zisten~ă magne tică faţă de flux. Drumul pc eare-I parcurg liniile de Iorţă magnetică (fig.60 ELECTROTEHNICA GE.. (' . . după cum legea lui Ohm este legea circuitului electric. 1= 27rr. (j. Sensul inducţiei magnetice ca şi cel al liniilor de forţă magnl'tic2 din oţel.=nI Fig. Forţa magnetomotoare nu este o for ţ-ă mecanică. I in care l este lungimea medie a inelului de oţli'l.13) ceea ce arată c ă fluxul magnetic este egal cu forţa magnefomotoare in. . e xpresia: rQ=~ e5 se numeştc reluclanţa magnetică a miezului Făcîndu . se poate s~rie: (1. Din această cauză...1 2 ) de oţel. 8 Dacă se notează cu S suprafaţa Înconjurată dc o spiră. se află folosind regula burghiulu!. F ormula de mai Înainte se aseamănil ca formă generală cu formula corespunză t oare' legii lui Ohm."fi:RALĂ bilit5:ţi magnetice a acestui material. ci trebuie co nsi derată drept cauza care produce fluxul magnetic. relaţia de mai inain te ca re dtl valoarea fluxului magnetic (J) în runcţie de forţa magnetomotoarc F ş j de rcluctanţa magnetic:1 R. Deoarece cu cit reluctanţ a este mai mare. 4·27. r fiind raza cerculu i mediu al inelului. cu atit fluxul magnetic este mai mic. <1> = ~. "5 /lI I Expresia . '1 ~27 ) Sf' nu meşte circuit magnetic.11 ) ia r se numeşte {orfa (sau tensiunea) magnefon'otoau. care sint cercuri concentrice cu centrul in O. Circuit mag· netic inelar. poartă numele de legea circuitului magn eti c. fluxul magnetic corespunzător unei sp in:. nI I '5 = -.·ll $ .· . Valoarea n inducţiei magnet ice de oţel este . -[' ..se inlocuirile. B=u. pi1rtiM prin I!aloarea reluctanţei magnetice.1 = r".este: c1I = B·5= :.

şi anume o porţiune de oţel de lungimea 10 şi o porţiune de aer de lungimea la. Porţiunea de aer din circuitul magnetic se numeşte infurie/'. fn figura 4-28 s-a presupus că miezul de oţel este intrerupt pe o portiune mică avînd lungimea la.el se numeşte {orfă porlanfii. In acest caz. XIV. se micş o rează reluctanţa magn e tică. Circuitele magnetice cu intrefier se Întilnesc în aplicaţiile practice. fu acest caz. adiră: şi reluct. făcîndu.'lletic se hazează pe legea circuitului magnetic. Între altele. după cum se YU arăta la studiu! maşinilor electrice (cap. 10. calculul fluxului maf. În special la maşinile electrice . La aceste maşini.eterminal prin legea circuitului magnetic cores· punde nu numai unei spire a hobinei din figura 4-27. 4-28. elec.a porţiunii de Legea circuilltlui magnetic se scrie in acest caz: (4.Î ce poate .. un al doilea termen egal cu aer.MAGNIc'TISM $1 ELE. circuitul magnetic este constituit din două medii diferite.. GNETISM Fluxul magnetic <l> d. FORŢA PORTANTA A ELE CTROMAGNETULUJ Printre diversele aplicaţ i i practice ale clectrolJwgnetiior există ~i utilizarea lor pentru transportarea pieselor de otel. La maşinile. În formula corespunzătoare legii circuitului magnetic reluctanţa este formată din doi termeni. dat fiind că aceleaşi linii magnetice trec prin oricare asemenea secţiune. Valoarea acestei forţe porlante indici:i şi valoart>:! greutăţi i pieH'.G'TROM. fn acest scop. dar ori cărei Slcliuni drepte S prin inelul de otel. şi anume un tennen egal cu reluctanţa porţiunii de oţel. adică: 1. tJ-"S Fig.XVII). Circuit magnetic inelar cu intrefier.trice este necesar să se obţină un flux magnetic cit mai mare. Forţa maximă cu care Ull electromagnet poate atrage o armătură de oţ.feet o mărire importantă a reludan!ci circuitului magnetic.14) Introducerea unui Întrcfier arc drept e.se intrefierul circuitului ma gnetic respectiv cit ma i re(lus.mţ.

62 fi ridil':ată de către e1ectromagneL In figura 4-29 s-a presupus un clec:tromagnet in iormă de potcoavă. il) :1ccst caz următoarea F =~' I~ '4. Expresia carc dă valoarea forţei portante eslr.ia magnetkă În inlrefierul dî.orţa portanlă F Am rezultă iu ncwtoni. Inductia m. avind îri faţa polilor săi o armătură de oţ. l. 4"" I O~ . 4-29.:.S! '0. iar secjiuneasirăblit ulă de liniile magnetice în întrefier este S=IO cm2• Care este valoarea fortci portante a electromagnetuluj? Re l o 1 y are.ţ/ 107 Wb.olre armătura ~ i poli.'.el.ilgnelică B in intrelierul dintre armătura unui eleetrol\Iagllet şi polii sai este de 1. Eledromag· Ilet pentru ridicarea de greutăli. 15) in care: B este induc. Aplica/ia.5 T. suprafaţa secţiunii ' magnetice ale Ulltli pol. egală cu 4. in de liniile metri pătraţi.$ 110 I. Forja portantă este ~ dată de: F _ __ _ f!!. 4-2.00 1 =li91 N. in tesla. permeabilitatea magnetică n intrefieroJui. sl răbătute s Fi.

După ce mugnetl11 s-a oprit. Inductia sînt descrise la capilolul XI. in inlerÎoflll boLinei. se obse rvă efi. În momentul dnd magnetul estc complet int. astfel că la sfîrşit fluxul TIWguctic prin fiecare spiră devine <l>~R. de scn~ coutrar cu primul (acul aparatului A deviază in sens contrar faţă de prilll~l data). umli magnet Într·o bobină.t n (Hg. inainli'" C'a magnetul $ă fie introdus in bobin:i. PHODUCE RE FORŢEI ELECTROMOTOARE DE INDUCTIE PRIN VARIAŢIA FLUXULUI l\IAGNETIC lN SPlRE S<: ('onsidt'ră o bobill. suprafaţa unei spire.1 ::oi Îuocpărtat.CAPiTOLUL V INUUerl. Dacă se scoate magn('lu! din bobin:t. curf"ntuJ se unnlem:ă din 110U..\ re\' ine la 2('ro) . CUl"('nLul dispare (acul apuratuhli .rodus în bobină. fl uxul magnetic prin liecare spiră este constant ş i egal • Aparaiele de măsurat electromagnetică Fig. ('are poale indiC'a treccrc~ unui curent electric şi sensul acestuia. 5-1) la bornele căreia este legal un aparat fi. prin bobină treec un curent electric (ucul indieatar al aparatului A se deplasează) . se observă din IlOU trecerea unui ('!Iret cledri{". Explicaţia ac\'stor manifestări este următoarea. in timpul d<'plasfirii magtletului. 5·1. spircle bobinci nu sint str:'ib:itutc de linii de fo rţă magnetică . iar S.lllt·('rii maglletului numărul de linii de forţă care ~Jrăbllli' fie-carc sp iră cre!jte .S in cari: n este illdu cpa magnetică corespunzătoare cimpulu i magnetic din interiorul fiecărei sp ire. prin introducerea . Dup ă cc magnetul a fost scos comple.l diu lJOb in.. Cit timp magnetul ramin<. adică fluxul magnetic prin aceste spirt! este nul.\ EU~CTRO)I:\GNETIC"\ 1. Pe măsura introc. de susil1 jos un magnet M in bobină. lie inl roduce. Da cii. de ~xemplu.

1 ) H' poate sc rie : E = _ 11(J). Forţa eleclromoloare de iruluc(ie ce apare inlr-o spi ră este egalli CII II(jria(ia (luxlllui ma.ltcrii magllduhli... fort·a eleclromotoare de inducţie Lolală E. de exempln de jos in sus şi se presupune e ă valoarea iodncţici magnetice creşte..:i: relaţia (5. care se poate enunţ:l astfel: Efeclul finde fotdeall1l11 să se op ună c:all:cr care l-a produs_ în figura 5-2.. Forţa eleclromotoare şi curentul care iau naştere prin indncţie electromagnelicf. (j2) Hclatia (.. Iu timpul sco:.u'c sc poate enunţa astfr-l.qnetic din spiri'l in raport CII timpul.ELECTROTEHNIC. I) . Sensul forţei cleclromotoare de inducpc in spiră se determină cu aju orul legii lui J. 0. Din cele arătate se trage. . fluxul 1Il00gnetie descreşte din IlOU pină la zero. In acest caz. Dacă printr-o spiră. adică: · M' 1~f=ll' .re. Variaţia fluxului produce in spiră o torţIl elcdromotoare şj un {'menl de ioducţic. Se nsul acestui curent [ este Rstfel. va fi de 11 ori mai ma. c.. forţa el ectromotOl1re se OlltillC in volţi. incit fluxul <D! prod us de J să se opună cauzei care l-a produs. te dă na'5terc fluxu l ui ((>2' se * Semnu l . (. Pentru o lJOhină cU /1 spi re.3) 11i ..l1 .) .X. se numesc (or/il eltclrom%are şi curent de indllcJie .iisoarfl in \\"ebcri 5i limpul în secunde. \'aloarea rorţi' i elcctromotoare de indicţie este: (G . llrtnătohrca concluzie: Cind (luxul magnetic dinlr-() spiră pariau!. fluxul magnetic variază un iform de la valoare a <111 la valoarea $2 in timpul care trect' de la momentul Il la 12. luaM CIl semn schimbat. Ac(>st fenomcn poartă numele de illducţie electromagneticel.1 reprezintă litera mare grecească ce se citeşte ~della ". Sensul curen tului 1.Rezultă că fluxul $2 trebuie să a i bă un sens contrar fluxului ~1 ' adică ele jos în sus. In spinj ia naştere Q {or/tI elec/rom%are.. fluxul magnetic respectiv tl>1 c reşte şi are sensul de jos in sus. ca in figura 5-1.en: ...2) reprezintă legea de bază a inductiei I'lcdrolllagncticc. t' _ : ~. a se consideră o ~pirii slriiblitulă de linii ue ror~a magnetică. ad ica ("Tcşlerij fluxului cl»l. D:ld fluxul se m. ·. care produce l/lJ curent electric. = .)i iuainte ... GENERALA cu valoarea ar3tat~ lYl.

-rnOMAGNETlCA . eleclromoloare de induclie. la figura 5-2. trebu ie cn flUXlll Wt Si'1 inLărească fluxul $1' adi('fI s:l aibă acelaşi StllS de jos În sus . Pentru aceasta. iar in spir:l apare o forţă electromotoare de inducţie . care produce lin cure nt de inducţie 1. dar s{'. Încît fluxul $:! produs de 1 să se o pună cauzei ca re 1-:1 produs. unde fI)) este dirijat tol de sus in jO$. Sensul forle.--" I o) 1: e) Fig. se obţine sensul <lntiorar. Sensul curentului este astfel .§. Bobină de inducjie.lNDUCTIA . ~.rmina sensu l curentului de inducţ ie II!. 5·2.' hurghiului.ELt:c.ca fluxul $. Cunos("Înd sensu l fluxului $2> Sl~ poate dete.0. ca JOI> in sus. Fig. adică scăderii flu xului 11>.ade.E. 1'[1 1 are sensul orar. eare arată forţa clectromoLoare d{' indll('ţie l'are-I produce.. 5-3. I fn figura [unrnoncaz ll b~H{'i de oţcl mai groase şi 0-3 este l'f1'prczcntal un aparat numit bolJinti de inductie. . d. scade.tloarea inducţiei magnetice scade.\. ln jurul acestei in făşurări se găseşte oa doua Înfăşu- 5 . In mod analog /le procedeazri ş i in cazul din figura 5-2. b spira este ~ trăhăLută de linii de Corţii magnetică tot dt' S(> presupun(' că . du (. In jurul moale O se găseşte înfăşurarea P cu un numfir mic de spire izol:1le. : ~ q) r · -. care pe oaza fenomenului de inducţie electromagnetică. In acest nuxul cJ>. şi ob ţine eu ajutorul rc~u[ii burghiului...:cctrotehnlca I:enen.:. c. precum ~ i În cazu! din figura 5-2.aA. unde fluxul magnetic <1>1 este dirijat de sus in jos şi creş te. aplici nd regII!.i deci al forţt·j declrOlllotoare de inducţie).

'deoa rece îşi găseşte o largă aplicaţie în funcţionarea maşinii o!' electrice şi a multor aparate.riei B Într-o tensiune alternativă la ' bornele cirenil ulu i S.m. =IO V ? Re z o l var e.dicâ este foarte importarit Îl~ pra ctică. Bobina de inducţie serveştc la transformarea unei tensiuni cont inue la bornele batf..d.a. In momentul in care trece curent prin infă"u'rarea . Cind fluxul magnetic creşte. care are n= 300 spire şi un diame tr u mediu d=5 cro. care produce un curent de ind u cţie dat:.P. infăş"urarea P. O bobit'8 cu axa rectilinie. in infăşurarea S apare o forţă clcctromotoare de inducţie. circuitul S este iuch!s. flux ul magnetic care strilbate bobina nd2 1":0.' Cin"<i se j-nchid. .' inţrei-\lpăt'orul I~.OR DE FORTĂ MAGNETICE ln figura 5-4 este reprezentat un conductor de lungime 1. iar cind scade. Din ac.0.9 = 300 . pozi-pa iniţială.. Aplica/ia 5·1. 2 . apare u n cimp magnetic prodns de curent. in inf iîşurarea S fluxul magnetic variază perioqie de la zero]" o anumită valoare (dnd se stab'ileşte curentul 1 in infăşurarea' P) şi de la 'această valoare la zero (cind se anulează cureotul 1). tn circuitul infăşurărîi P se montează bateria B 'şi întrerupătoruI 1. Se presupune că acest cvndu. un curent ~Jectric :trece: ue "Ia 'b aterie. este: <Ilj=n· B ·S=n· B • - 4 4 Dar: E ~ --_ 1>'" '" 2.el se dc magnetizează iar lama L readuce armătura in·. cimpul avînd inductia magnetică B=2T. Dacă S este su prafata spirei. 'forţa electromotoare de inouctie arc UII anu mit sens.. întrerupînd astfel rircuitul: hara de' ot. c&ore se poate deplasa sprij inindu-se mereu cu extreruitaţile sale de barele verticale metalice b1 şi "-l legote electTle intre ele .. inagr. lama" de _oţel L~ obor: Da G.tiuI de reglaie D. cît şi infăşurarea S. iar liniile magneticE' ale cimpului străhat. şijr~. PRODUCEREA FORTE I ELECTROMOTOARE DE 1l'<"1lUqIE PRIN TĂIEREA DE CĂTRE UN CONDUCTOR A LINIIl.eastă cauză. fu consecinţă. este sirlibliluiă de liniile de fortă ale unui cimp magnetic după directia axe! sale. este inchis.mult mai mare de spire subţiri .reslabilindu-se circuitul ş.18 Wb. Atit timp cît intrcrupătorui 1. I. Fenomenul de inducţie electromagi. 'şi din DOli la bat~rie.este alternativd.adică . Otelul m oale O.etiLÎ ndu:se atrage armătura C.: bQrna: E. In cit timp ireb uie să se anuleze cî mpul magnetic pentru ca in bobin/i să ia naştere o forjă elec lromoloare de inductie F.c- .c. prin intrerupătoruLJ. a tit infAşurarea P.. de asemenea izo-rate.'ul'f'nt ul 1 din înfăşurarea P se stnbiIcşte ~i s(' întrerupe periodic.'G rare S cu un număr . . are sensul contrar.= 1.

Din cauza variaţiei fluxului tromotoare de inductie: 6/ magnetic.dicuJare pe direcţia de asemene·a că forţa F C8. in acel tondlidor apare o [orfă.INDUCŢlA ELECTROloiAONETICA 61 tor este introdus de jos În sus tică B. rezlllt..aie linii magnetl<::e de forţJ. 6J /li Deoarece: este viteza de deplasare a conductorului. Conduclor care t.ă: (5.re deplasează pe ~Ianul format pe direcţia eonductorului fig. un număr diu f"e in ce Ulai mare de linii de fOT~ă trece prin conturul inchis· de circuitul din care face parte conductoruI.Ill_B . el ti <ic~cris sup raraţa : t1S=[.!l S. de inducţie ce ia naştere in conductorul care taie liniile de forţA. iar: IDjJ-01 =. datorită unei forţe clcctromotoare.lr creşte.4) 1n consecinţă. In E=Bo[·v. Pc mă sură ce conductorul pătrunde in cîmpul magnetic.6. . eleclromoloare de inductie a edrei valoare esle datd de prodl/sul dintre Ila/oarea indl/cliei magnetice. apare in conductor forţa elcc- E = _ 6IP """ Cl)l ~ lPt _ B· ilS =B oi 6a M. in circuit şi deci prin conductor trece un curent de inducţie J. Se presupuoe con<hKtorul este perpendicular~ ~i (}îrecţia liniilor de fort·!\ . ~tfel Incit fluxul magnetic prin acest conll. . Dacă conductorul de lungime 1 s-a deplasat in intervalul de timp AI cu di ~ ta nţa t:1O in cimpul magnetic. ale carei linii de forţă coedurtorului. a lu~gimii conduc/orului.dao Fluxul magnelic care străbate planul circuitului din care face parte conductorul a variat (a crescut) În intervalul de timp AI de la o valoare 11>1 la altă valoare \1)2.. cînd U/l conduc/or taie linii de [orlă magndieă. Într-un cimp magnetic cu inducţia magnemagnetice sint perpeD.S-4..

imp magnetic şi deci un flux magnetic variabil în timp. Aplicaţia 5·2. Din această l':!UZfl. 3. aslfei incit li~ nWe mognelict sd in're ill palmă . Regula miinii drepie pentru aflarea sensului forţei eleclromoloare de inducţie.o1vare. sensul (or(ei eJedromarJlulice de induclie (şi ' a wrwfu.. 5-5. Care este forta eJedromotoare de indut\ie E? Re7. 1 '0. Conform regulii cunoscute ducii for\a ekdromagnctic. in ('. Sj~nsu l forţe i elcdromotoare de inductie se poate afla şi cu ajutorul re!Julii mîinii drepte: Dacu se aşu:ul mina dreaplu desfticulu.68 ELECTROTEHNICA GE..! .(1 detltlului orăWlor (fig."ERALA cimp şi a vitezei conduclorului. iar (le gelul mare i ll direcJia {orlei de deplasare a candl/dorului.:ări.lui ce poate fi produs) este dtlt de direc(.:'! în timp. forţa electromotoarc se obţine in v olţi. care produc la rindul lor curenţi înconjurată de electric a cărui .rc va fi din faţa planului hirtiei Înspre spatele acestui pl an. In figura 5-4.5 '0. sensul forţei electromotoarc E este astfel încît tinde să producă un curent It care. ce se opune areslei depla:. la rindul lui dă naştere la o fonii electrom agnetică ce se opune cauzei adică forţei F.\ indllc~ia magnelică in tesla. el va produ('1! în oţel un l'. rort·" "Ie('- Fig. CURENTI TvnRJONJ\HI (FOUC' AULT) tn figura 5-6 se reprez intă o piesă prismatică din o\el moale care este un [ir metalic izolat. rarc depl ase ază conductorul in cimp. lungimea conductorului in metri ş i v iteza sa În metri pe secundă.oa. Dacă se măsoar. YU trebui să Iie dirij'llă lu jos.ircuite ia u naştere forte c1ectromotoare de indu cţ. 5-5).5 T.l este rlirjjat~ in jos.0225 v. ie. deoare('c for ta F este dirijat1'i În sus. tromagnetică. sensul curentului şi al fo rţei electromof.15=0. cu o v j\ez~ 0=15 em Is inlr·un cîmp magne tic a tărui inductie magnetică este 8= 1. Un conductor de cupru cu o lungime (=10 cm este deplasa l ca în figura 5-4. E=B ·l·t/"'. i\iasa de oţe l se comportă ca un mare număr de circuite inchis<:: st ră ­ bătute de un flux magnetic variabil. Conform legii lui Lenz. Dacă prin inrăşura re trece un curt: nt intensitate / varial.

Trecerea curenţilor prin otel creeaza pierderi conform legii .să") .. d~ --1-. :lst[tl iueît prin ~pi ră trece nelic Ill. Miez din lole . in planul frontal su per ior al piesei.i cu renţii turbionari şi sensul lor. Tnducţi a magnetică.6. . sînt a r:'itaţ. Produce· rea curentilor lurhionarî. -i. se poate SI:rie: n:lşb'rc la un cimp magnetic. În C.!> rom (fi g.. 5. .' Fig. In piesele de oţel ale maşillilor electrice se produc de multe ori astfel pierderi prin curenţi turbionari. miezul magnetic al maşinilor electrice ele curent altNnaliv se execllt5 d in foi subţiri de 0. 5-7) elin tablă de aleI olint cu siliciu ("tabl ă silici on.ode otel izola le. Aeest Clm~ llt f1u '\ul InHgcu curen l ul r(>/ipf' cliv. Fig.35 şi O. Jo figura 5--6. IND UCTIA PR OPR IE In figura 5-8 se consideră o spira parcursă de curentul i.8. (5 .5) rig.IN Dl JCŢ'L\ ELIOCTIIQMAG?\'ETICA 00 de inducţie numiţi IUl'bionari. Pentru a le reduce.)rc L este u n fOlclQr d(' prop or~iona l it. 5-7. care depinde de penneabilitalea magneticii a mediuilii (in caZlil aerului iJo) ş i din forma şi dimensi\Iuile geometri('c ah' {'irellilului. .alc.1oule ·Lenz. Fenomenul de induc\ie proprie. din cauza formei lor de vîrtej (sau turbion). ut'ri ş i ftu\lll ~ fiind propo r ţ i ona le dă tD = I.

j se notează eli L inductivitatea întregii bobiue.= . Reluetanţa este invers pro p orţional ă cu perrncabilitate~l magnetică. Dacă reluctanţa magnetică a acestui circuit este m.L Ili '-j tJ 6t Dacă o bobină de n spire este străbătută de curentul i . curenLui creeaza un cimp magnetic.. ?-semen~a miez. relaţia (5. va apare in ea o forţă cleciromo· toare de inducţie. Din relaţia (5. care . fluxul <Il var iază de asemene:!. orice variaţie · ~ curtnt dintr-un circuit dă naştere la o forţă elertromotoarc ele autoinducţic.curentul i variază.6) 1. astfel in cît inductivicauză tatea este direCt proporţional ă cU permeabilitatea magnetică.111 E = .5) arată {"ii. iar curelltul i in amperi rczaltă pentru inductivitatea L o unitate de măsură numită henry (H).6) Dacă fluxul ~ se măsOară in weIM!rÎ. $pira .:. conform cu (5. intensitatea curentului a variat cu ru. numită de inductie proprit sau de uliloinducţie. lPt n2 \ . =n·$ = f1!. C<lnsiderlnd că to intervalul de timp !!tI. Din cauza fţno'menului de inducţie proprie.fiind de un flux magnetic variabil.o bobină cu miez de oţel are o incluclivitatc cu Inult mai mare decIt o bobină Hiră un. valoarea forţei elcctromotoaTc de autoinducţie este : . nuxul magnetic a variat cU : In consecinţă. spire şi invt"rs proporţională cu re Ju ctanţa. conform regulii circu itului magnetic. { rTlJ'- (5. Factotul-4 pooetă numele de indudiDilale proprie sau auloinductivilalta circuitului. circuit magnetic ."arc trece prin cele li spire va fi:j 11>. ale cărui linii de forţă parcurg un anumit traseu numit. Din această . deoarece este produsă prin variaţia curentului din propriul său circu it.=. după cum se ştie. fluxul magnetic (!) ca re trece prin fiecare spiri'i este: Fluxul magnetic .6.lobl $t . • Dacă rezultă: n2..5) rezultă: Dacă străbătută " (5.= . in acela.i intenTal de timp.7) lnductivitatea unei hobiue este deci direct proporţională cu pătratul numărului de.

. .rece deci fluxul magnetic: 112 spire . : J • ~_ : •' ..se mai menţine ' un timp. __..942=0.. adică se opune .--: .: :. este reJuctanţa circuitului m3gnetic.}.6 T. Dacă prin bobina 1 trece cure.contactele intrcrupătorul. un a re electric.~ aparli. _ . - . Care este induclivitatea proprie L a bob!nei? R: e z o 1 var e." ~=n'B -. lNDUCŢ1A MUTUALĂ Se. iar dlameirul mediu al bobinei este d=5 em. ccea ce face._.. ol.DluI Il' fluxtJ! mngnetir..7J l>e opune cauzei care o produce. _ .insta ntaneu. . O bobinil dreaptă are n=300 spire. Cind se deschide UD Întrerupător. Bobina 1 a·re nI spire iar bobina 2 arc n2 spire. Aplica/ia 5· 3.--------. produs va fi: Il> ÎI. Crnd infăşurarea bobinei este parcursâ o:k un curent 1=8 A.\' ariaţieî rn'rcntuilli.e . ." "...El Fluxul 4>1 trece şi prin fie care spiră a bobinei 2. " . . FIg.11 8 H. L=~~O.. 0. ci datorită fenomenului de autoinducţie .intr. .6 ':':'0.Bobine cu miez comun din olel. u'-i.'.~ ~ ". ._ . . Fluxul magnetic prin bob inli 4 4 e.052 =o. Wb.variaţie : Acest fenomen tie inertie ·elec1rU:if ' se 'poate observa mai ales la întreruperea curentului ţHntr-un circuit. I 8 . : .IT" :oi' ~_ . 5-9. 5. care fR. curentul nu dispare . _-. I=Ţ n. intiI'"" ziintl această . s. ~. Prin toate cele ale acestei bobine va t.s !~. lnduclîa mag· netlcă in interiorul său de·a lungul axei sale lo ngitudinale este 8=1 .1.' < .~42 In consednlă. consideră un miez de o ţel moale cu două Infăşurări c_ in figura 5-9.:a'2=30<f.

.1 apare in circuilul C? o forlă elcdromoloare in dusă de variaţia cure ut..l'Incallilitalea magnt'. .:ul tl>l!: I i\l_ n . 21 '*' = 1I!'V2=~ '" 1I.pr.ll) ~ ulHle 6.f.ă de cun'..ă eJedromotoarc de ~ndllc!ie ml/luală: F. ."n2 / 2 =j\. fluxul ~n este proporţional ca curentul 1.ului din circujtul CI 'l i dellumitil forţ. dadi se COns id eră in general două circuite oarccan~ CI şi C! (fig. În iillernilul de timp 6. 5-10.8) Da că bobina 2 este parcurs.e circuilul c.. Prin tO:ltt' {'cle "1 spire ale b. Dacii în figura 5~IO.ticii a medill~ IUÎ. parcurse respecti .nlul 1'1..(J)I: reprezintă vai-Î<llia co respullzăto are fluxului magnetic $12. fluxul magnetic produs de bobina 2 prin Hecare-spiră a bob inei 1 este: Fig. s--a notal cu M ractorul de proporţionalitate intre curentul Il ş i nUJ.\batc de alii Se observă eă expresia fluxurilor magnetice Wu ş i <t>!1 upure acelaşi {qcJor propor~ion3litate lU. Inductivitatea mutu ală depinde de."n: - (I!. (5. Inducliil.~ este: (~Ul) laI' fluxul magnetic prod us de curentul h elin circu itul eircuilul C\ este: e2 şi carc slri. mutu al A a două. 5-10). de curenţii 11 ş i ['l" fluxul mag-nelic produs de curenlul 11 din circuitul CI !Si eare străbat.. curcnlul 11 variază de exemplu CII il/!..binei 1 va t rece ((('ci n1lxul magnet i(': . ci rcuite.= _A4>'~=_JJ~ • Ai 61 (:J. 2 · "/ In mod a nalog.l.72 Conform acestei relaţii.1. de formn şi dimensiunile gE'oruetriec ale circuilelor şi de poziţi:t lor reri~ procă. l\Tiirimca M poarUi Ilumele de Îflducliuitale nllllll~ a celor două circuite şi se mlisomă toL in henry ea şi indudÎ\·itatc'l 1..

Cind curentul din a douil bobinll creşte de la zero la Iz= IO A. =1 125 s.13) .!lă E.t. Se consideră dou ă bobine drepte.. goale tn interIor. Cînd curen tu l djn primii bobină creşte de la zero la 1. 1 . curenlul in a doua bobin. 12) Ap/icDlia 5· 4.=5 A..j creşle de la zero la 11 =10 A. Dacă in prima bobină. CUPL\. =5 V.-. Forla eleelromoloare de in ducţie mu tuali in prima bo b ină va fi : E.~. Să se de te r min e forl3 eJeel romo toare de Inductie!U\' 1 u . aI J3:<!:ii eli 6.. I 15 fi.ua I ă: In mod analog.A 73 <> rorţii elc<"trolllotoarc dr inducţie mu t. In il doua bobină apa re o fortă e!ectromo toa re de Îndllt\ie mU lu alii E. in duc\iei c!eclromagnel icI' : E:=5'M_5' M . o! v il re.. fluxu l magnetic In prima bobină creŞle de la l('ro la va loa rea : ţfI21=M '/2"""0. cun'nud cre ş l e de la lem la 11=5 A.04 H. dacii {'"urcntul / " .JUL BOBTNELOR rt>zu!tă că i ndndivilăţ il e Tin ind Seama de rela. fluxul mag netic In a doua bobinii creşte de la zero la valoarea: w n=M ' /.4=6 V./2 .4 Wb. atunci cind inlr· un interval de \imp M t =1iI5 5... de unde: M = O.04 '1 0=0. in circu itul C J 3Jll'l re (5.it. Re 1.=M'5 Wb mu t uală ÎI1 care M este intluc1i"i tatea Conform I~li între cele dou ll bobine. care apare in prima hobi.JNDUCŢ1A ELECTROllIAGNETIC. in intervalul de timp D.t ia (:1.7) figura 5~g bob inelor d in s int: (5.n ă.

13) inductivităţii rezultă: mutualeJIM(a tcelor J două bobi· . adică nu avem scllpllri de flux. şi se numeşte coeficient de wplaj magnetic al celor .8) şi valoarea (5.14) devine: M _kYL. ln acest caz. ~"rROTEHNlCA GENERALA Relaţia (5. Din relaţiile (5....".8) arată . _ Intre două bobine există Însă practic scăpări de flux...14) este nlabilă numai de bobina 1 trece şi prin bobina 2 şi dacă dacă intregul flux magnet i~ produs intrf!gul flux magnetic produs de bobina 2 trece prin bobina 1. in care k este subunitar două bobine. mai ales · dacă bobinele nu au' acelaşi miez. relaţi a (5. Relaţia (5. ou. ne.1. .

ntale metrul pentru lungime.. numai uniUiţile fundamentale refe. a fost conceput mai demull. Nr. volumul . secundă. In domeniul mecanicii de exe mplu. ** Se caută să se aleagă astfel un ităţile de măsură. care ('fite valabil pentru M toate domeniile ştiinţifice. . XIX. pentru domeniul mecanicii. kilogram. Încît legile ştiinţifice să poată fi exprimate prin relaţii cît mai simple.ilogramul penlru masă. .. impreună eu unităţile. candela pentru int ensi tatea luminoasă. Intensitatea !umino<lsă este ex plicată la ca p.i duivllfe. in mod normal. amperlll pentru intensitatea curentului electric. Toate celelalte unităţi ale acestu·i sistem derivă din unităţile lui fundamentale.ritoare la lungime. De asemenea. gradul l\"elvin pentru temperatură. sint suficiente patru un ităţi fundamentale (cele • Tn conformi tate cu H. Ace st sistem are ca unităţ.\! .i fundame-. sistemul MKS . din care se deduc celelalte unit:1ţi. In aCest sistem există şase unităţi de măsură numite -fundamentale. viteza se măsoară in metri pe Secundă (mls). 550/1961. În mod norm~ll. Toate aceste unităţi (in afară de cele pentru care s-a făcut menţiune contrară). secunda pentru limp . De exemplu. Denumirea i\IK S provine de la iniţialele celor trei cuvinte: metru. derivate corespun ză toa re . /.sistemul : KS este cuprins in SI. sînt suficiente.I:ă în metri cuhi (m3) elc o Din cele arătate rezultă că . fac parte dintr-nn anumit si4lem de uniIăţi.C. masă şi timp."le măs03... care se numesc unităţ. Din ac eastă cauză. care este Jegal şi obligatoriu in ţara noastră· numit sistemul international lIotat· prescurtat "SI".CAPITOLUL VI Pentru mărimile electrice şi magnetice Întflnile s-au prevăzut unităţile de măsură corespunzătoare . kilogramul pentru masă şi secunda pentru hmp. pen tru domeniul eleclricităţii şi magnetismului se constată că. Cele şase unităţi de măsură fundamentale din SI sînt: metrul pentru lungime.

s-a făcut următoarea (. Aceasta este echivalent cu a spune că permeabilitatea magnetică are ca unita te permeabilitatea magnetică a vidului (\!(I). de . este ega lă cu 1 (Ull simpl u număr··). centimetrul JJt~lI lrll luugimt'. EL~RO'l"'EHNlC. de exemplu a oţ.is(emtl{ CGSro sali COS electromagnetic. numit sistemu l MKSA l!erafiollaLi:al (sau clasic). Permeabilitatea m a~11ctică fl. Astfel.'\ GEJIo"ERALA trei din sistemul MKS şi UDa in plus).oD\~enţic: permeabili ta tea magneti că a "irlului.. Sbtemul CG::. cl~ctrolUagnctic nu este ins. U Aceasta este echivalent cu a spune că permilh·itatea are ca unitate de măsură permilivitalea vidului ( fii). Sistemul de unităţi astfel constituit !... In tabela 6-1 se dau valorile permeabilităţii magnetiee a vidului (fl-o) ş i a permitivităţii vidului (to) tn diversele sisteme de unităţi menţiona te. IVb A-m Sistemul MKSA raţion alizat este cuprins in SI. timp.elulu i . va fi egalli cu alt număr. măsură . car~.a unui mediu oarccare.'! a vantajos d in punctul dt! vedt· re al simpli(icării relaţiilor in domeniul (eno mcnelor eleclrostaticii. In cel de-al doilea. pentru a se obţine o sim plificart'. cu unităţ_ilc derivate corespunzătoare. untle litera A corespunde celei de a patra unităţi fundamentale (ampcrul). Sistemul de un i lă~ i care util izează aceastA convenţie se numeşte sistemul CGS~ seu CGS eLeclroslalic şi are avantajul de a reda sub o formă mai simplificată relaţiile care se referă la fenomenele eleetrostatice . vidu lui *.are o serie dt' unităţi deri\' Me necuprinse în SI. denumit sistemul MKSA taliollali:af. pc cind sistemul MKSA dasi<. [1(1' este ega l ă cu un ~implu numflr şi anume 1. pl"ntru domeniile clcelricilăţii şi magnetismului a fost conceput sistemul de unităţi denumit l\IKSA. Tn:l'Îndu-se in domeniul dectri ci tăţii şi al magnetismului. gramul (notat cu g) pentru masii :j i secunda pentru.c numeşte ::. Sistemul CGS an:' ca unităţi de măsură fund amentale . pentru relaţiile din acest domeniu s-a făcut convenţia: permitiv ilal. permeabilitatea magn{'lică a vidului este dată de : 41": W b 110 =107 A'm . v a arăta raportul dintrc permeabilitatea magnetică a flc('~tu i mediu ş i aceea fi. pentru intensitatea c urentului electric. In tabela 6-2 se dau cele mai frecvente unităţi din sistemul internaţ ional SI precum şi legiitura cu si~temul CGSllo' deoarece aceste sisteme 5int cele mai utilizate . permeabilitatea magnetic ă a vidului este dati\ ele : ~o= 1O-7--.ea v idului <:0 (constanta dieleclrică). În primul. deoarece are avantajul de :l reda sub o formă simplificată relaţiile rare se referă la fenomenele din el("et romagnetislll. Vin această cauză. Ex istă două sisteme MKSA. evident. A patra unitate fundamentală a fost aleasă amptrul..

11 1 1 '" 10' îQ1 -- 1 9· 10=0 10 afara de unităţile electrice şi ma~netiee arătnte în tabelele de mai înainte pentru sistemele de unităţi ['('spcc.628 de unde: 1 18 '0. Ifliliamper (mA).14 '0.:ule I CGS }l" ehule Sbtemul CGS" ~ - . milivolt (mV). kiJo\"at (kV).628 = 2.1fe valoarea : intensitatea ~ 1= 400 1 A/m sau Asp/m.tive. ce trece prin inUşurarea bobinei. trebuie să se facă transformărilc numerice necesare.2=0.~ )II':S.UNITATI Dt: MAsURA 71 Tabela Valorile ptrmeabilitătilor 6~1 magnctite Sistemul de şi a permitivitllii vidului unltilţl ---- rallonallzat) SI (:\ms. cei mai frc c\"enţi . deoarece altfel apar gr('şeli. · 9· 109 ·tlt 1 9· !O 9 -- 1 9 . Numărul spirelor este 0=400.-.·1 0 -~ Oe. 1 mH """ IO--"JH. tII amperi. Re z o 1 \' a r f!. milihellry (mH). lk\V = l()3W.. I 0. se mai folosesc şi o serie de mullipli şi submultipli zecimali. kilowal (KW). --1 '4~'1O-3=18 De 0.25 A. 1 m'"=lO-3 V. Intensitatea cîmpului magnetic in interiorul bobinei este H=JO Qe. 1 kV=1 000 V. Cînd se introduc astfel de multipli şi submultipli in relaţiile utilizate. Dintre aceştia. microfarad (flF). intensitatea curenlului electric tn cimpului magnetic . l1 J. .628 m.\ d. 1=3. bobină. 4QO'4l't"'1O -3 :-:c:-::-==::---: . 1010 .F=10-·1 F. 1 mA=10 4 A. Dacă se no\eazJ cu 1. Lungimea c~rculu i mediu al Inelului este.628 Deoarece: I se poate scrie: 400 Asplm=4 . măsuratli în amperi. se dau mai departe. O bobină indară are dia metrul mediu al inelului de 20 cm. /lplica/ia 6-1. Care este intensitatea curentului electric.

Fortă electromoloare (Ien. Tensiunea electrică (diferentă de potenţial). Potenlial. Frecven\1i . . · · . .htemuJ CG~ . o (sarcin ă electrică) . Capacitate Cîmp electric ..do mecanice derivate ".78 ELEC'l"ROTEHNlCA GEl'o"'ERALA TaMa 6-2 Unltăji de măsurii SI Relatia de k'. m kg Simbolul eu . . În SI Forjă EneTgie Pulere . L' f" f. . dian S'eradian I u d " I L. 100 em IkV~IOOO~ LaeJcainS Metru Kilogram Secundă Im Amper Grad Candelă Unltăji A K. Newton Joule Watt Hertz. . SI Denumlrra .iitun UnlUUlfund~Qtalt' YArln>ell.10 '\\x (maxwell) I T = lOC Gs (unitate CG7:. • . Intensitatea curentului Temperatură 2 I .eJvin °K I A = 10-. Farad F Voit pe V/m metru UnitAti magnetice derivate Weber Tesla· IVb 1 F= 10"-9CGS"'a 1 V/m= JQ6CGSlJn Flux de inductie Inductie magnetică magnetică T n!ensitatea cîmpului magnetic Ind udantă Amper pe A/m metru sau AmperAsp/m spiră pe metru Henry CI Unităti suplimentare "" I Wb .fime Ma .1 cGSt.. I W = 101 erJi/s La fd ca In I 1 N = lQo) dyne I J = 10' ergi electrice derivate C I C = l Q-! CGS. . · Timp . LU'.1 " " In SI rn SI • Se precizeazii .to La fel ca tn SI La fel Intensitatea Juminoasii . .. Voit Ohm V O I V = lot CGS:. . CanUlate de electrici tale Coulomb siune electromotoare) Rezistenja electrică...a numită gauss) I Asp m = 4rdD-3Oe (Oersled) I H= J(fi CGS!'a Unghi plan Unghi solid I că R. (periaade pe secundă) Unităţi N J W H.o I il = 1()9 COS"".

• . 7. 7. studiul curentului alternativ are o deosebită importanţA.1. Pentru motivele arătate. • CAPITOLUL VII CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT practică.1). PRODUCEREA ClURENTUI. Capetele spirci sint legate la doua inele metalice Il şi /2 solidare cu spira ş i pe care fteacă pcri ile eondudoa re P I şi P2 fixe in spaţiu. care se Întilnesc cel mai frecvent sint cele de curent alternativ. Spira invirti· toare în cîmp magnetic. Reţelele de curent continuu şi instalaţiile electrice respective se intilnesc mai rar in practică. * U ter3 mic3 grecească ce se citeşte "omega". în special pentru motivul că tensiunea electrică alternativă poate fi destul de uşo:r: mărită sau micşorată după nevoie. Fig.UI ALTERNA TIV Se consideră in cimpul magnetic al undi magnet o spiră care se roteşte in jurul axei sale 00' cu viteza Ilnghiulară constantă cu'" (fig. astfel cum se va arăta la capitolul XIII..a. reţelele şi instalaţiile electrice. tracţiunca electrică ş. 'In 1. de obicei in industria eledrochimică.

1 '--4'--'1 " I :d) 1 . . 1 .• I 1 I I ..!/ I ~I _1 . In poziţia 1 (fig. ~ l' 1 Ij 1'" . lnducerea curentului alterna ti v intr-o învirliloare într-un cimp magnetic sură cel mai mare număr de linii de forţă. 1 1 .-.. Fig. ' ' spiră f-~-. . 7-2. / / / ict=wl 'f-. . . . a- I I I e 1 1 :b) . 1 1 Em 111 IZ 1 1 1 1 '17 1 ~p7 12 -[m 1 J[1 /cX... . iar in poziţia 3. • . . I il bl bl 1 ai~r alb *r 4 5 (. 0m I- J'ii Z 1 1 1 I -q" m 1-< "1."w/ O . • / 1 1 . . Spre â se putea dcoscbi cele două feţe ale planului spirci. l~ ~m 2 1 . Olccstea s-au desenat prin linii de gro~illli diferite.0 . 1 1 ..I . 1 "- >-4'-< ?t. .-f . adkă fluxul magnetic maxim. 8 9 .a) 1 . fluxul magnetîc care o străbate scade.'port cu liniile de forţă ale cimpului magnetie. .In figura 7-2. . Pe mă­ ce spiTa se roteşte (poziţia 2). (l) spira este presupusă orizonlală. 7·2. fluxul magnet.ic prin planul spirei se anulează . ." " . . 7 . fiind străbătută de '" ELECTROTEHN"ICA GENERALĂ a :a~ I 1& 1 2 J ' '" O .e) / I I "-4'-<1 . a s-au reprezentat diversele poziţii ale spircl 111 r.

7-'L a) fhrxlll magn('tie 1:~lc maxim.. f. radiaui pC' ~cundil.AT 81 După pozitia .lrc c~/c da/. pc scurt.:.1 ) ~pirh. iar Y:I_ Qarea lui (c.oidal. Ia planul spirci. După poz i ţ ia lj. Se vede că unghiul pc care-l race această normală cu directia liniilor magnetice este '1:. Dac[t se n otează cu IX· unghiul planului spin·j dintr. dat fiind că sin uso idn l'~t. Apoi liniile rle forţă Îşi sdlimhfl din nou r"ţ.2) magnetic <li î1l [unt'ţie de I1nghiul '.. i:lr llOghiu l ~.\P.i!nt'j il' \'l\1"i:. [:lla a planului ~I irj'j.{ia magnetic(l. formula care dă yaloarca fluxului magnetic În lOii te cazurile est<·: (7. dar creşte (pazili.J c{m. care d:i yaloarea fluxului magnetic ~ În toale cazurile este urmilloarea : {lu:!.CHKUITE DE CURE'. magndice. p('nlnl ca În poziţia 7 Ui se ~md('ze din nOI\. de :lnmeDra. Regula generaEi. ilJ ~jJirli ia naş/cre o forjă eJccLromoloare dc' i/Jdur(i<.\r:i ("u .~ i cu f timpul ("are a treclIt din momenlul rind spira era ill poziti:. unde H esle va loarea inducţiei (7..! in momentul ' col"('spuntiitor unghiului 0:. s-a notat cu N normala. a de intrare in planul sp irei. suprafaţa spirei şi cosinusul unghiului pe care-l {ace directia liniilor 111C1glltfice CII normala (perpelldiculara ) la planul spirei .Io. In poziţia 1 a spirei (fig. flux magndie. illtre prin cealalt. .iei spirt'i..l' lr/a!Jllelic (Il/ema/il! siflu" .i \". ridică fluxul re devine pozili\' (poziţi" 8) şi ("1"f'~te pÎn5 <ljungl~ din nou maxim in poziţia 9.e () ('OSillllSllid~'i deplasat.. De cele mai multe ori. în r:Hliani. IV) este egal:.1. ~e poate scrie: :X=Nf unde timpul l este comdderat in set-Uiule.)I este I"(. n fluxul r1imint: negativ . ('u: <bm = B.~T .1I:-el':l .ului.}dl. liniile magnetice nu pflstn'azh accastă perpendicularitalc. To figura 7-2. in timpul rotaţ.i tie ft-gca induclici clcrtromagnetice. ad idt {lllxlIl magneti c a devenit Ilegali v (poziţia 4) şi SClHlr elin ce în ce.:!!! fl1Cl. aCl'a~l:l {orţii ckdromolnarc' t'slc'.l numai dacii liniih' magnet ir~ s înt perpendiculare pe planul spirei. Apoi ciclul !. \ ilez:"1 lIJlghhll~\rrl N :l ~Jlirl'i in. 1 ~i pin. ia r S suprafata inchisi! de Formu]<l al"easta a nuxului magnetic este valabilă: ins.] fi).pl"(" gra fic prin eosinusoida din figura 7-2.X=(.nllernali\-. Deoarece fluxul magnetic are o variatie ('o s inus oida I ă (in general se SPl1lH~ sinusoidală. a pozi~jn 2. zentată Variaţia fluxului • literă grecească ce se citeşte . liniile de Curţii Încep ~ă . pină cind in poziţia devine' minim (sau maxim Ileg'ativ).1 eu un unghi cx = "l"t /2).c rept'lă periodic. b.o pozi-ţie oa reca re cu planul spirei din poziţia 1 ca in figură .flnetic esle egul cu produsul dintre Îndur. Spira fiind stdibătută" de un JIu. aJfa ~" .'(' numeşte {IU. S.t \ ':lriatÎt'i nu:-.\L:rE I{NATIV JoI0NO~·A7. fluxul prin spirit . \"ariahiIă după o lege ~imil.\" lJltl. In consecinţ:1. sau. ("an' l'sle identică ('u pozi\iH 1. astfel indl formula nu mai este yalabilâ.

d ar fi trebuit deplasată spre stinga cu unghiul 1 faţă de sinusoida forţei eleclromotoare . . schimbindu·-şi în mod alternativ ~nsul. după cum se va vedea. in~m~ Corţd ~ pe scurt. d este in fază cu siuusoida forţei eIectromotoare e din figura 7-2 (' . • Literli g r ecească ce se citeşte "fiM. d (trăsătură plină) deplasată spre dreapta cu unghiul 9 faţă de sinusoida fortei electromotoare e din figura 7-2. ".4) i =-Imsin( wl-q». De obicei. c. sinusoida curentulu i nu este in fază cu sinusoida forţei electromotoare. se numeştt' forţă eJectromoloarc' alfema- sinusoidaU1 Variaţia 5:3U.. in care s-a ootat cu Em valoarea valoare dată de ' relaţia: maximă (7. De exemplu sinusoida trasată punctat În figura 7-2. se spune că sînt in {a:d. (7. Se spune că forţa elertromotoare e esle În intirziere. Se observă in figurile 7-2. cind intr-un sens cind tu sens contrar. ele se numesc defazatc. Dacă cele două perii din figura 7-1 se leagă Între ele printr-un conductor. =wl este l'cprczcntatii . Dacă curentul ar fi fost defazat inaintea Corţei electromotol!:re cu uoghiul 9. astIel incit expresia care reprezintă sinusoida curentului i este: (7.5) in care Im este valoarea maximA a curentulu i iar Corţei iar siousoida curentului din figura 7-2. /> şi 7-2. sau de[azafă. care va fi tot alttrnatio sinllsoidal. forţă eJedromotoare alternativă : f'leC'tromotoare in funcţie de tt. de cele mai multe ori in urma forţei electromotoare. ci are un anumit unghi de defazaj 9·. Dacă două mărimi alternative sinusoidale nu sînt defazate una faţă de alta.> defazajul sAu in· urma electromotoare. . in urma fluxulu i!D cu unghiul *12: Se poate spune şi invers: fluxul magnetic este În avans sau de(azat inaintea" forţei eleetromotoare e cu unghiul -::/2. adică se va produce un curent electric. c că sinusoida care reprezintă forţa eledromoloare este deplasată spre dreapta cu intervalul . va face ca eJedronii din circu it să se deplaseze de asemenea in mod alternativ.3) a forţei electromotoare de inducţie." Legea de '(arLaţic a rortei':clcctrom~toare de inducţie c~te: e=Em siowf. =wf. formula lui ar fi Cost: î-I m sin(<s>l+q».3) arată că forţa clectromotoare e variază sinus9idal Î~ 'rupede 7." ţie livă Relaţia (Z.c/2 faţă de sinusoida care reprezintă fluxul magnetic. din cauza anumitor proprietăţi ale circuitului electric. tn general. minim ~ i zero simultane. Din această Caud. <. Corţa electromotoare e. dacă două mărimi alteOlative sinusoidale nu au punctele de maxim. Sinusoida curentului este reprezentată in figura 7-2.

I : Valoarea mnximă a acestei tensiuni alternative este: astfel Încit formula tensiunii alternative devine : li = Um SillW 1. dacă printr-u n conductor de re zisten ţă R trece un curent allunativ i =Imsinwf. Un dispozitiv care poate produce curent alternativ pc baza fenomenelor explicate mai inainte este magnelolll..llTE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT 83 După CUlll există forţe electromotoare " alternative.CIRCţ. tntrc polii N şi S ai unui magnet permanent se roteşte cu ajutorul unei maniveJe (nedesenată) un miez de olt'! . o tensiune conlinmi: 1n mod analog. Dac. lema1ir>f. acest ulu i iUărimile . cUTentul. Dacă printr. lntrerupÎndu.'2. Se poate ' explica expresia fensiunii alternative pornind de la circuitele de curent continuu . în jurul căruia se găseşte infăşurat bobinajul n din sîrmă izolată.!t o arc spiTelor bobinajului. există şi tensiuni· alternative.ă d in suma tuturor forţelor elcelromotoare (' ore~punz. la capetele acestui con ductor existi.ă se leagă printr-un condudor cele doua Fig_ {. care se Întîlnesc mai des sînt: tensiunea. un eonductor de rezistenţă R trece un curent continuu 1.)j 1u apare o forţă eledromotoare rezultat. in circuitul astfel format y:\ trt'ce un functionare al magnetocurent alternativ. la capetele condudorului există o tensiune a/. forţa electromotoare fluxul magnetic.6) electrice alternative sinusoidale. In fiecare spirft a acestui bohinaj ia oa~tere cite o forţă clcdromotoal'E:' alternativă de inducţie. (7. P rincipiul ac borne. a dirui funeţionare' re ~ zultă din figura 7-3.s{' UTIlS. La bornele in lrc-g!lIIlÎ 1 hill.

care esle valoarea la lin moment dat. apare o scinteie electrică ce poate servi.'. indeplinind diferite functiuni. are o valoare maximii nHmibi alternativă amplitudine. Caracteristicile curentului alternativ. tipuri de magnetouri. amplitudinea este I m . De exemplu .I.7) o/le. CARACTERISTICILE PRINC IPALE ALE i\fĂRli\lILOH ELECTRICE ALTERNATIVE SINUSOTDALT:: Fiecare marime electrir. F iecare După mărime cJectrkă repre zentat ă prin sinusoida din figura 7-4. pentru "urentul alternativ : i =lm sin (0)1 valoarea instantanee este i. Există ~i alt!. 1n cazul curentului alternat:îv.= (o)·t= 21( .ă alternativă are o valoare instantanee. pentru aprindere:l comhustibilului din cilindrul unui motor Cll a rdere internă. Acest timp notat cu T se numeşte perioadă şi rezultă din relaţia: (0)' T=2rr: adică : T =~ . I IJ 1.circuit (printr-un dispozitiv special).: flOfl • 011('/'/1(7I1Id Il livij d aalMÎ .pul Fig. valorile unei mi'inmi electriee alternath-e Încep să se repete. 7-4 . de exemplu. un interval de timp care corespunde unghiului: <. w (7 . .

frecvenţă. Intre frecvenţa şi perioada T ex istă r. este ega lă .~~~~_ _ _OC="=CU='C'O E.8) Mărime:! (. Din relatia (7.. una pozitivă şi alta negativă. Fiec. 10) Prin analogic. _0. numită valoarea eficace (sau efectivă). pulsaţie.-:. relatia: r-. in cit indică yalorile eficace.' alorile maxime. De obicei. cind se spune. iar .=(.) poartă numele de pulsalil! (rad/s). cii O tensiun(' alternativă arc 220 V. respectiva tensiunii alternative (v .l. Prin ualoarea e{icace a intensităţii unui curenl alternativ. corespunzind Liecare unui unghi . XI) sin t astfel construite. o perioadă T se împarte in două scmiperiO:ldc. se intelege valoarea u/lui curenl continuu care. a unui curent alternativ şi valoarea sa eficace 1 există relaţia: l~. In practică este necesar ca mărimile electrice alternative sit fie măsurate. pulsnţia este: w=2. In vorbirea curentă. valorile instantan~e ale mi'irimilor electrice alternative se Doteaz ă prin litere mici. prin litere mari urmate de indieele m. trecind printr-o rezistentt'i produce aceeaşi c«ntilale de cdlduriI (are aceeaşi eficacitate te rmică) pe care o produce curenlul alternativ În ace[(lşi interval de timp.lrc mărime e lectri că alternativă se caracterizcazii prin valoare instantam't'. Curentul declric din reţeaua oraşului Bucureşti are o frecvenţă de 50 H z.)/=.= / ..50 =31 4 rad/s. v2 1. ('are este o qloare slanrlardizată. amplitudine.41 (7. trebuie să se găsească o valoare care să po ată fi uşor măsurată şi să caracterizeze in acelaşi tlmp mărimea alternat iv ă respectivă.DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT Numărul eare :lrată de cite ori se repetă illtr-o secundă toate valorile dintr-o perioada poarta numele de {recDtntiI şi se notează cu măsurindu-se în perioade pe seCllndă sau hertzi (Hz). Pentru aceasta s-a ales o valoare. cap. alternanţe. Fiind variabile in timp..7 :. se sub inţe lege valoarea sa eficace. perioadă.-: .~-· r [ w T z~ (7.8) rezultă el'. Ampermctrclc şi yoltmetrelc care servesc pentru măsurarea curentului alternativ.între şi se mii-soară in radiani pe secundă pulsaţiI' şi frervenţă există urmă­ trWrt'<l relaţie: P\'ulru fn. valoarea eficace a oricărei mărimi electrice alternative cu valoarea sa maximă divizată prin V2 . Sinusoida corespunzind unei perioade se imparte În două al/emun/e. valorile efica ce prin litere mari. Intre valoart>a maximă /111.707 1m.-..'cH·nţa sl:lndardizală de 50 Hz. de exemplu.

1.+R ~ =RI=O.41 lm= E". Un electromagnet alimatat în curent alternativ produce in jurul său un..=B -S=I.5=2Q 41= '1>. 1'2 ..) 314 _ 2. că jnductia magneticiî a cîmpului B= =1..5+1.41 1=-= .= . 2 I=.=M ' tll". U = UtJ> =~~9. Din această c<'luză.=50 Ht. rez-stenla electncă a splreJ R~= O. intelldtatea şi maximă 1".84 V.. frecve nta f şi perioada T.".5 O.32 V 1.= 9. curentul alternativ. De asemenea. Raolvarl!: Din reJalîîle arătate tensiunea eficace mai tnain1e rezultă: 4>". dacă se încălzeşte un firmetalic pînă la incandescenţă cu cure nL alternativ . un electromagnet cu curt'nt alte_ rnativ poate atraga piese de oţel.5 r.(}4 = O.. 5 (1. I a curen tului În circuit. astfel incit forţa portantă nu -şi.2= J4 .!. trecind printr-un conductor. 2 · 3. schimbă sensul. radiatoare. Înc. Iar rezlstenla conduc t. viteza ~nghiular. firul devine luminos.41 • A R.5' O. Aces t a este efedul termic al curentului alternativ. (. fluxul magnetic 4>u.14 I I T=. cuptoare. S-a arătat că forţa portantă a clectromaguetu lui este proporţională cu pătratul inducţici magnetice (Efi).. = 18." maximă Em şi forţ a ELECTROTEHNICA GENERALA Apliooţia 7-1. . Pe efedul luminos al curentului alternativ se bazează funcţionarea lămpilor electrice. rului c.!!.1."'2 =6 66 1'2 1. pătratul valorii stlle rămîne Însă mereu pozitiv. Um=Re'J m= I.ă ~ spirei «)=31~ rad/s. .ălzi-­ toare. Se cere.06 Wb .06=18. îl încălzeşte. deşi inducţia magnetică Î şi schimb~ periodic semn ul. y:r fF2 = 0.5'9._ s u prafaţa spire i Învîrtitoare"S=:40 emi.02 s.41 • Wb E= E~= 18. R. tensiunea maximii U". EFECTELE CURENTULUI ALTERNATTV Ca şi curentul continuu.84 =1 3. În figura 7.. ca şi în cazul cureutului continuu... In cazul curentului alternativ. şi fluxul eficace'" prin spiră. şi intensitatea eficace .06 = O 042 1. c împ magnetic alternativ. E". fiare de călcat.13 V. O scric de aparate funcţionea z ă pc baza acestui efect termic.= 0.99 V. Se presupune.42 A. Inducţî a magnetică a acestui dmp este şi ea alternativă. 50 3. Curentul alternativ produce în jurul său un cîmp magnetic alternativ.&4 =9. forţa eJectromotoare eieclrouioto3re eficace E In spiră.=314· 0. U fntre perii.are leaga perHle Rc=1.

. avînd. variind periodic ca valoare şi ca sen!>.4. Unghiul format de vectorul OA. din cauza variaţiei -cimpului magnetic. 1-5. Proiecţia vectorului OA =Im pe axa Oyeste Imcosr. in general. cu axa Ox este: sul saţia w săgeţii a=wl. Se presupune că veriorul 0.CIRCUITE DE CI. o lungime egală cu Im. In figura. la o anumită scară.urentului. in electroliză şi.u1tă că şi curentul alternativ produce efede mugnetice. curentul alternativ produce e{ede fiziologice. 4. nu poate fi utiliza:t la încărcarea acumulatoarelor. .7-5 se consideră două axe rectangulare xOy şi se trasează un vector OA . se roteşte in sens trigonometric în jurul originii O· (sen- vectorială Fig. . trasate intrerupt) cu o viteză unghiulară constantă egală cu pula c.erea de efecte chimice.l.)'RENT . REPREZENTAREA VECTORIALA A l\l ĂRIMILOn. Ca şi curentul continuu. Curentul a"\ternativ. ALTERNATIV l'40NOFAZAT 87 Din cele d(' mai înai_ ilte. atunci cind trece prin corpul unei vieţuitoare. ELECTRICE ALTERNATIVE SINUSOIDALE Se presupune cii printr-un conductOl. rez. Reprezentarea cu axe de coordonate. trece curentul alternativ: i = Imsinwl. In miezul de oţel al unei bohine de curent alternativ se produc pierderi prin curenţi turbionari şi prin fenomenul de hiskrezis. după timpul i. pentru produc.

uude ~: este unghiul dintre Jm şi Oy. Se consideră un al lreile:! 1'L1l"(' llt alterna.tiv: În intirziere CII unghiul 1p" raţă de curentul i.. pentru rcp\. reznltă : cos rJ. şi I'n! se rotesc CII . Pe această constatare se hazcază repn'zcnlarca "eelorială " mlirimilor electrice :lltcrnative. că. de la (~a re s·au sOl'ouL unghiurile de defazaj. toldeauna Însă lm' gă ~ in­ du·se in avans fat.! = lm.'.. la un nod oarel'are dintr·!) "in prin trei condudoarc enrclltii alteruativi : il = l "'l sin (o)/ i. deoarece ar ('omplica inutil fig ura. 7-7).88 ELECTROTEHNICA GENF-RAI. Reprezentarea v ectoria lă se poate aplica in mod analog şi pentru cele· lalte mărimi alternative . Cu ajulorul i'eprezellUirii vectoriale se pot inlonti de multe ori calcule lrigollomdrke mai complicale.l in jurul originii O. Se con sid erii un alt curenl alternativ: i' = 1' mdn«(. 7-6). care face cu lm unghiul1p" in Sl'IlS llegati. poartă nllmele de origine tie fa:ă ~i dl' mullf' ori.)/+9' cu axa O~:. poate considera ca vectorul l m relu'czilltă :Icest curent.}. cu unghiul q:." (scllsul orar pc figură) . Direcţiile celorlalţi veetori rezultă in raport cu unghiurile lor de defazaj faţă de originea de faza (fig. Deoarece un ghiul lar ('11 IX. Curentul in este reprezenLat prin ve dorul DA" ="'1/1. l' m şi 1"m. Vectorul OA =lm corl'spunziitor cure ntului i. se. Curenlul i' poate Ci de aSCIrH'I1('a reprezentat printr-ull alt \'c('lor 0.!sin(wl +?'} .. Deoarece in t impul rotaliei sale. rJ. JU'oieclia vectoru lui Im P(' axa O!l este mereu egală CII valoa rea c urentului a lternativ i.3 = lm3siA(wl-~" ) reţea (fig. printr·o construrli(' grafi că simplă.('zcnlarea simbolică a celor trei curenţi altanath'j i.Icceaşi viteză unghiulară (o.' = sin IX. tn praetic:1. este egalii cu valoarea instantanee a curentului alternativ i. . Amindoi vectorii 1". Se presupune dc I'xcmplu.40' =['11/ carc face unghiul (.)/ +q/ ) defazat cu unghiul 9' in 3":\lIS rată de i. j' şi i" prin vectorii 1". 11 u se mai trasează ş i axele de coordonate xOy.fi de 1".ia vectorului pe axa Oy este: adie . se trasează orizontal. sau unghiul 'il' eli vectorul Im. proiect...' l'rle complemclI· In cunscci n p.

Compunerea vecloriala il curenlilor altemaljvi. 7·7.. Prin calcul. r. Fig. Se _compun grafic vcctorii ..'. Acest calcul destul de complical.lm2-"in(wl+'i") + I ru:! sin din(CiII-'fl"). la un nod.ţ:1 ilt" originea ne faza. \ \ \ .6.C1RCUITE DE CURENT ALTERNATIV M01'fOI'.i.2 .oi 11112 obţinîn(1 rezlIltnnta ['m. .:uma :t!gehricfi ~ (. \ .\UT şi laşi se caută curentul i în al patrulf'a conductor. . Curenti alter· nativ. Se compune f'm cu 1m3. obţinindu-sc fCzultantâ totală 111/' Această rezultantă tolală n'prczintf~ curentul alternativ 'f1il care este . {'uTentii il' . S(~ poale illlocui prilltr-o constructie grafica. fnz~. 7. ved orulu i . -. Reprezentarea vec· lurialii i. l.. --- /". tn figur3 7-8. se miisoară de asemenea pe figură. Valo:m'a maximă lm a eurellLlIllli rezultat se ohţine m1tSIlrînd lungimea lm şi ţ in ind St~am::1 de scara grafică aleasă pt'lltrn inlPnsitatl"a cure nţilo r.--o .? m i l Fig. nod..'irii axe de coordonate Fig. 7·8.llIx'n(ilor i" it ~i h.!. care pleacă de la aee- i =i I +i:!+i a = Tmjsi!l<oJl ·{. 11112 şi !m3 01 lungimi corespunzătoare scftrii alese pentru intensitatea curenţilor. Unghiul 9. ar trebui să se gaseascii suma.. yectorul In'! a fost ale~ ca originc de.şi ia s-au reprezentat prin vedorii 'Tl). carc reprezintă defazajul {'urt'ul"ului i f:l.

11) .~ i~ tf'nţa adin(iJ. illductivilalea L şi capacitatea C sint legate in scrie (fig. 7-9).ura din stinga se va găsi la UII potential nega ti\'. După altii schimbare a altern anţei. că rezisten ţ. este legata la potenţialul nega-tiv al 'i. JNDUCTIYlTATE ŞI CAPACITATE iN SERIE un circuit cu o sursă de curent alternativ format dintr-o R in exteriorul sursei (iu cazul curentului altern at.dtiv . Dacă valoarea eficace a tensiunii la bornele sursei este U. cca din dreapta de C'xemRlu. armiitura din dreapta se incarcă cu sarcini negative.a. După ce se schimbă alternanţa tensiunii ' dată ne sursu. la un potenţial . de asemenea. iar ce alaltă armătură. Se consideră. iar pu!snţia sn w. Concluzia finală e"te că lin condensolM lasă sd Ireacli curentl.ursei. num eşte ~i rf'.m.mărimi ~ceeaşi diagratiii'i vedorială toţi vedolii trebuie să corespundă UDor ' electrice alteruative cu aeel'aşi pulsaţie sau frecvenţă . Pe 5. Ca urmare a circulaţiei elerlrollilor Între sursă şi armături.d. pozitiv. la potepţ!alu l po. dena'rece numai in aeest caz unghiurile dintre vectori rămin constantI'. La un moment dat. tormula care d5 valoarea eficace a curentului ce trece prin circuit este: Se rezistenţ. In acest timp. . armăt. electrOlJii vor circula prin cond ucloare iu sens in\'t~rs.{ ril· ernafiu prin circuitul din care faee parte.a R. cu sarcini poziti"e. CONDENSATORUL JN CAZUL fUR&'\ITULUI ALTERKATIV • Se cons ideră. iar armătura din dreapta. se va produce din nou o ciretllalie ele electroni în sem: invers ş. din mai multe bobine de in ducti vitate tota l ă L şi din mai mu lte condcnsatoare de capacitate totală C. 6.ă total ă consideră (7. CIRCUITUL DE CTJHENT ALTERNATIV CU REZISTENŢA. una dintre armături. lIn condensator legal la o sl\rl<O ([e ':un!nt alternativ . iar nrmătura din stinga.Î\· rezistenta R se. condensatorul se d!!l)card şi apoi se reincarc[j cu armătura din dreapta pozitivă şi armătura din stinga lleglltÎvă .

14) şi (7. fiind valabile şi in orice caz partic. iar l/Cw este reacfan(a capaeifilld.17) cos. din care T. u R (7.. . 1-9. Se poate scrie deei şi: 1= u z u V1V + x~ (7. Orcuilul de curent altema!i\' cu rezislenlă indudivilate şi capacitate In serie_ :r=z:=J . 11 ). Readan\clc s(' măsoară de asemenea In ohmi. In acest caz..w eS1:c reaclanJa induc!iva." .:i Lermenii ('are cuprind R şi C etc. (7. se anulen. .14) ca rt: reprezintă o lege analogii legii lui Ohm in curent alternativ.ular: dacă in circuit exisUi oumni rezistenţa R . şi Unghiul de dcfazaj IP Înlre tensiunen U curentul 1 n 'OS?~7. E E x.13) se numeştI:: reacfa n(a lolu/ă a circuitului. aplicind formula generală. dacă exist:\ numai L.. Î-IO).12) !'oI! numeşte impcdalila cirCldlului şi se ml'isoarii in o-hmi.Y R' R X'~ + snu R 1f?l + (Lw--)' / I l r reZllltă din : L" (7.15) Formulele (7. că există numai R (fig. .presia : Lw .~ I ' !fc l{. se anulează ter menii care cuprind L şi C.15) sînt generale. .CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT 9l Expresi" : (7. de exemplu.-I-= X C'" (7.- Pig. (f. . Se presupune.... ..16) tglP = 0 (7. se obţine: 1=.? = 1.

7-12_ Variatia lensiunii U şI a curentului tn cazul unuÎ ci rcuit de curent alternativ cu rezistenţă. Fig. Din relaţia (7.""ERA. Fig..: I ~ -. Circuit de curenllliternati ll cu induclivilatt'_ iar: cosrp = 0. GE.) rezultă: adică valoarea eficace a tensiunii la bornele ullei rezistenţe este egald sul dinlre valoaua rezistenţei şi valoarea eficace a wrttlfl11ui prin CII produ- re:islen{ă. ln figura 7. Se.19) Fig_ 7·13.Întă variaţia valorilor instanlanee respedi ve ale te nl)iunii II şi curenttllui i.1(. (7. {aţei de tensiunea aUernatil/c/ la bornele re:islen{ei. L (fig.. tgcp = 00 ~i deci il.. vcctorială Deoarece qJ= O.11 . 7-10. Circuit de curent alternativ cu rezls· tentă.. 1n figura 7-12 se arată 1iÎnusoidcle tarc reprc:.92 ELECTROT'EHNleA. . "' . forma generală devine. tp """o. ---~/_.!1.se r{"g:l se*tc legea lui Ohm din curcnt continuu.. 7-13). Dacă circuitul cuprinde numai o illdu('tiyitatc f. Figl 7·11 Diagram ă in cazu! unui circuit de curen! allernativ cu re7.LA Deci . rezulta că o l'e::istenji1 il nu defa:ea :ă curentul a/{ernfltiv care o parcurge. u Lo (7.se arată rcprcz('ntarca vcctorială a tensiuuii 1. la borncJeunei rezistenţ e şi a rurelllului 1 te o parcurge .is!enI ă .20) .-. vede că in cazul \Inei rezistenţe.

In fi gu ra 7-17 se a raHI reprezentarea vectorial.21 ) adică valoarea eficace a tem-iunii [a bornele IInei induclivilă(i este egald fll produsul dintre llalorile inducliuiMţii t. tensiUnii U la uornele une i ~a pacităţi ş i a curentulu i 1 ce o parcurge.l. Din rc1n(Îa (7 .cmcUITE DE CUREN'T' ALTER:'AT1V 1IIOXOFAZAT 93 Din relaţia (7. Varîalia tensiunii U şi a curentu lui i in car-u! unul circuit de curent alternativ cu inductiv!lale. sinusoideJc . Dl\l"fI C'irnlitul cI(' (un'llt fil\(>rnath' ('uprinde llulllni 'l ('apa6late C (fig.lr:'ltfl diap. .20) rClult. Din relalia (7. Diagrama vectoriali!.- 00 şi deci 0 """ -":':" . in calUl unui circuit de curent alternativ cu inductivit~t e . ia.). Fig. in riţ!urn 7. 22 ) rezult'i: } 1• ~­ I Cw' (7 .l rii Q ÎlIdur(an( (/ de{a :ea:1i cl/unlul ullenwliv o !HHwrge CIt un!lfliul -::/2 . unde wesle pulsafia tensiunii.24) .15. III figll!"a 7-14 Ş{' .rl'lmn yedoria l ă corespunz:1t{lare pentru cur('nt ~i tem·june. In figu ra 7-18 se ara tă sinusoide le care reprezintil variaţia \-aloril or jnstantanee a le tensi unii U ~i. rf'~ r~cti\'. 7· 1[i.19) rezu lt ă: U= LwI (7 .23) Din relaţin (/. 2 (7. 7-1(.urcnlului f i tensiunii in ('azu l j n(lttcti"it ii \ ii.iei (.) . ) Î Fig.n urma tensiunii la bornele inducli uilă{ii .22) Iar: 4' 059 = O i tgţp =. 7-14. il / ~. "alo"n"" (·fÎ(':1rl' :1 nlrenlulu Î este: care (7.) şi valooua eficace a curentuln i / prin Înducti vitale.1C1ic-ii: va/oarul eficace a lemiullii alfemafiue la bornele /Inei c aparilă!i C este cyaM CII raportul dintre valoarea 1 a cLlunlului ce trece prin capacitatea şi produsul Cw .23) rezultă cii o capacitate de{a: eu: /' curentul alterna/iu cure Q par curge ClI unghiul rt/ 2 III auans fafli de tensiune// allernafivi1 la bornele rupll cită(ii . a curen t ului i. paloarea pulsaţ.

7·19. Fig 17·17. Circ\l il de curent alterna tiv COl capacitale. 'fTiunghiul dreptunghi A Re se numeşte triunghiul fmsillnilor. 7-9) o rezistenp R.re reprezintă tensiunea la bornele indudivităţii L (tensiunea care este defazată cu unghiul rd2 inaintea curentului 1).1. după cum reiese din figură.. Diagrama vedorială pentru un circuit de curent alternativ cu rezis· tenţă. 7-14 şi 7-17 5e poate trasa diagrama vectorială in eazulgeneral cind in drcu it se găsesc legate in serie (fig. u i c wl T I --. se obţine vectorul D.15)..ntlllui I l." I ] 1I 1. vectorul rezultant respectiv are valoare:l []L~UC. s-a notat eu Ue =1/Cw valoarea eficace a vectorului care reprezintă tensiunea la bornele capacităOi (tem iune r\f'fazntu cu unghiul -. Compunînd vectorii care reprezintă tensiunile U R. care reprezintă tensiunea la bornele circuitului.ECl'ROTEH. Fig.r:/2 În urllln cure..'iICA GENERALA Cunoscînd diagramele vectoriale pentru cazurile particulare reprezen - tate in figurile 7-11...J . Din ace ~t triunghi rezultă relaţiile (i . Vectorii {]L şi Ve gă sindu-se pe aceeaşi direcţie. In figura 7-1g s-a notat cu ! valoarea eficace a vectorului reprezentind curentul care parcurge circuitul. de asemenea. U L şi Ve. 7·16. 11 il ~ ~ . Compunînd acest vector VL ~ V(J cu vectorul lJ R . iar cu V R= RI valoarea eficace a vectorului reprezentînd tensiunea la bornele rezistenţei (in fază cu cUTentul 1) cu' U J.. se obţine tensiunea totală U la bornele circuitului. inducti vita te L şi o capacitate C.F. = Lw! s-a notat valoarea vectoTului c<. . ll ) şi (7. lj RI Fig. FigI 7·18 Variillia tensiunii U şi Il cu rentului i în cazul unui circuit de cureni alternativ cu cllpac!tate.. inductivita le şi capacitate în serie. Diagramă vec!orialii tn cazul unui circuit de cu· rent alternativ cu upacitate.

!zlt or cu reiis1eriţa R =400 1) .w . Intr ·un citcuil se· lea gă ili serie un ind.Aplicaţia 7·2.' f:o:u vedorul tensiunii U. se trase ază diagrama vedorială din figura 7-21.islent ă neglijabilă şi un condensator cu -o capacitate C=I OO!-tE Acest drolil este alimentat de la o sursă de curent alterna tiv.. ~ ~iicace a curen~uJui este: V"-<_ -:r:======:: ~ U I ~.~=')2 = 4-90 = 0. luindu-se ca origine d-.. R V şi este reprezentat de un vector În fazălcll lJ. Curentul care trece prin re zistenţă este dat (k"'": I R """ . o bobină av tnd o lnduc!ivita le L=I : H şi o re7. C1RCUrr DE CU RE NT ALTE RNAT1 V CU REZISTEl'ffĂ.. legate iu paralel. Pentru a afla valoarea eficace 1 a curentului produs de sursă. Care este valoarea eficace I a curentului din circuit şi care este cosinusul ungIliulul de defauj 'P fnire-curenf şi' tensiune? - R. /=40=0'= ' . JNDUCTIVITATE ŞI CAPA CITATE IN PARALEL 1n f igura 7-20 se arată un cirr.! la bornele acestui circu it o tensiune alternativ ă U de pulsaţie (0). O sursă de: cu rent alternathr cu pul saţi a w produl'. Curentul care trece prin inductiv ltate este dat de : u h -.ivi tatc L şi un condesator de capacitate C. care menline la bornele circuitului o tensiune eficace ' U= 380 V cu o frecv e nţă (=50 Hz. I.====. =2·3:14 ·50 = 314 rad{ s Valoarea . dup ă cum se Yed(' ş i pe figură.82. o ioduc· t..uit eare cuprinde: O rezistenţă!R. e z o J var e: Valoarea pulsaliei este: w=2"'i.: 100 ·314 400 7.==: = 380 = O A 490 '78 VOO'+ 4 ( 1 '314 _ R COS ? = l = ~1~ +=[='_=3=14=~~=:O"'.~ z VR' +( L~ -_ Cwl " 1(}6 )' 100 ·314 400 ::-r====38::0.

0-) -~r.2. le = UC{o) şi e!'le reprezentat de un \'C'dor cnre rac(' unghiu l 1':/ 2 inainll'a \-cctOlvhti R nnn . Yedorul ("are reprezintă ('urentul J produ s de sursă rezult.tă conductorul cu rezistenţa R . Dacă nu cXÎ!.24) şi (7.. indudivitatc ş i capaf'itate in paralel).24 ) Unghiul de derazaj ? dintr!. dacă nu există induclivitalr<l 1.' " ~ .! 1 şi U rezultii din 1< <lcelaşi triun ghi drrptl1nghic : cos-v ~ V'.. _ ---' Fi~.+.. IL şi l e. r.ă din compunerea veclorilor IEI. Din acest triunghi rezultă valoarea rurcnlu[ui dat de sursii : (7 . se anulea1. ~ Î elite rcprCZl'utat de un . induclivilale fi capacita te În paralel.tellţ ă. se anul ează termenul care cuprinde pc R. Triunghiul dreplunghif" 11 BC se numeşte triun ghiul \lIre/di/of.ă termenul care cl1prinde pc L elC'. η2L Diagrama vcc10rlală a schemei din figura 7·20. U. (-' -cool' t R- 1-w C-_:) . L-_ _ "-' _ fig.oJ 19:~ = '-ro " J Formulele (7 .'cetor care face IIn~hiul n /2 in urma vcctO~:III11i Curentul car€' [rerc pric capaC'itate Tezllltri din. . r. astfel după cum se vede pc diagramă .Circuit de curenl alternativ cu re:/Jsl enjă.» s int yalabile pentru cazul general (circuit cu rezh. . i·20.

{lllductorul de rezistenţă R (aceasta Înscamnă in realitate că intre aceste puncte rezistenţa electrir' ă eslc foarle mure. In acest caz.:e ncrală .CIRCUITE DE CUREl"<' . inşe um nii că • iar c\!t"€'ntul este defazat in urma tensiunii. curentul lotal \"a fi dat de rclaţ. Se presupunl' acum că în schema din figura 7-20 lipseşte intre punctele A şi B inductivitatca 1.~ura 7-20 lipseşte intre punctele A B ('.ă de tensiunea U. iar curentul este defazat inaintea t ensiunii U.ia : Dt>..!2 fat. asemeuea.. ~=OO. unghiul de defazaj Între 1 C<lsrp =0. teoretic infinită) .'\LTERNATIV MONOFAZAT 97 şi Se presupune .ă în schema din fi. R('Zultâ : că curentul 1 este defazat cu unghiul rr. Curcntul total \'a fi dat dc: Unghi ul de defazaj rezultă din: 7 - :Stetro\eîlnlca :. Dar ă : Înseamnă că: - 2 . şi U se obţine din: tg Dacă.

un condensator cu o capacitate C=150 v.150 '[ 0. o ~o­ binli cu o induclivilate L=0.. aceasta echivalează cu sit uaţia cind ar exista totuşi un condensator cu armăturile tn A şi B. e z o I var e.. iar pe a treia.. dar de su prafaţă foarte mică (teoretic de suprafatA nuIă). . Valoarea pu lsaţiei este: w=27t '{=2 '3. eare este valoarea eficace a curentului loialI? Care este valoarea eficace a curenţilor Ilo It şi lJ din fiecare ramură? R.-\.. -j'- Valoarea eficace a curenluhll prin U rezistenlă este : 11 = . pe a doua ram urii. R 200 220 .1_+(' /'Rt - Lw .= .2 ·[:)7 ..-.'. .F. El!ALA .-f}0 Z Unghiul de defazaj rezultă d in: cos sau.CI» )'. Un circuit electric cuprinde trei ramuri în paralel. sau: tg CP=-.-. DacA in schema din figura 7-20 nu este condensa lor intre pun ctele A şi B. La bornele acestui circuli se aplică o tensiu ne alterna ti\'3 de valoare eficace V=220 V ş i f recvenţ a 1=25 Hz.6.V ~. şi deci cureut ul 1 este defazut Aplietllia 7·8.2 H şI rezist ent ă neg lJjabllă. R -Cw ceea ce arată ('ii unghiul de defazaj este negativ ş i deci curenlul 1 este defazat inaintea tensiunii U. Lw R ceea ce arată că unghiul de dcfo.zaj este pozitiv In urma tensiunii U.V' +l ' _ -220 - 2W - 0.151 -2.-.>·UCA OE. Pe unI dintre ramuri se g1lseş te un radia tor eledric cu o rezistenţă R=200 (1.1 . Curentul total este dat de relaţia: J~ u1/"R'-.13 A.=1.14 '25 = 157 radls Valoarea eficace a curen tului lotal este: I.98 ELEC'rROTEH. tg 9~ .10 rezultă lnsă că În acest caz capacitatea (.~ - L(i) II . Din formul a 1. este nulă. .

puterea devine <'gală cu produsul U -1.26) unde: Il = V 2" U sinUll Put. 8.IONOFAZAT 99 \ '<!Ioarea eÎieace a curenlului pri[] bcbinil este : J.=l. Dacă se de-llumească plltere a/. 220 = 7.. valoarea eficace a curentului şi cosinusul unghiului de de{a:ai intre curent ~i tensi un e.tantanee p are o valoare S-a convenit ca În curent alternativ variabilă în timp.u ee j este: II şi prin care trece curentul alternativ de valoare p =u·j (7. Tn consecinţă. Ci nd factorul de putere a re valoarea sa maximă. este unghiul de defazaj intre curent şi tensiune.11. Expresia cos q> se numeş te şi factor de plliere. .2 -!57 Yaloare3 eficace:a curent ului prin con densa lo r e:> le: J3 =UCw=220 -150 '1 0-6 '157=5. În cazul curentului alter. se gă ­ efi puterea activă este : P=(J·j cos l' (7. să media puleriî instantanee pe o H'.erea ilU.= - U Lto . 0. care poarti"t numele de puiere aparentă şi se notează de obicei: S = (j-I. .28) Puterea aparentă este deci fie dată de o sursă pentru o egală cu anumită puterea activă maximit care poate tensiune U şi un anumit curent 1_ .. puterea activă este I!ga/ă CII produsul dinlrl! valoarea eficace a Il!nsiunii. iar q:. natill.şt.CIRCUITE DE CLJlEXT ALT!o:RNATl\- j\.27) Îu C:He Uşi 1 sint valorile eficace ale tensiunii şi curentului. PUTEREA ŞI ENERGIA ELECTRICA IN CAZUL CURENTULUI ALTERNATIV Pu ferea insfantanee p Într-un circuit la bornele căruia se aplică tensiunea alte rn Mivă inst:lntanee instanta.18 A. să (7. adică cos q:.= .wil se face această medie.e perioadă.

Deoarece puterea multiplicată cu timpul t. puterea aparentă in /lollamperî (VA) şi put erea reactivă in vari (var) . c.237 kW .. paragr. O . puterea reactivă Q creşte atunci cind creşte sin <fi. XX. Pu terea • Vezi paragr. "unII .) dcfazează mult curentul absorbit. consumatori. .-rie reacti" ii . cît dUrcază această p utere. t ransformatoare ş. egal cu 1000 W. făcînd prin aceasta să sc adă factorul de putere al sursei care alimentează reţeaua care nu poate da in consecinţă decît o putere activă P mic~ . respectiv : lV. Se vede că pClltru o anumită putere aparentă S.12 W . se obţine puterea activă in waţi. kilovollampewl (kVA). conform cu relaţia (7 . Budeânu. urmfi tor activ ă este: P=U·J·cos. Dacă Aplicaţia 7·4. Dar. Care este puterea activă absor bită de circuitul din aplicaţia 7·2? Dar P. la definirea şi clarifica.8=237. curentul in am peri şi t impul În secunde. egal cu 1000 vari .78 ·O.> =P·t=U·J cos 'P'll (7. Aceste u ni tăţi au multipli de 3600000 ori mai mari: kilowaUora (kWh) şi kilovarora (kvarh). COIJsum atorii care au bobine cu inductivităţi mari (unele maşin.31) WQ = Q ·l= U ·J sin 'P ·t se măsoară tensiunea În volţi. scade puterea activă P.. 5. rezultă că energia activă şi react. dă valoarea energiei respective.rea noţiunilor de pu tere şi enefJ:.100 ELECTROTEHNICA GENERALĂ Expresia: Q=u·j sin 9 poartă laţin: (7.i electrice.* Dacă se măsoară tensiunea U în volţi şi intensitatea J in ampt-ri. lns ăş i unitatea de mă~ură internaţională a puterii reaetive. Aceste unităţi de măsura au ('a multipli obişnuiţi kilowatful (kW). işi datorc~tc numele aeestui colectiv de specialişti în domeniul electri c i t ăţii .. se obţine energia activ.a. În urma tensiunii (unghi de dcfazaj mare). aici interesul de a a vea un fado r de putere cît mai mare 1::. pc măsură ce crc..te puterea reactivă Q. I ntre cele trei puteri P.ivă ~ e v or scrie. Trebuie relevată contribuţ ia ~Hlllsă de un colectiv de specialişti romani şi in 5pecial dc acad. şi lâlollaru! (kvar). egal cu 1000 VA ..29).I.29) numele de putere reacfiuă. ent:rgia readivă în varsecunde (vars). în waţi-secunde (\Vs) sa u Jouli (J ). şi cap. puterea reactivă Q şi puterea a par~!ltă S energiile activă IVp şi reactiva IVa In !louă zile? R e z o J var e. De. S şi Q e:xÎsUi re - deci: P' ~ S'-(f'.?=380 ·O. astfel incit cer o importantă putere reactivă. deci cînd c reşte unghiul de defazaj <fi şi :icade facto rul de putere cos <p.

TDENSATOfl. alimentează '1 :=0 '1 . Curcntul 1] absorbit de acest rC'C('.78·O. " c J. 7·22.------. Puterea aparent1\ este: S = U'I=380'O. In paralel ea receptorul inducli\" se leagă un cont1ensat0r de c.84 var ~ QJ78 1\\-1Ir.).7 8=296. Se in drept originc de fază vectorul tcnsiunii U .48 . Energia adiv1\ este: Wp=P '/=237 .6=177. Pentru a s(' \"eelea efectul condensatOlului [lsupra [actorului de putere. ra În figura 7-23. fazat În urma tensiunii U cu unghiul rp.12 ·48 ~ ' 3 600=40 974 336 Ws = II..UL COr-.ULUI ln rigura 7-22 este reprezcntati\ o sursă S de curent alternativ.lBUNAT:\.. 9.ă de tensiunea cu Un uughi Ifl' TJlai mic decit unghiul de deCazaj 9 în cazul cind După a . Energia reaciivă este : IVQ=Q '(= 177.536 kvarh .3600=30730752 var $=8.2% kVA.84 ./2 înaintea vectorului ten5iunii D.4 V2\= 0. Se trasenzi:i apoi veclol'ul absorbit de reccptorul inductiv.CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOEAZAT 101 Puterea reactivă es te : Q=U·J-sînq>=38Q·Q. 7·23. li'.382 kWh. cum .ptor este d . u s fig .'PHEA FACTO HULUI DE PUTERE CU AJUTOn.. Fig. Curentul total 1 !it: ob~ine din compunerea vectorilor carc reprezintă curenţii II şi 1'1:.c şUC". curentu l h CI:' trece prin condensator este reprezentat printr-un vector ddazat cu ungh iul -. Tmbllll<l lii\ irea fac10ruluÎ de putere cu ajutorul conde!lsa torului .lpaeitate C ca in figură. care eli tensiunea U un receptor iIlducfiv (care conţine inducti\"i ta te şi i't!zistenţ5.Se vede din figură efi wclorul curentului 1 este defazat Iaţ..-------~~. corespunzătoa re schemei din figura 7·22. se traseazfl o diagramă vcrtorial5.. Diagrama v('eio· Tia!'..

8 A B=l ! 'sin9= [2 '0. Un motor eleclric M alimentat cu o tensiune alternativă U=220 V.€2=O. unde s-a lua t ca origine de fază tensiunea Ti şi s-a trasa t apoi vectorul curentului I.>J/ = 16 '0. S-a reuşit !leei cu ajutorul condcnsatorului să ţină un factor de putere cos 1p' mai mare decit factorul de putere iniţial.lf făcînd unghiu! <?M cu vector ul tensiunii U.l'jclor economice eare rezultă in cazul unni faelor de putere.1=16 A la un faelor de putere cos ?M=O. defazat cu unghiu! " in urma tensiunii U.6 lt= __ ·f}>f= . 7-24).8 ? ________ __J le ti III. A .A B = 12.4. t .2 şi in consecintă: BC=AC.~=O. 7-20..102 ELECTROTgHNICA G}:~EJL\ L/I. . compus vec!orial cu curen tul l"M. Imn. Re z o 1 var e. 7-24. . figurii.16 = 12 Â. se ob cos 9· tn consecinţă .8 0 - Deoarece: sin ! ..' c---------J ii Fig. . absoarbe un curent de valoare eficace 1.f 0. Aplicajia 7·5. nu există condellsator. . u ~ C veclo r ia lă " Fig. CA: capacltale C şi ce putere reac!ivă Q trebuie să aibă con· densalorul montat în paralel cumo iorul. C=J M 'sin t. de frttvenţă 1=50 Hz.8-7.6=7.. Motor În parale! cu un condensalor.2=5. pentru ca factorul de putere al inslalajiel siî devină cos '1'=0.O.'M=lfl-eos2 'PM sin '?=J!I rezu!ti~ COS2 '1' YI. Curentul Te absorbit de condensator şi defaza t cu 9(f înainîea tensiunii (f. In capitolul XX se dau amănunte asupra ~vant. va da un curent totall.8 V1=O. condensatorul permite îmbunătăţirea factorullli de putere .6 : . cos 'f' 0.8=12.6. . Se considerii diagrama vecloria!ii din fi gura 7·25. Diagrama coresp u nzătoare .6 (fig. dUPă cum tâ7eprezentat pe diagramă_ Observind figura 7-25 se poale scrie: I MCOS 'PM= 1 t cos 9 de unde: cos OJ.

'50=314.I _ _~URC'~_ ' U.' . 1<=5. Fig. (.F. 1 .6=1 232 var= 1. REZONANTA ELECTRICĂ In figura 7-26 este repr eze ntată bobina B cu inductivilale proprie L şi rezistenta R lega l ă în serie cu un condensator de capacitate C.= =8. eficace a curentului este: .. ValoaJ rea... ' "~_ .--. _fIe 5 . Se notează cu J valoarea eficace a curentului. i ca origine de fază vec torul Ţ al curentului.-. 7-27. Puterea reac1ivă a condensator ului este: Q= U ' Jc =220 '5. Deoarece: rezultă: .:tn figura 7-27 s-a trasat o di ag ramă vectorială pentru care s-a luai .6 C~ .)=2 ."TlV MONOFAZAT 103 Curenlul absorbit de condensalor este deci. j U'6) 220 ·314-.. ' • u 7-26 B. R 1 I 'c _ (1 ~. de 10.r==~ U=c==.• obină şi condensa tor in serie.32) V (LW.--..f=2.6 A. ~ -. Se aplică la bornele tntregului circuit o tensiune alternativă de valoare eficace U şi pulsa1ie (ol. cu UEL valoarea eficace a tensiunii la .LI' 1/'+ c B -.' (7..1.. Îmbunătăţirea factoru lui de putere se face de obicei la puteri mari În sistemele Irifa za le. bornele bobinei şi cu Ve valoarea eficace a tensi· U'I/l unii la bornele condensalorului.. Diagrama vecloriaU a schemei din figura 7-2.232 kvar cOf)~um ator il In practică. Pulsaţia tensiunii este. . 1 ·1U--5F=SI p._ru_v_:~h . ' ... . 1 _ _ _ ____ ___ -'.CIRCUITE DE CURENT ALTE:RN.

precum şi vectOf'ul [Jc =i!Cw fiielnd un unghi ~l2 In urma vectorului I şi care rcprezint~ tensiunea la bornele cooden salorului. tensiunile URL şi Ve la bornele bobinei şi conden~toru!u! cresc. ..35) D!n telalla (7. De asemenea.. apoi vectorul Us=RT In fază cu Î şi care reprezintă tensiunea la bOrt"!ele relislen lei R.­ 1 tg 9=. de exemplu. Valoarea maximâ a curentului este cu aUI mai mare. dcoare<:e : L~ .34) rezultă că in momentul c î nd cueentul I Irete prin maxim..i.L la bornele bobind. ca. Valoarea acestui maxim este: {=-.aj '" Intre curentul I şi tensiunea U este nul.CCll = 0. Unghiul..33): capacitătii (7.3<i) C. 1n cele ce u rmează se va' cerceta variaţia curentului di n relaţia (7.is· leula R II bobinei este mai mică. Vedor ul URI_ al te nsiunii la bornele bobinei de indudivitale L şi relislenţă R re· zultă din compunerea \'e<: torilor [h şi Un. care era foarte mare la valori foarte mici ale capacitălii. C_ r se ia coresp unzăt o r sdirli grafice alese pentru ilLtensjtat~lI (7.lXTROTEH1"lCA GENERALA c\lTemului.32) se anulell 7..şi capacitate in circuil. adIcă : 1 1 LCll = .. reprezint ă defau.' Îndeplinitll. &cadt pe măsură ce capacitatea C creşte. pa rante18 de la numlloru! expres. impediOllla circuitului trete printr·un minim. deoarece in circuitul oo\)inei unghiul ~ de . ca şi c1nd n·ar exista inducth'itale .ul curentului I fală de tensiunea Ur.?tu.defazaj 91:!. Unghiul 9lU. dintre curent şi tensiunea UnL la bornele bobine! rezultă d in: Lw 19 '?RL= . In momentu l cind C= O (distanlă [()arie mare intre armăturile condensaloru· lu i). se obtine veclorul tensiunii D.33) eSlI. da cii.33) In acest moment.32). In momentul de maxim al curentului.ii.e! (7. iar curentul 1. creşt e unghiu 1 9RL.10< Lungimea vectorului EL."'''''- C." R O (numărăto r ul fracţiei este nul. la bornele întregului circuit. u R Valoare . Se tTaseată. creşte. Compunind \'eclorul tensiunii UI!L cu vectorul tensiuni Vc. \'a[oarea lui depinde numai de tensiunea U şi de rezistenta R.sau LCll. a ceastă fracţie ajunge fgRIlÎ CII expresia Lw. Frac· tia HeN din rela tia (7. valoarea 1 II curentului creşte.:l cllpa· dtatea C. 1= 0..32) dacă va[ia7. in situaţia "fep:rezentat ă . La un moment dai. d upij cun! s·a arătat). lalia (i. tens/uMa U la bornele circuitului fiind menţionată constan1ă. R scade şi deci . Pe măsurii ce rezistenta R scade. lUlghi ul de defar.? rerTe· :dnlil defazajul tn tre curenlul [ şi tensiunea U. vectorul UL=Lwl făcînd un unghi 1:/2 inaintea vectorului Î şi care reprezintă tensiunea la bornele induciivilăjii L. Pe măsură ce capacitatea C începe să crea~că (armlHu r ile conderua lorului se apropie)._.. printr un maxim.' I! Cind condilia corespunzatoare relaliei (7. OITe face să crească la maximum curentul re-Lulta d in re· C= _IL~' (7. deoarece numitorul fracliei devine infinit. cu cît re1.

LTERNATIV MONOYAZAT lOS. e) în tazul fl'w nanle i sa ~e dl'tl'rmine valoarea re. Se cere: a) sii se determine frecventa f il tensi un ii U pen tr u cazul rl'zonanţei. din cauza depăşirii rigidi\ătii dieledrice. La aparatele de radiorecept ie. 11) in cnu! re?ollanţe.:area rigidilăjii die!eclrice a ilOlanţilor. care se comportă ca arlll. în special în radioteh· nieă. pentru ca tensiunea Ut-Ia bornele inductivi!ăjii s ă iie de 10 ori mai mare ca te nsiunea Ula bor· nele circuiftdui. astfel parametrii circuitului. Cablul iniroduce în circuit.i să se determine valoarea eficace·I a curentului. Se presupune. Fenomenul de rezonlln\ă îşi găseşte în practică aplicajii utile. încît să se găseasciJ cît mai departe de condiţia de rezonanta.33) se spune că a fost realizală CQndi(ia de rezonanta a circuitului.-r . I r!!Spectiv de: ~=~I (7.. dar şi printr·o modificare corespunzătoare ~ inductivită\ii sau . Această maşină ~e comportă în circuit ca o bobină cu o anumită induclivitate.50.28 .63) Deoarece fenomenul de rewnanlă descris pro\"OilGl supralensi ulli. Capacitatea se datoreşte conducloarelor cablu!ui. de exemplU. un cabl u alimenla t de la o maşilli'i generatoare de curent alternativ.şi efecie dăunătoare. Se aranjează atunci astfel paramelrii din circu itele aparatului de r ece pţie. Şi fll ~ceste <.:3zuri condi ţ ia de rezonanta este înd eplin ită dacă: adic5 pentru o \'aloare a inducli\"italii sau ~ pulsaliei dată sau: L~_' e.5 Hz..= . Deoarece dis· tanţa dintre conducloare este mică . Din această cauză trebuie să se aleagă. Pu!satia IH care e_ sie CiI= satisfăcut ă condiţia de rezonan\8 este: VLe = 1 VO.şi lI'cJ.o1.:iturile unui condensatof.>. . In momentul fn care a fosl îndeplinilă conditia (7. ~e Illi mcşle fenomenul a tensiunilor. şi o capacitate importantă C. . incit sa se pro· ducă condiţîa de rezonanjă pentru pulsatia respectivă .CIRCUITE. Aplica/ia 7·6.dsteojei R. deci o valoare foarte mare a unghiului . pe lîngă o rezislelljlî R.3 puls<lliei. depăşind de asemenea cu mult valoarea tensiunii U la bornele circuitului. punctat in figura 7·27 (tensiunile (J'RI. La burllelt> ullui circuit ascmilnător celui reprezentat în figura 7·2 avînd o rez isten tii R=!l 1). 1 Fren'en\a corespunzătoare este: • CiI 223 (= . de exemplu. capacitatea condensaloruluj poate atinge valori care să conducă la îndeplinirea conditiei de rewllanţă.c.=35. o indudil' itllte L~O. DE CUJU:r. h 6.1O ~ =223 rad ls.·enomenul de rezollanj!i poate avea Însă .?RL tensiunile UTIL ~j Ve cresc foarte mult (se produc supralensiuni) . Supralensiunile care iau naştere în cazul rezonantei pot provoca di~trugeri În circuit mai ales prin stdipungerea iwlajiei cab!ului. este necesar să se prindă o und ă Cll o anumită pulsaţie (sau o anumită frecvenjii f) datorită unui anumit post de radioemiţiitor. Uneori rezonanta este folosită tocmai pentru Încer<. Conditia de rezonanţă se porle obtine nu numai prht variatia capadtătii din circuil.. de rezonanţă Re z o 1 var e. La o valoare foarle mică a rezislent"i..4 H ş i o capaci tate C=50 [LF se aplică o ten· siu DI' Ilr terntll ivă el! o \'aluar" eficilce U=!OO V.

lr măloarea relaUe: L~. ' 10 ' 10 . in ca.E1.= 125 A 8 " să ~resupunind că R poale veria.zul rezonante! trebuie existe I.~ --~ --~.=1O.= 0.ECTROTEHNICA GENERALA Valoarea eiica-ce a curentului In cazul {= - rezonanţei este: U R 100 = .4 ·223 =89. U UL U L". J U R U Lro R Se deduce: L~ n R=.106 .

I nfăşurărilc in ca re se produc fort-ele eleetromotoa re se numcsc şi Îllfuşurări de fază . Sursele carc se Întilnesc curent in practică (gellcratoarelc electrice) a u trei rorţe:e lectrom otoare alternative. după cum se va ară ta la paragrafu l 2.1'.CAP ITOL UL VlIl CIHClJlTE lJE CURENT ALTEIINATIV POLIFAZAT Pînii acum s-a considerat o sursă de energie electrică cu o singura forţă eJectromoloal'e alternativă.~ ca şi tensiun ile la bonle. 1. PRODUCER EA CU RENŢiL OR TRIFAZAT I în figura 8-1 sînt. SpiITle fac intre ele unghiu l'i de. Se presupune că aceste spire se rotesc in sensul ~ ăgeţi i cu o viteză ungI' iulară constantă . Există im~ :}i surse cu mai multe forte elcdromotoarc produse in infăşurări renliza te în anumi le condiţi i. Intre o sursă lrifnată Şl rcc('ploarele de t' lIergie electrică sînt necesare mn(mul t decit două co ncluctoaTe. reprezentnh' tre i ş. Această forţă electromotoarc se numeşte mOllo{azalu. Tensiunea la bornele unei astfel de surse este o tensiune mOllofazată.ată şi rcceptoare lc de energie electri că s int necesare două condudoare. Intre O sursă monofa7.pire identkc 1. Forţele clectromotoare. care poate produce un curent alternativ. In continuare. ca şi sursele s(n umcsc in acest eaz poli{azalc.. adic( cu mai m ulte f:n:c. sÎnL trifaznte. Ac ef. iar curenţii produşi sin t trifazati. ten~iuni1e la bornele surselor."e explică principiul producerii a lrei forţe electromot oare trÎfazate ~Î a cure nţil or r('~p(' c livi. 2-2'. monofazată.". şi 3-3' intr·un cimp de ind ucţi e magnetică 8. sursa însăşi numindu-se.le Ellr~!. . de asemenea.!3) şi sint separate (izolate) electric una faţă dI:> alta. numite lri{a:alc. iar curentu l alternativ produs se numeşte şi el monofazat.cite 120" (sau 2.

prin trei vectori El' E 2 şi E3 egali ca lungime şi făcînd Între ei unghiuri de cite 120". in spira 1-1' se va induce o el forţă eleclromotoare alter(R. Dacă cele trei spire sint inchi'Sc pe circuite identice.1' dar cu o intîrziere corespunz{ltoare unghiului 2rc/3.4~-. în figura 8-2 sînt prezen\ tate cele trri sinusoide reprezeutî!Ld aceste Iorţt' plectn'motoarc trifazate.rei _.3) Cele tre i forţe clcdromoloare el> ('2 şi e~. spira 1.!ep~zent~rea veetorială a celor trei forţe electromotoare. J ~ . ?Ji .'\. Înlr-un cîmp magnetic.. adică: alternativă e.4) 1 Sin( wf-rp.ECTROTElli'lICA GENER. in spira 2-2' [or~a electromotoare alternativă C:! va fi defa::afă În urmă faţă df' el cu unghiul 2:::/3..2) e:! = E m sIn ( (.:. constituie lin sistem de trei forte eleclromoloare infazale . avînd aceea~i amplitudine Em fiind defuzate Între ele cu unghiuri egale <.» i!=Im sin i: =Im (wt-~- 2. Trei spire Învîrtitoare I~ 120·..) (8. (8 . Fig. Sinusoid ele a trei forte eJect romotoare trifazale. in figura 8-3 se arată .l) nativă: =Em sin wl.} LriI::tzaţi ~imetrici.LA (Il.istcm de trei curenti . vor apăre:j t.i curenţi: iJ= Im şin (wl. imelrice.108 El. u ! . rare {' on~tituie Ull f. După cum ~ ştie.j defa(8 . nativă_ In spira 2-2' se va induce de asemenea o forţă electromotoare alterDeoarece spira 2-2' trece faţă de cîmp prin aceleaşi poziţii ca şi .-u 27t/3 (sau 120°). J' Fig. :--Y~J--T""" zi" I lE .1-"3' 'IT)' zată in spira 3-3' ~e va induce o forţă electromoloare in urmă faţ ă de et cu unghiul 4l"C/3. <Hlidi: . 8-2. 8-1..

8-4).imefri~ şi dc:ech.'. Dacă se compun vectorii 11 şi h se obţine o rezultantă egală şi de sens eontrar cu al treilea vector I2' deci rezultanta totală este nulă. de multe ori nu se Inai menţionează ÎtI mod expre~ aceast. veclorială Diagrama a Irei rorle electromoloare zate. sa't prin trei vedori eg:lli şi r5cînd inil'(' ei unghiuri de cite 120". mări mile n::. trei curenţi trifazaţi simetriei 11' 12 şi 13 (fig. a trei mărimi trifazate simetrice este nulă .ă fie defazut cu unghiul /fi faţă de forţa elcclromotoare care-I producf'. 8·3.r. Compunerea a trei curenti Irifazaji simelriei. iar in figura 8-6 o sursă cu trei forţe eleclromotoare trifazate el' e2 şi e3. Astfel se consideră. pentru alimentarca a trei receptoare ar 'fi necesare şase conducloare. sau. 2. Suma a trei forţe eleclromoloarc trifazale simetrice. . de exemplu. fiecare vector care reprezintă un curenl trebuie ~. ca şi forţele electromotoart>. 10 ultimul caz.. prin trei sinuf. GRUPAREA FORTELOR ELECTROl\fOTOARE ŞI _.i. IrHa- Fig. Fig. şi suma valorilor instantaoee a curenţilor este nulă. în general. a trei curenţi trisim('tric.pedi\'e formează un sisLcm trifazat ne!. ~H. Deoa· rece suma veclorială a celor trei vectori este nulă. "dic-ă: fazaţi Dacă cei trei vedori ~I nt inegaii şi fo rmează între ei unghiuri diferite de 120°.CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV POLIFAZAT 109 Curenţii pot fi re prez entaţi. Dacă pe accl':lşi diagramă \'edorială se trasează şi forţele electromotoare *i curenţii.lib:nl. Cind sistemul {'~Ic 5imetric şi l c{" hili1ral.oid{) ('('>respun"ăto:'J. de amplitudine Im. .TENSIUNILOR TRIFAZATE In )igura 8-5 s-a reprezentat o sursă S cu forţa eleclromotoare monofazată el şi receptorul R.

8·6. a ~i se contopesc cele trei eonductoare centrale. . AI patrulea conductor eare se leagă la punctul central al stelei . in .t. Aslfel. Sursă Df şi f" f'J Fig./ te. b care poartă numele de legare (sau moniaj) siea. realizindu-sc prin aceasta o mare economie de conduct oare (care de obicei sint dill cupru sau aluminiu). b. incît pentru alimcntarca receptoarelor este suficient un număr mai mic de conductoare. Sursă o. Legarea fazelor în modul ar5taL poartă numele de legare (Fau montaj) in triunghi. 8·8. Irei forle eleclromotoare Irifazate. b şi 8-8. ' în figurile 8-7. ~.. 8-7. 4:. 8-5. b. de curent monofazal linie mono - fazală. i'. Ia gelleratoarele de eurent alternativ trifazat (v. se Jbţill numai trei cond udoare numite de linie. dacă se presupune că pobinajclc sînt aşezate ca În figura 8-7. av înd şase conducloare. cu Fig. e} Fig. a şi se con topesc cooductoarele alăturate două cîte două. ca În figura 8-7."'IERALA In practică.numit punct neu/ru se numeşte conductor neutru sau de nul. la bornele bobinajelor in care = c produc forţele s electromoto3re trifazatc CI' "'2 şi ea apar trt:ti tensiuni trifazate..110 ELECTROTEHNrCA GE. în acest caz se obline o schemă ca in figura 8-8. a) \s~ Fig. ('<lp . XV) cele trei bobinaje (faze) sînt astfel legate intre ele. Legarea în stea a · forfelor eledromotoare Irifaza te. Legarea În triunghi a forţelor electromoloare frifazale. Se eonsideră acum că ccle trei faze sînt aşezate ca in figura 8-8 .

cu J 1 • 12 şi J a.. Fig. valorile eiicace ale tensiunilor dintre conductoarelc de' linie. ."''''TtV ' PO L1F AZAT 'li 3. se poate scrie: 1 = 2 J cos 30°.=Ja=J. rea In tfiungh ~ unul curent Deoarece ('a valoare: J. Din figură rezultă că tensiunile dt: linie sînt e. 1n figura 8-9 ~a consiaerat din nou. se compune J a cu un vector ega l şi de sens contrar cu J l ' din figura 8-10 rezultă. . RELAŢII INTRE TENSIUNI ŞI CURENTI IN CAZUL LEGĂRII IN TRIUNGHI ŞI Al>. 8·10.. Cllr~lI(ii J p J 2 şi J a 'se numesc curenţi simpli sau pe (azd. "v 12 =J3 cos 300+ J 1 cos::'300. de exemplu 12 • rezultă din diferenţa dintre doi curenţi pe faz1'i. Eurenţii 1)" 12 şi la se numesc curenţi de linie.g::tle CII tensiunile pe fază . u. 8·9.~au notat cu V2 şi "a ' valorile eficace alc tensiunilor la bornele bobinafelor in care se produc 'forţe electromotoare. unde prin J şi IJ=12 = 13=1. Tensiunile VI' Uz şi Va se numesc tensiuni de linie. cu V). valorile eficace ale curenţilor în conductoarele de linie. valoril(' eficace ale curenţilor in cele trei bobinaje şi cu 11' Iz şi Is. Curentii şi lensiunile la legarea rn triunghi.----+_+Uz U J J. de linie Fig.RE. se observă că in figura 8-9 Un curent oaretarc de linie. Tensiunile VI' V2 şi Va se numesc tellsiuni simple sau pe fază. un g~nerator cu fazţle . şi anume J a şi J 1 • In figura 8-10 se face direrenţa vectorială int. 1 s-au notat valorile com\lUC respective.cmcUlTE DE CI. U2 şi Ua. ''' ALTER. ' Pentru a vedea care este relaţia dintre valoarea unui curent de linie 1 şi aceea ti unui curent de fază J.. LEGĂRll IN STEA Legalcain triunghi. lcgate in triunghi. )~=='.re 13 şi J 1 pentru a se obţine ]2' tn acest scop. S. şi ~eprezentarea a curenlilor pe Jad la lega. =J'l. _ 1.

1 ~ V3 J. iar \1 .6) In eazullegării in stea dacă se aplică prima lege a lui Kirchhofr valorilor instantanee ale curcnţjlor din eonduc1oarele legate la punctul neutr u.llţi pc falti. Fig.ici de mai inainte. se poate df>monslra la legarea În slc:1 pentru tensiun i: U ~ V3 V. S-a arătat In să cil suma ~ t. Curenlii şi tensiunile la legarea Tn slea. conform relatiei de mai Înainte.5) T. in1cnsitaf.i curenţi din condudoarele de fază sau active (numite astfel spre Il le deosebi de conduC'torul neutru) es1e egalil cu curentul din e011dudorul neutru . 1: ş i 13 sint curenţii de linie .t~ntat cele trei b\lhiuaje legate În stea.seşte că suma celor lre. scrie pc scurl astfel: U-V . iar IJaloarea e{icace u curen/lIllli din (Qn dlldoarelt de linie ~·tt egalcl cu I'aloarea eficace (1 Cllrtllllliui pe {azil multiplicldă CII V'S.iunii pl! fază. se gli. (8. iar curenţii 1 1. valoarea eficau a ltmiullii dintre conducloartlt de linie este egalel CIl ualaarea eficace a leru. Dill figurii rezullil di... la 1~9(//'ta in triunghi. la legarea in stea . iar valoarea e{icace a tensiunii fntre conducfoarele de linie este egală cu valoarea eficace a tensi unii pe fa::ă multiplicată cu conform relat.112 ELECTROTEHNICA GENERALA Dnr ('OS In consecinţă. egală cU l!aloarea e{icace a curenlului In 1'3. 8-11. Tr ll~iunile UI> {'2 ~i U3 dnl tensiunile de linie ~" u lrrlre {tr:::t. După (um :oi-a dem ons1rat la !cgar('r! in triunghi prntru ('urenţi.rei cu renţi lrifazaţi simetriei . J~ şi J 3 s ilit ('Un.egarca Îll stea. valoarea e{icace a curentului de linie esle pe fa. CUl'cnlii J 1. şi~ U =V3 V. I_J. Al. (8.d. \-~ ~i " 3 ~ îlll tcn~i unile pe "':'~. In rigura 8-11 s -au r('prc7. Aceasta se poate sCl'îe pe scurt astfel: consecinţă.:casta se poal{'.('a curenţilor rle linii' este egală CI1 intensilatea ('urcnlilor pc fa?:!.

In general. Dacă receptoarelesint legate in t r iuugh i ele l rebuie să fie simetrie in cărea te.. Din 3eca:>tă cauză. şÎ c urentul din conductorul neutru trebuie să fie nul. şi .fcl de receploare sînt. TlV MONO~·AZ.. caz ul uliei reţele alimentate ele UII generator in stea fără neutru (caz mai rar).A. ° 4.' .-\ZATE IN STEA Ş I IN TRI UN GHI Daci.~) . tre buie ca fta:eptoarele de energie e lectrică să absoarb ă cu re nţi absol.\!t idclltici pe toale cele lrei co ndu ctoa re ele fază. prin cood uctorul neutru va trece un curent.n ernt oa rcic ni f <11.. Legarea re<:eptoarelor la o retEa a!imenlal~ dt un generator cu i2.zele legale tn stea cu lir neulru. ll3 este nu l ă.. fazele gcneratorului S care alimentează re~"aua si nt Jc-gaLl~ in triunghi. Ulotoarclc trifaz:tI. ccen ce j us tiIkă existenţa acestui conductor intr-un ascrnl'nea caz . In caz cOlltl'ar.i lrîfazaţi simetriei. astfel de retele trebuie:~ă aibăl ge.onductor ncu lru.CJRCUITE DE CURE.dl' It'gate in ~tl'a cu cooducto!' n eut ru .ll11lui depinde de numărul ş i puterea lampilor uprin~e la un monll'nl dat. su ma lor ou mai esle nulă şi. I"t:ccptoarclc R pot fi montate fie in triunghi . Fig. in consecinţă . _ E!cc~rm~ca t e ne ra l ă . . 8-13."T ALTERN . la retea fie În triunghi.. 8-12\. ro reţea Fig. in t imp cl' lămpile electric(' nu pot. 8-1 :!). Ace su' rettploare trehuie Însă să incarce simetric reţeaua trifnzatil (a ~t. rcceptoarele pot fi montat . deoarece ~arl'illn COrt'fPllnz:Hoart' ilumin. In conS<'cinţă. LEGAREA LA REŢEA A RECEPTOARELOR TRIF. 8·12. Cind fa zele gl'llcratorului sÎllL legate in sLea ('u r. fie in stea cu legare la n{' utru. reţe lele trifazate destinate a alimenta simultan Hi mpi electrice motoare electrice nu :<c p ot Î ncărca simetriI.Motoarele electrice trifazate Încarcă in mod sime tric re ţeaua. dup ă eum se arată in figura 8-13. fie in stea (fig. receptoarele se pot lega ea şi in cazul reţele i legate In triunghi (fig. de exemplu . Ltgarea receptoarelor la o alimentată de un generator cu fazele ltgate în triunghi. Pentru COl să existe astfel de incărcarc cu curenţ. realiza o asemenea ineărearc..

8· 14. Fj=VJ cos 11. ca in figura 8-11. Pentru toate cele trei bobinaje de puterea va fi : F=fJVJ cos tp. tensiune. PUTEREA ŞI ENERGIA ELECTRIC. în care.ELEeTROTEHNICA GENERA LA In figura 8-14 este reprezentată o reţea trifazată cu fir neutru. curentul pc fază. . u lămpi L (receptoare mono[aza tc care încarcă nesimetric reţeaua) : . 5. Legarea re· ceploarelor la o relea În stea nes i metJ"ică .Ă ~ ÎN CAZUL REŢELELOR" TRIFAZA TE SIMETRICE Dacă se consid e ră o reţea legată in triunghi. 3UI rezultă: P=y:rCOS tp= 3 UI cos 11· In cazul unei este: reţele V- legate În stea. şi unghiul de defazaj Între curent fa ză. avînd c" receptoare o serie de motoare lrifazate (receploare simetrice) şi~o serie de. puterea pentru: fiecare hohinaj de fază este. Veste tensiunea pe J t:p fază . iar puterea totală pentru cele trei bobinaje de fază: P=3 VJ COsep. Fig. ca in fig ura 8-9. dacă l se fac inlocuirile. Dar după cum se ştie: V=U şi J=Y3 astfel îneit. puterea pe o fază Pj= V J coslI.

8) pufere activă. paragraful 8. il.73 V--==. puterea esle ega lă cu V37rnillip1i~1 cu {Ialaarea eficau a ten- siunii dintre cOllducfQorele de linie. . inlocuirile. cU valoarea eficace a curenMlui tie linie şi cosinusu l unghiului de de{azaj dintre curentul în cazul retell' lor trifazate. Un genera tor de cure nt a!ternath...~ 2 2 1) V3 \'.. Re z o 1 va r e.oTTE DE CURENT . S~V3 Vi numeşt. şi tensiunea pe {a:ă.e (8.. Unităţile de măsură pentru put eri şi energii au rost arătate: la capitolul precedent.If'A7 . fie că este legată in stea. poartă. L=O. FieCflre receptor are o inducli\"il a l e proprie Fig. 8·15. (8. puterea activa consuma bi de cele !rei rec{'ploare. Rezultă aşadar că inlr-{} retea lrifazald. Expresiile. Se cer: tensiunea la bornelr: jjeclirui receplor (se neglijeazli căderea de tensiune intre sursă şi rece ptor) : jnlensitalu cu re ntului absorbit de fiecare receptor. respedh'.7) (8 .. P=V3 se llum e şLe VI COS? (8. fie că este lega/Il in triunghi... expresia: Q=VS se se nunl('ştc putert reaclivă . In razlIl legări i În st('a. exist:i rdaţiile : J=l Dacă şj V = Y3 " obţine : se fac..UTERXATJV POt. Tensiunea V la bornele unui receplor este : U 380 1. expresia . Aplicaţia 8-1.03 H şi O rc.\ CIRCl. 8·15). VI siu 11 iar expresia ..10) IVQ = Q'(=VS V-I'sin ?'l unde 1 este timpul. numele de elleryie actiuă şi reacliut(. Receptor Iri· lazal aJimen la t de la un generat"r.o:islenj1! R=4 1). se 3U l ~ P= Y3 cos~= V 3 VI cos 9. după cum se U ştie.9) pul ere apartn/d.triIaza t mentine fntre bomele sale o tensiune V de 380 V la frecven ta 50 Hz şi alimentează printr·o lin!e foarte scur tă Irei rec:eptoare identice montate In stea (fig..

dale de relatiile: ej=E m sin wt e~=EIIl sin (wt~. .6 A.0"3C""2r.T7. se intilnesc rar surse receploare bifa zale.680 kW.un receptor este. 1= z= VR2+(LM)Z= Y''''. SISTEME BIFAZATE Dacă În iigura 8-} s-ar presupune că in Joc de Irei spire ar exista numai doua spire lnvirtitoare cu viteza unghiulară w. un sistem de doi -curenţ i bifazaji: iJ=lm sin (.J care constituie un sistem de două fode electromoloare bijazate. unghiul dintre spire fiind de 90". şi In practică Însă. 6.'?-~ ). cos Puterea '?=z=y R2 +(Vol)2 acth'ă ab sor bilă p= V3U1 cos?=I. se vor obtine două fode e!ectromotoare."'5~0)2 " ' R R de cele Irei recepioare este: JI V 220 220 -=2\.(0<'.}t -tp) i 2 = 1>n sin şi l(.6 '0.85 Factoru l de pulere penlru un rec:eplor este.73 ·380 -21. 9. Aceste forte electromoloare pol produce tn circuitele respective.}t.='.4 = 5 680 W= 5.115 ELECTROTElll\'ICA GENERALA Intensitatea curentului care trece printr.

care poate produC" o anumiti:! diferenţă de potenţial intre electrozi. de exelllf jg.i mult. coloana pozitivă Îşi măreşte din ce in ce volumul (fig. iar diferenţa de potenţial Între elecLrozi este suficient de mare. 8\'Înd la extremităţi cite un declrod din platină. c) . 9-1. iar cînd pre~illnea din interiorul tubului scade sub 1 mm Hg. de multe ori. 10 mm Hg. . Dacă se ajunge. Scoţîndu -se aerul şi ma. Dacă in tul' se gă­ seş t e aer la presiunea atmosferică. tuburi Geisslu (~(" citeşte gaisler). d). se observă in interiorul tubului o coloană luminoasă roşiatică. inlensitatea curentului din circuit este de ciţi\·" miliamperi . Astfel de tuburi se numese. perpendiculare pc axul IongitudiJlal al tuhului (fig. llll tub de ~ticlă complet În chis. iar diferen ţ a de poteneste 1 000 V. Se leagă aceşti eledrozi la un dispozitiv. 9-1. a). 9-1. Această luminozitate poartă numele de coloană luminoasă pozitivă (fig. care se întinde de la electrodul pozitiv (anod) pină În apropierea electrodului negativ (catod) . b). pIu. se observă În interiorul tubului dcscărcări avînd forma unor sc întei şerpuite (fig. ţial distanţa dintre eledrozi este de aproximativ 100 mm. iar fenomenele luminoase din interiorul tubului se sch imbă pe mă ­ surii ce presilUlea aerului scade. lJescarciÎri în gaze. 9-1.CAPITOLUL IX FENOUENE ELECTRICE IN GAZE HAREFiATE ŞI îN VID 1. dacii. 9· 1. de exemplu. eolOalla înccpe să sc separe Într-o serie de straturi luminoase şi Întunecoase. la o presiune dt. descărcârile pot avea loc şi pentru diferenţe de potenţial mai mici. Dacă se scoate treptat aerul din tub Cll ajutorul unei pompe. DESc ARCARI ELECTRICE IN GAZE Se cOllsiderii.

se dirijează spre anod. după natura gazului din in terior. ajungînd la c<lto{l. ele. Razele care pornesc de la ('atod se numesc raze catodice. . stirla capătă o luminozitate.sint atraşi. Cind presiunea din tub este de circ".:. sub influenţa cîmpului electric din tub. verzuie. de ioni:are. de către anod (elcctrodul pozitiv). realizÎndu-se astfel nn circuit Închis. în cele ce urmează se explică modul cum se produc fenomenele luminoase În tuburi. după numele fizicianului carc a studiat aceste fenomene. adică de electrodul n<'gativ. Se pot obţine diferite coloraţii. Prin ci ocnire. iar coloana luminoasă pozitivă umple aproape tot tubul. In partea opusă eatodului. atingind sticla.c1rolli. se obţine o cul oare roşie. numite ioni pozitivi.xigenul devjne galben. astfel încît în interiorul LLlbului se menţine o circulaţie permanentă de ioni şi de ele.:itivi. se propagă în linie dreaptă. tn tuburile cu gazc rarcfiale exislă de ohicei un mic număr de electroni liberi (care nu Sint fixaţi în atomi). electronii liberi . pc măsură ce presiunea scade. electroni ca re.lizat prima dalii.lIlod. cînd gazul est e foarte rarefiat. tn drumul lor electroniî se eiOCll('SC cu alomii de gaz pe carc ii Întilnesc.ubnlui scade mult. euloarcn este roză-albă etc. tn cazlllltuburilor r.care sînt particulele încărcate cu electricitate negativă . fie În gazul rarcfiat. şi ci. Cind se aplic8 o diferenţă de potenţial intre dectrozi. scol din metalul eJectrodului alţi electroni. Pe aceast ă. se formează un spaţiu Întunecos care.Lc coloraţii: crela devine galbenă-portocalie. în cepe din regiunea eatodului ~i creşLe spre . Accastă c. la valori euprinse intre 1/100 lllffi şi 1/1 000 mm Hg. fie În catod.rookes. Razele catodice din aceste tuburi sint constituite din electroni fare se dirijeaz:! de la catod inspre anod. deoarece de Ia cato<] pleacă raze care. Asemenea tuburi se numesc luburi Crookes (se citeşte crucs).118 ELECTROTEHNICA GEN'.RALA de la numele aceluia care lc-rt rea.ireu!aţjc de electroni şi ioni din interiorul tubului completează circuittJ! electric In care se găseşte tubul. D ad În drumul aeestor raze se interpUil alte COlPUri acestea iau difcl.umplut cu heliu. Formarea de ioni din atomii de gaze poartă numele. nnmărul ionilor pozitivi care se dirijează spre catod este mult mai redus decît În cazul cind rarefierea este mai~ptlţin accentuată . o. Ionii p07. dacă estc. elec1ronii liberi pot scoale din atomi electToni ai acestor atomi. Dac ă presiunea din interiorul L. pro:prietate se bazează fabricarea tuhurilor pentru firme lumiuoase. 1 rom I-Ig. Dacă tu. Atomii de gaz care au pierdut unul sau mai mulţi­ electroni au devenit particuk pozitive. aceşti ioni sint atraşi de catod. Chiar gazul rareJiaL din intC1'iorul tubului capătă o . diamantul devine verde etc.IJul este umplut cu neoII. o fac luminoasă.slabă luminozitate: de exemplu.

). după re ating perelele interior al tubului lămpii căptuşit cu substanţe speciale numite f1ourcscente.2). numit calQd suplimentar."es (fig. se transrormă in radiaţii luminoase. după cum se arată in figură. ° 2. Din această canzi1 ele se răspîndesc din ce in ce mai mult în diferite domenii (i1uminatul public. Lămpile eu f1ourescenţă.Bucureşti). care dau loc la radiaţii invizibile (ul traviolete). se produce o radiatle. cle('tronii sufe ră numai O depla~an> de pe orbita lo r normalii pc o altă orbit~ mai putin slabili1. Aceste radiaţii . Se notează cu A anodul şi cu C catodul. tn momentul {'apUdi clectronului.ElcctTofart . r are poate fi luminoasil. un elcd. de sodiu sau de mercur. tn ultimul timp au început să !'e răspîndească diu ce in ce mai mult l ăm pil e cu flourescenfii. SI' pot prodl!e~ .etiv i. biblioteei. au avantajul de a produce lumină asemănătoare cu aceea a zilei. spitale. Cind SE' ra{'P. {}. nesfabiJe se numeşte alom acilai. I n aplicaţiile indu~triale prartjţe sînt Illai răsp î ndite lămpi le care runcţiol\ează pe haza desţ. in drumul lui spre catod. . în tubul uuei asemenea lămpi se produc dcscă rcări in vap ori de mercur.ţii raple:e.1 i aţi i lumilH)3se.~)ntreprinderi etc. razele catodice care pomescide la catod lovesC' cat oilul snpli· mentar C.:are fa ce ca fig W'ile omeneşti să aibă un aspect cadaverk. Inlre anod şi catod se aşază un al treilea electrod metalic C. in industrie. Da că se apli că intre anod şi catod o diferenţă de potenţial foarte mare. se poate i ntimpla ca lin ion pozitiv . Descărcările din aceste lămpi sint insotite (It> efectc luminoase şi se numesc desdircliri În arc. elE' a u insli dezavantajuJ ele fi produce o lumină cu o culoare neplăcută. la rindul său. Elecfronul de pe orbita nestabilă caută sl'i rcvină pc orbita stabilă .1.Oll care se îndreaptă spre anod. care se fabrică in Republi ca Sociali stă România (intreprinderea . .dici. de a~me nca. legat electric cu anoduJ. 111.FEo"OMENE !:LECTRICE 1N GAZE RAREFIA TE ŞI 1:-.' \'10 "9 Ciocnirile dintre elect roni ş i atomii gazului din interiorul tubului DU sint totdeauna suficient de puternice pentru a scoate corop·let elcctronii din atomii re~pf'. iar acesta emite. revenirea eJedronului. UneOli. . RAZELE X (ROENTGEN) Se consideră un tub de genul tuburilor Croo/. Uimpilc cu de~cărdiri în vapori metalic: au Uil randamen t luminos de eite\·a ori mai mare decit ce l al J ămpilor electric(' obişnuite (CII in c andescenţă) . pe lIngă faptul că au un randament luminos de anda ş i ordin de mărime ca şi lămpile cu de scărcări in vapori metalici. Un atom care are electroni pe n~ tfel ele orbitc.i1rcdrilor electticeln /lapolÎ met. De asemenea. acest feno men poate avea loc da că vite-za eleetronului nu rste prea mare. raze care au propri~ tatea că pot .

Cu ajutorul unei baterii Bc de circa 4 V se alimenteaz:i tn . Ele pot fi folosite pentm descoperirea neomogeuilăţ il or de structura sau a dc(edelor din interiorul u~lor piese metalice. deoarece plumbul este străbătut foarte grell de razele Roentgen. pc ('eran ~ care devine luminos san pe placa fotografică. operaţ. pătrunse in corpul omenesc etc. Penl fU protecţie se utilizeaz ă tale de phtmb. ~o p ~------ X rig. de exemplu. se numeşlc radiografie. iar cind se utilizează o placă fotogafi61. şor~Hri de ('aul'iue cu plumb sa l 1 achclar. EMISIA TERMOELECTHONICĂ figura 9-3 se consideră un tub de stie1ă V. apar oasele miinii. Uneori.J20 }:\. după numele aceluia (:<lrc le-a dc:)coperit în anul 1895. fie o plutâ fotografică. Tub pentru producerea razelor X.iunea indelungati"! a razelor X asupra ţesuturilor vâ poate.Ecn~OTEIINICA GEKEHAL\ pătrunde prin diverse corpuri mai mult sau mai pu~ill opace (corpurile orace nu pot fi străbătute de razele. prin care razele X trt'e mai greu decît prin carne. S-a notat eu F filamentlll (un fir subţire) dc wolfram. H<lZele. tn medicină.. de stie1ă eu plumh . aşezată in P. razele X pot străbate acest ohiect apoi impre s ionează . În care. bulile canteroase se trateazii cu raze X. impurităţile sau sufluriie din aceste piese . o placă dinmoli bden . X au o serie de aplicaţii în tehnică. Cînd observaţia se face direct pe ecranul cu platinodanură de bariu. razele X permit să se cerectcze fraclurile osoase sau si H' uescoperc divcrs~ obiecLe. Aceste raze se numesc raz(' X sal' raze Roentgen. se aşază milla ill O. 9·2. deoarece pun În evidenţă fisurile. se pot întrebuinţa pentru studiul structurii cristaline a unor materiale.ja se numeşte radioscopie. foarte periculoase. Daca se aşază în O un obiect oarecare. s-a f:lC"tlt vaeuuIU (vid) avansat. de lumină). fit' un ecran cu plafinocianură de bariu. Tratamentul ("u asemenea raze sc numeşte radioterapie. iar eu p. Dacă. Aeţ. produce arsllri profunde.. şi R. De asemenea.

i ~f" illdiizcască pină [a incandcHenţă. :lsUd incit acesta s. se nnmeşte CI/ren! (I/Io dic. poartă I\ uuwk' de diud(i. care patrunde prin interior ul anodlllui. Baleria Ee 5e numeşte ("atodirii. iar c. . Bateria Ba. Prczen!a cUJ'entului se cxplidi prin faptul cii fil:uncnlul adns la jllcall ~ desce-ntil em ite clc<'lroni În tubul Îl] care s~a făcut vid. fn accst<..--If-_ Fig. condiţii. tn fe l ul a{'esta. In felul ace-sta.:'\ numele rle cmisie IC/'J/loelec/mf1Îeu.i:i reoslalul Ifll din circuitul rilalllclltului.JU toriu. de aproximativ 80 V. placa P constituie anodul. iar curcntul constituit de ('Ieclronii din tu b se numeşte ( IIrNlt lermot'leclronÎc. .1todlll dispozitivului. . iar anodul din Ilk hcl.Iti filamenlul F cu cment eJl'cttic.i. ('[Ire :Ire un c:l t od şi un auod. Curentul 10. E V o Se rcgl('a:t. Eli!Jer"n'.3. din aeesl motiv. anodică. 9.urelltul electric arc H'!lSIlI C'ontrar. llliliampermdrui mA din cir('uitul hateriei lwod icc indică lrecerea unui curtnt electric de ordinul miliamperilor. Calodul pout". Dh:pozitiyul inll1!g constituie Un tll b el ec/ro}/Îc. curentul electric din circuitul metalic Pl3a DRF se continuă prin cir~ Cllhq iu elcctronilor dinlr<: filamentul F şi placa P din interiorul tubului. Electron ii clrcl11:1 ÎIl s('llsul ~:igc tii Irasale pUlldat. mel\ţ. ("Il tin a nod (pl:l('u) cilindric A şi un catod C. iar În tub este vaeuum. In figura 9-1 se aralfl aspectul constructiv al unei d iod e.ine plata P la un potenţi al pozitiv fat-ă de filament. indic:ll de sf'gcu l a l " ( lrasată plin ).-( dt'l'!ronilor de catre Wanwlllul incii. (". Sub in[Jucnţa cimpului electric din tub. cupru sali lantul. a('cş li electroni silit atraşi dt" că tre placa anodică.:: Tu bul l'Iedrollic din figura tI-3.lzit pinii In i ncandescenţă poa l't. iar bateria Ba. apariţia curen lului elecllic nu mai poate fi cxp licată prin ionizareH gazelor ea in tuburile cu gaze rarefiate (§ 1 J. deşi În intt-riorul tubului filamentul nU este legat cu pla ca . Tub electronic cu doi eJectro1. fi realizat din lalltnl ~. TCfil-n l ELl::CTH Oi\' ICI. iar filamentul F.1.

la A c /.sau mai puţin (după . Cure. astfel cum se arată în figura 9-6. adică curentul tinde spre o valoare c. Dacă !. co nţin e şi o 9ri1ă (grăt. {"arc. . di(ldă redresaare saU kel!Qlron.ncţionarca diodei redf('soarc se hazruză pe faptul că în crrwiful aJlorlic. din figura 9-7 se apropi(' in acest caz şi lUni lIIult de cu rentul continuu . pentru diferite temperaturi crescătoare TI' T 2. in ca rc s-a făcul q~cuum :"1\-31153t şi care. Fu.sta variind potcnţialul de griJ5 lie poate comanda Yaloa reu curellinlui anodic.illut . lIumimlu-sc. in aCflst caz.. La anumită temperatură a catodului."ulmi pozitive . curenl-ul din circuit ul anodîe poate crcşte ("a inte. Dacă grila al"\' un potenţlal negaliv.. apropiindu-se de eln'futul continuu. caracteristica a~c la inceput o parte curbă . permit l'edresaIT'"<l a.' glilă) ci rculaţia eleclronilor şi variinrJ deci in Illod cori'spunzălor intemitatea cun~ntu lui la din circuitul anodic.e măreşte potenţialul grilei.re ("atocl şi anod poate fi influenţată de pot.onstantlt numită valoare de salurafie a curentului. obţ.122 In figura 9-5 se arată cum variază curenlul anodie Ia.Ctl l ju torul unei tensiuni :lplicatc Intre punctele a şi bale cilcuilului de griLă. nCdl..ar) G între ratocl ul C ş i anoduJ A.r--!i ' o Fig. Există scheme elecirke cu două sau patl"ll diode..nsÎuncu anodică (~e. Diodă. fig. atunci CÎnd potenţialul plăcii r este pozitiv faţă de potenţialu! filamentul ni F. 9-5.nsiun~a allodului f-aţă de catod) Va.iuJIC de respingere asupra eleelronilor. . Dacă se aplid"i diode! (înt re :lIlod şi catod) un cureut altel11ativ i.ntrebuinţează mai ales ca redresar (dispozitiv care tran sformă curentul alternativ in curent aproximativ continuu). Un ascmenen lub eh!r lronic se uumeşte triudtJ.utul le. ale curentului alternativ. spre deosebire de diodă. nu vor trece decit allernanţele pozitive .sta mai mult .5tă grilă va exercita o acţ. Trecerea elccl ron ilor Înt.----72 . Dioda se i. . 1n felul ace. curentul l a (fig.ronilor este arcelernt.mbe lor alternanţe. (leoarece circulaţia eleel. aşa {"um se arată in fiţ!ura 9-7.Tţ . aloarea potentialului d. In figura 9-8 se arată un tub f'l ectronic.n sitate. ale catoduluÎ. apoi devine practic re-ctilinie.de exemplu . Curentul Î din figură se numeşte curent redre~a t şi are numai .. rriuind in fe lul ac<. ultima parte a caracteristicii tinde să devină paral elă cu axa ah~d ­ sclor. Caracteristicile diodei.elllialul pc can'-! are grila raţii de catod. 9-3) nil poate trece decît in sensul indicat de ('ătre săgeata plină. T 3 .. .-.ă. în funcţie de /e. 9-4.

modic urm.'" "ro CUl"{'nlu! au odic dului fn ţă de ratod şi fn rigura 9-9 se grilâ 11/' În functie de <lllndire C(f' I[ la al triodei d~piJl(le de tensiull ~ anodită Un n anode tenSiUlH'<l U. n grilei faţă de ral od .' . • I <. Fi~ FIg... pentru diferite valori ale tCl1 siunii li i o ~. se obţi ne o variaţi e . R.ii cu ~e pot coma nd a curt"uţii . 9·8. Amplificare.. va. in instal aţiile de radioeoffiuoieaţii). Redresllrea unei alt er· nbnte a tU ren tu lui all .J kQyl \.!rile!.r iaţi a r urentuln i . 9·7.I@ Ig -L::""":::.FENOl\llONE E LECTRIC I!: JN GAzt. curentu l <It! grilă putind fi .:. sau ('urenţ j de Îllaltă frceveuţă (de. exemplu.iir('şte in s lantaneu vuriaţia tCI. '-' \ Fig.siunii dc g rilă. IHllllai prin \" a rinţia h'n~it1ni i dc grilă. Car:. '- . DI'OUl'HC tuburi le cl~ ctron icc n u all 111 ~ent:raI inerţi e .i aJlume ("urenţi dc fff'("venţă muziralii (1 000-3000 Hz).\{·l{' ri~(îdlc nrat.. cu ajutorul Iriodelor.hinr nUl. .edresarea am · belor alternante ale curen· Ittlui alternativ. Ca racteristicile unei trio· de . r. \'arill. arată yariatja Cltrentului ~nodic 1(1 ş i n curentului de tensiunea U!1 a grili'i.. DnC'li Înt r-lin montaj rOrCllpUJlzfttor s chemei reprezentate in figura 9-10.L--t-"O-. . apa rţi n ind triode i T t .'-n ui curent de grilri elI' onlinul microamperilor (un mitroampcr este a Illili"ana parte: rlinlr-ull ampt r) ii poate cOf(-spun de un curent nnod ic de ordinul miliam periJor. ~j ·G. 9· tO.Ug Fig. rn~ti\·. Fig.r iunqi~ de tensiunea f. . nodid de ord inul tlliliampC' rilor. '. 9·9. Schema lriodei. RAREF !A TE ŞI Ti>. astfel in cît se pot utiliza c ure nţi de frccvenţfl mult \Ilai mare UccÎt ::tCtc::t a curenţilor in du~td ali.n pu~in t ensiunea UI} a blTilci.

Dacă este necesară o amplificare mai importantă. ptlltodt etc.a. AC('stc tuburi (nu mite lefrotit. ~c cons id eră o triadă monlatii ca in figura 9-1 1. ace :l~tă e nergic este dal. triada T'2 din rîRUfU 9-10.at fiiuu in~ă adus in ("il"('uitul de grilă.l tuburi electronice avind un număr mai mafe de e1e.louleLeJ1z. trebuie ra circui lu l CII condcllsator ş i bobină. In bobina LIJ se introduce o forţă eleclromotoa re şi in conscC. tensiunea U g se regăseşte amplificarii intr-un anumit raport in tensiunea VI la bornele rezistenţei R 1 din circuitul anodic al triodei TI' In fclul arest..-edere cOHstrucUv. se regăseşt.d.. Ap oi energia tn·ce elin IlOU În cOlldcn~ator şi il " ct\rcil in ş . /9 l 1 - ''-.. maglletic al bobinei. iar Lg ş i Lp. Figura 9-10 araUl o amplificare in douc'i elaje..e amplificată la rindul ei in tensiunea Uz la bornele rezi~tentei R~ din circuitul anodic al triadei T:.caziJ frecvent În instalaţii de radiocomuilira ţii.Înţ:1 la bornele grilei se aplică o tensiune alternativli.ionarea triodei ca tub amplificator. Oscilatoareie CII biodc se ulili7. Din puuct dc . două bobine cu acelaşi miez.uil oscilanl. 111 figura 1J-12 se araUI aspe ctul construc.lt. du pă numărul de clcctrozi) indeplinesc funcţiuni mai 5p~ciaie in in~hdaţiile. Oscilator tu Iriod'l. soi primeascfl <lin afarl'i clIergk.'24 ELECTROTEHNlCA OENE.a se explică funcţ.ti\" al uncÎ triodt. .. r. cun'nttll (·are trr-buic red re:. intensitatea curentului altt'rnativ din drcuitul C-L p s-ar mjcşora trepl:..1/ apare lin curent alternativ.drozi. L<J rindul siiu. condensatorul se Încarc ă de la bateria anodidi şi apoi se descar că in bobi na L1I' t'oergia e le ctri că trecind astfel din cimpul clcetric al eondellsatorullli in cimpul . nUlUil cin.Jloate fi realizată cu balon de sticlă ~atl mdaJir.ă de bateria anodic{i. între condensalorul C şi bobina [. tensiunea :lIlernati\"ă de grilă produce in drcu ilul ano<ijc un C\H"f'llt alternativ.. unde C este lin condensator.rea curentului să SI! păstreze. Pentru -':3 \"aloa. La un anumit moment . Tubnl TI' împreun ă cu circuite le a ferente (pina la rezistenţa R I ). de exemplu.. redresat obţinindl1-se în circuitul nnodit:. In afara diodelor şi lriodelor exist. Din uecas lă ca uz:1. se pot utiliza mai multe t riode. {'. iar curentul Fig.RALÂ fonrte mare a curentului lai din circuitul anodic al acestei triode.. . reprezintă un etaj de amp lifi ('('lTc. Tcnsiunt'u {. această energie oscilea:ă Între (·ele două dmpuri diu cOll(\emator şi bobină. 9·11 . Ca urmare. lrioda _ ca şi dioda .m.a. I"C5pct'ti\"e. Trioda poate Servi şi ca r~dn'~oL f{t'dresarcn se b:lzcază pi' pritH·jpiul arii la! la diod:i.- e Din cauza pierderilor prin efect.

dzcit tn mom('ntul tr(~('crii prin zero a tensiunii anodice.l'.nrclltului an()dir.\. Schema con· strudivă a unei triade. un gaz suh presiullt" jO:lsă.olllill(. Tubul o{1ali'i <llJlo\'sat.'io~n.!':j triada . curenlul anotiic nil poate fi intrerupt. r..\IISIA rOTOELECTHONIC.. Tiralron. Gazotrollul se utilizează de obicei ca redresor. ea poartă numele de ga :olron. 9·1 3. E.REFIATE $1 L'i YlD )25 Tuburile electronice îşi găsesc o foarle largă utili~ zare in practică. Puterea tiratro. Tira tronul se utilizează mult ca rcdresor şi ca amplificator. 5. cu renţii sint mai inlenşi şi căderile de tensiune interne mai reduse decît la dioda cu Y3CUUIn.me~ lor ajunge. Trecerea eleclroni\or prin gazotron provoacă ionizarea gazului şi de aceea tubul se numeşte i onie. TUBURI IONICE Dacă dioda conţine un gaz de joasă presiune (argon sau vapori de mercur). la circulat·ia electronilor în sensul catod-anod se adaugă circulaţia ionilor pozitivi in sensul auod-catod.\).. amorsează (nu ap:. CELULA FOTOELECTRIC" In fi~ura 9-11 se consideră un balon de stidA n in rare s-a făeul vacttum .'E ELEcnu CE lN GAZE: RA.eNI. piu5 10 aproximativ 20 !-\\". . pc nlru o an UIII itil tensiuw' auud i că. . d:ldi se polarizeazi'i ÎlJ mod C'onveuabil grila.trc CUI1!lIl :modid decît da.:'i potenFalul grilei a df'p:îşit o anumită \'alo::lre. Fig.FE. grilei. tuhul nu H'..a şi k('lloLro!itd. De asemeut'a poate scn'j şi la reglarea valorii tensiun ii J'f'{[resatc.Il 6. DI. ca de exemplu in iost::tlaţiile de telE'l'olliuniC:'lţ ii.! gazotroll.. ('l!in!" pentru n\'gulh'i!l'i puterni('c :lI . LI.J. Iwmitil l'Q/I!IIJiul critic sau de (lIliOrsurc . se numeşte fi rafn)fl şi are o funcţiouare dco~cbiLă de aceea a triodei vid in .9· 12. . automatiză ri . La tiratroll (fig. [n interiorul tubului. ('e priveşte ~tabi1irca ş i inlr('ruprr~a ('. o parte din peretele interior al balonului este c"-Ipt\lşit eu Ull strat S de QxicJ Fig. maşini dE' calcul etc.

ast.c vede că stratul S const ituie catodul. care ~illt particule ma teriale cu masă mult mai mare. SCll sibilit.ci R..ab>:I sa es te in să redmii. Polul negativ 31 haterici este legat la slratul S care dptuşeşte balollul. În interiorul balollului ~c gUl>cşlc inchll l din . anodul <lispozilivului. de. se produce ~i o circulaţie de ioni pozit. inerţi a celulei cu gaz este m:li mare (leeit a celulei cu vid.mpllficatoo.lUZa iOllilor. Există insii cclule umplule cu gaz inerl (carc nu se combină eu alte corpuri).ii luminoase la care este.] I săgeţii pline. Cl'lulil rotoelcclric:L :l.re. iar aceştia. Electronii C[lrc tra versen:. D eoarece gazul se ionizeazi'i. CII lriod'" . o asemenea celulă Îonizc<Jză gazul . Celula foloel ectricii eli vactlum are o inerţie foarte mică.:! a cclulei eu VaCtHllll. Fig. pe lîngă circulaţia de elcctroui.a luminii poartă numele de emisie {oloclectronÎcii. B Rozede ~ c Iljmmii R. cum este argonul. decit aceea a electroni lor. sinl atTaşi de c:itre anotI. Eliberarea cle.ul r[1 suh infhlenţa cnergiei luminoase catodul cmite electroni.12. iar inelul l. cesi u ~i rle argint sau de slîbiu şi de ccsiu. asUel incit aparatul A inrJiea trecerea unui curent clcctrit. Dispozitivul poartă numele de ce/ulii {oloelectricii. adică pentru variatii illari ale in tcnsi tăţii luminoase curentul anodie este mic.volfram. legat prill inlcnnediul rezistenţei R la polul poziliv al unei haterii de acumu laLoare Ba rle 80-100 V. 9·1:i. După cum este realiznl:i scheUla electric.iYi. iar circulaţia clc clron ilor din balou corespunde uuni Cl/relll {o!oe/eclronic. adică variaţia CUI'i'uluhli :lnodic sc produce practic În acelaş i timp cu "' arialia inlensilii\ii luminii.l. Pellomen ul se explicli prin fapt. Experimental se cOllsLată că orice vnrii1ţic ti intensităţ. pc cînd se nsul de cireula\ic al cl<'ctrouilor in interiorul balonului corespunde săgeţii trasate punctat. Din ('. Fig. In felul acesta se in chide circuitul bateriei. datorită cimpului electric. supus balonul se manifcsUi prinLr~() varia\ie a curentului in cireuilul b aleriei şi deci printr-o yarialic a tensiunij la bornele rezistellţ. in sens. 9·1·40 Celul~ iOlOelcctricJ.clronilor de pc ealod sub iJlfluenţ.. sensibilitatea celulei cu gaz este mai m~rrc decit acer..fel indt În interior. ::.

Placa anod icâ cu un orificiu central. iar intre pli'icile P~.ei Rl. O sursă de energie electrică c·upri" ind in ·circuitul" ei o celulă cu scleniu va prod uce "deci~nn nz curent dependent ' 'd e această fnicnsitate: l uminoasă. rarc arc p ropriclMea d(' n produce o pată lumin o asă pUllctiforrnă acolo unde este atinsă de raza c1eclronieri r. printr-u n mijloc 03l'eeare. intr-un plan orizon la l. 7.'l. In momentul cind l<iZa electronică a atins extremitatea B. UII cîmp ele ctric. b. Raza e lectronică va fi astfel deplasată. E!ectronii carc p5r[\Se5C fil amentul ~t răba t orifidul plăcii ş i al diafragmei D spre a ajunge pe ecranul E acope rit cu s ulfură de :duc. Oacri iqtre plăcile wrticalc se produce.:tremitatea A ş. ca. tensiunea uintre p l ăcilc P. Cu ajutorul dispozitivului descris.. numărarea automată a produselor fahric ate pc bandă rula ntă in stalaţiil q ~ de pază.16. n~atţ rÎalc.eleniu .ionarca und celule fotoelectrice sint foart e lila1Ji şi de aceea ei t rebuie să fie amplifica ţi. relu1. Amplifkarea se poate realiza cu ajutoru l unei triode 3mplificatoare. tncit pata }umÎnO:l să pe ecrau să descrie o cu rb ă ca in figura 9. La bornele I't"zist e nţ:·j R din circu itul 3nodic al t riodei se obţine tensiunt:'a U amplifif icată fat: ă d e tensiu nea la bornelc:rezistent. (l n~adu cc roartc repede În e:-.12Î Se ronstruÎesc cdule fotoelt'dricc ~j el! alte . o diodă cu filamentu l F. TU nUL CATOD IC. Cure ntul datorit celulei fotoelectrice CI produce o anu mită tensiune la bornele rezistcul·ci Rr Această tcnsiune se aplicri cireuitului de grilă al triodei amplificatoa re A. ~\Cest eleml'nt a-rc proprietatea de a-şi sch imba_ mult rczistivi taka ÎÎl funcţie de intens it.tea luminih_"are cade pc el. Ace a stă fllZă trece printre dou ă pUtei orizontale PIJ şi dou ă plăci verticale P". Deviaţiile razei t:'lectroni ce apar şi pc ~cranu l E.m. TELEYIZJUNEA in figura 9-16. care poa rtă numele de tub calodic . se ap li că intre plăcile Pc o tensiunc altern ativă care trebuie s tudiată. ce se poate obţin e Cll 1In dispozitiv sp~ cial. Se consideră P este prev ăzută . instalaţiile de protect ie a muncii etc. in cinematografia s onoră. o lensiune proporţională cu: t imp ul. astfel cum se m ată jn figura 9-1 5. Curenţi i electrici care apar in fun cţ. de exemplu . raza !-Icdrou ici"i este devia tă Într-un plan vertical.d. se poate studia va riaţia unei tensiuni. raza e-lectroni că este devialii.a ClJ :i. Dacă intre plăcile orizontale se produce un alt cimp electric. De exemplu.a. Începind d in A inspre B. Celu lele fotoelectrice î şi găsesc întrebuinţarea in televjziUl~e. prin intermediu l unui condensator C. a. si licat de zin c sau altă su bstanţă s p e cială.

sau transmiterea la distanţă a imagiuilor ljC poate obţine cu ajutorul flispozilivului. Fig. radar etc.'lrec:are m . lucrări de laborator (oscilografe). printr-o pladi (le mica P. Fiecan' picătură de argint constituie un element {aloe/crine (o mică ceJuli'i fotoe1ectrieă). ("are a intersectat elementul fotoelectric respectiv.ional cu intensitatea razei luminoase {Hoyenită de la obiectul O. 9-[6. In F se găseşte un strat sensibil la lumină (ca la celula fotoelectrică) alcătuit dintr-un num:ir foarte u HlfI---Fig.hură cu tubul r:alodic . întoemai În modul În carc se citeşte o carte.ă care aLinge un element fotoelectric [aee ca acest clement să emită electroni şi încarcă condcnsatoru\ consti t uit din c)(>mellt ~i cn3nul E cu o cantitate de elect. începînd din stînga sus. fotueledricc. Cînd raza exploratoare atinge un auumit clement. reprezentat simplificat In figura 9-17 şi care se aseamănă Într-o G. Televizillnea. Dispozitivul desnÎs cste denumit i conoscop ..J.!.imp foarte scurt Întreaga regiune a ecranului pe care se proiedeaz[t imaginea obif'ctului O. Raza exploratoarc r' analizeaz:i punci cu punct Într-nil interval de t. 9·17. parcnrgînd TÎnduri orizontale. Imaginea unui obicet O este proiectat{( pe ceran prin intermediul unui sistem de lenLile L Fiecare razâ luminoa. .. StraLul F esk ~eparat de ecranul metalic J:. rif' prin intermediul undelor electromagnclice (radio). -!\lozaicul de f'lemenle fot. In felul ace~L:.-. In total se găsese cîteva zcci de mii de ascm('llca ('elu[('..ricitate proporţjonali! eu in tensilalea f<lZci lllminoase respective.128 ELECT«O'f'ElLVICA GE. Variaţiile tensiunii U sint trecute Într-un amplificator electronic şi :lpoi pot fi transmise la distanţă fie prin intermediul unor concJudoare. unul după altul. toate elemenlele. Tubul catodic Îşi găsc~tc aplicaţii in televiziune.'1ERAl.oelectrice este explorat CII aj\1Iol'1l1 Hllei raze l"alodice T' . la bornele rezistenţei R M! obţine O tensiune U proporţională cu inten~ibtca razei lumin03!'ic respedive. adieă această rază ating-c. iar rezistenţa R este străbătută de un curent proporţ. pîllă in dreapta jos. I nconoscop. condensatol"ul corespunzător se dcscan~ă... zbor fără vizibilitate. ---" mare de pidituri de argint. Tub catodic.

n:!iOMi2«E ELECTRICE L"'< GAZE RAREFlATE

ŞI

IN VID

129

Hecoustituirl'a ima .~inii la postul rt'r.eptol" se. face cu ajutorul unui tub catod ir. Ace~tn ~!tc prevăzut cu un dispozitiv special de comandă, prin in termediu l căruia se pontr \"aria intensitatea razei catodice r (fig. 9--16) in funrlie de tensiunea U. Art':;l dh'pozitiv de comandă (nereprezcntat in figurn 9-16) funcţionează pc baza unui pri[lcipiu analog cu acela a grilei unei triode. Raza catodicii r a tubului catodic functionează în sincronism (in acelaşi timp) şi În acelaşi fel ca raza t'xploratoarc r' a iconoscopului. Variaţiile tensiunii V de la post.ul de emisiune (iconoseop) sint transmise dispozitivului de romandă menţionat mai Înainte, de la postul de recepţie (tub ealodie). In felul acesta pe e('ranul tubului t.atodic ~c reproduce im aginea obiectului O de la postul de emisie. O explorare ('ompletii (o parcurgere a imaginii) efectuată de raza l a iconosropului ca şi de raza r a tubului catodic trebuie să ne rea,lizată in maximum 1/20 dintr~o :secundă, deoarec(' retina ochiului omenesc păstreazâ senzaţia luminoasă in acest inte rval M timp. De obicei, însă, pentru a obţine o impresie de cont.inui{ab:-, timpul de explorare este de 1/25 dintr~o secundă

8. TRANZISTOARE

tu ultimul timp, o parte din funct iunile indeplinite de tuburile electronice au început din ce in ce mai mult să fie indeplini te de tranzistoare. Tranzistorul este 110 dispozitiv a cărui funcţionare se bazează pe unele efecte electrice ce se pot produce la suprafetele de contact intre anumite $C micond ucf.oare. Tranzistoarele se utilizează in special pentru producerea şi amplificarea oscilaţiil or eledrice, in locul triodelol". Ele se pot fabrica Ctl cristale de gennaniu, siliciu, galenă sau pirită. Sînt răspîndite tranzistoarele amplificatoare cu cristale de germaniu şi sHiciu. Cele mai importante avantaje ale tranzistoarelor faţă de tuburile electronice sint următoarele: durată de viaţă mnlt mai mare, rezistenţă mai mare la şocuri ş i vibl'aţii, nu necesitii circuit de încălzire , volum ş i greutate mult mai mici. Volumul unui tranzÎsLor nu depăşeşte de ob"icei 1 em3. Ca deza vantaj s{' relevă dependenţa relativ accentuată a ca racteristicilor electrice faţ:; de temperatură. ln Republica Socialistă România se realizeaz ă lranzistoare la .. Intreprinderea de piese radio şi semiconductoare" - Băneasa. (IPRS). Aceste tranzistoare sint folosite mai ales ca amplificatoare in aparatele de radiorecepţie şi la elementele de automatizare.

9- E1ec:rokhnl.ea len entll

CAPITOLUL X

lIATEIUA LE ELECTROTEJ-INICE

1. NOŢIUNI GENERALE, CLASIFICARE

t11aterialele folosite in electrotehnică, numite .şi matcriale eled rotehnice, au o importanţă deosebită In rcalizarea unor aparate ş i produse elrctrotehnicc cu pcrformunte tehnice ridi cate, de ca litate supe rioară. 10 ţara lloastră, unde industria electrotehnică a fost c reată in :'lIl i i puterii populare, problemei materialelor clcctrotehnice i s-a uC'ordat o mare atentie. Numai in ultimii ani au fost infiinţate o serie de noi intreprinde ri şi sec, ţii eu acest specific, cum ar fi. de exemplu, Intreprinderea d(' piese de radio ş i semiconductoare - Băneasa, Intreprinderea Elcctroceramieu Turdll , Fabrica de cabluri şi materiale electroizolant(' - Bucureşli. &.-et ia de cărbuni şi perii de cilrbuoe de la Uzina de maşini ('Icclrice - Bu cureş ti şi altele. tn aedaşi timp a rosI asimilală o gamă variatii de materiale noi, {"arc pină acum se importau din ştrăinătate, cum nr fi, de exemplu lranzi.stoarel~ (produse d~ I.P.R.S. Băneasa). feritele (produse de fabrka "Electror.ica"), magnetii din aHaje de nichel (produşi de Uzine le "ElccLromagnetka") şi mu lte altele. a) !'.'lateriaJelc elecLrolehnicc se pot impăr\i, după pr oprietilţik lot dcctricc, in ; materiale cOlluudoare; - materiale semÎ('.ondll<"toare; - materiale izolan te. :Matedalele conducloarc sint corpuri care UlI in mot.! normal in componenţa lor sarcini eJeclric(' libere, conduc curentul electric ~i all O rczisti vitale mică. cuprin să Între 10-: şi 100 cm . Ele se întrebuinţează penlru circuitele electrice ale maşinilor. transIormatoarclor şi aparatelor elect ri ce şi la liniile de transmisie şi reţelele de di~t.ribuţie :l. energiei electrice.

MATERL6.LE ELECTROTEHNICE

031

lIlatcl'ialelc scmirOllduclo:ll'c sÎllL corpuri ca re, in anumite condiţii, pot COndlH,' i' cure ntul rlectric, avind 1) rczistivitate cuprinsă Între aceea a material('lor condudoal'e şi aceca a materialelor izolante(lO--3 la tOt9 n rm). Spre deoseb ire de metale, la semiconductoare eonductivita!ca creşte cu tem pera t ura. Creşterea cQnductivităţii unor ~emiconductQa re se mai poate obţini' .~i prin eliminarea sau prin bombardare cu particule . SetuiconductOllrele se ld rebuinţeazii la fabricarea redresonrclor llSC<l tc, a celulelor şi rezistenţe l or rotoelectrice, a detectoarelor şi amplificatoarelor cu cristal, a termistoarclor. yari~toal'elor şi a multor aparate cu specific electronic. }Iatcrialelr- iz olallte sînt corpuri care, in mod normal, nu au în componenta lo r sarcini electrice libere. nu conduc curentul electric şi au o rczistivi tate foarte mare, ruprinsă Intre 10 10 şi 10211 n cm. Ele se utilizează pentru izolarea circuitelor electrice şi la construcţia eondensatoarelor, consti tuind dielcctricul acestora. } Din punctul de vedere al proprietăţilor magnetice. materialele se ,) pot imp 6r\i În materiale feromagnelicc (numite şi magndice) şi nefel'omagnelicc (llum ite şi l\Cmagnelir:e). Acestea din urmă se împart În materiale di .. magnetkc şi materiale pal'amagneLicc. ~latcrialde di:\ nlngnclicc sînt rorp llri cun', rjjnd introdm:e intr-un cimp magnetic, un se magnetizl':lz1'i şi au prrnH'ab ilitatca magnetică rcJauvii mai mit"i:i drcit unilatcn (;J.,<I) . \1[\ trria1ch~ para magnetice sînt coepuri Cal'C , fiind introduse intr-un ciOlp mngnelic, se magnetizează şi au pl!rmcabi lit at,e a magncticll reht livă Cli pu ţin mai mare decît unitatea (fL, > l). Dintre ele fac p arte metalt>le ~i alinjele neferoase (cupru, alamă. a.lttlJliniu ele. ) ') i .\numite metale şi aHajc feroa.se obţinute In mod 1\pedal. lIiut('rialele nemagncLicc se folosesc la C::Ol1slructia aparatelor electrice dc 1:1ă ~ura t. Ia rarrusele de busole. Ia huloane şi părţi de c:)rcasă ale maşi­ nilor cI;:-l'trÎec. Ia sirma de hobinaj pe~lru rotoarele maşinilor cledrict'. Ia piro:r k pcntru rkctromagneţi , la suporturile de magneţi etc. :'o l aterialele feromaguetice sau ,.magnt,tice" au !J. r~ l şi proprietiiţ.i magnetice deosebite: aU permeabilitatea vari:lbiJă cu intensitatea cimpului magnetic ; introdulic fntNlll cimp maguetie, ele sint supuse unor Corţe electromagnetice şi exerciln. la rindul lor, influenţ,ă asupra aeestu i rimp; produc in ir. :I;'(iorul lor indu ctii mari rind sint aşezate in cimpuri magnetice şi dcforme:lză liniile dr Cort, i ale acestor cimpuri; prezintă pierderi magnetice la variaI ţia eid icii a cîmpului magnetic în care sin t aşezate . ~\i:t lerialelc magnetice si nt folosite în e1ectrotehuică la dreu itele magnetice ale maşinilor. transformatoarelor şi aparate lor electrice. precum ş i penll"U magncţii permanenţi.

ElICTROTEHNICA GJi:NERALA

2. MATEJUALE CQND t;CTQA RE
Conductoarelc electrice pot fi corpuri solide, lichide şi, in anumite con(de exemplu, la intensităţi mari ale cimpului electric), gaze şi vapori. Din punctul de vedere al reztstivităţii, materialele conductoare se pot impărţi În: a) materiale cu cond uctivilate mare, intrebuintate pentru conducloare electrice, cabluri, circuitele electrice ale maşinilor, trnnsformatoarelor şi aparatelor electrice etc. b) materiale de mare rezistivitate, in trebuinţate pentru reostatc, aparale electrice de incAlzit, lămpi cu incandescenţă elco
diţii

... Materiale cu conductivitale mare

Cuprul
Avind o conduclivitate elcctrică mare (după argint, cuprul este mclalul cu cea mai mică rezistivitate), o rezistenţă mecanil'A suIicient de mare pentru utilizări uzualc in electJ:otehnică, o rez i stenţă la coroziulle satisfăcătoare (chiar in privinţa oxidării la temperaturi ridicate), o malcabiHtate şi plastieitate care il fac 1;5 se prelucreze uşor şi posibilitatea de a se suda şi lipi uşor, cuprul are o largă intrebuinţare În electmtchnică. Din cupru se fac in făşurăril e maşinilor, transformatoarelor şi aparatelor electrice in !elleral, precum şi tondudoarele aeriene ale liniilor de transmisie şi dist ribuţie de energie electrică, ale cablurilor subteranc şi ale instalaţiilor electrice interioare, Fiind Însă un material deficitar (sc găseşte in scoarţa pămîntului in proporţie de circa 0,01% pînă la 3 km adincime), ci se înlocuieşte ori de cite ori este posibil. in ge.neral, În electrotchnică se foloseşte cuprul elcclrolitic CuE (STAS 642-71), care arc un conţinut de 99,95% Cu, precum şi Cu 9, cu un conţin ut de 99,9% Cu. Cuprul electrolitic are o culoa re caracteristică roşiatică, greutatea specifk_ ă 8,9 kg/dm3 , rezisti\'itatea p=1 ,748'lQ--2 n mm2/m şi coeficientul de variaţie a rezistivitiiţii cu temperatura G( =0,00393/"C. După tratamentul termic aplicat, cupru l se prezintă sub două forme: cupru tare ş i cupru moalc. Cuprui tare, avind o rezistenţă mecanică mare, duritatc şi rezistenţă la uzură, :o.e foloseşte la fabricarea conductoareIol' ncizolate pentru liniile aeriene de lransport al en ergiei electrice, a unor contacte electrice, la fahricarea barclor pentru in~talat.ii de dis.tributie ~i a barelor pentru colecloarele maşinilor electrice elc.

MATli:RIALE ELECTRO'l'E!u"'lICE

133

Cuprul moale. avind Oexibilitate şi maleabiliktte mare, dar o rezistenţă de rupere mai mică, se foloseşte la fahrir.area conauctoarelor iz olate pentru cabluri electrice, a conductoarelor pentru bobinaje etc .
Alilljtlt euprutui

Pentru a îmbunătăţi proprietăţjle mecanice alc c.uprului, care, la und . nu siut satisfăcăt oare, se combină cuprul cu alte metale, astfel indt. aliajul obţinut să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare fără ca eonductivitatea să scadă prea mult faţă de conductivitatea normală Il cuprului. Bromul este un aliaj de cupru cu unul sau mai multe metale (Sn, AI. Mg. Cd, Si. P etc.), in scopul obţinerii unui metal mai dur. mai rezistent ş i mai fuzibil. La bronzul cu Cd. de exemplu. re'Zistenţa de. rupere este cirra de două ori mai mare ca aceea a cuprului ecruisat, fără ca conductîvita tea 515. scadă prea mult. Bronzul cu Si are o mare rezistenţă mecanică, In schimb condllctîvitatea sca de mult. Bronzurile se folosesc în construcţia maşinilor ş i aparatelor electrice. precum ş i la confecţion area diferitelor piese, cum sint cJemcle pentru COllductoare, cJemelc de legătură, cJemelc dc sus ţinere . lamelele rolectoare, :!rmăturile, cuţitele de contact, contactele areurilor etc. Alama este ua aliaj de cupru cu zinc, itt care .zincul nu poate depăşi 46 % (STAS D5-67). După compozi\.ie. alama are rezistivitatea cup rinsă. Ja 2O"C, intre 5 şi 7.1 ,10-- 2 il mm2jm. Ea ;;e foloscşte la confecţionarea pieselor COIIductoare de curent. acolo unde dens1tatea curentului nu este mare, de exemplu: cleme de derivaţie. socJuri, pat.roanc fuzibile, borne pentru tablouri de dist ribuţie, piese dc contur.t. dulii pentru lămpi , prize *i fişe de curent etc.
utilizări,

A./uminiul

Are o conductivitate mai mare decît a tuturor Illctalelor afară dc Ag Cu (62% din (·Q1Hluctivitatea cuprului), o greutale specifică foartc mică (din această cauză, Al are pc unitatea de greutate o conductivitate de două ori Ulai mare decit cupru l) şi o rezistentă la cor.oziune bună. Datorită acestor proprietăţi. aluminiul este mult întrebuinţat in industria electrolehnică. Aluminiul are o culoarea alhă -argintie, care cu timpul devine albăstruie. din cauza oxidll.rii la suprafaţă, o greutatc specifică dc 2,7 kg/dm3• o rezistivitale. Ia 20°C, de 2,941 ·10-2 n mm 2/m şi un coeficient de variaţie a rezist ivităţ.ii cu temperatura de O.004rC. In prezenţa aerului. aluminiul se acoperă cu un strat protector de oxid. care il proteje.ază contra coroziuuii. ingreuind in sc himb. mult sudarea şi lipirea lui. EI se poate totuşi lipi utilizind anumite paste de lipit speciale. !n atmosftră umedă şi În contact cu cuprul, aluminiul este repede dj~ lms prin coroziune eleetrochimică, regiunea de contact fiind in aceste condiţii o pilă galvanică locală cu o LC.OI_ d-e valoare destul rle mare. Din această
şi

134

cauzii', locurile de \;onla d între aluminiu şi cupru se protejealii impotriva llmezeJii prin acoperire cu lacuri sau vopse le speciale. . Aluminiul are un coeficicnt clţ contracţie la turnare pronunlat, care produce su fl uri şi rdragf'ri şi impune (':1 in gt'neral să se toarne sub presiulH:, Aluminiul se inlrc b uinţează la fabJienrea benzilor pentru condensatoa re cu hirtie (electrozi) şi :\ eleclrozîlor de con de mat oare eiectroliLice., a coliviilor, la motoarele ;\Sin"rOllc În !";n\I'Lcil'Cuit (aluminiu lurnat prin injectare sub presinne), ti conductoarelo)· liniil or aeriene şi subte ran e de tramport de energie electric, ă., a concl l1 ctoar('Jor JH'11lru hohillaj, pfntnt imtalatiile electriCi! inleriO:lTe etc. faptul că la aceeaş.i luugime şi rezistt-Ilt.;l ~ec~iunea cnJ, lurilor lle AI este de cire!!. 1,6 ori mai mar~ ca acc~:,) u cablurilor de Cu reprezintă un de7.avantaj În special in caZl\1 cahlllrilor subtcl'anc, scumpinti izoJnţia cahlllini _ 'ii in~taJaţia in general.

A.liujele uEl/miniului
Pentru obţinerea unor proprietăţi mecanicc superioare, nlttm,intul se cu ÎIIg, Si, Fc sau CII. Ccl ma i utiliza t aliaj ",1 a.luminiuluî esle «fdrey-ul, care conţine următoa­ rele adaosuri : 0,3- 0.5% i'lfg, 0,4-0,7% Si şi 0, 2-0,3 % Fc, EI :<.e foloseşte la confet:\ionurc:l, prin trcfîlare, ::t conducto::rrclor pentru liniile u·criene. C"n alt n!inj al aJumiuiului, uti}izut În special la infi:işurările tllrboagn' gateJor dc puteri foarte mari, e~te condal-ul, ta.rc conţine mici procente dl.' Fc. :\Ig. !;i i Si. Greutatea spcC'ifieâ redusă a acestui aliaj, con(IlH;livitatea sa ridicată, rczisLenţ.u la forţ!'lc mecanice care apaT la vite7.t: mari au p<,rUlis miirin·a puterii turbogt'ucrntoarclor (peste 200 ~IVA).
alia7.ă

OJelul

f"

.\'\.'Îu dju n preţ ulUIL ma i scă z ut decit cuprn! şi aluminiul, o mare~r('zis­ J!1ccanicli şi pulind fi laminat În prorilc roart~ variate, oţelul se utili7.t'az:l in c lectrotcllllică p('ntJ'u liniile d e tclccomunicaţ.îi şi de didribuţic de energie electT i eă pentru pute,ri mici, pentru ş in elc de tramvai. căi f('rat(" dectriee ş i metrou, pentru miczu r ilc (inimile) cablurilor clectrÎ\l! elc, Oţ e lul folo sit in e l eelrotehnkă (cu uu conţinut de 0.10-0,15% C) are rknsi b tea <1(' 7,8 kg/ dm3, C' onductivilalca de 7-8 ori mai mică decît cuprul şi n·7.i~lenţa de rupere d(' iO-75 kgf/mm~. D('O,l rc<'c nu rezi stă la eoroziune, rugildnd cJl ia.r la temperatura normală, o(("lul fulosit pel~ trtl connu cel'ea I:lIrt:utullli se pl'ol{'jează acoperindu-se Cit Ull strat protettor. de obic:ei de zinc. In fUl'tlll: alternativ, 1<:1. rrccvcn~e. ridicate, cIeclul pelicu la!' se face puternic -simt it. De aceea, în lclecomu ni caţ.ii se ut ilizează conductoure himetalice, cu inimă de oţel şi înveliş de cupru . Ia cnn~ cure ntul-- c irculă prin slratul superficial de cupfu, restul sec\ illnii riiminind practic nelJ .t il izată. Conductonre bime talicc, de daţa aceasta sub formă, d(~ ruoie, pot f-i indi .c{lţe ş i pentru. liniîlt· (Je LrallsJ10rt de encrgit' elecbicrt la 50 Hz. in, cazul. (jÎnd cOllduclQarcle
tenţa

:\IATE1\fALE l::t..ECTROTEH)<!Ci:

135

d~ cupru, calcuJate din punct de vedere elect.ric, <lU o secţiune lUai mieă decit aceea necesara rezistenţei mec:lllice. Valoarea mm:e :1: rezistentei mecauice a ncestui , ·t~~u,u~t~r' 1f.hliic -reducClca 'nu mărul,ui Ut; sWl?i ~i }iniei; 'i,n, compai':lll,ic cu o Iibjf <:~' ţpridlict6~rc de. cupru, decI uuce la lc[tlUlIT'a liniei"

pe

Fonta.
utilizează precum şi

,.

Fierul cu un procenL mare de carbon (1,1-4.5% C) dă fonta, carc se la executarea rezistcnţeiOl' pentru reostatele de pornire şi reglal"e. la fnbrieal'ea unor rezistenţe de încălzire electr ic ă pentru temperaturi- pină la 3QG--.3QO"G. Din fontă s int realizate în general şi carcasele maşinilor electrice.

Zincul
tn cleeti-cit'ebnkfl sc" roloseştc zÎucul Cll greutatea specifică 7,14 kg ' dm3, re:dslivitatea' la 2(f'C' de 5,92 ' 10--2 il mmz/m ş i rezistenţa In tractiu flC de 11,2-13.3 kgf/mm 2, EI se utilizează la confectionarea electrozjlor pentru c1elllente galvanice, .!l. famelelor fuzibile pentru siguranţ-e ş.i pentru protejarea unor suprafeţe impotriva coroziunÎÎ (in atmosferă normală, zineu l se acoperă cu un strat protector de oxid ),
A rgiulul'

An' o culoare aIbă, cu luciu meb lic, greut.ale sp ecifică 10,5 kg/dm::: :;oi cea mai m:;Jrc couductivitate elect rică dintre loale metalele [p Este LrezistenL la oxidare la temperatura
normală,

=

l,{) ' 10-20

m:~) .
exe#

Se

utilizeazălla

tlllal'ea contactelor, pentru arm ăturile cOJHlel!saLoarelor ccramÎce şi Cli mică, pentru conductoare folosite În inaltă frecvenţă , fire de suspensie pentru aparatele de măsurat etc,
PlalilHl

Arc o culoare

alh:î-("clln~ie .

o grcutate
2

rt!zistivitalc:> la 20°C de 10,30 ,10-

n ~; m

,

spedIică

mare (2!,45 kg/dm3),

l'<'.zistă la ori(',(' fel de coroziuue

şi se prelucreazn foarte bine, plitindu-se trage in fire extrem de sub ţi ri (pi nă la 0,001 mUi). Se întrebuinţează la 'confec ţi onarea contactelor electrice, pentru aparOl te dc precizie (de ohicei nli:\tli Cli iridiul, platinu singură fiind prea moale), pentru elementele de încălzire, cupluri termoelectrice (de ex. termocup lul Pt-P:t-Rh folosit pentru milsurarea tcmperaturii pinn la 1 600°C), s i guranţe fuz ibile in viu elc ,

136

ELECTROTUlN'ICA CE. z:RALA ...

Wol{ramul
","'oUramul sau tungstcnul este metalul cu cea ma i ridkată temperatur ă de topire (3370 cC) . Putindu-sc trefila în fire foarte subţiri (pină la 0,01 mrn 0) se utilizeazii la fabricarea filamentelGr Iămpilor electrice cu i ncandescenţă, a r~.ziste n ţelor de Îndilzire pentru cuptoarele electrice, a eleetrozilor din tuburile electronice, a contactelor de rupere a arcului la intrcrupiitoare pentru curenţi de mare intensitate etc.

Molibde/llli
Are
leaşi

p ropridăţi

alluloge, dar inferioare celol' ale wolfl'amului

şi

are ace-

intrebllinţ,ărî.

Nichelul
Es.te un metal de culoare
albă-ceuuşie,

kg/ dm3 ş i cu rezistivitatea, la 20°C,

• de 8,7- 9,52·10-1: n~ . Dinpullct
m

cu greutatea

specifică

de 8,9

de vedere magnetic, ('1 face parte din materialele Ceromagueticc , Este rezbtent la o:.;idare chiar şi la temperaturi rid icate, Se întrebuinţează in tehnica vidului, ca suport pe ntru Iilamcntelc Iăm · pilor cu incandcscent:l şi al difc.ritiloi' electrozi ai tuburilor electronice, la. fabricarea contactelor electrice care funcţioneaz:1 În med iu de hidrocarburi, a rezistenţclor de încălzire pină la 9OO"C, ca material de protecţie pentru piesele din oţel, pentru termocupluri (pur ş i aliat: Cu , Ni ş i CrNi), precum şi pentru diferite aliaje.

Plumbul

Este un metal de culoare celluşie·albastri'i, cu greutate specific[( 11,34 kg/dm 3 şi rezistivitatea, la 2O"'C, de 20,8 ·10--2 n mm2/m, Are o reziste nţă la coroziUJle foarte bună, chiar şi faţă de unii acizi puternici (acid sulfuric ş i c1orhidric). Se foloseşte, la execularea îuvc1işui'ilor (mantalelol') pcnll'u cablurile electrice subterane, pentru plăcile acumulaLoal'elor cu plumb, plăci de protectie contra razelor Roentgen, pigment roşu pentru vopsele şi lacuri uleioase. (miniu de plumb) ct(',
Sfauiul

Staniul sau cositorul este 1111 metal de culoare albil·argintie, cu greu· tatea speci fică de 7,3 kg/dm 3 , rezistivitaLea, la 20"C, de 11,4-10 n mm2/m şi temperatura de topire foarte cobor ită (232"C). Se u til izează la acoperirea (cositorirca) tlnor metale pentru a le ap ă ra contra coroziunii (staniul nu se oxidca.zi'i la tempcratura normală) şi pentru diferite aliaje de lipirc,

langanina este un aliaj carc conţine in general 86% Cu.10-2 n 'şi un c... Face parte din a doua categorie de materiale de mare rczistÎ\'italc. Conslanfa/lu{ este un aliaj care conţine 60% Cu şi 40% Ni. folosindu-se pentru fabricarea de rezistenţe adiţionale şi şun ­ turi. Ni. Ulm' ~ u 2/ '" un coeficient foarte mic dc variaţie a rezistiviLăţii cu temperatura (5. se acope ră cu o peliculă de oxid izolantă. cu rezistivilatea de 0. fiind izolată numai de călre propria sa peliculă de oxid).oeficient foarte mic de variaţie a rezislivităţii şi '" ('. 3) aHaje pentru aparate de încă lzi re electrică. de mare rulstivitai~ Materialele de rezistivitate mare sint diverse aliaje ale metalelor greu fuzibile (Cu. pentru electrozi de mercur. de 1. pentru contacte în relee şi alte aparate. du pă utilizare.Hercurul Este singurul metal lichid la temperatura obişnuită i are un aspect albargintiu. Fc) care se pot dasifica. jndustriale şi casnice.55 kg/dm3 şi rezistivitatea. 2. fiind folosită pentru fabricarea reostalelor de pornire ş i reglare. 2) aliaje pentru reostatc.05 n mm2/m şi un c~fi('ient de variaţie a re:zisti- .. avind rezislivilatea de 43'10--'" .4 n mm2/m CTI coeficient de v ariaţie a rczistivilăţii ('II temperatura de 2O · 1O-3rC.. Aceste aliaje au un coeficient mic de variaţie a rezistivităţii cu temperatura. :Manganina face parte din prima categorie de materiale de mare rezistivitate. Cromnichelul este un aliaj cu 18-21 % Cr şi 70-80% Ni (~u rczistiYitatea.8 '10--2 Q mm2/ m. cu rezistivill1m tatca 50.u lemperalura (practic zero). Nichelina cste un aliaj cu 25-35% Ni. fllcălzit pe ntm scurt timp (3 s) la o temperatură de 900° C şi răcit in aer. 12 % i\:In şi " 0 Ni. greutatea specifică 13. de 95.3% Mn şi 67% Cu. Cr. folosindu·se penlru construcţia reoslatelor pentru tensiun i mici (s irma se poate înfăşura spiră Ungă sp iră. b. pentru rezistenţe etalon şi rezistenţ6 de precizie etc. Mn.MA T'ERIALE ELECTROTEHNICE 137 .' rC. J.10) ·10. la 2O"C. o rezistenţă elec trică mare la temperatura de funcţionare (200-25ifC pentru aHaje din categoria 2 şi 1 000-1 500°C pentru aliajele din categoria 3) şi o bunii rczistenţă la coroziune (mai mare decît a elementelor compo· nenle). Este foarle toxic şi se oxidează uşor in aer. de cu loare roşiatică-cafenie. Este mai ieft in ă decit conslanlaotu l şi face parte din a doua categorie de materiale de mare rezi~ti\'Î tate. de unde şi denumirea sa. la 2O°C. Se foloseşte pentru construcţia I ămpilor cu vapori de mercu r. Atatuiafto. pentru redre~oare cu baie de mercur etc. in: 1) aliaje pentru construcţia apa ratelor electrice de măsurat . a rczistenţelor etalon şi de precizie.

rru: .·categorie se Încadreaza şi {ccrallll (15% 5%·AI.i L~% C. c.co r· p:at el< 17.% F e) k. de exploatare. azbe~t sau i. caucluc. cu izolaUc d.h t ~_.glenta 1 .. Tot în "('rasU. 10-1) şi anu me : conducte de cupru sau aluminiu cu 'iz olaţie de p oli eiorură de vinil (ST AS G 865-70). mătase.. se Iolosc~c jll gellenl. aluminiu şi oţel-aluminiu.. JSO{)CJ din care c auză este mult folosit sub diverse forme şi compoziţii.. MCM ş! bac: l aţle MC:o. 5% Al. 70% Fe) şi eramullli (61% PC".candudoare elec/Tiee neizolafe (ST AS 3032-(}9 STA S 684-68 ş i ST AS 3000-(9) care. aluminiu şi uneori din otel. lzolaţia c-oll.-\S 6163-63 şi g)i:~ ) iii l' " '= ~S~ Fig.lo!" i.iei. unifiJar Hit! multifilar (fun ii). cordoane de policlorură de v ini! pentru apa~ . '.Ictoarelol' de hobinaj se fabrică fie din materiale fibroase (hirtie.5% Al :. CJ. COflducloc. b _ cu izolade cau ciuc : e _ COl'"a em cu lz"j". bumbac. 3.IT. 592'1 -70) ~(: e xeC'ută din cupru mu alumillitl ~i se deo:-cb('sC' după forma şi dimensiunile sccţ-iun. . al. Condudoa re ~!ectrlce rCJ.u .iuc: d . b)O~ . vită ţ ii er.l" df! "lIU.d!.NlCA GENERALA.ICUT. fădnd parte din il tre ia categorie ae materiale de maa" rezistivltate. tipurilf' principale <llc acestor condtlctoare sint: .8% Co. de _l.nik pot fi rotunde sau dreptunghiularc şi ~e detC'nnillă fără slt ~(" tină ~'camn de grosi .te la l ntempcril.:!:e etc: cauciuc.u.In. Si) .. pl"t" cu m şi dupa lipul izolaţici. ..or-p \U'1 d e iluminat: f-pcntţu susprndMe" corp:. 4. în fundic de co ndiţiile.CfJlldllcloQrc electrice i::olale (fig. 30% Cr. e _ p . 80. Se ctiu. aniha{ul (21 % Cr... conducte de de bumcu 17.ccută d in cupru. Cond lJde eleclrice de cupru: inv clit~. 10-1. " "on~ric cu t _ izolaţie - :de:n.tidă).o1a'. pentru fabricarea' elementelor ' Încălzî toarc~.i i tramversa!e. CU temperatura de 14.. În execuţie uniIiJară sau multifilară.temp~rit : ţ ie 4 _ de JlUl>l!nilt: !i _ cordQ:'ll~ MeU. ~'?f~3 ~~ .rele pentru linii electrice sint acelea fo losite 111 instalaţiile electrice de utilizare şi se iahrică din C1!])fl!.! la liniile aelicne de eneqpe electrică şi de telec.l (andurfoarcir: de bobina} (ST.ui.ntnl r.omunîcaţii : se {~"..138 ELEC-TROTEH. mea izolat.0 _ d"n de cu"ciuc : .5 ·1O-5 /"C: :Puale rezisU\ la temperaturi de II~cr.'.". J'. fie dintr-Un strat de lac electroizolant (email) care se aplie{\ direct pc suprafaţa cup rului. Conducto~rcle dreptunghiulare asigură o umplere mai bună la înfăş\lru!'e decît cele rotunde. conducte de aluillÎniu cu izolaţie de cauciuc (STAS 5699-67). conducte izolate pentru telecomunicaţii (STAS 4263-(8).

dcleriorilrilOI" mecanice etc.. _ umplutură dIn fire tC:l<IIJe: ..). vulcanlnl: . blu CP: b _ calJiu cp.de IIZ casnic sa:u scopuri similare (STAS 7350-71)..\&Udu". d.o: J _ cup'U : ~ _ caud"c . Cabluri elec!rice C<l}llurile cledritc de forţa sint c. acopC'findu-sc la exterior printr-un luv e]jş din fire de oţel zincat. 3 000 şi fi 000 V curent continuu . . . cu bumbac etc.ond\ldoarc izolate compuse din unul sau mai multE. penlru tensiuni nominale de 500 V ş i 3000 V CU T"l'nt alternath' o...i 1 000. ~1 S. _ ar_ mAturA wn bem:! de 0\'-1. 10·2. Ele ~c folos. d e. . _ Inlkjurare <!e blnle Im.u ele Moad..'l _ ba!). clnep4 Impregno1>\: 1 _ masl uolll. CllblurI <l Cli Izo1.l1ndl d~ bumboc C.'.2) se c). :. conducte de cupru pcn Lru suspendarea corpurilor de iluminat conductoal'e de sonerie din s il'lnă de cupru izolate. poduri rul:lnte etc.>resnaIA: .. Cablllri el~ izola/ie de caw:Îuc in mania de plumb (fig.. f _ st.. inzestratc cu învelişuri de protectie cafe apără conductorul şi izolaţia împotriva actiunii umezelii.i : 4 _ ro:. Unde se p ot produce loviri ale conduclei (macarale electrice. şlIururi şi cordoane electrice pentru utilizari casnice şi semiindustrÎale (STA$ 4 Q37-66).. fJb re flexibil!'.-..ecut:i {'onform STAS 2405-71.-t.... in lmUlt a de plumb: _ c.il!ie de cauciuc.(I:!c d" .5 2 Fig. Ele se execută din cupru acoperit cu o izolatic din bumbac cauciucal peste care se pune b hnpletiturâ din fire lcxtile impregnate eu un amestec bituminos.ntf. 10. .. dl! plumb: .conduc/e de rvprll armate (STAS 5577-()3) care se folo &:!sc numai la instalaţiile electrice fixt:.rate elcdrke.f'~('. Ia transportul !'nergiei 1'1edrice prin linii subterane sau suhmarin!' .

conductoarele se Înfuniază ClI umplutu ră de fire tcxtile pină la completarea secţiunii circulare. şi una sau două benzi de oţel protejate impGltriv a agenţilor chimiei (cablu "armat").>regna le . pentru tensiuni de 1 000. ~ mama de plwnb. cîm~pi"i sau alt material asemănă tor impregnat.. Fig. peste care se pune un înveliş protector de iută. în ma nta de plumb: ! _ h irtie imp regn a tă . t _ spirală SUJ)QI"I. Ansamblul este iufăşurat În două beurj de pînză cauciucată şi imbră ­ cat într-o manta de plu. peste care se aşază difer ite În . Canalul este legat cu rezerv oare speciale de alimentare umplute cu ulei.. 10-3) se execută conIorm $TAS 4481 -66.. 10-4. 6000 şi 10000 V. Cabluri cu ulei (fig. apoi se infuniază impreun ă cu umplutură din sIoară de hîrtie pină la completarea secţiunii circulare .o spirală de cupru pe care se înfăşoară conductorul ce formează inima cablului. elişuri de protecţie (iută sau cînepă impregnată şi benzi de oţel p rotejate impotriva acţiunil or chimice) ."O ELECTROTE~CA GENERALA Conductoarele dc cupru se acopera cu o infăşurare din bumbac. d e protecţie din hirtie impregnată etc. hirtie de cablu sau ce)Qfan. . . 10-3.. 1 - J - mant a cupru: Fig. de plumb..exdle : Il armătură din benzi de otel . cu izola/ie de hirtie "in manIa de plumb (fig. 5 umpluturA din materiale l. Cabl u cu i zo l aţie de hirtie. Ca blu cu 1 - circulaţie de ulei: canal pentru u l. Con~ ductoarcle de cupru se izolează cu hirtie de cablu impregnată cu ulei. print r-un canal axial obţinut dintr. . Astfel izolate. izolat cu hirtie şi imb răcat in manta de plumb. Ansamblul este înfăşurat cu mai multe straturi de hirtie de cablu şi apoi îmbrăcat Într-o JDanta etanşă de plumb. Uleiul circulă liber de-a lungul eablului. l _ conductă: ( Izolaţie de hirtie. 10-4) se execută pentru tensiuni înalt-: pînă la 120000 V. Cabluri.lflb etanşă. se izolează apoi cu cauciuc şi Se acoperă cu o pînză cauciucată pe ambele feţe. de obicei. 7 _ inUşurate dIn materla1e textile l m. Cablul este. ( _ lnvelli.

de la l():l/O: cm la 102/ Q cm. in tehnica măsuriirilor. grafit Ş . al diodclor.i de cărbune se folos esc la clectroliza unor substanţe În slare topită. contacte. a. . Condllctivitatea sa variază în limite mari.74.)fATERIALE ELECTROT})HNICE 3. variază de la 4. cu greutatea specifică de 5. iar rezistivitatea. Periile de cărbune. ~c rvesc drept contacte mobile (alunecătoare) intre parte a mobilă şi partea fixă a maşinilor electrice. cărbune amorI.3 kg/dm 3 pentru cărbune amorf.rozi. b locuri sau membrane.de ~ chis3. la l ă mpile eu are şi proiectoare. la elemente galvanicc etc.00283 il CIU pentru grafit. Cristalele de seleniu prezintă. a proprieta te insem :ta lii a seleniului cristalin. Rerisfenfele chimice pe b3Ză de cărbune se folosesc în radiotehnica. Cărbunele Seleniul Scleniul pur cste ca ~a llt la temperatura obişnuită. se fabrică din antracit care se granuIează şi se supune unor tratamente termice in funcţie de forma sub care se întrebuinţează. la cuptoarele clectrice cu arc. tn tleetrotehllică se utilizează cărbunele amorf şi uneori grafitul pentru numeroase produse cum sînt: clect. constă in faptul că prin iluminare. după impurităţile pe care le conţine. la reostate de reglaj etc. conductivilatea electrică scade repede. fabricate conform STAS 4199-71 . tntrerupind iluminarea. intrebuinţat sub forma de granule.36 kg/dm:l.51 kg/dm3 pentru diamant şi 1. perii. Acelaşi efe ct iIau asupra lui razele Roentgen şi razele provenite prin dczintegrarea radio activa. dar la 60°C devine plastic şi se poate pre~a Ln bare. conducti\'italea ~:J electrică creşte de circa 15 ori. tlermaniul E~te un metul de culoare ce nuşic. la 20°C. tranzistoarel or etc.1()lt O: em pentru diamant (care este deci un izolant electric) Ia 4 il em pentru cărbunele amorf şi 0. Cărbunele pentru microfoane. de asemenea. care determină utilizarea lui in constructia celulelor fotoelectrice. MATERIALE SEMICONDUCTOARE Cărbunele se prezintii sub formă de trei varietăţi: diamant. Greutatea specifică este cuprinsă intre 3. o conductil1itale unilaleraUf. filament :! electrice. Eleclro:i. rezistenţe pentru lncălzire. Germaniul se utilizează la fabricarea rcdresoarelor uscate (detectoare cu ('Tistal). reziste nţe chimice etc. ceea ce determină utiliz area seleniului in construcţia redresoarelor uscate.

Firele de bumbac şi rit' in se folosesc la izolarea eonductoarclor de bobillaj şi la împletituri de prolecţie ale condudoarcJor i7. Iăcuitc sau imprcg· nate cu lacuri bitnmin035e. . EI are greutatea de 2. in i: lunli organici care w pot fi solizi sau lichizi şi i:olun{i anorganiri.a golurilor h::olaţiei la cablurile j1olifll. a ampliricatoarelor şi pentru rcdresoare de cure nţi mari. Izol. Firele (fIlimale. B. nll ard şi au punctul de topire fO:'lrte ridic-at. Prin iJDpn~gllarca in ulei l'all Iăcuire. cu bu ne proprietăţj de izolare electrică.:.! elect. care nu ali carhon în consti tuţie . reprezentate prin :notase unturaHi.·. Cin~le îşi măresc r(!zi. A. Ţcslituri!c clcctroizolante se fabricii stih formă de benzi. iar firele de cînl'pa la umplen.îi unorgauÎeÎ sint. ~int mai frag-i li şi se prelucrează mai greu . tn Republica So('Îalislă România se fabrkă aproape toale felurile de materiale izolantt'.folosesc la cxccut:uea in\'elişurilor de cabluri subterane. l1 . Siliciul se util iz ează la fabricarea diferitelor tiPllIÎ de detectoare. artificiale sau sintetice. materialele izolante ~e impart Îll clase de izolaţie: .10-2/D cm.\lakrialclc izolallte se impart.o1ate in cauciuc. F. . Ele pot fi neimprcgnate. C (STAS O 247-60). p iuze s.zute.au ţesături. H .:lI)W organid sînt compuşi naturali sau sinletici ai carbonului. lOz/O cm .sten~a mecanica şi electrică. anil:nak. ANTE . Izch:nti organici solizi Fir e şi {esu/uri electroi:olanle Firele şi ţesăturile sin t materiale flexibile formate din fihre ve-getl.3 kg/dm3 şi conductivitalea electrică care variază in limite mari : i . Un adaos de 4% Si in oţelul folosit e3 tabte rle transformator (tale silieioase) reduce pierderile in fier. E. Firele de iuto s. 4-. . rigiditaka di el cctrică şi cQnductivitalea term i că. ~c folosesc la izola· rea sîrmelor subţiri de bobinaje. Din aceasLă cauză rezistă la tempcratUfi m:ii inalte. Dupil temperaLura la care pot fi utilizate. lzoh\llţ. maLcriale i:z:olantc din punct de vederI.ric. ~IATERIALE lZ OL. din firele mellţionate . dupiillatura lor. Faţă de izolanţii ol'ganid.le.142 Silid III specifică Siliciul se prezintă sub formă eristtJlillă sa u amorfă.

n ulei dt! transformator. izolaţie de rn'.8 mm.0.08-0. şi la răsucire.is1ivilate de supra fat 6 de 103-1()6 M!). din celu l oză de lemn şi pastă de cirpe şi este de. este [parte rezistentA Ia rup.' ~int materiale care au propl·ietat. se impregnează cu ulei.ii in tehnica frec\'entelor Inalte. mai multe feluri. Hirtia peniru cabluri de. PoljsiirBflul se obţine prin sinteză din etilenii şi bemen. Are higroscopicitate redusă şi proprieliil! elec!roizolllnie foarte bune.l1plicate precum buillţare bun· lor pn j r Uiţi mecanice iu t'h·Lrotehn: i .ganÎ(. greutatea spCJ:îfică varii!ld intre 1 şi 0. pentru sep araţii (şaibc). Hirtia pentru condenwtoare.ere . Rigiditatea dielectrică cste de cirra 100 kV/cm şi neşte mult dacă materialul se usucă şi se !ierbe i.1. Hirtia eleclroi:olanlă se fabrică d in ce lul oz ă extrasă din lemn sau din fibre de bumbac.stn! fabricate din ră~ini icnol·formaldehidice cu umplut uri originale snu ano. Jllrfia pentru izolarea tolelor maglle1ice este foarte subţ. Dad. ele au o largă intre(pre~area a lua astfel fenIJpl<J$/e{e . Prcşpanul se utilizează mult in construc~ia maşinilor.<t~tură.17 mm..1A't ERIALE E I. Ele stnl mai hi~oscopice şi mai putil1 rezistente la temperatură decit fenoplastele. şi rezistll la tcmperaluri pi n ă la 125-15QoC.If\.. CarlOlwl cltclroi :nlanl sau eleclrofehnic se fabrică .). ene. o marI' rigidihle dieiectrică şi o mare rezistenţă Ia rupere şi la îndoiri.1-0.ea de a se deforma plasşi tic sub Datorită ncţiun~a t('mp"raturii JOi II presiunii şi şi prdlLl"r_t:"ii ~i O.ire (grosimea 30:. Amilloplailele sîni fabricate din urce şi [ormaldehidA cu umplu tură de rUfOl'guş de lemn sau celuloză. Carfolwl preşpall (STAS 1746-08) se fabrică În rulouri cu grosimea de 0. pentru objinerea lacurilor ulilizate la izolatia cahlurilor ele. ehi'H·la forme.rgie arc o grosime de 0. o rigiditate dielec\rld (pentru grosimea de 4 mrn) de circll 17 kV/mm . . dar se inmoaie la tempe raturl mici. electrice.ECT RO TEHN ICE Jialeriaie ln {oi şi {ibri/. ti tmnsformatoarelor ş i a aparatelor electrice. in sau iută ş i se imparte În mai mul te sorturi.4 .'. Ele au o re7. izolaţie intre straturi şi fa~ă de masă etc. de obicei.1Iuse picut/ce )L3~elC pla~tirl.col..atinată pe o parte pentru a nu forma încreţituri.05 mm şi trebuie să aibil o rezistenţă mare In tracţiune.y.67 g/cm3.D sau in foi cu grosimea de 1-3 mm. este foarte rezistentă şi este :o. Se ulHizea7. are grcutatea spcciîic3 de 0. Corma dorita.I'.. are o grosim!! foarte m i că (7-2"~). in matri!?\). . Car/onul pe1llru tuburi de izolare ş i pro tecţie STAS (938-68) arc grosimea de 0. la indoiri duble. Hirtia penlru cabluri telefonice are grosimea de 0. . tensiunea de străpllogere creşte de ~ a 400 kVlcm la 2500-3000 kV/cm .5 ml.97 g/clU3. după utilizarea pe care o are.

18 g/cm:J. o constantă dielectrică de 3. la construc\i a aparatelol' de inaltă ş i joasă tensiune.ile electrice sint mai reduse şi costul mai ridicat. cu aspect luneted. la confecţionarea tuburilo!' izolante. folos ită in telecomuni caţii ş i in in st a laţii electrice de curcnţJ mici.1. TexloliLlI1 cste un material similar cu pertinaxul. a covoraşe lor de prolcclie etc. Deoarece in stare pură este lermoplaslic. Are proprietăţi mecanice mai bune decit perlinaxul. Dacă sc adaugă sulf in cantităţi mai mari (30~35%). prin sinteza unor substanţe organ ice ş i are cal i tăţ i d ieledrice asemănătoare raudu cului natural . cauc Îucul se transformă prin . Cauciucul vulcanÎZat se utilizează la izolarea con ductoard or şi a cablurilor electrice. dezvolta gaze care ajută la stingerea arcului. Cauciucul şi nletic este fa bricat pe cale chimică. la Întreruptoare). Se utilizează la fabricarea pieselor izolante care suportă sarcini de şoc sau sin t sllpuse frecării (de exemplu.ta mică la Încălzire. Pertinaxul se întrebuintează numai în joasă freCVCll ţli. Un alt dezavantaj fi constituie şi rezistel.05 g/cm3 (tuburi) . a măn uşilor şi galoşilor izolanţi. fabricat din ţesătură impregnată (fn loc de hirtie impregnată). Însă proprif'Hiţ. in formă de plăci sau de tuburi. el nu se intrebllinţează decit rar la tensiuni inalte. producătoare . la a cţi unea uleiurilor minerale şi la acţiunea luminii ş i a razelor ultravioletc. proprietate care il face sti fie utilizat la ~tingerea arcului electric tn descăr ditoare. Deoarece sub influenţa ozon ului ce se produce la descârcărilc elcctrÎ('e in aer cauciucul " imbă t rineşte" (devine fragil ş i crapă). rezistivitatea de volum de circa l()lo n em. se obţine cauciucul Lare sau ~bonifa. Este un material rigid.lH ELEC'l'ROTEHSlCA GENERALA Sticla organică sau plai glasul arc greutatea specifică de 1. avind faţă de acesta avautajuJ de a fi mult mai rezistent la acţiunea ule· îurilor minerale. Are greutatea specifică de 1. răşini cios ş i iHa/eriale elastice I I Cauciucul natural se obţine din sucul Iăp tos al unor arbori şi plante de cauciuc. Materiale plastice sfrafi{icalt! Perlinaxul ~c fabrică prin presarea la cald a hirtiei impregnate ClI sintetice (fenol-formaldehidice). reziste nţa la Încălzire de 150°C şi se poate prelucra mc('anic cu uşu­ rinţă. In telefonie etc.4 gJcm 3 (Plăci). vukanizarf''' (adaos de sulf in amestec şi tncă I:d re in autoclave cu al tir saturat la temperatura dc 140-150°C) intr-un material lermoreacfil!..6 iar sub acţiunea arcului electric.

M. insA este higroscopic şi are aciditate mare. JAlcurile de ctlulo:ă sint soluţiile unor rorupuşi ai relulozei. . Are stabilitate chi · mică mare.curi elcclroÎ :olanfe Lacurile ~int soluţii eoloidale ale răşin il or.fiind termopJasl!c . 10 EIf!Cl.LECTROTEHNICE Lu. urmată de o rafinare. Vîsco3se (pe bază de ulei mineral) sau lichide (din ulei de transformator rafinat).\l. pelicula este puţin elastică şi are tendinţă de ÎmbătrÎnire termică. nu se inmoaie la căldură. Se foloseşte in producţia pcrlinaxului şi lextolituJlli.·ot .. !rolanţi organici lichizi Uleiur! mitUTc/e Vlriul de transformator. Pelicllia are rezistenţă meranică mare. halo"lxuJ. Se foloseşte. în construclia maşinilor electrice. ulei sau ozon (conductoare cie automobil şi avion). Jfase izalanle (compoullduri) Compoundurile sînt i7. în schimb . ~au uleiurilor skative (care rormează baza lacului) in solvenţi volatili.0lante folosite la impregnare. Însă. bitumurilor. insă la temperaturi ridicate se oxidează U~f. la umplerea bobinelor de inaltă frec· ventă ete. a eouductoarelor ('are funcţionează În medii de bell~ zină. Lacul de şelac (soluţia şelaeului în alcool) arc proprietăţi mecanice şi electrice bune. in să tmb1itrineşte cu timpul.mu! este [o[osil in special 101 impregnări. EI are constanta dickdrică ~r .\~ reziftivitatea dc 5.).E F. impreunii cu alte materiale ceroase similare (cerezina. solventu! se volatiJizează. Ulciul de lransforn\ntor (SŢAS 811 -67) se extrage prin distilarea fracţionată a ti\-t'illrilor neparafinoa~('. Ele ~e apl i că in stare licbidă . este hidoasă şi rezistentă la benzină şi uki. acoperire sau umplere. Avind o aderenţii redusă la metale. se utilizează pentru reparaţii urgente şi pentru lipit. la iwlaţia aparatelor electrice etc. El asigu ră o impregnare mai rezistenlă la umezeală şi mai impermeabilli dectl aceea dală de lacuri. Lawl de bachelifă (soluţia in alcool a bach elitei) are o rezistenţă mecanică bună. se utilizează in special la impreguarea ţe~ăturiior de bumba('.. Se intrebuinţează ('a emailuri. Ele pot fi solide (fabricate pe bază de bilumuri şi răşini). aderenţă mare..uie mai pulin rezistent la tncălzire.a . Lllcurile uldoase sin. foarte elastică ş i rezisteut5 la ulei.. b.hnk. Deoarece se usucă in aer.calaeuri de acoperire şi de impregnare. lucioasă."TERI. obţinute prin tratamente speciale. Para/ina este un material ceros ce se obtine din titei parallnos. nua!1i . iar la uscare. olea · vaxul ele.J01'-15 n cm şi rigiditatea di"lt·('tridi el<> 12f1 ky f(' U!.:. Lacurile răşinooşe. la impregnarea Ilidiei de conrlensatoare. Pelicula este tare.t fabricart! pc bază de uleiuri sica tive (ulei de in şi de tung). BUlI.

sioar:.lcîl ll!ciu! de transformator are marele dezavantaj ac a ff inf1am:lt>fJ. Se foloseşte pentru izolatii rezislcille la temperaluri Tidicate şi la fabric'lrea anuUli10r mase plastice .>Qlul. Apa şi imp uriUiţi J. filtrare. SO!'lolu! (64% 50\'1J] ~i 36~~ lric1lJrbel1Zeh) are aceleaşi proprielfi\i ca şi so\'olul. la tablourile de dislri buţie. folosit la confecţionarea camerelor de stingere a arcului electric.i la jmpre~i1.. compus din silieat de magneziu .area hlrlic-i d~ condeDsatoiire (sovolul) sau in transformatoare (lOytol !ll). Este un lichid neittflamabil.2--1.c face prin lIscart'. de U)lO_l()l2 f) cm şi o rigiditate die!ectridl.146 ELEţTROT f:liNJCj\ GENEJtALA VisCQzilatea redusă permite pătrunderea l ui îll izol aţ i a hobllleJor. !n\rl. viscoS şi toxic. Izolant\ anorganlc1 A:beslul esLt!' un material fibros.rigtdilaka dirlt!dricit şi mUf{'!.bOc1I1Je1iful. lI:. comp us din silieati de llH'tale alealinc. Curătirea 1Ilciuriloa:: :. ceea ce prezintă tin ll\"1lnlaj. El urc o rigidibtt< dic!eclricii mai mare . ulciurjle t[c hui ~.eC:lL cu cimcllt şi cu ap ă. Aceste ulciuri au proprie· latea de a nu fi inf)all1abiJe şi se Îolosesc in cOIls!ruc!ia iransiormatoarclor ~i il condt:nsa· toarelor de forfă . Ele se tnlllnesc sub diferite denumit! comerciale. are o vlscozilale mai mare dec1t ult>iul de transformator. cla~ticiLa tc _ şi flexibilitate remarcabil~. lnsa spre deosebire de acesta are un pune! de congelare mai scăzu! (~3CfC fată de+5°C). in apaTaLd~ electrice.!:donu<ltor.in. curi'iii l:ţ! pcrî{~lIil·.ifirarca u1eiului <le lr[l.' egefale Vidul de ricin (5T.l presare la rece. c.de explozie.C pierderile dicleclrice. ţesături. Azbf'stul. Se . cu structura cristaliui't. rezisti. Ul~illl de CQmlensafor se obtine prin pur..5. constanta dieleclricJ ~=4. ~trati ficat. am('st.area condensatoarelor cu hîrtie pentru tensiuni conOnue. care !'iC des rac În foiţe foa rle subt. a postamentelor etc. ior punctul de congelare coborit (_20" la -3ţ1°C) j)ermilc folo!lirca lui la aparatele electrice montate în exterior. hîrtie şi carton.. cen-ldfu!("ille în vid.(200 kV/cm ) şi pierr\eori in dielectric mai mici rll'cit uleiul ele tramformntor. punctul de inflamabiiitaLe ridicat (145"C) micşorează pericol ul ri t' inUamarc sau .200 kV(cm. Se utilizează la impregn. dă priJ.0lante avind In compoziţia lor elor. Se fabrid\ !'. de fi. de aceea. CII o rlgidll:de dielectricil de 140. de 120 ~ ISO kV /clll. i\Iicu este un JO~teria l an organic cristalin. ub forme. . Ulelurile sintetice se înlrebuin1eaz. plintre care : SO:.c din uleiul de transfor mator redu c !'cnsibi1. iri (O!Ol mm) şi arc p l'oprie tăţi dedroizolantc.\5 2317·61) se objine din sl!mln1ă de ric.Halea la 2Q"C. 'au fost realLwt(> anumite ulelurl i7. Vieiari r..re.

' :l dduh:i UC in materiale ma.ia. Olicşorfll d pNffica bili ta tca şi inducţia la snt1lra("ir>. ~tA'IER rALE tI.u porLu filoT ~k ap:lrah: etc. lesăturile de stidă se exccul:1 in benzj (pentru izolarea ma şi n il o r electrice) sau in ţe­ sătu ri lalc ( pCl ltt'U C ahri('urea te xlolitului special ş i (l unor micanile). În proc('nte dl' lrj-lî.EC'I'ftO'f'EHNlCE foloseş te ca jzolant.'':::1 ~'c: :lr{) drept rez ultat mic~or:lrl'a fortei C'oC'll'jti\'c . ca strat Îz oJanl ~all de protec ţi e. Prelu cră!iJe meeJn.:i c k:':'l'r:'nâ." "llu. fosforul.l sr'Ji. :\ ccste materiale ~int : ba :alfuI.'alit \.l ş i inalta ten. Pieire naturale cerwni ce. lrnpnriLă\i1 e. . Forţă coercitivii mit ă şi pierderi prin hisler('zis mici.-. ('. Din sticl ă se cxec utfl d{" asemenea . Sficla. 5.~iti'1 Il-! fabri carea plăcilor pcntru tahlour i tI(. ('(Im ~i n t . I : :<'~. Adao~urilc. t:sk foJo. rcosLatcl ol' ş i aparatelor.li< lire . d".'!"mc. au influenţe di'iunlitu:m: asupra calitatilor magne tice ale fierului şi nliaj('lor lui. produc:in'J penne:ll>i !itat!' mar. ca uichdul şj coh:-l1tnl. :t r:. pe rn:istenţc elect rice etc. eare se aplitfl" uniform pe piese (le metal. miirind fortn r~rdlivn.ate prin pt~rme:\b i litatc mare.. I n electrolehnicJ sticla se în trebuinţează la fa bricnrea I ă mpiior electrice ş i a izolatoarelor. ~i I. ca izolant la colcdoarele maşinilo r electrice. marmw'u şi arde. in aparate de Încă lzi L etc.'. cit şi la şocuri de kmperaturi:i. i 'q)!"irnfl p.\IAGKETl(E 31ateri alde magnetice se imparl după rnă. marmura ore cea ma i lar~' ă ill~r(' b l1inl<l\-{' .R"netkc moi (cielu iugust) şi dure (titlu larg)."o.'iţe~r ~i!lliit L I. mărind in spe cial forţa 1'flf'I'. Il h islf'r{'zj~. piC'rderile p rin c urenţi lurhiOJlnri şi r(tvof i7..l f:wor:lhil p roprietă1ile magnetice. Din fire de sticlă se fac Îzolaţjj electrice.'iti v:i. in natură. Muluiale ctramice. Ele :'IlJ (':\ material de bază fierul pUl' sa u in al i~j Cll alte meLale . Îlllhlt'ntu1z. :'Ilaterialele ceram ice se foloseSC in ('JedrolehllÎcă la fabricarea jzolatoarelor d(" joas. MATERIALE . Materiale magnetiee moi Acestea sin t materiale magn etic!' caracteriz.1 . la b obinajto. la joasă ea şi la în alt ă tensiune. :-i1it'iul.IIt1fC ·:.li\" itli t<-a materia!ului. e~Z.r i'.. Di ntre ele .1.:d\lcti.rinH. emailuri.ic(' ill r:i(]t.:' Li~l<-n zi~.~ \k 5ntl1ra lie mare. su lful .. a condem :l toal'clor ş i a s uporturilol" rezistenţc l or.. Aluminiul.. SiliciuJ mlircştt' rezi:. disLrihuţi:-. .c rod c ar~ ~e folosesc in stru'ea iu care se gă sesc. atit la temperat-uri mari. In a CGasUi ca legorie intr8 diver::. in {:ond en satoarc electrice.J! ililflte foa rte ma re ş i pierderi miri.iulle. carbonu l.-' a )li '1' '!ii(.

005 De. per· mcabilitatea maximă 5000.) şi oxid de fier. Tablele se iz ol ează pc una din feţe prin oxidare.5%.etizie. este folos it la miezuri lc bobincJor utilizate in înaltă frecvenţă. Ele se aplică atit după turnarea materialului.5 la 4.e de hirtie.5.15000. Iăcuire sau lipirea unei foiţ.36-0. de 0.ă. Ferilele sînt compllşi de metale (nic.02 De şi inducţia maximă G 000 Gs. ('răr ile mecanice. Aliajele fier-siliciu.le. Din fier se cODstruiesc piesele polare şi micl-urile pentru bobinc.. in maşinile electrice. ('ea maximă 100000.ă (24500 G. Se rolo~e5c in construcţia maşinilor şi aparatelor electrice. Materiale magnetice dure- A('este materiale au forţa coercitiv. relee speciale. Astfel. Permalloyul are permeabilitatea relativă iniţială 10 000. Fierul carbanil.ii. b. variază În acest caz de la 3. de fier. 1n scopuri speciale s-au realizat aliaje magnetice cu proprietăţi remarcabile. zinc.A Tratamcntele termice permit îmbunătăţirea calităţilor mecanÎce ~i magnetice. Aliajele fier-nichel se deosebesc prin pierderi magnetice mici şi permeabilitate mare în cimpuri magnetice slabe. măcina te fin şi presatc (sinterizate).35. Din matl'riaJe magnetke dure . avînd uneori rolul duhlu de material magnetic şi piese mecanice. elt ş i după prelu. carcn!)c pentru ecranare magnetidi etc.6 la 0.).c tromagn eţi. cupru. Din permalloy se confecţionează miezuri de fier pentru aparate de telecomunicaţii.8 Oc şi in ducţia de saturaţie circa 20000 Gs. ca mieznrj de poli şi de e. fapt pentru care multe dintre cle poartă denumirea de permalloy. 0.hel. Au proprietăţi mecanice bune. mangan. 0. pentru aparate de măsurat de mare p. Tabla siliâoasă Siliciul se adaugă in procente variind de la 0.5%.iei de saturaţie şi îu mărimea fragi lită ţ. 1 şi 1. obţinut prin aRlam('rarc cu lian ţi a pulberi. Aliaje speciale. ca miezuri de bobine. Dezavantajul principal al introducerii siliciului ca element de alicre constă in reducerea inducţ. Fierul are permeabilitatea relativă iniţială de 250~500. Permendurul este un aliaj de fier şi cobalt cu in ducţia de saturaţie mărit. ecrane magnetice etc. etc. Grosimea tab lelor esle de 0. supermalloyul are permeabilitatea relativă maximă de 1 500 000 şi forţa coercitivă foarte mică. Ciclul său de histerezis este practic UD dreptunghi foarte subţire. .5 mm. la o inducţie maximă de 10 000 Gs. Fierul.!"e fabrică magneţi permanenţi.'" ELECTROTEHNlCA G!:NERAl. Se folosesc În circuite de înaltă frecvenţă. forţa cocrcitivă 0. Perminvarul (fier+nichel + cobalt) este un material cu permcabili· latea magnetică practic constantă.75. in scopul reducerii pierderilor prin curenţi turbionarL Pierderile totale. carcas!' !'l(". ceea ce limitează procentul de siliciu la 4. inducţia remanentă şi suprafata ciclului de histerezis mari. juguri pentru f"lectromaglle\i. forta coercitivă 0. FOllia şi otelul furnal ~e deo:>chcşc de fier prin continutul in carbon. pentru transformatoare spedale.7 W/kg.

mot oare şi generatoare mici rte. SilI! ş i fosfor. cobaltul sint adaosuri favorabile. @feluri magnetice. uncori in compoziţie in trÎod şÎ cobaltul (12.24%). cu o ~reutate sub 50 g şi In cantitiiti IBai mari decît 10000 de b u căţi. giroscoape. Materialele magnetice Alni şi Aln ic o au dezavantajul d l.. aparate de măsurat. (Alnico) şi cuprul (3-4%) . loducţia remaucnlă este B=5 000-12 000 Gs. Sînt al iaje de fier cu nichel (1 4-22%) şi aluminiu (9. Din această cauză.relee. Un procedeu de imbunătăţire a calităţii magneţi J or permanenţi constă Îll lUf(]arca şi răcirea lor În p reze nţa unui cimp magnetic constant. bine a meste cate între ele şi p rcsate. din pulberile diferitelor t>Ie mellte care constituie oţelul Alni sau Alnico. cromul.MATERIALE l:l.re electrice cu arc au calităţi magnetice bune. iar forţa coercitivă H c = 750-500 Oe.ECTROTEH.1artin sau în cuplo::. eăşti de radio şi de telefoane. Tratamentele termice imhunătăţesc calităţile magnetice ale oţelurilor şi co nslau In general in căli rea materialului. ]Haglleli sinlerizali . . Oţeluril e elaborate in cuptoare ."fJCE ". . dac ă nu conţin carbon . nu pol fi prel ucrate mecan ic decit prin rectificare.4liaje de aluminiu şi ni chel (AINi). . Wolframul. ş-a recurs la fabricarea ma gneţil or permanenţi prin sin terizare.15%). Prin această metodă se fabrică magneţi pentru: picup uri. Ope raţia este ren tab ilă numai pentru piese mici.

pelltru m[iHlrarNI energiei: cosfinum~li după al Fig.Ircnlului. . la fabdcil~ Elt'dromaglJetÎt3.regimul dl' Democraţie populDră.I rczi~ten't!i: wattmetrdepentru măsnrarea puterii. Principalele apHratc eleC'tritt' de măsurat SÎllt: anI!J<'fmelrele . create de.venlru m[isurarca tensiunii j ohmmctrele . Amper melru. 'oltmr! T<. . conloard(' . a . Elcdronica ş . li - L"ldicatol".CAPITOLUL XI llAStJRAlU ELECTltltE J.ificaJ"e. b _ lnre&!stratol". ! 1·1.pentru măsurarea {·l.pentru măsUr3rt':. Eleclrop n:dzill. a) Cla:. GENERALITAŢI ASUPHA APAHATELOH ELECTRICE DE ~'I ĂSrRAT F!lllricarca in ţnru Doa~tră 11 nparatl'lor t'lt'clricc de măsurat a îuec-put 23 August 19-14.lc .

l' .m'lrii.C'azl\ jH'intr-ull pătrat CU aceea~i notaţie ca mai sus. eUl'p permite C'Hirca in fjet·arc. aparate electromagnetice.: sint: <h' ('urent conlinuu. . moment a "aloril ll)ărimii (fig.(le curent continuu ~i alternllliy . Îl) sens ('onlrar cu cuplul produs de dispozitivul de măsurat. aparatr de inducţie.l'flle ele H' rcpr('zilltă printr-un pătrat elI un dreptunghi deasupra lui (În tahela. Ele formenii marea majorit. Illegohmmetru et c.zor pentru a amortiza osr ilaţiilc acului. . indicstă de lin Il!. care funcţionează pe l.l~rca aparutclol.-u. După cum ~pafatuJ iudidi mă rimea măsurat ă În multipli sau submul fipli ai uuituţii ne măsură. aparate de <l vîbraţi ~ .: ntl şi ac indicator.uHul sau mai multe dispozit ive pentru producerea cuplulili alllagollisf.!lot\rt·a mărimii cst('.:hl'!IlC ele s~ siJnboli7. kiJowaUmrl!.. după mărimea măsurată $i unitatea de mă­ suri. 2. orice aparat de mă~urat arc urmatoarele clt:r. Pe ~. kilo:Jl:lpcrlUt'tru.).. b) Elemenle COllsfrucli. aparute electrodinamice. cure ~e bazează rllnct.pt'Iltl'U măsurare a factorul ui de putere (sau dile)'c nleÎ de fa ză). ruegawat tmctru.aza unuia din principiile care se vor arăta mai departe. indic~tor care se mişeii in faţa unei scări gradal'/" (fig.un codrUl! cu o scariI grada1ă in fa ţa direia se mişcă acul indicator.ntru măsUrarea Erecv cnţe i.re . . ti şi 7). 11-1 tIr. H' nume~te coresp unză tor: miliampermetru. ap aratelr electric e de măsurat inlilni!!' in mod eurent in ind ustrir. 11-1 nr. solidar cu partea mobilă a di:spozitivului de mă ­ ~un. care inseritl cu cerflt'alfl. pc o hirtie in miş ­ {~a. fn'cve nţmetrr\(> .i (de cx.~niformfi. UD corector pent ru reglal'e3 aculu i pe reperu l zero. Dup:. Iu general. in carc se exp rimă rCZ\lltatul măsurării. (>nC'rgia reactivă etc.io1. aparatel!.f/parate integra{vare ~au cvn/oare siill aparatde care lllăsoar1i lllariml In <'xp. Dupu llrilldJ)iul pe.ve.1cnte componente principale : . Dupa modul rum Îlulic(1 Y:lloarc:t mărimii măsurate. b).(fparult' lllregistralor.1ASURARI ELECTRIC!: 151 metrl!le (~au r~zmetrel . ) . Acestţ> nparato. electrice de măsurat (propriu-zis funcţionarea d ispozith'ului de măsurat). curha \ :J. în tab('):<..1.. (1). rurc dau ".. .ate a aparatelor folosite în practic3. aparatele Întilnite mai des ~ i nt : "parate magnetoclcctricc.'iurate În momentu l miis. 1.1'Î:llici m:irimii re~pedi\'(' in junc ţie de timp . . . . . apurate termice. 3.un (tc indicutor. aparatele electricE' de Dl[I~urat pot fi: aparate indinlfoHTe.. 11-1.r. ["sre pol fi Ittilizah'. 11 -1.i"ii.pe. . UD umorli. In tabela t 1-1 sint adilatc. f{'lld curentului 1. 5). Y:.un oTgan (rau dispozitiv) de măsul'ul'e. Ele se rcprczint:1 p<' srhcme printr-ull cerc in care ~\: l'cri(' IInitattta de m!isu rţ\ sau multiplii şi submultiplii e. Pc srl·.Jre.doarea mărimii lllă.<'sia {'ărora iatră şi timpul (energia aet.de curent alternativ.

.soare rapoltul a două m ărimi electrice). este cuprins aparatul..o]lmetru kilo"oJlmelru milivoltmetru . analog celui de măsurare (Ia aparatele de tip logometru destinate să mă. ..li ohm melru llll.rhnen tn1isumt!l I Semnul In conv~nl!o ll(\1 rolO/>it sehem~!e d~trlc:e e llTenl nmpermetru kilo8 mpermetru mi)ia mpermelr u ga)V8nome tru 0) @ e> ® 0@ @ 68 2 Tensiune \.carcasa În care.lr...ot~l(lr Nun 1 I M5..bornele pentru legarea aparatului În circuit. Ta bita 11-1 Aparatdr dr măsu rat intilnik in mod currnl il) induslrir l)(olllunir. IIK<7h) 6 Factoru l de pUteTe (def. "p. frecvenlmel ru ® . Dispozitivul pentru producereI! cuplului antagonist p oate fi un dispozitiv electric.'gohm metn! wat tme!ru 4 PU!!'n'n electrid (aciivoi) kiJowattme lru ®@ activ ă 5 Energic elec trica : a) aclh'Jj b) reacli\'ă Con lor de energ ie con lor d(' ener~ i e reacli\'~ In..-3 Rezistenta elec tric..najul) cosfimeiru (fazmetru) ® -7 Frecnnlil .J52 ELECTROTEHNICA GENERALA .

menlinut in pozi\ia de :r.:ltol' A. după cum ". Aparat roti in jurul axului O sllb infJllc.L permanent . c ind in sens contrar.'iemeU('<1 aparaL (Iig. v oltmetrele şi obmmet n'!t· ITI:lgndoclectrice. plasată in dmpul magnetic al magnetului. in cazul curentului alternativ. aparatele maguetoclectrice nu pot fi folosite in curent alternativ. de a Ht llH'n e:l proporlional ('U 1 adirii (1 1. dt'ci unghiul ~ de ro taţie a acu lui indicator depinde de valoarea eurelltului 1. funcţionarea aparatelor de măsural electrice se bazează pc anumite fenomene electrice.ero prin resortul antagoni st Il ('arc se opune m i şcării acului) şi o scară gradatii S. Dup~ c um s-a mai spus. l\:zu ltă eri.paratul este un amperlIl('tru sau Uli voltmetru. Din această cauză . ce iau na ş tere a supra spirelor parcurse de curent dcdr ÎC.te ~ trab:1tută de curent şi se poate Fig.IIlL d(' propor ţionalitate. Scara gradată in faţa căreia se mişcă virful aculu i Ş I:' ('taloncază direct În :lInperi sau în v o lţi. DCO:\fecc Cllplul electromagut'tic r. Deoarece rorţele electromagnetice ~ i n t proporţionale cu curentul .RI ELECTRICE 153 e) Principiul de funcţionare.. cup lul v a fi alternativ.MASURJ\. nţa forţel or electromagmagnetoelectric. şi va tinde llă deplaseze bobiua ş i acul (a dică echipajul mobil) cind intr-un sens. neliel' F. Odalii cu bobina se roteş h! ş i acul indi('atOI'.I care le produce. Bobina l's. in funcţie df care se încadrează in anumite eutcgorii.llnefoeleclJice. este proporţional cu curentul 1. ca re roteş te bobina. Perincipiul de funcţio­ na re al IIcestor aparate se hazează pe acliunea care M' executii intre un magnet pcrmanent şi O bobină m obilă. . pină cind resortul este Înt ins nUt dc tare. U n :l. o bobină B. Il parale ma. 11-2) rste tonstituil dill tr-ull lIlagu('.U. cuplul motor C va fi. Pe acest priucipiu se construiesc ampermelrele. in momenlul în cure bobina este parcursă de curcntul de m:lsurnt. Acestc forţe ::le exe rcită as upra curenţilor din spireJe plasn !l' p e rpendicuhlf pc planul hirtiei şi ele constituie un c uplu electromagnd ic (cuplu motor). Încit cltpIul s ău rezistent Cr ajullB'c s:1 echilibreze cuplul (> lfchomagnetic C. 1) unde k csle un faclOI" COll st :. un ac in rt il'. 11-2. care depinde de valoarea 1 a curenlului care trece prin bob ina B. In ce le de mai jos se vor descrie prineipiile de runeţionare ale celor mai import::lnte categorii de aparate elect r Î("e.

cl moale F. Aparat elec. dc ascml~llea prop ortional cu fi.li că. c<!rt acţionează asupra cchipajului mobil.· Aparat le roma!." cal'(poate roti i~ jurlll axului O. parcwse de curenţ i electrici. după cum se ob~<'rvă pe figură. Bohil1Tt se Fig. un ac in cUcator A.de atr~eţ:ie creează un cuplu C. .IpurateIe eleclrodinamice.4. Între {'a re iau n3şlcre rorte eleetrod inami{·c. Orgau\il de măsul'ftre al . 11 -1) o hohil1ă fixă EI şi o bobinii m obil ă B. cste proporţi ona l cu pătratul.'inc.trodina mic.t::. se intilnesc foarte des în pnu. Fig. rorţa care atrage armătura F cste proporţ.!' ÎC'ar~ ar fi sensul curentu lui. . cit şi in curent alternativ . In consecintă.ate in serie din punct tie "edere cl('('tric. celit ar aparate este alc5tuit dintr-o bobină B (fig. elat fiind di pătratul unei valori e~t(' totdC'. n reciprocă dintre (lonă bobinc "cl.ceastă inuuc~ie . D€'onrecc înduc.. magnetică. PC' a(' (>l1t prillcipiu ~(> I'on~ tr uje$c ampennctrele şi \'oitrnctrele clcctromagncLkc . Armă­ tura putî..tc proporţională cu pi'itra t ul înducţiei magnetice.ndu-sc roti in jlU. Cind hobina B este străbă ­ tută de curentul 1. Principiul de. -11. Se consideră (fi!:!.HNICA GENERALA A parate {eromaglletice (eleelromayneliee). O armătură de oţ. ment. aparatl'ic elt'!dromagne t icc pot fi îÎltrebuin\ate atit in curent continuu. funcţionare al al. Sc a r~\ se etalOlle3zii În_arnperi ~nu in volţi .\lwa pozitiv. Se prcsupune că cele două llObine !'.iollală cu 1'2. (. 11·3.înt h-. cu r.4 ELEC'TROTE. rezultă că acest cupl u va avea totdeaUUD o valoare pozitiv:'" f.ia de zero de resortul alltagonist' R şi {l scară gradat~i S. fiind str:ibăluLc ele curt"lItu! 1.neUc. asupra armăturii F se e x ercită o forţii de felul forţei portante pe care o exercită un elect romagllct şi e3r<" după com sc ştie.). Deoarece cuplul C.'C'stor a pa rate se bazează pc acţiuuc.\c('ste aparate fiind l113i ' robuste.ul Ilnui aC( de rotaţie.·ntului (J2). forţa. 11 -3) străbătută de CUH'lll. .ţia JU ngni'ticil este proporţiona l ă CII intensitatea cur~ntului C:lrc produce a.inut in poziţ.

i.1 . Dup. t r.l ren! ii {"are lrtc priu bohiuc ~ illl prop0l"!.i onal r. mai multe bohiue !'tr.'llti furblOl1arÎ indtJşi de aceste .. (k t"i r:1 j2. d illlr. pe b:.\a solidar:t cu acul ind icatur 1\ ..' fI~i li e ~l ~ intin !' uH fi r ('" <!lihwLC'XC('llla l Fig. 1/·5.:ll l1 l curt!lItu~ui... plalin ă ('11 iridiu !I:m nLrom (nkhd cu l"rom).nm 11 -5. rOllslit. !.hrOllz cd. pc h1l7. s('nw l acestuia. Deoarece.! stc npa.cst."frwl1{·(') . Acc~tc aparate pot fi utilizate deci. U~ (·IllE'Ile..a b . acul indicator este · mcnţinu t În poziţia ' dc zero prin resoartcle ~lllta. P uLind\l -~e COllstnti lH'lll r u ti precizie (le măsurarr' s m ai L~a rt'.' .! {"lro<!inamice H'intrc!Jui n\\'tll:1 tIe obirC'j i1l laborator (":\ ampC'rmdrc..z[I.liaj <1 (' plalin:! ( ' U argi n t. căldl\ra degajată fiir:il iH'(l poqiolla1ii ('_ I~. !-'1l11ctior'a. ' bazează pc acţiunea dintre H cimpud lc maguetir-c altcrnatÎ\'I' produse de U11a sau dt'.1111 n. C ll r-.j in faţa' ~cării graclate S Cli Un unghi proport. dia accstâ ('ilU7.rc-ll' :. int.} d j]a l[l.J oulc.mu fI~:\ihiiiL gra(!at~ Prin [irul ak t rece curcn t ul l. ('I:m H' poate urm ~ ri pc fi . -c(' se poate deplasa ia faţa scam . \'oltmd t'l' şi waUmdre. ~ i plInctul fix d este p rin~ IIJl fiI" cir. t>u l abc SI.rii untli fir mdnHc daIOl'il:i dildurii p rod1!<t d e In'eNea unni curc nt ('lc-drit:" prin fir. Din e:lllza inc.::.'l.lro porţional ('II p.z.-i ele a nu suporta sllpl'nsarciuÎ . . dal fiind cii .. fi e iu curent continuu. .nt alte rn ativ. t Jll n' mijlocul c al firului II/. PI' lH'c-~t principiu se conslruiesc ampermd.ăl­ U zi rii. forţele clcctrodinam. uu se Il\ nchfirtt alunci cîncl J'.\tf.i ellrl. n ţi altcrn:lti\' j ~.m: {ll.Iilatfl. can: in punclul e esle atras latNal prin iutenncdiul fi rului ((.!!o/l i~t('_ R .lui (efe'etul . Ara r:H}'k tcrmi('c pol d .l. rotatie.este solidară cu acul indicalor 11.·tu tl' de curl. ~tc.a\ 'ntajul de a fi fraţ!ile.uit (l inl r-() Io. fl]lnrall' l!' t'lf. .. Firul ~e incrllz.rntc func!.'pinde de pătrftlul Cl)]"(!ntL.'l. fie iu eUl'("nl continuu.a acca&tă fUllE:\iona. fii nd ..m[iLas{~ ego de t"ittr.\ paral termic.ice Între el. fie i n "u:t'nL alteruati\·. S.rr-u joI' .sU'ftAIU ELECTRICE 155 mobiL.r0la!ie pe care bobina fixă Il exercitJ asupra bohillei molJile \'a fi de asemenea proporţional cu 12 (ca În cnzul aparalelor [e1'0m l..1oulc-~ell7) Au Însă r!t. t"uplul de ..ioIlC<l. ('alT' 5(' mi'i('. ÎnLrehuinÎc:J?:u in cazuri speciale (de exemplu la frecvente mari).C ~(' himb5. :uiUcl fndt arcul R p oate t rage ~pl'e slillga punctul It ~t 1:1 acest timp firul cl e măta se eg ill\"Îrteşte rol. după tum ~~ ştie. În t rucit (' uplul dt'.MA.a cfec[u(ui L t' IlZ-.'I pfll"flle de indllctie.ollalc eli proelusul ar. fie i u curt.i \'vllmctrclc termice . Api/rale lermice .'.or emenl i. t]n:lil R. functionare se bazcază pe lin ftn OmCll t.re r lln('~.~.

. Aceste aparate pot fun ction a numai în curen t alternativ. 11-7. 2. 11·6.2~ H~. In figura 11-6 este reprezentată coustrucţ ia unui contor de in ducţie .ţă ş i va v ibra mai puternic decit cele· lalte (fig. măsurat . sint solicitate s ă vibreze.. Se baz. 11· 7.. b) .. " olmetre.) se numeşte eroarea raportată a aparatuIui(E . wattmetre. ) pe tarc O poaLe mă:> ma aparatul (lim ita ~upc rioară de mă s ura re. aparatele elc ctdce de se j'on struiesc in da· . Apa ratu l arc o eroare de indi ca{it : diferă (11. 8=. Conlor de Induclie. b _ aspeCtUl cind frecvenţa mlisumtă e&te 50.. Frecve nlmetru de VI' bratie : II ~ collS'tn1Cţ1e .ează pe remecanică a unor lame vibrante (fi g.nţmetre lor de zonanţa vihraţie. cilindrul sau discul se rolesc.ic intr·un pm!cl oarecare al scării ş i va loarea maximă (Ama:J. 11-7. Lama a căre i frec ven lă proprie coincide cu freC:Vell ţa so lici tată va intra In rez o· nal . In general ind i ca ţia At a unui aparat de valoarea rea lă A . Fig.- A". O serie de lame vibrant e 1 cu frecve nţă de rezonanţ ă diferită. Pe acest principiu se construiesc ampermetre. Pe acest p rincipi u se bazeaz ă eons lnlcţia frecve. -' (11. cu dublul frecvenţei curentului care t rece prin bobina acestuia. EfiOAR EA APARATELOR. A paraie de vibra /it . prin intermed iul unui eIcctromagnet E.2) HaporLuI dintre e roarea de indicaj.3) scArii de Dill acest pUD ct de vedere.. ) O) Fig. Ca urmare. a m ă rimii mă· surate. contoare .156 'ELECTRQTEHNIC A Ot:N EflALĂ cimpuri iolr-o pies ă mobil ă in formă de cilindru sau de disc. CLASA DE PRECIZIE. a).

Aparatele de clasă 1.5 şi 2.5 se folosesc ca aparate de laborator. . folosind semnele COllvcnticna Je din tabela 11-4.. do! t'xt'mplu.5 şi de clasă 1 se fo losesc ca aparate de măsurat şi control industriale. A.'\ parat magne toeltc tric Llli :E $ Apar!!! de Induc tie Q J. folosind semnele c on venţionale din tabela 11 -3. .5 ş i 2.5. pentru a putea cunoaşte aparatul şi a·1 utiliza in bune condiţii: a) Simbolul unităţii de măsură a mărimii pe care o măsoară aparatul.. [ ipale. b) P ricipiul de funcţionare al aparatului folosind semnele com·eu · ţi. ~l-"lr"I II.. Aparatele de clasă 0. . Atlaral de termocuplu a5J --"--- .. mA.. Cele de clasă 0.MASURARI ELECTRICE 157 sele de precizie 0. 1. li) Poziţia normală de funcţionare '1..sportabile.5 şi mai rar cele de clasli 1 se folosesc ca aparate de l::ablou şi aparate inregistratoare pentru măsurărilc industriale de exploatare.mn. c) Fl'Iul curentului cu care funcţionează aparatul. de obi· ceÎ in procente. MW etc. Tabela 11· 1 Semne convenţionale pentru indicarea princIpiuluI de func. 1 . MARCAREA APARATELOR DE MĂSURAT Pe cadranul fiecărui aparat sint iuscrise următoarele caracteristici prin. 3. ' 1 I S~mnul con v enţlon:t1 . kV. trar. indicele dc cla~ă exprimind. 0. <lparatului.)JIale diu tabela 11 -2. .5. eroarea maximă raportată..\1 . kA.2 şi 0.mn CIl v'h' alie Aparat electrodinamic AparA1 (' u ndresor O] --+t- Aparat termic ..' I .jlonare a unui aparat de măsurat eo"v~nlfoDal Fel ul a p"ratul u! s. W. Aparat eleciromagnelic Ap.2. V.

0. f) Tr·llsiunca <Ic i. Cu re ni alternativ (rIfa zn l eu Piliru cond llc! oaro! e) elam de precIZie ti aparatului. _ < 600 Cun' nl aJlern:l tl v Irdalal. trebuie să fie cit mai mică (de t· X.3 ]"nh d u I1-J !"~muc ~UIl\·tIJ l hmRh: pelllr" indlNtrtU Jlo7.u! con"cul!onal Yert ica H i - sau = t ~ sali ~a u 1- Orizont ala_ l nclin:lljj Curent COlllinu ~i Oliternali\' Cure nl alierna iiv trHa:ta t. respectiv În curent. De .('ercnrc a izolaţici npar~l lull1i ..2 şi 12 \' A) _ Curentul se CII reccplQrlll. rczislcnta.lc de fUDe!lonor~ :1 unui t'Il<lf/t1 tie mMurul Semne eOIl\ e n!iunull' I.(1 <.UI cu ampcrmelrul.\ ' m['~l1rnt Felul ""n" l t"lol Cure nt (:() ulin ul1 Cur e nt alter n:. pentru a )IU modifica sensibil curcutul din circuit. dată aceasta difera d l' 50 Ilz. Ampermelrlll se leagă lI. indicată in kV prinlr-un număr scris in interiorul unl'i stelule sau alături dc o săgeaUi. M ASURAHEA CURENTU1.ic şi 0.2 şi 0. Conditiile t ehnice pc carc trebuie să le iJl<h-plinească aparatele elec t ri ce dc măsurat sint indicate prin STAS 4640-71. sarcini edl ilihr<lle .158 EL!:':CTROTEHNICA G EN !:':HALA T f1bI!W 1 { .48 n pentru ' no ampermctru înrr'gistrator). g} Fretvcuţa In cart' funcţ.-8. 0. 11) La apara tele de clasă 0. 4. Rezistenţa ampermetrului fiind mică şi puterea consumată de el \-a fi mică (intre.rulr!! IndIN\f'1l felului e urenlulni lleuU·u IIpflrl1le1<. altcl'lIati y impeJanta ampermetrului.tlh I I connnjioilol Semnul Pozili" nanuala tie runcjlol\nre 3 aparalulul Sen".. 11. .. serie măsurat (fig. ccca. prin cart' trece curC!ltul de măsoară .07 n pentru un ampennc tru electromagnet.iollcază aparatul.5 se inscriu pe ca<lrall şi rczistcrl\ C'le iIlkrioare ale aparatului.illtl n or u". a). sa rcini dezechilibrate • .

Cure ntul maxim pe care il poa te IlIli s ura direct 1111 :l.fARl E 1.'a trece un curent: la= . în locul ampermetrului. ? Ce curen ! trece prin apara t dadi dIn greşea la el va ii legat in paralel Intr ' un circuit cu lensil/nea U= 220 V? Re z o I\' are. 1• . Legarea fn circuit d! rec1 : tl pr1 n şun t m aWr d e Cl!renl. Puterea cOllsumat ă la 5 A V~ f[: P=r. Dac. TransformaloareJe de curent Sll1t descr ise la capitolul XIII.l . ..07Q. Calcuflll ş wilului. astfel incit aparatul va suferi defet:ţiuni m ccallice (ruperea :lcului). P entru a folosi llIJ ampcrmetru la măsu rarea unui curClJt mai lIlare deCÎt lim ita sa de măsur1. ŞunLul ar~ O rezistenţ.. Şuntul are patru borne. l~ = 0. se folosesc şunturi În curent continuu (fig.. iar ampenudrul se leagă in dt>ri. Care este puterea absorbitil la curent ul de 5 :'l. .5 A are o re zistent ă inierioară r=0. Practic.:lz5. prin e.8.a leLcu reccptorul şi nu in serie cu acesta . 75 W.ll1pe rmetru este curentl.s!"r- . - c _ A plicaiic. 11-8. il 'ampermetrulu i : prin tra r.lră ('ureutul. c/ Fi~. c). :lmpermctrelelic r o nstruiesc de obicei pe nLrU a măsura direct curpnţii pină la 100 A. 11-8.07'~=! .lrc.a care se leagă in serie ('ti circuitul in ('are se mnS O:. prin ampermctru va lrl'ce un curent foarle mare. i mare decit limita de musurare la a ampermeLruluÎ. rg 0.'atie la bornele şllutului. Un ampermetru eledromagnelic de . doun hor ne (extn'me) pentru ronccta rea şuntului Îll circuit şi a lte douij borne pentru conectarea ampcrllldrnlui în şunt. Se notează cu J curentul Care trebuit' mii s urat şi care estr' (It" . 11 ... Extinderea limi fei de mlisurare..ECTRIC!'.ll Dotat pe ea. ('u o legăturii În scurlcircuit.cum este c orect) aceasta echi\'al(.. iar bohinajuJ lui se va încălzj peste limitele admise şi s(' va arde. II) ~ an transformatoare de curent· în curent alternativ (fig. 1n figura 11-9 se arată lcgnl'en greşilă a unuÎ ampermetr u ( l l ş unt...=. II = !. 15() Dacă dill grcşeal5 'se leagă unampermdru 'dircct la bOrJtele circuHului (in par.'\S". ori ma.aşa .!ra nullui (limitA de masurare).=3 142 A.:i din greşeală se leagil ampermetrul în paralel.07 U 220 c ~re \'a deteriora <lmpermetru!.' M.

160 ELECTROTeHNlCA OI:NERA1. Tinind seama de notatiile. Fig. pentru măsurarea tensiunii unui receptor./ $ Fig. Şun turi. 5."".' r.3) în figura 11-10 sint reprezentate <louli şu nturi.I. ele pc figura 11-8.. '(1 1-1.aru corespund funcţionflrii tU ş lInt se indică şi ş untu l care lrebuie folosit.le : 1 =/a. Pc fictare şuut se notează curenlulma. Astrel. a). Legarea greşitli a un ul ampermelru cu re. 11-11 . rezistenţa şunlului. n-I (11.. voltmelrul se leagil în . de e xemplu 25000 A şi T5 lllV. c orespullzătoare curentului maxim. Pentru ampcl'rnetrele la care diviziunile rle pc se. dud :tmpcrrndrlll esle legat in derivaţie.ztlltă: ~unl flin carc. ţillÎndu-sc senmă că 1 11 . 11 -9.x im care poate fi mă su ra t şi c:idl~re3 de tensiune la bornele şuntului.n ea dc circuit a caro. 11·10. tensiune se măsoară (fig. . b şi aplicînd legile lui Kirchh off ~e obţin ecuatii.A Fie 'a rezistenţa ampermctrului şi r. r. 1. = --~ -. MAS URAREA TENSIUNII Tensiunea se măsoară CII vollmclruL Voltmelrul se leagă In derivafi e (in parald) cu por{iu. pc ampcrmetrn se scrie: cu şunt nr ..

al sutelor de mii de ohmi). pentru a mări rezistenţa circuitului voltmctrului. Curentul care trece prin voltmetru este proporţional cu tensiunea măsurată. Rezislen(a adiţionaJă este o rczi:-lenţ.a intregului circuit. Fie 11. 11-11. in curent a lternativ:!: (fig . 11 · 12. R ezistenţa yoltmdrului fiind mare. rezistenţa interioară a voltmelrului trebuie să fie cît mai mare (de ordinul sutelor şi miilor de ohmi. iar in unele cazuri. Pentru a nu provoca apariţia unui curent suplimentar pe circuit şi a nu modifica astfel lensiunea circuiltlilli. d e tonslune. Se tl oleazii C . b) ~au al lransforma l oareloJ" de le-n~illlle. Vol lmeLrullegal din greşeală în scrie cu recep to rul nu este pus în pericol. i:"ncra!~ 11 _ ElectrM"l:. de\criorarea \"oltmetrului. Înscrise pe scara sa . UV a voltmetrului..MASURARI ELECTRICE 161 deriva ţie la bornele receptorului. legînd aparatul la o tensiune snpcrioar11 limitelor sale de măs l lrare. C:lTC va producc. c).1l U lellsiunea care trebuie măsurata şi care l'st. prin încălzire. arătată mai ws. curentul prin aparat srl nu ating-fI yalo<lrca pcriculoas11. În schimh.i v oltme trului sîn l calculate pen tru curentul corespunzător tensiunii maxime. prin el ya trece 11]'] Cl1rellt mai mare. 11 · 11 .e Iace CII ajutorul rezistenţclor adiţio­ nale (fig. ExtimIerea limilei de ll1(. Re rezistenţa interioară a voltmetrului !ii Rmr. Legînd voltmelrul la o tensiune superioar:"i acest. receptorul nu poate funcţiona. Fig. astfel Încit. Legarea in circuit a vollmelru]ui: a _ dLI"ect. ori U< mai mare decit limila de măsurare.ei adîjiollale (fig.n\ca .. r.uia .e de 11 =!!. cure. 11-11. Fig.alculul rezistentei adi(ioHalc. 11-12). curentul prin el va fi mic şi puterea ahsorbită Y3 fi şi ea mai mică (comparabilă Cll a CCC 3 absorbită de un ampcrmetru) . voltmetrul se leagă în derivaţie la bornele generatoruilii etc.surarc !.ă care Se leagă În serie cu voltmetru l.ională: c cu transform a tor. Cond uctoarcJc circuitul u. pent ru a măsura tensiunea unui ge nerator. VoHmctru cu re zi s ten ţă adilională.nful prin Yoltmclru corcspunzător limitei dc măsu ­ rare (deci curentul maxim a(lmisihil). Yaloarea J"ezillten(. b _ c u [""dol"n ţ~ a<lJ\. mărindu-se mult rezistenţ. Aplicînd legile lui Kirchhoff ~ Trilllsfor mil!O<lrele de tensiune si nt descrise la t api tolul XIII.

Se poL realiza] !l ou:! montaje: lJlOJlta jul am on te (fig .gală în serie cu apara tul penln1 ca li mita de măs u r ar e să devinii 600 V.=13 920· 0.162 ELECT ROTF.032~=-14.5 W..l1 ăs ll rarea rezişlen{efo r lJQ{fm elf ll l se b azează pe legl'a liu Ohm . il! urm iH O :J- re le tr('i moduri : - cu a mpennet ru l ş i \'oltmctrul .a ().I>' '':1. 11 -13.' .. Un yoltmetm cu lim ita de miisurarc 150 V are o rezislcn!* interi· 640 q. se p ot st'rÎt· ec ua ţiile : s ă rămînă l M :. :\1 . l e. a) şi montaju! ava l (fig ._?\'I ă~urar('.i poata consuma pulerea: P=R.5): 600 R.junc curentul prin vollme Lru t re buie t ot la v al oa rea 1'1).Îs te nţei adiţ iona l e care irebuie. 11-13. 150 R ezistel1t~ ~diljon a !ă lrt!buie sa fie f . In nod montaj. .1 ) = 1:3 920 !. Conform relaj!d (11. indicaliile voltmelrului de 150 V vor trebui inmultitI:! n= ~ = ('"ti· U (!~ 600 . . 4640 ad ică s. 150 -.032.'3 A. GEMERAL Â şi ţinîn d sea ma că Ia lIoua lCll!. ' D in acţs t siste m de ('(' uatii l'e znlLă (11.-=4." U u.Uv ]. . S ă se calcu leze valoarea re7.\ SliR AREA REZ IST E NlELOH re z iste l lţe lol' se e ff'(' lue37. ('oIlLiIl UlI.. o ară R ~"""1 Re tol \' a r e.-'---. .t. c u ap ara le spec ia le n umite olun l11('Ln' .l in ('ure n t. cu ampermelrul şi m('~oh ll1m ctre. li). (' u puntea W heats t oHl.= dj me nsion a l~.Ii NICA. incît si'i suporte curentul : U~ = R~ 150 -'0. = 1640 1 . Uo =R'lJ 1'll' fl= - U .5) Aplica(ia I }·2.

..o..5 V (ohmlUctru cu hall'rie fig.IJl1 I flllw n le Rx . cart' poate fi o baledc (!(.cli/llf. J 1-1!) conţin(' IIrlll~l­ r"'.llţa interioar. Yaloarea rezist e nţe i măsurate R.{~ R.al.-. P entru ca eroarea să fi e cît mai mi c ă. ~(' ~e fa(' ÎIl o}J1iuc Y'l- impedanfei pen/ru (rcwcnfa respe. S("!1rma d (' principiu . il).S-4.UllU y oltmcLruJui ~au rezistenţa crO:lrC<l cnlculiud yaloarea mOJll. '1.'\1ăsurarea re:isfen!cl()/" CII ohmmcfrul.' . U. 1 i-15.. .'ţ fOs te dată de relaţia: .1 I!n t1 ~ nhilllnl'iru (fig. . (1 L6) " Aeeasti. 1 1. li - montaj a·.. a interioar ă rA ~\ amprrmdrului.. sau 1 000 V (ohmm~ll"H eu ma~Tletou ~au ('II ÎIl(!uctor fi g..o ~'ursă tie cnergic elcrll'i61 ]~. : . Iru (schema de prin ' cipiu).'.. 11-15. mai curent altcrJlativ.slen {a de mă511rat este mică ill raporl cu re:islcn!a interioară (1 (lmpcrmelruilli.ia lt. 1 /3. trebuie ca nwnlajul a/Jol să fie folosit cînd reu.1.1 arcdaLă de eroare dotorită curentului i rare trece prin \'oltmelru la monlajul aval ş i datorită căderii de tensiUDe fAlA În ampcnnC'l ru la monlajul aIllOllt('. ya loarc e~te lJlt-...'")OU .rA . 11·13. a) ') Fig. iri locul r('zi. ('Il rc la ţiile : P<. . Schema de montaj pentru măsurarea reZ1Slcn!eJor prm metoda amperrnelrului ~j \"ollmclruJuJ: (! _ montaj amonr-e.r a rc zi~t. '" toar('lc clclll(' lIlC' cSf'nţ.7) ObsCf/lll{ie. Oh mme.: Darii mfinmi.('n!(' i. R f Fig.J'-":1:=.ou rQtit cu l11ani\"t'Hi ('an' producc o tensiune de 250 \'.I. Dacă Se cunoaşte rezisl(.sl('n\tÎ 10<lrC<l ~1:S. U~ l l' (1 1. 11·14.MASURARI ELEeTIUCE 163 Notind cu IA şi U. indicaţiile a mpe rmetrului şi respectiv ale voltmctrului .. ţc poate elimina exaelii R. R. a) sali un magnd. rilc ()<. U. . pentru lUQull1juJ l1nd R x=--- I.

11-15. . {) _ punte indl. 11-16. o rezistenţă de protecţie R. pentru a compensa scăderea în timp a forţei electromoLoare (legînd bornele BI şi 132 în scurtcirC1Jit.1lâsuratea re:iden(elor (:11 pllntca \\Thealsfone.ie ·. !J _ ~u imluctOl·. se variază R pînă dnd acul ind icator ajunge la rep e rul zero) j .hema puuţii este rcprezen tat{l in figura 11-1 c" a. S.ELECTROTEHNICA GENERALA un miliampcrmetru n gradat direct in ohmi .iilor e1eclrice . Cu o!lmuptrl'lc se mi"isoara In general r(!zistenţelc mari. cum sint l"e:.oistef!!de de izolaţ.bornele El şi 13:! la care se leagă rezistenţa Rx de mi'isuraL - ai Fig.S lrială. a) Fig. Ohmmetre: " ~ ~u bater j~ bl . Punlea Whealslone: Il _ schema punţll .\.t le uLilajelol" ~j instalaţ. .

.ional cu tensiunea. se demonstrează efi intre rezi sLenţelc pun(:ii exista relaţia: -" = .Urcnt proporţ. ca un ampermetru. 0.l. 1A . d adi U. R (11.9) ?<Iăsural'ca puterii in .[ '' ~.variază rezistenţa rcglabilă R pînă cind CUf(~ntuJ carc trece prin galvanometrul G este zero. şi punţi pentrn măsurarea rezi stcnţelor prizelor de legare la pămint. care poate fi făcut 0.IIplul ('<lre se naştc şi acţionează asu pra bobinei mob ile. ?l l.'i c şi punţi special construite pentru lll:bllrarea rezistenţelor de iz olal.~..7).1. " i.ir. ('. aplicind legile lui Kirchhorf. ind i- . Bobina fixă a aparatului (bobina de curenL) se leagii i11 ~erie pc circuit. b 10. _ VS pentru mon!ajlll aval: 1" . a l'n figura 11 -1 3.8) Cu ajutorul puuţji inJm· lriale reprezentată în figura 1 l-16..rAl. Ca ~i in Ul. 100 sau 1 000. ia in \'ol\i şi 1. Bobina mobilă (bohina de tensiu ne) se leag:.05 Q şi 50 GOG n.răbătută efe un ('. ca un voltmetru . şi deci.\ in paralel cu receptorul. b se pot mAsura rezistenţele cuprinse intre 0.lI.zul munu[lrii rt'zi~tenţelor. lA .1 în amperi.SLTlL\HL\ PljTERll JIăsuraf(~a pulaii in Cllrf-/l! ('ontÎnuu se efeetnează cu ajutorul ampermdrului şi YoJtuwtrullli lllon!:JLc . 1n aeeasHI s i tu aţie..lASURARI ELECTRICE 165 Penlru un raport al reziste. (11. Puterea absorbită de receptorul Rx e~lf' : Pulel'ea se oL(i!w in \\"aţi.urent continllu ~e mai poatc efectua cu ajutornl wattmrhului cledrodinamie (fig. pulerea astfrl rlcterminată este eronată r din rflVZfl ('on~umull!i propriu al rlparatelor. 11-17.R de unde . a).se dcoucc val oare rez istenlei de h măsurat: 1-l x = . In practica indllstriall'i Se folo~c. ~ • .01. Conform relaţ ie i (4. folosind relaţiil e : pentTl! mOlllajul am()llie : p' ·~ UL. CUlIoscÎnd rezistenţele interioare ale aparatelor. se. 1. sc.H. ea va fi st.nţelor~. Ee poate caltula puLerea ahsorbită efectiv de re ceptor.

il alterna tiv Irifazal c u sarcini e~ hi! i · brate.li::. ale cărui (h'\. în curent continuu.·alLmetrelor şi anume: ~c efectuează tot pc lIJl circuit trifazat cu sarc.b porţionale cu produsul c). ta in figura 11 -13. adică cu produsul P = UI. I\1ăSlIrarea puterii adivc in cul'wf alternativ lri(aw[ cu ajutorul ".. . In consecinţă .rnafill mOllo[(I::ul ţ. nloutaJ ~err. montat ca în figura li . j\Hisurarea puterii cu wattmetml Inlr-un circuit de curent allernati\" monofazai: a _ mDnlaj direct \"til. wattmchul se util izează IPsă lUai rar. indieaţiile wattmelrului ~Cill! J1 HIV-~( : eu In-i. foloseşt e .166 ELECTROTEHNICA GENERALĂ caţia aparatului s inL proporţionale cu produsul dintre cei doi curenţi. can~ reprezintă puterea ce trece prin circuit .ţii sînt pro- P = UI cos 9 waLlmciruJ măsoară puterea activă ahsorhiUI de receptor. 11-17.l Sf" efecluează cu ajutorul wattmclului (fig. -' a} . F ig.! ­ A1iisllrarea puierii aclive in cu rent alte. i\\~hurarea Jluterii in cure. 11 · 18.ja. a. incit să indiee d ircrL plJtere:1 in curent: trifazat .<. Folosirea ampcrmctrului şi \"oltmelrului in cure nt alteru:::ii\". duce la determinarf"j puterii aparente .'): Il direct: C .ini echiEbraLe (sidcm simetrie) ~e l!ll walLmetru mOllofazat.WI şi In curent continl1.montaj l nc:Urcet. 11-17. x 61 e) Fig.au se gradează scar<l ~<l :l~lftl. .

de n\ăsurat (fig 11-20).. J/ă$urarea puterii rcatli/Jc se face cu ajutorul aparatelor speciale.ll (·in·uit fără fir 11CUtru. . se.. tn c:lzul folosirii a (louă wattmet. Fig. -. _5 . avînd sar' cini dezechilibrale. Figura 11 -22 reprez intă folosire:. " b _ m l)TI_ Fit!. w Fig. .:! reactivă Q este dată <ie suma Pj +P. 11-19.lllelrl' ~~IU IIll wattmetru CII trc.re.i waltmetre.pe un circuiL Irifaza t CH fir neuLru.1!r u c u san. . eu sarcini dczee.? a indica ţiilor celor două watlmrlre iJlmu[ţ·jUi cuV:f: Q '"""" V:~f(J-\+ P2).. 11..i dispozitive de măsurat ţiilor lfig 11-21).pe UII circuit trifazat fără fir neutru cu sarcini dezechilihrate se folosesc fil' (lOll. indic:lcdor uouii \\"3ltmetre. ~\iiisurarea puterii într-un circuit [rifuZil t cu ilr neutru. '"J. ".-~ . (11-1!).. . j\ \1. 11 -21.u. a două waltmdre pentru masurarea puterii reactive ÎJltr.hilibrate. numite varmchc sau {'U ajutorul waHmetrelor ob işnuite moutate după scheme speciale.. • . "d0115 wattmetrc" fig. metodă denumita a cclor. 'cr~ 1 . .. a şi b) fie un singur wattmetru cu două dispozilivt.surarea puterii cu ajuwml il douli wartmetrc circuit trifaz::j !~ră iir ne.:. folo sesc trei w<ttt. . • .. Putere. . puterea este data de sunt:.relea fară fir neutru cu sarcilli dezechilibrale.l>\ii~ur area puterii cu ajutorul unu i wilttmetru trifazal cu douil dispoliiive de măsura! montaj indirect) ..1 .20.:ini dezechiliorale: a montaj semiindirect: taj 11ll1i.MĂ S UflĂRf ELECTRfCE 167 .

"'. ~. mcc:mism cu ra(i (linţaLe. La folosirea wattmetrelor t. 1n curcnt alternativ se utilizează contoare de inducţie. iar numărul tolal de roLaţii .8 .'ERALA ObserVll!ie importantă. '\liisurarea puterii reactive Inlr-un circircuit trifawt fără fir neutru.ie a rolorului esl<! proporţională cu puterea care trece prin circuit. . .care pun in mişcare de rotaţie UIl rotoL Viteza dc rotat. MASURAREA ENERGIEI ELECTRICE Măsurarea energiei electrice active se efectueaza CLL ajutorul contoarelor . Numtirul de rotaţii . Dacă nu se respectă areste norme. •.rebuie respectate cu stricteţe următoarele indicaţii: a) începulurile babinei de curent şi de tensiUne (marcate Ctl o steluţă sau Cli o săgeată) trebuie legate spre sursă. Aceste..168 EU.ească limiLa dt' măsurare. Y:1lori ar pulea fi uneori depăşite f{(ră (". în curent continuu se utilizează contoare electrodinamice. b) trebuie respectati'l marcarea bornelor transformatoatelor de măsurat conform schemelor de monlaj.este proporţional cu energia clectrică corespunzătoarc . . Cind sînt posibile asemenea cazuri. walimetrul indicii în sens illycrs sau eronat. 11-22.. K .' .a indicaţia aparatului să depii:. cu ajutorul il două wattme1rc. . care indică direct energia in kilo. M . 8.ale rotorului .. la care rotorul este [ormat d intr-un disc de al uminiu pus În mişcare priLl acţiunea cîmpurilor alternative produse de bobinaju l de curent şi de cel de tensiunc. Un con Lor conţine ullul sau mai multe dispozitiye wattmctrice d{' masurat . la care rotorul este format c hiar din bobina de tcndunc a dispoziLinllui wattmetric.- Fig. ~ De asemenea.vaUore. nu trebuie să se depăşească curentul maxim admisibii al hobinei de curent (marcat pe cadrallul aparatului) şi tc-!lsitlneu bohiof:'i mobile (marcată de asemenea pe cadran).CTROTEHNICA GEl'.Înt totalizate de Ull. este necesar să se monteze iu circuit un ampermetru şi un voltmetnt de control.<.

. . ~ . I .... r--------. .• . Conectarea unui concontinuu sau de curent alternativ I I?()Y ?20Y I . II 2~. . Conectarea unui con ~ lor irirazaT ne t'neq. de cons tru c ţi e spec i a l ă .MASlJ RARl ELECTRl CE 169 Contoarele se 1'(~7.j . J Uiisurarca energiei rcaclive se efectue az ă ru aju torul cOllt oarel or de energÎc react i\"ă. .----------1 \ I .. .. 11·13.~~ I Fig.w. J~ ~.ni-": fazal cu fir neu lru: montaj sC. . 11 -25.. . a şa cum din fi gurilE'. . Conectarea unui contor tnfazal de energiI:! activă cu doua dispozitive de masural -drcuiltrj · faza l fliră fir neutru : 1) - Fig. \ ) : .----. :----. r lor (de energie :lctivii) de curCJlt monofazal.---.--L- . ". . . . C ~ .. ! . dispozili\'e de a _ m(>lluoj . I l r~::::~~:t~t===j . ' . b) fig. ..-e''~..----. dIrect: b .'Îe acth'!i CII trei măsurat <!1r<><:\: ~"''''<Ji. --. .circuit Iri ti _ ". 1 ..--. .. ... c ~ I ' .. 11-25. 11-24.. .tll tă montează În mod asemănăt o r c u wattmetrele. I ~ yj . .. muntllj .--- l :\'" II~~~ i ... .~ -. .. 'Wh . .. ' . 11-23. . • .'1ltdlreet.

curentul 1 r.: schcmii de cone><jun\ : ti _ vedere" apara' ''l''L U cu un .u un ampermelru UII [<"actorul de putrIT s<' mai poate determina mllsurind simull:>. aşa cum se .. oltlllctrll.HN\CA GENERALĂ 9. se ob\ i!lt. K .7ţil: î '.'.1 .n L('n~junca ş i pulcn:a actiy[\ P cu wattmctru. Tot În acest caz.10) tc'Cl= y:l .rifa znt cos 9 ="3U! I n curenL lrifazat.'.0 A B C - a "l. C05<1' ~ .f.a r ăia 1. paragraî 5." .'.I- P -p Pz+PJ (ll. 11·26. MAsURAREA FACTORULUI DE PUTERE (cos '{l) Factorul r\c putere se poate măsura direct cu ajutorul aparatelor numite cosfimetrc sau fazmctre (cînd aparatul indică direct unghiul de defazaj <p şi nu cos <p) (fig. o factorul de pll tere mediu :\1 lInei intreprinderi se ca lculează elI ajutorul inuicaactivă ş i a unui contor de energie readidi.1 I ) di n tarc se eakuleaz i'i <lpoi cos 'FI*'. . uşor t<lngcnta unghiului I I (J 1.170 ELf:C':"ROl'F. 20. 1ii1or !i Tilli contor de energie .. : ( . - al Fig. 0. mdoda este aplicabilă dacă sarcina este echilibrată. monof<lzat cos 9 = În p VI P cureut t. Expre sia factorului de putere este : in curent. cladi se măsoar{\ puterea prin metoda celor două U)(([{mefre. 11 -26). Cosfimelru de Q _ OI ~ablou.:: cap.

schema de cunectan. 11-7).trlli ca 31)aratc cu ac indicator sau.\ APARATELOR DI': ::IIASURAT 1. pe care sînt marcall' hornek aparatelor. pc ('apae. Cu ajuturul ('ore('torului H' aşază ac{'le indicatoare pe. II - vederea Qp. 11·27. MĂSr RA REA FRECVENŢEI [recllcn{ri se efeduează cu aparate numile frcc\'cnţmetre. Legarea borndor aparatelor de măsurat in cireui t 11\1 .i te imprimată chiar pc aparat (pe cadran. se vcrifică conexiunile conform schemei şi ~c ob~('f\'ii ca legăturile la horne să nu fie slăbite wu dcsfflcute .osrrm . eli Ilot:lţ.&ratuluL 1.'h-. 2. Frecse pot con:-. 3. REGCLI PRACTICE PENTRU FOl. Frccventmetru de vibratie de tabloll ~~"cmi't d~ scafd simpli!: con"x lUlli.metrelc iHăSlI ra rea a) (1 _ b} Cll f ig. De multe ori. reperul zero . lIontajul ~e executii numai după o H:hemi'i clarii de ('onexiuni. .tul e:derio t' al unui frecxenţmetru de tablou. Se i dentific ă aparatele de pc schemă cu cele disponibil" ş i duptl ma rraril{' de p(' cadranul aparatelor ~e veri fic ă dacă ele corespund ~('opul\li propu~ . iile e.uh knsiulle. p c ca rca~ă). venţ.MAsURARl ELECTRICE 171 10.~c face »iciodatii cînd acesta este ~ ub tel!~il1ne. ca aparate de vibraţie (Iig . a aparatului 1':C g. ctlm siut Întîlnite in mod curent.xi~telltc pc aparate. Inainte de a pUne lJlontajul de miiwrarc ". Frecvenl_ metrul se leagii În rin:nil ('a llll \·ollml'trn. fn figura 11-27 este rcprezClllată schema de concxiuue şi aspec.I'!.

destinală a leg:l tradndoful de apara Lui elecm. pr('.<. asbi7. propriu-zis (ren·plor). 1 4 I ~.\IUMTL OH NEELECTIUCE Problema miisu6irilol' are li dCIIsehil.\ se pot realiza In condi\ii tcllJli('o-cconomicC' ('on'spull z. 11·28. Citirea indicaţi ei accstora se efect ucaz ii în poziţia în c" re anll aeoperii imagilleR sa din oglindă. s(' impiille un control p('J"!lwnenl ~i 111'(·(·j. 12.i. Masurarea pe \:lIl e elect ricii 8 ftlrntlei. al dir"ri\ilo]' jlar:lJlle\ri (vit.lr[1 a llliisnra pre:. MASURAREA ELECTBICA A .ă importanţii nu nUIlwi in t'lectroteitllidi .rall~runlle miirinwn Jlcdrclrică intr-o mărime dedrică. u {"urui starii gradatii direct Îll nnitfl(i ale mărimii neekdrite miisural. Jnstai<l\ia de !Iliiwrat trebuie . unde aparate (cele tra nsportahile) sînt pn::\"iizule tII o seflr:1 cu oglindii. Fig. CilHI aparatele sînt mont:lk prin transformaloare de miisurat.inni.ri(':l.CTROTEHlliCA GENERALA 4 . . Toate ateste.f'ze .oarc Ilumai !J(' ~alea măsurării electriee a a('('sior mi'irimi neelectrice .i ~i cent ra lizate în :1llu!Ilit(' )JundC' elt' conlrol . 3.:"slll"<lt proprju-zis. de preferin\{l. 5. (" c h l'''"~} : J . nivele eLc.J.\ue$e:l rezultalrlt' mllsur5rilor trehuie trlJllSmise la d isblll \. prin aulom[lliz:ll'(~a prutc'selor de prodncţie.recep\<)l·.:.172 /::1. 1. Aparatele se aleg. Penlru fi !)('rmitc o citirI' pr('eÎsii. tCJllperaLuri. dennmil tradncLor. \~H("I.a jin ll t $eami"l de rapol"tuJ dl~tr:trJ~forn1arc al lrallsformaLoardDr) .!'lt cuprind:. 1 _ i n sta · de !el!:Hu ~ a. JdJite.inilor dc.l!. dar şi în ~dLe. Un aparat care si'i L.t'. este de Ill'('oll('ej)ut exploatarea în bune c. Mai mult. tril' d(~ O inst:da(ie e!ed. ..-de jns{. Indi(":l(iilr a para telor :-e citesc privind aparatul dre p t in faţii.oinne:1 ~i LetJ1 p eratllr<l in d ifcrîh~ J111nd(' . Lncit indicaţiile SII I"ie cuprinse În ultima treime a s cării gradatc..:1I~\\iei.) . indicaţiile aparalelor se int~'q)n'b'azrJ ~illindu -st' se3m:i de raportul de transformafe al Lrullsformatoarclol' de mfisural (aceas!a nUlllai in cazul cind la Înscrierea diyizillnilor pc seara aparatului llV ~ . cafe de multI:" ori se r('ducc la ~iUlp[(' ('onductoan~ c~tc a(' kgillură. viteza de rotaţie a ma.\I. domcnii . 1 laţi" tractucto J" . astfel. Aparatul cledric ele mă:mraL.onditii :l UJwi statii el(' compn'lioare [.

penL. la axul maşinii se ruplează tradudol"ul I format dintr-lin l-!cllc rator cll'ct!.c de curent continuu sau alternativ al dirui rotor se roteşte solid:l!" cu a '\III ma~inii. pc Seara acestui yoltmclrn se poate citi clircc:t lIn'atia mOl-:inii.llin necesiUi .urarea pc cale eleetrieii .ru) mf\soară tensiunea procll1sii. '1. fn figura 11-2R se arată. Atcsl genera lor. cir g:('ucratorul tah o Hle(ric.MASURAR I ELECTRIC!: 173 şi o !oiursă auxiliară de ener gic electrică.' Recep toml :.!.in i. denu mit şi gelleraLor tahOIll('lric sau tahogcnerator.:. U ueori lf)aLii iustal. (un volLlIlet. prorluc<.rll excmpIHit'arc. I-'eutn\ aceasta.1 IlIraţiei lInri maşjDj. o trn~iunc elrctridi proportiollu15 ('U lmaţia nHl . miÎ.

CLASIFICARE . Aparatele de conectare ~Î nt: intreruptoarele.slei instalatii (vezi cap. cu scopul de a le pUne sau scoate de sub tensiune. aparatele din acea. Tp. de a porni şi opri motoarele.i reuit). In conectarea.CAPITOLUL XII APARATAJ ELECTIUC 1. este necesar ca.<t1. GENERALITAŢI. pot fi clasificate in: aparate de conectare.nlul nominal al ace. Aparatele de protecţ. Ţinind seama de scopul lor În funcţionare. nţă reglabilă. Rcostatcl c sint folosite Ia porl1irea şi rcglajul • Prin .sesiza rea unei situaţii anormale În funcţionarea unei i ! lstalaţii.:1 ultimă categoric. Aparatele de proIectie servesc la . pe lingă aparatele de măsurat.! este imediat periculoasă (cum. Reostatul este Un aparat ca re conţine o rezisb'. cum sînt intrcruptoarele. releele. fie ff'lllualizează apariţia situaţiei an orrn alc atunci CÎnd situaţia resp ec tivă nu prezintă un pericol imediat (cum ar fi depăşirea tcmpel'aturii normalE' de funcţionare a unei părţi din in stalaţie) . siguranţele fuzibile etc. DEFINIŢII Pentru a putea asigura buna fUllcţionare a unei iustalaţii electrice. eontactoarele. peste cu . Aparalele de Teglaj cuprind reostatde. Aparatele de conectare servesc la inchiderea ~ i deschiderea d iferitelor circuite. cu ajutorul cărora se pot face in in st alaţii diferite manevre şi se protejează instalaţîa impotriva diferitelor dcrunjamcnte. ru pLoarele. aparatele de protecţie fi e dau o comandă pentru deconectarea automată a iustaln.ţ. care vor form a obieeiul acestui capitol. o îndilzire exagerata a vreUnf'Î piese etc. XXI § 1). separatoarele..ie sint: siguranţel e fuzihiJe. Ca urmare a acestor sesizări. de exemplu. respectiv deconectarea circuitelor şi instalaţiilor electrice. clescărcălo an' le. prizele de curent cu fişe ş i con cc toarcle. sau cum se mai spune.: apariţia unei ~tlprawr("ini·.iei . instalaţia să fie lnzestrată şi cu o serie de alte aparate. o scădere neadmisă a tensiunii. reostatele.suprasarcinii se intelege o creştere a curentului prin tr·o instalal ie. comutatoarele. dacă S il llaţ i a anormal. Un scu rtcircuit. ar fi in cazul unui scurtc. aparate de re~laj şi aparate pentru limitarea curenţilor de SCllr~circuit. aparate de protecţie. de a le inversa sensul de rot a ţie etc. .

cu ajutorul lui. u Il :tltor e lemente dc C'\l I1l:tII t. după numilrul de faze pareunc de eurt'nlul principal: monola:t. Aparlltclc electrice mai pot fi clasificate şi după alt e criterii. . JU>AiV\. Apar f Hde de conectllTe şi cele de reglaj mIIi pol fi c1l1s ificate ~i dup. pnculII:lIicJ ).rd.dup.: modul \lţ prolecpe cerut de (·ondi(iilc. prin . CO:\"TACTE J.riale.. Cl!UrOf 1ll :'ccSlei ddinilii.taL clt. aparatele.alc. IOl'ului dţ utilizarI:.ap3tate cu comandă manual ii suu apu:1le neaulom.~ate.<ljul ten~iunii gcncratoarclor sau la reglajul :lltor p:Jrametri electrici ai . illstalaţia poate fi comandată . lui făclndu . r('ot. ele se <'Xi. bl'. se manual. Astăzi.'irii) lui: ap:lralt' tU cOlnlmd:i automat:>. tritazate elco La unele aparate.ea t'ompont'util dinlr~lm aparat (intreruplor.de cele mai mnlte ori _ Apar (Jin cauz a ur.He. la ture :1cţionurell aparatulu i se fac e prin . prolce\ia C(l!ltrtl aLing('rilor cu lI\in:l.i!or :tulomul SI' Inţelege UII inlrerupii l or C:lre poate li inci'.Ul~(\ instalaţii: . cu scopul de a asigura lrc- . se aSigllra construirea aparataju lui de utilizare curenti"i atit pentru necesităţile inlerne cît ş i pentru cele de cxpol1.'culfl in cOllslrucţie prolcjaU't COll~ra exploziiioL 2.i felul curen tului: de curent conLÎl\uu sau de curent alletllali\".dupa tensiune.or defecle de iz olaţie-. dupa elim se iudici( iu STAS 5625-71. aparatajul electric are o importantă deosebită in cadrul uuei instalaţii indust. şi a. pe bu toane MOI prin cOllland" unur T<·lcl'.! curcntfl . cOIl/(ir/111 eledric esLt. He:wtorul este un aparat care se monLcază Într-un circuit pentru a-i mă ri in mod artificial impedan~a. deoarece.mlomal sub c:ouwnda unor relee p e ellre ci Ic contine. I n f ll llctit dt. inchiderea.leclrică intre douf.u'a. II apei.TAJ ELECTRIC 175 vilezei moto<lrelor. lnlrn-rnţhl IInor reicI' ~ .telc pot fi închise într-o carc~să C:H'~ asigură.l . mo::-e:tnic. fa7cle sini deuumit e şi puii: .: part.::LECTH1 Ct:: Legătura ('l(>clric:i de wn/ad S'111. contra pătrunderii eorpurilor slrăiuiO a st]"(jpilol" de apă. 1n cazul tltilizilrÎi aparatelor În locuri cu pericol de cxplozj(>. Ill(lIleVr:lrea UII!)r mancle. in scopul de a reduce astfel v aloarea curenţilor de scurtcircuit.-----------------------------------Ap(lJ"alcle penJru lImllarea wren{llor de scurla rcwl. ~i (te~chi ~ prin apăs~ rea. rde-II.\p~sa ­ H a unN 1)11 10''"(".lIlrerup. reglatli in funcţionare norm al ă şi protejată la aparitia unei situaţii anormale de funcţionare .oume . fn această grup ă <le aparate intră reacloflll."! dc mu~ehii omului In monwulul comand:\rii (3 c\i"n. in vurbire.n''' rii IIp:oratului c. stnt: de jon. l1ete~ ar" ucţl<..) prin ("al"C SI! face 1{'~ :Hura e..are . a pra[ului clc. ap:.. pc ~cllrt . După cum se vede.'lc dat. prin intreprindcrile Electroaparalaj-Bucurcşli şi Eleclroputere -Craionl. rOl\duclo:w'. la care ellcrgio. .' m odul dt cOIlHllldă (<1(' aclio m.. şi anu me: . de uemplu. construite În allii puterii popular!'. cu.sll tensiune (pinii )a t 000 V exclu~i\") ş i <I~ inaltii ten~iune (peste 1000 \' inclusi \") .]ei cu ajut o rul cnergiel de o "'UTS" de encrgic (eletlrici\. llrln intrl'fI!I)Hor "ulom:!:! 5{' Inţelege ~i lntrnup'ltorul e~r(' ~~ pOllte numlli dr~­ ebldr . Ia aparatele de coneclare. la reg. ('. după caz.

176 ELECTRDTEHNrCA GENERALĂ cerca curentului de la unul la celălalt.la orice contact .. cositorirea sau zincarea contactelor ~În t () pcr~jii c. Din acest pune! de vedere.apare o re· zistenţă electr ică s uplimentară. J n sch: mlJ . fă ră a se desface în funcţion are. Arcul electric are o temperatură foarte ridicată (3-4 mii de grade) şi i. pentru a putea stinge arcul electric. 12-1). De a c~ea. pot luneca sa u se pot rostogoli una f aţă de alta. Contactele fixe se realizează cu ajutorul şuruburilof. clemelor. De aceea.1~e î mhunât:. mărind secţiunea prin care trece curentul. în acest caz. Dacă circuitul respectiv este slrilbătut de curent. permiţînd astfel deplasarea uneia faţă de cealaltă . acesta este cazul contactelor prin rolă. denumită "rezistenţă de trecere a· contactului". argin1area . deschiderea contactelor este insoţită de regulă de apariţia unui arc electric între conta cl ele care intrerup circuitul. contactele trebuie prevăzute cu dispozitive speciale care să uşureze stingerea arcului. la aluminiu se formează o peliculă de oxid fo arte rezi$lentă .. ·~recerea curent. cu alit rezistenja de trecere este mai mică. De mulle ori (la tensiun i şi curenţi mari). care se intilnesc în practică la alimeutarea podurilor rulante.ul~ l ~ri~l rez istenl? de trecere a conlaclulUl provoaca. Contactele care se deschid în funcţi onare au drept scop să asigure inchiderea şi deschiderea unor circuite . bornelor. la troleibuze. ele nu se ating decît prin vîri urile diferitelor proeminen(e Jfig. de aceea . are o serie de ner egularită ţ i (proeminente a d încituri care se văd la microsco p).sc ft: n~li:. prin trolcu etc . fie prin llituil'e. prin perii. Aceste vîrfuri în contact au o suprafaţă mică. De multe ori prin contact se înţelege numai locul de atingere dintre cele dour\ conductoarc sau chiar fiecare din cele două concludoare in parte. şi / Fig. cele două piese care vin Iil contact păstrează o poziţie fixi'i una faţă de cealaltă. · narea contactelor. Contactele pot fi fixe ş i mobile. Oxidarea suprafeţelor de contad pro\'oad marirea re~isien\ei Je t recere.lll.mpune condiţi i speciale acestor contacte. la tramvaie. prm efeclul termic al curentulUI.te. la maşinile electrice etc. este de remarcat Iaptul c ă s tr ~lul d~ () x ·J care se formează la suprafata cuprl. Dacă un curen t electric Irece printr-un asemenea contact. Contactele mobile pot fi ~olliacle alunecr(loare sau con taele caresedesc/rid. In primul caz. O suprafaţă . IlldilZlre~ loculUI de con- . cele două piese care vin în contact. cu cît forţa de a pă sare a contactelor este mai mare. curentul trece de Iap! numai prin vîrfurile proeminenţe lor în conlacl. 12·1.li se rupe u~or la ap2:sarea COIl1<1tt~lor. Acest lucru expl id de ce aluminiul nu se f?loseş te l~ co~lacte mobile. Punind În con laci două piese. lipire sau sudaTe. oricît de bine ar ii prelucrată.(" mc l alin" . Trecerea curen tului prin cOl\(a ciu! d in~ Ire JOl1iÎ pic. proeminen tele se lurIese.. Dacă cele două piese care vin În contact se apasă una asupra celeilalte.

fMă ca acesta să se topească ~au ~:i -şi sdlimbc ('aracleri~titn.:te o anumit-ă yaloarc. In felul acesta se poate ajunge pll1. ranţele a.i fuzi bilă se t opeşte numai la curenţi ma i mari Cil 20-30% dt-cit cll n'ntul ci nominal In!> Lr('bl1ie dată o atenţie cu toLul d{'o~t'hilâ alegerii ('Ofccte a fuzib ilelor. Cu cit curcntul care tren~ prin fuzibil estf' mai mare c"lcdt curenlul minim de top ire. .. pe IiIl .lin cauLii c. ca re pro\'oacă lopirl"a lui.30% mai mic detit curcutu l minim ti. se oe p4şcşte curentul maxim admis de contael. • R.In caz dl' ~uprasarcinii _ mI Intrerup. Pentru curenţi dc 8. de exemplu dac:l.. Pentru ra fllzjbilul ~fl St~ t.op\:'a~d (~ă ~c fil'llil). atund cind cUJ'elLtul elin circuit dcpi'l.gă acestea yor fi ară.. Alegerea unu i fuzibi! eu un curent nominal mai mare de-tit ('el reit'şit din calrule . Acest CUr('llt este ('U 20. se num(' ş te caracteristica (le proiectie (1 {unbiflliui ~i are forma repre zentaUi in figura 12-2. dellumit fir luzilJil sau lamelă fuzibilă.tate ş.~c. Întrerupe circuitul prin topin~a unui Iir ~au lamcJe..sau recomandat în tabele face ca ci să nu :-:e 1opl'a~cft la .~to~rde \'or fi descrise fn capitolul de protectie a instala · electrice (Cap.. " APARATAJ ELECTRIC 171 3. . tact. 12-2).101nb fuzibilul se topeşte pradic instant:lI1cl1.lI"" gencra~. t eOl'ctit" fuzibilul ~e lopeşt(' după un timp infinit.· lopire (fig.:lrC*.eleul de gaze ţillor şi desciirc.' priu fuzihil timp nelimitat. Dac:J. pentru eare ti fost construit fuzibilul.sl1pra~:lrcini miei sali ~i'I ~etopcC\scă (~uintYrzierc la selll'lcircni1t" .' ~au eel puţin egal cu rurentul minim de topire (l"lin' IOP') la rare. ~e llumeşte ClIftlll /lominal al {!1:ibilllllli şi sc llotp:. cu In/. moto rul respecti.' d~schide bl comanda re!eelor d .!zi'!.:1 I $-nu sudat contactele.. RELEE Aparalele de protectie tarc vor fi descrise În cele ee urmează sînt: signfuzibile şi releele de protecţil\ . Curba duratei de topire (f t ) În fun e li e de C\1J'clltul (Iţ). Elec!~Olch. CCf3 ce reprezint!i un pericol ronrte grav In ca zul apara telor de conectare.· va fi distruS (ars). ~au nu ~c controletă ca [orţ . cu atit durata de topire a fllzib ilului este m~li mi c ă. proIecţie !. Cel mai mare t'UrCllt ('al~' poate ln'c. X XI). fjiud montllt in serie pe un circuiL.ă la topirea şi sudarea contac te lor. de ap"sa~ a conU:elelor (daU de nişte rcsoartc) $ii fie la valoarea presc risă.i o scrie de relee electrice ~i n('eI~dricc Folosite In ilistalat iile de automati7.. APARATE DE PROTECTIE. Sigurante ruzibile Siguranţa Fuzibilă este un 'lparnt rarc.\ 12 - . eftr 1H'('CS:11' ca el să fie 5trăbii t ilt de un cUI'("nt mai marI.Hor montat pe circuitul unul molor nu s. Curentul ma xim adlllî~ prînlr-w\ contact lIU trebuie să Inc~UzeascA con tactul IlInÎ mult de 70-800(. contactul 5e tnc:7illcşte p~tc limitele adtnis". Avînd În vedere fnptul eă O ~iglirallli.

se a ral.\ lntln!ere_ CII aju toru l uuu i dj~POlitiY. Fig.'.:>.Sigllrallţe CII intiniue (curba i): la acesle (u zibil \'.!uran\. avind ace l aş i curenl normal: n ~ ~!l u.} I"udhi · lului.-.CA CENERALA Fuzi bilul unei siguran!e poate fi montat in aer liber sau inchis Într-o de forma unui tuh denumit patro1l.n.. 1.liS ELECTROTEffi\.'p!.i normala corespun tiltoare (cu acelaşi curent nominal). durata de topire este mai mare decît la o si.~Igl. 1 1.'" I Cu lnU rd.ic disc ('0 101':1 1 ('. fuz iltile.G 1.es(e siguraute.\I n se topeşte Îlltr-o orii III s.j în tabela 12-1 (dupa ST.I~ sig:uranţej\. talc HIll alte sub~talllc aşezate În jurul fllzibillllui.. Cu lne:'1ie: I ~.6 1"1 3. Pentru a uşura stingerea arcului care nparc in urma topirii fuz ibilului.. Tahela. $. (..9 / "1 3 /. Caracteristicile de protecjie ale diferitelor tipuri de sigurll n le.J.3 1"1 I.!(Ie la torin'. In cazul ~igurallţclor ('ti fih:l (\'cd lll~\î jo~).3-67} conditiile de topi re impuse siguranl\'lor cu miner (vczi mai jos).lrdna d.(.:empljficare.l n!d toplr" I non11. La unele palroane. 12-2.in acelaşi timp . Pentru e. patronul eonline uneori nisip . Carllcteristica proIectie il unei sigu ranfe zibilc.\S 417.uwlol" s(' t::'5si"şI! ~ lin m. ."" l\. o ora [.ran\e nurmnle: I .l\.u'p ('..5 1"1 ..l n func tie de caraderistica de protectie.1 ( r.gu :-a. IQP~le ÎIl Jl\1I i Plliin d. 12-3. pe care estc marcat cmentul nominal <Il ftlzibillllui.la) I eu i"e'I . topirea fllzibilulu j este semn aliz:ltă piesă t In( !mtn tap Fig . sj~lIra nt ere pot fi dt! urmă to arele irel tipu ri (IiI.au o valoare mai mare a curentului Illinim de lopir\' în rapori cu curentul nominal a l luzibilului. durata de topire esle miiritA chiar In compara tie cu aCd'a il fuzib ilelor cu iner jie ~i . • . / 2-1 Cond itiile de topire pentru Co"ditille t. / 1."".> . . la . sa rc ina d.. in capul pah"n.-.l­ .Sigllrall!C tU iflerţi~ (cu rba i): la aces te fuziltile. lilJlpul de lopir{' este mult lIIai mic decît la alte tipu r i.asificiJrea sigurantelorL. unipolnre cu mîner Tipul tlgu r. la acelllşi curent. 12-3): •• SigurUII(e normale satl rapide (curba /1).

12-4) au fllzibilul Închis într-un patron carc se montează in ~ocll. . 80.ll sigllf:lnţe. decît dac" se Înlocuieşl eş ufubul de contact cu un altul pre· văzut cu un guler corespunzător patronului noului iuzibiL _ piesă spc("ială Siguranlele CU mîner au fuzihilul sub forma unei lamele. cu curell! nominal mai mare).r-o În lOll'lla demiuer. ("u piuliţe de stringere şi cuţite . 20. legăturile cu condudoare!e cu·cultulul se [.. se montează siguranţele . şurubul de contact din fundul soclului sigurantei este !?fo!eja! de un gul er de porţelan ca re IlU permite introducerea unui patron cu un fuzibiJ fr. 35.[: spatele tabtoulul.c in spatde L'lhloului pe eaTt'. legăturile cu condueloarele circuit-ullli ~e fac în Iaţa tabloului.de pot. b _ soclu pent.100A.'!.:ru legături in trrtn tabloulul. siguranţ.gături in spatt' ) : la ac('~tc sigu ranţt' .:!. mare. Curenţii nominali ai fuzibilului pol ri : G. în care se int~odllce p<ltrollul. 50. Aerstc sigunmţc pot fi : • Slgllrun!e ':S (cu lt. la aceste siguranţe. 63 . fixate Înt.APARATAJ EL ECTmC 179 slguranţe cu mîner şi siguranţe tubularc. Sigllran(e LF (CU legături în faţă) . fj : ~igurallţe Cll filet. 25. Si{(urun/ele Cll [ilel (fjg. 10. 12·4. a b II _ ~oclu pentru lcgătu::-l in Fig. 15. printr ·un alt patron. Pentru a evita schimbarea greşită a palroanelor (inlocuirea tlnui patron cu fuzlbil ars. prcvazut5.i prin ÎI!şuruharca unui canac fileiat. Siguranle cu iil. Din punct de vedere eOllstruetiv.

. C/l nlacl . sigur:w t" limite". ClIţitck de ('oulad p1itrund in ('tH1Ladc. prin ~pakl(' l:. eQlldu("\o3rl' ]e dr('uihilIlÎ. ill tal"(~ este ". 1 - pauv n (uzlbil . Palronul ~(' poate ~eoilt(' uşor. soclu CCH".· disldbutie urbanii ~i in instnla!iilc illdmlrinh:..wl şi SI' inlroeluce ('Il capeti'le in douli i:ont<t('LI' aş.\lil iu l'lIprill~ul aparatelor.r 180 de ronlacl..cil'elliL.lhloll/l1Î. Si-:urflU[:i [ulibilif !. LlIbul c~tc PI't"Y1!.'\imă..lin patron iuchis. prC'\. l'it şi pc tablouri ~c utilizc:lzii in uIti lUa Vl"'Ill€' ~igllran~l' fol'Jlwtl' dintr. fi g.at ).-.[\zlil. Se "ollstrllit'~c ]Wntnl ('urenli IlUJllinali de lOO-tl3U A ţ. Siguran\dC' dl? înalti'i !el1SiuJw.'Jl ti ronrh' lIIari (curen\ii d(' ~eurlcircnit).Si araI/lele rle 'vast ~..ic. In rclul at'('!i!a. - SiYllrrlll(e IubI/Iau! illrull1itt· dilltr-ull lub i7. pol intri'l'Il]W ('li rl.IIL [a I::lpet<' cu cut i te sau piesc de ('ont.7.o1fll.g-t:rc a arcului clettric. ! . ehi::! r in prim'l Si'mipcriond5 de i:I aparitia eurcnLului şi {'hiar Înainte i'a :let'sla sa nting?t \' uloarea m ma.1 indt'min:\ «I I' I'wmplu.le J _ j[)~$ă \t'llsiulle ~u JllMl< ~ puter~ _ de rupo. DC'e~t(' sigllrank H' nllllJC~C sigll1'l1l!(e Iitl1i1a/oure de CUIfIl/. 3 minc r UQlan l . (urC1 d . la j O:ls1Î t CJlsi Il ne. (Ip oLircj Jiu por~ telan. . 12-G). IllUllt:tll' pe tahlon ş i la ('a re se Jeagfi.şczal !llzibilll[.:re.· cu mijloac(' de ~tin. C'N!U ce permiltl o dimcn~iOllare m ai ('eollomkii a in!:l:da\iilor. .CZ~lle pc ta blou. f" (le TII eu si nl ~igunlOlc fuzibile de ('om fur le ~pccial[l. ~a u pc două izol.lI in r('\t'lt'll' d .ll'(' ill dreuil. 12·5. Ia 111 a!lfl lensilllll' (fig .'! \':110<11'(':1 ('lIri'lILului d(' ~ellrt. (':li'{' P():Jtt· np.ll oare. SlI h eap:lcu] aparatu lui). ('U ajulorul IlllUi miner tletaşabil carc stă fi:\. . terminal la ('apC'{c cu cile un rontact tip tulit. ('arI' pol intn'l'\1pC' ('urcn\i de ordinul zr('iJor de kiln:lmpcri.i se folosesc ill ~pt·ti.

\'11ri. . 12.lceslu. [aTli ca telllperaturli . sille la o rete~. lIulat cu fu.. \'ariajia CUT\'nlulu i ausurbit de un mOlor in timpul po rnirii mulot ului.Î ori mai mil re decit curentul 1. dupii CIIlII se va vedea în capitolul X IV acest cun'ni poale fi de·1 .m:111111 /lo rmal de S(!fcirlll al conduC/MuIIlÎ . _ C. Pentru în telegerea celor ce urmeaza.lIlţc. curen\lll ma.. nldor c'oun:1 in n ~." cin cauza curentilor de pornire a i muloarelor.. hul~ra Si:.. AJl'gUl'iI ~ig'l!r.~<Jar.ldmist' (II se "edea capitolul XX. . 12. .-J=__r 'nm Fig.IIl<u are ~u ­ POrt: 4 _ b01'n" jX'ntru h.-\RAT. In primul moment al CO J1 edarii.. este ntoC('S:IT si! se defineasc.a s. Penlru . '----'-__--.·ca eond"c\()ar" l"t· cir"u.1 ) • \ 'ezi şi capilolul XX.g". eslI' cllp'ntul m:nilll care poaTe apare:! la un moment daI In circuit. De obicei. tub VOn(uzl bll IP:>Imll): 1 _ pIese de 00:1 t. 1.. no t at cu J~" eslI' curenlu! CII re poate fi lrft:ut timp nelimitat prin conductor.onduci O.Crtrelltul admisibil prin condrldor.lrde ca re illimenteazA un singu r motor. absorbit de /lIotor 111 sa r· cil1a sa normala (nomin a lă). § 2). Cl/ren(uJ dr pornire (lJ (lnlli molor. la \a! u.1ft~a 1.".ilre mari care pltU în llIi~(.i d('păşeasdi lilllitele admise. [.rin COllduclor cînd Tt'Cep toarele alimentate de acel conductor sint in functiune normală.1 . notH ClI '11 esle curentul absorbit de! molor. Curentul ma"im I'sle mal mare ca 1.l1lul absorbit de !uoior scade de l~ v~lo~rea I p pe care a av ut-o initial. În primul rînd din necesitatea de a meuli ne c~J05ile de lensiune in conduc/or in limitele .6.. Timpul tn care curen tul de pornire scade la viiloareil 1"".1 iul1i unde mărimi eledrice în I~ittllrii Cl! caracteristicile l'if(:uillllllÎ.ulu i nomiuol al hlzibilului.tabiJi '\"11loarea curent. nOlal cu 1"'61. de inalta len~iulle: I:!·'.a normali!) curl'.. "ECTFl/C IIH A legerea sigurantelor*. În fum'til' dl' t":\radl' ristirilc ("ircuitului pe (':He \"0 1" fi mont:tte ar('~It' ~î gl!r. curentul normal rle sarcină este lltai mic decit curentul <ldmisibil prin cond uclur.AP. pl!l~ la I'ite7. 3 _ i·~..-. de e xe mplu nn pod rul «nt).7).:are d ispo ~! t i\'e mari. In capllo!ul XV! ŞI' dau cllre'l\lii admisihil! pentru Ull('!C lip uri Ile condudMrC şi cabl ur i.C:Jrcn/ul III/ulm al ârcuifului (eonUllctorului). (fiq. (12.stc cu rentul care !rE-ce .!zll de la clleva secunde (motoAre mici) pînă la cîteva ~eci de secunde (mo!o.\J l'lJ. p. In timpul eli molorul porneşte (Îşi miHc~t e vitez.im este egal cu curentul de poruire al mOlOrolui respectiv. şi ac-casta din mili multe motiv\'.i lu- Fi!!. ulul.lCl.(urauţ.

uclontl şi prin acea~.supraincărca cooduc.Pentru ('"a fuz ibilul ~j'i n1\ nominal al fllZibiiului trebuie ~ă ~c topească la pornirea motoarelor.ie nt care depinde de feILll relaţ. curentul nominal al fuzihilului 111 /.u esle CllrenluJ de pornire al motorulul cu cel mai mare curent de pornire J:.gal cu curcntul noqnal d!! sardnă T.I. .5 - in care tl'este un eocIi!'". .ihi l se :liege din scara C"urentilor noroÎn.. L a alegerea siguranielor fllzibile tr<'huic. .are. fuzibilul este străbălut de un curent apropi:tl de rurentul min im de topire..5[1 se condiţii : ţină 5c<tma de următoarele­ .5) 1:=2.J.J82 ELECTROTEH'N!CA G ENeRALA şi Pentru condudoarele care alimentea7.lli ai fllzihilelOl" O v aloare ('gaiu sau Îmediat supe r ioa ră v alorii maxime re7.o- k (12 .: ore uTIn:llo<l:"f:-lc Y"'!ori: tl.ibilll! să nu ~e topea::că în runc\iOlHlre::: normalâ.orul pc rare ~-a montat ~iguranţ.dbile impun 12·5) miirirea secjiunii conductoruluî pr(Jlejal. printre cue se g!'isesc motoare eledrice: (12. condijiile de alegere II siguranlei flJ. i". pină la 40 ~) .ill cazul motonrelor ('ti condiţii grele de pornire (porniri dl~ se şi Cp durata mare. nj:.4) in care coefident.25. ŢreblJie remarcal şi (prin r('!aWle 12-4 că în unele cazuri..(1-2. ta de a-i imbatrini izol~ţia . ni tircuilul\li respectî\· : (12.lii de pornire normale (porniri rare ~i d<' (Iuratn SCurUI ne cirra 5-10~) .1I1 J. .3) .2) in care: 11' ". Cu cit lP arc o valoare mai apropiata de 1. {7at. trdlUic să fie mai mare sau ('"(" 1 puţin e. Pentru I U7. AsLfel.ultnt".Pentr u ca fU:t. se evit. deci ('. k = 1.u.e topi. curentul re~p('("t(' relaţia: 1 >. din t'oJldiWi lc de mai sus.suma curenţilor de sarcină normală a celorlalte motoare şi recep to..ă de curentul admîsibil al conductorului Tac curenlul numinat fuzibilului trebuie să respecte relaţia: (12.[ in cazul motoarelo!" cu contl.il'i şi de sllpr:lsarcinilc care pot a păre a in reţca aşa cum ~e arată in tubela 12-2.ldilzi cOll(J. deoarece dud prin ronuuctor trece curent ul moxim ndmisibil.te pc punctul de a :-..ă po~ibilit:IJea de :l $uprail. cu nUt e!>tc mai mid posibilitatea de a .l'i mai multe receploare..t.

lalia 12· 5) la mirşorarea sectiunii conduclmuelor.). H R.dpal .:33 0. motoare mlirÎ el c.66 0. montale În le\'i .66 0.xp!o. deci rUlibilul nu are timpul ne<:esar sii se ..3.loc:Jluri publice: birouri şi încAperi tie ser· viciu din illlreprinderi in· dustriale lncăperi de produclie ale fntreprinderilor ·industrj· Reftde!t dt!.. O.25 1 . a~!i UII receptor irnponant şi rie lransiormare.a" "' . În cazul IIn('1 ill~t. Îniermill"111 se rde rll la func\iOilOlrea conlilluii sau cu intre· Aleg.. in cabluri . linii rfindrlll\' ~Î t1eri\"ali! in cllbluri . Sup{)rti izola\i 1. idem.~. conrorm tnllclci 12-3./lfdă'. - - Feedere· ~.2 Valorile coeficientului 'i' tiin rela!ia 12.IH!dlldnar(' pOili i'vlanli !lid po:!ri in ~are exist::.k forţă 0.85 0. in cabluri • ..8fi 0.:rea sigllran!elor cu inerlie ~au cu Îl1lÎrziere ~ .dere.."ihilc IWlltru prote{'lia tOllducLoardor contra suprasarcin ilor se aleg.d..:rt"il! Il.5 Fd1lt rell'id Locllinje.. face fără fi mai tine seam<\ de relatia 1:!·2. fal~ Acest fapi duce uneor i (prin r . mnntale pe supo rţi ..!Ilţii nonnali de sa r cină.APARATAJ ~:LECTRIC l83 Tabela J 2. {~lIf('n ti . deoarece aceste fuzibile nu se ard la şocurile de curenl produse de pornirea moh:arelor (durata acestor şocuri esle sClItW. siguranlclc fu.. ~i drri\':Jlii.llaţii ollişlHliLc in ("are Ull apar.i 1 un cOlbJu princip. cu COjH!uctQilre 1n le\'i. indiferent de tipul siguranţd. cilre alimenl .~pre ue du· ilolanl i - idem.it cU\"I.. Fel"cef se {p~.N(inwl de dllratii r uperi a rcccploarclor. I.lll cl'l!ld!lcioar~ in levi Refel.') teraneDerivalli receploMC cu re~im r<l. mai {nari dcr.' iar/li şi [ulI/jua Fcederc. r·er:cul de e. linii rrir. linii !/riIlCII':I le in [evi [-"ecderc ~i linii prillcipnk pl! silporti iza· lanli Feedere >-i linii prindl'il le in cabluri s~u· Retele . de cazul folosirii siguranlelor normale şi deci 111 () t!tonomie de materiale eOlldutlOare fn reteaua electrici!.de 111 levi sau re Sti R. IH:nlru orice regim <It' I!lllc\ion3re al re"cploilfelor Idem.5 - Derivalli sprc receplollre t:U rel!im inter · l1Iilelit U In clloluri ~..t numeşte l.lorl" - Ş lumini! s~u JlC conductoare 1n !evi c<lbluri . sub fonntt (/(' şo(" .: de luminiI Fe.

Ll :l tj i anormale de funcţionare.5 - -- 4 6 10 lG 25 35 60 80 100 12:.). curent. dii o comandă me ~ cani că sau .150 130 - 100 200 260 .o comandă eleclricft (prin inchid ere a sau deschiderea unor con[acLe a. t..'l Ins!.şi anum~ DllP(l nat1lra mărimii la care releul lucrea::iJ (pe t'aI"_~ rel. vitcz:1. 160 a5 15 20 25 10 15 20 - - G G 10 20 35 60 80 ]O" 25 25 60 80 . Cilld releul se~iz(>ază o asrmcnra situaţie.3 S iguran ţ e fuz ibi le pentru protec!ia contluctoarelor (sa rcină p ermanentă . Releele ~îlJt utilizat.alaţiei (tensiune. in tuburi Cupru Jnst "ln lj~ fj".'\LA Tabela / 2.. <le putere.ură etc.talalii industriale pentru automatizare a f Ullcţionării lor.100 350 430 500 160 200 225 260 100 200 225 160 200 225 -. fi lO fi 1.5 2..stic. illstaluţii!e electrice pentru protectia aec~lora contra d iferi tf'l or ~ it.75 I -.!ul o Utpravcghează) reteele pot fi : de tensiune.emperat. fără şocuri) i nsfala ţ iifor e lectrice Curentu1 nomi".e li. ci dă Ull semnal opt.1 a] fuzibiluJul I . sub influr:n~a unei miirimi pentru care releul a rost conslruit şi reglat şi pe care ci o snpraveghează.15 - 50 70 95 185 240 300 120 150 100 125 200 :mo . . sau comandă deconedan.184 ELECTROTEHNICA GL"'fER . Releele pot fi cJas ificatc dupa mai mulLc ('fiLerii.) 5cc\iUON' comluctoruju' (mrn') Imln l:qic fix:. .de cele mai multe ori .-. debit. acrian. de timp etc. 260 300 350 130 260 300 :-150 2fiO 300 350 430 500 600 500 ~ Heleul este un aparat carc. Heleele mai sint utilizatr În in::.3 instala!:ki.ic sau a cu . Î11 ftllleţ-ic de diferiţi parullld!'i ai ins:t.' (il. de enrcnt.le ~· ale). presiune.J"ji" mobilă I Aluminiu Cupm - I Aluminiu Cupru 0.

cînd 5int influenţate nemijlociL eli' mărirllca slIpravcgheatii .U!. (fi~.relt'{' secund are.-""Iune.10 A sau 100 V). hobinajclc uilui asemenea r("jeli sini parcurse ch iar de cur entul ce trebu ie supra.şi secundare : o _ re!~. d~ t<m5Iun~: R _ relcu.iolIarea se uzează pe dilalare:! unor pirşc În'cruzllc cu ajutorul curentului electric .. (! _ r~leu securtd . Releele secundare se construiesc pelliru un numiir ue curenji şi tensiuni (de exemplu 5. Rclcele prim.\RATAJ ELECTRIC '''' DupiJ principiul de. 12-8.mdlll" de curent. ti).amă largă de' curenti şi tensiuni. III necesit ll fjk insialatiei făcindu-se cu ajutorul trasfof. funcJionare. a) ~au -"Înt alimentat. Relee primare .. TU _ uanMormaIor de (.ii.are se cun5truiesc pentru o l. la care I"uncţ..e chiar de tensiune:\ ce trevl1 ie supran'glwat5 (fi. rs.. cart ('fe('tueaz~ direct mjşcarea eorcsp'lnziitoarc ('0m('lll. nsiune.n. d(' partea mobilă a re!eului . la care funcţionarea se bazează pe atragerea armăturii unui cleclroma net · relee electrotcrmi numit<.AP. rind sînt lcg.\"cglH'.sformatonrelor ele curent. releele cele mai de!! intiillite pot fi: relee electromagnetice.. b) . -. matoarc]or de curent SOIU de l..:.. VUP(I modlll cum transmit comanda releele pot fi: r('le(" directe. In instalatii de Înaltă tensiune se folosesc fn general numai relee secundare. in scoplJI acoperirii in mod satisîăcător a necesilăjilor fO<lrte variate ale intensilătilor electrice..>: pe scurt terroi&J3. . J2-8. b _ !"cleu primar de tensiune. D/lpc'i fIIOtllll CIIni .. c _ releu . 12-8. c) sali de lensiune (fig.. J2-8. TI _ t~n5!vrm~l1 or de ClL.u primar de Cl'~!"It. adilpt<Hea.at (fig.-.reIcI' primare.i!. prin intermediul U!lor pirghii legate.ltc in circuit prin jnLt'rmcrlilll tr.: ) u R a) b} J TI u " e) d} Fi!.. 12-R.~illl mnn[afe in âJ"wil se deosehesc: .""Cllt.

a.~upra ­ \'cghl'nte (1l'pă~t' ş1t' o tlutllllilri Yil!oare n'glal:l Iri releu. tan! lucrează at.t!()1ll"f'<I re g lat:'1 . de rxemplu. a/ f ig.\ . J)llpil feful !'ariaţi!'! mărimii ('fUC le (lr(iOJiea:â rcieeh' pol fi: _ rcl. • Denumir ile de conflict rJrJrmal irtchis şi cQ.lmH't!a r<.. cOJltacll'.'a maÎ multe eontacle normal de~chi~e şi IlHli mull c COJllndc norlll:l. mi'isuwl dill il momel] tul in rarc lliiirimea ~lIrra\' t'ght:alu nU\I:' \' a.'his se folosesc rlll numai pentru contactele rt'leelor. La buloant:le pentru comandă manuală.und cind \-nJoarca m:!rimii .ch:.186 (fi~. _ rt'l('~' JlIiJliuwh: .. cind re:eul ~.<Înn<·. de lucru pol fi deschise (contadcJc (1. il). pelltnt Cortlac!el e conlndOllrelor SJlU pentru butoanele. : b) _ rt!('\' tn. şi ea tlnnare.'. ELEC'l'ROTEHNIC.. CilHI bobina re-leului este p:lr('ur~li d{' curenL eontnctdc normal desdlÎ:c ~(' in chitl. ca urmare. ('arc :lc[ioueazri dup :i lin ti mp anumit (regl<lhilJ.\ GENERALA 12-9.] Incn.le ap~st:l.'est'rI rHl este parcurs d(' cu ri. fig. li). La un !"l'leu. in riglll':l u-n. .s : ."ao.relee imlantanct'. de lunu. L'u releu poate' <\Yl. la 1':11'('.lt lU tCu. iar cOlltadul li ~e llUJllt'.!::Iere.rc:I conl""'el"r de lucru. este pOlijin in Caf(! se găseşte c(Jl1tactul. i~r ('ele normal iHdli~ 1! H' d('~('hid.:. c1cdrie.'g"Jal:'i .de roman dă mllnualii. _ se:l~"l mlşcir!! plrjlh.ul de!IC.. ci ~j p.:'i pral'lic in momentnl În ean: mă ­ riwC'f! suprrlyegheaUi a atir 's \' . ca. . o unu- nlil[1 valoare reJiloHI. a _ C<)ntaCI no=. rele(' !('Hl]l(l!"Îzal.l illchiH~ . 1 r. COll tacl. e[l. prin mişcarea piesei mobile.' (ron!acklc b.l!U!: ! _ pun.~e maximale..te conturt JlorJl1:Jl inchis (l. 1J) ~ all iu('hi~. releul direct acţioucazi't awpm dispoziliy ului care hloc!wazi"\ Înlrn-uptol"u! in poziţi:l Îilchi!'.'ruptor. .schi$.. po:>i\la normal. 12-fl. dcsc!>id". Pozitia în C:H(' H' g:ISt'~l~ eontuddc dud J"j'lcul nu eslI' p3rCUl'S~ dt' tun'nl ~n\l 1111 c!'lI' :dil11 ('lltnt CII 1.:: non". 12-9."i~.l\' <lc(iOllr:I7. întreruptorul ~e dt"schidc. " _ C'.. bj Relee dir('clc şi indirede: <O) _ cdcu dtrcc. <'ind n.t' ~ilU ('U 11ltirzil'l'l'. la tiI) intrl.'mitlllC se lIuJnl''jI(' pozitic llornw![r. li .'daci iwrnwl tll!$(. COlltnd('le l'rlcll1lui S(' 1î\lI1WS(:.-n]ru al]e contacte.relee indin:c te..' llt sa u nu rste aliHH!nl. de exemplu. cInd butonul nu e:. [)/lJHi limpul de (lc{iol/fII'c Se dt'm'd)CH': . . {"onlacLul a se numeştc< i'ul1tal't Iloi'mnl ele. care lu('r('rlZ:t In $('udc'n':l Yrllori i Ill~!riillii sul.direCl : R releu: I _ P~esă mobilă a r . fig.. l~HI. care la r indul !'"ău alimenteaza lIl] all 'lparat (seryo motor." conductonrc de "urent pentru h1C:. 12-9. eOlltador) cu ajutorul căruia se efectuează In:.i"nem:..: il.. lc.('a~a m!'('Qnică cflrt!!'punzătoare comenzii (fig. se inchi<lt" ~au ~c deschide un cirCllit. (1).

i il resor !ulu i 4 /in1ÎfI"d"nt! :lrcul fi"'] mu)!.) \i!. CllH'hl ~. 12-10) un miez magnetic 1. -l l~ ("u !'('ll 1 l'Ofl li 11 i\l!. M'ad ~<lh v:tl o:llet regl.u rele..-ulJ de re g laj nI .urlu!. denumili· şi rl'ief' ne' tCTI ~i Ulle nulă. La ri. Dintr.' uHime [('k".!!e Il r et. Cl\ren llll de lucru cre~ie.. cele mai des rolo.~rtulul 4 : g _ şu ­ __ rub d" reglaJ ai inlrettE"n'lui i niţial (): c _ contacte ~d..w (k tel~~'illnc de tip deetronwglleLc ~e C'O!lS{.(o - n lst : 5 ~u.l"Omaglle'tului se . ('ontiuuu . De asemenea Cllrenl111 de lucru mai poale fi re!o(lat prin s chimbarea nu m.. resort a.APARAT.h ll1il de l!-nsiunc (:ldică este cxec\ltat:! dinlr-un conoucior de secţiun e mi(':-I...ttc : 2 mobllă : J _ \10~ ~ lJ!nuJ . De ohiceL la relede folosite pelJ\Tll p r oiecţiI'.1 care releul îşi atrage armalu ril. 12·]0..zr! cind curcflLul. ref..:-i pent ru cUH'n[ :111ern.~ Illinim~dt" .l'llÎesc pt'Jilrn tlll"~' !lt..·. L<1 lHlt"lf' rel ee. curentul de supravcgheat ( ~a H de un curcnt.: ~e VOI' descrie unele tipuri de relce mai des intîlnitc. .'''. cl<fI:J1luJ de l\1cftl $e reglea ză prill schilll · b.v ~~EC1'RlC 187 în con linuan. hob ina t'ste . Pe mi('zlll magnetic l!'ic găseşte bobilJajul 3 parcurs de. aul\('(' :UTQă Lma i n fiDzili:. r('~pc('tiy tt:Il~'i(!l1(~ [I. In mod :l1l<llog ~e comtrui('~c relel' e1edromagueticc ll1<l ximalc {le \. 12-10). Releul maximal d::! curent cel mai frccxcut utilizat e~tc. cu o armătură mobilă 2. e!cmenilll d e reglilj ill resorlului (şUfub.- o 2 I r·. la fC'!ee le de cOlls!ruc(ie In<li îngrijith. numit nm:l1t ne lucru . dad n 'leul e~te ~ecundar).J. iem i nnc .ih ~ in~ rl'\ r.. R eleu maxima! de curent (principiu) .Il' (:lIn~!lt şi r. ClIren \lJll. resortul anLagonisl J .l tensiu nii rcsortuhlÎ ~ lltagol1ist.'leelt: tit! liODSiufl('.:ll~ menţi n ar-miii-tir:! :lt r:J~ il ~ i o diLel"c<l.l. fie C11 se execll LiJ co manda (dacă re leul c~Le d irect). re leu] îşi atrage ul"IJ\ii tura molJilii şi intinde. Dată n:renlu l sC~lrle ~U b \"3 10<\]"('[1 n:-glatil . lkll. Dacă Cll rentll l în bobinajul 3 depăşeşte o a nu mitD v aloan'. cure n wl de-IUCf U creşte) .irind nu miirul ti e spirt'.\ll ~ i :umiîtura I'kel. 5 6 Fig.r.malu.. de tip electromagn etk.cnsiUnt· :. Relee maximale şi minimale de curent sa u te1lSi~l/Ie. iT1Î\i:diL In acest caz ~e ~p\llle 'c:l reliOl:l ~1I l:' rc\·cnire autom ată.I<ll prin schi:·nbarea lnl reiieru lui init ial o <:ll aju!r<rul unui ş urub de regl ~re 6.'(']. I _ arm~_tur. El conţin e (fig. proporţional cu ace~ ta .-.. ci t . mi('7.lr mare de spire) . 1ll.--u un llum.~lc(" minimale dt.irului de spire ale hohina jului rele u lui . cazu] din fig. prin m j~carca arm:i[uriî. cllTentul de h:cnl mai po. . <H'('tli.(' le minimale de Le!l~il1m' . m:îrind lnlrdier ul iniţial ..:: lll"ximuJc şi millima!e ti"..poate fi reglat prl ll ~jl! s\area prealabil. pirghie) n~rlasează un indicator în fa ţ a L\nei sd ri gradat€ pe c ~rc sîal !1JSnisc valorile curenlilor ce lucru ~i a'le1llui.lri'i . curellllli de I~Cfll Scad".(liv .. Hdce'\c tnini..ne.i m ie'7. fic cii ~e indid ~all ~c <i eschid contadl'le de lueru li (da(":! releu] c~tc indirect.

lelllJ-lorizarea se realizeaz:1 il!lroducîl!d un mcr:Jni. & born~'~ COMac '. cu pune În functiune mecanismul de ceawr- . F iecare wn ii a pol ului pro uce cite o fort ? de atradie aSllpr<l arm.:. arc ant9. Releu electro11l<lgne! i<:cu fnlitoare: af!!lă!llrâ 1 . Fig. Aceasla provoacă o vibraţie a 'lrllJătnrii. vibratiile Se transmit si la conlacte Înrăutăţind funrţioll<tl"ea lor. 12-11)..ţ"«rc (pateU. 12 -11. Releele de lip electromagnei ic.'7L1ltalii lisupru R[111il! urÎi nu mlli trece prin I.. maximiile SllU minimale. forţa de atractie a armăturii este variabil ă..) : J _. cit şi la auto· mai:zarea IOL Pentru exemplificare. sînt folosite mult atit la protectia instalatiilor electrice.(' montc<lz[\ o ~piră in Hurtdrrllil. <lşeZllldu · se În pre· lungirea capetelor circuitului m<lgne tic fix (li nia tras<ltă punctal). cu armătu ră ratitoare. fig.de Cllr('nt .a:..jul !mp:.'\turii.ct . io r la de airacţ i e fl. pentru a m iqora pierderile in fier. 2 _ . 12 · 12. 12-14).~ _ g :aJul arcului an~.13 se reprczinlii un releu de cmeut cuntinuu folosil în mod obişnuit în instalatiile de automatizare. Pe acc!a~i principiu s~ conslmiesc ş i releele maximale sali minimall' de tensiune. fl l1 xul magnet ic care trece pri n 1. tu l lre<:erii prin zero a acestor forl e nu coincide.~ mi~zu. de lu~r~: li _ lJolJlnaJc (releul ".<lll de ten - siune. în curent alternativ..(' atl'a~â..con. trednd prin zero Oli de cîte ori lrece prin zero şi cun'nlul din bohinailll releului (la o frecvenţă a curenlului de 50 Hz.i de spIni este defa7~t falil de flllxul C8re trece prin restul S€ctiu niiJlU1UIUi.. eledromagnetitt'.l'fO. PClltru a red~cc această vibraţie.sornicărie ) Înlre anllaturâ şi contactdc releu lui (fig.m de tempol'izare (mccanbm de cea.re bobin3.<. folosit ca releu secundar. Spi rii în scurtcircuit pentru rcducerea vibratiilor armă i urli tlnui eledro magnet. Ca !lrmare. Cînd ar mătura e~t. ~c constru ies c din Laic. forţa trece prin zero de 100 ori pe ~ecu ndă). 7 _ oorndc bolJ!naj l')()r .0n<l tIl c his.::onjst. La acest rel eu .<r on:~( : 4 _ r ..us ali acţiU\l(' imtantaue-e. 5 . l{ed uc Nea vibratiilor armiitllrii se explicil flsifel: d>t! oriIă c!lrenjilor ind uşi in acea~tă spidi. aceste pir-sI."or de lu<::rC!.<. pc o parte' din polld e1('dromagllchllui . (fig . La releele.lff'I"Om"'f!nelUlu\. <lfmătura 51' roleşte.CTROTEHNICA G~"'ERALA (Jiu oţel masiv. j~f vibratii ie sînt as!)el r eduse. CÎnd curentul depăşeşte valoarea curentului de lucru. In figura 12-12 este reprezentată construcjia l11iUi releu maximal de curt'lll UI' t ir electromagnetic.\it In d()u!i jumfHliU ~arC se pOt le"" 1:1 ~er'(' sa" Jn paralel) . nJllslruile Gl relee de tensiune sau de curenl. în figura 12.. in curenl aILcrnativ. Relee fempori:ale. care produce 1111 biziit. IIlS~ momen. HeJeeJ(' descrise mai ..188 con sl rui('~c ELt.~rm.tt=ă ro:. .

onlnclt:lor de lul. lIelee (»I!clromagnetice de cur"ltl con tinuu ioJosiie in insl.'i. răci ll dll-f (~ inslantaneu. su b acţiunea rcsorlului ..APARAT..'ru (1. do:o lucru.\J eLl:CT.datiile de Illllomati7. lemporizarea In ar('!'!t rdt:c arc IOf Ilumai Il"! atra. Olax imak lO 3U minim:tic.. iar după a) Fiq..)Qblnil: ~ - "oma!'\.R cînd este e1ibl'r:llfl.r:erca armiHurii. nicărie S. armă t ura .vedere: mi ez' ! ~ "~. 12· 13. tcmporizate-. De obiet.. revenirea contactelor in poziţ i e nonna!i"I.btu'·Q. 1 _ l.sediulle: /1 . PI' acest prim:ipîu ~e bazează construirea rcleelor de cu re nt sau de It!lIsiulIC.lHC 189 ceasornicărie efc ducazăin<"llÎdc ' n' u l rc('l'l"cn nnui <lt'! l1 lll it tilUP (reglabil). uH'canÎsm ul de ~au ddch idcreu <.ilrt': it .

RO'l'J.J:Hul~1 (le curent (fig.traluri de m"tal se lungesC' diferit.:. încălzite cu "jntorul eurenlului ('Icctric {'.TI::"ilerii ~au descrcşlnji flux."\~ r!.gllelir prodns ti t.ului magneti(.talul) e"te Înc?ib:ÎUi. pot ( uucţio n a a tit in cureut conlinuu. Din acest pun ct de Ye.prin lilicl.ire indircctă. Cind . Cind lamn biml'talieu (himr. in~tIUIltu><:". străl.~ E. Principiul tcmporlziirii acjiuilii rcleelor instantanee: R. a). alimenLÎnd-o cu lf. rontacLele (/ al~~ releului R J cu acţiunc inst.cit direct prin trecere:. Se intîn:ie . Lama billw!. ~!eu ~v.16.u' pri'J lama himt!lul (fig. - rc:"u acllu.ul mt. R • Fi. R('lcelc termic\' (fig. ionnntă prin lipirea fi două hmcle r!în nwtu le rlif"rit('.> aceşti curenţi se opune t'au7. t !' l~lporjzarea I'eleclor elt·clrom:J. in r. l\\c . folosite la iust:tla\ik' HutomaLizan' ..'mtanee inch id cirCllitul bobinei releului de (imp R~.lI'(> trebuie ~upravcghcat. funcţia· nin pe Jal.llnn' CI'1t.. 12·1 .190 ELECT.:-. Potrivit regu lii lui Leuz. n<~:::>ten> (.np. Fig.glIl'li('{>.)stre! fie al"> . ea se incQyoaie.c Î {'are i-u {lat. 12-Hi. ~e poate rr-a\iza ~j pe baza curcllţilor inchhi intr-un tub <le ('llpru (nl<lllbl pc miezul JJobinci) la varia!. !1.I]je:1 C'Sll' ine{tll.eu inri:\b. Ne/ee termÎce .'lI L a!l('J'iloliL în curent ('ontiJHlH. r11\'entlllui ch i. b) . 12-16) ('on\in o l:In)ă JJimdnlică 1. nt'!t"t·I~· kmporizfll' fau de timp.ilHt mai s us.ului prin miez). prin intermediuL un('Î rl'zi~l\:..elcC'k termiCe "' Înt I'f' lec maxim:df' de l:urI'nl.e indilzil indij'l'Gl. ('it ~i în CII f\.:HNIGA GENERALA HeleuI electromagnetic temporizat c~te folosit şi pentru n transmite el! <lnumitrl intirziere ('om('n z il~ unor relee cu [lcliune instantanee. 12-13). Releu lempori zat.l!'. 12.:.a {! aturii il1!'g<lle a două md<lk diferitr.UI! cnzJ'(~lcul~cnumeşte~ircJcu de timp. dl:'onn:ce _ prin dil. Ilu.d e l'C releele pot fi : CII iuciHzirc dire cLă .:-. 12·15.1. (Ia COllcctarca sau de('one<"tarca releului).ia {iu. con s lruite dupa printipiul eleclromagndi(' . Ro.Îlft CII ajllLnr111 clltt'!liului !'Icctric Cil n' trebuie Supq\'('g:ht'at.. i n arest ~('op (fig. cind bimelalul {'~ lr indil.două !." i~ dibl'l'llrea armăturii. .'llsiuoe constantă: releul de timp îşi inchide sau işi deschide contactele II ('u intîrziere şi transmite mai departe (CII ncrustă intirziere) (OlUanrla relcnlui cu a c ţiu n e instantant!C. cînd bimetn lul esl.

rc" 'JUu l reper in fala unei .ital.·lru. oi releului.. 0 .H(' })Olll<.:>'lzeştt" mal . i - butO" de rC"'en!:-e. r ~klll s.'Ill plu la curenlii dt' pornire ai lIlotoarclor).e ( iulll zecimal" (de ohic<·j de In O.'ITiilaL mai $11:>. (1 (' î"dJzir e ~e llIkşllrc.j nmrc .lrt :1rii Într<' lam" binlcta!ic.: fi re· gla tll p e r~l~u ~. rc[('rle termice nu ac(io!l rază la şoe uri It· (It.6. cu cît curentu l care trece pri n releu esle IlwÎ mare (deoarece bimctalu l se Înci'il:t:e şte ( 'U atit mai rrpede cu cît curcutul este mai mare).\ şi c"ut.scări pe cnrc sinI Ulorcale In. 11I\ \!Cpt.id si..i c~ Hku l .. .~('nsc5 lilllitt'h' dl~ incă lz ire "c!I1l ÎS{'.h-e.y.!.u c.1 '" "p:uatului In C.'nl!>nre :l curcnluJut (le luefl! C. Clll"("Ht Ik scurL:i (Juratii (rit' (·:-...!lare" eUfeJltului dc lucro Se be. :u!uclrHl rl'pHul la di~'i1.' se fac~' dup:" un . releul Lran~ mi te comant1a dupa uu timp cu atiL mai mic.nMele de luuu : j - "cz1stcn\~ de Ineâh:.dic.. tIc trehuie să cOHlandt" dl.'" lucra la lIll cur('n! etlnl cu \J. \'ul("J~re" cun:lIlului de lucru PU:1!l' n ~i ('II rl'gl:ll:i ( p o'lle fi filcut::. :l~ tf('1 inrit. nH\H'5t~)..I o"ren curell [uiti! dr lucru ~.lJlUnlit timp .> cc es t\'" rl10nl a t releu!...t p c rclcu sali ~~t/! c'~al <'u cuantu! nomilI.' numcş t c <curen! ltulllin. Prin contactele sale dC' lucru. o _ eu !ncAllire lnd~Iă: 1 _ Ja'l>i!.. Curclllui "orui na! al rd('u[ui c~lc nr:t rc(. St· Ilu"'l·~b \":1[O:lr(" reglal!'.· 5:ll! tn.~lrir~ (!ln~. Re. Ce:l !lI:. olme\al: ! ~ c.' prnrtic p rin dCjlla ...'con\'c!arca in:..'::1""".7 IllSt:llUII. _2 (ne/evI cald) . Relee termice : a _ cu hlc r.ln<.D.\1 a l relelllui. Helcclc L{' rmicc sint folosi Le pt'lltr u a asigur<1 proiectia in sl:ll<1ţ iilo r l']t!ctricc cunLra suprasan:ÎniJo r.lctclc d" lucru ~au prin sch!mIHlft" n:zis t e n ţei ci" h..rc· PO:IIC li trecut priJl rl"ll' u şi [a tare rd ~ ut inca nu lu<:re:lJ. \".~ 1).iunca 0.:.r . (lupă lIll !imp care d('pill<1~ d(' rnarim('a SIlIHflsarejllÎ" :1*a CUJll s-a . ci la cun'n!-i ne lungă dur:ILă ("arc sint mai mari (h'd! o <1nu..) prin 5chitu).APARATAJ ELECTRIC 191 curen lul depăşeşte o anumit ă limit{t lama ~e in co\'o<lie atit incit dcsch ide (~au Închide) contactele de lucru 2 ale.-.2-1 Ulii c"lorii ole mlcli. sau prin acţiune:1 <lh'ecfă . in :l("('~L timp... 1 b) fig. releului. Ilw[ milr.).' lu un' delS:ljatll.mită \'a loare regl ată la 1'. curentul tHC~ prin Tl'[eu ti lli P lI~li".7 diu cUfelllul IwmJn:l1 al )'l'lcului. Cun'ntul mn:lm c.-.ldre dire. ~!lU furt"nt de lucru .tal a ţi" I.' :1 dql. Dt'onrl'ce incăltiH'<l larnt'ki bimet. inclilzirt'n insLalal." rezi SlNl t .! !nie. 12·16.i c hi:n dal.

comutatoare.: . 12·24) etc.rl. şi care prin rotire in jurul articulaţiei poate fi introdusă in conlac:lul fix F (liS_ 12·17. 12·23) .. lace o dubl. In eSCllţil. 12·!i. şa cum se arată principial in figura 12·17. separatoare.l"\' atunci cind d trehuie St\ Îll lr('rHp ă curC'n\ii de s("urteirc llit. care ţJrin deplasare poate fi introdusă Imf·un con· I"ct fix F (12 -17. ton. iar circu itu l r('~rc rti\' r~Lc întrerupt (d C'~chi s)_ Con:slruc1iv.c: n . întreruptorul este înehis şi in ft lul acesta se a~igură continui tatea electric.sllh forma uncl tijc mobiie M. (!t-oarec(' a c eş tiD pot fi foarte mari în raporl cu curenlul normal dt: sarcină al circuitu lui.) <l b) c} l'ig.s truc\ir. .II .'.! contacte i ixe F (fj~. Acest iei de contact se mai numeşte contact culil sau pirghie (fig. in mai multe feluri: . a). Tn1reruptoart • tolreruptoarclc :-:inl apara te care io('h id sa u desc hid circuitele clee· t r ice sub s~rcînă. \ljă . . prize de curent cu fi şe .l. Ciud contpctclc mobile si nt aduse în eonUlct CI1 cele fixe. Cea maj grea silua(ic Iknlru în treru pl or <lp:. contactoarc. a). conlaciele mobile ale unui Ît1lreruptor se poi realiza. APARATE DE CONECT ARE Aparalele de conectare s int următoare le: întrcruploare. cind eontadde mobile siut de pă rtntc de ('ele fixe. care pr in rid icaTe poale ii pusă in con\ilc\ cu dau. 12· 19)..sub fo. _ COnlaCl cuţ. a. un intJ't'l'up tor c onţine unul sau mai multe contacle fixe şi mobile. după eum se vede. c şi fig. Acest conlan. . 12-17. intrcruptorul este deschis. Princ ipiul II . Intre ruperea unui circuit II A . b _ co ntact cu du~!:l Intrerupere.'\<!" _ e<:>n1(l. 12· 18 şi fig.i între· rupea' (îig.C! mob!!. COlltrolere.192 ELECTROTEHNICA GE rlER ALA 4. care articuleatii in punctul . :l conlacldOf lnl fcrupăloare]or.sub iorma unei Ira\'erse mobik 1\1r. .. rupLaare. c eont3cl cu mObU~ : F eont$. adicii circuitele care ~ int străbătute de curenţ i electrici .mOl unei lamt' mobile M.O a circu itului pt' cnre ('ste montat inlrcfuploruJ (circuitu l este ~i d lnchis).

rup (pentru un intrcruptor trifazill) este puterea daUi de expresiu: (12. 12~18. Celf' mn. Arcul se stinge cu atît mai greu. caracterizate printr~o scrie de mărimi indic. rămînînd in bună stare (le func~ !ionarc.folosirea unOl" dispo7. (. rie direct. [3. De aceea. pc seama energiei muşchilor omului.iLivc de sliJlgece a arcului.lIr/: n1111 de rllpere lrupeste ce] mai mare curent pc care il poate intre ~ rupe intre-cuptorul la tensÎunra Ilomin:.ează pe un tablou.irea lui sti depăşească limilele admise rl!~ norme. ffirii e<l În!'iil7. arcul electric distruge contaclele. cu cit tensiunea ş i curentul sînt mai mari. a Întreruptornlui. In aceste cazuri (curent şi tensiune mari). ti capacitale. numite dispo7. fădlldu~le inutilizabile eu timpul.'le şi. n). fie in faţa tabloulu i (fig.a de rupere. FreClien 10 de CQ/lce/are ("~tc Il Il m3 rul de acţionii ri admi~e In t r~ o oră (priutr-o action:lre se inţelege o inch idere !i i o dl'schidcre a contactelor).să ltueşoreze durata arcului. Curt/llul Iwminat 1" e~tc curentul cf'1 mai mare care poate lrece prin intreruptor (sal i aparat) timp llclimitnl. A{~ C5t fel de intreruptoarc s înt de tipul indi cat 111 figura 12~18 . E le si nt folosite nUlIl3i la joasă tensiune şi se mont. Iutrel'uptoarl. care s(' aşază in jnrul (·ontact.elor.rernptorul (HHI aparatul).E lecll"Otehnlc a s:cnc ralA .lrate elerlrice. .1 la 3000 arţioniiri pc arii. eunoaştNea ace8:or mnrimÎ est. şi d in acest lUoli\" sc numesc intreruploare cu pirghie. conec~ tare au (după STAS :>53-68) fr('c venţe de conectare dc la 150 pin.te suu manual e s int intreruptoarele a căror Inchidere şj dcsc.APARATA. C~lpacilatea de rupere a unui intreruptor este curentul maxim pc care il poate intrerupe in t1"el"uptom\ la o tensiune dati'i şi un cos cp cI:!t. b).ste În soţ ită de O:Ipariţia acculu i electric intre contactele fixe cele mobile al!~ intreruplorului. fie in spatele tabloului (fig. 'in general. imporlantc dil1trt· aceste mă­ şi !"imi siut : Tellsiunea ll(jminaM L"n estr cea mai mare tensiUIw standardizahi pentru care a fost cons truit şi la c::trc poate fi folos it int. La aparatele de joa~ă L ensiune nu se lii:! putfnea de rupere.ith'c spedaJe. 12+18. şi anume: . Aparatele de. construcţia contactelor Întreruplorului dev ine foarte complicată deoarece prin temperatura l:a ridicată.ll:'i.e utilă pentru a putea folosi in mod raţional Îlltrerup~ toarele (sau apara(t>le respectiv('). tntrc\'lIploarek pot fi ncau[oma!c (mallua lc ) ~nu a/1[(jIllI1!e.lte in eataloa~ sau În norme'. a) IntreruptoarcJc nCliutoma. fie pril1tr~o Lran~misie tU pirghii. Puterea de rupere '<-. orice up:.hiderc H' face numai manual. stingerea arcului la tensiuni !-.i i ellrell!i nwri lJeresiiii măsuri !'pt'Cîale r:lre.6) Ea se măsoară In l\fVA. sint. fi.r ELECTRIC 193 sub saccină r.desfaccrea contactelor rll viteză mare.

. 3:)0.. (<lparilalca de rupCI"(' l e in raport CI! CUT('lllUl nominal tO:lI'e!or ('Il pir. CII contact auxiliar. .-lJ"J a) o) monhLl In $pa- PiR"_ 12-18.75 1'1 11 ['. [H .7. = 250 V. formînd lin pachet (dt' ull de ş i nume...e inLI'f'fUpLoare s int C'onstrllilC' (dup:[ STA~ 2'125-67) mouopoIare. fig..s uprapu se-.i nuu şi p('nlJ'u {·u~lIli numinal. -----~'" . .=500 Y.. Ufllc CII I'd(>: in fUrI'nl (o/lli qllU !:I [1.7 . penlru tensi ll lle-<l llomÎn:thi rit· 500 Y ş i currn\i nominali de 25 . 380 ş i :JOO V in {.19. iar //1 cure.3 l e la cos rp=0.. 1e =0..l. Capacitatea de rllpcl"C a acestor inlrl'ruptoan' I's lf' de I C= /N 1. (iO şi 100 ..4[1I la ('OS 9--".. 100.5JN la cos 9=0.ollSt!'Uet ÎÎle moderne.<"l auxiliar (fi ~ .1D) II-gat prinLr-\1n resort l' <It' cu! itul principal.1 ros 9=\ ş i Ic =O. lnlrcrup to<lre cu pirghie: Q ~ monta' In ['alti labl.lulu[: ti _ tt!lp Lablou1u. 25. Ia cos 9 = 1 la (.)1' l e =0.--. llHreruptor CII plrQhie.. 12. Acesl.!e intrl'ruptorului) .llr~nt a llernativ şi 25U ş i 500 \' În curent cont. GO. se ad~\Ugă un ('onl:.. SI. de 10. 200.ti. 12."11 = JOO V le=O.\. 600 ş i 1000 .)·114-67 intreruptoarele pa chet se eontruÎ('sc pe ntru tensiuni d(' 250.nt allel'll(lIip I~ = O:6J" la Cil =:180 \" l t=O.61'1 la cos ?=O.hiderc a con1actelor.J .rIlie..' ift"rill' t('n ~jtl ni [Il al in trerup - tl f·m. Conform STAS .!. bipolare !.9< ELECTRO'rEHNrCA GE~ALA L~ c.3U trip!)]:)!'('. .\... l e= 0. pe ntru Il m!iri \"Îlt'zu cle des('. Jntrc m ptornl pa cheL esle lin alt L de intrerllpla!' lH'allLomaL la r<ln~ ip pj(' selc mobile alt~ eontactt> ]or sînt montate pt' 1111 nx izolallt iar picself' Fi)\(' liint prill se intre Illai mu!tf' plfiei izolato3n' .

Simultan (:u (nhCarN1 d(' inchi<lert a contactelor Intrerup l orului esLe armat::oi un resort (resortul este intins sau c_ omprimat).iouare... sub ac\illlldi r('lec lor. a). prin iutermediul Uilui t'lecLromagnel nl1mit şi declan şa l. 12-23).:ln' loate act'~\f' Ir('1 tipuri Llt· relee llUllHli dadi prin ci se conectează la r('le:] (fig. sC'hidcren Întrt]"uptorului.li di~pozitiY de ză­ vo rirt' sau ziivor. !II> jO. contactele î!ltrerllpLOfUlui Se' dc sdlid cu O \.iUI!t' .hiderf a ÎlltTt'fUPlorului : dnd s(' dă ("omauda de deschidere.ltă. sint prc\"ăzute cu rel. Ull LnLreruptor . dkllorită un. Releele folosite pentru a comanda deschiu{"("ca automat:~ a inlr('rup torului sint: relee maxim:lle de curent. la înaltă t~nşillnc. 12-21 . fie indire.u·a construcJid întrerupLorliJui. In Cigurll l::!-~O întrtruptoan·lt~ I sint fig1l rate in po. O datii Înt!his.:. 111 [i".ct. Se men\ionctlzi'i ('. . Schellwk c)('rlrill' :\l(' intn'J"uplo:u'clor automate ~int' de asemenea [O<l r le Y2ri. lIlaxim[lle de CUI"('jlt RM :.zilia deschis. b S(' <Iii SclH'1l1H tie principi\1 a unui Îuln·ruplor auto!nul ('.ul HJl şi releul .lc\iOllal IIwlw(11 . l11trC?l"l1ptoarclc. Dc!l[OCtll"t>3 dispozitivului de zăvurîre se poate [aCt' \·oil (fic mişdnd in sens in\'('l"s pirghia Hl!I volanul de aeţ. rclr-cl(' s iut cuprins<.lullci dnd in circuitul P(' . In ultimele douJ cnzuri comonoa se dă prin apăsare pe un butoll.Jf. 12-29). Inlrerupăloarele milomal(' sint inlrcruptotlrele ('a rc pot fi deschise .) Rel<.lp. fig.) moloarC'lor clcrlriet./l.ctroma~nct. b) IIIl lIIolor ('le-dric. fî ţ!. prin intermediul ullor pirghii acjjoll3U! de arllliHur.ll'e :l1"f" ÎJI plus releu minimal de lt'miulH' şi care ('~tc rolo~it 1.prin aef com primat.ensiLLnp jonc ă 5i rolu l <le lkda nşat or). relee l.1Sl! tcn:.('l"lll ice RT.1 mobiirl il H'lccJor (cazul rclc<.ermi('(' ş i relee minîmn le_ de Icnsillllc (de mulLe ori rclcul minimal de !. in ::'·]1('r31. in mod mccalli<'. rcl~e di recte.\! l. in figura 12-20.. (1 ~C' di\ schemn (·lc ctrică de prinrip iu il unui Intreruplor automat el1 relee maxim :1le de rUfenl şi cu relee tel'lnire folosit la joasă tcmiu/l(' la pro tecţia liniilor elt't-trit"{. elecll'ic .or.jion8 mecânic li supra ză ­ vO lului J \ RJI ş i RT s iul în a~'esi t·M. Intreruptorul poate fi inchis sau deschis cu ajutorul unui dispozitiv . fie apăsînd JlP Ull bnt()ll special pentru desrhid('f'clI intreruptofllilli) sau automat.wtomat sub comanda relecloT. care pol ac. 12~20. releele (i n general relee secundare) sint moutate in . .. La Înll'\!JLIptoarele automate de joasă tensiuJIt'. eLI ac\iun(' ins tantanee ~au cu acţ. 12 ~20. St' (l cblocheazu cJispl'Izitiv ul de zih orîrt :}i .i Cll reI. .'l1l":l 1::!-20.(.lor directe).lc(îullea rcsorlului amintit lllai sus. ('lt'ctron1:lgnelirc.iunc tcmpnril... b.ilt>z'-i mare. motor electric..' ~jnl ziiyorÎlI' de z.PARATA. pnc/lflwlic . Între· fl1plorul rămîne bloca t in aCt'asl[i pozitic. lntrc· ruploare/l.\ces lt' 1"('1('(' 0111 dr('pt ~ eop ~:i comande d . rdcch: pot ('[e{'[u:] deblocarea dispozitivului de z:l\' orÎrc fie direct (fig.prin eJc. 12-22.printr-o pirghie sau un voiau dr ar!ionare (fig.i\()I"\I1 J.li .1rI~ ('~t (' montat Lntrel"Uplorul apar regimuri ano!"male tle funq:ionaJ't'. alimenl"t prin COJltnctd~ de lucru ale n ·lcel or (fig.1 prolet\i. Mlh .f E LECTRTC b). chiar după ce Î ncetează ac~iUBea dr inc. chiar in conştrucţia inheruptonllui.

b cs lt! conectat prin in termediul un ui trnnsformator de curent TI (este un releu secundar).)toruJul. • tOlI. de C'Uren t : RT _ r .lxlre al rcl~ ull.lY/ _ releu clcctromaJ:n etlc.i lrage ins tantaneu arm:'itura.! ill ectrolum\(: : RU _ releu minim al d e.ît curentul prin releu estE' mai mare dl'dt \'aloare~1 reglată. 1n mod asemi'lnatOl'. tenslW'l e .196 ELECTROT~liNICA GENERALA RT din rigura 12-20.e .t relcului. 1 _ tavor. t> _ pomlru prot eCţi a taetel .I. dnd curenlul prin releul termic d epă!?c ş t e valoarea reglată. !2-20.rt'Q int. :leCl1 Fla.sÎnt relee primare). I .ro. 1 _ pIesă pent ru rc. F n RT 1 bl Fig. II _ I . I L• "t' 1 . RU 1 R ""= Q @" " R' J ~ . Schemele de prinCJplU ale conslruc lîeî II relor au toma te. mQto:arelor: J _ pem ru pr<. 5 _ contacte d e bloca re normal deschJs. l'I' lcul lş.11l11şat OI' : R l'(':'IQrt .1n<>. releul trage zăvorul 1 după un timp cu atit mtli scurt cu c. releul RT din figura 12-20. trage zii. TI _ traJluonnator de "ur"n\ .ll terrllj{o : ~ _ bJlTI lltalul r<:-:eulul tcnnk .e ale !mrer". Uueori int rl'fuplorul e ~le prevăzut şi ('U un . lmt"e!"uptorulul : R. C\"l - şi func!ionilrii întrerupl o. o sînl parcurse de curentul din circuit (.rupH' rulUI in poziţIa InchiS: 3 _ el"meJ~!uJ de In~ll.. D _ de<. Cînd curentul prin releu! electromagnetic RAi deplişcşlc o anumită valoare reglată pe relcu şi numitii curentul de 11I(f1I sall de ae/ionore :. la rindul ('i..\'orul 1 şi intrcruptorul se dE'schide sub acţi unen J'csorlului R.. ma xln13.>'ecţ\a linlilor ele<:tr\<.

.'le pen tru suflaj magnetic se leagil în serie cu contactele derllpere . 12-29) fum'ţia d€ rd eu minimal de tensiune o illdeplilll·ş!f'. lungit şi 2sl l.~ Iins mai uşor.el:.ţia motoarclor sau a liniilor. reea ce uşurea1. poate deschide ÎntrerupLorul .jrlă Ilun:cie.sl rd de intreruploaTc se folosesc la j OH!':ă te-us. 12-20. In partea de sus. b conţine in plus uu re leu minimal de tensiune (primar şi dirett).5uîlaj m3gne l ic~.iutlc ill curenl co ntinuu sau în curcnt aH("rnatiY.·orirea int rl'rtIptol"u luÎ in p oziţia in chis). \ce. stingerea arcului se face În aer liber.:ld~ ~lIb o ~1nUlnit 5. tn Celui acest:! releul minimal de tensiune asigur:l următoarea fundionare a intr<'fuptorului: .'i <. c!eilsuprtl contactelor. csle. atunci cind este atrnsi'i.In' ul dl nu ~{' intind1i ÎJltre taze şi sft provoace astfel un srurtcjr(' llit.Jl'C al intreruptorului. DITA 1 000 )J Îns<..u:uri releul lşi "lihl'rNlz5 :mnb l nra. 12-22. fnt reruploru! are contacte de rupere care se inchid i naintea şi se se deschid in urma conlactelor pr înci. dacii tensiunea rE'\('I.amnă : disjundor trifazat in aer pentru 1 000 am peri.a stingt:r~3 arcului. intrerllptoarc cu expansină. La curenli mai mari. la rindul ei.de dispozilh' d(' .un material il.'reul eled rir. are uneori.wf şi l"t'fra ("L. impiedicind <l!>lfel :â! . Arcul ele<:lric Se' formeazll acci inlre cont:Jclele de ru pere.. La noi in ţară ~I e s int simbolizate prin DITA urmat de. U m~o r:' In inlf. releul llu-şi alrag<' armă tura şi )nl'nţine zăvorul tras. Dispozitivul acesta pentru stingerea arCu· lui po!. dcszăvorăşte În!rcfuptonr l). . a). nm' . izolate Intre ele. un ~'Ti"o\a r format din o serie de lamele de cupru. lntreruptoru l din figura.deschide intrt". De exemplu. limitii . Sub acliunea acestui cimp magnelic. protejind astfel contactele princi.ecţia motoarelor {'lec- . După medinl de stingere al ~If('ului dcdric. 12~20 .J EJ.. in acest fel de~clliden'a Înheruptorului poate fi comandală de la distanţă.APARATA.u·. iar releul nu este pus wb tensiunc.nu permite inchiderea şi :âivorirea intreru ptorul ui decit d acă tensiunea la reţea este normnHi <Ia manc"fU Ut· inchiden' :1 Întreruptorului se Închid "Întii contaclele de blocarc . înspre nle rior.de rcgull'i 0. un nUlnflr care arală cnreJllul nominal al aparatului şi de litera 1\1 s au L după ("um intreruplorul esle construit llcntm protee. intreruptoarele autonlate poL fi intrerupfonr!' în aer. Pentru ca . c~tc izolal intr-o cameră dinLr. 1I1llnită camerei de stingere.ste Illrli mică decit 0. Tn aceste c3wrL bobilll.7 (]n .unere se produce un cimp magnetic cu aj utorul unor bobille parcurse de curen tii care tr('c prin con tactele fnt reruptor uJuÎ. intreruptoa rr ('\1 aer t'omprîm"t ~i inlreflrpfoarc cu autoformare de gaze. prin efe<:lul forlelor electrOlna~netice.. chiar eleclrom<!gnetul (le act/on.'rionJ1 aceslor c. paie. care apa re la desl'hiuert:a cont actelor.1 esle .ruptorul dac:i in t imp ul rUllcţion i\rii tensiunea retelei di~p2rc ~all s (.(în aceste c. arcul dc-ctric este. care permite ză"orirea intreruptorului numai dacă armătura releu lui eslt~ iltrasă.al iv). este div izat prin aceste lameJe illlr·o !~rie de <lrcuri scurte. 1n multe cawri ( fig. numit declanşator (fig.9 Un sau lipseşte. Pen lr u a Î!l\"ori7.ECTRlC 197 elecLl'omagnet n. . Jmreruptoarc in aer. impins. {·onstruit pentru il fi folof illa prot. in! rrrtrptoarc in ulei.pale contra uw rii. . fiecare din ac~sj~ camere.ă mult stingl'rl'2 lui (dacii arcul esle in curent <llll'rr. La aceste intreruptoare. a drui a. fieran: {'o!ilad. (normal deschise).fmătură.

1n figura 11-21 este pn'zt'lllat un in t rcJ'uptor aulomat În <Jer pentru 200 A ş i 500 V (Afin 200) produs al fabric ii Electroaparataj.21.1 instalaţii c1cclrkc fi. este prc\"ii7. illai jos..).1'erllptoan?l(· in aer ~t' rol(t~l'S{' 1<1 in~t a l!lpilt! ele-ctrice f.).:aze explozi\'c etc. . eli praf. trei relee termice (cu bimet. Ullll'd.iI 11(. 12.ixt'. :t cărei construcţie dt'pinue Ul! lUediul extf' rÎor (lot· 11 ~ ('at. Îu cazul utilizârii lui san:iuă. 1n1.lIlui dc ~ .ric. tel1siune. lnll"l'l"uptoarl'li' in 1I1l"i ~ iJlt montalf" înlr. _pr. etl . electromagnelic. Îlltruu lltonre i n n lrÎ .o un':! cu ulei cal"(' p~l\' un blln izolnn l şi ro. Ek ~e eo nstruicse Cll \'olnm marc cle ulei (cu ulei mult) S:lll {"Il \"0111111 rt'dus {le ulei (C II ulei putin) .wrea arcului d('rldc:. Cînd l~slc mOlltol P(' tablou. trică. dar numaÎ in rurl'nl alternati\'.\." J I /.198 ELECTROTEHNICA Gl:. fie . Acc~lt~ iolren1pto<1l"\' se folosesc llU 1110 i 1<. fiind mOIJtate pc Lal)louri fie: în f:. {'iI orice aparat f'1f'c1.e maximale de curcnl.a tahloului.lI). [a proteqia motoarelOI" (1. / '" BO _ ____ --'?c7 '----__ ----.Bucureşti.orul. relee: trei rele. întrerupt. cu act iulle insl:tntance . şi / / tric~. Schema elce .c d(' Îooltă lellsiune.\T 200.ll ura 11-22. este inchis intr-o ear("asă. c Fig.1 l>llp wt'st(' redală.\. clectroma~netice.RALA Ac(:s L aparat S-<J construit I<J fabrica Electro:lparataj . UIL relclI minim.NI:. în fi. -.Ul cu următO'lrf'lc.. a :lccslui aparat.scurlcircuite ş. tensiune minimă) .vorize<lzii ~I iu!.Îl! spatt'l!' tabloul ilor sali in ÎnlC'rjoru! celulelor (v. ln treruplor automa t in aer Af'.

Elemen tele componente principale ale acestui fnlreruplor sint: cuva met alică J.10are ('U II I~i mult. /2 Fig.· îixate cu şuruburile 4. contac tele mobile 6 sint montale pe o traversii conductoare. 12·22. pentru 6 kV (IU ·6). capacul 2 care sustiue şase izola toare de trecere 3. a intreruplofl. acţionatii cu ajutorul volanului 9. de înilJl~ jen~iun~ (6 kV)..±teriaI izo!ant (cuvo:! este fm părlită prin pereli despărţit ori în trei compartimente. câpluşitil cu m. . O dat~ cu inchiderea J 9 2 / .. Schem<l electric.lltti J\. in fiecare compartîo o R S T I 1 I Fig. pentru protectia mo \oareloL A 8 c ment aşezindu · se contactele un"i Îilze).'\. 12-23. prin conductoare de cupru care trec prin interiorul lzolatoareior.AP.J ELECTR1C 1ntrerlll. bornele de la cilpi1tul superior al izolaioarelor care sînt legate electric cu contactele 5 fixe de la capătul infer ior.\RAT. Intrerup tor trifazllt cu ulei lllUI!.\\T 200. In figura 12 ·23 este reprezentată schematic constructia unui inlreruptor lrifazat cu ulei mult. prin in termediul mecanismului cu pîrghii 7.

cyitînd lll Să uleiul care totll.e pro duse prin acţ iunea arcul ui ciedric asupra uteiul ui.!fwl este stins repere. bula de g:l.ca urmare inc\'[le sii se exercite aSllpr. IUP<~5. Inlrer uploare1e Cll IIlei mlllt se construiesc pentru te nsiuni nominale pinii la 25 kV.1 000 A ~i puteri de fllpere de 200 MVA. Illtreruptorul 0:" ulei I'uliu . de 2()1) J\\V i\ la 6 kV . Pentru ind-a la ţii lc mai miCI.:HNXCA GE~<O. greutatea uleiului poate fi redusii pina la de 25 ori: prin aceasta. fi ecare fază este î ntrefilpt~ prin doua contacte (rupere dublă) .l camere de stingere.L c arcul p în ă ('Înd îl stinge_ illtreruptoarcle eu ::Icr comprimat se contru icsc pînă la lensiuni de 400 k\". şi . deoarece şocul de presiune care se manifestii la aparitia bl!lelor de gaze în jurul arc urilor electrice nu este suficien t amorlizat de sal teaua de aer. Du pii stingerea arcu lui. şi alcool.ă şi niş te arcur i 8. el lib erea ză o serie de d eschideri.0la nle 1. I n ţara noastră.1. Comlrllrli\' .ledroputere. Dacă nivelul ulei ului este pJe~ ridicat. se rOI1-struicsc inLrenlptoare ('lt expallsi nă. fi folosi t la tensiunile de 3. (l şi 10 kV. Întrcruptoare cu cxpausină _ Pentru il n·aliza :J\'3ntajell' inlrernploa Telo!' ctl ulei puţin. apar ~rcur i electrice. Aceste gaze răcesc arcul şi 11 sting. uleiul e5te folosi! numa i ta mediu de stingere a arcului.se poi aprinde in contact cu aerul. sub acţiun ea căro ra se execll l~ mi şcarea la deschiderea contactelor. ga zele fierbinţi nu se răcesc su fici en t *i .sa se :lprindă. suflînd asup ra arntlui eledl'ir in momentul d(.ruptoare es ie de 100 MV. In acest caz.t oarc!e e l! aer comprimat f o losesc ca mediu de' stingere al arcului aCl'll1 compri mat care . :lccslc în t reruptoarc a li dezayantajul că Jlcccsilil o jn s Lalnţ.! arcului un pu ternic suîlaj lraJls\·ersal de ulei da(oril~ căruia . . De aceea. îlltreruptoarc {'u acr comprimat (inherupto:ll'C pm. atunci cînd este ridicat u n ziî\'or din broasca 10 a întreruptorului (broasca bloche<!1. f Jl jurul fiecărui arc se formează bule de ga7.5 axul de ac!ionare f f În pozitia în care cont~cţele principale 5. la Îl1 trepr in. IUP-IO.e o bul!i de g.\ la 3 kV. uleiu l sen'eşte ~tÎt ca mediu de sţingere il arcullli eli şi ca mediu izola nI. se poate produce crăpa rea cuvei. fa un in:reruptor ('. de uEde gazele sint e vacuate în atmos feră . Cuva i ntre ruplarului se umpl e cu ulei pînă la un anumit niveL Robi ne t ul 12 permite luarea probelor de ulei de I~ iundul cuvei. la curenţi nominali de 200. 6 sint închise).glkcrinii. în acest caz se ap r inde şi uleiul din t avi!. In figura 12-24 este reprezenta! lUl întrerupto! irifaz~t cu ulei putIn (IUP. pe măsură ce contactul !nobil 2 se rididi.derea "F.şi de 350 l>tVA la 10 kV.ie.1eiuluL După cum reiese din fi~urf~. Expansina estc un am{'~tc(' de apă.~fhjd{'rii ('ontaddor."umalir(').u Idei pulin. Actsla produr.1Ze care compri mă nerul din camera .ic allxiiară ~peciaEt pentru producere:l acrlllui comprimat.ELECTROT!.. tni{l'ruplonll de\·ine mu!! mai putin \·oluminos şi mai sigur in prkinta exploziilor şi incendiilor. iar intreruptorul fan. pentru curen ţ i llominali pÎnil Iii 1000 A. inlrerup.Cr:li(lv~ se COllştrtJiesc llrmă(oa ­ Tele t ipuri de Înireruploare cu ulei putin. In întreruptoarele cu ulei mull . lUP-IlO. La deschiderea conlactel or 1-2 apa re arctJ l eleciric. lungeşte ~i ră c t'::. . Tolod a tă .I07. carc n ll ardc şi nu produce explozi i. inLre ruptoa relc cu expallsill ă sint asem iilliitoare celor ('li ulci putill. care poale. prin plăcile i7. Dacii Îniiljimea de ul ei deasupra conlac telor este prea midi. La deschiderea coutactelor sub sarcină) ad ic~ atunci ci1ld colll:Jcte1e sîn! străb a ­ t u te de curen t) .ieşind la s up rafaţă . ş. Pentru tensiuni şi puleri de rupere ma i mllfi se rnonlea7.:/:e se ridică Ia ~uprafa(a uleiului. ex!. cu alte cuv inie dadi satleal!a de a!!r de sub capac este prea mică.IOl . peninl controll!l periodic al u.RA LĂ contactelor se a rmea7. faţă de un lnlrerupior cu ulei mu lt.)i PO<1tr. Pulerea de rup ere a acestor l n trc.

lZe Si! tI.Lrcină. In eai: coutral' (descJlizlnd separatoJ'uJ sub ~[ffdll.i'i). a('e~le ~ubstautc Jll'odur fomi!. EI tn'buir deschis . ~ ticlă organ i că) .-ini. J __ E--ti-. ciupi'! un (lllmilr O[\l'(' ('(lre cIe funrţionJri (ti rea 150). Pentru li elim ina nectl:. Evident.:.şi trehui!' Înlotuitt!.'clată peulnt diff'rite ~copuri (reparal.lu! : b _ vcd". ~c con!Ctruicsc intreruploarc la care ('amN:'! de stingcre este unei ~::i_~~. EI se folo:-r:ştt' atil in j otl~:1 t('n~jLlIi('.. nth acţiullea arculu'i. il ~tillg.APARATAJ ELECTRiC 201 întrerU)ltoarc ('u autoformarc de !Jaze. cx{'culinQ un suflaj ampra arcului.intă un neajuns in cadrul illsta~ laţiilol' mici. mai ale~.u pirgltil'.tllttoarc ('u arc". ~d l. ccea ce rt'prcz.zl'(Izil . cir('uitul a fo~t (]<.n umai după ce. an'lIl electric {'tiri' Hpare intre conta('tc . 12·24 . St'paratur uI JIU are !Hlle1'(" dt' rllpl'l't' şi d(' aceea ('\ JIU H' ma ~ ll('\T('az:i nirioda lă in salTinil.sch is (in trerupt) ('Il ajulorul intrCTtlplorllJIli. b. in prcaJnhil. cilpluşită CU ~ub~tallţe ~pec ial c (r~:.. . Illirerup!of Irifazat cu ulei pulin (lUp·IO): pd" crun. -~ -~ " " !~::Jun".c in llIod yjzihil dt> sllb tt'll~itln{' O instalalk oarf('3rc r:iril s.).. mult(' gaze car(' .-~k.('Illi\. l'll d ('o~ dJin'a că ('1 nu arc niciodalii cnrcm:ă dll j)roteC:\Îe . Separatoare Separalorlll :II'C O l'om trt1{'1ic de obicei a.a a Întrt'ruptorului manual c. HtJnlanţ d e general oare de f!i.:. 'i ~l'lng:eTc Fig.ii. l'aJ'C~ trebuie dt>('olH. A~ treI de in lrNuptoan' ~e ('omtnli('~r pcntru t('n~iuni pinit la 10 kV ş i puteri do:! l'llJwrc tie 200 i\1\':\. wh actiunea an'ului. mam'\Te etc.'>.ra de " arc .itutea staţii de aer comprima t. in iun lt:1 tellsilln{' pentru a H'Ollt.'.

i funcţi:l de il1\"eI"501'*. In figura 12-25 ~slc reprc_zcnlal lin sc pa r~l lor tripolar de 6 kV. areulul : ("uţit) al .~e"I mobU sere.. Pentru ÎflsÎala\iile do(! putere micii (tensiuni pinii. Separa lor tripol3r de 6 kV.Ş . 11:<: 3 _ l:OlltA'" mutlll (CUIII) .!.tor. se cons truiesc sepilraloare de putere sau separatoare de sarcină. 1 _ Izolfl.202 EI.a jutorul LLlH!i maneh' prin int('nn~diI11 ullui sistem (II' pîrgJ1ÎÎ. .. cum stnt cele În ('onstrucţie anli(Jeflagront:i.separ-atorul u l.J.".:CTf!OT1:1{l\. 12 -26. t('. ! _ cunto. drept sep:u·aLor st' utilizeaza ÎntreJ'uptorul cu pirghie.e. J Fig.'!CA GEN"ERALĂ lHl se stinge.n- turibllA. Separa/arul de pufu.llsiuJl. Separator de pulere: 1 _ cont. 12-25.i se poall' sări la faze ll' vecine. cu acţiuni foarte dă­ unătoare (separatorul şi harcJI' pot fi distnlsc). un dispOl':iti\" penlru stingerea arcului produs de curenli egali cel mult cu curentul nominal (cu substanje generatoare de gaze) de aceea separatorul de pulere poale inul'rupe curenti mai mici sau egali cu curentuşi curenţi Fig.u: PQntru acţionar"..Z J slţurantA dispOzitiv pentru lIol1.lsă Lelldull('. 4 _ bom".. La joasu. sep:lrtl lorul iudrpliut'şte :. la 10 kV p1nl'i la 200 A) unde folosirea UIHI! Înlreruplor penlru intreruperea circuitului sub sarCÎflii şi a unui separator penlru intreruperea vizibilă a circuitului este nee<:ollomÎcă. prodllclild un scurlcircuit la burcle staţiei sau postului de transl"ormart~ . Separatorul de pulere este un separator ale dlrui contacte sini echipate cu. se intindt. La unele aparak de jO. Scparatoarek sint aet ionale cu aju toru l unei pJ'~jin i Îzolalllc sau CII . :.

Coarnele preiau afnl! e!('("t...după cum ~e ştie . Ilullwi atit timp dL se.e tln eireuit inehis intre Lorna . ..i:i siguranţe fu zi bile (fig. tip e!cdrom. clar. astfel Incit "c sbhill"-. l~idicînd . carc stâ i11rlli:-.ar să M: (1(:a oarecare capaeHale. I>rfi nal i! b m<. IUllO'CSC ar" cui eledrie ş i il ~ting. Prin aceasta.. atrii~. hobina 1 a l'kctromag'J1etuhri r~h' pu:-ft ~uh lt'miul)c şi elcclromagnelul.>~ (luTIgUa) mentul sUn ge. scurkircuite) . separaJorul poate inlocui t u succes lnfrcrup iorul .'ii butoanele de c omandă normal deschise (de exemplu butonul 1 fig.stc lH::ce::. spre deosebire de intre~up­ lor.orului. Conlaclorul crl mai des folosit este dt.. cu eounl(' . în serie cu separa loru! UE' pUlere se monlea7... una fIin piese fiind fixată pe eonladul fix al separatorului. Pentr u înt reruperea curenlilor mHi mui decît curen tul nominal (suprasarcin!.ndll-::.: mell\ione'l7.) . pe contacLul mobil (pe l"llţit. 12·28) sin t şi ele COl\\actoare. pe. Pentru înc hiderea COl1lar! ului ~(: . care esle un contact "normal d . tn [du! aC'c~ta ~c poatc înln'rupe fără pcricol curcntul de mers în gol <II tram:fonn<lloru!ui. mollil 2_ Cînd armătura este alrasă. şi Loma 5.. jnchide cODt ndrie contact.romagDct 1 cu o ::mn ftt.ură mobilă. Coarnele UliUl se!1:1nllor sinL uOllfl piese de for mă specială (fig. e. contactul mobil 2 vine in contact cu contactul fi x 3. . 12-27." APARATAJ ELECTRiC 20J lui nominal). simplificînd şi ieftinind inslalajia respectidl. e! rămîne Îm'his llull1:1i :tI it UrnI' riL :"1' (!XCITilă această rornandă (la încetarea comenzii l"olltaclorul se (kSel1id(') . carc este fixat un contac\. Con tac10are i ruptoare Cont:. pt:in fonna şi poziţia lor.intrerup jn ioane btllJe conditii curent ii de scurtcircuit. la post mile de transformare rurale ~i la fjg.2chif>'·. Game pentru stingerea arcului electric : .1 pozlţ!a c ulu!: 2 _ a arCl>lu l iniţlala pfJY. iar a doua.il .!.i arm5tllra.! arc:.i jW hutonul I .rie şi.lţj"..ntată in figura 12-28.l"-\.ldorul e~te U)l :lpam l de eoneC"t are care În("hide un circuit electric sub acţiunea Hu('i ('0111(-11 Zi (linaf<trii .J. I n acest mod . Pentru :\ simpli rica şi mai mult apar:Jlajul montat in exLeri or pe stîlpi (la ekri\'aliiJe din liniile de 6 kV. 12-27). fie rupere ~{'paratoarrIoL în tan~ ~cop contactele separatorului sint preYăzute.1]Ja~. El cOl1\i rH' Ull tltc\. So. şi anume cOlltadoare mecanice. 12-26) care . cele folos ite in industria pelroliferll).wuetlc. construcţia sC'lH'rnatidi fiind rcpreze. apasă pc bulon>/!.

100. foarte neCe~ar(' În SehE'lllt'k (il.' RT.I (' (ionare ţ: c(lutac"LOI"ului lire şi un J"( jl de releu minima! de tensiune. fit' în mod ' -oit api"isi ud pc bulonul O (ronlact no rm al Îllchi~) .ele principale alo.1.u"-$l curent al. ~ c deschid.or Cll relee Jll----iiki). L2-28.romagnetul unui resort sau numai acţiunea greutăţii proprii) .c . Fig.32 . AstfeJ.comandă. folo sind astfel u ('()m~IHla . conta ctele acestlli buton s ~nL ~llntâL(' de U11 cOut.arca c!erlr01l1agnetlllu i dt~ ac(io!wrt>.' sub sarcină.~i prolc"lia motoardor ek(:lri<.e de conl :s!-o:l-n''. înlocuieşc În multe cazuri inLn'rupl:o.lectromag:nct ~rt::ei n'lcc krmi. Conladorul este prevăzut În general şi cu o serie de contacte auxiliare ( bloc-con t acte). aparalu Brfu (contact. Prir eliberează ar mătura şi conlactorul se deschide (sub acţiunea . cleei aparatul se d e ~ ("'llide rÎud teusiunea reţelei scad e ~ub 0. le oparatf' il1s{'riate nl ~ i ~HranVI fllzibiJ('. .'zcntat în igul":l 12-20.. de ~('H1!lalizare ~i de :llltom:lt!za!'e. te rcaliza Întreru pînd alimen t.in ar ) !l O '::""2UO A) şi în ulei (2. hlor-tonLarLe!r. carc-rămÎn. conLadol"tllui pot fi prcv:hul. contaclorul rămîne Închis JUlmai atît timp cît bobina sa de acţionare este parcursă de curenl.]relc :wtomate. 16U. electric. c1ccf:.\ contactoarde se fahrică după STAS 4479-G7 penli"'u {" uJ"cnjj ele G. D eschi{lel"l':l aparaLului se poa. . gr:jtar dill lamch~ metalice). spre deosl'bire de intrerupta!".(· rll dispozil ive pe ntru stingerea Mcului (sufl<lj magndÎ(·.·tor11Jui. ilIoc-contactele pot f j util contade normal d~schi"e..ll11mirea (le nw!uclOarc rll rcfr>r. cuprind rei relee C. c:)rc sînt I acţionate solidar ('li contaclele principale. În gCllcral conlacloarde sc . Pentru ca apar:ltul să slpu inchis chiar după ce nu se mai a pas. Ia t. 250şi400A..204 ELEC TROTEHNrc..(·.":lti\.llormal UC. fie automat. Contact..>.00 A). Contactor iar tele normal ÎnellÎs. pelltru curent eont. Bobina de .. .7 din tensiunea nominal:"!..SCllisc se În chid. cit i şi rontarte normal inchise .ensiuni pînă la :SUOV. 03. prt.}i a::-trel de t~puri perfccţionat. ca ~i Ul! În t rt'ruptor.J. Il1trl'prindcr~a _ «Ekrtroajl. In cele mai multe cazuri. 10. în care caz sînt cunosrute suL d{.inu.O.prin deschidcrl'a conlacLelor de lucru aIe i"l'Il'elor L~rmit"1.l pe hutOlltlJ 1. În ('onsccillţ~. butonili 1 este contactul de lucrll al unui releu denumit releu d~ comandă.>:<Î {·U relee termice..arataj~ execu{.a cL normal uesc his (d(> )"('\În('re) al cOEtactorului.> închi" chiar şi după rc a ÎnCetat acţiunea dispozitinilui de acţionare. GENERALA degetul de pe butonul 1. astfcl il1 ciL ronhlctoful poate Înt. 1n ta ra noas tr.:lsocia. ~Înt. Hloe-c olll:ldcJc electromagnelic. la inchiderea routaal . in·uiL.'.rcrupe . ACf' .:-t. curentul prin hobină se intrerupe.

alcătuind a"a~ Ilumilcle .ţlunca (IDei comt'nzi dillar~\r:i.cTRJC 205 me le asig ur ă pr ote c ţia illsta l a ţî ci împ ot riva scurkircuilelor.\C.. contaeloarelc se monLcază Împrcun:1 \:U l"elC'elc de eomalldă pc patlouri. ill figura 12-30.aetor CII rclee cu hmc ţi c de intreruptor. ..e termice.sla!ii maglll"Uce"..U']" S-:lU :\C-I. de ohicd tU Iljllloru ! re lcelor de eomandil.\ APARATAl ELF.2AC-:}. 1 I '-.~ /38 I Fig. DC-4 şi DC-3 peutru curenl con tinuI!. (fig. coma nd in d deschiderea contactorul ui fă ră Îl1tirzicrc.relC'C termice Penlru fUlietionarc in .t'flz:"t foarte. I "" I " 1 . Con LadoarcJc pot fi comandate foarle comod . fiU (ll0rul t'sle 1111 'Iparat de conedare carc c!<' sdl idc "ll ""Tircuit ek'1'll'ÎC sub (l<".-. meu!illindu-I deschis numai atit timp cit (\llr('QZă :1('Nlstii COllHlIHIă.. 12·29.actonr('IC .0.lol' de aulomatizare n instal:. (1) ~i .)i de la di~Lantă. 12-:. ' 8/ F -~ i~ 1 ~. formal dintr-un rOIltactoT hl care $-:1 udi\ugat un bloc de relc. b se prt' zintfi un cont.l\ iilor. iar ul t imele asig u ră protecţ ia iustaInţiri la suprasarcini de durată. tn acest uHim C'flZ .T -.\C-4 pt~ntru cur('ut altrrnati\" şi DC-L DC . biul! la realizarea Sl'hc'mr. COllstru~llt.: prd. Contactor automat Iri poJar iJl ulei DITU 25: R. Ele :<.21 DC-3..

Comutatoarde cele mai des folosite sînt comutatonrele yoltmdrice. cu deosebirea că la alragcrea :1rmăturii c1ccll'omaguctului de 3CPOI}. comutatoard!' inyersoare şi control('T('I . Iingă comandă contacte Hormal inchise. construcţie specială. denumit comutator ('lI pirghie.tpHratullli se deschid. pe normal deschise (după necesiUljile schemei de de cursă) . cind este Închis pc poziţia de jos..or : b _ contae\. Oulo311ele de cOmandă cu eonbtcl:c norul al Închise sîn t fuploare ffircanic(' (de exelJlphl (1 . atunci dncJ comutatorul. alimentează de la reţea receptorul B. Comutatoare Comutatoarele (fig. • De obicei limitatoarele de curd au. comutatoarele stea-triunghi.206 E[. in pr<lclic:t. iar cind esle deschis (cu c uţitele In pozi\ic orizontală). el alimentează de la reţeaua trifazată receptorul A. b).(lI\' contactele principale . IimitatoruJ de c urs ă este apăsat.Ă Rllploarclc sînt construite În mod asemănător ClI eonl:Jct ()ilrek. intrerupe orice alimentare. torul mecanic s(' mai intîlncşte cu funcţiuuea de limit. a) sint de oLicciill tre.ei rabotezcctc. 11-2R).rup toare manuale de cu IDai multe poziţii.). masa ur. fig.-u. 12-31. e. iş i deschide eontaetelt".O~ cu relee.~:crnOTEHNICA GENER. şi contacte: in care eslt! utilizat Jimitalorul . Astfel. comandîlld oprirea instalaţiei·.c penLru lnodifieue3 succesivă a conexiunilor Într-o schemă electrică . destiu<lt. 12·30. rup- a} Fig. . Coniac\oare AC-3 : a eontact. e~ le Închis pe contactele de sus (12-31.aLor de cursi! a diferite utilaje: dnd este depftşită cursa vreunei piese (pod rulant.

1118 B~ .1 ("olltnde 1 ş i 2. iri că 12-32. legat. comutatorul are o !>l'ril' de born!. A o !- - .\ \.siuuile de fazii şi Jemiullile de linie ai<' unei relele trifazale. tn are st l'az. APARATAJ !eLECTRIC 207 Comuta/oml I!o/{meiric permite conecLarea unni singur volLmdru pe rind ÎQirc diferile jJllllcte. aşa cum se arată în figura 12-32.] " 6 C a) Fig./tlpl e J şi 2. la hamel/' yoltlllelnlllli ~i dou:! contacte ahtn{'cMoari' ..' legale 1:\ [aH'I" ş i In 1ll~lltruJ du tl..l arăta .a-lrilll1f!hi (STAS 2738-G9) pennilt' () ~fhil!lban' ('()Hl(l!lii a co t)~ ".l/e r±J D) .llgllr \'olLmeLru se. deplasabile simul tan [ll'in roLirea lU1('i man('[(' ('<Il" fac contact electric înlre borne ŞI canL. CI1 un :ti. Comutator cu pirghie. ale unor circuite. H'ţ('-ki .ilJlIilor rcccptoarelor lrifalnfC' (Iiu st(::l În triunghi ~ accasUi schimbarI' de cOllexiu/Ji este folositii practie la pornin':l Illotoarrlor a~jllcrOllc Irifazal:c in sell r trircl1it pellLru a putea redllCl' ('lIrelltul de porrdre (:lşa nUll se Y. Comll!(f /owf s1r. v fig. lnate două cîte două. pot măsura pe rînd tcn. Sch('m~ ele<l uilui cQm u tator volt me tric. In felul a('e~ta .\1. 12-31.

r ('('n ce fa re . Pentru înlăturarea acestui dezava ntaj. In acest ultim caz. de Ia conexiunea triunghi la conexiun ea st ea. la aparatele moderflt' ~e ~'o mandi'i aut o mat :ii Irr CE'I('<I inversă. atu nci r i nu !ar rin a motorului a scAzut cU cc] puţin Va ori faţă dc sarcina nomin n lă.l.ontadoare. 12-33. pozitie in care molorul funct ioneaz ă in mod no rma!. Cind comutatorul este Inchis In jos. in monlajul indicat în figura 12-33.Hro.1.'1CA GENERALA in Cap. care au contactele mo ntate pe un tambur rare se role tr. Y (s tea). se c0l1s1ru:esc r'Jmuta · toare stea-triunghi speciale. A 8 / \. fazele molorului s1n! legate în stea.itia s tea i n pozi - Ua triunghi dureazli mult. fa zele ma ta-u!ui sini legate [n triunghi. Schimbarea conexiunilor slea-triunghi. Y• . Rotind tamburul fn ace!a~i sens. (triunghi).. Drept comutator stea-triunghi se poate folosi comutatorul cu pirghie reprezentat în figura 12-31. O. la comanda unui releu dc ti mp sau a unui releu de (l! rent.'08 ELECTROTJ. Cind euţîtele comulalorului sîni ridicate. Acest comutator are trei pozijii marcate cu semnale: O (oprit. se trece succesiv prin poziţiil e O. Apoi comutatorul se tnchide În sus. trec(!rea de la poziţia ste a la pozitia triun ghi se realizează automat. XIV). Comutatorul descris mai sus afe dezavantajul că trecerea din po:. Y i:Jc. . in aces t caz.for yW Fig. In prezent se construiesc şi comutatoarf' ~ te a -triuilgh i automate. moloru l po rneşte cu UII curent de pornire mic. cu ajutorul unor e. cu aj utorul unu! comutator cu pirghie. X ~ Y z / ~ Comltf.. molorul nu este alimentat de la retea. întrerupt).

r. utîlizate in circuite de pornire. iar cind comntatorul este Închis iu poziţia 2. bării conexiunilor la un motOI" t rifazat cu ajutorul unui comutator tripolar. Controlerul are Ull număr mai more de poziţii şi de contacte fixe 1. k"lncflis Fig.:3 ale contat'torului k. [2 ·34. pe scurt.J k z A J.. In cazul comellzilor automate.·1 1 - f-- '- (0 8 sau C '/ A 8 .ntă sc. bornele 'motorului sînt legate la reţea in ordinea ABC. Cind se Închid COD bcf1>lc 1. după {'um ~e arată in figura 12-35..:1.hema schim~ C 8 A [ '/ 11 '/ " " A 8 c ~ " . In figura 12-34 este reprezt'l1t. în scopul de a-i inversa sensul de mers.lorul inversor sau. Se iau măsuri care sii faeă impo. Contra/ere. schimbarea sensului de rotaţie al motorulni. [2-35.. cu un factor de putere mai bun decît în cazul conexiunii în triunghi. invcrsoarele ~e realizează cu ajutorul a d ouă contaetoare. Acestea sinL comutatoare cu scheme complexe.azat. • J _ .1t. Aceste comutatoare se constrlJieşc deseori ca şi comutatoarele cu pirghii tripolare ~au bipolare. inversorul serveşle la ~chÎmbarea conexiunilor la reţea ale unui motor trif. Ia sarcini mai mici motorul să functioneze cu conexiune in stea. "2. 1. • k-!. iar cînd se inchid contactele k. de regla j sau de comandă. 11. bornele sint legate la reţea in ordinea A CB. . k.~ • k' .APARATAJ ELEC'TIUC 2<)9 ca. care se inchid sau se deschid prin 14 EleClro\ehnlea g~ne"al. ceea ce determin1\.. > J .. . Cind comutatorul este inchis in p oziţia 1. motorul are un sens de rotaţie. Schimbarea succe· lunii fazel or la un molor Irifalat cu ajutorul unui comulator.<>ibilă închiderea simultană a ambelor contactoarc. Comul«. k.. ale cootaC"torului J/. motorul are sens de rotaţie invers.k ctesctlis. Fig. Comutatoru[ inversor realiza! cu douii contacioare..

O) - II I I I I I : 1 I II t I : I :Il :l II I 1I" 1 II 1 I I I I I ~ \) II I 1 I I I I ! I I I I : . pc rare sint aşc7.axul camelor.' le pvale (acr Uri eonholer se reprezintil /ie pri n reprezenlllTei! d esfii ş ural. a). 4 _ p Irghie de ac\lonaJ'~ Il conU>.scl1 ema d cs fa~ura\A Fig.j 1 1 I : 1 I I 1 I I I I I .ta mbur. Cone:du nlle pc {'<IrI. I 1 '1 . 2~ b Fig. J pi ese de COmAc.210 ELECTROTE'H1'i"ICA CENERALA int erme dil1l Il u ui tambu r 2. 12-36. 12-:n.on l roler C. 5 _ reson. 1 . I I 1 1 1 i'l I : :f : l il: : 1 I :1 l~ gj l ~ i. 12-37. u) sau pri n in lermediul unor ca mc aşez ate pc un ax (. fie printr-un tablou in Cilre p r Îlllr-u cruce (sau un punct) SI<: indică con· fac tele Inchise Iii o anumita potilie <1 coniroleru]ui (fi~. R t'Jlre1.Ct: 1 _ c a mA : 3 .ontllcI fix : 2 . 12 ·.c. 1~ -37.!! /) _ "" cllmc. fi g.act 3 (ro nlrok'r tU t ambur.1 11 bornelor Je!!ate Iti {'oulaelel!.)6.! ! ! :1: b) " ca me lor : ti _ tabl"ul contactelor a) " . Coll iroler: <1 _ ~l.' fix e şi Il pie. 12-36. 5 .!mtarell conexiunilor efectua te de un controler: . :lL e O scrie ele pj e~e de cont. fi g.e'uluJ .seJor ciI' coniac ! de pc tambur (fig. b)' O~apf~ ogi:i=~ : 1' 76 5'1 32 1 0 12 3 4567 I I I I 1 ( I 01 )11 I I I ( 1 (1 ( I I I ( 01 .ţ'1l11tl.lI ea me. b).\ tambur: ! _ <. .

în conserÎnţ l:i. A " A. TII mod analog se citesc şi celelalte conexiuni efectuate de control"r: de (':>. Pe pozitill 0 11 cOlllrolerului Ixlrna 1 vine in con tact cu o pi~ dt' conlact scurtă a lamburului. contactul dt.APAR. In figura 12~ 38 esle rcprC'ZE'nta lă o priză ru fi ş ă cap~ulată în fOlltU._. Priză de curent cu fişă • Ve zi ci1pitQlul XXI I. macaral!'. 12-38. de coula cl asamblate într~lIn ('Ol'p Il umit 1'i şii. 10. CI' C. î ll h'r~<Il"\' a ~'l'll ~ ld u i d~ I1l c r~ la reglajul v itezei motoarelor d if{~ritel o r ut ilnj. ctt. (~ XOC \llia capsulatA In tonUi) .t se ma i n u meş ti! ş i conedor. d tl' ori est c ncvoie . şi C sîn t tn contact. lucru de asem enea indicat prin stelute pe iigllra 12. piesă Con\roleru l MC O serie de borne ~legale la contac. sa u d o u ă instalalii mob ilt" permit. op rir(. . Cînd arubcl(' i ll~ta l aţii s int mobile.!. bornele CI şi C stIl! În con Iac! cu doua piese de contact It ga te impreumi. ea nu are tensiune . Priza este organul terminal al unei rc\c.iÎ nt prevăzuL!:: ş i cu ronta{'t s uplimentar de lega re la păm în t a anumitor părţi din in st a~ laţie. cele doua piese de contact iiind tn legilturii elect r ică: re zu1Lă cil pe poz iţia O sîni II duse in contact bornele 1 şi :1 ale eontrolerului. introdus in priza . ă conectarea pri n sim pl a introdu('t>f(' ti: un ol' piese.or i dt. born . * In acellt caz. acest aparataj. .). e!. plilllt' Ştc e ne rgia e l ectrică de la rdea . sonde acţ i ona te dt>d l'i(". 4" .i it la instalaţiile inte rioa re din clădiri industriale şi de locnit. Fig. g. t tramnlie. in alte pi('~c de contact asamblate in alt corp.ATAJ' ELECTRIC 21I de conlacl SCUrll!. d('~ till[l l a lega d o u ă inst ill:l\ii de tlrll't' . ll. Fişa este orga n ul can!.zli apara ta jul foloi. Pritdc c u fi ş ă se eonstru it' sc pentru tcmiunÎ pină la 500 V ş i curent de 6. pentru circuitele de iluminat şi de utili zări casn ice ale energiei clcet rict.omotiyc eleclrice. 25 şi 60 A. 5.i Contralerele sînt folosite la por::ire a. li.in d .. Aparataj mărun t o categorie di s ti nctă de apara la j electric o formca. in mod Il ornwl.37. J . ea are deci tcn siune. lo<. lucru marcat cu o stelu\a in reprezentarea din iigura 12-37. J. b. A~ . Prizn de curen l cu fi şă decluear. de<:i pc aces te pozitii C. li na fixă şi alta mo bil ă .te. priza cu fiş. ci nd fişa e ~ te scoa~ă din priză . !('gore la pămînt tre buie să se i nch i dă inaintea conlactelor principale (prin care circ u lă curentul) ş i sii se desch i dă in urma lor. poduri rul. Uneori pl'izel(' i.tele li:>:!') no tate de exempl u 1.1 5.coned a n'u şi df'con('t'l:J l'Ca lor. pe pozi tiile . şi 1.u .:.le eledriC'c .emplu . 6. troli i. 'l în contact de asemenea cu o alti. numită priză.. 7 stinga. -1. :. Ptixa de curent cu fi ş/l PrjzOl de curent cu fi şă ts lt' u n oparnt de conecta re. . 3.

car · olsa lo r trebl. aparalajul poate fi prevăzut pentru a fi montat îngropat (sub tencuială). D e asemenea ("sl. se construie şte pentru tensiun i pînă la 500 V şi ' de 6.1 Illinelor griwl. ex('cuţie an ti- Aceste aparate sini construi te pentru il pl. J2-40. aspectul unui illlrel'Up[or ~au comutalor roLaliv (comutatontl are mai multe poziiii decit intreruptorul şi n(" aceea poate fi folosit la (: onccta rea pc rînd a mai multor lămpi ale. unele s ecţii ale Întreprinderilor chimice. Comutajor cll!llpiinii. pentrn m()lll~. c. Iu această grupă Întră Întrcruptoare.oa se.în plus .. Fig.ltea fi folosite in medi i care cont in amestecuri de gaze ex plozibi Ie.. aparent (pe tel1l'uiaIă) ~au pc curenţi tabl ou . acest aparataj poale fi construi t ca aparataj nOTmal.212 ELECTROTEHNlCA GENERALA denumit a p arataj mărunt. comutatoare. 10 sau 25 A.lie să re 7.lseul:1xea) a Haei pirghii . lntrerllptor (sau comu!<llur) ru!ativ pe n tru 6 A 250 V (pen tru montaj . etanş. la care inchi(]c!"e. unei încăperi).te şi tipul basculanl. pel rolifere etc. l't'Zistcnt la călrlură ele.să .lideflagrantă). cunoscui tiplll de n cOllllltator cumpunii (Cig. parent. anticlcflagnmt."n specific deosebit prczin t ă de asemenea aparatele in utilizal!' în locurile cu pericol de explozie. Il. In a[arii de tipul de Inlreruptor rotativ. din cauta apari ţi e i II nui arc dectric (produs la deschiderea contactelor). D upă mooul cum este montat. In figura 12 -3~) ~e amUi. J 2-39.isie la supra presiunea int erioară care ia naştere şi .um sInt· ~ tI110~ fer. prize.j aparent. ca exemplu . In funcţie de condiţiile mediului unde funcţio ne :lZă . se foloseş. fişe pentru prizc etc. La o eventualii explozie prodl. conform STAS 2000-68..] (p1'i.lşi! In interiorul carcaselor. in ~"e<:"lje . Apa ral aj antidellllgrant df'flag-rantă. 12---10). Fig..[ .b. 1.~i deschiderea se fac prin impingerca înlr~o parte sau În alt.. în execuţie antid eflag-rantă .. lextile.1.

schema declricii pri!lcipială de monlaj (a accluia~i apar..greşite şi nu permit deschiderea ca rcasei decît dup<'i ce au fost scoase mai înLii de sub Lensiune piesele cafC In (leschi derca carcaşei ar pli lea fi atinse ·cu mîna ..are diiu ltde eleme nle al e unui ararat . Aparallil conţi!lc 1) serie de borne de Irecere J (:u d\J11~ piese speciale 2. răcite carcasa lo r 'nu este închisă etanş.apartin aceluiaşi orgOlIl vor fj nota il' cu acee<lşi liter. incit gazele care năvălesc din interior ~pre e:derior sînt sub temperatura de aprindere a ameslecului explozibi! *. antidefl.lfcasi'i antidetlagrantii. de exemplu . siguranţe [uzibile. conladorlll rămîne Închis ch iar dacă se ridicil degeild -eledrică ş i ..l!ise Într·o ~an'asii . mplll. Penlru a înc hide contadof uL se apasi'i pe butonul I sau l' (In cazul Comenzii de la dist~n!~): hobina l e a elt.lTIt<llea .JllllllI(!ll lllolOareior dcctrice.mente componente. chiar Îu med iu l cn perieol de exploz ie. Pelltru C<l ~Chi01lla desf~şufat. Vezi capitolul XXII.): un tr<!llsÎormator T penlru alimentarea ci rc uitului de ~:om~lldă ~i de semnalizare )a tensiunea de 24 V. În fil!ura 12 ·41 sîn! f<'pr ezenta te sc hema blocajele omul POf!1ltor inve r~ ()r pcnlru CI. în.l manual!: a separa!orului i1l\·ersor. insii este astfel construită. RT).fali! de altul incuprin· :sul . un complex de ..i ele fomand ate III ali 1\3 l .tric tie fortil şi o intrare 3.s au automat. iăril a tine se~tna de.3!w ale ap~riliu)ui ~mlll . toate elem\.sint plasa il' acolo lmoc esle Tlecesar pentrll ca diferilele circuite şi functiollare8 sdtemei s. un "epara(or inversor . Aceste aparate inchid inlr-o C<. in figura 12·41. un coniactor C electromagnetic (de Reeea aparatl!lui i ~e mai spune "pomilor magnetic. Pe lîngă are:Jsta .ntd~ caTe .\H'. Culi~ Ile bome 7 are o intrare (le cablu. Astfel..j denumită .\ . prin butoane . penln! cablul .i rei~s~ <:it IIIai .1.granl.de blocaje elc<"tricc şi mecanil'(' caTe împieilidi de<"tuarea unor m~meVfe . Toate aceste apilrale sîni monta le IH' un pa no u (separatorul fiind monta! tn spatele p. :Inic..de alimentare a mo(orului şi o intrare de c. pentru cablul de semll11 lizllre (illtr<lrea de cabl u asigura et~nşare<l pătrunderii c.'ctromag-netului de.schemi'! 'des iăşuraiit" pe . fiind Slr.l-se prin in di~i numerki.4 1..alte apara.moului) şi imprelln'i sînt Înc. (j e~\ . bohina de actionarI" IC ~i hloc·crJl1!.\i · male de curent RM.ulii eu 1111 şurub pentru je~are-a la pămîn!.. Astfel. Pentru Ilceas{a. eontaclOnil C .['uţie an tidcflagrantă pOL fi -.i re<lduCerea lor În pOlijia de functiunare!. acjionare şi coniadorlllui.tc ca..: respecte pozitia şi .anl ide flagrantă 6. sau litere. un sC]Jarator. den:. R (buton [lentr H rel'e nirea releelor). ln f el ul acesta se C' vilă a('ddcntele de clrdroeulare şi posibilitatea jJronucerii unei f' xplozii (datorită producerii unui :nc el eclric) cind carcasa este deschisă penlru o revizie pniodicii <le C'x .!!i!!e contac. difer itele comenzi si lit prevăzute cu o scrie .1cielc :lC 'Şi le.!!) care cau(.AP"'ltAT:~J ELF. pentru ac!iollarc.' se află bulaa:]ele de comandă 1 (Inchis).~i 3e. sc heme la annli7-<1 funcţionării unei insl<ll"jii electrice.si:. Aparatele în e X i. pozitia realii 3 diferitelo: or. ~I deCI neciOsilalea unor asi· fel d". ca urma re.lp3ratulUL Pentru a demOll~lra slmpll1ate". d..ibă· tulii de cureni. .1bJlIlll i in cll\i~ de borlle şi fix ea d cab lul ol. C~rcas" este lflOllt~tă pe o saniI" pentru il fi uşor transportatii -şi esie pr"\'. 1111 contac tor .Iltt ile inlri"îri penlru ca blul ele<. pe cart. Schema elecirica reprezelilatii În figtlnl 12. i~r relee le RM şi RT au drept toalact de lucr u cfln!adul (RM. Ii se ara\. dou~ relt'c elec!rolehnice RT.. trei relee ma. diferenl iindl. Pentru a exemp lifica cele arii!:lle m<li sus.tul: o (laiii cu încll iderea conlac!oruJui se 1nchid şi bloc-contactele sale 2e . o ~chclf(.f:...1. Iclee ele.1 să fie u~or de illterpreiaL e~te absolut netes~r sa se reSpeCH! cu si ricteje o notatiI' cH ma! eliHU a elementelor.ahlu pen tru rablu l de comanda de 1~ dist antă prin btdoalleJ<' l' şi O'.stfel 'Inc ît eforlurile mecanice de iracliune aSlipra cabllllui să IlU se Iransmită 8supra legăturil o r -electrice la borne).j pentru comp ~r~jie . cu comanda prin butoane (fabric~1 în Republica Socialîst~ România).CTlHC 213 'nu trans mită explozia în mediul înconjuriitor din e x terior.hr.\7. maneta 5.miIMe" c(lllstrucU. ă " dif~ri(e)or lui ele.

. ~ _::!l =- . .. ICA GE:'!ERALA ...214 EL-<:CTROTEH.

pot fi : r('oslil le dt. mai rar. 1n aces t cal.oi reg la r e (('. I1co!\lat<. apl'lstnil pe O sau pe O '. 1::!. (fiai .APA RATA J ELECTRIC 215 de pe buton. Rel. sepllralorul. a~a cum s·a arătaI. ('onst-nn bll ('lr .glid de nichcl i l1ă. La inchirlerea carcaseÎ.islen[t diu fontă: re7..12.e ae d!n tumă. trebuie să se scoatli din apa rat pun tea de l e~ă (uri'i bc (fig.ă butoanele l' şi V'. l'iit. .l(' -"lnt (' o n~ll"t1itc ('el 1ll.m' asi gură. asa mblate în ('ulii d(' J"('zistcn(il ( fig. prin functionarea releelor RM . prin :H't'NI Şî ('on~lI'lI (' (j(" ntit p. li) . Pentru ca III apăSllr ea fie butonu l O' s~ se dcschill . cît şi J"('glarcll viteze i unui motor).{· . lnch ide contaclorul trebuie să se apese pe butonul!? de revenire a releelor. răSll. Inchiderea COJll.IÎ fn:c\'Clll cU rezi s t\' llţ c meta lice şi .1c!oruluJ se face \'oit. Aparall' k' ('cle mai dc s fo losite.<lrut"\ ie ('omun:i .toarcior !5tlU a tlJra ~i l'Î moloarclor) ş i rf'oslah' (1e porllire. (pentru r('glarea tensiu uii gehcl'u.' Itwlal in' se con~truicsc din s irm:i rotund5 sau din pan. I't'o.'ită il.'zis t('n (ek me talic!?: se rOlls!ruiesc ~ ~ <Jiu ronl:"1 (rig. adicll numai după ce ~e deschid!" mal intii contactorul (separatorul nu trebuie manevrat tn sarcin ă).i ct' capacul el a fost inc his tn po.:ilie coreda. 12·42. 12-41): aceast ă punte trebuie m onta tă flenlru a putea coma nda aparatul at unci cînd nu 5t' montea7. 12~12.. semnali7. /) _ eUlie de retl5 lenţ:li el"mCll\.l conlacloru!.glflre.ează la distantă Itngă butOllnele l' şi O" închiderea contacloruluî. cuti ile (It· nni~l('lllii s iut asvdatc cu tin coill utntVI' ~au un ('onll"o1('l". H. pentru a pulea r.l ce scparatoru! este bloca t in po· zitia deschis (o datll capacul desfăcut. ('II t·t'zisb'lllc H('hidl' .glif{\ este infă ş ur:tt ă Il(' lin cadru izola! ~a u pe un l'itilldru de p orţelan. Capacul carcasei nu poate li des[ilcu[ decit ullp . Peutru fi fvnntl un r('()st<ll. Un <" or i. :l ft'asHt s irmă sau pnn . separalorul poat(' fi deblocat numai dup. . Aparatul are următoarele blocaje: separatorul nu poaie fj manevrat decît dacă 5t' . Hcziskn ld. :. prin faplul că 5coate de sub tensi une p[es"le care ar putea fi atinse).lpril1Zindu'se.wTl ir('a . într-o eOll.ea aparaLc dt: I'('gla l\: ~ il1l J't!os t atelc ('are rolul lor.otalt' elI' rc.llcs !" -dup ă al o _ bl Fig. iar lampa L.apasă pe bulonul O. pornire.lsls:nl~ din IQntilt.şi R7'. are rolul unui spearalor de izolare. Deschiderea aparatului se poate face şi automat. n).

t 1 tri!1ll!3te cu K. cei treI electrod sîni sr. " ](2 Fig. Reosllltele cu lichid sint ieftine. ele au însă delavantajul că In funcjionllre produc vapori de apll şi nec1!si tă o intretinere mai 3lenHi.oare de cu. circuilu! rezislt:nlelor e5te deschis: prin rezistente lHl poate circu la curent electric. R. astfel de situaţii şi se intilnesc la acţi o narea elec trică a sonddor.. Cînd se tn · chide contactorul K3' rezistenţa pe fază se reduce la R. rez istellte1e reQstatelur de reglaj ale moloareJl>r stn \ varia te prin scurlcircuilarea diferitelor trepte ale rezistentei reostatului.:nt c<. Variatia tezisten\ei se obtine prin scuiund area II trei elec!ro:d melalieJ de O iormă anumiti'i . .se scurtcirclli· \ea z~ rezistenta R3 şi reoslalul rămîne pe fiecare fază cu rezistenta R. La sflrşit ul r. controler ul este separat de .216 EUcrnOTt:HNICZ\ GENERALĂ reostatcle mari. iar cînd se i nchide con/actorlll KI' reostatul esle in întregime sCt. oi Fig. electrozii sint tieşi . . reos tatul <lre pe iiecare fa ză rezistenţ ele Rl R:. simple. CII ajutorul coniacloarelor. La alte constructii. la tram . " JL Uneori. I 2 J Spre inelele mOforu/lJi ~T a . Cînd toa le COnIactoarele sint deschise. maşînilor de extracţie In figura 12·43 sint re prezentate schema electrică a unui reoslaî de pornire pentru un motor de curenl continuu (fig. 12-43.'Tupul de rezistcnţe. Reostal1!le oe pl>rnir{' sînt dimensionate de obicei pentru il sia sub curent in timp limitat (cît durata pornirH maşinii)... uneori.. tn funqionarea normală. " " 11 ". Cînd se inch ide contac!orul K. R~ montate fn serie şi legate In stea. a a troliilol' miniere. Schema varinjiei rezistenţei Ulllli reosta!. 12-44 . ele nu trebuie să r limină În circuii. b). deoare<:e prin încălzire se distrug.lncrone i:l(!~c. Lichidul folosit eslI' apa sau o solutie de carbonat de sodiu (sodă) În ap~ . Reo~!atele de reglare rlimIn mult timp sub curent şi stnt dimensionate special in acest scop.lmei de scufundare (cînd rezis te nta are valoarea minimă). " -{L . cu ajutorul contaclelor unei stai ii magnetice.>are ~. Eleciro:di pot fi scufundali intr· un rezervor comun sau fjecare elec!rod lntr·un rezervor individual. Cînd se Inchide conlaclorul K:. "2 >--il. De aceea. tn schemele automale. C3 reostate de sarcină pe care debiteaza generatoa rele electrice In timpul incercarilor pentru verificarea C3r3c1erisiicilor lor.u rtcircuitatî intre ei prin nişte conlade.eos late de pornire: a _ """tru m ot. iar variatia rezistentei se obti ne prin ridicarea Sil U coborîrea rezervorului cu lichid sau prin variaţia nivelului lichidului În rezervor. oupă curn ~e arală rn figura 12-44. 12·43. inlr·un rezervor plin cu un lichid. aie etc..:rtcircllitat.+ Rt. a) ŞI schema unui r€Ostal de pornire pentru un molor asincron Irifazal cu inele (fig. 12·43.!.-.>n tinuu : b _ pe!ltru mo~<. Reoslalele cu re:dslen jii Jichidă sint folosite ca reostate de pornire la motoarele asin· crone cu inele şi. iar la puteri mari <lU dimensiuni reduse în corn · paratie cu reos taiele metalice.

.APAR.aparate de măsurat (voltlU('t.ap:u'ate (\(' protcdic. " ollmelrc. CUTlI DE D1 ST RIlJ UŢIE PrÎn pund st\u post de dis tri b uţie se inţelegc o illsta laţi e care primeşte energic e l ectrică ele la centrala e l ectrică ~au de la o retea de distribuţie şi o di~tribldc la aceeaşj tensiune dirl'l'ÎteJor I'c{"eploarc. . ta puncLul de distribuţie sau postul de distri b u~ie sosl'~e tina sau lIlai multe linii prin care este ndus:i enefhl'Îa electrică. F s!. : TI - !. dt şi pledirile. prin care ~c distrihuie cn~ rgja d iferitelor re<'eplOate (fig. Pe [ieet\re intrare şi plecare sint monlate: .unln\c fu?\_ Cl" .:: şi ph-ciiri se Îac.i.:.e ('(. o part!' din Hparal:ljul am intit mai ~\lS poate Iip!o. wall m('lre. " ro 00 o ~ Fig. J2·45.treruP!Of automll\.e (' ti ajutorul unor COll ductO:1J'e de cup ru SrlU ahlluiniu.'\'r.o.. 12-15). numite lillii de intrarI' sau inlrii.r('. 1<\\'11 _ COntor de <:nergie .Intrcruptor ~ P~. Schema de principiu a unui tablou de distribulie... lA bU.\1 .• eullt" tc::m!. . .. IP -.iri."c1 ELECTRIC 217 6. .). c:.u inldirii WlI a pledtrii resp('<"lin~. in func~je de i1up ort an\. Legfitunl electrică in lrc intrat..(\I~ d" ~lbl.urenl:~. ~'tl"~ : B _ ba:-. ampermetrc. separatoare).'10'" e.Ul~[or>na\or dc:.. 13illein~cle!' .'l·uptonrC'. n\lmite b:<n' ('oleetoarc. conLoar. earc p('rmit pun('l"t'a sau scoaterea im:talaOil or de ~\lh tcmiune. L:l 3ecS!e h~lr (' si nt legate atît intră ril e .aparate de conectare (intn.!"ilhk. numite plec. În consecinţă.: l'U _ tnm-sfo r matOl' de teTlsi"" e : ::'..ri şi pleacă mai mulLe linii.

It. Tablou c<l)!~u l <l! Je jOirs.·\LT .'-:IU anliddlngrallt.alii k şi pO.!lsi ulH' pelliru alimeutarea aparatelor (le şi măsur at de rare.218 ELECTROTEHNICA G!'. gaze explozihilr. ('utii ('Il apal'<lle dt' mii~ur ."NER. de proLc(·\.ie (sau el!' conexiune'). .Lri:\Ic .l ~tru~tie ('ap~\llal[1 (fig.IlJ\C' . protceţie sint.dt· ('on\inllt('.li i . a ('IH~rgieî ("I('dri(.ll. tn intreprinut'rilt" indu:-. di~trihllti(> ~e mon[('<lzii pe panouri. CELULE DE iN.-jgur.lruclia in"tala(iilol' de di~­ de illaJUI tensiune. pentru a realiza difrritrk rin'uite de w~ir(' şi .:lrt.~lrib\l!ic pot fi cutii tU bare cole!:loa1\'.!lizilldtH'C in mo<1 ~iJJlpJlI ~i repede tflhlOllri tie di~lrihll(it' de joa.iile il] U'II\' ('xistă praf. numile cut ii de distribu\. tclor de di~!:rîJ)U\ie trebuie ~ ă fie inchis Fig.(. In fUlltj. cutii λhemp t. l:lhlouriJe d(' dis:lrihu(ie in duclirilc ek locui!". 12-10) ~ all În ('()n~lru r\i(' anLiddlagranfă.in acr ~au În ulei).l'.'I. Ce- trihu ţie lu lele t:uprin~1 ÎnLr-o conslrucjic prefahricat5 din oţel. eliliile {i(' dj . aparaLajul 1II1lIi pt1lJCl de.'.eOJl('·Cbre."lurik de trallsfOl'mal"' . cum ~int..dc exemplu.'i te])si ~ I)l<·.[i I. cuLii CII . aparaLajul fI(."l.\ TENSIU~""E Celillele de inaltă tensillue ~~ foloSt~~(' la eOIl.u nrC' (C\l pirghii ~all <llllolllutc .if' . llumite tablouri tie distribuţ. ('lll ii trrminale de cablu elc. Uncori lransfol'lllaloal'dc de L(.ic ş i de m5suraL ureesar IW o plecare sau pe (l s()~in~ . 12--16. ]'('. în ('ulii cu eOllstrl1C\ie l'ap"ulat:1 (dan~ii) .i. din .iC de apanll. umezeală. Illontate Inlr-o rdulă ~peciaIă. aparalaJlu jll\l1(. . nllmltă celula de mii5ll- .~<lU in spaţ..LA La puteri mai miri..('n~jun{' in cO .: pl(. Aceste ('ulii ~~ pol Î1lIhina inLre el .

.! func. Wl'~ratorlll în ulei 4.. pentru proiect!:! tn1. b _ cnuc·o: "chema sigur8n\~ iubular1i (\e îna l tă ten· ~iun" 3.cC'pt03relor deinaltă tensiuni! cum sint. motorul pentru :Jc~ionar{'a ulIui eompresor sau a unei pompe. penlru alimenta rea . de exemplu.IISfOflliatofului de tel:si une.ru (>xpl(latiirile ]l(>trolifert'. ~ l :llre ~"'Jl 'Ir alcr. . J-J . iar amper meirul ÎII c~rcasa 13: ieşirea Jil1 celulă se face prin bornele I r. a este reprezentaUi o secţiune schematică a celulei de Înalt ă ten siune de fi kV (CITUC-6) fabricată in ţara noastră. A'('" 'J ni ni fj "JI . prefabricat electrică.elor llla ximalede c urf'llt RM (l'U aC\ionare inslimlanee).l bloC"aje de [elul celor aminiite ta p(\rniiont! <l!lt iddlflgr~nt. cu ~j lr!oru l p frghiei 6: intreruplOru ! (:11 t:lei Illult 7. Celula cnUC-o cllprinJe: hOflielC de inlr. pcnlfll (' ulT'n\i pin::1 la :5.1 RU ~ . In lrecnt.1ionilre~ intrerupiorului . Pulerea de rupt'l"r <1 ÎnL.A la ~i kY. Ea ~t' f()!o~(':')l\' la tomanda şi protrc\ia motoarele!" (1.lfţ' j : transforrmlorul de tensiune 2. astăzi se folosesc pc scară foarte largă celulele de Înaltă tensiune prefabric.i\l VA 1...1 (. a re!eeJor termice 1<T . k\ ' :. 12·47. C8fe se mann-ren8 r idicînd sa li coberÎ n ri r. tlltrerllp or Ş I u~a ccltllel eXlsI. ul('Î 5..şi a ampernwtru lui A: releele . Cel ulii de inal tii tensiune peii!fl1 sehcm alld. ] .~ÎI:t e\:<!l'\wle.limenlarea re1e.-a comtnlit prnl..I!\'n J . Cdula CIT[lC-u :-. celulele se zideau întîi şi se echipau apoi cu lltilajul neccsar.rl'l'uplo ru lu i cstt' de '12 .ate.q'Ul"~ .'\Hill .sÎnt aşeza le In C iHcaSa / 2. În figura 12-1/. ~ IV '.!- .i IIp 21 :-In.::. " _ . actiona t priI] dispozitivu l IJ şi \'olanul 9.ilwllii knfilllle ~ all c:) ("(~lllUj de lntran' la \1Il po~l tie transformare .J E:LECTRIC 2 19 De asemenea cduldc mai pot fi folosite ş i la comanda şi protecţia !"(.AI'ARAT A.\ . o hV. gazel e produse d!.. :=J~ ~ I " """0--0"""'" ' 1 .desclliderea.~ " . tn figura 12-47. b sc arată schema electrică a a c eleiaşi celule. J .eleliJu i J .. Fig. lralls iormil!oarele de curellt 10.. kmsiune minimii RL : pelllru .:)0 . .

ţ. (:0 11 struqia ccln lei es. Cehsiii pr~iab r kai".~ r---.!iingul" tnlllsformatnr. pen/ru 6 kY jSf'c!it!J1C schematica).\Ier!oa rl". ('('lu lele ~inl legate Între ele prin iutermediul har('lol' {·oh. are izola. pentru tab lou rile de distribufj{' .1.':L ~az.940 ------i . alteori ('('Iula c!ile construită ~pcdaJ ea eelulă p('111ru m:hura rr<l t('miuuii (il! ael'. pt'ntru com:mdn şi protecţia g('!lcra t ()are!or microcentrull'loT ~all pentru comanda şi protecţ ia motoarelol" de Jlulere illure.ul circuitelor mui puţin imporlalltc.\ (90 O0 O " I I---Ji06 ") o) FiJ. CPJT -6 penlru insl:1lalii decuice c.tiede calitate mai bună. Illtr-u in~talaÎ i{' de rli ~ tribu\.. . incălziril c de regim sint mai nuri decît In apawlcle obiş­ nuite el e.1}i (11' putere lUai miră . fn cll7. 12·48. in ('a se ll10ntt"lză t rnn~forma­ loan'lc de măsurat. L'lJO Â . adică nU product' ~cînlci în funcţionare normală.. t n mod asemănător. d(' tt>mÎun(').rită.ia ci IlU esle antideflagr:wUi.tuare Coif{' ~ inL comUne.k ~ill1p lH icată .:. ti ('ll si- guranţa ml\.i(' CII mai multe> ('(' ]ult'.220 cu un . . H' folmesc um~ ori cel ule prcfabric:lle ş i la i n~ ll:I ­ laţiile de distrihu ţie de jO:lsu tcn~june . ln figura 12-1S c~ le rcprcuntală scc tiullea schematică a u lI ~ i ("clulcCPIT-6. Constrllr. folosiLc pentru in s tala ţ ii cxterioan~ obişnuite.

aparatcle lrehuie t ransport ate totdeauna ell grijă. prin a(' e a~t<l. ele măresC'. :\IONTARE...>:e. . dacă daLele de pc pliicu!-a i!Hlitntoafe li aparatului eorcs]lund eu caracter isticile maşinu sau ale loeului uude \ 'f\ fi monLaL. eare trebuie să fie de cel PUPi] 125 kVjC. In felul acesta se pot realiza economii import. !l.25 .taJatia re~p"'('liYă se poate folosi un apara!aj mai ieftin şi mai simplu. ca urmare.~i zdruncinarea Jor. tiguranţe.5 AlO.l funcţionare (dacă este !lcecsar. se wrifică rigidit. in ÎIt. să EXPL OATAHE .iile pen!l'll Intreruptoare. . re::!etan\a liniti şi.I\i (le scurtcircuit mai mici. Ele au o rezistenţă activa neglijabilă in eornpant\ie eu reartallţ:l lor inr!ueliv[l.atea dielec-trit{l a uleiului . piistrarea aparulelor lrebuie ~5 se asigure Îlliocuri usca Le şi bine acoperite. lNTHEŢINERE La moularl!a. punţi de legătură. se constată prezenţa tuturor elementelor aparatului (contacte. in acelaşi limp. a bohinelor reactorului fiind negljjaLilă. care lrebuie să fie superioară sau cel puţin cgală cu limitele inferioare indicate in Horme (0.dl!pă specificul înstala~iei).corcct. . Ca reguli generale pot fi ellUllţatc următoarele. cablu .l la 4OcC. Se măsoară rezistenţa dc izola\ie.să [ie supus la o serie de \·l'l"iIidiri pentru a prc\'cni posibilitatea unei uliliziiri ~ :l U a unei funcţionări lH"corespunzăloare: astfel se yerificii. fixate pe izolatoarc suport.'.APARATAJ ELECTRIC 221 8. de normele şi de regulamentele in vigoare . c~nform sehemei electricc. . Orice aparat trebuie . iar cORcxi ullile srl se eIeduE'. c\"itîndu -sc trînUrea . exploatarea şi Îlltreţim:'l"ea diferitelor aparate trebuie se pnă ~e:lIna de Îustrucţiunile fabriciioT CODslrucloare. APARATE PENTnu LIMITAREA DE SCURTCIRCUIT CURENŢILOR Ca aparate pentru limitarea curcll\ilor sint folosite readoarele (bobinele de reaetanţ_ă). bare. coleetoare etc . 0.urc--. siguranţa în exploa tarc creşte . accstea !'ce cu raţii: şi se reglează eorespllllzăto r) . Rezistenţa activ. Fiind ulontate în scrie pc u reţea trifazată. şuruburi pentru borue. rea~'torul ilU 3hso:lrbe putcTe aclivfl in fUll(·ţionarc. Readorul trifazat e~tc alcătuiL din trei bobine fliră miez de fier.l).}.ante Îll ill\'esti[. l'~deulat pen t r u t. micşorează curenţii de scurteircuit. bloc-contacte. relee. eamere de stingere a arcului elc.la JIlontarea tAuni aparat trebuie !o5 Se n'~pede pozi\ia normală dlt funcţionare::! aparatului.) ş i starea lor de bml. . la aparatele cu ulei..

·"" Reo~\.\.rul nUlIl ('nc!or :W p' li 8 ~! U l!ll<.LA h explootare. . lun1i lu nii sIlJl1"mînfl .!o. t i" CQm pr"~Q<lH' } d' pornin. . - . se c on~tat5 dad s pil'ch~ in sClIl'Ldrc ui t.10 Ump uinlr" r. .rf llri - l r ~i ZO p' 3-4 pe odi '" ori! . conform instructiunilor. Tabd« 12·1 Periodidtntea rcvi1:iilor rrcventive ale <Iparatelor diferitelur electrice instalaţii I)(.braziy {'are ra mÎn pc co ntacte ş i \·asclin<l ar~[\ din ea uza arcului cledric m ţu'esc rc zi~tt'll\ a de Lrecere a {'on 'actelo\' pînă la IO-:W d e ori. 7:i zi J 7:i . cu a tl'astă otnie se vcrifică uzura ş i s tarea ~u prafeţci COl' tacLt'Io r ." cllploue ..t'lor În 1I1i~care şi. e\"îtîndu-se Supl'H~o!icilarcn lor. ~ e vt!rifită incbid l'l"t..\\a car."t<"!()r J:.liw " le apara t elor ~ i ('(' hip.\sc en~t)~r(' pe nlrll ilJ. . Se \"t'rifi eă (Iacă şll ruburile aparatu lui sint s lrÎnsc.i siipUirnln i zile zile p' orii ..\\ a şiIlÎ p' zil 00-120 pe ori! ~cl1i ll1bll rl Ut ilaj pent ru loraj pe ln. montate p~ O parte Ilin sectitlna polilor e. aparatele trt'llll ie manevrate cu grijă.".! Oi <! 15-20 p' GO~120 .: N\SI.). ceea ce poa t!' duce la iuciih:iri nn ormale ale contactelor in func. " pornire.llrc pe11lru ins iHu l li ..i 6 IUlli f eraslraie Pompe <.d (eoJltarlt'le s-au p e riat..lec tr o lllagn e ţilor.ţionare ). 3 .~ii ReOS]HI<! RcoslHle M e . a pit.\ conlad do r principale. . Pt'l'ÎfJ:I{]('Il' la ('are ln'b llie si! fie f5(. ind!rcat .\ cit.Ictclor CII hirtie ubraziv ă şi nid ungerea lor cu \':\sc lin5 (p"rticn lt'lt.\. ~i reqlarc 2-3 p' .\\acarale şi poduri rulan!e I1l1crfnd cu un schimb 60 p' om U G p' orli oe' p' o r<1 . lltativ in labela 12.1Ie .:enlrif\ll:e p"nlr:..\\artJn (olel:irii) " poduri [l e 7i) rulante (lucrind '" GQ~ 1 20 20~40 pc p' ora or. tc. ele se eurăţă ş i ~e reetificfl cu ajuLorul und pile. Se \· crifică camerele de slin!le rc a arelll ni.lifer ri..l1ne nl uhli diferitelor iu.'Otalajii ~ î'l t ar1itat(' ori(. parî~iei pc neaşt e p tate a \1I10r defecLe.s3. e. Se \"erifidi intl'efie l'ul electromagn e ţil o r (m{lrÎmca lui. timpi morti in productie . de a. \ S'. trebuie S{I se dectuezc periodic o reyizic şi o inlreţirlere preH'ntivă a 'lparatc!or.""i. 1I1 (> re \"iziile pn>\·cl . cooform inslrucţiuni l or specificI' locului <le utilizare a aparatului. . .".xtractie şi Irolij !llini~îe d.<1 ." (11'(' " 1 ."r'·alul . .pentru a garan t a o bună funcţionare in timp şi a Î. in cazlll aparatelor elI' cone.\tf' 1:0 <. in gen e ral. t' Urăteni a s upraf<' ţc!or).n5\~ I''1 H1()r )1\ u". Se Y C l'Îflcă reglajul ]'e lcelol"...plămfna siiptiimÎn.'.U ~: imll1tallă . l1idrof"arC' .. urmate de opriri ale instala~iei şi de. ~ în t intregi ~i la locul lor.n l ătura posibililatca :l. .sce n"nrrre pentru locuiuj . .om:t a I ă fun c ţi o n area u ~ o a ră. _ill 1 " Wlllule ~t . Nu ce admite cur:lţire a conL<. Se c. din pu nct de Yeo('rc mecanic... dadl pc suprafa ta con lMtt'lur~) Il a păru 1 broboane mici de lIlel.\\a ş iIlÎ . lare.222 ELECTROTEHNICA OENER.

i v. ' .\PITOU·L :'\!ll TH. a ('[imi Y.\X SFOHlI.. ... PH. iar pc r:.SFORi\lAT ORULUI ELECTnIC 5<' c()n~id('rfi un mÎ('7.~- . '.. Si' PI'('SIIPUllC cii pe ram ura di ll st ing-a a mi~lll l ll i există un bQbilWj {'U Xl spirc (lin !'irrn ă izolaUi.'\ţ(lId i c: in care rQ estc reludauta CilT llilltlu i 1llagn dic . _ ~~~- -~~ -. de olt:! moale avind rOt'llta reprczentată in figura 1:\-1. . T ransfofmaloful tai schtmil!ic.irui yaloare instan tanee estt' d:'ltfi de Irgca circuitului 1lJ. li (":lrui \'Hloal"(' in ~t:Hllance este: A. -.1 1 ~i Rl ale bohinajlliui (lin ~ti1\ga SC' aplil':i u tl. . d t. dl\'ptu n . . altt'rnlltivl'i.Jiila(· un flux m<lgnctic al t(' J'lluliv l'('zu lta nt.. . o forp (' ll·("trOlllol oare de induclie.:: 13·1. D:u·:j Intrc born~lc . \'..: magnt:lic alteI'· naL. Curentul alte rna ti v i2 produec in mÎl·zul de oţt' l un fiu'\: altc\'JIa ti. _ ~.'U S2 ~ p i re..1 produce in ('1. .lll1ura dill dn'apta. lin <) It bobinaj .llo:Jr(' instarlt. a ('. \"(\ t'XiŞtil deci in 1'l':.\ TIL\:\.· .T::"JCIPICr. ~ 8.!II(. .J)lI'C ('si c : N.doa re imtantalH'e Î2.. _ . sl răbiil ind bobinaju! din dr('apla . ti. rep rezell- .. lu rnil"7... Fa.'\ RE 1. 1. scrtÎu1Jt>a mi('zului fiind. pe.\cl'~L fim.·ă.'USiUllE' a!tr rn at h'ă d" \'OIloa r(' instanlauec uH bobinajl11 \'a fi parcurs de un curent altl'rnnliy dl' \'aloarc in sta ntanee il ' Curentul il produce in mÎelul de o{d un flux magutrk alternatiy.~hi1! l a ră.. baza ft"Jlome nulu i de illdu(" \ie c1{'("l rnmOl..\TO.-. DE I'T~CŢIOXAHE . D 'l('ă IwlJinajul Jin clrl'aptOl ('~t(' in~' b Î '<>l in cfr('uilulluÎ \" :1 lua Il:l Ş ­ t ere un ('uren ! allt'roati\' {le ". exemplu.(.

uit'ima rei:lţie e~Lc valabila pt:uLru valorii!' maxjme V'J!I şi li m2 şi pentru \'alorile ('ficace U I şi U. va iy produce in fiecare spiră din cele două hob inaj e cite o forţă electromotoare de inducţi e e.!ale edar două tel1siuni: şi (ldic(j raportul du!lre /lalorile eficace ale tensillTlil(Jr csle egal (II Iw mă ru/ui de spirc di/! cele do luI bobil1a)c .· le . I!.1 ) Dcoareec II t ş i tl~ sÎul valorile in:. adică: Haportul dintre' {'de două forţl.1 t\wa () valoare imlun taJl{.ider:1 că raportul (linlre forţele eldro· moL oare' 1"1 ~i ('2 e!'ite practic egal cu raportul dinlrc tensiunile III ~j rit. aşadar.l:mtau('e. adică: băt ută CI = i\'I. D~oareCl' ccl~ dou{l rrldt'ri de ten~illne sinL foarte lllici fa ţii de forţe le cleclrollloLO:J rc el şi c~. Fiecare.' cJedrolnoloare t'sle..c de N 2 ori mai mar\". alterna L <P .! dill bobinajul din drrapta e x istă o difl'l't>n \ii dat orit. forţa clcelromotoa re de ilHlucţie \'1.224 ELECTROTEH. adică: H C'zul tă aluuC'Î {':i !:c poat(' scrie. forţa elcct romotoare de inductie ya avea o \'aloare installtan ce de !\"l ori m.ă riinerii d{' temiUDI' in bobina je .c· In toate c. ~c poate eom.!. Xtr Inlr(' lcn. In toale cele SI spire ale bobinajului din stinga.. fiind variabil in timp."lCA GENERALA.iullca III la lHJrnelf! bobinajultli llin :."tinga şi fur\:t e1edro~ motoal't' el din aeest hobinaj şi intre Il! şi c. u: K! (1 3. s t ră ~ de fluxul magnctie. . CLI r~PQrllll direct Apa ratul din fi gUl'a 13-1 poartă numele de transformator dtclric. Scop ul p rincipal al 1I11ui L l1 :ifonna lol' electric este de a primi energic clectric:'t (in ra curent altern :lli \') Sl1h o lI11 um illi t ensi unI' şi de a o transform a sub o al tă .•\cesta. ~=~I . N~ ~=~_!!J. SplrH a hobinajului din stinga şi din d reapta este.\"2 spire ale bobinaj ului din dreapta.li mare.

poartă numele de raport de transformare al transformatorului . - 1 L'. Pierderile de mers in gol. şi Uz . lu ac{'st cn. Această putere ~erveşte la aeoperin:a pierderilor de mers În gol.iollează în gol. Circuitul care primeşte energia electrică se numeşte circuit primar (sau inductar).4 2 şi B~ (Iig.TRANSYORMA TOARE 225 tensiune. Ilumit curent de lllCts îll gol şi care reprezintă numai cîteYa proCt'nte din curentul de plină sarcină al transIormatorului . inseamnă că lrallsform:ltorul absoarbe şi la funcţionarea În gol o mică putt:n:.= ~ L'2 1. Raportul Nt/N'l.rotell. De asemenea. "'1 F\=U1Ilcos91' iar put~'rea dcdric{\.l-'\lterea electricii primitii de transformator de la sursă este deci . . d in pÎcrderile prin histerezis. pulen~ În lrn1Jsformntor sint oeglijah ilc de ptlterea prinlil:l. 13-1).h12cos?2.'l!ca gener~l~ . numite şi pierderi de magnefizare. penLl'lIun Lrallsforwator se poate considera: Bezultă : adică: 11 = . Totuşi. lllai departe este: Pz =f. dati! de trausfonnator. Îl' eca llla i mare parle. Deo:Hec(' pit'nlt'rile dt. se SpllllC că trallsIuruwlorlll fUllct.şi 12 valorile eficace ale curenţllor il şi i2. in mod practic. cuprind il1~ij şi pierderi pri n curenţi turbiOll3ri În miezul de oţel. iar drcuitul care dă mai departe energia electrică se numeşte circuit scwlldar (~au indus).3) cel sewll dar esfe egal _\l~easLa araUi l'a rapl)r!uJ dintre C/ll'enful primflr CII ilwersul raportului de transformare. precum şi 15 . Faptul că in bohinaju! prima)· trece ellrenLul 1(t de mers in gol. (·urt'nllll !iecllll(l:lr f~ e~te IlU!. Cînd circuitul seeuudar este deschis.E!ce. se poate face practic aproximaţia: faţă adită : UtIleoS?l = U2 1~ eos?~. s\ K şi (13.. proyocate de magnetizarea miezului de oţel. adica nu e'xistă Ilici un consumator Între' homele . in primar trece un cureut 10 de yaloare redusi'i. Se notează Cll l[. care sîni COllstituite.ii I l şi h cu tensiunile re5pectivc U. de asemenea cu şi if!'l unghiurile de clefazaj form atc de curenţ.

pro\'ocate mai ales dC' l'feclul . O mică p:lIte din putrrcu picrdcrile Cl! . cit !. in gc. pierderile JOl1k-jJ'l1Z ~C':HI mllll. IllJ1I1e-Şt{' randllmentul t).9(. lran!.226 ELECTROTEHNICl\ CF.n-ptoal"(' la lell.'t"('''itntt'(1 ('a energia dl!dricii produsă Intr-un an um it loc :>. En~r..)!:te t .:l l c:l d.'iilllIC<l inalt[1 la ('ar{' a fost transport at.!i dt' transport. in il((.llofului .formatoL RnpflrtuJ : primită se t"fln~uIUă prin E'.ff)I'I11 :1lu::trt'lor.. P~lltJ'U l'a l'lwrgia eleettică tr<"lnsp Ol'tată s5 r5mină conslant:l se \-ede ei'i SI.Jouk--Lenz in tonducton rele Iini!.' poate rNlul'I' {'tlr~utlll 1 dat'ii se 1ll{Jr. adică au aceea)i nllOtlrt'. Aceste pierderi III o/el sint pradi(' r(Hlstanh' intr-un tl'ansformaLor Jwn lrn () lensiulJe daUi..uer:l].'1) (il (' ~ Il' o literi"t gn!t"I'I~l'i1 ('.' prin efect.Jo u[('-Lenz in circuitul primul'. nergie e1cclrie:1 print. . D<Jcă se mkşor(. pieJderi.~(' (' îlr' ~l{' "da") H'. . R ezultă că puLerea primită de bohinaju[ prim'lr Pj nu bLe egală cu cea re dută de secundar P~. Pit'rdel'ile priu histerezis ~i prin curenţi lurbiOllari in oţel se num esc şi piuderi III oţel . cu cît sarrina tra nsf Ofln:! Lu rul ni (adieă C urţll tu l s('etllHI ar şi prim:-l r) esle mai mart'..ă tf'llsiunc la yaloarea La locu l de utiliza re trallsformalorul rob(Jri/ol" yn loarea ncresară I'('ct'p lorul ui R. Trall~formaronll ridi- J1ceN3rii linÎl.lIZli elu·('llllll.orează temill ll(. Ci insii III gl'lwrul uti!i7..r-o Iiuie m ono fuzată <le alternati v produce O"H'(':lslil e nergie la tensiune căror T r măreşte aC<'3st. de ellcrgic se: fa r(' ('\1 lI ndt. de e!itl"(' n. deoat('c(' si nt proportionn li:' cU pătratul curentului (HI2)..i a elcctrid nu poal ..tri~ll an:.lu~tri(' apan' cIt! IlIUlLl' ori lH.l\. mieş or ind in [('lnl aCI~sl.tfl.. '{. t ('n~iun ii î n figura 13 -~ se arat."= "fj P.rullsport. Pierderil e prin t'rl' (: 1 . 2.IZ_\HEA TRA XSl'UR\L\TOAHELOH.:1..~lIl­ sfor l11.1 fie I r<ln~jlortali:i inlr-alt lo{'_ ACI'sl l.. ddar dac-ii Lransformntorul fllnc(io!1('[lză in sardn5 (cînd e xist ă curent sec ti IHhu).Î de tr<lllsport.ne.ii pin·derile .:1 1:1 .t' pierderi sTI fie tîl: mai m id.Joule-Lenz În primar şi secundar poartă nume le de pierderi ill bo billaje şi s ini cU ut il lIl ai lUuri.ă in mod ~d1('m~lk cu m se real ize3zii cit."ERALA • pierderill. (13.j. UZ Irlimror mMor . tensiunea trebui<' să fii' deci (lin nou eoborilli CII lIll nit Lransfol"lnator la enpătul cd{dalt al lilliri de" trnusport. ll:-iullea li ill aC('\':lşi proporţie.lloart-a CII ajutorul! r:uH. t-l JI.111 10(' il. Sursa S de cu rE'lIt joas. De aici H'ÎI'S(" IlI'cl'sil. mio.adll:.'1 atît curentu l.ă. Se enun (':1 a c('~!. tiI! trnll~pol"t exernplu . un r3n(]aU!rnl l a proape ('g:d cu lluifnft':l (0. u ricl ica q. de exemplu ).

Pentru a H' ('\'iln l1ecastn. lalele se rabrică (lint r-lIU o!d silirios J.).:('mrnN1.i.l1ui .. Dccesar funcţionării transfurnwLOl1.J1"elc nu pot fUllcţiona di'C"it in curent altenw. De aceea. Curenlui conlinuu nu poate proQIJN' in miezul tra nsformaloru lui un flux magnetic variabil.tI!' Lran~formatonrel{lr ~jl1t constiluite din bobiue cu condurio:II·(' izolate."'5FORMATO_-\. tlude bobim·h· secundare s aHl'rnrazn Cll l. la·.lan' :.Jlo.fonn. CONST RuCTIA TRANSFOH. Diferite conexiuni ale uobîoa· jeloi Irallsformaloarclor.rle din :)eE'&le liuii :'-<1r Închidt. Fifl. P entru a ~t: rducl' şi pie. montat. saH aluminiu.o\_ D acn bobinele ş .]lccial .oate liniile r1. H'. llil loal l' linii!r magnetice pl'f)(IU~t' dt. magnt'lil:tt a cÎr('1.TRA. ln scopul rE'clUrE'rii 11iNdf>rilor prin currnti turbionari iu otel miezul ~c r['alizcază din tolC' dt mai ~ubliri ş i izolate inlre ele. l3-:~. Fig. 111 con~cci[1iă.t('rczi~.:u babinaje alternative.. rductanla. oaje coaxialc. ma~l1dirr produse de prima!" n1" tn'. .1ilului mague: tic trebuie ~·ă fie ci! Illai redusă . TrllllSformator . dir\~rt prin al'!". O pa. 13-1. Circuitele primarI' ş i H'{·utH. dispoz i· tia din figura 13-3.u! maglJdic djn miezul Lransformatorul1li ('U () forl:i magnclomolOHr(' dt mai micii.:'IfATOAHELOn Est e ctouolllic si! ~t' proouci« [!l1. (]r exemplu. Utilizarea trans· forma toareJor 1a lranspo r !Il t eneqtiei cItclrice.01I~tilllitlll :l~<I numitl!l flux de dispenie.dcrilc prin hh. iormator cu bobi · Fig. lIliE'Z lU tronsformatofului se c-ooft:C't. elin cupru . Tralls.rt1:. (.e jn j uru l miezului cit. ~(> ulilizeaz.(·Ullrlar ar In'cl' şi pl·iH primar. Trull:.lllbincle primare p.al' mouta ca il1 rignnl 13-1 Ull I. U1 ng_ 13-2.t'rundar: de :1. (1 .ilJl1eaâ din olt'! l·U o ma1"(' pcrmcabililalc magnetică .l"e 'li Pi·in J.th-..

~ sint rcprrzrntatc principial COllexiunile electrice ale primarului ş i secundarului care ~c întîlnesc lUai d('s la trallt formatoarele ll'ifazatc . de 231 Y. De exemplu. cu schelIl:l arătată III Labreliî . după cum se arat:l in figura 13. care. lensillllca va fi de 400 V. c conexiunea triunghi-stea.i transformatoare. figura 13-5. Fiecare rază arc cite trei prize. 13-7).zat arc cie obicei ran trei miezuri de ot. La cOllexiunile din Labelă Y:.228 ELECTROTEHN1CA GENERAL.iî Lensiune. ţ. pre văzute cu dispozitive speciale. pentru a se schimhn legăturile de la o priză la alta. la tensiunea joasă de 400/ 231 V penLru alim('lll:lrea ullei retele de disLribuţie. Fiecflrei priz\~ ii corespunde Ul) anulUit numilr de spirt'.ll sformare sub sarcin~l.q. unde s-a reprezentat circuitul primar sau secundar al unui astfd de tran sformator. raportul de transformare se poate schimba cu eîle\"a Iuocente În plus sali in minus.l. hu· figura 13-5. lransfOl'malorul trebuie scos de sub ~ar ­ eillă (Întreruperea cîreuihllui secundar). Fa VI de priza mijlocie. plină Miezul trunsformatorului şi bobinujele sînt cufundale Il1tr-o eu\'~ metalică. Pc fiecare din ('('le trei miez uri se găsesc bobinajele transformatorului. penLm joa~. cOllexillllea numit{l :i!J : a. se prevăd pri:e suplimelltare. Pentru a Si' putea ob(ine. a reprezintă conexiunea stea-sL('a.cl legate In partea sllperioar:t şi inferioară prin cîte un jug de oţel. avind trei }JOhinajc primare şi trei bobinaje secundare. De obicei. şi anume circuitul de tensiune mai mare înconjuriî circuitul de tensiune mai mică. Circuitul magnetic al unui L sforrnalor trifa.ea se poL lega fie în sLra..51 domcniul de utilizare a trans[Ol"malO:l.relor trif::tzaLe.6.. Existil ins:. In exteriorul euvei se g ă~es(" o serie de . r). să În ta bda 13-1 sint date cOllcxiunilc .~) se ntilizeaziî. iar inlre Ull eouduclor ne fază ~i condudorul neutru . Figura 13-5.il" fi 000 V legat În triunghi şi cu cel secull{lar legat În stea cu eOI1{ludor neutru (figma 13-5. transformatoareIe trebuie fie de asemenea trifazate. o altă dispoziţie e~te reprezentată Ju figura 13-4. s. dacă este pe joasă leIlSilllH'. după STAS 1703-67. De mulk ori. b conexiunea lriunghi-triunglli. ne exemplu +4%. raporluri de transformare diferite. Între două conducloar~ de fazil. 1n cazul generatoareloJ' şi liniilOl' trifazatr. prin legarea la prizele exLreme. Ace::. un transformator trifazat care trebuie să coboare trnsiuDea unci linii lrifazate (l e 6 000 V. Pe joasă tensiunt>. unde cele două bobinaje sînt coaxiale. la acclaşi transformatur. fn figura 13. bobinajul cu conexiulW stea. cu ulei de 'tam/urmator (fig.e realizeaza de obicei cu bobinajn! prim:.11 şi Y:. fie în triunghi. permit sddmbarea raportului de tni. pulindu-se obţiuc diferite combinaţii. arc şi conduelOl' neutru.

1000să Doaullliui Inaltii \ Yy-12 D. 8 e ab c W Transfonniltoare coborfloare pentru dislfibulie de fortă Transf.J w B C lJC ..- a ti .TRA-"<-S f'ORlioLATOARE 229 Tabela /3·1 Grup(' de cnne:o. L <-. l r: lli iI::.]i ADe Yd .II numai plnil la 100 kVA Dy.!l Yd-5 AAc B a • [>c 6 W Jj ODD . Dy . ridic.C ' )-e a @]J '1 • ~c m piC b Ace iaşi ca la D.. \.. c-' ~ Acelaşi ca la DY. Fir ul neuIru se poate cărea 100%.:iunÎ ale fransforma1oarelor Irifazate $i domeniul dl': utilizare (după STA S 1703-60) ni~:...şi ca YIl . • c €(>la. Acelaşi ca la Vz-II .. Transforma toare coborîtoare pentru distributie de ilumin~t..c.:.rc.J 8 b ::. de cono:~ iu nl Slmhol T e n. Tendun.J ru TIM • ridîcăloare centrale şi Transformatoare pentru statii J .Jl -=<:" •• c<la b A8 C il fi C W ". e a :re . fi 8 A. AAc 8 )'e c_ " A W lliill 1: ! } ! Il .11 " Yz-s AAc cvS· A Jf < . B )'c \'z-Il A t • L1.:rnm" " ~c torfnIă sehC" Hl.> de utlllu. .lUD. Inaltă I ...-< .

Tn.tului de alimelltare ~ trallsrormatOI'Uhli.'. Ciml ~e product' o ~upra~arcju1i. : 'H'C!"t(':l. trece prin ţevi.is Se lran. Pc lN1\'a rurc [(·:Igr. i:1I' dat':\ ~lIpra~arl~ in:t C Ol'es ~ pundC' unui St'L ut·circuit. In timpul fun cţionării. d in c:luza ÎllcălzÎl ii nle iului. de Ulide ~c ridică iarăşi ::.m. ReZC1'\' or1l1 pc. t('37. (fig. a Inwl>format Oi'ului.<l. al:t!'mii (SO ll('ri(!.\ superioarîi cu par~ lea inferioară a cu"ci . B obinaj .llrrgia cure se pierde prin declui Joule·Lenz prin curenţi lurbionari şi prin hislcrcl. carc fa cc ~[l dc<'ianş('7.('Îrc nn!u ra l5 \n 111.de transformator cu pnze suplimentare.â uueori un releu (le g(i ~1! (l3ttch oh:). se ridică la part('u Sll!)('rioara.rie. lransfonnatorul ~f' incălzeşte.-1 \e\"i care leagă p:u'l. adionind lin c:ircuil e(<'d.d(jru l de ulei cu CU\'3 lram:fo rln at()fIl!u i ~(" mol.mpl u).230 Fig.. 13-6. t:)-Î. Uneori C'lIvn E"~t(' ondulalii.d.13 permit{" cuvei srt fie totdeauna pli llă cu uJeÎ ehiar şi atunci l'ind Il ivclul uldului v:Jriazi:i wu cauz" dilaUirilor ('!.\' intrr. ie dep1a~c :1 Z:l .'i. reca ce actîn>l'Izi'i. carc I'sle plin cu uld. . Cleiul cald (lin ('ll\"U.u. de exe. 13-8). sub ac\iunea gazelor. "fIg. lu interiorul releului. I'f)!l~cry.1!'t~. Astfcl uleiul este in continuă circulatie. in 3n?sta se prndu c g:IZ {~ .l mÎşcarC'tl ulll1i alt Hotor re act!'lllcnz:i un circ uit.lIterarc pl't'n rapidă n uh'jului. t'eea cc ('\'i til o ."~fu)T"at'H cu rt. Dcasupra eu\'cÎ ~e mOllkaz:1 de multe orÎ un rt. fiind mai uşor. î:l lr gălurii cu {'un. pelltru a mari suprafu\a ue eout nd cu exLeriarul ţ:i pentru a inl('lIsifica astkl ră~'ÎrNI. deoarece (. ~e g5sesc ni.le plu!i!o. A{'(>:-.. mult răcirea.!"!lvtoi'ul cir<. d<'pla~area yio~ lenta a ukiului c!elenl1in.l'l' depind (le ~ar('ifi:t transformalOl'ului.l dt' toutacl clinlre ulei şi aer ~'ii fie Illui rt'dw':î.'lCf\'Or dlîndrie numit şi ('ollserl/alor de ulei'. ~i apoi ajun~c la partf'3 iuferioar5 a CUVl.rmilt' de a s~ ­ mellea ca ftlprnf'nl.sformii in căldură. de. unde se răcc şll'.

illimenteaz. cu pul(']"etl de 100 kYA 6000 v. Aceasta este Ul18 dillln: ulf<lderist!dlt: importante ale lrall~rorJllajoruluj.! sau Il1ai 111ulle Ifan~forlllalol!r\:' func\Îoneaâi 111 par:ll el .ult'i. in unic ce. în ii!.!!.!lIr<! !:~-IO... Dou. 13-10. 6000 V: a . q . de exemplu. Teru:iunea la bornele secundarului este practic nllIă.. un a~emenea transform ator trifaza L. Sursa S de curenl aliernat iv alimelllcaz.lÎor de ulei. 111 Rf'pu\.A . . Tensiunea aplicată fn conditiile ar ăta t e Il! borl1~le jlrim~rll'u! poartii numele de temiuI!1! de scurtcircuit (Vu). :nm. în specia! pentru iaptul ca are lIll rol decsehil Il! III/!"IJI în ţ'(uall'l a! tr81lMormaioarclor..urell t. Gabil ri t ul u!\L. 13·C).~ AL Tn . r:: .colec. l-"igllrn J3·9 )cprezi nlfi.Fig.'l barele. ..l~ 13-8. da t fiind C. 8. atunci cind sînt legate la aceleaşi b<lre col e~ilJHr e de r. \'aioarel! iensiunii ue ~clJflcircllit a unui transformatof (('prezintă de obicei dle\'a pfOCf'lItE' din lE'nsiul1ca nomial:! a bobinajului respeclh'. Ica re 8 1. b~~ mm: h ~t 800 mrn. de 100 k\f. un receptor oare-care R.\ f\"SI'"01-L'lIA TO.{ H----1e-.ircuit prinir·un ampermelru şi se aplică primarului o lensiUllt' asi!e! tncil furentul din secundar sa capete valouea Illi llomina!il de plilli\ slln:in'i.a -Hi- . TEl\'SJl".nS· formaLmll"('. BMelc secundare 8. dllpii Clllll se ilf.ll transformator Irifazat în baie de ulei. Conserv.J!ka SodaJi~t:""1 nomiinia fl' ronslrujrsc mulll' Upuri de lr.-.:l.\RELOH Se presupunc ca secumhcful unui transformator eSlI' legat în scurtc. Două trans- formatoare) jn paralel. dt şi pe partea secundar.I rezistenj~ nmpermdrulu i e~te foarte micii. alit pe partea primarii.!. după cum se \'a arăta mai dep:!ftl!'. Fig. Fig. Ia rîndul lor.tii\.\ DE SCUHTCIRCrTT ŞI l\IERSUL fN PARALEL ţ. Ia ('are sîllt le!!alc cele uOllli tran~rormat(}are TI şi T. şi Jlt'ntru tt'n~ illni piuă la f' -1 .TRANSf'ORMATOAllE 231 (ol1J~r>J(Jlur de u/".

. cm:cntll! ' e rlin po rţ iun ea co mună are o yaloare mi61. a bohînajului rezultă din difercllţa dintre. ~au coborîtor. (intre b şi r) ş i ('li N2 numărul de 5pirc !'.să aibă aceeaşi lensitwe prima rii ~i secundară : . Din 3ceastil cauză. Unde primarul ~s le C'o nstitui t dintr-o parte din spirele secundarului. unitate). Cind cure.:\lATOHUL La unele har:sformatO:lrl'. ş i poate fi ridicător.Yllloriie eficace ale tensiuuii 1:1 bornele primarului şi setund:lrtl lui. autotransfonnatoal'('lL· se cOll~lrui('~c in a II. 5. - 1. ccca c(~ permite să se fa că (' conomic de metal la h ob inajul rcspCtlh-.ue si'! nu fie mai mic decill 13. AlJTOTRA:\S170R.raportul dintre pu lerile li d o u ă trallsform~tQ. . ambele bobinajc sin t w~czatc pc acelaşi m iez de oţel.232 Pentru ca mai multe transformatoare s ă poa tll functiona în paralel In bune condifij trebuie să îndeplinească o serie de prescrip tiL dintre care cele mai importante sint : .ii 11 şi 12 au va lori apropiate (ruport de traJl~forman' :1p ro pia L de.valorile eficace ale curen tului in primar ş i secu uda)'.să aib ă aceeaşi gr up!! de conexiun i. Ac c~te două bobinaje se gă~i('SC legate În conlinuare. prii! mi('şOr<lrt3 secţiunii sale.cundnrc (intn' (J !ii t).('.(' notează eu NI numărul de spin: primare. se poalc Stric cu ::. primarul lIU este !icpal'al eledl'ie de secundar.lţ. ~6 U. i<lr (il şi Ct. . A utolransforma lor Irifaza t. Un nS(' ITIcnca transformata)' poarUi numele de (ItItotrans[ormalor.53 aibă aceeaşi tensiune de scurtcircuit. 13-11. l'c c FiR. Autolransformalor_ . Din figmSl 13-11 se '-('de că C1Irenlul le diu porţiunea COffillnâ.1 n~oa rec. U. curentul primar 11 şi tUrciltU! !'ecu ndar 12. Dacă :0. Fig. care formează un cadru inchis. după cum se arată in fi gura 13-11. 13-12.ufkien1i'i aprodeşi ximaţie: in carc f{ este raportul de transformare al trallsfol'matorului Il şi 12 .

~(' artl umpermetruilii fiind insă gradată pentru curentul din primar. _ \ t e~te LraI1sformatoare . 500 A. a e~te repre z ('ntată legarea unui voltmet.':"e condruicsc În mod normal a~tfel . . de excmplu 500 A. CJlial' in ca zu l unei r{'ţde de joa~il lemitllle. putere etc.) A În ~ el' lT!ldar.) la o fe(ca de înaltă tensiune.{ormuloare al' măsură. se leagă la această reţea prin inte rmed iul t1 !~ or lrr'll. iar În figura 13-11.TRANSFORM. 13·13. daru valoarea curentului in această reţea I'~tc foarte marc.ii kgarea tlp-ui umpt>rnwtrll In o reţea de Înaltii tcn~illne.TOARl:: 23" general pentru tin raport de transformare care variază între 0. c. doţlă tramformatoare de tensiune monofazate T montate În II şi legate de asemel'ea la o reţea tri- . . primarul iiind legat la reţeaua ele JJlaltă teh~itille.". astfel Î ncît se realizeaza o importantă economie de material fa1ă de. ~. tew:.e pO. d<lcă fC utili z ea z ă un transformator de cure nt 500/5 A. b cEte reprezentat un transformator de t('llsiune trifazat T. fu ~'igurH 13-1:{ St! ~lrat.5 şi 2. iar ~cara ampermctrulul ~c gra d e ază O ."-sURA Aparattle de mUHlfaL cedinule sa mă~O:He diferite mărimi electrice (cment. tran sformatoarele obişnuite . Figura 13-12 repreZilJtă schema eleclricii a unui :\ntotransformator trifaz at. Fig.<. C<lrc ~e numeşte lmlls{Olmu[or ~au rcduclvr de curaJ l. legarea unui am permejT1J cu tra nsforma tor de Cl!rent. TTIANSFOR. G.iune ...spundă Uil curent (lI'. tn figura 13-14. prin int{'rmediu! unui lransformator sau redudol' de tensiune monofazaL T.lle util iza totnşi un ampermetru de numai 5 A. .\IAT OAnE DE ~r . iudL la ('urenlul nominal uin primar sii core. prin intermediul unui Lran~fo r lhator de miiwră T.ru la o reţe a monofazatil de Înaltă tensiune. care permit ca aparatele de ll1[isural Eă rlHH'~i(mt'zt pe_ joa~:fl Lemiune.- In figura 13-11.

234 fazată 'VlASURARI ELECTRICE penti'll alimcntarca a trei voltmetre.5 intensitJte I\Ominală pri mara fi -. tensiune 0.andormator de cu reni fig. T. . fabrinlt în Republica Sociallsta RomânÎ'!. tip CII(5-0. 13·16. sraTa aparatelor gradîndu-sc Însă după yulorile tensiun ii prim<'lrc de măsurat. fa brica \ în Repu bl ica Socj <1] i~ \ij H omânia. . Ia 1)Qrnelc seellndaruilli tensiunea sa fie {1~ 100 V. I 1 /22 ~ . : 1"8 : Fi~. Transformator ci . Încit atllllci dnd se aplkă primarului tensiunea nominală. Legarea voltme!relor cu transformaior de tensiune. i ~"J. de 6 kV.. .:IOO A . T o) y Cj 61 Fig. .5 kV. 13-1. 13-1 4. .. iensillne tip T!Rn -G.. Transformatoarele de tensiune sînt în mod normal astfel construite.1.

. tensiunea t rebuie să $cr.ştc. 13. iar sceundaru! prodlH:e curentul În sudură ..ic:J. ~ro O . . Cai:<lclerist ira yoi tampcr cesceden la II ll1wi tr3 IlsfQfmll lor de sudurA . iar llum. trii8~a l. pe mă~lIr {l ce curent\11 cn:: . Ap{icaţia J3~ 1. dt!. 13-17.eristiea y oltampcr (\'ariaţ i a tCll~:illnii in rU!1cţie de int.30ll0 pe fază.e fransfo rnw[!) ure de. Rcglnrra ac('stlli flux (1(' di"pen ie se rC:lli z ca z ă de exemplu. fRcior u l de pUlere În senmJar cos 9.t..!.~~~=.A ?!J 4IJ 60 8tJ 100 IXl Curent Fig." maglletic de di~per~ie suficient de mare.. Aces te tr<lllşformat-oarl' s in! lfioliofaza le. tn figurile 13-1 5 şi 1.lJJe prima r ii (fig _ 13-16).V I .". P rimarul ~(' . drfLn! de repNle. Carac t.~ l! 4lJ _ . prin il~Ll'lJ1ledil11 elin'la fe face ll1alll'yrarea nec{'~arii. namit. se pot leg:. carc se fab rieă ~i in ţara noastră..l:l şi curentul secun · dar !~=639 A. t('n :. cara('Leri~ti{·ă este necesar ea transformatoru! s{t aibrt Ull flu . in R cp ublica Soc i alislă Romania ~e fahricil diferite Lipuri dt' transformatoare de măsură.10000 V.3-1 0 se.5 penlru inle nsiUi\i nom ill :Jlc primare de 5 ~ 300 A. prin i11tennediul lran~rormatoare1or de mă­ wattmet r e. foutoare ctr .inne 0.e n~j"bte) trebuie s:1 fi!.i ru J spirelor secun dare 1\".orlll are dc multe ori o roată de mînă.5 kV (fig. ara l ă dOllă construcţii mai recen te Cli izolat-ie . În ace~t seOp trall~forYlw.-:. P entru . se lltili z f'ază transformatoare speciale.1limcntc ază de la re~ea.'tha p~ (bta de lnf.Jin răşină tu rn ată şi unume un t. !\umliru! spirei or primare este . tU ajutorul u1H~i porţiuni (leplasa bil.il.şura rea secundari!.rall:sfonnator de curent tip CJR S ~ 0.IAŞrNI ASDrCRLlNE 235 In mod allalog. prin deplasarea bohin ei primare raţii de ('('a ~ecllndarii . 13-17).= O.1 SI' obţin e arca~·t5.. TTIANSFOR\L\TOATIE DE SUDURA Pen lrll ~lIdarea ('\1 cun' nl altenluli.15) şi Ut..=1 1-1-. ad. Un transforma tor \lOfllWI.6kY teo:-. transformator de tensiune tip TlnE -6. sură . sudurii.' [! rcelltuat dCSCClld rllUl (fig. e~ l€' 3limenlal În primar cu o tensiune U 1. 80 ~611 .dii. 7. In felul :lcc~la se pot limita curenţii de ~nutri r­ cuit rare (IP:lI' fr('("\'('llt in tim rul opera\ki de suu'lre.: a miezHllli transfol"lllatorulu i. Sa se 3fle ten slunea s ecunuarI! C z ş i puterea a.

236 Rezolf1Qre.8=336 063 W=336 kW. tn cabina transforma lO l'ului. verificarea broOlşt. şi al:lrmii .73'38Q '639'O. pentru a constata dadi nu a aJ15rut ce.'IOOOO=380 V. verific area fun cţionă rii releului de gaze .verificarea eu ajutorulnivcJului de ulei. INTREŢINEREA TRANSFORMATOARELOR Lucrăril e mai importante de intreţinere o bişnuită a transformatoarclor sint următoarele: conlrolul zilnic :lI event. Pt =V3Uz ·I~·cos 'i't= I. .. vcrifkarca legăturilor la piimint. U t = . verificare-a insLa latiei dt! i1umiual.). crăpături etc. eOJllrolul dispozitivelor (l e SClllnalizare. U1 = - N: Nl 3000 114 . 8.'a suspect. Din relaţia: ELECTROTEHNICA GENERALA rez ultă. a nivelului şi culorii ulciului. . controlul izolaloarclor (murdărie. verifiCllfca legiHurilor electrice Ia transformator.dor la l'ab inil tralls[o rmatoru!ui. .ualelor scurgeri de ulei .controlul zgom otll lui caracteristic produs de runc~ionare[t transformatorulw.

t comtmft d(' ma:jini deetrice rotatiw . -'lctşinil e elec- trice sîn t rClICI'sibile. Intre rotOI" şi slaLol' s~ afEi UII inLerstiţin de aer !lumit il1lrefier. Rotoru! şi statorul sîn t ('Oll slruilr.ă şi o transforma în e[lcrgir eledrică se ll ll me. În interiorul lor.l vor ri d escrise maşinile asincrone. Orir c ma.('rialt. gen('raLoarelc şi motoa]"('lc (decLriee au căpătat dC!lI1mirc.~ te . rcspcdiv inlenleţiulle[l dintre cimpurilc mnguetiec produ~ . de felul cun'nlului. La baz.)' . Dt.\IP . iar maşina care absoarhe energic elcdrieă şi o trall~[o rlilfl in energie IlwCCtniC. În interiorul ciirui a se invirLeşLe o parle mohill1 numită rotor.l .c Ilumt'ţ'te molor electric. din grupa maşinilor de ('\Irent alternativ .'Icnerafor eledric. mccanic. 1·1-1 ).. 1)a(".:llJÎ ('lectri('{' rotative.-1 m. GENEHALIT AŢI In functie'.1Il.5iua care obsoarbc energic. adică generatorul poaLe [urKţionH ca moLo r şi motorul po<lt.e functiona ca generatur. funoamt'nlale pentru funcţionarea unor ma:. Mai întîi se \"or da uot-junile privind producerea cimplll·jlo!' mtlgnetice învÎrtiLoare . care poate f i reprezen tal prin liniile de forţ. magnetire ş. L.iei electromagnetice . uecca .'\:\ nUlHită ::.1(1(01'.lgndul S(' roteşte ill jurul !\" . pl'in r:uc trecc flux-ul magnclic produs de curellţii care parcurg l'obinaj('le aşezate <ttit pc sta tor. lJltre polii aî ate~tlli magnet există un dmp magnet]!". maşinile electrice pot fi maşini de ('urent altc rnath.\GNETIC lN\"fn:rn on Se tOJl.\ \ CAPITOL UL XIV i\IA Ş I NI A.. Iu ecle ce llrmt.ă r~~p ~ cti\"(' .:n.i . Indl'pendent de rl'llli curentului. rît şi pc roLol".ină eledrică an.elin mal. SINCU ONE 1.şi maş i ni ele curent continuu.. ma.sid("rfi un magnet in fonnil de puL('oavii (fig.] func!..: o parlt: fi.ionării tuturor maşinilor electrice s[:t rrnoll1cnnl induc[.i formează circuitul magnetic al maşi1lii. PRODliCEfiEA L"2\'U l U .-.

14-4. este rr-prt"zcnt ati"i prin \"ectorul 132. S~a obţ. Doui'i bobine perpendiculare Urla pe alta.~u lui CII aceeaşi pulsaţie w. In figura 14~4 sînt reprezentate liniile maguetice ale cimpului produs in bobina ori z ontală. iIl care Bm esle valoarea maximă il indu cţ ici. dnpă cum se \'u ~ll'ăta Illai tîrziu. Fig. de eXl'mplu axa O.ă in centrl1l bol'inci. Tn bobina aşezală in planul orizontal se . Dar c<'i doi cur('nţi fiind bif:lznţi. 1n figura 14-3 se arat:i lilliik de for\li ale cimpului magnetic produs. In figura }'1-2 ~·nu 1'l'prezentat două bobinc. in Illod analog se deduce cii şi inducţiil mngllctică R'l varia.inut deci un cimp magnetic ilwlrtitor.CTROTEH). de bobina vel'ticalâ . Tuduc(ia magncfie. Fiel·are bobină va crea in jurul ci lIl] cimp n:13gnetic ~llternativ. iar iuduc. Iuducţia magnetică in centrul bobillCi.ycrlical:"i şi cealalt?t orizontaţii. fără să fie nevoie de mişcarea unei pic~(' materiale.mite l1n curcut alt<:matiY. la un moment dat. esle reprezenlată prin vedorul notat cu 8 1 • Deoarece curentul care produce cimpul magnetic esle alternativ. Liniile de din interiorul forjă din interiorul bobinei orizontale (c li aM verticală). 14·2. tl. cimpul magnetic dintre cei doi poli se va roli şi cI.238 l:LF. iar in bobina din planul verLcal se t rimite alt curent alternativ.l/-î) . forţă Fig. inseamuă că şi inducţi a magnetică variază potri\"it IrAii ~ i nusullii eli aceeaşi pulsaţie ca şi curentul. 14·1. Exista posibili · tatea de a se obţine uu cimp magnetic învirtitor. f. astfel Încît se poate scric : ° Bl =Bm Ein cu 1.îonală cu curentul earf' produce. aşezate nnaintr-alta şi fără a avea vreo fcgiitur:i electrică intre {'II'. Liniile de Fig.5ini cl(~cl['kt'. 14·3. aceasLă posihilil::JlC Sl~ ulilizeaz5 in hIneţionarea unor mn. id('utirc. pe direcţia axului vertical al bobinei. rezulti'i că şi inductiile magnetice R t şi B 2 sint bifazate şi in c onsecinţă: n2 =Bm sin (.'ICA eE:'.z1\ potrivit legii sinu. pe direcţia axului oriZOntal al bobinei. astrel incît :Jet'ş ti doi curenţi să constituie tin sislem de doi rllTenţi bifaznţi .ţia magnet i eă este proporţ. Fig. puhaţia lor riind (u. bob inei verticale (cu axa oriUJntalit).\agnet în rOhţie. un~.'"ERALA unei axe OaT\'care.

luîndu-se pentru fiecare moment valoarea resp('ctiV"ă a induqjilor magnetic!' Bl şi H 2 _ -: rz 8.\ punell' l'ehi(li. Compunerea celor douii inductii magnetice 8 1 şi Fig. 8 w' " '8. Vileza U11~hilllară de rohllie <l acestui eimp magnelic este cgal:1 {'U pulsatia (.l i('[1 H~ a fost tl'a~l1l:t idenLic eLI siulisoicln ni' d:u' ddm:aUi În In{îrziNc.' \'tell' ('[1 :-.-ii11' mag'nC'1ice 8 1 şi jj~.239 Din tele de mai inainte rezultă că in ccnLrul celor d ouă bobinc din figura 14-"2 apar uouă induc\.:. tht r {'arc se roteşte in jl/rul jJUll/:/lIll1i n.1 d"i rezultanta li ('SL{l un \"{~d{)r de lun. ~tc In rCl. _\test PUlict ('. d('O. Si' obs('rv. care S-:l oblinul f.) fi ('1'101" doi ('urcn~î hif:l7.. Fig.illu~oida pelltru indu c\io nwg rH. a~adar. cu llllghiul . cclc nouii pozitii 1-!).lalite (Ia dislan\c ('g~ lt') .ii magnetice hifazate şi perpendiculare inlre d e.lliLitte t::~ll­ trul telol" (Iouii hobim' (lin figm'l 11-2. care va rezulta Jiu compuBI . . Y:lrlaz:J illdueJ.. Darii SI' IlrIui'iresc. S-au lunt pc :Do::" absci .. elor nou./'2. Fiind &ărimi wdorialc induqii!e BI şi B~ pot fi reprezentate prin doi vec~ori perpendiculari Între ei (fig.jrii !':l ~c llli~h' "ren pie~ă malNÎală.cLorială.'ii B2 • Dar şi B 2 v:ll'ază În timp polriviL legii sinusului.gneticc 8 1 şi 8 2 _ B •.. 14 -5. că in interiorul celor (loui] hvhine s(' fonneaz.qhnc {'Ollstantă. În n~ul'a H-t s-au Ir:l.. YU!(luL'l'n indut::(ici magnetice: l"('zult<ll1tC este ('ga!i'1 ('ti \'"Ioorefl maximă <l fiet·r~l"ei indur(ji maguctiet' compOlwnll' ..iI~j carc pan'urg bohinele.' sint birazalv.1 lIn timp magnetic ÎIl\'irLitur. Inducţia magncLicii din centrul celor doufl bobinc va fi o mărime ve. şi s-a eOllslruil apoi şi rC'zultan la t(lf('sp uuziitoar(' B. [4-6_ Reprezentarea grafic<I . S()UfOqll regulii paralelogramuluL a cdor doi vectori HI . inducliilor m3.şi !lelltru Fi{'CHj"(' puud s-a mihiUI":lL \'uloarea im.He<'(~ inducliil!' lIlagllC'tici.!tu:'ţiilor nI şi Rz lJe fiu 11soidelc rC':O-I){'din". S. rh'zull:1.!. ln rigura 14-0 ~ÎIlI n'JJI'l'z"lllate SjJlll~oi{I('"!(> JH)tri\'il dirnl'a ~~ (:onsidcri'i ('ji.al pentru fiecarc din el'!l' 110uă Jllluc:le cite doi \'('dori pl'fJH'lldiculari avintl Hdorilc rcspecli\'c nI ::oi B:'!. astfel că va trebui să se facă suc('c~ iv o scrie intreaga 0(' asemenea compuneri.crea. 11-5)..

". fn razu] cînd fiecare l:ohin'-\ formează p perechi de poli. egală cu puIsaţia curenţilor din bobinc. J '< ' 1."flc. O ~8B. GENERALA In figura 14-8 se consideră trei ]lObinc identice făcînd intre ele unghiuri de 120 (sau 27r/3). 34 ·7.240 ELECTROTEH.. B . ~ .. -~O [{E.. ~n -1 ~ 5 . cu cel precedent se poate ajunge ~j in acest caz la concluzia În interiorul bobinelor se formea ză un cimp magnetic ÎnvÎrtitor constant ca valoare şi care se roteşte in jurul centru1ui bobinelor cu viteza unghiulară w. p .o Fig. 82 (~1 8. Printr-un raţio nament 0 'lB. -0 ~V10 E 2 O B. Rotirea vectorului inductlei magnetice B. ' 9 _ r. Prin calcule se g~~eştc că că esemănător Fig. 14·8. inducţia magnetică a cimpului rezultant este egală cu 3/ 2 din illducţia maXJma a cimpului datorit fiecărei bobine.g.82 6 7 8 8-8. se demonstrc:\zâ d\ yitcza CÎmpului \:lagn rll Învîrti tor este ~ . Bobinele nu au vreo legătură electrică Între ele şi sînt pa rCurse de un sistem trifazat de curen ţi. Trei bobine identice decalate Între efe la 120".

~c În sensuri confrare cu viteza unghiulară b). a di că pe direcţia vt'xticalei. Bobjnâ parcursă de un cu - rent COS monoiaza!.' inducţii maglH. 14-9).\. egale (iecare cu Jumilfafe din valoarea ma:!'imil a indudiei initiale. \ MAŞ1NI ASINCRONE 241 3.RE Se consiOerrl două inducţii magnetice egale şi constante ca valoare. 16 _ E1cctrotehnica . unde t este timpu l. care şe role. DE~COj\JPU!\'EREA \ UNUI CIMP ?lEG?\ETlC ALTETINXrIV îN DOU .:enenuă .regula paralelogramului). Se dllcţ-ii consideră că yaJoarca comună fi cel or do uă 11\- este: tice se compun grafic cele dOl1. }4 -9. cu puhafia w şi avind ca valoare maximc'i dublul fiecăreia din inductiile componente. Se ~lie îOS:1 C'5 val oarea acestei rczultantc elite egală Cli suma proicq. fixă ca direcţÎe şi de pulso!ie (o) se poale descompune În două inducţii magnetice. magnetică alternativă cosinusoidală şi Se vede di b este o inducţie ~iDusoidală) de valoan~ maximă B (sau de pulEaţie w. simetrice fOIţă de vC'TtieaIă şi care se rotesc în sensuri contrare eli viteza unghiulară constantă (o) . ti) adică: egală rezultanta celor două eu inducţia megndjcă : magnetice Învîrtitoare are o valoare b = Bcoswf după direcţia vcrticalei . fixă ca direcţie. ' B1 COS B B a+ B 2" co~a= -c osw 1+-cos wf=B 2 2 indu cţ ii wf.ii magnetice cu H.:rtic<:ln este la un moment daI" : rJ.ă : o inducţie magnetică alternativă.ol -f. două inducţii magnetice Învîrtitoare cu viteza unghiulară in sensuri confrare se pol comp1lne intr-o induc{ie magnetică alternafiuli. rezultanta se va găsi direclia verlicalei .\ Ct::\1PURI :\IAGNETICE 1:\"vfRTITOA.iilor cdor două componente pc direcţia rez ultantd. adi. B l ş i H. Lnghiul făcul de fircarc din cele două induc!.! (fig. Reciproca este de asemenra ad evă rată.. In consecinţă. Suma acestor proiecţii este Însă: (după după Da că Fig. =<.

shllllri.prc\'iizule pC'utru hvbinajul rotoril'. în Înteriorul târuin se poatE' in\'Îrli rotol'ul R. dt~ rrr. cOllducLoarclc izola 1 C':l!'I' Jormeazu JJoLiuajul statorie:. 14-1 0. Cîmpul magnetic alternativ al hobinei sc poal(' descompune in două cîmpuri magnetice in"lrtitoarc în sensuri eon tr:. LoL diu taul!. egale şi eOIl1>talile c'a valoare. de poli m(!!IHefici ((lupă cum Se arată in exemplul ce ur· rază ~tatoric (' ÎL şi este a~[f('1 .$ fig. 1/ . Spaţiul i dintre sLalo r ~i rotor con~LiLujt' 1nl/'efieml maşinii.. ~lotorul luită . as:"l. E'1>te o maşinii electrică rota ti.'\CR ON a~illuou (fig. in interiorul {'ureia Se află lIll mÎ('z din lable de o\cl . avind forma .1-10).\SI.J!'(~.1' are pc slipraIata dlilldl'icfl n('stfdurilc. )IOTOHULUI .7. cu vit('za unghiulară w.2-12 n . Acest turellt dă lJ:lşkrc uDui cilllp mrlgnt'Lic altern:ll.ie w şi fix ca dtrecţie. lndt ~u r('alilcze un allumil de puec/J.·tl.qen('ra l:i a II 1111 i Cilill<lrll gol. inducţi(l mngtlctic'ă după direcţ i a axei !lobinei avint! vuloarea maxim!l B. :tvind ca axe iudud.structid 11 TIlolurului asincron .tr putE'3 deri lnloc'ui hohilla fixă palTursrl d(' curcut alterna tiv eu t!ou:1 bobine· Îllvirt.itoare in sensu ri contrare pan'urM' de curent coutiUU!1.! de 011'1 ~j care an' fUl'Il1:1 gt·\lt'r.IJă n unui cilindru plill.i n e pc faţa lui inlcrioaril n serie.. . numită stator şi cart! e:sL(' formată dintr-o {·an.i\ IIll anumit IlllJn fll' hobinalu.\tit bobiuaju! tit' fa:lt'. PHINCIPI UL DE FUNCfIO:\'AITE AI.jilc magneLiee: S·.Ct' ele. iar fiec:lrc lIumăr rei ro l orÎf' forrnf'II7. {'elllsli· dinlr·o parl~ fixă S.C'rHOTEHNICA GENERALA 1n figura l<1~g se pn'supune că Înfăşurar{'ll bobiuei este pan:urs~ de un cun:-nt alternativ de ptllsaţi~ w.Îv de pulsaţ. rolo)'uJ . Sialorui cOllţ. n(' as<'ml' IH~ a.. Schema ton. 1.. in ["I!'1' ~i_ut itllro(lu~C'.olate îllt.

in }Juncte. după cum H l inc!itat pc figură .aLorÎd lrchuic S11 fie însă egal eli numiJrul <. după cum s-a ar{tLa t. Cele tl"~i bobin<ljc de fază statoriee se leagă electric' intre ele În stea sau În triunghi (Iig. d esfă~urat ar Bobinajul unui stator trifaz<lt de mo tor 3stncron. pc fiec are f. în faza 1 curentul ar t reee la un lIl0111enl dat în femul indieal prin ~ă­ geţi. Faza a II-a ('~le idenLkă cu faza J.l eu un unghi egal cu () LreilOe din unghiul format între doi poli ai{i turaţ i de acelaşi nume sau fală tle fa za 1 cu nn unghi egal cu două t reimi din unghiul Iormat între doi poli nliituraii de acl'1aşi nume . eare se roLeşt e în jurul axului motorului cu o viteză unghiu l a ră egal ă e\1 (. faze.uricil. de ext'mpll1.. Cei trei eurenţi trifa zati (lin fazclt'" statoriee dau mi şle!"\.. inlre doi poli a lăturaţi de a cel a şi !lume din fa za 1.la trei c împuri magnetice.j/p ra(l/s. Se. Numă r ul rle poli care se. . Liniile de forţă ale cîm pului magnetic invirti tor " taie" C'ondudoarclc bobinajului ro t ori c.1 ~L~lOl'ir:l ~i rolorică. fa za a II-a." faza a TI-. ~c pn. da r d(~ a~('mCllea decal ată fatiJ nI. Pentru exemplificare ~e cO!l~ideră un motor U!inCfon trifazaL (sta tor trifazat) cu şase poli.\. l'catru a ~ (~ arăta mai clar felul in carc ('de realiza t bohinajlt! !' bdorl('. ~_c \Oi' forma eei Ş<l~ C poli A' ~i S. 14-1 2).]ct. D a c{t. în figlJra 14-11.l e cîmpuri nHlgndicc sînt astfe! aşe z a le În Sp'l(:iu. \ i\IoLOl'ul asincron trifazat are bobinajul statoric format din trei . unde (. !4-11. Jlum [tl'lll perechilor de poli.\z:. Numarul dt. faze mtorice poate s::i fie diferit tie numărul de [az" statorice . în liniuţe lllirerupte.i r otOl'uI esle tot trifazat.Iricii de alimentare ~c lragf\ de bob in:ljul q-:Jtoric . da r clrC~11ală îa ~paţin pe periferia stntornlui faţa de faza J cu un unghi egal tu o treime din ullghiul [onn:-lt. Reţeaua . f[lz:! fo1. X IV·2. înci t au ca rezultantă un cîmp magneliG învîrtitor*.11 maIorului. iar faza a l11-il. l1 0hina jul rotoric desfă­ şurat ~e prezif'lă ca şi eel statori c. Din * Ca şi în ea w! genera! al cel or trei bobine de la cap.j esle pulsaţia curentu lui de alimentare iar p.. Hg. mează). Aee~. presupune că ş. Faza a TII -a este identică eU fa za a II-a şi cu faza 1.k poli pe ficc :oJJ't."~ujllllH~ statorul des{t7şl1raf ea în figura 14-11 . Iormeazu pe fiecare fadl sl. Faz<l 1 c ~tt: rrprr-zcntaUt În Lrii~ături pline.

fazele rotorice se leagă între ele în stea sau În triunghi . 14-J:. \. AC (" :1sla inseamuii că fort.( e:\UZ('Î . b - .are 1)« antrena rofoml În a("el(f.l]LUl AS1NCHO N \ HolonJ! nit \" <1 puLe<1 . Couform legii lui Le uz . se prc.de elccLromaguctiec vor e(!l1s1 illli un cuplu eleclromagnetie de rotaţie."tea . Deoarece este neapărat necesar ca il: fazele rotor ÎC"e să poată circ. 1:1 trf'i eurcnţj rotorici ldf"za(.dllc in fazele rotorkC'. sIc-a. iar aec~ţ[l i.'.~i sells ('U senwl de rofa/ie al cimpului IIl(Jqndi r: inl'il"tl[al". liuiile de furţâ ::ti(': eilllpllilii magnf'l ie in\"lrti tor ta ie coududoarele rotorice. vor fi supuşi unu r fo rţe c lcclromagnt'lice.orice se leagă in scurtcircuit. in consecinţă. in r ota(. s(! aling. ef(>.) triungh(.i t' lrifazal('. Lrei rorţe t'leeLromoloare de indltc(. r oLorin' şi.LUKECAnEA MOTOH.za relativă menţionată ..~tatorice· in t riunghI. gi'isindu-se intr-llJI cîlllp magnetic.. Aceşti eureu li.i"l sa..ice ("are sa a ntrenezc rolo. (\er'i uiei fOi"~c e!eeLromagnet. 14·\:l.llp magndîe ÎnyjrlilOL in\. luC'it sii.ke o (·Oll~t.rul. !J . dată s-ar prodULt! a('C<1sla.i.1 fÎlllplllJli . Cauza apari i/ei curenţilor fot. a - i. prin fenomenul de in duc!ie l'leclromagndid!. a pentru cazul legării in triunghi şi in figura 14-13. u Il r Fig.c. . adicil curenţii rotorici şi fortei!:' electromagnetice. ri~. in ("o llsecinţ:\ nu yor mai pute.a ru!"eup incluşi in rotor. acc.illl ic fapltLl cii existi! o vileză relativii intre cimpul magnetic lllvîrtitor ~i ('011 dudoa rek rotoriec. b pentru cazul legării În .r-adc\"ăr. efectul. a _ lt~g':'lrl'a la7t~lo r In st ea .oriei şi a fo r ţelor dcetromaguet. c. ee se exe rcită a supra IQr. după cum s-a arătat."te faze rot.l de :J ceea a cimpului magnetic în \" Îrtitoi"."! vit eza unghiulară {. caulc S{l m i cşorez e vile.cgar!~il În scurtcircuit a fazelor fotorice .) p"is\.244 ELECTROTE:HNICA GENE:RALA punct de vedere electric.i va m i cşo ra \"iLcza faţ. astfel cum se arată in figura 14-B. rare dau lJ:1ştnc. i· . b _ DCO:!H'Ct".ula curenţi. la rîndul lor. cimpul magnt! tic Îl\ \" Îr tilor a r a yca o pozi(le ne ~ chimLaUI faţă de conducLoarcle.tul tinde si! se OPllll. vor fi astJcl.. pentru motivele care se vor arăta mai departe. l.

aIU1H'c:\n':t se {Hi in proef'ntr fai:i de Q SitU IlO ' Valoarea 11) prl)ctilte fi altuH'riirii t':-_ Le d:'l Ui ele: "" u%= 110.e . Dacii 111 figura 14-13. mai mi c5 (]rcît D .uL Din aeeast'i""t l'auzi!. 1 ar da o IOI"t':t clcctromoloar(' H'z ul lant:"l nu l ă.. . " este mai m arr. ::\ull1i'irul de rotaţii pe mÎnuL ak timpului magnetic.3.lfCCC rotaru] nu se poat.se num eşte şi viteză dt: ~in('roni~1l] ) ~i ('ti i l' . deo{lr('ee nratfl ('I I cît . .MA.jnwtrice e~te nulă. \'it .rf'i forţe elecLrolllul'oare trifazate 1..2) De llllllLe ori. b. 2 . de.. Da r:"! ~(' lH)If' .3 .. ~ i l1(:l"ol). i$ m (max.e (' i nlii rotofll[ nu s-ar Învîrti.:lIl j('g-ăturUe de seurlcircuilan. ~('urt C"in"l1i t:lrt' 1. . fiind Ilo. a llU S.11e rotor\llui. .- 110-/1 -. 5C po<!tC' serie : ' ra d/ Wln = 27:fIO ra( II s. .e. yih'z:1 ullghiuJară :1 rutorulu i. 0 şi 3 . allllH!l':1l"l'a Y:\ fi -egai fl ~i ('\1 (1 =-.ll"f: a fÎmjJllJui lHHgndic Îllvî rlitor(l'<I\"I' . (1 ·1 . E :\presia : 1) !) W ~tl ( 1 LI ) se Il Ullleşt<. ÎllvîrlitoJ. motorul se llUmeşte asincron (adică: IHI este în acelaşi timp). ale roLarului 1" . cu sceulHlarul transforma1. dcoar(:cc Il-ar exis La circuite În('hi::. ~e walize<lz:"i cu o aluneca re rît mai lllieil. 0. . . adică lIU se poate Învîrti in sincronism (in . di n .itor ~i cu 1/ Hum:lrul de rolati i pe minut .orn!lli.h'du l Jouk-LcllZ in rotor sînt lIlai lllutoJ"nlui mai ~eii7..tZ .. Este de remarcat că există o oarecare asemănare între fUJlrţionarea maLorului asincron şi aceea a traw'formatarului.lsin crone illdu~trialt' ~i :!]! lIIlW dc cîteya proeente din vitrLa <It.1 ('li n o llumi'iruJ eli' r(lt/min aII' cimpului maguetic iU"Îr1.n IDO . Se notează CII n vit('Z<f unghilll. deoarece suma :J t. 6%) . ~-·60 . ze!c 1111ghiuhlre sint pruportionale ('Il turatiilc m[. 1. .2. iar rotarul. cu at ît pierderile importante şi neri raml<tlU!:'uLld moLO:lrrle .â cauz:\ Il-ar putea e xis La r'lll"t'oţi iu bohinajnl rotorie şi in {'o []~. esh' ('.e inVÎrti cu . 1n figura 14-13.. SLaLorul motorului est.2.v j(!l-Ilt tii fări! k'g::iturilt.lcceaşi vileză ea şi vit."c in\· îrteşte Jllai IqJi'lk dm [llii ma gnî! tit <!C'tit ro!onll.: all/ll ewre.analog cu primarul Lransformatorulllj.ŞLNI ASINCRO)fE DCO.ar fi f~r. Il-ar pllka ('ifrul " l'lIrenţj În rotol"..~uratc lH rol /m iu.acel aşi timp) cu cîmpul magnetic .eza cimpului magnetic Învîrt. Cu ril a!lInec:!n':t unui motor asincron prin ".ace'ls"t. ('('le lrei fort\' (']t'('lrollloLoare din circuitul 1.itor.0..

HON D upă elim s-a arătat. motor ul are . _ adică viteza de rotaţie a dmpului m:1gnrtic. III cOllsecintă : P paragraful 2 eă \'iteza cîmp uilli mag- 60 adi că: JliJ~ p 6G(~ -- ~ 60 ·2r:{ 27':p ---~~· GDf P 2 r:r Dad.te forţt' elcctro!TI<lgndicc comtituie lin cuplu elecfnmw)/l1efic de rotaţie . JGQ "O =0 ro ti mIU.cc. o alUlI1.:IlOT(Jn U LUI A$E\C. molol' al maşinii . ÎuYÎrtitor esle de 1 500 rot/min. 14·H . Alunecarea t'~te {le cîteva jwoccntc din ~H:e a. rotorul molorului SI! inYirLeşle d in cauza forţeJol> ckctromagneficc care se exercită asUpra ('u['('n\ilor rotorici..til cifr1\. !ar alimcnt. ( lupă cum s-a precizat Dac[\ s{' prC~lI pl(U" .1 })Oli (p= 2). · aceasla inseamnă că rotorul se va învîlti CU o vilf'zi\: n ~l 500. [<'du] cum variază <lce~t C\lplu C in func ţie d e viteza rotorului I'onstituie camcferisfica metanicir a rnolornlui.i4 este ft'prezt'l1!. Se vede că in l1lonwllLul pornirij (ii' =0).'\ GE"ERALA S-a arăLat la capitolul .246 ELEC'fROTEHNlC . .:'\:1\' netic invîrtitor esle ~. "tund: llO.)00 rotJmin.'t':lf(' de 4% ad idî 1·1 -00 1 --.- frec y enţ a reţelei dt' 60·50 2 - =1 .00= 1 -tiU rotJmin . de ex emphl. . CUPLUL . fn figura 1-1 .uc c~tc de 50 hz. /.:llă această c aracteristică . 5. C"rac :er istic<l T mecanicii ~ f~[j-~~-"---:l:-c:--~~"'I '" 1('·52 mO lQflJl lli asincron.>. de f' xf'mplu. ~all mplul c fig.

14·15.:Iradcri:-:lil'i mcranie{'. ut. ~cop.dori d in re in {'C Jllai mari. eurh::l Se 11lclimi (':1tr{' .eoretic.-J. Efcdul inlrorluc('rii unor rezi~t('nk ill hohillaju! roto!'ic ft' poate cxp lica eu :ljutorul figurii 1-1-15. în mOJ}1cutul dud.ln'. cuplul d(' pom in'. in momenlul pomirii 'Se intercalt_R ză in fiecare raz~ rotoridi dle o rl'zi~t('IJFi (Ia molo rul numit . motorul asivtl'OJl nb~oarl)(' Ull rlln:nL eli mlllt lUai mare dedl iu n'gilll Ilonna!.lent.1{ur. i. i{ dezvolte Uil cuplu de pornire pllt{·mic. E ieclul in· troducerii de rezistenţe rn rulur. la o :i('fltlefe a "Îtl'zl'i tiin rallza t1111'. in :lCl'~t. este nccc~:lr ~."! cîud ajunge.i mni lIlare a yjtezl'i.u'i (Jiu cauza lInei sdhlcl'i brllşte a cuplului I't'zi!-. tore. ::Istfel ind! rezulLalul cste ul.:. l jllCÎ en'şlcl'i a yitezci <lin .. H' prodlH'l.' aptopie de \'1teza de regim.ra!'nIă p\'tltm r:lzu l dnd Jlll $-::111 introdus 1'ezisl. :1.~pllllde O C1'eş1'el'c :1 tuplului motor C.. T reptat arc:l~tă rl'zi~- Fig. etift'/'il<' (. lnt.Mi\ŞL-. Curba I ('~t. (':(J'{' la ill{'t~pul {'l'a C111 ' I'r{'~k 1:1 ".r-adc"ăr. .. r(>:en re dll('(' la o S('fH[C1'(' ~i llllti mare a "it c7.toare şi apoi una coborîtoare.l'n[t'. Eredlll in [mt!uct:l'. pe. ("al'{' aral:'. !'orliullea urditoare {'ore~Jlulldc uuei fUllcl.1 UHlzft.c t.ionări Itcslabiic. Ia o sC'ii<!{'rc a "itcz('i din callza ('J'l'ştt>rii c1Ipiuiui rt!zi~Lt'nt !::t' produre' O \'f('ştere a tuplului motor C pinii.i I't'Z. ). C1'2. IJ(~ rnăsllr:i fl' yill'za rolol'ullli ~I. . r.)!' fUnt:ţionarea se stahiJb:e:lza . La o ('1'c~I('rC a \'ile.. re dllte la o {'l'c!:'t'cl'e !:. care se ya dc~('fic mai depart . In eOllseein\'.'l ASlNCRO"E 241 -<.' pornire poall' atillge nllori piuii 'Ia de . Portiullta aCl'a:-.It'II~('l or in hobin<ljul rolorie esL(' :"i <lc·t:ht de ::1 reduce eU1'('nlu! de lJOl'Jlil't'. apoi cuplul f'rC'şle ş i atinge O valoare' maximă C m . ee <lc'csla echilibreazii llC)lll cuplu rcz ist. cuplul atinge aCI'l\~l:i \'a!oun' uniiI. viteza de Sijl('I'onism n ceea ce ~-a al'!iI:ll îmă că llll $e Întîmpli:i in realitate. In figura 1--1-1:::'. după care n' :tde repede p i uă la zero. yiteza ~t a fotorului atinge. Pe 1I1ăsttrl'i ('(' rezislenţ{'l{' illtrodllS(' dlJt mai mari. tentă se scoale din rircuii. tot teoretic. curba ell1'lH:terislicii Ilwcaniec ar(' 13 inceput o porti m1\' U1'el\. l'n~~I"1'i bru~te <l ~. Pl' :'lceas!ă p ortiune'. CCl'a. jll'o\"():lt:'i O mill'Îl'(' a cuplului de pomir\'. {'\Iplul llwxim Cn r[!miniml im[1 Jlesehimb:d ('a \':llO. LI p01'llire.stin~:l (t'llrbE' le 2...lJ'dllii (adidi a clIplului j"e'zl!:tent).) dUJl[J ('UliI ~" y{'(1l' pc fi.ej.:l.!a {'ohorilo:u't: corespund/' UJlt'i fllllctionilri s!lI/Jile.uplul dl' pornire afe o ailllmili'! . Din ::It:N\st:.·~t1oare Cp .'plasarca pundului de funcţiouare pil~. CUJ't'ntul dl.":J . porlilllw:l cohorilollt'e dia dreapla. t.' 'O seiirl(~1'(' li cuplului motor C.('il't'r1 7 vri ('un'nlul Ilominal de plinll "'arcină. MUri indl rezultatul final <'ste oprire:! lllol'Orll1ui. illlrodurl'n:a dl' n~ zi"te ll(c in fazdl' l'lIlorie('. P('nlru ca motornl U~lllCrOn ~:î poată porni in ~tlrţjl1u .cII illcle tie contat:!.

'tt etc. intrc bobinujelc rotoricc ~i reostatul de pornire. ~u b t irl. Pc m'!SUl"a I:t' _~lOloru l Întră in vitezii. sau la bl ă de o ţe l suelată. con fecţionat elin tol(' de oţ el cu ~'i [iriu . astIel Încît şi de da la aceasta funcţionarea se stabilizeazii . Rczistenlclc carc !e rve ~c la mărirea cuplului de pornire ~i la !imitnrea curent ulu i ele pomire forme:l7. P e a ceste ine le de conta('t fTeacă perii fixe in ~ pa ~iu.248 ELECTKOTEHXICA GENERALA cauza scliderii cuplului rezistent. . î n intcriorul earcasei este fixat pachetul ~tatol"ic . aluminiu. ărlJune tarc.ă se c \ J '" r~~~ 1lC/"~ I11:1lonw1 8L Fig. J4. rezultă că motorul asincron este un motor cu "itcză practit constanUi Ia di\-crse lc ~ardni.16_ Legarea [COs!alu!ui de pornire . Deoarcce parl(~a diu curbă care corespunde funcţionării s tabile este nproape "cl"tical~. CO NSTInJCŢ1A .rborele motorull1i. tn acest p achet ~int tăiate crestături. ii corespunde o sclldere şi a cuplului motor. bronz. t oa l l' rezisten te le să Sf' gă~cn.e ş i rcostal se face prin intermedi ul unor inele din alamă. ad i că v i tf'.. D('oarece acest reostat e5te lin apar~l fix aşezat in apropierea motorului. fiind eomti t uit tol diotr-un pachet din tolc s ubţi ri . 7. Pe su prafaţa c. ca re rorme<tză o ~{'ric de şan\uri parale le cu axul motorul uj şi in ca rc se introduc condudoarclc carc c()n~titu i e uobiua jul ~t atoric . ă de arbore.2a este aproximat.. grafit. acestea răm înînd I('ga!c În l>cur tc!n~Illt. solidare cu a. maneta m a reostatului este rotită in H"nsu l ~ăg(>\II. iar rotorul este o piesă mobil:'i. cr('~tălLlrile în care ~c introduc co ndurto~rc l ~ bobinajulu!. oţe l etc. Hotorul este cilindric. bronz gmfiL. astfel incit la s fi rşit u l perioadei de pornire. p~in il1ter:n ecl~u l celor trei in ele metali ce rixat(' pe c ap ătu l arborelui motorllJu l.ilindrică ~ Î lll pr"văzIIl . tn figura 1<1-1 6 ~jflt reprezentate leg ă turik carc realizt:a7.\!OTORCLUI ASIKCnoX $lalorul este protejat de o ca rcasă cure poate fi din fontă.scă _ sc oa se din circuitele fazt'lor rotorice. făcule din c. izolate intre ele şi izolati! fat.iv acc('3şi. l egătura electr i că dintre faze It' rQtoric.[i reosfafll/ de pornire al molorullli.

iar cuphd de pornire I·~t \' mai mic (It' ci t In <1 cdea cu rcoslat.lIplul r](.!. ('nn: cdc IlHli it'flin[}.) acest CUr('nt_ ln motourcl(~ m ai 11I:'lri .(le pt! ine le la sfîrşitul p{. scoaten'a rczi~l('n­ din bobinaj ck rotorice Se' fat' ~ prin intermediul llllUi dispozitiY ti c?lrui func\iollUrc e.i ~ dr alumini u.\.c din o ~CfÎ (' (\e ('0 11ductonr(' !egale in sl-urtcircuit. ci este eon:'. periile sint ridicatr.şi in sr. curentul rl(~ porni!'!' 3\În d o \"nl Ollrt' mai lU<lrc. fonnind un [t'l dE' eo!i\"it" d\lpn ('ltm H.rmcdiul rărora.'ia do:' ('lllH\1 p(Jate fi înloCll ită Cli o r()li\. Pentru a !imil. Han+ ~ inl "curtcÎrc uitatc la ('I'k d ou:i capct<' prin Înt-lt· lot de c upru . pC'nlru ('(' moloarl'ie adncrone in colh-i(' ):(" Ilumt'~c şi ("II rnlom! ill SC/lrtcirc uit_ La a~{.MAŞli'.l1tomalc .mai mari există difpozitiw.fioadci de pqrnirc. . In figura 14-17 este reprczcn la l un motor asincron trifazal cu rotor uobinat ~cl()r şi cu inele. . Redu('crNl t('IlSiUllij in lIlomcntul i niţial a l porn iri i . . fi e prin alte metode . La acest tip de moi 01'_ in rn'~ti'ittlril(' ro[orului ~c inlro.:\('('~l{· .L{· h nzată pc ar\iull('<! forl ei eClltri fl1p:<'. Fi!!!" H-Hl.luc bare (/(' t upru _ C<lrc r0 1"Hl t'rlză scht:!etul un ui cilindr\1. purnire_ Figur:l II-In rcprezinti:! ~t'hl' ma ~ta.-ol iY li.urldt'cuif). Există şi (0)00 al o) Fig.~I inele.w a z ă diferitI' djspoziti\'(' . Se COllS"tru ÎC):1. alc:l[llit.prin Ieg:ll't'<".1 ASINCnONE Spre a se ev ita llzura prin fn'carc il periilor ş i a inclelo]' <le conlact. la motoarclr.lituit in tr-un mud ::pc-cial ll1\mit In colivie de veperi(li. earc l'cdue Lensiuue-a aplk::tliJ ~I~l O!'11 111~ in J)t'riortda pomirii şi a~lf('1 ~ (' dimillLl(' ozft CIl1"cnluL dar şi (. rOl' ~l"llrl.t lor in triun g hi.lorll lu i unui m otor asincron lrU:1Z:\t ('u rolorul În coli\"ie ş Î ('U ~ tatorul legat normal in triunghi. Ro!or În colivIe. l·. prNUI11 ş i picl'del'Îit' coresp ullz:'il oan' (II' energie.şi motoan' al C:trur }'olor nu !Ilai arc hohinajc diJl rOIl durlonrc. il! (ohl're (numit dl' a~(' melle<l .\\Cl!or ~sil\C ro l1 cu rotor bobilw L . reostatc d{' pornire ~l.flll'n H-1S. lI1t'lI ('a IIlOwa r(' nu ~e poal(' uliliza UII r~~tat de porni re . sau.plidi. ~Cll rtcircuitînd totodată fazele rotoru lu i.inc prin leg-aren fa:t:C'!or stntoricc in ! ten ş i IIpoi .0(' u[ili.se o b\. la ac('slea. prin inU>..c ~trl' sfîrşi lul p('rioadei de pornire . 11-17. Coli. poate \-eclen în fi.. Schimbarea legâturilor ~e obtine cu ajutorul Uilui .

ln felul ~H't'sta~ dacă la sflr')itul pomi!'ii (legare_ in triunghi) L(!n~iun('n pe fază statork.>rioar[. \.) are o n'zislcn!ii c!"clri('.1 ("u r<: lItll!ui ~il\t llÎali..'ild {'xlerioan' . rlllpfl Clim se yede in ngur~ 11-HI. ('('('a re rnÎquf(>aztl dbl c('.j mar(' şi o inc!urtidtat(' proJlrit..!tl. FI"(."1 (" V3.. t'uplu! I.d('. frec\'ellţ:l rurf'uţilur din rnlnr ÎIl (. n"\1"t' lin' o rezi~leu\::'t ma\'{'.utaT(') in prima !WrioOl d ii.11"(' y. ~'l'L\' {r. CI' a mai mare parLe a l'llrentului tr('eC in a. .ră in accmlfi p('riofld:i.j m:tr(' l:'lJ>ronpcegal:1 cu frc('\"en(n l"<'lrlc i de alim<. Hotarul esle pre\':lzul CII dOlliÎ ~>()Ii\' ii conr('lIll'i(-e.u-frilll19h.i colivio:. prezentind acelea ş i il.1L .' ~ tc n'zullullil cllplnrilor dnt())"ilt' (j~'căl"d ('oljyii . In iut't!putul pornirii (I('gan' in ~tca) t eus iun ea .(. ş i o rezistentă mjcă.micii.'\l()nrt'~1 ('pa In.'.20. p[lr~~inr[ col ivia ('"I.Tiază d (>~ t. iar .1 (111$ la consl ruir(':1 muto'lrelar c. din rauza l"f'llctilUţt'i indu('Ii\"l~ Lt·) a ('olh'iei.lc a~cIllăn :jl oare CI! P Hlolofului c't rn lOl"u l bobina! {'U inele şi reostat de purnire.{'PC ~rl ~(' :ld:J.\ ill[('doară arc o indutlÎ\' itat(' propri(' mult nwi mart' dt'cit c(l(jyia extp l ill:.. Fig.lrin ('oli\'!" iule'ri01Hă.' lIlilol" eli!! mL{H' . Pc mă ~ llrr.. tl t'O:tH't't' atil indudj\'ital(':1 ~a proprie . C'ca lllfli mare pnrtl..' a ('ltJTn (ilor rotorÎt'i 1!1('eJl ~{l trc[«('u ].. a\'illd o rrzi! tcuFI lllun" rac(' . rUl"f' c~t(' m:lTI'. r(' JnoJol"ul ca p{tt:"i "iLI'Z.tr:'i. Tel. 14 . Cun'nlii .sporit ă ~ i un pret ele eo~L lUai redu'. CI este plItkrni<: la pornire ~i '"Ol. şi cuplul molol" Ci. 19. In orict" momcut. C/ Ci Jl' Flg. dalorit co!i\'i('1 iIlLerioan. Fig:ura 14-:'W nl'aL.: . are tret" prill coli\'ia inh'riO:J.2:50 comutator stc. cit -. Cuplul mowru' lui usÎncron tn dubl. in ~I:opu l l'('du('crii h'miunii illi\i. Pornirea moloruilli ~(' mui poate realiza utilizînd in laud rOllllltatorului ~l'ca-triung-hi. natorit to!i. (':11"('. j)i:l U('t':H'tă ClllIZă.!. fi pOl'llirii finl mid. {'('c. Colivia (':\olt-riOil!". 11 . in ce n':lctanta colh il'i interioare'.lri:lztÎ il] funcţie..\·aulaje plus o robustete .t"~~L in!cn' a l de timp pri n (·t)h\"Îa ('xt<'rioar:i. a pnrnirii. Comportarea IIJ(} l ortllui cu rotorul in dubla ('oli"it: ~. Ull Hlltotrnlls[ormnlor.lr(~ yalonrt'1I r('rlU~.111a cun. C C. Comulator 'Itea'lri u l1. Cuplul l)loLol' lolal. de \iLeza l"nlorid O' Cllpltl! motor r:(>.ul de puţin p ină b ating:('l"('[l \"alorii cuplului maxim.Hlill\a de a l'f'nliza lIlotuare fimplc ru euplu de pornire pult'rni(' şi ('"urent de Jlomire ]imil.(.i nllu \' .sii se o bţină un <" up lu de pornil'l' puterniC' şi un <:ClI"("uL de pomin' r('d:\ ~ .i [luh: a~i.u dulJlii ('Oli\'ic.

AZA'rF. . \'. 14-21.1 pil'rderi!or . SchiUl!J"1't'a llumărului rlf poli l1N'c:.l't'l1mp:. . da.. \foto:1I'('!e MinCl'Qnl' lrif<lZU(l' H' jutilll('~r cd allli dt·s in pradieă.J('L T UHAŢIEI R.foi@:. !1. printr-o ~chililLarc Oi uumiÎrului dt..i7.:nl.i e('oHomic in e'\plolţ­ lari> S\' poM .\"E Tf{lI.t. ln figura H -21 legă­ lurilt ~ arătatr ill t1'ii~ăluri plint' l'Ol'c!'jlund unui !ieuS de r otatie'. lrebuie să ~r. . POHNIREA.11 ll1otoru luÎ 31' Irect· in pn~alaLi! priBtr-u!I conl'erli:or lIe {r/'f'l'en/â (d i~poziti\' t..f'lt' in !("urt('irruit) şi ali un cuplu <It' Jlol'llire destlJi dc mare (in ~1}('{"Î:1I ('i'le {"u rutOI' bolJinat ş i inel('.'.i.ţi:l de' ~in'rnl1i:. P entru :1 ~t' .II.l t'11l't>lltul ci . {'u .:. (11 romt'\'inp . şi anum(': la motoarc]l' ClI inele de e0I113('1. i<ll' la ('c l(' mai mari. ~-nl' P\!tl'~ ob(itH' de :1 ~eml' lll'a Un regla j ::d ('1'0111' s-:! (l1rn\iei. i:l]' in lrăEătllri P(IIlCliltc. 1u C't)I1~e("in!ă. mai mici..l7.m ('~k proporţionala cu fn't\'Cllla tI.. turrltid În limite r('~lrin~t' .!C imple şi ieftine (in YjH'{"i:Jl t. ohţin e prin modifkuJ'('.ŞI HEGf. dirC'cl prin <Ipli {':ll'ea tensiunii la borne. S~'n~IlJu i eontrar fIe roS-a taţ.\RET. I int r()IHl~h'.\.zJ't'. Se obţine un r("ghlj . j ulol'ul rcostatulu i tiC' pomil'(" la lllotoartll' in e()li\'ie.{e co~tisitol' ~i romp!i.<lr(' pontt' ~chîmh:1 frp(:wn\a).iUi jll~i''t o eondru!'li(' lUni C'omplicat:'l ş i Jn"i .~chimha semn! r-c rola ţie a motonduÎ w5incrOll.\t' !C'i ril' :dinwnt..On . Acead :J ~t' obţinc pri n schiwImn:oa inl n' de a duuă J~giituri elt' Ia ('olld uctoardc de alillll'iltnrr b hornelt' ~tat()ri('C'.li \'itt'ze-i moloan'lvl' asinIl'ÎfOlzale prin il1t('rC'a l ar~a un ei r~z i st('nle \~riahile jn I'n7.·'t PfQ('('(!t:tl \.ir .AHEA "OTO.l'ul jlererhilor de poli. l"I ' J!.al.t' la moto"rele cu rolor bobinat.l':lJlsfonnalol' trif:..~tt' Ullm:l i prlliru reglarea roh j ii .foulr. d('cÎ şj luralia l'otoruhti. lin l't'gla.C"!r J'olorit.ul d e :l~t'Ultuen tii tllr.\SI XCH0... di\l' ~i a('~. barea sellsului de Lent in rezisten(r ~i ~e fol()l.. S-[l \'ilzu[ ('U [uraţi" dmp"liii rn:IJ!I1t'li( in\'i rlitor ('~h' in\'~ls pmpor!ion"lfI eu lHlIUli. SCHI1\InAflEA SENSUL CI DE HOTATIE LA ~IOTOAnELE AS INCRONE THIFAZ AT E nrătat la d iferite tipuri dl' Jnotoan' a~in('ronc trifazate felul cum ~(' realizează pornirea.:. Schim.~ch ill1b e Eeu~\11 (le rotaţ i e al CÎmpul\li magn('lic !Il\'irtitor. dat fiind ('.-\co:!sL l'cg laj cstr ne'l~ ron()rnic in~rl tlill calt7. prin Îlll('fme'cliul unui comula101' stea-triunghi ~:lll a lInui autol. Jloli Se sdlimL~l tUl':Jl ia de' ~il\('J'o nj:> I" . aI imenlan' . număndui dc poli.

100nu lIo.lniu... ~'(' ria uniLarii t ip ASI IGO-S. CII patru poli. de fabricali t români'ascii.6.1si. Aplicaţia 14-1.·j poli .i1aje industriale.ul"a l ici. .= l!~ : d=14 : 0 "'38 E-3~: : ~ . _55(1! B:-273! B..<\ GENERALA precum şi cele in dublă l.sle motoare se intilnesc Îl! special la a t\ iollOlrea m:lşinilor-uueltc . acestor moloare este practic com lant ă . de ex("mplu.rifilZM (>s(i' ali~nentilL ci! la lJ r~t('a 5U frec t de 50 H7: ~ I are 2p . lll\"cntarca motoarelol' :\sincrone se datorc~te ingin erul ui rus Dolivo-Dohrovol ski.33~' .. a ~t('ll s oare lor. A.-i lO: .(. :=U b ~I O H _ 1Sft : H . Ca re este RezolvarI:'.3.~2Sl. " \olOr asincron trifaza t fn scurtcircuit Hp .\51 160·S.llC! ?1l t.252 ELECTROTEHNIC. un de UII l'slc nevoie de un reglaj al t. .i a aHor uL. 1 J k \\'. Aee. Jurall~ 11:l roloruiui es le J 4o() rot /mlll..'i ltza de sincronism) este: no= - 601 p ~ ..n l 500. compn' soarc)or ::. alunecarea mo lorului? \~nl a .=ltl>l: A . = .i : C -a08: A=~ H. pompelor. în figura H-22 ~t' :ira Iă. \"cntilato3I'clor.. con~ t rll('Uc illebi~:i .1 450 1500 l OO . 14-22. D~J n: 8 .t"-Zi7: S . U n . In Bepuhlil':I Socialistă R oma nia se rabri c ă t oate tipn rile de motoare :Il:incrollt'. llrtdrc llit .--FiI. UII motor a!Î!lcron lrifazat în ~(.m~tor .. 1J k W... AllllleCilrea rn procen te este : aO .-350 : 1t-2.. . El~ ~c utilizeaâi În ge neral in c3ZurÎh. dat fiind că tura.-il.olidc). A..-- 60·50 2 =1 500 rO l... Turajia cimpului IIwgnf'lic îu \' l r litor (. ţi:.

ci unul fix in !<paliu. ro lorul va ri'iminc llcmi ş(·al.1 celot· dou':. 14·23. ~ tator ul moiorului ('onlin~ hobinajul prin_ . La pornire. Dup. sn b infl uenta cuplului rezullal : Cr=C\ . lin l. cimpuri ('~t(' w ( p. precum şi un (' Upltl motor Cz (l'urba 2) Ulai mic: ş i de sens contr<.glJeiice indrliloare t:gaJe. ~\f OTO R U L ASJNCROK :\ION OF.ra lE. dt! doi ' (:urenl i bifa1. Cuplurile cu r bei 2 t rehuit' ~()cotjt(' eli! ~en s ('oulrar cupllll'ilor care cor(>~plllld ~\lrbei 1. ÎI) care (. se u ti lizează lJlsă dispozitiw spedale.el(~ i a limcnta re. cind t ura !ia 1'01 01'i61 f'!ilt' nu l ă. Dncfl printr+lll1 mijloc ua recare' i ~t· imprimil roto rllllli (J Yitc ză unghiuI:Hri oa rceure + 0' 0' se "NIl' in figura 1-1-23 cii. (':.lr.i ('impuri lll:J. iar statorul arc un sin"ur bobinaj .\Z"\T Acest motor are rolorul in coli vie wu hobinat.lrl' ~e rotesc in H'muri ('olltr"II"I'.împ magnetic in\· jrt. cde d ouă cupluri fiind t'f:.aţi să H' producă un .I\' . incit da cii a(~edc douii hobinnje.\iotor asin cron monofazat cu bobinaj auxiliar.itor. In figura 14+2:~. viteza tlllghiular5 0(' roLal il' . Fiecare CÎlllP magnf'{it Îndrlil nr dă naştere la cile un cuplu moi OI'. impul5ul de pornire fit' poate da ch iar Cli mina. R ot orul va continua deci :o:iÎ se rotca~că singur Blai dep:. 1n statorul :!('('s t lli molor /lU s(' lIlai pO~llc produce un cîmp m:lgnelic 11.> şi de H'US co ntrar. D a că motorul . La moloarele mai mari. eare se rot. iiI ne-cas tă \' itezit.i.MAŞINI ASINCRON E 2~3 10. li int parcum..imp magnetic 111te rnuliv S(' poat e des('ompune i!l <Iou.) e~te pul!:aţ ia rct.inCTOI1 mono{a :a[ IIlI poate porni Sill!J!IT . curba 1 reprrzinli'i Yolria\ia t uplului motor în fun cţ i e de yiteză.r+ Utor. La molO<. varia!i<l c uplului core~pllnzător dmplllui magnetic in" irtitOI'.lrc p pere chi de p ol i. ln COllsecin t. motoru l u. rores+ Jlund e Ull cuplu motor C. Cllpl ll i mo(onl1 lli asincron monofaz a!.l rt' le mici. 14·23.u'le. (curba 1) llla i mare şi dt' \111 sens. ca ş i la motorul asiu cron trifazaL Ili figura 1<1-24 .Cz· Fig. în ~tatortl l motorului ~e prevede un bobinaj auxiliar.. .ISf'lIlenea c. care este astfe l aşe z at in ~P[lţ i ll fat ă d e bobinaju l normal.:i nun se şt ie . Fig. corc~p u nz:itor uniii cimp magnetic illvîrlitor.c ţ>Le in ~ens iuvers . iar cllrha 2. legat prin cele două capele la ti rclea rnonor~zab"i de alimentare.

iar mdorul porneşte sjn ~ur (':1 ~i un motor l-ISi 11('rOll trir<l. mentionalc mai inainte . i.at cu !t[l ung hi de aproximativ 7:/2 inaintea Cl. d e oa~ rece :lU lin randamC'nt lUai scăzuL de rit molo:m'le. ~:ituatit' ~t' .cipal n şi hobinajul auxiliar b.llie ~il1lrlll diu punct cir \'t"dl'rc comtnH.i bifaza(i. alllom:lf ii . b lIl1 mOIllI'n! cint.HI cuplul de pornin' (CH bobinaj uuxiliu r ) mai mie decît la mot orul :lsillc!"On triîazal. D:lcă in bobinaj ui auxiliar b. sin!. se del. Prezint:"l În!:. La ~fir:. curentul tiin hobinajul b ar fi Insl defaza t eu un ulIghi (lc aproximativ ". atunci tura ti:! I"otorulili dcpă ­ Şt.1Î\.!ptnt la !:OHwndil.şte df'ftl7. :-oe Înehid(' f)t".Il} tlplil'ft flina{uni un cuplu molOI" a~\lp rn maşinii (de .\r c·upllll motor }"-a aUl11al t" om plet.(2 in urma l'lIn'lltului din bohinajul 8..) . ar fi fost o inductivitate mart' 1.1 Itlfll"ck n('zanll1lroj ('il illr [lutrltt.111 a lllh('!c cazuri. ii dccit re\(':1 moJ). Di n 1I1i all!:"rna!.. (i-c!lcralorn} H~îllcrOli l' ~k fo. ci geuer:dorul sillr.'~lI' lurana d·' ~incroi1jtm.dnctiv iLat" T~) . L:l pornire. la putrre egală. inlrcrnptortll Tr . iar illolorul fu ncţione azii În e-ollt.'~lr' f«('turul ele putere . p('nlru pmt!urcf('.wl.mInii de. iur maşin a din motor w {ran::I"01'l1lii in (fcnera{or (le Cl1r~':It.l tallz1:i.'1' prOdlH'(' ill ~Lator un cimp m. cc i Ilo i l'lIrenp di n bobinajelc n şi b cO llstituie III! sis L fll aseUl:"i. mai costisiloare ~i . in c('u lralt'le c-kelrkc:.iltll perioadei ciI' pornire. De ob icei sc illtrebuinţt'.'.ofazal :l (as piratoare cle praf.trn (le aeea5 La .Jju! b se găse ş te un condcnsa L cureutul din ace-st hobinaj se g5se-. 111 scrie cu bobinajul b !-ie găseşte condt'matorul C (sau o in. Dacă ·in act' :1~ti. astrel 61 . . .i! r('tclri şi IIU pO:lte fU!Il'liona ]j("]egaL 1:1 re\ea (l"dimentiu d u ft'!C:l proprie). prin iuterHli'diul unui !1wLnl" CII nrtlt"l"t' internă ) . :H'('a~t.i\· allc/"f[(fIOl"II/.as in crone lrifazate şi af:. ("li lIn anumit !t'IlS ri t' rolati('.'d oloarele aSimTOIH' mOllorazal~ ~ {' intreLuintcază destul ele rar.lreu lu lui din bobinaj ul B.in ~lare ca motor m onofazaL.)rt l l' fi ao. în locul conde]!sa torului r. ~i p. st"tlll' t'lcctrire de. SI' cO llsidcrit molor ~1 ~il1('rO Il cart'. venlilatoar('. Il ulins teon:l ir [ufali a dt' ~incrOl\i~ lIl.a (.lIr{'nlt1 ~ llll {'~k fo lo~il gCllef<llond 35-iu("rOIl .J ~­ netir il1\"irtilor.Hz:1 pcntru puteri mici sau :-Icolo [111(11' nu exi~t.chide in trernp:Horul Ir.rrm !'all ('an: \"a fi ~tHdial in (·apitolul urmfilor. Ocoarece in h obill:.·"cHlpIu .c nătoI" (·u doi cl1r(' ll.

care Olt! st:l lorul trirazaL Cck lre i bohiuajc ~ll r. p()Jij rotorici !'int astfell't'alizaţi. ~i o parti'. lur!Jin:'i ('Il ahllr l'tc. RuLorul l'. Schema con· ~impj!fj'. \"t'~(t' R fiI. lll()lor l'U r xplnzic..l a ge- nerllloru!ul -"lIlcron.\L SJ .d uÎ SI' pot. Ei rl'cează ]1\ intr('ri (~nll dintre .'1tol'ului S ~(' g'ii~l'SC Cl't>sti:\turile in care ~t· a:. Pe s\lpr:lf:l\a interioară :1 st.' (1(' poli 1ll. numil şi roaftl pofu/'â. PRL'\ CrpICL DF FCl\"CTJO:\". le~H fii' il! lriunghi.i un pol wel. ca :.l..atii struc/i\'. Hlobii..i la motorul asincron I rHazat. s erlt" mai Ir('. carc $('1'la prodUeCrl':1 rureutlliui alt~'rn.rebuit" să fi(' iu\'jr1î1 t·tI ajutoru l UIIUÎ molor primar OtU'e('an' (molor dir~t'l.)tiv.e rotoruJ R.ază condudoarclc _ Îll golul cilindriI. El {'~tc ('on5lituit dintr-o parte Fixă.(. can· l'reE'3zi:l rl l!lp ni magndk al m:!:. R otorul gr»('/':llurului t. incit dupil un pol nonl uJ'lIu'az.-\RE . tn fi gura 16-1 s-a prc'7. În stea .\"CROX (iE~ER\TOHTLl"l Gf'nt'raturul ~illrrOll ~.t·nLat sdH'lIIatir ('on~(ruclia unui g('ucrator ~ i llcron. St:l\ol'ld geurralOl'nJni sincron ('sll' re:lli7.) ('\1Jllat direct ~HIl ]Hiu ('urea. numiti'! r%I'.3l la ft:l l'a şi ~'Lator{ll Jnotorului a~incroll. numită s!::llol'. lii·1. 1it'.. i<ll' dupii \III pol ~ud Imu('<lz:i lln poluore!.\.c\'rn!c !>int gcneraloal'dc trir.h' format dinLr-o ~('ril.IZOllt>.iuii.JU alt('nwtoru l e~Le o maşinii ('!(oetI'Îe. turhill{l l'U ap!i.' al ~latorlllui se gi"lse::>t.: slnto n .id p.C"pitolul XV 1.1g11t>l.

ste ÎnVÎrtit cu o anumită ya produc(' un cimp magnetic În\'Îrtitor al{' cărui linii de forţă ~tai('.. trei forţe elcctrom. adică in r.otoare Lrifa zat e.JZul l egării in ~lea.1 !'(M~. Dacă gCIlNalot'ul pro- --- --.ilizare .at: u _ tegare. Dacă rotOl'ul ('. iar cimpul magnetic se îu\"îrleşlc.i clcctro!llolourc alterna!Î\-ă calT' ia toate ya](lrj!(. D:lcă roala polară arc 2p poli şi este rotilă cu o ttll'aţic de 11.' t'n forla e)(-etrul1lotoare inclusa in spir:1 ~ă . Legarea la te· lea a generalorului Irif3l. astfel Încit in I'pirc ~Ip ar trei forţe eleetromotoare trifnate. reţeaua ('i1n~ pkacil de la gCTl('rator poal~ fi cu conductor neutru (tra!al punetal in rigurii) ~(111 ([In) eondudor lwulru. prin inducţie eleclromagnetic:] .ltă : ~pircl(' sint fi:\.. Trc('crea a pn 3 perc rhi de poli ÎnLr-o n·cuutlă in f:i\a !p ircî. 1:11' fi gltrn 13-2. frcc\'cnţa furjt'i !'1{'ctromoto~U'l~ dinlr-o spiră a st:llorului şi Mei din hohin:tielc dat ori('(' e~te : sta tor viteză. I Fig_ 15-2. Ll g:cnerator situaţin ('stc inver~. et'lc trei bobinaj t~ staloricc se {'omporLă asC'mănător cu cele. . ({ rcprezjlllii Ic~area ilJ ~Iea ._ '- _ _ __ J I .o ) .. Belatia a('ca~t3 nratii hmlţja rolol'ului ~i rrecycnţa prndmii elI' li 1\ A('uerator_ In figura 1:)-2 ~(' arată felul cum se 1t':lg:1 electric Îutre d~ ~i Il! relea c('lt' !rd hohinlljC' ~t:ltorice :lle ulIui gellenllol' triiazat.ele trei hobinaj(' se produc. Trecerea unei ~illgUfl' !1(']'('chi de poli prin fala unei spin' statori{'of' induce În aeeas(JI hpir:1 II for\. 111 c. ~I' şi r=pns~-" P" -. in faz{'l(' trei curenţi lrifnzali ('Il o pur~alie (1) dată de : iau naştere .I. tn ('omecinţă. Rezultatul cste insă nc('la~i.--.c. fac(.a In legarea 1n ~!e. p{' minut. eor('~pl1nzălo:lJ"(~ unI'I perioade . I b) ~l:lloricc duce I'urent cketrk in {'ir{'lJitul de ut. trei sp ire din figura 8-1 carc ~c În"irl(>sc Într-ull cimp magnetic fix. II !('~nren in triunghi. înseamnă !'ii prin fata u11ei ~pire staton('c \'01' lr('c(': intr-o ~cclludă P 'Il s pCTec!ti CIr poli. .256 ELECTROTEHNICA GE!'-"ERALA rotor un C'Împ magnC'tk. Fi~lIra 1~) -2. conductoarele hohin~jullli staloric.1) unde prin 11 s-a nolal Ilumi:irul cii' rotaţii legllturo dintrC' lHllllărllt de prrechi de poli. : b triunghI. 6U (15.tibă o fr(>cYcnlă de pn ş perioade Il(' H'cvudă (sau Bz). .

gellerato!"1d sc lluUH'şl(' Dată eu excita/il' pl0prie . ('xciLaiia St' ia de la (j surSrl separ:1Ui .'a "alorii dirace a fortei ('ledromoLoare care ia lJa'5tcrc in fietare fază Sl:ll Ol"i(':1 a gener:ILowhl i ~illcron. in moi!'. \"i rteşl(> in capitolld \ 'JI.:l'on LrifazaL. generatorul are rol.3) " P Exprc~i<l 2TLIl s reprezintă. Curentltl rolo~iL penlru alimenlan'a f'Jr~clrnmagncţilor este continuu şi se numeşte c/lrenl de e:rci/ajie. a::.257 Ca şi in sl. care stnlbate ~l'ira.:im..aLorul motoruilli asin t.2Z"'PII • . cit şi dlllpui iu\"irt. "<1loarca maximii a fortei elcctromotoarc jlldu~ft in spiră este: în carc : w <1>111 \"<ll oar~:J ('de jlulsnţia forl. in loc de magnc\j permnnenţi.I!~ .:tfrl indl forţil ckctrOll1oLonrc din hohinaj1l1 und faze est" de s ofi lllai mare decî L aee('. rUH'lll. HezuHă că "tit. in loeu1 fluxului magnetie tDm 11'1'I)lli(' sil ~e ('ulisiderc fluxul tP rai'e corcspllllde unui pol ro{.te prod11s de o maşină de curcllL colltilluU. De ohicC'i . În acest caz. Deoarece rolorul generatorului se ill\'îrtql. aeeastă maşină este numită sincronu . Trebuie in ~ ii ~ă >t' ţină ~ea\lJa că 1.of\1I formal din elerlroma:Jlleti. 12 Formula poale fi utilizată ~i la dt'll!lmin.c ('11 aceeaşi Lmaţie (în acc}a. care se roteşte cu dtcza unghiulară (i) /p . formula pentru geJler ator dev ine: ... 1n felul acesta.r-o ~illgur[( spirii. :lşez:ltă pc a('r1a~i a.itor rotorie se l!l\"irtese eu accca~i Lllratie. .ul (1" l'xcilati" es.romvtoarc e~le: E=~!llm . . cîmpul in\'ÎrtiLol' ~Latorie. (15.i timp) ca şi cimpul magncl.ei ele_ chnmoLoarc {lil1 ~pir.'Jl etit ma.îc rn"irtitor.. in ca zul gelleratorului. !)entru a a\"ea un cîmp magnelic puternic. paragrah11 I s-a ar5tat cii in cazul cînd o "'pir ă se inin .x.oi'ic .OI· O faz[1 slaturici"l arC.'i fluxul ma!. De ast!TJr\le3.. generat-orul se numeşte CII excilafie sep(lraM. dieac(' n al'e~tei forţe f'kr/. Dar: ~ _ ___ . numitii excilaf(lGre (maşinile de curenl eontiulilL YOf fi stlldiatc în rapitolll! urmfltur). ('arc esle şi turaţia roLorului. {'u alte rnalor ul. g~'JH'j'al.fund unui cimp magnetic.1 din !. cei trei curenti irifa z aţi produc lin dmp magnetic Învirtito r.Uil Ilumiir s dc spirc. vitna unghiulară a rotorului şi a cimpului in\"irtitor rotoric..

<:lantii indt'pl'lldent d . pent. in bohiunjelc statoriee se produ e.H1 1 o(>xe iLaţie se ponte obtine t('IlSi UIle con.I1I€'n e~ . ln cazul generatoarelor ('II sistem propriu d<' .lrc ri"imilw I·om-lant. 1) lldică: valoarea eficace a [orlei elu/romo follre.lI"C'll fluxu lui magnetic <1)_ Acest flux magnetic dcpind(' de \"aloarca . . cu vife:arolo- I'u/ui · i Cll [hlilIl magnetic (11 II/lui pol r%ri..un. se poale "aria fluxul c'D . se vede . 10 con~·t'ciutli.tmlllotoare E procJus:i de fiecare fazll stntoJicri. În acest scop se m:1reşLe fluxul }Ungnetit (p priu mărire. in spate . ~e ohtin(' : (10. sardnă.pl1 60 nstfel încîL : E=s. Dacă se Ilott'az:'i eu S num.(ie.ul sl"lIde. !"('zultă : Daci! se notr flza .) cnr('ntului de excitaţie .258 ELECTRo-rEHNICA GENERALĂ S-a arătat cii pulsaţia este : (. introdus in circuitul ('urcntului de {·x til aţie.lccasli:i /t'miUill'. Cînd curent. penLru ca tensiun ea la bornele generatol"u lui 5[1 IlU njuJl~ă la \-alo1'i prea mnri. antă . ş i deci se poate obţine li n re ~la j al forţei clc . Cin d turentul creşte.c.li fiecare spiră es te constituită din cite două coo durt oare adinc (rarc sint ti:iiat(' de linii de fortă) It'gal(' in tre el('.e O că dere de knsiune uHlj mare.. trehui" sit se mărească fortn rJ('etJ"t)lllOloare E. fie în rată. prin t r-o y:uiaţie a cUl"en tu lui de excitatk.'lle fi variatâ este \"aIO:. wn: st s talor1că.. fi e. in funcţie (1(' numă r u l şi dc' putere a COIl!'lllnalorilllr. ceea ce face (':"1 Lt'n siunen la bOl"1ll'}to ge neratol"ului sa scada. rare reprezintă h obiMje le statoricc ale unui motor asillcron trifazal. f'1'(1lru fl menţine.2:-r Pl1<fl. 1n timpu l fU!lctionlirii gl'lleralorului. t'260 Din figura 1'1_11. n1lmărul de poli şi num i:i rul de conductO:. ideuli ce cu hobinajcle s l alorice a le unui generatorlrifazat. const. rure nt ul produs trebuie ~:"l nib" valori diferitI'.ttilo. este propor(iol1alt1 fII /lumiirul de condm:loare produce in [iewrefa:ă ale fa:ei. ~e mit' şorează CUl"E'ntul dc ('xdllljÎ('.ru ta şi frecvcll~a curcntului produs ~i'i ri!minl"t ('OJlStanUL De a~{.. Vnriatia curentului de excilaţie se 01ţine prin rnall(' Vrall':! unIIi reQsla[ (le e.: ntului d e ('xcitaţie .lnll de eonducl:oa]"(' acliv(' nle ull{'i faz{'. Singura mărime din expresia forţei c1et Lromotoare E care po. 5 Hotoml g'el1eratoJ"1I1ui este totdeauna iu\"irtit de dilre motorul pri!nal' ('\1 o vilezi"i eOllstantft .}= ~~ 2.

In acesl caz. dacii distan!a dintre polii cImpullli illYirlil. aslfrl iJldl rotoru l in cepi' să se Îndrt<:asd . iar cu rentul alttl'lI <lL!\' ali mentează o reţea mouofazatii cons. La ÎncepuI insă. ('Înd int r-un :-ii'Il. cu :1cccaşi viteză C.ca el ecirică . w fiind pul.. l\'!lInui in (I('l'st ('l'l7.::atorul se leagă la o re\. Jn stator se produce prÎIl inducţie O ~ingunj forţă cleclromotoarc monofaza~ă.('.t)!p polii Jllagnetiei ai rolOl'ului. j::lrdmpul mag ueLir invil'lilor al slalonllui ~c rot('ş(. .i ('a M'IlS. dnd ind5r." ~ău. cuplul electromagnetic rezisten t este eg:J1 cu cuplul mecanic motol'.!'aţia reţ:elei de ulilllcntal'l'.'l'aşi. pe cart' o transformă in ellergic mecanică 1:1 arbo1'(>1. pc carc gencratorul o transformă în energie să eleclrică . excmplu. un generator monofazat est e mai costisitor dedL llIl gellcrntOi' L fazat.ON GClJcr<'llorul sincron cşte o maşUIă reversihi la." cind in sensul contrar. efectul tinde . Dacă se negl ijeaz ă pie rderile din generator.!:ii are lin randament mai scă zu t. Cimpul magll~l ic insÎrtitor se ('omport~ ('a şi (1 scrie de poli magnctici nord ~i sud !ii tnaţi s ucrc~iv în îlltrefierul Il1Hşinii !:ii rare poL a ntreu!!. Curenţii care se produc În statorul geueratoru lui se găsesc intr-un cimp magnetic şi în consecinţă asupra ('urenlilor se exercită fort.or. nllmc contl'nr ni rotorului d~c:it. ('l'lre se roteşte ('li viteza un .u't.c ătre motorul 2.tiltdtti din două conducloarc. gClleratoTUlui prin intermediul unui cuplu de a ntrenare.:.Il('rOll ~stc ncmişI:at. care lnvÎrteşte roloruL Acest motor dă ge nera~ tOrlliui o Hnu mită ene rgie mccan i că.. se ex('rcită un ('uplll de l'ot<ltic {'ollstallt C:l valoare. molorui acesta s(' !lUIllC~t(' siru:rmr. Generatoare!e monofazate se intîlnesc rar in practidî. Ca şi la motorul asincron trifazaL.H.ţhiu lal'ii w/p. adic:i po:tLc primi de la o rel'ca {>ll{'rgie elcctri61. dl'.xcita fOl' lc de atra c\ic asupra poli/oI' ratari ci. care este de sens conlrar cuplului motor.Hul poli lor sud rotoriei. adică aceste forţe c1cctrOml'lglletice constituie un cuplu elecfromagnelic rezislenl. in int erioru l gencratorlll ui ia lJa~lcre un cimp magnelic În\'il'(il. Tn'hlli<' obs<>rvat că polii cimpulni magnetic Învjl'tilor nu pot antrcua polii magnet iei de.să se opun5 cauzei.orul gt'lleratorului an' un s ingu r bohinaj. iar p numărul de perechi de poli ai cimpului. generatorul trebuie fie acţi ona t de un motor.tAŞlN! SIKCnON!: 259 S-a arâtat cII pentru a produce energic electrică. sl. deoarece la putere egala.o:ij de robtk ('<1 ~i cimp ul magnetic invîrtita!'. R~'lLdui d motorul sincron nu poate porni singur. in cazul c ind stal. Deoarerc rotorul sc învîrtcşte cu acec:lşi vilc. astfel Î ll d~ rotorul '\"a rămîne nemişcat.J\lQTonl'L SI Nr. ro torlll molorlliui ~. . Conform legii luj Lenz.ol' şi polii roLorici I':Ullinc . ai cimpului iIH' lrti toJ' ~(' găses(' cind Înaintea . Di n ar'e aslit {'auza ~ yor f. Polii nord. ri Energill mnlor lnt'{'anic de meC:Hlică este dală . gencraiorul ~(' numeşte mOl1o{a:al.-<' electromagnetice.

se t-wne ratoart' Illollofa zalt' cu rrec\.1 ~incrun.str. Se spu ne că trebuie ~ii se aduc.:! Îe asupra poliJol' rotorici rămîn constan te ş i de at' e l nş i ~t'ns . 1I 11('i pompe care t rebu ie acţ i unată de molon.orul molorului la sincronism.'"tb lt' udinţa cit. depă şeşte o anu milii valoare. Jlutiud da ti u (' urlu motor normal. mări faclorul dC' putere a l reţclei.rn\a ltj -=. in pcrioad.ie a dmpului Ula g netic Itl\"irt.îtol'. ş i maşina se comportă ca llJl motor o.>0 Hz. Se spune.11 aSÎnrmll. daert lill asLfel dt. polii sil i se giiscsc la clisl<lnţii iuyariabilă fată de polii cimpului magnetic illvirtil or.uJui efi nu suporl:1 supra sareini import ante (ca molorul 3~ incron ) . mol orul ~ illcron t~"te mai puţin utilizat În pradir:1. . [ ·T IUZ . Din a("t'~1 m otiv exi.260 ELECTROTEHNICA GENERA!. putind deci porn i si ngur:i .a fi t Oluşi utilizat cît Illai mul L (mai ales ("Il pornirt'a în aSin(To n). _'Iot orul sincron Hr(' insii marele a\'(l. adică darii {'lIrcntul de excilati<. insa ni 1111 cuplu redns.Ilz. ca motor f UJ)(:ţionind in gol (f[.ent e. În cazurÎ sp eciale. separîn du-se <I('('i de sursa exeilntoarc. lin l:u plu mecanic. Cînd rotorul cst~ adus 1<1 .cOl1lpel!. pumpe de.\ Ş I. iar cuplul reziştcllt.~ il1crOIl În scurt.sincronism. pentru acţi o uan':1 util :ljl'lor curc f un diollt><lZă ' "U tura !il: eOll$tanta şi nn comportrl ~u prasardt1i (anumite wn Lilaloare. el a rc proprielat~a de .. astfel Încit rotoJ'uJ <:ontinuZi să se roh'rl scă sing'ur m'li departe şi maşina [unc\"ioneazii ca molol' sincron.' motoarele asincrOllC. şi " . * :l. se poate face cu un motor . <It' a~c m cnca.:'\"ILOn SIXcnOi\E Gl'nl'rntor ul ~ illcr o n t'ste m'lşina ran' se inf.ci rcuit.t'(~Care 1:1 o v it€'z ă egaHi tu \"itcza unghiulară wl p de rotaţ.ilnt!şte in mod obişnui! în centralele t'lec1rÎ('c de c urcll\.. ln tl'-a dc\' ăI'. ~e utilizCllZ:i generatoare t rifnzate cu II fren'l'nliJ dc . CIl cu rent monofazal de .Illxiliar. ~pr<' deo ~c bi re dl.I i molorul ' prind e ca motor ~ in c ron. In aecs! caz.Hllof" sincron. este cuplul la arbore datorii. este supraexrilal.t'lc eleclrkc. Adu ce rea motorului sincron la siucronism.ntaj de a funeţiona cu un faclor de pute re fo:n'tr. Cind viteza de rotaţie a rotorului s-a apropiat cît m:li mult de yitczu de sincronism. Pentru aceasta Se inchide cire uillli înrăşurării r otorului printr-o rez i ste nţă. se Iasii ~i. t'ii motorul înd e plineşte funcţia de. De dala ac~a sta. bun. penLru amt:liorarea fact orului de putl'rC al une i r{'(.Lic ill\"irlÎlol' ş i polii rotorici. i\I oLonll siu crOIl 5. cuplnl rezist. iar fortele de alr:H.(' Jolo~eşte.). de e). " Din ca uz a dific ult:1ţilor de pornin'" se lnnalate in pa ragraful prceedellt din ('auza j"i. l ' n alt mijloc constă in :1 porni molorul s incron ca motor asincron.1 tie porn ire. cu ren tul cI<: excitotk (cl1rc n l contiuuu) in b ob inajul polilor rotorici !.> folo~Ne" fr(>('"Y{'nţă 10-llz. adus printr-un mijloc 03. În :H't>S! eaz.\ rot. ceea ce ~t' numeşte pornire . altcrn.ti\·" In mod normal. cit· exemplu penLru lmcl iul1e ::l eledrit":.ru a lIVea o sardnă la arbo re ).\ BEA 'I.(' mpl u.lpl. motor.A E ste necesar ca la ÎncepuL rotorul sft fie. cliplui mo Lol' este cuplll] cll'('Ir'omagllc l ic ('are sc e xercit ă Îlllrc cimpul magn<. treaa.

1.iei ma~illii ." montcazil dispozitinli de cuplare (roata de ('Urt:a sali cuplaj tlirecl) cu motorul om. capiiLul dl' :1}.'!ft.I't' --_ . lllH'.i!lcronc. Detaliu constructi v. indicat in figura 15~J.\1)<'.. Pentru u.: antrcnează ger>crat. 15.MAŞl.:.3. numil lurbngenera(ur . cu şi l :<crla!Q. care produce turcului continuu nCCt'S:ll' excitaţ.)1I1a eare Lrehuie .ul cxterior al unui rotor. Dacii ma~ina fuoc\iolleazil ea molor sincron.. turaţia lui este mare (de exemplu 3000 rot/min) pent ru a corespuude t uratici mari pc ('arc o are de obicei O astfel de turb i nă. Ji. ei se formează prin bobillarea Înfăşurărilor rotoriee . este constituit in gen~ral dinlr-un butuc central din oţel. CONSTIHJClIA . t din sirmă de cupru izolată. prin cuplare directă.orul. Dacii maşina esLe ge_ nerator.urin\a prc1u('I"ării po lii se execută din lolc ne oţel izolate iutre ele şi a. 'in cazul cind un generator este acţionat d(' o turbină cu abur."":'''l Pal Bobm. nu are poli ap a renţi.. Cind axul maşinii se În\"irb. Generator sir.'-.y Rofor 15·.'il.'şte. Hohinajul din jurul polilor eslt:' rC.--.lliz .'. Hotorul ullt'i ma ::. în figura 15-5 e~tc rcprczcnt!lt :lşpcct. "~ Fi~ .. sc lasă liber (cind mo{orul serveşte drcpt compensator sinc.'amhlate Cll lHllo:.<.. în dreapta se \ 'ede excitaloarea.'ifl fie 'll1Lrenată. el pline in mişcare cxeitatoare. pe care sinL fixn\i polii <1st!"el cum c~t{'. Un ascmenea gellerator. carc prrmitl' o repartizarp bună :l liniilor ue forţă produse de poli.'l .mitatea polilor diilspre sLator are o talpii ..t'iI SIN CRONE 261 4. In stinga se \"cdc capătul de arbore liber.ini ~i ucrOIl(.cron._.ie. Pl: acelaşi ax maşiua propriu-zisiI.i\IAşINILOn SI:KCROI\E Pigura 15-3 Tcprczintii 3!'\pcdul exterior al uilui generator sau motor ~ i lLcrOn.ron) sau an' moolai dispozili\"lll de cuplare cu 1I1:1.. Extre. din motive de ordin constructiv. in stinga se vii{l c{'le două inl'le owLaliee care ~e În\'irtesc solidar cu rolarul şi care sery(>se la aducerea curenlnhl( eonlinull de e x cilaţ. car(' este montat:.. pe acest capăt de arbore . Fig.

azu! generatoarclor cuplate direct CII 1mbine hidraulice cu ax . 15·/.' ax u . In figura 15-6 este reprezentat un aSernC!lCa rotOf de turbogcllcrator.. dnd maşina are axul YCItital .' : l~ _ pod rUla.:"l"ltA IRllSllUle. Sint in s ă cazuri speciale.!ul ape l In O"al : f _ canal de IIduc\lc . . 1 .ear~ flt""tru y~nA .olorul generaforului . 3 _ nk. R. H _ Inms!onna lo r rlc11cut o r: l~ _ !inle d~ !.t"rb!na h. 15-5.. ('.262 ELECTROTEHNICA GENERALA 'Î ntr-o serie de crcscături pre. (u"'binel : p _ generat" r '\!)<':fo" c". acesta este. .rucal: 10 _ sala maşinilor: II ~ cQnal de ru. de exemplu .dI"aulIClI : . " Fig. Gl'ner. 5 _ vane de inc h!der" II ape.sincron.n i\.IiOr sincron cu ax \-ertica! intr-o centrală hidroeJeclridi: 1 _ b~r(\J . .<:Rl : 7 . _ urborcl". e lul IIp''! In amonte .·crUca!..' ăzute la periferia rotarului.r. 15-6. l! _ mp.aullcc cU aX \'ert.-7 este re- Fig.. : 5 _ camera lurblncl Illa. În figura 1. Fig. Rotor de tu rbogcnera lor . Axul maşinii sincrone este de obiceÎ orizontal.

fn Rrpllblic~l Socia!isUi Homânia ~c const. Aceasti:i retea lloate fi alimentată şi de . care del1itează în comun pc ace lea şi bare coleclnare H. StatoruJ unei maşini siJlcrone este construit din tole de al_e l izolate între ele (pentru a se reduce curenţii tur.rE RSUL i1\ PARALEL AL GENEHATOAW::LOR SINCRONE Într-o ecntnllă f'leetlic[l funcţioneazii de obicei mai mulle generatoare sin crone. lJIontat deasupra turbinei.H şi un gt:'llerator G.urhina hidr:lu lidi cu ax vertical. 30 şi 125. 30. riceare grup e1edrogen este compus dintr-nn molor . 15-8).bionari) şi prinse cu ajutorul unor buloane· Acest stator este fixat l:l o earCaS1! turnată sau sud:ltă (fig. De la barele colcetoare pleacă circuitele C. fn cazul cÎntl cresH!turile sili t ~deschiEe ~ la partea Spre Întrcfier.) a ~ tatoru Jui siut prc\'ă z ute crestăturile în care sc Illonteazi:i cond udoa rde care ronneaz~! hobinajele stat. cuplată direct cu llil genera lor sinc. Statorll l unui generat or sincron de put€'re mijlocie.orice . 38. Pe ~!!pra fa~a intcrioar.ruiesc in mod curent diferite tipuri de generatoare :. 5.)-9 sînt f('pre.zcnlate in Illod sclle matic doull grupuri elec.trogene notate 1 şi II (Iilltr-o reJltrală eleelricii. electrici:l. .ron. bobinele care constil-ne bobin ajul s tatoric ~ (' e()nkc!iollea z ~l l:icparat pe şab l oa ne şi apoi se introduc in creslii turÎ. c~lre alimenleazQ o reţea.~IAŞINI SINCRO=-<E 253 printr-o centrală hidroekc!rica ech ipată eu UD grup dectrogen constituit d intr-o t. in fig ura 1. 15 ·8. O pr ez cnLată seeţiunc fig . cu ax verLical.incrone trirazate pentru tensiunea nom inal ă de 400/231 ş i puteri de J.

~. Se spunt· cii cde doua gcncr:doare G functioneaza il! pOl"ultl pe bart'le co1ccloare-. 15·9. care 3ntreocazii genera tort!!.lie.:u voltmelrul V~ (fig. fie automat. poale fi reglat ă fie ma1lua!. Tensiunen la bornele generatorului se m. ac('. Tura\ia molorului. Pentru a îndeplini ultimele irei con diţii de cuplare in paralel.multe cent rale inluconectale la accca~i reţea.li regululor outomal de t"w.iisoară cu vo!tmelr ul 1'".oarclt" condiţii de baz:l: a) să aibă la horne <lc-cc3şi teusilme ca . Al doilea genera lor Gz este deconectat d{' la bare cu ajlJtorul iJltre{ { • I $: 1 o / I 0. de asemenea.rrl"uptorului Il carc este Închis.ut pl'ltlrU în parnlrl. 1:) tensiunea generatoJ"ului Mi corespllnrlii c<:\ fa z ă t·U tellsiull('a hRl"l. Gl'ncrator sin· r. Pentru a M. ceea te are . Functionarca acestui regula lor esie In principiu !lrmiiloarea: Dacă generatorul funciionea ză CII o anumilll luraţie şi la un moment dat sarcina gene ratorului creşte. Sc considcri\ că la un moment dat f uncţiouează numai grupul 1.n-enţn la ha re .~l)llare Fig.-.MA$INf l')'" C l j"R ENT CONTINUU alte centrale electrice. pot {unc~iona în paralel ş i mai . 15·10. gellcratorul G1 fiind legat la bare prin intermediul l11t. cro n pre\·ij1. astfel Tncit tensiunea generalorului ~ii fie e'Znli'i cu lensiun('a la bare.::a reo.~ La Irt"lmÎc. I"uptorului l~ caL'e este deschis.a tensiunii gener:ttorl1lui să [ic egaW {'Il !"n:. 15· 10).'lor: d) trebuie să se respecte ~i suct'esium:u fazelor.i indeplincascit unnnt. Trebuie CII moioru l de antrenare sii auuc ă geller~loru! cît mai aproa pe de tura tii! lui nominalii. inr la bar('.'n('ralOfll ! gnlpului 11 debit(. .') i lensiUIl CH harda!": Il) frccyenţ. il dru i construcţie depind~ de felul motorului.3Ză şi el pe bal'Ple B.laru[ de excifallc. Doui'i grupuri eleclrogene Intr·o centr al ă . motorul trebuie să În\"Îngă un cuplu rezistent mai mare. numite condiţU de ~ncronism este n('"cesar un reglaj mult mai precis al lurajiei.la se meM\'rea. Dupi'l <leea::. adic:i genera. Hegla jul nutomal se face ClI . cj)M.ajulorul Ul1l.tourde G1 ~i Gz au ro~t puse in paralel.' putea lega in paralel geuerntond (72. care se găseşle intercalat in circuitul dl' e){ei!a\ie. ff Fig. tuchizînd intrerupLorul Iz· g.

lampa se st inge (if=--0l. Din aceasta cau<:B. Spre a pute<l cunoaşte momen tul ind icat penlru închiderea î tttrerup iorului . ÎII!r· un inlen-al de timp crnd aceils!ă freC\·entii este mică. alternatorul ramine În pinille! la bare. .. cu tensi ul1 ea U la bare. t'g. Se vede din iigur. Lampa se găscşte le'4"ata intre o bară şi o bornă il I(e nenl. Trebuie . forj!1 el eciromoto~ re E este eglllă chiar cu le m iunea la bOfne. deoarec\" t. Ctnd gl'lieraloru l fundionenă în gol. '1. Se preS l!p Une cA aceast./""ja b~re.] generalorll! nU debitează curen!. 15· 10). In accast. sa măreasd'i sau sa micşo· rele ad misiil.lc i rea maximă (if e. iar \'JIo~rea nu l ă.ne slrăll. Aşeza r ea I~mpilor Fig. I'g!lIă~cu vectorul V şi care ya riazi!. se inchide Intreruptorul J (fig:. motorul are de înv ins un cuplu rezistent mai mic.. La legarea În pa ralel. . p"ni ru a realiza Ull reiO:J~j CÎI mai precis al tura (iei.ELE C T ROTEHNICA GENERAL>\ scădere a tUfa\iei. genera torn l iu nrj ionează fără sarcin ă (nu produce curent) şi este nccesar un dispozitiv sensibil care. în momentul dnd l~mpa esie stinsă (a~ (I) .. :\cliQJ1Înd printr· un dispozitiv de reglilj fin al moJorului. 15·10).!ionea. dupit cu pl:lrea in para!eI să se Încnrce generatoruL descărcîndu ·se eve ntu~l celelJlle generatoare din cenlral. DW2rece E IlU are o frec v entă riguros egal ă cu frecycnţa lensil!1lii c. ŞI astfel alternnloruJ este cuplat In paralel la barf'. GlJld 0:"'-0. se folos eşte o lampa de fază L arid<ll~ îll figllril 15·10. Acea stă Î nc ărc are se obţine m~rin.\'cnte est". mJi Illare.jueren de tensiune ÎJl staiond J. astiel Încîi !lIm. Sd. ceea ce are ca efect o creştere a luraliei. pentru obtinerea iocului învîrtitor. egale. .dic~ tensiune:o la bornele lămpii depinde de mărimea vectorului di n figur a 15· ] 1.d molorul de acţionarI' a generatOfl.' fOiHte lent şi dacă in momentul tind a=O (concordan !ă de faz~ Înt re E şi Vl se înc hide illtrer lJplorul { (iig. L e g a re~ IămpiJor pentru ohtine· rea foc u lui inyirtitor.derea turaţie! [Jce ~a regulatorul automat s ă intervină asupw Jge nt ului motor (abur .şi V v'lrio7. 15· 12. Fig_ " Q9 Fig:..lor. cu al it frec\·ent a de stingere şi stralucire maximfl este mai mică. apă . dat" ~e reţea .~orare a puterii mo lorului şi deci o sdidere a IU TJ(iei.!r!! 7 ~O . între vectorii E şi 7: existi () diferi'Il{ă ('ectoriaW. ". UJlghiul de defawj 7.lhli. micşorînd admisia. neexitlnd curent. după cum rezd lă din di~gran1il din fig ura IG·l1 Îll1H' \·eciorii Eş i U_ existăm gellt'ral Ull anumIt u ng hi de ue!azLlj (1:. pcu.. ca efect o acţionînd . Lampa va arde Cli o intensitate lumino ~s. Cre~t erea turaliei lilce ca regulatorul s~ ilclioneze asupra agentului mo ior. In acest momeril Îns.·!. auici:i nu s ·a încărcat cu sar· cill~. combustibil) îll sensul măririi adm isiei. 15-13.(<:neffltorului este nulă.~te m~Xilll). iar cînd GI=-'-: lal1lp~ . aşadar. aceasta are ca efecl o cre~tere a puterii maiorului şi deci o creştere a turatiei.!o rului. Cu cÎl yariazii mai încet. . Chiar da că aceste do uă mărimi sîn I. .d. cu ailt CI: şi deci V \'Miază m~ i repedl'..cTl!<i genera tOTului să difere foarte puţi n de frecvenţa la bare.1 sitll~\îe.j t!t valoarea maxIrn:1 a vectorului V are loc pentr u 7= "'. se poale ob\ine ca frecy. care vari:Jzii periodic..j lorjii electromo(o~re a 10S1 adusă cu ajutorul reoslalulu i de exciral!e la nlou<. 15· 1 J. este I'ariabil.n pe bazn diferenţei dintre tensiunea la bare şi la generJ. . Dacii sar· cina generatorului ~cade . (li cît l1iferen\a dint re cele două frec. ceea ce produce o mic. Dia gra ma veclor ia lă a tensiunii gene raIDrului şi barelor .. .. acţionat la comandă.

La centralele moderne există şi dispozitive automate de cuplare in paralel. 60 5 Puterea la bornele generatorului (. Aplicaţia /5·'. Cînd focul se învîrteşte tntr-un anumit sens.266 ELECTROTEHr.92 '70.. . Din relatia: f~- r·· 60 rezultă: .:J .0... 15-13) se capătă impresia unei lumini care se mişcă circular.andamentul său este '1)=0.8 -7.·750N·I]! =70650 W = 70.65"""65 k\V. Cuplarea In loc de o singură lampă de fază. maşina se învîrteşte prea teşle prea încel. =C·D=900· 2 r. viteza unghiulară În radrs a arborelui este puterea P m dată de molor în arbore este: n şi dacă se e)(primi'! puterea !n CP P . Generalorul funcjionează cu o tensiune Între faze U=6ooo V şi are un factor de putere cos 9=0. Care este valoarea intensil.. R. adică a unui foc IntJlrtitor. maşina se Inv1rIn paralel se face în momentul cînd lampa L3' se stinge.llii I a curentului produs? ne zol v il re. se pol monla Irei lămpi .-.8..6.~--~--= 750 fj() I 60 ·50 p Dacă 4 rol/mm.sle : P.-. .92.. . in practică se utilizeazii frenent montaju! celor trei l ă mpi În idul arătat In figura 15-12 cînd două l ămpi (L.. Cuplul motor pe care-l produce molorul la arborele său este (#=900 Nm. . .-rCA GENERALA succesiv fntr-a anumit ă ordine.7 A. Un molor Diesel antrenează prin cuplare directă un generator sincron cu o frecvenlA 1=50 Hz. = TJ ·P". şi L t ) sînt legate tn cruce. cu opt poli (2p=8). I! mpile se aprind şi se sting repede. (.-I'3·U ·f·cos 'll rez ultă: 1 65000 1. iar cind se învîrteşte in sens invers. 73 -6 000 '0.'i kW. tn acest caz. Dacă se aşazii cele trei lămpi in vfrfurile unul triunghi echilateral şi se acoperă cu un geam mal (fig. etle una pe fiecare fază. Din relaţia: P.

care se poate roti in jurul unui ax orizontal 00' .Capitolul XVI ll1\ ŞINI DE CUHENT CONTINUU 1. . t. înfăş uri!rii mnşini1 • Fig.. în figura lU-2 este reprezeutat acelaşi lambur la altă scară şi văzut din faţă. Bobinajul a fost trasat complet. astfel încît sft Sl~ inehidii. pentru claritate.Însă bobinajul trebuie considerat c.. Inceputul pe tambur la o de curent continuu..ompletat. Pe figurii. 16·2. Se lloteazii eonductoarele de pe supraJqa. după cum se ya explica mai departe. 2. ~i S ai unui m~{gnd .. s-a arătaL numai inceputul bobinajului.ilinnrică a tamhurului astfel: capetele de eondudoare dill raţii cu l. . PRINCIPIUL DE PHOPUCEHE A CURENTULUI CONTINUU iN GENETIATOn.şi ~e presupune că acest tamb ur ~e găseşte intre cei doi poli "". în realitat<. . iar capetele de eOI1- Fig. între punctele 1 şi 2. Sl: illfăşoară pe tambur un fir conductor izolat. 16· 1. .UL DE CURENT CONTINUU Se consideră în figura 16-1 li!) tambur de oţel T. Bobinai comple! pe lambur_ . 3..

izolate inLre ele. 16-3.Jll(' două p o r\iullNI dill il\f5:jur:Jl"e cl1prill.~ \' . Sensul euren\ilor se ană cu ajutorul legii lui Lenz : efeelul Se opune cauzei. Spirele sînt lt'galC'la lamclde C'olC'clorulni. . Dacă se roteşte tamblll"ui În st."IERALA 'cluctoare din spate. ' :o De Jamda l) esle legaLii t t rle 1 şi 10. Această condiţic este îndcplinită. un alllunil număr (k eOlHlllcLoare III tare -"'c produc fOJ"\. c(lrespunzătoare sensurilor forţelor dectrom()toare respective.{1 ÎnLre pun rsLe legată por\illllca din inI{i~unl. Cu Il şi 1 S-a!l notat cele 2 două lan1('I(' ale tolrdo rulu i. ~ -. .5' .. 16-2). produc formează un cuplu electromagnetic de sens contrar cuplului ce produce rotatia bmburuilii in SCIl s111 săgeţii .fii izolate raţă de tambur şi de 'LX. !lupă cum se vede pe figură . ~ 1. Il şi TI. In all (il' la lllt'li. care tind să producă curcnţj în sensurile arătate pe figura.l't" cuprin s ă d Oll[t perii . numit colecfor. ."nsul săgeţii. cu J'. S-:m Hotat extn:mită(i1c eOllducloarc lor de pc suprafaţa cililldrid:j a tamhurului {'tI aeeleaşi cifre ca şi În t"igura Hi-2. in lllu(])t'Il[ul ("()I!siderat.>- 8 ~ -Jl '~2' - : . J :c .. alciituit din lamelc din cupru..'.11'-11-2-2'-ff-9-12-12' -7'-7 -10. \ şi n. -.e dau in mOlll('lllul ('on. 2'. forţele elecLromagnetice care se.lCC (lrsenul mai dar. In figura 16-3 H ) ('onsideraL înlregul bohinaj d(' pc tambur. .Tum:1LaLea slIJwrioară :J înnl~llră]'ii d~Jl figura 1G-3 cuprind(.'igdii moment al rola\iei LiunLnJ"1\lui.](1 .l'-J.5 _ 8 _8'_3' _ S_6 _ 6 .\. alUt pereche pUllc'le ak Înf[l~llr5rii ya veni in ('ou Iad cu c("1t- .---- ---~ -- .id{'rat" o Iurţil elccLromotoar{' E avind :. --_ . reriilc sint aş('zate pc rlirc<. Pe figurii s-au desenat puţin depla~ate frti. - Fi il. ~ o bi !1llj!l 1 de pe tal11lJu r desf~~ll r a t.' leg:lf(" in o. .:e!lSul s. Ca urmare.268 ELECTROTEHNICA GE. dac?( curcnţii au sensurile. . pc carI' fread periilt".îa axei polilor.li de acea~tă a xă. pcnlru a f.şi 1.t: electrolllot oare . fiIe in spaţiu fre:leă Îl! mod permanellt pe eolc-etor.'1' .. Două perii cOlHluctoar(' d(' cărbunc. in dicate pe figură. Solida!' cu tamLurul estc fixat 1I1l cilindru C (fig. iar de I:UllCia h înlre jJlIuch'lc -1. Bobinajul :He următoarea succesiune: 1-4-4'. . care illsumal. . JesIiîşurat. in formă de scdor. in conducLoarelc de la periferia lamburului iau naşlere forţe eleetromotoare (pe baza fenomenului de inducţie electromagnctică).

aloal'(" r:. I'xislt\ (Il' :l~f" LJ1{'IH'a () forta t'lt:('tromot oare all('fua lÎ\'{1 si · IlIl~o id "tlii l'\1 a('C'. l.". V iu'ii '0 . in inler\' altll tie Ump 10 unnfdor.\('('.l)'(' ('al'(' (d(' t'xC'tllplu ('ont! ll('! o rlll . § 1 ~ -a Yă w t {' ă in an'st (':IZ in ~piră i:\ ll.IŞLt'f(: CI forţ:'i t'lcdrO lll oloare aJtC'rH ati "ă ~ i nllso i daHi.1 2'1> Ji .1 ciliudritf\ s ldib i'tlul..i Il ap<lH' o fo r Ft e1cdrouHltoan' a cil rt>i \'nriaţic În tim[J ('~{(' (lalii de porţiul1l':\ ingroş.('C I: ~Ullla mui 10\11101' forţe (? lcd rOllll!tO:Il't: e illtt'rnaIÎ. l 1)-.A şi B va :I"ea aeC'(':lş i .'i 1:.._ _ _ S ~LD ~DL o . .l ÎI1gro:.9_!I) in timpul rotaiiei IiHllhnl'ulu. de fluxul magllf'lic <l> nI tUlui pol e~ll.<.te (/ fortt! cj{'etrOlllOtoarC' Clj/Isuperioară.).ua /'c a!lenl:1Lh'. fi eca re co ndu ctor ~i:i ia 1(I(' ul ('on ductornlu. pentru intreaga infit~ur~ll-e.\ ~ i Jj p ilSt rt'.. Între periile A şi B se produc două fo rţe c1cdrnmoloare 11/ parule!.a . In definiti\' . "a 3" ea tol va loarea E.l IG-3 nimic n u s-a st himlwt. [<lpt Întn' periilc A şi B in illLt'rva lul dC' limp fuarlf' m iC' l'xistil (1 [ortă ('t('clrotnnl. fo rţa l'il'drotJ1otoare între perlilr .4.. şi Un nu miir {'OI'Cspuuz:ltor de marC' dc lumele de coll~(. se eonstaUI ('ii iu eondutlor ia lla~ ll' re Il forUl ('ll'c trOlllotoar(' c al tt>rnati" (l :-.J! cl e tilnP fo arte mk. Sf' H'<k diu a('eastii fil::Il/'ă ('5.tl oarl' CU llstanl. o'laşi număr de eond ucloare ca şi j umălatea din rigura 16-3 cuprinde aIn con sec i nţă .ltCl'l1ali \'[1 sinusoidaLi.-: l antii . tilluti. magnclic:l lOedil' pe :t('t.' O) (r l~.1 si ll l1 soi ualtl cu anumiti' \'a lori .rea E.1. II> = . Iiecare de valoa.. şi fiecare la Jn(' hi a lua i locu l hlludd pl'eeedl~lIte . dupii un int(' l'v.lla din figura 16. S . Î:lr lu ng-iUl\'u ~ <l L stlprar:. Însea lllnă l'it (1(. .L. u('rÎ L faptul cii fiecare c()ndu('tor a 111<11 loeul ('oudU CtOJ'\l· lu i prel"l'dC'nl. dupii fk'C'an' intrl'\'al de timp ' 0 .ntii se apropit' lllai mH1 L clC' () linie> dn!~p({1. . m.'e si llu!-ui· dale ('sle lol (1 forUi i'le{'(rQllltlloare :i.. D acii Se presu Jlune cii di.. preel'dt'ul('... Între pe rii le . l u realit:lle În figurile 16-2 şi 16-3 trebuie preSupus că există u n num ă r [uarLe mare de condll('toare pc sltprafaţa cilindricii a tamburului .lIudnll lamburului ('slc V. dC'oaJ'('CC' În figur. . Jumătatea in ferioară OI i n I ă şu J'iirii '0' ~(' unni'lr('şle UlL t:ollduetol' O.. as{'ltlelH'a.tor. fn al'('~t eaz.'!z.d" a~tr{'1 C'ii înl1'f' pC'l'iilf' _1 ::.Jl. J mlueţÎiI =-oDL --..t.i fUIH"lfa\ ă \'a fi: ([. Din . şi R. F or~a electromotoare tota l ă. ~e preSllp\iJlC c:ă lamhul'lll se invlrteştC' suficient (le I'ep c<il' lwntru ca .l (J ntlo:ln' practi(· rou.J(' 1lşi v:l rod C. ad i6i ror~a t'lcc:lromoloal'c tin{lt" ~r rt! o \'. C:11 ('i( in L er\'a le l(' d(' timp 10 sint mai mici. prt'i't'drut şi [j('('arl" [an){'lii fo ă ia locul lamelC'.astn ~(' e :\plil-:I prin f'lptul {'ă ac:est t ondllt!{Jl' face parlt' d int r-o l'piriL care se roleşte intr-un cimp magn!'lie: In ('apiltllld Y[I. ad it.q a . după elim se ş ti e. ('II :ltiL porl illue>.şi in in Lt'n-a lul de timp 10 pret'l'dC'nl ş. adnd sensul săgeţii inrerioare din figură. in mome ntul respectiv.'\.11"('as lll ('nu zf\ Si' poate eonsid(:Hl (':1 forţa elcdrom oto:l!'t' i nlrt> p cri ill' .l .<ŞINI DE C URENT COm'INUl:' 269 superioare.. O I'O:I\.ill\l~()idrtlii . in jumiHalea inft' rioa ri'i se produee o forţă eleclromotoare totală de a ceeaşj va loare E. D t.l.

după cum s-a arătat. 16·4. Fig. este: "~-Forţa 7:Dn 60 electromotoare inclusi! Într-uu condu ctor. 16-3) este egală cu forţa elechomotoarc din fiecare ra murii.270 ELECTROTEHNICA.2) Rezultă că {Qrta eltc1romofoart continud:care se produa este proporfionali1 cu numi1TllI de condudoare N. forţa eledromotoare continuă intre periill" 11 ~i B este : E =. p~ fiecare ramură sînt N i 2 C'Qududoare.::Dn=2(}>~. este turaţia (16. (16.1 ) in roUs. Suprafata fluxulu i corespumătoare magnetic dinspre polul din -stinga. a forţei electromotoarc este valabilă pelltru cazul cînd in jurul tamburului se găsesc 2 poli. expresia forţei c1ectromotoare devine: Această relaţie în care n. deci dteza de deplasare a oricărui conductor. 16-5. este dupii cum se ştie e = BLv =~L .poli şi 2 a ramuri in paralel. sint 2 p:. 111. Dacă N este numărnl total al conductoardor de pe tambur. GENERALA Dacă tamburul are o tura ţie de n fot/min l respectiv n/60 rotls.e=N -$=Nn ţ. ~DL 60 60 fe_m Fig. CI! [lirafia I1t şi CII fluxul magnetic polar IP. Dacli in general. III conse cinţă. . 2 60 N . ramurile ACB şi ADB sint in paralel. deoarect:. Variaţia tn timp a forfei eledromoloare folre perii. Forţa electromotoare totală E intre periile A şi B (fig. viteza de deplasare a unui punct de pe periferia tamburu lui.

dcoar('.3) Se vede că tensiunea U la bOl'lwle gcncratorului de {'urent continuu (dinamuhti) depinde (1(: ror~ eleelromoloare F.generator de curent (:011t.l'i.'ull' diu ":.le ot. deduce şi : U= E. forţa electrOffio toare se mai inainte este un generalor de curent continuu. tensiunea între perii U.onform legi i a doua a lui Ki rchhoff. clectromotoare produsa de generator este E .c găs('~te inf::işural lin bohinaj asemăniitor aceluia din figura 11)-2.at nn .( . rrprezentat 1<im plific.'l!! con!Înuu (dinfl' tnului). Schema <l evl\" strllc! iv:! tit cur!.271 Dacă fluxul magnetic (fi se măSoară in .p:işeştc la ma şin il(' lHodrrn c citl!\"a procl. ear{'. Maşina se mai numeşte şi dinam. se poate scrie: obţine in volţi. In rigura Hi-6 se obs(')"\' " ş i coIr-dorul C. Polii magnl"licj lSinl fixa~ i tIc o earclIsa rix5 .inut!. generaiorului nu de. în carc R este Din prima rezistenţa relaţie se circuit. are forma u ntli cil indru gol. polii sint: inră~\lraţi cu bobinajC'.(:c între pel'iile A şi B se poate lega un circuit de utilizare carc să fie alimentat Cli curent continuu. Pentru ca fluxul m3:ţ!IH' t.ebed. Inlre poli se poate roti rotorul pc (':"Iri! :. e:idcrea de tensiune Fi I:. Dacă forţ:l. 16'0.. (16. iar rezistenţa totală a indusului r. prin ('lire trece UII CUn'ut continu u numil I"lIl"C/I[ de excita/it:. şi de d idcrca de tensiune rl in jndt1~. curentul debitat 1.rI..ir indllclol' s:i fit' dt mai putrt"nic. Te nsiunea Între perii are expresia: U= RI.ului ('xle rior de utilizare. D eoaTN'c rl'ziste nla r a indu snlui est e 1l1l("{1. In figura tu-fi t'ste. . l\'faşina descrisă E=U+rl (.

măreşte.). Dacă gencratorul este CU excitaţie proprie. Cureutul de rXl'Îln\it' poate fi produs fi(' de o :-. . in bobinajul căruia se inducl~ o fort. oţelul polilor maşinii arc uu oare· cur<' maglletism. N şi S.tlI'să separată (de exemplu o baterie de aculllulatoarC' sau un alt generator). de către lin mata!' primar (Dif'st'I. carc Întăreşte magnetismul pOIilOT. Fig. turbină etc.stc reprezentată schema unui generator cu t:. fluxul inductor !>e. producerea cureutului dc cxdtaţie şi deci a nuxului magnetic inductor nu depinde de curenlul produs de generator.:lic ş i poartă numele de illducfor.J Fig. aşa (]al'. In primul caz. !\Iuşinn poate fi bipolarll (cu 2 poli).ont. forţa electromotourc creşte. dalorilă remancnţe i de la funcţionarea anterioară.xcila~i{' sepa rat ă. care dă naştere la o rortă electromotoarc de vnloare redusă. curentul de excitaţie este produs cbiar de generalor. iar in figura 16-8.a. Această forţă f'l<'. Cind un nsemenea genera lor In· cepe să funcţionezc. c) 1. schema unui ge nerator cu excilaţie' propri('. . generat-ontl ~c /lumeşte cu cIciluJie se· purolă sau indep edenlc'i. fie de insuşi gellenllornl de curent continUU. p în ă cind SC' ajunge la saturntia oldului din circuitul magnetic care corespunde situaţiei de funclion:ll'c normală a ma~inii.Înuu sînt. tn Iigura 16-Î <. d) Periilr.curen.m.ilalie.usu!.d. Schema e:lectrid a ge · neratorului de cu ren t continuu (dinamului) cu excitajie separată.P de eărbllllt'. numit colector (C). In ca zul unui generator cu exdtaţie separată. 16·8.ii elccLromoLoarc şi ca!'c ~(' numeşt~ indus . Schema electrica a unui ~enerator de curent continuu (dina m) excitaţie cu proflrie. b) () parle mohilă R (rolorlll). următoarele : (1) O parte fix:i SI (statorul) w polii mngllelici găseşte care produc fluxul maglH. cart' SI' in\'irteşte o dală cu ind. iar in al doilea C:JZ. cu be-uz i nă.'L'_---. Din această cauza. care culeg {'llf1'Jltul de la colector şi îl trimil Îu circuitul de utilizrll·e. CII cxcitaJit proprie sau CII auloex- :. + r-------.272 Părţile principale ale unuÎ generator de cUl'('nt ('. Indm:ul este rotit prin cuplaj di· recL sau prin roată de. 1n realitate. nstfel jutit ~e produce un mic flux magnetic inductor. hcxapolar:'i (cu G poli) ek ln jurul poliJor se bobinajul 13 <lI' ('xcitaţie. ccea ce are drept efect şi o mărire a t'urentnlui de excitaţie s.11 cilindru ClI IUH1('I('. tctrapolară (cu ·1 poli). deci n·ar putea produrc fiu· xul magnelic in illdnctor. 16·7. nu are curent de excitaţie.ctromotoarc face ca ş i in bobinajul de excitaţie s-ă treacă un mic curent de exdtaţje.

:. Imediat ce generatorul înecpe ~ii producă c ur(' ut în circuitul e xtcrior.lorit apari\it i cJmp. REA ClL. (/ .eacti<1 Înd usul ui: cimpul Indu s . care rrcează in jurul său un cîmp magnetic propriu.lt în fi gur a 10-9. c. dar circ uit ul e xterior de ut ilizare este intr"rupl. b. a). ::t(ie a ind ns ului {'~tc a cela indica t (le s ă geţ i în figu ra 16 ~~L Cîmpul magnetic produs de inductor ~H'C lin iile de [or! ă a ~ lft' l dU jl il C. ale cărui linii de forţă au aspectul din figura 16-9.ll11 i p ropriu a l ind llsulu i ~ i se man ik$Ui prin dou ă ('["de impo rtante r ar" ~e analizead\ mai jos. Compunerea veclorialii il cîmpurilor magnetice din generaloru l de cu reni continuu. o: în sensul mişcării. care dau un cîmp magnelic rezultanL. dreapta. 16-lU. Compunerea yectorială a celor două cimpuri este arătată în figura 16-10. în Întrefier. vectorul OC.'. " "Im pul reLultan t. b ~ ~) Fi!. faţă dc axa iniţială oriz ontală a cîmpului induct or (fig. Se nslll a ce st or linii esl e de la ~ tÎn grJ spre A ~A A a) a _ cim pu l in d u C!Qr . 16-9. iar vectorul OA. R. al e c ărCÎ linii de forp s în t trasate în figura 16-9. In timpul în eare generalorul produce curent în circuitul exLerior. Axa pe carc se găse sc Ilt'riilc ('orc~pllnd e cu axa polilor. unde vedorul OE reprezintă cimpul inductor. astfel înt i L n u ~e prod uce c uren t ele ctric. Se nslll de rol. bobinajul indusului va fi străhătu t de un curent. Se preSllpU1H' c5 nn gCJHcra( of de r urellt con linllll fUll c.12\ DC SCL U I \ BC:J etia in d us ulll j este Ull !'('no men (].A a cîmpului rezultant estc înclinată cu unghiul Fig. 18 El~lrotehnka generală . cimpul rez ultant.2.. Sensul acestor linii este de sus In jos. Axa A . 15·9. ('xislă deci două cîmpuri magnetice.U Il1 est e ind ir :.ţ iouc azi'i. cîmpul propriu al indusului.

a _ I il) I b) In fi. Spira s se găseş te În figura 16-11 . Cimpul propriu al indu5ului suprapuuindu-se peste t". 3 _ I"mele."Qlt)u1. t> _ poziţia p~rl"l dupA eomutaţie : T_ 2.. a tmu"n(e de co muta!.lI1. rig. . foarte I'Cpecle rokclorul. scÎntcile in(:C'p să reap:l . Cu cît curentul dehilat de generator este mai intens.ă curcut.274 După cum se vedt~ din figură.precu m ş i dtc\-n spirc din bobiuajul :-tdusului.impul in1uctorului măreşte saturaţia magn etică a oţelulu i care <.oIlstituic indus ul şi deci relnctanţa magnetică. TJaci. 3..presupu s drsHiş urat . poziţIa ComutaUa: I 2 j perll!l lnalnttde (. CO. i"i .se roteşte axa perii lor in sPllsu l de rotaţ.iteY<l Jamele de col('('lor . iar. Acesta este un efect al fenomenului de reacţie ti in· dusului.bitc:J.rgic şi toLodaUi llze:Jz[.urCJI\. U. cu atît va fi filoi puternic cimpul propriu OC al inc!usului şi deci cu atit \'a fi mai mare un ghiul de înclinare «. Trecerea pcriei de la o lamcl:i la alta se numeş t~ com/lta{ie.e .ie :J indusului se. Accnsta este un alt efect al reacţiei induslllui.Îc. are loc o deformare ~au o dislorsiull e ti dmpului magnetic. O<lr m kş orarca lorţei clcctromotoare are drept consecinţă diminuarea tt' nsi unii. se ohsen-ă apari ţia Ull01" scintei Între eoled or şi perii. Dac:' . Aceasta provoacă o micşorare a fluxului mag neli(' jfl(lUclor şi deci o mitşorare a forţei electromotoare E. gcucraLorul nu d(. Se presupune că inclusul împreună CII colt'elorul St~ deplasează in sensul indica l de l.7.MUTAŢfA 1n rigura 1G-2 axa pl"riilor coincide cu axa polilor . Dacii se roteşte şi mai mult axa pcriilor. Aceste seÎnte i produ c pierderi de cne.llgeata orizonlaHi. s-a văzut că axa poli lor coincide cu axa CÎmpului magne tic indul""tor. 16-11. Cînd gencralorul iucepe sil produeil ('. observă o micşorar e treptati'i a acestor scintei iar la unauulllit unghi de incliHarc sdntcile di spar com plet.~llra lG-ll s-au n'prczentat o p~rie imprcunll cu c.

e forţă c1ectromoto::ll"('.S·a v ăzut in figura 7-2 eă. sarcina utlui generat. Dac ă axa periilor se depl ase az ă in să cu unghiul o: tu sensul de rotaţie al iudusului.!rc este ind usă In această spiră de fluxul magnetic indudor.:cntul urc 1I1i anllmit sens in spira s."I T CO!<TI:NUU 275 illfigura 16· 11. devenilJd incandesccnte ş i să producă astfel scinleilc de comlltaţie. înainte. astrel in cit ar fi nece~ar să se realizeze Ull regla j continuu al axei periilor.oarecl' sup ra faţa de conLact din tre perie şi lamela se mic şorea z ă tlin re in ce. mici particul e de metal să ~e \"olatilizl'ze.. Deoarece. 16-9. astfel indt nn se mai produc scîntei la colec to\".şte pedo. ca şi spir3 din fignrH i · 2 poziţi a 2. pentru această poziţi e se v( ~ dc însă în figu ra 7-2. de comuta tie. se rt'l'lIrge 1::1 utilizarea (unor poli speciali numiţj poli dt 'Il . mod normal.).are CI. se o bţine ca spira in comuta ţie să aibă din nou planul său per· pendie ul ar pe direcţia cimpu lui magnetic rezultant .C'usul iniţial al curentului. Pi eca n~ vuloan: a CUl"cot ului produs de generator neces ită in să o anumită rotaţi e a nxC'i pcriilo\".. şi (leei.are anilli l ează (anulează) scinteile la colector. forţa clcctro· motoare indusă in spiră este nulă. tn momentul cind lamel::! ~pirei s piirăse. Tn cousee in ţ:l şi in spira s din figura 16·11 IlII se. Aces tei schimbă ri de sens i se opune o fortă electromotoare de au toi uducţie care a pare îu spiri\ şi carc tinde să me nţin 5 l'. nu pot ::Ipărea nici scîn tei la colector.1 rapid. pentru ca. fntrudt com uta ţ. schimbarea sensului cure nluluj trebuie să se fac. pentru situaţia din poziţ. tn figura 16·2. rezistenţa eledridi de trecere de la p erie la lame-Ia care o pădi. cUJ. D acă $(' noteaza cu 1'0 această rezistenţă şi cu i curentul care o parcurge. axa CÎmpului magn etic rez ultant se roteşte cu un unghi oarec.sl~şte creşte mult. Neexistînd cu rent. iar spira În co muta ţie a rc planul său perpendicula r pe direcţia liniilor de Corţă.i a se [ace intr-ull intcryal de timp foarte scurt. I'xpresia ri2 c~ pătă o valoare suficient dt~ mare. reglajul con linu u al aXI' i p eriilor in rap ort cu sarrina este greu de realizat. (fig . cure nlul prin spiră şi lamelă nu este nul . c. pentru n nu avea scintei la coleclor. din cauza c5 ldu rii dcgajntc prin efectul JouJe-Leuz. dacă dina m ul nu debitează CUren t a"u ci mpului magnetic rezultant (c onstiluit numai din ci mp ul induetor) coinride cu a xa potilor. in timpul cO!llu tatiei. va induc. Cind generatoru l incepe să prod ucă CUI"I'nt. ia r după ('omutatie. spiTa in romutaţie se găseşte În acesL caz rată de liniile de Iortă. Deci. de. c.or poate să varieze În t impul funcţionării sale.MAŞINI :QE C1JRE. curentul şi -a schimbat sensul in spiră. adică Ia ft:! ca ş i in spira diu figura 7-2 poziţia 1. tot iu acest moment. Astfel cum rezultă din figură . Tu consecinţă şi in spira '1" din figu(a 16-11 va exista o forţă electromotonre in timpul co mu taţiei ş i deci va exista u n curent electric.ia 1. ate sensul opus. curentul va li nu l. li dupd comutaţ i e. astfel Încit se prod uc scintei la colector. p e de altă parte. c că există forţă electromoloare de iuducţi e i n spiră. Curentul din ~pira in comutaţi e depinde de forţa clcctrOl"!lOloare c.

1I 1 din indus.>1l t. jar te nsiunea U scad{' . in consecill\[l.:.ul d ..2. intre p olii prins se Înfăşoară un bobinaj in sene eu Clrcllltlli prm care Lrece curenLul produs dt! generator.'i ded.or de co ?" utaţit! este astfel ~cali zaL .' (fig.'II·t"trOIlH.~lH. aUt din cauza lr-I"W:. 16-12) se a şa z 5.i tii (coboriLo3 rc ). c.~. eUl"e este cauza apanţiei sci nteilor În colector.t:rcalca. adiell penl. Deoarece rezistenla f csll! mică. " c ip~li 1 ' . hOI"lll' Fig. iar (. Il' rHl~llll l rJ erl'şLt·. In fi gura lu-12. ]Jupii nun 5-:1 :lI·:'laL. sau !>[i se mirşorezc fluxul mH.. rolilor de comutaţie 11 şi \ Aceştia EXC IT. yaloan·:t fUr\l·j c]eetromnt031"(' J~ ('sle propor\ionalii eu flu. ~. P c măsură ce cur. lf.[('{"tul rt~:ltlic i . eompel1!'an'a ~(' face 1 oril'\' !-..u f()j"ţa dct:lromot oarc.ro mo loan:.·ire\litul săli O rn:islcll t·li \·arinbilii. curentlll dl! excilaţ i e i.. s('cinp. grafie uşor priulr-u ClIrh:1 ca in figura lu-ll. încît dmplll magnetic al acesLor poli ~a fie egal ŞI d~ ~('ns contrar cimpulUi ma~n etic propriu al indu~ului . trllsiulIl'(j e~t(o cgal[t c. Poli de to· depindt' (k fol"\:1 dt'ttromoto~lre 1:: In ('011•• mUll1lî~.or şi.t03n:'. A ceastă s<.':Jlnlui rl .\R.J.lrdllu. for~. iar cele ale dmpuilli propriu al i nrlu~lIlui.\ HELOn DE CUn r·: NT CONTJ KUl' Ş I C. se IIl{'n~ill eOll5talJlt' . de tun'ntul de e.6 ELECTROTEHNICA CENERALA <:omulu(ie sa u poli auxiliar.5 t. I~ jurul. elI' a~eI1Wlll'.Juza r{'ad icÎ iu<lu~ullli . {'urba este uşor desI:t>tldc. I"l'zultii c5. Pentru a SI' put!':l '·flri'l Clll"t' lIlul de excita~ic.l. lini ile (le for!!i il ie cimpului ma gnet ic ni polilol" de cOIllul.:id('rc 3 tensiuni i p oate [i r epre ze nt ată. ca re constituie rcusluful dc e:ccilu!ie.\CTEHISTICILE LOH EXTEH:\"E 1.~tt' . SI' itll.lll s { cre.lcl:"] valo:l)"c. 1n rtgura IfI-l :1 s-a notat. adic:t s5 ~e m5reasc(.. t·U linii pline. D UJl:i cum reiese tiin figurii. d{'ri ş i Iorla \.1 II J .] se IIl. CU1"('otul din hobinajul polilol" de cOlllutaţ. cit şi din e. pf'ulrl1 a Jllllt':t m5ri sau scftcll'U l('nsiunea la hol"tH. S-:l arM a t.'Lic indurt.ie fiind an· l a~Î ("a şi ni rt. eu RI rcoslatul <1(> cxeita\Îe a l unui g('!w rator de curent conLiuull cu exeit'llia St'paraUi.-12.l in \. trchuie.xcit<l\il'. . \ TO.0."111 magneli<" induetor (» . DacA nu se m ancvrează R . curen t.("IJ. in gol.~ exdllllie.' lltnl pro. Bobin ajuI p_olil.\ TJ A (d:~::\"I·:n.\r("lIsd sali s::i ~c sc . \ce~t flux dc·pind.'.'iÎlln~a L" 1.:llic s int t rasa h' punctat. la rindul ~ău.

[!. 16-13. sede ş i IlIi:c/t'l (tompusă :. Pr(~supunÎl1(1 tl1ratia COllstantfi.indusl1lui poale fi compt'llsal in lIl!lI'C parte. F"l ul t'UID \-ariaz. Irebuie să Sl.. exlerlll1.gol (t~gaIă eli forţa clcctrollloloare) şi tensiunea la pIinii saa'iuă in {'~te de llumni 2 .eitUliei .tt' .ensiullen C In borne scudc. ~fi ~.~(i cil a gl"ucr. l"l. 3% din tensilloea in gol.'o3.. U R< T R' ..'xeitillie proprie. Csracte.isticJ e x ternii li t!('lIt'ratorul ui de CUTen: cont inuu cu elicitajie 5epatal :J . . p('ntru a o IIH"ntillt' con~lalllfi.(//"W'll'ris ficâ.separate.sla H' Ulie şor(.1 lt'n siulll'fI ill fillH'ţii' dl' CUl'('tll ul dt·hilal (celchllie elt'mrnt{' rfimillind uesehimIJatt» eOIl. 0"1" tCllşiullea i' l'ste :lplicat. Schema gene' ratoruluÎ de curent COrl!i. Dl.iau compol!!ld). f--~=::::::2-J E u Fi!!.I'(·ct' generaL()l'ul trebuit . ('~l\~ '~--. lt'nsillll\'a la bonw cre:.. diferen ţ a dintre tcn~iullea in ."ti l uil' () curMi C'(If/t('(eri. şi in cazul e:\.ic fa la d(' drcuilul prilldpal). 16.JI~iUl!l'a la hoJ'lll"](' circuitu lui exterior şi clIl"enlul tlt'bita! il! :!cd:Jşj ('in'uit exterior !'.il· ('x('jtaţie se gltscştr legat 111 <lcrival.1 run!'tiollcu dt' ohkt'i ('u () tellsiull('.('cS:lr ca Jlt! mă s urii ('r !. ~pn' :1 comp l. CurenLul d e ex('i tnti(' conform Il"gii lui Ohm . t.'n~a l"!lllefl' n de te nsÎullt'.(' lllZII1.. !lUU cu exdiaţie separat 'I. ca.'oHatuluî !I{' t'x c i laţi(' Re' Da{'Li ~nrdH a g"ll rratorului s {~a{!t. Ptnll"ll ~\c{·a. pe mi'iS1Jl'[l CI.rrmenul r1 t'l'('şfr.. Filo(.ul 1 produs dl' gt'nerator t:rrşte. att-'asta puate fi ('xcilaţie rlen/Ja(Îe (sau parale l). n\. Deo:ul'ct' ac('sUi rllrhi'1 t'al'aC'trristÎ('{! pri\"l' ş tt' t(. cllrcuf.(' cun~n{lIl de t'xdtal1(' prin mărirea ff'zisll:'uţei reo~tatltlui de t·"citat ie.toruhd..' lIlic~or('7.'asdi -şi rUH'ntlll (le ('"citaţie i ~i prin lIflllare I"or!a ckrlroulOtoarl' E. COll ~ l lln[ii .ă şi la honlt'le circui lulu i dc excitalic. Dou'il generatorul \'sle prc\'ăzlIl eli . In figu ra lG-15 cslr rcpt'ezl'JJtat::'i s chema Ulliii geuerator CII C" Cltaik' rk ri\'aiie (eircuiLul .· .' IlUIl1('ş!\' (.ilzii r('zi:'ileJl~a.

carc va a\·-ea ace e aşi inrii\işarc ca ~i curbn tie maguctizare (curba de mnguetî7. care este. in fu ne-ţie elt! . va fi feda bi grafic de o curbă . Rcostatul de exci t aţi e R . la o scădere a tensiunii U (datorită creşterii sardnii). ÎnCÎt la primă sarrin5. se presupune deocamdată că maşiuîle funcţionează in gol . că variaţia forţei c!cctroliwtoarc /::.CX(' jtaţiI! l·. deoarece scă derea curen tului i provoacll o scădere a fo r ld elcdromotoan' R. care produce () scădere :. III figura lG-1S. Fig.1 fluxul magnetic induetor (1 ia r acesta ede proportiollal cU inducţia magnetică B.ur~'nl.. după cum arată in figUfCl 16-16.:arată 3ceast:1 ya1i:l\ie.r n' . D:tcâ SI! presupune acu m efi gencratoru J înrrpc să producă furl'ul. fi mai pronunţat deS(:c ndcnlă uccitin cazul excita\iei ~cparate.ăderea ele tensiune este de 4. urelltul 1 produs. In acest C!l1. Pelltru a vedea cum variază lcmiunea U in [ullcţie de . u E .15). Rezultă ). R eglajul tensiunii ~e ohţine Lot cu ajutorul unuÎ rcostat de excittilic R e> montat in circu ittll de cx citai ie (fig. Schema genera· torului de curent continuu cu excitaţie derh·alie. tn figura 6-17 e:.. curba Uo=F.27f1 ELECTROTEHNICA GENERALA in ţare Re esle rc~istenţa reoslat ului de excita~i e..l curentului i de exci taţi e.~lc practic ega l cu curentul produs d!! g:cl1nator in cin· uilul ne lltiliz!ln·. 16. ia. curba caracteristicii externe Y3. De as(>ml'[Ica sp .. trmiunea Uo in gol este egală după cum se ştk CII forţa ('lectromotoarc E.are an-tlii cum yari:lzi'i intlnciia magneticii 8 În funcţie de Întcllsitalt!u cimpului ma~netk. apare o sc3derc suplimenLară a t ensiunii. la rindul S{lU.-. 16· 15. şi deci o nou:-! sdidcre a tensiunii U. . în co n secinţă. currntu l (1\. u ~xc.ul de t:'xritaţie J. Il ).-. $~f'.-. illSil lcnsiunea la borneIe g{'neratnrului UII ya m:1i fi e~a!ă . rcziste n~a bob ina j ului de excilaţie. c~te montal in dcrivalie raţă de bobinajul de ~xcitaţi e . proportional cu intensitatea dmpldui magnetic JI. d~rll". Caracteristica externă a gel1eratorului de curent continu u cu excital ie deriva tie.ş ti e că forţa cleclromotoare es te proportionalii ('"'.. R' I i Fig. Gencratoarelc excitate in de riv aţic sfnt de ohicci a~tfeJ /'onstruite.5% d in t e nsiunea În gol. 16-16.__U ~xc.. Re l aţia arată că.t e repn!zcutat schematic Il!"] ge nera tor Cll excitaţie <:erie (hobinaju l de excitaţie cde legat in serie cu circuitul principal al maşin ii ).

'-t in dt-riya!ic faFt d e hohil1Hjul de e xcitaţie. Fig_ 16-17. In figllra 113·10 es le rcprezeutntfl schema tlnui gcneratortu ('xcita!ie mi:xt 3. 16 18.ric şi al t ul În d('ri'· aţie. In fij!ur:\ lG·20. 16-20.dă. dac ă din ordonalele curbei Ve se scad ordonalele dreptei r1 se obtin ordonatele curbei U. ~Ia~iua arc (louă bobin::lj c d~ {'witap<.'l incepe :<[\ scadă. ar fi fost pa rCUl":> de inlregul curent J produs de generalor.>i 9 (!U tcnsiun~3 dală de curba Un din fig'ura 16. clIrba C. In con se· cinţă . care arată rum variază tensiunea U În funcţ-ie de curen· ---4---u li ci 1 I Pi~. npoi tr('(. t. prin 1l11Il:C\Tarea sa. a gel1t'ralorului eli excitajie serie. Schema generatorului de curent con tinuu cu exdtajie serie. adicii. . dind loc la picj'(lcri im[lol·.18."( variaţia Icn :>iullÎi În fl1nC'\ic tie u v C s i o i Fig. 16-19.'llă de dreapta rI din figura 16-1 8. fig. siune provocată de curentul 1 În ~ircuitlll indllsului ge neratorului.I arnt. CaracteristiCi! exIernii Il gencraloru!ui cu excit~lic mixtă. H('oslatul de cxcitaţi~ R e !'c mOlllea7.z. rurba cnraeteriJoolicii l' x(erlH' .1 Început ll'nSi\lnen U c n:ştc o dală cu curenlnl 1 pr(ldll ~.lclerislic. Se n'dt.Len.MAŞINI DE CURENT CDl\""Tfi\o'"UU :.ă numai fl uxul m:lglI('t ic inductor (dUc{l :>·ar fi interca lat in ~ric (·U t· xcitaţia.' Jll"inlr·ull maxi1l1 ~i dllpi'i nt~'t'.ante prin efedul Joule.a extern'l tul prod us. Felul cum vnriază acellstă cădere de tensiune rJ unde r este rezistenta indusu lvi şi a polilor .poate fi reprezent.). etl 1. ~c rtgle:t7. Car. din ('RI1W căderii de t('u· . Schema genera · toru!u i de excita !ie mi. de oarece asLft'I. : IInul in ~e.

' rorO~t.tallUi.C gl'w'ratoan' rk ('un~nl conliuuH (' u c: jta!ic v ~ler i\'a~ie şi mixUi . Care este tensiunea U la borne şi c llrenlul i de excilaţie? Rezolvare. Se mcnţjonează de asemenea gelleratorul cu {rei perii şi cu patrII sau ('.'.Q.xl'itaţiei serie este suficienl de redus pentru ca ordonatele curbei C" care rcprrzinUi o (T('~t{'fC a tel)siullii. dacă ar ('xi<. Acest gC!l('rator are O cxcitat-ic separatii şi iucă o ÎDfăşurar~ de exc-i taţie in ~erie C1l eU!"elllul din indus astfel di. incit ~'ă ~e limiteze Yaloarea curentului. dintre care se arata mai departe cÎli-ya.'Ienera forul cn excitatie Î/I serie di{erenjiahi. rezistenţa ri a indusu lui de 0.ta numai excitaţia deriva ţie. i:lr în C2Z {le inL rp rupcre a arclllui tcn~iunea să creascii repede la yaloart':] (le aprindere a arcului neccsar sudurji. la carc polli ~i carca~a au de asemenea o COllstrucţie spec.ie 1) drl generatorlll CII excitaţie in deriva ţie cu nllmăr re{lus dt'..n"e deci po~ibilitatea de a menţine tensiunea la bornc practic eon. In practic. Deoareee in limpul opera!-id de H!rlurii pot apărea curc!lţi foarte mari. GcncraloruI de ~'xrit a~ie llIi:\:Ui ..lib:l o a~tfcl de caracteristică.1.iaIă.<:pusă. geueratnrul de sudurii ln'huj:. rezistenta R' a circuitului de excitajie de [50 0. tensiunii. iar curha C.1} irei poli de o construcţie speeialii. O alLă so]upc o dă .. obţinilldll-SC curhn rezullantii C". Forţa eJectromo!oare E a unu i generator normal de cu ren! con· tinuu cu exciiaţie În derivalie (fig. 16-(5) esle de 230 V. să compenseze cît mai bine ciirlC'l"jle de tensiune dat. Fii :. Bohin:<juI t'xeitaţiei serie are un Humăr fE'dllS de spire eli sec:tiunc mar~ .?l. 70 V. dacă ar exista llumai exdtaţia serie.280 ELECTROTEHNICA GE!-i'"ERALA variaţia curentul produs 1. Se considerii relaţ i il e : Ş ll =­ '.~. dut! Tariază ~ardlla. incit să dea lin flux magnelic conl-rar aceluia dat de excita ţîa separată. SI.el în circuitul prilleipal de sudură. pe ciml hohinajul excitatici derivuţic are nil 1ll1mflr mare de spin~ cu ~('cţilln(' mic. spire pe pol. Aplicajia 16. iar curentul 1 debila! in relea 20 A. . Num{\nu de spire al {.oriti\ curbei Cd. deoarece este parc. fiind parcurs de curentul de exeibtie i. mul t mai mir. Cea mai 5:implă soluţ. . sali :1 \"lnd o bobină eu micz de ot. Un tip ~pt' cîal de genera lor (Il: cun'nl continuu este generatorul pentru SlIdurii.urs de intregul CllrenL 1. Penlru a se ohţillt' carad:eristicile necesare S(~ !'t~ alizeazii diferite tipuri cO!lslructi\·e.. prccum şi generatol"ul şlln[ magnetic. U R' unde: lj = l + î.5. [ii 1':1 a fi Iw( ·t'~ar un rcostat de exeitaţie. Tt'nsiunt'ademersillgo ll~ sLl~ de obicei (k 10 .

5(20-'-i) _ li 150 . 5.ul"l:"lllilor \·[lI'{' ar. forţe i \' electromagn('litt' ('arI' ~t~ excrdtrl asupra cU]"t'n\ilor din cimpul m:\p. In figurA I fi-21 :.ollstituj~ IUl C/lplu elcdrolll([{Jnelic N::i .z(." ului {' ~I t: acela indic:t 1 pe figurii.-21.----" Fi!!.\L GEi\EHATOARELOR DE CliREKT COI\"Tli\TU Pentru ea dou.~_.Iri' antrem'ază m<J~ina o roLe'}tc in st'llslil in{lil'ut el(' sl"tgl~ala $.i generatoare dt:! curent continuu s. I'1I1usul şi în· dunorul Tna~illiî de cu· rCIiI continuu. iar polii negativi între ci .. trebuie.\HE .t' HZ (t.li\: leagă In parale! se obtine prIn mărirea cxc:iu!ieL d~ să 6. se U--2 !9 V !l.:f~('tlll ~t' opune ("auui). ](.'i fuoctione~e in paralel.l·LU DE CI:HENT cO:-\T1t\-m.l\-ind H'Jlfll! .MAŞC\'I DIi: CURENT CONTiNUU 2!H lnlocuindu -se valorile nUlOE!rke.lllal schematic indllcloru! şi indnsnl 1111(>1 C\lfel11 ("olllinnll. Cunform ll-gii lui T. loarel' illdu. se obţin ecuatiile: 230 = U+O.s~le.IH'lie (. SrnslIl (.i nt>cuooscu!e. "mRSUL ÎN P AHALE L . i-=t. ReZQh-ind acest sisl em de doull ecuatii eu dou.:a lIibii il(ccaşi tensiune ~i S~ se lege polii poziiid !tltr~ ei.-.46 A. rndtn'~rea generulorului de curent continuu care . PRL\CIPI CL DE FL'\CTIOî\".tr in ("ont!ll('ma~in i de- .'·upUlll" ("[1 motorul (". Se pn·.-\L :\JOTOR.~lci!l .\n rcp{~.

262
siig(·ţ ii

ELECTROTEHNICA Gl:."NERALA

/, Se ~lie că puterell dec:lric.ă P produs:\ de un generatur cu forta electromotO[lrc E ('5.te dată de formula:

Îu care ! e~tc curentul produs (le- gt"Il(·ratol'. Puterea mecanicii care este dată gcncratol'ului dE' că t re molor este egală ('U CD:, unde C eslt' cupluf molo/' produs de motur la arbore, iar D: - v ileza ullghiularii la arhor.~. Dacă se race ab!ilractit' de pierderile tarc au loc in generator. UI'I'!'t cuplu Ulotor poate f j considt'rat ('ga l cu cuplul cleclromagnl'tic rezi~tCIlt. in n('('H (';:IZ. se poalt· !'cric:

Din relalia de- mni in a inte SI! d('dIlCc:
C~ _ ·

EI

n

Deoarece:
şi

/; fiiud lin fador de propOl'!ionnlilatc CUll\lSeul:, iar Il ruJui in rot/min, se poalt' ~crie:
C=kXn<l>1

tura\ia genemto(16.1)

60 It X el)! = J{$J
1 ..

2:;n 60

u ilele s-a nolat :
60 _ 1<,. --:,- .. k N .
Cuplu! elerfrumagnetic rc:isfen/ fii wwi .?cnerator dt curtnt rOTllinuu esle~ aşadar, proportiollal cu {lu,xll! ml/glle/ic illduc/o l' tJ) ,\i cu wrenlul produs J, D:H:ă se prf'l;upttnc că se: intrerupt' l egă tura mecanică dinlre molor şi genemtor, dar ~c trimile dill{/[rl/'ij un cu]'{'nt elpctri c in maşina de curent continuu, r<lre ~ i'i :lih1l acela ş i l;ens ca In figura 1G-21 , ill~enmn{\ (:[1 capluI

dcrlromagnetic cu se nsul $' răminc. Arp:-l eUI,Iu C!7te rleunt tlll cuplu /fIII/ar e1eetromagnct.h', ca1'C rolC'şte indmtLl JfI11~illii in ~(,l1sl!l ,~', iar maşina , di n ~wnt'ralo r, a d cve nit motor, Dncă la arbort>lt, aCeslui molor eledric sc cuple:u:ă dt, e xclIlp lu, o Ula~illu-HIlNIILll, al'C:llita va. opune UII ('upln mecanic re :islefll, c:\ rc es le Invins de cuplul motor e )ertrom agnetic al lllOt.OfUluÎ. 1n maşina eleclridi., d!~\'ClJilă mo1or. ia nnşleTc. prin fellOlIlcnul ut' iudllt~ic cIecfromngnel.ic;'i, o for\_ ('It~clro moloal'e E ca ş i in eazuI generatolI

MAŞINI

DE CURENT

CO~-nNUU

283

J"ului (:lcctriC'. Aceas"l:. forţă electrollloloare poartă dc obicei numele fie for/fi eonlmeleLirOtno{oare, deoarece se opune tensiuuii U aplicată la horn ele motorului de la reţeaua. electrică de alimentare. Valoarea f orţei rorlraelcctromotoare este dată de aceeaşi relaţie E =kNn <li ca ş i În cazul gClleratorului. De asemenea, din ede arătate rczu l tă c ă cuplul electrom agnelic moLor al motorului eledric este dat de aceeaşi formulă ca şi cuplul dcclromagneLic rezistenl âl generatofului, adică este proporţional Cll fluxul m<lgnctic indudor <Il şi CII ('lIrenlul absorbil 1. O maşină de curent continu u poate primi o energie mecanică, pe care o transformă in energic e l ectrică; in acest caz, fUllcOoncază ca generalor e.Jeclric, 1" care cuplul elccfro magncLic este un cuplu rezislcnt. De asemcnea, maşina de curenl eQutinuu potlte primi clJergia electrică, pc eare o t ranSfounti În cllcrgi,! mecanicii; în lH'C:-;l ('az maşina rtJnc~ioneo.zu ca un motor I!!Qdric, la ('.(lrc cuplul electromagnetic este lin cuplu molo!" ("l!plul rezistent fiind un cuplu mecallic 1:\ arhon' datorit, cir ('.xempln, unei Ifla şin i-u n('lte allt1"C/lat~ ne motorul clrdriC". ;\Ia:jÎlla de. curent cont.inuu estc dcti rel'crsiliilii, ca de altfel toate maş i nile c!t·t·triC'l' ratat.iw'.

7. POR?\lHEA, HEGLARE .\ "ITRXflEJ
ŞJ

SC HDIBAHEA SEXSl jLCi DE

HOTAŢIE

1..\ l\IOTOHUL

DE CrnEXT <:02\]"1:'\("1."
T~'nsil!llca U care se aplicii. 10. borndv uuui motor de curent eon tin ml ln'huic sii compenseze at.ît. fOl"(,a tO!1t raC'kclrOlllotoare E tafc ia naştere Îll mot()r, dt şi 6idl'rea d(' LC!l~illlI C 1"/ i n jndm' . a,liră

(lu.5)
in can: r este t'ezistcnia in<lu sului. iar / Din arcasl;î
relaţi e

cun'n l ul absorbit.

rC7.ultii
l= L'-E.

,

fu mOHl,t>utu[ poruirii. (uraţi:) Iiind mieft ~i forla t'onLraclcdrOlllotoarc E e~tc nlir[i. Din a tcast.,i cutlzi'i ~i deoarece L('n~il1nca U a r('ţf>lci de alimclltarr I':-.ll: constantă, t'uJ"l!otlll I ,lbsor hil de motor la pornire estc cu mult mai rnar{' decit in functionare normal:l, dnll fort,l t'Olllrn cleclromotoaJ"e ("]"("')1;' la Yaloarca ci normală. lJenlrll a ~e esil:.t ca In pornire să se producă un ŞOI' Iwriculos de cure nt. se illlcJ"calează in sC1'ie cU indusuI o rezisteuFl YllrÎllhiL-I, n rilrd yaloarc se micşo n'azit pc măsmă ce m otorul îş i măreşte turatia. 1.:1 sfir::-iLlIl perioadei dt' pornÎre, rezisteu\" este complet scoasa din

284

ELECTROTEH!'<ICA GEN t:RALA

..:in'u it. Acca ~tă rezislen\fi \·:lriabiIă poarlă numele de rc()!;llli III! plimÎre (nu trehuie COnfundat cu rcostatul de c xrilaţ.i(' , care se găse:;lt' în c ircuitul il1c\uctorullli). S-a viizul ean' ('~te rolul .l"eostatu llli de excitaţi e In generator. La motor, (,1 lndeplincştc lin "It rol, după cum ~e V;] arăta mai tleparle . Din /,p]a\iH:

1/= -

E

f..;·~r'
=~- '

k .VtD

It X

(fI

L :)

~_t:

l)enareee ten u{'nLJI rf este practic 1H'g-lijabil (ci ti·\·a pro(,f'nli' poa le scrie:
/1-=- - - ' ([1

fa(~

dr--

"N

U

(1 G.G)

Uat fiind e[t motoarele de l'IlI-enL continuu fUl1 c(ioucazi"i 'in Ill od IlOl'mnI sul! l) LemillIH' U ('onsta uUI, J'ezulUi că turaţia It !:'~te in\·crs propor(iollnl ă ni fluxul indudor 41 . Prin \"ru"ia p a <lccstui flux ~ i' poall' dr-ti ohţine nil reI-!I aj al turatiei. \" a l"i aţ i a fluxu lui H'" obţim' În~â priI! IlW·I.:s rarea L"codatulu i de c xcitaţie. tn comedntă . nf~~t n'odal ~cl"\"e:;t(' la Je" larrtl fllmiiri lIl0 /0rui/.i . Penlru a ~c m ări tu ra \ia, trebu il' ~i"t se mi('~orezl.' fl uxul. ad i că {'"lIr('dlll de <,xd la\ie ş i invfn. S-ar put<, a C:l. păstrindu-H' fluxul t"omtanl, ~ii H' ohlin;1 illi regla.! <:I l lu r.!t iei prin variaţia tem-iun ii la hOI"llelc mOIOl"llllli C'lI ajutorul reu~tatl1hl i de pornire. AC'est proc('deu n u ~e nt ilizea zii jn~.i in pru('"tir:;'t, deoarr("l! ('~k IlCCCOllomic, dai. fiin d ("ri l"<'ost ntl1l de pornin' C~ I{' ~ ITi'lb ătut de intregul ("lln'n t a bwrIJit de motor şi prO\"o:\f:"\ o imporlanbi pierdere de ('ne rgic . Rezultă cii la pornire a rnolorului eHi' Ilt'c~~ar[i o n " zisten\ă marc in dr('uilul ind usului. pent ru n H' reduce uu·clltul uhrorhil de indus ş.i o rezi~­ t(' Hţit Illicil in circuitul dl' ('xcitaţ ir penlru a ;1\"(';1 un fl ux mare ş i. in t·on~ ('­ ('Iu l it, lin c upl u de P(}J"Jli l·(' puternic. Pe mâsurii fe motorul îşi mrirt'~le lura\ia . se H"ot r{'zl~lenţ{' l (' d in r<,osfatn l de p orni re şi ~c introduc rezi slen ţe în !"t'm l:\lu f de cxci t a ţie pină ("jnţ] ~c ajunge la fll n C'(ion:!rc;! normală. Trehuie :!\· ul lolfl(' :llma grij a, ali! timp tit m otorul t'~ le Hlh tcn~illll('. sil nu ~ e intreL"up :t curcntul de t'xcit:J1il'". (!co:!rc.('c. curentul ab w rbil d(' indus ("I"t' şLe brusr" la \"a lori fo~llte Ulari (di~ parc fort" ('ontrne ln tro mo!"oan:). iar a mul orul se IImba{ea:1i (i~ i mim·:;t c foarte mult ltlr~q.il)). S-a arătat d c uplul e lectromagnetic al motorului e~tc propor\ion:t! cu [luxul indudor (D :;i eLI ('llre_nllli :!i)sorbi t f. Se usu l de rola t ic dal de a('('st ("uplu c()re ~pUnd i~ ~clIsLJrilo\' cdor două măr i mi ilJ ş i l. Pentru a schimba ~Cllsu l de rotaţje al molorlilui trehllie să se sc himbe intre cle rie legiHurile la hornc le cireuitului de ex citaţi e (prin acea sta se sch imbă sensul flu xulu i <1». fk lcg5 luril(~ la bornele indusului (prin aCC<1sta se sehimbll scmu l curentului a bsorbit J). De obicei se schimbti scusul C'Ul"elltu lui de ('xcit'ltir-. C<1rc arc o \"aloare mai micii"

MAŞINI

DE

CUf(E.~T

CONTINUU

285

S, DIFERITE TIPUHI DE )IOTO,\HE DE CCREE\T Ş I CARACTERI STJCJLE LOi{ l\IECANICE

CONTI1\~U C

Ca ş i generatoarele de ('urcnt cynlinuu, m oloarele (](, ('u renl continuu pot a w a diferite f,'hu'i de ('xt'ît" ţî(' , III fîgur~ 16-22 este r(' prezentaLă schema u nui molor ('Il (',Xcita ţi(' ~ ('pa n.lth, La 1111 m olt;r intl'fes(,3z:Î totdp<ll1 na să S(' ellno~s('::i eUIlI \'aTi~7.ii t urat.i <'l /1 ill fU Jl('\ic dt, l'uplul C (e,arad('ri ~ lica lllli'ranic5). a tund dnd rt-IC'lallli' ('1..:'llH"llle ră mîn Ilcs('h imha t ('.

F i~ . 16·22, Schem a maIorului dE' curent continuu cu excitatîe
S('parată.

Se ('un osc rela\ iile:
11=--, -- '

{,'. TI

,.
Din a (l ol1a
rdaţiC' rezultă:

k .\' 1'1

C 1=- ·

M

I n l l'odud tHl

a Cl' a~!ii

yaloaJ'c h prima rela tie'. sc ohtine :
11 _

...!:'-- - --'_ .
kN
(jJ

k K .V

l']l~

C.

(1 G. 7)

De oarecc h ' mÎtllwn L' aplicot;'i maior ului c~te con s tantă. iar fluxul (1) este (le asemene" comt<111l. I"el a \ill demaiinaintearalrtciipl. mi.lsură ce ruplul C cn~ şll', turaţ.io Il scatll', Curba de Y:Jriatic <l Lllr:l\it'i are as pecLul din figura lQ-2:l. O daL!i ('Il ('J"l' ş tt'I1' a cuplului. Lllratia scade putin. a~tfcl Încît In cuplul nominal de piin ii sarcÎnil. scfld{'l'ea e~ le de 2 ... 3% din [ ura\ ia Ilo in gol. .:\J otont! ar~' deci o turaţi<' prarlic eO!1Slalllil.

'86

ZLECTRQTEHN"ICA GENERALA

De obicei nu esl.e nevoie ca ex.cita ţ i u motorului să se ia de la o sursă dat fiind că. există su rsa care alimcntcaz:1 indusul mot.orului. D e cite ori este nevoie de un motor de curent continuu cu turaţ,ic practic consLantă (Ia maşini-unelte, vcntilatoal'e, pompe şi altele), se întrebuinţează motorul cu cxciLaţic derivat.ie, a cărui schemă este redută în figura lG-24. De aici se vcd(' că {'Îr-cuitul de exci(aţ-ic este legat În dcrivaţie fată de circuitul
separată,

n

'-_ ___ _ c
O
reni contin uu cu excilalie 'fOparatii.
r-ii!. 16·23. Oir"ctcrisica 11lel:311iCii a mnlOTu]ui de cu-

(,

Fig. 16·24. S<.:hemll moloru lui de tureni conHll!lu cu excitaţie deriva tie.

priJldp .. l al indu!'lllilli . Deoul'l' ('c tensiune:! U a reţelei de :llimelilare ('slc ('on~lallUi, tlm·n!l1] (](' exeila(Îe, d,·('j ~i [luxlil ilHluc! oJ' ponte fi d\' Mi('Wl'n('n mt!tl\inul. ('onsl.~lllt , a,~tfel incit rar<1rtt'rhtic:1 mcr~1l1ică n acestui Illolor este i(]enticu CII accen a moLonllui cu excita tic sc parat~, Scăden:a de tUf<qie. intre mers ul in gol şi mersul 1;) plin5 ~arcină. este de 2 , . . 3%. La motond CII excitaţie dclivatif' trebuie toLdt'jlln'l obser;at ca reos[atul de e.xcitaţie Ht sa fie legat intr-uu Pl1ll(~t P (fig, IG-2.ţ) Întrt' reostatul de pornire H p şi reteaua de alimentarl'. Ll'gnrea intr-un punct C<1 P' ,de exemplu ('st,(, /.!n'şi li.i, dca.trect' În acesL rllZ , curentul de exe itaţil'. cl eei fluxul inductor, este influl' uţal de pozitia rcostnlului R p , In figu ra 16-2.; c~tc reprezentată schema unu i motor de currnt cuntilluu c u exritaţie ~crie, la care bohina.jul dt, \'xci taţi c se găst'şl(' ]('gnt iti scrie cu circui tul principal al Îudusului. ,':ic ('onsiderii. rdalj ile d:ltC mai in ainte:

C=]\ <1> 1
11= - - = - ' . il ,\' <li (\'1

U

k.

in ('are

~~a

llotnL:

MAŞIN"I

DE CUR..E;NT

CO~-n!llUU

267

Deoarece curentul principalI trece practic şi prin boLinajul de exciacest curent poate fi considerat proporţional ('u fluxul inductor CP pc ('are-l produc<" adiei!:
taţie,

unde

"2

c.'"tt' un factor de propor\ionaliLalt' .

1
Fi~.

16·25. Schema mocu exclÎajie serie.

torului de cUft"nt continuu

+

Rezultă.

:

dao:.:l\ :se notea:dl:

tu COllse('intii:

unde S_ll nolal:
1 r== k~ .

I k,

JnlrorluCÎndn-sc ultima valoare obtinuti] pentru inllinle :1 tmaţiei ~c oh till C ;
kt
11 = 1;1

(j)

in expresia de lllai

vt Ve
( lG.8)

k~

undc s-a notat:

~ =k~ .
k,

288

ELECTROTEHNICA

Gl':NERALA

H cl<\\ia de mai inaillic a turaţid fi în Cllncl-ie de cuplul C araLă ('ii HUlli cuplu lllic îi corespunde o t.um\,ie mare şi, pe măsură ce cuplul (sarcina) creşte, tura\ia scad<> . In figura 1 G-26 este rcp rC'Zcntată curba cor<>spun z ătO<lfC ~ caracteristicii mceanic(' . Această caracterj~tică araUi rrl la pornirea motoruiul dnd tura~ia Il este mică. cuplul este puternic. Din accasUl cauză, ascmenea motoare se lltilizeazii in special la trac~iun(' (tramn,je şi locomotive electrice) ~i la unele mararak unde ('ondi\iil .. de ~p]"\·irin cer cuplu mare la pornire.

n

u

J

e
Ha. 16-27, Schema moiorului de clIrem conlinuil CII excit8jie mix t1l d.iferell[iulii.

Fig. !ti-2G. Carac teristica J;1<' ,anici! a motorul Iii sene.

Jn fig lll':l lG-27 ~(' aral5 ~: cilelll:l motornlui cu e.,riLalie mixt:] ~a~1 ('Olll POllllrl. 1;n :.I ~-rll1('nea molor <lrr dOllă circn iLe de c.\.ciLa\ie, ş i :inUlIlt' unul in <lc-ri\'a(ie ~i altul in 5('1"jr. raţii dc cirl."uilul principal al jnduslllu.Î .. \{:I;'sk dou:l circuit<, ~'in t a~·tfcJ hohinal-e. Îut'it flu:-..:urik maq:nl\Lir<, rrfp0 rLiyc să aihIi H'llsUri l'ollLrarii, O aSeHH'I\Ca e:-..:rila(î l' se 1l1l1ll('ŞtC difacn(inlâ. In acpst C:.iZ , pe m;ll;uru C{' cuplul motorului {Tl'.'jk. se olJţille ca s{'{nlerp,l de tura tie datorit{t e:-..:cita(iej deriyajic ~fl fit' COlllpcllsaL:l de t'xc.iLa(ia ~l'rie. InLr-adeY{lr, CIJld cuplul creşte hll·aţi:1 :m: telldin(a ~ă ~carlii : rreşlt'rea 1:11pllllu i Cil !"efpU!lrl!> îm5 unui rllrl;'llL 1 :dn;Ol:LiL d(' in (Jus mai marr. Deoan'ce' 1 rrcşle, J'llL\:ul H'rjr nc.')u' ~j ll1iqoreazii fluxul {kriv:d.ie. a5tfel I'nel!. fluxul r('l,ulJant ('str nwi mic ~i . in rQn:ic('in(ă . turaţin creşte pentru a r('\-('ni la \"aloan~'l ini \iaI::i. ~I()loar('k c u eXCi!<l~!e mix!::, diferenţială ali Însii dezayalltajul dc a IlU ayea () funcţionare ntfi;:ienL de sL:\bil?i, ~j de aceea sînt r:J]" utilizaL(· .
Cint.! cele două bobillaje dl' neiLa(ie sinL asLfel realizat... incit produc fluxuri magnetice de acela;--i ,<,cus. t'xeilaţia se numeşte adifiunall1 şi se ulilizeaz{! alllllcj tÎlld estc !lccesar IIIl cuplu mare. de pornire sau o mit'.')orare Importantă a tura (iri o dat!i cu creşterea ~arc in i i .
Aplicaţia f6·2. Un motor electric bipolu de curent coniiauli cu excitaţie în deri· valie (fig. 16·24) are o pulere la arbore P----;40 k\V şi este alimentJt de la relea cu tensiunea 'U=::OO V. Randamentul 'Ij al maIorului este 0.84 num Aru l V al conductaarelor la periferia indusului este 800. rezistenta n a lndllslr! u! este 0.1 1f. rez is tcnia r a circuitului de e:l:cîtaţje este 50 O. iar fluxul magnetiC inrludor ID~I,5 · JO -! W.b. Care este cuplul C şi turalia n a maiorului)

l\1.AŞmr

DE

CURE..".""T C ONTINUU

289

Re:z; oi\' are. Pulerea

cerulă

de molor de la relea es te:
40 (){j{) 0.84

P,=- = - - = 47 619 W.
"1]

P

Curenlul loial absorbit de la

reţel!

;

fl = ~.: = 47619 =238,1 A.
U 200

Curentul de

excitaţie;

i=..!!. = 200 = 4 A.
r,

50

Deoarece:

rezu!lă

:
f=Jj - i=--'238,] - 4=234,1 A.

Cuplul electromagnetic al molorului este:

c_ N

2;-;

iI>'I=~

2 ' 3, 14

·1,5 · ](J---..2·234,1 = 447,32 Nm=45,6kgfm.

Forta contraeleclromoloare:
E= U- ri ·1=200--o,1·234.1=176,59 V,

Deoarece:

rezultă:
rl

=~=
N'rp

800 ' 1,5'10 2

176.59

=14,71 ro lis=BB3 rotlmin.

9. CONSTnl;CpA

MAŞINTLOR

DE CURENT CONTINUli

in figura 16-21-\ Se arată modul În C:cIre sinL fixa\:i polii de carcasa ullei cu patru poli. La nwşillile moderne, carcasa este de oţel, turnat sau suclat ; la maşinile m:1J vechi, se execl1ta tliu foută. Polii se fabrică din oţel cu mare pcrmcahilitate maglleliră. Fiecare pol arc la extremitatea dinspre Întrcfier o talpă, care imbrăţîşea:ti't indusul ~i permite o distribuire bună a liniilor de forp in intrcfier.
maşini

1'J -

Electrotehnlca

generală

1(j~ 3 1). . (ou d ut'tonrf'k nu se bol)int>3z::i in gC'Ill'J":t1 direct pc indus. C('Ii' mai obişnni!f' sint rrestftturilc dt'~t·hist'. fn nt-public:l Socialisl:1 Homiinia se conslruit"sc ma~inî <lI" turclIl co ntill UII. 1... lr:l!<.. 16·29. ('tU'{' permif. Prcsiu .Olaic a tit intn' de. . Die~el-d c ctricc.1uri pot (i de~chise (fig.' izolate. Lameklt formea. în spaUu .}ca P<" care trebuie li-O exercite asupra tokctorul ui I (>ulrll :1 S{' ohiille lll1 cOlltatt hun se reaJizcazâ eu aj lltor11 1 unui n . Colt'donll ('s lc ~olid<'lr pe nttl:\~i . 1'0:\1'(. mediul unui SUPOlt.11l1Wldt! sint i1. Crest ~turi de indus : Ineh...!i lo.:. In figura 16-30 s(' \"t.op ul micşol'5rii pierderil or prin cm'\' n!i lllrhilJnari . d se fOrmc3-ză mai I!ltîi hobinr.lnumit unghi i7i jurul col. r> - .emldeseh\se .t. De obicei c:. in <ln'apta illdusului.. grafit ~au bro:Jz gmfilfll !> Î S('f\'('se la culegerea CIIl'(' llL.:ctorului.. .ci]f' Il{' locoUlotinJ(> t'ledricc. Cond uct oarelc ~Înl :l şt' zate ilt cr{'~tăluri pe indl1S .' ]{j-Jj şi ! ()~31 reprezintă a!']kdtll gt'lwral nI utlei maşini de Cl1t'ent eon tinut!. r:ll'\' H' fjx('a.it\ljl din l oiI. lG~:~2 ) .."". '~ al Fig. it> :. 16-29.i totuşi rot i cu un .t" magnetic ă.di II)) ind eilindrie (fig.29() EI.<LitlliL dintr-o srrÎe elI.<:CTROTr-:-rlNICA GE::-IEH A r.·:orL reglah il.\<1 :CII !I.::u apoi in cfE'stătllrilt· indn. in se.\ ('('~b· c r(>~t5. c). In figmfl 16-30 ('vIN·torul esl(' l'eprezt'nlut.. j !. El (>stc ('oll.'1. precu m l)i m'ltoarcle. fiind lt'gaLr de statol' priu interC. b) sau ilH'hi~!' (fig. El {'~!e ('on~t.'dc o a~tf{'l de hobiJlă în momentul illtrodu('erii in crt'st :i1urik 11'~pe(:('ivl" all' indnsului.ului.pC'tdt> bohin(>[or. e)\\se ..sullli şi apoi ~~.. Pcrîilc se ('onf('t-\ioneazii din ciirbunE! tun' . ş i troi!("ibul.. a <I. !:igl1ril.W:IISJ rni!~inii. Fiecart> laHwl. 16-29. fi). IX 1:\1 întÎusul.A lndu sul geJlt'ratorului ~(' Cabl'idl tol din oţ-el cu man' prnncabijilale. 1t1-29.j 1est(: n"atfl dl' butue print r-lin flispoziti\' In forlll:1 (le roadă d(' rinduniru.' lall1clc dill (upru tare. ("dc rllaj imp0l'tant(' fiind generaloarele ş i motoart'" l~ de curent COll tinUI! fol o. cit ş i Caţil de hutu c. A('. semideschi-lie (fig:.t! ~ tf' pt'rii silit fix(' Fig.i:>1'-t un di~Jlozih\' . c .' l·:t periîlc s~ se poat . leagă cll. pclltru tnllm'aie." ~tplt~li <t~uprn periei (fig.

Q. . Fig. Fig..'\a~iTt. 16·:. 16·31.oI11inuu. 16. FIg. ..:t '''lIşinii de curen t (.:i al i~ta fabriclIt:i in Repub lica Rnmania.291 Bo billă 1n curs de morltiITe pe indus. de curtul continuu So<. 16·32. Scejiu ne prin col~tor. Perll! cu suport. Supor} f ig.

aloric un unghi diferi t de goo.gate in scurtcircuil.. Daca se schimbă sensu t ctmpului slator ic.\\olor ul . sîni 1".C.'11 creşle cu cii frecvenja cure.X. Slalorui es te ase mlinător cu acelR al ullUi maior asincron sau sincron monofazal şi se leagă la relea. De<larece flu. proport ional cu fluxu l magne tic indudor 1J ~( cu cu rent ul abso r bit j II dic ă: C"'-" K cIJ J. INTRETINEREA ŞI DEFECTELE JlfA Ş INl LOR ELE CTIUCE 1..na cimpului magnetic S1. MOT ORUL f. Deosl. . i1cesle cîmpuri compor tin du-se ca doi magneli. molo r l. chiar dacii curenlu es lt:! a lternati\'.ldl. roTOR liL ~IOI'O F. adică de acelaşi sens. sinI acelea din iigura. Diîicultah. Oac11 la un moment dai.~ul (1) !luate fi consideral pro porjiomll cu curentul absorbit. pentru :1 reduce curen\îi t u rbionari ce ~e produc din cauu cimpului m~glle lk alternat iv.iti\'."fON()FA7. A)l"a perii lor trebuie sA facfi cu .'risticii mecanică asemăntito~ r e eli aeeea a moioarelor serie de curent continuu. . SIE rn figura 17· ] este reprezental sche matic maiorul cu repulsie. cuplul \·a fi pro por\iollal cu !Jă t riltul clIrenlulul ~i deci va fi mereu por.l mai greu decil la motorul serie de curent cominuu.>\Tn" CU COLECTOn.'birell cOllstrucli\'/i fată de motorul serie de curenl continuu COI1. \PITOLC L X '"II MOTOAHE DE CtRENT ALTEn.re un cuplu de po r- .AT 3 CU REPL"I. astfel inci t forta de repulsie se men ţ ine avind ca efect invÎrtireli ro l orului In sensul săgejii. De aceea. sensul cîmpurilor mag netice.ll poa te funcţio n a şi C ll curent alter nativ. lului alter· n nll! iv de ali me ntare este m ~ i mnre. cu deos ebirea cii periii". Rotorul sau esle iden tic cu ind us ul unei maşi ni de curent conti nut!.. ele se utilireazii mai ales În IracHunca e!~lrică_ 2.~lll In faptul cii polii ~tl1t din lele. \"11 p u tea da la arbore un cuplu C. se schimuă şi sensu l clmpu!u i rOlorie.\ 7.A T SE nIE D acă un motor de curent conlinuu cu excilajie serie esle alimentat cu curent alter· nati v su b o \e nsiune eficace U. roioric ş i statuTic. Comutatia la motorul monofazal serie cu colector se relllizeaz. Din această cBurtl. asuprll rolorului se va produce o fortA de repulsie În sensu! săgeţii. Aceste IlH]toare au o car.

Fiecare fad s ia/mică S e~ie legată cu o extremit:de la r{'leslM d{' alimentare . :\lOTORCL TRIFAZ. Ac~t.MOTOARE DE CU REN T A LTERNATIV CU COLECTOR nire puiernic. molor . de purl1ire ca. ti-3. Prin rotirea fn mod simul· tan a celor trt'i perii. regJ. venlilatoare. s S~N / RoJr. Prin rotirea axei periilor se poaie.J tu~a\i<:. ____ 1 N . W)TOHU_ THlFAlAT DERIY. .\TIE ce COLECTOR In fig ur~ li-3 l'"siE' rep rezent a! schematic aces t matOL Slatofl11 S este asemănător attlJuia al unIIi molo r asi ncron trHazat şi se 1eagii la releauu de alimen lare.olorul cs!e construit ca şi inuuslllllllei maşini de curent continuu. Fig. aparate eleclromedl(:~Ie etc. Schema motorului mOllO· iaza t cu repulsie.\T SER IE CU COLECTOR Slaiorui IIce~tui motor esle a~e!llân!l!or acelui. dar are Irei perii aşe zai e la 1200 pe periferia colectorulu! (fig.J al unui molor asincron Iriiaza t. corn presaare.se intrebuinţ ea za In cazurile in care esle necesar un reglaJ ~onomlc ŞI 1n . 1. R. 3. <li iuratiei !)i un cuplu put~rnic. se ob\lne reglajul tur~flel intre 50~Q şi 120 ~o (jio viteza de rotaţie ti CÎmpului IJIlignetic in\'frtitor. de exemplll : la ma!)ini de extractie.\\OIOf lll se ulililtnlli atunci eTnd esle necesar un tlllumit reglaj economic. Roiorul R es te <l~elJlii ll~lor unul illdus de ~t'ne r ator d~ CUf{'nt continuu. 17·2). . CII de exemplu in mdustrIa te:ttLlII. 17-2.1~mH e largI ale turatr~1 pen lnt puteri mici şi mijlocii.r 's Fig. 17-1. dar are irei perii la 120" Fig. Schema molofului trifazat serie cu colector.şi cu c"lelahe la cite o perie. Schema molorului trifarat derivat!e cu colector. .

permil JUllc(ion<.1rea maşinii pînă dud proee~ul te hnologi c respecti\' pennil'e oprir('a ei. dl'p5. O parte diu ope ra ţiile.personal de specialil::!l e (elf.\ÎIl<!u-se apoi cuplarea maşinii.lrca maşinii. pcntru :1 fC eyita ayadi mai mari. oprire .asta se procedeazi"t la remout. hobinajeJor şi periilor cu s uporturi. Apoi ~c masaar:\. ohseryal'ea scînteilor la colector (pcntru lucnl de lungă durată . eal"(> se dă ill fU llcţiune . in acest caz. De aSemt'!lca. nu trebuie să se producă asemenea scintei. de asemenea. ca. maşilla se eurăP.. La defectele grave. iar pi('seh' mai mi t !. saI) cel mult sii fie foarte rcdme) .'ctri("ieui). ycrj ficar .:lr. cu bumba c de ştt'rs şi prill suflare cu aer.ărcinal cu aceasta . Maşinile electrice trebuie controlate verificate în fiecare zi de eătre personalu l ill. După ace. după ob\ inerca Linor bune rezultate. asemen('a după lIn proces lelmologic stahilit. Îlltrl'tknd şi se wriric:î izola~ia . a izol aţiei.amănuntul toate părţile . Exislă unele defecte m. m:l sur:lfea in(J'efierului ş i conlrolul jocului axial la lagărele cu fricţ i une.ză pc fumb\ie (pe glisit'rc) sau console şi se face proba de flJDeţ-ionare. să fie:. In gol (fără sa rciuă ) . termenele fiind planificate. După montare. Cele Irei perii sînt. maşilla se opreşti' irill'dia !.. lectrice şi llwranir('. ma şin a se Fix e. pe periferia colec!orului. .irea cu pînză stidată fo arte fină a colcctorului . dar care. fii.'.ai mari. .\poi ma$ina se de m ontea ză În conformitate CIl un proce~ te hnulogic st. a!lume cu îndeplillir(.e opera(iile de mai inainte se txcctLlă numai de eă(rt. de e xe mplu . 5. maşina es te trimisă la reparat dup:. pe loc. . La cel puţin trei lu ni şi cel mult un aIl !:iC face o revi:ie periodidi a maşinii. se ye.~l lor. <'Icoarece ar lH~eesita o înlrerupere prea lungli. fiind apoi luată în reparaţie. pentru ca cele C:H"C au nevoie. Motorul se utiliwază în cazurile unde este necesar un reglaj economic al tura\!ei. Turaţia se reglează prin schimbarea prizelor de legătură la autotrallsformalor. dacă este neeeşar.rifică dacă se roteşte În ~(' n~ul lWCC~. de verificare şi ('olllrol ~e e xecut-il pe ma şina ne demon tata. repara le .. La control se pot constata defecte de imporb:mVi di(eritâ.aIJiliL ~:(~ verifică şi se r o n lro lt'a ză eu (le . După ce se ob~in rl'zul tate bune. de cele mai multe ori fără a opri maşina. şi INTREŢINERE A ŞJ DEFECTELE ~rAşINrLO R ELECTRICE Nofiuni (I~UPT(( relliziilo/" periodice.ECTrWTEHNICA GENERALI. car.29' El.verifiear"a cantităţii ne ulei din lagăre şi rompletarea ulciuluÎ. euriit. in sărcillat. Toat.:. Defectele mici se remediază. . a c ăror reparaţie nu poate fi efectuat:! 111 timpuJ lu cru lui.eură t irea cu bumbac de şters şi pTin suflare cu aer (foaie <le mînă) a earcasei . in locu ite . legale 1<1 reteaua de alimentare prin intermediul unui autolransformator trifaza! A.: se realizeaz:t de. Operaţiile ce se efectuează pentru control cuprind in special nnnătoarcle: ~ verificarea Îllcălzirii lagărelor şi carcase! cu tcrmometru[ sau cel puţin cu mîna.

. Ati ngere inLrI' ra to I' şi statuI".) .sau numai a tlUui organ (bobinnj . . !1It'lc cll'.ză tU turllţie anormală . J merlial ce au fost obsc l"\" ale nselllt' uea defecte trrbuic: anunţat personaJul de. p o t să apară urmli t oarele defecte : Scintei la periilc colctLorului l'au ale inelel o!" de con1act.DemagneL. proprie) . dc~j san'ina se pilstrea:di COllst antă . Arcuri electrict: iJltrc iuclc1e de conlact (Ia motoarele asincrone cu reoslal. Deplasare axiaH"i anorma l ă a rolorului Ş .inut! . de pornire sau la ge nc ratoarele sÎncrouc cu <. pClltru a ~t> lua măsuril e de l"clllcdicre necesare .ile mari de curenl a lternatiY). ~pc cialilaLe re ~ pcdi\". tnc'iilzire:l anonnală a întregii maşini . :\foloarclc nu pornesc s au hlilctiolle<!.<1. perii.CTOR In genera l. . la maşipilt: electricI'.[.izul"ea sau ma g uet izarea în\"(~ r ~:i a gc nc r:>lolltdor de rltrcnt cont.MOTOARE DE CUREr-' ALTERNATIV CU C()[.FUllcţion a re I1cstabilil. colc<".xdla(i<.lor. \"jbratii şi zRomotc :morma le. Curenti dcctrid in arhore şi lagăre (dt> ob icei la maşin.

(' ti'ân~ forma C[lf{'ntlll trifaznl de o anumită frec\'e n ţă in curent ll1onofazat ele altă frl'cyeuţă. una fUllcti onînd ca motol' ş i ceala l tă ca genera tOL Molonll primeşte energia el ect ri că sub forma sllb care este disponibilă ş i anlreneaz[1 . Există ş i maşini unice (cu o s in gură carcasă).PITOLUL XVIII CONHIITlZOAHE ŞI I1EDIIESOAHE Se numeşte de obice i cOJlverli:o r o maşină sau un grup de maşini care transformă un gen de curent electric În alt gen. felului curentului (continuu sau altcrnativ ) etc. a tensiunii.C. 1.iluatc la 120 0 intre ele (l'ig. eare. Convertizoarde staticc mai s in t cunoscute şi sub denumirea de redresoarc.rtizoarele pot fi grupate În două mari categorii: rolafive ş isfafi ct .t\·jn(\ colectorul In sLiuga. Cind maşiua se roteşte. IHlmită (omll/a [oare electricâ )'(>%ultă (lin figura 13-1. de cxelllplu .i. sint leg:J l e Ci! lr('i jlllnde de pc h obin:lj\\! indusului."I. Pc ca păt u l din dreapta al arbol'c1u. aYÎud ac('la~i ax sali axe cllplate. se poal. CONVERTIZOARE R OTAIWE Un convertizor rotativ poate fi constituit din d ouă maşini electrice rotative cuplate.'nel'alol' de curent continuu. Convt".gelle l'atorul. b). In Republica Socialistă România se construiesc ulIt-le t ipuri (II ' COI1vertizoan: roiatiyc constitu ile dintr-un motor asincron trHazal ~i un gl. fiţ(ura 13-1. Inelelt'. 18-J. iar cele trei pe rii sinllegalt' h\ o reţe a trifazOlI. eoleetorului legate la o reţea d<' curent conlill!Ju . Principiul de fUllcţ ion arl' a l unei ase menea ma ş ini .fbore.: CUl"t'nt continuu . a numărului de faz e. ~i invers. produce l'llcrgie electrică ~ ub forma care c~te neresariL Un astfel de grup de maşini (sau agregat) cOllsliLuil~ lin mll/!crfi: or maIa/"generafor. De asemenea. i\l3şina fUllrţioucază ca uriel! motor dl~ cure nt continuu.i se găsesc trti incle metalice izolate Între ele şi f3\:i (le 8. Între cele trei incle apar trei rn . convcrtizorul poate realiz a schimbarea frecvenţei . curc pol lransforma cun~nlul con tillllU in cmenl alternativ. J1 repre. Pc fiecare inci freaca. trallsform:l curen [ul cont inuu in curent alte. ci te o peric. ~.rnath· sau in"ers. a." in l:i o maşină el !. Cu ajutorul lui se poate. iar pcriilc.

Ea poate fi alim entată cu curenl trifazat prin cele trei inele şi se înYÎrteşte ca un motor ~incroo. b) sibm"i. Comntntoarea este rever- Fig. T reprezintă un t ran sformator.ZOARE ŞI REDRESOAR& 297 tensiuni trifazatc.ă o difcrenţ. ca un generator de curcnt continuu. esle o piesă de fier sau de graEi.CONVERTI.. Prin ciocllirile care au loc. unii electroni din alomii moleculelor s int scoşi din aceşti atomi. Print. a{"csla ('mile electroni . . .r-url mijloc oarecare sc illcălzeşle pînâ la ill cfl nd esce llţă o porţiune din partea superioa ră a Olcl"elirului . Electronii lo\"esc. in drumul lor spre anocl. Act: a~tă smulgere a eIeehonilor din mereu!" e~te posi hilă numai oacă mercurul este Încălzit pină la Î ncande sccn ~ă. Comutatoarca descrisă primeşle cnergie sub formă de curent continuu şi da cnergic sub formă de ('tlI'enL altt'roa tiy trifazat .particule de electricitate negativă care se dÎ!"ijl'ază ~PI"C anodul poziti\". astfel incît pr in in termediul illelelelor şi al periilor respective maşina poate produce curent trjfnat şi alimentează reţeaua trifaz ată. moleculele de vapori de mercur ca!"c exil'lă În \"~!'. iar A.re piesa A numit ă 3nod ş i mt::rt::ul"ul ca rc constituie catodul e xÎ~ t.iaJ şi un etmp electric alLcm:J!·i\". Schema con · slrucli\'ii a comutatoarei. 2. iar la prriile care freadi pl! colector produce clll't' nl continuu. fnl. la primaru l dinlÎH se aplică tensiunCH alternativă avind valoarea eficace Va. fiind apoi şi ci atraşi de anod. ii de potenţ. 18·1. R. RED RESOARE a. In porl'iunea n olată cu C se găseşte mercur.edresorul cu mercur ln figura 11:1 -2 ~e l'on~ideră un vas ţi in care s-a răcut vid. Gnd potenţialul anodului este pozitiv faţă de eatoduJ de mercur.

Această dubIă circulaţie de electroni Într. a Fiii!. Arcul. S-n o bţinut o redresare illai~h\lll. Tt'USÎl!IIl'fI Ce 1:1 homrk c·j!"euitulul de utilizare ~["e forma • . Tensiunea CII pulsatii inlermilenie.ratod..ufllată prin linia plină din l"ig:ura 18-5.llorului T. Cc'lfC permite sa trcacfi un curent le în circuilul uumit de utilizare şi carc l~uprinde un i'eecptor oarecare. .'. \':1 l'xistn un are d('("lrie la fiet'arc ulternanţă Il rurenlului alleruati\'.. ~l'll~lIl ~.un sens şi ioni pozitivi In sens contrar constituie un arc electric.'fupc tiud . figura 18-3 s-a trlUiOIl eurba cart' arnl:\ \'ariaţia tensiunii L' din sccundarul transrOfmaLomlui ÎIl rl1nc~ie tit:' timp. 1n eonse· tÎnţ. iur ducI ll'1I5iu!wa HIT !'('mu ! sng('(ij PUIl("l. HlIll1c~lt' redresar fU m Cl"t"Ilr .1' pozitiv raţii (le cMoJ. li.. 1'1 acel aşi timp. după cum se arată in figură.sc de caLodul negati\". sînt ntra. adică pentru pnr{junile hn::>urale din figura. Cireuitul de uliliznre ('~'lc legaL cu 1111 cap:lt In catodu\ C.:i ci o formă a5emănutoar(' . p articulele ca re :IU pierdut electronii şi care co nstituie ioni pozitivi.i..1110(/111 Sf' glls(' ~l e la uu poIwgativ rapi de el1lo<l. Ten. iar apaml 111 ~e.298 ELECTl'l. ar" . li<' ('xemplu. limp ciud tt'llsiul1('n U arp \':l1ori pozitiv('. mercur cu J~edresor . tlllOdll! Al ('~l(' puzitiv (aţă elI' l'atod.-\LA In felul acesta se produce o circul aţie de electroni Îu sen sul catod-anod ln interiorul vasului.I:. iar ('U celălalt capăt .î.QTEHNlCA GENER. • redresaLă I un C\I a nod. durcaz:' numai in iutervalt· dt. deoarecl' se uLiliz('azlt tenţial .('sl. d('('i şi curentul 1 ~ .\2 ('sL.:msrormul orulni arl'..\\'.ll". . [8-3. Fig.sÎunea U c dt' la bonH'I(' circuiltllui dt: utilizate are rorma unor pulsaţi i pozitiV{' şi inlennitcllle. auodul . la mijlorul !'ec undarului lransfonn..etii plino. In figura lS-4 s-a consicif'ral lin vas \' c u:doi anozi Al şi Az. turclll se Ilume ştc rurellt redresat. Curentul 1. Arcul ~t' ~tin~c ~i curcntul se Înlrl. [8-2. Cind leusiun('a all('rnllli\' ~ aplicată tr. ([eoar('('t: dill anoJ nil pol fi n t ra~i e]('r lroni spre.

iunii U l " . ambr. pe cart! serundarlll Iramformatorului J 1.E.J redrt!wan' Irifazate (ng. l\eteârea pulsat iHor.. 18·4. Redresilrea do! aflozi. 18-7) . L A. 1 .le alt. consiM ră d(' CXl'mplu tCIl~iuncOl Ci cor('~pllllzătoare 0I 110d ultii A t " Arcul ~lBodului Al fun ct. 18--1) din dn'uil ul de utilizare face ca pu l. Hedresoarelc d(~f rri!'c mai innin tc fÎ nt mOllofazate. . Az AJ Fig. I \ . astfel in cit curba curentului ~e ~Ipro pic de aceea a unui curen t continuu .. .ntru puteri mai mari se utilizea z ă iU~ . T W IU L o Fig. O .CONyr. A 2 ş i Aa .i ollC'ază pentru porţiune a trawlf\ Ulai gr ()~ a curbei cor('~p\lllzătoa rC' ten!.:m ţe. Schert\a redresor u!ui trifa zo t. 18-6). Trallsformatorul T al rcdrcsoruiili este trifazal. le + le aplic ă asupra anozil or. .. Cele trei tensiuni lrif<H:alc VI' U2 şi U3 .saţiile curentu lui le 55 fie mai nivclate (fig. 18·6. ambelor allernante.oru l ~re trei auoz i A. Pl'. 18-Î..ern. llldllct.. " ! \ 18·5.edresaT cu Fll. finl rl'p rCzelltate grafie in fi ţu ra 18-R ..RTlZ OARE ŞI REDRt:SOAR. C Ue R I - .ivitatca L (fig. R.. . I w T Fig. S. iar rNlrr!'.

. tensiunea Ua a :modului As devine mai mare. anodul de aprindere ila . numărul de allozi.a.act ('II mCl"('uru! eatodlliui C.i allQzii auxiliari Ac. vasul redresoarelor estI. decit tensiunea U2. Redresarea tensiun i lur tTHala le. I fl>i'I.dei lrifazaLt: de ali. sÎllt prcdzu\.:. Hedn'surul are doi anozi principali Al şi .md r ------' mai apropiată dt! o tensiune conLinuă. tensiunea U2 a . " In figura 18-U este repn. Tensiunea redresată Ue arc forma arătată prin curLa cu trăsături mai groase din figura 18-8. e ntar" ş i m tensiunea m e dic redreS:ll." confecţionat din sticlă pelllru puteri mai mici (>i din oţel p("utru puteri mai llwri. Încjt mercuruJ auodulllj de "pl"jlldl~n' lin să vinii in cont.e produ('{" lin mic arc iniiiaI.ă Ve este următoarea Vc =--. .ul se illtToduec bohina L pentru nivelarca onrlulaţii!oL Spre a se nivela şi mai mult ondula(iilc lCll!-iiu nii redresa te . <le exemplu G. Relaţia dintre tensiunea pe [ază U r a.4 2 .[. cU atît mai mult CIl ri t in său () fOl"lllil circuit.i auuzi d('.m .ernan ţc. lllChizludl1-s(' inll"I'J"llptoru! Ia::. in aces t caz. numit. al"(' ~i el apropiată dt: aceca a utlui curent conLiuuu. secundarul transformatorului arc ~ase faze. n . d. Pentru a se aduce caLudul de mercur C Ia tc. re-l. astfel incî!' redresează amhele alt. IlUliliUI pa/a ca/odică. Jn felul acesta :-. sau de faze in secundarul transfonnatorului.42 devine mai mare decît tensiunea Ul' astfel ioc ît arcul sare de pe 'lUodul Al pe aoodul A 2 _ în punctul 3. Sf' utilizează redresoare cu l111 număr mai mare de anozi.mperatllra lH'c('sară. legat la reţea priJl intrerupt:orlll le. să fe I11cll(infl şi la sarcini lIliei.i M:parat prin lrallsform:JLuJ"ul de exciLa\ie T~.r h' 12 . adică este mult t fig . n SIll . SI' pune in funcţiune. Pentru ('a por\iunea incaudcseelltii rl (":\L(ldului.300 ELECTROTEHNICA GENERALA In punetul 2.i incliniudu-sc astfel vasul. alimt:' nl:a[. 18-8. î n practică.modului .' " În ca ["(o : k este raportul de ln\lls[ormare al transformaLorulni. iar arcul sare de pe allodul Az pe anodlll Aa ş.zelll:ată schema consLructi"ă a unui l"cdresor mOllofazat Cll \"a s de sticlă. Curentul rCdrC!-i:1L 1(. erei/a/ic sau de intre/intore.. .

\ CQNVERTIZOARE ŞI REDRESOAR~ 301 figura 18-10 esle reprezentată schema constructivă a ullui redresoT cu vaS metalic. In figllrl'i se '-ăd numai doi anozi p rincipa li AI şi A 2_ Aprindrrea a'l"CI11ui principal S(' obţine cu ajutorul anodului de aprindere Aa. l~edresor cu vas metalic. fixat 'in Fig. . 18-10. tijn an' o armătură a care poate fi atra~ă (le bobina S. cufund:'l anodul -'l a in merc ur. 18·9. la capatul inrerior al tijei metalice l. Intrerupindu-se rî~. La capătul superior. cu vas de Redresar sticlă. bobina atrăgind arm ătura . La punerea in funcţiune a rcdr<'50l'ului.

Aecul se poa te aprinde. Aceste redrc. prin· Ir·un dispozitiv special. " Fig. care proy()~că. ~ri~. Dacă. fnncţionarea anoz il or principali. b. . fădnd !'.302 E:LECTROTEHNIC.:" Gii::NERALA apoi curen tul din bobină. pentru alimentnrca lralll\'uirlor (care au motoare de curent continuu). Ia pot enţ iale pozitive sau negative fată de catod. de.7'~ .>Tila corespunzUoare unui anod esle n ega tivă .i ~ Ilcle. la rindul lor. Gri!ele de com a ndă pot fi aduse. şi calod se gă seşte un grăiar mellllic.. 18·11. se a prindă al'tuJ. Redresoarde se utilizează pentru transformarea curcnl:-uhli alternativ în curent continuu (redresat) ca .:la din mercur. numil sau gri/ă de comandii. cu o anumită intlrgrăta r La unele redresoare.'en!t pozi ~i\·.i. se trece un curent electri c prin ignitor şi mercur.ziere la aprinderea arcurilor se poate obtioe o modifIcare a curbei tenslun:1 redresa te (fJg. În anumile momente. cînd toţi anozii se giiSCfC intr.. resortul r rjdidi anodu l . c~a e provoacli o reducere a tensiunii medii redresa te. unele redresoare cu mercur mOlloa!lodicc au un dispoziti\' special de apri ndere: in mercur se găseşte cufundată parţia l o piesă numită igtlilor. între fiecare anod rÎnlirllPft h U -:i a. prin varjatia intirzie' poate regla Între an umite limite tensiunea med ie redresa lli . de e:o:emplu. după rurc curentul electric prin iguitor se intrerupe pentru a fi produs din nou cind este necesar să se reaprindă arcul principal.ware au ayantajul că DU au pÎc:>se În mÎl.inderea cuiul.- ziere.un sing\lr va. sau monoanodic('. [[{'dlll i!\tirzierii la apr. şi anume atunci cînd grila . acea5 tă 1ntJr. In figura 18·11. In momentul dnd trebuie sii.sală în cazul cînd nu exis t ă intirziere la aprindercll areurilor. de exemplu: pentru incărea!'!'a hatcriilor de 31'urnulatoare (dacă H' dispune numai de cure nt alternativ).ă apară un mic arc. Asemenea rcdrc~oare ~e numesc ignilroant !:au redresoare i gnilronice. . iar U~! În ca:wl cind există o asemene a întîrziere.lrc anod îşi arc vasul său .!'.. deoarece electronij care viII spre l!nod sînt respInşi de grija negativă .if'arc.a. aprindt:rc~1 anozilor de excitaţie A t ş i carc asigurli. 18· 11). eu ajutorul energiei electrice date de o rct('a tri faza t l'i . UrI ·e"r '~ · zinlă tensiunea medie redrc. cînd fier. RC fonn'l:'ll:ă atunci un mic arc carc pro v oacă aprinderea lucu lui principal. In acest caz. In felul acesta. arcul anouulul respectiv nu se mai poate aprinde fn momentul arătai in figura 18·8. an greulate mică şi volum redu s şi un randament J)1IJl la orice ::arcin u. Recire-soarele cu mercur ni mai mulţi unozi pot fi polionodict!.

R~' "mt.('riilor dc :1("lIlllulaloul"t.~________________~C~O~N '~""R'Tc'"Z"O"A~R". 18·12.('l1rÎnd ~.'~O:ln' nI siliciu s în! lllai uyall t:1j(ja~(' decit rele el! germallÎu.. n .i Ill! sir:ll de n\('fal \1:...l. H. 18-13. Redresor eupru -oxid.t în !'i{:hl'IllC'k: f'Jt>driec ea în figu ra IR. dn'. um'lllni po[\L e ('ireul a llIlmai il1 ~I'llsul s(·kniu-o\el.. cle.1. homl'lc 3paratului. [\ccsh.~ d t· siliciu comandat" (apro :\imuliY in I"rllli in C:l\"(' S(~ poat<. te ~c Hnleaz. puteri mai micL S{' [olosesc şi redresoare uscate dintre care cele sÎ111 cu tUp /'u-o:ri d şi cu seleniu. <"it' exemplu ('a in m OIl{tdul in pUlile rrprczenLal in fig-Ilra n~-I. b. Fig.\\ b __-. S('ll. iar prin P piIlJi(C"lc elI:' ~L!'lngcre ak a. \h'mr-lll'a redr'.d r('sor l"1I mercur prin intcrmrdiul prilelor) înln:-bll in ţează mai ale!> ÎIl ("[u"('an-a b:ll.I L II. Printr-ull astfel d .comanda 11Il rc.HI<\ tle ("\l!"('nt aHtrn:\lî. 18-12) esle alciîtuit dintr-o lierie fi . unde prin 7' s-a ll oLll Ull t ransformator legal l:l n'\I'. fi ~(' are element avind o placă de.n~a11lhllllui.1 şi Ii. Redresor de seleniu. Dr.. fn ll1!imii <mi s-a in("l'jHlt ('Qn~trllir("a n:::dre~oarl']or (k puteri 111:\I'i. lI ll !llik tiris/oare... Redn:soardc l.· al eurentului . nedresoruJ cupru-oxid (fig. rn~j obişnuite Fig. .-13) est e aJ6itui l dintr-o platii (il' (jiei Jlic uclal 0n.lll s iigeţii :lraLii St'IlS11! ti" eire\1I<1(i. Pt'n lru a se putea redresa aml)('le alterll<ln\t' ale {·llrenlului. prin . Un aSemenea element lasă ~ă trcad'i curclltu\ num ai în liensul plumh-cupru .St' lradillilc. SllpraIaţa plăcii de cllpru dinspre plumb esle transformată în oxid d(' c-upru (O) printr-un tratament lermic.·. g ah<l ril Illai red ll~ şi n d iind at i l de mull illFlllr n!aL(~ de tcmpcraturrl.:! rell~it ~':I ~ (' fah riel' re(Jre ~oare elI cl'llIh.s(wul eu selcnill (fig. Cll Ilerlllll!1i(1 şi mai all's rll siliriu .mcute.ECş.lSe .' ~:e lragil Intre ek dup:i difrrit(' sdlf'me . lNJresor. S-a HoLuL p rin R o rondt'lii el <1!'iLirii. Pentru.l eledriri"!.'"E'-__________________~3"O"'3 . ~l y iDd. cupru C !:ii unu de plumb.~ . l{i'(lresOll!"t. la ill- ..<. rc{]resoan.."R"E"O"R""'"0voA.01" fuzilJlI JI .k. Ull strai rk selrniu S:..'. 1:1 :I ~'('eaşi pUL"fe.

in care se foloseşte o diodă simp l ă redresoare. Figura 18-15 reprezintă o scJlcmă de redresare. care redreseazii ambele alternanţe . oblinindu-sc tcn~Îlln('~1 redresată U r . 18-15. paragraf Ij. Tcnsiuoea altertlalÎ\-ij Ca. In figu ra 18-17 se prezintă o schemă <:u d o uă diode. Fig.edresoare cu tuburi elect ronice Principiul redresării cu ajutorul tuburilor electronice a fost dcscris in capitolul IX .ELECTROTEH!'iICA GEt>. se obţine la bornelc rezistenţei R. Ten siunc" altc rn ali\'â Ua de redn'~aL. . eare trebuie redresată. c Fig. Redresarea unei singure alternante cu o diodA. R. 18·16. ambele alternanţe.este t('n~iunea alternati\"ii. Figura 18-16 reprezintă o schem a folosinrl o diod:". Cu această schemă se redl'eseaz:l 1n timpul unei Ţ ( . se aplică şi aici prin interme<liul unui transformator T. c:l1e lrcbule este apli cată diodei p rin intermediul trallsformatorului r.'ERALA c. P entru simplificare. carc Tedrt'scaZă. iar tensiunea redresat ă U r . cu doi anozi AI şi A z. Redresarea ambelor alternanle cu o diodă cu doi anol' perioade numai o singură alternanţă . In cele ce urmează se dan cîteva scheme cu tuburi electronice redresoare. nu s-a mai t1e~cnat circuitul de inc!lh:irc a catodului . de asemenea. Ua.

18-17. este obţinută la bornele rezistentei R din circuitul anodic . T fiind un transformator. este tensiunea redresată. prin intermediul transformatoatţlor TI şi T2· ' . 18-18. Redresarea ambelor alternan\e cu două diode.'a! ii . l:~ 'Ţ A ~ . Cclc diOde au catozii încălziti cu c urent alternativ. • ~ 1 " c R n' "R Fig. Tensiunea Ua care trebllie redresată este aplicată circuitului de grilă eu ajutorul transformatorului T. iar tensiunea redresată U. Fig. Trioda redresoa re. Figura 18-18 prezintă schema folosind o triadă rcdrcsoarc.'\ \ redresa\ă. gene . două ELECTROTEHmCA GENERALA 305 iar U.. 20 - EleC l ro!chni~..

HltillUHI"t'.i 5(> <ljungr la orlJire. dar dupii un tilllp oarecare.:lrea la ObS(·llfitat{' ·'. In plll~.A.i evita :lpariţia ullor boli prof(·siorlalt'..\. . in . ochiul in(·qw să \'adfl din no1l. Mărind ilnmin:lr{'<l peste o :Jllumilft limit{l. dud s(' inlr:1 ti\. prtn "adapl. Ia Început..1 minutt· .1.\RBIT Ş I Ut\IT. o:nJl('nii. S!STE?-lE DE IU --.. j('n aUi ş. asigur:"i O fo losire cit mai hună a unt'llclor şi a 1tI!!şinilor de lucru.şi o::JllH'tlii din JUI'. Timpul P(' ('.-\ umbrelor.:cmphl..J! praetic că 1111 îlulUiuat de hu!):! (·a li late imhunatii.CAPITOLAL XIX It 1j llI~ATUL ELE CTRIt 1. . l al:.g~ IU('l'uril. la lumina fla b:i dat-ă cle ('cran. ire a \'('("h' rii III! S(' mai ~imlc.ll deost..).ţcşl(· ('ondiţiilc de mUrl(""[I.·c~\ Il('('csitfi (fa şi ndaptarca) IIIl timp ('U :Itît . NOTIUN I GENE Bf\LE: i\I.c" . ("a şi ee.ll1":lL o problemă de O impori an l.' :-.. orhiul di~tingr ohie(·lele . obiectele de\'Îll ~trăl(\ci­ loare. adici\ omul nu lIIai dblingc OhÎt'I·td~. măreşt e calitatl'a produl"ţil'i şi micşol"t'<lză rebuturile.T! FOTO~fETRTCE DE B . t'fl'C11l1 dt' imllllnăUH.\fomodaJ.ursul spl'da('olulni .) intr-uli ~patiu iluminat llOrmal ~c rt>duce iluminarea . un ihlJnillal d(' Imn. Cl'CSl"Illll.' Ulai hiue. adira . in primele UIOIII('lItc se . Datoril"ă <I Hl'I"t!nţeJor de culoare şi de ~triilu('i]"( ' a diferitelor pllJld~ ale llllUi ohird. (Dt' p:-. deşi iluminarea CI"\':5II'. datoriL.rsit:.scn ul!t'.'u. ril1durilro <1<.) (·alilah' măreşte producti\' iLatea Illuncii.1.1 llHt. J"t'du(·c n umiIrul de arddentc ş. nistag mus (sau clipilul och ilor). la lumină Într-/) saJ!i dr (·int:'JIlaLugl":lf.{' . ochiul ln'huie 5.I I:'\. necesar SIt exisl. peretii dC."cde rea incepe sa fit. ilumi narea.[leomod{'7. nil ~(' pol distill .(n' il llt't. (""a de exemplu. Pentru a putea vedl.1]"(>'1 1.(' un minimulIl <le lumim.\ I)hseurit:lI.intă. och iul in(·{'jle să vadi! {lin t I ' in tI.inarea În tt. Ua.ollsLal{1 o sdl dere a \'('derii. mărind ihlln. dar după dtt'ya minut(' !Ct' pot "f-dt'a dt~sltl l de bin .>hiUI in activitatea omului . estt. dt'oarecc s-a (:on:-..... Pentru OI distinge daI' obiecte :lşrzaLe la di stant~ diferite. vedeJ"ea uu ~(' Îmi)unflt:îţ('şte mai mult. adap{.-\T lIumillaluI arLi ficial n'IHC7.e poaLr ajunge uJlrori la cite\'.

(De exrmphl. in unit:ltca <:le timp. dacă i se ndt' filamentul iucand€'H'col. Fluxul luminos ~(' mfLsoară 1n lt!meni. ' vedţ> unghi ul solid Q sub ('lire se din ceutrul luminos lumină Fig.şi pătratul razei sferei. lnlwsilalea IllmilJoasă.rLUJ. R s Raport ul djntre fluxul lumin os (JI emis printr-ull uughi solid elementar ungh iul solid dementar reprf"zinlti Întensitat"3 luminoasă 1 a izvorului de lumină în direcţin eomiderală: fi şi (19. ~rărimil(' şi unităţil e fotomet. 19-1 ) ..ştie.ulluminos emis de Ull iZ\' or de lumină est!! PUIt:l. cort~puozătoari' radiaţiilor \'izibile emi!ie-..1.l de lumin{\.iilor aparatelor eslI' stînjenită).rice pdnripnlc pe buza cărora pol fi aprerjate un i1um ina~ ~i o instalaţie dt> iluminat oarecnre ~int cnum('rale şi dCf':crisc mai jos: Fluxul luminos q.1 ) . . eitirea indirot.l<liaţiilol' care pl'odue ~enzaţi:. cum c!:t(' chiar caztll unei lămpi ('ti ill('andescentă pentru luminatul tabloului. Pentru a jn~{'l('gc accasti:i Illhimc :.{IXATtiL ELECTRIC :'l07 mai ScuTt cu cit iluminnrea este nulÎ bună. 19. prin fenomenul de OI'bire prodl1 s de ~tr1'i!ucil'ea fiJamf'ntului incandc~c('nt.\. O instalaţic dt' iluminat care llll ţine St>aUlU de aceste necesităţi ale unei \'ed~ri in bune. este cantitatea de ellerb1'jp. Strălul'irrn intcus{J a unui obiect jeneaz{l '\t!{]rrea şi ingl'CUnC3Ză aeomodarea.or de lumină. ° n~ :' se numeşte. după cum se sferei alia S. nu.e de putere de 650 ori 111ni rnkă decit "aLtul.. in aceastiJ ~itll~lţÎ('. de către un i7. coodtţii \'3 fi o insJalaţir nce..orespunzătoarc. Lume-nul (Jm) e~\e o unitat. atunci cind priwşti spre tahlou .[.un unghi solid 2= -'. Emitereâ UHui flux <1> de către un izvor de punctHorm O printr. pe suprafaţ. Raportul dintre suprafaţa S.a ace~b'j ~rl'l'e Sf' consideră o zonă ru !iuprafată S prin care iese lumina .:c consideră o sferă de razit R in centrul căr!!ia ~c află izyorul lle lumină O (fig:. in apropierea tabloului de control al unei instalaţii nu trebuie să fie obiecw străluciloare.:l. eorc~pullzăloarc ]'l. cu alle cuvinle.

ş anlicrc etc. material oarecare a.).ă. eslc mai mic dedt un ÎLatea. () parte I'slt' absorbită de obiect.re llil cocl'icienl de reflecţie.i .308 Cu cit [luxul emis ÎnLr-un ungh i solid eSle mai mare.rca P COIiSUllHllii 1> de acel i7. Din flu. mai aproape ele unitate. el ponte fi : iluminat inferior (iu cHidi!'î). la aceeaşi pult'l'P. O parte se rdlecUt. miisonrii in lume n 1)(' \\taU (Im/ \\"). rlaporlul dintre fluxul care se refiedă ([lux reflectal <ll r) ::.'.\.t (flux incident lI)f) se lIum{"~tc fador de rcUccţie sau eocfici{'nl ele rcflcc!ic p. Astl'd.iiI/mi nul exteri or (in spaţ ii deschist'. (1~. consumată. Iluminarea se măsuară in luc:.darul de eficacitate luminoasă este mai mare.[l Cll () ('liloarc (lt'S(:hisă are un coeficient. Unghiul solid unitntc este unghiul solid drL~['minat de o suprafaţă 5=1 rn2 pc o sferă cu raza U = l m ~i se nUllleştt: slcradÎ:m (str.3 ) Factorul de di{'acitntc luminoasa SI. .i fluxul care caM pe obiec. unghiul solid unitate este acela determinat de o suprafaţă S=W aşezată pc o sferă de rază R). Luxul (Ix) este iluminarea ullei supruft!le de 1 mZ pl' {'arc cade uu I1ux luminos de 1 Jm.2) Cu alte cuvinte. cu atit iz\'orul de lumină respcdiv va produce. Cu cii ra. Astfel. llulIlÎnatul artificial poale fi de diferite fcluri. printr-un unghi solid unitate.\"ol' peutru producerea fluxului <1): ~ ~ - . Fadoml de t[iwdfute l!lminoasâ "'l al ullui iz\'ol' de lumină este r<lj1ortul dinlrt' fluxul luminos < emis de izvorul de lumilla şi putf'. iar o parle poa t e fi transmis{\ m<li departe. p ..uJ lumino~ care cade pc un obicd. iluminal'ea este densitatea r1uxului luminos care cade pe o suprafa (.'jtc ÎIl"ll'nsiLatea Lumino asă a unui izvor de lumin a carc cmiLe un flux de un lumen. un flux luminos mai mare. Candela (cd) C.. după locul unde st' npli c.) (Cu alte clIviute. Se observă UII Cu cît . unîfol'lll repartizat. de refleclic mai 'mare decît una cu o cUJofll'c iuchisil. cu atil ş i in Ltnsitatca pe direcpa respectivă ya fi mai mare. ('9A) cii.i. Intensitatea lumiuoasă se măsoară În candele . cu aUl d \'<1 reflecta o parte mai lUare din fluxul incident. iluminarea l~' inlr-un punct al unei suprafc~e S este TapOltul dintre nuxul luminos <Jl şi suprafa~a considerată: l uminoasă ('9. un perete sau o supr:lfa~.

ţemiindirec/.'i.iluminat semidired.ilumil1a/ . Tinind seall111 de ca raclt'-f!!l ip~t:llat: i('i d{' ilulllinat. la un birou ('te.. .r un alL exemplu de iluminat general şi !'c numeşte il li m i Il a t p u b I i e. l'ÎI!d ('in'a -](I . utilizat în ('uzuri de ayaric 3 ituminnLl!llr i normal iluminat de po:iI. IZVOARE DE T.C\IT:'\ . . UJi iluminal indirect.laiij fixe.\IO% din rJu x ul (' mi~ realrze <izi'i un ilumirUlL dil'f'l't .~)O(\) din fllixul (' mi~ n·ali 2ea2ii. rind numai GO.~ de ~' un fl ajunge la suprafaţa utilă dup .l ea{le dir('C't pc suprafaja de lunn (util. iar rest ltl.'l ll nm{â. !)('re!i ş i di Vi'rse elelllente arhitecturale) .d imensiuni reduse (locul de luerl! efcdiv I:J un ~lrl\ng. . ohţ inu t prio suprapur)(:r('a unui iluminal generat cu 1111 iluminat local.cu l·rH' l'gi(· \:'~te inglobată în aparatul de ilLlmi:wt portali\'. mai sint utilizate lămpile ClI "re c-!e ctri('. rÎn(1 eirr:! 90% (li n fluxul (>llIi. realizat prin ins talat-ii mobile {l[ullpi porLativ(' alimentate pri n ('ah iti flexibil de la n' j:cana eledrid)..(jO% di n flu x ul l'mis dl' wr!'~i l'ea'lizc :IZ:! un iluminat din'd.ilumina! dir ed. rind n umai (jO .eslea.iluminal combin at. ~ ocl iu ) .)). cînd asigură o iluminare uniformă pc o ~uprafaţ ă mai mare d e lucru (iluminatul unei nalt ~ . urent s int h1mpile CII incllmles<.tnlJl'j/. modul nlln Ituxul lllminos ('mis dt' iz\'on!1 Ul' lu miul! ajunge ta utilă de lurru. _ f!llminal local. realiza t prill instala t ii ]lortaLi\'c la care sursa tic aJi llll~l!t:lrc .en/ti şi lr1mpile CII {Illol'elicw{ii. p(~ ling-f! ac.!lumina/ . După scopul urmăril : i[wnil!ol /lormal. un iluminat indired : . por{alÎli. lămpile eu deseilrr5ri în gaze ~i În yapori metaliei (mercur. iluminat!)l ma i 'poaLe fi : .ILUM0. uLiliz:1L pentru paz<l (k noap t e a şnntierelor.{il. ilumillalu{ di{u:. cînd ('in:a !lO% din fluxul emi s d!' !iurS .î o J'j·f]I'c ţie (pe tav an. iluminaLul sp:J ţiilor dcstin~le circulaţiei publice ('sl. Iz\'oaCele de lumi!15 utiliza te jll m(Jd ('.). clă:(lirilor de . ciud se asigurii ilumiuatul unuI loc de muncă {Jc .Qcncral.). illllllina! desÎ. . -suprafaţa D u pă După 2. (1 z on11 a unui şan tier etc . iluminat l1 1 poale fi: .>AT UL ELECTRI ': 309 modul cum e~tc iluminat locul de Illuncii. rcaliz'l l priu îlJi5t<1. utilizat pcn\Tu lucru in e(Jlld iţii normale. iluminatul poat(' I'i : . _ ilumin({l indirect.

lGOO (19... De obicei.0=80 cd.Hm data de curba pentru aceeaşi directie corespun· l<ltoare lămpii de 1 000 lm. de retinut ca LIn corp de iluminat modiiicii rea Întensilii\ii lumi noase il lămpii). 2-1. curba fotomeiricli csle da t ă pen tru o Jamp. Strălucirea lilamenlului este mare. după acest timp. In retelele de ilumin at..balon d e sUclA: 3 _ ~:lu Cii fl1l<1 ~o~ tund : ~ _ soclu ~io-­ oal'l: J dul!" .tde tipuri şi furmate cît şi pentru lămpi montat(> in corpuri de i!Ul:llnal departe. cr~je uurata de utili· zare dar se f"'uuc e sensibil fluxul luminos produs. 19 ·3) reprezintă graiic in te nsitatea luminoasă pe diferitele directii care trec prin centrul sursei. 19.1.:are . 2 . Lamp ă incand e$Cenţă. (v{'li mai· reparti}. Durata utilă a unei lămpi cu iIl<:anaescenla se cun:.z. utilate.. prooucţia izvOLlrdor d(' lu millri este asiguraUi de întreprinderile Eleclrofarn! şi !)tcaua "lectrică-FicnL modf'rn.iuerii de! 000 ore de. datoritii \·olatilililrii ÎII parle a îilamcntuluL fluxul luminos scade cu 1O-20 c" din VAloarea sa normală inijia!ă .: ROTEJl :<:ICA CCN ERALA în Hcpuhlîca Socialistă n omânia. kripton). de lămpi. AsHel. ~) Lampa ('il i nrl1ndesren (a ~a li becul electric (fig.!i la 500 W.2. a) ~au CII h:.:i cu un flux luminos de 1000 Im: pentru o lampă cu acee .troduce 111 dulit' .'ltil in circuit prin intcrmediuJ ~oehlltli ei.310 E :. [a o creştere­ de tensiune de 10"l' pl?Sle tensiunea nominal!.a •. la valoarea nominală . Soclul şi clulia poL fi Cl1 fik t rotunn (fi.'ste tor:t'rL. uti lizare. in calcu [~le de iluminat e~te uecesu si! se cuno a scă intensitatea luminoasă pe care o produce IHmpa pe o anumită direcjie. Acest lucru este dat În cataloage prin ~curba fotomelriCll polilra m eridian~ il intensităţii luminoase a liimpli (sau a izvorului de l umin~ respectiv).lIe IumlnuasiÎ a Ii\mpilorcu incandes· este cuprins Intr~ II ~! IB ImI W.ol"\\C. Lampa cu incandescenjă este sensibilă la varialiile de tensiune. cu a ~ (. Dulia are horue penll"U COllectarNI ci la reţeaua electrică . " .i puteri pln. Ia.1şi constructie.- 1000 '" ·Ja. Uneori. 120. 'j Fac ltlful de cficaci(. 19-2. azot .(tm enl mp. Lampa I.""IU şi dulic baIonetă: 1 _ fl!. dar cu un i111X luminos <l>diferit de 1000 Im.5) ClIrb~[~ fo tome trice pol fi date ş i sub fO fm i'i Ele ~I)lt date atit pentru difer. tensiunea trebuie să rilmlnli cît mai conSt8U\<"i.4> corCSpllnlătoare­ pe o direcţie oarecare se calculeaza tn fU!lctie de intensitat ea luminoasă Ia.EC-. 6 _ t.OU soclu ~I duUe "u filet rmund : b _ Cu :. -12. Tnsii durata de utili:.= . 220 V ş. PCll tl'U ~I impiedica distrugerea filamj>nluhli prin Qxjctar~ aresta este iJlc!1is Înlr-un balon cii' ~tidrl in rare ~'e face vacuu m saa se introduce uu gaz in('rt (argon. in Ugura 19·3.ioll et5 (fig. di recţiei de GO" îi core:spundeo intensiiate de 1".'._". b). LAmpile ~ini construi te pentru tensiuni de 12. care se in. cre~te fluxul lumi· nos produs.l_~k/ll ·ra.'\Carle de circa 4 ori : la O scădere a tensiunii sa li valoarea nomin a lă . 19-2. De aceea. . 19-2) Se' bazeazii pe aduce rea la i ncandcsrcnţil (cîrca 2800°C) :1 Ihmi filamenl m<'lalic cu njutorul curentulu i electric. apljciIH! formu la: l:~n!ii Fig. de tabel e. intensitatea luminoasă 1a. cu rba fotometrid (fig.:tlie.

en I ă . 27. fU incandescen!" de uz T"Il~[ ' ~ene ral "'y """.M'~1l15 r:Hlia\ii dzilJilt' . 3ll Jn tabela 19-1 sin t arătate earad{'risticill' prÎllcîpa le ale lti mpilur cu fabricate in patria nOHs l rtl.\\ 111"":]"[UmlnOf.:. I l'ulo:r. '" 2. H' află un strat. Liimpile (. 19-3.1 0- \.7 500 300 IOW 4l' 500 ! OO() . .E :!.'k in \"izih ilc. E 4U F. de aprox imativ 1 000 ori mai midl decit la lămpile cu incandesc. 5lriilucirN1 Ji1mpiî ~t e mult IllRi redusii . T <Ilie/li J. F.. F.zcază pe trallsform:Hea radiaţiilo r Î!r\"Îzihilt' ultrav ioll'tr.. Radiajiile invizibile ultravi oleJe sînt. In W I FI"'" lumlnU1.(!eJ.9. ÎII fund.\\1. '260 T 350 16700 E '27 1:. de compuşi cbilll il'i tl1lllli ti lumi llofori.1 .u lJuorescel1 !n se C011struies ~ sub formii de luhu ~i (30-150 CJJl IUJlgime) şi pentru p.:! leri. În radi aţ ii \"izibilc pe baza fenomenu lui nI! fhwreseenFI. eart" fiind supn"i acliunii radiaţiilor ultrayio ll'le produc prin nllor(.'. b) Lampa cu {lll orescel/{ă. """ 1 ~2U 1 '''''· ' ·~ . 1.enlil. 27 F. 40 OU 120 217 :>72 62:J 840 1 210 :!O20 2880 4 6150 8 00U !7 700 E :2i E 27 " E 27 E 'l7 F. de 20-150.fLUl\lfNATt. in ion Svc'u' III In y """.1 Caracleristicik princi pak ale Wlllpilll r (STI\S 61 15-59) .'2i.. Faclom] de efîcaciL'ile luminoasă <1 liimpilur cu f]uoresct:njii e:<. produse de o descărcare cl("dridi prin \'apari de.:impile c. tnt~ r('ur ş i gaze con \ inule incandescenţă Fig.-izihilC'. -.. 705 1 "'" 7iU :? 540 E 27 F.:l c . FU !leţ : onar('3 lămpii Cu f1uore ~ cellţă ~e 1a. _. c~mpozi\ia gazelo: mlroduse in tub ele pot da o IUllurlA loarle aproplllll'i de lumma 7. 15 % siut radiaţii \"iolt.:. PI' p('rcţii t llhuilli ill rafe are 10(' d('~(·(lre ar('{l.le de 32-3:::' Im W.- 120 1.le de.0 200 :i00 7fJ 100 73 II!O ". 40 E zon J50 E 17 E '. Curba flJlu - metrică a unei Illmpi cu incandescent ă polarii meridianll (de I 000 Im).:. res tul fiind radiaţii ultr'I\· joll.u inC3ndesc. [ ion 105 190 3il 513 Sud. 40 E 40 E 40 Îl)lr-1I 1l lub ]:1 prt'simH' sdizutiL Din tul:llul radia Pilor produ:-i(' de <]t>s('?!r('u)'I'a d('ctrid"l p rin tuh.'L ELECTRl'':. 15 E 0E '27 E '27 E 27 -.5 ori mai mare decit la l. adica 3~. 2. Durala de \ili lizarc a Jiimpi !ar eşie de 3000 h.

e1ei şi nul. c. PunInd lampa sub tensiune. Se ~pune că lampa produce UI1 "efect stroboscopic". Cind se fol. _ condenJ!..ose!'c mai mult~ lămpi. cur('ntul ar creşt e la valori c~re ar distruge lampa.îceşle. la temperaturl mai mari se reduce eficacitatea luminoasă a !iimpii).ti ai săi. curentului apare o supratcnsiune d. 19·4. rescenţ.:i. amorseilzii descilrcarel1 prin tub Intre fitamente şi lampa intră astfel In funcţiune. (") lampă specială S. Lampa cu fluore~eenţ. formată dintr-uu bobinaj aşezat pe un miez de fier.:u>re (bobina. aşezate la cap{'tele tubului . numită startcr.stabililare. inchizind asHel circ uitul rHamenlelor CI ale lămpii.oar.·ederii. sau uneori Se văd rolinrlu-sc l'hiar in ~ens inYCTS decit in realitate. lam. Intre timp.ll. tive) X. deoa· rece O dala cu stabilirea confactului între cei doi eleclro. Schema elet- c.anţ. c. La tensiunea industrială ('Il freC"en ta de :i0 TIz.: datorit ă reaelanlel (induc.. apliclndu·se la capet ele lubllltd Între filam ente. cuprinde: tubnl T. dacă ea ar Hpsi. la un moment daI. contactu l dintre cei doi elcctro7. la ('::Jre unul Iarnă bimetal. C.:i (bobină de şoc) de st<'l. se văd fi e stind pe loc.i ai starterului se deschide. se încălzesc la 800-1 OOO'C şi emit electrofli. in schimb ea esle inFluenlală de temperatură (Ia rece mercurul condensează.. citeva suie de \'01\1 care. la întrerupere:. Dupâ intrarea In func ti une a lămp ii . două eondemat{!<'ln~ el !ii C2 • St<'lrterul S este o din cci doi electrOli ai mică săi este executat diutr-o lampii cu de scărcare in gale (neon). filamentdc sînt ~Ir<lblilute de curent. su b Iorma unor filamenl(~ metalice.312 ELECTROTEHNICA GENERALA Lampa cu fluorescenlă nu esle inf!uenlală de variatiile obişnuite de tensiune. x _ rcacta.scărcllrt! tn lampă este limitat de reaclanja de . Curentul d(' de.bilizare X. face contact cu ceUitalt clcctrod. desdrcarea luminescentă în neon încet ea ză. mişcind repede mîna sali o unea lUi: oarecare. Aceaslii desciircarc produce lncăb:irea elec1roz. mctalt~: c _ tI - s_ imagini care produce o jenă a . C. Inlre cei doi eleclrozi al starterulu i (care in mod normaT nu fac coniac! intre ei) apare o descărcare !umineseentii In neon.. întrerupînd curen tul din circuitul filamenlelor e. starlerul se r. ochiul vede o su('CCSit1l1(' de Fig. de ŞO<!). lampa cu f1uOrE'i'('cntă se stinge de 100 ori pe ~cculldll (la toate trN. tensiunea la capetele tubului scade sllb ten· . fie mergind cu o yiteză diferită de aceea reală. l' _ tub tricii a unei U!mpi cu fluD' cu catozi cal li : stane:r.n:e de 511cll'l . piesele care sînt În mişcare d(' rotaţie fiind luminate period ic. cei doi catozi CI.NiJe curenlului prin ZNO) j ca urmare. de aseJnl'llca."l!~ de sabU. o re.ael.i!or sai. electrodul bimelaJic. acest neajuns poate fi mil'şorat legînd lămpile intre faze diferite al(~ re(. in care se produce de scărcarea. deformÎnrlu ·sc.ă a că rei !'chemă electrică e~tc reprez entu t~ in fi~ura 19-4..

). no. ~ i durcazi'! rît('y<! milluLt'. Dacă lampa nu s-a aprins după prima deschidere a contactelor starterului.Lf' ca ~ ur~ă de radia!i i u!L ra\-ioldC. d!lp~( Dar. lle.'i ll' pl'illl. Pentru ca fllll c ţ-ionarea startcrnlui să nu producă paraziţi.a Tipul It.NER.3 al lămpii. starterul se ~u. 19-:) . ~e ry e :. i'xp())':i \ii e tc. 1" culoarea~ : il> put.:.iunile tuhului w 1'1' 20 \V PF 40 W PF fi.'IlJI'.ELECTROTEHNtCA GE.perieuloasă.ru fi îmbunătăţi factorul de putere . parcurilor elc.t ţii ~înt tnllls[ofm aLe in r:_Hlia~ii yizibilc cu :Jjutorul unor ~uhs tant~' flllor('S('cntc (hnniuo fo ri) a~ c zate pc percJii inleriori ~li b.\ reţea ş i a poi t'oned:tl:J imedi at. St' mon- ten:"1 In ~erie pe circuit o I'~tl' ~{' r~ad<lnFi innuetiy ii . 10 tabcla 19-2 sînt ariltate caracLeridieilc priucipalc ale unor lămpi cu flu oresrenţă fabricate in tara noadrâ . ~e aprind fără a mai fi nevoie de slarter.II lămpii. S. eo]]slruiUi dintr.. st arler PFS <lOW Fllfa ~tarlef .') \'1 C.>..95.Iinge. Aprilld{'fca ![imp ii se face prin iuterme<lit11 unui ell'ctrod a uxiliar :.n in:Jlul public. in special pre - la ilLt .rozii prineipali J. Fi:lllru a limil a Clu'cnt ul prin lamp.LA 313 siune<l de aprindere li sturterului şi acesla nu mai func(ioneazii. slicliirie..tin tub de cnar( 1. chiar de mai multe ori.-l lampa se . folosind reactanţe de stabilitare de construcţie specială.."!der:ÎSlil. al b lumina zilei (ap ropia tă de lumina zi lei. care este redus datorită reactan\ei (indudive) de dabilizare.'rc.0. cu I1uure:>t--en!ii fa bricate in 11. fa brici le xlil. Exista l ămpi la care slarlerul este reali zat cu ajutorul unui dispozitiv care con\ine un mic releu eleetrotermic şi un releu electromagnetic. pină cînd lampa se aprinde.'inal. d:ll' l:U de cOllerl a ti'i d e ].l 1:1 o 'I. Tabr/11 19·~ CU. Se construiesc şi lămpi cu flllorescen(' ă rare. unde s fn! necesa re iluminări deosebi ie).'\0 750 700 2700 2450 :1 UOo 18$0 1750 4 250 . ateliere. loeuinl<e ele. ~Ib de lux (bunii redare a culorilor. şcoli. In In.'ipule ale UnOr 1...).) 900 3240 3000 2750 590 38 38 38 1200 I 500 " 2600 2 :lijQ 1950 11'00 I 700 1 :100 rampa vi/pori de merCI//' de Î/Hlllâ presiune..) ~Ib (completeaz5 bine ilumifla tul natu ra l . In felul an'sta. 11 tlliorilor . in ell rc timp Inmina creşte pro. <I(:('sle f:. iluminat e xiedor etc.lrli:. )..9. ca ma i a prinde decit un anumil intc ryal de timp. factorul de putere a lămpii este <l e 0. . lampa se aprinde în circa I minut. La mpa (-Il mereUr. De aceea.. . se o lampă (-li ynpo ri ele mercur dc în a ltă siu lw Cl! putrri d<> 50 1<1 100 W la ten~i\luea de 220 Y ş i 50 Hz (fig.ii nmninnlă Dimen.0 1080 9. fU 4: ~ 6- I ee I EE I cu I ef> hmg.lrii intre derf. cera micii. Ho~a"ia F I""ull uHlj"os.-I. in ulti ma foloseşte \T('Ill C.. birouri.mcl Diamr· "n" h'Ull"Tl 40 7.\Ioare.ntcazli cu un cOlldellsalor CJ' Pent.!u!. alb cald de ln x (redare corectii a culorilor : IOCllÎn!e: magn illE'. ~e foloseşte cOlHlematorul C2. se utilizează la jlumin a tui stră· zilo r. BI ce CR eD EE - al b cilld (nu asigură redarea corecti.. birouri. acesta intră din nou în functiune.llonului .::rc<jy () dnlfl ('Il ~tab iLifea dl'sdirc .

şj la hdioprn..:. rl". Uimpile CU u"$ri'irc5:'j in ga 7. d(~!'rriEe.f' oplice. jnductl (.ind lum!noto:i P<! ~rlca uH .dil'i .:l l . COnPLHI Penlru [olosire<l pl'~ldi(':'i. Aceast<l lampa avea clirbunii . rare ~e uliliZ<':lzi'i Ia ilumiuatul in prac'lidi fol osite la ~pc(·jale. de e-xcmplu. ... construcţie ~pecialli.:alîzart'(! l't'dall\('lor lumino:<~c.!.. TlI~ rLl . astfel lncÎI arcul se menfine stabi! plu1'i la arderea complrl6 a eJeclr07.~t(' nrnil electrk in tter..314 Ca iz\"o:ll"(' de luminiî.j 111 distaniei dinlre ei..s·a liicut prin intermC'diul arcu lui slabili! intre doi electrozi de cârbulIc.c cuarţ. Ia r.!şezaU paralel. ~ . .. _ rC1c ~a. 3..(~ ~f' jn!îlnt'~(· Hlb o form:i <le tuhl!ri lungi (alimcnlalt: la tCllsiu li mari )./HIJ lui la blocikot·..r(' ('.Hnpa cu \'ilpori de mercur de itlal· Irl pre-siUlle: 2 I _ ţu. Corptlrilc !ă a~i g iln' alill1t'l1lilf'l:l {'U energie ele('trieu :l '" Prima utili.1'11 : J _ c'.11 alti \-apori mdalki.. ~ . br~ să fie Helln reglr. ~Qcliu. CI! all iznlr (1(' lumi nâ utilizat ÎI: pracliriL iti ~p('C'ia l la nparatel(' de proit!{'ţi(' (r inematogrnf).ilur..~lt~. ~e mai intiln('sc lămpi <lparaL('h~ de proiecţie. lu proif'cl"oun'!l' mari ..:. lampa respeciiv8 fiind dellumilil lumi'-U. cu in('ande~Cf'H\f1 de la proÎf'rtou]"c ~:lU alte apar<l!. -( -_ 'lll'C'lrozl principali. pe Jingu liimpik obişnuit. ş i ('are aU in general utilj.I<:].IJDl on dc s.t rod (I..-. . DI' aH'llleue:l Se mai intiluesc in practică şi aTte tipur i de l:il!ipi ClI lIH'l"CIlt" ~:l11 ('.\T intr-llil ('om plex (]e pif'H' drllllmit dl' iluminaL au flrepl ~ ('op: l::illlpile (iz\'oari')(I' dţ~ luminii) dill montale armăturii nw ('orp ek iluminat.'tnbilit inln' doi ('kdrozi de cărbuue·.. 2?O!f \'r----~o Fi.jEar.o:are a energiei eleclrice la iluminat .l pltr-.b d. 1!hi !.

Proi{'dor. !'tllitil'lilt. IUC'l'JlÎ de ~anlicr.[\11 spa\iilor !ll. ca l'Il'trll'n((' l'H'nţin[(>.('totlrr etc. I't'fl~. clanşa.l' fluxld ItllI1inu. În ClUt' (1)( ('~tc r!IIXll( llimillo. COrJHlrile de iluminat ohişllUill' rcclrh libuic aHfei fluxul lumiu\. .ul'il rcdris tribuirca fluxului lumin o~. conLra murd ăriei. dud H' lIUllW~C Î<trnri.'mî~ de :Jc('lnşi rurp în condi~ii iniţin].~i un sislem optic (glouuri elpuli:.ul luminos intr-un unghi ~o lid mic. <Iutitlf'flagrantfl ('tc. jJ.'l llwtliu ('mis dc I'orpul cic' iltlmillal in timpul fI1Jle(iOl1ării. Se dt·riucşte drept "fo:ct or de depn'd('f('" ~c al lum i corp iluminat Tnportul : (1\1. in unele cazuri. (1" eXl'mplu. corpului de i1umiual se dl' prccillZ:'i .xcclltit' a!t~ corpurilor de. corpurile u\' ilnmifl n[ ~ int ele tipII! proie ctoare· lor di1l figl1 ra 19-0. sii c. În func-ţinna rc. corpul de iluminat trebuie să protejeze lampa conlra dewriorării ei pc calf' mc· canică.dtc efectul d e orbire 1)(' care I· ar produce strălucirea iuten să a filamcutuJui I ă mpilor ('u incandescenţă. aici rezultă şi d iff'J'ile moduri de ~'.' poate' produce lamp:L 1)(.'l1tru i1l1millt!. prot+'jată . iluminal (exccuţit' normală . 19·6.l~ . o dulie pcnlru fixarea lămpii electriee şi COllcctnr{'a ei Iii fe Ît>llua cl{'c trică . umez eală ck. f~tadc Ilr ('!fldiri t·lt'. l'~It. proii'doare!c. cart> :lfiţ. .at). ra!i ona lă a fluxului luminos in ntport en fdul iluminatului.). Aş:l (! U!Il H' III:JUi ~i îu tnbcb 19·3. datorit it p r ăfuirii . !'ă faeii o rl!drislribu\ ic.oi lH'u/.lI':. In ar"r:1 de ilul1lilUllul şanlierl?loJ'.0) FiI-!. slut foln:site:ii pc \'t:!:i· culc.). Oril'e_ corp de il u winat euprinde. Corpurile de ilumin<ll rele mai tlzua](> ~'i nt arătate in tahela 19·tI. ÎnrÎt si.. gări de l!"i<lj. contr a cJectfo lor dăuuătoare ale mediului (praf. P ro i('d(Jareh~ dirijează fliL\. se uhtină iluminarea in bune condiţii Il unor ~upnlfcl-c stuate la didanlc reltllh' mici.ILU"UNATUL ELECTRrc 315 lămpii.) pe care li. iar Ill M t'~'I. fadorul lh' (kpn:_('it'J'e d('pÎ1HIt! <k felul ('orptllui de iluminat şi de modul in ctH(' ('1 iulrc\inul (~t e rs d(' praf).~ I.· (~I('"\"S (le pr:!f:.. iar in alte ('azuri.).:rl protejn:t' mediul ineonjm'iHor conlra t('lllper:lluriJor ridit:lle (sdnte i etc. pr ~lIpmf(:ţt! ~illlHte Iti di~tanţ_t' muri . În ~f'opul dl' n produce j!umin ihi bun .

(19. enUmI efectele de orbire clc.en\. pentru a asigura un iluminat T<lliona! al unei suprafete de lucru. a) /IJetoda prin puneti..-1 de ilumÎJ1.i \lT- 75 IZ.p/:x I~Qv cos! a sili '" k 'I!.'i la diieri t e lucr.316 ELECTJ{OTEHZi!CA CE:-:ERALA 4 ..-) dc d. CALClTIXL TL'C?lONATULl.\T Calculul iluminatulUI :'!re drept scop 5..'. reco ma ndate verltru dife ri te lucr.ri S~li 150 \·.-HI II Locul La~.:ri de muntaj' fine.sl Eo şi ituminare a pe un plan \'erlîcal 1::0 ilpliCÎnd reia tii le : Eo ---" k.~ell. sali Vestibllle C()rid0:Jr<". !!1 CII vehiul) s~ fie mai mare decît :l0-: in !I(. Tr~bui~ mentionat c.t. Cantine l3uc!lUiric . ri.. praelle Se I:ere ca ungitiul sub care \"('I1l' ochiul filamentul CII ir1C'lndes(. Birouri de proieclare l3ifOllrî dJClilogrilÎe BirOllri administra\j\'e. CORPURT DE IL C'II l'.7) . ~. In tabela 19--1 sint date citeva \310ri ale ilumin1lrîlor minime r('comandate pentru iJuminalul cu lămpi cu incandesccnj. .1l1etod a puterii specifice. me<:anice Luc.1 (unghiullllnlre orilolllală ~i raza care uneştI!. me to da prin PUlIc tl!.iri tlu". .'i l' i(l . Tal:ela 19.ofalnare I " i. Slral:i pe parl ..ic 11 50 50 .\\e iodl'le folosite in mod CUrCl\1 pent ru nllcldul ilLl1l1itla l ulul sint.ari la bim<: . fat. rlrsctc _ I :.. I ct.. Cunoscînd pozitia unui pUlid A iafil Ile un izvor de lumină .i Str/izi pc Irol l:1I r.(10 Forjc ş i preSe fllfI tiltorie \ 'OpsilOrle şi emailaj Rillguri şi selfactoare (Iextile) R.elRşî scop 5e IItl1izeaz~ şÎ COfl-':U Î de iluminat care au o apărll10are din stiel'l mată sau Iăp!oa~~.0 ..pIa.. _ me toda flu..area ilumina tului fluor escent tinde să mărească cu rnult ihllllinilrile minime admise. Prin iluminat ram\ional se llllel~g:e asj~urarea unei iluminari minime ne<:esare şi a unui factor bun de UlliiormilaIe a iluminăn! SlJjlraiciei de lucru.lqcdinţe lllI"'I""'C:' .:) 10 I."."" ). Î5 I I1(J . .\\a~ini 311 75 unelte tra ~aj 150 :~OO Hule de muntilj Lun.'.'iri. .' club. filaml'nlul inc!!n desc ..se po!!!e calcula Îluminar~1I pe UI1 plan orizonl.~tiare.~ t. . alegerea apa ratelor de ilumina! şi amplasarea lor. aşa cum se arată in figura 19·7.la bilirea ltum1irului şi pUI~rii lămpi/Of. L. În cOllcordallttJ cu recomandArile no r mIIle. .\ I\'Ii('r . . k 'h! E ~= k.iO fiO Sii!J dl.1wl cu l~mpÎ cu incandescentn. rlll.It"coS3rt..0 ~o 30 2-6 t-~ Pentru evitarea tfeclului de orbire.)7boaie la pinâi şi H"nl.."i ulili.1 carcsabll. .4 Il u m Înărl m inime .xu Iui luminos. Lucrjr i dcprcci7.. ..lna.

19·7. un factor de co rect ie pentru iluminarea minimi'i (care diferă dt' iluminareil medic). Ace$\ coeficient ~e ia k=I. lai de suprafeţt'l e vecine spre sllprafnla utilă de lucru . în Ix: J IXIOIHI (In cd) şi k'l> au semnificatiile 1H~laie la relatia (19. ..(ul luminos reiledai de suprafe1e)e vecine şi 11U necesita cunoaşterea curbei iOlomelrice il Intens11iil11 luminoase a lămpii. . în 1111: E"' I~ . ne· cesar pentru a produce o iluminare minima E" I" pe o suprafaţă S se caku!eaz.$ ·k u'Z. s\lprafa(a (or izontal ă) a Lncăper ii iluminatI:!. 1..2.A folosind relatia. i!ulllill~rile dale de fiecare lam pi! în pUlldul respectiv se adumÎ.67 şi 0.'irile Eo şi E" după Cal. IX unghiul dintre verUcală şi directia falei de lumină de la lampă la punctul considera! al suprafetei iluminate: h înăltîmu de suspendare a Iilmpii [nUl de punctul considerat al supndeţ e i ilu· minate.'ea .. ilumina! public ele). prin flu:"ul reflectat. este fluxul lotlll. Accastii me!edă se 2pliCI! l ~ calculul iluminatului camerelor la care perelii ~i tavanul măresc iluminarell suprafetei ut1le. Cind acelaşi puncl ~ste luminat de mai mtllie lămpi. (19.7) se H~rijjci! ilulllÎţl. . valoarea lui Vllrla ză Între 0.97 dupli cum sin! aşezare liintpile. conior m nor melor. aceastii melodfl se apfic:i Iii calculul iJuminatului ~patiilor deschise sau în i!lcap<'. In acest C3:t.8) E""n S k l iluminareM minima În Ix. . Constructie graiica pentru calculul iluminiirii folos ind me· toda prin puncte.ILUMINATUL ELECTR1C 311 in care: Eo şi E r sînt iluminarea pe un pla n oritonial respeclÎ\' vertical. şi 17. Fj~.in C. fluxul 101111 $.111(H1 (prin alegerea liimpii şi corpuhli de iluminilt): se cuneSc de a~emene~ k.8 . coeficient care tine sema de scăderea fluxului luminos prin acope rirea cu praf a corpului de i1uminai şi prin imhi'itrinirea IAmpii." _ '. prin aplicarea formulelor (19. 2. Calculul ilumina mlui prin melodii !Jrin pune te IlU tiw~ seami! de fluxul luminus rl'i li!c. de obicei se ia 0.. d.. in m. bJ Mrtada fll/xullli luminus fine seama de nu. se cunosc de obicei k". in 111~.2. De aet..5). ta I v' A In calurile practice.lIfe : <l>. • .rile cu peretii de culoar!' inchisli (hale indUSirial1:! mari. 2.dori\ă deprecieri! prin prăftlir e şi 1mbă l rinjre. Il şi a (prin amplasarea corpului de iluminat fat~ de suprai<lţa u t ilii). k un roeficient dl:! siRurant« care line seama de scăderea In limp it inlensi\âtii ItllninOllse produse !lI:! lampa.

5 . 42 l.}O 70 30 .15 5.0 70 50 10 :~O 30 -- !'F -..!l. 19-3) lncii jx-"!i ŢIl\'. i.)- a-b (19.."lieient de reflec!ie Il\cllc~Jc CQ('ficl<·nt <k ulItlz::ll't· n flUXUlui 1I..1. ill m. 42 40 46 68 73 67 70 . care se determină salisfădilor din tabela 19-5. - .~1 indice se del erm ină Îolosind relalia: f '- -h (~ ~ a~.iO W 10 .m % U ..\ <3 " 43 44 -16 49 48 -16 51 50 52 55 1. ace.'r-<:lll R~r.18 16 20 21 3i 11 47 Hl 43 47 40 39 24 ---" !!l fii 47 4. .1 57 54 29 J.{O 27 :!l 30 27 " 1U 1 " . 58 55 59 63 60 61 J7 al 70 30 50 7U 3U 50 70 '''' :.9) unde a şi b sînt lungimea şi laflmea incilperii. iar h este lndl(imea corpului de ilu minat deasupra suprafetei utile..cctor (1) a<llne (2) I (.\'. 2.\ l (6) (3) 10 .0 50 " '" " ·1.318 IOLECTROTEHNIC A CENERALA " coeficient de utilizare a iluxului luminos.J 3' 3< 62 65 70 611 " 30 50 5 '" '" 57 50 62 58 60 6:.8 m de podea)- To. de tipul de corp de iluminat folo!.5 70 30 50 70 :10 10 :~o " 46 " 24 28 :B :!i 30 27 3U 34 5n . 74 • .) CO<.. 20 50 70 50 70 30 50 I Pfr~\i % un. în functie de factorul de rei/eepe al peretilor şi tavanului. ~5 '" 10 30 1.!t ~i de indicele încăperii.101> ~t"Tk r 1\CUCCtQT e1nl.6 ---------O. tn m (~urraiata utilll se cotisidf'rii la 0.( - 50 70 .t. 52 55 I I 52 3-\ 57 I " 3.~'~.j " 32 " 36 " 37 12 16 17 28 32 .llUllllnat ( Iab(>!.jO Sti 30 \O :1(1 10 Si) G5 59 5. bda 19·5 Coeficieniul de uiili zare a fluxului luminos ( in !l.:ml"o< pentru u" COTI' Ix.0 5{) 60 " 51 51 .'30 50 .l 52 " 51 55 OU G:.

5 numărul de proiec1are. cunoseul.(0.11) in c/!.=L2.l de depreCierea prolectofului prin pr~Irnire.\ HE să a~igure l'cntnl u sta bili f2pid ul.· (1)1 determină acum In (19.1lTI<.l!1Qscind pulerea P 11ecesara de Jii mpi electrice nece~are. ASlfel se asigura o Ilniformitaie mai mare il It -1'i l (distanta lpentru ilumi"alill interior incan· dcsce.l'I de tl~!e statistice 8au exprimal~ Cli relatia: p~-- E..-..i perete.4 .î!\imea şi distanţa la c.. necesare pent r u iluminarea suprafetei S se li'impii alt'~e...1 2) (unde E"'I~ S~ exprimi'i în Ix). (19. cind tuTllurik dt' iluminat sill! Distanţll " a~("zate in zigzag. S $" k j "---1.lUi de pereie se recomanda s..lLUMINATUL ELECTRI C:. se poate arlic::a relaji<l: o iluminare medie ([9.are 5e ilŞlllA proiectoru! se calculea<Cil în raport cu mări­ mea sllprafe\e i de iluminat şi cu deschiderea utilă a lasdculului lumillos al proîeclorului.5 k. şi puterea unei liunpi.impile necesare ilumim"lrii unei SUPf/!.clnd nu se lucrează lîngă perNe. .cînd corpurile !Il' iluminat SinI pl~salc În colturile unul dreplUllghi. 0.. D il corpului cie ilu mina t f:..1 3) \n care· n este E".. D -=.5) I .re p esie putt'rca specifieJ (in \\"m!!) abSGtbili! de lilmpil . '1. .la ia: P-=p ·S.1..3) i _o cind se lucreaza Jing:. ..\LCCLLL TLL\jJSATl-U-r (T PROIECTO. îll ~ e) Me/oda put. coeficienl de pi erdere ~ flu xului luminos in p?!\ile laterale. C.w este proiectat asupra suprafe tei S .5 . suprafata de iluminat. iolo~iml relatia: (1). n= .25 .Iru l de proiedoari'c necesare pe o suprafata. iluminarea medie necesară..10. _0.(0. iluminJt).:rii speclfice se apl ica pentru calcu le orie nt ati ve. cu aUt corpuri de." fele S (în m 2) apHefnd r .10) ~e iluminării..11 9 Numărul de fundie de lIuxul lămpi (fi al n. Cu efi dintre două In I numărul acelaşi scop se recomwdii resp('{·tarea unor proporlii Intre recomandă de lampi eslI!' mai mare.1. se poale determina numiîrul :). ex peditive şi constfi det ermina puter.nl): -..'i pe b~7. necesare iluminatului. care line seama ca nu tol fluxul <I. .a Plin \\1 ) ilbsQrbită de I. (19.j fie: D .1. in m Z : flu:\ul util <II proiectorului. coeficient care tine ~eilrn:... in Ix.'b 3 .. - I " <2 . In Im... CI. In.

e nergia electricli dă posi hilitat ea realiză ri i lInor condiţii optime (l e lucru (lipsa zgomotu lui. . m('C3nÎzarea ~j nutomalizaf('a sint de neconceput f:hfl ('licrgie e lectrică.st'hit pc lllt! canizarc .ene rgia el ect r ică p oa te fi lr:1n spo rtală \l ş or 1~1 (]î1ita ll!t> mari cu aju ~ t oru l lini il or dcd ri ee. prin illlermcdiui reţelelor electric. A{'t~asUi ar\itlnc a fo~l illţelt':lslI şi sprijinitn la noi in t.cl rice. . . înlocuind treptat cl'Iclate forme :1c ţi onarea di feritelor instal atii În ap roape toa t. la . se ştie d mări m e a producţiei şi 3 pro d uctjYitliţii muncii si. . ihlluiual de bllllfl calitate. p rimare). la diferilt' rcceptoan' (intreprinderi. curăţenie).electrificarc". si t uate in apropierea sun:l'Ior na l uraJe dt! energie (surs<.. sigur<' in fuueţionare şi ~e <ldaplt'ăză l'cI mai bine la a cţionarca d iferite lor u t ilajc . .CAPITOLUL~ X X ALlAlENTAREA cu HEIIGIE ELECTmc1 A INTHEPmNDERILOR INDUSTHIALE GENERALITkp Energia electr i că s~a imp us. transportul ei se face .e ramurile de dato rită ur miitoarelor c a lită ţ i cSl.' n (iale. energia ell!dricii este transportaL:1 ~i distrib\li tă . ortlşe. sate ele.) . se impune cy idt'llt neeesilHtca u nei acţiuni susţinute de . i :lr imtalatiile electri ce au nllldallle n t~le cele mai buu(>. Ofi.. eum sînt mine le ci!' ci:irbUlIi ~ i că d erile cle ap[\. gospo~ c1ilrii agricole d{~ .stat. de e nergie adi\' italt'. De la ccntra le.. .motoarele clcetrice sint simp le. În eOI1rluzie. acedell. .el)('fflia e le ctrică es te În general mai ieft ina t!t>dL alte forme M (>11('1"git'. in taTa noal'!r[1 s-au COlIslruil şi .şi aulom'ltizan::. 1n af:lfă dt>.e nergia electricfl poate fi p rodusa În centralele elect rice mari .ltuil'li minime.\slfl'i. P('lltru :l transp orta energia electri~ efI in eOlldi~ii economiee.instalat iile cledl"Îcc se IlHl I\C\'reaz5 şi sc i nLreţ i n uşor şi comod. <ldic~ cu ch". Lazeazâ in mod dco.ară numai in anii puterii populare .l'C cOlls lruil'$c surSl' p"ternie(~ d~' energic electr icfl cenlrale ele.

De obicei. etc. aceasta se numeşte microcelllrală şi poate fi realizată chiar ca o construcţie transportabilă. Cînd puterea centralei este mică. . De afeea e~te necesar C:J energia ~ă fic transformată la diferite tensiuni cu <ljutorul sta!îilor şi posturilor de transformare . motoare Cll benzină ) elco Fllergia eleclrică se produce în c entrală pe m(lsllra ce ea este cerută de C01lsum atori. de exemplu.'e puterea cerută de receptoare variază în decllrsul timpului. Deoare!. eu lurbine hidraulict'. Puterea produsă dţ. In general producerea şi utilizarea e nergiei electrice se fac in curent altern<ltiv cu o frec:veuţă de 50 Hz. eolien. cenlralele pot fi: cu maşini cu ~ b\1r. Cll Lurhille ('li abur. energia eledrică este produsi! Într-o cenlralil cu ajutorul grupurilor eleetrogene. curent continuu.} să fUJlctioneze cît mai economic. care alimentează cu energie electrică una sau mai mnlte rcgiuni. Grupul eleetrogeu es !(' format dintr-un motor primar care antrenează un generator electric . D upă tipul Illotoarelor jH'imare folosite. pe baza energiei eoliene (ent'rgia vint ului) etc. ca.AtJMEKT .rale electrice (care funcţionează în paralel) formează un sistem energetic. staţii de transformare şi cent. j'lI ol or ul primar produce energia mecanică pc haza energie i termice obţinute prin . lună . utilizarea encrgiei electrice la receptoare ~e face În general la tensiuni joase. în care o formă oarecare de energic este t ransformată În cnergic electrică. Din motive ecooomiee şi de securitate. in cazuri rare. al grupurilor COllnrtizoarc (v. este necesar ca sarcina ei să fie 21 U ~ :n )tehn !c!l lI cnua lă. termice (termocentrale). Repreun l area grafică a variatiei sarcinii centralei pc o anumită perioadă de timp se lltlJneşle curba de SUrciIU!. a man'dor).\. capitolul XVIII) sau cu ajutorul grupurilor electrogcne de f ur('llt continuu (v('zi mai jos). Centrala este complexul de instala ţii. ccntralele ele1l'ice pot Ii. Penlru ea o central. pc baza energiei hidraulice (energia ciidcriJor de apă. la noi În ţară sistemele energetice regionale sin! interconectate.\ de motorul primar şi o transformă in energie electri c ă.:-. In prezeol. At~lUci cind receptoarele necesită.. an). 2. pe perioada rcspectivă (zi. şantiere şi sate depărtate de sistemul naţional). După natura sursei primare de e nergie. Tot ansamblul format de reţele. formînd un sistem energetic national. cu hlrbinc cu gaze. acesta se produce local cu ajutorul redresoarelor. diferitele receptoare pot fi însă alimentate şi din centrale elrdrice locale (atunci cînd sînt În locuri izolate. PHODUCEHEA elec t rică ŞI TRANSPOHTUL ENEfiGlEl ELECTRICE Producerea energiei electrice are loc În ccntralele electricc . variază in mod identic şi pnterea produsă de centrală. bidraulice (cen t ra le hidroelectrice). cU m ot oare cu ardere intcrnă (motoare Diesel. centrala electrică la un mome nt dat se numeşte sarcina centralei.REA CU EKERGIE ELECTRiCA A mTREPRINDERILOR INDUSTRIALE 321 la temiuni inalte (peste 1 000 \'). atomkc. Gcnerat orul eledric absoarbe energia meranieă produs.lrderea combustibililor sau a reacţiilor nucleare.

Grllplll . cu ajutorul liniilor electrice.l. centrale termoelectrice cu t urbitle de abur. cu m sînt gospodăriile agricole. ea se face cu lermo(icare. Suma.) este de ordinul 27-28%.ă in genera.ransportat. In acest. pentru a fi u şor transportabile.c în prezent În ţara noastră . protecţie şi măsurii necesar. necesitînd o se cţiuile de eonduclor ma i m ită şi deci investiţii mai reduse. . pentru aliment. .322 ELECTROTEHNIC.cvcn\. Energia eleclrieă produl'ă de ('{'Ulr:llc es te t. Randamentul unei centrale. Puterile ins t alate ale centralelor mari .A GENERA.area lor eu energie se utili ze ază grupu ri electrogenl' formate dintr-un mot. apă ete. Tabloul ('Etl:' prevăz\l~ ('u doua lămpi de 5c mn <llizare. CIl cît tensiunea e~le mai mare.rifazat (alternator) cu o p utcre. de 30 kVA. t{'.ate pe o sanie sau ehi ar pe roţi .Înt depă r­ tate de reţelele electrice. "pe lîngă energie clc drid centrala produce şi abur sau apă ealdă pentru diferiţi consuma tori. caz.ralJ~po rt este mai mare. cons trllit. ~te prevăzut cu un t ablou de c omandă şi control et hipal ('Il: aparate de conectare (intreruptoarc). Ten>i-iunile folosite la transportul encrgiei ekc- . atuncÎ cînd ace~tca !.. în cazul tcnnocelltralelor cu turbine cu abur şi de 32-33%. cu atit şi "tensiunea a<1 opta t:! pentru linia de transport {os le. T \lraţia grupului este de 1 500 rOl/ min. Pentru exemplifican·. aparate de reglaj (n" )~ lat ş i r . apa Tate de protecţie (releele cu prime ÎIl construcţia Întreruptorului) . cu atil c. Grupurile sînt prevăzute eli tablouri de comandă care ("uprind L ap aot ratajul de conectare.melru. apara l\' de măsură (volt.a de 50 Hz. mont at atît pe circuitul generatoruhli. eentrala funeţi­ onează cu randamentul cel mai ridi<:al). amperrndrn). Cu <'it distanţa de t.r-un motor Diesel de 45 CP (ca motor primar) ("are antn. Aceasta se justifică astfel: la a Ceea şi putere transportal. gulator automat de tf'mill/lc. mici etc. sînt de ordinul sute pînă la mii de !\I\V. grupurile sint mont. iar gcneratoarele care ~int in funcţie ~ă Ik incilrrate cit mai aproape de puterea lor nominală (in ac{'aFtă dtlJaţili' .'nează lIn gene ralor t.or Die-sel sau semidiesc.l la distanţe mari. şantierele.l care antrenea ză un generator cu o putere de zeci sau su{"('" kVA la o tensiune nominali de 3 X 400/231 V şi O freCVelJţă de 50 Hz. puterilor generatoarclor instalate intr-o ce ntrală reprezint ă "p uterea instalată a centralei". în figura 20-1 este reprezent a t un grup electrogen fab ricat ÎII patria noastră. . Uneori. cit şi pe circuitele diferitelor pleciîri spre receptoare.urentul care trece prin linie va fi mai mic. In cazuJ grupurilor de rcceptoare care ee! în total o putere redusă .. fr~ cvenlrnctrll. Pentru a mări economicitatea unei. adi<. . compus dint. în cazul centralelor cu motoare ClI ardere internii .miune de ~I X 380/220 V şi rn. şi ea mai mare (aproximativ.ă raportul dintre puterea utilă p rodu să de generatoare şi puterea consumată de centrală (prin combustibil. d:llorită acestui fapt rand·amentul eentralei ereşlf' la 60-70% . reglaj.LA cît mai constantă. tell~iune~l liniei exprimată în kV este ll uruc ric egală cu lungimea de transport Îu krn).

sta /ii de tra nsf ormare sewlldare sau II(J. 3 23 J 2 1 j ... De obicei.Fig.~f()rml/re (P l'.llsi uuii l'lIergie i c1('. 3.a torul): J _ labloul de C:O!Tl .. Hfar~ l ricr siuL L Il Sjltllilc sta ndu n li7. In t' d e :l(·l'~ lca . Gr up electrogt' n de 3{) kV. b). 15 : :) !'i i I kV ( ne~ t all<1ard iza lc ) . 5() H7. 210.iil e de transformare pot fi: statii de transformare printi pale (~taţia S T din figu ra 20-6. b) etc .apitolul XX--!). R5.. 10 ~ j 6 kV.". 30 . (microcentra!ă t r~ nspor! a bi!ă) fa bricat In Rep ublica Socialisill Ro mAnia: T. . fi~ ur<1 20-6.~ t a t. ndă $ 1 c on trol .l/mi de 1/"(fJ).ra usfon na re fo los ite În intreprin dcrile indusl riale a li drep t ~co p ~1i re du ('ă \"aloarcu t(. STATII ŞI POSTUH:l DE TRANSI:O RMAFU:: Statiile ~i posturile de t.at !a ll . ELE CTR iCĂ .ALl M:l:NT.z i r. 20·1.\. l N:TR EPRI NDERJLOH INOUS T:UA Lt:. După de stinaţia lor. 1:1 te nsiunile n eC('~lIrc dis t ribuirii ş i uf il iz ă I·i i ei la rcceploan' (" <. 3X380/220 V. prin post de tran- .atr (It. 15. (· l)Î tf'"n~i IlIlÎle (It' (iO .ctr iec de la ten ~iu ni le cu l·U !"(' a fost I.1otorul primar: ! _ . . 110 . în ţar~l lIoastrii ~ l~ ma i f()los{'~.\!mA c u ENERCU..!~Ueral ocu l tn f u.r3mp ortat::i.100 .

Pentru exemplificare. sosirîle de la transformatoare şi plf!'căril e spn. Pe fiecare circuil. .rans. in figura 20-2 este reprezentată construcţi a unu i post de t.ă Intr·o inca pere separată. chiar dacă circuitul respectiv are mai multe cOJlductoar('.formare de tip interior. Atunci cînd aparatele de joasă tensiune sint putine. sub transformatoare se prevede unt>ari ll!1 canal colector de ulei. tn funcţie de locul unde sint montate! staţiile şi posturile de transformare pot fi: exterioare sau interioare. astfel amenajale Incit să f!l yorizeze răcirea transformatoarelor: pentru a limita efectele unui incendiu produs prin aprinderea uleiului in cazul exp!o. toare. diferitelr circ"itc sint reprezentate simplific<lt prin cîte o ~ingtJră linie. in afară de unele l't'cep-. schema electrică monofilarii a unui post de trans[ormart> de tip exterior pe stilp. se folosesc două transformatoare. atti la in altă. plecarea la transformatoare.' reeepioare sini legate 101 la bare colectoare comune. de kVA) care alimenteaz ă receptoarcle dc joasă tensiune. cu atit şi apara tele folosite sIni mai sim ple şi mai putine pentru a nu ridica costul constructiei. In care are acces numai personalul tehnic cu o calificare speciali!. cele interi oare sÎnL montate ·in incllpt'rj zidite spec ial. într-o schemă lJlultirilarii diferitele circuite sint reprezentate complet. In cazu! staliilor şi posturilor zidite. to schema monofilară. in cele mai dese cazuri. Cu cit poslul este de pulere mai mică. Statiile şi posturile de transformare cuprind unul sau mai multe circuite de în altă tensiune şi o serie de circuite de joasil tensiune. aceste circuite sînt legat e 1:1 bare coledoare comune pentru toale circuitele. cu cit nu· mărul de transformatoare este miii redus şi postul are importantă mai mică. aparatajlll de Înaltă tensiune se monlear.Dtează un atelier HIU un grup de receptoare dintt-un atelier se h. 20-3 sus).324 · ELECTROTEHNICA GENERALA sformare se inţe l ege staţia de transformare în general de putere mică. cu atit nu mi. pentru a se asigura in bune con di ţi i alimentarea neintfnuptă cu energic electrică a intreprinderii. cîl şi la joasij tensiune. Staţia de (r ansforma re prin cîpală este o sta ţie care alimentează. mOllofilarc si m· plifkă d('H~ 1l1l1 ~ i s int indicatr atun d dad ~f" arată ~('hE'ma clt~ prindpill a U!1 E'i in~talatii. După numărul de L ransJormatoare pe care le cuprind. sau evenlual pledri spre alti consumatori de înaltă tensi une). de prolecjie şi de măsurat necesare (vezi schema din figura 20. ele se montează într·o simp lă nişă cu u~i metalice. mai rar se folosesc un nnmăr de ce l mult trei tran5formatoare. iar Îu figu ra 20-3. Schemele.dei cuvei . Schemele electrice pot fi multifilare ~au mOllofilarc. St. şi posturile de transformare. cu două transformatoarf'.oare. cind el alimt'. staţiil e şi p osturile de transformare ale intreprinderilor pot fi cu ullul sau cu mai mlllle IrallSformatoare.umcş"te chiar post (staţie) de atelier.:' rul de transformatoare este mai redus şi postul are importantă mai mică. la joasă lensiu ne. iar tran~ior· matoarele se montează In boxe speciale. pe carc îl conţ i ne circuitul poale fi lotuşi ind icat printr-un număr H'ris alături de o liniuţă care taie obl ic r:Îrndtul rcspedh' (fig. In mod asemănAtor. fiecărui conductor corespunzîudn-i pc desen o liniI'. (de ordinul cel m ult a citorva sutt'.aţiile exterioare se montează in aer liber pe sol sau pe stîlpi speciali. Cind la inaltă tensiune sint mai multe circuite (sosir i de la sursa de energie.3). se mont ea ză aparatele de conectare. Numărul de conduct. prevăzută in perelele exterior al posiu[ui.

.natoare d~ euc"nt.. Aplatisarea curbei de liiarcină dă posibilitatea alimellUll'ii ac('luiaşi grup de reeept oare de la o staţie ~all un p ost de transformare cu o putere maÎ mică .. Puterea transformatoarelor instalate intr-un post de transformare t rebuie să poată acoperi puterea cea mai mare cerută in funcţi onare normală de rceeptoarde alimentate.1ncaperea CQnden&1loarclor stat!. 2 _ cam<!J'a IIpal'alajulul de InaltA tensiune: I _ camera aparataJului de joa. .4 kV..1 ap. ~ :. '"" ~ II L-f< d (] \ A A3 J. t'lIlD se spune. de tip interio r..." c\lvll: g _ bllr. de tip exterior pe stUp de beton armat centrifugat: bula:-c. Pentru aceastea trebuie să se tină seamă de A1 '». CII două transformatoare: J _ \x)" e\c ttans!ormatoarclor. ceea ce înseamnă reduc('rea volumului iuyestiţiil or ~i d('d reducere. $ _ CU l ta 1:".-1 -. 20-100 kVA.nsfonnato. s epX'ato ...sc şi posturi de tran sfo rm are prefab ricate. /0'" '.re. in funcţionari' normală_ Tot pe această calc se poa te observa că organizind procesul de proflucţi e Într-un mod corespunzălorl pot fi reduse vi rruriJe de putere ale curbei de sarcină sau.no. Stalie (posl) de transiormare...<:e pentru 1m bunătăţU'ea factQrulul de 'llu\..«lune ..I I t t §l : -i ___ JI 3"6 Fig.ilrataJul de joasli (" . S _ plecllri de J~si tc"-".: colectoare: 1Q _ p~b~' 1 _ de pAmint.. . a _ contor de energ!<:..a preţului de cost.. re de 6/0.~. 20-2.l t=Sl. / .5 L \.me.. :--1-I I ---~ ... _ ..slg==te tu' J _ dcş.t:l'etl ce rută de fi ecare recepLor. fill.c:3rdtor. 20-3. Post de transiorm . se poate "aplatisll" curba de snrdnă . 2 . raptul că nU toale rccepto::lft'le fUllcţioueuz:1 simultan şi nu toate receploa rde sînt înciircate in penn ant: nlă la puterea lor nominalil ..__ 9 I rr..unc: 1 _ lransror..s. transportabile pe sanie sau pc roţi. alcătuind o tabelă in care ~e indicii la riecarc oră pU!. şe poate ll":ls:\ o eurbi'i de sarcină :1 reeeptoarelor şi in felul acesta se determină puterea cea mai mare ccruUI de elI:'.tI : -+.ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A 1r-'TREPRrNDERlLOR INDUSTRIALE 325 Pentru lucrări de şantier se conslruic.

de producerea de rebuturi. Receptoare de categoria a III·a si nt receptoarele pujin importante.lteriale (în special neferoase). Varia ţ iile de tensiune sÎn l foa rl. la care Întreruperea alimentării cu energie esle legată de securitatea oamenilor. . deteriorăr i de utilaje sau perturbări ma r i în procesul tehnologic. locuinţe . put fi: de {or/u. de wrenl cOllfill!/Ll HlU de curent alJenwtiv . Generalităti Energia electrică sositi! îl) cuprinsul ullei lntreprinderi sau al altui consumator de energie sau produ~ă local este distribuită spre fiecare receptor în parte . Tlclelelc de (~un~nl continuu.S1l asigurc..e l ele eledricc put fi de asemenea. c înd rr ceploarele sînt motoarele ma~illilor de lucru.intc securitat e la deservirc .area eu energie eledridi trebuie să îndeplinească următoarele conditii principale: . Receptoare de ca1egoria a 11·(1.~i:i rie economică. adica să fie realizată cu un eonsum minim de m. furniza n'a unei t'Jlcrgii de bună calitatc."'6 ELECTROTEU:-irCA GENI-:RALA 4 . Ol'icaft~ ar fi schema adoptată. Heţ. reţelel e.~ supărătoare pentru iluminatul electric. cu ajutorul reţelelor eh·ctricc a postmilor de t. pe bază de considerente tehnico· economice se prevede sa lL nu o alimentare de re~ervii. In acest caz.). iar in funeţ:iollare pierderile de putere În reţea . cînd receptoarcle sint lămpile de ilu minat. piIpiiri k de lumină sint extrem (le obositoare pentru vede n ') . DISTRIBUTIA ENERGfEl ELECTnrCE a. sau de l umiwi. adică la o tellsiune ca re s~! nu difere cu mai mult decil ±5% faţă de tensiunea nO[flinal~!. Ia care întreruperea alimentării cu energie produce numai o scădere importantă il productiei.'-ceptoarelor.. Tip u r i de relele şi tensiuni folosite in dist ri bu irea energ iei e lect rice Ţinind seama de felul H. b. să asigure () re zervă tic putere pcutru extillderile de viitor j .să pre7.ransformate. re-z istenţe l e cuptoarelor mari etc. a diror sdwmă p ri n('ipaHi este repre- .să asigure alimenlarea lleÎllfreruph1 C1I mayie a rcceptoarclor : Din acest punct de vedere receploarele se impart În Irei categorii: Receptoare de ca1egoria J. Aceste receplOllre trebuie prevăzute C II o a limentare de rezervă.ş i t ra nsformatoare să nu depil$ească anumite limite. Ia care nu se pre· vede o al imentare de rezervă (elC. . ateJîere auxiliare etc. deoarece produ{' pilpîiri ale luminii (cînd rrecVf'nţa pilpiirilor ajunge la 6-8 pilpiiri pe sec-undă. alimen\.

A. 36.21. 48. la rc lclelc care lucrează in cond itii ~'l"Cle din punctul :uteşi Hcţe le l e . zentată G fi " / a} Fig.ENTAREA cu E!\iERGIE ELECTRICA A L""TREPRINDE:lULOR mousTRIALE 327 in figura 20-4.elelc trifazate pol fi CII Irei cvndl/doare (fig.b) SI~ intilnesc I::t retelele obişnuite de iluminat. (1) si nt utilizate la i1uminatul portativ cu tensiune redusă. Tensiunile folosite sint 110. acţion ari electrice cu reglaj dt: v i te ză În limite mari etc. rcceptoarl2'le de luminii. 220.ează numai receptoare de forţă (1 000 V ş i 500 V). e). 20·5. la joasa tensiune la ret.l. ce le de forţă mOllOfazale ş i de putere mică R t sint conectate intre fază şi firul neut ru. Reţe aua eu trei eonductoarC:eu neulrul izol:ll se utilizează la inaltă tensiune (6 kV). 20·4.. av ind ncutrul legat la pămînt l!au izolatl. _ t!Qffipl~ izolate ta. Reţelele monofazatc CII IIll conductor legal la pămînt (fig. TI~1lS iLLnile folos ite sînt 12. pco! legat l:a p bnin ! : R _ ~or. şi 440 V sau in cazul tractiunii electrice. 20-5) pot fi mQtlQ{a mle sau irifapot fi . Rel. n ec l~ ploan: l e mon o[azale R'! pol fi legate ş i intre faze. pot fi complel iralale fafii de plfmÎnf (ca la troleibuze) sa u CII unul din conducloore legale la pltmint (ca In cazu l retelei tramva ielor). Schemele de principiu ale relelelor de curenl contiunu: (J. c şi d) sau CtI p«(lru cvndllcloare ltrei cOllductoare de faz ă şi condu ctoru l neutru (fig.lM. Utilizarea reţelelor electrice de curent continuu este astăzi limitată la tra('ţiuncu e l ectrică şi la utilizări speciale in unele industrii (eJectTOliză. p c nave mici. 1:\ unele eir('uite <It' co mandă etc. Beleaua cu patru conductonre şi neutrul legat la pămînt este uLiUzală el'! mai mult la joa~CI tensiune. de curt:n t alernali\" (fig.elele tare o lim e nt.). 20-5. 11eţea ua cu p atru condu ctoare arc avantajul că dispune de două tensiun i: tensiunea de linie şi tensiunea de fază.500 şi i50 V. Heet:plol\rele de forţă l rifazatc R3 sint conectate Între faze la 380 V. de asemenea . 20-5.A d e plmlm : ti _ eu u.clele monofazale complet izolate faţă dt~ pămîut (fig. la 220 V. Ia alimcnlnrea reccptoarclor monofazate. Het. complet i:olale faţă de piIminf sa li cu 1111 punci lcgul la pl1m inl. pentru alimentarea reccploarelor de for\ii şi lumin li . galvanizar€'. la unele circuite de coman dă eLe. de 250. 21 -5. 110. 120 şi 220 V.

/ / . Cind r<.relor industriale şi de necesitatea construirii reţelelo r şi posturilor de transformare cu jnvesti~ii minime.e mai mul ţi {'onsumatori. .\~ l . V3 "Tensiullile·de 220. ent'rgia dcclrid est e adusă la inaltă tensiune (fig. 20-5.\. 5 ..~ată.i nu sint numeroase.ccptoarele unei întreprinderi sint de puteri miri :. _ re· recep \ o~ de \"edere al tehnicii securităţii (de exe mplu in exploatilri mln!ere.--4 ----'. ~ / . Receptoarele de fortil de putere mare sint alime./77»//// //7/.. .atf<.\\'. . b. la intreprinderi. ~'grfMff ' _ _w\_ v... apoi.U:CTROTI:.380 V sau 865 V = =V3'500 y.HN1CA GE. a). Tells:unile nominale (de linie) Iolosit e pcnt.328 E. ".. există o staţie de transformare ST care alimenleazij cu tensiune' înaltă (de ohicei 6 kV) mai multe posturi de transformare TP care alimentează la ri·n dul lor ./.-J -~"" J rW'H J . In prezen t.ată . 380. j .. Între-prinderea este alimentat.. t -' Fig. de la un post..\\.. e" patTU coru1u ct03r-e cu ne:uţă ~ monoIaZ<itii.<:ibilltatea folosirii pen t ru rec('ploarde de forţă a ten1\i noilor de 660 V = . de ereştelT'a putc-r:ii rreeptoa..) 11. cu leg<>.'/ 4&/% /0%/. subterane. 20-6. păm1nţ: " _ trtfaz.ot:dizc:lză o puuirc mare . ~e studiază po. la intreprinderile mai mari. 1000 şi 3000 lIU pot fi uti1iz"lr dr'cil in imtalatiil.tm: cepl0arc rnonofazate.% T ~'3~~ ~.. cu t"'.ntate la ten siunea de 1000 \' sau fi 000 V (cazul re{:ep toarelor cu puteri mai mari decit 150-200 kW). conduet"are.. sist emul acesta se numeşte " dislribuţie l'eparti z ată" şi f'~le rep rezentat ~{'hematic În figura 20-6. fiJ 'J ------.01at: d _ trlfazOltA C\1 trei CiJndudO<l!'e cu neu trul legat 1.t la pămîm: c _ trlf. 500. complet I zolată fa_ mono1a:z..\ V. care dcselTc~t. R.\V\ 2 • \'1..00.rul legat la păm.~ " . (j" pAmint. de tran sformare apropiat.ru reţelele trif:lzaLc de distrib uţi e sînt: 220.i'iERAl. Teudinţa de ~ miiri t ens iullea la recep l oarele dt> forlă este impm:f. In general. 660. 1 000.la joasă tensiune (380 V) grupe mari de rceepto3re . _ mfaUlt... Schemele de principiu ale re1elelor de curen t alternativ: il.. printr-un singur post de Lransformare Pl' ea est e transformată la t ensiunea necesară (380 V) şi di stribu i tă reeeptoarelor R prin intermed iul uilor pUlJde de distribuţie pn (vezi rapitolul XII) (sistemul se numeşte "distribuţie centralizată").A -----".\ I . /:. De multe ori. :Jslfcl incit nu !. b un conductor Î.ă direct la joa-să tensiunc. /1'.isteule. 3 000 ş i 6000 V*. 380 V).u punem! neutru 17._ t").. R./. II'J :-:/.// -' ". -----'I.. R:.

oderne lolosesc rezislente variab ile cu tensiunea. Descărcătoarele rr. Priza de. cind tensiunea revine la llo!:. păminl este rea lizată fie printr-o placă me1alică fie prin una sau mai multe ţevi mctalice îngropate in pămint şi legate electric intre ele (vezi capitolul (XX i l . filele de la 329 la 356 lipsesc. Din păcate. Cînd tensiunea creşte peste o anumită limit ă. bine legată la pămînt printr-o priză de pă­ mînt. Tn Iara noastră ~ produc descărcătoare cu rezislen1ă nelinIară la intreprinderea . deseăr­ cutorul este construit ca 1111 ec!ator.Jal. cind tensiunea revine /a normal arcul ele<:tric se stinge şi l egătura la pămInt este inlreruptll. Zona cuprinsll în jurul paratrăznetului este ferită de lovituri directe rit! lrăznet. rezistenta desdircătoTului scade. intre cele două piese metalice se afli un spatiu de aer.mTnl. la revenirea tensiunii la valoarea normaHi. de la linie la pămtnt. rezistenţa desciirc. spatiul de aer este străpuns iar sarcinile electrice datorate eleclricită\ii ahnosferice se scurg. Eclatorul se compune din douA piese metalice.1itorului devine din nou foarle mare.. COllua slipratcnsiumior ce vin de jle reţelele aeriene şi pătruJl(1 În instalaţiile electri('c se folose.PROTECŢ iA IKSTALATIILOR El. una legată /a linie.Craiova. Descăr('ătoruleste un aparat care se leagă Intre conduct. prin arcul format.EC TR1CE 357 ratrăznelul este o tijă metalică. Sub forma cea mai sim plă .E. ElectropUleN'K .ele Hnici aeriene şi pămînt...~). descl1rcătorul "se l'ImOT se ază ". descărcătorul iese din funcţiune. . pe baza sludHlor fikute de Le.c dcscărcătoarelc. jzolînd linia (aţă de pll. scurgînd sarcim!!: la pămînt. iar alta la pămînt . Cind tensiunea liniei creşte peste o anumit! limit~. la creşterea tensiuni!.p.!. Pputru a mări zona protejat:1 se foloSesc mai multe paratniznete. scurgind spre pă­ mint sarCÎnilc electrice care au produ s supra tensiunea .

Îllcăperi cu pardoseală bună condu că­ toare de dectricitate _ pămînt . cauci uc:-. beton . că rămidă. plăci mdalice etc.CAPITOLUL XXII PltOTECŢL\ CONTRA ACClnENTELOn.iilor dt. incăperi cu vapori corozivi. Pentru ca prin om sa trcaci'\ Un curent cledric.m lt electrice. trebuie ca Între două puncte ale corpului s5 i se aplice o lensiune electrică numită Itmiullt de atingere Ua . loctlri cu temperatură peste 3(fC etc. R •• corpului omenesc depindc de foarh! mulţi factori ş i p oate n.a e1etlrică a corpului om(>lJCSC ~i va avea valoare a : l = lUa1.trice. dcservite de personal calificat. cind curentul c. accidentele de eleetrocutare p ot fi mortale . Curentul care va trece prin corpuJ omului dcpinde de \·aloarea aceste i tensiuni ş i de re7.. 1 000 Q În locurile foarte periculoase (locuri şi in căperi umede.'s te <le. t~cî(l(1 prin organism. ea scade la 800. In an u mite condiţii. Fol osirea în practică a mănu.ovorn şc l or jzolanle are ca scop să mărească in mod artificial rczistenţa circuitului inchis prin corpul omului. cu prar hun c omlucătol' de electricitate. şocul electric produce fi de ordinul 100000 Rez iste nţa .).. Şoc tll elcctric este urmarc a acţiunii tllrcntului electric asupra orga nelor interne şi asupra sistemului nervos. Curentul elcctI.c.) şi dc 3000n in focuri periculoase (locuri in apropierea instal aţ iilo r elec. a galoşilor dc cauciuc şi a c. cînd pielea este llmedă şi contactul este bine făcut . ACCIDENTE DE ELECTROCUTAnE Trecerea curentului prin corpul omenesc se oumeşte cleclrocutarr. cind pielea este uscată ş i intactă.isten \. micş orînd asUel curentul electric care trece prin orga nism . produce şocuri electrice şi Irul/mati.\re t rece p rin corpul omenesc dep ăşeşte o anumit ă valoare (de obicei peste 50 mA). In calculele practice se c onsider ă c ă rezistenţa minimă a corpului omcnesc i. DE ELECTROCUTARE 1.1 000 0.

. PRODuCEREA ACCIDENTELOR DE ELECTROCUTARE ŞI MIJLOACE PENTRU PRE VENIREA LOR Cauzele a.I"casc!or aparo. artificială 2. a rsuri sau cJedrometo. Este de reţinUl că. de exemplu. din lip să de inslruire.. instalaţiile şi <"tpara tele elect rice sînt construite in aşa feI. Situaţia cea mai peri('. Astfel. relee etc·..). Pentru aceasta se resp ec tă anumite norme de construcţ ie. RE 339 z.. rarc n\l permit atingerea pieselor . in caz de ckctroeuta re .ontacte. Intensitatea a ~estor efeetc depinde de durata şi de mărimea curentului şi de drumul parctll's de turent prin corp.) decit după sc o~ller('a lor de sub t('nsiune (n u & poate a) atiJlgerea:de c:Ure olU a pieselor sub t ensiune. care uneori poate atinge G şi chiar g ore . {dcind respiratia unui eleclrowlul el poate fi J"eadu~· la viaţă . (c. ele produc rareori moa rtea. de r ek mai multe ori in urma un or dcferteEde izolatk Din aualiz:1 ('auzelor rezultă şi principall'le mijloace de prevenire <1 :\ccidelltelor de clectrocutare. uloasă este atunci cînd tensiunea de ating('rc se aplică intre mîna dreapfli şi picioare. Pe baza ccrectă rilor s-a st<l bili tcă de la 30 mA in sus curentul de\"Îne pericu los.guduituri şi comolJi sau poate duce la oprirea respiraţici şi la paralizia inimii.PR0TECŢ1A CONTRA ACC1DEl\"'TELOP.are incepe să apară pericolul. cu renlul care trece.ccidentelor de eledrocutare. dar ('are ~jun g sub tensiune in lUod accidcntal. . auza paraliziei muşchilor respiratorii. aşa cum se uraU_in normel<" de te hni că a securi tAţii şi un timp WfitiCllt de ltmg. un elecfroculal moare prin as{ixie. pentru a mk!)ora risc ul atinge rii pieselor sub tensiune. prin inimă este maxim. DE ELECTROCUT. ::fut: ti condu ctoarclor unei lini i ae riene. ln general. urmată dc moarte.se fac uneori 1) serie de blocaje mecanÎce şi electrice. incit piese le sub tensiune IlU sînt acc('sibi!e. lizări produse de acţiunea curentului şi a arcului clrcUie . oridt de grave ar fi traumatismele. Ia pierde rea unei vieli care putea fi ::alvab"i. De aceea. ea este făcu tă Într-un mod defectuos. Respiraţia artifi cială ft! tuta raţi onnl.~. se a sigu ră o izolarf' corespunzătoare sau . ceea ce duce. deoarccl' in acest caz. a bornelor unui a parat dc. b) atingerea pieselor earc in mod normal uu sint sub tensiune (de exemplu a c:!rcaselor ma şinilor. ~! l"o. R ezu ltă d(: aici că tensiunea de atingere de la ('. : TraUllla tismul electric eonst ă 111 semne electrice (umfliitilr! pe piele). dacă inim a /lU a rncefaf să baM. in pra ctic ă ~{' face grt'~cala dr a n u in cepe re spiraţia artificială imediat sau. din .teJor=etc. Uneori. es t('.

ţie. Atingerea de către om a unei singure faze la reteaua cu neutru! legal la pămint. C:l.~=o t )[7 fig. ilS V. se leagă la pămînt prin prizc de pămiut ~au se leagă la lizează 3·f--v------. rcpunerea suh tensiune se poate face numai după ce se rcinchide carcasa). se intreţine in cît mai lHtne condiţii izolaţia instalaţiei.zul cel Ulai periculos de elcctroeutnrc este atunci dnd omul atinge simultan două faze ale reţelei. iar piesele metalice. 220. scoase de llub tensiuue piesele care ar putea fi atinse cInd carcasa este des ch isă. in contact cu corpul omenesc (ex. ten· siunea d(atingere va fi cel mult ega lă cu tensiunea de fază a n·.tingerea unei faze (fig. dacă aceste piese pot veni . tu alte cazuri . ::.şi poate produce moartea.mod normal. in . Pentru a micşora riscul atin gerii sub tensiu ne a pieselor metlllicc care. pot ajunge sub tensiune. (irul neutru. pentru ca atingerea pieselor sub tensiune si) nu repre. 36 V. 24 V.. curentul care trece prin corpul omului este pr. Practic insă. 500 sau 660 V). 22-1). dacă re ţeaua are neutrul legat la pămînt (fig. 22·2.. cele mai fre cvente accidente se intÎmplă prin ati ngerea unei singure faze a reţelei de către un om carc stă cu picioarele pc pămînt. Atingerea de către om a unei singure faze!a reteaua cu neutrullzo!aL .ţelei. ele se acoperă şi cu un st rat izolant (cauciuc). Fig . oricare ar fi tensiunea reţelei (127. in această situaţie. 22-1. In această situa. in mod nonnal. In mod accidental. tn reţeaua cu neutrul izolat.dnte un pericol se uti tensiunii reduse şi anume: 12 V. ~SS. 22-2) nu duce la nici lin accident. nu sint sub tensiune.360 deschide carcasa unui aparat decit după ce nu fost. care.rieulos . 380. minerele uneltelor electrice).

ccea ec impune deconectarea circu itului respec tj\.. pericolul esie maxim. Este de remarcat că punerea la pămînt a unei singure faze in reţea ua c u neutrul izola l nu duce la apariţia uDui eurenl de scurtcircuit şi de aceea nu im ptică deconectarea eireuitului respecti\'. Este necesar fn să ca printr-un control riguros al iz ol nţie i reţelei să se detecteze imediat orice defect de izolaţie intre o fază şi pămînt (defect monofazat) ş i să se Înlăture pentru a se ('vita astfel. reţeaua cu neutrul izolat este mai a\'antajoa~ă.lectric 1 ste urmă t or u l (fig. In foJosJJ:ea. Îaza 3. iar punt-ren la pămînt a unci}azc duce. faza 2 ş i tot de la corpul omului mai departe rezistenţa ra in paralel eli capacita tea Ca. In re ţE'a ua cu neutrullegat de pămînt.. la: apariţia unui curent de scurtcircuit monofazat. circuitul e.E CTROCUTARE 361 deoarece atit timp cit izolajia rcleld fală de pămint este b UlI. 1 ~ Fig. fo l oiiită pentru rec('ptoarele de iluminat şi unele rC{'(' ptoarc de.oR DE D.a de atingere devine egală cu tensiunea de linie. in acest caz.:.tI pclÎC'oJuJui de cJeclroC'ut3l'e.llor de tens1u ne. . 22-2) : fala 1. 22·3.. el prL'l folosirea a tn!I \'oh- unul transfo=. ('a nu al'C lot u ş i utilizare 7/ ' //'/ 0 / .PROTECŢIA CO:--'TRA ACCIDE. rezistenţa T2 iu paralel cu capacitatea C:>:. De aceea. atinge rea unei faze este totdeauna periculoasă.... corpul omului. (C urenţii care trec p ri n capacităţile fazelor faţă rl~ pămînt se numesc cureI/ ii capadtivi). fOI'\5:monofaz!1le şj)ensiun ea de linie folo~ită penlru receptoart'le de f orţă) . In acest caz. prin corpul omul ui nu trece uu cure nt periculos. Controlul izolaliei intr-o relea cu neutrul izola1: al . p!'ricol ul maxim ar ătat mai înainte.) o i m'Hre .J . cu <'it însă rezistenţel e ele izolaţie r l T2 şi ra sinlmai mici şi cu cit capacită ţile Cl' Cz ş i Ca ale fazel or faţă de pămînt sint mai mari (cazul unei reţele Cli o lungimc mare de linii şi cabluri)."-:!'n. dnd UDa dintre faze este pu să Ia pămînt şi omul atinge una din celelalle dOllii faze. curentul care trece prin corpul omu lui creşte ~ i poate deveni periculos. unw singur voltmetr. n eţcaua cu neutrul legat la păm înt are însă s\'sntajuJ că oferă două tensiuni (ten~i une a de fază. deoarece tensiune. Jn cazul particular. de şi din punctul dc vedere ...

362
generală,

ELEcmOTEHNICA G

~NERALA

ti ea se utiliz.ează numai acolo unde pericolul de clcctrocutare este foarte mare, ca, de exemplu, in exploa t ările miniere subterane, sau acolo unde nu este nevoie de două. tensiuni.

Controlul îzolaliei reţelei cu neutrul ilo!at se efectuează, reţeaua fiind in functiune, folosind un voltmelru legat pe rînd între faze şi pămlnl (fig. 22·3, a) sau Irei vo!tmetre legate Intre faze şi piimlnt prin intermediul unUl translor mator pe tensiune special, cu cinci coloane (fig. 22-3, b). Tn mod normal , fiecare voit metru indică te.nsiunea de fază a reţelei. La apariţia unui defect de izolatie fntre fazA şi pămînt, tensiunea filzei respective faţă de plmln! scade, iar tensiun!le eelorlalte două fue cresc spre valoarea tensiunii de cazul folosirii transformatorului cu cinci coloane!, acesta mai dispune de trei bolinie. binaje auxiliare care - legale In serie - alimenlea d un releu de tensiune ; tensiunea produsă de ele este cu attt mai mare, cu cît defectul de lzola lie este mal pronuntat; la un anumit grad de defed. releul pune In functiune o semnalizare. sau comandă chiar deeonectarea circuitului. Aceste sisteme nu sint insii prea corespundHoare in reldele de cabluri. In aceste cazuri, sistemele moderne de control al izoJaţiei relelei cu neutrul izolat se bazează pe. măsurarea tn curent continuu a rezislente!i de iza atie cind reteaua (;SIc În functiune.

rn

3. PROTECŢIA CONTRA ELECTROCUTĂRlI PRIN LEGAHEA LA PĂi\ItNT
Toate carcasele maşinilor şi aparatelor, precum şi alte piese metali ce care pot fi atinse, de exemplu, manşoanele de legătură, armătura cablurilor etc_ care, in mod normal, sint izolate de piesele sub tensiuue, dar accidental, pot ajunge sub tensiune, se leagă la pămînt cu ajutorul prizelor de legare la pămlllt . Prin aceasta se urmăreşte ca pămîntul şi diferitele piese metalice să fie legate electric intre ele şi să aib ă mereu aceIaşi potenţial; În această situaţi e, un om care, stind cu picioarele pc pămînt, at..inge o piesă metalică (ajunsă accidental sub tensiune), nu va mai fi supus unei diferenţe de po~ tenţial prin corpul lui nu va mai trcce un curent şi deci nu va mai fi elertrocutat. In realitate, datorită curenţilor* care se scurg prin priza de pămfnt, atunci cind apare tensiune pe piesa legată la pămînt, intre piesa respectivă şi păm î nt apare totuşi o diferenţă de potenţial, egală cu căderea de tensiune RI produsă de trecerea curenţilor (de scurgere) prin priza de pămînt; de aceea, pentru ca tensiunea de atingere să (il' cit mai mică, trebu ie ca rezistenţa prizei de pămînt să fie cit mai mică şi curenţii de scurgere să fie cit mai mici_ După cum s ~a arătat curenlii sînt mici numai in reţelele cu neutrul izolat j de aceea, În aceste reţele, protecţia prin legarea la pămînt este eficace. tn reţe l e le cu neutrul legat la păm î nt. cu renţii de scurgere sînt mari şi de aceea tensiunile de atingere pot fi mari; aici însă, la apariţia unui defect de izolaţie, se contează pe deCOnectarea automată a circuitului respectiv . P entru ca, in adevăr, curentul care apare la un defect monofazat de iz olaţie capacilivi
• Curentul de scurtcircuit monofazalla reteaua cu neulrullegal la şi prin rezistenta de izolaţie la reteaua cu neutrul izolat.
pămînt ;

curenti!

PROTECŢIA

COl\'TRA ACCIDENTELOR DE ELECTROCUTARE

363

fie sufitient de nwrc ca să poată provoca arderea siguranţei sau deschiderea întreruptorului automat, toate piesele metalice (carcasele) se leagă în mod obligatoriu la firul neutru; firul neutru este legat la pămlnt În mai multe. punde. In acest caz, ~e spune că protecţia se face prin legarea la firul neutru (sau la nul). Prizele de legare la pămînt se comhuicse din dectrozi formaţi din ţevi de oţel eu un diametru de minimum 35 mm şi cu o lungime de cel puţin 1,5-3 m, Îngropaţi Inlr-un pămînt cu o rezistivitate cit mai mică (în acest scop, pămîntul poate fi ume.zit sau tratat special c.u săruri). Legarea pJeseJor metalice la prizele de pămînt se face prin conductoare de oţel de o secţiune de cel puţin 50 mm 2 • în locul ţevilor, se pot utiliza benzi de oţel san plăci de otel cu o suprafat.ă de cel puţin 0,6 m2 . Rezistenţele prizelor astfel construite en un singur electrod, sint de ordinul zccilor de ohmi ; pentru a obţine rezistenţe mai mici se leagă mai mulţi eleclrozi în paralel (se fac prize multiple). Prizele se dimensionează astfel, Înd t la cel mai mare curent de scurgere al instalaţiei respective, tensiunile de atingere să nu depăşească: 40 V - la instalaţii mobile in general, sau la orice instalaţie in subteranul minelor; 65 V - la instalaţii fixe; 150 V - la staţiile de transformare ('u personal de deservire; 200 V la staţiile de transformare fără personal de desef\'ire.

CAP[TOLUL XXlII
TRACŢIUNEA ELECTRICĂ

1. NOŢIUNI GENERALE CLASIFICAREA PRINCIPALELOR TIPUR J DE TRACTIUNE ELECTRICĂ

Una din cele lUai importa ,!te aplicaţii ale electricităţij o (;on~tilll!t' tICl(" ţiunea electrică, adică utilizarea motoarelor electrice penfru ad. iorlarc~ d iferitelor mijloace de transport. Spre deosebire de alte sisteme de motoare, cum sînt cele cu ahur S<JU cu explozie, care produc energia mecanică direct din comhtlstibili, conslÎ · tuind adevărate uzine mobile atunci cind sint folosite pe vehil"ule şi fun cţionînd cu randament scăzut, motorul electric reprezintă un tr'lusformator de energie electrică in energie mecanică cu randament mare. Ţinînd seama de faptul că randamentul maşini.lor electric(' mari depă­ şeşte în gencral 0,95 ~i că randamentul centralelor termoelectrice este mult superior celui al motoarelor termice mici care se pot monta pc veh:cule, se deduce lesne că, din punctul de vedere al economiei de combustibil, t.ra<,ţi­ unea electrică este mai avantajoasă decit alte mijloace de tracţium;' Mre produc energie mecanică direct din combustibili. Motoarele electrice au o greutate, un gabarit şi un cost eu mult mai redus decît orice alt sistem de acţionare, Însă necesită în schimb instalaţii speciale de linii de contact, reţele de transport şi suhstaţii electrice. In consecinţă, cu cît numărul de vehicule in funcţiune este mai '1' '' 1 ,. cu atit avantajul tracţiuaii electrice este ma.i mare. , Alte avarrtaje ale tra cţiunii c1ectrir.e : sint; - lipsa fumului , avantaj deosebit de important la utilizarea traeţi " i electrice in mine, in uzine, pe traseele subterane, sau În interiorul aglo .~­ rărilor de locui!1ţe; - mărirea vitezei transporturilor efectuate, prin faptul că accelerarea vehicul ului poate fi sporită, cuplul de pOfllirc al motoarelor electrice folosite in tracţiune fiind mai mare decit cuplul de pornire al motoarelor eu abur sau cu explozie;

-,

TRACŢIUNEA

ELECTRICA

- realizarea unui cuplu motor uniform care, împreună cu micşorarea '; ldpului de pornire şi oprire, conduce la scu.rtarea timpului de ocupare a !:'liei intre staţii şi la sporiI;ea capacităţii de transport a unei Iiniî date; - posibilitatea recuperării uneÎ părţi din energia consumată de alte cunvoaie, prin restituirea În reţeaua de alimentare a energiei cinetice prin efectuarea frînării electrice recuperatjve la opriri sau la coboriri de pante mai lungi. AIară de avantajele amintite, se mai pot cita altele: - o importantă economie de transport, prin faptul câ dispare necesitatea de a transporta combustibil mult şi greu, cum este cazul la tracţiunea cu abur; - locomotivele electrice au o mare capacitate de supraîncărcare temporară ; traeţiunea eledrică permite comanda dintr-uD singur post a mai multor vehicule motoare; - locomotivele electrice au posturi de comandă la ambele capete, deci nu ma i este necesară placa turnantă sau manevre in triunghi; - personalul utilizat lucrează în conditii mult mai uşoare, fără a fi supus intemperiilor şi fără a executa munci fizice grele. Dezavantajele pe care le prezintă faţă de tracţiunea cu abur, sint: - cost mai ridicat atit pentru locomotiva propriu -z isă, cit şi pentru instalaţiile fixe; - necesită un personal cu o calificare tehnică ridicată. Clasificare. Tracţiunea electrică se poate clasifica după mai multe criterii: a) în funcţie de poziţia pe care o ocupă liniile de trafic faţă de aşeză­ riie omeneşti, traeţiunea poate fi urbană sau feroviară. b) în funcţie de felul energiei electrice folosite: în curent conhnuu, În curent alternativ monofa:::ul ~au in cureni alternativ frifa:at. c) în funcţie de .m'irimea tensiunii de distribuire a energiei clectrice: dejoasă tensiune (numai Î:l curent continuu pînă Ia 500 V); şi de Înaltă tensiune (GOO-3000 V p .~ntru ţ llrt'nt continuu şi 27000 pentru curent alternativ). d) In funcţie de felul alimentării cu energie electrică: prin linii de coniael alimenlate de la cenlrale sau staţii de redresare, respectiv dl! transfoImare; prin acumulatorue sch imbate periodic sau realimentate la staţii fixe; prin grupuri generatoare acţionate direct de moloare, de obicei cu combustie internă şi mai rar de tu rbinc, instalate pe vehicule.

2. TRACŢIUNEA ELECTRICA FEROVIAR},.
poate fi elasificată în: - tracţiune electrică propriu-zisă, În care energia mecanică e de motoare electrice alimentate de la o linie de contact;
Tracţiunea e1:~etrică feroviară produsă

366

ELECTROTEHNICA

GE.NERALA

- tracţiune Dksd-eleclriră , in eare se folosesc de asemenea motoare electrice, Însă alimentarca acestora se face de la un generator plasat pc locomotivă şi autrenat de 1111 motor Dicscl. Din aceeaşi categorie face parte şi tracţ.i unea abur-cleclrid. Tracliullca electrică. O instalaţie de hacţiullc electrică Ieroviar::i cuprinde in mod obişnuit eJcmcntclc schiţate în figura 23-1.

2

5

6

7

Fig. 23-1. Schema unei instalatii de t ractiune electricii

ferov iară.

Centrala electridi 1, care poate fi termodectrică (cazul din figură) sau bidroclcctrid:i, furnizează energia electrică care este transformată de staţiile de transformare 2 la o tensiune înaltă şi apoi este transportată prin liniile 3 la substaţiile electrice de tracţiune 4, p lasate de-a lungul că ii ferate şi care alimentează tronsoane de lungimi potrivite ale liniei de contad ,Il. Locomotivele electrice 6 preiau energia electrică de la linia de contact şi o Lransformă în energie mecanică, de tracţiune. Drept conductor de Întoarcere a curentului electric la substaţii serveşte calea de rulare a liniei ferate 7, care trebuie să prezinte deci continuitate electrică. Sistemele de tracţiune electrică feroviară -,e deosebesc tinînd seama de felul curentului la linia de contad şi pot fi: În curenL conti ,_uu, În cure nt alternativ monofazat c.u

frecvenţa redusă

(16 ~

sau 25 Hz), în curent alter-

nativ monofazat cu frecvenţa industrială (50 Hz) ~i in curent alternativ trifazat (tot 50 Hz). Sistemul Îll curent continuu se realizează prinCIpial conform figurii 23-2. Substa.ţiiIe de tracţiunc. sint alimentate din r~ţ{'aua gellerală de transport,

TRACT!UNEA ELECTRICA

367

tri azată , de 501Hz şi produc curent continuU prin redresarea curentului alternativ cu Un numlir de faze mai mare decit trei (de obicei 12-18); in acest scop. se folosesc transformatoare cu secundarul special. Tensiunile uzuale la linia de contact sînt: 1,5; 3 şi 3,3~kV. limitarea fiind impusă de funcţio­ narea motoarelor serie de curent continuu de pc locomotivă. Avantajul principal al acestui sistem constă in faptul că motoarele de curent continuu serie folosite si nt foarte robu ste, simple şi reprezintă caracte ristici ideale pentru tracţ iune. în plus, se poate realiza uşor frina rea

Fig. 23-2.

Si~tem

ţiune ferov!ară

continuu:
2 _ Bul;)sta\.lc

fn curen l

de irac ·

1 _ linie generalA ('le \lansport de energIe e:lectricA; une ; 3 _ llnIe de contact: 4 _ loeomollvl e! ectrici!.: 5 eate de rula."'e : 6 _ transfonnatoare tti!4=tc cob<>rltoare de tenside teaCli-

-'4-l-,n;- --l-+- J
electrică reostatică

une: '1 _

re<lresoare.

sau recupcrativă . Dezavantajele sint; substaţii complicate ş i numeroase, din cauza tensiunii reduse la firul de contact, ceea ce duce de asemenea la un consum mare de eupru pentru linia de contact. Sistemul irI curent alternativ trifazat se foloseşte rar din cauza complicaţiilor care apar în staţii şi la încrucişări la linia de contact bifilară. Sistemul monofazat cu frecvenţă redusă 16~ şi 25 Hz a a părut la in3

ceputul inLrod ucerii tr;! !jun ii ele ctrice, pentru a se putea folosi mot oarele monofazate s('rie C II coled or, c.u o fun c ţionare acceptabilă din punctul de yedere al comulaţieî. Sistemul prezint ă avanta jul că permite ntilizarea unci tensiUni ri<Ji caLe la linia de contact (15000 V), deci se(', ţiune redusă a conductorului de ("ollfart şi distanţe mari înt re substaţiile de tracţiune (50-70 km). De ase menea, arc <lvant.ajul unei mari clasticităţi in exploata re, deoarece faptul că pe locomotivă cxi ~ tă un Lransformator coborîtor de tensiune cu mul te prizc pen tru reducerea şi reglajul tensiunii aplicate motorului. permite un rcglaj [in al vitezei. Ca dezavantaj principal tre buie menţiona t acela că sistemul recla mă 5au o reţea proprie de tracţiun e de fre cvenţă redusă (fig. 23-3, a), ccca ce este costisi tor, sau reduccrea fre cve nţei industriale, de la 50 Hz, in s ubsta ţiile de trac ~iun c, ceea ce le co mplică şi le scade randameutul (fig. 23-3, b) .

368

ELECTROTEliNICA

GE.:.~ER.~LA

Sistemul mODofa;tal cu rrecvenţa industrială (50 Hz) a rezultat diu tendinţa de a simplifica şi ieftini instalaţiile fixe de tracţiune, menţinÎ ndu-se totuşi tensiunea ridicată la linia de contact (fig. 23-4). Acest sistem Întru-

toate avantajele sisteme lor precedente ş i de aceea, in ultimii an i, dş­ şi apare ca un sistem de tracţiune feroviară a viitorului.
tigă

neşte

din ce în ce mai mult teren

= ' j f = == = ; F = /

Fig. 23-3. Sistemul de tractiunt' feroQ. -

viarll in curent alternativ monofatal şi frecventă redusi. cu alimentarea din:
b reţeau a

si:

proprie, de trecv,",ntJ, loafeleaua de treeven;li !...'l du S_
U1ali'i (511 H:t).

-f---",,-1L--3
d)

.5011L
/

! 1'1 li ~J I I L__ 'ij"2\h'fQj
b)

!

r · - - --1

r,

.r2'i

r

--·-l

fi
1'1 li

I

I il

--11-,,,,_ _ __'
--"-"='---J
O

5

Fig. 23-4. Sistem de trac ti une feroviară în curent allernaHv TIlonofazat , de frecventă Indus lr ială (50 Hz).

Dificultatea principa lii la acest sistem este aceea de a se c.rea un motor serie cu coledor pentru t ract.iune, capabil să funrOonr.ze la 50 Hz. Problema IlU e~te încă definiliv re zo lvată . Există însă ş i alte variante ale acestui sistem, ca, de exempl u, acela cu locomotivă convertizoare, avind montat pe locomotivă un con\"ertizOI" sau un redresor (cu siliciu), care transformă curentul alternativ de 50 Hz În curent continuu, astfel jncit motoarele de tracţiune sint de curent continuu. L.ocomotivele fabri cate de Uzjllele,~ Electropll tere Craiova au=-- pcrformallţe din ce le mai ridicate: viteza 100 km /h, puterea 2 200 CP, ş i respectiv 7350 CP, deiVoltată prin cite 6 motoare de curent continuu şi comanda allt omati za lă in funcţie de putere:.t ce r ută de t.ra!'(,11 ş i de t rafic. L ocomotivele electrice ăU alimentarca În curent alternativ de 27 kV. 50 Hz. redrc~a rea curentulu i fii nd făcut ă cu redresoa re cu siliciu, de 800~V{tens iun c nominală, alimen ta te pri n transformato r gradualor cu 40 trepte, (·u re~ l ajul alltomat. al tensiunii.

,
,
TRACŢ1U:-"'TA

Li..ECTRiCA

369

3. TRACŢIL~NEA ELECTRICĂ URB ANA Prin tracţiune elect rică urbană se inţelege :lplic<lren decldcilăţii la propulsia mijloacelor de transport in comun, in interiorul oraşelCll". pe trasee dinainte st.abilite. Caracteristicn principală a tracţiunii electrice urbane (figura 23 ~b) constă in folosirea unor reţele de contact 4 instalate pe t ,llSl'(> fixt'. prin care sinI. alimentate cu energic electrică motoarele vehiculelur mobile 6, 7, 8 de la su bstaţii de alimentare fixe 1, descrdt.e de instalntiil(' 'If' producere. trfl1lsport şi distribuţie a energiei electrice. )1ijloaccle de t.ransport urban in comun se illlp:lrt lu CI(.t1 ;J mari cutegorii : - mijloacele de transport pc străzi, a căror c irculaţI< -.e faee in comun cu a celorlalte vehicule (tramyaiul, lroleibuzul. autobUZUl ş.a.) I mijloace de transport în afara stră 7 !lo!". (:are a u o cale d~ I"ulan.'" proprie la Inl nivel diferit de cel a străJ. ilor (metropolitnnele şi d"iik I~ " ;l l e ~ub ­ urbane şi de centură). Mij loacele de transport În COUlu n PC :-trăzi ~illt tr il' mai \"cchi -:o' mai importante, asigur înd şi astăzi cea ma: m<l rf' partI' din traficul intern al o,aşe lor.

Tramvail!le electrice reprezint 5 tiI> m ijlr•.-: de transport in com un I<HU te riispÎndi t, fiind compus din vagMI! '" rk p'l';ageri auto motoa re, cu sau f<'i~!) remorci, care circulă pc şine mOJ IL:.. lt· p'" stnizi. Alim ~ lltart'a lor se face În curenL continuu sub tensiune de 5:')0 ~a u 750 V de [a Un co nductor de con tat I (fi g. 23-5, a), intoarcerea cu!"('otului fă('Înd u - :;e priu ~ illt'. Troleibll:ele reprezintă 1111 mijto(' de tranl'pm [ il! com un mai modern . care are caratterislici comune cu tramva;,,1 (fi~r}d alimentat printr-o reţea de contact) şi cu autobuzul (avind roţi l e ('U c<luci tu'uti ~i oarecare libertate in circulaţia sa care se facE' totuşi dup:'\ Un traseu anum it). Int.rucit Întoarcerea curentului nu se mai poa\.i:' lal'C priI! şine , rejeau;I ck(" t rică d(' coutaet este prevăzută cu două condu("\OlJre (fig. 23-5, b). Tensiullea de H'!"\'iciu a re ţelei este de 750 V şi c'hi,n mai mult. (l 000 ~au 1 500 V). In afară de acestt' mijloace de lransport, pe ~trăzj se rolosc~ (". lDai raI", şi alte mijloace de tl"nsport care derivă (lin aceHea prin anum,te mod ifi cări ~i anume:
6-0.tr 6-Vlr

a)
! _

/)

,)

Fig. 23'0. Schema unei imla 1 alii de Iraqiulle elt-rt rica urbanil'
~"b5\at!e de lI!1 m""tar,,; Z _ u .blu d e a1l.ment.a.re; , _ e a bl '~ d~ jl'l' toa,.."ere : ( . 5 _ retea de eont.:lc t ; • _ v;),gon de l ram" a!; -; - "tToJelb\lz ; t _ ""( 01'1 de metropoll~n.

pc deasupra solului.site pentru transporturi în ateliere. Acestea sînt vellicule asemănătoare cu autobuzele. sau la Încrucişări de linii. Trenurile au 6. plasată la UJl nivel diferit de nivelul străzilor. Energia electrică este furnizată de baterii de acumulatoare montate chiar pe vehicule. Înmagazinată într-un volant adus la o turaţie ridicată "u ajutorul unui motor electric alimentat de la instalaţii fixe. Girobu:de sînt vehicule asemănătoare cu acubuzelc.ELECTROTEHNICA GENER . Se foIo~es e in mine pen tru remorcarea convoaielor de vagonete cu minereu.8 vagoane mari de construcţie specială. Eleclrobuzele cu curenţi de Înaltă frecvenţd sînt vehicule de transport ~lcţionaLe de motoare electrice alimentate cu energie electrică prin inducţie prill eOllductoare montate în tuburi sub pavajul străzii şi străbătute de curenţi de înaltă frecvenţă. magazii. dar ~îut acţionate prin motoare electrice alimentate cu curent electric furnizat de o baterie de acumulatoare montată pc vehicu l şi care se Încarc:. plasate îu <lnumitc puncte ale traseului. dar la care acumularea energiei necesare pentru acţionare este obţinută sub formă de energie cinetică. gări etc. cele mai multe fiind vagoane clectromotoare conduse de un singur manipulan t prin comandă Clt electrică multiplă . retcaua de contact fjind asUel suprimată. p entru ca circulaţia lor să nu stinjenească circulaţia celorlalte vehicule. care sint de fapt autobuze echipate motoare Diesel şi cu o transmisic electrică în locul uneia mecanice. periodic. la intervale scurte. sub forma unui tunel executat sub nivelul străzilor sau la mare adîncime. ferate suburbane şi de centură sînt la fel cu căile ferate interurbane. ca şi la tramvaie (1. circulaţia trenurilor făclndu -se Într-o succesiune regulată. tn acest scop.60 km). tacade. sub forma unui viaduct construit deasupra unci porţiuni din bulevardcle oraşului. acest tip de vehicul nu es te folosit În mod curent şi se află iură În stadiu de E'xperimentare. Pe porţiun i le de traseu comune cu alte trasee de metropolitan. darse întind puţin în jurul oraşelor (pînă la 50. fie de preferinţă in subteran.. formată dintr-un generator care alimentează unul sau mai multe motoare electrice cuplate cu osiile motoare. cu mici extinderi în comunele suburhane invecinate. fiecare linie este plasată la un nivel diferit de celelalte. Acabl/rele. Pot ave.. Mijloacele de transport în comun în afara străzilor sint de fapt căi ferate cu cale de rulare proprie.e pot ridica.5-2 min) pe cale dublă (dus şi întors).n terioruI oraşului şi au o frecvenţă de rÎrculaţiC' a trenurilor mai mare decît căile ferate normalI? Căile . Elecfrocarele. Sint ve hicule mici folo.. Randamentul lnlIlsmisÎei energiei electrice prin cuplaj inductiv la distanţă fiind redus. Sînt acţionate de motoare de curent con tinuu alimentate de baterii de acumulatoare montate pe ele. Locomoliuele electrice de mină.a platforme de încărcare fixe sau care :o. LĂ Autobuzele CII transmisie eleclrică. calea mctropolitanului este fie înălţată pe toată lungimea traseului. pc e:o. Mel ropolitanul (metroul) este mijlocul de transport care utilizează căi ferate instalate in interiorul oraşelor. au traseul situat in parte în i.

ELECTRICA 1. cit şi automat. Imbinarea rea liza tă prin sudare conl>t!i in intrarea atomilor de la periferia pieseI Of de sudat Într-o reţea cristalină comudL Dacă piesele au aproape aceeaşi compoziţie chimică. Sudarea eleelrică se executJ fitil manual. AplicnţiiIe sudării în tehnie5. aparate de radio etc. NOŢIUNI GEi\EHALE. Pentru suc!ar(':l nutomatii . nave-. autovehicule. a pieselor lIl~lalir(~. prin urmare. pl'inlr-o Hcţiune mecanicii de presare şi la temperatură potrivită. ori mai simplu. priI! topirea eapdeJor care urmează s5 fie sudate sau prin topirea unui metal de adaos eare mijloceşte SlIdare:l. şioe de cale fertltă. Sudarea e l ectrică se poate execuLa: .CAPlTOLUL XXIV SUDA RE. Acest procedeu poartă numele dc sudare prin re::islen(ă de u~ourf: ~i De{iniţii. în oricare 10('. puterea generatonrelor şi a transformatoarelor de sud arc manuală este de cîţiva kilowaţi sau zeci de kilowaţi. prin formarea un ui aliaj între piesele de Îmbi nat şi 1111 material aşezat Între ele. . ma şini agricole. slldareOi este tltro!1eIlă. puterea instalaţiiJor eşte mai mare şi costul [ar mai ridieat. D acă cele două piese au compoziţii diferite. con fel ct : Î1J stare lichidă.' . turbine . sudare. in y orbirea ClIrl'nt. în ('azul atelierelor mic(sau al şantiere l or. aparate casnice.in sLare solidă. provocată de un arc electric. Acest procedeu poartă numele de sudare CII lIrc electric. Clasificare. CLA SIF ICAnEA PROCEDEE LOR DE SUDAHE ELECTRICA Sudarea electrică constiluie unul dintre cele mai J':lpi(k mai mai ieftine proredee d(~ îmbinare. a rlirui temperatură de topire este in ferioară celei a pieselor de lipi t.ii această ~udare este denumită lipitură. încălzirea fiind produsă prin trecerea curentulu i electric prin piesele de Slldat. in practicii . sudarea este omogtnti. racordul areuor apara te la reţeaua electri că se poate face cu uşurinţă. in instalatiile industriale mari. acest procedeu este denumit SI/dare aufogenă. la construcţii de reZerv oare. nVÎoau('. conducte. sint foarle numeroase: În conslrucliilc Dletalice. Lipirea electrică se e'Xc-culă numai ÎIl stare liehidi!.

liniilor de curent determină t. este rI t· ordinul sutelor de kilowaţi. se deosebesc : s udare prin punele (fig... datorită forţei de comprcsi une exer. atomii marginali intră in sferele lor reciproce de atrar.s udării.deformare şi apar noi puncte de contact..lt· ft'zis tenţa de ruperf' la \'. mate. sudarc prin cusătură (fig. . cel mai pl) s ud ări i trivit proecrie u este acela al Faţă cu arc electric. in afa ră de en . Puterea electrică ner.. gaze rlef\<tg uu Le..'>IICA G.st ·nţa IJc care o constituie suprafaţa de cOntact a pieselor ce urmeaza a fi Îmbinate.! mai are şi avanlajul c ă .372 ELECTROTEH.. d.. din cauza pOl'ib'l it ăţii mărite de a se produ ce d c[o rmaţÎa plastIcă şi a mobilităţii mă rit .L odică aluQecări. 24-1 . 24-1..:i pc efectul termic al trecerii cu· reutului electric prin rcz. 2.de astrel. ÎD(' ă 1z' r'" of> <!xtrl. nil! gaze dăun ătoare ~5n ătă ţii. In al'este puocu. .l'>1ERALA scrie sa ră Sud:l1'\'':\ prin re zi stenţă de contact se aplică mai ales la producţia in ~i eqt' rca mai indic ată pentru automatizare .i prin faptul că nu modific ă stf'lt! u ' ~ internă a malt>rialclor sudate. "ii se tncadrca z ă Îutr·o reţea cri~talillă comu nă .E. Suda rea e l ectrică prin rezistentIi de ('out«.e ridicaLt laproape 100%). dacă aceste piese sint În acelaşi timp strînse laolalt a cn o a~tfel fi e rorţa. c). Oricit . trepta t asupra Întregii sup rafe ţe de contact. fiind concentrată numai in . r~ ia e l ect ri.:flsltatea de curent este fQar lc mare.pă rea de nett:de supra fe ţele pieselor de su ri.'! şi la sudare nu intJ·rvin nici radialii no··iVt ..ă..:numile puncte. .tir. b) şi suflare cap la cap "<{fig. ·i un fel de matell<t ! de ad<lO..itate asupra cela · lou ă I iese.. Gituiril . Pentru atelierele miri.sudare prin energie În magazinatil.. nU fac con tact decit in ' itc va puncte (Y. Îndt in regiunile lor lllarMinaJe să s'! pro-ducă o deforma ţi e pla ~tir. pc care o au a'. SUUAREA ELECTRI cA P HTN REZISTENŢA DE CONTAcr Aceas tă met odă de 3udare E' bazea. Dup ă modul 'de îmbinare a pieselor sudate. 12-1).. adudnd·v . te mpe ratura necesa r ă . r etls1enti1 mare de co nto~ 1 H. el . păstrindu . 24-1.. nu are nt'\"li .tC' mai înaltă .l lO I foart. de alte procedee de sudare (prin focul de forjă. cu gaz şi alum ilJ '. Căldura dezV(' lată În unitatea de timp.: ialul se inl:ălzeşte foarte mult în ~ccJe puncte şi..t. metoda folosi~ă proccdeele de sudare prin rez i ste n ţă de contact In: sudare in stare solidă. suda rea electrică se distinge prin folosirea unei energii ieftine ş... (I~ l1. ·se clasifică După . nu'.I termidi). uşor acccsibilf' la orice loc de lucru. fig. se produce ·o. a).om ii. Su · darea prin accast!l Jwtodă se poale obţine cu atit mai uwr cu {'Îl temperatura produsă de trecereJ curentului prin rezisten~a de contact c:-..suda te prin topirc intermediară: .

se produce refular. Fig.. la. La acest procedeu este exclusă posibili tatea \'reunei o xidări. produclndu·se refularea metnlului ~cp. . precum i ' a z!llelor de lanţ. Sudarca prin topire intermediară arc aplicaţii numeroase. şinele de trnmvai şi de cale ferată. sau zecimi de secundă. apoi se apasă puternic piesele. suprafeţele de contact se Încălzesc la o temperatură in altă. cupru l. procedeul se mai numeşte şi sudare elect rică prin scintei. Dezav antajul acestui procedeu constă in tal-'tul că impurităţi1e de pe suprafeţe şi oxizii can' se rormea z ă in cursul În călz irii rămîn incluşi În sudură. Metalele şi aliaj ele care se pretează la sudarea e le c trică prin rezistenţă de contact sint: fierul. şi anume pe-nl l'll Îmbillarea unor bare sau tuburi de diametru mic (15-'20 mm). topirea şi refularea materia· lului. sub efectul trecerii curentului. 111 timpul operaţiei de sudare prin topire intermediară.LECTRICA 373 Sudare({ in slare solidă constă in lrecerea curentului prin piesele de sudat apasate continuu cu o forţă exb'rioară . c suduri ea. a. in stare solidă. li - suduri pl'ln Sudarea prin topire intermediară diferă de metoda precedentă prin faptu! 'lI arc trei etape distincte: prcincălzirea. se sudează: earoseriile antovehiculelor.n 6j sudură C) prin rezisten1ă cusăt=li.a . Ia sirme şi la placi subţiri. datorită uşurinţei de e xe cu ţie şi a rezi.rl pr'. 24-1. ca!). de ordinul de mă ­ rime al unor sutimi.te n ţci mecanice mari ca re se poate obţine la imbinârile sudate folosind acest procedeu.'" materialului şi deci sudarea . iar sub infl uenţa compresiunii.:t şi se menţin sub curent pină cînd in locul de contact apare o punte de metal topit. Căldura care se dezvoltă de către acest cu rent in locu l atingerii pieselor produce sudarea Într-un timp foarte scurt. Astrel. După ploaia de scintei. Sudarea prin înmagadnare de energie electrică. Sudarea prin inmagazillarc de energie se foloseşte lIumai..t şi suda rea pieselor. nicheluI.ap la cap. Tipuri de " _ sadu. Piesele de sudat se aduc în contact printr-o ciocnire violentă şi atunci energia inmagazinată in eondensator se eliberează sub forma unui curent de d escărc are. ţevile generatoarelor de ahur ş. Energia electrică nece· sară sudării cstcinmagazinată de obicei intr·o baterie de condensatoare. aluminul precum şi aliajele lor. de contact: . care se formează la SUdare. se aplică puţin in practică. piesele se aduc in conta. Sudarea ('. pllIIcte.SUOAREA E.

SI/darea prin puncte. 24-3). deoarece prin ace"sta se ohţin () producţie mărită şi o calitate uniformă a sudurii. rămîn ind practic localizată într-un spa ţiu restrîns.1 . o fiind grosimea. automat.'3mănă intrncîtva cu nitui rea. după aprecier~a Fig.5 nlm grosime.2) 8. prin ~eculLdarul său trece un curent care produce căldură În rezistenţa circuitului exterior al ~eculldaru[ui.. La sudarea prin înmagazinare de energie. de aliaj uşor de 2. care sînt legate În paralel ru punctul eare se află În curs de sudar('. Tensiunea la con densa tor atinge 3 000. . şi se aSE. la maşh1ile cele mai simple.ELECTROTEHNICA GENERALĂ Pelltnl sudarea electrică prin rezistenţă ele" contact se foloseşte exclusiv curentul alternativ. (le 25-1i5 kVA (mai rar. În lIIod vului de suda re prin puncte.:1=(0. Acest procedeu se aplică in special la imbinarea prin suprapunere a tablei ar metalice. fn c_ ondensator se poate inmagazina o e nergic sufieientă pentru sudarea uoor table. iar pllterea nomipală. a A B tablei lIlai wbţiri (fig. căldura dezvoltată pentru trecerea curcntului.. Sudura se consideril buna daca dhlmctrul dm al cercului În interiorul căru ia materialul s-a topit este aproape egal cu diamctrul de al electrodului. electrozii produc în table o imprimări de adîncimea . operatorului. se atinge temperatura de topiTi'. curentul trebuie întrerupt imccliat ce sudura a fost termi nată. Tensiunea necesară sudării (în secundarul transformatoarelor speciale de sudură) este de 2-10 V. Ht'galarea procesului de sudare se facc. 0. Însă mar înaint. Schema dispo:z. în mm. iar eapacitatea este de 3000-4 000 :. La sudan~ a automata.e ea punctul de sudură să se fi [lăţit suh influenţa compre~iunii. Tablele care urmează să fie sudate A şi B sînt suprapuse şi strînse.cF.ili. La dimension"rca electrozilor trebuie ţinut seama de faptul că o parte a curentului trere 2 prin pundcle sudate În prealabil. racordaţi la secundarul 2 al unui transformator (fig. între electrozii C şi n de cupru dur. 24.4 000 V. Temperatura Între eledrozi şi tahle se ridică relativ puţin. 250 şi chiar 350 kVA). 24-2). tensiunea alternativă e~te redresată cu ajutorul unor redresoare cu vapori de mercur şi apoi este aplicată unui condensator. Cînd se închide drcuituJ primar . Sub acţillncn forţei de compl'esiune. la locul de contat L dintre cele două table. fie . iar la producţia În serie. care trebuie să aibă o valoare de = 23 +3 mm. Drept criteriu pentru intreruperea "utomată a curentului scrveşte fie timpul (mcnţinÎndu-se pentru toate pUllctele IIU timp constant).1 al transfOJ'matoruJui. deoarece căldura este evacuată prin metalul bun conducăto r de c:lldură al dedrozilor şi prin apa de răcire care drculii prin aceştia.2. Sm:!arca se produce sub efectul forţei de comprcsiune apl i cată după ce s-a formaL nucleul topit. asupra lor aplicîndu-sc o forţă de compresiune F suficientă pent ru a realiza Ull contact bun al table1or.2.

încît se suprapun parţial (fig. 24-5). Aparatul arc braţul de jos 1 fix. printr-un arc 3'. atît de apropiate intre ele. fie temperatura atinsă la locul de sudură. arcul :r se eompnma şi se rea liz ează presiunea necesară intre cele două piese de s udat după care se Inchide contactul 5 din primarul transformatorului. 24 ·3. obţin ută tijei 3. 24-5. atunci cin d tertSiunea reţelei variază in limite largi (t =const.i curentul. a pieselor confecţ ionate din tablă şi este în realitate o sudare prin puncte. in lungul unor muchii. Această sudare se realizează pentru imbinarea. Nuc1eullopit 18 sudarea prin puncte. Dacă nu s-ar proceda astfel. se eliberează pedala şi prin aceasta se intrerupe intii curentul şi apoi in cetează acţiunea forţei de compresiulle. Sudarea prin cusi1/ură. ultimul criteriu fiind cel Illai raţîof'al. Valoarea curen tului şi durata sa. atunci ciud se apasâ pe pedala 3'~~ I 1 -Fig. însă inzestrat cu un dispozitiv (rig. 24-6) compus din doi electrozi in formă de discuri. aşezaţj în acelaşi plan ş i care string puternic tablele intre ele. + Fig. dar şi cel mai dificil de realizat practic. prin prin mai multe puncte de sudură Inşiruile . fie energia consum ată. Datorită ridicării . arcul care ar apărea la indepArtarea electrozilor ar putea distruge piesele sudate . 1 = const). iar cel de sus 2 mobil şi apăsat pe piesa de sudat de către tija 3. 24-4. In figura 24 -4 estc reprezentat un aparat Ileautomat de sudare prin puncte. Sudură cusătură.S V DAREA ELECTRICA 375 timpul ::. J ~ ~ Fig. Aparatul de suda t prin cusătură poate fi acela :ş i aparat din figura 24-4. 4. Aparat de sudaTe prin puncte. precum şi forţa de apăsare a electrozilor depind de grosimea tablelor de slldat şi de materialul de sudat. După terminarea sudării.

.. curen tul lrecind n\lln '.n cusătun'!.(mIU). D'-'Il~itah'.ate . Sudarea cap la C(IP este folosită pentru sudarea pieselol' În fOrJu{\ de bară sau de \. duratele impulsurilo:" qle pauzelor şi viteza de înaintare sint parametri rare.: sud at A şi R sînt fixate in c1emele C conectate la Înfă ­ şurarilc sec undare ~le tr3nsrormatordui ~h: s udură şi sint supuse unor forţe de t'ompl'esiunl' F.LÂ ElectrozÎi sînt conecta ţi la secun darul l rausformalorului de sudură . ta blelor cu o viteză v (m/min). Fig.~.376 EL'ECTROTEHl'o"lCA CENER}o. e tn figura 24-7 este repre zentat schr"lOatic dispozitivul de sudare cap la cap. depine! de grosilI. Dimcn siun~le d" 'uri!oH.33 .lcl'trozi. SUDAREA P RIN ARC E LECTR IC Sudare~ prin arc ('! ~ct ric Sl' "calizeazii datorită temperat urii mari dcz\'oltate de 3rcul eleetri. La unele aparate de sudare pr. Schema de sudare prin cus ă tură. forţ.. \-j :i' a ~iJ)('[or de cale feratii ş i de tramvaie. dispozitivului Fig. discurile-eJectrozi se rostogolesc şi asigură o sudare prin punele care se succed la distanţa d: u d = 8.a de apih.' iii ti mpul cit discurile sint oprite. yalonrt>a c ur~ntului. 24·6. 24 -7. Prin deplasarea.are. ell'rtrozii putind fi chiar capetele pieselor care trebuie îmbin. r fiind f frecvenţa curentului alternativ. bar{'le ci. discurile se invîrtesc intermitent. tablclor d~ sudal şi de fe lul materialului.l rUJ'p nlulu i care trece prin s(>cţiunca dc sudat este de 1800 -2 500 A·'emi' 3.: tarc poale topi extre mitiiţilc elcctrozilor Înt re care se produce. Schema dispo ~ili vului de sud are cap la cap.

24·9. Schemele sudare cu arc electric. ti _ !onn~. piciorul arcului rămine pe loc (fig. oppinzÎnd de electro:ti şi li". Sud area CII electrod de cărbune (Bellardos)(fig.. dl'llsit aten de curent (firea 7000 Mmrn'l). In curcllt alternativ. Be nardos.lnodulu\.&Crnrc. rii pentru apariţia arcului este neresnră o tensiune de aprind('re de circa 60-80 V dar. arcul fUllctionează sub o tensiune aproa pe l'onstantă.culu\ la deplasarea .a arcul . iar dcctrodul (de cărbune).od) (fig.. se adaugii pc locul Se oLservă + a) . 21-10. depăşesc () anumită grosime sau cind trebui~ Încărcată cu material. a _ Pfocedet. Caracteris · lka unui arc electric de c.ilor nu lTlai este însoţ i tă rle [eDomenlll ariitat in figura 24-8.r. $CI-vj atit curentul continuu cît şi cI'I :!It!. La produ('ere:! arcului electric pol F1g.ilor. astfel dcplasarea eledro7. o dată aprins.c.! Bena:'dos .<:1 OOO<)C Ja dedrozi şi ([(' fi 000-7 OOO"C în curentul eOIO:lllCi arcului. tu cure nt continuu. fjg. _ ~e r<!la fonnare. TempcrOllura piciorului arcului !.lin a co mun. Potrivit ncestui prodeceu. Fi. ceca ce permite atomilor sit intre in sfere de atra cţie reciprocă şi să se inradrClC Într-o reţea cri ~~a. ohie etul de sudnt ~e leagă la polul pozitiv al unei surse de curent continuu.\ 311 ~a\l Uil metal de adaos care mijloceşte sudarea. C = f(l ) f'stc re pn'zenlaUi in flgura 24-1 0. exi s tenţa arcului este strîns legată de {'atod: la o deplasare a eledrozilor.'~tc de 2500. p~ocede.. 24-1 0. .- . a) a fost inn~n ­ tată de tclmicianlll rus N. 24 -8).. ti _ priTlcîPIII~o~ procedee de Slaviano . in IOl'ul unde se execută suda rea.. cei do i eleclrozi schim bă Între ci rolurile de (-atod şi an oI! la fiecare jumătate de perioadă . de 15-25 V. 24 -8. artului plcctrit.' rnativ.placat()dulu!. Cînd piesele .ă .S tiOAREA E. Prin trecerea curentului înlre metal şj clcctrodul de c~rbullc. la polul Ilegativ al sursei (deoarece piciorul arcului este la cat. 24-8). Principalele procedee de s udare sint cele rcprczellta tc in figura 24-10. i:. În 1881. a cărei valoare depinde doar de lungimea arcului şi de natura electro7. Pozitia neschimbalii a piciorului arcului electric. ! la d. Se creează astfel o cantitate de metal topil În zona marginală a pieselor de sudat.L. aparc lin arc care topc~te portiuni le respective ale pieselor care trebuie sudate.. Caracteri stic .

care le pe rmite ~ă l'uporte cu u!)urinţă S{·.376 sud urii un suplime. protejat contra loviturilor. sudorul trebuie să ri~ protejat contra scinl('ilor care sar in jur şi contra razelor de tot felul carc siut emise ele are. Procedeul de sudare CiI eleclrod de mclal (SlmriaIlQv) a fosl elaborat in tre 1888 şi 1890 şi descris in anu l 1892 la Petersburg de metalurgistlll rus B.ne a mări stabilitatea arcului electric. tn prezent. in locul elcctrodului de rărlJ uue sau de grafit. . b) . con fectionat din acelaşi material ca şi piesele de sud at. servind deci atit Ia Întreţinerea arcului. 24-10.) şi sudarta CII arc il! ctlrtIlIIJroft>:lor de (ja:. este de obicei un cablu izolat in cauciuc. după care electroclul este îndepărtat (ap ar~ arcu l electric) $i este mentinut la o distan\ă de 3-10 m rn atit t imp cit durează suda rea. a).nt de metal. pentru sudare. cît şi la furnizare a supli mentu lui de material topit necesar la completarea cus ăturii sau la În cărca rea. mOllofilar. care aII un triplu scop: . . suclat. prezentind avantajul că este simplu şi poate fi folosit. necesară pentIu aprinderea nrnliui ş i Ut\ curcnt reglabil de 50-500 A. Pe lingă procedeele clasice cle sudare prin arc electric.:1 incetini răcirea sud urii .uuarca electrică Ctl arc sînt sirmc. pi c~ ci cu metal (fig. cit şi in curent aJternativ. 2-1.xjdan~ şi de combinare t:ll azotul din aer Înconjurător şi de :. topimlu-se in arcul electric o bară suu\Îrc 111<:talidi. Cablul de sudură. din acelaşi material ca şi piesa sudată (fig. un electrod metalic.Ile sud urii.urtcircuitele care intervin frecvent la atingeri le elcctrodului dc piesa suda tă . Pentru reducerea can tităţii de carbon care se introduce in metalul topit pc locul 5udurii şi care alterează calităţile acesteia. Sursele de curent pentru sudarea eu arc sint fie de cu ren t conlinull (generatoare de sudură). de 5-10 m lungime . Aceste surse trebuie să prod(l că o tensiune (le mers in gol de 35-75 V. intr-o poziţie anată in planul hisector al planelor de sud nt şi puţin ÎncUnat în sensul În:lÎntării su dării. Elcctrozii folosiţi in :. cIedrozii de cărbune au fost inlocuiţi prin clectrozi de grafit. Operaţia de sudarc se face puuindill contac t pentru un timp scurt electrodul cu piesa de. Procedeu l de sudaTe Bellardos se aplică numai in curent continuu.de a forma in jurul arcului *i aJ meialului lopi t un stra t protector compus din gaze şi din zgură. mai importante sint sudarea prin arc acoperit (sau "sub flux'. procctleul Sla\"iaoov este cel mai nispindit sistem de sud3re prin arc. de secţiune rotundă şi acopcri~i eu un in veli!) format din anumite substanţe. (le oţd sau de alt mctal . fie ue rurent alternativ (l ransfo rmatOllre de s udu ră ) . În scopul de a feri metalul de Q. dintre care. . recent s-au dezvoltat procedee spedal e. SlavianoY. flexibil. In acest fcl dispare principalul inconvenient al procedeului Bellurdos.10. expuse mai sus. Acesta a introdus. atil În cun'nt continuu. tn timpul s udării . :lcela al carburări i melalului pe loc ul sudurii. de o cOllstrucţie specială.de a introduce ill mctal componcnte de aliaj in scopul imhuMltii ţîrii proprietăţilor !nec'llliee .

Sudărilc prin acest procedeu pot fi realizate pe distanţe lungi şi sînt de ca litate superioa ru_ Se foloseşte Îndeosebi la sudarea cap la cap a tablelor gToase. Na.a. ca de exemplu illstalaţia de lfudare prin presiunc a şinelOl" de cale f.SUO.e îl oeupa în a eeastă aclivitate Cenlrul de cercetări tehn ice din Timişo ara unele s-au obl inut realizări importante. ('onsu m redus de material de adaos şi posibilitate de automatizare.) cu o anumită granulaţie. . " illg. arc productÎ\-itale mai mare şi preţul de cost mai n: dus.. in ceea ce priveşte puritate. În vederea introducerii )W scară din ce în ce mai la rglt n pro("cdeeJor moderne de sudare . permite o concentrare mare de energic termică.i dării mdalului depus. a cisternclor de calc feratn şi a lInorelemcllte din construcţiile metalice.a chimică a sudării . la (' l1să turiic reeipienţilol' de presiune. ceea ce. evitarea induziullilor de zgură în cusătură .a. Accsl procedcu de sudare arc avantaje in plus f. In Iara nua~tră SI:: depuJle o . d(' magneziu ş . Ca.Işor oxidabilc cu aliajelc de 1I lumill iu. azotul (Ia $u darea cupru lui) Ş Î chiar vaporii de apă.\R EA ELECTIUCA 379 ad~os Suda rea prin arc acoperit se (' U e xecu tă prin topi rea materialului dt: uu arc electric menţinut sub tin strat protector din oxizÎ (de Si. AI.~. Mn. o hună protecţie contra ox. sau aliaje .1('tÎ"ÎtaLc :->usţillutii. totodală acest procedeu permite supraveghe rea arculu i ş i llirijarea lui. \:.dcti posihili ta tea de folosire la sudarc3 unor mclale. .. Iniţial s-au folosit gaze ('[1 argonul şi hidrogenul j recent s-a trccut la gaze comune şi economice ("3 hioxidul de carbon (uti liza t la sudarca oţelului). Fe ş. Un loc de fr un!.·.\ <I t! procedeul sudării sub nu" . Suda rea CII arc· in curent protector de gaz constă in menţinerea arcul ui dectrie Într-un curcnt de gaz inert sau inaeli.:rată. instn l aţii de sudare in curent p rotector de gaz pentrll metale neferoase ş.

de construcţii. erau yolumino~lse. acjionarea se numeşte ele ctric ă. petrolieră. textilă. pompe. care împrcună cu accesoriile şi anexele necesare funcţionării fornwază dispozitivul de acţio. trebuie să consume o anumită energie mccani~i:i. mctalurgică. trebuie ca acţionart!:! sti fie studiată in special in raport cu reglarea turaţiei motorului ş i cu regimul său de lucru.crie iutri"3gă de t. Această acţionare generală neces i tă o ~.tivă. în arMă de motor. alimentară dc.narc a uliJa j ului sau pe scurt actionarea ulilajului. precum ş i eonductO:lfele de legăturu. cuprinde aparatajul electric necesar. chimică. !rinăl'i) la Clire va trebui sii faca faţă motorul are de aseUH'nea un rol important în:=aprccierea caHtăjij unei acţi onări. i)fotorul electric con~ti tuie partea cea mai import antă a acţiollării electrice. Încit un sillgur motor in funcţiune toate utilajele si tuate la diIt!I'itele etaje ale r1ădirij und fabrid. maşini de ridicat ş i tra nsportat. Cea mai importantă rondilir carc ~e pUDe acţionării electrke C'~tc ~ă realizeze o productivitate maximu a muncii cu ajutorul utiiajuluÎ rt'.'\ ELECTRICĂ A UTILJ\JEI. opriri.ţionării. Pentru acea sta.PITOLUL XXV ACŢION. :wţ. Pentru ca un utilaj să functi oneze.cpectiv. Transmisiile micşorOlu mult randamentul <)<. ventilatoare.re etaje.OR JNDUSTlUALE 1.ransmisii mecanice pc etaje şi int.'\RE. Act>astă ell<'rgic îi este dată dc unul sau de mai multe motoare. costisitoare şi conslituiau o sursă de 3('eidcnte posibile. cornpresoare.ionaJ'cQ electrică. CutloaştC'rea fe· nomenelor tranzitorii (poroiri. să pună Acţi onarca electrică . D~ICă motorul este electric. electric s-a Iă cut la înccput astfel.4. precum şi utilajelc specifice difcritdoT industrii. ca . cxt ra. PRINCIPII GENE HALE ALE AC"PONĂRII ELECTRICE Procesele tehnologice in dustriale fac necc~ară funcţioIl!lTea a djYl!rse feluri de utilaje.ru rgieă.uo e lte . de exemplu maşini . industria sid r.C.

.------------------------------------ A C Ţ!ONAR!::A ELECTRICA A Unt. sup ratc mperalura (temperaLura bobinajelor şi a oţel ului maşJnll deasupra mt>(liului ambiant) sa u Încălzirea 9 a unui organ oarecare)inde să se stabilizeze (rămine constantă) la o anumită valoare {fig. Regimuri nornlnall" de luc ru Priu rrgim sped fic de lucru al unui motor electric.AJELO R ThDt:ST!U . 25-1 . lura\. Se numcşte regim Ilominal de durată acel regim În care motorul poa te funcţiona timp nelimitat.~LE . Faţ ă de si~tcmele care c ompo rtă ş i trans misii mctanice. de acţio ~area generală. histerezis.Juiaşi utilaj sîni acţ.. îşi are prop'riul său motor electric rie acţiolJare . to'a te III '. a). acţionarea e lectrică individualii prezintă avantajul cii echipamentul său se poate monta comp let j'l gabaritul propilt -zi: al utilajlllui. . prin efe ctul Joule-Leu... co ndUCÎnd in acest Iei la forme compacle şi simple. frecwnl·ii. Fie cll re regim este c. s-a realizat incă un pr ogn'~ prin at'ţionarea m liltiplă. faci" . cu ren ţi turbionari şi frccări. Rcg-imul de lucru la motorul electric se numeşte de durată dacă pf'rioada aeti /llI (de funcţion are) este atit de Îndelungată Încit toa t e orgnnele lIloforu lui ating temperaturi practic s tabilîte. P en tru motoarele eJedr1t-e )· int s tabilite Lrei regimuri nominale de lucru. raţu de l!('ţionarea electric ă individuală. cind diferile părţi a le uce. je le unui etaj erau acţionate de Uil singur moLor electric. in cazul regimului de lucru de durată.d de lucru se caracterizează prin valorile inscrise pc plăcuta tlldieatoarf> a maş i nii. 2.ioLHltt de mui multe motoa re electrice. dacă motorul este încăr cat. de exemp lu.aracterizat printr-o anumită în căl zire a molorului eh·ctric.H S-a trecut !lpoi la acţionarea pe grup. curent de excitaţie. evitînd astfd pierderile de energie respective. ALEGEREA MOTQi\HELOR ELECTRTCE IN RAPOR T CU HEGBIUL DE LUCRC 11 . inţelege ff'gim :t! fi " lucru pentru care motorul a fost proiectat şi construi t. fără el .regim intermÎnent. Această incălzi re este provocată de pierderile care ~e prod uc in moI ar.i. Acest e valori se referă la : putere. curent principal. ceea ce constil lue o îmb unătăţire faţ. dnd. o maşină de frezal poal" a \'~a \111 motor electric pe.ntru a cţion area m i şcării prind paIe şi lin nil !lIolo! ţ'l ecl ric pe ntru acţi o nan:-a avanSlllui . te nsiune. st'. de exemplu.z. cu puterea P iln interval de timp' su (icient de mare. 10 sf irşit !'i-a trecut Ia ac ţî onarea illdi viduală a utilajcJor dnd fi<:\:<ln' utilaj . A<: ţ io narea elect rică individuală elimi n ă mt:rsul in gol al diferitelo! tmnsmisii mecanice.ie. şi anume: regim de durată: ~ regim de sc urtă dura t ă . de pulere. Regimul nomÎo.

P r-'~ P P -. .. Regimuri de lucru. 'I ) 11.irea organelor sale să depăşească limitele admisibile... . . . .. c) . R egimul de lucru se numeşte de !)cur!ă durată.proJliindu-se Însii cît mai mult de aceste limite. .382 EL':CTHOTEHN rCA GENERALA ca încălzirea organelor sale să depăşească limitE'lc admise . _. Pentru raportul DA s int stabilite următoarele \'OIlori stand ardizate: 15%. aeei regim Îull"rm itenl în care motorul poate să lucreze timp n<'"iimitat corespunzălor raportului DA arătat de plăcuţa in dica toare. 30 şi 60 minute. dîndu -se de obicei in procente. Acest raport SI) notează ("u DA şi se numeşte durată m:lil!ă relaliuel.ti durata pauzei. "f .glm de duralu : ti _ T<1glm de scurti:o durat ă.~ . la acţionarea plikilor de tnruante de cale ferată. Ia acţionările auxiliare ale . Se numeşte rt'gim nominol de Incru int.:. . pentru ca motorul sii rev i nă la temperatura mediului ambiant.. Sint stabilite următonrelc <Iurate stnndardizate pentru peri oadele a('tivl" ale rt'gimului de sCll rlă durată: 15. . Hegimul de lucru se numeşte inlermil~nl.._-=-I . Durata unui ciclu nu trebuie să depăşească 10 minute. Regimul intermitent se caraclcrizează prin raportul dintre du rata intervalului activ şi durata ciclului de fl/llctionare. iar perioada de pa uză este suficient de mare. apropiindu-sc insă cit mai mult de aceste limite. reglm Inu':rmltCJ\I. 25-1.. . fără ~' a Încălzirea diferitelor lui organe să depăşească limitele ad misibile. fn acest euz supratemperatura e a unui organ oarecare creşte in perioada adivă de la zero pînă la o anumită \'aloare şi StiHie in timpul pauzei pînă P d p .. daca perioadde activc. eare este constitu it din durata intervalului acti\" :.--------_::'C__ • ______ --.: !. Regimul de duratli se Întîlneşte de obicei lu utilajele grele cu funcţio­ llare practic continuă. alter~ nE'ază cu perioade scurte de pauză. 25·1. L _ _ __ O . 6) ----t -~+-_:+ .. P P 8 --"-. b). in timpul eărora organele motorului nu ating temperaturi practic stabile. '1 Fig. ' ..: • • " ' _0 .-r--. Regimul de scurtă durată !'e întîlneşte. de exemplu. În timpul cărora motorul nu ajunge la temperatura mediului ambiant (fig.. la zero (fig. dacă perioada activ ă nu este suficient de Îndelungată pentru ca diferitele părti ale motorului să atingă temperaturi practi c :stabile. c _ . 25-1.nniten t.-. r. apropiindu-se Însă dt lIlai mult de aces le limite. Se numeşte regim nomÎlw[ de lucrll de scurtă dural:i.. I : . r--' r-' p .impului 'IrittaL de plăcuţa indicatoare fără ca în dil7. " l ' " P r""l '1 I " " 1. --1-1. ace] regim de scurtă durată in care motorul poate lucra in decursul t. ~5 % şi 10%.H. .c. ..

Pierdf'l"ile 3 Pl' p ~ .. dintrc. .. alf'gere a uno\" astfel <le moloare.AJELOR L"iOUSTR1ALE '" maşillilor~lIIl\'lte (deplasarea păpuşilor.. poartă numele de expresi a pierderilor echivalente. In caz contrar...ric pot [j determinate.1) ll1H.h: Pl' 112. ~Ietoda aceasta !le calcII I se numeşte metoda pierderilor ecil. în cazul respectiv duce la o utilizar . dar şi în caZld regjlllurilor de lucru in krmitent "i tic scurtă durată. . mai ('C"OIHJmidi a lor. fa brici construie. li. ale motomJu i ales. Regimul iutf'rmilent este . din punctul de \'eMre al in6dzirii..ionarea pl'Î1lripali'i a Reg imuri le reale de lucru ale utiJajelor pot Sil nu corespundă riguro. 1 .A <':TIO:-l... Dar[l puterea de durată cerută de utilaj este varhliJilil.+P3·/. Altgerea molorului in cazul regimului de durală lJa<::"i puterea P cerută de utilaj este constantă.\RE. P:J. cele m enţ i onate. Se compară Pe CU p ierderile de putere p".. fabricaţia cu reolă a motoarelor electrice core. faţă În intcrya le le d<' timp 11' [2. dîspozitiyclor de fixare nc(.·t... regimul nominal dl" durată. pentru regim ul de durata. Pentr u a se dctermina puterea t'("hiyalentii necesară. Uu("l . ••• care constituie cicl ul real de lucru. L ::l a leg:<>rea matorului electric destinat s:i acţ ioneze un anumit utilaj. Expresia Pn trebuie să fie cel puţin egală cu Pe şi cit mai aprop i nt~ de această YBloare.s ullu i regim t ip. 1 ' '1+/2+1. trebuit! să se t'aklllt'"zc in prealabil o putere de durată echi/!ulenIă. de această valoare. Se calculează apoi expresia: rp'-. după cum se arată mai departe. b.+ .sc insă ş i tipuri speciale de moloare elcctrice. P3.udamentului) ale motorului ales.··· sînt. dacă se cunoaşte curba care arată cum yarktză randamentu l motorului in rUllfţic de puterea dată la arbore. se alege UII motor slaudanli zal. un regim real poate fi echi valent din pundul de Yrdere al încălzirii cu Ulllii dintre cele trei regimuri tip. _ ~!Pl· f +p. Pierderile de put ere ale lIuui motor elect. acţionan:a ş.şini~unell('. Asemenea motoare pot fi alese nu numai III cazul unui regim de lucru de durată. cu puterea reală vari a bilă .'"TRICÂ A t lTIT. p i nă cînd se obţine un rezultat satisfăcător. (25.a). Ia diverse sarcini se cunosc din datele ('onstructivf' a le motorului. la sarcina nomina l ă P".arncteri stÎc pentru ceJor mai mu lte ma.ualeflle.+ . cu o putere nominală Pn cel puţin t' ~a ­ Iii fll P şi cit mai ap ropiată. D ac~ .. slalldanlizate Iwntru un regim nominal int<'fmitcnt sau de scurlii uuratli.. piuderile de pl/tere (datori te rll.~ ELE(. se aleg·e lin alt motordÎlI cat alog. De obicei. se alege la inceput în mod arbitrar din catalog Uf] motor eu o ptlrere nomin a lă de durată Pn.spunde unei standardizări după. Totu ş i. Expresia P.. trebuie s:i se ţină seama de regimul lui de lucru. pentru diversele sarciui la care va trebui să fadi.

unde /: este coeficientul de suprasarcillo mai inainte. se alege un motor standardizat după regimul nomin al . Pierderile de putere la sarcina nominal1i p . Flicfnd calculele se gă5eljte expresia pierderilor echivalente de putere: p. mai Înainte. 5 kW timp de 15 s şi 3 k \V timp de 5 s.in't! de ţinîudu-se seam[t de suprasarcina pc cnre o poate suporta şi care eo.!)i cît mai apropiate de Pe' In caz cOlltrar.gul cu mo.5 k\V. alr.r se cunosc pierderile la divcr~e s arcini. rezultă că motor ul eledr!c este bine ales.66 ·5 4+15+5 = 1.toare standardizate după regimul Ilo.r. Să se verifice daco\ pentru acest utilaj este indicat un motor electric cu următoarele caracteristicl : Puterea nominală de durată P. Un utilaj cere in timpul cicl ului de lucru care se repetiî indefinil.66 kW. Alege rea motoru lu i in cazul regimul ui de scurtă du rat A durată.P1=1. = ~+/d-/3 " pil + P2'(I + p3 "3 = 1.It.durată CII o. motorului ales sînt cel putin eg: lle {'u p.5 kW limp de <4 s.NLRALA de exemplu. Se alege În mo. pentru putcr~a 13 arhore P.tor normaliz<ll după regimul llo.ate face tol cu ajutorul m~todei pierdf'ril o. P3=0.minală cel puţin egală ('u: p k .0<4 kW.d arbitrar Ull mo. pierderile p alt' motorului la această put('re rezu lt.tor (Iil! cal:llo. Pierderile de pulere la sa rcina de 3 kW •. şi Deoarece expr!.oat această valo.lUiualiJ.1) pierderile echivalente p~ şi se verirică cladI pierderile Pn la !"atC'inn oo. Alegerea mutuTului in cazul regimulu i intermitent foarle apropiatii A!egeIT'a mol. pină t'Înd se cap~tă un rezu ltat satisfăcăto. c.re!lpunde coeridcntulu i de suprasarcină indicat prin datele co.. ln practică. Pentru acest moto.minal de duralIi . putere n o..1O kW.are. d.ELECTROTEHNlCA Ca:.ruJui în peri..!Sia p~=!.=I.29' "+1 . Dacă puterea care se cere la nrborelc moto. după cum s-a arătat .05 kW. r:l1ldamenlul 'fj.. se alege un mo. Se calculea z ă apoi cu relaţia (25.5 kW .i <lill p = --P.29 kW.t. .. Pierderile de putere la sarcina de 5 kW". R e z o 1 .05 kW ""sle mai mare decit p.r cchi\'ulente./ad(l activă e5te P.orului Se Po.10 '15+ 0. Pierderile de putere la sarcina de 5.i CÎt mai aproape de meuţio. se. fi re. p motO-ru lui este relaţia: ApliC4{ia 25·/.04 kW de Pr.lor din catalo.. alege un alt mo. PI=I.nstruc tive ale moLorului pentru un interval de timp ega l cu ':lurata <lctivă a ci· hdui fiI' lucru. =1. o putere tk 5.m.=4.

\1.-presupune că la pornire coeficientul de irecare static este C. Rezultii : M '/I= 1. Aplicaţia 25·2.lill schema sa. Să se aleagă un molor destinat să functioneze în regim de scurtă pentru a deplasa cu viteza 1. cAruciorul cu o greutate G=650 kgf al unui strung.6 1450 = 1. cuplul său de pornire esic: Mi> '-"1. < M" irebuie si! se aleRga un molor mai puternic :standardizat după regimul Ilominal de durată. 975·1 Acest cuplu trebuie comparat cu cuplul rezistentei la pornire.1=12 mlmin. r~lI'C reprezinlă toale npnratelt· şi maşinile .6M.12 :':':::""'-ccCC:':''-:-''-. lntocmirca schemelor electrice ac~ion{lri electrice J'czulL5 :1('lionări ~Iec:tricc sint {iişwole.l1.-L6---1. 12. puterea nominală de durati'l a molorului trebuie să fie: durată Se alege un motor standardizat penlru regimul nominal de = 1 kW şi o turalie nominală 11'---1450 rollmin.11.E 385 faţă bită Deoarece aceste motoare pornesc de obicei cu o sarcină lnsemnată de sarcina lor nominală.6 M~ durată cu o putere p.6 975 '1. n 975 p.~­ electrice îm preuuă cu conexiunile dintre ele. Tn a("est caz.11'1.8 Ce!. Re z o I var e. Se presupu ne c. iar randamentul transmisiei r=O.- kgf ·m .650'1218'0.f=O.lENTE ŞI SCHEME ELECTlUCE DE ACŢ!ONAI1E a. Considerind pentru motoarele din ca talog un coeficient de supra · sarcinli k=I . Se.08 kgf·m.5. In acesL H'Op se utilizează o ~crjc de simboluri.= că cuplul de pornire al in care M~ eslI' cuplu! nomin."'DUSTRI. Se presupune motorului ales este: M1'-1.. astfel indt funcţionart'u :.83 kg:i '1l1- Deoarece M. ECHIPA.5'1450 .ACŢIONAREA ELECTR ICĂ A UTILAJELOIl lr. n'rificarea ~uplului de porntre are o deoseimportanţă. dintre care c("le mai uzuale.i legăturile eleclrice !ă fie uşor de in\clc~. Echipam\'nLul uJlei lTlai utilizate scheme peulJ'u . Cele schemele numite de. 3. Coeficientul dinamic de frecare al ghidajelor este C.7 kW la turalia n = 1 150 rot!mi n.'1 motorul de pulere imediat superioară are puterea nominală P~ = 1.u.:c = 1 1') 6120 ' 0. Cuplul retislen!ei la pornire este : 975.=1..> M" Inseamna că al doilea motor este bine ales. sinL <iate Îu tabela 25-1. Deoarece .7 I 450 = 1.

cu t emporizare la deschirlt:rt' şi inchidere <'..hidt're ~i Inch idere Con tact normal i1eschls al UllUi aparat automal:i f<'iră revNtire '" POzitia nonnal ă a unui conta. ELEC"rROTElL"'ICA GEh"'ERALA T olMla 25·' Simbol ur i fol osite la intccmirea schemelor Simbolul desflş urate I I Condudor SCJ"nl!lclI!I:t ~lmbolu lul iartă în CIrcui tele principale de Conductor în circuitele secundare de Bobinîi de contactaT comandă şi control Bobin1i de rele u Bobinii rle releu o: u lemporil.ontact normal Închis al unui apara l . cu temporizarl' la de~('.are la COlltilct normal înc l1is al \lIIUI aparat. cu le mporizare la deschidere Conlact norma! inchis al unui aparat . . cu li'mporizare l~ inchidere Contact normal deschis al unui aparat.! n\l este o:ltcurs.! corespunde situa (iei cind bobilli! care-J comand .1 de curent.are (Intirziere) Contact norm al ~ deschis al unui aparat cu tantanee acţiune ins- Conclac\ normal 1nchis al unui apa rat cu actiu ne iJls t UIlGmCe u:ml ac! normal de~hi s al unui ap ara t. îl1chid~r (' ("[J t t' mprOri7. (i!1tiniere) la deschidere CII lemporizare Con tael normal deschis al unui aparat.38.

de c...l.înl desenate in clementC'le lor prineip ak .tc. Spre a !'i C." Uueori pent.' Olnlac! nor mal înch is al ulIui apara t maU reven ire auto· 17 18 -i ~ ~ ~ Element termic {bimelalic} al unui releu ---'- Bu ion de comandi.-rRICA A U'l'i!. ru aRi .·. fiecare clement se găseşte in circuitul din care trebuie sl'i fadl parte. la anumite distanţe unele de altelt:. 3R2 . pentru cl aritate. ~e notează 2C1.et_ionării elect rice pe ntru o maşin ă de honuit. de exemplu. se utili zeaz ă o Ilot<l!ie corespuozătoare" De mu lte ori H' notează bobinele d iferitelo r contactoare eu 1 Co 2(.I\L .. conladoareJe şi rclccle :. 2C2 iar contactele bobinei 3R. Aceste eleme nte nu sint grupate in schemă la IIll [0(' (aşa cum sînt situate in aparatele re~p(:rtiye).. Bobina un IIi relru t. in special. normal deschis cu revenire automată ~- auton de com~n dă manuală.o: I Contac t normal deschis ac(ionat mecanic (în lreruplor de calc sau de s li r~it de cursA) Conlacl no r mal inchis a cţiona! mecanic " 22 -00~0-- Conlacl norm<ll deschis al unui conlroler Conlact normal inchis a l unui conlToter Divcrsele aparate şi. ~Iaşina esie echipată cu trei motoare elcctrict'. a ul1lli releu u(' temporiz31'e lRe {'ti:: .-qlONAREA Cu:. 2R. hobille ş i conlar.ru bobinele rclcclor şi rontactOOirel ol' se tltilizc:lzii incă o literă. Contactele bobinci 2C.putea lI şo r jdentifica elementele acd uia şi apa rat.. caraetcrizind felul de [ullCţionare al relellilli.AJELOR U. a\lIlui re[eu el " viteză 11< ". .. ---.xemphl . automată normal tnchis c u revenire 19 20 !• .e rmic. de~ comp usf' an ' o' o •• b. manual.. ac o iar bobi•• nele diferitelor relee cu IR. Exemplu rderilor la actionarea electrica a unei maşini de honuil * In [iciura 25-2 se arată selu'm a electric ă desfăşurată <1 a.. ş i allllillf': • Maşinil·un eltă spccial~ de:redificai. . deş i aceste circ uite sînt situate in schemă . sC[loatenotalRT.DU3TRIALE 387 Ta bela 21 .1 (conii nuare) N' "LI 15 16 Sirnbolul I ( Semnl!lcalia simbolului fără .

. care actitmează sÎstemul hidrauli(' . 25·2. Protecţia conlril H:llrl("ircllilclol" ~(' r{'nJil.>ulul electric tr~ce prin bobina conladofltlui I C. care işi Îuehide conl~H'· tC'l(' sale normal deschise 2(. c'\re asigurii mişcarea principOlIă de rotatie a honului. 1 450 rot/min. carc asigură mişc. iar contra suprasarcin ilor de dural-ă prin rclcdE:' termice lRT ş i 2RT. care acţio nează axul principa l ş i pompa de răcire. Ac\ionarea electrică a llnei maşini de honuit. penLru acţiouarca pompei sistemului hidraulic.un motor asincron lrifazat În scurtcircuit Jlp <lt! Il k\Y. '9 f 8P' In 2RT :J101 .ulului prin hobina cont. iar inchiderea contaclelor 2C2 punc in funcţiunc mal oa· re le cll'clrice :lip şi Jl r. l nchiderea COIIInctului ICI permitt' In~ct'rt'a curentului prin bobina contacLoruluÎ tC şi chtpil l't' s·a ridicat lllLtHl dc pc butonul BPI.u! electric j rl!c(' prin bobina COlltac{oruluÎ 2C.'i prin siguranţe Ilizibile f. Cur<.t·a. Dacă se apas!1 pe butonul de oprirej normal In chis Ba 1 cu revenir(' aulomată in pozi\ia inchis.nea de dute·vin o in sensul vertic~l1 3 honului.ELECTROTElli. .un motor asincron tl'iFazat in scurtcircuit jHfI de /1 kW. Pentru pornire.1 k\r.'"C!lire aulofllntii..O Fig. Curcllt. ceea ce f:l("(' să închidă contadele' linie normal deschise ICI ş i t e2. .un motor asincron lrifazat În scurtcircuit . Ht'~Lu[ echîpamelullli l't~zl1lt5 din scheln:1 t'lt·cll'ică. de 0.tă in poziţia deschis cind nu mai este apfil:at. ~e apasă pe buton ul de pornire normal d~schis llPI eli re\·('nire automa. 380 V. St' intrerupe curenlul În bobinele c(/"Itac· 8" . 380 V.'1 şi 2C2. Inchiderea contadt'lor I C2 punr in [nncţillne molorul M. D50 rot/min. tnchiderea conlacltJiuij 2Cl permite lrc('erea t:ure.adol"ldlli 2C ş i după ce s·a ridÎ('nL mina de pe BP2. Se apa ~ii apoi pe hutonul normal dCl:chis flP2 cu ["(.ICA GE1\ LnALĂ . 2800 rot/min.11. pentru ac\iolHlrca pompci de ri\cire. 380 V. după et' ~ -a Îuchis Intrerupătorul gener:ll Ig.~.

Ciud toate motoarele sînt în fUllcţilllJr ~i trebuie oprite numai motoarele M p şi lUT' sc apas:'! pe hutonul de oprire normal inchis B02 cu revenin! uutomută . ceea ce intrerupe curentul bobinci fe. După ce s-a deschis unul din aceste contacte din cauza unei suprnsarcini. înelliderca trebuie re. aslfel Încît contactele 2el şi 2C2 se deschide . precum ş i elementele termice 0RT din circuitul de alimentare a celO1" două mot oa re . Ze2 se deschid .ACŢIONAREA El-ECTRICA A UTILA1E1. sau motoarele M p şi . contadele 1 RT sau 2RT ale r . oprind celt' două motoare. respectiv 2e l. lC2. se Întrerupe curentul prin bobina le respectiv 2C şi se oprr~r motorul MI.i\fp şi M.llizată manual. ceNI ce presupune că intre timp s-a ct~rcetat şi eliminat cnuzn care a produs suprasarcina. leclor respective. Contactele releelor termice sint fără revenire automată in poziţia inchis. le şi Zc.0R l?'<-ol1STRIALE 359 toarclar. deschi d. În caz de suprasarcină prelungită.:Ur . t _ CC'" te op~şte toate motoarele. în felul acesta. Prill inchidrrea IntrerupilLorului ! ş i prin iulerrnediul lransformatorului coboritor T ~e aprinde lampa L de iluminat local. Elt'Incntclc termice IRT din rirCllitul de alimt:nt are a motorului Jl h. .. iar contactele lor IC 1.

de exemplu. Bineinteles. a muşchilor săi ţ iei sale. In ultimul timp.Îs faec rilmul producţiei.:. omul a întrebuinţat la inceput for\:a (izică sau a animalelor domestice. ritmul din cc in ce mai rapid al productiei a obigat omul la o muncă de supraveghere din ec in. atît mallual{l cît şi cNebralfl.omclle psiho[iziologice şi sociale Cl] ajutorul maşinilor electronice.adidi.CAPITOLUL XXVI NOTIUNI DE AUTOMATICĂ 1. Gen eralităţi tn procesele de producţie. omul a . rezolvarea de calcule lungi şi complicate. traducerea de texte dintr-o limbă intr-alta etc.d. Cu asemenea proble me se ocupă noua ştiinţ-ă numitii. cu o \' iteză şi precizie În continuă crestere. instalaţiile automate a11 reuşit să îndeplîneasdi p rocese de produc ţie din ce in ce mai complicate.~in~ electronicii .IELon AUTOMATE a. l<olosirea luaşinilor în producţie. La aceasta a ajutat. ta indeplinirea unei munci cerehrale mai importante. STRUCTURA GENERALA -/\ SISTE. Totodatil. nu t rebuie să se facă o grcşealii de a crede că prin cibernctică se poate idelltifica creierii I omenesc rn D ma. adică mewni::area produc/iei. âbemclicJ. O dată cu dezvoltarea ştîinţei şi tehnicii. În primul rind. a permis ea omul să îndeplinească uumai munci manuale uşoare. Pentru :1 $:.sau se poa t e realiza vrco infiuell\ă asupra fcnomenelor sociale.chiar foarle complicată . ca. adică să se realizeze ills bllaţi i Lchnnice automate. S-a ajuns ca să se înlocuiască prin maş ini funcţiuni mintale dificile. s-a reuşit -să se înlocuiască forţa musculară 01 maşini. a devenit necesar să se elim ine eit lUai mul t intc rn'nţia ()mului. Totodată însă. ce maiincordaUi. pe măsura eyolu inceput să folosească din ce in ce mai mult şi posibili tăţile sale cerebrale. de eOlWlnclă a ma'Şinilor respective. :'IJai mult iucă p" baza niyelului actual al electronicii s-a reuşit să se cerceteze o scrie de fen. perfectionarea diferitelor tipuri de maşini electronice.

Se consideră..mat indeplinind o funcţiune asemănătoare de men linere c o nstantă a nivelului apei ('sle ariital in figura 26-2. pre- ra T N 1 . b.-. iar plutitorul P coboară.~. Pentru aceasta. debitul Q cre:o. ni\'elul scade s ub reperul S.NOTIUNI DE All'"TOMATlCA 391 Cibernetica se ocupă intre altelc-. Operatorul a contl'oltll ş i comparal inăI~jmea efectivă a nivelului (adici! \'aloarea efeetid a murimii de reglat). dcsc11ide mai mul t robinetul r. de exemplu (fig. Închide Într-o anumită măsură robinetul.1(11 <lpei cu nivelul prescris. ('ompară ni\"('. Aceleaş i operaţii I tehuic sa se desfăşoare şi in cazul ul1l1i sistem automat.--. de instalatii aulomate complexe. Este evident ci'i instalaţia dcscrisiJ constituie un sistem neautomat.B~--=--=R .\\enHnerea ne- la nivel constant a apei dintr-un re- zervor.. 26.\zi-' in mod permanent nivelul apei din rezervor. tlJl. . creiel'lll operatorului a CQmtwdal opcralia de manevrare a robiuetnlui. prin {'al-e apa poate curge in rezervor. persoana care deserveşte fLlllciion~lr~a l't'zcn'onJ/ui procedează În CeluI următor: eonLrolc. Nivelul apei e~te miilim ea de ICyhl/. cu deosebirea însă că nu mai intervine omul. Indiferent de dcbilul Q cart' este c\-acu"t prjn conducta de golire G. I ndependeut de c1ebilul Q n i apei ieşite din rezerv or.. din această cauz:!.-"te. şi.. dacă constată () scădere. dcoan:ce operaţ iil e ncc~sare s-au realizat manual de ciitre om . Cursovăzută . [1 nivelului. se spune că asemenea instalaţii automate rac obieclld cibemeticii tehnice.1). (J cu robinetul r.-. dacă constată O creşkl 'c a niyelului. Dacă. 26-1. se ya descrie În prealabil un sistem automat. Sisteme tehnice ntautQmate ş i automate Pentru a inţelege mai bine funcţionarea principială a unni sistem tehnic aulomat. Un sistem autc. oh'elul apei trebuie să se m(!n~ină la \-aloarea corespunzătoare reperului N care constituie voloarca dată (prescrisă) a mărimii de reglat._=_ ---=--_ -- l u I • a automată Fig. la un moment dat. opertl~i(: carI' a fosl e:rl'w/aM manl/al În sensul menţinerii mă rimii de reglat In v:1loarc:1 dată. cind a constatat o aba/eu. lin rczeryor de apă R şi o conductă de umplere U. se cere ca nivelul N al apci din rezen:or sil se mentină cOnstant. care folosesc maşini electronÎcc pcrfecţionate. iar rczervonu cu apă este obiectul re glajl/lui . ..-.

--. In cazlll sistemulni automa t din figu ra 26-2.~ .__ _ _ i p /I)j't rr---=. p în ă cînd nivelul atinge reperul N . care curge În rezervor. face ca la bornele motorului electric M (de curent continuu cu e~citaţia separată E) să apară o tensiune. -deoarece. operatia de cootrol şi "Comandă o realizează reostatul cu cursorul C. coborind veila V. ridică vana V... ----- .([ ----g JL ~ . motorul se opreşte .'_J. care ajunge tliu nou la reper ul N. iar motorul se roteşte în sens contrar faţă de cazul preeetlent. cursorul C ajungind în poziţia sa mijlocie. ceea ce face să . 26·2. tensiunea la bornele motonuui îşi schimhă de asemenea sensul. a mărimii de reglat fală de valoarea dată.eare Într-un anumit sens. -G>'- N __ . Menţinerea automa tă la nivel cons tam a apei dintr-un relerYOL Dacă debitul Q ieşit din rezervor scade. cursorul se roteşte in sens invers fa\:ă dt~ cazul ant erior.Fig. care alimentează rcostatul la bornele sale_ Motorul punîndu-se in miş.ELECTROTEEL~CA GENERALA 'Cui C al reostatului cu bornele a. organul de compara tie şi comandă . Cînd se produce o abatere.-- /~ cj -. datorită unei surse (nedesenată) de curent continuu._ _. nivciul apei erc şte peste '(c'P erul N .. tensiunea la bornele motorului se anulea z ă. In aeest momen t .-. _ ->t<--. mărind debitul apei.scadă llivelul apei. b rotindu-se în sens antiorar.

după.un :ll'emenea traductor. modifieă in sensul necesar mărimea de reglat..n·pda. În sistemele autoill3te. eate motorului. varieze in sensul necesar menţjnerii nivelului ap ei din rezervor (a mărimii de reglat ) la v aloarea prcscrisă. care Încep cu mă~ rimea de reglat şi se lermină lol la mărimea de reglat. Se f(. clc $e HlCCl~d~ Într-o anumită ordinc.i~teUlUI automat din figura 26-2.iţi a curwru\ui şi deci valoarea tensiunii aplise constată că l~rmârind operaţiile DP- ~f---':=OŢ~_ Fig. fu sistemul automat din figura 26-2. care delul ~e poaLr. tensiunea la bornele ace~tuia influe'lţează rotaţia motorului şi mişcarea \'anl.. Din acea~tii (':.'i.Juz. 26-3. Sisteme automate in ci rcuit Închis şi in circuit deschis care ~e produc in . de ex emplu.ic şi comandă ace influen~c:lz:l organul de execuţie OE . Un astfel de element porlrt5 numele de trudI/dor. deoarece transformă (traduce) variaţia nivelului apci Îlltr -o dl']lla~are a cUHorului C. care este organ ul de e:rcilaţie (împreună cu van a V) a m i şcării necesare pent ru debitul din conducta de umplere să.~ (~i~lt'm (l!~ rpglart' automată) poate fi reprez entată ca În figura 26-3. iar acea~ta. Schema bloc a unui sistem automat în circuit închis (sistem de rEglare automată) .) . un ~ln'meJlca ~i~lelU automat se numeşte in cil'wif inchis sau si~tem de reylore au{oma[(i propriu -z i~ă .a ori de cite ori estener{'~ar să se reg/e:e în mod aulomal valoarea mărimii de reglat la valoarea dată . A('C~t ciclu ~e poate repet. (deci coman d ă o anumită de rola\-ie) motorului. De multe ori. Schema ~truduralfi generală (fau ~chema bloc) a celui mai dmplu sistem autumat ln cirwil inchÎ. plulitorul P cstc. c..e tralJSmi~ă ~pre oec ele . Organul de comparaţ. ceea ce coresp u nde unui ciclu sau cil'wil inchis.NOŢIUN1 DE AUTOMATICA 393 (cursorul mişcare şi reostatuI) aplică o anumită tensiune. la rîndul ci. eli organLll de rompara\-if' ~i {'omandă oce. Cidul in("hi~ din figura 26-3 poate fi urmărit şi încep 'i nd. şi anume: Varia~ia mârimii de reglat (nivelul apci) influenţea z ă poziţia pl utitomini.. valoarcrl prl'scri~:i (elată) a miirIlllli dt' reglat est. care arc rolul de a lransforma mărimea primită de la obiectul reglajului într-o mărime cit mai corespun z ătoare pentru a influcnţa org:. aceasta influcllk:lză poz.uIizeazu cleei un ciclu de operaţii.ll1ul fle comparaţie (rontrol) şi comaudă OCe. MărÎmC'a de reglat con'fpun z ăloare obiectului reglajului OR influenţează in primul rînd un element T.

ri\'il.l~ini. Elementele snlc (le bazii sînt : organul de comandă De.ura\ia . La bUl'JJelc gcuE'ratorului e~te legat UII voltmetru.raţie ce constată diferenţa (abaterea) Intre valoarea dată de dispozitivul pilot şi valoarea efectivă a mărimii de reglat. 26·4.394 către ELECTROTEHNICA GENERALĂ un clement distinct DP. :1(li[':] () midi maşinii de clIrt'ut ron tinuu. Circuitul se ]loate îllsă înch ide de către om.c astfel ciclul. nu mai influenţează asupra ol"ganuJui de cOmnl!di"l . Gene-ratorul taehimcL. Fig. organul de CXel'lJţie DE şi ohiceLu! rcglajlliili OR.<. deoarece maşina (ohiee-tul reglajullli ). Si ~t('mul este şi in acest caz În circuit deschis. Schema bloc a unui sistem de comand ă automatE . o pr('~iunt' elc Elemcntele de b:lz. ca.au lomal în circuit deschis (sistem automat de control şi măsurare).rie <. deoareee trans[ormă (tra(Iur(') \'aria~iile tumţiei in varinţii de tensiune.Î al" si5lt'lllului sint: obiectul regl:ljului OR.»te un tradudor. Figura 26-/1 reprezintă ~rhema bloe a unui sistem aulufIlul de control ~~i m(lSlIrare. o tensiun(~ eletl. 26·5.em automat est. lraduclorul T. Acest sist. . după Fig. deoarece org:. Un exemplu de si5tt'J]1 automat de m{lsurare il ronstituie mă5urarea automată a turaţiei unei 1ll'. după modificarea respectivă a mărimii de reglat. rnre prodllee la horn. Un exemplu de eom:llld:'i nllt. In figura 2G-5 este reprcz('ntatâ ~chema bloc a unui sistem de comllfldă automată.e in rirtui t deschis.iei motorlliui electrje r:lre acţioncnză maşina OR. şi comandă. Schema bloc a unui sistem . pe baza diferenţei constatate. organul de control OC ~i organul de măsurare m.omatii îl ('onstituje acţionarea e1ecLri61 a maşinii de ]lOllllit din figura 20-2. de <'xc.i'i mărim\'. numit dispozitiv pilot.\I1ul care miiso:lr ă Jlll influenteaza in nki lin fel ohiedul reglajuiui. operaţia necesară prin organul de e x ecuţie DE. \" olt mcirul e~tc or~:111111 de mrisnră. de exemplu. Pc arborele: m:l:.inii ~" g:lseşte un Ijcn crafor fahimelric. reac(ionea:ă prin traductorul l' asupra elementului ace. care influ enţea ză obieclul reglajului OR În sensul reducerii abaterii. Organul de compa. o dată pusă în funcţiune. ÎnchizÎnrlu-.mplu o vitt'Ză. Obiectul reglajului.' o tensiune propor!ionalil eli l. In afară de sistemele automate in circuit inchis. sistemele automate de control şi mă­ surare sau sislemele automate de comandă . adică neallLomal. rare co nlrolează şi mi"isoară o unumil. comandă. :\Ia~îna <'sle obiectul reglajului. există şi sisteme automate ÎI1 circuit deschis. iar tur:lţi:J ('~I(' rn:irimea de mti surat. :lyînd îm5 scara gradaUi în uniGţi de tII raţie. de exemplu prin manevrarea excitai. astfel ÎIlC'Î t turaţia ei să aibă o val oare eOllstantft.

Eoergia necesară pentru transforma n'a mărimii d(~ inlrare in mărime ele ieşire e~'e dat:1 chiar de mări­ me:l ele intrare. O tijă metalică supusă unei anumite înriilzid şi care se dilată..~ de f'ner::îe aU1I:Ularâ ~ b _ o::u sursă <. există elemente la care mărime-a dl' kşin' l'Ooslituie nu numai mărimea de intrare a e!emctului următor.U'l! ellergie. Intre cele două mărimi d!' illtrare şi de ieşire există o relatie cunoscută. ~l(lj('ă Îll ~erie. en astfel de elemelJt poate fi. ELEMENTELE SISTF.: ca in figura 26-6. iar miirimca eli' ieşire e. de exemplu. Scbema unui element dintr·un ~f~lem automat. este n c e('~·aTă o :::ur~ă de energic auxiliar~. C8racteri~tici!e generale ale elementelor Un clement oarecare dintr-un ~istem autOlllal este influenţat de elemenlul anterior şi.. influenţează pe cel următor.. b. IX·4). unde s-a nolat pliu z mărimen eoreqlUllZiito.rei .. a..395 2. cind elementul respe cUv influenţeazi'l numai pc I·el Urmator sau este influenţat numai de elementul antf'rior. de e xemplu. tie la un element la elemC'lltuJ uTmător .c-i ~Î in paral!. P<'nlru a ~c trandorma tensiunea tie grilă in lcn~iune anodică. . Exi~l:i sisteme automate mai complicate. ci nd elementele ~e pot ţli'i..ura. unde s-a notat prin x mărimea de inlrare şi prin LI mărimea de ieşire.iarA. o. Asemen('a eleJnede pot fi reprezcntate ca Îll fi~ura 26-6. 26·6. De asC'menca. 26-.lt elcnlf'nt ce se g:I~('şte Dlai în 1I1"mfi fau chiar mărimea de intrare a elementulu i ("are a produs ~Ilărirnea de i('~ir(' re~pecti\"ă. .'!. Jn alte cazuri. un elelllcllt oarecare primeşte o anumită mărime (numilă mărime de intr-:m') şi (/"{Insmile lllai departe o altă miirime (nu mită mărime de ieşire). Se poate spune că mărimea de intrarI' c~le tempt'ral.ilIELOH AUTO.\IATE a. A~cmcnea clemente pot fi reprezentat.a. se ntiliZCOlză energia dată de baleria anodică.. au"i. In acest caz.i auxiliare. Excepţie fac numai elementele t>:drClnC din cazul circuitului deschi~. dar ca influenţează şi mărimea de intrare a IIllui a. şi influenţarea nu ~e race lotdt!auoa nUlllai Fig.).It ". ca. In general in. in cazlEl Ullci triodc (\"l~zi eap. _ (l\t~ ~ur ~ .ste alungire.c-ă. Elementele unui sistem autoJnal nu ~Înt totclCllunu cli ~p use ca în figurile 26-3. la rindul lui.

mărimea de ie ş ire a e1ementuluÎ Il influcn\-cază nu numai elementul următorIIl.ează mărimea <. mijrimca de ieşire a elementului Il influenţează şi mărimea de intrare a elementu lui L Element. Heactia poate fi pozith'ă . slabili:afoare.cind dimillIIcază măriJO~a de intrare. 1 Fi>:. relee. Reacţii tnaucişa!c. dcmcnLelc uzuale sint denumite: Ir(lrludol!Te. dar şi însăşi mărimea de intrare a elementului II.cînd amplifică mărimea dt~ intrare .396 ELECTROTElTh"ICA GENERALA tu figura 26-7. D upă cum se Vede pe figură . Trioda ca element cu reaclie.le intrare.dr de felul elementului II şi circuitele respective poart. Traduetorul este elementul care "transformă" (traduce) o marinw ne () anmnită natnră intr-o mărime de o altiI natură. b. 26-8.1. iar tcn~il!n('~ ~nodi('i'i U t • mărim ea d~ ieşire . ca de exemplu. Din acesl punct de vedere.._ i PVe ___ T . Un exemplu <le clrmc. o parte din mărinH'u ck ieşire lii :Illu me FU<j(9<1). " ~ i""C I ". . disfribui/oare. und r· tellsiunea de grilă VI eslI! mărimea de intrare. iMluent.nt CII reacţie il constH lIil: Lrioda (lin figllra 26-9. 26-9. in figura 26-8. In figura 26-7. Există şi circuite al/fomale cu reactie incrucişa te. ai Fig .ă numele de elemente ~'i circuite cu reacţie. a. tl. c-_~_. I-:lcment~ ţu rellc\[c. L --. 26. oraanc de exeCI/fie (i nclusiv motoare) .sau negativă . amplifica//}are.[110. Fig. Clasil'lcareaigenerală!a elementelor Cc~ mai impo rt~ln t ii d~~ific~rc ~ elementelor din sislcmrJ(" ~l1ton)tlle esLe He('{'a care ~illc ~cama df: flll\efiunea pe care O îndeplille~tc clclllcutul r~ sp('cti ".

ate<l 101" .Y/!1 !J. de obicei asupra obit'rtului regiajullli.!J. Distribuitorul permite ca acl-iunea unui clement din instalaţia automată să se distrihuie de obicei PI~ riud . Releu) se caract('riz(~ază prin faplul că mărimea de ieşire variază brusc atunci cintI mărimea de intrare variază continuu. Cind m:trim('a de ic~ire elcctric:1 constituÎo. iar ca lI\ă1"imt~ dc ieşir\..u·il.te Je~hlÎIJ. ClI cit. din II"(' rarc se arată dLevn mai deparl('. r(Jllstil uilă din rondcJe de ciirbUllt. Cind miirilll('a (il' ie!. ~~ De .'.c feluri de Irududoarc p'lI"ametricc ŞI ~c ­ !1er:lfO. 2G-1O) . lIIai mal)'.ln: la rare cel pUlin lina dillL.e s/!Usibili/fl/e absollllri raportul: ..h: . este amplifirată faţă de acea~la intr-un anumit raport.. în pracli\":t exisl:1 nl'nllm[tral.. la o \'al"inţic oarec:lr(' ~.lrr.]HlI1<lc \'aria tii'i Ullti rezi5t('Il\C. cap.lşenWllcn tradud o:m-k se pot earaderiZIl rc-laliv:l. În urma eOIlH'nz ii primite (k la Un al t element.. Orguilele de ('xc('uţic ali rollli d(' a executa anumite operaţii. tradurLorul se nUIll~ş.ale). In pral'Ud( S(' înli1I1O:s(~ de ohkd hadudO.: parametrul unui circuit clcctrir (rezi!'tcn~iL iralueti\'il:\lt·. ~II_ . natură c. Traducloare ii (.'" valoarea rezistenţei n a uilei coloane r.. iar mă­ rime. irt COl1.cneJ"(({i{ri(i.r~ cele dou{1 mărimi d~ intrare S:ltl k~ire este elcd.: _ . Stabilizatorul menţine mărimea de ieşire constauti"l./x priI) ~cnsibilit.t.l dt i(~ ::. intrare.)"(1 .· .'ll' pat"flmelric..'!.rrizc:t li'i prin sensibilitalca 101".1 m:1rill1co de intr:lI"(' e~t(' IIcdc~'lrică. yaloarea unei presiuni P.ridi. Traductoare paramdrice Trrulutfoare re:isIi11e. II c:in'i ("xpJ"{'~il' r~tc: ".'.NOŢlUN'l DE: AUTOMATiCA 397 Amplificatorul este un element la care mărimea de i eşire. . 4'11 atit c]cllwntul ('S[<> In"i sensihil. trarlu('LOl"1I1 ~(' llnlflf'ştc !/C/lCmloT. atunci cind mărimea de intrare variază. de aceea şi cu mărimea de.:J.. Dat.t" tl mărimîj tIe intrare nlf i nţi a coJ"t'spul\lăl'o:lI"t~ ~y a mărimii de la ieşirc cstc. Traduelol"uJ rczisti" CII âirbllllt! (fig.la mai multe elemente sau ca un clement ~ii Fie influenţat de mai multe elemente.o fort:l dt>tll"Olllotoan' (lell~ iun(' ('ledl"lJmotoarc).'ire eslt. Sc HUlIlc.II'C ca m[\rime de inlrare.. d.". Tradllcloarrl(' se ('ar:\('. traducloml se nUTn\'.

Cele două bobine !jint alimentate prin intermediul transformatorului TT. 26-12). Dacă tija T este deplasată . iar variaţia re z istenţei . A I J /f(fl) / p /' 70 60 50 'tii 3Q 1 F f--- C 20 10 .05m m. lipindu-se apoi printr-un clei special de piesa F. reactanţele indudive ale celor două bobine sint egale. Un alt traductor rezistiv este tradudorlll cu fir metalic sau lensomelrul cu fir (fig. mărimea de ieşire .i /U 2030 W SI) fi(} I O Fig.'gfjem9 A' r Fig. la care depla~ar\'a cursorului constituie marimea de intrare. 26-11). La asemenea traductoarc. nicrom.) cu un diametru de ordinul O.. ea se alungeşte sau se contractă după această direcţie. şi B~ (fig. în conformitate cu o relaţie carc poate fi arătată grafic prin curba respec tivă de variaţie (fig. Variatia rezistenţei R a coloanei de cărbune în functie de presiunea P. 26-13). se aşază intre douH foiţe de hîrtie H (cu dimensiuni de cî ţiva centimetri). Traducloare inductiile. provocînd alungiri sau coutrat tări corespunzătoare şi asupra firului F . în faţa bobinelor identice E. de exemplu la Întindere sau comprimare în sensul axei A-A'. orice reostat a cărui rezistenţă (']cetricft variază in raport cu deplasarea cursorului cste un traductor rezistiv. de la o reţea de CUTent alt. 26· 10. constantan etc. Tra· ductor cu randele de cărbune.398 ELECTROTEHNICA GENERALA Funcţionarea traductorului se bazează pe faptul că rezistenţa coloanei de modele scade pc măsură ce creşte presiunea. Dacă piesa este supusă. cu miez de oţel. • avind forma a rătată pe figură. Fig. rnativ cu tensiunea eficace U. Firul F(din manganioa. P 711(l. se poate deplasa spre dreapta sau spre stînga armătura A. Dacă armătura A se găseşte în poziţia sa mijlocie. ceea ce are ca urmare o variaţie a rezistenţei sale electrice.. solidară cu tija T. mărimea de ieşire este dată de variaţia unei reactanţe inductive. In principiu. La o anumiLă varia tie a deformaţiei ~all efortului (mărimea de intrare în traductor) corespunde o anumită v<lriaţic a rezistenţei firului (mărimea de ieşire diu tradudor). 26·1!. ale cărei deformaţii şi eforturi trebuie urmărite. folosit pentru determinarea deformaţiilor unor piese. Traduc lor cu fir metalic. nefiind parcurs de curcnt. iar aparatul G se gă­ seşte in poziţia zero. 26-12.

tnLrc douii illductivjt. (':!re arI? propridatca de a.ă~i) S{.:\ magndid'i !'uh actj1I11<'!l uBei presiuni P. :'Iliezul hobinci f'~l e realizat din permalloy (a liaj de fier şi lliclwl).Hlnrtoarclc tnaguetOl'!astice I'ahri('atc in \.forlurilor in prf!jinilc ~olld('l o r.NOŢIUNI DE AUTOMATICĂ 399 illtr· Ull SI:~S sau celă lalt. f) . DUJlfl cum se ştie.ttltat () \':1ria\k corespunztlLoarc a illdudivil. ceC'1. de l'x('mp lu. Traduc ior ind uc1i\' hazat pe mag· Fig. de zecimi şi ~utimi de milimetri. Trll uuctor in.. Varia ţin p"l'mcabilili:iţii magnetice arc ca re7.sem.\ ce prOyo:H'U trecerea uDui curent prin aparatul G.)7.c. al cărui ac sc dep Ia· . cap.şi !'<'himba perrneabilitat<. Mărimea şi sensul deplasitrii arului corespund mărimii ş i sensll iui deplasării D la carc a fost su pusă Lij a T .iror fun('\ionare St haZt. 26·1 5.'ldllc l.. 1-11). 1. Pe această j)l'opl'ieLate se bazează şi functionarea diferitelor LI'.cu armii luri\ mobil ă ..lllclh. fI! producc o variaţie a ind uctîvitătii bobinelor.1 care yari"ţi:l inductiyHiHii ~e ob~inl' prin dt'plaSOll'Ca mil'zului ue oţ. netoelastidla1e.. 26-13. TradllC'toardr a c.- --o FIS::. s ub in[Juenţa unei deplasări D.{1 IlI: CI'I':ll'(-'<. Exislrl ~î lradtlrtoarC" imludiv(' ni mie: mobil. Figura 26-1-1 :tl'ali:i UII lraductol' inducli\' haz:\t pe fenomenul tiC' I/la. Se constată deci că.-I ni bobilH'i r("~I)('tlive. Traductor capilcili\' diferentia!. Asemenea traduetoare se Colosesc de obicei pentru urmărirea unei d('pla~ări miri. F iii!.!'caza într·un anumil . C--~ ~ r . distanţa dintre annftluri şi natura d icIcclrieului (\'. lJUIlWSC di{erell(iale şi au u\' llulajul rit' a ('Iimina LI serie d(' erori.Jra noastră sînt larg ulilizntc in rxploatlirilc petroliC"rc peutru determinarea (.Q:lre rap:u·ili .\ lltll'i i!ikrcuţc inlrr tlon{! miirillli (l'a. Tradl/doare CflPltrili/Je.ii\ii hobint'Î H. cap:tcil:tlea IInui cliudensat.. Tr.or depinde de suprafata anni'iturilor. 26·1 '!.qnl!loelasfiâlole. reaetanţ ele inductive 1Iie bobinclor nu JIlai sint egale (intrcfierlll corespunzător unei bohine creşte. iar al celeilalte scade). .

nerat(J!" de curent continun sau alternativ.ă vari aţie a deplasării D (ca mărime şi sens) corespunde o anumită . Traductoare generatoare Traducloare illductive.e au o mare sensibilitate. Există. Tl'adlldorlJl capaciliv cu variaţia suprafeţei armăturiior poate fi realizat. fier. in principiu. Pentru ca relatia de prop ortionalita te Între 11 şi E să fie eil mai rore ~·tă. astfel incit mărimea de intrare este o viteză de rota11('. numite lermisloare (ca rb uri. ad i că. Spre deosebire de termorez istenţele metalice. dÎn trei perechi de cOlldcsatoare. Cele trei perechi de condcsatoare fiind legate in paralel. cele de platină se util izează mult la traductoare.. Aeesta este de fapt Ull mic. deoare r. cupru) care Î şi schimbă mult rezistenţa electrică in funcţie de temperatură. Dintre termorczistenţele metalice.ge. Se ştie că torţa eledromotoare E a gene. uraniu etc. Tahogcneratoarek. capacitatea depinde de variaţia unghiului de rotaţie al axei de care sint solidare armăturile mobile. ca În figura 1-23.). magnclorczistive şi altele.-\ GENERALA Figura 26-15 arată un traductor capacith. Se construiesc.ii unuia dintre condcsatoarc şi micşorarea capacităţii celuilalt. o tensiune ('lcctrică. înseamnă că la o allumil.lr mărim ea de ieşire. există şi o serie de semiconductoare sensibile la temperatură. fiecare pereche avind cite o armătură mobilă A m inlre două ar mături fixe A. Aceste traductoarc se intrebuinţeaz:i m:. a vitezei gazelor (anemomefre) ş . sulruri sau oxizj de diferite metale: cupru. magneziu. constituind aşa-oum itele term{)re"1isfenle metalice. cohalt.. a vacuumului (vacuumefre).! a. este necesar ca fluxul magnetic j[tduclor <1> să riimină con sl. terroistoarcle au o rezistenţă carc seade cu temperaturn. are ca efect pentru fiecare pereche de condensatoarc mărirea eap acităţ. de asemenea. solidară cu armăturile mobile. Deplasarea Într-un anumi t sens a tijei T. Un traduetor indudi\' generator esle lradlldorul tahimefric sali lahogeneralorul. Astfel de lraductoare se pot utiliza pentru urmărirea vibraţiilor unei piese. metale (platină.a.'00 ELECTROTEI!NIC.riaţic a unei d iferenţe cle capacită~i (ca mărime şi ca sens). măsurii. In acest caz.. Sensibilitatea termistoarelor este m ult mai mare (de circa 10 ori) decit a termorczistenţ:elor metalice.li nles pentru transmiterea indicaţiilor date dc tliHrse aparate dt:'. XVI-1 ).mt. de asemenea.ser\"esc tit· obicej pentru a da la borue o tensiune proporţională cu tura ţia. la care rezistenţa creşte cu temperatura. nichel. j.diferenţial constitui!. nichel. tradudoare electrolitice. Tradudoarele cu termorezistcnţe servesc pentm măsurarea temperaturii (termomefre) .ratorului d<> curent co nlilluu este proporţională cu tnraţi a 11 şi ru fluxul nwgnetic indttctor tl> (vezi rap . Acea~la ~e .

sudeaz{t la capete in A (fig.~ -. dat fiilldeă mărimea lor de ie~ire este o forţă eleetromotoare de inducţie. atunci intre relelalte două capete B. Tensiunea de ieşire din traduct.or e~te foarle miră.b şi b-c .1 .. A~emenea tradllct~arc şc întrebuinţează mai ales la mă~urarea prc~iunilor care variază rapid. mărimea de intrare este o deplasare. si sc măsoară cu ajutorul unor tuburi elecll'oniee ~pe~i<Jlc . 26-16. Fenomenul poartă numele de efect pie:oeledl'ic. Există şi h·adudoare la care bobina es le fixii.ă temperatură . ~area Seigneffe ş .. Dacil {louă eondudoarc de natură difcrit.inu te la alt. poate utiliza furnwlin{J. in bobină (vezi cap. Diferenţa de potenţial Între clect. Principiul de funcţionare a traduc..11 CJkgL obţine b -1.oare.oll~tru('tie specială .lorului piezodecLric l'ezult~i din figura 26-17. de exemplu. S(~n~ibilitatea este dc circa 2. -. deoareee variază fluxul magnetir.'ie gă~e~e mai multe lamc!e. iar mărimea de ieşire. a .lea elrxlrodului mijlociu li şi ~arcini pozilive în \'cciniltatea dcct.rozi serveştc la măsurarea presiunii P. Dad\ bobina B se deplasează În cimpul prod us de magnet.rozilor {J şi r.ordinul a 1O-~ V. -. o forţă ek'dromot.ul I\1.lă . - Fig. cu ten~iune ~î freesenţă cOIl~tante. Tahogeneratoarele sint tradudoare generatoare de Înductie. apar sarcini electrire negalive în verjnata. Fig.. La bornele celeilalte faze slatorice se obţine o temiune alternativă. O fază statoncă este alimentată de la reţea. Tahogeneratorul de curent alternativ se realizează de obicei sub forma uilui generator asincron bifazat de o (.. in bobină ia naştere o forţă elcctrolIlotoare de inducţie . Tradllcfoa re termoelectrice (tennoC/lplu/'i) ..rnă. lllîliţ:înd un magnet permanent 'pentru producerea cimpului magnetic indudor şi deci a fluxului $.10. Traducloure pie:oeledrice. Traductor (gene- ra tor) de inductie. Afară de cuarţ n '.ă se. Traductor piezoelectric. iar miezul magnetic ~e deplasează. intre pliicile metalice a. V-l .. -"-+--+.:NOŢIUh'1 DE AUTOMATICA 401 de obicei la tahogelleratoareIe de curcnL eontinuu. La un a~cmellea tradudor. menţ. Cînd se aplică presiunea P. 26· 17. tăiate În mod corespunzăt. iar rrecvenţa eg<'llă el.2). apart o difercnţă de potenţial rare poate fi măsurată 26 - Eleetrotehnlca g=cra. el(.I frecvenţa reţelei de alimentare.or din cristale de cuarţ. avînd \·alom·ea eficace proporţ"iOllală cu tnra~ia Il cu care este rotită maşina . Cristalele Ilnor materiale şi în sper'iaI <'Ic(~Iea de cuarţ au proprietatea de a produce Sarcini electrice atUllCÎ cînd dut supm:e la comprimări sau intinderi. in cilindrul moloarelor eu ardere inte.. 2u-18) iar sudura S(~ menţjllc la o anumită temperaturil. Un alt tradudor inducliv generator este arălal in figura 26-16 ..

bJ fig.402 EL ECTROTEHNrCA GENERA t. la măsurarea te mperaturilor d in cuptoare. ca p. foLo('ledridi CF şi lampa 1. FlIncţ.'i LoJ' dispozitive . Pentru amplificarea nm:ntului se folosesc cir.iollnrea :lCc. După cum s-a yijzut--Ia capitolul IX-o. ClI . a flu x ulu i lum lno~ . [a măsurarea cncrgj("j termice radiate in vacuum ş. a).ull milivoltmeLru mV.1 m~surSJ"'" direct:.'iC bazează pc sehema din Iigura 2G-Hl.ele de numarat obiecte .('de.orit \Ulci cdllh:: fotoelrctrice este pn'a m ic Pt'lltr li a pllten .veJltă a hadudoarelor fotoc1etlrîce o consliluie de rtlarmă şi c. b unul oblec~ o.i eare Lrawo rscază obie ctul O. \1(: t'xl'!Il"l\!. dî~pozî l iv e1e n . 26.a. Trw}Ilc!()(tJ'c fotoelectrice.\ printr. 26-18. O primii illln'buinta. şi celula fotoded r ică CF. 26·19. Trad~lctuar('k rot.. pentru măsurlirea Opacltăţil Utilizarea ('ca mai fre. Ac('stca pot r om-Ullii fradu doan· fo!o(']('rlrir(! parametric? De oiJirci.rc o eOllstitui(o mă surarea fluxului lUHlillos!lI al uuei :.19) plasa lc inLn' c('lula.. fig. în funelie de diferenţa de temperatură dintre ('apeLel{~ A şi B .b ş i (' onstii di u dcdan~:olJ'ea u llu i semnal ori de dLe ori \ln obied opac se interp lllH' in tre sursa de III mină l. TrarlucLoareie termoelectrice au diverse i nl rt! bllinţiiri . cun:nLul eledric dat. mai multe ori ! ulm riIe dedronie{' sau ionic(' .oelcetri{'c an diyc'xse Întrchuinţ. Acest fenomen 5C datoreşte faptu lu i ca In circuit ia naştere o tensiun e cledromotoare numi tă tensiune f ermoelecfromoloare de ordinul zeeilor de mili v olţi.'lIrsc S. eare sub acţ.Asemeucn tradutLoare geuerntoarc Iltilize<lză celule foLoelectrice (vez i. Iilri:i a avea nevoie de o sursă cxLerioar:i. ('. Traductoare fotoelectrice: o _ p~))\r. TermocllplLt.c. 26-Hl.lrc cndc d irect asupra eeluJci fo lodct:lrice CF' (fig.iunea radiaţiilor luminoase produ c Uil curent d l'dric. :. foLoeledrice ('11 SlIr!iă exterioar{t de energic.iiri . ObiecLul esLI' analizat În raport ('n fluxul lumi \lOs (fJ produs (le lampa J. O alU't uU"lizare este alializan!a difcriteJor ohieete(fig.. I X-o). exi!-ilii şi celull:'.)('(Îona un orga n dp exetll\-ie oaretare .

Sc caută totdeauna ca din. marca majoritate li.ii ue intrare DX.c egaJ Cll cel static.. adică: " unde constanta l{ poartă numele. F . se iotcr~ ca leaz ă intre eele două elemente un amplificatol. In realitate. factorul de a mplifÎC"are rlin301ÎC" c!'t. Simbolul amplificatoruluL este un element care permite ~ă se comande (~:w să ~e controleze) o anumită putere (mă rime. i.a de iEşire ~au comandată) cu ajutorul unei puteri mult mai mici (mărimea de intrare sau de comandă) . ampHficatoful. Caracteristica unui amplificator. In mod simbolic. 1'C poate spune di amplificatorul y Fig. un dement oarecare dintr·o instalaţie automată nu dispune de suficientă energie pentru :l influenţa elementul următor. In general . Felul cum variază mărimt'a de it'şi re y in funcţie dt' mărimea de in t rare x poate fi arătat ~rarie printr-o curbă (fig. aceasta curbii să se utilizeze <'Ît mai mult porţiun ea dreaptă. Astfel.TU a se obţine această amplificarc. dacă la Ull moment " = t go:=. 26·20.re slafic. elementelor din sistemele automate. D~lcă curba din figura 26-20 este o dreaptă care trece prin orig·ine.1' se numeşte {actor de ampli{ica. Ia care mărimea de ieşire este amplifieată într-o anum ită proporţie faţii de mărimea de intrare. ca. 26 ~20 ). amplificatoJ'ul ~c rcprezint5 ra In rigura 26~2J. L--_ _ _ _ _ ~x Fig.ly şi varia~in core!'puuzlitoare mărim. pentru care există o proporţiollaHtate riguroasă între variaţia mărimii rle ieşire.ri.NOŢIUNI DE AUTOMATIcA '" tl: Amplificatoare Gefleralilă/i . Pent. In fjgura 26-20 s-a presupus că varia ţiilc mărimii de ieşire urmaresc instantaneu variia ţile rorespunzătoart' ale mărimii de intrare.de {ador de amplificare (dillamiC').de nltfel. Raportul dintre mărimea de ieşire y şi mărimea cor('~plln zătoare de intrare . 26·21. are o allu!UiLii inerţie. este neapărat necesară o ~ursă auxiliară <"orespunzătoarc de energie . Daci.

L " Fig. oumeşte pozitivă. Factorul de proportionalitate p poart[\ numele de lador de rencJir:. reaclia se numeşte negativă. TIcaeţia uegativă micşorf'<:\zâ Jactor ul de :. şi cnre se adaugi'i mannll1 de intrare x ÎII amplifica Lor. b) I Xr"PY . amplificatoarele folosesc de mul te ori rcnonH~nuJ de I't'acţic .l (le Je~in' Lrctc nu numai la elrment. 2{j-2:1. 26-22.ilivă . prop or~iona1r1 ('11 mărimea de ieşire li. care diFrr:1 ('U l1y de valoarea illiţială (fig.mplificare.la o valoare s!abilizată.'sle pozitiv.ff. .II. .404 ELECTROTEHNICA GENERALĂ de in trare x a variat brusc cu nx (fig.Il marime:l tic ieşire. Am pli fica tor A '" re~d i e.- . eslc m:lrime~l dr intrare. iar . iar I't!ac~ia se Dacă o este. dar face ca şi eroarea rdatiyIi. unde s-a presupus di x dat ieşire mărimea y va avea o Fig. 2u-22. i\IiirÎnH':. In practică..:nnplifieare prin rea{'~ie pm. reacţ.poate m{lri peste o allumită limită factorul de . dar reduce totodată şi eroarea rela ti\' ă (ra portul dintre e roarea absolută şi valoarea facto rului cit· umplifieare). dar şi la elementul de rra{'(ie R . -r -x " fi ~. tn sis lemele a u LOlllale nu se. Dadi ? . Variatia in tim p n m'l r imil or: ll . alltnei "i mărimea tr este poziLivă. b) . " r-y Hf. astfel incÎt di n arc ~ hl ic~ c m(ll'imea: Xr-=p ' . l>-i~~I"'.ul nnniitor din sistemul automat. pină cind ajunge. Îll aceeaşi pruporţ-i e. 26 -22. care poate să atingă valori inadmisibilc. S{t crească de asemenea in ac€'ea~i propor pe. a) mărimea de varia ţie inlir:ială după o curbă exp onenţială. Ilegati\". d upă elim se arată schematic În figura 26-23.ia pozitivă măreşte fadorul dt· ::unplifirarc.!l <1 y y .intraT<". deoarece se măreşte şi eroare-a relativă.

l'UH'lll~a. Înlen~italea ·eficace Ia Il eurenb1 111 i allet"l!ativ depi ll<k şi {le rCll('!an ta holli Jlci de c urent alternativ Ba (vezi cap. 2G-25). 26·25. nwgndiz:lrea suplimentar:'. Astfel. curentu! alt. I LIJ1u i --<>~oFig.4. in ee mai mult amplifica t oare cu tranzisloare din gt. Aeea~la va duce miezul de o~ d il' apropiere a salurll!ici lIIagnetice (vezi cap . B O!lîna de curcnt alLernativ este Îl11r [I i"~iL. p e ("ÎnJ la tiraLroanc cureu~ii pot ajunge la valori de ordinul ze("Î lor de umperi. . turculuI altern:d:iv la V<"I t"fe'jLe .eruatiy Ia.1 Ce. tiratrouu! (cap .nlt-azii {'u O tensiune . 26·24. tu locul Lriodelor ampHfiealoarc sc utilizeaz:1 a ctualmente din ce. de a. va ("J"('Şt.? s('p ar:ltc prin ştratlllnemaguctic.'1 DE AUTOMATICA 40. Dad se aplic:l hohilwi Be () I(' ))siullc COlltiUII.ă. z I I~ I II r-s:. cOI'espunzînd la Jluteri de ordinul zecilor de liilowaţi. cînd jlermcabiUtatc:l mag\H"tiC:1 scad e () daLă l~t1 crc~tcrC:l iuducţil'i magnetice (adică :1 nwgn!'liz<'irii) in ot. Trioda l'OnSliLuie Un amplific~dor .c. de otel cu magnclizare Fig.lI. u.NOŢIU1-.alternativă (le valoare efica{'e Ua .cl. IX-S).: nnoniu ~au şiliciu (vezi cap. sc măreşte san se mi(" . nnealJilitat. Y . 2G-21 ).) o)"{~azii. Se eOllsiderfl un miez de oId magnetic · două ("li bobiue B e şi Ba (fig. IX-5) poate f unc ţi or:a ca amplif icator ionic.III ţţ "Si/I l I 8.\ .electron ic L ipic. Amplificatoare !1laqnefiet.('u IJw. ("c{'a ce faee ("a in dreuitul r{'~pect iY Eii treacă un curen t alternativ de val oare eficacc la. iar ["('acLanţa ac!'~Lej buLine C. 1\"-7). Puterile amplificate de triode corespund in general la curenti care nu depiişesc ordillll1 zecilor de miliamperi. Fuoctionan. Schema pdncipi~!il 11 sllplimeJ1tară .ionarra amplififuto <lrclor IIwgnetic(' (fig . )"f' UCt<1uţ a hobin!' i Ha va sciidea. p . ~\\iez '" 1. a triodri ca amplifi(:alor a fosL cxplicată la fapi tolui IX-4. măr i nd ~llll mk~orind curc'ntlll eontillu 1(. prin l'a "a ln'ce UJI -curenL conlinull l e produdnd in ole! o mll!Jllefi:are suplimmtorri. Pc fenomenele descrise uwi Înainte se banazl! fuucl. RaI şi nn~. La nil asemenea lll11plHicator se IItilizeazfi doua miCZl\rl magnc!ice din olel. Jl 1 ~Î ..gnetiell .L). amplifica lor magnetic. Dupa cum St' ştie. BObina Ha 5e aJimr.fl i n dou:1 jurn:îUi\i..mpli{icafoare eleclnmice şi ioniec.rc~te şi scade o dati! cu perm::abililalea magndid iL U o ~elllilli din intniorul LuLillt'i (cap. VII-o). P e măsurii ce se va miiri CUl"l:"utJlI ("011tinuti I~. În Illod analog.:id ea. şi ÎI! COHSt'l"ÎIl(.a oţd ului va sC.

arătiuel dependenţa curentului alternativ Ia (măr imea de i eş ire) de curentul eontinult l e (mărimea de intrare) . +lc o surşă de putere mică)!ic race ~ă Y31'Î{'Z{' curentul Ia (dat de o sursă de putere mare). Cînd indus ul maşin ii e5te rotit de d tre motonll de antre ll:l re. in funcţie de curen tul de com andă l e ('~tc arătată in figura 26-26. produce un flux magnetic puternic pc di rec ţia tt xf'i lransversalc 1'.numită {{/lX longiflldinol . (::11"(" permit anumite forml:! ale curbei. inductor . Bobina tie curent contiu llU Bc ('stc înfăşurată in jllrul celor două ramuri apropiate ale miezurilor de oţ(.rar. care trece prin impedanţa de sarci nli 7. 1" fig.Li:CTROTEHNlCA GE.. Variaţia c1lrentului conulIldal la. pentm ambele ~ensuri ale curentului continuu ..uersul. (·u temiunea la bornc U. fluxul magnetiC'. Pri n \'ariaţin curentuluj l e (dat de (). numit flux frunSlltTsa l. forta ('lcC'tromotoare respcC'tivă dă na ş Lt:: ft' unui curr-nt (II' intf'nsilate mare care la rindul ~ăII. Amplidina este acţionaLă dl! un motor oarecare şi în linii mari se aseamănă llnui ge nerator de curent <"on linuu cu excitaţie ~epaTa Lă.qitudinalcL-L.T . Amplificatoare rolatÎue. fn jurul polilor se găseşte inIăşurarea C 0(' excilaţie. 26-27).on tinuu. numită ş i maşină CII cimp Ir(lll. care produce lensiunea de valoare efieaN U(It are () putere lllllit mai mare decit sur~a de curent conti nuu . Polii maşinii au tă l p ile mai late decit la un genera tor obiş nuit dl' curenl c. pentru a nil pertul'b:l.(datorită curentului l e) dup!1 a. Caraderistica ampHficatorului magne tic djn figura precedenlli . parcurs de un (: urenL J. Aeesfa C1'l(' circuitul de ~arci nă . . nuxul transversal dă llaştr!"C la o forţă f'IecLromotoar(' puh'rn idi in l"ircujtul pcriilor aşezate.l! după axa fransversalil T-T. Exi~t[< diferite tipuri con~Lructi\'e de amplificatoare magud. Prin rotirt'a induwJui. cele dOllfi jumflLăţi de bobiuă Dai şi B a2 sînt astfel in!ăşu­ rate încît să producă in illtcriorul bobinei de cur(>ut continuu fluxu ri magneticl' <t> egale ş i de sens cont. Sursa de curent alternativ.ice ~i diverse scheme d(' montaj.40' F.NERALA fiecare jumătate pl! cite un miez magoetic.inuu ('li lf"n~illnea U e care prodllce rurenll\! le. Aceste perii fiind J f'gnlt~ În St·urtcjrc uit... dupădirecţiaaxei lon. Un a~emenea amplificator este amplidim[ (fig .!..ontinl1u. 26-26.La longitudinullf L-L a maşinii . După cum ~c ara tă pe figur{t. alimentată de la o sursă de curent cont.produce o fortă cleclrO ll1oloare ill C'ircuitll! p{'fiilor aşeza!. cerul:1 OI" n~cep to rul R. prin indu cţie circuitul cle mică pllterc de curf'nl c. core spunzător unei puteri mari.

= 10000 şi ('il inr uwi mult. C:lrar ll'ristie. se poate comanda turellluli (liulr-IIII circllit de putere mult mai mare. de exemplu.ele . enre ' d. in figura 26-2S.ştere unui flux maguet. nmplifieatoare roia tin: . anclft le. Se CQl\s truiese şi alte tipuri de.tnlă O t ensiune la baruelt:' uilui element.NOŢIUNI DE AUTO:>l.'nu miri. Slabilitatoaro: (if~l!c/'(di l(1!i. poartă diferite c. tn pra rtiră. car".e .i c propriu. Pentru compensarea fluxului propriu se.r] şi Zz. de sens con trar flux ului magndie inilial longitudina l prod us de ruren tul de c or. 26·27. :11· plllC:1 !O-o pcrturbczc . Pe ntru o \"ariaţie a mărimii de intrnre x cu prin să intre limit.-\T(CA -!07 In eOllduzic {'"u ajutorul unei su rse de pu tere mita şi al curent ul ui TC~ ­ Ic. ml/{Jnicoml/l ş . in sistemele ~lltomntt· esk llneori nel:esar ta o mărime să p ti. ţ)N'liv r Fie!. indiferent de variH(iu nltt>l' miirimi .\mplilii n<l. longitud inal. Un exemplu il eonstituic lH'cl'silatrn de a menţine consl.11' ordinul /\. ia r f<lclol'u l U\' alllpli fjc~lre a pukl'iln1' c~le 1. indiferent de \"uri! iih' (k lelJ~iullC a le reţelei d" alimentare. d. re!lull':ml.mf'3 (It' ieşire Y p:l sLrc ază valoarea constant~ Y". .slrczl' O valoan: cit m~i constnulă. rolofroll/I. Alilp lil. en .lillele !>c pot construi pt' n1ru pu teri ea re <lting: t'irea 100 kW. mlll. in sede ('u dr('uitul de fa rdni'i. folo sesr bo binele de compcnsnre S. Cureotul 1 de sarcină dă şi el ua.J de principi u CI unui slabilizatnr l'S!f' nnHntti. a..

ELECTROTEHNlCA GENERALA cele mai multe ori este destul ca mărimea de ieşire să nu depăşească două limite. Dadi tenşiullca V.. Raportul dintre Ax şi Ay .-. cu atît şfabili::area este mai bună. CII coloană de ulrbl/lle. Rolul.. are tendinţa să crească.xz fig. pc măsură ce presiunea creşte ~au sca(]e.bilizare absulut.Yo suficient de apropiate de valoarea Yo. tensiunea U~ la hornr\e ~arcinii S se menţine cOllstanLri. acestor sLabilizatoare este ca indiferent de variaţiile tensiunii de intrare Vi (fig. 2G-29). Slabili:aloare electromecanice de tensillne.iunii u.orului. Ia O anumită variaţie Ax a mi'irimii de intrare variapa eorespllnzătoarc l1y a mărimii de ieşire este mai mieu. i\Iărirea rezistenţei f"I"Ccaz:i o cădere (If" tc'n siunr mai mare În areastă rczist{"nţă.. Stabilizator de tensi· une cu cărbune . admisibile Yo~ f::. astfel încît.:oloanei de cărhune. 26·28. t(>miunca la homde clcclromaguelului E cre ~te: forţa de atrac ţie ti elecLrolllagnetnJui a~up ra :Jrmă­ turii jl mărindu-se. scade presiunea asupra coloanei de c:"irJ)UIl C. Dacă la llll moment (lat. Caracteristica unu! stabil i:>:atoL s x Fig. tensiunea Ue la bornele sarcinii S sti fie_ menţinuEi eomlaHtă . !----.rcşte . oscilind în jurul punctului O suh acţiunerl resortului n apasă asupra coloanei de eltrbune Cr a cărei rezistentă ~ca(k ~au crcşL(>. Pirghia P a ~tahiliz:Jt.. sC:Jde. 26-29.-1'r--: -"}/o c '--.Cu cît . ceea ce are din nou ca efect melJţinerea const:lnl~ a len". iar rrziste n (a coloanei c. numele de facto r de ~t:. căderea de temiunc în rezi~tt'n\a /.. are tendinţa:~ă scadă.x. cu loată tendin ţa de crt"~tl"n! a Lt!n~junii U. adieli : _ 5'/a poartă ~x ~y . se numeşle . iar raportul Slr= :lxlx tlYly factor de sl<'lbilizare relativ. tensiunea de intrare Vi.---. y .

:lt ÎY constant.! 5 20 .u·c de obic(·i . J):]r:l lell~Îull('a de intrare Ui are la un m onwnl dat t{'ndill~a să crease:!. l-urelllul 1 prin tub tilldc :să creaSC. a că rei Y . 26-31.1 h ornele flJrc inii S.l\.cilrdiri in gaze li\! re zi st<'llţă neliniară... adic ă fado rul <il.stabilizare. d acă tensiunea l. atunci relaţia de mai illainte V:I corespu nde ullei Cllrb(~ C. eurentlll r ~t'ade . valoarea p rod usului Rl ritminÎnd din DOU aproximati. Caracteristici corespun· zătoare unei rezistente liniare (D) şi unei rezistente nelinisre (G). ('i ynriază iu raport cu tensiunea U (de exemplu . u O~~------------· l Fig./1. Fig.-alorilc : sr S/ = .l' au o yaloare in raport cu tensiunea U aplicată la bornele lor. ceea cl' ~tahiliz caZ'-1 in mod corespullzător temiunea Ce aplicat ă [. care arată că lensiunea U aplicată unci rezisten!e R este dirc'ct pr oporţiona lă cu curentul 1 care trece prin rezistenţă. Î:II· rezi:stcnta R a tubulu i S'.NOŢIUNI Oi> A UTOMATICA '09 Slabili ::aloare de teusiune cu rezislelltă neliniartl. 26·30. Haporlul dintr~ v!lria \ia (Jt a knsi ullii (. In acest caz. E le sînt folos ite În unde !icheme de ~ta biIÎZ:ltoare. r('zi!ilcnţa n (']"(' SlC'. T1Ihu1 dabilizalol" poarlă numdc de siabilivoll.l loare sca de o dală cu crc~tere a tens iu nii la borllplc sale .j. Relaţia de mai Înainle poale fi repn'zenlată prin dreap t a D din figura 26-30.:ţ tiudc ~ij Sl·adă. scadiL In u{'('st rf'1 produsul Ri ~ Ce rămîne npnJ:\. Sch('ma de prillcipill u un ui ase me nea stallÎlizator este anlhtlă in fi gura 26-31. U~ R ' I.t indl' ~. De asemcl1ca. rezistenţa .' ieşirt' şi variaţia L'. .con~t:Hll. Majoritatea rezistenţelo r electri c. a lens Îlmii de intra re. O'H'U insii rezistenţa H nu {'sle ('lJllstanlii. scade cind tensi unea cre~tc).iIll. Stabilizator cu siabi!h·oll. Pentru asemenea rezistenţe este va labilă legea lui Ohm ...">c nume şte liniară. iar r('zislell\a!(' llUfll{'şte /lcfinî Ql'fl . Unele {uburi ('u de.

se arată in figura 26-33 prin dreapta D ş i rc~pcctiy curha C.i!'Lcn\ci R e din circuitl1l I'(llodic_ Da('ii lensiuDea C. de' intrare 1. [t'nsi un('a (1" i t'~in' : Ce = {'~tc ("\ + t. Ciud l(-miuuea u 'o u. 26-3-l..u ilu ill i <lllOd ic v:triazrl.ntru O anumi tă valoare a tensiunii Ci_ poten~ialul caLo<hlluÎ C e!Slc . Stabilizator elo:cironic de ienslune. iar tensi une. Ro 1 u. u. ~ ___ I fig:.).~g<ll cu potcll~ial ul grilei C_ Aceasta illfealll ll <Î ("fi tensiunea daLă la bornele lJakl"ici de fo]'~a cJect. 26-32._ S(. O~ R I o __________ IT /. prt! supIUle . să rămînă coml3nl. Variaţia tensiunii U 1 la bornele J'rzfslenlci Ro şi n lemiu ll ij U2 la hornele rezistE-nţei R. Fig.410 ELECTROTlOtiNIC. a baf.!.)2 la bornele Lerllli~to1'1 d tlj crt·~tc la iuccput şi apoi ~{'a de (curba r. Fi~_ u. pe. lcnsiul\!:'a elia bornt'le r('zisteuţt·j Rf) crq. Stabiliz:Jior cu fermisto!'.:_ T • c [ :0 A 1--+. C"ft'şte. U. În funcţie de curentul J. Varialia tensiunilor din ligufa precedentă . In {'ircuitu l de grilii se g [lscşt('.'" GENERALA în figura 26-32 se arali'i s<:hcma de principiu a unui st:lbilizatoj' de tensilllJe CU termistor.\ [lLttnci cind tensiullt>a lJi .ro motoal'c J:: c:sle cgaJ:i ~ i in opoz iţi~ cu te nsi unea la Lomele l'I'7.('I-ie CII [ar!ă ek'rtron!o l oarc . U. lc liniar (dreapta D ). treeerea dc . eri ./ 1 creş lc.:z stabilizaUi du p ă nun arată figura 26-33.a 1. Schema cuprinde rezislcnţelc liuiarc ro şi Ro. u .t pli ea tă (:j n. P('utrn va lori ale curen lu lu i ('uprin~{' in tre 11 ~i l .iu ll e_ T('u!ÎU lwa Ce (fig_ 26-iH) b h ornl'll"" sarcÎuii S dil} snu-tci1"("uitlll tatmlic al triudei T trebu it. prCrllll1 şi lermi stol'ul de rezistenţă ne lini ară R. SI«bili:atoare eledrtmia de fem. 26-33.

Caract<.-l ş. RcJc('lc indeplincst În il1~tala\i ile de aulomatizare diw!1'\. Cind mi'\riUlca de ill tra n~ a atins valoarea x .n\e specJnl<". ~tab ilizato'Jr(' tU termorezist.lfe b/'lI.1Jb (ramu ra 2-3).ra . in mod asemănă tor. 6 7 5 J • TA g.<.fU!l("\itlJli tit! comandă . R: dee GCl1cralitâ{i . " . cind mi'irim(':. Ia bornele !':arcinii.6). rÎ!!.. mă rimea de intrare {'r('~cind in ('ontiuuarp.e. de ei potell\. astfel di. ceea ce reduce poe uţi alu l catodulu i şi tensiunea. Caracteristica r . mai midi de-tit . potenţialul catodului. Există stabilizatoare bazate pc anumite proprietăţi magnetice <lle oţelu l ui (stabiliz<ll. g J.ialul catodului C Împre ună cu ten siunea la bornele sarcini S tinde să crească. împreun ă cu tensiunea I ~ bornele sarc in ii S rămîn coustanl. mă ri mea de ieşire Î~i pllstrt'<lzli o \'uriaţie continuă sau r[unÎne cons tan tă . Potenţialul gri lei rămînîn d mai mic decit pote n ţi a l III caLodul ui (negativaren grilei). scadă (ramura ~. npoL lllărinwa dt' intrare eontinuind să scada.ctarf' . dccon<.'"t DE A UTOMATICA electroni de la cat.adul C la anodul A tinde ~ă se accelereze. SI' p reSllpUlle c ă mărimea de intrare :t e~şte continuu. În acest caz. iar mărimea de ÎI~~ire !J "ariază d(' :m:mel\('a rontinuu (ramura 1-2) sau răm in e constantă.clal'e. indicarta dt. tendin ta de 5codt're a potenţialului de catod faţă d(' potenţi a lu l grill"i (pozitiv arca gri lei) ('~t{' rOlllpensatii de accelerare a trecerii cledrOllilor de la c_ atod la aood.oare [eroma{)llelice şi CII (erorc::o!tnll (ă).a. Releu electronic cu contacte. mărimca dtl ieşire variază din nOll în salt (ramura 6-7).NOTIOl'.a .l('ul ui rczultă d in r!guru 26-35. la va loarea ini tjală . Fi~. ~ti-:33.. După ac('asta. de In y l<l Ya . . mărimea de ieşire S.leului. de (n~f<lrc ti atins va l()arE-a . \'alori limit.~c (in salt) de la o valoare lJa la altiI valoare .T . Dacă mărimea de iulr<lre înl:~pe ~:. treee~a cJecLrOllilor de la ('atod la anod este frina t ă.ri~li<'a dt' pTlnCJpiU a funcţionălii f('. cOlw. + 26-36. 8 I Z x. D:lcă temiUllC'a Ui ~cadc. miiri mea de i c~ire '-a rinză din nou contÎnuu (ramur3 7-$). numite lJ(rre!oare ş. f.

>ire). l' RE.. la eare stabllirea sau inlrcrup('l"("a unui curent ~ e obţ..atea de a St' r('<!Jiza rd~c electronice ~i ionice {a rli.). Figll r a 2G-38 arată.. Relee /1/t'caIlÎ rc.::1 el e.-. CÎ(u] fluxul lumiu os $ 1 (mărimea de inlr!l re) care atinge celula fotoele ctric-il el" (fi g. (mârim<. Releu fo toel ectronic. stabilind curentul I t.:11-3. capătă y:\l oa rea lIece~ar:i p{'"uhu ca I"t' lcu l RE !:ă.' pc carad. cul"t~ntu [ anod it" l {l al lrioclt'i ~lm plificatoare TA pUlle in func\imlC relclI] el el'trom~l g­ ndi(' RF. Releu de tu rajie.412 )Iultc lipuri de re lee !"int dl'. 26·40. Un astfel de releu (fig. atrag:-\ arm:i. 26··37. Fig. ~WlNv-t?)S . d('plaşare.s(Ti~e I~ ('u pit."1 "lIl on re s .anid'i (pr('siul1('...I.a cle it'. curentul la din tirntitul . V Fig.eri~li('a aparatului .\rc . ('are here ş i prÎ11 inJă~urarea hol) il1 ('i relcuJui TA '---. 2G-37) cl('))ă~('ştc o auumită yalo:u'c. Relee eledlOl!hi'. 26-36) este constituit < ob ice i le dintr-un releU ('lcctr omaglletic RE şi I! triod ă amp!iIitaioare L\.olul :.\b ţiilc de automsLi7. Fig. In locu l triodei amplificatoare mcnţionate H! poatc II li!iza IIll a mpli fica tor CU lranzi st oare. Fig. Releu de deplasare. La ace~1e rel"l". . \·ile1. Rel eu de prsiune.lUl'll Sa .ine numai prin s(" himLarea punclului de runc\ionan. In tontÎlllHlfC se aratIi şi altt' tipuri care se pot Întilni in spccinlla in sL. 26·39.. Cinti ten siunea de grila U i (miirimea de intrari') 1\ triodei atinge o allnmiUi va!oal"C'. Rclu {uloeler:lroni e{'. (1} 1l{aele. inchizind un contact l'an' ~tahileştt: cUH'nlul I ~ ( m ă rimea cl(' i" şire ).modic. un rele!ldeprc. Există şi posibilit. 26·38. . Ciud prl'~iUnea]li (marimea de inlra r(') atingc o anumit. b. .jl<.. mărillll'a (l e inlrare l'~tc O mărim ~ mc{'.~i!lTle cu me rcur.

aprinde lampa ~.. ('cea ce arc ca rczult. re atrage annlitl1l'a A. C.urn . . Armătura . Oistribuitoare DÎslribuilol'll1 eleclromef(lflic PWi CfI pas (fig.dromtlgn('t F. D ar ă piesa an' u inăl~imi! prea miră. forţa tl'lltrirugfl illdepărtc<lz ă sferelc S.~. 20·41.ă d(' sursa S. HStfei incit se intrerupe cun: ntul prin bobin a dC'clromO"lgnctull1i.:ilţim<. iu\' in gind rezistcnţa reoshlllllui HnLagoni~1 1". resortul r readute tija T in poziţia iniţială. 26-41) ~e compune in prin· cipiu dintr-Un el('. Cind armât.'f3 arc o in. Cind piesa P arc o inăl~illle pn~!l man'.~.!. prin (It'plasarea tijC':Î T se inchide contactul Cl şi H! aprinde lampa LI alimenlat.hizind Uu drcuit. 'olre ~erw!ştc la sOltarca pieselor. i/l. fn ac('ln')i limp.at stabilirea lInui curenl It (m:lrimea de ieş i re) in (' Îrcuitul re~pecti \'. nemaifiind alrasli .TICA 413 merC11r111 se ridică în ramura din dreapla. ridicind man şo nul . g. Cind t urn Ua axului _1 (lI1iiriuH'u de intrare) atinge o ajlumi\fl yaloart:'. ambele liimpi sint stinse .lld pil.Jichclul tijci coboa ră ca un dinle al roţii.lI ş i im'Jlîzind a~tfd conlactul C. in care se stabileşte curentul I~ (mărimca de ic~ir~). normală.1 c~le atr(l!'lu. COIItija T coboară. r-iglll'a 26--10 reprezintă un releu (le [lIra/ie. se.. r.NOŢrUNI DE AUTOM/I. Figura 26-39 arală un releu Ile deplasare. legată de un sistem de pirghiÎ care poate oscila in jurul punctului O. Dis1ribui!or pas cu pa. iar c1ichctul ei rolcş te c u un dinte roata:R in ~cns orar.\liş{'area tijci pro\"oacii imă lJi des('h iderea conlactului e.Jl c . Fig.

9-16) sint supuse in disl ribuitor la un sistem de două t ensiuni ('\ectrice I I A o .i un curent J.Ct€'le r. ast[el incit armătura A este din nou atrasă ş. In felu l arătat .! e\~ cu 90\ constiluind tll! si~h' m apro~i1Uativ hifazal.. Cclt· rlouă t('l1siuni sînt defazate int rI. în fignra 26-42 se arată principiul constructiv al distribuitorului electronic cu fascic ul lilliar. tn nwrnenlu l cind raz:t e l e ct ro nică a a tin s un contact C. ud~.l. Dis tribuitor electronic.ce de curent Cf)lItinuli şi c. cup laje electromagnetice. iar pirghia P realize a ză pe ri nd (pas cu pas) l egăturile între circuitul Co şi circuitele CI' C2 . C2.fază . variază ~i t-uratia H1otorului. csc de lIlulte ori motoare asin crone bifa zate. sau c. care este alim ~nLată de la tensiu ll Cll de fomamlr1. sc s tabil eş te prin Jnis\('n\:< R J"('srC'div.Ia păm înt prin conductorul -1. care ~eamănă cu tubul catodic (\'ezi cap.m.lectropoculllalicc. \-ari ind v:d oare a Len siu nii de com a. numite ş i ser/Jomo/oan. Orgallr de c:xc:cuJie [ a organe de e:-. rcostate. dispozitive hidrau lice ş . F i€'care contact este lega l p ri ntr-o rezistenţa R la. se \" or stabili succesiv curcn~i in circuitele legate la con\":l. R .ELECTROTEHNICA C ElIo"ERALA tactul C s-a reÎnchis. Distribuiloare electronice. fn consecinţă. 2G--l2). pămin t (pe figură s-a făc ut desenu l n Ulllai pl'ntru un singur contact).uran~ rh.a . Fig. pc măsura deplasării rnzei electronice. vane eh. IX-7) .. C3 etc. StaLol"u l unui a~('fncnca motor ('tlprinde o infăşurarc de fnză alimc nt<l. . 1 biruzntc.a. 26·42. (fig. C2 .'ctrice.. d. . Tot ca organe de exeeuOc in sistemele automate se Întrebuinţează c1ectromagllcti. roata R se: invirte şte dinte cu dinte. tn curent alterna ti v l:~ Înlilr. Cele două perechi de plilci Po şi P l· ale tubului catodi c (\"(!zi fig.('cu! ie sc llti liz ează ff('('\"ent in aulomatică motonre elect. Anod ul tubulu i elcctrOllic care a produs raza clt'clrouică l'ste de ase menea legat. care dau naştere unui CÎmp elect ri c în"irtitoL Acest cimp in"irti tor raza e lectro ni c ă (const i t uită dintr-un fascicul liniar) astrel incit extremitatea ~a di n dreapta să a tingă succesi\' co nlactele CI.ureat a lteruati\".tă de I<l o retea cu trll~illl\(" eonslant fi şi o a doua în fă. {"arc du naşte re la cimpul magnetic in" Îrbtor neC'esar J"ota~i(>i motoTllllli. clep la s€'a z ă h.

[of SI' (fig. Sistemul sehin pentru transmiterea unghiurilor. care se poate În\'Îrti in interiorul unui stator S. "\ceş L ~istem cuprinde două mici maşini identicl' .NOŢIUNI DE A UTOMATICA 415 3.Lil înfăşurare t'~te maximă.radudor indu (·c cîte o forţă eledromotuare alternativă în fiecare in[ăşurare sla t orieă.. a. adică: El =J:: max- Cînd axnl rotOl"ullli face un unghi oarecare o: cu axa illfăşllrării statorief' ]: valoare efir. de exemplu.i<l axei care ('orespuntle infăşururii 1 statoriee. 26-/13) ~i t elsilllli recento/" SR. 1u acest scop se poate utiliza. Rotorul ~e!~inului lraductor este lega t rigid de piesa care ~t:. Statorul fiecărui selsin {'~le realizat ca Ull mic sta tor trifuzal de ma~ină sincronă CII fazde legale in stea . roteşte ~i al tărei unglli de rota\. Cind axul roturu\ui ~e găseştI'.ace ~l forţ. de exemplu. yaloarea eficace EI a forţei declromotoare induse in :1("('a:. Cimpul magnetic alternativ din rotund scisiIlului l. Ambele rotoare sînt alimentate prin intermediul unor dispozitive eOlcspun/. Cele două statoare sînt legate dectrie între ele. 26·43. .ăloare. după direcţ. Transmiterea automată SISTE~IE AUTOMATE a unghiurilor lu instalaţiile automate estl' 1I11eori nevoie ca yariaţia unghiulară a linCI piese oarecare _ de exemplu a ullui ax . adică să fie Iyprodusă la un alt ('lemcnt al sislemului . sistemul selsin de transmitere.să fie transmisă la o anumili:! disLan\ii. după cum ~e vedc pe figură . de la aceea~i reţea rle curent al ternati\'.ie Lrebuie transmis selsillului rc{'eplor. se/sinul fradlU.('i ele("tromotoare induse in înf5şurarca J este : 'T SR Fig. Fiecare ~elsill cllprinde un rotor T1.

.5i sebin111 receptor. = .E. E E. conform [igurii.+eus (a z +1~ooH cos ("" + 240°)] =0 .LfcJ înciL axa rotorului sil coillcidă cu ax[t cimpului magnetic rezultant. ' Z Z unde Z C'~lt' impedunţa r('~pccliyti . Rezu!t. d.1 Ia trei curenţi alternativi de valori eficace: 1 . Se vcde di suma celor trei = curenţi (care sin' in ra~ii) este: I1+lz+i:J= Ema:!: [cos CI.Jt fiind că prio. 2. produc in fiecare înrăşurare cite un dmp magnelic alternatiy .. 2' şi 3' ale !iclsinului recepLo!'. Curen!ii Il' 12 şi l:j. a:.l\"t~ '7.inta acestor trei cimpuri magnetice este Illl dmp magnetic. ca şi axa roLoruhli aparţinî n d sclsillului LraduclOL La uriel' rotaţ.""". trecind prin infăşurările 1'.cu axa yertieală a sclsinului receptor. acest cunductor eurc-lllni este llul. Ae('~t ("imp magncLic rezultant atrage rotorul sclsi nului receptor.416 ELECTROTEHNICA GEl'<'LRII-LA lnfăşurările 2 şi 3 fiind decalate in spatiu cu unghiuri de 120° şi respectiv 240 faţă de infăşurarea 1. Pril1 aceasta se realizează transmiterea mişcărilor lIlJgllit:Iare illtre sdsinul tradl1ctor .ie cu uilghi oareC.:::: . cu acelaşi unghi 1: a rolurului din selsinul re ceptor. In eOllduzie: axa rotorului aparl'inînd selsiuului receptor. Din acea~tă cuuzii nu este llceesar lin conductor eare !'Că lege punctul central al conexiunii in slca ce formeazfl ÎIlfăşurărilc slatoricc ale sclsinului traductor ('11 pllnchli ccntral corespUllzlltor selsinului receptor. yalorile eficace E2 şi Ea ale forţelor electromotoare induse in aceste hobinajc sint: 0 Cele hei forţe e!edroltloLoare de valori eficace El' Ez şi Ea dau naştere III circuitele 1-1'. a }"otorului din selsinul traducLor cor(:spunde ill acelaşi Ump o roLaiie. alternati'l a ('{lrui axJ\ formează unghiul O'. 13 = E3 En"". "O") 1 2= Z~ = ~cos ( 0: + 1. Z .2' şi 3..C05 (:x+ 240"). formează cu ycrticala acelaşi lUlghi CI.

. care !i-O lrnn~formc Într-o m. Acest milivolt· melru cu . presiune. rclJlltîndu-se cele necorespunzătoare t't('.-i omu l. Figura 26--15 arată prillcipial un sistem automat })ClltTU controlul unor riole cu .\liIS1lJ'B.~ra ra 1!rad . de obicei. leg:ll cl('rlric la milivoltmctrul mV. fie. d.\p<lratul M măsură poate fi indic:l..1X'fl al1lomaLil are avantujtd . se rcaliz(·zC' sortarea diferitelur produse. cu njutorul !Sistemului de lentile T.\Uirimea care trebuie mă­ s1Jrată Îl} lIlod ilulomat lr\"htt ir ~~ trC'Olcii ccl puţin priutr-ufl traductor. Sistem de măsurare automată.3 dreptul in unităţi de tcmpl'ratur:1 permite măsu­ rarea automată a tcmpcraturii corpului O. fie pentru ca. si'! Se racă iniervrll\ii1c JlccC'san: .fil lă de cea munualil .ncdicamcnte şi cventunl rehubrca 101'_ ~n . rapid ş i de fi llU oDo.. b constituie un exemplu de comalldă automată prin butoane ~i ('oHladoare. 26-(\. Asemenea comeuzi automale se Întilnesc la multe motoare t. electrirri. in funcţie rit! \'~d(lriJe mftsurMc.NOTJUN'I DE AUTOMATICA b. tă dC.lrÎme. 0:. [1-------' lj------o Ţ Fig. Con1rol automat Siştcmcll' de ('outro1 autOlllat p~rmit ~ă ~e "erificr productia fabrici lor. Măsurare automata ill procesele tehnologice . ating sudura S a uuui l('rmocuplu '/'. pentru a yerifica mersul normal a l proresului tC'hnologic. Radiaţiile termic'\" ale acestui corp.tor ~au inregistrator.1.. de multe ori ('sle n('('csar ca o anumită minime (temperlltura.) sft poală fj mlisuratJI un iltteryal d.. .. .' timp mai scurl Salt mai lung.eUlpIific"re un ~isll'm (le măsurare automată a tempcl'aturii unuÎ corp illc3nde~cent O. Comandif automată Acţionarea electrică a moLoarclor din echipamentul mnşillii de honuit de la capitolul XX V-3. yilc·zij dc.'kctric('. dupii ce sfnt conCC\ltr:1tc.de a se [<lct" precis. Figura 26-44 :lr3t:) ('a ('}.

Protecţi e automaU auLomalii joacă lin rol deosebit de imporhl .l11sp:lr~nţa nccesară. !ltntru a Jlll se. motorul trchuÎ(' de('on.. fluxul lumino» fs le micşorat. eF.ă prin intermediul staLil izatomlui de tensiune S lampa L.ELECTROTEHNICA GENERALA o sursă de curent altcrnaLiv alimentc:I7. Schema (lin figura 2. 26·45. cuprinde şi protcdi:l al1l.')i 2R'J'. camentul lichid din fiolii nu arc 1r:. un aplH'al ilHlicator . Deoa rece acesle I"cIe~ fUJlcţ. privind ac\iouarea elcctric:i a Ulwi ma ş ini de honui t.J<i!. i. Protecţia rUllcţiol1are . După trawrsarea unei fiole.1 L moi ales In bUlla a motoarelor eledrite.atft $ Î In sistem<.'le cH('rgl'licc. Razele luminoase sint ('oncentrat~ de lentila Le şi lravcrscu7. este ncccsar a se utiliza ş i relce clccLromagncticc S::Hl s i gl1ranţe fuzibile care d eclanşează brusc la sllprasarc. C'. Dacă mcdi· J Fig.sloarnl"t Fiola nI'Ulft>SP\lllziltoarc de pe traJlsporto\".'\ { nratii dacă nola rSlc buuii sali rea.n un dispozitiv (·lectromagnclÎc. la I"cţ ("a.ini llwri (seurtcircuite). fluxul luminos respectiv atinge celula fotoelectridi. rii. dar dc lungi'i durată.{t a motoardor prin intermediul rele~Jor termice] RT. produce avarii. Protecţia automată este de asemenea uliliJ.odaL 'in mod iHllolJlat de. Da cii din CU\lza unei suprasardni {'Ilrcutlll absorbil (leptlşt'şte v:do:tn' :1 maximil aclmisihilii.omal. pentru a deconecLa Î:l mod alltomat partea din inslala!ic care ('ste avarialii. Sistem de control UlJ!omal.ionează corec t numai la sup rasarcini mici.i:i fiolele F deplasate de transportorul T. iar telula foloeledrică acţionează prill intermediul amplificOltorului A.

icti c~te arătat i n figura 25-!7. a~tfcl ea la ficrarf' poziţir :live1ul apf'i la echilibru s:\ atillgă valoal'ra prescrisi1. Se presupune că la un moment. D e as{'mcuea. care pleacă de la gcnerator. plutitorul P coboai'il. . La orice valoare a debitului . Releele ÎntrcruptoaH' lor trebuie al'tfel n'glatc. dat se produse o suprasarcină inadmisibil dc mare la consumatorul C2 • Curentul de supra sarcină.licr'i sau asta'icil.. Un cX('mplu de rcglarc stat. La reglarea a~laticii. in!'iă la un llivel al apei putin mai robllril decit nivelul prcseri::-. echilibrul rcstabilindu-se pentru un nivel putin mai ridica! fat-ii d r cel prescris. Ili\'l'lul scade. nivelul apei la srirşitul proce~ulili de rcglaj adică la echi libru . la sfîrşitul procesului de reglaj. la re. . plutitorul S(~ ridică. Încit ÎntreG ruptorul ' 2 (ee! mai apropiat de Ct) să declanş(·ze primul. proLecţia selecLivă cere ca reglajul relt'dor să fie astfel Jăcut. organul care cxeelltă reglarea trebuie ca Îll momentul eeloilibrului sa poată ocupa poziţi i diferite pnLru valoarea preserisă a mărimii de l'eglat care e<.jlr(' valoa. Dacă clehilHl --le apa evacuat se mic)orează. scoţînd din funcţiune consumatorul C~. 26-46. după cum se arată m a i departe (fig.NOŢruNI VE AUTOMATICA 419 în aeest caz.le apă ('v3t.intrare a «pei Îu rezervor ş i restabileşle eehi libl'ul. h( C.U f . Sistem de proIectie auto · ma t ă seledivă. Reglare automată Reglarea automată poate fi da. dar permiţind pentru rc:-otnl feţelei o funcţionare normală.' ana V coho~ll':l . În figura 26-2. fn con~ccil1ţă ..:cc« ~' c milre~le debiLul ci<. abaterea j. Sistemul de reglam automată din figur:J.C? sint alimentaţi de la genel'atorul G prin intermediul unei reţele care cuprinde Întreruptoarele automate!I" ' [U' prevăzute cu relef:" care provoacă deelanşareea automată ÎI1 caz de sarcină. Înr. Consumatorii CI" . 1'('3 prf'r1să a mărimii de reglat şi valoare.le o v:iloarc nnică. 26-2. 26-46). vana V se ridică .glarea astatică. protecţia trebuie şă fie selediuă.a efectivă este IIUIă.uatii (l in rezervor.al' uaL Q ereştc. van a carc reglead debitul de apă la iulwrea in rezervor trebuie să poatii ocupa poziţii diferile. trece prin Îiltreruptoarele automate lw 18 12.ît 1 7 timpul de aclionare a declanşării să scadl"i pc masura depărtării de geuerator.fig.devine egal eu nivelul prescris. '9' e. Dc exemplu. corespund\' ullt!i reglări astatice. Dacă debitul de apă ('\. iai' .

sau <:\. de l"xClllplu. indC'pend€-lIl de ~arcilla mnşinii. Reglarea aslaliCli arc avantajul anulării ('om plete a abal. \'ariad cont inuu (lin) atunci tind m[.crisă. In sistemele de reglarc di~('o n· tinuă. arlirfl \"ana F. clar prvcesul de reglaj pină la echilibru est e Illa i lung. figura 20·47.glnjului OIl {!slc () mai-iUIIunea l tă a r. Figura 2(j·2 ('ol'Cspunde cazului al doilea. De ascmfllcn. Sistem de reglare auloll1atr. tit! un elcm(>llL il1fcrmC'dîar (motoru l ckC'lrîc aJ ilUeut:. lÎullă. PrillHllui taz ii ('on' ~pllud('. re/fii. adică p lutito r ul p.c. (.>Iemente arc o fu n cţionare it. rCY ll l/1/our~ 1'1I p/'oyralll . Obicdul re. RI~glar(>a slati eă se l. procesţJl Fig.r1să /Juril/bilti dupti lIll wlllmil program. Si~~cmrlf' (li~("OlltilHle ~e utili7.rinll~3 de iutrnrc Y:lriazft conlÎnuu. m ărimea rle regla t poate a\'ca. tind C'1H~rgia nel't'~an1 ":lnei €-~lC <la('-. Orgatlul care execută I'cglarc<I statică Lrebuie ~tl o('upe po.It: obicei la rf'glarea mă· r imil or nI \'ariatii t('nte. reglarea p oat(' fi dirceUi sau indiIecl<1.lal1lă pcnlru mărimea de reglat. tic t~xrmplu. .lc u variaţie jn snlt n Illă· rimii dl' il'~irf'. De m ulte ori.:iţii djf('ritc penlru diferitele \'rllQrj atinse de mărimea (le reglat la eeh ilîhru. TII ~. fu s istemele de reglarf' conl a fi~car<.('1 pu~in mlul dinll'l' <.lt constantil. Rt'glarca pOltl!> fi continuii ~au diSIUl/lif/IUI.:i. tempcr. este luală de la Uil traduclol'. ~i~ll:mc1e de n'glan~ pot ri cu yn[oare prt'ci~ii fo n-.Jazcnzu pe existenl. pl'P:-.eri..420 ELECTRO~.1 va loare a pres(.ut{)matizi!ri :-(' uUlizeaz:'i de olJie('i l"C'glarea in dircct. Î'l schimb proc(.:i.a tind mici abat. 26-4Î. "nlo ri puţi l ] clirerite raţă de va loarea pn~.iunea unl1i r . arlieb In o varia tir l:Olltinuă fi m:irÎmii de intraT"(' cOfrspun:. l'a.!. neglajul static se bazeazii deci pc admiterea unei a numite aua/Ni.l zan elco Din alt punct (le \'cc!c)'c. ia r ultimele. P(' a('claşj ax eu mnşiua.> elcm('ut.mlom"Ui astat i că pentru .('izil' mai llwre.. care permite o pr.ltu)'H unui cuptor.t <le la rc\('a). nenţillerca cOll~ta!ltă a unei turatii.prii.ărei turaliC' 1/ (m:1l'i mea de reglal) tr(>buic menlinută in mod au· tom.CA GENERALĂ tn consecil'ţă.~lIl (le 1't~t!lnj este ma i I":lpill.f'uzJ <. după reglajului . irc. mărimea de ie!.c. staiÎC<I. In fignra 2Q-18 se arată tlţl sistem d(' feglnrc . dnd encrgia ne('('~aril orgn· nului car~ execută reglnjul. la reglarea sta ti că. pJim(>le sisteme se Ilumc~{' ~ i regllialof/re proprin.

un tiratron (w'zi cap . f]F ~ ~ R.ltialelor aplicate rezistenţ. O(C r R. ~e aplică deci nn poten ţ i a l proportional cu turaţia Il (la rezi stenţa HI ) pe care o a re c[ed. 26·-1. -unea lt ă se g5seşte motorul electric de curent continuu separat ă El şi tahogeneratorul T excitat prin in fâ şllrarea B l. carc corespunde turaţiei n3 pn'scrisiS a fi men(. aşa. Cursorul el se.<C apIidt la grila amplificatorului iO c A I' conlli "tituit dintr. IX-5). Sis tem de re gl.elor R I şi R 2 este astfel in cit po ten ţialul la ieş i rea din o rganul de compa ra ţie şi control să fie prop orţiollal ('u : adiei! cu abaLt'J"ca a a turaijei /1 efedi.~ egale . Potenţialul aplieat de tallOgellerator rezistenţei RI BI~~(I . 'Iot orul poate realiza prin intermediul reductorului r~ .NOŢIUNI DE AtJ'"TOMATICA 421 OE.lrc aU\Qmată as t a ii că pentru menţino:rea constanlă Ln hornele org'2'lului de comparaţie şi c omandă consti tuit din rezi~t("n \elc HI şi H..7.8. alimentată tot de bateria BI. Fig.unea ltă şi un paten!ia l proporţ i onal cu lurat ia III) (la rezist e nţa R 2). Acest p otcllţial propor ţional cu a .i" la un momcnt dat maşina . Potenţialul aplicat rezistenţei R 2 depinde de poziţja cursorului el! eare poate aluneca de-a lungul rezis tenţe i R.-c faţă de turaţia 'le prescrisă.unelte. • IJ ~. Polaritatea pote.ă Într-o anumi tă poziţie. care reprezi'ltă nee valoarea dată ~au prcs cri~'ft a mărimii <le reglat. l\Iijlocul rezistenţei R {'stc legat la pămînt.inută constantă. I 'lz> A. d a unei tu wjii. care al imentează un mic motor de curent continuu m. cu excitaţia E 2 de la bateria este proporţional cu luraţia n a maşini i ..

~[t fie reproduse ]lllnindu-se însă in joc o er.':iC apropie de [1 0 .ulleite cursorul C2 se gă­ seşte in poziţia mijlocie a reostatului Rh. la hogcncratorul T. astfelincît la Ull moment dat abaterea Il o.ie eare corespuude turaţici 11(1 prescrise.2 ' Dacă la un moment dat sarcina m. Lllr:dia ~a scade. turaţia Illotoruhli OE creşte. Mijlocul Înriişurării de comandă E~ e!'ote legat la polul pozitiv al baterii B z• care arc celălalt pol legat la pămint.rs. Se presupune că În stare de repaus a maşinii . care neecsiUi un l"onWm neÎnsemnal de -energic . la prelucrarea metalelor prin maşini de copiat eledrice. dat riind că cdc două jumătăţi ale acestei infăşurări sînt parcurse tit' rurenţi egali şi de sensuri contrare . Pentru pornirea maşinii-llllelte. se anulează şi potenţialLll aplicat amplificatoruilli A. după cum se vede pc figură.l l = a se llilldcază. care alimentează motorul OE (organul de C'Xecuţic). iar :lbaterea (1 de sellS conlrar faţă de prima dală .aşinii-unelte cn~şLe. .-It' (' xemplu deplasări mecanice. se aşază ellTsorul el " Într-o poziţ. Tensiunea la bornele a-b ale Îniăşurării de comandă E3 este nulă. incepe sîi rotească cursorul C2 Într. găsindu-se suh tensiune. asupra amplificatorului tiratronîe Al se apIidl un potenţial proporţional cu: .ii in cele (louă jumiHăji ale Înfă~urării E3 nemaifiind egali. astfel ca tensiunea aplicată motorului Oli ~ă creasci'i pentru a readuce turaţia la valoarea prescrisă I!~ _ Dacă sarcina scade. Aceasta cOllstitue iufăşurarca de comandă (f-au de excitaţie) a amplidinci Az (acţionată de Ull motor nedesenat).! .un anumit sens. care funcţionează ca traductor. Urrnă rin·a H \ ILomată se aplică. care pune din nOll in mişcare :ier\"omolorul m şi cursorul C~. să aplice motorului Ot. fare ca servomotorul ni şi cursorul ("2 s:1 func~joneze in sens im·e. micşorÎun 1'co-siunea la bornele motorului OE şi deci lnra\ia sa. la rindul ei.. lJentru a se anula din llOU abaterea elc.şurării iar senlOmoforul /Il.unealtă . 1. Curenţ. ceea ce face să apară o abatere a.l> astfel efi :. care face ca amplidina A2.1 acest caz.crgic mult mai importantă.422 rotaţia ELECTROTEHNICA GENERALA cursorului C2 de-a lungul rcoslatului Rh care esle legat la bornele Înfă E3.în sensul necesar. Pe măsură ce turaţia motorului OE . o tensiune astfel Încît acesta începe să se rotească . Urm{trirea automată permite C:I o serie de fCnOIll('ne . de exemplll. g. Urmărirea automată Sistemele de urmărire automată pol fi ron~icleraLc o \' ari~mL ă sistemelor de regl are automată.ervolllolnrui m se opreşte o dată cu cursorul (.acţiollînd maşina. Cursorul C2 este de asemenea legal la pămînt . aplică asupra r('zÎslcn l'ci U~ lin potenţial <lin ce În ce mai mare şi proporţional C1l turaţia deeti\"ă n a motorului OE. la bornele a-b apare o tensiune de UD anumit sens. Totodată.

ă cu freza. :!llln(·i ~i suportul frezei.C{l este ('azul. cind ambele (·Qnlade ::îl' t deschise. de pildă. să tre<lca Pliu amplificat"orul . Maşina de copi::Jt eonpnl! ('(lpul de copi(lt R. il1lprrur.fJllnnent spre piesa P în sen sul mişcării 1 J.NOŢIUNI DE AUTOMATICA Se presupune. iar legă ­ tura !) ridici"l şi capul de copiat. F P S Fig. 26·-19. f'omprimîlld rc~ortul 2. se deplasează pe orizontală . Af'('~I:t . di piesa P (fig. Dacă profilul ~ahlol!ului S obligă palpalol"ul p să se ridice. ~all poate coborî. se Înc. 26~49) trebuie să fie frczată prin copiere. In ace~t timp palpatorul p urmăreşLe C011tUl"ul şablon ului S şi poale apăsa la un moment da t capătul pirghiei 1. să ajungă amplificat la organul de execiltie fi (motor ('lcdrir).)C{îOIlC3Z. prin intermediul unei comenzi corespunzătoare. Cn urmare a unui alt ~('mnal ce tr('ce prir· amplificatorul . de dire molorul I'kclrie i . dupii cart'. Sistem de urmărire automată (de copiere). astfel încît să capete forma uriit<llă punctat. împreună cu freza .<lrc readuce mereu capul (le copiat Într~ o poziţie concordantă cu suportul frezei are ca c!""ci repunerea pîrglliei J in poziţja sa mijlocie.hide cOllt<lciul 1.5. care arr forma pe care trebuie s~o capele piesa de prelucrat..u şablonul S. acca~ta face ca lin scmllal elcf'lrie să pornească de la capul ciI. şub in[fucll(a resortului 2. . illişcarea {'. cu <ljulorul frezei F. Dacfi profilul şahlOliului obl ig:! palpalorul sa eobo~\l·e . 1 II 8 9 r:::------T"--. care poartă freza 1-". se incl1ide contactul' . este coborit şi capul de copiat.. ~uportul frezei. $C ridic:. da. numită palpa lor. prevăzut elI o tijă p.J prin miJ'carca I (în j01» asupra sliportuilii S. Prin legătura 9. Capul (](. Freza coboară pentru a prelucra piesa P.-> 'ii organnl de execuţie D.' copiat. care trebuie să rămînă mereu iu cO!ltacL (să palpezc ) c. Dacă palpatorul urmăreşte o suprafaţă orizontală :J ş:lblonnllli. de obicei mecanicii. copi at esLe deplasat în mod pf'.

De oarece sistemul este format. la valoarea nouă de echilibru 2. Su. 26. după -cum se ştie.. sistcmul se numeşte instabil. 2(.'iC nu meşte aperiodic. a) după o curM expone n ţi a Hi. 26-50. in urma m. factorul perturba tor se propagă prin toate elementele sistemului de un număr oarecare de ori. Dacă. o variaţie (le san:i1l1l a maşinii-unelte OR constituie un asemenea fador perturbator.'lcest caz stabil.. amodiwle (dcscreseăto~n' ) la o nouă va!. ciud mărime a de reglaj ~e stabilizează după o scrie de oscilatii L _ _ __ 3) _ _ _ V\Wl C) • d. În aceste eaznn .erveni di"afara sistemului. Cu cit aceste fenomene duc ma i repede la o situaţie de echilibru. .abil. Stabilitate<l sisiemelor de reglare automatA . STABILIREA SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATA ŞI CALITATEA REGLAHl! Funnionarea unui sistem de reglare auLo mat ă este supusi"i influenţei unor {actori perlurbafori ee pot int.-50. şlstemlll csLe Imtabll şi nu poate functiona.ei perturbări.' Fig. dind naştere la o serie de fenomeu(" tranzitorii. miirimea de reglat variază în timp de la o valoare 1 (fig. In sistemul din figura 26-48. -sau să creaStă inco nt in uu (fig. procesul tra~­ zi loriu se llumeşle oscila/ori li ullwtli:a/.RALA 4. Cînd fen omenele t ranzi to rii nu duc la o sit\mţie de echilibru. Dacă perturbarea arc ca efect [erJ oIlH'nc tra nzitorij oscilatorii (fig." ELECTROTEHmCA G:E. b)."IE. c~. 2G-SO.·50. dintr-u n circuit în chis.tcJlnll este ŞI 1'1 . 26-50. Se p oalt· illtimpla insă ca o scilaţiile să răminfl lleam~rti ~a lc (fig. sistemul are o stabililale mai hună. sistelhul este ('-Vident st. de exemplu. iar procesul tranzitoriu . d).. un interval de timp mai lung sau mai scurt.o~lre (le echilil~r:l a.

Jlihailovş. D'ICă Însă accasUI distan tă esLe atit de mare Încit ne('('sită intrOlll1("erea unor instalatii speciale pentru emisia.. corespund În tclcmccauică sisteme de oce " 31 f -_:~. LI 3.ctuJ regIării şi dircritcle elemente aJc i J lstalaţici este relati\· mică. Genera1il ăli TEL!:::. In această pri'\'in{ii. La sÎstemele de regla re automată studiate . o serie de mclode matematice de~lul de complicate. se introduc demente noi stabilizatoare el c.). ~idemclc de tclemecanică poL fi in circuiL inchis ~au in circuit cle~('his . După C\~ s-a ajuns la \lll sistem automat stabil.care sînt in circuit inchis -. Pentru aprecierea caJiluţii unui sistem de reglare auLomată există.-a sistemelor de T OR Fig.a. transmiten: a şi re("t'ptia senlllalclor. joacă un rol importa nt gradul de precizie a reglării. mctodeh> HIII criteriile Routh-Hmwil:. eslI" necesar sa se cerceteze şi (.Ulita/ea pro('«'sultli de rt'glnre indeplinit de sistem."OŢillN.~ OR ~---. Da c:\ ('crcdarea stabilită tii duce la concluzia că sistemul este instabil~ se modifj('ă unele elemenle ale sistemului.).('est scop H" pot aplica diferite metode carc ţin seama de caracteristicile elemen telor ce {'oflstituie sistemul aulomat respectiv de exemplu. Structura generală telemecanică.~e) --. 5. rapiditatea reglării ~ Ielul proceselor lraUlitorii prin care se eIectlH~ază reglarea ~. . astfel incit !<istelliul să devină stabil. sistemul se numeşte de felem ecanidl. 26·51. Ca şi sistemele ohişnuite automate. DE AUTOMATICA Una din ('("le mai importante operaţii de ('aleul care trebuie Îndeplinită În legătură cu sistemele de reglarc automată constă În ycrilicarea stabiliUiţii lor.Oi )U '" " OR ~Lr ~. a.:'\IECA~I C -\ fn siEtelllplc alltomate studiate mai illuinte . distanţa intre obi«.a. de asemenea.

organ de comandă. T .. Sist ('mele de te le mflsuran. 1!1 figura 26-5] se arată structu ra generala a uuui sistem de telereglarc (fig.aparat de măsurare.kilometri. c). b) ş i de tele( fi g. de le l eco ma n dă automată (rig. . d a r care trebuie să f uncţioneze intr-un radru coorrlonat. 26-51 . Pe figură OR reprezinti! obiectul reglajului.. ne rgetice. a). 26·52" Principiul Itl tmâsurări i <::u trauuctor de inductie ~I redresor ele<::lrofll<::. Sisteme de telemăs ura re S iSlemele d~ t elt'mil s urart' se pot ('Iasifira in sistemi' pentru dhtanţă de 10 . I K --1 - .cnlfltiv dl': frrf\" eJL(r1 . 26-51. principiu fl unui s Î ~leUl de telem:ts u rart' cu tr<ldudor d(' indur\ie lji rr"dre~ or ('l edl'onh' . DE . Sisteme le de tclernăsurarc l:l flis tflllFI mare ut ilizcOlz:l Lntusmiterrfl lIllor impulsuri <:lc (·t rÎt:e sa u a unui c Ufelll :dt. 1 ."ariabilii" In figur:1 2G-52 ~c flr~Ii"1 scht'ma tir. şi in sisteme pI'ntru fli s l anţfl m:tn'. măsurare automată oce - b .e :tpoi la rlist. lefecon{ru! ş i lelemă"IIJ"att. 20 km. care trausfor m ă măriJllt!fl dc' milslll'at Într-o mărim e e\cdriră . la sistemele de comandă. 26-51. . organ de comparaţie ş i comandă.receptor de semna le şi TI lin ie rie telecomun icatii. E . trans/lort ş i distr ibutie de energie electrică.e m iţător de semnale. care cuprind centra le. ele..au("ă. cootrol şi măs urart de exemplu uutomată carc sÎnL in circuit deschis - coresp und in tclcmecanică sis- teme ele felecomandi'f. DC .426 ELECTROTElL"iICA GE~'"ERA LA felereglare automată.<ln1"c de mică. pina la sute dr.traductor.organ de execuţie. R .rr 1it' transmit.>j AP T IRE r: ==~===~D Fig.1 I ~. pentru transmiterea la d i starlţă a scmr. pentru di-st.' la distal1 t-ă mică fo loscst' dt ohic('j traducloare. şi staţjj eleclrice interconectate aşezate la mari rlista n ţc intre. De asemCHea. In .organ de control. DC .aleIOI". Tclcmeca nica îşi găseşte utilizarea iu prartică i n sper ial in ~istemelc c lectroe. I \S' TI . În raport eu necesităţile de producere.iutensilate sau I('nsiun c rOl\tiuuii .

Sistemele. codificarea sau frecvenţa impulsurilor. Axul de rotaţie a bobinei B esLe legat. iar fiecare cifră printr-o anumită combinaţie (codific<lre) de impulsuri de polarităţi diferi te. către redre~orul electronic RE ~i transmis apoi priu liaia dE' telec.\ prin eifrcJc eare-I compun.4. numărul de rotaţii în llnit3Lea de tIJOP. valoare:l mârimii de măsurat corespunde duratei fiecărui impuls (uneori duratei dintre impllLsmi). Pelllrn a ~e evita cOJlfuziile posibile ~i a se at.5 .~a metodei frccven~ei impulsnrilor pentru măsurarea la rlistanVi a unei puteri dectrice (fiQ. Eroarea maximă a sistemului este in mod normal de =--:2% . 1 mA. Se va excmplifi(':l mai jos tllilizar.c:crinp. fiecărei valori a marimii de lll{tSurat îi eore~pulld(' un anumit număr proporţiou~l cu yaloarea rc~pccti"ă . numărul de rotat. :\paratul AD arc !':cara groihltă in COl1. in si"temuf hazat pe nUII\{\I'ul impul~l1rilor. alunci E=O şi curentul J=O. fiecărei valori a mărimii de miimrat îi corespunde o anumită frecvenţă a impulsurilor..ii al axei contorului fiind propo r ţional eli rnergia măsuraLă . care ia naştere Îl) bobina [1. Traductorul de indue!ie TI se alim entează de la reţeaua de curent alternativ RA prin intermediul :sLabjlizaLorului de tensiune ST .T ap:n3Lului de măsurare la di~t:lllţă AD. Fluxul lumillOs ajunge la celula foloeleelrică cînd îu drumul său SE' găseşte un orificiu şi este întreru pi atunci rînd rnăsHJ: are .NOŢIUNI DE AUTOl'>lA.l.uie tr<l(lsllli~ă aparatului de 1" (l i~ b'Il1P AD . i'lsl~llaţia este astfel realizată încît.P. Pentru Q=90".îc. durata.ere de f 000 k\\' sii rorerpundă 10 impulsuri pe ~('rund. ol11uniraţ.z. depinde de ungl1iul n pe care-l face planul bobinei cu plallul orizontal. impulsuri. Lampa L !ran~mile prin ac~~t e orifieii Ull anumit flux lumin os (:e!nki fotoelcctrkc CF. penlr u 500 k\V ~[I core~pundă 5 impulsuri pe secundă etc. ~au îl! cablu suhteran_ Curentul de li!Jie e:st.. Dacă n=o. la reI ca şi in cazul cînd unghiul [2 = 0. adică nll anumit număr de impulsuri 1[: llllibtea de timp . înfăşurată în jurul tamburului T.ie l.·. aparatul de măsurare AD indică zero. de LdlCmiisurare prin impulsuri (pentru dislanţe mari) se bazeaziÎ pe numărul. 26-53). (·are arată r{l linia nu cste intreruptă. !'\(lidi cu puterea e1edriră­ respectivă. Contorul 11'1t rnăsoariî puter('a care treJ. (" 3 pentru o put..TICA 427 10 . j)'" stîlpi. Lini:! de telecomunicaţie poate fi aeriană. Axul contorului ruteşte rliscnJ D prevăzut. adică yiteza de rofa\ie a axului. (po. pe linie să treacă un curent de inteHsitalt' J"t'du~:1 . In aeest caz se poate conveni . Se ştie că energia electriră se mă~oară cu contorul . 1n ronseeillţă.i curentul 1 au valori maxime . de e xemplu. Cînd linia de telecomuuicaţie se întrerupe elin eauza unri 3varii.rage atentia aSllpra anlrici. Număml ~e exprim. dliar C'Înn aparatul primar de mă~U1'are indidi zero. Forţa elec. anică.e de uprosimativ 0..:tive şi negatiye).'alonre a mărimii măsurate corespunde unui anumit llumiir de. la perifcria lui cu orilkijlc O. forţa eleelromolo:ue E ::. va fi proporţional cu energia in 'mita lea de timp. în metoda codificării. fiecare . rigid de aparatul primar rle mBsurare . Dară sisLemul se bazează pe durata impulSllrilor.tromotoare E de induc!. In metoda frecycnţei impuburilor. 20 km . Curentul 1 este redresat de.

"uţa. Acul ap:ml.orul C printr-un ('urent i 2 .erii rarc trebllie mnsurată la dishmţ. Cînd impulsul (Ijşpnre. elistan ţe mari ell ajlltorlll ullui ("urcnl. ~lmplificatoruJ . care trece prin rezist('n\a de limitrlr\' 1 ~j aparat. 2G·54. Prin GE ~-a notat un ~('llcrator elcelronic de Cllrent aJ[ernati\·. făcînd ca. iar condens:llorul C se descarcii plill rcz:hite'lţ:l R 2 .urent. La fieeare impuls. 1/1 consecinlii. mfl~Ul"at JI esle introdus[t intr-un traductor T. La fi('(·ar(' lllciîrcare . va corcspUllde deci unor impulsuri avînd o frecvenţă proporţională cu turaţ-ia discului D. Mârimea el .cven tă penlru ielemiisurare..(!(' exemplu o dep!a~arc ..ma bloc <J unui sistem de fre. ohicei sisteme de {reww(ă (fig. deci cu puterea mfisurată de con- torul Wh.~i Învcr$. Cu cit numănll de impulsuri in l.i'i. Impulsurik silit amplificate dr. Curentul il' datorit celulei eF. SclH'. adic.j). n M fig. 26-5:" Sistem de leJemăsurare bazllt pe frecvcJ11a impulsurilor.ul mediu prin apa ra L va crrşl{' .t1 n variaZ. :o.e varia cap aritatea cOlld('llsatorlllui C.ti şi transmise la distanţă prin linia de telecomunicaţii Ll' releului R. curenlul prin aparatul ..\n ilatl'a d(~ timp este mai mare (freC\"E.LlIlui "\"a lua poziţia eoresPllllzătoare curentului mediu.ia aparatuhli corespunde frcc\· \·n~ci impulsurilor.j put.428 ELECTRO'fEHN I CA GENERALA trecerea fluxului esle Opritfl de porţiunea de disc dintre două oriIicii.t de la o al~u\lliLil valoare la Zl'ro. bateria B să Încarc{' eonden- . a dinJi m:trllYle (](o ieşin' . ::trm:Hura rclcului [("YfIle in poziţia 2. indicaţ. 2C-:j. impubnri!or mai mare) cu atît c.ll{'rnati\" de free'''':nţă \"ariahiJă se numesc de. Fig.poat. Si::lt'lllek P('lltt·ll măsnrarc 10. Fret"vellţa eurentullli produs de generatorul GE depind(' (1(' Vtl- . saL.) l"OndenHllorullli.u l de mllsut'al AD. releul atrage armătura l'a a În poziţia 1.

Curentul este măSllral de aparalul AD . de exemplu. de tcleeomandii sînt eombinaLe CII rele de Lelt'st'lllnalizan!. CII ajutorul sisteme!or de Lelecomandă ~c !HlL eomanda la distanţ..a l " prin rezistenţa de /Jafoare lJlare RI' Rt. iar cel de semnalizare sii poală fUllCţion:l cu UII .\"en!e1 dep inde de mărimea capaciW\îi C.ă jnrhiderea unui intreruptor. Se presupune ca la nil moment dat inlrenlpLorul Il (neUI'selUlt) se găIit". ACCiiL frecvenţmetru se comportă ca un traJlIctor <lsind ca mărimc~le inLrare frecvenla de miisurat.i C' l ' (.:lloruI cu lriorlh <'lin Uf.i~ia de "Îllchi!.effinalizare se hazează pe aceleaşi principii. La primele. ieşire un curent proportional cu frecvenţa.i aihă O sueeesiulH~ în timp . Dup'. mare. Ia CiltC yaloarea fre!. trcc('rea prill ampliflcat~rHl A ~i linia de teJecomUllica~ii LT. de exemplu. sistemele. care. pe cind la ultimele .reruptoarelor Pl.llizarc se poL semnaliza la distanţă pozil.ltd\Ji de.-! proporţională eu IllăriuH:a de măsurat. .'i lor.. Sisteme de telecomanda şi tetesel!matizare FlIllcţ-Îonarea sikmelor de lelecomandă ş i tcle. Există sisteme (·u !Ilai mlllte eanale ~i ~isleme cu UII singur eallal.'2 ~i C' ~ ete. poziţia "in mers" sau "în repaus" :1 unui motor etc.. se transmit ~imlllLan IUai multe semnale. utilaje ete. de la lin po::<l de dispecer energetic Se poate comanda la disbn(.. Astfel. In ilceasli! siluaţie.. a~tfel incît ~înl lratate împreunii.analul comun C.islă rite două eanale C~:. Oscil.. a cărei valoare trebuie milsnratţl la distanţă. intre postul de comanda !. închideri şi deschideri dE'.!"ura 9. [ace parte din gellerator*. d{'.iţia supcrlo:lrfl. In felnl acesta se poate urmări dadi telecoman{la s-a îndeplinit efectiv .leek sîn t astfel con~truile. de exemplu.ll Ci t 1 pent ru comanda <lcdanşiirii înteeruptorulni 11 prin rcleul S'Ţ) 1 penl-ru senl il :lIizan'a poziţici "deelan<.li C. iar cu ajutorul ~istemelor de telesemnl. Le d e clau~at. de fapt. \ c. întrerupătoarc). cQutactul său :.'a pozi ţi. semnalele trebuie l' . Frecvenţa acestui curent pO:. pentru comanda la distanţă a 1I1l0r între rupt-oare şi scmnalizar." ~all . curentul ajunge la frecvenjmelrul eleclrQ/lic Fl!. deviaţia acului aceslui aparat va fi propor\iOlw!ă cu măfllnea i\l.iile În care ~e găsesc difelite ap :l l'~~te . In afară ne r.NOŢIUNI DE AUTOMATIcA 429 loarea C:. iar din locul întreruptorului se ~emnalizează la postul de di~p ecer poziţia Îlltrernptorului respectiv .'i cont rol PC ~i postul în\. iar ca mărime de. La di\'C!rsele sisteme de telecomandă şi Lele~emnalizare. În t"Qns{'{'inUl.lllxiliar CI (' ~lc men tiuut in p oz. ineîl (·cI de { ·olluHl'lii să 1111 poată fuuetiolla de cî t cU un cnrent.). ă diferite operatii (ca. i" figura 2ri-55 ~e arată sehema de principiu a ullui sistem cu mai mlllk ranale. (ca. se transmit prin canalele de felecoInllnirofii (cu sau fără fir) difcrile impulsuri. poz.lpa'0tA(. De multe ori. trece lin C\lrcnl prin rC'ie. . ~:.schis" Il unui intrerupiiLor. pcntrl! fiecare întreruptor I I' 1'1 de ..11 esic un exem plu de generll ior electnJOli~ de îr~Cvtllt r. ln ddinitiv.

.ţionea zi'i.. semnalizare cu mai de mare pentru a pune in ru ncţiune acest releu. iar lampa care semnalizează poziţia "declanşat" a intreruptorului Il se stinqc. ÎnchizÎndu-se astfel d eri vaţia constituită din rezistenţa r1 de /Jaloare micd şi cheia /{l" Curentul prin releul CA. -. releul de comandă CDJ nu func. 'OI / K.ELElCTROTEHNICA G ENERALA curent mic.. aprinzind o l ampă (n edesena tă). In mod asemănător se procedează penlru comanda celorla lte in t reruptoare. este scos din Iuncţ._~ ( .1 pentru coman da au cia nşări i creştc la o valoare suficient p f-=-t1 ' f ~ 1 + 8 c ------. ţinind seama că rezistenţele R au o va loare mare.. Curentul fiind mic. 26-55. iar rezisl e nţelc r.. prin releul SA 1 (pen tru Semnalizarea poziţiei "anc1anşat" a intrcruptorului) şi prin rezistenţa R' I de valoare mare. Dacă este necesar s5 se ('omande declanşarea intreruptorului 11 se aduce cheia KI in poziţi a superi oa ră. ceea ce permite să treacă curentul ş i prin rez i stenţa r' 1 de va loare mi că .-. tn acest moment. ('arc co mandă anclanşarea. " " SOI I şi s1' Fig.1 " R. Din cauza valorii mari a rezistc nţe i Rl' curentul este Illic şi funcţionează numai releul de semnalizare SDJ. o valoare micâ. Cind este necesar să se co mande de la di stanţă an clanşarea intreruptorului Il' se aşază cheia /(\ în poziţia in ferioară . Se stab ileşte in schimb curentul prin releul CD 1 (pentru comanda Mcla/lşării întreruptorului).__c _ _ l ~ C~. ___c' 1-. Sistem de comandă multe canale. R " '" j sll '! " _. R eleul SD 1. . care semna lizcazâ poziţia "declanşat " a intreruptorului II. dar releul de semnalizare fun c ţionează ş i aprinde o lampă ( nedesenată) care semnali zeaz ă poziţia "anclanşat" a întreruptoru lui.i unc. nemaifiind parcurs de curent. contactul auxiliar CI este adus printr-ull dispozitiv 111('canic in p oziţia sa inferioară .

Prin aceasta dud l'ursfJtu1 r. 5 .>dc din postul P2. obiectul 2 al postului P2. astfel i ncit releul corespU llzator 2 «(.J - '1':::. cursorul Ci St' ~iiS('Ştt' in contact cu ploh ll 2 diu postul Pz. In ac('st momenl insii.5 Fig.tul de eomand. 0..~ 5 cu un singur canal. 0.Î D?. . \ Princi~ funcţionare ~istem comandă . so III CI se găse ş te . astfel rii . coman d ă C. J 1 1 {(fapt"~ ~ • J ~- . t . t ur-sorul el? se găseşte de ase menea pe plotul co res punzător 2 D ată trC'bu ie să fir comanda L. Sistem de .z 1 c 1 Il 1 C . PE' plolul 2. . găseşte c ite un distribuitor Dt . care funcţionează În sincronism.\ NOTIUNI DE AUTOMATICA simplificat de a unui de cu un canal rezultă 'riin figura 26-56. S . La postul de comandă P l . tie cxc mplu.j P l (comenzi). Se.. prin canalul C pl~acă un semil ai Irt clislribui torul D. vine in contucl cu platul 2. 26-&6.X~ l·l1! i e) tran smit" co manda rcspccli\"3 org:lnului de execuţie { 'arc :l ('tiOllt'ază obiectul 2.! <lin postu l P'l. de exemplu.u dJide Îlltreruptorul 2 la po!-. tn mod asemănător !'c pol comand a şi celelalte ob i<..rote~ c cu aceeaşi viteză şi în acelaşj timp. ca şi la postul comandat P2. 1 3 [m.vt .ţIe două curso:II't' CI şi C~ S{. În momrntuJ l'Ind cu . (. se .

Dezavantajele principale sînt ilatori te costului ri(licat al energiei electrice ş i al i nstal aţiei . că ldura se produce in elemenre Încă lzitoare sPl'cialc (rezisto3rc) şi se trans~ mite materialului care trebuie în căl zit. cu actiune directă şi de inductie. La cuptoarele Ctl ac ţi o nare indirecti!. tn intclÎ orul materi alului apar curenţi de inducţie. reglare con tinuă şi precisă. Cuptoarele electrice cU rezistenţă se impart tn cuptoarf' w actiune il!directă. Generalit. posibilitatea de a obţine temperaturi inalte ş . energia electrică este tr an sformată in energic de transformare Între aeeste douu leluri de energic ('ste: 1 k Wh =860 kcal.ji termică. pri n radiaţie ş i co nverţie. simpli· tate.ll. Relaţia In cuptoarele electrice. materialul care trebuie Încălzi t este aşezat intr~un cîmp magneti c alternativ. căldura este produsă de arcul e1ectric ce se o bţine intre c1edrozii cu care este prevăzut cuptorul. curentul electric trecînd printr-uD conductor de o an umilă rezistenţă elec tri că produce căl dură pe baza legii Joule-Lenz. La cuptoarele de acţiune directă. . pe scurt. La cu p toarele de iuducţie . CUPTOARE ELECTRICE a. curentul electric lu at de la reţea trece direct prin materialul care trebuie indilzit. In cuptoarele cu rezistenţă. De multe ori. care produc căldura pe baza legi i doule-Lenz. există cuptoare cu re::islentă şi cuploare CII arc.a. 1n cuptoa rele cu arc.CAPITOLUL XXVII PltOCEDEE ELECTROTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUCnARE PR]~ CLTRASUNETE 1. numai primele d ouă tipuri (cu acţ iune dire ct ă şi indirecta) sint denumite cu rczistenţă~ ultimul tip fiind numit. Clasificarea cuptoarelor eleclrice se poate face după modul în care se realizează transformarea energiei electrice in energie termică. Avantajele principale ale cuptoarelor electrice sînt: curăţenie. Din acest punct de vedere.

deşi in realitate şi la cuptorul dc inducţie că ldura se datorează trecerii \ curen tului de induclie printr-ul! conductor (materialul de incălzit) cu o anumită rczistcuţli electrică . arcul se produce intre clcctrozÎ ş i materialul ce. indiredn se lltilizeuză pentrn t ratamente termice. La primele.~ PROCEl>EE ELECTROTEHKOLOGICE ŞI DE PRELUCRARE PHtN VLTRASIJXETE 433 de inducţie. căldura transmiţindu-se priu radiaţie şi couvecţie materialului ce trehuie Încălzit. intre peretele exterior 2 şi peretele Fig. Figura 27-1 reprezintă schema constructivă a unui asemenea cuptor pentru lcmperaturi joase..\iunr. 27·2. interior 3 se că l zite un material termoizolanL 4. pinil la e. Cuptor cu rezistentA une indireclă şi actipentru temperalu6 inalte.ircn 700°C şi cu lcmpcraturi înalte.~ care pot fi reglaţi ru dapd a specială 6. pină la circa 1 <Jooce. b. Fig. In:figllra 27-2 ~e arată reI mai intrebuinţat cuptor electric cu rezistenţă şi acţiune indîrectă pentru temperaturi Înalte.. Cuptoarele clcctricc cu arc se împart in cuptoare cu ncţiulle direcE! ~i cuptoare eu a~ţjulle imlirecUi. A!'iemenea cuptoare se ronstruiese de obicei pentru lt>mpcraturi de 200-300°C. iar la ultimele.ziste"tă cu aclitme indi~cti1 Acestea se impart in două ţ[rup c: cu tcmpcraturi joase. care este parcurs de curent eleclrir. topirea În CI'el\:l:etc. Cuptoarele eu rezistenţă şi ur. Piesele care trebuie Înpe rafturile 5. arcul se produce numai intre electrozi. încălzirea băilor cu săruri ş.Jzit. Cuptor cu indfrect~ rezistentă şi actiune pen tru lem peraluri joase.ii de aer din interiorul cuptorlt l ui.ncralA . trehuie fncii. Cuptoare şI tU fr. Sl:igcţi le ind ică curen t. Un asemenea cuptor este găseşte se aşază 28 .Elootrotehnlca g.a . 27-1. Cu 1 s-a noLat un elcmC'nt Înrălzitor (rezistor).

Principiul dc fuuc. Y îj ?/ Fig. 27·4.cc dircct prin picsa cc trebuie Înc{d zitiJ.i nUlllai 1<1 piesele 111 (". . tn exterior cuptorul este prev5zut eu izolarea termicfl 1. Principiul cuptorului de inrlucjie cu fr<.Il"(' se poatc a~igllr<l () încăl­ zire lltJiforlllii.n jurul unui miez de ot.i/Ifl /Iri. Cuptoare cu rezistenţ.j şi acţiune directă La aer~t(' (·l1plO:l("('. Acest si. Pentru tewperaturi între 1 OOO°C şi 1 350°C rezistoarele se exectltă din siliM (ca rbură elI' siliciu). ('urenlul elet:lric prodl1s dt'st'{"unc!rful untti lrall~­ formator lr<.ţionare al cuptorului de inducţie cu frccvcntă.ehnic deOHn'('t' piCH'If' care se Îu("ălzcsc Il-au de ohicci o st'CţiU1H'" ul)iformâ şi o structurii omogcnă. Cuptoarele de il1(lu('ţje ~l'" în special penLru topil mcLale. Pentl'u tempera turi pi1lii la clrea 1 000°(.1 cuptorulu i pO:lte ri ridieal:i cu ajutorul contragrrutăţii 4.cJ se giise~tl'" o Înf. c.ELECTROTE:HNlCA GEN~A L.iv 500 x700 mm.sifidi iu wploare Cll (J'ccven!ri normali/. d. TO[Uii. melofl.0 IIz) :)i C1Ipf11lllf (rtc/len!â. Camera internă are O formă paralelipipedieă cu o înălţime de drea 400 mm şi dimellsiuni în plan de aproximat. Cuptoare de inductie CII Arestea ~c cla. deoarece întreaga căldnnî pr()du~ă trece plin piesiJ. (:'. I fi1\ ) 1\ Fig. Schema elcdrici"i a unui cuptor (le inductie 1110' llofazal cu frecventă normală.'cvenjă normală.'i .~ utilizat mai ales pentru tratamcntelc termice la sculării.::t<'nl de in- calzire este foarte economic. rezistoarcle 3 se execută din oţeluri aliate c u erom şi nichel. IIwtod11 pl"eziuUI un mare neajulls \. Uşa 5 .'i Îşi /~ îlltrebuillţeazii . 27-3. de 111 200 pîn:i la 100000 Hz. Din aceastn CIHlz.1 esLc rar inl rchuin\al:'l ::.:cvcnl-ă giisesc ulilizare şi la căii rea picsclol' de otel. tăptu­ şeala 2 fiind realizată din şamotă . Cuptoarele de în:\ll:î fn. [III şe poate oh(ilH' o Înriilzin: corespullzăLoar('. normali'i este ilustml în figura 27-3. 1.

prin care trece a p ă de răcire.riorul unui solenoid 2 străbătut de curent electric de Î na l tă frecvenţă. după elim se arată in fi gură. rcalizat din infăşurările 2 şi plă c il e de cupru J. Transformatorul unui asemenea cuptor are trei coloane dl': oţel. SolenoiduJ se execul.prezinl5 lin asemenea cuptor. Se obişnuieşte in sa sa se adaugc În('a un cir('ui t ~ecundar. Crcuzetul se găseşte aşczat in int<. CuptoarelE' de inaltă frccvenţă pot ~ervi şi la călirea sUJX'rficial ă a p ieselor de oţe l. din materialul care trebuie Încălzit.TRASUNETE . Figura 27-5 reprezintă două secţiuni printr-un cuptor de induc~ic trilazal cu frecvenţă normală. cu atit curentul se repar- .l'gic eledrid ~c face fie de la o maşină generatoare de înal tă frecvenţă. In timpul run c ~ionării. 27·5.or de inducţie monoCazal cu frecvenţ"ă ll.uprindc două Îuiăşurări legale in paralrl.\' e n\e~ de 2002500 Hz. 435 lrece curentul 'electric cu frecvenţă normală de 50 Hz.au trifazale. încălzindu. iar 'În razul puteriJor mari. fie de la un dispozitiv ('u tuburi electronice_ Pentru cuptoarele dE' topit CII rjllltni mici ~e folo~csc de obicei frec venţe de I 000 100000 Hz. după cum ~c ş ti e. Această infăşurare şurare prin catţ Fig. EI cuprinde un creuzel 1 izolat termic ce conţine materialul de Încălzi!.se.cile de cupru. In figura 27-6 ~e re. Secundarul transformatorului este realizat chiar din materialul care trebuie lopit. constituie primarul unui lransformator.li lduni produ~ă. Cu cit frecventa este mai Înaltă. Sectiuni printr-un cuptor de inducţie irifazat cu frecvenjă normală. Cuptoarele de inducţie cu Înaltă frecvenţă prezintă parlicularitatea că transformatorul respectiv arc lin miez de oţel. pUi. In tigurn 27-4 se ' arală schema c l cctrieă a unui cupt. Aceste cuptoare po~ Ii monoJ'azute s. Prin('ipiul de funcţionare este analog cu acela al cuptorului monofazat.\ din ţeavă dt' cupru. măresc cantitatea de c. frcc.?rmaIă. Secundarul este construit.PROCEI::lt:E ELECTROTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUCRARE PRI!i lJt. Circuitul primar 1 r. Alimcntarea cu ~n(. Curentul de iudueţie rare trece prin secundar indilzcşle materialul respectiv.

"('rticali şi metalul stabilit ~uh eledroz Î. b topirea o\elului. 27 -6. cl'ca ce de multe ori arc UIL rol foarte imp or~ant În procesele tehnologice. Cuptor de induc{Jc cu inaltă frec\eJltii. Il. astfel incît nu se produC' modificări slructurale in interio rul piesei. sCI"\"ir<. Cuptoarele Cil acţiulH' direc.) m ii kWA. a iemnstf('} inrît JIU pot fi \ltilizate la trat:. in ge neraL o mglarc pn: a preri~ii. l. . piesa se încălzeşte nllmaj pc o gro:simc mică.l la l(lpirf'<l metale lor greu fuzihil(' ~Î. Cuptoare cu arc CnpLo:ln:lc ClI 3ri" permit.wi ales .. I Fig. 10-1.lmcnlc lerIUicc. ci aproape numai la lnpirca metalelor. e. Ilt.436 ELECTR01"EHl\'ICA GENERALA tizcază mai mult la periferia piesei.i. ('an~ trebuie topil prin încălzire.1 uuni cuplor ll'irazlit cu arc şi cu (Lctiunc directă . \I"rul se produce inln! ('ci trei {'lcrlrozi . In felul uccsLa. . perat~ll.igur:t '27-Î ['('prcziIiUi ~('he\U::t ('ollstructiv:i (lc principiu <.lă sînt dt· obicei triIaz:lte şi se realizeazii pentru puteri mari.

se inţ eleg iHt'tudt' de ntilizan' in ldmică .HOCEDEE ELECTn oeI iI .ă. Fabricarea eiectrolitică a hidrogenutui _i a OXigCllutui 5 [. '27-8. e:lre este Ull pruces e1edroc:himic cu UluHc apl icatii tehnice.. Schcma con s tructi vă de prin · cip iu a uHui cuptor mOllofazat Cl! arc şi depune illdirectii. . D e asemenea.bimicc uLilizalc în tchnicii la fabrirarea unor e1rmenle'.1oasft atu nc i CÎnd se dispune de ellergic electrică ieftin ă.C'tc. A~crnt'nea cuptoare sint de obicei de puteri mai mici (500 . '27-7. de exemplu energia llidroe1n'Lrică."abricarca hidrogcllu[ui şi OXigCilUlui prin electroliză esLe a\'anta. fjgur~ 27-:'-\ se arată schema con~tructivă de principiu a unui cuplor arc şi acţiune indirccUL Arcul se formează intre eledrozii orjzollt~li. Schema constructiva de principiu a unui cuptor irifaza! cu arc şi acjiune directa .. Generalitati Prill procedee e-lectrodlim!c".scnll.a.a unor fclHl llWllC eJeclrolehn ic('. 1400°C.(' \'()J' arăta unele proee{lcc eledf()(.J.PROCEDEE ELE(:TJ. fa!::1 . fără -:să [jlingă metalul de topi t. ~u Fig. b.GOO kYA)şj produc tcmpcr.tl'o!"a fllllcţiolleazii acmmllaloal'ele şi pilde c1edrice .:OTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUC:<l.dL şi ce:! ehi l)1irii. Ele sint monofazatc şi se folosesc la Lopirea metaldor neferoase . s-au explicat fenomenele eledrochimice pl' baz a c..ll:dit c nergiackdric:î.\llCE . 1n capitolul 111 s-a explic:l t knullll'llu i d e deetroli7.. :2.] [ellOllwllC În C:lrl' illh. .:17 Ifl. 1Hli('. rafinarra UIHir )llCblc şi <lcopcrin:a ('U rnet. fn capitolul d e.ARE PRIN ULT:otl.)lc a IJ nor obil. Fi". l'.SliNETE ..-aturi de 1300 .l"\'iu în mod <'.

iar la ca lod.afinarea electrolitică a meta lelor Prin rafiuarca unui metal se inţelege obtinerea lui într-o ~tarc cit mai pură. Fabrkatea a dorului electroJitkă Metoda de fabrica re a c1oi'uilti se bazc<lză pe electrolizarea unor soluţii apoase de clorură de ~'odiu (. in timpul eledrolizei.a. pcntru a I~' feri Împotriva coroziunii. eJectroliză. 1n practică ins. MeLaleie mai puţin I)obile rămîn în wluţic.supraraţa lor sa devină mai rc- . R. pro\'oacă în~ft o coroziune a aparalllrii.au pota~ill). Aceşti elec. formind un n:'huol împrennă eu impurităţile. . argintul. Dad clcctroliza arc loc la temperaruri mai joase. în jurul ck ctrodului pozitiv (anod).\ nu se întrehuinţează apă pură. ('i o wlu tic. hidroxid de sodiu şi hidrogen. at it objectele mdalice. c..uprul se depune pe catod.i.. Prin elcctroliza apei se obţin hidrogen şi oxigen. La aJlod se dcgajă clar. Acoperirea c!cdrolWcă cu metale (tehnica galvanică) Se poL acoperi CI1 metale pc cale electrolitid"l.Lrozr au diverse forme ca de exemplu foi perforate. de exemplu. Principiul procedeului de rafinare clcc. iar c. conform cu relaţia chimică: Se vede că clorura de sodiu cu apă se produ{:. d.'" ELECTROTEHNICA GENERALA Se ştie ca o moleculă de apă conţine doi atomi cir hidrogen şi unul de oxigen . Catodul este format din fo i subţiri de cupru pur. iar clcctrotitul.. hidrogen. deoan:ce are o conductibilitate eledric:] mai bună. De asemenea. Hidrogenul ~(' degajă în jurul cledrodului nega t iv (ratod). nichellli ş. cu impuri tă ţ. se pot rafina prin elcdroliză şi alte metale.. pentru ca . Obieetele metalice ~e acoperă cu alte metale. dintr-o soluţie de sulfat de cupru sau acid sulfuric. care se imbogăţ('~tc in cupru pur. inr inLemitaLea curenlului poate ajunge pînă la drca 15000 A. iar oxig"enul.~tfeI încît devine mai avantajoasă soda caustică. La temperaturi mari. este de preferat hidroxidul de potasiu.lrolitică a cuprului. e. ca de exemplu aurul. Metalele nobile din anozi fe depun la fund. jaluzele ş . de hidroxid de potasiu sau sodă caustic:!. cit şi eele nemetaliee. clor. In timpul fcnomcnulll i de.se dizolvă. cuprul de pe auozi ~i metale le mai putin nobil r decît cuprul .a. Baia electrolitică este de obicei o cutie de fier În care ~int cufundaţi trei eJeetrozi toL din fier. este următorul: în baia elerlrolitidi se introduc auozi de < :upru brut. Tensillnea dintre anod ~j catad este de 2-3 V.

iei polul pozitiv al uilei surS<' dt curent continuu S. ~oll1ţi:t nwUllul ce ul'Ilwază să se dep uu:i.sau ('adHliere..'a.:i. l<"lkobi.--Ga l\'alloplastia :l fo~t drscoperiUi. :\ metalclo!':.aurir. iar i l! l' [l7.ntru a le da lin af pecL exteri or mai frumos (lu ciu). PHEIXCl1ARE.. In cazul zjndirii c1erlro[ilitl". In felul acesta se pot con fe cţiona ~Yi de fier ~au de CUplU .. At:eastli piesa constituie rlnoelul t/lstalal. in allul H~37 dt' ('ătre 'H'3demiciOlnuJ rus R. Un obied a şi copia sa negativa b. ccarii ~:l ll altă substanţă plastic-tI (ce se poat(' lTlodela) o copil' aegati"ij a ()bi(-ctului. su lfat d(' cadmiu . 10 spaţiul dinlJ'c clf'clrozi se l~să să curgă prin tubul T o ~oluţic de silical de "odill (sticJă solubilă). in baia eonţ i ne 3.S. argin tarea . la bornele sale () trnsÎUllC de 20-30 \". Anozii co n ţin mclalul de :u:operil. 4:19 la lIZ11r[~ sau pe. Copia negati\'ă.1. De aSl'menca. dacă suprafaţa acestui obiecL a fo~l meut:1 bUnă conducătoare de electricitate (pri. \copt'l"irra CII nidld sau ('rom produr~ un ludu frumos. Acca~tă operatie poartă numele ele gal/Janoplaslie.al prin electroJiză se numeşte ~al\.. se pot r('aliza'p.PllOCEDEE ELECTROTEllNOLOCrCE Sl DE PRELUCfCARE PRL ULTRASUNETE . un strat metalic prin elccfroliză şi pc Un obiect ne mda 1ic. ohicclul a~:op('ril ~c a~ază la catoJ.n grafibre de e-xemplu) . de ZiIH!. In Figura 27-9 s(' aratii lin obiect II ~i ropia sa llt'gati\'i"1 b... const ituÎnn catodui iustalaţ-ici.. Suh acţ. c lc\'lro('himică. \ lf'-l.Îunea curenluluÎ electric lichidul forlll('. Otc. . Acoperirea unui metal cu alt met.'rea unti ~i se leaga la .lz[1 o I-cFculă (pojghi(ii) pe suprafaţa de pl't'lurrat a tăit. SC' aşază la eatodul haii ('il·ctro1ilÎ('c. după ('(' se gr:lfiLeaz. {le eXUlph1. protejeazăimpotri\·a (' oroziunii şi m:irl'ştc . baia con\illl' suIrat. Pt:nLru r('produccrea utlui obicrl prin gah':moplastic.ul ('adlllicrii. Scu la t.SiD dertroliză ariimirea.{lnostegic Se poale depune. 27·9.au de cupru şi S~· leag:1 la polul I!q~ali" al sursei.'('zish-ntll Ia U7. rare produn:... cosilorir('a etc.ftieloar(': Se ('sh' UI' di~c 1'0tath" de oţel :.\ !\'IE'l'ALELOR PHIN METODA Ai\'ODO-". .\lECA~lCĂ in figura 27-10 se explici"i prineipiul meLodei :uHluo-mecaniec p~lltru piese de o~t'l fJ. St c"ufee\ioll('ază in prtalahil .lin gips. statucle etc..lul s<! protcja7. impotriya coroziullii prin zin('arc .:zistf'ntă Fig.

4 . fenomenele de ineărc:lrc ."<l sculelor la maşinile-unclLe. Cavitatea ce se formează ia forma clectrodului-scuIă. ulei Fig. prelucrării prin scîntei electrice. Pc. Pelicula se reface continuu. are an'mtajul de:1 JIU nCl"cJita dt:rit presiuni miri intre sc ulă şi piesă. Piesa melalică J' (auocl) ce trebuie prclucrată şi scula Se (calod) se leagă la O sursă de curent c."carcJ. 0feriud posibili lalea de fi prelucra metale le eu duritate mare.desc :i. 27·11. Locul de prelucrare estc cufundat ill lichidul de flleTU. iar in punctele de străpungerc temperatura creşte mult.ontin uu S. după felul prelucrări i. tarc micşorea z ă grosimea peliculei pc porţiuJl('t! de tăiat . Discul exe rcit ă o mică presiune. apOI 11\ circuitul sculă-piesă. producindu-~e o eroz iune <1 pie:oci. :n·lO. Se utilizează atit la tăiere cit şi pentru aseu~în. PRELUCRAREA ( GA URIRE A) . La \lllcle maşini anodo-mccnnkc (1<. În locul cliscului rolativ !'c ~ăseşte O bandă fără ~. cart: conţine conden~alorul C. precum şi la obtinerea unor orifieii cu formă complicată.440 ELECTROTEHNICA GENE"HALA piesei. Tensiunea sursei este de obicei de 50.rcare r{'pctiudu-~. Principiul Uierii prin metoda anodu> mecan ică. constituit din petrol lampant. lichidul dintre electrozi este sLrapuns. Principiu l mineral ş. Proce.fjrşit. Sursa illcarcâ condeuJ':atorul.\IETALELOH ELECTRICE PRIN SC!KTEI Principiul prelucrării prin ~'Cînh'i I? lecldcc este arătat in figura 2i-1I (cazul gi:iuririi).deul prezi ntă avantaje deosebite la prelucrarea metalelor dure şi extradure.220 V. Procedeul Fig. Iuslalaţia cuprinde două circ.a . care arc u mişcnrc de Înainlare (avans). "\Iatcrialul este îndepărtat priu topire şj eroziune t'leclroC'h im ică. tlccastă porpuIle.a se de. iar căldura nll are timp sli propage in interiorul piesej şi ~5+i modifice structura . iar acest.' periodic. densitatea curentului creşte şi provoacă o anumită Încălzire. tăi al mai noi. In timpul d escărcă ril or. .uite cu o ramură comun ă.

~c pic. G.'. Instalaţia se alimentează de la o ~ur.7CO :-'_ Limita ~upr.tlzirii prin pierderi În dielectric. Procedeul se :lp !ică la dilirca unor anumite piese şi are avantajul de a inr.380 0. la polul poziliv. se aplică pil?~elor ne metalic{' . ul incălzirii prin pierderi in djel~!ric.BOŞTT I-bdi:.-dz i suprafeţele cc trC'hui{' ei'ilite.~i indi.ltiik (lin spC'. :i \1110r materiak de con~tru('{ii etc. lSC:\'LZIHEA iN ELECTROLIT ŞI PRIN PIERDERI îN DJELECTnlC Principiul încălzirii in electrolit rezultă din figura 27-12. ~ . 27·13.it'clroIi!. lntre armilturile A ale unl1i COlldp-l)~a t()l' se aşaz."a.'ii ai" curent continuu S. san krmit.ricul (. a Iibrelol' textile. in care se cu[u!l{Iă piesa mctalică P. :1"ce~l proC('d ('l! .gată la polulll~gali\· . care se tr:\I1:. În (lirlcd.C' ~e in( ckg acele radiaţii care au lungimi de \Imn.ctrul vi zibil au lungimi rI t' und::i {'uprinse Între 0. 27. mai inain Le de a se produ te o păll'Ullllcrc importantă de călduri'i in interiorul piesei tarc ~ă ­ modifice i:'t mclura.: ~)[JsLituiL din piesa P ~ e prNl ue pierderi de energie.\.. Prin radiaţii illfraroşii . astfel Încît pie~a P (catod) să fie k.OLOGrCE ŞI DE PRELUCRARE PRIN UL'I'RASUNETE 441 5.l a suprafeţei piesei P in contacL v~~ fir. Principi. -cu t'!<' elrolitu] din v.:. iar yasul \i (anod).\ PnI" H.ză principiul îllc.fonn{\ în dddm5 . Vasul metalic li conţine llD e[edrolit r. i-igura 27-1:\ ilustre:.rj o :Jră coreqHlllde culorii r o şii. Se obţine o ilicălzire rapidă şi inLell~. cIpiul 1ncitl zirii !Jl ".lz>:.( pie~a P şi ~e aplici'i armiiJllrilor o tf'mil1nl~ de Înaltă frecvcn(â.12.)s. cuprim e între ~i . i"CĂLZInE.\UL\T]] INFR. mdo(][( l' ~m. a CarlOl111lui.PROCEDEE ELECTROTEHl'. Pri n . .:e apJi"ă la uscarea kmnului. 1s• fig.

442

ELECTROTEHNICA GENER.;\LÂ

O.7CiO ~i ~ 000 IL Corpu:'i1e C~l'C absorb asemenea radia~ii SI" illcill.:e.s: \' destuf de rep~di' şi practic independent de temperatura mediului inconjură tor-

Pellh"u producerea acestor radia(ii se <"onstruicsc lămpi Cll incande~e~llţă pentru radiaţii infr:lroşii ell tulJm'i de 2;)0-1 000 \V ~ i a\"Înd forma nriitată în figuru 27-14. Filamentul incand('~(,(,llt 1 din wolfram este sustinut cit' cirIigC'lC' rle molibden <!, fixate in lentila !J de 1<.1 extremilatf'O snperio<ll'?l n }JasLonaşu lui metnlil,: 1 ~urlat iL! ;) li de pidoru f J, tn G exÎ!ită nil mil' tub, {'are după t'\;lCU f1r~a :J(:rului ~c închide ÎIl (i a. Lampa St' um ple C'u tin gaz ilwrl. 13alonu[ 7 din sticlil rontinind wdiu, pota~Îll ~ i ('alciu {'sle ~l('op('rit ill ill lNi or pină la calulii eU un strat n,n('ctant dlt alll1niniu iar ('alol..a este IlllHuilă peutru a realiz a fJ disI 2 trihutie uni fOl'mil a fadi;lţiil or . Electl"01:ii S ai -ţ Ifllllpii ~Îut It~gali la hornl"Jc 1) ~i 10 prin care 8 :.e face [eg::ituru ('LI dispoziti\"lIi de "du('cre ti -s ---- 6 C'1Ic.'rgiei electrice, 8, m Asemt' lH'll IăUlpi ~c pol Întrehuinl<\ pell t ru Încălzirl'a ş i Il~"("~r('a anuillilor corpuri , (':1: \'()P~t'!t', t.cxtill', m~It.('riale l:t'I~lmjc('. fig:, 27·14, Lampă elec lri· că cu incandescenjil. pentru Irgu11l(" fruclt', făină. p.1 ~ h· făinoase, chimi radiajii infraro1ii. ca l\"', lemll . hirtie, piele .').iI.

,

,

'"

7. PHELUCR ,\REA
U I Lrasunt~b'li' reprezintă yi"ra\iil~

PHI.:"\' ULTH,\Sl-:'\ETE

u nui Ill('diu cu o frel'\en'ă care Jcpe aC('(':l n <1l1dibililă\ii şi anulIle (1\' circa 20000 Hz. Pt'nl nl prdu ('l":ll'C':l maleria ldor pri!J UILr:1~UIH't.C se folo.<e:;ti' fenom enul de m(J9Il el(/.~1 ,.ic­
pă~cşte

(iu/l e.

Prin acest ft'nomel), () picJ;ft din tJ\d maguelic supLl~ii Hnui rimp 1l1:1gnt'lic alternal.i\' (produs {[t' l'ul'c.ntlll elt'dric ce tren' printr-un lwbi n<1j din jurul piesei), işi schimbă p\'riodi c lungime::l, in funcţ-ie cir fn,' c\"el1ţa ClII't>ntu!ui . Prin('ipiul prelu{'riiri i materialelor prin ult.n1HlIlete ]\'zul!f\ din figll rH :t7-15. ln jurul miezului 1 l diu ot-('I magnetic se gă!l':;t('. in!ă şl1 rată bobina 8 1, parl"l cur~i'i df' lin curent alternatÎ\-, de (recH'nţ.'i ultra!:>onÎC:i . .\('e!:>t c1lrl.'111 C!lte produs de obicei cu ajutorul Ulliti ţ.{eneJ'alor special cu tuburi {'!C'ctronÎce , !\lic:lul .M I se tcrminll la parlea inrrrioad printr-o H'111:1 lrOllconid $, destinată să prelucreze o pic~5 oarecare p,

SEMNAL!:GARI

Ş.l

TELOCO:UUNIC),.'rn

+<3

Circu itul magne ti c al miezului MI este completat de por~iunile Mz in de polcoavă înconjurate de bobinele E z, prin care trece un cu.renl continuu numit de prema9neti~(jre. Curen\..ul de prcmagnetizare face ca intemitatca <le vibraţie a miezului .III să crc:t!id, iar frccvenţa sil fie e ga lă cu areea a cureutului Porţiunile .Uz sînt5eparalede miezul ;'\[1 printr-u n mic întrcfier, pentru ca mici"zul Zl11~rt poaLij ,·iora liber in sens 1()1lgitudinal Împrcună cu sc ula S. Pe masa ni 8, I se găseş te \·u)!ul \. rontinÎncl apă şi gra Il uit: abraziyc de mare duritate. Vibra(iilC' transmise de se\lIă lichid ului, provoacă 8l 8, in aerJ:,ta compresiuui şi destillderi. In H 1(, , semiperioadele dc destindere St' produc 11, o serie de cavităti sau hule. care !:ie ump lu ru vaporii lichidullli şi cu gazele ce se gii.scsc dizolntc în lichid . In H'mipNiondeie <It: cOlll presiunc ulY itătile di~par in p li chid. pro\·ocind totodată şocur i hidl·aulice cart.: (Iau uaştcn.: la suprapresiuni impory m I tante. Prin acest fenomen numit de l:al'ing. 27-15, Principiul prelucr~rii prin falir. graulIlelc abrazive cap~Utaccekraul tras unet. ţii foarte mari ş i Ion-se- piesa. df'laşind din ea mici partkuil'. Această :H:\ium, are loc in dreptul sculei, astfel ' ÎncIt ~t"\lla deplasindll-!:ic (printr-un di~pozili\" corespunzător) progresi\" spre pi(' s~, realb;('uzIi o c3vÎtttte ce cor('~pund(' cu forma sculei . .-\.Yantajdf' prin cipale ale p)"t'lucrării prin ullraSllnctc sî nt 11rmătoarcie : ~ posibilitatea ele> a H! pl"('llIcra in mod ~impili fOTnl(' complicate in pie~c ('OJHhldoarl' sau izolanle eli duritate mare şi casanle. din o\ t'luri călite. molibdeu . gt'rmaniu, fontă, C('l'amică. diamant . sticlă de.: - mcn\inere-n ncmodifiCflt5 :l drnctmii lll.:llc)"ialului.
formă

f- I I
eI

I

I

f-5

CAPITOl.UL XXV!!!

Prin ~e lllnalîzări şi telecQlIlllllic:l[ii se iuţeJeg, in general, translIliterile de informatii intre un PMt (~ mit5.tor şi unul receptor.
S~mn:lli7.l'irile sint upt:l':diill' de trunslllilcre a unIIi semnul ucui'tk, optic, combiML, SUII prin unde eledromagndice la distanţe relaLi\' miri ~i ek obieei. in sens unilateral. de la tin em i(ător la tiU /"('('CptOL ldonnn(ia tralElllisă prin ~cmna liz:lre este sumar:i :;;i şe exeellLiI după lin eod eOIl\-en(ional :tles.

Telecomuuicaliilc liiuL operaţii de cmisic, lr:lll~mi~ie ~ i n'('c~p\i(' ;) 111IOI"de Ofire n:1Luri'i (sell1llt' , tc'Xt(' , imagini, H'mllalc,~\lI\('lc elc.) prin int.cnnc(li1l1 exdusiv ::Jt fenOHlt'l\l'lor elc.dromag'lld ice ~au optke, la didank m:lri ~i În sens Ulli- ~a\l hil<ltl'raL
maţiilor Tdc't:o municaţiile
!j'

cln ~ ifică

op tice, uHimclc fiind
şi

rolo~itc

in I'k'drocomunica{ii şi În I'omunirnţii JlIai ales în nn,- i gaţia arriallh şi maritimă, telegrafia, tdefoni<l.
radioromnuicaţiilc

Elertr()('omuniraţiilc

cuprind

tele\'Îziuocn .

1. SE,\I:\",\LTZ.\IH ACCSTICE

SOl/eri(! derlricii , Sone'r)1l est\:! lIll apara~ ('!.'r!roacuSlie, c'omplls d in tr-un clectromng!l('t n dil'ui Ilrml'ituril mobilă arc 1111 tiod'tnel cnn' loveşt e intr-1I1l c1opol. !lt'llLru Il emiLe SUlH,'tc de semnalizare (\"ezi ('apitoJul n", figuH\ 4-23) . [Il figurn ~8 - 1 s~a dat schl'ma (ulei ~oneJii r<lrc poate' fUllrţiona şi cu o singurii Jo,-itură in clopot tlacă circuitul se inchide numai priI! ('Iretromag uet, fără a mai trece şi prin întreruptoruJ lamelei "ibrault>, ln acest ral_ arm:iLUril .\il'j ntrasii aUt timp ('Îl durează np1isarca pe hulo1llJ! C, rÎo(,<1nelul dind doar o singu ră loviluri\, Butonul }) servC'.şli' pentru functitwnre ca ~{'.

SJ::.\:1N..\LI7.Jl.RI

ŞI

TELECO.'Io1UiIo'lCAŢU

.
-, 'a
~A

nerie ob iş llll it ă, vibrant:i . O astfel de sonerie poate fi folos i lă în i1ls t alaţiile industriale pe ntrn scmnali z ări, utilizind djver~c roduri pC'lllru dive rsele jn~ t"ormatii ee se transmi t (spre exemplu: srmnal vibrant prelungit=avcrtizare; semnale scurte ş i lungi . alternate după lin cod anumit= i nfo r ma~ii).

B

b

K

Fig.

:18· J
(j

Sonerie
singuf <l

fig.

00
28·2. Sonerie

~~D

~~K c
numai

('ledrică CII

pentru curent Jlllernativ.

lo\"ilurn .
După felul 511~ei de curen t se u('oscbeSl' souerii de c.urcnt conlillllu. alimentate de obicei de d{'m{'nt{' ~u h· all i n~ 5:lU baterii uscate şi sonerii dt' ('llrcul alternati,·, It>gate la r('\ealla. ciI' (>lll'rgie r1l:'dri{'{1 prin intermediu l unui Lran sfornwlOl" coborilor (ie len~iunC', a Cli.nli lendllne ~ecunclară este cJ(' 3-8 \' . Soneria rcpn'lC'flta.lâ in figurn. 28-1 p()ate [i inln:hl1illt,ată aUl în Cl1rC'nt continuu, cî t. ş i in ('Uft'nt altcl"nali\'. Existi! ins:1 ~i sOIH.'rii numa Î pentru. curcnt altemath·. cil1·c fUllction('ază fU r:1 IntrerU!ll'rea cu rentului (fig. 28-2) numite sOlle!"ii cu clcrtromaglll'l polarizat. .\l'l' astfi sOIlf'ric arc în dreuitul magnclic al t'lec.lt'omagl1elttlui lIU magn(' ! perma nent, iar cele doui:! bobinc sint î n f5şul":1tc in ~cn!': tl6 conlra!'.:. Arlllfllura .·l aşezată in f:t\:1 miczurllor J( este fixalf! astfel, incil se poate rot i eli uşnri uţll in jurul unei axe de ro~ ta~i('. mişcind fold:.t l:. un tioe!inaş ea re este sol ida r ('li ('a . .:\Iagnctul pel"~ man t'lIt face ca miezll rile 1{ :::ă Ci(' magnelizatc perm::ncnl. L a trecerea. curentl1l111 a lternativ prin in ffişu rart> . intr~o jumătate rle p e rioadă fluxul pri n t r~ unul d in mieZlll"i se intii rest/.' . şi p rin celălalfmicz ~Uibeştt' , iar in jUJO:ltatea. de perioadă urmilloal"c, ('l1l"cutul :-,chimb intl ele semn ... itua\i:l fluxuril or prin

446
~lc

ELECTROTEHNICA GF.NERALA

două miezurî, $(' inversc.ază. Din cauza fluxurilor magnetice diferite prin cele două miezuri armă. t ura est e atrasi! inspre miezul in care fluxul este mai intens. Deci, În cazul folosirii \Inui curent alternativ cu frecve nţa de 50 Hz, ann{illlrn efectuează Într-o secundă 2 X 50 =l OO oscila\ii, iar ciocânelul solid ar cu ea loveşte de toi atitea ori În cele douii clopote, Sone riile dt: cureut alternativ sint foarte sensibile ş i pot functiona cu curenţi foarle mici, da că bobinele au spirc multe. Faţă ele cele cu intreruperea circuitului, ele au <lY3Jltajul că nu produc parazi ţi radiofonici prin sciuteile ce apar la acestea din urmă , la fie care întrerupere a curentului. Soneriilc de curent alternaLiv se folosesc indt'ose bi in jnstalaţîilc telefonkc .

Pentru disting~rca suncidor unor 50uerii care fun cţionf'ază intr-o ar,ccaşi Încă­ pere, clopotele lor se execută În forme. !;'i dimen~iulli diferite! dopotele plate d3u sunetf" :l1'icuţîle, pe dnd cclt.' de formă alungită dau sunete gro,"c. SOllCOfiilc descrise' moi numai în clt·riya\ie. ws
St"

mooicozl'i

fiq. 28·3. Montaje de

soneri!.

tn figuro 28-3 SÎn l reprl'J:entate diferitc' mont.aje d e sonerii: in , 1 rsle reprezentată o sonerie cu o sin~ură lovitură. in l3. o ~o lleri c ("li un intrerupt ar pentru sconkrea din fun("\iullc: în C, douii sonerii legate în paralel, putinri fi acţionate simultan din două locuri diferite (unde S(' află plasate butoanele), iar in
~erviciu,

in 1). don:l sone!"ii putind fi puse pc rilld

cu ajutorul unui

comulator. În o fară de l>oONii. pentru scmnalizarea acustică se mai folosesc: bu;o:zere, d,I("i;:Otlne ş i ~il'('nr " R/I~:eI"l/I este d(' f:lpt o fOllcrie făr;; clopot şi cu dimC'miuni!c clcctromagnctuluÎ mai redu~c: cioC:lnelul ~ău c~te ir.loeuil de o paietă carc> ,' iJ)rează la fel ca la ~oncria ~implli şi lovc şte în carcasa el e b,(chelit::t a buzzeruluÎ . produtÎl1fl Uil bÎzÎit. Bll7.7,crul este folmit iu loellin~c sau birouri, r:.uuetul său fiind llIai putin slrielt'nl ş i supărător decît ct'"1 al soneriei. ClacsaGnele (hupelc) ~int dispozitî\"e de semnalizare mai pulerniec decit l:'oDt?riîle. Existii c!acsoanc carC' func\iol1('~ză în CUl'ent continuu sau În curent alternativ. In rigura 28-4 este reprezentat un clacwlI carc runcţio nează in curent con LinUIl, Curen tul trc{"c dt' la c!1'ma ..! la contactul vibrant U. apoi

SJo.:MNALIZAIII

ŞI

TELECOMIJNICAŢ!l

prin arcul F, care esle legat galvaniC' dC' inc\ul de stringere Sp, la clel1l11 inelului şi de a ici, prin hobin ă, la clem a B. Bo~ hin a parcursă de curent alrage mi('wl de fier l{; acest miez, fi ind solidar ('II mcmhranelc ."1 1 ş i M 2 , produce depla~ :ou rea <Icestora in jos. _ ul F, ('arc ap:lsii -\I"c fn jo~, Intrerupe in U ci rcuitul , c<'etl ce face ra memhrallelc sil l't'yillii in poziiin iniiiaH'i. fCIl O Ill~nul repl'l!llull-H' apoi ('u o fl1!('\enţă c.tln' Jepindt" printre aILf'/t' . (le eln~tieitat('n, dia metrul şi grosim\~a mem brallcloJ'. Sunetul produs este dirijat in afa ră prinlr-o pilnie drc:lptă sau curbă. CondensaLorul C are rolul de :\ stinge scÎnleile la intrerup{·rile circuitului, protejind prin :l(.: t~:ldu contadul U şi diminind paraziţii radiofonici COl re s-ar produce in lip~:J lui. Sunf'llli produs <1f> e1acsoune are o frec\"ellţă cuprinsă int.re 400 şi 800 11z. Sirenele !o:Înt aparate emi\ :Ho8 1"{, de sunete de o foarte man' intensitate, folosite pentru ~l'lIlnal iz an: in II .zină, circulaţi!', navjga(i~ sau p!'nlru emiterea unor semnale de alarmă. Sircnele pot funcliona cu curent dc aer ~au de- abur. Sunetul prOdlll> are un s Î n~lIr lon ş i o inLi'mit.at.e foarte mare, pilI ind fi auzit pini.i la di.-:Lflnţ.c de lO-20 km. în figura 2S~5 {'1'le reprezcn1:!L::i \1 siren[i care functioneazii prin r.ltrent de <ll;:r. antrenată de un motor electrÎ('. Toba 1, care 'U·C lJil lIumiir o,lret·are de' camere 4- cu deschideri el!1!plunghiulat"t, 5, este im·jrtilă de molorul dectric 2. aerul C'st.c anln'!Iut prin d('schilierea circulară 3. lrece apoi prin camcn~le 4. prin de~chiderile " şi prin dcst"hid(>rilc drcplllllghiu!;l["r G alt:' lobei fixl' 'i . l'g<tle ca mărime ~î ca număr ('U te\(' ale lf)bti rolito;trc.

Fig. 28··1. Clacson cu [Ill\cjiollarea
În l:orent \;OBlinutl.

a)
Fig. 28·5.
Sir~nă

b )
(.:u curent de aer.

ELECTROTEHNICA CJi;.,."'-ERALA

Curenlul de aer ('ste deci. În mod altcrnath', oprit ş i I~Sllt s.ii treadi. de parte a toheî fixe, in atmosf('ră, suferind astre] eomprimări şi destinderi succesive, cu o anumită frt!cvenţ,ii , producînd astfel undel(', sonore. FrecYcnţa sunetului se poat<: modifica variind tu raţia. iar intensitatea sunetului, prin varien'a debit ului de a<"r (prin modHicarea deschiderii prin care iJltriî ;j('rul). Dacă m <:5te numărul de deschideri ale t ohe i rotitoarc şi n (rot15) cslf! turaţia eL [reen"n ţa Sunetului prodlls este {=m 'n (perls).
cealaltă

DE

TELEGf-L\FTE

Prin telegmfie Se înţelege de ohicei ac<'! si~t('m de le1 ec olilunicaţi.? , în c"re ~e transmit unilateral sau bilateral comunicări la cli~lantă prin semne \'izibile suu anz ihile, prin Întreruperea unor curenţi dectrirÎ. Acrstea se propagă de-a lungul unor cond udoare. (1intl\~ car", drept conductor pentru intoarcerea ('UrCn lllluj se foloseşte aproap .. exclusiy pămîntul. Pă r!iJe principale ale unui ll,J<'grar E'ledrk sînt: hatuia de ulimmfar e,
linia
telegrafică. manipulatorul .şi receptorul, Ra/uitl esli." formaLi. in general, <!intr-un mare nUllJiir de cJ(,lllede dispusc (Il !'erit, şi se .. nă la sLaţia de plecare , Linia lelegra{ică t::m:: Slabi1~.5te Jegntura intre stal iu nile telcgrafice este constmilă din ~irm5 de fi('1' gah-aaizat. adir,1. acop('rit la .!:uprafată cu un Elrat de zine eare upilr:1 fierul (J(', oxidal'e . Diametru1 sirmei este de obir('i, de -l.-j Ifllll, a~tfel Îud! rezistenl" electric:, a lin iei este de 10 O/k.m . Liniile sint al'riCll{>. cOIHluctoarQle fiind susţinu te PE' stilpii de lelnn fan de bl'lon nnnat, de c.:il.l·c, izolato3r('lt, ot! diclA sau (]<'" poqeh\11, fhale la partea superio ară a ~tilpilor { ' li ajutorul unor cîrlige de [ier.

Fi>;:.

28·6, ,\\anipula lOr .\\orse,

In te1('uwfit>. d1'(>p1 ronduclor de Îutoarccl'e [1 eurentuhli ('l'tC' fol(j~it de obit'ci pftmintu1. uewl1'C:c(' În nce~t fd se rc{1uce .1:\. jt1mlHatc caJltitate~ tll' lO<llf'!'i:11 n('r('~;'tI'ă realizării linici (rolldudoare Ş I Izolatoarc); tolorlala ~o: reduce ~i !'ursa de rUTcnt la jumătate (faţ5. de o liniI: cu (louă condurtoarc ~f"r-ielJ(,), dcoan;ce ,.czi~tenla lini(>j este (1(' dOlli'! ori uwi mică. J )fullipulllfQruf ,"\10[s(' . .\ce~l ap:lrat f"~t(' ln realitate un jntreruptol' de curenl (fig. 28-6) :,i ~c compune dintr-o pir;:;hic mdaEcii can' ~c poate mi~ca il1 JUTul unui ax Ol'i7.Qlltal .1 inchizind unul (li:l ('('le două ronlacte. ('u eflre

SEMNALTZAJU SI

TEL ECD~UN1C AT1 1

..9

c~te prevăzută

pirghia la extrem.i lăţi lc sa le. Un resort f menţine pirghia Olfluipulatorului înlr-f) poziţie anumită, de repaus. Apăsînd asupra mtneruJui :\1, pirghia 5e apl e acă în jos, cont:Jctul de sub mîner se inchide şi cel din partea opu să se dl':.schid<' . Cind apăsarea încetează, sub actiunea resortului, pirghia rc\' iIlC În pozilia ~a de repam. Receptorul .\farse este dc~ti n3t primirii semnalelor transmise de manipula t or. RecC'plo rul i\ lorsc (fig. 28-7) este compus dintr- un elcclromagnet E ca fe atrage (cind bobina .!'a este st răb ătută de curent) o plăcu ţ ii de fier A fixa tă de pirghia A Of) şi inc!in i:t pirghia j extremilat(>a braţului OD al pirghiei apasă in acesl caz asupra ht'nzii dt' hirtie J1S carf' t's L anuenat ă de e miş('area uniformă a cilindrilor a ş i h in\'Îrtiţi de Ull mecanism de ceasornidi.rie ('aft!!iC a fl ă in inl.eriorul cutiei C. B~nda. de hirtie cac apăsată astfe l pe lin cilindru 111 acoperit, CII pislii imbi c bată IU cern eală ~ i \'a primi o lin ie de cerneală a dU'ei lungime depinde di rect de d ura la trecerii cUI'I'nLului prin bobilJ<l clectromagnclului E. La alte sislt> me de rt>ceploan'. in locul pislei imbiba te (:U et"rnca Ul SI' fol o:':l'ş(.(' o rotită imprimaLoare, fixată In f'xtrc mitatea braţului şi ~tind cu jumătatea ei inferi oară Fig. 28-7. ReceplQr ,'Iotse. intr-o haie de eernealf( tipografica. Mi ş c a rea pirghiej ..lOD :t receptorului ;\lor5(' este Iimitat:'i de două ŞII _ ruburi \'crlica"', { şi 11. e ~l rc impiedica pirghia ~3 se d~părt('ze prea mult de eledroillilgnct, cind turentul este intrernpt. sub acOune" rt>sortlJllli r sa u să atingă eledromagnet.ul, În care e :ll pÎes<I A ar pă~tra un magnctisill remanent care ar faCt~ ca apara t ul ~ii nu mai func!-iolleze rcgl1lat. După mărime a timpului cit' lrecere a t.urentului prill elcctromagnet se imprimă pe hîrtir linii sau pun cte. Pauzdr ~illt da le de absenţa curentului. Prin co mhinan~:J liniilor ~i punctelor <1 rost alciltuit 1111 alfabet cOIH'enpon al numit alfabetul .\ff)m! (labcJa 28- 1). în care li terelor din alfabet. cifrelor şi d iferi telor sem nc dc punctuaţi e le core~pund anumill' grupe de linii şi de puncte. Dintre diferitell' mo nt aje folosite in Lclcgra fi c: (numite. montaje :-'forse), cel Jn<ti ~impl\l e~tc ce l rep rezel11aL În figura 28-8 . IHlmit montaj cu curent de lu cru . La acc~t montllj. bateria fiec;m,: i stat ii telegrat'ice lrebuie să fie su fi cie n L dc putf'ruieă pentru a putea trimite d('-a lu ngul Înlregulu i traseu curcnlul IIcce ~ar ac ţi onării receptorul ui. ma i ales pentru condUcte lungi, fă ri'i sta ~ii inh.' Tlnedian'. Dad ::oe apa să (in statia 1 de exemplu) pc maniJlulatorul Morse, înv ingindu-sc rp_zi~lel1~a rewrl.ullli F , H' inchide circuitul bateriei 1 şi aceasta va

on

iar rotiţa imprimntoarc R apasă pe banda de Fig.fi it . f ~-.450 ELl:CTROTEHNJCA GENERALĂ Tabela 28.ii lin ('onlrol a l telegraUl('lor [.ia . . -- Priceput. eJectromagnetul atrage al'mittura rc!'pectiv ă. astfel incit. 3 4 5 6 7 8 . l\Jontajul din figura 28-9...-... după ('um Se vede din fi gurii.. . ! W .-- n 0-- O - p q - -. . prin păIllÎnt.:da\ia nu poule fi ('oulrolatii cind nu St. 9 .'... U ./ Alfabet u l Morse • b . - . numît eli curent de r('pa us. fi .1)păsat". - . henzii de hirliE' esle ded~ln~aUi Il dată ('li aparitia curentulu i in {'{'ea ce asigur.. curentul se Întoarce la bateri" J. . 28·8.- . d .- _. Sfîrşit .. AeesL mOlltnj arC' două principale deza\"nnl:lje..- debila itI] ('ur<'llt prin electromagnetul receptorul ui statiei J 1 şi de acolo.. inapoi. 'In sl:lţia 11. rct'eplol'u l intri'i astfel in funcţiune. maniplIJaLoarclc si nt fixate in p oziţ. . ~ i anume: Înst.l mersul benzii pînă la tl'rminarea lransmi...- Gr€~eaJă. hirtit>.. - l " " m - . ..\\urs" cu curent de lucru. e limin ii aet'sle dezayun lajc.~nel.. tr3seul stii . afltl în ftlJ1C\illllC ş i npoi llll cxil't.siei telegmmei. Monlaj . .rallsmb('. . . i\li şcarea electrom. ." -- ..... In UmpLil cit cele doufl staţii s inL în repaus.

. care trebuie apoi descifral5 ~i tr:mS("l" i~il."\arse c u curent de repaus. telegrafic duplex: în care trans mi!->ia :-jC face şimultau. scrise în prealabil pe o bandă de hîrtie ClI ajutorul ullui pcrforator. Ciud se incepe transmiterea t. există ~i~teme perfec\iollate de Lelegrafi(". linii de legătură (de unde şi denumirea de telegrafie fără fir. Aeeste aparate ~îllt denumite feleimprimaloore. O nltă perfectionare a telegrafiei a consta t in traducerea semnalelor MOI'~e în litere ObişlJuite ~i ~<:ri{'Tea lor direct pc handa de hirlÎe. şi anume: -.eptio!~a comun icării!' telegrafic!' dircet ÎlJ litere. .l. La rcccpţje Se oh~in.iHol'. ceasormeane caft~ opreşte mişcarea benzii ci nd arlllătur<l c lcC'tromagnetului recep torului sUi atrasă un timp mai indelungflt decit cel neccsar scrierii a dou ă T) .ra pînă la terminarea h ansmitcrii telegramei (există uu mecanism de.ia "apăsat". Cu ajutorul teleimplimatoarrlol" se pot transmite şi rec. . prescurtat TIT). .SEMNALIZARI ŞI TELECOi'>IUNIC. realizal:l prin legarea succesivă şi periodică a div!'r!'elor perechi de aparate telegrafice em iţătoare ş i receploa)"e pe acelaşi fir sau prin utilizarea unor t:urenţi ehetriei de frecvenţe diferite pentru fiecare perecheo de aparate telegrafice. Lot automat. H ' Înlătură pil"dicu Ce fixa manipulatorul in poziţ. Senmalele "\I Ul'se ~e inscriu ~illlultan pe ba)lda postului receptor şi pe aceea a postului tran!'!ni\. la sta ţia tare transmite . sînt transmise automat şi rapid. 28·9. cuvinte). in prezent.elegramei. în ambele senSUl"! : . ~yjnd trallsllli~ia mai multor comunicat-ii deodată.telegrafia rapid. pUllde şi linii pe banda de hirtie. în cart' lelegramele. 1 Fig.telegrafie multipLI. pel'miţind astfel controlul trnnsmiterii tclcgramei chiar la locul de emiriune . eu ajutorul IIllur (kpozitin' CII ace echipate cu pirghii şi contacte. La (]ispaliţ.. care ~t' separă la recepţie prin filtre de bandă (disp ozi t ive care lasă să treaeă nurrai un :mumit interval de frecvenţe). Prin folosÎrea in telegrafie a mijlofl{'('lol' radiofonice de emi~ie şi recepţie s-a creat radiolelegra{ia care permite legături telcgT3fice la distanţe maTi fi"lrii să necesite instalaţii prealabile de. pe acela$i fir ~i in acelaşi .ia curentului prin electromagneţi este declan~ată mişcarea benzii care va du.Ţn 451 o " tot timpul sub controlul rUl't'ntu!lIi dcbitat de batt'rie şi ilHlieat de miliampermetrele S din cele două staţii.\\antaj .'Ocn ~.

e. În variaţii de curen t electric destul de puternice . Parte a microrollului care primeşte vibraţiil e aerului este membrana mic. nkhelată. ci IlUll1~i putin amortizată. conţifllltc int"r-llil inel de pi"sIă montat într-un eorp de cărbune masi\·. o placă rotundă. l11icro{ofllll cste un dispozitiv sensibil. care depinde de rezistenţa microfonul ni in starea sa de repaus :ş i de tensiunea baterieÎ_ în timpuL cît se vorheşte în faţa microfon uLui.rolul de' :l (îne t"lJlllilluU membrana puţin atr:J~fl . avint! o sită :ji eile\'a faute paralele prin tare se yorbc'1te. 28-10. iIlagnclii permanenti dnt conf('('\ionaţi din olel ~pec ial şi ~IU . Mi. crofon telefonic Funcţionarea mÎrrofOllnJui se bazează pc \':lri:. curentul mi. din tablă de alamă sau aluminiu (fig.ELECTRQTEHNlCA GENERALA 3. memhrana vibrează şi produce \·ariaţ. cu rrccy('n!ll !':unt'lelor pronunţate în fata mÎcrofonuJui .:. CHrentul care trece prin mirr()fon este variabil in timpul funcţionării !. capabil să lransforme şocuri le slabe provocate de vibratia uerulLti care se produce daLorită Yoeii omeneşti. pl"intr-ut1 capac de formă bomhal:). mcmbrana nu este Împiedieată În oseilaţiile ci.ia rezistenţei interne' :1 minofolHllui. intrucit inelul de pislă este elastic.tic."lt· alcătuil dintr-tin magnet p€"rmane-nt. Atit Illf'mbrana.cilînd În jurul {'Ilrcntului constanl de alimentare. 28-1 0). llohinele .a]{'.rofoJluluÎ. Inelul de pislă este in conta el cu mcmbr31l3 şi vibrează o dală cu ea .3 mm grosime. NOTIUNI DE TELEFONIE Prin telefonie se inţelege sistemul de Lele comunicaţie în can' se transmit bilateral convorbirile. ]\[embrana este strînsă Într-o capsulă de alamii sau aluminiu. microfonul ~i recepLm·uJ. Microfoaue. os.ei de contad inlre grăunţele de cărbullC. de 0. jlf'lltru ca ele să se poată :lmestcl:a bine la începutul ~i ta sfîrşitul convorbirii (cind microfonul este mişcat). tcnt.şi dint r-o membrană (fig. De magnelul permanenl sînt fixate d<H1i'\ llIiezuri (le fier moale in jurul cărora !>Înt rnfăşurate bobinele.lc se montează Într-un supar!: L('rminal. prin mijlocirea curenţilor eleclrici care circulă în circuitul Închis compus din două cl)!Hludoare metalice izolate. Receplorullclefollic e ste construil ţin înd se-ama (!C' principiul l'lertromagn. Atit timp cit fiU se \"orbeşle ÎIl fata microfonlllui.:rofonic rămîne un curenl' cuntinuu constant.cÎ pe care o opune treccrii curenlului electric. EI c. pentru ca micile scintei care apar in interioruL capsuki să nu proyoace arderea sau lipirea grăllllţelor. Rcdpicntul cu grăull\ e de c ărbune trebuie să fie doar parţial plin ("u grăunţe. cu diametru mie. dt. prill mod ificarea rezisleni. c\'itindu-sf' astfel Fig.J[i:\ j"('ZISCLI cărbune . in fUllC\.i(' cI(' pr('siulJea exercitaUl asupra lor de' 'vibra~iilc membranei. In spatele memhranei ~e găsesc grăunţe sfefice de cărbune presat.2-0.rhullf' ~ÎIIt polizale fin. ~i corpul de d"l. 2R-ll) . din bobin.lipirea griiun~elor.

28· 12. Circuitul telefonic ee! mai ~implu este crl reprezentat în figura 28-12. variatia curent. 28-13). prOCenLlt:ll. SUDelul produs În ace~t fel :.j.llll trammi\iitor Fig."-NICATll sint executate din sîrmă subţire de cupru iz olată cu lac sau mătase . Schema unu i circuil kleionic cu montaj direct. a~t.· afla le in a propiere (în aeeea~i ci ire). acest curent va provoca vibraiia membranei in ritmul componentei salt' alLernative. Fig.fd înrit dedlll wllor este ~·lab .ei va reproduce ~uuctclc rostite in fal-a microfollului. ~int Fig. Are. microfOD11l .\lagneLul permanenL din reeepimul Lrldonie are 1'011)1 de a crea o for(u de alnll'ţie suficient de mart a memhr:JJlci..l. ..st montaj p e fi folo~ii doar în ill~talatii eli aparat. R\'<.'tllitul locul al mi{'rofollului ru haterie lo('ală (fig. CurenLul care trece prin rece ptor esle identic cu curentul ce trece prin microfon.(.gi Cll dideri !II:' l. d('oar('re variaţia rez tent-ci microfollului hi ('Uri: ~r yorLe. receptorul ŞI bateria de alimentare sinl legate in serie în c.eJU:iL:\.-te e~te micu. 28-13. llumii şi aparat tdcfonie . ) l embI'ana este confeC\.ui[ şi e~l. .:a!.Hlică un curent variabil. mcmbrana nu ar putea fi decit al rasă. în practic.tenţa intregului circuit. cu ba · lede lo<. Sdlema Uilui circuit t elefonic cu montaj indirect.SEMNALIZÂRI ŞI TELECOMI. în eare microfonul. microfonu l fI!. InLr-un a~tf('l de circuit. produs În ci. In a r('~: t H'(lp. Dacii n-ar e"i~'b magneLul pNm~llJCnt.ircuit.e poLrivită exact şi menţinută în acea poziţie dl' ciHre un capac fixat de carcasa care conţjne receptorul.!'Î1 şi în timpul alternanldor negative. Spre u putea îu"iJlge rf'zi~ten\3 circllilelor lun.t'millllC rit mai mici.e mică. :l~tfel incit for tei!! care apar ca rezultat al compouentei alternative (vocale) a curentului mie-rofonir. şi receptorul po~:t ului a~r ulUI lor ! În t reu ni le in Lr-un singur 3parat. 28· J 1." (JI'oal'ee<> Irammidile tele fonice bilaterale . fa ţă de re .ului e~te mică.U fi puternic di~t()rsionat. curentlll alternativ yocal. Trecînd prin receptor.la PO::.:\'p lor !ei\'fonic. sii poalii wli{'ila m('mbrana in ambele ~en~uri.J. atît în timpul allern a n \eloI' poziti\'!" ale curcntulni microfonic. cst e transformaL in euren! de tcmiune mare ş i ini.ionaLil din fier moale Iăt'. avind Il componentă continuă ţii una alternativă de frecvenţă vorală. tle. in hobiHf' UI:' indul'lic.

a5tfcl cu varia~ijle de curent sînt ap reriabilc. ELECTROTEHNICA CENERALA este montat intr-un circuit În care. asigurind claritaLea convorbirii. se mai află rezisten~:a bobinei p ri mare. 1n timpul fuuq-ionul'ii se modifică doar rezistenţa lllicrofonului. carc s-ar auzi putc'mic in cască În lip!'. ('3: sOnl'ria pe ntru C'he marc.1 de v()rhitor (~()() .e pot fi: tii [r(!clwJI!{l IIQCa !(/.~ lllulLiplă). Sistemele de tran~mjsic te!efOllÎcă pot fi (Jupă COllSlrl1cţ. Ultime le două rezistenk s înt I'('lati\" mici in raport CI] rc~ zistenţa proprie a microCollului. fără fi se perLurba 111):! pc <llta.. şi prin aecla~j C'Îrcuit se obţ.a sa variabilă. un apa ral tc leIon ic mai cuprinde şi alte dispozi tive.rato:crelc aflatl' la lablourilt. Fig. Dup:i fdul tUH"nlu ll1i ff)lo~îl. gah·anilaiii! 3utom.3 ~)UO I1 z) : R eli fll/'cn{Î [)lIrliitol'i. pe lingă rez istcn{. pentru instlllatii uutomalf' . '1 C:ou~lrHct i\" . este t'el r('prezentat i'n figura 28-1 4. Accst<l c'str siskmul ccl mai şi \.:: . dacit frl'(Yl:nte1c c1trt'ntilor l:'llrt:"llori ·se ult'g dift"xite.. 28-14. liniile Ldl'foni('(' pot fi: aerielle sa u in l·abl!!ri ~ubtrraDt'. cUfeu\ ii care . l{r.CII baleti c cm/I'ald şi Cii stabilire(l maIltl(lfl'i a cO llluni catiilor dl' dtrc opr.poartli'. le t:oJl\·orhîl'ii se Lranspu u pc h'Ccvcnţcle inalte Llle unor c.' (!{' cuncxÎU11C (lÎn centralele tde!'onke. Il La rt'~cpţie.. in rarc C\lr{'l1ll1J 1J"~H1smî~ p!'in liniE' ('~tl! allernati\' ~i arr fretwula prOdlt~. Un :n. cil ş i cOfl\·orb ir('3. lrallsmi~iile lt>lcfonÎc. parat !e!e[onÎccu insta (·llpru şi. adică rezistcnla mare. J 1 .e('hi c~tc ast:izi i('şit din ttz in ill~talatiik 1II'b~1ll('.zislellţa n de o valoare aprop iată de rrzisten~:l dJTuitului exterior alHlrall11 ul (linia) arc rolul amortizi"irii emisiunii micrOrOllicc proprii.Ucl de :l]larat. comut:llorul pentru intreruperea anumitor circuite (mi ('['of OII.: folOStşt~ 111(':i pc ~al!ti(>n' ~a\l iu locurile undc' instalaliilE' ~int tempor:1J'. Pe Iingă ulleTofon şi receplor. s. mai Illultor ('oll.45. 111 acest fel se poate 0'-1 reaJizn o transmisie s1mullall.a :IC'est ri rezistenţe.l!l'i.} pc accl:J~i circuit o. fl'C'c"entc!t\ v oe:de ~ iJlt ~t"par:'t1i de frt'c\-cn~cle yoralc. in ('are fr('('\'cn\cle v ocale .ic şi modul de sta bili re a 1 C'g:ăturilor): CII baterie loraUi (II abonati. sonerie) şi intreJ'uptorul cu numere .Hr{'llţi care ~c trîmit :l{loi prin linia It'lefonic:i. Unde nu s-au repr<!zentnt iutre ruptorul cu llumere (discul cu ntlJlH're) şi comutatorul de circuiLe . Schema Re/deie de linii lde{Ql!iee aeriene sint formate din simpliiicatii a unui a t()lldudoare mda1iC'c neizolatl. dill bronz fosIoros. a bo bind de inducţie şi rezi$tcnţa internă a baleriei locale." or1i6 (tc1rfcJllil. lH'cesarc pentru punerea În legătură şi :~s igllrarea convorb irii intre doi corespondenţi. Cele do un conductoarc a şi li !eagil aparatul de centrala telrfoJlidi.'. eli balerie etll/rulit ~i CII stabili rea flll{oma1!i fi tom unica/ii/or prin sistc me dt'ctrnmagllt'tirc ('ar~' inIOl'lIir5(" operuloarde tiin cenlraldc telefonice . p{'nlru rlistan(t' scurle din oţe l.ill at it apel ul.

imi şi grosi mi corespunză ­ toare numărulu i de drcuitc pe care trebuie ~ă le suporte. fixate pc izolatoare de sticlă sall porţelan.patiu .i e împotriva acţiunilor mCCOIl1ee (Io. 2\OTlUKI DE H.!Jt in prCZl'nt pc scar:\ lnrgii s i!<l~llwlf' de legătur i t elef()niec au tomate CII eurenti lJurUilori. " E cr T .1. :owkdoare).II'C se transmit COJllll11iC<lrt SiiU programe vorhite S. rdcc.:! clcdrol<'hnidi l'Q\nâl1e a~că ( C'zincle Elcdromag-rlt'lkil BII{'ure~ti) .\DIOFO. pe liniil~ eli t l'aric intens . Schema sim· plificată a unui pDS! de radioemisie.ite de suporţi curhaţ i sau de COIlsoie fixate pe stilpi de lemn de 'iniilt.\lajori latca elel)1cn l('I()r necesare pcatrtl telefonic (ca d~ t'XCmplll: "pnratc telefonicl'.zat. 28· (5. ca blurile au blindaje spedale din benzi (le oţeL Un alt sistem telefonice f'stc radiolcle{Q/ii/l.:!stăzi de indll~tri. format din condesalorul C -.B1 . carc le apără de llrnezeal:l.'ituri). Cablurile subterane şi silbacvatice ~înt construite rli lltr-un număr relativ mare de perechi de ('()nduclOHre ele cupru sau ele bronz.iSlcmlll de te!.(· :-.. de la () ~I. in scopul legăturilor tddonice (uncori pnrţial alLeori total). avind fiecare dte 1111 fir de bumbac colorat diferit.llllo:nate şi cenlrale ~ulolTla tc de hlo . sprijin.\I(' prilll'ipale il l"ollstilll. Toate aceste conductoare sint invelite inLr-o !'ingu r<'i manla eOlltinuit de plumb. riisucil.\lc . izolate fiecare separat ('u hirtie impregna tă cu o compoziţie specială izolaloare ş i hidrofugă.' M"mi.nolllullic<t~ic in C. si nt produse .. tr. legale in par:tlcl şi montale împreună A Fi!!."eden in figura 2g-]:'). pr('{'um :!oi ("l:lllrale telefonic.1~ee dl'scr"ite de ~taţÎi ra diofonkc de emisie şi rCI'ep\i('..i indurt3nţ:) J~. C:1I'C utilizeaza.. La lloi in ~arii $f' foloSt.ic circuit ul oscjlant. pentru a permite recunoaşterea perechii de conductoare cart! formează lin circuit lek·fonic.:!ll Jnlli':kak.. Schema simplifjcatll ~ unui posl de emisie se po. alic dc emi.l\IE I~<tdiol'ollia t'iit. .~ic la diferitele posturi d(~ rCf'l'p!ie. Pentru protcct. Unul dinlre elementele s. . in sp irală in lungul conductorulul. priu luLel'llll'diul undelor electrolJ1agnetice de îllalltl frecve nlă care se propagfl jlrin Întregul :.

ca uzind oscilatji de tensiune 'in ritmul vorbirii.le l:ircuituhl i oscilant se induce in bobina de anlenii LI' datorită cnplajului inducliv rare există intre LI şi L2./rtataoremodl//otă · OsctlO. capitolul IX). 28-17. tudine. 28-16)_ Bateria B1 serve~te la incălzirea lubu lui . PrO?a~'H~a Fig.imp.ELECTROTEHNICA GENERALA (după in circuit ul anodi c al unei tl.fii de Îf70lt ti Ifecvenţd 1 ~ iT r- IJJ ). dată de re-laţia : f ~ -" 1 2. modll/ale în ritmul semnalelor sonore produse În fata microfonul IIi (fig. "'adu) de formare a undelor modulate 1n ampli· undelor radioloniCE .L Fig. 28-16. Cele două infă şură ri alt: trallsformalorului T sint de asemenea cuplate inductiv între ele. . In acel aşi t. electromagnetice de frecvenţa r (inaltă). Pierde-riie de putere din circuitul oscî!ant sint a~tfel în permanentă iolocuite şi t. Îar din bobina LI incep să fi" 1":l.11 acţionează de asemenea asupra grilei triodei.nţ. vLe .uhu1 Împreună cu circuilul (L 2.\' cu bobina L'l a circuitului osciI:mt şi COIlI:!Ctată in aşa fel in circuitul de grilii al triodei. curenlul anodic al tubului variază in ace la şi ritm cu yorb irea. Ie-nsiunea la hornele circuitului oscilanL este rnaximfL In figura 28-].a ~ j capacitatea sa.') osciIatiile care ar apărea În circuitul (~. incit să producă o reacţie pozitiv ă asupra curentului ullodic al triodei._H. res~ pecti\' În farazi. tellsiunea alternativă de la bornc. 1 in care T" şi C s int inducta..C) Ia corectarea baleriei anodicc BA s-ar amorliza repede dacă nu ar exista hobina L:J ('. La ff€'cventa de rezonanţă.'iodc (v. 1flnnnnnnr VVlJIV V-VlJl] IT Curent mlcrofonic ~ Unda pl. a~tfc l Incit fluctuatiile de curent pl"O\-ocate de microronul .C) iDcep să oscilezc re-gulat pe rrcc \'('nţ~ proprie a circuitului acordat. Un circuit osciJant arc turn se ştie) () frecvenţă proprie de rezonanţă.uplatil inclucl. tn consecinţă.diate in spaţiu unde. Undele electromagneliet! de inaltii frccvenţă radiale de antenii \"or fi prin nrmare. exprimate Îll henry.

.e suprapune. pro- ~"'----P>F---Jî=7 Cond~/JSO(or ~ CQscă yol'iooi! (}/IdQ twrlilQQre Fig. ~-a recurs la diferite proecciee.SE. Balenă Fiecărui cll1i\. de di t re posturile de emisie pe cieawpra că rora treee satelitul. 28·19.. uneori.50 m).{' put recepţiona .reÎ. ale almos[t.. ~Recep jia undelor se face 'i n posturile de re cepţie.le . pentru il nu s. decit undele de mprafaţă. Lungimea de undEi a unde lor rud iatt~ de difcri teJc~ poHuri de emisie v~H'i:tâl de ht cîţiva lIl(' t ri p inii la peste 2 km şi l. .C clasifică În unde ll[tra~eurt(' (de ordinul metri lor).600 m ) ~ i lungi (800-:l 500 m). de obicei puţin pc~te limita vizibilitătii şi aşa -numit a undă spa(i ulă cart sc propagă in spatiu şi estc refieclală de păturile sup (~rioaJ'(. In figura :l8-l8 se a rată modul În care se reolizează dcmodularea. Detecjia. t'galfl ('u vileza luminii (aproximativ 300 000 km/s). nu ~. care au la bază de ascmehea o antenă ş i un circuit osci lanl acordat pe frecventa undei de recepţionat În scopul de a capta tens iunca maxima. -. tn ullimul t imp. şi anu me. accmită wnă ~e lIunw:.• Trebuie remarcat faptul că undele llltra~curtt· nu ~il\t refleclate de stratul lui Ilcavisidc. denumită undă pl/rlăloare a undei de frecventă acusLică. situate la circa 100 krn deasupra solului (stratul lui I-h'uvbid e).. In cazul unddor ult rascurte.plia emităloardol' de unde ultrascurte'. prin indepărtare a alternanţelor negative ale undei modulalc. a~adar. Dup ă aceasta. ~e gnseşte o zona in care 11 11 este posibilă recepţia cmi{Eiloruhli. une:. medii (1 75. adică este separată unda purtătoore de unda de joasă frecve nţă (d e frec'\' enţii a c ustică). In loc de frecvenla f a undelor purtătoare radiate ~c dă. lu ngimea lor de tlndli A rdalia (:aJ't! le . Dintre acestea cel mai convcnabil este sistC'l!1nl care fo l o!ieşte sateliţi artificiali ai p ăm intului Înzestraţi cu slaţii de retran~misîe a programelor emise. ei îl slrEibat şi scapă din zona tcre slră.. unda pltrlă­ toare modulată esle demodula tă.li tor îi este at. Demodula rea ~e ma i numeşte ş i detectie. Recepior cu galenit .le fiind: A·{=C. scurte (11 .el or poS luri de emisie existe nle. pe anumite lungimi de undă..• zona dc lacere" .Prupugun:a undelor are loc in două reluri: o IIIHIli dl' suprafaţă (fig. Fig.rilJuiL~ o anumit ă Crel'nuţă Înaltli..'dNAwzARI ŞI TELECOM UmCATII 451 gramele diferit. Intrc Z OIl<l acoperită de unda de ~:lIprafaţli şi zona acoperită de unda ~pa \iaIă n:f1t'('latfl. 28·18. in care c este viteza de propagan' a undelor I'letlromagnctice. in scopul mliririi ZDnp! in care este po~ibilă rece. 28-17) care se prop:'lgă in liu ie dreaptă.

uuda purtătoare modu JaLii . dc efilrt.. Antenă de recepţie .e difuzorului.null1iLa tellsiune de fre.teeal(i (in eta jul {le amestec) cu () tellsillne am. cu valoarea f1 a frecveuţpj intermediare.(I::1tă ~('hrnl:l simplifi. . Receptor superlJ€:!erodini!.rebuie realiz::Jtâ o ampliricare :l undelor l"I!cepponale (t:venlu. prin emisiunea lIHor nnde de l"n'c\"t.. Detecţia se poate efectua fie cu a j utorul unor tuburi redresoare.l1d!'nte elt. Illai SIIS.lurilo!' reu:ptoul'e iJlYeeÎllat(-'. :1 ctlrt!i frec\'en(ii ('~lc egal:l cu difere nţa frt' cven(.lI rt'ceptomlui.e1or celor două ten"illni amestecall'..'ll!e (h'pr. tn acesL receptor.'nli) a unll i aslfel (le ret:f'plor. fie IInui dispozitiv de redat sunetele. Daca post ul care trebuie recep~ionat este situat Într-o rcgiulle îudcpăr­ tată. fn t uhul de amcstec rezl1ltu. iliară gellerată in ctajul de in tr:J rl' :.ate mare. culra~ii de (lUtCl1[1. adid : fo=fr+f. din e:JIlZ:l aknuării undelor dc-a lungul drumului lung parcurs de ele pîll!i la rceepţÎC'. ii1fltICnţează r('c('p~i:l po. Dlfuzo. H!ceploard(' erau eoustmite.llsiu_ rnodulalc recepţiollat. ={r + 4 7U ..elor două tensiuni de frecvent:1 diferite. In figura 28-19 e ~tc reprezen tată scllema electrică a unui receptor Cll galenă earc poate da rez ultate hUJw in apropierea posturilor de radioemisie.. În timpul fUJleţionării lor. deseri.~A T ensiunea de Irecvenţă acustică obţinută prin detec.ollslallt~). ţie se aplică fie uuei căşti telefonice (fig. 28-11). t.()llstă în faptllt elI. In figura 28-20 este n. e"ent_ă illtenncdi:Jrii. Dezav3nt:tjul principal :J! :In'sLol" rr'('epl.ll in Inai multe etaje) înainte de Il. Aceasta este compusă dintr-un cristal de sulfunl de plumb cn care vine în atingere nn virf as c uţit.. <l\·îlld fre e\" cnţa intotdeauna mai nwrc decit fr('cvcn\a t(. dar avind dimensiuni mai mari. frprvt!n~a r()~Lullii re('(·p~ionat. a~a .oan~ (.-.e. fie cu :1jlllorul unei galene. 28·20. estc anw. unde radiaţiile culese d(' ~11l kn ă aU o intensit. Jlr baza prillt:ipiului amplifidîrii directe.e ('11 nii (J \"aloa1'e egală Cll frecvenţa iutermcdiară :J receptorului ((." Fig. numit difu:(I/. Aceasta Înseamnă cu frecvenţa fo a tellSi\1!lii produse de oscil:itorullocal esle îl! oricare poziţie a contiesatornilli yariabiL de acord mai mare decît fn~cvcn~a tensiunii Illodulate recepţiollatc fr. In pn'zenl m:ljoriLal('a re{'pploal"('!or sîn i constr uite dilpă principiul superheferodi neÎ. construit după un principiu asemănător. La început. De obicei se foloseşte o frecvcnţă in te rrneeliariJ fi de ·170 kHz. fi aplieat. osei!at:ol'ul IoraI. Acest clispoziliv permite trecerea curentului doar Într-un singur sens.----. ea Ilrmal"l' a amestec ului c.ELECTROTE~CA GENER.

transl'u!'maLI)art>. se obtine tensiunea de frec\-en~:i a('n~tic!i. .l rQmi'lIwaSc. : l". !'taFi de umpli ficore şi dj fuzoa.a freevellţd()r tensi unil or amestecate. deflal"l'('(' !Joi fi (':].) ('U fr('("\-l'nţn int("J"uw(linrft) .SL 'I1.ţ":IIlOl 0(' ihlluin:rl (Il' cll("cnt llJkmath-. tl'unzistoaH'.:l 7il ('u un l"on~urn şi cu tt'osiulli mult mai mici.' ("olltjlll·nLl.lr111::II<' $-ă IUCf('Z(' !)('nll"l! o anumită frec\"cntă (egal.NALrZARI ŞI T<. r011 den~:J toart!.S . 1r:I!IZi~tu.J'atc1or de. priu clm' se transmit imagini a le IIn ol' ol>i('('.ului tensiunilor dc fr('r. preeum şi 4) gamă larg'ă d t.ll' prin intcrmNliul ul10r !"t'. ratliorer('plir r)bi.8COMUN'ICATH 459 tn etajul de amt':. la p ostllri de rf'c«'Plic.L(' fix. ca rezul ta t al fenomenului de "biltăi".l'l'g cuprinsul l[lrii. l'('('(1 et ~I~ig\lrl'i :H(d i\ îa pro. radio.Lcl'Odinci fal ă de r('ccpto:ll'rh' ('U amplificarc d irectă constă in faptul cii lemiullt'a pc ('"<.B.1 clementelor (p ullclelor) unei imagini.ii dc l'u rc nt. o Lensiune a c!ird frec\"enţă este ega lu cu diferen\.! .. In \«r:'l lloastrfl rUll('tion(':lz~r iu pn'xl.c l('g~ lIll ~bt(' m cJ.'nL:!lt' dl' la La!erii mOlll.re pentru ratliofit:a!"e ~i I'ct:eptoan: ('U tranzistoal'(' (Uz inele ..ea sau cit' In halcrii. priu interffil'diUl IIndf'lor clcctromaguclicc de foarle mare frc'('YC llţ ii. KOll cNl IlE TELEY IZl t. adieă tocmai o tensiune de frecvenţă iuL('rmediaru: ft=fo-fr= t70kHz păs trează modu la ţia 1«'l1siunii retl'pţiollal. A\'untajul t.tpoi l'~ k <lmplifical:i şi apl icată difuzorului cal'C producc ::.dr('Foare !i(' la r"... car.\"{:n~ă {r ş i {(). ~j :r {'('lur pcntru slrJin:HaLe pe tl'nt. la postu l dc }"('('('pţic_ .e.~!lltil(' ~i!ll :llimt' nlr.lJHll'alelt: ubi~IIUih'.'lIl 21 ~laţii (Il' r:tdiudifuziune (faFI de lHllnni lrC'i ~la\ i i exislcuk îna in lt d<' anul 1~11l).lh'l'iOl'ul 101".f. ]"(>('cploan' radio eu :di mt'ntnrc de la n'~. ş i apoi \'ul. [n llrara ce :\(:e81'1:. amplifiearea unei :mpt'rht'lerodine ('~tl' 111l1!t m:lÎ mnl"c.\('"l'sk aparat e alt în lorl. _'joi uumni rareori (iu IO{'uri lIed{'drifi('ntt') rit:' In b:lh'rii dl' il. Telc \'iziull(>a ('sle b.c de radion"'l'pti(' tramportabil.umuhdoare. 5. apare. . LP.. S('l ni con<!u('loarc .lza[[1 pe b':lllSmisia suec('sÎyă . la postul dc emisie. ('tc.\JajOlital('a nparalt'Jor dt. ( l ntrrprilldere. tn ultimii uni . alim.'. bobiJ1C.1H' sau tuburi c!('clroniee slIblUiniilt urfi (de gilb:1ril foar!!' r('<l1Is).l1 tuburilv!' d('("LronÎl'€' (lin .a\iile de curcut in variatii de lumină.· tclecomuui cll\il'. tn urm a unei amplifkMi şi a ddcctiei al'C'!"tc'i frec\"('uţe lutf'nnccliarc.ate in iJ.1 produrl' nsUi zi multe diu piesciL' ll('C't'sarl' eonslrnrtid <rj)3." !:'~Hl in mÎşc·tu·c ne la un post de embi('.<. IHuca sa ) .care B ucu!'e~ti) .l.ficnr('. în urma a rncsle('.It>. Induslria eh:rlntlel:niC:.KE Prin teicviziuJlc st' inţ. ('a !'rzişl «'n\e. t raducind va ria ţi il e de lumina in variaţ.ull("lclc.Electroni(·a'· .uper hc.lec. C'II"(' fUm'ţiOlli'.\Iue ll)l' uatinnale P(' int.I r.: () <tmplifkit rt'('cplorul ~II'C ill{ otd('<t un:l o frecvenţă ronstnnUL E It>!llenlt'll' de montaj ll('{'('~arj> in acest srop (filtrclt' de bandii) pot ri mult mai (.!ll apftrlll im:i mulk tip uri dl' aparal.

erii intregii imagini. in faptul el! În cazul tf'l(~\'iziunii.11-21 est.Jlciu. In ~lccst fel. Totodată. descris în capitolul IX. de circa S ori.c (puncte) ~cparate din imagine. ochiul are impresia unei imagini În Lregi ilumin<ltc simulta n pe toale punctele ('i. pe care insă aceasta le-a rezolvat. paragraful 7. aşadar. Ca subst a nţe f1uore~cellte se foloscsc silicaLul de zinc. Presupunind jumalate din puncte albe şi jumătate negre. Acea~tă deosebire a pus grele problem e de ~ inc r o1lizare tehnicii de inaltu frecvenţu. }fiind raportul Între laţimea şi inăIPmca imagi nii. În figura 2.460 ELECTROTEH~lCA GENERALA Emisia şi recepţia se fac pc l'lemcnt. Elementul principal al ullui receptor de televiziune esle Lubul c::tlorlic. şi alte ~ubsl:m ţe.5 !'III-Iz (m cgaherţj). Deosehirea fundamentală dintre televiziune şi radiofonie comtă. aşa Încît frecvenţa purtătoare rezultă de aproximativ 50 MHz. Pentru unda purtătoare se ia o frecvenţă şi mai mare. dar într-un timp foarle ~curt in raport cu timpul necesar trallsmi~ t. deci cu o lungime de lIndit A= 300 000 000 m =Gm. Deci frecvenţa curenLului fotoeledric eslc 6. wolframaLul de c:. aceasta este şi lăţimea benzii de rrecvenţă ce se transmite prin televiziunea cu G25 linii şi 25 imagini pe seGundă. datorită persistellţei imaginilor luminoase pe relinu. slIccc:<iv.e reprezen l ată ~ c hema ullei t ransmisii de te. Fasciculul electronic este dcviat pc 625 linii orizontale de 25 ori într-o ~ec\lndă. pe dnd în cazul radiofoniei transmisia ~ullctc lor ~c facc concomitent. Schema unei lransmisii de televiziu ne. punctele luminoase sinl Lransmi~c sucr('~iv. Numărul de puncte ale unei imagini televizate in acest mod rezultă a Ii de: -±3 XG25 X 625 x25 = 13000000. CeMi fotoelectric.) Ante~ J Lam/lift corespllfl' z. rezultă 6500000 impulwri de curent pe se-cundă. f .Jeviziulle.iCoan! (maoine ml)i ~I/[Ict deEmlslf desCompus. iluminate succesiv. 28-21.:' Fig. orşi acesLe punctl' au foşt.

.-. limitele Yizibilită ţii. ca În radiofoni('. 28-16) nu ~e face în amplit.tii b) ..i nu influ('n\e':\za 1lll(1<l eare este lIlod t!lalil in rri'ryentii.' ale apara Lelor de radior('('('pţic şi (kscrierea lor ie~e din ('fldnt1 lucrării de [aţă. despre care se ştie' eZi k propagă În linie dreaptă. ci in {rc('ven!li (adică ~c yuriază frecvenţa s. la distanţe care 1111 depiişese. ezina El l'dro nica din llueure..lţii atenuat\' modulate in :llnpli llldille !'.re eell' mai rjdiC:lk./e deranjată puţill de ciitre pamz i\ii almOEJ.. mulL !lIui . 28-22. T'· lldinţ.~lllisia e:. rie! ~' [lU indl15lriali.i fahri(":i televizoare romaneşti. r~~ Limlla 1. ('an' liînt de fapt oscil. Trelwie suhliniat F:lptul că .n. truJl. se tr:lIlsmit atiL :-iell1nalde rI(' imagine rit şi rele de SUll('t.a actualA in trfe\"iziuJlc e~te ca inl r-un \' iitvr apropiat sa ~c paJ'a~e a~ d pru('edcelc de transmi~j l' in <llb-llegl"l! şi ~iî S(' adopte procedee (Il' rerl:.-. munţi : 28-22.-1 .ie la n't't'p\Ît'. În at'e~l euz. În seopul reduc('rii parazitiloL ajungindu -se la fre cvenţa de 200 iI'fIlz. purtătoare ÎII riLmul sundului (v. dc la ('mh. Băla i a unui post (~mi\ător de televiziune nu dcpăşeştc cu mult orizontul (fig. a) şi nu [Tece prin obstacolE' (<1(' C:\.:.t.-. eu pe r[orm:lntl' <l lnl. Re z ultă e{1 televiziunea foloseşte undelc ultrascurte.-- Fig. Schemele ap:Halt'lor (le emisit şi de n:cl'p\ie cit. fig.udiue. Propag:afP<o unde lor ultrascurte' ulldei purhtt.SEMNALIZARI ŞI TELECOMUNICATlI 461 Totuşi au îrlceput a fi folosite frc evcn!(~ mai înnlle.' a imaginilor in culori şi in reli ef. Leleviziune sint mult mai eomp licate decit ccll.oarC' in ritmul sn nl't lll ni).__~====~Yizibiliftl.1[otiulalia undei . . b) . 28-22.

:ea. A~lfd.:-an ~ l udia t şi gi"i~it ~i ~lte aplka\if ilie undelor elertromagnetice scurte (metrir.:lc: eu ajutorul \111 l1i generator ş i al unui .jd('Jt} :petial lle ant('IJ('. !. Di n timpul scurs între plecarea şi Înt oarC(>l"ca ~elllnalull1i ~ r clctt' ("IllÎn:! distan\a pîn:l la obit'etul ob~'(.e şi eentrimetrirc).EC'rROTr:. n'rIl'cLale ş i difuzate d e acestea . Ecn1llalcJc dUT('i.) undele ajung: la în~l.'te (n'l\ ii.d\ici IQI" .alalîa de rec('ptic ~i ~'int inn:gi~lratr.alllC' mari şi dt'lcl"lnillarC a po. \eea s. iar diu pozilia antenci ~{' determină din'cţia. Pc lîngă radiofonic şi lelevizinne. ~c ba. Du pă rcflrxia 101" pt' oLiel. tlxiull etc.:i:( metoda de olnt!'Yarc a o biectelor la di~t.t..1"\'al.462 EL..!Z{\ în lulal dtC\'a milionimi de H'cnndii.. ('Hn~tă in ul"llIiHoan. Prim'ipiul a('('~I('i lnt-lode. pot fi ab!iorbile şi. intilnind in drumul lor dHpl'Îlt' obstacole. iar iHlrt>ruperilc dintre semlla[e ~i!1t de cjl('\·'1 ~lIle de ori lTlai mari. lmtala\iilc ~'art' permil determinarea În l'ln:tt fel a pozj(iej oLie-etelol" cu ăjut ornl radio~t~/UlIa l('l or n. .1 nu dftllllezr recepţiei lor. GE!\"ERALA. cu ajutorul unOI" anlene de formă spl~dală se pot ohtine radiosem nale dirijate carc. Pc fcnom(!!1ul d~ reflectie al unddor radiofollirC' pc corpuri lllC'talice. Ht'crpţia undt'lol" refleetate arc loc in t impul intreruperilor dintre n·mnalc. P ("lllnl ta l'mi~ia !"rmnaklor ~.u căpHat denumirea tIe illSi(lln/ii radll/'. parţial.HNICA. ~e obţine un fa!'cicu l dirij al de I"adioulldt'.t( JJ~etodă ~ primit numele de rtu!io{oca!î('.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful