1. COlIOD~AHU P.

MANOlESCU

1. CODRU C. BUZAnJ

,

MANUAL PENTItU

ŞCOLI

DE

MA I ŞIRI

Ing. I. CORODEANU Ing. P. MANOLESCU

Ing. C. BUZATU Ing. I. CODRU

MANUAL PENTRU

ŞCOLI

DE

MAIŞTRI

EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ BUCUREŞTI

CUPRINS

Capitolul f. Eledrostatica
I. '\atura electricităţii şi struc:ura materiei . . . . . . 2. Electrizare, sarcini electrice, eJec!roscop 3. legea lui Coulomb 4. Cîmp electric 5. Potenţial electric. Diferenţă de potenţial ...... Ei Linii de forţă şi suprafe'ţe
echipotenţiale

7

3. Legarea pilelor şi a acumulatoarelor •.•..•.•

42 44 44

7
7 10 12

Capitolul 1 V. Magnetism şi electromagnetism

1.
2.
3. 4. 5.

13
16 17 18 18

Corpuri conductoare, izalante si semiconductoare 8. Densitatea de sarcină elec1.

trică

9. Fenomene electrosta tice şi eleclrocinetice 10. Electricitatea statică în industrie Il. Condensa torul electric 12. Legarea condensa toarelor electrice 13. Străpungerea dielectricului. Rigiditate dielectrică 14. Condensatoare industriale şi 12 bricarea lor .....

6.
7.

19 21 22 24 24
27 27

naturali şi magneţi artificiali. Cîmp magnetic. Cîmp magnetic datorit curenţului electric. Spectre magnetIce ......... Ind ucţia magnetică. Linii de forţă magnetică ..... Flux de inducţie magnetică, Inducţia magnetică şi intensitatea cîmpului magnetic da torite curenţilor electrici Forţe electromagnetice si forţe eleclrodinamice .. '... Magneti;area şi demagnetizarea oţelului. Histerezis

Magneţi

45
47 49

50
52

55
58 59
61

8. Electromagneţi 9. Circuitul magnetic . . . . 10. Forţa portantă a electromagnetului . . . . . . . . .

Capitolul V. Inductie electromagnetică'

63

Capitalul j 1. Circuite de curent continui!

1. Producerea

1. CUfen tul electric
2. lF"rla (tensiunea) electromo-

;O;He 3. Rezistenţa electrică 4. Legea lui Ohm. o. hgile lui Kirchhoff 6. Legarea rezistenţelor . . . 7. Legea lui Joule-Lem:. Energia declrică ........

28 28 30

31 33

8.

P~:jerea electrică

35 36
38 38 39

toare de fluxului magnetic în spire 2. Producerea forţei electromotoare de inducţie prin tăierea de către un conductor a liniilor de forţă magnetice . , 3. Curenţi turbionari (Foucault) 4. Inducţie proprie 5. Inducţie mutuală 6. Cuplajul bobinelor

forţei electromoinducţie prin variaţia

63

66 68 69 71 73 75

Capile/ud 111. Pile. Acumulatoare
electroliţi. Eleclillliza ......... 2. Pile şi acumulatoare _

1. C"fentul prin

Capitolul VI. Unităţi de măsură Capitolul V Il. Circuite de curent alternativ monofazat 1. Producerea curentului alternativ

79 79

3

4

CUPRINS

2. Caracteristicile principale ale mărimilor electrice alternative sinusoidale 3. Efectele curentului alternat~

84

2. 3. 4. 5.

1\\a [eria le j\\ateriale "'\ateriale 1\\ a t eria le

conduc toare semiconductoa·re·. izolanle magnetice electrice

132 141 142 147 150 150 156 157 158 160 162 165
168

4. Reprezentarea vectorială a mărimilor electrice alternative sinusoidale 5. Condensatorul în cazul curentului alternativ 6. Circuit de curent alternativ cu rezistenţă, inductivita te şi capacitate în serie . . . 7. Circuit de curent alternativ cu rezistenţă, inductivitate şi capacitate în paralel 8. Puterea şi energia electrică în cazul curentului alternativ . . . . 9. Imbunătăţirea factorului de putere cu ajutorul con densatorului 10. Rezonanţa electrică

M
Capitolul Xl.
87 90 90

Măsurări

1.
2. 3. 4. 5.

95
99
101 103 107 107 109 111 113 114 116 117

6.
7. 8. 9. 10. 11. 12.

Capitolul V 11 J. Circuite de curent alternativ polifazat

Generalităţi. asupra apara· lelor electnce de măsura' Eroarea apara leloL Clasa de precizie , . . . . . . Marcarea aparalelor de mb:· sural . . . . . . . . Măsurarea curentului. Măsurarea tensiunii. . . . ,\'\ăsurarea rezistenţelor . . Măsurarea puterii . . " Măsurarea energiei electrice Măsurarea factorului de pc tere (cos a) . . . . . . . Măsurarea frecvenţei . , . ~eguli practice penlru fole· slrea aparalelor de măsura' N\.ăsurarea electrică a mi.· rimi lor neelec [fice

170 171 171 172 174 îl 4 175 177 192 2i.5 217 218 221 221

1. Producerea
zaţi

curenţilor

trifa-

Capitolul XlJ.

Aparataj electric

2. Gruparea forţelor electromotoare şi tensiunilor trifazate 3. Relatiile între tensiuni si curenţi'în cazul legării în triunghi şi al legării în stea. 4. Legarea la reţea a receptoare10r trifaza le în stea si în triunghi ' 5, Puterea şi energia electrică în cazul reţelelor trifazate simetrice 6. Sisteme bifazate

Clasificare, . . . . . . . 2. Conducte electrice ~\parate de protecţi~. R~l('~ YAparate de conectare . . 5. Aparate de reglare .. , 6. Cutii de distributie 7. Celule de în a te~si~il~ 8. Aparate pentru Iimilare2 curenţilor de scurtcirc li:' 9. Montare, exploatare, înlre-

1.

Generalităţi, definiţii. .

lti';

ţinere

Capitolul XII J. Transformatoare

223
223 226

Capitolul 1X. Fenomene electrice în gaze rarefiate şi în vid

1. PrinCipiul
2. 3. 4.

1.
2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

electrice în gaze Razele X (Roentgen) Emisia termoelectrică Tuburi electronice Tuburi ionice Emisia fotoelectrică. Celula foloelec trică . . . . . . . Tubul catodic. Televiziunea Tranzistoare

Descărcări

117 119
120

121
125 126

127 129
130 130

5. 6. 7. 8.

Capitolul X. Materialele electrotehnice 1. Noţiuni generale, clasificare

de funcţionare al iransformatorului electric Utilizarea transforma toarelo:· Construcţia transformatoare· lor Tensiunea de scur tcircuit 5: mersul în Daralel al ira nsfO!:ma toareloi ...... . Autotransformatorul Transformatoare de măsur;, Transformatoare de sudur{c. Jntreţinerea transforma t02' relor
Maşini

227
231

232
233
235
23-6

Capitolul X 1V.
1.

asincrone

237

Generalităţi

2:37

CUPRINS

5

2. Producerea unui cîmp magnetic învîrtitor 3. Descompunerea unui cîmp magnetic alternativ în două cîmpuri magnetice învîrti, toare 4. Principiul de funcţionare al motorului asincron o. Alunecarea motorului asincron 6. Cuplul motorului asincron 7. Construcţia motorului asincron 8. Pornirea, schimbarea sensului de mers şi reglajul turaţiei la motoarele asincrone trifazate 9. Utilizarea moloarelor asincrone trifaza te 10. Motorul asincron monoiazat. l J. Genera torul asincron

Capitolul XV IJ. Motoare de curent
237

alternativ cu co lector. Întretinerea şi defectele maşinilor electrice , . . . " " ' . . . . .

2!1Z

241 242 244 246 248

1. ;\\otorul monofazat serie. 2. j\!olorul monofazat cu repul51e

292
292

3. Motorul trifazat serie cu colector " '. ..... 4. Motorul iriiaza t deriva ţie cu

293
294 294

5. Întreţinerea şi defectele maşinilor electrice

coleelo'r

.

Capitolul XV JJJ. ,Convertizoare
251 251 253 254 255

şi

redresoare

296
296

1. Con\'ertizoare rOlative . 2. Redresoare

297
306

Capiio/ul X. J X. !luminatu! electric 1. l\oţiuni generale: mărimi şi
unităţi

Capitolul

X V.

Maşini

sincrone

L Principiul de funcţionare al generatorului sincron 2. ;\10torul sincron 3. Ciilizarea masinilor sincrone 4. Construcţia m'aşinilor sincrone o. Mersul în paralel al genera(oarelor sincrone
C api/olul XV J. continuu
Maşini

255 259

2, 3. 4.

260
261 263

5.

sisteme Izvoare Corpuri Calculul puri de Calculul iectoare

fotometrice de bază, de iluminat de lumină de iluminat. iluminatului cu coriluminat . . . . , iluminatului cu pro-

306

309
314 316 319

Capitolul X. X. Alimentarea cu energie electrică industriale a intreprinderilor

320
:320
3:21
324 ,326

de

curent
267

1.

Generalităţi

1. Principiu! de producere a curentului continuu în generatOful de curent continuu 2. Reacţia indusului 3. Comulaţia 4. Excita ţia genera toarelor de curent continuu si caracteristicile lor externe 5. Mersul În paralel al generatoarelor de curent continuu 6. Principiul de funcţionare al motorului de curent continuu 7. Porpirea, reglarea turaţiei şi schimbarea sensului de rotaţie la motorul de curent con tin u u ...".. 8. Diferite tipuri de motoare de curent continuu şi caracteristicile lor mecanice 9. Constructia masinilor de curen t con tin li u '

267
273

274
276 281 281

2. Producerea şi transportul energiei electrice 3. Staţii şi posturi de tr~nsîor­ mare 4, Distribuţia energiei eleclrice o. Factorul de pu tere

345 350

Capitolul X X J.
ilor electrice

Protecţia

rnstal aţi­ care dispo-

1. Cazurile anormaJe în
2, 3. 4. o. 6.

283
285 289

trebuie să intervină zitivele de protecţie. Curenţii de scurtcircuit Protecţia moloarelor elec trice Protecţia reţelelor electrice Protecţia transforma toarelor Protecţia instalaţiilor contra su pra tensiunilor

350 353 354

356 357
357

Capitolul X. X J J,

Protecţia contra accidentelor de e1ec!rocutare

359

1. Accidente de electrocutare

6

CuPRINS

2. Producerea accidentelor de electrocutare şi mijloace pentru prevenirea lor 3. Protecţia contra electrocutării prin legarea la pămînt

360

363
~5

Capitolul X X II 1.
M~

Tracţiunea

elec-

1. Structura generală a sistemelor automate 2. Elementele sistemelor automate 3. Sisteme automate. 4. Stabilitatea sistemelor de reglare automate şi calitatea
reglării

391. 396 416
425 426

L
2.

generale. Clasificarea principalelor tipuri de
tracţiune electrică Tracţiu nea electrică feroviară Tracţiunea electrică urbană

Noţiuni

5. Telemecanica 365 366 370
372

Capitolul X X VII. Procedee eJectrotehnologice şi de prelucrare prin ultrasunete 433
1. Cu p toare electrice 2. Procedee electrochimice 3. Prelucrarea metalelor prin metoda anodo-mecanică 4. Prelucrarea (găurirea) metalelor prin scîntei electrice. 5. Incălzirea în electrolit şi prin pierderi în dielectric . . . 6_ Incălzirea prin radiaţii infraroşii . . . 7. Prelucrarea prin ultrasunete
433 438 440 441
4'12 442

3.

Capi/olul XXIV. Sudarea electrică 1. Noţiuni generale. Clasificarea procedeelor de sudare
electrică

372 373
oi J

2. Sudarea electrică prin rezistenţă de contact 3. Sudarea prin arc electric.

Capitolul XXV.

Acţionarea electrică

a utilajelor industriale 1. Principii generale ale acţionării electrice 2. Alegerea motoarelor electrice ~n raport cu regimul de lucru 3. Echipamente şi scheme electrice de acţionare. .

381

443 445 445 449 453 457 461

:381
382
386

Capitolul X X V II 1.
telecomunicaţii.

Semnalizări

şi

Capitolul XXFI.
matică

Noţiuni

de auto391

1. 2. 3. 4. 5.

Semnalizări Noţiuni de Noţiuni de Noţiuni de Noţiuni de

acusiice telegrafie telefonie radiofonie televiziune

CAPITOLUL 1

ELECTROSTATICA

1. NATUR A ELE CTR ICIT.'lll ŞI STRUCTURA 11ATERIEI

Din

fi z ică

se

ştie

cea mai

mică

parte dintr-un corp care

păslreaw

proprielif/ile corpului se numeşte molewlă, iar moleculele sint constituite din ufomi. La rindul său, atomul este constituit dintr-un nucleu (miez) cen-

tral incărcat cu electricitate pozitivă ş i una sau lUai multe particule, mult mai miri, În cărcat.e cu electricitate negativă , numite eledroni. Electron ii se deplasează in ju rul lluc.leului pc anumite orbite (traiectorii închise) . Electronul conţine sarcina electrică cea mai mică ce poate exista În nn t ură. Sarcina electric ă se mă so arti cu o unitate de măs\lră numită coulomb*. Un electron arc totdeauna o sarcin ă naga tivă de 1,G.IO-U c... In
mod normal, sarcina pozitivă a nucleului dinfr-un alom este egalll. cu sarcina J!eyalivii a efec{roni!o/' din a celaşi alom, astfel Încit atomul, ca ş i corpul din

ca re face parte este neutru din punct de vedere electric. Da că fa ţă de starea neutră, atomii unui corp au Ull nu măr mai mare de electroni, corpul esle incărcal negatil/. adică are o sara nă eleclricl1 negativll. D acă, dî mp otriv ă. faţa de st area neu tră llum:tru! electron il or este mai mic, corp III ei'le incărcat pozitiv, adicii are o sarcillei eleclricd pozitivă.

2. ELECTRI ZA R E , SAnCE\1 ELECTRICE, ELECTR OSCOP
Dncă 5e frescă cu o hucatli de s tofă, de exem pl u, Ull baston de sticlă acesta capătă proprietatea dc n atrage unele obiecte uşoare . Se spune că bastonul de sticlă s-a eleclrlml prin f recare. A celaşi lucru se petrece Cll un baston de răşină.

*' Se cîteşte cu/omu ~j se no leazii cu litera C. Aceas tă unita te de mă sură face parte din sis/emul internaţional de uni!iill SI, obliga toriu in ta ra noastră (\'ezi capitol ul VI).
n

1O-l9

=_'_ şi 10
19

in general

X-d=_'_.
)<"

F.LECTROTEH:"iICA GE"-"ER.U.A

Eledl'izarea hastonului de sticlă prin frecare corespunde pii~l'dl'l'ii uIlui anumit număr de electroni. carc trec pe bucal.;\ de stofă cu care a fost frecat. De asemenea , eleclrizarea prin frecarea hastonului de răşină corespunde tren'n i pe baston a unui număr de electroni de pe stofa eu cafe a fost frecat . Electrizarca (Încărcarea unui corp cu sarcini electrice) se poaLc o bţin e şi prin contactul direct cu un corp electrizat. Acest Cel de elcctrizare se numeşte
măduvă de soc slIspendalil printr-Ull fir ro de miltas(', de un cirlig spri jinit pc un suport de lemn (fig. 1-1 ). Acest. di spoziti v se numeşte pmdul eleclâr. Dară se fTeacă cu o bucală de piele lI ll baston A de sticlii şi se. a propie de vobiţă, !'(: constată că bobiţa este olmsiI de ba ston. După ce h obita atinge ba.stonul ca cste respin să dt: t!.c{'sta. E x plic:a tia. este următoa re a: cind bastonul fit! sticlă a fost frecat , rJ s-a ÎlI curral c u electrici late (s-<I electriza t , s-a Încărcat cu o an umi tă ~a.rcină ckctridl ) ; in aI'casti, ~tarl' , ci exerc i tă o forţă de atracţie aSUPl'H bobiţ{'i. La .atillgl.'rrl\ cu bastonul (dl~ctri zare prin contart), babiţa s-a Înd'il'raL şi ea ('U elpdrkitate fiind apoi res pinsă de baston. In figura 1-2 S(~ cons id <,ră douii pcndule elcctri(·c. Dacă se incarcă {'U electricitale ambele hobi ţ{' (se ating cu bastonul de sticlă frecat). ele se respin g, aşezindu -se in poziţiile (1-(1. St:. :lUng "cu m bobiţe l e altor dou:'i pendule (' U un ba~tOIl de r'-tşin;1 frec:l! .')oi şi S(' :lp ropi<'. Şi de datn .u:casta bobiţe l e se resping. Dacă se apl'opie o bobit5 eledrizatrl cu bastonul de stid:l . de una el('clri7.:Jt[t c u bastonul ar. r :'tşină. se observă că ele se atrag (poziţiile b- bh Deci, electricitatea proveni t ă de la bast on ul de stidii este djfe rÎt5 de :l.{Tca provenită de la bastonul de răşină. Primul fel de electricitate s-a nu mit ~licloasi-' sau po:iLi/Jă (notatii cu 5el1lJlul + ), iar al doilea fel de (>I{'clrÎ{'i1ate -.,- ră!)inoas.ă sau negali/l li. (notatii cu semnul - ). Din aceste ex peri enţe rezultă următOl\rea conclu7.ie: corpurile incii/cale cu eleclricilale de acelaşi (el se rrsping, iar refe inciircale (II eledrid/ff[r de Il umf' di fNit, se atrag.

eleclri:are priI! contact . SI> ('olls i Mră bobiţa !3 din

,
F ',

, ::

8

Fig. 1-1 . Pendul eleclric:
A _ bUlOn de sticlA "ar; de I1lstnl ; B _ bOb!ţA elin mAelu\'iI de sooc : F _ fir elt' mâta .....

Fig. 1·2. Atracţia şi respinge. rl'8 corpurilor electrizate:
<1 -

11 _ /.1 _

(L

-

p07.1\;e d" !'e$l'ln,g,..,." :
poze;ţ;e

d e atrac\le.

Elcctrlz. 7.ste elcctrizarea prin infllHmli1.l. F o iţele ~e înde p ă rteaz ă cu atît mai mult CII cît t'kctrizarca {'s l.ive ale acest{'Îtl . . r. J . prin care trece nrgcaua metalică V. astfel că foiţele ~c npropie lina de alta. s Fig..lUa metalică. aşezat pe un sup ort jzolanl (fig.area pr1n i nflu en ţA . Eleclriz3rca În mo<lul arătat a corpului il ~c numeşte dedrizarc prin influenţe} ~au prin illlluc!Ît eleclric!}. EI f :. Dacă a('cast ă din urmă extremitate ~e leagă la pltminl printr-un fir rondudol". Un alt mod de t'lcdrizarc <. (e. corpul respectiv de sfera clectro~copuluj (prin illfluenţă) . Dacă sfera B este atin s ă cu un corp electrizat sarcinile electrice. un n u măr de e1eclroni liberi din pămînt siut atra ~ i prin riT de conductorul li. Dacă foiţele SI!' apropie mai intii şi apoi Ee depărtează r:orpul este Încărc at cu sarcini pozitive.-ine neutru di n punct de vedere electric. se observă o depărtare mai puternică a foiţe lor.3.te comtÎltlit din Y<l!ul de ~ ticlă v f f fIg. răspindindu-se prin vcrge. 1--1). corpul R rămine Încll rcal negati\'.drotcopul J e. de exemplu ('u sarcini negative. S cu dopul izolant D. Elp.• E. tnlrcrupind legatura la pi'imÎnt ~i indep 1:i rtind sf('ra A.ECTROSTATICA 9 Pină acum s-a stabilit că elcclrÎz3rcn corpurilor poate fi obţinută prin frecare sau prin cO/l lacl ..un fir metali c tU p5mîntul. ajung la foiţe şi ex e rcită Între aceste forţe de r('~ping('".. terminată in interi or prin [oiţele şi in exterior prin sfera B. Foiţelc şi sfera sint. spre pămînt. fUTă să se atingă. Dncă. Se cOllsideră o sferă A incărrată p oziti\·. iar sarcinile pozitive din cOlldudo ru! il rbmîn 1<"1 extremitatea opu să. . metalice. Se l'a txplica fa paragr. Sarcinile libere negative (electronii liberi)'" din ('onductorul 1] ~ dirijează spre extremit aLea din apropierea sferei II. Elt'ci roscop. aLingind ac:um corpul /!'leC"trizat de ~rera electroscopului. care se apropie de conductoru! neutru n. 1·4. fiind atraH' <l{' mTl'Înilc pozit. sarcinile primite trec. Dacă se leagă sfera Jlrlntr. corpul este incărcat tot eu sarcini negative. Determinarea se poate face şi dacă se apropie.e mai pu lerni61. Pentru a determina daci:i Ull wrp C"ste deetrizat pozitiv ~au negativ ~c Incarcă mai intîi cledroscopul cu un anumit reJ de sardni. Elecfr()'~c:oplJl (' ~ te un 'IJlarat (' U care ~ t' pot dt'h:rmina gmdul şi fe lul de dectrizare al unui corp (fig. de a~e­ menca. 1-3).

.forjă . dacă sarcinile sini de nume diferit (fig.clrică şi găsesc cafe depinde de mediul (aer. r 01 Relaţia (1. Cind corpurile se gă sesc &::0"'" 4.10 Et.b) (orta este de respingere. măsurată in N (newtoni)*. Experienţa arată că forţa (de dimensi uni foarte reduse) 1~5) . 1) se numeşte legea lui Coulomb ş i se poate exprima astfel: ForJa de afrac/ie sau de respingere dintre două corpuri incllrcale cu sarcini electrice este direct propor(iona lă cu produsul sarcinilor şi in/lCf's proporlionall1 CII pătratul distanţei dintre corpllri . a) (arţa este-de a t racţie. sarcinile electrice ale corpurilor. 1·5.. Fortele de atrac' tie sau de respingere Intre două corpuri electrizate. permitivitatea are va loarea I unităţi de permitivitate . În C (coulombi).ECTROTE:Hl":JC A GENERAL--\. etc.. Fig. F - forţa. iar valoarea ei este dată ( 1. (nu fac e parte din $1) = 9. de at racţie corpuri are de re l a ţia ·.1 ) in care : r este distanţa dintre cele două corpuri.'9'1()9 în vid.le. al . in m. 3. Q. direcţi a dreptei care • uneşte sau de respingere intre aceste corpurilt. LEGEA L U I COULOMB Se consideră două corp uri punctiforme Incărca te cu sarcinile electrice Ql şi Q2 (fig. iar dacă sini de acelaşi fel (fig.) in care se corpurile . E - ( literă grecea scă care se citeşte epsilon) o mărime numită per- mitivitale. 1-5.81 newloni. 1 kilogram . • Se citeşte mutorl. sau apă CQnstantă di e. 1-5.

Cu notatiile din ilgura J·6 se pote scrie: r-=2r2. t04::r!! 1 . !O' Sarcinile q şi q.ă a material şi penuitivitatea Tobe/o 1_ 1 materialului (tabela 1.- '<> • I ParafÎnă Sticl ă Hirtie. 6 ..to. .=-4 '1 0-"1:.ii: 3 unui r~f(lfil.ELECTRO STA TtCA II Raportul <'r dint. ?J Rezol v are.5. 8() ..ate:l tQ a vidu lui se numeşte ptrmitivifafe . . e! le o for ţă de respingea. 3. 2. ' ·6) : qj = +JO _4C 1t=-2· IO-4C · q..' ..-4:: '4.\Hcă Porţelan [)eDUmin. .5 2.oa mDter1:>lulul I fr . q2=+3 'J O ~J inciirca te cu Aplicaţia 1. ulei d. t n virfurile unui p ătra t cu la tura 1= 3 m se găsesc corpuri punc tiforme urmă t oarele sarcini eledrice (fig.. 8 6 7 . transformator A" Cauci uc moa le 1 1..8 . l'umililÎtă!i ~Iu ti nl Hl e unor Ulateriale O/::numlrea m:1lerinlulul ..se determine forla care ac l ione ază asup ra unui corp punctîform situat Tn aer In centrul pătr a tulu i şi tncărea ! cu sa rcina eleetrlcă q= +5 ·I O-te. i q r. Forle elcd rice.6 2. Să .8 CunoscÎud permitivitatea relativă sr se poate deduce ab~olutli permitivitatea cu ajutorul relaţiei: t-e:r.1).'. _• I = " 'r 4 5. . .5 4 .. 1·6.re permilivit. .3 2.. .iit r Q· ql _-. ·9 . <le unde: Conform legii luI Coulo mb : F- .""" 100 0_ N. F . .2 . Fig./.6 •. <\p~ d isWată . fii nd de a ce l a şi semn. ~0'1Oc: "~1 5 ' -~ . .

F: de respingeN!. o directie şi un sens ~i se notează cu i . a se presupune un corp punctiform cu sarcina electrică +Q. sensul iorleJ Fa. 1-7. Cimp electric.EC'I'ROTEHNICA GENERALA In mod analog se g<l.seSC: Fz=2QO N. .entat pr intr-o miirimc vector i ală. care esL{' o formă de existenţă s matcri!'i. Se cere să se determine timpul elettric in punctul P la distanţa r de sarcina Q.t=F4-Fz= 400-200=200 N. iar rezultanta (or este.8 kgf. cate esle mai mare decît Fi' găseile Prin compunerea fortelor FI cu Ft se dupil direcjia şi rezultanta: F. =400 N. +Q a) bJ .=3OO-100=2oo N. şi Cele. douli forle F31 Fu sint perpendicu lare inlre ele. ~mit p Fig.a luminii. F.=WO N. Această măr i me vecto ri ală . Un corp încărcat cu electricitate creează în jurul său un cimp electric. sensul iortei F. sini lorle de atraclie. caracterizată prin proprietalea de a Ir:lllSmite 3ttiunea unor torpuri electrizate asupra altor corpuri eledrizate. F. egală cu v itez. F= V F~ I+F~2 V2Q02+2OCF =282. Tl1lmilâ de obicei tot cîmp electric.8 N= 28. tn figura 1-7.. Prin compunerea fortelor F. cu F. 4. iar FI fort! găseşte rezultanta: F31 =F 3-F. Conform semnelor sarcinilor electrice.Et.se !upâ direcţia şi şi F. In fiecare punct al său cimpul electric poat~ fi reprez. CIMP ELECTRIC Fortele ('arl' Sf' exercită inl re corpl1rile' ine~rcate cu electricitate se tran<le la un corp la celălalt cu o v itezit foarte mare.are o intensitate (valonrc).

c:' . 1-7. 1·8. POTENŢIAL ELECTRIC. dacă sarcina Q est e pozitivn (fig. cinilor.ELECTROSTA'TICA 13 la Inţens italea cimpului elect ric distanţa r de a('e a ~t" (fig. c. rci tlii Q1 cu cimpul electric 'i. I 1 t compune cu cimpul clertri!' al :::arfin ii a l. dimprl' slIrcina Q. corpul eu sarcina electrică +q \"3 (i resp ins ('u o anumită f ortă .: 4~ef2 ~~-Q_ .:s punzătoare ('clor trei sarcin i eIecl. Se observă di legea lui Coulomb . pină Fig.~ & ' ·re (1..1) . ~ -:~).a. crea l de o sa rcină Q in t: -un punct P a) este dată de relaţi. :ezul. a) sensul vect oru hl i i este.tc ItJ~pre aceast1'i ~arri uă 8.le rxemplu ':-Ql şi . 1-\ b).pentru corpur ile rleclrizate din figura '-5 se poate scrie şi astfel: 1-"1 = Ql01_&1·Q2 = $I ·Ql' 4. DIFERENŢĂ DE P OTENŢ IAL Se COns ideră in cîmpul dt-dric al sarcinii + Q o altă ~arcin1 de acelaşi semn + 9 la distanţb. r (fig.relaţia (1.mpu l electric i intr-un p'i pu nct oarecare P rezultă din compunerea cîmpului eJec· / / tric t. se nsul e~.toarea conduzie : Valoarta {arfei care se exerciM GS/lpTClllnui corp electri:al situat într·un cîmp electric esle egală cu intensitatea cimpuilli eleeiri. 1-7. 1.Q< (fig. 5. şi anume pînă la o dis- .l se obţin~ rezultanta core srunzăloar~ tutl'ror sa r. $2 intensitatea cimpului electric produs de sarcina Q2 in punctul unde se găseşlc sarcina Ql' Rezultă deci ur m3.~).. mllltiplica/il W /'(i.ri('(' se compune cu cimpul electric al sarcill ii a patra ş. datorit / / sarcjn ii -Q2' Dac ii sint mai mul t decît dou..i sarcini / !i electriC'e. <. a~ll p r:l Tn cazul mai multor sarcini elert.ste sensul rorţei F' care s-ar exercil9.!. ia/' dacă salC'Îna Q l'ste negH tidi (fi g .rda. unei particlll~ indircat(' ('11 o ~ard nă poziti vă ca re s-ar afla in punctul P. .electric rezultant.l! eşle Sarcina Q2..c În punctul unde se gi/scştc corpul... -Qz tant~ co r. d:ltorit ~ .loarea surrini! electrice a acelui carp . D e aici rczultă ră. ice. Sf'nsul miirÎmii vcctorÎ:de i.m. rimpul rezultant ni primelor două sa rcini se Q ...3) In ca re: SI este intensitatea dmpului electric produs de sarcina Ql in punctul u nde se g. Conform legii lui Coulomb. Cîmp CÎn .d.

Potentialul ~e măsoară cu o unitate de măsură numită voii (V) ." se tanţu foarte consideră ELECTROTEHNICA GEN:ERALA mare. consednţă. In fîgura 1-10 se co nsideră o sarcină e lectrică +q într-un cimp clectrk produ!' de sarcina +Q.5) În tact' VI este pO[(~ L[ ~ialul electric in PI' Fig. Q" alunci potenţialul intr-un punct este suma algehrică a potellţialelor tuturor sarl'Înilof.. Relaţia (1.:P [ şi P2' . 0:. trică Sarcina eleccimpul electric al sarcinii +Q. direcţia forţei această Prin mită m('canic.. suh influenţa cimpului electric produs de +Q (teoretic distanţă inflnită). 1-10.. __ . care permite efectuarea Iutrului respectiv. În punctul Pl' la distanţa r l de Q. această deplasare pe se efectuează un allumit lucru p r .. energia potenţială este: consideră O sarcină de 1 con- Q'l Expresi<t : v~ Q- 4 .arcina Qin punctul P la distanţa r de Q.. Fig. Diferenta de potential electric Intre punctele. +q 1-9.4) Dacă in Joc de sarcina de q coulombi se Iamb. Q-q 't "1 =V1 "q (1. ~ Dacă se calculează această energie se găseşte că ca est.4) arată că prin simpla Inmulţire a potenţialului electric dintr-un punct cu sarcina electrică q din acel punct se poate obţine energia electrică poten\. ÎIl .iaUi respectivii. °l.-r se numeşte potentialul elte'rie produs de .. egală cu : (1. To corpul cu sarcina +q la distanţa r de +Q are o anuenergi e eleclricd polf'll{iald. Energia "Jectrică potenţială in acest punrt P I este : WI = 4r. Dacă există mai multe sarcini Ql> Q~ .

inseamnă că WI . obţine q din FI la infioit. i n punctul A este. ca şi uni· tatea de potenţial.-2 .ELECTRQSTATICA 15 sarcina se găseşte in punctul Pa la triel! potenţială este: W2= in ('are V2 este potenţialul Dacă distanţa r2 de Q.5) şi (1.. că ÎIltensitatea medie a cimpului electric pe distanţa d este dată de relaţia: (1.eec distanţa d se măsoară in metri. R e z o 1 var e. energia elec· Q.. care se transformă in lucru mecanic prin deplasarea sarcinii q Între cele două puncte P I şi P2. Aplicaţie sarcina gură. Ţinînd seama de relaţiile Deoarece W l este lucrul mecanic care se la deplasarea sarclUU (1.6) se poate scrie: (1.9) rezultă că unit:oltea dc măsură a cîmpului electric este voit pe metru (V/m).7) Expresia: U=V I -V2 se şi uumeşte diferenţa de pateu/ial sau tensiunea eleclncd Între punctele FI obţine: Pz.8) ceea ce arată că diferenţa dintre energiile potenţiale WI şi W2. Notind distanţa dintre cele două puncte cu d.7) se (1. iar Wa este lucrul mecanic care se obţine la deplasarea sarcinii q din Pa la infinit. este egală cu diferenţa de potenţial V dintre cele două puncte multipli· cată cu valoarea sarcinii q. electrică }·2.6) electric in Pa. Mediul înconjurător este aerul.8 coulombi. din relaţia (1.Wz va fi lucrul mecanic care se obţine la deplasarea sarcinii din punctul P I in Pa. 1·11) se găseşte un corp punctiform încărcat cu q=2 .9) Unitatea de maHlr[1 a diferenţei de potenţial este tot voltul. diferenţa Si! se determine precum şi intensitatea cimpului electric in B Potenţialul de potential VB-VA "fntre punctele B şi A arătate pe fişi A.q 4 xe" 'r~ (1. Din relaţia (1.10. D<:oal. Tn punctul P (fig. 4'". se poate demomtra pe baza formulelor anterioare.--.

10v. = 180 - A esle: 90 V.-=---. V. . 10 figura 1-12.t şi 4.rk . . 90 = /m~ P ?m 8 A Fig. c urba C rep rezintă o asemenea liJlic de f orl ă.i au sensul cimpu lui electric. şi Fig.= 180 . potentialul în punctul B este.c---. se găseşte: ~B = J80 V /m. .:'1· 9 ' 10' Diferenj a de polential di llire punctele B VJI V. O.: 2. ~iti\'C .. Intensitatea cimpu lui eledric In A este: 4.. L iniile de rorţ. Urlie de fartă. In figura 1-13 sint reprezentate în trăsături pline liniile de forţa ale cimpului unei sarcini pozitive. ]·11. 1 4" . LI N II DE l'OHŢĂ ŞI SUPHAFETE ECHJP O TE NŢIALE Dacă pentru fiecare punct dintr-un ('..16 ELECTROTEHNICA GEN~A:'A In mod analog. imp eleclric s-ar trasa Ycdol'ul cîmpului corespullză tor punclului respectiv. 1-1 2. Fig. Liniile de rodii suprafelele echipoten· fiale ale unei sa rcini pa. :!2 4::·1·9·1 0' In mod analog. 1·13. s-ar constata cii aces t y ('('tor rămlnc tangent la nişte cu rbe numite linii de {orlâ ale dmpului cleC' t.

ca şi moleculele unui gaz.17 Suprafeţele fată de carc liniile de. Dac:! \Illre două punde ale unui asemenea corp (un fir meLalic d(' exemplu) se realizcazrl o diferenţă de potenţ. care să poată fi puşi in mişcare de o d iterenţă de potenţial. echi\'alelll ("Il o ~arC"ină pozitiYiî . sînt izolante. sau izolanIe. siliciul). numite impurităţi.l\:TE (adică ŞI SE. IJ ntlt' ap:ll"(' <llt gol ş.forţă sînt perpendÎl:Il1are au toale punctele lor Ia aee!uşi potenţial. Adaosurile pot acţiona în două moduri. care pot avea proprietăţi conductoare sau izolante 'In funcţie de anumite {". influenţează foarte mult condudivitatea semiconductoarelor. Cînd un electron ('~L c ~C()S dintr-lin ntom cir semiconductor în acest atom rămîne un gol. La allc corpuri. putînd deveni conductor p rin ekplamrea clccLronilor menţionaţi. primesc electrOlli din semiconductor. De asemenea. :'<Ietalele şi unele lichide sînt conductoarc. .o mişcare generală după direcţia cîmpului eledric. şi.i\IICU?\DUCTO"\HE U nele corpuri neutre din punct de H'dere electrit: conţin electroni li beri_ sarcini negative libere ). porţelanul. gazele ş . nu există astfel de electroni liberi. In ace:st caz semieonduct.d. nefixaţi În atomi şi care au continuu o miş­ care dezordonată. lemnul uscat. tn :l. cauciucul.\ rrslt>3 sint [('prezentate de particule atomice cu nucleu pozitiv şi electroui ("u O sarcinii l otaW negativă mai mică dccît sarcina pozitivil a Jlurleului. Aecsle sarcini negative libcl'l' sînt neulralizale de un număr corespunzător de sarcini pozitive. seleniul.care sînt particule cu sarcini Ilegative. . rare este ocupat de un electron din atomul y crin.ondiţii. Unele impurităţi au proprietatea {"a sub influenţa anumitor cauze'" să dea semicondurtorului electroni .ivitatea lor creşte neliniar o datil ru temperatura.cest fel semkonductorul devine conductor pri n lkplanli"<'a arMată a acestor 2- Elec.<l. Conduct. 1-13). se numesc sup/'(/{t:{e echipoientiale (adică de acelaşi potenţial). Pentru o sarcină pllndifonnii.ial şi deci apare Ull cîmp cJectrk. din această cau z ă. Pămîntul este de asemenea conductor. Asemenea corpuri se numesc bllne cond ucăloare de electricitale sau cond!(c- !oau.l. numite rele conducătoare de eleciricitate. de exemplu. Există impurităţi. COHPUHT CONDUCTOAHE. care sub influrn\ a anumitor cauze. lZOJ.A. 7.ornl se numeşte de lip II. a. s-a constatat că miri adaosuri din alte substanţe. Există şi corpuri solide numite semiconductoare (ca. die/eclrÎce. gcrmaniul. electronii liberi sînt împinşi Într.m. suprafeţde echipotenţiale sînt sfere cu ccntrul in punctul unde se găseşte sardna electridi (fig.trotehnlc01 !:eneral. Sticla.

1-15. semiconductoare şi Îzolante utilizate în pra. La corpurile cu supra- --. IXşi XVIII). 9. largă utilizare în practică . Scmiconductoarele au o foarte . una încărcată cu sarcina pozitivă +Q.lB ELECTROTEHNICA GENER. ele s-ar neutraliza). 1·14. In consecinţă. 1-14). Fig. aceste sarcini nu se repartizează uniform pe suprafaţa conductorului (adică cu aceeaşi densitate de sarcină electrică) .. Placa B)re un surplus de electroni. (a se vedea cap.--. sarcinile se indesesc spre virf. o lipsă de elee- . La uo corp avind forma uoei pere (fig.'\LA goluri corespunzătoare deplasării unor sarcini pozitive şi se numeşte semiconductor de lip p. DENSlTATE DE SARCINA ELECTRI CA Un conductor electriza. ·-.- faţa ne regulată. dacă ar exista asemene'a sarcini. FENOMENE ELECTROSTATICE tanţa ŞI ELECTROCINETICE In figura 1-16.t nu poate conţine În interiorul său s'arcini electrice de acelaşi semn. repartiţia este uniformă (fig. iar cealaltă cu sarcina negativă. cu atit mai mult. electrizată pozitiv. . libere. prin A şi B s-au reprezentat două pH~ci metalice la disd. .----. Repartizarea sarcinilor electrice pe un conductor in formă de pară. . Repartizarea sarcinilor electrice pe o sferiÎ conductoare. tranzistoarelor etc.Q. !lIaterialele condllctoare. CII cit virful este mai ascuţit. la o sferă Însă. electrizat negativ. Fig.--. 8. (D. In adevăr. 1-15). iar placa A. ca de exemplu la construcţia rerlresoarelor. un conductor electrizat are sarc:îni electrice numai la suprafata sa. ele s-ar l'espinge pînă ciqd ar ajunge la suprafaţa conductorului.tică sinl descrise la capitolul X.a d sarcinile ar fi de semne contrare.· 0 '.--. Acolo unde corpul prczintă virfuri sarc:înile electrice se Îndesesc (densitatea de sarcină electrică mare) şi uneori sint chiar expulzate din corp.

rmanenţă in sensul săge\:ii e din figură. ca în figurii. filtrel\' elec LrosLatice după Deşi .EJ.i in p ractică se intilnesc şi alte aparat(' cleC'tro~t3li('('. După ce surplusul de electroni de pe placa D co mpletează lipsurile de pc placa . ineârcale cu sarcinile +Q şi -Q.. A B Dacă ar exista lin dispozitiv care să mel1ţină permanent surplusul de electroni pe placa B ~ i lipsa de electroni pe placa A. Plăcile A şi R din figura 1-16.. ELECTH1C!TATEA STAT ICA fN I?\DCSTHIE fenomenel!'. după care revin in f'ehilibru. la placa . prin eonductorul C. 1'I. ndkă de mişcare a elecIricilă/ii (pe greceşte Id.'nomende elert rostatice joaca un rol imp ortant. care dnt studiate in paragrafele următoare ~Ie aceslui capitol. iar cîmpul electric dispare. intre aceste pMci ar exista mereu o diferenţă de potenţial V ~ .\'n. surplusul de electroni de pe placa B (Ia potenţialul V8) se va deplasa sub influenţa forţel or electrice.ECTRO$TA'l'ICA 19 troni faţă de starea ncutră. sub influenţa unui CÎmp electric. in ech ilibru.. printr-un fir conductor C. Dispoziti\ ele care o. Cireulalia eledronilor printr·un in capitolele următoare. nelegate prin conduclorul C.. dl' (·xcmplu. J-16.u proprietatea de a trea perman{'nt o difcrenţă de potenţial intre horncle (extrem ităţile) lor se numesc surse electrice. In afară de fenomenele electrocinetiee. Fenomenele in care eleetronii liberi. se mentioIl1'8r-:1 ('.4) unde va completa lipsa de electroni. In afară de C'onoematoarele elet"trire obişnuite. produc un cimp electric.. Dacă cele nouă plă ci se Jeagă inlre ele. Curentul electric şi sursele pentru producerea lui vor fi studiate Fig. (amîndouă plăcile se neutralizează). \('esla cOnstitu e un exemplu de fenomellelecfrosf<lfic. diferenţa dintre potenţialele Y . In jurul plăcilor se crecază un cimp electric. circulaţia de electroni În COIIductorul C încetează. ('lectroeiJl('lice . conductor.t şi V IJ se anulează . 10. ia r eleclron ii vor cirtula în pe.nn conductor care leagă aceste borne constituie un curent eleclric.. exisUi fenomene electroslafice. Lotuşi ~i r. au o mişcare permanentă inlr-un conductor se numcsc fenomene efertrocineJice.nemafos Înseamnă mişcare).(· mare impOitantă practkll. ('H .4. o parte din ş tiint :1 «'let·t6C"ilfttii . u (J ro. j"r circulaţia continuă a clectron ilor printr. Cu fenomenele electrost<l tice se ocup ă eledrosfu!ica. cum va rezulta din capitolelc urmatoare . sau au mişcări limitate. iar electronii rămin nemişcaţi . cind electronii slau in nemişcare.4 (cu potenţialul \/.

se consideră nepericuloase transmisiile p rin curea cu yi t ezc sub 5 m!s pentr u puteri de maximum 8 ep. 1n cele ce urmează se arată cîteva cazuri mai tipke (it' producere nedorită a rJeetricită ţi i ~ t a­ ticc În industrie. electricitatea statică se poate. rezervoare. are o anumită alunecare cu frecare faţă de roţile pe care se înfăşoară. Sc menţionează ca surse de electrici t ate s tatic ă trans~ portoarele pneumatiee. mai ales în locurile ru pericol de incendiu şi explozie. aceasta dupii cum se ştie . .. cureaua se incarcă cu electricitate s t atir-ă nega ti vă pc faţa sa interioară. iar jumătatea cealaltă de curea. următoarele: . in general. Preseripţiile pentru prevenirea incendiilor ce s-ar putra produce din cauza eleetricităţii statice prevăd. uleiului. în general. mai inainte de a putea produce seîntei j _ reducerea potenţialului electric al sarcinilor care nu pot fi evitate . _ deseărcarea la pămînt a electricităţii statice produse de curelele de t ransmisie. cu electricitate statică pozitivă. următoa rele: _ legarea la pămînt a carcaselor maşinilor. iar roata de curea. Cînd cureaua atinge a doua roală . ?llăsurile de protecţie sînt.ELECTROTE.) poate da naştere la efecte dăunătoare in industrie. o jumătate de eurea se neutralizează. in special... Uneori Însă electricitatea statică (produsă prin fenomene electrosta~ tice. prin urnezire sau Hngcre cu unsnri . _ legarea la pămînt a părţilor metalice din conducte. care se deplasează Îu sens invers. se Înearcă la rei eu electrieitate negativă. Asemenea tensÎlllli pot produce cleseărcări sub forma unor scîntei mari. a hirliei. aparatelor şi utilajelor in care se fărimiţează substanţe producătoare de praf Cli pericol ~e explozie j legarea la pămînt a transmisiilor şi a arborilor respectivi j legarea la pămînt a conductelor ce transportă aer eu praf. T ensiunea curelei fal-ă de pămlnt poate atinge cirea 80 kV la viteze de 15 m!s.conductoare). In timpul funcţionării un/!i transmi sii prin curea. Din canza acestei freeări . în fabricile din industria caucineului. în general. maselor plastice ş. forma prin freeări san şocuri ale materialelor dielectrice. umezirea aerului j căptuşirea filtrelor de pînză din conducte en o plasă metalică legată la pămînt.a.a . utilizate in instalaţiile pentru eombustibili lichizi.HNlCA GL. dispoziLiveie de încălzire şi uscare a lemnului in dieledricul unor condensatoarc speciale ş.-ERALA !)entru desprăfuirca gazelor.evitarea apariţiei sarcinilor eledriee.. In afară de t ransmisiile prin curea. Electricitatea statică aeumulată la tensiuni mari poate provoca comoţii puternice muncitorilor şi importante daune materiale. cu ajutorul unor piepteni metalici şi prin mărirea eOllduetibi~ lităţii electrice a eu relelor (de exemplu. text ilelor. a pielii artificiale. care se scurge prin corpul maşinii la pămiui. pompe etc. conductele de transportat lichid etc. _ neut ralizarea sarcinilor cleetrice.

armăturile condensatorului sînt de multe ori executate din cite o fişie de staniol . Prin circuit trece un curent rfig. măsoară În roulomb pe voIt. unde neutralizează sarcinile pozitive. armăturile condCllsatorului se încarcă fiecare cu cantitatea de electricitate Q (pozitivă pe O armfitlU'ă $i negativă pe cealaltă). Intre tensiunea U de la bornele armăturiior şi sarcina Q de pe nrrnături exist[l relat. Ansamblul lor este împăturit. FIg.!:"!. În care C este O rna(Jmc fizică numită capacitatea electrică** a eondensatomlui ŞI se. condensatorul rămtne incărcat. prin conductor trece un curent electric format de deplasarea sarcinilor negative de pe armă ­ tura negativă spre armătura pozitivă. prin circuit nu mai trece nici un curent. In practică. eondensatorul se descarcă.7 sator electrIc. dleleetrie : bom ~ . deş i condensatorul rămîne legat la s ursă . lnciircarea unui conden· ·eledric numai atit timp cit durează incărcarea armăturilor. DezIcgindu-1 de Ia sursă. Conden· sator electric: 3 _ armAturl . 1-18). 1·17. ** Să nu se confunde cu capacitatea pJ!elor . I·J8. ca izolallt se foloseşte de ob icei hirtie impregnată cu ulei. 1-17) şi funct.LECTROSTATICA '1 11. După Încăr­ carea acestora. 1 _ ! - r n • I~ · 101 . 1-1 6).E. CONDENSATORUL ELECTR1C Condensatorul electric este un aparal format din două plăci conductoare (armătnri) separate printr-un izolant (dielectric) (fig.~i a acumlllatoarelOL . unitate numită (arad (in sistemu l • Sursele de curent continuu sint analizate în capitolul II.io nează pe ba:w principiului arăta t la paragraful 9 (fig. Da că se leagă bornele printr-un conductor. Legind un condensator la o sursă de curent continuu* (fig. pentru a ocupa un spaţiu cit mai mic şi apoi este inchis Într-o cutie metalică prevăzută cu borne de ieşire.

în derivaţie sau mixt. intre care dielcetricul are o grosime c. ~ pcrmitivitatea dielectricului . la relatia dintre diferentele de potential (tensiunile electrice) : U =U.+..+U". Q " C l C 17 ~ (-. .+U. LEGAHEA CONDEN$ATOARELOR ELECTRICE Condensatoarele c1ectriet~ pot fi legate în serie. Relatia 1·11 se deduce plecind de. in F (farazi).•• Cn legate in serie este dată de relaţia: alcătuind .~L -· 1 1 1 1 i_n 1 c ~ ~ ~ ~lG (1.___. la instalaţiile de înaltă tensiune.~. Capacitatea condensatorului depinde numai de dimensiunile armătn­ rilor. 1-19).ELECTROTEEU'ITCA GENERALA SI). d distanţa dintre armături (grosimea dieledricului). Capadtatea echivalentă C a mai multor eondensatoare CI' C2. I"'Y.istemul SI): C este capacitatea. baterii de condensatoare. Capacitatea unui con densa tor plan (format de două urmături plane paralele. Condematoare lega le în serie Legarea cOlldcnsatoarclor in scrie se foloseşte pentru obţinerea UDor tensiuni mari de exemplu.Craiova şi Institutul de cercetă ri şi proiectări electrotelmice Bucureşti există asemenea instalaţii proiectate in ţara noastră şi realizate in cea mai mare parle cu materiale de la noi.onshmtă) se calculează cu ajutorul relaţiei: c=~ d (1. Condensa[oare în serie (fig.'°'1 -O.--=:0'1' . --+. I I {}.. În m.O'11i4 . r .+-+···+. lj I ' I I f-" Un Fig.U --l .. 12. 1·19.l0) in care (în s. S suprafaţa uneia dintre armături în m 2 . La fabrica Electroputere . ('l . de distanţa dintre ele şi de natura dieleetricului.11) C.

C.12) sali. . 1~20). Cum : iu. C~C. U~ =Q". .. . ('J "'" (dJ . CII .Q2. rezultă uşor derivaţie a condensatoarelor se derivaţie. rezult ă : c. 1·20. Capacitatea echivalentă C a unei haterii formate din condensatoarcle CI' C2 . In cazul condensatoarelor legate În se observă că sarcina elect rică a bale- ('l (bl relatia (1. foloseşte cînd este necesară mărirea capadtăţii.••• +Q".ELEcrftoSTATICA Se observi! apoi d..=Ql + Q! . ('l Fig. . Condensaloare in derivafie (fig.11).C CI C: --1. Condensatoare legate în derivajie.. legate În derivaţie. se calculează cu ajutorul relaţiei. : (Li 3) h egarea in riei esle. (1.i la legarea in serie a condensaloarelor (bJ Deoarece: U=_C{ . C U2 = .+C.2. .+C2+" . C" Din rela ţii le (b) şi (d) rezultă relajia (1.13).

capacitaten ec.ei. prin diclectric)." .e de pe o armătură pe cealaltă. r igiditatea dielectrică se va mii sura in volţi pC' metru (Y/ m). dar şi de grosimea dieledricului.. Dacă se măsoară diferenla de potenţial in volţi şi grosimea die lectricului în metri. pentru ameliorarea ractorului de putere în cazul reţelelor de curent alteruativ (după eum se va e. hivalentă a batcriei se determină din apr~JX: in aproape. Valoarea cea mai mică a raportului dintre diferenţa de potenţial şi grosimea la care poate fi străpuns dielectricul se llumeşe rigiditatea dieleclriCIT.atea. Străpungerea diclectricului depinde nu numai de valoarea difen~nţei de potenţial. a dtornl mul eri :Ile ~Iald'l:llul .:: rt10ldlluten dirl~c Lridi. CONDENSATOAHE INDUSTRIALE Ş[ FABR [CAREA LOR Coudensatoa rele Îşi găsesc intrebu i nţ.plica la capitolele V Il şi XX) etc. televiziune. Cu dt grosimea dielcdricu lui este mai mică. radio. 70. STRApUNGEREA DIELECTRICULUI.rice pentru unele IlIULeriale.rialu. este mai comod insiI ~ă ~e măsoare in mii de yolţi pe centimetru (kV/cm). .'tre in jnslala~iile de telefol1il'. cu atît el poate fi străpuns la o d ifell'n~ii de potenţial mai redusă. RJGTDITATE DJELECTRJCA Dacii diferenţa de potenţial aplicată la bornele unui <..ELECTROTEHNICA GENERALA Condensatoarele pot fi legate şi mixt.o. 13. Îll urma căreia dielectricul sr dctcriorizcază de obir.ondema l ol' cre~lc mereu. In tabela 1-2 se di"o valoarea rigidităţii diclcct. 32 65 ·1()lOO Hirtie impregllllt:( . se produce la un moment dat o sLrăpungere a dielectricului (trecerea bruscă a sarcinilor electric.l ~lgldIlUC:t (electrică • In liv/an I I I Sti~la Mi~" I RÎg:idIlU"". HIrtie. rigidi tatea dielectrică este valoarea minimă a cimpului electric la rarc poate fi străpuns un d ielectric av î nd grosimea egală cu unit.Ou 400-1000 600-. diclcctric". Altfel spus.\I:tt. In practică. adicl' ÎIl combinaţie de legături serie şi derivaţie obţinindu-se mărirea atit a tensiunii cit şi a capacităţii.:. tn acest caz. Ta be/a J..50 14. In "v{em Petrol. telegrafie.

fixe. [·21. de formă ş. D in punct de vedere constructiv.F=IO" F. Figura 1~2:l reprczinlii un l'ond(. condensaloarelc. co.e din ahlllunm ~ au dlo cupru.> ('o ll~titui(' :umă lurilc şi ~inl fabric-al. Fii. Didedrirul at'estui ro n.ralillata. . uar fixr:. •• pF =--IO"""l~ F. a"Înd o capacitate de 200 pF (picofarazi)*. Pl' mfl!'ură te pl:idlc mobile sc introdu~' Între plftdle .a. deoaf'l'ce SI> m:m'şle sli pra r:l \n annătllnlor earc !>c g:lscsc faţ a In faţa. s înt de mai multe tipuri. In figura 1-21 s{' arată aspcctul unui condensatar cu armături din stanioi ~i di(·lccl.(. dieJeetricul este realizat din hirtie parafinată sau din foiţă de micii. .ric din mică.te aerul. Cundensiltor cu armatu rl din stanlol şi die!eclric din mică.-rum 1-22 e:.F (m icro~ farni)··. in funcţie de matelialele folosite. fu fî1-. carc pTin rotlrC patrund mtre alt e plrlci tot ITwlali('l' . PI ăril<.nstitui t dintr-o ~('fie dl' pl ăti mdalitc moh ilc. Fi~. d:Jr cu diclcdric din hîrtie parafinatll..\·aria~ilă.d~nsntO(· es. De multe ori.ELECTROSTATICA ..citnlt! . v. avind o rapadtatc M 2!).te reprezen tat un condcn~ator Ctl a nnăluri din staniol. 1·22.lJ~a tor Cll capa.. ('a~3~itatc~ creşte. OJm!ensator eu armiituri din staniol şi dlelectric din hirtie pa.

pentru instalaţiile telefonice. sute pînă la cîteva mii de picofarazi.5fLF cu armături din aluminiu şi di~lectric din hirtie parafinată. şi anume: de 150 V şi O.26 ELEerUOTEHNICA GENERALA ln ţara noastră se fabricu divers-e tipuri de condensatoa re. . 1·23.F in ulei. • Circuite le de curent al!eflla liv lrifaza! sînt studiate "în capitolul VIII. de 1 000 V cu capacităţi de la citeva Fig. de 380 V de 3 x110 !J. Condensator cu capacitate varia bilă.5. pentru ameliorarea fact orului de putere îll reţeTele de curent alternativ trifazat* şi altele . pentru insta laţiile deradio. tot cu annături din aluminiu şi dielectric din hîrtie parafinată.

Q in coulombi (e).auzc oarecare din afară.CAPITOLUL II ClHCUITE DE CUHENT CONTiNUU 1. CUHENTUL ELECTR IC cum se ştie. Curentul clcetric se măsoari'1 in praclieă eu ajl1torl11 aporatului numit Clmpermelru . OpllS senSlIllii În care se deplasea:ă eleclronii prin comiuclor. In sis temul SI. fI! mod canl/en/ional. . Cmelltlll electric este cara<'teriz<lt prin inlensilalea şi prin sensul său. ~enSLlI dc c ir culaţie al curenlului sau. sau allemulilJ (cind îşi schimh.. in cOllSccinţă . pc scurt.9. iar t in secuude (s). int. Intensitatea curen/ullli electric sau. se imprimă sar· cinilor electrice o deplasare intr-un sens printr-o secţiune a conductorului va tr<~('e o anumită cantitate de electricitate sau prin conductor va lua naş­ tere U11 curen t electric. 27 . Dacă. in circuit.5 pt'riodic sensul de circu latie). Curentul electric poate fi COlltinull (cînd arc mereu acelaşi sens). (2.1) in c.r-un conduclor există elcclroni liberi in mişcare In mod normal. După 1 =.e iar I timpul.1 că sensul curentului este de la polul pozitiv spre polul negaiiu (Il sursei.. se mă­ soară 1 in amperi (A).rece printr-o sectiune trausvcrsală a conductorului in unitatea de timp. esle a{eş. prin intermediul unei c. adică dezordonată. CII/'en/1l1 electric 1 este cautil'ltca de electricilate care t.ul exterior al une i surse de energie se couside r. $e /lslll curentului. in orice moment numărul de eleclroni (cantitatea de electricitate) care trec printr-o secţiune transversală a cond uctorului intr-un sens este egal cu numă r ul de electroni care lrec in sens contrar. cantitatea de electricitate care trece printr-o secţiune a conductorului este in medie egală cu zero. pe scurl.u·e Q t!stc cantitatea de electricitat. Cu alte cuvinte.

a.oarc se măsoară in v olti (V). densitatea de curent se măsoară în A/m2 • tn mod curent ea se măsoară Însă in A/mrrî2.2) in sistemul SI. Densitatea de curent nu se poate măsura cu aparate. In sistemlll SI forţa electromo1. sau generator de energic electrică . un acumulator..se reprezintă simbolic. .2) 2.r-un !. REZISTENTA ELECTRICi\.ircuit închis. deci şi prin conductor. Dacă la bornele unei surse de energic elect rică se leagă Uil conductor formind astfel un circuit eledric Îllchis. prin intregul circuit.irc (polul pozitiv) şi o linie scurtă şi groasă (polul negativ) Fort. crcind o diferen ţ ă electric Între două puncte oa recare ale circuitului. se ca lclllea ză R=p . in c urent con t inuu.. Acea~ t ă proprietate a condudoarelor de a se opune mai mult sau mai pU\inla:trecerea c ure ntului electric e!ite caracteri zată prin miirimea denumi t ă rezislw(a electrică o COI) - dudorlllui. FORfA (TENSIUNEA) ELECTROi\lOTOARE Forta sau tensiunea eleciromofoare este mărimea fizi că ducă şi să menţină potenţial capabilă să pro- un curent electric int. o maşină electrică rotativă ş. folosind relaţia: COll- stantă s. denumită rezÎslivilafe (tabela 2-1). Acestea.iunea s a (2. Rezistenţa electrică R a unui c_onductor de hlllgime [ cu sectiune. ea se determină prin calcul.cu litera E. . l-orţa electromotoare este produsu de O surs:. printr-o linie lungă şi liubţ. folosind relaţia (2.28 ELECTROTEHNICA GENERALA Densitatea de Cl/rent l3 este raportul dintre ('menLul 1 condllctorului prin care trece curentuL şi secţ. [ (2. care poate fi o pilă electrică.3) in care p este o mărime earaclenstică a materialului din care este I'ons lruit conduetoruI. după cum condudorul se opune mai puţin sau mai mult trecerii curentului. va lrece un curent mai mare sau mai mic . de 3.a electromotoare se notează de obicei .

s('('ţiun il c condueio:udor se dau in mm:?:. P . R n " " ') me " n pa l'a t' ( m. rezistenţa unui condu ctor variazil cu temperatura.anganiniî Nicheliniî Olel Z inc .ri (m). Rezislivitatea PIZ la tcmperatura 12 . III ol!nl·111clru p:. 1n general.0040 0. in 20°C Dcn u" '.1 in ohm i ( 0.0036 0. Cupru . rezi ~ t.0175 0. in pr<ldiefl. .). prin urmaIT'. Argint . 0.ivilăţji rezul tă astfeJ În ~t m flcziELi vitatca şi. Constan tan Crom-nichel 0. . uni• tatea rez i sl....3i In sist.0052 O.cmul SI se măsoară .0 165' 0.00018 .. 0. 0. .00u21 0.4) in care 'l. rezistenţa scade pe măsură re temperatnra ereşte (eoeficientul C( este negativ).CIRCUITE DE CURENT CONTINUU Tarie/a 2-1 Valoarea re zistivităjîi şi a (oeficienţiJor de variaţie a rezistiyitajii cu temperatura pentru diferite materiale uzuale.00001 0. cum este cărbunele şi cum sint anumiţi eledrolîţi ..t'nţa unui conductor creşte cu t emperatu ra. . 24 . M. 1.. Rezisten ţa năto are .0.51 . 0.1 .4 .1 0.5) In unele cazuri. v aria ţie a rezistivităţii eu t emperatura (ta- R t2 la temperatura '2 se determina printr-o ITJaţie asemă­ (2. 012 0. l - in met.029 '0.t~il materja lulul Omrn' /m .000005 0....44 0. este coefirien t ul de bela 2-1 ).003 9.0003 0. Alumini:. in temperatura Il' este dată de relaţia: funcţie de rezistivitatea Pil la (2.OO.063 0.tr3l IfH~ lru f !:!m" _ _ . s )' . !Il De obicei .

II.7) iar R 10 această re laţi e. m Deci : 4.. p=0..În A . avilld o forţ:j elc.A Inversul rezistentei unui conduct or se ductorului: R p f numeşte..cirOlllotoare R ş i o rez i st.enţă i nterioară f. in A.. ='.!. . este conduclil!iiall!{{ matelialului din care estc făcut conductorul. p R e z o 1v 3 re. Se foloseş te formula (2.. şi dintr-o rczistenF\ R legatii la borne le a şi b ale sursei (fig.1 I ' (2.. L EGEA L U I OIlM Curentul 1 care t rece print. in sistemul SI se măsoară : 1 . Curentul electr ic 1 care trece printr-o reziste nţă R la c.. Să se calculeze rezisttnjll llnui conductor de cupru cu o sectiune de 16 rom !Il unei linii elecfric:t lungi de 250 m. E .!.6) in care y =. şi r in D.in V.. in sistemul SI $e măsoară : 1 "' AceSt circuit este denumit circuit şimplu .\l..a pet.r-un circuit inchis fo rma t dintr-o surs[\ de energie e lectrică.ele căreia diferenţ ă se aplică o tensi une electrică (o culeazrl folosind relaţia: de pote nţjal ) U (fig. .8) ill care.OI75 Q rom: . 2-2) se cal- (2. 2-1)* se ca lculeaz ă cu ajutorul re laţiei: (2.3) în care {=2 X250=500 m: s= 16 mm! . U - in V. R - in Q.ELECTROTI:::HNICA GE~J-. Aplicaţie.!. condllclaliJa G a con- G =~ =~ . In sistemul SI con ductanţa se măsoară in sitmeas (S).

rezistenţele diferitelor laturi şi curenţii prin aceste laturi. 2 1. b) U=E-r/=20-O.cmCUl'rt.76 V. R.lS '1. Căderea de tensiune inlr·o rezistentii lUI F:g.J~ _<--R Fig. 5. Aplicaţie. Să se determine curentul care trece prin circ uit şi tensiunea la bornele circuitul ui. alcătuind relele electrice.. Căile de curent intre diferitele noduri se numesc laturile reţelei. AcumulatoareJe sint descrise la capiiolu! III.15 f) alimentează cu energie electrică un CÎrcuit 11 cărui rezistenţă este R=l. Tensiunea la bornele circuitulu i. VE CUllO.Ţ CONTINUU 3! Produsul RI esle căderea de tensiune produsă de tr('{'crea curentului [ prin rezistenţa R. Un acumulator'" electric avind o iorţă eleclromoloare E=2 V şi o rezis· i enj a i nterioară r=0.. Circuit eledric simplu.6=1 .ă sînt: forţele eledromotoare. ~ Acumulatorul electric este un aparat care poate lnmagaziml eledricll.9) R I_Gu'l.76 V. Punctele in care se intilnesc cel puţin trei căi de curent (rezistenţe) se .). leg'a tc în diferite moduri. Căderea de tensiune intr-o rezistenţă este egală cu tensiunea aplicată la capetele (bornele) ei: (2.I·1. conţin ind . Curentlll care trece prin circui t este. circuitele electrice sint mai complicaL('.numesc noduri ale reţelei..6 A. Mărimile rare intervin într-o reţea elcctric. apoi reda energie .l Q.6=1. e z o I var c. poa te calcula în două moduri: aceeaşi cu tensiunea la bornele acumulalorului. şi De multe ori. LEGILE LUI KIRCHHOFF una sau Ulai multe surse de energie electrică şi mai multe rezistenţe. 2-2. se a) U=RI=J. 2·1.

iiI c) a lui Kirchhoff : pozitivă. esLe În sensul parGurgt:rii c.LĂ l. L:. respectiv căderile (l e tensiune. pentru circuitul ABCD din figura. Suma curenţilor wre ilzll'ă inlr-1Zll nod este egală cu suma Cl/ren/ilor tau ies din acel nod.lune n"gaH. d ). b şi 2-3 ..ircultlllni (fig . ci Pentru a aplica această lege se aleg-e un !:iCIlS oarecare de par('urgf'f~· a circuitului şi şc respecEi următoarea GonvGnţie. Of' cind săgeata Pentru o u şoară memorllre se poate considera că o forta electromotoare este po:zith' a sensului de parcurs (ales arbitra r) iesi! din polul po. . 2-4. Dc exemplu.LECTROTEHNICA GENER. .-~- ~r.10) Leg.in ~ suma for!elo/" ele/.frrJmoloare este eyală cu suma căderi lor (le tensiune.E a) Fi~. ~ F -+=-E b} ------f ----" + fiI ------. circuil inchis al llI/fi relele elrl. forţele eledromotoare. -1JUU. .ii carc in acelaşi sens CII sensul de parcurgere al cÎrcuitului (fig. .RI (2.Ol'1()ware c ci<dere dte tensiune paziti'·il. 2-1. c). parclIrgindu-l in sensul ABCDA. .ege a l. . Dt> exemplu.1j .. 2-4) 5C poal:c scric : (2 . ~e considerI\ negative (fig. 2-3. Retea elec\r ic~.·:. a _ f(wţ<i ~ d. 2-3.e pozilive căderile dc teminne produse tie C:Uf(. Pe.Se' cOllsiderli pozitive forţe!e eledroillotoare al diror llcns. Fig. orice.În c~lzltrile cOll tr<ll"r.'Il\.E . couform polarităţ ii lor (de la la +). Z-3.ca U.se trec prin consideră rezistenţ.' .zUi" al surse!.11 ) .E.:r. pentru nod ul 11 (fig. de ten. (1)* .4. Conventia de semne Îolosite la aplicarea legii a lI·a cădere _ !M \ tl c!<>e\. (arătat de săgeata punrlată) sc PO~l tc scrie . 2-3.i e!ectromotoare negati.

/fII ~-=/'-i"1=~~ ') v .c mărimi ne c unoscute .R legale În serie. LEGAREA REZISTENTELOR H ('zi s tenţe lc electrice pot fi legate (conectate) În serie.cu legea :'1 II-a: f-n + l e c uaţii independente (scrise pentru circuile în chise distincte). '.. 2·5. 6.s(enla echiualenlil R a mai muUor rezistente Rl. esle ( gală cu suma actslor rezislenJe: R=R. În d c rivaţ.l""UU 3J b 'giJe lui Kirc hh off serYesc la calcularea rel. CU1l0Sci!ldu-se o p~lrte din mărimile care intervin intr-o reţea. + R2+ . 2-5) . In cazul cind nil :>c cunosc curenţii.c u legea r: Il 1 ecuatii inde pendente (scrise pentru nodurile distinctt» . .". Lega rea t n serie a rezisten jelor : IZ _ reo:lslenl" lega te In s erie: Il retlatent. ele permit să se determine ceklalt. deci nici sensuri le lor. + Rn i_ n (2.NT COl\"Tl. Pentr u aceasta. In total se pot deci scrie 1 e cuaţii distincte şi se pot determina 1 necunoscu te.ie (pa ra i!' !) ş i mixt. ~-g I I ". Căderea de tensiune totală În cele II rezi ~tt'nte legate in serie este egal ă c u sum a di derilor de tensiune din fi ecare rez i s te ţ.t (legea a TI-a a lui Kirchhoff). R2. sensul real al lui va fi contrar celui ales iniţial.delor electrice. numărul neClllloscu lrlor h :chlLie să nil dt'păşeilsc:i numărul ccuaţiilor independente care pot fi scrise cu lC'gile lui Kirchhoff. sa lI . rezultă că re:7. 13) sau: R=~ R/. 1 . şi anume.12) (2. dacă pentru vreu ll ul din curenţi se obţin e o valoare negativă. ". echivalen t"..C IRCUITE DE CU R l::. :\otÎlldu-se cu 1! numfirul de noduri şi cu 1 numărul de laturi dintr-o rt'ţert .. deci : U=U 1 + U2 + · . S(' pol scrie .. . se aleg la inceput sensuri arbitrare j după rezolvarea sistemului de ecuaţii. <1 Fig. · · . + Un. Cum curenlul J eslI' acelaşi in loatc rezistcnţele legate În serie. a) Rezistente in serie (fig.

Se pot face co mb inaţil intre in deriva ţie ~i rezi ste nţe legate in seri e (fig. In cazul a d o uă rez iste nţe legate Îll paralel. 2-6).. Din aceasta relaţie se deduce rezistenţa echivalentă R. " legate . : ti _ rerezisle nţclor zistenţel e..1:J) R HIlel esLe egal cu suma inverse/oI' acestor reti:sleflll!..::hh'alentă . 1 1 +-+ .. 2-7).. + R. -I R f sau : R = i_ 1 b R' j l=n I (2..+~ + .. + R t Rf sîn t egale. Cu m tensiunea U la bornele se poale sc rie: R RI este aceeaşi pentru toate re- ~=J!.. cu ajutonl l rdaţiei (2. 2-7..rece prin cele 11 rezistenţe legate in paralel f'lite egn l CIl s uma ('. R=RI .17) rez istenţe c) Retislell Je legate mixt. tenlelor : 1> _ rezlsten\e legate In derivaţie zistenţa e.. Legarea În deriva tie a re~is­ Fig. 1=11 + 12 + . Cind cele E LECTROTEHNfCA GENERALA 11 rezistenţe sînt egale cu Rl' rezulta: (2.16) rezu l tă (2. +~ R: R. (2.. . . 2-6.' R t ad ică: in/lersul re :isfentei ec/Jivale1!/e ~ (/ mai multor rezisfmje legali! iIl pa- Cind cele /1 rezistenţe R. FIg. Cu rentu l tolal cart' t. (in paralel) (fig..14) b) Rezisfetl(e iTI derilla(it. de unde rezultă : 1 -= - R R.15) se dedu ce expresia re ziste n ţei echivalente: R . + 1.. urenţil or ('ar(' tre c prin fiecare rezistenţ ă : R~nR. Legarea mix til a rezis len jeJor.

sînt în paralel.18) trebuie inm ult.in oh m i (O). cu care se adună. tromotoare F:. adică 0. într-un timp 1. Se ca leulează rezistenţa lor echivalentă Ra4' aceasta !'>c adună cu R!.rece un curent J. Pent. rezistenţa echivalentă J(' a acestora este In serie cu R.al in figura 2-7. 24. obţin ind R' : aceasta este in paralel cu R.1 )..1 9) Tinindu-se seatnii de legeu lui Ohm.21) treează . W ~ măsoarii iu jouli (J ). rezistenţa se încăl zeşte tr ansformării in că ldur ă a energiei electrice W.: (2. nu se ci se transformă) ."iT CONTINl1t1 R ezis tenta echivalentă se calculează în ace. in cazul reprezent. termenul al doilea d in relatia (2. Pc baza pri ncipiului conSCl'v[. Rezultă deci: 7.. R (2. cinrl prin sursă t. (2 .d in Energia e le ctrică (tota l ă) p rodusă (debitată) de o sursă cu o [orPi elcc. expresia (2. dat ă de relaţia I IV _ RI'I. tre bu ie ca energia produsă de o sursă să fie egală .alorii Inici (cal). I .h:. (2.in amperi (A).s caz din a proape in aproape . Ac-castă relaţie. R . 1 . este.ru a obţine energia W in c. expri mă legea J ou le -Lenz.. Deri: Q _ O. LEGEA Cind printr-o dtltorită JO ULE-L ENZ .CmCVIT& DI: CURE.secu nde (s).it CII echivalentul in calorii 31 Ullu i joule. se deduct': şi lif t.18) in care I es te timpul cît a t recut curen tul prin rez istentii. As tfel .orbitc de o rezistenţă electridi se mai poate scrie: W =RJ'lI = UJL = PleCÎnd de. Ia relapa " ' = U/l care Q-It. cu care este in serie. 2<1 RI'I..rii e nergiei (energia nu se pierde.20) relaţia \inÎndu-se s('ama de (2. In sistemul S I.J 8) a ('nergiei electrice :. ENERGIA ELECTR ICA rezistenţă Il trece un curent I.In . Ra ş i R.

la timpul in ca re ea (2 . din de vedere util. Puterea electrică debitată de o sursă absorbită de acest circuit este: Îll ci rcuitul legat la bornele ei ş i (2. energie uWizat1i = in circuitul de sursii exteriOr + punct energie pierdută.27) 1n sistemul SI puterea se măsoară în ". In cazul circuitului diD figura 2-1. rn mod analog.38 ELEX::I'ROTEHNICA GEl'IERALA cu energia absorbită (consumată) de circuit . pentru mă­ surarea puterii se roloseşte adesea un multiplu al a cestei u nită ţi şi all u m~ kilowattul (kW): 1 kW = looO W = l ()3 W . PUTEREA ELECTRICĂ Puterea este produsă e l ectrică este energia electrică raporta Ui.24).25) dedusă din expresiile (2. În interiorul surseI şi In practică.f.23) 8. 6'1O~ . energia consumată de circuit este energia absorbită de rezistenţa R a circuitului legat la bornele sursei ş i de ff'zistenta r din interi orul sursei. w I Puterea din relaţiile: electri că absorbită de o rezistenţ ă R se poate calcula cu una (2.21).18). In practică . . (2. Se poate scrie: (2. energia electrică se măsoară cu ajutorul contorului eleclric se exprimă in kilowatt-ore (kWh): I kWh=3.20) ş i (2.ali (\V). (2.26) dedusă din relaţia (2. puterea clectricâ totală produsă de o s u rs ă este : (2. de exemplu.22) EIl = RI2f energie prod usli +rJ2/.24) sau absorb it ă: p~ -.

= 0•272 220V /= - P U A • i R.0.06 kW ·120 h=7. I n stare 22<F 60 220 rece.xJ(ie. măsura puterea electrică se numeşte watf- ApliC4iie. Lampa are aceast ă rezistentii electrică numa1 la Inca ndescentă. -. O lampă electrică cu incandescenlă (bec electric) de 60 W şi 220 Veste aprind 4 ore pe zi.272 =8066 n.Q ltmă timp de: 1=4 h}ziX30 zile=120 h Energia consumat va fi: W=P/=O. la 10 ori). Această putere esle absorbită:l ntr .2 kWh..25)1: U' P U R. lămpile: cu mamenl metalic. sau: J W=7.25) : 60W =--.f'zislenta eleclridi a lămpii este [rf'falia (2.J()6 J. esle: P=60 W=O.-O..-" P /~ l' R.CIRCUITE DE CURE. Re z o I var e.27ZZ ..60.... Care este energia consum ată tn timp de o lună (30 de zile) ? Să se determine curentu l care trece prin lampă :şi valoarea rezistentei electrice a lămpii aprinse. T CO?<""TlNL"U .. conform enunlulul problemei. • kWh ' Curentul care tr ece prin lampă se deduce din una din relatiile (2. re zisten ta fiIamentului este mult mai mică (de circa .= 25 92 .2 kWh·3 6 ·106 ... Puterea lămpii.-' Obser. 37 Aparatul folosit pentru a mtlru.06 kW.

_ (:U MULA. adică acoperirea obiectelor CII un strat subţi re de met<ll 1)(' calc elrctro li ti c ă (ni ehela rt' . tÎrrulă prin + lip ăm int . în . bazele-. d de :lcr comprimat. Descompunerea unui cl('ctrolit cu ajut?rul curen tului eledric se numeşte elec/rolizii. să rurile 1.. CURENTUL PRIN ELECTROLlTt. galvanizare elr. solu ţiil e săr uril or. Electroliza arc numeroase aplicatii practice. P rin accasta metalul S(' distruge.apar renome ne de clectt·oliz:i. 3-1.i mit! eleclrolifi că.l'OARE · \ 1.).ellţa -"I f. ELECTROT.umezelii .01.. La loc urile cl ţ p ătru nd e re şi d(' ieş ire u c. e1ec[ro:i.IZA Unele lichide cu m sint acizii . Aceste corp uri se numesc COJl duc/o are de c/usa a doua sali elec/roli ti. p/"ovoci tl dn-~ ltn<.calod (fiţ:· . Fig. V \" "J/ . 3-1). iar cel legal la polul IlcgaU\. In pn\ctieă.in prC7. An .orÎ ~rave neajunsuri. :.. conduc curentul electric. Ei pol lreel~ prin diferite pi~sc meta lice in (·ont<lct CII pămintul. E lectrodul legat la polul pozitiv a l s ursei se II l1m e~ te QllDa. Eleclroliza. în jurul clcdrozilor apar produşi ('himki t·l·ZlIltaţi din descompunerea t'lectrolitulIl Î.ite. printre carc galvGlIosleyia. mantaua dt· p lumb a rablu• rilor.ii de l racţiunţ' tlcclrică:c u troleu. prod uci n ci u-se aştI-numita coro. ÎIl loc să ('Îrculc prin şiur.·urent ro nliull u. cum sint \evilc de apă.urcut ului iti aceste piese mclalkc . Trecerea curentului prill aceste lichide este Însoţită de p l'Od ucere a unor fenomen e ch imice. Curentul este.lpar ("\tre. trecut prin eleclrolili cu ajutorul u două picse lllclalic(' scufun datc in clectrolit şi denumite. La t rccerea curentu l ui. acolo unde l' xistă i nslalaţ.n\ii dt· dil'prrsie (v:lgabon zi) ('arc.CAPITOLUL III PUE.

eama energiri chimicc. clcclrolitu l intră iu rcae~ie chimică cu elecLrozii şi in circuit apare un curent dc(·lric. Cea mai utilizată piUi este l)i\a Leclanchi. 1.are Face cu pila să nu mai runcţioll czc. Depolarizantul este o substanţă care intră in reacţie chimică CII produsul care cauzează polarÎzarea pilei. eurcntul prin circuit şi tensiunea la borne rămînînd intre anumite limite prescrise. (în funcţil' d" tipul elementului) de la 0.tromoloare 1. adică. cii. este cazul elementelor galvanice.5 V. 3~2).. pile ş i (j(. Pilcle la care eleclrolilul este lichid se numesc elemente sau pile IImede.. lot astfel rcnome~ nele chimice pot produ ce energic electrică. şi dirbunele la anod. Depolarizanlu l este bioxidul de man ga n (p i rolllzilă) :JmesteC'nt ( ' li grafit ş i aşezat intr-un săc uleţ imprejuru l catoduilli (fig. .45 . rezistenţa interioar ă variazii. 500 Ah . Datorită fenomenelor eleclroehimice ce se produc la contactul dilltre eleclrozi şi electrolit. Pentru a inl ătura polarizarea pilei.). In ţara noastră S(' consll'uies!': atit. care se impart in două calegorii. Darii ('lcl'lrolilul est.e "isco. Prin capadtatea unei pile (acumulator) se inţele g" cantitatea de electricit:Jtc cure trece prin circuitul exterior legat la bornele pilei (acumulatorului) pînă la epuizarea 'lCcstcia.E. Dacă circuilul exterior pilei este inchis printr~o rezis tenţ:ii {legată la bornele pilei). sa u dOIlă mdale diferite). şi elf'lDcnte uscate (pentru iluminat şi Leleco tnusicaţii ).rucţ iile obişnuite se uzează elee lrod ul nC'g:alh·). c. ACUMULATO. pe unul din eleclrozi apare un produs chimic rău conducător de electricitate.0 forţă eledromoloare . 111 limpul trecerii curenluluÎ pUa se poate polari:a.. de rorm:'i cilindridl)... Caparitatt'<1 Imei pile se mii~oarfi in amperore (Ah).~ (~:l o past5. capacitat".pn. Acest. 1 Ah = a 600 C. in jurul e1eclrodului respecti\" se pllnc un depo!arizunl. E lecLrolitol este o soluţie de ţipirig (clorură de amon iu). pilcle se n\l~ mesc uşca/e. Un clcmcnt Leclunchc uscat arc următoarele caracteristici : fo rţa c. elemente galv:lllitt umede (pile LecIanche pentru telecomunicaţii ş i laboratoare). Electrozii ci sint: zineul la ca tod (este chiar cutia elementului.. pc măsura uzurii pilei Între 0.unwlaloare. pila producc energic clectrieă pînii la Ltzarca clectrozilor (Ia consl. pe :-. energia chimicli lransformindu~se in energic electrică. PILE ŞI ACU~fULATOARE După cum curenlul electric produce efecte chimice.25 . Capacitatea constitu ie o mărime caracteristica la pile (şi acnmulaLoarc). Pilele e lectrice sau elcmentele galvaniee primare sinl conslruite din doi c1etlrozi (cărb une şi un metal.uu: 39 2. Astfe l. apan~ În pilă .3 şi 50.lcc. se paraţi prin unul sau doi electro liţj. astfl'lincît nil curge.

unele pozitive şi altele negative. Acumulntoarelc eleclrice (sau elemente ga lvanicc secundare) sînt a · parate care. .: 1 _ boml llegaUvă. Pila Ledanche (sec.. Plăcile acumulalorului. 3-2. denumi t baeul aeumula lor ului.-. 1 _ dop: t _ born" potitlvt. de asemenea identice . tiune) . De aceea. 7 dcule\ de ptnw penuu depolarlumt : 3 _ perle de slicl~ pel'llt'U CelllraI'e şi Izolare.o:.:i. Se spulle C.'· tr<>U ţ: n _ c..ă energic cu ajutorul unOf reacţii chimice. 5Înl legate la boroa negati\'o. legate la o sursii dt! energie e l ectrică.id) ~ i acumulatorul cu fero-nichel (acumulatorul alcalill).. Îumagazinca1. "se incarcă".ive (anozii). elecLricii (aproape toL atî ta cît s-a consumnt la incărcaJ'ea lor) pe baza unor reacţii chim ice care se produc in sens invers decit la inc ăn'are.\ cumulatoarele ccle mai folosite sint: acumulatorul cu plăci de plumb (acumulatorul ac. iar cele negative (catozi i). care conţine o soluţ i e diluată de acid suHuric (cledrolitul). sac) de plumb Înc:'ircat cu diferite substanţe ad.- Deoarece la descărcare se produce apă. $ _ tnvl!liş Izolan\ e?:w.40 ELECTROTEHNICA GENERALA Elementele gah·allke.:lnt: 11 ele<.:lor (carton): 6 _ cap'!c dt' carton. uscate sînt standardizate prin STAS 808-71. Acumulatorul acid (CII plăci de plumb) se compune dinlNIO vas de ebolliti\ sau sticla. acumlllaloarcle produc energic. 4 _ tub de aemlre. sint formalr: dintr-un cadru (ramă. 9 _ electrod de cărbune (an()dJ : 111 _ deP<llarI7. ci<lului scade . Scăderea densităţii acidu lui este aproximati\" proporţională cu descărcare3. Reacţia chim i că reversibilă care . sint legate la borlla pozitivă. identice intre ele.!e<)trod al! z inc (~tO<l). se poate aprecia gradul .i\·c (anumiţi oxizi de plumb). prin măsurarea densităţii acidu lu i. Legate apoi intr-ou circuit electric.Ui la baza funcţi onării a('uOll1latoru lui este: PbS04 + 2H20 . ('U Limpul dellsitatea . In această fază se spune că acumulatorul Fig. in această fază acumulatorul "se descarcă" . 3-3). in care sînt scufundatc citeva plăci (fig.moci + PbS04 calod Inc<in:are I Pb OS!: anotl + 2HzS04 + Pb ('alod f . Plăcile pozit.

ţ Şi uaJ)<lc. ACt. cu pI' _ eile p .d \!ve: "1 _ ~er>nra\. . deei cu un {'urent mai nl!lre.. cu cît (":lpa('il~ l ca acumulat()rului este Jllai mare: in calculele practice !'('" po:th' lua r.lMCI. RI'zibtenţa interioarri FI a ullui aClunulator es L e.....orlOciu! de umplere: 3 _ bom/\ ucga' l' 1\ şi P\l.ui acumulator.~ de ICl:Uură a aCI!"~e !a C\I.u pentru deDun er~a impurltfiţ!!or ..umulatorul ui la descărcare..ATOARE de dcscârc:. Densitatea prescrisii este de 1. capacitatea acumulatorului scade. o restituie ac. Acumulatorul acid (secliu n~): 1 _ v .25 penlru acumulatorul iocărcat şi de 1.2 n unde r.2) .~:O.re p!kl : ~ Inel p .! li un1li clement de acumulator se eonsiderii 2 V. Fig.aU"" .bornA pOT.I. 1. 9 _ sP:I\.PlLE. 4 _ plăci ne).24 .. Pentru ('3lcule pr:leti("t~.i scurt. Capacitatea unui acumulat. = O. . 2 .~m "e: 6 _ pUtel po.. plăcile negalh'e . In general încărcarea şi clescărearea unui .. ntru fi"are " c"Jla~u lu! . 3-3.Oare fnt. forţa eIcctromotoat"o.hj~d Si puntea de lejjl. eu iJtit mai mieă.IcumuJalor lrebuie făcută cu respectarea strictă a indicaţiilor datt· tk fabrica conslrudoarc .18 pentru arumulatorul descărcat... 1..or depinde de regimul de descărcare.\re al un. 5 . Cu cit descărcarea se face intr-un timp O1. esle eapadtatca acumulalorului (În Ah) la rcgimul de descărcare de 3 ore.. Raportul : (3.lun'i a acute:..17 . Pentru încărcarea unui acumulator se consumă O energie elcctridi \V{ mai mare decît energi :l c..lCl"triC{1 1rd pc care.

forţa electromotoare a unui acumulator (sau pilă). LEGAREA PILELOR Pilele şi ŞI A ACUMULATOARELOB acumulatoarele pot fi legate (grupate) tn serie. Acumulatorul alcalin este mai uşor şi ma i rf'ZisteDt decit acumulatorul cu plăci de plumb..+-:-' e I (3. Notindu-se cu : e . In prezent. ~ R- E /"le -. in A. Q rapacitatea bateriei. q capacitatea unuÎ acumulator (sau pilă). şi poate fi descărcat complet şi lăsat in această situaţie fără să se degradcze. în n. acuOlulatoarele alcaline s înt din ce in ce mai mult întrebuinţate în industrie. in V j r . 3. Electrolitul nu ia parte la reacOe ~i. Electrolitul este o soluţie de hidrat de potasiu (KOH) cu o densitate de 1. O parte din acumulatoareIe cu plăci de plumb sînt standardizate prin STAS 443-52. 1 curenlul care trece prin circuitul exterior. in Ah. in practică. la iluminntul indh"idual şi la tracţiune-a clcctrică cu electrocare.rezistenţa interioară a unui acumulator (sau pilă). E forţa clcdromotoarc a bateriei formate.7 .3) Această grupare se roloseşte atunci cind este necesar să se siune mai mare decit forţa cleclromotoare a unui element. curentul printr-un acumulator (sau pilă). re rezistcnţa interioară (totală) a bateriei. Acumulatorul QlcQlill cu Cero-niche l sa u cu nichel-cadmiu este form at dintr-un vas executat din tablă de oţel nichelată sau cadmiată. 445-52 .2 V. EI admite şocuri de curcnt. în n . R rezistenţa circuitului exterior.. in A. del'ivaţie şi mixt. in V. Rand amentul energetic al acumulatorului alealin este Însă de numai circa 0. pentru tensiune se ia \'aloarea medie de 1. rt"=nr. 0. independent d(~ Îndirc.5 ş i in construcţia sa necesită nichel care este un metal relativ scump.aren sau descăr­ carea acumulatorului. el are o valoare de circa 0. legat la bornele bale riei. E=ne. in Ah. 444-52.-. se poate scrie: a) Pentru gruparea in serie a n elemcJlte identice (fig.<:i 4't6-52. el rămîn e neschimbat. alcătuind o baterie. tn calculele pract~ce. obţi nă o ten- .2 (24 Beaume). Q-q.+-'-.8.ELECTROTmNlCA GENII:RIdiA se numeşte randamentul energetic al acumulatorului. În n. ~ . l= " 1= -R-+-.

Gruparea elementelor in derivafie. e) Penlru gmparea mi:t:!ă a m grupe în deriva/ie {ormale din cUe 11 elemente ÎI! serie (fig. rt = . E l f /le I! (3. Fig. Această grupare se foloseşte atunci cind e.. tellsiunea la bornele bateriei se siml relaţia: calculează folo- (3... sau cind rezistenţa interioarii a unui element este prea mare. Gruparea elementelor în serie. /".6) . m ) l l=mi= R!'I J = R:~.=~.r [: rr -.---. 3-5. m l~m. In toate aceste ca zuri. 3-5): E=e.5) ~ ---.:=J!e.'. m m " R f Fig... Q=mq. + Il.m ' r+ . m (3. 3-4. i . Q=mq.r '" • Fig.ste necesar să se obţină un curent mai mare decît cel pe eare-l poate ela un singur element.~ R : r.!. ~ R + "'~ . Elemente grllpate mixt.. u f.!!. "{~e. ACUMULA70ARE b) Pen/rll grllparea ill derillCl{ie a 111 elemente identice (fig.r. 3-6): J:. 3-6..4) i= m:+r J.PILE.

suspendat in mijloc. S-a consta1. i'xistă şi ma'gneţi arlifici. 4-2.iuereuri care conţin fier şi au proprietatea de a atrage mai mici. maglle/i natllrali. avind o formă rombică. iar mioereurile respective. 4-1). potcoavă etc. 4-1. In afară de aceşti magneţi naturali. fabricaţi. din piese de oţel. S-a constat că polii d~ acelaşi nume se respinQ. are proprietatea de a se indrepta cu aceeaşi extremitate In direcţia aproximativă a pol ului nord geografic. .anumite procedee tehnologice. Un magnet in formă d~ ac. Cealaltă extremitate constituie polul sud. iar polii de nume diferit se atrag.. bucăţi s Fig. care se sprijină pe virful unui ac vertical (fig. după . tot de [ier. alungită. Proprietatea aceasta se Jlumeşte magnelism.'\t că forţele exercitate de un magnet au o intensitate mult mai mare la extremităţile magnetului. ~taglleţii artificiali au diverse forme: bară. de obicei. CIMP MAGNETIC tn natură există m.ali. Spectrul magnetic al unui mag· net ln formă de bară. Busola cuprinde de obicei o Iarnă magnetică. Fig.• CAP1TOLCL 1\' AlAGNETISM ŞI ELECTROMAGNETISM 1. Extremitatea care se îndreaptă cu aproximaţie spre polul nord geografic constituie polul nord al magnetului respectiv şi se vopseşte de obicei în negru. Dusolă . spre un pund numit polul nord magneti c pămîntesc. Pc această proprietate se bazează runcţionarea busolei. MAGNEŢI NATURALl ŞI MAGNEŢI ARTIFICIALf. care se numesc poli magnetid.

MAGl'. Faptul că atit magneţii. b. polul nord se va indreapta spre dreapta. . SPECTRE MA GNETICE se aşază un ac magnetic in apropierea unui conductor străbătut de un curent electric. se observă că pilitura se orientează după anumite direcţii. Dacă in loc de o singură spiră sInt multe spire paralele ale aceleia şi bobinc (solcooid) parcurse de curent. constituind un spectru magndic. dar ceva mai mic.' de conductor. iar in cazul din figura 4-3.."ETISM ŞI EU:~:TF~MAGNE. De exemplu in cazul din figura 4-3. care este următoarea . fillă Dacă pe o loaie de hirtie strbpunsă de o spiră parcursă de curent electric (fig. s-a putut dovedi că in jurul magneţilor se formează UD cimp magnt1ic. Astfel. busola B fiînd deasupra conductorului. oamenii de ştiinţă au căutat să explice cum se transmit forţele magnetice de atracţie şi de repulsie de la un corp la altul. se constată că acul magnetic este supus unei forţe care-l indreaptă totdeauna într-o anumită poziţie faţ. avind proprietatea de a transmite cu o viteză foarte mare interacţiunile dintre magneţi. 4-4) se presară pilitură de fier._IS:lr!1 Ca şi in cazul forţelor electrice din cîmpul electric. se observă că piJitura se aşază ca şi CUm spirala ar Ii un magnet. magnetic Pozitia acului de curentu l electric. polul nord se va indrcpta spre stinga. Dacă Fig. a. care re prezintă o formă aparte de existenţă a materiei. arată că Între magneţi-şi curenţi trebuie să existe o anumită legătură_ Această legătură reiese din Insăşi explicaţia ştiinţifică a proprietăţilo r magntice. ca in figura 4-2. 2. CiMP MAGNETIC DATOnrr CURENTULur ELECTRIC. Din această constatare se poate trage coneJuzia că şi curentul electric creează in jurul lui un cimp mag netic. asemănarea intre spectrul magnetic al bob inei şi acela al magnetulu i din figura 4-2 este mai accentuată . 4-3. Cimpul magnetic poate fi concretizat dacă deasupra unui magnet În formă de bară se aşază o foaie de hirtie pe care se presară pilitură de fier. ca in figura 4-5. busola B fiind sub conductor. cit şi curenţii electrici creeazii in jurul lor cimpuri magnetIce.

Aceasta explică şi faplui că dacă se di\"idc un magnet in mai multe părţi. care erau la Început aşezate ordollflt. . fiec. 4·6. 4-6) i ndică prin virful lor polul nord. Fig. in circulaţia lui in jurul nucleului. -. . Orienlar(. (p . deoarece circuitele electrice constiluite din electrollii atomici . cU polii de acelaşi nume indrcptaţ.f.::-~+- Fig.. planele circuitelor sint aşezate la intimplare (fig. La un material care nu are proprietăţi magnetice. ~. . ELECTROTEHNICA GENERALA Se ştie că atomii ullui ~. după cum electronii care CÎrcuJă intr-UD conductor constituie un curent electriC" tn acel conductor.. . deplasării . .~-e-~-€-~~ ~~~.( •.::---. -. Din cele expuse rezultă că UII dmp magnetic ::ce datorC>lză lotdeauna unor sarcini electrice (electroni) fie că este produs de un curent electric (care corespunde deplasării electronilor de-a lungul unui circuit electric). astfel cli micile circuite electrice se găsesc in plane paralele. ~·4. '\' ~ '7.. Dacă O piesă de oţel magnetizat5 este lovită puternic. efectul lor magnetic total 3nulindu-se. fie că este produs de un magnet (unde lOe produce dcpla~arca electronilor in interiorul atomilor. - ~ . ·1-7). 4-6). 'L!Il' 'l'N." . ~ '\' eL 1.. şi prin cealaltă extremitate. 1 . Orienlarea atomilor la un material nemagnetlc. 4·7. Fiecare c1cclron. -' . jar săgeţile respective (rig. polul sud respectiv .i in acelaşi sens (fig. &.. " . revin în pozi1îî dezordonate din cauza loviturii. V. " "'~'. -(7 li( 'l'A' !Ii + v.. Spectrul magnetic produs de o bobină (solenoid) parcursă de curenl. Intr-un magnet. 1.3 aiomilor la un magnet.1 .i!.. .arc parte constituit> tot un magnet. Spectrul magnetic produs de o spini parcursă de curent. ea se poate demagnetiza. constituie un mic curent electric in jurul acestui nucleu. . atomii sint orientaţi.~. Fiecare din aceste circuite se comportă ca 1111 mic magnet. după cum s-a arătat).. ' . 4-5..'!JJJJI)h :l P· Fig.. aşa incit efectul lor magnetic se adună. in jurul eliruia se rote~c eledronii cu mare v iteză pe anumite arbite. .. Fig.orp sînt cOllslituiţi dintr-uli \Iudeu ilIcărcat cu o sareină pozitivă..

după cum se arată in exemplele care urmează. Direcl. O dată cunoscut sensul liniilor de forţă . . în cazul unui conductor rectiliniu (fig. şi Fig. 4·9. al căror sens se găseşte astfel folosind regula burghi ului (fig. mărime vectorială. 4·10.ia inducţiei magnetice este direcţia pe care o capătă un ac maguetir. INDUCPA !'dAGNETICA. 4-9) foarte lung c. Sensul unei linii de forţă este considerat acelaşi ca şi sensul vectorului B . Curbele faţă de care vectorul B rămine tangent se numesc linii de forfă mgnefică ale cîmpului magnetic. UNII D E FORŢA MAGNETICĂ Cîmpul magnetic se poate caracteriza în fiecare punct al sau printr·o care se notează prin sim· bolul B . Spectrul magnelit al unui curenl rectilini u foarte lung. liniile de forţă se găsesc in plane perpendiculare pe direcţia curentului şi sint cercuri concentrice cu centrul in punctul unde conductorul străpunge planul.ic respectiv. Sensul liniilor de forţă magnetică se poate determina cu ajutorul regulii burghiului. 4-10) : sensul liniilor de forţă magnetică este sensul în care trebuie rotit un burghiu drept pentru ca acesta să Înainleze in direcţia şi sensul curentului. aşezat în cîmpul magnet. 4·8. Directia şi sensul vectorului B. Sensul inducţ. aceasta se aşază după direcţia liniilor de forţă .MAGNET[SllII 3.MAGNETlSM ŞI ELECTRO. parcurs de un curent electric 1. se poate determina şi sensul vectorului B al jnducţiei magnetiee. Dacă acest plan este materÎalîzat printr· o foa ie de hirtie pe care se presară pilitură de fier.ici magnetice se consideri! cel indicat de polul nord al acului magnetic. după cum se arată in figura 4-8. numită inducţie magnetică. Fig. CUI'MI '1" h c Fig. Regula burghiului cînd curenlul es te rectiliniu. În diferite puncte ale liniei .

. R. In caZllJ solenoidului sensul liniilor de forţă şe determină cu regu la burghiului astfel: l/ll burghiu care se roteşte ÎJI sensul curentului se dep lasează in sensul liniilor de forţă magneticu (f ig. 4 -12. .. Extremitatea unde liniile de forţă magnetică ies din hara magnetic-A sau din s01enoid eonstituic polul nord. \ ". Sensu l liniilor - de forţă magne tică la un solenoid parcurs de curen t.lgnetică in cazu! unui solenoid illelar (în formă de tor) parcurs le curent.. /' Fig. .--~/~ S' '~s· l \ '. Fig.egula burghiului cind curenlul este circul:... ..-#1 S ''''Joi' I I I I .1/ \ \ I I " / f r-'".--..s-au] trasat Fig. 4·11..1r. I I \ \ fI II I I \ .I-~Nt~. / * . ~ .. \ ~" I ' I I '\ \ \ • I 't I I lui t j \ I III \ I 1 \ \ II II I I .48 ELECTROTEHNICA GlCNERALĂ De asemenea.'iolel10idnlui paTcurs de eurent. 4·13. '1-13)... J '. . \ \ \ fi 1 \ 1 . . \ II ~. s-au trasat llumaÎ rîte patru li~ii de forţă în fiecare ('..~ k / I • I ". tu figura 4-14. Sellsu] liniilor de forjă m:...-/ -' I "' .... Pentru a se afla care este polul noni fan sud În cazul unui ~olenoid deci sensul liniilor de forţă in intcriorul. aşa cum se arată în fj .. pentru simplificare." I II 1 I I •: . Sensul liniilor de forţă magne tic ă la un magnet in formii de bară.. urik 4-11 şi 4-12 unde.az..--. C!itc ~ufic icnt ~ă ~c cunoască sensul curentului şi apoi ~ă se aplice regula burghiului. iar extremitatea unde liniile de forţă magnetică intră În hara maglletkă sau În solelloid constituie polul sud.. se poate preciza sensul liniilor de forţă şi cu ajuLorul acului magnetic în cazul unui magneL şi aJunui solenoid.. . 4· 14.. Fig. \ • \ I I 1 I 1 \ \.--" /1 .

iar suprafaţa l'. Lilliilr <le for\r. eu tiimbolul T. atunci expresia: (' .15 s-a reprczcntat un magnel în formă de harti. . ca ~i în (:azul din figunl. liniile de fortă pot da o imagine şi awpra felului cum variază \"aloarea inducţieÎ magnetice în di\"eHe locurÎ. Dacă intensitatea '·('ctoru lui inducţie magnetică in interiorul ma!(ndu lui l'~ll: D. Valoarea inducţiei magnclice este propor~ională C'U desimea liniilor de for1ă. rste S.lt citeva linii de forţă in interiorul magnetului. FLUX DE ll'D U CTJEprAG~ETJc. iar prÎn faţa A'B' CD'.:\ In fij. S-au IrM. Sensul lor ~e poate aria folosind regula burghiului.1 ) . Jn fclul acesla." D' ." B"C' D" (pe care ye('forul n estr p(' l'J)('nd icIlJ~r in :oricE' punct).ecţiunii .tura 4.MAG-1'<ETlSM ŞI ELECTHOJl.4" B"C:' n".. In com ecin ţă.'1'B'(. polul ilonI al ma guelului.tI Hen ş i A'R'C'D' precum ~i pe orice se{'ţiune făC'. Iinîîb de forţă magnetică ies din magnel. Ind uqîa magnetică sc măsoarli cu unitatt'lt de măsură numită lesla. Se ob se rvă că p rin faţa _\RClJ liniile de forţă magnetică intră in ma gnet. Fig. 4-15_ Fiultul magJ1('lic În interiorul unui ma~l1et. cum este de exemplu ~('ctiuncn . faţa AB CD constituit: polul su c] .4. 4-12.. sin t pcrpelldiculare pe felell' . iar fatA .lAGKI-:TIS"t liniile de forţă magnctică produ~e dc un solcnoid În for mă uc tor (ind) parcurs de lin curent. ută prin magnet perpendicu lar pc axa HI (adică sec~iunea drraptă).

iar indu ctia magnetic ă In tesln.t de inductie magnetică in raport cu suprafaţa S. sau pe $curt (luxul magnetic. Caml bobinei inelare. Fluxul de inducţie magnetică.:: magnetic prin suprafata S" cleearece liniile de forţă respective trec prin suprafata S.ELECTROTEHNICA GENERALA magnetice mulliplicată cu valoarea suprafeţe i pe care inducţia magnetică este perpelldi cu lară. tn figura 4-17 se cons ideră o bobină inclară parcursă de curenlul electric 1 avind razll cercului mcdiu e ga l ă cu r. 5. S (4 . pentru simpl ificare.2) de n spire este: 4>=n·B·S. Dacă suprafaţa S se măsoară în metri pătraţi. numai linia din axul bobinei). Din relaţi a (4. se numeşte (lu.1) rezul tă: valoarea B~ . fluxul magnetic raportat la o spiră este : in figura 4-16 s-a considerat o bobină cu n spire.ie de forţă. pentru intreaga bobină ( 4. iar fluxul magnetic total. 4-16.· adică inducţiei . in cftcva cazuri care se intilnesc mai fre cvent. spiră avind in interiorul ei de liniile de forţă ale unui cimp de inducţie magnetică B (in rigură s-a reprezentat. In orice punct al acestui cere mediu care reprezintă ~ i o Iin. rezultă pentru fluxul magnetk o unitate de măsură n umită webn ( Wb). Flu)(u! mag· netic al unei boblne. se notează de obicei cu litera mare grecească Il> (se citeşte " fi·') . Se întrebuinţează de multe ori şi expresia : "nu:. ma gnetică vectorul induc tiei curenţilor . Dacă această bobină este străbătută tp=B oS.1 ) Fig. INDUCŢIA MAGNETICĂ ŞI INTENSITATEA CiMPULUI MAGNETIC DATORITE CURENŢILOR ELECTRICI tn aplicaţiile practice csle util să se cunoască inducţia magnetică datorită electrici. fieca re su prafaţa S.

o.1 ..5) unde : n. valoarea inducţiei magnetice este: B =iJ...te tangent la acest cerc. Valoarea acestei permcabiiităţi este: 4~ \Vb iLo = 101 A'm· Se numeşte permeabililale mugllelicci relativiI !-l . se imparte valoarea indudiC'i magnetice la valoareo permeabilităţii magnetice a mediului rl. rnportul dintre permeabilitatea n1agnelidi.l a. Dacă lL.o. _ " este numărul de ~pire pc unitatea <It.. mediului şi aceea a vidului flo' adică: .= .azf! de obicei CI1 H. " .ii. fn general . miu t) şi depinde de proprietăţile magnetice ale acestui mediu . a unui mediu. J (4.4) (4.17. care poartă numele de permeabililatea magnetică ti vidului. permeabilitatea magnetică se notează tot cu jJ. se poote scrie : '" . I.specU'\-. Jnduclia mag~· 1ic:! Inlf-o bobina inelar.'.. care este tot o mărime vectoria15. se ohţine iTI/emita/ea cimpului magnetic.ECTROMAGNE'l'ISM 51 lnagnetice B e!. Dacă se nolcuz:1 ru n numărul de spire şi cu llungirnea cercului mediu (21":1'). (4. Cl"' se nolc. sensul vectorului inducţiei magnetice este sensul il] care se deplasează burghiul alunci cind este rotit în sensul cu rentului. permeabilitatea magnetică a unui mediu oarecare se notează cu litera grecea)'. 4-17.că !L (se citeşte . Cînd mediul este aerul. I In aceastfi relaţie intervine şi ractorul ro.MAGNETlSM ŞI ~::J. fiind practic egală cu permcnbilitatea vidului . Pentru a aria sensul acestui veetor se aplică regula burghiului.3) Fig. In cazul bobinei indarr: din figura 4. . lungime a IJobinei.

direcţia vectorului inducţi e magnetică ii şi intensitatea cimpului ii. coincid cu direcţia axului bob inei. Intr-un punct dc pe axul bobinei." grosimea ş i cu cIt punctul considerat este mai depărtat de extremită ­ ţile bobinei. iar lungimea in metri. iar ya lorilc sint date de re l aţile. Direcţia acestei forţe este perpendi cuIară pe planul constituit de vectorul inducţi e magnetică B şi de dire c ţia curentului 1. Fig. Dacă direcţia curentului este perpendiculară pe dire cţia liniilor de forţ(magnetică. cu cit bobina este mai lu ngă in raport . 6. Dacă intensitatea curentului se măsoară in am peri. după cum rezultă şi din relaţiile arătate mai inainte. In figura 4-1 8 se H=-l =n. Inducţîa magnetică Intr·o bobină dreaplă. Corţa electromagnet ică este dată de form ula : Fo rţa (4 . Valoarea intens it ăţii cîmp ului magnetic este totdeauna proporţională cu in tensitatea cure ntulu i care o produce. Explica ţi a denumirii acestei unită ţ i rezultă din ultima relaţie. valoarea forţe i obţine in newtoni.ctromagnetică. şi parcursă de cure ntul 1.ELilCTROTI:HNlCA GENERALA coincid cu direcţia ş i sensul vectora lu i B. Sensul se găseşte Colosind regula burghiului. rezultă pentru H o uoitate de măsură numită amper pe metru (A/m) sau am per spirc} pe metru (Asp/m).6) Cind B se măsoară in tesla. I. consideră o bobin ă dreaptă de lungime l. 1 in amperi ş i 1 in metri. I " Aceasta este cu atit mai e xact. F se . 4· 18. FORŢE ELECTROMAGNETICE ŞI FORŢE ELECTRODINAMICE F care se exercit ă asupra:u nui cu rent situat într-un cimp magnetic se numeşte {arId elt. cu n spire.: Direcţia şi se nsul vectorului ii Caml bobinei drept e. .

XIV-XVII). Acest sens al curentului este indicat Îp.cstc dirijată in sus sau în jos. iar vîrful degetului arătător să se . Forţele electromagnetice intervin in ( cap .ă magnetică ale curentului.arată sensul for lei F.getui mare desfăcut. Curentul 1 este perpendicular pe plan ul hirtiei şi se presupune că are sensul din faţă inspre spatele hîrtiei. figură printr-o cru ec. iar cru cea ar reprezenta coada săgeţii). verticală. Aflarea sensului fortei electromagnetice.Gr.TLSM ' ŞI ELECTROJl. a Fig. R ămîne să se determine dacă forţa P. dimpotrivă. conform regulci burghiului..ale cimpului magnetic B să intre În palmă. dcoarec~ liniile de forţă ale cimpului magnetic dat de curent au sens -con trar faţă de liniile de forţă magnetică ale cimpului magnetic de inducţie B. va fi. 4-19.tJl. S-au punctat cercurile care rep rezintă liniile de for[. b): Se aşază mina stingă astfel indt liniile de forfi'! . în partea infer ioară a conductoruJui.ceste linii au sensul orar. Se presupune că ve etorul inducţie magnetică B este orizontal şi d rijat de la dreapta la stinga ca În figură. 4·19. iar liniile de forţă rezuI bnte se indescsc. virful lui . efectul lor se adună . In partea superioară a Conductorului. au acelaşi sens ca şi liniile de forţă ale cîmpului magnetic produs de cure tul I. s-ar fi indicat dintr-un punct (Punctul ~ reprezenta virful un ei săgeţi.qăsea ţcă in sensul curentului I. Dacă sensul curentului ar fi fost invers. • a) b) Se maÎ poate afla sensul ~forţei electromagnetice şi cu ajutorul regulii miinii stingi (fig . în cazul dat.ETISM In figura 4-19. liniile de forţă ale cimpului magnetic de indu cţic B . adică de jos in sus În cazul figurii. Regula este următoarea: Sensul for/ei eledromagntfice F este dinspre liniile mai dese inspre liniile mai rare. a se arată procedeul care trebuie aplicat pentru a se-putca determina sensul acestei forţe . ele se rărest. A." ţinind de. adică din spatele hirtiei spre faţă. in care se ·găseşte curentul. Forţa F fiind perpcndiculară pe planul Iormat de B şi I.'tlAG:-i!. funcţionarea maşinilor eleetrice .

1 7 1'0. paralele. .-2"1":-12 Aceeaşi fort ă se \'a exercita tele sint de respingert'. adică: (4. Din accastă cauză. r • Fig. Forţa la carc csl~ supus un curent care ~e găseşle intr-un cimp magnetic produs tol de lin cu rent se numeşte forft1 eledrodinamică. rectilinii.2 N_ ~ For­ ' • 2-'-='0.Îrcuit este proporJionaltl CII produsul i1Jtensifă!ilor relol' doi C/ll"rn(i.EL!:CTROTEHNICA GENERALA . MaşinjIe electrice trebuie astfel calculate.uolvGre_ Inductia mag netică datorită curentului /.'or(a elec:lroditlomică.1 asupra condue!orului I parcurs de curenlul 1..=1000 A cu sensurile din figur~. Fode electrodinamice Între doi curenli paraleli. Aplicaţia 4-/ (fig. sînI parcurse de curenţii 11 =/. şi produsă fntr-un pune! oarecare al condudorului 2 este: FurIa exercitat ă asupra conductorului 2 pa rc urs de curentul 1.7) 1 . şi -1000'1000.= . Fig_ 4-20_ Circuite electrice Între care se exercită forte eleclrodinamice. la distanta a=IO cm UIlU] de altul. 4-21)_ Două condudoare / şi 2. [. va fi: 4 -or . incit să rezistc Ia acţiunea forţe lor electrodinamice./ 10 F= B . care se exe rcită asupra fiecărui <'. Ce fode se exercită între conducloare? R.-/-/l= _ _ / -1. 4-21. In caz ul din figură fona eleelrodinamică F tinde să apropie cele două circuite_ Maşinile electrice au bobinaje constiluite din spirc slr:lbăl ule de curenţi electrici . pot apărea forţe electro dinamice care să deformeze spircle şi să deleriorczc materialul. dacă curenţii sînt intenşi. r. de lungime 1= 100 cm. In figura 4-20 se consideră două circuite situate in aer şi parcur~ de curenţii Il ş i Iz.

H = n.I:CTROM .. iar II .10) Datorită cîmpului magnetic produs de curentul care străbate bobina.8) se obţine: B.9) I Fig. ad ică n. în interiorul bobineÎ apare o indu eţ.. Apariţia in oţel a acestei inducţii magnetice de valoare mare se cons tată experimental prin magnelizarea oţelului adică . 8 (4 .m s-a arătat În paragraful 2. numărul de spire pe un itatea de lungime a bobinei. a se consi deră o bobină de lungime l cu n spire. Dacă se lasă să treacă un curent electric 1 prin bobină.. ie magnetică. ~8 este permeabilitatea magnetică a oţel u lui . şurată In figura 4·22.8) in care. b _ ciclul <l e hlsterezl..s al ole. f. inră· in j urul unni miez de oţel. atomii miezului de oţel se orienlează aşa cu.=nJl.Mi\GNETISM ŞI E. 4·22. prin faptul că permeabilitatea magnetică a oţelului este mult mai maTe decît aceea a aerului.l.lulUl Inlocuind În relaţia (4.efI . l. In miezul de oţel apare o inducţie magnetică mult mai mare decît dacă bobina ar fi goală. GNETtSM 7.MAGNETIZAREA ŞI DEt\lAGNETIZAREA HISTEREZIS OŢELULUI. (4.. Se ştie că \·ectornl intensităţii cimpului magnetiC' are yaloarea. (4.\agnetizarea otelului: a _ bobinA cu miel de oţel .

care a rămas în otel.loarea aceslu i magncti sm remanenl depinde de calita Lea otelului.luri se d c. Curba OaA eare :traLă cum variaz[l induc ţia magnetică. Dacă se obsuvă pe.el in funcţie de variaţia intensităţii cîmpului magnetic H (carc este cauza inducţi ei magnetice). variaţia indue ţ iei magnetice n În fun ctie de H conform curbd OaA . figură CU I ba Oa il. Aceu!ta se datorcşte faptului că permeabilitatea Il.\ GENERALA oţelul devine un magnet. fn fig ură se observii că În momenlul cînd H a atins valoarea negativă -Ha illduclia magnetică in otel s-a anu lat.antă.casta. Ate. Această c reştere a intensităţii cîmpului magnl'tie ~e obţine prin creşterea curentului J pînă la valoarea la care se obţine intensitaLea cimpului magnetic de valoare IIm. dar nu mai arc ac("!ea.5ti ELECTRQTeHN!C. Se oh ~en·{t e{t de data ac. se Ilum (·~te fllrba de ma!}nefi:are a oţelului .. este necesar să se producii în otel o valoare negativă penlru intensita!eJ cîmpului 1llDgnetic H. se deduce di inducţia magn('tică B nu (Teşte proporţional ('u II . inducţia magnetică B s. rind FI s-a anulat (oielul moale). adică Ulm variază magnelizarea oţehtluÎ . ci arc.. se vede că inducţia magnetică devine negat i v ă.)poi erqt. Cînd oţ. b se aratf\ ('u m variază inducţia magneti('ă B în oţ. deci pentru a anula inductia Br..Bm pentru valoarea -Hm a intensităţii CImpului magnetic corespun7. Intensitatea cimpului magnetic . prin mi cş orarea intensili"iţii cîmpului magnetic de la va loarea +Hmla ze ro .c foarte repede (portiunea dreaptă a curl. sau {r. nu r. se demagnelizea : ă.nă. otel ul ş .lu l are magnetică . În ceea ce priveşte. pînă ce atinge valoarea .Îmine const. in loc să revillă la zero. pă~lreazii o anumită val oa re n. altele.. Curba OaA arată ac ca~ tă variaţie atunci cînd intensitatea dmpului magnetic 11 creşte de la zero la () anumită valoare maximă Hm. adieă dc\"inc un magnet mai pute rnic. Unele. lllereu va lori mai mari. dimpotrivă.I~:la arată că de~i cauza care produce maglletizarea.. magDetizea7. păstrează un important magnetism rcmalH'nl ( o~('l ll i dur). In figura 4-22. oricit s-a r miiri intensitalea cîmpului magnelic FI in dlwţ. cu aUt oţelul se magnetizează mai intens. o\el uJ !Ilai p{\slrează o anumită magnetizare c orespunzătoOlre induc i iei magnetice B" care poart ă numele de ma!lnelism r cmallcnf. Cn cîL inuucţia magnetică in oţel este lIlai In:Jre. Se spune cii oţelul a ajuns la salura{ie magnetică. . Apoi olel ul se salurează din nou.d OaA). pe eare le aVUSeSe atunci cind H cn~scuse de la O la + Hm.ă aproape complet. pină la zero. Daca se întrerupe curentul in bObi. ia r dincolo de Jluudul A. + Pentru a iacc sii d ispară acest maglletlsm rema nent. de la valoarea Ia care ajunsese. Ac{!asta în seam nă că se schimbă sensul magnelizării în oţeI. Se c ontinuă apoi experienţa.a demagnetizat complet.Ho pentru care induclia magn e tică s-a anulat. V. Aceasta se obt ine schL'llbtnd sensul curentului în bobinii . oţJo·. adică II. illll uc pa magndidi .se vede tii la î nceput n creşte ffi:li incet. ci yariaza dupi"i o anumitii lege (atunci cînd H vadazii). se numeşte cimp caera/ir. Dacă se micşorează mai departe fi .ător punctu lui A '. a disp i'iru l . se c onstată că miezul de oţel pierde proprietăţile magnetice. pentru ca apoi lTcştC'l"ca sii fie din ce in ce mai înceată. astfel incit atunci cînd II revine la \"al oarea zero.rţa coercifit'ă.cade... Scăderea induc jiei magnetice continuă dadi H scade mai departe. in funcţie de variaţi a illte nsită~ii t:Împului magnetit.şi valori.. Aceasta se obţine micşorî nd intCllşihlte<! curent ului din bobină. adică acolo unde era pui ul nord ge formează un pol sud şi invers. i:l magnetică (deci m:lgnctizarea oţelului) rămîne la O anumit ă valoare maximâ egalu cu Bm.

undea inductiei maRnetice + B •• In siirşit.. De asemenea.ifI" v.~ " Il ..i. care ~e opune acestei mal"(netizări sau demagneliziiri. Prin creşterea mai departe a in1 ensităţii cimrl1lJui magnetic de la I lie: la valoarea maximii +H . Faptul că pe curba A lo de demagnetizare. induclia magnetica nu se anul e ază.:i. După ac(>as!a. de la cU\'Întu! gtf"("e..M. dupa ramura d il curbei din figură. S 6 1 8 IO'. dar in momentul clnd intensitatea cimpului magnetic s·a anula! din nOII.-\G~I':'I'ISM ŞI ELECTROMAGNICTlSM ind . iar curba respeclir:d. fl('jizare A beA 'dA.. inducjia magnetică.. ad icil inainte ca otelul să mai fi lost magnetiza1. care corespunde cll~bti A berI 'dA. lia magneticil minimă -B". 8 ". Bar!'! de otel In cimp mag ne!!c . In forma de potcoavă. 'iJ" o . s~u r..!i intirziere." . indllcjia magnetică variazii mereu după acelaşi ciclu..ld şi invers). ceea ce se poa te constata e xperimellt~1. pentru ca inducjia magnetiai IIl!gafl:vd ~ "" anuleze (să dispară din nou magnelismul din olel).~ ~}4 rl> 0.. un magnetism de sens contrar (polii magnetîci s·au inversat) aceluia care wrlS..'0 ( f ~clnd sli va rieze curentul din bobină.1 se magnetIza sau demagne!iza {l\e!u\ trebuie să se consume o an umită e!1("r ~je. Energia care se consumă se tra ns · form :.. nu a dispărul. de la valoarea Iii care ajunsese pentru .1 J QI iJ. ienomenul este. aşa c.a valoarea mfn!mll -Biti. adică H. variind in mod continuu valoarea intensit!jii cîmpului magnetic între -.4Jlllm!&1f . astfel tncit se in· chid~ ciclul în punctul A.s..!i :lpoi se face să crească intensitaiea Cîmpului m~gnelic de la valoarea . In figura 1·23 se dau citeva curbe de magnetizare pen tru fontli şi unele calitl'iji de ole! utilizate 111 practică . Bara de ofel. adică mag nt-tizarea . In con· ~eci nl.i.lii de cauză se observă de altfel de-a lungul intregului ciclu de magneii1. care sA Invingii acellstii cauză care se opune.~ t e proportională tocmai cu aceas tă energie. lmealllnă că el este totu~i magnetiza! la maximum. Fii!.>i:s treazii..c hysterezis. după cum s-a ~ntal.lI.H"" la \"iIioarea zero) se consta t ă cii şi inductia magne tică incepe s.:ag nelizarea _ a rămas În urma cauui. 4·24. \' s lH V 0-' V o.~.f' ""'! • V 1 J '.Hm la 7.lrebuie ca intensitatea cimpului mal!"dic si. nUITai cii in sens invers de felul in care a fost magnetizat prima dati! (polul nord a deve nit p )1 <. Din această cau. tnseamnii că efectul . Dac. curba de magne· corespunde traseului OaA..iro:a zero la villoilrt-a . . Această rămînere In urmă a efedu· lui f.7 0. Curue de Illagnetiure. avînd o permeabililale magnetici mult ti13. ajunRii ta valoarea pozitivă +Hc. c.4 #1 ~(6/ F. aceasta arată că oţe· lui .. Supraiaja î n chi să de cicl ul tle lljslerezb e. !nl1rzia l de o cau7.... de l. In momen tul cind ~ auzfl care producea magno:t(z8rea ..adică B r. D~ ctle ori se magnelilează sau se demagnelizează o bucatâ de olel. i IC ! ) 1/ 0'1 CI olel {~ 1/ 1/ &r V .urba de Ilis/uezis. pentru . / 0. ci mai păstrează valoarea -B r . :-'umai prima dată.:lr.!i creascii."'""1 . fenomenul poartă numele de hislerezis. care inseamn. apoi in ciildur ă .are şi demag.H". i~r olelll) se magnetizcaz~ şi se demagneiizeazli ~uccesîv . In ligur::t 4-24 s·a considerat o bucată de olel in cimpul ma~netic produs d~ un mag· 17ai mare. 4·2:.jd< . şi -N". ddul menţiona! se num~!e ciclu de hislu.. ci a piisiral valoarea + 8.o. inducjia magnetică creşte de la \ij'O. adică H s·a anulat.

Din această cau:(:ii. . care alrage ~lrmăt\ll"a A de oţel fixată p rin inte rmediul lamei de o ţel L il) punclul O. cireu itul se intrerupe În dreptul şurubului S.o infăşnrare parcursă de. fn sfirşit o a treia categoric (aurul. poartă Ilumele de eledrolll((fJnel .diamog/leli ce . tu momeulul cînd ann<Hura a fost atra~fi .s slrudi\"fi a UJll'i soncrii electrice ..tfe eledrică. Prin faţa din stînga a barei de olel intră liniile de Corp magnetică. În bara de otel.ale se bazenză funetionan'a a num('ro~\s(' tiD puri de electromagncţi jnduştriali. eromul. Fierul şi aliajele sale au o permcabilitate magnetică mult mai mare decit aceea a vidului . Alte corpuri (aluminiu]. hara devine un magnet. elertromagnelul îşi pierde (". linîîle de iorţă sint mai dese. antimoniul) au permeabilitatea magnetică cu foarte puţ-in mai mică decît aceea a vidului . platina. ELECTRO. inseamnă dl de cîte ori nu mai treee curent clectri(" prin înfăşurat·e. Ncmaitrecînd curent prin Înfăşurările electromagnetului. de CXf'm plll. 8 .uprul. iar prin iata din dreapta liniile ies din bara de oţel. cu polul nord la dreapta şi polul sud la stînga. un curent electric devine magnet. Asemenea materiale. De aceleaş i proprietăţi fNomageticc se bueurii. materialele !ie pot imparţi in mai multe categorii.ELECTROTEHNIC A GENERALĂ mai mare decît aerul. făcind 1·:25. Astfel de corpuri se numesc paramagnclicc . Un ('xcmplu de folosire a ell'dromagncţilor este sonCI"1 ~\ d('drieă. Un astfel de magnd. Cind se. Hpa~ă pe butonul n. c. L tu ri. argintul. şi cobaltul sau nichelul.liitătilc lui magndicl'. şi aceasta sub efectul dc arc <lI lamci " revine in poziţia iniţiată . zincul.gura . Matcrialc-le magnetice utilizate in practică sint descrise la capitolul X. Aceste corpuri se numesc. schema (:0. se numesc {er01mlgnelice. forţa de atracţie asupra armătur i i incetează. Sonerie diu nou contaet cu şuruhul S şi restahilind a s. Din această cauză.J-2~J este reprezenLa!:. Pl' aceaslă propriet. Deoarece oţelul moale arc Uil mag"uetism rcmuucnt neglijabil. magnetică Din punct de vederc magnetic. paladiul) au o permeabilitate magnetică care depăşeşte cu foarte puţin permeabilita~ea magnetică a vidului. iar valoarea inducţiei magnetice este mai mare deci! în aer.lI cu pătratul ind\lcţiei magnf'tice (82) . se comportă ca şi cum ar l1Isa să treacă mult mai uşor Hniile de ior ţă prin oţel decît prin aer. ~(' Incnidt' circuitul alimentat de bateria de pile P şi un curent electric trece prin Inffişurările A c1cetromagnctului E.MAGNETI o bar[\ de oţel moale Înconj urată de. pulind atrage pÎcsc de oţel C o forţă proporţională .

Principiul de funcţioua re al ac-estei frîn e este arăta t in figura 4-26. liolidar c u arborele O Ş(' fixează lIil t ambur T. de c1cctromagnet. :-Iring'{' cu pu lert' band a /3 as upra tnmburului 1'. La paragraful 10 al acestui capitol se arată cum H'.şurările eleclromagnetului. Frînii cu eleclromagnet. oscilind in jurul p unctului . care in consecinţă va lovi clopotul C ori de cite ori va .'lJlHrale. St' Iasă să treacă llIl curent electric În i. Cind se r i d i că mina de pc huton.(' gă!<e~tl' hand" dl' 01 e l B p rin ~ă de pirgh ia P În punrtele fJI ş i p~. : atit timp cît se a pasă )le bUlon.r aplica!ii prattÎ('C' il} rtalizarc" diferitel or . de un motor t' 1 ~drie trebuie să fie uneori frina t rapid. Fig. Cind frÎnarea trebuie sit in(~elez c. 4·26. frina ("li eledromagnet. Astfel se com pensează efectu l greutăţii G ş i se slăbeşte banda R din juru l t ambul'U lui . p ot folosi c l cclromaglleţii pentru rid icarea şi deplasart'a diw rselor greutăţi.a . CInCUITUL MAGNETiC In figura 4-27 se consideră o piesU de oţel inl. din cauza marii permca- . Tn ~Icest scop.~AGNE:'l'IS:'II. Liniile de forţă ale acestui cimp se vor str in g<' În interi oru l piesei dt' ote l. Se presupune d'1 arbordc O antrenat. greutalea G a('~ionează asupra extre mităţii diu sti nga a pirghiei P. r ElecLromagnclii î şi gălic:-.d. După Cllm se ş tio:."lară. in juru l căruia 1. ca rc. ŞI ELECTIIOMAG NE:TISM 59 eOllLiuuitatea circu itu lui. care atrage iarăşi armătura ş. de exemplu. Acest eJedromagnet a trage armătura S3 11 in fo rmă d e tijă .fi atrasă. Din nou trece curent prin infi".lobina b a unui electromagnet E. O a lt ă aplicaţ i e o constituie. de pxe mplu . rid ic ind -o. a vind pe o anumi tă porţ iune o inrăşurarc constituită din II spirc pnr('urse dc curentul 1. 9.m. aet'st CUI1!Ut dă naştere la lIU cimp ma gnet ic. q. i n timpul frînării. armătura are o mi şcare perm:'tuentft de du~te·villo. şi utilaje e lectrice. funcţionarea sODl'rie i iDCi'le:iză. Prin intermediul unei pirghii armălura este solidari"! cu o piesă m i că dt' metal /1.li.

60 ELECTROTEHNICA GE. F ormula de mai Înainte se aseamănil ca formă generală cu formula corespunză t oare' legii lui Ohm."fi:RALĂ bilit5:ţi magnetice a acestui material. Valoarea n inducţiei magnet ice de oţel este .11 ) ia r se numeşte {orfa (sau tensiunea) magnefon'otoau. Deoarece cu cit reluctanţ a este mai mare.·ll $ . (j. se vede că mărimea num ită rcluctanţă se comportă ea o r('zisten~ă magne tică faţă de flux. pi1rtiM prin I!aloarea reluctanţei magnetice. cu atit fluxul magnetic este mai mic. Sensul inducţiei magnetice ca şi cel al liniilor de forţă magnl'tic2 din oţel. Circuit mag· netic inelar. B=u. Forţa magnetomotoare nu este o for ţ-ă mecanică. care sint cercuri concentrice cu centrul in O. relaţia de mai inain te ca re dtl valoarea fluxului magnetic (J) în runcţie de forţa magnetomotoarc F ş j de rcluctanţa magnetic:1 R. (' . Drumul pc eare-I parcurg liniile de Iorţă magnetică (fig. -[' . I in care l este lungimea medie a inelului de oţli'l. e xpresia: rQ=~ e5 se numeştc reluclanţa magnetică a miezului Făcîndu . după cum legea lui Ohm este legea circuitului electric.13) ceea ce arată c ă fluxul magnetic este egal cu forţa magnefomotoare in. <1> = ~.1 2 ) de oţel. 4·27. r fiind raza cerculu i mediu al inelului. ci trebuie co nsi derată drept cauza care produce fluxul magnetic. nI I '5 = -..se inlocuirile. Din această cauză. fluxul magnetic corespunzător unei sp in:. . "5 /lI I Expresia . 1= 27rr. '1 ~27 ) Sf' nu meşte circuit magnetic.· . se poate s~rie: (1.1 = r".... - rJ2 "J C.=nI Fig. 8 Dacă se notează cu S suprafaţa Înconjurată dc o spiră. . se află folosind regula burghiulu!.este: c1I = B·5= :. poartă numele de legea circuitului magn eti c.

trice este necesar să se obţină un flux magnetic cit mai mare. fn acest scop. Circuit magnetic inelar cu intrefier. La maşinile.el se numeşte {orfă porlanfii.MAGNIc'TISM $1 ELE.a porţiunii de Legea circuilltlui magnetic se scrie in acest caz: (4.feet o mărire importantă a reludan!ci circuitului magnetic.14) Introducerea unui Întrcfier arc drept e. dat fiind că aceleaşi linii magnetice trec prin oricare asemenea secţiune. fu acest caz.mţ.. şi anume o porţiune de oţel de lungimea 10 şi o porţiune de aer de lungimea la. se micş o rează reluctanţa magn e tică. după cum se YU arăta la studiu! maşinilor electrice (cap. adiră: şi reluct. tJ-"S Fig. Forţa maximă cu care Ull electromagnet poate atrage o armătură de oţ. Valoarea acestei forţe porlante indici:i şi valoart>:! greutăţi i pieH'.Î ce poate .'lletic se hazează pe legea circuitului magnetic. 10. La aceste maşini. calculul fluxului maf. făcîndu. XIV. GNETISM Fluxul magnetic <l> d. Porţiunea de aer din circuitul magnetic se numeşte infurie/'.XVII). fn figura 4-28 s-a presupus că miezul de oţel este intrerupt pe o portiune mică avînd lungimea la.se intrefierul circuitului ma gnetic respectiv cit ma i re(lus. Între altele. 4-28.. şi anume un tennen egal cu reluctanţa porţiunii de oţel. adică: 1.G'TROM. elec. În special la maşinile electrice .eterminal prin legea circuitului magnetic cores· punde nu numai unei spire a hobinei din figura 4-27. un al doilea termen egal cu aer. FORŢA PORTANTA A ELE CTROMAGNETULUJ Printre diversele aplicaţ i i practice ale clectrolJwgnetiior există ~i utilizarea lor pentru transportarea pieselor de otel. În formula corespunzătoare legii circuitului magnetic reluctanţa este formată din doi termeni. dar ori cărei Slcliuni drepte S prin inelul de otel. Circuitele magnetice cu intrefier se Întilnesc în aplicaţiile practice. In acest caz. circuitul magnetic este constituit din două medii diferite.

in de liniile metri pătraţi. 4"" I O~ . Inductia m. Forja portantă este ~ dată de: F _ __ _ f!!. Eledromag· Ilet pentru ridicarea de greutăli.S! '0.el. 15) in care: B este induc.'. Expresia carc dă valoarea forţei portante eslr.olre armătura ~ i poli. iar secjiuneasirăblit ulă de liniile magnetice în întrefier este S=IO cm2• Care este valoarea fortci portante a electromagnetuluj? Re l o 1 y are. 4-29. Aplica/ia. in tesla. sl răbătute s Fi.ia magnetkă În inlrefierul dî.orţa portanlă F Am rezultă iu ncwtoni.ţ/ 107 Wb.5 T. il) :1ccst caz următoarea F =~' I~ '4. 4-2.00 1 =li91 N.$ 110 I. permeabilitatea magnetică n intrefieroJui. l.62 fi ridil':ată de către e1ectromagneL In figura 4-29 s-a presupus un clec:tromagnet in iormă de potcoavă. suprafaţa secţiunii ' magnetice ale Ulltli pol. avind îri faţa polilor săi o armătură de oţ.ilgnelică B in intrelierul dintre armătura unui eleetrol\Iagllet şi polii sai este de 1. egală cu 4.:.

inainli'" C'a magnetul $ă fie introdus in bobin:i.S in cari: n este illdu cpa magnetică corespunzătoare cimpulu i magnetic din interiorul fiecărei sp ire.1 ::oi Îuocpărtat. Da cii. În momentul dnd magnetul estc complet int.t n (Hg.lllt·('rii maglletului numărul de linii de forţă care ~Jrăbllli' fie-carc sp iră cre!jte . Inductia sînt descrise la capilolul XI. fl uxul magnetic prin liecare spiră este constant ş i egal • Aparaiele de măsurat electromagnetică Fig. Cit timp magnetul ramin<. iar S. PHODUCE RE FORŢEI ELECTROMOTOARE DE INDUCTIE PRIN VARIAŢIA FLUXULUI l\IAGNETIC lN SPlRE S<: ('onsidt'ră o bobill. ('are poale indiC'a treccrc~ unui curent electric şi sensul acestuia. astfel că la sfîrşit fluxul TIWguctic prin fiecare spiră devine <l>~R. Explicaţia ac\'stor manifestări este următoarea. adică fluxul magnetic prin aceste spirt! este nul. de scn~ coutrar cu primul (acul aparatului A deviază in sens contrar faţă de prilll~l data). Dup ă cc magnetul a fost scos comple. 5-1) la bornele căreia este legal un aparat fi. Dacă se scoate magn('lu! din bobin:t.\ re\' ine la 2('ro) .CAPiTOLUL V INUUerl.\ EU~CTRO)I:\GNETIC"\ 1. CUl"('nLul dispare (acul apuratuhli .l diu lJOb in. suprafaţa unei spire. lie inl roduce. prin bobină treec un curent electric (ucul indieatar al aparatului A se deplasează) . se observă din IlOU trecerea unui ('!Iret cledri{". in inlerÎoflll boLinei. se obse rvă efi.rodus în bobină.. umli magnet Într·o bobină. curf"ntuJ se unnlem:ă din 110U. de ~xemplu. prin introducerea . spircle bobinci nu sint str:'ib:itutc de linii de fo rţă magnetică . de susil1 jos un magnet M in bobină. Pe măsura introc. in timpul d<'plasfirii magtletului. După ce mugnetl11 s-a oprit.. 5·1.

.. de exempln de jos in sus şi se presupune e ă valoarea iodncţici magnetice creşte.ltcrii magllduhli.... 0.l1 . fort·a eleclromotoare de inducţie Lolală E. Sensul curen tului 1.. In acest caz.1 reprezintă litera mare grecească ce se citeşte ~della ". se numesc (or/il eltclrom%are şi curent de indllcJie . a se consideră o ~pirii slriiblitulă de linii ue ror~a magnetică. incit fluxul <D! prod us de J să se opună cauzei care l-a produs.)i iuainte .X. Variaţia fluxului produce in spiră o torţIl elcdromotoare şj un {'menl de ioducţic.2) reprezintă legea de bază a inductiei I'lcdrolllagncticc.3) 11i . te dă na'5terc fluxu l ui ((>2' se * Semnu l . c.Rezultă că fluxul $2 trebuie să a i bă un sens contrar fluxului ~1 ' adică ele jos în sus. ·.re. care produce l/lJ curent electric. In spinj ia naştere Q {or/tI elec/rom%are. Ac(>st fenomcn poartă numele de illducţie electromagneticel. fluxul 1Il00gnetie descreşte din IlOU pină la zero.. fluxul magnetic variază un iform de la valoare a <111 la valoarea $2 in timpul care trect' de la momentul Il la 12. Din cele arătate se trage.1 ) H' poate sc rie : E = _ 11(J). va fi de 11 ori mai ma. Forţa eleclromotoare şi curentul care iau naştere prin indncţie electromagnelicf. care se poate enunţ:l astfel: Efeclul finde fotdeall1l11 să se op ună c:all:cr care l-a produs_ în figura 5-2.:i: relaţia (5. ad ica ("Tcşlerij fluxului cl»l. Pentru o lJOhină cU /1 spi re. llrtnătohrca concluzie: Cind (luxul magnetic dinlr-() spiră pariau!. GENERALA cu valoarea ar3tat~ lYl.) . adică: · M' 1~f=ll' . = . t' _ : ~. (j2) Hclatia (... fluxul magnetic respectiv tl>1 c reşte şi are sensul de jos in sus.. ca in figura 5-1. (. Forţa eleclromoloare de iruluc(ie ce apare inlr-o spi ră este egalli CII II(jria(ia (luxlllui ma.u'c sc poate enunţa astfr-l. Iu timpul sco:. Se nsul acestui curent [ este Rstfel. Sensul forţei cleclromotoare de inducpc in spiră se determină cu aju orul legii lui J. \'aloarea rorţi' i elcctromotoare de indicţie este: (G . Dacă printr-o spiră. I) .en: . forţa el ectromotOl1re se OlltillC in volţi.iisoarfl in \\"ebcri 5i limpul în secunde.qnetic din spiri'l in raport CII timpul.ELECTROTEHNIC. D:ld fluxul se m. luaM CIl semn schimbat. ...

In acest nuxul cJ>. aplici nd regII!. du (. 5·2. c.i deci al forţt·j declrOlllotoare de inducţie). ln jurul acestei in făşurări se găseşte oa doua Înfăşu- 5 . scade. Bobină de inducjie.ade.tloarea inducţiei magnetice scade.-rnOMAGNETlCA . I fn figura [unrnoncaz ll b~H{'i de oţcl mai groase şi 0-3 este l'f1'prczcntal un aparat numit bolJinti de inductie.ca fluxul $. precum ~ i În cazu! din figura 5-2.:. ca JOI> in sus.ELt:c...\. Sensul forle. In mod analog /le procedeazri ş i in cazul din figura 5-2. se obţine sensul <lntiorar.rmina sensu l curentului de inducţ ie II!. 5-3.aA. eleclromoloare de induclie. la figura 5-2. d. ~. b spira este ~ trăhăLută de linii de Corţii magnetică tot dt' S(> presupun(' că . unde fluxul magnetic <1>1 este dirijat de sus in jos şi creş te. iar in spir:l apare o forţă electromotoare de inducţie .E. şi ob ţine eu ajutorul rc~u[ii burghiului.' hurghiului. care pe oaza fenomenului de inducţie electromagnetică. care produce lin cure nt de inducţie 1.0. : ~ q) r · -.lNDUCTIA . 1'[1 1 are sensul orar. Pentru aceasta. adică scăderii flu xului 11>. Sensul curentului este astfel . Încît fluxul $:! produs de 1 să se o pună cauzei ca re 1-:1 produs. unde fI)) este dirijat tol de sus in jO$.. dar s{'.--" I o) 1: e) Fig. eare arată forţa clectromoLoare d{' indll('ţie l'are-I produce. Cunos("Înd sensu l fluxului $2> Sl~ poate dete. In jurul moale O se găseşte înfăşurarea P cu un numfir mic de spire izol:1le. trebu ie cn flUXlll Wt Si'1 inLărească fluxul $1' adi('fI s:l aibă acelaşi StllS de jos În sus .:cctrotehnlca I:enen.§. . Fig.

tn circuitul infăşurărîi P se montează bateria B 'şi întrerupătoruI 1. 2 ..tiuI de reglaie D. O bobit'8 cu axa rectilinie.P.el se dc magnetizează iar lama L readuce armătura in·. circuitul S este iuch!s.d. 'forţa electromotoare de inouctie arc UII anu mit sens.este alternativd. flux ul magnetic care strilbate bobina nd2 1":0. Din ac. a tit infAşurarea P. in inf iîşurarea S fluxul magnetic variază perioqie de la zero]" o anumită valoare (dnd se stab'ileşte curentul 1 in infăşurarea' P) şi de la 'această valoare la zero (cind se anulează cureotul 1). un curent ~Jectric :trece: ue "Ia 'b aterie.a. Aplica/ia 5·1.riei B Într-o tensiune alternativă la ' bornele cirenil ulu i S.' inţrei-\lpăt'orul I~. .mult mai mare de spire subţiri . I. iar cind scade. c&ore se poate deplasa sprij inindu-se mereu cu extreruitaţile sale de barele verticale metalice b1 şi "-l legote electTle intre ele . .c- . Atit timp cît intrcrupătorui 1... Cind fluxul magnetic creşte. In cit timp ireb uie să se anuleze cî mpul magnetic pentru ca in bobin/i să ia naştere o forjă elec lromoloare de inductie F.' Cin"<i se j-nchid.: bQrna: E. apare u n cimp magnetic prodns de curent. Fenomenul de inducţie electromagi.c. 'deoa rece îşi găseşte o largă aplicaţie în funcţionarea maşinii o!' electrice şi a multor aparate. infăş"urarea P. lama" de _oţel L~ obor: Da G.'G rare S cu un număr .= 1. cît şi infăşurarea S.m. =IO V ? Re z o l var e.. care are n= 300 spire şi un diame tr u mediu d=5 cro. fu consecinţă.9 = 300 . inagr.eastă cauză.. care produce un curent de ind u cţie dat:. întrerupînd astfel rircuitul: hara de' ot. In momentul in care trece curent prin infă"u'rarea . prin intrerupătoruLJ. Dacă S este su prafata spirei. iar liniile magneticE' ale cimpului străhat. este sirlibliluiă de liniile de fortă ale unui cimp magnetic după directia axe! sale. şijr~. este: <Ilj=n· B ·S=n· B • - 4 4 Dar: E ~ --_ 1>'" '" 2. in infăşurarea S apare o forţă clcctromotoare de inducţie.OR DE FORTĂ MAGNETICE ln figura 5-4 este reprezentat un conductor de lungime 1. are sensul contrar. PRODUCEREA FORTE I ELECTROMOTOARE DE 1l'<"1lUqIE PRIN TĂIEREA DE CĂTRE UN CONDUCTOR A LINIIl.0.adică . Se presupune că acest cvndu. cimpul avînd inductia magnetică B=2T. Otelul m oale O.reslabilindu-se circuitul ş. de asemenea izo-rate. Bobina de inducţie serveştc la transformarea unei tensiuni cont inue la bornele batf.18 Wb.'ul'f'nt ul 1 din înfăşurarea P se stnbiIcşte ~i s(' întrerupe periodic. este inchis.etiLÎ ndu:se atrage armătura C. pozi-pa iniţială. 'şi din DOli la bat~rie.dicâ este foarte importarit Îl~ pra ctică.

dao Fluxul magnelic care străbate planul circuitului din care face parte conductorul a variat (a crescut) În intervalul de timp AI de la o valoare 11>1 la altă valoare \1)2. Într-un cimp magnetic cu inducţia magnemagnetice sint perpeD.INDUCŢlA ELECTROloiAONETICA 61 tor este introdus de jos În sus tică B. el ti <ic~cris sup raraţa : t1S=[.dicuJare pe direcţia de asemene·a că forţa F C8. in acel tondlidor apare o [orfă. datorită unei forţe clcctromotoare.re deplasează pe ~Ianul format pe direcţia eonductorului fig. in circuit şi deci prin conductor trece un curent de inducţie J. a lu~gimii conduc/orului.4) 1n consecinţă.. Din cauza variaţiei fluxului tromotoare de inductie: 6/ magnetic.6.!l S. Pc mă sură ce conductorul pătrunde in cîmpul magnetic. ~tfel Incit fluxul magnetic prin acest conll. eleclromoloare de inductie a edrei valoare esle datd de prodl/sul dintre Ila/oarea indl/cliei magnetice. In E=Bo[·v. 6J /li Deoarece: este viteza de deplasare a conductorului. rezlllt.Ill_B . un număr diu f"e in ce Ulai mare de linii de fOT~ă trece prin conturul inchis· de circuitul din care face parte conductoruI. cînd U/l conduc/or taie linii de [orlă magndieă. de inducţie ce ia naştere in conductorul care taie liniile de forţA. Conduclor care t.S-4. Dacă conductorul de lungime 1 s-a deplasat in intervalul de timp AI cu di ~ ta nţa t:1O in cimpul magnetic. ale carei linii de forţă coedurtorului.ă: (5.aie linii magnetl<::e de forţJ. apare in conductor forţa elcc- E = _ 6IP """ Cl)l ~ lPt _ B· ilS =B oi 6a M.lr creşte. .. iar: IDjJ-01 =. Se presupuoe con<hKtorul este perpendicular~ ~i (}îrecţia liniilor de fort·!\ . ..

\ indllc~ia magnelică in tesla.15=0. CURENTI TvnRJONJ\HI (FOUC' AULT) tn figura 5-6 se reprez intă o piesă prismatică din o\el moale care este un [ir metalic izolat. YU trebui să Iie dirij'llă lu jos.5 T. iar (le gelul mare i ll direcJia {orlei de deplasare a candl/dorului.o1vare.68 ELECTROTEHNICA GE.l este rlirjjat~ in jos.! . in ('. Aplicaţia 5·2.oa. rarc depl ase ază conductorul in cimp. Din această l':!UZfl. ce se opune areslei depla:. Regula miinii drepie pentru aflarea sensului forţei eleclromoloare de inducţie. aslfei incit li~ nWe mognelict sd in're ill palmă . In figura 5-4.0225 v.rc va fi din faţa planului hirtiei Înspre spatele acestui pl an.imp magnetic şi deci un flux magnetic variabil în timp. Sj~nsu l forţe i elcdromotoare de inductie se poate afla şi cu ajutorul re!Julii mîinii drepte: Dacu se aşu:ul mina dreaplu desfticulu. sensul curentului şi al fo rţei electromof. sensul forţei electromotoarc E este astfel încît tinde să producă un curent It care. E=B ·l·t/"'. rort·" "Ie('- Fig. i\iasa de oţe l se comportă ca un mare număr de circuite inchis<:: st ră ­ bătute de un flux magnetic variabil.5 '0. 3. Dacă se măsoar.ircuite ia u naştere forte c1ectromotoare de indu cţ.lui ce poate fi produs) este dtlt de direc(.:'! în timp.:ări. 5-5. sensul (or(ei eJedromarJlulice de induclie (şi ' a wrwfu. el va produ('1! în oţel un l'. deoare('c for ta F este dirijat1'i În sus.(1 detltlului orăWlor (fig. ie."ERALA cimp şi a vitezei conduclorului. cu o v j\ez~ 0=15 em Is inlr·un cîmp magne tic a tărui inductie magnetică este 8= 1. Conform regulii cunoscute ducii for\a ekdromagnctic.. forţa electromotoarc se obţine in v olţi. care produc la rindul lor curenţi înconjurată de electric a cărui . 1 '0. Care este forta eJedromotoare de indut\ie E? Re7. Un conductor de cupru cu o lungime (=10 cm este deplasa l ca în figura 5-4.. tromagnetică. la rindul lui dă naştere la o fonii electrom agnetică ce se opune cauzei adică forţei F. 5-5). lungimea conductorului in metri ş i v iteza sa În metri pe secundă. Conform legii lui Lenz. Dacă prin inrăşura re trece un curt: nt intensitate / varial.

d~ --1-.!> rom (fi g. Fenomenul de induc\ie proprie. 5-7) elin tablă de aleI olint cu siliciu ("tabl ă silici on. Produce· rea curentilor lurhionarî. miezul magnetic al maşinilor electrice ele curent altNnaliv se execllt5 d in foi subţiri de 0.' Fig.6.IN Dl JCŢ'L\ ELIOCTIIQMAG?\'ETICA 00 de inducţie numiţi IUl'bionari. in planul frontal su per ior al piesei. . Pentru a le reduce.ode otel izola le. Miez din lole . Aeest Clm~ llt f1u '\ul InHgcu curen l ul r(>/ipf' cliv. (5 . Jo figura 5--6.i cu renţii turbionari şi sensul lor.. 5-7.1oule ·Lenz. IND UCTIA PR OPR IE In figura 5-8 se consideră o spira parcursă de curentul i. care depinde de penneabilitalea magneticii a mediuilii (in caZlil aerului iJo) ş i din forma şi dimensi\Iuile geometri('c ah' {'irellilului. În C. .35 şi O. :lst[tl iueît prin ~pi ră trece nelic Ill. din cauza formei lor de vîrtej (sau turbion). sînt a r:'itaţ. se poate SI:rie: n:lşb'rc la un cimp magnetic.5) rig. ut'ri ş i ftu\lll ~ fiind propo r ţ i ona le dă tD = I. Fig. Trecerea curenţilor prin otel creeaza pierderi conform legii . In piesele de oţel ale maşillilor electrice se produc de multe ori astfel pierderi prin curenţi turbionari. Tnducţi a magnetică.8. 5.alc.)rc L este u n fOlclQr d(' prop or~iona l it.să") . -i.. .

in acela. care . Din relaţia (5. fluxul <Il var iază de asemene:!. lPt n2 \ .curentul i variază. spire şi invt"rs proporţională cu re Ju ctanţa. iar curelltul i in amperi rczaltă pentru inductivitatea L o unitate de măsură numită henry (H). Din această . valoarea forţei elcctromotoaTc de autoinducţie este : . după cum se ştie.lobl $t . Factotul-4 pooetă numele de indudiDilale proprie sau auloinductivilalta circuitului. relaţia (5. va apare in ea o forţă cleciromo· toare de inducţie.L Ili '-j tJ 6t Dacă o bobină de n spire este străbătută de curentul i . numită de inductie proprit sau de uliloinducţie. { rTlJ'- (5. curenLui creeaza un cimp magnetic. =n·$ = f1!. astfel in cît inductivicauză tatea este direCt proporţional ă cU permeabilitatea magnetică. intensitatea curentului a variat cu ru. deoarece este produsă prin variaţia curentului din propriul său circu it. Reluetanţa este invers pro p orţional ă cu perrncabilitate~l magnetică.j se notează eli L inductivitatea întregii bobiue. conform cu (5.6) 1. ?-semen~a miez.111 E = . Dacă reluctanţa magnetică a acestui circuit este m.5) arată {"ii.= .i intenTal de timp. orice variaţie · ~ curtnt dintr-un circuit dă naştere la o forţă elertromotoarc ele autoinducţic. Din cauza fţno'menului de inducţie proprie.7) lnductivitatea unei hobiue este deci direct proporţională cu pătratul numărului de.. fluxul magnetic (!) ca re trece prin fiecare spiri'i este: Fluxul magnetic .. conform regulii circu itului magnetic.6.6) Dacă fluxul ~ se măsOară in weIM!rÎ. $pira . C<lnsiderlnd că to intervalul de timp !!tI. circuit magnetic .fiind de un flux magnetic variabil.= .:. nuxul magnetic a variat cU : In consecinţă. • Dacă rezultă: n2.5) rezultă: Dacă străbătută " (5. ale cărui linii de forţă parcurg un anumit traseu numit.=."arc trece prin cele li spire va fi:j 11>.o bobină cu miez de oţel are o incluclivitatc cu Inult mai mare decIt o bobină Hiră un.

0.. curentul nu dispare .11 8 H.DluI Il' fluxtJ! mngnetir.~ aparli. __.7J l>e opune cauzei care o produce. Wb.: :. : ." ~=n'B -.~ ~ ". adică se opune .e . s.variaţie : Acest fenomen tie inertie ·elec1rU:if ' se 'poate observa mai ales la întreruperea curentului ţHntr-un circuit. O bobinil dreaptă are n=300 spire. un a re electric. lnduclîa mag· netlcă in interiorul său de·a lungul axei sale lo ngitudinale este 8=1 .--------. Crnd infăşurarea bobinei este parcursâ o:k un curent 1=8 A. _-.. Dacă prin bobina 1 trece cure. .1. . - .. Care este induclivitatea proprie L a bob!nei? R: e z o 1 var e. u'-i.intr. consideră un miez de o ţel moale cu două Infăşurări c_ in figura 5-9.6 T. Bobina 1 a·re nI spire iar bobina 2 arc n2 spire._. Prin toate cele ale acestei bobine va t. . produs va fi: Il> ÎI. Cind se deschide UD Întrerupător. lNDUCŢ1A MUTUALĂ Se. I=Ţ n. ccea ce face.052 =o. 5.--: . iar dlameirul mediu al bobinei este d=5 em. . FIg.:a'2=30<f.'.}. ci datorită fenomenului de autoinducţie .s !~. Aplica/ia 5· 3. care fR.IT" :oi' ~_ . : J • ~_ : •' .. 5-9. L=~~O..se mai menţine ' un timp.942=0.El Fluxul 4>1 trece şi prin fie care spiră a bobinei 2. _ . .insta ntaneu.Bobine cu miez comun din olel.rece deci fluxul magnetic: 112 spire .~42 In consednlă." "..contactele intrcrupătorul. Fluxul magnetic prin bob inli 4 4 e.6 ':':'0. ~. intiI'"" ziintl această . . .' < ...\' ariaţieî rn'rcntuilli. I 8 . _ .. " ._ . ol. este reJuctanţa circuitului m3gnetic.

s--a notal cu M ractorul de proporţionalitate intre curentul Il ş i nUJ. 2 · "/ In mod a nalog.nlul 1'1. . (5.ului din circujtul CI 'l i dellumitil forţ. Inductivitatea mutu ală depinde de.ticii a medill~ IUÎ. În iillernilul de timp 6.l.~ este: (~Ul) laI' fluxul magnetic prod us de curentul h elin circu itul eircuilul C\ este: e2 şi carc slri. ...e circuilul c..f. curcnlul 11 variază de exemplu CII il/!.72 Conform acestei relaţii.ă de cun'. ci rcuite. Inducliil.. 5-10). l\Tiirimca M poarUi Ilumele de Îflducliuitale nllllll~ a celor două circuite şi se mlisomă toL in henry ea şi indudÎ\·itatc'l 1. dadi se COns id eră in general două circuite oarccan~ CI şi C! (fig.= _A4>'~=_JJ~ • Ai 61 (:J.:ul tl>l!: I i\l_ n .. 21 '*' = 1I!'V2=~ '" 1I.1 apare in circuilul C? o forlă elcdromoloare in dusă de variaţia cure ut. parcurse respecti . de curenţii 11 ş i ['l" fluxul mag-nelic produs de curenlul 11 din circuitul CI !Si eare străbat. 5-10.\batc de alii Se observă eă expresia fluxurilor magnetice Wu ş i <t>!1 upure acelaşi {qcJor propor~ion3litate lU.. de formn şi dimensiunile gE'oruetriec ale circuilelor şi de poziţi:t lor reri~ procă. fluxul ~n este proporţional ca curentul 1."n2 / 2 =j\. mutu al A a două. fluxul magnetic produs de bobina 2 prin Hecare-spiră a bob inei 1 este: Fig.ll) ~ ulHle 6.8) Da că bobina 2 este parcurs.pr. Dacii în figura 5~IO..binei 1 va t rece ((('ci n1lxul magnet i(': .(J)I: reprezintă vai-Î<llia co respullzăto are fluxului magnetic $12. Prin tO:ltt' {'cle "1 spire ale b.1.ă eJedromotoarc de ~ndllc!ie ml/luală: F.."n: - (I!.l'Incallilitalea magnt'.

j creşle de la zero la 11 =10 A. o! v il re.!lă E.04 H. Forla eleelromoloare de in ducţie mu tuali in prima bo b ină va fi : E. curenlul in a doua bobin./2 .=5 A.13) .. de unde: M = O.JNDUCŢ1A ELECTROllIAGNETIC.ua I ă: In mod analog. in intervalul de timp D.-.04 '1 0=0. =5 V. in circu itul C J 3Jll'l re (5. Să se de te r min e forl3 eJeel romo toare de Inductie!U\' 1 u . Re 1. fluxu l magnetic In prima bobină creŞle de la l('ro la va loa rea : ţfI21=M '/2"""0.=M'5 Wb mu t uală ÎI1 care M este intluc1i"i tatea Conform I~li între cele dou ll bobine. Cind curentul din a douil bobinll creşte de la zero la Iz= IO A. Cînd curen tu l djn primii bobină creşte de la zero la 1.JUL BOBTNELOR rt>zu!tă că i ndndivilăţ il e Tin ind Seama de rela. CUPL\.~. atunci cind inlr· un interval de \imp M t =1iI5 5.t.4=6 V. =1 125 s. Se consideră dou ă bobine drepte. care apare in prima hobi. Dacă in prima bobină. fluxul mag netic In a doua bobinii creşte de la zero la valoarea: w n=M ' /.7) figura 5~g bob inelor d in s int: (5.. goale tn interIor. I 15 fi. 1 ..it.4 Wb. aI J3:<!:ii eli 6. in duc\iei c!eclromagnel icI' : E:=5'M_5' M . cun'nud cre ş l e de la lem la 11=5 A...t ia (:1. dacii {'"urcntul / " . In il doua bobină apa re o fortă e!ectromo toa re de Îndllt\ie mU lu alii E..n ă.A 73 <> rorţii elc<"trolllotoarc dr inducţie mu t. 12) Ap/icDlia 5· 4.

14) devine: M _kYL.. ~"rROTEHNlCA GENERALA Relaţia (5. mai ales · dacă bobinele nu au' acelaşi miez. _ Intre două bobine există Însă practic scăpări de flux.14) este nlabilă numai de bobina 1 trece şi prin bobina 2 şi dacă dacă intregul flux magnet i~ produs intrf!gul flux magnetic produs de bobina 2 trece prin bobina 1.8) şi valoarea (5. .".. Relaţia (5.1. ln acest caz. ne. Din relaţiile (5.13) inductivităţii rezultă: mutualeJIM(a tcelor J două bobi· . relaţi a (5.. in care k este subunitar două bobine. ou. şi se numeşte coeficient de wplaj magnetic al celor ... adică nu avem scllpllri de flux.8) arată .

I:ă în metri cuhi (m3) elc o Din cele arătate rezultă că .. /. pentru domeniul mecanicii. Denumirea i\IK S provine de la iniţialele celor trei cuvinte: metru. candela pentru int ensi tatea luminoasă. Toate aceste unităţi (in afară de cele pentru care s-a făcut menţiune contrară).i fundame-.\! . amperlll pentru intensitatea curentului electric. masă şi timp. viteza se măsoară in metri pe Secundă (mls). sînt suficiente. secundă. pen tru domeniul eleclricităţii şi magnetismului se constată că. Toate celelalte unităţi ale acestu·i sistem derivă din unităţile lui fundamentale. numai uniUiţile fundamentale refe. In aCest sistem există şase unităţi de măsură numite -fundamentale.sistemul : KS este cuprins in SI. În mod norm~ll. Intensitatea !umino<lsă este ex plicată la ca p. care se numesc unităţ.ritoare la lungime. secunda pentru limp . . sistemul MKS . care este Jegal şi obligatoriu in ţara noastră· numit sistemul international lIotat· prescurtat "SI".CAPITOLUL VI Pentru mărimile electrice şi magnetice Întflnile s-au prevăzut unităţile de măsură corespunzătoare . . Nr. impreună eu unităţile. in mod normal."le măs03. Ace st sistem are ca unităţ. kilogram. a fost conceput mai demull. Din ac eastă cauză. ** Se caută să se aleagă astfel un ităţile de măsură.. 550/1961.ilogramul penlru masă. kilogramul pentru masă şi secunda pentru hmp. sint suficiente patru un ităţi fundamentale (cele • Tn conformi tate cu H. XIX.. derivate corespun ză toa re . volumul . din care se deduc celelalte unit:1ţi. De asemenea.. In domeniul mecanicii de exe mplu.ntale metrul pentru lungime. Încît legile ştiinţifice să poată fi exprimate prin relaţii cît mai simple. care ('fite valabil pentru M toate domeniile ştiinţifice. fac parte dintr-nn anumit si4lem de uniIăţi. gradul l\"elvin pentru temperatură. De exemplu.i duivllfe. Cele şase unităţi de măsură fundamentale din SI sînt: metrul pentru lungime.C.

[1(1' este ega l ă cu un ~implu numflr şi anume 1... de exemplu a oţ. cl~ctrolUagnctic nu este ins. vidu lui *.. A patra unitate fundamentală a fost aleasă amptrul. In cel de-al doilea. car~. timp. de .a unui mediu oarccare. U Aceasta este echivalent cu a spune că permilh·itatea are ca unitate de măsură permilivitalea vidului ( fii).'\ GEJIo"ERALA trei din sistemul MKS şi UDa in plus). va fi egalli cu alt număr. Permeabilitatea m a~11ctică fl. Astfel. Sistemul de un i lă~ i care util izează aceastA convenţie se numeşte sistemul CGS~ seu CGS eLeclroslalic şi are avantajul de a reda sub o formă mai simplificată relaţiile care se referă la fenomenele eleetrostatice . măsură . pentru intensitatea c urentului electric.elulu i . pl"ntru domeniile clcelricilăţii şi magnetismului a fost conceput sistemul de unităţi denumit l\IKSA.. deoarece are avantajul de :l reda sub o formă simplificată relaţiile rare se referă la fenomenele din el("et romagnetislll. Sistemul de unităţi astfel constituit !. cu unităţ_ilc derivate corespunzătoare. EL~RO'l"'EHNlC. permeabilitatea magnetic ă a vidului este dati\ ele : ~o= 1O-7--.ea v idului <:0 (constanta dieleclrică). permeabilitatea magn{'lică a vidului este dată de : 41": W b 110 =107 A'm . Tn:l'Îndu-se in domeniul dectri ci tăţii şi al magnetismului. Vin această cauză. v a arăta raportul dintrc permeabilitatea magnetică a flc('~tu i mediu ş i aceea fi.are o serie dt' unităţi deri\' Me necuprinse în SI. untle litera A corespunde celei de a patra unităţi fundamentale (ampcrul). Aceasta este echivalent cu a spune că permeabilitatea magnetică are ca unita te permeabilitatea magnetică a vidului (\!(I).'! a vantajos d in punctul dt! vedt· re al simpli(icării relaţiilor in domeniul (eno mcnelor eleclrostaticii. Sbtemul CG::. In tabela 6-2 se dau cele mai frecvente unităţi din sistemul internaţ ional SI precum şi legiitura cu si~temul CGSllo' deoarece aceste sisteme 5int cele mai utilizate . centimetrul JJt~lI lrll luugimt'. Sistemul CGS an:' ca unităţi de măsură fund amentale . IVb A-m Sistemul MKSA raţion alizat este cuprins in SI. pentru relaţiile din acest domeniu s-a făcut convenţia: permitiv ilal. pc cind sistemul MKSA dasi<. pentru a se obţine o sim plificart'.is(emtl{ CGSro sali COS electromagnetic. In tabela 6-1 se dau valorile permeabilităţii magnetiee a vidului (fl-o) ş i a permitivităţii vidului (to) tn diversele sisteme de unităţi menţiona te. denumit sistemul MKSA taliollali:af. numit sistemu l MKSA l!erafiollaLi:al (sau clasic). Ex istă două sisteme MKSA.oD\~enţic: permeabili ta tea magneti că a "irlului. gramul (notat cu g) pentru masii :j i secunda pentru. este ega lă cu 1 (Ull simpl u număr··).c numeşte ::. evident. s-a făcut următoarea (. În primul.

1 m'"=lO-3 V.628 = 2. 1 mH """ IO--"JH. 1 kV=1 000 V. trebuie să se facă transformărilc numerice necesare. Dintre aceştia. cei mai frc c\"enţi . microfarad (flF).~ )II':S. măsuratli în amperi. se mai folosesc şi o serie de mullipli şi submultipli zecimali. intensitatea curenlului electric tn cimpului magnetic .628 de unde: 1 18 '0.628 m. 4QO'4l't"'1O -3 :-:c:-::-==::---: .tive. .11 1 1 '" 10' îQ1 -- 1 9· 10=0 10 afara de unităţile electrice şi ma~netiee arătnte în tabelele de mai înainte pentru sistemele de unităţi ['('spcc.F=10-·1 F. bobină. Cînd se introduc astfel de multipli şi submultipli in relaţiile utilizate.-.UNITATI Dt: MAsURA 71 Tabela Valorile ptrmeabilitătilor 6~1 magnctite Sistemul de şi a permitivitllii vidului unltilţl ---- rallonallzat) SI (:\ms. Care este intensitatea curentului electric. Lungimea c~rculu i mediu al Inelului este. se dau mai departe. deoarece altfel apar gr('şeli. kiJo\"at (kV). milivolt (mV).2=0. I 0.628 Deoarece: I se poate scrie: 400 Asplm=4 . · 9· 109 ·tlt 1 9· !O 9 -- 1 9 . Intensitatea cîmpului magnetic in interiorul bobinei este H=JO Qe. l1 J. milihellry (mH). kilowal (KW). Dacă se no\eazJ cu 1.\ d. tII amperi. --1 '4~'1O-3=18 De 0. ce trece prin inUşurarea bobinei. 1 mA=10 4 A.1fe valoarea : intensitatea ~ 1= 400 1 A/m sau Asp/m. Numărul spirelor este 0=400. Ifliliamper (mA). /lplica/ia 6-1.25 A. lk\V = l()3W. 1=3. O bobină indară are dia metrul mediu al inelului de 20 cm.. Re z o 1 \' a r f!.14 '0.·1 0 -~ Oe.:ule I CGS }l" ehule Sbtemul CGS" ~ - . 1010 .

. Potenlial. Intensitatea curentului Temperatură 2 I . o (sarcin ă electrică) .do mecanice derivate ".eJvin °K I A = 10-.to La fel ca tn SI La fel Intensitatea Juminoasii . dian S'eradian I u d " I L. CanUlate de electrici tale Coulomb siune electromotoare) Rezistenja electrică. . Voit Ohm V O I V = lot CGS:.1 " " In SI rn SI • Se precizeazii . În SI Forjă EneTgie Pulere .1 cGSt. m kg Simbolul eu . · · . • . Tensiunea electrică (diferentă de potenţial). LU'. . Newton Joule Watt Hertz. ..o I il = 1()9 COS"". . I W = 101 erJi/s La fd ca In I 1 N = lQo) dyne I J = 10' ergi electrice derivate C I C = l Q-! CGS. 100 em IkV~IOOO~ LaeJcainS Metru Kilogram Secundă Im Amper Grad Candelă Unltăji A K. SI Denumlrra . Fortă electromoloare (Ien. ..10 '\\x (maxwell) I T = lOC Gs (unitate CG7:. .a numită gauss) I Asp m = 4rdD-3Oe (Oersled) I H= J(fi CGS!'a Unghi plan Unghi solid I că R.. Capacitate Cîmp electric .htemuJ CG~ .fime Ma . Farad F Voit pe V/m metru UnitAti magnetice derivate Weber Tesla· IVb 1 F= 10"-9CGS"'a 1 V/m= JQ6CGSlJn Flux de inductie Inductie magnetică magnetică T n!ensitatea cîmpului magnetic Ind udantă Amper pe A/m metru sau AmperAsp/m spiră pe metru Henry CI Unităti suplimentare "" I Wb .78 ELEC'l"ROTEHNlCA GEl'o"'ERALA TaMa 6-2 Unltăji de măsurii SI Relatia de k'.. L' f" f. · Timp .. Frecven\1i .iitun UnlUUlfund~Qtalt' YArln>ell. (periaade pe secundă) Unităţi N J W H. .

* U ter3 mic3 grecească ce se citeşte "omega". PRODUCEREA ClURENTUI. Fig. 7.a. Capetele spirci sint legate la doua inele metalice Il şi /2 solidare cu spira ş i pe care fteacă pcri ile eondudoa re P I şi P2 fixe in spaţiu. 'In 1. astfel cum se va arăta la capitolul XIII.1).UI ALTERNA TIV Se consideră in cimpul magnetic al undi magnet o spiră care se roteşte in jurul axei sale 00' cu viteza Ilnghiulară constantă cu'" (fig. tracţiunca electrică ş. în special pentru motivul că tensiunea electrică alternativă poate fi destul de uşo:r: mărită sau micşorată după nevoie. Pentru motivele arătate. de obicei in industria eledrochimică.. • CAPITOLUL VII CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT practică. Reţelele de curent continuu şi instalaţiile electrice respective se intilnesc mai rar in practică. Spira invirti· toare în cîmp magnetic. 7. studiul curentului alternativ are o deosebită importanţA.1. • . reţelele şi instalaţiile electrice. care se Întilnesc cel mai frecvent sint cele de curent alternativ.

. Spre â se putea dcoscbi cele două feţe ale planului spirci. ..0 . . 8 9 . 7 . a s-au reprezentat diversele poziţii ale spircl 111 r. lnducerea curentului alterna ti v intr-o învirliloare într-un cimp magnetic sură cel mai mare număr de linii de forţă. fluxul magnet. 1 "- >-4'-< ?t. fiind străbătută de '" ELECTROTEHN"ICA GENERALĂ a :a~ I 1& 1 2 J ' '" O . Olccstea s-au desenat prin linii de gro~illli diferite. . ' ' spiră f-~-.In figura 7-2. I il bl bl 1 ai~r alb *r 4 5 (. 0m I- J'ii Z 1 1 1 I -q" m 1-< "1. . iar in poziţia 3. ..-. ." " . fluxul magnetîc care o străbate scade. 1 . .!/ I ~I _1 . 1 1 Em 111 IZ 1 1 1 1 '17 1 ~p7 12 -[m 1 J[1 /cX. / / / ict=wl 'f-. l~ ~m 2 1 .. 7·2. (l) spira este presupusă orizonlală. .ic prin planul spirei se anulează . . 1 1 .'port cu liniile de forţă ale cimpului magnetie.I . 1 '--4'--'1 " I :d) 1 ."w/ O . 7-2. ~ l' 1 Ij 1'" .• I 1 I I . 1 1 .e) / I I "-4'-<1 .a) 1 . a- I I I e 1 1 :b) . • / 1 1 .. Fig. • . . In poziţia 1 (fig. Pe mă­ ce spiTa se roteşte (poziţia 2). . .-f .. adkă fluxul magnetic maxim.

\"ariahiIă după o lege ~imil. radiaui pC' ~cundil.l' lr/a!Jllelic (Il/ema/il! siflu" .1I:-el':l . ia r S suprafata inchisi! de Formu]<l al"easta a nuxului magnetic este valabilă: ins.\P. fluxul prin spirit .o pozi-ţie oa reca re cu planul spirei din poziţia 1 ca in figură .Io. liniile magnetice nu pflstn'azh accastă perpendicularitalc.] fi). în r:Hliani. [:lla a planului ~I irj'j. astfel indl formula nu mai este yalabilâ. Ia planul spirci.ului.iei spirt'i.lrc c~/c da/.{ia magnetic(l. de :lnmeDra..i!nt'j il' \'l\1"i:. De cele mai multe ori.1 eu un unghi cx = "l"t /2).:!!! fl1Cl. 7-'L a) fhrxlll magn('tie 1:~lc maxim.CHKUITE DE CURE'.pl"(" gra fic prin eosinusoida din figura 7-2. ad idt {lllxlIl magneti c a devenit Ilegali v (poziţia 4) şi SClHlr elin ce în ce. ("an' l'sle identică ('u pozi\iH 1. in timpul rotaţ. Apoi liniile rle forţă Îşi sdlimhfl din nou r"ţ. b. S. zentată Variaţia fluxului • literă grecească ce se citeşte .. ridică fluxul re devine pozili\' (poziţi" 8) şi ("1"f'~te pÎn5 <ljungl~ din nou maxim in poziţia 9. aJfa ~" . a de intrare in planul sp irei.)I este I"(.1 ) ~pirh. illtre prin cealalt.. s-a notat cu N normala.l numai dacii liniih' magnet ir~ s înt perpendiculare pe planul spirei.AT 81 După pozitia . Dac[t se n otează cu IX· unghiul planului spin·j dintr. Apoi ciclul !.X=(.:. n fluxul r1imint: negativ . ~e poate scrie: :X=Nf unde timpul l este comdderat in set-Uiule.. sau. pină cind in poziţia devine' minim (sau maxim Ileg'ativ).~ i cu f timpul ("are a treclIt din momenlul rind spira era ill poziti:.t \ ':lriatÎt'i nu:-. Regula generaEi. flux magndie. pc scurt. In poziţia 1 a spirei (fig. suprafaţa spirei şi cosinusul unghiului pe care-l {ace directia liniilor 111C1glltfice CII normala (perpelldiculara ) la planul spirei .J c{m. Spira fiind stdibătută" de un JIu. IV) este egal:.'(' numeşte {IU.oidal. ('u: <bm = B.\r:i ("u . unde H esle va loarea inducţiei (7. care d:i yaloarea fluxului magnetic ~ În toale cazurile este urmilloarea : {lu:!.. După poz i ţ ia lj. magndice. ilJ ~jJirli ia naş/cre o forjă eJccLromoloare dc' i/Jdur(i<. aCl'a~l:l {orţii ckdromolnarc' t'slc'.c rept'lă periodic. . To figura 7-2.~T .}dl. dat fiind că sin uso idn l'~t. liniile de Curţii Încep ~ă .nllernali\-. i:lr llOghiu l ~. Deoarece fluxul magnetic are o variatie ('o s inus oida I ă (in general se SPl1lH~ sinusoidală.i tie ft-gca induclici clcrtromagnetice.\L:rE I{NATIV JoI0NO~·A7.1.e () ('OSillllSllid~'i deplasat. iar Y:I_ Qarea lui (c. 1 ~i pin. dar creşte (pazili. f.flnetic esle egul cu produsul dintre Îndur. formula care dă yaloarca fluxului magnetic În lOii te cazurile est<·: (7. In consecinţ:1.! in momentul ' col"('spuntiitor unghiului 0:.2) magnetic <li î1l [unt'ţie de I1nghiul '. p('nlnl ca În poziţia 7 Ui se ~md('ze din nOI\.\" lJltl. Se vede că unghiul pc care-l race această normală cu directia liniilor magnetice este '1:.i \". \ ilez:"1 lIJlghhll~\rrl N :l ~Jlirl'i in. a pozi~jn 2.

• Literli g r ecească ce se citeşte "fiM. in urma fluxulu i!D cu unghiul *12: Se poate spune şi invers: fluxul magnetic este În avans sau de(azat inaintea" forţei eleetromotoare e cu unghiul -::/2. Se observă in figurile 7-2. c. c că sinusoida care reprezintă forţa eledromoloare este deplasată spre dreapta cu intervalul . se numeştt' forţă eJectromoloarc' alfema- sinusoidaU1 Variaţia 5:3U. . ele se numesc defazatc. ". tn general. in~m~ Corţd ~ pe scurt. Dacă cele două perii din figura 7-1 se leagă Între ele printr-un conductor. d ar fi trebuit deplasată spre stinga cu unghiul 1 faţă de sinusoida forţei eleclromotoare . ci are un anumit unghi de defazaj 9·. de cele mai multe ori in urma forţei electromotoare. formula lui ar fi Cost: î-I m sin(<s>l+q». (7. De exemplu sinusoida trasată punctat În figura 7-2.> defazajul sAu in· urma electromotoare. astIel incit expresia care reprezintă sinusoida curentului i este: (7. =wf. d (trăsătură plină) deplasată spre dreapta cu unghiul 9 faţă de sinusoida fortei electromotoare e din figura 7-2." Legea de '(arLaţic a rortei':clcctrom~toare de inducţie c~te: e=Em siowf. in care s-a ootat cu Em valoarea valoare dată de ' relaţia: maximă (7. d este in fază cu siuusoida forţei eIectromotoare e din figura 7-2 (' .3) arată că forţa clectromotoare e variază sinus9idal Î~ 'rupede 7. De obicei. dacă două mărimi alteOlative sinusoidale nu au punctele de maxim. adică se va produce un curent electric. cind intr-un sens cind tu sens contrar.. care va fi tot alttrnatio sinllsoidal.4) i =-Imsin( wl-q». din cauza anumitor proprietăţi ale circuitului electric. <. după cum se va vedea." ţie livă Relaţia (Z. schimbindu·-şi în mod alternativ ~nsul. sau de[azafă. Corţa electromotoare e. Dacă curentul ar fi fost defazat inaintea Corţei electromotol!:re cu uoghiul 9. Din această Caud. =wl este l'cprczcntatii . forţă eJedromotoare alternativă : f'leC'tromotoare in funcţie de tt. /> şi 7-2. Dacă două mărimi alternative sinusoidale nu sînt defazate una faţă de alta.3) a forţei electromotoare de inducţie. se spune că sînt in {a:d. minim ~ i zero simultane. sinusoida curentulu i nu este in fază cu sinusoida forţei electromotoare. Se spune că forţa elertromotoare e esle În intirziere.5) in care Im este valoarea maximA a curentulu i iar Corţei iar siousoida curentului din figura 7-2. . Sinusoida curentului este reprezentată in figura 7-2. va face ca eJedronii din circu it să se deplaseze de asemenea in mod alternativ.c/2 faţă de sinusoida care reprezintă fluxul magnetic.

ă se leagă printr-un condudor cele doua Fig_ {.'2.s{' UTIlS. In fiecare spirft a acestui bohinaj ia oa~tere cite o forţă clcdromotoal'E:' alternativă de inducţie. există şi tensiuni· alternative. acest ulu i iUărimile .llTE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT 83 După CUlll există forţe electromotoare " alternative. un eonductor de rezistenţă R trece un curent continuu 1. Se poate ' explica expresia fensiunii alternative pornind de la circuitele de curent continuu .I : Valoarea mnximă a acestei tensiuni alternative este: astfel Încit formula tensiunii alternative devine : li = Um SillW 1. a dirui funeţionare' re ~ zultă din figura 7-3. (7. Un dispozitiv care poate produce curent alternativ pc baza fenomenelor explicate mai inainte este magnelolll. Dacă printr. o tensiune conlinmi: 1n mod analog.)j 1u apare o forţă eledromotoare rezultat. tntrc polii N şi S ai unui magnet permanent se roteşte cu ajutorul unei maniveJe (nedesenată) un miez de olt'! . care se Întîlnesc mai des sînt: tensiunea. lntrerupÎndu. La bornele in lrc-g!lIIlÎ 1 hill. la capetele condudorului există o tensiune a/.CIRCţ. în jurul căruia se găseşte infăşurat bobinajul n din sîrmă izolată. P rincipiul ac borne. lema1ir>f.ă d in suma tuturor forţelor elcelromotoare (' ore~punz. cUTentul..6) electrice alternative sinusoidale. forţa electromotoare fluxul magnetic. la capetele acestui con ductor existi. dacă printr-u n conductor de re zisten ţă R trece un curent allunativ i =Imsinwf.!t o arc spiTelor bobinajului. in circuitul astfel format y:\ trt'ce un functionare al magnetocurent alternativ. Dac.

Caracteristicile curentului alternativ.I. 1n cazul curentului alternat:îv.7) o/le. CARACTERISTICILE PRINC IPALE ALE i\fĂRli\lILOH ELECTRICE ALTERNATIVE SINUSOTDALT:: Fiecare marime electrir. . Acest timp notat cu T se numeşte perioadă şi rezultă din relaţia: (0)' T=2rr: adică : T =~ . pentru "urentul alternativ : i =lm sin (0)1 valoarea instantanee este i. de exemplu. un interval de timp care corespunde unghiului: <. indeplinind diferite functiuni. amplitudinea este I m . apare o scinteie electrică ce poate servi.'.pul Fig. F iecare După mărime cJectrkă repre zentat ă prin sinusoida din figura 7-4. 7-4 . pentru aprindere:l comhustibilului din cilindrul unui motor Cll a rdere internă.circuit (printr-un dispozitiv special). I IJ 1. valorile unei mi'inmi electriee alternath-e Încep să se repete.: flOfl • 011('/'/1(7I1Id Il livij d aalMÎ .= (o)·t= 21( . Există ~i alt!. care esle valoarea la lin moment dat. w (7 . De exemplu . are o valoare maximii nHmibi alternativă amplitudine.ă alternativă are o valoare instantanee. tipuri de magnetouri.

este ega lă .între şi se mii-soară in radiani pe secundă pulsaţiI' şi frervenţă există urmă­ trWrt'<l relaţie: P\'ulru fn. pulsnţia este: w=2. Intre frecvenţa şi perioada T ex istă r. cii O tensiun(' alternativă arc 220 V. se intelege valoarea u/lui curenl continuu care.~-· r [ w T z~ (7.. Din relatia (7. prin litere mari urmate de indieele m. Ampermctrclc şi yoltmetrelc care servesc pentru măsurarea curentului alternativ. In vorbirea curentă.-. relatia: r-. respectiva tensiunii alternative (v . o perioadă T se împarte in două scmiperiO:ldc. _0.7 :.l. XI) sin t astfel construite.'cH·nţa sl:lndardizală de 50 Hz. valoarea eficace a oricărei mărimi electrice alternative cu valoarea sa maximă divizată prin V2 .. a unui curent alternativ şi valoarea sa eficace 1 există relaţia: l~. trebuie să se găsească o valoare care să po ată fi uşor măsurată şi să caracterizeze in acelaşi tlmp mărimea alternat iv ă respectivă.= / . numită valoarea eficace (sau efectivă). 10) Prin analogic. Fiind variabile in timp. corespunzind Liecare unui unghi . cap. De obicei. pulsaţie. In practică este necesar ca mărimile electrice alternative sit fie măsurate. frecvenţă.~~~~_ _ _OC="=CU='C'O E..' alorile maxime.)/=.50 =31 4 rad/s. amplitudine.) poartă numele de pulsalil! (rad/s). cind se spune.707 1m.8) rezultă el'. una pozitivă şi alta negativă. trecind printr-o rezistentt'i produce aceeaşi c«ntilale de cdlduriI (are aceeaşi eficacitate te rmică) pe care o produce curenlul alternativ În ace[(lşi interval de timp. Curentul declric din reţeaua oraşului Bucureşti are o frecvenţă de 50 H z.=(.lrc mărime e lectri că alternativă se caracterizcazii prin valoare instantam't'.DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT Numărul eare :lrată de cite ori se repetă illtr-o secundă toate valorile dintr-o perioada poarta numele de {recDtntiI şi se notează cu măsurindu-se în perioade pe seCllndă sau hertzi (Hz). de exemplu. valorile instantan~e ale mi'irimilor electrice alternative se Doteaz ă prin litere mici. iar .-: . Intre valoart>a maximă /111. Prin ualoarea e{icace a intensităţii unui curenl alternativ. v2 1.41 (7. alternanţe. se sub inţe lege valoarea sa eficace.. Pentru aceasta s-a ales o valoare.-:. perioadă. in cit indică yalorile eficace. valorile efica ce prin litere mari. Fiec.8) Mărime:! (. ('are este o qloare slanrlardizată. Sinusoida corespunzind unei perioade se imparte În două al/emun/e.

+R ~ =RI=O. Iar rezlstenla conduc t. curentul alternativ. 1. fluxul magnetic 4>u.) 314 _ 2. R.are leaga perHle Rc=1."'2 =6 66 1'2 1..13 V. 50 3. Curentul alternativ produce în jurul său un cîmp magnetic alternativ.84 =1 3.._ s u prafaţa spire i Învîrtitoare"S=:40 emi.5 O. 2 · 3. şi fluxul eficace'" prin spiră. ca şi în cazul cureutului continuu.41 lm= E"..06 = O 042 1.=50 Ht. . Inducţî a magnetică a acestui dmp este şi ea alternativă. U = UtJ> =~~9. pătratul valorii stlle rămîne Însă mereu pozitiv. tensiunea maximii U".42 A.=314· 0. Se presupune.84 V. (.02 s.06 Wb .ălzi-­ toare. radiatoare. viteza ~nghiular.ă ~ spirei «)=31~ rad/s.= 9." maximă Em şi forţ a ELECTROTEHNICA GENERALA Apliooţia 7-1.1. Din această c<'luză. O scric de aparate funcţionea z ă pc baza acestui efect termic.5+1. forţa eJectromotoare eieclrouioto3re eficace E In spiră. .!.41 • A R.99 V.. Raolvarl!: Din reJalîîle arătate tensiunea eficace mai tnain1e rezultă: 4>". astfel incit forţa portantă nu -şi.2= J4 .5'9. În figura 7. In cazul curentului alternativ. şi intensitatea eficace . rului c. S-a arătat că forţa portantă a clectromaguetu lui este proporţională cu pătratul inducţici magnetice (Efi). 1'2 .5=2Q 41= '1>. De asemenea. U fntre perii. că jnductia magneticiî a cîmpului B= =1. intelldtatea şi maximă 1". îl încălzeşte..!!. trecind printr-un conductor.41 1=-= . Un electromagnet alimatat în curent alternativ produce in jurul său un. c împ magnetic alternativ.= . = 18. un electromagnet cu curt'nt alte_ rnativ poate atraga piese de oţel.41 • Wb E= E~= 18. y:r fF2 = 0.. 2 I=. cuptoare.. schimbă sensul. Um=Re'J m= I.. Se cere.(}4 = O.14 I I T=. rez-stenla electncă a splreJ R~= O. EFECTELE CURENTULUI ALTERNATTV Ca şi curentul continuu. Înc.=M ' tll". I a curen tului În circuit. dacă se încălzeşte un firmetalic pînă la incandescenţă cu cure nL alternativ .=B -S=I.". frecve nta f şi perioada T. firul devine luminos. 5 (1.5' O. Aces t a este efedul termic al curentului alternativ.5 r.&4 =9.. fiare de călcat.32 V 1.= 0. Pe efedul luminos al curentului alternativ se bazează funcţionarea lămpilor electrice. deşi inducţia magnetică Î şi schimb~ periodic semn ul.06=18. E".

rez. atunci cind trece prin corpul unei vieţuitoare. avînd. la o anumită scară. Ca şi curentul continuu. trasate intrerupt) cu o viteză unghiulară constantă egală cu pula c. Reprezentarea cu axe de coordonate. o lungime egală cu Im.erea de efecte chimice.urentului. . după timpul i. nu poate fi utiliza:t la încărcarea acumulatoarelor. . in electroliză şi. .CIRCUITE DE CI. In miezul de oţel al unei bohine de curent alternativ se produc pierderi prin curenţi turbionari şi prin fenomenul de hiskrezis. In figura. Se presupune că veriorul 0. in general. ALTERNATIV l'40NOFAZAT 87 Din cele d(' mai înai_ ilte.7-5 se consideră două axe rectangulare xOy şi se trasează un vector OA . Proiecţia vectorului OA =Im pe axa Oyeste Imcosr. REPREZENTAREA VECTORIALA A l\l ĂRIMILOn.)'RENT . din cauza variaţiei -cimpului magnetic. ELECTRICE ALTERNATIVE SINUSOIDALE Se presupune cii printr-un conductOl. pentru produc.l. 1-5. Unghiul format de vectorul OA. se roteşte in sens trigonometric în jurul originii O· (sen- vectorială Fig. Curentul a"\ternativ. cu axa Ox este: sul saţia w săgeţii a=wl. trece curentul alternativ: i = Imsinwl. curentul alternativ produce e{ede fiziologice. 4. variind periodic ca valoare şi ca sen!>.u1tă că şi curentul alternativ produce efede mugnetice.4.

40' =['11/ carc face unghiul (. Se consideră un al lreile:! 1'L1l"(' llt alterna. printr·o construrli(' grafi că simplă. Deoarece un ghiul lar ('11 IX. .. şi I'n! se rotesc CII . că. Reprezentarea v ectoria lă se poate aplica in mod analog şi pentru cele· lalte mărimi alternative . este egalii cu valoarea instantanee a curentului alternativ i. deoarece ar ('omplica inutil fig ura. toldeauna Însă lm' gă ~ in­ du·se in avans fat.)/+9' cu axa O~:. pentru rcp\.!sin(wl +?'} . j' şi i" prin vectorii 1". se.)/ +q/ ) defazat cu unghiul 9' in 3":\lIS rată de i." (scllsul orar pc figură) . sau unghiul 'il' eli vectorul Im. Deoarece in t impul rotaliei sale.'. Curenlul i' poate Ci de aSCIrH'I1('a reprezentat printr-ull alt \'c('lor 0.! = lm...l in jurul originii O.fi de 1".88 ELECTROTEHNICA GENF-RAI.tiv: În intirziere CII unghiul 1p" raţă de curentul i. Pe această constatare se hazcază repn'zcnlarca "eelorială " mlirimilor electrice :lltcrnative.3 = lm3siA(wl-~" ) reţea (fig. Se presupune dc I'xcmplu.' l'rle complemclI· In cunscci n p. reznltă : cos rJ. tn praetic:1.. de la (~a re s·au sOl'ouL unghiurile de defazaj. poate considera ca vectorul l m relu'czilltă :Icest curent. Vectorul OA =lm corl'spunziitor cure ntului i. proiect. Se con sid erii un alt curenl alternativ: i' = 1' mdn«(. rJ. uude ~: este unghiul dintre Jm şi Oy. Cu ajulorul i'eprezellUirii vectoriale se pot inlonti de multe ori calcule lrigollomdrke mai complicale.ia vectorului pe axa Oy este: adie . JU'oieclia vectoru lui Im P(' axa O!l este mereu egală CII valoa rea c urentului a lternativ i. Direcţiile celorlalţi veetori rezultă in raport cu unghiurile lor de defazaj faţă de originea de faza (fig. care face cu lm unghiul1p" in Sl'IlS llegati. la un nod oarel'are dintr·!) "in prin trei condudoarc enrclltii alteruativi : il = l "'l sin (o)/ i. l' m şi 1"m. 7-7). 11 u se mai trasează ş i axele de coordonate xOy. poartă nllmele de origine tie fa:ă ~i dl' mullf' ori. 7-6).. Amindoi vectorii 1".' = sin IX.}.Icceaşi viteză unghiulară (o. se trasează orizontal. Curentul in este reprezenLat prin ve dorul DA" ="'1/1. cu unghiul q:.('zcnlarea simbolică a celor trei curenţi altanath'j i.

care pleacă de la aee- i =i I +i:!+i a = Tmjsi!l<oJl ·{. Reprezentarea vec· lurialii i. se miisoară de asemenea pe figură. Se compune f'm cu 1m3. tn figur3 7-8.'irii axe de coordonate Fig.lm2-"in(wl+'i") + I ru:! sin din(CiII-'fl")..? m i l Fig. \ \ \ . {'uTentii il' ..'. 7. nod.. Prin calcul. --- /". ved orulu i . Se _compun grafic vcctorii . yectorul In'! a fost ale~ ca originc de. l.!. 11112 şi !m3 01 lungimi corespunzătoare scftrii alese pentru intensitatea curenţilor. obţinindu-sc fCzultantâ totală 111/' Această rezultantă tolală n'prczintf~ curentul alternativ 'f1il care este . r. Curenti alter· nativ. -. .--o . \ . Valo:m'a maximă lm a eurellLlIllli rezultat se ohţine m1tSIlrînd lungimea lm şi ţ in ind St~am::1 de scara grafică aleasă pt'lltrn inlPnsitatl"a cure nţilo r.llIx'n(ilor i" it ~i h.\UT şi laşi se caută curentul i în al patrulf'a conductor. Acest calcul destul de complical. carc reprezintă defazajul {'urt'ul"ului i f:l. 7·7. 7·8. S(~ poale illlocui prilltr-o constructie grafica.2 .ţ:1 ilt" originea ne faza. Fig.:uma :t!gehricfi ~ (.. la un nod.6. ar trebui să se gaseascii suma.C1RCUITE DE CURENT ALTERNATIV M01'fOI'. . Unghiul 9. fnz~..i. Compunerea vecloriala il curenlilor altemaljvi.oi 11112 obţinîn(1 rezlIltnnta ['m.şi ia s-au reprezentat prin vedorii 'Tl).

.{ ril· ernafiu prin circuitul din care faee parte. la potepţ!alu l po. 6.d. iar nrmătura din stinga. lIn condensator legal la o sl\rl<O ([e ':un!nt alternativ . 7-9). una dintre armături. la un potenţial . illductivilalea L şi capacitatea C sint legate in scrie (fig. tormula care d5 valoarea eficace a curentului ce trece prin circuit este: Se rezistenţ. JNDUCTIYlTATE ŞI CAPACITATE iN SERIE un circuit cu o sursă de curent alternativ format dintr-o R in exteriorul sursei (iu cazul curentului altern at. că rezisten ţ.a.ura din stinga se va găsi la UII potential nega ti\'.mărimi ~ceeaşi diagratiii'i vedorială toţi vedolii trebuie să corespundă UDor ' electrice alteruative cu aeel'aşi pulsaţie sau frecvenţă . este legata la potenţialul nega-tiv al 'i.~ i~ tf'nţa adin(iJ. La un moment dat. CIRCUITUL DE CTJHENT ALTERNATIV CU REZISTENŢA. cca din dreapta de C'xemRlu. se va produce din nou o ciretllalie ele electroni în sem: invers ş. armăt. iar armătura din dreapta. Concluzia finală e"te că lin condensolM lasă sd Ireacli curentl. iar ce alaltă armătură.ă total ă consideră (7. iar pu!snţia sn w.a R.Î\· rezistenta R se. Dacă valoarea eficace a tensiunii la bornele sursei este U. După altii schimbare a altern anţei. După ce se schimbă alternanţa tensiunii ' dată ne sursu. cu sarcini poziti"e. condensatorul se d!!l)card şi apoi se reincarc[j cu armătura din dreapta pozitivă şi armătura din stinga lleglltÎvă . Se consideră. pozitiv. Pe 5.ursei. dena'rece numai in aeest caz unghiurile dintre vectori rămin constantI'. din mai multe bobine de in ducti vitate tota l ă L şi din mai mu lte condcnsatoare de capacitate totală C.11) . electrOlJii vor circula prin cond ucloare iu sens in\'t~rs.m. de asemenea. num eşte ~i rf'. armiitura din dreapta se incarcă cu sarcini negative. In acest timp. CONDENSATORUL JN CAZUL fUR&'\ITULUI ALTERKATIV • Se cons ideră. Ca urmare a circulaţiei elerlrollilor Între sursă şi armături.dtiv .

. din care T.. iar l/Cw este reacfan(a capaeifilld. Se poate scrie deei şi: 1= u z u V1V + x~ (7. E E x. se anulen. 11 ).w eS1:c reaclanJa induc!iva. u R (7.17) cos. şi Unghiul de dcfazaj IP Înlre tensiunen U curentul 1 n 'OS?~7..~ I ' !fc l{. 1-9. . . In acest caz. Orcuilul de curent altema!i\' cu rezislenlă indudivilate şi capacitate In serie_ :r=z:=J .13) se numeştI:: reacfa n(a lolu/ă a circuitului..14) şi (7. că există numai R (fig. se obţine: 1=." .-I-= X C'" (7. (f. aplicind formula generală.15) Formulele (7. Se presupune.. .ular: dacă in circuit exisUi oumni rezistenţa R .Y R' R X'~ + snu R 1f?l + (Lw--)' / I l r reZllltă din : L" (7. dacă exist:\ numai L.. se anulează ter menii care cuprind L şi C. (7...16) tglP = 0 (7.12) !'oI! numeşte impcdalila cirCldlului şi se ml'isoarii in o-hmi. Î-IO). .? = 1.presia : Lw .CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT 9l Expresi" : (7. Readan\clc s(' măsoară de asemenea In ohmi.15) sînt generale. fiind valabile şi in orice caz partic. de exemplu.:i Lermenii ('are cuprind R şi C etc. .14) ca rt: reprezintă o lege analogii legii lui Ohm in curent alternativ.- Pig.

LA Deci .92 ELECTROT'EHNleA.Întă variaţia valorilor instanlanee respedi ve ale te nl)iunii II şi curenttllui i.se arată rcprcz('ntarca vcctorială a tensiuuii 1..se r{"g:l se*tc legea lui Ohm din curcnt continuu. rezulta că o l'e::istenji1 il nu defa:ea :ă curentul a/{ernfltiv care o parcurge.19) Fig_ 7·13...20) . forma generală devine. .11 . la borncJeunei rezistenţ e şi a rurelllului 1 te o parcurge . 1n figura 7-12 se arată 1iÎnusoidcle tarc reprc:. ---~/_.1(.-.. (7. L (fig.: I ~ -.""ERA. Se. Circuit de curent alternativ cu rezls· tentă. "' .. 7-12_ Variatia lensiunii U şI a curentului tn cazul unuÎ ci rcuit de curent alternativ cu rezistenţă. tgcp = 00 ~i deci il. Din relaţia (7. tp """o. u Lo (7. 7-13).is!enI ă . {aţei de tensiunea aUernatil/c/ la bornele re:islen{ei. Fig. ln figura 7. vcctorială Deoarece qJ= O.!1. 7-10. Figl 7·11 Diagram ă in cazu! unui circuit de curen! allernativ cu re7. GE. Circuit de curenllliternati ll cu induclivilatt'_ iar: cosrp = 0. Fig. vede că in cazul \Inei rezistenţe.) rezultă: adică valoarea eficace a tensiunii la bornele ullei rezistenţe este egald sul dinlre valoaua rezistenţei şi valoarea eficace a wrttlfl11ui prin CII produ- re:islen{ă. Dacă circuitul cuprinde numai o illdu('tiyitatc f.

n urma tensiunii la bornele inducli uilă{ii .23) rezultă cii o capacitate de{a: eu: /' curentul alterna/iu cure Q par curge ClI unghiul rt/ 2 III auans fafli de tensiune// allernafivi1 la bornele rupll cită(ii . in calUl unui circuit de curent alternativ cu inductivit~t e .24) . Din relalia (7.23) Din relaţin (/. unde wesle pulsafia tensiunii. in riţ!urn 7.) şi valooua eficace a curentuln i / prin Înducti vitale. 2 (7.iei (. tensiUnii U la uornele une i ~a pacităţi ş i a curentulu i 1 ce o parcurge. In fi gu ra 7-17 se a raHI reprezentarea vectorial. III figll!"a 7-14 Ş{' . rf'~ r~cti\'. "alo"n"" (·fÎ(':1rl' :1 nlrenlulu Î este: care (7.20) rClult.15. ia. 22 ) rezult'i: } 1• ~­ I Cw' (7 .22) Iar: 4' 059 = O i tgţp =.cmcUITE DE CUREN'T' ALTER:'AT1V 1IIOXOFAZAT 93 Din relaţia (7. Fig.19) rezu lt ă: U= LwI (7 . Din rc1n(Îa (7 . Diagrama vectoriali!.1C1ic-ii: va/oarul eficace a lemiullii alfemafiue la bornele /Inei c aparilă!i C este cyaM CII raportul dintre valoarea 1 a cLlunlului ce trece prin capacitatea şi produsul Cw .) . Dl\l"fI C'irnlitul cI(' (un'llt fil\(>rnath' ('uprinde llulllni 'l ('apa6late C (fig. sinusoideJc . 7-1(.l. ) Î Fig. .urcnlului f i tensiunii in ('azu l j n(lttcti"it ii \ ii.lr:'ltfl diap. il / ~. In figu ra 7-18 se ara tă sinusoide le care reprezintil variaţia \-aloril or jnstantanee a le tensi unii U ~i.rl'lmn yedoria l ă corespunz:1t{lare pentru cur('nt ~i tem·june. a curen t ului i.21 ) adică valoarea eficace a tem-iunii [a bornele IInei induclivilă(i este egald fll produsul dintre llalorile inducliuiMţii t.).l rii Q ÎlIdur(an( (/ de{a :ea:1i cl/unlul ullenwliv o !HHwrge CIt un!lfliul -::/2 . 7· 1[i.- 00 şi deci 0 """ -":':" . 7-14. paloarea pulsaţ. Varîalia tensiunii U şi a curentu lui i in car-u! unul circuit de curent alternativ cu inductiv!lale.

'fTiunghiul dreptunghi A Re se numeşte triunghiul fmsillnilor. 7·16. vectorul rezultant respectiv are valoare:l []L~UC." I ] 1I 1. Fig. = Lw! s-a notat valoarea vectoTului c<.'iICA GENERALA Cunoscînd diagramele vectoriale pentru cazurile particulare reprezen - tate in figurile 7-11.F.15). 7-14 şi 7-17 5e poate trasa diagrama vectorială in eazulgeneral cind in drcu it se găsesc legate in serie (fig.J ... 11 il ~ ~ .. s-a notat eu Ue =1/Cw valoarea eficace a vectorului care reprezintă tensiunea la bornele capacităOi (tem iune r\f'fazntu cu unghiul -.. se obţine vectorul D. .re reprezintă tensiunea la bornele indudivităţii L (tensiunea care este defazată cu unghiul rd2 inaintea curentului 1). ll ) şi (7. lj RI Fig.r:/2 În urllln cure. In figura 7-1g s-a notat cu ! valoarea eficace a vectorului reprezentind curentul care parcurge circuitul.ECl'ROTEH. inducti vita te L şi o capacitate C. după cum reiese din figură. Compunînd vectorii care reprezintă tensiunile U R. inductivita le şi capacitate în serie. se obţine tensiunea totală U la bornele circuitului. de asemenea. 7-9) o rezistenp R.1. 7·19... Circ\l il de curent alterna tiv COl capacitale. Din ace ~t triunghi rezultă relaţiile (i .ntlllui I l. Compunînd acest vector VL ~ V(J cu vectorul lJ R . Diagramă vec!orialii tn cazul unui circuit de cu· rent alternativ cu upacitate. iar cu V R= RI valoarea eficace a vectorului reprezentînd tensiunea la bornele rezistenţei (in fază cu cUTentul 1) cu' U J. u i c wl T I --.. care reprezintă tensiunea la bornele circuitului. FigI 7·18 Variillia tensiunii U şi Il cu rentului i în cazul unui circuit de cureni alternativ cu cllpac!tate. Vectorii {]L şi Ve gă sindu-se pe aceeaşi direcţie. Fig 17·17. U L şi Ve. Diagrama vedorială pentru un circuit de curent alternativ cu rezis· tenţă.

==: = 380 = O A 490 '78 VOO'+ 4 ( 1 '314 _ R COS ? = l = ~1~ +=[='_=3=14=~~=:O"'. o bobină av tnd o lnduc!ivita le L=I : H şi o re7.' f:o:u vedorul tensiunii U. /=40=0'= ' .====. ~ ~iicace a curen~uJui este: V"-<_ -:r:======:: ~ U I ~. care menline la bornele circuitului o tensiune eficace ' U= 380 V cu o frecv e nţă (=50 Hz.w .~ z VR' +( L~ -_ Cwl " 1(}6 )' 100 ·314 400 ::-r====38::0.uit eare cuprinde: O rezistenţă!R...!zlt or cu reiis1eriţa R =400 1) . dup ă cum se Yed(' ş i pe figură. =2·3:14 ·50 = 314 rad{ s Valoarea . legate iu paralel. Curentul care trece prin re zistenţă este dat (k"'": I R """ . Intr ·un citcuil se· lea gă ili serie un ind. Pentru a afla valoarea eficace 1 a curentului produs de sursă.ivi tatc L şi un condesator de capacitate C.82. JNDUCTIVITATE ŞI CAPA CITATE IN PARALEL 1n f igura 7-20 se arată un cirr. se trase ază diagrama vedorială din figura 7-21.~=')2 = 4-90 = 0. e z o J var e: Valoarea pulsaliei este: w=2"'i. O sursă de: cu rent alternathr cu pul saţi a w produl'. Curentul care trece prin inductiv ltate este dat de : u h -... C1RCUrr DE CU RE NT ALTE RNAT1 V CU REZISTEl'ffĂ. R V şi este reprezentat de un vector În fazălcll lJ. luindu-se ca origine d-. o ioduc· t. I.islent ă neglijabilă şi un condensator cu -o capacitate C=I OO!-tE Acest drolil este alimentat de la o sursă de curent alterna tiv.Aplicaţia 7·2. Care este valoarea eficace I a curentului din circuit şi care este cosinusul ungIliulul de defauj 'P fnire-curenf şi' tensiune? - R.: 100 ·314 400 7.! la bornele acestui circu it o tensiune alternativ ă U de pulsaţie (0).

indudivitatc ş i capaf'itate in paralel). .tă conductorul cu rezistenţa R . L-_ _ "-' _ fig.ă din compunerea veclorilor IEI. Yedorul ("are reprezintă ('urentul J produ s de sursă rezult. Triunghiul dreplunghif" 11 BC se numeşte triun ghiul \lIre/di/of. . ~ Î elite rcprCZl'utat de un . se anulea1. induclivilale fi capacita te În paralel.. η2L Diagrama vcc10rlală a schemei din figura 7·20. i·20. se anul ează termenul care cuprinde pc R.Circuit de curenl alternativ cu re:/Jsl enjă. r.2. _ ---' Fi~.oJ 19:~ = '-ro " J Formulele (7 .. (-' -cool' t R- 1-w C-_:) . le = UC{o) şi e!'le reprezentat de un \'C'dor cnre rac(' unghiu l 1':/ 2 inainll'a \-cctOlvhti R nnn . r. astfel după cum se vede pc diagramă . 0-) -~r. Dacă nu cXÎ!.» s int yalabile pentru cazul general (circuit cu rezh.. IL şi l e. Din acest triunghi rezultă valoarea rurcnlu[ui dat de sursii : (7 .'cetor care face IIn~hiul n /2 in urma vcctO~:III11i Curentul car€' [rerc pric capaC'itate Tezllltri din.ă termenul care cl1prinde pc L elC'. dacă nu există induclivitalr<l 1.tellţ ă.! 1 şi U rezultii din 1< <lcelaşi triun ghi drrptl1nghic : cos-v ~ V'.' " ~ .24 ) Unghiul de derazaj ? dintr!.+. U.24) şi (7.

~ura 7-20 lipseşte intre punctele A B ('.. teoretic infinită) . Se presupunl' acum că în schema din figura 7-20 lipseşte intre punctele A şi B inductivitatca 1. iar curentul este defazat inaintea t ensiunii U. asemeuea.:e ncrală . ~=OO.ă de tensiunea U.ă în schema din fi. In acest caz.ia : Dt>.. Dar ă : Înseamnă că: - 2 . unghiul de defazaj Între 1 C<lsrp =0. Curcntul total \'a fi dat dc: Unghi ul de defazaj rezultă din: 7 - :Stetro\eîlnlca :. şi U se obţine din: tg Dacă. curentul lotal \"a fi dat de rclaţ.!2 fat. inşe um nii că • iar c\!t"€'ntul este defazat in urma tensiunii. R('Zultâ : că curentul 1 este defazat cu unghiul rr.{lllductorul de rezistenţă R (aceasta Înscamnă in realitate că intre aceste puncte rezistenţa electrir' ă eslc foarle mure.CIRCUITE DE CUREl"<' .'\LTERNATIV MONOFAZAT 97 şi Se presupune .

V' +l ' _ -220 - 2W - 0.-f}0 Z Unghiul de defazaj rezultă d in: cos sau. dar de su prafaţă foarte mică (teoretic de suprafatA nuIă). R -Cw ceea ce arată ('ii unghiul de defazaj este negativ ş i deci curenlul 1 este defazat inaintea tensiunii U. eare este valoarea eficace a curentului loialI? Care este valoarea eficace a curenţilor Ilo It şi lJ din fiecare ramură? R..-. un condensator cu o capacitate C=150 v. o ~o­ binli cu o induclivilate L=0.14 '25 = 157 radls Valoarea eficace a curen tului lotal este: I.V ~. . este nulă.98 ELEC'rROTEH. Lw R ceea ce arată că unghiul de dcfo. R 200 220 .. Din formul a 1. Valoarea pu lsaţiei este: w=27t '{=2 '3. -j'- Valoarea eficace a curenluhll prin U rezistenlă este : 11 = .. pe a doua ram urii.F.zaj este pozitiv In urma tensiunii U.150 '[ 0.'. şi deci cureut ul 1 este defazut Aplietllia 7·8.2 ·[:)7 .2 H şI rezist ent ă neg lJjabllă. ..1 .13 A. El!ALA .-.CI» )'..>·UCA OE.10 rezultă lnsă că În acest caz capacitatea (.-.-\. Un circuit electric cuprinde trei ramuri în paralel.= . iar pe a treia.6.151 -2. La bornele acestui circuli se aplică o tensiu ne alterna ti\'3 de valoare eficace V=220 V ş i f recvenţ a 1=25 Hz. Pe unI dintre ramuri se g1lseş te un radia tor eledric cu o rezistenţă R=200 (1. aceasta echivalează cu sit uaţia cind ar exista totuşi un condensator cu armăturile tn A şi B. DacA in schema din figura 7-20 nu este condensa lor intre pun ctele A şi B. tg 9~ .1_+(' /'Rt - Lw . .~ - L(i) II . sau: tg CP=-. e z o I var e. Curentul total este dat de relaţia: J~ u1/"R'-.=1.

adică cos q:. Expresia cos q> se numeş te şi factor de plliere.e perioadă. să media puleriî instantanee pe o H'.şt. Tn consecinţă. natill.11.. 8. Dacă se de-llumească plltere a/.=l..u ee j este: II şi prin care trece curentul alternativ de valoare p =u·j (7.tantanee p are o valoare S-a convenit ca În curent alternativ variabilă în timp. se gă ­ efi puterea activă este : P=(J·j cos l' (7. În cazul curentului alter.= . . valoarea eficace a curentului şi cosinusul unghiului de de{a:ai intre curent ~i tensi un e.2 -!57 Yaloare3 eficace:a curent ului prin con densa lo r e:> le: J3 =UCw=220 -150 '1 0-6 '157=5.CIRCUITE DE CLJlEXT ALT!o:RNATl\- j\.26) unde: Il = V 2" U sinUll Put.erea ilU.wil se face această medie. să (7.= - U Lto .18 A.28) Puterea aparentă este deci fie dată de o sursă pentru o egală cu anumită puterea activă maximit care poate tensiune U şi un anumit curent 1_ .IONOFAZAT 99 \ '<!Ioarea eÎieace a curenlului pri[] bcbinil este : J. Ci nd factorul de putere a re valoarea sa maximă. 220 = 7. PUTEREA ŞI ENERGIA ELECTRICA IN CAZUL CURENTULUI ALTERNATIV Pu ferea insfantanee p Într-un circuit la bornele căruia se aplică tensiunea alte rn Mivă inst:lntanee instanta. puterea activă este I!ga/ă CII produsul dinlrl! valoarea eficace a Il!nsiunii. . puterea devine <'gală cu produsul U -1. iar q:. este unghiul de defazaj intre curent şi tensiune. 0. care poarti"t numele de puiere aparentă şi se notează de obicei: S = (j-I.27) Îu C:He Uşi 1 sint valorile eficace ale tensiunii şi curentului.

egal cu 1000 vari . XX. şi lâlollaru! (kvar). scade puterea activă P.. Budeânu. Aceste u ni tăţi au multipli de 3600000 ori mai mari: kilowaUora (kWh) şi kilovarora (kvarh). t ransformatoare ş. egal cu 1000 W.. Pu terea • Vezi paragr. De. la definirea şi clarifica. puterea reactivă Q creşte atunci cind creşte sin <fi. S şi Q e:xÎsUi re - deci: P' ~ S'-(f'.) dcfazează mult curentul absorbit. puterea aparentă in /lollamperî (VA) şi put erea reactivă in vari (var) .. I ntre cele trei puteri P. cît dUrcază această p utere. rezultă că energia activă şi react.i electrice. În urma tensiunii (unghi de dcfazaj mare).8=237.. paragr. astfel incit cer o importantă putere reactivă.> =P·t=U·J cos 'P'll (7. Aceste unităţi de măsura au ('a multipli obişnuiţi kilowatful (kW). ent:rgia readivă în varsecunde (vars). urmfi tor activ ă este: P=U·J·cos. Deoarece puterea multiplicată cu timpul t. curentul in am peri şi t impul În secunde.29) numele de putere reacfiuă. Se vede că pClltru o anumită putere aparentă S.a. în waţi-secunde (\Vs) sa u Jouli (J ). c.31) WQ = Q ·l= U ·J sin 'P ·t se măsoară tensiunea În volţi. pc măsură ce crc. . "unII . dă valoarea energiei respective.I. se obţine energia activ. Care este puterea activă absor bită de circuitul din aplicaţia 7·2? Dar P.* Dacă se măsoară tensiunea U în volţi şi intensitatea J in ampt-ri.100 ELECTROTEHNICA GENERALĂ Expresia: Q=u·j sin 9 poartă laţin: (7. egal cu 1000 VA .. lns ăş i unitatea de mă~ură internaţională a puterii reaetive.?=380 ·O.ivă ~ e v or scrie. 5.237 kW . puterea reactivă Q şi puterea a par~!ltă S energiile activă IVp şi reactiva IVa In !louă zile? R e z o J var e.rea noţiunilor de pu tere şi enefJ:. Trebuie relevată contribuţ ia ~Hlllsă de un colectiv de specialişti romani şi in 5pecial dc acad. respectiv : lV. conform cu relaţia (7 . şi cap.te puterea reactivă Q. işi datorc~tc numele aeestui colectiv de specialişti în domeniul electri c i t ăţii . O . aici interesul de a a vea un fado r de putere cît mai mare 1::. consumatori.-rie reacti" ii .29).78 ·O. COIJsum atorii care au bobine cu inductivităţi mari (unele maşin. făcînd prin aceasta să sc adă factorul de putere al sursei care alimentează reţeaua care nu poate da in consecinţă decît o putere activă P mic~ . deci cînd c reşte unghiul de defazaj <fi şi :icade facto rul de putere cos <p. Dar. se obţine puterea activă in waţi. Dacă Aplicaţia 7·4. kilovollampewl (kVA).12 W .

ULUI ln rigura 7-22 este reprezcntati\ o sursă S de curent alternativ.. Curcntul 1] absorbit de acest rC'C('. 7·23.CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOEAZAT 101 Puterea reactivă es te : Q=U·J-sînq>=38Q·Q. curentu l h CI:' trece prin condensator este reprezentat printr-un vector ddazat cu ungh iul -. corespunzătoa re schemei din figura 7·22..lBUNAT:\.4 V2\= 0.'PHEA FACTO HULUI DE PUTERE CU AJUTOn.48 .-------~~. Se trasenzi:i apoi veclol'ul absorbit de reccptorul inductiv.. " c J.84 var ~ QJ78 1\\-1Ir. Pentru a s(' \"eelea efectul condensatOlului [lsupra [actorului de putere. Diagrama v('eio· Tia!'. Energia reaciivă este : IVQ=Q '(= 177.Se vede din figură efi wclorul curentului 1 este defazat Iaţ..UL COr-. 9.ptor este d . u s fig .2% kVA.lpaeitate C ca in figură.TDENSATOfl. 7·22. alimentează '1 :=0 '1 . se traseazfl o diagramă vcrtorial5. Energia adiv1\ este: Wp=P '/=237 . fazat În urma tensiunii U cu unghiul rp. cum .ă de tensiunea cu Un uughi Ifl' TJlai mic decit unghiul de deCazaj 9 în cazul cind După a ..7 8=296. Curentul total 1 !it: ob~ine din compunerea vectorilor carc reprezintă curenţii II şi 1'1:.). In paralel ea receptorul inducli\" se leagă un cont1ensat0r de c.536 kvarh .3600=30730752 var $=8.c şUC". Puterea aparent1\ este: S = U'I=380'O.------. Fig.84 . Tmbllll<l lii\ irea fac10ruluÎ de putere cu ajutorul conde!lsa torului .6=177. li'.. care eli tensiunea U un receptor iIlducfiv (care conţine inducti\"i ta te şi i't!zistenţ5./2 înaintea vectorului ten5iunii D.12 ·48 ~ ' 3 600=40 974 336 Ws = II.382 kWh.78·O. ra În figura 7-23. Se in drept originc de fază vectorul tcnsiunii U .

~=O. C=J M 'sin t. dUPă cum tâ7eprezentat pe diagramă_ Observind figura 7-25 se poale scrie: I MCOS 'PM= 1 t cos 9 de unde: cos OJ.. .. Re z o 1 var e.6.16 = 12 Â. Diagrama coresp u nzătoare . . va da un curent totall. condensatorul permite îmbunătăţirea factorullli de putere . Aplicajia 7·5.>J/ = 16 '0.1=16 A la un faelor de putere cos ?M=O.8=12. Un motor eleclric M alimentat cu o tensiune alternativă U=220 V.€2=O. S-a reuşit !leei cu ajutorul condcnsatorului să ţină un factor de putere cos 1p' mai mare decit factorul de putere iniţial. .4.8 V1=O.2 şi in consecintă: BC=AC. pentru ca factorul de putere al inslalajiel siî devină cos '1'=0.8 A B=l ! 'sin9= [2 '0. nu există condellsator.A B = 12. cos 'f' 0. Curentul Te absorbit de condensator şi defaza t cu 9(f înainîea tensiunii (f. 7-20.f 0. u ~ C veclo r ia lă " Fig.2=5. t . A .8 ? ________ __J le ti III.102 ELECTROTgHNICA G}:~EJL\ L/I. absoarbe un curent de valoare eficace 1.6 : . Se considerii diagrama vecloria!ii din fi gura 7·25.8 0 - Deoarece: sin ! . . In capitolul XX se dau amănunte asupra ~vant.6=7.8-7. CA: capacltale C şi ce putere reac!ivă Q trebuie să aibă con· densalorul montat în paralel cumo iorul. figurii.' c---------J ii Fig.l'jclor economice eare rezultă in cazul unni faelor de putere.6 lt= __ ·f}>f= .O.. Imn.'M=lfl-eos2 'PM sin '?=J!I rezu!ti~ COS2 '1' YI. se ob cos 9· tn consecinţă . unde s-a lua t ca origine de fază tensiunea Ti şi s-a trasa t apoi vectorul curentului I. Motor În parale! cu un condensalor. 7-24. compus vec!orial cu curen tul l"M. defazat cu unghiu! " in urma tensiunii U. 7-24).6 (fig. . de frttvenţă 1=50 Hz.lf făcînd unghiu! <?M cu vector ul tensiunii U.

R 1 I 'c _ (1 ~. 1<=5.. Diagrama vecloriaU a schemei din figura 7-2. Pulsaţia tensiunii este. 7-27.232 kvar cOf)~um ator il In practică.r==~ U=c==. de 10. '50=314. j U'6) 220 ·314-. ' • u 7-26 B.. ValoaJ rea. Deoarece: rezultă: . ' "~_ . Fig.1. (.6=1 232 var= 1. . ' ....F. _fIe 5 . Se aplică la bornele tntregului circuit o tensiune alternativă de valoare eficace U şi pulsa1ie (ol._ru_v_:~h . cu UEL valoarea eficace a tensiunii la ... 1 _ _ _ ____ ___ -'."TlV MONOFAZAT 103 Curenlul absorbit de condensalor este deci.6 C~ .--.f=2.32) V (LW.--. Îmbunătăţirea factoru lui de putere se face de obicei la puteri mari În sistemele Irifa za le. 1 ·1U--5F=SI p.' . i ca origine de fază vec torul Ţ al curentului..= =8. 1 .I _ _~URC'~_ ' U.• obină şi condensa tor in serie.:tn figura 7-27 s-a trasat o di ag ramă vectorială pentru care s-a luai .6 A. REZONANTA ELECTRICĂ In figura 7-26 este repr eze ntată bobina B cu inductivilale proprie L şi rezistenta R lega l ă în serie cu un condensator de capacitate C.' (7...)=2 .LI' 1/'+ c B -.CIRCUITE DE CURENT ALTE:RN. . ~ -. Se notează cu J valoarea eficace a curentului. bornele bobinei şi cu Ve valoarea eficace a tensi· U'I/l unii la bornele condensalorului. eficace a curentului este: .-. Puterea reac1ivă a condensator ului este: Q= U ' Jc =220 '5.

vectorul UL=Lwl făcînd un unghi 1:/2 inaintea vectorului Î şi care reprezintă tensiunea la bornele induciivilăjii L. da cii.is· leula R II bobinei este mai mică. OITe face să crească la maximum curentul re-Lulta d in re· C= _IL~' (7.3<i) C.ul curentului I fală de tensiunea Ur._. apoi vectorul Us=RT In fază cu Î şi care reprezintă tensiunea la bOrt"!ele relislen lei R.? rerTe· :dnlil defazajul tn tre curenlul [ şi tensiunea U.33) In acest moment. adIcă : 1 1 LCll = .i. . deoarece numitorul fracliei devine infinit.' I! Cind condilia corespunzatoare relaliei (7.L la bornele bobind. la bornele întregului circuit. Unghiul 9lU.. lalia (i.sau LCll.şi capacitate in circuil. De asemenea. deoarece in circuitul oo\)inei unghiul ~ de . In momentu l cind C= O (distanlă [()arie mare intre armăturile condensaloru· lu i). \'a[oarea lui depinde numai de tensiunea U şi de rezistenta R. Valoarea maximâ a curentului este cu aUI mai mare. dcoare<:e : L~ . d upij cun! s·a arătat). In momentul de maxim al curentului. &cadt pe măsură ce capacitatea C creşte.. precum şi vectOf'ul [Jc =i!Cw fiielnd un unghi ~l2 In urma vectorului I şi care rcprezint~ tensiunea la bornele cooden salorului."'''''- C. valoarea 1 II curentului creşte.lXTROTEH1"lCA GENERALA c\lTemului..ii.aj '" Intre curentul I şi tensiunea U este nul. 1n cele ce u rmează se va' cerceta variaţia curentului di n relaţia (7. impediOllla circuitului trete printr·un minim..:l cllpa· dtatea C. cu cît re1. Valoarea acestui maxim este: {=-. Pe măsurii ce rezistenta R scade. a ceastă fracţie ajunge fgRIlÎ CII expresia Lw. Vedor ul URI_ al te nsiunii la bornele bobinei de indudivitale L şi relislenţă R re· zultă din compunerea \'e<: torilor [h şi Un. reprezint ă defau.33) eSlI. Pe măsură ce capacitatea C începe să crea~că (armlHu r ile conderua lorului se apropie).?tu. C_ r se ia coresp unzăt o r sdirli grafice alese pentru ilLtensjtat~lI (7." R O (numărăto r ul fracţiei este nul.34) rezultă că in momentul c î nd cueentul I Irete prin maxim. Unghiul. se obtine veclorul tensiunii D... de exemplu. ca şi c1nd n·ar exista inducth'itale . printr un maxim.e! (7. in situaţia "fep:rezentat ă . lUlghi ul de defar.defazaj 91:!. tens/uMa U la bornele circuitului fiind menţionată constan1ă..­ 1 tg 9=. tensiunile URL şi Ve la bornele bobinei şi conden~toru!u! cresc. creşte.33): capacitătii (7.32) dacă va[ia7. Frac· tia HeN din rela tia (7. La un moment dai. creşt e unghiu 1 9RL. u R Valoare . pa rante18 de la numlloru! expres. iar curentul 1. ca. R scade şi deci . 1= 0. care era foarte mare la valori foarte mici ale capacitălii.32) se anulell 7.35) D!n telalla (7..32).10< Lungimea vectorului EL. Compunind \'eclorul tensiunii UI!L cu vectorul tensiuni Vc.CCll = 0.' Îndeplinitll. Se tTaseată. dintre curent şi tensiunea UnL la bornele bobine! rezultă d in: Lw 19 '?RL= .

I r!!Spectiv de: ~=~I (7.dsteojei R. Se cere: a) sii se determine frecventa f il tensi un ii U pen tr u cazul rl'zonanţei. Această maşină ~e comportă în circuit ca o bobină cu o anumită induclivitate. Conditia de rezonanţă se porle obtine nu numai prht variatia capadtătii din circuil.>. 1 Fren'en\a corespunzătoare este: • CiI 223 (= .LTERNATIV MONOYAZAT lOS.:3zuri condi ţ ia de rezonanta este înd eplin ită dacă: adic5 pentru o \'aloare a inducli\"italii sau ~ pulsaliei dată sau: L~_' e.. o indudil' itllte L~O.·enomenul de rezollanj!i poate avea Însă . La o valoare foarle mică a rezislent"i.63) Deoarece fenomenul de rewnanlă descris pro\"OilGl supralensi ulli. astfel parametrii circuitului. şi o capacitate importantă C. în special în radioteh· nieă. ~e Illi mcşle fenomenul a tensiunilor.1O ~ =223 rad ls..3 puls<lliei.:iturile unui condensatof. care se comportă ca arlll. dar şi printr·o modificare corespunzătoare ~ inductivită\ii sau . In momentul fn care a fosl îndeplinilă conditia (7.28 . depăşind de asemenea cu mult valoarea tensiunii U la bornele circuitului.şi lI'cJ. deci o valoare foarte mare a unghiului .?RL tensiunile UTIL ~j Ve cresc foarte mult (se produc supralensiuni) . Din această cauză trebuie să se aleagă. pentru ca tensiunea Ut-Ia bornele inductivi!ăjii s ă iie de 10 ori mai mare ca te nsiunea Ula bor· nele circuiftdui.5 Hz.50. Şi fll ~ceste <.4 H ş i o capaci tate C=50 [LF se aplică o ten· siu DI' Ilr terntll ivă el! o \'aluar" eficilce U=!OO V. La aparatele de radiorecept ie. Aplica/ia 7·6. incit sa se pro· ducă condiţîa de rezonanjă pentru pulsatia respectivă . un cabl u alimenla t de la o maşilli'i generatoare de curent alternativ. . Capacitatea se datoreşte conducloarelor cablu!ui. Pu!satia IH care e_ sie CiI= satisfăcut ă condiţia de rezonan\8 este: VLe = 1 VO. DE CUJU:r. Se presupune. de exemplU. punctat in figura 7·27 (tensiunile (J'RI. Uneori rezonanta este folosită tocmai pentru Încer<.c.CIRCUITE.o1. din cauza depăşirii rigidi\ătii dieledrice.-r . . La burllelt> ullui circuit ascmilnător celui reprezentat în figura 7·2 avînd o rez isten tii R=!l 1).33) se spune că a fost realizală CQndi(ia de rezonanta a circuitului. 11) in cnu! re?ollanţe. h 6.i să se determine valoarea eficace·I a curentului. de exemplu.. Cablul iniroduce în circuit. Fenomenul de rezonlln\ă îşi găseşte în practică aplicajii utile. de rezonanţă Re z o 1 var e.=35.. e) în tazul fl'w nanle i sa ~e dl'tl'rmine valoarea re.şi efecie dăunătoare.:area rigidilăjii die!eclrice a ilOlanţilor. Supralensiunile care iau naştere în cazul rezonantei pot provoca di~trugeri În circuit mai ales prin stdipungerea iwlajiei cab!ului. este necesar să se prindă o und ă Cll o anumită pulsaţie (sau o anumită frecvenjii f) datorită unui anumit post de radioemiţiitor. pe lîngă o rezislelljlî R. încît să se găseasciJ cît mai departe de condiţia de rezonanta. capacitatea condensaloruluj poate atinge valori care să conducă la îndeplinirea conditiei de rewllanţă.= . Se aranjează atunci astfel paramelrii din circu itele aparatului de r ece pţie. Deoarece dis· tanţa dintre conducloare este mică .

106 .E1.zul rezonante! trebuie existe I. U UL U L".ECTROTEHNICA GENERALA Valoarea eiica-ce a curentului In cazul {= - rezonanţei este: U R 100 = .4 ·223 =89. J U R U Lro R Se deduce: L~ n R=. in ca.~ --~ --~.= 0.= 125 A 8 " să ~resupunind că R poale veria.=1O. ' 10 ' 10 .lr măloarea relaUe: L~.

In continuare. Sursele carc se Întilnesc curent in practică (gellcratoarelc electrice) a u trei rorţe:e lectrom otoare alternative. numite lri{a:alc. iar curenţii produşi sin t trifazati.cite 120" (sau 2.CAP ITOL UL VlIl CIHClJlTE lJE CURENT ALTEIINATIV POLIFAZAT Pînii acum s-a considerat o sursă de energie electrică cu o singura forţă eJectromoloal'e alternativă. I nfăşurărilc in ca re se produc fort-ele eleetromotoa re se numcsc şi Îllfuşurări de fază . SpiITle fac intre ele unghiu l'i de. reprezentnh' tre i ş.pire identkc 1. Se presupune că aceste spire se rotesc in sensul ~ ăgeţi i cu o viteză ungI' iulară constantă . Tensiunea la bornele unei astfel de surse este o tensiune mOllofazată. şi 3-3' intr·un cimp de ind ucţi e magnetică 8..!3) şi sint separate (izolate) electric una faţă dI:> alta.1'. de asemenea. după cum se va ară ta la paragrafu l 2."e explică principiul producerii a lrei forţe electromot oare trÎfazate ~Î a cure nţil or r('~p(' c livi. Această forţă electromotoarc se numeşte mOllo{azalu. 2-2'. Forţele clectromotoare. ten~iuni1e la bornele surselor. monofazată. adic( cu mai m ulte f:n:c.". Intre O sursă monofa7. 1. care poate produce un curent alternativ.le Ellr~!. PRODUCER EA CU RENŢiL OR TRIFAZAT I în figura 8-1 sînt. sursa însăşi numindu-se. Intre o sursă lrifnată Şl rcc('ploarele de t' lIergie electrică sînt necesare mn(mul t decit două co ncluctoaTe. Există im~ :}i surse cu mai multe forte elcdromotoarc produse in infăşurări renliza te în anumi le condiţi i. Ac ef. .~ ca şi tensiun ile la bonle. sÎnL trifaznte.ată şi rcceptoare lc de energie electri că s int necesare două condudoare. iar curentu l alternativ produs se numeşte şi el monofazat. ca şi sursele s(n umcsc in acest eaz poli{azalc.

:.108 El.2) e:! = E m sIn ( (.LA (Il. avînd aceea~i amplitudine Em fiind defuzate Între ele cu unghiuri egale <.. prin trei vectori El' E 2 şi E3 egali ca lungime şi făcînd Între ei unghiuri de cite 120". 8-2. în figura 8-2 sînt prezen\ tate cele trri sinusoide reprezeutî!Ld aceste Iorţt' plectn'motoarc trifazate. Dacă cele trei spire sint inchi'Sc pe circuite identice.} LriI::tzaţi ~imetrici.4~-. :--Y~J--T""" zi" I lE .4) 1 Sin( wf-rp. <Hlidi: . spira 1. Trei spire Învîrtitoare I~ 120·. ?Ji . rare {' on~tituie Ull f.!ep~zent~rea veetorială a celor trei forţe electromotoare.1' dar cu o intîrziere corespunz{ltoare unghiului 2rc/3.l) nativă: =Em sin wl..ECTROTElli'lICA GENER.) (8. (8 .-u 27t/3 (sau 120°). nativă_ In spira 2-2' se va induce de asemenea o forţă electromotoare alterDeoarece spira 2-2' trece faţă de cîmp prin aceleaşi poziţii ca şi . constituie lin sistem de trei forte eleclromoloare infazale . După cum ~ ştie.j defa(8 .3) Cele tre i forţe clcdromoloare el> ('2 şi e~. Înlr-un cîmp magnetic.istcm de trei curenti . in spira 2-2' [or~a electromotoare alternativă C:! va fi defa::afă În urmă faţă df' el cu unghiul 2:::/3. adică: alternativă e.1-"3' 'IT)' zată in spira 3-3' ~e va induce o forţă electromoloare in urmă faţ ă de et cu unghiul 4l"C/3. in figura 8-3 se arată . vor apăre:j t. J' Fig. J ~ . Sinusoid ele a trei forte eJect romotoare trifazale... 8-1.rei _. imelrice.i curenţi: iJ= Im şin (wl. u ! .» i!=Im sin i: =Im (wt-~- 2.'\. Fig. in spira 1-1' se va induce o el forţă eleclromotoare alter(R.

sau. Dacă se compun vectorii 11 şi h se obţine o rezultantă egală şi de sens eontrar cu al treilea vector I2' deci rezultanta totală este nulă. Dacă pe accl':lşi diagramă \'edorială se trasează şi forţele electromotoare *i curenţii. a trei mărimi trifazate simetrice este nulă . Deoa· rece suma veclorială a celor trei vectori este nulă. .imefri~ şi dc:ech.i. de multe ori nu se Inai menţionează ÎtI mod expre~ aceast. pentru alimentarca a trei receptoare ar 'fi necesare şase conducloare.ă fie defazut cu unghiul /fi faţă de forţa elcclromotoare care-I producf'. ca şi forţele electromotoart>. şi suma valorilor instantaoee a curenţilor este nulă. sa't prin trei vedori eg:lli şi r5cînd inil'(' ei unghiuri de cite 120". 8·3.TENSIUNILOR TRIFAZATE In )igura 8-5 s-a reprezentat o sursă S cu forţa eleclromotoare monofazată el şi receptorul R.. 10 ultimul caz.pedi\'e formează un sisLcm trifazat ne!. IrHa- Fig. fiecare vector care reprezintă un curenl trebuie ~. . Cind sistemul {'~Ic 5imetric şi l c{" hili1ral. Suma a trei forţe eleclromoloarc trifazale simetrice. de exemplu. 2.r. 8-4). GRUPAREA FORTELOR ELECTROl\fOTOARE ŞI _.lib:nl. în general. iar in figura 8-6 o sursă cu trei forţe eleclromotoare trifazate el' e2 şi e3. ~H. veclorială Diagrama a Irei rorle electromoloare zate.oid{) ('('>respun"ăto:'J. de amplitudine Im. Astfel se consideră. mări mile n::. trei curenţi trifazaţi simetriei 11' 12 şi 13 (fig. prin trei sinuf.CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV POLIFAZAT 109 Curenţii pot fi re prez entaţi. Compunerea a trei curenti Irifazaji simelriei. a trei curenţi trisim('tric.'. "dic-ă: fazaţi Dacă cei trei vedori ~I nt inegaii şi fo rmează între ei unghiuri diferite de 120°. Fig.

incît pentru alimcntarca receptoarelor este suficient un număr mai mic de conductoare. Legarea în stea a · forfelor eledromotoare Irifaza te. a) \s~ Fig. a ~i se contopesc cele trei eonductoare centrale. se Jbţill numai trei cond udoare numite de linie. 8·8. Ia gelleratoarele de eurent alternativ trifazat (v. Se eonsideră acum că ccle trei faze sînt aşezate ca in figura 8-8 . AI patrulea conductor eare se leagă la punctul central al stelei . Legarea În triunghi a forţelor electromoloare frifazale.. la bornele bobinajelor in care = c produc forţele s electromoto3re trifazatc CI' "'2 şi ea apar trt:ti tensiuni trifazate. 8·6.110 ELECTROTEHNrCA GE. cu Fig. b care poartă numele de legare (sau moniaj) siea. av înd şase conducloare. i'. ' în figurile 8-7. 8-7./ te. ~.. ('<lp . ca În figura 8-7.numit punct neu/ru se numeşte conductor neutru sau de nul. Legarea fazelor în modul ar5taL poartă numele de legare (Fau montaj) in triunghi. realizindu-sc prin aceasta o mare economie de conduct oare (care de obicei sint dill cupru sau aluminiu). Sursă Df şi f" f'J Fig. 4:. XV) cele trei bobinaje (faze) sînt astfel legate intre ele. de curent monofazal linie mono - fazală. b. b şi 8-8. Irei forle eleclromotoare Irifazate. dacă se presupune că pobinajclc sînt aşezate ca În figura 8-7. e} Fig. Aslfel. 8-5."'IERALA In practică.t. in . b. a şi se con topesc cooductoarele alăturate două cîte două. Sursă o. în acest caz se obline o schemă ca in figura 8-8. .

cmcUlTE DE CI. se poate scrie: 1 = 2 J cos 30°. şi ~eprezentarea a curenlilor pe Jad la lega. se compune J a cu un vector ega l şi de sens contrar cu J l ' din figura 8-10 rezultă.----+_+Uz U J J. Din figură rezultă că tensiunile dt: linie sînt e. =J'l. Fig."''''TtV ' PO L1F AZAT 'li 3. şi anume J a şi J 1 • In figura 8-10 se face direrenţa vectorială int. u. U2 şi Ua. ' Pentru a vedea care este relaţia dintre valoarea unui curent de linie 1 şi aceea ti unui curent de fază J. lcgate in triunghi. valorile eiicace ale tensiunilor dintre conductoarelc de' linie. 1 s-au notat valorile com\lUC respective. .re 13 şi J 1 pentru a se obţine ]2' tn acest scop.. de exemplu 12 • rezultă din diferenţa dintre doi curenţi pe faz1'i. RELAŢII INTRE TENSIUNI ŞI CURENTI IN CAZUL LEGĂRII IN TRIUNGHI ŞI Al>. cu J 1 • 12 şi J a. ''' ALTER. un g~nerator cu fazţle . Tensiunile VI' Uz şi Va se numesc tensiuni de linie. .. cu V). Eurenţii 1)" 12 şi la se numesc curenţi de linie. 8·9.~au notat cu V2 şi "a ' valorile eficace alc tensiunilor la bornele bobinafelor in care se produc 'forţe electromotoare. Tensiunile VI' V2 şi Va se numesc tellsiuni simple sau pe fază. valoril(' eficace ale curenţilor in cele trei bobinaje şi cu 11' Iz şi Is. 8·10. unde prin J şi IJ=12 = 13=1. se observă că in figura 8-9 Un curent oaretarc de linie. de linie Fig.g::tle CII tensiunile pe fază .=Ja=J. 1n figura 8-9 ~a consiaerat din nou. S.. rea In tfiungh ~ unul curent Deoarece ('a valoare: J. LEGĂRll IN STEA Legalcain triunghi. Cllr~lI(ii J p J 2 şi J a 'se numesc curenţi simpli sau pe (azd. Curentii şi lensiunile la legarea rn triunghi. _ 1. )~=='. "v 12 =J3 cos 300+ J 1 cos::'300.RE. valorile eficace ale curenţilor în conductoarele de linie.

se poate df>monslra la legarea În slc:1 pentru tensiun i: U ~ V3 V. valoarea e{icace a curentului de linie esle pe fa.egarca Îll stea. se gli. iar IJaloarea e{icace u curen/lIllli din (Qn dlldoarelt de linie ~·tt egalcl cu I'aloarea eficace (1 Cllrtllllliui pe {azil multiplicldă CII V'S. 8-11. S-a arătat In să cil suma ~ t.iunii pl! fază.llţi pc falti. Al. iar curenţii 1 1. Tr ll~iunile UI> {'2 ~i U3 dnl tensiunile de linie ~" u lrrlre {tr:::t.. (8. CUl'cnlii J 1.d. in1cnsitaf.6) In eazullegării in stea dacă se aplică prima lege a lui Kirchhofr valorilor instantanee ale curcnţjlor din eonduc1oarele legate la punctul neutr u.5) T. In rigura 8-11 s -au r('prc7. iar valoarea e{icace a tensiunii fntre conducfoarele de linie este egală cu valoarea eficace a tensi unii pe fa::ă multiplicată cu conform relat.seşte că suma celor lre. scrie pc scurl astfel: U-V . \-~ ~i " 3 ~ îlll tcn~i unile pe "':'~. Fig. 1 ~ V3 J. J~ şi J 3 s ilit ('Un. valoarea eficau a ltmiullii dintre conducloartlt de linie este egalel CIl ualaarea eficace a leru..:casta se poal{'.ici de mai inainte. egală cU l!aloarea e{icace a curenlului In 1'3. (8. După (um :oi-a dem ons1rat la !cgar('r! in triunghi prntru ('urenţi.rei cu renţi lrifazaţi simetriei . 1: ş i 13 sint curenţii de linie . Dill figurii rezullil di.('a curenţilor rle linii' este egală CI1 intensilatea ('urcnlilor pc fa?:!. iar \1 . Curenlii şi tensiunile la legarea Tn slea. şi~ U =V3 V. la legarea in stea . conform relatiei de mai Înainte. I_J.t~ntat cele trei b\lhiuaje legate În stea.i curenţi din condudoarele de fază sau active (numite astfel spre Il le deosebi de conduC'torul neutru) es1e egalil cu curentul din e011dudorul neutru .112 ELECTROTEHNICA GENERALA Dnr ('OS In consecinţă. la 1~9(//'ta in triunghi. Aceasta se poate sCl'îe pe scurt astfel: consecinţă.

caz ul uliei reţele alimentate ele UII generator in stea fără neutru (caz mai rar)..ll11lui depinde de numărul ş i puterea lampilor uprin~e la un monll'nl dat. fie in stea cu legare la n{' utru. In conS<'cinţă.CJRCUITE DE CURE. Pentru COl să existe astfel de incărcarc cu curenţ. In caz cOlltl'ar.. astfel de retele trebuie:~ă aibăl ge.i lrîfazaţi simetriei.zele legale tn stea cu lir neulru. 8·12.n ernt oa rcic ni f <11. ro reţea Fig..A. Legarea re<:eptoarelor la o retEa a!imenlal~ dt un generator cu i2.fcl de receploare sînt. prin cood uctorul neutru va trece un curent. LEGAREA LA REŢEA A RECEPTOARELOR TRIF. receptoarele se pot lega ea şi in cazul reţele i legate In triunghi (fig. su ma lor ou mai esle nulă şi..\!t idclltici pe toale cele lrei co ndu ctoa re ele fază. ° 4."T ALTERN . realiza o asemenea ineărearc.~) . reţe lele trifazate destinate a alimenta simultan Hi mpi electrice motoare electrice nu :<c p ot Î ncărca simetriI. In general.onductor ncu lru. Fig. Ltgarea receptoarelor la o alimentată de un generator cu fazele ltgate în triunghi. Cind fa zele gl'llcratorului sÎllL legate in sLea ('u r.Motoarele electrice trifazate Încarcă in mod sime tric re ţeaua.. _ E!cc~rm~ca t e ne ra l ă . TlV MONO~·AZ. . tre buie ca fta:eptoarele de energie e lectrică să absoarb ă cu re nţi absol. fie in stea (fig. Ulotoarclc trifaz:tI. ll3 este nu l ă. 8-1 :!). 8-13. Ace su' rettploare trehuie Însă să incarce simetric reţeaua trifnzatil (a ~t. rcceptoarele pot fi montat .dl' It'gate in ~tl'a cu cooducto!' n eut ru .' . şÎ c urentul din conductorul neutru trebuie să fie nul. fazele gcneratorului S care alimentează re~"aua si nt Jc-gaLl~ in triunghi. ccen ce j us tiIkă existenţa acestui conductor intr-un ascrnl'nea caz . in consecinţă . Din 3eca:>tă cauză. şi .-\ZATE IN STEA Ş I IN TRI UN GHI Daci. dup ă eum se arată in figura 8-13. in t imp cl' lămpile electric(' nu pot.. 8-12\. deoarece ~arl'illn COrt'fPllnz:Hoart' ilumin. la retea fie În triunghi. Dacă receptoarelesint legate in t r iuugh i ele l rebuie să fie simetrie in cărea te. I"t:ccptoarclc R pot fi montate fie in triunghi . de exemplu .

în care. iar puterea totală pentru cele trei bobinaje de fază: P=3 VJ COsep. Legarea re· ceploarelor la o relea În stea nes i metJ"ică . ca in figura 8-11. dacă l se fac inlocuirile. ca in fig ura 8-9. Pentru toate cele trei bobinaje de puterea va fi : F=fJVJ cos tp. puterea pentru: fiecare hohinaj de fază este. 3UI rezultă: P=y:rCOS tp= 3 UI cos 11· In cazul unei este: reţele V- legate În stea. Veste tensiunea pe J t:p fază . Dar după cum se ştie: V=U şi J=Y3 astfel îneit. PUTEREA ŞI ENERGIA ELECTRIC. u lămpi L (receptoare mono[aza tc care încarcă nesimetric reţeaua) : . 5.Ă ~ ÎN CAZUL REŢELELOR" TRIFAZA TE SIMETRICE Dacă se consid e ră o reţea legată in triunghi. curentul pc fază. Fj=VJ cos 11. şi unghiul de defazaj Între curent fa ză. . 8· 14. tensiune. avînd c" receptoare o serie de motoare lrifazate (receploare simetrice) şi~o serie de. puterea pe o fază Pj= V J coslI. Fig.ELEeTROTEHNICA GENERA LA In figura 8-14 este reprezentată o reţea trifazată cu fir neutru.

inlocuirile..03 H şi O rc.If'A7 .10) IVQ = Q'(=VS V-I'sin ?'l unde 1 este timpul.oTTE DE CURENT . Re z o 1 va r e.. VI siu 11 iar expresia . puterea activa consuma bi de cele !rei rec{'ploare. paragraful 8. expresia: Q=VS se se nunl('ştc putert reaclivă .9) pul ere apartn/d. Expresiile. puterea esle ega lă cu V37rnillip1i~1 cu {Ialaarea eficau a ten- siunii dintre cOllducfQorele de linie. Un genera tor de cure nt a!ternath.7) (8 . 8·15. expresia . L=O. fie că este legată in stea. numele de elleryie actiuă şi reacliut(. .. Aplicaţia 8-1. exist:i rdaţiile : J=l Dacă şj V = Y3 " obţine : se fac. P=V3 se llum e şLe VI COS? (8. şi tensiunea pe {a:ă.. FieCflre receptor are o inducli\"il a l e proprie Fig. fie că este lega/Il in triunghi. după cum se U ştie.\ CIRCl. Receptor Iri· lazal aJimen la t de la un generat"r.~ 2 2 1) V3 \'. In razlIl legări i În st('a. poartă.o:islenj1! R=4 1).. 8·15)..UTERXATJV POt. Se cer: tensiunea la bornelr: jjeclirui receplor (se neglijeazli căderea de tensiune intre sursă şi rece ptor) : jnlensitalu cu re ntului absorbit de fiecare receptor.. il. Unităţile de măsură pentru put eri şi energii au rost arătate: la capitolul precedent. cU valoarea eficace a curenMlui tie linie şi cosinusu l unghiului de de{azaj dintre curentul în cazul retell' lor trifazate. (8..73 V--==. se 3U l ~ P= Y3 cos~= V 3 VI cos 9. Tensiunea V la bornele unui receplor este : U 380 1. S~V3 Vi numeşt.triIaza t mentine fntre bomele sale o tensiune V de 380 V la frecven ta 50 Hz şi alimentează printr·o lin!e foarte scur tă Irei rec:eptoare identice montate In stea (fig..e (8.. respedh'. Rezultă aşadar că inlr-{} retea lrifazald.8) pufere activă.

1= z= VR2+(LM)Z= Y''''. se vor obtine două fode e!ectromotoare. dale de relatiile: ej=E m sin wt e~=EIIl sin (wt~. se intilnesc rar surse receploare bifa zale.6 A.680 kW.(0<'.85 Factoru l de pulere penlru un rec:eplor este.un receptor este.115 ELECTROTElll\'ICA GENERALA Intensitatea curentului care trece printr. 9."'5~0)2 " ' R R de cele Irei recepioare este: JI V 220 220 -=2\.6 '0. un sistem de doi -curenţ i bifazaji: iJ=lm sin (.}t.T7. 6. şi In practică Însă. Aceste forte electromoloare pol produce tn circuitele respective.0"3C""2r.='.'?-~ ).4 = 5 680 W= 5. unghiul dintre spire fiind de 90".73 ·380 -21.}t -tp) i 2 = 1>n sin şi l(. . cos Puterea '?=z=y R2 +(Vol)2 acth'ă ab sor bilă p= V3U1 cos?=I.J care constituie un sistem de două fode electromoloare bijazate. SISTEME BIFAZATE Dacă În iigura 8-} s-ar presupune că in Joc de Irei spire ar exista numai doua spire lnvirtitoare cu viteza unghiulară w.

Această luminozitate poartă numele de coloană luminoasă pozitivă (fig. se observă În interiorul tubului dcscărcări avînd forma unor sc întei şerpuite (fig. eolOalla înccpe să sc separe Într-o serie de straturi luminoase şi Întunecoase. de multe ori. 9-1. coloana pozitivă Îşi măreşte din ce in ce volumul (fig. la o presiune dt. d). lJescarciÎri în gaze. dacii. Dacă se ajunge. perpendiculare pc axul IongitudiJlal al tuhului (fig. Dacă in tul' se gă­ seş t e aer la presiunea atmosferică. iar fenomenele luminoase din interiorul tubului se sch imbă pe mă ­ surii ce presilUlea aerului scade. Dacă se scoate treptat aerul din tub Cll ajutorul unei pompe. . 9· 1. care se întinde de la electrodul pozitiv (anod) pină În apropierea electrodului negativ (catod) . 9-1. pIu.CAPITOLUL IX FENOUENE ELECTRICE IN GAZE HAREFiATE ŞI îN VID 1. ţial distanţa dintre eledrozi este de aproximativ 100 mm. llll tub de ~ticlă complet În chis. Astfel de tuburi se numese. inlensitatea curentului din circuit este de ciţi\·" miliamperi . 8\'Înd la extremităţi cite un declrod din platină. se observă in interiorul tubului o coloană luminoasă roşiatică. iar diferenţa de potenţial Între elecLrozi este suficient de mare. Se leagă aceşti eledrozi la un dispozitiv. tuburi Geisslu (~(" citeşte gaisler). de exelllf jg. 9-1. Scoţîndu -se aerul şi ma. iar diferen ţ a de poteneste 1 000 V. DESc ARCARI ELECTRICE IN GAZE Se cOllsiderii. b). 9-1. 10 mm Hg. iar cînd pre~illnea din interiorul tubului scade sub 1 mm Hg.i mult. c) . de exemplu. descărcârile pot avea loc şi pentru diferenţe de potenţial mai mici. care poate produC" o anumiti:! diferenţă de potenţial intre electrozi. a).

Atomii de gaz care au pierdut unul sau mai mulţi­ electroni au devenit particuk pozitive.sint atraşi. diamantul devine verde etc. o fac luminoasă. după natura gazului din in terior. deoarece de Ia cato<] pleacă raze care. sub influenţa cîmpului electric din tub.ubnlui scade mult. o.118 ELECTROTEHNICA GEN'.lIlod. de către anod (elcctrodul pozitiv). pc măsură ce presiunea scade. de ioni:are. se obţine o cul oare roşie. electronii liberi . electroni ca re. Cind presiunea din tub este de circ".Lc coloraţii: crela devine galbenă-portocalie. în cepe din regiunea eatodului ~i creşLe spre . iar coloana luminoasă pozitivă umple aproape tot tubul. Asemenea tuburi se numesc luburi Crookes (se citeşte crucs). ajungînd la c<lto{l. Razele care pornesc de la ('atod se numesc raze catodice. scol din metalul eJectrodului alţi electroni.lizat prima dalii.rookes. euloarcn este roză-albă etc. Pe aceast ă. după numele fizicianului carc a studiat aceste fenomene. Prin ci ocnire. astfel încît în interiorul LLlbului se menţine o circulaţie permanentă de ioni şi de ele. Accastă c.slabă luminozitate: de exemplu. Ionii p07. aceşti ioni sint atraşi de catod.:.umplut cu heliu. D ad În drumul aeestor raze se interpUil alte COlPUri acestea iau difcl.care sînt particulele încărcate cu electricitate negativă .ireu!aţjc de electroni şi ioni din interiorul tubului completează circuittJ! electric In care se găseşte tubul. 1 rom I-Ig. în cele ce urmează se explică modul cum se produc fenomenele luminoase În tuburi. stirla capătă o luminozitate. pro:prietate se bazează fabricarea tuhurilor pentru firme lumiuoase. Cind se aplic8 o diferenţă de potenţial intre dectrozi. . Dac ă presiunea din interiorul L. tn tuburile cu gazc rarcfiale exislă de ohicei un mic număr de electroni liberi (care nu Sint fixaţi în atomi). In partea opusă eatodului.RALA de la numele aceluia care lc-rt rea.c1rolli. dacă estc. numite ioni pozitivi. verzuie. elec1ronii liberi pot scoale din atomi electToni ai acestor atomi. se dirijează spre anod. se formează un spaţiu Întunecos care. Razele catodice din aceste tuburi sint constituite din electroni fare se dirijeaz:! de la catod inspre anod. se propagă în linie dreaptă. şi ci. Formarea de ioni din atomii de gaze poartă numele. Se pot obţine diferite coloraţii. adică de electrodul n<'gativ. realizÎndu-se astfel nn circuit Închis. ele. tn drumul lor electroniî se eiOCll('SC cu alomii de gaz pe carc ii Întilnesc. tn cazlllltuburilor r.IJul este umplut cu neoII. Chiar gazul rareJiaL din intC1'iorul tubului capătă o .xigenul devjne galben. cînd gazul est e foarte rarefiat. la valori euprinse intre 1/100 lllffi şi 1/1 000 mm Hg.:itivi. fie În catod. nnmărul ionilor pozitivi care se dirijează spre catod este mult mai redus decît În cazul cind rarefierea este mai~ptlţin accentuată . Dacă tu. fie În gazul rarcfiat. atingind sticla.

raze care au propri~ tatea că pot . cle('tronii sufe ră numai O depla~an> de pe orbita lo r normalii pc o altă orbit~ mai putin slabili1. 111. se poate i ntimpla ca lin ion pozitiv . r are poate fi luminoasil. I n aplicaţiile indu~triale prartjţe sînt Illai răsp î ndite lămpi le care runcţiol\ează pe haza desţ.1.Oll care se îndreaptă spre anod. care se fabrică in Republi ca Sociali stă România (intreprinderea .i1rcdrilor electticeln /lapolÎ met. UneOli.2).). Elecfronul de pe orbita nestabilă caută sl'i rcvină pc orbita stabilă . se produce o radiatle. Un atom care are electroni pe n~ tfel ele orbitc. biblioteei. numit calQd suplimentar. {}.1 i aţi i lumilH)3se. De asemenea.ElcctTofart . nesfabiJe se numeşte alom acilai. razele catodice care pomescide la catod lovesC' cat oilul snpli· mentar C. după cum se arată in figură. Se notează cu A anodul şi cu C catodul.~)ntreprinderi etc. în tubul uuei asemenea lămpi se produc dcscă rcări in vap ori de mercur. tn ultimul timp au început să !'e răspîndească diu ce in ce mai mult l ăm pil e cu flourescenfii.etiv i. spitale. ° 2. au avantajul de a produce lumină asemănătoare cu aceea a zilei. in drumul lui spre catod. SI' pot prodl!e~ .' \'10 "9 Ciocnirile dintre elect roni ş i atomii gazului din interiorul tubului DU sint totdeauna suficient de puternice pentru a scoate corop·let elcctronii din atomii re~pf'. . se transrormă in radiaţii luminoase. Lămpile eu f1ourescenţă. . in industrie. care dau loc la radiaţii invizibile (ul traviolete). acest feno men poate avea loc da că vite-za eleetronului nu rste prea mare.FEo"OMENE !:LECTRICE 1N GAZE RAREFIA TE ŞI 1:-. iar acesta emite. tn momentul {'apUdi clectronului. legat electric cu anoduJ. Inlre anod şi catod se aşază un al treilea electrod metalic C. pe lIngă faptul că au un randament luminos de anda ş i ordin de mărime ca şi lămpile cu de scărcări in vapori metalici. Uimpilc cu de~cărdiri în vapori metalic: au Uil randamen t luminos de eite\·a ori mai mare decit ce l al J ămpilor electric(' obişnuite (CII in c andescenţă) . la rindul său. un elcd. Cind SE' ra{'P. revenirea eJedronului. . Descărcările din aceste lămpi sint insotite (It> efectc luminoase şi se numesc desdircliri În arc. Din această canzi1 ele se răspîndesc din ce in ce mai mult în diferite domenii (i1uminatul public.:are fa ce ca fig W'ile omeneşti să aibă un aspect cadaverk. de sodiu sau de mercur. Da că se apli că intre anod şi catod o diferenţă de potenţial foarte mare. după re ating perelele interior al tubului lămpii căptuşit cu substanţe speciale numite f1ourcscente.ţii raple:e. RAZELE X (ROENTGEN) Se consideră un tub de genul tuburilor Croo/. elE' a u insli dezavantajuJ ele fi produce o lumină cu o culoare neplăcută."es (fig. de a~me nca.dici.Bucureşti). Aceste radiaţii .

S-a notat eu F filamentlll (un fir subţire) dc wolfram. De asemenea. de exemplu. Ele pot fi folosite pentm descoperirea neomogeuilăţ il or de structura sau a dc(edelor din interiorul u~lor piese metalice. deoarece pun În evidenţă fisurile.. impurităţile sau sufluriie din aceste piese . iar cind se utilizează o placă fotogafi61. produce arsllri profunde. Cînd observaţia se face direct pe ecranul cu platinodanură de bariu. operaţ. prin care razele X trt'e mai greu decît prin carne. razele X permit să se cerectcze fraclurile osoase sau si H' uescoperc divcrs~ obiecLe. fie o plutâ fotografică. se numeşlc radiografie.. Aceste raze se numesc raz(' X sal' raze Roentgen.iunea indelungati"! a razelor X asupra ţesuturilor vâ poate. după numele aceluia (:<lrc le-a dc:)coperit în anul 1895. X au o serie de aplicaţii în tehnică. H<lZele. Penl fU protecţie se utilizeaz ă tale de phtmb. iar eu p. Tratamentul ("u asemenea raze sc numeşte radioterapie. Cu ajutorul unei baterii Bc de circa 4 V se alimenteaz:i tn .J20 }:\. pătrunse in corpul omenesc etc. Daca se aşază în O un obiect oarecare. bulile canteroase se trateazii cu raze X.ja se numeşte radioscopie. apar oasele miinii. ~o p ~------ X rig. o placă dinmoli bden . de lumină). razele X pot străbate acest ohiect apoi impre s ionează . Aeţ. se pot întrebuinţa pentru studiul structurii cristaline a unor materiale.Ecn~OTEIINICA GEKEHAL\ pătrunde prin diverse corpuri mai mult sau mai pu~ill opace (corpurile orace nu pot fi străbătute de razele. foarte periculoase. şor~Hri de ('aul'iue cu plumb sa l 1 achclar. fit' un ecran cu plafinocianură de bariu. În care. şi R. s-a f:lC"tlt vaeuuIU (vid) avansat. se aşază milla ill O. de stie1ă eu plumh . Uneori. Dacă. tn medicină. EMISIA TERMOELECTHONICĂ figura 9-3 se consideră un tub de stie1ă V. deoarece plumbul este străbătut foarte grell de razele Roentgen. pc ('eran ~ care devine luminos san pe placa fotografică. 9·2. aşezată in P. Tub pentru producerea razelor X.

9. apariţia curen lului elecllic nu mai poate fi cxp licată prin ionizareH gazelor ea in tuburile cu gaze rarefiate (§ 1 J. se nnmeşte CI/ren! (I/Io dic. ("Il tin a nod (pl:l('u) cilindric A şi un catod C. TCfil-n l ELl::CTH Oi\' ICI. indic:ll de sf'gcu l a l " ( lrasată plin ).Iti filamenlul F cu cment eJl'cttic. Sub in[Jucnţa cimpului electric din tub. Curentul 10. mel\ţ. curentul electric din circuitul metalic Pl3a DRF se continuă prin cir~ Cllhq iu elcctronilor dinlr<: filamentul F şi placa P din interiorul tubului. (".-( dt'l'!ronilor de catre Wanwlllul incii.i ~f" illdiizcască pină [a incandcHenţă. Bateria Ba. deşi În intt-riorul tubului filamentul nU este legat cu pla ca .1todlll dispozitivului. iar c. Dh:pozitiyul inll1!g constituie Un tll b el ec/ro}/Îc. fn accst<.i:i reoslalul Ifll din circuitul rilalllclltului. tn fe l ul a{'esta. Prczen!a cUJ'entului se cxplidi prin faptul cii fil:uncnlul adns la jllcall ~ desce-ntil em ite clc<'lroni În tubul Îl] care s~a făcut vid. . care patrunde prin interior ul anodlllui. Baleria Ee 5e numeşte ("atodirii. :lsUd incit acesta s.JU toriu. Eli!Jer"n'. iar anodul din Ilk hcl. llliliampermdrui mA din cir('uitul hateriei lwod icc indică lrecerea unui curtnt electric de ordinul miliamperilor. de aproximativ 80 V. iar filamentul F. Tub electronic cu doi eJectro1. poartă I\ uuwk' de diud(i. Electron ii clrcl11:1 ÎIl s('llsul ~:igc tii Irasale pUlldat. a('cş li electroni silit atraşi dt" că tre placa anodică.ine plata P la un potenţi al pozitiv fat-ă de filament.:'\ numele rle cmisie IC/'J/loelec/mf1Îeu. fi realizat din lalltnl ~.lzit pinii In i ncandescenţă poa l't. din aeesl motiv.1.3. iar bateria Ba.--If-_ Fig. ('[Ire :Ire un c:l t od şi un auod. placa P constituie anodul. iar În tub este vaeuum. E V o Se rcgl('a:t. iar curcntul constituit de ('Ieclronii din tu b se numeşte ( IIrNlt lermot'leclronÎc.urelltul electric arc H'!lSIlI C'ontrar. Calodul pout". In felul ace-sta. .:: Tu bul l'Iedrollic din figura tI-3.. In figura 9-1 se aralfl aspectul constructiv al unei d iod e. condiţii. . cupru sali lantul. anodică.i.

la A c /.. curentul l a (fig.n sitate. Caracteristicile diodei. (leoarece circulaţia eleel.ntrebuinţează mai ales ca redresar (dispozitiv care tran sformă curentul alternativ in curent aproximativ continuu).sta variind potcnţialul de griJ5 lie poate comanda Yaloa reu curellinlui anodic. spre deosebire de diodă. .ar) G între ratocl ul C ş i anoduJ A.utul le. 9-3) nil poate trece decît in sensul indicat de ('ătre săgeata plină. rriuind in fe lul ac<. pentru diferite temperaturi crescătoare TI' T 2. Dacă !.de exemplu . fig. 1n felul ace.Ctl l ju torul unei tensiuni :lplicatc Intre punctele a şi bale cilcuilului de griLă. nCdl.5tă grilă va exercita o acţ.elllialul pc can'-! are grila raţii de catod. ale catoduluÎ. In figura 9-8 se arată un tub f'l ectronic. 9-4.mbe lor alternanţe...122 In figura 9-5 se arată cum variază curenlul anodie Ia. Cure. 9-5..r--!i ' o Fig. Curentul Î din figură se numeşte curent redre~a t şi are numai . permit l'edresaIT'"<l a. Există scheme elecirke cu două sau patl"ll diode. di(ldă redresaare saU kel!Qlron.ronilor este arcelernt. Dioda se i. {"arc. în funcţie de /e.' glilă) ci rculaţia eleclronilor şi variinrJ deci in Illod cori'spunzălor intemitatea cun~ntu lui la din circuitul anodic."ulmi pozitive .e măreşte potenţialul grilei. Dacă se aplid"i diode! (înt re :lIlod şi catod) un cureut altel11ativ i.nsÎuncu anodică (~e. obţ. caracteristica a~c la inceput o parte curbă . atunci CÎnd potenţialul plăcii r este pozitiv faţă de potenţialu! filamentul ni F.sta mai mult . aşa {"um se arată in fiţ!ura 9-7.illut .----72 .-.. ultima parte a caracteristicii tinde să devină paral elă cu axa ah~d ­ sclor.ncţionarca diodei redf('soarc se hazruză pe faptul că în crrwiful aJlorlic.ă. Trecerea elccl ron ilor Înt. Diodă. Dacă grila al"\' un potenţlal negaliv. in aCflst caz. co nţin e şi o 9ri1ă (grăt. . curenl-ul din circuit ul anodîe poate crcşte ("a inte. aloarea potentialului d. apoi devine practic re-ctilinie. astfel cum se arată în figura 9-6. apropiindu-se de eln'futul continuu.nsiun~a allodului f-aţă de catod) Va. adică curentul tinde spre o valoare c.Tţ . in ca rc s-a făcul q~cuum :"1\-31153t şi care.onstantlt numită valoare de salurafie a curentului.iuJIC de respingere asupra eleelronilor. Fu. T 3 .sau mai puţin (după . nu vor trece decit allernanţele pozitive . La anumită temperatură a catodului.. . Un ascmenen lub eh!r lronic se uumeşte triudtJ. lIumimlu-sc. . din figura 9-7 se apropi(' in acest caz şi lUni lIIult de cu rentul continuu . ale curentului alternativ.re ("atocl şi anod poate fi influenţată de pot.

RAREF !A TE ŞI Ti>. . Amplificare.r iaţi a r urentuln i . Redresllrea unei alt er· nbnte a tU ren tu lui all .n pu~in t ensiunea UI} a blTilci.!rile!.FENOl\llONE E LECTRIC I!: JN GAzt. Fig. DnC'li Înt r-lin montaj rOrCllpUJlzfttor s chemei reprezentate in figura 9-10.. n grilei faţă de ral od .ii cu ~e pot coma nd a curt"uţii . r. astfel in cît se pot utiliza c ure nţi de frccvenţfl mult \Ilai mare UccÎt ::tCtc::t a curenţilor in du~td ali. Car:.hinr nUl. 9·8.I@ Ig -L::""":::. rn~ti\·. sau ('urenţ j de Îllaltă frceveuţă (de. IHllllai prin \" a rinţia h'n~it1ni i dc grilă. 9·9. va. '. .. '-' \ Fig. 9· tO. • I <. arată yariatja Cltrentului ~nodic 1(1 ş i n curentului de tensiunea U!1 a grili'i. Ca racteristicile unei trio· de .'-n ui curent de grilri elI' onlinul microamperilor (un mitroampcr este a Illili"ana parte: rlinlr-ull ampt r) ii poate cOf(-spun de un curent nnod ic de ordinul miliam periJor.siunii dc g rilă.i aJlume ("urenţi dc fff'("venţă muziralii (1 000-3000 Hz).modic urm. pentru diferite valori ale tCl1 siunii li i o ~. DI'OUl'HC tuburi le cl~ ctron icc n u all 111 ~ent:raI inerţi e .L--t-"O-... R. .edresarea am · belor alternante ale curen· Ittlui alternativ.\{·l{' ri~(îdlc nrat. 9·7. Fi~ FIg.iir('şte in s lantaneu vuriaţia tCI.:. curentu l <It! grilă putind fi . '- .' . se obţi ne o variaţi e . ~j ·G. apa rţi n ind triode i T t . nodid de ord inul tlliliampC' rilor..r iunqi~ de tensiunea f. exemplu.'" "ro CUl"{'nlu! au odic dului fn ţă de ratod şi fn rigura 9-9 se grilâ 11/' În functie de <lllndire C(f' I[ la al triodei d~piJl(le de tensiull ~ anodită Un n anode tenSiUlH'<l U. cu ajutorul Iriodelor. Schema lriodei. \'arill.J kQyl \. in instal aţiile de radioeoffiuoieaţii).Ug Fig.

Oscilator tu Iriod'l.l tuburi electronice avind un număr mai mafe de e1e. Trioda poate Servi şi ca r~dn'~oL f{t'dresarcn se b:lzcază pi' pritH·jpiul arii la! la diod:i. se regăseşt. condensatorul se Încarc ă de la bateria anodidi şi apoi se descar că in bobi na L1I' t'oergia e le ctri că trecind astfel din cimpul clcetric al eondellsatorullli in cimpul . du pă numărul de clcctrozi) indeplinesc funcţiuni mai 5p~ciaie in in~hdaţiile.. între condensalorul C şi bobina [. In bobina LIJ se introduce o forţă eleclromotoa re şi in conscC. I"C5pct'ti\"e..1/ apare lin curent alternativ. redresat obţinindl1-se în circuitul nnodit:. Oscilatoareie CII biodc se ulili7. două bobine cu acelaşi miez. iar Lg ş i Lp.a se explică funcţ. Figura 9-10 araUl o amplificare in douc'i elaje....a.'24 ELECTROTEHNlCA OENE.e amplificată la rindul ei in tensiunea Uz la bornele rezi~tentei R~ din circuitul anodic al triadei T:.Înţ:1 la bornele grilei se aplică o tensiune alternativli. lrioda _ ca şi dioda .. de exemplu. soi primeascfl <lin afarl'i clIergk.. Din puuct dc . cun'nttll (·are trr-buic red re:. r. maglletic al bobinei.lt. . Tcnsiunt'u {. .caziJ frecvent În instalaţii de radiocomuilira ţii. reprezintă un etaj de amp lifi ('('lTc. intensitatea curentului altt'rnativ din drcuitul C-L p s-ar mjcşora trepl:..a. triada T'2 din rîRUfU 9-10.louleLeJ1z.at fiiuu in~ă adus in ("il"('uitul de grilă. ace :l~tă e nergic este dal.ă de bateria anodic{i. 111 figura 1J-12 se araUI aspe ctul construc.drozi. tensiunea :lIlernati\"ă de grilă produce in drcu ilul ano<ijc un C\H"f'llt alternativ..d. In afara diodelor şi lriodelor exist. {'.ti\" al uncÎ triodt. ptlltodt etc. unde C este lin condensator.-edere cOHstrucUv. /9 l 1 - ''-. Ap oi energia tn·ce elin IlOU În cOlldcn~ator şi il " ct\rcil in ş .m.uil oscilanl.Jloate fi realizată cu balon de sticlă ~atl mdaJir. Ca urmare. Tubnl TI' împreun ă cu circuite le a ferente (pina la rezistenţa R I ). această energie oscilea:ă Între (·ele două dmpuri diu cOll(\emator şi bobină. iar curentul Fig. nUlUil cin. Dacă este necesară o amplificare mai importantă. trebuie ra circui lu l CII condcllsator ş i bobină.- e Din cauza pierderilor prin efect. Pentru -':3 \"aloa.rea curentului să SI! păstreze. La un anumit moment . ~c cons id eră o triadă monlatii ca in figura 9-1 1. se pot utiliza mai multe t riode.RALÂ fonrte mare a curentului lai din circuitul anodic al acestei triode. 9·11 . AC('stc tuburi (nu mite lefrotit. Din uecas lă ca uz:1. tensiunea U g se regăseşte amplificarii intr-un anumit raport in tensiunea VI la bornele rezistenţei R 1 din circuitul anodic al triodei TI' In fclul arest. L<J rindul siiu.ionarea triodei ca tub amplificator.

Tira tronul se utilizează mult ca rcdresor şi ca amplificator. Schema con· strudivă a unei triade. Tiralron.J. la circulat·ia electronilor în sensul catod-anod se adaugă circulaţia ionilor pozitivi in sensul auod-catod. Gazotrollul se utilizează de obicei ca redresor. o parte din peretele interior al balonului este c"-Ipt\lşit eu Ull strat S de QxicJ Fig. DI.\). CELULA FOTOELECTRIC" In fi~ura 9-11 se consideră un balon de stidA n in rare s-a făeul vacttum . un gaz suh presiullt" jO:lsă. E. . . . [n interiorul tubului.l'. ('l!in!" pentru n\'gulh'i!l'i puterni('c :lI .eNI..REFIATE $1 L'i YlD )25 Tuburile electronice îşi găsesc o foarle largă utili~ zare in practică.'io~n. amorsează (nu ap:.trc CUI1!lIl :modid decît da. Puterea tiratro. piu5 10 aproximativ 20 !-\\". Fig.olllill(. curenlul anotiic nil poate fi intrerupt. 5. pc nlru o an UIII itil tensiuw' auud i că.a şi k('lloLro!itd.me~ lor ajunge. Iwmitil l'Q/I!IIJiul critic sau de (lIliOrsurc .. grilei.\IISIA rOTOELECTHONIC.FE. d:ldi se polarizeazi'i ÎlJ mod C'onveuabil grila. r. Tubul o{1ali'i <llJlo\'sat. dzcit tn mom('ntul tr(~('crii prin zero a tensiunii anodice. ('e priveşte ~tabi1irca ş i inlr('ruprr~a ('. La tiratroll (fig. 9·1 3.!':j triada . LI. De asemeut'a poate scn'j şi la reglarea valorii tensiun ii J'f'{[resatc.:'i potenFalul grilei a df'p:îşit o anumită \'alo::lre.Il 6. se numeşte fi rafn)fl şi are o funcţiouare dco~cbiLă de aceea a triodei vid in . automatiză ri . tuhul nu H'..! gazotroll. ca de exemplu in iost::tlaţiile de telE'l'olliuniC:'lţ ii. ea poartă numele de ga :olron.nrclltului an()dir. TUBURI IONICE Dacă dioda conţine un gaz de joasă presiune (argon sau vapori de mercur).9· 12.'E ELEcnu CE lN GAZE: RA. maşini dE' calcul etc. cu renţii sint mai inlenşi şi căderile de tensiune interne mai reduse decît la dioda cu Y3CUUIn..\.. Trecerea eleclroni\or prin gazotron provoacă ionizarea gazului şi de aceea tubul se numeşte i onie.

. Eliberarea cle. iar aceştia.ul r[1 suh infhlenţa cnergiei luminoase catodul cmite electroni. asUel incit aparatul A inrJiea trecerea unui curent clcctrit. ast. care ~illt particule ma teriale cu masă mult mai mare. Experimental se cOllsLată că orice vnrii1ţic ti intensităţ. 9·1·40 Celul~ iOlOelcctricJ. Fig.re. Dispozitivul poartă numele de ce/ulii {oloelectricii. În interiorul balollului ~c gUl>cşlc inchll l din .ab>:I sa es te in să redmii.clronilor de pc ealod sub iJlfluenţ.ii luminoase la care este. pe lîngă circulaţia de elcctroui. După cum este realiznl:i scheUla electric. Din ('.12..ci R. legat prill inlcnnediul rezistenţei R la polul poziliv al unei haterii de acumu laLoare Ba rle 80-100 V. B Rozede ~ c Iljmmii R.fel indt În interior. sensibilitatea celulei cu gaz este mai m~rrc decit acer. datorită cimpului electric. anodul <lispozilivului. Pellomen ul se explicli prin fapt. inerţi a celulei cu gaz este m:li mare (leeit a celulei cu vid.iYi. ::. In felul acesta se in chide circuitul bateriei. de. adică pentru variatii illari ale in tcnsi tăţii luminoase curentul anodie este mic. o asemenea celulă Îonizc<Jză gazul . decit aceea a electroni lor. se produce ~i o circulaţie de ioni pozit. Celula foloel ectricii eli vactlum are o inerţie foarte mică.c vede că stratul S const ituie catodul. cesi u ~i rle argint sau de slîbiu şi de ccsiu. D eoarece gazul se ionizeazi'i. CII lriod'" . supus balonul se manifcsUi prinLr~() varia\ie a curentului in cireuilul b aleriei şi deci printr-o yarialic a tensiunij la bornele rezistellţ. Cl'lulil rotoelcclric:L :l.mpllficatoo. sinl atTaşi de c:itre anotI.:! a cclulei eu VaCtHllll. iar inelul l. pc cînd se nsul de cireula\ic al cl<'ctrouilor in interiorul balonului corespunde săgeţii trasate punctat. iar circulaţia clc clron ilor din balou corespunde uuni Cl/relll {o!oe/eclronic.] I săgeţii pline. Fig.l. 9·1:i. adică variaţia CUI'i'uluhli :lnodic sc produce practic În acelaş i timp cu "' arialia inlensilii\ii luminii.volfram. cum este argonul.lUZa iOllilor.a luminii poartă numele de emisie {oloclectronÎcii. Polul negativ 31 haterici este legat la slratul S care dptuşeşte balollul. Există insii cclule umplule cu gaz inerl (carc nu se combină eu alte corpuri). Electronii C[lrc tra versen:. SCll sibilit.. in sens.

ei Rl. O sursă de energie electrică c·upri" ind in ·circuitul" ei o celulă cu scleniu va prod uce "deci~nn nz curent dependent ' 'd e această fnicnsitate: l uminoasă. si licat de zin c sau altă su bstanţă s p e cială. Începind d in A inspre B. Raza e lectronică va fi astfel deplasată. E!ectronii carc p5r[\Se5C fil amentul ~t răba t orifidul plăcii ş i al diafragmei D spre a ajunge pe ecranul E acope rit cu s ulfură de :duc. In momentul cind l<iZa electronică a atins extremitatea B. iar intre pli'icile P~. care poa rtă numele de tub calodic . (l n~adu cc roartc repede În e:-. astfel cum se m ată jn figura 9-1 5. tensiunea uintre p l ăcilc P. Cure ntul datorit celulei fotoelectrice CI produce o anu mită tensiune la bornele rezistcul·ci Rr Această tcnsiune se aplicri cireuitului de grilă al triodei amplificatoa re A.ionarca und celule fotoelectrice sint foart e lila1Ji şi de aceea ei t rebuie să fie amplifica ţi.a. 7. in cinematografia s onoră. a. ca. o diodă cu filamentu l F. tncit pata }umÎnO:l să pe ecrau să descrie o cu rb ă ca in figura 9. Oacri iqtre plăcile wrticalc se produce.12Î Se ronstruÎesc cdule fotoelt'dricc ~j el! alte . De exemplu. Cu ajutorul dispozitivului descris. Dacă intre plăcile orizontale se produce un alt cimp electric. ~\Cest eleml'nt a-rc proprietatea de a-şi sch imba_ mult rczistivi taka ÎÎl funcţie de intens it. Se consideră P este prev ăzută . raza !-Icdrou ici"i este devia tă Într-un plan vertical..d. Celu lele fotoelectrice î şi găsesc întrebuinţarea in televjziUl~e. rarc arc p ropriclMea d(' n produce o pată lumin o asă pUllctiforrnă acolo unde este atinsă de raza c1eclronieri r.m.:tremitatea A ş. Curenţi i electrici care apar in fun cţ. de exemplu .'l. b. instalaţiile de protect ie a muncii etc.eleniu . printr-u n mijloc 03l'eeare. o lensiune proporţională cu: t imp ul. Deviaţiile razei t:'lectroni ce apar şi pc ~cranu l E.a ClJ :i. raza e-lectroni că este devialii. se ap li că intre plăcile Pc o tensiunc altern ativă care trebuie s tudiată.16. La bornele I't"zist e nţ:·j R din circu itul 3nodic al t riodei se obţine tensiunt:'a U amplifif icată fat: ă d e tensiu nea la bornelc:rezistent. intr-un plan orizon la l. Amplifkarea se poate realiza cu ajutoru l unei triode 3mplificatoare. n~atţ rÎalc. ce se poate obţin e Cll 1In dispozitiv sp~ cial. Placa anod icâ cu un orificiu central. TELEYIZJUNEA in figura 9-16.tea luminih_"are cade pc el. UII cîmp ele ctric. Ace a stă fllZă trece printre dou ă pUtei orizontale PIJ şi dou ă plăci verticale P". se poate studia va riaţia unei tensiuni. numărarea automată a produselor fahric ate pc bandă rula ntă in stalaţiil q ~ de pază. TU nUL CATOD IC. relu1. prin intermediu l unui condensator C.

In F se găseşte un strat sensibil la lumină (ca la celula fotoelectrică) alcătuit dintr-un num:ir foarte u HlfI---Fig. 9·17.. 9-[6. lucrări de laborator (oscilografe).. Dispozitivul desnÎs cste denumit i conoscop .ă care aLinge un element fotoelectric [aee ca acest clement să emită electroni şi încarcă condcnsatoru\ consti t uit din c)(>mellt ~i cn3nul E cu o cantitate de elect. Fig.J. sau transmiterea la distanţă a imagiuilor ljC poate obţine cu ajutorul flispozilivului. printr-o pladi (le mica P. ("are a intersectat elementul fotoelectric respectiv. Cînd raza exploratoare atinge un auumit clement.. rif' prin intermediul undelor electromagnclice (radio). In felul ace~L:. iar rezistenţa R este străbătută de un curent proporţ.!.ional cu intensitatea razei luminoase {Hoyenită de la obiectul O.. Fiecan' picătură de argint constituie un element {aloe/crine (o mică ceJuli'i fotoe1ectrieă). Tubul catodic Îşi găsc~tc aplicaţii in televiziune. Imaginea unui obicet O este proiectat{( pe ceran prin intermediul unui sistem de lenLile L Fiecare razâ luminoa.'1ERAl.imp foarte scurt Întreaga regiune a ecranului pe care se proiedeaz[t imaginea obif'ctului O..-. condensatol"ul corespunzător se dcscan~ă. ---" mare de pidituri de argint. Variaţiile tensiunii U sint trecute Într-un amplificator electronic şi :lpoi pot fi transmise la distanţă fie prin intermediul unor concJudoare. parcnrgînd TÎnduri orizontale. In total se găsese cîteva zcci de mii de ascm('llca ('elu[('. Televizillnea.oelectrice este explorat CII aj\1Iol'1l1 Hllei raze l"alodice T' . I nconoscop.128 ELECT«O'f'ElLVICA GE. începînd din stînga sus. Tub catodic. StraLul F esk ~eparat de ecranul metalic J:. toate elemenlele. Raza exploratoarc r' analizeaz:i punci cu punct Într-nil interval de t. întoemai În modul În carc se citeşte o carte. . adieă această rază ating-c. -!\lozaicul de f'lemenle fot. unul după altul. fotueledricc. zbor fără vizibilitate. pîllă in dreapta jos.'lrec:are m .ricitate proporţjonali! eu in tensilalea f<lZci lllminoase respective. la bornele rezistenţei R M! obţine O tensiune U proporţională cu inten~ibtca razei lumin03!'ic respedive. radar etc.hură cu tubul r:alodic . reprezentat simplificat In figura 9-17 şi care se aseamănă Într-o G.

n:!iOMi2«E ELECTRICE L"'< GAZE RAREFlATE

ŞI

IN VID

129

Hecoustituirl'a ima .~inii la postul rt'r.eptol" se. face cu ajutorul unui tub catod ir. Ace~tn ~!tc prevăzut cu un dispozitiv special de comandă, prin in termediu l căruia se pontr \"aria intensitatea razei catodice r (fig. 9--16) in funrlie de tensiunea U. Art':;l dh'pozitiv de comandă (nereprezcntat in figurn 9-16) funcţionează pc baza unui pri[lcipiu analog cu acela a grilei unei triode. Raza catodicii r a tubului catodic functionează în sincronism (in acelaşi timp) şi În acelaşi fel ca raza t'xploratoarc r' a iconoscopului. Variaţiile tensiunii V de la post.ul de emisiune (iconoseop) sint transmise dispozitivului de romandă menţionat mai Înainte, de la postul de recepţie (tub ealodie). In felul acesta pe e('ranul tubului t.atodic ~c reproduce im aginea obiectului O de la postul de emisie. O explorare ('ompletii (o parcurgere a imaginii) efectuată de raza l a iconosropului ca şi de raza r a tubului catodic trebuie să ne rea,lizată in maximum 1/20 dintr~o :secundă, deoarec(' retina ochiului omenesc păstreazâ senzaţia luminoasă in acest inte rval M timp. De obicei, însă, pentru a obţine o impresie de cont.inui{ab:-, timpul de explorare este de 1/25 dintr~o secundă

8. TRANZISTOARE

tu ultimul timp, o parte din funct iunile indeplinite de tuburile electronice au început din ce in ce mai mult să fie indeplini te de tranzistoare. Tranzistorul este 110 dispozitiv a cărui funcţionare se bazează pe unele efecte electrice ce se pot produce la suprafetele de contact intre anumite $C micond ucf.oare. Tranzistoarele se utilizează in special pentru producerea şi amplificarea oscilaţiil or eledrice, in locul triodelol". Ele se pot fabrica Ctl cristale de gennaniu, siliciu, galenă sau pirită. Sînt răspîndite tranzistoarele amplificatoare cu cristale de germaniu şi sHiciu. Cele mai importante avantaje ale tranzistoarelor faţă de tuburile electronice sint următoarele: durată de viaţă mnlt mai mare, rezistenţă mai mare la şocuri ş i vibl'aţii, nu necesitii circuit de încălzire , volum ş i greutate mult mai mici. Volumul unui tranzÎsLor nu depăşeşte de ob"icei 1 em3. Ca deza vantaj s{' relevă dependenţa relativ accentuată a ca racteristicilor electrice faţ:; de temperatură. ln Republica Socialistă România se realizeaz ă lranzistoare la .. Intreprinderea de piese radio şi semiconductoare" - Băneasa. (IPRS). Aceste tranzistoare sint folosite mai ales ca amplificatoare in aparatele de radiorecepţie şi la elementele de automatizare.

9- E1ec:rokhnl.ea len entll

CAPITOLUL X

lIATEIUA LE ELECTROTEJ-INICE

1. NOŢIUNI GENERALE, CLASIFICARE

t11aterialele folosite in electrotehnică, numite .şi matcriale eled rotehnice, au o importanţă deosebită In rcalizarea unor aparate ş i produse elrctrotehnicc cu pcrformunte tehnice ridi cate, de ca litate supe rioară. 10 ţara lloastră, unde industria electrotehnică a fost c reată in :'lIl i i puterii populare, problemei materialelor clcctrotehnice i s-a uC'ordat o mare atentie. Numai in ultimii ani au fost infiinţate o serie de noi intreprinde ri şi sec, ţii eu acest specific, cum ar fi. de exemplu, Intreprinderea d(' piese de radio ş i semiconductoare - Băneasa, Intreprinderea Elcctroceramieu Turdll , Fabrica de cabluri şi materiale electroizolant(' - Bucureşli. &.-et ia de cărbuni şi perii de cilrbuoe de la Uzina de maşini ('Icclrice - Bu cureş ti şi altele. tn aedaşi timp a rosI asimilală o gamă variatii de materiale noi, {"arc pină acum se importau din ştrăinătate, cum nr fi, de exemplu lranzi.stoarel~ (produse d~ I.P.R.S. Băneasa). feritele (produse de fabrka "Electror.ica"), magnetii din aHaje de nichel (produşi de Uzine le "ElccLromagnetka") şi mu lte altele. a) !'.'lateriaJelc elecLrolehnicc se pot impăr\i, după pr oprietilţik lot dcctricc, in ; materiale cOlluudoare; - materiale semÎ('.ondll<"toare; - materiale izolan te. :Matedalele conducloarc sint corpuri care UlI in mot.! normal in componenţa lor sarcini eJeclric(' libere, conduc curentul electric ~i all O rczisti vitale mică. cuprin să Între 10-: şi 100 cm . Ele se întrebuinţează penlru circuitele electrice ale maşinilor. transIormatoarclor şi aparatelor elect ri ce şi la liniile de transmisie şi reţelele de di~t.ribuţie :l. energiei electrice.

MATERL6.LE ELECTROTEHNICE

031

lIlatcl'ialelc scmirOllduclo:ll'c sÎllL corpuri ca re, in anumite condiţii, pot COndlH,' i' cure ntul rlectric, avind 1) rczistivitate cuprinsă Între aceea a material('lor condudoal'e şi aceca a materialelor izolante(lO--3 la tOt9 n rm). Spre deoseb ire de metale, la semiconductoare eonductivita!ca creşte cu tem pera t ura. Creşterea cQnductivităţii unor ~emiconductQa re se mai poate obţini' .~i prin eliminarea sau prin bombardare cu particule . SetuiconductOllrele se ld rebuinţeazii la fabricarea redresonrclor llSC<l tc, a celulelor şi rezistenţe l or rotoelectrice, a detectoarelor şi amplificatoarelor cu cristal, a termistoarclor. yari~toal'elor şi a multor aparate cu specific electronic. }Iatcrialelr- iz olallte sînt corpuri care, in mod normal, nu au în componenta lo r sarcini electrice libere. nu conduc curentul electric şi au o rczistivi tate foarte mare, ruprinsă Intre 10 10 şi 10211 n cm. Ele se utilizează pentru izolarea circuitelor electrice şi la construcţia eondensatoarelor, consti tuind dielcctricul acestora. } Din punctul de vedere al proprietăţilor magnetice. materialele se ,) pot imp 6r\i În materiale feromagnelicc (numite şi magndice) şi nefel'omagnelicc (llum ite şi l\Cmagnelir:e). Acestea din urmă se împart În materiale di .. magnetkc şi materiale pal'amagneLicc. ~latcrialde di:\ nlngnclicc sînt rorp llri cun', rjjnd introdm:e intr-un cimp magnetic, un se magnetizl':lz1'i şi au prrnH'ab ilitatca magnetică rcJauvii mai mit"i:i drcit unilatcn (;J.,<I) . \1[\ trria1ch~ para magnetice sînt coepuri Cal'C , fiind introduse intr-un ciOlp mngnelic, se magnetizează şi au pl!rmcabi lit at,e a magncticll reht livă Cli pu ţin mai mare decît unitatea (fL, > l). Dintre ele fac p arte metalt>le ~i alinjele neferoase (cupru, alamă. a.lttlJliniu ele. ) ') i .\numite metale şi aHajc feroa.se obţinute In mod 1\pedal. lIiut('rialele nemagncLicc se folosesc la C::Ol1slructia aparatelor electrice dc 1:1ă ~ura t. Ia rarrusele de busole. Ia huloane şi părţi de c:)rcasă ale maşi­ nilor cI;:-l'trÎec. Ia sirma de hobinaj pe~lru rotoarele maşinilor cledrict'. Ia piro:r k pcntru rkctromagneţi , la suporturile de magneţi etc. :'o l aterialele feromaguetice sau ,.magnt,tice" au !J. r~ l şi proprietiiţ.i magnetice deosebite: aU permeabilitatea vari:lbiJă cu intensitatea cimpului magnetic ; introdulic fntNlll cimp maguetie, ele sint supuse unor Corţe electromagnetice şi exerciln. la rindul lor, influenţ,ă asupra aeestu i rimp; produc in ir. :I;'(iorul lor indu ctii mari rind sint aşezate in cimpuri magnetice şi dcforme:lză liniile dr Cort, i ale acestor cimpuri; prezintă pierderi magnetice la variaI ţia eid icii a cîmpului magnetic în care sin t aşezate . ~\i:t lerialelc magnetice si nt folosite în e1ectrotehuică la dreu itele magnetice ale maşinilor. transformatoarelor şi aparate lor electrice. precum ş i penll"U magncţii permanenţi.

ElICTROTEHNICA GJi:NERALA

2. MATEJUALE CQND t;CTQA RE
Conductoarelc electrice pot fi corpuri solide, lichide şi, in anumite con(de exemplu, la intensităţi mari ale cimpului electric), gaze şi vapori. Din punctul de vedere al reztstivităţii, materialele conductoare se pot impărţi În: a) materiale cu cond uctivilate mare, intrebuintate pentru conducloare electrice, cabluri, circuitele electrice ale maşinilor, trnnsformatoarelor şi aparatelor electrice etc. b) materiale de mare rezistivitate, in trebuinţate pentru reostatc, aparale electrice de incAlzit, lămpi cu incandescenţă elco
diţii

... Materiale cu conductivitale mare

Cuprul
Avind o conduclivitate elcctrică mare (după argint, cuprul este mclalul cu cea mai mică rezistivitate), o rezistenţă mecanil'A suIicient de mare pentru utilizări uzualc in electJ:otehnică, o rez i stenţă la coroziulle satisfăcătoare (chiar in privinţa oxidării la temperaturi ridicate), o malcabiHtate şi plastieitate care il fac 1;5 se prelucreze uşor şi posibilitatea de a se suda şi lipi uşor, cuprul are o largă intrebuinţare În electmtchnică. Din cupru se fac in făşurăril e maşinilor, transformatoarelor şi aparatelor electrice in !elleral, precum şi tondudoarele aeriene ale liniilor de transmisie şi dist ribuţie de energie electrică, ale cablurilor subteranc şi ale instalaţiilor electrice interioare, Fiind Însă un material deficitar (sc găseşte in scoarţa pămîntului in proporţie de circa 0,01% pînă la 3 km adincime), ci se înlocuieşte ori de cite ori este posibil. in ge.neral, În electrotchnică se foloseşte cuprul elcclrolitic CuE (STAS 642-71), care arc un conţinut de 99,95% Cu, precum şi Cu 9, cu un conţin ut de 99,9% Cu. Cuprul electrolitic are o culoa re caracteristică roşiatică, greutatea specifk_ ă 8,9 kg/dm3 , rezisti\'itatea p=1 ,748'lQ--2 n mm2/m şi coeficientul de variaţie a rezistivitiiţii cu temperatura G( =0,00393/"C. După tratamentul termic aplicat, cupru l se prezintă sub două forme: cupru tare ş i cupru moalc. Cuprui tare, avind o rezistenţă mecanică mare, duritatc şi rezistenţă la uzură, :o.e foloseşte la fabricarea conductoareIol' ncizolate pentru liniile aeriene de lransport al en ergiei electrice, a unor contacte electrice, la fahricarea barclor pentru in~talat.ii de dis.tributie ~i a barelor pentru colecloarele maşinilor electrice elc.

MATli:RIALE ELECTRO'l'E!u"'lICE

133

Cuprul moale. avind Oexibilitate şi maleabiliktte mare, dar o rezistenţă de rupere mai mică, se foloseşte la fahrir.area conauctoarelor iz olate pentru cabluri electrice, a conductoarelor pentru bobinaje etc .
Alilljtlt euprutui

Pentru a îmbunătăţi proprietăţjle mecanice alc c.uprului, care, la und . nu siut satisfăcăt oare, se combină cuprul cu alte metale, astfel indt. aliajul obţinut să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare fără ca eonductivitatea să scadă prea mult faţă de conductivitatea normală Il cuprului. Bromul este un aliaj de cupru cu unul sau mai multe metale (Sn, AI. Mg. Cd, Si. P etc.), in scopul obţinerii unui metal mai dur. mai rezistent ş i mai fuzibil. La bronzul cu Cd. de exemplu. re'Zistenţa de. rupere este cirra de două ori mai mare ca aceea a cuprului ecruisat, fără ca conductîvita tea 515. scadă prea mult. Bronzul cu Si are o mare rezistenţă mecanică, In schimb condllctîvitatea sca de mult. Bronzurile se folosesc în construcţia maşinilor ş i aparatelor electrice. precum ş i la confecţion area diferitelor piese, cum sint cJemcle pentru COllductoare, cJemelc de legătură, cJemelc dc sus ţinere . lamelele rolectoare, :!rmăturile, cuţitele de contact, contactele areurilor etc. Alama este ua aliaj de cupru cu zinc, itt care .zincul nu poate depăşi 46 % (STAS D5-67). După compozi\.ie. alama are rezistivitatea cup rinsă. Ja 2O"C, intre 5 şi 7.1 ,10-- 2 il mm2jm. Ea ;;e foloscşte la confecţionarea pieselor COIIductoare de curent. acolo unde dens1tatea curentului nu este mare, de exemplu: cleme de derivaţie. socJuri, pat.roanc fuzibile, borne pentru tablouri de dist ribuţie, piese dc contur.t. dulii pentru lămpi , prize *i fişe de curent etc.
utilizări,

A./uminiul

Are o conductivitate mai mare decît a tuturor Illctalelor afară dc Ag Cu (62% din (·Q1Hluctivitatea cuprului), o greutale specifică foartc mică (din această cauză, Al are pc unitatea de greutate o conductivitate de două ori Ulai mare decit cupru l) şi o rezistentă la cor.oziune bună. Datorită acestor proprietăţi. aluminiul este mult întrebuinţat in industria electrolehnică. Aluminiul are o culoarea alhă -argintie, care cu timpul devine albăstruie. din cauza oxidll.rii la suprafaţă, o greutatc specifică dc 2,7 kg/dm3• o rezistivitale. Ia 20°C, de 2,941 ·10-2 n mm 2/m şi un coeficient de variaţie a rezist ivităţ.ii cu temperatura de O.004rC. In prezenţa aerului. aluminiul se acoperă cu un strat protector de oxid. care il proteje.ază contra coroziuuii. ingreuind in sc himb. mult sudarea şi lipirea lui. EI se poate totuşi lipi utilizind anumite paste de lipit speciale. !n atmosftră umedă şi În contact cu cuprul, aluminiul este repede dj~ lms prin coroziune eleetrochimică, regiunea de contact fiind in aceste condiţii o pilă galvanică locală cu o LC.OI_ d-e valoare destul rle mare. Din această
şi

134

cauzii', locurile de \;onla d între aluminiu şi cupru se protejealii impotriva llmezeJii prin acoperire cu lacuri sau vopse le speciale. . Aluminiul are un coeficicnt clţ contracţie la turnare pronunlat, care produce su fl uri şi rdragf'ri şi impune (':1 in gt'neral să se toarne sub presiulH:, Aluminiul se inlrc b uinţează la fabJienrea benzilor pentru condensatoa re cu hirtie (electrozi) şi :\ eleclrozîlor de con de mat oare eiectroliLice., a coliviilor, la motoarele ;\Sin"rOllc În !";n\I'Lcil'Cuit (aluminiu lurnat prin injectare sub presinne), ti conductoarelo)· liniil or aeriene şi subte ran e de tramport de energie electric, ă., a concl l1 ctoar('Jor JH'11lru hohillaj, pfntnt imtalatiile electriCi! inleriO:lTe etc. faptul că la aceeaş.i luugime şi rezistt-Ilt.;l ~ec~iunea cnJ, lurilor lle AI este de cire!!. 1,6 ori mai mar~ ca acc~:,) u cablurilor de Cu reprezintă un de7.avantaj În special in caZl\1 cahlllrilor subtcl'anc, scumpinti izoJnţia cahlllini _ 'ii in~taJaţia in general.

A.liujele uEl/miniului
Pentru obţinerea unor proprietăţi mecanicc superioare, nlttm,intul se cu ÎIIg, Si, Fc sau CII. Ccl ma i utiliza t aliaj ",1 a.luminiuluî esle «fdrey-ul, care conţine următoa­ rele adaosuri : 0,3- 0.5% i'lfg, 0,4-0,7% Si şi 0, 2-0,3 % Fc, EI :<.e foloseşte la confet:\ionurc:l, prin trcfîlare, ::t conducto::rrclor pentru liniile u·criene. C"n alt n!inj al aJumiuiului, uti}izut În special la infi:işurările tllrboagn' gateJor dc puteri foarte mari, e~te condal-ul, ta.rc conţine mici procente dl.' Fc. :\Ig. !;i i Si. Greutatea spcC'ifieâ redusă a acestui aliaj, con(IlH;livitatea sa ridicată, rczisLenţ.u la forţ!'lc mecanice care apaT la vite7.t: mari au p<,rUlis miirin·a puterii turbogt'ucrntoarclor (peste 200 ~IVA).
alia7.ă

OJelul

f"

.\'\.'Îu dju n preţ ulUIL ma i scă z ut decit cuprn! şi aluminiul, o mare~r('zis­ J!1ccanicli şi pulind fi laminat În prorilc roart~ variate, oţelul se utili7.t'az:l in c lectrotcllllică p('ntJ'u liniile d e tclccomunicaţ.îi şi de didribuţic de energie electT i eă pentru pute,ri mici, pentru ş in elc de tramvai. căi f('rat(" dectriee ş i metrou, pentru miczu r ilc (inimile) cablurilor clectrÎ\l! elc, Oţ e lul folo sit in e l eelrotehnkă (cu uu conţinut de 0.10-0,15% C) are rknsi b tea <1(' 7,8 kg/ dm3, C' onductivilalca de 7-8 ori mai mică decît cuprul şi n·7.i~lenţa de rupere d(' iO-75 kgf/mm~. D('O,l rc<'c nu rezi stă la eoroziune, rugildnd cJl ia.r la temperatura normală, o(("lul fulosit pel~ trtl connu cel'ea I:lIrt:utullli se pl'ol{'jează acoperindu-se Cit Ull strat protettor. de obic:ei de zinc. In fUl'tlll: alternativ, 1<:1. rrccvcn~e. ridicate, cIeclul pelicu la!' se face puternic -simt it. De aceea, în lclecomu ni caţ.ii se ut ilizează conductoure himetalice, cu inimă de oţel şi înveliş de cupru . Ia cnn~ cure ntul-- c irculă prin slratul superficial de cupfu, restul sec\ illnii riiminind practic nelJ .t il izată. Conductonre bime talicc, de daţa aceasta sub formă, d(~ ruoie, pot f-i indi .c{lţe ş i pentru. liniîlt· (Je LrallsJ10rt de encrgit' elecbicrt la 50 Hz. in, cazul. (jÎnd cOllduclQarcle
tenţa

:\IATE1\fALE l::t..ECTROTEH)<!Ci:

135

d~ cupru, calcuJate din punct de vedere elect.ric, <lU o secţiune lUai mieă decit aceea necesara rezistenţei mec:lllice. Valoarea mm:e :1: rezistentei mecauice a ncestui , ·t~~u,u~t~r' 1f.hliic -reducClca 'nu mărul,ui Ut; sWl?i ~i }iniei; 'i,n, compai':lll,ic cu o Iibjf <:~' ţpridlict6~rc de. cupru, decI uuce la lc[tlUlIT'a liniei"

pe

Fonta.
utilizează precum şi

,.

Fierul cu un procenL mare de carbon (1,1-4.5% C) dă fonta, carc se la executarea rezistcnţeiOl' pentru reostatele de pornire şi reglal"e. la fnbrieal'ea unor rezistenţe de încălzire electr ic ă pentru temperaturi- pină la 3QG--.3QO"G. Din fontă s int realizate în general şi carcasele maşinilor electrice.

Zincul
tn cleeti-cit'ebnkfl sc" roloseştc zÎucul Cll greutatea specifică 7,14 kg ' dm3, re:dslivitatea' la 2(f'C' de 5,92 ' 10--2 il mmz/m ş i rezistenţa In tractiu flC de 11,2-13.3 kgf/mm 2, EI se utilizează la confectionarea electrozjlor pentru c1elllente galvanice, .!l. famelelor fuzibile pentru siguranţ-e ş.i pentru protejarea unor suprafeţe impotriva coroziunÎÎ (in atmosferă normală, zineu l se acoperă cu un strat protector de oxid ),
A rgiulul'

An' o culoare aIbă, cu luciu meb lic, greut.ale sp ecifică 10,5 kg/dm::: :;oi cea mai m:;Jrc couductivitate elect rică dintre loale metalele [p Este LrezistenL la oxidare la temperatura
normală,

=

l,{) ' 10-20

m:~) .
exe#

Se

utilizeazălla

tlllal'ea contactelor, pentru arm ăturile cOJHlel!saLoarelor ccramÎce şi Cli mică, pentru conductoare folosite În inaltă frecvenţă , fire de suspensie pentru aparatele de măsurat etc,
PlalilHl

Arc o culoare

alh:î-("clln~ie .

o grcutate
2

rt!zistivitalc:> la 20°C de 10,30 ,10-

n ~; m

,

spedIică

mare (2!,45 kg/dm3),

l'<'.zistă la ori(',(' fel de coroziuue

şi se prelucreazn foarte bine, plitindu-se trage in fire extrem de sub ţi ri (pi nă la 0,001 mUi). Se întrebuinţează la 'confec ţi onarea contactelor electrice, pentru aparOl te dc precizie (de ohicei nli:\tli Cli iridiul, platinu singură fiind prea moale), pentru elementele de încălzire, cupluri termoelectrice (de ex. termocup lul Pt-P:t-Rh folosit pentru milsurarea tcmperaturii pinn la 1 600°C), s i guranţe fuz ibile in viu elc ,

136

ELECTROTUlN'ICA CE. z:RALA ...

Wol{ramul
","'oUramul sau tungstcnul este metalul cu cea ma i ridkată temperatur ă de topire (3370 cC) . Putindu-sc trefila în fire foarte subţiri (pină la 0,01 mrn 0) se utilizeazii la fabricarea filamentelGr Iămpilor electrice cu i ncandescenţă, a r~.ziste n ţelor de Îndilzire pentru cuptoarele electrice, a eleetrozilor din tuburile electronice, a contactelor de rupere a arcului la intrcrupiitoare pentru curenţi de mare intensitate etc.

Molibde/llli
Are
leaşi

p ropridăţi

alluloge, dar inferioare celol' ale wolfl'amului

şi

are ace-

intrebllinţ,ărî.

Nichelul
Es.te un metal de culoare
albă-ceuuşie,

kg/ dm3 ş i cu rezistivitatea, la 20°C,

• de 8,7- 9,52·10-1: n~ . Dinpullct
m

cu greutatea

specifică

de 8,9

de vedere magnetic, ('1 face parte din materialele Ceromagueticc , Este rezbtent la o:.;idare chiar şi la temperaturi rid icate, Se întrebuinţează in tehnica vidului, ca suport pe ntru Iilamcntelc Iăm · pilor cu incandcscent:l şi al difc.ritiloi' electrozi ai tuburilor electronice, la. fabricarea contactelor electrice care funcţioneaz:1 În med iu de hidrocarburi, a rezistenţclor de încălzire pină la 9OO"C, ca material de protecţie pentru piesele din oţel, pentru termocupluri (pur ş i aliat: Cu , Ni ş i CrNi), precum şi pentru diferite aliaje.

Plumbul

Este un metal de culoare celluşie·albastri'i, cu greutate specific[( 11,34 kg/dm 3 şi rezistivitatea, la 2O"'C, de 20,8 ·10--2 n mm2/m, Are o reziste nţă la coroziUJle foarte bună, chiar şi faţă de unii acizi puternici (acid sulfuric ş i c1orhidric). Se foloseşte, la execularea îuvc1işui'ilor (mantalelol') pcnll'u cablurile electrice subterane, pentru plăcile acumulaLoal'elor cu plumb, plăci de protectie contra razelor Roentgen, pigment roşu pentru vopsele şi lacuri uleioase. (miniu de plumb) ct(',
Sfauiul

Staniul sau cositorul este 1111 metal de culoare albil·argintie, cu greu· tatea speci fică de 7,3 kg/dm 3 , rezistivitaLea, la 20"C, de 11,4-10 n mm2/m şi temperatura de topire foarte cobor ită (232"C). Se u til izează la acoperirea (cositorirca) tlnor metale pentru a le ap ă ra contra coroziunii (staniul nu se oxidca.zi'i la tempcratura normală) şi pentru diferite aliaje de lipirc,

du pă utilizare.. b. Ulm' ~ u 2/ '" un coeficient foarte mic dc variaţie a rezistiviLăţii cu temperatura (5.4 n mm2/m CTI coeficient de v ariaţie a rczistivilăţii ('II temperatura de 2O · 1O-3rC. cu rezistivilatea de 0. pentru rezistenţe etalon şi rezistenţ6 de precizie etc. de unde şi denumirea sa. cu rezistivill1m tatca 50. la 2O"C. de 95. pentru electrozi de mercur. o rezistenţă elec trică mare la temperatura de funcţionare (200-25ifC pentru aHaje din categoria 2 şi 1 000-1 500°C pentru aliajele din categoria 3) şi o bunii rczistenţă la coroziune (mai mare decît a elementelor compo· nenle). fiind folosită pentru fabricarea reostalelor de pornire ş i reglare. 2. Fc) care se pot dasifica.. 2) aliaje pentru reostatc. avind rezislivilatea de 43'10--'" .05 n mm2/m şi un c~fi('ient de variaţie a re:zisti- . fllcălzit pe ntm scurt timp (3 s) la o temperatură de 900° C şi răcit in aer. de 1. J. Este mai ieft in ă decit conslanlaotu l şi face parte din a doua categorie de materiale de mare rezi~ti\'Î tate. pentru redre~oare cu baie de mercur etc. 12 % i\:In şi " 0 Ni. de mare rulstivitai~ Materialele de rezistivitate mare sint diverse aliaje ale metalelor greu fuzibile (Cu. se acope ră cu o peliculă de oxid izolantă. la 2O°C. Mn.3% Mn şi 67% Cu.MA T'ERIALE ELECTROTEHNICE 137 .10) ·10.55 kg/dm3 şi rezistivitatea. a rczistenţelor etalon şi de precizie. de cu loare roşiatică-cafenie. folosindu-se pentru fabricarea de rezistenţe adiţionale şi şun ­ turi. in: 1) aliaje pentru construcţia apa ratelor electrice de măsurat . Se foloseşte pentru construcţia I ămpilor cu vapori de mercu r. fiind izolată numai de călre propria sa peliculă de oxid).. :Manganina face parte din prima categorie de materiale de mare rezistivitate.Hercurul Este singurul metal lichid la temperatura obişnuită i are un aspect albargintiu. Conslanfa/lu{ este un aliaj care conţine 60% Cu şi 40% Ni. 3) aHaje pentru aparate de încă lzi re electrică. greutatea specifică 13..10-2 n 'şi un c.langanina este un aliaj carc conţine in general 86% Cu.oeficient foarte mic de variaţie a rezislivităţii şi '" ('. Aceste aliaje au un coeficient mic de variaţie a rezistivităţii cu temperatura. Cr. Nichelina cste un aliaj cu 25-35% Ni. jndustriale şi casnice.u lemperalura (practic zero). Atatuiafto.8 '10--2 Q mm2/ m. folosindu·se penlru construcţia reoslatelor pentru tensiun i mici (s irma se poate înfăşura spiră Ungă sp iră. Face parte din a doua categorie de materiale de mare rczistÎ\'italc.' rC. Ni. Este foarle toxic şi se oxidează uşor in aer. pentru contacte în relee şi alte aparate. Cromnichelul este un aliaj cu 18-21 % Cr şi 70-80% Ni (~u rczistiYitatea.

conducte de aluillÎniu cu izolaţie de cauciuc (STAS 5699-67).·categorie se Încadreaza şi {ccrallll (15% 5%·AI.l" df! "lIU.NlCA GENERALA.Ictoarelol' de hobinaj se fabrică fie din materiale fibroase (hirtie. " "on~ric cu t _ izolaţie - :de:n. c. În execuţie uniIiJară sau multifilară. caucluc.! la liniile aelicne de eneqpe electrică şi de telec. b)O~ .u. J'. aniha{ul (21 % Cr.5 ·1O-5 /"C: :Puale rezisU\ la temperaturi de II~cr.ccută d in cupru.te la l ntempcril. 80. pl"t" cu m şi dupa lipul izolaţici.u .or-p \U'1 d e iluminat: f-pcntţu susprndMe" corp:. fie dintr-Un strat de lac electroizolant (email) care se aplie{\ direct pc suprafaţa cup rului. Tot în "('rasU. se Iolosc~c jll gellenl..iuc: d . Condudoa re ~!ectrlce rCJ... . în fundic de co ndiţiile.5% Al :..i L~% C.CfJlldllcloQrc electrice i::olale (fig. 10-1) şi anu me : conducte de cupru sau aluminiu cu 'iz olaţie de p oli eiorură de vinil (ST AS G 865-70). Conducto~rcle dreptunghiulare asigură o umplere mai bună la înfăş\lru!'e decît cele rotunde. aluminiu şi uneori din otel. azbe~t sau i.0 _ d"n de cu"ciuc : . ~'?f~3 ~~ .co r· p:at el< 17..-\S 6163-63 şi g)i:~ ) iii l' " '= ~S~ Fig.:!:e etc: cauciuc.'.% F e) k.. cordoane de policlorură de v ini! pentru apa~ .d!. b _ cu izolade cau ciuc : e _ COl'"a em cu lz"j".glenta 1 .In.o1a'. 10-1. 5% Al.temp~rit : ţ ie 4 _ de JlUl>l!nilt: !i _ cordQ:'ll~ MeU.lo!" i.tidă). vită ţ ii er.ntnl r. Se ctiu. rru: . mătase.rele pentru linii electrice sint acelea fo losite 111 instalaţiile electrice de utilizare şi se iahrică din C1!])fl!. e _ p .nik pot fi rotunde sau dreptunghiularc şi ~e detC'nnillă fără slt ~(" tină ~'camn de grosi . COflducloc. 4. aluminiu şi oţel-aluminiu. tipurilf' principale <llc acestor condtlctoare sint: . unifiJar Hit! multifilar (fun ii).l (andurfoarcir: de bobina} (ST. CU temperatura de 14. Si) .ui.138 ELEC-TROTEH. 592'1 -70) ~(: e xeC'ută din cupru mu alumillitl ~i se deo:-cb('sC' după forma şi dimensiunile sccţ-iun. conducte de de bumcu 17.omunîcaţii : se {~".h t ~_.. de _l. lzolaţia c-oll.ICUT.candudoare elec/Tiee neizolafe (ST AS 3032-(}9 STA S 684-68 ş i ST AS 3000-(9) care.8% Co. cu izolaUc d. '. CJ.iei. de exploatare. Cond lJde eleclrice de cupru: inv clit~. fădnd parte din il tre ia categorie ae materiale de maa" rezistivltate. al. pentru fabricarea' elementelor ' Încălzî toarc~. mea izolat. JSO{)CJ din care c auză este mult folosit sub diverse forme şi compoziţii.. bumbac. 70% Fe) şi eramullli (61% PC".i i tramversa!e.IT.". . conducte izolate pentru telecomunicaţii (STAS 4263-(8).. 30% Cr. 3.. MCM ş! bac: l aţle MC:o.

fJb re flexibil!'.-.ecut:i {'onform STAS 2405-71.'... . _ umplutură dIn fire tC:l<IIJe: .u ele Moad. _ ar_ mAturA wn bem:! de 0\'-1. Ele ~c folos.\&Udu".5 2 Fig. 3 000 şi fi 000 V curent continuu .). ~1 S. d e. acopC'findu-sc la exterior printr-un luv e]jş din fire de oţel zincat.'l _ ba!). dl! plumb: .-t.. vulcanlnl: . Cablllri el~ izola/ie de caw:Îuc in mania de plumb (fig. clnep4 Impregno1>\: 1 _ masl uolll. Ele se execută din cupru acoperit cu o izolatic din bumbac cauciucal peste care se pune b hnpletiturâ din fire lcxtile impregnate eu un amestec bituminos.i 1 000. 10. :. .f'~('.ntf. şlIururi şi cordoane electrice pentru utilizari casnice şi semiindustrÎale (STA$ 4 Q37-66).l1ndl d~ bumboc C.conduc/e de rvprll armate (STAS 5577-()3) care se folo &:!sc numai la instalaţiile electrice fixt:. dcleriorilrilOI" mecanice etc.i : 4 _ ro:. Unde se p ot produce loviri ale conduclei (macarale electrice.. . Cabluri elec!rice C<l}llurile cledritc de forţa sint c.>resnaIA: . in lmUlt a de plumb: _ c. 10·2. f _ st.ond\ldoarc izolate compuse din unul sau mai multE.(I:!c d" . inzestratc cu învelişuri de protectie cafe apără conductorul şi izolaţia împotriva actiunii umezelii. d. blu CP: b _ calJiu cp. cu bumbac etc..de IIZ casnic sa:u scopuri similare (STAS 7350-71).o: J _ cup'U : ~ _ caud"c ... poduri rul:lnte etc. conducte de cupru pcn Lru suspendarea corpurilor de iluminat conductoal'e de sonerie din s il'lnă de cupru izolate.. _ Inlkjurare <!e blnle Im..il!ie de cauciuc... Ia transportul !'nergiei 1'1edrice prin linii subterane sau suhmarin!' .rate elcdrke. CllblurI <l Cli Izo1.. .2) se c). penlru tensiuni nominale de 500 V ş i 3000 V CU T"l'nt alternath' o....

Astfel izolate. apoi se infuniază impreun ă cu umplutură din sIoară de hîrtie pină la completarea secţiunii circulare . 7 _ inUşurate dIn materla1e textile l m. . d e protecţie din hirtie impregnată etc. de plumb. cu izola/ie de hirtie "in manIa de plumb (fig. 6000 şi 10000 V. pentru tensiuni de 1 000. 5 umpluturA din materiale l. peste care se pune un înveliş protector de iută."O ELECTROTE~CA GENERALA Conductoarele dc cupru se acopera cu o infăşurare din bumbac. se izolează apoi cu cauciuc şi Se acoperă cu o pînză cauciucată pe ambele feţe.. Cabluri.. şi una sau două benzi de oţel protejate impGltriv a agenţilor chimiei (cablu "armat"). l _ conductă: ( Izolaţie de hirtie.o spirală de cupru pe care se înfăşoară conductorul ce formează inima cablului.lflb etanşă. Fig. ( _ lnvelli. 10-3. elişuri de protecţie (iută sau cînepă impregnată şi benzi de oţel p rotejate impotriva acţiunil or chimice) . Canalul este legat cu rezerv oare speciale de alimentare umplute cu ulei. 10-3) se execută conIorm $TAS 4481 -66. ~ mama de plwnb. cîm~pi"i sau alt material asemănă tor impregnat. t _ spirală SUJ)QI"I. Ansamblul este iufăşurat În două beurj de pînză cauciucată şi imbră ­ cat într-o manta de plu. . Ansamblul este înfăşurat cu mai multe straturi de hirtie de cablu şi apoi îmbrăcat Într-o JDanta etanşă de plumb.>regna le . izolat cu hirtie şi imb răcat in manta de plumb. conductoarele se Înfuniază ClI umplutu ră de fire tcxtile pină la completarea secţiunii circulare. print r-un canal axial obţinut dintr. . Uleiul circulă liber de-a lungul eablului... peste care se aşază difer ite În . Cabluri cu ulei (fig..exdle : Il armătură din benzi de otel . 1 - J - mant a cupru: Fig. Cablul este. 10-4) se execută pentru tensiuni înalt-: pînă la 120000 V. Con~ ductoarcle de cupru se izolează cu hirtie de cablu impregnată cu ulei. hirtie de cablu sau ce)Qfan. 10-4. Cabl u cu i zo l aţie de hirtie. în ma nta de plumb: ! _ h irtie imp regn a tă . Ca blu cu 1 - circulaţie de ulei: canal pentru u l. de obicei.

constă in faptul că prin iluminare. Periile de cărbune. fabricate conform STAS 4199-71 . după impurităţile pe care le conţine. Germaniul se utilizează la fabricarea rcdresoarelor uscate (detectoare cu ('Tistal). variază de la 4. . se fabrică din antracit care se granuIează şi se supune unor tratamente termice in funcţie de forma sub care se întrebuinţează.)fATERIALE ELECTROT})HNICE 3. ~c rvesc drept contacte mobile (alunecătoare) intre parte a mobilă şi partea fixă a maşinilor electrice. iar rezistivitatea. Cărbunele Seleniul Scleniul pur cste ca ~a llt la temperatura obişnuită. la reostate de reglaj etc.3 kg/dm 3 pentru cărbune amorf. dar la 60°C devine plastic şi se poate pre~a Ln bare. Eleclro:i. la cuptoarele clectrice cu arc. al diodclor. in tehnica măsuriirilor. Acelaşi efe ct iIau asupra lui razele Roentgen şi razele provenite prin dczintegrarea radio activa. a proprieta te insem :ta lii a seleniului cristalin. a. Condllctivitatea sa variază în limite mari. la 20°C.1()lt O: em pentru diamant (care este deci un izolant electric) Ia 4 il em pentru cărbunele amorf şi 0. intrebuinţat sub forma de granule. b locuri sau membrane.36 kg/dm:l. rezistenţe pentru lncălzire.00283 il CIU pentru grafit.i de cărbune se folos esc la clectroliza unor substanţe În slare topită. conducti\'italea ~:J electrică creşte de circa 15 ori. Rerisfenfele chimice pe b3Ză de cărbune se folosesc în radiotehnica. de la l():l/O: cm la 102/ Q cm.74. cărbune amorI. o conductil1itale unilaleraUf.51 kg/dm3 pentru diamant şi 1. cu greutatea specifică de 5. la l ă mpile eu are şi proiectoare. Cărbunele pentru microfoane. tn tleetrotehllică se utilizează cărbunele amorf şi uneori grafitul pentru numeroase produse cum sînt: clect. tntrerupind iluminarea. filament :! electrice. la elemente galvanicc etc. perii. tlermaniul E~te un metul de culoare ce nuşic. MATERIALE SEMICONDUCTOARE Cărbunele se prezintii sub formă de trei varietăţi: diamant. Cristalele de seleniu prezintă.rozi. reziste nţe chimice etc. de asemenea. grafit Ş . tranzistoarel or etc. care determină utilizarea lui in constructia celulelor fotoelectrice. ceea ce determină utiliz area seleniului in construcţia redresoarelor uscate. Greutatea specifică este cuprinsă intre 3. conductivilatea electrică scade repede.de ~ chis3. contacte.

iar firele de cînl'pa la umplen. ~c folosesc la izola· rea sîrmelor subţiri de bobinaje. Izol. Faţă de izolanţii ol'ganid.\lakrialclc izolallte se impart.·. Firele de iuto s. Iăcuitc sau imprcg· nate cu lacuri bitnmin035e.îi unorgauÎeÎ sint. tn Republica So('Îalislă România se fabrkă aproape toale felurile de materiale izolantt'. anil:nak. nll ard şi au punctul de topire fO:'lrte ridic-at. A. E. . Din aceasLă cauză rezistă la tempcratUfi m:ii inalte.ric. Un adaos de 4% Si in oţelul folosit e3 tabte rle transformator (tale silieioase) reduce pierderile in fier. Ţcslituri!c clcctroizolante se fabricii stih formă de benzi. Cin~le îşi măresc r(!zi. reprezentate prin :notase unturaHi. Izch:nti organici solizi Fir e şi {esu/uri electroi:olanle Firele şi ţesăturile sin t materiale flexibile formate din fihre ve-getl. dupiillatura lor. B.zute.! elect. materialele izolante ~e impart Îll clase de izolaţie: . in i: lunli organici care w pot fi solizi sau lichizi şi i:olun{i anorganiri. lzoh\llţ.3 kg/dm3 şi conductivitalea electrică care variază in limite mari : i . Firele (fIlimale. ~int mai frag-i li şi se prelucrează mai greu . . ANTE . artificiale sau sintetice.le. cu bu ne proprietăţj de izolare electrică.:lI)W organid sînt compuşi naturali sau sinletici ai carbonului. ~IATERIALE lZ OL. Ele pot fi neimprcgnate. lOz/O cm .a golurilor h::olaţiei la cablurile j1olifll.o1ate in cauciuc.:. a ampliricatoarelor şi pentru rcdresoare de cure nţi mari. Firele de bumbac şi rit' in se folosesc la izolarea eonductoarclor de bobillaj şi la împletituri de prolecţie ale condudoarcJor i7. l1 . p iuze s.10-2/D cm. Dupil temperaLura la care pot fi utilizate. 4-. maLcriale i:z:olantc din punct de vederI. C (STAS O 247-60).142 Silid III specifică Siliciul se prezintă sub formă eristtJlillă sa u amorfă. rigiditaka di el cctrică şi cQnductivitalea term i că. F. . Prin iJDpn~gllarca in ulei l'all Iăcuire.sten~a mecanica şi electrică. care nu ali carhon în consti tuţie . EI are greutatea de 2. din firele mellţionate .folosesc la cxccut:uea in\'elişurilor de cabluri subterane.au ţesături. H . Siliciul se util iz ează la fabricarea diferitelor tiPllIÎ de detectoare.

'. la indoiri duble.ire (grosimea 30:. .rgie arc o grosime de 0. de obicei. dar se inmoaie la tempe raturl mici..n ulei dt! transformator. Car/onul pe1llru tuburi de izolare ş i pro tecţie STAS (938-68) arc grosimea de 0.If\.I'. CarlOlwl cltclroi :nlanl sau eleclrofehnic se fabrică . PoljsiirBflul se obţine prin sinteză din etilenii şi bemen. ene. .1Iuse picut/ce )L3~elC pla~tirl.col..). Ele au o re7. ele au o largă intre(pre~area a lua astfel fenIJpl<J$/e{e .. in sau iută ş i se imparte În mai mul te sorturi. după utilizarea pe care o are.l1plicate precum buillţare bun· lor pn j r Uiţi mecanice iu t'h·Lrotehn: i . Hirtia peniru cabluri de.17 mm. Rigiditatea dielectrică cste de cirra 100 kV/cm şi neşte mult dacă materialul se usucă şi se !ierbe i.D sau in foi cu grosimea de 1-3 mm. Prcşpanul se utilizează mult in construc~ia maşinilor.8 mm. Jllrfia pentru izolarea tolelor maglle1ice este foarte subţ. o rigiditate dielec\rld (pentru grosimea de 4 mrn) de circll 17 kV/mm .05 mm şi trebuie să aibil o rezistenţă mare In tracţiune. tensiunea de străpllogere creşte de ~ a 400 kVlcm la 2500-3000 kV/cm . Dad.0. pentru objinerea lacurilor ulilizate la izolatia cahlurilor ele. ti tmnsformatoarelor ş i a aparatelor electrice.atinată pe o parte pentru a nu forma încreţituri. Hirtia eleclroi:olanlă se fabrică d in ce lul oz ă extrasă din lemn sau din fibre de bumbac. Hirtia pentru condenwtoare. din celu l oză de lemn şi pastă de cirpe şi este de. şi la răsucire. mai multe feluri. Carfolwl preşpall (STAS 1746-08) se fabrică În rulouri cu grosimea de 0. electrice.97 g/clU3.1-0. Ele stnl mai hi~oscopice şi mai putil1 rezistente la temperatură decit fenoplastele. Hirtia penlru cabluri telefonice are grosimea de 0. are o grosim!! foarte m i că (7-2"~).5 ml.y. ehi'H·la forme.ECT RO TEHN ICE Jialeriaie ln {oi şi {ibri/.ii in tehnica frec\'entelor Inalte. in matri!?\).4 .ere .' ~int materiale care au propl·ietat.<t~tură.1A't ERIALE E I.ganÎ(. izolaţie intre straturi şi fa~ă de masă etc. se impregnează cu ulei. Se ulHizea7. pentru sep araţii (şaibc). izolaţie de rn'. este foarte rezistentă şi este :o.stn! fabricate din ră~ini icnol·formaldehidice cu umplut uri originale snu ano. o marI' rigidihle dieiectrică şi o mare rezistenţă Ia rupere şi la îndoiri.ea de a se deforma plasşi tic sub Datorită ncţiun~a t('mp"raturii JOi II presiunii şi şi prdlLl"r_t:"ii ~i O.is1ivilate de supra fat 6 de 103-1()6 M!). are grcutatea spcciîic3 de 0. Corma dorita. . şi rezistll la tcmperaluri pi n ă la 125-15QoC. greutatea spCJ:îfică varii!ld intre 1 şi 0.08-0. este [parte rezistentA Ia rup.1..67 g/cm3. Are higroscopicitate redusă şi proprieliil! elec!roizolllnie foarte bune. Amilloplailele sîni fabricate din urce şi [ormaldehidA cu umplu tură de rUfOl'guş de lemn sau celuloză.

Deoarece in stare pură este lermoplaslic. Deoarece sub influenţa ozon ului ce se produce la descârcărilc elcctrÎ('e in aer cauciucul " imbă t rineşte" (devine fragil ş i crapă). rezistivitatea de volum de circa l()lo n em. in formă de plăci sau de tuburi.18 g/cm:J. Are greutatea specifică de 1. fabricat din ţesătură impregnată (fn loc de hirtie impregnată). o constantă dielectrică de 3. răşini cios ş i iHa/eriale elastice I I Cauciucul natural se obţine din sucul Iăp tos al unor arbori şi plante de cauciuc. cu aspect luneted. dezvolta gaze care ajută la stingerea arcului.05 g/cm3 (tuburi) . prin sinteza unor substanţe organ ice ş i are cal i tăţ i d ieledrice asemănătoare raudu cului natural . el nu se intrebllinţează decit rar la tensiuni inalte.4 gJcm 3 (Plăci). se obţine cauciucul Lare sau ~bonifa. la a cţi unea uleiurilor minerale şi la acţiunea luminii ş i a razelor ultravioletc. folos ită in telecomuni caţii ş i in in st a laţii electrice de curcnţJ mici. la construc\i a aparatelol' de inaltă ş i joasă tensiune.1. proprietate care il face sti fie utilizat la ~tingerea arcului electric tn descăr ditoare. In telefonie etc. Cauciucul şi nletic este fa bricat pe cale chimică. vukanizarf''' (adaos de sulf in amestec şi tncă I:d re in autoclave cu al tir saturat la temperatura dc 140-150°C) intr-un material lermoreacfil!. TexloliLlI1 cste un material similar cu pertinaxul. avind faţă de acesta avautajuJ de a fi mult mai rezistent la acţiunea ule· îurilor minerale. a măn uşilor şi galoşilor izolanţi..6 iar sub acţiunea arcului electric.lH ELEC'l'ROTEHSlCA GENERALA Sticla organică sau plai glasul arc greutatea specifică de 1. la Întreruptoare). la confecţionarea tuburilo!' izolante. Cauciucul vulcanÎZat se utilizează la izolarea con ductoard or şi a cablurilor electrice. Pertinaxul se întrebuintează numai în joasă freCVCll ţli. Dacă sc adaugă sulf in cantităţi mai mari (30~35%). Se utilizează la fabricarea pieselor izolante care suportă sarcini de şoc sau sin t sllpuse frecării (de exemplu. producătoare . Are proprietăţi mecanice mai bune decit perlinaxul. Materiale plastice sfrafi{icalt! Perlinaxul ~c fabrică prin presarea la cald a hirtiei impregnate ClI sintetice (fenol-formaldehidice).ile electrice sint mai reduse şi costul mai ridicat. Un alt dezavantaj fi constituie şi rezistel.ta mică la Încălzire. reziste nţa la Încălzire de 150°C şi se poate prelucra mc('anic cu uşu­ rinţă. Este un material rigid. cauc Îucul se transformă prin . Însă proprif'Hiţ. a covoraşe lor de prolcclie etc.

Are stabilitate chi · mică mare.hnk. urmată de o rafinare. EI are constanta dickdrică ~r . obţinute prin tratamente speciale. Se intrebuinţează ('a emailuri. 10 EIf!Cl. Lawl de bachelifă (soluţia in alcool a bach elitei) are o rezistenţă mecanică bună. în construclia maşinilor electrice. Jfase izalanle (compoullduri) Compoundurile sînt i7. Se foloseşte. se utilizează in special la impreguarea ţe~ăturiior de bumba('.J01'-15 n cm şi rigiditatea di"lt·('tridi el<> 12f1 ky f(' U!. nu se inmoaie la căldură.t fabricart! pc bază de uleiuri sica tive (ulei de in şi de tung). în schimb .LECTROTEHNICE Lu. Pelicllia are rezistenţă meranică mare.curi elcclroÎ :olanfe Lacurile ~int soluţii eoloidale ale răşin il or. olea · vaxul ele.M. Lacul de şelac (soluţia şelaeului în alcool) arc proprietăţi mecanice şi electrice bune. solventu! se volatiJizează.. acoperire sau umplere.). Para/ina este un material ceros ce se obtine din titei parallnos.E F. se utilizează pentru reparaţii urgente şi pentru lipit. Se foloseşte in producţia pcrlinaxului şi lextolituJlli. bitumurilor. Ulciul de lransforn\ntor (SŢAS 811 -67) se extrage prin distilarea fracţionată a ti\-t'illrilor neparafinoa~('.fiind termopJasl!c . ~au uleiurilor skative (care rormează baza lacului) in solvenţi volatili. la iwlaţia aparatelor electrice etc.\~ reziftivitatea dc 5..·ot . impreunii cu alte materiale ceroase similare (cerezina. aderenţă mare. b.:. in să tmb1itrineşte cu timpul.. insă la temperaturi ridicate se oxidează U~f. Lllcurile uldoase sin. JAlcurile de ctlulo:ă sint soluţiile unor rorupuşi ai relulozei. iar la uscare.a . Pelicula este tare.. Lacurile răşinooşe. la umplerea bobinelor de inaltă frec· ventă ete. pelicula este puţin elastică şi are tendinţă de ÎmbătrÎnire termică. BUlI. la impregnarea Ilidiei de conrlensatoare. foarte elastică ş i rezisteut5 la ulei.\l. Ele pot fi solide (fabricate pe bază de bilumuri şi răşini).0lante folosite la impregnare. lucioasă."TERI. insA este higroscopic şi are aciditate mare.mu! este [o[osil in special 101 impregnări. a eouductoarelor ('are funcţionează În medii de bell~ zină. ulei sau ozon (conductoare cie automobil şi avion). Deoarece se usucă in aer. halo"lxuJ. nua!1i . . Vîsco3se (pe bază de ulei mineral) sau lichide (din ulei de transformator rafinat). Însă. !rolanţi organici lichizi Uleiur! mitUTc/e Vlriul de transformator. Avind o aderenţii redusă la metale. este hidoasă şi rezistentă la benzină şi uki.calaeuri de acoperire şi de impregnare. El asigu ră o impregnare mai rezistenlă la umezeală şi mai impermeabilli dectl aceea dală de lacuri. Ele ~e apl i că in stare licbidă .uie mai pulin rezistent la tncălzire.

2--1.. ţesături.bOc1I1Je1iful. iri (O!Ol mm) şi arc p l'oprie tăţi dedroizolantc. plintre care : SO:. la tablourile de dislri buţie. care !'iC des rac În foiţe foa rle subt. dă priJ. Curătirea 1Ilciuriloa:: :. 'au fost realLwt(> anumite ulelurl i7. constanta dieleclricJ ~=4. Este un lichid neittflamabil.c din uleiul de transfor mator redu c !'cnsibi1. a postamentelor etc.area condensatoarelor cu hîrtie pentru tensiuni conOnue. Se foloseşte pentru izolatii rezislcille la temperaluri Tidicate şi la fabric'lrea anuUli10r mase plastice .(200 kV/cm ) şi pierr\eori in dielectric mai mici rll'cit uleiul ele tramformntor. ~trati ficat. curi'iii l:ţ! pcrî{~lIil·. ..>Qlul. de fi. Se fabrid\ !'.area hlrlic-i d~ condeDsatoiire (sovolul) sau in transformatoare (lOytol !ll).\5 2317·61) se objine din sl!mln1ă de ric. de aceea..c face prin lIscart'. cu structura cristaliui't. comp us din silieati de llH'tale alealinc. lI:.lcîl ll!ciu! de transformator are marele dezavantaj ac a ff inf1am:lt>fJ. lnsa spre deosebire de acesta are un pune! de congelare mai scăzu! (~3CfC fată de+5°C). rezisti. CII o rlgidll:de dielectricil de 140. ior punctul de congelare coborit (_20" la -3ţ1°C) j)ermilc folo!lirca lui la aparatele electrice montate în exterior. sioar:. de 120 ~ ISO kV /clll.de explozie. compus din silieat de magneziu . Se utilizează la impregn.C pierderile dicleclrice.ifirarca u1eiului <le lr[l. filtrare.200 kV(cm. Ulelurile sintetice se înlrebuin1eaz.!:donu<ltor. folosit la confecţionarea camerelor de stingere a arcului electric.5. am('st. Ele se tnlllnesc sub diferite denumit! comerciale. El urc o rigidibtt< dic!eclricii mai mare .i la jmpre~i1. Izolant\ anorganlc1 A:beslul esLt!' un material fibros. Azbf'stul. Apa şi imp uriUiţi J. Ul~illl de CQmlensafor se obtine prin pur. !n\rl.l presare la rece.0lante avind In compoziţia lor elor. cla~ticiLa tc _ şi flexibilitate remarcabil~. ub forme.146 ELEţTROT f:liNJCj\ GENEJtALA VisCQzilatea redusă permite pătrunderea l ui îll izol aţ i a hobllleJor. ulciurjle t[c hui ~.. cen-ldfu!("ille în vid. de U)lO_l()l2 f) cm şi o rigiditate die!ectridl. c. are o vlscozilale mai mare dec1t ult>iul de transformator.' egefale Vidul de ricin (5T.re. Vieiari r. i\Iicu este un JO~teria l an organic cristalin. Aceste ulciuri au proprie· latea de a nu fi inf)all1abiJe şi se Îolosesc in cOIls!ruc!ia iransiormatoarclor ~i il condt:nsa· toarelor de forfă .Halea la 2Q"C. in apaTaLd~ electrice.eC:lL cu cimcllt şi cu ap ă.in. Se . punctul de inflamabiiitaLe ridicat (145"C) micşorează pericol ul ri t' inUamarc sau . viscoS şi toxic. ceea ce prezintă tin ll\"1lnlaj. hîrtie şi carton. SO!'lolu! (64% 50\'1J] ~i 36~~ lric1lJrbel1Zeh) are aceleaşi proprielfi\i ca şi so\'olul.rigtdilaka dirlt!dricit şi mUf{'!.

Sficla. Muluiale ctramice. au influenţe di'iunlitu:m: asupra calitatilor magne tice ale fierului şi nliaj('lor lui. fosforul. :\ ccste materiale ~int : ba :alfuI. carbonu l. la b obinajto..c rod c ar~ ~e folosesc in stru'ea iu care se gă sesc.' :l dduh:i UC in materiale ma. 5.u porLu filoT ~k ap:lrah: etc. emailuri. Ele :'IlJ (':\ material de bază fierul pUl' sa u in al i~j Cll alte meLale . i 'q)!"irnfl p. ('(Im ~i n t .R"netkc moi (cielu iugust) şi dure (titlu larg).li< lire . MATERIALE . SiliciuJ mlircştt' rezi:.~iti'1 Il-! fabri carea plăcilor pcntru tahlour i tI(. :'Ilaterialele ceram ice se foloseSC in ('JedrolehllÎcă la fabricarea jzolatoarelor d(" joas. :t r:. miirind fortn r~rdlivn. Olicşorfll d pNffica bili ta tca şi inducţia la snt1lra("ir>.'iţe~r ~i!lliit L I. t:sk foJo.\IAGKETl(E 31ateri alde magnetice se imparl după rnă. lrnpnriLă\i1 e. ca izolant la colcdoarele maşinilo r electrice. Din sticl ă se cxec utfl d{" asemenea .l sr'Ji. ~tA'IER rALE tI. Din fire de sticlă se fac Îzolaţjj electrice. În proc('nte dl' lrj-lî. Forţă coercitivii mit ă şi pierderi prin hisler('zis mici.li\" itli t<-a materia!ului. cit şi la şocuri de kmperaturi:i. in aparate de Încă lzi L etc. la joasă ea şi la în alt ă tensiune.-. ('. ca uichdul şj coh:-l1tnl. Aluminiul.. Materiale magnetiee moi Acestea sin t materiale magn etic!' caracteriz. eare se aplitfl" uniform pe piese (le metal. a condem :l toal'clor ş i a s uporturilol" rezistenţc l or.:' Li~l<-n zi~. . marmura ore cea ma i lar~' ă ill~r(' b l1inl<l\-{' . pe rn:istenţc elect rice etc. in {:ond en satoarc electrice.1.:i c k:':'l'r:'nâ.r i'.ate prin pt~rme:\b i litatc mare. lesăturile de stidă se exccul:1 in benzj (pentru izolarea ma şi n il o r electrice) sau in ţe­ sătu ri lalc ( pCl ltt'U C ahri('urea te xlolitului special ş i (l unor micanile).. in natură. rcosLatcl ol' ş i aparatelor. produc:in'J penne:ll>i !itat!' mar.rinH..1 . Adao~urilc. In a CGasUi ca legorie intr8 diver::. Il h islf'r{'zj~."o. I n electrolehnicJ sticla se în trebuinţează la fa bricnrea I ă mpiior electrice ş i a izolatoarelor. d". piC'rderile p rin c urenţi lurhiOJlnri şi r(tvof i7. marmw'u şi arde.:d\lcti..l f:wor:lhil p roprietă1ile magnetice.~ \k 5ntl1ra lie mare.. disLrihuţi:-.'!"mc.iulle.'alit \. su lful . Pieire naturale cerwni ce.ia.'':::1 ~'c: :lr{) drept rez ultat mic~or:lrl'a fortei C'oC'll'jti\'c .J! ililflte foa rte ma re ş i pierderi miri. Prelu cră!iJe meeJn. :-i1it'iul. mărind in spe cial forţa 1'flf'I'.IIt1fC ·:. . Îlllhlt'ntu1z." "llu. ~i I.'iti v:i.ic(' ill r:i(]t.-' a )li '1' '!ii(. I : :<'~. e~Z.l ş i inalta ten. ca strat Îz oJanl ~all de protec ţi e. atit la temperat-uri mari. Di ntre ele .'.EC'I'ftO'f'EHNlCE foloseş te ca jzolant.

Din permalloy se confecţionează miezuri de fier pentru aparate de telecomunicaţii. Tablele se iz ol ează pc una din feţe prin oxidare. ('ea maximă 100000. Aliajele fier-siliciu. zinc. variază În acest caz de la 3. relee speciale.5 la 4. Permendurul este un aliaj de fier şi cobalt cu in ducţia de saturaţie mărit. 0. juguri pentru f"lectromaglle\i.ă (24500 G. Aliaje speciale. măcina te fin şi presatc (sinterizate). 1 şi 1.8 Oc şi in ducţia de saturaţie circa 20000 Gs. fapt pentru care multe dintre cle poartă denumirea de permalloy. este folos it la miezuri lc bobincJor utilizate in înaltă frecvenţă.36-0. Perminvarul (fier+nichel + cobalt) este un material cu permcabili· latea magnetică practic constantă. Se folosesc În circuite de înaltă frecvenţă. Fierul carbanil. pentru transformatoare spedale.7 W/kg.5%. ecrane magnetice etc.02 De şi inducţia maximă G 000 Gs. mangan. la o inducţie maximă de 10 000 Gs. Astfel. avînd uneori rolul duhlu de material magnetic şi piese mecanice.6 la 0. ceea ce limitează procentul de siliciu la 4. carcas!' !'l(". carcn!)c pentru ecranare magnetidi etc. Au proprietăţi mecanice bune. pentru aparate de măsurat de mare p.). Din fier se cODstruiesc piesele polare şi micl-urile pentru bobinc. Aliajele fier-nichel se deosebesc prin pierderi magnetice mici şi permeabilitate mare în cimpuri magnetice slabe.A Tratamcntele termice permit îmbunătăţirea calităţilor mecanÎce ~i magnetice.e de hirtie.!"e fabrică magneţi permanenţi. forţa cocrcitivă 0.etizie.5 mm.005 De. Materiale magnetice dure- A('este materiale au forţa coercitiv. FOllia şi otelul furnal ~e deo:>chcşc de fier prin continutul in carbon.5%. etc.75. de fier.ă. obţinut prin aRlam('rarc cu lian ţi a pulberi. Grosimea tab lelor esle de 0.5. in scopul reducerii pierderilor prin curenţi turbionarL Pierderile totale. . Iăcuire sau lipirea unei foiţ. 1n scopuri speciale s-au realizat aliaje magnetice cu proprietăţi remarcabile.35.le. ('răr ile mecanice. supermalloyul are permeabilitatea relativă maximă de 1 500 000 şi forţa coercitivă foarte mică. in maşinile electrice. Fierul are permeabilitatea relativă iniţială de 250~500. b. inducţia remanentă şi suprafata ciclului de histerezis mari. Ferilele sînt compllşi de metale (nic. forta coercitivă 0. per· mcabilitatea maximă 5000. ca mieznrj de poli şi de e.15000.c tromagn eţi. Ele se aplică atit după turnarea materialului. Se rolo~e5c in construcţia maşinilor şi aparatelor electrice..hel. 0. ca miezuri de bobine.ii. Tabla siliâoasă Siliciul se adaugă in procente variind de la 0.) şi oxid de fier. Fierul. de 0. Dezavantajul principal al introducerii siliciului ca element de alicre constă in reducerea inducţ.iei de saturaţie şi îu mărimea fragi lită ţ. elt ş i după prelu. Ciclul său de histerezis este practic UD dreptunghi foarte subţire. cupru. Permalloyul are permeabilitatea relativă iniţială 10 000.'" ELECTROTEHNlCA G!:NERAl. Din matl'riaJe magnetke dure .

re electrice cu arc au calităţi magnetice bune. eăşti de radio şi de telefoane."fJCE ". @feluri magnetice. Ope raţia este ren tab ilă numai pentru piese mici. bine a meste cate între ele şi p rcsate. dac ă nu conţin carbon . cu o ~reutate sub 50 g şi In cantitiiti IBai mari decît 10000 de b u căţi. iar forţa coercitivă H c = 750-500 Oe. cobaltul sint adaosuri favorabile. giroscoape. ]Haglleli sinlerizali .MATERIALE l:l.24%). Oţeluril e elaborate in cuptoare . Prin această metodă se fabrică magneţi pentru: picup uri. Un procedeu de imbunătăţire a calităţii magneţi J or permanenţi constă Îll lUf(]arca şi răcirea lor În p reze nţa unui cimp magnetic constant. Din această cauză. nu pol fi prel ucrate mecan ic decit prin rectificare. (Alnico) şi cuprul (3-4%) . ş-a recurs la fabricarea ma gneţil or permanenţi prin sin terizare. . aparate de măsurat. SilI! ş i fosfor.1artin sau în cuplo::.4liaje de aluminiu şi ni chel (AINi). din pulberile diferitelor t>Ie mellte care constituie oţelul Alni sau Alnico. loducţia remaucnlă este B=5 000-12 000 Gs. cromul. Materialele magnetice Alni şi Aln ic o au dezavantajul d l. Sînt al iaje de fier cu nichel (1 4-22%) şi aluminiu (9. Wolframul.15%). ..relee. . uncori in compoziţie in trÎod şÎ cobaltul (12. mot oare şi generatoare mici rte. Tratamentele termice imhunătăţesc calităţile magnetice ale oţelurilor şi co nslau In general in căli rea materialului.ECTROTEH.

pentru măsurarea {·l.I rczi~ten't!i: wattmetrdepentru măsnrarea puterii. la fabdcil~ Elt'dromaglJetÎt3.regimul dl' Democraţie populDră. GENERALITAŢI ASUPHA APAHATELOH ELECTRICE DE ~'I ĂSrRAT F!lllricarca in ţnru Doa~tră 11 nparatl'lor t'lt'clricc de măsurat a îuec-put 23 August 19-14. create de.ificaJ"e. . Elcdronica ş .pentru măsUr3rt':. ! 1·1. Amper melru. .lc . b _ lnre&!stratol".Ircnlului. conloard(' . a . li - L"ldicatol". a) Cla:.pelltru m[iHlrarNI energiei: cosfinum~li după al Fig.venlru m[isurarca tensiunii j ohmmctrele .CAPITOLUL XI llAStJRAlU ELECTltltE J. 'oltmr! T<. Principalele apHratc eleC'tritt' de măsurat SÎllt: anI!J<'fmelrele . Eleclrop n:dzill.

ate a aparatelor folosite în practic3. ti şi 7). . H' nume~te coresp unză tor: miliampermetru. aparate de <l vîbraţi ~ . Dup:.1.: ntl şi ac indicator. în tab('):<.i"ii. kilo:Jl:lpcrlUt'tru. după mărimea măsurată $i unitatea de mă­ suri.. . 2. apurate termice. In tabela t 1-1 sint adilatc.de curent alternativ. Y:. 11-1 tIr.!lot\rt·a mărimii cst('.C'azl\ jH'intr-ull pătrat CU aceea~i notaţie ca mai sus. 3. pc o hirtie in miş ­ {~a. aparatele electricE' de Dl[I~urat pot fi: aparate indinlfoHTe. Ele formenii marea majorit. Ele se rcprczint:1 p<' srhcme printr-ull cerc in care ~\: l'cri(' IInitattta de m!isu rţ\ sau multiplii şi submultiplii e.Jre.<'sia {'ărora iatră şi timpul (energia aet. f{'lld curentului 1.:hl'!IlC ele s~ siJnboli7. in carc se exp rimă rCZ\lltatul măsurării.aza unuia din principiile care se vor arăta mai departe.. aparute electrodinamice. fn'cve nţmetrr\(> . aparate electromagnetice. care funcţionează pe l. ["sre pol fi Ittilizah'. Iu general. 1. b). . ap aratelr electric e de măsurat inlilni!!' in mod eurent in ind ustrir. indicstă de lin Il!.un codrUl! cu o scariI grada1ă in fa ţa direia se mişcă acul indicator. Pe ~.re .(le curent continuu ~i alternllliy . (>nC'rgia reactivă etc.l' .). Acestţ> nparato. . . .pe. 5).r. 11-1 nr. electrice de măsurat (propriu-zis funcţionarea d ispozith'ului de măsurat). . care inseritl cu cerflt'alfl. eUl'p permite C'Hirca in fjet·arc.l'flle ele H' rcpr('zilltă printr-un pătrat elI un dreptunghi deasupra lui (În tahela. b) Elemenle COllsfrucli. Dupu llrilldJ)iul pe.: sint: <h' ('urent conlinuu. Îl) sens ('onlrar cu cuplul produs de dispozitivul de măsurat.. Pc srl·.ve.m'lrii.uHul sau mai multe dispozit ive pentru producerea cuplulili alllagollisf. aparatel!.-u. UD corector pent ru reglal'e3 aculu i pe reperu l zero. . kiJowaUmrl!..ntru măsUrarea Erecv cnţe i.i (de cx. curha \ :J.~niformfi. indic~tor care se mişeii in faţa unei scări gradal'/" (fig. ruegawat tmctru. După cum ~pafatuJ iudidi mă rimea măsurat ă În multipli sau submul fipli ai uuituţii ne măsură.pt'Iltl'U măsurare a factorul ui de putere (sau dile)'c nleÎ de fa ză).l~rca aparutclol. Illegohmmetru et c.f/parate integra{vare ~au cvn/oare siill aparatde care lllăsoar1i lllariml In <'xp.zor pentru a amortiza osr ilaţiilc acului. aparatr de inducţie. rurc dau ". solidar cu partea mobilă a di:spozitivului de mă ­ ~un. moment a "aloril ll)ărimii (fig. (1). orice aparat de mă~urat arc urmatoarele clt:r.io1. 11-1.(fparult' lllregistralor. ) .un (tc indicutor. . UD umorli. cure ~e bazează rllnct..1ASURARI ELECTRIC!: 151 metrl!le (~au r~zmetrel .1cnte componente principale : .'iurate În momentu l miis. Dupa modul rum Îlulic(1 Y:lloarc:t mărimii măsurate..doarea mărimii lllă. 11 -1.un oTgan (rau dispozitiv) de măsul'ul'e. aparatele Întilnite mai des ~ i nt : "parate magnetoclcctricc.1'Î:llici m:irimii re~pedi\'(' in junc ţie de timp .

. "p.J52 ELECTROTEHNICA GENERALA .soare rapoltul a două m ărimi electrice). .....rhnen tn1isumt!l I Semnul In conv~nl!o ll(\1 rolO/>it sehem~!e d~trlc:e e llTenl nmpermetru kilo8 mpermetru mi)ia mpermelr u ga)V8nome tru 0) @ e> ® 0@ @ 68 2 Tensiune \. Ta bita 11-1 Aparatdr dr măsu rat intilnik in mod currnl il) induslrir l)(olllunir.o]lmetru kilo"oJlmelru milivoltmetru .. IIK<7h) 6 Factoru l de pUteTe (def.li ohm melru llll.najul) cosfimeiru (fazmetru) ® -7 Frecnnlil .lr..'gohm metn! wat tme!ru 4 PU!!'n'n electrid (aciivoi) kiJowattme lru ®@ activ ă 5 Energic elec trica : a) aclh'Jj b) reacli\'ă Con lor de energ ie con lor d(' ener~ i e reacli\'~ In. Dispozitivul pentru producereI! cuplului antagonist p oate fi un dispozitiv electric.ot~l(lr Nun 1 I M5..-3 Rezistenta elec tric.bornele pentru legarea aparatului În circuit. analog celui de măsurare (Ia aparatele de tip logometru destinate să mă. este cuprins aparatul. frecvenlmel ru ® .carcasa În care.

. este proporţional cu curentul 1. cuplul motor C va fi. Deoarece rorţele electromagnetice ~ i n t proporţionale cu curentul . Încit cltpIul s ău rezistent Cr ajullB'c s:1 echilibreze cuplul (> lfchomagnetic C. v oltmetrele şi obmmet n'!t· ITI:lgndoclectrice. plasată in dmpul magnetic al magnetului. Bobina l's. in momenlul în cure bobina este parcursă de curcntul de m:lsurnt. de a Ht llH'n e:l proporlional ('U 1 adirii (1 1. care depinde de valoarea 1 a curenlului care trece prin bob ina B. 11-2) rste tonstituil dill tr-ull lIlagu('.:ltol' A. menlinut in pozi\ia de :r. In ce le de mai jos se vor descrie prineipiile de runeţionare ale celor mai import::lnte categorii de aparate elect r Î("e. ca re roteş te bobina. Odalii cu bobina se roteş h! ş i acul indi('atOI'..MASURJ\. Acestc forţe ::le exe rcită as upra curenţilor din spireJe plasn !l' p e rpendicuhlf pc planul hirtiei şi ele constituie un c uplu electromagnd ic (cuplu motor). ce iau na ş tere a supra spirelor parcurse de curent dcdr ÎC. Dup~ c um s-a mai spus. Scara gradată in faţa căreia se mişcă virful aculu i Ş I:' ('taloncază direct În :lInperi sau în v o lţi. cup lul v a fi alternativ. Il parale ma. 1) unde k csle un faclOI" COll st :. DCO:\fecc Cllplul electromagut'tic r. funcţionarea aparatelor de măsural electrice se bazează pc anumite fenomene electrice. neliel' F.te ~ trab:1tută de curent şi se poate Fig. aparatele maguetoclectrice nu pot fi folosite in curent alternativ. o bobină B.'iemeU('<1 aparaL (Iig. pină cind resortul este Înt ins nUt dc tare. şi va tinde llă deplaseze bobiua ş i acul (a dică echipajul mobil) cind intr-un sens.L permanent . U n :l.ero prin resortul antagoni st Il ('arc se opune m i şcării acului) şi o scară gradatii S. un ac in rt il'. după cum ". l\:zu ltă eri. Din această cauză .llnefoeleclJice. 11-2.RI ELECTRICE 153 e) Principiul de funcţionare. in funcţie df care se încadrează in anumite eutcgorii.IIlL d(' propor ţionalitate. nţa forţel or electromagmagnetoelectric.U. Perincipiul de funcţio­ na re al IIcestor aparate se hazează pe acliunea care M' executii intre un magnet pcrmanent şi O bobină m obilă. c ind in sens contrar.paratul este un amperlIl('tru sau Uli voltmetru.I care le produce. Pe acest priucipiu se construiesc ampermelrele. in cazul curentului alternativ. Aparat roti in jurul axului O sllb infJllc. dt'ci unghiul ~ de ro taţie a acu lui indicator depinde de valoarea eurelltului 1.

forţa. ment.ţia JU ngni'ticil este proporţiona l ă CII intensitatea cur~ntului C:lrc produce a.HNICA GENERALA A parate {eromaglletice (eleelromayneliee). Se prcsupune că cele două llObine !'. . dc ascml~llea prop ortional cu fi. cste proporţi ona l cu pătratul.neUc. Orgau\il de măsul'ftre al . n reciprocă dintre (lonă bobinc "cl.t::.cl moale F.ndu-sc roti in jlU.). PC' a(' (>l1t prillcipiu ~(> I'on~ tr uje$c ampennctrele şi \'oitrnctrele clcctromagncLkc .. elat fiind di pătratul unei valori e~t(' totdC'. 11·3. Principiul de.\c('ste aparate fiind l113i ' robuste.. funcţionare al al. parcwse de curenţ i electrici. Sc a r~\ se etalOlle3zii În_arnperi ~nu in volţi . Fig. Între {'a re iau n3şlcre rorte eleetrod inami{·c. după cum se ob~<'rvă pe figură.înt h-. fiind str:ibăluLc ele curt"lItu! 1. aparatl'ic elt'!dromagne t icc pot fi îÎltrebuin\ate atit in curent continuu. celit ar aparate este alc5tuit dintr-o bobină B (fig.'C'stor a pa rate se bazează pc acţiuuc. (.de atr~eţ:ie creează un cuplu C.li că.tc proporţională cu pi'itra t ul înducţiei magnetice.!' ÎC'ar~ ar fi sensul curentu lui. Armă­ tura putî.ate in serie din punct tie "edere cl('('tric.IpurateIe eleclrodinamice. Se consideră (fi!:!.'inc.iollală cu 1'2." cal'(poate roti i~ jurlll axului O. Deoarece cuplul C. un ac in cUcator A.trodina mic. Aparat elec. .· Aparat le roma!. magnetică. cu r. c<!rt acţionează asupra cchipajului mobil. Cind hobina B este străbă ­ tută de curentul 1. 11 -3) străbătută de CUH'lll. 11 -1) o hohil1ă fixă EI şi o bobinii m obil ă B. D€'onrecc înduc.ceastă inuuc~ie . -11. se intilnesc foarte des în pnu.\lwa pozitiv. O armătură de oţ. cit şi in curent alternativ .·ntului (J2). asupra armăturii F se e x ercită o forţii de felul forţei portante pe care o exercită un elect romagllct şi e3r<" după com sc ştie. Bohil1Tt se Fig.ul Ilnui aC( de rotaţie.4. rorţa care atrage armătura F cste proporţ. rezultă că acest cupl u va avea totdeaUUD o valoare pozitiv:'" f. In consecintă.4 ELEC'TROTE.inut in poziţ.ia de zero de resortul alltagonist' R şi {l scară gradat~i S. .

uit (l inl r-() Io.'..a b . ~tc. S. t"uplul de . fie i u curt.i \'vllmctrclc termice .a cfec[u(ui L t' IlZ-.1 . ('I:m H' poate urm ~ ri pc fi . Firul ~e incrllz. \'oltmd t'l' şi waUmdre.nm 11 -5. Acc~tc aparate pot fi utilizate deci.m[iLas{~ ego de t"ittr.hrOllz cd..1111 n.! {"lro<!inamice H'intrc!Jui n\\'tll:1 tIe obirC'j i1l laborator (":\ ampC'rmdrc.or emenl i. fi e iu curent continuu.'llti furblOl1arÎ indtJşi de aceste . acul indicator este · mcnţinu t În poziţia ' dc zero prin resoartcle ~lllta.mu fI~:\ihiiiL gra(!at~ Prin [irul ak t rece curcn t ul l. fii nd .i.\tf.r0la!ie pe care bobina fixă Il exercitJ asupra bohillei molJile \'a fi de asemenea proporţional cu 12 (ca În cnzul aparalelor [e1'0m l.' fI~i li e ~l ~ intin !' uH fi r ('" <!lihwLC'XC('llla l Fig. fie i n "u:t'nL alteruati\·. Din e:lllza inc. Api/rale lermice . mai multe bohiue !'tr.rii untli fir mdnHc daIOl'il:i dildurii p rod1!<t d e In'eNea unni curc nt ('lc-drit:" prin fir.z[I. dia accstâ ('ilU7. uu se Il\ nchfirtt alunci cîncl J'. -c(' se poate deplasa ia faţa scam . t Jll n' mijlocul c al firului II/. t>u l abc SI.nt alte rn ativ.::. dal fiind cii .. (k t"i r:1 j2. ~ i plInctul fix d este p rin~ IIJl fiI" cir.ioIlC<l. n ţi altcrn:lti\' j ~. Dup. U~ (·IllE'Ile.a acca&tă fUllE:\iona. În t rucit (' uplul dt'.. :uiUcl fndt arcul R p oate t rage ~pl'e slillga punctul It ~t 1:1 acest timp firul cl e măta se eg ill\"Îrteşte rol. t r.este solidară cu acul indicalor 11. .J oulc.'l.:ll l1 l curt!lItu~ui. fl]lnrall' l!' t'lf.} d j]a l[l. plalin ă ('11 iridiu !I:m nLrom (nkhd cu l"rom)..i ellrl.lro porţional ('II p. ÎnLrehuinÎc:J?:u in cazuri speciale (de exemplu la frecvente mari). t]n:lil R.. PI' lH'c-~t principiu se conslruiesc ampermd. .ăl­ U zi rii.! stc npa. pc h1l7.Iilatfl.!!o/l i~t('_ R . ('alT' 5(' mi'i('. !. C ll r-..re r lln('~. Deoarece.-i ele a nu suporta sllpl'nsarciuÎ .'l. rOllslit. !-'1l11ctior'a. s('nw l acestuia.m: {ll.sU'ftAIU ELECTRICE 155 mobiL. fie iu eUl'("nl continuu.rr-u joI' .l.ice Între el.ollalc eli proelusul ar.MA. după tum ~~ ştie.rntc func!.i onal r. can: in punclul e esle atras latNal prin iutenncdiul fi rului ((.'pinde de pătrftlul Cl)]"(!ntL.l ren! ii {"are lrtc priu bohiuc ~ illl prop0l"!.\ paral termic. pe b:.'I pfll"flle de indllctie. ' bazează pc acţiunea dintre H cimpud lc maguetir-c altcrnatÎ\'I' produse de U11a sau dt'.\a solidar:t cu acul ind icatur 1\ . forţele clcctrodinam.j in faţa' ~cării graclate S Cli Un unghi proport..cst.rc-ll' :. Ara r:H}'k tcrmi('c pol d . P uLind\l -~e COllstnti lH'lll r u ti precizie (le măsurarr' s m ai L~a rt'. functionare se bazcază pe lin ftn OmCll t...a\ 'ntajul de a fi fraţ!ile.~."frwl1{·(') . 1/·5.. .1oulc-~ell7) Au Însă r!t. rotatie. int. căldl\ra degajată fiir:il iH'(l poqiolla1ii ('_ I~.liaj <1 (' plalin:! ( ' U argi n t.' .lui (efe'etul . d illlr.z.C ~(' himb5.·tu tl' de curl.

CLASA DE PRECIZIE. Fig. aparatele elc ctdce de se j'on struiesc in da· . 11-7. In general ind i ca ţia At a unui aparat de valoarea rea lă A . contoare . Se baz. ) pe tarc O poaLe mă:> ma aparatul (lim ita ~upc rioară de mă s ura re. a m ă rimii mă· surate. b _ aspeCtUl cind frecvenţa mlisumtă e&te 50.. Pe acest principiu se construiesc ampermetre. cu dublul frecvenţei curentului care t rece prin bobina acestuia.. A paraie de vibra /it .ează pe remecanică a unor lame vibrante (fi g.2) HaporLuI dintre e roarea de indicaj. wattmetre. sint solicitate s ă vibreze. -' (11.nţmetre lor de zonanţa vihraţie..ic intr·un pm!cl oarecare al scării ş i va loarea maximă (Ama:J. 11· 7. 11·6. a). cilindrul sau discul se rolesc. prin intermed iul unui eIcctromagnet E.- A". EfiOAR EA APARATELOR. măsurat . Pe acest p rincipi u se bazeaz ă eons lnlcţia frecve. O serie de lame vibrant e 1 cu frecve nţă de rezonanţ ă diferită.2~ H~. Lama a căre i frec ven lă proprie coincide cu freC:Vell ţa so lici tată va intra In rez o· nal . Frecve nlmetru de VI' bratie : II ~ collS'tn1Cţ1e .. " olmetre. 2. Ca urmare.. ) O) Fig..) se numeşte eroarea raportată a aparatuIui(E . Aceste aparate pot fun ction a numai în curen t alternativ.156 'ELECTRQTEHNIC A Ot:N EflALĂ cimpuri iolr-o pies ă mobil ă in formă de cilindru sau de disc. b) . In figura 11-6 este reprezentată coustrucţ ia unui contor de in ducţie .ţă ş i va v ibra mai puternic decit cele· lalte (fig. 8=. Conlor de Induclie. Apa ratu l arc o eroare de indi ca{it : diferă (11.3) scArii de Dill acest pUD ct de vedere. 11-7.

mn CIl v'h' alie Aparat electrodinamic AparA1 (' u ndresor O] --+t- Aparat termic . Atlaral de termocuplu a5J --"--- . li) Poziţia normală de funcţionare '1. 0. Aparatele de clasă 0..\1 . trar. . MARCAREA APARATELOR DE MĂSURAT Pe cadranul fiecărui aparat sint iuscrise următoarele caracteristici prin.5 şi mai rar cele de clasli 1 se folosesc ca aparate de l::ablou şi aparate inregistratoare pentru măsurărilc industriale de exploatare. W. mA.MASURARI ELECTRICE 157 sele de precizie 0. ~l-"lr"I II. 3. Cele de clasă 0.. folosind semnele COllvcnticna Je din tabela 11-4. . MW etc. Aparat eleciromagnelic Ap.. 1.5 se folosesc ca aparate de laborator.)JIale diu tabela 11 -2.2 şi 0. ' 1 I S~mnul con v enţlon:t1 . .. kV. b) P ricipiul de funcţionare al aparatului folosind semnele com·eu · ţi. 1 .mn.. Aparatele de clasă 1. pentru a putea cunoaşte aparatul şi a·1 utiliza in bune condiţii: a) Simbolul unităţii de măsură a mărimii pe care o măsoară aparatul. do! t'xt'mplu. c) Fl'Iul curentului cu care funcţionează aparatul. kA. A. .2... Tabela 11· 1 Semne convenţionale pentru indicarea princIpiuluI de func. de obi· ceÎ in procente. indicele dc cla~ă exprimind. folosind semnele c on venţionale din tabela 11 -3.5.. eroarea maximă raportată.5 şi de clasă 1 se fo losesc ca aparate de măsurat şi control industriale.'\ parat magne toeltc tric Llli :E $ Apar!!! de Induc tie Q J.' I .5.sportabile.5 ş i 2. [ ipale.jlonare a unui aparat de măsurat eo"v~nlfoDal Fel ul a p"ratul u! s. <lparatului.5 şi 2. V.

a).lc de fUDe!lonor~ :1 unui t'Il<lf/t1 tie mMurul Semne eOIl\ e n!iunull' I.u! con"cul!onal Yert ica H i - sau = t ~ sali ~a u 1- Orizont ala_ l nclin:lljj Curent COlllinu ~i Oliternali\' Cure nl alierna iiv trHa:ta t. serie măsurat (fig.3 ]"nh d u I1-J !"~muc ~UIl\·tIJ l hmRh: pelllr" indlNtrtU Jlo7. prin cart' trece curC!ltul de măsoară . sarcini edl ilihr<lle . indicată in kV prinlr-un număr scris in interiorul unl'i stelule sau alături dc o săgeaUi.illtl n or u".-8.(1 <. 11) La apara tele de clasă 0.2 şi 0. Conditiile t ehnice pc carc trebuie să le iJl<h-plinească aparatele elec t ri ce dc măsurat sint indicate prin STAS 4640-71..07 n pentru un ampennc tru electromagnet. 0.158 EL!:':CTROTEHNICA G EN !:':HALA T f1bI!W 1 { . rczislcnta. trebuie să fie cit mai mică (de t· X. f) Tr·llsiunca <Ic i. Ampermelrlll se leagă lI.5 se inscriu pe ca<lrall şi rczistcrl\ C'le iIlkrioare ale aparatului. 0.iollcază aparatul.('ercnrc a izolaţici npar~l lull1i .UI cu ampcrmelrul. . M ASURAHEA CURENTU1.. De . g} Fretvcuţa In cart' funcţ.. 11. sa rcini dezechilibrate • . ccca. respectiv În curent. altcl'lIati y impeJanta ampermetrului.2 şi 12 \' A) _ Curentul se CII reccplQrlll.\ ' m['~l1rnt Felul ""n" l t"lol Cure nt (:() ulin ul1 Cur e nt alter n:. _ < 600 Cun' nl aJlern:l tl v Irdalal.rulr!! IndIN\f'1l felului e urenlulni lleuU·u IIpflrl1le1<.48 n pentru ' no ampermctru înrr'gistrator).ic şi 0. Cu re ni alternativ (rIfa zn l eu Piliru cond llc! oaro! e) elam de precIZie ti aparatului. dată aceasta difera d l' 50 Ilz. Rezistenţa ampermetrului fiind mică şi puterea consumată de el \-a fi mică (intre. pentru a )IU modifica sensibil curcutul din circuit.tlh I I connnjioilol Semnul Pozili" nanuala tie runcjlol\nre 3 aparalulul Sen". 4.

07Q. prin e. 11-8. .a leLcu reccptorul şi nu in serie cu acesta . 75 W. TransformaloareJe de curent Sll1t descr ise la capitolul XIII. :lmpermctrelelic r o nstruiesc de obicei pe nLrU a măsura direct curpnţii pină la 100 A. c/ Fi~. Puterea cOllsumat ă la 5 A V~ f[: P=r.5 A are o re zistent ă inierioară r=0. l~ = 0. ŞunLul ar~ O rezistenţ.s!"r- .07 U 220 c ~re \'a deteriora <lmpermetru!. il 'ampermetrulu i : prin tra r.. se folosesc şunturi În curent continuu (fig.. c).aşa . 15() Dacă dill grcşeal5 'se leagă unampermdru 'dircct la bOrJtele circuHului (in par. iar bohinajuJ lui se va încălzj peste limitele admise şi s(' va arde. ori ma. .=3 142 A. P entru a folosi llIJ ampcrmetru la măsu rarea unui curClJt mai lIlare deCÎt lim ita sa de măsur1. Şuntul are patru borne. - c _ A plicaiic.. 11 ..lră ('ureutul. ('u o legăturii În scurlcircuit. ? Ce curen ! trece prin apara t dadi dIn greşea la el va ii legat in paralel Intr ' un circuit cu lensil/nea U= 220 V? Re z o I\' are. Legarea fn circuit d! rec1 : tl pr1 n şun t m aWr d e Cl!renl.ll Dotat pe ea. Cure ntul maxim pe care il poa te IlIli s ura direct 1111 :l.cum este c orect) aceasta echi\'al(. Extinderea limi fei de mlisurare.. rg 0.'a trece un curent: la= ..'\S".ll1pe rmetru este curentl.8. II = !.lrc. doun hor ne (extn'me) pentru ronccta rea şuntului Îll circuit şi a lte douij borne pentru conectarea ampcrllldrnlui în şunt.ECTRIC!'. 11-8. Care este puterea absorbitil la curent ul de 5 :'l..:i din greşeală se leagil ampermetrul în paralel. prin ampermctru va lrl'ce un curent foarle mare.' M. II) ~ an transformatoare de curent· în curent alternativ (fig. Practic.:lz5. 1• .l .fARl E 1. Dac. Se notează cu J curentul Care trebuit' mii s urat şi care estr' (It" . în locul ampermetrului. astfel incit aparatul va suferi defet:ţiuni m ccallice (ruperea :lcului)..'atie la bornele şllutului.!ra nullui (limitA de masurare).=.a care se leagă in serie ('ti circuitul in ('are se mnS O:.07'~=! . iar ampenudrul se leagă in dt>ri.. Calcuflll ş wilului. i mare decit limita de musurare la a ampermeLruluÎ. Un ampermetru eledromagnelic de . 1n figura 11-9 se arată lcgnl'en greşilă a unuÎ ampermetr u ( l l ş unt.

tensiune se măsoară (fig. Fig. 5. b şi aplicînd legile lui Kirchh off ~e obţin ecuatii.. r.' r. pc ampcrmetrn se scrie: cu şunt nr . a). ele pc figura 11-8. MAS URAREA TENSIUNII Tensiunea se măsoară CII vollmclruL Voltmelrul se leagă In derivafi e (in parald) cu por{iu.160 ELECTROTeHNlCA OI:NERA1. Pc fictare şuut se notează curenlulma.I.. 1.. '(1 1-1. Astrel./ $ Fig."". Legarea greşitli a un ul ampermelru cu re. pentru măsurarea tensiunii unui receptor. dud :tmpcrrndrlll esle legat in derivaţie.A Fie 'a rezistenţa ampermctrului şi r. n-I (11. 11-11 . Pentru ampcl'rnetrele la care diviziunile rle pc se.x im care poate fi mă su ra t şi c:idl~re3 de tensiune la bornele şuntului. voltmelrul se leagil în . 11·10. = --~ -.n ea dc circuit a caro.ztlltă: ~unl flin carc. c orespullzătoare curentului maxim. . 11 -9.le : 1 =/a. Tinind seama de notatiile. Şun turi.3) în figura 11-10 sint reprezentate <louli şu nturi. rezistenţa şunlului. de e xemplu 25000 A şi T5 lllV.aru corespund funcţionflrii tU ş lInt se indică şi ş untu l care lrebuie folosit. ţillÎndu-sc senmă că 1 11 .

cure.uia . Se tl oleazii C . b) ~au al lransforma l oareloJ" de le-n~illlle.. receptorul nu poate funcţiona. 11 · 11 . R ezistenţa yoltmdrului fiind mare. Pentru a nu provoca apariţia unui curent suplimentar pe circuit şi a nu modifica astfel lensiunea circuiltlilli.i v oltme trului sîn l calculate pen tru curentul corespunzător tensiunii maxime. Re rezistenţa interioară a voltmetrului !ii Rmr.1l U lellsiunea care trebuie măsurata şi care l'st.e de 11 =!!. i:"ncra!~ 11 _ ElectrM"l:. Fig. Înscrise pe scara sa . Rezislen(a adiţionaJă este o rczi:-lenţ. Aplicînd legile lui Kirchhoff ~ Trilllsfor mil!O<lrele de tensiune si nt descrise la t api tolul XIII. Yaloarea J"ezillten(. b _ c u [""dol"n ţ~ a<lJ\. curentul prin aparat srl nu ating-fI yalo<lrca pcriculoas11.n\ca . mărindu-se mult rezistenţ. ori U< mai mare decit limila de măsurare. 11 · 12. Fie 11. 11-11. pentru a mări rezistenţa circuitului voltmctrului. 11-11. iar in unele cazuri.MASURARI ELECTRICE 161 deriva ţie la bornele receptorului. r. voltmetrul se leagă în derivaţie la bornele generatoruilii etc. rezistenţa interioară a voltmelrului trebuie să fie cît mai mare (de ordinul sutelor şi miilor de ohmi. astfel Încit. d e tonslune. de\criorarea \"oltmetrului. pent ru a măsura tensiunea unui ge nerator.surarc !.nful prin Yoltmclru corcspunzător limitei dc măsu ­ rare (deci curentul maxim a(lmisihil).e Iace CII ajutorul rezistenţclor adiţio­ nale (fig.ei adîjiollale (fig. al sutelor de mii de ohmi). Legînd voltmelrul la o tensiune superioar:"i acest. ExtimIerea limilei de ll1(. c).. Legarea in circuit a vollmelru]ui: a _ dLI"ect. curentul prin el va fi mic şi puterea ahsorbită Y3 fi şi ea mai mică (comparabilă Cll a CCC 3 absorbită de un ampcrmetru) . legînd aparatul la o tensiune snpcrioar11 limitelor sale de măs l lrare.ă care Se leagă În serie cu voltmetru l.a intregului circuit. in curent a lternativ:!: (fig . C:lTC va producc. Cond uctoarcJc circuitul u. prin încălzire.alculul rezistentei adi(ioHalc. 11-12). Curentul care trece prin voltmetru este proporţional cu tensiunea măsurată. arătată mai ws.ională: c cu transform a tor. UV a voltmetrului. Fig. prin el ya trece 11]'] Cl1rellt mai mare. În schimh. VoHmctru cu re zi s ten ţă adilională. Vol lmeLrullegal din greşeală în scrie cu recep to rul nu este pus în pericol.

o ară R ~"""1 Re tol \' a r e.. . GEMERAL Â şi ţinîn d sea ma că Ia lIoua lCll!. Un yoltmetm cu lim ita de miisurarc 150 V are o rezislcn!* interi· 640 q. 11 -13.162 ELECT ROTF. il! urm iH O :J- re le tr('i moduri : - cu a mpennet ru l ş i \'oltmctrul .Îs te nţei adiţ iona l e care irebuie.a (). In nod montaj.1 ) = 1:3 920 !. (' u puntea W heats t oHl.' . 150 -.5): 600 R.I>' '':1.5) Aplica(ia I }·2.Ii NICA. 150 R ezistel1t~ ~diljon a !ă lrt!buie sa fie f . S ă se calcu leze valoarea re7.=13 920· 0. Conform relaj!d (11. incît si'i suporte curentul : U~ = R~ 150 -'0. indicaliile voltmelrului de 150 V vor trebui inmultitI:! n= ~ = ('"ti· U (!~ 600 .5 W. a) şi montaju! ava l (fig .\ SliR AREA REZ IST E NlELOH re z iste l lţe lol' se e ff'(' lue37.-=4. ('oIlLiIl UlI. Se poL realiza] !l ou:! montaje: lJlOJlta jul am on te (fig . :\1 . = 1640 1 . ' D in acţs t siste m de ('(' uatii l'e znlLă (11." U u. ._?\'I ă~urar('.-'---.junc curentul prin vollme Lru t re buie t ot la v al oa rea 1'1).'3 A.. Uo =R'lJ 1'll' fl= - U . se p ot st'rÎt· ec ua ţiile : s ă rămînă l M :.Uv ].t.032~=-14. . c u ap ara le spec ia le n umite olun l11('Ln' .gală în serie cu apara tul penln1 ca li mita de măs u r ar e să devinii 600 V. .032. 11-13. l e.l in ('ure n t..l1 ăs ll rarea rezişlen{efo r lJQ{fm elf ll l se b azează pe legl'a liu Ohm . li).i poata consuma pulerea: P=R. 4640 ad ică s. cu ampermelrul şi m('~oh ll1m ctre.= dj me nsion a l~.

1 i-15. ţc poate elimina exaelii R.IJl1 I flllw n le Rx . mai curent altcrJlativ.. trebuie ca nwnlajul a/Jol să fie folosit cînd reu.UllU y oltmcLruJui ~au rezistenţa crO:lrC<l cnlculiud yaloarea mOJll. : . '" toar('lc clclll(' lIlC' cSf'nţ.1 arcdaLă de eroare dotorită curentului i rare trece prin \'oltmelru la monlajul aval ş i datorită căderii de tensiUDe fAlA În ampcnnC'l ru la monlajul aIllOllt('. sau 1 000 V (ohmm~ll"H eu ma~Tletou ~au ('II ÎIl(!uctor fi g. (1 L6) " Aeeasti.1 I!n t1 ~ nhilllnl'iru (fig.cli/llf...slen {a de mă511rat este mică ill raporl cu re:islcn!a interioară (1 (lmpcrmelruilli.: Darii mfinmi. 11·13. . '1. U.S-4.rA .. P entru ca eroarea să fi e cît mai mi c ă. a interioar ă rA ~\ amprrmdrului. rilc ()<.J'-":1:=. a) ') Fig. ya loarc e~te lJlt-. Iru (schema de prin ' cipiu). li - montaj a·.'\1ăsurarea re:isfen!cl()/" CII ohmmcfrul. indicaţiile a mpe rmetrului şi respectiv ale voltmctrului .. U.r a rc zi~t.'. .al. 11-15.'")OU .o ~'ursă tie cnergic elcrll'i61 ]~..sl('n\tÎ 10<lrC<l ~1:S.'ţ fOs te dată de relaţia: . R f Fig.1.. Yaloarea rezist e nţe i măsurate R. Oh mme. cart' poate fi o baledc (!(. ~(' ~e fa(' ÎIl o}J1iuc Y'l- impedanfei pen/ru (rcwcnfa respe.ia lt..MASURARI ELEeTIUCE 163 Notind cu IA şi U.I.o. Schema de montaj pentru măsurarea reZ1Slcn!eJor prm metoda amperrnelrului ~j \"ollmclruJuJ: (! _ montaj amonr-e. ('Il rc la ţiile : P<..' .-. .{~ R. R. .. J 1-1!) conţin(' IIrlll~l­ r"'. pentru lUQull1juJ l1nd R x=--- I.('n!(' i. U~ l l' (1 1.. S("!1rma d (' principiu .llţa interioar.ou rQtit cu l11ani\"t'Hi ('an' producc o tensiune de 250 \'. a) sali un magnd. Dacă Se cunoaşte rezisl(.5 V (ohmlUctru cu hall'rie fig. 1 1.7) ObsCf/lll{ie. iri locul r('zi. il). 1 /3. 11·14.

Ohmmetre: " ~ ~u bater j~ bl . 11-16. o rezistenţă de protecţie R.hema puuţii este rcprezen tat{l in figura 11-1 c" a. Cu o!lmuptrl'lc se mi"isoara In general r(!zistenţelc mari.iilor e1eclrice . cum sint l"e:.bornele El şi 13:! la care se leagă rezistenţa Rx de mi'isuraL - ai Fig. .t le uLilajelol" ~j instalaţ. !J _ ~u imluctOl·.\.ELECTROTEHNICA GENERALA un miliampcrmetru n gradat direct in ohmi .oistef!!de de izolaţ.1lâsuratea re:iden(elor (:11 pllntca \\Thealsfone. se variază R pînă dnd acul ind icator ajunge la rep e rul zero) j . S. .S lrială. pentru a compensa scăderea în timp a forţei electromoLoare (legînd bornele BI şi 132 în scurtcirC1Jit.ie ·. 11-15. Punlea Whealslone: Il _ schema punţll . a) Fig. {) _ punte indl.

nţelor~. 1A . b se pot mAsura rezistenţele cuprinse intre 0.1 în amperi. Ee poate caltula puLerea ahsorbită efectiv de re ceptor.~.variază rezistenţa rcglabilă R pînă cind CUf(~ntuJ carc trece prin galvanometrul G este zero.. se demonstrează efi intre rezi sLenţelc pun(:ii exista relaţia: -" = .ir.zul munu[lrii rt'zi~tenţelor. 100 sau 1 000. R (11. ca un voltmetru . d adi U. ca un ampermetru... " i. Ca ~i in Ul..se dcoucc val oare rez istenlei de h măsurat: 1-l x = . ('. Bobina mobilă (bohina de tensiu ne) se leag:. şi punţi pentrn măsurarea rezi stcnţelor prizelor de legare la pămint. ind i- . _ VS pentru mon!ajlll aval: 1" . pulerea astfrl rlcterminată este eronată r din rflVZfl ('on~umull!i propriu al rlparatelor.lI. şi deci. lA .[ '' ~. care poate fi făcut 0. ia in \'ol\i şi 1.9) ?<Iăsural'ca puterii in . 0. 1. aplicind legile lui Kirchhorf. b 10. a).\ in paralel cu receptorul. Bobina fixă a aparatului (bobina de curenL) se leagii i11 ~erie pc circuit.ional cu tensiunea. sc.05 Q şi 50 GOG n.l. (11. ?l l. ea va fi st.SLTlL\HL\ PljTERll JIăsuraf(~a pulaii in Cllrf-/l! ('ontÎnuu se efeetnează cu ajutorul ampermdrului şi YoJtuwtrullli lllon!:JLc . se.IIplul ('<lre se naştc şi acţionează asu pra bobinei mob ile.H. a l'n figura 11 -1 3. ~ • .'i c şi punţi special construite pentru lll:bllrarea rezistenţelor de iz olal. Puterea absorbită de receptorul Rx e~lf' : Pulel'ea se oL(i!w in \\"aţi.01. 1n aeeasHI s i tu aţie. 11-17.1. Conform relaţ ie i (4.Urcnt proporţ.8) Cu ajutorul puuţji inJm· lriale reprezentată în figura 1 l-16.urent continllu ~e mai poatc efectua cu ajutornl wattmrhului cledrodinamie (fig.lASURARI ELECTRICE 165 Penlru un raport al reziste.rAl. CUlIoscÎnd rezistenţele interioare ale aparatelor.7).răbătută efe un ('. folosind relaţiil e : pentTl! mOlllajul am()llie : p' ·~ UL.R de unde . In practica indllstriall'i Se folo~c.

ta in figura 11 -13.<. 11 · 18.! ­ A1iisllrarea puierii aclive in cu rent alte. x 61 e) Fig. ale cărui (h'\. j\Hisurarea puterii cu wattmetml Inlr-un circuit de curent allernati\" monofazai: a _ mDnlaj direct \"til. 11-17. -' a} . wattmchul se util izează IPsă lUai rar.ja. indieaţiile wattmelrului ~Cill! J1 HIV-~( : eu In-i. incit să indiee d ircrL plJtere:1 in curent: trifazat . In consecinţă .·alLmetrelor şi anume: ~c efectuează tot pc lIJl circuit trifazat cu sarc.ini echiEbraLe (sidcm simetrie) ~e l!ll walLmetru mOllofazat.l Sf" efecluează cu ajutorul wattmclului (fig.montaj l nc:Urcet. montat ca în figura li .au se gradează scar<l ~<l :l~lftl. i\\~hurarea Jluterii in cure.. .'): Il direct: C . Folosirea ampcrmctrului şi \"oltmelrului in cure nt alteru:::ii\".il alterna tiv Irifazal c u sarcini e~ hi! i · brate.b porţionale cu produsul c). can~ reprezintă puterea ce trece prin circuit .li::.rnafill mOllo[(I::ul ţ. a. foloseşt e . F ig. adică cu produsul P = UI.ţii sînt pro- P = UI cos 9 waLlmciruJ măsoară puterea activă ahsorhiUI de receptor.166 ELECTROTEHNICA GENERALĂ caţia aparatului s inL proporţionale cu produsul dintre cei doi curenţi. 11-17.WI şi In curent continl1. I\1ăSlIrarea puterii adivc in cul'wf alternativ lri(aw[ cu ajutorul ". . nloutaJ ~err. în curent continuu. duce la determinarf"j puterii aparente .

. indic:lcdor uouii \\"3ltmetre.:ini dezechiliorale: a montaj semiindirect: taj 11ll1i. . folo sesc trei w<ttt..:.pe UII circuit trifazat fără fir neutru cu sarcini dezechilihrate se folosesc fil' (lOll.pe un circuiL Irifaza t CH fir neuLru. de n\ăsurat (fig 11-20). Fig... Putere. avînd sar' cini dezechilibrale.20.surarea puterii cu ajuwml il douli wartmetrc circuit trifaz::j !~ră iir ne.:! reactivă Q este dată <ie suma Pj +P. (11-1!). '"J. " b _ m l)TI_ Fit!. metodă denumita a cclor. j\ \1. .1 . . • . 11 -21.lllelrl' ~~IU IIll wattmetru CII trc. "d0115 wattmetrc" fig..hilibrate. 11.. . puterea este data de sunt:. Figura 11 -22 reprez intă folosire:. w Fig..MĂ S UflĂRf ELECTRfCE 167 . J/ă$urarea puterii rcatli/Jc se face cu ajutorul aparatelor speciale. -. _5 .ll (·in·uit fără fir 11CUtru. . tn c:lzul folosirii a (louă wattmet.l>\ii~ur area puterii cu ajutorul unu i wilttmetru trifazal cu douil dispoliiive de măsura! montaj indirect) .1!r u c u san. • ..-~ . .relea fară fir neutru cu sarcilli dezechilibrale. se. ".i dispozitive de măsurat ţiilor lfig 11-21). numite varmchc sau {'U ajutorul waHmetrelor ob işnuite moutate după scheme speciale.i waltmetre. ~\iiisurarea puterii într-un circuit [rifuZil t cu ilr neutru. 11-19. a şi b) fie un singur wattmetru cu două dispozilivt.re. eu sarcini dczee. 'cr~ 1 . . a două waltmdre pentru masurarea puterii reactive ÎJltr..u.? a indica ţiilor celor două watlmrlre iJlmu[ţ·jUi cuV:f: Q '"""" V:~f(J-\+ P2).

' .<. Y:1lori ar pulea fi uneori depăşite f{(ră (". în curent continuu se utilizează contoare electrodinamice. Un con Lor conţine ullul sau mai multe dispozitiye wattmctrice d{' masurat . Numtirul de rotaţii . Dacă nu se respectă areste norme. ~. . .a indicaţia aparatului să depii:. care indică direct energia in kilo.ale rotorului . 11-22.ie a rolorului esl<! proporţională cu puterea care trece prin circuit. La folosirea wattmetrelor t. 1n curcnt alternativ se utilizează contoare de inducţie.'ERALA ObserVll!ie importantă.Înt totalizate de Ull.CTROTEHNICA GEl'.rebuie respectate cu stricteţe următoarele indicaţii: a) începulurile babinei de curent şi de tensiUne (marcate Ctl o steluţă sau Cli o săgeată) trebuie legate spre sursă.. "'. '\liisurarea puterii reactive Inlr-un circircuit trifawt fără fir neutru. la care rotorul este format c hiar din bobina de tcndunc a dispoziLinllui wattmetric. 8. b) trebuie respectati'l marcarea bornelor transformatoatelor de măsurat conform schemelor de monlaj.168 EU. walimetrul indicii în sens illycrs sau eronat. K .8 .care pun in mişcare de rotaţie UIl rotoL Viteza dc rotat. iar numărul tolal de roLaţii . M . ~ De asemenea. MASURAREA ENERGIEI ELECTRICE Măsurarea energiei electrice active se efectueaza CLL ajutorul contoarelor . . •.ească limiLa dt' măsurare. . cu ajutorul il două wattme1rc. mcc:mism cu ra(i (linţaLe.. este necesar să se monteze iu circuit un ampermetru şi un voltmetnt de control..este proporţional cu energia clectrică corespunzătoarc . Cind sînt posibile asemenea cazuri.- Fig. nu trebuie să se depăşească curentul maxim admisibii al hobinei de curent (marcat pe cadrallul aparatului) şi tc-!lsitlneu bohiof:'i mobile (marcată de asemenea pe cadran). Aceste. la care rotorul este [ormat d intr-un disc de al uminiu pus În mişcare priLl acţiunea cîmpurilor alternative produse de bobinaju l de curent şi de cel de tensiunc.vaUore.

".. .. II 2~. . .--. ' . ! . 11·13. . \ ) : . dIrect: b . .'1ltdlreet. . ' .. . ...w. . . . . 11-23. . I . I ~ yj . .----. r--------.tll tă montează În mod asemănăt o r c u wattmetrele... I l r~::::~~:t~t===j .. dispozili\'e de a _ m(>lluoj . .--L- . J Uiisurarca energiei rcaclive se efectue az ă ru aju torul cOllt oarel or de energÎc react i\"ă.----------1 \ I .. .~~ I Fig.-e''~. --.. c ~ I ' .MASlJ RARl ELECTRl CE 169 Contoarele se 1'(~7..'Îe acth'!i CII trei măsurat <!1r<><:\: ~"''''<Ji.~ -.... 11 -25...circuit Iri ti _ ".• . J~ ~. Conectarea unui con ~ lor irirazaT ne t'neq.. 1 . . 11-24. 11-25. ~ .---. • .--- l :\'" II~~~ i . .. 'Wh . . a şa cum din fi gurilE'. .. b) fig. muntllj .----. .ni-": fazal cu fir neu lru: montaj sC. de cons tru c ţi e spec i a l ă . Conectarea unui concontinuu sau de curent alternativ I I?()Y ?20Y I .j . Conectarea unui contor tnfazal de energiI:! activă cu doua dispozitive de masural -drcuiltrj · faza l fliră fir neutru : 1) - Fig.. . :----. C ~ . r lor (de energie :lctivii) de curCJlt monofazal.

curentul 1 r. 20.: schcmii de cone><jun\ : ti _ vedere" apara' ''l''L U cu un . Tot În acest caz.7ţil: î '.170 ELf:C':"ROl'F. paragraî 5. MAsURAREA FACTORULUI DE PUTERE (cos '{l) Factorul r\c putere se poate măsura direct cu ajutorul aparatelor numite cosfimetrc sau fazmctre (cînd aparatul indică direct unghiul de defazaj <p şi nu cos <p) (fig. .. : ( .f.a r ăia 1. 11·26. uşor t<lngcnta unghiului I I (J 1.'.'." .0 A B C - a "l. cladi se măsoar{\ puterea prin metoda celor două U)(([{mefre. 11 -26). 0. monof<lzat cos 9 = În p VI P cureut t.:: cap.1 . oltlllctrll.rifa znt cos 9 ="3U! I n curenL lrifazat. C05<1' ~ .u un ampermelru UII [<"actorul de putrIT s<' mai poate determina mllsurind simull:>.n L('n~junca ş i pulcn:a actiy[\ P cu wattmctru. mdoda este aplicabilă dacă sarcina este echilibrată. K .I- P -p Pz+PJ (ll.'.10) tc'Cl= y:l . aşa cum se . - al Fig.. se ob\ i!lt. o factorul de pll tere mediu :\1 lInei intreprinderi se ca lculează elI ajutorul inuicaactivă ş i a unui contor de energie readidi. 1ii1or !i Tilli contor de energie .1 I ) di n tarc se eakuleaz i'i <lpoi cos 'FI*'. Cosfimelru de Q _ OI ~ablou. Expre sia factorului de putere este : in curent.HN\CA GENERALĂ 9.

ca aparate de vibraţie (Iig .'h-. iile e.xi~telltc pc aparate. ctlm siut Întîlnite in mod curent. II - vederea Qp. se vcrifică conexiunile conform schemei şi ~c ob~('f\'ii ca legăturile la horne să nu fie slăbite wu dcsfflcute . reperul zero .metrelc iHăSlI ra rea a) (1 _ b} Cll f ig. p c ca rca~ă). pc ('apae.uh knsiulle. schema de cunectan. eli Ilot:lţ. REGCLI PRACTICE PENTRU FOl. Inainte de a pUne lJlontajul de miiwrarc ". Se i dentific ă aparatele de pc schemă cu cele disponibil" ş i duptl ma rraril{' de p(' cadranul aparatelor ~e veri fic ă dacă ele corespund ~('opul\li propu~ . 11-7). Frecse pot con:-. Frccventmetru de vibratie de tabloll ~~"cmi't d~ scafd simpli!: con"x lUlli.tul e:derio t' al unui frecxenţmetru de tablou.~c face »iciodatii cînd acesta este ~ ub tel!~il1ne. a aparatului 1':C g. . 2. Cu ajuturul ('ore('torului H' aşază ac{'le indicatoare pe. 11·27.i te imprimată chiar pc aparat (pe cadran. Legarea borndor aparatelor de măsurat in cireui t 11\1 .\ APARATELOR DI': ::IIASURAT 1. 3. pe care sînt marcall' hornek aparatelor. MĂSr RA REA FRECVENŢEI [recllcn{ri se efeduează cu aparate numile frcc\'cnţmetre.trlli ca 31)aratc cu ac indicator sau.&ratuluL 1.MAsURARl ELECTRICE 171 10. venţ.I'!.osrrm . lIontajul ~e executii numai după o H:hemi'i clarii de ('onexiuni. fn figura 11-27 este rcprezClllată schema de concxiuue şi aspec. De multe ori. Frecvenl_ metrul se leagii În rin:nil ('a llll \·ollml'trn.

\~H("I. MASURAREA ELECTBICA A .CTROTEHlliCA GENERALA 4 . u {"urui starii gradatii direct Îll nnitfl(i ale mărimii neekdrite miisural. Toate ateste. 3. domcnii . CilHI aparatele sînt mont:lk prin transformaloare de miisurat. Fig..inni.ă importanţii nu nUIlwi in t'lectroteitllidi .a jin ll t $eami"l de rapol"tuJ dl~tr:trJ~forn1arc al lrallsformaLoardDr) . 1. Lncit indicaţiile SII I"ie cuprinse În ultima treime a s cării gradatc. (" c h l'''"~} : J . Mai mult. tril' d(~ O inst:da(ie e!ed. Citirea indicaţi ei accstora se efect ucaz ii în poziţia în c" re anll aeoperii imagilleR sa din oglindă.172 /::1. Aparatul cledric ele mă:mraL.:1I~\\iei. astfel.:.\IUMTL OH NEELECTIUCE Problema miisu6irilol' are li dCIIsehil. nivele eLc. tCJllperaLuri. de preferin\{l. Indi(":l(iilr a para telor :-e citesc privind aparatul dre p t in faţii.<. viteza de rotaţie a ma. Aparatele se aleg. 1 4 I ~. al dir"ri\ilo]' jlar:lJlle\ri (vit. Un aparat care si'i L. 5. pr('. indicaţiile aparalelor se int~'q)n'b'azrJ ~illindu -st' se3m:i de raportul de transformafe al Lrullsformatoarclol' de mfisural (aceas!a nUlllai in cazul cind la Înscrierea diyizillnilor pc seara aparatului llV ~ . unde aparate (cele tra nsportahile) sînt pn::\"iizule tII o seflr:1 cu oglindii. Penlru fi !)('rmitc o citirI' pr('eÎsii..\I.onditii :l UJwi statii el(' compn'lioare [. dar şi în ~dLe. este de Ill'('oll('ej)ut exploatarea în bune c. 11·28.recep\<)l·. 12. asbi7.!'lt cuprind:. .rall~runlle miirinwn Jlcdrclrică intr-o mărime dedrică.oarc Ilumai !J(' ~alea măsurării electriee a a('('sior mi'irimi neelectrice .ri(':l.\ se pot realiza In condi\ii tcllJli('o-cconomicC' ('on'spull z.inilor dc.) . propriu-zis (ren·plor).i.f'ze .i ~i cent ra lizate în :1llu!Ilit(' )JundC' elt' conlrol .oinne:1 ~i LetJ1 p eratllr<l in d ifcrîh~ J111nd(' . cafe de multI:" ori se r('ducc la ~iUlp[(' ('onductoan~ c~tc a(' kgillură. Masurarea pe \:lIl e elect ricii 8 ftlrntlei. JdJite. 1 laţi" tractucto J" . s(' impiille un control p('J"!lwnenl ~i 111'(·(·j. prin aulom[lliz:ll'(~a prutc'selor de prodncţie.lr[1 a llliisnra pre:. Jnstai<l\ia de !Iliiwrat trebuie .J. dennmil tradncLor. destinală a leg:l tradndoful de apara Lui elecm.-de jns{.\ue$e:l rezultalrlt' mllsur5rilor trehuie trlJllSmise la d isblll \. 1 _ i n sta · de !el!:Hu ~ a. .:"slll"<lt proprju-zis.l!.t'.

llin necesiUi . U ueori lf)aLii iustal.!.rll excmpIHit'arc.' Recep toml :. Atcsl genera lor. la axul maşinii se ruplează tradudol"ul I format dintr-lin l-!cllc rator cll'ct!. fn figura 11-2R se arată. (un volLlIlet. pc Seara acestui yoltmclrn se poate citi clircc:t lIn'atia mOl-:inii.urarea pc cale eleetrieii . '1. I-'eutn\ aceasta.c de curent continuu sau alternativ al dirui rotor se roteşte solid:l!" cu a '\III ma~inii.in i. o trn~iunc elrctridi proportiollu15 ('U lmaţia nHl . denu mit şi gelleraLor tahOIll('lric sau tahogcnerator.:.MASURAR I ELECTRIC!: 173 şi o !oiursă auxiliară de ener gic electrică. penL.ru) mf\soară tensiunea procll1sii.1 IlIraţiei lInri maşjDj. miÎ. prorluc<. cir g:('ucratorul tah o Hle(ric.

sau cum se mai spune. cum sînt intrcruptoarele. o scădere neadmisă a tensiunii. Aparatele de proIectie servesc la . peste cu .suprasarcinii se intelege o creştere a curentului prin tr·o instalal ie. de exemplu. cu ajutorul cărora se pot face in in st alaţii diferite manevre şi se protejează instalaţîa impotriva diferitelor dcrunjamcnte. aparate de re~laj şi aparate pentru limitarea curenţilor de SCllr~circuit.! este imediat periculoasă (cum. dacă S il llaţ i a anormal. CLASIFICARE . ru pLoarele. Reostatul este Un aparat ca re conţine o rezisb'. In conectarea. aparate de protecţie. eontactoarele. o îndilzire exagerata a vreUnf'Î piese etc. comutatoarele.: apariţia unei ~tlprawr("ini·. instalaţia să fie lnzestrată şi cu o serie de alte aparate. Ca urmare a acestor sesizări. de a le inversa sensul de rot a ţie etc. Aparatele de conectare ~Î nt: intreruptoarele. GENERALITAŢI. prizele de curent cu fişe ş i con cc toarcle. cu scopul de a le pUne sau scoate de sub tensiune. releele. Tp.iei . reostatele. . Aparatele de protecţ. Rcostatcl c sint folosite Ia porl1irea şi rcglajul • Prin . Aparatele de conectare servesc la inchiderea ~ i deschiderea d iferitelor circuite..<t1. pot fi clasificate in: aparate de conectare.ie sint: siguranţel e fuzihiJe. ar fi in cazul unui scurtc. separatoarele.CAPITOLUL XII APARATAJ ELECTIUC 1. pe lingă aparatele de măsurat. clescărcălo an' le. nţă reglabilă.slei instalatii (vezi cap. DEFINIŢII Pentru a putea asigura buna fUllcţionare a unei iustalaţii electrice.:1 ultimă categoric. care vor form a obieeiul acestui capitol. XXI § 1).ţ. aparatele din acea.i reuit). de a porni şi opri motoarele. Un scu rtcircuit. aparatele de protecţie fi e dau o comandă pentru deconectarea automată a iustaln. este necesar ca.nlul nominal al ace. siguranţele fuzibile etc. respectiv deconectarea circuitelor şi instalaţiilor electrice. fie ff'lllualizează apariţia situaţiei an orrn alc atunci CÎnd situaţia resp ec tivă nu prezintă un pericol imediat (cum ar fi depăşirea tcmpel'aturii normalE' de funcţionare a unei părţi din in stalaţie) . Ţinind seama de scopul lor În funcţionare.sesiza rea unei situaţii anormale În funcţionarea unei i ! lstalaţii. Aparalele de Teglaj cuprind reostatde.

'irii) lui: ap:lralt' tU cOlnlmd:i automat:>. 1n cazul tltilizilrÎi aparatelor În locuri cu pericol de cxplozj(>. fn această grup ă <le aparate intră reacloflll.. la care ellcrgio.) prin ("al"C SI! face 1{'~ :Hura e.l . şi anu me: . de uemplu. ap:.. construite În allii puterii popular!'. Ill(lIleVr:lrea UII!)r mancle.alc. II apei. la ture :1cţionurell aparatulu i se fac e prin . prin intreprindcrile Electroaparalaj-Bucurcşli şi Eleclroputere -Craionl. dupa elim se iudici( iu STAS 5625-71. mo::-e:tnic. llrln intrl'fI!I)Hor "ulom:!:! 5{' Inţelege ~i lntrnup'ltorul e~r(' ~~ pOllte numlli dr~­ ebldr . rde-II.u'a. in vurbire. tritazate elco La unele aparate. bl'. stnt: de jon. fa7cle sini deuumit e şi puii: .. şi a. lnlrn-rnţhl IInor reicI' ~ . inchiderea.'culfl in cOllslrucţie prolcjaU't COll~ra exploziiioL 2. illstalaţia poate fi comandată . pc ~cllrt . r('ot.: part.oume . He:wtorul este un aparat care se monLcază Într-un circuit pentru a-i mă ri in mod artificial impedan~a. cu scopul de a asigura lrc- . ('. ~i (te~chi ~ prin apăs~ rea.Ul~(\ instalaţii: .: modul \lţ prolecpe cerut de (·ondi(iilc. a pra[ului clc. ele se <'Xi.lIlrerup. cu. se manual.sll tensiune (pinii )a t 000 V exclu~i\") ş i <I~ inaltii ten~iune (peste 1000 \' inclusi \") . cOIl/(ir/111 eledric esLt.::LECTH1 Ct:: Legătura ('l(>clric:i de wn/ad S'111. in scopul de a reduce astfel v aloarea curenţilor de scurtcircuit. u Il :tltor e lemente dc C'\l I1l:tII t.He.dup. JU>AiV\.telc pot fi închise într-o carc~să C:H'~ asigură.TAJ ELECTRIC 175 vilezei moto<lrelor. CO:\"TACTE J.ea t'ompont'util dinlr~lm aparat (intreruplor. prolce\ia C(l!ltrtl aLing('rilor cu lI\in:l. pnculII:lIicJ )."! dc mu~ehii omului In monwulul comand:\rii (3 c\i"n. Ia aparatele de coneclare.i!or :tulomul SI' Inţelege UII inlrerupii l or C:lre poate li inci'. reglatli in funcţionare norm al ă şi protejată la aparitia unei situaţii anormale de funcţionare .are .' m odul dt cOIlHllldă (<1(' aclio m.i felul curen tului: de curent conLÎl\uu sau de curent alletllali\". cu ajutorul lui. Aparlltclc electrice mai pot fi clasificate şi după alt e criterii.n''' rii IIp:oratului c.]ei cu ajut o rul cnergiel de o "'UTS" de encrgic (eletlrici\. După cum se vede. Apar f Hde de conectllTe şi cele de reglaj mIIi pol fi c1l1s ificate ~i dup.de cele mai mnlte ori _ Apar (Jin cauz a ur.or defecle de iz olaţie-.\p~sa ­ H a unN 1)11 10''"(".riale. .~ate. rOl\duclo:w'. aparatele.. I n f ll llctit dt.. lui făclndu . contra pătrunderii eorpurilor slrăiuiO a st]"(jpilol" de apă.! curcntfl . după numilrul de faze pareunc de eurt'nlul principal: monola:t.dupa tensiune.-----------------------------------Ap(lJ"alcle penJru lImllarea wren{llor de scurla rcwl. Cl!UrOf 1ll :'ccSlei ddinilii. Astăzi.taL clt. deoarece. . după caz. prin .rd. se aSigllra construirea aparataju lui de utilizare curenti"i atit pentru necesităţile inlerne cît ş i pentru cele de cxpol1. l1ete~ ar" ucţl<.leclrică intre douf.<ljul ten~iunii gcncratoarclor sau la reglajul :lltor p:Jrametri electrici ai . aparatajul electric are o importantă deosebită in cadrul uuei instalaţii indust.mlomal sub c:ouwnda unor relee p e ellre ci Ic contine. pe bu toane MOI prin cOllland" unur T<·lcl'. la reg.'lc dat.ap3tate cu comandă manual ii suu apu:1le neaulom. IOl'ului dţ utilizarI:.

la tramvaie. Arcul electric are o temperatură foarte ridicată (3-4 mii de grade) şi i. De mulle ori (la tensiun i şi curenţi mari). Oxidarea suprafeţelor de contad pro\'oad marirea re~isien\ei Je t recere. prin perii. la maşinile electrice etc. deschiderea contactelor este insoţită de regulă de apariţia unui arc electric între conta cl ele care intrerup circuitul.ul~ l ~ri~l rez istenl? de trecere a conlaclulUl provoaca. fie prin llituil'e. ·~recerea curent. proeminen tele se lurIese. Aceste vîrfuri în contact au o suprafaţă mică.lll. ele nu se ating decît prin vîri urile diferitelor proeminen(e Jfig. la aluminiu se formează o peliculă de oxid fo arte rezi$lentă . cu alit rezistenja de trecere este mai mică. Dacă circuitul respectiv este slrilbătut de curent. 12·1. Trecerea curen tului prin cOl\(a ciu! d in~ Ire JOl1iÎ pic. Dacă cele două piese care vin În contact se apasă una asupra celeilalte. prm efeclul termic al curentulUI. Contactele care se deschid în funcţi onare au drept scop să asigure inchiderea şi deschiderea unor circuite .1~e î mhunât:. De a c~ea.sc ft: n~li:. cu cît forţa de a pă sare a contactelor este mai mare. J n sch: mlJ . mărind secţiunea prin care trece curentul. cele două piese care vin în contact.li se rupe u~or la ap2:sarea COIl1<1tt~lor. are o serie de ner egularită ţ i (proeminente a d încituri care se văd la microsco p). Dacă un curen t electric Irece printr-un asemenea contact. prin trolcu etc .te.mpune condiţi i speciale acestor contacte. cele două piese care vin Iil contact păstrează o poziţie fixi'i una faţă de cealaltă.. Punind În con laci două piese. O suprafaţă . la troleibuze. bornelor. contactele trebuie prevăzute cu dispozitive speciale care să uşureze stingerea arcului. Contactele fixe se realizează cu ajutorul şuruburilof. oricît de bine ar ii prelucrată. de aceea . acesta este cazul contactelor prin rolă. care se intilnesc în practică la alimeutarea podurilor rulante. IlldilZlre~ loculUI de con- . Contactele pot fi fixe ş i mobile. pot luneca sa u se pot rostogoli una f aţă de alta.la orice contact . în acest caz. lipire sau sudaTe. De aceea. denumită "rezistenţă de trecere a· contactului". pentru a putea stinge arcul electric. In primul caz.(" mc l alin" . cositorirea sau zincarea contactelor ~În t () pcr~jii c.. permiţînd astfel deplasarea uneia faţă de cealaltă . · narea contactelor.apare o re· zistenţă electr ică s uplimentară. şi / Fig. argin1area . clemelor. Acest lucru expl id de ce aluminiul nu se f?loseş te l~ co~lacte mobile. 12-1).. curentul trece de Iap! numai prin vîrfurile proeminenţe lor în conlacl. Din acest pune! de vedere. De multe ori prin contact se înţelege numai locul de atingere dintre cele dour\ conductoarc sau chiar fiecare din cele două concludoare in parte. este de remarcat Iaptul c ă s tr ~lul d~ () x ·J care se formează la suprafata cuprl. Contactele mobile pot fi ~olliacle alunecr(loare sau con taele caresedesc/rid. fă ră a se desface în funcţion are.176 ELECTRDTEHNrCA GENERALĂ cerca curentului de la unul la celălalt.

~au nu ~c controletă ca [orţ . RELEE Aparalele de protectie tarc vor fi descrise În cele ee urmează sînt: signfuzibile şi releele de protecţil\ .30% mai mic detit curcutu l minim ti.!zi'!.sau recomandat în tabele face ca ci să nu :-:e 1opl'a~cft la .:te o anumit-ă yaloarc.:lrC*. Cel mai mare t'UrCllt ('al~' poate ln'c. Sigurante ruzibile Siguranţa Fuzibilă este un 'lparnt rarc. Curentul ma xim adlllî~ prînlr-w\ contact lIU trebuie să Inc~UzeascA con tactul IlInÎ mult de 70-800(.eleul de gaze ţillor şi desciirc. proIecţie !.ă la topirea şi sudarea contac te lor.· va fi distruS (ars). se oe p4şcşte curentul maxim admis de contael.tate ş.Hor montat pe circuitul unul molor nu s. cu atit durata de topire a fllzib ilului este m~li mi c ă. Curba duratei de topire (f t ) În fun e li e de C\1J'clltul (Iţ).' priu fuzihil timp nelimitat.' ~au eel puţin egal cu rurentul minim de topire (l"lin' IOP') la rare.i o scrie de relee electrice ~i n('eI~dricc Folosite In ilistalat iile de automati7.. Elec!~Olch.. t eOl'ctit" fuzibilul ~e lopeşt(' după un timp infinit. X XI). moto rul respecti. Cu cit curcntul care tren~ prin fuzibil estf' mai mare c"lcdt curenlul minim de top ire. cu In/.. de exemplu dac:l. 12-2). Alegerea unu i fuzibi! eu un curent nominal mai mare de-tit ('el reit'şit din calrule . pe IiIl . ca re pro\'oacă lopirl"a lui. CCf3 ce reprezint!i un pericol ronrte grav In ca zul apara telor de conectare. fMă ca acesta să se topească ~au ~:i -şi sdlimbc ('aracleri~titn. atund cind cUJ'elLtul elin circuit dcpi'l. APARATE DE PROTECTIE. Pentru ra fllzjbilul ~fl St~ t.lI"" gencra~. In felul acesta se poate ajunge pll1.~to~rde \'or fi descrise fn capitolul de protectie a instala · electrice (Cap.op\:'a~d (~ă ~c fil'llil).' d~schide bl comanda re!eelor d .~c. eftr 1H'('CS:11' ca el să fie 5trăbii t ilt de un cUI'("nt mai marI. • R.i fuzi bilă se t opeşte numai la curenţi ma i mari Cil 20-30% dt-cit cll n'ntul ci nominal In!> Lr('bl1ie dată o atenţie cu toLul d{'o~t'hilâ alegerii ('Ofccte a fuzib ilelor. " APARATAJ ELECTRIC 171 3. de ap"sa~ a conU:elelor (daU de nişte rcsoartc) $ii fie la valoarea presc risă.· lopire (fig.. contactul 5e tnc:7illcşte p~tc limitele adtnis".\ 12 - . se num(' ş te caracteristica (le proiectie (1 {unbiflliui ~i are forma repre zentaUi in figura 12-2. Întrerupe circuitul prin topin~a unui Iir ~au lamcJe.lin cauLii c. ranţele a.gă acestea yor fi ară. Acest CUr('llt este ('U 20. dellumit fir luzilJil sau lamelă fuzibilă..sl1pra~:lrcini miei sali ~i'I ~etopcC\scă (~uintYrzierc la selll'lcircni1t" . Dac:J.:1 I $-nu sudat contactele. ..In caz dl' ~uprasarcinii _ mI Intrerup. Avînd În vedere fnptul eă O ~iglirallli. ~e llumeşte ClIftlll /lominal al {!1:ibilllllli şi sc llotp:. . tact. fjiud montllt in serie pe un circuiL.. Pentru curenţi dc 8. pentru eare ti fost construit fuzibilul.101nb fuzibilul se topeşte pradic instant:lI1cl1.

ic disc ('0 101':1 1 ('.n. / 2-1 Cond itiile de topire pentru Co"ditille t.~Igl... . durata de topire esle miiritA chiar In compara tie cu aCd'a il fuzib ilelor cu iner jie ~i .\ lntln!ere_ CII aju toru l uuu i dj~POlitiY. durata de topire este mai mare decît la o si.} I"udhi · lului.'p!. Cu lne:'1ie: I ~.in acelaşi timp .-. Tahela. 12-2. talc HIll alte sub~talllc aşezate În jurul fllzibillllui.I~ sig:uranţej\.3 1"1 I. unipolnre cu mîner Tipul tlgu r.l­ . in capul pah"n.l n func tie de caraderistica de protectie.l\. avind ace l aş i curenl normal: n ~ ~!l u. la .\S 417.-..3-67} conditiile de topi re impuse siguranl\'lor cu miner (vczi mai jos). (.j în tabela 12-1 (dupa ST.liS ELECTROTEffi\.Sigllrall!C tU iflerţi~ (cu rba i): la aces te fuziltile. 1 1. In cazul ~igurallţclor ('ti fih:l (\'cd lll~\î jo~)..ran\e nurmnle: I . patronul eonline uneori nisip .(.> .. . lilJlpul de lopir{' este mult lIIai mic decît la alte tipu r i.asificiJrea sigurantelorL. IQP~le ÎIl Jl\1I i Plliin d. 1. sa rc ina d.. se a ral.'.:empljficare. pe care estc marcat cmentul nominal <Il ftlzibillllui.:>. / 1.Sigllrallţe CII intiniue (curba i): la acesle (u zibil \'. la acelllşi curent.CA CENERALA Fuzi bilul unei siguran!e poate fi montat in aer liber sau inchis Într-o de forma unui tuh denumit patro1l. • .gu :-a.J. La unele palroane.\I n se topeşte Îlltr-o orii III s. Pentru e.la) I eu i"e'I . Carllcteristica proIectie il unei sigu ranfe zibilc.i normala corespun tiltoare (cu acelaşi curent nominal).au o valoare mai mare a curentului Illinim de lopir\' în rapori cu curentul nominal a l luzibilului.G 1. Fig.9 / "1 3 /.. sj~lIra nt ere pot fi dt! urmă to arele irel tipu ri (IiI. topirea fllzibilulu j este semn aliz:ltă piesă t In( !mtn tap Fig ."". o ora [. 12-3. Pentru a uşura stingerea arcului care nparc in urma topirii fuz ibilului.6 1"1 3.lrdna d.!uran\.l n!d toplr" I non11. 12-3): •• SigurUII(e normale satl rapide (curba /1).5 1"1 .!(Ie la torin'.uwlol" s(' t::'5si"şI! ~ lin m.1 ( r.u'p ('. fuz iltile.es(e siguraute.'" I Cu lnU rd."" l\. $. Caracteristicile de protecjie ale diferitelor tipuri de sigurll n le.

25. .'!. legăturile cu condueloarele circuit-ullli ~e fac în Iaţa tabloului. mare. se montează siguranţele . 15. a b II _ ~oclu pentru lcgătu::-l in Fig. 10. Din punct de vedere eOllstruetiv. Sigllran(e LF (CU legături în faţă) .:ru legături in trrtn tabloulul. Aerstc sigunmţc pot fi : • Slgllrun!e ':S (cu lt. ("u piuliţe de stringere şi cuţite . prcvazut5.i prin ÎI!şuruharca unui canac fileiat. printr ·un alt patron. decît dac" se Înlocuieşl eş ufubul de contact cu un altul pre· văzut cu un guler corespunzător patronului noului iuzibiL _ piesă spc("ială Siguranlele CU mîner au fuzihilul sub forma unei lamele. Si{(urun/ele Cll [ilel (fjg.. Curenţii nominali ai fuzibilului pol ri : G.gături in spatt' ) : la ac('~tc sigu ranţt' . Pentru a evita schimbarea greşită a palroanelor (inlocuirea tlnui patron cu fuzlbil ars. 80. 63 . 12·4. Siguranle cu iil. 20. siguranţ.de pot. 12-4) au fllzibilul Închis într-un patron carc se montează in ~ocll.c in spatde L'lhloului pe eaTt'. b _ soclu pent. şurubul de contact din fundul soclului sigurantei este !?fo!eja! de un gul er de porţelan ca re IlU permite introducerea unui patron cu un fuzibiJ fr. cu curell! nominal mai mare).:!. fj : ~igurallţe Cll filet. în care se int~odllce p<ltrollul.[: spatele tabtoulul. 35. 50. legăturile cu condudoare!e cu·cultulul se [.APARATAJ EL ECTmC 179 slguranţe cu mîner şi siguranţe tubularc. fixate Înt. la aceste siguranţe.ll sigllf:lnţe.r-o În lOll'lla demiuer.100A.

(urC1 d . l'it şi pc tablouri ~c utilizc:lzii in uIti lUa Vl"'Ill€' ~igllran~l' fol'Jlwtl' dintr.cil'elliL. Siguran\dC' dl? înalti'i !el1SiuJw. ~a u pc două izol. soclu CCH". f" (le TII eu si nl ~igunlOlc fuzibile de ('om fur le ~pccial[l.. LlIbul c~tc PI't"Y1!. 12·5.wl şi SI' inlroeluce ('Il capeti'le in douli i:ont<t('LI' aş. 3 minc r UQlan l .\lil iu l'lIprill~ul aparatelor. 1 - pauv n (uzlbil .ll oare. ! ..lhloll/l1Î. .le J _ j[)~$ă \t'llsiulle ~u JllMl< ~ puter~ _ de rupo. In rclul at'('!i!a. (':li'{' P():Jtt· np.at ). Se "ollstrllit'~c ]Wntnl ('urenli IlUJllinali de lOO-tl3U A ţ. 12-G).· disldbutie urbanii ~i in instnla!iilc illdmlrinh:. ('arI' pol intn'l'\1pC' ('urcn\i de ordinul zr('iJor de kiln:lmpcri. Si-:urflU[:i [ulibilif !.lI in r('\t'lt'll' d .7. fi g.· cu mijloac(' de ~tin.1 indt'min:\ «I I' I'wmplu.i se folosesc ill ~pt·ti. ill tal"(~ este ". ehi::! r in prim'l Si'mipcriond5 de i:I aparitia eurcnLului şi {'hiar Înainte i'a :let'sla sa nting?t \' uloarea m ma.. C/l nlacl .IIL [a I::lpet<' cu cut i te sau piesc de ('ont.:re.ll'(' ill dreuil.'\imă.lin patron iuchis. - SiYllrrlll(e IubI/Iau! illrull1itt· dilltr-ull lub i7. eQlldu("\o3rl' ]e dr('uihilIlÎ. terminal la ('apC'{c cu cile un rontact tip tulit. C'N!U ce permiltl o dimcn~iOllare m ai ('eollomkii a in!:l:da\iilor. (Ip oLircj Jiu por~ telan. pol intri'l'Il]W ('li rl.-. . prin ~pakl(' l:. sigur:w t" limite".g-t:rc a arcului clettric.Si araI/lele rle 'vast ~.. Ia 111 a!lfl lensilllll' (fig . Palronul ~(' poate ~eoilt(' uşor. ClIţitck de ('oulad p1itrund in ('tH1Ladc.r 180 de ronlacl.ic. la j O:ls1Î t CJlsi Il ne. prC'\. IllUllt:tll' pe tahlon ş i la ('a re se Jeagfi.şczal !llzibilll[.o1fll. .'Jl ti ronrh' lIIari (curen\ii d(' ~eurlcircnit)..[\zlil. DC'e~t(' sigllrank H' nllllJC~C sigll1'l1l!(e Iitl1i1a/oure de CUIfIl/.'! \':110<11'(':1 ('lIri'lILului d(' ~ellrt.CZ~lle pc ta blou. SlI h eap:lcu] aparatu lui). ('U ajulorul IlllUi miner tletaşabil carc stă fi:\.

\'11ri.a s. § 2). [aTli ca telllperaturli .rin COllduclor cînd Tt'Cep toarele alimentate de acel conductor sint in functiune normală.im este egal cu curentul de poruire al mOlOrolui respectiv. (fiq. .:are d ispo ~! t i\'e mari.lceslu.onduci O. De obicei. In timpul eli molorul porneşte (Îşi miHc~t e vitez..1 . eslI' cllp'ntul m:nilll care poaTe apare:! la un moment daI In circuit.".lIlţc. de inalta len~iulle: I:!·'.lCl. curentul normal rle sarcină este lltai mic decit curentul <ldmisibil prin cond uclur..~<Jar.7). . ulul.-." cin cauza curentilor de pornire a i muloarelor.\J l'lJ.(urauţ..C:Jrcn/ul III/ulm al ârcuifului (eonUllctorului). sille la o rete~.a normali!) curl'..AP. pl!l~ la I'ite7. este ntoC('S:IT si! se defineasc. În fum'til' dl' t":\radl' ristirilc ("ircuitului pe (':He \"0 1" fi mont:tte ar('~It' ~î gl!r. '----'-__--.. dupii CIIlII se va vedea în capitolul X IV acest cun'ni poale fi de·1 . .1ft~a 1. In capllo!ul XV! ŞI' dau cllre'l\lii admisihil! pentru Ull('!C lip uri Ile condudMrC şi cabl ur i.IIl<u are ~u ­ POrt: 4 _ b01'n" jX'ntru h. În primul rînd din necesitatea de a meuli ne c~J05ile de lensiune in conduc/or in limitele . Timpul tn care curen tul de pornire scade la viiloareil 1"".Crtrelltul admisibil prin condrldor. Cl/ren(uJ dr pornire (lJ (lnlli molor. [. tub VOn(uzl bll IP:>Imll): 1 _ pIese de 00:1 t. AJl'gUl'iI ~ig'l!r.Î ori mai mil re decit curentul 1. nOlal cu 1"'61.g". Penlru .. de e xe mplu nn pod rul «nt). 12. la \a! u.i lu- Fi!!.i d('păşeasdi lilllitele admise. p.ldmist' (II se "edea capitolul XX.!zll de la clleva secunde (motoAre mici) pînă la cîteva ~eci de secunde (mo!o. notH ClI '11 esle curentul absorbit de! molor. lIulat cu fu. curen\lll ma. \'ariajia CUT\'nlulu i ausurbit de un mOlor in timpul po rnirii mulot ului. hul~ra Si:..ilre mari care pltU în llIi~(.tabiJi '\"11loarea curent. no t at cu J~" eslI' curenlu! CII re poate fi lrft:ut timp nelimitat prin conductor..lrde ca re illimenteazA un singu r motor.stc cu rentul care !rE-ce . şi ac-casta din mili multe motiv\'. Pentru în telegerea celor ce urmeaza.m:111111 /lo rmal de S(!fcirlll al conduC/MuIIlÎ .ulu i nomiuol al hlzibilului.l1lul absorbit de !uoior scade de l~ v~lo~rea I p pe care a av ut-o initial.. absorbit de /lIotor 111 sa r· cil1a sa normala (nomin a lă). In primul moment al CO J1 edarii. "ECTFl/C IIH A legerea sigurantelor*. Curentul ma"im I'sle mal mare ca 1. 3 _ i·~. nldor c'oun:1 in n ~. 1. (12.1 ) • \ 'ezi şi capilolul XX.·ca eond"c\()ar" l"t· cir"u.-J=__r 'nm Fig.6. 12. _ C.-\RAT.1 iul1i unde mărimi eledrice în I~ittllrii Cl! caracteristicile l'if(:uillllllÎ.

orul pc rare ~-a montat ~iguranţ.ă de curentul admîsibil al conductorului Tac curenlul numinat fuzibilului trebuie să respecte relaţia: (12.[ in cazul motoarelo!" cu contl. fuzibilul este străbălut de un curent apropi:tl de rurentul min im de topire. ta de a-i imbatrini izol~ţia . .ibilll! să nu ~e topea::că în runc\iOlHlre::: normalâ.o- k (12 .3) .ldilzi cOll(J. pină la 40 ~) . .lii de pornire normale (porniri rare ~i d<' (Iuratn SCurUI ne cirra 5-10~) .. printre cue se g!'isesc motoare eledrice: (12. Cu cit lP arc o valoare mai apropiata de 1.l'i mai multe receploare.: ore uTIn:llo<l:"f:-lc Y"'!ori: tl.gal cu curcntul noqnal d!! sardnă T.te pc punctul de a :-..u..ultnt".t.lli ai fllzihilelOl" O v aloare ('gaiu sau Îmediat supe r ioa ră v alorii maxime re7.J82 ELECTROTEH'N!CA G ENeRALA şi Pentru condudoarele care alimentea7. deoarece dud prin ronuuctor trece curent ul moxim ndmisibil.supraincărca cooduc. {7at. . . din t'oJldiWi lc de mai sus.dbile impun 12·5) miirirea secjiunii conductoruluî pr(Jlejal.il'i şi de sllpr:lsarcinilc care pot a păre a in reţca aşa cum ~e arată in tubela 12-2.ie nt care depinde de feILll relaţ.ă po~ibilit:IJea de :l $uprail.suma curenţilor de sarcină normală a celorlalte motoare şi recep to.are.Pentru ('"a fuz ibilul ~j'i n1\ nominal al fllZibiiului trebuie ~ă ~c topească la pornirea motoarelor.J. curentul re~p('("t(' relaţia: 1 >. AsLfel.5[1 se condiţii : ţină 5c<tma de următoarele­ .I. trdlUic să fie mai mare sau ('"(" 1 puţin e. i". condijiile de alegere II siguranlei flJ.5 - in care tl'este un eocIi!'". deci ('.ihi l se :liege din scara C"urentilor noroÎn. L a alegerea siguranielor fllzibile tr<'huic.Pentr u ca fU:t.ill cazul motonrelor ('ti condiţii grele de pornire (porniri dl~ se şi Cp durata mare.2) in care: 11' ".1I1 J. curentul nominal al fuzihilului 111 /. k = 1. nj:.u esle CllrenluJ de pornire al motorulul cu cel mai mare curent de pornire J:. cu nUt e!>tc mai mid posibilitatea de a . se evit..4) in care coefident.5) 1:=2.(1-2..e topi. Pentru I U7. ŢreblJie remarcal şi (prin r('!aWle 12-4 că în unele cazuri.uclontl şi prin acea~.25. ni tircuilul\li respectî\· : (12..

montale În le\'i . cu COjH!uctQilre 1n le\'i.. Sup{)rti izola\i 1. in cabluri • .APARATAJ ~:LECTRIC l83 Tabela J 2. r·er:cul de e.25 1 .xp!o.:rea sigllran!elor cu inerlie ~au cu Îl1lÎrziere ~ .k forţă 0. conrorm tnllclci 12-3.. idem...lll cl'l!ld!lcioar~ in levi Refel. deoarece aceste fuzibile nu se ard la şocurile de curenl produse de pornirea moh:arelor (durata acestor şocuri esle sClItW.dere. ~i drri\':Jlii.dpal .it cU\"I.: de luminiI Fe. H R. linii rrir. linii rfindrlll\' ~Î t1eri\"ali! in cllbluri . {~lIf('n ti .5 - Derivalli sprc receplollre t:U rel!im inter · l1Iilelit U In clloluri ~. sub fonntt (/(' şo(" .)... cilre alimenl . În cazul IIn('1 ill~t. I.:33 0. O..N(inwl de dllratii r uperi a rcccploarclor.de 111 levi sau re Sti R.. mnntale pe supo rţi . fal~ Acest fapi duce uneor i (prin r . mai {nari dcr.. de cazul folosirii siguranlelor normale şi deci 111 () t!tonomie de materiale eOlldutlOare fn reteaua electrici!.llaţii ollişlHliLc in ("are Ull apar.' iar/li şi [ulI/jua Fcederc.66 0."ihilc IWlltru prote{'lia tOllducLoardor contra suprasarcin ilor se aleg.!Ilţii nonnali de sa r cină. Îniermill"111 se rde rll la func\iOilOlrea conlilluii sau cu intre· Aleg.d.i 1 un cOlbJu princip.a" "' .8fi 0.85 0.lorl" - Ş lumini! s~u JlC conductoare 1n !evi c<lbluri .~. Fel"cef se {p~.. siguranlclc fu. IH:nlru orice regim <It' I!lllc\ion3re al re"cploilfelor Idem. face fără fi mai tine seam<\ de relatia 1:!·2.2 Valorile coeficientului 'i' tiin rela!ia 12.:rt"il! Il.3. linii !/riIlCII':I le in [evi [-"ecderc ~i linii prillcipnk pl! silporti iza· lanli Feedere >-i linii prindl'il le in cabluri s~u· Retele . a~!i UII receptor irnponant şi rie lransiormare.IH!dlldnar(' pOili i'vlanli !lid po:!ri in ~are exist::.loc:Jluri publice: birouri şi încAperi tie ser· viciu din illlreprinderi in· dustriale lncăperi de produclie ale fntreprinderilor ·industrj· Reftde!t dt!. - - Feedere· ~. lalia 12· 5) la mirşorarea sectiunii conduclmuelor.66 0..t numeşte l. deci rUlibilul nu are timpul ne<:esar sii se . indiferent de tipul siguranţd./lfdă'. motoare mlirÎ el c.') teraneDerivalli receploMC cu re~im r<l.~pre ue du· ilolanl i - idem.5 Fd1lt rell'id Locllinje. in cabluri .

'\LA Tabela / 2. presiune.e li. fi lO fi 1.şi anum~ DllP(l nat1lra mărimii la care releul lucrea::iJ (pe t'aI"_~ rel. Cilld releul se~iz(>ază o asrmcnra situaţie. dii o comandă me ~ cani că sau .!ul o Utpravcghează) reteele pot fi : de tensiune.le ~· ale).emperat.). illstaluţii!e electrice pentru protectia aec~lora contra d iferi tf'l or ~ it. sau comandă deconedan.-. t.3 instala!:ki. 160 a5 15 20 25 10 15 20 - - G G 10 20 35 60 80 ]O" 25 25 60 80 . debit.5 - -- 4 6 10 lG 25 35 60 80 100 12:. curent.. .ură etc.de cele mai multe ori . Heleele mai sint utilizatr În in::.) 5cc\iUON' comluctoruju' (mrn') Imln l:qic fix:.150 130 - 100 200 260 ... de enrcnt. .talalii industriale pentru automatizare a f Ullcţionării lor. Î11 ftllleţ-ic de diferiţi parullld!'i ai ins:t.1 a] fuzibiluJul I .100 350 430 500 160 200 225 260 100 200 225 160 200 225 -.184 ELECTROTEHNICA GL"'fER . fără şocuri) i nsfala ţ iifor e lectrice Curentu1 nomi". in tuburi Cupru Jnst "ln lj~ fj". 260 300 350 130 260 300 :-150 2fiO 300 350 430 500 600 500 ~ Heleul este un aparat carc.75 I -. <le putere.15 - 50 70 95 185 240 300 120 150 100 125 200 :mo . Releele ~îlJt utilizat. sub influr:n~a unei miirimi pentru care releul a rost conslruit şi reglat şi pe care ci o snpraveghează.3 S iguran ţ e fuz ibi le pentru protec!ia contluctoarelor (sa rcină p ermanentă . ci dă Ull semnal opt. acrian. vitcz:1.stic.'l Ins!.J"ji" mobilă I Aluminiu Cupm - I Aluminiu Cupru 0.o comandă eleclricft (prin inchid ere a sau deschiderea unor con[acLe a.ic sau a cu . de timp etc.' (il. Releele pot fi cJas ificatc dupa mai mulLc ('fiLerii.5 2.alaţiei (tensiune.Ll :l tj i anormale de funcţionare.

matoarc]or de curent SOIU de l..ii.10 A sau 100 V).u primar de Cl'~!"It. TU _ uanMormaIor de (.ltc in circuit prin jnLt'rmcrlilll tr.\RATAJ ELECTRIC '''' DupiJ principiul de. rs. b _ !"cleu primar de tensiune.şi secundare : o _ re!~.. a) ~au -"Înt alimentat.AP. la care funcţionarea se bazează pe atragerea armăturii unui cleclroma net · relee electrotcrmi numit<.""Cllt..iolIarea se uzează pe dilalare:! unor pirşc În'cruzllc cu ajutorul curentului electric . (! _ r~leu securtd ... J2-8. nsiune.at (fig.>: pe scurt terroi&J3. TI _ t~n5!vrm~l1 or de ClL. cart ('fe('tueaz~ direct mjşcarea eorcsp'lnziitoarc ('0m('lll. In instalatii de Înaltă tensiune se folosesc fn general numai relee secundare.sformatonrelor ele curent. releele cele mai de!! intiillite pot fi: relee electromagnetice. cînd 5int influenţate nemijlociL eli' mărirllca slIpravcgheatii . D/lpc'i fIIOtllll CIIni .amă largă de' curenti şi tensiuni. 12-8.e chiar de tensiune:\ ce trevl1 ie supran'glwat5 (fi..~illl mnn[afe in âJ"wil se deosehesc: .\"cglH'..: ) u R a) b} J TI u " e) d} Fi!.i!. 12-R. Relee primare . VUP(I modlll cum transmit comanda releele pot fi: r('le(" directe. (fi~. prin intermediul U!lor pirghii legate.U!.n.. III necesit ll fjk insialatiei făcindu-se cu ajutorul trasfof. . c) sali de lensiune (fig.. adilpt<Hea. Rclcele prim.are se cun5truiesc pentru o l. rind sînt lcg. c _ releu . in scoplJI acoperirii in mod satisîăcător a necesilăjilor fO<lrte variate ale intensilătilor electrice. la care I"uncţ..mdlll" de curent. -. Releele secundare se construiesc pelliru un numiir ue curenji şi tensiuni (de exemplu 5. ti).reIcI' primare..relt'{' secund are.-. b) .:. J2-8. hobinajclc uilui asemenea r("jeli sini parcurse ch iar de cur entul ce trebu ie supra. funcJionare. d~ t<m5Iun~: R _ relcu.-""Iune. 12-8. d(' partea mobilă a re!eului .

La buloant:le pentru comandă manuală. li)..186 (fi~. cInd butonul nu e:.~e maximale. prin mişcarea piesei mobile.' (ron!acklc b.i"nem:. ca. o unu- nlil[1 valoare reJiloHI. mi'isuwl dill il momel] tul in rarc lliiirimea ~lIrra\' t'ght:alu nU\I:' \' a.. " _ C'..:: non". in riglll':l u-n. 1J) ~ all iu('hi~. bj Relee dir('clc şi indirede: <O) _ cdcu dtrcc. c1cdrie.: il.'est'rI rHl este parcurs d(' cu ri. . _ rt'l('~' JlIiJliuwh: . ('arc :lc[ioueazri dup :i lin ti mp anumit (regl<lhilJ.. este pOlijin in Caf(! se găseşte c(Jl1tactul.lt lU tCu.rc:I conl""'el"r de lucru. CilHI bobina re-leului este p:lr('ur~li d{' curenL eontnctdc normal desdlÎ:c ~(' in chitl. (1).' llt sa u nu rste aliHH!nl. La un !"l'leu. de lucru pol fi deschise (contadcJc (1.t' ~ilU ('U 11ltirzil'l'l'. COll tacl. {"onlacLul a se numeştc< i'ul1tal't Iloi'mnl ele. a _ C<)ntaCI no=.und cind \-nJoarca m:!rimii . fig. ca urmare. care lu('r('rlZ:t In $('udc'n':l Yrllori i Ill~!riillii sul. cOJltacll'.<Înn<·. <'ind n.'. . . . : b) _ rt!('\' tn.:'i pral'lic in momentnl În ean: mă ­ riwC'f! suprrlyegheaUi a atir 's \' ."i~. e[l. de lunu.s : .'daci iwrnwl tll!$(.schi$.. pelltnt Cortlac!el e conlndOllrelor SJlU pentru butoanele. Pozitia în C:H(' H' g:ISt'~l~ eontuddc dud J"j'lcul nu eslI' p3rCUl'S~ dt' tun'nl ~n\l 1111 c!'lI' :dil11 ('lltnt CII 1.ch:.-n]ru al]e contacte. L'u releu poate' <\Yl. care la r indul !'"ău alimenteaza lIl] all 'lparat (seryo motor. şi ea tlnnare. • Denumir ile de conflict rJrJrmal irtchis şi cQ. 12-9.lmH't!a r<. se inchi<lt" ~au ~c deschide un cirCllit.. rele(' !('Hl]l(l!"Îzal.~upra ­ \'cghl'nte (1l'pă~t' ş1t' o tlutllllilri Yil!oare n'glal:l Iri releu. tan! lucrează at. 1 r.\ GENERALA 12-9. lc. releul direct acţioucazi't awpm dispoziliy ului care hloc!wazi"\ Înlrn-uptol"u! in poziţi:l Îilchi!'.ul de!IC. ci ~j p. 12-9. la 1':11'('..de roman dă mllnualii. [)/lJHi limpul de (lc{iol/fII'c Se dt'm'd)CH': .l illchiH~ .. la tiI) intrl. de rxemplu.'g"Jal:'i ."ao.('a~a m!'('Qnică cflrt!!'punzătoare comenzii (fig.direCl : R releu: I _ P~esă mobilă a r .l!U!: ! _ pun. po:>i\la normal.t!()1ll"f'<I re g lat:'1 . i~r ('ele normal iHdli~ 1! H' d('~('hid. il). eOlltador) cu ajutorul căruia se efectuează In:.relee indin:c te. iar cOlltadul li ~e llUJllt'. J)llpil feful !'ariaţi!'! mărimii ('fUC le (lr(iOJiea:â rcieeh' pol fi: _ rcl. dcsc!>id".'his se folosesc rlll numai pentru contactele rt'leelor.!::Iere. 12-fl. de exemplu...'a maÎ multe eontacle normal de~chi~e şi IlHli mull c COJllndc norlll:l. li .'mitlllC se lIuJnl''jI(' pozitic llornw![r. _ se:l~"l mlşcir!! plrjlh.relee imlantanct'.:. l~HI.] Incn.te conturt JlorJl1:Jl inchis (l. ELEC'l'ROTEHNIC.'ruptor. întreruptorul ~e dt"schidc.l\' <lc(iOllr:I7. a/ f ig.. fig.le ap~st:l.a." conductonrc de "urent pentru h1C:. COlltnd('le l'rlcll1lui S(' 1î\lI1WS(:. cind re:eul ~.\ .

fie C11 se execll LiJ co manda (dacă re leul c~Le d irect).l.'''. r('~pc('tiy tt:Il~'i(!l1(~ [I.-. M'ad ~<lh v:tl o:llet regl.\ll ~ i :umiîtura I'kel.:: lll"ximuJc şi millima!e ti". 5 6 Fig.ttc : 2 mobllă : J _ \10~ ~ lJ!nuJ . lkll. Cl\ren llll de lucru cre~ie. I _ arm~_tur.v ~~EC1'RlC 187 în con linuan. e!cmenilll d e reglilj ill resorlului (şUfub.cnsiUnt· :. 12-10). Dintr. Dată n:renlu l sC~lrle ~U b \"3 10<\]"('[1 n:-glatil . ('ontiuuu ..- o 2 I r·. De ohiceL la relede folosite pelJ\Tll p r oiecţiI'.·..lri'i . ref. L<1 lHlt"lf' rel ee. Dacă Cll rentll l în bobinajul 3 depăşeşte o a nu mitD v aloan'.. dad n 'leul e~te ~ecundar).) \i!.ih ~ in~ rl'\ r..irind nu miirul ti e spirt'. R eleu maxima! de curent (principiu) .i m ie'7.~lc(" minimale dt. In mod :l1l<llog ~e comtrui('~c relel' e1edromagueticc ll1<l ximalc {le \. cu o armătură mobilă 2.:-i pent ru cUH'n[ :111ern. re leu] îşi atrage ul"IJ\ii tura molJilii şi intinde. Relee maximale şi minimale de curent sa u te1lSi~l/Ie.(o - n lst : 5 ~u.l tensiu nii rcsortuhlÎ ~ lltagol1ist.--u un llum. iT1Î\i:diL In acest caz ~e ~p\llle 'c:l reliOl:l ~1I l:' rc\·cnire autom ată. resortul anLagonisl J . . curentul de supravcgheat ( ~a H de un curcnt. proporţional cu ace~ ta .malu.' uHime [('k".~ Illinim~dt" . ci t .ne. <H'('tli.(' le minimale de Le!l~il1m' .zr! cind curcflLul.1 care releul îşi atrage armalu ril. CllH'hl ~. cele mai des rolo. Releul maximal d::! curent cel mai frccxcut utilizat e~tc. resort a.APARAT. mi('7. 12-10) un miez magnetic 1.. pirghie) n~rlasează un indicator în fa ţ a L\nei sd ri gradat€ pe c ~rc sîal !1JSnisc valorile curenlilor ce lucru ~i a'le1llui.. La ri.irului de spire ale hohina jului rele u lui .:ll~ menţi n ar-miii-tir:! :lt r:J~ il ~ i o diLel"c<l..I<ll prin schi:·nbarea lnl reiieru lui init ial o <:ll aju!r<rul unui ş urub de regl ~re 6.'leelt: tit! liODSiufl('.i il resor !ulu i 4 /in1ÎfI"d"nt! :lrcul fi"'] mu)!..lr mare de spire) .: ~e VOI' descrie unele tipuri de relce mai des intîlnitc. De asemenea Cllrenl111 de lucru mai poale fi re!o(lat prin s chimbarea nu m... Pe mi('zlll magnetic l!'ic găseşte bobilJajul 3 parcurs de. El conţin e (fig. denumili· şi rl'ief' ne' tCTI ~i Ulle nulă.(liv .J. m:îrind lnlrdier ul iniţial .u rele..poate fi reglat prl ll ~jl! s\area prealabil.. hob ina t'ste . 1ll.w (k tel~~'illnc de tip deetronwglleLc ~e C'O!lS{. -l l~ ("u !'('ll 1 l'Ofl li 11 i\l!.r.. de tip electromagn etk. ClIren \lJll. iem i nnc . fic cii ~e indid ~all ~c <i eschid contadl'le de lueru li (da(":! releu] c~tc indirect. aul\('(' :UTQă Lma i n fiDzili:. curellllli de I~Cfll Scad". 12·]0. cure n wl de-IUCf U creşte) . prin m j~carca arm:i[uriî. Hdce'\c tnini.l"Omaglle'tului se ..l'llÎesc pt'Jilrn tlll"~' !lt.!!e Il r et.urlu!.Il' (:lIn~!lt şi r.h ll1il de l!-nsiunc (:ldică este cxec\ltat:! dinlr-un conoucior de secţiun e mi(':-I.. cllTentul de h:cnl mai po.~rtulul 4 : g _ şu ­ __ rub d" reglaJ ai inlrettE"n'lui i niţial (): c _ contacte ~d.-ulJ de re g laj nI . cl<fI:J1luJ de l\1cftl $e reglea ză prill schilll · b. numit nm:l1t ne lucru . la fC'!ee le de cOlls!ruc(ie In<li îngrijith. . cazu] din fig.'(']..

jul !mp:. Cînd ar mătura e~t.~ _ g :aJul arcului an~..\it In d()u!i jumfHliU ~arC se pOt le"" 1:1 ~er'(' sa" Jn paralel) .<. lelllJ-lorizarea se realizeaz:1 il!lroducîl!d un mcr:Jni. folosit ca releu secundar.(' montc<lz[\ o ~piră in Hurtdrrllil. (fig . 12 -11.'\turii.(' atl'a~â.) : J _. vibratiile Se transmit si la conlacte Înrăutăţind funrţioll<tl"ea lor.~ mi~zu. forţa de atractie a armăturii este variabil ă. pc o parte' din polld e1('dromagllchllui . 12-11). <lfmătura 51' roleşte. La acest rel eu . In figura 12-12 este reprezentată construcjia l11iUi releu maximal de curt'lll UI' t ir electromagnetic.de Cllr('nt . în curent alternativ. IIlS~ momen. cu armătu ră ratitoare.:.i de spIni este defa7~t falil de flllxul C8re trece prin restul S€ctiu niiJlU1UIUi. Fig. în figura 12. PClltru a red~cc această vibraţie. 2 _ .<r on:~( : 4 _ r . tu l lre<:erii prin zero a acestor forl e nu coincide.13 se reprczinlii un releu de cmeut cuntinuu folosil în mod obişnuit în instalatiile de automatizare.~rm. trednd prin zero Oli de cîte ori lrece prin zero şi cun'nlul din bohinailll releului (la o frecvenţă a curenlului de 50 Hz. Spi rii în scurtcircuit pentru rcducerea vibratiilor armă i urli tlnui eledro magnet. CÎnd curentul depăşeşte valoarea curentului de lucru.<lll de ten - siune. l{ed uc Nea vibratiilor armiitllrii se explicil flsifel: d>t! oriIă c!lrenjilor ind uşi in acea~tă spidi. Releu electro11l<lgne! i<:cu fnlitoare: af!!lă!llrâ 1 .<. fig. Relee fempori:ale. 12-14).l'fO. Aceasla provoacă o vibraţie a 'lrllJătnrii. fl l1 xul magnet ic care trece pri n 1. maximiile SllU minimale.. Releele de lip electromagnei ic. sînt folosite mult atit la protectia instalatiilor electrice. 12 · 12. eledromagnetitt'. ~c constru ies c din Laic.188 con sl rui('~c ELt.con. 5 ..ct . cit şi la auto· mai:zarea IOL Pentru exemplificare..re bobin3.'7L1ltalii lisupru R[111il! urÎi nu mlli trece prin I. & born~'~ COMac '. in curenl aILcrnativ. F iecare wn ii a pol ului pro uce cite o fort ? de atradie aSllpr<l arm. io r la de airacţ i e fl. La releele.. nJllslruile Gl relee de tensiune sau de curenl.us ali acţiU\l(' imtantaue-e.sornicărie ) Înlre anllaturâ şi contactdc releu lui (fig.. Ca !lrmare.tt=ă ro:. care produce 1111 biziit. aceste pir-sI. de lu~r~: li _ lJolJlnaJc (releul "..0n<l tIl c his. 7 _ oorndc bolJ!naj l')()r . <lşeZllldu · se În pre· lungirea capetelor circuitului m<lgne tic fix (li nia tras<ltă punctal).. cu pune În functiune mecanismul de ceawr- . . j~f vibratii ie sînt as!)el r eduse.CTROTEHNICA G~"'ERALA (Jiu oţel masiv.lff'I"Om"'f!nelUlu\.m de tempol'izare (mccanbm de cea. pentru a m iqora pierderile in fier.::onjst.a:."or de lu<::rC!. forţa trece prin zero de 100 ori pe ~ecu ndă).ţ"«rc (pateU. Pe acc!a~i principiu s~ conslmiesc ş i releele maximale sali minimall' de tensiune.. arc ant9. HeJeeJ(' descrise mai ..

btu'·Q.sediulle: /1 . Olax imak lO 3U minim:tic.APARAT.)Qblnil: ~ - "oma!'\.onlnclt:lor de lul. PI' acest prim:ipîu ~e bazează construirea rcleelor de cu re nt sau de It!lIsiulIC.'ru (1. iar după a) Fiq. uH'canÎsm ul de ~au ddch idcreu <. 1 _ l.vedere: mi ez' ! ~ "~.. De obiet. su b acţiunea rcsorlului .'i.lHC 189 ceasornicărie efc ducazăin<"llÎdc ' n' u l rc('l'l"cn nnui <lt'! l1 lll it tilUP (reglabil).. nicărie S. lemporizarea In ar('!'!t rdt:c arc IOf Ilumai Il"! atra.r:erca armiHurii..ilrt': it . revenirea contactelor in poziţ i e nonna!i"I.\J eLl:CT. 12· 13. tcmporizate-. do:o lucru.datiile de Illllomati7. armă t ura .R cînd este e1ibl'r:llfl.. lIelee (»I!clromagnetice de cur"ltl con tinuu ioJosiie in insl. răci ll dll-f (~ inslantaneu..

:HNIGA GENERALA HeleuI electromagnetic temporizat c~te folosit şi pentru n transmite el! <lnumitrl intirziere ('om('n z il~ unor relee cu [lcliune instantanee. Se intîn:ie .TI::"ilerii ~au descrcşlnji flux.e indilzil indij'l'Gl.. 12-Hi. - rc:"u acllu.c Î {'are i-u {lat.d e l'C releele pot fi : CII iuciHzirc dire cLă .UI! cnzJ'(~lcul~cnumeşte~ircJcu de timp. ea se incQyoaie.'llsiuoe constantă: releul de timp îşi inchide sau işi deschide contactele II ('u intîrziere şi transmite mai departe (CII ncrustă intirziere) (OlUanrla relcnlui cu a c ţiu n e instantant!C. (Ia COllcctarca sau de('one<"tarca releului). l\\c .190 ELECT. Principiul tcmporlziirii acjiuilii rcleelor instantanee: R.~ E. Fig. r11\'entlllui ch i.ilHt mai s us. R('lcelc termic\' (fig.ia {iu.talul) e"te Înc?ib:ÎUi. pot ( uucţio n a a tit in cureut conlinuu. in~tIUIltu><:". străl. t !' l~lporjzarea I'eleclor elt·clrom:J." i~ dibl'l'llrea armăturii.eu inri:\b.a {! aturii il1!'g<lle a două md<lk diferitr.)stre! fie al"> . Cind lamn biml'talieu (himr.'lI L a!l('J'iloliL în curent ('ontiJHlH.I]je:1 C'Sll' ine{tll.'mtanee inch id cirCllitul bobinei releului de (imp R~.J:Hul~1 (le curent (fig.lI'(> trebuie ~upravcghcat. cind bimelalul {'~ lr indil. nt'!t"t·I~· kmporizfll' fau de timp. Cind .cit direct prin trecere:. Releu lempori zat. a). Din acest pun ct de Ye. rontacLele (/ al~~ releului R J cu acţiunc inst.ire indircctă. dl:'onn:ce _ prin dil..> aceşti curenţi se opune t'au7..RO'l'J.:. alimenLÎnd-o cu lf..ul mt. n<~:::>ten> (. in r. ('it ~i în CII f\.u' pri'J lama himt!lul (fig.1. 12·15.l!'. !1."\~ r!. con s lruite dupa printipiul eleclromagndi(' .:-. Ne/ee termÎce .ului magneti(. funcţia· nin pe Jal. ionnntă prin lipirea fi două hmcle r!în nwtu le rlif"rit('.16. 12.traluri de m"tal se lungesC' diferit. prin intermediuL un('Î rl'zi~l\:. i n arest ~('op (fig.:.gllelir prodns ti t.ului prin miez).prin lilicl. 12·1 .două !. . 12-16) ('on\in o l:In)ă JJimdnlică 1. 12-13). ~e poate rr-a\iza ~j pe baza curcllţilor inchhi intr-un tub <le ('llpru (nl<lllbl pc miezul JJobinci) la varia!.glIl'li('{>. Lama billw!. R • Fi. ~!eu ~v. folosite la iust:tla\ik' HutomaLizan' . b) . cînd bimetn lul esl.Îlft CII ajllLnr111 clltt'!liului !'Icctric Cil n' trebuie Supq\'('g:ht'at.:-. Ro.llnn' CI'1t.np.elcC'k termiCe "' Înt I'f' lec maxim:df' de l:urI'nl. încălzite cu "jntorul eurenlului ('Icctric {'. Potrivit regu lii lui Leuz. Ilu.

nMele de luuu : j - "cz1stcn\~ de Ineâh:. 11I\ \!Cpt.' lu un' delS:ljatll.·lru.' numcş t c <curen! ltulllin.-.: fi re· gla tll p e r~l~u ~.scări pe cnrc sinI Ulorcale In. 12·16. \". Curclllui "orui na! al rd('u[ui c~lc nr:t rc(..!.lctclc d" lucru ~au prin sch!mIHlft" n:zis t e n ţei ci" h. sau prin acţiune:1 <lh'ecfă .ln<.'ITiilaL mai $11:>.> cc es t\'" rl10nl a t releu!.)." rezi SlNl t .1 '" "p:uatului In C..h-e.iunca 0. Helcclc L{' rmicc sint folosi Le pt'lltr u a asigur<1 proiectia in sl:ll<1ţ iilo r l']t!ctricc cunLra suprasan:ÎniJo r. oi releului. (lupă lIll !imp care d('pill<1~ d(' rnarim('a SIlIHflsarejllÎ" :1*a CUJll s-a .u c.:.. (1 (' î"dJzir e ~e llIkşllrc.'" lucra la lIll cur('n! etlnl cu \J.' se fac~' dup:" un . nH\H'5t~).'::1""".APARATAJ ELECTRIC 191 curen lul depăşeşte o anumit ă limit{t lama ~e in co\'o<lie atit incit dcsch ide (~au Închide) contactele de lucru 2 ale.2-1 Ulii c"lorii ole mlcli.rc· PO:IIC li trecut priJl rl"ll' u şi [a tare rd ~ ut inca nu lu<:re:lJ.6. releul Lran~ mi te comant1a dupa uu timp cu atiL mai mic.~ 1).lJlUnlit timp .~lrir~ (!ln~. Re.\ şi c"ut. r ~klll s.i c hi:n dal. tIc trehuie să cOHlandt" dl.lrt :1rii Într<' lam" binlcta!ic. ~!lU furt"nt de lucru .) prin 5chitu). \'ul("J~re" cun:lIlului de lucru PU:1!l' n ~i ('II rl'gl:ll:i ( p o'lle fi filcut::. rc[('rle termice nu ac(io!l rază la şoe uri It· (It.'Ill plu la curenlii dt' pornire ai lIlotoarclor). 0 .D. ci la cun'n!-i ne lungă dur:ILă ("arc sint mai mari (h'd! o <1nu.! !nie.. Dt'onrl'ce incăltiH'<l larnt'ki bimet.. .. releului.. 1 b) fig. rc" 'JUu l reper in fala unei ..dic.t p c rclcu sali ~~t/! c'~al <'u cuantu! nomilI. :u!uclrHl rl'pHul la di~'i1. Cun'ntul mn:lm c.. Relee termice : a _ cu hlc r. olme\al: ! ~ c..' prnrtic p rin dCjlla . Prin contactele sale dC' lucru.!lare" eUfeJltului dc lucro Se be.'nl!>nre :l curcnluJut (le luefl! C..:>'lzeştt" mal ... _2 (ne/evI cald) .H(' })Olll<.e ( iulll zecimal" (de ohic<·j de In O.~('nsc5 lilllitt'h' dl~ incă lz ire "c!I1l ÎS{'.i c~ Hku l . St· Ilu"'l·~b \":1[O:lr(" reglal!'.ital. :l~ tf('1 inrit.r .-. Ce:l !lI:. o _ eu !ncAllire lnd~Iă: 1 _ Ja'l>i!.I o"ren curell [uiti! dr lucru ~.7 diu cUfelllul IwmJn:l1 al )'l'lcului.ldre dire.' :1 dql.\1 a l relelllui.'con\'c!arca in:. Clll"("Ht Ik scurL:i (Juratii (rit' (·:-.y. inclilzirt'n insLalal..mită \'a loare regl ată la 1'.7 IllSt:llUII. i - butO" de rC"'en!:-e. in :l("('~L timp..j nmrc .· 5:ll! tn.. cu cît curentu l care trece pri n releu esle IlwÎ mare (deoarece bimctalu l se Înci'il:t:e şte ( 'U atit mai rrpede cu cît curcutul este mai mare).id si.tal a ţi" I. curentul tHC~ prin Tl'[eu ti lli P lI~li". Ilw[ milr..

Tn1reruptoart • tolreruptoarclc :-:inl apara te care io('h id sa u desc hid circuitele clee· t r ice sub s~rcînă.'. . Cea maj grea silua(ic Iknlru în treru pl or <lp:.i între· rupea' (îig. şi care prin rotire in jurul articulaţiei poate fi introdusă in conlac:lul fix F (liS_ 12·17.C! mob!!.O a circu itului pt' cnre ('ste montat inlrcfuploruJ (circuitu l este ~i d lnchis). Acest iei de contact se mai numeşte contact culil sau pirghie (fig.. 12·!i. contactoarc. Acest conlan. a).II .sllh forma uncl tijc mobiie M. separatoare.. 12-17. 12· 19). şa cum se arată principial in figura 12·17.mOl unei lamt' mobile M. c şi fig.l. cind eontadde mobile siut de pă rtntc de ('ele fixe. intrcruptorul este deschis. Ciud contpctclc mobile si nt aduse în eonUlct CI1 cele fixe.sub iorma unei Ira\'erse mobik 1\1r. lace o dubl.'\<!" _ e<:>n1(l.s truc\ir. un intJ't'l'up tor c onţine unul sau mai multe contacle fixe şi mobile.. care articuleatii in punctul . rupLaare. adicii circuitele care ~ int străbătute de curenţ i electrici . a).c: n . b _ co ntact cu du~!:l Intrerupere. ton. COlltrolere. . APARATE DE CONECT ARE Aparalele de conectare s int următoare le: întrcruploare. In eSCllţil. :l conlacldOf lnl fcrupăloare]or. comutatoare. 12· 18 şi fig. Princ ipiul II . \ljă . _ COnlaCl cuţ. întreruptorul este înehis şi in ft lul acesta se a~igură continui tatea electric.rl. (!t-oarec(' a c eş tiD pot fi foarte mari în raporl cu curenlul normal dt: sarcină al circuitu lui. prize de curent cu fi şe . 12·24) etc. conlaciele mobile ale unui Ît1lreruptor se poi realiza.192 ELECTROTEHNICA GE rlER ALA 4. c eont3cl cu mObU~ : F eont$.! contacte i ixe F (fj~. a. care ţJrin deplasare poate fi introdusă Imf·un con· I"ct fix F (12 -17. iar circu itu l r('~rc rti\' r~Lc întrerupt (d C'~chi s)_ Con:slruc1iv.) <l b) c} l'ig.sub fo. Intre ruperea unui circuit II A .l"\' atunci cind d trehuie St\ Îll lr('rHp ă curC'n\ii de s("urteirc llit. . care pr in rid icaTe poale ii pusă in con\ilc\ cu dau.: . . după eum se vede. 12·23) . in mai multe feluri: .

stingerea arcului la tensiuni !-.'le şi. tntrc\'lIploarek pot fi ncau[oma!c (mallua lc ) ~nu a/1[(jIllI1!e.rup (pentru un intrcruptor trifazill) este puterea daUi de expresiu: (12. Celf' mn.folosirea unOl" dispo7. [3.ste În soţ ită de O:Ipariţia acculu i electric intre contactele fixe cele mobile al!~ intreruplorului.desfaccrea contactelor rll viteză mare.irea lui sti depăşească limilele admise rl!~ norme.a de rupere. 12~18. fădlldu~le inutilizabile eu timpul. C~lpacilatea de rupere a unui intreruptor este curentul maxim pc care il poate intrerupe in t1"el"uptom\ la o tensiune dati'i şi un cos cp cI:!t.lrate elerlrice. eunoaştNea ace8:or mnrimÎ est.r ELECTRIC 193 sub saccină r. rie direct. conec~ tare au (după STAS :>53-68) fr('c venţe de conectare dc la 150 pin.rernptorul (HHI aparatul). Puterea de rupere '<-. arcul electric distruge contaclele. orice up:. 'in general. pc seama energiei muşchilor omului. şi anume: .să ltueşoreze durata arcului. E le si nt folosite nUlIl3i la joasă tensiune şi se mont. FreClien 10 de CQ/lce/are ("~tc Il Il m3 rul de acţionii ri admi~e In t r~ o oră (priutr-o action:lre se inţelege o inch idere !i i o dl'schidcre a contactelor).lIr/: n1111 de rllpere lrupeste ce] mai mare curent pc care il poate intre ~ rupe intre-cuptorul la tensÎunra Ilomin:.E lecll"Otehnlc a s:cnc ralA .elor. fi. A{~ C5t fel de intreruptoarc s înt de tipul indi cat 111 figura 12~18 .ll:'i. De aceea. (. a) IntreruptoarcJc nCliutoma. caracterizate printr~o scrie de mărimi indic.e utilă pentru a putea folosi in mod raţional Îlltrerup~ toarele (sau apara(t>le respectiv(').ează pe un tablou. b).iLivc de sliJlgece a arcului. La aparatele de joa~ă L ensiune nu se lii:! putfnea de rupere. sint.hiderc H' face numai manual.APARATA. ffirii e<l În!'iil7. şi d in acest lUoli\" sc numesc intreruploare cu pirghie. imporlantc dil1trt· aceste mă­ şi !"imi siut : Tellsiunea ll(jminaM L"n estr cea mai mare tensiUIw standardizahi pentru care a fost cons truit şi la c::trc poate fi folos it int.i i ellrell!i nwri lJeresiiii măsuri !'pt'Cîale r:lre.te suu manual e s int intreruptoarele a căror Inchidere şj dcsc. Curt/llul Iwminat 1" e~tc curentul cf'1 mai mare care poate lrece prin intreruptor (sal i aparat) timp llclimitnl. Arcul se stinge cu atît mai greu. Iutrel'uptoarl. a Întreruptornlui. construcţia contactelor Întreruplorului dev ine foarte complicată deoarece prin temperatura l:a ridicată. fie in spatele tabloului (fig. Aparatele de. In aceste cazuri (curent şi tensiune mari).6) Ea se măsoară In l\fVA. 12+18.lte in eataloa~ sau În norme'. numite dispo7. fie in faţa tabloulu i (fig. rămînînd in bună stare (le func~ !ionarc. care s(' aşază in jnrul (·ontact. ti capacitale. fie pril1tr~o Lran~misie tU pirghii.ith'c spedaJe. cu cit tensiunea ş i curentul sînt mai mari. .1 la 3000 arţioniiri pc arii. n).

61'1 la cos ?=O.!..e inLI'f'fUpLoare s int C'onstrllilC' (dup:[ STA~ 2'125-67) mouopoIare. [H .4[1I la ('OS 9--". -----~'" ..rIlie. . 1e =0. 25.l. (iO şi 100 . SI.1 ros 9=\ ş i Ic =O.J .. iar //1 cure. . GO. Acesl.. 12. 600 ş i 1000 .ollSt!'Uet ÎÎle moderne. de 10.nt allel'll(lIip I~ = O:6J" la Cil =:180 \" l t=O.--.=500 Y.hiderc a con1actelor.9< ELECTRO'rEHNrCA GE~ALA L~ c. 3:)0..)1' l e =0....' ift"rill' t('n ~jtl ni [Il al in trerup - tl f·m.7 . pe ntru Il m!iri \"Îlt'zu cle des('.<"l auxiliar (fi ~ .!e intrl'ruptorului) ..lulu[: ti _ tt!lp Lablou1u. formînd lin pachet (dt' ull de ş i nume. l e= 0. 380 ş i :JOO V in {.-lJ"J a) o) monhLl In $pa- PiR"_ 12-18. Ufllc CII I'd(>: in fUrI'nl (o/lli qllU !:I [1.5JN la cos 9=0. .)·114-67 intreruptoarele pa chet se eontruÎ('sc pe ntru tensiuni d(' 250. penlru tensi ll lle-<l llomÎn:thi rit· 500 Y ş i currn\i nominali de 25 . se ad~\Ugă un ('onl:.i nuu şi p('nlJ'u {·u~lIli numinal... Conform STAS . lnlrcrup to<lre cu pirghie: Q ~ monta' In ['alti labl.. 100. fig.s uprapu se-. bipolare !.llr~nt a llernativ şi 25U ş i 500 \' În curent cont. Ia cos 9 = 1 la (.. Jntrc m ptornl pa cheL esle lin alt L de intrerllpla!' lH'allLomaL la r<ln~ ip pj(' selc mobile alt~ eontactt> ]or sînt montate pt' 1111 nx izolallt iar picself' Fi)\(' liint prill se intre Illai mu!tf' plfiei izolato3n' .3 l e la cos rp=0.1D) II-gat prinLr-\1n resort l' <It' cu! itul principal.\..75 1'1 11 ['.. (<lparilalca de rupCI"(' l e in raport CI! CUT('lllUl nominal tO:lI'e!or ('Il pir.ti. CII contact auxiliar."11 = JOO V le=O. llHreruptor CII plrQhie. 200.\. 12.7. Capacitatea de rllpcl"C a acestor inlrl'ruptoan' I's lf' de I C= /N 1.3U trip!)]:)!'('.19. = 250 V.

ensiLLnp jonc ă 5i rolu l <le lkda nşat or). sC'hidcren Întrt]"uptorului.:ln' loate act'~\f' Ir('1 tipuri Llt· relee llUllHli dadi prin ci se conectează la r('le:] (fig.Jf.u·a construcJid întrerupLorliJui.:.ul HJl şi releul . pnc/lflwlic ..\! l.1 prolet\i.\ces lt' 1"('1('(' 0111 dr('pt ~ eop ~:i comande d . chiar după ce Î ncetează ac~iUBea dr inc.li .lp. rdcch: pot ('[e{'[u:] deblocarea dispozitivului de z:l\' orÎrc fie direct (fig. Releele folosite pentru a comanda deschiu{"("ca automat:~ a inlr('rup torului sint: relee maxim:lle de curent..1rI~ ('~t (' montat Lntrel"Uplorul apar regimuri ano!"male tle funq:ionaJ't'. elecll'ic .iUI!t' . O datii Înt!his. Mlh .hiderf a ÎlltTt'fUPlorului : dnd s(' dă ("omauda de deschidere. Dc!l[OCtll"t>3 dispozitivului de zăvurîre se poate [aCt' \·oil (fic mişdnd in sens in\'('l"s pirghia Hl!I volanul de aeţ.PARATA.(.iouare.1Sl! tcn:. Inlrerupăloarele milomal(' sint inlrcruptotlrele ('a rc pot fi deschise . 12-22.. sub ac\illlldi r('lec lor. 12~20. relee l. Simultan (:u (nhCarN1 d(' inchi<lert a contactelor Intrerup l orului esLe armat::oi un resort (resortul este intins sau c_ omprimat). !II> jO. lIlaxim[lle de CUI"('jlt RM :.('l"lll ice RT.ltă. lntrc· ruploare/l. fie apăsînd JlP Ull bnt()ll special pentru desrhid('f'clI intreruptofllilli) sau automat. ('lt'ctron1:lgnelirc. b./l. Între· fl1plorul rămîne bloca t in aCt'asl[i pozitic. 12-23). St' (l cblocheazu cJispl'Izitiv ul de zih orîrt :}i . fî ţ!. In Cigurll l::!-~O întrtruptoan·lt~ I sint fig1l rate in po. fig. Se men\ionctlzi'i ('. rcl~e di recte.lullci dnd in circuitul P(' .lc(îullea rcsorlului amintit lllai sus. in mod mccalli<'. fie indire.i Cll reI. rclr-cl(' s iut cuprins<.) Rel<.i\()I"\I1 J.' ~jnl ziiyorÎlI' de z. Ull LnLreruptor . care pol ac..iunc tcmpnril. 111 [i". Intreruptorul poate fi inchis sau deschis cu ajutorul unui dispozitiv .wtomat sub comanda relecloT.. Schellwk c)('rlrill' :\l(' intn'J"uplo:u'clor automate ~int' de asemenea [O<l r le Y2ri. eLI ac\iun(' ins tantanee ~au cu acţ.prin eJc.. in figura 12-20. La Înll'\!JLIptoarele automate de joasă tensiuJIt'. prin intermediul ullor pirghii acjjoll3U! de arllliHur.or. dkllorită un. 12 ~20. .ct.ermi('(' ş i relee minîmn le_ de Icnsillllc (de mulLe ori rclcul minimal de !.lc\iOllal IIwlw(11 .jion8 mecânic li supra ză ­ vO lului J \ RJI ş i RT s iul în a~'esi t·M. In ultimele douJ cnzuri comonoa se dă prin apăsare pe un butoll.zilia deschis. in ::'·]1('r31. chiar in conştrucţia inheruptonllui. alimenl"t prin COJltnctd~ de lucru ale n ·lcel or (fig. b S(' <Iii SclH'1l1H tie principi\1 a unui Îuln·ruplor auto!nul ('.lor directe). 12-21 .prin aef com primat. releele (i n general relee secundare) sint moutate in ..1 mobiirl il H'lccJor (cazul rclc<.ll'e :l1"f" ÎJI plus releu minimal de lt'miulH' şi care ('~tc rolo~it 1.printr-o pirghie sau un voiau dr ar!ionare (fig. prin iutermediul Uilui t'lecLromagnel nl1mit şi declan şa l. (1 ~C' di\ schemn (·lc ctrică de prinrip iu il unui Intreruplor automat el1 relee maxim :1le de rUfenl şi cu relee tel'lnire folosit la joasă tcmiu/l(' la pro tecţia liniilor elt't-trit"{. .'l1l":l 1::!-20. 12-29). la înaltă t~nşillnc. sint prc\"ăzute cu rel.) moloarC'lor clcrlriet. contactele î!ltrerllpLOfUlui Se' dc sdlid cu O \. b) IIIl lIIolor ('le-dric.li di~pozitiY de ză­ vo rirt' sau ziivor. .ctroma~nct. l11trC?l"l1ptoarclc.ilt>z'-i mare. motor electric. a).f E LECTRTC b).

F n RT 1 bl Fig. D _ de<.1n<>. l'I' lcul lş. o sînl parcurse de curentul din circuit (.sÎnt relee primare). RU 1 R ""= Q @" " R' J ~ . tenslW'l e .! ill ectrolum\(: : RU _ releu minim al d e. 5 _ contacte d e bloca re normal deschJs.I. ma xln13.i lrage ins tantaneu arm:'itura. I L• "t' 1 ..t relcului. mQto:arelor: J _ pem ru pr<. 1n mod asemi'lnatOl'.>'ecţ\a linlilor ele<:tr\<.11l11şat OI' : R l'(':'IQrt . Uueori int rl'fuplorul e ~le prevăzut şi ('U un .rt'Q int. Schemele de prinCJplU ale conslruc lîeî II relor au toma te. t> _ pomlru prot eCţi a taetel . Cînd curentul prin releu! electromagnetic RAi deplişcşlc o anumită valoare reglată pe relcu şi numitii curentul de 11I(f1I sall de ae/ionore :. trage zii.)toruJul. releul RT din figura 12-20. C\"l - şi func!ionilrii întrerupl o.e ale !mrer". II _ I .rupH' rulUI in poziţIa InchiS: 3 _ el"meJ~!uJ de In~ll. 1 _ tavor. lmt"e!"uptorulul : R.ît curentul prin releu estE' mai mare dl'dt \'aloare~1 reglată.e . dnd curenlul prin releul termic d epă!?c ş t e valoarea reglată. releul trage zăvorul 1 după un timp cu atit mtli scurt cu c. de C'Uren t : RT _ r . !2-20.lxlre al rcl~ ull.. :leCl1 Fla. TI _ traJluonnator de "ur"n\ .ll terrllj{o : ~ _ bJlTI lltalul r<:-:eulul tcnnk . la rindul ('i.. I .196 ELECTROT~liNICA GENERALA RT din rigura 12-20.lY/ _ releu clcctromaJ:n etlc.ro. • tOlI. 1 _ pIesă pent ru rc.\'orul 1 şi intrcruptorul se dE'schide sub acţi unen J'csorlului R. b cs lt! conectat prin in termediul un ui trnnsformator de curent TI (este un releu secundar).

u·. iar releul nu este pus wb tensiunc. reea ce uşurea1. dcszăvorăşte În!rcfuptonr l). .'i <. arcul dc-ctric este..sl rd de intreruploaTc se folosesc la j OH!':ă te-us. b conţine in plus uu re leu minimal de tensiune (primar şi dirett).fmătură.ă mult stingl'rl'2 lui (dacii arcul esle in curent <llll'rr.1 esle .. stingerea arcului se face În aer liber. paie. care permite ză"orirea intreruptorului numai dacă armătura releu lui eslt~ iltrasă. csle. Tn aceste c3wrL bobilll. fnt reruploru! are contacte de rupere care se inchid i naintea şi se se deschid in urma conlactelor pr înci. dacii tensiunea rE'\('I. La aceste intreruptoare. a). lntreruptoru l din figura. 12-20.wf şi l"t'fra ("L. c!eilsuprtl contactelor. In partea de sus. numit declanşator (fig.al iv). intrerllptoarc cu expansină. .7 (]n .J EJ. are uneori.'reul eled rir. protejind astfel contactele princi. c~tc izolal intr-o cameră dinLr.~ Iins mai uşor. poate deschide ÎntrerupLorul ..'le pen tru suflaj magnetic se leagil în serie cu contactele derllpere .nu permite inchiderea şi :âivorirea intreru ptorul ui decit d acă tensiunea la reţea este normnHi <Ia manc"fU Ut· inchiden' :1 Întreruptorului se Închid "Întii contaclele de blocarc . Dispozitivul acesta pentru stingerea arCu· lui po!. Arcul ele<:lric Se' formeazll acci inlre cont:Jclele de ru pere. un nUlnflr care arală cnreJllul nominal al aparatului şi de litera 1\1 s au L după ("um intreruplorul esle construit llcntm protee. in! rrrtrptoarc in ulei.el:. \ce. Sub acliunea acestui cimp magnelic. in acest fel de~clliden'a Înheruptorului poate fi comandală de la distanţă.de rcgull'i 0. 12-22. fiecare din ac~sj~ camere. înspre nle rior.·orirea int rl'rtIptol"u luÎ in p oziţia in chis).u:uri releul lşi "lihl'rNlz5 :mnb l nra.de dispozilh' d(' . U m~o r:' In inlf. 12-29) fum'ţia d€ rd eu minimal de tensiune o illdeplilll·ş!f'. atunci cind este atrnsi'i. De exemplu. izolate Intre ele. limitii . 12~20 . Pentru ca .iutlc ill curenl co ntinuu sau în curcnt aH("rnatiY. La noi in ţară ~I e s int simbolizate prin DITA urmat de.ruptorul dac:i in t imp ul rUllcţion i\rii tensiunea retelei di~p2rc ~all s (..pale contra uw rii.amnă : disjundor trifazat in aer pentru 1 000 am peri. a drui a. impiedicind <l!>lfel :â! ..jrlă Ilun:cie. 1n multe cawri ( fig. DITA 1 000 )J Îns<. releul llu-şi alrag<' armă tura şi )nl'nţine zăvorul tras. nm' . un ~'Ti"o\a r format din o serie de lamele de cupru.ecţia motoarelor {'lec- .5uîlaj m3gne l ic~. fieran: {'o!ilad.a stingt:r~3 arcului. prin efe<:lul forlelor electrOlna~netice.deschide intrt". lungit şi 2sl l.un material il.ste Illrli mică decit 0.ECTRlC 197 elecLl'omagnet n.In' ul dl nu ~{' intind1i ÎJltre taze şi sft provoace astfel un srurtcjr(' llit. intreruptoarele autonlate poL fi intrerupfonr!' în aer. 1I1llnită camerei de stingere. Jmreruptoarc in aer. care apa re la desl'hiuert:a cont actelor.:ld~ ~lIb o ~1nUlnit 5. tn Celui acest:! releul minimal de tensiune asigur:l următoarea fundionare a intr<'fuptorului: . După medinl de stingere al ~If('ului dcdric. Pen lr u a Î!l\"ori7.'rionJ1 aceslor c. intreruptoa rr ('\1 aer t'omprîm"t ~i inlreflrpfoarc cu autoformare de gaze. impins. chiar eleclrom<!gnetul (le act/on.9 Un sau lipseşte. La curenli mai mari. {·onstruit pentru il fi folof illa prot.(în aceste c. este div izat prin aceste lameJe illlr·o !~rie de <lrcuri scurte. la rindul ei.APARATA.Jl'C al intreruptorului.ţia motoarclor sau a liniilor.unere se produce un cimp magnetic cu aj utorul unor bobille parcurse de curen tii care tr('c prin con tactele fnt reruptor uJuÎ. . (normal deschise).

UIL relclI minim.wrea arcului d('rldc:.lIlui dc ~ .). Îlltruu lltonre i n n lrÎ .1 l>llp wt'st(' redală. ln treruplor automa t in aer Af'. fie ..Îl! spatt'l!' tabloul ilor sali in ÎnlC'rjoru! celulelor (v. Ek ~e eo nstruicse Cll \'olnm marc cle ulei (cu ulei mult) S:lll {"Il \"0111111 rt'dus {le ulei (C II ulei putin) . / '" BO _ ____ --'?c7 '----__ ----.Ul cu următO'lrf'lc.ric.lI). eli praf. fiind mOIJtate pc Lal)louri fie: în f:. Cînd l~slc mOlltol P(' tablou. Schema elce .scurlcircuite ş. :t cărei construcţie dt'pinue Ul! lUediul extf' rÎor (lot· 11 ~ ('at. 1n1. . Îu cazul utilizârii lui san:iuă. relee: trei rele.Bucureşti.\T 200.iI 11(.1 instalaţii c1cclrkc fi. {'iI orice aparat f'1f'c1. tel1siune. trică.:aze explozi\'c etc.orul.NI:.o un':! cu ulei cal"(' p~l\' un blln izolnn l şi ro.\. Ullll'd. lnll"l'l"uptoarl'li' in 1I1l"i ~ iJlt montalf" înlr.\. trei relee termice (cu bimet. dar numaÎ in rurl'nl alternati\'.e maximale de curcnl. -. [a proteqia motoarelOI" (1. este prc\"ii7. _pr. 1n figura 11-21 este pn'zt'lllat un in t rcJ'uptor aulomat În <Jer pentru 200 A ş i 500 V (Afin 200) produs al fabric ii Electroaparataj.ixt'.198 ELECTROTEHNICA Gl:.RALA Ac(:s L aparat S-<J construit I<J fabrica Electro:lparataj . întrerupt. etl . cu act iulle insl:tntance .1'erllptoan?l(· in aer ~t' rol(t~l'S{' 1<1 in~t a l!lpilt! ele-ctrice f.a tahloului.21. a :lccslui aparat." J I /. 12. electromagnelic. clectroma~netice. tensiune minimă) . c Fig. în fi. illai jos..c d(' Îooltă lellsiune. Acc~lt~ iolren1pto<1l"\' se folosesc llU 1110 i 1<. este inchis intr-o ear("asă.vorize<lzii ~I iu!.). şi / / tric~.ll ura 11-22.

bornele de la cilpi1tul superior al izolaioarelor care sînt legate electric cu contactele 5 fixe de la capătul infer ior. 12-23. O dat~ cu inchiderea J 9 2 / . capacul 2 care sustiue şase izola toare de trecere 3. /2 Fig.10are ('U II I~i mult.· îixate cu şuruburile 4.\RAT.'\. contac tele mobile 6 sint montale pe o traversii conductoare. Schem<l electric. de înilJl~ jen~iun~ (6 kV). prin in termediul mecanismului cu pîrghii 7. . pentru 6 kV (IU ·6)..AP.\\T 200. in fiecare compartîo o R S T I 1 I Fig. prin conductoare de cupru care trec prin interiorul lzolatoareior.±teriaI izo!ant (cuvo:! este fm părlită prin pereli despărţit ori în trei compartimente. pentru protectia mo \oareloL A 8 c ment aşezindu · se contactele un"i Îilze). câpluşitil cu m. acţionatii cu ajutorul volanului 9.lltti J\.. 12·22.J ELECTR1C 1ntrerlll. Intrerup tor trifazllt cu ulei lllUI!. In figura 12 ·23 este reprezentată schematic constructia unui inlreruptor lrifazat cu ulei mult. a intreruplofl. Elemen tele componente principale ale acestui fnlreruplor sint: cuva met alică J.

Aceste gaze răcesc arcul şi 11 sting. Illtreruptorul 0:" ulei I'uliu .l camere de stingere. La deschiderea conlactel or 1-2 apa re arctJ l eleciric. care poale.se poi aprinde in contact cu aerul.ie."umalir(').şi de 350 l>tVA la 10 kV. faţă de un lnlrerupior cu ulei mu lt.ă şi niş te arcur i 8. sub acţiun ea căro ra se execll l~ mi şcarea la deschiderea contactelor. .Cr:li(lv~ se COllştrtJiesc llrmă(oa ­ Tele t ipuri de Înireruploare cu ulei putin. de uEde gazele sint e vacuate în atmos feră . de 2()1) J\\V i\ la 6 kV . Comlrllrli\' . la curenţi nominali de 200. şi alcool. Tolod a tă . Pentru tensiuni şi puleri de rupere ma i mllfi se rnonlea7. IUP-IO. Expansina estc un am{'~tc(' de apă. inlrerup.I07. cu alte cuv inie dadi satleal!a de a!!r de sub capac este prea mică. I n ţara noastră. la Îl1 trepr in.ELECTROT!.ic allxiiară ~peciaEt pentru producere:l acrlllui comprimat.ca urmare inc\'[le sii se exercite aSllpr.e o bul!i de g.1 000 A ~i puteri de fllpere de 200 MVA.e pro duse prin acţ iunea arcul ui ciedric asupra uteiul ui. apar ~rcur i electrice. iar intreruptorul fan.!fwl este stins repere. (l şi 10 kV.)i PO<1tr. ex!. De aceea. Întrcruptoare cu cxpausină _ Pentru il n·aliza :J\'3ntajell' inlrernploa Telo!' ctl ulei puţin. Actsla produr. In acest caz. . se poate produce crăpa rea cuvei. carc n ll ardc şi nu produce explozi i.L c arcul p în ă ('Înd îl stinge_ illtreruptoarcle eu ::Icr comprimat se contru icsc pînă la lensiuni de 400 k\". bula de g:l. Dacă nivelul ulei ului este pJe~ ridicat.IOl . fi ecare fază este î ntrefilpt~ prin doua contacte (rupere dublă) . Cuva i ntre ruplarului se umpl e cu ulei pînă la un anumit niveL Robi ne t ul 12 permite luarea probelor de ulei de I~ iundul cuvei.:/:e se ridică Ia ~uprafa(a uleiului. In întreruptoarele cu ulei mull .ledroputere.1.\ la 3 kV.1eiuluL După cum reiese din fi~urf~.1Ze care compri mă nerul din camera .ieşind la s up rafaţă . tni{l'ruplonll de\·ine mu!! mai putin \·oluminos şi mai sigur in prkinta exploziilor şi incendiilor. Dacii Îniiljimea de ul ei deasupra conlac telor este prea midi. fi folosi t la tensiunile de 3. atunci cînd este ridicat u n ziî\'or din broasca 10 a întreruptorului (broasca bloche<!1. f Jl jurul fiecărui arc se formează bule de ga7. Du pii stingerea arcu lui. suflînd asup ra arntlui eledl'ir in momentul d(. 6 sint închise). Inlrer uploare1e Cll IIlei mlllt se construiesc pentru te nsiuni nominale pinii la 25 kV. :lccslc în t reruptoarc a li dezayantajul că Jlcccsilil o jn s Lalnţ. peninl controll!l periodic al u. greutatea uleiului poate fi redusii pina la de 25 ori: prin aceasta.derea "F. ş. el lib erea ză o serie de d eschideri. uleiul e5te folosi! numa i ta mediu de stingere a arcului.. Pentru ind-a la ţii lc mai miCI. prin plăcile i7. La deschiderea coutactelor sub sarcină) ad ic~ atunci ci1ld colll:Jcte1e sîn! străb a ­ t u te de curen t) . pe măsură ce contactul !nobil 2 se rididi.t oarc!e e l! aer comprimat f o losesc ca mediu de' stingere al arcului aCl'll1 compri mat care . îlltreruptoarc {'u acr comprimat (inherupto:ll'C pm.RA LĂ contactelor se a rmea7.! arcului un pu ternic suîlaj lraJls\·ersal de ulei da(oril~ căruia . fa un in:reruptor ('.sa se :lprindă. Pulerea de rup ere a acestor l n trc. ga zele fierbinţi nu se răcesc su fici en t *i . deoarece şocul de presiune care se manifestii la aparitia bl!lelor de gaze în jurul arc urilor electrice nu este suficien t amorlizat de sal teaua de aer.~fhjd{'rii ('ontaddor.5 axul de ac!ionare f f În pozitia în care cont~cţele principale 5. In figura 12-24 este reprezenta! lUl întrerupto! irifaz~t cu ulei putIn (IUP.ruptoare es ie de 100 MV. în acest caz se ap r inde şi uleiul din t avi!.glkcrinii. uleiu l sen'eşte ~tÎt ca mediu de sţingere il arcullli eli şi ca mediu izola nI. inLre ruptoa relc cu expallsill ă sint asem iilliitoare celor ('li ulci putill. IUP<~5. se rOI1-struicsc inLrenlptoare ('lt expallsi nă.0la nle 1.u Idei pulin. lUP-IlO. pentru curen ţ i llominali pÎnil Iii 1000 A. cyitînd lll Să uleiul care totll. şi .:HNXCA GE~<O. lungeşte ~i ră c t'::.

tllttoarc ('u arc". ~d l.n umai după ce. mult(' gaze car(' .:.zl'(Izil . EI se folo:-r:ştt' atil in j otl~:1 t('n~jLlIi('. HtJnlanţ d e general oare de f!i.lZe Si! tI. . b.APARATAJ ELECTRiC 201 întrerU)ltoarc ('u autoformarc de !Jaze. 12·24 .i'i). ciupi'! un (lllmilr O[\l'(' ('(lre cIe funrţionJri (ti rea 150). ccea ce rt'prcz. in iun lt:1 tellsilln{' pentru a H'Ollt. wh actiunea an'ului. Separatoare Separalorlll :II'C O l'om trt1{'1ic de obicei a.'. St'paratur uI JIU are !Hlle1'(" dt' rllpl'l't' şi d(' aceea ('\ JIU H' ma ~ ll('\T('az:i nirioda lă in salTinil.şi trehui!' Înlotuitt!.intă un neajuns in cadrul illsta~ laţiilol' mici.. mam'\Te etc.ra de " arc .('Illi\. ~c con!Ctruicsc intreruploarc la care ('amN:'! de stingcre este unei ~::i_~~. Illirerup!of Irifazat cu ulei pulin (lUp·IO): pd" crun. cx{'culinQ un suflaj ampra arcului. an'lIl electric {'tiri' Hpare intre conta('tc .).'>. cilpluşită CU ~ub~tallţe ~pec ial c (r~:. -~ -~ " " !~::Jun". in prcaJnhil.sch is (in trerupt) ('Il ajulorul intrCTtlplorllJIli. il ~tillg. Evident. l'll d ('o~ dJin'a că ('1 nu arc niciodalii cnrcm:ă dll j)roteC:\Îe .:.u pirgltil'.'clată peulnt diff'rite ~copuri (reparal. A~ treI de in lrNuptoan' ~e ('omtnli('~r pcntru t('n~iuni pinit la 10 kV ş i puteri do:! l'llJwrc tie 200 i\1\':\. cir('uitul a fo~t (]<. Pentru li elim ina nectl:.Lrcină..itutea staţii de aer comprima t. 'i ~l'lng:eTc Fig. mai ale~. J __ E--ti-.-ini.c in llIod yjzihil dt> sllb tt'll~itln{' O instalalk oarf('3rc r:iril s.ii. nth acţiullea arculu'i.-~k. l'aJ'C~ trebuie dt>('olH. ~ ticlă organ i că) .a a Întrt'ruptorului manual c. In eai: coutral' (descJlizlnd separatoJ'uJ sub ~[ffdll.. a('e~le ~ubstautc Jll'odur fomi!. EI tn'buir deschis .lu! : b _ vcd".

n- turibllA. t('. se intindt. ! _ cunto. Separa lor tripol3r de 6 kV. 12-25. prodllclild un scurlcircuit la burcle staţiei sau postului de transl"ormart~ . La unele aparak de jO. Separator de pulere: 1 _ cont. Separa/arul de pufu.!. J Fig. Separatorul de pulere este un separator ale dlrui contacte sini echipate cu.llsiuJl. cum stnt cele În ('onstrucţie anli(Jeflagront:i. un dispOl':iti\" penlru stingerea arcului produs de curenli egali cel mult cu curentul nominal (cu substanje generatoare de gaze) de aceea separatorul de pulere poale inul'rupe curenti mai mici sau egali cu curentuşi curenţi Fig.separ-atorul u l.a jutorul LLlH!i maneh' prin int('nn~diI11 ullui sistem (II' pîrgJ1ÎÎ.. La joasu. sep:lrtl lorul iudrpliut'şte :.lsă Lelldull('. la 10 kV p1nl'i la 200 A) unde folosirea UIHI! Înlreruplor penlru intreruperea circuitului sub sarCÎflii şi a unui separator penlru intreruperea vizibilă a circuitului este nee<:ollomÎcă. 11:<: 3 _ l:OlltA'" mutlll (CUIII) .:CTf!OT1:1{l\. se cons truiesc sepilraloare de putere sau separatoare de sarcină.."..Z J slţurantA dispOzitiv pentru lIol1. Scparatoarek sint aet ionale cu aju toru l unei pJ'~jin i Îzolalllc sau CII .~e"I mobU sere. In figura 12-25 ~slc reprc_zcnlal lin sc pa r~l lor tripolar de 6 kV. Pentru ÎflsÎala\iile do(! putere micii (tensiuni pinii.i se poall' sări la faze ll' vecine. 12 -26.202 EI.tor. 4 _ bom". :.Ş .e. 1 _ Izolfl. cu acţiuni foarte dă­ unătoare (separatorul şi harcJI' pot fi distnlsc).i funcţi:l de il1\"eI"501'*.u: PQntru acţionar".J. drept sep:u·aLor st' utilizeaza ÎntreJ'uptorul cu pirghie.'!CA GEN"ERALĂ lHl se stinge.. . areulul : ("uţit) al .

pe contacLul mobil (pe l"llţit. tip e!cdrom. pe.rie şi. Coarnele preiau afnl! e!('("t.: mell\ione'l7. separaJorul poate inlocui t u succes lnfrcrup iorul . şi Loma 5. construcţia sC'lH'rnatidi fiind rcpreze. So. clar.'ii butoanele de c omandă normal deschise (de exemplu butonul 1 fig.. Coarnele UliUl se!1:1nllor sinL uOllfl piese de for mă specială (fig. Game pentru stingerea arcului electric : .stc lH::ce::.il .>~ (luTIgUa) mentul sUn ge.intrerup jn ioane btllJe conditii curent ii de scurtcircuit.i:i siguranţe fu zi bile (fig.ar să M: (1(:a oarecare capaeHale. Ilullwi atit timp dL se.i arm5tllra. astfel Incit "c sbhill"-..după cum ~e ştie .lţj". spre deosebire de intre~up­ lor.J. iar a doua. scurkircuite) .orului. fie rupere ~{'paratoarrIoL în tan~ ~cop contactele separatorului sint preYăzute. 12-26) care . e. hobina 1 a l'kctromag'J1etuhri r~h' pu:-ft ~uh lt'miul)c şi elcclromagnelul.e tln eireuit inehis intre Lorna . carc este fixat un contac\. cele folos ite in industria pelroliferll)..1]Ja~..! arc:.ură mobilă.ntată in figura 12-28. atrii~. şi anume cOlltadoare mecanice. Pentru :\ simpli rica şi mai mult apar:Jlajul montat in exLeri or pe stîlpi (la ekri\'aliiJe din liniile de 6 kV. Pentr u înt reruperea curenlilor mHi mui decît curen tul nominal (suprasarcin!. jnchide cODt ndrie contact.!.l"-\. El cOl1\i rH' Ull tltc\.romagDct 1 cu o ::mn ftt. Prin aceasta..ldorul e~te U)l :lpam l de eoneC"t are care În("hide un circuit electric sub acţiunea Hu('i ('0111(-11 Zi (linaf<trii . I>rfi nal i! b m<. 12-27).wuetlc. . la post mile de transformare rurale ~i la fjg. simplificînd şi ieftinind inslalajia respectidl. e! rămîne Îm'his llull1:1i :tI it UrnI' riL :"1' (!XCITilă această rornandă (la încetarea comenzii l"olltaclorul se (kSel1id(') . mollil 2_ Cînd armătura este alrasă. pt:in fonna şi poziţia lor. una fIin piese fiind fixată pe eonladul fix al separatorului.2chif>'·. în serie cu separa loru! UE' pUlere se monlea7. carc stâ i11rlli:-.. Pentru înc hiderea COl1lar! ului ~(: . IUllO'CSC ar" cui eledrie ş i il ~ting. cu eounl(' . tn [du! aC'c~ta ~c poatc înln'rupe fără pcricol curcntul de mers în gol <II tram:fonn<lloru!ui. Conlaclorul crl mai des folosit este dt. . I n acest mod . l~idicînd ..1 pozlţ!a c ulu!: 2 _ a arCl>lu l iniţlala pfJY.i jW hutonul I .ndll-::. care esle un contact "normal d . apasă pc bulon>/!. Con tac10are i ruptoare Cont:..) ." APARATAJ ELECTRiC 20J lui nominal). 12·28) sin t şi ele COl\\actoare. 12-27.. contactul mobil 2 vine in contact cu contactul fi x 3.

gr:jtar dill lamch~ metalice).romagnetul unui resort sau numai acţiunea greutăţii proprii) . D eschi{lel"l':l aparaLului se poa. Bobina de .> închi" chiar şi după rc a ÎnCetat acţiunea dispozitinilui de acţionare. 1n ta ra noas tr.l pe hutOlltlJ 1.>:<Î {·U relee termice. le oparatf' il1s{'riate nl ~ i ~HranVI fllzibiJ('.'zcntat în igul":l 12-20.(·. astfcl il1 ciL ronhlctoful poate Înt.ele principale alo.or Cll relee Jll----iiki). . In cele mai multe cazuri. L2-28. carc-rămÎn. conLadol"tllui pot fi prcv:hul.I (' (ionare ţ: c(lutac"LOI"ului lire şi un J"( jl de releu minima! de tensiune..in ar ) !l O '::""2UO A) şi în ulei (2. c1ccf:.ll11mirea (le nw!uclOarc rll rcfr>r.. folo sind astfel u ('()m~IHla . contaclorul rămîne Închis JUlmai atît timp cît bobina sa de acţionare este parcursă de curenl.lectromag:nct ~rt::ei n'lcc krmi.llormal UC.J.32 .>. c:)rc sînt I acţionate solidar ('li contaclele principale. ~Înt. Hloe-c olll:ldcJc electromagnelic. in·uiL.(· rll dispozil ive pe ntru stingerea Mcului (sufl<lj magndÎ(·..00 A). 250şi400A. ~ c deschid. . fie automat.' RT.O.SCllisc se În chid. În gCllcral conlacloarde sc .:-t. Il1trl'prindcr~a _ «Ekrtroajl.ensiuni pînă la :SUOV. aparalu Brfu (contact. fit' în mod ' -oit api"isi ud pc bulonul O (ronlact no rm al Îllchi~) . butonili 1 este contactul de lucrll al unui releu denumit releu d~ comandă.. ca ~i Ul! În t rt'ruptor.":lti\.100. la inchiderea routaal . AstfeJ. spre deosl'bire de intrerupta!". Pentru ca apar:ltul să slpu inchis chiar după ce nu se mai a pas. 16U.1. Fig. Ia t. de ~('H1!lalizare ~i de :llltom:lt!za!'e.comandă..c .rcrupe . ilIoc-contactele pot f j util contade normal d~schi"e. Prir eliberează ar mătura şi conlactorul se deschide (sub acţiunea ..u"-$l curent al.prin deschidcrl'a conlacLelor de lucru aIe i"l'Il'elor L~rmit"1.inu. în care caz sînt cunosrute suL d{..a cL normal uesc his (d(> )"('\În('re) al cOEtactorului. pelltru curent eont. curentul prin hobină se intrerupe. Conladorul este prevăzut În general şi cu o serie de contacte auxiliare ( bloc-con t acte). Contact.e de conl :s!-o:l-n''.204 ELEC TROTEHNrc.arca c!erlr01l1agnetlllu i dt~ ac(io!wrt>.arataj~ execu{. ACf' .]relc :wtomate.' sub sarcină. electric.:lsocia. te rcaliza Întreru pînd alimen t.\ contactoarde se fahrică după STAS 4479-G7 penli"'u {" uJ"cnjj ele G. 10.'. foarte neCe~ar(' În SehE'lllt'k (il. cuprind rei relee C. În ('onsccillţ~. 03. hlor-tonLarLe!r. GENERALA degetul de pe butonul 1. conta ctele acestlli buton s ~nL ~llntâL(' de U11 cOut. prt. înlocuieşc În multe cazuri inLn'rupl:o. cleei aparatul se d e ~ ("'llide rÎud teusiunea reţelei scad e ~ub 0.. cit i şi rontarte normal inchise .~i prolc"lia motoardor ek(:lri<.7 din tensiunea nominal:"!. Contactor iar tele normal ÎnellÎs. .}i a::-trel de t~puri perfccţionat.·tor11Jui.

biul! la realizarea Sl'hc'mr. formal dintr-un rOIltactoT hl care $-:1 udi\ugat un bloc de relc. Con LadoarcJc pot fi comandate foarle comod . .relC'C termice Penlru fUlietionarc in . de ohicd tU Iljllloru ! re lcelor de eomandil..ţlunca (IDei comt'nzi dillar~\r:i.)i de la di~Lantă.\C.lol' de aulomatizare n instal:. 1 I '-.\ APARATAl ELF. fiU (ll0rul t'sle 1111 'Iparat de conedare carc c!<' sdl idc "ll ""Tircuit ek'1'll'ÎC sub (l<"..\C-4 pt~ntru cur('ut altrrnati\" şi DC-L DC .21 DC-3.0. Ele :<. meu!illindu-I deschis numai atit timp cit (\llr('QZă :1('Nlstii COllHlIHIă.l\ iilor.. b se prt' zintfi un cont. 12-:.sla!ii maglll"Uce". ill figura 12-30. tn acest uHim C'flZ . Contactor automat Iri poJar iJl ulei DITU 25: R. I "" I " 1 . 12·29.aetor CII rclee cu hmc ţi c de intreruptor. contaeloarelc se monLcază Împrcun:1 \:U l"elC'elc de eomalldă pc patlouri..U']" S-:lU :\C-I. alcătuind a"a~ Ilumilcle . ' 8/ F -~ i~ 1 ~.t'flz:"t foarte.e termice. coma nd in d deschiderea contactorul ui fă ră Îl1tirzicrc.2AC-:}.: prd. DC-4 şi DC-3 peutru curenl con tinuI!. (1) ~i . COllstru~llt.cTRJC 205 me le asig ur ă pr ote c ţia illsta l a ţî ci împ ot riva scurkircuilelor. (fig..actonr('IC .-. iar ul t imele asig u ră protecţ ia iustaInţiri la suprasarcini de durată.T -.~ /38 I Fig.

denumit comutator ('lI pirghie.(lI\' contactele principale . torul mecanic s(' mai intîlncşte cu funcţiuuea de limit.~:crnOTEHNICA GENER. 12-31. a) sint de oLicciill tre. iar cind esle deschis (cu c uţitele In pozi\ic orizontală). Coniac\oare AC-3 : a eontact. Iingă comandă contacte Hormal inchise. comutatoarele stea-triunghi.O~ cu relee. 12·30. b).ei rabotezcctc.tpHratullli se deschid. Comutatoare Comutatoarele (fig. destiu<lt.-u. IimitatoruJ de c urs ă este apăsat.or : b _ contae\. cind este Închis pc poziţia de jos. Comutatoarde cele mai des folosite sînt comutatonrele yoltmdrice. fig. comutatoard!' inyersoare şi control('T('I . pe normal deschise (după necesiUljile schemei de de cursă) . in pr<lclic:t.206 E[. Astfel. şi contacte: in care eslt! utilizat Jimitalorul . comandîlld oprirea instalaţiei·. cu deosebirea că la alragcrea :1rmăturii c1ccll'omaguctului de 3CPOI}.c penLru lnodifieue3 succesivă a conexiunilor Într-o schemă electrică . e~ le Închis pe contactele de sus (12-31.aLor de cursi! a diferite utilaje: dnd este depftşită cursa vreunei piese (pod rulant. 11-2R). atunci dncJ comutatorul. rup- a} Fig. • De obicei limitatoarele de curd au. alimentează de la reţea receptorul B. intrerupe orice alimentare.rup toare manuale de cu IDai multe poziţii.Ă Rllploarclc sînt construite În mod asemănător ClI eonl:Jct ()ilrek. el alimentează de la reţeaua trifazată receptorul A. iş i deschide eontaetelt". Oulo311ele de cOmandă cu eonbtcl:c norul al Închise sîn t fuploare ffircanic(' (de exelJlphl (1 .. e.). . masa ur. construcţie specială.

\ \. v fig. tn are st l'az. ale unor circuite. Comutator cu pirghie.a-lrilll1f!hi (STAS 2738-G9) pennilt' () ~fhil!lban' ('()Hl(l!lii a co t)~ ".1118 B~ . aşa cum se arată în figura 12-32.llgllr \'olLmeLru se. H'ţ('-ki . legat. APARATAJ !eLECTRIC 207 Comuta/oml I!o/{meiric permite conecLarea unni singur volLmdru pe rind ÎQirc diferile jJllllcte. Sch('m~ ele<l uilui cQm u tator volt me tric.1 ("olltnde 1 ş i 2. A o !- - .l arăta .\1. In felul a('e~ta . pot măsura pe rînd tcn.ilJlIilor rcccptoarelor lrifalnfC' (Iiu st(::l În triunghi ~ accasUi schimbarI' de cOllexiu/Ji este folositii practie la pornin':l Illotoarrlor a~jllcrOllc Irifazal:c in sell r trircl1it pellLru a putea redllCl' ('lIrelltul de porrdre (:lşa nUll se Y. comutatorul are o !>l'ril' de born!. 12-31. Comll!(f /owf s1r.. la hamel/' yoltlllelnlllli ~i dou:! contacte ahtn{'cMoari' .l/e r±J D) .' legale 1:\ [aH'I" ş i In 1ll~lltruJ du tl. lnate două cîte două. iri că 12-32.] " 6 C a) Fig./tlpl e J şi 2. CI1 un :ti.. deplasabile simul tan [ll'in roLirea lU1('i man('[(' ('<Il" fac contact electric înlre borne ŞI canL.siuuile de fazii şi Jemiullile de linie ai<' unei relele trifazale.

Rotind tamburul fn ace!a~i sens. O. se trece succesiv prin poziţiil e O. XIV). Schimbarea conexiunilor slea-triunghi. Cind euţîtele comulalorului sîni ridicate. Y (s tea).Hro. Comutatorul descris mai sus afe dezavantajul că trecerea din po:. 12-33. moloru l po rneşte cu UII curent de pornire mic. la aparatele moderflt' ~e ~'o mandi'i aut o mat :ii Irr CE'I('<I inversă.itia s tea i n pozi - Ua triunghi dureazli mult. In acest ultim caz. se c0l1s1ru:esc r'Jmuta · toare stea-triunghi speciale. de Ia conexiunea triunghi la conexiun ea st ea. întrerupt).. Acest comutator are trei pozijii marcate cu semnale: O (oprit.. Pentru înlăturarea acestui dezava ntaj. Y• . Y i:Jc. pozitie in care molorul funct ioneaz ă in mod no rma!. fa zele ma ta-u!ui sini legate [n triunghi.for yW Fig. Drept comutator stea-triunghi se poate folosi comutatorul cu pirghie reprezentat în figura 12-31. la comanda unui releu dc ti mp sau a unui releu de (l! rent. X ~ Y z / ~ Comltf. (triunghi). in monlajul indicat în figura 12-33. fazele molorului s1n! legate în stea. molorul nu este alimentat de la retea. cu aj utorul unu! comutator cu pirghie.ontadoare. atu nci r i nu !ar rin a motorului a scAzut cU cc] puţin Va ori faţă dc sarcina nomin n lă.'08 ELECTROTJ. A 8 / \. trec(!rea de la poziţia ste a la pozitia triun ghi se realizează automat. r ('('n ce fa re . care au contactele mo ntate pe un tambur rare se role tr. . cu ajutorul unor e. Cind comutatorul este Inchis In jos.l. in aces t caz.1. In prezent se construiesc şi comutatoarf' ~ te a -triuilgh i automate.'1CA GENERALA in Cap. Apoi comutatorul se tnchide În sus.

k.. Schimbarea succe· lunii fazel or la un molor Irifalat cu ajutorul unui comulator. schimbarea sensului de rotaţie al motorulni. k. In figura 12-34 este reprezt'l1t.APARATAJ ELEC'TIUC 2<)9 ca.J k z A J. Ia sarcini mai mici motorul să functioneze cu conexiune in stea.. pe scurt. > J .. k"lncflis Fig.·1 1 - f-- '- (0 8 sau C '/ A 8 . Comul«. Acestea sinL comutatoare cu scheme complexe.k ctesctlis. motorul are sens de rotaţie invers. după {'um ~e arată in figura 12-35. . care se inchid sau se deschid prin 14 EleClro\ehnlea g~ne"al.ntă sc. [2-35.. Contra/ere. Comutatoru[ inversor realiza! cu douii contacioare. Se iau măsuri care sii faeă impo.. Fig. cu un factor de putere mai bun decît în cazul conexiunii în triunghi.. bării conexiunilor la un motOI" t rifazat cu ajutorul unui comutator tripolar. 1.:3 ale contat'torului k. ceea ce determin1\. motorul are un sens de rotaţie.azat. r. [2 ·34. Aceste comutatoare se constrlJieşc deseori ca şi comutatoarele cu pirghii tripolare ~au bipolare. de regla j sau de comandă. în scopul de a-i inversa sensul de mers.~ • k' . ale cootaC"torului J/.lorul inversor sau. iar cînd se inchid contactele k. 11.<>ibilă închiderea simultană a ambelor contactoarc. inversorul serveşle la ~chÎmbarea conexiunilor la reţea ale unui motor trif.:1. utîlizate in circuite de pornire. bornele sint legate la reţea in ordinea A CB.. invcrsoarele ~e realizează cu ajutorul a d ouă contaetoare. Cind se Închid COD bcf1>lc 1.1t. "2. .hema schim~ C 8 A [ '/ 11 '/ " " A 8 c ~ " . • k-!. In cazul comellzilor automate. Cind comutatorul este inchis in p oziţia 1. Controlerul are Ull număr mai more de poziţii şi de contacte fixe 1. • J _ . bornele 'motorului sînt legate la reţea in ordinea ABC. iar cind comntatorul este Închis iu poziţia 2.

fie printr-un tablou in Cilre p r Îlllr-u cruce (sau un punct) SI<: indică con· fac tele Inchise Iii o anumita potilie <1 coniroleru]ui (fi~. J pi ese de COmAc.axul camelor. u) sau pri n in lermediul unor ca mc aşez ate pc un ax (. 4 _ p Irghie de ac\lonaJ'~ Il conU>.ontllcI fix : 2 . O) - II I I I I I : 1 I II t I : I :Il :l II I 1I" 1 II 1 I I I I I ~ \) II I 1 I I I I ! I I I I : .!mtarell conexiunilor efectua te de un controler: .scl1 ema d cs fa~ura\A Fig. 2~ b Fig. a).ta mbur. .lI ea me. 1 . b)' O~apf~ ogi:i=~ : 1' 76 5'1 32 1 0 12 3 4567 I I I I 1 ( I 01 )11 I I I ( 1 (1 ( I I I ( 01 . 12 ·.seJor ciI' coniac ! de pc tambur (fig. fi g.1 11 bornelor Je!!ate Iti {'oulaelel!.' le pvale (acr Uri eonholer se reprezintil /ie pri n reprezenlllTei! d esfii ş ural.j 1 1 I : 1 I I 1 I I I I I . pc rare sint aşc7. Coll iroler: <1 _ ~l.)6. 5 _ reson.c.e'uluJ .act 3 (ro nlrok'r tU t ambur.\ tambur: ! _ <. R t'Jlre1.on l roler C. I 1 '1 . fi g. b). 12-:n. 12-36. 12-37. I I 1 1 1 i'l I : :f : l il: : 1 I :1 l~ gj l ~ i. Cone:du nlle pc {'<IrI.! ! ! :1: b) " ca me lor : ti _ tabl"ul contactelor a) " .Ct: 1 _ c a mA : 3 .' fix e şi Il pie. 1~ -37.ţ'1l11tl.210 ELECTROTE'H1'i"ICA CENERALA int erme dil1l Il u ui tambu r 2. :lL e O scrie ele pj e~e de cont. 5 .!! /) _ "" cllmc. 12-36.

tele li:>:!') no tate de exempl u 1. 10. 3. sa u d o u ă instalalii mob ilt" permit. -1.in d . ea nu are tensiune .or i dt. .37. priza cu fiş. Cînd arubcl(' i ll~ta l aţii s int mobile. ă conectarea pri n sim pl a introdu('t>f(' ti: un ol' piese. ea are deci tcn siune. g. in mod Il ornwl. de coula cl asamblate într~lIn ('Ol'p Il umit 1'i şii. în conserÎnţ l:i. In figura 12~ 38 esle rcprC'ZE'nta lă o priză ru fi ş ă cap~ulată în fOlltU. !('gore la pămînt tre buie să se i nch i dă inaintea conlactelor principale (prin care circ u lă curentul) ş i sii se desch i dă in urma lor.zli apara ta jul foloi. ll. bornele CI şi C stIl! În con Iac! cu doua piese de contact It ga te impreumi. acest aparataj. J.i Contralerele sînt folosite la por::ire a. cele doua piese de contact iiind tn legilturii elect r ică: re zu1Lă cil pe poz iţia O sîni II duse in contact bornele 1 şi :1 ale eontrolerului. * In acellt caz. 6. 5. şi C sîn t tn contact. li. plilllt' Ştc e ne rgia e l ectrică de la rdea . 4" . e!. Ptixa de curent cu fi ş/l PrjzOl de curent cu fi şă ts lt' u n oparnt de conecta re. Pe pozitill 0 11 cOlllrolerului Ixlrna 1 vine in con tact cu o pi~ dt' conlact scurtă a lamburului. pe pozi tiile . A " A. de<:i pc aces te pozitii C. born .ATAJ' ELECTRIC 21I de conlacl SCUrll!.. in alte pi('~c de contact asamblate in alt corp. d('~ till[l l a lega d o u ă inst ill:l\ii de tlrll't' . Pritdc c u fi ş ă se eonstru it' sc pentru tcmiunÎ pină la 500 V ş i curent de 6. 7 stinga.u . (~ XOC \llia capsulatA In tonUi) .t se ma i n u meş ti! ş i conedor. poduri rul. ci nd fişa e ~ te scoa~ă din priză . Uneori pl'izel(' i._. sonde acţ i ona te dt>d l'i(". .).1 5.i it la instalaţiile inte rioa re din clădiri industriale şi de locnit. A~ . J . 'l în contact de asemenea cu o alti. Aparataj mărun t o categorie di s ti nctă de apara la j electric o formca. . :.. t tramnlie. lucru marcat cu o stelu\a in reprezentarea din iigura 12-37. ctt. macaral!'. Prizn de curen l cu fi şă decluear. Fişa este orga n ul can!.:.te. 25 şi 60 A.coned a n'u şi df'con('t'l:J l'Ca lor. TII mod analog se citesc şi celelalte conexiuni efectuate de control"r: de (':>. Priză de curent cu fişă • Ve zi ci1pitQlul XXI I. pentru circuitele de iluminat şi de utili zări casn ice ale energiei clcet rict. Priza este organul terminal al unei rc\c.emplu . şi 1. CI' C. b.APAR. numită priză. op rir(.iÎ nt prevăzuL!:: ş i cu ronta{'t s uplimentar de lega re la păm în t a anumitor părţi din in st a~ laţie. introdus in priza . d tl' ori est c ncvoie .le eledriC'c . lucru de asem enea indicat prin stelute pe iigllra 12. Fig. lo<. contactul dt. troli i. piesă Con\roleru l MC O serie de borne ~legale la contac.!. î ll h'r~<Il"\' a ~'l'll ~ ld u i d~ I1l c r~ la reglajul v itezei motoarelor d if{~ritel o r ut ilnj. li na fixă şi alta mo bil ă . 12-38.omotiyc eleclrice.

.] (p1'i. D e asemenea ("sl. J2-40. aparent (pe tel1l'uiaIă) ~au pc curenţi tabl ou . J 2-39. etanş.. Il. ca exemplu . ex('cuţie an ti- Aceste aparate sini construi te pentru il pl."n specific deosebit prczin t ă de asemenea aparatele in utilizal!' în locurile cu pericol de explozie.. Comutajor cll!llpiinii. in ~"e<:"lje .isie la supra presiunea int erioară care ia naştere şi . Iu această grupă Întră Întrcruptoare. la care inchi(]c!"e.lie să re 7. unei încăperi). lextile.. 10 sau 25 A.lideflagrantă). In a[arii de tipul de Inlreruptor rotativ. cunoscui tiplll de n cOllllltator cumpunii (Cig.în plus . 12---10).j aparent. anticlcflagnmt. In funcţie de condiţiile mediului unde funcţio ne :lZă . l't'Zistcnt la călrlură ele.um sInt· ~ tI110~ fer. aparalajul poate fi prevăzut pentru a fi montat îngropat (sub tencuială). se construie şte pentru tensiun i pînă la 500 V şi ' de 6.. Fig. Apa ral aj antidellllgrant df'flag-rantă.212 ELECTROTEHNlCA GENERALA denumit a p arataj mărunt.oa se.să . conform STAS 2000-68. car · olsa lo r trebl. comutatoare.lseul:1xea) a Haei pirghii . 1.1 Illinelor griwl. pel rolifere etc. din cauta apari ţi e i II nui arc dectric (produs la deschiderea contactelor). D upă mooul cum este montat. aspectul unui illlrel'Up[or ~au comutalor roLaliv (comutatontl are mai multe poziiii decit intreruptorul şi n(" aceea poate fi folosit la (: onccta rea pc rînd a mai multor lămpi ale.[ .lşi! In interiorul carcaselor. parent. In figura 12 -3~) ~e amUi. acest aparataj poale fi construi t ca aparataj nOTmal. lntrerllptor (sau comu!<llur) ru!ativ pe n tru 6 A 250 V (pen tru montaj . c.~i deschiderea se fac prin impingerca înlr~o parte sau În alt. în execuţie antid eflag-rantă . fişe pentru prizc etc.ltea fi folosite in medi i care cont in amestecuri de gaze ex plozibi Ie. se foloseş. unele s ecţii ale Întreprinderilor chimice..te şi tipul basculanl.b. La o eventualii explozie prodl.1. pentrn m()lll~. prize. Fig.

Aparallil conţi!lc 1) serie de borne de Irecere J (:u d\J11~ piese speciale 2.ibă· tulii de cureni.!!i!!e contac.1. RT). diferenl iindl.lp3ratulUL Pentru a demOll~lra slmpll1ate".. bohina de actionarI" IC ~i hloc·crJl1!.moului) şi imprelln'i sînt Înc. schema declricii pri!lcipială de monlaj (a accluia~i apar. sau litere. Astfel.CTlHC 213 'nu trans mită explozia în mediul înconjuriitor din e x terior.j denumită .apartin aceluiaşi orgOlIl vor fj nota il' cu acee<lşi liter.i ele fomand ate III ali 1\3 l . C~rcas" este lflOllt~tă pe o saniI" pentru il fi uşor transportatii -şi esie pr"\'. toate elem\. pentru cablul de semll11 lizllre (illtr<lrea de cabl u asigura et~nşare<l pătrunderii c.. ă " dif~ri(e)or lui ele.1cielc :lC 'Şi le.3!w ale ap~riliu)ui ~mlll .de blocaje elc<"tricc şi mecanil'(' caTe împieilidi de<"tuarea unor m~meVfe .. Toate aceste apilrale sîni monta le IH' un pa no u (separatorul fiind monta! tn spatele p..si:. Pelltru C<l ~Chi01lla desf~şufat.hr. i~r relee le RM şi RT au drept toalact de lucr u cfln!adul (RM. (j e~\ .sint plasa il' acolo lmoc esle Tlecesar pentrll ca diferilele circuite şi functiollare8 sdtemei s. acjionare şi coniadorlllui. conladorlll rămîne Închis ch iar dacă se ridicil degeild -eledrică ş i .tric tie fortil şi o intrare 3.fali! de altul incuprin· :sul .Iltt ile inlri"îri penlru ca blul ele<. ca urma re. Schema elecirica reprezelilatii În figtlnl 12.lfcasi'i antidetlagrantii. pozitia realii 3 diferitelo: or. :Inic.1. Aparatele în e X i. Culi~ Ile bome 7 are o intrare (le cablu.4 1. un sC]Jarator.['uţie an tidcflagrantă pOL fi -. Penlru a înc hide contadof uL se apasi'i pe butonul I sau l' (In cazul Comenzii de la dist~n!~): hobina l e a elt. Pe lîngă are:Jsta . fiind Slr.mente componente.JllllllI(!ll lllolOareior dcctrice.i re<lduCerea lor În pOlijia de functiunare!. sc heme la annli7-<1 funcţionării unei insl<ll"jii electrice. ln f el ul acesta se C' vilă a('ddcntele de clrdroeulare şi posibilitatea jJronucerii unei f' xplozii (datorită producerii unui :nc el eclric) cind carcasa este deschisă penlru o revizie pniodicii <le C'x . un complex de .. ~I deCI neciOsilalea unor asi· fel d". penln! cablul . in figura 12·41. Vezi capitolul XXII.f:. o ~chclf(.l!ise Într·o ~an'asii . pe cart. mplll. antidefl.miIMe" c(lllstrucU.i rei~s~ <:it IIIai .: respecte pozitia şi . d.\7. răcite carcasa lo r 'nu este închisă etanş. pentru ac!iollarc. . eontaclOnil C .ulii eu 1111 şurub pentru je~are-a la pămîn!. Pentru a exemp lifica cele arii!:lle m<li sus.l manual!: a separa!orului i1l\·ersor.1 să fie u~or de illterpreiaL e~te absolut netes~r sa se reSpeCH! cu si ricteje o notatiI' cH ma! eliHU a elementelor.s au automat.j pentru comp ~r~jie . R (buton [lentr H rel'e nirea releelor).de alimentare a mo(orului şi o intrare de c.tul: o (laiii cu încll iderea conlac!oruJui se 1nchid şi bloc-contactele sale 2e . siguranţe [uzibile.ntd~ caTe . Aceste aparate inchid inlr-o C<.\ . În fil!ura 12 ·41 sîn! f<'pr ezenta te sc hema blocajele omul POf!1ltor inve r~ ()r pcnlru CI. în.granl.' se află bulaa:]ele de comandă 1 (Inchis)..alte apara.1bJlIlll i in cll\i~ de borlle şi fix ea d cab lul ol.stfel 'Inc ît eforlurile mecanice de iracliune aSlipra cabllllui să IlU se Iransmită 8supra legăturil o r -electrice la borne).. Iclee ele.'ctromag-netului de. Pentru Ilceas{a.anl ide flagrantă 6.. dou~ relt'c elec!rolehnice RT. maneta 5.schemi'! 'des iăşuraiit" pe .ahlu pen tru rablu l de comanda de 1~ dist antă prin btdoalleJ<' l' şi O'. Astfel. un "epara(or inversor . Ii se ara\. un coniactor C electromagnetic (de Reeea aparatl!lui i ~e mai spune "pomilor magnetic.lTIt<llea . 1111 contac tor ..AP"'ltAT:~J ELF.. cu comanda prin butoane (fabric~1 în Republica Socialîst~ România).): un tr<!llsÎormator T penlru alimentarea ci rc uitului de ~:om~lldă ~i de semnalizare )a tensiunea de 24 V. difer itele comenzi si lit prevăzute cu o scrie .!!) care cau(.greşite şi nu permit deschiderea ca rcasei decît dup<'i ce au fost scoase mai înLii de sub Lensiune piesele cafC In (leschi derca carcaşei ar pli lea fi atinse ·cu mîna .\H'. iăril a tine se~tna de.. insii este astfel construită.. incit gazele care năvălesc din interior ~pre e:derior sînt sub temperatura de aprindere a ameslecului explozibi! *. chiar Îu med iu l cn perieol de exploz ie.\i · male de curent RM. trei relee ma.are diiu ltde eleme nle al e unui ararat . den:. prin butoane .l-se prin in di~i numerki. de exemplu .~i 3e.tc ca..

. ~ _::!l =- .. ICA GE:'!ERALA .214 EL-<:CTROTEH. . ..

sepllralorul.ă butoanele l' şi V'..' Itwlal in' se con~truicsc din s irm:i rotund5 sau din pan. răSll. li) . apl'lstnil pe O sau pe O '.glid de nichcl i l1ă. asa mblate în ('ulii d(' J"('zistcn(il ( fig. :l ft'asHt s irmă sau pnn .{· . pentru a pulea r.apasă pe bulonul O. Peutru fi fvnntl un r('()st<ll.APA RATA J ELECTRIC 215 de pe buton.oi reg la r e (('. semnali7. H. Pentru ca III apăSllr ea fie butonu l O' s~ se dcschill .IÎ fn:c\'Clll cU rezi s t\' llţ c meta lice şi . La inchirlerea carcaseÎ.'ită il.l(' -"lnt (' o n~ll"t1itc ('el 1ll. I't'o. pornire.toarcior !5tlU a tlJra ~i l'Î moloarclor) ş i rf'oslah' (1e porllire. pot fi : r('oslil le dt.l ce scparatoru! este bloca t in po· zitia deschis (o datll capacul desfăcut. Deschiderea aparatului se poate face şi automat. iar lampa L. I1co!\lat<..lsls:nl~ din IQntilt. n).islen[t diu fontă: re7. Un <" or i. l'iit. prin functionarea releelor RM .llcs !" -dup ă al o _ bl Fig.ea aparaLc dt: I'('gla l\: ~ il1l J't!os t atelc ('are rolul lor. cuti ile (It· nni~l('lllii s iut asvdatc cu tin coill utntVI' ~au un ('onll"o1('l".'zis t('n (ek me talic!?: se rOlls!ruiesc ~ ~ <Jiu ronl:"1 (rig. 1::!. Capacul carcasei nu poate li des[ilcu[ decit ullp .1c!oruluJ se face \'oit.otalt' elI' rc.:ilie coreda. 12-41): aceast ă punte trebuie m onta tă flenlru a putea coma nda aparatul at unci cînd nu 5t' montea7.ează la distantă Itngă butOllnele l' şi O" închiderea contacloruluî. mai rar.m' asi gură. 12~12. Inchiderea COJll.lpril1Zindu'se. Hcziskn ld. . :. adicll numai după ce ~e deschid!" mal intii contactorul (separatorul nu trebuie manevrat tn sarcin ă). (fiai .i ct' capacul el a fost inc his tn po. trebuie să se scoatli din apa rat pun tea de l e~ă (uri'i bc (fig.glif{\ este infă ş ur:tt ă Il(' lin cadru izola! ~a u pe un l'itilldru de p orţelan. ('onst-nn bll ('lr . Rel. (pentru r('glarea tensiu uii gehcl'u. separalorul poat(' fi deblocat numai dup. Aparall' k' ('cle mai dc s fo losite. a~a cum s·a arătaI. are rolul unui spearalor de izolare. cît şi J"('glarcll viteze i unui motor). 12·42.<lrut"\ ie ('omun:i . lnch ide contaclorul trebuie să se apese pe butonul!? de revenire a releelor. Aparatul are următoarele blocaje: separatorul nu poaie fj manevrat decît dacă 5t' .wTl ir('a . ('II t·t'zisb'lllc H('hidl' .glflre. într-o eOll.e ae d!n tumă. 1n aces t cal.şi R7'.l conlacloru!. prin faplul că 5coate de sub tensi une p[es"le care ar putea fi atinse). /) _ eUlie de retl5 lenţ:li el"mCll\. . prin :H't'NI Şî ('on~lI'lI (' (j(" ntit p.12.

t 1 tri!1ll!3te cu K.:nt c<. 12·43. . la tram .eos late de pornire: a _ """tru m ot. ele nu trebuie să r limină În circuii.oare de cu. rez istellte1e reQstatelur de reglaj ale moloareJl>r stn \ varia te prin scurlcircuilarea diferitelor trepte ale rezistentei reostatului.>are ~. tn funqionarea normală. electrozii sint tieşi . La sflrşit ul r. " JL Uneori. iar variatia rezistentei se obti ne prin ridicarea Sil U coborîrea rezervorului cu lichid sau prin variaţia nivelului lichidului În rezervor. C3 reostate de sarcină pe care debiteaza generatoa rele electrice In timpul incercarilor pentru verificarea C3r3c1erisiicilor lor. 12-43. a a troliilol' miniere. 12-44 . oi Fig. I 2 J Spre inelele mOforu/lJi ~T a . ele au însă delavantajul că In funcjionllre produc vapori de apll şi nec1!si tă o intretinere mai 3lenHi.. R..:rtcircllitat. astfel de situaţii şi se intilnesc la acţi o narea elec trică a sonddor. b).lncrone i:l(!~c. Variatia tezisten\ei se obtine prin scuiund area II trei elec!ro:d melalieJ de O iormă anumiti'i . cei treI electrod sîni sr. uneori. circuilu! rezislt:nlelor e5te deschis: prin rezistente lHl poate circu la curent electric. Schema varinjiei rezistenţei Ulllli reosta!.u rtcircuitatî intre ei prin nişte conlade. " ](2 Fig.. Cînd se tn · chide contactorul K3' rezistenţa pe fază se reduce la R. Cînd toa le COnIactoarele sint deschise. controler ul este separat de . tn schemele automale.. La alte constructii.>n tinuu : b _ pe!ltru mo~<. deoare<:e prin încălzire se distrug. Lichidul folosit eslI' apa sau o solutie de carbonat de sodiu (sodă) În ap~ .!. 12·43. Reostal1!le oe pl>rnir{' sînt dimensionate de obicei pentru il sia sub curent in timp limitat (cît durata pornirH maşinii). maşînilor de extracţie In figura 12·43 sint re prezentate schema electrică a unui reoslaî de pornire pentru un motor de curenl continuu (fig. iar cînd se i nchide con/actorlll KI' reostatul esle in întregime sCt. Reoslalele cu re:dslen jii Jichidă sint folosite ca reostate de pornire la motoarele asin· crone cu inele şi.+ Rt. cu ajutorul contaclelor unei stai ii magnetice. "2 >--il. a) ŞI schema unui r€Ostal de pornire pentru un molor asincron Irifazal cu inele (fig.216 EUcrnOTt:HNICZ\ GENERALĂ reostatcle mari.. reos tatul <lre pe iiecare fa ză rezistenţ ele Rl R:. " " 11 ". aie etc. CII ajutorul coniacloarelor. Reosllltele cu lichid sint ieftine.se scurtcirclli· \ea z~ rezistenta R3 şi reoslalul rămîne pe fiecare fază cu rezistenta R.-. iar la puteri mari <lU dimensiuni reduse în corn · paratie cu reos taiele metalice. R~ montate fn serie şi legate In stea. inlr·un rezervor plin cu un lichid. " -{L . .'Tupul de rezistcnţe. De aceea. Cînd se Inchide conlaclorul K:. Reo~!atele de reglare rlimIn mult timp sub curent şi stnt dimensionate special in acest scop. Cînd se inch ide contac!orul K.lmei de scufundare (cînd rezis te nta are valoarea minimă). oupă curn ~e arală rn figura 12-44. simple. Eleciro:di pot fi scufundali intr· un rezervor comun sau fjecare elec!rod lntr·un rezervor individual.

1<\\'11 _ COntor de <:nergie .. earc p('rmit pun('l"t'a sau scoaterea im:talaOil or de ~\lh tcmiune.aparate de conectare (intn. : TI - !.u inldirii WlI a pledtrii resp('<"lin~..: l'U _ tnm-sfo r matOl' de teTlsi"" e : ::'.o.ri şi pleacă mai mulLe linii. dt şi pledirile. .\1 . Schema de principiu a unui tablou de distribulie.unln\c fu?\_ Cl" .urenl:~.e (' ti ajutorul unor COll ductO:1J'e de cup ru SrlU ahlluiniu. wall m('lre. " ro 00 o ~ Fig. c:.:: şi ph-ciiri se Îac..'10'" e.treruP!Of automll\. numite lillii de intrarI' sau inlrii.Ul~[or>na\or dc:.iri.(\I~ d" ~lbl.. n\lmite b:<n' ('oleetoarc. numite plec.e ('(.:. IP -. .!"ilhk.'l·uptonrC'. 12-15). În consecinţă.'\'r.aparate de măsurat (voltlU('t.. separatoare). 13illein~cle!' . ta puncLul de distribuţie sau postul de distri b u~ie sosl'~e tina sau lIlai multe linii prin care este ndus:i enefhl'Îa electrică. prin care ~c distrihuie cn~ rgja d iferitelor re<'eplOate (fig. . Pe [ieet\re intrare şi plecare sint monlate: .Intrcruptor ~ P~... L:l 3ecS!e h~lr (' si nt legate atît intră ril e . Legfitunl electrică in lrc intrat. in func~je de i1up ort an\. ~'tl"~ : B _ ba:-.ap:u'ate (\(' protcdic. J2·45.."c1 ELECTRIC 217 6. ampermetrc. . F s!.APAR.i.r('.• eullt" tc::m!. conLoar.). " ollmelrc. lA bU. CUTlI DE D1 ST RIlJ UŢIE PrÎn pund st\u post de dis tri b uţie se inţelegc o illsta laţi e care primeşte energic e l ectrică ele la centrala e l ectrică ~au de la o retea de distribuţie şi o di~tribldc la aceeaşj tensiune dirl'l'ÎteJor I'c{"eploarc. o part!' din Hparal:ljul am intit mai ~\lS poate Iip!o.

iC de apanll.eOJl('·Cbre. protceţie sint.li i .(. cuLii CII .lruclia in"tala(iilol' de di~­ de illaJUI tensiune. cum ~int.'I."lurik de trallsfOl'mal"' .ie (sau el!' conexiune').alii k şi pO. din . In fUlltj.It. aparaLajul 1II1lIi pt1lJCl de.~lrib\l!ic pot fi cutii tU bare cole!:loa1\'.i. Uncori lransfol'lllaloal'dc de L(. umezeală. 12-10) ~ all În ('()n~lru r\i(' anLiddlagranfă.in acr ~au În ulei).!lizilldtH'C in mo<1 ~iJJlpJlI ~i repede tflhlOllri tie di~lrihll(it' de joa.'i te])si ~ I)l<·.l ~tru~tie ('ap~\llal[1 (fig.dc exemplu.·\LT .!lsi ulH' pelliru alimeutarea aparatelor (le şi măsur at de rare."NER. eliliile {i(' dj .~<lU in spaţ. numile cut ii de distribu\. a ('IH~rgieî ("I('dri(.218 ELECTROTEHNICA G!'. llumite tablouri tie distribuţ. .LA La puteri mai miri. CELULE DE iN. Tablou c<l)!~u l <l! Je jOirs. 12--16."l.[i I.iile il] U'II\' ('xistă praf.if' . Illontate Inlr-o rdulă ~peciaIă.('n~jun{' in cO . tclor de di~!:rîJ)U\ie trebuie ~ ă fie inchis Fig.: pl(.Lri:\Ic . .ll. l:lhlouriJe d(' dis:lrihu(ie in duclirilc ek locui!". pentru a realiza difrritrk rin'uite de w~ir(' şi . aparalaJlu jll\l1(.dt· ('on\inllt('. tn intreprinut'rilt" indu:-. Aceste ('ulii ~~ pol Î1lIhina inLre el .-jgur. ]'('. ('utii ('Il apal'<lle dt' mii~ur . nllmltă celula de mii5ll- ..u nrC' (C\l pirghii ~all <llllolllutc .'. ('lll ii trrminale de cablu elc..IlJ\C' .l'. Ce- trihu ţie lu lele t:uprin~1 ÎnLr-o conslrucjic prefahricat5 din oţel.\ TENSIU~""E Celillele de inaltă tensillue ~~ foloSt~~(' la eOIl. gaze explozihilr. aparaLajul fI(.'-:IU anliddlngrallt.. în ('ulii cu eOllstrl1C\ie l'ap"ulat:1 (dan~ii) . de proLc(·\. di~trihllti(> ~e mon[('<lzii pe panouri.ic ş i de m5suraL ureesar IW o plecare sau pe (l s()~in~ .:lrt. cutii λhemp t.

tn figura 12-47.1 RU ~ .ate. pentru proiect!:! tn1. a re!eeJor termice 1<T . gazel e produse d!. In lrecnt. cu ~j lr!oru l p frghiei 6: intreruplOru ! (:11 t:lei Illult 7. kmsiune minimii RL : pelllru . b _ cnuc·o: "chema sigur8n\~ iubular1i (\e îna l tă ten· ~iun" 3...~ " . Fig.AI'ARAT A.! func.'\Hill . ul('Î 5..sÎnt aşeza le In C iHcaSa / 2..limenlarea re1e.-a comtnlit prnl. astăzi se folosesc pc scară foarte largă celulele de Înaltă tensiune prefabric. Cdula CIT[lC-u :-.. C8fe se mann-ren8 r idicînd sa li coberÎ n ri r.ru (>xpl(latiirile ]l(>trolifert'.şi a ampernwtru lui A: releele .J E:LECTRIC 2 19 De asemenea cduldc mai pot fi folosite ş i la comanda şi protecţia !"(. ~ IV '. ~ l :llre ~"'Jl 'Ir alcr.elor llla ximalede c urf'llt RM (l'U aC\ionare inslimlanee). Wl'~ratorlll în ulei 4. Celula cnUC-o cllprinJe: hOflielC de inlr. tlltrerllp or Ş I u~a ccltllel eXlsI. Pulerea de rupt'l"r <1 ÎnL. iar amper meirul ÎII c~rcasa 13: ieşirea Jil1 celulă se face prin bornele I r.. celulele se zideau întîi şi se echipau apoi cu lltilajul neccsar.A la ~i kY.::.~ÎI:t e\:<!l'\wle. Cel ulii de inal tii tensiune peii!fl1 sehcm alld. actiona t priI] dispozitivu l IJ şi \'olanul 9. 12·47. . " _ . A'('" 'J ni ni fj "JI . k\ ' :.ilwllii knfilllle ~ all c:) ("(~lllUj de lntran' la \1Il po~l tie transformare ..I!\'n J . o hV. prefabricat electrică. penlru alimenta rea .desclliderea. lralls iormil!oarele de curellt 10. ] . pcnlfll (' ulT'n\i pin::1 la :5. a este reprezentaUi o secţiune schematică a celulei de Înalt ă ten siune de fi kV (CITUC-6) fabricată in ţara noastră.cC'pt03relor deinaltă tensiuni! cum sint.i IIp 21 :-In.:)0 .1ionilre~ intrerupiorului .IISfOflliatofului de tel:si une.q'Ul"~ .eleliJu i J . J-J .rl'l'uplo ru lu i cstt' de '12 .\ . b sc arată schema electrică a a c eleiaşi celule.i\l VA 1. de exemplu. Ea ~t' f()!o~(':')l\' la tomanda şi protrc\ia motoarele!" (1. J . :=J~ ~ I " """0--0"""'" ' 1 .1 (.l bloC"aje de [elul celor aminiite ta p(\rniiont! <l!lt iddlflgr~nt. motorul pentru :Jc~ionar{'a ulIui eompresor sau a unei pompe.lfţ' j : transforrmlorul de tensiune 2.. În figura 12-1/.!- . ..

ia ci IlU esle antideflagr:wUi.220 cu un .~ r---. Constrllr.\ (90 O0 O " I I---Ji06 ") o) FiJ. folosiLc pentru in s tala ţ ii cxterioan~ obişnuite.k ~ill1p lH icată .\Ier!oa rl". ('('lu lele ~inl legate Între ele prin iutermediul har('lol' {·oh. adică nU product' ~cînlci în funcţionare normală. H' folmesc um~ ori cel ule prcfabric:lle ş i la i n~ ll:I ­ laţiile de distrihu ţie de jO:lsu tcn~june .tuare Coif{' ~ inL comUne. incălziril c de regim sint mai nuri decît In apawlcle obiş­ nuite el e...940 ------i . .1. are izola. d(' tt>mÎun('). 12·48.1}i (11' putere lUai miră . pt'ntru com:mdn şi protecţia g('!lcra t ()are!or microcentrull'loT ~all pentru comanda şi protecţ ia motoarelol" de Jlulere illure.ul circuitelor mui puţin imporlalltc. ţ. in ('a se ll10ntt"lză t rnn~forma­ loan'lc de măsurat.i(' CII mai multe> ('(' ]ult'.:. ln figura 12-1S c~ le rcprcuntală scc tiullea schematică a u lI ~ i ("clulcCPIT-6. t n mod asemănător.!iingul" tnlllsformatnr. ti ('ll si- guranţa ml\.tiede calitate mai bună. alteori ('('Iula c!ile construită ~pcdaJ ea eelulă p('111ru m:hura rr<l t('miuuii (il! ael'. CPJT -6 penlru insl:1lalii decuice c.rită. Illtr-u in~talaÎ i{' de rli ~ tribu\. pentru tab lou rile de distribufj{' .':L ~az. Cehsiii pr~iab r kai". . pen/ru 6 kY jSf'c!it!J1C schematica). L'lJO Â . fn cll7. (:0 11 struqia ccln lei es.

urc--. relee. re::!etan\a liniti şi. prin a(' e a~t<l. APARATE PENTnu LIMITAREA DE SCURTCIRCUIT CURENŢILOR Ca aparate pentru limitarea curcll\ilor sint folosite readoarele (bobinele de reaetanţ_ă).I\i (le scurtcircuit mai mici.'. la aparatele cu ulei. iar cORcxi ullile srl se eIeduE'. exploatarea şi Îlltreţim:'l"ea diferitelor aparate trebuie se pnă ~e:lIna de Îustrucţiunile fabriciioT CODslrucloare. punţi de legătură.}. ca urmare. tiguranţe. care lrebuie să fie superioară sau cel puţin cgală cu limitele inferioare indicate in Horme (0.l la 4OcC.~i zdruncinarea Jor.>:e. Fiind ulontate în scrie pc u reţea trifazată.aparatcle lrehuie t ransport ate totdeauna ell grijă.APARATAJ ELECTRIC 221 8.să [ie supus la o serie de \·l'l"iIidiri pentru a prc\'cni posibilitatea unei uliliziiri ~ :l U a unei funcţionări lH"corespunzăloare: astfel se yerificii. c\"itîndu -sc trînUrea . Ele au o rezistenţă activa neglijabilă in eornpant\ie eu reartallţ:l lor inr!ueliv[l.taJatia re~p"'('liYă se poate folosi un apara!aj mai ieftin şi mai simplu. .) ş i starea lor de bml. cablu . micşorează curenţii de scurteircuit. coleetoare etc . eamere de stingere a arcului elc. eare trebuie să fie de cel PUPi] 125 kVjC.. Se măsoară rezistenţa dc izola\ie. bare. . lNTHEŢINERE La moularl!a. :\IONTARE. piistrarea aparulelor lrebuie ~5 se asigure Îlliocuri usca Le şi bine acoperite. fixate pe izolatoarc suport. l'~deulat pen t r u t.5 AlO. şuruburi pentru borue. Rezistenţa activ.ante Îll ill\'esti[. de normele şi de regulamentele in vigoare . In felul acesta se pot realiza economii import.atea dielec-trit{l a uleiului . . c~nform sehemei electricc. să EXPL OATAHE .25 .la JIlontarea tAuni aparat trebuie !o5 Se n'~pede pozi\ia normală dlt funcţionare::! aparatului. siguranţa în exploa tarc creşte . . rea~'torul ilU 3hso:lrbe putcTe aclivfl in fUll(·ţionarc.. accstea !'ce cu raţii: şi se reglează eorespllllzăto r) . se wrifică rigidit. bloc-contacte.l funcţionare (dacă este !lcecsar. !l.dl!pă specificul înstala~iei). dacă daLele de pc pliicu!-a i!Hlitntoafe li aparatului eorcs]lund eu caracter isticile maşinu sau ale loeului uude \ 'f\ fi monLaL. a bohinelor reactorului fiind negljjaLilă. se constată prezenţa tuturor elementelor aparatului (contacte.iile pen!l'll Intreruptoare. Ca reguli generale pot fi ellUllţatc următoarele. Orice aparat trebuie . Readorul trifazat e~tc alcătuiL din trei bobine fliră miez de fier.l). ele măresC'. in ÎIt.. 0. in acelaşi limp. .corcct.

\sc en~t)~r(' pe nlrll ilJ.LA h explootare."r'·alul . ~ în t intregi ~i la locul lor.10 Ump uinlr" r. ..i siipUirnln i zile zile p' orii . urmate de opriri ale instala~iei şi de.·"" Reo~\. 1I1 (> re \"iziile pn>\·cl .liw " le apara t elor ~ i ('(' hip.. Se \· crifică camerele de slin!le rc a arelll ni. ind!rcat . .lec tr o lllagn e ţilor. l1idrof"arC' . Nu ce admite cur:lţire a conL<. timpi morti in productie . ceea ce poa t!' duce la iuciih:iri nn ormale ale contactelor in func..:enlrif\ll:e p"nlr:. Se \"erifidi intl'efie l'ul electromagn e ţil o r (m{lrÎmca lui. tc.U ~: imll1tallă . Pt'l'ÎfJ:I{]('Il' la ('are ln'b llie si! fie f5(. lun1i lu nii sIlJl1"mînfl ..!o. .. ele se eurăţă ş i ~e reetificfl cu ajuLorul und pile... Se Y C l'Îflcă reglajul ]'e lcelol". .plămfna siiptiimÎn.'.<1 . de a.n l ătura posibililatca :l. in cazlll aparatelor elI' cone. montate p~ O parte Ilin sectitlna polilor e."t<"!()r J:.llrc pe11lru ins iHu l li .xtractie şi Irolij !llini~îe d. . cu a tl'astă otnie se vcrifică uzura ş i s tarea ~u prafeţci COl' tacLt'Io r .rul nUlIl ('nc!or :W p' li 8 ~! U l!ll<. t i" CQm pr"~Q<lH' } d' pornin..! Oi <! 15-20 p' GO~120 ..ţionare ). trebuie S{I se dectuezc periodic o reyizic şi o inlreţirlere preH'ntivă a 'lparatc!or..om:t a I ă fun c ţi o n area u ~ o a ră.. din pu nct de Yeo('rc mecanic.\\a ş iIlÎ . 7:i zi J 7:i ..\.\\acarale şi poduri rulan!e I1l1crfnd cu un schimb 60 p' om U G p' orli oe' p' o r<1 . e\"îtîndu-se Supl'H~o!icilarcn lor.l1ne nl uhli diferitelor iu.\\artJn (olel:irii) " poduri [l e 7i) rulante (lucrind '" GQ~ 1 20 20~40 pc p' ora or.Ictclor CII hirtie ubraziv ă şi nid ungerea lor cu \':\sc lin5 (p"rticn lt'lt." (11'(' " 1 .".sce n"nrrre pentru locuiuj . lltativ in labela 12.\ conlad do r principale.""i.\ cit. .~ii ReOS]HI<! RcoslHle M e . ~ e vt!rifită incbid l'l"t.\tf' 1:0 <." cllploue . lare. Se \"t'rifi eă (Iacă şll ruburile aparatu lui sint s lrÎnsc.s3. - . e.: N\SI. t' Urăteni a s upraf<' ţc!or). ~i reqlarc 2-3 p' . Se c. \ S'. parî~iei pc neaşt e p tate a \1I10r defecLe. in gen e ral.1Ie . Tabd« 12·1 Periodidtntea rcvi1:iilor rrcventive ale <Iparatelor diferitelur electrice instalaţii I)(. aparatele trt'llll ie manevrate cu grijă.". dadl pc suprafa ta con lMtt'lur~) Il a păru 1 broboane mici de lIlel. .t'lor În 1I1i~care şi.braziy {'are ra mÎn pc co ntacte ş i \·asclin<l ar~[\ din ea uza arcului cledric m ţu'esc rc zi~tt'll\ a de Lrecere a {'on 'actelo\' pînă la IO-:W d e ori.d (eoJltarlt'le s-au p e riat. . _ill 1 " Wlllule ~t .n5\~ I''1 H1()r )1\ u". " pornire. a pit.rf llri - l r ~i ZO p' 3-4 pe odi '" ori! . .222 ELECTROTEHNICA OENER. se c on~tat5 dad s pil'ch~ in sClIl'Ldrc ui t.\\ a şiIlÎ p' zil 00-120 pe ori! ~cl1i ll1bll rl Ut ilaj pent ru loraj pe ln. .).pentru a garan t a o bună funcţionare in timp şi a Î.lifer ri.\.'Otalajii ~ î'l t ar1itat(' ori(. 3 .\\a car.i 6 IUlli f eraslraie Pompe <. cooform inslrucţiuni l or specificI' locului <le utilizare a aparatului. conform instructiunilor.

.. -. ti. \'. ~ 8.1 1 ~i Rl ale bohinajlliui (lin ~ti1\ga SC' aplil':i u tl.(. D 'l('ă IwlJinajul Jin clrl'aptOl ('~t(' in~' b Î '<>l in cfr('uilulluÎ \" :1 lua Il:l Ş ­ t ere un ('uren ! allt'roati\' {le ". DE I'T~CŢIOXAHE .Jiila(· un flux m<lgnctic al t(' J'lluliv l'('zu lta nt. _ ~~~- -~~ -..:: 13·1.. . dl\'ptu n . . _ .·ă. PH.. _ ~.1 produce in ('1. \"(\ t'XiŞtil deci in 1'l':.\cl'~L fim.T::"JCIPICr..'U S2 ~ p i re. lu rnil"7.'USiUllE' a!tr rn at h'ă d" \'OIloa r(' instanlauec uH bobinajl11 \'a fi parcurs de un curent altl'rnnliy dl' \'aloarc in sta ntanee il ' Curentul il produce in mÎelul de o{d un flux magutrk alternatiy.SFORi\lAT ORULUI ELECTnIC 5<' c()n~id('rfi un mÎ('7. exemplu. T ransfofmaloful tai schtmil!ic. li (":lrui \'Hloal"(' in ~t:Hllance este: A.~- . iar pc r:. lin <) It bobinaj ..\TO. ..-.doa re imtantalH'e Î2.· .J)lI'C ('si c : N. rep rezell- . . . Si' PI'('SIIPUllC cii pe ram ura di ll st ing-a a mi~lll l ll i există un bQbilWj {'U Xl spirc (lin !'irrn ă izolaUi. sl răbiil ind bobinaju! din dr('apla .\ TIL\:\.'\ RE 1. o forp (' ll·("trOlllol oare de induclie. D:u·:j Intrc born~lc .i v.. a ('[imi Y.'\ţ(lId i c: in care rQ estc reludauta CilT llilltlu i 1llagn dic .irui yaloare instan tanee estt' d:'ltfi de Irgca circuitului 1lJ.llo:Jr(' instarlt.. a ('.\PITOU·L :'\!ll TH. . 1. altt'rnlltivl'i.!II(. Curentul alte rna ti v i2 produec in mÎl·zul de oţt' l un fiu'\: altc\'JIa ti. .\X SFOHlI... Fa.. de olt:! moale avind rOt'llta reprczentată in figura 1:\-1. d t.: magnt:lic alteI'· naL. '. scrtÎu1Jt>a mi('zului fiind. baza ft"Jlome nulu i de illdu(" \ie c1{'("l rnmOl. pe.~hi1! l a ră. ' .lll1ura dill dn'apta.

~=~I .1 ) Dcoareec II t ş i tl~ sÎul valorile in:.ă riinerii d{' temiUDI' in bobina je . D~oareCl' ccl~ dou{l rrldt'ri de ten~illne sinL foarte lllici fa ţii de forţe le cleclrollloLO:J rc el şi c~. fiind variabil in timp. u: K! (1 3. N~ ~=~_!!J. forţa elcct romotoare de inductie ya avea o \'aloare installtan ce de !\"l ori m."lCA GENERALA. Scop ul p rincipal al 1I11ui L l1 :ifonna lol' electric este de a primi energic clectric:'t (in ra curent altern :lli \') Sl1h o lI11 um illi t ensi unI' şi de a o transform a sub o al tă . SplrH a hobinajului din stinga şi din d reapta este. .ider:1 că raportul (linlre forţele eldro· moL oare' 1"1 ~i ('2 e!'ite practic egal cu raportul dinlrc tensiunile III ~j rit.1 t\wa () valoare imlun taJl{.iullca III la lHJrnelf! bobinajultli llin :.!ale edar două tel1siuni: şi (ldic(j raportul du!lre /lalorile eficace ale tensillTlil(Jr csle egal (II Iw mă ru/ui de spirc di/! cele do luI bobil1a)c . adică: Haportul dintre' {'de două forţl.224 ELECTROTEH. Xtr Inlr(' lcn.•\cesta. forţa clcelromotoa re de ilHlucţie \'1.! dill bobinajul din drrapta e x istă o difl'l't>n \ii dat orit.l:mtau('e.c de N 2 ori mai mar\". ~c poate eom.c· In toate c. aşadar.\"2 spire ale bobinaj ului din dreapta. CLI r~PQrllll direct Apa ratul din fi gUl'a 13-1 poartă numele de transformator dtclric..' cJedrolnoloare t'sle."tinga şi fur\:t e1edro~ motoal't' el din aeest hobinaj şi intre Il! şi c. In toale cele SI spire ale bobinajului din stinga.. adică: băt ută CI = i\'I.· le .!. alterna L <P . s t ră ~ de fluxul magnctie. Fiecare. adică: H C'zul tă aluuC'Î {':i !:c poat(' scrie. I!. uit'ima rei:lţie e~Lc valabila pt:uLru valorii!' maxjme V'J!I şi li m2 şi pentru \'alorile ('ficace U I şi U. va iy produce in fiecare spiră din cele două hob inaj e cite o forţă electromotoare de inducţi e e.li mare.

inseamnă că lrallsform:ltorul absoarbe şi la funcţionarea În gol o mică putt:n:. . şi Uz .TRANSYORMA TOARE 225 tensiune. proyocate de magnetizarea miezului de oţel. poartă numele de raport de transformare al transformatorului . De asemenea. 13-1). - 1 L'. Se notează Cll l[. lllai departe este: Pz =f. penLl'lIun Lrallsforwator se poate considera: Bezultă : adică: 11 = . care sîni COllstituite. adica nu e'xistă Ilici un consumator Între' homele .= ~ L'2 1. s\ K şi (13.rotell. Faptul că in bohinaju! prima)· trece ellrenLul 1(t de mers in gol..4 2 şi B~ (Iig.şi 12 valorile eficace ale curenţllor il şi i2. de asemenea cu şi if!'l unghiurile de clefazaj form atc de curenţ. Raportul Nt/N'l. (·urt'nllll !iecllll(l:lr f~ e~te IlU!. cuprind il1~ij şi pierderi pri n curenţi turbiOll3ri În miezul de oţel. in primar trece un cureut 10 de yaloare redusi'i. Îl' eca llla i mare parle. lu ac{'st cn.3) cel sewll dar esfe egal _\l~easLa araUi l'a rapl)r!uJ dintre C/ll'enful primflr CII ilwersul raportului de transformare. Ilumit curent de lllCts îll gol şi care reprezintă numai cîteYa proCt'nte din curentul de plină sarcină al transIormatorului . d in pÎcrderile prin histerezis. Totuşi.ii I l şi h cu tensiunile re5pectivc U.iollează în gol. se poate face practic aproximaţia: faţă adită : UtIleoS?l = U2 1~ eos?~. Circuitul care primeşte energia electrică se numeşte circuit primar (sau inductar). numite şi pierderi de magnefizare.h12cos?2. Această putere ~erveşte la aeoperin:a pierderilor de mers În gol. in mod practic. "'1 F\=U1Ilcos91' iar put~'rea dcdric{\.l-'\lterea electricii primitii de transformator de la sursă este deci . se SpllllC că trallsIuruwlorlll fUllct.E!ce. Pierderile de mers in gol. precum şi 15 . pulen~ În lrn1Jsformntor sint oeglijah ilc de ptlterea prinlil:l.'l!ca gener~l~ . iar drcuitul care dă mai departe energia electrică se numeşte circuit scwlldar (~au indus). Cînd circuitul seeuudar este deschis. dati! de trausfonnator. Deo:Hec(' pit'nlt'rile dt.

n-ptoal"(' la lell.:1 1:1 .. t ('n~iun ii î n figura 13 -~ se arat.111 10(' il. u ricl ica q. cu cît sarrina tra nsf Ofln:! Lu rul ni (adieă C urţll tu l s('etllHI ar şi prim:-l r) esle mai mart'. Aceste pierderi III o/el sint pradi(' r(Hlstanh' intr-un tl'ansformaLor Jwn lrn () lensiulJe daUi.t' pierderi sTI fie tîl: mai m id. Ci insii III gl'lwrul uti!i7. En~r.lu~tri(' apan' cIt! IlIUlLl' ori lH.IZ_\HEA TRA XSl'UR\L\TOAHELOH.ne.' prin efect. '{. pierderile JOl1k-jJ'l1Z ~C':HI mllll. Se enun (':1 a c('~!.ă tf'llsiunc la yaloarea La locu l de utiliza re trallsformalorul rob(Jri/ol" yn loarea ncresară I'('ct'p lorul ui R. pro\'ocate mai ales dC' l'feclul .i a elcctrid nu poal .l\.'1) (il (' ~ Il' o literi"t gn!t"I'I~l'i1 ('. pieJderi. .ă in mod ~d1('m~lk cu m se real ize3zii cit..226 ELECTROTEHNICl\ CF. Pit'rdel'ile priu histerezis ~i prin curenţi lurbiOllari in oţel se num esc şi piuderi III oţel .rullsport.Jouk--Lenz in tonducton rele Iini!.:1.~(' (' îlr' ~l{' "da") H'.!i dt' transport.tri~ll an:. mieş or ind in [('lnl aCI~sl.ii pin·derile . un r3n(]aU!rnl l a proape ('g:d cu lluifnft':l (0.:l l c:l d.'1 atît curentu l. (13.1 fie I r<ln~jlortali:i inlr-alt lo{'_ ACI'sl l.Jo u[('-Lenz in circuitul primul'.9(.r-o Iiuie m ono fuzată <le alternati v produce O"H'(':lslil e nergie la tensiune căror T r măreşte aC<'3st."= "fj P. lran!.uer:l].j.'t"('''itntt'(1 ('a energia dl!dricii produsă Intr-un an um it loc :>. ddar dac-ii Lransformntorul fllnc(io!1('[lză in sardn5 (cînd e xist ă curent sec ti IHhu). mio.. de ellcrgic se: fa r(' ('\1 lI ndt.Î de tr<lllsport.tfl. D<Jcă se mkşor(. De aici H'ÎI'S(" IlI'cl'sil. ll:-iullea li ill aC('\':lşi proporţie. R ezultă că puLerea primită de bohinaju[ prim'lr Pj nu bLe egală cu cea re dută de secundar P~..orează temill ll(.. Pierderil e prin t'rl' (: 1 . adică au aceea)i nllOtlrt'. ...lIZli elu·('llllll. P~lltJ'U l'a l'lwrgia eleettică tr<"lnsp Ol'tată s5 r5mină conslant:l se \-ede ei'i SI.Joule-Lenz În primar şi secundar poartă nume le de pierderi ill bo billaje şi s ini cU ut il lIl ai lUuri. 2. de e!itl"(' n.~lIl­ sfor l11. UZ Irlimror mMor . in il((."ERALA • pierderill. Trall~formaronll ridi- J1ceN3rii linÎl. de exemplu ). t-l JI. IllJ1I1e-Şt{' randllmentul t).ă. tensiunea trebui<' să fii' deci (lin nou eoborilli CII lIll nit Lransfol"lnator la enpătul cd{dalt al lilliri de" trnusport. nergie e1cclrie:1 print. tiI! trnll~pol"t exernplu .lloart-a CII ajutorul! r:uH.adll:.llofului .ff)I'I11 :1lu::trt'lor. cit !. deoat('c(' si nt proportionn li:' cU pătratul curentului (HI2). in gc.formatoL RnpflrtuJ : primită se t"fln~uIUă prin E'. Sursa S de cu rE'lIt joas..' poate rNlul'I' {'tlr~utlll 1 dat'ii se 1ll{Jr. O mică p:lIte din putrrcu picrdcrile Cl! ..)!:te t .'iilllIC<l inalt[1 la ('ar{' a fost transport at..

ilJl1eaâ din olt'! l·U o ma1"(' pcrmcabililalc magnetică .:u babinaje alternative.rle din :)eE'&le liuii :'-<1r Închidt. Dccesar funcţionării transfurnwLOl1. (1 .:('mrnN1.t('rczi~. dispoz i· tia din figura 13-3.rt1:.J1"elc nu pot fUllcţiona di'C"it in curent altenw.l1ui .lllbincle primare p. (]r exemplu. Curenlui conlinuu nu poate proQIJN' in miezul tra nsformaloru lui un flux magnetic variabil. CONST RuCTIA TRANSFOH. elin cupru . saH aluminiu. H'.o\_ D acn bobinele ş . lalele se rabrică (lint r-lIU o!d silirios J. tlude bobim·h· secundare s aHl'rnrazn Cll l."'5FORMATO_-\.dcrilc prin hh. rductanla.Jlo.th-. P entru a ~t: rducl' şi pie. la·. Trull:.lan' :.fonn.oate liniile r1.e jn j uru l miezului cit. Utilizarea trans· forma toareJor 1a lranspo r !Il t eneqtiei cItclrice.(·Ullrlar ar In'cl' şi pl·iH primar. ln scopul rE'clUrE'rii 11iNdf>rilor prin currnti turbionari iu otel miezul ~c r['alizcază din tolC' dt mai ~ubliri ş i izolate inlre ele.t'rundar: de :1. montat. l3-:~.. U1 ng_ 13-2.. Circuitele primarI' ş i H'{·utH. 13-1.:'IfATOAHELOn Est e ctouolllic si! ~t' proouci« [!l1.). Pentru a H' ('\'iln l1ecastn.tI!' Lran~formatonrel{lr ~jl1t constiluite din bobiue cu condurio:II·(' izolate.u! maglJdic djn miezul Lransformatorul1li ('U () forl:i magnclomolOHr(' dt mai micii. llil loal l' linii!r magnetice pl'f)(IU~t' dt. (. magnt'lil:tt a cÎr('1.01I~tilllitlll :l~<I numitl!l flux de dispenie. 111 con~cci[1iă. TrllllSformator . oaje coaxialc. iormator cu bobi · Fig. O pa.i.l"e 'li Pi·in J. ~(> ulilizeaz.al' mouta ca il1 rignnl 13-1 Ull I..TRA. Fifl. Diferite conexiuni ale uobîoa· jeloi Irallsformaloarclor. lIliE'Z lU tronsformatofului se c-ooft:C't. Fig.]lccial . . De aceea. Tralls. ma~l1dirr produse de prima!" n1" tn'.1ilului mague: tic trebuie ~·ă fie ci! Illai redusă . dir\~rt prin al'!".

transformatoareIe trebuie fie de asemenea trifazate. Circuitul magnetic al unui L sforrnalor trifa. fie în triunghi.relor trif::tzaLe. cu schelIl:l arătată III Labreliî .228 ELECTROTEHN1CA GENERAL.6. un transformator trifazat care trebuie să coboare trnsiuDea unci linii lrifazate (l e 6 000 V. raporluri de transformare diferite. c conexiunea triunghi-stea. bobinajul cu conexiulW stea. arc şi conduelOl' neutru. să În ta bda 13-1 sint date cOllcxiunilc . r).q. pre văzute cu dispozitive speciale.iî Lensiune. care. pulindu-se obţiuc diferite combinaţii.i transformatoare. plină Miezul trunsformatorului şi bobinujele sînt cufundale Il1tr-o eu\'~ metalică. lransfOl'malorul trebuie scos de sub ~ar ­ eillă (Întreruperea cîreuihllui secundar). Fiecare rază arc cite trei prize. s. figura 13-5. după cum se arat:l in figura 13. Pe joasă tensiunt>. Ace::.11 şi Y:.~ sint rcprrzrntatc principial COllexiunile electrice ale primarului ş i secundarului care ~c întîlnesc lUai d('s la trallt formatoarele ll'ifazatc . de 231 Y. iar inlre Ull eouduclor ne fază ~i condudorul neutru . b conexiunea lriunghi-triunglli. la tensiunea joasă de 400/ 231 V penLru alim('lll:lrea ullei retele de disLribuţie. o altă dispoziţie e~te reprezentată Ju figura 13-4. şi anume circuitul de tensiune mai mare înconjuriî circuitul de tensiune mai mică.~) se ntilizeaziî. pentru a se schimhn legăturile de la o priză la alta. In exteriorul euvei se g ă~es(" o serie de .e realizeaza de obicei cu bobinajn! prim:.. fn figura 13. dacă este pe joasă leIlSilllH'. lensillllca va fi de 400 V. permit sddmbarea raportului de tni.ll sformare sub sarcin~l. hu· figura 13-5.il" fi 000 V legat În triunghi şi cu cel secull{lar legat În stea cu eOI1{ludor neutru (figma 13-5. ne exemplu +4%. 13-7).zat arc cie obicei ran trei miezuri de ot. cu ulei de 'tam/urmator (fig. De obicei. De exemplu. unde s-a reprezentat circuitul primar sau secundar al unui astfd de tran sformator. cOllexillllea numit{l :i!J : a. De mulk ori. Fiecflrei priz\~ ii corespunde Ul) anulUit numilr de spirt'. ţ.cl legate In partea sllperioar:t şi inferioară prin cîte un jug de oţel.. avind trei }JOhinajc primare şi trei bobinaje secundare. la acclaşi transformatur. Pc fiecare din ('('le trei miez uri se găsesc bobinajele transformatorului.l. Fa VI de priza mijlocie. a reprezintă conexiunea stea-sL('a. raportul de transformare se poate schimba cu eîle\"a Iuocente În plus sali in minus.ea se poL lega fie în sLra. după STAS 1703-67. Figura 13-5. se prevăd pri:e suplimelltare. prin legarea la prizele exLreme.51 domcniul de utilizare a trans[Ol"malO:l. Pentru a Si' putea ob(ine. unde cele două bobinaje sînt coaxiale. 1n cazul generatoareloJ' şi liniilOl' trifazatr. La cOllexiunile din Labelă Y:. penLm joa~. Între două conducloar~ de fazil. Existil ins:.

• c €(>la.Jl -=<:" •• c<la b A8 C il fi C W "..C ' )-e a @]J '1 • ~c m piC b Ace iaşi ca la D. e a :re .:.şi ca YIl .. Inaltă I . Tendun. de cono:~ iu nl Slmhol T e n. Transforma toare coborîtoare pentru distributie de ilumin~t. ..> de utlllu.TRA-"<-S f'ORlioLATOARE 229 Tabela /3·1 Grup(' de cnne:o.]i ADe Yd . Fir ul neuIru se poate cărea 100%.!l Yd-5 AAc B a • [>c 6 W Jj ODD . c-' ~ Acelaşi ca la DY..lUD.- a ti .. L <-. \. B )'c \'z-Il A t • L1.J w B C lJC . Dy . l r: lli iI::. 8 e ab c W Transfonniltoare coborfloare pentru dislfibulie de fortă Transf..J ru TIM • ridîcăloare centrale şi Transformatoare pentru statii J . AAc 8 )'e c_ " A W lliill 1: ! } ! Il . ridic.rc...:iunÎ ale fransforma1oarelor Irifazate $i domeniul dl': utilizare (după STA S 1703-60) ni~:. fi 8 A. 1000să Doaullliui Inaltii \ Yy-12 D.J 8 b ::.. Acelaşi ca la Vz-II .-< .II numai plnil la 100 kVA Dy.:rnm" " ~c torfnIă sehC" Hl.c.11 " Yz-s AAc cvS· A Jf < .

: 'H'C!"t(':l. d<'pla~area yio~ lenta a ukiului c!elenl1in. i:1I' dat':\ ~lIpra~arl~ in:t C Ol'es ~ pundC' unui St'L ut·circuit.. lu interiorul releului. mult răcirea.is Se lran. adionind lin c:ircuil e(<'d.â uueori un releu (le g(i ~1! (l3ttch oh:).l dt' toutacl clinlre ulei şi aer ~'ii fie Illui rt'dw':î.rie. 13-8). lransfonnatorul ~f' incălzeşte.d.'lCf\'Or dlîndrie numit şi ('ollserl/alor de ulei'.('Îrc nn!u ra l5 \n 111.tului de alimelltare ~ trallsrormatOI'Uhli.1!'t~. deoarece (.l mÎşcarC'tl ulll1i alt Hotor re act!'lllcnz:i un circ uit. a Inwl>format Oi'ului. ~i apoi ajun~c la partf'3 iuferioar5 a CUVl.!"!lvtoi'ul cir<.230 Fig. de exe. ReZC1'\' or1l1 pc. î:l lr gălurii cu {'un..l'l' depind (le ~ar('ifi:t transformalOl'ului. ~e g5sesc ni. in 3n?sta se prndu c g:IZ {~ . Tn. se ridică la part('u Sll!)('rioara. . Pc lN1\'a rurc [(·:Igr. A{'(>:-. 13-6. al:t!'mii (SO ll('ri(!.'. t('37.<l. t'eea cc ('\'i til o .m. Astfcl uleiul este in continuă circulatie. t:)-Î. de. fiind mai uşor."~fu)T"at'H cu rt. Cleiul cald (lin ('ll\"U. ie dep1a~c :1 Z:l . "fIg.lIterarc pl't'n rapidă n uh'jului. trece prin ţevi.-1 \e\"i care leagă p:u'l.13 permit{" cuvei srt fie totdeauna pli llă cu uJeÎ ehiar şi atunci l'ind Il ivclul uldului v:Jriazi:i wu cauz" dilaUirilor ('!.\' intrr.\ superioarîi cu par~ lea inferioară a cu"ci .sformii in căldură.d(jru l de ulei cu CU\'3 lram:fo rln at()fIl!u i ~(" mol. de Ulide ~c ridică iarăşi ::.u. Uneori C'lIvn E"~t(' ondulalii. Dcasupra eu\'cÎ ~e mOllkaz:1 de multe orÎ un rt.le plu!i!o. carc fa cc ~[l dc<'ianş('7.'i. sub ac\iunea gazelor. pelltru a mari suprafu\a ue eout nd cu exLeriarul ţ:i pentru a inl('lIsifica astkl ră~'ÎrNI. unde se răcc şll'. Ciml ~e product' o ~upra~arcju1i. (fig.rmilt' de a s~ ­ mellea ca ftlprnf'nl. In timpul fun cţionării. B obinaj . reca ce actîn>l'Izi'i.llrrgia cure se pierde prin declui Joule·Lenz prin curenţi lurbionari şi prin hislcrcl.de transformator cu pnze suplimentare. d in c:luza ÎllcălzÎl ii nle iului. carc I'sle plin cu uld.mpl u). I'f)!l~cry.

:nm.!..-. q .~ AL Tn . Două trans- formatoare) jn paralel. în specia! pentru iaptul ca are lIll rol decsehil Il! III/!"IJI în ţ'(uall'l a! tr81lMormaioarclor. Fig. . după cum se \'a arăta mai dep:!ftl!'. Aceasta este Ul18 dillln: ulf<lderist!dlt: importante ale lrall~rorJllajoruluj.ll transformator Irifazat în baie de ulei.\ DE SCUHTCIRCrTT ŞI l\IERSUL fN PARALEL ţ. Fig. TEl\'SJl".Fig. da t fiind C. Ia ('are sîllt le!!alc cele uOllli tran~rormat(}are TI şi T. 6000 V: a . BMelc secundare 8. şi Jlt'ntru tt'n~ illni piuă la f' -1 . Teru:iunea la bornele secundarului este practic nllIă.lÎor de ulei.nS· formaLmll"('. 13·C). .{ H----1e-. alit pe partea primarii.ult'i. un receptor oare-care R.ircuit prinir·un ampermelru şi se aplică primarului o lensiUllt' asi!e! tncil furentul din secundar sa capete valouea Illi llomina!il de plilli\ slln:in'i. \'aioarel! iensiunii ue ~clJflcircllit a unui transformatof (('prezintă de obicei dle\'a pfOCf'lItE' din lE'nsiul1ca nomial:! a bobinajului respeclh'. illimenteaz. in unic ce. în ii!. b~~ mm: h ~t 800 mrn.!!. Conserv.tii\.a -Hi- .. r:: .\RELOH Se presupunc ca secumhcful unui transformator eSlI' legat în scurtc. atunci cind sînt legate la aceleaşi b<lre col e~ilJHr e de r. Ia rîndul lor. Sursa S de curenl aliernat iv alimelllcaz..I rezistenj~ nmpermdrulu i e~te foarte micii.!lIr<! !:~-IO.colec.J!ka SodaJi~t:""1 nomiinia fl' ronslrujrsc mulll' Upuri de lr. l-"igllrn J3·9 )cprezi nlfi. Dou.'l barele. 111 Rf'pu\. cu pul(']"etl de 100 kYA 6000 v.:l.. dt şi pe partea secundar.\ f\"SI'"01-L'lIA TO.. 8. Gabil ri t ul u!\L. 13-10. Tensiunea aplicată fn conditiile ar ăta t e Il! borl1~le jlrim~rll'u! poartii numele de temiuI!1! de scurtcircuit (Vu). de exemplu.urell t. dllpii Clllll se ilf. de 100 k\f.l~ 13-8.! sau Il1ai 111ulle Ifan~forlllalol!r\:' func\Îoneaâi 111 par:ll el . un a~emenea transform ator trifaza L.A . Ica re 8 1.TRANSf'ORMATOAllE 231 (ol1J~r>J(Jlur de u/".

Ac c~te două bobinaje se gă~i('SC legate În conlinuare.ue si'! nu fie mai mic decill 13.232 Pentru ca mai multe transformatoare s ă poa tll functiona în paralel In bune condifij trebuie să îndeplinească o serie de prescrip tiL dintre care cele mai importante sint : . (intre b şi r) ş i ('li N2 numărul de 5pirc !'. .lţ. AlJTOTRA:\S170R. unitate). ccca c(~ permite să se fa că (' conomic de metal la h ob inajul rcspCtlh-. care formează un cadru inchis.ii 11 şi 12 au va lori apropiate (ruport de traJl~forman' :1p ro pia L de.(' notează eu NI numărul de spin: primare.53 aibă aceeaşi tensiune de scurtcircuit. curentul primar 11 şi tUrciltU! !'ecu ndar 12.valorile eficace ale curen tului in primar ş i secu uda)'. se poalc Stric cu ::. 13-11. - 1. Dacă :0. . ~6 U. . Unde primarul ~s le C'o nstitui t dintr-o parte din spirele secundarului.să aib ă aceeaşi gr up!! de conexiun i. A utolransforma lor Irifaza t. a bohînajului rezultă din difercllţa dintre.raportul dintre pu lerile li d o u ă trallsform~tQ. primarul lIU este !icpal'al eledl'ie de secundar. Cind cure. Fig. U. cm:cntll! ' e rlin po rţ iun ea co mună are o yaloare mi61.1 n~oa rec. ambele bobinajc sin t w~czatc pc acelaşi m iez de oţel. l'c c FiR. Din 3ceastil cauză.('. Din figmSl 13-11 se '-('de că C1Irenlul le diu porţiunea COffillnâ. ~au coborîtor. 13-12.:\lATOHUL La unele har:sformatO:lrl'.ufkien1i'i aprodeşi ximaţie: in carc f{ este raportul de transformare al trallsfol'matorului Il şi 12 . după cum se arată in fi gura 13-11. Autolransformalor_ . 5. i<lr (il şi Ct. autotransfonnatoal'('lL· se cOll~lrui('~c in a II.să aibă aceeaşi lensitwe prima rii ~i secundară : . prii! mi('şOr<lrt3 secţiunii sale. ş i poate fi ridicător.Yllloriie eficace ale tensiuuii 1:1 bornele primarului şi setund:lrtl lui. Un nS(' ITIcnca transformata)' poarUi numele de (ItItotrans[ormalor.cundnrc (intn' (J !ii t).

care permit ca aparatele de ll1[isural Eă rlHH'~i(mt'zt pe_ joa~:fl Lemiune. iar În figura 13-11.\IAT OAnE DE ~r . a e~te repre z ('ntată legarea unui voltmet.ru la o reţe a monofazatil de Înaltă tensiune."-sURA Aparattle de mUHlfaL cedinule sa mă~O:He diferite mărimi electrice (cment.e pO. iar ~cara ampermctrulul ~c gra d e ază O .lle util iza totnşi un ampermetru de numai 5 A.{ormuloare al' măsură. daru valoarea curentului in această reţea I'~tc foarte marc. CJlial' in ca zu l unei r{'ţde de joa~il lemitllle. G. d<lcă fC utili z ea z ă un transformator de cure nt 500/5 A. prin intermediul unui Lran~fo r lhator de miiwră T. . Fig. se leagă la această reţea prin inte rmed iul t1 !~ or lrr'll. 13·13. astfel Î ncît se realizeaza o importantă economie de material fa1ă de.ii kgarea tlp-ui umpt>rnwtrll In o reţea de Înaltii tcn~illne. _ \ t e~te LraI1sformatoare .iune .<. tran sformatoarele obişnuite . c.5 şi 2. 500 A. ~(' artl umpermetruilii fiind insă gradată pentru curentul din primar. primarul iiind legat la reţeaua ele JJlaltă teh~itille.':"e condruicsc În mod normal a~tfel . .- In figura 13-11. Figura 13-12 repreZilJtă schema eleclricii a unui :\ntotransformator trifaz at. doţlă tramformatoare de tensiune monofazate T montate În II şi legate de asemel'ea la o reţea tri- . fu ~'igurH 13-1:{ St! ~lrat. tn figura 13-14. TTIANSFOR. tew:.) la o fe(ca de înaltă tensiune.TOARl:: 23" general pentru tin raport de transformare care variază între 0. ..) A În ~ el' lT!ldar.".spundă Uil curent (lI'. de excmplu 500 A. b cEte reprezentat un transformator de t('llsiune trifazat T. prin int{'rmediu! unui lransformator sau redudol' de tensiune monofazaL T. putere etc. legarea unui am permejT1J cu tra nsforma tor de Cl!rent. C<lrc ~e numeşte lmlls{Olmu[or ~au rcduclvr de curaJ l. ~.TRANSFORM.. iudL la ('urenlul nominal uin primar sii core.

234 fazată 'VlASURARI ELECTRICE penti'll alimcntarca a trei voltmetre. 13·16. . iensillne tip T!Rn -G. . Legarea voltme!relor cu transformaior de tensiune.. tensiune 0. 13-1 4. Încit atllllci dnd se aplkă primarului tensiunea nominală. . I 1 /22 ~ . i ~"J. tip CII(5-0.5 intensitJte I\Ominală pri mara fi -. fa brica \ în Repu bl ica Socj <1] i~ \ij H omânia. 13-1. sraTa aparatelor gradîndu-sc Însă după yulorile tensiun ii prim<'lrc de măsurat. Ia 1)Qrnelc seellndaruilli tensiunea sa fie {1~ 100 V. Transformator ci . . Transformatoarele de tensiune sînt în mod normal astfel construite. fabrinlt în Republica Sociallsta RomânÎ'!.. .5 kV. : 1"8 : Fi~.1.:IOO A . T.andormator de cu reni fig.. de 6 kV. T o) y Cj 61 Fig.

rall:sfonnator de curent tip CJR S ~ 0. TTIANSFOR\L\TOATIE DE SUDURA Pen lrll ~lIdarea ('\1 cun' nl altenluli.~~~=." maglletic de di~per~ie suficient de mare.e n~j"bte) trebuie s:1 fi!.A ?!J 4IJ 60 8tJ 100 IXl Curent Fig. cara('Leri~ti{·ă este necesar ea transformatoru! s{t aibrt Ull flu . P entru .. Cai:<lclerist ira yoi tampcr cesceden la II ll1wi tr3 IlsfQfmll lor de sudurA . ~ro O ..5 penlru inle nsiUi\i nom ill :Jlc primare de 5 ~ 300 A.30ll0 pe fază. Carac t. pe mă~lIr {l ce curent\11 cn:: . P rimarul ~(' .t. prin i11tennediul lran~rormatoare1or de mă­ wattmet r e.' [! rcelltuat dCSCClld rllUl (fig. sudurii. tn figurile 13-1 5 şi 1. 13-17.i ru J spirelor secun dare 1\".dii. ad.il. trii8~a l.şura rea secundari!. 13-17).= O.lJJe prima r ii (fig _ 13-16). Sa se 3fle ten slunea s ecunuarI! C z ş i puterea a.15) şi Ut. tU ajutorul u1H~i porţiuni (leplasa bil.". !\umliru! spirei or primare este . sură .. 7. ara l ă dOllă construcţii mai recen te Cli izolat-ie . se lltili z f'ază transformatoare speciale. Ap{icaţia J3~ 1. fRcior u l de pUlere În senmJar cos 9. transformator de tensiune tip TlnE -6.V I . e~ l€' 3limenlal În primar cu o tensiune U 1. dt!. carc se fab rieă ~i in ţara noastră.=1 1-1-.orlll are dc multe ori o roată de mînă. iar sceundaru! prodlH:e curentul În sudură .'tha p~ (bta de lnf. in R cp ublica Soc i alislă Romania ~e fahricil diferite Lipuri dt' transformatoare de măsură. iar llum.l:l şi curentul secun · dar !~=639 A. prin deplasarea bohin ei primare raţii de ('('a ~ecllndarii . prin il~Ll'lJ1ledil11 elin'la fe face ll1alll'yrarea nec{'~arii.~ l! 4lJ _ ..ştc. În ace~t seOp trall~forYlw. tensiunea t rebuie să $cr.!. Un transforma tor \lOfllWI. foutoare ctr .1 SI' obţin e arca~·t5.1limcntc ază de la re~ea. Aces te tr<lllşformat-oarl' s in! lfioliofaza le.Jin răşină tu rn ată şi unume un t.5 kV (fig.IAŞrNI ASDrCRLlNE 235 In mod allalog.. 13. t('n :. 80 ~611 .3-1 0 se. namit. drfLn! de repNle. ..ic:J. In felul :lcc~la se pot limita curenţii de ~nutri r­ cuit rare (IP:lI' fr('("\'('llt in tim rul opera\ki de suu'lre. se pot leg:.: a miezHllli transfol"lllatorulu i.-:.6kY teo:-.10000 V. Rcglnrra ac('stlli flux (1(' di"pen ie se rC:lli z ca z ă de exemplu..inne 0.e fransfo rnw[!) ure de.eristiea y oltampcr (\'ariaţ i a tCll~:illnii in rU!1cţie de int.

verific area fun cţionă rii releului de gaze . şi al:lrmii . INTREŢINEREA TRANSFORMATOARELOR Lucrăril e mai importante de intreţinere o bişnuită a transformatoarclor sint următoarele: conlrolul zilnic :lI event. .ualelor scurgeri de ulei . Din relaţia: ELECTROTEHNICA GENERALA rez ultă. Pt =V3Uz ·I~·cos 'i't= I. verificarea broOlşt.. U t = .73'38Q '639'O. tn cabina transforma lO l'ului.236 Rezolf1Qre.'IOOOO=380 V. a nivelului şi culorii ulciului. U1 = - N: Nl 3000 114 .dor la l'ab inil tralls[o rmatoru!ui. eOJllrolul dispozitivelor (l e SClllnalizare. .'a suspect. controlul izolaloarclor (murdărie.).controlul zgom otll lui caracteristic produs de runc~ionare[t transformatorulw. verifiCllfca legiHurilor electrice Ia transformator. verificare-a insLa latiei dt! i1umiual.8=336 063 W=336 kW. vcrifkarca legăturilor la piimint. 8. crăpături etc. .verificarea eu ajutorulnivcJului de ulei. pentru a constata dadi nu a aJ15rut ce.

L. pl'in r:uc trecc flux-ul magnclic produs de curellţii care parcurg l'obinaj('le aşezate <ttit pc sta tor. -'lctşinil e elec- trice sîn t rClICI'sibile. rît şi pc roLol". Iu ecle ce llrmt.ină eledrică an. funoamt'nlale pentru funcţionarea unor ma:.şi maş i ni ele curent continuu. mccanic.:llJÎ ('lectri('{' rotative. La baz.~ te .-1 m. Mai întîi se \"or da uot-junile privind producerea cimplll·jlo!' mtlgnetice învÎrtiLoare . SINCU ONE 1. adică generatorul poaLe [urKţionH ca moLo r şi motorul po<lt.i ...1Il.c Ilumt'ţ'te molor electric. Rotoru! şi statorul sîn t ('Oll slruilr. iar maşina care absoarhe energic elcdrieă şi o trall~[o rlilfl in energie IlwCCtniC. ma. magnetire ş. uecca . În interiorul lor. Indl'pendent de rl'llli curentului. În interiorul ciirui a se invirLeşLe o parle mohill1 numită rotor.e functiona ca generatur. maşinile electrice pot fi maşini de ('urent altc rnath.-. Dt. 1·1-1 ).sid("rfi un magnet in fonnil de puL('oavii (fig. din grupa maşinilor de ('\Irent alternativ . GENEHALIT AŢI In functie'.ă şi o transforma în e[lcrgir eledrică se ll ll me. Intre rotOI" şi slaLol' s~ afEi UII inLerstiţin de aer !lumit il1lrefier. PRODliCEfiEA L"2\'U l U .iei electromagnetice .\GNETIC lN\"fn:rn on Se tOJl.elin mal.'Icnerafor eledric. de felul cun'nlului. rcspcdiv inlenleţiulle[l dintre cimpurilc mnguetiec produ~ ..: o parlt: fi.:n.\ \ CAPITOL UL XIV i\IA Ş I NI A..l . care poate f i reprezen tal prin liniile de forţ. gen('raLoarelc şi motoa]"('lc (decLriee au căpătat dC!lI1mirc.ă r~~p ~ cti\"(' .l vor ri d escrise maşinile asincrone.t comtmft d(' ma:jini deetrice rotatiw .i formează circuitul magnetic al maşi1lii. Orir c ma.ionării tuturor maşinilor electrice s[:t rrnoll1cnnl induc[.\IP .lgndul S(' roteşte ill jurul !\" . 1)a(".'\:\ nUlHită ::.1(1(01'.] func!.5iua care obsoarbc energic.)' .('rialt. lJltre polii aî ate~tlli magnet există un dmp magnet]!".

forţă Fig.CTROTEH). Fig.\agnet în rOhţie. iIl care Bm esle valoarea maximă il indu cţ ici. Doui'i bobine perpendiculare Urla pe alta. In figura }'1-2 ~·nu 1'l'prezentat două bobinc.~u lui CII aceeaşi pulsaţie w.ţia magnet i eă este proporţ. Liniile de Fig. aşezate nnaintr-alta şi fără a avea vreo fcgiitur:i electrică intre {'II'. fără să fie nevoie de mişcarea unei pic~(' materiale. puhaţia lor riind (u.mite l1n curcut alt<:matiY. la un moment dat. Tn bobina aşezală in planul orizontal se . de bobina vel'ticalâ . inseamuă că şi inducţi a magnetică variază potri\"it IrAii ~ i nusullii eli aceeaşi pulsaţie ca şi curentul.'"ERALA unei axe OaT\'care.îonală cu curentul earf' produce.5ini cl(~cl['kt'. este rr-prt"zcnt ati"i prin \"ectorul 132. Exista posibili · tatea de a se obţine uu cimp magnetic învirtitor. esle reprezenlată prin vedorul notat cu 8 1 • Deoarece curentul care produce cimpul magnetic esle alternativ. pe direcţia axului vertical al bobinei. 14-4. S~a obţ. Iuducţia magnetică in centrul bobillCi. de eXl'mplu axa O.'ICA eE:'. astrel incît :Jet'ş ti doi curenţi să constituie tin sislem de doi rllTenţi bifaznţi .inut deci un cimp magnetic ilwlrtitor. un~. in Illod analog se deduce cii şi inducţiil mngllctică R'l varia. 14·1. Dar c<'i doi cur('nţi fiind bif:lznţi. 14·3. 14·2. astfel Încît se poate scric : ° Bl =Bm Ein cu 1. Liniile de din interiorul forjă din interiorul bobinei orizontale (c li aM verticală).238 l:LF.ă in centrl1l bol'inci.ycrlical:"i şi cealalt?t orizontaţii. iar in bobina din planul verLcal se t rimite alt curent alternativ. rezulti'i că şi inductiile magnetice R t şi B 2 sint bifazate şi in c onsecinţă: n2 =Bm sin (.z1\ potrivit legii sinu. dnpă cum se \'u ~ll'ăta Illai tîrziu. iar iuduc. Fiel·are bobină va crea in jurul ci lIl] cimp n:13gnetic ~llternativ. Tuduc(ia magncfie. cimpul magnetic dintre cei doi poli se va roli şi cI. bob inei verticale (cu axa oriUJntalit). f. id('utirc. In figura 14~4 sînt reprezentate liniile maguetice ale cimpului produs in bobina ori z ontală. tl. pe direcţia axului oriZOntal al bobinei.l/-î) . 1n figura 14-3 se arat:i lilliik de for\li ale cimpului magnetic produs. Fig. aceasLă posihilil::JlC Sl~ ulilizeaz5 in hIneţionarea unor mn.

elor nou. S. În n~ul'a H-t s-au Ir:l. că in interiorul celor (loui] hvhine s(' fonneaz. Compunerea celor douii inductii magnetice 8 1 şi Fig. d('O.illu~oida pelltru indu c\io nwg rH. cu llllghiul .'ii B2 • Dar şi B 2 v:ll'ază În timp polriviL legii sinusului. Fiind &ărimi wdorialc induqii!e BI şi B~ pot fi reprezentate prin doi vec~ori perpendiculari Între ei (fig. Inducţia magncLicii din centrul celor doufl bobinc va fi o mărime ve.qhnc {'Ollstantă. cclc nouii pozitii 1-!). şi s-a eOllslruil apoi şi rC'zultan la t(lf('sp uuziitoar(' B. 8 w' " '8.gneticc 8 1 şi 8 2 _ B •.lalite (Ia dislan\c ('g~ lt') .) fi ('1'101" doi ('urcn~î hif:l7. 11-5). .\ punell' l'ehi(li. Darii SI' IlrIui'iresc. luîndu-se pentru fiecare moment valoarea resp('ctiV"ă a induqjilor magnetic!' Bl şi H 2 _ -: rz 8. Fig.cLorială. tht r {'arc se roteşte in jl/rul jJUll/:/lIll1i n. ~tc In rCl.1 d"i rezultanta li ('SL{l un \"{~d{)r de lun. S()UfOqll regulii paralelogramuluL a cdor doi vectori HI . Vileza U11~hilllară de rohllie <l acestui eimp magnelic este cgal:1 {'U pulsatia (..lliLitte t::~ll­ trul telol" (Iouii hobim' (lin figm'l 11-2. care S-:l oblinul f. rh'zull:1. Y:lrlaz:J illdueJ.al pentru fiecarc din el'!l' 110uă Jllluc:le cite doi \'('dori pl'fJH'lldiculari avintl Hdorilc rcspecli\'c nI ::oi B:'!.1 lIn timp magnetic ÎIl\'irLitur. S-au lunt pc :Do::" absci . astfel că va trebui să se facă suc('c~ iv o scrie intreaga 0(' asemenea compuneri. care va rezulta Jiu compuBI . a~adar.l i('[1 H~ a fost tl'a~l1l:t idenLic eLI siulisoicln ni' d:u' ddm:aUi În In{îrziNc.-ii11' mag'nC'1ice 8 1 şi jj~. _\test PUlict ('.jrii !':l ~c llli~h' "ren pie~ă malNÎală..He<'(~ inducliil!' lIlagllC'tici. 14 -5. Si' obs('rv. ln rigura 14-0 ~ÎIlI n'JJI'l'z"lllate SjJlll~oi{I('"!(> JH)tri\'il dirnl'a ~~ (:onsidcri'i ('ji.' sint birazalv. inducliilor m3.' \'tell' ('[1 :-.crea..!.şi !lelltru Fi{'CHj"(' puud s-a mihiUI":lL \'uloarea im.. YU!(luL'l'n indut::(ici magnetice: l"('zult<ll1tC este ('ga!i'1 ('ti \'"Ioorefl maximă <l fiet·r~l"ei indur(ji maguctiet' compOlwnll' .iI~j carc pan'urg bohinele...:. [4-6_ Reprezentarea grafic<I ./'2.!tu:'ţiilor nI şi Rz lJe fiu 11soidelc rC':O-I){'din".ii magnetice hifazate şi perpendiculare inlre d e..239 Din tele de mai inainte rezultă că in ccnLrul celor d ouă bobinc din figura 14-"2 apar uouă induc\.

. se demonstrc:\zâ d\ yitcza CÎmpului \:lagn rll Învîrti tor este ~ . 82 (~1 8. Printr-un raţio nament 0 'lB."flc. egală cu puIsaţia curenţilor din bobinc.o Fig. cu cel precedent se poate ajunge ~j in acest caz la concluzia În interiorul bobinelor se formea ză un cimp magnetic ÎnvÎrtitor constant ca valoare şi care se roteşte in jurul centru1ui bobinelor cu viteza unghiulară w. Bobinele nu au vreo legătură electrică Între ele şi sînt pa rCurse de un sistem trifazat de curen ţi. Prin calcule se g~~eştc că că esemănător Fig. -~O [{E. B . ' 9 _ r.240 ELECTROTEH. 14·8. -0 ~V10 E 2 O B.82 6 7 8 8-8. p . J '< ' 1. inducţia magnetică a cimpului rezultant este egală cu 3/ 2 din illducţia maXJma a cimpului datorit fiecărei bobine. O ~8B.". fn razu] cînd fiecare l:ohin'-\ formează p perechi de poli. Trei bobine identice decalate Între efe la 120". ~ . ~n -1 ~ 5 . Rotirea vectorului inductlei magnetice B. 34 ·7.. GENERALA In figura 14-8 se consideră trei ]lObinc identice făcînd intre ele unghiuri de 120 (sau 27r/3).g..

' inducţii maglH. Lnghiul făcul de fircarc din cele două induc!. Se dllcţ-ii consideră că yaJoarca comună fi cel or do uă 11\- este: tice se compun grafic cele dOl1. Suma acestor proiecţii este Însă: (după după Da că Fig. egale (iecare cu Jumilfafe din valoarea ma:!'imil a indudiei initiale. B l ş i H.:rtic<:ln este la un moment daI" : rJ. a di că pe direcţia vt'xticalei.RE Se consiOerrl două inducţii magnetice egale şi constante ca valoare. rezultanta se va găsi direclia verlicalei . fixă ca direcţÎe şi de pulso!ie (o) se poale descompune În două inducţii magnetice. ti) adică: egală rezultanta celor două eu inducţia megndjcă : magnetice Învîrtitoare are o valoare b = Bcoswf după direcţia vcrticalei . care şe role.:enenuă .ă : o inducţie magnetică alternativă.\. fixă ca direcţie. adi. =<. DE~COj\JPU!\'EREA \ UNUI CIMP ?lEG?\ETlC ALTETINXrIV îN DOU .regula paralelogramului). Bobjnâ parcursă de un cu - rent COS monoiaza!.\ Ct::\1PURI :\IAGNETICE 1:\"vfRTITOA. 16 _ E1cctrotehnica .~c În sensuri confrare cu viteza unghiulară b). In consecinţă. magnetică alternativă cosinusoidală şi Se vede di b este o inducţie ~iDusoidală) de valoan~ maximă B (sau de pulEaţie w. cu puhafia w şi avind ca valoare maximc'i dublul fiecăreia din inductiile componente.! (fig. Se ~lie îOS:1 C'5 val oarea acestei rczultantc elite egală Cli suma proicq.iilor cdor două componente pc direcţia rez ultantd. \ MAŞ1NI ASINCRONE 241 3. unde t este timpu l. 14-9). două inducţii magnetice Învîrtitoare cu viteza unghiulară in sensuri confrare se pol comp1lne intr-o induc{ie magnetică alternafiuli.ol -f..ii magnetice cu H. ' B1 COS B B a+ B 2" co~a= -c osw 1+-cos wf=B 2 2 indu cţ ii wf. }4 -9. Reciproca este de asemenra ad evă rată. simetrice fOIţă de vC'TtieaIă şi care se rotesc în sensuri contrare eli viteza unghiulară constantă (o) .

C'rHOTEHNICA GENERALA 1n figura l<1~g se pn'supune că Înfăşurar{'ll bobiuei este pan:urs~ de un cun:-nt alternativ de ptllsaţi~ w. {'elllsli· dinlr·o parl~ fixă S. PHINCIPI UL DE FUNCfIO:\'AITE AI.jilc magneLiee: S·.! de 011'1 ~j care an' fUl'Il1:1 gt·\lt'r. egale şi eOIl1>talile c'a valoare.tr putE'3 deri lnloc'ui hohilla fixă palTursrl d(' curcut alterna tiv eu t!ou:1 bobine· Îllvirt.·tl. iar fiec:lrc lIumăr rei ro l orÎf' forrnf'II7.qen('ra l:i a II 1111 i Cilill<lrll gol..\SI.ie w şi fix ca dtrecţie. inducţi(l mngtlctic'ă după direcţ i a axei !lobinei avint! vuloarea maxim!l B.2-12 n .itoare in sensu ri contrare pan'urM' de curent coutiUU!1.7.i n e pc faţa lui inlcrioaril n serie. Schema ton. dt~ rrr.Îv de pulsaţ.J!'(~.$ fig. in interiorul {'ureia Se află lIll mÎ('z din lable de o\cl .i\ IIll anumit IlllJn fll' hobinalu. rolo)'uJ . :tvind ca axe iudud. n(' as<'ml' IH~ a.structid 11 TIlolurului asincron .. de poli m(!!IHefici ((lupă cum Se arată in exemplul ce ur· rază ~tatoric (' ÎL şi este a~[f('1 . 14-1 0. în Înteriorul târuin se poatE' in\'Îrli rotol'ul R. .Ct' ele.. Sialorui cOllţ. 1/ . as:"l. LoL diu taul!. ~lotorul luită . in ["I!'1' ~i_ut itllro(lu~C'.'\CR ON a~illuou (fig.. lndt ~u r('alilcze un allumil de puec/J. 1.prc\'iizule pC'utru hvbinajul rotoril'. E'1>te o maşinii electrică rota ti.olate îllt.1' are pc slipraIata dlilldl'icfl n('stfdurilc. Spaţiul i dintre sLalo r ~i rotor con~LiLujt' 1nl/'efieml maşinii. cu vit('za unghiulară w.IJă n unui cilindru plill. numită stator şi cart! e:sL(' formată dintr-o {·an.shllllri. Acest turellt dă lJ:lşkrc uDui cilllp mrlgnt'Lic altern:ll.1-10). )IOTOHULUI . avind forma . Cîmpul magnetic alternativ al hobinei sc poal(' descompune in două cîmpuri magnetice in"lrtitoarc în sensuri eon tr:. cOllducLoarclc izola 1 C':l!'I' Jormeazu JJoLiuajul statorie:.\tit bobiuaju! tit' fa:lt'.

mează).. Pentru exemplificare ~e cO!l~ideră un motor U!inCfon trifazaL (sta tor trifazat) cu şase poli. în figlJra 14-11. în faza 1 curentul ar t reee la un lIl0111enl dat în femul indieal prin ~ă­ geţi.j/p ra(l/s.i r otOl'uI esle tot trifazat. unde (.aLorÎd lrchuic S11 fie însă egal eli numiJrul <. Numă r ul rle poli care se.l eu un unghi egal cu () LreilOe din unghiul format între doi poli ai{i turaţ i de acelaşi nume sau fală tle fa za 1 cu nn unghi egal cu două t reimi din unghiul Iormat între doi poli nliituraii de acl'1aşi nume . eare se roLeşt e în jurul axului motorului cu o viteză unghiu l a ră egal ă e\1 (.l e cîmpuri nHlgndicc sînt astfe! aşe z a le În Sp'l(:iu.\z:."~ujllllH~ statorul des{t7şl1raf ea în figura 14-11 .k poli pe ficc :oJJ't. d esfă~urat ar Bobinajul unui stator trifaz<lt de mo tor 3stncron." faza a TI-. Iormeazu pe fiecare fadl sl. Jlum [tl'lll perechilor de poli. X IV·2. Hg. in }Juncte. \ i\IoLOl'ul asincron trifazat are bobinajul statoric format din trei . l1 0hina jul rotoric desfă­ şurat ~e prezif'lă ca şi eel statori c. !4-11. ~_c \Oi' forma eei Ş<l~ C poli A' ~i S.]ct. iar faza a l11-il. fa za a II-a. după cum H l inc!itat pc figură .uricil. . înci t au ca rezultantă un cîmp magneliG învîrtitor*. Reţeaua . Se. inlre doi poli a lăturaţi de a cel a şi !lume din fa za 1. Liniile de forţă ale cîm pului magnetic invirti tor " taie" C'ondudoarclc bobinajului ro t ori c. de ext'mpll1. Cele tl"~i bobin<ljc de fază statoriee se leagă electric' intre ele În stea sau În triunghi (Iig. Faz<l 1 c ~tt: rrprr-zcntaUt În Lrii~ături pline.11 maIorului. da r d(~ a~('mCllea decal ată fatiJ nI. Faza a II-a ('~le idenLkă cu faza J. Aee~. faze mtorice poate s::i fie diferit tie numărul de [az" statorice . f[lz:! fo1.. Din * Ca şi în ea w! genera! al cel or trei bobine de la cap. l'catru a ~ (~ arăta mai clar felul in carc ('de realiza t bohinajlt! !' bdorl('. Faza a TII -a este identică eU fa za a II-a şi cu faza 1.j esle pulsaţia curentu lui de alimentare iar p. în liniuţe lllirerupte. 14-1 2).Iricii de alimentare ~c lragf\ de bob in:ljul q-:Jtoric .\. D a c{t.1 ~L~lOl'ir:l ~i rolorică.. da r clrC~11ală îa ~paţin pe periferia stntornlui faţa de faza J cu un unghi egal tu o treime din ullghiul [onn:-lt. Numarul dt. pc fiec are f. presupune că ş. ~c pn. faze.la trei c împuri magnetice. Cei trei eurenţi trifa zati (lin fazclt'" statoriee dau mi şle!"\. după cum s-a ar{tLa t.

după cum s-a arătat. a _ lt~g':'lrl'a la7t~lo r In st ea . vor fi astJcl.) p"is\.de elccLromaguctiec vor e(!l1s1 illli un cuplu eleclromagnetie de rotaţie.. rare dau lJ:1ştnc."tea . l. \."! vit eza unghiulară {. se prc. efectul. r oLorin' şi. 14·\:l.l]LUl AS1NCHO N \ HolonJ! nit \" <1 puLe<1 . luC'it sii. acc. in consecinţă. gi'isindu-se intr-llJI cîlllp magnetic.are 1)« antrena rofoml În a("el(f. pentru motivele care se vor arăta mai departe.. adicil curenţii rotorici şi fortei!:' electromagnetice. caulc S{l m i cşorez e vile.. b _ DCO:!H'Ct".244 ELECTROTE:HNICA GENE:RALA punct de vedere electric. liuiile de furţâ ::ti(': eilllpllilii magnf'l ie in\"lrti tor ta ie coududoarele rotorice. c. cimpul magnt! tic Îl\ \" Îr tilor a r a yca o pozi(le ne ~ chimLaUI faţă de conducLoarcle.za relativă menţionată .'. Lrei rorţe t'leeLromoloare de indltc(. sIc-a.a ru!"eup incluşi in rotor.~i sells ('U senwl de rofa/ie al cimpului IIl(Jqndi r: inl'il"tl[al".dllc in fazele rotorkC'.i t' lrifazal('. b pentru cazul legării În . i· .i va m i cşo ra \"iLcza faţ. vor fi supuşi unu r fo rţe c lcclromagnt'lice.illl ic fapltLl cii existi! o vileză relativii intre cimpul magnetic lllvîrtitor ~i ('011 dudoa rek rotoriec.1 fÎlllplllJli . a - i.oriei şi a fo r ţelor dcetromaguet.l de :J ceea a cimpului magnetic în \" Îrtitoi".. iar aec~ţ[l i.( e:\UZ('Î . fazele rotorice se leagă între ele în stea sau În triunghi . . Cauza apari i/ei curenţilor fot. ee se exe rcită a supra IQr. Couform legii lui Le uz .orice se leagă in scurtcircuit. Deoarece este neapărat necesar ca il: fazele rotor ÎC"e să poată circ. !J . astfel cum se arată in figura 14-B.i.tul tinde si! se OPllll.cgar!~il În scurtcircuit a fazelor fotorice . AC (" :1sla inseamuii că fort.rul. Aceşti eureu li. u Il r Fig. 1:1 trf'i eurcnţj rotorici ldf"za(.ula curenţi. (\er'i uiei fOi"~c e!eeLromagnet. dată s-ar prodULt! a('C<1sla.ice ("are sa a ntrenezc rolo. b - .~tatorice· in t riunghI. in ("o llsecinţ:\ nu yor mai pute.i"l sa.llp magndîe ÎnyjrlilOL in\. ef(>. s(! aling."te faze rot.LUKECAnEA MOTOH. la rîndul lor.ke o (·Oll~t. in r ota(. prin fenomenul de in duc!ie l'leclromagndid!. ri~.) triungh(. 14-J:. a pentru cazul legării in triunghi şi in figura 14-13.c.r-adc\"ăr.

e .acel aşi timp) cu cîmpul magnetic . E :\presia : 1) !) W ~tl ( 1 LI ) se Il Ullleşt<. 6%) . dcoar(:cc Il-ar exis La circuite În('hi::. . Il-ar pllka ('ifrul " l'lIrenţj În rotol".e. b. Da r:"! ~(' lH)If' .:lIl j('g-ăturUe de seurlcircuilan. 0 şi 3 . ÎllvîrlitoJ.n IDO . ~-·60 . 2 . fiind Ilo.tZ . . 1 ar da o IOI"t':t clcctromoloar(' H'z ul lant:"l nu l ă.. 5C po<!tC' serie : ' ra d/ Wln = 27:fIO ra( II s..jnwtrice e~te nulă. ~('urt C"in"l1i t:lrt' 1. . motorul se llUmeşte asincron (adică: IHI este în acelaşi timp)..0. 0. \'it .2. Cu ril a!lInec:!n':t unui motor asincron prin ". 1n figura 14-13. . 1. cu at ît pierderile importante şi neri raml<tlU!:'uLld moLO:lrrle .itor ~i cu 1/ Hum:lrul de rolati i pe minut . .itor.orn!lli.ll"f: a fÎmjJllJui lHHgndic Îllvî rlitor(l'<I\"I' .3 . .e (' i nlii rotofll[ nu s-ar Învîrti. yih'z:1 ullghiuJară :1 rutorulu i."c in\· îrteşte Jllai IqJi'lk dm [llii ma gnî! tit <!C'tit ro!onll..h'du l Jouk-LcllZ in rotor sînt lIlai lllutoJ"nlui mai ~eii7. allllH!l':1l"l'a Y:\ fi -egai fl ~i ('\1 (1 =-.ace'ls"t. aIU1H'c:\n':t se {Hi in proef'ntr fai:i de Q SitU IlO ' Valoarea 11) prl)ctilte fi altuH'riirii t':-_ Le d:'l Ui ele: "" u%= 110..â cauz:\ Il-ar putea e xis La r'lll"t'oţi iu bohinajnl rotorie şi in {'o []~.analog cu primarul Lransformatorulllj. cu sceulHlarul transforma1. SLaLorul motorului est.se num eşte şi viteză dt: ~in('roni~1l] ) ~i ('ti i l' .2) De llllllLe ori.2. ze!c 1111ghiuhlre sint pruportionale ('Il turatiilc m[. Se notează CII n vit('Z<f unghilll. ~ i l1(:l"ol). ~e walize<lz:"i cu o aluneca re rît mai lllieil. Este de remarcat că există o oarecare asemănare între fUJlrţionarea maLorului asincron şi aceea a traw'formatarului.lsin crone illdu~trialt' ~i :!]! lIIlW dc cîteya proeente din vitrLa <It.lcceaşi vileză ea şi vit. mai mi c5 (]rcît D .. . deoarece suma :J t. di n .lfCCC rotaru] nu se poat.eza cimpului magnetic Învîrt.ar fi f~r.uL Din aeeast'i""t l'auzi!. adică lIU se poate Învîrti in sincronism (in . ::\ull1i'irul de rotaţii pe mÎnuL ak timpului magnetic.- 110-/1 -. " este mai m arr.rf'i forţe elecLrolllul'oare trifazate 1. ('('le lrei fort\' (']t'('lrollloLoare din circuitul 1. ale roLarului 1" . de.. deo{lr('ee nratfl ('I I cît .e inVÎrti cu . iar rotarul.MA..1 ('li n o llumi'iruJ eli' r(lt/min aII' cimpului maguetic iU"Îr1. (1 ·1 . Dacii 111 figura 14-13. . i$ m (max.. esh' ('.11e rotor\llui.3.~uratc lH rol /m iu.ŞLNI ASINCRO)fE DCO.: all/ll ewre.v j(!l-Ilt tii fări! k'g::iturilt. a llU S.

.)00 rotJmin.:llă această c aracteristică .00= 1 -tiU rotJmin . Se vede că in l1lonwllLul pornirij (ii' =0). 5. Alunecarea t'~te {le cîteva jwoccntc din ~H:e a. de ex emphl. molol' al maşinii . motor ul are . . CUPLUL .1 })Oli (p= 2).te forţt' elcctro!TI<lgndicc comtituie lin cuplu elecfnmw)/l1efic de rotaţie . /. _ adică viteza de rotaţie a dmpului m:1gnrtic. ( lupă cum s-a precizat Dac[\ s{' prC~lI pl(U" . !ar alimcnt.'t':lf(' de 4% ad idî 1·1 -00 1 --.uc c~tc de 50 hz.246 ELEC'fROTEHNlC . JGQ "O =0 ro ti mIU.- frec y enţ a reţelei dt' 60·50 2 - =1 . III cOllsecintă : P paragraful 2 eă \'iteza cîmp uilli mag- 60 adi că: JliJ~ p 6G(~ -- ~ 60 ·2r:{ 27':p ---~~· GDf P 2 r:r Dad. · aceasla inseamnă că rotorul se va învîlti CU o vilf'zi\: n ~l 500. [<'du] cum variază <lce~t C\lplu C in func ţie d e viteza rotorului I'onstituie camcferisfica metanicir a rnolornlui. "tund: llO.:IlOT(Jn U LUI A$E\C. ~all mplul c fig. rotorul molorului SI! inYirLeşle d in cauza forţeJol> ckctromagneficc care se exercită asUpra ('u['('n\ilor rotorici. de f' xf'mplu. fn figura 1-1 .HON D upă elim s-a arătat. C"rac :er istic<l T mecanicii ~ f~[j-~~-"---:l:-c:--~~"'I '" 1('·52 mO lQflJl lli asincron..>. ÎuYÎrtitor esle de 1 500 rot/min.'\ GE"ERALA S-a arăLat la capitolul .:'\:1\' netic invîrtitor esle ~. o alUlI1.til cifr1\. 14·H .i4 este ft'prezt'l1!.cc.

curba ell1'lH:terislicii Ilwcaniec ar(' 13 inceput o porti m1\' U1'el\. .uplul dl' pornire afe o ailllmili'! . . H' prodlH'l. tentă se scoale din rircuii. Portiullta aCl'a:-. La o ('1'c~I('rC a \'ile.r-adc"ăr. ::Istfel ind! rezulLalul cste ul.u'i (Jiu cauza lInei sdhlcl'i brllşte a cuplului I't'zi!-. re dllte la o {'l'c!:'t'cl'e !:.:Iradcri:-:lil'i mcranie{'.!a {'ohorilo:u't: corespund/' UJlt'i fllllctionilri s!lI/Jile.eoretic.cII illcle tie contat:!. in :lCl'~t.-J.ej. !'orliullea urditoare {'ore~Jlulldc uuei fUllcl.stin~:l (t'llrbE' le 2.It'II~('l or in hobin<ljul rolorie esL(' :"i <lc·t:ht de ::1 reduce eU1'('nlu! de lJOl'Jlil't'. jll'o\"():lt:'i O mill'Îl'(' a cuplului de pomir\'.":J . l jllCÎ en'şlcl'i a yitezci <lin .'l ASlNCRO"E 241 -<.c t. eurh::l Se 11lclimi (':1tr{' .. porlilllw:l cohorilollt'e dia dreapla. tot teoretic.:. ).·~t1oare Cp .:l.ionări Itcslabiic. apoi cuplul f'rC'şle ş i atinge O valoare' maximă C m . (':(J'{' la ill{'t~pul {'l'a C111 ' I'r{'~k 1:1 ".('il't'r1 7 vri ('un'nlul Ilominal de plinll "'arcină. care se ya dc~('fic mai depart . Curba I ('~t. este nccc~:lr ~. Efcdul inlrorluc('rii unor rezi~t('nk ill hohillaju! roto!'ic ft' poate cxp lica eu :ljutorul figurii 1-1-15.1 UHlzft. cuplul d(' pom in'. Pe 1I1ăsttrl'i ('(' rezislenţ{'l{' illtrodllS(' dlJt mai mari.lent. CUJ't'ntul dl. i{ dezvolte Uil cuplu de pornire pllt{·mic. r.' aptopie de \'1teza de regim. :1. i. viteza de Sijl('I'onism n ceea ce ~-a al'!iI:ll îmă că llll $e Întîmpli:i in realitate. r(>:en re dll('(' la o S('fH[C1'(' ~i llllti mare a "it c7.. l'n~~I"1'i bru~te <l ~. cuplul atinge aCI'l\~l:i \'a!oun' uniiI. In eOllseein\'.ln'.' 'O seiirl(~1'(' li cuplului motor C. T reptat arc:l~tă rl'zi~- Fig. CCl'a. IJ(~ rnăsllr:i fl' yill'za rolol'ullli ~I. Eredlll in [mt!uct:l'.lJ'dllii (adidi a clIplului j"e'zl!:tent).. la o :i('fltlefe a "Îtl'zl'i tiin rallza t1111'.. în mOJ}1cutul dud.. Din ::It:N\st:. ut.' pornire poall' atillge nllori piuii 'Ia de . motorul asivtl'OJl nb~oarl)(' Ull rlln:nL eli mlllt lUai mare dedl iu n'gilll Ilonna!.Mi\ŞL-. t. P('nlru ca motornl U~lllCrOn ~:î poată porni in ~tlrţjl1u .i mni lIlare a yjtezl'i.1{ur. lnt. ("al'{' aral:'. ee <lc'csla echilibreazii llC)lll cuplu rcz ist. {'\Iplul llwxim Cn r[!miniml im[1 Jlesehimb:d ('a \':llO.) dUJl[J ('UliI ~" y{'(1l' pc fi. pe.l'n[t'.i I't'Z. 14·15. illlrodurl'n:a dl' n~ zi"te ll(c in fazdl' l'lIlorie('. MUri indl rezultatul final <'ste oprire:! lllol'Orll1ui.. Ia o sC'ii<!{'rc a "itcz('i din callza ('J'l'ştt>rii c1Ipiuiui rt!zi~Lt'nt !::t' produre' O \'f('ştere a tuplului motor C pinii. după care n' :tde repede p i uă la zero.toare şi apoi una coborîtoare. in momenlul pomirii 'Se intercalt_R ză in fiecare raz~ rotoridi dle o rl'zi~t('IJFi (Ia molo rul numit . E ieclul in· troducerii de rezistenţe rn rulur. C1'2.dori d in re in {'C Jllai mari.'plasarca pundului de funcţiouare pil~.~pllllde O C1'eş1'el'c :1 tuplului motor C. LI p01'llire. In figura 1--1-1:::'. tore. Pl' :'lceas!ă p ortiune'. ~cop."! cîud ajunge. etift'/'il<' (.ra!'nIă p\'tltm r:lzu l dnd Jlll $-::111 introdus 1'ezisl. yiteza ~t a fotorului atinge.)!' fUnt:ţionarea se stahiJb:e:lza .

\!OTORCLUI ASIKCnoX $lalorul este protejat de o ca rcasă cure poate fi din fontă. tn acest p achet ~int tăiate crestături. acestea răm înînd I('ga!c În l>cur tc!n~Illt. grafit. astIel Încît şi de da la aceasta funcţionarea se stabilizeazii . maneta m a reostatului este rotită in H"nsu l ~ăg(>\II. Pe su prafaţa c. ca re rorme<tză o ~{'ric de şan\uri parale le cu axul motorul uj şi in ca rc se introduc condudoarclc carc c()n~titu i e uobiua jul ~t atoric . l egătura electr i că dintre faze It' rQtoric. cr('~tălLlrile în care ~c introduc co ndurto~rc l ~ bobinajulu!. solidare cu a. ă de arbore.. D('oarece acest reostat e5te lin apar~l fix aşezat in apropierea motorului. ~u b t irl. J4. î n intcriorul earcasei este fixat pachetul ~tatol"ic . intrc bobinujelc rotoricc ~i reostatul de pornire. făcule din c. ii corespunde o sclldere şi a cuplului motor. fiind eomti t uit tol diotr-un pachet din tolc s ubţi ri .248 ELECTKOTEHXICA GENERALA cauza scliderii cuplului rezistent. astfel incit la s fi rşit u l perioadei de pornire.[i reosfafll/ de pornire al molorullli.iv acc('3şi. Rczistenlclc carc !e rve ~c la mărirea cuplului de pornire ~i la !imitnrea curent ulu i ele pomire forme:l7. Pc m'!SUl"a I:t' _~lOloru l Întră in vitezii. bronz gmfiL. aluminiu. t oa l l' rezisten te le să Sf' gă~cn. bronz.16_ Legarea [COs!alu!ui de pornire . . Hotorul este cilindric.. ărlJune tarc. P e a ceste ine le de conta('t fTeacă perii fixe in ~ pa ~iu.2a este aproximat.ă se c \ J '" r~~~ 1lC/"~ I11:1lonw1 8L Fig. ad i că v i tf'. sau la bl ă de o ţe l suelată. tn figura 1<1-1 6 ~jflt reprezentate leg ă turik carc realizt:a7. 7.e ş i rcostal se face prin intermedi ul unor inele din alamă.scă _ sc oa se din circuitele fazt'lor rotorice. Deoarcce parl(~a diu curbă care corespunde funcţionării s tabile este nproape "cl"tical~.'tt etc.ilindrică ~ Î lll pr"văzIIl . rezultă că motorul asincron este un motor cu "itcză practit constanUi Ia di\-crse lc ~ardni. iar rotorul este o piesă mobil:'i. p~in il1ter:n ecl~u l celor trei in ele metali ce rixat(' pe c ap ătu l arborelui motorllJu l. izolate intre ele şi izolati! fat.rborele motorull1i. CO NSTInJCŢ1A . con fecţionat elin tol(' de oţ el cu ~'i [iriu . oţe l etc.

MAŞli'.se o b\. pC'nlru ('(' moloarl'ie adncrone in colh-i(' ):(" Ilumt'~c şi ("II rnlom! ill SC/lrtcirc uit_ La a~{.şi motoan' al C:trur }'olor nu !Ilai arc hohinajc diJl rOIl durlonrc.\\Cl!or ~sil\C ro l1 cu rotor bobilw L .fioadci de pqrnirc.lIplul r](. La acest tip de moi 01'_ in rn'~ti'ittlril(' ro[orului ~c inlro.flll'n H-1S..~I inele. purnire_ Figur:l II-In rcprezinti:! ~t'hl' ma ~ta. lI1t'lI ('a IIlOwa r(' nu ~e poal(' uliliza UII r~~tat de porni re .inc prin leg-aren fa:t:C'!or stntoricc in ! ten ş i IIpoi .mai mari există difpozitiw. . poate \-eclen în fi.1 ASINCnONE Spre a se ev ita llzura prin fn'carc il periilor ş i a inclelo]' <le conlact. Schimbarea legâturilor ~e obtine cu ajutorul Uilui .'ia do:' ('lllH\1 p(Jate fi înloCll ită Cli o r()li\.:\('('~l{· . il! (ohl're (numit dl' a~(' melle<l .prin Ieg:ll't'<".rmcdiul rărora. . Redu('crNl t('IlSiUllij in lIlomcntul i niţial a l porn iri i . Coli. Pentru a !imil. fonnind un [t'l dE' eo!i\"it" d\lpn ('ltm H.lorll lu i unui m otor asincron lrU:1Z:\t ('u rolorul În coli\"ie ş Î ('U ~ tatorul legat normal in triunghi. Există şi (0)00 al o) Fig.i ~ dr alumini u. l·. Han+ ~ inl "curtcÎrc uitatc la ('I'k d ou:i capct<' prin Înt-lt· lot de c upru . reostatc d{' pornire ~l.) acest CUr('nt_ ln motourcl(~ m ai 11I:'lri .L{· h nzată pc ar\iull('<! forl ei eClltri fl1p:<'.l1tomalc . curentul rl(~ porni!'!' 3\În d o \"nl Ollrt' mai lU<lrc. fi e prin alte metode . scoaten'a rczi~l('n­ din bobinaj ck rotorice Se' fat' ~ prin intermediul llllUi dispozitiY ti c?lrui func\iollUrc e. Fi!!!" H-Hl.urldt'cuif). la ac('slea. alc:l[llit.w a z ă diferitI' djspoziti\'(' ..-ol iY li.şi in sr.0(' u[ili.!.(le pt! ine le la sfîrşitul p{. sau. In figura 14-17 este reprczcn la l un motor asincron trifazal cu rotor uobinat ~cl()r şi cu inele. 11-17.c ~trl' sfîrşi lul p('rioadei de pornire .c din o ~CfÎ (' (\e ('0 11ductonr(' !egale in sl-urtcircuit.luc bare (/(' t upru _ C<lrc r0 1"Hl t'rlză scht:!etul un ui cilindr\1. periile sint ridicatr. prNUI11 ş i picl'del'Îit' coresp ullz:'il oan' (II' energie. Se COllS"tru ÎC):1. rOl' ~l"llrl. ~Cll rtcircuitînd totodată fazele rotoru lu i. Ro!or În colivIe.lituit in tr-un mud ::pc-cial ll1\mit In colivie de veperi(li.plidi. ('nn: cdc IlHli it'flin[}. .\.t lor in triun g hi. earc l'cdue Lensiuue-a aplk::tliJ ~I~l O!'11 111~ in J)t'riortda pomirii şi a~lf('1 ~ (' dimillLl(' ozft CIl1"cnluL dar şi (. iar cuphd de pornire I·~t \' mai mic (It' ci t In <1 cdea cu rcoslat. prin inU>. la motoarclr. ci este eon:'.

iar . 14 .>rioar[. rlllpfl Clim se yede in ngur~ 11-HI.u-frilll19h. .i nllu \' . C C.micii. prezentind acelea ş i il. Tel. Cuplul l)loLol' lolal. \. şi cuplul molol" Ci. rUl"f' c~t(' m:lTI'. are tret" prill coli\'ia inh'riO:J. natorit to!i.\ ill[('doară arc o indutlÎ\' itat(' propri(' mult nwi mart' dt'cit c(l(jyia extp l ill:.lc a~cIllăn :jl oare CI! P Hlolofului c't rn lOl"u l bobina! {'U inele şi reostat de purnire. CI este plItkrni<: la pornire ~i '"Ol. Fig:ura 14-:'W nl'aL. t'uplu! I.lrin ('oli\'!" iule'ri01Hă..lri:lztÎ il] funcţie. n"\1"t' lin' o rezi~leu\::'t ma\'{'.lr(~ yalonrt'1I r('rlU~. j)i:l U('t':H'tă ClllIZă. 19.!tl. ~'l'L\' {r.d('.u dulJlii ('Oli\'ic.' lIlilol" eli!! mL{H' . Pornirea moloruilli ~(' mui poate realiza utilizînd in laud rOllllltatorului ~l'ca-triung-hi. ('('('a re rnÎquf(>aztl dbl c('.1L . de \iLeza l"nlorid O' Cllpltl! motor r:(>.i [luh: a~i.tr:'i.'\l()nrt'~1 ('pa In.111a cun.. a\'illd o rrzi! tcuFI lllun" rac(' . ş i o rezistentă mjcă. In orict" momcut. C/ Ci Jl' Flg. Pc mă ~ llrr.'. dalorit co!i\'i('1 iIlLerioan. Hotarul esle pre\':lzul CII dOlliÎ ~>()Ii\' ii conr('lIll'i(-e."1 (" V3. {'('c.' ~ tc n'zullullil cllplnrilor dnt())"ilt' (j~'căl"d ('oljyii .. In iut't!putul pornirii (I('gan' in ~tca) t eus iun ea .j m:tr(' l:'lJ>ronpcegal:1 cu frc('\"en(n l"<'lrlc i de alim<.!. in ce n':lctanta colh il'i interioare'.\·aulaje plus o robustete ..Tiază d (>~ t. ln felul ~H't'sta~ dacă la sflr')itul pomi!'ii (legare_ in triunghi) L(!n~iun('n pe fază statork. Colivia (':\olt-riOil!". Ull Hlltotrnlls[ormnlor.ră in accmlfi p('riofld:i. in ~I:opu l l'('du('crii h'miunii illi\i. a pnrnirii.11"(' y. C'ca lllfli mare pnrtl. frec\'ellţ:l rurf'uţilur din rnlnr ÎIl (. CI' a mai mare parLe a l'llrentului tr('eC in a.. fi pOl'llirii finl mid. Fig. FI"(.2:50 comutator stc.{'PC ~rl ~(' :ld:J. Cun'nlii .i colivio:.'ild {'xlerioan' . cit -.. tl t'O:tH't't' atil indudj\'ital(':1 ~a proprie . r(' JnoJol"ul ca p{tt:"i "iLI'Z.Hlill\a de a l'f'nliza lIlotuare fimplc ru euplu de pornire pult'rni(' şi ('"urent de Jlomire ]imil.20.(.t"~~L in!cn' a l de timp pri n (·t)h\"Îa ('xt<'rioar:i.: .j mar(' şi o inc!urtidtat(' proJlrit. (':11"('. p[lr~~inr[ col ivia ('"I. Comportarea IIJ(} l ortllui cu rotorul in dubla ('oli"it: ~. 11 .(..1 (111$ la consl ruir(':1 muto'lrelar c. Cuplul mowru' lui usÎncron tn dubl.1 ("u r<: lItll!ui ~il\t llÎali..ul de puţin p ină b ating:('l"('[l \"alorii cuplului maxim.) are o n'zislcn!ii c!"clri('.utaT(') in prima !WrioOl d ii.sporit ă ~ i un pret ele eo~L lUai redu'.' a ('ltJTn (ilor rotorÎt'i 1!1('eJl ~{l trc[«('u ].sii se o bţină un <" up lu de pornil'l' puterniC' şi un <:ClI"("uL de pomin' r('d:\ ~ . din rauza l"f'llctilUţt'i indu('Ii\"l~ Lt·) a ('olh'iei. Comulator 'Itea'lri u l1.

mai mici. POHNIREA.zJ't'. di\l' ~i a('~. \'. \foto:1I'('!e MinCl'Qnl' lrif<lZU(l' H' jutilll('~r cd allli dt·s in pradieă. . SchiUl!J"1't'a llumărului rlf poli l1N'c:.iUi jll~i''t o eondru!'li(' lUni C'omplicat:'l ş i Jn"i .11 ll1otoru luÎ 31' Irect· in pn~alaLi! priBtr-u!I conl'erli:or lIe {r/'f'l'en/â (d i~poziti\' t. I int r()IHl~h'. Acead :J ~t' obţinc pri n schiwImn:oa inl n' de a duuă J~giituri elt' Ia ('olld uctoardc de alillll'iltnrr b hornelt' ~tat()ri('C'.. ~-nl' P\!tl'~ ob(itH' de :1 ~eml' lll'a Un regla j ::d ('1'0111' s-:! (l1rn\iei.:nl..l't'l1mp:.ul d e :l~t'Ultuen tii tllr.ŞI HEGf. . da.l t'11l't>lltul ci .!C imple şi ieftine (in YjH'{"i:Jl t..\SI XCH0. Schim.l':lJlsfonnalol' trif:.foulr. (11 romt'\'inp ..-\co:!sL l'cg laj cstr ne'l~ ron()rnic in~rl tlill calt7. 14-21. barea sellsului de Lent in rezisten(r ~i ~e fol()l.foi@:. 1u C't)I1~e("in!ă.~tt' Ullm:l i prlliru reglarea roh j ii .\t' !C'i ril' :dinwnt.. !1. prin Îlll('fme'cliul unui comula101' stea-triunghi ~:lll a lInui autol. turrltid În limite r('~lrin~t' .1 pil'rderi!or .\RET.{e co~tisitol' ~i romp!i.i e('oHomic in e'\plolţ­ lari> S\' poM .J('L T UHAŢIEI R. S~'n~IlJu i eontrar fIe roS-a taţ. P entru :1 ~t' . S-[l \'ilzu[ ('U [uraţi" dmp"liii rn:IJ!I1t'li( in\'i rlitor ('~h' in\'~ls pmpor!ion"lfI eu lHlIUli.On . i<ll' la ('c l(' mai mari. d('cÎ şj luralia l'otoruhti.li \'itt'ze-i moloan'lvl' asinIl'ÎfOlzale prin il1t('rC'a l ar~a un ei r~z i st('nle \~riahile jn I'n7.m ('~k proporţionala cu fn't\'Cllla tI. Jloli Se sdlimL~l tUl':Jl ia de' ~il\('J'o nj:> I" . {'u . dat fiind ('.·'t PfQ('('(!t:tl \.ţi:l de' ~in'rnl1i:.:. l"I ' J!.. lin l't'gla.\"E Tf{lI.II.l7.i7.t' la moto"rele cu rolor bobinat.'. ln figura H -21 legă­ lurilt ~ arătatr ill t1'ii~ăluri plint' l'Ol'c!'jlund unui !ieuS de r otatie'.. . dirC'cl prin <Ipli {':ll'ea tensiunii la borne.t.i. aI imenlan' .:.AZA'rF.f'lt' in !("urt('irruit) şi ali un cuplu <It' Jlol'llire destlJi dc mare (in ~1}('{"Î:1I ('i'le {"u rutOI' bolJinat ş i inel('. lrebuie să ~r.al. Se obţine un r("ghlj ... printr-o ~chililLarc Oi uumiÎrului dt..AHEA "OTO.~ch ill1b e Eeu~\11 (le rotaţ i e al CÎmpul\li magn('lic !Il\'irtitor.l'ul jlererhilor de poli.<lr(' pontt' ~chîmh:1 frp(:wn\a). şi anum(': la motoarc]l' ClI inele de e0I113('1.ir . ohţin e prin modifkuJ'('. i:l]' in lrăEătllri P(IIlCliltc. j ulol'ul rcostatulu i tiC' pomil'(" la lllotoartll' in e()li\'ie.~chimha semn! r-c rola ţie a motonduÎ w5incrOll.\.C"!r J'olorit. număndui dc poli. SCHI1\InAflEA SENSUL CI DE HOTATIE LA ~IOTOAnELE AS INCRONE THIFAZ AT E nrătat la d iferite tipuri dl' Jnotoan' a~in('ronc trifazate felul cum ~(' realizează pornirea.

t"-Zi7: S .1 450 1500 l OO .(.=ltl>l: A . UII motor a!Î!lcron lrifazat în ~(.= l!~ : d=14 : 0 "'38 E-3~: : ~ . llrtdrc llit ..olidc).252 ELECTROTEHNIC. U n . :=U b ~I O H _ 1Sft : H . . de ex("mplu. Jurall~ 11:l roloruiui es le J 4o() rot /mlll. \"cntilato3I'clor. dat fiind că tura. 14-22.-il. D~J n: 8 .. ~'(' ria uniLarii t ip ASI IGO-S.·j poli .sle motoare se intilnesc Îl! special la a t\ iollOlrea m:lşinilor-uueltc .'i ltza de sincronism) este: no= - 601 p ~ .i1aje industriale.6. In Bepuhlil':I Socialistă R oma nia se rabri c ă t oate tipn rile de motoare :Il:incrollt'. de fabricali t români'ascii.-350 : 1t-2.~2Sl. Aee.\51 160·S.i : C -a08: A=~ H.. în figura H-22 ~t' :ira Iă.-i lO: .. a ~t('ll s oare lor... ţi:. 1J k W. . lll\"cntarca motoarelol' :\sincrone se datorc~te ingin erul ui rus Dolivo-Dohrovol ski.ul"a l ici.m~tor . pompelor.--FiI.-- 60·50 2 =1 500 rO l.lniu..rifilZM (>s(i' ali~nentilL ci! la lJ r~t('a 5U frec t de 50 H7: ~ I are 2p .1si. Aplicaţia 14-1...3. Ca re este RezolvarI:'.100nu lIo.<\ GENERALA precum şi cele in dublă l. " \olOr asincron trifaza t fn scurtcircuit Hp . un de UII l'slc nevoie de un reglaj al t..llC! ?1l t. compn' soarc)or ::. A. . con~ t rll('Uc illebi~:i .i a aHor uL....n l 500. Turajia cimpului IIwgnf'lic îu \' l r litor (. AllllleCilrea rn procen te este : aO . = . _55(1! B:-273! B.. A. alunecarea mo lorului? \~nl a . acestor moloare este practic com lant ă . CII patru poli.33~' . 1 J k \\'. El~ ~c utilizeaâi În ge neral in c3ZurÎh.

lin l.i ('impuri lll:J. incit da cii a(~edc douii hobinnje. Cuplurile cu r bei 2 t rehuit' ~()cotjt(' eli! ~en s ('oulrar cupllll'ilor care cor(>~plllld ~\lrbei 1.lrc p pere chi de p ol i. curba 1 reprrzinli'i Yolria\ia t uplului motor în fun cţ i e de yiteză.c ţ>Le in ~ens iuvers . Fiecare CÎlllP magnf'{it Îndrlil nr dă naştere la cile un cuplu moi OI'. In figura 14+2:~. ca ş i la motorul asiu cron trifazaL Ili figura 1<1-24 . rores+ Jlund e Ull cuplu motor C.) e~te pul!:aţ ia rct. ro lorul va ri'iminc llcmi ş(·al. eare se rot. li int parcum.\iotor asin cron monofazat cu bobinaj auxiliar. iiI ne-cas tă \' itezit.Cz· Fig.i. în ~tatortl l motorului ~e prevede un bobinaj auxiliar. sn b infl uenta cuplului rezullal : Cr=C\ . varia!i<l c uplului core~pllnzător dmplllui magnetic in" irtitOI'. (curba 1) llla i mare şi dt' \111 sens. viteza tlllghiular5 0(' roLal il' . R ot orul va continua deci :o:iÎ se rotca~că singur Blai dep:.I\' . iar statorul arc un sin"ur bobinaj .MAŞINI ASINCRON E 2~3 10. 14·23.l rt' le mici.u'le. La molO<. ~ tator ul moiorului ('onlin~ hobinajul prin_ .1 celot· dou':. La moloarele mai mari. precum şi un (' Upltl motor Cz (l'urba 2) Ulai mic: ş i de sens contr<. ~\f OTO R U L ASJNCROK :\ION OF. (':.:i nun se şt ie . cind t ura !ia 1'01 01'i61 f'!ilt' nu l ă...glJeiice indrliloare t:gaJe. 1n statorul :!('('s t lli molor /lU s(' lIlai pO~llc produce un cîmp m:lgnelic 11.inCTOI1 mono{a :a[ IIlI poate porni Sill!J!IT . ci unul fix in !<paliu.împ magnetic in\· jrt. iar cllrha 2. Dup. Fig.ISf'lIlenea c. 14·23. Cllpl ll i mo(onl1 lli asincron monofaz a!. se u ti lizează lJlsă dispozitiw spedale. cimpuri ('~t(' w ( p. impul5ul de pornire fit' poate da ch iar Cli mina.el(~ i a limcnta re. care este astfe l aşe z at in ~P[lţ i ll fat ă d e bobinaju l normal.> şi de H'US co ntrar. ln COllsecin t.aţi să H' producă un .itor. corc~p u nz:itor uniii cimp magnetic illvîrlitor.r+ Utor.ra lE.imp magnetic 111te rnuliv S(' poat e des('ompune i!l <Iou.lr. cde d ouă cupluri fiind t'f:.lrl' ~e rotesc in H'muri ('olltr"II"I'.\Z"\T Acest motor are rolorul in coli vie wu hobinat. . dt! doi ' (:urenl i bifa1. D a că motorul . legat prin cele două capele la ti rclea rnonor~zab"i de alimentare. La pornire. motoru l u. ÎI) care (. Dncfl printr+lll1 mijloc ua recare' i ~t· imprimil roto rllllli (J Yitc ză unghiuI:Hri oa rceure + 0' 0' se "NIl' in figura 1-1-23 cii.

L:l pornire.) . ("li lIn anumit !t'IlS ri t' rolati('.a (. . ii dccit re\(':1 moJ).i\· allc/"f[(fIOl"II/. 111 scrie cu bobinajul b !-ie găseşte condt'matorul C (sau o in. D:lcă in bobinaj ui auxiliar b.)rt l l' fi ao.mInii de. iar mdorul porneşte sjn ~ur (':1 ~i un motor l-ISi 11('rOll trir<l.'~lI' lurana d·' ~incroi1jtm.(2 in urma l'lIn'lltului din bohinajul 8.iltll perioadei ciI' pornire.in ~lare ca motor m onofazaL. se del. ~i p. :-oe Înehid(' f)t".. SI' cO llsidcrit molor ~1 ~il1('rO Il cart'. iur maşin a din motor w {ran::I"01'l1lii in (fcnera{or (le Cl1r~':It. cc i Ilo i l'lIrenp di n bobinajelc n şi b cO llstituie III! sis L fll aseUl:"i. Il ulins teon:l ir [ufali a dt' ~incrOl\i~ lIl.!ptnt la !:OHwndil.HI cuplul de pornin' (CH bobinaj uuxiliu r ) mai mie decît la mot orul :lsillc!"On triîazal. :H'('a~t.şte df'ftl7.1 Itlfll"ck n('zanll1lroj ('il illr [lutrltt.trn (le aeea5 La .dnctiv iLat" T~) .i! r('tclri şi IIU pO:lte fU!Il'liona ]j("]egaL 1:1 re\ea (l"dimentiu d u ft'!C:l proprie). La ~fir:.\r c·upllll motor }"-a aUl11al t" om plet. mentionalc mai inainte .J ~­ netir il1\"irtilor. în locul conde]!sa torului r.as in crone lrifazate şi af:.ofazal :l (as piratoare cle praf..l tallz1:i.'d oloarele aSimTOIH' mOllorazal~ ~ {' intreLuintcază destul ele rar. iar illolorul fu ncţione azii În e-ollt. ci geuer:dorul sillr. p('nlru pmt!urcf('. inlrcrnptortll Tr . mai costisiloare ~i . i.chide in trernp:Horul Ir.Jju! b se găse ş te un condcnsa L cureutul din ace-st hobinaj se g5se-.wl. ar fi fost o inductivitate mart' 1. De ob icei sc illtrebuinţt'. alllom:lf ii . Di n 1I1i all!:"rna!. in c('u lralt'le c-kelrkc:. .·"cHlpIu . Ocoarece in h obill:.'.Hz:1 pcntru puteri mici sau :-Icolo [111(11' nu exi~t.111 a lllh('!c cazuri.cipal n şi hobinajul auxiliar b.lIr{'nlt1 ~ llll {'~k fo lo~il gCllef<llond 35-iu("rOIl . (i-c!lcralorn} H~îllcrOli l' ~k fo. astrel 61 . Prezint:"l În!:. d e oa~ rece :lU lin randamC'nt lUai scăzuL de rit molo:m'le.c nătoI" (·u doi cl1r(' ll.lreu lu lui din bobinaj ul B. ~:ituatit' ~t' . curentul tiin hobinajul b ar fi Insl defaza t eu un ulIghi (lc aproximativ ".i bifaza(i. la putrre egală. atunci tura ti:! I"otorulili dcpă ­ Şt.at cu !t[l ung hi de aproximativ 7:/2 inaintea Cl. venlilatoar('.llie ~il1lrlll diu punct cir \'t"dl'rc comtnH.Il} tlplil'ft flina{uni un cuplu molOI" a~\lp rn maşinii (de .'1' prOdlH'(' ill ~Lator un cimp m. sin!. Dacă ·in act' :1~ti.rrm !'all ('an: \"a fi ~tHdial in (·apitolul urmfilor.'~lr' f«('turul ele putere .1Î\. prin iuterHli'diul unui !1wLnl" CII nrtlt"l"t' internă ) . b lIl1 mOIllI'n! cint. st"tlll' t'lcctrire de.

lur!Jin:'i ('Il ahllr l'tc.l a ge- nerllloru!ul -"lIlcron.\L SJ . Hlobii. Pe s\lpr:lf:l\a interioară :1 st.: slnto n . i<ll' dupii \III pol ~ud Imu('<lz:i lln poluore!. St:l\ol'ld geurralOl'nJni sincron ('sll' re:lli7.)tiv.\. carc $('1'la prodUeCrl':1 rureutlliui alt~'rn. Ei rl'cează ]1\ intr('ri (~nll dintre .) ('\1Jllat direct ~HIl ]Hiu ('urea.-\RE . care Olt! st:l lorul trirazaL Cck lre i bohiuajc ~ll r. ~i o parti'.. can· l'reE'3zi:l rl l!lp ni magndk al m:!:. s erlt" mai Ir('. numiti'! r%I'. p()Jij rotorici !'int astfell't'alizaţi.3l la ft:l l'a şi ~'Lator{ll Jnotorului a~incroll. numită s!::llol'.d uÎ SI' pot.' (1(' poli 1ll.. tn fi gura 16-1 s-a prc'7.' al ~latorlllui se gi"lse::>t. lll()lor l'U r xplnzic.'1tol'ului S ~(' g'ii~l'SC Cl't>sti:\turile in care ~t· a:.ază condudoarclc _ Îll golul cilindriI.id p.t·nLat sdH'lIIatir ('on~(ruclia unui g('ucrator ~ i llcron.. În stea .l.i un pol wel.rebuit" să fi(' iu\'jr1î1 t·tI ajutoru l UIIUÎ molor primar OtU'e('an' (molor dir~t'l. El {'~tc ('on5lituit dintr-o parte Fixă. RuLorul l'.atii struc/i\'.1g11t>l. PRL'\ CrpICL DF FCl\"CTJO:\". lii·1.. numil şi roaftl pofu/'â. \"t'~(t' R fiI.IZOllt>. 1it'.i la motorul asincron I rHazat.h' format dinLr-o ~('ril. turhill{l l'U ap!i.c\'rn!c !>int gcneraloal'dc trir.JU alt('nwtoru l e~Le o maşinii ('!(oetI'Îe.iuii. le~H fii' il! lriunghi.e rotoruJ R. ca :. R otorul gr»('/':llurului t. incit dupil un pol nonl uJ'lIu'az.\"CROX (iE~ER\TOHTLl"l Gf'nt'raturul ~illrrOll ~. Schema con· ~impj!fj'.(.C"pitolul XV 1.

Rezultatul cste insă nc('la~i. trei forţe elcctrom. D:lcă roala polară arc 2p poli şi este rotilă cu o ttll'aţic de 11. II !('~nren in triunghi. Fi~lIra 1~) -2. trei sp ire din figura 8-1 carc ~c În"irl(>sc Într-ull cimp magnetic fix.c.' t'n forla e)(-etrul1lotoare inclusa in spir:1 ~ă . ({ rcprezjlllii Ic~area ilJ ~Iea .JZul l egării in ~lea. 111 c.otoare Lrifa zat e.1) unde prin 11 s-a nolal Ilumi:irul cii' rotaţii legllturo dintrC' lHllllărllt de prrechi de poli._ '- _ _ __ J I .ltă : ~pircl(' sint fi:\. . ~I' şi r=pns~-" P" -.ste ÎnVÎrtit cu o anumită ya produc(' un cimp magnetic În\'Îrtitor al{' cărui linii de forţă ~tai('. Trecerea unei ~illgUfl' !1(']'('chi de poli prin fala unei spin' statori{'of' induce În aeeas(JI hpir:1 II for\.1 !'(M~. Dacă rotOl'ul ('. Dacă gCIlNalot'ul pro- --- --. in faz{'l(' trei curenţi lrifnzali ('Il o pur~alie (1) dată de : iau naştere . I Fig_ 15-2. Legarea la te· lea a generalorului Irif3l. înseamnă !'ii prin fata u11ei ~pire staton('c \'01' lr('c(': intr-o ~cclludă P 'Il s pCTec!ti CIr poli. : b triunghI. eor('~pl1nzălo:lJ"(~ unI'I perioade . 1:11' fi gltrn 13-2. Trc('crea a pn 3 perc rhi de poli ÎnLr-o n·cuutlă in f:i\a !p ircî.a In legarea 1n ~!e.ilizare . prin inducţie eleclromagnetic:] . iar cimpul magnetic se îu\"îrleşlc. 6U (15. tn ('omecinţă. adică in r.tibă o fr(>cYcnlă de pn ş perioade Il(' H'cvudă (sau Bz). I b) ~l:lloricc duce I'urent cketrk in {'ir{'lJitul de ut. p{' minut. conductoarele hohin~jullli staloric. reţeaua ('i1n~ pkacil de la gCTl('rator poal~ fi cu conductor neutru (tra!al punetal in rigurii) ~(111 ([In) eondudor lwulru.. fac(.i clcctro!llolourc alterna!Î\-ă calT' ia toate ya](lrj!(. Ll g:cnerator situaţin ('stc inver~. Belatia a('ca~t3 nratii hmlţja rolol'ului ~i rrecycnţa prndmii elI' li 1\ A('uerator_ In figura 1:)-2 ~(' arată felul cum se 1t':lg:1 electric Îutre d~ ~i Il! relea c('lt' !rd hohinlljC' ~t:ltorice :lle ulIui gellenllol' triiazat.--.o ) .at: u _ tegare.. .256 ELECTROTEHNICA GE!'-"ERALA rotor un C'Împ magnC'tk.ele trei hobinaj(' se produc. frcc\'cnţa furjt'i !'1{'ctromoto~U'l~ dinlr-o spiră a st:llorului şi Mei din hohin:tielc dat ori('(' e~te : sta tor viteză..I. et'lc trei bobinaj t~ staloricc se {'omporLă asC'mănător cu cele. astfel Încit in I'pirc ~Ip ar trei forţe eleetromotoare trifnate. .

numitii excilaf(lGre (maşinile de curenl eontiulilL YOf fi stlldiatc în rapitolll! urmfltur).îc rn"irtitor. formula pentru geJler ator dev ine: . . generatorul are rol. Curentltl rolo~iL penlru alimenlan'a f'Jr~clrnmagncţilor este continuu şi se numeşte c/lrenl de e:rci/ajie. ('xciLaiia St' ia de la (j surSrl separ:1Ui . În acest caz.'a "alorii dirace a fortei ('ledromoLoare care ia lJa'5tcrc in fietare fază Sl:ll Ol"i(':1 a gener:ILowhl i ~illcron. gellerato!"1d sc lluUH'şl(' Dată eu excita/il' pl0prie . care stnlbate ~l'ira.ul (1" l'xcilati" es. Dar: ~ _ ___ . \"i rteşl(> in capitolld \ 'JI. 12 Formula poale fi utilizată ~i la dt'll!lmin. ('arc esle şi turaţia roLorului. De ohicC'i . "<1loarca maximii a fortei elcctromotoarc jlldu~ft in spiră este: în carc : w <1>111 \"<ll oar~:J ('de jlulsnţia forl. in loeu1 fluxului magnetie tDm 11'1'I)lli(' sil ~e ('ulisiderc fluxul tP rai'e corcspllllde unui pol ro{. Deoarece rolorul generatorului se ill\'îrtql.. :lşez:ltă pc a('r1a~i a. !)entru a a\"ea un cîmp magnelic puternic. De ast!TJr\le3.2Z"'PII • . cei trei curenti irifa z aţi produc lin dmp magnetic Învirtito r.of\1I formal din elerlroma:Jlleti.aLorul motoruilli asin t. (15.257 Ca şi in sl.fund unui cimp magnetic.Uil Ilumiir s dc spirc. cîmpul in\'ÎrtiLol' ~Latorie. in moi!'.te prod11s de o maşină de curcllL colltilluU. in ca zul gelleratorului.. Trebuie in ~ ii ~ă >t' ţină ~ea\lJa că 1.I!~ . cit şi dlllpui iu\"irt..itor rotorie se l!l\"irtese eu accca~i Lllratie.'i fluxul ma!. . generat-orul se numeşte CII excilafie sep(lraM.. {'u alte rnalor ul..OI· O faz[1 slaturici"l arC.1 din !.. paragrah11 I s-a ar5tat cii in cazul cînd o "'pir ă se inin .x.r-o ~illgur[( spirii.:im.ei ele_ chnmoLoarc {lil1 ~pir.i timp) ca şi cimpul magncl.:tfrl indl forţil ckctrOll1oLonrc din hohinaj1l1 und faze est" de s ofi lllai mare decî L aee('. a::. dieac(' n al'e~tei forţe f'kr/. g~'JH'j'al. vitna unghiulară a rotorului şi a cimpului in\"irtitor rotoric.'Jl etit ma. in loc de magnc\j permnnenţi. care se roteşte cu dtcza unghiulară (i) /p .romvtoarc e~le: E=~!llm .3) " P Exprc~i<l 2TLIl s reprezintă.c ('11 aceeaşi Lmaţie (în acc}a. rUH'lll. 1n felul acesta. aeeastă maşină este numită sincronu .oi'ic . HezuHă că "tit.:l'on LrifazaL.

.. ~e ohtin(' : (10. ş i deci se poate obţine li n re ~la j al forţei clc .258 ELECTRo-rEHNICA GENERALĂ S-a arătat cii pulsaţia este : (. este propor(iol1alt1 fII /lumiirul de condm:loare produce in [iewrefa:ă ale fa:ei. prin t r-o y:uiaţie a cUl"en tu lui de excitatk. introdus in circuitul ('urcntului de {·x til aţie..H1 1 o(>xe iLaţie se ponte obtine t('IlSi UIle con.. Cînd curent.un. n1lmărul de poli şi num i:i rul de conductO:. !"('zultă : Daci! se notr flza . in spate . t'260 Din figura 1'1_11. 1) lldică: valoarea eficace a [orlei elu/romo follre.'lle fi variatâ este \"aIO:. fie în rată. antă .ul sl"lIde.2:-r Pl1<fl. se poale "aria fluxul c'D .lrc ri"imilw I·om-lant. se vede .lnll de eonducl:oa]"(' acliv(' nle ull{'i faz{'.) cnr('ntului de excitaţie . in bohiunjelc statoriee se produ e.c. Cin d turentul creşte.(ie.e O că dere de knsiune uHlj mare.I1I€'n e~ . ln cazul generatoarelor ('II sistem propriu d<' . sardnă. ideuli ce cu hobinajcle s l alorice a le unui generatorlrifazat.tmlllotoare E procJus:i de fiecare fazll stntoJicri.li fiecare spiră es te constituită din cite două coo durt oare adinc (rarc sint ti:iiat(' de linii de fortă) It'gal(' in tre el('.}= ~~ 2. f'1'(1lru fl menţine. pent.<:lantii indt'pl'lldent d . Vnriatia curentului de excilaţie se 01ţine prin rnall(' Vrall':! unIIi reQsla[ (le e. Dacă se Ilott'az:'i eu S num.. Singura mărime din expresia forţei c1et Lromotoare E care po. ~e mit' şorează CUl"E'ntul dc ('xdllljÎ('. În acest scop se m:1reşLe fluxul }Ungnetit (p priu mărire. wn: st s talor1că.lI"C'll fluxu lui magnetic <1)_ Acest flux magnetic dcpind(' de \"aloarca . 1n timpu l fU!lctionlirii gl'lleralorului. const. penLru ca tensiun ea la bornele generatol"u lui 5[1 IlU njuJl~ă la \-alo1'i prea mnri.pl1 60 nstfel încîL : E=s. fi e. rare reprezintă h obiMje le statoricc ale unui motor asillcron trifazal.ru ta şi frecvcll~a curcntului produs ~i'i ri!minl"t ('OJlStanUL De a~{. rure nt ul produs trebuie ~:"l nib" valori diferitI'.lccasli:i /t'miUill'. in funcţie (1(' numă r u l şi dc' putere a COIl!'lllnalorilllr. 5 Hotoml g'el1eratoJ"1I1ui este totdeauna iu\"irtit de dilre motorul pri!nal' ('\1 o vilezi"i eOllstantft .: ntului d e ('xcitaţie .ttilo. 10 con~·t'ciutli. trehui" sit se mărească fortn rJ('etJ"t)lllOloare E. ceea ce face (':"1 Lt'n siunen la bOl"1ll'}to ge neratol"ului sa scada. cu vife:arolo- I'u/ui · i Cll [hlilIl magnetic (11 II/lui pol r%ri.

dnd ind5r." cind in sensul contrar. dacii distan!a dintre polii cImpullli illYirlil.:. . deoarece la putere egala. efectul tinde . excmplu. j::lrdmpul mag ueLir invil'lilor al slalonllui ~c rot('ş(. pe cart' o transformă in ellergic mecanică 1:1 arbo1'(>1. gClleratoTUlui prin intermediul unui cuplu de a ntrenare. in int erioru l gencratorlll ui ia lJa~lcre un cimp magnelic În\'il'(il. se ex('rcită un ('uplll de l'ot<ltic {'ollstallt C:l valoare.ON GClJcr<'llorul sincron cşte o maşUIă reversihi la. Tn'hlli<' obs<>rvat că polii cimpulni magnetic Învjl'tilor nu pot antrcua polii magnet iei de. ri Energill mnlor lnt'{'anic de meC:Hlică este dală . La ÎncepuI insă. R~'lLdui d motorul sincron nu poate porni singur. sl... generatorul trebuie fie acţi ona t de un motor.xcita fOl' lc de atra c\ic asupra poli/oI' ratari ci.orul gt'lleratorului an' un s ingu r bohinaj. care este de sens conlrar cuplului motor. aslfrl iJldl rotoru l in cepi' să se Îndrt<:asd . un generator monofazat est e mai costisitor dedL llIl gellcrntOi' L fazat. l\'!lInui in (I('l'st ('l'l7.o:ij de robtk ('<1 ~i cimp ul magnetic invîrtita!'.ca el ecirică . Cimpul magll~l ic insÎrtitor se ('omport~ ('a şi (1 scrie de poli magnctici nord ~i sud !ii tnaţi s ucrc~iv în îlltrefierul Il1Hşinii !:ii rare poL a ntreu!!. gencraiorul ~(' numeşte mOl1o{a:al. ('Înd int r-un :-ii'Il.tiltdtti din două conducloarc. care lnvÎrteşte roloruL Acest motor dă ge nera~ tOrlliui o Hnu mită ene rgie mccan i că. in cazul c ind stal.!:ii are lin randament mai scă zu t. ('l'lre se roteşte ('li viteza un . cu :1cccaşi viteză C. Polii nord.-<' electromagnetice.J\lQTonl'L SI Nr.să se opun5 cauzei. adică aceste forţe c1cctrOml'lglletice constituie un cuplu elecfromagnelic rezislenl. Curenţii care se produc În statorul geueratoru lui se găsesc intr-un cimp magnetic şi în consecinţă asupra ('urenlilor se exercită fort." ~ău. Conform legii luj Lenz. Deoarerc rotorul sc învîrtcşte cu acec:lşi vilc.Hul poli lor sud rotoriei. Generatoare!e monofazate se intîlnesc rar in practidî.H.!'aţia reţ:elei de ulilllcntal'l'.c ătre motorul 2. iar cu rentul alttl'lI <lL!\' ali mentează o reţea mouofazatii cons. Jn stator se produce prÎIl inducţie O ~ingunj forţă cleclromotoarc monofaza~ă. Di n ar'e aslit {'auza ~ yor f. ai cimpului iIH' lrti toJ' ~(' găses(' cind Înaintea . Ca şi la motorul asincron trifazaL. iar p numărul de perechi de poli ai cimpului. Dacă se negl ijeaz ă pie rderile din generator. In acesl caz.t)!p polii Jllagnetiei ai rolOl'ului. . cuplul electromagnetic rezisten t este eg:J1 cu cuplul mecanic motol'.i ('a M'IlS. astfel Î ll d~ rotorul '\"a rămîne nemişcat.('. w fiind pul.or.ol' şi polii roLorici I':Ullinc . pc carc gencratorul o transformă în energie să eleclrică . ro torlll molorlliui ~.Il('rOll ~stc ncmişI:at.u't. adic:i po:tLc primi de la o rel'ca {>ll{'rgie elcctri61. nllmc contl'nr ni rotorului d~c:it.::atorul se leagă la o re\. molorui acesta s(' !lUIllC~t(' siru:rmr. dl'.tAŞlN! SIKCnON!: 259 S-a arâtat cII pentru a produce energic electrică.ţhiu lal'ii w/p.'l'aşi.

de e).Lic ill\"irlÎlol' ş i polii rotorici. Pentru aceasta Se inchide cire uillli înrăşurării r otorului printr-o rez i ste nţă. [ ·T IUZ . Se spune. este cuplul la arbore datorii.lpl. ~e utilizCllZ:i generatoare t rifnzate cu II fren'l'nliJ dc . separîn du-se <I('('i de sursa exeilntoarc. i\I oLonll siu crOIl 5.ie a dmpului Ula g netic Itl\"irt.>0 Hz. mări faclorul dC' putere a l reţclei. Jlutiud da ti u (' urlu motor normal. <It' a~c m cnca.Illxiliar. Se spu ne că trebuie ~ii se aduc. şi " .A E ste necesar ca la ÎncepuL rotorul sft fie.Hllof" sincron.I i molorul ' prind e ca motor ~ in c ron. motor. bun. penLru amt:liorarea fact orului de putl'rC al une i r{'(. CIl cu rent monofazal de . De dala ac~a sta.ti\·" In mod normal. ~pr<' deo ~c bi re dl.\ Ş I. cuplnl rezist. t'ii motorul înd e plineşte funcţia de. ca motor f UJ)(:ţionind in gol (f[.> folo~Ne" fr(>('"Y{'nţă 10-llz. depă şeşte o anu milii valoare. in pcrioad. putind deci porn i si ngur:i .(' Jolo~eşte. pentru acţi o uan':1 util :ljl'lor curc f un diollt><lZă ' "U tura !il: eOll$tanta şi nn comportrl ~u prasardt1i (anumite wn Lilaloare.11 aSÎnrmll.260 ELECTROTEHNICA GENERA!. Cînd rotorul cst~ adus 1<1 . iar fortele de alr:H.Ilz.\ rot. Din a("t'~1 m otiv exi. adică darii {'lIrcntul de excilati<.~ il1crOIl În scurt. cu ren tul cI<: excitotk (cl1rc n l contiuuu) in b ob inajul polilor rotorici !.(' mpl u.str.sincronism. ceea ce ~t' numeşte pornire . adus printr-un mijloc 03.:! Îe asupra poliJol' rotorici rămîn constan te ş i de at' e l nş i ~t'ns . In aecs! caz. se t-wne ratoart' Illollofa zalt' cu rrec\. se poate face cu un motor .ilnt!şte in mod obişnui! în centralele t'lec1rÎ('c de c urcll\.ntaj de a funeţiona cu un faclor de pute re fo:n'tr. În :H't>S! eaz. cit· exemplu penLru lmcl iul1e ::l eledrit":.ent e.t'(~Care 1:1 o v it€'z ă egaHi tu \"itcza unghiulară wl p de rotaţ. 1I 11('i pompe care t rebu ie acţ i unată de molon.rn\a ltj -=. se Iasii ~i.orul molorului la sincronism. " Din ca uz a dific ult:1ţilor de pornin'" se lnnalate in pa ragraful prceedellt din ('auza j"i. daert lill asLfel dt.ci rcuit. treaa.t'lc eleclrkc. l ' n alt mijloc constă in :1 porni molorul s incron ca motor asincron.. iar cuplul reziştcllt.. Cind viteza de rotaţie a rotorului s-a apropiat cît m:li mult de yitczu de sincronism.1 tie porn ire. * :l.cOl1lpel!. ln tl'-a dc\' ăI'.îtol'.a fi t Oluşi utilizat cît Illai mul L (mai ales ("Il pornirt'a în aSin(To n). ş i maşina se comportă ca llJl motor o. pumpe de. mol orul ~ illcron t~"te mai puţin utilizat În pradir:1.' motoarele asincrOllC. .).\ BEA 'I. astfel Încit rotoJ'uJ <:ontinuZi să se roh'rl scă sing'ur m'li departe şi maşina [unc\"ioneazii ca molol' sincron.ru a lIVea o sardnă la arbo re ).:'\"ILOn SIXcnOi\E Gl'nl'rntor ul ~ illcr o n t'ste m'lşina ran' se inf. este supraexrilal. insa ni 1111 cuplu redns. el a rc proprielat~a de . _'Iot orul sincron Hr(' insii marele a\'(l. Adu ce rea motorului sincron la siucronism.1 ~incrun.'"tb lt' udinţa cit.uJui efi nu suporl:1 supra sareini import ante (ca molorul 3~ incron ) . cliplui mo Lol' este cuplll] cll'('Ir'omagllc l ic ('are sc e xercit ă Îlllrc cimpul magn<. În cazurÎ sp eciale. altcrn. lin l:u plu mecanic. polii sil i se giiscsc la clisl<lnţii iuyariabilă fată de polii cimpului magnetic illvirtil or.

: antrcnează ger>crat. pe care sinL fixn\i polii <1st!"el cum c~t{'. carc prrmitl' o repartizarp bună :l liniilor ue forţă produse de poli. 15.--. lllH'..'-.)1I1a eare Lrehuie . Generator sir.'il. Extre. indicat in figura 15~J.ul cxterior al unui rotor. Fig."":'''l Pal Bobm. cu şi l :<crla!Q. Pentru u.\1)<'. In stinga se \"cdc capătul de arbore liber.'amhlate Cll lHllo:.'l .. Ji. este constituit in gen~ral dinlr-un butuc central din oţel.orul.:.i!lcronc.t'iI SIN CRONE 261 4. numil lurbngenera(ur .i\IAşINILOn SI:KCROI\E Pigura 15-3 Tcprczintii 3!'\pcdul exterior al uilui generator sau motor ~ i lLcrOn. nu are poli ap a renţi. ei se formează prin bobillarea Înfăşurărilor rotoriee . t din sirmă de cupru izolată. pe acest capăt de arbore .ini ~i ucrOIl(. "~ Fi~ . în figura 15-5 e~tc rcprczcnt!lt :lşpcct..MAŞl.cron. el pline in mişcare cxeitatoare. turaţia lui este mare (de exemplu 3000 rot/min) pent ru a corespuude t uratici mari pc ('arc o are de obicei O astfel de turb i nă.. 'in cazul cind un generator este acţionat d(' o turbină cu abur.y Rofor 15·.ie. Pl: acelaşi ax maşiua propriu-zisiI.'.'!ft. din motive de ordin constructiv._. Un ascmenea gellerator.I't' --_ .urin\a prc1u('I"ării po lii se execută din lolc ne oţel izolate iutre ele şi a. Hotorul ullt'i ma ::. Cind axul maşinii se În\"irb. in stinga se vii{l c{'le două inl'le owLaliee care ~e În\'irtesc solidar cu rolarul şi care sery(>se la aducerea curenlnhl( eonlinull de e x cilaţ.ron) sau an' moolai dispozili\"lll de cuplare cu 1I1:1. car(' este montat:. care produce turcului continuu nCCt'S:ll' excitaţ. Hohinajul din jurul polilor eslt:' rC. Dacii ma~ina fuoc\iolleazil ea molor sincron.<.1. prin cuplare directă.." montcazil dispozitinli de cuplare (roata de ('Urt:a sali cuplaj tlirecl) cu motorul om. sc lasă liber (cind mo{orul serveşte drcpt compensator sinc.lliz . în dreapta se \ 'ede excitaloarea.'ifl fie 'll1Lrenată.. Detaliu constructi v.iei ma~illii . CONSTIHJClIA .mitatea polilor diilspre sLator are o talpii .'şte. Dacii maşina esLe ge_ nerator..3. capiiLul dl' :1}..

" Fig.' : l~ _ pod rUla. 15-6.azu! generatoarclor cuplate direct CII 1mbine hidraulice cu ax . În figura 1. acesta este.dI"aulIClI : . In figura 15-6 este reprezentat un aSernC!lCa rotOf de turbogcllcrator. . 15-5.sincron. Fig. ('.aullcc cU aX \'ert.. Axul maşinii sincrone este de obiceÎ orizontal. Rotor de tu rbogcnera lor . 3 _ nk.r.<:Rl : 7 . Gl'ner. 15·/.' ăzute la periferia rotarului.ear~ flt""tru y~nA .n i\. . H _ Inms!onna lo r rlc11cut o r: l~ _ !inle d~ !.olorul generaforului . : 5 _ camera lurblncl Illa. dnd maşina are axul YCItital . .!ul ape l In O"al : f _ canal de IIduc\lc .. de exemplu .IiOr sincron cu ax \-ertica! intr-o centrală hidroeJeclridi: 1 _ b~r(\J . R.·crUca!. (u"'binel : p _ generat" r '\!)<':fo" c"..rucal: 10 _ sala maşinilor: II ~ cQnal de ru.:"l"ltA IRllSllUle.-7 este re- Fig. _ urborcl". e lul IIp''! In amonte .' ax u . Sint in s ă cazuri speciale. l! _ mp. 1 ..t"rb!na h. 5 _ vane de inc h!der" II ape.262 ELECTROTEHNICA GENERALA 'Î ntr-o serie de crcscături pre.

cu ax verLical. cuplată direct cu llil genera lor sinc. 15 ·8. De la barele colcetoare pleacă circuitele C. care del1itează în comun pc ace lea şi bare coleclnare H. StatoruJ unei maşini siJlcrone este construit din tole de al_e l izolate între ele (pentru a se reduce curenţii tur.ruiesc in mod curent diferite tipuri de generatoare :. Aceasti:i retea lloate fi alimentată şi de .~IAŞINI SINCRO=-<E 253 printr-o centrală hidroekc!rica ech ipată eu UD grup dectrogen constituit d intr-o t. 38. fn cazul cÎntl cresH!turile sili t ~deschiEe ~ la partea Spre Întrcfier.trogene notate 1 şi II (Iilltr-o reJltrală eleelricii. in fig ura 1.zcnlate in Illod sclle matic doull grupuri elec. Pe ~!!pra fa~a intcrioar. 5. .ron. Statorll l unui generat or sincron de put€'re mijlocie.) a ~ tatoru Jui siut prc\'ă z ute crestăturile în care sc Illonteazi:i cond udoa rde care ronneaz~! hobinajele stat. 30 şi 125. O pr ez cnLată seeţiunc fig .urhina hidr:lu lidi cu ax vertical.H şi un gt:'llerator G. lJIontat deasupra turbinei. riceare grup e1edrogen este compus dintr-nn molor . electrici:l. 15-8).)-9 sînt f('pre. 30.orice .incrone trirazate pentru tensiunea nom inal ă de 400/231 ş i puteri de J. bobinele care constil-ne bobin ajul s tatoric ~ (' e()nkc!iollea z ~l l:icparat pe şab l oa ne şi apoi se introduc in creslii turÎ.bionari) şi prinse cu ajutorul unor buloane· Acest stator este fixat l:l o earCaS1! turnată sau sud:ltă (fig. c~lre alimenleazQ o reţea. fn Rrpllblic~l Socia!isUi Homânia ~c const.rE RSUL i1\ PARALEL AL GENEHATOAW::LOR SINCRONE Într-o ecntnllă f'leetlic[l funcţioneazii de obicei mai mulle generatoare sin crone.

ceea te are . pot {unc~iona în paralel ş i mai .rrl"uptorului Il carc este Închis.MA$INf l')'" C l j"R ENT CONTINUU alte centrale electrice.a tensiunii gener:ttorl1lui să [ic egaW {'Il !"n:. numite condiţU de ~ncronism este n('"cesar un reglaj mult mai precis al lurajiei. Al doilea genera lor Gz este deconectat d{' la bare cu ajlJtorul iJltre{ { • I $: 1 o / I 0.lie. il dru i construcţie depind~ de felul motorului. Tura\ia molorului. de asemenea. . adic:i genera. Pentru a îndeplini ultimele irei con diţii de cuplare in paralel. ~.i indeplincascit unnnt. care 3ntreocazii genera tort!!. motorul trebuie să În\"Îngă un cuplu rezistent mai mare.::a reo. tuchizînd intrerupLorul Iz· g.tourde G1 ~i Gz au ro~t puse in paralel.3Ză şi el pe bal'Ple B. Hegla jul nutomal se face ClI .n-enţn la ha re . 15·9. inr la bar('.la se meM\'rea.~ La Irt"lmÎc. Sc considcri\ că la un moment dat f uncţiouează numai grupul 1. cj)M.laru[ de excifallc.:u voltmelrul V~ (fig. Pentru a M. ac('. astfel Tncit tensiunea generalorului ~ii fie e'Znli'i cu lensiun('a la bare. care se găseşle intercalat in circuitul dl' e){ei!a\ie. 15· 10).li regululor outomal de t"w. cro n pre\·ij1.'n('ralOfll ! gnlpului 11 debit(.-. Trebuie CII moioru l de antrenare sii auuc ă geller~loru! cît mai aproa pe de tura tii! lui nominalii.oarclt" condiţii de baz:l: a) să aibă la horne <lc-cc3şi teusilme ca . Tensiunen la bornele generatorului se m. fie automat. 15·10. poale fi reglat ă fie ma1lua!. Dupi'l <leea::. Functionarca acestui regula lor esie In principiu !lrmiiloarea: Dacă generatorul funciionea ză CII o anumilll luraţie şi la un moment dat sarcina gene ratorului creşte. 1:) tensiunea generatoJ"ului Mi corespllnrlii c<:\ fa z ă t·U tellsiull('a hRl"l.ut pl'ltlrU în parnlrl. Se spunt· cii cde doua gcncr:doare G functioneaza il! pOl"ultl pe bart'le co1ccloare-.multe cent rale inluconectale la accca~i reţea. Gl'ncrator sin· r. ff Fig.' putea lega in paralel geuerntond (72.~l)llare Fig. I"uptorului l~ caL'e este deschis. Doui'i grupuri eleclrogene Intr·o centr al ă .ajulorul Ul1l.iisoară cu vo!tmelr ul 1'". gellcratorul G1 fiind legat la bare prin intermediul l11t.'lor: d) trebuie să se respecte ~i suct'esium:u fazelor.') i lensiUIl CH harda!": Il) frccyenţ.

.ELE C T ROTEHNICA GENERAL>\ scădere a tUfa\iei. Din aceasta cau<:B. Trebuie . Dia gra ma veclor ia lă a tensiunii gene raIDrului şi barelor . alternatorul ramine În pinille! la bare. Se preS l!p Une cA aceast. cu tensi ul1 ea U la bare. Cu cÎl yariazii mai încet. dat" ~e reţea .·!. sa măreasd'i sau sa micşo· rele ad misiil. dupit cu pl:lrea in para!eI să se Încnrce generatoruL descărcîndu ·se eve ntu~l celelJlle generatoare din cenlral. care vari:Jzii periodic.. aceasta are ca efecl o cre~tere a puterii maiorului şi deci o creştere a turatiei. pcu. . ŞI astfel alternnloruJ este cuplat In paralel la barf'.d molorul de acţionarI' a generatOfl. In accast.jueren de tensiune ÎJl staiond J. pentru obtinerea iocului învîrtitor. Se vede din iigur.. în momentul dnd l~mpa esie stinsă (a~ (I) . Ctnd gl'lieraloru l fundionenă în gol..ne slrăll. . Fig_ " Q9 Fig:. UJlghiul de defawj 7.. .j lorjii electromo(o~re a 10S1 adusă cu ajutorul reoslalulu i de exciral!e la nlou<. Aşeza r ea I~mpilor Fig.!r!! 7 ~O . I'g!lIă~cu vectorul V şi care ya riazi!. t'g. iar \'JIo~rea nu l ă. In acest momeril Îns.~orare a puterii mo lorului şi deci o sdidere a IU TJ(iei. L e g a re~ IămpiJor pentru ohtine· rea foc u lui inyirtitor. ".lor. Lampa se găscşte le'4"ata intre o bară şi o bornă il I(e nenl.] generalorll! nU debitează curen!.lhli. între vectorii E şi 7: existi () diferi'Il{ă ('ectoriaW. ÎII!r· un inlen-al de timp crnd aceils!ă freC\·entii este mică. :\cliQJ1Înd printr· un dispozitiv de reglilj fin al moJorului. Acea stă Î nc ărc are se obţine m~rin. aşadar... mJi Illare. Sd.d. ceea ce are ca efect o creştere a luraliei. cu ailt CI: şi deci V \'Miază m~ i repedl'. deoarec\" t. Dacii sar· cina generatorului ~cade .!ionea. după cum rezd lă din di~gran1il din fig ura IG·l1 Îll1H' \·eciorii Eş i U_ existăm gellt'ral Ull anumIt u ng hi de ue!azLlj (1:. Chiar da că aceste do uă mărimi sîn I. DW2rece E IlU are o frec v entă riguros egal ă cu frecycnţa lensil!1lii c.\'cnte est". apă . ca efect o acţionînd . se folos eşte o lampa de fază L arid<ll~ îll figllril 15·10. motorul are de înv ins un cuplu rezistent mai mic. 15-13.1 sitll~\îe. .dic~ tensiune:o la bornele lămpii depinde de mărimea vectorului di n figur a 15· ] 1. '1. forj!1 el eciromoto~ re E este eglllă chiar cu le m iunea la bOfne.. . astiel Încîi !lIm.!o rului. .n pe bazn diferenţei dintre tensiunea la bare şi la generJ.(<:neffltorului este nulă.~te m~Xilll).. cu al it frec\·ent a de stingere şi stralucire maximfl este mai mică. egale. se poale ob\ine ca frecy. micşorînd admisia. La legarea În pa ralel. 15· 1 J. GlJld 0:"'-0. Cre~t erea turaliei lilce ca regulatorul s~ ilclioneze asupra agentului mo ior. 15· 10).şi V v'lrio7. Spre a pute<l cunoaşte momen tul ind icat penlru închiderea î tttrerup iorului .lc i rea maximă (if e. neexitlnd curent.derea turaţie! [Jce ~a regulatorul automat s ă intervină asupw Jge nt ului motor (abur . genera torn l iu nrj ionează fără sarcin ă (nu produce curent) şi este nccesar un dispozitiv sensibil care. (li cît l1iferen\a dint re cele două frec.. este I'ariabil. Lampa va arde Cli o intensitate lumino ~s. iar cînd GI=-'-: lal1lp~ . lampa se st inge (if=--0l. acţionat la comandă. p"ni ru a realiza Ull reiO:J~j CÎI mai precis al tura (iei.cTl!<i genera tOTului să difere foarte puţi n de frecvenţa la bare. auici:i nu s ·a încărcat cu sar· cill~. ceea ce produce o mic. se inchide Intreruptorul J (fig:. 15·10). 15· 12./""ja b~re.' fOiHte lent şi dacă in momentul tind a=O (concordan !ă de faz~ Înt re E şi Vl se înc hide illtrer lJplorul { (iig. combustibil) îll sensul măririi adm isiei.j t!t valoarea maxIrn:1 a vectorului V are loc pentr u 7= "'.

8 -7.92. R. 60 5 Puterea la bornele generatorului (.266 ELECTROTEHr. tn acest caz.:J . . Dacă se aşazii cele trei lămpi in vfrfurile unul triunghi echilateral şi se acoperă cu un geam mal (fig. Care este valoarea intensil. maşina se învîrteşte prea teşle prea încel. etle una pe fiecare fază. . şi L t ) sînt legate tn cruce. cu opt poli (2p=8).-. Generalorul funcjionează cu o tensiune Între faze U=6ooo V şi are un factor de putere cos 9=0.7 A. Un molor Diesel antrenează prin cuplare directă un generator sincron cu o frecvenlA 1=50 Hz.. iar cind se învîrteşte in sens invers.·750N·I]! =70650 W = 70. in practică se utilizeazii frenent montaju! celor trei l ă mpi În idul arătat In figura 15-12 cînd două l ămpi (L.0. 73 -6 000 '0. = TJ ·P". . Aplicaţia /5·'. 15-13) se capătă impresia unei lumini care se mişcă circular.-.sle : P. Din relatia: f~- r·· 60 rezultă: . . ..~--~--= 750 fj() I 60 ·50 p Dacă 4 rol/mm.-I'3·U ·f·cos 'll rez ultă: 1 65000 1.llii I a curentului produs? ne zol v il re..andamentul său este '1)=0.. Cuplarea In loc de o singură lampă de fază.6. adică a unui foc IntJlrtitor... Din relaţia: P. Cînd focul se învîrteşte tntr-un anumit sens. Cuplul motor pe care-l produce molorul la arborele său este (#=900 Nm.65"""65 k\V.-rCA GENERALA succesiv fntr-a anumit ă ordine.. viteza unghiulară În radrs a arborelui este puterea P m dată de molor în arbore este: n şi dacă se e)(primi'! puterea !n CP P .8. (. I! mpile se aprind şi se sting repede.'i kW. maşina se Inv1rIn paralel se face în momentul cînd lampa L3' se stinge. se pol monla Irei lămpi .92 '70. La centralele moderne există şi dispozitive automate de cuplare in paralel. =C·D=900· 2 r.

16· 1. Pe figurii. 2.. . în figura lU-2 este reprezeutat acelaşi lambur la altă scară şi văzut din faţă. în realitat<. Inceputul pe tambur la o de curent continuu. Bobinai comple! pe lambur_ . . după cum se ya explica mai departe.ilinnrică a tamhurului astfel: capetele de eondudoare dill raţii cu l.. între punctele 1 şi 2. iar capetele de eOI1- Fig.. . s-a arătaL numai inceputul bobinajului..care se poate roti in jurul unui ax orizontal 00' .şi ~e presupune că acest tamb ur ~e găseşte intre cei doi poli "". 3. Bobinajul a fost trasat complet. astfel încît sft Sl~ inehidii. . t. pentru claritate. Sl: illfăşoară pe tambur un fir conductor izolat. PRINCIPIUL DE PHOPUCEHE A CURENTULUI CONTINUU iN GENETIATOn. 16·2.Însă bobinajul trebuie considerat c. înfăş uri!rii mnşini1 • Fig.ompletat..Capitolul XVI ll1\ ŞINI DE CUHENT CONTINUU 1. ~i S ai unui m~{gnd .UL DE CURENT CONTINUU Se consideră în figura 16-1 li!) tambur de oţel T. Se lloteazii eonductoarele de pe supraJqa.

--_ . reriilc sint aş('zate pc rlirc<. numit colecfor. care tind să producă curcnţj în sensurile arătate pe figura.Tum:1LaLea slIJwrioară :J înnl~llră]'ii d~Jl figura 1G-3 cuprind(. Sensul euren\ilor se ană cu ajutorul legii lui Lenz : efeelul Se opune cauzei. Cu Il şi 1 S-a!l notat cele 2 două lan1('I(' ale tolrdo rulu i. alciituit din lamelc din cupru.l'-J.:e!lSul s. J :c . Solida!' cu tamLurul estc fixat 1I1l cilindru C (fig. alUt pereche pUllc'le ak Înf[l~llr5rii ya veni in ('ou Iad cu c("1t- . pc carI' fread periilt".~ \' . ~ o bi !1llj!l 1 de pe tal11lJu r desf~~ll r a t..5 _ 8 _8'_3' _ S_6 _ 6 .>- 8 ~ -Jl '~2' - : . In all (il' la lllt'li.11'-11-2-2'-ff-9-12-12' -7'-7 -10. . Pe figurii s-au desenat puţin depla~ate frti.\. S-:m Hotat extn:mită(i1c eOllducloarc lor de pc suprafaţa cililldrid:j a tamhurului {'tI aeeleaşi cifre ca şi În t"igura Hi-2.Jll(' două p o r\iullNI dill il\f5:jur:Jl"e cl1prill.şi 1. ~ 1..' leg:lf(" in o.îa axei polilor.l't" cuprin s ă d Oll[t perii . dac?( curcnţii au sensurile. Il şi TI. in lllu(])t'Il[ul ("()I!siderat. .li de acea~tă a xă. in dicate pe figură.5' . cu J'. iar de I:UllCia h înlre jJlIuch'lc -1.. Bobinajul :He următoarea succesiune: 1-4-4'. .fii izolate raţă de tambur şi de 'LX. in conducLoarelc de la periferia lamburului iau naşlere forţe eleetromotoare (pe baza fenomenului de inducţie electromagnctică). forţele elecLromagnetice care se. Ca urmare. pcnlru a f."IERALA 'cluctoare din spate. 16-3. - Fi il. -. In figura 16-3 H ) ('onsideraL înlregul bohinaj d(' pc tambur. izolate inLre ele. in formă de scdor.e dau in mOlll('lllul ('on. fiIe in spaţiu fre:leă Îl! mod permanellt pe eolc-etor. Această condiţic este îndcplinită.](1 . produc formează un cuplu electromagnetic de sens contrar cuplului ce produce rotatia bmburuilii in SCIl s111 săgeţii ."nsul săgeţii. Două perii cOlHluctoar(' d(' cărbunc. !lupă cum se vede pe figură . 16-2). 2'. \ şi n.t: electrolllot oare .. care illsumal. .'. Spirele sînt lt'galC'la lamclde C'olC'clorulni.'1' .lCC (lrsenul mai dar. ' :o De Jamda l) esle legaLii t t rle 1 şi 10. Dacă se roteşte tamblll"ui În st. . un alllunil număr (k eOlHlllcLoare III tare -"'c produc fOJ"\.---- ---~ -- . c(lrespunzătoare sensurilor forţelor dectrom()toare respective.'igdii moment al rola\iei LiunLnJ"1\lui.{1 ÎnLre pun rsLe legată por\illllca din inI{i~unl. . . . ~ -. JesIiîşurat.id{'rat" o Iurţil elccLromotoar{' E avind :.268 ELECTROTEHNICA GE.

l (J ntlo:ln' practi(· rou. m. V iu'ii '0 . după elim se ş ti e.l)'(' ('al'(' (d(' t'xC'tllplu ('ont! ll('! o rlll .). D acii Se presu Jlune cii di.J(' 1lşi v:l rod C. Între pe rii le ... ad i6i ror~a t'lcc:lromoloal'c tin{lt" ~r rt! o \'.ntii se apropit' lllai mH1 L clC' () linie> dn!~p({1. . şi R. adnd sensul săgeţii inrerioare din figură.ill\l~()idrtlii .\('('.l.IŞLt'f(: CI forţ:'i t'lcdrO lll oloare aJtC'rH ati "ă ~ i nllso i daHi.ua /'c a!lenl:1Lh'. o'laşi număr de eond ucloare ca şi j umălatea din rigura 16-3 cuprinde aIn con sec i nţă . prt'i't'drut şi [j('('arl" [an){'lii fo ă ia locul lamelC'.<. in mome ntul respectiv. D t.tl oarl' CU llstanl. as{'ltlelH'a. u('rÎ L faptul cii fiecare c()ndu('tor a 111<11 loeul ('oudU CtOJ'\l· lu i prel"l'dC'nl. pentru intreaga infit~ur~ll-e. ~e preSllp\iJlC c:ă lamhul'lll se invlrteştC' suficient (le I'ep c<il' lwntru ca ..Jl.. In definiti\' . § 1 ~ -a Yă w t {' ă in an'st (':IZ in ~piră i:\ ll. l 1)-.\ ~ i Jj p ilSt rt'.şi in in Lt'n-a lul de timp 10 pret'l'dC'nl ş.. dupii fk'C'an' intrl'\'al de timp ' 0 . l u realit:lle În figurile 16-2 şi 16-3 trebuie preSupus că există u n num ă r [uarLe mare de condll('toare pc sltprafaţa cilindricii a tamburului . Din . tilluti. Însea lllnă l'it (1(.11"('as lll ('nu zf\ Si' poate eonsid(:Hl (':1 forţa elcdrom oto:l!'t' i nlrt> p cri ill' . fo rţa l'il'drotJ1otoare între perlilr .ltCl'l1ali \'[1 sinusoidaLi. dC'oaJ'('CC' În figur. Iiecare de valoa..aloal'(" r:. II> = . . şi fiecare la Jn(' hi a lua i locu l hlludd pl'eeedl~lIte .1 ciliudritf\ s ldib i'tlul. magnclic:l lOedil' pe :t('t. in inler\' altll tie Ump 10 unnfdor. J mlueţÎiI =-oDL --. şi Un nu miir {'OI'Cspuuz:ltor de marC' dc lumele de coll~(.i fUIH"lfa\ ă \'a fi: ([.'i 1:.d" a~tr{'1 C'ii înl1'f' pC'l'iilf' _1 ::. C:11 ('i( in L er\'a le l(' d(' timp 10 sint mai mici. O I'O:I\.".rea E. in jumiHalea inft' rioa ri'i se produee o forţă eleclromotoare totală de a ceeaşj va loare E. Sf' H'<k diu a('eastii fil::Il/'ă ('5. [<lpt Întn' periilc A şi B in illLt'rva lul dC' limp fuarlf' m iC' l'xistil (1 [ortă ('t('clrotnnl.t.A şi B va :I"ea aeC'(':lş i . "a 3" ea tol va loarea E.l ÎI1gro:.9_!I) in timpul rotaiiei IiHllhnl'ulu.tor.lla din figura 16.i Il ap<lH' o fo r Ft e1cdrouHltoan' a cil rt>i \'nriaţic În tim[J ('~{(' (lalii de porţiul1l':\ ingroş..' O) (r l~. de fluxul magllf'lic <l> nI tUlui pol e~ll.'\.astn ~(' e :\plil-:I prin f'lptul {'ă ac:est t ondllt!{Jl' face parlt' d int r-o l'piriL care se roleşte intr-un cimp magn!'lie: In ('apiltllld Y[I. ad it. ('II :ltiL porl illue>.1.lIudnll lamburului ('slc V. se eonstaUI ('ii iu eondutlor ia lla~ ll' re Il forUl ('ll'c trOlllotoar(' c al tt>rnati" (l :-.1 2'1> Ji .l . I'xislt\ (Il' :l~f" LJ1{'IH'a () forta t'lt:('tromot oare all('fua lÎ\'{1 si · IlIl~o id "tlii l'\1 a('C'.'!z.te (/ fortt! cj{'etrOlllOtoarC' Clj/Isuperioară. F or~a electromotoare tota l ă.q a . Î:lr lu ng-iUl\'u ~ <l L stlprar:.-: l antii ...4. fi eca re co ndu ctor ~i:i ia 1(I(' ul ('on ductornlu.L. S .. Între periile A şi B se produc două fo rţe c1cdrnmoloare 11/ parule!.a .J! cl e tilnP fo arte mk. fn al'('~t eaz.l IG-3 nimic n u s-a st himlwt.('C I: ~Ullla mui 10\11101' forţe (? lcd rOllll!tO:Il't: e illtt'rnaIÎ..<ŞINI DE C URENT COm'INUl:' 269 superioare. preel'dt'ul('. l.1 si ll l1 soi ualtl cu anumiti' \'a lori . . . dupii un int(' l'v.'e si llu!-ui· dale ('sle lol (1 forUi i'le{'(rQllltlloare :i.. Jumătatea in ferioară OI i n I ă şu J'iirii '0' ~(' unni'lr('şle UlL t:ollduetol' O._ _ _ S ~LD ~DL o .

deci dteza de deplasare a oricărui conductor. deoarect:. ramurile ACB şi ADB sint in paralel. p~ fiecare ramură sînt N i 2 C'Qududoare. 16-3) este egală cu forţa elechomotoarc din fiecare ra murii. sint 2 p:. 2 60 N . 111. Forţa electromotoare totală E intre periile A şi B (fig. expresia forţei c1ectromotoare devine: Această relaţie în care n. Dacli in general. a forţei electromotoarc este valabilă pelltru cazul cînd in jurul tamburului se găsesc 2 poli. Suprafata fluxulu i corespumătoare magnetic dinspre polul din -stinga.270 ELECTROTEHNICA. Fig.1 ) in roUs.poli şi 2 a ramuri in paralel. Variaţia tn timp a forfei eledromoloare folre perii. forţa eledromotoare continuă intre periill" 11 ~i B este : E =. este: "~-Forţa 7:Dn 60 electromotoare inclusi! Într-uu condu ctor. Dacă N este numărnl total al conductoardor de pe tambur. CI! [lirafia I1t şi CII fluxul magnetic polar IP. III conse cinţă. GENERALA Dacă tamburul are o tura ţie de n fot/min l respectiv n/60 rotls.2) Rezultă că {Qrta eltc1romofoart continud:care se produa este proporfionali1 cu numi1TllI de condudoare N. (16. este turaţia (16. este dupii cum se ştie e = BLv =~L .e=N -$=Nn ţ. după cum s-a arătat. . viteza de deplasare a unui punct de pe periferia tamburu lui. 16-5. 16·4.::Dn=2(}>~. ~DL 60 60 fe_m Fig.

Inlre poli se poate roti rotorul pc (':"Iri! :. polii sint: inră~\lraţi cu bobinajC'.onform legi i a doua a lui Ki rchhoff. Maşina se mai numeşte şi dinam. l\'faşina descrisă E=U+rl (.3) Se vede că tensiunea U la bOl'lwle gcncratorului de {'urent continuu (dinamuhti) depinde (1(: ror~ eleelromoloare F. rrprezentat 1<im plific. e:idcrea de tensiune Fi I:. ear{'.ului ('xle rior de utilizare.l'i. deduce şi : U= E. în carc R este Din prima rezistenţa relaţie se circuit.'ull' diu ":.inut!. (16. Schema <l evl\" strllc! iv:! tit cur!. Dacă forţ:l.ebed.271 Dacă fluxul magnetic (fi se măSoară in . clectromotoare produsa de generator este E .at nn . . In rigura Hi-6 se obs(')"\' " ş i coIr-dorul C. se poate scrie: obţine in volţi.le ot. Te nsiunea Între perii are expresia: U= RI..( . dcoar('. In figura tu-fi t'ste.. curentul debitat 1.'l!! con!Înuu (dinfl' tnului).ir indllclol' s:i fit' dt mai putrt"nic.(:c între pel'iile A şi B se poate lega un circuit de utilizare carc să fie alimentat Cli curent continuu. tensiunea între perii U. generaiorului nu de. 16'0.generator de curent (:011t. şi de d idcrca de tensiune rl in jndt1~. D eoaTN'c rl'ziste nla r a indu snlui est e 1l1l("{1. forţa electrOffio toare se mai inainte este un generalor de curent continuu. are forma u ntli cil indru gol. Polii magnl"licj lSinl fixa~ i tIc o earclIsa rix5 . iar rezistenţa totală a indusului r.rI.c găs('~te inf::işural lin bohinaj asemăniitor aceluia din figura 11)-2. Pentru ca fluxul m3:ţ!IH' t. prin ('lire trece UII CUn'ut continu u numil I"lIl"C/I[ de excita/it:.p:işeştc la ma şin il(' lHodrrn c citl!\"a procl.

ctromotoarc face ca ş i in bobinajul de excitaţie s-ă treacă un mic curent de exdtaţje. curentul de excitaţie este produs cbiar de generalor. următoarele : (1) O parte fix:i SI (statorul) w polii mngllelici găseşte care produc fluxul maglH. Cind un nsemenea genera lor In· cepe să funcţionezc. Cureutul de rXl'Îln\it' poate fi produs fi(' de o :-. d) Periilr.:lic ş i poartă numele de illducfor. Schema electrica a unui ~enerator de curent continuu (dina m) excitaţie cu proflrie. 16·7. In primul caz. dalorilă remancnţe i de la funcţionarea anterioară.stc reprezentată schema unui generator cu t:. cart' SI' in\'irteşte o dală cu ind.m. nu are curent de excitaţie.usu!.11 cilindru ClI IUH1('I('.P de eărbllllt'. tctrapolară (cu ·1 poli). care dă naştere la o rortă electromotoarc de vnloare redusă. N şi S. forţa electromotourc creşte.272 Părţile principale ale unuÎ generator de cUl'('nt ('. tn Iigura 16-Î <. Din această cauza. măreşte. ccea ce are drept efect şi o mărire a t'urentnlui de excitaţie s. Dacă gencratorul este CU excitaţie proprie. nstfel jutit ~e produce un mic flux magnetic inductor. hcxapolar:'i (cu G poli) ek ln jurul poliJor se bobinajul 13 <lI' ('xcitaţie. aşa (]al'. .'L'_---. fluxul inductor !>e. . iar in figura 16-8. + r-------. Fig.ont. numit colector (C). 16·8. fie de insuşi gellenllornl de curent continUU. 1n realitate. iar in al doilea C:JZ. CII cxcitaJit proprie sau CII auloex- :. p în ă cind SC' ajunge la saturntia oldului din circuitul magnetic care corespunde situaţiei de funclion:ll'c normală a ma~inii.d.ilalie. b) () parle mohilă R (rolorlll).xcila~i{' sepa rat ă.Înuu sînt. deci n·ar putea produrc fiu· xul magnelic in illdnctor. oţelul polilor maşinii arc uu oare· cur<' maglletism. Indm:ul este rotit prin cuplaj di· recL sau prin roată de.ii elccLromoLoarc şi ca!'c ~(' numeşt~ indus . Schema e:lectrid a ge · neratorului de cu ren t continuu (dinamului) cu excitajie separată. schema unui ge nerator cu excilaţie' propri('. In ca zul unui generator cu exdtaţie separată. in bobinajul căruia se inducl~ o fort. care culeg {'llf1'Jltul de la colector şi îl trimil Îu circuitul de utilizrll·e.J Fig.tlI'să separată (de exemplu o baterie de aculllulatoarC' sau un alt generator). generat-ontl ~c /lumeşte cu cIciluJie se· purolă sau indep edenlc'i.).a. cu be-uz i nă. Această forţă f'l<'.curen. carc Întăreşte magnetismul pOIilOT. producerea cureutului dc cxdtaţie şi deci a nuxului magnetic inductor nu depinde de curenlul produs de generator. de către lin mata!' primar (Dif'st'I. c) 1. turbină etc. !\Iuşinn poate fi bipolarll (cu 2 poli).

lt în fi gur a 10-9.ţ iouc azi'i.lorit apari\it i cJmp. c. 15·9.:. unde vedorul OE reprezintă cimpul inductor. Axa A . REA ClL. care rrcează in jurul său un cîmp magnetic propriu. iar vectorul OA. b. dar circ uit ul e xterior de ut ilizare este intr"rupl. dreapta. 16-lU. bobinajul indusului va fi străhătu t de un curent.A a cîmpului rezultant estc înclinată cu unghiul Fig. In timpul în eare generalorul produce curent în circuitul exLerior. 16-9. astfel înt i L n u ~e prod uce c uren t ele ctric.eacti<1 Înd usul ui: cimpul Indu s . al e c ărCÎ linii de forp s în t trasate în figura 16-9. R.2. o: în sensul mişcării. (/ . cîmpul propriu al indusului. Se nslll de rol. faţă dc axa iniţială oriz ontală a cîmpului induct or (fig. Sensul acestor linii este de sus In jos. " "Im pul reLultan t. Compunerea yectorială a celor două cimpuri este arătată în figura 16-10. a). ::t(ie a ind ns ului {'~tc a cela indica t (le s ă geţ i în figu ra 16 ~~L Cîmpul magnetic produs de inductor ~H'C lin iile de [or! ă a ~ lft' l dU jl il C. Compunerea veclorialii il cîmpurilor magnetice din generaloru l de cu reni continuu..ll11 i p ropriu a l ind llsulu i ~ i se man ik$Ui prin dou ă ('["de impo rtante r ar" ~e analizead\ mai jos. ale cărui linii de forţă au aspectul din figura 16-9. în Întrefier.12\ DC SCL U I \ BC:J etia in d us ulll j este Ull !'('no men (]. Se nslll a ce st or linii esl e de la ~ tÎn grJ spre A ~A A a) a _ cim pu l in d u C!Qr . cimpul rez ultant. b ~ ~) Fi!. 18 El~lrotehnka generală . care dau un cîmp magnelic rezultanL. ('xislă deci două cîmpuri magnetice.'. Axa pe carc se găse sc Ilt'riilc ('orc~pllnd e cu axa polilor. Se preSllpU1H' c5 nn gCJHcra( of de r urellt con linllll fUll c. Imediat ce generatorul înecpe ~ii producă c ur(' ut în circuitul e xtcrior.U Il1 est e ind ir :. vectorul OC.

iteY<l Jamele de col('('lor . 16-11. poziţIa ComutaUa: I 2 j perll!l lnalnttde (. a _ I il) I b) In fi.se roteşte axa perii lor in sPllsu l de rotaţ."Qlt)u1.oIlstituic indus ul şi deci relnctanţa magnetică. Aceste seÎnte i produ c pierderi de cne. Se presupune că inclusul împreună CII colt'elorul St~ deplasează in sensul indica l de l.MUTAŢfA 1n rigura 1G-2 axa pl"riilor coincide cu axa polilor . gcucraLorul nu d(. a tmu"n(e de co muta!. O<lr m kş orarca lorţei clcctromotoare are drept consecinţă diminuarea tt' nsi unii. Aceasta provoacă o micşorare a fluxului mag neli(' jfl(lUclor şi deci o mitşorare a forţei electromotoare E. Spira s se găseş te În figura 16-11 .~llra lG-ll s-au n'prczentat o p~rie imprcunll cu c.precu m ş i dtc\-n spirc din bobiuajul :-tdusului. iar. i"i .ie :J indusului se.e .ă curcut. Cînd gencralorul iucepe sil produeil ('..rgic şi toLodaUi llze:Jz[. .presupu s drsHiş urat . se ohsen-ă apari ţia Ull01" scintei Între eoled or şi perii. Accnsta este un alt efect al reacţiei induslllui. Trecerea pcriei de la o lamcl:i la alta se numeş t~ com/lta{ie. rig. Cimpul propriu al indu5ului suprapuuindu-se peste t". s-a văzut că axa poli lor coincide cu axa CÎmpului magne tic indul""tor.274 După cum se vedt~ din figură.lI1. CO. Cu cît curentul dehilat de generator este mai intens. t> _ poziţia p~rl"l dupA eomutaţie : T_ 2.urCJI\. cu atît va fi filoi puternic cimpul propriu OC al inc!usului şi deci cu atit \'a fi mai mare un ghiul de înclinare «. Dac:' ..Îc. U. TJaci.llgeata orizonlaHi. 3.impul in1uctorului măreşte saturaţia magn etică a oţelulu i care <. Dacii se roteşte şi mai mult axa pcriilor.bitc:J. Acesta este un efect al fenomenului de reacţie ti in· dusului. observă o micşorar e treptati'i a acestor scintei iar la unauulllit unghi de incliHarc sdntcile di spar com plet.7. scÎntcile in(:C'p să reap:l . are loc o deformare ~au o dislorsiull e ti dmpului magnetic. foarte I'Cpecle rokclorul. 3 _ I"mele.

curentul şi -a schimbat sensul in spiră. înainte. p e de altă parte. c. pentru situaţia din poziţ. tn momentul cind lamel::! ~pirei s piirăse. li dupd comutaţ i e. curentul va li nu l. tn figura 16·2. Dac ă axa periilor se depl ase az ă in să cu unghiul o: tu sensul de rotaţie al iudusului.ia 1. tot iu acest moment. (fig .e forţă c1ectromoto::ll"('. sarcina utlui generat.. Neexistînd cu rent. se o bţine ca spira in comuta ţie să aibă din nou planul său per· pendie ul ar pe direcţia cimpu lui magnetic rezultant . axa CÎmpului magn etic rez ultant se roteşte cu un unghi oarec. Tn cousee in ţ:l şi in spira s din figura 16·11 IlII se. reglajul con linu u al aXI' i p eriilor in rap ort cu sarrina este greu de realizat.are CI. cure nlul prin spiră şi lamelă nu este nul . devenilJd incandesccnte ş i să producă astfel scinleilc de comlltaţie. Deci. iar spira În co muta ţie a rc planul său perpendicula r pe direcţia liniilor de Corţă. Astfel cum rezultă din figură . spiTa in romutaţie se găseşte În acesL caz rată de liniile de Iortă.are anilli l ează (anulează) scinteile la colector.or poate să varieze În t impul funcţionării sale.1 rapid.oarecl' sup ra faţa de conLact din tre perie şi lamela se mic şorea z ă tlin re in ce. şi (leei. astfel indt nn se mai produc scîntei la colec to\". Aces tei schimbă ri de sens i se opune o fortă electromotoare de au toi uducţie care a pare îu spiri\ şi carc tinde să me nţin 5 l'. fntrudt com uta ţ. Deoarece. pentru această poziţi e se v( ~ dc însă în figu ra 7-2. ca şi spir3 din fignrH i · 2 poziţi a 2. din cauza c5 ldu rii dcgajntc prin efectul JouJe-Leuz. rezistenţa eledridi de trecere de la p erie la lame-Ia care o pădi.i a se [ace intr-ull intcryal de timp foarte scurt.).şte pedo. ia r după ('omutatie. ate sensul opus. va induc.sl~şte creşte mult. c că există forţă electromoloare de iuducţi e i n spiră. de.:cntul urc 1I1i anllmit sens in spira s.MAŞINI :QE C1JRE. 16-9. Tu consecinţă şi in spira '1" din figu(a 16-11 va exista o forţă electromotonre in timpul co mu taţiei ş i deci va exista u n curent electric. dacă dina m ul nu debitează CUren t a"u ci mpului magnetic rezultant (c onstiluit numai din ci mp ul induetor) coinride cu a xa potilor. pentru ca. pentru n nu avea scintei la coleclor. de comuta tie."I T CO!<TI:NUU 275 illfigura 16· 11. Cind generatoru l incepe să prod ucă CUI"I'nt. I'xpresia ri2 c~ pătă o valoare suficient dt~ mare. forţa clcctro· motoare indusă in spiră este nulă. adică Ia ft:! ca ş i in spira diu figura 7-2 poziţia 1.S·a v ăzut in figura 7-2 eă. astfel Încit se prod uc scintei la colector. schimbarea sensului cure nluluj trebuie să se fac. cUJ. astrel in cit ar fi nece~ar să se realizeze Ull regla j continuu al axei periilor. Pi eca n~ vuloan: a CUl"cot ului produs de generator neces ită in să o anumită rotaţi e a nxC'i pcriilo\". in timpul cO!llu tatiei. mod normal. Curentul din ~pira in comutaţi e depinde de forţa clcctrOl"!lOloare c. D acă $(' noteaza cu 1'0 această rezistenţă şi cu i curentul care o parcurge.C'usul iniţial al curentului. se rt'l'lIrge 1::1 utilizarea (unor poli speciali numiţj poli dt 'Il .!rc este ind usă In această spiră de fluxul magnetic indudor. c. mici particul e de metal să ~e \"olatilizl'ze. nu pot ::Ipărea nici scîn tei la colector..

.5 t.J. in consecill\[l.\CTEHISTICILE LOH EXTEH:\"E 1.'Lic indurt. S-:l arM a t.ro mo loan:. t·U linii pline. A ceastă s<. for~. " c ip~li 1 ' .t:rcalca. eUl"e este cauza apanţiei sci nteilor În colector.1 II J .~tt' . eu RI rcoslatul <1(> cxeita\Îe a l unui g('!w rator de curent conLiuull cu exeit'llia St'paraUi.lrdllu.] se IIl.:llic s int t rasa h' punctat.6 ELECTROTEHNICA CENERALA <:omulu(ie sa u poli auxiliar.("IJ. hOI"lll' Fig.t03n:'. eompel1!'an'a ~(' face 1 oril'\' !-.xcit<l\il'. curentlll dl! excilaţ i e i. lini ile (le for!!i il ie cimpului ma gnet ic ni polilol" de cOIllul.u f()j"ţa dct:lromot oarc.or şi. Il' rHl~llll l rJ erl'şLt·.[('{"tul rt~:ltlic i . I"l'zultii c5. in gol.'.lll s { cre. lf.lcl:"] valo:l)"c.'iÎlln~a L" 1.. ~. grafie uşor priulr-u ClIrh:1 ca in figura lu-ll.'II·t"trOIlH. \ce~t flux dc·pind. adiell penl.Juza r{'ad icÎ iu<lu~ullli .'i ded.or de co ?" utaţit! este astfel ~cali zaL .1I 1 din indus.' lltnl pro. {'urba este uşor desI:t>tldc.i tii (coboriLo3 rc ). jar te nsiunea U scad{' . c.\r("lIsd sali s::i ~c sc . 16-12) se a şa z 5.~ exdllllie. Pentru a SI' put!':l '·flri'l Clll"t' lIlul de excita~ic. P c măsură ce cur. sau !>[i se mirşorezc fluxul mH.-12. trllsiulIl'(j e~t(o cgal[t c. Poli de to· depindt' (k fol"\:1 dt'ttromoto~lre 1:: In ('011•• mUll1lî~.ie fiind an· l a~Î ("a şi ni rt. 1n rtgura IfI-l :1 s-a notat. elI' a~eI1Wlll'. DacA nu se m ancvrează R .~.' (fig. Bobin ajuI p_olil. iar (.l. cit şi din e.. Deoarece rezistenla f csll! mică. CU1"('otul din hobinajul polilol" de cOlllutaţ.>1l t.:.ul d . curen t. ]Jupii nun 5-:1 :lI·:'laL. pf'ulrl1 a Jllllt':t m5ri sau scftcll'U l('nsiunea la hol"tH. ca re constituie rcusluful dc e:ccilu!ie.:id('rc 3 tensiuni i p oate [i r epre ze nt ată.. .~lH.\ TJ A (d:~::\"I·:n.\ HELOn DE CUn r·: NT CONTJ KUl' Ş I C.':Jlnlui rl .\R. aUt din cauza lr-I"W:. de tun'ntul de e.2. intre p olii prins se Înfăşoară un bobinaj in sene eu Clrcllltlli prm care Lrece curenLul produs dt! generator. adic:t s5 ~e m5reasc(. la rindul ~ău. \ TO. yaloan·:t fUr\l·j c]eetromnt031"(' J~ ('sle propor\ionalii eu flu. trchuie.·ire\litul săli O rn:islcll t·li \·arinbilii. încît dmplll magnetic al acesLor poli ~a fie egal ŞI d~ ~('ns contrar cimpulUi ma~n etic propriu al indu~ului . iar cele ale dmpuilli propriu al i nrlu~lIlui. d{'ri ş i Iorla \.. se IIl{'n~ill eOll5talJlt' .0.l in \. SI' itll. s('cinp."111 magneli<" induetor (» . D UJl:i cum reiese tiin figurii. I~ jurul. In fi gura lu-12. rolilor de comutaţie 11 şi \ Aceştia EXC IT.

ca.indusl1lui poale fi compt'llsal in lIl!lI'C parte.isticJ e x ternii li t!('lIt'ratorul ui de CUTen: cont inuu cu elicitajie 5epatal :J . pe mi'iS1Jl'[l CI. In figu ra lG-15 cslr rcpt'ezl'JJtat::'i s chema Ulliii geuerator CII C" Cltaik' rk ri\'aiie (eircuiLul .il· ('x('jtaţie se gltscştr legat 111 <lcrival. COll ~ l lln[ii ..'asdi -şi rUH'ntlll (le ('"citaţie i ~i prin lIflllare I"or!a ckrlroulOtoarl' E. Dou'il generatorul \'sle prc\'ăzlIl eli . 3% din tensilloea in gol. sede ş i IlIi:c/t'l (tompusă :. Deo:ul'ct' ac('sUi rllrhi'1 t'al'aC'trristÎ('{! pri\"l' ş tt' t(.rrmenul r1 t'l'('şfr.'n~a l"!lllefl' n de te nsÎullt'. att-'asta puate fi ('xcilaţie rlen/Ja(Îe (sau parale l). ~pn' :1 comp l.JI~iUl!l'a la hoJ'lll"](' circuitu lui exterior şi clIl"enlul tlt'bita! il! :!cd:Jşj ('in'uit exterior !'. şi in cazul e:\. F"l ul t'UID \-ariaz.[!.'xeitillie proprie.I'(·ct' generaL()l'ul trebuit . l"l.' IlUIl1('ş!\' (. cllrcuf.gol (t~gaIă eli forţa clcctrollloloare) şi tensiunea la pIinii saa'iuă in {'~te de llumni 2 ..eitUliei .ul 1 produs dl' gt'nerator t:rrşte. Schema gene' ratoruluÎ de curent COrl!i. f--~=::::::2-J E u Fi!!.toruhd..('cS:lr ca Jlt! mă s urii ('r !.. .· ..separate. 16-13.iau compol!!ld). Ptnll"ll ~\c{·a.(' cun~n{lIl de t'xdtal1(' prin mărirea ff'zisll:'uţei reo~tatltlui de t·"citat ie.'o3. CurenLul d e ex('i tnti(' conform Il"gii lui Ohm . p('ntru a o IIH"ntillt' con~lalllfi. Pr(~supunÎl1(1 tl1ratia COllstantfi..~(i cil a gl"ucr. lt'nsillll\'a la bonw cre:. n\. ~fi ~. 16.sla H' Ulie şor(. Irebuie să Sl. U R< T R' . Csracte. ('~l\~ '~--.1 lt'n siulll'fI ill fillH'ţii' dl' CUl'('tll ul dt·hilal (celchllie elt'mrnt{' rfimillind uesehimIJatt» eOIl."ti l uil' () curMi C'(If/t('(eri.'oHatuluî !I{' t'x c i laţi(' Re' Da{'Li ~nrdH a g"ll rratorului s {~a{!t. Dl.ă şi la honlt'le circui lulu i dc excitalic.(' lllZII1. Filo(.tt' .1 run!'tiollcu dt' ohkt'i ('u () tellsiull('.(//"W'll'ris ficâ.ilzii r('zi:'ileJl~a. exlerlll1. !lUU cu exdiaţie separat 'I. 0"1" tCllşiullea i' l'ste :lplicat. diferen ţ a dintre tcn~iullea in . t.ic fa la d(' drcuilul prilldpal).ensiullen C In borne scudc.' lIlic~or('7..

fi mai pronunţat deS(:c ndcnlă uccitin cazul excita\iei ~cparate.r n' . Re l aţia arată că.-.:arată 3ceast:1 ya1i:l\ie. că variaţia forţei c!cctroliwtoarc /::. deoarece scă derea curen tului i provoacll o scădere a fo r ld elcdromotoan' R. ÎnCÎt la primă sarrin5. carc va a\·-ea ace e aşi inrii\işarc ca ~i curbn tie maguctizare (curba de mnguetî7.~lc practic ega l cu curentul produs d!! g:cl1nator in cin· uilul ne lltiliz!ln·. D:tcâ SI! presupune acu m efi gencratoru J înrrpc să producă furl'ul.-. care este. Rezultă ). in fu ne-ţie elt! .. $~f'.ur~'nl. Schema genera· torului de curent continuu cu excitaţie derh·alie. Gencratoarelc excitate in de riv aţic sfnt de ohicci a~tfeJ /'onstruite.27f1 ELECTROTEHNICA GENERALA in ţare Re esle rc~istenţa reoslat ului de excita~i e.-.5% d in t e nsiunea În gol. şi deci o nou:-! sdidcre a tensiunii U. tn figura 6-17 e:. proportional cu intensitatea dmpldui magnetic JI. după cum arată in figUfCl 16-16.ş ti e că forţa cleclromotoare es te proportionalii ('"'. In acest C!l1. în co n secinţă. c~te montal in dcrivalie raţă de bobinajul de ~xcitaţi e .are an-tlii cum yari:lzi'i intlnciia magneticii 8 În funcţie de Întcllsitalt!u cimpului ma~netk. u E . .__U ~xc.t e repn!zcutat schematic Il!"] ge nera tor Cll excitaţie <:erie (hobinaju l de excitaţie cde legat in serie cu circuitul principal al maşin ii ). va fi feda bi grafic de o curbă . R' I i Fig. ia.ăderea ele tensiune este de 4. curba caracteristicii externe Y3. se presupune deocamdată că maşiuîle funcţionează in gol . currntu l (1\. illSil lcnsiunea la borneIe g{'neratnrului UII ya m:1i fi e~a!ă . 16-16. 16. la rindul S{lU.l curentului i de exci taţi e. Pelltru a vedea cum variază lcmiunea U in [ullcţie de .. III figura lG-1S. apare o sc3derc suplimenLară a t ensiunii. curba Uo=F. Il ). rcziste n~a bob ina j ului de excilaţie. 16· 15. urelltul 1 produs.. Caracteristica externă a gel1eratorului de curent continu u cu excital ie deriva tie. R eglajul tensiunii ~e ohţine Lot cu ajutorul unuÎ rcostat de excittilic R e> montat in circu ittll de cx citai ie (fig.1 fluxul magnetic induetor (1 ia r acesta ede proportiollal cU inducţia magnetică B. Rcostatul de exci t aţi e R .CX(' jtaţiI! l·. care produce () scădere :.ul de t:'xritaţie J.. u ~xc. Fig. trmiunea Uo in gol este egală după cum se ştk CII forţa ('lectromotoarc E. De as(>ml'[Ica sp .15). d~rll".. la o scădere a tensiunii U (datorită creşterii sardnii)..

MAŞINI DE CURENT CDl\""Tfi\o'"UU :.ă numai fl uxul m:lglI('t ic inductor (dUc{l :>·ar fi interca lat in ~ric (·U t· xcitaţia.ante prin efedul Joule. '-t in dt-riya!ic faFt d e hohil1Hjul de e xcitaţie. prin 1l11Il:C\Tarea sa.poate fi reprezent.dă. care arată rum variază tensiunea U În funcţ-ie de curen· ---4---u li ci 1 I Pi~. Car. In con se· cinţă . clIrba C. din ('RI1W căderii de t('u· .a extern'l tul prod us.>i 9 (!U tcnsiun~3 dală de curba Un din fig'ura 16. CaracteristiCi! exIernii Il gencraloru!ui cu excit~lic mixtă. Fig_ 16-17.'l incepe :<[\ scadă. t. adicii. : IInul in ~e.I arnt.z. ~c rtgle:t7.'llă de dreapta rI din figura 16-1 8.' Jll"inlr·ull maxi1l1 ~i dllpi'i nt~'t'. In figllra 113·10 es le rcprezeutntfl schema tlnui gcneratortu ('xcita!ie mi:xt 3.lclerislic. fig. npoi tr('(. In fij!ur:\ lG·20. . Felul cum vnriază acellstă cădere de tensiune rJ unde r este rezistenta indusu lvi şi a polilor . ~Ia~iua arc (louă bobin::lj c d~ {'witap<. dind loc la picj'(lcri im[lol·.ric şi al t ul În d('ri'· aţie. ar fi fost pa rCUl":> de inlregul curent J produs de generalor. Se n'dt.1 Început ll'nSi\lnen U c n:ştc o dală cu curenlnl 1 pr(ldll ~. Schema genera · toru!u i de excita !ie mi. 16-19. rurba cnraeteriJoolicii l' x(erlH' . Schema generatorului de curent con tinuu cu exdtajie serie.18. a gel1t'ralorului eli excitajie serie. 16 18. de oarece asLft'I.Len. dac ă din ordonalele curbei Ve se scad ordonalele dreptei r1 se obtin ordonatele curbei U. 16-20. siune provocată de curentul 1 În ~ircuitlll indllsului ge neratorului.). H('oslatul de cxcitaţi~ R e !'c mOlllea7."( variaţia Icn :>iullÎi În fl1nC'\ic tie u v C s i o i Fig. etl 1.

fiind parcurs de curentul de exeibtie i. geueratnrul de sudurii ln'huj:.~. dut! Tariază ~ardlla. spire pe pol. 16-(5) esle de 230 V.Q.1} irei poli de o construcţie speeialii. dacă ar exista llumai exdtaţia serie. Penlru a se ohţillt' carad:eristicile necesare S(~ !'t~ alizeazii diferite tipuri cO!lslructi\·e. iar curentul 1 debila! in relea 20 A.oriti\ curbei Cd.ta numai excitaţia deriva ţie.iaIă..ie 1) drl generatorlll CII excitaţie in deriva ţie cu nllmăr re{lus dt'. Forţa eJectromo!oare E a unu i generator normal de cu ren! con· tinuu cu exciiaţie În derivalie (fig.1.. obţinilldll-SC curhn rezullantii C". Fii :. rezistenta R' a circuitului de excitajie de [50 0. i:lr în C2Z {le inL rp rupcre a arclllui tcn~iunea să creascii repede la yaloart':] (le aprindere a arcului neccsar sudurji. GcncraloruI de ~'xrit a~ie llIi:\:Ui . Acest gC!l('rator are O cxcitat-ic separatii şi iucă o ÎDfăşurar~ de exc-i taţie in ~erie C1l eU!"elllul din indus astfel di.280 ELECTROTEHNICA GE!-i'"ERALA variaţia curentul produs 1.'Ienera forul cn excitatie Î/I serie di{erenjiahi.urs de intregul CllrenL 1. Un tip ~pt' cîal de genera lor (Il: cun'nl continuu este generatorul pentru SlIdurii.xl'itaţiei serie este suficienl de redus pentru ca ordonatele curbei C" care rcprrzinUi o (T('~t{'fC a tel)siullii.n"e deci po~ibilitatea de a menţine tensiunea la bornc practic eon. . pe ciml hohinajul excitatici derivuţic are nil 1ll1mflr mare de spin~ cu ~('cţilln(' mic. mul t mai mir. rezistenţa ri a indusu lui de 0. In practic. Se considerii relaţ i il e : Ş ll =­ '. O alLă so]upc o dă .'. [ii 1':1 a fi Iw( ·t'~ar un rcostat de exeitaţie. la carc polli ~i carca~a au de asemenea o COllstrucţie spec.lib:l o a~tfcl de caracteristică.' rorO~t. 70 V. Deoareee in limpul opera!-id de H!rlurii pot apărea curc!lţi foarte mari. dintre care se arata mai departe cÎli-ya.el în circuitul prilleipal de sudură. . deoarece este parc. incit ~'ă ~e limiteze Yaloarea curentului. Bohin:<juI t'xeitaţiei serie are un Humăr fE'dllS de spire eli sec:tiunc mar~ . iar curha C. incit să dea lin flux magnelic conl-rar aceluia dat de excita ţîa separată. dacă ar ('xi<. sali :1 \"lnd o bobină eu micz de ot.C gl'w'ratoan' rk ('un~nl conliuuH (' u c: jta!ic v ~ler i\'a~ie şi mixUi ..?l. U R' unde: lj = l + î. SI. Aplicajia 16.5.. tensiunii. Se mcnţjonează de asemenea gelleratorul cu {rei perii şi cu patrII sau ('. Care este tensiunea U la borne şi c llrenlul i de excilaţie? Rezolvare. Cea mai 5:implă soluţ. prccum şi generatol"ul şlln[ magnetic. Tt'nsiunt'ademersillgo ll~ sLl~ de obicei (k 10 . să compenseze cît mai bine ciirlC'l"jle de tensiune dat. Num{\nu de spire al {.tallUi.<:pusă.

\n rcp{~.i generatoare dt:! curent continuu s.5(20-'-i) _ li 150 .lllal schematic indllcloru! şi indnsnl 1111(>1 C\lfel11 ("olllinnll.s~le.MAŞC\'I DIi: CURENT CONTiNUU 2!H lnlocuindu -se valorile nUlOE!rke.-21.:a lIibii il(ccaşi tensiune ~i S~ se lege polii poziiid !tltr~ ei. Se pn·.l\-ind H'Jlfll! . iar polii negativi între ci .Iri' antrem'ază m<J~ina o roLe'}tc in st'llslil in{lil'ut el(' sl"tgl~ala $. ](.-\L :\JOTOR.----" Fi!!.ollstituj~ IUl C/lplu elcdrolll([{Jnelic N::i .ul"l:"lllilor \·[lI'{' ar.i nt>cuooscu!e. se U--2 !9 V !l.~_.IH'lie (. rndtn'~rea generulorului de curent continuu care . I'1I1usul şi în· dunorul Tna~illiî de cu· rCIiI continuu.tr in ("ont!ll('ma~in i de- . forţe i \' electromagn('litt' ('arI' ~t~ excrdtrl asupra cU]"t'n\ilor din cimpul m:\p.t' HZ (t.z(.l·LU DE CI:HENT cO:-\T1t\-m.:f~('tlll ~t' opune ("auui)." ului {' ~I t: acela indic:t 1 pe figurii.\L GEi\EHATOARELOR DE CliREKT COI\"Tli\TU Pentru ea dou. SrnslIl (.\HE .'i fuoctione~e in paralel. In figurA I fi-21 :.-. PRL\CIPI CL DE FL'\CTIOî\". "mRSUL ÎN P AHALE L . Cunform ll-gii lui T..li\: leagă In parale! se obtine prIn mărirea cxc:iu!ieL d~ să 6. ReZQh-ind acest sisl em de doull ecuatii eu dou. trebuie.~lci!l . loarel' illdu. 5.'·upUlll" ("[1 motorul (". i-=t. se obţin ecuatiile: 230 = U+O.46 A.

262
siig(·ţ ii

ELECTROTEHNICA Gl:."NERALA

/, Se ~lie că puterell dec:lric.ă P produs:\ de un generatur cu forta electromotO[lrc E ('5.te dată de formula:

Îu care ! e~tc curentul produs (le- gt"Il(·ratol'. Puterea mecanicii care este dată gcncratol'ului dE' că t re molor este egală ('U CD:, unde C eslt' cupluf molo/' produs de motur la arbore, iar D: - v ileza ullghiularii la arhor.~. Dacă se race ab!ilractit' de pierderile tarc au loc in generator. UI'I'!'t cuplu Ulotor poate f j considt'rat ('ga l cu cuplul cleclromagnl'tic rezi~tCIlt. in n('('H (';:IZ. se poalt· !'cric:

Din relalia de- mni in a inte SI! d('dIlCc:
C~ _ ·

EI

n

Deoarece:
şi

/; fiiud lin fador de propOl'!ionnlilatc CUll\lSeul:, iar Il ruJui in rot/min, se poalt' ~crie:
C=kXn<l>1

tura\ia genemto(16.1)

60 It X el)! = J{$J
1 ..

2:;n 60

u ilele s-a nolat :
60 _ 1<,. --:,- .. k N .
Cuplu! elerfrumagnetic rc:isfen/ fii wwi .?cnerator dt curtnt rOTllinuu esle~ aşadar, proportiollal cu {lu,xll! ml/glle/ic illduc/o l' tJ) ,\i cu wrenlul produs J, D:H:ă se prf'l;upttnc că se: intrerupt' l egă tura mecanică dinlre molor şi genemtor, dar ~c trimile dill{/[rl/'ij un cu]'{'nt elpctri c in maşina de curent continuu, r<lre ~ i'i :lih1l acela ş i l;ens ca In figura 1G-21 , ill~enmn{\ (:[1 capluI

dcrlromagnetic cu se nsul $' răminc. Arp:-l eUI,Iu C!7te rleunt tlll cuplu /fIII/ar e1eetromagnct.h', ca1'C rolC'şte indmtLl JfI11~illii in ~(,l1sl!l ,~', iar maşina , di n ~wnt'ralo r, a d cve nit motor, Dncă la arbort>lt, aCeslui molor eledric sc cuple:u:ă dt, e xclIlp lu, o Ula~illu-HIlNIILll, al'C:llita va. opune UII ('upln mecanic re :islefll, c:\ rc es le Invins de cuplul motor e )ertrom agnetic al lllOt.OfUluÎ. 1n maşina eleclridi., d!~\'ClJilă mo1or. ia nnşleTc. prin fellOlIlcnul ut' iudllt~ic cIecfromngnel.ic;'i, o for\_ ('It~clro moloal'e E ca ş i in eazuI generatolI

MAŞINI

DE CURENT

CO~-nNUU

283

J"ului (:lcctriC'. Aceas"l:. forţă electrollloloare poartă dc obicei numele fie for/fi eonlmeleLirOtno{oare, deoarece se opune tensiuuii U aplicată la horn ele motorului de la reţeaua. electrică de alimentare. Valoarea f orţei rorlraelcctromotoare este dată de aceeaşi relaţie E =kNn <li ca ş i În cazul gClleratorului. De asemenea, din ede arătate rczu l tă c ă cuplul electrom agnelic moLor al motorului eledric este dat de aceeaşi formulă ca şi cuplul dcclromagneLic rezistenl âl generatofului, adică este proporţional Cll fluxul m<lgnctic indudor <Il şi CII ('lIrenlul absorbil 1. O maşină de curent continu u poate primi o energie mecanică, pe care o transformă in energic e l ectrică; in acest caz, fUllcOoncază ca generalor e.Jeclric, 1" care cuplul elccfro magncLic este un cuplu rezislcnt. De asemcnea, maşina de curenl eQutinuu potlte primi clJergia electrică, pc eare o t ranSfounti În cllcrgi,! mecanicii; în lH'C:-;l ('az maşina rtJnc~ioneo.zu ca un motor I!!Qdric, la ('.(lrc cuplul electromagnetic este lin cuplu molo!" ("l!plul rezistent fiind un cuplu mecallic 1:\ arhon' datorit, cir ('.xempln, unei Ifla şin i-u n('lte allt1"C/lat~ ne motorul clrdriC". ;\Ia:jÎlla de. curent cont.inuu estc dcti rel'crsiliilii, ca de altfel toate maş i nile c!t·t·triC'l' ratat.iw'.

7. POR?\lHEA, HEGLARE .\ "ITRXflEJ
ŞJ

SC HDIBAHEA SEXSl jLCi DE

HOTAŢIE

1..\ l\IOTOHUL

DE CrnEXT <:02\]"1:'\("1."
T~'nsil!llca U care se aplicii. 10. borndv uuui motor de curent eon tin ml ln'huic sii compenseze at.ît. fOl"(,a tO!1t raC'kclrOlllotoare E tafc ia naştere Îll mot()r, dt şi 6idl'rea d(' LC!l~illlI C 1"/ i n jndm' . a,liră

(lu.5)
in can: r este t'ezistcnia in<lu sului. iar / Din arcasl;î
relaţi e

cun'n l ul absorbit.

rC7.ultii
l= L'-E.

,

fu mOHl,t>utu[ poruirii. (uraţi:) Iiind mieft ~i forla t'onLraclcdrOlllotoarc E e~tc nlir[i. Din a tcast.,i cutlzi'i ~i deoarece L('n~il1nca U a r('ţf>lci de alimclltarr I':-.ll: constantă, t'uJ"l!otlll I ,lbsor hil de motor la pornire estc cu mult mai rnar{' decit in functionare normal:l, dnll fort,l t'Olllrn cleclromotoaJ"e ("]"("')1;' la Yaloarca ci normală. lJenlrll a ~e esil:.t ca In pornire să se producă un ŞOI' Iwriculos de cure nt. se illlcJ"calează in sC1'ie cU indusuI o rezisteuFl YllrÎllhiL-I, n rilrd yaloarc se micşo n'azit pc măsmă ce m otorul îş i măreşte turatia. 1.:1 sfir::-iLlIl perioadei dt' pornÎre, rezisteu\" este complet scoasa din

284

ELECTROTEH!'<ICA GEN t:RALA

..:in'u it. Acca ~tă rezislen\fi \·:lriabiIă poarlă numele de rc()!;llli III! plimÎre (nu trehuie COnfundat cu rcostatul de c xrilaţ.i(' , care se găse:;lt' în c ircuitul il1c\uctorullli). S-a viizul ean' ('~te rolul .l"eostatu llli de excitaţi e In generator. La motor, (,1 lndeplincştc lin "It rol, după cum ~e V;] arăta mai tleparle . Din /,p]a\iH:

1/= -

E

f..;·~r'
=~- '

k .VtD

It X

(fI

L :)

~_t:

l)enareee ten u{'nLJI rf este practic 1H'g-lijabil (ci ti·\·a pro(,f'nli' poa le scrie:
/1-=- - - ' ([1

fa(~

dr--

"N

U

(1 G.G)

Uat fiind e[t motoarele de l'IlI-enL continuu fUl1 c(ioucazi"i 'in Ill od IlOl'mnI sul! l) LemillIH' U ('onsta uUI, J'ezulUi că turaţia It !:'~te in\·crs propor(iollnl ă ni fluxul indudor 41 . Prin \"ru"ia p a <lccstui flux ~ i' poall' dr-ti ohţine nil reI-!I aj al turatiei. \" a l"i aţ i a fluxu lui H'" obţim' În~â priI! IlW·I.:s rarea L"codatulu i de c xcitaţie. tn comedntă . nf~~t n'odal ~cl"\"e:;t(' la Je" larrtl fllmiiri lIl0 /0rui/.i . Penlru a ~c m ări tu ra \ia, trebu il' ~i"t se mi('~orezl.' fl uxul. ad i că {'"lIr('dlll de <,xd la\ie ş i invfn. S-ar put<, a C:l. păstrindu-H' fluxul t"omtanl, ~ii H' ohlin;1 illi regla.! <:I l lu r.!t iei prin variaţia tem-iun ii la hOI"llelc mOIOl"llllli C'lI ajutorul reu~tatl1hl i de pornire. AC'est proc('deu n u ~e nt ilizea zii jn~.i in pru('"tir:;'t, deoarr("l! ('~k IlCCCOllomic, dai. fiin d ("ri l"<'ost ntl1l de pornin' C~ I{' ~ ITi'lb ătut de intregul ("lln'n t a bwrIJit de motor şi prO\"o:\f:"\ o imporlanbi pierdere de ('ne rgic . Rezultă cii la pornire a rnolorului eHi' Ilt'c~~ar[i o n " zisten\ă marc in dr('uilul ind usului. pent ru n H' reduce uu·clltul uhrorhil de indus ş.i o rezi~­ t(' Hţit Illicil in circuitul dl' ('xcitaţ ir penlru a ;1\"(';1 un fl ux mare ş i. in t·on~ ('­ ('Iu l it, lin c upl u de P(}J"Jli l·(' puternic. Pe mâsurii fe motorul îşi mrirt'~le lura\ia . se H"ot r{'zl~lenţ{' l (' d in r<,osfatn l de p orni re şi ~c introduc rezi slen ţe în !"t'm l:\lu f de cxci t a ţie pină ("jnţ] ~c ajunge la fll n C'(ion:!rc;! normală. Trehuie :!\· ul lolfl(' :llma grij a, ali! timp tit m otorul t'~ le Hlh tcn~illll('. sil nu ~ e intreL"up :t curcntul de t'xcit:J1il'". (!co:!rc.('c. curentul ab w rbil d(' indus ("I"t' şLe brusr" la \"a lori fo~llte Ulari (di~ parc fort" ('ontrne ln tro mo!"oan:). iar a mul orul se IImba{ea:1i (i~ i mim·:;t c foarte mult ltlr~q.il)). S-a arătat d c uplul e lectromagnetic al motorului e~tc propor\ion:t! cu [luxul indudor (D :;i eLI ('llre_nllli :!i)sorbi t f. Se usu l de rola t ic dal de a('('st ("uplu c()re ~pUnd i~ ~clIsLJrilo\' cdor două măr i mi ilJ ş i l. Pentru a schimba ~Cllsu l de rotaţje al molorlilui trehllie să se sc himbe intre cle rie legiHurile la hornc le cireuitului de ex citaţi e (prin acea sta se sch imbă sensul flu xulu i <1». fk lcg5 luril(~ la bornele indusului (prin aCC<1sta se sehimbll scmu l curentului a bsorbit J). De obicei se schimbti scusul C'Ul"elltu lui de ('xcit'ltir-. C<1rc arc o \"aloare mai micii"

MAŞINI

DE

CUf(E.~T

CONTINUU

285

S, DIFERITE TIPUHI DE )IOTO,\HE DE CCREE\T Ş I CARACTERI STJCJLE LOi{ l\IECANICE

CONTI1\~U C

Ca ş i generatoarele de ('urcnt cynlinuu, m oloarele (](, ('u renl continuu pot a w a diferite f,'hu'i de ('xt'ît" ţî(' , III fîgur~ 16-22 este r(' prezentaLă schema u nui molor ('Il (',Xcita ţi(' ~ ('pa n.lth, La 1111 m olt;r intl'fes(,3z:Î totdp<ll1 na să S(' ellno~s('::i eUIlI \'aTi~7.ii t urat.i <'l /1 ill fU Jl('\ic dt, l'uplul C (e,arad('ri ~ lica lllli'ranic5). a tund dnd rt-IC'lallli' ('1..:'llH"llle ră mîn Ilcs('h imha t ('.

F i~ . 16·22, Schem a maIorului dE' curent continuu cu excitatîe
S('parată.

Se ('un osc rela\ iile:
11=--, -- '

{,'. TI

,.
Din a (l ol1a
rdaţiC' rezultă:

k .\' 1'1

C 1=- ·

M

I n l l'odud tHl

a Cl' a~!ii

yaloaJ'c h prima rela tie'. sc ohtine :
11 _

...!:'-- - --'_ .
kN
(jJ

k K .V

l']l~

C.

(1 G. 7)

De oarecc h ' mÎtllwn L' aplicot;'i maior ului c~te con s tantă. iar fluxul (1) este (le asemene" comt<111l. I"el a \ill demaiinaintearalrtciipl. mi.lsură ce ruplul C cn~ şll', turaţ.io Il scatll', Curba de Y:Jriatic <l Lllr:l\it'i are as pecLul din figura lQ-2:l. O daL!i ('Il ('J"l' ş tt'I1' a cuplului. Lllratia scade putin. a~tfcl Încît In cuplul nominal de piin ii sarcÎnil. scfld{'l'ea e~ le de 2 ... 3% din [ ura\ ia Ilo in gol. .:\J otont! ar~' deci o turaţi<' prarlic eO!1Slalllil.

'86

ZLECTRQTEHN"ICA GENERALA

De obicei nu esl.e nevoie ca ex.cita ţ i u motorului să se ia de la o sursă dat fiind că. există su rsa care alimcntcaz:1 indusul mot.orului. D e cite ori este nevoie de un motor de curent continuu cu turaţ,ic practic consLantă (Ia maşini-unelte, vcntilatoal'e, pompe şi altele), se întrebuinţează motorul cu cxciLaţic derivat.ie, a cărui schemă este redută în figura lG-24. De aici se vcd(' că {'Îr-cuitul de exci(aţ-ic este legat În dcrivaţie fată de circuitul
separată,

n

'-_ ___ _ c
O
reni contin uu cu excilalie 'fOparatii.
r-ii!. 16·23. Oir"ctcrisica 11lel:311iCii a mnlOTu]ui de cu-

(,

Fig. 16·24. S<.:hemll moloru lui de tureni conHll!lu cu excitaţie deriva tie.

priJldp .. l al indu!'lllilli . Deoul'l' ('c tensiune:! U a reţelei de :llimelilare ('slc ('on~lallUi, tlm·n!l1] (](' exeila(Îe, d,·('j ~i [luxlil ilHluc! oJ' ponte fi d\' Mi('Wl'n('n mt!tl\inul. ('onsl.~lllt , a,~tfel incit rar<1rtt'rhtic:1 mcr~1l1ică n acestui Illolor este i(]enticu CII accen a moLonllui cu excita tic sc parat~, Scăden:a de tUf<qie. intre mers ul in gol şi mersul 1;) plin5 ~arcină. este de 2 , . . 3%. La motond CII excitaţie dclivatif' trebuie toLdt'jlln'l obser;at ca reos[atul de e.xcitaţie Ht sa fie legat intr-uu Pl1ll(~t P (fig, IG-2.ţ) Întrt' reostatul de pornire H p şi reteaua de alimentarl'. Ll'gnrea intr-un punct C<1 P' ,de exemplu ('st,(, /.!n'şi li.i, dca.trect' În acesL rllZ , curentul de exe itaţil'. cl eei fluxul inductor, este influl' uţal de pozitia rcostnlului R p , In figu ra 16-2.; c~tc reprezentată schema unu i motor de currnt cuntilluu c u exritaţie ~crie, la care bohina.jul dt, \'xci taţi c se găst'şl(' ]('gnt iti scrie cu circui tul principal al Îudusului. ,':ic ('onsiderii. rdalj ile d:ltC mai in ainte:

C=]\ <1> 1
11= - - = - ' . il ,\' <li (\'1

U

k.

in ('are

~~a

llotnL:

MAŞIN"I

DE CUR..E;NT

CO~-n!llUU

267

Deoarece curentul principalI trece practic şi prin boLinajul de exciacest curent poate fi considerat proporţional ('u fluxul inductor CP pc ('are-l produc<" adiei!:
taţie,

unde

"2

c.'"tt' un factor de propor\ionaliLalt' .

1
Fi~.

16·25. Schema mocu exclÎajie serie.

torului de cUft"nt continuu

+

Rezultă.

:

dao:.:l\ :se notea:dl:

tu COllse('intii:

unde S_ll nolal:
1 r== k~ .

I k,

JnlrorluCÎndn-sc ultima valoare obtinuti] pentru inllinle :1 tmaţiei ~c oh till C ;
kt
11 = 1;1

(j)

in expresia de lllai

vt Ve
( lG.8)

k~

undc s-a notat:

~ =k~ .
k,

288

ELECTROTEHNICA

Gl':NERALA

H cl<\\ia de mai inaillic a turaţid fi în Cllncl-ie de cuplul C araLă ('ii HUlli cuplu lllic îi corespunde o t.um\,ie mare şi, pe măsură ce cuplul (sarcina) creşte, tura\ia scad<> . In figura 1 G-26 este rcp rC'Zcntată curba cor<>spun z ătO<lfC ~ caracteristicii mceanic(' . Această caracterj~tică araUi rrl la pornirea motoruiul dnd tura~ia Il este mică. cuplul este puternic. Din accasUl cauză, ascmenea motoare se lltilizeazii in special la trac~iun(' (tramn,je şi locomotive electrice) ~i la unele mararak unde ('ondi\iil .. de ~p]"\·irin cer cuplu mare la pornire.

n

u

J

e
Ha. 16-27, Schema moiorului de clIrem conlinuil CII excit8jie mix t1l d.iferell[iulii.

Fig. !ti-2G. Carac teristica J;1<' ,anici! a motorul Iii sene.

Jn fig lll':l lG-27 ~(' aral5 ~: cilelll:l motornlui cu e.,riLalie mixt:] ~a~1 ('Olll POllllrl. 1;n :.I ~-rll1('nea molor <lrr dOllă circn iLe de c.\.ciLa\ie, ş i :inUlIlt' unul in <lc-ri\'a(ie ~i altul in 5('1"jr. raţii dc cirl."uilul principal al jnduslllu.Î .. \{:I;'sk dou:l circuit<, ~'in t a~·tfcJ hohinal-e. Îut'it flu:-..:urik maq:nl\Lir<, rrfp0 rLiyc să aihIi H'llsUri l'ollLrarii, O aSeHH'I\Ca e:-..:rila(î l' se 1l1l1ll('ŞtC difacn(inlâ. In acpst C:.iZ , pe m;ll;uru C{' cuplul motorului {Tl'.'jk. se olJţille ca s{'{nlerp,l de tura tie datorit{t e:-..:cita(iej deriyajic ~fl fit' COlllpcllsaL:l de t'xc.iLa(ia ~l'rie. InLr-adeY{lr, CIJld cuplul creşte hll·aţi:1 :m: telldin(a ~ă ~carlii : rreşlt'rea 1:11pllllu i Cil !"efpU!lrl!> îm5 unui rllrl;'llL 1 :dn;Ol:LiL d(' in (Jus mai marr. Deoan'ce' 1 rrcşle, J'llL\:ul H'rjr nc.')u' ~j ll1iqoreazii fluxul {kriv:d.ie. a5tfel I'nel!. fluxul r('l,ulJant ('str nwi mic ~i . in rQn:ic('in(ă . turaţin creşte pentru a r('\-('ni la \"aloan~'l ini \iaI::i. ~I()loar('k c u eXCi!<l~!e mix!::, diferenţială ali Însii dezayalltajul dc a IlU ayea () funcţionare ntfi;:ienL de sL:\bil?i, ~j de aceea sînt r:J]" utilizaL(· .
Cint.! cele două bobillaje dl' neiLa(ie sinL asLfel realizat... incit produc fluxuri magnetice de acela;--i ,<,cus. t'xeilaţia se numeşte adifiunall1 şi se ulilizeaz{! alllllcj tÎlld estc !lccesar IIIl cuplu mare. de pornire sau o mit'.')orare Importantă a tura (iri o dat!i cu creşterea ~arc in i i .
Aplicaţia f6·2. Un motor electric bipolu de curent coniiauli cu excitaţie în deri· valie (fig. 16·24) are o pulere la arbore P----;40 k\V şi este alimentJt de la relea cu tensiunea 'U=::OO V. Randamentul 'Ij al maIorului este 0.84 num Aru l V al conductaarelor la periferia indusului este 800. rezistenta n a lndllslr! u! este 0.1 1f. rez is tcnia r a circuitului de e:l:cîtaţje este 50 O. iar fluxul magnetiC inrludor ID~I,5 · JO -! W.b. Care este cuplul C şi turalia n a maiorului)

l\1.AŞmr

DE

CURE..".""T C ONTINUU

289

Re:z; oi\' are. Pulerea

cerulă

de molor de la relea es te:
40 (){j{) 0.84

P,=- = - - = 47 619 W.
"1]

P

Curenlul loial absorbit de la

reţel!

;

fl = ~.: = 47619 =238,1 A.
U 200

Curentul de

excitaţie;

i=..!!. = 200 = 4 A.
r,

50

Deoarece:

rezu!lă

:
f=Jj - i=--'238,] - 4=234,1 A.

Cuplul electromagnetic al molorului este:

c_ N

2;-;

iI>'I=~

2 ' 3, 14

·1,5 · ](J---..2·234,1 = 447,32 Nm=45,6kgfm.

Forta contraeleclromoloare:
E= U- ri ·1=200--o,1·234.1=176,59 V,

Deoarece:

rezultă:
rl

=~=
N'rp

800 ' 1,5'10 2

176.59

=14,71 ro lis=BB3 rotlmin.

9. CONSTnl;CpA

MAŞINTLOR

DE CURENT CONTINUli

in figura 16-21-\ Se arată modul În C:cIre sinL fixa\:i polii de carcasa ullei cu patru poli. La nwşillile moderne, carcasa este de oţel, turnat sau suclat ; la maşinile m:1J vechi, se execl1ta tliu foută. Polii se fabrică din oţel cu mare pcrmcahilitate maglleliră. Fiecare pol arc la extremitatea dinspre Întrcfier o talpă, care imbrăţîşea:ti't indusul ~i permite o distribuire bună a liniilor de forp in intrcfier.
maşini

1'J -

Electrotehnlca

generală

i totuşi rot i cu un . in se.i:>1'-t un di~Jlozih\' . .t" magnetic ă.ului. in <ln'apta illdusului. . Crest ~turi de indus : Ineh. fiind lt'gaLr de statol' priu interC. '~ al Fig.di II)) ind eilindrie (fig. d se fOrmc3-ză mai I!ltîi hobinr..ci]f' Il{' locoUlotinJ(> t'ledricc. In figura 16-30 s(' \"t.' lall1clc dill (upru tare. r> - . Fiecart> laHwl. 16·29. !:igl1ril. In figmfl 16-30 ('vIN·torul esl(' l'eprezt'nlut. ("dc rllaj imp0l'tant(' fiind generaloarele ş i motoart'" l~ de curent COll tinUI! fol o. Pcrîilc se ('onf('t-\ioneazii din ciirbunE! tun' ." ~tplt~li <t~uprn periei (fig. 1. (ou d ut'tonrf'k nu se bol)int>3z::i in gC'Ill'J":t1 direct pc indus. fn nt-public:l Socialisl:1 Homiinia se conslruit"sc ma~inî <lI" turclIl co ntill UII..lnumit unghi i7i jurul col. b) sau ilH'hi~!' (fig. 16-29. precu m l)i m'ltoarcle.Olaic a tit intn' de. 1(j~ 3 1).pC'tdt> bohin(>[or.·:orL reglah il. cit ş i Caţil de hutu c.' izolate.\ ('('~b· c r(>~t5.. Lameklt formea. mediul unui SUPOlt..A lndu sul geJlt'ratorului ~(' Cabl'idl tol din oţ-el cu man' prnncabijilale.11l1Wldt! sint i1.. C('Ii' mai obişnni!f' sint rrestftturilc dt'~t·hist'.W:IISJ rni!~inii.it\ljl din l oiI. 1'0:\1'(. Prcsiu . c ..j 1est(: n"atfl dl' butue print r-lin flispoziti\' In forlll:1 (le roadă d(' rinduniru. 1t1-29. semideschi-lie (fig:. ('tU'{' permif. e)\\se .\<1 :CII !I.!i lo..' l·:t periîlc s~ se poat . El (>stc ('oll. lr:l!<.29() EI.' ]{j-Jj şi ! ()~31 reprezintă a!']kdtll gt'lwral nI utlei maşini de Cl1t'ent eon tinut!.. leagă cll.<:CTROTr-:-rlNICA GE::-IEH A r. ş i troi!("ibul. pclltru tnllm'aie. lG~:~2 ) .}ca P<" care trebuie li-O exercite asupra tokctorul ui I (>ulrll :1 S{' ohiille lll1 cOlltatt hun se reaJizcazâ eu aj lltor11 1 unui n . De obicei c:.""..'dc o a~tf{'l de hobiJlă în momentul illtrodu('erii in crt'st :i1urik 11'~pe(:('ivl" all' indnsului. IX 1:\1 întÎusul.emldeseh\se . în spaUu . c). A('..'1.sullli şi apoi ~~. . 16-29.t.. El {'~!e ('on~t..:. a <I. fi).op ul micşol'5rii pierderil or prin cm'\' n!i lllrhilJnari . r:ll'\' H' fjx('a.:ctorului. Cond uct oarelc ~Înl :l şt' zate ilt cr{'~tăluri pe indl1S .::u apoi in cfE'stătllrilt· indn.1uri pot (i de~chise (fig.<LitlliL dintr-o srrÎe elI. grafit ~au bro:Jz gmfilfll !> Î S('f\'('se la culegerea CIIl'(' llL. j !. it> :.t! ~ tf' pt'rii silit fix(' Fig. Die~el-d c ctricc. Colt'donll ('s lc ~olid<'lr pe nttl:\~i .

FIg.Q.:t '''lIşinii de curen t (. de curtul continuu So<. Perll! cu suport. 16·:.291 Bo billă 1n curs de morltiITe pe indus. 16. Supor} f ig. Scejiu ne prin col~tor.'\a~iTt..oI11inuu. 16·31. Fig. Fig. .. . 16·32.:i al i~ta fabriclIt:i in Repub lica Rnmania.

\PITOLC L X '"II MOTOAHE DE CtRENT ALTEn.l mai greu decil la motorul serie de curent cominuu. \"11 p u tea da la arbore un cuplu C. A)l"a perii lor trebuie sA facfi cu .na cimpului magnetic S1.ldl. . se schimuă şi sensu l clmpu!u i rOlorie.ll poa te funcţio n a şi C ll curent alter nativ."fON()FA7. lului alter· n nll! iv de ali me ntare este m ~ i mnre. INTRETINEREA ŞI DEFECTELE JlfA Ş INl LOR ELE CTIUCE 1. molo r l.re un cuplu de po r- .. ele se utilireazii mai ales În IracHunca e!~lrică_ 2. . astfel inci t forta de repulsie se men ţ ine avind ca efect invÎrtireli ro l orului In sensul săgejii. i1cesle cîmpuri compor tin du-se ca doi magneli. adică de acelaşi sens.AT 3 CU REPL"I. sinI acelea din iigura. Diîicultah.aloric un unghi diferi t de goo.iti\'. proport ional cu fluxu l magne tic indudor 1J ~( cu cu rent ul abso r bit j II dic ă: C"'-" K cIJ J. sîni 1".\ 7. Comutatia la motorul monofazal serie cu colector se relllizeaz.>\Tn" CU COLECTOn..'11 creşle cu cii frecvenja cure.. Daca se schimbă sensu t ctmpului slator ic. sensul cîmpurilor mag netice.gate in scurtcircuil. pentru :1 reduce curen\îi t u rbionari ce ~e produc din cauu cimpului m~glle lk alternat iv. Aceste IlH]toare au o car.X. cuplul \·a fi pro por\iollal cu !Jă t riltul clIrenlulul ~i deci va fi mereu por. roTOR liL ~IOI'O F. Oac11 la un moment dai.~ul (1) !luate fi consideral pro porjiomll cu curentul absorbit. Slalorui es te ase mlinător cu acelR al ullUi maior asincron sau sincron monofazal şi se leagă la relea.\\olor ul . Din această cBurtl.'birell cOllstrucli\'/i fată de motorul serie de curenl continuu COI1.~lll In faptul cii polii ~tl1t din lele.C. Deosl. roioric ş i statuTic. De<larece flu.'risticii mecanică asemăntito~ r e eli aeeea a moioarelor serie de curent continuu. De aceea. chiar dacii curenlu es lt:! a lternati\'. cu deos ebirea cii periii".A T SE nIE D acă un motor de curent conlinuu cu excilajie serie esle alimentat cu curent alter· nati v su b o \e nsiune eficace U. asuprll rolorului se va produce o fortA de repulsie În sensu! săgeţii. SIE rn figura 17· ] este reprezental sche matic maiorul cu repulsie. MOT ORUL f. Rotorul sau esle iden tic cu ind us ul unei maşi ni de curent conti nut!.

se ob\lne reglajul tur~flel intre 50~Q şi 120 ~o (jio viteza de rotaţie ti CÎmpului IJIlignetic in\'frtitor. 3. Schema molofului trifazat serie cu colector. . regJ.J tu~a\i<:. R.r 's Fig. 1. venlilatoare. corn presaare. Ac~t. de purl1ire ca. Prin rotirea axei periilor se poaie. Roiorul R es te <l~elJlii ll~lor unul illdus de ~t'ne r ator d~ CUf{'nt continuu. de exemplll : la ma!)ini de extractie. Fig.\TIE ce COLECTOR In fig ur~ li-3 l'"siE' rep rezent a! schematic aces t matOL Slatofl11 S este asemănător attlJuia al unIIi molo r asi ncron trHazat şi se 1eagii la releauu de alimen lare. :\lOTORCL TRIFAZ. Fiecare fad s ia/mică S e~ie legată cu o extremit:de la r{'leslM d{' alimentare .\\OIOf lll se ulililtnlli atunci eTnd esle necesar un tlllumit reglaj economic. Prin rotirea fn mod simul· tan a celor trt'i perii.şi cu c"lelahe la cite o perie. ti-3. aparate eleclromedl(:~Ie etc.MOTOARE DE CU REN T A LTERNATIV CU COLECTOR nire puiernic. Schema motorului mOllO· iaza t cu repulsie. 17-2. s S~N / RoJr. molor .olorul cs!e construit ca şi inuuslllllllei maşini de curent continuu. . CII de exemplu in mdustrIa te:ttLlII. Schema molorului trifarat derivat!e cu colector. W)TOHU_ THlFAlAT DERIY. dar are Irei perii aşe zai e la 1200 pe periferia colectorulu! (fig. .\T SER IE CU COLECTOR Slaiorui IIce~tui motor esle a~e!llân!l!or acelui. dar are irei perii la 120" Fig.se intrebuinţ ea za In cazurile in care esle necesar un reglaJ ~onomlc ŞI 1n . <li iuratiei !)i un cuplu put~rnic. 17-1.1~mH e largI ale turatr~1 pen lnt puteri mici şi mijlocii. 17·2). ____ 1 N .J al unui molor asincron Iriiaza t.

a izol aţiei.29' El. Toat. in sărcillat. asemen('a după lIn proces lelmologic stahilit. de cele mai multe ori fără a opri maşina. oprire . pe loc. lectrice şi llwranir('. car.rifică dacă se roteşte În ~(' n~ul lWCC~.. eal"(> se dă ill fU llcţiune . şi INTREŢINERE A ŞJ DEFECTELE ~rAşINrLO R ELECTRICE Nofiuni (I~UPT(( relliziilo/" periodice. să fie:. Defectele mici se remediază. De aSemt'!lca. pcntru :1 fC eyita ayadi mai mari.:lr. Exislă unele defecte m.ECTrWTEHNICA GENERALI.'ctri("ieui). 5.'. euriit. pe periferia colec!orului. . ycrj ficar . m:l sur:lfea in(J'efierului ş i conlrolul jocului axial la lagărele cu fricţ i une. repara le . a!lume cu îndeplillir(. La defectele grave.personal de specialil::!l e (elf.irea cu pînză stidată fo arte fină a colcctorului . .1rea maşinii pînă dud proee~ul te hnologi c respecti\' pennil'e oprir('a ei. pentru ca cele C:H"C au nevoie. După ce se ob~in rl'zul tate bune.:. Maşinile electrice trebuie controlate verificate în fiecare zi de eătre personalu l ill. de verificare şi ('olllrol ~e e xecut-il pe ma şina ne demon tata. hobinajeJor şi periilor cu s uporturi. După montare. Apoi ~c masaar:\. . După ace. O parte diu ope ra ţiile. de asemenea.amănuntul toate părţile . a c ăror reparaţie nu poate fi efectuat:! 111 timpuJ lu cru lui. termenele fiind planificate.e opera(iile de mai inainte se txcctLlă numai de eă(rt.\poi ma$ina se de m ontea ză În conformitate CIl un proce~ te hnulogic st. dacă este neeeşar. ca. Turaţia se reglează prin schimbarea prizelor de legătură la autotrallsformalor. in locu ite .lrca maşinii.ză pc fumb\ie (pe glisit'rc) sau console şi se face proba de flJDeţ-ionare. fiind apoi luată în reparaţie.aIJiliL ~:(~ verifică şi se r o n lro lt'a ză eu (le . La control se pot constata defecte de imporb:mVi di(eritâ. saI) cel mult sii fie foarte rcdme) . In gol (fără sa rciuă ) . legale 1<1 reteaua de alimentare prin intermediul unui autolransformator trifaza! A. de e xe mplu . La cel puţin trei lu ni şi cel mult un aIl !:iC face o revi:ie periodidi a maşinii. Îlltrl'tknd şi se wriric:î izola~ia .eură t irea cu bumbac de şters şi pTin suflare cu aer (foaie <le mînă) a earcasei .verifiear"a cantităţii ne ulei din lagăre şi rompletarea ulciuluÎ. ohseryal'ea scînteilor la colector (pcntru lucnl de lungă durată . permil JUllc(ion<. maşilla se eurăP.ărcinal cu aceasta . se ye..asta se procedeazi"t la remout. <'Icoarece ar lH~eesita o înlrerupere prea lungli. nu trebuie să se producă asemenea scintei. Cele Irei perii sînt. cu bumba c de ştt'rs şi prill suflare cu aer. fii. Motorul se utiliwază în cazurile unde este necesar un reglaj economic al tura\!ei. după ob\ inerca Linor bune rezultate. iar pi('seh' mai mi t !. dl'p5. maşilla se opreşti' irill'dia !. . Operaţiile ce se efectuează pentru control cuprind in special nnnătoarcle: ~ verificarea Îllcălzirii lagărelor şi carcase! cu tcrmometru[ sau cel puţin cu mîna.: se realizeaz:t de.\ÎIl<!u-se apoi cuplarea maşinii. dar care. maşina es te trimisă la reparat dup:. ma şin a se Fix e..ai mari. in acest caz.~l lor.

!1It'lc cll'.inut! . \"jbratii şi zRomotc :morma le.izul"ea sau ma g uet izarea în\"(~ r ~:i a gc nc r:>lolltdor de rltrcnt cont.ză tU turllţie anormală . Ati ngere inLrI' ra to I' şi statuI". Deplasare axiaH"i anorma l ă a rolorului Ş .xdla(i<. J merlial ce au fost obsc l"\" ale nselllt' uea defecte trrbuic: anunţat personaJul de.[. . dc~j san'ina se pilstrea:di COllst antă .FUllcţion a re I1cstabilil.<1. pClltru a ~t> lua măsuril e de l"clllcdicre necesare . Curenti dcctrid in arhore şi lagăre (dt> ob icei la maşin. tnc'iilzire:l anonnală a întregii maşini . la maşipilt: electricI'. . proprie) . :\foloarclc nu pornesc s au hlilctiolle<!.sau numai a tlUui organ (bobinnj . perii.DemagneL. p o t să apară urmli t oarele defecte : Scintei la periilc colctLorului l'au ale inelel o!" de con1act.MOTOARE DE CUREr-' ALTERNATIV CU C()[. colc<". Arcuri electrict: iJltrc iuclc1e de conlact (Ia motoarele asincrone cu reoslal. ~pc cialilaLe re ~ pcdi\".ile mari de curenl a lternatiY).) .lor. . de pornire sau la ge nc ratoarele sÎncrouc cu <.CTOR In genera l.

18-J. IHlmită (omll/a [oare electricâ )'(>%ultă (lin figura 13-1. de cxelllplu . se poal. In Republica Socialistă România se construiesc ulIt-le t ipuri (II ' COI1vertizoan: roiatiyc constitu ile dintr-un motor asincron trHazal ~i un gl." in l:i o maşină el !. i\l3şina fUllrţioucază ca uriel! motor dl~ cure nt continuu. Există ş i maşini unice (cu o s in gură carcasă). convcrtizorul poate realiz a schimbarea frecvenţei . ~i invers. fiţ(ura 13-1.: CUl"t'nt continuu .fbore. Convertizoarde staticc mai s in t cunoscute şi sub denumirea de redresoarc.rnath· sau in"ers.rtizoarele pot fi grupate În două mari categorii: rolafive ş isfafi ct .i. una fUllcti onînd ca motol' ş i ceala l tă ca genera tOL Molonll primeşte energia el ect ri că sub forma sllb care este disponibilă ş i anlreneaz[1 . Principiul de fUllcţ ion arl' a l unei ase menea ma ş ini .C. Pc ca păt u l din dreapta al arbol'c1u. Cind maşiua se roteşte. ci te o peric. ~. felului curentului (continuu sau altcrnativ ) etc."I.gelle l'atorul.(' ti'ân~ forma C[lf{'ntlll trifaznl de o anumită frec\'e n ţă in curent ll1onofazat ele altă frl'cyeuţă. iar pcriilc. a numărului de faz e.t\·jn(\ colectorul In sLiuga.'nel'alol' de curent continuu. Între cele trei incle apar trei rn . a. produce l'llcrgie electrică ~ ub forma care c~te neresariL Un astfel de grup de maşini (sau agregat) cOllsliLuil~ lin mll/!crfi: or maIa/"generafor. eare. J1 repre. trallsform:l curen [ul cont inuu in curent alte. CONVERTIZOARE R OTAIWE Un convertizor rotativ poate fi constituit din d ouă maşini electrice rotative cuplate. Cu ajutorul lui se poate. eoleetorului legate la o reţea d<' curent conlill!Ju .iluatc la 120 0 intre ele (l'ig. a tensiunii. Convt". sint leg:J l e Ci! lr('i jlllnde de pc h obin:lj\\! indusului. aYÎud ac('la~i ax sali axe cllplate. 1. Inelelt'. De asemenea. iar cele trei pe rii sinllegalt' h\ o reţe a trifazOlI. curc pol lransforma cun~nlul con tillllU in cmenl alternativ. b).i se găsesc trti incle metalice izolate Între ele şi f3\:i (le 8.PITOLUL XVIII CONHIITlZOAHE ŞI I1EDIIESOAHE Se numeşte de obice i cOJlverli:o r o maşină sau un grup de maşini care transformă un gen de curent electric În alt gen. Pc fiecare inci freaca.

iar A. iar la prriile care freadi pl! colector produce clll't' nl continuu. T reprezintă un t ran sformator.r-url mijloc oarecare sc illcălzeşle pînâ la ill cfl nd esce llţă o porţiune din partea superioa ră a Olcl"elirului .particule de electricitate negativă care se dÎ!"ijl'ază ~PI"C anodul poziti\".re piesa A numit ă 3nod ş i mt::rt::ul"ul ca rc constituie catodul e xÎ~ t. . ii de potenţ. 2. In porl'iunea n olată cu C se găseşte mercur. in drumul lor spre anocl.iaJ şi un etmp electric alLcm:J!·i\".CONVERTI. fiind apoi şi ci atraşi de anod. RED RESOARE a. R. fnl. Comntntoarea este rever- Fig.ZOARE ŞI REDRESOAR& 297 tensiuni trifazatc. a{"csla ('mile electroni . 18·1. moleculele de vapori de mercur ca!"c exil'lă În \"~!'. Print. Comutatoarca descrisă primeşle cnergie sub formă de curent continuu şi da cnergic sub formă de ('tlI'enL altt'roa tiy trifazat . b) sibm"i. astfel incît pr in in termediul illelelelor şi al periilor respective maşina poate produce curent trjfnat şi alimentează reţeaua trifaz ată. Gnd potenţialul anodului este pozitiv faţă de eatoduJ de mercur. unii electroni din alomii moleculelor s int scoşi din aceşti atomi.edresorul cu mercur ln figura 11:1 -2 ~e l'on~ideră un vas ţi in care s-a răcut vid. Prin ciocllirile care au loc. Ea poate fi alim entată cu curenl trifazat prin cele trei inele şi se înYÎrteşte ca un motor ~incroo.ă o difcrenţ. Electronii lo\"esc. Schema con · slrucli\'ii a comutatoarei. ca un generator de curcnt continuu. Act: a~tă smulgere a eIeehonilor din mereu!" e~te posi hilă numai oacă mercurul este Încălzit pină la Î ncande sccn ~ă. esle o piesă de fier sau de graEi.. la primaru l dinlÎH se aplică tensiunCH alternativă avind valoarea eficace Va. .

'fupc tiud .. Această dubIă circulaţie de electroni Într. 1'1 acel aşi timp.1110(/111 Sf' glls(' ~l e la uu poIwgativ rapi de el1lo<l. Fig. [8-3. limp ciud tt'llsiul1('n U arp \':l1ori pozitiv('. ~l'll~lIl ~. turclll se Ilume ştc rurellt redresat. iar apaml 111 ~e.QTEHNlCA GENER. Cind leusiun('a all('rnllli\' ~ aplicată tr. .'. \':1 l'xistn un are d('("lrie la fiet'arc ulternanţă Il rurenlului alleruati\'.:i ci o formă a5emănutoar(' .llorului T.('sl.-\LA In felul acesta se produce o circul aţie de electroni Îu sen sul catod-anod ln interiorul vasului... auodul .. p articulele ca re :IU pierdut electronii şi care co nstituie ioni pozitivi. d('('i şi curentul 1 ~ . durcaz:' numai in iutervalt· dt. Curentul 1. iar ('U celălalt capăt . Arcul. figura 18-3 s-a trlUiOIl eurba cart' arnl:\ \'ariaţia tensiunii L' din sccundarul transrOfmaLomlui ÎIl rl1nc~ie tit:' timp.î. Tensiunea CII pulsatii inlermilenie. ([eoar('('t: dill anoJ nil pol fi n t ra~i e]('r lroni spre. sînt ntra.un sens şi ioni pozitivi In sens contrar constituie un arc electric. adică pentru pnr{junile hn::>urale din figura. tlllOdll! Al ('~l(' puzitiv (aţă elI' l'atod. S-n o bţinut o redresare illai~h\lll.ufllată prin linia plină din l"ig:ura 18-5. Cc'lfC permite sa trcacfi un curent le în circuilul uumit de utilizare şi carc l~uprinde un i'eecptor oarecare. HlIll1c~lt' redresar fU m Cl"t"Ilr . Ten.:msrormul orulni arl'.\\'.ratod.I:. Arcul ~t' ~tin~c ~i curcntul se Înlrl. 1n eonse· tÎnţ.\2 ('sL. In figura lS-4 s-a consicif'ral lin vas \' c u:doi anozi Al şi Az. li.. Tt'USÎl!IIl'fI Ce 1:1 homrk c·j!"euitulul de utilizare ~["e forma • . mercur cu J~edresor . Cireuitul de uliliznre ('~'lc legaL cu 1111 cap:lt In catodu\ C.etii plino. [8-2.i. deoarecl' se uLiliz('azlt tenţial . . iur ducI ll'1I5iu!wa HIT !'('mu ! sng('(ij PUIl("l. a Fiii!. • redresaLă I un C\I a nod.1' pozitiv raţii (le cMoJ.. li<' ('xemplu.298 ELECTl'l. după cum se arată in figură. la mijlorul !'ec undarului lransfonn.sÎunea U c dt' la bonH'I(' circuiltllui dt: utilizate are rorma unor pulsaţi i pozitiV{' şi inlennitcllle. ar" .ll".sc de caLodul negati\".

.i ollC'ază pentru porţiune a trawlf\ Ulai gr ()~ a curbei cor('~p\lllzătoa rC' ten!.RTlZ OARE ŞI REDRt:SOAR. iar rNlrr!'. L A. pe cart! serundarlll Iramformatorului J 1. T W IU L o Fig. 1 . 18-Î.. astfel in cit curba curentului ~e ~Ipro pic de aceea a unui curen t continuu . Hedresoarelc d(~f rri!'c mai innin tc fÎ nt mOllofazate.. I \ . R.J redrt!wan' Irifazate (ng. . Az AJ Fig. 18--1) din dn'uil ul de utilizare face ca pu l. ambelor allernante. llldllct. Trallsformatorul T al rcdrcsoruiili este trifazal. ambr. Cele trei tensiuni lrif<H:alc VI' U2 şi U3 .ern. Schert\a redresor u!ui trifa zo t.iunii U l " .:m ţe. consiM ră d(' CXl'mplu tCIl~iuncOl Ci cor('~pllllzătoare 0I 110d ultii A t " Arcul ~lBodului Al fun ct. 18·4. I w T Fig. " ! \ 18·5.edresaT cu Fll. l\eteârea pulsat iHor.oru l ~re trei auoz i A.CONyr. le + le aplic ă asupra anozil or. .le alt.ntru puteri mai mari se utilizea z ă iU~ ..ivitatca L (fig. . Pl'. S. Redresilrea do! aflozi.. A 2 ş i Aa .. finl rl'p rCzelltate grafie in fi ţu ra 18-R . 18-6). C Ue R I - . 18·6. 18-7) .. O .E. .saţiile curentu lui le 55 fie mai nivclate (fig.

i allQzii auxiliari Ac. alimt:' nl:a[.' " În ca ["(o : k este raportul de ln\lls[ormare al transformaLorulni.modului ..[. n .r h' 12 . . SI' pune in funcţiune.a. Relaţia dintre tensiunea pe [ază U r a. Jn felul acesta :-.ernan ţc.. al"(' ~i el apropiată dt: aceca a utlui curent conLiuuu." confecţionat din sticlă pelllru puteri mai mici (>i din oţel p("utru puteri mai llwri. Pentru a se aduce caLudul de mercur C Ia tc. secundarul transformatorului arc ~ase faze. " In figura 18-U este repn.:. Tensiunea redresată Ue arc forma arătată prin curLa cu trăsături mai groase din figura 18-8. I fl>i'I. cU atît mai mult CIl ri t in său () fOl"lllil circuit. sÎllt prcdzu\.ă Ve este următoarea Vc =--. lllChizludl1-s(' inll"I'J"llptoru! Ia::. decit tensiunea U2. IlUliliUI pa/a ca/odică.md r ------' mai apropiată dt! o tensiune conLinuă.i M:parat prin lrallsform:JLuJ"ul de exciLa\ie T~. n SIll . d. să fe I11cll(infl şi la sarcini lIliei.4 2 . î n practică.act ('II mCl"('uru! eatodlliui C. erei/a/ic sau de intre/intore. tensiunea U2 a . tensiunea Ua a :modului As devine mai mare. Încjt mercuruJ auodulllj de "pl"jlldl~n' lin să vinii in cont. numărul de allozi. 18-8. re-l.300 ELECTROTEHNICA GENERALA In punetul 2. Sf' utilizează redresoare cu l111 număr mai mare de anozi. in aces t caz.zelll:ată schema consLructi"ă a unui l"cdresor mOllofazat Cll \"a s de sticlă.ul se illtToduec bohina L pentru nivelarca onrlulaţii!oL Spre a se nivela şi mai mult ondula(iilc lCll!-iiu nii redresa te . adică este mult t fig .m . legat la reţea priJl intrerupt:orlll le. <le exemplu G. iar arcul sare de pe allodul Az pe anodlll Aa ş. anodul de aprindere ila . numit. Hedn'surul are doi anozi principali Al şi .mperatllra lH'c('sară. astfel incî!' redresează amhele alt. Curentul rCdrC!-i:1L 1(. vasul redresoarelor estI.i incliniudu-sc astfel vasul.dei lrifazaLt: de ali. Redresarea tensiun i lur tTHala le.e produ('{" lin mic arc iniiiaI. sau de faze in secundarul transfonnatorului.i auuzi d('. Pentru ('a por\iunea incaudcseelltii rl (":\L(ldului. . e ntar" ş i m tensiunea m e dic redreS:ll.42 devine mai mare decît tensiunea Ul' astfel ioc ît arcul sare de pe 'lUodul Al pe aoodul A 2 _ în punctul 3.

l~edresor cu vas metalic. fixat 'in Fig. cu vas de Redresar sticlă. In figllrl'i se '-ăd numai doi anozi p rincipa li AI şi A 2_ Aprindrrea a'l"CI11ui principal S(' obţine cu ajutorul anodului de aprindere Aa. 18-10. . La capătul superior. cufund:'l anodul -'l a in merc ur. La punerea in funcţiune a rcdr<'50l'ului. la capatul inrerior al tijei metalice l.\ CQNVERTIZOARE ŞI REDRESOAR~ 301 figura 18-10 esle reprezentată schema constructivă a ullui redresoT cu vaS metalic. 18·9. Intrerupindu-se rî~. bobina atrăgind arm ătura . tijn an' o armătură a care poate fi atra~ă (le bobina S.

fădnd !'. cînd toţi anozii se giiSCfC intr. an greulate mică şi volum redu s şi un randament J)1IJl la orice ::arcin u. deoarece electronij care viII spre l!nod sînt respInşi de grija negativă .>Tila corespunzUoare unui anod esle n ega tivă . b. . cu o anumită intlrgrăta r La unele redresoare. 18· 11). In momentul dnd trebuie sii. prin varjatia intirzie' poate regla Între an umite limite tensiunea med ie redresa lli . numil sau gri/ă de comandii. Redresoarde se utilizează pentru transformarea curcnl:-uhli alternativ în curent continuu (redresat) ca . UrI ·e"r '~ · zinlă tensiunea medie redrc. prin· Ir·un dispozitiv special. Asemenea rcdrc~oare ~e numesc ignilroant !:au redresoare i gnilronice.lrc anod îşi arc vasul său . de exemplu: pentru incărea!'!'a hatcriilor de 31'urnulatoare (dacă H' dispune numai de cure nt alternativ).:" Gii::NERALA apoi curen tul din bobină..!'. " Fig. acea5 tă 1ntJr. şi calod se gă seşte un grăiar mellllic.:la din mercur. sau monoanodic('.un sing\lr va.ware au ayantajul că DU au pÎc:>se În mÎl. unele redresoare cu mercur mOlloa!lodicc au un dispoziti\' special de apri ndere: in mercur se găseşte cufundată parţia l o piesă numită igtlilor. iar U~! În ca:wl cind există o asemene a întîrziere. de e:o:emplu. Ia pot enţ iale pozitive sau negative fată de catod. [[{'dlll i!\tirzierii la apr. In acest caz. Aceste redrc. şi anume atunci cînd grila . se a prindă al'tuJ. In felul acesta. Gri!ele de com a ndă pot fi aduse. .sală în cazul cînd nu exis t ă intirziere la aprindercll areurilor.. În anumile momente.if'arc. pentru alimentnrca lralll\'uirlor (care au motoare de curent continuu). resortul r rjdidi anodu l . care proy()~că.'en!t pozi ~i\·. Dacă. arcul anouulul respectiv nu se mai poate aprinde fn momentul arătai in figura 18·8.- ziere. după rurc curentul electric prin iguitor se intrerupe pentru a fi produs din nou cind este necesar să se reaprindă arcul principal. eu ajutorul energiei electrice date de o rct('a tri faza t l'i . RC fonn'l:'ll:ă atunci un mic arc carc pro v oacă aprinderea lucu lui principal. Recire-soarele cu mercur ni mai mulţi unozi pot fi polionodict!. c~a e provoacli o reducere a tensiunii medii redresa te.i.a. aprindt:rc~1 anozilor de excitaţie A t ş i carc asigurli. de. 18·11.ă apară un mic arc. fnncţionarea anoz il or principali.inderea cuiul. ~ri~. Aecul se poa te aprinde. se trece un curent electri c prin ignitor şi mercur.7'~ . In figura 18·11.. la rindul lor.ziere la aprinderea arcurilor se poate obtioe o modifIcare a curbei tenslun:1 redresa te (fJg.i ~ Ilcle. cînd fier. între fiecare anod rÎnlirllPft h U -:i a.302 E:LECTROTEHNIC.

SllpraIaţa plăcii de cllpru dinspre plumb esle transformată în oxid d(' c-upru (O) printr-un tratament lermic.ECş.~ d t· siliciu comandat" (apro :\imuliY in I"rllli in C:l\"(' S(~ poat<.HI<\ tle ("\l!"('nt aHtrn:\lî. Pt'n lru a se putea redresa aml)('le alterll<ln\t' ale {·llrenlului. cle. Un aSemenea element lasă ~ă trcad'i curclltu\ num ai în liensul plumh-cupru . dn'.St' lradillilc. 1:1 :I ~'('eaşi pUL"fe.'"E'-__________________~3"O"'3 ..~ .' ~:e lragil Intre ek dup:i difrrit(' sdlf'me . 18-12) esle alciîtuit dintr-o lierie fi . la ill- . b.~________________~C~O~N '~""R'Tc'"Z"O"A~R"..01" fuzilJlI JI ."R"E"O"R""'"0voA. l{i'(lresOll!"t. g ah<l ril Illai red ll~ şi n d iind at i l de mull illFlllr n!aL(~ de tcmpcraturrl. cupru C !:ii unu de plumb. S('ll. Cll Ilerlllll!1i(1 şi mai all's rll siliriu .:! rell~it ~':I ~ (' fah riel' re(Jre ~oare elI cl'llIh.i Ill! sir:ll de n\('fal \1:. 18·12. H.1.. R~' "mt. \h'mr-lll'a redr'. Ull strai rk selrniu S:.. Printr-ull astfel d . rc{]resoan.· al eurentului .lll s iigeţii :lraLii St'IlS11! ti" eire\1I<1(i. Pentru.t în !'i{:hl'IllC'k: f'Jt>driec ea în figu ra IR. Redresor de seleniu.l eledriri"!. Fig. lI ll !llik tiris/oare. . Dr. homl'lc 3paratului. Redn:soardc l. prin .I L II. [\ccsh. um'lllni po[\L e ('ireul a llIlmai il1 ~I'llsul s(·kniu-o\el.('l1rÎnd ~.s(wul eu selcnill (fig.l. rn~j obişnuite Fig.. <"it' exemplu ('a in m OIl{tdul in pUlile rrprczenLal in fig-Ilra n~-I. lNJresor. ~l y iDd. iar prin P piIlJi(C"lc elI:' ~L!'lngcre ak a.<. te ~c Hnleaz. 18-13.mcute.('riilor dc :1("lIlllulaloul"t. n .·.n~a11lhllllui..1 şi Ii. nedresoruJ cupru-oxid (fig.'~O:ln' nI siliciu s în! lllai uyall t:1j(ja~(' decit rele el! germallÎu...d r('sor l"1I mercur prin intcrmrdiul prilelor) înln:-bll in ţează mai ale!> ÎIl ("[u"('an-a b:ll.comanda 11Il rc. S-a HoLuL p rin R o rondt'lii el <1!'iLirii.\\ b __-.. fi ~(' are element avind o placă de. Redresor eupru -oxid.k.lSe . puteri mai micL S{' [olosesc şi redresoare uscate dintre care cele sÎ111 cu tUp /'u-o:ri d şi cu seleniu. unde prin 7' s-a ll oLll Ull t ransformator legal l:l n'\I'.-13) est e aJ6itui l dintr-o platii (il' (jiei Jlic uclal 0n. fn ll1!imii <mi s-a in("l'jHlt ('Qn~trllir("a n:::dre~oarl']or (k puteri 111:\I'i..'.

cu doi anozi AI şi A z. de asemenea. In cele ce urmează se dan cîteva scheme cu tuburi electronice redresoare. Ten siunc" altc rn ali\'â Ua de redn'~aL. Ua. ambele alternanţe. In figu ra 18-17 se prezintă o schemă <:u d o uă diode. P entru simplificare. in care se foloseşte o diodă simp l ă redresoare. care redreseazii ambele alternanţe . se obţine la bornelc rezistenţei R. Cu această schemă se redl'eseaz:l 1n timpul unei Ţ ( . c:l1e lrcbule este apli cată diodei p rin intermediul trallsformatorului r. . Figura 18-16 reprezintă o schem a folosinrl o diod:".ELECTROTEH!'iICA GEt>. R. oblinindu-sc tcn~Îlln('~1 redresată U r . Redresarea unei singure alternante cu o diodA. nu s-a mai t1e~cnat circuitul de inc!lh:irc a catodului .'ERALA c. carc Tedrt'scaZă. 18·16. iar tensiunea redresat ă U r . c Fig.edresoare cu tuburi elect ronice Principiul redresării cu ajutorul tuburilor electronice a fost dcscris in capitolul IX . paragraf Ij. eare trebuie redresată. Tcnsiuoea altertlalÎ\-ij Ca. Fig. Figura 18-15 reprezintă o scJlcmă de redresare. se aplică şi aici prin interme<liul unui transformator T. 18-15.este t('n~iunea alternati\"ii. Redresarea ambelor alternanle cu o diodă cu doi anol' perioade numai o singură alternanţă .

gene . l:~ 'Ţ A ~ . iar tensiunea redresată U.'a! ii . Trioda redresoa re. Cclc diOde au catozii încălziti cu c urent alternativ..'\ \ redresa\ă. Fig.. T fiind un transformator. Redresarea ambelor alternan\e cu două diode. prin intermediul transformatoatţlor TI şi T2· ' . două ELECTROTEHmCA GENERALA 305 iar U. 18-17. 18-18. Figura 18-18 prezintă schema folosind o triadă rcdrcsoarc. este obţinută la bornele rezistentei R din circuitul anodic . • ~ 1 " c R n' "R Fig. Tensiunea Ua care trebllie redresată este aplicată circuitului de grilă eu ajutorul transformatorului T. este tensiunea redresată. 20 - EleC l ro!chni~.

\. NOTIUN I GENE Bf\LE: i\I.' Ulai hiue.-\ umbrelor.1 minutt· .{' .. In plll~.1. nistag mus (sau clipilul och ilor).-\T lIumillaluI arLi ficial n'IHC7.\ I)hseurit:lI. (""a de exemplu.c" .1. orhiul di~tingr ohie(·lele .T! FOTO~fETRTCE DE B .. (Dt' p:-. estt.>hiUI in activitatea omului . asigur:"i O fo losire cit mai hună a unt'llclor şi a 1tI!!şinilor de lucru.HltillUHI"t'. dar după dtt'ya minut(' !Ct' pot "f-dt'a dt~sltl l de bin .ollsLal{1 o sdl dere a \'('derii..) (·alilah' măreşte producti\' iLatea Illuncii.. Timpul P(' ('.şi o::JllH'tlii din JUI'.CAPITOLAL XIX It 1j llI~ATUL ELE CTRIt 1. ril1durilro <1<. o:nJl('nii.. nil ~(' pol distill . la lumina fla b:i dat-ă cle ('cran. Pentru a putea vedl.intă. in . J"t'du(·c n umiIrul de arddentc ş.i evita :lpariţia ullor boli prof(·siorlalt'..[leomod{'7. Ia Început. S!STE?-lE DE IU --. ochiul in(·qw să \'adfl din no1l. adici\ omul nu lIIai dblingc OhÎt'I·td~.. mărind ihlln. Ua.. in primele UIOIII('lItc se . deşi iluminarea CI"\':5II'. ochiul ln'huie 5.A. j('n aUi ş. la lumină Într-/) saJ!i dr (·int:'JIlaLugl":lf.'u.\fomodaJ.ursul spl'da('olulni . Cl'CSl"Illll.\RBIT Ş I Ut\IT. dar dupii un tilllp oarecare.i 5(> <ljungr la orlJire. l al:..(' un minimulIl <le lumim.1]"(>'1 1.).) intr-uli ~patiu iluminat llOrmal ~c rt>duce iluminarea .(n' il llt't. t'fl'C11l1 dt' imllllnăUH. peretii dC.scn ul!t'. Mărind ilnmin:lr{'<l peste o :Jllumilft limit{l.ll1":lL o problemă de O impori an l. datoriL. un ihlJnillal d(' Imn.·c~\ Il('('csitfi (fa şi ndaptarca) IIIl timp ('U :Itît .. adap{. dud s(' inlr:1 ti\. prtn "adapl. ilumi narea.e poaLr ajunge uJlrori la cite\'. .I I:'\.rsit:. vedeJ"ea uu ~(' Îmi)unflt:îţ('şte mai mult. Pentru OI distinge daI' obiecte :lşrzaLe la di stant~ diferite. ire a \'('("h' rii III! S(' mai ~imlc. adira .inarea În tt.:lrea la ObS(·llfitat{' ·'.J! praetic că 1111 îlulUiuat de hu!):! (·a li late imhunatii.ţcşl(· ('ondiţiilc de mUrl(""[I.' :-. . dt'oarecc s-a (:on:-."cde rea incepe sa fit. och iul in(·{'jle să vadi! {lin t I ' in tI.1 llHt. Datoril"ă <I Hl'I"t!nţeJor de culoare şi de ~triilu('i]"( ' a diferitelor pllJld~ ale llllUi ohird. necesar SIt exisl.:cmphl. ("a şi ee.ll deost.g~ IU('l'uril. obiectele de\'Îll ~trăl(\ci­ loare. măreşt e calitatl'a produl"ţil'i şi micşol"t'<lză rebuturile.

cort~puozătoari' radiaţiilor \'izibile emi!ie-.1.rLUJ. eorc~pullzăloarc ]'l. Pentru a jn~{'l('gc accasti:i Illhimc :. R s Raport ul djntre fluxul lumin os (JI emis printr-ull uughi solid elementar ungh iul solid dementar reprf"zinlti Întensitat"3 luminoasă 1 a izvorului de lumină în direcţin eomiderală: fi şi (19. 19.iilor aparatelor eslI' stînjenită).şi pătratul razei sferei. cu alle cuvinle..ştie. .1 ) . coodtţii \'3 fi o insJalaţir nce. (De exrmphl..or de lumină. ° n~ :' se numeşte.:l. după cum se sferei alia S.rice pdnripnlc pe buza cărora pol fi aprerjate un i1um ina~ ~i o instalaţie dt> iluminat oarecnre ~int cnum('rale şi dCf':crisc mai jos: Fluxul luminos q..:c consideră o sferă de razit R in centrul căr!!ia ~c află izyorul lle lumină O (fig:. in aceastiJ ~itll~lţÎ('. Strălul'irrn intcus{J a unui obiect jeneaz{l '\t!{]rrea şi ingl'CUnC3Ză aeomodarea. este cantitatea de ellerb1'jp. lnlwsilalea IllmilJoasă. prin fenomenul de OI'bire prodl1 s de ~tr1'i!ucil'ea fiJamf'ntului incandc~c('nt. de către un i7. Lume-nul (Jm) e~\e o unitat.[.. ' vedţ> unghi ul solid Q sub ('lire se din ceutrul luminos lumină Fig. in apropierea tabloului de control al unei instalaţii nu trebuie să fie obiecw străluciloare.un unghi solid 2= -'. cum c!:t(' chiar caztll unei lămpi ('ti ill('andescentă pentru luminatul tabloului. Raportul dintre suprafaţa S.e de putere de 650 ori 111ni rnkă decit "aLtul.\. atunci cind priwşti spre tahlou . dacă i se ndt' filamentul iucand€'H'col.l<liaţiilol' care pl'odue ~enzaţi:. Fluxul luminos ~(' mfLsoară 1n lt!meni. 19-1 ) . nu.l de lumin{\. Emitereâ UHui flux <1> de către un izvor de punctHorm O printr. ~rărimil(' şi unităţil e fotomet.ulluminos emis de Ull iZ\' or de lumină est!! PUIt:l. in unit:ltca <:le timp.{IXATtiL ELECTRIC :'l07 mai ScuTt cu cit iluminnrea este nulÎ bună. pe suprafaţ. eitirea indirot. O instalaţic dt' iluminat care llll ţine St>aUlU de aceste necesităţi ale unei \'ed~ri in bune.a ace~b'j ~rl'l'e Sf' consideră o zonă ru !iuprafată S prin care iese lumina .orespunzătoarc.

O parte se rdlecUt. eslc mai mic dedt un ÎLatea. Candela (cd) C. llulIlÎnatul artificial poale fi de diferite fcluri.i fluxul care caM pe obiec. miisonrii in lume n 1)(' \\taU (Im/ \\").iiI/mi nul exteri or (in spaţ ii deschist'. Se observă UII Cu cît ..i . (1~. () parte I'slt' absorbită de obiect.\"ol' peutru producerea fluxului <1): ~ ~ - .). printr-un unghi solid unitate.uJ lumino~ care cade pc un obicd. la aceeaşi pult'l'P.2) Cu alte cuvinte. iluminarea l~' inlr-un punct al unei suprafc~e S este TapOltul dintre nuxul luminos <Jl şi suprafa~a considerată: l uminoasă ('9. Cu cii ra. ('9A) cii. de refleclic mai 'mare decît una cu o cUJofll'c iuchisil.\. un perete sau o supr:lfa~. ş anlicrc etc. iluminal'ea este densitatea r1uxului luminos care cade pe o suprafa (. iar o parle poa t e fi transmis{\ m<li departe. mai aproape ele unitate. material oarecare a.3 ) Factorul de di{'acitntc luminoasa SI. rlaporlul dintre fluxul care se refiedă ([lux reflectal <ll r) ::. el ponte fi : iluminat inferior (iu cHidi!'î). Iluminarea se măsuară in luc:. cu aUl d \'<1 reflecta o parte mai lUare din fluxul incident.. consumată. Astl'd. . după locul unde st' npli c. Unghiul solid unitntc este unghiul solid drL~['minat de o suprafaţă 5=1 rn2 pc o sferă cu raza U = l m ~i se nUllleştt: slcradÎ:m (str.'jtc ÎIl"ll'nsiLatea Lumino asă a unui izvor de lumin a carc cmiLe un flux de un lumen. Intensitatea lumiuoasă se măsoară În candele .t (flux incident lI)f) se lIum{"~tc fador de rcUccţie sau eocfici{'nl ele rcflcc!ic p.308 Cu cit [luxul emis ÎnLr-un ungh i solid eSle mai mare.) (Cu alte clIviute. p . cu atil ş i in Ltnsitatca pe direcpa respectivă ya fi mai mare.i.ă. Astfel. Luxul (Ix) este iluminarea ullei supruft!le de 1 mZ pl' {'arc cade uu I1ux luminos de 1 Jm. unîfol'lll repartizat.darul de eficacitate luminoasă este mai mare.[l Cll () ('liloarc (lt'S(:hisă are un coeficient. un flux luminos mai mare.rca P COIiSUllHllii 1> de acel i7.re llil cocl'icienl de reflecţie. Din flu. Fadoml de t[iwdfute l!lminoasâ "'l al ullui iz\'ol' de lumină este r<lj1ortul dinlrt' fluxul luminos < emis de izvorul de lumilla şi putf'. cu atit iz\'orul de lumină respcdiv va produce.'. unghiul solid unitate este acela determinat de o suprafaţă S=W aşezată pc o sferă de rază R).

iluminaLul sp:J ţiilor dcstin~le circulaţiei publice ('sl. l'ÎI!d ('in'a -](I .ţemiindirec/. clă:(lirilor de . iluminatul poat(' I'i : . realiza t prill instala t ii ]lortaLi\'c la care sursa tic aJi llll~l!t:lrc . IZVOARE DE T..tnlJl'j/.laiij fixe.C\IT:'\ . După scopul urmăril : i[wnil!ol /lormal.î o J'j·f]I'c ţie (pe tav an. rind numai GO.ILUM0. !)('re!i ş i di Vi'rse elelllente arhitecturale) .iluminat semidired.'l ll nm{â. por{alÎli.ilumina! dir ed. uLiliz:1L pentru paz<l (k noap t e a şnntierelor. lămpile eu deseilrr5ri în gaze ~i În yapori metaliei (mercur.(jO% di n flu x ul l'mis dl' wr!'~i l'ea'lizc :IZ:! un iluminat din'd. la un birou ('te.iluminal combin at.eslea. modul nlln Ituxul lllminos ('mis dt' iz\'on!1 Ul' lu miul! ajunge ta utilă de lurru. Iz\'oaCele de lumi!15 utiliza te jll m(Jd ('. cînd ('in:a !lO% din fluxul emi s d!' !iurS .r un alL exemplu de iluminat general şi !'c numeşte il li m i Il a t p u b I i e. -suprafaţa D u pă După 2. mai sint utilizate lămpile ClI "re c-!e ctri('. rind n umai (jO . urent s int h1mpile CII incllmles<. _ ilumin({l indirect.. .d imensiuni reduse (locul de luerl! efcdiv I:J un ~lrl\ng. ciud se asigurii ilumiuatul unuI loc de muncă {Jc . utilizat pcn\Tu lucru in e(Jlld iţii normale. (1 z on11 a unui şan tier etc . ilumillalu{ di{u:. . un iluminat indired : . illllllina! desÎ. rcaliz'l l priu îlJi5t<1.'i. cînd asigură o iluminare uniformă pc o ~uprafaţ ă mai mare d e lucru (iluminatul unei nalt ~ . iluminat l1 1 poale fi: .\IO% din rJu x ul (' mi~ realrze <izi'i un ilumirUlL dil'f'l't .~)O(\) din fllixul (' mi~ n·ali 2ea2ii. _ f!llminal local. iar rest ltl.en/ti şi lr1mpile CII {Illol'elicw{ii. Tinind seall111 de ca raclt'-f!!l ip~t:llat: i('i d{' ilulllinat.!lumina/ . ~ ocl iu ) .~ de ~' un fl ajunge la suprafaţa utilă dup .Qcncral. .)).). .l ea{le dir('C't pc suprafaja de lunn (util. ohţ inu t prio suprapur)(:r('a unui iluminal generat cu 1111 iluminat local. rÎn(1 eirr:! 90% (li n fluxul (>llIi. UJi iluminal indirect.cu l·rH' l'gi(· \:'~te inglobată în aparatul de ilLlmi:wt portali\'.). utilizat în ('uzuri de ayaric 3 ituminnLl!llr i normal iluminat de po:iI.{il. p(~ ling-f! ac. iluminat!)l ma i 'poaLe fi : . realizat prin ins talat-ii mobile {l[ullpi porLativ(' alimentate pri n ('ah iti flexibil de la n' j:cana eledrid).>AT UL ELECTRI ': 309 modul cum e~tc iluminat locul de Illuncii.ilumil1a/ .

2. de retinut ca LIn corp de iluminat modiiicii rea Întensilii\ii lumi noase il lămpii). Uneori.. 120. curba fotomeiricli csle da t ă pen tru o Jamp. In retelele de ilumin at. 19-2.a •. kripton). cre~te fluxul lumi· nos produs.'ltil in circuit prin intcrmediuJ ~oehlltli ei. datoritii \·olatilililrii ÎII parle a îilamcntuluL fluxul luminos scade cu 1O-20 c" din VAloarea sa normală inijia!ă . in calcu [~le de iluminat e~te uecesu si! se cuno a scă intensitatea luminoasă pe care o produce IHmpa pe o anumită direcjie. " . De aceea. b).'\Carle de circa 4 ori : la O scădere a tensiunii sa li valoarea nomin a lă .'ste tor:t'rL.0=80 cd. Lampa cu incandescenjă este sensibilă la varialiile de tensiune. LAmpile ~ini construi te pentru tensiuni de 12. Soclul şi clulia poL fi Cl1 fik t rotunn (fi. cr~je uurata de utili· zare dar se f"'uuc e sensibil fluxul luminos produs. la valoarea nominală ._".lGOO (19. 2 .:i cu un flux luminos de 1000 Im: pentru o lampă cu acee . azot .. Dulia are horue penll"U COllectarNI ci la reţeaua electrică .:tlie.ol"\\C.. 220 V ş.:are . di recţiei de GO" îi core:spundeo intensiiate de 1".1.lIe IumlnuasiÎ a Ii\mpilorcu incandes· este cuprins Intr~ II ~! IB ImI W. care se in. de tabel e. 19. Strălucirea lilamenlului este mare. de lămpi.= .!i la 500 W.(tm enl mp. Lampa I. Acest lucru este dat În cataloage prin ~curba fotomelriCll polilra m eridian~ il intensităţii luminoase a liimpli (sau a izvorului de l umin~ respectiv). Ia. 2-1.: ROTEJl :<:ICA CCN ERALA în Hcpuhlîca Socialistă n omânia. 19-2. a) ~au CII h:. 19-2) Se' bazeazii pe aduce rea la i ncandcsrcnţil (cîrca 2800°C) :1 Ihmi filamenl m<'lalic cu njutorul curentulu i electric. prooucţia izvOLlrdor d(' lu millri este asiguraUi de întreprinderile Eleclrofarn! şi !)tcaua "lectrică-FicnL modf'rn.z. cu a ~ (.OU soclu ~I duUe "u filet rmund : b _ Cu :. 19 ·3) reprezintă graiic in te nsitatea luminoasă pe diferitele directii care trec prin centrul sursei.'. dar cu un i111X luminos <l>diferit de 1000 Im. 6 _ t. ~) Lampa ('il i nrl1ndesren (a ~a li becul electric (fig. in Ugura 19·3.troduce 111 dulit' .balon d e sUclA: 3 _ ~:lu Cii fl1l<1 ~o~ tund : ~ _ soclu ~io-­ oal'l: J dul!" . cu rba fotometrid (fig. tensiunea trebuie să rilmlnli cît mai conSt8U\<"i. . Durata utilă a unei lămpi cu iIl<:anaescenla se cun:. Tnsii durata de utili:. [a o creştere­ de tensiune de 10"l' pl?Sle tensiunea nominal!. după acest timp.5) ClIrb~[~ fo tome trice pol fi date ş i sub fO fm i'i Ele ~I)lt date atit pentru difer. De obicei.4> corCSpllnlătoare­ pe o direcţie oarecare se calculeaza tn fU!lctie de intensitat ea luminoasă Ia.EC-.""IU şi dulic baIonetă: 1 _ fl!. Lamp ă incand e$Cenţă. utilate. PCll tl'U ~I impiedica distrugerea filamj>nluhli prin Qxjctar~ aresta este iJlc!1is Înlr-un balon cii' ~tidrl in rare ~'e face vacuu m saa se introduce uu gaz in('rt (argon. (v{'li mai· reparti}.- 1000 '" ·Ja. AsHel.tde tipuri şi furmate cît şi pentru lămpi montat(> in corpuri de i!Ul:llnal departe.310 E :.ioll et5 (fig. uti lizare. 'j Fac ltlful de cficaci(.1şi constructie.l_~k/ll ·ra.iuerii de! 000 ore de.i puteri pln. -12. apljciIH! formu la: l:~n!ii Fig.. intensitatea luminoasă 1a.Hm data de curba pentru aceeaşi directie corespun· l<ltoare lămpii de 1 000 lm.

Faclom] de efîcaciL'ile luminoasă <1 liimpilur cu f]uoresct:njii e:<.'L ELECTRl'':.. 15 % siut radiaţii \"iolt.9.\\1. 705 1 "'" 7iU :? 540 E 27 F. PI' p('rcţii t llhuilli ill rafe are 10(' d('~(·(lre ar('{l. Liimpile (.M'~1l15 r:Hlia\ii dzilJilt' . -. Durala de \ili lizarc a Jiimpi !ar eşie de 3000 h.le de. H' află un strat. in ion Svc'u' III In y """. F. de compuşi cbilll il'i tl1lllli ti lumi llofori.1 . 5lriilucirN1 Ji1mpiî ~t e mult IllRi redusii . res tul fiind radiaţii ultr'I\· joll. F.:. T <Ilie/li J. 3ll Jn tabela 19-1 sin t arătate earad{'risticill' prÎllcîpa le ale lti mpilur cu fabricate in patria nOHs l rtl.:impile c. 15 E 0E '27 E '27 E 27 -..enlil.(!eJ.'.:! leri.\\ 111"":]"[UmlnOf. I l'ulo:r. _.. de aprox imativ 1 000 ori mai midl decit la lămpile cu incandesc. In W I FI"'" lumlnU1.le de 32-3:::' Im W. 2.en I ă ..0 200 :i00 7fJ 100 73 II!O ". 27 F. produse de o descărcare cl("dridi prin \'apari de. 40 OU 120 217 :>72 62:J 840 1 210 :!O20 2880 4 6150 8 00U !7 700 E :2i E 27 " E 27 E 'l7 F. c~mpozi\ia gazelo: mlroduse in tub ele pot da o IUllurlA loarle aproplllll'i de lumma 7.- 120 1. [ ion 105 190 3il 513 Sud.5 ori mai mare decit la l.'2i. Curba flJlu - metrică a unei Illmpi cu incandescent ă polarii meridianll (de I 000 Im).1 0- \. 40 E 40 E 40 Îl)lr-1I 1l lub ]:1 prt'simH' sdizutiL Din tul:llul radia Pilor produ:-i(' de <]t>s('?!r('u)'I'a d('ctrid"l p rin tuh. '" 2.E :!. adica 3~. fU incandescen!" de uz T"Il~[ ' ~ene ral "'y """. În radi aţ ii \"izibilc pe baza fenomenu lui nI! fhwreseenFI. '260 T 350 16700 E '27 1:.:l c .-izihilC'. """ 1 ~2U 1 '''''· ' ·~ . FU !leţ : onar('3 lămpii Cu f1uore ~ cellţă ~e 1a. tnt~ r('ur ş i gaze con \ inule incandescenţă Fig. E 4U F. eart" fiind supn"i acliunii radiaţiilor ultrayio ll'le produc prin nllor(.u lJuorescel1 !n se C011struies ~ sub formii de luhu ~i (30-150 CJJl IUJlgime) şi pentru p.1 Caracleristicik princi pak ale Wlllpilll r (STI\S 61 15-59) .fLUl\lfNATt. ÎII fund. 40 E zon J50 E 17 E '. . 27. b) Lampa cu {lll orescel/{ă.:.7 500 300 IOW 4l' 500 ! OO() .:. Radiajiile invizibile ultravi oleJe sînt.zcază pe trallsform:Hea radiaţiilo r Î!r\"Îzihilt' ultrav ioll'tr. 1. 19-3.'k in \"izih ilc. de 20-150.u inC3ndesc.

Inlre cei doi eleclrozi al starterulu i (care in mod normaT nu fac coniac! intre ei) apare o descărcare !umineseentii In neon. l' _ tub tricii a unei U!mpi cu fluD' cu catozi cal li : stane:r. C. Intre timp.bilizare X. Se ~pune că lampa produce UI1 "efect stroboscopic". de aseJnl'llca. sau uneori Se văd rolinrlu-sc l'hiar in ~ens inYCTS decit in realitate.i ai starterului se deschide. c.e1ei şi nul. C. amorseilzii descilrcarel1 prin tub Intre fitamente şi lampa intră astfel In funcţiune. _ condenJ!.:i (bobină de şoc) de st<'l.îceşle. Dupâ intrarea In func ti une a lămp ii ."l!~ de sabU. se încălzesc la 800-1 OOO'C şi emit electrofli. la un moment daI. x _ rcacta. in schimb ea esle inFluenlală de temperatură (Ia rece mercurul condensează. o re.. numită startcr.ti ai săi.n:e de 511cll'l . tensiunea la capetele tubului scade sllb ten· . cur('ntul ar creşt e la valori c~re ar distruge lampa. ochiul vede o su('CCSit1l1(' de Fig.ll. aşezate la cap{'tele tubului . cei doi catozi CI. desdrcarea luminescentă în neon încet ea ză. piesele care sînt În mişcare d(' rotaţie fiind luminate period ic. acest neajuns poate fi mil'şorat legînd lămpile intre faze diferite al(~ re(.ă a că rei !'chemă electrică e~tc reprez entu t~ in fi~ura 19-4. 19·4. două eondemat{!<'ln~ el !ii C2 • St<'lrterul S este o din cci doi electrOli ai mică săi este executat diutr-o lampii cu de scărcare in gale (neon). formată dintr-uu bobinaj aşezat pe un miez de fier.:i. curentului apare o supratcnsiune d.312 ELECTROTEHNICA GENERALA Lampa cu fluorescenlă nu esle inf!uenlală de variatiile obişnuite de tensiune. su b Iorma unor filamenl(~ metalice. deoa· rece O dala cu stabilirea confactului între cei doi eleclro.ose!'c mai mult~ lămpi.·ederii. lampa cu f1uOrE'i'('cntă se stinge de 100 ori pe ~cculldll (la toate trN. lam. apliclndu·se la capet ele lubllltd Între filam ente. La tensiunea industrială ('Il freC"en ta de :i0 TIz.ael. la temperaturl mai mari se reduce eficacitatea luminoasă a !iimpii).NiJe curenlului prin ZNO) j ca urmare.stabililare. tive) X.oar. filamentdc sînt ~Ir<lblilute de curent. (") lampă specială S. Aceaslii desciircarc produce lncăb:irea elec1roz.. c. de ŞO<!). face contact cu ceUitalt clcctrod.: datorit ă reaelanlel (induc. contactu l dintre cei doi elcctro7.scărcllrt! tn lampă este limitat de reaclanja de . se văd fi e stind pe loc. întrerupînd curen tul din circuitul filamenlelor e.i!or sai. cuprinde: tubnl T. Curentul d(' de. deformÎnrlu ·sc.. inchizind asHel circ uitul rHamenlelor CI ale lămpii. Lampa cu fluore~eenţ. in care se produce de scărcarea. dacă ea ar Hpsi. la întrerupere:. la ('::Jre unul Iarnă bimetal.. electrodul bimelaJic. rescenţ. mişcind repede mîna sali o unea lUi: oarecare. PunInd lampa sub tensiune.. Cind se fol.anţ.:u>re (bobina. starlerul se r. fie mergind cu o yiteză diferită de aceea reală. mctalt~: c _ tI - s_ imagini care produce o jenă a . Schema elet- c. citeva suie de \'01\1 care.

birouri.LA 313 siune<l de aprindere li sturterului şi acesla nu mai func(ioneazii.Iinge.-l lampa se . folosind reactanţe de stabilitare de construcţie specială. care este redus datorită reactan\ei (indudive) de dabilizare. 10 tabcla 19-2 sînt ariltate caracLeridieilc priucipalc ale unor lămpi cu flu oresrenţă fabricate in tara noadrâ . st arler PFS <lOW Fllfa ~tarlef . factorul de putere a lămpii este <l e 0.0 1080 9. şcoli. fa brici le xlil. in special pre - la ilLt . Ho~a"ia F I""ull uHlj"os. ca ma i a prinde decit un anumil intc ryal de timp.n in:Jlul public. in ell rc timp Inmina creşte pro.lrii intre derf. Aprilld{'fca ![imp ii se face prin iuterme<lit11 unui ell'ctrod a uxiliar :.'\0 750 700 2700 2450 :1 UOo 18$0 1750 4 250 . birouri. se o lampă (-li ynpo ri ele mercur dc în a ltă siu lw Cl! putrri d<> 50 1<1 100 W la ten~i\luea de 220 Y ş i 50 Hz (fig. Exista l ămpi la care slarlerul este reali zat cu ajutorul unui dispozitiv care con\ine un mic releu eleetrotermic şi un releu electromagnetic. iluminat e xiedor etc. S..lrli:.'rc.l 1:1 o 'I. St' mon- ten:"1 In ~erie pe circuit o I'~tl' ~{' r~ad<lnFi innuetiy ii . 1" culoarea~ : il> put.iunile tuhului w 1'1' 20 \V PF 40 W PF fi.ru fi îmbunătăţi factorul de putere .). Se construiesc şi lămpi cu flllorescen(' ă rare."!der:ÎSlil. Dacă lampa nu s-a aprins după prima deschidere a contactelor starterului. al b lumina zilei (ap ropia tă de lumina zi lei. loeuinl<e ele. In In. La mpa (-Il mereUr. unde s fn! necesa re iluminări deosebi ie). In felul an'sta. ~ i durcazi'! rît('y<! milluLt'.-I...!u!. BI ce CR eD EE - al b cilld (nu asigură redarea corecti. parcurilor elc. ateliere.. alb cald de ln x (redare corectii a culorilor : IOCllÎn!e: magn illE'. acesta intră din nou în functiune. d!lp~( Dar.'i ll' pl'illl. ). eo]]slruiUi dintr.:..'inal.llonului . cu I1uure:>t--en!ii fa bricate in 11.ntcazli cu un cOlldellsalor CJ' Pent. d:ll' l:U de cOllerl a ti'i d e ].::rc<jy () dnlfl ('Il ~tab iLifea dl'sdirc . lampa se aprinde în circa I minut.) 900 3240 3000 2750 590 38 38 38 1200 I 500 " 2600 2 :lijQ 1950 11'00 I 700 1 :100 rampa vi/pori de merCI//' de Î/Hlllâ presiune..NER.perieuloasă.'IlJI'. lle. <I(:('sle f:.) ~Ib (completeaz5 bine ilumifla tul natu ra l . se utilizează la jlumin a tui stră· zilo r.. ~e aprind fără a mai fi nevoie de slarter.rozii prineipali J. .tin tub de cnar( 1.\Ioare.a Tipul It. no. Fi:lllru a limil a Clu'cnt ul prin lamp. De aceea..0.).. starterul se ~u. 19-:) . . 11 tlliorilor . chiar de mai multe ori.') \'1 C. Tabr/11 19·~ CU.3 al lămpii.. fU 4: ~ 6- I ee I EE I cu I ef> hmg.II lămpii.95.t ţii ~înt tnllls[ofm aLe in r:_Hlia~ii yizibilc cu :Jjutorul unor ~uhs tant~' flllor('S('cntc (hnniuo fo ri) a~ c zate pc percJii inleriori ~li b. ~e foloseşte cOlHlematorul C2.. Pentru ca fllll c ţ-ionarea startcrnlui să nu producă paraziţi.Lf' ca ~ ur~ă de radia!i i u!L ra\-ioldC. ~e ry e :.ELECTROTEHNtCA GE. cera micii. pină cînd lampa se aprinde.9. ~Ib de lux (bunii redare a culorilor.>.mcl Diamr· "n" h'Ull"Tl 40 7.'ipule ale UnOr 1.ii nmninnlă Dimen.\ reţea ş i a poi t'oned:tl:J imedi at. in ulti ma foloseşte \T('Ill C. slicliirie. i'xp())':i \ii e tc.

. 1!hi !. pe Jingu liimpik obişnuit.!.dil'i . . rare ~e uliliZ<':lzi'i Ia ilumiuatul in prac'lidi fol osite la ~pc(·jale. _ rC1c ~a. Aceast<l lampa avea clirbunii .Hnpa cu \'ilpori de mercur de itlal· Irl pre-siUlle: 2 I _ ţu.o:are a energiei eleclrice la iluminat .:. 3.(~ ~f' jn!îlnt'~(· Hlb o form:i <le tuhl!ri lungi (alimcnlalt: la tCllsiu li mari ). DI' aH'llleue:l Se mai intiluesc in practică şi aTte tipur i de l:il!ipi ClI lIH'l"CIlt" ~:l11 ('. ~ .-.~t(' nrnil electrk in tter. -( -_ 'lll'C'lrozl principali.'tnbilit inln' doi ('kdrozi de cărbuue·.jEar.. ./HIJ lui la blocikot·.:alîzart'(! l't'dall\('lor lumino:<~c.11 alti \-apori mdalki.314 Ca iz\"o:ll"(' de luminiî.ind lum!noto:i P<! ~rlca uH .:l l .şj la hdioprn. br~ să fie Helln reglr. lampa respeciiv8 fiind dellumilil lumi'-U. COnPLHI Penlru [olosire<l pl'~ldi(':'i.:.j 111 distaniei dinlre ei..l pltr-. CI! all iznlr (1(' lumi nâ utilizat ÎI: pracliriL iti ~p('C'ia l la nparatel(' de proit!{'ţi(' (r inematogrnf)..\T intr-llil ('om plex (]e pif'H' drllllmit dl' iluminaL au flrepl ~ ('op: l::illlpile (iz\'oari')(I' dţ~ luminii) dill montale armăturii nw ('orp ek iluminat. rl".!şezaU paralel.. Uimpile CU u"$ri'irc5:'j in ga 7. TlI~ rLl . construcţie ~pecialli... d(~!'rriEe.. de e-xcmplu. Corptlrilc !ă a~i g iln' alill1t'l1lilf'l:l {'U energie ele('trieu :l '" Prima utili. Ia r.1'11 : J _ c'.ilur..I<:]. astfel lncÎI arcul se menfine stabi! plu1'i la arderea complrl6 a eJeclr07.~lt~. ~e mai intiln('sc lămpi <lparaL('h~ de proiecţie.b d. 2?O!f \'r----~o Fi.s·a liicut prin intermC'diul arcu lui slabili! intre doi electrozi de cârbulIc.r(' ('.IJDl on dc s. cu in('ande~Cf'H\f1 de la proÎf'rtou]"c ~:lU alte apar<l!. lu proif'cl"oun'!l' mari ...t rod (I. ~ . ş i ('are aU in general utilj.c cuarţ.. ~Qcliu..f' oplice. jnductl (. ..

.l' fluxld ItllI1inu. Oril'e_ corp de il u winat euprinde.oi lH'u/.).~i un sislem optic (glouuri elpuli:. gări de l!"i<lj. contr a cJectfo lor dăuuătoare ale mediului (praf. ca l'Il'trll'n((' l'H'nţin[(>. conLra murd ăriei. Proi{'dor.l~ .xcclltit' a!t~ corpurilor de. Corpurile de ilumin<ll rele mai tlzua](> ~'i nt arătate in tahela 19·tI. cart> :lfiţ. .) pe care li. iar Ill M t'~'I. o dulie pcnlru fixarea lămpii electriee şi COllcctnr{'a ei Iii fe Ît>llua cl{'c trică .0) FiI-!. iluminal (exccuţit' normală .'l1tru i1l1millt!. In ar"r:1 de ilul1lilUllul şanlierl?loJ'. f~tadc Ilr ('!fldiri t·lt'. COrJHlrile de iluminat ohişllUill' rcclrh libuic aHfei fluxul lumiu\. În func-ţinna rc. ra!i ona lă a fluxului luminos in ntport en fdul iluminatului.). sii c.lI':. În ~f'opul dl' n produce j!umin ihi bun .ILU"UNATUL ELECTRrc 315 lămpii. ÎnrÎt si. Se dt·riucşte drept "fo:ct or de depn'd('f('" ~c al lum i corp iluminat Tnportul : (1\1. aici rezultă şi d iff'J'ile moduri de ~'. umez eală ck.~ I. . P ro i('d(Jareh~ dirijează fliL\.'mî~ de :Jc('lnşi rurp în condi~ii iniţin]. (1" eXl'mplu.dtc efectul d e orbire 1)(' care I· ar produce strălucirea iuten să a filamcutuJui I ă mpilor ('u incandescenţă.ul luminos intr-un unghi ~o lid mic. corpului de i1umiual se dl' prccillZ:'i . IUC'l'JlÎ de ~anlicr.. iar in alte ('azuri.:rl protejn:t' mediul ineonjm'iHor conlra t('lllper:lluriJor ridit:lle (sdnte i etc. datorit it p r ăfuirii . se uhtină iluminarea in bune condiţii Il unor ~upnlfcl-c stuate la didanlc reltllh' mici. corpul de iluminat trebuie să protejeze lampa conlra dewriorării ei pc calf' mc· canică. 19·6. I't'fl~. dud H' lIUllW~C Î<trnri. pr ~lIpmf(:ţt! ~illlHte Iti di~tanţ_t' muri . corpurile u\' ilnmifl n[ ~ int ele tipII! proie ctoare· lor di1l figl1 ra 19-0. !'ă faeii o rl!drislribu\ ic. Aş:l (! U!Il H' III:JUi ~i îu tnbcb 19·3. <Iutitlf'flagrantfl ('tc. În ClUt' (1)( ('~tc r!IIXll( llimillo.[\11 spa\iilor !ll. proii'doare!c.ul'il rcdris tribuirca fluxului lumin o~.'l llwtliu ('mis dc I'orpul cic' iltlmillal in timpul fI1Jle(iOl1ării.('totlrr etc.). !'tllitil'lilt.at).' poate' produce lamp:L 1)(. clanşa. l'~It. jJ. slut foln:site:ii pc \'t:!:i· culc. in unele cazuri. fadorul lh' (kpn:_('it'J'e d('pÎ1HIt! <k felul ('orptllui de iluminat şi de modul in ctH(' ('1 iulrc\inul (~t e rs d(' praf). prot+'jată .· (~I('"\"S (le pr:!f:.

' club. Prin iluminat ram\ional se llllel~g:e asj~urarea unei iluminari minime ne<:esare şi a unui factor bun de UlliiormilaIe a iluminăn! SlJjlraiciei de lucru.'.:) 10 I.la bilirea ltum1irului şi pUI~rii lămpi/Of.\ I\'Ii('r .-HI II Locul La~. Birouri de proieclare l3ifOllrî dJClilogrilÎe BirOllri administra\j\'e..It"coS3rt. .4 Il u m Înărl m inime .iri tlu". enUmI efectele de orbire clc.i Str/izi pc Irol l:1I r.se po!!!e calcula Îluminar~1I pe UI1 plan orizonl. CALClTIXL TL'C?lONATULl."" ).\T Calculul iluminatulUI :'!re drept scop 5.7) . rlll.-1 de ilumÎJ1.en\.(10 Forjc ş i preSe fllfI tiltorie \ 'OpsilOrle şi emailaj Rillguri şi selfactoare (Iextile) R.0 .0 ~o 30 2-6 t-~ Pentru evitarea tfeclului de orbire. . ~. .)7boaie la pinâi şi H"nl..sl Eo şi ituminare a pe un plan \'erlîcal 1::0 ilpliCÎnd reia tii le : Eo ---" k... _ me toda flu. !!1 CII vehiul) s~ fie mai mare decît :l0-: in !I(.. rlrsctc _ I :. În cOllcordallttJ cu recomandArile no r mIIle. ri.pIa. . Tr~bui~ mentionat c.'iri. praelle Se I:ere ca ungitiul sub care \"('I1l' ochiul filamentul CII ir1C'lndes(.ofalnare I " i. (19.ari la bim<: . filaml'nlul inc!!n desc . alegerea apa ratelor de ilumina! şi amplasarea lor.\\e iodl'le folosite in mod CUrCl\1 pent ru nllcldul ilLl1l1itla l ulul sint. aşa cum se arată in figura 19·7. . L.. Slral:i pe parl .1l1etod a puterii specifice.xu Iui luminos.~ell.\\a~ini 311 75 unelte tra ~aj 150 :~OO Hule de muntilj Lun..~tiare. Lucrjr i dcprcci7.ic 11 50 50 .area ilumina tului fluor escent tinde să mărească cu rnult ihllllinilrile minime admise. pentru a asigura un iluminat T<lliona! al unei suprafete de lucru. In tabela 19--1 sint date citeva \310ri ale ilumin1lrîlor minime r('comandate pentru iJuminalul cu lămpi cu incandesccnj.'. . me<:anice Luc.i \lT- 75 IZ.~ t. sali Vestibllle C()rid0:Jr<". I ct."i ulili. a) /IJetoda prin puneti.. fat.iO fiO Sii!J dl. Tal:ela 19.. reco ma ndate verltru dife ri te lucr. me to da prin PUlIc tl!..1wl cu l~mpÎ cu incandescentn. . Cunoscînd pozitia unui pUlid A iafil Ile un izvor de lumină .. . Cantine l3uc!lUiric .ri S~li 150 \·..p/:x I~Qv cos! a sili '" k 'I!.lqcdinţe lllI"'I""'C:' ..lna.-) dc d..t.1 (unghiullllnlre orilolllală ~i raza care uneştI!.. Î5 I I1(J .'i la diieri t e lucr.'i l' i(l .:ri de muntaj' fine. . CORPURT DE IL C'II l'.1 carcsabll.elRşî scop 5e IItl1izeaz~ şÎ COfl-':U Î de iluminat care au o apărll10are din stiel'l mată sau Iăp!oa~~. k 'h! E ~= k.316 ELECTJ{OTEHZi!CA CE:-:ERALA 4 .".

'irile Eo şi E" după Cal..ILUMINATUL ELECTR1C 311 in care: Eo şi E r sînt iluminarea pe un pla n oritonial respeclÎ\' vertical. .rile cu peretii de culoar!' inchisli (hale indUSirial1:! mari. şi 17.. prin aplicarea formulelor (19. 19·7.in C.. 2. in 111~. ilumina! public ele). lai de suprafeţt'l e vecine spre sllprafnla utilă de lucru . In acest C3:t. Il şi a (prin amplasarea corpului de iluminat fat~ de suprai<lţa u t ilii). conior m nor melor. de obicei se ia 0. .dori\ă deprecieri! prin prăftlir e şi 1mbă l rinjre. este fluxul lotlll. .(ul luminos reiledai de suprafe1e)e vecine şi 11U necesita cunoaşterea curbei iOlomelrice il Intens11iil11 luminoase a lămpii. valoarea lui Vllrla ză Între 0. (19.$ ·k u'Z..lIfe : <l>. Calculul ilumina mlui prin melodii !Jrin pune te IlU tiw~ seami! de fluxul luminus rl'i li!c.7) se H~rijjci! ilulllÎţl." _ '. se cunosc de obicei k".5). prin flu:"ul reflectat.97 dupli cum sin! aşezare liintpile. s\lprafa(a (or izontal ă) a Lncăper ii iluminatI:!. d. Fj~. Cind acelaşi puncl ~ste luminat de mai mtllie lămpi. • . 2.111(H1 (prin alegerea liimpii şi corpuhli de iluminilt): se cuneSc de a~emene~ k. IX unghiul dintre verUcală şi directia falei de lumină de la lampă la punctul considera! al suprafetei iluminate: h înăltîmu de suspendare a Iilmpii [nUl de punctul considerat al supndeţ e i ilu· minate.8) E""n S k l iluminareM minima În Ix. i!ulllill~rile dale de fiecare lam pi! în pUlldul respectiv se adumÎ.67 şi 0. coeficient care tine sema de scăderea fluxului luminos prin acope rirea cu praf a corpului de i1uminai şi prin imhi'itrinirea IAmpii.2. ta I v' A In calurile practice. un factor de co rect ie pentru iluminarea minimi'i (care diferă dt' iluminareil medic).8 . 1. ne· cesar pentru a produce o iluminare minima E" I" pe o suprafaţă S se caku!eaz. Ace$\ coeficient ~e ia k=I. aceastii melodfl se apfic:i Iii calculul iJuminatului ~patiilor deschise sau în i!lcap<'. . fluxul 101111 $. k un roeficient dl:! siRurant« care line seama de scăderea In limp it inlensi\âtii ItllninOllse produse !lI:! lampa. Constructie graiica pentru calculul iluminiirii folos ind me· toda prin puncte. De aet. in m...A folosind relatia. Accastii me!edă se 2pliCI! l ~ calculul iluminatului camerelor la care perelii ~i tavanul măresc iluminarell suprafetei ut1le.2. în 1111: E"' I~ . bJ Mrtada fll/xullli luminus fine seama de nu.'ea . în Ix: J IXIOIHI (In cd) şi k'l> au semnificatiile 1H~laie la relatia (19.

.15 5.l 52 " 51 55 OU G:.m % U .iO W 10 .( - 50 70 .. i.jO Sti 30 \O :1(1 10 Si) G5 59 5.cctor (1) a<llne (2) I (.6 ---------O.0 70 50 10 :~O 30 -- !'F -.101> ~t"Tk r 1\CUCCtQT e1nl.) CO<.5 . care se determină salisfădilor din tabela 19-5.~'~.318 IOLECTROTEHNIC A CENERALA " coeficient de utilizare a iluxului luminos.j " 32 " 36 " 37 12 16 17 28 32 .~1 indice se del erm ină Îolosind relalia: f '- -h (~ ~ a~.\ <3 " 43 44 -16 49 48 -16 51 50 52 55 1.)- a-b (19.:ml"o< pentru u" COTI' Ix.\ l (6) (3) 10 .. ~5 '" 10 30 1. 74 • . bda 19·5 Coeficieniul de uiili zare a fluxului luminos ( in !l. 42 l.'r-<:lll R~r.0 50 " '" " ·1.."lieient de reflec!ie Il\cllc~Jc CQ('ficl<·nt <k ulItlz::ll't· n flUXUlui 1I. .1. ill m.1 57 54 29 J. în functie de factorul de rei/eepe al peretilor şi tavanului. 42 40 46 68 73 67 70 .0 5{) 60 " 51 51 . de tipul de corp de iluminat folo!. 52 55 I I 52 3-\ 57 I " 3.5 70 30 50 70 :10 10 :~o " 46 " 24 28 :B :!i 30 27 3U 34 5n ..{O 27 :!l 30 27 " 1U 1 " ..\'. tn m (~urraiata utilll se cotisidf'rii la 0. 19-3) lncii jx-"!i ŢIl\'.!l.8 m de podea)- To.!t ~i de indicele încăperii.'30 50 . - . 2.t.9) unde a şi b sînt lungimea şi laflmea incilperii. 58 55 59 63 60 61 J7 al 70 30 50 7U 3U 50 70 '''' :.J 3' 3< 62 65 70 611 " 30 50 5 '" '" 57 50 62 58 60 6:.18 16 20 21 3i 11 47 Hl 43 47 40 39 24 ---" !!l fii 47 4. ace.}O 70 30 .llUllllnat ( Iab(>!. 20 50 70 50 70 30 50 I Pfr~\i % un. iar h este lndl(imea corpului de ilu minat deasupra suprafetei utile.

are 5e ilŞlllA proiectoru! se calculea<Cil în raport cu mări­ mea sllprafe\e i de iluminat şi cu deschiderea utilă a lasdculului lumillos al proîeclorului.(0.11 9 Numărul de fundie de lIuxul lămpi (fi al n. iolo~iml relatia: (1). '1. Cu efi dintre două In I numărul acelaşi scop se recomwdii resp('{·tarea unor proporlii Intre recomandă de lampi eslI!' mai mare. ex peditive şi constfi det ermina puter. (19.· (1)1 determină acum In (19.1..5 k. . C..-.la ia: P-=p ·S.. cind tuTllurik dt' iluminat sill! Distanţll " a~("zate in zigzag.lUi de pereie se recomanda s.1.re p esie putt'rca specifieJ (in \\"m!!) abSGtbili! de lilmpil ..l'I de tl~!e statistice 8au exprimal~ Cli relatia: p~-- E...clnd nu se lucrează lîngă perNe. .10) ~e iluminării.a Plin \\1 ) ilbsQrbită de I. in m Z : flu:\ul util <II proiectorului.1lTI<." fele S (în m 2) apHefnd r .'b 3 . şi puterea unei liunpi.nl): -.i perete. coeficient care tine ~eilrn:. se poale determina numiîrul :)..l!1Qscind pulerea P 11ecesara de Jii mpi electrice nece~are.1 3) \n care· n este E". care line seama ca nu tol fluxul <I. ASlfel se asigura o Ilniformitaie mai mare il It -1'i l (distanta lpentru ilumi"alill interior incan· dcsce.(0.. in Ix...11) in c/!.=L2.3) i _o cind se lucreaza Jing:.w este proiectat asupra suprafe tei S . D il corpului cie ilu mina t f:. îll ~ e) Me/oda put..5 . iluminJt)..cînd corpurile !Il' iluminat SinI pl~salc În colturile unul dreplUllghi. D -=. se poate arlic::a relaji<l: o iluminare medie ([9. necesare iluminatului. cu aUt corpuri de..5) I .5 numărul de proiec1are.. - I " <2 .Iru l de proiedoari'c necesare pe o suprafata. coeficienl de pi erdere ~ flu xului luminos in p?!\ile laterale.:rii speclfice se apl ica pentru calcu le orie nt ati ve..'i pe b~7.25 .lLUMINATUL ELECTRI C:.. S $" k j "---1. suprafata de iluminat.1.impile necesare ilumim"lrii unei SUPf/!. iluminarea medie necesară. _0. .1 2) (unde E"'I~ S~ exprimi'i în Ix). . n= ..j fie: D . cunoseul.î!\imea şi distanţa la c. In Im. necesare pent r u iluminarea suprafetei S se li'impii alt'~e..4 .\LCCLLL TLL\jJSATl-U-r (T PROIECTO.l de depreCierea prolectofului prin pr~Irnire. In..\ HE să a~igure l'cntnl u sta bili f2pid ul. (19. CI. 0.10.

p rimare).st'hit pc lllt! canizarc .e ramurile de dato rită ur miitoarelor c a lită ţ i cSl. si t uate in apropierea sun:l'Ior na l uraJe dt! energie (surs<. <ldic~ cu ch".e nergia electricli dă posi hilitat ea realiză ri i lInor condiţii optime (l e lucru (lipsa zgomotu lui.e nergia electricfl poate fi p rodusa În centralele elect rice mari . energia ell!dricii este transportaL:1 ~i distrib\li tă ..motoarele clcetrice sint simp le. . înlocuind treptat cl'Iclate forme :1c ţi onarea di feritelor instal atii În ap roape toa t.l'C cOlls lruil'$c surSl' p"ternie(~ d~' energic electr icfl cenlrale ele. În eOI1rluzie. P('lltru :l transp orta energia electri~ efI in eOlldi~ii economiee. de e nergie adi\' italt'. m('C3nÎzarea ~j nutomalizaf('a sint de neconceput f:hfl ('licrgie e lectrică. sigur<' in fuueţionare şi ~e <ldaplt'ăză l'cI mai bine la a cţionarca d iferite lor u t ilajc . De la ccntra le. ortlşe.\slfl'i.ene rgia el ect r ică p oa te fi lr:1n spo rtală \l ş or 1~1 (]î1ita ll!t> mari cu aju ~ t oru l lini il or dcd ri ee.CAPITOLUL~ X X ALlAlENTAREA cu HEIIGIE ELECTmc1 A INTHEPmNDERILOR INDUSTHIALE GENERALITkp Energia electr i că s~a imp us.) . . la diferilt' rcceptoan' (intreprinderi.instalat iile cledl"Îcc se IlHl I\C\'reaz5 şi sc i nLreţ i n uşor şi comod. la . in taTa noal'!r[1 s-au COlIslruil şi . Ofi.şi aulom'ltizan::.ară numai in anii puterii populare . se ştie d mări m e a producţiei şi 3 pro d uctjYitliţii muncii si. prin illlermcdiui reţelelor electric.el)('fflia e le ctrică es te În general mai ieft ina t!t>dL alte forme M (>11('1"git'. acedell.electrificarc".stat. curăţenie). A{'t~asUi ar\itlnc a fo~l illţelt':lslI şi sprijinitn la noi in t.ltuil'li minime.. se impune cy idt'llt neeesilHtca u nei acţiuni susţinute de . transportul ei se face . i :lr imtalatiile electri ce au nllldallle n t~le cele mai buu(>. . sate ele. . . gospo~ c1ilrii agricole d{~ .cl rice. ihlluiual de bllllfl calitate. eum sînt mine le ci!' ci:irbUlIi ~ i că d erile cle ap[\. Lazeazâ in mod dco. 1n af:lfă dt>. .' n (iale. ..

bidraulice (cen t ra le hidroelectrice). Tot ansamblul format de reţele. al grupurilor COllnrtizoarc (v.} să fUJlctioneze cît mai economic. in cazuri rare. ca. lună . care alimentează cu energie electrică una sau mai mnlte rcgiuni. După natura sursei primare de e nergie. eolien. aceasta se numeşte microcelllrală şi poate fi realizată chiar ca o construcţie transportabilă. energia eledrică este produsi! Într-o cenlralil cu ajutorul grupurilor eleetrogene.rale electrice (care funcţionează în paralel) formează un sistem energetic. eu lurbine hidraulict'. centrala electrică la un mome nt dat se numeşte sarcina centralei. capitolul XVIII) sau cu ajutorul grupurilor electrogcne de f ur('llt continuu (v('zi mai jos). este necesar ca sarcina ei să fie 21 U ~ :n )tehn !c!l lI cnua lă. variază in mod identic şi pnterea produsă de centrală. Centrala este complexul de instala ţii. la noi În ţară sistemele energetice regionale sin! interconectate. etc. acesta se produce local cu ajutorul redresoarelor. de exemplu. cenlralele pot fi: cu maşini cu ~ b\1r. De afeea e~te necesar C:J energia ~ă fic transformată la diferite tensiuni cu <ljutorul sta!îilor şi posturilor de transformare . termice (termocentrale). utilizarea encrgiei electrice la receptoare ~e face În general la tensiuni joase. Penlru ea o central. curent continuu. Deoare!.\ de motorul primar şi o transformă in energie electri c ă. De obicei. Din motive ecooomiee şi de securitate.AtJMEKT . Cll Lurhille ('li abur. At~lUci cind receptoarele necesită. şantiere şi sate depărtate de sistemul naţional). D upă tipul Illotoarelor jH'imare folosite. motoare Cll benzină ) elco Fllergia eleclrică se produce în c entrală pe m(lsllra ce ea este cerută de C01lsum atori. atomkc. pe perioada rcspectivă (zi. Cînd puterea centralei este mică. Grupul eleetrogeu es !(' format dintr-un motor primar care antrenează un generator electric . staţii de transformare şi cent. j'lI ol or ul primar produce energia mecanică pc haza energie i termice obţinute prin . cU m ot oare cu ardere intcrnă (motoare Diesel.:-. diferitele receptoare pot fi însă alimentate şi din centrale elrdrice locale (atunci cînd sînt În locuri izolate. In general producerea şi utilizarea e nergiei electrice se fac in curent altern<ltiv cu o frec:veuţă de 50 Hz. pe baza energiei eoliene (ent'rgia vint ului) etc. Puterea produsă dţ. în care o formă oarecare de energic este t ransformată În cnergic electrică. an). formînd un sistem energetic national. . pc baza energiei hidraulice (energia ciidcriJor de apă. PHODUCEHEA elec t rică ŞI TRANSPOHTUL ENEfiGlEl ELECTRICE Producerea energiei electrice are loc În ccntralele electricc . a man'dor).'e puterea cerută de receptoare variază în decllrsul timpului.\. 2. Repreun l area grafică a variatiei sarcinii centralei pc o anumită perioadă de timp se lltlJneşle curba de SUrciIU!.lrderea combustibililor sau a reacţiilor nucleare.. ccntralele ele1l'ice pot Ii.REA CU EKERGIE ELECTRiCA A mTREPRINDERILOR INDUSTRIALE 321 la temiuni inalte (peste 1 000 \'). Gcnerat orul eledric absoarbe energia meranieă produs. cu hlrbinc cu gaze. In prezeol.

miune de ~I X 380/220 V şi rn. Cu <'it distanţa de t. Ten>i-iunile folosite la transportul encrgiei ekc- . In cazuJ grupurilor de rcceptoare care ee! în total o putere redusă . amperrndrn). pentru aliment.melru. cit şi pe circuitele diferitelor pleciîri spre receptoare. .l care antrenea ză un generator cu o putere de zeci sau su{"('" kVA la o tensiune nominali de 3 X 400/231 V şi O freCVelJţă de 50 Hz. . centrale termoelectrice cu t urbitle de abur. Puterile ins t alate ale centralelor mari . Grupurile sînt prevăzute eli tablouri de comandă care ("uprind L ap aot ratajul de conectare.area lor eu energie se utili ze ază grupu ri electrogenl' formate dintr-un mot. cu m sînt gospodăriile agricole.urentul care trece prin linie va fi mai mic. pentru a fi u şor transportabile. caz. Energia eleclrieă produl'ă de ('{'Ulr:llc es te t. şantierele.l. In acest.ralJ~po rt este mai mare. apa Tate de protecţie (releele cu prime ÎIl construcţia Întreruptorului) . apara l\' de măsură (volt. Grllplll . cu atit şi "tensiunea a<1 opta t:! pentru linia de transport {os le. cons trllit. protecţie şi măsurii necesar. Tabloul ('Etl:' prevăz\l~ ('u doua lămpi de 5c mn <llizare. T \lraţia grupului este de 1 500 rOl/ min.a de 50 Hz. Aceasta se justifică astfel: la a Ceea şi putere transportal.LA cît mai constantă.. Suma. puterilor generatoarclor instalate intr-o ce ntrală reprezint ă "p uterea instalată a centralei".Înt depă r­ tate de reţelele electrice. reglaj. cu ajutorul liniilor electrice. fr~ cvenlrnctrll. adi<.322 ELECTROTEHNIC. necesitînd o se cţiuile de eonduclor ma i m ită şi deci investiţii mai reduse. "pe lîngă energie clc drid centrala produce şi abur sau apă ealdă pentru diferiţi consuma tori. apă ete.ransportat.r-un motor Diesel de 45 CP (ca motor primar) ("are antn.cvcn\. mici etc. Pentru a mări economicitatea unei. iar gcneratoarele care ~int in funcţie ~ă Ik incilrrate cit mai aproape de puterea lor nominală (in ac{'aFtă dtlJaţili' .c în prezent În ţara noastră . mont at atît pe circuitul generatoruhli. şi ea mai mare (aproximativ. Pentru exemplifican·. eentrala funeţi­ onează cu randamentul cel mai ridi<:al). cu atil c.) este de ordinul 27-28%. aparate de reglaj (n" )~ lat ş i r . Uneori.ă raportul dintre puterea utilă p rodu să de generatoare şi puterea consumată de centrală (prin combustibil. ~te prevăzut cu un t ablou de c omandă şi control et hipal ('Il: aparate de conectare (intreruptoarc). în figura 20-1 este reprezent a t un grup electrogen fab ricat ÎII patria noastră. în cazul tcnnocelltralelor cu turbine cu abur şi de 32-33%. .ă in genera. sînt de ordinul sute pînă la mii de !\I\V.A GENERA. tell~iune~l liniei exprimată în kV este ll uruc ric egală cu lungimea de transport Îu krn). în cazul centralelor cu motoare ClI ardere internii . ea se face cu lermo(icare. atuncÎ cînd ace~tca !..or Die-sel sau semidiesc.rifazat (alternator) cu o p utcre. t{'.'nează lIn gene ralor t. d:llorită acestui fapt rand·amentul eentralei ereşlf' la 60-70% . CIl cît tensiunea e~le mai mare. de 30 kVA. . compus dint.l la distanţe mari. grupurile sint mont.ate pe o sanie sau ehi ar pe roţi . Randamentul unei centrale. gulator automat de tf'mill/lc.

ELE CTR iCĂ . STATII ŞI POSTUH:l DE TRANSI:O RMAFU:: Statiile ~i posturile de t. 15 : :) !'i i I kV ( ne~ t all<1ard iza lc ) . fi~ ur<1 20-6. l N:TR EPRI NDERJLOH INOUS T:UA Lt:. 210. 5() H7.. (· l)Î tf'"n~i IlIlÎle (It' (iO . 110 .z i r. b) etc .~ t a t.\!mA c u ENERCU. ndă $ 1 c on trol .r3mp ortat::i.ctr iec de la ten ~iu ni le cu l·U !"(' a fost I.atr (It.at !a ll ..ALl M:l:NT. 30 .iil e de transformare pot fi: statii de transformare printi pale (~taţia S T din figu ra 20-6.1otorul primar: ! _ . 3..!~Ueral ocu l tn f u.l/mi de 1/"(fJ).~f()rml/re (P l'.llsi uuii l'lIergie i c1('. In t' d e :l(·l'~ lca . După de stinaţia lor. (microcentra!ă t r~ nspor! a bi!ă) fa bricat In Rep ublica Socialisill Ro mAnia: T.apitolul XX--!).Fig.". Gr up electrogt' n de 3{) kV. . 15.100 . 10 ~ j 6 kV. sta /ii de tra nsf ormare sewlldare sau II(J. 20·1. în ţar~l lIoastrii ~ l~ ma i f()los{'~.. 3X380/220 V.. prin post de tran- . Hfar~ l ricr siuL L Il Sjltllilc sta ndu n li7. R5.ra usfon na re fo los ite În intreprin dcrile indusl riale a li drep t ~co p ~1i re du ('ă \"aloarcu t(.a torul): J _ labloul de C:O!Tl . . 1:1 te nsiunile n eC('~lIrc dis t ribuirii ş i uf il iz ă I·i i ei la rcceploan' (" <. De obicei.\. 3 23 J 2 1 j . b).

rans. Numărul de conduct. 20-3 sus). sub transformatoare se prevede unt>ari ll!1 canal colector de ulei. cind el alimt'.:' rul de transformatoare este mai redus şi postul are importantă mai mică.aţiile exterioare se montează in aer liber pe sol sau pe stîlpi speciali.Dtează un atelier HIU un grup de receptoare dintt-un atelier se h. pentru a se asigura in bune con di ţi i alimentarea neintfnuptă cu energic electrică a intreprinderii. într-o schemă lJlultirilarii diferitele circuite sint reprezentate complet.dei cuvei . Staţia de (r ansforma re prin cîpală este o sta ţie care alimentează. toare. atti la in altă. iar Îu figu ra 20-3. tn funcţie de locul unde sint montate! staţiile şi posturile de transformare pot fi: exterioare sau interioare. schema electrică monofilarii a unui post de trans[ormart> de tip exterior pe stilp.324 · ELECTROTEHNICA GENERALA sformare se inţe l ege staţia de transformare în general de putere mică. In care are acces numai personalul tehnic cu o calificare speciali!. pe carc îl conţ i ne circuitul poale fi lotuşi ind icat printr-un număr H'ris alături de o liniuţă care taie obl ic r:Îrndtul rcspedh' (fig.' reeepioare sini legate 101 la bare colectoare comune.ă Intr·o inca pere separată. de kVA) care alimenteaz ă receptoarcle dc joasă tensiune. . Pe fiecare circuil. chiar dacă circuitul respectiv are mai multe cOJlductoar('. Schemele electrice pot fi multifilare ~au mOllofilarc. Cind la inaltă tensiune sint mai multe circuite (sosir i de la sursa de energie. astfel amenajale Incit să f!l yorizeze răcirea transformatoarelor: pentru a limita efectele unui incendiu produs prin aprinderea uleiului in cazul exp!o. cu două transformatoarf'. cu atit şi apara tele folosite sIni mai sim ple şi mai putine pentru a nu ridica costul constructiei. de prolecjie şi de măsurat necesare (vezi schema din figura 20. In cazu! staliilor şi posturilor zidite. in afară de unele l't'cep-. cu atit nu mi. in figura 20-2 este reprezentată construcţi a unu i post de t. şi posturile de transformare. aparatajlll de Înaltă tensiune se monlear. plecarea la transformatoare. Schemele. In mod asemănAtor. cîl şi la joasij tensiune. staţiil e şi p osturile de transformare ale intreprinderilor pot fi cu ullul sau cu mai mlllle IrallSformatoare. cu cit nu· mărul de transformatoare este miii redus şi postul are importantă mai mică. se folosesc două transformatoare.umcş"te chiar post (staţie) de atelier. Atunci cînd aparatele de joasă tensiune sint putine. fiecărui conductor corespunzîudn-i pc desen o liniI'.oare. St. Pentru exemplificare. Statiile şi posturile de transformare cuprind unul sau mai multe circuite de în altă tensiune şi o serie de circuite de joasil tensiune. la joasă lensiu ne. Cu cit poslul este de pulere mai mică. sau evenlual pledri spre alti consumatori de înaltă tensi une). (de ordinul cel m ult a citorva sutt'.3). aceste circuite sînt legat e 1:1 bare coledoare comune pentru toale circuitele. iar tran~ior· matoarele se montează In boxe speciale. După numărul de L ransJormatoare pe care le cuprind. mai rar se folosesc un nnmăr de ce l mult trei tran5formatoare. sosirîle de la transformatoare şi plf!'căril e spn. to schema monofilară.formare de tip interior. diferitelr circ"itc sint reprezentate simplific<lt prin cîte o ~ingtJră linie. se mont ea ză aparatele de conectare. cele interi oare sÎnL montate ·in incllpt'rj zidite spec ial. in cele mai dese cazuri. mOllofilarc si m· plifkă d('H~ 1l1l1 ~ i s int indicatr atun d dad ~f" arată ~('hE'ma clt~ prindpill a U!1 E'i in~talatii. prevăzută in perelele exterior al posiu[ui. ele se montează într·o simp lă nişă cu u~i metalice.

slg==te tu' J _ dcş.1 ap.natoare d~ euc"nt.. a _ contor de energ!<:. Puterea transformatoarelor instalate intr-un post de transformare t rebuie să poată acoperi puterea cea mai mare cerută in funcţi onare normală de rceeptoarde alimentate. 2 _ cam<!J'a IIpal'alajulul de InaltA tensiune: I _ camera aparataJului de joa.me.nsfonnato..sc şi posturi de tran sfo rm are prefab ricate... 2 . alcătuind o tabelă in care ~e indicii la riecarc oră pU!.-1 -.ilrataJul de joasli (" .__ 9 I rr. ~ :. 20-3..: colectoare: 1Q _ p~b~' 1 _ de pAmint. de tip exterior pe stUp de beton armat centrifugat: bula:-c.I I t t §l : -i ___ JI 3"6 Fig.." c\lvll: g _ bllr..c:3rdtor.t:l'etl ce rută de fi ecare recepLor..5 L \.~.. $ _ CU l ta 1:"..<:e pentru 1m bunătăţU'ea factQrulul de 'llu\.1ncaperea CQnden&1loarclor stat!. Stalie (posl) de transiormare. .«lune . 20-2...s... s epX'ato ... fill.no. transportabile pe sanie sau pc roţi. S _ plecllri de J~si tc"-".a preţului de cost. in funcţionari' normală_ Tot pe această calc se poa te observa că organizind procesul de proflucţi e Într-un mod corespunzălorl pot fi reduse vi rruriJe de putere ale curbei de sarcină sau. _ .. ceea ce înseamnă reduc('rea volumului iuyestiţiil or ~i d('d reducere.. ..unc: 1 _ lransror.4 kV. /0'" '. se poate "aplatisll" curba de snrdnă .tI : -+.re. re de 6/0. 20-100 kVA... Aplatisarea curbei de liiarcină dă posibilitatea alimellUll'ii ac('luiaşi grup de reeept oare de la o staţie ~all un p ost de transformare cu o putere maÎ mică . Post de transiorm . / .. raptul că nU toale rccepto::lft'le fUllcţioueuz:1 simultan şi nu toate receploa rde sînt înciircate in penn ant: nlă la puterea lor nominalil . Pentru aceastea trebuie să se tină seamă de A1 '». :--1-I I ---~ . '"" ~ II L-f< d (] \ A A3 J. CII două transformatoare: J _ \x)" e\c ttans!ormatoarclor.l t=Sl. de tip interio r. t'lIlD se spune. şe poate ll":ls:\ o eurbi'i de sarcină :1 reeeptoarelor şi in felul acesta se determină puterea cea mai mare ccruUI de elI:'.ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A 1r-'TREPRrNDERlLOR INDUSTRIALE 325 Pentru lucrări de şantier se conslruic.

de wrenl cOllfill!/Ll HlU de curent alJenwtiv . Receptoare de categoria a III·a si nt receptoarele pujin importante. . ateJîere auxiliare etc.'-ceptoarelor. put fi: de {or/u.~i:i rie economică. .). cu ajutorul reţelelor eh·ctricc a postmilor de t. Heţ. Varia ţ iile de tensiune sÎn l foa rl.e l ele eledricc put fi de asemenea. adica să fie realizată cu un eonsum minim de m. locuinţe . Aceste receplOllre trebuie prevăzute C II o a limentare de rezervă. la care Întreruperea alimentării cu energie esle legată de securitatea oamenilor. pe bază de considerente tehnico· economice se prevede sa lL nu o alimentare de re~ervii. furniza n'a unei t'Jlcrgii de bună calitatc.ş i t ra nsformatoare să nu depil$ească anumite limite. deteriorăr i de utilaje sau perturbări ma r i în procesul tehnologic. reţelel e. re-z istenţe l e cuptoarelor mari etc. Ol'icaft~ ar fi schema adoptată. c înd rr ceploarele sînt motoarele ma~illilor de lucru. Tip u r i de relele şi tensiuni folosite in dist ri bu irea energ iei e lect rice Ţinind seama de felul H. alimen\. In acest caz.S1l asigurc.area eu energie eledridi trebuie să îndeplinească următoarele conditii principale: .lteriale (în special neferoase).să pre7. Ia care nu se pre· vede o al imentare de rezervă (elC."'6 ELECTROTEU:-irCA GENI-:RALA 4 . sau de l umiwi. deoarece produ{' pilpîiri ale luminii (cînd rrecVf'nţa pilpiirilor ajunge la 6-8 pilpiiri pe sec-undă. cînd receptoarcle sint lămpile de ilu minat.~ supărătoare pentru iluminatul electric. piIpiiri k de lumină sint extrem (le obositoare pentru vede n ') .ransformate. a diror sdwmă p ri n('ipaHi este repre- .. Tlclelelc de (~un~nl continuu. DISTRIBUTIA ENERGfEl ELECTnrCE a. să asigure () re zervă tic putere pcutru extillderile de viitor j . adică la o tellsiune ca re s~! nu difere cu mai mult decil ±5% faţă de tensiunea nO[flinal~!. Generalităti Energia electrică sositi! îl) cuprinsul ullei lntreprinderi sau al altui consumator de energie sau produ~ă local este distribuită spre fiecare receptor în parte . Receptoare de ca1egoria a 11·(1. de producerea de rebuturi. Ia care întreruperea alimentării cu energie produce numai o scădere importantă il productiei.. b.intc securitat e la deservirc .să asigure alimenlarea lleÎllfreruph1 C1I mayie a rcceptoarclor : Din acest punct de vedere receploarele se impart În Irei categorii: Receptoare de ca1egoria J. iar in funeţ:iollare pierderile de putere În reţea .

de 250.21. galvanizar€'. Utilizarea reţelelor electrice de curent continuu este astăzi limitată la tra('ţiuncu e l ectrică şi la utilizări speciale in unele industrii (eJectTOliză. 220. 120 şi 220 V. Reţelele monofazatc CII IIll conductor legal la pămînt (fig.. 1:\ unele eir('uite <It' co mandă etc. de curt:n t alernali\" (fig. Reţe aua eu trei eonductoarC:eu neulrul izol:ll se utilizează la inaltă tensiune (6 kV). 110.lM. 11eţea ua cu p atru condu ctoare arc avantajul că dispune de două tensiun i: tensiunea de linie şi tensiunea de fază. la unele circuite de coman dă eLe. Tensiunile folosite sint 110. pco! legat l:a p bnin ! : R _ ~or.b) SI~ intilnesc I::t retelele obişnuite de iluminat. Schemele de principiu ale relelelor de curenl contiunu: (J.ENTAREA cu E!\iERGIE ELECTRICA A L""TREPRINDE:lULOR mousTRIALE 327 in figura 20-4. pentru alimentarea reccploarelor de for\ii şi lumin li .). Heet:plol\rele de forţă l rifazatc R3 sint conectate Între faze la 380 V. pot fi complel iralale fafii de plfmÎnf (ca la troleibuze) sa u CII unul din conducloore legale la pltmint (ca In cazu l retelei tramva ielor).ează numai receptoare de forţă (1 000 V ş i 500 V). acţion ari electrice cu reglaj dt: v i te ză În limite mari etc.A. p c nave mici. av ind ncutrul legat la pămînt l!au izolatl. 20-5. de asemenea . şi 440 V sau in cazul tractiunii electrice. Rel. 20-5) pot fi mQtlQ{a mle sau irifapot fi . la rc lclelc care lucrează in cond itii ~'l"Cle din punctul :uteşi Hcţe le l e .A d e plmlm : ti _ eu u. 36. c şi d) sau CtI p«(lru cvndllcloare ltrei cOllductoare de faz ă şi condu ctoru l neutru (fig. la joasa tensiune la ret. Beleaua cu patru conductonre şi neutrul legat la pămînt este uLiUzală el'! mai mult la joa~CI tensiune.l. la 220 V. zentată G fi " / a} Fig. rcceptoarl2'le de luminii.elelc trifazate pol fi CII Irei cvndl/doare (fig.elele tare o lim e nt. 20·4. Ia alimcnlnrea reccptoarclor monofazate. n ec l~ ploan: l e mon o[azale R'! pol fi legate ş i intre faze. complet i:olale faţă de piIminf sa li cu 1111 punci lcgul la pl1m inl. 48. ce le de forţă mOllOfazale ş i de putere mică R t sint conectate intre fază şi firul neut ru. 21 -5. 20·5. TI~1lS iLLnile folos ite sînt 12. e). (1) si nt utilizate la i1uminatul portativ cu tensiune redusă.clele monofazale complet izolate faţă dt~ pămîut (fig. _ t!Qffipl~ izolate ta.500 şi i50 V. Het. 20-5.

Schemele de principiu ale re1elelor de curen t alternativ: il.relor industriale şi de necesitatea construirii reţelelo r şi posturilor de transformare cu jnvesti~ii minime. de la un post.isteule. 500..\ I . _ re· recep \ o~ de \"edere al tehnicii securităţii (de exe mplu in exploatilri mln!ere.\\. R./ / . Teudinţa de ~ miiri t ens iullea la recep l oarele dt> forlă este impm:f.A -----".00.--4 ----'./77»//// //7/.) 11.~ " . 1 000. apoi. există o staţie de transformare ST care alimenleazij cu tensiune' înaltă (de ohicei 6 kV) mai multe posturi de transformare TP care alimentează la ri·n dul lor . . De multe ori.HN1CA GE.\.\~ l . ~'grfMff ' _ _w\_ v. păm1nţ: " _ trtfaz..._ t"). a). :Jslfcl incit nu !..\ V. sist emul acesta se numeşte " dislribuţie l'eparti z ată" şi f'~le rep rezentat ~{'hematic În figura 20-6. 660. II'J :-:/. b un conductor Î.la joasă tensiune (380 V) grupe mari de rceepto3re .ru reţelele trif:lzaLc de distrib uţi e sînt: 220. fiJ 'J ------.. Între-prinderea este alimentat.-J -~"" J rW'H J . Receptoarele de fortil de putere mare sint alime. V3 "Tensiullile·de 220. b. 3 000 ş i 6000 V*.ntate la ten siunea de 1000 \' sau fi 000 V (cazul re{:ep toarelor cu puteri mai mari decit 150-200 kW). ... 20-6. t -' Fig.tm: cepl0arc rnonofazate. la intreprinderi.. 1000 şi 3000 lIU pot fi uti1iz"lr dr'cil in imtalatiil. cu leg<>. care dcselTc~t. R. la intreprinderile mai mari..01at: d _ trlfazOltA C\1 trei CiJndudO<l!'e cu neu trul legat 1. 5 . cu t"'.ată . In general.i'iERAl.~ată.. Tells:unile nominale (de linie) Iolosit e pcnt. ent'rgia dcclrid est e adusă la inaltă tensiune (fig. e" patTU coru1u ct03r-e cu ne:uţă ~ monoIaZ<itii. _ mfaUlt. Cind r<. -----'I. subterane.atf<.rul legat la păm.u punem! neutru 17. printr-un singur post de Lransformare Pl' ea est e transformată la t ensiunea necesară (380 V) şi di stribu i tă reeeptoarelor R prin intermed iul uilor pUlJde de distribuţie pn (vezi rapitolul XII) (sistemul se numeşte "distribuţie centralizată").e mai mul ţi {'onsumatori. de ereştelT'a putc-r:ii rreeptoa. (j" pAmint.<:ibilltatea folosirii pen t ru rec('ploarde de forţă a ten1\i noilor de 660 V = . de tran sformare apropiat.// -' ".t la pămîm: c _ trlf.. 380 V).U:CTROTI:./.. 20-5. 380.380 V sau 865 V = =V3'500 y. ~e studiază po. j . ". R:.\V\ 2 • \'1.ccptoarele unei întreprinderi sint de puteri miri :.\\'. /1'. . ~ / ..% T ~'3~~ ~. /:..328 E..ă direct la joa-să tensiunc... complet I zolată fa_ mono1a:z. conduet"are.'/ 4&/% /0%/./.i nu sint numeroase..ot:dizc:lză o puuirc mare . In prezen t..

Zona cuprinsll în jurul paratrăznetului este ferită de lovituri directe rit! lrăznet. Tn Iara noastră ~ produc descărcătoare cu rezislen1ă nelinIară la intreprinderea . filele de la 329 la 356 lipsesc.Jal. Sub forma cea mai sim plă . la revenirea tensiunii la valoarea normaHi. Cind tensiunea liniei creşte peste o anumit! limit~.!. cind tensiunea revine /a normal arcul ele<:tric se stinge şi l egătura la pămInt este inlreruptll. spatiul de aer este străpuns iar sarcinile electrice datorate eleclricită\ii ahnosferice se scurg. cind tensiunea revine la llo!:. ElectropUleN'K ..ele Hnici aeriene şi pămînt.Craiova. deseăr­ cutorul este construit ca 1111 ec!ator. bine legată la pămînt printr-o priză de pă­ mînt. prin arcul format.PROTECŢ iA IKSTALATIILOR El. Pputru a mări zona protejat:1 se foloSesc mai multe paratniznete. păminl este rea lizată fie printr-o placă me1alică fie prin una sau mai multe ţevi mctalice îngropate in pămint şi legate electric intre ele (vezi capitolul (XX i l .mTnl. scurgind spre pă­ mint sarCÎnilc electrice care au produ s supra tensiunea .~). Priza de. la creşterea tensiuni!.1itorului devine din nou foarle mare. . iar alta la pămînt .oderne lolosesc rezislente variab ile cu tensiunea.E. jzolînd linia (aţă de pll. descl1rcătorul "se l'ImOT se ază ". scurgînd sarcim!!: la pămînt. Descărcătoarele rr. una legată /a linie. intre cele două piese metalice se afli un spatiu de aer.EC TR1CE 357 ratrăznelul este o tijă metalică. descărcătorul iese din funcţiune.. rezistenţa desciirc. pe baza sludHlor fikute de Le. Din păcate. Cînd tensiunea creşte peste o anumită limit ă.p. rezistenta desdircătoTului scade. Eclatorul se compune din douA piese metalice. Descăr('ătoruleste un aparat care se leagă Intre conduct.. COllua slipratcnsiumior ce vin de jle reţelele aeriene şi pătruJl(1 În instalaţiile electri('c se folose.c dcscărcătoarelc. de la linie la pămtnt.

produce şocuri electrice şi Irul/mati. In calculele practice se c onsider ă c ă rezistenţa minimă a corpului omcnesc i. ea scade la 800. cind pielea este uscată ş i intactă. In an u mite condiţii.ovorn şc l or jzolanle are ca scop să mărească in mod artificial rczistenţa circuitului inchis prin corpul omului. Fol osirea în practică a mănu.iilor dt.m lt electrice. Curentul care va trece prin corpuJ omului dcpinde de \·aloarea aceste i tensiuni ş i de re7. Curentul elcctI. 1 000 Q În locurile foarte periculoase (locuri şi in căperi umede. ACCIDENTE DE ELECTROCUTAnE Trecerea curentului prin corpul omenesc se oumeşte cleclrocutarr. şocul electric produce fi de ordinul 100000 Rez iste nţa . Îllcăperi cu pardoseală bună condu că­ toare de dectricitate _ pămînt .isten \. R •• corpului omenesc depindc de foarh! mulţi factori ş i p oate n.. cînd pielea este llmedă şi contactul este bine făcut . cind curentul c.'s te <le. incăperi cu vapori corozivi. cu prar hun c omlucătol' de electricitate. DE ELECTROCUTARE 1. beton .) şi dc 3000n in focuri periculoase (locuri in apropierea instal aţ iilo r elec.trice. t~cî(l(1 prin organism. micş orînd asUel curentul electric care trece prin orga nism .). dcservite de personal calificat. a galoşilor dc cauciuc şi a c.a e1etlrică a corpului om(>lJCSC ~i va avea valoare a : l = lUa1. accidentele de eleetrocutare p ot fi mortale . loctlri cu temperatură peste 3(fC etc.. Pentru ca prin om sa trcaci'\ Un curent cledric.CAPITOLUL XXII PltOTECŢL\ CONTRA ACClnENTELOn.c. Şoc tll elcctric este urmarc a acţiunii tllrcntului electric asupra orga nelor interne şi asupra sistemului nervos.\re t rece p rin corpul omenesc dep ăşeşte o anumit ă valoare (de obicei peste 50 mA). trebuie ca Între două puncte ale corpului s5 i se aplice o lensiune electrică numită Itmiullt de atingere Ua . plăci mdalice etc.1 000 0. că rămidă. cauci uc:-.

: TraUllla tismul electric eonst ă 111 semne electrice (umfliitilr! pe piele). dar ('are ~jun g sub tensiune in lUod accidcntal. relee etc·. lizări produse de acţiunea curentului şi a arcului clrcUie . ea este făcu tă Într-un mod defectuos. Ia pierde rea unei vieli care putea fi ::alvab"i.teJor=etc. Intensitatea a ~estor efeetc depinde de durata şi de mărimea curentului şi de drumul parctll's de turent prin corp.guduituri şi comolJi sau poate duce la oprirea respiraţici şi la paralizia inimii. in pra ctic ă ~{' face grt'~cala dr a n u in cepe re spiraţia artificială imediat sau. din lip să de inslruire.ontacte.PR0TECŢ1A CONTRA ACC1DEl\"'TELOP. DE ELECTROCUT. din . ln general. de r ek mai multe ori in urma un or dcferteEde izolatk Din aualiz:1 ('auzelor rezultă şi principall'le mijloace de prevenire <1 :\ccidelltelor de clectrocutare. in caz de ckctroeuta re .. ..are incepe să apară pericolul. rarc n\l permit atingerea pieselor .se fac uneori 1) serie de blocaje mecanÎce şi electrice. Uneori. uloasă este atunci cînd tensiunea de ating('rc se aplică intre mîna dreapfli şi picioare. artificială 2. PRODuCEREA ACCIDENTELOR DE ELECTROCUTARE ŞI MIJLOACE PENTRU PRE VENIREA LOR Cauzele a. de exemplu. prin inimă este maxim. Respiraţia artifi cială ft! tuta raţi onnl. dacă inim a /lU a rncefaf să baM. {dcind respiratia unui eleclrowlul el poate fi J"eadu~· la viaţă . b) atingerea pieselor earc in mod normal uu sint sub tensiune (de exemplu a c:!rcaselor ma şinilor. incit piese le sub tensiune IlU sînt acc('sibi!e. es t('. cu renlul care trece. De aceea. care uneori poate atinge G şi chiar g ore .. ~! l"o. ceea ce duce.ccidentelor de eledrocutare. aşa cum se uraU_in normel<" de te hni că a securi tAţii şi un timp WfitiCllt de ltmg. a bornelor unui a parat dc. un elecfroculal moare prin as{ixie. Este de reţinUl că. auza paraliziei muşchilor respiratorii. se a sigu ră o izolarf' corespunzătoare sau . Pentru aceasta se resp ec tă anumite norme de construcţ ie. (c.I"casc!or aparo. a rsuri sau cJedrometo.. ::fut: ti condu ctoarclor unei lini i ae riene.). pentru a mk!)ora risc ul atinge rii pieselor sub tensiune. instalaţiile şi <"tpara tele elect rice sînt construite in aşa feI.) decit după sc o~ller('a lor de sub t('nsiune (n u & poate a) atiJlgerea:de c:Ure olU a pieselor sub t ensiune.~. Situaţia cea mai peri('. Pe baza ccrectă rilor s-a st<l bili tcă de la 30 mA in sus curentul de\"Îne pericu los. deoarccl' in acest caz. ele produc rareori moa rtea. oridt de grave ar fi traumatismele. R ezu ltă d(: aici că tensiunea de atingere de la ('. Astfel. urmată dc moarte. RE 339 z.

oricare ar fi tensiunea reţelei (127. 500 sau 660 V). care. minerele uneltelor electrice). cele mai fre cvente accidente se intÎmplă prin ati ngerea unei singure faze a reţelei de către un om carc stă cu picioarele pc pămînt. 24 V. ::. in această situaţie.tingerea unei faze (fig. Practic insă. dacă re ţeaua are neutrul legat la pămînt (fig. 36 V. 22-1. nu sint sub tensiune. ten· siunea d(atingere va fi cel mult ega lă cu tensiunea de fază a n·. in contact cu corpul omenesc (ex.dnte un pericol se uti tensiunii reduse şi anume: 12 V. 22-2) nu duce la nici lin accident.ţie. In această situa. Pentru a micşora riscul atin gerii sub tensiu ne a pieselor metlllicc care. dacă aceste piese pot veni .zul cel Ulai periculos de elcctroeutnrc este atunci dnd omul atinge simultan două faze ale reţelei. ele se acoperă şi cu un st rat izolant (cauciuc).. curentul care trece prin corpul omului este pr..ţelei. Atingerea de către om a unei singure faze!a reteaua cu neutrullzo!aL . se leagă la pămînt prin prizc de pămiut ~au se leagă la lizează 3·f--v------. scoase de llub tensiuue piesele care ar putea fi atinse cInd carcasa este des ch isă. (irul neutru. 22·2. tn reţeaua cu neutrul izolat. in . rcpunerea suh tensiune se poate face numai după ce se rcinchide carcasa).mod normal. C:l.rieulos . Atingerea de către om a unei singure faze la reteaua cu neutru! legal la pămint. in mod nonnal. 380. 22-1).~=o t )[7 fig.360 deschide carcasa unui aparat decit după ce nu fost. 220. pentru ca atingerea pieselor sub tensiune si) nu repre. ~SS. tu alte cazuri . ilS V.şi poate produce moartea. Fig . se intreţine in cît mai lHtne condiţii izolaţia instalaţiei. iar piesele metalice. pot ajunge sub tensiune. In mod accidental.

('a nu al'C lot u ş i utilizare 7/ ' //'/ 0 / . deoarece tensiune. Îaza 3. prin corpul omul ui nu trece uu cure nt periculos. n eţcaua cu neutrul legat la păm înt are însă s\'sntajuJ că oferă două tensiuni (ten~i une a de fază.a de atingere devine egală cu tensiunea de linie.llor de tens1u ne. 22-2) : fala 1. unw singur voltmetr.lectric 1 ste urmă t or u l (fig.. Jn cazul particular. circuitul e. . Controlul izolaliei intr-o relea cu neutrul izola1: al . 1 ~ Fig. In re ţE'a ua cu neutrullegat de pămînt. 22·3. Este necesar fn să ca printr-un control riguros al iz ol nţie i reţelei să se detecteze imediat orice defect de izolaţie intre o fază şi pămînt (defect monofazat) ş i să se Înlăture pentru a se ('vita astfel. (C urenţii care trec p ri n capacităţile fazelor faţă rl~ pămînt se numesc cureI/ ii capadtivi). fo l oiiită pentru rec('ptoarele de iluminat şi unele rC{'(' ptoarc de. rezistenţa T2 iu paralel cu capacitatea C:>:. cu <'it însă rezistenţel e ele izolaţie r l T2 şi ra sinlmai mici şi cu cit capacită ţile Cl' Cz ş i Ca ale fazel or faţă de pămînt sint mai mari (cazul unei reţele Cli o lungimc mare de linii şi cabluri).. De aceea..PROTECŢIA CO:--'TRA ACCIDE. dnd UDa dintre faze este pu să Ia pămînt şi omul atinge una din celelalle dOllii faze.oR DE D. corpul omului.J ."-:!'n.E CTROCUTARE 361 deoarece atit timp cit izolajia rcleld fală de pămint este b UlI.tI pclÎC'oJuJui de cJeclroC'ut3l'e. fOI'\5:monofaz!1le şj)ensiun ea de linie folo~ită penlru receptoart'le de f orţă) . el prL'l folosirea a tn!I \'oh- unul transfo=.. faza 2 ş i tot de la corpul omului mai departe rezistenţa ra in paralel eli capacita tea Ca.. reţeaua cu neutrul izolat este mai a\'antajoa~ă. In acest caz.. iar punt-ren la pămînt a unci}azc duce. ccea ec impune deconectarea circu itului respec tj\. la: apariţia unui curent de scurtcircuit monofazat. de şi din punctul dc vedere .) o i m'Hre . p!'ricol ul maxim ar ătat mai înainte. curentul care trece prin corpul omu lui creşte ~ i poate deveni periculos.. In foJosJJ:ea. in acest caz. pericolul esie maxim. atinge rea unei faze este totdeauna periculoasă. Este de remarcat că punerea la pămînt a unei singure faze in reţea ua c u neutrul izola l nu duce la apariţia uDui eurenl de scurtcircuit şi de aceea nu im ptică deconectarea eireuitului respecti\'.:..

362
generală,

ELEcmOTEHNICA G

~NERALA

ti ea se utiliz.ează numai acolo unde pericolul de clcctrocutare este foarte mare, ca, de exemplu, in exploa t ările miniere subterane, sau acolo unde nu este nevoie de două. tensiuni.

Controlul îzolaliei reţelei cu neutrul ilo!at se efectuează, reţeaua fiind in functiune, folosind un voltmelru legat pe rînd între faze şi pămlnl (fig. 22·3, a) sau Irei vo!tmetre legate Intre faze şi piimlnt prin intermediul unUl translor mator pe tensiune special, cu cinci coloane (fig. 22-3, b). Tn mod normal , fiecare voit metru indică te.nsiunea de fază a reţelei. La apariţia unui defect de izolatie fntre fazA şi pămînt, tensiunea filzei respective faţă de plmln! scade, iar tensiun!le eelorlalte două fue cresc spre valoarea tensiunii de cazul folosirii transformatorului cu cinci coloane!, acesta mai dispune de trei bolinie. binaje auxiliare care - legale In serie - alimenlea d un releu de tensiune ; tensiunea produsă de ele este cu attt mai mare, cu cît defectul de lzola lie este mal pronuntat; la un anumit grad de defed. releul pune In functiune o semnalizare. sau comandă chiar deeonectarea circuitului. Aceste sisteme nu sint insii prea corespundHoare in reldele de cabluri. In aceste cazuri, sistemele moderne de control al izoJaţiei relelei cu neutrul izolat se bazează pe. măsurarea tn curent continuu a rezislente!i de iza atie cind reteaua (;SIc În functiune.

rn

3. PROTECŢIA CONTRA ELECTROCUTĂRlI PRIN LEGAHEA LA PĂi\ItNT
Toate carcasele maşinilor şi aparatelor, precum şi alte piese metali ce care pot fi atinse, de exemplu, manşoanele de legătură, armătura cablurilor etc_ care, in mod normal, sint izolate de piesele sub tensiuue, dar accidental, pot ajunge sub tensiune, se leagă la pămînt cu ajutorul prizelor de legare la pămlllt . Prin aceasta se urmăreşte ca pămîntul şi diferitele piese metalice să fie legate electric intre ele şi să aib ă mereu aceIaşi potenţial; În această situaţi e, un om care, stind cu picioarele pc pămînt, at..inge o piesă metalică (ajunsă accidental sub tensiune), nu va mai fi supus unei diferenţe de po~ tenţial prin corpul lui nu va mai trcce un curent şi deci nu va mai fi elertrocutat. In realitate, datorită curenţilor* care se scurg prin priza de pămfnt, atunci cind apare tensiune pe piesa legată la pămînt, intre piesa respectivă şi păm î nt apare totuşi o diferenţă de potenţial, egală cu căderea de tensiune RI produsă de trecerea curenţilor (de scurgere) prin priza de pămînt; de aceea, pentru ca tensiunea de atingere să (il' cit mai mică, trebu ie ca rezistenţa prizei de pămînt să fie cit mai mică şi curenţii de scurgere să fie cit mai mici_ După cum s ~a arătat curenlii sînt mici numai in reţelele cu neutrul izolat j de aceea, În aceste reţele, protecţia prin legarea la pămînt este eficace. tn reţe l e le cu neutrul legat la păm î nt. cu renţii de scurgere sînt mari şi de aceea tensiunile de atingere pot fi mari; aici însă, la apariţia unui defect de izolaţie, se contează pe deCOnectarea automată a circuitului respectiv . P entru ca, in adevăr, curentul care apare la un defect monofazat de iz olaţie capacilivi
• Curentul de scurtcircuit monofazalla reteaua cu neulrullegal la şi prin rezistenta de izolaţie la reteaua cu neutrul izolat.
pămînt ;

curenti!

PROTECŢIA

COl\'TRA ACCIDENTELOR DE ELECTROCUTARE

363

fie sufitient de nwrc ca să poată provoca arderea siguranţei sau deschiderea întreruptorului automat, toate piesele metalice (carcasele) se leagă în mod obligatoriu la firul neutru; firul neutru este legat la pămlnt În mai multe. punde. In acest caz, ~e spune că protecţia se face prin legarea la firul neutru (sau la nul). Prizele de legare la pămînt se comhuicse din dectrozi formaţi din ţevi de oţel eu un diametru de minimum 35 mm şi cu o lungime de cel puţin 1,5-3 m, Îngropaţi Inlr-un pămînt cu o rezistivitate cit mai mică (în acest scop, pămîntul poate fi ume.zit sau tratat special c.u săruri). Legarea pJeseJor metalice la prizele de pămînt se face prin conductoare de oţel de o secţiune de cel puţin 50 mm 2 • în locul ţevilor, se pot utiliza benzi de oţel san plăci de otel cu o suprafat.ă de cel puţin 0,6 m2 . Rezistenţele prizelor astfel construite en un singur electrod, sint de ordinul zccilor de ohmi ; pentru a obţine rezistenţe mai mici se leagă mai mulţi eleclrozi în paralel (se fac prize multiple). Prizele se dimensionează astfel, Înd t la cel mai mare curent de scurgere al instalaţiei respective, tensiunile de atingere să nu depăşească: 40 V - la instalaţii mobile in general, sau la orice instalaţie in subteranul minelor; 65 V - la instalaţii fixe; 150 V - la staţiile de transformare ('u personal de deservire; 200 V la staţiile de transformare fără personal de desef\'ire.

CAP[TOLUL XXlII
TRACŢIUNEA ELECTRICĂ

1. NOŢIUNI GENERALE CLASIFICAREA PRINCIPALELOR TIPUR J DE TRACTIUNE ELECTRICĂ

Una din cele lUai importa ,!te aplicaţii ale electricităţij o (;on~tilll!t' tICl(" ţiunea electrică, adică utilizarea motoarelor electrice penfru ad. iorlarc~ d iferitelor mijloace de transport. Spre deosebire de alte sisteme de motoare, cum sînt cele cu ahur S<JU cu explozie, care produc energia mecanică direct din comhtlstibili, conslÎ · tuind adevărate uzine mobile atunci cind sint folosite pe vehil"ule şi fun cţionînd cu randament scăzut, motorul electric reprezintă un tr'lusformator de energie electrică in energie mecanică cu randament mare. Ţinînd seama de faptul că randamentul maşini.lor electric(' mari depă­ şeşte în gencral 0,95 ~i că randamentul centralelor termoelectrice este mult superior celui al motoarelor termice mici care se pot monta pc veh:cule, se deduce lesne că, din punctul de vedere al economiei de combustibil, t.ra<,ţi­ unea electrică este mai avantajoasă decit alte mijloace de tracţium;' Mre produc energie mecanică direct din combustibili. Motoarele electrice au o greutate, un gabarit şi un cost eu mult mai redus decît orice alt sistem de acţionare, Însă necesită în schimb instalaţii speciale de linii de contact, reţele de transport şi suhstaţii electrice. In consecinţă, cu cît numărul de vehicule in funcţiune este mai '1' '' 1 ,. cu atit avantajul tracţiuaii electrice este ma.i mare. , Alte avarrtaje ale tra cţiunii c1ectrir.e : sint; - lipsa fumului , avantaj deosebit de important la utilizarea traeţi " i electrice in mine, in uzine, pe traseele subterane, sau În interiorul aglo .~­ rărilor de locui!1ţe; - mărirea vitezei transporturilor efectuate, prin faptul că accelerarea vehicul ului poate fi sporită, cuplul de pOfllirc al motoarelor electrice folosite in tracţiune fiind mai mare decit cuplul de pornire al motoarelor eu abur sau cu explozie;

-,

TRACŢIUNEA

ELECTRICA

- realizarea unui cuplu motor uniform care, împreună cu micşorarea '; ldpului de pornire şi oprire, conduce la scu.rtarea timpului de ocupare a !:'liei intre staţii şi la sporiI;ea capacităţii de transport a unei Iiniî date; - posibilitatea recuperării uneÎ părţi din energia consumată de alte cunvoaie, prin restituirea În reţeaua de alimentare a energiei cinetice prin efectuarea frînării electrice recuperatjve la opriri sau la coboriri de pante mai lungi. AIară de avantajele amintite, se mai pot cita altele: - o importantă economie de transport, prin faptul câ dispare necesitatea de a transporta combustibil mult şi greu, cum este cazul la tracţiunea cu abur; - locomotivele electrice au o mare capacitate de supraîncărcare temporară ; traeţiunea eledrică permite comanda dintr-uD singur post a mai multor vehicule motoare; - locomotivele electrice au posturi de comandă la ambele capete, deci nu ma i este necesară placa turnantă sau manevre in triunghi; - personalul utilizat lucrează în conditii mult mai uşoare, fără a fi supus intemperiilor şi fără a executa munci fizice grele. Dezavantajele pe care le prezintă faţă de tracţiunea cu abur, sint: - cost mai ridicat atit pentru locomotiva propriu -z isă, cit şi pentru instalaţiile fixe; - necesită un personal cu o calificare tehnică ridicată. Clasificare. Tracţiunea electrică se poate clasifica după mai multe criterii: a) în funcţie de poziţia pe care o ocupă liniile de trafic faţă de aşeză­ riie omeneşti, traeţiunea poate fi urbană sau feroviară. b) în funcţie de felul energiei electrice folosite: în curent conhnuu, În curent alternativ monofa:::ul ~au in cureni alternativ frifa:at. c) în funcţie de .m'irimea tensiunii de distribuire a energiei clectrice: dejoasă tensiune (numai Î:l curent continuu pînă Ia 500 V); şi de Înaltă tensiune (GOO-3000 V p .~ntru ţ llrt'nt continuu şi 27000 pentru curent alternativ). d) In funcţie de felul alimentării cu energie electrică: prin linii de coniael alimenlate de la cenlrale sau staţii de redresare, respectiv dl! transfoImare; prin acumulatorue sch imbate periodic sau realimentate la staţii fixe; prin grupuri generatoare acţionate direct de moloare, de obicei cu combustie internă şi mai rar de tu rbinc, instalate pe vehicule.

2. TRACŢIUNEA ELECTRICA FEROVIAR},.
poate fi elasificată în: - tracţiune electrică propriu-zisă, În care energia mecanică e de motoare electrice alimentate de la o linie de contact;
Tracţiunea e1:~etrică feroviară produsă

366

ELECTROTEHNICA

GE.NERALA

- tracţiune Dksd-eleclriră , in eare se folosesc de asemenea motoare electrice, Însă alimentarca acestora se face de la un generator plasat pc locomotivă şi autrenat de 1111 motor Dicscl. Din aceeaşi categorie face parte şi tracţ.i unea abur-cleclrid. Tracliullca electrică. O instalaţie de hacţiullc electrică Ieroviar::i cuprinde in mod obişnuit eJcmcntclc schiţate în figura 23-1.

2

5

6

7

Fig. 23-1. Schema unei instalatii de t ractiune electricii

ferov iară.

Centrala electridi 1, care poate fi termodectrică (cazul din figură) sau bidroclcctrid:i, furnizează energia electrică care este transformată de staţiile de transformare 2 la o tensiune înaltă şi apoi este transportată prin liniile 3 la substaţiile electrice de tracţiune 4, p lasate de-a lungul că ii ferate şi care alimentează tronsoane de lungimi potrivite ale liniei de contad ,Il. Locomotivele electrice 6 preiau energia electrică de la linia de contact şi o Lransformă în energie mecanică, de tracţiune. Drept conductor de Întoarcere a curentului electric la substaţii serveşte calea de rulare a liniei ferate 7, care trebuie să prezinte deci continuitate electrică. Sistemele de tracţiune electrică feroviară -,e deosebesc tinînd seama de felul curentului la linia de contad şi pot fi: În curenL conti ,_uu, În cure nt alternativ monofazat c.u

frecvenţa redusă

(16 ~

sau 25 Hz), în curent alter-

nativ monofazat cu frecvenţa industrială (50 Hz) ~i in curent alternativ trifazat (tot 50 Hz). Sistemul Îll curent continuu se realizează prinCIpial conform figurii 23-2. Substa.ţiiIe de tracţiunc. sint alimentate din r~ţ{'aua gellerală de transport,

TRACT!UNEA ELECTRICA

367

tri azată , de 501Hz şi produc curent continuU prin redresarea curentului alternativ cu Un numlir de faze mai mare decit trei (de obicei 12-18); in acest scop. se folosesc transformatoare cu secundarul special. Tensiunile uzuale la linia de contact sînt: 1,5; 3 şi 3,3~kV. limitarea fiind impusă de funcţio­ narea motoarelor serie de curent continuu de pc locomotivă. Avantajul principal al acestui sistem constă in faptul că motoarele de curent continuu serie folosite si nt foarte robu ste, simple şi reprezintă caracte ristici ideale pentru tracţ iune. în plus, se poate realiza uşor frina rea

Fig. 23-2.

Si~tem

ţiune ferov!ară

continuu:
2 _ Bul;)sta\.lc

fn curen l

de irac ·

1 _ linie generalA ('le \lansport de energIe e:lectricA; une ; 3 _ llnIe de contact: 4 _ loeomollvl e! ectrici!.: 5 eate de rula."'e : 6 _ transfonnatoare tti!4=tc cob<>rltoare de tenside teaCli-

-'4-l-,n;- --l-+- J
electrică reostatică

une: '1 _

re<lresoare.

sau recupcrativă . Dezavantajele sint; substaţii complicate ş i numeroase, din cauza tensiunii reduse la firul de contact, ceea ce duce de asemenea la un consum mare de eupru pentru linia de contact. Sistemul irI curent alternativ trifazat se foloseşte rar din cauza complicaţiilor care apar în staţii şi la încrucişări la linia de contact bifilară. Sistemul monofazat cu frecvenţă redusă 16~ şi 25 Hz a a părut la in3

ceputul inLrod ucerii tr;! !jun ii ele ctrice, pentru a se putea folosi mot oarele monofazate s('rie C II coled or, c.u o fun c ţionare acceptabilă din punctul de yedere al comulaţieî. Sistemul prezint ă avanta jul că permite ntilizarea unci tensiUni ri<Ji caLe la linia de contact (15000 V), deci se(', ţiune redusă a conductorului de ("ollfart şi distanţe mari înt re substaţiile de tracţiune (50-70 km). De ase menea, arc <lvant.ajul unei mari clasticităţi in exploata re, deoarece faptul că pe locomotivă cxi ~ tă un Lransformator coborîtor de tensiune cu mul te prizc pen tru reducerea şi reglajul tensiunii aplicate motorului. permite un rcglaj [in al vitezei. Ca dezavantaj principal tre buie menţiona t acela că sistemul recla mă 5au o reţea proprie de tracţiun e de fre cvenţă redusă (fig. 23-3, a), ccca ce este costisi tor, sau reduccrea fre cve nţei industriale, de la 50 Hz, in s ubsta ţiile de trac ~iun c, ceea ce le co mplică şi le scade randameutul (fig. 23-3, b) .

368

ELECTROTEliNICA

GE.:.~ER.~LA

Sistemul mODofa;tal cu rrecvenţa industrială (50 Hz) a rezultat diu tendinţa de a simplifica şi ieftini instalaţiile fixe de tracţiune, menţinÎ ndu-se totuşi tensiunea ridicată la linia de contact (fig. 23-4). Acest sistem Întru-

toate avantajele sisteme lor precedente ş i de aceea, in ultimii an i, dş­ şi apare ca un sistem de tracţiune feroviară a viitorului.
tigă

neşte

din ce în ce mai mult teren

= ' j f = == = ; F = /

Fig. 23-3. Sistemul de tractiunt' feroQ. -

viarll in curent alternativ monofatal şi frecventă redusi. cu alimentarea din:
b reţeau a

si:

proprie, de trecv,",ntJ, loafeleaua de treeven;li !...'l du S_
U1ali'i (511 H:t).

-f---",,-1L--3
d)

.5011L
/

! 1'1 li ~J I I L__ 'ij"2\h'fQj
b)

!

r · - - --1

r,

.r2'i

r

--·-l

fi
1'1 li

I

I il

--11-,,,,_ _ __'
--"-"='---J
O

5

Fig. 23-4. Sistem de trac ti une feroviară în curent allernaHv TIlonofazat , de frecventă Indus lr ială (50 Hz).

Dificultatea principa lii la acest sistem este aceea de a se c.rea un motor serie cu coledor pentru t ract.iune, capabil să funrOonr.ze la 50 Hz. Problema IlU e~te încă definiliv re zo lvată . Există însă ş i alte variante ale acestui sistem, ca, de exempl u, acela cu locomotivă convertizoare, avind montat pe locomotivă un con\"ertizOI" sau un redresor (cu siliciu), care transformă curentul alternativ de 50 Hz În curent continuu, astfel jncit motoarele de tracţiune sint de curent continuu. L.ocomotivele fabri cate de Uzjllele,~ Electropll tere Craiova au=-- pcrformallţe din ce le mai ridicate: viteza 100 km /h, puterea 2 200 CP, ş i respectiv 7350 CP, deiVoltată prin cite 6 motoare de curent continuu şi comanda allt omati za lă in funcţie de putere:.t ce r ută de t.ra!'(,11 ş i de t rafic. L ocomotivele electrice ăU alimentarca În curent alternativ de 27 kV. 50 Hz. redrc~a rea curentulu i fii nd făcut ă cu redresoa re cu siliciu, de 800~V{tens iun c nominală, alimen ta te pri n transformato r gradualor cu 40 trepte, (·u re~ l ajul alltomat. al tensiunii.

,
,
TRACŢ1U:-"'TA

Li..ECTRiCA

369

3. TRACŢIL~NEA ELECTRICĂ URB ANA Prin tracţiune elect rică urbană se inţelege :lplic<lren decldcilăţii la propulsia mijloacelor de transport in comun, in interiorul oraşelCll". pe trasee dinainte st.abilite. Caracteristicn principală a tracţiunii electrice urbane (figura 23 ~b) constă in folosirea unor reţele de contact 4 instalate pe t ,llSl'(> fixt'. prin care sinI. alimentate cu energic electrică motoarele vehiculelur mobile 6, 7, 8 de la su bstaţii de alimentare fixe 1, descrdt.e de instalntiil(' 'If' producere. trfl1lsport şi distribuţie a energiei electrice. )1ijloaccle de t.ransport urban in comun se illlp:lrt lu CI(.t1 ;J mari cutegorii : - mijloacele de transport pc străzi, a căror c irculaţI< -.e faee in comun cu a celorlalte vehicule (tramyaiul, lroleibuzul. autobUZUl ş.a.) I mijloace de transport în afara stră 7 !lo!". (:are a u o cale d~ I"ulan.'" proprie la Inl nivel diferit de cel a străJ. ilor (metropolitnnele şi d"iik I~ " ;l l e ~ub ­ urbane şi de centură). Mij loacele de transport În COUlu n PC :-trăzi ~illt tr il' mai \"cchi -:o' mai importante, asigur înd şi astăzi cea ma: m<l rf' partI' din traficul intern al o,aşe lor.

Tramvail!le electrice reprezint 5 tiI> m ijlr•.-: de transport in com un I<HU te riispÎndi t, fiind compus din vagMI! '" rk p'l';ageri auto motoa re, cu sau f<'i~!) remorci, care circulă pc şine mOJ IL:.. lt· p'" stnizi. Alim ~ lltart'a lor se face În curenL continuu sub tensiune de 5:')0 ~a u 750 V de [a Un co nductor de con tat I (fi g. 23-5, a), intoarcerea cu!"('otului fă('Înd u - :;e priu ~ illt'. Troleibll:ele reprezintă 1111 mijto(' de tranl'pm [ il! com un mai modern . care are caratterislici comune cu tramva;,,1 (fi~r}d alimentat printr-o reţea de contact) şi cu autobuzul (avind roţi l e ('U c<luci tu'uti ~i oarecare libertate in circulaţia sa care se facE' totuşi dup:'\ Un traseu anum it). Int.rucit Întoarcerea curentului nu se mai poa\.i:' lal'C priI! şine , rejeau;I ck(" t rică d(' coutaet este prevăzută cu două condu("\OlJre (fig. 23-5, b). Tensiullea de H'!"\'iciu a re ţelei este de 750 V şi c'hi,n mai mult. (l 000 ~au 1 500 V). In afară de acestt' mijloace de lransport, pe ~trăzj se rolosc~ (". lDai raI", şi alte mijloace de tl"nsport care derivă (lin aceHea prin anum,te mod ifi cări ~i anume:
6-0.tr 6-Vlr

a)
! _

/)

,)

Fig. 23'0. Schema unei imla 1 alii de Iraqiulle elt-rt rica urbanil'
~"b5\at!e de lI!1 m""tar,,; Z _ u .blu d e a1l.ment.a.re; , _ e a bl '~ d~ jl'l' toa,.."ere : ( . 5 _ retea de eont.:lc t ; • _ v;),gon de l ram" a!; -; - "tToJelb\lz ; t _ ""( 01'1 de metropoll~n.

care sint de fapt autobuze echipate motoare Diesel şi cu o transmisic electrică în locul uneia mecanice. calea mctropolitanului este fie înălţată pe toată lungimea traseului. cu mici extinderi în comunele suburhane invecinate. p entru ca circulaţia lor să nu stinjenească circulaţia celorlalte vehicule. sub forma unui tunel executat sub nivelul străzilor sau la mare adîncime. fie de preferinţă in subteran. periodic. Locomoliuele electrice de mină. Energia electrică este furnizată de baterii de acumulatoare montate chiar pe vehicule.60 km). au traseul situat in parte în i. darse întind puţin în jurul oraşelor (pînă la 50.5-2 min) pe cale dublă (dus şi întors). circulaţia trenurilor făclndu -se Într-o succesiune regulată.. Sînt acţionate de motoare de curent con tinuu alimentate de baterii de acumulatoare montate pe ele. cele mai multe fiind vagoane clectromotoare conduse de un singur manipulan t prin comandă Clt electrică multiplă . dar la care acumularea energiei necesare pentru acţionare este obţinută sub formă de energie cinetică. retcaua de contact fjind asUel suprimată.. Randamentul lnlIlsmisÎei energiei electrice prin cuplaj inductiv la distanţă fiind redus. Sint ve hicule mici folo.8 vagoane mari de construcţie specială. sau la Încrucişări de linii. formată dintr-un generator care alimentează unul sau mai multe motoare electrice cuplate cu osiile motoare.site pentru transporturi în ateliere.ELECTROTEHNICA GENER . dar ~îut acţionate prin motoare electrice alimentate cu curent electric furnizat de o baterie de acumulatoare montată pc vehicu l şi care se Încarc:.e pot ridica. Eleclrobuzele cu curenţi de Înaltă frecvenţd sînt vehicule de transport ~lcţionaLe de motoare electrice alimentate cu energie electrică prin inducţie prill eOllductoare montate în tuburi sub pavajul străzii şi străbătute de curenţi de înaltă frecvenţă. la intervale scurte. fiecare linie este plasată la un nivel diferit de celelalte. Mijloacele de transport în comun în afara străzilor sint de fapt căi ferate cu cale de rulare proprie. magazii.. tacade. acest tip de vehicul nu es te folosit În mod curent şi se află iură În stadiu de E'xperimentare. plasată la UJl nivel diferit de nivelul străzilor. Trenurile au 6. ferate suburbane şi de centură sînt la fel cu căile ferate interurbane.a platforme de încărcare fixe sau care :o. ca şi la tramvaie (1. Pe porţiun i le de traseu comune cu alte trasee de metropolitan. sub forma unui viaduct construit deasupra unci porţiuni din bulevardcle oraşului. pc deasupra solului. Acestea sînt vellicule asemănătoare cu autobuzele. plasate îu <lnumitc puncte ale traseului. pc e:o. Acabl/rele. tn acest scop. Înmagazinată într-un volant adus la o turaţie ridicată "u ajutorul unui motor electric alimentat de la instalaţii fixe. Elecfrocarele. gări etc. Girobu:de sînt vehicule asemănătoare cu acubuzelc. LĂ Autobuzele CII transmisie eleclrică. Se foIo~es e in mine pen tru remorcarea convoaielor de vagonete cu minereu. Mel ropolitanul (metroul) este mijlocul de transport care utilizează căi ferate instalate in interiorul oraşelor. Pot ave.n terioruI oraşului şi au o frecvenţă de rÎrculaţiC' a trenurilor mai mare decît căile ferate normalI? Căile .

ii această ~udare este denumită lipitură. prin urmare. pl'inlr-o Hcţiune mecanicii de presare şi la temperatură potrivită. in instalatiile industriale mari. Pentru suc!ar(':l nutomatii . aparate casnice.CAPlTOLUL XXIV SUDA RE. a pieselor lIl~lalir(~. Acest procedeu poartă numele de sudare CII lIrc electric. turbine . nVÎoau('.ELECTRICA 1. ma şini agricole. puterea generatonrelor şi a transformatoarelor de sud arc manuală este de cîţiva kilowaţi sau zeci de kilowaţi.' . con fel ct : Î1J stare lichidă. CLA SIF ICAnEA PROCEDEE LOR DE SUDAHE ELECTRICA Sudarea electrică constiluie unul dintre cele mai J':lpi(k mai mai ieftine proredee d(~ îmbinare. Imbinarea rea liza tă prin sudare conl>t!i in intrarea atomilor de la periferia pieseI Of de sudat Într-o reţea cristalină comudL Dacă piesele au aproape aceeaşi compoziţie chimică. slldareOi este tltro!1eIlă. priI! topirea eapdeJor care urmează s5 fie sudate sau prin topirea unui metal de adaos eare mijloceşte SlIdare:l. ori mai simplu. D acă cele două piese au compoziţii diferite. a rlirui temperatură de topire este in ferioară celei a pieselor de lipi t. sudare. prin formarea un ui aliaj între piesele de Îmbi nat şi 1111 material aşezat Între ele. nave-. sudarea este omogtnti. puterea instalaţiiJor eşte mai mare şi costul [ar mai ridieat. şioe de cale fertltă.in sLare solidă. aparate de radio etc. autovehicule. cit şi automat. Clasificare. Lipirea electrică se e'Xc-culă numai ÎIl stare liehidi!. in practicii . provocată de un arc electric. încălzirea fiind produsă prin trecerea curentulu i electric prin piesele de Slldat. în oricare 10('. sint foarle numeroase: În conslrucliilc Dletalice. acest procedeu este denumit SI/dare aufogenă. . racordul areuor apara te la reţeaua electri că se poate face cu uşurinţă. AplicnţiiIe sudării în tehnie5. la construcţii de reZerv oare. Acest procedeu poartă numele dc sudare prin re::islen(ă de u~ourf: ~i De{iniţii. in y orbirea ClIrl'nt. Sudarea eleelrică se executJ fitil manual. NOŢIUNI GEi\EHALE. conducte. în ('azul atelierelor mic(sau al şantiere l or. Sudarea e l ectrică se poate execuLa: .

liniilor de curent determină t.suda te prin topirc intermediară: .:numile puncte. gaze rlef\<tg uu Le. adudnd·v .'! şi la sudare nu intJ·rvin nici radialii no··iVt .:i pc efectul termic al trecerii cu· reutului electric prin rcz.E. uşor acccsibilf' la orice loc de lucru. ·i un fel de matell<t ! de ad<lO. Căldura dezV(' lată În unitatea de timp. fig. . este rI t· ordinul sutelor de kilowaţi. mate.t. In al'este puocu.. 12-1). nu are nt'\"li . nu'. Îndt in regiunile lor lllarMinaJe să s'! pro-ducă o deforma ţi e pla ~tir..sudare prin energie În magazinatil.. datorită forţei de comprcsi une exer. 24-1.. se deosebesc : s udare prin punele (fig.. 2..l lO I foart.deformare şi apar noi puncte de contact. de alte procedee de sudare (prin focul de forjă. SUUAREA ELECTRI cA P HTN REZISTENŢA DE CONTAcr Aceas tă met odă de 3udare E' bazea.: ialul se inl:ălzeşte foarte mult în ~ccJe puncte şi. cel mai pl) s ud ări i trivit proecrie u este acela al Faţă cu arc electric. nU fac con tact decit in ' itc va puncte (Y.. "ii se tncadrca z ă Îutr·o reţea cri~talillă comu nă . metoda folosi~ă proccdeele de sudare prin rez i ste n ţă de contact In: sudare in stare solidă..tC' mai înaltă .i prin faptul că nu modific ă stf'lt! u ' ~ internă a malt>rialclor sudate.ă.de astrel.. . trepta t asupra Întregii sup rafe ţe de contact. dacă aceste piese sint În acelaşi timp strînse laolalt a cn o a~tfel fi e rorţa.L odică aluQecări.. sudarc prin cusătură (fig. r~ ia e l ect ri. d. te mpe ratura necesa r ă .:flsltatea de curent este fQar lc mare. el .I termidi). ·se clasifică După . Dup ă modul 'de îmbinare a pieselor sudate.om ii... ÎD(' ă 1z' r'" of> <!xtrl.372 ELECTROTEH. 24-1. Oricit . atomii marginali intră in sferele lor reciproce de atrar.. c).st ·nţa IJc care o constituie suprafaţa de cOntact a pieselor ce urmeaza a fi Îmbinate. fiind concentrată numai in . pc care o au a'. r etls1enti1 mare de co nto~ 1 H.'>IICA G..tir..s udării. din cauza pOl'ib'l it ăţii mărite de a se produ ce d c[o rmaţÎa plastIcă şi a mobilităţii mă rit . in afa ră de en . 24-1 . Puterea electrică ner. Gituiril .. nil! gaze dăun ătoare ~5n ătă ţii. a). suda rea electrică se distinge prin folosirea unei energii ieftine ş.. cu gaz şi alum ilJ '.. Pentru atelierele miri.itate asupra cela · lou ă I iese. . se produce ·o. (I~ l1.pă rea de nett:de supra fe ţele pieselor de su ri.e ridicaLt laproape 100%)..lt· ft'zis tenţa de ruperf' la \'. păstrindu .! mai are şi avanlajul c ă .l'>1ERALA scrie sa ră Sud:l1'\'':\ prin re zi stenţă de contact se aplică mai ales la producţia in ~i eqt' rca mai indic ată pentru automatizare . b) şi suflare cap la cap "<{fig. Su · darea prin accast!l Jwtodă se poale obţine cu atit mai uwr cu {'Îl temperatura produsă de trecereJ curentului prin rezisten~a de contact c:-. Suda rea e l ectrică prin rezistentIi de ('out«.

aluminul precum şi aliajele lor. produclndu·se refularea metnlului ~cp.. de ordinul de mă ­ rime al unor sutimi.. Ia sirme şi la placi subţiri. şinele de trnmvai şi de cale ferată. iar sub infl uenţa compresiunii.n 6j sudură C) prin rezisten1ă cusăt=li.te n ţci mecanice mari ca re se poate obţine la imbinârile sudate folosind acest procedeu. Astrel.rl pr'. Tipuri de " _ sadu.t şi suda rea pieselor. Dezav antajul acestui procedeu constă in tal-'tul că impurităţi1e de pe suprafeţe şi oxizii can' se rormea z ă in cursul În călz irii rămîn incluşi În sudură. procedeul se mai numeşte şi sudare elect rică prin scintei. ţevile generatoarelor de ahur ş.:t şi se menţin sub curent pină cînd in locul de contact apare o punte de metal topit. Sudarea ('. nicheluI. Sudarea prin inmagazillarc de energie se foloseşte lIumai. c suduri ea. La acest procedeu este exclusă posibili tatea \'reunei o xidări. Metalele şi aliaj ele care se pretează la sudarea e le c trică prin rezistenţă de contact sint: fierul. se sudează: earoseriile antovehiculelor. precum i ' a z!llelor de lanţ. apoi se apasă puternic piesele. piesele se aduc in conta. la. .ap la cap.LECTRICA 373 Sudare({ in slare solidă constă in lrecerea curentului prin piesele de sudat apasate continuu cu o forţă exb'rioară .'" materialului şi deci sudarea . şi anume pe-nl l'll Îmbillarea unor bare sau tuburi de diametru mic (15-'20 mm). 111 timpul operaţiei de sudare prin topire intermediară. in stare solidă. se aplică puţin in practică. de contact: . Energia electrică nece· sară sudării cstcinmagazinată de obicei intr·o baterie de condensatoare. datorită uşurinţei de e xe cu ţie şi a rezi. suprafeţele de contact se Încălzesc la o temperatură in altă. Sudarea prin înmagadnare de energie electrică. ca!). li - suduri pl'ln Sudarea prin topire intermediară diferă de metoda precedentă prin faptu! 'lI arc trei etape distincte: prcincălzirea. Căldura care se dezvoltă de către acest cu rent in locu l atingerii pieselor produce sudarea Într-un timp foarte scurt. topirea şi refularea materia· lului. se produce refular. Sudarca prin topire intermediară arc aplicaţii numeroase. Fig. a. Piesele de sudat se aduc în contact printr-o ciocnire violentă şi atunci energia inmagazinată in eondensator se eliberează sub forma unui curent de d escărc are. cupru l. care se formează la SUdare.SUOAREA E. sub efectul trecerii curentului. După ploaia de scintei. pllIIcte.a . 24-1. sau zecimi de secundă.

24. care trebuie să aibă o valoare de = 23 +3 mm. Drept criteriu pentru intreruperea "utomată a curentului scrveşte fie timpul (mcnţinÎndu-se pentru toate pUllctele IIU timp constant). o fiind grosimea. după aprecier~a Fig. deoarece prin ace"sta se ohţin () producţie mărită şi o calitate uniformă a sudurii.cF. între electrozii C şi n de cupru dur.2. racordaţi la secundarul 2 al unui transformator (fig. se atinge temperatura de topiTi'. asupra lor aplicîndu-sc o forţă de compresiune F suficientă pent ru a realiza Ull contact bun al table1or. care sînt legate În paralel ru punctul eare se află În curs de sudar('. la locul de contat L dintre cele două table.2. iar eapacitatea este de 3000-4 000 :.ELECTROTEHNICA GENERALĂ Pelltnl sudarea electrică prin rezistenţă ele" contact se foloseşte exclusiv curentul alternativ. de aliaj uşor de 2. operatorului. 250 şi chiar 350 kVA). 24-2).2) 8..5 nlm grosime. căldura dezvoltată pentru trecerea curcntului. La sudarea prin înmagazinare de energie. iar la producţia În serie. Acest procedeu se aplică in special la imbinarea prin suprapunere a tablei ar metalice.ili. Sudura se consideril buna daca dhlmctrul dm al cercului În interiorul căru ia materialul s-a topit este aproape egal cu diamctrul de al electrodului. (le 25-1i5 kVA (mai rar. Tablele care urmează să fie sudate A şi B sînt suprapuse şi strînse. Tensiunea la con densa tor atinge 3 000. prin ~eculLdarul său trece un curent care produce căldură În rezistenţa circuitului exterior al ~eculldaru[ui. SI/darea prin puncte. la maşh1ile cele mai simple. Cînd se închide drcuituJ primar .1 al transfOJ'matoruJui. La sudan~ a automata. fie . tensiunea alternativă e~te redresată cu ajutorul unor redresoare cu vapori de mercur şi apoi este aplicată unui condensator. rămîn ind practic localizată într-un spa ţiu restrîns. Temperatura Între eledrozi şi tahle se ridică relativ puţin.1 .:1=(0. Sm:!arca se produce sub efectul forţei de comprcsiune apl i cată după ce s-a formaL nucleul topit. Ht'galarea procesului de sudare se facc. Sub acţillncn forţei de compl'esiune. 24-3). Schema dispo:z. fn c_ ondensator se poate inmagazina o e nergic sufieientă pentru sudarea uoor table. a A B tablei lIlai wbţiri (fig. deoarece căldura este evacuată prin metalul bun conducăto r de c:lldură al dedrozilor şi prin apa de răcire care drculii prin aceştia.. automat. În lIIod vului de suda re prin puncte. în mm. La dimension"rca electrozilor trebuie ţinut seama de faptul că o parte a curentului trere 2 prin pundcle sudate În prealabil. Tensiunea necesară sudării (în secundarul transformatoarelor speciale de sudură) este de 2-10 V. şi se aSE. curentul trebuie întrerupt imccliat ce sudura a fost termi nată.e ea punctul de sudură să se fi [lăţit suh influenţa compre~iunii. iar pllterea nomipală. 0.'3mănă intrncîtva cu nitui rea. Însă mar înaint.4 000 V. . electrozii produc în table o imprimări de adîncimea .

24 ·3. printr-un arc 3'. Sudură cusătură. ultimul criteriu fiind cel Illai raţîof'al. 24-6) compus din doi electrozi in formă de discuri. atunci ciud se apasâ pe pedala 3'~~ I 1 -Fig. arcul care ar apărea la indepArtarea electrozilor ar putea distruge piesele sudate . 1 = const). Valoarea curen tului şi durata sa. 24-5. prin prin mai multe puncte de sudură Inşiruile . atît de apropiate intre ele. Aparatul de suda t prin cusătură poate fi acela :ş i aparat din figura 24-4. 4. atunci cin d tertSiunea reţelei variază in limite largi (t =const. fie energia consum ată. obţin ută tijei 3. Această sudare se realizează pentru imbinarea. Sudarea prin cusi1/ură. se eliberează pedala şi prin aceasta se intrerupe intii curentul şi apoi in cetează acţiunea forţei de compresiulle. După terminarea sudării. a pieselor confecţ ionate din tablă şi este în realitate o sudare prin puncte.i curentul. J ~ ~ Fig. Aparatul arc braţul de jos 1 fix. iar cel de sus 2 mobil şi apăsat pe piesa de sudat de către tija 3. Aparat de sudaTe prin puncte. In figura 24 -4 estc reprezentat un aparat Ileautomat de sudare prin puncte. in lungul unor muchii. 24-4. Datorită ridicării .S V DAREA ELECTRICA 375 timpul ::. arcul :r se eompnma şi se rea liz ează presiunea necesară intre cele două piese de s udat după care se Inchide contactul 5 din primarul transformatorului. Dacă nu s-ar proceda astfel. Nuc1eullopit 18 sudarea prin puncte. precum şi forţa de apăsare a electrozilor depind de grosimea tablelor de slldat şi de materialul de sudat. încît se suprapun parţial (fig. aşezaţj în acelaşi plan ş i care string puternic tablele intre ele. fie temperatura atinsă la locul de sudură. 24-5). + Fig. însă inzestrat cu un dispozitiv (rig. dar şi cel mai dificil de realizat practic.

. La unele aparate de sudare pr. tablclor d~ sudal şi de fe lul materialului.: sud at A şi R sînt fixate in c1emele C conectate la Înfă ­ şurarilc sec undare ~le tr3nsrormatordui ~h: s udură şi sint supuse unor forţe de t'ompl'esiunl' F.ate .LÂ ElectrozÎi sînt conecta ţi la secun darul l rausformalorului de sudură . D'-'Il~itah'.a de apih. forţ. ell'rtrozii putind fi chiar capetele pieselor care trebuie îmbin. discurile se invîrtesc intermitent. curen tul lrecind n\lln '. r fiind f frecvenţa curentului alternativ. ta blelor cu o viteză v (m/min). 24·6.(mIU).. Sudarea cap la C(IP este folosită pentru sudarea pieselol' În fOrJu{\ de bară sau de \.: tarc poale topi extre mitiiţilc elcctrozilor Înt re care se produce. e tn figura 24-7 este repre zentat schr"lOatic dispozitivul de sudare cap la cap.l rUJ'p nlulu i care trece prin s(>cţiunca dc sudat este de 1800 -2 500 A·'emi' 3. bar{'le ci. Schema de sudare prin cus ă tură.' iii ti mpul cit discurile sint oprite.376 EL'ECTROTEHl'o"lCA CENER}o.are. Dimcn siun~le d" 'uri!oH. discurile-eJectrozi se rostogolesc şi asigură o sudare prin punele care se succed la distanţa d: u d = 8. duratele impulsurilo:" qle pauzelor şi viteza de înaintare sint parametri rare. 24 -7. Schema dispo ~ili vului de sud are cap la cap. SUDAREA P RIN ARC E LECTR IC Sudare~ prin arc ('! ~ct ric Sl' "calizeazii datorită temperat urii mari dcz\'oltate de 3rcul eleetri. yalonrt>a c ur~ntului. Fig. Prin deplasarea.33 . depine! de grosilI.. dispozitivului Fig.~. \-j :i' a ~iJ)('[or de cale feratii ş i de tramvaie.lcl'trozi.n cusătun'!.

In curcllt alternativ. a) a fost inn~n ­ tată de tclmicianlll rus N. Principalele procedee de s udare sint cele rcprczellta tc in figura 24-10. Sud area CII electrod de cărbune (Bellardos)(fig. i:. a _ Pfocedet.lnodulu\. ti _ priTlcîPIII~o~ procedee de Slaviano . ceca ce permite atomilor sit intre in sfere de atra cţie reciprocă şi să se inradrClC Într-o reţea cri ~~a. se adaugii pc locul Se oLservă + a) . 24-1 0.ilor. ohie etul de sudnt ~e leagă la polul pozitiv al unei surse de curent continuu. aparc lin arc care topc~te portiuni le respective ale pieselor care trebuie sudate.. dl'llsit aten de curent (firea 7000 Mmrn'l). ! la d.! Bena:'dos . Fi. iar dcctrodul (de cărbune). tu cure nt continuu.. exi s tenţa arcului este strîns legată de {'atod: la o deplasare a eledrozilor.'~tc de 2500. depăşesc () anumită grosime sau cind trebui~ Încărcată cu material. _ ~e r<!la fonnare. astfel dcplasarea eledro7.L.placat()dulu!. rii pentru apariţia arcului este neresnră o tensiune de aprind('re de circa 60-80 V dar. Potrivit ncestui prodeceu.. Prin trecerea curentului înlre metal şj clcctrodul de c~rbullc. p~ocede. artului plcctrit. de 15-25 V.od) (fig. . C = f(l ) f'stc re pn'zenlaUi in flgura 24-1 0.. 24 -8. Cînd piesele . piciorul arcului rămine pe loc (fig.- .. oppinzÎnd de electro:ti şi li"..ilor nu lTlai este însoţ i tă rle [eDomenlll ariitat in figura 24-8. Caracteri stic . În 1881. Caracteris · lka unui arc electric de c.lin a co mun. Be nardos. arcul fUllctionează sub o tensiune aproa pe l'onstantă. TempcrOllura piciorului arcului !. 21-10.ă . ti _ !onn~. cei do i eleclrozi schim bă Între ci rolurile de (-atod şi an oI! la fiecare jumătate de perioadă .' rnativ. La produ('ere:! arcului electric pol F1g. 24·9. in IOl'ul unde se execută suda rea. o dată aprins.r. 24 -8). Se creează astfel o cantitate de metal topil În zona marginală a pieselor de sudat. 24-8). $CI-vj atit curentul continuu cît şi cI'I :!It!. a cărei valoare depinde doar de lungimea arcului şi de natura electro7. Pozitia neschimbalii a piciorului arcului electric. fjg.a arcul .S tiOAREA E. la polul Ilegativ al sursei (deoarece piciorul arcului este la cat.\ 311 ~a\l Uil metal de adaos care mijloceşte sudarea.<:1 OOO<)C Ja dedrozi şi ([(' fi 000-7 OOO"C în curentul eOIO:lllCi arcului.&Crnrc.culu\ la deplasarea .c. Schemele sudare cu arc electric.

este de obicei un cablu izolat in cauciuc. tn timpul s udării . . pi c~ ci cu metal (fig. sudorul trebuie să ri~ protejat contra scinl('ilor care sar in jur şi contra razelor de tot felul carc siut emise ele are. de secţiune rotundă şi acopcri~i eu un in veli!) format din anumite substanţe. cIedrozii de cărbune au fost inlocuiţi prin clectrozi de grafit. (le oţd sau de alt mctal . Procedeul de sudare CiI eleclrod de mclal (SlmriaIlQv) a fosl elaborat in tre 1888 şi 1890 şi descris in anu l 1892 la Petersburg de metalurgistlll rus B. Pe lingă procedeele clasice cle sudare prin arc electric. . 24-10. necesară pentIu aprinderea nrnliui ş i Ut\ curcnt reglabil de 50-500 A. Acesta a introdus. Procedeu l de sudaTe Bellardos se aplică numai in curent continuu. tn prezent. protejat contra loviturilor. Aceste surse trebuie să prod(l că o tensiune (le mers in gol de 35-75 V. atil În cun'nt continuu.ne a mări stabilitatea arcului electric.10. din acelaşi material ca şi piesa sudată (fig. intr-o poziţie anată in planul hisector al planelor de sud nt şi puţin ÎncUnat în sensul În:lÎntării su dării. de o cOllstrucţie specială. dintre care. :lcela al carburări i melalului pe loc ul sudurii. Sursele de curent pentru sudarea eu arc sint fie de cu ren t conlinull (generatoare de sudură).376 sud urii un suplime. de 5-10 m lungime . con fectionat din acelaşi material ca şi piesele de sud at. care aII un triplu scop: . 2-1. In acest fcl dispare principalul inconvenient al procedeului Bellurdos. un electrod metalic.de a forma in jurul arcului *i aJ meialului lopi t un stra t protector compus din gaze şi din zgură. topimlu-se in arcul electric o bară suu\Îrc 111<:talidi. după care electroclul este îndepărtat (ap ar~ arcu l electric) $i este mentinut la o distan\ă de 3-10 m rn atit t imp cit durează suda rea. care le pe rmite ~ă l'uporte cu u!)urinţă S{·. Elcctrozii folosiţi in :. recent s-au dezvoltat procedee spedal e. Pentru reducerea can tităţii de carbon care se introduce in metalul topit pc locul 5udurii şi care alterează calităţile acesteia. a). prezentind avantajul că este simplu şi poate fi folosit. . expuse mai sus.xjdan~ şi de combinare t:ll azotul din aer Înconjurător şi de :.) şi sudarta CII arc il! ctlrtIlIIJroft>:lor de (ja:. fie ue rurent alternativ (l ransfo rmatOllre de s udu ră ) . servind deci atit Ia Întreţinerea arcului. În scopul de a feri metalul de Q. suclat.Ile sud urii. Cablul de sudură. flexibil. procctleul Sla\"iaoov este cel mai nispindit sistem de sud3re prin arc.de a introduce ill mctal componcnte de aliaj in scopul imhuMltii ţîrii proprietăţilor !nec'llliee . cît şi la furnizare a supli mentu lui de material topit necesar la completarea cus ăturii sau la În cărca rea. mOllofilar. pentru sudare. b) . SlavianoY.nt de metal. Operaţia de sudarc se face puuindill contac t pentru un timp scurt electrodul cu piesa de.:1 incetini răcirea sud urii . cit şi in curent aJternativ.urtcircuitele care intervin frecvent la atingeri le elcctrodului dc piesa suda tă . in locul elcctrodului de rărlJ uue sau de grafit. mai importante sint sudarea prin arc acoperit (sau "sub flux'.uuarca electrică Ctl arc sînt sirmc.

d(' magneziu ş . ca de exemplu illstalaţia de lfudare prin presiunc a şinelOl" de cale f. in ceea ce priveşte puritate.a chimică a sudării . azotul (Ia $u darea cupru lui) Ş Î chiar vaporii de apă.dcti posihili ta tea de folosire la sudarc3 unor mclale. sau aliaje . Mn. la (' l1să turiic reeipienţilol' de presiune. totodală acest procedeu permite supraveghe rea arculu i ş i llirijarea lui. AI. Un loc de fr un!. .:rată. In Iara nua~tră SI:: depuJle o . a cisternclor de calc feratn şi a lInorelemcllte din construcţiile metalice.\ <I t! procedeul sudării sub nu" . ('onsu m redus de material de adaos şi posibilitate de automatizare.) cu o anumită granulaţie.a. arc productÎ\-itale mai mare şi preţul de cost mai n: dus.. \:. evitarea induziullilor de zgură în cusătură .. Na. Ca. Sudărilc prin acest procedeu pot fi realizate pe distanţe lungi şi sînt de ca litate superioa ru_ Se foloseşte Îndeosebi la sudarea cap la cap a tablelor gToase. În vederea introducerii )W scară din ce în ce mai la rglt n pro("cdeeJor moderne de sudare . .SUO. " illg. o hună protecţie contra ox. Iniţial s-au folosit gaze ('[1 argonul şi hidrogenul j recent s-a trccut la gaze comune şi economice ("3 hioxidul de carbon (uti liza t la sudarca oţelului).~. Accsl procedcu de sudare arc avantaje in plus f.1('tÎ"ÎtaLc :->usţillutii. instn l aţii de sudare in curent p rotector de gaz pentrll metale neferoase ş.i dării mdalului depus. permite o concentrare mare de energic termică.Işor oxidabilc cu aliajelc de 1I lumill iu. ceea ce. Fe ş.·.e îl oeupa în a eeastă aclivitate Cenlrul de cercetări tehn ice din Timişo ara unele s-au obl inut realizări importante. Suda rea CII arc· in curent protector de gaz constă in menţinerea arcul ui dectrie Într-un curcnt de gaz inert sau inaeli.\R EA ELECTIUCA 379 ad~os Suda rea prin arc acoperit se (' U e xecu tă prin topi rea materialului dt: uu arc electric menţinut sub tin strat protector din oxizÎ (de Si.a.

ventilatoare. precum ş i eonductO:lfele de legăturu.'\ ELECTRICĂ A UTILJ\JEI. textilă. ca . care împrcună cu accesoriile şi anexele necesare funcţionării fornwază dispozitivul de acţio. CutloaştC'rea fe· nomenelor tranzitorii (poroiri. alimentară dc. opriri. Pentru ca un utilaj să functi oneze. de construcţii. Această acţionare generală neces i tă o ~. PRINCIPII GENE HALE ALE AC"PONĂRII ELECTRICE Procesele tehnologice in dustriale fac necc~ară funcţioIl!lTea a djYl!rse feluri de utilaje. erau yolumino~lse. precum şi utilajelc specifice difcritdoT industrii.ransmisii mecanice pc etaje şi int. pompe. cornpresoare.PITOLUL XXV ACŢION. D~ICă motorul este electric.re etaje. trebuie ca acţionart!:! sti fie studiată in special in raport cu reglarea turaţiei motorului ş i cu regimul său de lucru. petrolieră. costisitoare şi conslituiau o sursă de 3('eidcnte posibile. :wţ. chimică. trebuie să consume o anumită energie mccani~i:i. Act>astă ell<'rgic îi este dată dc unul sau de mai multe motoare. să pună Acţi onarca electrică . cuprinde aparatajul electric necesar.ţionării.cpectiv.OR JNDUSTlUALE 1. !rinăl'i) la Clire va trebui sii faca faţă motorul are de aseUH'nea un rol important în:=aprccierea caHtăjij unei acţi onări.ru rgieă. industria sid r. Încit un sillgur motor in funcţiune toate utilajele si tuate la diIt!I'itele etaje ale r1ădirij und fabrid. de exemplu maşini .C. cxt ra. electric s-a Iă cut la înccput astfel. în arMă de motor. Cea mai importantă rondilir carc ~e pUDe acţionării electrke C'~tc ~ă realizeze o productivitate maximu a muncii cu ajutorul utiiajuluÎ rt'.tivă.uo e lte . acjionarea se numeşte ele ctric ă.crie iutri"3gă de t.ionaJ'cQ electrică. mctalurgică. i)fotorul electric con~ti tuie partea cea mai import antă a acţiollării electrice. maşini de ridicat ş i tra nsportat. Transmisiile micşorOlu mult randamentul <)<.'\RE.narc a uliJa j ului sau pe scurt actionarea ulilajului. Pentru acea sta.4.

prin efe ctul Joule-Leu. histerezis. dacă motorul este încăr cat.d de lucru se caracterizează prin valorile inscrise pc plăcuta tlldieatoarf> a maş i nii. evitînd astfd pierderile de energie respective.ntru a cţion area m i şcării prind paIe şi lin nil !lIolo! ţ'l ecl ric pe ntru acţi o nan:-a avanSlllui . Regimul nomÎo. dnd.. acţionarea e lectrică individualii prezintă avantajul cii echipamentul său se poate monta comp let j'l gabaritul propilt -zi: al utilajlllui. şi anume: regim de durată: ~ regim de sc urtă dura t ă .i. de acţio ~area generală..AJELO R ThDt:ST!U . raţu de l!('ţionarea electric ă individuală. je le unui etaj erau acţionate de Uil singur moLor electric. Acest e valori se referă la : putere. lura\.regim intermÎnent. a).. 2. curent principal. s-a realizat incă un pr ogn'~ prin at'ţionarea m liltiplă. o maşină de frezal poal" a \'~a \111 motor electric pe. frecwnl·ii. A<: ţ io narea elect rică individuală elimi n ă mt:rsul in gol al diferitelo! tmnsmisii mecanice. Fie cll re regim este c.~LE . cind diferile părţi a le uce.Juiaşi utilaj sîni acţ. Faţ ă de si~tcmele care c ompo rtă ş i trans misii mctanice. P en tru motoarele eJedr1t-e )· int s tabilite Lrei regimuri nominale de lucru. de pulere. to'a te III '.aracterizat printr-o anumită în căl zire a molorului eh·ctric. faci" . . st'. ceea ce constil lue o îmb unătăţire faţ. co ndUCÎnd in acest Iei la forme compacle şi simple. cu ren ţi turbionari şi frccări.H S-a trecut !lpoi la acţionarea pe grup. te nsiune. curent de excitaţie.ie.z.ioLHltt de mui multe motoa re electrice. de exemp lu.------------------------------------ A C Ţ!ONAR!::A ELECTRICA A Unt. Regimuri nornlnall" de luc ru Priu rrgim sped fic de lucru al unui motor electric. in cazul regimului de lucru de durată. Această incălzi re este provocată de pierderile care ~e prod uc in moI ar. îşi are prop'riul său motor electric rie acţiolJare . Se numcşte regim Ilominal de durată acel regim În care motorul poa te funcţiona timp nelimitat. Rcg-imul de lucru la motorul electric se numeşte de durată dacă pf'rioada aeti /llI (de funcţion are) este atit de Îndelungată Încit toa t e orgnnele lIloforu lui ating temperaturi practic s tabilîte. 25-1 . cu puterea P iln interval de timp' su (icient de mare. ALEGEREA MOTQi\HELOR ELECTRTCE IN RAPOR T CU HEGBIUL DE LUCRC 11 . 10 sf irşit !'i-a trecut Ia ac ţî onarea illdi viduală a utilajcJor dnd fi<:\:<ln' utilaj . inţelege ff'gim :t! fi " lucru pentru care motorul a fost proiectat şi construi t. de exemplu. sup ratc mperalura (temperaLura bobinajelor şi a oţel ului maşJnll deasupra mt>(liului ambiant) sa u Încălzirea 9 a unui organ oarecare)inde să se stabilizeze (rămine constantă) la o anumită valoare {fig.. fără el .

in timpul eărora organele motorului nu ating temperaturi practic stabile. b). În timpul cărora motorul nu ajunge la temperatura mediului ambiant (fig. dacă perioada activ ă nu este suficient de Îndelungată pentru ca diferitele părti ale motorului să atingă temperaturi practi c :stabile. '1 Fig. c) .. pentru ca motorul sii rev i nă la temperatura mediului ambiant. Acest raport SI) notează ("u DA şi se numeşte durată m:lil!ă relaliuel. .. r.c. Regimul de duratli se Întîlneşte de obicei lu utilajele grele cu funcţio­ llare practic continuă. --1-1.. apropiindu-sc insă cit mai mult de aceste limite. ~5 % şi 10%. . Durata unui ciclu nu trebuie să depăşească 10 minute. L _ _ __ O . 30 şi 60 minute. alter~ nE'ază cu perioade scurte de pauză.: • • " ' _0 ._-=-I .H. 25·1.:. apropiindu-se Însă dt lIlai mult de aces le limite. . . eare este constitu it din durata intervalului acti\" :.. . Regimul de scurtă durată !'e întîlneşte. Se numeşte regim nomÎlw[ de lucrll de scurtă dural:i. r--' r-' p . Regimul intermitent se caraclcrizează prin raportul dintre du rata intervalului activ şi durata ciclului de fl/llctionare... Regimuri de lucru. dîndu -se de obicei in procente.--------_::'C__ • ______ --. daca perioadde activc. 25-1.. 25-1. fără ~' a Încălzirea diferitelor lui organe să depăşească limitele ad misibile.nniten t.. aeei regim Îull"rm itenl în care motorul poate să lucreze timp n<'"iimitat corespunzălor raportului DA arătat de plăcuţa in dica toare. fn acest euz supratemperatura e a unui organ oarecare creşte in perioada adivă de la zero pînă la o anumită \'aloare şi StiHie in timpul pauzei pînă P d p . Hegimul de lucru se numeşte inlermil~nl. . iar perioada de pa uză este suficient de mare. . la acţionarea plikilor de tnruante de cale ferată.-r--. . "f . 6) ----t -~+-_:+ .impului 'IrittaL de plăcuţa indicatoare fără ca în dil7.. . Pentru raportul DA s int stabilite următoarele \'OIlori stand ardizate: 15%.proJliindu-se Însii cît mai mult de aceste limite.irea organelor sale să depăşească limitele admisibile. Se numeşte rt'gim nominol de Incru int. I : . P r-'~ P P -.382 EL':CTHOTEHN rCA GENERALA ca încălzirea organelor sale să depăşească limitE'lc admise . la zero (fig.glm de duralu : ti _ T<1glm de scurti:o durat ă.. ace] regim de scurtă durată in care motorul poate lucra in decursul t.~ . _. Ia acţionările auxiliare ale . " l ' " P r""l '1 I " " 1. reglm Inu':rmltCJ\I. de exemplu.: !. Sint stabilite următonrelc <Iurate stnndardizate pentru peri oadele a('tivl" ale rt'gimului de sCll rlă durată: 15. .. c _ .. 'I ) 11.ti durata pauzei.. R egimul de lucru se numeşte de !)cur!ă durată. ' . P P 8 --"-. .-.

trebuit! să se t'aklllt'"zc in prealabil o putere de durată echi/!ulenIă. Asemenea motoare pot fi alese nu numai III cazul unui regim de lucru de durată.arncteri stÎc pentru ceJor mai mu lte ma. faţă În intcrya le le d<' timp 11' [2.şini~unell('.. _ ~!Pl· f +p. (25...··· sînt.. fabricaţia cu reolă a motoarelor electrice core.'"TRICÂ A t lTIT. trebuie s:i se ţină seama de regimul lui de lucru. slalldanlizate Iwntru un regim nominal int<'fmitcnt sau de scurlii uuratli. pentru regim ul de durata. Ia diverse sarcini se cunosc din datele ('onstructivf' a le motorului. mai ('C"OIHJmidi a lor. p i nă cînd se obţine un rezultat satisfăcător. un regim real poate fi echi valent din pundul de Yrdere al încălzirii cu Ulllii dintre cele trei regimuri tip. Uu("l . L ::l a leg:<>rea matorului electric destinat s:i acţ ioneze un anumit utilaj.+P3·/. dar şi în caZld regjlllurilor de lucru in krmitent "i tic scurtă durată. piuderile de pl/tere (datori te rll. din punctul de \'eMre al in6dzirii.. se alege UII motor slaudanli zal.. regimul nominal dl" durată.udamentului) ale motorului ales.h: Pl' 112.. P:J.ric pot [j determinate.spunde unei standardizări după. se alege la inceput în mod arbitrar din catalog Uf] motor eu o ptlrere nomin a lă de durată Pn.·t. după cum se arată mai departe. ~Ietoda aceasta !le calcII I se numeşte metoda pierderilor ecil.a).. cu o putere nominală Pn cel puţin t' ~a ­ Iii fll P şi cit mai ap ropiată.+ .. ••• care constituie cicl ul real de lucru. Pierdf'l"ile 3 Pl' p ~ . cele m enţ i onate. . De obicei.. In caz contrar. P3.. alf'gere a uno\" astfel <le moloare..+ . li. Pentr u a se dctermina puterea t'("hiyalentii necesară. la sarcina nomina l ă P". 1 ' '1+/2+1. Expresia P. poartă numele de expresi a pierderilor echivalente.sc insă ş i tipuri speciale de moloare elcctrice. Totu ş i.~ ELE(.1) ll1H. 1 . se aleg·e lin alt motordÎlI cat alog. D ac~ . cu puterea reală vari a bilă .s ullu i regim t ip. acţionan:a ş.. de această valoare. . Dar[l puterea de durată cerută de utilaj este varhliJilil. pentru diversele sarciui la care va trebui să fadi. dîspozitiyclor de fixare nc(. ale motomJu i ales.ionarea pl'Î1lripali'i a Reg imuri le reale de lucru ale utiJajelor pot Sil nu corespundă riguro. b.\RE. fa brici construie. Pierderile de put ere ale lIuui motor elect. Regimul iutf'rmilent este . Se compară Pe CU p ierderile de putere p". Se calculează apoi expresia: rp'-.ualeflle. Expresia Pn trebuie să fie cel puţin egală cu Pe şi cit mai aprop i nt~ de această YBloare. dintrc.A <':TIO:-l.. dacă se cunoaşte curba care arată cum yarktză randamentu l motorului in rUllfţic de puterea dată la arbore. în cazul respectiv duce la o utilizar . Altgerea molorului in cazul regimului de durală lJa<::"i puterea P cerută de utilaj este constantă.AJELOR L"iOUSTR1ALE '" maşillilor~lIIl\'lte (deplasarea păpuşilor.

. Flicfnd calculele se gă5eljte expresia pierderilor echivalente de putere: p.1O kW.. d.1) pierderile echivalente p~ şi se verirică cladI pierderile Pn la !"atC'inn oo.orului Se Po. R e z o 1 . pină t'Înd se cap~tă un rezu ltat satisfăcăto. unde /: este coeficientul de suprasarcillo mai inainte.re!lpunde coeridcntulu i de suprasarcină indicat prin datele co. se alege un motor standardizat după regimul nomin al .d arbitrar Ull mo./ad(l activă e5te P.nstruc tive ale moLorului pentru un interval de timp ega l cu ':lurata <lctivă a ci· hdui fiI' lucru.ELECTROTEHNlCA Ca:. 5 kW timp de 15 s şi 3 k \V timp de 5 s. Se calculea z ă apoi cu relaţia (25.It. Pierderile de putere la sarcina nominal1i p .i CÎt mai aproape de meuţio..04 kW de Pr.lor din catalo. Pentru acest moto.m. Dacă puterea care se cere la nrborelc moto. se alege un mo. Pierderile de putere la sarcina de 5 kW". Alegerea mutuTului in cazul regimulu i intermitent foarle apropiatii A!egeIT'a mol. r:l1ldamenlul 'fj.durată CII o.toare standardizate după regimul Ilo. . Un utilaj cere in timpul cicl ului de lucru care se repetiî indefinil. alr.29 kW.=I.P1=1.tor (Iil! cal:llo. mai Înainte. P3=0.66 ·5 4+15+5 = 1. Să se verifice daco\ pentru acest utilaj este indicat un motor electric cu următoarele caracteristicl : Puterea nominală de durată P.5 k\V. se. motorului ales sînt cel putin eg: lle {'u p. p motO-ru lui este relaţia: ApliC4{ia 25·/.05 kW ""sle mai mare decit p.!)i cît mai apropiate de Pe' In caz cOlltrar.r se cunosc pierderile la divcr~e s arcini.are. o putere tk 5.=4.gul cu mo.5 kW .NLRALA de exemplu.oat această valo.05 kW. alege un alt mo. =1.i <lill p = --P.66 kW.in't! de ţinîudu-se seam[t de suprasarcina pc cnre o poate suporta şi care eo.minal de duralIi . ln practică.29' "+1 .10 '15+ 0.. Se alege În mo.lUiualiJ.r.minală cel puţin egală ('u: p k ..t. Pierderile de putere la sarcina de 5. = ~+/d-/3 " pil + P2'(I + p3 "3 = 1. după cum s-a arătat . pierderile p alt' motorului la această put('re rezu lt.ruJui în peri. c. Pierderile de pulere la sa rcina de 3 kW •.tor normaliz<ll după regimul llo. pentru putcr~a 13 arhore P.ate face tol cu ajutorul m~todei pierdf'ril o. şi Deoarece expr!. PI=I. putere n o.r cchi\'ulente.. rezultă că motor ul eledr!c este bine ales. Alege rea motoru lu i in cazul regimul ui de scurtă du rat A durată. fi re.5 kW limp de <4 s.!Sia p~=!.0<4 kW.

=1. Cele schemele numite de.5'1450 . Tn a("est caz. cAruciorul cu o greutate G=650 kgf al unui strung.8 Ce!.6 1450 = 1.f=O. < M" irebuie si! se aleRga un molor mai puternic :standardizat după regimul Ilominal de durată. iar randamentul transmisiei r=O.11'1. sinL <iate Îu tabela 25-1.6M.lill schema sa.-L6---1. Se presupune motorului ales este: M1'-1.11.ACŢIONAREA ELECTR ICĂ A UTILAJELOIl lr. n'rificarea ~uplului de porntre are o deoseimportanţă. 975·1 Acest cuplu trebuie comparat cu cuplul rezistentei la pornire. dintre care c("le mai uzuale. puterea nominală de durati'l a molorului trebuie să fie: durată Se alege un motor standardizat penlru regimul nominal de = 1 kW şi o turalie nominală 11'---1450 rollmin. Rezultii : M '/I= 1. ECHIPA.7 kW la turalia n = 1 150 rot!mi n.7 I 450 = 1.l1. Aplicaţia 25·2.\1.> M" Inseamna că al doilea motor este bine ales.83 kg:i '1l1- Deoarece M. Se presupu ne c.u.- kgf ·m .08 kgf·m. Echipam\'nLul uJlei lTlai utilizate scheme peulJ'u .650'1218'0.6 M~ durată cu o putere p.:c = 1 1') 6120 ' 0. n 975 p. cuplul său de pornire esic: Mi> '-"1.~­ electrice îm preuuă cu conexiunile dintre ele..'1 motorul de pulere imediat superioară are puterea nominală P~ = 1. In acesL H'Op se utilizează o ~crjc de simboluri.12 :':':::""'-ccCC:':''-:-''-. r~lI'C reprezinlă toale npnratelt· şi maşinile .. Coeficientul dinamic de frecare al ghidajelor este C.5. Considerind pentru motoarele din ca talog un coeficient de supra · sarcinli k=I .1=12 mlmin."'DUSTRI.-presupune că la pornire coeficientul de irecare static este C. Cuplul retislen!ei la pornire este : 975. 3.lENTE ŞI SCHEME ELECTlUCE DE ACŢ!ONAI1E a.E 385 faţă bită Deoarece aceste motoare pornesc de obicei cu o sarcină lnsemnată de sarcina lor nominală. lntocmirca schemelor electrice ac~ion{lri electrice J'czulL5 :1('lionări ~Iec:tricc sint {iişwole.6 975 '1. Să se aleagă un molor destinat să functioneze în regim de scurtă pentru a deplasa cu viteza 1. 12.i legăturile eleclrice !ă fie uşor de in\clc~. Deoarece .= că cuplul de pornire al in care M~ eslI' cuplu! nomin. astfel indt funcţionart'u :. Re z o I var e. Se.

. ELEC"rROTElL"'ICA GEh"'ERALA T olMla 25·' Simbol ur i fol osite la intccmirea schemelor Simbolul desflş urate I I Condudor SCJ"nl!lclI!I:t ~lmbolu lul iartă în CIrcui tele principale de Conductor în circuitele secundare de Bobinîi de contactaT comandă şi control Bobin1i de rele u Bobinii rle releu o: u lemporil.hidt're ~i Inch idere Con tact normal i1eschls al UllUi aparat automal:i f<'iră revNtire '" POzitia nonnal ă a unui conta. (i!1tiniere) la deschidere CII lemporizare Con tael normal deschis al unui aparat.are (Intirziere) Contact norm al ~ deschis al unui aparat cu tantanee acţiune ins- Conclac\ normal 1nchis al unui apa rat cu actiu ne iJls t UIlGmCe u:ml ac! normal de~hi s al unui ap ara t.ontact normal Închis al unui apara l . cu le mporizare la deschidere Conlact norma! inchis al unui aparat .! corespunde situa (iei cind bobilli! care-J comand .38. cu t emporizare la deschirlt:rt' şi inchidere <'.! n\l este o:ltcurs.1 de curent.. îl1chid~r (' ("[J t t' mprOri7. cu temporizarl' la de~('.are la COlltilct normal înc l1is al \lIIUI aparat. cu li'mporizare l~ inchidere Contact normal deschis al unui aparat.

o: I Contac t normal deschis ac(ionat mecanic (în lreruplor de calc sau de s li r~it de cursA) Conlacl no r mal inchis a cţiona! mecanic " 22 -00~0-- Conlacl norm<ll deschis al unui conlroler Conlact normal inchis a l unui conlToter Divcrsele aparate şi. . 2R.. ~e notează 2C1. .putea lI şo r jdentifica elementele acd uia şi apa rat.' Olnlac! nor mal înch is al ulIui apara t maU reven ire auto· 17 18 -i ~ ~ ~ Element termic {bimelalic} al unui releu ---'- Bu ion de comandi. se utili zeaz ă o Ilot<l!ie corespuozătoare" De mu lte ori H' notează bobinele d iferitelo r contactoare eu 1 Co 2(. sC[loatenotalRT.. manual.. ~Iaşina esie echipată cu trei motoare elcctrict'.tc." Uueori pent. de~ comp usf' an ' o' o •• b.e rmic. a ul1lli releu u(' temporiz31'e lRe {'ti:: . ru aRi .înl desenate in clementC'le lor prineip ak .. Spre a !'i C. de exemplu.l. Aceste eleme nte nu sint grupate in schemă la IIll [0(' (aşa cum sînt situate in aparatele re~p(:rtiye). Bobina un IIi relru t.·.ru bobinele rclcclor şi rontactOOirel ol' se tltilizc:lzii incă o literă.AJELOR U.et_ionării elect rice pe ntru o maşin ă de honuit. la anumite distanţe unele de altelt:.. a\lIlui re[eu el " viteză 11< "..DU3TRIALE 387 Ta bela 21 . ---. in special. pentru cl aritate. Exemplu rderilor la actionarea electrica a unei maşini de honuil * In [iciura 25-2 se arată selu'm a electric ă desfăşurată <1 a.-rRICA A U'l'i!. 3R2 .xemphl . conladoareJe şi rclccle :. automată normal tnchis c u revenire 19 20 !• .. deş i aceste circ uite sînt situate in schemă .I\L . fiecare clement se găseşte in circuitul din care trebuie sl'i fadl parte. de c. Contactele bobinci 2C. caraetcrizind felul de [ullCţionare al relellilli. normal deschis cu revenire automată ~- auton de com~n dă manuală. ş i allllillf': • Maşinil·un eltă spccial~ de:redificai..1 (conii nuare) N' "LI 15 16 Sirnbolul I ( Semnl!lcalia simbolului fără . 2C2 iar contactele bobinei 3R. hobille ş i conlar.-qlONAREA Cu:. ac o iar bobi•• nele diferitelor relee cu IR.

Pentru pornire. . 1 450 rot/min. după et' ~ -a Îuchis Intrerupătorul gener:ll Ig.nea de dute·vin o in sensul vertic~l1 3 honului. D50 rot/min.>ulul electric tr~ce prin bobina conladofltlui I C. 25·2.t·a.adol"ldlli 2C ş i după ce s·a ridÎ('nL mina de pe BP2. care acţio nează axul principa l ş i pompa de răcire. tnchiderea conlacltJiuij 2Cl permite lrc('erea t:ure.'i prin siguranţe Ilizibile f. Curcllt. 380 V. Protecţia conlril H:llrl("ircllilclol" ~(' r{'nJil. Inchiderea contadt'lor I C2 punr in [nncţillne molorul M.. 380 V. ~e apasă pe buton ul de pornire normal d~schis llPI eli re\·('nire automa. carc asigură mişc. St' intrerupe curenlul În bobinele c(/"Itac· 8" .O Fig. l nchiderea COIIInctului ICI permitt' In~ct'rt'a curentului prin bobina contacLoruluÎ tC şi chtpil l't' s·a ridicat lllLtHl dc pc butonul BPI. Dacă se apas!1 pe butonul de oprirej normal In chis Ba 1 cu revenir(' aulomată in pozi\ia inchis. .1 k\r.'1 şi 2C2. care actitmează sÎstemul hidrauli(' . iar contra suprasarcin ilor de dural-ă prin rclcdE:' termice lRT ş i 2RT. Ac\ionarea electrică a llnei maşini de honuit.tă in poziţia deschis cind nu mai este apfil:at.. pentru ac\iolHlrca pompci de ri\cire.'"C!lire aulofllntii. Cur<. 2800 rot/min. ceea ce f:l("(' să închidă contadele' linie normal deschise ICI ş i t e2. Ht'~Lu[ echîpamelullli l't~zl1lt5 din scheln:1 t'lt·cll'ică. penLru acţiouarca pompei sistemului hidraulic.ICA GE1\ LnALĂ .un motor asincron tl'iFazat in scurtcircuit jHfI de /1 kW. c'\re asigurii mişcarea principOlIă de rotatie a honului.ulului prin hobina cont.ELECTROTElli. '9 f 8P' In 2RT :J101 . iar inchiderea contaclelor 2C2 punc in funcţiunc mal oa· re le cll'clrice :lip şi Jl r.un motor asincron lrifazat În scurtcircuit Jlp <lt! Il k\Y.un motor asincron lrifazat În scurtcircuit .~. 380 V. de 0.11. Se apa ~ii apoi pe hutonul normal dCl:chis flP2 cu ["(. care işi Îuehide conl~H'· tC'l(' sale normal deschise 2(.u! electric j rl!c(' prin bobina COlltac{oruluÎ 2C.

:Ur . sau motoarele M p şi . . Contactele releelor termice sint fără revenire automată in poziţia inchis.. Elt'Incntclc termice IRT din rirCllitul de alimt:nt are a motorului Jl h.0R l?'<-ol1STRIALE 359 toarclar. în felul acesta. precum ş i elementele termice 0RT din circuitul de alimentare a celO1" două mot oa re . înelliderca trebuie re. Ciud toate motoarele sînt în fUllcţilllJr ~i trebuie oprite numai motoarele M p şi lUT' sc apas:'! pe hutonul de oprire normal inchis B02 cu revenin! uutomută . ceNI ce presupune că intre timp s-a ct~rcetat şi eliminat cnuzn care a produs suprasarcina. lC2. aslfel Încît contactele 2el şi 2C2 se deschide . ceea ce intrerupe curentul bobinci fe. leclor respective. iar contactele lor IC 1. După ce s-a deschis unul din aceste contacte din cauza unei suprnsarcini. respectiv 2e l. În caz de suprasarcină prelungită. le şi Zc. t _ CC'" te op~şte toate motoarele. contadele 1 RT sau 2RT ale r . oprind celt' două motoare.i\fp şi M.ACŢIONAREA El-ECTRICA A UTILA1E1. Ze2 se deschid . deschi d.llizată manual. Prill inchidrrea IntrerupilLorului ! ş i prin iulerrnediul lransformatorului coboritor T ~e aprinde lampa L de iluminat local. se Întrerupe curentul prin bobina le respectiv 2C şi se oprr~r motorul MI.

adică să se realizeze ills bllaţi i Lchnnice automate.IELon AUTOMATE a.Îs faec rilmul producţiei. de exemplu.:. s-a reuşit -să se înlocuiască forţa musculară 01 maşini. a devenit necesar să se elim ine eit lUai mul t intc rn'nţia ()mului. ce maiincordaUi.omclle psiho[iziologice şi sociale Cl] ajutorul maşinilor electronice. Gen eralităţi tn procesele de producţie.sau se poa t e realiza vrco infiuell\ă asupra fcnomenelor sociale. In ultimul timp.chiar foarle complicată . Pentru :1 $:. :'IJai mult iucă p" baza niyelului actual al electronicii s-a reuşit să se cerceteze o scrie de fen. La aceasta a ajutat. ca. de eOlWlnclă a ma'Şinilor respective.~in~ electronicii . omul a întrebuinţat la inceput for\:a (izică sau a animalelor domestice. a permis ea omul să îndeplinească uumai munci manuale uşoare. l<olosirea luaşinilor în producţie.CAPITOLUL XXVI NOTIUNI DE AUTOMATICĂ 1. atît mallual{l cît şi cNebralfl. ta indeplinirea unei munci cerehrale mai importante. În primul rind. STRUCTURA GENERALA -/\ SISTE.d. instalaţiile automate a11 reuşit să îndeplîneasdi p rocese de produc ţie din ce in ce mai complicate. rezolvarea de calcule lungi şi complicate. adică mewni::area produc/iei. nu t rebuie să se facă o grcşealii de a crede că prin cibernctică se poate idelltifica creierii I omenesc rn D ma. perfectionarea diferitelor tipuri de maşini electronice. pe măsura eyolu inceput să folosească din ce in ce mai mult şi posibili tăţile sale cerebrale.adidi. Bineinteles. cu o \' iteză şi precizie În continuă crestere. O dată cu dezvoltarea ştîinţei şi tehnicii. Cu asemenea proble me se ocupă noua ştiinţ-ă numitii. S-a ajuns ca să se înlocuiască prin maş ini funcţiuni mintale dificile. omul a . a muşchilor săi ţ iei sale. âbemclicJ. Totodată însă. ritmul din cc in ce mai rapid al productiei a obigat omul la o muncă de supraveghere din ec in. Totodatil. traducerea de texte dintr-o limbă intr-alta etc.

26.\\enHnerea ne- la nivel constant a apei dintr-un re- zervor. Aceleaş i operaţii I tehuic sa se desfăşoare şi in cazul ul1l1i sistem automat.mat indeplinind o funcţiune asemănătoare de men linere c o nstantă a nivelului apei ('sle ariital in figura 26-2. opertl~i(: carI' a fosl e:rl'w/aM manl/al În sensul menţinerii mă rimii de reglat In v:1loarc:1 dată.1). pre- ra T N 1 . 26-1. Cursovăzută . dcsc11ide mai mul t robinetul r.B~--=--=R . (J cu robinetul r. Pentru aceasta. de exemplu (fig. Se consideră. la un moment dat.. Un sistem autc. Sisteme tehnice ntautQmate ş i automate Pentru a inţelege mai bine funcţionarea principială a unni sistem tehnic aulomat. prin {'al-e apa poate curge in rezervor. oh'elul apei trebuie să se m(!n~ină la \-aloarea corespunzătoare reperului N care constituie voloarca dată (prescrisă) a mărimii de reglat. Închide Într-o anumită măsură robinetul. Este evident ci'i instalaţia dcscrisiJ constituie un sistem neautomat.\zi-' in mod permanent nivelul apei din rezervor. Indiferent de dcbilul Q cart' este c\-acu"t prjn conducta de golire G.-. şi. ni\'elul scade s ub reperul S. se cere ca nivelul N al apci din rezen:or sil se mentină cOnstant. iar plutitorul P coboară. Operatorul a contl'oltll ş i comparal inăI~jmea efectivă a nivelului (adici! \'aloarea efeetid a murimii de reglat). tlJl.~. debitul Q cre:o. . creiel'lll operatorului a CQmtwdal opcralia de manevrare a robiuetnlui.-"te. b.--. de instalatii aulomate complexe. iar rczervonu cu apă este obiectul re glajl/lui . Dacă. care folosesc maşini electronÎcc pcrfecţionate. ('ompară ni\"('.-. dacă constată O creşkl 'c a niyelului. se spune că asemenea instalaţii automate rac obieclld cibemeticii tehnice. dacă constată () scădere. cind a constatat o aba/eu.. din această cauz:!.-. se ya descrie În prealabil un sistem automat. [1 nivelului. cu deosebirea însă că nu mai intervine omul..1(11 <lpei cu nivelul prescris._=_ ---=--_ -- l u I • a automată Fig. I ndependeut de c1ebilul Q n i apei ieşite din rezerv or. . persoana care deserveşte fLlllciion~lr~a l't'zcn'onJ/ui procedează În CeluI următor: eonLrolc.. Nivelul apei e~te miilim ea de ICyhl/. lin rczeryor de apă R şi o conductă de umplere U.. dcoan:ce operaţ iil e ncc~sare s-au realizat manual de ciitre om .NOTIUNI DE All'"TOMATlCA 391 Cibernetica se ocupă intre altelc-.

datorită unei surse (nedesenată) de curent continuu. face ca la bornele motorului electric M (de curent continuu cu e~citaţia separată E) să apară o tensiune..'_J. cursorul C ajungind în poziţia sa mijlocie. coborind veila V.~ .scadă llivelul apei. tensiunea la bornele motorului se anulea z ă.__ _ _ i p /I)j't rr---=. ridică vana V. tensiunea la bornele motonuui îşi schimhă de asemenea sensul. care alimentează rcostatul la bornele sale_ Motorul punîndu-se in miş. organul de compara tie şi comandă .-- /~ cj -. ----- . operatia de cootrol şi "Comandă o realizează reostatul cu cursorul C. -G>'- N __ . mărind debitul apei.. In cazlll sistemulni automa t din figu ra 26-2.ELECTROTEEL~CA GENERALA 'Cui C al reostatului cu bornele a. motorul se opreşte . Menţinerea automa tă la nivel cons tam a apei dintr-un relerYOL Dacă debitul Q ieşit din rezervor scade.-. iar motorul se roteşte în sens contrar faţă de cazul preeetlent. p în ă cînd nivelul atinge reperul N .Fig.--. care curge În rezervor.. Cînd se produce o abatere. care ajunge tliu nou la reper ul N. 26·2.([ ----g JL ~ . a mărimii de reglat fală de valoarea dată. cursorul se roteşte in sens invers fa\:ă dt~ cazul ant erior._ _. _ ->t<--. b rotindu-se în sens antiorar. ceea ce face să .eare Într-un anumit sens. -deoarece. In aeest momen t . nivciul apei erc şte peste '(c'P erul N .

un :ll'emenea traductor.n·pda. iar acea~ta. (deci coman d ă o anumită de rola\-ie) motorului.iţi a curwru\ui şi deci valoarea tensiunii aplise constată că l~rmârind operaţiile DP- ~f---':=OŢ~_ Fig.e tralJSmi~ă ~pre oec ele ..ic şi comandă ace influen~c:lz:l organul de execuţie OE . A('C~t ciclu ~e poate repet. deoarece transformă (traduce) variaţia nivelului apci Îlltr -o dl']lla~are a cUHorului C.a ori de cite ori estener{'~ar să se reg/e:e în mod aulomal valoarea mărimii de reglat la valoarea dată . Schema ~truduralfi generală (fau ~chema bloc) a celui mai dmplu sistem autumat ln cirwil inchÎ.i~teUlUI automat din figura 26-2.) . MărÎmC'a de reglat con'fpun z ăloare obiectului reglajului OR influenţează in primul rînd un element T. Cidul in("hi~ din figura 26-3 poate fi urmărit şi încep 'i nd.'i. aceasta influcllk:lză poz.ll1ul fle comparaţie (rontrol) şi comaudă OCe. Un astfel de element porlrt5 numele de trudI/dor. eate motorului. clc $e HlCCl~d~ Într-o anumită ordinc. 26-3.Juz. Schema bloc a unui sistem automat în circuit închis (sistem de rEglare automată) . tensiunea la bornele ace~tuia influe'lţează rotaţia motorului şi mişcarea \'anl. care arc rolul de a lransforma mărimea primită de la obiectul reglajului într-o mărime cit mai corespun z ătoare pentru a influcnţa org:. care Încep cu mă~ rimea de reglat şi se lermină lol la mărimea de reglat. de ex emplu.NOŢIUN1 DE AUTOMATICA 393 (cursorul mişcare şi reostatuI) aplică o anumită tensiune. ceea ce coresp u nde unui ciclu sau cil'wil inchis. care delul ~e poaLr. c.. la rîndul ci. fu sistemul automat din figura 26-2. şi anume: Varia~ia mârimii de reglat (nivelul apci) influenţea z ă poziţia pl utitomini. Se f(..uIizeazu cleei un ciclu de operaţii. eli organLll de rompara\-if' ~i {'omandă oce. plulitorul P cstc. care este organ ul de e:rcilaţie (împreună cu van a V) a m i şcării necesare pent ru debitul din conducta de umplere să. Din acea~tii (':. Sisteme automate in ci rcuit Închis şi in circuit deschis care ~e produc in . după. Organul de comparaţ. valoarcrl prl'scri~:i (elată) a miirIlllli dt' reglat est. În sistemele autoill3te.. varieze in sensul necesar menţjnerii nivelului ap ei din rezervor (a mărimii de reglat ) la v aloarea prcscrisă. De multe ori. un ~ln'meJlca ~i~lelU automat se numeşte in cil'wif inchis sau si~tem de reylore au{oma[(i propriu -z i~ă . modifieă in sensul necesar mărimea de reglat.~ (~i~lt'm (l!~ rpglart' automată) poate fi reprez entată ca În figura 26-3.

raţie ce constată diferenţa (abaterea) Intre valoarea dată de dispozitivul pilot şi valoarea efectivă a mărimii de reglat.394 către ELECTROTEHNICA GENERALĂ un clement distinct DP. deoareee trans[ormă (tra(Iur(') \'aria~iile tumţiei in varinţii de tensiune. o pr('~iunt' elc Elemcntele de b:lz. . Organul de compa. organul de control OC ~i organul de măsurare m.inii ~" g:lseşte un Ijcn crafor fahimelric. ÎnchizÎnrlu-.c astfel ciclul.\I1ul care miiso:lr ă Jlll influenteaza in nki lin fel ohiedul reglajuiui.Î al" si5lt'lllului sint: obiectul regl:ljului OR. Schema bloc a unui sistem . 26·4. rare co nlrolează şi mi"isoară o unumil. există şi sisteme automate ÎI1 circuit deschis. In figura 2G-5 este reprcz('ntatâ ~chema bloc a unui sistem de comllfldă automată.e in rirtui t deschis. lraduclorul T.»te un tradudor. rnre prodllee la horn.' o tensiune propor!ionalil eli l. :lyînd îm5 scara gradaUi în uniGţi de tII raţie. Fig.ri\'il. Schema bloc a unui sistem de comand ă automatE . care influ enţea ză obieclul reglajului OR În sensul reducerii abaterii.au lomal în circuit deschis (sistem automat de control şi măsurare). Pc arborele: m:l:. deoarece maşina (ohiee-tul reglajullli ). \" olt mcirul e~tc or~:111111 de mrisnră. Figura 26-/1 reprezintă ~rhema bloe a unui sistem aulufIlul de control ~~i m(lSlIrare.rie <. Elementele snlc (le bazii sînt : organul de comandă De.l~ini. 26·5.em automat est. Gene-ratorul taehimcL.<. deoarece org:.iei motorlliui electrje r:lre acţioncnză maşina OR.i'i mărim\'. o tensiun(~ eletl. Circuitul se ]loate îllsă înch ide de către om. La bUl'JJelc gcuE'ratorului e~te legat UII voltmetru. operaţia necesară prin organul de e x ecuţie DE. astfel ÎIlC'Î t turaţia ei să aibă o val oare eOllstantft. Un exemplu de eom:llld:'i nllt. şi comandă. Si ~t('mul este şi in acest caz În circuit deschis. :1(li[':] () midi maşinii de clIrt'ut ron tinuu.mplu o vitt'Ză. pe baza diferenţei constatate. sistemele automate de control şi mă­ surare sau sislemele automate de comandă .omatii îl ('onstituje acţionarea e1ecLri61 a maşinii de ]lOllllit din figura 20-2. de <'xc. iar tur:lţi:J ('~I(' rn:irimea de mti surat. o dată pusă în funcţiune. In afară de sistemele automate in circuit inchis. după modificarea respectivă a mărimii de reglat. :\Ia~îna <'sle obiectul reglajului. adică neallLomal. Acest sist. comandă. de exemplu. organul de CXel'lJţie DE şi ohiceLu! rcglajlliili OR. ca. după Fig. nu mai influenţează asupra ol"ganuJui de cOmnl!di"l . Obiectul reglajului. Un exemplu de si5tt'J]1 automat de m{lsurare il ronstituie mă5urarea automată a turaţiei unei 1ll'. numit dispozitiv pilot.ura\ia . reac(ionea:ă prin traductorul l' asupra elementului ace. de exemplu prin manevrarea excitai.

unde s-a nolat pliu z mărimen eoreqlUllZiito.i auxiliare. . Excepţie fac numai elementele t>:drClnC din cazul circuitului deschi~. Jn alte cazuri. Eoergia necesară pentru transforma n'a mărimii d(~ inlrare in mărime ele ieşire e~'e dat:1 chiar de mări­ me:l ele intrare.. 26-. _ (l\t~ ~ur ~ .. o. In acest caz. O tijă metalică supusă unei anumite înriilzid şi care se dilată. se ntiliZCOlză energia dată de baleria anodică.It "..iarA. b. la rindul lui. en astfel de elemelJt poate fi. un elelllcllt oarecare primeşte o anumită mărime (numilă mărime de intr-:m') şi (/"{Insmile lllai departe o altă miirime (nu mită mărime de ieşire). de e xemplu...ura.c-ă. Scbema unui element dintr·un ~f~lem automat. tie la un element la elemC'lltuJ uTmător . ci nd elementele ~e pot ţli'i. De asC'menca. C8racteri~tici!e generale ale elementelor Un clement oarecare dintr-un ~istem autOlllal este influenţat de elemenlul anterior şi. ~l(lj('ă Îll ~erie. cind elementul respe cUv influenţeazi'l numai pc I·el Urmator sau este influenţat numai de elementul antf'rior. in cazlEl Ullci triodc (\"l~zi eap. Elementele unui sistem autoJnal nu ~Înt totclCllunu cli ~p use ca în figurile 26-3. unde s-a notat prin x mărimea de inlrare şi prin LI mărimea de ieşire.\IATE a. A~cmcnea clemente pot fi reprezentat. Asemen('a eleJnede pot fi reprezcntate ca Îll fi~ura 26-6. P<'nlru a ~c trandorma tensiunea tie grilă in lcn~iune anodică.395 2.a. . este n c e('~·aTă o :::ur~ă de energic auxiliar~. IX·4). de exemplu. Intre cele două mărimi d!' illtrare şi de ieşire există o relatie cunoscută. Exi~l:i sisteme automate mai complicate. 26·6.U'l! ellergie. influenţează pe cel următor. iar miirimca eli' ieşire e.lt elcnlf'nt ce se g:I~('şte Dlai în 1I1"mfi fau chiar mărimea de intrare a elementulu i ("are a produs ~Ilărirnea de i('~ir(' re~pecti\"ă. In general in.~ de f'ner::îe aU1I:Ularâ ~ b _ o::u sursă <. dar ca influenţează şi mărimea de intrare a IIllui a.'!.. Se poate spune că mărimea de intrarI' c~le tempt'ral.. ELEMENTELE SISTF.rei .). există elemente la care mărime-a dl' kşin' l'Ooslituie nu numai mărimea de intrare a e!emctului următor.c-i ~Î in paral!.ste alungire.ilIELOH AUTO.: ca in figura 26-6. ca. au"i. a. şi influenţarea nu ~e race lotdt!auoa nUlllai Fig.

sau negativă . 26-9. dar şi însăşi mărimea de intrare a elementului II.ează mărimea <. b.1. In figura 26-7. und r· tellsiunea de grilă VI eslI! mărimea de intrare. Din acesl punct de vedere. iMluent. D upă cum se Vede pe figură . a. ai Fig .. disfribui/oare.dr de felul elementului II şi circuitele respective poart.396 ELECTROTElTh"ICA GENERALA tu figura 26-7. . mărimea de ie ş ire a e1ementuluÎ Il influcn\-cază nu numai elementul următorIIl. ca de exemplu. mijrimca de ieşire a elementului Il influenţează şi mărimea de intrare a elementu lui L Element. Există şi circuite al/fomale cu reactie incrucişa te. slabili:afoare. relee. dcmcnLelc uzuale sint denumite: Ir(lrludol!Te.nt CII reacţie il constH lIil: Lrioda (lin figllra 26-9. 26-8.cind dimillIIcază măriJO~a de intrare. Clasil'lcareaigenerală!a elementelor Cc~ mai impo rt~ln t ii d~~ific~rc ~ elementelor din sislcmrJ(" ~l1ton)tlle esLe He('{'a care ~illc ~cama df: flll\efiunea pe care O îndeplille~tc clclllcutul r~ sp('cti ". Reacţii tnaucişa!c. Traduetorul este elementul care "transformă" (traduce) o marinw ne () anmnită natnră intr-o mărime de o altiI natură. iar tcn~il!n('~ ~nodi('i'i U t • mărim ea d~ ieşire . Un exemplu <le clrmc. Trioda ca element cu reaclie._ i PVe ___ T . in figura 26-8.ă numele de elemente ~'i circuite cu reacţie. c-_~_.le intrare. 26. o parte din mărinH'u ck ieşire lii :Illu me FU<j(9<1). Fig. oraanc de exeCI/fie (i nclusiv motoare) . amplifica//}are. Heactia poate fi pozith'ă . I-:lcment~ ţu rellc\[c. L --. tl.[110. " ~ i""C I ".cînd amplifică mărimea dt~ intrare . 1 Fi>:.

· . r(Jllstil uilă din rondcJe de ciirbUllt. ~~ De .: parametrul unui circuit clcctrir (rezi!'tcn~iL iralueti\'il:\lt·. Traductoare paramdrice Trrulutfoare re:isIi11e.'. yaloarea unei presiuni P. din II"(' rarc se arată dLevn mai deparl('. Dat. Orguilele de ('xc('uţic ali rollli d(' a executa anumite operaţii.'ll' pat"flmelric.ln: la rare cel pUlin lina dillL..t. atunci cind mărimea de intrare variază.la mai multe elemente sau ca un clement ~ii Fie influenţat de mai multe elemente.'!. este amplifirată faţă de acea~la intr-un anumit raport.t" tl mărimîj tIe intrare nlf i nţi a coJ"t'spul\lăl'o:lI"t~ ~y a mărimii de la ieşirc cstc.II'C ca m[\rime de inlrare. ./x priI) ~cnsibilit. la o \'al"inţic oarec:lr(' ~.]HlI1<lc \'aria tii'i Ullti rezi5t('Il\C.)"(1 .. cap.h: . natură c.. Distribuitorul permite ca acl-iunea unui clement din instalaţia automată să se distrihuie de obicei PI~ riud . 4'11 atit c]cllwntul ('S[<> In"i sensihil. 2G-1O) .o fort:l dt>tll"Olllotoan' (lell~ iun(' ('ledl"lJmotoarc)..'ire eslt.'. Stabilizatorul menţine mărimea de ieşire constauti"l. Traducloare ii (.c feluri de Irududoarc p'lI"ametricc ŞI ~c ­ !1er:lfO. în pracli\":t exisl:1 nl'nllm[tral.!J.lrr.. tradurLorul se nUIll~ş.cneJ"(({i{ri(i. de aceea şi cu mărimea de. Traduelol"uJ rczisti" CII âirbllllt! (fig.'" valoarea rezistenţei n a uilei coloane r. Releu) se caract('riz(~ază prin faplul că mărimea de ieşire variază brusc atunci cintI mărimea de intrare variază continuu. d.l dt i(~ ::. II c:in'i ("xpJ"{'~il' r~tc: ".. În urma eOIlH'nz ii primite (k la Un al t element.te Je~hlÎIJ. traducloml se nUTn\'.ale).rrizc:t li'i prin sensibilitalca 101".u·il. irt COl1. Cind miirilll('a (il' ie!. iar ca lI\ă1"imt~ dc ieşir\. ~II_ . de obicei asupra obit'rtului regiajullli. Cind m:trim('a de ic~ire elcctric:1 constituÎo.ridi. lIIai mal)'. Tradllcloarrl(' se ('ar:\('.1 m:1rill1co de intr:lI"(' e~t(' IIcdc~'lrică..:J.".r~ cele dou{1 mărimi d~ intrare S:ltl k~ire este elcd.ate<l 101" . iar mă­ rime.NOŢlUN'l DE: AUTOMATiCA 397 Amplificatorul este un element la care mărimea de i eşire. trarlu('LOl"1I1 ~(' llnlflf'ştc !/C/lCmloT. intrare..lşenWllcn tradud o:m-k se pot earaderiZIl rc-laliv:l..Y/!1 !J. Sc HUlIlc. ClI cit. In pral'Ud( S(' înli1I1O:s(~ de ohkd hadudO.e s/!Usibili/fl/e absollllri raportul: .: _ .

provocînd alungiri sau coutrat tări corespunzătoare şi asupra firului F . 26-13). constantan etc. lipindu-se apoi printr-un clei special de piesa F. Traduc lor cu fir metalic. solidară cu tija T. folosit pentru determinarea deformaţiilor unor piese. se poate deplasa spre dreapta sau spre stînga armătura A. Dacă piesa este supusă. Traducloare inductiile.. iar aparatul G se gă­ seşte in poziţia zero. Cele două bobine !jint alimentate prin intermediul transformatorului TT. de la o reţea de CUTent alt. reactanţele indudive ale celor două bobine sint egale. A I J /f(fl) / p /' 70 60 50 'tii 3Q 1 F f--- C 20 10 . în faţa bobinelor identice E. 26-12. La asemenea traductoarc. Variatia rezistenţei R a coloanei de cărbune în functie de presiunea P. mărimea de ieşire .05m m. Dacă armătura A se găseşte în poziţia sa mijlocie. Un alt traductor rezistiv este tradudorlll cu fir metalic sau lensomelrul cu fir (fig. ea se alungeşte sau se contractă după această direcţie. 26·1!. rnativ cu tensiunea eficace U. 26-11). la care depla~ar\'a cursorului constituie marimea de intrare.398 ELECTROTEHNICA GENERALA Funcţionarea traductorului se bazează pe faptul că rezistenţa coloanei de modele scade pc măsură ce creşte presiunea.'gfjem9 A' r Fig. în conformitate cu o relaţie carc poate fi arătată grafic prin curba respec tivă de variaţie (fig.. Firul F(din manganioa. Tra· ductor cu randele de cărbune.i /U 2030 W SI) fi(} I O Fig. • avind forma a rătată pe figură. mărimea de ieşire este dată de variaţia unei reactanţe inductive. şi B~ (fig. de exemplu la Întindere sau comprimare în sensul axei A-A'. La o anumiLă varia tie a deformaţiei ~all efortului (mărimea de intrare în traductor) corespunde o anumită v<lriaţic a rezistenţei firului (mărimea de ieşire diu tradudor). orice reostat a cărui rezistenţă (']cetricft variază in raport cu deplasarea cursorului cste un traductor rezistiv. 26· 10. In principiu. 26-12). se aşază intre douH foiţe de hîrtie H (cu dimensiuni de cî ţiva centimetri). iar variaţia re z istenţei . ceea ce are ca urmare o variaţie a rezistenţei sale electrice.) cu un diametru de ordinul O. Fig. ale cărei deformaţii şi eforturi trebuie urmărite. nefiind parcurs de curcnt. cu miez de oţel. Dacă tija T este deplasată . P 711(l. nicrom.

NOŢIUNI DE AUTOMATICĂ 399 illtr· Ull SI:~S sau celă lalt. cap. distanţa dintre annftluri şi natura d icIcclrieului (\'.. Se constată deci că. . 26-13.!'caza într·un anumil .\ ce prOyo:H'U trecerea uDui curent prin aparatul G. Figura 26-1-1 :tl'ali:i UII lraductol' inducli\' haz:\t pe fenomenul tiC' I/la.. s ub in[Juenţa unei deplasări D. Traduc ior ind uc1i\' hazat pe mag· Fig. :'Iliezul hobinci f'~l e realizat din permalloy (a liaj de fier şi lliclwl). de zecimi şi ~utimi de milimetri. C--~ ~ r . 26·1 '!. al cărui ac sc dep Ia· . Tradl/doare CflPltrili/Je.1 care yari"ţi:l inductiyHiHii ~e ob~inl' prin dt'plaSOll'Ca mil'zului ue oţ.:\ magndid'i !'uh actj1I11<'!l uBei presiuni P.ttltat () \':1ria\k corespunztlLoarc a illdudivil.Jra noastră sînt larg ulilizntc in rxploatlirilc petroliC"rc peutru determinarea (. (':!re arI? propridatca de a.{1 IlI: CI'I':ll'(-'<. Asemenea traduetoare se Colosesc de obicei pentru urmărirea unei d('pla~ări miri. Mărimea şi sensul deplasitrii arului corespund mărimii ş i sensll iui deplasării D la carc a fost su pusă Lij a T . Trll uuctor in. F iii!.-I ni bobilH'i r("~I)('tlive.ii\ii hobint'Î H. 26·1 5. reaetanţ ele inductive 1Iie bobinclor nu JIlai sint egale (intrcfierlll corespunzător unei bohine creşte.sem. f) .)7..cu armii luri\ mobil ă .or depinde de suprafata anni'iturilor. tnLrc douii illductivjt. Varia ţin p"l'mcabilili:iţii magnetice arc ca re7.Q:lre rap:u·ili .Hlnrtoarclc tnaguetOl'!astice I'ahri('atc in \. 1-11). ceC'1.'ldllc l.. netoelastidla1e.lllclh. iar al celeilalte scade). cap:tcil:tlea IInui cliudensat.\ lltll'i i!ikrcuţc inlrr tlon{! miirillli (l'a.ă~i) S{.iror fun('\ionare St haZt.- --o FIS::. de l'x('mp lu. lJUIlWSC di{erell(iale şi au u\' llulajul rit' a ('Iimina LI serie d(' erori. Pe această j)l'opl'ieLate se bazează şi functionarea diferitelor LI'. 1. Traductor capilcili\' diferentia!.qnl!loelasfiâlole.şi !'<'himba perrneabilitat<. TradllC'toardr a c.forlurilor in prf!jinilc ~olld('l o r. fI! producc o variaţie a ind uctîvitătii bobinelor.. Tr.c. DUJlfl cum se ştie. Exislrl ~î lradtlrtoarC" imludiv(' ni mie: mobil.

'00 ELECTROTEI!NIC. dÎn trei perechi de cOlldcsatoare. XVI-1 ). Tradudoarele cu termorezistcnţe servesc pentm măsurarea temperaturii (termomefre) . ca În figura 1-23. cohalt. Dintre termorczistenţele metalice. fiecare pereche avind cite o armătură mobilă A m inlre două ar mături fixe A. Deplasarea Într-un anumi t sens a tijei T. Aceste traductoarc se intrebuinţeaz:i m:. numite lermisloare (ca rb uri.mt.ser\"esc tit· obicej pentru a da la borue o tensiune proporţională cu tura ţia.a. Un traduetor indudi\' generator esle lradlldorul tahimefric sali lahogeneralorul. a vacuumului (vacuumefre). de asemenea. constituind aşa-oum itele term{)re"1isfenle metalice. tradudoare electrolitice. In acest caz. cupru) care Î şi schimbă mult rezistenţa electrică in funcţie de temperatură. nichel. Acea~la ~e . magneziu. sulruri sau oxizj de diferite metale: cupru.ă vari aţie a deplasării D (ca mărime şi sens) corespunde o anumită .ge.diferenţial constitui!. Astfel de lraductoare se pot utiliza pentru urmărirea vibraţiilor unei piese. Sensibilitatea termistoarelor este m ult mai mare (de circa 10 ori) decit a termorczistenţ:elor metalice. există şi o serie de semiconductoare sensibile la temperatură. Tl'adlldorlJl capaciliv cu variaţia suprafeţei armăturiior poate fi realizat. Traductoare generatoare Traducloare illductive. Spre deosebire de termorez istenţele metalice. magnclorczistive şi altele.. de asemenea.lr mărim ea de ieşire. Se construiesc. măsurii. are ca efect pentru fiecare pereche de condensatoarc mărirea eap acităţ. uraniu etc. ad i că.. o tensiune ('lcctrică. înseamnă că la o allumil.nerat(J!" de curent continun sau alternativ.ii unuia dintre condcsatoarc şi micşorarea capacităţii celuilalt. a vitezei gazelor (anemomefre) ş .li nles pentru transmiterea indicaţiilor date dc tliHrse aparate dt:'. Pentru ca relatia de prop ortionalita te Între 11 şi E să fie eil mai rore ~·tă. solidară cu armăturile mobile.-\ GENERALA Figura 26-15 arată un traductor capacith. deoare r. la care rezistenţa creşte cu temperatura. metale (platină. nichel. este necesar ca fluxul magnetic j[tduclor <1> să riimină con sl. Se ştie că torţa eledromotoare E a gene. astfel incit mărimea de intrare este o viteză de rota11('.riaţic a unei d iferenţe cle capacită~i (ca mărime şi ca sens). Tahogcneratoarek. fier. capacitatea depinde de variaţia unghiului de rotaţie al axei de care sint solidare armăturile mobile. cele de platină se util izează mult la traductoare. terroistoarcle au o rezistenţă carc seade cu temperaturn. Aeesta este de fapt Ull mic.. Există.ratorului d<> curent co nlilluu este proporţională cu tnraţi a 11 şi ru fluxul nwgnetic indttctor tl> (vezi rap .). j.e au o mare sensibilitate. Cele trei perechi de condcsatoare fiind legate in paralel.! a. in principiu.

ă se.:NOŢIUh'1 DE AUTOMATICA 401 de obicei la tahogelleratoareIe de curcnL eontinuu. avînd \·alom·ea eficace proporţ"iOllală cu tnra~ia Il cu care este rotită maşina .rozi serveştc la măsurarea presiunii P. apart o difercnţă de potenţial rare poate fi măsurată 26 - Eleetrotehnlca g=cra. A~emenea tradllct~arc şc întrebuinţează mai ales la mă~urarea prc~iunilor care variază rapid. cu ten~iune ~î freesenţă cOIl~tante. Există şi h·adudoare la care bobina es le fixii. Traductor (gene- ra tor) de inductie. Tensiunea de ieşire din traduct. Diferenţa de potenţial Între clect. o forţă ek'dromot. el(.inu te la alt. ~area Seigneffe ş . iar miezul magnetic ~e deplasează.. La un a~cmellea tradudor..~ -..lă . mărimea de intrare este o deplasare. 2u-18) iar sudura S(~ menţjllc la o anumită temperaturil.rozilor {J şi r. deoareee variază fluxul magnetir.. La bornele celeilalte faze slatorice se obţine o temiune alternativă. S(~n~ibilitatea este dc circa 2.ordinul a 1O-~ V. -. lllîliţ:înd un magnet permanent 'pentru producerea cimpului magnetic indudor şi deci a fluxului $. poate utiliza furnwlin{J. dat fiilldeă mărimea lor de ie~ire este o forţă eleetromotoare de inducţie. si sc măsoară cu ajutorul unor tuburi elecll'oniee ~pe~i<Jlc . intre pliicile metalice a. O fază statoncă este alimentată de la reţea.rnă. Fig.or din cristale de cuarţ. in bobină (vezi cap. iar rrecvenţa eg<'llă el. Fenomenul poartă numele de efect pie:oeledl'ic. 26-16.11 CJkgL obţine b -1. tăiate În mod corespunzăt. V-l ... Dad\ bobina B se deplasează În cimpul prod us de magnet. menţ. in cilindrul moloarelor eu ardere inte. Principiul de funcţionare a traduc.1 .'ie gă~e~e mai multe lamc!e..ă temperatură . Cînd se aplică presiunea P. - Fig. Tahogeneratoarele sint tradudoare generatoare de Înductie.lea elrxlrodului mijlociu li şi ~arcini pozilive în \'cciniltatea dcct.2).lorului piezodecLric l'ezult~i din figura 26-17.I frecvenţa reţelei de alimentare. Dacil {louă eondudoarc de natură difcrit.. 26· 17. apar sarcini electrire negalive în verjnata. Tahogeneratorul de curent alternativ se realizează de obicei sub forma uilui generator asincron bifazat de o (.oare. Tradllcfoa re termoelectrice (tennoC/lplu/'i) .b şi b-c . Traducloure pie:oeledrice. atunci intre relelalte două capete B. -"-+--+. a . in bobină ia naştere o forţă elcctrolIlotoare de inducţie . Afară de cuarţ n '. Traductor piezoelectric.oll~tru('tie specială . iar mărimea de ieşire. Cristalele Ilnor materiale şi în sper'iaI <'Ic(~Iea de cuarţ au proprietatea de a produce Sarcini electrice atUllCÎ cînd dut supm:e la comprimări sau intinderi. de exemplu.or e~te foarle miră. sudeaz{t la capete in A (fig.ul I\1.10. -. Un alt tradudor inducliv generator este arălal in figura 26-16 ..

O alU't uU"lizare este alializan!a difcriteJor ohieete(fig. a).b ş i (' onstii di u dcdan~:olJ'ea u llu i semnal ori de dLe ori \ln obied opac se interp lllH' in tre sursa de III mină l. Ac('stca pot r om-Ullii fradu doan· fo!o(']('rlrir(! parametric? De oiJirci. bJ fig.orit \Ulci cdllh:: fotoelrctrice este pn'a m ic Pt'lltr li a pllten . cun:nLul eledric dat.iiri . în funelie de diferenţa de temperatură dintre ('apeLel{~ A şi B . 26·19.a. TrarlucLoareie termoelectrice au diverse i nl rt! bllinţiiri .c.\ printr. I X-o). FlIncţ..('de. ClI .402 EL ECTROTEHNrCA GENERA t. Traductoare fotoelectrice: o _ p~))\r. eare sub acţ..Asemeucn tradutLoare geuerntoarc Iltilize<lză celule foLoelectrice (vez i. b unul oblec~ o.i eare Lrawo rscază obie ctul O.iunea radiaţiilor luminoase produ c Uil curent d l'dric. la măsurarea te mperaturilor d in cuptoare.rc o eOllstitui(o mă surarea fluxului lUHlillos!lI al uuei :.'i LoJ' dispozitive . 26-Hl. [a măsurarea cncrgj("j termice radiate in vacuum ş.ull milivoltmeLru mV.veJltă a hadudoarelor fotoc1etlrîce o consliluie de rtlarmă şi c. După cum s-a yijzut--Ia capitolul IX-o. Pentru amplificarea nm:ntului se folosesc cir. şi celula fotoded r ică CF. ('. ca p.lrc cndc d irect asupra eeluJci fo lodct:lrice CF' (fig.'lIrsc S. mai multe ori ! ulm riIe dedronie{' sau ionic(' . \1(: t'xl'!Il"l\!. 26-18. O primii illln'buinta.'iC bazează pc sehema din Iigura 2G-Hl.iollnrea :lCc. a flu x ulu i lum lno~ . :.)('(Îona un orga n dp exetll\-ie oaretare . TermocllplLt.ele de numarat obiecte .. 26. pentru măsurlirea Opacltăţil Utilizarea ('ca mai fre. fig.19) plasa lc inLn' c('lula.1 m~surSJ"'" direct:. Acest fenomen 5C datoreşte faptu lu i ca In circuit ia naştere o tensiun e cledromotoare numi tă tensiune f ermoelecfromoloare de ordinul zeeilor de mili v olţi. Trad~lctuar('k rot. Iilri:i a avea nevoie de o sursă cxLerioar:i. ObiecLul esLI' analizat În raport ('n fluxul lumi \lOs (fJ produs (le lampa J. dî~pozî l iv e1e n . foLoeledrice ('11 SlIr!iă exterioar{t de energic. exi!-ilii şi celull:'. foLo('ledridi CF şi lampa 1. Trw}Ilc!()(tJ'c fotoelectrice.oelcetri{'c an diyc'xse Întrchuinţ.

26 ~20 ). In mod simbolic. ca. marca majoritate li.re slafic. Daci. In realitate. este neapărat necesară o ~ursă auxiliară <"orespunzătoarc de energie .ri. adică: " unde constanta l{ poartă numele.c egaJ Cll cel static. D~lcă curba din figura 26-20 este o dreaptă care trece prin orig·ine. factorul de a mplifÎC"are rlin301ÎC" c!'t. In general .de nltfel. Caracteristica unui amplificator. 1'C poate spune di amplificatorul y Fig. elementelor din sistemele automate. 26·21. Ia care mărimea de ieşire este amplifieată într-o anum ită proporţie faţii de mărimea de intrare.ly şi varia~in core!'puuzlitoare mărim. Astfel. L--_ _ _ _ _ ~x Fig. Pent. i. F . Simbolul amplificatoruluL este un element care permite ~ă se comande (~:w să ~e controleze) o anumită putere (mă rime. Raportul dintre mărimea de ieşire y şi mărimea cor('~plln zătoare de intrare . Sc caută totdeauna ca din.NOŢIUNI DE AUTOMATIcA '" tl: Amplificatoare Gefleralilă/i . aceasta curbii să se utilizeze <'Ît mai mult porţiun ea dreaptă.TU a se obţine această amplificarc. Felul cum variază mărimt'a de it'şi re y in funcţie dt' mărimea de in t rare x poate fi arătat ~rarie printr-o curbă (fig.a de iEşire ~au comandată) cu ajutorul unei puteri mult mai mici (mărimea de intrare sau de comandă) . dacă la Ull moment " = t go:=. ampHficatoful. In fjgura 26-20 s-a presupus că varia ţiilc mărimii de ieşire urmaresc instantaneu variia ţile rorespunzătoart' ale mărimii de intrare. amplificatoJ'ul ~c rcprezint5 ra In rigura 26~2J.ii ue intrare DX. 26·20.. un dement oarecare dintr·o instalaţie automată nu dispune de suficientă energie pentru :l influenţa elementul următor.de {ador de amplificare (dillamiC').1' se numeşte {actor de ampli{ica. pentru care există o proporţiollaHtate riguroasă între variaţia mărimii rle ieşire. se iotcr~ ca leaz ă intre eele două elemente un amplificatol. are o allu!UiLii inerţie.

In practică.poate m{lri peste o allumită limită factorul de .ul nnniitor din sistemul automat. . deoarece se măreşte şi eroare-a relativă. b) . " r-y Hf.ff. 26 -22.l (le Je~in' Lrctc nu numai la elrment. dar face ca şi eroarea rdatiyIi.la o valoare s!abilizată. alltnei "i mărimea tr este poziLivă. L " Fig. Factorul de proportionalitate p poart[\ numele de lador de rencJir:.'sle pozitiv. oumeşte pozitivă.II. -r -x " fi ~. Variatia in tim p n m'l r imil or: ll . care diFrr:1 ('U l1y de valoarea illiţială (fig.ia pozitivă măreşte fadorul dt· ::unplifirarc.- . 26-22. şi cnre se adaugi'i mannll1 de intrare x ÎII amplifica Lor.!l <1 y y . iar . Îll aceeaşi pruporţ-i e.Il marime:l tic ieşire. 2{j-2:1. b) I Xr"PY . S{t crească de asemenea in ac€'ea~i propor pe. reaclia se numeşte negativă. . tn sis lemele a u LOlllale nu se. dar reduce totodată şi eroarea rela ti\' ă (ra portul dintre e roarea absolută şi valoarea facto rului cit· umplifieare). iar I't!ac~ia se Dacă o este. Ilegati\". Am pli fica tor A '" re~d i e. astfel incÎt di n arc ~ hl ic~ c m(ll'imea: Xr-=p ' . prop or~iona1r1 ('11 mărimea de ieşire li. care poate să atingă valori inadmisibilc. reacţ. TIcaeţia uegativă micşorf'<:\zâ Jactor ul de :. d upă elim se arată schematic În figura 26-23.404 ELECTROTEHNICA GENERALĂ de in trare x a variat brusc cu nx (fig.:nnplifieare prin rea{'~ie pm.mplificare. 2u-22.intraT<". dar şi la elementul de rra{'(ie R . eslc m:lrime~l dr intrare. i\IiirÎnH':. amplificatoarele folosesc de mul te ori rcnonH~nuJ de I't'acţic .ilivă . pină cind ajunge. l>-i~~I"'. Dadi ? . unde s-a presupus di x dat ieşire mărimea y va avea o Fig. a) mărimea de varia ţie inlir:ială după o curbă exp onenţială..

tu locul Lriodelor ampHfiealoarc sc utilizeaz:1 a ctualmente din ce. sc măreşte san se mi(" . nnealJilitat.. Y . Amplificatoare !1laqnefiet.'1 DE AUTOMATICA 40.('u IJw. de otel cu magnclizare Fig.c. cOI'espunzînd la Jluteri de ordinul zecilor de liilowaţi. 26·24. Dupa cum St' ştie.gnetiell .mpli{icafoare eleclnmice şi ioniec. in ee mai mult amplifica t oare cu tranzisloare din gt. nwgndiz:lrea suplimentar:'.alternativă (le valoare efica{'e Ua .a oţd ului va sC. a triodri ca amplifi(:alor a fosL cxplicată la fapi tolui IX-4. Înlen~italea ·eficace Ia Il eurenb1 111 i allet"l!ativ depi ll<k şi {le rCll('!an ta holli Jlci de c urent alternativ Ba (vezi cap. 26·25. Puterile amplificate de triode corespund in general la curenti care nu depiişesc ordillll1 zecilor de miliamperi. amplifica lor magnetic. IX-S). 1\"-7).:id ea.) o)"{~azii. IX-5) poate f unc ţi or:a ca amplif icator ionic. p e ("ÎnJ la tiraLroanc cureu~ii pot ajunge la valori de ordinul ze("Î lor de umperi. cînd jlermcabiUtatc:l mag\H"tiC:1 scad e () daLă l~t1 crc~tcrC:l iuducţil'i magnetice (adică :1 nwgn!'liz<'irii) in ot.? s('p ar:ltc prin ştratlllnemaguctic. u.III ţţ "Si/I l I 8. de a. Astfel.cl. p . I LIJ1u i --<>~oFig.rc~te şi scade o dati! cu perm::abililalea magndid iL U o ~elllilli din intniorul LuLillt'i (cap. curentu! alt. iar ["('acLanţa ac!'~Lej buLine C. turculuI altern:d:iv la V<"I t"fe'jLe . 2G-21 ). va ("J"('Şt.l'UH'lll~a. Dad se aplic:l hohilwi Be () I(' ))siullc COlltiUII. VII-o).fl i n dou:1 jurn:îUi\i. ("c{'a ce faee ("a in dreuitul r{'~pect iY Eii treacă un curen t alternativ de val oare eficacc la.4. Trioda l'OnSliLuie Un amplific~dor . Se eOllsiderfl un miez de oId magnetic · două ("li bobiue B e şi Ba (fig. măr i nd ~llll mk~orind curc'ntlll eontillu 1(.: nnoniu ~au şiliciu (vezi cap. prin l'a "a ln'ce UJI -curenL conlinull l e produdnd in ole! o mll!Jllefi:are suplimmtorri. P e măsurii ce se va miiri CUl"l:"utJlI ("011tinuti I~.1 Ce.ă.eruatiy Ia. Pc fenomenele descrise uwi Înainte se banazl! fuucl. )"f' UCt<1uţ a hobin!' i Ha va sciidea.\ .electron ic L ipic. z I I~ I II r-s:. Aeea~la va duce miezul de o~ d il' apropiere a salurll!ici lIIagnetice (vezi cap . Jl 1 ~Î . Schema pdncipi~!il 11 sllplimeJ1tară . La nil asemenea lll11plHicator se IItilizeazfi doua miCZl\rl magnc!ice din olel. tiratrouu! (cap .NOŢIU1-. ~\\iez '" 1. 2G-25). şi ÎI! COHSt'l"ÎIl(. Fuoctionan.lI. RaI şi nn~.. BObina Ha 5e aJimr. .ionarra amplififuto <lrclor IIwgnetic(' (fig .nlt-azii {'u O tensiune . B O!lîna de curcnt alLernativ este Îl11r [I i"~iL. În Illod analog.L).

T .. inductor . (·u temiunea la bornc U. Aeesfa C1'l(' circuitul de ~arci nă . Pri n \'ariaţin curentuluj l e (dat de (). care produce lensiunea de valoare efieaN U(It are () putere lllllit mai mare decit sur~a de curent conti nuu .qitudinalcL-L.. prin indu cţie circuitul cle mică pllterc de curf'nl c. Bobina tie curent contiu llU Bc ('stc înfăşurată in jllrul celor două ramuri apropiate ale miezurilor de oţ(.produce o fortă cleclrO ll1oloare ill C'ircuitll! p{'fiilor aşeza!.!. cele dOllfi jumflLăţi de bobiuă Dai şi B a2 sînt astfel in!ăşu­ rate încît să producă in illtcriorul bobinei de cur(>ut continuu fluxu ri magneticl' <t> egale ş i de sens cont. 26-27). core spunzător unei puteri mari.Li:CTROTEHNlCA GE. 26-26. produce un flux magnetic puternic pc di rec ţia tt xf'i lransversalc 1'. Polii maşinii au tă l p ile mai late decit la un genera tor obiş nuit dl' curenl c. Amplificatoare rolatÎue. dupădirecţiaaxei lon.La longitudinullf L-L a maşinii . +lc o surşă de putere mică)!ic race ~ă Y31'Î{'Z{' curentul Ia (dat de o sursă de putere mare). numită ş i maşină CII cimp Ir(lll. Caraderistica ampHficatorului magne tic djn figura precedenlli . Amplidina este acţionaLă dl! un motor oarecare şi în linii mari se aseamănă llnui ge nerator de curent <"on linuu cu excitaţie ~epaTa Lă.ice ~i diverse scheme d(' montaj. După cum ~c ara tă pe figur{t.(datorită curentului l e) dup!1 a. numit flux frunSlltTsa l. cerul:1 OI" n~cep to rul R. Prin rotirt'a induwJui.numită {{/lX longiflldinol .40' F..ontinl1u. nuxul transversal dă llaştr!"C la o forţă f'IecLromotoar(' puh'rn idi in l"ircujtul pcriilor aşezate. care trece prin impedanţa de sarci nli 7..uersul. forta ('lcC'tromotoare respcC'tivă dă na ş Lt:: ft' unui curr-nt (II' intf'nsilate mare care la rindul ~ăII. fn jurul polilor se găseşte inIăşurarea C 0(' excilaţie. 1" fig. Cînd indus ul maşin ii e5te rotit de d tre motonll de antre ll:l re. Aceste perii fiind J f'gnlt~ În St·urtcjrc uit. pentm ambele ~ensuri ale curentului continuu . fluxul magnetiC'.on tinuu. (::11"(" permit anumite forml:! ale curbei. Exi~t[< diferite tipuri con~Lructi\'e de amplificatoare magud.l! după axa fransversalil T-T.rar. pentru a nil pertul'b:l.NERALA fiecare jumătate pl! cite un miez magoetic.inuu ('li lf"n~illnea U e care prodllce rurenll\! le. Variaţia c1lrentului conulIldal la. . in funcţie de curen tul de com andă l e ('~tc arătată in figura 26-26. parcurs de un (: urenL J. alimentată de la o sursă de curent cont.. arătiuel dependenţa curentului alternativ Ia (măr imea de i eş ire) de curentul eontinult l e (mărimea de intrare) . Sursa de curent alternativ. Un a~emenea amplificator este amplidim[ (fig .

indiferent de variH(iu nltt>l' miirimi . longitud inal.slrczl' O valoan: cit m~i constnulă. in sistemele ~lltomntt· esk llneori nel:esar ta o mărime să p ti. Slabilitatoaro: (if~l!c/'(di l(1!i.r] şi Zz. se poate comanda turellluli (liulr-IIII circllit de putere mult mai mare. ia r f<lclol'u l U\' alllpli fjc~lre a pukl'iln1' c~le 1. in figura 26-2S. tn pra rtiră. :11· plllC:1 !O-o pcrturbczc . poartă diferite c.tnlă O t ensiune la baruelt:' uilui element.ele . de sens con trar flux ului magndie inilial longitudina l prod us de ruren tul de c or. Un exemplu il eonstituic lH'cl'silatrn de a menţine consl. .J de principi u CI unui slabilizatnr l'S!f' nnHntti.e . Pentru compensarea fluxului propriu se. de exemplu. C:lrar ll'ristie. car". nmplifieatoare roia tin: . Se CQl\s truiese şi alte tipuri de.'nu miri. mlll. folo sesr bo binele de compcnsnre S. in sede ('u dr('uitul de fa rdni'i. re!lull':ml. indiferent de \"uri! iih' (k lelJ~iullC a le reţelei d" alimentare. ţ)N'liv r Fie!.mf'3 (It' ieşire Y p:l sLrc ază valoarea constant~ Y".\mplilii n<l.= 10000 şi ('il inr uwi mult. Alilp lil. Pe ntru o \"ariaţie a mărimii de intrnre x cu prin să intre limit. en . enre ' d. Cureotul 1 de sarcină dă şi el ua..i c propriu.-\T(CA -!07 In eOllduzic {'"u ajutorul unei su rse de pu tere mita şi al curent ul ui TC~ ­ Ic.11' ordinul /\. 26·27. a.NOŢIUNI DE AUTO:>l. ml/{Jnicoml/l ş .lillele !>c pot construi pt' n1ru pu teri ea re <lting: t'irea 100 kW. d. anclft le. rolofroll/I.ştere unui flux maguet.

admisibile Yo~ f::. adieli : _ 5'/a poartă ~x ~y . 26·28. are tendinţa:~ă scadă. i\Iărirea rezistenţei f"I"Ccaz:i o cădere (If" tc'n siunr mai mare În areastă rczist{"nţă. y .:oloanei de cărhune. tensiunea Ue la bornele sarcinii S sti fie_ menţinuEi eomlaHtă .. tensiunea U~ la hornr\e ~arcinii S se menţine cOllstanLri.. Ia O anumită variaţie Ax a mi'irimii de intrare variapa eorespllnzătoarc l1y a mărimii de ieşire este mai mieu. se numeşle . !----. Dadi tenşiullca V.. pc măsură ce presiunea creşte ~au sca(]e. cu atît şfabili::area este mai bună. are tendinţa să crească. Dacă la llll moment (lat.Yo suficient de apropiate de valoarea Yo. t(>miunca la homde clcclromaguelului E cre ~te: forţa de atrac ţie ti elecLrolllagnetnJui a~up ra :Jrmă­ turii jl mărindu-se. acestor sLabilizatoare este ca indiferent de variaţiile tensiunii de intrare Vi (fig. tensiunea de intrare Vi. 26-29. Pirghia P a ~tahiliz:Jt. sC:Jde.-.orului. iar raportul Slr= :lxlx tlYly factor de sl<'lbilizare relativ. scade presiunea asupra coloanei de c:"irJ)UIl C.---. ceea ce are din nou ca efect melJţinerea const:lnl~ a len". Raportul dintre Ax şi Ay . Rolul.xz fig.. iar rrziste n (a coloanei c.x.bilizare absulut.ELECTROTEHNlCA GENERALA cele mai multe ori este destul ca mărimea de ieşire să nu depăşească două limite.Cu cît .iunii u. cu loată tendin ţa de crt"~tl"n! a Lt!n~junii U. astfel încît. oscilind în jurul punctului O suh acţiunerl resortului n apasă asupra coloanei de eltrbune Cr a cărei rezistentă ~ca(k ~au crcşL(>. CII coloană de ulrbl/lle. Caracteristica unu! stabil i:>:atoL s x Fig..rcşte . Stabilizator de tensi· une cu cărbune .-1'r--: -"}/o c '--. numele de facto r de ~t:. Slabili:aloare electromecanice de tensillne. 2G-29). căderea de temiunc în rezi~tt'n\a /.

! 5 20 . Haporlul dintr~ v!lria \ia (Jt a knsi ullii (. rezistenţa . De asemcl1ca. O'H'U insii rezistenţa H nu {'sle ('lJllstanlii. scade cind tensi unea cre~tc).cilrdiri in gaze li\! re zi st<'llţă neliniară..">c nume şte liniară. scadiL In u{'('st rf'1 produsul Ri ~ Ce rămîne npnJ:\. T1Ihu1 dabilizalol" poarlă numdc de siabilivoll.NOŢIUNI Oi> A UTOMATICA '09 Slabili ::aloare de teusiune cu rezislelltă neliniartl.l' au o yaloare in raport cu tensiunea U aplicată la bornele lor.t indl' ~.j.:ţ tiudc ~ij Sl·adă. Î:II· rezi:stcnta R a tubulu i S'. l-urelllul 1 prin tub tilldc :să creaSC. Unele {uburi ('u de. care arată că lensiunea U aplicată unci rezisten!e R este dirc'ct pr oporţiona lă cu curentul 1 care trece prin rezistenţă. Stabilizator cu siabi!h·oll. 26·30.:lt ÎY constant. Fig. ('i ynriază iu raport cu tensiunea U (de exemplu .iIll. a lens Îlmii de intra re... In acest caz. 26-31. Sch('ma de prillcipill u un ui ase me nea stallÎlizator este anlhtlă in fi gura 26-31.stabilizare. valoarea p rod usului Rl ritminÎnd din DOU aproximati. atunci relaţia de mai illainte V:I corespu nde ullei Cllrb(~ C. J):]r:l lell~Îull('a de intrare Ui are la un m onwnl dat t{'ndill~a să crease:!.u·c de obic(·i .l loare sca de o dală cu crc~tere a tens iu nii la borllplc sale . eurentlll r ~t'ade .-alorilc : sr S/ = ./1. d acă tensiunea l.. iar r('zislell\a!(' llUfll{'şte /lcfinî Ql'fl . ceea cl' ~tahiliz caZ'-1 in mod corespullzător temiunea Ce aplicat ă [. a că rei Y .l\. r('zi!ilcnţa n (']"(' SlC'. E le sînt folos ite În unde !icheme de ~ta biIÎZ:ltoare. u O~~------------· l Fig. Caracteristici corespun· zătoare unei rezistente liniare (D) şi unei rezistente nelinisre (G). U~ R ' I.1 h ornele flJrc inii S. . Pentru asemenea rezistenţe este va labilă legea lui Ohm . adic ă fado rul <il. Relaţia de mai Înainle poale fi repn'zenlată prin dreap t a D din figura 26-30.' ieşirt' şi variaţia L'. Majoritatea rezistenţelo r electri c.con~t:Hll.

Schema cuprinde rezislcnţelc liuiarc ro şi Ro.t pli ea tă (:j n.\ [lLttnci cind tensiullt>a lJi .iu ll e_ T('u!ÎU lwa Ce (fig_ 26-iH) b h ornl'll"" sarcÎuii S dil} snu-tci1"("uitlll tatmlic al triudei T trebu it. Ciud l(-miuuea u 'o u. ~ ___ I fig:. să rămînă coml3nl.)./ 1 creş lc. [t'nsi un('a (1" i t'~in' : Ce = {'~tc ("\ + t. 26-3-l. u . U._ S(. pe. eri . 26-33.!. 26-32. În funcţie de curentul J..a 1. U. prCrllll1 şi lermi stol'ul de rezistenţă ne lini ară R.i!'Lcn\ci R e din circuitl1l I'(llodic_ Da('ii lensiuDea C.'" GENERALA în figura 26-32 se arali'i s<:hcma de principiu a unui st:lbilizatoj' de tensilllJe CU termistor.ntru O anumi tă valoare a tensiunii Ci_ poten~ialul caLo<hlluÎ C e!Slc . lcnsiul\!:'a elia bornt'le r('zisteuţt·j Rf) crq.u ilu ill i <lllOd ic v:triazrl. Varialia tensiunilor din ligufa precedentă . a baf. Variaţia tensiunii U 1 la bornele J'rzfslenlci Ro şi n lemiu ll ij U2 la hornele rezistE-nţei R.('I-ie CII [ar!ă ek'rtron!o l oarc . C"ft'şte. P('utrn va lori ale curen lu lu i ('uprin~{' in tre 11 ~i l . Stabilizator elo:cironic de ienslune. prt! supIUle . Fi~_ u. se arată in figura 26-33 prin dreapta D ş i rc~pcctiy curha C.:_ T • c [ :0 A 1--+. O~ R I o __________ IT /. Fig. lc liniar (dreapta D ). treeerea dc .)2 la bornele Lerllli~to1'1 d tlj crt·~tc la iuccput şi apoi ~{'a de (curba r. de' intrare 1. In {'ircuitu l de grilii se g [lscşt('. iar tensi une. u. SI«bili:atoare eledrtmia de fem.ro motoal'c J:: c:sle cgaJ:i ~ i in opoz iţi~ cu te nsi unea la Lomele l'I'7.410 ELECTROTlOtiNIC.:z stabilizaUi du p ă nun arată figura 26-33. Stabiliz:Jior cu fermisto!'. Ro 1 u.~g<ll cu potcll~ial ul grilei C_ Aceasta illfealll ll <Î ("fi tensiunea daLă la bornele lJakl"ici de fo]'~a cJect.

de ei potell\. Caracteristica r . SI' p reSllpUlle c ă mărimea de intrare :t e~şte continuu. împreun ă cu tensiunea I ~ bornele sarc in ii S rămîn coustanl. f. RcJc('lc indeplincst În il1~tala\i ile de aulomatizare diw!1'\. tendin ta de 5codt're a potenţialului de catod faţă d(' potenţi a lu l grill"i (pozitiv arca gri lei) ('~t{' rOlllpensatii de accelerare a trecerii cledrOllilor de la c_ atod la aood. iar mărimea de ÎI~~ire !J "ariază d(' :m:mel\('a rontinuu (ramura 1-2) sau răm in e constantă.<. După ac('asta.adul C la anodul A tinde ~ă se accelereze. D:lcă temiUllC'a Ui ~cadc. scadă (ramura ~.1Jb (ramu ra 2-3). R: dee GCl1cralitâ{i .ra .ri~li<'a dt' pTlnCJpiU a funcţionălii f('. ~ti-:33.-l ş.n\e specJnl<". mai midi de-tit . de In y l<l Ya . mărimea de ieşire S. Dacă mărimea de iulr<lre înl:~pe ~:. numite lJ(rre!oare ş. miiri mea de i c~ire '-a rinză din nou contÎnuu (ramur3 7-$). rÎ!!.a. . npoL lllărinwa dt' intrare eontinuind să scada. indicarta dt. Fi~. " .a .~c (in salt) de la o valoare lJa la altiI valoare . + 26-36.e. Ia bornele !':arcinii.oare [eroma{)llelice şi CII (erorc::o!tnll (ă). 6 7 5 J • TA g. Potenţialul gri lei rămînîn d mai mic decit pote n ţi a l III caLodul ui (negativaren grilei).6). Cind mi'\riUlca de ill tra n~ a atins valoarea x . in mod asemănă tor.'"t DE A UTOMATICA electroni de la cat. la va loarea ini tjală . Caract<. \'alori limit.. astfel di. de (n~f<lrc ti atins va l()arE-a .l('ul ui rczultă d in r!guru 26-35. mă ri mea de ieşire Î~i pllstrt'<lzli o \'uriaţie continuă sau r[unÎne cons tan tă . 8 I Z x. mărimca dtl ieşire variază din nOll în salt (ramura 6-7).ctarf' . dccon<.NOTIOl'.lfe b/'lI. treee~a cJecLrOllilor de la ('atod la anod este frina t ă. cOlw. Releu electronic cu contacte.T .clal'e. Există stabilizatoare bazate pc anumite proprietăţi magnetice <lle oţelu l ui (stabiliz<ll. În acest caz.leului. potenţialul catodului. cind mi'irim(':.ialul catodului C Împre ună cu ten siunea la bornele sarcini S tinde să crească. ~tab ilizato'Jr(' tU termorezist. mă rimea de intrare {'r('~cind in ('ontiuuarp. g J. ceea ce reduce poe uţi alu l catodulu i şi tensiunea.fU!l("\itlJli tit! comandă ..

. atrag:-\ arm:i.\b ţiilc de automsLi7..s(Ti~e I~ ('u pit. Fig. Există şi posibilit. inchizind un contact l'an' ~tahileştt: cUH'nlul I ~ ( m ă rimea cl(' i" şire ).\rc . (mârim<.modic.).atea de a St' r('<!Jiza rd~c electronice ~i ionice {a rli. mărillll'a (l e inlrare l'~tc O mărim ~ mc{'. . Fig. 26·38. stabilind curentul I t. Ciud prl'~iUnea]li (marimea de inlra r(') atingc o anumit. cul"t~ntu [ anod it" l {l al lrioclt'i ~lm plificatoare TA pUlle in func\imlC relclI] el el'trom~l g­ ndi(' RF. capătă y:\l oa rea lIece~ar:i p{'"uhu ca I"t' lcu l RE !:ă. Relee eledlOl!hi'.eri~li('a aparatului . 26-36) este constituit < ob ice i le dintr-un releU ('lcctr omaglletic RE şi I! triod ă amp!iIitaioare L\.~i!lTle cu me rcur.::1 el e.anid'i (pr('siul1('.lUl'll Sa ."1 "lIl on re s . La ace~1e rel"l".>ire). (1} 1l{aele. 26··37.a cle it'. Rclu {uloeler:lroni e{'.412 )Iultc lipuri de re lee !"int dl'.ine numai prin s(" himLarea punclului de runc\ionan. ('are here ş i prÎ11 inJă~urarea hol) il1 ('i relcuJui TA '---.. \·ile1.. Releu fo toel ectronic. CÎ(u] fluxul lumiu os $ 1 (mărimea de inlr!l re) care atinge celula fotoele ctric-il el" (fi g. In tontÎlllHlfC se aratIi şi altt' tipuri care se pot Întilni in spccinlla in sL. d('plaşare. la eare stabllirea sau inlrcrup('l"("a unui curent ~ e obţ. In locu l triodei amplificatoare mcnţionate H! poatc II li!iza IIll a mpli fica tor CU lranzi st oare.I. Figll r a 2G-38 arată. Rel eu de prsiune.olul :.. 2G-37) cl('))ă~('ştc o auumită yalo:u'c. Fig. .. Un astfel de releu (fig. b. un rele!ldeprc. ~WlNv-t?)S . l' RE. 26·40. Releu de deplasare. Relee /1/t'caIlÎ rc. V Fig. 26·39.jl<. Cinti ten siunea de grila U i (miirimea de intrari') 1\ triodei atinge o allnmiUi va!oal"C'.:11-3.-. .' pc carad. Releu de tu rajie. curentul la din tirntitul ..

se.!. 26-41) ~e compune in prin· cipiu dintr-Un el('. Cind armât. Fig. i/l. HStfei incit se intrerupe cun: ntul prin bobin a dC'clromO"lgnctull1i. COIItija T coboară. re atrage annlitl1l'a A.lld pil. normală.TICA 413 merC11r111 se ridică în ramura din dreapla.dromtlgn('t F. aprinde lampa ~.1 c~le atr(l!'lu.Jl c . Oistribuitoare DÎslribuilol'll1 eleclromef(lflic PWi CfI pas (fig. iu\' in gind rezistcnţa reoshlllllui HnLagoni~1 1".~. r. . resortul r readute tija T in poziţia iniţială.at stabilirea lInui curenl It (m:lrimea de ieş i re) in (' Îrcuitul re~pecti \'..ă d(' sursa S. ridicind man şo nul . Figura 26-39 arală un releu Ile deplasare. 'olre ~erw!ştc la sOltarca pieselor. 20·41.lI ş i im'Jlîzind a~tfd conlactul C. iar c1ichctul ei rolcş te c u un dinte roata:R in ~cns orar. Dis1ribui!or pas cu pa.Jichclul tijci coboa ră ca un dinle al roţii. Armătura .'f3 arc o in. Cind t urn Ua axului _1 (lI1iiriuH'u de intrare) atinge o ajlumi\fl yaloart:'. forţa tl'lltrirugfl illdepărtc<lz ă sferelc S. Cind piesa P arc o inăl~illle pn~!l man'. fn ac('ln')i limp. g. r-iglll'a 26--10 reprezintă un releu (le [lIra/ie.urn . C. ambele liimpi sint stinse .:ilţim<.hizind Uu drcuit.NOŢrUNI DE AUTOM/I. prin (It'plasarea tijC':Î T se inchide contactul Cl şi H! aprinde lampa LI alimenlat. nemaifiind alrasli . ('cea ce arc ca rczult. D ar ă piesa an' u inăl~imi! prea miră.. legată de un sistem de pirghiÎ care poate oscila in jurul punctului O.~.\liş{'area tijci pro\"oacii imă lJi des('h iderea conlactului e. in care se stabileşte curentul I~ (mărimca de ic~ir~).

Dis tribuitor electronic. ud~.a . Tot ca organe de exeeuOc in sistemele automate se Întrebuinţează c1ectromagllcti. pc măsura deplasării rnzei electronice. se \" or stabili succesiv curcn~i in circuitele legate la con\":l. vane eh. C2 . Anod ul tubulu i elcctrOllic care a produs raza clt'clrouică l'ste de ase menea legat. Distribuiloare electronice.ce de curent Cf)lItinuli şi c. csc de lIlulte ori motoare asin crone bifa zate. .a. variază ~i t-uratia H1otorului. {"arc du naşte re la cimpul magnetic in" Îrbtor neC'esar J"ota~i(>i motoTllllli.Ct€'le r. F i€'care contact este lega l p ri ntr-o rezistenţa R la. 1 biruzntc. 26·42. cup laje electromagnetice.m. sau c. 2G--l2). StaLol"u l unui a~('fncnca motor ('tlprinde o infăşurarc de fnză alimc nt<l.. Cclt· rlouă t('l1siuni sînt defazate int rI. dispozitive hidrau lice ş . (fig. roata R se: invirte şte dinte cu dinte.l.. \-ari ind v:d oare a Len siu nii de com a. sc s tabil eş te prin Jnis\('n\:< R J"('srC'div.fază .'ctrice. clep la s€'a z ă h.tă de I<l o retea cu trll~illl\(" eonslant fi şi o a doua în fă.uran~ rh. 9-16) sint supuse in disl ribuitor la un sistem de două t ensiuni ('\ectrice I I A o . . C3 etc. tn curent alterna ti v l:~ Înlilr. d. fn consecinţă. rcostate.ureat a lteruati\". iar pirghia P realize a ză pe ri nd (pas cu pas) l egăturile între circuitul Co şi circuitele CI' C2 . IX-7) . ast[el incit armătura A este din nou atrasă ş.ELECTROTEHNICA C ElIo"ERALA tactul C s-a reÎnchis. care este alim ~nLată de la tensiu ll Cll de fomamlr1. tn nwrnenlu l cind raz:t e l e ct ro nică a a tin s un contact C. C2.lectropoculllalicc. în fignra 26-42 se arată principiul constructiv al distribuitorului electronic cu fascic ul lilliar. Cele două perechi de plilci Po şi P l· ale tubului catodi c (\"(!zi fig. care dau naştere unui CÎmp elect ri c în"irtitoL Acest cimp in"irti tor raza e lectro ni c ă (const i t uită dintr-un fascicul liniar) astrel incit extremitatea ~a di n dreapta să a tingă succesi\' co nlactele CI.i un curent J..! e\~ cu 90\ constiluind tll! si~h' m apro~i1Uativ hifazal. R . Orgallr de c:xc:cuJie [ a organe de e:-. pămin t (pe figură s-a făc ut desenu l n Ulllai pl'ntru un singur contact). care ~eamănă cu tubul catodic (\'ezi cap.Ia păm înt prin conductorul -1.('cu! ie sc llti liz ează ff('('\"ent in aulomatică motonre elect. Fig. numite ş i ser/Jomo/oan. In felu l arătat .

('i ele("tromotoare induse in înf5şurarca J este : 'T SR Fig. Cele două statoare sînt legate dectrie între ele. roteşte ~i al tărei unglli de rota\.Lil înfăşurare t'~te maximă.ace ~l forţ. sistemul selsin de transmitere. Fiecare ~elsill cllprinde un rotor T1. adică: El =J:: max- Cînd axnl rotOl"ullli face un unghi oarecare o: cu axa illfăşllrării statorief' ]: valoare efir.radudor indu (·c cîte o forţă eledromotuare alternativă în fiecare in[ăşurare sla t orieă. de exemplu. 1u acest scop se poate utiliza. Cind axul roturu\ui ~e găseştI'. care se poate În\'Îrti in interiorul unui stator S. adică să fie Iyprodusă la un alt ('lemcnt al sislemului . Sistemul sehin pentru transmiterea unghiurilor. Transmiterea automată SISTE~IE AUTOMATE a unghiurilor lu instalaţiile automate estl' 1I11eori nevoie ca yariaţia unghiulară a linCI piese oarecare _ de exemplu a ullui ax . a.. "\ceş L ~istem cuprinde două mici maşini identicl' . . [of SI' (fig. Ambele rotoare sînt alimentate prin intermediul unor dispozitive eOlcspun/. Cimpul magnetic alternativ din rotund scisiIlului l. de exemplu.să fie transmisă la o anumili:! disLan\ii. după cum ~e vedc pe figură .ie Lrebuie transmis selsillului rc{'eplor. după direcţ. Statorul fiecărui selsin {'~le realizat ca Ull mic sta tor trifuzal de ma~ină sincronă CII fazde legale in stea . se/sinul fradlU. 26·43.NOŢIUNI DE A UTOMATICA 415 3. 26-/13) ~i t elsilllli recento/" SR.ăloare. yaloarea eficace EI a forţei declromotoare induse in :1("('a:. de la aceea~i reţea rle curent al ternati\'. Rotorul ~e!~inului lraductor este lega t rigid de piesa care ~t:.i<l axei care ('orespuntle infăşururii 1 statoriee.

Pril1 aceasta se realizează transmiterea mişcărilor lIlJgllit:Iare illtre sdsinul tradl1ctor . a:.E. 2' şi 3' ale !iclsinului recepLo!'. Se vcde di suma celor trei = curenţi (care sin' in ra~ii) este: I1+lz+i:J= Ema:!: [cos CI.cu axa yertieală a sclsinului receptor. yalorile eficace E2 şi Ea ale forţelor electromotoare induse in aceste hobinajc sint: 0 Cele hei forţe e!edroltloLoare de valori eficace El' Ez şi Ea dau naştere III circuitele 1-1'. In eOllduzie: axa rotorului aparl'inînd selsiuului receptor. Ae('~t ("imp magncLic rezultant atrage rotorul sclsi nului receptor. a }"otorului din selsinul traducLor cor(:spunde ill acelaşi Ump o roLaiie. conform [igurii... alternati'l a ('{lrui axJ\ formează unghiul O'.C05 (:x+ 240"). Z . E E. ' Z Z unde Z C'~lt' impedunţa r('~pccliyti .l\"t~ '7. "O") 1 2= Z~ = ~cos ( 0: + 1. produc in fiecare înrăşurare cite un dmp magnelic alternatiy . 2. Curen!ii Il' 12 şi l:j. Rezu!t.""".1 Ia trei curenţi alternativi de valori eficace: 1 . .2' şi 3. acest cunductor eurc-lllni este llul.Jt fiind că prio.416 ELECTROTEHNICA GEl'<'LRII-LA lnfăşurările 2 şi 3 fiind decalate in spatiu cu unghiuri de 120° şi respectiv 240 faţă de infăşurarea 1. trecind prin infăşurările 1'.5i sebin111 receptor. formează cu ycrticala acelaşi lUlghi CI. 13 = E3 En"". = . Din acea~tă cuuzii nu este llceesar lin conductor eare !'Că lege punctul central al conexiunii in slca ce formeazfl ÎIlfăşurărilc slatoricc ale sclsinului traductor ('11 pllnchli ccntral corespUllzlltor selsinului receptor.:::: .LfcJ înciL axa rotorului sil coillcidă cu ax[t cimpului magnetic rezultant.inta acestor trei cimpuri magnetice este Illl dmp magnetic.ie cu uilghi oareC. ca şi axa roLoruhli aparţinî n d sclsillului LraduclOL La uriel' rotaţ. cu acelaşi unghi 1: a rolurului din selsinul re ceptor. d.+eus (a z +1~ooH cos ("" + 240°)] =0 .

Figura 26-44 :lr3t:) ('a ('}.eUlpIific"re un ~isll'm (le măsurare automată a tempcl'aturii unuÎ corp illc3nde~cent O. electrirri. d. rclJlltîndu-se cele necorespunzătoare t't('.ncdicamcnte şi cventunl rehubrca 101'_ ~n .1. fie. b constituie un exemplu de comalldă automată prin butoane ~i ('oHladoare.1X'fl al1lomaLil are avantujtd .. Sistem de măsurare automată. cu njutorul !Sistemului de lentile T. pentru a yerifica mersul normal a l proresului tC'hnologic.. . dupii ce sfnt conCC\ltr:1tc.de a se [<lct" precis.. fie pentru ca. si'! Se racă iniervrll\ii1c JlccC'san: . ating sudura S a uuui l('rmocuplu '/'. Con1rol automat Siştcmcll' de ('outro1 autOlllat p~rmit ~ă ~e "erificr productia fabrici lor.lrÎme.fil lă de cea munualil .'kctric('.~ra ra 1!rad .' timp mai scurl Salt mai lung.) sft poală fj mlisuratJI un iltteryal d.. . Radiaţiile termic'\" ale acestui corp.3 dreptul in unităţi de tcmpl'ratur:1 permite măsu­ rarea automată a tcmpcraturii corpului O.tor ~au inregistrator. Măsurare automata ill procesele tehnologice . leg:ll cl('rlric la milivoltmctrul mV. [1-------' lj------o Ţ Fig. se rcaliz(·zC' sortarea diferitelur produse. presiune. Figura 26--15 arată prillcipial un sistem automat })ClltTU controlul unor riole cu . de obicei. tă dC..-i omu l. . 0:.\Uirimea care trebuie mă­ s1Jrată Îl} lIlod ilulomat lr\"htt ir ~~ trC'Olcii ccl puţin priutr-ufl traductor. care !i-O lrnn~formc Într-o m. rapid ş i de fi llU oDo. 26-(\. yilc·zij dc. Asemenea comeuzi automale se Întilnesc la multe motoare t. Acest milivolt· melru cu . in funcţie rit! \'~d(lriJe mftsurMc. de multe ori ('sle n('('csar ca o anumită minime (temperlltura. Comandif automată Acţionarea electrică a moLoarclor din echipamentul mnşillii de honuit de la capitolul XX V-3.\liIS1lJ'B.NOTJUN'I DE AUTOMATICA b.\p<lratul M măsură poate fi indic:l.

iar telula foloeledrică acţionează prill intermediul amplificOltorului A.sloarnl"t Fiola nI'Ulft>SP\lllziltoarc de pe traJlsporto\".l11sp:lr~nţa nccesară. Schema (lin figura 2. motorul trchuÎ(' de('on..'le cH('rgl'licc. Protecţia rUllcţiol1are .ini llwri (seurtcircuite).n un dispozitiv (·lectromagnclÎc. dar dc lungi'i durată. la I"cţ ("a.')i 2R'J'. pentru a deconecLa Î:l mod alltomat partea din inslala!ic care ('ste avarialii.J<i!. Da cii din CU\lza unei suprasardni {'Ilrcutlll absorbil (leptlşt'şte v:do:tn' :1 maximil aclmisihilii. Protecţi e automaU auLomalii joacă lin rol deosebit de imporhl .ionează corec t numai la sup rasarcini mici. i. rii. Protecţia automată este de asemenea uliliJ. Dacă mcdi· J Fig.{t a motoardor prin intermediul rele~Jor termice] RT. !ltntru a Jlll se. Deoa rece acesle I"cIe~ fUJlcţ. Sistem de control UlJ!omal. fluxul luminos respectiv atinge celula fotoelectridi.'\ { nratii dacă nola rSlc buuii sali rea.atft $ Î In sistem<. Razele luminoase sint ('oncentrat~ de lentila Le şi lravcrscu7.ELECTROTEHNICA GENERALA o sursă de curent altcrnaLiv alimentc:I7.i:i fiolele F deplasate de transportorul T. cuprinde şi protcdi:l al1l. eF. 26·45. un aplH'al ilHlicator .1 L moi ales In bUlla a motoarelor eledrite. fluxul lumino» fs le micşorat. este ncccsar a se utiliza ş i relce clccLromagncticc S::Hl s i gl1ranţe fuzibile care d eclanşează brusc la sllprasarc. privind ac\iouarea elcctric:i a Ulwi ma ş ini de honui t.omal. C'. produce avarii.odaL 'in mod iHllolJlat de. camentul lichid din fiolii nu arc 1r:. După trawrsarea unei fiole.ă prin intermediul staLil izatomlui de tensiune S lampa L.

. La orice valoare a debitului . corespund\' ullt!i reglări astatice. la sfîrşitul procesului de reglaj..intrare a «pei Îu rezervor ş i restabileşle eehi libl'ul. Înr. 26-46.ît 1 7 timpul de aclionare a declanşării să scadl"i pc masura depărtării de geuerator. Dc exemplu. Sistem de proIectie auto · ma t ă seledivă.uatii (l in rezervor.fig. Un cX('mplu de rcglarc stat. dat se produse o suprasarcină inadmisibil dc mare la consumatorul C2 • Curentul de supra sarcină.:cc« ~' c milre~le debiLul ci<. plutitorul P coboai'il. abaterea j. La reglarea a~laticii.C? sint alimentaţi de la genel'atorul G prin intermediul unei reţele care cuprinde Întreruptoarele automate!I" ' [U' prevăzute cu relef:" care provoacă deelanşareea automată ÎI1 caz de sarcină. fn con~ccil1ţă . Dacă debitul de apă ('\. Ili\'l'lul scade.devine egal eu nivelul prescris. echilibrul rcstabilindu-se pentru un nivel putin mai ridica! fat-ii d r cel prescris. . după cum se arată m a i departe (fig. 1'('3 prf'r1să a mărimii de reglat şi valoare. Dacă clehilHl --le apa evacuat se mic)orează. a~tfcl ea la ficrarf' poziţir :live1ul apf'i la echilibru s:\ atillgă valoal'ra prescrisi1. scoţînd din funcţiune consumatorul C~. proLecţia selecLivă cere ca reglajul relt'dor să fie astfel Jăcut.licr'i sau asta'icil.a efectivă este IIUIă. În figura 26-2.glarea astatică. in!'iă la un llivel al apei putin mai robllril decit nivelul prcseri::-. van a carc reglead debitul de apă la iulwrea in rezervor trebuie să poatii ocupa poziţii diferile.le o v:iloarc nnică. Se presupune că la un moment. 26-2.jlr(' valoa. iai' . Încit ÎntreG ruptorul ' 2 (ee! mai apropiat de Ct) să declanş(·ze primul. organul care cxeelltă reglarea trebuie ca Îll momentul eeloilibrului sa poată ocupa poziţi i diferite pnLru valoarea preserisă a mărimii de l'eglat care e<. vana V se ridică .icti c~te arătat i n figura 25-!7.le apă ('v3t. la re.' ana V coho~ll':l . plutitorul S(~ ridică. Sistemul de reglam automată din figur:J. nivelul apei la srirşitul proce~ulili de rcglaj adică la echi libru . dar permiţind pentru rc:-otnl feţelei o funcţionare normală. '9' e. trece prin Îiltreruptoarele automate lw 18 12.NOŢruNI VE AUTOMATICA 419 în aeest caz. Releele ÎntrcruptoaH' lor trebuie al'tfel n'glatc.U f . 26-46).al' uaL Q ereştc. Consumatorii CI" . D e as{'mcuea. h( C. care pleacă de la gcnerator. Reglare automată Reglarea automată poate fi da. protecţia trebuie şă fie selediuă. .

tic t~xrmplu. Rt'glarca pOltl!> fi continuii ~au diSIUl/lif/IUI. reglarea p oat(' fi dirceUi sau indiIecl<1.rinll~3 de iutrnrc Y:lriazft conlÎnuu. ~i~ll:mc1e de n'glan~ pot ri cu yn[oare prt'ci~ii fo n-. l'a. pl'P:-.t <le la rc\('a). procesţJl Fig. .l zan elco Din alt punct (le \'cc!c)'c.Jazcnzu pe existenl. P(' a('claşj ax eu mnşiua. este luală de la Uil traduclol'.f'uzJ <.crisă. după reglajului . De ascmfllcn.lal1lă pcnlru mărimea de reglat. Orgatlul care execută I'cglarc<I statică Lrebuie ~tl o('upe po.lc u variaţie jn snlt n Illă· rimii dl' il'~irf'. indC'pend€-lIl de ~arcilla mnşinii.:i. dnd encrgia ne('('~aril orgn· nului car~ execută reglnjul. Reglarea aslaliCli arc avantajul anulării ('om plete a abal.:i.c.~lIl (le 1't~t!lnj este ma i I":lpill. "nlo ri puţi l ] clirerite raţă de va loarea pn~. clar prvcesul de reglaj pină la echilibru est e Illa i lung.ut{)matizi!ri :-(' uUlizeaz:'i de olJie('i l"C'glarea in dircct. Obicdul re.It: obicei la rf'glarea mă· r imil or nI \'ariatii t('nte. tempcr.mlom"Ui astat i că pentru . care permite o pr. fu s istemele de reglarf' conl a fi~car<. 26-4Î.:iţii djf('ritc penlru diferitele \'rllQrj atinse de mărimea (le reglat la eeh ilîhru.prii. TII ~. staiÎC<I.r1să /Juril/bilti dupti lIll wlllmil program. (.a tind mici abat. irc. rCY ll l/1/our~ 1'1I p/'oyralll . In fignra 2Q-18 se arată tlţl sistem d(' feglnrc . re/fii. sau <:\.lt constantil...ărei turaliC' 1/ (m:1l'i mea de reglal) tr(>buic menlinută in mod au· tom. De m ulte ori. \'ariad cont inuu (lin) atunci tind m[.eri. RI~glar(>a slati eă se l. mărimea de ie!.iunea unl1i r . Sistem de reglare auloll1atr.CA GENERALĂ tn consecil'ţă.!. arlirfl \"ana F. PrillHllui taz ii ('on' ~pllud('. Î'l schimb proc(. ia r ultimele.c.glnjului OIl {!slc () mai-iUIIunea l tă a r. nenţillerca cOll~ta!ltă a unei turatii. Si~~cmrlf' (li~("OlltilHle ~e utili7. arlieb In o varia tir l:Olltinuă fi m:irÎmii de intraT"(' cOfrspun:. m ărimea rle regla t poate a\'ca. Figura 2(j·2 ('ol'Cspunde cazului al doilea. de l"xClllplu.1 va loare a pres(. neglajul static se bazeazii deci pc admiterea unei a numite aua/Ni.('1 pu~in mlul dinll'l' <.420 ELECTRO~. pJim(>le sisteme se Ilumc~{' ~ i regllialof/re proprin.('izil' mai llwre. lÎullă.ltu)'H unui cuptor. adică p lutito r ul p.> elcm('ut. tit! un elcm(>llL il1fcrmC'dîar (motoru l ckC'lrîc aJ ilUeut:. tind C'1H~rgia nel't'~an1 ":lnei €-~lC <la('-. In sistemele de reglarc di~('o n· tinuă. la reglarea sta ti că.>Iemente arc o fu n cţionare it. figura 20·47.

i" la un momcnt dat maşina . alimentată tot de bateria BI. I 'lz> A. Fig. • IJ ~..ă Într-o anumi tă poziţie.7. d a unei tu wjii. care al imentează un mic motor de curent continuu m. Potenţialul aplicat rezistenţei R 2 depinde de poziţja cursorului el! eare poate aluneca de-a lungul rezis tenţe i R. carc corespunde turaţiei n3 pn'scrisiS a fi men(. Polaritatea pote. l\Iijlocul rezistenţei R {'stc legat la pămînt.un tiratron (w'zi cap .. -unea lt ă se g5seşte motorul electric de curent continuu separat ă El şi tahogeneratorul T excitat prin in fâ şllrarea B l.ltialelor aplicate rezistenţ. ~e aplică deci nn poten ţ i a l proportional cu turaţia Il (la rezi stenţa HI ) pe care o a re c[ed.unelte.unea ltă şi un paten!ia l proporţ i onal cu lurat ia III) (la rezist e nţa R 2). Acest p otcllţial propor ţional cu a . O(C r R.lrc aU\Qmată as t a ii că pentru menţino:rea constanlă Ln hornele org'2'lului de comparaţie şi c omandă consti tuit din rezi~t("n \elc HI şi H.~ egale .<C apIidt la grila amplificatorului iO c A I' conlli "tituit dintr. 26·-1.elor R I şi R 2 este astfel in cit po ten ţialul la ieş i rea din o rganul de compa ra ţie şi control să fie prop orţiollal ('u : adiei! cu abaLt'J"ca a a turaijei /1 efedi. f]F ~ ~ R. aşa. Sis tem de re gl. Cursorul el se.8.inută constantă. 'Iot orul poate realiza prin intermediul reductorului r~ . Potenţialul aplieat de tallOgellerator rezistenţei RI BI~~(I .-c faţă de turaţia 'le prescrisă. care reprezi'ltă nee valoarea dată ~au prcs cri~'ft a mărimii <le reglat. IX-5). cu excitaţia E 2 de la bateria este proporţional cu luraţia n a maşini i .NOŢIUNI DE AtJ'"TOMATICA 421 OE.

la bornele a-b apare o tensiune de UD anumit sens. Se presupune că În stare de repaus a maşinii . la prelucrarea metalelor prin maşini de copiat eledrice. să aplice motorului Ot. dat riind că cdc două jumătăţi ale acestei infăşurări sînt parcurse tit' rurenţi egali şi de sensuri contrare . care pune din nOll in mişcare :ier\"omolorul m şi cursorul C~. la hogcncratorul T. Pentru pornirea maşinii-llllelte.. care face ca amplidina A2. Tensiunea la bornele a-b ale Îniăşurării de comandă E3 este nulă.un anumit sens.-It' (' xemplu deplasări mecanice. Cursorul C2 este de asemenea legal la pămînt . ceea ce face să apară o abatere a.crgic mult mai importantă.~[t fie reproduse ]lllnindu-se însă in joc o er.ii in cele (louă jumiHăji ale Înfă~urării E3 nemaifiind egali.! . se anulează şi potenţialLll aplicat amplificatoruilli A. turaţia Illotoruhli OE creşte.l> astfel efi :.2 ' Dacă la un moment dat sarcina m.rs.unealtă . lJentru a se anula din llOU abaterea elc. care alimentează motorul OE (organul de C'Xecuţic).acţiollînd maşina. se aşază ellTsorul el " Într-o poziţ.ervolllolnrui m se opreşte o dată cu cursorul (. Urmărirea automată Sistemele de urmărire automată pol fi ron~icleraLc o \' ari~mL ă sistemelor de regl are automată. Totodată.':iC apropie de [1 0 . după cum se vede pc figură. astfelincît la Ull moment dat abaterea Il o. Lllr:dia ~a scade. Pe măsură ce turaţia motorului OE . micşorÎun 1'co-siunea la bornele motorului OE şi deci lnra\ia sa.ie eare corespuude turaţici 11(1 prescrise. astfel ca tensiunea aplicată motorului Oli ~ă creasci'i pentru a readuce turaţia la valoarea prescrisă I!~ _ Dacă sarcina scade.şurării iar senlOmoforul /Il. care funcţionează ca traductor. . incepe sîi rotească cursorul C2 Într.ulleite cursorul C2 se gă­ seşte in poziţia mijlocie a reostatului Rh.aşinii-unelte cn~şLe.422 rotaţia ELECTROTEHNICA GENERALA cursorului C2 de-a lungul rcoslatului Rh care esle legat la bornele Înfă E3. Urrnă rin·a H \ ILomată se aplică. asupra amplificatorului tiratronîe Al se apIidl un potenţial proporţional cu: . o tensiune astfel Încît acesta începe să se rotească .1 acest caz. Urm{trirea automată permite C:I o serie de fCnOIll('ne . care neecsiUi un l"onWm neÎnsemnal de -energic . la rindul ei. 1. Mijlocul Înriişurării de comandă E~ e!'ote legat la polul pozitiv al baterii B z• care arc celălalt pol legat la pămint. Aceasta cOllstitue iufăşurarca de comandă (f-au de excitaţie) a amplidinci Az (acţionată de Ull motor nedesenat). găsindu-se suh tensiune. aplică asupra r('zÎslcn l'ci U~ lin potenţial <lin ce În ce mai mare şi proporţional C1l turaţia deeti\"ă n a motorului OE. fare ca servomotorul ni şi cursorul ("2 s:1 func~joneze in sens im·e.l l = a se llilldcază. iar :lbaterea (1 de sellS conlrar faţă de prima dală . Curenţ.în sensul necesar. g. de exemplll.

Freza coboară pentru a prelucra piesa P.hide cOllt<lciul 1. astfel încît să capete forma uriit<llă punctat. de dire molorul I'kclrie i . Dacă palpatorul urmăreşte o suprafaţă orizontală :J ş:lblonnllli. copi at esLe deplasat în mod pf'.J prin miJ'carca I (în j01» asupra sliportuilii S. f'omprimîlld rc~ortul 2.5.u şablonul S. prevăzut elI o tijă p. :!llln(·i ~i suportul frezei. di piesa P (fig.ă cu freza.. In ace~t timp palpatorul p urmăreşLe C011tUl"ul şablon ului S şi poale apăsa la un moment da t capătul pirghiei 1. să ajungă amplificat la organul de execiltie fi (motor ('lcdrir). $C ridic:. de obicei mecanicii. acca~ta face ca lin scmllal elcf'lrie să pornească de la capul ciI. cind ambele (·Qnlade ::îl' t deschise. care poartă freza 1-".-> 'ii organnl de execuţie D. se Înc. să tre<lca Pliu amplificat"orul .C{l este ('azul.' copiat.NOŢIUNI DE AUTOMATICA Se presupune. 26·-19. Cn urmare a unui alt ~('mnal ce tr('ce prir· amplificatorul . 1 II 8 9 r:::------T"--. Sistem de urmărire automată (de copiere). Maşina de copi::Jt eonpnl! ('(lpul de copi(lt R. Dacă profilul ~ahlol!ului S obligă palpalol"ul p să se ridice. numită palpa lor. de pildă. se incl1ide contactul' . . illişcarea {'. il1lprrur. şub in[fucll(a resortului 2. Capul (](. Af'('~I:t .<lrc readuce mereu capul (le copiat Într~ o poziţie concordantă cu suportul frezei are ca c!""ci repunerea pîrglliei J in poziţja sa mijlocie. da. se deplasează pe orizontală . dupii cart'. Dacfi profilul şahlOliului obl ig:! palpalorul sa eobo~\l·e . cu <ljulorul frezei F. Prin legătura 9. iar legă ­ tura !) ridici"l şi capul de copiat.fJllnnent spre piesa P în sen sul mişcării 1 J.)C{îOIlC3Z.. care arr forma pe care trebuie s~o capele piesa de prelucrat. prin intermediul unei comenzi corespunzătoare. F P S Fig. care trebuie să rămînă mereu iu cO!ltacL (să palpezc ) c. ~all poate coborî. împreună cu freza . 26~49) trebuie să fie frczată prin copiere. ~uportul frezei. este coborit şi capul de copiat.

ciud mărime a de reglaj ~e stabilizează după o scrie de oscilatii L _ _ __ 3) _ _ _ V\Wl C) • d. Su.abil. sistelhul este ('-Vident st. şlstemlll csLe Imtabll şi nu poate functiona." ELECTROTEHmCA G:E. In sistemul din figura 26-48.. la valoarea nouă de echilibru 2.erveni di"afara sistemului.tcJlnll este ŞI 1'1 . În aceste eaznn . 2(. b).o~lre (le echilil~r:l a."IE. . un interval de timp mai lung sau mai scurt. a) după o curM expone n ţi a Hi. sistcmul se numeşte instabil. 26-50. de exemplu.RALA 4. Cînd fen omenele t ranzi to rii nu duc la o sit\mţie de echilibru. 26.ei perturbări. o variaţie (le san:i1l1l a maşinii-unelte OR constituie un asemenea fador perturbator. dind naştere la o serie de fenomeu(" tranzitorii. STABILIREA SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATA ŞI CALITATEA REGLAHl! Funnionarea unui sistem de reglare auLo mat ă este supusi"i influenţei unor {actori perlurbafori ee pot int. amodiwle (dcscreseăto~n' ) la o nouă va!. 2G-SO. Dacă perturbarea arc ca efect [erJ oIlH'nc tra nzitorij oscilatorii (fig. Stabilitate<l sisiemelor de reglare automatA . Cu cit aceste fenomene duc ma i repede la o situaţie de echilibru. procesul tra~­ zi loriu se llumeşle oscila/ori li ullwtli:a/.. 26-50. sistemul are o stabililale mai hună. după -cum se ştie.'iC nu meşte aperiodic. factorul perturba tor se propagă prin toate elementele sistemului de un număr oarecare de ori. De oarece sistemul este format.·50. Dacă. dintr-u n circuit în chis. in urma m.-50.. miirimea de reglat variază în timp de la o valoare 1 (fig. d).'lcest caz stabil. Se p oalt· illtimpla insă ca o scilaţiile să răminfl lleam~rti ~a lc (fig. c~.' Fig. iar procesul tranzitoriu . -sau să creaStă inco nt in uu (fig.

Oi )U '" " OR ~Lr ~. La sÎstemele de regla re automată studiate . Da c:\ ('crcdarea stabilită tii duce la concluzia că sistemul este instabil~ se modifj('ă unele elemenle ale sistemului. o serie de mclode matematice de~lul de complicate.~e) --. sistemul se numeşte de felem ecanidl. a.ctuJ regIării şi dircritcle elemente aJc i J lstalaţici este relati\· mică.). 26·51. joacă un rol importa nt gradul de precizie a reglării. de asemenea. Ca şi sistemele ohişnuite automate."OŢillN. rapiditatea reglării ~ Ielul proceselor lraUlitorii prin care se eIectlH~ază reglarea ~. astfel incit !<istelliul să devină stabil. In această pri'\'in{ii. După C\~ s-a ajuns la \lll sistem automat stabil.('est scop H" pot aplica diferite metode carc ţin seama de caracteristicile elemen telor ce {'oflstituie sistemul aulomat respectiv de exemplu.Ulita/ea pro('«'sultli de rt'glnre indeplinit de sistem. ~idemclc de tclemecanică poL fi in circuiL inchis ~au in circuit cle~('his .a. eslI" necesar sa se cerceteze şi (.a.~ OR ~---.). Jlihailovş. .-a sistemelor de T OR Fig. transmiten: a şi re("t'ptia senlllalclor. 5. se introduc demente noi stabilizatoare el c. D'ICă Însă accasUI distan tă esLe atit de mare Încit ne('('sită intrOlll1("erea unor instalatii speciale pentru emisia. LI 3. DE AUTOMATICA Una din ('("le mai importante operaţii de ('aleul care trebuie Îndeplinită În legătură cu sistemele de reglarc automată constă În ycrilicarea stabiliUiţii lor. corespund În tclcmccauică sisteme de oce " 31 f -_:~. mctodeh> HIII criteriile Routh-Hmwil:. Pentru aprecierea caJiluţii unui sistem de reglare auLomată există. distanţa intre obi«.care sînt in circuit inchis -.:'\IECA~I C -\ fn siEtelllplc alltomate studiate mai illuinte . Genera1il ăli TEL!:::.. Structura generală telemecanică.

lefecon{ru! ş i lelemă"IIJ"att. pentru di-st. organ de comparaţie ş i comandă.cnlfltiv dl': frrf\" eJL(r1 .au("ă.traductor. DC . măsurare automată oce - b . DC . la sistemele de comandă. T . 1 . 26·52" Principiul Itl tmâsurări i <::u trauuctor de inductie ~I redresor ele<::lrofll<::. Sist ('mele de te le mflsuran. 20 km. şi in sisteme pI'ntru fli s l anţfl m:tn'."ariabilii" In figur:1 2G-52 ~c flr~Ii"1 scht'ma tir. DE . pina la sute dr.e :tpoi la rlist.rr 1it' transmit.organ de control. d a r care trebuie să f uncţioneze intr-un radru coorrlonat.organ de comandă.>j AP T IRE r: ==~===~D Fig. pentru transmiterea la d i starlţă a scmr. cootrol şi măs urart de exemplu uutomată carc sÎnL in circuit deschis - coresp und in tclcmecanică sis- teme ele felecomandi'f. principiu fl unui s Î ~leUl de telem:ts u rart' cu tr<ldudor d(' indur\ie lji rr"dre~ or ('l edl'onh' . În raport eu necesităţile de producere. ne rgetice. 26-51 . . care trausfor m ă măriJllt!fl dc' milslll'at Într-o mărim e e\cdriră . Sisteme le de tclernăsurarc l:l flis tflllFI mare ut ilizcOlz:l Lntusmiterrfl lIllor impulsuri <:lc (·t rÎt:e sa u a unui c Ufelll :dt. I K --1 - .kilometri. c).. Sisteme de telemăs ura re S iSlemele d~ t elt'mil s urart' se pot ('Iasifira in sistemi' pentru dhtanţă de 10 . In . . ele. Pe figură OR reprezinti! obiectul reglajului. De asemCHea. 1!1 figura 26-5] se arată structu ra generala a uuui sistem de telereglarc (fig.<ln1"c de mică. care cuprind centra le.426 ELECTROTElL"iICA GE~'"ERA LA felereglare automată.aleIOI".' la distal1 t-ă mică fo loscst' dt ohic('j traducloare. de le l eco ma n dă automată (rig. E . 26-51. a). trans/lort ş i distr ibutie de energie electrică.aparat de măsurare. şi staţjj eleclrice interconectate aşezate la mari rlista n ţc intre..1 I ~. b) ş i de tele( fi g. I \S' TI .iutensilate sau I('nsiun c rOl\tiuuii .receptor de semna le şi TI lin ie rie telecomun icatii.e m iţător de semnale.organ de execuţie. Tclcmeca nica îşi găseşte utilizarea iu prartică i n sper ial in ~istemelc c lectroe. R . 26-51..

TICA 427 10 . codificarea sau frecvenţa impulsurilor. Număml ~e exprim. adică nll anumit număr de impulsuri 1[: llllibtea de timp .tromotoare E de induc!. :\paratul AD arc !':cara groihltă in COl1.·.~a metodei frccven~ei impulsnrilor pentru măsurarea la rlistanVi a unei puteri dectrice (fiQ.5 . de e xemplu. penlr u 500 k\V ~[I core~pundă 5 impulsuri pe secundă etc. Forţa elec. numărul de rotat. la reI ca şi in cazul cînd unghiul [2 = 0. 1n ronseeillţă. la perifcria lui cu orilkijlc O.T ap:n3Lului de măsurare la di~t:lllţă AD. (·are arată r{l linia nu cste intreruptă. Se va excmplifi(':l mai jos tllilizar.. Eroarea maximă a sistemului este in mod normal de =--:2% . în metoda codificării. Traductorul de indue!ie TI se alim entează de la reţeaua de curent alternativ RA prin intermediul :sLabjlizaLorului de tensiune ST .ere de f 000 k\\' sii rorerpundă 10 impulsuri pe ~('rund. Se ştie că energia electriră se mă~oară cu contorul . Fluxul lumillOs ajunge la celula foloeleelrică cînd îu drumul său SE' găseşte un orificiu şi este întreru pi atunci rînd rnăsHJ: are . care ia naştere Îl) bobina [1. Axul de rotaţie a bobinei B esLe legat.l. Lampa L !ran~mile prin ac~~t e orifieii Ull anumit flux lumin os (:e!nki fotoelcctrkc CF. înfăşurată în jurul tamburului T. ol11uniraţ.\ prin eifrcJc eare-I compun.P. alunci E=O şi curentul J=O.ii al axei contorului fiind propo r ţional eli rnergia măsuraLă . 20 km . valoare:l mârimii de măsurat corespunde duratei fiecărui impuls (uneori duratei dintre impllLsmi). fiecărei valori a marimii de lll{tSurat îi eore~pulld(' un anumit număr proporţiou~l cu yaloarea rc~pccti"ă .'alonre a mărimii măsurate corespunde unui anumit llumiir de.ie l. impulsuri. rigid de aparatul primar rle mBsurare . (po. In metoda frecycnţei impuburilor. Pentru Q=90".îc. către redre~orul electronic RE ~i transmis apoi priu liaia dE' telec. forţa eleelromolo:ue E ::.. j)'" stîlpi.i curentul 1 au valori maxime .e de uprosimativ 0. aparatul de măsurare AD indică zero. i'lsl~llaţia este astfel realizată încît. de LdlCmiisurare prin impulsuri (pentru dislanţe mari) se bazeaziÎ pe numărul. Dacă n=o. numărul de rotaţii în llnit3Lea de tIJOP. ~au îl! cablu suhteran_ Curentul de li!Jie e:st.rage atentia aSllpra anlrici. anică.NOŢIUNI DE AUTOl'>lA. fiecărei valori a mărimii de miimrat îi corespunde o anumită frecvenţă a impulsurilor. dliar C'Înn aparatul primar de mă~U1'are indidi zero. 1 mA. (" 3 pentru o put. Curentul 1 este redresat de.uie tr<l(lsllli~ă aparatului de 1" (l i~ b'Il1P AD . pe linie să treacă un curent de inteHsitalt' J"t'du~:1 . Sistemele. Dară sisLemul se bazează pe durata impulSllrilor. Lini:! de telecomunicaţie poate fi aeriană.c:crinp. in si"temuf hazat pe nUII\{\I'ul impul~l1rilor.:tive şi negatiye). !'\(lidi cu puterea e1edriră­ respectivă. durata. Cînd linia de telecomuuicaţie se întrerupe elin eauza unri 3varii.z. Pelllrn a ~e evita cOJlfuziile posibile ~i a se at. Contorul 11'1t rnăsoariî puter('a care treJ. 26-53). In aeest caz se poate conveni . depinde de ungl1iul n pe care-l face planul bobinei cu plallul orizontal.. Axul contorului ruteşte rliscnJ D prevăzut. fiecare . iar fiecare cifră printr-o anumită combinaţie (codific<lre) de impulsuri de polarităţi diferi te.4. adică yiteza de rofa\ie a axului.. va fi proporţional cu energia in 'mita lea de timp.

indicaţ. 2G·54. releul atrage armătura l'a a În poziţia 1. deci cu puterea mfisurată de con- torul Wh.j).(!(' exemplu o dep!a~arc . Si::lt'lllek P('lltt·ll măsnrarc 10.cven tă penlru ielemiisurare. care trece prin rezist('n\a de limitrlr\' 1 ~j aparat.ma bloc <J unui sistem de fre. ::trm:Hura rclcului [("YfIle in poziţia 2. 2C-:j. Fret"vellţa eurentullli produs de generatorul GE depind(' (1(' Vtl- . Fig. iar condens:llorul C se descarcii plill rcz:hite'lţ:l R 2 .ul mediu prin apa ra L va crrşl{' . Cînd impulsul (Ijşpnre. :o.LlIlui "\"a lua poziţia eoresPllllzătoare curentului mediu. Acul ap:ml."uţa. Mârimea el . saL. va corcspUllde deci unor impulsuri avînd o frecvenţă proporţională cu turaţ-ia discului D. a dinJi m:trllYle (](o ieşin' .i'i. Impulsurik silit amplificate dr. 1/1 consecinlii.~i Învcr$. Curentul il' datorit celulei eF. Cu cit numănll de impulsuri in l. mfl~Ul"at JI esle introdus[t intr-un traductor T..urent. bateria B să Încarc{' eonden- .428 ELECTRO'fEHN I CA GENERALA trecerea fluxului esle Opritfl de porţiunea de disc dintre două oriIicii. SclH'. La fieeare impuls. Prin GE ~-a notat un ~('llcrator elcelronic de Cllrent aJ[ernati\·.\n ilatl'a d(~ timp este mai mare (freC\"E.erii rarc trebllie mnsurată la dishmţ.e varia cap aritatea cOlld('llsatorlllui C.orul C printr-un ('urent i 2 . curenlul prin aparatul .j put. elistan ţe mari ell ajlltorlll ullui ("urcnl. ohicei sisteme de {reww(ă (fig..ia aparatuhli corespunde frcc\· \·n~ci impulsurilor. 26-5:" Sistem de leJemăsurare bazllt pe frecvcJ11a impulsurilor. n M fig.) l"OndenHllorullli.t1 n variaZ. făcînd ca. adic. impubnri!or mai mare) cu atît c. ~lmplificatoruJ .poat.u l de mllsut'al AD. La fi('(·ar(' lllciîrcare .ti şi transmise la distanţă prin linia de telecomunicaţii Ll' releului R.ll{'rnati\" de free'''':nţă \"ariahiJă se numesc de..t de la o al~u\lliLil valoare la Zl'ro.

In ilceasli! siluaţie. ACCiiL frecvenţmetru se comportă ca un traJlIctor <lsind ca mărimc~le inLrare frecvenla de miisurat. sistemele.'2 ~i C' ~ ete.. ă diferite operatii (ca.analul comun C. În t"Qns{'{'inUl. [ace parte din gellerator*. Frecvenţa acestui curent pO:.i aihă O sueeesiulH~ în timp . mare.li C.schis" Il unui intrerupiiLor. întrerupătoarc). In afară ne r. de fapt. deviaţia acului aceslui aparat va fi propor\iOlw!ă cu măfllnea i\l. iar ca mărime de. curentul ajunge la frecvenjmelrul eleclrQ/lic Fl!.lpa'0tA(. ln ddinitiv. In felnl acesta se poate urmări dadi telecoman{la s-a îndeplinit efectiv . i" figura 2ri-55 ~e arată sehema de principiu a ullui sistem cu mai mlllk ranale.-! proporţională eu IllăriuH:a de măsurat." ~all .'i cont rol PC ~i postul în\. poziţia "in mers" sau "în repaus" :1 unui motor etc. Ia CiltC yaloarea fre!..'a pozi ţi.iţia supcrlo:lrfl. iar cu ajutorul ~istemelor de telesemnl.ll Ci t 1 pent ru comanda <lcdanşiirii înteeruptorulni 11 prin rcleul S'Ţ) 1 penl-ru senl il :lIizan'a poziţici "deelan<. \ c.llizarc se poL semnaliza la distanţă pozil.. de exemplu. Dup'. utilaje ete. intre postul de comanda !.lllxiliar CI (' ~lc men tiuut in p oz. La di\'C!rsele sisteme de telecomandă şi Lele~emnalizare. iar din locul întreruptorului se ~emnalizează la postul de di~p ecer poziţia Îlltrernptorului respectiv . d{'.\"en!e1 dep inde de mărimea capaciW\îi C.11 esic un exem plu de generll ior electnJOli~ de îr~Cvtllt r. ineîl (·cI de { ·olluHl'lii să 1111 poată fuuetiolla de cî t cU un cnrent.'i lor.. Astfel.iile În care ~e găsesc difelite ap :l l'~~te . trece lin C\lrcnl prin rC'ie.. ~:. a cărei valoare trebuie milsnratţl la distanţă. pentru comanda la distanţă a 1I1l0r între rupt-oare şi scmnalizar. a~tfel incît ~înl lratate împreunii. Le d e clau~at. Oscil.. se transmit prin canalele de felecoInllnirofii (cu sau fără fir) difcrile impulsuri. poz.).ltd\Ji de. de la lin po::<l de dispecer energetic Se poate comanda la disbn(. trcc('rea prill ampliflcat~rHl A ~i linia de teJecomUllica~ii LT. Sisteme de telecomanda şi tetesel!matizare FlIllcţ-Îonarea sikmelor de lelecomandă ş i tcle. Se presupune ca la nil moment dat inlrenlpLorul Il (neUI'selUlt) se găIit".!"ura 9. cQutactul său :. De multe ori.:lloruI cu lriorlh <'lin Uf.ă jnrhiderea unui intreruptor.islă rite două eanale C~:.reruptoarelor Pl. . . pe cind la ultimele . (ca. Există sisteme (·u !Ilai mlllte eanale ~i ~isleme cu UII singur eallal. care. pcntrl! fiecare întreruptor I I' 1'1 de . de tcleeomandii sînt eombinaLe CII rele de Lelt'st'lllnalizan!.i~ia de "Îllchi!. închideri şi deschideri dE'. semnalele trebuie l' . CII ajutorul sisteme!or de Lelecomandă ~c !HlL eomanda la distanţ.i C' l ' (.Curentul este măSllral de aparalul AD .leek sîn t astfel con~truile. La primele. se transmit ~imlllLan IUai multe semnale. ieşire un curent proportional cu frecvenţa.NOŢIUNI DE AUTOMATIcA 429 loarea C:.. de exemplu.effinalizare se hazează pe aceleaşi principii.a l " prin rezistenţa de /Jafoare lJlare RI' Rt. iar cel de semnalizare sii poală fUllCţion:l cu UII . de exemplu.

1 pentru coman da au cia nşări i creştc la o valoare suficient p f-=-t1 ' f ~ 1 + 8 c ------. ţinind seama că rezistenţele R au o va loare mare. ceea ce permite să treacă curentul ş i prin rez i stenţa r' 1 de va loare mi că . nemaifiind parcurs de curent.. iar lampa care semnalizează poziţia "declanşat" a intreruptorului Il se stinqc. Sistem de comandă multe canale. Dacă este necesar s5 se ('omande declanşarea intreruptorului 11 se aduce cheia KI in poziţi a superi oa ră.-.. aprinzind o l ampă (n edesena tă).ţionea zi'i. este scos din Iuncţ. tn acest moment. o valoare micâ. prin releul SA 1 (pen tru Semnalizarea poziţiei "anc1anşat" a intrcruptorului) şi prin rezistenţa R' I de valoare mare. semnalizare cu mai de mare pentru a pune in ru ncţiune acest releu.i unc. iar rezisl e nţelc r. care semna lizcazâ poziţia "declanşat " a intreruptorului II. Din cauza valorii mari a rezistc nţe i Rl' curentul este Illic şi funcţionează numai releul de semnalizare SDJ. R " '" j sll '! " _. Se stab ileşte in schimb curentul prin releul CD 1 (pentru comanda Mcla/lşării întreruptorului).__c _ _ l ~ C~. Cind este necesar să se co mande de la di stanţă an clanşarea intreruptorului Il' se aşază cheia /(\ în poziţia in ferioară ..ELElCTROTEHNICA G ENERALA curent mic. ÎnchizÎndu-se astfel d eri vaţia constituită din rezistenţa r1 de /Jaloare micd şi cheia /{l" Curentul prin releul CA. " " SOI I şi s1' Fig. ('arc co mandă anclanşarea. Curentul fiind mic. contactul auxiliar CI este adus printr-ull dispozitiv 111('canic in p oziţia sa inferioară .1 " R. In mod asemănător se procedează penlru comanda celorla lte in t reruptoare._~ ( . 26-55. R eleul SD 1. releul de comandă CDJ nu func. dar releul de semnalizare fun c ţionează ş i aprinde o lampă ( nedesenată) care semnali zeaz ă poziţia "anclanşat" a întreruptoru lui. . 'OI / K. ___c' 1-. -...

.J - '1':::. . astfel i ncit releul corespU llzator 2 «(. se .j P l (comenzi). Prin aceasta dud l'ursfJtu1 r.! <lin postu l P'l. care funcţionează În sincronism. PE' plolul 2. S .u dJide Îlltreruptorul 2 la po!-. \ Princi~ funcţionare ~istem comandă .z 1 c 1 Il 1 C . coman d ă C. La postul de comandă P l . 5 .Î D?.>dc din postul P2. t ur-sorul el? se găseşte de ase menea pe plotul co res punzător 2 D ată trC'bu ie să fir comanda L.. 0.vt . găseşte c ite un distribuitor Dt . 0.rote~ c cu aceeaşi viteză şi în acelaşj timp.X~ l·l1! i e) tran smit" co manda rcspccli\"3 org:lnului de execuţie { 'arc :l ('tiOllt'ază obiectul 2. 1 3 [m. t .. cursorul Ci St' ~iiS('Ştt' in contact cu ploh ll 2 diu postul Pz. vine in contucl cu platul 2.tul de eomand. In ac('st momenl insii. prin canalul C pl~acă un semil ai Irt clislribui torul D. . (. În momrntuJ l'Ind cu .5 Fig. ca şi la postul comandat P2.~ 5 cu un singur canal. astfel rii . tn mod asemănător !'c pol comand a şi celelalte ob i<. so III CI se găse ş te . J 1 1 {(fapt"~ ~ • J ~- . de exemplu. obiectul 2 al postului P2.\ NOTIUNI DE AUTOMATICA simplificat de a unui de cu un canal rezultă 'riin figura 26-56. Se.ţIe două curso:II't' CI şi C~ S{. Sistem de . 26-&6. tie cxc mplu.

cu actiune directă şi de inductie. posibilitatea de a obţine temperaturi inalte ş . tn intclÎ orul materi alului apar curenţi de inducţie. numai primele d ouă tipuri (cu acţ iune dire ct ă şi indirecta) sint denumite cu rczistenţă~ ultimul tip fiind numit. La cuptoarele de acţiune directă. curentul electric trecînd printr-uD conductor de o an umilă rezistenţă elec tri că produce căl dură pe baza legii Joule-Lenz. .ll. energia electrică este tr an sformată in energic de transformare Între aeeste douu leluri de energic ('ste: 1 k Wh =860 kcal. că ldura se produce in elemenre Încă lzitoare sPl'cialc (rezisto3rc) şi se trans~ mite materialului care trebuie în căl zit. Avantajele principale ale cuptoarelor electrice sînt: curăţenie. CUPTOARE ELECTRICE a. care produc căldura pe baza legi i doule-Lenz. La cu p toarele de iuducţie . 1n cuptoa rele cu arc. La cuptoarele Ctl ac ţi o nare indirecti!. De multe ori. reglare con tinuă şi precisă. Relaţia In cuptoarele electrice. Generalit. Clasificarea cuptoarelor eleclrice se poate face după modul în care se realizează transformarea energiei electrice in energie termică. Cuptoarele electrice cU rezistenţă se impart tn cuptoarf' w actiune il!directă. simpli· tate. Din acest punct de vedere. căldura este produsă de arcul e1ectric ce se o bţine intre c1edrozii cu care este prevăzut cuptorul. In cuptoarele cu rezistenţă. pri n radiaţie ş i co nverţie.CAPITOLUL XXVII PltOCEDEE ELECTROTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUCnARE PR]~ CLTRASUNETE 1. Dezavantajele principale sînt ilatori te costului ri(licat al energiei electrice ş i al i nstal aţiei . pe scurt. curentul electric lu at de la reţea trece direct prin materialul care trebuie indilzit.ji termică. există cuptoare cu re::islentă şi cuploare CII arc. materialul care trebuie Încălzi t este aşezat intr~un cîmp magneti c alternativ.a.

Cu 1 s-a noLat un elcmC'nt Înrălzitor (rezistor). iar la ultimele..a . Cuptoarele clcctricc cu arc se împart in cuptoare cu ncţiulle direcE! ~i cuptoare eu a~ţjulle imlirecUi. topirea În CI'el\:l:etc. indiredn se lltilizeuză pentrn t ratamente termice.~ PROCEl>EE ELECTROTEHKOLOGICE ŞI DE PRELUCRARE PHtN VLTRASIJXETE 433 de inducţie. Cuptor cu indfrect~ rezistentă şi actiune pen tru lem peraluri joase. Fig. 27-1. pină la circa 1 <Jooce. A!'iemenea cuptoare se ronstruiese de obicei pentru lt>mpcraturi de 200-300°C. Sl:igcţi le ind ică curen t. arcul se produce numai intre electrozi. trehuie fncii.~ care pot fi reglaţi ru dapd a specială 6.\iunr. Figura 27-1 reprezintă schema constructivă a unui asemenea cuptor pentru lcmperaturi joase. interior 3 se că l zite un material termoizolanL 4. care este parcurs de curent eleclrir. La primele. pinil la e. In:figllra 27-2 ~e arată reI mai intrebuinţat cuptor electric cu rezistenţă şi acţiune indîrectă pentru temperaturi Înalte.ii de aer din interiorul cuptorlt l ui. deşi in realitate şi la cuptorul dc inducţie că ldura se datorează trecerii \ curen tului de induclie printr-ul! conductor (materialul de incălzit) cu o anumită rczistcuţli electrică . încălzirea băilor cu săruri ş..ncralA . 27·2. b. Cuptoarele eu rezistenţă şi ur.Jzit.ircn 700°C şi cu lcmpcraturi înalte. căldura transmiţindu-se priu radiaţie şi couvecţie materialului ce trehuie Încălzit.ziste"tă cu aclitme indi~cti1 Acestea se impart in două ţ[rup c: cu tcmpcraturi joase. Cuptor cu rezistentA une indireclă şi actipentru temperalu6 inalte.Elootrotehnlca g. Piesele care trebuie Înpe rafturile 5. Un asemenea cuptor este găseşte se aşază 28 . arcul se produce intre clcctrozÎ ş i materialul ce. intre peretele exterior 2 şi peretele Fig. Cuptoare şI tU fr.

Cuptoare de inductie CII Arestea ~c cla. TO[Uii.0 IIz) :)i C1Ipf11lllf (rtc/len!â.'i .ehnic deOHn'('t' piCH'If' care se Îu("ălzcsc Il-au de ohicci o st'CţiU1H'" ul)iformâ şi o structurii omogcnă. Pentl'u tempera turi pi1lii la clrea 1 000°(.cJ se giise~tl'" o Înf. I fi1\ ) 1\ Fig. de 111 200 pîn:i la 100000 Hz. Cuptoare cu rezistenţ. ('urenlul elet:lric prodl1s dt'st'{"unc!rful untti lrall~­ formator lr<. Schema elcdrici"i a unui cuptor (le inductie 1110' llofazal cu frecventă normală. deoarece întreaga căldnnî pr()du~ă trece plin piesiJ. Pentru tewperaturi între 1 OOO°C şi 1 350°C rezistoarele se exectltă din siliM (ca rbură elI' siliciu). melofl. tăptu­ şeala 2 fiind realizată din şamotă . rezistoarcle 3 se execută din oţeluri aliate c u erom şi nichel.'i Îşi /~ îlltrebuillţeazii . (:'. tn exterior cuptorul este prev5zut eu izolarea termicfl 1.Il"(' se poatc a~igllr<l () încăl­ zire lltJiforlllii.cc dircct prin picsa cc trebuie Înc{d zitiJ. 1. normali'i este ilustml în figura 27-3. .n jurul unui miez de ot. Camera internă are O formă paralelipipedieă cu o înălţime de drea 400 mm şi dimellsiuni în plan de aproximat.ELECTROTE:HNlCA GEN~A L.ţionare al cuptorului de inducţie cu frccvcntă.i/Ifl /Iri. [III şe poate oh(ilH' o Înriilzin: corespullzăLoar('. Cuptoarele de în:\ll:î fn. Principiul cuptorului de inrlucjie cu fr<.:cvcnl-ă giisesc ulilizare şi la căii rea picsclol' de otel. IIwtod11 pl"eziuUI un mare neajulls \.iv 500 x700 mm. Acest si. Principiul dc fuuc. 27-3. c. Din aceastn CIHlz. 27·4.1 esLc rar inl rchuin\al:'l ::.j şi acţiune directă La aer~t(' (·l1plO:l("('. Uşa 5 . Y îj ?/ Fig.1 cuptorulu i pO:lte ri ridieal:i cu ajutorul contragrrutăţii 4.'cvenjă normală.~ utilizat mai ales pentru tratamcntelc termice la sculării.::t<'nl de in- calzire este foarte economic. d.i nUlllai 1<1 piesele 111 (". Cuptoarele de il1(lu('ţje ~l'" în special penLru topil mcLale.sifidi iu wploare Cll (J'ccven!ri normali/.

\ din ţeavă dt' cupru. măresc cantitatea de c. cu atit curentul se repar- .?rmaIă. încălzindu. Se obişnuieşte in sa sa se adaugc În('a un cir('ui t ~ecundar. Cu cit frecventa este mai Înaltă. Alimcntarea cu ~n(.\' e n\e~ de 2002500 Hz. rcalizat din infăşurările 2 şi plă c il e de cupru J.se. Circuitul primar 1 r.or de inducţie monoCazal cu frecvenţ"ă ll. frcc. Prin('ipiul de funcţionare este analog cu acela al cuptorului monofazat. Sectiuni printr-un cuptor de inducţie irifazat cu frecvenjă normală.cile de cupru. prin care trece a p ă de răcire. Crcuzetul se găseşte aşczat in int<. constituie primarul unui lransformator.riorul unui solenoid 2 străbătut de curent electric de Î na l tă frecvenţă. 27·5. Secundarul este construit. după elim se arată in fi gură. In tigurn 27-4 se ' arală schema c l cctrieă a unui cupt. CuptoarelE' de inaltă frccvenţă pot ~ervi şi la călirea sUJX'rficial ă a p ieselor de oţe l. Figura 27-5 reprezintă două secţiuni printr-un cuptor de induc~ic trilazal cu frecvenţă normală. 435 lrece curentul 'electric cu frecvenţă normală de 50 Hz.li lduni produ~ă. pUi.l'gic eledrid ~c face fie de la o maşină generatoare de înal tă frecvenţă.prezinl5 lin asemenea cuptor. EI cuprinde un creuzel 1 izolat termic ce conţine materialul de Încălzi!.TRASUNETE .PROCEI::lt:E ELECTROTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUCRARE PRI!i lJt. In figura 27-6 ~e re. In timpul run c ~ionării. Aceste cuptoare po~ Ii monoJ'azute s. SolenoiduJ se execul. Cuptoarele de inducţie cu Înaltă frecvenţă prezintă parlicularitatea că transformatorul respectiv arc lin miez de oţel. fie de la un dispozitiv ('u tuburi electronice_ Pentru cuptoarele dE' topit CII rjllltni mici ~e folo~csc de obicei frec venţe de I 000 100000 Hz. din materialul care trebuie Încălzit. după cum ~c ş ti e. Această infăşurare şurare prin catţ Fig.uprindc două Îuiăşurări legale in paralrl. Curentul de iudueţie rare trece prin secundar indilzcşle materialul respectiv. iar 'În razul puteriJor mari. Transformatorul unui asemenea cuptor are trei coloane dl': oţel.au trifazale. Secundarul transformatorului este realizat chiar din materialul care trebuie lopit.

27 -6. . . Cuptor de induc{Jc cu inaltă frec\eJltii. \I"rul se produce inln! ('ci trei {'lcrlrozi . In felul uccsLa.1 uuni cuplor ll'irazlit cu arc şi cu (Lctiunc directă . Il. a iemnstf('} inrît JIU pot fi \ltilizate la trat:.l la l(lpirf'<l metale lor greu fuzihil(' ~Î. ci aproape numai la lnpirca metalelor. Cuptoare cu arc CnpLo:ln:lc ClI 3ri" permit. l. sCI"\"ir<. e.wi ales ."('rticali şi metalul stabilit ~uh eledroz Î.lmcnlc lerIUicc. 10-1. b topirea o\elului.igur:t '27-Î ['('prcziIiUi ~('he\U::t ('ollstructiv:i (lc principiu <.lă sînt dt· obicei triIaz:lte şi se realizeazii pentru puteri mari. Ilt. perat~ll. cl'ca ce de multe ori arc UIL rol foarte imp or~ant În procesele tehnologice. piesa se încălzeşte nllmaj pc o gro:simc mică. Cuptoarele Cil acţiulH' direc.i. I Fig.. in ge neraL o mglarc pn: a preri~ii. astfel incît nu se produC' modificări slructurale in interio rul piesei.436 ELECTR01"EHl\'ICA GENERALA tizcază mai mult la periferia piesei. ('an~ trebuie topil prin încălzire.) m ii kWA.

ARE PRIN ULT:otl.:OTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUC:<l..HOCEDEE ELECTn oeI iI .SliNETE .(' \'()J' arăta unele proee{lcc eledf()(.. b. :2. '27-7. 1Hli('.:17 Ifl.ll:dit c nergiackdric:î. rafinarra UIHir )llCblc şi <lcopcrin:a ('U rnet. '27-8.bimicc uLilizalc în tchnicii la fabrirarea unor e1rmenle'. ~u Fig. A~crnt'nea cuptoare sint de obicei de puteri mai mici (500 .PROCEDEE ELE(:TJ. se inţ eleg iHt'tudt' de ntilizan' in ldmică .] [ellOllwllC În C:lrl' illh. Schcma con s tructi vă de prin · cip iu a uHui cuptor mOllofazat Cl! arc şi depune illdirectii. Fi". e:lre este Ull pruces e1edroc:himic cu UluHc apl icatii tehnice. fa!::1 .-aturi de 1300 . D e asemenea."abricarca hidrogcllu[ui şi OXigCilUlui prin electroliză esLe a\'anta.l"\'iu în mod <'. Generalitati Prill procedee e-lectrodlim!c". Ele sint monofazatc şi se folosesc la Lopirea metaldor neferoase . fn capitolul d e. Fabricarea eiectrolitică a hidrogenutui _i a OXigCllutui 5 [.. fjgur~ 27-:'-\ se arată schema con~tructivă de principiu a unui cuplor arc şi acţiune indirccUL Arcul se formează intre eledrozii orjzollt~li.tl'o!"a fllllcţiolleazii acmmllaloal'ele şi pilde c1edrice . de exemplu energia llidroe1n'Lrică.ă. .scnll. fără -:să [jlingă metalul de topi t. .1oasft atu nc i CÎnd se dispune de ellergic electrică ieftin ă. Schema constructiva de principiu a unui cuptor irifaza! cu arc şi acjiune directa .C'tc.\llCE . s-au explicat fenomenele eledrochimice pl' baz a c. l'.a unor fclHl llWllC eJeclrolehn ic('.a..dL şi ce:! ehi l)1irii. 1n capitolul 111 s-a explic:l t knullll'llu i d e deetroli7. 1400°C.J.)lc a IJ nor obil..GOO kYA)şj produc tcmpcr.

iar la ca lod. Tensillnea dintre anod ~j catad este de 2-3 V. de hidroxid de potasiu sau sodă caustic:!. iar oxig"enul.a. ca de exemplu aurul. clor. Catodul este format din fo i subţiri de cupru pur.au pota~ill). e. Principiul procedeului de rafinare clcc.. . iar c. cuprul de pe auozi ~i metale le mai putin nobil r decît cuprul .'" ELECTROTEHNICA GENERALA Se ştie ca o moleculă de apă conţine doi atomi cir hidrogen şi unul de oxigen . Acoperirea c!cdrolWcă cu metale (tehnica galvanică) Se poL acoperi CI1 metale pc cale electrolitid"l. pro\'oacă în~ft o coroziune a aparalllrii. d.a.~tfeI încît devine mai avantajoasă soda caustică. se pot rafina prin elcdroliză şi alte metale. argintul. de exemplu. este următorul: în baia elerlrolitidi se introduc auozi de < :upru brut. Baia electrolitică este de obicei o cutie de fier În care ~int cufundaţi trei eJeetrozi toL din fier. eJectroliză. Prin elcctroliza apei se obţin hidrogen şi oxigen. ('i o wlu tic. dintr-o soluţie de sulfat de cupru sau acid sulfuric.i. La aJlod se dcgajă clar. hidroxid de sodiu şi hidrogen.supraraţa lor sa devină mai rc- ..Lrozr au diverse forme ca de exemplu foi perforate. în jurul ck ctrodului pozitiv (anod). at it objectele mdalice. cit şi eele nemetaliee. R. La temperaturi mari. In timpul fcnomcnulll i de. Obieetele metalice ~e acoperă cu alte metale.\ nu se întrehuinţează apă pură. Metalele nobile din anozi fe depun la fund. Fabrkatea a dorului electroJitkă Metoda de fabrica re a c1oi'uilti se bazc<lză pe electrolizarea unor soluţii apoase de clorură de ~'odiu (. MeLaleie mai puţin I)obile rămîn în wluţic. Hidrogenul ~(' degajă în jurul cledrodului nega t iv (ratod). iar clcctrotitul.se dizolvă. cu impuri tă ţ. in timpul eledrolizei. hidrogen. care se imbogăţ('~tc in cupru pur. De asemenea. jaluzele ş .uprul se depune pe catod. inr inLemitaLea curenlului poate ajunge pînă la drca 15000 A.. conform cu relaţia chimică: Se vede că clorura de sodiu cu apă se produ{:. este de preferat hidroxidul de potasiu.. nichellli ş. pentru ca . Dad clcctroliza arc loc la temperaruri mai joase. pcntru a I~' feri Împotriva coroziunii. c.lrolitică a cuprului. Aceşti elec. formind un n:'huol împrennă eu impurităţile. 1n practică ins. deoan:ce are o conductibilitate eledric:] mai bună.afinarea electrolitică a meta lelor Prin rafiuarca unui metal se inţelege obtinerea lui într-o ~tarc cit mai pură.

după ('(' se gr:lfiLeaz.'a.sau ('adHliere.... iar i l! l' [l7.al prin electroJiză se numeşte ~al\.1.\ !\'IE'l'ALELOR PHIN METODA Ai\'ODO-".{lnostegic Se poale depune.. Anozii co n ţin mclalul de :u:operil. Scu la t.'('zish-ntll Ia U7. PHEIXCl1ARE.:zistf'ntă Fig. De aSl'menca.ntru a le da lin af pecL exteri or mai frumos (lu ciu). baia con\illl' suIrat. Suh acţ. in allul H~37 dt' ('ătre 'H'3demiciOlnuJ rus R. \copt'l"irra CII nidld sau ('rom produr~ un ludu frumos.. c lc\'lro('himică. In cazul zjndirii c1erlro[ilitl". . su lfat d(' cadmiu . Un obied a şi copia sa negativa b.. \ lf'-l. Acca~tă operatie poartă numele ele gal/Janoplaslie. 27·9. argin tarea . St c"ufee\ioll('ază in prtalahil .:i... 10 spaţiul dinlJ'c clf'clrozi se l~să să curgă prin tubul T o ~oluţic de silical de "odill (sticJă solubilă). de ZiIH!.\lECA~lCĂ in figura 27-10 se explici"i prineipiul meLodei :uHluo-mecaniec p~lltru piese de o~t'l fJ. .n grafibre de e-xemplu) .PllOCEDEE ELECTROTEllNOLOCrCE Sl DE PRELUCfCARE PRL ULTRASUNETE .lul s<! protcja7. ccarii ~:l ll altă substanţă plastic-tI (ce se poat(' lTlodela) o copil' aegati"ij a ()bi(-ctului. rare produn:. Acoperirea unui metal cu alt met.--Ga l\'alloplastia :l fo~t drscoperiUi.. ~oll1ţi:t nwUllul ce ul'Ilwază să se dep uu:i.iei polul pozitiv al uilei surS<' dt curent continuu S. statucle etc. un strat metalic prin elccfroliză şi pc Un obiect ne mda 1ic. In Figura 27-9 s(' aratii lin obiect II ~i ropia sa llt'gati\'i"1 b. const ituÎnn catodui iustalaţ-ici. se pot r('aliza'p. cosilorir('a etc. At:eastli piesa constituie rlnoelul t/lstalal.aurir.SiD dertroliză ariimirea. :\ metalclo!':. Pt:nLru r('produccrea utlui obicrl prin gah':moplastic. 4:19 la lIZ11r[~ sau pe. dacă suprafaţa acestui obiecL a fo~l meut:1 bUnă conducătoare de electricitate (pri.'rea unti ~i se leaga la .ftieloar(': Se ('sh' UI' di~c 1'0tath" de oţel :. impotriya coroziullii prin zin('arc . In felul acesta se pot con fe cţiona ~Yi de fier ~au de CUplU .ul ('adlllicrii. SC' aşază la eatodul haii ('il·ctro1ilÎ('c. Otc. Copia negati\'ă. {le eXUlph1..lz[1 o I-cFculă (pojghi(ii) pe suprafaţa de pl't'lurrat a tăit.au de cupru şi S~· leag:1 la polul I!q~ali" al sursei. protejeazăimpotri\·a (' oroziunii şi m:irl'ştc .Îunea curenluluÎ electric lichidul forlll('.S. l<"lkobi. in baia eonţ i ne 3. la bornele sale () trnsÎUllC de 20-30 \".lin gips. ohicclul a~:op('ril ~c a~ază la catoJ.

440 ELECTROTEHNICA GENE"HALA piesei.a se de. Pelicula se reface continuu. Proce. Tensiunea sursei este de obicei de 50. Locul de prelucrare estc cufundat ill lichidul de flleTU. PRELUCRAREA ( GA URIRE A) . lichidul dintre electrozi este sLrapuns. În locul cliscului rolativ !'c ~ăseşte O bandă fără ~. 27·11. iar căldura nll are timp sli propage in interiorul piesej şi ~5+i modifice structura . Sursa illcarcâ condeuJ':atorul. care arc u mişcnrc de Înainlare (avans).uite cu o ramură comun ă.' periodic.deul prezi ntă avantaje deosebite la prelucrarea metalelor dure şi extradure. Procedeul Fig. La \lllcle maşini anodo-mccnnkc (1<. producindu-~e o eroz iune <1 pie:oci. Piesa melalică J' (auocl) ce trebuie prclucrată şi scula Se (calod) se leagă la O sursă de curent c. iar acest. :n·lO. prelucrării prin scîntei electrice.ontin uu S."carcJ.desc :i. constituit din petrol lampant. Principiul Uierii prin metoda anodu> mecan ică. cart: conţine conden~alorul C. tarc micşorea z ă grosimea peliculei pc porţiuJl('t! de tăiat .rcare r{'pctiudu-~. Se utilizează atit la tăiere cit şi pentru aseu~în.\IETALELOH ELECTRICE PRIN SC!KTEI Principiul prelucrării prin ~'Cînh'i I? lecldcc este arătat in figura 2i-1I (cazul gi:iuririi). apOI 11\ circuitul sculă-piesă. fenomenele de ineărc:lrc . Pc. Iuslalaţia cuprinde două circ. Discul exe rcit ă o mică presiune. Principiu l mineral ş. Cavitatea ce se formează ia forma clectrodului-scuIă.a .fjrşit. tlccastă porpuIle. după felul prelucrări i. "\Iatcrialul este îndepărtat priu topire şj eroziune t'leclroC'h im ică."<l sculelor la maşinile-unclLe. tăi al mai noi. are an'mtajul de:1 JIU nCl"cJita dt:rit presiuni miri intre sc ulă şi piesă. 4 . In timpul d escărcă ril or. densitatea curentului creşte şi provoacă o anumită Încălzire. 0feriud posibili lalea de fi prelucra metale le eu duritate mare. precum şi la obtinerea unor orifieii cu formă complicată. . ulei Fig. iar in punctele de străpungerc temperatura creşte mult.220 V.

Procedeul se :lp !ică la dilirca unor anumite piese şi are avantajul de a inr. astfel Încît pie~a P (catod) să fie k.C' ~e in( ckg acele radiaţii care au lungimi de \Imn.:e apJi"ă la uscarea kmnului.380 0.: ~)[JsLituiL din piesa P ~ e prNl ue pierderi de energie.~i indi. lSC:\'LZIHEA iN ELECTROLIT ŞI PRIN PIERDERI îN DJELECTnlC Principiul încălzirii in electrolit rezultă din figura 27-12.ctrul vi zibil au lungimi rI t' und::i {'uprinse Între 0. iar yasul \i (anod).\. la polul poziliv. Se obţine o ilicălzire rapidă şi inLell~."a. mai inain Le de a se produ te o păll'Ullllcrc importantă de călduri'i in interiorul piesei tarc ~ă ­ modifice i:'t mclura.ză principiul îllc.-dz i suprafeţele cc trC'hui{' ei'ilite. i-igura 27-1:\ ilustre:.. În (lirlcd. :i \1110r materiak de con~tru('{ii etc.fonn{\ în dddm5 .( pie~a P şi ~e aplici'i armiiJllrilor o tf'mil1nl~ de Înaltă frecvcn(â. ~ . care se tr:\I1:. se aplică pil?~elor ne metalic{' . .OLOGrCE ŞI DE PRELUCRARE PRIN UL'I'RASUNETE 441 5. cuprim e între ~i . G. mdo(][( l' ~m.l a suprafeţei piesei P in contacL v~~ fir. a Iibrelol' textile.tlzirii prin pierderi În dielectric. :1"ce~l proC('d ('l! .ltiik (lin spC'.\UL\T]] INFR. Prin radiaţii illfraroşii .12. a CarlOl111lui. lntre armilturile A ale unl1i COlldp-l)~a t()l' se aşaz.'.)s.PROCEDEE ELECTROTEHl'.\ PnI" H. Principi. Vasul metalic li conţine llD e[edrolit r. san krmit.~c pic.it'clroIi!. -cu t'!<' elrolitu] din v.'ii ai" curent continuu S. 27. Pri n .rj o :Jră coreqHlllde culorii r o şii. cIpiul 1ncitl zirii !Jl ". in care se cu[u!l{Iă piesa mctalică P.BOŞTT I-bdi:. i"CĂLZInE. ul incălzirii prin pierderi in djel~!ric. 1s• fig.7CO :-'_ Limita ~upr. 27·13.:. Instalaţia se alimentează de la o ~ur.lz>:.gată la polulll~gali\· .ricul (.

442

ELECTROTEHNICA GENER.;\LÂ

O.7CiO ~i ~ 000 IL Corpu:'i1e C~l'C absorb asemenea radia~ii SI" illcill.:e.s: \' destuf de rep~di' şi practic independent de temperatura mediului inconjură tor-

Pellh"u producerea acestor radia(ii se <"onstruicsc lămpi Cll incande~e~llţă pentru radiaţii infr:lroşii ell tulJm'i de 2;)0-1 000 \V ~ i a\"Înd forma nriitată în figuru 27-14. Filamentul incand('~(,(,llt 1 din wolfram este sustinut cit' cirIigC'lC' rle molibden <!, fixate in lentila !J de 1<.1 extremilatf'O snperio<ll'?l n }JasLonaşu lui metnlil,: 1 ~urlat iL! ;) li de pidoru f J, tn G exÎ!ită nil mil' tub, {'are după t'\;lCU f1r~a :J(:rului ~c închide ÎIl (i a. Lampa St' um ple C'u tin gaz ilwrl. 13alonu[ 7 din sticlil rontinind wdiu, pota~Îll ~ i ('alciu {'sle ~l('op('rit ill ill lNi or pină la calulii eU un strat n,n('ctant dlt alll1niniu iar ('alol..a este IlllHuilă peutru a realiz a fJ disI 2 trihutie uni fOl'mil a fadi;lţiil or . Electl"01:ii S ai -ţ Ifllllpii ~Îut It~gali la hornl"Jc 1) ~i 10 prin care 8 :.e face [eg::ituru ('LI dispoziti\"lIi de "du('cre ti -s ---- 6 C'1Ic.'rgiei electrice, 8, m Asemt' lH'll IăUlpi ~c pol Întrehuinl<\ pell t ru Încălzirl'a ş i Il~"("~r('a anuillilor corpuri , (':1: \'()P~t'!t', t.cxtill', m~It.('riale l:t'I~lmjc('. fig:, 27·14, Lampă elec lri· că cu incandescenjil. pentru Irgu11l(" fruclt', făină. p.1 ~ h· făinoase, chimi radiajii infraro1ii. ca l\"', lemll . hirtie, piele .').iI.

,

,

'"

7. PHELUCR ,\REA
U I Lrasunt~b'li' reprezintă yi"ra\iil~

PHI.:"\' ULTH,\Sl-:'\ETE

u nui Ill('diu cu o frel'\en'ă care Jcpe aC('(':l n <1l1dibililă\ii şi anulIle (1\' circa 20000 Hz. Pt'nl nl prdu ('l":ll'C':l maleria ldor pri!J UILr:1~UIH't.C se folo.<e:;ti' fenom enul de m(J9Il el(/.~1 ,.ic­
pă~cşte

(iu/l e.

Prin acest ft'nomel), () picJ;ft din tJ\d maguelic supLl~ii Hnui rimp 1l1:1gnt'lic alternal.i\' (produs {[t' l'ul'c.ntlll elt'dric ce tren' printr-un lwbi n<1j din jurul piesei), işi schimbă p\'riodi c lungime::l, in funcţ-ie cir fn,' c\"el1ţa ClII't>ntu!ui . Prin('ipiul prelu{'riiri i materialelor prin ult.n1HlIlete ]\'zul!f\ din figll rH :t7-15. ln jurul miezului 1 l diu ot-('I magnetic se gă!l':;t('. in!ă şl1 rată bobina 8 1, parl"l cur~i'i df' lin curent alternatÎ\-, de (recH'nţ.'i ultra!:>onÎC:i . .\('e!:>t c1lrl.'111 C!lte produs de obicei cu ajutorul Ulliti ţ.{eneJ'alor special cu tuburi {'!C'ctronÎce , !\lic:lul .M I se tcrminll la parlea inrrrioad printr-o H'111:1 lrOllconid $, destinată să prelucreze o pic~5 oarecare p,

SEMNAL!:GARI

Ş.l

TELOCO:UUNIC),.'rn

+<3

Circu itul magne ti c al miezului MI este completat de por~iunile Mz in de polcoavă înconjurate de bobinele E z, prin care trece un cu.renl continuu numit de prema9neti~(jre. Curen\..ul de prcmagnetizare face ca intemitatca <le vibraţie a miezului .III să crc:t!id, iar frccvenţa sil fie e ga lă cu areea a cureutului Porţiunile .Uz sînt5eparalede miezul ;'\[1 printr-u n mic întrcfier, pentru ca mici"zul Zl11~rt poaLij ,·iora liber in sens 1()1lgitudinal Împrcună cu sc ula S. Pe masa ni 8, I se găseş te \·u)!ul \. rontinÎncl apă şi gra Il uit: abraziyc de mare duritate. Vibra(iilC' transmise de se\lIă lichid ului, provoacă 8l 8, in aerJ:,ta compresiuui şi destillderi. In H 1(, , semiperioadele dc destindere St' produc 11, o serie de cavităti sau hule. care !:ie ump lu ru vaporii lichidullli şi cu gazele ce se gii.scsc dizolntc în lichid . In H'mipNiondeie <It: cOlll presiunc ulY itătile di~par in p li chid. pro\·ocind totodată şocur i hidl·aulice cart.: (Iau uaştcn.: la suprapresiuni impory m I tante. Prin acest fenomen numit de l:al'ing. 27-15, Principiul prelucr~rii prin falir. graulIlelc abrazive cap~Utaccekraul tras unet. ţii foarte mari ş i Ion-se- piesa. df'laşind din ea mici partkuil'. Această :H:\ium, are loc in dreptul sculei, astfel ' ÎncIt ~t"\lla deplasindll-!:ic (printr-un di~pozili\" corespunzător) progresi\" spre pi(' s~, realb;('uzIi o c3vÎtttte ce cor('~pund(' cu forma sculei . .-\.Yantajdf' prin cipale ale p)"t'lucrării prin ullraSllnctc sî nt 11rmătoarcie : ~ posibilitatea ele> a H! pl"('llIcra in mod ~impili fOTnl(' complicate in pie~c ('OJHhldoarl' sau izolanle eli duritate mare şi casanle. din o\ t'luri călite. molibdeu . gt'rmaniu, fontă, C('l'amică. diamant . sticlă de.: - mcn\inere-n ncmodifiCflt5 :l drnctmii lll.:llc)"ialului.
formă

f- I I
eI

I

I

f-5

CAPITOl.UL XXV!!!

Prin ~e lllnalîzări şi telecQlIlllllic:l[ii se iuţeJeg, in general, translIliterile de informatii intre un PMt (~ mit5.tor şi unul receptor.
S~mn:lli7.l'irile sint upt:l':diill' de trunslllilcre a unIIi semnul ucui'tk, optic, combiML, SUII prin unde eledromagndice la distanţe relaLi\' miri ~i ek obieei. in sens unilateral. de la tin em i(ător la tiU /"('('CptOL ldonnn(ia tralElllisă prin ~cmna liz:lre este sumar:i :;;i şe exeellLiI după lin eod eOIl\-en(ional :tles.

Telecomuuicaliilc liiuL operaţii de cmisic, lr:lll~mi~ie ~ i n'('c~p\i(' ;) 111IOI"de Ofire n:1Luri'i (sell1llt' , tc'Xt(' , imagini, H'mllalc,~\lI\('lc elc.) prin int.cnnc(li1l1 exdusiv ::Jt fenOHlt'l\l'lor elc.dromag'lld ice ~au optke, la didank m:lri ~i În sens Ulli- ~a\l hil<ltl'raL
maţiilor Tdc't:o municaţiile
!j'

cln ~ ifică

op tice, uHimclc fiind
şi

rolo~itc

in I'k'drocomunica{ii şi În I'omunirnţii JlIai ales în nn,- i gaţia arriallh şi maritimă, telegrafia, tdefoni<l.
radioromnuicaţiilc

Elertr()('omuniraţiilc

cuprind

tele\'Îziuocn .

1. SE,\I:\",\LTZ.\IH ACCSTICE

SOl/eri(! derlricii , Sone'r)1l est\:! lIll apara~ ('!.'r!roacuSlie, c'omplls d in tr-un clectromng!l('t n dil'ui Ilrml'ituril mobilă arc 1111 tiod'tnel cnn' loveşt e intr-1I1l c1opol. !lt'llLru Il emiLe SUlH,'tc de semnalizare (\"ezi ('apitoJul n", figuH\ 4-23) . [Il figurn ~8 - 1 s~a dat schl'ma (ulei ~oneJii r<lrc poate' fUllrţiona şi cu o singurii Jo,-itură in clopot tlacă circuitul se inchide numai priI! ('Iretromag uet, fără a mai trece şi prin întreruptoruJ lamelei "ibrault>, ln acest ral_ arm:iLUril .\il'j ntrasii aUt timp ('Îl durează np1isarca pe hulo1llJ! C, rÎo(,<1nelul dind doar o singu ră loviluri\, Butonul }) servC'.şli' pentru functitwnre ca ~{'.

SJ::.\:1N..\LI7.Jl.RI

ŞI

TELECO.'Io1UiIo'lCAŢU

.
-, 'a
~A

nerie ob iş llll it ă, vibrant:i . O astfel de sonerie poate fi folos i lă în i1ls t alaţiile industriale pe ntrn scmnali z ări, utilizind djver~c roduri pC'lllru dive rsele jn~ t"ormatii ee se transmi t (spre exemplu: srmnal vibrant prelungit=avcrtizare; semnale scurte ş i lungi . alternate după lin cod anumit= i nfo r ma~ii).

B

b

K

Fig.

:18· J
(j

Sonerie
singuf <l

fig.

00
28·2. Sonerie

~~D

~~K c
numai

('ledrică CII

pentru curent Jlllernativ.

lo\"ilurn .
După felul 511~ei de curen t se u('oscbeSl' souerii de c.urcnt conlillllu. alimentate de obicei de d{'m{'nt{' ~u h· all i n~ 5:lU baterii uscate şi sonerii dt' ('llrcul alternati,·, It>gate la r('\ealla. ciI' (>lll'rgie r1l:'dri{'{1 prin intermediu l unui Lran sfornwlOl" coborilor (ie len~iunC', a Cli.nli lendllne ~ecunclară este cJ(' 3-8 \' . Soneria rcpn'lC'flta.lâ in figurn. 28-1 p()ate [i inln:hl1illt,ată aUl în Cl1rC'nt continuu, cî t. ş i in ('Uft'nt altcl"nali\'. Existi! ins:1 ~i sOIH.'rii numa Î pentru. curcnt altemath·. cil1·c fUllction('ază fU r:1 IntrerU!ll'rea cu rentului (fig. 28-2) numite sOlle!"ii cu clcrtromaglll'l polarizat. .\l'l' astfi sOIlf'ric arc în dreuitul magnclic al t'lec.lt'omagl1elttlui lIU magn(' ! perma nent, iar cele doui:! bobinc sint î n f5şul":1tc in ~cn!': tl6 conlra!'.:. Arlllfllura .·l aşezată in f:t\:1 miczurllor J( este fixalf! astfel, incil se poate rot i eli uşnri uţll in jurul unei axe de ro~ ta~i('. mişcind fold:.t l:. un tioe!inaş ea re este sol ida r ('li ('a . .:\Iagnctul pel"~ man t'lIt face ca miezll rile 1{ :::ă Ci(' magnelizatc perm::ncnl. L a trecerea. curentl1l111 a lternativ prin in ffişu rart> . intr~o jumătate rle p e rioadă fluxul pri n t r~ unul d in mieZlll"i se intii rest/.' . şi p rin celălalfmicz ~Uibeştt' , iar in jUJO:ltatea. de perioadă urmilloal"c, ('l1l"cutul :-,chimb intl ele semn ... itua\i:l fluxuril or prin

446
~lc

ELECTROTEHNICA GF.NERALA

două miezurî, $(' inversc.ază. Din cauza fluxurilor magnetice diferite prin cele două miezuri armă. t ura est e atrasi! inspre miezul in care fluxul este mai intens. Deci, În cazul folosirii \Inui curent alternativ cu frecve nţa de 50 Hz, ann{illlrn efectuează Într-o secundă 2 X 50 =l OO oscila\ii, iar ciocânelul solid ar cu ea loveşte de toi atitea ori În cele douii clopote, Sone riile dt: cureut alternativ sint foarte sensibile ş i pot functiona cu curenţi foarle mici, da că bobinele au spirc multe. Faţă ele cele cu intreruperea circuitului, ele au <lY3Jltajul că nu produc parazi ţi radiofonici prin sciuteile ce apar la acestea din urmă , la fie care întrerupere a curentului. Soneriilc de curent alternaLiv se folosesc indt'ose bi in jnstalaţîilc telefonkc .

Pentru disting~rca suncidor unor 50uerii care fun cţionf'ază intr-o ar,ccaşi Încă­ pere, clopotele lor se execută În forme. !;'i dimen~iulli diferite! dopotele plate d3u sunetf" :l1'icuţîle, pe dnd cclt.' de formă alungită dau sunete gro,"c. SOllCOfiilc descrise' moi numai în clt·riya\ie. ws
St"

mooicozl'i

fiq. 28·3. Montaje de

soneri!.

tn figuro 28-3 SÎn l reprl'J:entate diferitc' mont.aje d e sonerii: in , 1 rsle reprezentată o sonerie cu o sin~ură lovitură. in l3. o ~o lleri c ("li un intrerupt ar pentru sconkrea din fun("\iullc: în C, douii sonerii legate în paralel, putinri fi acţionate simultan din două locuri diferite (unde S(' află plasate butoanele), iar in
~erviciu,

in 1). don:l sone!"ii putind fi puse pc rilld

cu ajutorul unui

comulator. În o fară de l>oONii. pentru scmnalizarea acustică se mai folosesc: bu;o:zere, d,I("i;:Otlne ş i ~il'('nr " R/I~:eI"l/I este d(' f:lpt o fOllcrie făr;; clopot şi cu dimC'miuni!c clcctromagnctuluÎ mai redu~c: cioC:lnelul ~ău c~te ir.loeuil de o paietă carc> ,' iJ)rează la fel ca la ~oncria ~implli şi lovc şte în carcasa el e b,(chelit::t a buzzeruluÎ . produtÎl1fl Uil bÎzÎit. Bll7.7,crul este folmit iu loellin~c sau birouri, r:.uuetul său fiind llIai putin slrielt'nl ş i supărător decît ct'"1 al soneriei. ClacsaGnele (hupelc) ~int dispozitî\"e de semnalizare mai pulerniec decit l:'oDt?riîle. Existii c!acsoanc carC' func\iol1('~ză în CUl'ent continuu sau În curent alternativ. In rigura 28-4 este reprezentat un clacwlI carc runcţio nează in curent con LinUIl, Curen tul trc{"c dt' la c!1'ma ..! la contactul vibrant U. apoi

SJo.:MNALIZAIII

ŞI

TELECOMIJNICAŢ!l

prin arcul F, care esle legat galvaniC' dC' inc\ul de stringere Sp, la clel1l11 inelului şi de a ici, prin hobin ă, la clem a B. Bo~ hin a parcursă de curent alrage mi('wl de fier l{; acest miez, fi ind solidar ('II mcmhranelc ."1 1 ş i M 2 , produce depla~ :ou rea <Icestora in jos. _ ul F, ('arc ap:lsii -\I"c fn jo~, Intrerupe in U ci rcuitul , c<'etl ce face ra memhrallelc sil l't'yillii in poziiin iniiiaH'i. fCIl O Ill~nul repl'l!llull-H' apoi ('u o fl1!('\enţă c.tln' Jepindt" printre aILf'/t' . (le eln~tieitat('n, dia metrul şi grosim\~a mem brallcloJ'. Sunetul produs este dirijat in afa ră prinlr-o pilnie drc:lptă sau curbă. CondensaLorul C are rolul de :\ stinge scÎnleile la intrerup{·rile circuitului, protejind prin :l(.: t~:ldu contadul U şi diminind paraziţii radiofonici COl re s-ar produce in lip~:J lui. Sunf'llli produs <1f> e1acsoune are o frec\"ellţă cuprinsă int.re 400 şi 800 11z. Sirenele !o:Înt aparate emi\ :Ho8 1"{, de sunete de o foarte man' intensitate, folosite pentru ~l'lIlnal iz an: in II .zină, circulaţi!', navjga(i~ sau p!'nlru emiterea unor semnale de alarmă. Sircnele pot funcliona cu curent dc aer ~au de- abur. Sunetul prOdlll> are un s Î n~lIr lon ş i o inLi'mit.at.e foarte mare, pilI ind fi auzit pini.i la di.-:Lflnţ.c de lO-20 km. în figura 2S~5 {'1'le reprezcn1:!L::i \1 siren[i care functioneazii prin r.ltrent de <ll;:r. antrenată de un motor electrÎ('. Toba 1, care 'U·C lJil lIumiir o,lret·are de' camere 4- cu deschideri el!1!plunghiulat"t, 5, este im·jrtilă de molorul dectric 2. aerul C'st.c anln'!Iut prin d('schilierea circulară 3. lrece apoi prin camcn~le 4. prin de~chiderile " şi prin dcst"hid(>rilc drcplllllghiu!;l["r G alt:' lobei fixl' 'i . l'g<tle ca mărime ~î ca număr ('U te\(' ale lf)bti rolito;trc.

Fig. 28··1. Clacson cu [Ill\cjiollarea
În l:orent \;OBlinutl.

a)
Fig. 28·5.
Sir~nă

b )
(.:u curent de aer.

ELECTROTEHNICA CJi;.,."'-ERALA

Curenlul de aer ('ste deci. În mod altcrnath', oprit ş i I~Sllt s.ii treadi. de parte a toheî fixe, in atmosf('ră, suferind astre] eomprimări şi destinderi succesive, cu o anumită frt!cvenţ,ii , producînd astfel undel(', sonore. FrecYcnţa sunetului se poat<: modifica variind tu raţia. iar intensitatea sunetului, prin varien'a debit ului de a<"r (prin modHicarea deschiderii prin care iJltriî ;j('rul). Dacă m <:5te numărul de deschideri ale t ohe i rotitoarc şi n (rot15) cslf! turaţia eL [reen"n ţa Sunetului prodlls este {=m 'n (perls).
cealaltă

DE

TELEGf-L\FTE

Prin telegmfie Se înţelege de ohicei ac<'! si~t('m de le1 ec olilunicaţi.? , în c"re ~e transmit unilateral sau bilateral comunicări la cli~lantă prin semne \'izibile suu anz ihile, prin Întreruperea unor curenţi dectrirÎ. Acrstea se propagă de-a lungul unor cond udoare. (1intl\~ car", drept conductor pentru intoarcerea ('UrCn lllluj se foloseşte aproap .. exclusiy pămîntul. Pă r!iJe principale ale unui ll,J<'grar E'ledrk sînt: hatuia de ulimmfar e,
linia
telegrafică. manipulatorul .şi receptorul, Ra/uitl esli." formaLi. in general, <!intr-un mare nUllJiir de cJ(,lllede dispusc (Il !'erit, şi se .. nă la sLaţia de plecare , Linia lelegra{ică t::m:: Slabi1~.5te Jegntura intre stal iu nile telcgrafice este constmilă din ~irm5 de fi('1' gah-aaizat. adir,1. acop('rit la .!:uprafată cu un Elrat de zine eare upilr:1 fierul (J(', oxidal'e . Diametru1 sirmei este de obir('i, de -l.-j Ifllll, a~tfel Îud! rezistenl" electric:, a lin iei este de 10 O/k.m . Liniile sint al'riCll{>. cOIHluctoarQle fiind susţinu te PE' stilpii de lelnn fan de bl'lon nnnat, de c.:il.l·c, izolato3r('lt, ot! diclA sau (]<'" poqeh\11, fhale la partea superio ară a ~tilpilor { ' li ajutorul unor cîrlige de [ier.

Fi>;:.

28·6, ,\\anipula lOr .\\orse,

In te1('uwfit>. d1'(>p1 ronduclor de Îutoarccl'e [1 eurentuhli ('l'tC' fol(j~it de obit'ci pftmintu1. uewl1'C:c(' În nce~t fd se rc{1uce .1:\. jt1mlHatc caJltitate~ tll' lO<llf'!'i:11 n('r('~;'tI'ă realizării linici (rolldudoare Ş I Izolatoarc); tolorlala ~o: reduce ~i !'ursa de rUTcnt la jumătate (faţ5. de o liniI: cu (louă condurtoarc ~f"r-ielJ(,), dcoan;ce ,.czi~tenla lini(>j este (1(' dOlli'! ori uwi mică. J )fullipulllfQruf ,"\10[s(' . .\ce~l ap:lrat f"~t(' ln realitate un jntreruptol' de curenl (fig. 28-6) :,i ~c compune dintr-o pir;:;hic mdaEcii can' ~c poate mi~ca il1 JUTul unui ax Ol'i7.Qlltal .1 inchizind unul (li:l ('('le două ronlacte. ('u eflre

SEMNALTZAJU SI

TEL ECD~UN1C AT1 1

..9

c~te prevăzută

pirghia la extrem.i lăţi lc sa le. Un resort f menţine pirghia Olfluipulatorului înlr-f) poziţie anumită, de repaus. Apăsînd asupra mtneruJui :\1, pirghia 5e apl e acă în jos, cont:Jctul de sub mîner se inchide şi cel din partea opu să se dl':.schid<' . Cind apăsarea încetează, sub actiunea resortului, pirghia rc\' iIlC În pozilia ~a de repam. Receptorul .\farse este dc~ti n3t primirii semnalelor transmise de manipula t or. RecC'plo rul i\ lorsc (fig. 28-7) este compus dintr- un elcclromagnet E ca fe atrage (cind bobina .!'a este st răb ătută de curent) o plăcu ţ ii de fier A fixa tă de pirghia A Of) şi inc!in i:t pirghia j extremilat(>a braţului OD al pirghiei apasă in acesl caz asupra ht'nzii dt' hirtie J1S carf' t's L anuenat ă de e miş('area uniformă a cilindrilor a ş i h in\'Îrtiţi de Ull mecanism de ceasornidi.rie ('aft!!iC a fl ă in inl.eriorul cutiei C. B~nda. de hirtie cac apăsată astfe l pe lin cilindru 111 acoperit, CII pislii imbi c bată IU cern eală ~ i \'a primi o lin ie de cerneală a dU'ei lungime depinde di rect de d ura la trecerii cUI'I'nLului prin bobilJ<l clectromagnclului E. La alte sislt> me de rt>ceploan'. in locul pislei imbiba te (:U et"rnca Ul SI' fol o:':l'ş(.(' o rotită imprimaLoare, fixată In f'xtrc mitatea braţului şi ~tind cu jumătatea ei inferi oară Fig. 28-7. ReceplQr ,'Iotse. intr-o haie de eernealf( tipografica. Mi ş c a rea pirghiej ..lOD :t receptorului ;\lor5(' este Iimitat:'i de două ŞII _ ruburi \'crlica"', { şi 11. e ~l rc impiedica pirghia ~3 se d~părt('ze prea mult de eledroillilgnct, cind turentul este intrernpt. sub acOune" rt>sortlJllli r sa u să atingă eledromagnet.ul, În care e :ll pÎes<I A ar pă~tra un magnctisill remanent care ar faCt~ ca apara t ul ~ii nu mai func!-iolleze rcgl1lat. După mărime a timpului cit' lrecere a t.urentului prill elcctromagnet se imprimă pe hîrtir linii sau pun cte. Pauzdr ~illt da le de absenţa curentului. Prin co mhinan~:J liniilor ~i punctelor <1 rost alciltuit 1111 alfabet cOIH'enpon al numit alfabetul .\ff)m! (labcJa 28- 1). în care li terelor din alfabet. cifrelor şi d iferi telor sem nc dc punctuaţi e le core~pund anumill' grupe de linii şi de puncte. Dintre diferitell' mo nt aje folosite in Lclcgra fi c: (numite. montaje :-'forse), cel Jn<ti ~impl\l e~tc ce l rep rezel11aL În figura 28-8 . IHlmit montaj cu curent de lu cru . La acc~t montllj. bateria fiec;m,: i stat ii telegrat'ice lrebuie să fie su fi cie n L dc putf'ruieă pentru a putea trimite d('-a lu ngul Înlregulu i traseu curcnlul IIcce ~ar ac ţi onării receptorul ui. ma i ales pentru condUcte lungi, fă ri'i sta ~ii inh.' Tlnedian'. Dad ::oe apa să (in statia 1 de exemplu) pc maniJlulatorul Morse, înv ingindu-sc rp_zi~lel1~a rewrl.ullli F , H' inchide circuitul bateriei 1 şi aceasta va

on

maniplIJaLoarclc si nt fixate in p oziţ... .1)păsat"..siei telegmmei.. U . e limin ii aet'sle dezayun lajc.. henzii de hirliE' esle ded~ln~aUi Il dată ('li aparitia curentulu i in {'{'ea ce asigur../ Alfabet u l Morse • b .-.:da\ia nu poule fi ('oulrolatii cind nu St.ia . ... 'In sl:lţia 11. .ii lin ('onlrol a l telegraUl('lor [.l mersul benzii pînă la tl'rminarea lransmi.rallsmb('. 9 . d .. fi .. ..-- n 0-- O - p q - -. -- Priceput.- _. inapoi. l\Jontajul din figura 28-9.. curentul se Întoarce la bateri" J." -- . 28·8.. după ('um Se vede din fi gurii. - . . 3 4 5 6 7 8 . . Monlaj .. eJectromagnetul atrage al'mittura rc!'pectiv ă. hirtit>. rct'eplol'u l intri'i astfel in funcţiune. ~ i anume: Înst.~nel. . - . numît eli curent de r('pa us.. AeesL mOlltnj arC' două principale deza\"nnl:lje...- Gr€~eaJă. iar rotiţa imprimntoarc R apasă pe banda de Fig. ..- debila itI] ('ur<'llt prin electromagnetul receptorul ui statiei J 1 şi de acolo.'. prin păIllÎnt. astfel incit. . tr3seul stii .fi it .\\urs" cu curent de lucru. Sfîrşit . afltl în ftlJ1C\illllC ş i npoi llll cxil't. - l " " m - . ! W . In UmpLil cit cele doufl staţii s inL în repaus..450 ELl:CTROTEHNJCA GENERALĂ Tabela 28. i\li şcarea electrom. .- .. f ~-.

Cu ajutorul teleimplimatoarrlol" se pot transmite şi rec. există ~i~teme perfec\iollate de Lelegrafi("."\arse c u curent de repaus. şi anume: -.ra pînă la terminarea h ansmitcrii telegramei (există uu mecanism de. cuvinte). Aeeste aparate ~îllt denumite feleimprimaloore. La rcccpţje Se oh~in. prescurtat TIT).iHol'.SEMNALIZARI ŞI TELECOi'>IUNIC. pel'miţind astfel controlul trnnsmiterii tclcgramei chiar la locul de emiriune .telegrafie multipLI. ~yjnd trallsllli~ia mai multor comunicat-ii deodată. La (]ispaliţ.elegramei. . Ciud se incepe transmiterea t. Lot automat. care trebuie apoi descifral5 ~i tr:mS("l" i~il. în cart' lelegramele. O nltă perfectionare a telegrafiei a consta t in traducerea semnalelor MOI'~e în litere ObişlJuite ~i ~<:ri{'Tea lor direct pc handa de hirlÎe. ceasormeane caft~ opreşte mişcarea benzii ci nd arlllătur<l c lcC'tromagnetului recep torului sUi atrasă un timp mai indelungflt decit cel neccsar scrierii a dou ă T) .telegrafia rapid. . 28·9. pe acela$i fir ~i in acelaşi . H ' Înlătură pil"dicu Ce fixa manipulatorul in poziţ.eptio!~a comun icării!' telegrafic!' dircet ÎlJ litere. eu ajutorul IIllur (kpozitin' CII ace echipate cu pirghii şi contacte. Senmalele "\I Ul'se ~e inscriu ~illlultan pe ba)lda postului receptor şi pe aceea a postului tran!'!ni\. Prin folosÎrea in telegrafie a mijlofl{'('lol' radiofonice de emi~ie şi recepţie s-a creat radiolelegra{ia care permite legături telcgT3fice la distanţe maTi fi"lrii să necesite instalaţii prealabile de. la sta ţia tare transmite . pUllde şi linii pe banda de hirtie. telegrafic duplex: în care trans mi!->ia :-jC face şimultau. sînt transmise automat şi rapid.. care ~t' separă la recepţie prin filtre de bandă (disp ozi t ive care lasă să treaeă nurrai un :mumit interval de frecvenţe). in prezent.Ţn 451 o " tot timpul sub controlul rUl't'ntu!lIi dcbitat de batt'rie şi ilHlieat de miliampermetrele S din cele două staţii.\\antaj . realizal:l prin legarea succesivă şi periodică a div!'r!'elor perechi de aparate telegrafice em iţătoare ş i receploa)"e pe acelaşi fir sau prin utilizarea unor t:urenţi ehetriei de frecvenţe diferite pentru fiecare perecheo de aparate telegrafice. 1 Fig.ia curentului prin electromagneţi este declan~ată mişcarea benzii care va du. scrise în prealabil pe o bandă de hîrtie ClI ajutorul ullui pcrforator. linii de legătură (de unde şi denumirea de telegrafie fără fir.'Ocn ~. .l. în ambele senSUl"! : . .ia "apăsat".

capabil să lransforme şocuri le slabe provocate de vibratia uerulLti care se produce daLorită Yoeii omeneşti. Rcdpicntul cu grăull\ e de c ărbune trebuie să fie doar parţial plin ("u grăunţe. 28-10. de 0. care depinde de rezistenţa microfonul ni in starea sa de repaus :ş i de tensiunea baterieÎ_ în timpuL cît se vorheşte în faţa microfon uLui. 28-1 0). 2R-ll) .ia rezistenţei interne' :1 minofolHllui. pentru ca micile scintei care apar in interioruL capsuki să nu proyoace arderea sau lipirea grăllllţelor. Receplorullclefollic e ste construil ţin înd se-ama (!C' principiul l'lertromagn. crofon telefonic Funcţionarea mÎrrofOllnJui se bazează pc \':lri:.3 mm grosime. memhrana vibrează şi produce \·ariaţ. din tablă de alamă sau aluminiu (fig. EI c. dt.tic."lt· alcătuil dintr-tin magnet p€"rmane-nt. Microfoaue. cu rrccy('n!ll !':unt'lelor pronunţate în fata mÎcrofonuJui . intrucit inelul de pislă este elastic. Atit timp cit fiU se \"orbeşle ÎIl fata microfonlllui. CHrentul care trece prin mirr()fon este variabil in timpul funcţionării !.rhullf' ~ÎIIt polizale fin. mcmbrana nu este Împiedieată În oseilaţiile ci. Mi. NOTIUNI DE TELEFONIE Prin telefonie se inţelege sistemul de Lele comunicaţie în can' se transmit bilateral convorbirile. In spatele memhranei ~e găsesc grăunţe sfefice de cărbune presat. c\'itindu-sf' astfel Fig. o placă rotundă. pl"intr-ut1 capac de formă bomhal:). curentul mi. Atit Illf'mbrana. tcnt. prill mod ificarea rezisleni.rofoJluluÎ.cÎ pe care o opune treccrii curenlului electric.e. jlf'lltru ca ele să se poată :lmestcl:a bine la începutul ~i ta sfîrşitul convorbirii (cind microfonul este mişcat). Inelul de pislă este in conta el cu mcmbr31l3 şi vibrează o dală cu ea .a]{'. avint! o sită :ji eile\'a faute paralele prin tare se yorbc'1te. De magnelul permanenl sînt fixate d<H1i'\ llIiezuri (le fier moale in jurul cărora !>Înt rnfăşurate bobinele. l11icro{ofllll cste un dispozitiv sensibil. În variaţii de curen t electric destul de puternice . Parte a microrollului care primeşte vibraţiil e aerului este membrana mic. din bobin. prin mijlocirea curenţilor eleclrici care circulă în circuitul Închis compus din două cl)!Hludoare metalice izolate. llohinele . ci IlUll1~i putin amortizată. conţifllltc int"r-llil inel de pi"sIă montat într-un eorp de cărbune masi\·. ]\[embrana este strînsă Într-o capsulă de alamii sau aluminiu.şi dint r-o membrană (fig.cilînd În jurul {'Ilrcntului constanl de alimentare.lc se montează Într-un supar!: L('rminal. iIlagnclii permanenti dnt conf('('\ionaţi din olel ~pec ial şi ~IU .2-0.rolul de' :l (îne t"lJlllilluU membrana puţin atr:J~fl .:rofonic rămîne un curenl' cuntinuu constant. microfonul ~i recepLm·uJ.ei de contad inlre grăunţele de cărbullC. cu diametru mie.:.J[i:\ j"('ZISCLI cărbune . nkhelată.lipirea griiun~elor.ELECTRQTEHNlCA GENERALA 3. ~i corpul de d"l. os.i(' cI(' pr('siulJea exercitaUl asupra lor de' 'vibra~iilc membranei. in fUllC\.

gi Cll dideri !II:' l. CurenLul care trece prin rece ptor esle identic cu curentul ce trece prin microfon.(. 28· J 1. d('oar('re variaţia rez tent-ci microfollului hi ('Uri: ~r yorLe. curentlll alternativ yocal.st montaj p e fi folo~ii doar în ill~talatii eli aparat.SEMNALIZÂRI ŞI TELECOMI.Hlică un curent variabil.e poLrivită exact şi menţinută în acea poziţie dl' ciHre un capac fixat de carcasa care conţjne receptorul. SUDelul produs În ace~t fel :. cst e transformaL in euren! de tcmiune mare ş i ini. in hobiHf' UI:' indul'lic."-NICATll sint executate din sîrmă subţire de cupru iz olată cu lac sau mătase . şi receptorul po~:t ului a~r ulUI lor ! În t reu ni le in Lr-un singur 3parat..ionaLil din fier moale Iăt'." (JI'oal'ee<> Irammidile tele fonice bilaterale . 28-13. Trecînd prin receptor. variatia curent. atît în timpul allern a n \eloI' poziti\'!" ale curcntulni microfonic.llll trammi\iitor Fig. tle.\lagneLul permanenL din reeepimul Lrldonie are 1'011)1 de a crea o for(u de alnll'ţie suficient de mart a memhr:JJlci. sii poalii wli{'ila m('mbrana in ambele ~en~uri. Sdlema Uilui circuit t elefonic cu montaj indirect. 28-13).t'millllC rit mai mici.fd înrit dedlll wllor este ~·lab . . prOCenLlt:ll. Schema unu i circuil kleionic cu montaj direct.. 28· 12. microfOD11l .!'Î1 şi în timpul alternanldor negative. InLr-un a~tf('l de circuit. mcmbrana nu ar putea fi decit al rasă. receptorul ŞI bateria de alimentare sinl legate in serie în c. avind Il componentă continuă ţii una alternativă de frecvenţă vorală.ui[ şi e~l.ului e~te mică.ircuit.e mică.'tllitul locul al mi{'rofollului ru haterie lo('ală (fig.-te e~te micu.J.eJU:iL:\. . Fig. ) l embI'ana este confeC\. Spre u putea îu"iJlge rf'zi~ten\3 circllilelor lun. cu ba · lede lo<. în eare microfonul. Dacii n-ar e"i~'b magneLul pNm~llJCnt. a~t. în practic.· afla le in a propiere (în aeeea~i ci ire).l. Are. llumii şi aparat tdcfonie . R\'<.U fi puternic di~t()rsionat. Circuitul telefonic ee! mai ~implu este crl reprezentat în figura 28-12.:\'p lor !ei\'fonic. acest curent va provoca vibraiia membranei in ritmul componentei salt' alLernative. fa ţă de re .ei va reproduce ~uuctclc rostite in fal-a microfollului. microfonu l fI!.:a!. produs În ci.j.tenţa intregului circuit. In a r('~: t H'(lp.la PO::. :l~tfel incit for tei!! care apar ca rezultat al compouentei alternative (vocale) a curentului mie-rofonir. ~int Fig.

este t'el r('prezentat i'n figura 28-1 4. a5tfcl cu varia~ijle de curent sînt ap reriabilc. a bo bind de inducţie şi rezi$tcnţa internă a baleriei locale. carc s-ar auzi putc'mic in cască În lip!'. ('3: sOnl'ria pe ntru C'he marc. s.} pc accl:J~i circuit o.1 de v()rhitor (~()() .a :IC'est ri rezistenţe.a sa variabilă. Unde nu s-au repr<!zentnt iutre ruptorul cu llumere (discul cu ntlJlH're) şi comutatorul de circuiLe . liniile Ldl'foni('(' pot fi: aerielle sa u in l·abl!!ri ~ubtrraDt'. fără fi se perLurba 111):! pc <llta.Hr{'llţi care ~c trîmit :l{loi prin linia It'lefonic:i. şi prin aecla~j C'Îrcuit se obţ.:: . Schema Re/deie de linii lde{Ql!iee aeriene sint formate din simpliiicatii a unui a t()lldudoare mda1iC'c neizolatl..~ lllulLiplă). asigurind claritaLea convorbirii. ELECTROTEHNICA CENERALA este montat intr-un circuit În care.l!l'i.3 ~)UO I1 z) : R eli fll/'cn{Î [)lIrliitol'i. 111 acest fel se poate 0'-1 reaJizn o transmisie s1mullall. pe lingă rez istcn{. parat !e!e[onÎccu insta (·llpru şi. dill bronz fosIoros.ic şi modul de sta bili re a 1 C'g:ăturilor): CII baterie loraUi (II abonati. sonerie) şi intreJ'uptorul cu numere . '1 C:ou~lrHct i\" . Il La rt'~cpţie. Un :n. se mai află rezisten~:a bobinei p ri mare. p{'nlru rlistan(t' scurle din oţe l. Accst<l c'str siskmul ccl mai şi \. in ('are fr('('\'cn\cle v ocale ." or1i6 (tc1rfcJllil. dacit frl'(Yl:nte1c c1trt'ntilor l:'llrt:"llori ·se ult'g dift"xite.CII baleti c cm/I'ald şi Cii stabilire(l maIltl(lfl'i a cO llluni catiilor dl' dtrc opr. cUfeu\ ii care .zislellţa n de o valoare aprop iată de rrzisten~:l dJTuitului exterior alHlrall11 ul (linia) arc rolul amortizi"irii emisiunii micrOrOllicc proprii. Cele do un conductoarc a şi li !eagil aparatul de centrala telrfoJlidi.poartli'.45. Sistemele de tran~mjsic te!efOllÎcă pot fi (Jupă COllSlrl1cţ. l{r. gah·anilaiii! 3utom.Ucl de :l]larat.. in rarc C\lr{'l1ll1J 1J"~H1smî~ p!'in liniE' ('~tl! allernati\' ~i arr fretwula prOdlt~.e pot fi: tii [r(!clwJI!{l IIQCa !(/. lrallsmi~iile lt>lcfonÎc.. J 1 . 28-14. le t:oJl\·orhîl'ii se Lranspu u pc h'Ccvcnţcle inalte Llle unor c. eli balerie etll/rulit ~i CII stabili rea flll{oma1!i fi tom unica/ii/or prin sistc me dt'ctrnmagllt'tirc ('ar~' inIOl'lIir5(" operuloarde tiin cenlraldc telefonice .ill at it apel ul. pentru instlllatii uutomalf' . mai Illultor ('oll. 1n timpul fuuq-ionul'ii se modifică doar rezistenţa lllicrofonului.: folOStşt~ 111(':i pc ~al!ti(>n' ~a\l iu locurile undc' instalaliilE' ~int tempor:1J'.' (!{' cuncxÎU11C (lÎn centralele tde!'onke.rato:crelc aflatl' la lablourilt. fl'C'c"entc!t\ v oe:de ~ iJlt ~t"par:'t1i de frt'c\-cn~cle yoralc. Ultime le două rezistenk s înt I'('lati\" mici in raport CI] rc~ zistenţa proprie a microCollului. un apa ral tc leIon ic mai cuprinde şi alte dispozi tive. adică rezistcnla mare. Dup:i fdul tUH"nlu ll1i ff)lo~îl. Pe Iingă ulleTofon şi receplor. comut:llorul pentru intreruperea anumitor circuite (mi ('['of OII.e('hi c~tc ast:izi i('şit din ttz in ill~talatiik 1II'b~1ll('. cil ş i cOfl\·orb ir('3.'. lH'cesarc pentru punerea În legătură şi :~s igllrarea convorb irii intre doi corespondenţi. Fig.

nolllullic<t~ic in C. Pentru protcct.ic circuit ul oscjlant.l\IE I~<tdiol'ollia t'iit. C:1I'C utilizeaza..ite de suporţi curhaţ i sau de COIlsoie fixate pe stilpi de lemn de 'iniilt. ca blurile au blindaje spedale din benzi (le oţeL Un alt sistem telefonice f'stc radiolcle{Q/ii/l..llllo:nate şi cenlrale ~ulolTla tc de hlo .:!ll Jnlli':kak.II'C se transmit COJllll11iC<lrt SiiU programe vorhite S. fixate pc izolatoare de sticlă sall porţelan.imi şi grosi mi corespunză ­ toare numărulu i de drcuitc pe care trebuie ~ă le suporte. rdcc."eden in figura 2g-]:').\lajori latca elel)1cn l('I()r necesare pcatrtl telefonic (ca d~ t'XCmplll: "pnratc telefonicl'.1~ee dl'scr"ite de ~taţÎi ra diofonkc de emisie şi rCI'ep\i('.i e împotriva acţiunilor mCCOIl1ee (Io. :owkdoare). in sp irală in lungul conductorulul. Toate aceste conductoare sint invelite inLr-o !'ingu r<'i manla eOlltinuit de plumb. . tr. alic dc emi.!Jt in prCZl'nt pc scar:\ lnrgii s i!<l~llwlf' de legătur i t elef()niec au tomate CII eurenti lJurUilori.1. si nt produse .'ituri). izolate fiecare separat ('u hirtie impregna tă cu o compoziţie specială izolaloare ş i hidrofugă.~ic la diferitele posturi d(~ rCf'l'p!ie. de la () ~I. pe liniil~ eli t l'aric intens .:!stăzi de indll~tri. La lloi in ~arii $f' foloSt.:! clcdrol<'hnidi l'Q\nâl1e a~că ( C'zincle Elcdromag-rlt'lkil BII{'ure~ti) ..patiu .iSlcmlll de te!. Schema sim· plificată a unui pDS! de radioemisie.zat. Cablurile subterane şi silbacvatice ~înt construite rli lltr-un număr relativ mare de perechi de ('()nduclOHre ele cupru sau ele bronz.\lc . 28· (5. avind fiecare dte 1111 fir de bumbac colorat diferit. priu luLel'llll'diul undelor electrolJ1agnetice de îllalltl frecve nlă care se propagfl jlrin Întregul :.B1 .i indurt3nţ:) J~. pentru a permite recunoaşterea perechii de conductoare cart! formează lin circuit lek·fonic. 2\OTlUKI DE H. .(· :-. " E cr T . in scopul legăturilor tddonice (uncori pnrţial alLeori total). legale in par:tlcl şi montale împreună A Fi!!.\I(' prilll'ipale il l"ollstilll. carc le apără de llrnezeal:l. Schema simplifjcatll ~ unui posl de emisie se po. riisucil. format din condesalorul C -. pr('{'um :!oi ("l:lllrale telefonic. sprijin... Unul dinlre elementele s.' M"mi.\DIOFO.

1 in care T" şi C s int inducta.11 acţionează de asemenea asupra grilei triodei._H. ca uzind oscilatji de tensiune 'in ritmul vorbirii. curenlul anodic al tubului variază in ace la şi ritm cu yorb irea. PrO?a~'H~a Fig.C) Ia corectarea baleriei anodicc BA s-ar amorliza repede dacă nu ar exista hobina L:J ('. Îar din bobina LI incep să fi" 1":l. Pierde-riie de putere din circuitul oscî!ant sint a~tfel în permanentă iolocuite şi t.L Fig. res~ pecti\' În farazi.C) iDcep să oscilezc re-gulat pe rrcc \'('nţ~ proprie a circuitului acordat. vLe . In acel aşi t. dată de re-laţia : f ~ -" 1 2. 28-16.nţ.diate in spaţiu unde. 1flnnnnnnr VVlJIV V-VlJl] IT Curent mlcrofonic ~ Unda pl. capitolul IX). exprimate Îll henry. incit să producă o reacţie pozitiv ă asupra curentului ullodic al triodei.le l:ircuituhl i oscilant se induce in bobina de anlenii LI' datorită cnplajului inducliv rare există intre LI şi L2.imp.uhu1 Împreună cu circuilul (L 2. 28-16)_ Bateria B1 serve~te la incălzirea lubu lui . tn consecinţă.'iodc (v. Un circuit osciJant arc turn se ştie) () frecvenţă proprie de rezonanţă. "'adu) de formare a undelor modulate 1n ampli· undelor radioloniCE .fii de Îf70lt ti Ifecvenţd 1 ~ iT r- IJJ ). . Cele două infă şură ri alt: trallsformalorului T sint de asemenea cuplate inductiv între ele.ELECTROTEHNICA GENERALA (după in circuit ul anodi c al unei tl.uplatil inclucl. 28-17. a~tfc l Incit fluctuatiile de curent pl"O\-ocate de microronul ./rtataoremodl//otă · OsctlO. Undele electromagneliet! de inaltii frccvenţă radiale de antenii \"or fi prin nrmare. tellsiunea alternativă de la bornc.\' cu bobina L'l a circuitului osciI:mt şi COIlI:!Ctată in aşa fel in circuitul de grilii al triodei.a ~ j capacitatea sa. tudine. modll/ale în ritmul semnalelor sonore produse În fata microfonul IIi (fig.') osciIatiile care ar apărea În circuitul (~.. La ff€'cventa de rezonanţă. Ie-nsiunea la hornele circuitului oscilanL este rnaximfL In figura 28-]. electromagnetice de frecvenţa r (inaltă).

ei îl slrEibat şi scapă din zona tcre slră. 28·19. tn ullimul t imp. pentru il nu s.rilJuiL~ o anumit ă Crel'nuţă Înaltli. Balenă Fiecărui cll1i\. de obicei puţin pc~te limita vizibilitătii şi aşa -numit a undă spa(i ulă cart sc propagă in spatiu şi estc refieclală de păturile sup (~rioaJ'(. denumită undă pl/rlăloare a undei de frecventă acusLică.{' put recepţiona .. situate la circa 100 krn deasupra solului (stratul lui I-h'uvbid e).plia emităloardol' de unde ultrascurte'.C clasifică În unde ll[tra~eurt(' (de ordinul metri lor).. Dintre acestea cel mai convcnabil este sistC'l!1nl care fo l o!ieşte sateliţi artificiali ai p ăm intului Înzestraţi cu slaţii de retran~misîe a programelor emise. In cazul unddor ult rascurte.el or poS luri de emisie existe nle. in scopul mliririi ZDnp! in care este po~ibilă rece. Intrc Z OIl<l acoperită de unda de ~:lIprafaţli şi zona acoperită de unda ~pa \iaIă n:f1t'('latfl. ~Recep jia undelor se face 'i n posturile de re cepţie.reÎ. Fig.le . Recepior cu galenit . In figura :l8-l8 se a rată modul În care se reolizează dcmodularea. de di t re posturile de emisie pe cieawpra că rora treee satelitul. Dup ă aceasta. In loc de frecvenla f a undelor purtătoare radiate ~c dă. ~-a recurs la diferite proecciee. -. 28-17) care se prop:'lgă in liu ie dreaptă. in care c este viteza de propagan' a undelor I'letlromagnctice. a~adar. nu ~.. Lungimea de undEi a unde lor rud iatt~ de difcri teJc~ poHuri de emisie v~H'i:tâl de ht cîţiva lIl(' t ri p inii la peste 2 km şi l.'dNAwzARI ŞI TELECOM UmCATII 451 gramele diferit. decit undele de mprafaţă. medii (1 75.li tor îi este at.le fiind: A·{=C. .• Trebuie remarcat faptul că undele llltra~curtt· nu ~il\t refleclate de stratul lui Ilcavisidc. .SE. Detecjia. accmită wnă ~e lIunw:.. pro- ~"'----P>F---Jî=7 Cond~/JSO(or ~ CQscă yol'iooi! (}/IdQ twrlilQQre Fig.600 m ) ~ i lungi (800-:l 500 m).e suprapune.• zona dc lacere" .50 m). prin indepărtare a alternanţelor negative ale undei modulalc. adică este separată unda purtătoore de unda de joasă frecve nţă (d e frec'\' enţii a c ustică). une:. Demodula rea ~e ma i numeşte ş i detectie. t'galfl ('u vileza luminii (aproximativ 300 000 km/s).. şi anu me.Prupugun:a undelor are loc in două reluri: o IIIHIli dl' suprafaţă (fig.. lu ngimea lor de tlndli A rdalia (:aJ't! le . ~e gnseşte o zona in care 11 11 este posibilă recepţia cmi{Eiloruhli. pe anumite lungimi de undă. scurte (11 . unda pltrlă­ toare modulată esle demodula tă. ale almos[t. 28·18. care au la bază de ascmehea o antenă ş i un circuit osci lanl acordat pe frecventa undei de recepţionat În scopul de a capta tens iunca maxima. uneori.

adid : fo=fr+f." Fig. ii1fltICnţează r('c('p~i:l po. De obicei se foloseşte o frecvcnţă in te rrneeliariJ fi de ·170 kHz. ea Ilrmal"l' a amestec ului c.----. din e:JIlZ:l aknuării undelor dc-a lungul drumului lung parcurs de ele pîll!i la rceepţÎC'. În timpul fUJleţionării lor.. fi aplieat.()llstă în faptllt elI. ={r + 4 7U .ate mare.. frprvt!n~a r()~Lullii re('(·p~ionat. Acest clispoziliv permite trecerea curentului doar Într-un singur sens. Aceasta Înseamnă cu frecvenţa fo a tellSi\1!lii produse de oscil:itorullocal esle îl! oricare poziţie a contiesatornilli yariabiL de acord mai mare decît fn~cvcn~a tensiunii Illodulate recepţiollatc fr.ollslallt~). cu valoarea f1 a frecveuţpj intermediare. 28·20. Dlfuzo..-. a~a . iliară gellerată in ctajul de in tr:J rl' :..teeal(i (in eta jul {le amestec) cu () tellsillne am.ELECTROTE~CA GENER. . deseri. t. fie cu :1jlllorul unei galene. Detecţia se poate efectua fie cu a j utorul unor tuburi redresoare. estc anw. H!ceploard(' erau eoustmite. tn acesL receptor.e. osei!at:ol'ul IoraI. La început..llsiu_ rnodulalc recepţiollat.null1iLa tellsiune de fre.(I::1tă ~('hrnl:l simplifi. culra~ii de (lUtCl1[1. dc efilrt. construit după un principiu asemănător.rebuie realiz::Jtâ o ampliricare :l undelor l"I!cepponale (t:venlu. prin emisiunea lIHor nnde de l"n'c\"t.. fie IInui dispozitiv de redat sunetele.elor două tensiuni de frecvent:1 diferite. In figura 28-20 este n.e ('11 nii (J \"aloa1'e egală Cll frecvenţa iutermcdiară :J receptorului ((. ţie se aplică fie uuei căşti telefonice (fig. In pn'zenl m:ljoriLal('a re{'pploal"('!or sîn i constr uite dilpă principiul superheferodi neÎ. unde radiaţiile culese d(' ~11l kn ă aU o intensit.'ll!e (h'pr. e"ent_ă illtenncdi:Jrii.lurilo!' reu:ptoul'e iJlYeeÎllat(-'. Dezav3nt:tjul principal :J! :In'sLol" rr'('epl. <l\·îlld fre e\" cnţa intotdeauna mai nwrc decit fr('cvcn\a t(. :1 ctlrt!i frec\'en(ii ('~lc egal:l cu difere nţa frt' cven(. numit difu:(I/. uuda purtătoare modu JaLii . Aceasta este compusă dintr-un cristal de sulfunl de plumb cn care vine în atingere nn virf as c uţit.'nli) a unll i aslfel (le ret:f'plor. 28-11). Receptor superlJ€:!erodini!.l1d!'nte elt.oan~ (.e1or celor două ten"illni amestecall'. Jlr baza prillt:ipiului amplifidîrii directe. Illai SIIS. fn t uhul de amcstec rezl1ltu.e difuzorului.lI rt'ceptomlui.~A T ensiunea de Irecvenţă acustică obţinută prin detec. Antenă de recepţie .ll in Inai multe etaje) înainte de Il. Daca post ul care trebuie recep~ionat este situat Într-o rcgiulle îudcpăr­ tată. In figura 28-19 e ~tc reprezen tată scllema electrică a unui receptor Cll galenă earc poate da rez ultate hUJw in apropierea posturilor de radioemisie. dar avind dimensiuni mai mari.

J'atc1or de.ţ":IIlOl 0(' ihlluin:rl (Il' cll("cnt llJkmath-. radio.care B ucu!'e~ti) .8COMUN'ICATH 459 tn etajul de amt':. : l".lr111::II<' $-ă IUCf('Z(' !)('nll"l! o anumită frec\"cntă (egal. !'taFi de umpli ficore şi dj fuzoa. ( l ntrrprilldere." !:'~Hl in mÎşc·tu·c ne la un post de embi('. ]"(>('cploan' radio eu :di mt'ntnrc de la n'~. LP. In \«r:'l lloastrfl rUll('tion(':lz~r iu pn'xl.' ("olltjlll·nLl. A\'untajul t.\Iue ll)l' uatinnale P(' int.1 produrl' nsUi zi multe diu piesciL' ll('C't'sarl' eonslrnrtid <rj)3.I r. priu interffil'diUl IIndf'lor clcctromaguclicc de foarle mare frc'('YC llţ ii. .It>. ratliorer('plir r)bi. tn ultimii uni . IHuca sa ) . r011 den~:J toart!.Lcl'Odinci fal ă de r('ccpto:ll'rh' ('U amplificarc d irectă constă in faptul cii lemiullt'a pc ('"<..SL 'I1.ului tensiunilor dc fr('r. ~j :r {'('lur pcntru slrJin:HaLe pe tl'nt.ull("lclc.ea sau cit' In halcrii.<.l1 tuburilv!' d('("LronÎl'€' (lin .e. Telc \'iziull(>a ('sle b. t raducind va ria ţi il e de lumina in variaţ.~!lltil(' ~i!ll :llimt' nlr. bobiJ1C..f.lh'l'iOl'ul 101".KE Prin teicviziuJlc st' inţ.ll' prin intcrmNliul ul10r !"t'.tpoi l'~ k <lmplifical:i şi apl icată difuzorului cal'C producc ::. la postu l dc }"('('('pţic_ . car. tn urm a unei amplifkMi şi a ddcctiei al'C'!"tc'i frec\"('uţe lutf'nnccliarc.1 clementelor (p ullclelor) unei imagini. 5.: () <tmplifkit rt'('cplorul ~II'C ill{ otd('<t un:l o frecvenţă ronstnnUL E It>!llenlt'll' de montaj ll('{'('~arj> in acest srop (filtrclt' de bandii) pot ri mult mai (. se obtine tensiunea de frec\-en~:i a('n~tic!i.lza[[1 pe b':lllSmisia suec('sÎyă . transl'u!'maLI)art>.'.. alim.! .· tclecomuui cll\il'. KOll cNl IlE TELEY IZl t. la p ostllri de rf'c«'Plic.NALrZARI ŞI T<.:l 7il ('u un l"on~urn şi cu tt'osiulli mult mai mici.L(' fix.ii dc l'u rc nt.umuhdoare.lec. Induslria eh:rlntlel:niC:. C'II"(' fUm'ţiOlli'.S .l.c de radion"'l'pti(' tramportabil.B.\"{:n~ă {r ş i {(). ş i apoi \'ul. priu clm' se transmit imagini a le IIn ol' ol>i('('. apare. l'('('(1 et ~I~ig\lrl'i :H(d i\ îa pro. amplifiearea unei :mpt'rht'lerodine ('~tl' 111l1!t m:lÎ mnl"c. la postul dc emisie.\JajOlital('a nparalt'Jor dt.re pentru ratliofit:a!"e ~i I'ct:eptoan: ('U tranzistoal'(' (Uz inele . deflal"l'('(' !Joi fi (':]...'lIl 21 ~laţii (Il' r:tdiudifuziune (faFI de lHllnni lrC'i ~la\ i i exislcuk îna in lt d<' anul 1~11l). o Lensiune a c!ird frec\"enţă este ega lu cu diferen\.ficnr('. _'joi uumni rareori (iu IO{'uri lIed{'drifi('ntt') rit:' In b:lh'rii dl' il.) ('U fr('("\-l'nţn int("J"uw(linrft) .uper hc. S('l ni con<!u('loarc . în urma a rncsle('. ('tc.\('"l'sk aparat e alt în lorl. [n llrara ce :\(:e81'1:.dr('Foare !i(' la r".l'l'g cuprinsul l[lrii. ca rezul ta t al fenomenului de "biltăi".a\iile de curcut in variatii de lumină. ('a !'rzişl «'n\e. preeum şi 4) gamă larg'ă d t.l rQmi'lIwaSc.'nL:!lt' dl' la La!erii mOlll.Electroni(·a'· . .1H' sau tuburi c!('clroniee slIblUiniilt urfi (de gilb:1ril foar!!' r('<l1Is). tl'unzistoaH'.ate in iJ.lJHll'alelt: ubi~IIUih'. 1r:I!IZi~tu. adieă tocmai o tensiune de frecvenţă iuL('rmediaru: ft=fo-fr= t70kHz păs trează modu la ţia 1«'l1siunii retl'pţiollal.a freevellţd()r tensi unil or amestecate.c l('g~ lIll ~bt(' m cJ.!ll apftrlll im:i mulk tip uri dl' aparal.

pe care insă aceasta le-a rezolvat. punctele luminoase sinl Lransmi~c sucr('~iv.Jlciu. Ca subst a nţe f1uore~cellte se foloscsc silicaLul de zinc. orşi acesLe punctl' au foşt.erii intregii imagini.5 !'III-Iz (m cgaherţj). Numărul de puncte ale unei imagini televizate in acest mod rezultă a Ii de: -±3 XG25 X 625 x25 = 13000000. 28-21. iluminate succesiv. Elementul principal al ullui receptor de televiziune esle Lubul c::tlorlic. descris în capitolul IX. Fasciculul electronic este dcviat pc 625 linii orizontale de 25 ori într-o ~ec\lndă. Pentru unda purtătoare se ia o frecvenţă şi mai mare. aşa Încît frecvenţa purtătoare rezultă de aproximativ 50 MHz.11-21 est. slIccc:<iv. in faptul el! În cazul tf'l(~\'iziunii. Totodată.iCoan! (maoine ml)i ~I/[Ict deEmlslf desCompus.) Ante~ J Lam/lift corespllfl' z. şi alte ~ubsl:m ţe. dar într-un timp foarle ~curt in raport cu timpul necesar trallsmi~ t. aşadar.e reprezen l ată ~ c hema ullei t ransmisii de te. datorită persistellţei imaginilor luminoase pe relinu. Acea~tă deosebire a pus grele problem e de ~ inc r o1lizare tehnicii de inaltu frecvenţu. paragraful 7. CeMi fotoelectric. În figura 2. }fiind raportul Între laţimea şi inăIPmca imagi nii. Deosehirea fundamentală dintre televiziune şi radiofonie comtă. rezultă 6500000 impulwri de curent pe se-cundă. pe dnd în cazul radiofoniei transmisia ~ullctc lor ~c facc concomitent.Jeviziulle. Presupunind jumalate din puncte albe şi jumătate negre.c (puncte) ~cparate din imagine. In ~lccst fel. ochiul are impresia unei imagini În Lregi ilumin<ltc simulta n pe toale punctele ('i. deci cu o lungime de lIndit A= 300 000 000 m =Gm. de circa S ori. f . aceasta este şi lăţimea benzii de rrecvenţă ce se transmite prin televiziunea cu G25 linii şi 25 imagini pe seGundă. Schema unei lransmisii de televiziu ne.460 ELECTROTEH~lCA GENERALA Emisia şi recepţia se fac pc l'lemcnt. Deci frecvenţa curenLului fotoeledric eslc 6. wolframaLul de c:.:' Fig.

r~~ Limlla 1.1[otiulalia undei .udiue.-. În at'e~l euz./e deranjată puţill de ciitre pamz i\ii almOEJ.-. limitele Yizibilită ţii. Propag:afP<o unde lor ultrascurte' ulldei purhtt.re eell' mai rjdiC:lk. se tr:lIlsmit atiL :-iell1nalde rI(' imagine rit şi rele de SUll('t. purtătoare ÎII riLmul sundului (v. .tii b) .' a imaginilor in culori şi in reli ef.SEMNALIZARI ŞI TELECOMUNICATlI 461 Totuşi au îrlceput a fi folosite frc evcn!(~ mai înnlle.-- Fig. dc la ('mh. eu pe r[orm:lntl' <l lnl.. la distanţe care 1111 depiişese. Schemele ap:Halt'lor (le emisit şi de n:cl'p\ie cit.a actualA in trfe\"iziuJlc e~te ca inl r-un \' iitvr apropiat sa ~c paJ'a~e a~ d pru('edcelc de transmi~j l' in <llb-llegl"l! şi ~iî S(' adopte procedee (Il' rerl:. Băla i a unui post (~mi\ător de televiziune nu dcpăşeştc cu mult orizontul (fig. a) şi nu [Tece prin obstacolE' (<1(' C:\. 28-22. ci in {rc('ven!li (adică ~c yuriază frecvenţa s. ('an' liînt de fapt oscil.. 28-22. fig. Re z ultă e{1 televiziunea foloseşte undelc ultrascurte. truJl. În seopul reduc('rii parazitiloL ajungindu -se la fre cvenţa de 200 iI'fIlz. Leleviziune sint mult mai eomp licate decit ccll.' ale apara Lelor de radior('('('pţic şi (kscrierea lor ie~e din ('fldnt1 lucrării de [aţă. despre care se ştie' eZi k propagă În linie dreaptă.-.-1 .i nu influ('n\e':\za 1lll(1<l eare este lIlod t!lalil in rri'ryentii..i fahri(":i televizoare romaneşti.__~====~Yizibiliftl.oarC' in ritmul sn nl't lll ni). 28-16) nu ~e face în amplit.n..~lllisia e:. ezina El l'dro nica din llueure. mulL !lIui .t.:. b) .ie la n't't'p\Ît'. Trelwie suhliniat F:lptul că .lţii atenuat\' modulate in :llnpli llldille !'. rie! ~' [lU indl15lriali. munţi : 28-22. ca În radiofoni('. T'· lldinţ.

lmtala\iilc ~'art' permil determinarea În l'ln:tt fel a pozj(iej oLie-etelol" cu ăjut ornl radio~t~/UlIa l('l or n.1 nu dftllllezr recepţiei lor.jd('Jt} :petial lle ant('IJ('. iar iHlrt>ruperilc dintre semlla[e ~i!1t de cjl('\·'1 ~lIle de ori lTlai mari.!Z{\ în lulal dtC\'a milionimi de H'cnndii. Du pă rcflrxia 101" pt' oLiel..:lc: eu ajutorul \111 l1i generator ş i al unui . . pot fi ab!iorbile şi.e şi eentrimetrirc).:-an ~ l udia t şi gi"i~it ~i ~lte aplka\if ilie undelor elertromagnetice scurte (metrir. parţial.u căpHat denumirea tIe illSi(lln/ii radll/'. cu ajutorul unOI" anlene de formă spl~dală se pot ohtine radiosem nale dirijate carc.'te (n'l\ ii. GE!\"ERALA.alalîa de rec('ptic ~i ~'int inn:gi~lratr. Pc fcnom(!!1ul d~ reflectie al unddor radiofollirC' pc corpuri lllC'talice. Ecn1llalcJc dUT('i.) undele ajung: la în~l. ('Hn~tă in ul"llIiHoan. iar diu pozilia antenci ~{' determină din'cţia. Di n timpul scurs între plecarea şi Înt oarC(>l"ca ~elllnalull1i ~ r clctt' ("IllÎn:! distan\a pîn:l la obit'etul ob~'(.t( JJ~etodă ~ primit numele de rtu!io{oca!î('.EC'rROTr:. Pc lîngă radiofonic şi lelevizinne. n'rIl'cLale ş i difuzate d e acestea . Ht'crpţia undt'lol" refleetate arc loc in t impul intreruperilor dintre n·mnalc.:i:( metoda de olnt!'Yarc a o biectelor la di~t. intilnind in drumul lor dHpl'Îlt' obstacole.t. \eea s. !. tlxiull etc.:ea. Prim'ipiul a('('~I('i lnt-lode..HNICA. A~lfd. P ("lllnl ta l'mi~ia !"rmnaklor ~.1"\'al.d\ici IQI" .alllC' mari şi dt'lcl"lnillarC a po. ~c ba. ~e obţine un fa!'cicu l dirij al de I"adioulldt'.462 EL..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful