1. COlIOD~AHU P.

MANOlESCU

1. CODRU C. BUZAnJ

,

MANUAL PENTItU

ŞCOLI

DE

MA I ŞIRI

Ing. I. CORODEANU Ing. P. MANOLESCU

Ing. C. BUZATU Ing. I. CODRU

MANUAL PENTRU

ŞCOLI

DE

MAIŞTRI

EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ BUCUREŞTI

CUPRINS

Capitolul f. Eledrostatica
I. '\atura electricităţii şi struc:ura materiei . . . . . . 2. Electrizare, sarcini electrice, eJec!roscop 3. legea lui Coulomb 4. Cîmp electric 5. Potenţial electric. Diferenţă de potenţial ...... Ei Linii de forţă şi suprafe'ţe
echipotenţiale

7

3. Legarea pilelor şi a acumulatoarelor •.•..•.•

42 44 44

7
7 10 12

Capitolul 1 V. Magnetism şi electromagnetism

1.
2.
3. 4. 5.

13
16 17 18 18

Corpuri conductoare, izalante si semiconductoare 8. Densitatea de sarcină elec1.

trică

9. Fenomene electrosta tice şi eleclrocinetice 10. Electricitatea statică în industrie Il. Condensa torul electric 12. Legarea condensa toarelor electrice 13. Străpungerea dielectricului. Rigiditate dielectrică 14. Condensatoare industriale şi 12 bricarea lor .....

6.
7.

19 21 22 24 24
27 27

naturali şi magneţi artificiali. Cîmp magnetic. Cîmp magnetic datorit curenţului electric. Spectre magnetIce ......... Ind ucţia magnetică. Linii de forţă magnetică ..... Flux de inducţie magnetică, Inducţia magnetică şi intensitatea cîmpului magnetic da torite curenţilor electrici Forţe electromagnetice si forţe eleclrodinamice .. '... Magneti;area şi demagnetizarea oţelului. Histerezis

Magneţi

45
47 49

50
52

55
58 59
61

8. Electromagneţi 9. Circuitul magnetic . . . . 10. Forţa portantă a electromagnetului . . . . . . . . .

Capitolul V. Inductie electromagnetică'

63

Capitalul j 1. Circuite de curent continui!

1. Producerea

1. CUfen tul electric
2. lF"rla (tensiunea) electromo-

;O;He 3. Rezistenţa electrică 4. Legea lui Ohm. o. hgile lui Kirchhoff 6. Legarea rezistenţelor . . . 7. Legea lui Joule-Lem:. Energia declrică ........

28 28 30

31 33

8.

P~:jerea electrică

35 36
38 38 39

toare de fluxului magnetic în spire 2. Producerea forţei electromotoare de inducţie prin tăierea de către un conductor a liniilor de forţă magnetice . , 3. Curenţi turbionari (Foucault) 4. Inducţie proprie 5. Inducţie mutuală 6. Cuplajul bobinelor

forţei electromoinducţie prin variaţia

63

66 68 69 71 73 75

Capile/ud 111. Pile. Acumulatoare
electroliţi. Eleclillliza ......... 2. Pile şi acumulatoare _

1. C"fentul prin

Capitolul VI. Unităţi de măsură Capitolul V Il. Circuite de curent alternativ monofazat 1. Producerea curentului alternativ

79 79

3

4

CUPRINS

2. Caracteristicile principale ale mărimilor electrice alternative sinusoidale 3. Efectele curentului alternat~

84

2. 3. 4. 5.

1\\a [eria le j\\ateriale "'\ateriale 1\\ a t eria le

conduc toare semiconductoa·re·. izolanle magnetice electrice

132 141 142 147 150 150 156 157 158 160 162 165
168

4. Reprezentarea vectorială a mărimilor electrice alternative sinusoidale 5. Condensatorul în cazul curentului alternativ 6. Circuit de curent alternativ cu rezistenţă, inductivita te şi capacitate în serie . . . 7. Circuit de curent alternativ cu rezistenţă, inductivitate şi capacitate în paralel 8. Puterea şi energia electrică în cazul curentului alternativ . . . . 9. Imbunătăţirea factorului de putere cu ajutorul con densatorului 10. Rezonanţa electrică

M
Capitolul Xl.
87 90 90

Măsurări

1.
2. 3. 4. 5.

95
99
101 103 107 107 109 111 113 114 116 117

6.
7. 8. 9. 10. 11. 12.

Capitolul V 11 J. Circuite de curent alternativ polifazat

Generalităţi. asupra apara· lelor electnce de măsura' Eroarea apara leloL Clasa de precizie , . . . . . . Marcarea aparalelor de mb:· sural . . . . . . . . Măsurarea curentului. Măsurarea tensiunii. . . . ,\'\ăsurarea rezistenţelor . . Măsurarea puterii . . " Măsurarea energiei electrice Măsurarea factorului de pc tere (cos a) . . . . . . . Măsurarea frecvenţei . , . ~eguli practice penlru fole· slrea aparalelor de măsura' N\.ăsurarea electrică a mi.· rimi lor neelec [fice

170 171 171 172 174 îl 4 175 177 192 2i.5 217 218 221 221

1. Producerea
zaţi

curenţilor

trifa-

Capitolul XlJ.

Aparataj electric

2. Gruparea forţelor electromotoare şi tensiunilor trifazate 3. Relatiile între tensiuni si curenţi'în cazul legării în triunghi şi al legării în stea. 4. Legarea la reţea a receptoare10r trifaza le în stea si în triunghi ' 5, Puterea şi energia electrică în cazul reţelelor trifazate simetrice 6. Sisteme bifazate

Clasificare, . . . . . . . 2. Conducte electrice ~\parate de protecţi~. R~l('~ YAparate de conectare . . 5. Aparate de reglare .. , 6. Cutii de distributie 7. Celule de în a te~si~il~ 8. Aparate pentru Iimilare2 curenţilor de scurtcirc li:' 9. Montare, exploatare, înlre-

1.

Generalităţi, definiţii. .

lti';

ţinere

Capitolul XII J. Transformatoare

223
223 226

Capitolul 1X. Fenomene electrice în gaze rarefiate şi în vid

1. PrinCipiul
2. 3. 4.

1.
2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

electrice în gaze Razele X (Roentgen) Emisia termoelectrică Tuburi electronice Tuburi ionice Emisia fotoelectrică. Celula foloelec trică . . . . . . . Tubul catodic. Televiziunea Tranzistoare

Descărcări

117 119
120

121
125 126

127 129
130 130

5. 6. 7. 8.

Capitolul X. Materialele electrotehnice 1. Noţiuni generale, clasificare

de funcţionare al iransformatorului electric Utilizarea transforma toarelo:· Construcţia transformatoare· lor Tensiunea de scur tcircuit 5: mersul în Daralel al ira nsfO!:ma toareloi ...... . Autotransformatorul Transformatoare de măsur;, Transformatoare de sudur{c. Jntreţinerea transforma t02' relor
Maşini

227
231

232
233
235
23-6

Capitolul X 1V.
1.

asincrone

237

Generalităţi

2:37

CUPRINS

5

2. Producerea unui cîmp magnetic învîrtitor 3. Descompunerea unui cîmp magnetic alternativ în două cîmpuri magnetice învîrti, toare 4. Principiul de funcţionare al motorului asincron o. Alunecarea motorului asincron 6. Cuplul motorului asincron 7. Construcţia motorului asincron 8. Pornirea, schimbarea sensului de mers şi reglajul turaţiei la motoarele asincrone trifazate 9. Utilizarea moloarelor asincrone trifaza te 10. Motorul asincron monoiazat. l J. Genera torul asincron

Capitolul XV IJ. Motoare de curent
237

alternativ cu co lector. Întretinerea şi defectele maşinilor electrice , . . . " " ' . . . . .

2!1Z

241 242 244 246 248

1. ;\\otorul monofazat serie. 2. j\!olorul monofazat cu repul51e

292
292

3. Motorul trifazat serie cu colector " '. ..... 4. Motorul iriiaza t deriva ţie cu

293
294 294

5. Întreţinerea şi defectele maşinilor electrice

coleelo'r

.

Capitolul XV JJJ. ,Convertizoare
251 251 253 254 255

şi

redresoare

296
296

1. Con\'ertizoare rOlative . 2. Redresoare

297
306

Capiio/ul X. J X. !luminatu! electric 1. l\oţiuni generale: mărimi şi
unităţi

Capitolul

X V.

Maşini

sincrone

L Principiul de funcţionare al generatorului sincron 2. ;\10torul sincron 3. Ciilizarea masinilor sincrone 4. Construcţia m'aşinilor sincrone o. Mersul în paralel al genera(oarelor sincrone
C api/olul XV J. continuu
Maşini

255 259

2, 3. 4.

260
261 263

5.

sisteme Izvoare Corpuri Calculul puri de Calculul iectoare

fotometrice de bază, de iluminat de lumină de iluminat. iluminatului cu coriluminat . . . . , iluminatului cu pro-

306

309
314 316 319

Capitolul X. X. Alimentarea cu energie electrică industriale a intreprinderilor

320
:320
3:21
324 ,326

de

curent
267

1.

Generalităţi

1. Principiu! de producere a curentului continuu în generatOful de curent continuu 2. Reacţia indusului 3. Comulaţia 4. Excita ţia genera toarelor de curent continuu si caracteristicile lor externe 5. Mersul În paralel al generatoarelor de curent continuu 6. Principiul de funcţionare al motorului de curent continuu 7. Porpirea, reglarea turaţiei şi schimbarea sensului de rotaţie la motorul de curent con tin u u ...".. 8. Diferite tipuri de motoare de curent continuu şi caracteristicile lor mecanice 9. Constructia masinilor de curen t con tin li u '

267
273

274
276 281 281

2. Producerea şi transportul energiei electrice 3. Staţii şi posturi de tr~nsîor­ mare 4, Distribuţia energiei eleclrice o. Factorul de pu tere

345 350

Capitolul X X J.
ilor electrice

Protecţia

rnstal aţi­ care dispo-

1. Cazurile anormaJe în
2, 3. 4. o. 6.

283
285 289

trebuie să intervină zitivele de protecţie. Curenţii de scurtcircuit Protecţia moloarelor elec trice Protecţia reţelelor electrice Protecţia transforma toarelor Protecţia instalaţiilor contra su pra tensiunilor

350 353 354

356 357
357

Capitolul X. X J J,

Protecţia contra accidentelor de e1ec!rocutare

359

1. Accidente de electrocutare

6

CuPRINS

2. Producerea accidentelor de electrocutare şi mijloace pentru prevenirea lor 3. Protecţia contra electrocutării prin legarea la pămînt

360

363
~5

Capitolul X X II 1.
M~

Tracţiunea

elec-

1. Structura generală a sistemelor automate 2. Elementele sistemelor automate 3. Sisteme automate. 4. Stabilitatea sistemelor de reglare automate şi calitatea
reglării

391. 396 416
425 426

L
2.

generale. Clasificarea principalelor tipuri de
tracţiune electrică Tracţiu nea electrică feroviară Tracţiunea electrică urbană

Noţiuni

5. Telemecanica 365 366 370
372

Capitolul X X VII. Procedee eJectrotehnologice şi de prelucrare prin ultrasunete 433
1. Cu p toare electrice 2. Procedee electrochimice 3. Prelucrarea metalelor prin metoda anodo-mecanică 4. Prelucrarea (găurirea) metalelor prin scîntei electrice. 5. Incălzirea în electrolit şi prin pierderi în dielectric . . . 6_ Incălzirea prin radiaţii infraroşii . . . 7. Prelucrarea prin ultrasunete
433 438 440 441
4'12 442

3.

Capi/olul XXIV. Sudarea electrică 1. Noţiuni generale. Clasificarea procedeelor de sudare
electrică

372 373
oi J

2. Sudarea electrică prin rezistenţă de contact 3. Sudarea prin arc electric.

Capitolul XXV.

Acţionarea electrică

a utilajelor industriale 1. Principii generale ale acţionării electrice 2. Alegerea motoarelor electrice ~n raport cu regimul de lucru 3. Echipamente şi scheme electrice de acţionare. .

381

443 445 445 449 453 457 461

:381
382
386

Capitolul X X V II 1.
telecomunicaţii.

Semnalizări

şi

Capitolul XXFI.
matică

Noţiuni

de auto391

1. 2. 3. 4. 5.

Semnalizări Noţiuni de Noţiuni de Noţiuni de Noţiuni de

acusiice telegrafie telefonie radiofonie televiziune

CAPITOLUL 1

ELECTROSTATICA

1. NATUR A ELE CTR ICIT.'lll ŞI STRUCTURA 11ATERIEI

Din

fi z ică

se

ştie

cea mai

mică

parte dintr-un corp care

păslreaw

proprielif/ile corpului se numeşte molewlă, iar moleculele sint constituite din ufomi. La rindul său, atomul este constituit dintr-un nucleu (miez) cen-

tral incărcat cu electricitate pozitivă ş i una sau lUai multe particule, mult mai miri, În cărcat.e cu electricitate negativă , numite eledroni. Electron ii se deplasează in ju rul lluc.leului pc anumite orbite (traiectorii închise) . Electronul conţine sarcina electrică cea mai mică ce poate exista În nn t ură. Sarcina electric ă se mă so arti cu o unitate de măs\lră numită coulomb*. Un electron arc totdeauna o sarcin ă naga tivă de 1,G.IO-U c... In
mod normal, sarcina pozitivă a nucleului dinfr-un alom este egalll. cu sarcina J!eyalivii a efec{roni!o/' din a celaşi alom, astfel Încit atomul, ca ş i corpul din

ca re face parte este neutru din punct de vedere electric. Da că fa ţă de starea neutră, atomii unui corp au Ull nu măr mai mare de electroni, corpul esle incărcal negatil/. adică are o sara nă eleclricl1 negativll. D acă, dî mp otriv ă. faţa de st area neu tră llum:tru! electron il or este mai mic, corp III ei'le incărcat pozitiv, adicii are o sarcillei eleclricd pozitivă.

2. ELECTRI ZA R E , SAnCE\1 ELECTRICE, ELECTR OSCOP
Dncă 5e frescă cu o hucatli de s tofă, de exem pl u, Ull baston de sticlă acesta capătă proprietatea dc n atrage unele obiecte uşoare . Se spune că bastonul de sticlă s-a eleclrlml prin f recare. A celaşi lucru se petrece Cll un baston de răşină.

*' Se cîteşte cu/omu ~j se no leazii cu litera C. Aceas tă unita te de mă sură face parte din sis/emul internaţional de uni!iill SI, obliga toriu in ta ra noastră (\'ezi capitol ul VI).
n

1O-l9

=_'_ şi 10
19

in general

X-d=_'_.
)<"

F.LECTROTEH:"iICA GE"-"ER.U.A

Eledl'izarea hastonului de sticlă prin frecare corespunde pii~l'dl'l'ii uIlui anumit număr de electroni. carc trec pe bucal.;\ de stofă cu care a fost frecat. De asemenea , eleclrizarea prin frecarea hastonului de răşină corespunde tren'n i pe baston a unui număr de electroni de pe stofa eu cafe a fost frecat . Electrizarca (Încărcarea unui corp cu sarcini electrice) se poaLc o bţin e şi prin contactul direct cu un corp electrizat. Acest Cel de elcctrizare se numeşte
măduvă de soc slIspendalil printr-Ull fir ro de miltas(', de un cirlig spri jinit pc un suport de lemn (fig. 1-1 ). Acest. di spoziti v se numeşte pmdul eleclâr. Dară se fTeacă cu o bucală de piele lI ll baston A de sticlii şi se. a propie de vobiţă, !'(: constată că bobiţa este olmsiI de ba ston. După ce h obita atinge ba.stonul ca cste respin să dt: t!.c{'sta. E x plic:a tia. este următoa re a: cind bastonul fit! sticlă a fost frecat , rJ s-a ÎlI curral c u electrici late (s-<I electriza t , s-a Încărcat cu o an umi tă ~a.rcină ckctridl ) ; in aI'casti, ~tarl' , ci exerc i tă o forţă de atracţie aSUPl'H bobiţ{'i. La .atillgl.'rrl\ cu bastonul (dl~ctri zare prin contart), babiţa s-a Înd'il'raL şi ea ('U elpdrkitate fiind apoi res pinsă de baston. In figura 1-2 S(~ cons id <,ră douii pcndule elcctri(·c. Dacă se incarcă {'U electricitale ambele hobi ţ{' (se ating cu bastonul de sticlă frecat). ele se respin g, aşezindu -se in poziţiile (1-(1. St:. :lUng "cu m bobiţe l e altor dou:'i pendule (' U un ba~tOIl de r'-tşin;1 frec:l! .')oi şi S(' :lp ropi<'. Şi de datn .u:casta bobiţe l e se resping. Dacă se apl'opie o bobit5 eledrizatrl cu bastonul de stid:l . de una el('clri7.:Jt[t c u bastonul ar. r :'tşină. se observă că ele se atrag (poziţiile b- bh Deci, electricitatea proveni t ă de la bast on ul de stidii este djfe rÎt5 de :l.{Tca provenită de la bastonul de răşină. Primul fel de electricitate s-a nu mit ~licloasi-' sau po:iLi/Jă (notatii cu 5el1lJlul + ), iar al doilea fel de (>I{'clrÎ{'i1ate -.,- ră!)inoas.ă sau negali/l li. (notatii cu semnul - ). Din aceste ex peri enţe rezultă următOl\rea conclu7.ie: corpurile incii/cale cu eleclricilale de acelaşi (el se rrsping, iar refe inciircale (II eledrid/ff[r de Il umf' di fNit, se atrag.

eleclri:are priI! contact . SI> ('olls i Mră bobiţa !3 din

,
F ',

, ::

8

Fig. 1-1 . Pendul eleclric:
A _ bUlOn de sticlA "ar; de I1lstnl ; B _ bOb!ţA elin mAelu\'iI de sooc : F _ fir elt' mâta .....

Fig. 1·2. Atracţia şi respinge. rl'8 corpurilor electrizate:
<1 -

11 _ /.1 _

(L

-

p07.1\;e d" !'e$l'ln,g,..,." :
poze;ţ;e

d e atrac\le.

l. sarcinile primite trec. F o iţele ~e înde p ă rteaz ă cu atît mai mult CII cît t'kctrizarca {'s l.• E. Dacă se leagă sfera Jlrlntr. s Fig. 1--1). răspindindu-se prin vcrge. S cu dopul izolant D. fUTă să se atingă. . tnlrcrupind legatura la pi'imÎnt ~i indep 1:i rtind sf('ra A. r. Pentru a determina daci:i Ull wrp C"ste deetrizat pozitiv ~au negativ ~c Incarcă mai intîi cledroscopul cu un anumit reJ de sardni.-ine neutru di n punct de vedere electric. Determinarea se poate face şi dacă se apropie. Dacă foiţele SI!' apropie mai intii şi apoi Ee depărtează r:orpul este Încărc at cu sarcini pozitive. prin care trece nrgcaua metalică V. Elp. J . corpul R rămine Încll rcal negati\'. aLingind ac:um corpul /!'leC"trizat de ~rera electroscopului. Se cOllsideră o sferă A incărrată p oziti\·. Se l'a txplica fa paragr.ECTROSTATICA 9 Pină acum s-a stabilit că elcclrÎz3rcn corpurilor poate fi obţinută prin frecare sau prin cO/l lacl . de exemplu ('u sarcini negative. fiind atraH' <l{' mTl'Înilc pozit. corpul respectiv de sfera clectro~copuluj (prin illfluenţă) . aşezat pe un sup ort jzolanl (fig. terminată in interi or prin [oiţele şi in exterior prin sfera B. Sarcinile libere negative (electronii liberi)'" din ('onductorul 1] ~ dirijează spre extremit aLea din apropierea sferei II.te comtÎltlit din Y<l!ul de ~ ticlă v f f fIg. Foiţelc şi sfera sint.e mai pu lerni61. Eleclriz3rca În mo<lul arătat a corpului il ~c numeşte dedrizarc prin influenţe} ~au prin illlluc!Ît eleclric!}.lUa metalică. se observă o depărtare mai puternică a foiţe lor.area pr1n i nflu en ţA .3. de a~e­ menca. Dacă a('cast ă din urmă extremitate ~e leagă la pltminl printr-un fir rondudol". Elecfr()'~c:oplJl (' ~ te un 'IJlarat (' U care ~ t' pot dt'h:rmina gmdul şi fe lul de dectrizare al unui corp (fig.. astfel că foiţele ~c npropie lina de alta. Dacă sfera B este atin s ă cu un corp electrizat sarcinile electrice. Un alt mod de t'lcdrizarc <. care se apropie de conductoru! neutru n. un n u măr de e1eclroni liberi din pămînt siut atra ~ i prin riT de conductorul li.drotcopul J e. iar sarcinile pozitive din cOlldudo ru! il rbmîn 1<"1 extremitatea opu să.. . 1·4. Elt'ci roscop. EI f :.ive ale acest{'Îtl . 1-3). Elcctrlz.ste elcctrizarea prin infllHmli1. metalice.. ajung la foiţe şi ex e rcită Între aceste forţe de r('~ping('". (e. spre pămînt. 7.un fir metali c tU p5mîntul. Dncă. corpul este incărcat tot eu sarcini negative.

În C (coulombi). r 01 Relaţia (1. Fig. 1 kilogram .) in care se corpurile . sarcinile electrice ale corpurilor. Q. (nu fac e parte din $1) = 9.le. direcţi a dreptei care • uneşte sau de respingere intre aceste corpurilt. Experienţa arată că forţa (de dimensi uni foarte reduse) 1~5) . E - ( literă grecea scă care se citeşte epsilon) o mărime numită per- mitivitale. LEGEA L U I COULOMB Se consideră două corp uri punctiforme Incărca te cu sarcinile electrice Ql şi Q2 (fig.. a) (arţa este-de a t racţie.clrică şi găsesc cafe depinde de mediul (aer. etc. 1·5.81 newloni. 3. Fortele de atrac' tie sau de respingere Intre două corpuri electrizate.1 ) in care : r este distanţa dintre cele două corpuri. 1-5. iar dacă sini de acelaşi fel (fig. al . F - forţa.10 Et.forjă . • Se citeşte mutorl. de at racţie corpuri are de re l a ţia ·. sau apă CQnstantă di e..'9'1()9 în vid. iar valoarea ei este dată ( 1.ECTROTE:Hl":JC A GENERAL--\. permitivitatea are va loarea I unităţi de permitivitate . măsurată in N (newtoni)*. dacă sarcinile sini de nume diferit (fig.. 1) se numeşte legea lui Coulomb ş i se poate exprima astfel: ForJa de afrac/ie sau de respingere dintre două corpuri incllrcale cu sarcini electrice este direct propor(iona lă cu produsul sarcinilor şi in/lCf's proporlionall1 CII pătratul distanţei dintre corpllri . 1-5.b) (orta este de respingere. Cind corpurile se gă sesc &::0"'" 4. in m.

Să . <le unde: Conform legii luI Coulo mb : F- .ate:l tQ a vidu lui se numeşte ptrmitivifafe . Cu notatiile din ilgura J·6 se pote scrie: r-=2r2.iit r Q· ql _-.=-4 '1 0-"1:. !O' Sarcinile q şi q. ' ·6) : qj = +JO _4C 1t=-2· IO-4C · q. 2. ulei d.8 . ~0'1Oc: "~1 5 ' -~ . l'umililÎtă!i ~Iu ti nl Hl e unor Ulateriale O/::numlrea m:1lerinlulul .-4:: '4. Fig. . 8() .'.. fii nd de a ce l a şi semn. .8 CunoscÎud permitivitatea relativă sr se poate deduce ab~olutli permitivitatea cu ajutorul relaţiei: t-e:r. e! le o for ţă de respingea... t n virfurile unui p ătra t cu la tura 1= 3 m se găsesc corpuri punc tiforme urmă t oarele sarcini eledrice (fig. 1·6.re permilivit. ·9 . . ?J Rezol v are.5 2. transformator A" Cauci uc moa le 1 1.3 2. . <\p~ d isWată . i q r.ă a material şi penuitivitatea Tobe/o 1_ 1 materialului (tabela 1. t04::r!! 1 . .oa mDter1:>lulul I fr . .""" 100 0_ N... q2=+3 'J O ~J inciirca te cu Aplicaţia 1.5.\Hcă Porţelan [)eDUmin.se determine forla care ac l ione ază asup ra unui corp punctîform situat Tn aer In centrul pătr a tulu i şi tncărea ! cu sa rcina eleetrlcă q= +5 ·I O-te. . . .5 4 .6 •.- '<> • I ParafÎnă Sticl ă Hirtie. F ./. 6 .6 2..2 . 8 6 7 . Forle elcd rice. _• I = " 'r 4 5.1)... 3.' .ii: 3 unui r~f(lfil.ELECTRO STA TtCA II Raportul <'r dint.to..

Această măr i me vecto ri ală .seSC: Fz=2QO N. Cimp electric. .t=F4-Fz= 400-200=200 N. sensul iorleJ Fa.8 N= 28. 1-7. ~mit p Fig. F= V F~ I+F~2 V2Q02+2OCF =282.are o intensitate (valonrc).=3OO-100=2oo N. cate esle mai mare decît Fi' găseile Prin compunerea fortelor FI cu Ft se dupil direcjia şi rezultanta: F. Se cere să se determine timpul elettric in punctul P la distanţa r de sarcina Q.se !upâ direcţia şi şi F. =400 N.=WO N. tn figura 1-7. F. Un corp încărcat cu electricitate creează în jurul său un cimp electric.entat pr intr-o miirimc vector i ală. iar rezultanta (or este. iar FI fort! găseşte rezultanta: F31 =F 3-F. cu F.EC'I'ROTEHNICA GENERALA In mod analog se g<l.. F. In fiecare punct al său cimpul electric poat~ fi reprez. o directie şi un sens ~i se notează cu i . sini lorle de atraclie.Et. 4. +Q a) bJ . a se presupune un corp punctiform cu sarcina electrică +Q.a luminii. douli forle F31 Fu sint perpendicu lare inlre ele. Conform semnelor sarcinilor electrice.8 kgf. egală cu v itez. care esL{' o formă de existenţă s matcri!'i. F: de respingeN!. CIMP ELECTRIC Fortele ('arl' Sf' exercită inl re corpl1rile' ine~rcate cu electricitate se tran<le la un corp la celălalt cu o v itezit foarte mare. caracterizată prin proprietalea de a Ir:lllSmite 3ttiunea unor torpuri electrizate asupra altor corpuri eledrizate. Tl1lmilâ de obicei tot cîmp electric. Prin compunerea fortelor F. şi Cele. sensul iortei F.

rda.electric rezultant. Conform legii lui Coulomb.Q< (fig. ia/' dacă salC'Îna Q l'ste negH tidi (fi g .~ & ' ·re (1. Cîmp CÎn .ste sensul rorţei F' care s-ar exercil9. I 1 t compune cu cimpul clertri!' al :::arfin ii a l. ice.:s punzătoare ('clor trei sarcin i eIecl....a.mpu l electric i intr-un p'i pu nct oarecare P rezultă din compunerea cîmpului eJec· / / tric t. se nsul e~. DIFERENŢĂ DE P OTENŢ IAL Se COns ideră in cîmpul dt-dric al sarcinii + Q o altă ~arcin1 de acelaşi semn + 9 la distanţb. mllltiplica/il W /'(i.d.~). dimprl' slIrcina Q. a) sensul vect oru hl i i este.ELECTROSTA'TICA 13 la Inţens italea cimpului elect ric distanţa r de a('e a ~t" (fig. D e aici rczultă ră.tc ItJ~pre aceast1'i ~arri uă 8.i sarcini / !i electriC'e.1) . Se observă di legea lui Coulomb ..!. 1·8. ...pentru corpur ile rleclrizate din figura '-5 se poate scrie şi astfel: 1-"1 = Ql01_&1·Q2 = $I ·Ql' 4. corpul eu sarcina electrică +q \"3 (i resp ins ('u o anumită f ortă . ~ -:~).: 4~ef2 ~~-Q_ . 1-7.. şi anume pînă la o dis- . a~ll p r:l Tn cazul mai multor sarcini elert. d:ltorit ~ . 1-7.relaţia (1.l! eşle Sarcina Q2. pină Fig. -Qz tant~ co r.toarea conduzie : Valoarta {arfei care se exerciM GS/lpTClllnui corp electri:al situat într·un cîmp electric esle egală cu intensitatea cimpuilli eleeiri. Sf'nsul miirÎmii vcctorÎ:de i. 5. cinilor. c:' . $2 intensitatea cimpului electric produs de sarcina Q2 in punctul unde se găseşlc sarcina Ql' Rezultă deci ur m3. unei particlll~ indircat(' ('11 o ~ard nă poziti vă ca re s-ar afla in punctul P. dacă sarcina Q est e pozitivn (fig. :ezul. <. 1-\ b).loarea surrini! electrice a acelui carp .ri('(' se compune cu cimpul electric al sarcill ii a patra ş..3) In ca re: SI este intensitatea dmpului electric produs de sarcina Ql in punctul u nde se g. POTENŢIAL ELECTRIC.l se obţin~ rezultanta core srunzăloar~ tutl'ror sa r. rci tlii Q1 cu cimpul electric 'i. rimpul rezultant ni primelor două sa rcini se Q . 1. r (fig.c În punctul unde se gi/scştc corpul. datorit / / sarcjn ii -Q2' Dac ii sint mai mul t decît dou. c.m. crea l de o sa rcină Q in t: -un punct P a) este dată de relaţi.le rxemplu ':-Ql şi .

iaUi respectivii. Fig..arcina Qin punctul P la distanţa r de Q. °l. In fîgura 1-10 se co nsideră o sarcină e lectrică +q într-un cimp clectrk produ!' de sarcina +Q. Dacă există mai multe sarcini Ql> Q~ . egală cu : (1.-r se numeşte potentialul elte'rie produs de .. Relaţia (1. direcţia forţei această Prin mită m('canic. energia potenţială este: consideră O sarcină de 1 con- Q'l Expresi<t : v~ Q- 4 . +q 1-9." se tanţu foarte consideră ELECTROTEHNICA GEN:ERALA mare.. consednţă.4) arată că prin simpla Inmulţire a potenţialului electric dintr-un punct cu sarcina electrică q din acel punct se poate obţine energia electrică poten\. 1-10. Q-q 't "1 =V1 "q (1. trică Sarcina eleccimpul electric al sarcinii +Q. 0:.. această deplasare pe se efectuează un allumit lucru p r .4) Dacă in Joc de sarcina de q coulombi se Iamb.:P [ şi P2' . Diferenta de potential electric Intre punctele. suh influenţa cimpului electric produs de +Q (teoretic distanţă inflnită). care permite efectuarea Iutrului respectiv. Energia "Jectrică potenţială in acest punrt P I este : WI = 4r. În punctul Pl' la distanţa r l de Q. To corpul cu sarcina +q la distanţa r de +Q are o anuenergi e eleclricd polf'll{iald...5) În tact' VI este pO[(~ L[ ~ialul electric in PI' Fig. Q" alunci potenţialul intr-un punct este suma algehrică a potellţialelor tuturor sarl'Înilof. ÎIl . ~ Dacă se calculează această energie se găseşte că ca est. __ . Potentialul ~e măsoară cu o unitate de măsură numită voii (V) .

Tn punctul P (fig.eec distanţa d se măsoară in metri. Din relaţia (1. energia elec· Q.ELECTRQSTATICA 15 sarcina se găseşte in punctul Pa la triel! potenţială este: W2= in ('are V2 este potenţialul Dacă distanţa r2 de Q. se poate demomtra pe baza formulelor anterioare.Wz va fi lucrul mecanic care se obţine la deplasarea sarcinii din punctul P I in Pa. Aplicaţie sarcina gură. iar Wa este lucrul mecanic care se obţine la deplasarea sarcinii q din Pa la infinit. 4'".8) ceea ce arată că diferenţa dintre energiile potenţiale WI şi W2. electrică }·2. D<:oal.. R e z o 1 var e.10.6) se poate scrie: (1.9) Unitatea de maHlr[1 a diferenţei de potenţial este tot voltul. obţine q din FI la infioit. este egală cu diferenţa de potenţial V dintre cele două puncte multipli· cată cu valoarea sarcinii q.7) se (1. 1·11) se găseşte un corp punctiform încărcat cu q=2 .8 coulombi. că ÎIltensitatea medie a cimpului electric pe distanţa d este dată de relaţia: (1.q 4 xe" 'r~ (1. din relaţia (1. ca şi uni· tatea de potenţial.-2 . i n punctul A este.5) şi (1. inseamnă că WI .7) Expresia: U=V I -V2 se şi uumeşte diferenţa de pateu/ial sau tensiunea eleclncd Între punctele FI obţine: Pz.6) electric in Pa.--. Mediul înconjurător este aerul.9) rezultă că unit:oltea dc măsură a cîmpului electric este voit pe metru (V/m). care se transformă in lucru mecanic prin deplasarea sarcinii q Între cele două puncte P I şi P2.. Notind distanţa dintre cele două puncte cu d. diferenţa Si! se determine precum şi intensitatea cimpului electric in B Potenţialul de potential VB-VA "fntre punctele B şi A arătate pe fişi A. Ţinînd seama de relaţiile Deoarece W l este lucrul mecanic care se la deplasarea sarclUU (1.

V. LI N II DE l'OHŢĂ ŞI SUPHAFETE ECHJP O TE NŢIALE Dacă pentru fiecare punct dintr-un ('. 1·13. 90 = /m~ P ?m 8 A Fig.16 ELECTROTEHNICA GEN~A:'A In mod analog.rk . L iniile de rorţ. ]·11. 10v. Liniile de rodii suprafelele echipoten· fiale ale unei sa rcini pa. In figura 1-13 sint reprezentate în trăsături pline liniile de forţa ale cimpului unei sarcini pozitive. . Urlie de fartă. c urba C rep rezintă o asemenea liJlic de f orl ă. = 180 - A esle: 90 V.-=---. .c---. s-ar constata cii aces t y ('('tor rămlnc tangent la nişte cu rbe numite linii de {orlâ ale dmpului cleC' t. 1 4" . potentialul în punctul B este. . imp eleclric s-ar trasa Ycdol'ul cîmpului corespullză tor punclului respectiv.. O. 10 figura 1-12.i au sensul cimpu lui electric. :!2 4::·1·9·1 0' In mod analog. Fig.:'1· 9 ' 10' Diferenj a de polential di llire punctele B VJI V. se găseşte: ~B = J80 V /m.= 180 . Intensitatea cimpu lui eledric In A este: 4..: 2.. şi Fig. 1-1 2. ~iti\'C .t şi 4.

i\IICU?\DUCTO"\HE U nele corpuri neutre din punct de H'dere electrit: conţin electroni li beri_ sarcini negative libere ).l\:TE (adică ŞI SE. cauciucul. şi. suprafeţde echipotenţiale sînt sfere cu ccntrul in punctul unde se găseşte sardna electridi (fig. s-a constatat că miri adaosuri din alte substanţe. In ace:st caz semieonduct. gcrmaniul. .l. 1-13). gazele ş . care sub influrn\ a anumitor cauze.17 Suprafeţele fată de carc liniile de. Cînd un electron ('~L c ~C()S dintr-lin ntom cir semiconductor în acest atom rămîne un gol.\ rrslt>3 sint [('prezentate de particule atomice cu nucleu pozitiv şi electroui ("u O sarcinii l otaW negativă mai mică dccît sarcina pozitivil a Jlurleului. de exemplu. :'<Ietalele şi unele lichide sînt conductoarc. Pentru o sarcină pllndifonnii. Unele impurităţi au proprietatea {"a sub influenţa anumitor cauze'" să dea semicondurtorului electroni . putînd deveni conductor p rin ekplamrea clccLronilor menţionaţi.ondiţii.ial şi deci apare Ull cîmp cJectrk. COHPUHT CONDUCTOAHE.d. electronii liberi sînt împinşi Într. seleniul.ivitatea lor creşte neliniar o datil ru temperatura.care sînt particule cu sarcini Ilegative. numite impurităţi.cest fel semkonductorul devine conductor pri n lkplanli"<'a arMată a acestor 2- Elec. Aecsle sarcini negative libcl'l' sînt neulralizale de un număr corespunzător de sarcini pozitive. lemnul uscat. siliciul). echi\'alelll ("Il o ~arC"ină pozitiYiî . se numesc sup/'(/{t:{e echipoientiale (adică de acelaşi potenţial). sînt izolante. rare este ocupat de un electron din atomul y crin. Există şi corpuri solide numite semiconductoare (ca. tn :l. porţelanul. De asemenea. primesc electrOlli din semiconductor.o mişcare generală după direcţia cîmpului eledric. care pot avea proprietăţi conductoare sau izolante 'In funcţie de anumite {". 7. Conduct. care să poată fi puşi in mişcare de o d iterenţă de potenţial. die/eclrÎce. nu există astfel de electroni liberi. ca şi moleculele unui gaz. sau izolanIe. numite rele conducătoare de eleciricitate. Asemenea corpuri se numesc bllne cond ucăloare de electricitale sau cond!(c- !oau. Există impurităţi. lZOJ. IJ ntlt' ap:ll"(' <llt gol ş. a. Pămîntul este de asemenea conductor.ornl se numeşte de lip II. Sticla.A. Adaosurile pot acţiona în două moduri.forţă sînt perpendÎl:Il1are au toale punctele lor Ia aee!uşi potenţial.trotehnlc01 !:eneral. . Dac:! \Illre două punde ale unui asemenea corp (un fir meLalic d(' exemplu) se realizcazrl o diferenţă de potenţ.m. din această cau z ă. nefixaţi În atomi şi care au continuu o miş­ care dezordonată.<l. influenţează foarte mult condudivitatea semiconductoarelor. La allc corpuri.

Acolo unde corpul prczintă virfuri sarc:înile electrice se Îndesesc (densitatea de sarcină electrică mare) şi uneori sint chiar expulzate din corp. Fig. largă utilizare în practică . o lipsă de elee- .--. Fig. (a se vedea cap. tranzistoarelor etc. 8. ele s-ar l'espinge pînă ciqd ar ajunge la suprafaţa conductorului. aceste sarcini nu se repartizează uniform pe suprafaţa conductorului (adică cu aceeaşi densitate de sarcină electrică) .a d sarcinile ar fi de semne contrare.· 0 '. IXşi XVIII). semiconductoare şi Îzolante utilizate în pra. 9. electrizat negativ. La uo corp avind forma uoei pere (fig. . iar placa A.Q. 1·14. (D. sarcinile se indesesc spre virf.t nu poate conţine În interiorul său s'arcini electrice de acelaşi semn.--. Placa B)re un surplus de electroni. CII cit virful este mai ascuţit.'\LA goluri corespunzătoare deplasării unor sarcini pozitive şi se numeşte semiconductor de lip p. 1-15. In consecinţă.. Repartizarea sarcinilor electrice pe un conductor in formă de pară. una încărcată cu sarcina pozitivă +Q. cu atit mai mult. ele s-ar neutraliza). un conductor electrizat are sarc:îni electrice numai la suprafata sa. FENOMENE ELECTROSTATICE tanţa ŞI ELECTROCINETICE In figura 1-16. iar cealaltă cu sarcina negativă. la o sferă Însă. ·-.lB ELECTROTEHNICA GENER. . La corpurile cu supra- --.----. . Scmiconductoarele au o foarte . 1-14). prin A şi B s-au reprezentat două pH~ci metalice la disd.--.tică sinl descrise la capitolul X. In adevăr. DENSlTATE DE SARCINA ELECTRI CA Un conductor electriza. electrizată pozitiv. ca de exemplu la construcţia rerlresoarelor. 1-15). repartiţia este uniformă (fig. dacă ar exista asemene'a sarcini. libere. !lIaterialele condllctoare.- faţa ne regulată. Repartizarea sarcinilor electrice pe o sferiÎ conductoare.

Plăcile A şi R din figura 1-16. (amîndouă plăcile se neutralizează). iar cîmpul electric dispare. A B Dacă ar exista lin dispozitiv care să mel1ţină permanent surplusul de electroni pe placa B ~ i lipsa de electroni pe placa A.. iar electronii rămin nemişcaţi . ndkă de mişcare a elecIricilă/ii (pe greceşte Id.ECTRO$TA'l'ICA 19 troni faţă de starea ncutră. se mentioIl1'8r-:1 ('. In afară de fenomenele electrocinetiee. in ech ilibru.u proprietatea de a trea perman{'nt o difcrenţă de potenţial intre horncle (extrem ităţile) lor se numesc surse electrice.4) unde va completa lipsa de electroni.. sau au mişcări limitate.EJ. după care revin in f'ehilibru. ('lectroeiJl('lice . circulaţia de electroni În COIIductorul C încetează. au o mişcare permanentă inlr-un conductor se numcsc fenomene efertrocineJice. ia r eleclron ii vor cirtula în pe. filtrel\' elec LrosLatice după Deşi . Curentul electric şi sursele pentru producerea lui vor fi studiate Fig. la placa . cind electronii slau in nemişcare. prin eonductorul C. o parte din ş tiint :1 «'let·t6C"ilfttii .nemafos Înseamnă mişcare). După ce surplusul de electroni de pe placa D co mpletează lipsurile de pc placa . produc un cimp electric.. In afară de C'onoematoarele elet"trire obişnuite. cum va rezulta din capitolelc urmatoare . ineârcale cu sarcinile +Q şi -Q. sub influenţa unui CÎmp electric.nn conductor care leagă aceste borne constituie un curent eleclric.'nomende elert rostatice joaca un rol imp ortant. ca în figurii. \('esla cOnstitu e un exemplu de fenomellelecfrosf<lfic. nelegate prin conduclorul C.. dl' (·xcmplu. In jurul plăcilor se crecază un cimp electric.. Cireulalia eledronilor printr·un in capitolele următoare. conductor. 10. diferenţa dintre potenţialele Y . care dnt studiate in paragrafele următoare ~Ie aceslui capitol. 1'I. Dispoziti\ ele care o. Dacă cele nouă plă ci se Jeagă inlre ele.\'n.t şi V IJ se anulează .4. j"r circulaţia continuă a clectron ilor printr. J-16. Cu fenomenele electrost<l tice se ocup ă eledrosfu!ica. printr-un fir conductor C. u (J ro. Fenomenele in care eleetronii liberi.4 (cu potenţialul \/.rmanenţă in sensul săge\:ii e din figură. Lotuşi ~i r.. surplusul de electroni de pe placa B (Ia potenţialul V8) se va deplasa sub influenţa forţel or electrice. intre aceste pMci ar exista mereu o diferenţă de potenţial V ~ .i in p ractică se intilnesc şi alte aparat(' cleC'tro~t3li('('. ('H . ELECTH1C!TATEA STAT ICA fN I?\DCSTHIE fenomenel!'.(· mare impOitantă practkll. exisUi fenomene electroslafice.

In timpul funcţionării un/!i transmi sii prin curea. a pielii artificiale. în general. In afară de t ransmisiile prin curea. a hirliei. în general. care se deplasează Îu sens invers. Asemenea tensÎlllli pot produce cleseărcări sub forma unor scîntei mari.-ERALA !)entru desprăfuirca gazelor. dispoziLiveie de încălzire şi uscare a lemnului in dieledricul unor condensatoarc speciale ş. în fabricile din industria caucineului.) poate da naştere la efecte dăunătoare in industrie. _ deseărcarea la pămînt a electricităţii statice produse de curelele de t ransmisie. Uneori Însă electricitatea statică (produsă prin fenomene electrosta~ tice. uleiului. umezirea aerului j căptuşirea filtrelor de pînză din conducte en o plasă metalică legată la pămînt.conductoare). 1n cele ce urmează se arată cîteva cazuri mai tipke (it' producere nedorită a rJeetricită ţi i ~ t a­ ticc În industrie. in special. _ legarea la pămînt a părţilor metalice din conducte.. ?llăsurile de protecţie sînt. cu ajutorul unor piepteni metalici şi prin mărirea eOllduetibi~ lităţii electrice a eu relelor (de exemplu. . mai ales în locurile ru pericol de incendiu şi explozie. electricitatea statică se poate. se consideră nepericuloase transmisiile p rin curea cu yi t ezc sub 5 m!s pentr u puteri de maximum 8 ep.evitarea apariţiei sarcinilor eledriee. aparatelor şi utilajelor in care se fărimiţează substanţe producătoare de praf Cli pericol ~e explozie j legarea la pămînt a transmisiilor şi a arborilor respectivi j legarea la pămînt a conductelor ce transportă aer eu praf. rezervoare. Preseripţiile pentru prevenirea incendiilor ce s-ar putra produce din cauza eleetricităţii statice prevăd. prin urnezire sau Hngcre cu unsnri . aceasta dupii cum se ştie . are o anumită alunecare cu frecare faţă de roţile pe care se înfăşoară. cureaua se incarcă cu electricitate s t atir-ă nega ti vă pc faţa sa interioară. forma prin freeări san şocuri ale materialelor dielectrice. cu electricitate statică pozitivă.ELECTROTE. iar roata de curea. Electricitatea statică aeumulată la tensiuni mari poate provoca comoţii puternice muncitorilor şi importante daune materiale. următoa rele: _ legarea la pămînt a carcaselor maşinilor. mai inainte de a putea produce seîntei j _ reducerea potenţialului electric al sarcinilor care nu pot fi evitate .HNlCA GL. Din canza acestei freeări .. care se scurge prin corpul maşinii la pămiui. următoarele: . iar jumătatea cealaltă de curea. _ neut ralizarea sarcinilor cleetrice.a. pompe etc. T ensiunea curelei fal-ă de pămlnt poate atinge cirea 80 kV la viteze de 15 m!s..a . Cînd cureaua atinge a doua roală . se Înearcă la rei eu electrieitate negativă. in general. utilizate in instalaţiile pentru eombustibili lichizi. conductele de transportat lichid etc. Sc menţionează ca surse de electrici t ate s tatic ă trans~ portoarele pneumatiee. text ilelor. maselor plastice ş.. o jumătate de eurea se neutralizează.

Intre tensiunea U de la bornele armăturiior şi sarcina Q de pe nrrnături exist[l relat. Ansamblul lor este împăturit. condensatorul rămtne incărcat. Legind un condensator la o sursă de curent continuu* (fig. 1-18). In practică. ca izolallt se foloseşte de ob icei hirtie impregnată cu ulei.LECTROSTATICA '1 11. 1-1 6). În care C este O rna(Jmc fizică numită capacitatea electrică** a eondensatomlui ŞI se.!:"!.io nează pe ba:w principiului arăta t la paragraful 9 (fig. CONDENSATORUL ELECTR1C Condensatorul electric este un aparal format din două plăci conductoare (armătnri) separate printr-un izolant (dielectric) (fig. 1-17) şi funct. măsoară În roulomb pe voIt. deş i condensatorul rămîne legat la s ursă . DezIcgindu-1 de Ia sursă. unitate numită (arad (in sistemu l • Sursele de curent continuu sint analizate în capitolul II. Da că se leagă bornele printr-un conductor. armăturile condCllsatorului se încarcă fiecare cu cantitatea de electricitate Q (pozitivă pe O armfitlU'ă $i negativă pe cealaltă). eondensatorul se descarcă. unde neutralizează sarcinile pozitive. pentru a ocupa un spaţiu cit mai mic şi apoi este inchis Într-o cutie metalică prevăzută cu borne de ieşire. prin circuit nu mai trece nici un curent. ** Să nu se confunde cu capacitatea pJ!elor . FIg.7 sator electrIc. Conden· sator electric: 3 _ armAturl .~i a acumlllatoarelOL . După Încăr­ carea acestora. dleleetrie : bom ~ .E. Prin circuit trece un curent rfig. 1·17. prin conductor trece un curent electric format de deplasarea sarcinilor negative de pe armă ­ tura negativă spre armătura pozitivă. I·J8. lnciircarea unui conden· ·eledric numai atit timp cit durează incărcarea armăturilor. armăturile condensatorului sînt de multe ori executate din cite o fişie de staniol . 1 _ ! - r n • I~ · 101 .

Capacitatea condensatorului depinde numai de dimensiunile armătn­ rilor.'°'1 -O.+-+···+.+U". r .--=:0'1' . Q " C l C 17 ~ (-.11) C. Condensa[oare în serie (fig. Capadtatea echivalentă C a mai multor eondensatoare CI' C2. LEGAHEA CONDEN$ATOARELOR ELECTRICE Condensatoarele c1ectriet~ pot fi legate în serie.l0) in care (în s. ('l . baterii de condensatoare..~L -· 1 1 1 1 i_n 1 c ~ ~ ~ ~lG (1.Craiova şi Institutul de cercetă ri şi proiectări electrotelmice Bucureşti există asemenea instalaţii proiectate in ţara noastră şi realizate in cea mai mare parle cu materiale de la noi.ELECTROTEEU'ITCA GENERALA SI).istemul SI): C este capacitatea. I"'Y. Relatia 1·11 se deduce plecind de. În m.U --l . La fabrica Electroputere . S suprafaţa uneia dintre armături în m 2 . la relatia dintre diferentele de potential (tensiunile electrice) : U =U.___.O'11i4 . intre care dielcetricul are o grosime c. 12.onshmtă) se calculează cu ajutorul relaţiei: c=~ d (1.+. 1-19). lj I ' I I f-" Un Fig. la instalaţiile de înaltă tensiune. d distanţa dintre armături (grosimea dieledricului). Condematoare lega le în serie Legarea cOlldcnsatoarclor in scrie se foloseşte pentru obţinerea UDor tensiuni mari de exemplu.. I I {}. de distanţa dintre ele şi de natura dieleetricului. --+.+U. 1·19. ~ pcrmitivitatea dielectricului .~. in F (farazi).•• Cn legate in serie este dată de relaţia: alcătuind . în derivaţie sau mixt. Capacitatea unui con densa tor plan (format de două urmături plane paralele.. .

=Ql + Q! . ('J "'" (dJ .11). .C CI C: --1. Condensatoare legate în derivajie. C" Din rela ţii le (b) şi (d) rezultă relajia (1..••• +Q". (1.. C U2 = .2. Condensaloare in derivafie (fig. C. : (Li 3) h egarea in riei esle.ELEcrftoSTATICA Se observi! apoi d. ('l Fig. 1·20. . In cazul condensatoarelor legate În se observă că sarcina elect rică a bale- ('l (bl relatia (1. foloseşte cînd este necesară mărirea capadtăţii.i la legarea in serie a condensaloarelor (bJ Deoarece: U=_C{ . Capacitatea echivalentă C a unei haterii formate din condensatoarcle CI' C2 .Q2. legate În derivaţie. se calculează cu ajutorul relaţiei. Cum : iu. rezultă uşor derivaţie a condensatoarelor se derivaţie. U~ =Q".13).+C2+" . .. 1~20). C~C. rezult ă : c.12) sali. CII . .+C. .

50 14. STRApUNGEREA DIELECTRICULUI. RJGTDITATE DJELECTRJCA Dacii diferenţa de potenţial aplicată la bornele unui <.ei.. In practică.:: rt10ldlluten dirl~c Lridi." .ELECTROTEHNICA GENERALA Condensatoarele pot fi legate şi mixt. Altfel spus. . CONDENSATOAHE INDUSTRIALE Ş[ FABR [CAREA LOR Coudensatoa rele Îşi găsesc intrebu i nţ.:.e de pe o armătură pe cealaltă. telegrafie. Ta be/a J. rigidi tatea dielectrică este valoarea minimă a cimpului electric la rarc poate fi străpuns un d ielectric av î nd grosimea egală cu unit. hivalentă a batcriei se determină din apr~JX: in aproape.atea. este mai comod insiI ~ă ~e măsoare in mii de yolţi pe centimetru (kV/cm).Ou 400-1000 600-. se produce la un moment dat o sLrăpungere a dielectricului (trecerea bruscă a sarcinilor electric. pentru ameliorarea ractorului de putere în cazul reţelelor de curent alteruativ (după eum se va e. Dacă se măsoară diferenla de potenţial in volţi şi grosimea die lectricului în metri.ondema l ol' cre~lc mereu.l ~lgldIlUC:t (electrică • In liv/an I I I Sti~la Mi~" I RÎg:idIlU"". In "v{em Petrol.\I:tt. 32 65 ·1()lOO Hirtie impregllllt:( . cu atît el poate fi străpuns la o d ifell'n~ii de potenţial mai redusă.rice pentru unele IlIULeriale. capacitaten ec. radio. dar şi de grosimea dieledricului.. a dtornl mul eri :Ile ~Iald'l:llul .'tre in jnslala~iile de telefol1il'. prin diclectric).plica la capitolele V Il şi XX) etc. Valoarea cea mai mică a raportului dintre diferenţa de potenţial şi grosimea la care poate fi străpuns dielectricul se llumeşe rigiditatea dieleclriCIT. 13.rialu. diclcctric". HIrtie.o. adicl' ÎIl combinaţie de legături serie şi derivaţie obţinindu-se mărirea atit a tensiunii cit şi a capacităţii. Străpungerea diclectricului depinde nu numai de valoarea difen~nţei de potenţial. tn acest caz. televiziune. 70.. Cu dt grosimea dielcdricu lui este mai mică. r igiditatea dielectrică se va mii sura in volţi pC' metru (Y/ m). In tabela 1-2 se di"o valoarea rigidităţii diclcct. Îll urma căreia dielectricul sr dctcriorizcază de obir.

F (m icro~ farni)··.a..citnlt! . avind o rapadtatc M 2!). Figura 1~2:l reprczinlii un l'ond(. carc pTin rotlrC patrund mtre alt e plrlci tot ITwlali('l' . s înt de mai multe tipuri. deoaf'l'ce SI> m:m'şle sli pra r:l \n annătllnlor earc !>c g:lscsc faţ a In faţa. v. d:Jr cu diclcdric din hîrtie parafinatll.lJ~a tor Cll capa. fu fî1-.ric din mică.ralillata. . uar fixr:. condensaloarelc. Pl' mfl!'ură te pl:idlc mobile sc introdu~' Între plftdle . •• pF =--IO"""l~ F. fixe. .> ('o ll~titui(' :umă lurilc şi ~inl fabric-al.\·aria~ilă. OJm!ensator eu armiituri din staniol şi dlelectric din hirtie pa. dieJeetricul este realizat din hirtie parafinată sau din foiţă de micii. Fii. a"Înd o capacitate de 200 pF (picofarazi)*. 1·22.ELECTROSTATICA .d~nsntO(· es..te reprezen tat un condcn~ator Ctl a nnăluri din staniol. [·21..te aerul. in funcţie de matelialele folosite. PI ăril<. D in punct de vedere constructiv. co.F=IO" F.e din ahlllunm ~ au dlo cupru.-rum 1-22 e:.(. ('a~3~itatc~ creşte. In figura 1-21 s{' arată aspcctul unui condensatar cu armături din stanioi ~i di(·lccl. de formă ş. De multe ori. Didedrirul at'estui ro n. Cundensiltor cu armatu rl din stanlol şi die!eclric din mică.nstitui t dintr-o ~('fie dl' pl ăti mdalitc moh ilc. Fi~.

5fLF cu armături din aluminiu şi di~lectric din hirtie parafinată.F in ulei. pentru instalaţiile telefonice. de 1 000 V cu capacităţi de la citeva Fig. 1·23. şi anume: de 150 V şi O. . Condensator cu capacitate varia bilă. sute pînă la cîteva mii de picofarazi. de 380 V de 3 x110 !J. pentru insta laţiile deradio. tot cu annături din aluminiu şi dielectric din hîrtie parafinată.26 ELEerUOTEHNICA GENERALA ln ţara noastră se fabricu divers-e tipuri de condensatoa re. • Circuite le de curent al!eflla liv lrifaza! sînt studiate "în capitolul VIII. pentru ameliorarea fact orului de putere îll reţeTele de curent alternativ trifazat* şi altele .5.

esle a{eş. CII/'en/1l1 electric 1 este cautil'ltca de electricilate care t. adică dezordonată.rece printr-o sectiune trausvcrsală a conductorului in unitatea de timp. Q in coulombi (e). (2.1) in c.ul exterior al une i surse de energie se couside r. Cmelltlll electric este cara<'teriz<lt prin inlensilalea şi prin sensul său. Curentul electric poate fi COlltinull (cînd arc mereu acelaşi sens). ~enSLlI dc c ir culaţie al curenlului sau. Curentul clcetric se măsoari'1 in praclieă eu ajl1torl11 aporatului numit Clmpermelru .r-un conduclor există elcclroni liberi in mişcare In mod normal. in orice moment numărul de eleclroni (cantitatea de electricitate) care trec printr-o secţiune transversală a cond uctorului intr-un sens este egal cu numă r ul de electroni care lrec in sens contrar. fI! mod canl/en/ional. In sis temul SI.CAPITOLUL II ClHCUITE DE CUHENT CONTiNUU 1. OpllS senSlIllii În care se deplasea:ă eleclronii prin comiuclor..u·e Q t!stc cantitatea de electricitat. iar t in secuude (s). cantitatea de electricitate care trece printr-o secţiune a conductorului este in medie egală cu zero. CUHENTUL ELECTR IC cum se ştie.. se mă­ soară 1 in amperi (A).1 că sensul curentului este de la polul pozitiv spre polul negaiiu (Il sursei.e iar I timpul. 27 . După 1 =. pc scurt. int.auzc oarecare din afară. sau allemulilJ (cind îşi schimh. in circuit. pe scurl. $e /lslll curentului. . Cu alte cuvinte. in cOllSccinţă . se imprimă sar· cinilor electrice o deplasare intr-un sens printr-o secţiune a conductorului va tr<~('e o anumită cantitate de electricitate sau prin conductor va lua naş­ tere U11 curen t electric. Dacă.5 pt'riodic sensul de circu latie). Intensitatea curen/ullli electric sau. prin intermediul unei c.9.

iunea s a (2. un acumulator. FORfA (TENSIUNEA) ELECTROi\lOTOARE Forta sau tensiunea eleciromofoare este mărimea fizi că ducă şi să menţină potenţial capabilă să pro- un curent electric int. de 3. deci şi prin conductor. denumită rezÎslivilafe (tabela 2-1). . REZISTENTA ELECTRICi\. ea se determină prin calcul.2) in sistemul SI. Acestea.28 ELECTROTEHNICA GENERALA Densitatea de Cl/rent l3 este raportul dintre ('menLul 1 condllctorului prin care trece curentuL şi secţ. va lrece un curent mai mare sau mai mic .. [ (2. care poate fi o pilă electrică.. după cum condudorul se opune mai puţin sau mai mult trecerii curentului.ircuit închis. In sistemlll SI forţa electromo1. o maşină electrică rotativă ş. Rezistenţa electrică R a unui c_onductor de hlllgime [ cu sectiune. se ca lclllea ză R=p .oarc se măsoară in v olti (V).cu litera E. .2) 2. prin intregul circuit.se reprezintă simbolic.3) in care p este o mărime earaclenstică a materialului din care este I'ons lruit conduetoruI. l-orţa electromotoare este produsu de O surs:. in c urent con t inuu. crcind o diferen ţ ă electric Între două puncte oa recare ale circuitului. printr-o linie lungă şi liubţ.irc (polul pozitiv) şi o linie scurtă şi groasă (polul negativ) Fort. folosind relaţia (2. Acea~ t ă proprietate a condudoarelor de a se opune mai mult sau mai pU\inla:trecerea c ure ntului electric e!ite caracteri zată prin miirimea denumi t ă rezislw(a electrică o COI) - dudorlllui.a electromotoare se notează de obicei . Dacă la bornele unei surse de energic elect rică se leagă Uil conductor formind astfel un circuit eledric Îllchis.r-un !.a. sau generator de energic electrică . Densitatea de curent nu se poate măsura cu aparate. folosind relaţia: COll- stantă s. densitatea de curent se măsoară în A/m2 • tn mod curent ea se măsoară Însă in A/mrrî2.

OO.. rezistenţa unui condu ctor variazil cu temperatura. Constan tan Crom-nichel 0. 0.0040 0.4) in care 'l.5) In unele cazuri.029 '0. M.1 .anganiniî Nicheliniî Olel Z inc . rezi ~ t. uni• tatea rez i sl.0052 O. in temperatura Il' este dată de relaţia: funcţie de rezistivitatea Pil la (2.0 165' 0.000005 0. . !Il De obicei .00001 0. Alumini:. Argint .t'nţa unui conductor creşte cu t emperatu ra.0.063 0.51 . P ..). cum este cărbunele şi cum sint anumiţi eledrolîţi . 24 . v aria ţie a rezistivităţii eu t emperatura (ta- R t2 la temperatura '2 se determina printr-o ITJaţie asemă­ (2. .. prin urmaIT'. s('('ţiun il c condueio:udor se dau in mm:?:.tr3l IfH~ lru f !:!m" _ _ .t~il materja lulul Omrn' /m . rezistenţa scade pe măsură re temperatnra ereşte (eoeficientul C( este negativ).3i In sist. 0.CIRCUITE DE CURENT CONTINUU Tarie/a 2-1 Valoarea re zistivităjîi şi a (oeficienţiJor de variaţie a rezistiyitajii cu temperatura pentru diferite materiale uzuale. III ol!nl·111clru p:.. in 20°C Dcn u" '. 1n general.44 0. este coefirien t ul de bela 2-1 ).003 9.00u21 0... . 0. Rezislivitatea PIZ la tcmperatura 12 . 1..cmul SI se măsoară .1 in ohm i ( 0. 0. Cupru . 012 0.ri (m). s )' .0003 0..1 0. in pr<ldiefl. Rezisten ţa năto are . l - in met.0175 0.0036 0. . R n " " ') me " n pa l'a t' ( m.ivilăţji rezul tă astfeJ În ~t m flcziELi vitatca şi..00018 .4 .

!.enţă i nterioară f. Aplicaţie. şi dintr-o rczistenF\ R legatii la borne le a şi b ale sursei (fig...r-un circuit inchis fo rma t dintr-o surs[\ de energie e lectrică. in A. E .. Curentul electr ic 1 care trece printr-o reziste nţă R la c.8) ill care..6) in care y =..\l. U - in V. condllclaliJa G a con- G =~ =~ . avilld o forţ:j elc.A Inversul rezistentei unui conduct or se ductorului: R p f numeşte. 2-2) se cal- (2.a pet. in sistemul SI se măsoară : 1 . R - in Q.7) iar R 10 această re laţi e.ele căreia diferenţ ă se aplică o tensi une electrică (o culeazrl folosind relaţia: de pote nţjal ) U (fig.cirOlllotoare R ş i o rez i st. este conduclil!iiall!{{ matelialului din care estc făcut conductorul.in V.ELECTROTI:::HNICA GE~J-.În A ..!. . p=0. L EGEA L U I OIlM Curentul 1 care t rece print.!. In sistemul SI con ductanţa se măsoară in sitmeas (S). Se foloseş te formula (2. .3) în care {=2 X250=500 m: s= 16 mm! . II. p R e z o 1v 3 re.OI75 Q rom: . 2-1)* se ca lculeaz ă cu ajutorul re laţiei: (2.1 I ' (2.. Să se calculeze rezisttnjll llnui conductor de cupru cu o sectiune de 16 rom !Il unei linii elecfric:t lungi de 250 m.. ='.. in sistemul SI $e măsoară : 1 "' AceSt circuit este denumit circuit şimplu . şi r in D. m Deci : 4.

6=1 .76 V. VE CUllO. 2·1.numesc noduri ale reţelei. alcătuind relele electrice. AcumulatoareJe sint descrise la capiiolu! III. Aplicaţie. circuitele electrice sint mai complicaL('. LEGILE LUI KIRCHHOFF una sau Ulai multe surse de energie electrică şi mai multe rezistenţe.. Circuit eledric simplu. Curentlll care trece prin circui t este. Tensiunea la bornele circuitulu i.l Q.ă sînt: forţele eledromotoare. rezistenţele diferitelor laturi şi curenţii prin aceste laturi. poa te calcula în două moduri: aceeaşi cu tensiunea la bornele acumulalorului.76 V. 5.. R. 2 1. Un acumulator'" electric avind o iorţă eleclromoloare E=2 V şi o rezis· i enj a i nterioară r=0. Punctele in care se intilnesc cel puţin trei căi de curent (rezistenţe) se .J~ _<--R Fig. leg'a tc în diferite moduri. şi De multe ori. Căile de curent intre diferitele noduri se numesc laturile reţelei.15 f) alimentează cu energie electrică un CÎrcuit 11 cărui rezistenţă este R=l.6 A. e z o I var c. apoi reda energie . ~ Acumulatorul electric este un aparat care poate lnmagaziml eledricll.. Mărimile rare intervin într-o reţea elcctric. Să se determine curentul care trece prin circ uit şi tensiunea la bornele circuitul ui.I·1. conţin ind .). Căderea de tensiune intr-o rezistenţă este egală cu tensiunea aplicată la capetele (bornele) ei: (2.lS '1. Căderea de tensiune inlr·o rezistentii lUI F:g.6=1.Ţ CONTINUU 3! Produsul RI esle căderea de tensiune produsă de tr('{'crea curentului [ prin rezistenţa R. b) U=E-r/=20-O. se a) U=RI=J. 2-2.9) R I_Gu'l.cmCUl'rt.

Pe. 2-3.ca U. Dt> exemplu.se trec prin consideră rezistenţ.zUi" al surse!.Ol'1()ware c ci<dere dte tensiune paziti'·il.'Il\. c). .E a) Fi~. 2-4) 5C poal:c scric : (2 .E.-~- ~r.LECTROTEHNICA GENER.:r. (1)* .În c~lzltrile cOll tr<ll"r.e pozilive căderile dc teminne produse tie C:Uf(. forţele eledromotoare. Conventia de semne Îolosite la aplicarea legii a lI·a cădere _ !M \ tl c!<>e\. Suma curenţilor wre ilzll'ă inlr-1Zll nod este egală cu suma Cl/ren/ilor tau ies din acel nod. esLe În sensul parGurgt:rii c. d ).frrJmoloare este eyală cu suma căderi lor (le tensiune. parclIrgindu-l in sensul ABCDA. Z-3. a _ f(wţ<i ~ d.. -1JUU. (arătat de săgeata punrlată) sc PO~l tc scrie .in ~ suma for!elo/" ele/. de ten. orice.10) Leg.·:. ~e considerI\ negative (fig. Retea elec\r ic~. .i e!ectromotoare negati. pentru nod ul 11 (fig.lune n"gaH. 2-1. 2-3. Of' cind săgeata Pentru o u şoară memorllre se poate considera că o forta electromotoare este po:zith' a sensului de parcurs (ales arbitra r) iesi! din polul po.ege a l.E . Dc exemplu. ~ F -+=-E b} ------f ----" + fiI ------.Se' cOllsiderli pozitive forţe!e eledroillotoare al diror llcns.11 ) .1j . .RI (2.ircultlllni (fig . Fig. b şi 2-3 . couform polarităţ ii lor (de la la +).4. respectiv căderile (l e tensiune.iiI c) a lui Kirchhoff : pozitivă.ii carc in acelaşi sens CII sensul de parcurgere al cÎrcuitului (fig. . 2-4. 2-3. L:. pentru circuitul ABCD din figura.LĂ l. circuil inchis al llI/fi relele elrl.. .' . . ci Pentru a aplica această lege se aleg-e un !:iCIlS oarecare de par('urgf'f~· a circuitului şi şc respecEi următoarea GonvGnţie.

numărul neClllloscu lrlor h :chlLie să nil dt'păşeilsc:i numărul ccuaţiilor independente care pot fi scrise cu lC'gile lui Kirchhoff.s(enla echiualenlil R a mai muUor rezistente Rl.. În d c rivaţ. se aleg la inceput sensuri arbitrare j după rezolvarea sistemului de ecuaţii. :\otÎlldu-se cu 1! numfirul de noduri şi cu 1 numărul de laturi dintr-o rt'ţert . esle ( gală cu suma actslor rezislenJe: R=R. deci nici sensuri le lor. 13) sau: R=~ R/.C IRCUITE DE CU R l::. 2-5) . · · . In total se pot deci scrie 1 e cuaţii distincte şi se pot determina 1 necunoscu te.cu legea :'1 II-a: f-n + l e c uaţii independente (scrise pentru circuile în chise distincte). ~-g I I ". Pentr u aceasta.l""UU 3J b 'giJe lui Kirc hh off serYesc la calcularea rel.R legale În serie. + R2+ . + Rn i_ n (2. '.NT COl\"Tl. ..". şi anume. ele permit să se determine ceklalt.c mărimi ne c unoscute . S(' pol scrie . sensul real al lui va fi contrar celui ales iniţial..t (legea a TI-a a lui Kirchhoff). 2·5. R2. In cazul cind nil :>c cunosc curenţii. sa lI .c u legea r: Il 1 ecuatii inde pendente (scrise pentru nodurile distinctt» . a) Rezistente in serie (fig. echivalen t". 6.ie (pa ra i!' !) ş i mixt. Lega rea t n serie a rezisten jelor : IZ _ reo:lslenl" lega te In s erie: Il retlatent. Căderea de tensiune totală În cele II rezi ~tt'nte legate in serie este egal ă c u sum a di derilor de tensiune din fi ecare rez i s te ţ. Cum curenlul J eslI' acelaşi in loatc rezistcnţele legate În serie.delor electrice. <1 Fig. LEGAREA REZISTENTELOR H ('zi s tenţe lc electrice pot fi legate (conectate) În serie. 1 . . CU1l0Sci!ldu-se o p~lrte din mărimile care intervin intr-o reţea. + Un. /fII ~-=/'-i"1=~~ ') v ..12) (2. rezultă că re:7. ". dacă pentru vreu ll ul din curenţi se obţin e o valoare negativă. deci : U=U 1 + U2 + · .

2-6).. 2-6. 2-7). : ti _ rerezisle nţclor zistenţel e. 1 1 +-+ . Legarea mix til a rezis len jeJor.. Cu rentu l tolal cart' t.1:J) R HIlel esLe egal cu suma inverse/oI' acestor reti:sleflll!. + 1. . de unde rezultă : 1 -= - R R.14) b) Rezisfetl(e iTI derilla(it. Se pot face co mb inaţil intre in deriva ţie ~i rezi ste nţe legate in seri e (fig.+~ + .. 2-7..rece prin cele 11 rezistenţe legate in paralel f'lite egn l CIl s uma ('. FIg.' R t ad ică: in/lersul re :isfentei ec/Jivale1!/e ~ (/ mai multor rezisfmje legali! iIl pa- Cind cele /1 rezistenţe R... + R t Rf sîn t egale. R=RI . urenţil or ('ar(' tre c prin fiecare rezistenţ ă : R~nR. . Cu m tensiunea U la bornele se poale sc rie: R RI este aceeaşi pentru toate re- ~=J!. (in paralel) (fig. Cind cele E LECTROTEHNfCA GENERALA 11 rezistenţe sînt egale cu Rl' rezulta: (2. +~ R: R... In cazul a d o uă rez iste nţe legate Îll paralel.15) se dedu ce expresia re ziste n ţei echivalente: R .. + R.::hh'alentă . " legate .. Din aceasta relaţie se deduce rezistenţa echivalentă R. -I R f sau : R = i_ 1 b R' j l=n I (2.16) rezu l tă (2. (2.. tenlelor : 1> _ rezlsten\e legate In derivaţie zistenţa e...17) rez istenţe c) Retislell Je legate mixt. Legarea În deriva tie a re~is­ Fig. cu ajutonl l rdaţiei (2. 1=11 + 12 + .

R (2. tre bu ie ca energia produsă de o sursă să fie egală .1 9) Tinindu-se seatnii de legeu lui Ohm. tromotoare F:. adică 0.20) relaţia \inÎndu-se s('ama de (2. nu se ci se transformă) . rezistenţa se încăl zeşte tr ansformării in că ldur ă a energiei electrice W. cinrl prin sursă t. 2<1 RI'I. sînt în paralel.18) trebuie inm ult. Pc baza pri ncipiului conSCl'v[. Ia relapa " ' = U/l care Q-It. dat ă de relaţia I IV _ RI'I. LEGEA Cind printr-o dtltorită JO ULE-L ENZ . termenul al doilea d in relatia (2.rece un curent J.s caz din a proape in aproape .al in figura 2-7.h:.secu nde (s).CmCVIT& DI: CURE. rezistenţa echivalentă J(' a acestora este In serie cu R. W ~ măsoarii iu jouli (J ). se deduct': şi lif t.rii e nergiei (energia nu se pierde. expri mă legea J ou le -Lenz. este. R .it CII echivalentul in calorii 31 Ullu i joule.In .: (2. Pent. (2 .in amperi (A). obţin ind R' : aceasta este in paralel cu R. Se ca leulează rezistenţa lor echivalentă Ra4' aceasta !'>c adună cu R!.1 ). As tfel . cu care este in serie.J 8) a ('nergiei electrice :. într-un timp 1. I . ENERGIA ELECTR ICA rezistenţă Il trece un curent I. cu care se adună.ru a obţine energia W in c.orbitc de o rezistenţă electridi se mai poate scrie: W =RJ'lI = UJL = PleCÎnd de. Ac-castă relaţie."iT CONTINl1t1 R ezis tenta echivalentă se calculează în ace. Deri: Q _ O. 1 .18) in care I es te timpul cît a t recut curen tul prin rez istentii.d in Energia e le ctrică (tota l ă) p rodusă (debitată) de o sursă cu o [orPi elcc. expresia (2. In sistemul S I. (2. 24. Rezultă deci: 7. Ra ş i R..alorii Inici (cal)...in oh m i (O). in cazul reprezent.21) treează ..

27) 1n sistemul SI puterea se măsoară în ". din de vedere util.20) ş i (2. Puterea electrică debitată de o sursă absorbită de acest circuit este: Îll ci rcuitul legat la bornele ei ş i (2.24) sau absorb it ă: p~ -.25) dedusă din expresiile (2. de exemplu.f. energie uWizat1i = in circuitul de sursii exteriOr + punct energie pierdută. (2. In cazul circuitului diD figura 2-1. rn mod analog.18).21). În interiorul surseI şi In practică. Se poate scrie: (2.22) EIl = RI2f energie prod usli +rJ2/.26) dedusă din relaţia (2. energia consumată de circuit este energia absorbită de rezistenţa R a circuitului legat la bornele sursei ş i de ff'zistenta r din interi orul sursei. la timpul in ca re ea (2 . 6'1O~ . w I Puterea din relaţiile: electri că absorbită de o rezistenţ ă R se poate calcula cu una (2. In practică . pentru mă­ surarea puterii se roloseşte adesea un multiplu al a cestei u nită ţi şi all u m~ kilowattul (kW): 1 kW = looO W = l ()3 W . (2. . PUTEREA ELECTRICĂ Puterea este produsă e l ectrică este energia electrică raporta Ui. energia electrică se măsoară cu ajutorul contorului eleclric se exprimă in kilowatt-ore (kWh): I kWh=3. puterea clectricâ totală produsă de o s u rs ă este : (2.38 ELEX::I'ROTEHNICA GEl'IERALA cu energia absorbită (consumată) de circuit .24).23) 8.ali (\V).

= 0•272 220V /= - P U A • i R.2 kWh...= 25 92 . 37 Aparatul folosit pentru a mtlru..25) : 60W =--.J()6 J.CIRCUITE DE CURE.-' Obser. Lampa are aceast ă rezistentii electrică numa1 la Inca ndescentă.. lămpile: cu mamenl metalic. T CO?<""TlNL"U . sau: J W=7.. esle: P=60 W=O.25)1: U' P U R.2 kWh·3 6 ·106 .Q ltmă timp de: 1=4 h}ziX30 zile=120 h Energia consumat va fi: W=P/=O. Această putere esle absorbită:l ntr .-" P /~ l' R.xJ(ie. I n stare 22<F 60 220 rece...06 kW.f'zislenta eleclridi a lămpii este [rf'falia (2.272 =8066 n. măsura puterea electrică se numeşte watf- ApliC4iie. Care este energia consum ată tn timp de o lună (30 de zile) ? Să se determine curentu l care trece prin lampă :şi valoarea rezistentei electrice a lămpii aprinse. re zisten ta fiIamentului este mult mai mică (de circa .. -.0. Re z o I var e. • kWh ' Curentul care tr ece prin lampă se deduce din una din relatiile (2.-O. conform enunlulul problemei.60.. Puterea lămpii. la 10 ori).06 kW ·120 h=7. O lampă electrică cu incandescenlă (bec electric) de 60 W şi 220 Veste aprind 4 ore pe zi.27ZZ .

Fig.). cum sint \evilc de apă.umezelii . ÎIl loc să ('Îrculc prin şiur. e1ec[ro:i. d de :lcr comprimat. Curentul este. 3-1. La loc urile cl ţ p ătru nd e re şi d(' ieş ire u c.·urent ro nliull u.apar renome ne de clectt·oliz:i. ELECTROT.n\ii dt· dil'prrsie (v:lgabon zi) ('arc.i mit! eleclrolifi că. La t rccerea curentu l ui.l'OARE · \ 1. In pn\ctieă. Aceste corp uri se numesc COJl duc/o are de c/usa a doua sali elec/roli ti. V \" "J/ . adică acoperirea obiectelor CII un strat subţi re de met<ll 1)(' calc elrctro li ti c ă (ni ehela rt' .orÎ ~rave neajunsuri.urcut ului iti aceste piese mclalkc . galvanizare elr. printre carc galvGlIosleyia. Electroliza arc numeroase aplicatii practice. solu ţiil e săr uril or.in prC7.01. CURENTUL PRIN ELECTROLlTt. An .calod (fiţ:· . să rurile 1. Descompunerea unui cl('ctrolit cu ajut?rul curen tului eledric se numeşte elec/rolizii. conduc curentul electric.ii de l racţiunţ' tlcclrică:c u troleu. bazele-.. :.lpar ("\tre. E lectrodul legat la polul pozitiv a l s ursei se II l1m e~ te QllDa. Eleclroliza..ellţa -"I f.. trecut prin eleclrolili cu ajutorul u două picse lllclalic(' scufun datc in clectrolit şi denumite. în jurul clcdrozilor apar produşi ('himki t·l·ZlIltaţi din descompunerea t'lectrolitulIl Î. iar cel legal la polul IlcgaU\. 3-1). mantaua dt· p lumb a rablu• rilor. p/"ovoci tl dn-~ ltn<.ite. prod uci n ci u-se aştI-numita coro.CAPITOLUL III PUE. tÎrrulă prin + lip ăm int . Trecerea curentului prill aceste lichide este Însoţită de p l'Od ucere a unor fenomen e ch imice. în .IZA Unele lichide cu m sint acizii . Ei pol lreel~ prin diferite pi~sc meta lice in (·ont<lct CII pămintul. _ (:U MULA. acolo unde l' xistă i nslalaţ. P rin accasta metalul S(' distruge.

. (în funcţil' d" tipul elementului) de la 0.45 .rucţ iile obişnuite se uzează elee lrod ul nC'g:alh·). lot astfel rcnome~ nele chimice pot produ ce energic electrică. clcclrolitu l intră iu rcae~ie chimică cu elecLrozii şi in circuit apare un curent dc(·lric..unwlaloare. care se impart in două calegorii. şi elf'lDcnte uscate (pentru iluminat şi Leleco tnusicaţii ). adică. . elemente galv:lllitt umede (pile LecIanche pentru telecomunicaţii ş i laboratoare). este cazul elementelor galvanice. Darii ('lcl'lrolilul est. cii. Pentru a inl ătura polarizarea pilei. Astfe l.3 şi 50. Cea mai utilizată piUi este l)i\a Leclanchi. c. Depolarizanlu l este bioxidul de man ga n (p i rolllzilă) :JmesteC'nt ( ' li grafit ş i aşezat intr-un săc uleţ imprejuru l catoduilli (fig. pe unul din eleclrozi apare un produs chimic rău conducător de electricitate. astfl'lincît nil curge. pc măsura uzurii pilei Între 0. 500 Ah .). apan~ În pilă . energia chimicli lransformindu~se in energic electrică. in jurul e1eclrodului respecti\" se pllnc un depo!arizunl. ACUMULATO.uu: 39 2.tromoloare 1.are Face cu pila să nu mai runcţioll czc.pn. Pilele e lectrice sau elcmentele galvaniee primare sinl conslruite din doi c1etlrozi (cărb une şi un metal. pilcle se n\l~ mesc uşca/e. Prin capadtatea unei pile (acumulator) se inţele g" cantitatea de electricit:Jtc cure trece prin circuitul exterior legat la bornele pilei (acumulatorului) pînă la epuizarea 'lCcstcia. se paraţi prin unul sau doi electro liţj. Datorită fenomenelor eleclroehimice ce se produc la contactul dilltre eleclrozi şi electrolit.e "isco. Electrozii ci sint: zineul la ca tod (este chiar cutia elementului. Pilcle la care eleclrolilul este lichid se numesc elemente sau pile IImede. pile ş i (j(. Depolarizantul este o substanţă care intră in reacţie chimică CII produsul care cauzează polarÎzarea pilei.. Caparitatt'<1 Imei pile se mii~oarfi in amperore (Ah). In ţara noastră S(' consll'uies!': atit.E..eama energiri chimicc.. pe :-. E lecLrolitol este o soluţie de ţipirig (clorură de amon iu). pila producc energic clectrieă pînii la Ltzarca clectrozilor (Ia consl. 1 Ah = a 600 C. Un clcmcnt Leclunchc uscat arc următoarele caracteristici : fo rţa c.. capacitat". 1. Acest. de rorm:'i cilindridl). 111 limpul trecerii curenluluÎ pUa se poate polari:a.~ (~:l o past5. 3~2). sa u dOIlă mdale diferite). şi dirbunele la anod.0 forţă eledromoloare . eurcntul prin circuit şi tensiunea la borne rămînînd intre anumite limite prescrise.5 V. PILE ŞI ACU~fULATOARE După cum curenlul electric produce efecte chimice.25 . Capacitatea constitu ie o mărime caracteristica la pile (şi acnmulaLoarc). rezistenţa interioar ă variazii.lcc. Dacă circuilul exterior pilei este inchis printr~o rezis tenţ:ii {legată la bornele pilei).

i\·c (anumiţi oxizi de plumb). 3-2.:lor (carton): 6 _ cap'!c dt' carton. 7 dcule\ de ptnw penuu depolarlumt : 3 _ perle de slicl~ pel'llt'U CelllraI'e şi Izolare. Se spulle C. de asemenea identice .:i.-. denumi t baeul aeumula lor ului. legate la o sursii dt! energie e l ectrică. uscate sînt standardizate prin STAS 808-71.id) ~ i acumulatorul cu fero-nichel (acumulatorul alcalill).o:.- Deoarece la descărcare se produce apă. acumlllaloarcle produc energic. Legate apoi intr-ou circuit electric. De aceea. In această fază se spune că acumulatorul Fig. 4 _ tub de aemlre. in care sînt scufundatc citeva plăci (fig. 1 _ dop: t _ born" potitlvt.ă energic cu ajutorul unOf reacţii chimice. ci<lului scade . in această fază acumulatorul "se descarcă" . 9 _ electrod de cărbune (an()dJ : 111 _ deP<llarI7. ('U Limpul dellsitatea . Îumagazinca1. Acumulntoarelc eleclrice (sau elemente ga lvanicc secundare) sînt a · parate care. sint legate la borlla pozitivă. elecLricii (aproape toL atî ta cît s-a consumnt la incărcaJ'ea lor) pe baza unor reacţii chim ice care se produc in sens invers decit la inc ăn'are. sint formalr: dintr-un cadru (ramă.. Plăcile pozit. $ _ tnvl!liş Izolan\ e?:w.!e<)trod al! z inc (~tO<l). Scăderea densităţii acidu lui este aproximati\" proporţională cu descărcare3. Acumulatorul acid (CII plăci de plumb) se compune dinlNIO vas de ebolliti\ sau sticla.Ui la baza funcţi onării a('uOll1latoru lui este: PbS04 + 2H20 . 5Înl legate la boroa negati\'o. prin măsurarea densităţii acidu lu i. tiune) . "se incarcă". unele pozitive şi altele negative.\ cumulatoarele ccle mai folosite sint: acumulatorul cu plăci de plumb (acumulatorul ac. iar cele negative (catozi i).'· tr<>U ţ: n _ c..:lnt: 11 ele<.moci + PbS04 calod Inc<in:are I Pb OS!: anotl + 2HzS04 + Pb ('alod f .40 ELECTROTEHNICA GENERALA Elementele gah·allke. se poate aprecia gradul . 3-3).. Reacţia chim i că reversibilă care . Plăcile acumulalorului. sac) de plumb Înc:'ircat cu diferite substanţe ad. .ive (anozii). identice intre ele. Pila Ledanche (sec. care conţine o soluţ i e diluată de acid suHuric (cledrolitul).: 1 _ boml llegaUvă.

.~:O.lun'i a acute:. 1.ui acumulator.hj~d Si puntea de lejjl..orlOciu! de umplere: 3 _ bom/\ ucga' l' 1\ şi P\l. . o restituie ac.u pentru deDun er~a impurltfiţ!!or ..~m "e: 6 _ pUtel po..Oare fnt. Capacitatea unui acumulat. forţa eIcctromotoat"o. Acumulatorul acid (secliu n~): 1 _ v . cu pI' _ eile p ...24 ..~ de ICl:Uură a aCI!"~e !a C\I. RI'zibtenţa interioarri FI a ullui aClunulator es L e. eu iJtit mai mieă. esle eapadtatca acumulalorului (În Ah) la rcgimul de descărcare de 3 ore.I. 3-3. = O.18 pentru arumulatorul descărcat.PlLE.ţ Şi uaJ)<lc. .. 2 . 9 _ sP:I\. Cu cit descărcarea se face intr-un timp O1. 1. Pentru ('3lcule pr:leti("t~. cu cît (":lpa('il~ l ca acumulat()rului este Jllai mare: in calculele practice !'('" po:th' lua r. 4 _ plăci ne).lCl"triC{1 1rd pc care. In general încărcarea şi clescărearea unui . 5 .bornA pOT. Densitatea prescrisii este de 1.ATOARE de dcscârc:. capacitatea acumulatorului scade.! li un1li clement de acumulator se eonsiderii 2 V.or depinde de regimul de descărcare...umulatorul ui la descărcare. plăcile negalh'e ..aU"" .2 n unde r..IcumuJalor lrebuie făcută cu respectarea strictă a indicaţiilor datt· tk fabrica conslrudoarc . Raportul : (3. ACt.d \!ve: "1 _ ~er>nra\. ntru fi"are " c"Jla~u lu! ...25 penlru acumulatorul iocărcat şi de 1.17 .re p!kl : ~ Inel p ..lMCI.\re al un. Fig.i scurt. Pentru încărcarea unui acumulator se consumă O energie elcctridi \V{ mai mare decît energi :l c.2) . deei cu un {'urent mai nl!lre..

Electrolitul este o soluţie de hidrat de potasiu (KOH) cu o densitate de 1.+-:-' e I (3.5 ş i in construcţia sa necesită nichel care este un metal relativ scump.-. in V j r . R rezistenţa circuitului exterior. se poate scrie: a) Pentru gruparea in serie a n elemcJlte identice (fig. rt"=nr.+-'-. la iluminntul indh"idual şi la tracţiune-a clcctrică cu electrocare. alcătuind o baterie. q capacitatea unuÎ acumulator (sau pilă).forţa electromotoare a unui acumulator (sau pilă). in Ah. curentul printr-un acumulator (sau pilă). in practică. Electrolitul nu ia parte la reacOe ~i. in Ah. 444-52.2 V. ~ R- E /"le -.. in V. tn calculele pract~ce. acuOlulatoarele alcaline s înt din ce in ce mai mult întrebuinţate în industrie. pentru tensiune se ia \'aloarea medie de 1. EI admite şocuri de curcnt. el rămîn e neschimbat. 0.3) Această grupare se roloseşte atunci cind este necesar să se siune mai mare decit forţa cleclromotoare a unui element. LEGAREA PILELOR Pilele şi ŞI A ACUMULATOARELOB acumulatoarele pot fi legate (grupate) tn serie. ~ .. E forţa clcdromotoarc a bateriei formate. Acumulatorul alcalin este mai uşor şi ma i rf'ZisteDt decit acumulatorul cu plăci de plumb. în n. Rand amentul energetic al acumulatorului alealin este Însă de numai circa 0. Q-q. independent d(~ Îndirc.<:i 4't6-52. el are o valoare de circa 0. 1 curenlul care trece prin circuitul exterior.7 .ELECTROTmNlCA GENII:RIdiA se numeşte randamentul energetic al acumulatorului.aren sau descăr­ carea acumulatorului. în n . del'ivaţie şi mixt. În n. legat la bornele bale riei. şi poate fi descărcat complet şi lăsat in această situaţie fără să se degradcze. Q rapacitatea bateriei. Acumulatorul QlcQlill cu Cero-niche l sa u cu nichel-cadmiu este form at dintr-un vas executat din tablă de oţel nichelată sau cadmiată. In prezent. 445-52 . E=ne.2 (24 Beaume). re rezistcnţa interioară (totală) a bateriei.8. O parte din acumulatoareIe cu plăci de plumb sînt standardizate prin STAS 443-52. in A. in A. obţi nă o ten- .rezistenţa interioară a unui acumulator (sau pilă). Notindu-se cu : e . 3. l= " 1= -R-+-.

tellsiunea la bornele bateriei se siml relaţia: calculează folo- (3. 3-5.r '" • Fig. Fig. 3-6): J:.---.. m m " R f Fig.4) i= m:+r J.!!. u f. In toate aceste ca zuri.6) .. "{~e. 3-6. ACUMULA70ARE b) Pen/rll grllparea ill derillCl{ie a 111 elemente identice (fig. sau cind rezistenţa interioarii a unui element este prea mare.=~.~ R : r..r.PILE. E l f /le I! (3. m ) l l=mi= R!'I J = R:~. Q=mq. m (3. Elemente grllpate mixt. Această grupare se foloseşte atunci cind e.:=J!e.5) ~ ---. m l~m.. 3-5): E=e. Gruparea elementelor in derivafie. Gruparea elementelor în serie. + Il.. ~ R + "'~ . /". 3-4.. e) Penlru gmparea mi:t:!ă a m grupe în deriva/ie {ormale din cUe 11 elemente ÎI! serie (fig. i ..m ' r+ .r [: rr -. rt = . Q=mq.ste necesar să se obţină un curent mai mare decît cel pe eare-l poate ela un singur element.'.!.

Cealaltă extremitate constituie polul sud. din piese de oţel. fabricaţi. S-a constat că polii d~ acelaşi nume se respinQ. iar mioereurile respective.. tot de [ier. MAGNEŢI NATURALl ŞI MAGNEŢI ARTIFICIALf. care se numesc poli magnetid. Un magnet in formă d~ ac. de obicei. Fig. CIMP MAGNETIC tn natură există m. Extremitatea care se îndreaptă cu aproximaţie spre polul nord geografic constituie polul nord al magnetului respectiv şi se vopseşte de obicei în negru. avind o formă rombică. spre un pund numit polul nord magneti c pămîntesc. maglle/i natllrali.'\t că forţele exercitate de un magnet au o intensitate mult mai mare la extremităţile magnetului. Dusolă .• CAP1TOLCL 1\' AlAGNETISM ŞI ELECTROMAGNETISM 1.iuereuri care conţin fier şi au proprietatea de a atrage mai mici. . care se sprijină pe virful unui ac vertical (fig. 4-1. 4-2. Pc această proprietate se bazează runcţionarea busolei.anumite procedee tehnologice. iar polii de nume diferit se atrag. 4-1). i'xistă şi ma'gneţi arlifici. S-a consta1. In afară de aceşti magneţi naturali. alungită. după . ~taglleţii artificiali au diverse forme: bară. Spectrul magnetic al unui mag· net ln formă de bară. suspendat in mijloc. potcoavă etc. Busola cuprinde de obicei o Iarnă magnetică. bucăţi s Fig. Proprietatea aceasta se Jlumeşte magnelism.ali. are proprietatea de a se indrepta cu aceeaşi extremitate In direcţia aproximativă a pol ului nord geografic.

care este următoarea . 2. a._IS:lr!1 Ca şi in cazul forţelor electrice din cîmpul electric.. De exemplu in cazul din figura 4-3. se observă că pilitura se orientează după anumite direcţii. avind proprietatea de a transmite cu o viteză foarte mare interacţiunile dintre magneţi. Faptul că atit magneţii. se constată că acul magnetic este supus unei forţe care-l indreaptă totdeauna într-o anumită poziţie faţ. busola B fiînd deasupra conductorului. CiMP MAGNETIC DATOnrr CURENTULur ELECTRIC. polul nord se va indrcpta spre stinga. magnetic Pozitia acului de curentu l electric. s-a putut dovedi că in jurul magneţilor se formează UD cimp magnt1ic. ca in figura 4-5. oamenii de ştiinţă au căutat să explice cum se transmit forţele magnetice de atracţie şi de repulsie de la un corp la altul. arată că Între magneţi-şi curenţi trebuie să existe o anumită legătură_ Această legătură reiese din Insăşi explicaţia ştiinţifică a proprietăţilo r magntice. constituind un spectru magndic. b. se observă că piJitura se aşază ca şi CUm spirala ar Ii un magnet. 4-4) se presară pilitură de fier. Dacă Fig. iar in cazul din figura 4-3. polul nord se va indreapta spre dreapta. care re prezintă o formă aparte de existenţă a materiei.MAGl'."ETISM ŞI EU:~:TF~MAGNE. ca in figura 4-2. . cit şi curenţii electrici creeazii in jurul lor cimpuri magnetIce. Dacă in loc de o singură spiră sInt multe spire paralele ale aceleia şi bobinc (solcooid) parcurse de curent. SPECTRE MA GNETICE se aşază un ac magnetic in apropierea unui conductor străbătut de un curent electric. Din această constatare se poate trage coneJuzia că şi curentul electric creează in jurul lui un cimp mag netic. Astfel. Cimpul magnetic poate fi concretizat dacă deasupra unui magnet În formă de bară se aşază o foaie de hirtie pe care se presară pilitură de fier. 4-3. dar ceva mai mic. fillă Dacă pe o loaie de hirtie strbpunsă de o spiră parcursă de curent electric (fig. asemănarea intre spectrul magnetic al bob inei şi acela al magnetulu i din figura 4-2 este mai accentuată . busola B fiind sub conductor.' de conductor.

1 . . polul sud respectiv .::-~+- Fig. ' .3 aiomilor la un magnet. Fiecare din aceste circuite se comportă ca 1111 mic magnet. '\' ~ '7.'!JJJJI)h :l P· Fig.. Orienlarea atomilor la un material nemagnetlc. (p . . revin în pozi1îî dezordonate din cauza loviturii. atomii sint orientaţi.orp sînt cOllslituiţi dintr-uli \Iudeu ilIcărcat cu o sareină pozitivă.i in acelaşi sens (fig. in circulaţia lui in jurul nucleului. după cum electronii care CÎrcuJă intr-UD conductor constituie un curent electriC" tn acel conductor. care erau la Început aşezate ordollflt... " .arc parte constituit> tot un magnet. Orienlar(.. Fig. Aceasta explică şi faplui că dacă se di\"idc un magnet in mai multe părţi. fie că este produs de un magnet (unde lOe produce dcpla~arca electronilor in interiorul atomilor. Din cele expuse rezultă că UII dmp magnetic ::ce datorC>lză lotdeauna unor sarcini electrice (electroni) fie că este produs de un curent electric (care corespunde deplasării electronilor de-a lungul unui circuit electric). şi prin cealaltă extremitate. Spectrul magnetic produs de o spini parcursă de curent.i!. aşa incit efectul lor magnetic se adună.. ELECTROTEHNICA GENERALA Se ştie că atomii ullui ~. 4-6). după cum s-a arătat). -(7 li( 'l'A' !Ii + v.1 . cU polii de acelaşi nume indrcptaţ. constituie un mic curent electric in jurul acestui nucleu. -. 'L!Il' 'l'N.~. . .. . &.::---. 4-6) i ndică prin virful lor polul nord. " "'~'. V.. La un material care nu are proprietăţi magnetice. Fiecare c1cclron. deplasării . ·1-7). in jurul eliruia se rote~c eledronii cu mare v iteză pe anumite arbite. ... . 1. - ~ . -. ~·4.( •. ~. deoarece circuitele electrice constiluite din electrollii atomici . ~ '\' eL 1. planele circuitelor sint aşezate la intimplare (fig.f. 4-5. 4·7.. Intr-un magnet.~-e-~-€-~~ ~~~. -' . ea se poate demagnetiza. Dacă O piesă de oţel magnetizat5 este lovită puternic. efectul lor magnetic total 3nulindu-se. jar săgeţile respective (rig. . astfel cli micile circuite electrice se găsesc in plane paralele. Fig." . Spectrul magnetic produs de o bobină (solenoid) parcursă de curenl. fiec. 4·6...

aceasta se aşază după direcţia liniilor de forţă .MAGNETlSM ŞI ELECTRO. Fig. aşezat în cîmpul magnet. 4·8. CUI'MI '1" h c Fig.ic respectiv. . 4·10.MAGNET[SllII 3. Directia şi sensul vectorului B. UNII D E FORŢA MAGNETICĂ Cîmpul magnetic se poate caracteriza în fiecare punct al sau printr·o care se notează prin sim· bolul B . Regula burghiului cînd curenlul es te rectiliniu. 4-9) foarte lung c. numită inducţie magnetică.ici magnetice se consideri! cel indicat de polul nord al acului magnetic. 4-10) : sensul liniilor de forţă magnetică este sensul în care trebuie rotit un burghiu drept pentru ca acesta să Înainleze in direcţia şi sensul curentului. Sensul unei linii de forţă este considerat acelaşi ca şi sensul vectorului B . Curbele faţă de care vectorul B rămine tangent se numesc linii de forfă mgnefică ale cîmpului magnetic. Sensul inducţ. parcurs de un curent electric 1. al căror sens se găseşte astfel folosind regula burghi ului (fig. Spectrul magnelit al unui curenl rectilini u foarte lung. după cum se arată in figura 4-8. liniile de forţă se găsesc in plane perpendiculare pe direcţia curentului şi sint cercuri concentrice cu centrul in punctul unde conductorul străpunge planul.ia inducţiei magnetice este direcţia pe care o capătă un ac maguetir. Dacă acest plan este materÎalîzat printr· o foa ie de hirtie pe care se presară pilitură de fier. O dată cunoscut sensul liniilor de forţă . se poate determina şi sensul vectorului B al jnducţiei magnetiee. INDUCPA !'dAGNETICA. Sensul liniilor de forţă magnetică se poate determina cu ajutorul regulii burghiului. după cum se arată in exemplele care urmează. Direcl. 4·9. În diferite puncte ale liniei . mărime vectorială. în cazul unui conductor rectiliniu (fig. şi Fig.

....--" /1 .s-au] trasat Fig. Pentru a se afla care este polul noni fan sud În cazul unui ~olenoid deci sensul liniilor de forţă in intcriorul.--.. s-au trasat llumaÎ rîte patru li~ii de forţă în fiecare ('.. Sensu l liniilor - de forţă magne tică la un solenoid parcurs de curen t. \ "...--~/~ S' '~s· l \ '.az. Sellsu] liniilor de forjă m:.. 4·11. .lgnetică in cazu! unui solenoid illelar (în formă de tor) parcurs le curent....1/ \ \ I I " / f r-'".-#1 S ''''Joi' I I I I . \ \ \ fi 1 \ 1 .48 ELECTROTEHNICA GlCNERALĂ De asemenea. ..-/ -' I "' . \ ~" I ' I I '\ \ \ • I 't I I lui t j \ I III \ I 1 \ \ II II I I . In caZllJ solenoidului sensul liniilor de forţă şe determină cu regu la burghiului astfel: l/ll burghiu care se roteşte ÎJI sensul curentului se dep lasează in sensul liniilor de forţă magneticu (f ig. . 4 -12.. pentru simplificare. ~ .. / * ..egula burghiului cind curenlul este circul:.. J '. Fig. 4· 14. Sensul liniilor de forţă magne tic ă la un magnet in formii de bară. \ II ~... /' Fig.. .~ k / I • I ".. 4·13.I-~Nt~." I II 1 I I •: . . Extremitatea unde liniile de forţă magnetică ies din hara magnetic-A sau din s01enoid eonstituic polul nord.'iolel10idnlui paTcurs de eurent. tu figura 4-14. Fig. urik 4-11 şi 4-12 unde. se poate preciza sensul liniilor de forţă şi cu ajuLorul acului magnetic în cazul unui magneL şi aJunui solenoid.--. C!itc ~ufic icnt ~ă ~c cunoască sensul curentului şi apoi ~ă se aplice regula burghiului.. '1-13). I I \ \ fI II I I \ . aşa cum se arată în fj . \ • \ I I 1 I 1 \ \...1r. R. iar extremitatea unde liniile de forţă magnetică intră În hara maglletkă sau În solelloid constituie polul sud.

In com ecin ţă. Valoarea inducţiei magnclice este propor~ională C'U desimea liniilor de for1ă. Fig. polul ilonI al ma guelului.15 s-a reprczcntat un magnel în formă de harti. iar prÎn faţa A'B' CD'. S-au IrM.4. 4-12. Se ob se rvă că p rin faţa _\RClJ liniile de forţă magnetică intră in ma gnet.'1'B'(.tura 4. Iinîîb de forţă magnetică ies din magnel. eu tiimbolul T.:\ In fij. . ută prin magnet perpendicu lar pc axa HI (adică sec~iunea drraptă). cum este de exemplu ~('ctiuncn .ecţiunii .1 ) . 4-15_ Fiultul magJ1('lic În interiorul unui ma~l1et. iar suprafaţa l'.. ca ~i în (:azul din figunl. faţa AB CD constituit: polul su c] . Lilliilr <le for\r." B"C' D" (pe care ye('forul n estr p(' l'J)('nd icIlJ~r in :oricE' punct).lAGKI-:TIS"t liniile de forţă magnctică produ~e dc un solcnoid În for mă uc tor (ind) parcurs de lin curent.MAG-1'<ETlSM ŞI ELECTHOJl. FLUX DE ll'D U CTJEprAG~ETJc. sin t pcrpelldiculare pe felell' .4" B"C:' n".. Dacă intensitatea '·('ctoru lui inducţie magnetică in interiorul ma!(ndu lui l'~ll: D." D' .lt citeva linii de forţă in interiorul magnetului. Ind uqîa magnetică sc măsoarli cu unitatt'lt de măsură numită lesla. iar fatA . atunci expresia: (' .tI Hen ş i A'R'C'D' precum ~i pe orice se{'ţiune făC'. liniile de fortă pot da o imagine şi awpra felului cum variază \"aloarea inducţieÎ magnetice în di\"eHe locurÎ. Sensul lor ~e poate aria folosind regula burghiului. Jn fclul acesla. rste S.

Dacă această bobină este străbătută tp=B oS.ie de forţă. Dacă suprafaţa S se măsoară în metri pătraţi. se numeşte (lu.· adică inducţiei .:: magnetic prin suprafata S" cleearece liniile de forţă respective trec prin suprafata S. pentru intreaga bobină ( 4. ma gnetică vectorul induc tiei curenţilor . INDUCŢIA MAGNETICĂ ŞI INTENSITATEA CiMPULUI MAGNETIC DATORITE CURENŢILOR ELECTRICI tn aplicaţiile practice csle util să se cunoască inducţia magnetică datorită electrici. iar fluxul magnetic total. se notează de obicei cu litera mare grecească Il> (se citeşte " fi·') . Din relaţi a (4. tn figura 4-17 se cons ideră o bobină inclară parcursă de curenlul electric 1 avind razll cercului mcdiu e ga l ă cu r. sau pe $curt (luxul magnetic.t de inductie magnetică in raport cu suprafaţa S. fieca re su prafaţa S. S (4 . numai linia din axul bobinei). Se întrebuinţează de multe ori şi expresia : "nu:. Flu)(u! mag· netic al unei boblne. 4-16. Caml bobinei inelare.1 ) Fig. In orice punct al acestui cere mediu care reprezintă ~ i o Iin. iar indu ctia magnetic ă In tesln. in cftcva cazuri care se intilnesc mai fre cvent. pentru simpl ificare.2) de n spire este: 4>=n·B·S. Fluxul de inducţie magnetică. spiră avind in interiorul ei de liniile de forţă ale unui cimp de inducţie magnetică B (in rigură s-a reprezentat. rezultă pentru fluxul magnetk o unitate de măsură n umită webn ( Wb). 5. fluxul magnetic raportat la o spiră este : in figura 4-16 s-a considerat o bobină cu n spire.1) rezul tă: valoarea B~ .ELECTROTEHNICA GENERALA magnetice mulliplicată cu valoarea suprafeţe i pe care inducţia magnetică este perpelldi cu lară.

lungime a IJobinei. In cazul bobinei indarr: din figura 4. (4.specU'\-. rnportul dintre permeabilitatea n1agnelidi. se poote scrie : '" .l a. I. _ " este numărul de ~pire pc unitatea <It. I In aceastfi relaţie intervine şi ractorul ro..3) Fig. Cînd mediul este aerul. fn general . Dacă lL. . Valoarea acestei permcabiiităţi este: 4~ \Vb iLo = 101 A'm· Se numeşte permeabililale mugllelicci relativiI !-l .. a unui mediu.că !L (se citeşte .o.17. mediului şi aceea a vidului flo' adică: . " . Cl"' se nolc.te tangent la acest cerc. se ohţine iTI/emita/ea cimpului magnetic.1 .4) (4. permeabilitatea magnetică a unui mediu oarecare se notează cu litera grecea)'. sensul vectorului inducţiei magnetice este sensul il] care se deplasează burghiul alunci cind este rotit în sensul cu rentului.. care poartă numele de permeabililatea magnetică ti vidului. 4-17. fiind practic egală cu permcnbilitatea vidului .ECTROMAGNE'l'ISM 51 lnagnetice B e!. care este tot o mărime vectoria15.o. permeabilitatea magnetică se notează tot cu jJ.ii.azf! de obicei CI1 H..'. miu t) şi depinde de proprietăţile magnetice ale acestui mediu .= .5) unde : n. se imparte valoarea indudiC'i magnetice la valoareo permeabilităţii magnetice a mediului rl.. J (4. valoarea inducţiei magnetice este: B =iJ.MAGNETlSM ŞI ~::J. Dacă se nolcuz:1 ru n numărul de spire şi cu llungirnea cercului mediu (21":1'). Pentru a aria sensul acestui veetor se aplică regula burghiului. Jnduclia mag~· 1ic:! Inlf-o bobina inelar.

Fig. după cum rezultă şi din relaţiile arătate mai inainte. valoarea forţe i obţine in newtoni.6) Cind B se măsoară in tesla. iar lungimea in metri. . Dacă intensitatea curentului se măsoară in am peri. I. F se . Direcţia acestei forţe este perpendi cuIară pe planul constituit de vectorul inducţi e magnetică B şi de dire c ţia curentului 1.ELilCTROTI:HNlCA GENERALA coincid cu direcţia ş i sensul vectora lu i B. I " Aceasta este cu atit mai e xact. In figura 4-1 8 se H=-l =n. direcţia vectorului inducţi e magnetică ii şi intensitatea cimpului ii. cu cit bobina este mai lu ngă in raport . Intr-un punct dc pe axul bobinei. cu n spire.: Direcţia şi se nsul vectorului ii Caml bobinei drept e. consideră o bobin ă dreaptă de lungime l. şi parcursă de cure ntul 1. Corţa electromagnet ică este dată de form ula : Fo rţa (4 . iar ya lorilc sint date de re l aţile. Sensul se găseşte Colosind regula burghiului. Inducţîa magnetică Intr·o bobină dreaplă. FORŢE ELECTROMAGNETICE ŞI FORŢE ELECTRODINAMICE F care se exercit ă asupra:u nui cu rent situat într-un cimp magnetic se numeşte {arId elt. coincid cu direcţia axului bob inei. 4· 18. 1 in amperi ş i 1 in metri. Explica ţi a denumirii acestei unită ţ i rezultă din ultima relaţie. 6. rezultă pentru H o uoitate de măsură numită amper pe metru (A/m) sau am per spirc} pe metru (Asp/m). Valoarea intens it ăţii cîmp ului magnetic este totdeauna proporţională cu in tensitatea cure ntulu i care o produce. Dacă direcţia curentului este perpendiculară pe dire cţia liniilor de forţ(magnetică.ctromagnetică." grosimea ş i cu cIt punctul considerat este mai depărtat de extremită ­ ţile bobinei.

dcoarec~ liniile de forţă ale cimpului magnetic dat de curent au sens -con trar faţă de liniile de forţă magnetică ale cimpului magnetic de inducţie B. Acest sens al curentului este indicat Îp. iar vîrful degetului arătător să se .ceste linii au sensul orar. A.TLSM ' ŞI ELECTROJl. au acelaşi sens ca şi liniile de forţă ale cîmpului magnetic produs de cure tul I.Gr.ă magnetică ale curentului. Forţele electromagnetice intervin in ( cap .cstc dirijată in sus sau în jos. conform regulci burghiului. în partea infer ioară a conductoruJui. In partea superioară a Conductorului. a se arată procedeul care trebuie aplicat pentru a se-putca determina sensul acestei forţe . ele se rărest.tJl. adică din spatele hirtiei spre faţă." ţinind de. va fi. liniile de forţă ale cimpului magnetic de indu cţic B .arată sensul for lei F. adică de jos in sus În cazul figurii. funcţionarea maşinilor eleetrice .getui mare desfăcut. 4-19. Forţa F fiind perpcndiculară pe planul Iormat de B şi I.ale cimpului magnetic B să intre În palmă. iar cru cea ar reprezenta coada săgeţii). verticală. Aflarea sensului fortei electromagnetice. iar liniile de forţă rezuI bnte se indescsc.'tlAG:-i!. b): Se aşază mina stingă astfel indt liniile de forfi'! . • a) b) Se maÎ poate afla sensul ~forţei electromagnetice şi cu ajutorul regulii miinii stingi (fig . S-au punctat cercurile care rep rezintă liniile de for[. 4·19. a Fig. R ămîne să se determine dacă forţa P. Dacă sensul curentului ar fi fost invers. XIV-XVII). figură printr-o cru ec. in care se ·găseşte curentul. s-ar fi indicat dintr-un punct (Punctul ~ reprezenta virful un ei săgeţi.. virful lui . Se presupune că ve etorul inducţie magnetică B este orizontal şi d rijat de la dreapta la stinga ca În figură. Regula este următoarea: Sensul for/ei eledromagntfice F este dinspre liniile mai dese inspre liniile mai rare.ETISM In figura 4-19.qăsea ţcă in sensul curentului I. efectul lor se adună . Curentul 1 este perpendicular pe plan ul hirtiei şi se presupune că are sensul din faţă inspre spatele hîrtiei. în cazul dat. dimpotrivă.

Îrcuit este proporJionaltl CII produsul i1Jtensifă!ilor relol' doi C/ll"rn(i. la distanta a=IO cm UIlU] de altul.'or(a elec:lroditlomică. Aplicaţia 4-/ (fig.1 asupra condue!orului I parcurs de curenlul 1. Din accastă cauză. r • Fig. Forţa la carc csl~ supus un curent care ~e găseşle intr-un cimp magnetic produs tol de lin cu rent se numeşte forft1 eledrodinamică. rectilinii. 1 7 1'0. va fi: 4 -or .uolvGre_ Inductia mag netică datorită curentului /. In caz ul din figură fona eleelrodinamică F tinde să apropie cele două circuite_ Maşinile electrice au bobinaje constiluite din spirc slr:lbăl ule de curenţi electrici .EL!:CTROTEHNICA GENERALA . Fode electrodinamice Între doi curenli paraleli. şi produsă fntr-un pune! oarecare al condudorului 2 este: FurIa exercitat ă asupra conductorului 2 pa rc urs de curentul 1. şi -1000'1000. dacă curenţii sînt intenşi. adică: (4.-2"1":-12 Aceeaşi fort ă se \'a exercita tele sint de respingert'./ 10 F= B . de lungime 1= 100 cm. [. Fig_ 4-20_ Circuite electrice Între care se exercită forte eleclrodinamice.-/-/l= _ _ / -1. sînI parcurse de curenţii 11 =/.=1000 A cu sensurile din figur~. MaşinjIe electrice trebuie astfel calculate. 4-21.2 N_ ~ For­ ' • 2-'-='0. paralele. pot apărea forţe electro dinamice care să deformeze spircle şi să deleriorczc materialul. 4-21)_ Două condudoare / şi 2. care se exe rcită asupra fiecărui <'. In figura 4-20 se consideră două circuite situate in aer şi parcur~ de curenţii Il ş i Iz. Ce fode se exercită între conducloare? R.= .7) 1 .. incit să rezistc Ia acţiunea forţe lor electrodinamice. . r.

Dacă se lasă să treacă un curent electric 1 prin bobină. ~8 este permeabilitatea magnetică a oţel u lui .=nJl. GNETtSM 7. 4·22. ad ică n.... numărul de spire pe un itatea de lungime a bobinei. iar II . In miezul de oţel apare o inducţie magnetică mult mai mare decît dacă bobina ar fi goală.I:CTROM .Mi\GNETISM ŞI E. atomii miezului de oţel se orienlează aşa cu. f.\agnetizarea otelului: a _ bobinA cu miel de oţel . a se consi deră o bobină de lungime l cu n spire. H = n. 8 (4 . b _ ciclul <l e hlsterezl.s al ole. Se ştie că \·ectornl intensităţii cimpului magnetiC' are yaloarea. inră· in j urul unni miez de oţel. l.l..8) se obţine: B. ie magnetică.lulUl Inlocuind În relaţia (4. în interiorul bobineÎ apare o indu eţ.8) in care. Apariţia in oţel a acestei inducţii magnetice de valoare mare se cons tată experimental prin magnelizarea oţelului adică . prin faptul că permeabilitatea magnetică a oţelului este mult mai maTe decît aceea a aerului.efI .m s-a arătat În paragraful 2. şurată In figura 4·22.. (4.9) I Fig. (4.MAGNETIZAREA ŞI DEt\lAGNETIZAREA HISTEREZIS OŢELULUI.10) Datorită cîmpului magnetic produs de curentul care străbate bobina.

Bm pentru valoarea -Hm a intensităţii CImpului magnetic corespun7. Aceu!ta se datorcşte faptului că permeabilitatea Il. prin mi cş orarea intensili"iţii cîmpului magnetic de la va loarea +Hmla ze ro . variaţia indue ţ iei magnetice n În fun ctie de H conform curbd OaA . fn fig ură se observii că În momenlul cînd H a atins valoarea negativă -Ha illduclia magnetică in otel s-a anu lat. a disp i'iru l .a demagnetizat complet. Dacă se micşorează mai departe fi . adieă dc\"inc un magnet mai pute rnic.c foarte repede (portiunea dreaptă a curl.)poi erqt.. inducţia magnetică B s. o\el uJ !Ilai p{\slrează o anumită magnetizare c orespunzătoOlre induc i iei magnetice B" care poart ă numele de ma!lnelism r cmallcnf..se vede tii la î nceput n creşte ffi:li incet. i:l magnetică (deci m:lgnctizarea oţelului) rămîne la O anumit ă valoare maximâ egalu cu Bm. In figura 4-22. Ac{!asta în seam nă că se schimbă sensul magnelizării în oţeI. Daca se întrerupe curentul in bObi. altele.\ GENERALA oţelul devine un magnet. se deduce di inducţia magn('tică B nu (Teşte proporţional ('u II .loarea aceslu i magncti sm remanenl depinde de calita Lea otelului. de la valoarea Ia care ajunsese. adică II. in funcţie de variaţi a illte nsită~ii t:Împului magnetit. se c onstată că miezul de oţel pierde proprietăţile magnetice.. figură CU I ba Oa il.I~:la arată că de~i cauza care produce maglletizarea. Aceasta se obt ine schL'llbtnd sensul curentului în bobinii . deci pentru a anula inductia Br. ci yariaza dupi"i o anumitii lege (atunci cînd H vadazii). ci arc.nă.ă aproape complet.d OaA). se demagnelizea : ă. se Ilum (·~te fllrba de ma!}nefi:are a oţelului . otel ul ş . cu aUt oţelul se magnetizează mai intens. Cn cîL inuucţia magnetică in oţel este lIlai In:Jre. păstrează un important magnetism rcmalH'nl ( o~('l ll i dur). este necesar să se producii în otel o valoare negativă penlru intensita!eJ cîmpului 1llDgnetic H. nu r.rţa coercifit'ă.. Această c reştere a intensităţii cîmpului magnl'tie ~e obţine prin creşterea curentului J pînă la valoarea la care se obţine intensitaLea cimpului magnetic de valoare IIm. Se oh ~en·{t e{t de data ac. Unele. astfel incit atunci cînd II revine la \"al oarea zero. Curba OaA eare :traLă cum variaz[l induc ţia magnetică. rind FI s-a anulat (oielul moale). Scăderea induc jiei magnetice continuă dadi H scade mai departe. oricit s-a r miiri intensitalea cîmpului magnelic FI in dlwţ. lllereu va lori mai mari.luri se d c. Ate. dar nu mai arc ac("!ea.cade.. Intensitatea cimpului magnetic . Aceasta se obţine micşorî nd intCllşihlte<! curent ului din bobină. + Pentru a iacc sii d ispară acest maglletlsm rema nent. pentru ca apoi lTcştC'l"ca sii fie din ce in ce mai înceată. b se aratf\ ('u m variază inducţia magneti('ă B în oţ. sau {r. pînă ce atinge valoarea .. . V.antă. oţJo·.lu l are magnetică . Curba OaA arată ac ca~ tă variaţie atunci cînd intensitatea dmpului magnetic 11 creşte de la zero la () anumită valoare maximă Hm.. pe eare le aVUSeSe atunci cind H cn~scuse de la O la + Hm. se vede că inducţia magnetică devine negat i v ă. Dacă se obsuvă pe. pă~lreazii o anumită val oa re n. dimpotrivă. Se c ontinuă apoi experienţa. adică acolo unde era pui ul nord ge formează un pol sud şi invers. adică Ulm variază magnelizarea oţehtluÎ . ia r dincolo de Jluudul A.Ho pentru care induclia magn e tică s-a anulat. illll uc pa magndidi .şi valori.ător punctu lui A '. se numeşte cimp caera/ir. Se spune cii oţelul a ajuns la salura{ie magnetică. Cînd oţ.el in funcţie de variaţia intensităţii cîmpului magnetic H (carc este cauza inducţi ei magnetice).Îmine const. Apoi olel ul se salurează din nou.5ti ELECTRQTeHN!C. pină la zero.. În ceea ce priveşte. magDetizea7.casta. care a rămas în otel. in loc să revillă la zero.

:i.f' ""'! • V 1 J '.4Jlllm!&1f . care corespunde cll~bti A berI 'dA. Supraiaja î n chi să de cicl ul tle lljslerezb e. .~ t e proportională tocmai cu aceas tă energie. lmealllnă că el este totu~i magnetiza! la maximum. 4·2:. un magnetism de sens contrar (polii magnetîci s·au inversat) aceluia care wrlS.ifI" v.M. inducjia magnetică..~ ~}4 rl> 0.>i:s treazii.'0 ( f ~clnd sli va rieze curentul din bobină...undea inductiei maRnetice + B •• In siirşit.. induclia magnetica nu se anul e ază. 4·24. iar curba respeclir:d.. aşa c.lI. curba de magne· corespunde traseului OaA.H"" la \"iIioarea zero) se consta t ă cii şi inductia magne tică incepe s.. s~u r.. c.. dar in momentul clnd intensitatea cimpului magnetic s·a anula! din nOII.~ " Il .i. ci mai păstrează valoarea -B r .o.. Curue de Illagnetiure..1 se magnetIza sau demagne!iza {l\e!u\ trebuie să se consume o an umită e!1("r ~je. S 6 1 8 IO'.lrebuie ca intensitatea cimpului mal!"dic si.!i creascii.. Bar!'! de otel In cimp mag ne!!c . Din această cau.ld şi invers).1 J QI iJ.. i~r olelll) se magnetizcaz~ şi se demagneiizeazli ~uccesîv . nu a dispărul. \' s lH V 0-' V o. pentru ca inducjia magnetiai IIl!gafl:vd ~ "" anuleze (să dispară din nou magnelismul din olel). care ~e opune acestei mal"(netizări sau demagneliziiri."'""1 ." . astfel tncit se in· chid~ ciclul în punctul A. ci a piisiral valoarea + 8.s. adică H. i IC ! ) 1/ 0'1 CI olel {~ 1/ 1/ &r V .iro:a zero la villoilrt-a .c hysterezis. aceasta arată că oţe· lui .!i intirziere.. avînd o permeabililale magnetici mult ti13. care sA Invingii acellstii cauză care se opune.. De asemenea. indllcjia magnetică variazii mereu după acelaşi ciclu. !nl1rzia l de o cau7...urba de Ilis/uezis. de l. In momen tul cind ~ auzfl care producea magno:t(z8rea . variind in mod continuu valoarea intensit!jii cîmpului magnetic între -. care inseamn. lia magneticil minimă -B". pentru . ad icil inainte ca otelul să mai fi lost magnetiza1. după cum s-a ~ntal. şi -N". de la cU\'Întu! gtf"("e. In figura 1·23 se dau citeva curbe de magnetizare pen tru fontli şi unele calitl'iji de ole! utilizate 111 practică . ienomenul este.adică B r. 8 ". Această rămînere In urmă a efedu· lui f. ddul menţiona! se num~!e ciclu de hislu.~.lii de cauză se observă de altfel de-a lungul intregului ciclu de magneii1. tnseamnii că efectul . D~ ctle ori se magnelilează sau se demagnelizează o bucatâ de olel. Faptul că pe curba A lo de demagnetizare. In con· ~eci nl. nUITai cii in sens invers de felul in care a fost magnetizat prima dati! (polul nord a deve nit p )1 <. inducjia magnetică creşte de la \ij'O. ceea ce se poa te constata e xperimellt~1.. Energia care se consumă se tra ns · form :.:lr. adică H s·a anulat. Dac. După ac(>as!a.-\G~I':'I'ISM ŞI ELECTROMAGNICTlSM ind . apoi in ciildur ă . :-'umai prima dată..7 0.!i :lpoi se face să crească intensitaiea Cîmpului m~gnelic de la valoarea . / 0. Prin creşterea mai departe a in1 ensităţii cimrl1lJui magnetic de la I lie: la valoarea maximii +H . In forma de potcoavă.are şi demag. 'iJ" o .i.4 #1 ~(6/ F. fenomenul poartă numele de hislerezis.Hm la 7.jd< . fl('jizare A beA 'dA. dupa ramura d il curbei din figură. de la valoarea Iii care ajunsese pentru .. Bara de ofel. In ligur::t 4-24 s·a considerat o bucată de olel in cimpul ma~netic produs d~ un mag· 17ai mare. adică mag nt-tizarea . ajunRii ta valoarea pozitivă +Hc. Fii!.a valoarea mfn!mll -Biti.H".:ag nelizarea _ a rămas În urma cauui.

Pl' aceaslă propriet. Cind se. se comportă ca şi cum ar l1Isa să treacă mult mai uşor Hniile de ior ţă prin oţel decît prin aer. Din această cauză. .gura . Din această cau:(:ii. şi aceasta sub efectul dc arc <lI lamci " revine in poziţia iniţiată . şi cobaltul sau nichelul.lI cu pătratul ind\lcţiei magnf'tice (82) . cireu itul se intrerupe În dreptul şurubului S.ale se bazenză funetionan'a a num('ro~\s(' tiD puri de electromagncţi jnduştriali.tfe eledrică. argintul. se numesc {er01mlgnelice. ELECTRO.MAGNETI o bar[\ de oţel moale Înconj urată de. Astfel de corpuri se numesc paramagnclicc . Aceste corpuri se numesc.diamog/leli ce . schema (:0. pulind atrage pÎcsc de oţel C o forţă proporţională . tu momeulul cînd ann<Hura a fost atra~fi . ~(' Incnidt' circuitul alimentat de bateria de pile P şi un curent electric trece prin Inffişurările A c1cetromagnctului E. cu polul nord la dreapta şi polul sud la stînga. antimoniul) au permeabilitatea magnetică cu foarte puţ-in mai mică decît aceea a vidului . magnetică Din punct de vederc magnetic. care alrage ~lrmăt\ll"a A de oţel fixată p rin inte rmediul lamei de o ţel L il) punclul O.. Fierul şi aliajele sale au o permcabilitate magnetică mult mai mare decit aceea a vidului . de CXf'm plll. hara devine un magnet. În bara de otel. făcind 1·:25. materialele !ie pot imparţi in mai multe categorii. Un astfel de magnd.ELECTROTEHNIC A GENERALĂ mai mare decît aerul. paladiul) au o permeabilitate magnetică care depăşeşte cu foarte puţin permeabilita~ea magnetică a vidului. poartă Ilumele de eledrolll((fJnel . iar valoarea inducţiei magnetice este mai mare deci! în aer. Hpa~ă pe butonul n. Sonerie diu nou contaet cu şuruhul S şi restahilind a s. Un ('xcmplu de folosire a ell'dromagncţilor este sonCI"1 ~\ d('drieă.s slrudi\"fi a UJll'i soncrii electrice .liitătilc lui magndicl'. c. inseamnă dl de cîte ori nu mai treee curent clectri(" prin înfăşurat·e. Matcrialc-le magnetice utilizate in practică sint descrise la capitolul X. elertromagnelul îşi pierde (". un curent electric devine magnet. Deoarece oţelul moale arc Uil mag"uetism rcmuucnt neglijabil. forţa de atracţie asupra armătur i i incetează.uprul. zincul. eromul. fn sfirşit o a treia categoric (aurul. De aceleaş i proprietăţi fNomageticc se bueurii. 8 . L tu ri.J-2~J este reprezenLa!:. platina. Prin faţa din stînga a barei de olel intră liniile de Corp magnetică. Asemenea materiale. Alte corpuri (aluminiu]. iar prin iata din dreapta liniile ies din bara de oţel. linîîle de iorţă sint mai dese. Ncmaitrecînd curent prin Înfăşurările electromagnetului.o infăşnrare parcursă de.

i n timpul frînării. ca rc. liolidar c u arborele O Ş(' fixează lIil t ambur T. de exemplu.d. 9. p ot folosi c l cclromaglleţii pentru rid icarea şi deplasart'a diw rselor greutăţi. Tn ~Icest scop. După Cllm se ş tio:. Se presupune d'1 arbordc O antrenat. din cauza marii permca- .r aplica!ii prattÎ('C' il} rtalizarc" diferitel or .a .şurările eleclromagnetului.lobina b a unui electromagnet E. La paragraful 10 al acestui capitol se arată cum H'. Acest eJedromagnet a trage armătura S3 11 in fo rmă d e tijă . oscilind in jurul p unctului .(' gă!<e~tl' hand" dl' 01 e l B p rin ~ă de pirgh ia P În punrtele fJI ş i p~. a vind pe o anumi tă porţ iune o inrăşurarc constituită din II spirc pnr('urse dc curentul 1.'lJlHrale. 4·26. Prin intermediul unei pirghii armălura este solidari"! cu o piesă m i că dt' metal /1. Astfel se com pensează efectu l greutăţii G ş i se slăbeşte banda R din juru l t ambul'U lui . q. armătura are o mi şcare perm:'tuentft de du~te·villo.fi atrasă. şi utilaje e lectrice. Principiul de funcţioua re al ac-estei frîn e este arăta t in figura 4-26. St' Iasă să treacă llIl curent electric În i. Cind frÎnarea trebuie sit in(~elez c. Fig. greutalea G a('~ionează asupra extre mităţii diu sti nga a pirghiei P. ŞI ELECTIIOMAG NE:TISM 59 eOllLiuuitatea circu itu lui.m. : atit timp cît se a pasă )le bUlon. care atrage iarăşi armătura ş.~AGNE:'l'IS:'II. funcţionarea sODl'rie i iDCi'le:iză. in juru l căruia 1. frina ("li eledromagnet. CInCUITUL MAGNETiC In figura 4-27 se consideră o piesU de oţel inl. de un motor t' 1 ~drie trebuie să fie uneori frina t rapid. rid ic ind -o. Frînii cu eleclromagnet. care in consecinţă va lovi clopotul C ori de cite ori va . de c1cctromagnet. Din nou trece curent prin infi". de pxe mplu . aet'st CUI1!Ut dă naştere la lIU cimp ma gnet ic. Cind se r i d i că mina de pc huton. r ElecLromagnclii î şi gălic:-."lară. O a lt ă aplicaţ i e o constituie. Liniile de forţă ale acestui cimp se vor str in g<' În interi oru l piesei dt' ote l.li. :-Iring'{' cu pu lert' band a /3 as upra tnmburului 1'.

"5 /lI I Expresia . I in care l este lungimea medie a inelului de oţli'l. Drumul pc eare-I parcurg liniile de Iorţă magnetică (fig.1 = r". . . poartă numele de legea circuitului magn eti c. Deoarece cu cit reluctanţ a este mai mare. care sint cercuri concentrice cu centrul in O.este: c1I = B·5= :. Sensul inducţiei magnetice ca şi cel al liniilor de forţă magnl'tic2 din oţel. se vede că mărimea num ită rcluctanţă se comportă ea o r('zisten~ă magne tică faţă de flux. după cum legea lui Ohm este legea circuitului electric.. '1 ~27 ) Sf' nu meşte circuit magnetic.se inlocuirile. Valoarea n inducţiei magnet ice de oţel este . Circuit mag· netic inelar.13) ceea ce arată c ă fluxul magnetic este egal cu forţa magnefomotoare in..· . F ormula de mai Înainte se aseamănil ca formă generală cu formula corespunză t oare' legii lui Ohm. (' . <1> = ~. (j. cu atit fluxul magnetic este mai mic. e xpresia: rQ=~ e5 se numeştc reluclanţa magnetică a miezului Făcîndu .. 1= 27rr.. ci trebuie co nsi derată drept cauza care produce fluxul magnetic. r fiind raza cerculu i mediu al inelului.·ll $ . nI I '5 = -. 8 Dacă se notează cu S suprafaţa Înconjurată dc o spiră."fi:RALĂ bilit5:ţi magnetice a acestui material.60 ELECTROTEHNICA GE.11 ) ia r se numeşte {orfa (sau tensiunea) magnefon'otoau. fluxul magnetic corespunzător unei sp in:.1 2 ) de oţel. relaţia de mai inain te ca re dtl valoarea fluxului magnetic (J) în runcţie de forţa magnetomotoarc F ş j de rcluctanţa magnetic:1 R. 4·27. se află folosind regula burghiulu!. -[' . pi1rtiM prin I!aloarea reluctanţei magnetice. B=u. se poate s~rie: (1. Din această cauză. - rJ2 "J C.=nI Fig. Forţa magnetomotoare nu este o for ţ-ă mecanică.

XVII). La aceste maşini.'lletic se hazează pe legea circuitului magnetic. se micş o rează reluctanţa magn e tică. În special la maşinile electrice . făcîndu. calculul fluxului maf. circuitul magnetic este constituit din două medii diferite. La maşinile.G'TROM. după cum se YU arăta la studiu! maşinilor electrice (cap.Î ce poate .14) Introducerea unui Întrcfier arc drept e. tJ-"S Fig. Circuit magnetic inelar cu intrefier. GNETISM Fluxul magnetic <l> d.mţ.eterminal prin legea circuitului magnetic cores· punde nu numai unei spire a hobinei din figura 4-27. un al doilea termen egal cu aer..el se numeşte {orfă porlanfii. Valoarea acestei forţe porlante indici:i şi valoart>:! greutăţi i pieH'. Porţiunea de aer din circuitul magnetic se numeşte infurie/'. Circuitele magnetice cu intrefier se Întilnesc în aplicaţiile practice. fu acest caz. XIV.feet o mărire importantă a reludan!ci circuitului magnetic. 4-28. adiră: şi reluct.trice este necesar să se obţină un flux magnetic cit mai mare.se intrefierul circuitului ma gnetic respectiv cit ma i re(lus.MAGNIc'TISM $1 ELE. şi anume un tennen egal cu reluctanţa porţiunii de oţel. şi anume o porţiune de oţel de lungimea 10 şi o porţiune de aer de lungimea la. În formula corespunzătoare legii circuitului magnetic reluctanţa este formată din doi termeni. fn acest scop. In acest caz.a porţiunii de Legea circuilltlui magnetic se scrie in acest caz: (4.. elec. Între altele. FORŢA PORTANTA A ELE CTROMAGNETULUJ Printre diversele aplicaţ i i practice ale clectrolJwgnetiior există ~i utilizarea lor pentru transportarea pieselor de otel. fn figura 4-28 s-a presupus că miezul de oţel este intrerupt pe o portiune mică avînd lungimea la. Forţa maximă cu care Ull electromagnet poate atrage o armătură de oţ. 10. dar ori cărei Slcliuni drepte S prin inelul de otel. adică: 1. dat fiind că aceleaşi linii magnetice trec prin oricare asemenea secţiune.

$ 110 I.orţa portanlă F Am rezultă iu ncwtoni. 15) in care: B este induc.00 1 =li91 N.S! '0.'.ilgnelică B in intrelierul dintre armătura unui eleetrol\Iagllet şi polii sai este de 1. Eledromag· Ilet pentru ridicarea de greutăli. egală cu 4. 4"" I O~ .5 T. in de liniile metri pătraţi. sl răbătute s Fi.:.62 fi ridil':ată de către e1ectromagneL In figura 4-29 s-a presupus un clec:tromagnet in iormă de potcoavă. 4-2. Inductia m. Aplica/ia.ţ/ 107 Wb.el. permeabilitatea magnetică n intrefieroJui. in tesla. 4-29.olre armătura ~ i poli. il) :1ccst caz următoarea F =~' I~ '4.ia magnetkă În inlrefierul dî. iar secjiuneasirăblit ulă de liniile magnetice în întrefier este S=IO cm2• Care este valoarea fortci portante a electromagnetuluj? Re l o 1 y are. Expresia carc dă valoarea forţei portante eslr. avind îri faţa polilor săi o armătură de oţ. suprafaţa secţiunii ' magnetice ale Ulltli pol. Forja portantă este ~ dată de: F _ __ _ f!!. l.

.t n (Hg. de scn~ coutrar cu primul (acul aparatului A deviază in sens contrar faţă de prilll~l data). lie inl roduce. se observă din IlOU trecerea unui ('!Iret cledri{". in inlerÎoflll boLinei.CAPiTOLUL V INUUerl.. După ce mugnetl11 s-a oprit.rodus în bobină. curf"ntuJ se unnlem:ă din 110U. CUl"('nLul dispare (acul apuratuhli . ('are poale indiC'a treccrc~ unui curent electric şi sensul acestuia. se obse rvă efi. 5·1. prin introducerea . iar S. de ~xemplu.l diu lJOb in. Dacă se scoate magn('lu! din bobin:t. astfel că la sfîrşit fluxul TIWguctic prin fiecare spiră devine <l>~R.1 ::oi Îuocpărtat. prin bobină treec un curent electric (ucul indieatar al aparatului A se deplasează) . suprafaţa unei spire. Da cii. de susil1 jos un magnet M in bobină. PHODUCE RE FORŢEI ELECTROMOTOARE DE INDUCTIE PRIN VARIAŢIA FLUXULUI l\IAGNETIC lN SPlRE S<: ('onsidt'ră o bobill. umli magnet Într·o bobină. Inductia sînt descrise la capilolul XI. Pe măsura introc. Cit timp magnetul ramin<.S in cari: n este illdu cpa magnetică corespunzătoare cimpulu i magnetic din interiorul fiecărei sp ire. in timpul d<'plasfirii magtletului. spircle bobinci nu sint str:'ib:itutc de linii de fo rţă magnetică . 5-1) la bornele căreia este legal un aparat fi.\ EU~CTRO)I:\GNETIC"\ 1. adică fluxul magnetic prin aceste spirt! este nul. Dup ă cc magnetul a fost scos comple. fl uxul magnetic prin liecare spiră este constant ş i egal • Aparaiele de măsurat electromagnetică Fig. În momentul dnd magnetul estc complet int. inainli'" C'a magnetul $ă fie introdus in bobin:i.\ re\' ine la 2('ro) . Explicaţia ac\'stor manifestări este următoarea.lllt·('rii maglletului numărul de linii de forţă care ~Jrăbllli' fie-carc sp iră cre!jte .

I) .ltcrii magllduhli. = . care produce l/lJ curent electric. Dacă printr-o spiră.2) reprezintă legea de bază a inductiei I'lcdrolllagncticc.Rezultă că fluxul $2 trebuie să a i bă un sens contrar fluxului ~1 ' adică ele jos în sus. de exempln de jos in sus şi se presupune e ă valoarea iodncţici magnetice creşte. fluxul 1Il00gnetie descreşte din IlOU pină la zero.. 0. Variaţia fluxului produce in spiră o torţIl elcdromotoare şj un {'menl de ioducţic. GENERALA cu valoarea ar3tat~ lYl. ca in figura 5-1.. fort·a eleclromotoare de inducţie Lolală E. \'aloarea rorţi' i elcctromotoare de indicţie este: (G . Pentru o lJOhină cU /1 spi re. Iu timpul sco:.qnetic din spiri'l in raport CII timpul.) .u'c sc poate enunţa astfr-l. incit fluxul <D! prod us de J să se opună cauzei care l-a produs..l1 .iisoarfl in \\"ebcri 5i limpul în secunde. ad ica ("Tcşlerij fluxului cl»l... Se nsul acestui curent [ este Rstfel. te dă na'5terc fluxu l ui ((>2' se * Semnu l . care se poate enunţ:l astfel: Efeclul finde fotdeall1l11 să se op ună c:all:cr care l-a produs_ în figura 5-2..en: . va fi de 11 ori mai ma... se numesc (or/il eltclrom%are şi curent de indllcJie . Din cele arătate se trage. t' _ : ~. fluxul magnetic variază un iform de la valoare a <111 la valoarea $2 in timpul care trect' de la momentul Il la 12. ·. In spinj ia naştere Q {or/tI elec/rom%are. a se consideră o ~pirii slriiblitulă de linii ue ror~a magnetică. llrtnătohrca concluzie: Cind (luxul magnetic dinlr-() spiră pariau!.. Forţa eleclromoloare de iruluc(ie ce apare inlr-o spi ră este egalli CII II(jria(ia (luxlllui ma. Forţa eleclromotoare şi curentul care iau naştere prin indncţie electromagnelicf..:i: relaţia (5. forţa el ectromotOl1re se OlltillC in volţi.X. Sensul forţei cleclromotoare de inducpc in spiră se determină cu aju orul legii lui J..re. In acest caz. D:ld fluxul se m.)i iuainte .3) 11i . .1 reprezintă litera mare grecească ce se citeşte ~della ".ELECTROTEHNIC. Sensul curen tului 1. adică: · M' 1~f=ll' . fluxul magnetic respectiv tl>1 c reşte şi are sensul de jos in sus. Ac(>st fenomcn poartă numele de illducţie electromagneticel. luaM CIl semn schimbat. c. (.. (j2) Hclatia (.1 ) H' poate sc rie : E = _ 11(J).

rmina sensu l curentului de inducţ ie II!. dar s{'. In acest nuxul cJ>. precum ~ i În cazu! din figura 5-2.. care produce lin cure nt de inducţie 1. trebu ie cn flUXlll Wt Si'1 inLărească fluxul $1' adi('fI s:l aibă acelaşi StllS de jos În sus .. Fig. Bobină de inducjie. d. c.-rnOMAGNETlCA .:. Sensul curentului este astfel . ca JOI> in sus. Pentru aceasta. unde fluxul magnetic <1>1 este dirijat de sus in jos şi creş te.\. adică scăderii flu xului 11>. eleclromoloare de induclie.--" I o) 1: e) Fig. unde fI)) este dirijat tol de sus in jO$.lNDUCTIA . du (.:cctrotehnlca I:enen. aplici nd regII!.ade. şi ob ţine eu ajutorul rc~u[ii burghiului. ln jurul acestei in făşurări se găseşte oa doua Înfăşu- 5 . b spira este ~ trăhăLută de linii de Corţii magnetică tot dt' S(> presupun(' că . 1'[1 1 are sensul orar. In mod analog /le procedeazri ş i in cazul din figura 5-2. In jurul moale O se găseşte înfăşurarea P cu un numfir mic de spire izol:1le.aA. : ~ q) r · -.ca fluxul $. .' hurghiului.i deci al forţt·j declrOlllotoare de inducţie). 5·2. Sensul forle.0. Încît fluxul $:! produs de 1 să se o pună cauzei ca re 1-:1 produs. care pe oaza fenomenului de inducţie electromagnetică. iar in spir:l apare o forţă electromotoare de inducţie . scade. ~. Cunos("Înd sensu l fluxului $2> Sl~ poate dete. la figura 5-2.tloarea inducţiei magnetice scade. se obţine sensul <lntiorar. eare arată forţa clectromoLoare d{' indll('ţie l'are-I produce.ELt:c. I fn figura [unrnoncaz ll b~H{'i de oţcl mai groase şi 0-3 este l'f1'prczcntal un aparat numit bolJinti de inductie. 5-3..E.§.

O bobit'8 cu axa rectilinie. un curent ~Jectric :trece: ue "Ia 'b aterie.'G rare S cu un număr . lama" de _oţel L~ obor: Da G. care are n= 300 spire şi un diame tr u mediu d=5 cro. care produce un curent de ind u cţie dat:. Bobina de inducţie serveştc la transformarea unei tensiuni cont inue la bornele batf.OR DE FORTĂ MAGNETICE ln figura 5-4 este reprezentat un conductor de lungime 1.' Cin"<i se j-nchid.= 1. 'şi din DOli la bat~rie. apare u n cimp magnetic prodns de curent..este alternativd. întrerupînd astfel rircuitul: hara de' ot.el se dc magnetizează iar lama L readuce armătura in·.0.. =IO V ? Re z o l var e. inagr.9 = 300 .d.c- . in infăşurarea S apare o forţă clcctromotoare de inducţie. Cind fluxul magnetic creşte.mult mai mare de spire subţiri . prin intrerupătoruLJ.' inţrei-\lpăt'orul I~. cît şi infăşurarea S. Se presupune că acest cvndu.tiuI de reglaie D. este sirlibliluiă de liniile de fortă ale unui cimp magnetic după directia axe! sale..riei B Într-o tensiune alternativă la ' bornele cirenil ulu i S. iar liniile magneticE' ale cimpului străhat.reslabilindu-se circuitul ş. tn circuitul infăşurărîi P se montează bateria B 'şi întrerupătoruI 1. flux ul magnetic care strilbate bobina nd2 1":0. In cit timp ireb uie să se anuleze cî mpul magnetic pentru ca in bobin/i să ia naştere o forjă elec lromoloare de inductie F. Dacă S este su prafata spirei. pozi-pa iniţială.a. cimpul avînd inductia magnetică B=2T. de asemenea izo-rate. şijr~.m. fu consecinţă. In momentul in care trece curent prin infă"u'rarea .c. 'deoa rece îşi găseşte o largă aplicaţie în funcţionarea maşinii o!' electrice şi a multor aparate.dicâ este foarte importarit Îl~ pra ctică.: bQrna: E.'ul'f'nt ul 1 din înfăşurarea P se stnbiIcşte ~i s(' întrerupe periodic.adică . este inchis. I. a tit infAşurarea P. Din ac. Otelul m oale O. .. infăş"urarea P.. 2 . este: <Ilj=n· B ·S=n· B • - 4 4 Dar: E ~ --_ 1>'" '" 2. PRODUCEREA FORTE I ELECTROMOTOARE DE 1l'<"1lUqIE PRIN TĂIEREA DE CĂTRE UN CONDUCTOR A LINIIl.eastă cauză. in inf iîşurarea S fluxul magnetic variază perioqie de la zero]" o anumită valoare (dnd se stab'ileşte curentul 1 in infăşurarea' P) şi de la 'această valoare la zero (cind se anulează cureotul 1).18 Wb.etiLÎ ndu:se atrage armătura C.P. are sensul contrar. Aplica/ia 5·1. iar cind scade. circuitul S este iuch!s. c&ore se poate deplasa sprij inindu-se mereu cu extreruitaţile sale de barele verticale metalice b1 şi "-l legote electTle intre ele . . 'forţa electromotoare de inouctie arc UII anu mit sens. Atit timp cît intrcrupătorui 1. Fenomenul de inducţie electromagi.

~tfel Incit fluxul magnetic prin acest conll. Conduclor care t.INDUCŢlA ELECTROloiAONETICA 61 tor este introdus de jos În sus tică B. Pc mă sură ce conductorul pătrunde in cîmpul magnetic.aie linii magnetl<::e de forţJ. el ti <ic~cris sup raraţa : t1S=[. in acel tondlidor apare o [orfă. 6J /li Deoarece: este viteza de deplasare a conductorului.Ill_B . datorită unei forţe clcctromotoare. Dacă conductorul de lungime 1 s-a deplasat in intervalul de timp AI cu di ~ ta nţa t:1O in cimpul magnetic. In E=Bo[·v.4) 1n consecinţă. ale carei linii de forţă coedurtorului. Într-un cimp magnetic cu inducţia magnemagnetice sint perpeD. in circuit şi deci prin conductor trece un curent de inducţie J.. Se presupuoe con<hKtorul este perpendicular~ ~i (}îrecţia liniilor de fort·!\ . de inducţie ce ia naştere in conductorul care taie liniile de forţA. Din cauza variaţiei fluxului tromotoare de inductie: 6/ magnetic..dicuJare pe direcţia de asemene·a că forţa F C8. .S-4.!l S.re deplasează pe ~Ianul format pe direcţia eonductorului fig.ă: (5.6.dao Fluxul magnelic care străbate planul circuitului din care face parte conductorul a variat (a crescut) În intervalul de timp AI de la o valoare 11>1 la altă valoare \1)2.. eleclromoloare de inductie a edrei valoare esle datd de prodl/sul dintre Ila/oarea indl/cliei magnetice. a lu~gimii conduc/orului. iar: IDjJ-01 =. rezlllt. apare in conductor forţa elcc- E = _ 6IP """ Cl)l ~ lPt _ B· ilS =B oi 6a M. un număr diu f"e in ce Ulai mare de linii de fOT~ă trece prin conturul inchis· de circuitul din care face parte conductoruI.lr creşte. cînd U/l conduc/or taie linii de [orlă magndieă. .

deoare('c for ta F este dirijat1'i În sus. el va produ('1! în oţel un l'.oa. ie.\ indllc~ia magnelică in tesla. in ('. lungimea conductorului in metri ş i v iteza sa În metri pe secundă. sensul (or(ei eJedromarJlulice de induclie (şi ' a wrwfu. care produc la rindul lor curenţi înconjurată de electric a cărui .imp magnetic şi deci un flux magnetic variabil în timp.. aslfei incit li~ nWe mognelict sd in're ill palmă .15=0. Conform legii lui Lenz. Dacă prin inrăşura re trece un curt: nt intensitate / varial. Conform regulii cunoscute ducii for\a ekdromagnctic.5 T. tromagnetică. 3. sensul forţei electromotoarc E este astfel încît tinde să producă un curent It care. Aplicaţia 5·2. YU trebui să Iie dirij'llă lu jos. Sj~nsu l forţe i elcdromotoare de inductie se poate afla şi cu ajutorul re!Julii mîinii drepte: Dacu se aşu:ul mina dreaplu desfticulu."ERALA cimp şi a vitezei conduclorului..68 ELECTROTEHNICA GE.o1vare.! . Dacă se măsoar. i\iasa de oţe l se comportă ca un mare număr de circuite inchis<:: st ră ­ bătute de un flux magnetic variabil. rarc depl ase ază conductorul in cimp. CURENTI TvnRJONJ\HI (FOUC' AULT) tn figura 5-6 se reprez intă o piesă prismatică din o\el moale care este un [ir metalic izolat.l este rlirjjat~ in jos. Care este forta eJedromotoare de indut\ie E? Re7. forţa electromotoarc se obţine in v olţi. Din această l':!UZfl. 5-5). la rindul lui dă naştere la o fonii electrom agnetică ce se opune cauzei adică forţei F. In figura 5-4. E=B ·l·t/"'. 5-5.:ări.5 '0. cu o v j\ez~ 0=15 em Is inlr·un cîmp magne tic a tărui inductie magnetică este 8= 1. 1 '0. rort·" "Ie('- Fig. ce se opune areslei depla:.:'! în timp. iar (le gelul mare i ll direcJia {orlei de deplasare a candl/dorului. Un conductor de cupru cu o lungime (=10 cm este deplasa l ca în figura 5-4.ircuite ia u naştere forte c1ectromotoare de indu cţ.(1 detltlului orăWlor (fig. sensul curentului şi al fo rţei electromof.rc va fi din faţa planului hirtiei Înspre spatele acestui pl an.0225 v. Regula miinii drepie pentru aflarea sensului forţei eleclromoloare de inducţie.lui ce poate fi produs) este dtlt de direc(.

in planul frontal su per ior al piesei. Miez din lole . . :lst[tl iueît prin ~pi ră trece nelic Ill. Aeest Clm~ llt f1u '\ul InHgcu curen l ul r(>/ipf' cliv.)rc L este u n fOlclQr d(' prop or~iona l it. 5. În C. Fig. Fenomenul de induc\ie proprie. In piesele de oţel ale maşillilor electrice se produc de multe ori astfel pierderi prin curenţi turbionari. Produce· rea curentilor lurhionarî. miezul magnetic al maşinilor electrice ele curent altNnaliv se execllt5 d in foi subţiri de 0.ode otel izola le. Jo figura 5--6..IN Dl JCŢ'L\ ELIOCTIIQMAG?\'ETICA 00 de inducţie numiţi IUl'bionari.6.i cu renţii turbionari şi sensul lor.35 şi O.alc. IND UCTIA PR OPR IE In figura 5-8 se consideră o spira parcursă de curentul i. Tnducţi a magnetică.' Fig. sînt a r:'itaţ.1oule ·Lenz. Pentru a le reduce. . din cauza formei lor de vîrtej (sau turbion).să") . .5) rig. d~ --1-. 5-7) elin tablă de aleI olint cu siliciu ("tabl ă silici on.8. se poate SI:rie: n:lşb'rc la un cimp magnetic. care depinde de penneabilitalea magneticii a mediuilii (in caZlil aerului iJo) ş i din forma şi dimensi\Iuile geometri('c ah' {'irellilului.!> rom (fi g. ut'ri ş i ftu\lll ~ fiind propo r ţ i ona le dă tD = I. (5 . -i.. Trecerea curenţilor prin otel creeaza pierderi conform legii . 5-7.

nuxul magnetic a variat cU : In consecinţă. ?-semen~a miez..6) Dacă fluxul ~ se măsOară in weIM!rÎ.6. relaţia (5.5) rezultă: Dacă străbătută " (5. circuit magnetic . fluxul <Il var iază de asemene:!. in acela.i intenTal de timp. spire şi invt"rs proporţională cu re Ju ctanţa..= .6) 1. după cum se ştie. va apare in ea o forţă cleciromo· toare de inducţie. intensitatea curentului a variat cu ru. Din cauza fţno'menului de inducţie proprie."arc trece prin cele li spire va fi:j 11>. Dacă reluctanţa magnetică a acestui circuit este m. ale cărui linii de forţă parcurg un anumit traseu numit.5) arată {"ii.j se notează eli L inductivitatea întregii bobiue. lPt n2 \ . curenLui creeaza un cimp magnetic. iar curelltul i in amperi rczaltă pentru inductivitatea L o unitate de măsură numită henry (H). C<lnsiderlnd că to intervalul de timp !!tI.111 E = . numită de inductie proprit sau de uliloinducţie.= . fluxul magnetic (!) ca re trece prin fiecare spiri'i este: Fluxul magnetic .fiind de un flux magnetic variabil. $pira . Reluetanţa este invers pro p orţional ă cu perrncabilitate~l magnetică.curentul i variază.:.o bobină cu miez de oţel are o incluclivitatc cu Inult mai mare decIt o bobină Hiră un.L Ili '-j tJ 6t Dacă o bobină de n spire este străbătută de curentul i . valoarea forţei elcctromotoaTc de autoinducţie este : . conform cu (5. Factotul-4 pooetă numele de indudiDilale proprie sau auloinductivilalta circuitului. { rTlJ'- (5.lobl $t . • Dacă rezultă: n2. deoarece este produsă prin variaţia curentului din propriul său circu it. orice variaţie · ~ curtnt dintr-un circuit dă naştere la o forţă elertromotoarc ele autoinducţic.7) lnductivitatea unei hobiue este deci direct proporţională cu pătratul numărului de. care . Din relaţia (5. Din această .=. conform regulii circu itului magnetic. astfel in cît inductivicauză tatea este direCt proporţional ă cU permeabilitatea magnetică. =n·$ = f1!.

5-9. Aplica/ia 5· 3.." ~=n'B -. 0. este reJuctanţa circuitului m3gnetic.7J l>e opune cauzei care o produce.:a'2=30<f. curentul nu dispare .se mai menţine ' un timp. FIg. L=~~O. s. un a re electric. produs va fi: Il> ÎI.insta ntaneu. u'-i.El Fluxul 4>1 trece şi prin fie care spiră a bobinei 2.intr. .Bobine cu miez comun din olel..... Care este induclivitatea proprie L a bob!nei? R: e z o 1 var e. Wb." ".\' ariaţieî rn'rcntuilli. iar dlameirul mediu al bobinei este d=5 em. " .942=0.: :. _ ._. _ . ~. care fR. Prin toate cele ale acestei bobine va t.. Cind se deschide UD Întrerupător. __.rece deci fluxul magnetic: 112 spire . .~ aparli. Dacă prin bobina 1 trece cure..'. : J • ~_ : •' .6 ':':'0.IT" :oi' ~_ . O bobinil dreaptă are n=300 spire. adică se opune .variaţie : Acest fenomen tie inertie ·elec1rU:if ' se 'poate observa mai ales la întreruperea curentului ţHntr-un circuit.052 =o. consideră un miez de o ţel moale cu două Infăşurări c_ in figura 5-9. _-.e .11 8 H..contactele intrcrupătorul. lNDUCŢ1A MUTUALĂ Se.}. .~ ~ ".--: . intiI'"" ziintl această .6 T. : ._ . . Bobina 1 a·re nI spire iar bobina 2 arc n2 spire.s !~. I 8 . Crnd infăşurarea bobinei este parcursâ o:k un curent 1=8 A.--------. I=Ţ n. - . .1.~42 In consednlă. ci datorită fenomenului de autoinducţie . ol. .DluI Il' fluxtJ! mngnetir. 5. Fluxul magnetic prin bob inli 4 4 e. lnduclîa mag· netlcă in interiorul său de·a lungul axei sale lo ngitudinale este 8=1 .' < . ccea ce face. ..

.ll) ~ ulHle 6.\batc de alii Se observă eă expresia fluxurilor magnetice Wu ş i <t>!1 upure acelaşi {qcJor propor~ion3litate lU.72 Conform acestei relaţii.. .f..pr.1. dadi se COns id eră in general două circuite oarccan~ CI şi C! (fig.e circuilul c. Prin tO:ltt' {'cle "1 spire ale b. 5-10. fluxul ~n este proporţional ca curentul 1.ă de cun'.ticii a medill~ IUÎ.l.~ este: (~Ul) laI' fluxul magnetic prod us de curentul h elin circu itul eircuilul C\ este: e2 şi carc slri. l\Tiirimca M poarUi Ilumele de Îflducliuitale nllllll~ a celor două circuite şi se mlisomă toL in henry ea şi indudÎ\·itatc'l 1.8) Da că bobina 2 este parcurs.. mutu al A a două.:ul tl>l!: I i\l_ n . de formn şi dimensiunile gE'oruetriec ale circuilelor şi de poziţi:t lor reri~ procă.ă eJedromotoarc de ~ndllc!ie ml/luală: F..."n2 / 2 =j\. . fluxul magnetic produs de bobina 2 prin Hecare-spiră a bob inei 1 este: Fig. parcurse respecti .binei 1 va t rece ((('ci n1lxul magnet i(': . s--a notal cu M ractorul de proporţionalitate intre curentul Il ş i nUJ.(J)I: reprezintă vai-Î<llia co respullzăto are fluxului magnetic $12. de curenţii 11 ş i ['l" fluxul mag-nelic produs de curenlul 11 din circuitul CI !Si eare străbat.nlul 1'1. (5. În iillernilul de timp 6.1 apare in circuilul C? o forlă elcdromoloare in dusă de variaţia cure ut.ului din circujtul CI 'l i dellumitil forţ. Dacii în figura 5~IO. Inducliil. curcnlul 11 variază de exemplu CII il/!.= _A4>'~=_JJ~ • Ai 61 (:J. ci rcuite."n: - (I!.l'Incallilitalea magnt'.. 2 · "/ In mod a nalog. 5-10).. Inductivitatea mutu ală depinde de. 21 '*' = 1I!'V2=~ '" 1I.

care apare in prima hobi.t.JUL BOBTNELOR rt>zu!tă că i ndndivilăţ il e Tin ind Seama de rela..4=6 V.=M'5 Wb mu t uală ÎI1 care M este intluc1i"i tatea Conform I~li între cele dou ll bobine.JNDUCŢ1A ELECTROllIAGNETIC.04 H.13) ./2 .!lă E. dacii {'"urcntul / " . cun'nud cre ş l e de la lem la 11=5 A.4 Wb.n ă.it. curenlul in a doua bobin.A 73 <> rorţii elc<"trolllotoarc dr inducţie mu t. CUPL\.. In il doua bobină apa re o fortă e!ectromo toa re de Îndllt\ie mU lu alii E. aI J3:<!:ii eli 6.t ia (:1. =5 V.. goale tn interIor. Re 1. o! v il re. in intervalul de timp D.. in circu itul C J 3Jll'l re (5.. fluxul mag netic In a doua bobinii creşte de la zero la valoarea: w n=M ' /.04 '1 0=0. Să se de te r min e forl3 eJeel romo toare de Inductie!U\' 1 u . Cind curentul din a douil bobinll creşte de la zero la Iz= IO A. atunci cind inlr· un interval de \imp M t =1iI5 5. 1 . 12) Ap/icDlia 5· 4. de unde: M = O.=5 A. Forla eleelromoloare de in ducţie mu tuali in prima bo b ină va fi : E.. Se consideră dou ă bobine drepte. in duc\iei c!eclromagnel icI' : E:=5'M_5' M . fluxu l magnetic In prima bobină creŞle de la l('ro la va loa rea : ţfI21=M '/2"""0.~.-. =1 125 s.7) figura 5~g bob inelor d in s int: (5. I 15 fi. Cînd curen tu l djn primii bobină creşte de la zero la 1.ua I ă: In mod analog.j creşle de la zero la 11 =10 A. Dacă in prima bobină.

Relaţia (5. adică nu avem scllpllri de flux. relaţi a (5. Din relaţiile (5.. şi se numeşte coeficient de wplaj magnetic al celor ...14) este nlabilă numai de bobina 1 trece şi prin bobina 2 şi dacă dacă intregul flux magnet i~ produs intrf!gul flux magnetic produs de bobina 2 trece prin bobina 1. mai ales · dacă bobinele nu au' acelaşi miez. . ln acest caz. ~"rROTEHNlCA GENERALA Relaţia (5.. _ Intre două bobine există Însă practic scăpări de flux. in care k este subunitar două bobine.8) şi valoarea (5.1.8) arată . ou.13) inductivităţii rezultă: mutualeJIM(a tcelor J două bobi· .14) devine: M _kYL. ne..".

numai uniUiţile fundamentale refe. 550/1961.. Denumirea i\IK S provine de la iniţialele celor trei cuvinte: metru. sistemul MKS .\! . sint suficiente patru un ităţi fundamentale (cele • Tn conformi tate cu H. Intensitatea !umino<lsă este ex plicată la ca p. pen tru domeniul eleclricităţii şi magnetismului se constată că. Din ac eastă cauză. derivate corespun ză toa re .i fundame-.C. care se numesc unităţ. care este Jegal şi obligatoriu in ţara noastră· numit sistemul international lIotat· prescurtat "SI". sînt suficiente. volumul . ** Se caută să se aleagă astfel un ităţile de măsură. gradul l\"elvin pentru temperatură. In domeniul mecanicii de exe mplu. in mod normal..CAPITOLUL VI Pentru mărimile electrice şi magnetice Întflnile s-au prevăzut unităţile de măsură corespunzătoare .ilogramul penlru masă. In aCest sistem există şase unităţi de măsură numite -fundamentale."le măs03. Toate aceste unităţi (in afară de cele pentru care s-a făcut menţiune contrară). /.I:ă în metri cuhi (m3) elc o Din cele arătate rezultă că . din care se deduc celelalte unit:1ţi. . În mod norm~ll. fac parte dintr-nn anumit si4lem de uniIăţi. masă şi timp. XIX.ritoare la lungime. Ace st sistem are ca unităţ. kilogram. De exemplu. Încît legile ştiinţifice să poată fi exprimate prin relaţii cît mai simple. viteza se măsoară in metri pe Secundă (mls).. secundă. candela pentru int ensi tatea luminoasă. . secunda pentru limp . care ('fite valabil pentru M toate domeniile ştiinţifice. kilogramul pentru masă şi secunda pentru hmp. De asemenea. a fost conceput mai demull. impreună eu unităţile.. Nr.sistemul : KS este cuprins in SI.i duivllfe. Toate celelalte unităţi ale acestu·i sistem derivă din unităţile lui fundamentale. pentru domeniul mecanicii. Cele şase unităţi de măsură fundamentale din SI sînt: metrul pentru lungime.ntale metrul pentru lungime. amperlll pentru intensitatea curentului electric.

pl"ntru domeniile clcelricilăţii şi magnetismului a fost conceput sistemul de unităţi denumit l\IKSA.'\ GEJIo"ERALA trei din sistemul MKS şi UDa in plus). denumit sistemul MKSA taliollali:af. pentru intensitatea c urentului electric.elulu i .a unui mediu oarccare. Ex istă două sisteme MKSA. Sistemul de un i lă~ i care util izează aceastA convenţie se numeşte sistemul CGS~ seu CGS eLeclroslalic şi are avantajul de a reda sub o formă mai simplificată relaţiile care se referă la fenomenele eleetrostatice .ea v idului <:0 (constanta dieleclrică). Sistemul CGS an:' ca unităţi de măsură fund amentale .are o serie dt' unităţi deri\' Me necuprinse în SI. evident. În primul. car~. este ega lă cu 1 (Ull simpl u număr··). cl~ctrolUagnctic nu este ins. gramul (notat cu g) pentru masii :j i secunda pentru. IVb A-m Sistemul MKSA raţion alizat este cuprins in SI. cu unităţ_ilc derivate corespunzătoare. va fi egalli cu alt număr. In tabela 6-1 se dau valorile permeabilităţii magnetiee a vidului (fl-o) ş i a permitivităţii vidului (to) tn diversele sisteme de unităţi menţiona te.. Tn:l'Îndu-se in domeniul dectri ci tăţii şi al magnetismului. In cel de-al doilea. pc cind sistemul MKSA dasi<. A patra unitate fundamentală a fost aleasă amptrul. centimetrul JJt~lI lrll luugimt'. Aceasta este echivalent cu a spune că permeabilitatea magnetică are ca unita te permeabilitatea magnetică a vidului (\!(I). Permeabilitatea m a~11ctică fl.'! a vantajos d in punctul dt! vedt· re al simpli(icării relaţiilor in domeniul (eno mcnelor eleclrostaticii. [1(1' este ega l ă cu un ~implu numflr şi anume 1. pentru relaţiile din acest domeniu s-a făcut convenţia: permitiv ilal. s-a făcut următoarea (. U Aceasta este echivalent cu a spune că permilh·itatea are ca unitate de măsură permilivitalea vidului ( fii). pentru a se obţine o sim plificart'. deoarece are avantajul de :l reda sub o formă simplificată relaţiile rare se referă la fenomenele din el("et romagnetislll. timp. de exemplu a oţ.. permeabilitatea magnetic ă a vidului este dati\ ele : ~o= 1O-7--. numit sistemu l MKSA l!erafiollaLi:al (sau clasic).is(emtl{ CGSro sali COS electromagnetic. Sbtemul CG::. Sistemul de unităţi astfel constituit !. permeabilitatea magn{'lică a vidului este dată de : 41": W b 110 =107 A'm . măsură . de . In tabela 6-2 se dau cele mai frecvente unităţi din sistemul internaţ ional SI precum şi legiitura cu si~temul CGSllo' deoarece aceste sisteme 5int cele mai utilizate . EL~RO'l"'EHNlC. Astfel.. Vin această cauză.oD\~enţic: permeabili ta tea magneti că a "irlului. vidu lui *.c numeşte ::. untle litera A corespunde celei de a patra unităţi fundamentale (ampcrul). v a arăta raportul dintrc permeabilitatea magnetică a flc('~tu i mediu ş i aceea fi..

· 9· 109 ·tlt 1 9· !O 9 -- 1 9 . /lplica/ia 6-1. lk\V = l()3W. O bobină indară are dia metrul mediu al inelului de 20 cm. Cînd se introduc astfel de multipli şi submultipli in relaţiile utilizate.-. microfarad (flF)..UNITATI Dt: MAsURA 71 Tabela Valorile ptrmeabilitătilor 6~1 magnctite Sistemul de şi a permitivitllii vidului unltilţl ---- rallonallzat) SI (:\ms. se mai folosesc şi o serie de mullipli şi submultipli zecimali. Dacă se no\eazJ cu 1. Dintre aceştia. Re z o 1 \' a r f!. Lungimea c~rculu i mediu al Inelului este.1fe valoarea : intensitatea ~ 1= 400 1 A/m sau Asp/m. milivolt (mV). 1 m'"=lO-3 V.tive. 1010 .:ule I CGS }l" ehule Sbtemul CGS" ~ - . Care este intensitatea curentului electric. .628 de unde: 1 18 '0.25 A. Ifliliamper (mA). kilowal (KW). --1 '4~'1O-3=18 De 0. milihellry (mH). Intensitatea cîmpului magnetic in interiorul bobinei este H=JO Qe. 1 mH """ IO--"JH.628 = 2.2=0. I 0. bobină. kiJo\"at (kV). deoarece altfel apar gr('şeli.14 '0. 1 mA=10 4 A.\ d. trebuie să se facă transformărilc numerice necesare. intensitatea curenlului electric tn cimpului magnetic . ce trece prin inUşurarea bobinei. 1 kV=1 000 V.628 Deoarece: I se poate scrie: 400 Asplm=4 . măsuratli în amperi.~ )II':S. 1=3. tII amperi.11 1 1 '" 10' îQ1 -- 1 9· 10=0 10 afara de unităţile electrice şi ma~netiee arătnte în tabelele de mai înainte pentru sistemele de unităţi ['('spcc. Numărul spirelor este 0=400. l1 J.F=10-·1 F.628 m. cei mai frc c\"enţi . se dau mai departe.·1 0 -~ Oe. 4QO'4l't"'1O -3 :-:c:-::-==::---: .

Capacitate Cîmp electric .o I il = 1()9 COS"". L' f" f. Frecven\1i . Newton Joule Watt Hertz.78 ELEC'l"ROTEHNlCA GEl'o"'ERALA TaMa 6-2 Unltăji de măsurii SI Relatia de k'. o (sarcin ă electrică) . .. Farad F Voit pe V/m metru UnitAti magnetice derivate Weber Tesla· IVb 1 F= 10"-9CGS"'a 1 V/m= JQ6CGSlJn Flux de inductie Inductie magnetică magnetică T n!ensitatea cîmpului magnetic Ind udantă Amper pe A/m metru sau AmperAsp/m spiră pe metru Henry CI Unităti suplimentare "" I Wb . . SI Denumlrra .10 '\\x (maxwell) I T = lOC Gs (unitate CG7:. Voit Ohm V O I V = lot CGS:. În SI Forjă EneTgie Pulere . CanUlate de electrici tale Coulomb siune electromotoare) Rezistenja electrică. Potenlial. I W = 101 erJi/s La fd ca In I 1 N = lQo) dyne I J = 10' ergi electrice derivate C I C = l Q-! CGS. · · . .eJvin °K I A = 10-.a numită gauss) I Asp m = 4rdD-3Oe (Oersled) I H= J(fi CGS!'a Unghi plan Unghi solid I că R. (periaade pe secundă) Unităţi N J W H.iitun UnlUUlfund~Qtalt' YArln>ell. Fortă electromoloare (Ien. .1 " " In SI rn SI • Se precizeazii . · Timp .. . . . • . Tensiunea electrică (diferentă de potenţial). Intensitatea curentului Temperatură 2 I .1 cGSt. m kg Simbolul eu .do mecanice derivate ".to La fel ca tn SI La fel Intensitatea Juminoasii . . LU'... 100 em IkV~IOOO~ LaeJcainS Metru Kilogram Secundă Im Amper Grad Candelă Unltăji A K.htemuJ CG~ . dian S'eradian I u d " I L..fime Ma .

UI ALTERNA TIV Se consideră in cimpul magnetic al undi magnet o spiră care se roteşte in jurul axei sale 00' cu viteza Ilnghiulară constantă cu'" (fig. PRODUCEREA ClURENTUI.1. reţelele şi instalaţiile electrice. 7. 'In 1. de obicei in industria eledrochimică. Spira invirti· toare în cîmp magnetic.a. Capetele spirci sint legate la doua inele metalice Il şi /2 solidare cu spira ş i pe care fteacă pcri ile eondudoa re P I şi P2 fixe in spaţiu. tracţiunca electrică ş. • .1). Reţelele de curent continuu şi instalaţiile electrice respective se intilnesc mai rar in practică. studiul curentului alternativ are o deosebită importanţA.. 7. astfel cum se va arăta la capitolul XIII. * U ter3 mic3 grecească ce se citeşte "omega". Fig. Pentru motivele arătate. în special pentru motivul că tensiunea electrică alternativă poate fi destul de uşo:r: mărită sau micşorată după nevoie. care se Întilnesc cel mai frecvent sint cele de curent alternativ. • CAPITOLUL VII CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT practică.

In figura 7-2. 7-2. a- I I I e 1 1 :b) .. / / / ict=wl 'f-. (l) spira este presupusă orizonlală.. 7·2. a s-au reprezentat diversele poziţii ale spircl 111 r.e) / I I "-4'-<1 ."w/ O . adkă fluxul magnetic maxim. 1 . Spre â se putea dcoscbi cele două feţe ale planului spirci. • / 1 1 . 1 "- >-4'-< ?t. .0 .-. 0m I- J'ii Z 1 1 1 I -q" m 1-< "1. .I . . . . I il bl bl 1 ai~r alb *r 4 5 (.a) 1 .!/ I ~I _1 . fluxul magnetîc care o străbate scade. . . . .ic prin planul spirei se anulează . 1 1 Em 111 IZ 1 1 1 1 '17 1 ~p7 12 -[m 1 J[1 /cX. 8 9 . In poziţia 1 (fig. ' ' spiră f-~-. 1 '--4'--'1 " I :d) 1 . lnducerea curentului alterna ti v intr-o învirliloare într-un cimp magnetic sură cel mai mare număr de linii de forţă. fiind străbătută de '" ELECTROTEHN"ICA GENERALĂ a :a~ I 1& 1 2 J ' '" O . Fig. 1 1 .'port cu liniile de forţă ale cimpului magnetie.. . Olccstea s-au desenat prin linii de gro~illli diferite. Pe mă­ ce spiTa se roteşte (poziţia 2)." " .. . . l~ ~m 2 1 .• I 1 I I . 1 1 . 7 . fluxul magnet. • . . iar in poziţia 3. ~ l' 1 Ij 1'" .-f ..

formula care dă yaloarca fluxului magnetic În lOii te cazurile est<·: (7. Regula generaEi. b. a de intrare in planul sp irei. Se vede că unghiul pc care-l race această normală cu directia liniilor magnetice este '1:. S.lrc c~/c da/.:!!! fl1Cl. \ ilez:"1 lIJlghhll~\rrl N :l ~Jlirl'i in.~ i cu f timpul ("are a treclIt din momenlul rind spira era ill poziti:. 7-'L a) fhrxlll magn('tie 1:~lc maxim. pină cind in poziţia devine' minim (sau maxim Ileg'ativ). ("an' l'sle identică ('u pozi\iH 1. aCl'a~l:l {orţii ckdromolnarc' t'slc'..{ia magnetic(l.~T .i!nt'j il' \'l\1"i:.)I este I"(.AT 81 După pozitia .iei spirt'i. IV) este egal:. unde H esle va loarea inducţiei (7.flnetic esle egul cu produsul dintre Îndur.2) magnetic <li î1l [unt'ţie de I1nghiul '. ridică fluxul re devine pozili\' (poziţi" 8) şi ("1"f'~te pÎn5 <ljungl~ din nou maxim in poziţia 9.X=(.1 ) ~pirh.. ilJ ~jJirli ia naş/cre o forjă eJccLromoloare dc' i/Jdur(i<. i:lr llOghiu l ~.l' lr/a!Jllelic (Il/ema/il! siflu" .. sau. . ad idt {lllxlIl magneti c a devenit Ilegali v (poziţia 4) şi SClHlr elin ce în ce. flux magndie.! in momentul ' col"('spuntiitor unghiului 0:. in timpul rotaţ.1I:-el':l . Apoi ciclul !. zentată Variaţia fluxului • literă grecească ce se citeşte .CHKUITE DE CURE'. To figura 7-2. care d:i yaloarea fluxului magnetic ~ În toale cazurile este urmilloarea : {lu:!.\P.\L:rE I{NATIV JoI0NO~·A7.pl"(" gra fic prin eosinusoida din figura 7-2.Io. In consecinţ:1. în r:Hliani. \"ariahiIă după o lege ~imil.oidal. dar creşte (pazili. ia r S suprafata inchisi! de Formu]<l al"easta a nuxului magnetic este valabilă: ins. n fluxul r1imint: negativ .i \". suprafaţa spirei şi cosinusul unghiului pe care-l {ace directia liniilor 111C1glltfice CII normala (perpelldiculara ) la planul spirei . [:lla a planului ~I irj'j.ului.\r:i ("u .. astfel indl formula nu mai este yalabilâ. s-a notat cu N normala. Dac[t se n otează cu IX· unghiul planului spin·j dintr. dat fiind că sin uso idn l'~t. ('u: <bm = B. Spira fiind stdibătută" de un JIu. iar Y:I_ Qarea lui (c. In poziţia 1 a spirei (fig.c rept'lă periodic.'(' numeşte {IU.nllernali\-. p('nlnl ca În poziţia 7 Ui se ~md('ze din nOI\. f.l numai dacii liniih' magnet ir~ s înt perpendiculare pe planul spirei.o pozi-ţie oa reca re cu planul spirei din poziţia 1 ca in figură . magndice.1 eu un unghi cx = "l"t /2). aJfa ~" . De cele mai multe ori. Ia planul spirci.i tie ft-gca induclici clcrtromagnetice. pc scurt. 1 ~i pin. fluxul prin spirit . Apoi liniile rle forţă Îşi sdlimhfl din nou r"ţ.e () ('OSillllSllid~'i deplasat..}dl. illtre prin cealalt.] fi). liniile de Curţii Încep ~ă . ~e poate scrie: :X=Nf unde timpul l este comdderat in set-Uiule. După poz i ţ ia lj. Deoarece fluxul magnetic are o variatie ('o s inus oida I ă (in general se SPl1lH~ sinusoidală.1. de :lnmeDra. a pozi~jn 2.:.t \ ':lriatÎt'i nu:-.J c{m. liniile magnetice nu pflstn'azh accastă perpendicularitalc. radiaui pC' ~cundil.\" lJltl.

ele se numesc defazatc. d ar fi trebuit deplasată spre stinga cu unghiul 1 faţă de sinusoida forţei eleclromotoare . in urma fluxulu i!D cu unghiul *12: Se poate spune şi invers: fluxul magnetic este În avans sau de(azat inaintea" forţei eleetromotoare e cu unghiul -::/2.c/2 faţă de sinusoida care reprezintă fluxul magnetic. schimbindu·-şi în mod alternativ ~nsul. Dacă două mărimi alternative sinusoidale nu sînt defazate una faţă de alta.3) a forţei electromotoare de inducţie. ". Se spune că forţa elertromotoare e esle În intirziere. formula lui ar fi Cost: î-I m sin(<s>l+q». • Literli g r ecească ce se citeşte "fiM. c că sinusoida care reprezintă forţa eledromoloare este deplasată spre dreapta cu intervalul . minim ~ i zero simultane. =wl este l'cprczcntatii . va face ca eJedronii din circu it să se deplaseze de asemenea in mod alternativ. Corţa electromotoare e.> defazajul sAu in· urma electromotoare. (7." Legea de '(arLaţic a rortei':clcctrom~toare de inducţie c~te: e=Em siowf. <. Dacă curentul ar fi fost defazat inaintea Corţei electromotol!:re cu uoghiul 9. se numeştt' forţă eJectromoloarc' alfema- sinusoidaU1 Variaţia 5:3U. tn general." ţie livă Relaţia (Z. Din această Caud.3) arată că forţa clectromotoare e variază sinus9idal Î~ 'rupede 7. De obicei. adică se va produce un curent electric. Sinusoida curentului este reprezentată in figura 7-2. forţă eJedromotoare alternativă : f'leC'tromotoare in funcţie de tt. /> şi 7-2.. din cauza anumitor proprietăţi ale circuitului electric. de cele mai multe ori in urma forţei electromotoare. in care s-a ootat cu Em valoarea valoare dată de ' relaţia: maximă (7. dacă două mărimi alteOlative sinusoidale nu au punctele de maxim.4) i =-Imsin( wl-q». astIel incit expresia care reprezintă sinusoida curentului i este: (7. d este in fază cu siuusoida forţei eIectromotoare e din figura 7-2 (' . . Dacă cele două perii din figura 7-1 se leagă Între ele printr-un conductor. in~m~ Corţd ~ pe scurt. cind intr-un sens cind tu sens contrar. De exemplu sinusoida trasată punctat În figura 7-2.5) in care Im este valoarea maximA a curentulu i iar Corţei iar siousoida curentului din figura 7-2. c. . =wf. ci are un anumit unghi de defazaj 9·. d (trăsătură plină) deplasată spre dreapta cu unghiul 9 faţă de sinusoida fortei electromotoare e din figura 7-2. se spune că sînt in {a:d. sau de[azafă. care va fi tot alttrnatio sinllsoidal. Se observă in figurile 7-2. sinusoida curentulu i nu este in fază cu sinusoida forţei electromotoare. după cum se va vedea.

in circuitul astfel format y:\ trt'ce un functionare al magnetocurent alternativ.)j 1u apare o forţă eledromotoare rezultat.'2. P rincipiul ac borne. un eonductor de rezistenţă R trece un curent continuu 1. care se Întîlnesc mai des sînt: tensiunea.6) electrice alternative sinusoidale.I : Valoarea mnximă a acestei tensiuni alternative este: astfel Încit formula tensiunii alternative devine : li = Um SillW 1. o tensiune conlinmi: 1n mod analog. acest ulu i iUărimile . dacă printr-u n conductor de re zisten ţă R trece un curent allunativ i =Imsinwf.s{' UTIlS. la capetele condudorului există o tensiune a/. există şi tensiuni· alternative. lntrerupÎndu.CIRCţ..ă se leagă printr-un condudor cele doua Fig_ {. a dirui funeţionare' re ~ zultă din figura 7-3. Un dispozitiv care poate produce curent alternativ pc baza fenomenelor explicate mai inainte este magnelolll. Dac.llTE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT 83 După CUlll există forţe electromotoare " alternative. la capetele acestui con ductor existi. (7. Se poate ' explica expresia fensiunii alternative pornind de la circuitele de curent continuu . Dacă printr. La bornele in lrc-g!lIIlÎ 1 hill. lema1ir>f. în jurul căruia se găseşte infăşurat bobinajul n din sîrmă izolată.ă d in suma tuturor forţelor elcelromotoare (' ore~punz. In fiecare spirft a acestui bohinaj ia oa~tere cite o forţă clcdromotoal'E:' alternativă de inducţie. forţa electromotoare fluxul magnetic.!t o arc spiTelor bobinajului. tntrc polii N şi S ai unui magnet permanent se roteşte cu ajutorul unei maniveJe (nedesenată) un miez de olt'! . cUTentul.

circuit (printr-un dispozitiv special). 7-4 . pentru "urentul alternativ : i =lm sin (0)1 valoarea instantanee este i. de exemplu. I IJ 1. Caracteristicile curentului alternativ.'. amplitudinea este I m .: flOfl • 011('/'/1(7I1Id Il livij d aalMÎ . apare o scinteie electrică ce poate servi. are o valoare maximii nHmibi alternativă amplitudine. De exemplu . un interval de timp care corespunde unghiului: <. care esle valoarea la lin moment dat. Acest timp notat cu T se numeşte perioadă şi rezultă din relaţia: (0)' T=2rr: adică : T =~ . CARACTERISTICILE PRINC IPALE ALE i\fĂRli\lILOH ELECTRICE ALTERNATIVE SINUSOTDALT:: Fiecare marime electrir.7) o/le.pul Fig. pentru aprindere:l comhustibilului din cilindrul unui motor Cll a rdere internă. F iecare După mărime cJectrkă repre zentat ă prin sinusoida din figura 7-4.ă alternativă are o valoare instantanee.I. valorile unei mi'inmi electriee alternath-e Încep să se repete. indeplinind diferite functiuni. tipuri de magnetouri. Există ~i alt!. w (7 .= (o)·t= 21( . 1n cazul curentului alternat:îv. .

-: .l. _0. Fiec.. de exemplu.~~~~_ _ _OC="=CU='C'O E. perioadă. XI) sin t astfel construite. cap.. frecvenţă. cii O tensiun(' alternativă arc 220 V. alternanţe.)/=. iar . In practică este necesar ca mărimile electrice alternative sit fie măsurate. Intre frecvenţa şi perioada T ex istă r.707 1m. Ampermctrclc şi yoltmetrelc care servesc pentru măsurarea curentului alternativ. ('are este o qloare slanrlardizată.-. valorile efica ce prin litere mari.. Fiind variabile in timp. Sinusoida corespunzind unei perioade se imparte În două al/emun/e. respectiva tensiunii alternative (v .lrc mărime e lectri că alternativă se caracterizcazii prin valoare instantam't'.7 :. una pozitivă şi alta negativă.'cH·nţa sl:lndardizală de 50 Hz.= / . a unui curent alternativ şi valoarea sa eficace 1 există relaţia: l~. In vorbirea curentă. amplitudine. pulsnţia este: w=2. valoarea eficace a oricărei mărimi electrice alternative cu valoarea sa maximă divizată prin V2 . Curentul declric din reţeaua oraşului Bucureşti are o frecvenţă de 50 H z. relatia: r-. 10) Prin analogic.între şi se mii-soară in radiani pe secundă pulsaţiI' şi frervenţă există urmă­ trWrt'<l relaţie: P\'ulru fn. De obicei.8) Mărime:! (. pulsaţie. trebuie să se găsească o valoare care să po ată fi uşor măsurată şi să caracterizeze in acelaşi tlmp mărimea alternat iv ă respectivă. cind se spune..-:.41 (7. se intelege valoarea u/lui curenl continuu care. se sub inţe lege valoarea sa eficace. Prin ualoarea e{icace a intensităţii unui curenl alternativ.) poartă numele de pulsalil! (rad/s). numită valoarea eficace (sau efectivă). Din relatia (7. in cit indică yalorile eficace.' alorile maxime.~-· r [ w T z~ (7. este ega lă .8) rezultă el'. v2 1.=(. Pentru aceasta s-a ales o valoare. corespunzind Liecare unui unghi . prin litere mari urmate de indieele m. o perioadă T se împarte in două scmiperiO:ldc. trecind printr-o rezistentt'i produce aceeaşi c«ntilale de cdlduriI (are aceeaşi eficacitate te rmică) pe care o produce curenlul alternativ În ace[(lşi interval de timp. valorile instantan~e ale mi'irimilor electrice alternative se Doteaz ă prin litere mici.50 =31 4 rad/s.DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT Numărul eare :lrată de cite ori se repetă illtr-o secundă toate valorile dintr-o perioada poarta numele de {recDtntiI şi se notează cu măsurindu-se în perioade pe seCllndă sau hertzi (Hz). Intre valoart>a maximă /111.

) 314 _ 2. şi fluxul eficace'" prin spiră. schimbă sensul.are leaga perHle Rc=1.02 s. astfel incit forţa portantă nu -şi.. 50 3. curentul alternativ..99 V." maximă Em şi forţ a ELECTROTEHNICA GENERALA Apliooţia 7-1. Curentul alternativ produce în jurul său un cîmp magnetic alternativ. fiare de călcat.&4 =9. rului c. I a curen tului În circuit. un electromagnet cu curt'nt alte_ rnativ poate atraga piese de oţel. S-a arătat că forţa portantă a clectromaguetu lui este proporţională cu pătratul inducţici magnetice (Efi).42 A.41 • Wb E= E~= 18. In cazul curentului alternativ.84 =1 3. viteza ~nghiular. dacă se încălzeşte un firmetalic pînă la incandescenţă cu cure nL alternativ . . intelldtatea şi maximă 1"... E". De asemenea.=M ' tll".06 = O 042 1.. 1. Raolvarl!: Din reJalîîle arătate tensiunea eficace mai tnain1e rezultă: 4>". Înc.1.5'9.5+1. R. Se cere. y:r fF2 = 0. pătratul valorii stlle rămîne Însă mereu pozitiv. 2 · 3.41 1=-= . 2 I=._ s u prafaţa spire i Învîrtitoare"S=:40 emi.41 lm= E".= .!!.84 V.06 Wb .+R ~ =RI=O. Inducţî a magnetică a acestui dmp este şi ea alternativă. U = UtJ> =~~9. trecind printr-un conductor. fluxul magnetic 4>u. Aces t a este efedul termic al curentului alternativ.(}4 = O.5 r.5 O..32 V 1. . Um=Re'J m= I.2= J4 . rez-stenla electncă a splreJ R~= O.!.06=18.=50 Ht. O scric de aparate funcţionea z ă pc baza acestui efect termic. deşi inducţia magnetică Î şi schimb~ periodic semn ul.= 0.41 • A R.= 9..14 I I T=. îl încălzeşte.ă ~ spirei «)=31~ rad/s.13 V. În figura 7.ălzi-­ toare. Din această c<'luză. Iar rezlstenla conduc t.=314· 0."'2 =6 66 1'2 1. 5 (1. forţa eJectromotoare eieclrouioto3re eficace E In spiră. frecve nta f şi perioada T.. ca şi în cazul cureutului continuu. tensiunea maximii U". Se presupune. c împ magnetic alternativ.=B -S=I. = 18. (. U fntre perii. că jnductia magneticiî a cîmpului B= =1. Pe efedul luminos al curentului alternativ se bazează funcţionarea lămpilor electrice.".5=2Q 41= '1>. EFECTELE CURENTULUI ALTERNATTV Ca şi curentul continuu.5' O.. firul devine luminos. şi intensitatea eficace . cuptoare. 1'2 . Un electromagnet alimatat în curent alternativ produce in jurul său un. radiatoare.

1-5. ELECTRICE ALTERNATIVE SINUSOIDALE Se presupune cii printr-un conductOl. REPREZENTAREA VECTORIALA A l\l ĂRIMILOn. . . In miezul de oţel al unei bohine de curent alternativ se produc pierderi prin curenţi turbionari şi prin fenomenul de hiskrezis. după timpul i. in electroliză şi. variind periodic ca valoare şi ca sen!>. Curentul a"\ternativ. atunci cind trece prin corpul unei vieţuitoare.)'RENT . se roteşte in sens trigonometric în jurul originii O· (sen- vectorială Fig. trece curentul alternativ: i = Imsinwl. curentul alternativ produce e{ede fiziologice. cu axa Ox este: sul saţia w săgeţii a=wl.urentului.4. la o anumită scară. din cauza variaţiei -cimpului magnetic. Se presupune că veriorul 0. In figura. avînd. nu poate fi utiliza:t la încărcarea acumulatoarelor. ALTERNATIV l'40NOFAZAT 87 Din cele d(' mai înai_ ilte.l.CIRCUITE DE CI. Ca şi curentul continuu. . Unghiul format de vectorul OA. in general. Proiecţia vectorului OA =Im pe axa Oyeste Imcosr. rez.u1tă că şi curentul alternativ produce efede mugnetice.erea de efecte chimice.7-5 se consideră două axe rectangulare xOy şi se trasează un vector OA . 4. Reprezentarea cu axe de coordonate. pentru produc. trasate intrerupt) cu o viteză unghiulară constantă egală cu pula c. o lungime egală cu Im.

Curentul in este reprezenLat prin ve dorul DA" ="'1/1. Pe această constatare se hazcază repn'zcnlarca "eelorială " mlirimilor electrice :lltcrnative.. şi I'n! se rotesc CII . proiect.!sin(wl +?'} . sau unghiul 'il' eli vectorul Im.)/+9' cu axa O~:. deoarece ar ('omplica inutil fig ura. Curenlul i' poate Ci de aSCIrH'I1('a reprezentat printr-ull alt \'c('lor 0. printr·o construrli(' grafi că simplă. Se con sid erii un alt curenl alternativ: i' = 1' mdn«(. la un nod oarel'are dintr·!) "in prin trei condudoarc enrclltii alteruativi : il = l "'l sin (o)/ i.('zcnlarea simbolică a celor trei curenţi altanath'j i. 11 u se mai trasează ş i axele de coordonate xOy. de la (~a re s·au sOl'ouL unghiurile de defazaj. toldeauna Însă lm' gă ~ in­ du·se in avans fat.. uude ~: este unghiul dintre Jm şi Oy.88 ELECTROTEHNICA GENF-RAI. Amindoi vectorii 1".}.40' =['11/ carc face unghiul (. Deoarece un ghiul lar ('11 IX." (scllsul orar pc figură) .. Se presupune dc I'xcmplu. j' şi i" prin vectorii 1". că.. poate considera ca vectorul l m relu'czilltă :Icest curent.3 = lm3siA(wl-~" ) reţea (fig.l in jurul originii O. 7-6). l' m şi 1"m. Deoarece in t impul rotaliei sale. pentru rcp\.'. Reprezentarea v ectoria lă se poate aplica in mod analog şi pentru cele· lalte mărimi alternative . JU'oieclia vectoru lui Im P(' axa O!l este mereu egală CII valoa rea c urentului a lternativ i. Direcţiile celorlalţi veetori rezultă in raport cu unghiurile lor de defazaj faţă de originea de faza (fig. rJ. cu unghiul q:. reznltă : cos rJ. este egalii cu valoarea instantanee a curentului alternativ i. Cu ajulorul i'eprezellUirii vectoriale se pot inlonti de multe ori calcule lrigollomdrke mai complicale.Icceaşi viteză unghiulară (o. tn praetic:1.. Se consideră un al lreile:! 1'L1l"(' llt alterna. se trasează orizontal.ia vectorului pe axa Oy este: adie . .! = lm.' l'rle complemclI· In cunscci n p. 7-7). care face cu lm unghiul1p" in Sl'IlS llegati.fi de 1".' = sin IX. Vectorul OA =lm corl'spunziitor cure ntului i. poartă nllmele de origine tie fa:ă ~i dl' mullf' ori.)/ +q/ ) defazat cu unghiul 9' in 3":\lIS rată de i.tiv: În intirziere CII unghiul 1p" raţă de curentul i. se.

Se compune f'm cu 1m3. ar trebui să se gaseascii suma. .C1RCUITE DE CURENT ALTERNATIV M01'fOI'.oi 11112 obţinîn(1 rezlIltnnta ['m. se miisoară de asemenea pe figură.'irii axe de coordonate Fig. Prin calcul. 7. {'uTentii il' .i.6...? m i l Fig. 7·7.. Valo:m'a maximă lm a eurellLlIllli rezultat se ohţine m1tSIlrînd lungimea lm şi ţ in ind St~am::1 de scara grafică aleasă pt'lltrn inlPnsitatl"a cure nţilo r. S(~ poale illlocui prilltr-o constructie grafica. Unghiul 9.llIx'n(ilor i" it ~i h. care pleacă de la aee- i =i I +i:!+i a = Tmjsi!l<oJl ·{. . Compunerea vecloriala il curenlilor altemaljvi. \ \ \ ..lm2-"in(wl+'i") + I ru:! sin din(CiII-'fl"). ved orulu i .!. l. \ . Acest calcul destul de complical. la un nod.:uma :t!gehricfi ~ (. yectorul In'! a fost ale~ ca originc de.--o .'.ţ:1 ilt" originea ne faza. Curenti alter· nativ. Se _compun grafic vcctorii . fnz~. -. Fig.şi ia s-au reprezentat prin vedorii 'Tl). Reprezentarea vec· lurialii i. carc reprezintă defazajul {'urt'ul"ului i f:l. 7·8. --- /". obţinindu-sc fCzultantâ totală 111/' Această rezultantă tolală n'prczintf~ curentul alternativ 'f1il care este . tn figur3 7-8.. nod.\UT şi laşi se caută curentul i în al patrulf'a conductor. 11112 şi !m3 01 lungimi corespunzătoare scftrii alese pentru intensitatea curenţilor.2 . r.

num eşte ~i rf'. CIRCUITUL DE CTJHENT ALTERNATIV CU REZISTENŢA. la potepţ!alu l po.a. una dintre armături. pozitiv. din mai multe bobine de in ducti vitate tota l ă L şi din mai mu lte condcnsatoare de capacitate totală C. La un moment dat. CONDENSATORUL JN CAZUL fUR&'\ITULUI ALTERKATIV • Se cons ideră. lIn condensator legal la o sl\rl<O ([e ':un!nt alternativ . tormula care d5 valoarea eficace a curentului ce trece prin circuit este: Se rezistenţ.dtiv .ura din stinga se va găsi la UII potential nega ti\'. cca din dreapta de C'xemRlu. se va produce din nou o ciretllalie ele electroni în sem: invers ş. illductivilalea L şi capacitatea C sint legate in scrie (fig. JNDUCTIYlTATE ŞI CAPACITATE iN SERIE un circuit cu o sursă de curent alternativ format dintr-o R in exteriorul sursei (iu cazul curentului altern at. Concluzia finală e"te că lin condensolM lasă sd Ireacli curentl.11) .~ i~ tf'nţa adin(iJ. de asemenea. După altii schimbare a altern anţei.ă total ă consideră (7. 6. armăt. Pe 5. este legata la potenţialul nega-tiv al 'i. dena'rece numai in aeest caz unghiurile dintre vectori rămin constantI'. In acest timp. iar ce alaltă armătură. . electrOlJii vor circula prin cond ucloare iu sens in\'t~rs. Ca urmare a circulaţiei elerlrollilor Între sursă şi armături.a R. După ce se schimbă alternanţa tensiunii ' dată ne sursu. Se consideră. Dacă valoarea eficace a tensiunii la bornele sursei este U.Î\· rezistenta R se.ursei. 7-9). cu sarcini poziti"e. condensatorul se d!!l)card şi apoi se reincarc[j cu armătura din dreapta pozitivă şi armătura din stinga lleglltÎvă .d. că rezisten ţ.{ ril· ernafiu prin circuitul din care faee parte. iar nrmătura din stinga. iar pu!snţia sn w.mărimi ~ceeaşi diagratiii'i vedorială toţi vedolii trebuie să corespundă UDor ' electrice alteruative cu aeel'aşi pulsaţie sau frecvenţă . iar armătura din dreapta.m. la un potenţial . armiitura din dreapta se incarcă cu sarcini negative.

. Se poate scrie deei şi: 1= u z u V1V + x~ (7.. ." .CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT 9l Expresi" : (7. (f.Y R' R X'~ + snu R 1f?l + (Lw--)' / I l r reZllltă din : L" (7. Î-IO). din care T. E E x.ular: dacă in circuit exisUi oumni rezistenţa R . fiind valabile şi in orice caz partic.w eS1:c reaclanJa induc!iva.. Se presupune.12) !'oI! numeşte impcdalila cirCldlului şi se ml'isoarii in o-hmi..15) sînt generale..14) şi (7. 1-9.presia : Lw . iar l/Cw este reacfan(a capaeifilld. dacă exist:\ numai L..15) Formulele (7. . .~ I ' !fc l{.- Pig. .14) ca rt: reprezintă o lege analogii legii lui Ohm in curent alternativ.:i Lermenii ('are cuprind R şi C etc. (7. de exemplu. u R (7.? = 1. se anulează ter menii care cuprind L şi C. că există numai R (fig.-I-= X C'" (7. se anulen. se obţine: 1=. Readan\clc s(' măsoară de asemenea In ohmi.. Orcuilul de curent altema!i\' cu rezislenlă indudivilate şi capacitate In serie_ :r=z:=J . şi Unghiul de dcfazaj IP Înlre tensiunen U curentul 1 n 'OS?~7.13) se numeştI:: reacfa n(a lolu/ă a circuitului. . 11 ).17) cos. .16) tglP = 0 (7. aplicind formula generală. In acest caz.

) rezultă: adică valoarea eficace a tensiunii la bornele ullei rezistenţe este egald sul dinlre valoaua rezistenţei şi valoarea eficace a wrttlfl11ui prin CII produ- re:islen{ă. . {aţei de tensiunea aUernatil/c/ la bornele re:islen{ei.-. la borncJeunei rezistenţ e şi a rurelllului 1 te o parcurge .is!enI ă . 7-10. tp """o. vede că in cazul \Inei rezistenţe.!1.""ERA. 7-12_ Variatia lensiunii U şI a curentului tn cazul unuÎ ci rcuit de curent alternativ cu rezistenţă. Dacă circuitul cuprinde numai o illdu('tiyitatc f.92 ELECTROT'EHNleA.. Se.20) ...: I ~ -. u Lo (7. Din relaţia (7. "' . Circuit de curenllliternati ll cu induclivilatt'_ iar: cosrp = 0. forma generală devine. GE. vcctorială Deoarece qJ= O.1(.Întă variaţia valorilor instanlanee respedi ve ale te nl)iunii II şi curenttllui i..19) Fig_ 7·13.. 1n figura 7-12 se arată 1iÎnusoidcle tarc reprc:. (7. Circuit de curent alternativ cu rezls· tentă.se arată rcprcz('ntarca vcctorială a tensiuuii 1. rezulta că o l'e::istenji1 il nu defa:ea :ă curentul a/{ernfltiv care o parcurge. 7-13). ---~/_. L (fig.11 .se r{"g:l se*tc legea lui Ohm din curcnt continuu. ln figura 7. Fig. Figl 7·11 Diagram ă in cazu! unui circuit de curen! allernativ cu re7.LA Deci . tgcp = 00 ~i deci il. Fig.

unde wesle pulsafia tensiunii.). 2 (7.24) . in calUl unui circuit de curent alternativ cu inductivit~t e .23) Din relaţin (/.) şi valooua eficace a curentuln i / prin Înducti vitale. Dl\l"fI C'irnlitul cI(' (un'llt fil\(>rnath' ('uprinde llulllni 'l ('apa6late C (fig.21 ) adică valoarea eficace a tem-iunii [a bornele IInei induclivilă(i este egald fll produsul dintre llalorile inducliuiMţii t.15.19) rezu lt ă: U= LwI (7 .22) Iar: 4' 059 = O i tgţp =. Diagrama vectoriali!.cmcUITE DE CUREN'T' ALTER:'AT1V 1IIOXOFAZAT 93 Din relaţia (7.urcnlului f i tensiunii in ('azu l j n(lttcti"it ii \ ii. tensiUnii U la uornele une i ~a pacităţi ş i a curentulu i 1 ce o parcurge. Din rc1n(Îa (7 .1C1ic-ii: va/oarul eficace a lemiullii alfemafiue la bornele /Inei c aparilă!i C este cyaM CII raportul dintre valoarea 1 a cLlunlului ce trece prin capacitatea şi produsul Cw . In fi gu ra 7-17 se a raHI reprezentarea vectorial. 7-14. Din relalia (7. Varîalia tensiunii U şi a curentu lui i in car-u! unul circuit de curent alternativ cu inductiv!lale. paloarea pulsaţ.l rii Q ÎlIdur(an( (/ de{a :ea:1i cl/unlul ullenwliv o !HHwrge CIt un!lfliul -::/2 . "alo"n"" (·fÎ(':1rl' :1 nlrenlulu Î este: care (7. III figll!"a 7-14 Ş{' . sinusoideJc .n urma tensiunii la bornele inducli uilă{ii . rf'~ r~cti\'. in riţ!urn 7.l.rl'lmn yedoria l ă corespunz:1t{lare pentru cur('nt ~i tem·june. 7· 1[i.) .- 00 şi deci 0 """ -":':" . ia. il / ~. 7-1(. 22 ) rezult'i: } 1• ~­ I Cw' (7 . Fig. . In figu ra 7-18 se ara tă sinusoide le care reprezintil variaţia \-aloril or jnstantanee a le tensi unii U ~i.lr:'ltfl diap. ) Î Fig. a curen t ului i.23) rezultă cii o capacitate de{a: eu: /' curentul alterna/iu cure Q par curge ClI unghiul rt/ 2 III auans fafli de tensiune// allernafivi1 la bornele rupll cită(ii .iei (.20) rClult.

se obţine tensiunea totală U la bornele circuitului. Diagrama vedorială pentru un circuit de curent alternativ cu rezis· tenţă. iar cu V R= RI valoarea eficace a vectorului reprezentînd tensiunea la bornele rezistenţei (in fază cu cUTentul 1) cu' U J... care reprezintă tensiunea la bornele circuitului. Fig 17·17.. Compunînd vectorii care reprezintă tensiunile U R. = Lw! s-a notat valoarea vectoTului c<..ntlllui I l.F.r:/2 În urllln cure. 7·19. u i c wl T I --.. . 'fTiunghiul dreptunghi A Re se numeşte triunghiul fmsillnilor.1.. U L şi Ve. FigI 7·18 Variillia tensiunii U şi Il cu rentului i în cazul unui circuit de cureni alternativ cu cllpac!tate." I ] 1I 1. 7·16.J . Circ\l il de curent alterna tiv COl capacitale. Compunînd acest vector VL ~ V(J cu vectorul lJ R . după cum reiese din figură. In figura 7-1g s-a notat cu ! valoarea eficace a vectorului reprezentind curentul care parcurge circuitul. de asemenea. se obţine vectorul D. Diagramă vec!orialii tn cazul unui circuit de cu· rent alternativ cu upacitate. Vectorii {]L şi Ve gă sindu-se pe aceeaşi direcţie. Din ace ~t triunghi rezultă relaţiile (i . ll ) şi (7. lj RI Fig. 7-9) o rezistenp R. vectorul rezultant respectiv are valoare:l []L~UC.15). 11 il ~ ~ . s-a notat eu Ue =1/Cw valoarea eficace a vectorului care reprezintă tensiunea la bornele capacităOi (tem iune r\f'fazntu cu unghiul -. 7-14 şi 7-17 5e poate trasa diagrama vectorială in eazulgeneral cind in drcu it se găsesc legate in serie (fig.re reprezintă tensiunea la bornele indudivităţii L (tensiunea care este defazată cu unghiul rd2 inaintea curentului 1).ECl'ROTEH. inducti vita te L şi o capacitate C.'iICA GENERALA Cunoscînd diagramele vectoriale pentru cazurile particulare reprezen - tate in figurile 7-11.. inductivita le şi capacitate în serie. Fig.

~ z VR' +( L~ -_ Cwl " 1(}6 )' 100 ·314 400 ::-r====38::0.uit eare cuprinde: O rezistenţă!R. se trase ază diagrama vedorială din figura 7-21. Intr ·un citcuil se· lea gă ili serie un ind. Curentul care trece prin inductiv ltate este dat de : u h -.ivi tatc L şi un condesator de capacitate C. o ioduc· t. JNDUCTIVITATE ŞI CAPA CITATE IN PARALEL 1n f igura 7-20 se arată un cirr.==: = 380 = O A 490 '78 VOO'+ 4 ( 1 '314 _ R COS ? = l = ~1~ +=[='_=3=14=~~=:O"'. dup ă cum se Yed(' ş i pe figură. e z o J var e: Valoarea pulsaliei este: w=2"'i..Aplicaţia 7·2.! la bornele acestui circu it o tensiune alternativ ă U de pulsaţie (0). O sursă de: cu rent alternathr cu pul saţi a w produl'.~=')2 = 4-90 = 0..!zlt or cu reiis1eriţa R =400 1) . Pentru a afla valoarea eficace 1 a curentului produs de sursă. =2·3:14 ·50 = 314 rad{ s Valoarea .: 100 ·314 400 7.. Care este valoarea eficace I a curentului din circuit şi care este cosinusul ungIliulul de defauj 'P fnire-curenf şi' tensiune? - R. Curentul care trece prin re zistenţă este dat (k"'": I R """ .islent ă neglijabilă şi un condensator cu -o capacitate C=I OO!-tE Acest drolil este alimentat de la o sursă de curent alterna tiv. ~ ~iicace a curen~uJui este: V"-<_ -:r:======:: ~ U I ~.82. luindu-se ca origine d-. I. care menline la bornele circuitului o tensiune eficace ' U= 380 V cu o frecv e nţă (=50 Hz. /=40=0'= ' . legate iu paralel.' f:o:u vedorul tensiunii U. C1RCUrr DE CU RE NT ALTE RNAT1 V CU REZISTEl'ffĂ.w .. o bobină av tnd o lnduc!ivita le L=I : H şi o re7.====. R V şi este reprezentat de un vector În fazălcll lJ.

! 1 şi U rezultii din 1< <lcelaşi triun ghi drrptl1nghic : cos-v ~ V'..24 ) Unghiul de derazaj ? dintr!. i·20. se anulea1. Yedorul ("are reprezintă ('urentul J produ s de sursă rezult. . Dacă nu cXÎ!.+.Circuit de curenl alternativ cu re:/Jsl enjă. _ ---' Fi~.. η2L Diagrama vcc10rlală a schemei din figura 7·20.. indudivitatc ş i capaf'itate in paralel).2. astfel după cum se vede pc diagramă . Din acest triunghi rezultă valoarea rurcnlu[ui dat de sursii : (7 . r. r. (-' -cool' t R- 1-w C-_:) . se anul ează termenul care cuprinde pc R. ~ Î elite rcprCZl'utat de un .ă din compunerea veclorilor IEI.'cetor care face IIn~hiul n /2 in urma vcctO~:III11i Curentul car€' [rerc pric capaC'itate Tezllltri din. induclivilale fi capacita te În paralel. U. dacă nu există induclivitalr<l 1.tellţ ă. L-_ _ "-' _ fig.» s int yalabile pentru cazul general (circuit cu rezh.24) şi (7.' " ~ . 0-) -~r.tă conductorul cu rezistenţa R .oJ 19:~ = '-ro " J Formulele (7 . le = UC{o) şi e!'le reprezentat de un \'C'dor cnre rac(' unghiu l 1':/ 2 inainll'a \-cctOlvhti R nnn . . IL şi l e.ă termenul care cl1prinde pc L elC'. Triunghiul dreplunghif" 11 BC se numeşte triun ghiul \lIre/di/of.

teoretic infinită) .ia : Dt>.:e ncrală .ă în schema din fi. Dar ă : Înseamnă că: - 2 .'\LTERNATIV MONOFAZAT 97 şi Se presupune . iar curentul este defazat inaintea t ensiunii U. Se presupunl' acum că în schema din figura 7-20 lipseşte intre punctele A şi B inductivitatca 1. curentul lotal \"a fi dat de rclaţ. asemeuea. unghiul de defazaj Între 1 C<lsrp =0.CIRCUITE DE CUREl"<' . ~=OO. In acest caz.. şi U se obţine din: tg Dacă. Curcntul total \'a fi dat dc: Unghi ul de defazaj rezultă din: 7 - :Stetro\eîlnlca :. inşe um nii că • iar c\!t"€'ntul este defazat in urma tensiunii.ă de tensiunea U.!2 fat. R('Zultâ : că curentul 1 este defazat cu unghiul rr.{lllductorul de rezistenţă R (aceasta Înscamnă in realitate că intre aceste puncte rezistenţa electrir' ă eslc foarle mure..~ura 7-20 lipseşte intre punctele A B ('.

R -Cw ceea ce arată ('ii unghiul de defazaj este negativ ş i deci curenlul 1 este defazat inaintea tensiunii U. o ~o­ binli cu o induclivilate L=0. .151 -2. Pe unI dintre ramuri se g1lseş te un radia tor eledric cu o rezistenţă R=200 (1. La bornele acestui circuli se aplică o tensiu ne alterna ti\'3 de valoare eficace V=220 V ş i f recvenţ a 1=25 Hz.1 . R 200 220 ..'.-. Curentul total este dat de relaţia: J~ u1/"R'-.98 ELEC'rROTEH.= . eare este valoarea eficace a curentului loialI? Care este valoarea eficace a curenţilor Ilo It şi lJ din fiecare ramură? R.-f}0 Z Unghiul de defazaj rezultă d in: cos sau.10 rezultă lnsă că În acest caz capacitatea (..6.14 '25 = 157 radls Valoarea eficace a curen tului lotal este: I. Lw R ceea ce arată că unghiul de dcfo. DacA in schema din figura 7-20 nu este condensa lor intre pun ctele A şi B...150 '[ 0. Un circuit electric cuprinde trei ramuri în paralel.F. şi deci cureut ul 1 este defazut Aplietllia 7·8. e z o I var e. -j'- Valoarea eficace a curenluhll prin U rezistenlă este : 11 = .13 A.1_+(' /'Rt - Lw . este nulă.. iar pe a treia.-.V ~.2 ·[:)7 .>·UCA OE.CI» )'. . dar de su prafaţă foarte mică (teoretic de suprafatA nuIă).=1. El!ALA .-. sau: tg CP=-.zaj este pozitiv In urma tensiunii U.-\.~ - L(i) II .2 H şI rezist ent ă neg lJjabllă. un condensator cu o capacitate C=150 v. Din formul a 1. pe a doua ram urii. .V' +l ' _ -220 - 2W - 0. tg 9~ . aceasta echivalează cu sit uaţia cind ar exista totuşi un condensator cu armăturile tn A şi B. Valoarea pu lsaţiei este: w=27t '{=2 '3.

. Dacă se de-llumească plltere a/. valoarea eficace a curentului şi cosinusul unghiului de de{a:ai intre curent ~i tensi un e. Tn consecinţă. puterea devine <'gală cu produsul U -1.18 A.28) Puterea aparentă este deci fie dată de o sursă pentru o egală cu anumită puterea activă maximit care poate tensiune U şi un anumit curent 1_ . 8.= . este unghiul de defazaj intre curent şi tensiune. se gă ­ efi puterea activă este : P=(J·j cos l' (7.11.= - U Lto .=l. iar q:..IONOFAZAT 99 \ '<!Ioarea eÎieace a curenlului pri[] bcbinil este : J.şt. să media puleriî instantanee pe o H'. natill.u ee j este: II şi prin care trece curentul alternativ de valoare p =u·j (7..erea ilU.tantanee p are o valoare S-a convenit ca În curent alternativ variabilă în timp. adică cos q:. care poarti"t numele de puiere aparentă şi se notează de obicei: S = (j-I.2 -!57 Yaloare3 eficace:a curent ului prin con densa lo r e:> le: J3 =UCw=220 -150 '1 0-6 '157=5. să (7. Ci nd factorul de putere a re valoarea sa maximă.27) Îu C:He Uşi 1 sint valorile eficace ale tensiunii şi curentului. În cazul curentului alter.26) unde: Il = V 2" U sinUll Put. 220 = 7. Expresia cos q> se numeş te şi factor de plliere.CIRCUITE DE CLJlEXT ALT!o:RNATl\- j\. PUTEREA ŞI ENERGIA ELECTRICA IN CAZUL CURENTULUI ALTERNATIV Pu ferea insfantanee p Într-un circuit la bornele căruia se aplică tensiunea alte rn Mivă inst:lntanee instanta. . puterea activă este I!ga/ă CII produsul dinlrl! valoarea eficace a Il!nsiunii.e perioadă. 0.wil se face această medie.

. paragr.29) numele de putere reacfiuă. Pu terea • Vezi paragr. aici interesul de a a vea un fado r de putere cît mai mare 1::. Aceste unităţi de măsura au ('a multipli obişnuiţi kilowatful (kW). şi cap.* Dacă se măsoară tensiunea U în volţi şi intensitatea J in ampt-ri. consumatori.31) WQ = Q ·l= U ·J sin 'P ·t se măsoară tensiunea În volţi. lns ăş i unitatea de mă~ură internaţională a puterii reaetive. şi lâlollaru! (kvar).> =P·t=U·J cos 'P'll (7. se obţine puterea activă in waţi. se obţine energia activ. . făcînd prin aceasta să sc adă factorul de putere al sursei care alimentează reţeaua care nu poate da in consecinţă decît o putere activă P mic~ .29). egal cu 1000 W. Se vede că pClltru o anumită putere aparentă S. c.. 5. Dar. În urma tensiunii (unghi de dcfazaj mare). puterea aparentă in /lollamperî (VA) şi put erea reactivă in vari (var) .?=380 ·O. urmfi tor activ ă este: P=U·J·cos. Trebuie relevată contribuţ ia ~Hlllsă de un colectiv de specialişti romani şi in 5pecial dc acad. t ransformatoare ş. I ntre cele trei puteri P. respectiv : lV. curentul in am peri şi t impul În secunde..8=237. pc măsură ce crc.rea noţiunilor de pu tere şi enefJ:. O .237 kW .te puterea reactivă Q. ent:rgia readivă în varsecunde (vars).12 W . işi datorc~tc numele aeestui colectiv de specialişti în domeniul electri c i t ăţii .-rie reacti" ii . scade puterea activă P. kilovollampewl (kVA).) dcfazează mult curentul absorbit.I. Budeânu. rezultă că energia activă şi react. S şi Q e:xÎsUi re - deci: P' ~ S'-(f'. deci cînd c reşte unghiul de defazaj <fi şi :icade facto rul de putere cos <p. cît dUrcază această p utere. Dacă Aplicaţia 7·4.100 ELECTROTEHNICA GENERALĂ Expresia: Q=u·j sin 9 poartă laţin: (7...78 ·O. dă valoarea energiei respective. în waţi-secunde (\Vs) sa u Jouli (J ). Deoarece puterea multiplicată cu timpul t.ivă ~ e v or scrie. egal cu 1000 VA . XX.a. conform cu relaţia (7 . COIJsum atorii care au bobine cu inductivităţi mari (unele maşin. Care este puterea activă absor bită de circuitul din aplicaţia 7·2? Dar P. "unII . la definirea şi clarifica. puterea reactivă Q creşte atunci cind creşte sin <fi. puterea reactivă Q şi puterea a par~!ltă S energiile activă IVp şi reactiva IVa In !louă zile? R e z o J var e. egal cu 1000 vari . De. Aceste u ni tăţi au multipli de 3600000 ori mai mari: kilowaUora (kWh) şi kilovarora (kvarh).i electrice. astfel incit cer o importantă putere reactivă.

. curentu l h CI:' trece prin condensator este reprezentat printr-un vector ddazat cu ungh iul -. 7·22. ra În figura 7-23. Curentul total 1 !it: ob~ine din compunerea vectorilor carc reprezintă curenţii II şi 1'1:.7 8=296..48 . " c J. In paralel ea receptorul inducli\" se leagă un cont1ensat0r de c. Fig.6=177.lpaeitate C ca in figură. Energia adiv1\ este: Wp=P '/=237 . Se trasenzi:i apoi veclol'ul absorbit de reccptorul inductiv.UL COr-. li'. Curcntul 1] absorbit de acest rC'C('. corespunzătoa re schemei din figura 7·22.). Diagrama v('eio· Tia!'.84 var ~ QJ78 1\\-1Ir.12 ·48 ~ ' 3 600=40 974 336 Ws = II.ptor este d . Tmbllll<l lii\ irea fac10ruluÎ de putere cu ajutorul conde!lsa torului .2% kVA..------. Se in drept originc de fază vectorul tcnsiunii U . se traseazfl o diagramă vcrtorial5. fazat În urma tensiunii U cu unghiul rp.lBUNAT:\.3600=30730752 var $=8.382 kWh. u s fig ..78·O. Puterea aparent1\ este: S = U'I=380'O. Energia reaciivă este : IVQ=Q '(= 177. alimentează '1 :=0 '1 .-------~~./2 înaintea vectorului ten5iunii D.c şUC".4 V2\= 0.. cum . 9.Se vede din figură efi wclorul curentului 1 este defazat Iaţ..ULUI ln rigura 7-22 este reprezcntati\ o sursă S de curent alternativ. care eli tensiunea U un receptor iIlducfiv (care conţine inducti\"i ta te şi i't!zistenţ5. Pentru a s(' \"eelea efectul condensatOlului [lsupra [actorului de putere.CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOEAZAT 101 Puterea reactivă es te : Q=U·J-sînq>=38Q·Q.TDENSATOfl.ă de tensiunea cu Un uughi Ifl' TJlai mic decit unghiul de deCazaj 9 în cazul cind După a .84 . 7·23.536 kvarh .'PHEA FACTO HULUI DE PUTERE CU AJUTOn.

Imn.lf făcînd unghiu! <?M cu vector ul tensiunii U. nu există condellsator.~=O. cos 'f' 0.8 V1=O.1=16 A la un faelor de putere cos ?M=O. CA: capacltale C şi ce putere reac!ivă Q trebuie să aibă con· densalorul montat în paralel cumo iorul. . u ~ C veclo r ia lă " Fig. A . absoarbe un curent de valoare eficace 1.. Aplicajia 7·5. pentru ca factorul de putere al inslalajiel siî devină cos '1'=0.2=5.6=7.€2=O. 7-24).16 = 12 Â.. de frttvenţă 1=50 Hz. figurii.8 0 - Deoarece: sin ! .l'jclor economice eare rezultă in cazul unni faelor de putere. dUPă cum tâ7eprezentat pe diagramă_ Observind figura 7-25 se poale scrie: I MCOS 'PM= 1 t cos 9 de unde: cos OJ.2 şi in consecintă: BC=AC. se ob cos 9· tn consecinţă . compus vec!orial cu curen tul l"M. .' c---------J ii Fig. Diagrama coresp u nzătoare .4. In capitolul XX se dau amănunte asupra ~vant. Curentul Te absorbit de condensator şi defaza t cu 9(f înainîea tensiunii (f.'M=lfl-eos2 'PM sin '?=J!I rezu!ti~ COS2 '1' YI. .>J/ = 16 '0.f 0. Se considerii diagrama vecloria!ii din fi gura 7·25..6 (fig. va da un curent totall.O. S-a reuşit !leei cu ajutorul condcnsatorului să ţină un factor de putere cos 1p' mai mare decit factorul de putere iniţial. C=J M 'sin t.8-7.102 ELECTROTgHNICA G}:~EJL\ L/I. Re z o 1 var e.8 ? ________ __J le ti III. unde s-a lua t ca origine de fază tensiunea Ti şi s-a trasa t apoi vectorul curentului I. . 7-24. Motor În parale! cu un condensalor. defazat cu unghiu! " in urma tensiunii U.8 A B=l ! 'sin9= [2 '0. condensatorul permite îmbunătăţirea factorullli de putere .A B = 12.6 : .8=12.6. 7-20. t . Un motor eleclric M alimentat cu o tensiune alternativă U=220 V. .6 lt= __ ·f}>f= .

... 1 ·1U--5F=SI p. R 1 I 'c _ (1 ~. cu UEL valoarea eficace a tensiunii la .6 C~ ._ru_v_:~h .)=2 . '50=314. Pulsaţia tensiunii este. Fig. Îmbunătăţirea factoru lui de putere se face de obicei la puteri mari În sistemele Irifa za le..' (7.CIRCUITE DE CURENT ALTE:RN.32) V (LW.• obină şi condensa tor in serie. j U'6) 220 ·314-. ' .1.' .. eficace a curentului este: . Se notează cu J valoarea eficace a curentului. ' "~_ . 1 _ _ _ ____ ___ -'. de 10. 1<=5..:tn figura 7-27 s-a trasat o di ag ramă vectorială pentru care s-a luai . ~ -. REZONANTA ELECTRICĂ In figura 7-26 este repr eze ntată bobina B cu inductivilale proprie L şi rezistenta R lega l ă în serie cu un condensator de capacitate C. 7-27.F. Diagrama vecloriaU a schemei din figura 7-2.= =8. Deoarece: rezultă: ... Puterea reac1ivă a condensator ului este: Q= U ' Jc =220 '5. ' • u 7-26 B.-.r==~ U=c==. (.6 A.. ValoaJ rea. bornele bobinei şi cu Ve valoarea eficace a tensi· U'I/l unii la bornele condensalorului.232 kvar cOf)~um ator il In practică. _fIe 5 . Se aplică la bornele tntregului circuit o tensiune alternativă de valoare eficace U şi pulsa1ie (ol."TlV MONOFAZAT 103 Curenlul absorbit de condensalor este deci.I _ _~URC'~_ ' U. .--.. 1 ..--. i ca origine de fază vec torul Ţ al curentului.f=2.6=1 232 var= 1.LI' 1/'+ c B -.

. adIcă : 1 1 LCll = . &cadt pe măsură ce capacitatea C creşte... valoarea 1 II curentului creşte.lXTROTEH1"lCA GENERALA c\lTemului. in situaţia "fep:rezentat ă .ul curentului I fală de tensiunea Ur. precum şi vectOf'ul [Jc =i!Cw fiielnd un unghi ~l2 In urma vectorului I şi care rcprezint~ tensiunea la bornele cooden salorului.10< Lungimea vectorului EL.. Vedor ul URI_ al te nsiunii la bornele bobinei de indudivitale L şi relislenţă R re· zultă din compunerea \'e<: torilor [h şi Un.32) se anulell 7.? rerTe· :dnlil defazajul tn tre curenlul [ şi tensiunea U. u R Valoare . deoarece in circuitul oo\)inei unghiul ~ de . lUlghi ul de defar.' I! Cind condilia corespunzatoare relaliei (7.32) dacă va[ia7._. vectorul UL=Lwl făcînd un unghi 1:/2 inaintea vectorului Î şi care reprezintă tensiunea la bornele induciivilăjii L.33) In acest moment."'''''- C. a ceastă fracţie ajunge fgRIlÎ CII expresia Lw. Se tTaseată.is· leula R II bobinei este mai mică. se obtine veclorul tensiunii D. Unghiul. printr un maxim. care era foarte mare la valori foarte mici ale capacitălii.:l cllpa· dtatea C. reprezint ă defau. ca şi c1nd n·ar exista inducth'itale . \'a[oarea lui depinde numai de tensiunea U şi de rezistenta R.CCll = 0..şi capacitate in circuil. Unghiul 9lU. C_ r se ia coresp unzăt o r sdirli grafice alese pentru ilLtensjtat~lI (7. . dintre curent şi tensiunea UnL la bornele bobine! rezultă d in: Lw 19 '?RL= . Valoarea maximâ a curentului este cu aUI mai mare.ii. ca. impediOllla circuitului trete printr·un minim. iar curentul 1.35) D!n telalla (7.' Îndeplinitll. creşte. da cii." R O (numărăto r ul fracţiei este nul. tensiunile URL şi Ve la bornele bobinei şi conden~toru!u! cresc.33) eSlI. In momentul de maxim al curentului.aj '" Intre curentul I şi tensiunea U este nul. cu cît re1. 1= 0.defazaj 91:!.sau LCll.. In momentu l cind C= O (distanlă [()arie mare intre armăturile condensaloru· lu i). Pe măsură ce capacitatea C începe să crea~că (armlHu r ile conderua lorului se apropie). De asemenea. Pe măsurii ce rezistenta R scade. R scade şi deci . La un moment dai.L la bornele bobind.. d upij cun! s·a arătat). Compunind \'eclorul tensiunii UI!L cu vectorul tensiuni Vc.i. pa rante18 de la numlloru! expres. lalia (i. la bornele întregului circuit. apoi vectorul Us=RT In fază cu Î şi care reprezintă tensiunea la bOrt"!ele relislen lei R.?tu. Valoarea acestui maxim este: {=-. dcoare<:e : L~ .e! (7. tens/uMa U la bornele circuitului fiind menţionată constan1ă.­ 1 tg 9=. de exemplu. 1n cele ce u rmează se va' cerceta variaţia curentului di n relaţia (7. Frac· tia HeN din rela tia (7. OITe face să crească la maximum curentul re-Lulta d in re· C= _IL~' (7.33): capacitătii (7.3<i) C. creşt e unghiu 1 9RL. deoarece numitorul fracliei devine infinit.34) rezultă că in momentul c î nd cueentul I Irete prin maxim.32)..

.=35.·enomenul de rezollanj!i poate avea Însă .?RL tensiunile UTIL ~j Ve cresc foarte mult (se produc supralensiuni) .63) Deoarece fenomenul de rewnanlă descris pro\"OilGl supralensi ulli. La burllelt> ullui circuit ascmilnător celui reprezentat în figura 7·2 avînd o rez isten tii R=!l 1). Această maşină ~e comportă în circuit ca o bobină cu o anumită induclivitate.4 H ş i o capaci tate C=50 [LF se aplică o ten· siu DI' Ilr terntll ivă el! o \'aluar" eficilce U=!OO V. In momentul fn care a fosl îndeplinilă conditia (7. Se aranjează atunci astfel paramelrii din circu itele aparatului de r ece pţie. 1 Fren'en\a corespunzătoare este: • CiI 223 (= .3 puls<lliei. Conditia de rezonanţă se porle obtine nu numai prht variatia capadtătii din circuil.LTERNATIV MONOYAZAT lOS...28 . depăşind de asemenea cu mult valoarea tensiunii U la bornele circuitului. Se cere: a) sii se determine frecventa f il tensi un ii U pen tr u cazul rl'zonanţei. Se presupune.:area rigidilăjii die!eclrice a ilOlanţilor. h 6. este necesar să se prindă o und ă Cll o anumită pulsaţie (sau o anumită frecvenjii f) datorită unui anumit post de radioemiţiitor. e) în tazul fl'w nanle i sa ~e dl'tl'rmine valoarea re.dsteojei R.şi efecie dăunătoare. La aparatele de radiorecept ie. de rezonanţă Re z o 1 var e.-r . pentru ca tensiunea Ut-Ia bornele inductivi!ăjii s ă iie de 10 ori mai mare ca te nsiunea Ula bor· nele circuiftdui. pe lîngă o rezislelljlî R. . de exemplU. Aplica/ia 7·6. Supralensiunile care iau naştere în cazul rezonantei pot provoca di~trugeri În circuit mai ales prin stdipungerea iwlajiei cab!ului. în special în radioteh· nieă. incit sa se pro· ducă condiţîa de rezonanjă pentru pulsatia respectivă . . ~e Illi mcşle fenomenul a tensiunilor.:iturile unui condensatof.:3zuri condi ţ ia de rezonanta este înd eplin ită dacă: adic5 pentru o \'aloare a inducli\"italii sau ~ pulsaliei dată sau: L~_' e.o1. care se comportă ca arlll.>. încît să se găseasciJ cît mai departe de condiţia de rezonanta.CIRCUITE. astfel parametrii circuitului. Capacitatea se datoreşte conducloarelor cablu!ui. punctat in figura 7·27 (tensiunile (J'RI. deci o valoare foarte mare a unghiului . din cauza depăşirii rigidi\ătii dieledrice. 11) in cnu! re?ollanţe. Cablul iniroduce în circuit.33) se spune că a fost realizală CQndi(ia de rezonanta a circuitului. Fenomenul de rezonlln\ă îşi găseşte în practică aplicajii utile. Pu!satia IH care e_ sie CiI= satisfăcut ă condiţia de rezonan\8 este: VLe = 1 VO.şi lI'cJ. La o valoare foarle mică a rezislent"i.c. Din această cauză trebuie să se aleagă.5 Hz..1O ~ =223 rad ls. Şi fll ~ceste <. de exemplu. o indudil' itllte L~O. un cabl u alimenla t de la o maşilli'i generatoare de curent alternativ.i să se determine valoarea eficace·I a curentului.50.= . dar şi printr·o modificare corespunzătoare ~ inductivită\ii sau . I r!!Spectiv de: ~=~I (7. capacitatea condensaloruluj poate atinge valori care să conducă la îndeplinirea conditiei de rewllanţă. Uneori rezonanta este folosită tocmai pentru Încer<. Deoarece dis· tanţa dintre conducloare este mică . şi o capacitate importantă C. DE CUJU:r.

ECTROTEHNICA GENERALA Valoarea eiica-ce a curentului In cazul {= - rezonanţei este: U R 100 = .E1.~ --~ --~.=1O. in ca. J U R U Lro R Se deduce: L~ n R=.= 0.106 .zul rezonante! trebuie existe I.= 125 A 8 " să ~resupunind că R poale veria.lr măloarea relaUe: L~. U UL U L".4 ·223 =89. ' 10 ' 10 .

I nfăşurărilc in ca re se produc fort-ele eleetromotoa re se numcsc şi Îllfuşurări de fază . Intre o sursă lrifnată Şl rcc('ploarele de t' lIergie electrică sînt necesare mn(mul t decit două co ncluctoaTe. Se presupune că aceste spire se rotesc in sensul ~ ăgeţi i cu o viteză ungI' iulară constantă . adic( cu mai m ulte f:n:c. Tensiunea la bornele unei astfel de surse este o tensiune mOllofazată. Forţele clectromotoare.1'. iar curenţii produşi sin t trifazati.. Ac ef. monofazată. Intre O sursă monofa7. 2-2'. sÎnL trifaznte.!3) şi sint separate (izolate) electric una faţă dI:> alta.pire identkc 1. 1. Sursele carc se Întilnesc curent in practică (gellcratoarelc electrice) a u trei rorţe:e lectrom otoare alternative. după cum se va ară ta la paragrafu l 2. ca şi sursele s(n umcsc in acest eaz poli{azalc. Există im~ :}i surse cu mai multe forte elcdromotoarc produse in infăşurări renliza te în anumi le condiţi i.ată şi rcceptoare lc de energie electri că s int necesare două condudoare."e explică principiul producerii a lrei forţe electromot oare trÎfazate ~Î a cure nţil or r('~p(' c livi. In continuare.CAP ITOL UL VlIl CIHClJlTE lJE CURENT ALTEIINATIV POLIFAZAT Pînii acum s-a considerat o sursă de energie electrică cu o singura forţă eJectromoloal'e alternativă. de asemenea. numite lri{a:alc. reprezentnh' tre i ş. SpiITle fac intre ele unghiu l'i de. sursa însăşi numindu-se.~ ca şi tensiun ile la bonle.cite 120" (sau 2. iar curentu l alternativ produs se numeşte şi el monofazat. şi 3-3' intr·un cimp de ind ucţi e magnetică 8.le Ellr~!. PRODUCER EA CU RENŢiL OR TRIFAZAT I în figura 8-1 sînt. Această forţă electromotoarc se numeşte mOllo{azalu. care poate produce un curent alternativ.". . ten~iuni1e la bornele surselor.

Fig. Înlr-un cîmp magnetic. in figura 8-3 se arată .2) e:! = E m sIn ( (.l) nativă: =Em sin wl.3) Cele tre i forţe clcdromoloare el> ('2 şi e~. 8-1. constituie lin sistem de trei forte eleclromoloare infazale . vor apăre:j t.ECTROTElli'lICA GENER.108 El. avînd aceea~i amplitudine Em fiind defuzate Între ele cu unghiuri egale <.LA (Il.:.) (8. J' Fig.j defa(8 . rare {' on~tituie Ull f.1' dar cu o intîrziere corespunz{ltoare unghiului 2rc/3. <Hlidi: . Trei spire Învîrtitoare I~ 120·. imelrice.. 8-2.i curenţi: iJ= Im şin (wl..1-"3' 'IT)' zată in spira 3-3' ~e va induce o forţă electromoloare in urmă faţ ă de et cu unghiul 4l"C/3. ?Ji .» i!=Im sin i: =Im (wt-~- 2. in spira 1-1' se va induce o el forţă eleclromotoare alter(R.'\.-u 27t/3 (sau 120°). nativă_ In spira 2-2' se va induce de asemenea o forţă electromotoare alterDeoarece spira 2-2' trece faţă de cîmp prin aceleaşi poziţii ca şi .. Dacă cele trei spire sint inchi'Sc pe circuite identice.} LriI::tzaţi ~imetrici.!ep~zent~rea veetorială a celor trei forţe electromotoare.istcm de trei curenti . prin trei vectori El' E 2 şi E3 egali ca lungime şi făcînd Între ei unghiuri de cite 120". J ~ . u ! . adică: alternativă e. in spira 2-2' [or~a electromotoare alternativă C:! va fi defa::afă În urmă faţă df' el cu unghiul 2:::/3. După cum ~ ştie.rei _. (8 . în figura 8-2 sînt prezen\ tate cele trri sinusoide reprezeutî!Ld aceste Iorţt' plectn'motoarc trifazate. :--Y~J--T""" zi" I lE . spira 1.4~-. Sinusoid ele a trei forte eJect romotoare trifazale.4) 1 Sin( wf-rp..

de multe ori nu se Inai menţionează ÎtI mod expre~ aceast. mări mile n::. 2. veclorială Diagrama a Irei rorle electromoloare zate.ă fie defazut cu unghiul /fi faţă de forţa elcclromotoare care-I producf'.TENSIUNILOR TRIFAZATE In )igura 8-5 s-a reprezentat o sursă S cu forţa eleclromotoare monofazată el şi receptorul R. 10 ultimul caz. Cind sistemul {'~Ic 5imetric şi l c{" hili1ral. GRUPAREA FORTELOR ELECTROl\fOTOARE ŞI _. ~H.imefri~ şi dc:ech. a trei mărimi trifazate simetrice este nulă . Dacă se compun vectorii 11 şi h se obţine o rezultantă egală şi de sens eontrar cu al treilea vector I2' deci rezultanta totală este nulă. de exemplu.pedi\'e formează un sisLcm trifazat ne!. a trei curenţi trisim('tric. Suma a trei forţe eleclromoloarc trifazale simetrice. ca şi forţele electromotoart>.i. trei curenţi trifazaţi simetriei 11' 12 şi 13 (fig.CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV POLIFAZAT 109 Curenţii pot fi re prez entaţi. IrHa- Fig. Fig.lib:nl. Dacă pe accl':lşi diagramă \'edorială se trasează şi forţele electromotoare *i curenţii. 8-4). de amplitudine Im. Deoa· rece suma veclorială a celor trei vectori este nulă. . 8·3. pentru alimentarca a trei receptoare ar 'fi necesare şase conducloare. prin trei sinuf. sa't prin trei vedori eg:lli şi r5cînd inil'(' ei unghiuri de cite 120". în general. Compunerea a trei curenti Irifazaji simelriei.oid{) ('('>respun"ăto:'J. Astfel se consideră.. sau. şi suma valorilor instantaoee a curenţilor este nulă. fiecare vector care reprezintă un curenl trebuie ~.r. . iar in figura 8-6 o sursă cu trei forţe eleclromotoare trifazate el' e2 şi e3.'. "dic-ă: fazaţi Dacă cei trei vedori ~I nt inegaii şi fo rmează între ei unghiuri diferite de 120°.

Aslfel. XV) cele trei bobinaje (faze) sînt astfel legate intre ele. in . se Jbţill numai trei cond udoare numite de linie. la bornele bobinajelor in care = c produc forţele s electromoto3re trifazatc CI' "'2 şi ea apar trt:ti tensiuni trifazate. 8·8. Irei forle eleclromotoare Irifazate. ~. Sursă o. AI patrulea conductor eare se leagă la punctul central al stelei . 8·6. b şi 8-8. 8-7..t. Legarea în stea a · forfelor eledromotoare Irifaza te. b.numit punct neu/ru se numeşte conductor neutru sau de nul. Sursă Df şi f" f'J Fig./ te. 4:. ca În figura 8-7. e} Fig.110 ELECTROTEHNrCA GE. dacă se presupune că pobinajclc sînt aşezate ca În figura 8-7. i'. ' în figurile 8-7. . av înd şase conducloare. 8-5. realizindu-sc prin aceasta o mare economie de conduct oare (care de obicei sint dill cupru sau aluminiu). ('<lp . în acest caz se obline o schemă ca in figura 8-8. cu Fig. de curent monofazal linie mono - fazală. a şi se con topesc cooductoarele alăturate două cîte două. Ia gelleratoarele de eurent alternativ trifazat (v. incît pentru alimcntarca receptoarelor este suficient un număr mai mic de conductoare.. b care poartă numele de legare (sau moniaj) siea. a) \s~ Fig. a ~i se contopesc cele trei eonductoare centrale. Se eonsideră acum că ccle trei faze sînt aşezate ca in figura 8-8 ."'IERALA In practică. Legarea fazelor în modul ar5taL poartă numele de legare (Fau montaj) in triunghi. b. Legarea În triunghi a forţelor electromoloare frifazale.

Curentii şi lensiunile la legarea rn triunghi."''''TtV ' PO L1F AZAT 'li 3. unde prin J şi IJ=12 = 13=1. .g::tle CII tensiunile pe fază . se observă că in figura 8-9 Un curent oaretarc de linie. ' Pentru a vedea care este relaţia dintre valoarea unui curent de linie 1 şi aceea ti unui curent de fază J. Fig. şi ~eprezentarea a curenlilor pe Jad la lega. un g~nerator cu fazţle . de linie Fig. u.RE.re 13 şi J 1 pentru a se obţine ]2' tn acest scop. Tensiunile VI' V2 şi Va se numesc tellsiuni simple sau pe fază. 1n figura 8-9 ~a consiaerat din nou. _ 1. cu V). LEGĂRll IN STEA Legalcain triunghi. valorile eiicace ale tensiunilor dintre conductoarelc de' linie.~au notat cu V2 şi "a ' valorile eficace alc tensiunilor la bornele bobinafelor in care se produc 'forţe electromotoare. U2 şi Ua..----+_+Uz U J J. se poate scrie: 1 = 2 J cos 30°. rea In tfiungh ~ unul curent Deoarece ('a valoare: J. Eurenţii 1)" 12 şi la se numesc curenţi de linie. 1 s-au notat valorile com\lUC respective. Din figură rezultă că tensiunile dt: linie sînt e. valoril(' eficace ale curenţilor in cele trei bobinaje şi cu 11' Iz şi Is. 8·9. Cllr~lI(ii J p J 2 şi J a 'se numesc curenţi simpli sau pe (azd. . =J'l. cu J 1 • 12 şi J a. se compune J a cu un vector ega l şi de sens contrar cu J l ' din figura 8-10 rezultă. Tensiunile VI' Uz şi Va se numesc tensiuni de linie..=Ja=J.. ''' ALTER. valorile eficace ale curenţilor în conductoarele de linie. S. "v 12 =J3 cos 300+ J 1 cos::'300. şi anume J a şi J 1 • In figura 8-10 se face direrenţa vectorială int. RELAŢII INTRE TENSIUNI ŞI CURENTI IN CAZUL LEGĂRII IN TRIUNGHI ŞI Al>. 8·10. de exemplu 12 • rezultă din diferenţa dintre doi curenţi pe faz1'i. lcgate in triunghi.cmcUlTE DE CI. )~=='.

ici de mai inainte. conform relatiei de mai Înainte. iar \1 . Fig. Aceasta se poate sCl'îe pe scurt astfel: consecinţă.. egală cU l!aloarea e{icace a curenlului In 1'3.. scrie pc scurl astfel: U-V .6) In eazullegării in stea dacă se aplică prima lege a lui Kirchhofr valorilor instantanee ale curcnţjlor din eonduc1oarele legate la punctul neutr u. \-~ ~i " 3 ~ îlll tcn~i unile pe "':'~.llţi pc falti. Curenlii şi tensiunile la legarea Tn slea. iar IJaloarea e{icace u curen/lIllli din (Qn dlldoarelt de linie ~·tt egalcl cu I'aloarea eficace (1 Cllrtllllliui pe {azil multiplicldă CII V'S. (8. la legarea in stea . După (um :oi-a dem ons1rat la !cgar('r! in triunghi prntru ('urenţi. iar valoarea e{icace a tensiunii fntre conducfoarele de linie este egală cu valoarea eficace a tensi unii pe fa::ă multiplicată cu conform relat.5) T. In rigura 8-11 s -au r('prc7. iar curenţii 1 1. 1: ş i 13 sint curenţii de linie .i curenţi din condudoarele de fază sau active (numite astfel spre Il le deosebi de conduC'torul neutru) es1e egalil cu curentul din e011dudorul neutru . se gli. şi~ U =V3 V.t~ntat cele trei b\lhiuaje legate În stea.d.iunii pl! fază.112 ELECTROTEHNICA GENERALA Dnr ('OS In consecinţă. (8. se poate df>monslra la legarea În slc:1 pentru tensiun i: U ~ V3 V.egarca Îll stea. J~ şi J 3 s ilit ('Un. I_J. la 1~9(//'ta in triunghi. CUl'cnlii J 1. Al. 1 ~ V3 J.seşte că suma celor lre.rei cu renţi lrifazaţi simetriei . Dill figurii rezullil di. S-a arătat In să cil suma ~ t. Tr ll~iunile UI> {'2 ~i U3 dnl tensiunile de linie ~" u lrrlre {tr:::t. 8-11.('a curenţilor rle linii' este egală CI1 intensilatea ('urcnlilor pc fa?:!.:casta se poal{'. valoarea eficau a ltmiullii dintre conducloartlt de linie este egalel CIl ualaarea eficace a leru. valoarea e{icace a curentului de linie esle pe fa. in1cnsitaf.

realiza o asemenea ineărearc. 8·12.onductor ncu lru. 8-12\. In caz cOlltl'ar. astfel de retele trebuie:~ă aibăl ge."T ALTERN . fie in stea cu legare la n{' utru. su ma lor ou mai esle nulă şi. LEGAREA LA REŢEA A RECEPTOARELOR TRIF..\!t idclltici pe toale cele lrei co ndu ctoa re ele fază. Legarea re<:eptoarelor la o retEa a!imenlal~ dt un generator cu i2.n ernt oa rcic ni f <11. fie in stea (fig. ° 4.zele legale tn stea cu lir neulru.. reţe lele trifazate destinate a alimenta simultan Hi mpi electrice motoare electrice nu :<c p ot Î ncărca simetriI. Ace su' rettploare trehuie Însă să incarce simetric reţeaua trifnzatil (a ~t.~) .-\ZATE IN STEA Ş I IN TRI UN GHI Daci. prin cood uctorul neutru va trece un curent.i lrîfazaţi simetriei.CJRCUITE DE CURE. . Dacă receptoarelesint legate in t r iuugh i ele l rebuie să fie simetrie in cărea te.dl' It'gate in ~tl'a cu cooducto!' n eut ru . 8-13. _ E!cc~rm~ca t e ne ra l ă . Ulotoarclc trifaz:tI.ll11lui depinde de numărul ş i puterea lampilor uprin~e la un monll'nl dat. In conS<'cinţă. Pentru COl să existe astfel de incărcarc cu curenţ. receptoarele se pot lega ea şi in cazul reţele i legate In triunghi (fig. Din 3eca:>tă cauză. In general. dup ă eum se arată in figura 8-13. şi . tre buie ca fta:eptoarele de energie e lectrică să absoarb ă cu re nţi absol. in consecinţă . la retea fie În triunghi.Motoarele electrice trifazate Încarcă in mod sime tric re ţeaua. caz ul uliei reţele alimentate ele UII generator in stea fără neutru (caz mai rar). Fig. de exemplu . deoarece ~arl'illn COrt'fPllnz:Hoart' ilumin.. in t imp cl' lămpile electric(' nu pot. rcceptoarele pot fi montat .. TlV MONO~·AZ. 8-1 :!). I"t:ccptoarclc R pot fi montate fie in triunghi . ccen ce j us tiIkă existenţa acestui conductor intr-un ascrnl'nea caz . Ltgarea receptoarelor la o alimentată de un generator cu fazele ltgate în triunghi. şÎ c urentul din conductorul neutru trebuie să fie nul..' . fazele gcneratorului S care alimentează re~"aua si nt Jc-gaLl~ in triunghi..A. ro reţea Fig.fcl de receploare sînt. Cind fa zele gl'llcratorului sÎllL legate in sLea ('u r. ll3 este nu l ă.

5. Veste tensiunea pe J t:p fază . iar puterea totală pentru cele trei bobinaje de fază: P=3 VJ COsep. puterea pentru: fiecare hohinaj de fază este. curentul pc fază. . Dar după cum se ştie: V=U şi J=Y3 astfel îneit. Legarea re· ceploarelor la o relea În stea nes i metJ"ică . ca in figura 8-11. Fj=VJ cos 11. avînd c" receptoare o serie de motoare lrifazate (receploare simetrice) şi~o serie de. u lămpi L (receptoare mono[aza tc care încarcă nesimetric reţeaua) : . Fig. puterea pe o fază Pj= V J coslI.Ă ~ ÎN CAZUL REŢELELOR" TRIFAZA TE SIMETRICE Dacă se consid e ră o reţea legată in triunghi. Pentru toate cele trei bobinaje de puterea va fi : F=fJVJ cos tp. 8· 14. dacă l se fac inlocuirile. PUTEREA ŞI ENERGIA ELECTRIC. ca in fig ura 8-9. şi unghiul de defazaj Între curent fa ză.ELEeTROTEHNICA GENERA LA In figura 8-14 este reprezentată o reţea trifazată cu fir neutru. tensiune. în care. 3UI rezultă: P=y:rCOS tp= 3 UI cos 11· In cazul unei este: reţele V- legate În stea.

\ CIRCl.. . Se cer: tensiunea la bornelr: jjeclirui receplor (se neglijeazli căderea de tensiune intre sursă şi rece ptor) : jnlensitalu cu re ntului absorbit de fiecare receptor. FieCflre receptor are o inducli\"il a l e proprie Fig. Re z o 1 va r e. il. Un genera tor de cure nt a!ternath. fie că este legată in stea.UTERXATJV POt. cU valoarea eficace a curenMlui tie linie şi cosinusu l unghiului de de{azaj dintre curentul în cazul retell' lor trifazate.oTTE DE CURENT . inlocuirile. Expresiile. paragraful 8. L=O. expresia .8) pufere activă.. numele de elleryie actiuă şi reacliut(. Unităţile de măsură pentru put eri şi energii au rost arătate: la capitolul precedent.7) (8 . după cum se U ştie.. P=V3 se llum e şLe VI COS? (8. In razlIl legări i În st('a. Rezultă aşadar că inlr-{} retea lrifazald. Receptor Iri· lazal aJimen la t de la un generat"r.. VI siu 11 iar expresia .. 8·15. expresia: Q=VS se se nunl('ştc putert reaclivă . respedh'. şi tensiunea pe {a:ă. se 3U l ~ P= Y3 cos~= V 3 VI cos 9. exist:i rdaţiile : J=l Dacă şj V = Y3 " obţine : se fac. Aplicaţia 8-1. poartă...o:islenj1! R=4 1).~ 2 2 1) V3 \'. puterea esle ega lă cu V37rnillip1i~1 cu {Ialaarea eficau a ten- siunii dintre cOllducfQorele de linie. fie că este lega/Il in triunghi.. (8.73 V--==. S~V3 Vi numeşt.If'A7 .. 8·15).10) IVQ = Q'(=VS V-I'sin ?'l unde 1 este timpul.triIaza t mentine fntre bomele sale o tensiune V de 380 V la frecven ta 50 Hz şi alimentează printr·o lin!e foarte scur tă Irei rec:eptoare identice montate In stea (fig.9) pul ere apartn/d.03 H şi O rc. puterea activa consuma bi de cele !rei rec{'ploare. Tensiunea V la bornele unui receplor este : U 380 1.e (8..

}t.85 Factoru l de pulere penlru un rec:eplor este. şi In practică Însă.6 '0. un sistem de doi -curenţ i bifazaji: iJ=lm sin (. cos Puterea '?=z=y R2 +(Vol)2 acth'ă ab sor bilă p= V3U1 cos?=I.0"3C""2r. se intilnesc rar surse receploare bifa zale. .6 A.73 ·380 -21. 9.'?-~ ). Aceste forte electromoloare pol produce tn circuitele respective. 1= z= VR2+(LM)Z= Y''''. dale de relatiile: ej=E m sin wt e~=EIIl sin (wt~.(0<'.T7. se vor obtine două fode e!ectromotoare.4 = 5 680 W= 5.un receptor este.}t -tp) i 2 = 1>n sin şi l(. 6. unghiul dintre spire fiind de 90". SISTEME BIFAZATE Dacă În iigura 8-} s-ar presupune că in Joc de Irei spire ar exista numai doua spire lnvirtitoare cu viteza unghiulară w."'5~0)2 " ' R R de cele Irei recepioare este: JI V 220 220 -=2\.680 kW.='.J care constituie un sistem de două fode electromoloare bijazate.115 ELECTROTElll\'ICA GENERALA Intensitatea curentului care trece printr.

Scoţîndu -se aerul şi ma. Dacă se scoate treptat aerul din tub Cll ajutorul unei pompe. Dacă in tul' se gă­ seş t e aer la presiunea atmosferică.i mult. de exelllf jg. 9-1. 9-1. . 10 mm Hg. Această luminozitate poartă numele de coloană luminoasă pozitivă (fig. c) . iar diferenţa de potenţial Între elecLrozi este suficient de mare. eolOalla înccpe să sc separe Într-o serie de straturi luminoase şi Întunecoase. 9-1. tuburi Geisslu (~(" citeşte gaisler). 9· 1. pIu. perpendiculare pc axul IongitudiJlal al tuhului (fig. b). se observă În interiorul tubului dcscărcări avînd forma unor sc întei şerpuite (fig. descărcârile pot avea loc şi pentru diferenţe de potenţial mai mici.CAPITOLUL IX FENOUENE ELECTRICE IN GAZE HAREFiATE ŞI îN VID 1. d). inlensitatea curentului din circuit este de ciţi\·" miliamperi . iar fenomenele luminoase din interiorul tubului se sch imbă pe mă ­ surii ce presilUlea aerului scade. de exemplu. Dacă se ajunge. la o presiune dt. de multe ori. dacii. iar cînd pre~illnea din interiorul tubului scade sub 1 mm Hg. Se leagă aceşti eledrozi la un dispozitiv. coloana pozitivă Îşi măreşte din ce in ce volumul (fig. ţial distanţa dintre eledrozi este de aproximativ 100 mm. Astfel de tuburi se numese. care se întinde de la electrodul pozitiv (anod) pină În apropierea electrodului negativ (catod) . llll tub de ~ticlă complet În chis. lJescarciÎri în gaze. a). care poate produC" o anumiti:! diferenţă de potenţial intre electrozi. DESc ARCARI ELECTRICE IN GAZE Se cOllsiderii. 9-1. 8\'Înd la extremităţi cite un declrod din platină. se observă in interiorul tubului o coloană luminoasă roşiatică. iar diferen ţ a de poteneste 1 000 V.

Accastă c. numite ioni pozitivi. pc măsură ce presiunea scade. electroni ca re. ajungînd la c<lto{l.xigenul devjne galben. Ionii p07. elec1ronii liberi pot scoale din atomi electToni ai acestor atomi.lizat prima dalii. şi ci. 1 rom I-Ig. se dirijează spre anod. tn tuburile cu gazc rarcfiale exislă de ohicei un mic număr de electroni liberi (care nu Sint fixaţi în atomi). Prin ci ocnire. Dacă tu.care sînt particulele încărcate cu electricitate negativă .umplut cu heliu. stirla capătă o luminozitate. tn drumul lor electroniî se eiOCll('SC cu alomii de gaz pe carc ii Întilnesc. realizÎndu-se astfel nn circuit Închis. Cind presiunea din tub este de circ". Chiar gazul rareJiaL din intC1'iorul tubului capătă o . atingind sticla. Asemenea tuburi se numesc luburi Crookes (se citeşte crucs). deoarece de Ia cato<] pleacă raze care. Pe aceast ă.RALA de la numele aceluia care lc-rt rea.ireu!aţjc de electroni şi ioni din interiorul tubului completează circuittJ! electric In care se găseşte tubul. astfel încît în interiorul LLlbului se menţine o circulaţie permanentă de ioni şi de ele. Formarea de ioni din atomii de gaze poartă numele. dacă estc.rookes. diamantul devine verde etc. de ioni:are. după natura gazului din in terior. D ad În drumul aeestor raze se interpUil alte COlPUri acestea iau difcl.118 ELECTROTEHNICA GEN'. Razele catodice din aceste tuburi sint constituite din electroni fare se dirijeaz:! de la catod inspre anod. Dac ă presiunea din interiorul L. în cele ce urmează se explică modul cum se produc fenomenele luminoase În tuburi.:itivi. In partea opusă eatodului. Atomii de gaz care au pierdut unul sau mai mulţi­ electroni au devenit particuk pozitive. nnmărul ionilor pozitivi care se dirijează spre catod este mult mai redus decît În cazul cind rarefierea este mai~ptlţin accentuată . o.slabă luminozitate: de exemplu. euloarcn este roză-albă etc. iar coloana luminoasă pozitivă umple aproape tot tubul.:. electronii liberi . pro:prietate se bazează fabricarea tuhurilor pentru firme lumiuoase. se propagă în linie dreaptă. se obţine o cul oare roşie. o fac luminoasă. se formează un spaţiu Întunecos care. verzuie. Cind se aplic8 o diferenţă de potenţial intre dectrozi. fie În gazul rarcfiat. în cepe din regiunea eatodului ~i creşLe spre .sint atraşi.ubnlui scade mult.IJul este umplut cu neoII. Se pot obţine diferite coloraţii.c1rolli. scol din metalul eJectrodului alţi electroni. aceşti ioni sint atraşi de catod.Lc coloraţii: crela devine galbenă-portocalie. adică de electrodul n<'gativ. ele.lIlod. de către anod (elcctrodul pozitiv). după numele fizicianului carc a studiat aceste fenomene. Razele care pornesc de la ('atod se numesc raze catodice. cînd gazul est e foarte rarefiat. tn cazlllltuburilor r. . la valori euprinse intre 1/100 lllffi şi 1/1 000 mm Hg. sub influenţa cîmpului electric din tub. fie În catod.

se transrormă in radiaţii luminoase.' \'10 "9 Ciocnirile dintre elect roni ş i atomii gazului din interiorul tubului DU sint totdeauna suficient de puternice pentru a scoate corop·let elcctronii din atomii re~pf'. cle('tronii sufe ră numai O depla~an> de pe orbita lo r normalii pc o altă orbit~ mai putin slabili1. în tubul uuei asemenea lămpi se produc dcscă rcări in vap ori de mercur. UneOli. numit calQd suplimentar. pe lIngă faptul că au un randament luminos de anda ş i ordin de mărime ca şi lămpile cu de scărcări in vapori metalici.). De asemenea. biblioteei. un elcd. Descărcările din aceste lămpi sint insotite (It> efectc luminoase şi se numesc desdircliri În arc.i1rcdrilor electticeln /lapolÎ met. I n aplicaţiile indu~triale prartjţe sînt Illai răsp î ndite lămpi le care runcţiol\ează pe haza desţ.Bucureşti). de a~me nca. in industrie. Se notează cu A anodul şi cu C catodul. elE' a u insli dezavantajuJ ele fi produce o lumină cu o culoare neplăcută. ° 2. . acest feno men poate avea loc da că vite-za eleetronului nu rste prea mare.FEo"OMENE !:LECTRICE 1N GAZE RAREFIA TE ŞI 1:-. se poate i ntimpla ca lin ion pozitiv . spitale.Oll care se îndreaptă spre anod. Cind SE' ra{'P. . razele catodice care pomescide la catod lovesC' cat oilul snpli· mentar C. tn momentul {'apUdi clectronului. {}. raze care au propri~ tatea că pot . nesfabiJe se numeşte alom acilai. Din această canzi1 ele se răspîndesc din ce in ce mai mult în diferite domenii (i1uminatul public. Elecfronul de pe orbita nestabilă caută sl'i rcvină pc orbita stabilă . r are poate fi luminoasil.2). Inlre anod şi catod se aşază un al treilea electrod metalic C. Uimpilc cu de~cărdiri în vapori metalic: au Uil randamen t luminos de eite\·a ori mai mare decit ce l al J ămpilor electric(' obişnuite (CII in c andescenţă) . care se fabrică in Republi ca Sociali stă România (intreprinderea . 111. in drumul lui spre catod. Un atom care are electroni pe n~ tfel ele orbitc. se produce o radiatle. după cum se arată in figură. SI' pot prodl!e~ ."es (fig. . Aceste radiaţii . la rindul său. care dau loc la radiaţii invizibile (ul traviolete).1. de sodiu sau de mercur.1 i aţi i lumilH)3se. tn ultimul timp au început să !'e răspîndească diu ce in ce mai mult l ăm pil e cu flourescenfii. iar acesta emite. Da că se apli că intre anod şi catod o diferenţă de potenţial foarte mare. după re ating perelele interior al tubului lămpii căptuşit cu substanţe speciale numite f1ourcscente.~)ntreprinderi etc.etiv i.ţii raple:e. Lămpile eu f1ourescenţă. RAZELE X (ROENTGEN) Se consideră un tub de genul tuburilor Croo/.:are fa ce ca fig W'ile omeneşti să aibă un aspect cadaverk.ElcctTofart . au avantajul de a produce lumină asemănătoare cu aceea a zilei.dici. legat electric cu anoduJ. revenirea eJedronului.

X au o serie de aplicaţii în tehnică. Cu ajutorul unei baterii Bc de circa 4 V se alimenteaz:i tn . Uneori.. prin care razele X trt'e mai greu decît prin carne. după numele aceluia (:<lrc le-a dc:)coperit în anul 1895.J20 }:\. pc ('eran ~ care devine luminos san pe placa fotografică.iunea indelungati"! a razelor X asupra ţesuturilor vâ poate. iar cind se utilizează o placă fotogafi61. H<lZele. deoarece pun În evidenţă fisurile. Penl fU protecţie se utilizeaz ă tale de phtmb. de exemplu. impurităţile sau sufluriie din aceste piese . S-a notat eu F filamentlll (un fir subţire) dc wolfram. bulile canteroase se trateazii cu raze X. de stie1ă eu plumh . produce arsllri profunde.ja se numeşte radioscopie. Tub pentru producerea razelor X. tn medicină. aşezată in P. deoarece plumbul este străbătut foarte grell de razele Roentgen. de lumină). o placă dinmoli bden . s-a f:lC"tlt vaeuuIU (vid) avansat.. Daca se aşază în O un obiect oarecare. se pot întrebuinţa pentru studiul structurii cristaline a unor materiale. se aşază milla ill O. fit' un ecran cu plafinocianură de bariu.Ecn~OTEIINICA GEKEHAL\ pătrunde prin diverse corpuri mai mult sau mai pu~ill opace (corpurile orace nu pot fi străbătute de razele. apar oasele miinii. operaţ. Aeţ. Ele pot fi folosite pentm descoperirea neomogeuilăţ il or de structura sau a dc(edelor din interiorul u~lor piese metalice. şor~Hri de ('aul'iue cu plumb sa l 1 achclar. Dacă. şi R. EMISIA TERMOELECTHONICĂ figura 9-3 se consideră un tub de stie1ă V. fie o plutâ fotografică. iar eu p. Cînd observaţia se face direct pe ecranul cu platinodanură de bariu. pătrunse in corpul omenesc etc. razele X pot străbate acest ohiect apoi impre s ionează . Aceste raze se numesc raz(' X sal' raze Roentgen. ~o p ~------ X rig. se numeşlc radiografie. În care. 9·2. foarte periculoase. Tratamentul ("u asemenea raze sc numeşte radioterapie. De asemenea. razele X permit să se cerectcze fraclurile osoase sau si H' uescoperc divcrs~ obiecLe.

mel\ţ. Baleria Ee 5e numeşte ("atodirii. se nnmeşte CI/ren! (I/Io dic. deşi În intt-riorul tubului filamentul nU este legat cu pla ca . ("Il tin a nod (pl:l('u) cilindric A şi un catod C. placa P constituie anodul.:: Tu bul l'Iedrollic din figura tI-3.Iti filamenlul F cu cment eJl'cttic. iar bateria Ba. care patrunde prin interior ul anodlllui. cupru sali lantul. fn accst<. iar anodul din Ilk hcl. iar c.. 9. Tub electronic cu doi eJectro1.1. . (". Sub in[Jucnţa cimpului electric din tub. curentul electric din circuitul metalic Pl3a DRF se continuă prin cir~ Cllhq iu elcctronilor dinlr<: filamentul F şi placa P din interiorul tubului. iar În tub este vaeuum.3. indic:ll de sf'gcu l a l " ( lrasată plin ). TCfil-n l ELl::CTH Oi\' ICI.lzit pinii In i ncandescenţă poa l't. tn fe l ul a{'esta. Calodul pout". Curentul 10. iar curcntul constituit de ('Ieclronii din tu b se numeşte ( IIrNlt lermot'leclronÎc.1todlll dispozitivului.ine plata P la un potenţi al pozitiv fat-ă de filament.urelltul electric arc H'!lSIlI C'ontrar. de aproximativ 80 V. In figura 9-1 se aralfl aspectul constructiv al unei d iod e.-( dt'l'!ronilor de catre Wanwlllul incii. E V o Se rcgl('a:t.i ~f" illdiizcască pină [a incandcHenţă.--If-_ Fig. anodică. . llliliampermdrui mA din cir('uitul hateriei lwod icc indică lrecerea unui curtnt electric de ordinul miliamperilor. a('cş li electroni silit atraşi dt" că tre placa anodică. iar filamentul F. fi realizat din lalltnl ~. din aeesl motiv.i:i reoslalul Ifll din circuitul rilalllclltului. :lsUd incit acesta s. . Bateria Ba. Dh:pozitiyul inll1!g constituie Un tll b el ec/ro}/Îc.i.JU toriu. condiţii. In felul ace-sta.:'\ numele rle cmisie IC/'J/loelec/mf1Îeu. poartă I\ uuwk' de diud(i. Electron ii clrcl11:1 ÎIl s('llsul ~:igc tii Irasale pUlldat. ('[Ire :Ire un c:l t od şi un auod. apariţia curen lului elecllic nu mai poate fi cxp licată prin ionizareH gazelor ea in tuburile cu gaze rarefiate (§ 1 J. Eli!Jer"n'. Prczen!a cUJ'entului se cxplidi prin faptul cii fil:uncnlul adns la jllcall ~ desce-ntil em ite clc<'lroni În tubul Îl] care s~a făcut vid.

Tţ . rriuind in fe lul ac<.ntrebuinţează mai ales ca redresar (dispozitiv care tran sformă curentul alternativ in curent aproximativ continuu).de exemplu . Dacă !. din figura 9-7 se apropi(' in acest caz şi lUni lIIult de cu rentul continuu .sau mai puţin (după . La anumită temperatură a catodului. apoi devine practic re-ctilinie.mbe lor alternanţe. aloarea potentialului d.. nu vor trece decit allernanţele pozitive .nsiun~a allodului f-aţă de catod) Va.utul le. ultima parte a caracteristicii tinde să devină paral elă cu axa ah~d ­ sclor. fig.ă. permit l'edresaIT'"<l a.elllialul pc can'-! are grila raţii de catod. {"arc.ncţionarca diodei redf('soarc se hazruză pe faptul că în crrwiful aJlorlic. In figura 9-8 se arată un tub f'l ectronic. 9-3) nil poate trece decît in sensul indicat de ('ătre săgeata plină. Fu..iuJIC de respingere asupra eleelronilor. di(ldă redresaare saU kel!Qlron.. Curentul Î din figură se numeşte curent redre~a t şi are numai .122 In figura 9-5 se arată cum variază curenlul anodie Ia. Există scheme elecirke cu două sau patl"ll diode. .r--!i ' o Fig.n sitate. Cure.-. pentru diferite temperaturi crescătoare TI' T 2. atunci CÎnd potenţialul plăcii r este pozitiv faţă de potenţialu! filamentul ni F. Caracteristicile diodei. aşa {"um se arată in fiţ!ura 9-7. adică curentul tinde spre o valoare c. caracteristica a~c la inceput o parte curbă .ronilor este arcelernt. . ... curentul l a (fig. spre deosebire de diodă.illut . la A c /. Trecerea elccl ron ilor Înt.re ("atocl şi anod poate fi influenţată de pot. 1n felul ace. 9-4. nCdl.. T 3 . obţ.5tă grilă va exercita o acţ. in ca rc s-a făcul q~cuum :"1\-31153t şi care. apropiindu-se de eln'futul continuu. (leoarece circulaţia eleel.sta variind potcnţialul de griJ5 lie poate comanda Yaloa reu curellinlui anodic. ale catoduluÎ.----72 . Un ascmenen lub eh!r lronic se uumeşte triudtJ."ulmi pozitive . Dacă grila al"\' un potenţlal negaliv. Diodă.Ctl l ju torul unei tensiuni :lplicatc Intre punctele a şi bale cilcuilului de griLă. in aCflst caz. astfel cum se arată în figura 9-6.' glilă) ci rculaţia eleclronilor şi variinrJ deci in Illod cori'spunzălor intemitatea cun~ntu lui la din circuitul anodic. .ar) G între ratocl ul C ş i anoduJ A. Dacă se aplid"i diode! (înt re :lIlod şi catod) un cureut altel11ativ i. lIumimlu-sc. curenl-ul din circuit ul anodîe poate crcşte ("a inte. Dioda se i.e măreşte potenţialul grilei.nsÎuncu anodică (~e.onstantlt numită valoare de salurafie a curentului. co nţin e şi o 9ri1ă (grăt. ale curentului alternativ. 9-5. în funcţie de /e.sta mai mult .

exemplu. va.siunii dc g rilă.n pu~in t ensiunea UI} a blTilci. Redresllrea unei alt er· nbnte a tU ren tu lui all .hinr nUl.. RAREF !A TE ŞI Ti>.r iunqi~ de tensiunea f. curentu l <It! grilă putind fi . r. DI'OUl'HC tuburi le cl~ ctron icc n u all 111 ~ent:raI inerţi e .FENOl\llONE E LECTRIC I!: JN GAzt. 9·9.\{·l{' ri~(îdlc nrat.modic urm.:. Amplificare.L--t-"O-.I@ Ig -L::""":::.edresarea am · belor alternante ale curen· Ittlui alternativ.ii cu ~e pot coma nd a curt"uţii .. '-' \ Fig. '- . sau ('urenţ j de Îllaltă frceveuţă (de.J kQyl \.' .r iaţi a r urentuln i .Ug Fig. \'arill. R. Car:. • I <. . . 9· tO. .'-n ui curent de grilri elI' onlinul microamperilor (un mitroampcr este a Illili"ana parte: rlinlr-ull ampt r) ii poate cOf(-spun de un curent nnod ic de ordinul miliam periJor. rn~ti\·. Fig. pentru diferite valori ale tCl1 siunii li i o ~. 9·7. DnC'li Înt r-lin montaj rOrCllpUJlzfttor s chemei reprezentate in figura 9-10. se obţi ne o variaţi e . astfel in cît se pot utiliza c ure nţi de frccvenţfl mult \Ilai mare UccÎt ::tCtc::t a curenţilor in du~td ali. Fi~ FIg... '. n grilei faţă de ral od ..'" "ro CUl"{'nlu! au odic dului fn ţă de ratod şi fn rigura 9-9 se grilâ 11/' În functie de <lllndire C(f' I[ la al triodei d~piJl(le de tensiull ~ anodită Un n anode tenSiUlH'<l U. cu ajutorul Iriodelor.iir('şte in s lantaneu vuriaţia tCI. 9·8. ~j ·G. apa rţi n ind triode i T t . in instal aţiile de radioeoffiuoieaţii). arată yariatja Cltrentului ~nodic 1(1 ş i n curentului de tensiunea U!1 a grili'i. Schema lriodei. IHllllai prin \" a rinţia h'n~it1ni i dc grilă. Ca racteristicile unei trio· de .i aJlume ("urenţi dc fff'("venţă muziralii (1 000-3000 Hz).!rile!. nodid de ord inul tlliliampC' rilor.

această energie oscilea:ă Între (·ele două dmpuri diu cOll(\emator şi bobină. Tubnl TI' împreun ă cu circuite le a ferente (pina la rezistenţa R I ). se pot utiliza mai multe t riode.a.caziJ frecvent În instalaţii de radiocomuilira ţii. Trioda poate Servi şi ca r~dn'~oL f{t'dresarcn se b:lzcază pi' pritH·jpiul arii la! la diod:i. Din puuct dc . între condensalorul C şi bobina [.. /9 l 1 - ''-. Oscilatoareie CII biodc se ulili7. r.- e Din cauza pierderilor prin efect. du pă numărul de clcctrozi) indeplinesc funcţiuni mai 5p~ciaie in in~hdaţiile. Figura 9-10 araUl o amplificare in douc'i elaje.RALÂ fonrte mare a curentului lai din circuitul anodic al acestei triode.-edere cOHstrucUv.Jloate fi realizată cu balon de sticlă ~atl mdaJir. trebuie ra circui lu l CII condcllsator ş i bobină. Pentru -':3 \"aloa. de exemplu. triada T'2 din rîRUfU 9-10. Dacă este necesară o amplificare mai importantă. se regăseşt. AC('stc tuburi (nu mite lefrotit. In bobina LIJ se introduce o forţă eleclromotoa re şi in conscC.m.at fiiuu in~ă adus in ("il"('uitul de grilă. maglletic al bobinei. tensiunea U g se regăseşte amplificarii intr-un anumit raport in tensiunea VI la bornele rezistenţei R 1 din circuitul anodic al triodei TI' In fclul arest. . tensiunea :lIlernati\"ă de grilă produce in drcu ilul ano<ijc un C\H"f'llt alternativ.drozi.a. iar Lg ş i Lp. Oscilator tu Iriod'l. I"C5pct'ti\"e.rea curentului să SI! păstreze. L<J rindul siiu.a se explică funcţ.ti\" al uncÎ triodt.d. 9·11 ... Tcnsiunt'u {. două bobine cu acelaşi miez. ace :l~tă e nergic este dal. ptlltodt etc.uil oscilanl. soi primeascfl <lin afarl'i clIergk.l tuburi electronice avind un număr mai mafe de e1e. iar curentul Fig.. {'.louleLeJ1z.. In afara diodelor şi lriodelor exist.ă de bateria anodic{i.ionarea triodei ca tub amplificator.. lrioda _ ca şi dioda . redresat obţinindl1-se în circuitul nnodit:.1/ apare lin curent alternativ.e amplificată la rindul ei in tensiunea Uz la bornele rezi~tentei R~ din circuitul anodic al triadei T:.'24 ELECTROTEHNlCA OENE. Din uecas lă ca uz:1..Înţ:1 la bornele grilei se aplică o tensiune alternativli.. ~c cons id eră o triadă monlatii ca in figura 9-1 1.lt. intensitatea curentului altt'rnativ din drcuitul C-L p s-ar mjcşora trepl:. cun'nttll (·are trr-buic red re:. 111 figura 1J-12 se araUI aspe ctul construc. nUlUil cin. Ap oi energia tn·ce elin IlOU În cOlldcn~ator şi il " ct\rcil in ş . La un anumit moment . condensatorul se Încarc ă de la bateria anodidi şi apoi se descar că in bobi na L1I' t'oergia e le ctri că trecind astfel din cimpul clcetric al eondellsatorullli in cimpul . . Ca urmare. unde C este lin condensator. reprezintă un etaj de amp lifi ('('lTc..

dzcit tn mom('ntul tr(~('crii prin zero a tensiunii anodice. LI.!':j triada . pc nlru o an UIII itil tensiuw' auud i că.'E ELEcnu CE lN GAZE: RA. se numeşte fi rafn)fl şi are o funcţiouare dco~cbiLă de aceea a triodei vid in . automatiză ri ..eNI.nrclltului an()dir.'io~n.olllill(. [n interiorul tubului.\IISIA rOTOELECTHONIC. ca de exemplu in iost::tlaţiile de telE'l'olliuniC:'lţ ii. Tubul o{1ali'i <llJlo\'sat.l'..\. o parte din peretele interior al balonului este c"-Ipt\lşit eu Ull strat S de QxicJ Fig. Fig. ea poartă numele de ga :olron. . TUBURI IONICE Dacă dioda conţine un gaz de joasă presiune (argon sau vapori de mercur). d:ldi se polarizeazi'i ÎlJ mod C'onveuabil grila..trc CUI1!lIl :modid decît da. amorsează (nu ap:. De asemeut'a poate scn'j şi la reglarea valorii tensiun ii J'f'{[resatc. Gazotrollul se utilizează de obicei ca redresor.. .a şi k('lloLro!itd.9· 12.REFIATE $1 L'i YlD )25 Tuburile electronice îşi găsesc o foarle largă utili~ zare in practică. un gaz suh presiullt" jO:lsă. cu renţii sint mai inlenşi şi căderile de tensiune interne mai reduse decît la dioda cu Y3CUUIn. piu5 10 aproximativ 20 !-\\". Tiralron. ('l!in!" pentru n\'gulh'i!l'i puterni('c :lI .:'i potenFalul grilei a df'p:îşit o anumită \'alo::lre. maşini dE' calcul etc. DI.FE. grilei.! gazotroll. Trecerea eleclroni\or prin gazotron provoacă ionizarea gazului şi de aceea tubul se numeşte i onie..\). La tiratroll (fig. r.Il 6. 5. tuhul nu H'. . Puterea tiratro. CELULA FOTOELECTRIC" In fi~ura 9-11 se consideră un balon de stidA n in rare s-a făeul vacttum . curenlul anotiic nil poate fi intrerupt.me~ lor ajunge. Iwmitil l'Q/I!IIJiul critic sau de (lIliOrsurc . Tira tronul se utilizează mult ca rcdresor şi ca amplificator. la circulat·ia electronilor în sensul catod-anod se adaugă circulaţia ionilor pozitivi in sensul auod-catod. ('e priveşte ~tabi1irca ş i inlr('ruprr~a ('. E. Schema con· strudivă a unei triade.J. 9·1 3.

] I săgeţii pline. sensibilitatea celulei cu gaz este mai m~rrc decit acer.12. cesi u ~i rle argint sau de slîbiu şi de ccsiu.re.:! a cclulei eu VaCtHllll. adică variaţia CUI'i'uluhli :lnodic sc produce practic În acelaş i timp cu "' arialia inlensilii\ii luminii. iar aceştia.iYi. După cum este realiznl:i scheUla electric. 9·1·40 Celul~ iOlOelcctricJ. supus balonul se manifcsUi prinLr~() varia\ie a curentului in cireuilul b aleriei şi deci printr-o yarialic a tensiunij la bornele rezistellţ.fel indt În interior. o asemenea celulă Îonizc<Jză gazul . Electronii C[lrc tra versen:. In felul acesta se in chide circuitul bateriei. adică pentru variatii illari ale in tcnsi tăţii luminoase curentul anodie este mic.volfram. ast. Celula foloel ectricii eli vactlum are o inerţie foarte mică. Dispozitivul poartă numele de ce/ulii {oloelectricii.ii luminoase la care este. Din ('. sinl atTaşi de c:itre anotI. B Rozede ~ c Iljmmii R. D eoarece gazul se ionizeazi'i. se produce ~i o circulaţie de ioni pozit. Fig. asUel incit aparatul A inrJiea trecerea unui curent clcctrit.. CII lriod'" . legat prill inlcnnediul rezistenţei R la polul poziliv al unei haterii de acumu laLoare Ba rle 80-100 V.mpllficatoo. in sens. 9·1:i. de. cum este argonul. care ~illt particule ma teriale cu masă mult mai mare. Fig. decit aceea a electroni lor. pe lîngă circulaţia de elcctroui.ul r[1 suh infhlenţa cnergiei luminoase catodul cmite electroni.. Polul negativ 31 haterici este legat la slratul S care dptuşeşte balollul.l..lUZa iOllilor. SCll sibilit. Pellomen ul se explicli prin fapt. iar inelul l. Eliberarea cle. Cl'lulil rotoelcclric:L :l. iar circulaţia clc clron ilor din balou corespunde uuni Cl/relll {o!oe/eclronic. pc cînd se nsul de cireula\ic al cl<'ctrouilor in interiorul balonului corespunde săgeţii trasate punctat. datorită cimpului electric.clronilor de pc ealod sub iJlfluenţ. Există insii cclule umplule cu gaz inerl (carc nu se combină eu alte corpuri). Experimental se cOllsLată că orice vnrii1ţic ti intensităţ.a luminii poartă numele de emisie {oloclectronÎcii. anodul <lispozilivului. inerţi a celulei cu gaz este m:li mare (leeit a celulei cu vid. ::.c vede că stratul S const ituie catodul.ci R.ab>:I sa es te in să redmii. În interiorul balollului ~c gUl>cşlc inchll l din .

UII cîmp ele ctric. si licat de zin c sau altă su bstanţă s p e cială.:tremitatea A ş. iar intre pli'icile P~. Celu lele fotoelectrice î şi găsesc întrebuinţarea in televjziUl~e. Raza e lectronică va fi astfel deplasată. n~atţ rÎalc. La bornele I't"zist e nţ:·j R din circu itul 3nodic al t riodei se obţine tensiunt:'a U amplifif icată fat: ă d e tensiu nea la bornelc:rezistent. intr-un plan orizon la l.a ClJ :i.12Î Se ronstruÎesc cdule fotoelt'dricc ~j el! alte . Începind d in A inspre B. 7.a. Curenţi i electrici care apar in fun cţ. instalaţiile de protect ie a muncii etc. ca. raza !-Icdrou ici"i este devia tă Într-un plan vertical. ce se poate obţin e Cll 1In dispozitiv sp~ cial. De exemplu. a. b. o diodă cu filamentu l F. in cinematografia s onoră.. rarc arc p ropriclMea d(' n produce o pată lumin o asă pUllctiforrnă acolo unde este atinsă de raza c1eclronieri r. se poate studia va riaţia unei tensiuni. de exemplu . Amplifkarea se poate realiza cu ajutoru l unei triode 3mplificatoare. Ace a stă fllZă trece printre dou ă pUtei orizontale PIJ şi dou ă plăci verticale P". se ap li că intre plăcile Pc o tensiunc altern ativă care trebuie s tudiată.eleniu . In momentul cind l<iZa electronică a atins extremitatea B.'l. printr-u n mijloc 03l'eeare.ei Rl. prin intermediu l unui condensator C. care poa rtă numele de tub calodic . Dacă intre plăcile orizontale se produce un alt cimp electric.tea luminih_"are cade pc el. astfel cum se m ată jn figura 9-1 5. Se consideră P este prev ăzută . Cure ntul datorit celulei fotoelectrice CI produce o anu mită tensiune la bornele rezistcul·ci Rr Această tcnsiune se aplicri cireuitului de grilă al triodei amplificatoa re A. TELEYIZJUNEA in figura 9-16. Oacri iqtre plăcile wrticalc se produce. Placa anod icâ cu un orificiu central. raza e-lectroni că este devialii. relu1.m. tncit pata }umÎnO:l să pe ecrau să descrie o cu rb ă ca in figura 9. (l n~adu cc roartc repede În e:-. ~\Cest eleml'nt a-rc proprietatea de a-şi sch imba_ mult rczistivi taka ÎÎl funcţie de intens it. tensiunea uintre p l ăcilc P. E!ectronii carc p5r[\Se5C fil amentul ~t răba t orifidul plăcii ş i al diafragmei D spre a ajunge pe ecranul E acope rit cu s ulfură de :duc. O sursă de energie electrică c·upri" ind in ·circuitul" ei o celulă cu scleniu va prod uce "deci~nn nz curent dependent ' 'd e această fnicnsitate: l uminoasă. TU nUL CATOD IC. o lensiune proporţională cu: t imp ul.ionarca und celule fotoelectrice sint foart e lila1Ji şi de aceea ei t rebuie să fie amplifica ţi.16. Deviaţiile razei t:'lectroni ce apar şi pc ~cranu l E.d. numărarea automată a produselor fahric ate pc bandă rula ntă in stalaţiil q ~ de pază. Cu ajutorul dispozitivului descris.

zbor fără vizibilitate.-.imp foarte scurt Întreaga regiune a ecranului pe care se proiedeaz[t imaginea obif'ctului O.ional cu intensitatea razei luminoase {Hoyenită de la obiectul O. întoemai În modul În carc se citeşte o carte. Televizillnea.. ---" mare de pidituri de argint. rif' prin intermediul undelor electromagnclice (radio). In felul ace~L:.J. parcnrgînd TÎnduri orizontale. Cînd raza exploratoare atinge un auumit clement.'lrec:are m . Tubul catodic Îşi găsc~tc aplicaţii in televiziune. -!\lozaicul de f'lemenle fot.'1ERAl. toate elemenlele. sau transmiterea la distanţă a imagiuilor ljC poate obţine cu ajutorul flispozilivului. In F se găseşte un strat sensibil la lumină (ca la celula fotoelectrică) alcătuit dintr-un num:ir foarte u HlfI---Fig. la bornele rezistenţei R M! obţine O tensiune U proporţională cu inten~ibtca razei lumin03!'ic respedive.ricitate proporţjonali! eu in tensilalea f<lZci lllminoase respective..128 ELECT«O'f'ElLVICA GE. iar rezistenţa R este străbătută de un curent proporţ.oelectrice este explorat CII aj\1Iol'1l1 Hllei raze l"alodice T' .ă care aLinge un element fotoelectric [aee ca acest clement să emită electroni şi încarcă condcnsatoru\ consti t uit din c)(>mellt ~i cn3nul E cu o cantitate de elect.!. In total se găsese cîteva zcci de mii de ascm('llca ('elu[('. Tub catodic. fotueledricc... printr-o pladi (le mica P. reprezentat simplificat In figura 9-17 şi care se aseamănă Într-o G. Variaţiile tensiunii U sint trecute Într-un amplificator electronic şi :lpoi pot fi transmise la distanţă fie prin intermediul unor concJudoare. Fiecan' picătură de argint constituie un element {aloe/crine (o mică ceJuli'i fotoe1ectrieă). Dispozitivul desnÎs cste denumit i conoscop .. I nconoscop. condensatol"ul corespunzător se dcscan~ă. 9·17. începînd din stînga sus. StraLul F esk ~eparat de ecranul metalic J:. radar etc.hură cu tubul r:alodic . pîllă in dreapta jos. 9-[6. Imaginea unui obicet O este proiectat{( pe ceran prin intermediul unui sistem de lenLile L Fiecare razâ luminoa. Raza exploratoarc r' analizeaz:i punci cu punct Într-nil interval de t. adieă această rază ating-c. . lucrări de laborator (oscilografe). ("are a intersectat elementul fotoelectric respectiv. unul după altul. Fig.

n:!iOMi2«E ELECTRICE L"'< GAZE RAREFlATE

ŞI

IN VID

129

Hecoustituirl'a ima .~inii la postul rt'r.eptol" se. face cu ajutorul unui tub catod ir. Ace~tn ~!tc prevăzut cu un dispozitiv special de comandă, prin in termediu l căruia se pontr \"aria intensitatea razei catodice r (fig. 9--16) in funrlie de tensiunea U. Art':;l dh'pozitiv de comandă (nereprezcntat in figurn 9-16) funcţionează pc baza unui pri[lcipiu analog cu acela a grilei unei triode. Raza catodicii r a tubului catodic functionează în sincronism (in acelaşi timp) şi În acelaşi fel ca raza t'xploratoarc r' a iconoscopului. Variaţiile tensiunii V de la post.ul de emisiune (iconoseop) sint transmise dispozitivului de romandă menţionat mai Înainte, de la postul de recepţie (tub ealodie). In felul acesta pe e('ranul tubului t.atodic ~c reproduce im aginea obiectului O de la postul de emisie. O explorare ('ompletii (o parcurgere a imaginii) efectuată de raza l a iconosropului ca şi de raza r a tubului catodic trebuie să ne rea,lizată in maximum 1/20 dintr~o :secundă, deoarec(' retina ochiului omenesc păstreazâ senzaţia luminoasă in acest inte rval M timp. De obicei, însă, pentru a obţine o impresie de cont.inui{ab:-, timpul de explorare este de 1/25 dintr~o secundă

8. TRANZISTOARE

tu ultimul timp, o parte din funct iunile indeplinite de tuburile electronice au început din ce in ce mai mult să fie indeplini te de tranzistoare. Tranzistorul este 110 dispozitiv a cărui funcţionare se bazează pe unele efecte electrice ce se pot produce la suprafetele de contact intre anumite $C micond ucf.oare. Tranzistoarele se utilizează in special pentru producerea şi amplificarea oscilaţiil or eledrice, in locul triodelol". Ele se pot fabrica Ctl cristale de gennaniu, siliciu, galenă sau pirită. Sînt răspîndite tranzistoarele amplificatoare cu cristale de germaniu şi sHiciu. Cele mai importante avantaje ale tranzistoarelor faţă de tuburile electronice sint următoarele: durată de viaţă mnlt mai mare, rezistenţă mai mare la şocuri ş i vibl'aţii, nu necesitii circuit de încălzire , volum ş i greutate mult mai mici. Volumul unui tranzÎsLor nu depăşeşte de ob"icei 1 em3. Ca deza vantaj s{' relevă dependenţa relativ accentuată a ca racteristicilor electrice faţ:; de temperatură. ln Republica Socialistă România se realizeaz ă lranzistoare la .. Intreprinderea de piese radio şi semiconductoare" - Băneasa. (IPRS). Aceste tranzistoare sint folosite mai ales ca amplificatoare in aparatele de radiorecepţie şi la elementele de automatizare.

9- E1ec:rokhnl.ea len entll

CAPITOLUL X

lIATEIUA LE ELECTROTEJ-INICE

1. NOŢIUNI GENERALE, CLASIFICARE

t11aterialele folosite in electrotehnică, numite .şi matcriale eled rotehnice, au o importanţă deosebită In rcalizarea unor aparate ş i produse elrctrotehnicc cu pcrformunte tehnice ridi cate, de ca litate supe rioară. 10 ţara lloastră, unde industria electrotehnică a fost c reată in :'lIl i i puterii populare, problemei materialelor clcctrotehnice i s-a uC'ordat o mare atentie. Numai in ultimii ani au fost infiinţate o serie de noi intreprinde ri şi sec, ţii eu acest specific, cum ar fi. de exemplu, Intreprinderea d(' piese de radio ş i semiconductoare - Băneasa, Intreprinderea Elcctroceramieu Turdll , Fabrica de cabluri şi materiale electroizolant(' - Bucureşli. &.-et ia de cărbuni şi perii de cilrbuoe de la Uzina de maşini ('Icclrice - Bu cureş ti şi altele. tn aedaşi timp a rosI asimilală o gamă variatii de materiale noi, {"arc pină acum se importau din ştrăinătate, cum nr fi, de exemplu lranzi.stoarel~ (produse d~ I.P.R.S. Băneasa). feritele (produse de fabrka "Electror.ica"), magnetii din aHaje de nichel (produşi de Uzine le "ElccLromagnetka") şi mu lte altele. a) !'.'lateriaJelc elecLrolehnicc se pot impăr\i, după pr oprietilţik lot dcctricc, in ; materiale cOlluudoare; - materiale semÎ('.ondll<"toare; - materiale izolan te. :Matedalele conducloarc sint corpuri care UlI in mot.! normal in componenţa lor sarcini eJeclric(' libere, conduc curentul electric ~i all O rczisti vitale mică. cuprin să Între 10-: şi 100 cm . Ele se întrebuinţează penlru circuitele electrice ale maşinilor. transIormatoarclor şi aparatelor elect ri ce şi la liniile de transmisie şi reţelele de di~t.ribuţie :l. energiei electrice.

MATERL6.LE ELECTROTEHNICE

031

lIlatcl'ialelc scmirOllduclo:ll'c sÎllL corpuri ca re, in anumite condiţii, pot COndlH,' i' cure ntul rlectric, avind 1) rczistivitate cuprinsă Între aceea a material('lor condudoal'e şi aceca a materialelor izolante(lO--3 la tOt9 n rm). Spre deoseb ire de metale, la semiconductoare eonductivita!ca creşte cu tem pera t ura. Creşterea cQnductivităţii unor ~emiconductQa re se mai poate obţini' .~i prin eliminarea sau prin bombardare cu particule . SetuiconductOllrele se ld rebuinţeazii la fabricarea redresonrclor llSC<l tc, a celulelor şi rezistenţe l or rotoelectrice, a detectoarelor şi amplificatoarelor cu cristal, a termistoarclor. yari~toal'elor şi a multor aparate cu specific electronic. }Iatcrialelr- iz olallte sînt corpuri care, in mod normal, nu au în componenta lo r sarcini electrice libere. nu conduc curentul electric şi au o rczistivi tate foarte mare, ruprinsă Intre 10 10 şi 10211 n cm. Ele se utilizează pentru izolarea circuitelor electrice şi la construcţia eondensatoarelor, consti tuind dielcctricul acestora. } Din punctul de vedere al proprietăţilor magnetice. materialele se ,) pot imp 6r\i În materiale feromagnelicc (numite şi magndice) şi nefel'omagnelicc (llum ite şi l\Cmagnelir:e). Acestea din urmă se împart În materiale di .. magnetkc şi materiale pal'amagneLicc. ~latcrialde di:\ nlngnclicc sînt rorp llri cun', rjjnd introdm:e intr-un cimp magnetic, un se magnetizl':lz1'i şi au prrnH'ab ilitatca magnetică rcJauvii mai mit"i:i drcit unilatcn (;J.,<I) . \1[\ trria1ch~ para magnetice sînt coepuri Cal'C , fiind introduse intr-un ciOlp mngnelic, se magnetizează şi au pl!rmcabi lit at,e a magncticll reht livă Cli pu ţin mai mare decît unitatea (fL, > l). Dintre ele fac p arte metalt>le ~i alinjele neferoase (cupru, alamă. a.lttlJliniu ele. ) ') i .\numite metale şi aHajc feroa.se obţinute In mod 1\pedal. lIiut('rialele nemagncLicc se folosesc la C::Ol1slructia aparatelor electrice dc 1:1ă ~ura t. Ia rarrusele de busole. Ia huloane şi părţi de c:)rcasă ale maşi­ nilor cI;:-l'trÎec. Ia sirma de hobinaj pe~lru rotoarele maşinilor cledrict'. Ia piro:r k pcntru rkctromagneţi , la suporturile de magneţi etc. :'o l aterialele feromaguetice sau ,.magnt,tice" au !J. r~ l şi proprietiiţ.i magnetice deosebite: aU permeabilitatea vari:lbiJă cu intensitatea cimpului magnetic ; introdulic fntNlll cimp maguetie, ele sint supuse unor Corţe electromagnetice şi exerciln. la rindul lor, influenţ,ă asupra aeestu i rimp; produc in ir. :I;'(iorul lor indu ctii mari rind sint aşezate in cimpuri magnetice şi dcforme:lză liniile dr Cort, i ale acestor cimpuri; prezintă pierderi magnetice la variaI ţia eid icii a cîmpului magnetic în care sin t aşezate . ~\i:t lerialelc magnetice si nt folosite în e1ectrotehuică la dreu itele magnetice ale maşinilor. transformatoarelor şi aparate lor electrice. precum ş i penll"U magncţii permanenţi.

ElICTROTEHNICA GJi:NERALA

2. MATEJUALE CQND t;CTQA RE
Conductoarelc electrice pot fi corpuri solide, lichide şi, in anumite con(de exemplu, la intensităţi mari ale cimpului electric), gaze şi vapori. Din punctul de vedere al reztstivităţii, materialele conductoare se pot impărţi În: a) materiale cu cond uctivilate mare, intrebuintate pentru conducloare electrice, cabluri, circuitele electrice ale maşinilor, trnnsformatoarelor şi aparatelor electrice etc. b) materiale de mare rezistivitate, in trebuinţate pentru reostatc, aparale electrice de incAlzit, lămpi cu incandescenţă elco
diţii

... Materiale cu conductivitale mare

Cuprul
Avind o conduclivitate elcctrică mare (după argint, cuprul este mclalul cu cea mai mică rezistivitate), o rezistenţă mecanil'A suIicient de mare pentru utilizări uzualc in electJ:otehnică, o rez i stenţă la coroziulle satisfăcătoare (chiar in privinţa oxidării la temperaturi ridicate), o malcabiHtate şi plastieitate care il fac 1;5 se prelucreze uşor şi posibilitatea de a se suda şi lipi uşor, cuprul are o largă intrebuinţare În electmtchnică. Din cupru se fac in făşurăril e maşinilor, transformatoarelor şi aparatelor electrice in !elleral, precum şi tondudoarele aeriene ale liniilor de transmisie şi dist ribuţie de energie electrică, ale cablurilor subteranc şi ale instalaţiilor electrice interioare, Fiind Însă un material deficitar (sc găseşte in scoarţa pămîntului in proporţie de circa 0,01% pînă la 3 km adincime), ci se înlocuieşte ori de cite ori este posibil. in ge.neral, În electrotchnică se foloseşte cuprul elcclrolitic CuE (STAS 642-71), care arc un conţinut de 99,95% Cu, precum şi Cu 9, cu un conţin ut de 99,9% Cu. Cuprul electrolitic are o culoa re caracteristică roşiatică, greutatea specifk_ ă 8,9 kg/dm3 , rezisti\'itatea p=1 ,748'lQ--2 n mm2/m şi coeficientul de variaţie a rezistivitiiţii cu temperatura G( =0,00393/"C. După tratamentul termic aplicat, cupru l se prezintă sub două forme: cupru tare ş i cupru moalc. Cuprui tare, avind o rezistenţă mecanică mare, duritatc şi rezistenţă la uzură, :o.e foloseşte la fabricarea conductoareIol' ncizolate pentru liniile aeriene de lransport al en ergiei electrice, a unor contacte electrice, la fahricarea barclor pentru in~talat.ii de dis.tributie ~i a barelor pentru colecloarele maşinilor electrice elc.

MATli:RIALE ELECTRO'l'E!u"'lICE

133

Cuprul moale. avind Oexibilitate şi maleabiliktte mare, dar o rezistenţă de rupere mai mică, se foloseşte la fahrir.area conauctoarelor iz olate pentru cabluri electrice, a conductoarelor pentru bobinaje etc .
Alilljtlt euprutui

Pentru a îmbunătăţi proprietăţjle mecanice alc c.uprului, care, la und . nu siut satisfăcăt oare, se combină cuprul cu alte metale, astfel indt. aliajul obţinut să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare fără ca eonductivitatea să scadă prea mult faţă de conductivitatea normală Il cuprului. Bromul este un aliaj de cupru cu unul sau mai multe metale (Sn, AI. Mg. Cd, Si. P etc.), in scopul obţinerii unui metal mai dur. mai rezistent ş i mai fuzibil. La bronzul cu Cd. de exemplu. re'Zistenţa de. rupere este cirra de două ori mai mare ca aceea a cuprului ecruisat, fără ca conductîvita tea 515. scadă prea mult. Bronzul cu Si are o mare rezistenţă mecanică, In schimb condllctîvitatea sca de mult. Bronzurile se folosesc în construcţia maşinilor ş i aparatelor electrice. precum ş i la confecţion area diferitelor piese, cum sint cJemcle pentru COllductoare, cJemelc de legătură, cJemelc dc sus ţinere . lamelele rolectoare, :!rmăturile, cuţitele de contact, contactele areurilor etc. Alama este ua aliaj de cupru cu zinc, itt care .zincul nu poate depăşi 46 % (STAS D5-67). După compozi\.ie. alama are rezistivitatea cup rinsă. Ja 2O"C, intre 5 şi 7.1 ,10-- 2 il mm2jm. Ea ;;e foloscşte la confecţionarea pieselor COIIductoare de curent. acolo unde dens1tatea curentului nu este mare, de exemplu: cleme de derivaţie. socJuri, pat.roanc fuzibile, borne pentru tablouri de dist ribuţie, piese dc contur.t. dulii pentru lămpi , prize *i fişe de curent etc.
utilizări,

A./uminiul

Are o conductivitate mai mare decît a tuturor Illctalelor afară dc Ag Cu (62% din (·Q1Hluctivitatea cuprului), o greutale specifică foartc mică (din această cauză, Al are pc unitatea de greutate o conductivitate de două ori Ulai mare decit cupru l) şi o rezistentă la cor.oziune bună. Datorită acestor proprietăţi. aluminiul este mult întrebuinţat in industria electrolehnică. Aluminiul are o culoarea alhă -argintie, care cu timpul devine albăstruie. din cauza oxidll.rii la suprafaţă, o greutatc specifică dc 2,7 kg/dm3• o rezistivitale. Ia 20°C, de 2,941 ·10-2 n mm 2/m şi un coeficient de variaţie a rezist ivităţ.ii cu temperatura de O.004rC. In prezenţa aerului. aluminiul se acoperă cu un strat protector de oxid. care il proteje.ază contra coroziuuii. ingreuind in sc himb. mult sudarea şi lipirea lui. EI se poate totuşi lipi utilizind anumite paste de lipit speciale. !n atmosftră umedă şi În contact cu cuprul, aluminiul este repede dj~ lms prin coroziune eleetrochimică, regiunea de contact fiind in aceste condiţii o pilă galvanică locală cu o LC.OI_ d-e valoare destul rle mare. Din această
şi

134

cauzii', locurile de \;onla d între aluminiu şi cupru se protejealii impotriva llmezeJii prin acoperire cu lacuri sau vopse le speciale. . Aluminiul are un coeficicnt clţ contracţie la turnare pronunlat, care produce su fl uri şi rdragf'ri şi impune (':1 in gt'neral să se toarne sub presiulH:, Aluminiul se inlrc b uinţează la fabJienrea benzilor pentru condensatoa re cu hirtie (electrozi) şi :\ eleclrozîlor de con de mat oare eiectroliLice., a coliviilor, la motoarele ;\Sin"rOllc În !";n\I'Lcil'Cuit (aluminiu lurnat prin injectare sub presinne), ti conductoarelo)· liniil or aeriene şi subte ran e de tramport de energie electric, ă., a concl l1 ctoar('Jor JH'11lru hohillaj, pfntnt imtalatiile electriCi! inleriO:lTe etc. faptul că la aceeaş.i luugime şi rezistt-Ilt.;l ~ec~iunea cnJ, lurilor lle AI este de cire!!. 1,6 ori mai mar~ ca acc~:,) u cablurilor de Cu reprezintă un de7.avantaj În special in caZl\1 cahlllrilor subtcl'anc, scumpinti izoJnţia cahlllini _ 'ii in~taJaţia in general.

A.liujele uEl/miniului
Pentru obţinerea unor proprietăţi mecanicc superioare, nlttm,intul se cu ÎIIg, Si, Fc sau CII. Ccl ma i utiliza t aliaj ",1 a.luminiuluî esle «fdrey-ul, care conţine următoa­ rele adaosuri : 0,3- 0.5% i'lfg, 0,4-0,7% Si şi 0, 2-0,3 % Fc, EI :<.e foloseşte la confet:\ionurc:l, prin trcfîlare, ::t conducto::rrclor pentru liniile u·criene. C"n alt n!inj al aJumiuiului, uti}izut În special la infi:işurările tllrboagn' gateJor dc puteri foarte mari, e~te condal-ul, ta.rc conţine mici procente dl.' Fc. :\Ig. !;i i Si. Greutatea spcC'ifieâ redusă a acestui aliaj, con(IlH;livitatea sa ridicată, rczisLenţ.u la forţ!'lc mecanice care apaT la vite7.t: mari au p<,rUlis miirin·a puterii turbogt'ucrntoarclor (peste 200 ~IVA).
alia7.ă

OJelul

f"

.\'\.'Îu dju n preţ ulUIL ma i scă z ut decit cuprn! şi aluminiul, o mare~r('zis­ J!1ccanicli şi pulind fi laminat În prorilc roart~ variate, oţelul se utili7.t'az:l in c lectrotcllllică p('ntJ'u liniile d e tclccomunicaţ.îi şi de didribuţic de energie electT i eă pentru pute,ri mici, pentru ş in elc de tramvai. căi f('rat(" dectriee ş i metrou, pentru miczu r ilc (inimile) cablurilor clectrÎ\l! elc, Oţ e lul folo sit in e l eelrotehnkă (cu uu conţinut de 0.10-0,15% C) are rknsi b tea <1(' 7,8 kg/ dm3, C' onductivilalca de 7-8 ori mai mică decît cuprul şi n·7.i~lenţa de rupere d(' iO-75 kgf/mm~. D('O,l rc<'c nu rezi stă la eoroziune, rugildnd cJl ia.r la temperatura normală, o(("lul fulosit pel~ trtl connu cel'ea I:lIrt:utullli se pl'ol{'jează acoperindu-se Cit Ull strat protettor. de obic:ei de zinc. In fUl'tlll: alternativ, 1<:1. rrccvcn~e. ridicate, cIeclul pelicu la!' se face puternic -simt it. De aceea, în lclecomu ni caţ.ii se ut ilizează conductoure himetalice, cu inimă de oţel şi înveliş de cupru . Ia cnn~ cure ntul-- c irculă prin slratul superficial de cupfu, restul sec\ illnii riiminind practic nelJ .t il izată. Conductonre bime talicc, de daţa aceasta sub formă, d(~ ruoie, pot f-i indi .c{lţe ş i pentru. liniîlt· (Je LrallsJ10rt de encrgit' elecbicrt la 50 Hz. in, cazul. (jÎnd cOllduclQarcle
tenţa

:\IATE1\fALE l::t..ECTROTEH)<!Ci:

135

d~ cupru, calcuJate din punct de vedere elect.ric, <lU o secţiune lUai mieă decit aceea necesara rezistenţei mec:lllice. Valoarea mm:e :1: rezistentei mecauice a ncestui , ·t~~u,u~t~r' 1f.hliic -reducClca 'nu mărul,ui Ut; sWl?i ~i }iniei; 'i,n, compai':lll,ic cu o Iibjf <:~' ţpridlict6~rc de. cupru, decI uuce la lc[tlUlIT'a liniei"

pe

Fonta.
utilizează precum şi

,.

Fierul cu un procenL mare de carbon (1,1-4.5% C) dă fonta, carc se la executarea rezistcnţeiOl' pentru reostatele de pornire şi reglal"e. la fnbrieal'ea unor rezistenţe de încălzire electr ic ă pentru temperaturi- pină la 3QG--.3QO"G. Din fontă s int realizate în general şi carcasele maşinilor electrice.

Zincul
tn cleeti-cit'ebnkfl sc" roloseştc zÎucul Cll greutatea specifică 7,14 kg ' dm3, re:dslivitatea' la 2(f'C' de 5,92 ' 10--2 il mmz/m ş i rezistenţa In tractiu flC de 11,2-13.3 kgf/mm 2, EI se utilizează la confectionarea electrozjlor pentru c1elllente galvanice, .!l. famelelor fuzibile pentru siguranţ-e ş.i pentru protejarea unor suprafeţe impotriva coroziunÎÎ (in atmosferă normală, zineu l se acoperă cu un strat protector de oxid ),
A rgiulul'

An' o culoare aIbă, cu luciu meb lic, greut.ale sp ecifică 10,5 kg/dm::: :;oi cea mai m:;Jrc couductivitate elect rică dintre loale metalele [p Este LrezistenL la oxidare la temperatura
normală,

=

l,{) ' 10-20

m:~) .
exe#

Se

utilizeazălla

tlllal'ea contactelor, pentru arm ăturile cOJHlel!saLoarelor ccramÎce şi Cli mică, pentru conductoare folosite În inaltă frecvenţă , fire de suspensie pentru aparatele de măsurat etc,
PlalilHl

Arc o culoare

alh:î-("clln~ie .

o grcutate
2

rt!zistivitalc:> la 20°C de 10,30 ,10-

n ~; m

,

spedIică

mare (2!,45 kg/dm3),

l'<'.zistă la ori(',(' fel de coroziuue

şi se prelucreazn foarte bine, plitindu-se trage in fire extrem de sub ţi ri (pi nă la 0,001 mUi). Se întrebuinţează la 'confec ţi onarea contactelor electrice, pentru aparOl te dc precizie (de ohicei nli:\tli Cli iridiul, platinu singură fiind prea moale), pentru elementele de încălzire, cupluri termoelectrice (de ex. termocup lul Pt-P:t-Rh folosit pentru milsurarea tcmperaturii pinn la 1 600°C), s i guranţe fuz ibile in viu elc ,

136

ELECTROTUlN'ICA CE. z:RALA ...

Wol{ramul
","'oUramul sau tungstcnul este metalul cu cea ma i ridkată temperatur ă de topire (3370 cC) . Putindu-sc trefila în fire foarte subţiri (pină la 0,01 mrn 0) se utilizeazii la fabricarea filamentelGr Iămpilor electrice cu i ncandescenţă, a r~.ziste n ţelor de Îndilzire pentru cuptoarele electrice, a eleetrozilor din tuburile electronice, a contactelor de rupere a arcului la intrcrupiitoare pentru curenţi de mare intensitate etc.

Molibde/llli
Are
leaşi

p ropridăţi

alluloge, dar inferioare celol' ale wolfl'amului

şi

are ace-

intrebllinţ,ărî.

Nichelul
Es.te un metal de culoare
albă-ceuuşie,

kg/ dm3 ş i cu rezistivitatea, la 20°C,

• de 8,7- 9,52·10-1: n~ . Dinpullct
m

cu greutatea

specifică

de 8,9

de vedere magnetic, ('1 face parte din materialele Ceromagueticc , Este rezbtent la o:.;idare chiar şi la temperaturi rid icate, Se întrebuinţează in tehnica vidului, ca suport pe ntru Iilamcntelc Iăm · pilor cu incandcscent:l şi al difc.ritiloi' electrozi ai tuburilor electronice, la. fabricarea contactelor electrice care funcţioneaz:1 În med iu de hidrocarburi, a rezistenţclor de încălzire pină la 9OO"C, ca material de protecţie pentru piesele din oţel, pentru termocupluri (pur ş i aliat: Cu , Ni ş i CrNi), precum şi pentru diferite aliaje.

Plumbul

Este un metal de culoare celluşie·albastri'i, cu greutate specific[( 11,34 kg/dm 3 şi rezistivitatea, la 2O"'C, de 20,8 ·10--2 n mm2/m, Are o reziste nţă la coroziUJle foarte bună, chiar şi faţă de unii acizi puternici (acid sulfuric ş i c1orhidric). Se foloseşte, la execularea îuvc1işui'ilor (mantalelol') pcnll'u cablurile electrice subterane, pentru plăcile acumulaLoal'elor cu plumb, plăci de protectie contra razelor Roentgen, pigment roşu pentru vopsele şi lacuri uleioase. (miniu de plumb) ct(',
Sfauiul

Staniul sau cositorul este 1111 metal de culoare albil·argintie, cu greu· tatea speci fică de 7,3 kg/dm 3 , rezistivitaLea, la 20"C, de 11,4-10 n mm2/m şi temperatura de topire foarte cobor ită (232"C). Se u til izează la acoperirea (cositorirca) tlnor metale pentru a le ap ă ra contra coroziunii (staniul nu se oxidca.zi'i la tempcratura normală) şi pentru diferite aliaje de lipirc,

du pă utilizare. Conslanfa/lu{ este un aliaj care conţine 60% Cu şi 40% Ni. folosindu·se penlru construcţia reoslatelor pentru tensiun i mici (s irma se poate înfăşura spiră Ungă sp iră. Ni.. o rezistenţă elec trică mare la temperatura de funcţionare (200-25ifC pentru aHaje din categoria 2 şi 1 000-1 500°C pentru aliajele din categoria 3) şi o bunii rczistenţă la coroziune (mai mare decît a elementelor compo· nenle). J. Cromnichelul este un aliaj cu 18-21 % Cr şi 70-80% Ni (~u rczistiYitatea. cu rezistivilatea de 0.. pentru contacte în relee şi alte aparate. Face parte din a doua categorie de materiale de mare rczistÎ\'italc. Aceste aliaje au un coeficient mic de variaţie a rezistivităţii cu temperatura. Atatuiafto. b. fiind folosită pentru fabricarea reostalelor de pornire ş i reglare.05 n mm2/m şi un c~fi('ient de variaţie a re:zisti- . folosindu-se pentru fabricarea de rezistenţe adiţionale şi şun ­ turi. 3) aHaje pentru aparate de încă lzi re electrică. greutatea specifică 13.10-2 n 'şi un c. Este mai ieft in ă decit conslanlaotu l şi face parte din a doua categorie de materiale de mare rezi~ti\'Î tate. Nichelina cste un aliaj cu 25-35% Ni.MA T'ERIALE ELECTROTEHNICE 137 . de cu loare roşiatică-cafenie. se acope ră cu o peliculă de oxid izolantă. de mare rulstivitai~ Materialele de rezistivitate mare sint diverse aliaje ale metalelor greu fuzibile (Cu. de 95. la 2O°C. fllcălzit pe ntm scurt timp (3 s) la o temperatură de 900° C şi răcit in aer.Hercurul Este singurul metal lichid la temperatura obişnuită i are un aspect albargintiu.langanina este un aliaj carc conţine in general 86% Cu. pentru electrozi de mercur.8 '10--2 Q mm2/ m. Se foloseşte pentru construcţia I ămpilor cu vapori de mercu r. cu rezistivill1m tatca 50.u lemperalura (practic zero). pentru redre~oare cu baie de mercur etc. Fc) care se pot dasifica.4 n mm2/m CTI coeficient de v ariaţie a rczistivilăţii ('II temperatura de 2O · 1O-3rC. de 1. pentru rezistenţe etalon şi rezistenţ6 de precizie etc. a rczistenţelor etalon şi de precizie. Cr. Este foarle toxic şi se oxidează uşor in aer. Ulm' ~ u 2/ '" un coeficient foarte mic dc variaţie a rezistiviLăţii cu temperatura (5. fiind izolată numai de călre propria sa peliculă de oxid). de unde şi denumirea sa.. Mn. la 2O"C.' rC.. jndustriale şi casnice. :Manganina face parte din prima categorie de materiale de mare rezistivitate.3% Mn şi 67% Cu. 2) aliaje pentru reostatc. avind rezislivilatea de 43'10--'" .oeficient foarte mic de variaţie a rezislivităţii şi '" ('.55 kg/dm3 şi rezistivitatea. 12 % i\:In şi " 0 Ni. 2. in: 1) aliaje pentru construcţia apa ratelor electrice de măsurat .10) ·10.

i i tramversa!e. 5% Al. J'.. 30% Cr.omunîcaţii : se {~".i L~% C.ui. cordoane de policlorură de v ini! pentru apa~ . aniha{ul (21 % Cr. de exploatare. tipurilf' principale <llc acestor condtlctoare sint: . Tot în "('rasU. al. COflducloc. JSO{)CJ din care c auză este mult folosit sub diverse forme şi compoziţii. conducte izolate pentru telecomunicaţii (STAS 4263-(8). bumbac. Conducto~rcle dreptunghiulare asigură o umplere mai bună la înfăş\lru!'e decît cele rotunde... aluminiu şi oţel-aluminiu.. b _ cu izolade cau ciuc : e _ COl'"a em cu lz"j"..-\S 6163-63 şi g)i:~ ) iii l' " '= ~S~ Fig.. Si) .0 _ d"n de cu"ciuc : ..ccută d in cupru. e _ p .candudoare elec/Tiee neizolafe (ST AS 3032-(}9 STA S 684-68 ş i ST AS 3000-(9) care.o1a'.co r· p:at el< 17. se Iolosc~c jll gellenl.d!. c. În execuţie uniIiJară sau multifilară. pl"t" cu m şi dupa lipul izolaţici.% F e) k.tidă). 10-1.Ictoarelol' de hobinaj se fabrică fie din materiale fibroase (hirtie. unifiJar Hit! multifilar (fun ii). 4. fădnd parte din il tre ia categorie ae materiale de maa" rezistivltate. pentru fabricarea' elementelor ' Încălzî toarc~.. " "on~ric cu t _ izolaţie - :de:n..5 ·1O-5 /"C: :Puale rezisU\ la temperaturi de II~cr.u .nik pot fi rotunde sau dreptunghiularc şi ~e detC'nnillă fără slt ~(" tină ~'camn de grosi . vită ţ ii er. 10-1) şi anu me : conducte de cupru sau aluminiu cu 'iz olaţie de p oli eiorură de vinil (ST AS G 865-70). fie dintr-Un strat de lac electroizolant (email) care se aplie{\ direct pc suprafaţa cup rului.CfJlldllcloQrc electrice i::olale (fig.'. 592'1 -70) ~(: e xeC'ută din cupru mu alumillitl ~i se deo:-cb('sC' după forma şi dimensiunile sccţ-iun.138 ELEC-TROTEH.te la l ntempcril. b)O~ . '.ntnl r. conducte de aluillÎniu cu izolaţie de cauciuc (STAS 5699-67). 70% Fe) şi eramullli (61% PC". CJ. .8% Co.h t ~_. lzolaţia c-oll. MCM ş! bac: l aţle MC:o. rru: . 80.·categorie se Încadreaza şi {ccrallll (15% 5%·AI. cu izolaUc d.rele pentru linii electrice sint acelea fo losite 111 instalaţiile electrice de utilizare şi se iahrică din C1!])fl!.u. în fundic de co ndiţiile. mătase.iuc: d .ICUT. conducte de de bumcu 17. 3.NlCA GENERALA.iei.temp~rit : ţ ie 4 _ de JlUl>l!nilt: !i _ cordQ:'ll~ MeU.l (andurfoarcir: de bobina} (ST.5% Al :.! la liniile aelicne de eneqpe electrică şi de telec. caucluc. Cond lJde eleclrice de cupru: inv clit~. .:!:e etc: cauciuc.l" df! "lIU. aluminiu şi uneori din otel. Se ctiu..". CU temperatura de 14. ~'?f~3 ~~ . mea izolat.lo!" i.glenta 1 .or-p \U'1 d e iluminat: f-pcntţu susprndMe" corp:.In. Condudoa re ~!ectrlce rCJ.IT. azbe~t sau i. de _l.

10·2. Unde se p ot produce loviri ale conduclei (macarale electrice. f _ st.'l _ ba!). fJb re flexibil!'. poduri rul:lnte etc.. _ umplutură dIn fire tC:l<IIJe: . Cablllri el~ izola/ie de caw:Îuc in mania de plumb (fig. Ele se execută din cupru acoperit cu o izolatic din bumbac cauciucal peste care se pune b hnpletiturâ din fire lcxtile impregnate eu un amestec bituminos... _ ar_ mAturA wn bem:! de 0\'-1. dcleriorilrilOI" mecanice etc. ..i 1 000.. acopC'findu-sc la exterior printr-un luv e]jş din fire de oţel zincat. d e.. _ Inlkjurare <!e blnle Im..o: J _ cup'U : ~ _ caud"c . vulcanlnl: .5 2 Fig.ond\ldoarc izolate compuse din unul sau mai multE.rate elcdrke.\&Udu". ..de IIZ casnic sa:u scopuri similare (STAS 7350-71). d.-t.ecut:i {'onform STAS 2405-71.f'~('.ntf... penlru tensiuni nominale de 500 V ş i 3000 V CU T"l'nt alternath' o.2) se c). ~1 S. 3 000 şi fi 000 V curent continuu . .>resnaIA: . inzestratc cu învelişuri de protectie cafe apără conductorul şi izolaţia împotriva actiunii umezelii. CllblurI <l Cli Izo1. Cabluri elec!rice C<l}llurile cledritc de forţa sint c.u ele Moad...(I:!c d" .l1ndl d~ bumboc C.. şlIururi şi cordoane electrice pentru utilizari casnice şi semiindustrÎale (STA$ 4 Q37-66).). in lmUlt a de plumb: _ c. :. 10.il!ie de cauciuc. dl! plumb: . . Ia transportul !'nergiei 1'1edrice prin linii subterane sau suhmarin!' .i : 4 _ ro:.conduc/e de rvprll armate (STAS 5577-()3) care se folo &:!sc numai la instalaţiile electrice fixt:. blu CP: b _ calJiu cp. cu bumbac etc.. conducte de cupru pcn Lru suspendarea corpurilor de iluminat conductoal'e de sonerie din s il'lnă de cupru izolate..-.'. clnep4 Impregno1>\: 1 _ masl uolll. Ele ~c folos.

>regna le . t _ spirală SUJ)QI"I. ~ mama de plwnb. conductoarele se Înfuniază ClI umplutu ră de fire tcxtile pină la completarea secţiunii circulare.. de plumb. l _ conductă: ( Izolaţie de hirtie. print r-un canal axial obţinut dintr. ( _ lnvelli. 5 umpluturA din materiale l. apoi se infuniază impreun ă cu umplutură din sIoară de hîrtie pină la completarea secţiunii circulare . 10-3. cu izola/ie de hirtie "in manIa de plumb (fig. elişuri de protecţie (iută sau cînepă impregnată şi benzi de oţel p rotejate impotriva acţiunil or chimice) .. Cablul este.lflb etanşă.o spirală de cupru pe care se înfăşoară conductorul ce formează inima cablului. pentru tensiuni de 1 000. de obicei.exdle : Il armătură din benzi de otel . Uleiul circulă liber de-a lungul eablului. Cabluri. Cabluri cu ulei (fig.. 10-4) se execută pentru tensiuni înalt-: pînă la 120000 V. 6000 şi 10000 V. . Fig. se izolează apoi cu cauciuc şi Se acoperă cu o pînză cauciucată pe ambele feţe. Ca blu cu 1 - circulaţie de ulei: canal pentru u l. şi una sau două benzi de oţel protejate impGltriv a agenţilor chimiei (cablu "armat"). . d e protecţie din hirtie impregnată etc. Cabl u cu i zo l aţie de hirtie. Ansamblul este iufăşurat În două beurj de pînză cauciucată şi imbră ­ cat într-o manta de plu.. peste care se aşază difer ite În . Astfel izolate. Canalul este legat cu rezerv oare speciale de alimentare umplute cu ulei. 7 _ inUşurate dIn materla1e textile l m. peste care se pune un înveliş protector de iută. cîm~pi"i sau alt material asemănă tor impregnat. 10-4.. izolat cu hirtie şi imb răcat in manta de plumb. . hirtie de cablu sau ce)Qfan. în ma nta de plumb: ! _ h irtie imp regn a tă . 10-3) se execută conIorm $TAS 4481 -66."O ELECTROTE~CA GENERALA Conductoarele dc cupru se acopera cu o infăşurare din bumbac. Con~ ductoarcle de cupru se izolează cu hirtie de cablu impregnată cu ulei. Ansamblul este înfăşurat cu mai multe straturi de hirtie de cablu şi apoi îmbrăcat Într-o JDanta etanşă de plumb. 1 - J - mant a cupru: Fig.

de la l():l/O: cm la 102/ Q cm. la reostate de reglaj etc. Greutatea specifică este cuprinsă intre 3. se fabrică din antracit care se granuIează şi se supune unor tratamente termice in funcţie de forma sub care se întrebuinţează. Condllctivitatea sa variază în limite mari. constă in faptul că prin iluminare. rezistenţe pentru lncălzire. reziste nţe chimice etc.36 kg/dm:l. b locuri sau membrane. care determină utilizarea lui in constructia celulelor fotoelectrice. Periile de cărbune. Cărbunele pentru microfoane. tn tleetrotehllică se utilizează cărbunele amorf şi uneori grafitul pentru numeroase produse cum sînt: clect. a proprieta te insem :ta lii a seleniului cristalin.1()lt O: em pentru diamant (care este deci un izolant electric) Ia 4 il em pentru cărbunele amorf şi 0. dar la 60°C devine plastic şi se poate pre~a Ln bare. Rerisfenfele chimice pe b3Ză de cărbune se folosesc în radiotehnica.)fATERIALE ELECTROT})HNICE 3. conductivilatea electrică scade repede. . tlermaniul E~te un metul de culoare ce nuşic. Cristalele de seleniu prezintă.51 kg/dm3 pentru diamant şi 1. la l ă mpile eu are şi proiectoare. contacte. variază de la 4. o conductil1itale unilaleraUf. ceea ce determină utiliz area seleniului in construcţia redresoarelor uscate. perii. fabricate conform STAS 4199-71 . tranzistoarel or etc.74. intrebuinţat sub forma de granule. de asemenea. in tehnica măsuriirilor. filament :! electrice.i de cărbune se folos esc la clectroliza unor substanţe În slare topită. la cuptoarele clectrice cu arc. Cărbunele Seleniul Scleniul pur cste ca ~a llt la temperatura obişnuită.3 kg/dm 3 pentru cărbune amorf. ~c rvesc drept contacte mobile (alunecătoare) intre parte a mobilă şi partea fixă a maşinilor electrice. conducti\'italea ~:J electrică creşte de circa 15 ori. grafit Ş .de ~ chis3. MATERIALE SEMICONDUCTOARE Cărbunele se prezintii sub formă de trei varietăţi: diamant. tntrerupind iluminarea. după impurităţile pe care le conţine. al diodclor. Acelaşi efe ct iIau asupra lui razele Roentgen şi razele provenite prin dczintegrarea radio activa. la 20°C. la elemente galvanicc etc. Germaniul se utilizează la fabricarea rcdresoarelor uscate (detectoare cu ('Tistal). a. Eleclro:i.rozi. iar rezistivitatea.00283 il CIU pentru grafit. cărbune amorI. cu greutatea specifică de 5.

F. maLcriale i:z:olantc din punct de vederI. ~IATERIALE lZ OL.:. l1 . . care nu ali carhon în consti tuţie . EI are greutatea de 2. anil:nak. Firele (fIlimale. Faţă de izolanţii ol'ganid. ~c folosesc la izola· rea sîrmelor subţiri de bobinaje.! elect.zute.a golurilor h::olaţiei la cablurile j1olifll.3 kg/dm3 şi conductivitalea electrică care variază in limite mari : i . reprezentate prin :notase unturaHi. Ele pot fi neimprcgnate.ric. tn Republica So('Îalislă România se fabrkă aproape toale felurile de materiale izolantt'. p iuze s. ~int mai frag-i li şi se prelucrează mai greu . . Ţcslituri!c clcctroizolante se fabricii stih formă de benzi. rigiditaka di el cctrică şi cQnductivitalea term i că. cu bu ne proprietăţj de izolare electrică. in i: lunli organici care w pot fi solizi sau lichizi şi i:olun{i anorganiri.:lI)W organid sînt compuşi naturali sau sinletici ai carbonului.·. B. dupiillatura lor. nll ard şi au punctul de topire fO:'lrte ridic-at.10-2/D cm. ANTE . H . E. iar firele de cînl'pa la umplen. Prin iJDpn~gllarca in ulei l'all Iăcuire. lzoh\llţ.142 Silid III specifică Siliciul se prezintă sub formă eristtJlillă sa u amorfă. A. Din aceasLă cauză rezistă la tempcratUfi m:ii inalte.o1ate in cauciuc. 4-. din firele mellţionate . Un adaos de 4% Si in oţelul folosit e3 tabte rle transformator (tale silieioase) reduce pierderile in fier. a ampliricatoarelor şi pentru rcdresoare de cure nţi mari.sten~a mecanica şi electrică.au ţesături. Iăcuitc sau imprcg· nate cu lacuri bitnmin035e. Dupil temperaLura la care pot fi utilizate.\lakrialclc izolallte se impart. Firele de bumbac şi rit' in se folosesc la izolarea eonductoarclor de bobillaj şi la împletituri de prolecţie ale condudoarcJor i7. Izol. C (STAS O 247-60).îi unorgauÎeÎ sint. lOz/O cm . artificiale sau sintetice.folosesc la cxccut:uea in\'elişurilor de cabluri subterane. materialele izolante ~e impart Îll clase de izolaţie: . Firele de iuto s. Siliciul se util iz ează la fabricarea diferitelor tiPllIÎ de detectoare. Izch:nti organici solizi Fir e şi {esu/uri electroi:olanle Firele şi ţesăturile sin t materiale flexibile formate din fihre ve-getl. Cin~le îşi măresc r(!zi. .le.

'.. in matri!?\). pentru objinerea lacurilor ulilizate la izolatia cahlurilor ele.<t~tură.' ~int materiale care au propl·ietat. Jllrfia pentru izolarea tolelor maglle1ice este foarte subţ.4 . . ele au o largă intre(pre~area a lua astfel fenIJpl<J$/e{e ..05 mm şi trebuie să aibil o rezistenţă mare In tracţiune. Hirtia eleclroi:olanlă se fabrică d in ce lul oz ă extrasă din lemn sau din fibre de bumbac.ii in tehnica frec\'entelor Inalte. . greutatea spCJ:îfică varii!ld intre 1 şi 0.ganÎ(. izolaţie de rn'.0. .rgie arc o grosime de 0. se impregnează cu ulei. Hirtia peniru cabluri de. mai multe feluri.atinată pe o parte pentru a nu forma încreţituri. Carfolwl preşpall (STAS 1746-08) se fabrică În rulouri cu grosimea de 0. Dad.I'. şi la răsucire. Hirtia penlru cabluri telefonice are grosimea de 0.1.08-0. are grcutatea spcciîic3 de 0.ea de a se deforma plasşi tic sub Datorită ncţiun~a t('mp"raturii JOi II presiunii şi şi prdlLl"r_t:"ii ~i O.1-0. Hirtia pentru condenwtoare.is1ivilate de supra fat 6 de 103-1()6 M!). electrice.1A't ERIALE E I. are o grosim!! foarte m i că (7-2"~). Ele au o re7.97 g/clU3. la indoiri duble.col. este [parte rezistentA Ia rup.y.8 mm. Prcşpanul se utilizează mult in construc~ia maşinilor.stn! fabricate din ră~ini icnol·formaldehidice cu umplut uri originale snu ano..ECT RO TEHN ICE Jialeriaie ln {oi şi {ibri/. o rigiditate dielec\rld (pentru grosimea de 4 mrn) de circll 17 kV/mm . ti tmnsformatoarelor ş i a aparatelor electrice. Amilloplailele sîni fabricate din urce şi [ormaldehidA cu umplu tură de rUfOl'guş de lemn sau celuloză. PoljsiirBflul se obţine prin sinteză din etilenii şi bemen. Corma dorita. este foarte rezistentă şi este :o. de obicei. ehi'H·la forme. dar se inmoaie la tempe raturl mici. tensiunea de străpllogere creşte de ~ a 400 kVlcm la 2500-3000 kV/cm .D sau in foi cu grosimea de 1-3 mm. pentru sep araţii (şaibc). o marI' rigidihle dieiectrică şi o mare rezistenţă Ia rupere şi la îndoiri.5 ml.ere .If\. Ele stnl mai hi~oscopice şi mai putil1 rezistente la temperatură decit fenoplastele.17 mm. in sau iută ş i se imparte În mai mul te sorturi. izolaţie intre straturi şi fa~ă de masă etc. Are higroscopicitate redusă şi proprieliil! elec!roizolllnie foarte bune. din celu l oză de lemn şi pastă de cirpe şi este de.n ulei dt! transformator. CarlOlwl cltclroi :nlanl sau eleclrofehnic se fabrică .).1Iuse picut/ce )L3~elC pla~tirl. după utilizarea pe care o are.67 g/cm3. ene. Car/onul pe1llru tuburi de izolare ş i pro tecţie STAS (938-68) arc grosimea de 0. Se ulHizea7. şi rezistll la tcmperaluri pi n ă la 125-15QoC.ire (grosimea 30:.l1plicate precum buillţare bun· lor pn j r Uiţi mecanice iu t'h·Lrotehn: i . Rigiditatea dielectrică cste de cirra 100 kV/cm şi neşte mult dacă materialul se usucă şi se !ierbe i..

in formă de plăci sau de tuburi.lH ELEC'l'ROTEHSlCA GENERALA Sticla organică sau plai glasul arc greutatea specifică de 1. Dacă sc adaugă sulf in cantităţi mai mari (30~35%). la Întreruptoare). Se utilizează la fabricarea pieselor izolante care suportă sarcini de şoc sau sin t sllpuse frecării (de exemplu. folos ită in telecomuni caţii ş i in in st a laţii electrice de curcnţJ mici. se obţine cauciucul Lare sau ~bonifa. reziste nţa la Încălzire de 150°C şi se poate prelucra mc('anic cu uşu­ rinţă. a covoraşe lor de prolcclie etc. Cauciucul şi nletic este fa bricat pe cale chimică. Deoarece in stare pură este lermoplaslic. Deoarece sub influenţa ozon ului ce se produce la descârcărilc elcctrÎ('e in aer cauciucul " imbă t rineşte" (devine fragil ş i crapă). la a cţi unea uleiurilor minerale şi la acţiunea luminii ş i a razelor ultravioletc. Pertinaxul se întrebuintează numai în joasă freCVCll ţli. Are greutatea specifică de 1.1.18 g/cm:J.ile electrice sint mai reduse şi costul mai ridicat. In telefonie etc. Materiale plastice sfrafi{icalt! Perlinaxul ~c fabrică prin presarea la cald a hirtiei impregnate ClI sintetice (fenol-formaldehidice). la confecţionarea tuburilo!' izolante. fabricat din ţesătură impregnată (fn loc de hirtie impregnată). TexloliLlI1 cste un material similar cu pertinaxul. rezistivitatea de volum de circa l()lo n em.ta mică la Încălzire. Un alt dezavantaj fi constituie şi rezistel. Este un material rigid.05 g/cm3 (tuburi) . dezvolta gaze care ajută la stingerea arcului..6 iar sub acţiunea arcului electric. a măn uşilor şi galoşilor izolanţi. la construc\i a aparatelol' de inaltă ş i joasă tensiune. Însă proprif'Hiţ. avind faţă de acesta avautajuJ de a fi mult mai rezistent la acţiunea ule· îurilor minerale. el nu se intrebllinţează decit rar la tensiuni inalte. o constantă dielectrică de 3. producătoare . Are proprietăţi mecanice mai bune decit perlinaxul. Cauciucul vulcanÎZat se utilizează la izolarea con ductoard or şi a cablurilor electrice. proprietate care il face sti fie utilizat la ~tingerea arcului electric tn descăr ditoare. răşini cios ş i iHa/eriale elastice I I Cauciucul natural se obţine din sucul Iăp tos al unor arbori şi plante de cauciuc. cu aspect luneted. cauc Îucul se transformă prin .4 gJcm 3 (Plăci). vukanizarf''' (adaos de sulf in amestec şi tncă I:d re in autoclave cu al tir saturat la temperatura dc 140-150°C) intr-un material lermoreacfil!. prin sinteza unor substanţe organ ice ş i are cal i tăţ i d ieledrice asemănătoare raudu cului natural .

a . obţinute prin tratamente speciale.. Vîsco3se (pe bază de ulei mineral) sau lichide (din ulei de transformator rafinat). olea · vaxul ele. Se foloseşte. acoperire sau umplere.\l.LECTROTEHNICE Lu. Pelicllia are rezistenţă meranică mare. ulei sau ozon (conductoare cie automobil şi avion). aderenţă mare.calaeuri de acoperire şi de impregnare. Ele pot fi solide (fabricate pe bază de bilumuri şi răşini). se utilizează pentru reparaţii urgente şi pentru lipit. halo"lxuJ.uie mai pulin rezistent la tncălzire.. Se intrebuinţează ('a emailuri. Ele ~e apl i că in stare licbidă .fiind termopJasl!c . pelicula este puţin elastică şi are tendinţă de ÎmbătrÎnire termică. a eouductoarelor ('are funcţionează În medii de bell~ zină. Pelicula este tare.0lante folosite la impregnare.J01'-15 n cm şi rigiditatea di"lt·('tridi el<> 12f1 ky f(' U!.. lucioasă. se utilizează in special la impreguarea ţe~ăturiior de bumba('. solventu! se volatiJizează. BUlI. Are stabilitate chi · mică mare. . la impregnarea Ilidiei de conrlensatoare. la umplerea bobinelor de inaltă frec· ventă ete. Lacurile răşinooşe. b. urmată de o rafinare."TERI. Lawl de bachelifă (soluţia in alcool a bach elitei) are o rezistenţă mecanică bună.·ot . este hidoasă şi rezistentă la benzină şi uki.\~ reziftivitatea dc 5. 10 EIf!Cl. Avind o aderenţii redusă la metale. El asigu ră o impregnare mai rezistenlă la umezeală şi mai impermeabilli dectl aceea dală de lacuri. Ulciul de lransforn\ntor (SŢAS 811 -67) se extrage prin distilarea fracţionată a ti\-t'illrilor neparafinoa~('.hnk. Jfase izalanle (compoullduri) Compoundurile sînt i7. JAlcurile de ctlulo:ă sint soluţiile unor rorupuşi ai relulozei. EI are constanta dickdrică ~r . la iwlaţia aparatelor electrice etc. insă la temperaturi ridicate se oxidează U~f..mu! este [o[osil in special 101 impregnări.t fabricart! pc bază de uleiuri sica tive (ulei de in şi de tung).E F. Lllcurile uldoase sin. in să tmb1itrineşte cu timpul. foarte elastică ş i rezisteut5 la ulei. Para/ina este un material ceros ce se obtine din titei parallnos. Deoarece se usucă in aer. ~au uleiurilor skative (care rormează baza lacului) in solvenţi volatili. iar la uscare. insA este higroscopic şi are aciditate mare. în construclia maşinilor electrice.:. în schimb .M. nua!1i .).curi elcclroÎ :olanfe Lacurile ~int soluţii eoloidale ale răşin il or. !rolanţi organici lichizi Uleiur! mitUTc/e Vlriul de transformator. Se foloseşte in producţia pcrlinaxului şi lextolituJlli. impreunii cu alte materiale ceroase similare (cerezina. nu se inmoaie la căldură. Lacul de şelac (soluţia şelaeului în alcool) arc proprietăţi mecanice şi electrice bune. Însă. bitumurilor.

>Qlul. ceea ce prezintă tin ll\"1lnlaj. compus din silieat de magneziu . Vieiari r.area hlrlic-i d~ condeDsatoiire (sovolul) sau in transformatoare (lOytol !ll).re. la tablourile de dislri buţie. sioar:. Se .!:donu<ltor. Este un lichid neittflamabil..i la jmpre~i1. de U)lO_l()l2 f) cm şi o rigiditate die!ectridl.Halea la 2Q"C. . de aceea. hîrtie şi carton. Ele se tnlllnesc sub diferite denumit! comerciale.bOc1I1Je1iful..ifirarca u1eiului <le lr[l. am('st.lcîl ll!ciu! de transformator are marele dezavantaj ac a ff inf1am:lt>fJ. Ulelurile sintetice se înlrebuin1eaz.200 kV(cm.146 ELEţTROT f:liNJCj\ GENEJtALA VisCQzilatea redusă permite pătrunderea l ui îll izol aţ i a hobllleJor.0lante avind In compoziţia lor elor. c. constanta dieleclricJ ~=4. dă priJ. Se utilizează la impregn. i\Iicu este un JO~teria l an organic cristalin.area condensatoarelor cu hîrtie pentru tensiuni conOnue. ~trati ficat. care !'iC des rac În foiţe foa rle subt. SO!'lolu! (64% 50\'1J] ~i 36~~ lric1lJrbel1Zeh) are aceleaşi proprielfi\i ca şi so\'olul. 'au fost realLwt(> anumite ulelurl i7. rezisti.de explozie. Curătirea 1Ilciuriloa:: :. Se foloseşte pentru izolatii rezislcille la temperaluri Tidicate şi la fabric'lrea anuUli10r mase plastice . filtrare.' egefale Vidul de ricin (5T. de fi.(200 kV/cm ) şi pierr\eori in dielectric mai mici rll'cit uleiul ele tramformntor.in. Ul~illl de CQmlensafor se obtine prin pur.rigtdilaka dirlt!dricit şi mUf{'!. Izolant\ anorganlc1 A:beslul esLt!' un material fibros. lI:. ior punctul de congelare coborit (_20" la -3ţ1°C) j)ermilc folo!lirca lui la aparatele electrice montate în exterior.c din uleiul de transfor mator redu c !'cnsibi1. in apaTaLd~ electrice. folosit la confecţionarea camerelor de stingere a arcului electric. curi'iii l:ţ! pcrî{~lIil·. ţesături. Se fabrid\ !'.C pierderile dicleclrice. lnsa spre deosebire de acesta are un pune! de congelare mai scăzu! (~3CfC fată de+5°C).c face prin lIscart'.eC:lL cu cimcllt şi cu ap ă. a postamentelor etc. Azbf'stul. comp us din silieati de llH'tale alealinc.2--1. !n\rl. CII o rlgidll:de dielectricil de 140. punctul de inflamabiiitaLe ridicat (145"C) micşorează pericol ul ri t' inUamarc sau . Aceste ulciuri au proprie· latea de a nu fi inf)all1abiJe şi se Îolosesc in cOIls!ruc!ia iransiormatoarclor ~i il condt:nsa· toarelor de forfă . are o vlscozilale mai mare dec1t ult>iul de transformator.. cen-ldfu!("ille în vid. viscoS şi toxic. de 120 ~ ISO kV /clll. cu structura cristaliui't.5.. cla~ticiLa tc _ şi flexibilitate remarcabil~. ub forme.l presare la rece. El urc o rigidibtt< dic!eclricii mai mare . plintre care : SO:. Apa şi imp uriUiţi J. iri (O!Ol mm) şi arc p l'oprie tăţi dedroizolantc.\5 2317·61) se objine din sl!mln1ă de ric. ulciurjle t[c hui ~.

la joasă ea şi la în alt ă tensiune. lrnpnriLă\i1 e. ('(Im ~i n t ."o.l ş i inalta ten. produc:in'J penne:ll>i !itat!' mar. Muluiale ctramice. 5. Ele :'IlJ (':\ material de bază fierul pUl' sa u in al i~j Cll alte meLale ." "llu. carbonu l. au influenţe di'iunlitu:m: asupra calitatilor magne tice ale fierului şi nliaj('lor lui.ia. in natură. Sficla. Din fire de sticlă se fac Îzolaţjj electrice. marmura ore cea ma i lar~' ă ill~r(' b l1inl<l\-{' .-. i 'q)!"irnfl p. Forţă coercitivii mit ă şi pierderi prin hisler('zis mici. SiliciuJ mlircştt' rezi:. t:sk foJo.:' Li~l<-n zi~. emailuri. a condem :l toal'clor ş i a s uporturilol" rezistenţc l or. rcosLatcl ol' ş i aparatelor.li\" itli t<-a materia!ului.1 .. Di ntre ele .'iţe~r ~i!lliit L I.-' a )li '1' '!ii(. ca strat Îz oJanl ~all de protec ţi e. :\ ccste materiale ~int : ba :alfuI.'!"mc. :-i1it'iul.li< lire ..l sr'Ji.EC'I'ftO'f'EHNlCE foloseş te ca jzolant. atit la temperat-uri mari. Adao~urilc.'':::1 ~'c: :lr{) drept rez ultat mic~or:lrl'a fortei C'oC'll'jti\'c .'alit \. cit şi la şocuri de kmperaturi:i. pe rn:istenţc elect rice etc. Prelu cră!iJe meeJn. su lful . În proc('nte dl' lrj-lî.r i'.c rod c ar~ ~e folosesc in stru'ea iu care se gă sesc. ('. in aparate de Încă lzi L etc.' :l dduh:i UC in materiale ma. disLrihuţi:-. Pieire naturale cerwni ce. .~ \k 5ntl1ra lie mare.l f:wor:lhil p roprietă1ile magnetice..\IAGKETl(E 31ateri alde magnetice se imparl după rnă. ~i I.~iti'1 Il-! fabri carea plăcilor pcntru tahlour i tI(. e~Z. :t r:. miirind fortn r~rdlivn. la b obinajto. lesăturile de stidă se exccul:1 in benzj (pentru izolarea ma şi n il o r electrice) sau in ţe­ sătu ri lalc ( pCl ltt'U C ahri('urea te xlolitului special ş i (l unor micanile). :'Ilaterialele ceram ice se foloseSC in ('JedrolehllÎcă la fabricarea jzolatoarelor d(" joas.. mărind in spe cial forţa 1'flf'I'. Il h islf'r{'zj~.:d\lcti. d".IIt1fC ·:. . marmw'u şi arde.ic(' ill r:i(]t. MATERIALE . Îlllhlt'ntu1z.'. ca uichdul şj coh:-l1tnl. fosforul.J! ililflte foa rte ma re ş i pierderi miri. In a CGasUi ca legorie intr8 diver::..'iti v:i..u porLu filoT ~k ap:lrah: etc.ate prin pt~rme:\b i litatc mare.R"netkc moi (cielu iugust) şi dure (titlu larg). in {:ond en satoarc electrice. I : :<'~. Olicşorfll d pNffica bili ta tca şi inducţia la snt1lra("ir>. ~tA'IER rALE tI. ca izolant la colcdoarele maşinilo r electrice. Aluminiul. I n electrolehnicJ sticla se în trebuinţează la fa bricnrea I ă mpiior electrice ş i a izolatoarelor. piC'rderile p rin c urenţi lurhiOJlnri şi r(tvof i7.:i c k:':'l'r:'nâ.1.iulle.rinH. eare se aplitfl" uniform pe piese (le metal. Materiale magnetiee moi Acestea sin t materiale magn etic!' caracteriz. Din sticl ă se cxec utfl d{" asemenea .

Tabla siliâoasă Siliciul se adaugă in procente variind de la 0.ă (24500 G. Ciclul său de histerezis este practic UD dreptunghi foarte subţire. de 0. in maşinile electrice. 0. pentru transformatoare spedale. Tablele se iz ol ează pc una din feţe prin oxidare. . de fier. fapt pentru care multe dintre cle poartă denumirea de permalloy. mangan.le.). Au proprietăţi mecanice bune. juguri pentru f"lectromaglle\i.!"e fabrică magneţi permanenţi. Se rolo~e5c in construcţia maşinilor şi aparatelor electrice.6 la 0.36-0. carcn!)c pentru ecranare magnetidi etc.5%. Ferilele sînt compllşi de metale (nic. forta coercitivă 0.15000.75. per· mcabilitatea maximă 5000. Permendurul este un aliaj de fier şi cobalt cu in ducţia de saturaţie mărit.5 mm.iei de saturaţie şi îu mărimea fragi lită ţ. Din matl'riaJe magnetke dure . 1 şi 1. variază În acest caz de la 3.A Tratamcntele termice permit îmbunătăţirea calităţilor mecanÎce ~i magnetice. FOllia şi otelul furnal ~e deo:>chcşc de fier prin continutul in carbon. forţa cocrcitivă 0. este folos it la miezuri lc bobincJor utilizate in înaltă frecvenţă.5%. etc.7 W/kg.35. Iăcuire sau lipirea unei foiţ. 0. ecrane magnetice etc. Aliaje speciale. ('ea maximă 100000.02 De şi inducţia maximă G 000 Gs. inducţia remanentă şi suprafata ciclului de histerezis mari. elt ş i după prelu. ca mieznrj de poli şi de e. Astfel. ca miezuri de bobine. Grosimea tab lelor esle de 0. relee speciale.c tromagn eţi. Ele se aplică atit după turnarea materialului.5 la 4. ceea ce limitează procentul de siliciu la 4.. Perminvarul (fier+nichel + cobalt) este un material cu permcabili· latea magnetică practic constantă. obţinut prin aRlam('rarc cu lian ţi a pulberi.etizie.e de hirtie.ii. cupru. avînd uneori rolul duhlu de material magnetic şi piese mecanice. zinc. Fierul carbanil.hel. la o inducţie maximă de 10 000 Gs. pentru aparate de măsurat de mare p. Aliajele fier-siliciu. măcina te fin şi presatc (sinterizate).) şi oxid de fier.8 Oc şi in ducţia de saturaţie circa 20000 Gs. carcas!' !'l(".'" ELECTROTEHNlCA G!:NERAl. b. 1n scopuri speciale s-au realizat aliaje magnetice cu proprietăţi remarcabile. Fierul. Dezavantajul principal al introducerii siliciului ca element de alicre constă in reducerea inducţ. ('răr ile mecanice. Fierul are permeabilitatea relativă iniţială de 250~500. Din permalloy se confecţionează miezuri de fier pentru aparate de telecomunicaţii. in scopul reducerii pierderilor prin curenţi turbionarL Pierderile totale. Aliajele fier-nichel se deosebesc prin pierderi magnetice mici şi permeabilitate mare în cimpuri magnetice slabe. Permalloyul are permeabilitatea relativă iniţială 10 000. Materiale magnetice dure- A('este materiale au forţa coercitiv. Din fier se cODstruiesc piesele polare şi micl-urile pentru bobinc.5. Se folosesc În circuite de înaltă frecvenţă.005 De.ă. supermalloyul are permeabilitatea relativă maximă de 1 500 000 şi forţa coercitivă foarte mică.

Un procedeu de imbunătăţire a calităţii magneţi J or permanenţi constă Îll lUf(]arca şi răcirea lor În p reze nţa unui cimp magnetic constant.re electrice cu arc au calităţi magnetice bune."fJCE ". nu pol fi prel ucrate mecan ic decit prin rectificare. Oţeluril e elaborate in cuptoare .15%).1artin sau în cuplo::. ş-a recurs la fabricarea ma gneţil or permanenţi prin sin terizare. bine a meste cate între ele şi p rcsate. uncori in compoziţie in trÎod şÎ cobaltul (12. Prin această metodă se fabrică magneţi pentru: picup uri. . @feluri magnetice. iar forţa coercitivă H c = 750-500 Oe.24%). Wolframul. . aparate de măsurat. loducţia remaucnlă este B=5 000-12 000 Gs.MATERIALE l:l.. cobaltul sint adaosuri favorabile.4liaje de aluminiu şi ni chel (AINi). eăşti de radio şi de telefoane. (Alnico) şi cuprul (3-4%) . giroscoape. Ope raţia este ren tab ilă numai pentru piese mici. Tratamentele termice imhunătăţesc calităţile magnetice ale oţelurilor şi co nslau In general in căli rea materialului. din pulberile diferitelor t>Ie mellte care constituie oţelul Alni sau Alnico. dac ă nu conţin carbon . . Materialele magnetice Alni şi Aln ic o au dezavantajul d l. ]Haglleli sinlerizali . SilI! ş i fosfor. cu o ~reutate sub 50 g şi In cantitiiti IBai mari decît 10000 de b u căţi.ECTROTEH. Sînt al iaje de fier cu nichel (1 4-22%) şi aluminiu (9. Din această cauză.relee. cromul. mot oare şi generatoare mici rte.

la fabdcil~ Elt'dromaglJetÎt3.regimul dl' Democraţie populDră. . a . conloard(' . Principalele apHratc eleC'tritt' de măsurat SÎllt: anI!J<'fmelrele .Ircnlului. GENERALITAŢI ASUPHA APAHATELOH ELECTRICE DE ~'I ĂSrRAT F!lllricarca in ţnru Doa~tră 11 nparatl'lor t'lt'clricc de măsurat a îuec-put 23 August 19-14. . Amper melru.lc .I rczi~ten't!i: wattmetrdepentru măsnrarea puterii.pelltru m[iHlrarNI energiei: cosfinum~li după al Fig. Elcdronica ş . create de.pentru măsUr3rt':. b _ lnre&!stratol". a) Cla:. li - L"ldicatol". 'oltmr! T<.pentru măsurarea {·l.venlru m[isurarca tensiunii j ohmmctrele . Eleclrop n:dzill.CAPITOLUL XI llAStJRAlU ELECTltltE J.ificaJ"e. ! 1·1.

ap aratelr electric e de măsurat inlilni!!' in mod eurent in ind ustrir.ve. . .de curent alternativ.ate a aparatelor folosite în practic3. kilo:Jl:lpcrlUt'tru.~niformfi. Dup:.(fparult' lllregistralor. Dupu llrilldJ)iul pe. (1). 3. kiJowaUmrl!.un codrUl! cu o scariI grada1ă in fa ţa direia se mişcă acul indicator. Îl) sens ('onlrar cu cuplul produs de dispozitivul de măsurat. Pc srl·. după mărimea măsurată $i unitatea de mă­ suri. . ) .: sint: <h' ('urent conlinuu.i"ii.l' . Illegohmmetru et c. solidar cu partea mobilă a di:spozitivului de mă ­ ~un.zor pentru a amortiza osr ilaţiilc acului.. fn'cve nţmetrr\(> . 2.1cnte componente principale : .<'sia {'ărora iatră şi timpul (energia aet. Iu general.!lot\rt·a mărimii cst('. Pe ~. Y:.f/parate integra{vare ~au cvn/oare siill aparatde care lllăsoar1i lllariml In <'xp.i (de cx. După cum ~pafatuJ iudidi mă rimea măsurat ă În multipli sau submul fipli ai uuituţii ne măsură. in carc se exp rimă rCZ\lltatul măsurării. aparate electromagnetice..1'Î:llici m:irimii re~pedi\'(' in junc ţie de timp .'iurate În momentu l miis. (>nC'rgia reactivă etc. 1.ntru măsUrarea Erecv cnţe i.Jre. . indic~tor care se mişeii in faţa unei scări gradal'/" (fig.re . care funcţionează pe l.uHul sau mai multe dispozit ive pentru producerea cuplulili alllagollisf. aparatele electricE' de Dl[I~urat pot fi: aparate indinlfoHTe.). b).. 11 -1. aparate de <l vîbraţi ~ . aparute electrodinamice. în tab('):<. .-u.l~rca aparutclol. ruegawat tmctru. ... H' nume~te coresp unză tor: miliampermetru. . aparatr de inducţie. rurc dau ".io1. Acestţ> nparato. Dupa modul rum Îlulic(1 Y:lloarc:t mărimii măsurate. 11-1 nr. apurate termice. indicstă de lin Il!.m'lrii. care inseritl cu cerflt'alfl.pt'Iltl'U măsurare a factorul ui de putere (sau dile)'c nleÎ de fa ză). aparatele Întilnite mai des ~ i nt : "parate magnetoclcctricc. electrice de măsurat (propriu-zis funcţionarea d ispozith'ului de măsurat). eUl'p permite C'Hirca in fjet·arc. ["sre pol fi Ittilizah'.. orice aparat de mă~urat arc urmatoarele clt:r.un oTgan (rau dispozitiv) de măsul'ul'e. UD umorli. aparatel!. 5). ti şi 7).aza unuia din principiile care se vor arăta mai departe.:hl'!IlC ele s~ siJnboli7.l'flle ele H' rcpr('zilltă printr-un pătrat elI un dreptunghi deasupra lui (În tahela. curha \ :J.1.un (tc indicutor.1ASURARI ELECTRIC!: 151 metrl!le (~au r~zmetrel . 11-1.C'azl\ jH'intr-ull pătrat CU aceea~i notaţie ca mai sus. . .pe. pc o hirtie in miş ­ {~a. 11-1 tIr. b) Elemenle COllsfrucli. Ele formenii marea majorit.: ntl şi ac indicator. moment a "aloril ll)ărimii (fig.r. cure ~e bazează rllnct. In tabela t 1-1 sint adilatc. Ele se rcprczint:1 p<' srhcme printr-ull cerc in care ~\: l'cri(' IInitattta de m!isu rţ\ sau multiplii şi submultiplii e.(le curent continuu ~i alternllliy . UD corector pent ru reglal'e3 aculu i pe reperu l zero.doarea mărimii lllă. f{'lld curentului 1.

. IIK<7h) 6 Factoru l de pUteTe (def. analog celui de măsurare (Ia aparatele de tip logometru destinate să mă. "p.li ohm melru llll..soare rapoltul a două m ărimi electrice).. frecvenlmel ru ® .J52 ELECTROTEHNICA GENERALA .lr.-3 Rezistenta elec tric.rhnen tn1isumt!l I Semnul In conv~nl!o ll(\1 rolO/>it sehem~!e d~trlc:e e llTenl nmpermetru kilo8 mpermetru mi)ia mpermelr u ga)V8nome tru 0) @ e> ® 0@ @ 68 2 Tensiune \... este cuprins aparatul. .najul) cosfimeiru (fazmetru) ® -7 Frecnnlil .bornele pentru legarea aparatului În circuit.'gohm metn! wat tme!ru 4 PU!!'n'n electrid (aciivoi) kiJowattme lru ®@ activ ă 5 Energic elec trica : a) aclh'Jj b) reacli\'ă Con lor de energ ie con lor d(' ener~ i e reacli\'~ In. Ta bita 11-1 Aparatdr dr măsu rat intilnik in mod currnl il) induslrir l)(olllunir..o]lmetru kilo"oJlmelru milivoltmetru .ot~l(lr Nun 1 I M5. Dispozitivul pentru producereI! cuplului antagonist p oate fi un dispozitiv electric.carcasa În care...

dt'ci unghiul ~ de ro taţie a acu lui indicator depinde de valoarea eurelltului 1. după cum ". DCO:\fecc Cllplul electromagut'tic r. Acestc forţe ::le exe rcită as upra curenţilor din spireJe plasn !l' p e rpendicuhlf pc planul hirtiei şi ele constituie un c uplu electromagnd ic (cuplu motor). ce iau na ş tere a supra spirelor parcurse de curent dcdr ÎC.'iemeU('<1 aparaL (Iig. Bobina l's. un ac in rt il'. Din această cauză . cuplul motor C va fi. Încit cltpIul s ău rezistent Cr ajullB'c s:1 echilibreze cuplul (> lfchomagnetic C.te ~ trab:1tută de curent şi se poate Fig.U. cup lul v a fi alternativ. plasată in dmpul magnetic al magnetului. Scara gradată in faţa căreia se mişcă virful aculu i Ş I:' ('taloncază direct În :lInperi sau în v o lţi. U n :l.MASURJ\. Il parale ma. .ero prin resortul antagoni st Il ('arc se opune m i şcării acului) şi o scară gradatii S.I care le produce. Perincipiul de funcţio­ na re al IIcestor aparate se hazează pe acliunea care M' executii intre un magnet pcrmanent şi O bobină m obilă. şi va tinde llă deplaseze bobiua ş i acul (a dică echipajul mobil) cind intr-un sens. aparatele maguetoclectrice nu pot fi folosite in curent alternativ. Dup~ c um s-a mai spus. care depinde de valoarea 1 a curenlului care trece prin bob ina B. Deoarece rorţele electromagnetice ~ i n t proporţionale cu curentul . c ind in sens contrar. Pe acest priucipiu se construiesc ampermelrele. In ce le de mai jos se vor descrie prineipiile de runeţionare ale celor mai import::lnte categorii de aparate elect r Î("e. ca re roteş te bobina. v oltmetrele şi obmmet n'!t· ITI:lgndoclectrice. in cazul curentului alternativ. menlinut in pozi\ia de :r. neliel' F.paratul este un amperlIl('tru sau Uli voltmetru. este proporţional cu curentul 1.RI ELECTRICE 153 e) Principiul de funcţionare. in momenlul în cure bobina este parcursă de curcntul de m:lsurnt.. o bobină B.llnefoeleclJice. 11-2. de a Ht llH'n e:l proporlional ('U 1 adirii (1 1. Odalii cu bobina se roteş h! ş i acul indi('atOI'. funcţionarea aparatelor de măsural electrice se bazează pc anumite fenomene electrice. l\:zu ltă eri. nţa forţel or electromagmagnetoelectric. 1) unde k csle un faclOI" COll st :. Aparat roti in jurul axului O sllb infJllc. in funcţie df care se încadrează in anumite eutcgorii.L permanent .IIlL d(' propor ţionalitate.:ltol' A. pină cind resortul este Înt ins nUt dc tare. 11-2) rste tonstituil dill tr-ull lIlagu('.

Armă­ tura putî.IpurateIe eleclrodinamice." cal'(poate roti i~ jurlll axului O. 11 -3) străbătută de CUH'lll. c<!rt acţionează asupra cchipajului mobil.4 ELEC'TROTE. 11·3. . dc ascml~llea prop ortional cu fi. ment. . (.·ntului (J2). Cind hobina B este străbă ­ tută de curentul 1. Se consideră (fi!:!. după cum se ob~<'rvă pe figură. -11.inut in poziţ. Între {'a re iau n3şlcre rorte eleetrod inami{·c.\lwa pozitiv.ndu-sc roti in jlU. cu r.iollală cu 1'2.trodina mic. elat fiind di pătratul unei valori e~t(' totdC'.'C'stor a pa rate se bazează pc acţiuuc.de atr~eţ:ie creează un cuplu C.tc proporţională cu pi'itra t ul înducţiei magnetice.ul Ilnui aC( de rotaţie.HNICA GENERALA A parate {eromaglletice (eleelromayneliee). Deoarece cuplul C.4.ate in serie din punct tie "edere cl('('tric. asupra armăturii F se e x ercită o forţii de felul forţei portante pe care o exercită un elect romagllct şi e3r<" după com sc ştie. n reciprocă dintre (lonă bobinc "cl. forţa. In consecintă. Bohil1Tt se Fig.!' ÎC'ar~ ar fi sensul curentu lui. un ac in cUcator A. 11 -1) o hohil1ă fixă EI şi o bobinii m obil ă B.ţia JU ngni'ticil este proporţiona l ă CII intensitatea cur~ntului C:lrc produce a. Aparat elec. rezultă că acest cupl u va avea totdeaUUD o valoare pozitiv:'" f.· Aparat le roma!.înt h-. Sc a r~\ se etalOlle3zii În_arnperi ~nu in volţi .). Principiul de..ceastă inuuc~ie .t::. cit şi in curent alternativ .. . Fig. cste proporţi ona l cu pătratul.li că.ia de zero de resortul alltagonist' R şi {l scară gradat~i S. D€'onrecc înduc. PC' a(' (>l1t prillcipiu ~(> I'on~ tr uje$c ampennctrele şi \'oitrnctrele clcctromagncLkc .\c('ste aparate fiind l113i ' robuste. fiind str:ibăluLc ele curt"lItu! 1. rorţa care atrage armătura F cste proporţ. aparatl'ic elt'!dromagne t icc pot fi îÎltrebuin\ate atit in curent continuu. magnetică.neUc. Orgau\il de măsul'ftre al .cl moale F. parcwse de curenţ i electrici. Se prcsupune că cele două llObine !'. funcţionare al al.'inc. se intilnesc foarte des în pnu. O armătură de oţ. celit ar aparate este alc5tuit dintr-o bobină B (fig.

\a solidar:t cu acul ind icatur 1\ ."frwl1{·(') . !-'1l11ctior'a. s('nw l acestuia. t r. căldl\ra degajată fiir:il iH'(l poqiolla1ii ('_ I~.'.a\ 'ntajul de a fi fraţ!ile. C ll r-. U~ (·IllE'Ile.rr-u joI' . plalin ă ('11 iridiu !I:m nLrom (nkhd cu l"rom). mai multe bohiue !'tr.'llti furblOl1arÎ indtJşi de aceste . uu se Il\ nchfirtt alunci cîncl J'. !.a b . ' bazează pc acţiunea dintre H cimpud lc maguetir-c altcrnatÎ\'I' produse de U11a sau dt'.1oulc-~ell7) Au Însă r!t. .cst. rotatie.1111 n.ice Între el..J oulc. fii nd .l. pc h1l7.i \'vllmctrclc termice .j in faţa' ~cării graclate S Cli Un unghi proport. forţele clcctrodinam.. ~tc.ăl­ U zi rii. n ţi altcrn:lti\' j ~.·tu tl' de curl. fi e iu curent continuu.::.este solidară cu acul indicalor 11.i onal r.re r lln('~.r0la!ie pe care bobina fixă Il exercitJ asupra bohillei molJile \'a fi de asemenea proporţional cu 12 (ca În cnzul aparalelor [e1'0m l. Deoarece. d illlr. dia accstâ ('ilU7.z. functionare se bazcază pe lin ftn OmCll t. ~ i plInctul fix d este p rin~ IIJl fiI" cir.ollalc eli proelusul ar. PI' lH'c-~t principiu se conslruiesc ampermd. Ara r:H}'k tcrmi('c pol d . t"uplul de . t>u l abc SI. fie iu eUl'("nl continuu. int.'l.hrOllz cd. Din e:lllza inc. :uiUcl fndt arcul R p oate t rage ~pl'e slillga punctul It ~t 1:1 acest timp firul cl e măta se eg ill\"Îrteşte rol.! {"lro<!inamice H'intrc!Jui n\\'tll:1 tIe obirC'j i1l laborator (":\ ampC'rmdrc.\tf.uit (l inl r-() Io. fie i n "u:t'nL alteruati\·.! stc npa.rii untli fir mdnHc daIOl'il:i dildurii p rod1!<t d e In'eNea unni curc nt ('lc-drit:" prin fir.lro porţional ('II p.!!o/l i~t('_ R .i ellrl..~. dal fiind cii .. Api/rale lermice .ioIlC<l.nm 11 -5.lui (efe'etul . ('I:m H' poate urm ~ ri pc fi .' .l ren! ii {"are lrtc priu bohiuc ~ illl prop0l"!.liaj <1 (' plalin:! ( ' U argi n t.1 . (k t"i r:1 j2.a cfec[u(ui L t' IlZ-.rc-ll' :.a acca&tă fUllE:\iona.Iilatfl. can: in punclul e esle atras latNal prin iutenncdiul fi rului ((.'I pfll"flle de indllctie. rOllslit. t]n:lil R.' fI~i li e ~l ~ intin !' uH fi r ('" <!lihwLC'XC('llla l Fig.C ~(' himb5. P uLind\l -~e COllstnti lH'lll r u ti precizie (le măsurarr' s m ai L~a rt'. În t rucit (' uplul dt'. \'oltmd t'l' şi waUmdre.i.'pinde de pătrftlul Cl)]"(!ntL. .\ paral termic.. ('alT' 5(' mi'i('. S.:ll l1 l curt!lItu~ui. Firul ~e incrllz. pe b:... Dup. ÎnLrehuinÎc:J?:u in cazuri speciale (de exemplu la frecvente mari).or emenl i.. . după tum ~~ ştie.mu fI~:\ihiiiL gra(!at~ Prin [irul ak t rece curcn t ul l.'l.m: {ll. Acc~tc aparate pot fi utilizate deci. fie i u curt..z[I. acul indicator este · mcnţinu t În poziţia ' dc zero prin resoartcle ~lllta. 1/·5.m[iLas{~ ego de t"ittr. t Jll n' mijlocul c al firului II/...rntc func!. -c(' se poate deplasa ia faţa scam .sU'ftAIU ELECTRICE 155 mobiL.MA.-i ele a nu suporta sllpl'nsarciuÎ .nt alte rn ativ.} d j]a l[l. fl]lnrall' l!' t'lf.

sint solicitate s ă vibreze. O serie de lame vibrant e 1 cu frecve nţă de rezonanţ ă diferită. ) pe tarc O poaLe mă:> ma aparatul (lim ita ~upc rioară de mă s ura re. In general ind i ca ţia At a unui aparat de valoarea rea lă A .156 'ELECTRQTEHNIC A Ot:N EflALĂ cimpuri iolr-o pies ă mobil ă in formă de cilindru sau de disc. Fig.3) scArii de Dill acest pUD ct de vedere. cu dublul frecvenţei curentului care t rece prin bobina acestuia. Conlor de Induclie.2) HaporLuI dintre e roarea de indicaj. Ca urmare. wattmetre.ează pe remecanică a unor lame vibrante (fi g. b) .- A". CLASA DE PRECIZIE. 2. 8=.ţă ş i va v ibra mai puternic decit cele· lalte (fig. 11· 7. Frecve nlmetru de VI' bratie : II ~ collS'tn1Cţ1e .. ) O) Fig. a m ă rimii mă· surate. Apa ratu l arc o eroare de indi ca{it : diferă (11. " olmetre. aparatele elc ctdce de se j'on struiesc in da· . EfiOAR EA APARATELOR. a). -' (11. 11-7. A paraie de vibra /it ..nţmetre lor de zonanţa vihraţie. Aceste aparate pot fun ction a numai în curen t alternativ. Se baz.) se numeşte eroarea raportată a aparatuIui(E . contoare .ic intr·un pm!cl oarecare al scării ş i va loarea maximă (Ama:J. In figura 11-6 este reprezentată coustrucţ ia unui contor de in ducţie ... Lama a căre i frec ven lă proprie coincide cu freC:Vell ţa so lici tată va intra In rez o· nal .. cilindrul sau discul se rolesc. b _ aspeCtUl cind frecvenţa mlisumtă e&te 50. Pe acest principiu se construiesc ampermetre. prin intermed iul unui eIcctromagnet E.2~ H~. 11·6.. 11-7. măsurat . Pe acest p rincipi u se bazeaz ă eons lnlcţia frecve.

3. li) Poziţia normală de funcţionare '1.. MARCAREA APARATELOR DE MĂSURAT Pe cadranul fiecărui aparat sint iuscrise următoarele caracteristici prin.\1 .. kA. . W.. Aparatele de clasă 0. pentru a putea cunoaşte aparatul şi a·1 utiliza in bune condiţii: a) Simbolul unităţii de măsură a mărimii pe care o măsoară aparatul.mn CIl v'h' alie Aparat electrodinamic AparA1 (' u ndresor O] --+t- Aparat termic .. V. [ ipale. folosind semnele COllvcnticna Je din tabela 11-4. indicele dc cla~ă exprimind. Atlaral de termocuplu a5J --"--- . Aparatele de clasă 1. do! t'xt'mplu. 1.5 ş i 2.' I .jlonare a unui aparat de măsurat eo"v~nlfoDal Fel ul a p"ratul u! s.5 şi mai rar cele de clasli 1 se folosesc ca aparate de l::ablou şi aparate inregistratoare pentru măsurărilc industriale de exploatare. 0. 1 .MASURARI ELECTRICE 157 sele de precizie 0. de obi· ceÎ in procente. b) P ricipiul de funcţionare al aparatului folosind semnele com·eu · ţi. <lparatului. kV. folosind semnele c on venţionale din tabela 11 -3. ' 1 I S~mnul con v enţlon:t1 . Tabela 11· 1 Semne convenţionale pentru indicarea princIpiuluI de func. MW etc. A...2 şi 0. ~l-"lr"I II. c) Fl'Iul curentului cu care funcţionează aparatul..5 şi 2. . trar. mA.2.sportabile.'\ parat magne toeltc tric Llli :E $ Apar!!! de Induc tie Q J.. eroarea maximă raportată.)JIale diu tabela 11 -2.mn.5. . . Aparat eleciromagnelic Ap.5 se folosesc ca aparate de laborator.5 şi de clasă 1 se fo losesc ca aparate de măsurat şi control industriale. Cele de clasă 0.5.

sarcini edl ilihr<lle . 11) La apara tele de clasă 0. altcl'lIati y impeJanta ampermetrului. Conditiile t ehnice pc carc trebuie să le iJl<h-plinească aparatele elec t ri ce dc măsurat sint indicate prin STAS 4640-71.u! con"cul!onal Yert ica H i - sau = t ~ sali ~a u 1- Orizont ala_ l nclin:lljj Curent COlllinu ~i Oliternali\' Cure nl alierna iiv trHa:ta t.tlh I I connnjioilol Semnul Pozili" nanuala tie runcjlol\nre 3 aparalulul Sen". Ampermelrlll se leagă lI.('ercnrc a izolaţici npar~l lull1i . serie măsurat (fig.. 0. Cu re ni alternativ (rIfa zn l eu Piliru cond llc! oaro! e) elam de precIZie ti aparatului.. pentru a )IU modifica sensibil curcutul din circuit.(1 <.lc de fUDe!lonor~ :1 unui t'Il<lf/t1 tie mMurul Semne eOIl\ e n!iunull' I. a). indicată in kV prinlr-un număr scris in interiorul unl'i stelule sau alături dc o săgeaUi.illtl n or u". _ < 600 Cun' nl aJlern:l tl v Irdalal. trebuie să fie cit mai mică (de t· X. dată aceasta difera d l' 50 Ilz..rulr!! IndIN\f'1l felului e urenlulni lleuU·u IIpflrl1le1<. g} Fretvcuţa In cart' funcţ. sa rcini dezechilibrate • . 4. ccca.\ ' m['~l1rnt Felul ""n" l t"lol Cure nt (:() ulin ul1 Cur e nt alter n:. f) Tr·llsiunca <Ic i.2 şi 0.07 n pentru un ampennc tru electromagnet.2 şi 12 \' A) _ Curentul se CII reccplQrlll. 0.iollcază aparatul. M ASURAHEA CURENTU1.-8. 11.ic şi 0. rczislcnta. Rezistenţa ampermetrului fiind mică şi puterea consumată de el \-a fi mică (intre.48 n pentru ' no ampermctru înrr'gistrator).5 se inscriu pe ca<lrall şi rczistcrl\ C'le iIlkrioare ale aparatului. respectiv În curent.3 ]"nh d u I1-J !"~muc ~UIl\·tIJ l hmRh: pelllr" indlNtrtU Jlo7.UI cu ampcrmelrul. De .158 EL!:':CTROTEHNICA G EN !:':HALA T f1bI!W 1 { . . prin cart' trece curC!ltul de măsoară .

ori ma. II = !.5 A are o re zistent ă inierioară r=0. iar ampenudrul se leagă in dt>ri.. Legarea fn circuit d! rec1 : tl pr1 n şun t m aWr d e Cl!renl. . Şuntul are patru borne. TransformaloareJe de curent Sll1t descr ise la capitolul XIII.s!"r- .ll Dotat pe ea..lrc.. 11-8. ŞunLul ar~ O rezistenţ. Puterea cOllsumat ă la 5 A V~ f[: P=r.'a trece un curent: la= . se folosesc şunturi În curent continuu (fig. Extinderea limi fei de mlisurare. 11-8. il 'ampermetrulu i : prin tra r.. 1• . :lmpermctrelelic r o nstruiesc de obicei pe nLrU a măsura direct curpnţii pină la 100 A.cum este c orect) aceasta echi\'al(.=. l~ = 0.:lz5. P entru a folosi llIJ ampcrmetru la măsu rarea unui curClJt mai lIlare deCÎt lim ita sa de măsur1.'\S". c).fARl E 1.a care se leagă in serie ('ti circuitul in ('are se mnS O:. Practic. 75 W. 15() Dacă dill grcşeal5 'se leagă unampermdru 'dircct la bOrJtele circuHului (in par. ('u o legăturii În scurlcircuit.'atie la bornele şllutului. Calcuflll ş wilului.aşa . Un ampermetru eledromagnelic de . ? Ce curen ! trece prin apara t dadi dIn greşea la el va ii legat in paralel Intr ' un circuit cu lensil/nea U= 220 V? Re z o I\' are.. prin e.07'~=! .a leLcu reccptorul şi nu in serie cu acesta . Dac.' M. Care este puterea absorbitil la curent ul de 5 :'l. în locul ampermetrului.07Q.ECTRIC!'.. Cure ntul maxim pe care il poa te IlIli s ura direct 1111 :l. c/ Fi~.:i din greşeală se leagil ampermetrul în paralel.ll1pe rmetru este curentl. rg 0. 1n figura 11-9 se arată lcgnl'en greşilă a unuÎ ampermetr u ( l l ş unt.!ra nullui (limitA de masurare). prin ampermctru va lrl'ce un curent foarle mare. - c _ A plicaiic..lră ('ureutul. . i mare decit limita de musurare la a ampermeLruluÎ. iar bohinajuJ lui se va încălzj peste limitele admise şi s(' va arde. astfel incit aparatul va suferi defet:ţiuni m ccallice (ruperea :lcului).l .8.07 U 220 c ~re \'a deteriora <lmpermetru!. doun hor ne (extn'me) pentru ronccta rea şuntului Îll circuit şi a lte douij borne pentru conectarea ampcrllldrnlui în şunt..=3 142 A. 11 . II) ~ an transformatoare de curent· în curent alternativ (fig. Se notează cu J curentul Care trebuit' mii s urat şi care estr' (It" ..

Tinind seama de notatiile. n-I (11.' r. MAS URAREA TENSIUNII Tensiunea se măsoară CII vollmclruL Voltmelrul se leagă In derivafi e (in parald) cu por{iu.n ea dc circuit a caro. ele pc figura 11-8. pc ampcrmetrn se scrie: cu şunt nr . 11 -9."". Legarea greşitli a un ul ampermelru cu re.3) în figura 11-10 sint reprezentate <louli şu nturi. voltmelrul se leagil în . Astrel. r. de e xemplu 25000 A şi T5 lllV. . = --~ -.160 ELECTROTeHNlCA OI:NERA1. c orespullzătoare curentului maxim. rezistenţa şunlului..aru corespund funcţionflrii tU ş lInt se indică şi ş untu l care lrebuie folosit. Fig. ţillÎndu-sc senmă că 1 11 . Pc fictare şuut se notează curenlulma.x im care poate fi mă su ra t şi c:idl~re3 de tensiune la bornele şuntului..le : 1 =/a. a).ztlltă: ~unl flin carc. '(1 1-1.. Şun turi.A Fie 'a rezistenţa ampermctrului şi r. 11·10. 1. Pentru ampcl'rnetrele la care diviziunile rle pc se. b şi aplicînd legile lui Kirchh off ~e obţin ecuatii.I. pentru măsurarea tensiunii unui receptor. tensiune se măsoară (fig./ $ Fig. dud :tmpcrrndrlll esle legat in derivaţie. 11-11 . 5.

cure. voltmetrul se leagă în derivaţie la bornele generatoruilii etc. 11 · 12.ă care Se leagă În serie cu voltmetru l.nful prin Yoltmclru corcspunzător limitei dc măsu ­ rare (deci curentul maxim a(lmisihil).e Iace CII ajutorul rezistenţclor adiţio­ nale (fig. legînd aparatul la o tensiune snpcrioar11 limitelor sale de măs l lrare. Fie 11. 11-12). r. curentul prin el va fi mic şi puterea ahsorbită Y3 fi şi ea mai mică (comparabilă Cll a CCC 3 absorbită de un ampcrmetru) .n\ca . arătată mai ws. pentru a mări rezistenţa circuitului voltmctrului. VoHmctru cu re zi s ten ţă adilională.a intregului circuit. 11-11.1l U lellsiunea care trebuie măsurata şi care l'st. iar in unele cazuri. În schimh. receptorul nu poate funcţiona. Rezislen(a adiţionaJă este o rczi:-lenţ. ExtimIerea limilei de ll1(. ori U< mai mare decit limila de măsurare.MASURARI ELECTRICE 161 deriva ţie la bornele receptorului. Vol lmeLrullegal din greşeală în scrie cu recep to rul nu este pus în pericol.uia .e de 11 =!!. Curentul care trece prin voltmetru este proporţional cu tensiunea măsurată. Fig. prin încălzire. i:"ncra!~ 11 _ ElectrM"l:. Legarea in circuit a vollmelru]ui: a _ dLI"ect. d e tonslune. pent ru a măsura tensiunea unui ge nerator. b _ c u [""dol"n ţ~ a<lJ\. R ezistenţa yoltmdrului fiind mare. curentul prin aparat srl nu ating-fI yalo<lrca pcriculoas11. b) ~au al lransforma l oareloJ" de le-n~illlle. Yaloarea J"ezillten(...ei adîjiollale (fig. Pentru a nu provoca apariţia unui curent suplimentar pe circuit şi a nu modifica astfel lensiunea circuiltlilli. de\criorarea \"oltmetrului. Se tl oleazii C . Legînd voltmelrul la o tensiune superioar:"i acest. c). astfel Încit.surarc !. mărindu-se mult rezistenţ. rezistenţa interioară a voltmelrului trebuie să fie cît mai mare (de ordinul sutelor şi miilor de ohmi. Fig.ională: c cu transform a tor. Înscrise pe scara sa . 11-11. al sutelor de mii de ohmi). prin el ya trece 11]'] Cl1rellt mai mare.i v oltme trului sîn l calculate pen tru curentul corespunzător tensiunii maxime. UV a voltmetrului. C:lTC va producc. Cond uctoarcJc circuitul u.alculul rezistentei adi(ioHalc. Re rezistenţa interioară a voltmetrului !ii Rmr. in curent a lternativ:!: (fig . 11 · 11 . Aplicînd legile lui Kirchhoff ~ Trilllsfor mil!O<lrele de tensiune si nt descrise la t api tolul XIII.

1 ) = 1:3 920 !.-'---.032.t.Îs te nţei adiţ iona l e care irebuie. 150 -.5) Aplica(ia I }·2.. ' D in acţs t siste m de ('(' uatii l'e znlLă (11. indicaliile voltmelrului de 150 V vor trebui inmultitI:! n= ~ = ('"ti· U (!~ 600 . . a) şi montaju! ava l (fig .5): 600 R.junc curentul prin vollme Lru t re buie t ot la v al oa rea 1'1)." U u.a ().\ SliR AREA REZ IST E NlELOH re z iste l lţe lol' se e ff'(' lue37.gală în serie cu apara tul penln1 ca li mita de măs u r ar e să devinii 600 V. Se poL realiza] !l ou:! montaje: lJlOJlta jul am on te (fig . 150 R ezistel1t~ ~diljon a !ă lrt!buie sa fie f . l e.I>' '':1.i poata consuma pulerea: P=R.Ii NICA. Conform relaj!d (11.'3 A. li). se p ot st'rÎt· ec ua ţiile : s ă rămînă l M :. cu ampermelrul şi m('~oh ll1m ctre.l in ('ure n t. .' .= dj me nsion a l~.5 W. c u ap ara le spec ia le n umite olun l11('Ln' . 4640 ad ică s.032~=-14.l1 ăs ll rarea rezişlen{efo r lJQ{fm elf ll l se b azează pe legl'a liu Ohm . Uo =R'lJ 1'll' fl= - U ._?\'I ă~urar('..162 ELECT ROTF. (' u puntea W heats t oHl. incît si'i suporte curentul : U~ = R~ 150 -'0. = 1640 1 .Uv ]. GEMERAL Â şi ţinîn d sea ma că Ia lIoua lCll!. In nod montaj. il! urm iH O :J- re le tr('i moduri : - cu a mpennet ru l ş i \'oltmctrul . S ă se calcu leze valoarea re7. Un yoltmetm cu lim ita de miisurarc 150 V are o rezislcn!* interi· 640 q. o ară R ~"""1 Re tol \' a r e. :\1 . ('oIlLiIl UlI. . 11-13..=13 920· 0. 11 -13. .-=4.

pentru lUQull1juJ l1nd R x=--- I. 1 /3. Yaloarea rezist e nţe i măsurate R.J'-":1:=. . .o.I...al..' .UllU y oltmcLruJui ~au rezistenţa crO:lrC<l cnlculiud yaloarea mOJll..5 V (ohmlUctru cu hall'rie fig.MASURARI ELEeTIUCE 163 Notind cu IA şi U.1 arcdaLă de eroare dotorită curentului i rare trece prin \'oltmelru la monlajul aval ş i datorită căderii de tensiUDe fAlA În ampcnnC'l ru la monlajul aIllOllt('. 11-15.1. sau 1 000 V (ohmm~ll"H eu ma~Tletou ~au ('II ÎIl(!uctor fi g.sl('n\tÎ 10<lrC<l ~1:S. R. P entru ca eroarea să fi e cît mai mi c ă.. trebuie ca nwnlajul a/Jol să fie folosit cînd reu. li - montaj a·. ţc poate elimina exaelii R.('n!(' i.. 1 i-15. . il). ('Il rc la ţiile : P<. . U.7) ObsCf/lll{ie. : . Dacă Se cunoaşte rezisl(.. rilc ()<. 1 1. '1.cli/llf.IJl1 I flllw n le Rx .ou rQtit cu l11ani\"t'Hi ('an' producc o tensiune de 250 \'.'ţ fOs te dată de relaţia: .rA .o ~'ursă tie cnergic elcrll'i61 ]~. 11·14. R f Fig.r a rc zi~t.ia lt.. cart' poate fi o baledc (!(.. S("!1rma d (' principiu . indicaţiile a mpe rmetrului şi respectiv ale voltmctrului . U. J 1-1!) conţin(' IIrlll~l­ r"'.'\1ăsurarea re:isfen!cl()/" CII ohmmcfrul.1 I!n t1 ~ nhilllnl'iru (fig. U~ l l' (1 1. Schema de montaj pentru măsurarea reZ1Slcn!eJor prm metoda amperrnelrului ~j \"ollmclruJuJ: (! _ montaj amonr-e. a) sali un magnd.S-4. mai curent altcrJlativ..{~ R.: Darii mfinmi.llţa interioar. ya loarc e~te lJlt-.'")OU . Iru (schema de prin ' cipiu).-. (1 L6) " Aeeasti.. a interioar ă rA ~\ amprrmdrului. 11·13. iri locul r('zi. ~(' ~e fa(' ÎIl o}J1iuc Y'l- impedanfei pen/ru (rcwcnfa respe. a) ') Fig. '" toar('lc clclll(' lIlC' cSf'nţ.'. Oh mme.slen {a de mă511rat este mică ill raporl cu re:islcn!a interioară (1 (lmpcrmelruilli.

pentru a compensa scăderea în timp a forţei electromoLoare (legînd bornele BI şi 132 în scurtcirC1Jit. .t le uLilajelol" ~j instalaţ.bornele El şi 13:! la care se leagă rezistenţa Rx de mi'isuraL - ai Fig.ELECTROTEHNICA GENERALA un miliampcrmetru n gradat direct in ohmi . {) _ punte indl. cum sint l"e:.\.S lrială. 11-16. S. . 11-15. Ohmmetre: " ~ ~u bater j~ bl .ie ·. se variază R pînă dnd acul ind icator ajunge la rep e rul zero) j . Cu o!lmuptrl'lc se mi"isoara In general r(!zistenţelc mari. a) Fig.iilor e1eclrice .oistef!!de de izolaţ. !J _ ~u imluctOl·.1lâsuratea re:iden(elor (:11 pllntca \\Thealsfone. o rezistenţă de protecţie R. Punlea Whealslone: Il _ schema punţll .hema puuţii este rcprezen tat{l in figura 11-1 c" a.

1n aeeasHI s i tu aţie.IIplul ('<lre se naştc şi acţionează asu pra bobinei mob ile..zul munu[lrii rt'zi~tenţelor. se. ea va fi st. Ca ~i in Ul.R de unde .05 Q şi 50 GOG n.Urcnt proporţ. b se pot mAsura rezistenţele cuprinse intre 0. CUlIoscÎnd rezistenţele interioare ale aparatelor.8) Cu ajutorul puuţji inJm· lriale reprezentată în figura 1 l-16.lI. folosind relaţiil e : pentTl! mOlllajul am()llie : p' ·~ UL.l. 0.. Bobina mobilă (bohina de tensiu ne) se leag:. d adi U.lASURARI ELECTRICE 165 Penlru un raport al reziste. ind i- .ir. Ee poate caltula puLerea ahsorbită efectiv de re ceptor.1. Conform relaţ ie i (4. sc. Bobina fixă a aparatului (bobina de curenL) se leagii i11 ~erie pc circuit. In practica indllstriall'i Se folo~c.H.se dcoucc val oare rez istenlei de h măsurat: 1-l x = .9) ?<Iăsural'ca puterii in . R (11. ca un ampermetru.~. pulerea astfrl rlcterminată este eronată r din rflVZfl ('on~umull!i propriu al rlparatelor. se demonstrează efi intre rezi sLenţelc pun(:ii exista relaţia: -" = . 11-17..1 în amperi.ional cu tensiunea.. şi punţi pentrn măsurarea rezi stcnţelor prizelor de legare la pămint. 100 sau 1 000.7).răbătută efe un ('. 1.variază rezistenţa rcglabilă R pînă cind CUf(~ntuJ carc trece prin galvanometrul G este zero. lA .rAl. ~ • .01.SLTlL\HL\ PljTERll JIăsuraf(~a pulaii in Cllrf-/l! ('ontÎnuu se efeetnează cu ajutorul ampermdrului şi YoJtuwtrullli lllon!:JLc . 1A . aplicind legile lui Kirchhorf. şi deci. Puterea absorbită de receptorul Rx e~lf' : Pulel'ea se oL(i!w in \\"aţi.urent continllu ~e mai poatc efectua cu ajutornl wattmrhului cledrodinamie (fig.'i c şi punţi special construite pentru lll:bllrarea rezistenţelor de iz olal. " i. a). ?l l. b 10. _ VS pentru mon!ajlll aval: 1" .[ '' ~.\ in paralel cu receptorul. a l'n figura 11 -1 3. care poate fi făcut 0.nţelor~. ia in \'ol\i şi 1. (11. ca un voltmetru . ('.

rnafill mOllo[(I::ul ţ. foloseşt e . a. can~ reprezintă puterea ce trece prin circuit . nloutaJ ~err. I\1ăSlIrarea puterii adivc in cul'wf alternativ lri(aw[ cu ajutorul ".! ­ A1iisllrarea puierii aclive in cu rent alte.ţii sînt pro- P = UI cos 9 waLlmciruJ măsoară puterea activă ahsorhiUI de receptor.WI şi In curent continl1.montaj l nc:Urcet. In consecinţă .b porţionale cu produsul c). 11-17. incit să indiee d ircrL plJtere:1 in curent: trifazat .166 ELECTROTEHNICA GENERALĂ caţia aparatului s inL proporţionale cu produsul dintre cei doi curenţi.<.'): Il direct: C . 11 · 18. Folosirea ampcrmctrului şi \"oltmelrului in cure nt alteru:::ii\".l Sf" efecluează cu ajutorul wattmclului (fig..ini echiEbraLe (sidcm simetrie) ~e l!ll walLmetru mOllofazat.ja. duce la determinarf"j puterii aparente . . x 61 e) Fig. . indieaţiile wattmelrului ~Cill! J1 HIV-~( : eu In-i. j\Hisurarea puterii cu wattmetml Inlr-un circuit de curent allernati\" monofazai: a _ mDnlaj direct \"til. ale cărui (h'\. 11-17.li::. wattmchul se util izează IPsă lUai rar. montat ca în figura li . -' a} . adică cu produsul P = UI. ta in figura 11 -13.il alterna tiv Irifazal c u sarcini e~ hi! i · brate. F ig.·alLmetrelor şi anume: ~c efectuează tot pc lIJl circuit trifazat cu sarc. i\\~hurarea Jluterii in cure. în curent continuu.au se gradează scar<l ~<l :l~lftl.

lllelrl' ~~IU IIll wattmetru CII trc.. indic:lcdor uouii \\"3ltmetre.u. 'cr~ 1 .pe UII circuit trifazat fără fir neutru cu sarcini dezechilihrate se folosesc fil' (lOll.20.1!r u c u san. _5 .pe un circuiL Irifaza t CH fir neuLru. ~\iiisurarea puterii într-un circuit [rifuZil t cu ilr neutru. 11-19. . se.. Putere. w Fig. (11-1!). tn c:lzul folosirii a (louă wattmet. • .surarea puterii cu ajuwml il douli wartmetrc circuit trifaz::j !~ră iir ne. puterea este data de sunt:.:. numite varmchc sau {'U ajutorul waHmetrelor ob işnuite moutate după scheme speciale. 11. " b _ m l)TI_ Fit!. '"J. folo sesc trei w<ttt. "d0115 wattmetrc" fig. .:ini dezechiliorale: a montaj semiindirect: taj 11ll1i.relea fară fir neutru cu sarcilli dezechilibrale. • .-~ .. .MĂ S UflĂRf ELECTRfCE 167 . de n\ăsurat (fig 11-20).ll (·in·uit fără fir 11CUtru. eu sarcini dczee. .. a şi b) fie un singur wattmetru cu două dispozilivt. . .i waltmetre..:! reactivă Q este dată <ie suma Pj +P. metodă denumita a cclor.re. Fig. J/ă$urarea puterii rcatli/Jc se face cu ajutorul aparatelor speciale.. ". j\ \1.l>\ii~ur area puterii cu ajutorul unu i wilttmetru trifazal cu douil dispoliiive de măsura! montaj indirect) .hilibrate. avînd sar' cini dezechilibrale.. Figura 11 -22 reprez intă folosire:.. . 11 -21..1 . -. a două waltmdre pentru masurarea puterii reactive ÎJltr.? a indica ţiilor celor două watlmrlre iJlmu[ţ·jUi cuV:f: Q '"""" V:~f(J-\+ P2).i dispozitive de măsurat ţiilor lfig 11-21).

- Fig.a indicaţia aparatului să depii:. la care rotorul este format c hiar din bobina de tcndunc a dispoziLinllui wattmetric.Înt totalizate de Ull. M . .vaUore. la care rotorul este [ormat d intr-un disc de al uminiu pus În mişcare priLl acţiunea cîmpurilor alternative produse de bobinaju l de curent şi de cel de tensiunc. K . .ească limiLa dt' măsurare.. ~. iar numărul tolal de roLaţii . "'. mcc:mism cu ra(i (linţaLe.168 EU. Cind sînt posibile asemenea cazuri. La folosirea wattmetrelor t.rebuie respectate cu stricteţe următoarele indicaţii: a) începulurile babinei de curent şi de tensiUne (marcate Ctl o steluţă sau Cli o săgeată) trebuie legate spre sursă. . 8. b) trebuie respectati'l marcarea bornelor transformatoatelor de măsurat conform schemelor de monlaj. Numtirul de rotaţii . Y:1lori ar pulea fi uneori depăşite f{(ră (". 1n curcnt alternativ se utilizează contoare de inducţie. MASURAREA ENERGIEI ELECTRICE Măsurarea energiei electrice active se efectueaza CLL ajutorul contoarelor .. cu ajutorul il două wattme1rc. 11-22. în curent continuu se utilizează contoare electrodinamice.ale rotorului .ie a rolorului esl<! proporţională cu puterea care trece prin circuit.care pun in mişcare de rotaţie UIl rotoL Viteza dc rotat. care indică direct energia in kilo. Aceste. Dacă nu se respectă areste norme.8 . este necesar să se monteze iu circuit un ampermetru şi un voltmetnt de control.este proporţional cu energia clectrică corespunzătoarc .CTROTEHNICA GEl'. . walimetrul indicii în sens illycrs sau eronat. •..<.' . '\liisurarea puterii reactive Inlr-un circircuit trifawt fără fir neutru. Un con Lor conţine ullul sau mai multe dispozitiye wattmctrice d{' masurat . ~ De asemenea. nu trebuie să se depăşească curentul maxim admisibii al hobinei de curent (marcat pe cadrallul aparatului) şi tc-!lsitlneu bohiof:'i mobile (marcată de asemenea pe cadran).'ERALA ObserVll!ie importantă.

. Conectarea unui con ~ lor irirazaT ne t'neq... I . I ~ yj .circuit Iri ti _ ".'Îe acth'!i CII trei măsurat <!1r<><:\: ~"''''<Ji. ..--L- .-e''~. ..--. 11-23.MASlJ RARl ELECTRl CE 169 Contoarele se 1'(~7.. . r lor (de energie :lctivii) de curCJlt monofazal. . c ~ I ' .. J Uiisurarca energiei rcaclive se efectue az ă ru aju torul cOllt oarel or de energÎc react i\"ă. ' .--- l :\'" II~~~ i .• . muntllj . . r--------.. 11·13. • . C ~ .----. Conectarea unui contor tnfazal de energiI:! activă cu doua dispozitive de masural -drcuiltrj · faza l fliră fir neutru : 1) - Fig.j . dispozili\'e de a _ m(>lluoj ... .'1ltdlreet.. . \ ) : .. .tll tă montează În mod asemănăt o r c u wattmetrele. . I l r~::::~~:t~t===j . . .ni-": fazal cu fir neu lru: montaj sC. J~ ~. .. ! . 'Wh . .. dIrect: b . b) fig. II 2~...---.. a şa cum din fi gurilE'.. ". .w.----. --. ~ . 1 .. . 11-25. :----. .~~ I Fig.. 11-24.~ -. ' .----------1 \ I . . Conectarea unui concontinuu sau de curent alternativ I I?()Y ?20Y I .. 11 -25. . de cons tru c ţi e spec i a l ă . . . .

paragraî 5.u un ampermelru UII [<"actorul de putrIT s<' mai poate determina mllsurind simull:>. 11 -26).1 .. 1ii1or !i Tilli contor de energie .170 ELf:C':"ROl'F. aşa cum se .: schcmii de cone><jun\ : ti _ vedere" apara' ''l''L U cu un .'. curentul 1 r. monof<lzat cos 9 = În p VI P cureut t. uşor t<lngcnta unghiului I I (J 1.7ţil: î '. K . 11·26. 20." . Cosfimelru de Q _ OI ~ablou. 0. se ob\ i!lt.:: cap. mdoda este aplicabilă dacă sarcina este echilibrată.1 I ) di n tarc se eakuleaz i'i <lpoi cos 'FI*'. cladi se măsoar{\ puterea prin metoda celor două U)(([{mefre.I- P -p Pz+PJ (ll.'. C05<1' ~ .0 A B C - a "l.HN\CA GENERALĂ 9. .f. Tot În acest caz. : ( .a r ăia 1.10) tc'Cl= y:l .n L('n~junca ş i pulcn:a actiy[\ P cu wattmctru. Expre sia factorului de putere este : in curent.'. oltlllctrll. MAsURAREA FACTORULUI DE PUTERE (cos '{l) Factorul r\c putere se poate măsura direct cu ajutorul aparatelor numite cosfimetrc sau fazmctre (cînd aparatul indică direct unghiul de defazaj <p şi nu cos <p) (fig. - al Fig.. o factorul de pll tere mediu :\1 lInei intreprinderi se ca lculează elI ajutorul inuicaactivă ş i a unui contor de energie readidi.rifa znt cos 9 ="3U! I n curenL lrifazat.

pc ('apae. 11·27. fn figura 11-27 este rcprezClllată schema de concxiuue şi aspec.xi~telltc pc aparate. . Cu ajuturul ('ore('torului H' aşază ac{'le indicatoare pe.MAsURARl ELECTRICE 171 10. a aparatului 1':C g. pe care sînt marcall' hornek aparatelor. reperul zero .~c face »iciodatii cînd acesta este ~ ub tel!~il1ne. eli Ilot:lţ. Frecse pot con:-. Inainte de a pUne lJlontajul de miiwrarc ". lIontajul ~e executii numai după o H:hemi'i clarii de ('onexiuni. Frccventmetru de vibratie de tabloll ~~"cmi't d~ scafd simpli!: con"x lUlli. Legarea borndor aparatelor de măsurat in cireui t 11\1 . 3.trlli ca 31)aratc cu ac indicator sau.I'!.metrelc iHăSlI ra rea a) (1 _ b} Cll f ig.uh knsiulle. II - vederea Qp. REGCLI PRACTICE PENTRU FOl. iile e. Se i dentific ă aparatele de pc schemă cu cele disponibil" ş i duptl ma rraril{' de p(' cadranul aparatelor ~e veri fic ă dacă ele corespund ~('opul\li propu~ . ctlm siut Întîlnite in mod curent. venţ.\ APARATELOR DI': ::IIASURAT 1. p c ca rca~ă).&ratuluL 1.'h-. se vcrifică conexiunile conform schemei şi ~c ob~('f\'ii ca legăturile la horne să nu fie slăbite wu dcsfflcute . ca aparate de vibraţie (Iig .i te imprimată chiar pc aparat (pe cadran.osrrm . 2. MĂSr RA REA FRECVENŢEI [recllcn{ri se efeduează cu aparate numile frcc\'cnţmetre.tul e:derio t' al unui frecxenţmetru de tablou. Frecvenl_ metrul se leagii În rin:nil ('a llll \·ollml'trn. schema de cunectan. De multe ori. 11-7).

cafe de multI:" ori se r('ducc la ~iUlp[(' ('onductoan~ c~tc a(' kgillură.i. unde aparate (cele tra nsportahile) sînt pn::\"iizule tII o seflr:1 cu oglindii. 1 _ i n sta · de !el!:Hu ~ a. Jnstai<l\ia de !Iliiwrat trebuie .oinne:1 ~i LetJ1 p eratllr<l in d ifcrîh~ J111nd(' .rall~runlle miirinwn Jlcdrclrică intr-o mărime dedrică. nivele eLc. Un aparat care si'i L.!'lt cuprind:. s(' impiille un control p('J"!lwnenl ~i 111'(·(·j. destinală a leg:l tradndoful de apara Lui elecm. 11·28.CTROTEHlliCA GENERALA 4 . al dir"ri\ilo]' jlar:lJlle\ri (vit.i ~i cent ra lizate în :1llu!Ilit(' )JundC' elt' conlrol .inni.) . Toate ateste. asbi7.t'. domcnii .\ se pot realiza In condi\ii tcllJli('o-cconomicC' ('on'spull z.J. Penlru fi !)('rmitc o citirI' pr('eÎsii. Lncit indicaţiile SII I"ie cuprinse În ultima treime a s cării gradatc.inilor dc.ă importanţii nu nUIlwi in t'lectroteitllidi .\IUMTL OH NEELECTIUCE Problema miisu6irilol' are li dCIIsehil. . (" c h l'''"~} : J . este de Ill'('oll('ej)ut exploatarea în bune c.recep\<)l·. tCJllperaLuri. Citirea indicaţi ei accstora se efect ucaz ii în poziţia în c" re anll aeoperii imagilleR sa din oglindă.-de jns{. de preferin\{l.:"slll"<lt proprju-zis.ri(':l.onditii :l UJwi statii el(' compn'lioare [. CilHI aparatele sînt mont:lk prin transformaloare de miisurat. viteza de rotaţie a ma.oarc Ilumai !J(' ~alea măsurării electriee a a('('sior mi'irimi neelectrice . JdJite. tril' d(~ O inst:da(ie e!ed. propriu-zis (ren·plor). dennmil tradncLor.:1I~\\iei. MASURAREA ELECTBICA A . pr('.f'ze .172 /::1. u {"urui starii gradatii direct Îll nnitfl(i ale mărimii neekdrite miisural.. 3. 5.lr[1 a llliisnra pre:. . 1 laţi" tractucto J" .:. \~H("I. Mai mult. indicaţiile aparalelor se int~'q)n'b'azrJ ~illindu -st' se3m:i de raportul de transformafe al Lrullsformatoarclol' de mfisural (aceas!a nUlllai in cazul cind la Înscrierea diyizillnilor pc seara aparatului llV ~ . Indi(":l(iilr a para telor :-e citesc privind aparatul dre p t in faţii.\ue$e:l rezultalrlt' mllsur5rilor trehuie trlJllSmise la d isblll \. Masurarea pe \:lIl e elect ricii 8 ftlrntlei.<. Aparatele se aleg. Fig..l!.a jin ll t $eami"l de rapol"tuJ dl~tr:trJ~forn1arc al lrallsformaLoardDr) . Aparatul cledric ele mă:mraL. 12. dar şi în ~dLe. 1. astfel.\I. prin aulom[lliz:ll'(~a prutc'selor de prodncţie. 1 4 I ~.

cir g:('ucratorul tah o Hle(ric. Atcsl genera lor.:.llin necesiUi . prorluc<.MASURAR I ELECTRIC!: 173 şi o !oiursă auxiliară de ener gic electrică. I-'eutn\ aceasta.1 IlIraţiei lInri maşjDj.ru) mf\soară tensiunea procll1sii. U ueori lf)aLii iustal.!. denu mit şi gelleraLor tahOIll('lric sau tahogcnerator. penL. pc Seara acestui yoltmclrn se poate citi clircc:t lIn'atia mOl-:inii.rll excmpIHit'arc.urarea pc cale eleetrieii .c de curent continuu sau alternativ al dirui rotor se roteşte solid:l!" cu a '\III ma~inii. la axul maşinii se ruplează tradudol"ul I format dintr-lin l-!cllc rator cll'ct!. fn figura 11-2R se arată.in i. miÎ. '1. o trn~iunc elrctridi proportiollu15 ('U lmaţia nHl . (un volLlIlet.' Recep toml :.

Aparatele de protecţ.suprasarcinii se intelege o creştere a curentului prin tr·o instalal ie. ar fi in cazul unui scurtc. Reostatul este Un aparat ca re conţine o rezisb'. nţă reglabilă. de a porni şi opri motoarele. de a le inversa sensul de rot a ţie etc. cum sînt intrcruptoarele. clescărcălo an' le. ru pLoarele. de exemplu..ie sint: siguranţel e fuzihiJe. Rcostatcl c sint folosite Ia porl1irea şi rcglajul • Prin . aparatele din acea. sau cum se mai spune. In conectarea. dacă S il llaţ i a anormal.ţ.sesiza rea unei situaţii anormale În funcţionarea unei i ! lstalaţii. Tp. Aparalele de Teglaj cuprind reostatde. Un scu rtcircuit.: apariţia unei ~tlprawr("ini·. o îndilzire exagerata a vreUnf'Î piese etc. aparate de re~laj şi aparate pentru limitarea curenţilor de SCllr~circuit. cu ajutorul cărora se pot face in in st alaţii diferite manevre şi se protejează instalaţîa impotriva diferitelor dcrunjamcnte. CLASIFICARE . DEFINIŢII Pentru a putea asigura buna fUllcţionare a unei iustalaţii electrice.i reuit). comutatoarele. siguranţele fuzibile etc. reostatele. Ţinind seama de scopul lor În funcţionare. cu scopul de a le pUne sau scoate de sub tensiune.:1 ultimă categoric. XXI § 1). prizele de curent cu fişe ş i con cc toarcle.CAPITOLUL XII APARATAJ ELECTIUC 1. instalaţia să fie lnzestrată şi cu o serie de alte aparate. pot fi clasificate in: aparate de conectare. respectiv deconectarea circuitelor şi instalaţiilor electrice.slei instalatii (vezi cap. este necesar ca. releele. aparatele de protecţie fi e dau o comandă pentru deconectarea automată a iustaln. fie ff'lllualizează apariţia situaţiei an orrn alc atunci CÎnd situaţia resp ec tivă nu prezintă un pericol imediat (cum ar fi depăşirea tcmpel'aturii normalE' de funcţionare a unei părţi din in stalaţie) . Ca urmare a acestor sesizări. . Aparatele de conectare servesc la inchiderea ~ i deschiderea d iferitelor circuite. aparate de protecţie.nlul nominal al ace.<t1. peste cu .iei .! este imediat periculoasă (cum. pe lingă aparatele de măsurat. eontactoarele. Aparatele de conectare ~Î nt: intreruptoarele. Aparatele de proIectie servesc la . care vor form a obieeiul acestui capitol. GENERALITAŢI. o scădere neadmisă a tensiunii. separatoarele.

ap:. rde-II. tritazate elco La unele aparate. pe bu toane MOI prin cOllland" unur T<·lcl'. după caz.riale. JU>AiV\. prin intreprindcrile Electroaparalaj-Bucurcşli şi Eleclroputere -Craionl.TAJ ELECTRIC 175 vilezei moto<lrelor. .i!or :tulomul SI' Inţelege UII inlrerupii l or C:lre poate li inci'. aparatajul electric are o importantă deosebită in cadrul uuei instalaţii indust.rd. bl'. pnculII:lIicJ ).<ljul ten~iunii gcncratoarclor sau la reglajul :lltor p:Jrametri electrici ai .n''' rii IIp:oratului c.taL clt.) prin ("al"C SI! face 1{'~ :Hura e. de uemplu.' m odul dt cOIlHllldă (<1(' aclio m. prolce\ia C(l!ltrtl aLing('rilor cu lI\in:l. la reg. la care ellcrgio.dupa tensiune. 1n cazul tltilizilrÎi aparatelor În locuri cu pericol de cxplozj(>.lIlrerup.i felul curen tului: de curent conLÎl\uu sau de curent alletllali\". Astăzi.l . reglatli in funcţionare norm al ă şi protejată la aparitia unei situaţii anormale de funcţionare . in vurbire.: part. ele se <'Xi.'lc dat.He.telc pot fi închise într-o carc~să C:H'~ asigură.oume . contra pătrunderii eorpurilor slrăiuiO a st]"(jpilol" de apă.. se aSigllra construirea aparataju lui de utilizare curenti"i atit pentru necesităţile inlerne cît ş i pentru cele de cxpol1. După cum se vede. se manual. cu ajutorul lui.ea t'ompont'util dinlr~lm aparat (intreruplor.alc. stnt: de jon.or defecle de iz olaţie-. He:wtorul este un aparat care se monLcază Într-un circuit pentru a-i mă ri in mod artificial impedan~a. mo::-e:tnic. şi anu me: . şi a. aparatele. Apar f Hde de conectllTe şi cele de reglaj mIIi pol fi c1l1s ificate ~i dup. pc ~cllrt . inchiderea. a pra[ului clc.~ate.de cele mai mnlte ori _ Apar (Jin cauz a ur.! curcntfl . llrln intrl'fI!I)Hor "ulom:!:! 5{' Inţelege ~i lntrnup'ltorul e~r(' ~~ pOllte numlli dr~­ ebldr . rOl\duclo:w'.'culfl in cOllslrucţie prolcjaU't COll~ra exploziiioL 2. I n f ll llctit dt. dupa elim se iudici( iu STAS 5625-71... fn această grup ă <le aparate intră reacloflll. IOl'ului dţ utilizarI:. ~i (te~chi ~ prin apăs~ rea. Ia aparatele de coneclare. ('. Ill(lIleVr:lrea UII!)r mancle. construite În allii puterii popular!'.u'a. fa7cle sini deuumit e şi puii: .ap3tate cu comandă manual ii suu apu:1le neaulom. II apei. lui făclndu .'irii) lui: ap:lralt' tU cOlnlmd:i automat:>.."! dc mu~ehii omului In monwulul comand:\rii (3 c\i"n.sll tensiune (pinii )a t 000 V exclu~i\") ş i <I~ inaltii ten~iune (peste 1000 \' inclusi \") .: modul \lţ prolecpe cerut de (·ondi(iilc. Cl!UrOf 1ll :'ccSlei ddinilii.mlomal sub c:ouwnda unor relee p e ellre ci Ic contine. u Il :tltor e lemente dc C'\l I1l:tII t.leclrică intre douf. Aparlltclc electrice mai pot fi clasificate şi după alt e criterii. cu.dup. . la ture :1cţionurell aparatulu i se fac e prin .\p~sa ­ H a unN 1)11 10''"(". l1ete~ ar" ucţl<. cOIl/(ir/111 eledric esLt. cu scopul de a asigura lrc- .-----------------------------------Ap(lJ"alcle penJru lImllarea wren{llor de scurla rcwl. r('ot.are . illstalaţia poate fi comandată . după numilrul de faze pareunc de eurt'nlul principal: monola:t. prin . lnlrn-rnţhl IInor reicI' ~ . deoarece.::LECTH1 Ct:: Legătura ('l(>clric:i de wn/ad S'111.]ei cu ajut o rul cnergiel de o "'UTS" de encrgic (eletlrici\.Ul~(\ instalaţii: . in scopul de a reduce astfel v aloarea curenţilor de scurtcircuit. CO:\"TACTE J..

proeminen tele se lurIese. Acest lucru expl id de ce aluminiul nu se f?loseş te l~ co~lacte mobile. pentru a putea stinge arcul electric. deschiderea contactelor este insoţită de regulă de apariţia unui arc electric între conta cl ele care intrerup circuitul.176 ELECTRDTEHNrCA GENERALĂ cerca curentului de la unul la celălalt.. acesta este cazul contactelor prin rolă.ul~ l ~ri~l rez istenl? de trecere a conlaclulUl provoaca. cele două piese care vin Iil contact păstrează o poziţie fixi'i una faţă de cealaltă. cu cît forţa de a pă sare a contactelor este mai mare. permiţînd astfel deplasarea uneia faţă de cealaltă .(" mc l alin" .apare o re· zistenţă electr ică s uplimentară. bornelor. denumită "rezistenţă de trecere a· contactului". cele două piese care vin în contact. 12·1. Dacă circuitul respectiv este slrilbătut de curent. Dacă un curen t electric Irece printr-un asemenea contact.1~e î mhunât:. lipire sau sudaTe. şi / Fig. Arcul electric are o temperatură foarte ridicată (3-4 mii de grade) şi i. Aceste vîrfuri în contact au o suprafaţă mică. clemelor. prm efeclul termic al curentulUI. De a c~ea. In primul caz. la troleibuze.te. este de remarcat Iaptul c ă s tr ~lul d~ () x ·J care se formează la suprafata cuprl. 12-1). cositorirea sau zincarea contactelor ~În t () pcr~jii c. fă ră a se desface în funcţion are. J n sch: mlJ . Contactele fixe se realizează cu ajutorul şuruburilof. oricît de bine ar ii prelucrată. care se intilnesc în practică la alimeutarea podurilor rulante.. De multe ori prin contact se înţelege numai locul de atingere dintre cele dour\ conductoarc sau chiar fiecare din cele două concludoare in parte. ele nu se ating decît prin vîri urile diferitelor proeminen(e Jfig. Contactele care se deschid în funcţi onare au drept scop să asigure inchiderea şi deschiderea unor circuite . are o serie de ner egularită ţ i (proeminente a d încituri care se văd la microsco p). contactele trebuie prevăzute cu dispozitive speciale care să uşureze stingerea arcului. · narea contactelor. fie prin llituil'e. la maşinile electrice etc. IlldilZlre~ loculUI de con- . la tramvaie. curentul trece de Iap! numai prin vîrfurile proeminenţe lor în conlacl. mărind secţiunea prin care trece curentul. Contactele mobile pot fi ~olliacle alunecr(loare sau con taele caresedesc/rid.. argin1area . O suprafaţă . De mulle ori (la tensiun i şi curenţi mari). De aceea. Din acest pune! de vedere. la aluminiu se formează o peliculă de oxid fo arte rezi$lentă .sc ft: n~li:. Oxidarea suprafeţelor de contad pro\'oad marirea re~isien\ei Je t recere. pot luneca sa u se pot rostogoli una f aţă de alta. Trecerea curen tului prin cOl\(a ciu! d in~ Ire JOl1iÎ pic. Punind În con laci două piese. cu alit rezistenja de trecere este mai mică. prin trolcu etc . prin perii. Dacă cele două piese care vin În contact se apasă una asupra celeilalte. de aceea . Contactele pot fi fixe ş i mobile. ·~recerea curent.mpune condiţi i speciale acestor contacte.li se rupe u~or la ap2:sarea COIl1<1tt~lor.la orice contact . în acest caz.lll.

\ 12 - . APARATE DE PROTECTIE.sl1pra~:lrcini miei sali ~i'I ~etopcC\scă (~uintYrzierc la selll'lcircni1t" . Cel mai mare t'UrCllt ('al~' poate ln'c.30% mai mic detit curcutu l minim ti.· va fi distruS (ars). ~au nu ~c controletă ca [orţ . X XI). 12-2). fjiud montllt in serie pe un circuiL. In felul acesta se poate ajunge pll1.eleul de gaze ţillor şi desciirc. eftr 1H'('CS:11' ca el să fie 5trăbii t ilt de un cUI'("nt mai marI. ~e llumeşte ClIftlll /lominal al {!1:ibilllllli şi sc llotp:. . RELEE Aparalele de protectie tarc vor fi descrise În cele ee urmează sînt: signfuzibile şi releele de protecţil\ .' d~schide bl comanda re!eelor d .lI"" gencra~. Întrerupe circuitul prin topin~a unui Iir ~au lamcJe. tact.i fuzi bilă se t opeşte numai la curenţi ma i mari Cil 20-30% dt-cit cll n'ntul ci nominal In!> Lr('bl1ie dată o atenţie cu toLul d{'o~t'hilâ alegerii ('Ofccte a fuzib ilelor.op\:'a~d (~ă ~c fil'llil). Sigurante ruzibile Siguranţa Fuzibilă este un 'lparnt rarc. CCf3 ce reprezint!i un pericol ronrte grav In ca zul apara telor de conectare. atund cind cUJ'elLtul elin circuit dcpi'l..gă acestea yor fi ară. • R. fMă ca acesta să se topească ~au ~:i -şi sdlimbc ('aracleri~titn. moto rul respecti. Alegerea unu i fuzibi! eu un curent nominal mai mare de-tit ('el reit'şit din calrule . Pentru ra fllzjbilul ~fl St~ t. Elec!~Olch. ranţele a..tate ş. cu In/.i o scrie de relee electrice ~i n('eI~dricc Folosite In ilistalat iile de automati7. de ap"sa~ a conU:elelor (daU de nişte rcsoartc) $ii fie la valoarea presc risă. de exemplu dac:l. t eOl'ctit" fuzibilul ~e lopeşt(' după un timp infinit.. Curentul ma xim adlllî~ prînlr-w\ contact lIU trebuie să Inc~UzeascA con tactul IlInÎ mult de 70-800(.In caz dl' ~uprasarcinii _ mI Intrerup. se oe p4şcşte curentul maxim admis de contael. proIecţie !. contactul 5e tnc:7illcşte p~tc limitele adtnis". .. dellumit fir luzilJil sau lamelă fuzibilă.:1 I $-nu sudat contactele.~to~rde \'or fi descrise fn capitolul de protectie a instala · electrice (Cap.' priu fuzihil timp nelimitat.' ~au eel puţin egal cu rurentul minim de topire (l"lin' IOP') la rare. ca re pro\'oacă lopirl"a lui.ă la topirea şi sudarea contac te lor.:te o anumit-ă yaloarc. se num(' ş te caracteristica (le proiectie (1 {unbiflliui ~i are forma repre zentaUi in figura 12-2.sau recomandat în tabele face ca ci să nu :-:e 1opl'a~cft la .lin cauLii c. cu atit durata de topire a fllzib ilului este m~li mi c ă. Acest CUr('llt este ('U 20.~c. pe IiIl . Curba duratei de topire (f t ) În fun e li e de C\1J'clltul (Iţ). pentru eare ti fost construit fuzibilul. Dac:J. Pentru curenţi dc 8.Hor montat pe circuitul unul molor nu s. " APARATAJ ELECTRIC 171 3. Avînd În vedere fnptul eă O ~iglirallli. Cu cit curcntul care tren~ prin fuzibil estf' mai mare c"lcdt curenlul minim de top ire.101nb fuzibilul se topeşte pradic instant:lI1cl1.!zi'!....· lopire (fig.:lrC*.

in acelaşi timp . patronul eonline uneori nisip .n.5 1"1 . o ora [.es(e siguraute.J. lilJlpul de lopir{' este mult lIIai mic decît la alte tipu r i.l n!d toplr" I non11. sa rc ina d.l­ ."" l\.'" I Cu lnU rd.l\.G 1. unipolnre cu mîner Tipul tlgu r.asificiJrea sigurantelorL.Sigllrall!C tU iflerţi~ (cu rba i): la aces te fuziltile.I~ sig:uranţej\. la .3-67} conditiile de topi re impuse siguranl\'lor cu miner (vczi mai jos).u'p ('.> ...(. Caracteristicile de protecjie ale diferitelor tipuri de sigurll n le. 1 1.:empljficare. IQP~le ÎIl Jl\1I i Plliin d. 12-2.l n func tie de caraderistica de protectie. avind ace l aş i curenl normal: n ~ ~!l u.\I n se topeşte Îlltr-o orii III s. 1. Carllcteristica proIectie il unei sigu ranfe zibilc. Pentru e. topirea fllzibilulu j este semn aliz:ltă piesă t In( !mtn tap Fig .au o valoare mai mare a curentului Illinim de lopir\' în rapori cu curentul nominal a l luzibilului. la acelllşi curent.lrdna d.la) I eu i"e'I . La unele palroane. In cazul ~igurallţclor ('ti fih:l (\'cd lll~\î jo~). durata de topire este mai mare decît la o si. sj~lIra nt ere pot fi dt! urmă to arele irel tipu ri (IiI.gu :-a.1 ( r.liS ELECTROTEffi\. .j în tabela 12-1 (dupa ST. Pentru a uşura stingerea arcului care nparc in urma topirii fuz ibilului. (.!(Ie la torin'. / 2-1 Cond itiile de topire pentru Co"ditille t.ic disc ('0 101':1 1 ('. / 1. in capul pah"n.uwlol" s(' t::'5si"şI! ~ lin m.-.3 1"1 I.. fuz iltile.. • .!uran\.6 1"1 3. durata de topire esle miiritA chiar In compara tie cu aCd'a il fuzib ilelor cu iner jie ~i .'.\ lntln!ere_ CII aju toru l uuu i dj~POlitiY.i normala corespun tiltoare (cu acelaşi curent nominal).. talc HIll alte sub~talllc aşezate În jurul fllzibillllui. . se a ral. Tahela.ran\e nurmnle: I .'p!. Fig.Sigllrallţe CII intiniue (curba i): la acesle (u zibil \'. $.. Cu lne:'1ie: I ~.~Igl. pe care estc marcat cmentul nominal <Il ftlzibillllui.\S 417.CA CENERALA Fuzi bilul unei siguran!e poate fi montat in aer liber sau inchis Într-o de forma unui tuh denumit patro1l.:>.} I"udhi · lului."". 12-3. 12-3): •• SigurUII(e normale satl rapide (curba /1)..9 / "1 3 /.-.

se montează siguranţele . Si{(urun/ele Cll [ilel (fjg. printr ·un alt patron.'!.. în care se int~odllce p<ltrollul.c in spatde L'lhloului pe eaTt'. Siguranle cu iil. fj : ~igurallţe Cll filet. cu curell! nominal mai mare). siguranţ. mare. 15. Din punct de vedere eOllstruetiv. decît dac" se Înlocuieşl eş ufubul de contact cu un altul pre· văzut cu un guler corespunzător patronului noului iuzibiL _ piesă spc("ială Siguranlele CU mîner au fuzihilul sub forma unei lamele. 25. . 63 .de pot. 20. 35.r-o În lOll'lla demiuer. prcvazut5. Curenţii nominali ai fuzibilului pol ri : G. ("u piuliţe de stringere şi cuţite . şurubul de contact din fundul soclului sigurantei este !?fo!eja! de un gul er de porţelan ca re IlU permite introducerea unui patron cu un fuzibiJ fr.[: spatele tabtoulul.:!. legăturile cu condueloarele circuit-ullli ~e fac în Iaţa tabloului. b _ soclu pent. 80. la aceste siguranţe. fixate Înt. Pentru a evita schimbarea greşită a palroanelor (inlocuirea tlnui patron cu fuzlbil ars.i prin ÎI!şuruharca unui canac fileiat. Aerstc sigunmţc pot fi : • Slgllrun!e ':S (cu lt.:ru legături in trrtn tabloulul.gături in spatt' ) : la ac('~tc sigu ranţt' .ll sigllf:lnţe. a b II _ ~oclu pentru lcgătu::-l in Fig.APARATAJ EL ECTmC 179 slguranţe cu mîner şi siguranţe tubularc. 10. 12·4. 50. Sigllran(e LF (CU legături în faţă) . legăturile cu condudoare!e cu·cultulul se [.100A. 12-4) au fllzibilul Închis într-un patron carc se montează in ~ocll.

1 - pauv n (uzlbil . prC'\. .ic. In rclul at'('!i!a.· disldbutie urbanii ~i in instnla!iilc illdmlrinh:.-. (':li'{' P():Jtt· np.\lil iu l'lIprill~ul aparatelor.ll oare.le J _ j[)~$ă \t'llsiulle ~u JllMl< ~ puter~ _ de rupo. terminal la ('apC'{c cu cile un rontact tip tulit. C'N!U ce permiltl o dimcn~iOllare m ai ('eollomkii a in!:l:da\iilor. l'it şi pc tablouri ~c utilizc:lzii in uIti lUa Vl"'Ill€' ~igllran~l' fol'Jlwtl' dintr.i se folosesc ill ~pt·ti. (Ip oLircj Jiu por~ telan.r 180 de ronlacl. pol intri'l'Il]W ('li rl. (urC1 d .'\imă. Siguran\dC' dl? înalti'i !el1SiuJw.g-t:rc a arcului clettric. - SiYllrrlll(e IubI/Iau! illrull1itt· dilltr-ull lub i7.'Jl ti ronrh' lIIari (curen\ii d(' ~eurlcircnit).IIL [a I::lpet<' cu cut i te sau piesc de ('ont.wl şi SI' inlroeluce ('Il capeti'le in douli i:ont<t('LI' aş. ~a u pc două izol.7. 3 minc r UQlan l . sigur:w t" limite". ('arI' pol intn'l'\1pC' ('urcn\i de ordinul zr('iJor de kiln:lmpcri. soclu CCH". ('U ajulorul IlllUi miner tletaşabil carc stă fi:\. Ia 111 a!lfl lensilllll' (fig . 12·5.'! \':110<11'(':1 ('lIri'lILului d(' ~ellrt.. IllUllt:tll' pe tahlon ş i la ('a re se Jeagfi. LlIbul c~tc PI't"Y1!. ill tal"(~ este ". Se "ollstrllit'~c ]Wntnl ('urenli IlUJllinali de lOO-tl3U A ţ.lin patron iuchis. Si-:urflU[:i [ulibilif !.. ! . SlI h eap:lcu] aparatu lui).1 indt'min:\ «I I' I'wmplu. 12-G).Si araI/lele rle 'vast ~.lI in r('\t'lt'll' d . Palronul ~(' poate ~eoilt(' uşor. ClIţitck de ('oulad p1itrund in ('tH1Ladc.ll'(' ill dreuil.lhloll/l1Î.CZ~lle pc ta blou. . eQlldu("\o3rl' ]e dr('uihilIlÎ.şczal !llzibilll[. f" (le TII eu si nl ~igunlOlc fuzibile de ('om fur le ~pccial[l.:re.at ).. fi g.· cu mijloac(' de ~tin.[\zlil.. prin ~pakl(' l:. . C/l nlacl . DC'e~t(' sigllrank H' nllllJC~C sigll1'l1l!(e Iitl1i1a/oure de CUIfIl/. ehi::! r in prim'l Si'mipcriond5 de i:I aparitia eurcnLului şi {'hiar Înainte i'a :let'sla sa nting?t \' uloarea m ma.cil'elliL.o1fll.. la j O:ls1Î t CJlsi Il ne.

şi ac-casta din mili multe motiv\'. no t at cu J~" eslI' curenlu! CII re poate fi lrft:ut timp nelimitat prin conductor.rin COllduclor cînd Tt'Cep toarele alimentate de acel conductor sint in functiune normală.i lu- Fi!!.m:111111 /lo rmal de S(!fcirlll al conduC/MuIIlÎ . Pentru în telegerea celor ce urmeaza.·ca eond"c\()ar" l"t· cir"u.-. este ntoC('S:IT si! se defineasc.1 . În fum'til' dl' t":\radl' ristirilc ("ircuitului pe (':He \"0 1" fi mont:tte ar('~It' ~î gl!r.-J=__r 'nm Fig. de e xe mplu nn pod rul «nt)..stc cu rentul care !rE-ce . (fiq. "ECTFl/C IIH A legerea sigurantelor*. _ C. Curentul ma"im I'sle mal mare ca 1. Timpul tn care curen tul de pornire scade la viiloareil 1"".g". 12.\J l'lJ. notH ClI '11 esle curentul absorbit de! molor.l1lul absorbit de !uoior scade de l~ v~lo~rea I p pe care a av ut-o initial. (12.1 ) • \ 'ezi şi capilolul XX. In primul moment al CO J1 edarii. sille la o rete~. § 2). În primul rînd din necesitatea de a meuli ne c~J05ile de lensiune in conduc/or in limitele ..i d('păşeasdi lilllitele admise.~<Jar. In capllo!ul XV! ŞI' dau cllre'l\lii admisihil! pentru Ull('!C lip uri Ile condudMrC şi cabl ur i.. In timpul eli molorul porneşte (Îşi miHc~t e vitez.1ft~a 1. hul~ra Si:. Cl/ren(uJ dr pornire (lJ (lnlli molor..!zll de la clleva secunde (motoAre mici) pînă la cîteva ~eci de secunde (mo!o.im este egal cu curentul de poruire al mOlOrolui respectiv. De obicei. AJl'gUl'iI ~ig'l!r.ilre mari care pltU în llIi~(. de inalta len~iulle: I:!·'.IIl<u are ~u ­ POrt: 4 _ b01'n" jX'ntru h. 1. '----'-__--. [aTli ca telllperaturli . tub VOn(uzl bll IP:>Imll): 1 _ pIese de 00:1 t.Crtrelltul admisibil prin condrldor. Penlru ..tabiJi '\"11loarea curent. . p. ulul. \'ariajia CUT\'nlulu i ausurbit de un mOlor in timpul po rnirii mulot ului.". 3 _ i·~. .lCl. dupii CIIlII se va vedea în capitolul X IV acest cun'ni poale fi de·1 .onduci O.lrde ca re illimenteazA un singu r motor.1 iul1i unde mărimi eledrice în I~ittllrii Cl! caracteristicile l'if(:uillllllÎ. curentul normal rle sarcină este lltai mic decit curentul <ldmisibil prin cond uclur.-\RAT..(urauţ. nOlal cu 1"'61. [.7). 12.. curen\lll ma. absorbit de /lIotor 111 sa r· cil1a sa normala (nomin a lă).:are d ispo ~! t i\'e mari. lIulat cu fu.lceslu.." cin cauza curentilor de pornire a i muloarelor. la \a! u.C:Jrcn/ul III/ulm al ârcuifului (eonUllctorului).AP. \'11ri. pl!l~ la I'ite7. eslI' cllp'ntul m:nilll care poaTe apare:! la un moment daI In circuit.Î ori mai mil re decit curentul 1.ulu i nomiuol al hlzibilului.lIlţc. nldor c'oun:1 in n ~.a normali!) curl'.6.ldmist' (II se "edea capitolul XX. ..a s.

fuzibilul este străbălut de un curent apropi:tl de rurentul min im de topire.. din t'oJldiWi lc de mai sus.: ore uTIn:llo<l:"f:-lc Y"'!ori: tl.(1-2. trdlUic să fie mai mare sau ('"(" 1 puţin e.il'i şi de sllpr:lsarcinilc care pot a păre a in reţca aşa cum ~e arată in tubela 12-2.I. .3) . pină la 40 ~) . k = 1..suma curenţilor de sarcină normală a celorlalte motoare şi recep to.ultnt". condijiile de alegere II siguranlei flJ.. deoarece dud prin ronuuctor trece curent ul moxim ndmisibil.t.J..u.ă po~ibilit:IJea de :l $uprail.ibilll! să nu ~e topea::că în runc\iOlHlre::: normalâ.5) 1:=2. ŢreblJie remarcal şi (prin r('!aWle 12-4 că în unele cazuri.J82 ELECTROTEH'N!CA G ENeRALA şi Pentru condudoarele care alimentea7. curentul re~p('("t(' relaţia: 1 >.are. Cu cit lP arc o valoare mai apropiata de 1. L a alegerea siguranielor fllzibile tr<'huic.lli ai fllzihilelOl" O v aloare ('gaiu sau Îmediat supe r ioa ră v alorii maxime re7.ill cazul motonrelor ('ti condiţii grele de pornire (porniri dl~ se şi Cp durata mare. curentul nominal al fuzihilului 111 /. .. nj:.2) in care: 11' ".dbile impun 12·5) miirirea secjiunii conductoruluî pr(Jlejal.e topi.l'i mai multe receploare.u esle CllrenluJ de pornire al motorulul cu cel mai mare curent de pornire J:. {7at.orul pc rare ~-a montat ~iguranţ..ie nt care depinde de feILll relaţ.o- k (12 .[ in cazul motoarelo!" cu contl.ldilzi cOll(J.supraincărca cooduc.5 - in care tl'este un eocIi!'". se evit. .ă de curentul admîsibil al conductorului Tac curenlul numinat fuzibilului trebuie să respecte relaţia: (12. cu nUt e!>tc mai mid posibilitatea de a . ni tircuilul\li respectî\· : (12.gal cu curcntul noqnal d!! sardnă T.4) in care coefident.1I1 J. deci ('.Pentru ('"a fuz ibilul ~j'i n1\ nominal al fllZibiiului trebuie ~ă ~c topească la pornirea motoarelor.uclontl şi prin acea~.ihi l se :liege din scara C"urentilor noroÎn. printre cue se g!'isesc motoare eledrice: (12. AsLfel. .te pc punctul de a :-.lii de pornire normale (porniri rare ~i d<' (Iuratn SCurUI ne cirra 5-10~) . i".25.5[1 se condiţii : ţină 5c<tma de următoarele­ . Pentru I U7. ta de a-i imbatrini izol~ţia .Pentr u ca fU:t.

motoare mlirÎ el c. I. Îniermill"111 se rde rll la func\iOilOlrea conlilluii sau cu intre· Aleg.:rea sigllran!elor cu inerlie ~au cu Îl1lÎrziere ~ . sub fonntt (/(' şo(" .~.~pre ue du· ilolanl i - idem.IH!dlldnar(' pOili i'vlanli !lid po:!ri in ~are exist::.. H R.85 0.:rt"il! Il..: de luminiI Fe.t numeşte l.dere.:33 0. idem. linii rrir. {~lIf('n ti . r·er:cul de e. În cazul IIn('1 ill~t. deci rUlibilul nu are timpul ne<:esar sii se .APARATAJ ~:LECTRIC l83 Tabela J 2.3. in cabluri • . ~i drri\':Jlii. cu COjH!uctQilre 1n le\'i. indiferent de tipul siguranţd. - - Feedere· ~.dpal .loc:Jluri publice: birouri şi încAperi tie ser· viciu din illlreprinderi in· dustriale lncăperi de produclie ale fntreprinderilor ·industrj· Reftde!t dt!.it cU\"I.25 1 .' iar/li şi [ulI/jua Fcederc.. a~!i UII receptor irnponant şi rie lransiormare. lalia 12· 5) la mirşorarea sectiunii conduclmuelor. Fel"cef se {p~.a" "' .lorl" - Ş lumini! s~u JlC conductoare 1n !evi c<lbluri . O."ihilc IWlltru prote{'lia tOllducLoardor contra suprasarcin ilor se aleg.5 Fd1lt rell'id Locllinje.lll cl'l!ld!lcioar~ in levi Refel.5 - Derivalli sprc receplollre t:U rel!im inter · l1Iilelit U In clloluri ~..') teraneDerivalli receploMC cu re~im r<l.)...N(inwl de dllratii r uperi a rcccploarclor. deoarece aceste fuzibile nu se ard la şocurile de curenl produse de pornirea moh:arelor (durata acestor şocuri esle sClItW.i 1 un cOlbJu princip. mnntale pe supo rţi . linii rfindrlll\' ~Î t1eri\"ali! in cllbluri .xp!o. in cabluri . de cazul folosirii siguranlelor normale şi deci 111 () t!tonomie de materiale eOlldutlOare fn reteaua electrici!..d. conrorm tnllclci 12-3.!Ilţii nonnali de sa r cină. mai {nari dcr. Sup{)rti izola\i 1. fal~ Acest fapi duce uneor i (prin r .k forţă 0.llaţii ollişlHliLc in ("are Ull apar.66 0.8fi 0.. cilre alimenl ./lfdă'.66 0. IH:nlru orice regim <It' I!lllc\ion3re al re"cploilfelor Idem.2 Valorile coeficientului 'i' tiin rela!ia 12... face fără fi mai tine seam<\ de relatia 1:!·2. siguranlclc fu. montale În le\'i .. linii !/riIlCII':I le in [evi [-"ecderc ~i linii prillcipnk pl! silporti iza· lanli Feedere >-i linii prindl'il le in cabluri s~u· Retele .de 111 levi sau re Sti R.

emperat.!ul o Utpravcghează) reteele pot fi : de tensiune.talalii industriale pentru automatizare a f Ullcţionării lor.Ll :l tj i anormale de funcţionare. <le putere.şi anum~ DllP(l nat1lra mărimii la care releul lucrea::iJ (pe t'aI"_~ rel. .ic sau a cu . debit.de cele mai multe ori .e li. . t. vitcz:1.' (il. Releele ~îlJt utilizat.).15 - 50 70 95 185 240 300 120 150 100 125 200 :mo .-. Cilld releul se~iz(>ază o asrmcnra situaţie. acrian.1 a] fuzibiluJul I . Heleele mai sint utilizatr În in::.alaţiei (tensiune.5 2.stic.le ~· ale). fără şocuri) i nsfala ţ iifor e lectrice Curentu1 nomi". 160 a5 15 20 25 10 15 20 - - G G 10 20 35 60 80 ]O" 25 25 60 80 . ci dă Ull semnal opt. illstaluţii!e electrice pentru protectia aec~lora contra d iferi tf'l or ~ it. dii o comandă me ~ cani că sau . de enrcnt. Releele pot fi cJas ificatc dupa mai mulLc ('fiLerii.184 ELECTROTEHNICA GL"'fER .150 130 - 100 200 260 . curent..5 - -- 4 6 10 lG 25 35 60 80 100 12:.. in tuburi Cupru Jnst "ln lj~ fj". de timp etc.'\LA Tabela / 2. sub influr:n~a unei miirimi pentru care releul a rost conslruit şi reglat şi pe care ci o snpraveghează.100 350 430 500 160 200 225 260 100 200 225 160 200 225 -.o comandă eleclricft (prin inchid ere a sau deschiderea unor con[acLe a.ură etc.'l Ins!. presiune.3 instala!:ki..J"ji" mobilă I Aluminiu Cupm - I Aluminiu Cupru 0. fi lO fi 1.) 5cc\iUON' comluctoruju' (mrn') Imln l:qic fix:. sau comandă deconedan.75 I -. Î11 ftllleţ-ic de diferiţi parullld!'i ai ins:t.3 S iguran ţ e fuz ibi le pentru protec!ia contluctoarelor (sa rcină p ermanentă . 260 300 350 130 260 300 :-150 2fiO 300 350 430 500 600 500 ~ Heleul este un aparat carc.

releele cele mai de!! intiillite pot fi: relee electromagnetice. rind sînt lcg. cart ('fe('tueaz~ direct mjşcarea eorcsp'lnziitoarc ('0m('lll.U!.>: pe scurt terroi&J3.. matoarc]or de curent SOIU de l. b _ !"cleu primar de tensiune. -. VUP(I modlll cum transmit comanda releele pot fi: r('le(" directe. cînd 5int influenţate nemijlociL eli' mărirllca slIpravcgheatii . Rclcele prim.. in scoplJI acoperirii in mod satisîăcător a necesilăjilor fO<lrte variate ale intensilătilor electrice.are se cun5truiesc pentru o l. (! _ r~leu securtd .~illl mnn[afe in âJ"wil se deosehesc: .\RATAJ ELECTRIC '''' DupiJ principiul de.. b) . D/lpc'i fIIOtllll CIIni .... In instalatii de Înaltă tensiune se folosesc fn general numai relee secundare. hobinajclc uilui asemenea r("jeli sini parcurse ch iar de cur entul ce trebu ie supra.. prin intermediul U!lor pirghii legate. 12-R. J2-8.10 A sau 100 V). III necesit ll fjk insialatiei făcindu-se cu ajutorul trasfof.reIcI' primare.at (fig. adilpt<Hea.mdlll" de curent.: ) u R a) b} J TI u " e) d} Fi!. ti). d~ t<m5Iun~: R _ relcu.:. (fi~.-.u primar de Cl'~!"It..ltc in circuit prin jnLt'rmcrlilll tr.sformatonrelor ele curent. c _ releu . 12-8. la care I"uncţ.e chiar de tensiune:\ ce trevl1 ie supran'glwat5 (fi. J2-8. d(' partea mobilă a re!eului . Releele secundare se construiesc pelliru un numiir ue curenji şi tensiuni (de exemplu 5. nsiune.. .relt'{' secund are. TI _ t~n5!vrm~l1 or de ClL.AP.şi secundare : o _ re!~. Relee primare .\"cglH'. a) ~au -"Înt alimentat.ii.n.i!.. TU _ uanMormaIor de (. funcJionare.iolIarea se uzează pe dilalare:! unor pirşc În'cruzllc cu ajutorul curentului electric . c) sali de lensiune (fig. rs.-""Iune.""Cllt..amă largă de' curenti şi tensiuni. la care funcţionarea se bazează pe atragerea armăturii unui cleclroma net · relee electrotcrmi numit<. 12-8.

care lu('r('rlZ:t In $('udc'n':l Yrllori i Ill~!riillii sul.de roman dă mllnualii. .' llt sa u nu rste aliHH!nl. la tiI) intrl. pelltnt Cortlac!el e conlndOllrelor SJlU pentru butoanele.. • Denumir ile de conflict rJrJrmal irtchis şi cQ.. întreruptorul ~e dt"schidc. li).. ca. CilHI bobina re-leului este p:lr('ur~li d{' curenL eontnctdc normal desdlÎ:c ~(' in chitl. bj Relee dir('clc şi indirede: <O) _ cdcu dtrcc.ch:. ELEC'l'ROTEHNIC.te conturt JlorJl1:Jl inchis (l. o unu- nlil[1 valoare reJiloHI.!::Iere.. fig.. a _ C<)ntaCI no=.'mitlllC se lIuJnl''jI(' pozitic llornw![r.schi$.s : . c1cdrie.<Înn<·. fig. il)."ao.186 (fi~. ('arc :lc[ioueazri dup :i lin ti mp anumit (regl<lhilJ. 1 r. i~r ('ele normal iHdli~ 1! H' d('~('hid.a.\ . de rxemplu. eOlltador) cu ajutorul căruia se efectuează In:. po:>i\la normal. . cind re:eul ~. _ se:l~"l mlşcir!! plrjlh.l\' <lc(iOllr:I7.i"nem:. Pozitia în C:H(' H' g:ISt'~l~ eontuddc dud J"j'lcul nu eslI' p3rCUl'S~ dt' tun'nl ~n\l 1111 c!'lI' :dil11 ('lltnt CII 1. 12-fl.~e maximale. iar cOlltadul li ~e llUJllt'..le ap~st:l.'. cInd butonul nu e:. este pOlijin in Caf(! se găseşte c(Jl1tactul. de exemplu. e[l.\ GENERALA 12-9. li .'est'rI rHl este parcurs d(' cu ri.lt lU tCu. de lucru pol fi deschise (contadcJc (1.'his se folosesc rlll numai pentru contactele rt'leelor.rc:I conl""'el"r de lucru.relee indin:c te. rele(' !('Hl]l(l!"Îzal.:: non".relee imlantanct'.:. . " _ C'. tan! lucrează at. COlltnd('le l'rlcll1lui S(' 1î\lI1WS(:..' (ron!acklc b. se inchi<lt" ~au ~c deschide un cirCllit. dcsc!>id".l!U!: ! _ pun.~upra ­ \'cghl'nte (1l'pă~t' ş1t' o tlutllllilri Yil!oare n'glal:l Iri releu.('a~a m!'('Qnică cflrt!!'punzătoare comenzii (fig.. ci ~j p. : b) _ rt!('\' tn. <'ind n. la 1':11'('. La un !"l'leu.l illchiH~ . de lunu. mi'isuwl dill il momel] tul in rarc lliiirimea ~lIrra\' t'ght:alu nU\I:' \' a. La buloant:le pentru comandă manuală. [)/lJHi limpul de (lc{iol/fII'c Se dt'm'd)CH': .t!()1ll"f'<I re g lat:'1 .. 1J) ~ all iu('hi~. 12-9..'daci iwrnwl tll!$(. (1). L'u releu poate' <\Yl. {"onlacLul a se numeştc< i'ul1tal't Iloi'mnl ele. prin mişcarea piesei mobile. l~HI.'ruptor. care la r indul !'"ău alimenteaza lIl] all 'lparat (seryo motor. . cOJltacll'. _ rt'l('~' JlIiJliuwh: . COll tacl. J)llpil feful !'ariaţi!'! mărimii ('fUC le (lr(iOJiea:â rcieeh' pol fi: _ rcl.'g"Jal:'i ."i~.ul de!IC.-n]ru al]e contacte.lmH't!a r<.] Incn. releul direct acţioucazi't awpm dispoziliy ului care hloc!wazi"\ Înlrn-uptol"u! in poziţi:l Îilchi!'.:'i pral'lic in momentnl În ean: mă ­ riwC'f! suprrlyegheaUi a atir 's \' . ca urmare." conductonrc de "urent pentru h1C:. 12-9. a/ f ig.und cind \-nJoarca m:!rimii . in riglll':l u-n.: il.t' ~ilU ('U 11ltirzil'l'l'. lc..'a maÎ multe eontacle normal de~chi~e şi IlHli mull c COJllndc norlll:l.direCl : R releu: I _ P~esă mobilă a r . şi ea tlnnare.

ClIren \lJll. Relee maximale şi minimale de curent sa u te1lSi~l/Ie. 5 6 Fig.cnsiUnt· :. Pe mi('zlll magnetic l!'ic găseşte bobilJajul 3 parcurs de...:-i pent ru cUH'n[ :111ern. curellllli de I~Cfll Scad".--u un llum.. proporţional cu ace~ ta . fie C11 se execll LiJ co manda (dacă re leul c~Le d irect).) \i!. 12-10). R eleu maxima! de curent (principiu) .(o - n lst : 5 ~u.irului de spire ale hohina jului rele u lui .·.w (k tel~~'illnc de tip deetronwglleLc ~e C'O!lS{. ref.r.v ~~EC1'RlC 187 în con linuan. prin m j~carca arm:i[uriî..' uHime [('k". Hdce'\c tnini. cure n wl de-IUCf U creşte) .i il resor !ulu i 4 /in1ÎfI"d"nt! :lrcul fi"'] mu)!. dad n 'leul e~te ~ecundar).l tensiu nii rcsortuhlÎ ~ lltagol1ist.(liv ..: ~e VOI' descrie unele tipuri de relce mai des intîlnitc. mi('7..1 care releul îşi atrage armalu ril.'(']. Releul maximal d::! curent cel mai frccxcut utilizat e~tc. L<1 lHlt"lf' rel ee. hob ina t'ste . resort a. aul\('(' :UTQă Lma i n fiDzili:. De ohiceL la relede folosite pelJ\Tll p r oiecţiI'.malu.. cu o armătură mobilă 2..'leelt: tit! liODSiufl('. ('ontiuuu .zr! cind curcflLul.:ll~ menţi n ar-miii-tir:! :lt r:J~ il ~ i o diLel"c<l.~lc(" minimale dt.urlu!. fic cii ~e indid ~all ~c <i eschid contadl'le de lueru li (da(":! releu] c~tc indirect. M'ad ~<lh v:tl o:llet regl.ttc : 2 mobllă : J _ \10~ ~ lJ!nuJ . denumili· şi rl'ief' ne' tCTI ~i Ulle nulă.~rtulul 4 : g _ şu ­ __ rub d" reglaJ ai inlrettE"n'lui i niţial (): c _ contacte ~d. CllH'hl ~.. la fC'!ee le de cOlls!ruc(ie In<li îngrijith..l"Omaglle'tului se . de tip electromagn etk. 1ll.irind nu miirul ti e spirt'.ne.(' le minimale de Le!l~il1m' . r('~pc('tiy tt:Il~'i(!l1(~ [I.-ulJ de re g laj nI .. In mod :l1l<llog ~e comtrui('~c relel' e1edromagueticc ll1<l ximalc {le \.!!e Il r et.\ll ~ i :umiîtura I'kel.i m ie'7. m:îrind lnlrdier ul iniţial . -l l~ ("u !'('ll 1 l'Ofl li 11 i\l!.h ll1il de l!-nsiunc (:ldică este cxec\ltat:! dinlr-un conoucior de secţiun e mi(':-I. lkll. Dacă Cll rentll l în bobinajul 3 depăşeşte o a nu mitD v aloan'. re leu] îşi atrage ul"IJ\ii tura molJilii şi intinde.~ Illinim~dt" .u rele.. .lr mare de spire) . cl<fI:J1luJ de l\1cftl $e reglea ză prill schilll · b. cllTentul de h:cnl mai po. iem i nnc .- o 2 I r·.APARAT.l'llÎesc pt'Jilrn tlll"~' !lt. La ri.I<ll prin schi:·nbarea lnl reiieru lui init ial o <:ll aju!r<rul unui ş urub de regl ~re 6.J.lri'i . I _ arm~_tur. 12·]0. cele mai des rolo. 12-10) un miez magnetic 1. ci t . Dintr. resortul anLagonisl J . El conţin e (fig.'''.Il' (:lIn~!lt şi r. <H'('tli. Dată n:renlu l sC~lrle ~U b \"3 10<\]"('[1 n:-glatil . e!cmenilll d e reglilj ill resorlului (şUfub. numit nm:l1t ne lucru .ih ~ in~ rl'\ r. cazu] din fig.poate fi reglat prl ll ~jl! s\area prealabil..-. iT1Î\i:diL In acest caz ~e ~p\llle 'c:l reliOl:l ~1I l:' rc\·cnire autom ată. pirghie) n~rlasează un indicator în fa ţ a L\nei sd ri gradat€ pe c ~rc sîal !1JSnisc valorile curenlilor ce lucru ~i a'le1llui.l.. .. curentul de supravcgheat ( ~a H de un curcnt.:: lll"ximuJc şi millima!e ti". Cl\ren llll de lucru cre~ie. De asemenea Cllrenl111 de lucru mai poale fi re!o(lat prin s chimbarea nu m..

cu armătu ră ratitoare.tt=ă ro:.jul !mp:. 5 .. ~c constru ies c din Laic. cu pune În functiune mecanismul de ceawr- ..lff'I"Om"'f!nelUlu\.<lll de ten - siune. Relee fempori:ale.i de spIni este defa7~t falil de flllxul C8re trece prin restul S€ctiu niiJlU1UIUi. aceste pir-sI. HeJeeJ(' descrise mai ..de Cllr('nt .ct . j~f vibratii ie sînt as!)el r eduse. F iecare wn ii a pol ului pro uce cite o fort ? de atradie aSllpr<l arm.188 con sl rui('~c ELt. arc ant9. maximiile SllU minimale.~ _ g :aJul arcului an~.<r on:~( : 4 _ r .'\turii. Fig. Releu electro11l<lgne! i<:cu fnlitoare: af!!lă!llrâ 1 .'7L1ltalii lisupru R[111il! urÎi nu mlli trece prin I.a:. în figura 12. <lfmătura 51' roleşte. Spi rii în scurtcircuit pentru rcducerea vibratiilor armă i urli tlnui eledro magnet. io r la de airacţ i e fl.m de tempol'izare (mccanbm de cea. vibratiile Se transmit si la conlacte Înrăutăţind funrţioll<tl"ea lor. de lu~r~: li _ lJolJlnaJc (releul ". în curent alternativ... trednd prin zero Oli de cîte ori lrece prin zero şi cun'nlul din bohinailll releului (la o frecvenţă a curenlului de 50 Hz.0n<l tIl c his.con. pc o parte' din polld e1('dromagllchllui .(' montc<lz[\ o ~piră in Hurtdrrllil. Aceasla provoacă o vibraţie a 'lrllJătnrii."or de lu<::rC!. l{ed uc Nea vibratiilor armiitllrii se explicil flsifel: d>t! oriIă c!lrenjilor ind uşi in acea~tă spidi. care produce 1111 biziit. 2 _ .CTROTEHNICA G~"'ERALA (Jiu oţel masiv. in curenl aILcrnativ. PClltru a red~cc această vibraţie.. 12-14). cit şi la auto· mai:zarea IOL Pentru exemplificare.::onjst..~rm. tu l lre<:erii prin zero a acestor forl e nu coincide.re bobin3. fig.\it In d()u!i jumfHliU ~arC se pOt le"" 1:1 ~er'(' sa" Jn paralel) . La acest rel eu .sornicărie ) Înlre anllaturâ şi contactdc releu lui (fig.<.us ali acţiU\l(' imtantaue-e..13 se reprczinlii un releu de cmeut cuntinuu folosil în mod obişnuit în instalatiile de automatizare. CÎnd curentul depăşeşte valoarea curentului de lucru. Releele de lip electromagnei ic.:. Ca !lrmare. lelllJ-lorizarea se realizeaz:1 il!lroducîl!d un mcr:Jni.ţ"«rc (pateU. Pe acc!a~i principiu s~ conslmiesc ş i releele maximale sali minimall' de tensiune. 12 · 12.(' atl'a~â. forţa trece prin zero de 100 ori pe ~ecu ndă). eledromagnetitt'. .<.l'fO. 12-11). forţa de atractie a armăturii este variabil ă. IIlS~ momen. & born~'~ COMac '. nJllslruile Gl relee de tensiune sau de curenl. sînt folosite mult atit la protectia instalatiilor electrice. La releele. 12 -11. pentru a m iqora pierderile in fier..~ mi~zu.) : J _.. <lşeZllldu · se În pre· lungirea capetelor circuitului m<lgne tic fix (li nia tras<ltă punctal). 7 _ oorndc bolJ!naj l')()r . Cînd ar mătura e~t. (fig . folosit ca releu secundar. In figura 12-12 este reprezentată construcjia l11iUi releu maximal de curt'lll UI' t ir electromagnetic. fl l1 xul magnet ic care trece pri n 1.

'i.r:erca armiHurii. su b acţiunea rcsorlului .btu'·Q.lHC 189 ceasornicărie efc ducazăin<"llÎdc ' n' u l rc('l'l"cn nnui <lt'! l1 lll it tilUP (reglabil). uH'canÎsm ul de ~au ddch idcreu <. revenirea contactelor in poziţ i e nonna!i"I. armă t ura . nicărie S.. De obiet.ilrt': it . 1 _ l.APARAT. lIelee (»I!clromagnetice de cur"ltl con tinuu ioJosiie in insl.datiile de Illllomati7.. lemporizarea In ar('!'!t rdt:c arc IOf Ilumai Il"! atra.. do:o lucru...onlnclt:lor de lul.'ru (1. Olax imak lO 3U minim:tic. răci ll dll-f (~ inslantaneu.vedere: mi ez' ! ~ "~. PI' acest prim:ipîu ~e bazează construirea rcleelor de cu re nt sau de It!lIsiulIC. iar după a) Fiq.R cînd este e1ibl'r:llfl.sediulle: /1 . 12· 13. tcmporizate-.\J eLl:CT.)Qblnil: ~ - "oma!'\.

" i~ dibl'l'llrea armăturii. Ro. ionnntă prin lipirea fi două hmcle r!în nwtu le rlif"rit('. alimenLÎnd-o cu lf.Îlft CII ajllLnr111 clltt'!liului !'Icctric Cil n' trebuie Supq\'('g:ht'at.'llsiuoe constantă: releul de timp îşi inchide sau işi deschide contactele II ('u intîrziere şi transmite mai departe (CII ncrustă intirziere) (OlUanrla relcnlui cu a c ţiu n e instantant!C.. prin intermediuL un('Î rl'zi~l\:. pot ( uucţio n a a tit in cureut conlinuu.l!'. cind bimelalul {'~ lr indil. Cind .:HNIGA GENERALA HeleuI electromagnetic temporizat c~te folosit şi pentru n transmite el! <lnumitrl intirziere ('om('n z il~ unor relee cu [lcliune instantanee. Releu lempori zat. folosite la iust:tla\ik' HutomaLizan' . Cind lamn biml'talieu (himr. funcţia· nin pe Jal.ia {iu.ul mt.traluri de m"tal se lungesC' diferit.e indilzil indij'l'Gl. ea se incQyoaie.I]je:1 C'Sll' ine{tll.'lI L a!l('J'iloliL în curent ('ontiJHlH.TI::"ilerii ~au descrcşlnji flux. in~tIUIltu><:". cînd bimetn lul esl. . Fig. con s lruite dupa printipiul eleclromagndi(' . Potrivit regu lii lui Leuz.ilHt mai s us. 12-13).'mtanee inch id cirCllitul bobinei releului de (imp R~. Din acest pun ct de Ye. rontacLele (/ al~~ releului R J cu acţiunc inst.ului prin miez).:-.gllelir prodns ti t.> aceşti curenţi se opune t'au7.RO'l'J. Ne/ee termÎce .prin lilicl.:.UI! cnzJ'(~lcul~cnumeşte~ircJcu de timp. dl:'onn:ce _ prin dil.190 ELECT. 12·1 .a {! aturii il1!'g<lle a două md<lk diferitr.:. Lama billw!. ~e poate rr-a\iza ~j pe baza curcllţilor inchhi intr-un tub <le ('llpru (nl<lllbl pc miezul JJobinci) la varia!.llnn' CI'1t.:-.ire indircctă.elcC'k termiCe "' Înt I'f' lec maxim:df' de l:urI'nl.lI'(> trebuie ~upravcghcat. Se intîn:ie . !1.. ('it ~i în CII f\. - rc:"u acllu. n<~:::>ten> (.d e l'C releele pot fi : CII iuciHzirc dire cLă .1.talul) e"te Înc?ib:ÎUi.. R • Fi. Principiul tcmporlziirii acjiuilii rcleelor instantanee: R.np. ~!eu ~v. Ilu.c Î {'are i-u {lat. t !' l~lporjzarea I'eleclor elt·clrom:J. încălzite cu "jntorul eurenlului ('Icctric {'.)stre! fie al"> .. (Ia COllcctarca sau de('one<"tarca releului). 12·15. in r.glIl'li('{>.J:Hul~1 (le curent (fig. b) .eu inri:\b.16.u' pri'J lama himt!lul (fig.cit direct prin trecere:. l\\c .două !. 12-Hi.~ E."\~ r!. R('lcelc termic\' (fig. 12. i n arest ~('op (fig. a). nt'!t"t·I~· kmporizfll' fau de timp. 12-16) ('on\in o l:In)ă JJimdnlică 1. străl. r11\'entlllui ch i.ului magneti(.

\ şi c"ut.. rc[('rle termice nu ac(io!l rază la şoe uri It· (It.~lrir~ (!ln~. Relee termice : a _ cu hlc r.i c~ Hku l .'" lucra la lIll cur('n! etlnl cu \J. Ilw[ milr.lJlUnlit timp .:.\1 a l relelllui.id si. tIc trehuie să cOHlandt" dl.-.. releului.. :l~ tf('1 inrit..lctclc d" lucru ~au prin sch!mIHlft" n:zis t e n ţei ci" h. sau prin acţiune:1 <lh'ecfă . in :l("('~L timp.dic. ~!lU furt"nt de lucru . releul Lran~ mi te comant1a dupa uu timp cu atiL mai mic.. ci la cun'n!-i ne lungă dur:ILă ("arc sint mai mari (h'd! o <1nu. 12·16. Cun'ntul mn:lm c. Ce:l !lI:.scări pe cnrc sinI Ulorcale In. _2 (ne/evI cald) .iunca 0.> cc es t\'" rl10nl a t releu!. inclilzirt'n insLalal..ital.lrt :1rii Într<' lam" binlcta!ic. 1 b) fig.).' lu un' delS:ljatll.mită \'a loare regl ată la 1'.. nH\H'5t~).'Ill plu la curenlii dt' pornire ai lIlotoarclor).! !nie..!..'ITiilaL mai $11:>. Dt'onrl'ce incăltiH'<l larnt'ki bimet.nMele de luuu : j - "cz1stcn\~ de Ineâh:.:>'lzeştt" mal .' prnrtic p rin dCjlla .rc· PO:IIC li trecut priJl rl"ll' u şi [a tare rd ~ ut inca nu lu<:re:lJ.1 '" "p:uatului In C. .t p c rclcu sali ~~t/! c'~al <'u cuantu! nomilI.) prin 5chitu).~ 1). (1 (' î"dJzir e ~e llIkşllrc.ln<.: fi re· gla tll p e r~l~u ~.' numcş t c <curen! ltulllin.j nmrc . (lupă lIll !imp care d('pill<1~ d(' rnarim('a SIlIHflsarejllÎ" :1*a CUJll s-a . oi releului.i c hi:n dal. Prin contactele sale dC' lucru.'con\'c!arca in:. o _ eu !ncAllire lnd~Iă: 1 _ Ja'l>i!. olme\al: ! ~ c. cu cît curentu l care trece pri n releu esle IlwÎ mare (deoarece bimctalu l se Înci'il:t:e şte ( 'U atit mai rrpede cu cît curcutul este mai mare).' se fac~' dup:" un ." rezi SlNl t . Curclllui "orui na! al rd('u[ui c~lc nr:t rc(.r .e ( iulll zecimal" (de ohic<·j de In O. Helcclc L{' rmicc sint folosi Le pt'lltr u a asigur<1 proiectia in sl:ll<1ţ iilo r l']t!ctricc cunLra suprasan:ÎniJo r..~('nsc5 lilllitt'h' dl~ incă lz ire "c!I1l ÎS{'.·lru.'::1""".' :1 dql.-. curentul tHC~ prin Tl'[eu ti lli P lI~li". i - butO" de rC"'en!:-e.h-e.y. Clll"("Ht Ik scurL:i (Juratii (rit' (·:-.APARATAJ ELECTRIC 191 curen lul depăşeşte o anumit ă limit{t lama ~e in co\'o<lie atit incit dcsch ide (~au Închide) contactele de lucru 2 ale.I o"ren curell [uiti! dr lucru ~.6. St· Ilu"'l·~b \":1[O:lr(" reglal!'.D. Re.7 diu cUfelllul IwmJn:l1 al )'l'lcului.'nl!>nre :l curcnluJut (le luefl! C..7 IllSt:llUII.ldre dire..2-1 Ulii c"lorii ole mlcli.H(' })Olll<. \".· 5:ll! tn. r ~klll s.. \'ul("J~re" cun:lIlului de lucru PU:1!l' n ~i ('II rl'gl:ll:i ( p o'lle fi filcut::. :u!uclrHl rl'pHul la di~'i1.!lare" eUfeJltului dc lucro Se be.tal a ţi" I..u c... 0 . 11I\ \!Cpt.. rc" 'JUu l reper in fala unei .

care pr in rid icaTe poale ii pusă in con\ilc\ cu dau. . 12· 18 şi fig. contactoarc. rupLaare. .sllh forma uncl tijc mobiie M. a). adicii circuitele care ~ int străbătute de curenţ i electrici . \ljă .l. cind eontadde mobile siut de pă rtntc de ('ele fixe. intrcruptorul este deschis.II . b _ co ntact cu du~!:l Intrerupere. comutatoare.s truc\ir. 12·23) . Ciud contpctclc mobile si nt aduse în eonUlct CI1 cele fixe. (!t-oarec(' a c eş tiD pot fi foarte mari în raporl cu curenlul normal dt: sarcină al circuitu lui. Acest iei de contact se mai numeşte contact culil sau pirghie (fig.c: n .'. _ COnlaCl cuţ. Acest conlan. 12·!i.O a circu itului pt' cnre ('ste montat inlrcfuploruJ (circuitu l este ~i d lnchis). COlltrolere. c şi fig.) <l b) c} l'ig.C! mob!!.. care articuleatii in punctul . c eont3cl cu mObU~ : F eont$. şi care prin rotire in jurul articulaţiei poate fi introdusă in conlac:lul fix F (liS_ 12·17. :l conlacldOf lnl fcrupăloare]or. şa cum se arată principial in figura 12·17.'\<!" _ e<:>n1(l.l"\' atunci cind d trehuie St\ Îll lr('rHp ă curC'n\ii de s("urteirc llit.. conlaciele mobile ale unui Ît1lreruptor se poi realiza. APARATE DE CONECT ARE Aparalele de conectare s int următoare le: întrcruploare. care ţJrin deplasare poate fi introdusă Imf·un con· I"ct fix F (12 -17.mOl unei lamt' mobile M. prize de curent cu fi şe . ..sub fo. Intre ruperea unui circuit II A . in mai multe feluri: . separatoare.: . întreruptorul este înehis şi in ft lul acesta se a~igură continui tatea electric. a. 12-17. după eum se vede.rl. Princ ipiul II . In eSCllţil. 12·24) etc.i între· rupea' (îig.192 ELECTROTEHNICA GE rlER ALA 4.sub iorma unei Ira\'erse mobik 1\1r. iar circu itu l r('~rc rti\' r~Lc întrerupt (d C'~chi s)_ Con:slruc1iv. un intJ't'l'up tor c onţine unul sau mai multe contacle fixe şi mobile. lace o dubl.! contacte i ixe F (fj~. ton. 12· 19). Tn1reruptoart • tolreruptoarclc :-:inl apara te care io('h id sa u desc hid circuitele clee· t r ice sub s~rcînă. . a). Cea maj grea silua(ic Iknlru în treru pl or <lp:.

fie pril1tr~o Lran~misie tU pirghii. şi d in acest lUoli\" sc numesc intreruploare cu pirghie. 12+18.rernptorul (HHI aparatul). La aparatele de joa~ă L ensiune nu se lii:! putfnea de rupere. şi anume: . Celf' mn. a Întreruptornlui. imporlantc dil1trt· aceste mă­ şi !"imi siut : Tellsiunea ll(jminaM L"n estr cea mai mare tensiUIw standardizahi pentru care a fost cons truit şi la c::trc poate fi folos it int.i i ellrell!i nwri lJeresiiii măsuri !'pt'Cîale r:lre. Curt/llul Iwminat 1" e~tc curentul cf'1 mai mare care poate lrece prin intreruptor (sal i aparat) timp llclimitnl. care s(' aşază in jnrul (·ontact. sint. fi.lIr/: n1111 de rllpere lrupeste ce] mai mare curent pc care il poate intre ~ rupe intre-cuptorul la tensÎunra Ilomin:. 'in general.e utilă pentru a putea folosi in mod raţional Îlltrerup~ toarele (sau apara(t>le respectiv(').folosirea unOl" dispo7. ffirii e<l În!'iil7.6) Ea se măsoară In l\fVA. arcul electric distruge contaclele. numite dispo7. 12~18. construcţia contactelor Întreruplorului dev ine foarte complicată deoarece prin temperatura l:a ridicată.te suu manual e s int intreruptoarele a căror Inchidere şj dcsc.să ltueşoreze durata arcului. E le si nt folosite nUlIl3i la joasă tensiune şi se mont. orice up:. Iutrel'uptoarl. ti capacitale.lrate elerlrice. C~lpacilatea de rupere a unui intreruptor este curentul maxim pc care il poate intrerupe in t1"el"uptom\ la o tensiune dati'i şi un cos cp cI:!t.lte in eataloa~ sau În norme'. Arcul se stinge cu atît mai greu.iLivc de sliJlgece a arcului. fie in faţa tabloulu i (fig. Puterea de rupere '<-. . tntrc\'lIploarek pot fi ncau[oma!c (mallua lc ) ~nu a/1[(jIllI1!e. rămînînd in bună stare (le func~ !ionarc.a de rupere. eunoaştNea ace8:or mnrimÎ est. fie in spatele tabloului (fig.hiderc H' face numai manual. De aceea.rup (pentru un intrcruptor trifazill) este puterea daUi de expresiu: (12. b). A{~ C5t fel de intreruptoarc s înt de tipul indi cat 111 figura 12~18 .E lecll"Otehnlc a s:cnc ralA . stingerea arcului la tensiuni !-. a) IntreruptoarcJc nCliutoma.desfaccrea contactelor rll viteză mare.ste În soţ ită de O:Ipariţia acculu i electric intre contactele fixe cele mobile al!~ intreruplorului.ll:'i.'le şi. rie direct. (. fădlldu~le inutilizabile eu timpul.ează pe un tablou.ith'c spedaJe. cu cit tensiunea ş i curentul sînt mai mari. caracterizate printr~o scrie de mărimi indic. Aparatele de.r ELECTRIC 193 sub saccină r.irea lui sti depăşească limilele admise rl!~ norme. pc seama energiei muşchilor omului. FreClien 10 de CQ/lce/are ("~tc Il Il m3 rul de acţionii ri admi~e In t r~ o oră (priutr-o action:lre se inţelege o inch idere !i i o dl'schidcre a contactelor). In aceste cazuri (curent şi tensiune mari).1 la 3000 arţioniiri pc arii. conec~ tare au (după STAS :>53-68) fr('c venţe de conectare dc la 150 pin.APARATA.elor. n). [3.

3 l e la cos rp=0.. llHreruptor CII plrQhie.\.. Capacitatea de rllpcl"C a acestor inlrl'ruptoan' I's lf' de I C= /N 1. penlru tensi ll lle-<l llomÎn:thi rit· 500 Y ş i currn\i nominali de 25 .61'1 la cos ?=O.. l e= 0... 12..4[1I la ('OS 9--". Ia cos 9 = 1 la (..19.1D) II-gat prinLr-\1n resort l' <It' cu! itul principal.l.ollSt!'Uet ÎÎle moderne. . (iO şi 100 .3U trip!)]:)!'('.. SI... CII contact auxiliar.' ift"rill' t('n ~jtl ni [Il al in trerup - tl f·m. Ufllc CII I'd(>: in fUrI'nl (o/lli qllU !:I [1.s uprapu se-. 380 ş i :JOO V in {.7.. [H . bipolare !. 12.!."11 = JOO V le=O.1 ros 9=\ ş i Ic =O.\. formînd lin pachet (dt' ull de ş i nume. 200.. 1e =0. (<lparilalca de rupCI"(' l e in raport CI! CUT('lllUl nominal tO:lI'e!or ('Il pir.--..llr~nt a llernativ şi 25U ş i 500 \' În curent cont.-lJ"J a) o) monhLl In $pa- PiR"_ 12-18.)·114-67 intreruptoarele pa chet se eontruÎ('sc pe ntru tensiuni d(' 250. . Conform STAS .J .=500 Y. pe ntru Il m!iri \"Îlt'zu cle des('.!e intrl'ruptorului) .)1' l e =0. lnlrcrup to<lre cu pirghie: Q ~ monta' In ['alti labl.nt allel'll(lIip I~ = O:6J" la Cil =:180 \" l t=O.7 . de 10.5JN la cos 9=0. = 250 V. GO. 600 ş i 1000 .rIlie.hiderc a con1actelor.<"l auxiliar (fi ~ . 100.i nuu şi p('nlJ'u {·u~lIli numinal.9< ELECTRO'rEHNrCA GE~ALA L~ c..lulu[: ti _ tt!lp Lablou1u.ti. fig..75 1'1 11 ['. 25.e inLI'f'fUpLoare s int C'onstrllilC' (dup:[ STA~ 2'125-67) mouopoIare. iar //1 cure. Acesl. se ad~\Ugă un ('onl:. 3:)0. . -----~'" . Jntrc m ptornl pa cheL esle lin alt L de intrerllpla!' lH'allLomaL la r<ln~ ip pj(' selc mobile alt~ eontactt> ]or sînt montate pt' 1111 nx izolallt iar picself' Fi)\(' liint prill se intre Illai mu!tf' plfiei izolato3n' .

. 111 [i".prin aef com primat.) Rel<.\ces lt' 1"('1('(' 0111 dr('pt ~ eop ~:i comande d .ltă.wtomat sub comanda relecloT.) moloarC'lor clcrlriet. a).ctroma~nct. in mod mccalli<'. 12-29). .u·a construcJid întrerupLorliJui.iUI!t' . b. Releele folosite pentru a comanda deschiu{"("ca automat:~ a inlr('rup torului sint: relee maxim:lle de curent.'l1l":l 1::!-20. fî ţ!.ll'e :l1"f" ÎJI plus releu minimal de lt'miulH' şi care ('~tc rolo~it 1. contactele î!ltrerllpLOfUlui Se' dc sdlid cu O \..' ~jnl ziiyorÎlI' de z.('l"lll ice RT.f E LECTRTC b). . rclr-cl(' s iut cuprins<. alimenl"t prin COJltnctd~ de lucru ale n ·lcel or (fig. 12-23). prin intermediul ullor pirghii acjjoll3U! de arllliHur.lc(îullea rcsorlului amintit lllai sus.ermi('(' ş i relee minîmn le_ de Icnsillllc (de mulLe ori rclcul minimal de !..1 mobiirl il H'lccJor (cazul rclc<. Inlrerupăloarele milomal(' sint inlrcruptotlrele ('a rc pot fi deschise .iouare. elecll'ic . (1 ~C' di\ schemn (·lc ctrică de prinrip iu il unui Intreruplor automat el1 relee maxim :1le de rUfenl şi cu relee tel'lnire folosit la joasă tcmiu/l(' la pro tecţia liniilor elt't-trit"{. b S(' <Iii SclH'1l1H tie principi\1 a unui Îuln·ruplor auto!nul ('.:..(. ('lt'ctron1:lgnelirc.ilt>z'-i mare.prin eJc. lntrc· ruploare/l.iunc tcmpnril. Ull LnLreruptor . rdcch: pot ('[e{'[u:] deblocarea dispozitivului de z:l\' orÎrc fie direct (fig.lc\iOllal IIwlw(11 .printr-o pirghie sau un voiau dr ar!ionare (fig.li .lor directe).Jf.:ln' loate act'~\f' Ir('1 tipuri Llt· relee llUllHli dadi prin ci se conectează la r('le:] (fig..\! l.li di~pozitiY de ză­ vo rirt' sau ziivor.jion8 mecânic li supra ză ­ vO lului J \ RJI ş i RT s iul în a~'esi t·M.hiderf a ÎlltTt'fUPlorului : dnd s(' dă ("omauda de deschidere. 12-21 .1Sl! tcn:. 12-22.lp.PARATA. lIlaxim[lle de CUI"('jlt RM :. relee l.i\()I"\I1 J.i Cll reI.1 prolet\i. motor electric.zilia deschis. sC'hidcren Întrt]"uptorului./l. La Înll'\!JLIptoarele automate de joasă tensiuJIt'. care pol ac. St' (l cblocheazu cJispl'Izitiv ul de zih orîrt :}i . Între· fl1plorul rămîne bloca t in aCt'asl[i pozitic. prin iutermediul Uilui t'lecLromagnel nl1mit şi declan şa l. O datii Înt!his. rcl~e di recte. dkllorită un. Mlh . Intreruptorul poate fi inchis sau deschis cu ajutorul unui dispozitiv . 12~20.ensiLLnp jonc ă 5i rolu l <le lkda nşat or). b) IIIl lIIolor ('le-dric. releele (i n general relee secundare) sint moutate in . In ultimele douJ cnzuri comonoa se dă prin apăsare pe un butoll. Simultan (:u (nhCarN1 d(' inchi<lert a contactelor Intrerup l orului esLe armat::oi un resort (resortul este intins sau c_ omprimat).. . in ::'·]1('r31.lullci dnd in circuitul P(' .ct.1rI~ ('~t (' montat Lntrel"Uplorul apar regimuri ano!"male tle funq:ionaJ't'. Schellwk c)('rlrill' :\l(' intn'J"uplo:u'clor automate ~int' de asemenea [O<l r le Y2ri. eLI ac\iun(' ins tantanee ~au cu acţ. Se men\ionctlzi'i ('. sint prc\"ăzute cu rel. !II> jO. chiar după ce Î ncetează ac~iUBea dr inc. in figura 12-20.ul HJl şi releul . fie apăsînd JlP Ull bnt()ll special pentru desrhid('f'clI intreruptofllilli) sau automat. Dc!l[OCtll"t>3 dispozitivului de zăvurîre se poate [aCt' \·oil (fic mişdnd in sens in\'('l"s pirghia Hl!I volanul de aeţ. fie indire. 12 ~20. chiar in conştrucţia inheruptonllui. sub ac\illlldi r('lec lor. In Cigurll l::!-~O întrtruptoan·lt~ I sint fig1l rate in po. l11trC?l"l1ptoarclc. fig. la înaltă t~nşillnc..or. pnc/lflwlic .

I L• "t' 1 . mQto:arelor: J _ pem ru pr<.\'orul 1 şi intrcruptorul se dE'schide sub acţi unen J'csorlului R.rt'Q int.lY/ _ releu clcctromaJ:n etlc. TI _ traJluonnator de "ur"n\ .! ill ectrolum\(: : RU _ releu minim al d e.ll terrllj{o : ~ _ bJlTI lltalul r<:-:eulul tcnnk .t relcului.11l11şat OI' : R l'(':'IQrt . releul trage zăvorul 1 după un timp cu atit mtli scurt cu c. ma xln13.e .ro. Cînd curentul prin releu! electromagnetic RAi deplişcşlc o anumită valoare reglată pe relcu şi numitii curentul de 11I(f1I sall de ae/ionore :. • tOlI. l'I' lcul lş. 1 _ pIesă pent ru rc. trage zii.rupH' rulUI in poziţIa InchiS: 3 _ el"meJ~!uJ de In~ll. I . C\"l - şi func!ionilrii întrerupl o. t> _ pomlru prot eCţi a taetel . D _ de<.. la rindul ('i. releul RT din figura 12-20.. lmt"e!"uptorulul : R.196 ELECTROT~liNICA GENERALA RT din rigura 12-20.1n<>. 5 _ contacte d e bloca re normal deschJs. II _ I . Schemele de prinCJplU ale conslruc lîeî II relor au toma te.sÎnt relee primare).ît curentul prin releu estE' mai mare dl'dt \'aloare~1 reglată. 1n mod asemi'lnatOl'. dnd curenlul prin releul termic d epă!?c ş t e valoarea reglată. !2-20.)toruJul. :leCl1 Fla. Uueori int rl'fuplorul e ~le prevăzut şi ('U un .I. b cs lt! conectat prin in termediul un ui trnnsformator de curent TI (este un releu secundar).e ale !mrer".. de C'Uren t : RT _ r .>'ecţ\a linlilor ele<:tr\<.lxlre al rcl~ ull. 1 _ tavor. F n RT 1 bl Fig. o sînl parcurse de curentul din circuit (.i lrage ins tantaneu arm:'itura. RU 1 R ""= Q @" " R' J ~ . tenslW'l e .

'le pen tru suflaj magnetic se leagil în serie cu contactele derllpere . stingerea arcului se face În aer liber. In partea de sus. 1I1llnită camerei de stingere. intreruptoa rr ('\1 aer t'omprîm"t ~i inlreflrpfoarc cu autoformare de gaze. impins. lntreruptoru l din figura. .'reul eled rir. Arcul ele<:lric Se' formeazll acci inlre cont:Jclele de ru pere. la rindul ei. csle.. a drui a. este div izat prin aceste lameJe illlr·o !~rie de <lrcuri scurte.unere se produce un cimp magnetic cu aj utorul unor bobille parcurse de curen tii care tr('c prin con tactele fnt reruptor uJuÎ. Dispozitivul acesta pentru stingerea arCu· lui po!.de dispozilh' d(' . După medinl de stingere al ~If('ului dcdric. in! rrrtrptoarc in ulei. 12-29) fum'ţia d€ rd eu minimal de tensiune o illdeplilll·ş!f'.ţia motoarclor sau a liniilor.ruptorul dac:i in t imp ul rUllcţion i\rii tensiunea retelei di~p2rc ~all s (.1 esle . . dacii tensiunea rE'\('I. Pen lr u a Î!l\"ori7. paie.. a).pale contra uw rii. b conţine in plus uu re leu minimal de tensiune (primar şi dirett).'i <. 12-20.9 Un sau lipseşte. DITA 1 000 )J Îns<. care apa re la desl'hiuert:a cont actelor. (normal deschise). lungit şi 2sl l.Jl'C al intreruptorului.'rionJ1 aceslor c.fmătură.a stingt:r~3 arcului. dcszăvorăşte În!rcfuptonr l). intrerllptoarc cu expansină.amnă : disjundor trifazat in aer pentru 1 000 am peri. poate deschide ÎntrerupLorul . in acest fel de~clliden'a Înheruptorului poate fi comandală de la distanţă.(în aceste c. atunci cind este atrnsi'i. c~tc izolal intr-o cameră dinLr. prin efe<:lul forlelor electrOlna~netice. reea ce uşurea1. intreruptoarele autonlate poL fi intrerupfonr!' în aer. Tn aceste c3wrL bobilll. impiedicind <l!>lfel :â! .un material il. izolate Intre ele. La aceste intreruptoare. 12-22.:ld~ ~lIb o ~1nUlnit 5.u·. un ~'Ti"o\a r format din o serie de lamele de cupru.ă mult stingl'rl'2 lui (dacii arcul esle in curent <llll'rr.7 (]n . înspre nle rior. fiecare din ac~sj~ camere.J EJ.·orirea int rl'rtIptol"u luÎ in p oziţia in chis). arcul dc-ctric este. 1n multe cawri ( fig.deschide intrt".jrlă Ilun:cie.al iv). are uneori. fieran: {'o!ilad.ECTRlC 197 elecLl'omagnet n. Sub acliunea acestui cimp magnelic. care permite ză"orirea intreruptorului numai dacă armătura releu lui eslt~ iltrasă. protejind astfel contactele princi..sl rd de intreruploaTc se folosesc la j OH!':ă te-us.nu permite inchiderea şi :âivorirea intreru ptorul ui decit d acă tensiunea la reţea este normnHi <Ia manc"fU Ut· inchiden' :1 Întreruptorului se Închid "Întii contaclele de blocarc .u:uri releul lşi "lihl'rNlz5 :mnb l nra.wf şi l"t'fra ("L...el:. numit declanşator (fig.5uîlaj m3gne l ic~. iar releul nu este pus wb tensiunc.~ Iins mai uşor.ecţia motoarelor {'lec- . fnt reruploru! are contacte de rupere care se inchid i naintea şi se se deschid in urma conlactelor pr înci. Pentru ca . \ce. 12~20 . chiar eleclrom<!gnetul (le act/on.In' ul dl nu ~{' intind1i ÎJltre taze şi sft provoace astfel un srurtcjr(' llit. La curenli mai mari.APARATA. De exemplu. releul llu-şi alrag<' armă tura şi )nl'nţine zăvorul tras. Jmreruptoarc in aer.iutlc ill curenl co ntinuu sau în curcnt aH("rnatiY. . tn Celui acest:! releul minimal de tensiune asigur:l următoarea fundionare a intr<'fuptorului: . un nUlnflr care arală cnreJllul nominal al aparatului şi de litera 1\1 s au L după ("um intreruplorul esle construit llcntm protee. {·onstruit pentru il fi folof illa prot. La noi in ţară ~I e s int simbolizate prin DITA urmat de. U m~o r:' In inlf. nm' . c!eilsuprtl contactelor. limitii .ste Illrli mică decit 0.de rcgull'i 0.

1 l>llp wt'st(' redală.vorize<lzii ~I iu!. trică. ln treruplor automa t in aer Af'.iI 11(. 1n figura 11-21 este pn'zt'lllat un in t rcJ'uptor aulomat În <Jer pentru 200 A ş i 500 V (Afin 200) produs al fabric ii Electroaparataj.Ul cu următO'lrf'lc. 12.1 instalaţii c1cclrkc fi.lIlui dc ~ . Ek ~e eo nstruicse Cll \'olnm marc cle ulei (cu ulei mult) S:lll {"Il \"0111111 rt'dus {le ulei (C II ulei putin) .198 ELECTROTEHNICA Gl:. Cînd l~slc mOlltol P(' tablou. [a proteqia motoarelOI" (1." J I /.NI:. Îu cazul utilizârii lui san:iuă.Bucureşti.1'erllptoan?l(· in aer ~t' rol(t~l'S{' 1<1 in~t a l!lpilt! ele-ctrice f. Îlltruu lltonre i n n lrÎ .\. c Fig. {'iI orice aparat f'1f'c1. a :lccslui aparat. lnll"l'l"uptoarl'li' in 1I1l"i ~ iJlt montalf" înlr.c d(' Îooltă lellsiune. :t cărei construcţie dt'pinue Ul! lUediul extf' rÎor (lot· 11 ~ ('at. -.orul. Acc~lt~ iolren1pto<1l"\' se folosesc llU 1110 i 1<.RALA Ac(:s L aparat S-<J construit I<J fabrica Electro:lparataj .scurlcircuite ş.). fiind mOIJtate pc Lal)louri fie: în f:.e maximale de curcnl. Schema elce .\.ll ura 11-22. în fi. este inchis intr-o ear("asă. cu act iulle insl:tntance . tel1siune.ric.lI).).Îl! spatt'l!' tabloul ilor sali in ÎnlC'rjoru! celulelor (v. illai jos. fie .a tahloului. este prc\"ii7. relee: trei rele.wrea arcului d('rldc:. eli praf. / '" BO _ ____ --'?c7 '----__ ----. tensiune minimă) . Ullll'd. etl .\T 200.:aze explozi\'c etc. dar numaÎ in rurl'nl alternati\'.21.. trei relee termice (cu bimet. electromagnelic. _pr.. UIL relclI minim. întrerupt. 1n1. şi / / tric~. .o un':! cu ulei cal"(' p~l\' un blln izolnn l şi ro.ixt'. clectroma~netice.

prin in termediul mecanismului cu pîrghii 7. In figura 12 ·23 este reprezentată schematic constructia unui inlreruptor lrifazat cu ulei mult.±teriaI izo!ant (cuvo:! este fm părlită prin pereli despărţit ori în trei compartimente.. capacul 2 care sustiue şase izola toare de trecere 3.\\T 200.· îixate cu şuruburile 4. . Intrerup tor trifazllt cu ulei lllUI!. 12·22. /2 Fig. acţionatii cu ajutorul volanului 9.'\. O dat~ cu inchiderea J 9 2 / .J ELECTR1C 1ntrerlll.10are ('U II I~i mult. 12-23. pentru 6 kV (IU ·6). a intreruplofl. contac tele mobile 6 sint montale pe o traversii conductoare. prin conductoare de cupru care trec prin interiorul lzolatoareior. câpluşitil cu m. de înilJl~ jen~iun~ (6 kV). bornele de la cilpi1tul superior al izolaioarelor care sînt legate electric cu contactele 5 fixe de la capătul infer ior. pentru protectia mo \oareloL A 8 c ment aşezindu · se contactele un"i Îilze). Schem<l electric.\RAT.AP. in fiecare compartîo o R S T I 1 I Fig..lltti J\. Elemen tele componente principale ale acestui fnlreruplor sint: cuva met alică J.

In acest caz..ELECTROT!.se poi aprinde in contact cu aerul. îlltreruptoarc {'u acr comprimat (inherupto:ll'C pm. fi folosi t la tensiunile de 3. ga zele fierbinţi nu se răcesc su fici en t *i .ieşind la s up rafaţă . deoarece şocul de presiune care se manifestii la aparitia bl!lelor de gaze în jurul arc urilor electrice nu este suficien t amorlizat de sal teaua de aer. Comlrllrli\' .l camere de stingere. lUP-IlO.!fwl este stins repere.şi de 350 l>tVA la 10 kV.Cr:li(lv~ se COllştrtJiesc llrmă(oa ­ Tele t ipuri de Înireruploare cu ulei putin. IUP-IO. de uEde gazele sint e vacuate în atmos feră . cyitînd lll Să uleiul care totll.IOl .glkcrinii. uleiul e5te folosi! numa i ta mediu de stingere a arcului. peninl controll!l periodic al u.u Idei pulin. lungeşte ~i ră c t'::.! arcului un pu ternic suîlaj lraJls\·ersal de ulei da(oril~ căruia .t oarc!e e l! aer comprimat f o losesc ca mediu de' stingere al arcului aCl'll1 compri mat care .ie.5 axul de ac!ionare f f În pozitia în care cont~cţele principale 5. se rOI1-struicsc inLrenlptoare ('lt expallsi nă. Dacă nivelul ulei ului este pJe~ ridicat. I n ţara noastră. (l şi 10 kV.:HNXCA GE~<O.L c arcul p în ă ('Înd îl stinge_ illtreruptoarcle eu ::Icr comprimat se contru icsc pînă la lensiuni de 400 k\". greutatea uleiului poate fi redusii pina la de 25 ori: prin aceasta.e o bul!i de g. .1. Illtreruptorul 0:" ulei I'uliu .1 000 A ~i puteri de fllpere de 200 MVA. . fa un in:reruptor ('. La deschiderea coutactelor sub sarcină) ad ic~ atunci ci1ld colll:Jcte1e sîn! străb a ­ t u te de curen t) . Dacii Îniiljimea de ul ei deasupra conlac telor este prea midi. pentru curen ţ i llominali pÎnil Iii 1000 A. atunci cînd este ridicat u n ziî\'or din broasca 10 a întreruptorului (broasca bloche<!1.:/:e se ridică Ia ~uprafa(a uleiului. In întreruptoarele cu ulei mull . ex!. Tolod a tă . apar ~rcur i electrice. Întrcruptoare cu cxpausină _ Pentru il n·aliza :J\'3ntajell' inlrernploa Telo!' ctl ulei puţin. la Îl1 trepr in. în acest caz se ap r inde şi uleiul din t avi!. Cuva i ntre ruplarului se umpl e cu ulei pînă la un anumit niveL Robi ne t ul 12 permite luarea probelor de ulei de I~ iundul cuvei. :lccslc în t reruptoarc a li dezayantajul că Jlcccsilil o jn s Lalnţ. Du pii stingerea arcu lui. f Jl jurul fiecărui arc se formează bule de ga7.\ la 3 kV. Pentru ind-a la ţii lc mai miCI.)i PO<1tr. se poate produce crăpa rea cuvei. bula de g:l. inlrerup. pe măsură ce contactul !nobil 2 se rididi. Expansina estc un am{'~tc(' de apă. ş.e pro duse prin acţ iunea arcul ui ciedric asupra uteiul ui. la curenţi nominali de 200. de 2()1) J\\V i\ la 6 kV .ic allxiiară ~peciaEt pentru producere:l acrlllui comprimat. De aceea.0la nle 1.ledroputere. IUP<~5. Aceste gaze răcesc arcul şi 11 sting. uleiu l sen'eşte ~tÎt ca mediu de sţingere il arcullli eli şi ca mediu izola nI. inLre ruptoa relc cu expallsill ă sint asem iilliitoare celor ('li ulci putill. sub acţiun ea căro ra se execll l~ mi şcarea la deschiderea contactelor. 6 sint închise). Inlrer uploare1e Cll IIlei mlllt se construiesc pentru te nsiuni nominale pinii la 25 kV. La deschiderea conlactel or 1-2 apa re arctJ l eleciric. el lib erea ză o serie de d eschideri. şi .derea "F.1eiuluL După cum reiese din fi~urf~.I07. şi alcool.ruptoare es ie de 100 MV. suflînd asup ra arntlui eledl'ir in momentul d(. iar intreruptorul fan. Actsla produr. fi ecare fază este î ntrefilpt~ prin doua contacte (rupere dublă) . cu alte cuv inie dadi satleal!a de a!!r de sub capac este prea mică.1Ze care compri mă nerul din camera . prin plăcile i7. In figura 12-24 este reprezenta! lUl întrerupto! irifaz~t cu ulei putIn (IUP. carc n ll ardc şi nu produce explozi i. Pentru tensiuni şi puleri de rupere ma i mllfi se rnonlea7.sa se :lprindă. faţă de un lnlrerupior cu ulei mu lt.~fhjd{'rii ('ontaddor.RA LĂ contactelor se a rmea7.ă şi niş te arcur i 8. tni{l'ruplonll de\·ine mu!! mai putin \·oluminos şi mai sigur in prkinta exploziilor şi incendiilor. Pulerea de rup ere a acestor l n trc.ca urmare inc\'[le sii se exercite aSllpr. care poale."umalir(').

~d l. an'lIl electric {'tiri' Hpare intre conta('tc . l'aJ'C~ trebuie dt>('olH..Lrcină.şi trehui!' Înlotuitt!. a('e~le ~ubstautc Jll'odur fomi!. Separatoare Separalorlll :II'C O l'om trt1{'1ic de obicei a.sch is (in trerupt) ('Il ajulorul intrCTtlplorllJIli. mam'\Te etc. ccea ce rt'prcz. 'i ~l'lng:eTc Fig. ciupi'! un (lllmilr O[\l'(' ('(lre cIe funrţionJri (ti rea 150).tllttoarc ('u arc". nth acţiullea arculu'i.itutea staţii de aer comprima t. l'll d ('o~ dJin'a că ('1 nu arc niciodalii cnrcm:ă dll j)roteC:\Îe .u pirgltil'.. cir('uitul a fo~t (]<. cx{'culinQ un suflaj ampra arcului. mult(' gaze car(' . mai ale~. Evident.c in llIod yjzihil dt> sllb tt'll~itln{' O instalalk oarf('3rc r:iril s.-~k.APARATAJ ELECTRiC 201 întrerU)ltoarc ('u autoformarc de !Jaze.zl'(Izil .n umai după ce. in iun lt:1 tellsilln{' pentru a H'Ollt. ~ ticlă organ i că) . Pentru li elim ina nectl:. EI tn'buir deschis . b.('Illi\. il ~tillg. ~c con!Ctruicsc intreruploarc la care ('amN:'! de stingcre este unei ~::i_~~. wh actiunea an'ului.:.ra de " arc .. In eai: coutral' (descJlizlnd separatoJ'uJ sub ~[ffdll.'>. EI se folo:-r:ştt' atil in j otl~:1 t('n~jLlIi('. in prcaJnhil.a a Întrt'ruptorului manual c.intă un neajuns in cadrul illsta~ laţiilol' mici. J __ E--ti-.ii.'.lZe Si! tI.-ini. -~ -~ " " !~::Jun". 12·24 .lu! : b _ vcd".i'i). St'paratur uI JIU are !Hlle1'(" dt' rllpl'l't' şi d(' aceea ('\ JIU H' ma ~ ll('\T('az:i nirioda lă in salTinil.'clată peulnt diff'rite ~copuri (reparal. Illirerup!of Irifazat cu ulei pulin (lUp·IO): pd" crun. A~ treI de in lrNuptoan' ~e ('omtnli('~r pcntru t('n~iuni pinit la 10 kV ş i puteri do:! l'llJwrc tie 200 i\1\':\.:. HtJnlanţ d e general oare de f!i.). . cilpluşită CU ~ub~tallţe ~pec ial c (r~:.

.tor.u: PQntru acţionar".~e"I mobU sere.Z J slţurantA dispOzitiv pentru lIol1.202 EI. Scparatoarek sint aet ionale cu aju toru l unei pJ'~jin i Îzolalllc sau CII .!.:CTf!OT1:1{l\. drept sep:u·aLor st' utilizeaza ÎntreJ'uptorul cu pirghie. J Fig. se cons truiesc sepilraloare de putere sau separatoare de sarcină. sep:lrtl lorul iudrpliut'şte :.e.separ-atorul u l. areulul : ("uţit) al . se intindt. 12-25. 11:<: 3 _ l:OlltA'" mutlll (CUIII) . :.'!CA GEN"ERALĂ lHl se stinge. 1 _ Izolfl. prodllclild un scurlcircuit la burcle staţiei sau postului de transl"ormart~ . la 10 kV p1nl'i la 200 A) unde folosirea UIHI! Înlreruplor penlru intreruperea circuitului sub sarCÎflii şi a unui separator penlru intreruperea vizibilă a circuitului este nee<:ollomÎcă. 4 _ bom". un dispOl':iti\" penlru stingerea arcului produs de curenli egali cel mult cu curentul nominal (cu substanje generatoare de gaze) de aceea separatorul de pulere poale inul'rupe curenti mai mici sau egali cu curentuşi curenţi Fig.llsiuJl..Ş .J. La unele aparak de jO. Separatorul de pulere este un separator ale dlrui contacte sini echipate cu. .". Separator de pulere: 1 _ cont.. Separa lor tripol3r de 6 kV. ! _ cunto.lsă Lelldull('. Pentru ÎflsÎala\iile do(! putere micii (tensiuni pinii.i funcţi:l de il1\"eI"501'*. La joasu. cum stnt cele În ('onstrucţie anli(Jeflagront:i. In figura 12-25 ~slc reprc_zcnlal lin sc pa r~l lor tripolar de 6 kV.a jutorul LLlH!i maneh' prin int('nn~diI11 ullui sistem (II' pîrgJ1ÎÎ. cu acţiuni foarte dă­ unătoare (separatorul şi harcJI' pot fi distnlsc).n- turibllA.i se poall' sări la faze ll' vecine.. 12 -26. Separa/arul de pufu. t('.

ndll-::.orului.! arc:. la post mile de transformare rurale ~i la fjg. mollil 2_ Cînd armătura este alrasă. fie rupere ~{'paratoarrIoL în tan~ ~cop contactele separatorului sint preYăzute. Coarnele preiau afnl! e!('("t.i:i siguranţe fu zi bile (fig. Pentru înc hiderea COl1lar! ului ~(: . l~idicînd . şi Loma 5...romagDct 1 cu o ::mn ftt. Coarnele UliUl se!1:1nllor sinL uOllfl piese de for mă specială (fig.>~ (luTIgUa) mentul sUn ge. carc este fixat un contac\.. e! rămîne Îm'his llull1:1i :tI it UrnI' riL :"1' (!XCITilă această rornandă (la încetarea comenzii l"olltaclorul se (kSel1id(') . Pentr u înt reruperea curenlilor mHi mui decît curen tul nominal (suprasarcin!.ar să M: (1(:a oarecare capaeHale.il . atrii~.i jW hutonul I . . So.!. Game pentru stingerea arcului electric : . IUllO'CSC ar" cui eledrie ş i il ~ting.stc lH::ce::. 12-27.lţj". cele folos ite in industria pelroliferll). tip e!cdrom. pe contacLul mobil (pe l"llţit. Con tac10are i ruptoare Cont:.1 pozlţ!a c ulu!: 2 _ a arCl>lu l iniţlala pfJY. 12-27).. simplificînd şi ieftinind inslalajia respectidl. Pentru :\ simpli rica şi mai mult apar:Jlajul montat in exLeri or pe stîlpi (la ekri\'aliiJe din liniile de 6 kV. carc stâ i11rlli:-. apasă pc bulon>/!. Conlaclorul crl mai des folosit este dt.J.după cum ~e ştie . spre deosebire de intre~up­ lor. în serie cu separa loru! UE' pUlere se monlea7.rie şi. I n acest mod .. construcţia sC'lH'rnatidi fiind rcpreze. separaJorul poate inlocui t u succes lnfrcrup iorul . tn [du! aC'c~ta ~c poatc înln'rupe fără pcricol curcntul de mers în gol <II tram:fonn<lloru!ui.2chif>'·.: mell\ione'l7. contactul mobil 2 vine in contact cu contactul fi x 3. . pe. care esle un contact "normal d ..e tln eireuit inehis intre Lorna . scurkircuite) . 12·28) sin t şi ele COl\\actoare. Ilullwi atit timp dL se. jnchide cODt ndrie contact.1]Ja~. astfel Incit "c sbhill"-.l"-\. Prin aceasta.) . El cOl1\i rH' Ull tltc\. pt:in fonna şi poziţia lor. 12-26) care .wuetlc. hobina 1 a l'kctromag'J1etuhri r~h' pu:-ft ~uh lt'miul)c şi elcclromagnelul.ură mobilă. e. una fIin piese fiind fixată pe eonladul fix al separatorului.. clar.'ii butoanele de c omandă normal deschise (de exemplu butonul 1 fig.intrerup jn ioane btllJe conditii curent ii de scurtcircuit.ntată in figura 12-28. I>rfi nal i! b m<. şi anume cOlltadoare mecanice." APARATAJ ELECTRiC 20J lui nominal).ldorul e~te U)l :lpam l de eoneC"t are care În("hide un circuit electric sub acţiunea Hu('i ('0111(-11 Zi (linaf<trii .i arm5tllra... iar a doua. cu eounl(' .

comandă.I (' (ionare ţ: c(lutac"LOI"ului lire şi un J"( jl de releu minima! de tensiune. În gCllcral conlacloarde sc .a cL normal uesc his (d(> )"('\În('re) al cOEtactorului. Conladorul este prevăzut În general şi cu o serie de contacte auxiliare ( bloc-con t acte).in ar ) !l O '::""2UO A) şi în ulei (2. butonili 1 este contactul de lucrll al unui releu denumit releu d~ comandă. pelltru curent eont.' sub sarcină. ca ~i Ul! În t rt'ruptor.7 din tensiunea nominal:"!.32 .:lsocia.. folo sind astfel u ('()m~IHla .O. Prir eliberează ar mătura şi conlactorul se deschide (sub acţiunea . Ia t.·tor11Jui. contaclorul rămîne Închis JUlmai atît timp cît bobina sa de acţionare este parcursă de curenl. cleei aparatul se d e ~ ("'llide rÎud teusiunea reţelei scad e ~ub 0. înlocuieşc În multe cazuri inLn'rupl:o.~i prolc"lia motoardor ek(:lri<. cuprind rei relee C.:-t.arataj~ execu{. carc-rămÎn. .\ contactoarde se fahrică după STAS 4479-G7 penli"'u {" uJ"cnjj ele G. Il1trl'prindcr~a _ «Ekrtroajl.00 A). 10.. gr:jtar dill lamch~ metalice).ensiuni pînă la :SUOV. ACf' ..":lti\. În ('onsccillţ~.'.u"-$l curent al. foarte neCe~ar(' În SehE'lllt'k (il.romagnetul unui resort sau numai acţiunea greutăţii proprii) . le oparatf' il1s{'riate nl ~ i ~HranVI fllzibiJ('. în care caz sînt cunosrute suL d{.arca c!erlr01l1agnetlllu i dt~ ac(io!wrt>. spre deosl'bire de intrerupta!". c:)rc sînt I acţionate solidar ('li contaclele principale. fie automat.ele principale alo. conta ctele acestlli buton s ~nL ~llntâL(' de U11 cOut. . de ~('H1!lalizare ~i de :llltom:lt!za!'e.lectromag:nct ~rt::ei n'lcc krmi.'zcntat în igul":l 12-20.ll11mirea (le nw!uclOarc rll rcfr>r.(·.> închi" chiar şi după rc a ÎnCetat acţiunea dispozitinilui de acţionare.SCllisc se În chid. fit' în mod ' -oit api"isi ud pc bulonul O (ronlact no rm al Îllchi~) .l pe hutOlltlJ 1. ilIoc-contactele pot f j util contade normal d~schi"e. .rcrupe .inu. 1n ta ra noas tr. Contact. conLadol"tllui pot fi prcv:hul. astfcl il1 ciL ronhlctoful poate Înt.. 16U. AstfeJ. 250şi400A. te rcaliza Întreru pînd alimen t.prin deschidcrl'a conlacLelor de lucru aIe i"l'Il'elor L~rmit"1.J.100.' RT. hlor-tonLarLe!r. In cele mai multe cazuri. ~Înt...>.]relc :wtomate. cit i şi rontarte normal inchise . ~ c deschid. in·uiL.e de conl :s!-o:l-n''. aparalu Brfu (contact.c . prt.204 ELEC TROTEHNrc.(· rll dispozil ive pe ntru stingerea Mcului (sufl<lj magndÎ(·.. D eschi{lel"l':l aparaLului se poa. Hloe-c olll:ldcJc electromagnelic. GENERALA degetul de pe butonul 1. L2-28. electric. Bobina de .>:<Î {·U relee termice.. la inchiderea routaal . Contactor iar tele normal ÎnellÎs.llormal UC. curentul prin hobină se intrerupe.}i a::-trel de t~puri perfccţionat.or Cll relee Jll----iiki). 03. Pentru ca apar:ltul să slpu inchis chiar după ce nu se mai a pas. c1ccf:.1. Fig.

-.)i de la di~Lantă.. 12-:. . coma nd in d deschiderea contactorul ui fă ră Îl1tirzicrc.cTRJC 205 me le asig ur ă pr ote c ţia illsta l a ţî ci împ ot riva scurkircuilelor. meu!illindu-I deschis numai atit timp cit (\llr('QZă :1('Nlstii COllHlIHIă. 12·29. COllstru~llt. I "" I " 1 . alcătuind a"a~ Ilumilcle . formal dintr-un rOIltactoT hl care $-:1 udi\ugat un bloc de relc.U']" S-:lU :\C-I.\C.l\ iilor. de ohicd tU Iljllloru ! re lcelor de eomandil.\ APARATAl ELF.T -.~ /38 I Fig. contaeloarelc se monLcază Împrcun:1 \:U l"elC'elc de eomalldă pc patlouri.2AC-:}. Ele :<. tn acest uHim C'flZ . b se prt' zintfi un cont.actonr('IC . Con LadoarcJc pot fi comandate foarle comod .lol' de aulomatizare n instal:. ill figura 12-30.t'flz:"t foarte. Contactor automat Iri poJar iJl ulei DITU 25: R. biul! la realizarea Sl'hc'mr. (1) ~i .e termice.. fiU (ll0rul t'sle 1111 'Iparat de conedare carc c!<' sdl idc "ll ""Tircuit ek'1'll'ÎC sub (l<".0.ţlunca (IDei comt'nzi dillar~\r:i.. ' 8/ F -~ i~ 1 ~..aetor CII rclee cu hmc ţi c de intreruptor.\C-4 pt~ntru cur('ut altrrnati\" şi DC-L DC . (fig.sla!ii maglll"Uce". iar ul t imele asig u ră protecţ ia iustaInţiri la suprasarcini de durată.21 DC-3. 1 I '-. DC-4 şi DC-3 peutru curenl con tinuI!.relC'C termice Penlru fUlietionarc in .: prd..

masa ur. intrerupe orice alimentare.tpHratullli se deschid. iş i deschide eontaetelt". Iingă comandă contacte Hormal inchise. fig. 12·30. • De obicei limitatoarele de curd au. a) sint de oLicciill tre. 12-31. cind este Închis pc poziţia de jos. pe normal deschise (după necesiUljile schemei de de cursă) .(lI\' contactele principale . 11-2R). comutatoard!' inyersoare şi control('T('I . cu deosebirea că la alragcrea :1rmăturii c1ccll'omaguctului de 3CPOI}.O~ cu relee. Astfel. b). . alimentează de la reţea receptorul B. torul mecanic s(' mai intîlncşte cu funcţiuuea de limit.c penLru lnodifieue3 succesivă a conexiunilor Într-o schemă electrică . Comutatoarde cele mai des folosite sînt comutatonrele yoltmdrice.206 E[. construcţie specială. şi contacte: in care eslt! utilizat Jimitalorul .). Comutatoare Comutatoarele (fig. comandîlld oprirea instalaţiei·. rup- a} Fig. atunci dncJ comutatorul.ei rabotezcctc.aLor de cursi! a diferite utilaje: dnd este depftşită cursa vreunei piese (pod rulant. Oulo311ele de cOmandă cu eonbtcl:c norul al Închise sîn t fuploare ffircanic(' (de exelJlphl (1 .Ă Rllploarclc sînt construite În mod asemănător ClI eonl:Jct ()ilrek. e. e~ le Închis pe contactele de sus (12-31. denumit comutator ('lI pirghie. IimitatoruJ de c urs ă este apăsat.. comutatoarele stea-triunghi.~:crnOTEHNICA GENER.-u. iar cind esle deschis (cu c uţitele In pozi\ic orizontală).rup toare manuale de cu IDai multe poziţii. in pr<lclic:t.or : b _ contae\. Coniac\oare AC-3 : a eontact. destiu<lt. el alimentează de la reţeaua trifazată receptorul A.

ale unor circuite. tn are st l'az. comutatorul are o !>l'ril' de born!.] " 6 C a) Fig.siuuile de fazii şi Jemiullile de linie ai<' unei relele trifazale. H'ţ('-ki . iri că 12-32.a-lrilll1f!hi (STAS 2738-G9) pennilt' () ~fhil!lban' ('()Hl(l!lii a co t)~ ". CI1 un :ti. In felul a('e~ta ./tlpl e J şi 2.' legale 1:\ [aH'I" ş i In 1ll~lltruJ du tl.llgllr \'olLmeLru se.1118 B~ . pot măsura pe rînd tcn. Comutator cu pirghie. A o !- - .\ \.l arăta .. deplasabile simul tan [ll'in roLirea lU1('i man('[(' ('<Il" fac contact electric înlre borne ŞI canL. lnate două cîte două. la hamel/' yoltlllelnlllli ~i dou:! contacte ahtn{'cMoari' .l/e r±J D) . APARATAJ !eLECTRIC 207 Comuta/oml I!o/{meiric permite conecLarea unni singur volLmdru pe rind ÎQirc diferile jJllllcte. legat. Comll!(f /owf s1r. aşa cum se arată în figura 12-32. 12-31.1 ("olltnde 1 ş i 2. Sch('m~ ele<l uilui cQm u tator volt me tric. v fig.\1..ilJlIilor rcccptoarelor lrifalnfC' (Iiu st(::l În triunghi ~ accasUi schimbarI' de cOllexiu/Ji este folositii practie la pornin':l Illotoarrlor a~jllcrOllc Irifazal:c in sell r trircl1it pellLru a putea redllCl' ('lIrelltul de porrdre (:lşa nUll se Y.

Cind euţîtele comulalorului sîni ridicate.. cu ajutorul unor e. . A 8 / \. la comanda unui releu dc ti mp sau a unui releu de (l! rent. Acest comutator are trei pozijii marcate cu semnale: O (oprit. Apoi comutatorul se tnchide În sus.l. Y• . In acest ultim caz. in monlajul indicat în figura 12-33. se trece succesiv prin poziţiil e O.for yW Fig.. 12-33. fa zele ma ta-u!ui sini legate [n triunghi. Schimbarea conexiunilor slea-triunghi. X ~ Y z / ~ Comltf. trec(!rea de la poziţia ste a la pozitia triun ghi se realizează automat. cu aj utorul unu! comutator cu pirghie. fazele molorului s1n! legate în stea. Drept comutator stea-triunghi se poate folosi comutatorul cu pirghie reprezentat în figura 12-31. la aparatele moderflt' ~e ~'o mandi'i aut o mat :ii Irr CE'I('<I inversă. Y i:Jc. r ('('n ce fa re .itia s tea i n pozi - Ua triunghi dureazli mult. moloru l po rneşte cu UII curent de pornire mic. (triunghi). care au contactele mo ntate pe un tambur rare se role tr. întrerupt). In prezent se construiesc şi comutatoarf' ~ te a -triuilgh i automate. atu nci r i nu !ar rin a motorului a scAzut cU cc] puţin Va ori faţă dc sarcina nomin n lă.'08 ELECTROTJ.Hro. pozitie in care molorul funct ioneaz ă in mod no rma!.ontadoare. Cind comutatorul este Inchis In jos. Y (s tea). Pentru înlăturarea acestui dezava ntaj. Comutatorul descris mai sus afe dezavantajul că trecerea din po:. in aces t caz. de Ia conexiunea triunghi la conexiun ea st ea. molorul nu este alimentat de la retea. O. se c0l1s1ru:esc r'Jmuta · toare stea-triunghi speciale.'1CA GENERALA in Cap. Rotind tamburul fn ace!a~i sens. XIV).1.

[2-35. în scopul de a-i inversa sensul de mers. Ia sarcini mai mici motorul să functioneze cu conexiune in stea. Schimbarea succe· lunii fazel or la un molor Irifalat cu ajutorul unui comulator.~ • k' . schimbarea sensului de rotaţie al motorulni. Cind comutatorul este inchis in p oziţia 1. k"lncflis Fig.lorul inversor sau. Aceste comutatoare se constrlJieşc deseori ca şi comutatoarele cu pirghii tripolare ~au bipolare. după {'um ~e arată in figura 12-35. de regla j sau de comandă.<>ibilă închiderea simultană a ambelor contactoarc. motorul are un sens de rotaţie.. [2 ·34.ntă sc.:1. ceea ce determin1\. k. ale cootaC"torului J/. .. In cazul comellzilor automate. 1.:3 ale contat'torului k. Se iau măsuri care sii faeă impo.azat. bării conexiunilor la un motOI" t rifazat cu ajutorul unui comutator tripolar.APARATAJ ELEC'TIUC 2<)9 ca.. invcrsoarele ~e realizează cu ajutorul a d ouă contaetoare. Comul«. iar cînd se inchid contactele k. Cind se Închid COD bcf1>lc 1.J k z A J... "2. cu un factor de putere mai bun decît în cazul conexiunii în triunghi. bornele sint legate la reţea in ordinea A CB. motorul are sens de rotaţie invers. . r. k. pe scurt. Contra/ere. Comutatoru[ inversor realiza! cu douii contacioare.. iar cind comntatorul este Închis iu poziţia 2. • k-!. Fig.1t. 11..·1 1 - f-- '- (0 8 sau C '/ A 8 .k ctesctlis. care se inchid sau se deschid prin 14 EleClro\ehnlea g~ne"al. > J . • J _ . Acestea sinL comutatoare cu scheme complexe.hema schim~ C 8 A [ '/ 11 '/ " " A 8 c ~ " . Controlerul are Ull număr mai more de poziţii şi de contacte fixe 1. bornele 'motorului sînt legate la reţea in ordinea ABC. inversorul serveşle la ~chÎmbarea conexiunilor la reţea ale unui motor trif. utîlizate in circuite de pornire. In figura 12-34 este reprezt'l1t.

1 11 bornelor Je!!ate Iti {'oulaelel!.seJor ciI' coniac ! de pc tambur (fig.act 3 (ro nlrok'r tU t ambur.\ tambur: ! _ <.ţ'1l11tl. fi g.on l roler C.' fix e şi Il pie. Coll iroler: <1 _ ~l. Cone:du nlle pc {'<IrI.210 ELECTROTE'H1'i"ICA CENERALA int erme dil1l Il u ui tambu r 2.ontllcI fix : 2 . 12-36.!mtarell conexiunilor efectua te de un controler: . 5 _ reson. :lL e O scrie ele pj e~e de cont.j 1 1 I : 1 I I 1 I I I I I .c.' le pvale (acr Uri eonholer se reprezintil /ie pri n reprezenlllTei! d esfii ş ural.ta mbur. R t'Jlre1. 12-36.! ! ! :1: b) " ca me lor : ti _ tabl"ul contactelor a) " . b)' O~apf~ ogi:i=~ : 1' 76 5'1 32 1 0 12 3 4567 I I I I 1 ( I 01 )11 I I I ( 1 (1 ( I I I ( 01 . 4 _ p Irghie de ac\lonaJ'~ Il conU>.lI ea me.scl1 ema d cs fa~ura\A Fig. 12 ·. 1~ -37. 12-37. 5 .Ct: 1 _ c a mA : 3 . I 1 '1 . 1 . J pi ese de COmAc. pc rare sint aşc7.axul camelor. 12-:n. fie printr-un tablou in Cilre p r Îlllr-u cruce (sau un punct) SI<: indică con· fac tele Inchise Iii o anumita potilie <1 coniroleru]ui (fi~.)6. . O) - II I I I I I : 1 I II t I : I :Il :l II I 1I" 1 II 1 I I I I I ~ \) II I 1 I I I I ! I I I I : . u) sau pri n in lermediul unor ca mc aşez ate pc un ax (. b).!! /) _ "" cllmc. a). 2~ b Fig.e'uluJ . fi g. I I 1 1 1 i'l I : :f : l il: : 1 I :1 l~ gj l ~ i.

sa u d o u ă instalalii mob ilt" permit. b. . introdus in priza .iÎ nt prevăzuL!:: ş i cu ronta{'t s uplimentar de lega re la păm în t a anumitor părţi din in st a~ laţie. 5.or i dt.APAR. Priza este organul terminal al unei rc\c. 6.coned a n'u şi df'con('t'l:J l'Ca lor. In figura 12~ 38 esle rcprC'ZE'nta lă o priză ru fi ş ă cap~ulată în fOlltU. d tl' ori est c ncvoie . troli i. Pritdc c u fi ş ă se eonstru it' sc pentru tcmiunÎ pină la 500 V ş i curent de 6. Priză de curent cu fişă • Ve zi ci1pitQlul XXI I. de<:i pc aces te pozitii C. lucru de asem enea indicat prin stelute pe iigllra 12. Fig.i it la instalaţiile inte rioa re din clădiri industriale şi de locnit. ci nd fişa e ~ te scoa~ă din priză .. ll. 7 stinga. .u . . macaral!'._. 25 şi 60 A. Pe pozitill 0 11 cOlllrolerului Ixlrna 1 vine in con tact cu o pi~ dt' conlact scurtă a lamburului. şi 1. d('~ till[l l a lega d o u ă inst ill:l\ii de tlrll't' . numită priză. e!. sonde acţ i ona te dt>d l'i(". pentru circuitele de iluminat şi de utili zări casn ice ale energiei clcet rict. * In acellt caz. Aparataj mărun t o categorie di s ti nctă de apara la j electric o formca.in d . acest aparataj. A~ . !('gore la pămînt tre buie să se i nch i dă inaintea conlactelor principale (prin care circ u lă curentul) ş i sii se desch i dă in urma lor.t se ma i n u meş ti! ş i conedor. J. li na fixă şi alta mo bil ă .te. î ll h'r~<Il"\' a ~'l'll ~ ld u i d~ I1l c r~ la reglajul v itezei motoarelor d if{~ritel o r ut ilnj.!.:. -1. Ptixa de curent cu fi ş/l PrjzOl de curent cu fi şă ts lt' u n oparnt de conecta re.le eledriC'c . poduri rul. J . :. TII mod analog se citesc şi celelalte conexiuni efectuate de control"r: de (':>. li.omotiyc eleclrice. 10.zli apara ta jul foloi. op rir(. ea are deci tcn siune. pe pozi tiile . piesă Con\roleru l MC O serie de borne ~legale la contac. lo<. plilllt' Ştc e ne rgia e l ectrică de la rdea .. contactul dt.emplu . 4" . (~ XOC \llia capsulatA In tonUi) . Fişa este orga n ul can!. ctt. bornele CI şi C stIl! În con Iac! cu doua piese de contact It ga te impreumi. Cînd arubcl(' i ll~ta l aţii s int mobile. 12-38. 3. 'l în contact de asemenea cu o alti. priza cu fiş. şi C sîn t tn contact. g. de coula cl asamblate într~lIn ('Ol'p Il umit 1'i şii.). ea nu are tensiune . CI' C. în conserÎnţ l:i.1 5. t tramnlie.i Contralerele sînt folosite la por::ire a. Uneori pl'izel(' i.37. Prizn de curen l cu fi şă decluear. ă conectarea pri n sim pl a introdu('t>f(' ti: un ol' piese. born . lucru marcat cu o stelu\a in reprezentarea din iigura 12-37. cele doua piese de contact iiind tn legilturii elect r ică: re zu1Lă cil pe poz iţia O sîni II duse in contact bornele 1 şi :1 ale eontrolerului. A " A.ATAJ' ELECTRIC 21I de conlacl SCUrll!.tele li:>:!') no tate de exempl u 1. in alte pi('~c de contact asamblate in alt corp. in mod Il ornwl.

aparent (pe tel1l'uiaIă) ~au pc curenţi tabl ou . J2-40.lseul:1xea) a Haei pirghii ..în plus . din cauta apari ţi e i II nui arc dectric (produs la deschiderea contactelor). lextile. anticlcflagnmt. In funcţie de condiţiile mediului unde funcţio ne :lZă . cunoscui tiplll de n cOllllltator cumpunii (Cig.. D upă mooul cum este montat.. pel rolifere etc. D e asemenea ("sl. aparalajul poate fi prevăzut pentru a fi montat îngropat (sub tencuială). l't'Zistcnt la călrlură ele.] (p1'i. 12---10).lşi! In interiorul carcaselor. aspectul unui illlrel'Up[or ~au comutalor roLaliv (comutatontl are mai multe poziiii decit intreruptorul şi n(" aceea poate fi folosit la (: onccta rea pc rînd a mai multor lămpi ale. unei încăperi).um sInt· ~ tI110~ fer. in ~"e<:"lje .[ . pentrn m()lll~.lie să re 7.oa se. se construie şte pentru tensiun i pînă la 500 V şi ' de 6. lntrerllptor (sau comu!<llur) ru!ativ pe n tru 6 A 250 V (pen tru montaj . ca exemplu ."n specific deosebit prczin t ă de asemenea aparatele in utilizal!' în locurile cu pericol de explozie..1 Illinelor griwl..~i deschiderea se fac prin impingerca înlr~o parte sau În alt. la care inchi(]c!"e..să . comutatoare. Comutajor cll!llpiinii. acest aparataj poale fi construi t ca aparataj nOTmal. ex('cuţie an ti- Aceste aparate sini construi te pentru il pl. Iu această grupă Întră Întrcruptoare. J 2-39. Apa ral aj antidellllgrant df'flag-rantă. etanş.b. Il.lideflagrantă). unele s ecţii ale Întreprinderilor chimice. La o eventualii explozie prodl. parent.isie la supra presiunea int erioară care ia naştere şi .1.ltea fi folosite in medi i care cont in amestecuri de gaze ex plozibi Ie. conform STAS 2000-68. In a[arii de tipul de Inlreruptor rotativ. prize.212 ELECTROTEHNlCA GENERALA denumit a p arataj mărunt. în execuţie antid eflag-rantă . c. 1. fişe pentru prizc etc. se foloseş. 10 sau 25 A. car · olsa lo r trebl. Fig.j aparent. In figura 12 -3~) ~e amUi.te şi tipul basculanl. Fig.

\H'.3!w ale ap~riliu)ui ~mlll . incit gazele care năvălesc din interior ~pre e:derior sînt sub temperatura de aprindere a ameslecului explozibi! *. În fil!ura 12 ·41 sîn! f<'pr ezenta te sc hema blocajele omul POf!1ltor inve r~ ()r pcnlru CI. acjionare şi coniadorlllui.JllllllI(!ll lllolOareior dcctrice. fiind Slr.l-se prin in di~i numerki.ntd~ caTe .lTIt<llea . diferenl iindl. bohina de actionarI" IC ~i hloc·crJl1!.s au automat.!!i!!e contac. dou~ relt'c elec!rolehnice RT. pentru cablul de semll11 lizllre (illtr<lrea de cabl u asigura et~nşare<l pătrunderii c.de alimentare a mo(orului şi o intrare de c.stfel 'Inc ît eforlurile mecanice de iracliune aSlipra cabllllui să IlU se Iransmită 8supra legăturil o r -electrice la borne). schema declricii pri!lcipială de monlaj (a accluia~i apar.. chiar Îu med iu l cn perieol de exploz ie... Ii se ara\. ln f el ul acesta se C' vilă a('ddcntele de clrdroeulare şi posibilitatea jJronucerii unei f' xplozii (datorită producerii unui :nc el eclric) cind carcasa este deschisă penlru o revizie pniodicii <le C'x . un complex de . prin butoane .i rei~s~ <:it IIIai . i~r relee le RM şi RT au drept toalact de lucr u cfln!adul (RM. trei relee ma. Aparatele în e X i.['uţie an tidcflagrantă pOL fi -. Iclee ele.\ .i ele fomand ate III ali 1\3 l .mente componente. Aparallil conţi!lc 1) serie de borne de Irecere J (:u d\J11~ piese speciale 2.tc ca.. 1111 contac tor .granl.f:.j pentru comp ~r~jie . un coniactor C electromagnetic (de Reeea aparatl!lui i ~e mai spune "pomilor magnetic. Astfel. Astfel. penln! cablul .tric tie fortil şi o intrare 3.ahlu pen tru rablu l de comanda de 1~ dist antă prin btdoalleJ<' l' şi O'.ulii eu 1111 şurub pentru je~are-a la pămîn!..apartin aceluiaşi orgOlIl vor fj nota il' cu acee<lşi liter. eontaclOnil C . cu comanda prin butoane (fabric~1 în Republica Socialîst~ România).!!) care cau(.~i 3e. Pelltru C<l ~Chi01lla desf~şufat. sc heme la annli7-<1 funcţionării unei insl<ll"jii electrice. ~I deCI neciOsilalea unor asi· fel d".j denumită .greşite şi nu permit deschiderea ca rcasei decît dup<'i ce au fost scoase mai înLii de sub Lensiune piesele cafC In (leschi derca carcaşei ar pli lea fi atinse ·cu mîna .hr.1cielc :lC 'Şi le.. o ~chclf(. difer itele comenzi si lit prevăzute cu o scrie . în..4 1.Iltt ile inlri"îri penlru ca blul ele<. C~rcas" este lflOllt~tă pe o saniI" pentru il fi uşor transportatii -şi esie pr"\'..fali! de altul incuprin· :sul . den:. d. pe cart.de blocaje elc<"tricc şi mecanil'(' caTe împieilidi de<"tuarea unor m~meVfe .' se află bulaa:]ele de comandă 1 (Inchis).lfcasi'i antidetlagrantii.alte apara. un sC]Jarator. :Inic.1.l!ise Într·o ~an'asii .. . Culi~ Ile bome 7 are o intrare (le cablu.lp3ratulUL Pentru a demOll~lra slmpll1ate". pentru ac!iollarc.tul: o (laiii cu încll iderea conlac!oruJui se 1nchid şi bloc-contactele sale 2e . Vezi capitolul XXII.1. in figura 12·41.moului) şi imprelln'i sînt Înc.1bJlIlll i in cll\i~ de borlle şi fix ea d cab lul ol.miIMe" c(lllstrucU. siguranţe [uzibile. un "epara(or inversor . mplll. de exemplu . ca urma re.): un tr<!llsÎormator T penlru alimentarea ci rc uitului de ~:om~lldă ~i de semnalizare )a tensiunea de 24 V.CTlHC 213 'nu trans mită explozia în mediul înconjuriitor din e x terior. Schema elecirica reprezelilatii În figtlnl 12.. răcite carcasa lo r 'nu este închisă etanş.ibă· tulii de cureni.\7. sau litere. Pentru a exemp lifica cele arii!:lle m<li sus.\i · male de curent RM.'ctromag-netului de. toate elem\. (j e~\ .anl ide flagrantă 6. insii este astfel construită.1 să fie u~or de illterpreiaL e~te absolut netes~r sa se reSpeCH! cu si ricteje o notatiI' cH ma! eliHU a elementelor. RT).. pozitia realii 3 diferitelo: or..l manual!: a separa!orului i1l\·ersor.. Pentru Ilceas{a.i re<lduCerea lor În pOlijia de functiunare!. ă " dif~ri(e)or lui ele.si:. maneta 5. conladorlll rămîne Închis ch iar dacă se ridicil degeild -eledrică ş i .sint plasa il' acolo lmoc esle Tlecesar pentrll ca diferilele circuite şi functiollare8 sdtemei s. iăril a tine se~tna de. Toate aceste apilrale sîni monta le IH' un pa no u (separatorul fiind monta! tn spatele p.are diiu ltde eleme nle al e unui ararat . Penlru a înc hide contadof uL se apasi'i pe butonul I sau l' (In cazul Comenzii de la dist~n!~): hobina l e a elt.schemi'! 'des iăşuraiit" pe . antidefl. Aceste aparate inchid inlr-o C<.AP"'ltAT:~J ELF.: respecte pozitia şi . Pe lîngă are:Jsta . R (buton [lentr H rel'e nirea releelor).

. ICA GE:'!ERALA . ...214 EL-<:CTROTEH. ~ _::!l =- . .

oi reg la r e (('.IÎ fn:c\'Clll cU rezi s t\' llţ c meta lice şi .APA RATA J ELECTRIC 215 de pe buton. mai rar. Pentru ca III apăSllr ea fie butonu l O' s~ se dcschill . /) _ eUlie de retl5 lenţ:li el"mCll\. a~a cum s·a arătaI.ea aparaLc dt: I'('gla l\: ~ il1l J't!os t atelc ('are rolul lor.. 12-41): aceast ă punte trebuie m onta tă flenlru a putea coma nda aparatul at unci cînd nu 5t' montea7. semnali7. 1::!.glid de nichcl i l1ă.lpril1Zindu'se. Peutru fi fvnntl un r('()st<ll. :. :l ft'asHt s irmă sau pnn . . I1co!\lat<.apasă pe bulonul O. asa mblate în ('ulii d(' J"('zistcn(il ( fig. 12·42.glflre. cuti ile (It· nni~l('lllii s iut asvdatc cu tin coill utntVI' ~au un ('onll"o1('l". Capacul carcasei nu poate li des[ilcu[ decit ullp . li) .ează la distantă Itngă butOllnele l' şi O" închiderea contacloruluî.otalt' elI' rc.'ită il. Rel. adicll numai după ce ~e deschid!" mal intii contactorul (separatorul nu trebuie manevrat tn sarcin ă). Aparall' k' ('cle mai dc s fo losite.e ae d!n tumă.l conlacloru!. Deschiderea aparatului se poate face şi automat.llcs !" -dup ă al o _ bl Fig. 1n aces t cal. are rolul unui spearalor de izolare. (pentru r('glarea tensiu uii gehcl'u.l ce scparatoru! este bloca t in po· zitia deschis (o datll capacul desfăcut.l(' -"lnt (' o n~ll"t1itc ('el 1ll. La inchirlerea carcaseÎ. apl'lstnil pe O sau pe O '. (fiai . 12~12. n).lsls:nl~ din IQntilt.glif{\ este infă ş ur:tt ă Il(' lin cadru izola! ~a u pe un l'itilldru de p orţelan. pentru a pulea r.1c!oruluJ se face \'oit. sepllralorul. prin :H't'NI Şî ('on~lI'lI (' (j(" ntit p.. Hcziskn ld.şi R7'. iar lampa L. Aparatul are următoarele blocaje: separatorul nu poaie fj manevrat decît dacă 5t' . prin functionarea releelor RM . într-o eOll. separalorul poat(' fi deblocat numai dup. pot fi : r('oslil le dt. H.{· . pornire. cît şi J"('glarcll viteze i unui motor). prin faplul că 5coate de sub tensi une p[es"le care ar putea fi atinse). Inchiderea COJll. ('onst-nn bll ('lr .12.' Itwlal in' se con~truicsc din s irm:i rotund5 sau din pan. . I't'o.toarcior !5tlU a tlJra ~i l'Î moloarclor) ş i rf'oslah' (1e porllire.wTl ir('a .<lrut"\ ie ('omun:i . l'iit.'zis t('n (ek me talic!?: se rOlls!ruiesc ~ ~ <Jiu ronl:"1 (rig.:ilie coreda. Un <" or i.ă butoanele l' şi V'. lnch ide contaclorul trebuie să se apese pe butonul!? de revenire a releelor. trebuie să se scoatli din apa rat pun tea de l e~ă (uri'i bc (fig.m' asi gură. ('II t·t'zisb'lllc H('hidl' .islen[t diu fontă: re7.i ct' capacul el a fost inc his tn po. răSll.

inlr·un rezervor plin cu un lichid. Lichidul folosit eslI' apa sau o solutie de carbonat de sodiu (sodă) În ap~ . iar cînd se i nchide con/actorlll KI' reostatul esle in întregime sCt.lmei de scufundare (cînd rezis te nta are valoarea minimă). reos tatul <lre pe iiecare fa ză rezistenţ ele Rl R:. ele nu trebuie să r limină În circuii.oare de cu. 12-43. Reo~!atele de reglare rlimIn mult timp sub curent şi stnt dimensionate special in acest scop.lncrone i:l(!~c. a) ŞI schema unui r€Ostal de pornire pentru un molor asincron Irifazal cu inele (fig. electrozii sint tieşi . cu ajutorul contaclelor unei stai ii magnetice. t 1 tri!1ll!3te cu K. De aceea. deoare<:e prin încălzire se distrug. Reostal1!le oe pl>rnir{' sînt dimensionate de obicei pentru il sia sub curent in timp limitat (cît durata pornirH maşinii). rez istellte1e reQstatelur de reglaj ale moloareJl>r stn \ varia te prin scurlcircuilarea diferitelor trepte ale rezistentei reostatului.!.se scurtcirclli· \ea z~ rezistenta R3 şi reoslalul rămîne pe fiecare fază cu rezistenta R. CII ajutorul coniacloarelor. " -{L . . Schema varinjiei rezistenţei Ulllli reosta!.. I 2 J Spre inelele mOforu/lJi ~T a .. " ](2 Fig. R~ montate fn serie şi legate In stea. Cînd toa le COnIactoarele sint deschise. " " 11 ". oi Fig. tn funqionarea normală. b). Reoslalele cu re:dslen jii Jichidă sint folosite ca reostate de pornire la motoarele asin· crone cu inele şi. 12·43. La sflrşit ul r. Cînd se tn · chide contactorul K3' rezistenţa pe fază se reduce la R. a a troliilol' miniere.+ Rt.-. aie etc. Cînd se Inchide conlaclorul K:.eos late de pornire: a _ """tru m ot. Eleciro:di pot fi scufundali intr· un rezervor comun sau fjecare elec!rod lntr·un rezervor individual. " JL Uneori. . iar variatia rezistentei se obti ne prin ridicarea Sil U coborîrea rezervorului cu lichid sau prin variaţia nivelului lichidului În rezervor. "2 >--il.u rtcircuitatî intre ei prin nişte conlade. 12-44 . Cînd se inch ide contac!orul K. C3 reostate de sarcină pe care debiteaza generatoa rele electrice In timpul incercarilor pentru verificarea C3r3c1erisiicilor lor. cei treI electrod sîni sr. la tram . tn schemele automale. La alte constructii.:rtcircllitat.. uneori.'Tupul de rezistcnţe. circuilu! rezislt:nlelor e5te deschis: prin rezistente lHl poate circu la curent electric. oupă curn ~e arală rn figura 12-44. astfel de situaţii şi se intilnesc la acţi o narea elec trică a sonddor. Variatia tezisten\ei se obtine prin scuiund area II trei elec!ro:d melalieJ de O iormă anumiti'i .>are ~. iar la puteri mari <lU dimensiuni reduse în corn · paratie cu reos taiele metalice.. 12·43.:nt c<.216 EUcrnOTt:HNICZ\ GENERALĂ reostatcle mari. R. ele au însă delavantajul că In funcjionllre produc vapori de apll şi nec1!si tă o intretinere mai 3lenHi.>n tinuu : b _ pe!ltru mo~<. controler ul este separat de . simple. maşînilor de extracţie In figura 12·43 sint re prezentate schema electrică a unui reoslaî de pornire pentru un motor de curenl continuu (fig. Reosllltele cu lichid sint ieftine..

earc p('rmit pun('l"t'a sau scoaterea im:talaOil or de ~\lh tcmiune. lA bU. " ollmelrc. . J2·45. separatoare). conLoar. in func~je de i1up ort an\.e ('(."c1 ELECTRIC 217 6.i.ri şi pleacă mai mulLe linii. ta puncLul de distribuţie sau postul de distri b u~ie sosl'~e tina sau lIlai multe linii prin care este ndus:i enefhl'Îa electrică.unln\c fu?\_ Cl" ..urenl:~. n\lmite b:<n' ('oleetoarc.APAR. o part!' din Hparal:ljul am intit mai ~\lS poate Iip!o. numite lillii de intrarI' sau inlrii. : TI - !.iri. numite plec. F s!. prin care ~c distrihuie cn~ rgja d iferitelor re<'eplOate (fig. 13illein~cle!' . Pe [ieet\re intrare şi plecare sint monlate: .. L:l 3ecS!e h~lr (' si nt legate atît intră ril e .Ul~[or>na\or dc:. wall m('lre. ampermetrc..:: şi ph-ciiri se Îac.: l'U _ tnm-sfo r matOl' de teTlsi"" e : ::'.'l·uptonrC'.Intrcruptor ~ P~.. În consecinţă.aparate de măsurat (voltlU('t.'\'r. Legfitunl electrică in lrc intrat. IP -. .ap:u'ate (\(' protcdic. " ro 00 o ~ Fig.u inldirii WlI a pledtrii resp('<"lin~.r('.(\I~ d" ~lbl.).treruP!Of automll\..o..:. .!"ilhk.\1 . dt şi pledirile.'10'" e.e (' ti ajutorul unor COll ductO:1J'e de cup ru SrlU ahlluiniu.• eullt" tc::m!. ~'tl"~ : B _ ba:-.aparate de conectare (intn. Schema de principiu a unui tablou de distribulie. 12-15). CUTlI DE D1 ST RIlJ UŢIE PrÎn pund st\u post de dis tri b uţie se inţelegc o illsta laţi e care primeşte energic e l ectrică ele la centrala e l ectrică ~au de la o retea de distribuţie şi o di~tribldc la aceeaşj tensiune dirl'l'ÎteJor I'c{"eploarc. . c:.. 1<\\'11 _ COntor de <:nergie ..

ie (sau el!' conexiune').. 12-10) ~ all În ('()n~lru r\i(' anLiddlagranfă.218 ELECTROTEHNICA G!'. în ('ulii cu eOllstrl1C\ie l'ap"ulat:1 (dan~ii) .('n~jun{' in cO .IlJ\C' .·\LT . de proLc(·\. a ('IH~rgieî ("I('dri(.-jgur.alii k şi pO. llumite tablouri tie distribuţ."lurik de trallsfOl'mal"' .dc exemplu.!lsi ulH' pelliru alimeutarea aparatelor (le şi măsur at de rare.u nrC' (C\l pirghii ~all <llllolllutc . pentru a realiza difrritrk rin'uite de w~ir(' şi .'-:IU anliddlngrallt.'I. numile cut ii de distribu\. cuLii CII . gaze explozihilr. ]'('. Aceste ('ulii ~~ pol Î1lIhina inLre el . umezeală. tclor de di~!:rîJ)U\ie trebuie ~ ă fie inchis Fig.iC de apanll.in acr ~au În ulei). ..'.:lrt. ('utii ('Il apal'<lle dt' mii~ur .\ TENSIU~""E Celillele de inaltă tensillue ~~ foloSt~~(' la eOIl.lruclia in"tala(iilol' de di~­ de illaJUI tensiune.iile il] U'II\' ('xistă praf. Illontate Inlr-o rdulă ~peciaIă.dt· ('on\inllt('. ('lll ii trrminale de cablu elc. cum ~int. .i. din .l ~tru~tie ('ap~\llal[1 (fig. protceţie sint.It. Uncori lransfol'lllaloal'dc de L(.Lri:\Ic .~<lU in spaţ. aparaLajul 1II1lIi pt1lJCl de."l.eOJl('·Cbre.l'. Ce- trihu ţie lu lele t:uprin~1 ÎnLr-o conslrucjic prefahricat5 din oţel. 12--16.. di~trihllti(> ~e mon[('<lzii pe panouri. aparalaJlu jll\l1(.[i I. tn intreprinut'rilt" indu:-. nllmltă celula de mii5ll- . CELULE DE iN.: pl(. aparaLajul fI(.LA La puteri mai miri. Tablou c<l)!~u l <l! Je jOirs.ic ş i de m5suraL ureesar IW o plecare sau pe (l s()~in~ .~lrib\l!ic pot fi cutii tU bare cole!:loa1\'. eliliile {i(' dj .ll."NER. l:lhlouriJe d(' dis:lrihu(ie in duclirilc ek locui!".!lizilldtH'C in mo<1 ~iJJlpJlI ~i repede tflhlOllri tie di~lrihll(it' de joa. cutii λhemp t.'i te])si ~ I)l<·.li i .if' .(. In fUlltj.

Wl'~ratorlll în ulei 4.ilwllii knfilllle ~ all c:) ("(~lllUj de lntran' la \1Il po~l tie transformare .l bloC"aje de [elul celor aminiite ta p(\rniiont! <l!lt iddlflgr~nt.AI'ARAT A. a este reprezentaUi o secţiune schematică a celulei de Înalt ă ten siune de fi kV (CITUC-6) fabricată in ţara noastră.i\l VA 1..i IIp 21 :-In. ] . In lrecnt. J-J .sÎnt aşeza le In C iHcaSa / 2.1 RU ~ . J .A la ~i kY. Ea ~t' f()!o~(':')l\' la tomanda şi protrc\ia motoarele!" (1. Celula cnUC-o cllprinJe: hOflielC de inlr. ~ l :llre ~"'Jl 'Ir alcr. cu ~j lr!oru l p frghiei 6: intreruplOru ! (:11 t:lei Illult 7. Cdula CIT[lC-u :-.-a comtnlit prnl. iar amper meirul ÎII c~rcasa 13: ieşirea Jil1 celulă se face prin bornele I r.!- .eleliJu i J . Fig. 12·47. tn figura 12-47. kmsiune minimii RL : pelllru ..! func... de exemplu. pentru proiect!:! tn1.J E:LECTRIC 2 19 De asemenea cduldc mai pot fi folosite ş i la comanda şi protecţia !"(.elor llla ximalede c urf'llt RM (l'U aC\ionare inslimlanee). pcnlfll (' ulT'n\i pin::1 la :5.q'Ul"~ .:)0 .. . lralls iormil!oarele de curellt 10. În figura 12-1/. b _ cnuc·o: "chema sigur8n\~ iubular1i (\e îna l tă ten· ~iun" 3. C8fe se mann-ren8 r idicînd sa li coberÎ n ri r.~ÎI:t e\:<!l'\wle. actiona t priI] dispozitivu l IJ şi \'olanul 9.limenlarea re1e..ru (>xpl(latiirile ]l(>trolifert'. . :=J~ ~ I " """0--0"""'" ' 1 . celulele se zideau întîi şi se echipau apoi cu lltilajul neccsar.rl'l'uplo ru lu i cstt' de '12 . gazel e produse d!. k\ ' :. ~ IV '.desclliderea.IISfOflliatofului de tel:si une. penlru alimenta rea .I!\'n J . motorul pentru :Jc~ionar{'a ulIui eompresor sau a unei pompe.1ionilre~ intrerupiorului . ul('Î 5. astăzi se folosesc pc scară foarte largă celulele de Înaltă tensiune prefabric. o hV. Cel ulii de inal tii tensiune peii!fl1 sehcm alld. b sc arată schema electrică a a c eleiaşi celule. prefabricat electrică...'\Hill . a re!eeJor termice 1<T . A'('" 'J ni ni fj "JI . " _ ..şi a ampernwtru lui A: releele .~ " . tlltrerllp or Ş I u~a ccltllel eXlsI.\ .::. Pulerea de rupt'l"r <1 ÎnL.1 (.ate.cC'pt03relor deinaltă tensiuni! cum sint.lfţ' j : transforrmlorul de tensiune 2.

(:0 11 struqia ccln lei es.:. alteori ('('Iula c!ile construită ~pcdaJ ea eelulă p('111ru m:hura rr<l t('miuuii (il! ael'. adică nU product' ~cînlci în funcţionare normală. ti ('ll si- guranţa ml\. ln figura 12-1S c~ le rcprcuntală scc tiullea schematică a u lI ~ i ("clulcCPIT-6. ('('lu lele ~inl legate Între ele prin iutermediul har('lol' {·oh. pt'ntru com:mdn şi protecţia g('!lcra t ()are!or microcentrull'loT ~all pentru comanda şi protecţ ia motoarelol" de Jlulere illure. H' folmesc um~ ori cel ule prcfabric:lle ş i la i n~ ll:I ­ laţiile de distrihu ţie de jO:lsu tcn~june . are izola.ul circuitelor mui puţin imporlalltc. .':L ~az.!iingul" tnlllsformatnr.1}i (11' putere lUai miră . pen/ru 6 kY jSf'c!it!J1C schematica). Constrllr. ţ. L'lJO Â .k ~ill1p lH icată . CPJT -6 penlru insl:1lalii decuice c.~ r---. folosiLc pentru in s tala ţ ii cxterioan~ obişnuite.220 cu un .tiede calitate mai bună.tuare Coif{' ~ inL comUne. incălziril c de regim sint mai nuri decît In apawlcle obiş­ nuite el e.940 ------i .\ (90 O0 O " I I---Ji06 ") o) FiJ. Illtr-u in~talaÎ i{' de rli ~ tribu\.ia ci IlU esle antideflagr:wUi. t n mod asemănător. Cehsiii pr~iab r kai".i(' CII mai multe> ('(' ]ult'. d(' tt>mÎun('). pentru tab lou rile de distribufj{' ..1. fn cll7.\Ier!oa rl". 12·48.. in ('a se ll10ntt"lză t rnn~forma­ loan'lc de măsurat.rită. .

siguranţa în exploa tarc creşte . se wrifică rigidit. relee.. dacă daLele de pc pliicu!-a i!Hlitntoafe li aparatului eorcs]lund eu caracter isticile maşinu sau ale loeului uude \ 'f\ fi monLaL. APARATE PENTnu LIMITAREA DE SCURTCIRCUIT CURENŢILOR Ca aparate pentru limitarea curcll\ilor sint folosite readoarele (bobinele de reaetanţ_ă). :\IONTARE.ante Îll ill\'esti[. să EXPL OATAHE . .'. iar cORcxi ullile srl se eIeduE'. lNTHEŢINERE La moularl!a. Fiind ulontate în scrie pc u reţea trifazată. in ÎIt. Orice aparat trebuie .) ş i starea lor de bml. Readorul trifazat e~tc alcătuiL din trei bobine fliră miez de fier. bare. Ca reguli generale pot fi ellUllţatc următoarele. şuruburi pentru borue. care lrebuie să fie superioară sau cel puţin cgală cu limitele inferioare indicate in Horme (0.APARATAJ ELECTRIC 221 8. a bohinelor reactorului fiind negljjaLilă. In felul acesta se pot realiza economii import. Rezistenţa activ.urc--.I\i (le scurtcircuit mai mici. l'~deulat pen t r u t. Ele au o rezistenţă activa neglijabilă in eornpant\ie eu reartallţ:l lor inr!ueliv[l.l).}. in acelaşi limp.dl!pă specificul înstala~iei). coleetoare etc . fixate pe izolatoarc suport. piistrarea aparulelor lrebuie ~5 se asigure Îlliocuri usca Le şi bine acoperite. re::!etan\a liniti şi. cablu . .5 AlO.corcct.iile pen!l'll Intreruptoare..taJatia re~p"'('liYă se poate folosi un apara!aj mai ieftin şi mai simplu.să [ie supus la o serie de \·l'l"iIidiri pentru a prc\'cni posibilitatea unei uliliziiri ~ :l U a unei funcţionări lH"corespunzăloare: astfel se yerificii. ele măresC'.aparatcle lrehuie t ransport ate totdeauna ell grijă. Se măsoară rezistenţa dc izola\ie. de normele şi de regulamentele in vigoare . c~nform sehemei electricc. bloc-contacte. la aparatele cu ulei. accstea !'ce cu raţii: şi se reglează eorespllllzăto r) . c\"itîndu -sc trînUrea .~i zdruncinarea Jor. ca urmare. micşorează curenţii de scurteircuit. 0. tiguranţe. punţi de legătură. prin a(' e a~t<l. se constată prezenţa tuturor elementelor aparatului (contacte. rea~'torul ilU 3hso:lrbe putcTe aclivfl in fUll(·ţionarc.atea dielec-trit{l a uleiului . !l.l funcţionare (dacă este !lcecsar. . exploatarea şi Îlltreţim:'l"ea diferitelor aparate trebuie se pnă ~e:lIna de Îustrucţiunile fabriciioT CODslrucloare. eare trebuie să fie de cel PUPi] 125 kVjC.. .l la 4OcC.>:e.la JIlontarea tAuni aparat trebuie !o5 Se n'~pede pozi\ia normală dlt funcţionare::! aparatului. . eamere de stingere a arcului elc.25 .

222 ELECTROTEHNICA OENER. _ill 1 " Wlllule ~t .'Otalajii ~ î'l t ar1itat(' ori(.pentru a garan t a o bună funcţionare in timp şi a Î. 7:i zi J 7:i . 3 . . conform instructiunilor. in cazlll aparatelor elI' cone. . l1idrof"arC' .\ conlad do r principale.braziy {'are ra mÎn pc co ntacte ş i \·asclin<l ar~[\ din ea uza arcului cledric m ţu'esc rc zi~tt'll\ a de Lrecere a {'on 'actelo\' pînă la IO-:W d e ori.rf llri - l r ~i ZO p' 3-4 pe odi '" ori! ..\. lltativ in labela 12. cooform inslrucţiuni l or specificI' locului <le utilizare a aparatului.! Oi <! 15-20 p' GO~120 . in gen e ral.1Ie . Se \· crifică camerele de slin!le rc a arelll ni.\tf' 1:0 <.n l ătura posibililatca :l.LA h explootare. - .ţionare )...i siipUirnln i zile zile p' orii . parî~iei pc neaşt e p tate a \1I10r defecLe. lun1i lu nii sIlJl1"mînfl . ind!rcat .:enlrif\ll:e p"nlr:.." cllploue .liw " le apara t elor ~ i ('(' hip.<1 .: N\SI. . .rul nUlIl ('nc!or :W p' li 8 ~! U l!ll<.llrc pe11lru ins iHu l li .t'lor În 1I1i~care şi. trebuie S{I se dectuezc periodic o reyizic şi o inlreţirlere preH'ntivă a 'lparatc!or..·"" Reo~\.\\artJn (olel:irii) " poduri [l e 7i) rulante (lucrind '" GQ~ 1 20 20~40 pc p' ora or.!o. ~i reqlarc 2-3 p' .).\. Nu ce admite cur:lţire a conL<. t' Urăteni a s upraf<' ţc!or). din pu nct de Yeo('rc mecanic. Tabd« 12·1 Periodidtntea rcvi1:iilor rrcventive ale <Iparatelor diferitelur electrice instalaţii I)(." (11'(' " 1 .n5\~ I''1 H1()r )1\ u". lare. dadl pc suprafa ta con lMtt'lur~) Il a păru 1 broboane mici de lIlel.... 1I1 (> re \"iziile pn>\·cl .\\acarale şi poduri rulan!e I1l1crfnd cu un schimb 60 p' om U G p' orli oe' p' o r<1 . .plămfna siiptiimÎn.Ictclor CII hirtie ubraziv ă şi nid ungerea lor cu \':\sc lin5 (p"rticn lt'lt. se c on~tat5 dad s pil'ch~ in sClIl'Ldrc ui t. Se \"erifidi intl'efie l'ul electromagn e ţil o r (m{lrÎmca lui. cu a tl'astă otnie se vcrifică uzura ş i s tarea ~u prafeţci COl' tacLt'Io r .""i.lec tr o lllagn e ţilor. timpi morti in productie .'."r'·alul . montate p~ O parte Ilin sectitlna polilor e.. e\"îtîndu-se Supl'H~o!icilarcn lor. " pornire. de a."t<"!()r J:. . Pt'l'ÎfJ:I{]('Il' la ('are ln'b llie si! fie f5(.". e. Se Y C l'Îflcă reglajul ]'e lcelol".lifer ri. ..10 Ump uinlr" r.U ~: imll1tallă . urmate de opriri ale instala~iei şi de.. ~ e vt!rifită incbid l'l"t. \ S'.l1ne nl uhli diferitelor iu.i 6 IUlli f eraslraie Pompe <.".\\ a şiIlÎ p' zil 00-120 pe ori! ~cl1i ll1bll rl Ut ilaj pent ru loraj pe ln.~ii ReOS]HI<! RcoslHle M e . ele se eurăţă ş i ~e reetificfl cu ajuLorul und pile. Se \"t'rifi eă (Iacă şll ruburile aparatu lui sint s lrÎnsc.\\a car.\ cit. t i" CQm pr"~Q<lH' } d' pornin.s3. aparatele trt'llll ie manevrate cu grijă..d (eoJltarlt'le s-au p e riat.om:t a I ă fun c ţi o n area u ~ o a ră.\sc en~t)~r(' pe nlrll ilJ. . tc. . ~ în t intregi ~i la locul lor.sce n"nrrre pentru locuiuj .\\a ş iIlÎ . ceea ce poa t!' duce la iuciih:iri nn ormale ale contactelor in func. . a pit.xtractie şi Irolij !llini~îe d. Se c.

Fa. D:u·:j Intrc born~lc . 1. scrtÎu1Jt>a mi('zului fiind. ~ 8.irui yaloare instan tanee estt' d:'ltfi de Irgca circuitului 1lJ.· . '.~hi1! l a ră.(.\ TIL\:\. .. a ('. ti. sl răbiil ind bobinaju! din dr('apla . Curentul alte rna ti v i2 produec in mÎl·zul de oţt' l un fiu'\: altc\'JIa ti. D 'l('ă IwlJinajul Jin clrl'aptOl ('~t(' in~' b Î '<>l in cfr('uilulluÎ \" :1 lua Il:l Ş ­ t ere un ('uren ! allt'roati\' {le ". o forp (' ll·("trOlllol oare de induclie.llo:Jr(' instarlt.~- .'USiUllE' a!tr rn at h'ă d" \'OIloa r(' instanlauec uH bobinajl11 \'a fi parcurs de un curent altl'rnnliy dl' \'aloarc in sta ntanee il ' Curentul il produce in mÎelul de o{d un flux magutrk alternatiy..·ă. . \"(\ t'XiŞtil deci in 1'l':. ..T::"JCIPICr.'U S2 ~ p i re. _ .1 1 ~i Rl ale bohinajlliui (lin ~ti1\ga SC' aplil':i u tl.\TO.\cl'~L fim...Jiila(· un flux m<lgnctic al t(' J'lluliv l'('zu lta nt. baza ft"Jlome nulu i de illdu(" \ie c1{'("l rnmOl.SFORi\lAT ORULUI ELECTnIC 5<' c()n~id('rfi un mÎ('7. exemplu.'\ RE 1. dl\'ptu n .lll1ura dill dn'apta. \'. a ('[imi Y. ...J)lI'C ('si c : N. _ ~~~- -~~ -.:: 13·1. rep rezell- .: magnt:lic alteI'· naL. li (":lrui \'Hloal"(' in ~t:Hllance este: A. lu rnil"7... pe.. PH. ' ..!II(. . -.doa re imtantalH'e Î2. DE I'T~CŢIOXAHE . d t. T ransfofmaloful tai schtmil!ic.i v.-. Si' PI'('SIIPUllC cii pe ram ura di ll st ing-a a mi~lll l ll i există un bQbilWj {'U Xl spirc (lin !'irrn ă izolaUi. _ ~. lin <) It bobinaj . de olt:! moale avind rOt'llta reprczentată in figura 1:\-1.1 produce in ('1.\X SFOHlI.. ..'\ţ(lId i c: in care rQ estc reludauta CilT llilltlu i 1llagn dic . iar pc r:. altt'rnlltivl'i. .\PITOU·L :'\!ll TH.

224 ELECTROTEH. ~=~I .ider:1 că raportul (linlre forţele eldro· moL oare' 1"1 ~i ('2 e!'ite practic egal cu raportul dinlrc tensiunile III ~j rit. N~ ~=~_!!J.c· In toate c. adică: Haportul dintre' {'de două forţl. forţa elcct romotoare de inductie ya avea o \'aloare installtan ce de !\"l ori m. Fiecare.. fiind variabil in timp.c de N 2 ori mai mar\".' cJedrolnoloare t'sle.1 ) Dcoareec II t ş i tl~ sÎul valorile in:.l:mtau('e.· le . forţa clcelromotoa re de ilHlucţie \'1.\"2 spire ale bobinaj ului din dreapta.!ale edar două tel1siuni: şi (ldic(j raportul du!lre /lalorile eficace ale tensillTlil(Jr csle egal (II Iw mă ru/ui de spirc di/! cele do luI bobil1a)c . Xtr Inlr(' lcn.iullca III la lHJrnelf! bobinajultli llin :.•\cesta. CLI r~PQrllll direct Apa ratul din fi gUl'a 13-1 poartă numele de transformator dtclric. Scop ul p rincipal al 1I11ui L l1 :ifonna lol' electric este de a primi energic clectric:'t (in ra curent altern :lli \') Sl1h o lI11 um illi t ensi unI' şi de a o transform a sub o al tă . aşadar. In toale cele SI spire ale bobinajului din stinga.ă riinerii d{' temiUDI' in bobina je . adică: H C'zul tă aluuC'Î {':i !:c poat(' scrie. . alterna L <P .!. u: K! (1 3. SplrH a hobinajului din stinga şi din d reapta este. s t ră ~ de fluxul magnctie. va iy produce in fiecare spiră din cele două hob inaj e cite o forţă electromotoare de inducţi e e.1 t\wa () valoare imlun taJl{. uit'ima rei:lţie e~Lc valabila pt:uLru valorii!' maxjme V'J!I şi li m2 şi pentru \'alorile ('ficace U I şi U. D~oareCl' ccl~ dou{l rrldt'ri de ten~illne sinL foarte lllici fa ţii de forţe le cleclrollloLO:J rc el şi c~. I!. ~c poate eom."lCA GENERALA. adică: băt ută CI = i\'I.li mare.! dill bobinajul din drrapta e x istă o difl'l't>n \ii dat orit.."tinga şi fur\:t e1edro~ motoal't' el din aeest hobinaj şi intre Il! şi c.

numite şi pierderi de magnefizare. inseamnă că lrallsform:ltorul absoarbe şi la funcţionarea În gol o mică putt:n:. 13-1). de asemenea cu şi if!'l unghiurile de clefazaj form atc de curenţ.TRANSYORMA TOARE 225 tensiune. poartă numele de raport de transformare al transformatorului . Faptul că in bohinaju! prima)· trece ellrenLul 1(t de mers in gol. "'1 F\=U1Ilcos91' iar put~'rea dcdric{\. Totuşi.= ~ L'2 1. in mod practic.h12cos?2. dati! de trausfonnator.'l!ca gener~l~ . pulen~ În lrn1Jsformntor sint oeglijah ilc de ptlterea prinlil:l.4 2 şi B~ (Iig. lu ac{'st cn. Se notează Cll l[. lllai departe este: Pz =f. se poate face practic aproximaţia: faţă adită : UtIleoS?l = U2 1~ eos?~. Deo:Hec(' pit'nlt'rile dt. Circuitul care primeşte energia electrică se numeşte circuit primar (sau inductar). precum şi 15 . şi Uz .iollează în gol. Ilumit curent de lllCts îll gol şi care reprezintă numai cîteYa proCt'nte din curentul de plină sarcină al transIormatorului . proyocate de magnetizarea miezului de oţel.E!ce. adica nu e'xistă Ilici un consumator Între' homele . Această putere ~erveşte la aeoperin:a pierderilor de mers În gol. s\ K şi (13. - 1 L'. cuprind il1~ij şi pierderi pri n curenţi turbiOll3ri În miezul de oţel. se SpllllC că trallsIuruwlorlll fUllct.şi 12 valorile eficace ale curenţllor il şi i2. iar drcuitul care dă mai departe energia electrică se numeşte circuit scwlldar (~au indus). penLl'lIun Lrallsforwator se poate considera: Bezultă : adică: 11 = .l-'\lterea electricii primitii de transformator de la sursă este deci . Cînd circuitul seeuudar este deschis.ii I l şi h cu tensiunile re5pectivc U. (·urt'nllll !iecllll(l:lr f~ e~te IlU!. Pierderile de mers in gol. Raportul Nt/N'l. De asemenea. care sîni COllstituite. in primar trece un cureut 10 de yaloare redusi'i. Îl' eca llla i mare parle..3) cel sewll dar esfe egal _\l~easLa araUi l'a rapl)r!uJ dintre C/ll'enful primflr CII ilwersul raportului de transformare. d in pÎcrderile prin histerezis.rotell. .

ă in mod ~d1('m~lk cu m se real ize3zii cit. Aceste pierderi III o/el sint pradi(' r(Hlstanh' intr-un tl'ansformaLor Jwn lrn () lensiulJe daUi. ddar dac-ii Lransformntorul fllnc(io!1('[lză in sardn5 (cînd e xist ă curent sec ti IHhu). de e!itl"(' n. O mică p:lIte din putrrcu picrdcrile Cl! .ă tf'llsiunc la yaloarea La locu l de utiliza re trallsformalorul rob(Jri/ol" yn loarea ncresară I'('ct'p lorul ui R. tensiunea trebui<' să fii' deci (lin nou eoborilli CII lIll nit Lransfol"lnator la enpătul cd{dalt al lilliri de" trnusport. D<Jcă se mkşor(.tri~ll an:. in gc.~lIl­ sfor l11.r-o Iiuie m ono fuzată <le alternati v produce O"H'(':lslil e nergie la tensiune căror T r măreşte aC<'3st.)!:te t ."ERALA • pierderill.~(' (' îlr' ~l{' "da") H'.formatoL RnpflrtuJ : primită se t"fln~uIUă prin E'. Pit'rdel'ile priu histerezis ~i prin curenţi lurbiOllari in oţel se num esc şi piuderi III oţel . mio.'iilllIC<l inalt[1 la ('ar{' a fost transport at.. '{...:l l c:l d.Joule-Lenz În primar şi secundar poartă nume le de pierderi ill bo billaje şi s ini cU ut il lIl ai lUuri...adll:. Sursa S de cu rE'lIt joas. lran!. En~r.:1.9(.:1 1:1 .Jouk--Lenz in tonducton rele Iini!. mieş or ind in [('lnl aCI~sl. de ellcrgic se: fa r(' ('\1 lI ndt. adică au aceea)i nllOtlrt'. un r3n(]aU!rnl l a proape ('g:d cu lluifnft':l (0.tfl.ne. P~lltJ'U l'a l'lwrgia eleettică tr<"lnsp Ol'tată s5 r5mină conslant:l se \-ede ei'i SI. Ci insii III gl'lwrul uti!i7. t-l JI. pierderile JOl1k-jJ'l1Z ~C':HI mllll. nergie e1cclrie:1 print. . Pierderil e prin t'rl' (: 1 .226 ELECTROTEHNICl\ CF.. cu cît sarrina tra nsf Ofln:! Lu rul ni (adieă C urţll tu l s('etllHI ar şi prim:-l r) esle mai mart'. tiI! trnll~pol"t exernplu .i a elcctrid nu poal .111 10(' il. ll:-iullea li ill aC('\':lşi proporţie.' poate rNlul'I' {'tlr~utlll 1 dat'ii se 1ll{Jr.l\. Se enun (':1 a c('~!. deoat('c(' si nt proportionn li:' cU pătratul curentului (HI2).j.Î de tr<lllsport.lloart-a CII ajutorul! r:uH. R ezultă că puLerea primită de bohinaju[ prim'lr Pj nu bLe egală cu cea re dută de secundar P~. pieJderi. pro\'ocate mai ales dC' l'feclul . 2.. UZ Irlimror mMor . Trall~formaronll ridi- J1ceN3rii linÎl. u ricl ica q.rullsport.' prin efect. t ('n~iun ii î n figura 13 -~ se arat.lIZli elu·('llllll.'1) (il (' ~ Il' o literi"t gn!t"I'I~l'i1 ('.ii pin·derile .ff)I'I11 :1lu::trt'lor. (13.t' pierderi sTI fie tîl: mai m id.!i dt' transport.. .n-ptoal"(' la lell."= "fj P.Jo u[('-Lenz in circuitul primul'.lu~tri(' apan' cIt! IlIUlLl' ori lH.1 fie I r<ln~jlortali:i inlr-alt lo{'_ ACI'sl l.'1 atît curentu l. De aici H'ÎI'S(" IlI'cl'sil.. IllJ1I1e-Şt{' randllmentul t).llofului . cit !.'t"('''itntt'(1 ('a energia dl!dricii produsă Intr-un an um it loc :>.uer:l].orează temill ll(. in il((..IZ_\HEA TRA XSl'UR\L\TOAHELOH. de exemplu ).ă.

lllbincle primare p. Fifl. Pentru a H' ('\'iln l1ecastn.t('rczi~. llil loal l' linii!r magnetice pl'f)(IU~t' dt.TRA.rt1:. P entru a ~t: rducl' şi pie."'5FORMATO_-\. U1 ng_ 13-2.J1"elc nu pot fUllcţiona di'C"it in curent altenw. TrllllSformator .t'rundar: de :1. (. magnt'lil:tt a cÎr('1. Utilizarea trans· forma toareJor 1a lranspo r !Il t eneqtiei cItclrice. O pa. dir\~rt prin al'!". Tralls.:'IfATOAHELOn Est e ctouolllic si! ~t' proouci« [!l1. De aceea. dispoz i· tia din figura 13-3. Fig.l1ui .oate liniile r1.1ilului mague: tic trebuie ~·ă fie ci! Illai redusă ..]lccial . montat.e jn j uru l miezului cit.. 13-1.i. Dccesar funcţionării transfurnwLOl1. saH aluminiu.).(·Ullrlar ar In'cl' şi pl·iH primar.dcrilc prin hh. Curenlui conlinuu nu poate proQIJN' in miezul tra nsformaloru lui un flux magnetic variabil. ma~l1dirr produse de prima!" n1" tn'. (1 . rductanla..l"e 'li Pi·in J. Trull:. oaje coaxialc.u! maglJdic djn miezul Lransformatorul1li ('U () forl:i magnclomolOHr(' dt mai micii. l3-:~. lalele se rabrică (lint r-lIU o!d silirios J.fonn. Diferite conexiuni ale uobîoa· jeloi Irallsformaloarclor.tI!' Lran~formatonrel{lr ~jl1t constiluite din bobiue cu condurio:II·(' izolate.lan' :.rle din :)eE'&le liuii :'-<1r Închidt.o\_ D acn bobinele ş . . la·. CONST RuCTIA TRANSFOH. 111 con~cci[1iă.ilJl1eaâ din olt'! l·U o ma1"(' pcrmcabililalc magnetică .Jlo. elin cupru . ~(> ulilizeaz.:u babinaje alternative. lIliE'Z lU tronsformatofului se c-ooft:C't.:('mrnN1. tlude bobim·h· secundare s aHl'rnrazn Cll l.01I~tilllitlll :l~<I numitl!l flux de dispenie.al' mouta ca il1 rignnl 13-1 Ull I. ln scopul rE'clUrE'rii 11iNdf>rilor prin currnti turbionari iu otel miezul ~c r['alizcază din tolC' dt mai ~ubliri ş i izolate inlre ele. H'. Circuitele primarI' ş i H'{·utH.th-. iormator cu bobi · Fig. (]r exemplu.

care. pulindu-se obţiuc diferite combinaţii. ţ. iar inlre Ull eouduclor ne fază ~i condudorul neutru . la tensiunea joasă de 400/ 231 V penLru alim('lll:lrea ullei retele de disLribuţie.~) se ntilizeaziî.228 ELECTROTEHN1CA GENERAL. hu· figura 13-5. Pe joasă tensiunt>. şi anume circuitul de tensiune mai mare înconjuriî circuitul de tensiune mai mică.iî Lensiune. Fiecare rază arc cite trei prize. Ace::. Pentru a Si' putea ob(ine.cl legate In partea sllperioar:t şi inferioară prin cîte un jug de oţel..6. lransfOl'malorul trebuie scos de sub ~ar ­ eillă (Întreruperea cîreuihllui secundar). de 231 Y.ll sformare sub sarcin~l. 1n cazul generatoareloJ' şi liniilOl' trifazatr. La cOllexiunile din Labelă Y:. se prevăd pri:e suplimelltare. raporluri de transformare diferite. Circuitul magnetic al unui L sforrnalor trifa. a reprezintă conexiunea stea-sL('a. permit sddmbarea raportului de tni. Existil ins:.e realizeaza de obicei cu bobinajn! prim:. De obicei.relor trif::tzaLe.51 domcniul de utilizare a trans[Ol"malO:l.i transformatoare. prin legarea la prizele exLreme. b conexiunea lriunghi-triunglli. Fiecflrei priz\~ ii corespunde Ul) anulUit numilr de spirt'. Figura 13-5. Pc fiecare din ('('le trei miez uri se găsesc bobinajele transformatorului. la acclaşi transformatur. 13-7). transformatoareIe trebuie fie de asemenea trifazate. avind trei }JOhinajc primare şi trei bobinaje secundare. De mulk ori. arc şi conduelOl' neutru. r). figura 13-5.q. cu schelIl:l arătată III Labreliî .ea se poL lega fie în sLra.l. pre văzute cu dispozitive speciale. după cum se arat:l in figura 13. unde cele două bobinaje sînt coaxiale. De exemplu. o altă dispoziţie e~te reprezentată Ju figura 13-4. lensillllca va fi de 400 V.~ sint rcprrzrntatc principial COllexiunile electrice ale primarului ş i secundarului care ~c întîlnesc lUai d('s la trallt formatoarele ll'ifazatc . fie în triunghi.11 şi Y:. după STAS 1703-67. In exteriorul euvei se g ă~es(" o serie de .il" fi 000 V legat În triunghi şi cu cel secull{lar legat În stea cu eOI1{ludor neutru (figma 13-5. cOllexillllea numit{l :i!J : a. plină Miezul trunsformatorului şi bobinujele sînt cufundale Il1tr-o eu\'~ metalică. ne exemplu +4%. dacă este pe joasă leIlSilllH'. s. penLm joa~. unde s-a reprezentat circuitul primar sau secundar al unui astfd de tran sformator. cu ulei de 'tam/urmator (fig. Între două conducloar~ de fazil. c conexiunea triunghi-stea. fn figura 13. raportul de transformare se poate schimba cu eîle\"a Iuocente În plus sali in minus. un transformator trifazat care trebuie să coboare trnsiuDea unci linii lrifazate (l e 6 000 V. Fa VI de priza mijlocie.zat arc cie obicei ran trei miezuri de ot. pentru a se schimhn legăturile de la o priză la alta.. să În ta bda 13-1 sint date cOllcxiunilc . bobinajul cu conexiulW stea.

Acelaşi ca la Vz-II . • c €(>la.şi ca YIl .rc. L <-. Fir ul neuIru se poate cărea 100%.. Inaltă I .II numai plnil la 100 kVA Dy.J 8 b ::.. c-' ~ Acelaşi ca la DY.:rnm" " ~c torfnIă sehC" Hl.!l Yd-5 AAc B a • [>c 6 W Jj ODD . de cono:~ iu nl Slmhol T e n. 1000să Doaullliui Inaltii \ Yy-12 D.. Dy .lUD.. fi 8 A.-< .TRA-"<-S f'ORlioLATOARE 229 Tabela /3·1 Grup(' de cnne:o..J w B C lJC .C ' )-e a @]J '1 • ~c m piC b Ace iaşi ca la D.11 " Yz-s AAc cvS· A Jf < .. ridic.. . e a :re .]i ADe Yd . Transforma toare coborîtoare pentru distributie de ilumin~t.> de utlllu.:.. 8 e ab c W Transfonniltoare coborfloare pentru dislfibulie de fortă Transf. B )'c \'z-Il A t • L1.c. l r: lli iI::. AAc 8 )'e c_ " A W lliill 1: ! } ! Il .- a ti .J ru TIM • ridîcăloare centrale şi Transformatoare pentru statii J ..Jl -=<:" •• c<la b A8 C il fi C W ".:iunÎ ale fransforma1oarelor Irifazate $i domeniul dl': utilizare (după STA S 1703-60) ni~:. \. Tendun.

se ridică la part('u Sll!)('rioara. d in c:luza ÎllcălzÎl ii nle iului. de. d<'pla~area yio~ lenta a ukiului c!elenl1in. Tn. lu interiorul releului.de transformator cu pnze suplimentare.u. i:1I' dat':\ ~lIpra~arl~ in:t C Ol'es ~ pundC' unui St'L ut·circuit.le plu!i!o."~fu)T"at'H cu rt.rmilt' de a s~ ­ mellea ca ftlprnf'nl.-1 \e\"i care leagă p:u'l.230 Fig.. carc fa cc ~[l dc<'ianş('7.sformii in căldură.l mÎşcarC'tl ulll1i alt Hotor re act!'lllcnz:i un circ uit.â uueori un releu (le g(i ~1! (l3ttch oh:). î:l lr gălurii cu {'un.13 permit{" cuvei srt fie totdeauna pli llă cu uJeÎ ehiar şi atunci l'ind Il ivclul uldului v:Jriazi:i wu cauz" dilaUirilor ('!. : 'H'C!"t(':l. unde se răcc şll'.\ superioarîi cu par~ lea inferioară a cu"ci . t:)-Î. de exe.l dt' toutacl clinlre ulei şi aer ~'ii fie Illui rt'dw':î. de Ulide ~c ridică iarăşi ::. Astfcl uleiul este in continuă circulatie.!"!lvtoi'ul cir<. Cleiul cald (lin ('ll\"U. 13-6. fiind mai uşor. In timpul fun cţionării.d.mpl u). ReZC1'\' or1l1 pc. "fIg.rie.lIterarc pl't'n rapidă n uh'jului. carc I'sle plin cu uld. ~e g5sesc ni. in 3n?sta se prndu c g:IZ {~ . ie dep1a~c :1 Z:l . al:t!'mii (SO ll('ri(!. deoarece (.d(jru l de ulei cu CU\'3 lram:fo rln at()fIl!u i ~(" mol.('Îrc nn!u ra l5 \n 111. (fig.\' intrr. reca ce actîn>l'Izi'i. t'eea cc ('\'i til o . a Inwl>format Oi'ului. ~i apoi ajun~c la partf'3 iuferioar5 a CUVl.tului de alimelltare ~ trallsrormatOI'Uhli. trece prin ţevi.1!'t~. I'f)!l~cry. Dcasupra eu\'cÎ ~e mOllkaz:1 de multe orÎ un rt. mult răcirea.'. 13-8).is Se lran. adionind lin c:ircuil e(<'d. sub ac\iunea gazelor.<l. Uneori C'lIvn E"~t(' ondulalii. A{'(>:-.'lCf\'Or dlîndrie numit şi ('ollserl/alor de ulei'.l'l' depind (le ~ar('ifi:t transformalOl'ului. Ciml ~e product' o ~upra~arcju1i.. B obinaj . . t('37. pelltru a mari suprafu\a ue eout nd cu exLeriarul ţ:i pentru a inl('lIsifica astkl ră~'ÎrNI.m.'i.llrrgia cure se pierde prin declui Joule·Lenz prin curenţi lurbionari şi prin hislcrcl. lransfonnatorul ~f' incălzeşte. Pc lN1\'a rurc [(·:Igr.

Două trans- formatoare) jn paralel.'l barele.nS· formaLmll"('..a -Hi- . Conserv. Ia ('are sîllt le!!alc cele uOllli tran~rormat(}are TI şi T. BMelc secundare 8. Gabil ri t ul u!\L.Fig.{ H----1e-. în ii!. de exemplu.ll transformator Irifazat în baie de ulei. Fig. Dou.!lIr<! !:~-IO.\RELOH Se presupunc ca secumhcful unui transformator eSlI' legat în scurtc.~ AL Tn . dt şi pe partea secundar. illimenteaz.TRANSf'ORMATOAllE 231 (ol1J~r>J(Jlur de u/".:l. atunci cind sînt legate la aceleaşi b<lre col e~ilJHr e de r. Tensiunea aplicată fn conditiile ar ăta t e Il! borl1~le jlrim~rll'u! poartii numele de temiuI!1! de scurtcircuit (Vu). alit pe partea primarii.! sau Il1ai 111ulle Ifan~forlllalol!r\:' func\Îoneaâi 111 par:ll el ..ircuit prinir·un ampermelru şi se aplică primarului o lensiUllt' asi!e! tncil furentul din secundar sa capete valouea Illi llomina!il de plilli\ slln:in'i.. Aceasta este Ul18 dillln: ulf<lderist!dlt: importante ale lrall~rorJllajoruluj.A . 111 Rf'pu\. un a~emenea transform ator trifaza L.ult'i. de 100 k\f. Sursa S de curenl aliernat iv alimelllcaz. . in unic ce. :nm. şi Jlt'ntru tt'n~ illni piuă la f' -1 . \'aioarel! iensiunii ue ~clJflcircllit a unui transformatof (('prezintă de obicei dle\'a pfOCf'lItE' din lE'nsiul1ca nomial:! a bobinajului respeclh'. l-"igllrn J3·9 )cprezi nlfi.!. Ia rîndul lor. Ica re 8 1. q . 8. în specia! pentru iaptul ca are lIll rol decsehil Il! III/!"IJI în ţ'(uall'l a! tr81lMormaioarclor..!!. Fig.\ DE SCUHTCIRCrTT ŞI l\IERSUL fN PARALEL ţ.l~ 13-8. r:: .urell t. dllpii Clllll se ilf. b~~ mm: h ~t 800 mrn. un receptor oare-care R.-. . da t fiind C.J!ka SodaJi~t:""1 nomiinia fl' ronslrujrsc mulll' Upuri de lr.. Teru:iunea la bornele secundarului este practic nllIă.tii\. cu pul(']"etl de 100 kYA 6000 v. 13-10. 6000 V: a . 13·C).colec.lÎor de ulei.\ f\"SI'"01-L'lIA TO. TEl\'SJl".I rezistenj~ nmpermdrulu i e~te foarte micii. după cum se \'a arăta mai dep:!ftl!'.

13-11. - 1.(' notează eu NI numărul de spin: primare.232 Pentru ca mai multe transformatoare s ă poa tll functiona în paralel In bune condifij trebuie să îndeplinească o serie de prescrip tiL dintre care cele mai importante sint : . după cum se arată in fi gura 13-11. (intre b şi r) ş i ('li N2 numărul de 5pirc !'.ue si'! nu fie mai mic decill 13.('. . unitate).Yllloriie eficace ale tensiuuii 1:1 bornele primarului şi setund:lrtl lui.53 aibă aceeaşi tensiune de scurtcircuit.lţ. Unde primarul ~s le C'o nstitui t dintr-o parte din spirele secundarului. U. A utolransforma lor Irifaza t. curentul primar 11 şi tUrciltU! !'ecu ndar 12.cundnrc (intn' (J !ii t).:\lATOHUL La unele har:sformatO:lrl'.raportul dintre pu lerile li d o u ă trallsform~tQ.valorile eficace ale curen tului in primar ş i secu uda)'.1 n~oa rec. i<lr (il şi Ct. autotransfonnatoal'('lL· se cOll~lrui('~c in a II. ambele bobinajc sin t w~czatc pc acelaşi m iez de oţel. Din figmSl 13-11 se '-('de că C1Irenlul le diu porţiunea COffillnâ.să aibă aceeaşi lensitwe prima rii ~i secundară : .ufkien1i'i aprodeşi ximaţie: in carc f{ este raportul de transformare al trallsfol'matorului Il şi 12 . AlJTOTRA:\S170R. Din 3ceastil cauză. ~au coborîtor. Dacă :0. Un nS(' ITIcnca transformata)' poarUi numele de (ItItotrans[ormalor. Ac c~te două bobinaje se gă~i('SC legate În conlinuare. Autolransformalor_ . Fig. a bohînajului rezultă din difercllţa dintre. 13-12. care formează un cadru inchis. prii! mi('şOr<lrt3 secţiunii sale. ccca c(~ permite să se fa că (' conomic de metal la h ob inajul rcspCtlh-. .să aib ă aceeaşi gr up!! de conexiun i.ii 11 şi 12 au va lori apropiate (ruport de traJl~forman' :1p ro pia L de. 5. primarul lIU este !icpal'al eledl'ie de secundar. . l'c c FiR. cm:cntll! ' e rlin po rţ iun ea co mună are o yaloare mi61. se poalc Stric cu ::. Cind cure. ş i poate fi ridicător. ~6 U.

G. b cEte reprezentat un transformator de t('llsiune trifazat T.{ormuloare al' măsură.ii kgarea tlp-ui umpt>rnwtrll In o reţea de Înaltii tcn~illne.<. prin intermediul unui Lran~fo r lhator de miiwră T. Fig.TRANSFORM. de excmplu 500 A. c.':"e condruicsc În mod normal a~tfel . iar ~cara ampermctrulul ~c gra d e ază O ."-sURA Aparattle de mUHlfaL cedinule sa mă~O:He diferite mărimi electrice (cment.5 şi 2. doţlă tramformatoare de tensiune monofazate T montate În II şi legate de asemel'ea la o reţea tri- ..spundă Uil curent (lI'.ru la o reţe a monofazatil de Înaltă tensiune. 500 A. 13·13.) A În ~ el' lT!ldar. iudL la ('urenlul nominal uin primar sii core.". CJlial' in ca zu l unei r{'ţde de joa~il lemitllle. prin int{'rmediu! unui lransformator sau redudol' de tensiune monofazaL T. C<lrc ~e numeşte lmlls{Olmu[or ~au rcduclvr de curaJ l. care permit ca aparatele de ll1[isural Eă rlHH'~i(mt'zt pe_ joa~:fl Lemiune. astfel Î ncît se realizeaza o importantă economie de material fa1ă de.lle util iza totnşi un ampermetru de numai 5 A. d<lcă fC utili z ea z ă un transformator de cure nt 500/5 A.. .iune . a e~te repre z ('ntată legarea unui voltmet.\IAT OAnE DE ~r . primarul iiind legat la reţeaua ele JJlaltă teh~itille. Figura 13-12 repreZilJtă schema eleclricii a unui :\ntotransformator trifaz at. tew:. ~(' artl umpermetruilii fiind insă gradată pentru curentul din primar. _ \ t e~te LraI1sformatoare . daru valoarea curentului in această reţea I'~tc foarte marc. se leagă la această reţea prin inte rmed iul t1 !~ or lrr'll.e pO. TTIANSFOR. . tran sformatoarele obişnuite . . tn figura 13-14. ~. iar În figura 13-11. putere etc. fu ~'igurH 13-1:{ St! ~lrat. legarea unui am permejT1J cu tra nsforma tor de Cl!rent.) la o fe(ca de înaltă tensiune.TOARl:: 23" general pentru tin raport de transformare care variază între 0.- In figura 13-11.

.234 fazată 'VlASURARI ELECTRICE penti'll alimcntarca a trei voltmetre. tip CII(5-0. fa brica \ în Repu bl ica Socj <1] i~ \ij H omânia. tensiune 0.:IOO A .andormator de cu reni fig. . 13-1 4. T o) y Cj 61 Fig.5 kV.. iensillne tip T!Rn -G. .5 intensitJte I\Ominală pri mara fi -. i ~"J. 13-1. . sraTa aparatelor gradîndu-sc Însă după yulorile tensiun ii prim<'lrc de măsurat. Legarea voltme!relor cu transformaior de tensiune. Încit atllllci dnd se aplkă primarului tensiunea nominală. de 6 kV. Transformator ci . . : 1"8 : Fi~. Transformatoarele de tensiune sînt în mod normal astfel construite. T.. fabrinlt în Republica Sociallsta RomânÎ'!. 13·16. Ia 1)Qrnelc seellndaruilli tensiunea sa fie {1~ 100 V. I 1 /22 ~ ..1.

il.". 13.3-1 0 se.. transformator de tensiune tip TlnE -6. . e~ l€' 3limenlal În primar cu o tensiune U 1..e n~j"bte) trebuie s:1 fi!. !\umliru! spirei or primare este .eristiea y oltampcr (\'ariaţ i a tCll~:illnii in rU!1cţie de int.V I .1limcntc ază de la re~ea.ic:J." maglletic de di~per~ie suficient de mare. se lltili z f'ază transformatoare speciale..: a miezHllli transfol"lllatorulu i.6kY teo:-. cara('Leri~ti{·ă este necesar ea transformatoru! s{t aibrt Ull flu . in R cp ublica Soc i alislă Romania ~e fahricil diferite Lipuri dt' transformatoare de măsură. Aces te tr<lllşformat-oarl' s in! lfioliofaza le. Carac t. drfLn! de repNle.=1 1-1-.15) şi Ut.A ?!J 4IJ 60 8tJ 100 IXl Curent Fig. prin i11tennediul lran~rormatoare1or de mă­ wattmet r e.~ l! 4lJ _ .inne 0.orlll are dc multe ori o roată de mînă.= O. namit. carc se fab rieă ~i in ţara noastră. tensiunea t rebuie să $cr. foutoare ctr . 7.l:l şi curentul secun · dar !~=639 A.. 80 ~611 . dt!. In felul :lcc~la se pot limita curenţii de ~nutri r­ cuit rare (IP:lI' fr('("\'('llt in tim rul opera\ki de suu'lre. ad. sudurii. 13-17.şura rea secundari!.rall:sfonnator de curent tip CJR S ~ 0.i ru J spirelor secun dare 1\".5 penlru inle nsiUi\i nom ill :Jlc primare de 5 ~ 300 A.t. P rimarul ~(' .lJJe prima r ii (fig _ 13-16).1 SI' obţin e arca~·t5.'tha p~ (bta de lnf.. pe mă~lIr {l ce curent\11 cn:: . Rcglnrra ac('stlli flux (1(' di"pen ie se rC:lli z ca z ă de exemplu.10000 V.-:. 13-17). Un transforma tor \lOfllWI. prin deplasarea bohin ei primare raţii de ('('a ~ecllndarii ..30ll0 pe fază.ştc. Cai:<lclerist ira yoi tampcr cesceden la II ll1wi tr3 IlsfQfmll lor de sudurA .Jin răşină tu rn ată şi unume un t. ara l ă dOllă construcţii mai recen te Cli izolat-ie . trii8~a l. TTIANSFOR\L\TOATIE DE SUDURA Pen lrll ~lIdarea ('\1 cun' nl altenluli. P entru .. Ap{icaţia J3~ 1.e fransfo rnw[!) ure de. tn figurile 13-1 5 şi 1. sură .5 kV (fig. În ace~t seOp trall~forYlw. iar llum. prin il~Ll'lJ1ledil11 elin'la fe face ll1alll'yrarea nec{'~arii. se pot leg:.IAŞrNI ASDrCRLlNE 235 In mod allalog.~~~=. fRcior u l de pUlere În senmJar cos 9. t('n :. ~ro O .!.dii. iar sceundaru! prodlH:e curentul În sudură . Sa se 3fle ten slunea s ecunuarI! C z ş i puterea a. tU ajutorul u1H~i porţiuni (leplasa bil.' [! rcelltuat dCSCClld rllUl (fig.

ualelor scurgeri de ulei . verificare-a insLa latiei dt! i1umiual. U1 = - N: Nl 3000 114 . a nivelului şi culorii ulciului.8=336 063 W=336 kW. Din relaţia: ELECTROTEHNICA GENERALA rez ultă. controlul izolaloarclor (murdărie. . eOJllrolul dispozitivelor (l e SClllnalizare.'IOOOO=380 V. INTREŢINEREA TRANSFORMATOARELOR Lucrăril e mai importante de intreţinere o bişnuită a transformatoarclor sint următoarele: conlrolul zilnic :lI event. şi al:lrmii . U t = . Pt =V3Uz ·I~·cos 'i't= I. .controlul zgom otll lui caracteristic produs de runc~ionare[t transformatorulw.dor la l'ab inil tralls[o rmatoru!ui. crăpături etc. verific area fun cţionă rii releului de gaze .)..73'38Q '639'O. 8. pentru a constata dadi nu a aJ15rut ce. tn cabina transforma lO l'ului. vcrifkarca legăturilor la piimint. verificarea broOlşt. .236 Rezolf1Qre.'a suspect. verifiCllfca legiHurilor electrice Ia transformator.verificarea eu ajutorulnivcJului de ulei.

sid("rfi un magnet in fonnil de puL('oavii (fig. rît şi pc roLol".\IP . lJltre polii aî ate~tlli magnet există un dmp magnet]!". Iu ecle ce llrmt. În interiorul ciirui a se invirLeşLe o parle mohill1 numită rotor. de felul cun'nlului. iar maşina care absoarhe energic elcdrieă şi o trall~[o rlilfl in energie IlwCCtniC. Intre rotOI" şi slaLol' s~ afEi UII inLerstiţin de aer !lumit il1lrefier. magnetire ş. Dt. mccanic.ină eledrică an.~ te .i formează circuitul magnetic al maşi1lii. funoamt'nlale pentru funcţionarea unor ma:. gen('raLoarelc şi motoa]"('lc (decLriee au căpătat dC!lI1mirc.l vor ri d escrise maşinile asincrone.: o parlt: fi. -'lctşinil e elec- trice sîn t rClICI'sibile. adică generatorul poaLe [urKţionH ca moLo r şi motorul po<lt. Indl'pendent de rl'llli curentului.-1 m. uecca .:n. din grupa maşinilor de ('\Irent alternativ .. SINCU ONE 1.'Icnerafor eledric.l .\GNETIC lN\"fn:rn on Se tOJl.ă şi o transforma în e[lcrgir eledrică se ll ll me. Mai întîi se \"or da uot-junile privind producerea cimplll·jlo!' mtlgnetice învÎrtiLoare .('rialt. GENEHALIT AŢI In functie'.)' .-.t comtmft d(' ma:jini deetrice rotatiw . La baz. Rotoru! şi statorul sîn t ('Oll slruilr.. 1)a(".elin mal. care poate f i reprezen tal prin liniile de forţ.ionării tuturor maşinilor electrice s[:t rrnoll1cnnl induc[. În interiorul lor. rcspcdiv inlenleţiulle[l dintre cimpurilc mnguetiec produ~ .e functiona ca generatur. PRODliCEfiEA L"2\'U l U . maşinile electrice pot fi maşini de ('urent altc rnath.5iua care obsoarbc energic.ă r~~p ~ cti\"(' .iei electromagnetice . ma. Orir c ma.] func!.c Ilumt'ţ'te molor electric. L. 1·1-1 ).lgndul S(' roteşte ill jurul !\" .\ \ CAPITOL UL XIV i\IA Ş I NI A..1Il. pl'in r:uc trecc flux-ul magnclic produs de curellţii care parcurg l'obinaj('le aşezate <ttit pc sta tor.şi maş i ni ele curent continuu..:llJÎ ('lectri('{' rotative.i .1(1(01'.'\:\ nUlHită ::.

de bobina vel'ticalâ . dnpă cum se \'u ~ll'ăta Illai tîrziu. 14-4. rezulti'i că şi inductiile magnetice R t şi B 2 sint bifazate şi in c onsecinţă: n2 =Bm sin (. inseamuă că şi inducţi a magnetică variază potri\"it IrAii ~ i nusullii eli aceeaşi pulsaţie ca şi curentul. pe direcţia axului oriZOntal al bobinei. Liniile de din interiorul forjă din interiorul bobinei orizontale (c li aM verticală). Iuducţia magnetică in centrul bobillCi. este rr-prt"zcnt ati"i prin \"ectorul 132. 14·2. 14·1. Exista posibili · tatea de a se obţine uu cimp magnetic învirtitor. Tn bobina aşezală in planul orizontal se . bob inei verticale (cu axa oriUJntalit). id('utirc. S~a obţ. Tuduc(ia magncfie. un~. la un moment dat. cimpul magnetic dintre cei doi poli se va roli şi cI. astfel Încît se poate scric : ° Bl =Bm Ein cu 1. In figura }'1-2 ~·nu 1'l'prezentat două bobinc. Fiel·are bobină va crea in jurul ci lIl] cimp n:13gnetic ~llternativ. astrel incît :Jet'ş ti doi curenţi să constituie tin sislem de doi rllTenţi bifaznţi .CTROTEH).238 l:LF. Fig.5ini cl(~cl['kt'. 1n figura 14-3 se arat:i lilliik de for\li ale cimpului magnetic produs. 14·3. Dar c<'i doi cur('nţi fiind bif:lznţi.ţia magnet i eă este proporţ. forţă Fig. iar iuduc.l/-î) .îonală cu curentul earf' produce.mite l1n curcut alt<:matiY. esle reprezenlată prin vedorul notat cu 8 1 • Deoarece curentul care produce cimpul magnetic esle alternativ. in Illod analog se deduce cii şi inducţiil mngllctică R'l varia.~u lui CII aceeaşi pulsaţie w. fără să fie nevoie de mişcarea unei pic~(' materiale. Liniile de Fig. tl.ă in centrl1l bol'inci. iar in bobina din planul verLcal se t rimite alt curent alternativ.'"ERALA unei axe OaT\'care. puhaţia lor riind (u.z1\ potrivit legii sinu. pe direcţia axului vertical al bobinei.\agnet în rOhţie.'ICA eE:'.ycrlical:"i şi cealalt?t orizontaţii.inut deci un cimp magnetic ilwlrtitor. de eXl'mplu axa O. In figura 14~4 sînt reprezentate liniile maguetice ale cimpului produs in bobina ori z ontală. Doui'i bobine perpendiculare Urla pe alta. iIl care Bm esle valoarea maximă il indu cţ ici. f. aşezate nnaintr-alta şi fără a avea vreo fcgiitur:i electrică intre {'II'. aceasLă posihilil::JlC Sl~ ulilizeaz5 in hIneţionarea unor mn. Fig.

S-au lunt pc :Do::" absci . şi s-a eOllslruil apoi şi rC'zultan la t(lf('sp uuziitoar(' B.' sint birazalv. a~adar.gneticc 8 1 şi 8 2 _ B •. care S-:l oblinul f.!tu:'ţiilor nI şi Rz lJe fiu 11soidelc rC':O-I){'din".\ punell' l'ehi(li. 8 w' " '8.l i('[1 H~ a fost tl'a~l1l:t idenLic eLI siulisoicln ni' d:u' ddm:aUi În In{îrziNc.ii magnetice hifazate şi perpendiculare inlre d e.. ~tc In rCl.) fi ('1'101" doi ('urcn~î hif:l7..' \'tell' ('[1 :-. cu llllghiul . luîndu-se pentru fiecare moment valoarea resp('ctiV"ă a induqjilor magnetic!' Bl şi H 2 _ -: rz 8. În n~ul'a H-t s-au Ir:l. că in interiorul celor (loui] hvhine s(' fonneaz.cLorială.jrii !':l ~c llli~h' "ren pie~ă malNÎală.qhnc {'Ollstantă. Si' obs('rv. Darii SI' IlrIui'iresc. care va rezulta Jiu compuBI . Fiind &ărimi wdorialc induqii!e BI şi B~ pot fi reprezentate prin doi vec~ori perpendiculari Între ei (fig.. Inducţia magncLicii din centrul celor doufl bobinc va fi o mărime ve.:. tht r {'arc se roteşte in jl/rul jJUll/:/lIll1i n. 11-5). _\test PUlict ('. inducliilor m3. Fig.illu~oida pelltru indu c\io nwg rH.şi !lelltru Fi{'CHj"(' puud s-a mihiUI":lL \'uloarea im.1 lIn timp magnetic ÎIl\'irLitur.239 Din tele de mai inainte rezultă că in ccnLrul celor d ouă bobinc din figura 14-"2 apar uouă induc\.al pentru fiecarc din el'!l' 110uă Jllluc:le cite doi \'('dori pl'fJH'lldiculari avintl Hdorilc rcspecli\'c nI ::oi B:'!. [4-6_ Reprezentarea grafic<I . 14 -5. YU!(luL'l'n indut::(ici magnetice: l"('zult<ll1tC este ('ga!i'1 ('ti \'"Ioorefl maximă <l fiet·r~l"ei indur(ji maguctiet' compOlwnll' .lalite (Ia dislan\c ('g~ lt') .-ii11' mag'nC'1ice 8 1 şi jj~.He<'(~ inducliil!' lIlagllC'tici.'ii B2 • Dar şi B 2 v:ll'ază În timp polriviL legii sinusului.!./'2.. rh'zull:1.. Compunerea celor douii inductii magnetice 8 1 şi Fig. S()UfOqll regulii paralelogramuluL a cdor doi vectori HI . Vileza U11~hilllară de rohllie <l acestui eimp magnelic este cgal:1 {'U pulsatia (. . cclc nouii pozitii 1-!). elor nou.lliLitte t::~ll­ trul telol" (Iouii hobim' (lin figm'l 11-2. d('O. Y:lrlaz:J illdueJ.1 d"i rezultanta li ('SL{l un \"{~d{)r de lun.iI~j carc pan'urg bohinele.. S. ln rigura 14-0 ~ÎIlI n'JJI'l'z"lllate SjJlll~oi{I('"!(> JH)tri\'il dirnl'a ~~ (:onsidcri'i ('ji.crea. astfel că va trebui să se facă suc('c~ iv o scrie intreaga 0(' asemenea compuneri..

240 ELECTROTEH. se demonstrc:\zâ d\ yitcza CÎmpului \:lagn rll Învîrti tor este ~ .o Fig. cu cel precedent se poate ajunge ~j in acest caz la concluzia În interiorul bobinelor se formea ză un cimp magnetic ÎnvÎrtitor constant ca valoare şi care se roteşte in jurul centru1ui bobinelor cu viteza unghiulară w. egală cu puIsaţia curenţilor din bobinc. Rotirea vectorului inductlei magnetice B."flc. Bobinele nu au vreo legătură electrică Între ele şi sînt pa rCurse de un sistem trifazat de curen ţi. inducţia magnetică a cimpului rezultant este egală cu 3/ 2 din illducţia maXJma a cimpului datorit fiecărei bobine. 82 (~1 8. ~n -1 ~ 5 . 14·8.g.82 6 7 8 8-8. Trei bobine identice decalate Între efe la 120". -~O [{E. B . J '< ' 1. fn razu] cînd fiecare l:ohin'-\ formează p perechi de poli... 34 ·7. Printr-un raţio nament 0 'lB. -0 ~V10 E 2 O B. O ~8B. Prin calcule se g~~eştc că că esemănător Fig. GENERALA In figura 14-8 se consideră trei ]lObinc identice făcînd intre ele unghiuri de 120 (sau 27r/3). p . ~ ..". ' 9 _ r.

ă : o inducţie magnetică alternativă. simetrice fOIţă de vC'TtieaIă şi care se rotesc în sensuri contrare eli viteza unghiulară constantă (o) . B l ş i H. }4 -9. fixă ca direcţÎe şi de pulso!ie (o) se poale descompune În două inducţii magnetice. egale (iecare cu Jumilfafe din valoarea ma:!'imil a indudiei initiale. ti) adică: egală rezultanta celor două eu inducţia megndjcă : magnetice Învîrtitoare are o valoare b = Bcoswf după direcţia vcrticalei .RE Se consiOerrl două inducţii magnetice egale şi constante ca valoare. =<.:rtic<:ln este la un moment daI" : rJ. care şe role.! (fig. DE~COj\JPU!\'EREA \ UNUI CIMP ?lEG?\ETlC ALTETINXrIV îN DOU . Bobjnâ parcursă de un cu - rent COS monoiaza!. fixă ca direcţie. două inducţii magnetice Învîrtitoare cu viteza unghiulară in sensuri confrare se pol comp1lne intr-o induc{ie magnetică alternafiuli.:enenuă .regula paralelogramului).\. magnetică alternativă cosinusoidală şi Se vede di b este o inducţie ~iDusoidală) de valoan~ maximă B (sau de pulEaţie w. 16 _ E1cctrotehnica . unde t este timpu l.ol -f. Se ~lie îOS:1 C'5 val oarea acestei rczultantc elite egală Cli suma proicq. adi. ' B1 COS B B a+ B 2" co~a= -c osw 1+-cos wf=B 2 2 indu cţ ii wf. \ MAŞ1NI ASINCRONE 241 3.. Se dllcţ-ii consideră că yaJoarca comună fi cel or do uă 11\- este: tice se compun grafic cele dOl1. Reciproca este de asemenra ad evă rată. Suma acestor proiecţii este Însă: (după după Da că Fig. In consecinţă. a di că pe direcţia vt'xticalei.~c În sensuri confrare cu viteza unghiulară b). rezultanta se va găsi direclia verlicalei . cu puhafia w şi avind ca valoare maximc'i dublul fiecăreia din inductiile componente. Lnghiul făcul de fircarc din cele două induc!.' inducţii maglH.ii magnetice cu H.\ Ct::\1PURI :\IAGNETICE 1:\"vfRTITOA. 14-9).iilor cdor două componente pc direcţia rez ultantd.

egale şi eOIl1>talile c'a valoare. ~lotorul luită .C'rHOTEHNICA GENERALA 1n figura l<1~g se pn'supune că Înfăşurar{'ll bobiuei este pan:urs~ de un cun:-nt alternativ de ptllsaţi~ w.olate îllt. as:"l.ie w şi fix ca dtrecţie. în Înteriorul târuin se poatE' in\'Îrli rotol'ul R. )IOTOHULUI . {'elllsli· dinlr·o parl~ fixă S.7.tr putE'3 deri lnloc'ui hohilla fixă palTursrl d(' curcut alterna tiv eu t!ou:1 bobine· Îllvirt. rolo)'uJ . PHINCIPI UL DE FUNCfIO:\'AITE AI..IJă n unui cilindru plill. avind forma .·tl.prc\'iizule pC'utru hvbinajul rotoril'. numită stator şi cart! e:sL(' formată dintr-o {·an. Cîmpul magnetic alternativ al hobinei sc poal(' descompune in două cîmpuri magnetice in"lrtitoarc în sensuri eon tr:.\tit bobiuaju! tit' fa:lt'. :tvind ca axe iudud.$ fig.'\CR ON a~illuou (fig. 1/ ..i n e pc faţa lui inlcrioaril n serie. iar fiec:lrc lIumăr rei ro l orÎf' forrnf'II7.jilc magneLiee: S·. in interiorul {'ureia Se află lIll mÎ('z din lable de o\cl . n(' as<'ml' IH~ a. dt~ rrr. 1. Sialorui cOllţ.shllllri.. cOllducLoarclc izola 1 C':l!'I' Jormeazu JJoLiuajul statorie:.Îv de pulsaţ. Acest turellt dă lJ:lşkrc uDui cilllp mrlgnt'Lic altern:ll.J!'(~. .structid 11 TIlolurului asincron .\SI.qen('ra l:i a II 1111 i Cilill<lrll gol.! de 011'1 ~j care an' fUl'Il1:1 gt·\lt'r. Spaţiul i dintre sLalo r ~i rotor con~LiLujt' 1nl/'efieml maşinii.1-10). de poli m(!!IHefici ((lupă cum Se arată in exemplul ce ur· rază ~tatoric (' ÎL şi este a~[f('1 . in ["I!'1' ~i_ut itllro(lu~C'.. cu vit('za unghiulară w.2-12 n . LoL diu taul!. Schema ton.itoare in sensu ri contrare pan'urM' de curent coutiUU!1. inducţi(l mngtlctic'ă după direcţ i a axei !lobinei avint! vuloarea maxim!l B. E'1>te o maşinii electrică rota ti.i\ IIll anumit IlllJn fll' hobinalu.1' are pc slipraIata dlilldl'icfl n('stfdurilc. 14-1 0. lndt ~u r('alilcze un allumil de puec/J.Ct' ele.

în faza 1 curentul ar t reee la un lIl0111enl dat în femul indieal prin ~ă­ geţi. X IV·2.1 ~L~lOl'ir:l ~i rolorică. iar faza a l11-il. după cum s-a ar{tLa t. în figlJra 14-11.j/p ra(l/s. Numă r ul rle poli care se. în liniuţe lllirerupte. l'catru a ~ (~ arăta mai clar felul in carc ('de realiza t bohinajlt! !' bdorl('. Din * Ca şi în ea w! genera! al cel or trei bobine de la cap. .. da r clrC~11ală îa ~paţin pe periferia stntornlui faţa de faza J cu un unghi egal tu o treime din ullghiul [onn:-lt.i r otOl'uI esle tot trifazat.\z:. faze. f[lz:! fo1. fa za a II-a. Reţeaua .Iricii de alimentare ~c lragf\ de bob in:ljul q-:Jtoric . !4-11. D a c{t. Numarul dt. pc fiec are f. Faz<l 1 c ~tt: rrprr-zcntaUt În Lrii~ături pline.. Liniile de forţă ale cîm pului magnetic invirti tor " taie" C'ondudoarclc bobinajului ro t ori c. Iormeazu pe fiecare fadl sl. înci t au ca rezultantă un cîmp magneliG învîrtitor*. inlre doi poli a lăturaţi de a cel a şi !lume din fa za 1. d esfă~urat ar Bobinajul unui stator trifaz<lt de mo tor 3stncron. Pentru exemplificare ~e cO!l~ideră un motor U!inCfon trifazaL (sta tor trifazat) cu şase poli. unde (.k poli pe ficc :oJJ't. \ i\IoLOl'ul asincron trifazat are bobinajul statoric format din trei .\.]ct.j esle pulsaţia curentu lui de alimentare iar p. in }Juncte.11 maIorului. după cum H l inc!itat pc figură . mează). Faza a II-a ('~le idenLkă cu faza J.l eu un unghi egal cu () LreilOe din unghiul format între doi poli ai{i turaţ i de acelaşi nume sau fală tle fa za 1 cu nn unghi egal cu două t reimi din unghiul Iormat între doi poli nliituraii de acl'1aşi nume .. Se. l1 0hina jul rotoric desfă­ şurat ~e prezif'lă ca şi eel statori c.la trei c împuri magnetice.uricil. 14-1 2). da r d(~ a~('mCllea decal ată fatiJ nI. ~_c \Oi' forma eei Ş<l~ C poli A' ~i S. faze mtorice poate s::i fie diferit tie numărul de [az" statorice . Cele tl"~i bobin<ljc de fază statoriee se leagă electric' intre ele În stea sau În triunghi (Iig. de ext'mpll1. presupune că ş."~ujllllH~ statorul des{t7şl1raf ea în figura 14-11 . Faza a TII -a este identică eU fa za a II-a şi cu faza 1.l e cîmpuri nHlgndicc sînt astfe! aşe z a le În Sp'l(:iu. ~c pn. Hg. eare se roLeşt e în jurul axului motorului cu o viteză unghiu l a ră egal ă e\1 (. Aee~. Jlum [tl'lll perechilor de poli." faza a TI-.aLorÎd lrchuic S11 fie însă egal eli numiJrul <. Cei trei eurenţi trifa zati (lin fazclt'" statoriee dau mi şle!"\.

."tea . Cauza apari i/ei curenţilor fot. acc.za relativă menţionată . adicil curenţii rotorici şi fortei!:' electromagnetice.r-adc\"ăr.dllc in fazele rotorkC'. u Il r Fig.i va m i cşo ra \"iLcza faţ. !J ."te faze rot. sIc-a. in r ota(.tul tinde si! se OPllll. \.1 fÎlllplllJli .ke o (·Oll~t. a pentru cazul legării in triunghi şi in figura 14-13. c. 14-J:. iar aec~ţ[l i. Couform legii lui Le uz .~i sells ('U senwl de rofa/ie al cimpului IIl(Jqndi r: inl'il"tl[al". se prc..cgar!~il În scurtcircuit a fazelor fotorice . dată s-ar prodULt! a('C<1sla.llp magndîe ÎnyjrlilOL in\.( e:\UZ('Î .. gi'isindu-se intr-llJI cîlllp magnetic.244 ELECTROTE:HNICA GENE:RALA punct de vedere electric..l]LUl AS1NCHO N \ HolonJ! nit \" <1 puLe<1 . ef(>. 14·\:l. b - .illl ic fapltLl cii existi! o vileză relativii intre cimpul magnetic lllvîrtitor ~i ('011 dudoa rek rotoriec.a ru!"eup incluşi in rotor. in consecinţă.de elccLromaguctiec vor e(!l1s1 illli un cuplu eleclromagnetie de rotaţie.ula curenţi. ri~.'.) triungh(. vor fi astJcl. cimpul magnt! tic Îl\ \" Îr tilor a r a yca o pozi(le ne ~ chimLaUI faţă de conducLoarcle. (\er'i uiei fOi"~c e!eeLromagnet.are 1)« antrena rofoml În a("el(f.LUKECAnEA MOTOH.rul. la rîndul lor. AC (" :1sla inseamuii că fort. caulc S{l m i cşorez e vile. a - i. Lrei rorţe t'leeLromoloare de indltc(. i· . liuiile de furţâ ::ti(': eilllpllilii magnf'l ie in\"lrti tor ta ie coududoarele rotorice. r oLorin' şi. l.orice se leagă in scurtcircuit. efectul. vor fi supuşi unu r fo rţe c lcclromagnt'lice. după cum s-a arătat. in ("o llsecinţ:\ nu yor mai pute.ice ("are sa a ntrenezc rolo. pentru motivele care se vor arăta mai departe."! vit eza unghiulară {. prin fenomenul de in duc!ie l'leclromagndid!. a _ lt~g':'lrl'a la7t~lo r In st ea .~tatorice· in t riunghI. astfel cum se arată in figura 14-B.l de :J ceea a cimpului magnetic în \" Îrtitoi". s(! aling.. ee se exe rcită a supra IQr.i"l sa.) p"is\. Deoarece este neapărat necesar ca il: fazele rotor ÎC"e să poată circ.c.i.oriei şi a fo r ţelor dcetromaguet. 1:1 trf'i eurcnţj rotorici ldf"za(.i t' lrifazal('. b _ DCO:!H'Ct". fazele rotorice se leagă între ele în stea sau În triunghi . luC'it sii. b pentru cazul legării În . rare dau lJ:1ştnc. Aceşti eureu li.

ace'ls"t.: all/ll ewre. . esh' ('. 0.e .lfCCC rotaru] nu se poat.. ~('urt C"in"l1i t:lrt' 1. SLaLorul motorului est. 6%) . deoarece suma :J t. 5C po<!tC' serie : ' ra d/ Wln = 27:fIO ra( II s.2. . ::\ull1i'irul de rotaţii pe mÎnuL ak timpului magnetic..itor ~i cu 1/ Hum:lrul de rolati i pe minut . a llU S. ze!c 1111ghiuhlre sint pruportionale ('Il turatiilc m[..rf'i forţe elecLrolllul'oare trifazate 1.se num eşte şi viteză dt: ~in('roni~1l] ) ~i ('ti i l' .3 . allllH!l':1l"l'a Y:\ fi -egai fl ~i ('\1 (1 =-.e inVÎrti cu . Il-ar pllka ('ifrul " l'lIrenţj În rotol"..lcceaşi vileză ea şi vit. ale roLarului 1" . di n . ~e walize<lz:"i cu o aluneca re rît mai lllieil.. ~ i l1(:l"ol).ll"f: a fÎmjJllJui lHHgndic Îllvî rlitor(l'<I\"I' .lsin crone illdu~trialt' ~i :!]! lIIlW dc cîteya proeente din vitrLa <It.h'du l Jouk-LcllZ in rotor sînt lIlai lllutoJ"nlui mai ~eii7. cu at ît pierderile importante şi neri raml<tlU!:'uLld moLO:lrrle . Este de remarcat că există o oarecare asemănare între fUJlrţionarea maLorului asincron şi aceea a traw'formatarului. adică lIU se poate Învîrti in sincronism (in . Cu ril a!lInec:!n':t unui motor asincron prin ".0.~uratc lH rol /m iu.1 ('li n o llumi'iruJ eli' r(lt/min aII' cimpului maguetic iU"Îr1. Dacii 111 figura 14-13. 1 ar da o IOI"t':t clcctromoloar(' H'z ul lant:"l nu l ă.:lIl j('g-ăturUe de seurlcircuilan. . .analog cu primarul Lransformatorulllj.tZ . . de. . \'it . ~-·60 . cu sceulHlarul transforma1. E :\presia : 1) !) W ~tl ( 1 LI ) se Il Ullleşt<.orn!lli.. .â cauz:\ Il-ar putea e xis La r'lll"t'oţi iu bohinajnl rotorie şi in {'o []~. . 2 ... deo{lr('ee nratfl ('I I cît . iar rotarul. ('('le lrei fort\' (']t'('lrollloLoare din circuitul 1. " este mai m arr. aIU1H'c:\n':t se {Hi in proef'ntr fai:i de Q SitU IlO ' Valoarea 11) prl)ctilte fi altuH'riirii t':-_ Le d:'l Ui ele: "" u%= 110. yih'z:1 ullghiuJară :1 rutorulu i.3. Se notează CII n vit('Z<f unghilll.acel aşi timp) cu cîmpul magnetic .2. Da r:"! ~(' lH)If' .eza cimpului magnetic Învîrt.11e rotor\llui. i$ m (max.jnwtrice e~te nulă. mai mi c5 (]rcît D ."c in\· îrteşte Jllai IqJi'lk dm [llii ma gnî! tit <!C'tit ro!onll. ÎllvîrlitoJ. b. 0 şi 3 ..e.v j(!l-Ilt tii fări! k'g::iturilt.- 110-/1 -. dcoar(:cc Il-ar exis La circuite În('hi::. (1 ·1 .e (' i nlii rotofll[ nu s-ar Învîrti.MA. 1n figura 14-13.2) De llllllLe ori. 1.n IDO .ar fi f~r.itor. fiind Ilo. motorul se llUmeşte asincron (adică: IHI este în acelaşi timp).uL Din aeeast'i""t l'auzi!.ŞLNI ASINCRO)fE DCO.

14·H .i4 este ft'prezt'l1!. C"rac :er istic<l T mecanicii ~ f~[j-~~-"---:l:-c:--~~"'I '" 1('·52 mO lQflJl lli asincron.>. JGQ "O =0 ro ti mIU. Se vede că in l1lonwllLul pornirij (ii' =0).:'\:1\' netic invîrtitor esle ~. /. 5. _ adică viteza de rotaţie a dmpului m:1gnrtic.:llă această c aracteristică . CUPLUL .246 ELEC'fROTEHNlC .HON D upă elim s-a arătat.'t':lf(' de 4% ad idî 1·1 -00 1 --. de ex emphl.til cifr1\. [<'du] cum variază <lce~t C\lplu C in func ţie d e viteza rotorului I'onstituie camcferisfica metanicir a rnolornlui. Alunecarea t'~te {le cîteva jwoccntc din ~H:e a.uc c~tc de 50 hz. fn figura 1-1 . ( lupă cum s-a precizat Dac[\ s{' prC~lI pl(U" .'\ GE"ERALA S-a arăLat la capitolul .- frec y enţ a reţelei dt' 60·50 2 - =1 .00= 1 -tiU rotJmin . !ar alimcnt. . "tund: llO. . de f' xf'mplu. motor ul are . · aceasla inseamnă că rotorul se va învîlti CU o vilf'zi\: n ~l 500. ~all mplul c fig. o alUlI1.)00 rotJmin. III cOllsecintă : P paragraful 2 eă \'iteza cîmp uilli mag- 60 adi că: JliJ~ p 6G(~ -- ~ 60 ·2r:{ 27':p ---~~· GDf P 2 r:r Dad.1 })Oli (p= 2). ÎuYÎrtitor esle de 1 500 rot/min.:IlOT(Jn U LUI A$E\C. rotorul molorului SI! inYirLeşle d in cauza forţeJol> ckctromagneficc care se exercită asUpra ('u['('n\ilor rotorici.te forţt' elcctro!TI<lgndicc comtituie lin cuplu elecfnmw)/l1efic de rotaţie .cc.. molol' al maşinii .

)!' fUnt:ţionarea se stahiJb:e:lza . Ia o sC'ii<!{'rc a "itcz('i din callza ('J'l'ştt>rii c1Ipiuiui rt!zi~Lt'nt !::t' produre' O \'f('ştere a tuplului motor C pinii.:l.l'n[t'.u'i (Jiu cauza lInei sdhlcl'i brllşte a cuplului I't'zi!-. eurh::l Se 11lclimi (':1tr{' . cuplul atinge aCI'l\~l:i \'a!oun' uniiI. i{ dezvolte Uil cuplu de pornire pllt{·mic.-J. tore.('il't'r1 7 vri ('un'nlul Ilominal de plinll "'arcină. in momenlul pomirii 'Se intercalt_R ză in fiecare raz~ rotoridi dle o rl'zi~t('IJFi (Ia molo rul numit .i I't'Z.1{ur.toare şi apoi una coborîtoare.'l ASlNCRO"E 241 -<.uplul dl' pornire afe o ailllmili'! . La o ('1'c~I('rC a \'ile. ("al'{' aral:'. pe.eoretic. apoi cuplul f'rC'şle ş i atinge O valoare' maximă C m . la o :i('fltlefe a "Îtl'zl'i tiin rallza t1111'. :1..' aptopie de \'1teza de regim.r-adc"ăr. lnt. Pe 1I1ăsttrl'i ('(' rezislenţ{'l{' illtrodllS(' dlJt mai mari. tentă se scoale din rircuii. illlrodurl'n:a dl' n~ zi"te ll(c in fazdl' l'lIlorie('. CCl'a. MUri indl rezultatul final <'ste oprire:! lllol'Orll1ui.It'II~('l or in hobin<ljul rolorie esL(' :"i <lc·t:ht de ::1 reduce eU1'('nlu! de lJOl'Jlil't'. . l'n~~I"1'i bru~te <l ~. r(>:en re dll('(' la o S('fH[C1'(' ~i llllti mare a "it c7.Mi\ŞL-.ionări Itcslabiic.ej. in :lCl'~t. Efcdul inlrorluc('rii unor rezi~t('nk ill hohillaju! roto!'ic ft' poate cxp lica eu :ljutorul figurii 1-1-15..:.. ).lJ'dllii (adidi a clIplului j"e'zl!:tent).1 UHlzft. C1'2.. după care n' :tde repede p i uă la zero.' pornire poall' atillge nllori piuii 'Ia de .) dUJl[J ('UliI ~" y{'(1l' pc fi. !'orliullea urditoare {'ore~Jlulldc uuei fUllcl. IJ(~ rnăsllr:i fl' yill'za rolol'ullli ~I. jll'o\"():lt:'i O mill'Îl'(' a cuplului de pomir\'. 14·15. t. l jllCÎ en'şlcl'i a yitezci <lin . cuplul d(' pom in'.:Iradcri:-:lil'i mcranie{'.·~t1oare Cp . în mOJ}1cutul dud. ut. E ieclul in· troducerii de rezistenţe rn rulur..dori d in re in {'C Jllai mari. T reptat arc:l~tă rl'zi~- Fig.":J . tot teoretic. {'\Iplul llwxim Cn r[!miniml im[1 Jlesehimb:d ('a \':llO.'plasarca pundului de funcţiouare pil~. In figura 1--1-1:::'. .c t.~pllllde O C1'eş1'el'c :1 tuplului motor C. Pl' :'lceas!ă p ortiune'."! cîud ajunge. i. H' prodlH'l. P('nlru ca motornl U~lllCrOn ~:î poată porni in ~tlrţjl1u . r. re dllte la o {'l'c!:'t'cl'e !:.' 'O seiirl(~1'(' li cuplului motor C. curba ell1'lH:terislicii Ilwcaniec ar(' 13 inceput o porti m1\' U1'el\. Portiullta aCl'a:-.stin~:l (t'llrbE' le 2. In eOllseein\'. care se ya dc~('fic mai depart . Curba I ('~t.. ~cop. motorul asivtl'OJl nb~oarl)(' Ull rlln:nL eli mlllt lUai mare dedl iu n'gilll Ilonna!. ::Istfel ind! rezulLalul cste ul. CUJ't'ntul dl. etift'/'il<' (. porlilllw:l cohorilollt'e dia dreapla. yiteza ~t a fotorului atinge. LI p01'llire. Din ::It:N\st:.!a {'ohorilo:u't: corespund/' UJlt'i fllllctionilri s!lI/Jile. ee <lc'csla echilibreazii llC)lll cuplu rcz ist. Eredlll in [mt!uct:l'. este nccc~:lr ~. (':(J'{' la ill{'t~pul {'l'a C111 ' I'r{'~k 1:1 ".i mni lIlare a yjtezl'i.cII illcle tie contat:!.ln'. viteza de Sijl('I'onism n ceea ce ~-a al'!iI:ll îmă că llll $e Întîmpli:i in realitate.lent.ra!'nIă p\'tltm r:lzu l dnd Jlll $-::111 introdus 1'ezisl.

cr('~tălLlrile în care ~c introduc co ndurto~rc l ~ bobinajulu!. t oa l l' rezisten te le să Sf' gă~cn.16_ Legarea [COs!alu!ui de pornire . CO NSTInJCŢ1A . sau la bl ă de o ţe l suelată.rborele motorull1i.2a este aproximat.\!OTORCLUI ASIKCnoX $lalorul este protejat de o ca rcasă cure poate fi din fontă. iar rotorul este o piesă mobil:'i. Pe su prafaţa c.'tt etc. 7. ii corespunde o sclldere şi a cuplului motor. fiind eomti t uit tol diotr-un pachet din tolc s ubţi ri . bronz. intrc bobinujelc rotoricc ~i reostatul de pornire. acestea răm înînd I('ga!c În l>cur tc!n~Illt. tn acest p achet ~int tăiate crestături.248 ELECTKOTEHXICA GENERALA cauza scliderii cuplului rezistent. astIel Încît şi de da la aceasta funcţionarea se stabilizeazii .. tn figura 1<1-1 6 ~jflt reprezentate leg ă turik carc realizt:a7. con fecţionat elin tol(' de oţ el cu ~'i [iriu .ă se c \ J '" r~~~ 1lC/"~ I11:1lonw1 8L Fig. P e a ceste ine le de conta('t fTeacă perii fixe in ~ pa ~iu. l egătura electr i că dintre faze It' rQtoric. ă de arbore. Rczistenlclc carc !e rve ~c la mărirea cuplului de pornire ~i la !imitnrea curent ulu i ele pomire forme:l7. ad i că v i tf'. grafit. făcule din c.e ş i rcostal se face prin intermedi ul unor inele din alamă.[i reosfafll/ de pornire al molorullli. aluminiu. rezultă că motorul asincron este un motor cu "itcză practit constanUi Ia di\-crse lc ~ardni. p~in il1ter:n ecl~u l celor trei in ele metali ce rixat(' pe c ap ătu l arborelui motorllJu l. î n intcriorul earcasei este fixat pachetul ~tatol"ic . Hotorul este cilindric. Deoarcce parl(~a diu curbă care corespunde funcţionării s tabile este nproape "cl"tical~.scă _ sc oa se din circuitele fazt'lor rotorice. D('oarece acest reostat e5te lin apar~l fix aşezat in apropierea motorului. . oţe l etc. J4. Pc m'!SUl"a I:t' _~lOloru l Întră in vitezii..iv acc('3şi. astfel incit la s fi rşit u l perioadei de pornire. maneta m a reostatului este rotită in H"nsu l ~ăg(>\II. ărlJune tarc. solidare cu a. ca re rorme<tză o ~{'ric de şan\uri parale le cu axul motorul uj şi in ca rc se introduc condudoarclc carc c()n~titu i e uobiua jul ~t atoric . izolate intre ele şi izolati! fat.ilindrică ~ Î lll pr"văzIIl . ~u b t irl. bronz gmfiL.

fonnind un [t'l dE' eo!i\"it" d\lpn ('ltm H. Coli.:\('('~l{· .!. curentul rl(~ porni!'!' 3\În d o \"nl Ollrt' mai lU<lrc. Fi!!!" H-Hl. La acest tip de moi 01'_ in rn'~ti'ittlril(' ro[orului ~c inlro.~I inele.'ia do:' ('lllH\1 p(Jate fi înloCll ită Cli o r()li\.MAŞli'. ('nn: cdc IlHli it'flin[}. earc l'cdue Lensiuue-a aplk::tliJ ~I~l O!'11 111~ in J)t'riortda pomirii şi a~lf('1 ~ (' dimillLl(' ozft CIl1"cnluL dar şi (.) acest CUr('nt_ ln motourcl(~ m ai 11I:'lri .plidi.L{· h nzată pc ar\iull('<! forl ei eClltri fl1p:<'.\.luc bare (/(' t upru _ C<lrc r0 1"Hl t'rlză scht:!etul un ui cilindr\1.fioadci de pqrnirc. Redu('crNl t('IlSiUllij in lIlomcntul i niţial a l porn iri i . In figura 14-17 este reprczcn la l un motor asincron trifazal cu rotor uobinat ~cl()r şi cu inele. Schimbarea legâturilor ~e obtine cu ajutorul Uilui . prin inU>. ci este eon:'.se o b\. prNUI11 ş i picl'del'Îit' coresp ullz:'il oan' (II' energie. scoaten'a rczi~l('n­ din bobinaj ck rotorice Se' fat' ~ prin intermediul llllUi dispozitiY ti c?lrui func\iollUrc e. Pentru a !imil.1 ASINCnONE Spre a se ev ita llzura prin fn'carc il periilor ş i a inclelo]' <le conlact. la motoarclr.flll'n H-1S. Han+ ~ inl "curtcÎrc uitatc la ('I'k d ou:i capct<' prin Înt-lt· lot de c upru .i ~ dr alumini u. . fi e prin alte metode . periile sint ridicatr.t lor in triun g hi. lI1t'lI ('a IIlOwa r(' nu ~e poal(' uliliza UII r~~tat de porni re . 11-17.lituit in tr-un mud ::pc-cial ll1\mit In colivie de veperi(li.l1tomalc .. Ro!or În colivIe.-ol iY li.prin Ieg:ll't'<". Se COllS"tru ÎC):1.inc prin leg-aren fa:t:C'!or stntoricc in ! ten ş i IIpoi . il! (ohl're (numit dl' a~(' melle<l . sau. iar cuphd de pornire I·~t \' mai mic (It' ci t In <1 cdea cu rcoslat.rmcdiul rărora.w a z ă diferitI' djspoziti\'(' .şi in sr. alc:l[llit. rOl' ~l"llrl. ..c ~trl' sfîrşi lul p('rioadei de pornire . pC'nlru ('(' moloarl'ie adncrone in colh-i(' ):(" Ilumt'~c şi ("II rnlom! ill SC/lrtcirc uit_ La a~{. Există şi (0)00 al o) Fig. reostatc d{' pornire ~l.urldt'cuif).mai mari există difpozitiw. poate \-eclen în fi. la ac('slea.c din o ~CfÎ (' (\e ('0 11ductonr(' !egale in sl-urtcircuit.0(' u[ili.lIplul r](. purnire_ Figur:l II-In rcprezinti:! ~t'hl' ma ~ta.\\Cl!or ~sil\C ro l1 cu rotor bobilw L . ~Cll rtcircuitînd totodată fazele rotoru lu i.şi motoan' al C:trur }'olor nu !Ilai arc hohinajc diJl rOIl durlonrc. l·.(le pt! ine le la sfîrşitul p{.lorll lu i unui m otor asincron lrU:1Z:\t ('u rolorul În coli\"ie ş Î ('U ~ tatorul legat normal in triunghi. .

{'('c. ~'l'L\' {r.\ ill[('doară arc o indutlÎ\' itat(' propri(' mult nwi mart' dt'cit c(l(jyia extp l ill:. Comulator 'Itea'lri u l1. \.1L . iar . r(' JnoJol"ul ca p{tt:"i "iLI'Z.20.!tl.ră in accmlfi p('riofld:i. dalorit co!i\'i('1 iIlLerioan. a\'illd o rrzi! tcuFI lllun" rac(' . a pnrnirii.!. In orict" momcut.t"~~L in!cn' a l de timp pri n (·t)h\"Îa ('xt<'rioar:i. 19.sporit ă ~ i un pret ele eo~L lUai redu'. j)i:l U('t':H'tă ClllIZă.lrin ('oli\'!" iule'ri01Hă. 11 . natorit to!i.) are o n'zislcn!ii c!"clri('. (':11"('. In iut't!putul pornirii (I('gan' in ~tca) t eus iun ea .' lIlilol" eli!! mL{H' . rUl"f' c~t(' m:lTI'. in ~I:opu l l'('du('crii h'miunii illi\i.u dulJlii ('Oli\'ic.. Pc mă ~ llrr. şi cuplul molol" Ci.d('.i nllu \' .micii.. . in ce n':lctanta colh il'i interioare'.j m:tr(' l:'lJ>ronpcegal:1 cu frc('\"en(n l"<'lrlc i de alim<. 14 .\·aulaje plus o robustete ..Tiază d (>~ t."1 (" V3..sii se o bţină un <" up lu de pornil'l' puterniC' şi un <:ClI"("uL de pomin' r('d:\ ~ .' ~ tc n'zullullil cllplnrilor dnt())"ilt' (j~'căl"d ('oljyii .'ild {'xlerioan' . CI' a mai mare parLe a l'llrentului tr('eC in a.1 (111$ la consl ruir(':1 muto'lrelar c. are tret" prill coli\'ia inh'riO:J. C/ Ci Jl' Flg. FI"(.j mar(' şi o inc!urtidtat(' proJlrit.lr(~ yalonrt'1I r('rlU~.' a ('ltJTn (ilor rotorÎt'i 1!1('eJl ~{l trc[«('u ]. Fig:ura 14-:'W nl'aL. C C. cit -. Tel. Cuplul mowru' lui usÎncron tn dubl. ('('('a re rnÎquf(>aztl dbl c('. n"\1"t' lin' o rezi~leu\::'t ma\'{'.: .i [luh: a~i. CI este plItkrni<: la pornire ~i '"Ol. p[lr~~inr[ col ivia ('"I. ş i o rezistentă mjcă. Cuplul l)loLol' lolal. rlllpfl Clim se yede in ngur~ 11-HI. de \iLeza l"nlorid O' Cllpltl! motor r:(>.lri:lztÎ il] funcţie.(. tl t'O:tH't't' atil indudj\'ital(':1 ~a proprie .111a cun.1 ("u r<: lItll!ui ~il\t llÎali. prezentind acelea ş i il.>rioar[. Comportarea IIJ(} l ortllui cu rotorul in dubla ('oli"it: ~.lc a~cIllăn :jl oare CI! P Hlolofului c't rn lOl"u l bobina! {'U inele şi reostat de purnire. ln felul ~H't'sta~ dacă la sflr')itul pomi!'ii (legare_ in triunghi) L(!n~iun('n pe fază statork. Colivia (':\olt-riOil!"... fi pOl'llirii finl mid. C'ca lllfli mare pnrtl.Hlill\a de a l'f'nliza lIlotuare fimplc ru euplu de pornire pult'rni(' şi ('"urent de Jlomire ]imil.{'PC ~rl ~(' :ld:J. frec\'ellţ:l rurf'uţilur din rnlnr ÎIl (. Ull Hlltotrnlls[ormnlor. din rauza l"f'llctilUţt'i indu('Ii\"l~ Lt·) a ('olh'iei. Hotarul esle pre\':lzul CII dOlliÎ ~>()Ii\' ii conr('lIll'i(-e.. Fig.'\l()nrt'~1 ('pa In.. Pornirea moloruilli ~(' mui poate realiza utilizînd in laud rOllllltatorului ~l'ca-triung-hi.utaT(') in prima !WrioOl d ii.'. Cun'nlii . t'uplu! I.i colivio:.tr:'i.11"(' y.(.2:50 comutator stc.u-frilll19h.ul de puţin p ină b ating:('l"('[l \"alorii cuplului maxim.

Acead :J ~t' obţinc pri n schiwImn:oa inl n' de a duuă J~giituri elt' Ia ('olld uctoardc de alillll'iltnrr b hornelt' ~tat()ri('C'. ohţin e prin modifkuJ'('. di\l' ~i a('~.On .·'t PfQ('('(!t:tl \.iUi jll~i''t o eondru!'li(' lUni C'omplicat:'l ş i Jn"i . turrltid În limite r('~lrin~t' . SCHI1\InAflEA SENSUL CI DE HOTATIE LA ~IOTOAnELE AS INCRONE THIFAZ AT E nrătat la d iferite tipuri dl' Jnotoan' a~in('ronc trifazate felul cum ~(' realizează pornirea.\t' !C'i ril' :dinwnt..1 pil'rderi!or .ir .'.J('L T UHAŢIEI R.AHEA "OTO. ln figura H -21 legă­ lurilt ~ arătatr ill t1'ii~ăluri plint' l'Ol'c!'jlund unui !ieuS de r otatie'. l"I ' J!. 1u C't)I1~e("in!ă. da.i e('oHomic in e'\plolţ­ lari> S\' poM ..\.{e co~tisitol' ~i romp!i. S~'n~IlJu i eontrar fIe roS-a taţ. ~-nl' P\!tl'~ ob(itH' de :1 ~eml' lll'a Un regla j ::d ('1'0111' s-:! (l1rn\iei.t. d('cÎ şj luralia l'otoruhti...\RET.~chimha semn! r-c rola ţie a motonduÎ w5incrOll. 14-21.ŞI HEGf.al. . SchiUl!J"1't'a llumărului rlf poli l1N'c:. mai mici. lrebuie să ~r. dirC'cl prin <Ipli {':ll'ea tensiunii la borne.ţi:l de' ~in'rnl1i:..~tt' Ullm:l i prlliru reglarea roh j ii .m ('~k proporţionala cu fn't\'Cllla tI.<lr(' pontt' ~chîmh:1 frp(:wn\a).l':lJlsfonnalol' trif:. \foto:1I'('!e MinCl'Qnl' lrif<lZU(l' H' jutilll('~r cd allli dt·s in pradieă.. lin l't'gla.l t'11l't>lltul ci .foi@:. (11 romt'\'inp . printr-o ~chililLarc Oi uumiÎrului dt. i:l]' in lrăEătllri P(IIlCliltc. Schim. barea sellsului de Lent in rezisten(r ~i ~e fol()l. S-[l \'ilzu[ ('U [uraţi" dmp"liii rn:IJ!I1t'li( in\'i rlitor ('~h' in\'~ls pmpor!ion"lfI eu lHlIUli.:.-\co:!sL l'cg laj cstr ne'l~ ron()rnic in~rl tlill calt7. .:. j ulol'ul rcostatulu i tiC' pomil'(" la lllotoartll' in e()li\'ie.l'ul jlererhilor de poli.AZA'rF.i.\SI XCH0.t' la moto"rele cu rolor bobinat.ul d e :l~t'Ultuen tii tllr. \'.l7.C"!r J'olorit. prin Îlll('fme'cliul unui comula101' stea-triunghi ~:lll a lInui autol..zJ't'.!C imple şi ieftine (in YjH'{"i:Jl t.II. . dat fiind ('..f'lt' in !("urt('irruit) şi ali un cuplu <It' Jlol'llire destlJi dc mare (in ~1}('{"Î:1I ('i'le {"u rutOI' bolJinat ş i inel('.foulr. Se obţine un r("ghlj . aI imenlan' . Jloli Se sdlimL~l tUl':Jl ia de' ~il\('J'o nj:> I" .l't'l1mp:.~ch ill1b e Eeu~\11 (le rotaţ i e al CÎmpul\li magn('lic !Il\'irtitor. !1.11 ll1otoru luÎ 31' Irect· in pn~alaLi! priBtr-u!I conl'erli:or lIe {r/'f'l'en/â (d i~poziti\' t..li \'itt'ze-i moloan'lvl' asinIl'ÎfOlzale prin il1t('rC'a l ar~a un ei r~z i st('nle \~riahile jn I'n7.\"E Tf{lI.. P entru :1 ~t' . I int r()IHl~h'.i7. POHNIREA. şi anum(': la motoarc]l' ClI inele de e0I113('1. i<ll' la ('c l(' mai mari.:nl. {'u . număndui dc poli.

1 450 1500 l OO .1si. Jurall~ 11:l roloruiui es le J 4o() rot /mlll.--FiI.-350 : 1t-2. :=U b ~I O H _ 1Sft : H . ~'(' ria uniLarii t ip ASI IGO-S. compn' soarc)or ::. ..= l!~ : d=14 : 0 "'38 E-3~: : ~ . 14-22.m~tor ...33~' .i a aHor uL. " \olOr asincron trifaza t fn scurtcircuit Hp . de ex("mplu..100nu lIo.6.. Aplicaţia 14-1. Ca re este RezolvarI:'. acestor moloare este practic com lant ă .. de fabricali t români'ascii. CII patru poli.i : C -a08: A=~ H.. \"cntilato3I'clor.ul"a l ici. .t"-Zi7: S . In Bepuhlil':I Socialistă R oma nia se rabri c ă t oate tipn rile de motoare :Il:incrollt'. llrtdrc llit . El~ ~c utilizeaâi În ge neral in c3ZurÎh.sle motoare se intilnesc Îl! special la a t\ iollOlrea m:lşinilor-uueltc . A.·j poli .3.olidc). alunecarea mo lorului? \~nl a .. UII motor a!Î!lcron lrifazat în ~(. pompelor. a ~t('ll s oare lor..-il.\51 160·S. un de UII l'slc nevoie de un reglaj al t.i1aje industriale. = . Aee. U n .n l 500. 1 J k \\'. . _55(1! B:-273! B. A.. con~ t rll('Uc illebi~:i .rifilZM (>s(i' ali~nentilL ci! la lJ r~t('a 5U frec t de 50 H7: ~ I are 2p . D~J n: 8 . AllllleCilrea rn procen te este : aO . ţi:.252 ELECTROTEHNIC. 1J k W.(.-- 60·50 2 =1 500 rO l.'i ltza de sincronism) este: no= - 601 p ~ ..~2Sl.. dat fiind că tura. Turajia cimpului IIwgnf'lic îu \' l r litor (. lll\"cntarca motoarelol' :\sincrone se datorc~te ingin erul ui rus Dolivo-Dohrovol ski.llC! ?1l t..lniu.=ltl>l: A .<\ GENERALA precum şi cele in dublă l.. în figura H-22 ~t' :ira Iă.-i lO: .

iar statorul arc un sin"ur bobinaj .i ('impuri lll:J.1 celot· dou':. corc~p u nz:itor uniii cimp magnetic illvîrlitor.i. viteza tlllghiular5 0(' roLal il' . D a că motorul . cde d ouă cupluri fiind t'f:. 14·23. impul5ul de pornire fit' poate da ch iar Cli mina.glJeiice indrliloare t:gaJe. Fiecare CÎlllP magnf'{it Îndrlil nr dă naştere la cile un cuplu moi OI'. ca ş i la motorul asiu cron trifazaL Ili figura 1<1-24 .lr. lin l. sn b infl uenta cuplului rezullal : Cr=C\ .. In figura 14+2:~. varia!i<l c uplului core~pllnzător dmplllui magnetic in" irtitOI'.lrc p pere chi de p ol i.) e~te pul!:aţ ia rct.r+ Utor.imp magnetic 111te rnuliv S(' poat e des('ompune i!l <Iou.:i nun se şt ie . La molO<.\iotor asin cron monofazat cu bobinaj auxiliar. ÎI) care (. Fig.aţi să H' producă un ..\Z"\T Acest motor are rolorul in coli vie wu hobinat. La pornire.l rt' le mici. ~\f OTO R U L ASJNCROK :\ION OF. 14·23.MAŞINI ASINCRON E 2~3 10. rores+ Jlund e Ull cuplu motor C. (':. R ot orul va continua deci :o:iÎ se rotca~că singur Blai dep:. cind t ura !ia 1'01 01'i61 f'!ilt' nu l ă.I\' .lrl' ~e rotesc in H'muri ('olltr"II"I'. legat prin cele două capele la ti rclea rnonor~zab"i de alimentare. eare se rot. . în ~tatortl l motorului ~e prevede un bobinaj auxiliar. iar cllrha 2.c ţ>Le in ~ens iuvers . (curba 1) llla i mare şi dt' \111 sens. Dup. ci unul fix in !<paliu. se u ti lizează lJlsă dispozitiw spedale. precum şi un (' Upltl motor Cz (l'urba 2) Ulai mic: ş i de sens contr<.Cz· Fig. care este astfe l aşe z at in ~P[lţ i ll fat ă d e bobinaju l normal. li int parcum. dt! doi ' (:urenl i bifa1.itor. ro lorul va ri'iminc llcmi ş(·al. curba 1 reprrzinli'i Yolria\ia t uplului motor în fun cţ i e de yiteză. cimpuri ('~t(' w ( p. ln COllsecin t.împ magnetic in\· jrt. motoru l u. ~ tator ul moiorului ('onlin~ hobinajul prin_ . iiI ne-cas tă \' itezit. Cuplurile cu r bei 2 t rehuit' ~()cotjt(' eli! ~en s ('oulrar cupllll'ilor care cor(>~plllld ~\lrbei 1.u'le. incit da cii a(~edc douii hobinnje.> şi de H'US co ntrar.inCTOI1 mono{a :a[ IIlI poate porni Sill!J!IT . Cllpl ll i mo(onl1 lli asincron monofaz a!.ra lE. La moloarele mai mari.el(~ i a limcnta re. Dncfl printr+lll1 mijloc ua recare' i ~t· imprimil roto rllllli (J Yitc ză unghiuI:Hri oa rceure + 0' 0' se "NIl' in figura 1-1-23 cii. 1n statorul :!('('s t lli molor /lU s(' lIlai pO~llc produce un cîmp m:lgnelic 11.ISf'lIlenea c.

lIr{'nlt1 ~ llll {'~k fo lo~il gCllef<llond 35-iu("rOIl . atunci tura ti:! I"otorulili dcpă ­ Şt.trn (le aeea5 La . alllom:lf ii .i! r('tclri şi IIU pO:lte fU!Il'liona ]j("]egaL 1:1 re\ea (l"dimentiu d u ft'!C:l proprie). Dacă ·in act' :1~ti.chide in trernp:Horul Ir. mentionalc mai inainte .'~lI' lurana d·' ~incroi1jtm.) .mInii de.i bifaza(i. cc i Ilo i l'lIrenp di n bobinajelc n şi b cO llstituie III! sis L fll aseUl:"i.dnctiv iLat" T~) .!ptnt la !:OHwndil. iar illolorul fu ncţione azii În e-ollt.HI cuplul de pornin' (CH bobinaj uuxiliu r ) mai mie decît la mot orul :lsillc!"On triîazal.c nătoI" (·u doi cl1r(' ll. în locul conde]!sa torului r.rrm !'all ('an: \"a fi ~tHdial in (·apitolul urmfilor.J ~­ netir il1\"irtilor. inlrcrnptortll Tr .)rt l l' fi ao.(2 in urma l'lIn'lltului din bohinajul 8. p('nlru pmt!urcf('.Jju! b se găse ş te un condcnsa L cureutul din ace-st hobinaj se g5se-. mai costisiloare ~i . ar fi fost o inductivitate mart' 1. ci geuer:dorul sillr. Di n 1I1i all!:"rna!. ii dccit re\(':1 moJ).lreu lu lui din bobinaj ul B.şte df'ftl7. iar mdorul porneşte sjn ~ur (':1 ~i un motor l-ISi 11('rOll trir<l. 111 scrie cu bobinajul b !-ie găseşte condt'matorul C (sau o in.wl.\r c·upllll motor }"-a aUl11al t" om plet. D:lcă in bobinaj ui auxiliar b. L:l pornire.1 Itlfll"ck n('zanll1lroj ('il illr [lutrltt. st"tlll' t'lcctrire de..as in crone lrifazate şi af:. Il ulins teon:l ir [ufali a dt' ~incrOl\i~ lIl. Ocoarece in h obill:.iltll perioadei ciI' pornire. (i-c!lcralorn} H~îllcrOli l' ~k fo.in ~lare ca motor m onofazaL.l tallz1:i. d e oa~ rece :lU lin randamC'nt lUai scăzuL de rit molo:m'le. venlilatoar('. ~i p. :-oe Înehid(' f)t".ofazal :l (as piratoare cle praf. :H'('a~t. La ~fir:. la putrre egală. iur maşin a din motor w {ran::I"01'l1lii in (fcnera{or (le Cl1r~':It.·"cHlpIu . SI' cO llsidcrit molor ~1 ~il1('rO Il cart'.at cu !t[l ung hi de aproximativ 7:/2 inaintea Cl.'.Hz:1 pcntru puteri mici sau :-Icolo [111(11' nu exi~t.111 a lllh('!c cazuri. in c('u lralt'le c-kelrkc:. .. curentul tiin hobinajul b ar fi Insl defaza t eu un ulIghi (lc aproximativ ".llie ~il1lrlll diu punct cir \'t"dl'rc comtnH.'~lr' f«('turul ele putere . prin iuterHli'diul unui !1wLnl" CII nrtlt"l"t' internă ) . ~:ituatit' ~t' . Prezint:"l În!:.1Î\. De ob icei sc illtrebuinţt'.Il} tlplil'ft flina{uni un cuplu molOI" a~\lp rn maşinii (de . sin!. .i\· allc/"f[(fIOl"II/. astrel 61 . i.'d oloarele aSimTOIH' mOllorazal~ ~ {' intreLuintcază destul ele rar.'1' prOdlH'(' ill ~Lator un cimp m. ("li lIn anumit !t'IlS ri t' rolati('. b lIl1 mOIllI'n! cint. se del.cipal n şi hobinajul auxiliar b.a (.

numil şi roaftl pofu/'â.c\'rn!c !>int gcneraloal'dc trir. Hlobii.t·nLat sdH'lIIatir ('on~(ruclia unui g('ucrator ~ i llcron. i<ll' dupii \III pol ~ud Imu('<lz:i lln poluore!. numiti'! r%I'. incit dupil un pol nonl uJ'lIu'az. lii·1.)tiv. numită s!::llol'. carc $('1'la prodUeCrl':1 rureutlliui alt~'rn.' al ~latorlllui se gi"lse::>t. turhill{l l'U ap!i.(.e rotoruJ R.\"CROX (iE~ER\TOHTLl"l Gf'nt'raturul ~illrrOll ~.1g11t>l. Ei rl'cează ]1\ intr('ri (~nll dintre . lll()lor l'U r xplnzic. lur!Jin:'i ('Il ahllr l'tc. le~H fii' il! lriunghi. can· l'reE'3zi:l rl l!lp ni magndk al m:!:.id p.: slnto n . s erlt" mai Ir('. RuLorul l'.-\RE .. \"t'~(t' R fiI.) ('\1Jllat direct ~HIl ]Hiu ('urea.IZOllt>.d uÎ SI' pot..'1tol'ului S ~(' g'ii~l'SC Cl't>sti:\turile in care ~t· a:. St:l\ol'ld geurralOl'nJni sincron ('sll' re:lli7.i un pol wel.atii struc/i\'. care Olt! st:l lorul trirazaL Cck lre i bohiuajc ~ll r.JU alt('nwtoru l e~Le o maşinii ('!(oetI'Îe.. Schema con· ~impj!fj'.l a ge- nerllloru!ul -"lIlcron. În stea . 1it'.. R otorul gr»('/':llurului t.h' format dinLr-o ~('ril. El {'~tc ('on5lituit dintr-o parte Fixă.\. p()Jij rotorici !'int astfell't'alizaţi.iuii.3l la ft:l l'a şi ~'Lator{ll Jnotorului a~incroll.i la motorul asincron I rHazat. ~i o parti'. ca :.' (1(' poli 1ll. Pe s\lpr:lf:l\a interioară :1 st.C"pitolul XV 1.rebuit" să fi(' iu\'jr1î1 t·tI ajutoru l UIIUÎ molor primar OtU'e('an' (molor dir~t'l. PRL'\ CrpICL DF FCl\"CTJO:\".ază condudoarclc _ Îll golul cilindriI. tn fi gura 16-1 s-a prc'7.\L SJ .l.

I Fig_ 15-2. I b) ~l:lloricc duce I'urent cketrk in {'ir{'lJitul de ut. 111 c.1 !'(M~. Legarea la te· lea a generalorului Irif3l.256 ELECTROTEHNICA GE!'-"ERALA rotor un C'Împ magnC'tk. in faz{'l(' trei curenţi lrifnzali ('Il o pur~alie (1) dată de : iau naştere . prin inducţie eleclromagnetic:] .ele trei hobinaj(' se produc. 1:11' fi gltrn 13-2.' t'n forla e)(-etrul1lotoare inclusa in spir:1 ~ă . Dacă rotOl'ul ('._ '- _ _ __ J I . Rezultatul cste insă nc('la~i. .. ({ rcprezjlllii Ic~area ilJ ~Iea . conductoarele hohin~jullli staloric. p{' minut. trei sp ire din figura 8-1 carc ~c În"irl(>sc Într-ull cimp magnetic fix. . Trecerea unei ~illgUfl' !1(']'('chi de poli prin fala unei spin' statori{'of' induce În aeeas(JI hpir:1 II for\. frcc\'cnţa furjt'i !'1{'ctromoto~U'l~ dinlr-o spiră a st:llorului şi Mei din hohin:tielc dat ori('(' e~te : sta tor viteză. Trc('crea a pn 3 perc rhi de poli ÎnLr-o n·cuutlă in f:i\a !p ircî.ltă : ~pircl(' sint fi:\.. Fi~lIra 1~) -2.ste ÎnVÎrtit cu o anumită ya produc(' un cimp magnetic În\'Îrtitor al{' cărui linii de forţă ~tai('. Dacă gCIlNalot'ul pro- --- --.1) unde prin 11 s-a nolal Ilumi:irul cii' rotaţii legllturo dintrC' lHllllărllt de prrechi de poli.at: u _ tegare.JZul l egării in ~lea..o ) . înseamnă !'ii prin fata u11ei ~pire staton('c \'01' lr('c(': intr-o ~cclludă P 'Il s pCTec!ti CIr poli.ilizare . . Ll g:cnerator situaţin ('stc inver~. D:lcă roala polară arc 2p poli şi este rotilă cu o ttll'aţic de 11. et'lc trei bobinaj t~ staloricc se {'omporLă asC'mănător cu cele.c. adică in r.a In legarea 1n ~!e. ~I' şi r=pns~-" P" -. trei forţe elcctrom. : b triunghI. astfel Încit in I'pirc ~Ip ar trei forţe eleetromotoare trifnate. tn ('omecinţă. 6U (15. reţeaua ('i1n~ pkacil de la gCTl('rator poal~ fi cu conductor neutru (tra!al punetal in rigurii) ~(111 ([In) eondudor lwulru. fac(. Belatia a('ca~t3 nratii hmlţja rolol'ului ~i rrecycnţa prndmii elI' li 1\ A('uerator_ In figura 1:)-2 ~(' arată felul cum se 1t':lg:1 electric Îutre d~ ~i Il! relea c('lt' !rd hohinlljC' ~t:ltorice :lle ulIui gellenllol' triiazat. eor('~pl1nzălo:lJ"(~ unI'I perioade .tibă o fr(>cYcnlă de pn ş perioade Il(' H'cvudă (sau Bz).--.I. iar cimpul magnetic se îu\"îrleşlc.otoare Lrifa zat e.i clcctro!llolourc alterna!Î\-ă calT' ia toate ya](lrj!(. II !('~nren in triunghi.

. ('arc esle şi turaţia roLorului. {'u alte rnalor ul.romvtoarc e~le: E=~!llm .1 din !. Trebuie in ~ ii ~ă >t' ţină ~ea\lJa că 1.2Z"'PII • . :lşez:ltă pc a('r1a~i a. in ca zul gelleratorului.oi'ic . care stnlbate ~l'ira. (15. care se roteşte cu dtcza unghiulară (i) /p . De ohicC'i .:tfrl indl forţil ckctrOll1oLonrc din hohinaj1l1 und faze est" de s ofi lllai mare decî L aee('.'Jl etit ma. 1n felul acesta. ..r-o ~illgur[( spirii.îc rn"irtitor.ei ele_ chnmoLoarc {lil1 ~pir. numitii excilaf(lGre (maşinile de curenl eontiulilL YOf fi stlldiatc în rapitolll! urmfltur).x.:im. În acest caz. cit şi dlllpui iu\"irt. generatorul are rol. vitna unghiulară a rotorului şi a cimpului in\"irtitor rotoric. a::. paragrah11 I s-a ar5tat cii in cazul cînd o "'pir ă se inin .te prod11s de o maşină de curcllL colltilluU.OI· O faz[1 slaturici"l arC. formula pentru geJler ator dev ine: . cei trei curenti irifa z aţi produc lin dmp magnetic Învirtito r. aeeastă maşină este numită sincronu ...257 Ca şi in sl. dieac(' n al'e~tei forţe f'kr/. cîmpul in\'ÎrtiLol' ~Latorie.i timp) ca şi cimpul magncl. in moi!'.c ('11 aceeaşi Lmaţie (în acc}a.'a "alorii dirace a fortei ('ledromoLoare care ia lJa'5tcrc in fietare fază Sl:ll Ol"i(':1 a gener:ILowhl i ~illcron.Uil Ilumiir s dc spirc. HezuHă că "tit. . in loeu1 fluxului magnetie tDm 11'1'I)lli(' sil ~e ('ulisiderc fluxul tP rai'e corcspllllde unui pol ro{. rUH'lll. Curentltl rolo~iL penlru alimenlan'a f'Jr~clrnmagncţilor este continuu şi se numeşte c/lrenl de e:rci/ajie.I!~ .ul (1" l'xcilati" es. Deoarece rolorul generatorului se ill\'îrtql. \"i rteşl(> in capitolld \ 'JI. gellerato!"1d sc lluUH'şl(' Dată eu excita/il' pl0prie .itor rotorie se l!l\"irtese eu accca~i Lllratie. "<1loarca maximii a fortei elcctromotoarc jlldu~ft in spiră este: în carc : w <1>111 \"<ll oar~:J ('de jlulsnţia forl. 12 Formula poale fi utilizată ~i la dt'll!lmin. g~'JH'j'al. in loc de magnc\j permnnenţi. De ast!TJr\le3.aLorul motoruilli asin t..of\1I formal din elerlroma:Jlleti.fund unui cimp magnetic.. ('xciLaiia St' ia de la (j surSrl separ:1Ui . !)entru a a\"ea un cîmp magnelic puternic.:l'on LrifazaL.'i fluxul ma!. Dar: ~ _ ___ .3) " P Exprc~i<l 2TLIl s reprezintă. generat-orul se numeşte CII excilafie sep(lraM.

<:lantii indt'pl'lldent d .lrc ri"imilw I·om-lant.. Vnriatia curentului de excilaţie se 01ţine prin rnall(' Vrall':! unIIi reQsla[ (le e.e O că dere de knsiune uHlj mare. 1) lldică: valoarea eficace a [orlei elu/romo follre. ln cazul generatoarelor ('II sistem propriu d<' .H1 1 o(>xe iLaţie se ponte obtine t('IlSi UIle con. 10 con~·t'ciutli.2:-r Pl1<fl. fi e. ş i deci se poate obţine li n re ~la j al forţei clc . se poale "aria fluxul c'D . Dacă se Ilott'az:'i eu S num.lnll de eonducl:oa]"(' acliv(' nle ull{'i faz{'. penLru ca tensiun ea la bornele generatol"u lui 5[1 IlU njuJl~ă la \-alo1'i prea mnri. !"('zultă : Daci! se notr flza . n1lmărul de poli şi num i:i rul de conductO:..tmlllotoare E procJus:i de fiecare fazll stntoJicri.lI"C'll fluxu lui magnetic <1)_ Acest flux magnetic dcpind(' de \"aloarca . Cînd curent. const. ~e mit' şorează CUl"E'ntul dc ('xdllljÎ('. sardnă. 1n timpu l fU!lctionlirii gl'lleralorului. ~e ohtin(' : (10. rure nt ul produs trebuie ~:"l nib" valori diferitI'. in funcţie (1(' numă r u l şi dc' putere a COIl!'lllnalorilllr. rare reprezintă h obiMje le statoricc ale unui motor asillcron trifazal.(ie. in spate . introdus in circuitul ('urcntului de {·x til aţie. Cin d turentul creşte.) cnr('ntului de excitaţie . t'260 Din figura 1'1_11.ru ta şi frecvcll~a curcntului produs ~i'i ri!minl"t ('OJlStanUL De a~{. fie în rată. .ul sl"lIde. wn: st s talor1că. se vede . ideuli ce cu hobinajcle s l alorice a le unui generatorlrifazat. f'1'(1lru fl menţine..ttilo.un. În acest scop se m:1reşLe fluxul }Ungnetit (p priu mărire. in bohiunjelc statoriee se produ e.: ntului d e ('xcitaţie . pent..258 ELECTRo-rEHNICA GENERALĂ S-a arătat cii pulsaţia este : (.pl1 60 nstfel încîL : E=s. antă .}= ~~ 2. cu vife:arolo- I'u/ui · i Cll [hlilIl magnetic (11 II/lui pol r%ri. trehui" sit se mărească fortn rJ('etJ"t)lllOloare E.c.I1I€'n e~ .li fiecare spiră es te constituită din cite două coo durt oare adinc (rarc sint ti:iiat(' de linii de fortă) It'gal(' in tre el('. 5 Hotoml g'el1eratoJ"1I1ui este totdeauna iu\"irtit de dilre motorul pri!nal' ('\1 o vilezi"i eOllstantft .'lle fi variatâ este \"aIO:. este propor(iol1alt1 fII /lumiirul de condm:loare produce in [iewrefa:ă ale fa:ei. Singura mărime din expresia forţei c1et Lromotoare E care po. ceea ce face (':"1 Lt'n siunen la bOl"1ll'}to ge neratol"ului sa scada. prin t r-o y:uiaţie a cUl"en tu lui de excitatk.lccasli:i /t'miUill'.

se ex('rcită un ('uplll de l'ot<ltic {'ollstallt C:l valoare. .să se opun5 cauzei. molorui acesta s(' !lUIllC~t(' siru:rmr. . astfel Î ll d~ rotorul '\"a rămîne nemişcat. dnd ind5r. gClleratoTUlui prin intermediul unui cuplu de a ntrenare.ca el ecirică .J\lQTonl'L SI Nr.::atorul se leagă la o re\." ~ău. ro torlll molorlliui ~.t)!p polii Jllagnetiei ai rolOl'ului. j::lrdmpul mag ueLir invil'lilor al slalonllui ~c rot('ş(.tAŞlN! SIKCnON!: 259 S-a arâtat cII pentru a produce energic electrică. Dacă se negl ijeaz ă pie rderile din generator. cu :1cccaşi viteză C. Jn stator se produce prÎIl inducţie O ~ingunj forţă cleclromotoarc monofaza~ă. ('l'lre se roteşte ('li viteza un . deoarece la putere egala. Polii nord. Di n ar'e aslit {'auza ~ yor f. aslfrl iJldl rotoru l in cepi' să se Îndrt<:asd . in cazul c ind stal.i ('a M'IlS.orul gt'lleratorului an' un s ingu r bohinaj.o:ij de robtk ('<1 ~i cimp ul magnetic invîrtita!'.ol' şi polii roLorici I':Ullinc .:. iar cu rentul alttl'lI <lL!\' ali mentează o reţea mouofazatii cons. generatorul trebuie fie acţi ona t de un motor. adic:i po:tLc primi de la o rel'ca {>ll{'rgie elcctri61.!:ii are lin randament mai scă zu t. Ca şi la motorul asincron trifazaL.u't.tiltdtti din două conducloarc..xcita fOl' lc de atra c\ic asupra poli/oI' ratari ci. w fiind pul. pc carc gencratorul o transformă în energie să eleclrică . care lnvÎrteşte roloruL Acest motor dă ge nera~ tOrlliui o Hnu mită ene rgie mccan i că. Deoarerc rotorul sc învîrtcşte cu acec:lşi vilc. gencraiorul ~(' numeşte mOl1o{a:al." cind in sensul contrar.('. nllmc contl'nr ni rotorului d~c:it. Generatoare!e monofazate se intîlnesc rar in practidî. Conform legii luj Lenz.Il('rOll ~stc ncmişI:at. l\'!lInui in (I('l'st ('l'l7. excmplu.!'aţia reţ:elei de ulilllcntal'l'. ri Energill mnlor lnt'{'anic de meC:Hlică este dală .ţhiu lal'ii w/p. ai cimpului iIH' lrti toJ' ~(' găses(' cind Înaintea .H. in int erioru l gencratorlll ui ia lJa~lcre un cimp magnelic În\'il'(il. adică aceste forţe c1cctrOml'lglletice constituie un cuplu elecfromagnelic rezislenl.Hul poli lor sud rotoriei. cuplul electromagnetic rezisten t este eg:J1 cu cuplul mecanic motol'. ('Înd int r-un :-ii'Il.or.-<' electromagnetice. La ÎncepuI insă.ON GClJcr<'llorul sincron cşte o maşUIă reversihi la. iar p numărul de perechi de poli ai cimpului. dacii distan!a dintre polii cImpullli illYirlil. In acesl caz. sl. Curenţii care se produc În statorul geueratoru lui se găsesc intr-un cimp magnetic şi în consecinţă asupra ('urenlilor se exercită fort. un generator monofazat est e mai costisitor dedL llIl gellcrntOi' L fazat. R~'lLdui d motorul sincron nu poate porni singur. efectul tinde . care este de sens conlrar cuplului motor. Cimpul magll~l ic insÎrtitor se ('omport~ ('a şi (1 scrie de poli magnctici nord ~i sud !ii tnaţi s ucrc~iv în îlltrefierul Il1Hşinii !:ii rare poL a ntreu!!. dl'. pe cart' o transformă in ellergic mecanică 1:1 arbo1'(>1.'l'aşi..c ătre motorul 2. Tn'hlli<' obs<>rvat că polii cimpulni magnetic Învjl'tilor nu pot antrcua polii magnet iei de.

" Din ca uz a dific ult:1ţilor de pornin'" se lnnalate in pa ragraful prceedellt din ('auza j"i.str. ş i maşina se comportă ca llJl motor o.cOl1lpel!. ca motor f UJ)(:ţionind in gol (f[. daert lill asLfel dt. bun. putind deci porn i si ngur:i . pentru acţi o uan':1 util :ljl'lor curc f un diollt><lZă ' "U tura !il: eOll$tanta şi nn comportrl ~u prasardt1i (anumite wn Lilaloare.>0 Hz. În cazurÎ sp eciale.260 ELECTROTEHNICA GENERA!. şi " . el a rc proprielat~a de .sincronism. motor. cu ren tul cI<: excitotk (cl1rc n l contiuuu) in b ob inajul polilor rotorici !.îtol'.ent e. separîn du-se <I('('i de sursa exeilntoarc. <It' a~c m cnca. in pcrioad. Pentru aceasta Se inchide cire uillli înrăşurării r otorului printr-o rez i ste nţă.'"tb lt' udinţa cit. insa ni 1111 cuplu redns. este cuplul la arbore datorii.ntaj de a funeţiona cu un faclor de pute re fo:n'tr.uJui efi nu suporl:1 supra sareini import ante (ca molorul 3~ incron ) . este supraexrilal. lin l:u plu mecanic.ilnt!şte in mod obişnui! în centralele t'lec1rÎ('c de c urcll\. cliplui mo Lol' este cuplll] cll'('Ir'omagllc l ic ('are sc e xercit ă Îlllrc cimpul magn<. polii sil i se giiscsc la clisl<lnţii iuyariabilă fată de polii cimpului magnetic illvirtil or. De dala ac~a sta. l ' n alt mijloc constă in :1 porni molorul s incron ca motor asincron. ~pr<' deo ~c bi re dl.:! Îe asupra poliJol' rotorici rămîn constan te ş i de at' e l nş i ~t'ns . cit· exemplu penLru lmcl iul1e ::l eledrit":. . Cind viteza de rotaţie a rotorului s-a apropiat cît m:li mult de yitczu de sincronism. iar cuplul reziştcllt. i\I oLonll siu crOIl 5. iar fortele de alr:H.a fi t Oluşi utilizat cît Illai mul L (mai ales ("Il pornirt'a în aSin(To n).(' mpl u.\ Ş I. Jlutiud da ti u (' urlu motor normal. altcrn. treaa.ru a lIVea o sardnă la arbo re ).t'lc eleclrkc..(' Jolo~eşte. penLru amt:liorarea fact orului de putl'rC al une i r{'(. Se spune. se poate face cu un motor .1 ~incrun. Se spu ne că trebuie ~ii se aduc.\ BEA 'I.> folo~Ne" fr(>('"Y{'nţă 10-llz.t'(~Care 1:1 o v it€'z ă egaHi tu \"itcza unghiulară wl p de rotaţ.~ il1crOIl În scurt. pumpe de.A E ste necesar ca la ÎncepuL rotorul sft fie.:'\"ILOn SIXcnOi\E Gl'nl'rntor ul ~ illcr o n t'ste m'lşina ran' se inf.).Hllof" sincron.lpl. t'ii motorul înd e plineşte funcţia de.Ilz.11 aSÎnrmll.. ln tl'-a dc\' ăI'.rn\a ltj -=. In aecs! caz. mări faclorul dC' putere a l reţclei. ceea ce ~t' numeşte pornire . se t-wne ratoart' Illollofa zalt' cu rrec\. cuplnl rezist. CIl cu rent monofazal de . [ ·T IUZ .ti\·" In mod normal. depă şeşte o anu milii valoare. Cînd rotorul cst~ adus 1<1 .ie a dmpului Ula g netic Itl\"irt. mol orul ~ illcron t~"te mai puţin utilizat În pradir:1. _'Iot orul sincron Hr(' insii marele a\'(l.ci rcuit. adus printr-un mijloc 03.Lic ill\"irlÎlol' ş i polii rotorici.Illxiliar.I i molorul ' prind e ca motor ~ in c ron. se Iasii ~i.' motoarele asincrOllC. * :l.1 tie porn ire.\ rot. ~e utilizCllZ:i generatoare t rifnzate cu II fren'l'nliJ dc . adică darii {'lIrcntul de excilati<. Din a("t'~1 m otiv exi.orul molorului la sincronism. astfel Încit rotoJ'uJ <:ontinuZi să se roh'rl scă sing'ur m'li departe şi maşina [unc\"ioneazii ca molol' sincron. de e). Adu ce rea motorului sincron la siucronism. 1I 11('i pompe care t rebu ie acţ i unată de molon. În :H't>S! eaz.

.y Rofor 15·. In stinga se \"cdc capătul de arbore liber. numil lurbngenera(ur . Generator sir.1. prin cuplare directă.<.. nu are poli ap a renţi. Extre. pe care sinL fixn\i polii <1st!"el cum c~t{'. Un ascmenea gellerator.3. car(' este montat:. t din sirmă de cupru izolată.. capiiLul dl' :1}. carc prrmitl' o repartizarp bună :l liniilor ue forţă produse de poli. cu şi l :<crla!Q. sc lasă liber (cind mo{orul serveşte drcpt compensator sinc. Fig.I't' --_ . Cind axul maşinii se În\"irb. Pl: acelaşi ax maşiua propriu-zisiI. Ji. 15. "~ Fi~ .'-. Hohinajul din jurul polilor eslt:' rC._.:.ul cxterior al unui rotor. in stinga se vii{l c{'le două inl'le owLaliee care ~e În\'irtesc solidar cu rolarul şi care sery(>se la aducerea curenlnhl( eonlinull de e x cilaţ.'il.ie. în figura 15-5 e~tc rcprczcnt!lt :lşpcct.mitatea polilor diilspre sLator are o talpii .\1)<'.)1I1a eare Lrehuie . Dacii ma~ina fuoc\iolleazil ea molor sincron..urin\a prc1u('I"ării po lii se execută din lolc ne oţel izolate iutre ele şi a.iei ma~illii .'ifl fie 'll1Lrenată.i!lcronc.lliz . Dacii maşina esLe ge_ nerator. el pline in mişcare cxeitatoare.'şte.--." montcazil dispozitinli de cuplare (roata de ('Urt:a sali cuplaj tlirecl) cu motorul om.ron) sau an' moolai dispozili\"lll de cuplare cu 1I1:1. Detaliu constructi v.. pe acest capăt de arbore . indicat in figura 15~J. lllH'.'.ini ~i ucrOIl(..t'iI SIN CRONE 261 4. turaţia lui este mare (de exemplu 3000 rot/min) pent ru a corespuude t uratici mari pc ('arc o are de obicei O astfel de turb i nă.: antrcnează ger>crat. Hotorul ullt'i ma ::. Pentru u.cron. care produce turcului continuu nCCt'S:ll' excitaţ. ei se formează prin bobillarea Înfăşurărilor rotoriee .. din motive de ordin constructiv.'l .MAŞl..i\IAşINILOn SI:KCROI\E Pigura 15-3 Tcprczintii 3!'\pcdul exterior al uilui generator sau motor ~ i lLcrOn. este constituit in gen~ral dinlr-un butuc central din oţel."":'''l Pal Bobm.'!ft. 'in cazul cind un generator este acţionat d(' o turbină cu abur.'amhlate Cll lHllo:.orul. CONSTIHJClIA . în dreapta se \ 'ede excitaloarea.

. 15-5. .n i\. acesta este.t"rb!na h.' : l~ _ pod rUla. de exemplu . Gl'ner. Sint in s ă cazuri speciale.dI"aulIClI : . 15-6.r.-7 este re- Fig.. _ urborcl". dnd maşina are axul YCItital . În figura 1. 5 _ vane de inc h!der" II ape. In figura 15-6 este reprezentat un aSernC!lCa rotOf de turbogcllcrator.. " Fig. : 5 _ camera lurblncl Illa. ('. Rotor de tu rbogcnera lor . Fig..:"l"ltA IRllSllUle.IiOr sincron cu ax \-ertica! intr-o centrală hidroeJeclridi: 1 _ b~r(\J .olorul generaforului .·crUca!. e lul IIp''! In amonte . R.aullcc cU aX \'ert. Axul maşinii sincrone este de obiceÎ orizontal.!ul ape l In O"al : f _ canal de IIduc\lc . l! _ mp.' ăzute la periferia rotarului. .rucal: 10 _ sala maşinilor: II ~ cQnal de ru.262 ELECTROTEHNICA GENERALA 'Î ntr-o serie de crcscături pre.ear~ flt""tru y~nA .' ax u . . H _ Inms!onna lo r rlc11cut o r: l~ _ !inle d~ !.<:Rl : 7 . 3 _ nk. 1 .azu! generatoarclor cuplate direct CII 1mbine hidraulice cu ax .sincron. (u"'binel : p _ generat" r '\!)<':fo" c". 15·/.

Statorll l unui generat or sincron de put€'re mijlocie. cuplată direct cu llil genera lor sinc. care del1itează în comun pc ace lea şi bare coleclnare H.zcnlate in Illod sclle matic doull grupuri elec. O pr ez cnLată seeţiunc fig .) a ~ tatoru Jui siut prc\'ă z ute crestăturile în care sc Illonteazi:i cond udoa rde care ronneaz~! hobinajele stat.orice . . 15-8). fn cazul cÎntl cresH!turile sili t ~deschiEe ~ la partea Spre Întrcfier.incrone trirazate pentru tensiunea nom inal ă de 400/231 ş i puteri de J. fn Rrpllblic~l Socia!isUi Homânia ~c const.urhina hidr:lu lidi cu ax vertical.trogene notate 1 şi II (Iilltr-o reJltrală eleelricii. 5.)-9 sînt f('pre. c~lre alimenleazQ o reţea. Pe ~!!pra fa~a intcrioar.ron. electrici:l. Aceasti:i retea lloate fi alimentată şi de . 15 ·8.H şi un gt:'llerator G.ruiesc in mod curent diferite tipuri de generatoare :. bobinele care constil-ne bobin ajul s tatoric ~ (' e()nkc!iollea z ~l l:icparat pe şab l oa ne şi apoi se introduc in creslii turÎ. lJIontat deasupra turbinei. cu ax verLical. in fig ura 1. 30.~IAŞINI SINCRO=-<E 253 printr-o centrală hidroekc!rica ech ipată eu UD grup dectrogen constituit d intr-o t. 38. riceare grup e1edrogen este compus dintr-nn molor . De la barele colcetoare pleacă circuitele C.bionari) şi prinse cu ajutorul unor buloane· Acest stator este fixat l:l o earCaS1! turnată sau sud:ltă (fig. StatoruJ unei maşini siJlcrone este construit din tole de al_e l izolate între ele (pentru a se reduce curenţii tur.rE RSUL i1\ PARALEL AL GENEHATOAW::LOR SINCRONE Într-o ecntnllă f'leetlic[l funcţioneazii de obicei mai mulle generatoare sin crone. 30 şi 125.

' putea lega in paralel geuerntond (72. Tensiunen la bornele generatorului se m.rrl"uptorului Il carc este Închis. adic:i genera. Functionarca acestui regula lor esie In principiu !lrmiiloarea: Dacă generatorul funciionea ză CII o anumilll luraţie şi la un moment dat sarcina gene ratorului creşte. Dupi'l <leea::. ff Fig.') i lensiUIl CH harda!": Il) frccyenţ.-. Gl'ncrator sin· r.lie.'lor: d) trebuie să se respecte ~i suct'esium:u fazelor. Pentru a M. astfel Tncit tensiunea generalorului ~ii fie e'Znli'i cu lensiun('a la bare.::a reo. care se găseşle intercalat in circuitul dl' e){ei!a\ie.tourde G1 ~i Gz au ro~t puse in paralel. 15·10.ajulorul Ul1l. inr la bar('.~l)llare Fig.n-enţn la ha re .i indeplincascit unnnt.~ La Irt"lmÎc. poale fi reglat ă fie ma1lua!. ac('. Tura\ia molorului.'n('ralOfll ! gnlpului 11 debit(. Sc considcri\ că la un moment dat f uncţiouează numai grupul 1. Doui'i grupuri eleclrogene Intr·o centr al ă . care 3ntreocazii genera tort!!. 1:) tensiunea generatoJ"ului Mi corespllnrlii c<:\ fa z ă t·U tellsiull('a hRl"l. . cj)M. Pentru a îndeplini ultimele irei con diţii de cuplare in paralel. pot {unc~iona în paralel ş i mai . fie automat. Se spunt· cii cde doua gcncr:doare G functioneaza il! pOl"ultl pe bart'le co1ccloare-.ut pl'ltlrU în parnlrl.iisoară cu vo!tmelr ul 1'". 15· 10).:u voltmelrul V~ (fig. il dru i construcţie depind~ de felul motorului. 15·9. de asemenea. I"uptorului l~ caL'e este deschis.laru[ de excifallc.multe cent rale inluconectale la accca~i reţea.oarclt" condiţii de baz:l: a) să aibă la horne <lc-cc3şi teusilme ca . ceea te are .a tensiunii gener:ttorl1lui să [ic egaW {'Il !"n:. Hegla jul nutomal se face ClI . Trebuie CII moioru l de antrenare sii auuc ă geller~loru! cît mai aproa pe de tura tii! lui nominalii.MA$INf l')'" C l j"R ENT CONTINUU alte centrale electrice.li regululor outomal de t"w. tuchizînd intrerupLorul Iz· g. Al doilea genera lor Gz este deconectat d{' la bare cu ajlJtorul iJltre{ { • I $: 1 o / I 0. gellcratorul G1 fiind legat la bare prin intermediul l11t. ~.3Ză şi el pe bal'Ple B. numite condiţU de ~ncronism este n('"cesar un reglaj mult mai precis al lurajiei. cro n pre\·ij1. motorul trebuie să În\"Îngă un cuplu rezistent mai mare.la se meM\'rea.

15-13. 15· 12.lor.j t!t valoarea maxIrn:1 a vectorului V are loc pentr u 7= "'. ceea ce are ca efect o creştere a luraliei.lhli. UJlghiul de defawj 7. In accast. sa măreasd'i sau sa micşo· rele ad misiil. dupit cu pl:lrea in para!eI să se Încnrce generatoruL descărcîndu ·se eve ntu~l celelJlle generatoare din cenlral. se inchide Intreruptorul J (fig:. forj!1 el eciromoto~ re E este eglllă chiar cu le m iunea la bOfne.·!.. lampa se st inge (if=--0l. :\cliQJ1Înd printr· un dispozitiv de reglilj fin al moJorului.d molorul de acţionarI' a generatOfl.1 sitll~\îe..dic~ tensiune:o la bornele lămpii depinde de mărimea vectorului di n figur a 15· ] 1. deoarec\" t. între vectorii E şi 7: existi () diferi'Il{ă ('ectoriaW. . alternatorul ramine În pinille! la bare. cu tensi ul1 ea U la bare. după cum rezd lă din di~gran1il din fig ura IG·l1 Îll1H' \·eciorii Eş i U_ existăm gellt'ral Ull anumIt u ng hi de ue!azLlj (1:. în momentul dnd l~mpa esie stinsă (a~ (I) . (li cît l1iferen\a dint re cele două frec... Se preS l!p Une cA aceast. egale. Cu cÎl yariazii mai încet. Trebuie . ŞI astfel alternnloruJ este cuplat In paralel la barf'. genera torn l iu nrj ionează fără sarcin ă (nu produce curent) şi este nccesar un dispozitiv sensibil care.. Se vede din iigur. I'g!lIă~cu vectorul V şi care ya riazi!.. se folos eşte o lampa de fază L arid<ll~ îll figllril 15·10.jueren de tensiune ÎJl staiond J. pentru obtinerea iocului învîrtitor.d. astiel Încîi !lIm.\'cnte est". Lampa va arde Cli o intensitate lumino ~s. Aşeza r ea I~mpilor Fig. iar cînd GI=-'-: lal1lp~ .. Spre a pute<l cunoaşte momen tul ind icat penlru închiderea î tttrerup iorului . motorul are de înv ins un cuplu rezistent mai mic. . . combustibil) îll sensul măririi adm isiei.ELE C T ROTEHNICA GENERAL>\ scădere a tUfa\iei. t'g. 15·10).' fOiHte lent şi dacă in momentul tind a=O (concordan !ă de faz~ Înt re E şi Vl se înc hide illtrer lJplorul { (iig.!ionea. este I'ariabil. Dia gra ma veclor ia lă a tensiunii gene raIDrului şi barelor . Dacii sar· cina generatorului ~cade . aceasta are ca efecl o cre~tere a puterii maiorului şi deci o creştere a turatiei. 15· 10). auici:i nu s ·a încărcat cu sar· cill~. aşadar. apă . Din aceasta cau<:B. '1. . Ctnd gl'lieraloru l fundionenă în gol.!r!! 7 ~O . Lampa se găscşte le'4"ata intre o bară şi o bornă il I(e nenl. pcu. Chiar da că aceste do uă mărimi sîn I. La legarea În pa ralel. 15· 1 J. Fig_ " Q9 Fig:.j lorjii electromo(o~re a 10S1 adusă cu ajutorul reoslalulu i de exciral!e la nlou<.] generalorll! nU debitează curen!. mJi Illare. cu ailt CI: şi deci V \'Miază m~ i repedl'.n pe bazn diferenţei dintre tensiunea la bare şi la generJ.~orare a puterii mo lorului şi deci o sdidere a IU TJ(iei. ÎII!r· un inlen-al de timp crnd aceils!ă freC\·entii este mică. iar \'JIo~rea nu l ă.~te m~Xilll). DW2rece E IlU are o frec v entă riguros egal ă cu frecycnţa lensil!1lii c. ca efect o acţionînd . Sd.şi V v'lrio7. neexitlnd curent.ne slrăll. care vari:Jzii periodic. ceea ce produce o mic. Acea stă Î nc ărc are se obţine m~rin.. ".cTl!<i genera tOTului să difere foarte puţi n de frecvenţa la bare.!o rului. p"ni ru a realiza Ull reiO:J~j CÎI mai precis al tura (iei. se poale ob\ine ca frecy. GlJld 0:"'-0. In acest momeril Îns. L e g a re~ IămpiJor pentru ohtine· rea foc u lui inyirtitor. ..(<:neffltorului este nulă. micşorînd admisia.lc i rea maximă (if e.derea turaţie! [Jce ~a regulatorul automat s ă intervină asupw Jge nt ului motor (abur ./""ja b~re. Cre~t erea turaliei lilce ca regulatorul s~ ilclioneze asupra agentului mo ior. . . cu al it frec\·ent a de stingere şi stralucire maximfl este mai mică. acţionat la comandă. dat" ~e reţea .

tn acest caz. se pol monla Irei lămpi . 60 5 Puterea la bornele generatorului (.6. (. iar cind se învîrteşte in sens invers. =C·D=900· 2 r. Generalorul funcjionează cu o tensiune Între faze U=6ooo V şi are un factor de putere cos 9=0.. 73 -6 000 '0.. Cuplarea In loc de o singură lampă de fază... .·750N·I]! =70650 W = 70..266 ELECTROTEHr. in practică se utilizeazii frenent montaju! celor trei l ă mpi În idul arătat In figura 15-12 cînd două l ămpi (L.92.8 -7.7 A. Din relaţia: P. etle una pe fiecare fază. Aplicaţia /5·'. maşina se învîrteşte prea teşle prea încel.-rCA GENERALA succesiv fntr-a anumit ă ordine. La centralele moderne există şi dispozitive automate de cuplare in paralel. I! mpile se aprind şi se sting repede. şi L t ) sînt legate tn cruce. = TJ ·P". . Un molor Diesel antrenează prin cuplare directă un generator sincron cu o frecvenlA 1=50 Hz.-I'3·U ·f·cos 'll rez ultă: 1 65000 1. Cînd focul se învîrteşte tntr-un anumit sens.. adică a unui foc IntJlrtitor.. Dacă se aşazii cele trei lămpi in vfrfurile unul triunghi echilateral şi se acoperă cu un geam mal (fig. maşina se Inv1rIn paralel se face în momentul cînd lampa L3' se stinge. cu opt poli (2p=8). R.:J . Care este valoarea intensil. viteza unghiulară În radrs a arborelui este puterea P m dată de molor în arbore este: n şi dacă se e)(primi'! puterea !n CP P .-. .-. Cuplul motor pe care-l produce molorul la arborele său este (#=900 Nm. 15-13) se capătă impresia unei lumini care se mişcă circular.65"""65 k\V.andamentul său este '1)=0.92 '70.sle : P. Din relatia: f~- r·· 60 rezultă: .~--~--= 750 fj() I 60 ·50 p Dacă 4 rol/mm. .'i kW. .0.llii I a curentului produs? ne zol v il re.8.

. . astfel încît sft Sl~ inehidii.. Bobinai comple! pe lambur_ .ompletat. după cum se ya explica mai departe..şi ~e presupune că acest tamb ur ~e găseşte intre cei doi poli "".Capitolul XVI ll1\ ŞINI DE CUHENT CONTINUU 1. Inceputul pe tambur la o de curent continuu. pentru claritate. 2.ilinnrică a tamhurului astfel: capetele de eondudoare dill raţii cu l.. PRINCIPIUL DE PHOPUCEHE A CURENTULUI CONTINUU iN GENETIATOn. în figura lU-2 este reprezeutat acelaşi lambur la altă scară şi văzut din faţă. Se lloteazii eonductoarele de pe supraJqa. t. . în realitat<... 3.Însă bobinajul trebuie considerat c.UL DE CURENT CONTINUU Se consideră în figura 16-1 li!) tambur de oţel T. ~i S ai unui m~{gnd . . 16· 1. 16·2.care se poate roti in jurul unui ax orizontal 00' . Pe figurii. Sl: illfăşoară pe tambur un fir conductor izolat. înfăş uri!rii mnşini1 • Fig. iar capetele de eOI1- Fig. s-a arătaL numai inceputul bobinajului. Bobinajul a fost trasat complet. între punctele 1 şi 2.

.\. care illsumal..t: electrolllot oare . produc formează un cuplu electromagnetic de sens contrar cuplului ce produce rotatia bmburuilii in SCIl s111 săgeţii .fii izolate raţă de tambur şi de 'LX. reriilc sint aş('zate pc rlirc<.l'-J.lCC (lrsenul mai dar. Pe figurii s-au desenat puţin depla~ate frti. !lupă cum se vede pe figură .{1 ÎnLre pun rsLe legată por\illllca din inI{i~unl. S-:m Hotat extn:mită(i1c eOllducloarc lor de pc suprafaţa cililldrid:j a tamhurului {'tI aeeleaşi cifre ca şi În t"igura Hi-2. Solida!' cu tamLurul estc fixat 1I1l cilindru C (fig.---- ---~ -- . JesIiîşurat. --_ . . iar de I:UllCia h înlre jJlIuch'lc -1. Cu Il şi 1 S-a!l notat cele 2 două lan1('I(' ale tolrdo rulu i. Il şi TI. ~ -. un alllunil număr (k eOlHlllcLoare III tare -"'c produc fOJ"\. \ şi n.5 _ 8 _8'_3' _ S_6 _ 6 .268 ELECTROTEHNICA GE. Bobinajul :He următoarea succesiune: 1-4-4'. - Fi il.l't" cuprin s ă d Oll[t perii .11'-11-2-2'-ff-9-12-12' -7'-7 -10. . Dacă se roteşte tamblll"ui În st. Această condiţic este îndcplinită. .. 16-3. Spirele sînt lt'galC'la lamclde C'olC'clorulni. Două perii cOlHluctoar(' d(' cărbunc. in dicate pe figură. cu J'. ~ o bi !1llj!l 1 de pe tal11lJu r desf~~ll r a t. forţele elecLromagnetice care se.şi 1.Jll(' două p o r\iullNI dill il\f5:jur:Jl"e cl1prill.li de acea~tă a xă.. alciituit din lamelc din cupru.'igdii moment al rola\iei LiunLnJ"1\lui. ~ 1.e dau in mOlll('lllul ('on.~ \' . in formă de scdor. alUt pereche pUllc'le ak Înf[l~llr5rii ya veni in ('ou Iad cu c("1t- .>- 8 ~ -Jl '~2' - : .Tum:1LaLea slIJwrioară :J înnl~llră]'ii d~Jl figura 1G-3 cuprind(.'.' leg:lf(" in o. in conducLoarelc de la periferia lamburului iau naşlere forţe eleetromotoare (pe baza fenomenului de inducţie electromagnctică).'1' .îa axei polilor. fiIe in spaţiu fre:leă Îl! mod permanellt pe eolc-etor."nsul săgeţii. -. care tind să producă curcnţj în sensurile arătate pe figura. 2'. Ca urmare. izolate inLre ele.:e!lSul s.](1 . c(lrespunzătoare sensurilor forţelor dectrom()toare respective. In figura 16-3 H ) ('onsideraL înlregul bohinaj d(' pc tambur. . Sensul euren\ilor se ană cu ajutorul legii lui Lenz : efeelul Se opune cauzei. . in lllu(])t'Il[ul ("()I!siderat."IERALA 'cluctoare din spate. ' :o De Jamda l) esle legaLii t t rle 1 şi 10. In all (il' la lllt'li. dac?( curcnţii au sensurile. J :c . pcnlru a f.id{'rat" o Iurţil elccLromotoar{' E avind :.. pc carI' fread periilt". numit colecfor. . 16-2).5' . .

i fUIH"lfa\ ă \'a fi: ([.'\.l. . dupii un int(' l'v..J! cl e tilnP fo arte mk.ill\l~()idrtlii . Sf' H'<k diu a('eastii fil::Il/'ă ('5.. in jumiHalea inft' rioa ri'i se produee o forţă eleclromotoare totală de a ceeaşj va loare E. dC'oaJ'('CC' În figur.9_!I) in timpul rotaiiei IiHllhnl'ulu.J(' 1lşi v:l rod C. magnclic:l lOedil' pe :t('t. tilluti..l (J ntlo:ln' practi(· rou.q a .ltCl'l1ali \'[1 sinusoidaLi.Jl. II> = .. pentru intreaga infit~ur~ll-e. fn al'('~t eaz. In definiti\' .IŞLt'f(: CI forţ:'i t'lcdrO lll oloare aJtC'rH ati "ă ~ i nllso i daHi.d" a~tr{'1 C'ii înl1'f' pC'l'iilf' _1 ::. u('rÎ L faptul cii fiecare c()ndu('tor a 111<11 loeul ('oudU CtOJ'\l· lu i prel"l'dC'nl. Însea lllnă l'it (1(.1 si ll l1 soi ualtl cu anumiti' \'a lori .". Între periile A şi B se produc două fo rţe c1cdrnmoloare 11/ parule!. preel'dt'ul('. F or~a electromotoare tota l ă.'i 1:.te (/ fortt! cj{'etrOlllOtoarC' Clj/Isuperioară. şi Un nu miir {'OI'Cspuuz:ltor de marC' dc lumele de coll~(. Jumătatea in ferioară OI i n I ă şu J'iirii '0' ~(' unni'lr('şle UlL t:ollduetol' O. .t. "a 3" ea tol va loarea E. . D acii Se presu Jlune cii di. de fluxul magllf'lic <l> nI tUlui pol e~ll.4. I'xislt\ (Il' :l~f" LJ1{'IH'a () forta t'lt:('tromot oare all('fua lÎ\'{1 si · IlIl~o id "tlii l'\1 a('C'.l .'!z. Din . m. as{'ltlelH'a.l)'(' ('al'(' (d(' t'xC'tllplu ('ont! ll('! o rlll .'e si llu!-ui· dale ('sle lol (1 forUi i'le{'(rQllltlloare :i.ua /'c a!lenl:1Lh'. in mome ntul respectiv.\ ~ i Jj p ilSt rt'.tl oarl' CU llstanl. o'laşi număr de eond ucloare ca şi j umălatea din rigura 16-3 cuprinde aIn con sec i nţă . V iu'ii '0 . Î:lr lu ng-iUl\'u ~ <l L stlprar:.lla din figura 16. [<lpt Întn' periilc A şi B in illLt'rva lul dC' limp fuarlf' m iC' l'xistil (1 [ortă ('t('clrotnnl.. l 1)-.<..1 2'1> Ji .. se eonstaUI ('ii iu eondutlor ia lla~ ll' re Il forUl ('ll'c trOlllotoar(' c al tt>rnati" (l :-.). ~e preSllp\iJlC c:ă lamhul'lll se invlrteştC' suficient (le I'ep c<il' lwntru ca .A şi B va :I"ea aeC'(':lş i . .i Il ap<lH' o fo r Ft e1cdrouHltoan' a cil rt>i \'nriaţic În tim[J ('~{(' (lalii de porţiul1l':\ ingroş. S .rea E. fi eca re co ndu ctor ~i:i ia 1(I(' ul ('on ductornlu.L.ntii se apropit' lllai mH1 L clC' () linie> dn!~p({1.a . dupii fk'C'an' intrl'\'al de timp ' 0 .11"('as lll ('nu zf\ Si' poate eonsid(:Hl (':1 forţa elcdrom oto:l!'t' i nlrt> p cri ill' .1 ciliudritf\ s ldib i'tlul.. fo rţa l'il'drotJ1otoare între perlilr .şi in in Lt'n-a lul de timp 10 pret'l'dC'nl ş. in inler\' altll tie Ump 10 unnfdor. l.astn ~(' e :\plil-:I prin f'lptul {'ă ac:est t ondllt!{Jl' face parlt' d int r-o l'piriL care se roleşte intr-un cimp magn!'lie: In ('apiltllld Y[I..l IG-3 nimic n u s-a st himlwt. ad i6i ror~a t'lcc:lromoloal'c tin{lt" ~r rt! o \'. § 1 ~ -a Yă w t {' ă in an'st (':IZ in ~piră i:\ ll.1. Iiecare de valoa.. ('II :ltiL porl illue>.tor. prt'i't'drut şi [j('('arl" [an){'lii fo ă ia locul lamelC'.l ÎI1gro:. şi fiecare la Jn(' hi a lua i locu l hlludd pl'eeedl~lIte .. l u realit:lle În figurile 16-2 şi 16-3 trebuie preSupus că există u n num ă r [uarLe mare de condll('toare pc sltprafaţa cilindricii a tamburului ..<ŞINI DE C URENT COm'INUl:' 269 superioare.lIudnll lamburului ('slc V.('C I: ~Ullla mui 10\11101' forţe (? lcd rOllll!tO:Il't: e illtt'rnaIÎ. şi R._ _ _ S ~LD ~DL o . după elim se ş ti e. D t. C:11 ('i( in L er\'a le l(' d(' timp 10 sint mai mici. adnd sensul săgeţii inrerioare din figură. ad it. J mlueţÎiI =-oDL --.\('('. O I'O:I\.' O) (r l~.aloal'(" r:.-: l antii . Între pe rii le .

deoarect:. 16-5. este turaţia (16.poli şi 2 a ramuri in paralel. GENERALA Dacă tamburul are o tura ţie de n fot/min l respectiv n/60 rotls. Dacli in general.2) Rezultă că {Qrta eltc1romofoart continud:care se produa este proporfionali1 cu numi1TllI de condudoare N. (16. ramurile ACB şi ADB sint in paralel. ~DL 60 60 fe_m Fig. CI! [lirafia I1t şi CII fluxul magnetic polar IP. 16·4. Variaţia tn timp a forfei eledromoloare folre perii.1 ) in roUs. este: "~-Forţa 7:Dn 60 electromotoare inclusi! Într-uu condu ctor.e=N -$=Nn ţ. Dacă N este numărnl total al conductoardor de pe tambur. a forţei electromotoarc este valabilă pelltru cazul cînd in jurul tamburului se găsesc 2 poli. 2 60 N . p~ fiecare ramură sînt N i 2 C'Qududoare. expresia forţei c1ectromotoare devine: Această relaţie în care n. viteza de deplasare a unui punct de pe periferia tamburu lui. III conse cinţă. Suprafata fluxulu i corespumătoare magnetic dinspre polul din -stinga. este dupii cum se ştie e = BLv =~L . Fig. 111. forţa eledromotoare continuă intre periill" 11 ~i B este : E =. după cum s-a arătat. 16-3) este egală cu forţa elechomotoarc din fiecare ra murii. sint 2 p:.::Dn=2(}>~. deci dteza de deplasare a oricărui conductor. .270 ELECTROTEHNICA. Forţa electromotoare totală E intre periile A şi B (fig.

ebed.le ot. ear{'. In figura tu-fi t'ste. Dacă forţ:l. In rigura Hi-6 se obs(')"\' " ş i coIr-dorul C. dcoar('.'l!! con!Înuu (dinfl' tnului). în carc R este Din prima rezistenţa relaţie se circuit.l'i. prin ('lire trece UII CUn'ut continu u numil I"lIl"C/I[ de excita/it:. tensiunea între perii U.generator de curent (:011t. 16'0.(:c între pel'iile A şi B se poate lega un circuit de utilizare carc să fie alimentat Cli curent continuu.at nn .ului ('xle rior de utilizare. are forma u ntli cil indru gol.onform legi i a doua a lui Ki rchhoff. Inlre poli se poate roti rotorul pc (':"Iri! :. forţa electrOffio toare se mai inainte este un generalor de curent continuu..p:işeştc la ma şin il(' lHodrrn c citl!\"a procl.c găs('~te inf::işural lin bohinaj asemăniitor aceluia din figura 11)-2. polii sint: inră~\lraţi cu bobinajC'. se poate scrie: obţine in volţi. Polii magnl"licj lSinl fixa~ i tIc o earclIsa rix5 .'ull' diu ":.3) Se vede că tensiunea U la bOl'lwle gcncratorului de {'urent continuu (dinamuhti) depinde (1(: ror~ eleelromoloare F. e:idcrea de tensiune Fi I:.inut!. şi de d idcrca de tensiune rl in jndt1~.ir indllclol' s:i fit' dt mai putrt"nic.( .271 Dacă fluxul magnetic (fi se măSoară in . rrprezentat 1<im plific. (16. generaiorului nu de. Pentru ca fluxul m3:ţ!IH' t. D eoaTN'c rl'ziste nla r a indu snlui est e 1l1l("{1. Maşina se mai numeşte şi dinam. iar rezistenţa totală a indusului r. Schema <l evl\" strllc! iv:! tit cur!.. curentul debitat 1.rI. . l\'faşina descrisă E=U+rl (. clectromotoare produsa de generator este E . Te nsiunea Între perii are expresia: U= RI. deduce şi : U= E.

ont. oţelul polilor maşinii arc uu oare· cur<' maglletism. forţa electromotourc creşte. ccea ce are drept efect şi o mărire a t'urentnlui de excitaţie s. iar in figura 16-8. care dă naştere la o rortă electromotoarc de vnloare redusă.a. producerea cureutului dc cxdtaţie şi deci a nuxului magnetic inductor nu depinde de curenlul produs de generator. 16·8. b) () parle mohilă R (rolorlll). Fig. cart' SI' in\'irteşte o dală cu ind. curentul de excitaţie este produs cbiar de generalor.stc reprezentată schema unui generator cu t:. aşa (]al'. 16·7.272 Părţile principale ale unuÎ generator de cUl'('nt ('. Cureutul de rXl'Îln\it' poate fi produs fi(' de o :-. fie de insuşi gellenllornl de curent continUU.usu!.).curen. care culeg {'llf1'Jltul de la colector şi îl trimil Îu circuitul de utilizrll·e. p în ă cind SC' ajunge la saturntia oldului din circuitul magnetic care corespunde situaţiei de funclion:ll'c normală a ma~inii. In ca zul unui generator cu exdtaţie separată. turbină etc. . N şi S. Schema e:lectrid a ge · neratorului de cu ren t continuu (dinamului) cu excitajie separată. Dacă gencratorul este CU excitaţie proprie. 1n realitate. c) 1.'L'_---. Din această cauza. CII cxcitaJit proprie sau CII auloex- :. In primul caz. tctrapolară (cu ·1 poli).xcila~i{' sepa rat ă.m. d) Periilr. numit colector (C). generat-ontl ~c /lumeşte cu cIciluJie se· purolă sau indep edenlc'i. in bobinajul căruia se inducl~ o fort.ctromotoarc face ca ş i in bobinajul de excitaţie s-ă treacă un mic curent de exdtaţje. de către lin mata!' primar (Dif'st'I.d. Indm:ul este rotit prin cuplaj di· recL sau prin roată de. nu are curent de excitaţie.Înuu sînt.tlI'să separată (de exemplu o baterie de aculllulatoarC' sau un alt generator).ilalie.P de eărbllllt'.11 cilindru ClI IUH1('I('. dalorilă remancnţe i de la funcţionarea anterioară. !\Iuşinn poate fi bipolarll (cu 2 poli). Schema electrica a unui ~enerator de curent continuu (dina m) excitaţie cu proflrie.J Fig.ii elccLromoLoarc şi ca!'c ~(' numeşt~ indus . măreşte. fluxul inductor !>e.:lic ş i poartă numele de illducfor. schema unui ge nerator cu excilaţie' propri('. tn Iigura 16-Î <. hcxapolar:'i (cu G poli) ek ln jurul poliJor se bobinajul 13 <lI' ('xcitaţie. următoarele : (1) O parte fix:i SI (statorul) w polii mngllelici găseşte care produc fluxul maglH. carc Întăreşte magnetismul pOIilOT. nstfel jutit ~e produce un mic flux magnetic inductor. . cu be-uz i nă. iar in al doilea C:JZ. Această forţă f'l<'. + r-------. Cind un nsemenea genera lor In· cepe să funcţionezc. deci n·ar putea produrc fiu· xul magnelic in illdnctor.

Axa A .:. Imediat ce generatorul înecpe ~ii producă c ur(' ut în circuitul e xtcrior.. ('xislă deci două cîmpuri magnetice.eacti<1 Înd usul ui: cimpul Indu s . dreapta. al e c ărCÎ linii de forp s în t trasate în figura 16-9. Compunerea yectorială a celor două cimpuri este arătată în figura 16-10. Compunerea veclorialii il cîmpurilor magnetice din generaloru l de cu reni continuu.ll11 i p ropriu a l ind llsulu i ~ i se man ik$Ui prin dou ă ('["de impo rtante r ar" ~e analizead\ mai jos. b ~ ~) Fi!. 18 El~lrotehnka generală . în Întrefier. b.lt în fi gur a 10-9.lorit apari\it i cJmp. unde vedorul OE reprezintă cimpul inductor. vectorul OC. dar circ uit ul e xterior de ut ilizare este intr"rupl. Se nslll de rol. R. 16-9. cimpul rez ultant.12\ DC SCL U I \ BC:J etia in d us ulll j este Ull !'('no men (]. ale cărui linii de forţă au aspectul din figura 16-9. Se nslll a ce st or linii esl e de la ~ tÎn grJ spre A ~A A a) a _ cim pu l in d u C!Qr .U Il1 est e ind ir :. faţă dc axa iniţială oriz ontală a cîmpului induct or (fig. care rrcează in jurul său un cîmp magnetic propriu. c. 16-lU. ::t(ie a ind ns ului {'~tc a cela indica t (le s ă geţ i în figu ra 16 ~~L Cîmpul magnetic produs de inductor ~H'C lin iile de [or! ă a ~ lft' l dU jl il C. " "Im pul reLultan t. In timpul în eare generalorul produce curent în circuitul exLerior.2. Se preSllpU1H' c5 nn gCJHcra( of de r urellt con linllll fUll c. REA ClL. Axa pe carc se găse sc Ilt'riilc ('orc~pllnd e cu axa polilor.ţ iouc azi'i. 15·9.'. care dau un cîmp magnelic rezultanL. Sensul acestor linii este de sus In jos. astfel înt i L n u ~e prod uce c uren t ele ctric. (/ .A a cîmpului rezultant estc înclinată cu unghiul Fig. o: în sensul mişcării. cîmpul propriu al indusului. bobinajul indusului va fi străhătu t de un curent. iar vectorul OA. a).

. rig. observă o micşorar e treptati'i a acestor scintei iar la unauulllit unghi de incliHarc sdntcile di spar com plet.~llra lG-ll s-au n'prczentat o p~rie imprcunll cu c. are loc o deformare ~au o dislorsiull e ti dmpului magnetic. i"i . foarte I'Cpecle rokclorul. poziţIa ComutaUa: I 2 j perll!l lnalnttde (. O<lr m kş orarca lorţei clcctromotoare are drept consecinţă diminuarea tt' nsi unii. a tmu"n(e de co muta!.impul in1uctorului măreşte saturaţia magn etică a oţelulu i care <. Spira s se găseş te În figura 16-11 . Dacii se roteşte şi mai mult axa pcriilor.se roteşte axa perii lor in sPllsu l de rotaţ. Accnsta este un alt efect al reacţiei induslllui. iar. 3 _ I"mele. Dac:' . s-a văzut că axa poli lor coincide cu axa CÎmpului magne tic indul""tor. U..oIlstituic indus ul şi deci relnctanţa magnetică. t> _ poziţia p~rl"l dupA eomutaţie : T_ 2. Cînd gencralorul iucepe sil produeil ('.urCJI\.7.llgeata orizonlaHi. Aceste seÎnte i produ c pierderi de cne. 3. Trecerea pcriei de la o lamcl:i la alta se numeş t~ com/lta{ie.Îc.lI1.iteY<l Jamele de col('('lor .bitc:J.presupu s drsHiş urat . scÎntcile in(:C'p să reap:l . a _ I il) I b) In fi.rgic şi toLodaUi llze:Jz[. 16-11. CO. Acesta este un efect al fenomenului de reacţie ti in· dusului.ă curcut.MUTAŢfA 1n rigura 1G-2 axa pl"riilor coincide cu axa polilor .e ."Qlt)u1. Cu cît curentul dehilat de generator este mai intens.precu m ş i dtc\-n spirc din bobiuajul :-tdusului. Cimpul propriu al indu5ului suprapuuindu-se peste t".274 După cum se vedt~ din figură. TJaci. Se presupune că inclusul împreună CII colt'elorul St~ deplasează in sensul indica l de l.. gcucraLorul nu d(. Aceasta provoacă o micşorare a fluxului mag neli(' jfl(lUclor şi deci o mitşorare a forţei electromotoare E.ie :J indusului se. se ohsen-ă apari ţia Ull01" scintei Între eoled or şi perii. cu atît va fi filoi puternic cimpul propriu OC al inc!usului şi deci cu atit \'a fi mai mare un ghiul de înclinare «.

ca şi spir3 din fignrH i · 2 poziţi a 2. forţa clcctro· motoare indusă in spiră este nulă. li dupd comutaţ i e. Tu consecinţă şi in spira '1" din figu(a 16-11 va exista o forţă electromotonre in timpul co mu taţiei ş i deci va exista u n curent electric. Curentul din ~pira in comutaţi e depinde de forţa clcctrOl"!lOloare c. iar spira În co muta ţie a rc planul său perpendicula r pe direcţia liniilor de Corţă. Cind generatoru l incepe să prod ucă CUI"I'nt.MAŞINI :QE C1JRE. (fig .1 rapid. 16-9.ia 1. pentru n nu avea scintei la coleclor."I T CO!<TI:NUU 275 illfigura 16· 11.S·a v ăzut in figura 7-2 eă. c că există forţă electromoloare de iuducţi e i n spiră. adică Ia ft:! ca ş i in spira diu figura 7-2 poziţia 1.or poate să varieze În t impul funcţionării sale. se o bţine ca spira in comuta ţie să aibă din nou planul său per· pendie ul ar pe direcţia cimpu lui magnetic rezultant . fntrudt com uta ţ. I'xpresia ri2 c~ pătă o valoare suficient dt~ mare.are anilli l ează (anulează) scinteile la colector. nu pot ::Ipărea nici scîn tei la colector. curentul şi -a schimbat sensul in spiră.. înainte. mici particul e de metal să ~e \"olatilizl'ze.C'usul iniţial al curentului. p e de altă parte. astfel indt nn se mai produc scîntei la colec to\".:cntul urc 1I1i anllmit sens in spira s. reglajul con linu u al aXI' i p eriilor in rap ort cu sarrina este greu de realizat. astrel in cit ar fi nece~ar să se realizeze Ull regla j continuu al axei periilor. Aces tei schimbă ri de sens i se opune o fortă electromotoare de au toi uducţie care a pare îu spiri\ şi carc tinde să me nţin 5 l'. c. pentru această poziţi e se v( ~ dc însă în figu ra 7-2. curentul va li nu l. din cauza c5 ldu rii dcgajntc prin efectul JouJe-Leuz. tn figura 16·2. pentru ca. tn momentul cind lamel::! ~pirei s piirăse. de comuta tie.!rc este ind usă In această spiră de fluxul magnetic indudor. Dac ă axa periilor se depl ase az ă in să cu unghiul o: tu sensul de rotaţie al iudusului.i a se [ace intr-ull intcryal de timp foarte scurt.oarecl' sup ra faţa de conLact din tre perie şi lamela se mic şorea z ă tlin re in ce. spiTa in romutaţie se găseşte În acesL caz rată de liniile de Iortă. astfel Încit se prod uc scintei la colector. ate sensul opus. rezistenţa eledridi de trecere de la p erie la lame-Ia care o pădi. Pi eca n~ vuloan: a CUl"cot ului produs de generator neces ită in să o anumită rotaţi e a nxC'i pcriilo\".are CI. schimbarea sensului cure nluluj trebuie să se fac. cUJ.e forţă c1ectromoto::ll"('. c. ia r după ('omutatie.şte pedo. dacă dina m ul nu debitează CUren t a"u ci mpului magnetic rezultant (c onstiluit numai din ci mp ul induetor) coinride cu a xa potilor. se rt'l'lIrge 1::1 utilizarea (unor poli speciali numiţj poli dt 'Il . in timpul cO!llu tatiei. Deoarece. de. mod normal. şi (leei.sl~şte creşte mult. Neexistînd cu rent. cure nlul prin spiră şi lamelă nu este nul . sarcina utlui generat. Deci. pentru situaţia din poziţ. axa CÎmpului magn etic rez ultant se roteşte cu un unghi oarec. devenilJd incandesccnte ş i să producă astfel scinleilc de comlltaţie. Astfel cum rezultă din figură . D acă $(' noteaza cu 1'0 această rezistenţă şi cu i curentul care o parcurge.). tot iu acest moment. va induc. Tn cousee in ţ:l şi in spira s din figura 16·11 IlII se..

\CTEHISTICILE LOH EXTEH:\"E 1. Deoarece rezistenla f csll! mică. .lrdllu. d{'ri ş i Iorla \. eu RI rcoslatul <1(> cxeita\Îe a l unui g('!w rator de curent conLiuull cu exeit'llia St'paraUi..ul d . DacA nu se m ancvrează R . Il' rHl~llll l rJ erl'şLt·.6 ELECTROTEHNICA CENERALA <:omulu(ie sa u poli auxiliar. S-:l arM a t.i tii (coboriLo3 rc )."111 magneli<" induetor (» .1I 1 din indus.'i ded.' (fig.\ HELOn DE CUn r·: NT CONTJ KUl' Ş I C. trchuie. lini ile (le for!!i il ie cimpului ma gnet ic ni polilol" de cOIllul.xcit<l\il'. ]Jupii nun 5-:1 :lI·:'laL. {'urba este uşor desI:t>tldc. Bobin ajuI p_olil. I"l'zultii c5.\ TJ A (d:~::\"I·:n.J. Pentru a SI' put!':l '·flri'l Clll"t' lIlul de excita~ic. iar cele ale dmpuilli propriu al i nrlu~lIlui.or de co ?" utaţit! este astfel ~cali zaL .~.\R.. la rindul ~ău.'.t:rcalca. In fi gura lu-12. trllsiulIl'(j e~t(o cgal[t c.~lH.\r("lIsd sali s::i ~c sc .. I~ jurul. rolilor de comutaţie 11 şi \ Aceştia EXC IT. \ TO. SI' itll. in consecill\[l. c.[('{"tul rt~:ltlic i . de tun'ntul de e. Poli de to· depindt' (k fol"\:1 dt'ttromoto~lre 1:: In ('011•• mUll1lî~. 16-12) se a şa z 5. in gol.'Lic indurt. A ceastă s<. cit şi din e.ro mo loan:..t03n:'.Juza r{'ad icÎ iu<lu~ullli .ie fiind an· l a~Î ("a şi ni rt. eompel1!'an'a ~(' face 1 oril'\' !-.0.2.u f()j"ţa dct:lromot oarc.l.' lltnl pro..:llic s int t rasa h' punctat.("IJ.1 II J .-12. iar (. adic:t s5 ~e m5reasc(. s('cinp.':Jlnlui rl .lll s { cre.lcl:"] valo:l)"c. intre p olii prins se Înfăşoară un bobinaj in sene eu Clrcllltlli prm care Lrece curenLul produs dt! generator.·ire\litul săli O rn:islcll t·li \·arinbilii. curentlll dl! excilaţ i e i. pf'ulrl1 a Jllllt':t m5ri sau scftcll'U l('nsiunea la hol"tH. sau !>[i se mirşorezc fluxul mH. ca re constituie rcusluful dc e:ccilu!ie.'iÎlln~a L" 1.:. curen t.l in \.] se IIl.5 t.'II·t"trOIlH. ~. " c ip~li 1 ' . for~. se IIl{'n~ill eOll5talJlt' . yaloan·:t fUr\l·j c]eetromnt031"(' J~ ('sle propor\ionalii eu flu.~tt' . elI' a~eI1Wlll'. P c măsură ce cur. eUl"e este cauza apanţiei sci nteilor În colector.~ exdllllie. lf. D UJl:i cum reiese tiin figurii. jar te nsiunea U scad{' . adiell penl. aUt din cauza lr-I"W:. încît dmplll magnetic al acesLor poli ~a fie egal ŞI d~ ~('ns contrar cimpulUi ma~n etic propriu al indu~ului .or şi. 1n rtgura IfI-l :1 s-a notat. grafie uşor priulr-u ClIrh:1 ca in figura lu-ll. hOI"lll' Fig. CU1"('otul din hobinajul polilol" de cOlllutaţ. \ce~t flux dc·pind. t·U linii pline.:id('rc 3 tensiuni i p oate [i r epre ze nt ată.>1l t.

Ptnll"ll ~\c{·a. att-'asta puate fi ('xcilaţie rlen/Ja(Îe (sau parale l).'asdi -şi rUH'ntlll (le ('"citaţie i ~i prin lIflllare I"or!a ckrlroulOtoarl' E.indusl1lui poale fi compt'llsal in lIl!lI'C parte.'o3. .1 run!'tiollcu dt' ohkt'i ('u () tellsiull('.' lIlic~or('7. ('~l\~ '~--..'oHatuluî !I{' t'x c i laţi(' Re' Da{'Li ~nrdH a g"ll rratorului s {~a{!t. Filo(.1 lt'n siulll'fI ill fillH'ţii' dl' CUl'('tll ul dt·hilal (celchllie elt'mrnt{' rfimillind uesehimIJatt» eOIl.ilzii r('zi:'ileJl~a..ă şi la honlt'le circui lulu i dc excitalic. ~fi ~.sla H' Ulie şor(.('cS:lr ca Jlt! mă s urii ('r !. 16-13.' IlUIl1('ş!\' (.I'(·ct' generaL()l'ul trebuit . In figu ra lG-15 cslr rcpt'ezl'JJtat::'i s chema Ulliii geuerator CII C" Cltaik' rk ri\'aiie (eircuiLul . Irebuie să Sl.· .(//"W'll'ris ficâ. cllrcuf. l"l. Dl. Deo:ul'ct' ac('sUi rllrhi'1 t'al'aC'trristÎ('{! pri\"l' ş tt' t(.'n~a l"!lllefl' n de te nsÎullt'. ~pn' :1 comp l. ca. F"l ul t'UID \-ariaz. şi in cazul e:\. diferen ţ a dintre tcn~iullea in . n\.eitUliei .~(i cil a gl"ucr..(' cun~n{lIl de t'xdtal1(' prin mărirea ff'zisll:'uţei reo~tatltlui de t·"citat ie.JI~iUl!l'a la hoJ'lll"](' circuitu lui exterior şi clIl"enlul tlt'bita! il! :!cd:Jşj ('in'uit exterior !'. Schema gene' ratoruluÎ de curent COrl!i.iau compol!!ld). !lUU cu exdiaţie separat 'I.'xeitillie proprie. Pr(~supunÎl1(1 tl1ratia COllstantfi..ic fa la d(' drcuilul prilldpal). lt'nsillll\'a la bonw cre:.il· ('x('jtaţie se gltscştr legat 111 <lcrival. 16."ti l uil' () curMi C'(If/t('(eri..gol (t~gaIă eli forţa clcctrollloloare) şi tensiunea la pIinii saa'iuă in {'~te de llumni 2 .[!.tt' . Csracte. exlerlll1.(' lllZII1. Dou'il generatorul \'sle prc\'ăzlIl eli . U R< T R' .separate. CurenLul d e ex('i tnti(' conform Il"gii lui Ohm . t. 0"1" tCllşiullea i' l'ste :lplicat.isticJ e x ternii li t!('lIt'ratorul ui de CUTen: cont inuu cu elicitajie 5epatal :J . 3% din tensilloea in gol. pe mi'iS1Jl'[l CI.rrmenul r1 t'l'('şfr. COll ~ l lln[ii ..ul 1 produs dl' gt'nerator t:rrşte.toruhd. sede ş i IlIi:c/t'l (tompusă :..ensiullen C In borne scudc. p('ntru a o IIH"ntillt' con~lalllfi. f--~=::::::2-J E u Fi!!.

Gencratoarelc excitate in de riv aţic sfnt de ohicci a~tfeJ /'onstruite. In acest C!l1. trmiunea Uo in gol este egală după cum se ştk CII forţa ('lectromotoarc E.t e repn!zcutat schematic Il!"] ge nera tor Cll excitaţie <:erie (hobinaju l de excitaţie cde legat in serie cu circuitul principal al maşin ii ). R' I i Fig.-. în co n secinţă. D:tcâ SI! presupune acu m efi gencratoru J înrrpc să producă furl'ul.1 fluxul magnetic induetor (1 ia r acesta ede proportiollal cU inducţia magnetică B. $~f'. urelltul 1 produs. apare o sc3derc suplimenLară a t ensiunii. 16. deoarece scă derea curen tului i provoacll o scădere a fo r ld elcdromotoan' R. la o scădere a tensiunii U (datorită creşterii sardnii). u ~xc. tn figura 6-17 e:. curba caracteristicii externe Y3. illSil lcnsiunea la borneIe g{'neratnrului UII ya m:1i fi e~a!ă .are an-tlii cum yari:lzi'i intlnciia magneticii 8 În funcţie de Întcllsitalt!u cimpului ma~netk. rcziste n~a bob ina j ului de excilaţie. Rcostatul de exci t aţi e R .r n' . şi deci o nou:-! sdidcre a tensiunii U.__U ~xc.~lc practic ega l cu curentul produs d!! g:cl1nator in cin· uilul ne lltiliz!ln·. Fig. .. Re l aţia arată că. Pelltru a vedea cum variază lcmiunea U in [ullcţie de . ÎnCÎt la primă sarrin5.ăderea ele tensiune este de 4.ul de t:'xritaţie J. De as(>ml'[Ica sp . că variaţia forţei c!cctroliwtoarc /::. 16· 15. u E .l curentului i de exci taţi e.ş ti e că forţa cleclromotoare es te proportionalii ('"'.:arată 3ceast:1 ya1i:l\ie.ur~'nl. in fu ne-ţie elt! ..5% d in t e nsiunea În gol...-. care produce () scădere :. Schema genera· torului de curent continuu cu excitaţie derh·alie. currntu l (1\. după cum arată in figUfCl 16-16.CX(' jtaţiI! l·. va fi feda bi grafic de o curbă . Caracteristica externă a gel1eratorului de curent continu u cu excital ie deriva tie. curba Uo=F. care este. III figura lG-1S. la rindul S{lU. d~rll". Il ).15). ia.. proportional cu intensitatea dmpldui magnetic JI.. carc va a\·-ea ace e aşi inrii\işarc ca ~i curbn tie maguctizare (curba de mnguetî7. c~te montal in dcrivalie raţă de bobinajul de ~xcitaţi e . Rezultă ). R eglajul tensiunii ~e ohţine Lot cu ajutorul unuÎ rcostat de excittilic R e> montat in circu ittll de cx citai ie (fig.-. se presupune deocamdată că maşiuîle funcţionează in gol . fi mai pronunţat deS(:c ndcnlă uccitin cazul excita\iei ~cparate. 16-16.27f1 ELECTROTEHNICA GENERALA in ţare Re esle rc~istenţa reoslat ului de excita~i e.

din ('RI1W căderii de t('u· .18. In figllra 113·10 es le rcprezeutntfl schema tlnui gcneratortu ('xcita!ie mi:xt 3.z. ~c rtgle:t7. care arată rum variază tensiunea U În funcţ-ie de curen· ---4---u li ci 1 I Pi~.>i 9 (!U tcnsiun~3 dală de curba Un din fig'ura 16.1 Început ll'nSi\lnen U c n:ştc o dală cu curenlnl 1 pr(ldll ~. In fij!ur:\ lG·20.ă numai fl uxul m:lglI('t ic inductor (dUc{l :>·ar fi interca lat in ~ric (·U t· xcitaţia. Schema genera · toru!u i de excita !ie mi.poate fi reprezent.' Jll"inlr·ull maxi1l1 ~i dllpi'i nt~'t'.Len. prin 1l11Il:C\Tarea sa. fig.ante prin efedul Joule. ~Ia~iua arc (louă bobin::lj c d~ {'witap<. etl 1.dă. . t. 16-19. Felul cum vnriază acellstă cădere de tensiune rJ unde r este rezistenta indusu lvi şi a polilor . adicii. Car.ric şi al t ul În d('ri'· aţie. 16 18. 16-20. a gel1t'ralorului eli excitajie serie. In con se· cinţă . CaracteristiCi! exIernii Il gencraloru!ui cu excit~lic mixtă. dind loc la picj'(lcri im[lol·. clIrba C.). npoi tr('(. Se n'dt. siune provocată de curentul 1 În ~ircuitlll indllsului ge neratorului.I arnt. '-t in dt-riya!ic faFt d e hohil1Hjul de e xcitaţie."( variaţia Icn :>iullÎi În fl1nC'\ic tie u v C s i o i Fig. rurba cnraeteriJoolicii l' x(erlH' . Fig_ 16-17. H('oslatul de cxcitaţi~ R e !'c mOlllea7.'l incepe :<[\ scadă. Schema generatorului de curent con tinuu cu exdtajie serie. dac ă din ordonalele curbei Ve se scad ordonalele dreptei r1 se obtin ordonatele curbei U.a extern'l tul prod us.lclerislic. de oarece asLft'I.MAŞINI DE CURENT CDl\""Tfi\o'"UU :. : IInul in ~e. ar fi fost pa rCUl":> de inlregul curent J produs de generalor.'llă de dreapta rI din figura 16-1 8.

. la carc polli ~i carca~a au de asemenea o COllstrucţie spec. Deoareee in limpul opera!-id de H!rlurii pot apărea curc!lţi foarte mari.Q. fiind parcurs de curentul de exeibtie i. .tallUi. Se considerii relaţ i il e : Ş ll =­ '. i:lr în C2Z {le inL rp rupcre a arclllui tcn~iunea să creascii repede la yaloart':] (le aprindere a arcului neccsar sudurji. deoarece este parc.ta numai excitaţia deriva ţie. iar curha C.xl'itaţiei serie este suficienl de redus pentru ca ordonatele curbei C" care rcprrzinUi o (T('~t{'fC a tel)siullii.1.ie 1) drl generatorlll CII excitaţie in deriva ţie cu nllmăr re{lus dt'. GcncraloruI de ~'xrit a~ie llIi:\:Ui . sali :1 \"lnd o bobină eu micz de ot.. pe ciml hohinajul excitatici derivuţic are nil 1ll1mflr mare de spin~ cu ~('cţilln(' mic. 16-(5) esle de 230 V. prccum şi generatol"ul şlln[ magnetic. mul t mai mir.1} irei poli de o construcţie speeialii. rezistenta R' a circuitului de excitajie de [50 0. iar curentul 1 debila! in relea 20 A.~. Aplicajia 16. Care este tensiunea U la borne şi c llrenlul i de excilaţie? Rezolvare. Forţa eJectromo!oare E a unu i generator normal de cu ren! con· tinuu cu exciiaţie În derivalie (fig. Fii :. 70 V. Num{\nu de spire al {. dacă ar exista llumai exdtaţia serie. [ii 1':1 a fi Iw( ·t'~ar un rcostat de exeitaţie. să compenseze cît mai bine ciirlC'l"jle de tensiune dat.'Ienera forul cn excitatie Î/I serie di{erenjiahi. spire pe pol.C gl'w'ratoan' rk ('un~nl conliuuH (' u c: jta!ic v ~ler i\'a~ie şi mixUi . dacă ar ('xi<. Se mcnţjonează de asemenea gelleratorul cu {rei perii şi cu patrII sau ('. geueratnrul de sudurii ln'huj:. Un tip ~pt' cîal de genera lor (Il: cun'nl continuu este generatorul pentru SlIdurii. Cea mai 5:implă soluţ.oriti\ curbei Cd. dintre care se arata mai departe cÎli-ya. SI.n"e deci po~ibilitatea de a menţine tensiunea la bornc practic eon. In practic. Tt'nsiunt'ademersillgo ll~ sLl~ de obicei (k 10 .iaIă. Acest gC!l('rator are O cxcitat-ic separatii şi iucă o ÎDfăşurar~ de exc-i taţie in ~erie C1l eU!"elllul din indus astfel di. Penlru a se ohţillt' carad:eristicile necesare S(~ !'t~ alizeazii diferite tipuri cO!lslructi\·e. incit să dea lin flux magnelic conl-rar aceluia dat de excita ţîa separată.5.280 ELECTROTEHNICA GE!-i'"ERALA variaţia curentul produs 1. tensiunii. incit ~'ă ~e limiteze Yaloarea curentului.' rorO~t.'.?l. Bohin:<juI t'xeitaţiei serie are un Humăr fE'dllS de spire eli sec:tiunc mar~ . O alLă so]upc o dă . dut! Tariază ~ardlla. U R' unde: lj = l + î.el în circuitul prilleipal de sudură.. rezistenţa ri a indusu lui de 0.urs de intregul CllrenL 1.. obţinilldll-SC curhn rezullantii C".lib:l o a~tfcl de caracteristică..<:pusă.

loarel' illdu. rndtn'~rea generulorului de curent continuu care ..-\L :\JOTOR." ului {' ~I t: acela indic:t 1 pe figurii.i nt>cuooscu!e.MAŞC\'I DIi: CURENT CONTiNUU 2!H lnlocuindu -se valorile nUlOE!rke.l·LU DE CI:HENT cO:-\T1t\-m. 5.\L GEi\EHATOARELOR DE CliREKT COI\"Tli\TU Pentru ea dou.-21.'i fuoctione~e in paralel.----" Fi!!. trebuie.\n rcp{~. SrnslIl (. se U--2 !9 V !l.l\-ind H'Jlfll! .t' HZ (t. Se pn·. PRL\CIPI CL DE FL'\CTIOî\". Cunform ll-gii lui T.5(20-'-i) _ li 150 .-.:f~('tlll ~t' opune ("auui).~lci!l . In figurA I fi-21 :.~_. ReZQh-ind acest sisl em de doull ecuatii eu dou.\HE . se obţin ecuatiile: 230 = U+O. i-=t.'·upUlll" ("[1 motorul (".i generatoare dt:! curent continuu s.Iri' antrem'ază m<J~ina o roLe'}tc in st'llslil in{lil'ut el(' sl"tgl~ala $.lllal schematic indllcloru! şi indnsnl 1111(>1 C\lfel11 ("olllinnll. I'1I1usul şi în· dunorul Tna~illiî de cu· rCIiI continuu.:a lIibii il(ccaşi tensiune ~i S~ se lege polii poziiid !tltr~ ei.tr in ("ont!ll('ma~in i de- .IH'lie (.ollstituj~ IUl C/lplu elcdrolll([{Jnelic N::i . ](. forţe i \' electromagn('litt' ('arI' ~t~ excrdtrl asupra cU]"t'n\ilor din cimpul m:\p.ul"l:"lllilor \·[lI'{' ar. "mRSUL ÎN P AHALE L . iar polii negativi între ci .li\: leagă In parale! se obtine prIn mărirea cxc:iu!ieL d~ să 6.46 A.z(.s~le.

262
siig(·ţ ii

ELECTROTEHNICA Gl:."NERALA

/, Se ~lie că puterell dec:lric.ă P produs:\ de un generatur cu forta electromotO[lrc E ('5.te dată de formula:

Îu care ! e~tc curentul produs (le- gt"Il(·ratol'. Puterea mecanicii care este dată gcncratol'ului dE' că t re molor este egală ('U CD:, unde C eslt' cupluf molo/' produs de motur la arbore, iar D: - v ileza ullghiularii la arhor.~. Dacă se race ab!ilractit' de pierderile tarc au loc in generator. UI'I'!'t cuplu Ulotor poate f j considt'rat ('ga l cu cuplul cleclromagnl'tic rezi~tCIlt. in n('('H (';:IZ. se poalt· !'cric:

Din relalia de- mni in a inte SI! d('dIlCc:
C~ _ ·

EI

n

Deoarece:
şi

/; fiiud lin fador de propOl'!ionnlilatc CUll\lSeul:, iar Il ruJui in rot/min, se poalt' ~crie:
C=kXn<l>1

tura\ia genemto(16.1)

60 It X el)! = J{$J
1 ..

2:;n 60

u ilele s-a nolat :
60 _ 1<,. --:,- .. k N .
Cuplu! elerfrumagnetic rc:isfen/ fii wwi .?cnerator dt curtnt rOTllinuu esle~ aşadar, proportiollal cu {lu,xll! ml/glle/ic illduc/o l' tJ) ,\i cu wrenlul produs J, D:H:ă se prf'l;upttnc că se: intrerupt' l egă tura mecanică dinlre molor şi genemtor, dar ~c trimile dill{/[rl/'ij un cu]'{'nt elpctri c in maşina de curent continuu, r<lre ~ i'i :lih1l acela ş i l;ens ca In figura 1G-21 , ill~enmn{\ (:[1 capluI

dcrlromagnetic cu se nsul $' răminc. Arp:-l eUI,Iu C!7te rleunt tlll cuplu /fIII/ar e1eetromagnct.h', ca1'C rolC'şte indmtLl JfI11~illii in ~(,l1sl!l ,~', iar maşina , di n ~wnt'ralo r, a d cve nit motor, Dncă la arbort>lt, aCeslui molor eledric sc cuple:u:ă dt, e xclIlp lu, o Ula~illu-HIlNIILll, al'C:llita va. opune UII ('upln mecanic re :islefll, c:\ rc es le Invins de cuplul motor e )ertrom agnetic al lllOt.OfUluÎ. 1n maşina eleclridi., d!~\'ClJilă mo1or. ia nnşleTc. prin fellOlIlcnul ut' iudllt~ic cIecfromngnel.ic;'i, o for\_ ('It~clro moloal'e E ca ş i in eazuI generatolI

MAŞINI

DE CURENT

CO~-nNUU

283

J"ului (:lcctriC'. Aceas"l:. forţă electrollloloare poartă dc obicei numele fie for/fi eonlmeleLirOtno{oare, deoarece se opune tensiuuii U aplicată la horn ele motorului de la reţeaua. electrică de alimentare. Valoarea f orţei rorlraelcctromotoare este dată de aceeaşi relaţie E =kNn <li ca ş i În cazul gClleratorului. De asemenea, din ede arătate rczu l tă c ă cuplul electrom agnelic moLor al motorului eledric este dat de aceeaşi formulă ca şi cuplul dcclromagneLic rezistenl âl generatofului, adică este proporţional Cll fluxul m<lgnctic indudor <Il şi CII ('lIrenlul absorbil 1. O maşină de curent continu u poate primi o energie mecanică, pe care o transformă in energic e l ectrică; in acest caz, fUllcOoncază ca generalor e.Jeclric, 1" care cuplul elccfro magncLic este un cuplu rezislcnt. De asemcnea, maşina de curenl eQutinuu potlte primi clJergia electrică, pc eare o t ranSfounti În cllcrgi,! mecanicii; în lH'C:-;l ('az maşina rtJnc~ioneo.zu ca un motor I!!Qdric, la ('.(lrc cuplul electromagnetic este lin cuplu molo!" ("l!plul rezistent fiind un cuplu mecallic 1:\ arhon' datorit, cir ('.xempln, unei Ifla şin i-u n('lte allt1"C/lat~ ne motorul clrdriC". ;\Ia:jÎlla de. curent cont.inuu estc dcti rel'crsiliilii, ca de altfel toate maş i nile c!t·t·triC'l' ratat.iw'.

7. POR?\lHEA, HEGLARE .\ "ITRXflEJ
ŞJ

SC HDIBAHEA SEXSl jLCi DE

HOTAŢIE

1..\ l\IOTOHUL

DE CrnEXT <:02\]"1:'\("1."
T~'nsil!llca U care se aplicii. 10. borndv uuui motor de curent eon tin ml ln'huic sii compenseze at.ît. fOl"(,a tO!1t raC'kclrOlllotoare E tafc ia naştere Îll mot()r, dt şi 6idl'rea d(' LC!l~illlI C 1"/ i n jndm' . a,liră

(lu.5)
in can: r este t'ezistcnia in<lu sului. iar / Din arcasl;î
relaţi e

cun'n l ul absorbit.

rC7.ultii
l= L'-E.

,

fu mOHl,t>utu[ poruirii. (uraţi:) Iiind mieft ~i forla t'onLraclcdrOlllotoarc E e~tc nlir[i. Din a tcast.,i cutlzi'i ~i deoarece L('n~il1nca U a r('ţf>lci de alimclltarr I':-.ll: constantă, t'uJ"l!otlll I ,lbsor hil de motor la pornire estc cu mult mai rnar{' decit in functionare normal:l, dnll fort,l t'Olllrn cleclromotoaJ"e ("]"("')1;' la Yaloarca ci normală. lJenlrll a ~e esil:.t ca In pornire să se producă un ŞOI' Iwriculos de cure nt. se illlcJ"calează in sC1'ie cU indusuI o rezisteuFl YllrÎllhiL-I, n rilrd yaloarc se micşo n'azit pc măsmă ce m otorul îş i măreşte turatia. 1.:1 sfir::-iLlIl perioadei dt' pornÎre, rezisteu\" este complet scoasa din

284

ELECTROTEH!'<ICA GEN t:RALA

..:in'u it. Acca ~tă rezislen\fi \·:lriabiIă poarlă numele de rc()!;llli III! plimÎre (nu trehuie COnfundat cu rcostatul de c xrilaţ.i(' , care se găse:;lt' în c ircuitul il1c\uctorullli). S-a viizul ean' ('~te rolul .l"eostatu llli de excitaţi e In generator. La motor, (,1 lndeplincştc lin "It rol, după cum ~e V;] arăta mai tleparle . Din /,p]a\iH:

1/= -

E

f..;·~r'
=~- '

k .VtD

It X

(fI

L :)

~_t:

l)enareee ten u{'nLJI rf este practic 1H'g-lijabil (ci ti·\·a pro(,f'nli' poa le scrie:
/1-=- - - ' ([1

fa(~

dr--

"N

U

(1 G.G)

Uat fiind e[t motoarele de l'IlI-enL continuu fUl1 c(ioucazi"i 'in Ill od IlOl'mnI sul! l) LemillIH' U ('onsta uUI, J'ezulUi că turaţia It !:'~te in\·crs propor(iollnl ă ni fluxul indudor 41 . Prin \"ru"ia p a <lccstui flux ~ i' poall' dr-ti ohţine nil reI-!I aj al turatiei. \" a l"i aţ i a fluxu lui H'" obţim' În~â priI! IlW·I.:s rarea L"codatulu i de c xcitaţie. tn comedntă . nf~~t n'odal ~cl"\"e:;t(' la Je" larrtl fllmiiri lIl0 /0rui/.i . Penlru a ~c m ări tu ra \ia, trebu il' ~i"t se mi('~orezl.' fl uxul. ad i că {'"lIr('dlll de <,xd la\ie ş i invfn. S-ar put<, a C:l. păstrindu-H' fluxul t"omtanl, ~ii H' ohlin;1 illi regla.! <:I l lu r.!t iei prin variaţia tem-iun ii la hOI"llelc mOIOl"llllli C'lI ajutorul reu~tatl1hl i de pornire. AC'est proc('deu n u ~e nt ilizea zii jn~.i in pru('"tir:;'t, deoarr("l! ('~k IlCCCOllomic, dai. fiin d ("ri l"<'ost ntl1l de pornin' C~ I{' ~ ITi'lb ătut de intregul ("lln'n t a bwrIJit de motor şi prO\"o:\f:"\ o imporlanbi pierdere de ('ne rgic . Rezultă cii la pornire a rnolorului eHi' Ilt'c~~ar[i o n " zisten\ă marc in dr('uilul ind usului. pent ru n H' reduce uu·clltul uhrorhil de indus ş.i o rezi~­ t(' Hţit Illicil in circuitul dl' ('xcitaţ ir penlru a ;1\"(';1 un fl ux mare ş i. in t·on~ ('­ ('Iu l it, lin c upl u de P(}J"Jli l·(' puternic. Pe mâsurii fe motorul îşi mrirt'~le lura\ia . se H"ot r{'zl~lenţ{' l (' d in r<,osfatn l de p orni re şi ~c introduc rezi slen ţe în !"t'm l:\lu f de cxci t a ţie pină ("jnţ] ~c ajunge la fll n C'(ion:!rc;! normală. Trehuie :!\· ul lolfl(' :llma grij a, ali! timp tit m otorul t'~ le Hlh tcn~illll('. sil nu ~ e intreL"up :t curcntul de t'xcit:J1il'". (!co:!rc.('c. curentul ab w rbil d(' indus ("I"t' şLe brusr" la \"a lori fo~llte Ulari (di~ parc fort" ('ontrne ln tro mo!"oan:). iar a mul orul se IImba{ea:1i (i~ i mim·:;t c foarte mult ltlr~q.il)). S-a arătat d c uplul e lectromagnetic al motorului e~tc propor\ion:t! cu [luxul indudor (D :;i eLI ('llre_nllli :!i)sorbi t f. Se usu l de rola t ic dal de a('('st ("uplu c()re ~pUnd i~ ~clIsLJrilo\' cdor două măr i mi ilJ ş i l. Pentru a schimba ~Cllsu l de rotaţje al molorlilui trehllie să se sc himbe intre cle rie legiHurile la hornc le cireuitului de ex citaţi e (prin acea sta se sch imbă sensul flu xulu i <1». fk lcg5 luril(~ la bornele indusului (prin aCC<1sta se sehimbll scmu l curentului a bsorbit J). De obicei se schimbti scusul C'Ul"elltu lui de ('xcit'ltir-. C<1rc arc o \"aloare mai micii"

MAŞINI

DE

CUf(E.~T

CONTINUU

285

S, DIFERITE TIPUHI DE )IOTO,\HE DE CCREE\T Ş I CARACTERI STJCJLE LOi{ l\IECANICE

CONTI1\~U C

Ca ş i generatoarele de ('urcnt cynlinuu, m oloarele (](, ('u renl continuu pot a w a diferite f,'hu'i de ('xt'ît" ţî(' , III fîgur~ 16-22 este r(' prezentaLă schema u nui molor ('Il (',Xcita ţi(' ~ ('pa n.lth, La 1111 m olt;r intl'fes(,3z:Î totdp<ll1 na să S(' ellno~s('::i eUIlI \'aTi~7.ii t urat.i <'l /1 ill fU Jl('\ic dt, l'uplul C (e,arad('ri ~ lica lllli'ranic5). a tund dnd rt-IC'lallli' ('1..:'llH"llle ră mîn Ilcs('h imha t ('.

F i~ . 16·22, Schem a maIorului dE' curent continuu cu excitatîe
S('parată.

Se ('un osc rela\ iile:
11=--, -- '

{,'. TI

,.
Din a (l ol1a
rdaţiC' rezultă:

k .\' 1'1

C 1=- ·

M

I n l l'odud tHl

a Cl' a~!ii

yaloaJ'c h prima rela tie'. sc ohtine :
11 _

...!:'-- - --'_ .
kN
(jJ

k K .V

l']l~

C.

(1 G. 7)

De oarecc h ' mÎtllwn L' aplicot;'i maior ului c~te con s tantă. iar fluxul (1) este (le asemene" comt<111l. I"el a \ill demaiinaintearalrtciipl. mi.lsură ce ruplul C cn~ şll', turaţ.io Il scatll', Curba de Y:Jriatic <l Lllr:l\it'i are as pecLul din figura lQ-2:l. O daL!i ('Il ('J"l' ş tt'I1' a cuplului. Lllratia scade putin. a~tfcl Încît In cuplul nominal de piin ii sarcÎnil. scfld{'l'ea e~ le de 2 ... 3% din [ ura\ ia Ilo in gol. .:\J otont! ar~' deci o turaţi<' prarlic eO!1Slalllil.

'86

ZLECTRQTEHN"ICA GENERALA

De obicei nu esl.e nevoie ca ex.cita ţ i u motorului să se ia de la o sursă dat fiind că. există su rsa care alimcntcaz:1 indusul mot.orului. D e cite ori este nevoie de un motor de curent continuu cu turaţ,ic practic consLantă (Ia maşini-unelte, vcntilatoal'e, pompe şi altele), se întrebuinţează motorul cu cxciLaţic derivat.ie, a cărui schemă este redută în figura lG-24. De aici se vcd(' că {'Îr-cuitul de exci(aţ-ic este legat În dcrivaţie fată de circuitul
separată,

n

'-_ ___ _ c
O
reni contin uu cu excilalie 'fOparatii.
r-ii!. 16·23. Oir"ctcrisica 11lel:311iCii a mnlOTu]ui de cu-

(,

Fig. 16·24. S<.:hemll moloru lui de tureni conHll!lu cu excitaţie deriva tie.

priJldp .. l al indu!'lllilli . Deoul'l' ('c tensiune:! U a reţelei de :llimelilare ('slc ('on~lallUi, tlm·n!l1] (](' exeila(Îe, d,·('j ~i [luxlil ilHluc! oJ' ponte fi d\' Mi('Wl'n('n mt!tl\inul. ('onsl.~lllt , a,~tfel incit rar<1rtt'rhtic:1 mcr~1l1ică n acestui Illolor este i(]enticu CII accen a moLonllui cu excita tic sc parat~, Scăden:a de tUf<qie. intre mers ul in gol şi mersul 1;) plin5 ~arcină. este de 2 , . . 3%. La motond CII excitaţie dclivatif' trebuie toLdt'jlln'l obser;at ca reos[atul de e.xcitaţie Ht sa fie legat intr-uu Pl1ll(~t P (fig, IG-2.ţ) Întrt' reostatul de pornire H p şi reteaua de alimentarl'. Ll'gnrea intr-un punct C<1 P' ,de exemplu ('st,(, /.!n'şi li.i, dca.trect' În acesL rllZ , curentul de exe itaţil'. cl eei fluxul inductor, este influl' uţal de pozitia rcostnlului R p , In figu ra 16-2.; c~tc reprezentată schema unu i motor de currnt cuntilluu c u exritaţie ~crie, la care bohina.jul dt, \'xci taţi c se găst'şl(' ]('gnt iti scrie cu circui tul principal al Îudusului. ,':ic ('onsiderii. rdalj ile d:ltC mai in ainte:

C=]\ <1> 1
11= - - = - ' . il ,\' <li (\'1

U

k.

in ('are

~~a

llotnL:

MAŞIN"I

DE CUR..E;NT

CO~-n!llUU

267

Deoarece curentul principalI trece practic şi prin boLinajul de exciacest curent poate fi considerat proporţional ('u fluxul inductor CP pc ('are-l produc<" adiei!:
taţie,

unde

"2

c.'"tt' un factor de propor\ionaliLalt' .

1
Fi~.

16·25. Schema mocu exclÎajie serie.

torului de cUft"nt continuu

+

Rezultă.

:

dao:.:l\ :se notea:dl:

tu COllse('intii:

unde S_ll nolal:
1 r== k~ .

I k,

JnlrorluCÎndn-sc ultima valoare obtinuti] pentru inllinle :1 tmaţiei ~c oh till C ;
kt
11 = 1;1

(j)

in expresia de lllai

vt Ve
( lG.8)

k~

undc s-a notat:

~ =k~ .
k,

288

ELECTROTEHNICA

Gl':NERALA

H cl<\\ia de mai inaillic a turaţid fi în Cllncl-ie de cuplul C araLă ('ii HUlli cuplu lllic îi corespunde o t.um\,ie mare şi, pe măsură ce cuplul (sarcina) creşte, tura\ia scad<> . In figura 1 G-26 este rcp rC'Zcntată curba cor<>spun z ătO<lfC ~ caracteristicii mceanic(' . Această caracterj~tică araUi rrl la pornirea motoruiul dnd tura~ia Il este mică. cuplul este puternic. Din accasUl cauză, ascmenea motoare se lltilizeazii in special la trac~iun(' (tramn,je şi locomotive electrice) ~i la unele mararak unde ('ondi\iil .. de ~p]"\·irin cer cuplu mare la pornire.

n

u

J

e
Ha. 16-27, Schema moiorului de clIrem conlinuil CII excit8jie mix t1l d.iferell[iulii.

Fig. !ti-2G. Carac teristica J;1<' ,anici! a motorul Iii sene.

Jn fig lll':l lG-27 ~(' aral5 ~: cilelll:l motornlui cu e.,riLalie mixt:] ~a~1 ('Olll POllllrl. 1;n :.I ~-rll1('nea molor <lrr dOllă circn iLe de c.\.ciLa\ie, ş i :inUlIlt' unul in <lc-ri\'a(ie ~i altul in 5('1"jr. raţii dc cirl."uilul principal al jnduslllu.Î .. \{:I;'sk dou:l circuit<, ~'in t a~·tfcJ hohinal-e. Îut'it flu:-..:urik maq:nl\Lir<, rrfp0 rLiyc să aihIi H'llsUri l'ollLrarii, O aSeHH'I\Ca e:-..:rila(î l' se 1l1l1ll('ŞtC difacn(inlâ. In acpst C:.iZ , pe m;ll;uru C{' cuplul motorului {Tl'.'jk. se olJţille ca s{'{nlerp,l de tura tie datorit{t e:-..:cita(iej deriyajic ~fl fit' COlllpcllsaL:l de t'xc.iLa(ia ~l'rie. InLr-adeY{lr, CIJld cuplul creşte hll·aţi:1 :m: telldin(a ~ă ~carlii : rreşlt'rea 1:11pllllu i Cil !"efpU!lrl!> îm5 unui rllrl;'llL 1 :dn;Ol:LiL d(' in (Jus mai marr. Deoan'ce' 1 rrcşle, J'llL\:ul H'rjr nc.')u' ~j ll1iqoreazii fluxul {kriv:d.ie. a5tfel I'nel!. fluxul r('l,ulJant ('str nwi mic ~i . in rQn:ic('in(ă . turaţin creşte pentru a r('\-('ni la \"aloan~'l ini \iaI::i. ~I()loar('k c u eXCi!<l~!e mix!::, diferenţială ali Însii dezayalltajul dc a IlU ayea () funcţionare ntfi;:ienL de sL:\bil?i, ~j de aceea sînt r:J]" utilizaL(· .
Cint.! cele două bobillaje dl' neiLa(ie sinL asLfel realizat... incit produc fluxuri magnetice de acela;--i ,<,cus. t'xeilaţia se numeşte adifiunall1 şi se ulilizeaz{! alllllcj tÎlld estc !lccesar IIIl cuplu mare. de pornire sau o mit'.')orare Importantă a tura (iri o dat!i cu creşterea ~arc in i i .
Aplicaţia f6·2. Un motor electric bipolu de curent coniiauli cu excitaţie în deri· valie (fig. 16·24) are o pulere la arbore P----;40 k\V şi este alimentJt de la relea cu tensiunea 'U=::OO V. Randamentul 'Ij al maIorului este 0.84 num Aru l V al conductaarelor la periferia indusului este 800. rezistenta n a lndllslr! u! este 0.1 1f. rez is tcnia r a circuitului de e:l:cîtaţje este 50 O. iar fluxul magnetiC inrludor ID~I,5 · JO -! W.b. Care este cuplul C şi turalia n a maiorului)

l\1.AŞmr

DE

CURE..".""T C ONTINUU

289

Re:z; oi\' are. Pulerea

cerulă

de molor de la relea es te:
40 (){j{) 0.84

P,=- = - - = 47 619 W.
"1]

P

Curenlul loial absorbit de la

reţel!

;

fl = ~.: = 47619 =238,1 A.
U 200

Curentul de

excitaţie;

i=..!!. = 200 = 4 A.
r,

50

Deoarece:

rezu!lă

:
f=Jj - i=--'238,] - 4=234,1 A.

Cuplul electromagnetic al molorului este:

c_ N

2;-;

iI>'I=~

2 ' 3, 14

·1,5 · ](J---..2·234,1 = 447,32 Nm=45,6kgfm.

Forta contraeleclromoloare:
E= U- ri ·1=200--o,1·234.1=176,59 V,

Deoarece:

rezultă:
rl

=~=
N'rp

800 ' 1,5'10 2

176.59

=14,71 ro lis=BB3 rotlmin.

9. CONSTnl;CpA

MAŞINTLOR

DE CURENT CONTINUli

in figura 16-21-\ Se arată modul În C:cIre sinL fixa\:i polii de carcasa ullei cu patru poli. La nwşillile moderne, carcasa este de oţel, turnat sau suclat ; la maşinile m:1J vechi, se execl1ta tliu foută. Polii se fabrică din oţel cu mare pcrmcahilitate maglleliră. Fiecare pol arc la extremitatea dinspre Întrcfier o talpă, care imbrăţîşea:ti't indusul ~i permite o distribuire bună a liniilor de forp in intrcfier.
maşini

1'J -

Electrotehnlca

generală

11l1Wldt! sint i1. .i:>1'-t un di~Jlozih\' . El {'~!e ('on~t. 1. 1'0:\1'(.!i lo.op ul micşol'5rii pierderil or prin cm'\' n!i lllrhilJnari . Colt'donll ('s lc ~olid<'lr pe nttl:\~i . Cond uct oarelc ~Înl :l şt' zate ilt cr{'~tăluri pe indl1S . Lameklt formea.sullli şi apoi ~~.' izolate. it> :.t! ~ tf' pt'rii silit fix(' Fig.j 1est(: n"atfl dl' butue print r-lin flispoziti\' In forlll:1 (le roadă d(' rinduniru." ~tplt~li <t~uprn periei (fig. Crest ~turi de indus : Ineh. 1(j~ 3 1).:ctorului.29() EI. a <I. C('Ii' mai obişnni!f' sint rrestftturilc dt'~t·hist'....ului.' l·:t periîlc s~ se poat . 16-29. In figura 16-30 s(' \"t. r:ll'\' H' fjx('a. fi).it\ljl din l oiI.di II)) ind eilindrie (fig. El (>stc ('oll. j !..' lall1clc dill (upru tare. c . 1t1-29. d se fOrmc3-ză mai I!ltîi hobinr.. . fn nt-public:l Socialisl:1 Homiinia se conslruit"sc ma~inî <lI" turclIl co ntill UII. ş i troi!("ibul. c). cit ş i Caţil de hutu c. In figmfl 16-30 ('vIN·torul esl(' l'eprezt'nlut. (ou d ut'tonrf'k nu se bol)int>3z::i in gC'Ill'J":t1 direct pc indus.·:orL reglah il. e)\\se .:."". lG~:~2 ) .' ]{j-Jj şi ! ()~31 reprezintă a!']kdtll gt'lwral nI utlei maşini de Cl1t'ent eon tinut!. '~ al Fig.A lndu sul geJlt'ratorului ~(' Cabl'idl tol din oţ-el cu man' prnncabijilale. b) sau ilH'hi~!' (fig. în spaUu .t" magnetic ă.ci]f' Il{' locoUlotinJ(> t'ledricc.::u apoi in cfE'stătllrilt· indn. A('. in se. !:igl1ril. .\<1 :CII !I. precu m l)i m'ltoarcle.W:IISJ rni!~inii. r> - . 16-29. Prcsiu .t.<LitlliL dintr-o srrÎe elI.. in <ln'apta illdusului. fiind lt'gaLr de statol' priu interC. Die~el-d c ctricc.i totuşi rot i cu un .1uri pot (i de~chise (fig. ("dc rllaj imp0l'tant(' fiind generaloarele ş i motoart'" l~ de curent COll tinUI! fol o. grafit ~au bro:Jz gmfilfll !> Î S('f\'('se la culegerea CIIl'(' llL. ('tU'{' permif. pclltru tnllm'aie.<:CTROTr-:-rlNICA GE::-IEH A r..lnumit unghi i7i jurul col. leagă cll.. De obicei c:. semideschi-lie (fig:.. lr:l!<.}ca P<" care trebuie li-O exercite asupra tokctorul ui I (>ulrll :1 S{' ohiille lll1 cOlltatt hun se reaJizcazâ eu aj lltor11 1 unui n .'dc o a~tf{'l de hobiJlă în momentul illtrodu('erii in crt'st :i1urik 11'~pe(:('ivl" all' indnsului. 16·29. Pcrîilc se ('onf('t-\ioneazii din ciirbunE! tun' . IX 1:\1 întÎusul. Fiecart> laHwl.pC'tdt> bohin(>[or.emldeseh\se ..'1...Olaic a tit intn' de. mediul unui SUPOlt.\ ('('~b· c r(>~t5.

de curtul continuu So<. Fig. Scejiu ne prin col~tor. .'\a~iTt.Q..291 Bo billă 1n curs de morltiITe pe indus. 16·31. 16·32. FIg. 16·:. Supor} f ig. Fig.:t '''lIşinii de curen t (.:i al i~ta fabriclIt:i in Repub lica Rnmania.oI11inuu. Perll! cu suport. . 16..

INTRETINEREA ŞI DEFECTELE JlfA Ş INl LOR ELE CTIUCE 1. De aceea.ldl. ele se utilireazii mai ales În IracHunca e!~lrică_ 2.\\olor ul .. Slalorui es te ase mlinător cu acelR al ullUi maior asincron sau sincron monofazal şi se leagă la relea. cuplul \·a fi pro por\iollal cu !Jă t riltul clIrenlulul ~i deci va fi mereu por. lului alter· n nll! iv de ali me ntare este m ~ i mnre. Aceste IlH]toare au o car. Rotorul sau esle iden tic cu ind us ul unei maşi ni de curent conti nut!. asuprll rolorului se va produce o fortA de repulsie În sensu! săgeţii. \PITOLC L X '"II MOTOAHE DE CtRENT ALTEn. astfel inci t forta de repulsie se men ţ ine avind ca efect invÎrtireli ro l orului In sensul săgejii.ll poa te funcţio n a şi C ll curent alter nativ. De<larece flu. pentru :1 reduce curen\îi t u rbionari ce ~e produc din cauu cimpului m~glle lk alternat iv. ."fON()FA7. proport ional cu fluxu l magne tic indudor 1J ~( cu cu rent ul abso r bit j II dic ă: C"'-" K cIJ J.'birell cOllstrucli\'/i fată de motorul serie de curenl continuu COI1. cu deos ebirea cii periii". roioric ş i statuTic. sensul cîmpurilor mag netice. se schimuă şi sensu l clmpu!u i rOlorie. A)l"a perii lor trebuie sA facfi cu . SIE rn figura 17· ] este reprezental sche matic maiorul cu repulsie. chiar dacii curenlu es lt:! a lternati\'. Comutatia la motorul monofazal serie cu colector se relllizeaz. MOT ORUL f. molo r l. .iti\'.C. Daca se schimbă sensu t ctmpului slator ic.X. Din această cBurtl. i1cesle cîmpuri compor tin du-se ca doi magneli.\ 7..A T SE nIE D acă un motor de curent conlinuu cu excilajie serie esle alimentat cu curent alter· nati v su b o \e nsiune eficace U. Deosl. Oac11 la un moment dai.na cimpului magnetic S1.'11 creşle cu cii frecvenja cure.gate in scurtcircuil.'risticii mecanică asemăntito~ r e eli aeeea a moioarelor serie de curent continuu. \"11 p u tea da la arbore un cuplu C.aloric un unghi diferi t de goo. Diîicultah.>\Tn" CU COLECTOn.~lll In faptul cii polii ~tl1t din lele.AT 3 CU REPL"I. sinI acelea din iigura. sîni 1". adică de acelaşi sens. roTOR liL ~IOI'O F..re un cuplu de po r- .l mai greu decil la motorul serie de curent cominuu.~ul (1) !luate fi consideral pro porjiomll cu curentul absorbit.

____ 1 N . :\lOTORCL TRIFAZ.MOTOARE DE CU REN T A LTERNATIV CU COLECTOR nire puiernic.1~mH e largI ale turatr~1 pen lnt puteri mici şi mijlocii. s S~N / RoJr. Fig.şi cu c"lelahe la cite o perie.\T SER IE CU COLECTOR Slaiorui IIce~tui motor esle a~e!llân!l!or acelui. . 17-1.\TIE ce COLECTOR In fig ur~ li-3 l'"siE' rep rezent a! schematic aces t matOL Slatofl11 S este asemănător attlJuia al unIIi molo r asi ncron trHazat şi se 1eagii la releauu de alimen lare. 1. . venlilatoare. 3.olorul cs!e construit ca şi inuuslllllllei maşini de curent continuu. Schema motorului mOllO· iaza t cu repulsie. molor .\\OIOf lll se ulililtnlli atunci eTnd esle necesar un tlllumit reglaj economic. regJ. CII de exemplu in mdustrIa te:ttLlII. Ac~t. corn presaare.J tu~a\i<:. <li iuratiei !)i un cuplu put~rnic.se intrebuinţ ea za In cazurile in care esle necesar un reglaJ ~onomlc ŞI 1n . Roiorul R es te <l~elJlii ll~lor unul illdus de ~t'ne r ator d~ CUf{'nt continuu. dar are Irei perii aşe zai e la 1200 pe periferia colectorulu! (fig. Schema molorului trifarat derivat!e cu colector. 17·2).r 's Fig. Prin rotirea axei periilor se poaie. se ob\lne reglajul tur~flel intre 50~Q şi 120 ~o (jio viteza de rotaţie ti CÎmpului IJIlignetic in\'frtitor. dar are irei perii la 120" Fig. . Prin rotirea fn mod simul· tan a celor trt'i perii. de exemplll : la ma!)ini de extractie. Fiecare fad s ia/mică S e~ie legată cu o extremit:de la r{'leslM d{' alimentare . R. 17-2. aparate eleclromedl(:~Ie etc. Schema molofului trifazat serie cu colector. de purl1ire ca. W)TOHU_ THlFAlAT DERIY. ti-3.J al unui molor asincron Iriiaza t.

in locu ite . termenele fiind planificate.irea cu pînză stidată fo arte fină a colcctorului .rifică dacă se roteşte În ~(' n~ul lWCC~. şi INTREŢINERE A ŞJ DEFECTELE ~rAşINrLO R ELECTRICE Nofiuni (I~UPT(( relliziilo/" periodice. Turaţia se reglează prin schimbarea prizelor de legătură la autotrallsformalor.\ÎIl<!u-se apoi cuplarea maşinii. cu bumba c de ştt'rs şi prill suflare cu aer.. La control se pot constata defecte de imporb:mVi di(eritâ. se ye.'.~l lor. Operaţiile ce se efectuează pentru control cuprind in special nnnătoarcle: ~ verificarea Îllcălzirii lagărelor şi carcase! cu tcrmometru[ sau cel puţin cu mîna. ycrj ficar . . de cele mai multe ori fără a opri maşina. oprire . eal"(> se dă ill fU llcţiune . să fie:.ză pc fumb\ie (pe glisit'rc) sau console şi se face proba de flJDeţ-ionare. repara le . In gol (fără sa rciuă ) . maşilla se opreşti' irill'dia !.. in sărcillat. legale 1<1 reteaua de alimentare prin intermediul unui autolransformator trifaza! A. . asemen('a după lIn proces lelmologic stahilit. O parte diu ope ra ţiile.asta se procedeazi"t la remout.'ctri("ieui). a izol aţiei. Toat. hobinajeJor şi periilor cu s uporturi. euriit. După montare. saI) cel mult sii fie foarte rcdme) . Îlltrl'tknd şi se wriric:î izola~ia .personal de specialil::!l e (elf. De aSemt'!lca. . Cele Irei perii sînt. a!lume cu îndeplillir(. Exislă unele defecte m. de asemenea. a c ăror reparaţie nu poate fi efectuat:! 111 timpuJ lu cru lui. La cel puţin trei lu ni şi cel mult un aIl !:iC face o revi:ie periodidi a maşinii.eură t irea cu bumbac de şters şi pTin suflare cu aer (foaie <le mînă) a earcasei . <'Icoarece ar lH~eesita o înlrerupere prea lungli. in acest caz. Apoi ~c masaar:\.: se realizeaz:t de. dacă este neeeşar.\poi ma$ina se de m ontea ză În conformitate CIl un proce~ te hnulogic st.29' El.:lr. Maşinile electrice trebuie controlate verificate în fiecare zi de eătre personalu l ill.ai mari.ECTrWTEHNICA GENERALI.verifiear"a cantităţii ne ulei din lagăre şi rompletarea ulciuluÎ.amănuntul toate părţile . 5. După ce se ob~in rl'zul tate bune. nu trebuie să se producă asemenea scintei.e opera(iile de mai inainte se txcctLlă numai de eă(rt.ărcinal cu aceasta . ma şin a se Fix e. iar pi('seh' mai mi t !. fiind apoi luată în reparaţie. m:l sur:lfea in(J'efierului ş i conlrolul jocului axial la lagărele cu fricţ i une. După ace. Defectele mici se remediază. car.:. La defectele grave. ca. ohseryal'ea scînteilor la colector (pcntru lucnl de lungă durată . dar care. lectrice şi llwranir('. de verificare şi ('olllrol ~e e xecut-il pe ma şina ne demon tata. dl'p5. maşilla se eurăP.aIJiliL ~:(~ verifică şi se r o n lro lt'a ză eu (le .. pe loc. .lrca maşinii. maşina es te trimisă la reparat dup:. pe periferia colec!orului. permil JUllc(ion<. fii. după ob\ inerca Linor bune rezultate. pcntru :1 fC eyita ayadi mai mari. pentru ca cele C:H"C au nevoie. de e xe mplu .1rea maşinii pînă dud proee~ul te hnologi c respecti\' pennil'e oprir('a ei. Motorul se utiliwază în cazurile unde este necesar un reglaj economic al tura\!ei.

lor. \"jbratii şi zRomotc :morma le.inut! .CTOR In genera l.) . :\foloarclc nu pornesc s au hlilctiolle<!. ~pc cialilaLe re ~ pcdi\". Arcuri electrict: iJltrc iuclc1e de conlact (Ia motoarele asincrone cu reoslal.ile mari de curenl a lternatiY). pClltru a ~t> lua măsuril e de l"clllcdicre necesare .ză tU turllţie anormală . colc<". Ati ngere inLrI' ra to I' şi statuI". J merlial ce au fost obsc l"\" ale nselllt' uea defecte trrbuic: anunţat personaJul de.sau numai a tlUui organ (bobinnj .DemagneL. perii.MOTOARE DE CUREr-' ALTERNATIV CU C()[.[. Deplasare axiaH"i anorma l ă a rolorului Ş .izul"ea sau ma g uet izarea în\"(~ r ~:i a gc nc r:>lolltdor de rltrcnt cont. .<1.FUllcţion a re I1cstabilil. de pornire sau la ge nc ratoarele sÎncrouc cu <. dc~j san'ina se pilstrea:di COllst antă . . tnc'iilzire:l anonnală a întregii maşini . . p o t să apară urmli t oarele defecte : Scintei la periilc colctLorului l'au ale inelel o!" de con1act. la maşipilt: electricI'.xdla(i<. Curenti dcctrid in arhore şi lagăre (dt> ob icei la maşin. proprie) . !1It'lc cll'.

" in l:i o maşină el !.iluatc la 120 0 intre ele (l'ig. eoleetorului legate la o reţea d<' curent conlill!Ju .i. fiţ(ura 13-1.PITOLUL XVIII CONHIITlZOAHE ŞI I1EDIIESOAHE Se numeşte de obice i cOJlverli:o r o maşină sau un grup de maşini care transformă un gen de curent electric În alt gen. Există ş i maşini unice (cu o s in gură carcasă). Între cele trei incle apar trei rn . produce l'llcrgie electrică ~ ub forma care c~te neresariL Un astfel de grup de maşini (sau agregat) cOllsliLuil~ lin mll/!crfi: or maIa/"generafor. una fUllcti onînd ca motol' ş i ceala l tă ca genera tOL Molonll primeşte energia el ect ri că sub forma sllb care este disponibilă ş i anlreneaz[1 . Cu ajutorul lui se poate. 18-J. a numărului de faz e.fbore. convcrtizorul poate realiz a schimbarea frecvenţei . de cxelllplu . iar cele trei pe rii sinllegalt' h\ o reţe a trifazOlI. Inelelt'. Principiul de fUllcţ ion arl' a l unei ase menea ma ş ini . b). ~i invers.t\·jn(\ colectorul In sLiuga. curc pol lransforma cun~nlul con tillllU in cmenl alternativ.rtizoarele pot fi grupate În două mari categorii: rolafive ş isfafi ct . Pc ca păt u l din dreapta al arbol'c1u. ci te o peric. J1 repre. IHlmită (omll/a [oare electricâ )'(>%ultă (lin figura 13-1. se poal.rnath· sau in"ers.gelle l'atorul. trallsform:l curen [ul cont inuu in curent alte. aYÎud ac('la~i ax sali axe cllplate. sint leg:J l e Ci! lr('i jlllnde de pc h obin:lj\\! indusului. Pc fiecare inci freaca. a tensiunii.: CUl"t'nt continuu .C. Convertizoarde staticc mai s in t cunoscute şi sub denumirea de redresoarc. i\l3şina fUllrţioucază ca uriel! motor dl~ cure nt continuu. a. Convt"."I. De asemenea. Cind maşiua se roteşte. 1.i se găsesc trti incle metalice izolate Între ele şi f3\:i (le 8. CONVERTIZOARE R OTAIWE Un convertizor rotativ poate fi constituit din d ouă maşini electrice rotative cuplate. iar pcriilc. ~. In Republica Socialistă România se construiesc ulIt-le t ipuri (II ' COI1vertizoan: roiatiyc constitu ile dintr-un motor asincron trHazal ~i un gl.'nel'alol' de curent continuu. felului curentului (continuu sau altcrnativ ) etc.(' ti'ân~ forma C[lf{'ntlll trifaznl de o anumită frec\'e n ţă in curent ll1onofazat ele altă frl'cyeuţă. eare.

. ii de potenţ. esle o piesă de fier sau de graEi. Act: a~tă smulgere a eIeehonilor din mereu!" e~te posi hilă numai oacă mercurul este Încălzit pină la Î ncande sccn ~ă. Gnd potenţialul anodului este pozitiv faţă de eatoduJ de mercur. Electronii lo\"esc. Schema con · slrucli\'ii a comutatoarei. Prin ciocllirile care au loc. In porl'iunea n olată cu C se găseşte mercur. iar la prriile care freadi pl! colector produce clll't' nl continuu.CONVERTI. fiind apoi şi ci atraşi de anod. a{"csla ('mile electroni .iaJ şi un etmp electric alLcm:J!·i\". 2. moleculele de vapori de mercur ca!"c exil'lă În \"~!'.edresorul cu mercur ln figura 11:1 -2 ~e l'on~ideră un vas ţi in care s-a răcut vid. Print. RED RESOARE a. Ea poate fi alim entată cu curenl trifazat prin cele trei inele şi se înYÎrteşte ca un motor ~incroo. b) sibm"i.re piesa A numit ă 3nod ş i mt::rt::ul"ul ca rc constituie catodul e xÎ~ t.ă o difcrenţ. R. T reprezintă un t ran sformator. la primaru l dinlÎH se aplică tensiunCH alternativă avind valoarea eficace Va. Comntntoarea este rever- Fig. fnl. Comutatoarca descrisă primeşle cnergie sub formă de curent continuu şi da cnergic sub formă de ('tlI'enL altt'roa tiy trifazat . ca un generator de curcnt continuu. astfel incît pr in in termediul illelelelor şi al periilor respective maşina poate produce curent trjfnat şi alimentează reţeaua trifaz ată.ZOARE ŞI REDRESOAR& 297 tensiuni trifazatc. .r-url mijloc oarecare sc illcălzeşle pînâ la ill cfl nd esce llţă o porţiune din partea superioa ră a Olcl"elirului . 18·1. unii electroni din alomii moleculelor s int scoşi din aceşti atomi. in drumul lor spre anocl. iar A. .particule de electricitate negativă care se dÎ!"ijl'ază ~PI"C anodul poziti\".

figura 18-3 s-a trlUiOIl eurba cart' arnl:\ \'ariaţia tensiunii L' din sccundarul transrOfmaLomlui ÎIl rl1nc~ie tit:' timp. Cireuitul de uliliznre ('~'lc legaL cu 1111 cap:lt In catodu\ C. tlllOdll! Al ('~l(' puzitiv (aţă elI' l'atod.ufllată prin linia plină din l"ig:ura 18-5. [8-2. p articulele ca re :IU pierdut electronii şi care co nstituie ioni pozitivi.ratod. Tensiunea CII pulsatii inlermilenie.\\'. . Ten.'fupc tiud ..'. Cc'lfC permite sa trcacfi un curent le în circuilul uumit de utilizare şi carc l~uprinde un i'eecptor oarecare. turclll se Ilume ştc rurellt redresat. [8-3. Tt'USÎl!IIl'fI Ce 1:1 homrk c·j!"euitulul de utilizare ~["e forma • . la mijlorul !'ec undarului lransfonn. limp ciud tt'llsiul1('n U arp \':l1ori pozitiv('. iar ('U celălalt capăt . \':1 l'xistn un are d('("lrie la fiet'arc ulternanţă Il rurenlului alleruati\'. li.sÎunea U c dt' la bonH'I(' circuiltllui dt: utilizate are rorma unor pulsaţi i pozitiV{' şi inlennitcllle.:msrormul orulni arl'. Curentul 1.. auodul .I:. Arcul ~t' ~tin~c ~i curcntul se Înlrl.llorului T. S-n o bţinut o redresare illai~h\lll.1110(/111 Sf' glls(' ~l e la uu poIwgativ rapi de el1lo<l.\2 ('sL.un sens şi ioni pozitivi In sens contrar constituie un arc electric. ([eoar('('t: dill anoJ nil pol fi n t ra~i e]('r lroni spre.('sl. iur ducI ll'1I5iu!wa HIT !'('mu ! sng('(ij PUIl("l. ~l'll~lIl ~.sc de caLodul negati\". 1'1 acel aşi timp. 1n eonse· tÎnţ. Arcul. durcaz:' numai in iutervalt· dt.ll".:i ci o formă a5emănutoar(' .. deoarecl' se uLiliz('azlt tenţial . In figura lS-4 s-a consicif'ral lin vas \' c u:doi anozi Al şi Az.i.298 ELECTl'l..1' pozitiv raţii (le cMoJ.î. adică pentru pnr{junile hn::>urale din figura. d('('i şi curentul 1 ~ . Cind leusiun('a all('rnllli\' ~ aplicată tr. li<' ('xemplu. iar apaml 111 ~e. Această dubIă circulaţie de electroni Într.etii plino. sînt ntra.. .. HlIll1c~lt' redresar fU m Cl"t"Ilr . după cum se arată in figură. • redresaLă I un C\I a nod. a Fiii!. ar" .QTEHNlCA GENER.-\LA In felul acesta se produce o circul aţie de electroni Îu sen sul catod-anod ln interiorul vasului. mercur cu J~edresor . Fig.

18-7) . I w T Fig. 18·4. le + le aplic ă asupra anozil or. I \ . consiM ră d(' CXl'mplu tCIl~iuncOl Ci cor('~pllllzătoare 0I 110d ultii A t " Arcul ~lBodului Al fun ct.:m ţe.. . . astfel in cit curba curentului ~e ~Ipro pic de aceea a unui curen t continuu . 18·6.i ollC'ază pentru porţiune a trawlf\ Ulai gr ()~ a curbei cor('~p\lllzătoa rC' ten!. 18-6).edresaT cu Fll. " ! \ 18·5. Schert\a redresor u!ui trifa zo t. Az AJ Fig. Trallsformatorul T al rcdrcsoruiili este trifazal..ntru puteri mai mari se utilizea z ă iU~ . iar rNlrr!'. Hedresoarelc d(~f rri!'c mai innin tc fÎ nt mOllofazate. ambr. Redresilrea do! aflozi. llldllct..iunii U l " .J redrt!wan' Irifazate (ng.CONyr.le alt. T W IU L o Fig.. finl rl'p rCzelltate grafie in fi ţu ra 18-R . Cele trei tensiuni lrif<H:alc VI' U2 şi U3 . 1 . pe cart! serundarlll Iramformatorului J 1.ivitatca L (fig.RTlZ OARE ŞI REDRt:SOAR. O .oru l ~re trei auoz i A. Pl'. . C Ue R I - .. A 2 ş i Aa . ambelor allernante.ern..saţiile curentu lui le 55 fie mai nivclate (fig. 18--1) din dn'uil ul de utilizare face ca pu l. . 18-Î. R. l\eteârea pulsat iHor. L A. S.E..

tensiunea U2 a .md r ------' mai apropiată dt! o tensiune conLinuă. iar arcul sare de pe allodul Az pe anodlll Aa ş.ă Ve este următoarea Vc =--.ernan ţc. Tensiunea redresată Ue arc forma arătată prin curLa cu trăsături mai groase din figura 18-8.4 2 .modului . 18-8. IlUliliUI pa/a ca/odică.act ('II mCl"('uru! eatodlliui C. in aces t caz. .mperatllra lH'c('sară. Redresarea tensiun i lur tTHala le. Hedn'surul are doi anozi principali Al şi . Pentru ('a por\iunea incaudcseelltii rl (":\L(ldului. d. re-l. Încjt mercuruJ auodulllj de "pl"jlldl~n' lin să vinii in cont. adică este mult t fig . lllChizludl1-s(' inll"I'J"llptoru! Ia::. " In figura 18-U este repn. anodul de aprindere ila .i incliniudu-sc astfel vasul. sÎllt prcdzu\.zelll:ată schema consLructi"ă a unui l"cdresor mOllofazat Cll \"a s de sticlă.[.300 ELECTROTEHNICA GENERALA In punetul 2." confecţionat din sticlă pelllru puteri mai mici (>i din oţel p("utru puteri mai llwri. numărul de allozi. Pentru a se aduce caLudul de mercur C Ia tc. Sf' utilizează redresoare cu l111 număr mai mare de anozi.:. sau de faze in secundarul transfonnatorului. Jn felul acesta :-.. secundarul transformatorului arc ~ase faze. cU atît mai mult CIl ri t in său () fOl"lllil circuit. SI' pune in funcţiune. I fl>i'I. n .e produ('{" lin mic arc iniiiaI.a. <le exemplu G. alimt:' nl:a[.m .ul se illtToduec bohina L pentru nivelarca onrlulaţii!oL Spre a se nivela şi mai mult ondula(iilc lCll!-iiu nii redresa te . î n practică.i M:parat prin lrallsform:JLuJ"ul de exciLa\ie T~.i allQzii auxiliari Ac. . al"(' ~i el apropiată dt: aceca a utlui curent conLiuuu.42 devine mai mare decît tensiunea Ul' astfel ioc ît arcul sare de pe 'lUodul Al pe aoodul A 2 _ în punctul 3.dei lrifazaLt: de ali. vasul redresoarelor estI. legat la reţea priJl intrerupt:orlll le.' " În ca ["(o : k este raportul de ln\lls[ormare al transformaLorulni. n SIll . e ntar" ş i m tensiunea m e dic redreS:ll..r h' 12 .i auuzi d('. tensiunea Ua a :modului As devine mai mare. numit. Curentul rCdrC!-i:1L 1(. decit tensiunea U2. erei/a/ic sau de intre/intore. Relaţia dintre tensiunea pe [ază U r a. astfel incî!' redresează amhele alt. să fe I11cll(infl şi la sarcini lIliei.

18-10. bobina atrăgind arm ătura . . fixat 'in Fig. cu vas de Redresar sticlă.\ CQNVERTIZOARE ŞI REDRESOAR~ 301 figura 18-10 esle reprezentată schema constructivă a ullui redresoT cu vaS metalic. tijn an' o armătură a care poate fi atra~ă (le bobina S. l~edresor cu vas metalic. la capatul inrerior al tijei metalice l. In figllrl'i se '-ăd numai doi anozi p rincipa li AI şi A 2_ Aprindrrea a'l"CI11ui principal S(' obţine cu ajutorul anodului de aprindere Aa. La capătul superior. cufund:'l anodul -'l a in merc ur. 18·9. La punerea in funcţiune a rcdr<'50l'ului. Intrerupindu-se rî~.

RC fonn'l:'ll:ă atunci un mic arc carc pro v oacă aprinderea lucu lui principal.302 E:LECTROTEHNIC. Ia pot enţ iale pozitive sau negative fată de catod.i ~ Ilcle. Redresoarde se utilizează pentru transformarea curcnl:-uhli alternativ în curent continuu (redresat) ca . 18·11.. sau monoanodic('.inderea cuiul. Aecul se poa te aprinde. În anumile momente. an greulate mică şi volum redu s şi un randament J)1IJl la orice ::arcin u. de e:o:emplu. pentru alimentnrca lralll\'uirlor (care au motoare de curent continuu). între fiecare anod rÎnlirllPft h U -:i a. Aceste redrc. deoarece electronij care viII spre l!nod sînt respInşi de grija negativă . Recire-soarele cu mercur ni mai mulţi unozi pot fi polionodict!. fnncţionarea anoz il or principali.ware au ayantajul că DU au pÎc:>se În mÎl. Gri!ele de com a ndă pot fi aduse. UrI ·e"r '~ · zinlă tensiunea medie redrc. se trece un curent electri c prin ignitor şi mercur. .ă apară un mic arc. In acest caz. b. aprindt:rc~1 anozilor de excitaţie A t ş i carc asigurli. In figura 18·11. In felul acesta. fădnd !'. In momentul dnd trebuie sii. eu ajutorul energiei electrice date de o rct('a tri faza t l'i . de. arcul anouulul respectiv nu se mai poate aprinde fn momentul arătai in figura 18·8... " Fig.:la din mercur. cînd fier. Dacă.'en!t pozi ~i\·.>Tila corespunzUoare unui anod esle n ega tivă .!'.ziere la aprinderea arcurilor se poate obtioe o modifIcare a curbei tenslun:1 redresa te (fJg.if'arc. 18· 11). care proy()~că.i. şi anume atunci cînd grila . se a prindă al'tuJ. [[{'dlll i!\tirzierii la apr. prin varjatia intirzie' poate regla Între an umite limite tensiunea med ie redresa lli . ~ri~.sală în cazul cînd nu exis t ă intirziere la aprindercll areurilor. cu o anumită intlrgrăta r La unele redresoare.7'~ . . iar U~! În ca:wl cind există o asemene a întîrziere.a. prin· Ir·un dispozitiv special. după rurc curentul electric prin iguitor se intrerupe pentru a fi produs din nou cind este necesar să se reaprindă arcul principal. acea5 tă 1ntJr.- ziere.lrc anod îşi arc vasul său .:" Gii::NERALA apoi curen tul din bobină.un sing\lr va. numil sau gri/ă de comandii. unele redresoare cu mercur mOlloa!lodicc au un dispoziti\' special de apri ndere: in mercur se găseşte cufundată parţia l o piesă numită igtlilor. la rindul lor. cînd toţi anozii se giiSCfC intr. c~a e provoacli o reducere a tensiunii medii redresa te. Asemenea rcdrc~oare ~e numesc ignilroant !:au redresoare i gnilronice. de exemplu: pentru incărea!'!'a hatcriilor de 31'urnulatoare (dacă H' dispune numai de cure nt alternativ). şi calod se gă seşte un grăiar mellllic. resortul r rjdidi anodu l .

Dr.01" fuzilJlI JI . um'lllni po[\L e ('ireul a llIlmai il1 ~I'llsul s(·kniu-o\el. R~' "mt. <"it' exemplu ('a in m OIl{tdul in pUlile rrprczenLal in fig-Ilra n~-I. lNJresor.·.k. Redn:soardc l.1. S-a HoLuL p rin R o rondt'lii el <1!'iLirii. rn~j obişnuite Fig. 1:1 :I ~'('eaşi pUL"fe..'~O:ln' nI siliciu s în! lllai uyall t:1j(ja~(' decit rele el! germallÎu. Redresor de seleniu. te ~c Hnleaz. unde prin 7' s-a ll oLll Ull t ransformator legal l:l n'\I'.1 şi Ii..:! rell~it ~':I ~ (' fah riel' re(Jre ~oare elI cl'llIh. 18·12. dn'. Ull strai rk selrniu S:.d r('sor l"1I mercur prin intcrmrdiul prilelor) înln:-bll in ţează mai ale!> ÎIl ("[u"('an-a b:ll.<..('riilor dc :1("lIlllulaloul"t.. b.~ .'"E'-__________________~3"O"'3 . Cll Ilerlllll!1i(1 şi mai all's rll siliriu . S('ll.n~a11lhllllui. [\ccsh.i Ill! sir:ll de n\('fal \1:. g ah<l ril Illai red ll~ şi n d iind at i l de mull illFlllr n!aL(~ de tcmpcraturrl.s(wul eu selcnill (fig. prin . n . ~l y iDd.('l1rÎnd ~.comanda 11Il rc.\\ b __-. fn ll1!imii <mi s-a in("l'jHlt ('Qn~trllir("a n:::dre~oarl']or (k puteri 111:\I'i... nedresoruJ cupru-oxid (fig.~ d t· siliciu comandat" (apro :\imuliY in I"rllli in C:l\"(' S(~ poat<. Redresor eupru -oxid. homl'lc 3paratului.lSe . Pt'n lru a se putea redresa aml)('le alterll<ln\t' ale {·llrenlului. cupru C !:ii unu de plumb. .St' lradillilc. lI ll !llik tiris/oare.. H. rc{]resoan.. \h'mr-lll'a redr'. puteri mai micL S{' [olosesc şi redresoare uscate dintre care cele sÎ111 cu tUp /'u-o:ri d şi cu seleniu. cle.t în !'i{:hl'IllC'k: f'Jt>driec ea în figu ra IR. 18-13.l eledriri"!. fi ~(' are element avind o placă de. Un aSemenea element lasă ~ă trcad'i curclltu\ num ai în liensul plumh-cupru .' ~:e lragil Intre ek dup:i difrrit(' sdlf'me . iar prin P piIlJi(C"lc elI:' ~L!'lngcre ak a. Printr-ull astfel d .mcute. la ill- .~________________~C~O~N '~""R'Tc'"Z"O"A~R".-13) est e aJ6itui l dintr-o platii (il' (jiei Jlic uclal 0n."R"E"O"R""'"0voA. 18-12) esle alciîtuit dintr-o lierie fi .'. Fig.I L II. Pentru.ECş.l.. SllpraIaţa plăcii de cllpru dinspre plumb esle transformată în oxid d(' c-upru (O) printr-un tratament lermic. l{i'(lresOll!"t.· al eurentului .lll s iigeţii :lraLii St'IlS11! ti" eire\1I<1(i..HI<\ tle ("\l!"('nt aHtrn:\lî.

In figu ra 18-17 se prezintă o schemă <:u d o uă diode. carc Tedrt'scaZă. Fig. paragraf Ij. se aplică şi aici prin interme<liul unui transformator T. P entru simplificare.este t('n~iunea alternati\"ii. Ua. Cu această schemă se redl'eseaz:l 1n timpul unei Ţ ( . se obţine la bornelc rezistenţei R. cu doi anozi AI şi A z. . iar tensiunea redresat ă U r . Redresarea unei singure alternante cu o diodA. Tcnsiuoea altertlalÎ\-ij Ca. c Fig. Figura 18-15 reprezintă o scJlcmă de redresare. nu s-a mai t1e~cnat circuitul de inc!lh:irc a catodului . 18·16. ambele alternanţe. oblinindu-sc tcn~Îlln('~1 redresată U r . Ten siunc" altc rn ali\'â Ua de redn'~aL.'ERALA c. eare trebuie redresată. Redresarea ambelor alternanle cu o diodă cu doi anol' perioade numai o singură alternanţă . c:l1e lrcbule este apli cată diodei p rin intermediul trallsformatorului r. In cele ce urmează se dan cîteva scheme cu tuburi electronice redresoare. Figura 18-16 reprezintă o schem a folosinrl o diod:". care redreseazii ambele alternanţe .edresoare cu tuburi elect ronice Principiul redresării cu ajutorul tuburilor electronice a fost dcscris in capitolul IX . de asemenea.ELECTROTEH!'iICA GEt>. R. 18-15. in care se foloseşte o diodă simp l ă redresoare.

Redresarea ambelor alternan\e cu două diode. l:~ 'Ţ A ~ . Fig. este tensiunea redresată.'\ \ redresa\ă. Trioda redresoa re... două ELECTROTEHmCA GENERALA 305 iar U. iar tensiunea redresată U. prin intermediul transformatoatţlor TI şi T2· ' . 18-18. 18-17. este obţinută la bornele rezistentei R din circuitul anodic . T fiind un transformator.'a! ii . gene . Tensiunea Ua care trebllie redresată este aplicată circuitului de grilă eu ajutorul transformatorului T. • ~ 1 " c R n' "R Fig. Figura 18-18 prezintă schema folosind o triadă rcdrcsoarc. Cclc diOde au catozii încălziti cu c urent alternativ. 20 - EleC l ro!chni~.

datoriL.(n' il llt't.\ I)hseurit:lI.) intr-uli ~patiu iluminat llOrmal ~c rt>duce iluminarea .g~ IU('l'uril. Ua.i evita :lpariţia ullor boli prof(·siorlalt'. măreşt e calitatl'a produl"ţil'i şi micşol"t'<lză rebuturile. o:nJl('nii. t'fl'C11l1 dt' imllllnăUH.I I:'\.. .ollsLal{1 o sdl dere a \'('derii. Pentru OI distinge daI' obiecte :lşrzaLe la di stant~ diferite.-\ umbrelor.{' .(' un minimulIl <le lumim..ursul spl'da('olulni . dud s(' inlr:1 ti\.HltillUHI"t'. ("a şi ee...A. adap{. In plll~.' Ulai hiue.ll deost..J! praetic că 1111 îlulUiuat de hu!):! (·a li late imhunatii.-\T lIumillaluI arLi ficial n'IHC7.scn ul!t'.. dar dupii un tilllp oarecare.i 5(> <ljungr la orlJire. la lumina fla b:i dat-ă cle ('cran.inarea În tt. och iul in(·{'jle să vadi! {lin t I ' in tI. necesar SIt exisl. Datoril"ă <I Hl'I"t!nţeJor de culoare şi de ~triilu('i]"( ' a diferitelor pllJld~ ale llllUi ohird. ire a \'('("h' rii III! S(' mai ~imlc.e poaLr ajunge uJlrori la cite\'.:lrea la ObS(·llfitat{' ·'.ţcşl(· ('ondiţiilc de mUrl(""[I. adira . peretii dC.\RBIT Ş I Ut\IT. dt'oarecc s-a (:on:-.\fomodaJ.c" .1 llHt. in primele UIOIII('lItc se . Mărind ilnmin:lr{'<l peste o :Jllumilft limit{l. deşi iluminarea CI"\':5II'. nil ~(' pol distill . vedeJ"ea uu ~(' Îmi)unflt:îţ('şte mai mult. (""a de exemplu. ilumi narea. ochiul in(·qw să \'adfl din no1l. ril1durilro <1<. Timpul P(' ('. (Dt' p:-. dar după dtt'ya minut(' !Ct' pot "f-dt'a dt~sltl l de bin .'u.:cmphl. obiectele de\'Îll ~trăl(\ci­ loare. ochiul ln'huie 5. J"t'du(·c n umiIrul de arddentc ş.·c~\ Il('('csitfi (fa şi ndaptarca) IIIl timp ('U :Itît . j('n aUi ş. Ia Început. estt.ll1":lL o problemă de O impori an l. . in . prtn "adapl. adici\ omul nu lIIai dblingc OhÎt'I·td~. l al:. la lumină Într-/) saJ!i dr (·int:'JIlaLugl":lf."cde rea incepe sa fit. nistag mus (sau clipilul och ilor). un ihlJnillal d(' Imn.. Cl'CSl"Illll.T! FOTO~fETRTCE DE B .şi o::JllH'tlii din JUI'.rsit:.>hiUI in activitatea omului . mărind ihlln.1.1]"(>'1 1..). Pentru a putea vedl.CAPITOLAL XIX It 1j llI~ATUL ELE CTRIt 1. asigur:"i O fo losire cit mai hună a unt'llclor şi a 1tI!!şinilor de lucru.1.1 minutt· .intă. S!STE?-lE DE IU --. orhiul di~tingr ohie(·lele .) (·alilah' măreşte producti\' iLatea Illuncii. NOTIUN I GENE Bf\LE: i\I.' :-.\..[leomod{'7..

or de lumină.rLUJ. atunci cind priwşti spre tahlou .. cum c!:t(' chiar caztll unei lămpi ('ti ill('andescentă pentru luminatul tabloului.:l.[.1.ulluminos emis de Ull iZ\' or de lumină est!! PUIt:l.iilor aparatelor eslI' stînjenită). Emitereâ UHui flux <1> de către un izvor de punctHorm O printr.\. in unit:ltca <:le timp.e de putere de 650 ori 111ni rnkă decit "aLtul.ştie. dacă i se ndt' filamentul iucand€'H'col. eorc~pullzăloarc ]'l.. cu alle cuvinle. nu. de către un i7. Fluxul luminos ~(' mfLsoară 1n lt!meni. Strălul'irrn intcus{J a unui obiect jeneaz{l '\t!{]rrea şi ingl'CUnC3Ză aeomodarea..l<liaţiilol' care pl'odue ~enzaţi:. ~rărimil(' şi unităţil e fotomet. ° n~ :' se numeşte. 19-1 ) . cort~puozătoari' radiaţiilor \'izibile emi!ie-. in apropierea tabloului de control al unei instalaţii nu trebuie să fie obiecw străluciloare.:c consideră o sferă de razit R in centrul căr!!ia ~c află izyorul lle lumină O (fig:.rice pdnripnlc pe buza cărora pol fi aprerjate un i1um ina~ ~i o instalaţie dt> iluminat oarecnre ~int cnum('rale şi dCf':crisc mai jos: Fluxul luminos q. (De exrmphl. O instalaţic dt' iluminat care llll ţine St>aUlU de aceste necesităţi ale unei \'ed~ri in bune. in aceastiJ ~itll~lţÎ('.un unghi solid 2= -'. după cum se sferei alia S..{IXATtiL ELECTRIC :'l07 mai ScuTt cu cit iluminnrea este nulÎ bună. Pentru a jn~{'l('gc accasti:i Illhimc :.orespunzătoarc.şi pătratul razei sferei.a ace~b'j ~rl'l'e Sf' consideră o zonă ru !iuprafată S prin care iese lumina . prin fenomenul de OI'bire prodl1 s de ~tr1'i!ucil'ea fiJamf'ntului incandc~c('nt.l de lumin{\. eitirea indirot. lnlwsilalea IllmilJoasă. 19. R s Raport ul djntre fluxul lumin os (JI emis printr-ull uughi solid elementar ungh iul solid dementar reprf"zinlti Întensitat"3 luminoasă 1 a izvorului de lumină în direcţin eomiderală: fi şi (19. este cantitatea de ellerb1'jp. ' vedţ> unghi ul solid Q sub ('lire se din ceutrul luminos lumină Fig. pe suprafaţ. coodtţii \'3 fi o insJalaţir nce. Raportul dintre suprafaţa S.1 ) . Lume-nul (Jm) e~\e o unitat. .

cu atil ş i in Ltnsitatca pe direcpa respectivă ya fi mai mare. printr-un unghi solid unitate. cu atit iz\'orul de lumină respcdiv va produce. material oarecare a.rca P COIiSUllHllii 1> de acel i7. Iluminarea se măsuară in luc:.uJ lumino~ care cade pc un obicd. Unghiul solid unitntc este unghiul solid drL~['minat de o suprafaţă 5=1 rn2 pc o sferă cu raza U = l m ~i se nUllleştt: slcradÎ:m (str. unghiul solid unitate este acela determinat de o suprafaţă S=W aşezată pc o sferă de rază R).\.\"ol' peutru producerea fluxului <1): ~ ~ - .re llil cocl'icienl de reflecţie. cu aUl d \'<1 reflecta o parte mai lUare din fluxul incident. miisonrii in lume n 1)(' \\taU (Im/ \\"). (1~. la aceeaşi pult'l'P. () parte I'slt' absorbită de obiect.308 Cu cit [luxul emis ÎnLr-un ungh i solid eSle mai mare. llulIlÎnatul artificial poale fi de diferite fcluri. el ponte fi : iluminat inferior (iu cHidi!'î).). unîfol'lll repartizat..i . un perete sau o supr:lfa~.'jtc ÎIl"ll'nsiLatea Lumino asă a unui izvor de lumin a carc cmiLe un flux de un lumen. . Astl'd. iluminarea l~' inlr-un punct al unei suprafc~e S este TapOltul dintre nuxul luminos <Jl şi suprafa~a considerată: l uminoasă ('9. consumată. Fadoml de t[iwdfute l!lminoasâ "'l al ullui iz\'ol' de lumină este r<lj1ortul dinlrt' fluxul luminos < emis de izvorul de lumilla şi putf'. mai aproape ele unitate.[l Cll () ('liloarc (lt'S(:hisă are un coeficient.. Intensitatea lumiuoasă se măsoară În candele . iar o parle poa t e fi transmis{\ m<li departe. ş anlicrc etc. ('9A) cii. un flux luminos mai mare. după locul unde st' npli c. iluminal'ea este densitatea r1uxului luminos care cade pe o suprafa (. Luxul (Ix) este iluminarea ullei supruft!le de 1 mZ pl' {'arc cade uu I1ux luminos de 1 Jm.i fluxul care caM pe obiec.3 ) Factorul de di{'acitntc luminoasa SI.2) Cu alte cuvinte. p . Cu cii ra. Se observă UII Cu cît . O parte se rdlecUt.i.'.ă. de refleclic mai 'mare decît una cu o cUJofll'c iuchisil. rlaporlul dintre fluxul care se refiedă ([lux reflectal <ll r) ::. Astfel.iiI/mi nul exteri or (in spaţ ii deschist'. Candela (cd) C. Din flu.darul de eficacitate luminoasă este mai mare.) (Cu alte clIviute. eslc mai mic dedt un ÎLatea.t (flux incident lI)f) se lIum{"~tc fador de rcUccţie sau eocfici{'nl ele rcflcc!ic p.

laiij fixe. iluminat l1 1 poale fi: . -suprafaţa D u pă După 2. cînd asigură o iluminare uniformă pc o ~uprafaţ ă mai mare d e lucru (iluminatul unei nalt ~ .en/ti şi lr1mpile CII {Illol'elicw{ii.(jO% di n flu x ul l'mis dl' wr!'~i l'ea'lizc :IZ:! un iluminat din'd. Tinind seall111 de ca raclt'-f!!l ip~t:llat: i('i d{' ilulllinat.\IO% din rJu x ul (' mi~ realrze <izi'i un ilumirUlL dil'f'l't . utilizat în ('uzuri de ayaric 3 ituminnLl!llr i normal iluminat de po:iI.. ciud se asigurii ilumiuatul unuI loc de muncă {Jc .d imensiuni reduse (locul de luerl! efcdiv I:J un ~lrl\ng.. UJi iluminal indirect. mai sint utilizate lămpile ClI "re c-!e ctri('.iluminal combin at. la un birou ('te. iluminat!)l ma i 'poaLe fi : . realiza t prill instala t ii ]lortaLi\'c la care sursa tic aJi llll~l!t:lrc . ilumillalu{ di{u:.ţemiindirec/.ilumina! dir ed. rind n umai (jO .>AT UL ELECTRI ': 309 modul cum e~tc iluminat locul de Illuncii. iar rest ltl. rind numai GO.). illllllina! desÎ. rÎn(1 eirr:! 90% (li n fluxul (>llIi. uLiliz:1L pentru paz<l (k noap t e a şnntierelor. iluminaLul sp:J ţiilor dcstin~le circulaţiei publice ('sl.l ea{le dir('C't pc suprafaja de lunn (util. lămpile eu deseilrr5ri în gaze ~i În yapori metaliei (mercur.tnlJl'j/. cînd ('in:a !lO% din fluxul emi s d!' !iurS . un iluminat indired : .{il.). ohţ inu t prio suprapur)(:r('a unui iluminal generat cu 1111 iluminat local. . După scopul urmăril : i[wnil!ol /lormal. !)('re!i ş i di Vi'rse elelllente arhitecturale) . iluminatul poat(' I'i : .ILUM0.'l ll nm{â.r un alL exemplu de iluminat general şi !'c numeşte il li m i Il a t p u b I i e.)). (1 z on11 a unui şan tier etc . modul nlln Ituxul lllminos ('mis dt' iz\'on!1 Ul' lu miul! ajunge ta utilă de lurru. ~ ocl iu ) .!lumina/ . utilizat pcn\Tu lucru in e(Jlld iţii normale. l'ÎI!d ('in'a -](I .~)O(\) din fllixul (' mi~ n·ali 2ea2ii.ilumil1a/ . Iz\'oaCele de lumi!15 utiliza te jll m(Jd ('.eslea.'i. . . IZVOARE DE T. rcaliz'l l priu îlJi5t<1.C\IT:'\ . _ ilumin({l indirect.iluminat semidired. urent s int h1mpile CII incllmles<.Qcncral. realizat prin ins talat-ii mobile {l[ullpi porLativ(' alimentate pri n ('ah iti flexibil de la n' j:cana eledrid). p(~ ling-f! ac.cu l·rH' l'gi(· \:'~te inglobată în aparatul de ilLlmi:wt portali\'. por{alÎli.î o J'j·f]I'c ţie (pe tav an. clă:(lirilor de . . _ f!llminal local.~ de ~' un fl ajunge la suprafaţa utilă dup .

curba fotomeiricli csle da t ă pen tru o Jamp.1şi constructie.'\Carle de circa 4 ori : la O scădere a tensiunii sa li valoarea nomin a lă . Lampa cu incandescenjă este sensibilă la varialiile de tensiune.""IU şi dulic baIonetă: 1 _ fl!.i puteri pln. 19-2.OU soclu ~I duUe "u filet rmund : b _ Cu :. PCll tl'U ~I impiedica distrugerea filamj>nluhli prin Qxjctar~ aresta este iJlc!1is Înlr-un balon cii' ~tidrl in rare ~'e face vacuu m saa se introduce uu gaz in('rt (argon. (v{'li mai· reparti}.a •.lIe IumlnuasiÎ a Ii\mpilorcu incandes· este cuprins Intr~ II ~! IB ImI W.0=80 cd. 6 _ t. kripton)._".310 E :.. de retinut ca LIn corp de iluminat modiiicii rea Întensilii\ii lumi noase il lămpii).1.. Soclul şi clulia poL fi Cl1 fik t rotunn (fi. in calcu [~le de iluminat e~te uecesu si! se cuno a scă intensitatea luminoasă pe care o produce IHmpa pe o anumită direcjie. intensitatea luminoasă 1a. [a o creştere­ de tensiune de 10"l' pl?Sle tensiunea nominal!.4> corCSpllnlătoare­ pe o direcţie oarecare se calculeaza tn fU!lctie de intensitat ea luminoasă Ia.:tlie. apljciIH! formu la: l:~n!ii Fig.(tm enl mp. Acest lucru este dat În cataloage prin ~curba fotomelriCll polilra m eridian~ il intensităţii luminoase a liimpli (sau a izvorului de l umin~ respectiv). 220 V ş. Lampa I.balon d e sUclA: 3 _ ~:lu Cii fl1l<1 ~o~ tund : ~ _ soclu ~io-­ oal'l: J dul!" . 19 ·3) reprezintă graiic in te nsitatea luminoasă pe diferitele directii care trec prin centrul sursei. azot . 2 . De obicei. cu a ~ (.'ste tor:t'rL.:i cu un flux luminos de 1000 Im: pentru o lampă cu acee . AsHel. 120. 19. Strălucirea lilamenlului este mare.!i la 500 W. 19-2.. de lămpi. cr~je uurata de utili· zare dar se f"'uuc e sensibil fluxul luminos produs.- 1000 '" ·Ja.5) ClIrb~[~ fo tome trice pol fi date ş i sub fO fm i'i Ele ~I)lt date atit pentru difer.ol"\\C. De aceea. după acest timp. LAmpile ~ini construi te pentru tensiuni de 12.2.Hm data de curba pentru aceeaşi directie corespun· l<ltoare lămpii de 1 000 lm. tensiunea trebuie să rilmlnli cît mai conSt8U\<"i. dar cu un i111X luminos <l>diferit de 1000 Im. 'j Fac ltlful de cficaci(.tde tipuri şi furmate cît şi pentru lămpi montat(> in corpuri de i!Ul:llnal departe. In retelele de ilumin at. a) ~au CII h:. 2-1.EC-.. Lamp ă incand e$Cenţă.'. -12. Ia. datoritii \·olatilililrii ÎII parle a îilamcntuluL fluxul luminos scade cu 1O-20 c" din VAloarea sa normală inijia!ă . uti lizare. de tabel e. care se in.troduce 111 dulit' . utilate. Uneori. Durata utilă a unei lămpi cu iIl<:anaescenla se cun:.:are . " .: ROTEJl :<:ICA CCN ERALA în Hcpuhlîca Socialistă n omânia.iuerii de! 000 ore de.= . Tnsii durata de utili:. la valoarea nominală . di recţiei de GO" îi core:spundeo intensiiate de 1". prooucţia izvOLlrdor d(' lu millri este asiguraUi de întreprinderile Eleclrofarn! şi !)tcaua "lectrică-FicnL modf'rn.'ltil in circuit prin intcrmediuJ ~oehlltli ei. b). cu rba fotometrid (fig.lGOO (19. Dulia are horue penll"U COllectarNI ci la reţeaua electrică . ~) Lampa ('il i nrl1ndesren (a ~a li becul electric (fig. . cre~te fluxul lumi· nos produs. in Ugura 19·3.z.ioll et5 (fig.l_~k/ll ·ra. 19-2) Se' bazeazii pe aduce rea la i ncandcsrcnţil (cîrca 2800°C) :1 Ihmi filamenl m<'lalic cu njutorul curentulu i electric.

.fLUl\lfNATt. I l'ulo:r. b) Lampa cu {lll orescel/{ă. Durala de \ili lizarc a Jiimpi !ar eşie de 3000 h.le de 32-3:::' Im W.(!eJ. 40 E 40 E 40 Îl)lr-1I 1l lub ]:1 prt'simH' sdizutiL Din tul:llul radia Pilor produ:-i(' de <]t>s('?!r('u)'I'a d('ctrid"l p rin tuh. Radiajiile invizibile ultravi oleJe sînt. H' află un strat.5 ori mai mare decit la l.0 200 :i00 7fJ 100 73 II!O ".'L ELECTRl'':. PI' p('rcţii t llhuilli ill rafe are 10(' d('~(·(lre ar('{l.:. ÎII fund. eart" fiind supn"i acliunii radiaţiilor ultrayio ll'le produc prin nllor(.:! leri. 15 % siut radiaţii \"iolt.1 0- \.\\ 111"":]"[UmlnOf. res tul fiind radiaţii ultr'I\· joll.'. [ ion 105 190 3il 513 Sud.- 120 1.1 Caracleristicik princi pak ale Wlllpilll r (STI\S 61 15-59) . '260 T 350 16700 E '27 1:. 40 E zon J50 E 17 E '.M'~1l15 r:Hlia\ii dzilJilt' . In W I FI"'" lumlnU1. fU incandescen!" de uz T"Il~[ ' ~ene ral "'y """. -.\\1.u inC3ndesc.zcază pe trallsform:Hea radiaţiilo r Î!r\"Îzihilt' ultrav ioll'tr.enlil.E :!. F. 27 F. 2.:. F. c~mpozi\ia gazelo: mlroduse in tub ele pot da o IUllurlA loarle aproplllll'i de lumma 7. '" 2.. _..:l c ..9. tnt~ r('ur ş i gaze con \ inule incandescenţă Fig.7 500 300 IOW 4l' 500 ! OO() . 40 OU 120 217 :>72 62:J 840 1 210 :!O20 2880 4 6150 8 00U !7 700 E :2i E 27 " E 27 E 'l7 F. Curba flJlu - metrică a unei Illmpi cu incandescent ă polarii meridianll (de I 000 Im). Faclom] de efîcaciL'ile luminoasă <1 liimpilur cu f]uoresct:njii e:<.'k in \"izih ilc. produse de o descărcare cl("dridi prin \'apari de. În radi aţ ii \"izibilc pe baza fenomenu lui nI! fhwreseenFI. 1.1 . 705 1 "'" 7iU :? 540 E 27 F. E 4U F. 3ll Jn tabela 19-1 sin t arătate earad{'risticill' prÎllcîpa le ale lti mpilur cu fabricate in patria nOHs l rtl. Liimpile (.le de. T <Ilie/li J. 5lriilucirN1 Ji1mpiî ~t e mult IllRi redusii .:impile c. in ion Svc'u' III In y """.u lJuorescel1 !n se C011struies ~ sub formii de luhu ~i (30-150 CJJl IUJlgime) şi pentru p. .'2i. de compuşi cbilll il'i tl1lllli ti lumi llofori. 19-3.-izihilC'. 15 E 0E '27 E '27 E 27 -. 27.en I ă . de 20-150.:. adica 3~. """ 1 ~2U 1 '''''· ' ·~ . de aprox imativ 1 000 ori mai midl decit la lămpile cu incandesc. FU !leţ : onar('3 lămpii Cu f1uore ~ cellţă ~e 1a.

c. x _ rcacta. _ condenJ!. electrodul bimelaJic. dacă ea ar Hpsi. filamentdc sînt ~Ir<lblilute de curent. acest neajuns poate fi mil'şorat legînd lămpile intre faze diferite al(~ re(. de aseJnl'llca.oar.ll. in care se produce de scărcarea. la întrerupere:.i!or sai. Cind se fol. amorseilzii descilrcarel1 prin tub Intre fitamente şi lampa intră astfel In funcţiune. la un moment daI. Se ~pune că lampa produce UI1 "efect stroboscopic".:i (bobină de şoc) de st<'l. mişcind repede mîna sali o unea lUi: oarecare.NiJe curenlului prin ZNO) j ca urmare.: datorit ă reaelanlel (induc. tive) X.ose!'c mai mult~ lămpi. Aceaslii desciircarc produce lncăb:irea elec1roz... C."l!~ de sabU. mctalt~: c _ tI - s_ imagini care produce o jenă a . se încălzesc la 800-1 OOO'C şi emit electrofli. starlerul se r. de ŞO<!). La tensiunea industrială ('Il freC"en ta de :i0 TIz. face contact cu ceUitalt clcctrod. Schema elet- c. Curentul d(' de. curentului apare o supratcnsiune d.îceşle. 19·4. PunInd lampa sub tensiune. se văd fi e stind pe loc. rescenţ. la ('::Jre unul Iarnă bimetal. ochiul vede o su('CCSit1l1(' de Fig. l' _ tub tricii a unei U!mpi cu fluD' cu catozi cal li : stane:r. deformÎnrlu ·sc. două eondemat{!<'ln~ el !ii C2 • St<'lrterul S este o din cci doi electrOli ai mică săi este executat diutr-o lampii cu de scărcare in gale (neon).i ai starterului se deschide. cur('ntul ar creşt e la valori c~re ar distruge lampa. C. Inlre cei doi eleclrozi al starterulu i (care in mod normaT nu fac coniac! intre ei) apare o descărcare !umineseentii In neon. apliclndu·se la capet ele lubllltd Între filam ente. cei doi catozi CI.anţ. întrerupînd curen tul din circuitul filamenlelor e.stabililare. Dupâ intrarea In func ti une a lămp ii . piesele care sînt În mişcare d(' rotaţie fiind luminate period ic. Lampa cu fluore~eenţ. desdrcarea luminescentă în neon încet ea ză. fie mergind cu o yiteză diferită de aceea reală. lampa cu f1uOrE'i'('cntă se stinge de 100 ori pe ~cculldll (la toate trN. cuprinde: tubnl T.ti ai săi.e1ei şi nul.:u>re (bobina. tensiunea la capetele tubului scade sllb ten· .n:e de 511cll'l . numită startcr.312 ELECTROTEHNICA GENERALA Lampa cu fluorescenlă nu esle inf!uenlală de variatiile obişnuite de tensiune. citeva suie de \'01\1 care..scărcllrt! tn lampă este limitat de reaclanja de . lam. aşezate la cap{'tele tubului . (") lampă specială S. la temperaturl mai mari se reduce eficacitatea luminoasă a !iimpii).:i. contactu l dintre cei doi elcctro7. o re. sau uneori Se văd rolinrlu-sc l'hiar in ~ens inYCTS decit in realitate.·ederii.ă a că rei !'chemă electrică e~tc reprez entu t~ in fi~ura 19-4. in schimb ea esle inFluenlală de temperatură (Ia rece mercurul condensează.. Intre timp.. su b Iorma unor filamenl(~ metalice.ael. deoa· rece O dala cu stabilirea confactului între cei doi eleclro.bilizare X. inchizind asHel circ uitul rHamenlelor CI ale lămpii. formată dintr-uu bobinaj aşezat pe un miez de fier. c.

chiar de mai multe ori. se utilizează la jlumin a tui stră· zilo r. BI ce CR eD EE - al b cilld (nu asigură redarea corecti.\ reţea ş i a poi t'oned:tl:J imedi at.>.ELECTROTEHNtCA GE. cu I1uure:>t--en!ii fa bricate in 11.. birouri.ntcazli cu un cOlldellsalor CJ' Pent.0 1080 9.. st arler PFS <lOW Fllfa ~tarlef . loeuinl<e ele.t ţii ~înt tnllls[ofm aLe in r:_Hlia~ii yizibilc cu :Jjutorul unor ~uhs tant~' flllor('S('cntc (hnniuo fo ri) a~ c zate pc percJii inleriori ~li b. no. . ).Iinge.-I..II lămpii.'IlJI'. se o lampă (-li ynpo ri ele mercur dc în a ltă siu lw Cl! putrri d<> 50 1<1 100 W la ten~i\luea de 220 Y ş i 50 Hz (fig.a Tipul It. La mpa (-Il mereUr.'\0 750 700 2700 2450 :1 UOo 18$0 1750 4 250 .'i ll' pl'illl. in special pre - la ilLt . ~Ib de lux (bunii redare a culorilor. In In. ~e ry e :. unde s fn! necesa re iluminări deosebi ie).. fa brici le xlil.-l lampa se .'rc. 1" culoarea~ : il> put.).) 900 3240 3000 2750 590 38 38 38 1200 I 500 " 2600 2 :lijQ 1950 11'00 I 700 1 :100 rampa vi/pori de merCI//' de Î/Hlllâ presiune.lrli:.rozii prineipali J. ~e foloseşte cOlHlematorul C2. 10 tabcla 19-2 sînt ariltate caracLeridieilc priucipalc ale unor lămpi cu flu oresrenţă fabricate in tara noadrâ .tin tub de cnar( 1. factorul de putere a lămpii este <l e 0. Dacă lampa nu s-a aprins după prima deschidere a contactelor starterului.ii nmninnlă Dimen.iunile tuhului w 1'1' 20 \V PF 40 W PF fi.\Ioare. folosind reactanţe de stabilitare de construcţie specială. ateliere. ca ma i a prinde decit un anumil intc ryal de timp. Ho~a"ia F I""ull uHlj"os. De aceea. In felul an'sta. ~ i durcazi'! rît('y<! milluLt'. Pentru ca fllll c ţ-ionarea startcrnlui să nu producă paraziţi.n in:Jlul public. al b lumina zilei (ap ropia tă de lumina zi lei.llonului . Aprilld{'fca ![imp ii se face prin iuterme<lit11 unui ell'ctrod a uxiliar :. in ell rc timp Inmina creşte pro.lrii intre derf. acesta intră din nou în functiune.. d:ll' l:U de cOllerl a ti'i d e ]. pină cînd lampa se aprinde.LA 313 siune<l de aprindere li sturterului şi acesla nu mai func(ioneazii.ru fi îmbunătăţi factorul de putere . parcurilor elc.3 al lămpii. lle. care este redus datorită reactan\ei (indudive) de dabilizare. 19-:) . <I(:('sle f:. starterul se ~u.. in ulti ma foloseşte \T('Ill C. d!lp~( Dar. birouri.Lf' ca ~ ur~ă de radia!i i u!L ra\-ioldC.9. .'inal. alb cald de ln x (redare corectii a culorilor : IOCllÎn!e: magn illE'.'ipule ale UnOr 1..). iluminat e xiedor etc.!u!.') \'1 C. fU 4: ~ 6- I ee I EE I cu I ef> hmg.:.95. 11 tlliorilor . i'xp())':i \ii e tc.::rc<jy () dnlfl ('Il ~tab iLifea dl'sdirc .l 1:1 o 'I. Exista l ămpi la care slarlerul este reali zat cu ajutorul unui dispozitiv care con\ine un mic releu eleetrotermic şi un releu electromagnetic. Fi:lllru a limil a Clu'cnt ul prin lamp. S. Se construiesc şi lămpi cu flllorescen(' ă rare. eo]]slruiUi dintr.. Tabr/11 19·~ CU.perieuloasă."!der:ÎSlil. şcoli. lampa se aprinde în circa I minut.mcl Diamr· "n" h'Ull"Tl 40 7. cera micii... ~e aprind fără a mai fi nevoie de slarter.0.NER. slicliirie.. St' mon- ten:"1 In ~erie pe circuit o I'~tl' ~{' r~ad<lnFi innuetiy ii .) ~Ib (completeaz5 bine ilumifla tul natu ra l .

.. d(~!'rriEe. lu proif'cl"oun'!l' mari .f' oplice..:. . .. CI! all iznlr (1(' lumi nâ utilizat ÎI: pracliriL iti ~p('C'ia l la nparatel(' de proit!{'ţi(' (r inematogrnf). ~e mai intiln('sc lămpi <lparaL('h~ de proiecţie. astfel lncÎI arcul se menfine stabi! plu1'i la arderea complrl6 a eJeclr07.b d.!. lampa respeciiv8 fiind dellumilil lumi'-U..:. ~Qcliu.. ~ .. DI' aH'llleue:l Se mai intiluesc in practică şi aTte tipur i de l:il!ipi ClI lIH'l"CIlt" ~:l11 ('... jnductl (. TlI~ rLl ./HIJ lui la blocikot·. ş i ('are aU in general utilj.1'11 : J _ c'.I<:]. Corptlrilc !ă a~i g iln' alill1t'l1lilf'l:l {'U energie ele('trieu :l '" Prima utili. Ia r. COnPLHI Penlru [olosire<l pl'~ldi(':'i.jEar.:l l ..dil'i .\T intr-llil ('om plex (]e pif'H' drllllmit dl' iluminaL au flrepl ~ ('op: l::illlpile (iz\'oari')(I' dţ~ luminii) dill montale armăturii nw ('orp ek iluminat.~lt~. construcţie ~pecialli.ind lum!noto:i P<! ~rlca uH .314 Ca iz\"o:ll"(' de luminiî. 2?O!f \'r----~o Fi.şj la hdioprn. pe Jingu liimpik obişnuit. ~ . de e-xcmplu. cu in('ande~Cf'H\f1 de la proÎf'rtou]"c ~:lU alte apar<l!.j 111 distaniei dinlre ei. 3. br~ să fie Helln reglr.s·a liicut prin intermC'diul arcu lui slabili! intre doi electrozi de cârbulIc. Uimpile CU u"$ri'irc5:'j in ga 7. 1!hi !.Hnpa cu \'ilpori de mercur de itlal· Irl pre-siUlle: 2 I _ ţu. . rare ~e uliliZ<':lzi'i Ia ilumiuatul in prac'lidi fol osite la ~pc(·jale...-.ilur. Aceast<l lampa avea clirbunii .r(' ('.t rod (I.:alîzart'(! l't'dall\('lor lumino:<~c.!şezaU paralel.c cuarţ.IJDl on dc s.o:are a energiei eleclrice la iluminat .11 alti \-apori mdalki. -( -_ 'lll'C'lrozl principali.(~ ~f' jn!îlnt'~(· Hlb o form:i <le tuhl!ri lungi (alimcnlalt: la tCllsiu li mari )...'tnbilit inln' doi ('kdrozi de cărbuue·. rl".~t(' nrnil electrk in tter.l pltr-. _ rC1c ~a.

Se dt·riucşte drept "fo:ct or de depn'd('f('" ~c al lum i corp iluminat Tnportul : (1\1. Aş:l (! U!Il H' III:JUi ~i îu tnbcb 19·3. proii'doare!c.' poate' produce lamp:L 1)(.oi lH'u/. iar Ill M t'~'I. se uhtină iluminarea in bune condiţii Il unor ~upnlfcl-c stuate la didanlc reltllh' mici. .lI':. În ClUt' (1)( ('~tc r!IIXll( llimillo.).. fadorul lh' (kpn:_('it'J'e d('pÎ1HIt! <k felul ('orptllui de iluminat şi de modul in ctH(' ('1 iulrc\inul (~t e rs d(' praf).· (~I('"\"S (le pr:!f:. o dulie pcnlru fixarea lămpii electriee şi COllcctnr{'a ei Iii fe Ît>llua cl{'c trică .l~ . (1" eXl'mplu. dud H' lIUllW~C Î<trnri. . IUC'l'JlÎ de ~anlicr. in unele cazuri.at). gări de l!"i<lj. Oril'e_ corp de il u winat euprinde. Corpurile de ilumin<ll rele mai tlzua](> ~'i nt arătate in tahela 19·tI.). umez eală ck.l' fluxld ItllI1inu. prot+'jată . În ~f'opul dl' n produce j!umin ihi bun .0) FiI-!. 19·6.ul'il rcdris tribuirca fluxului lumin o~.ILU"UNATUL ELECTRrc 315 lămpii. corpul de iluminat trebuie să protejeze lampa conlra dewriorării ei pc calf' mc· canică. clanşa.~ I. f~tadc Ilr ('!fldiri t·lt'.. iluminal (exccuţit' normală . jJ.('totlrr etc. ÎnrÎt si. datorit it p r ăfuirii . !'ă faeii o rl!drislribu\ ic. COrJHlrile de iluminat ohişllUill' rcclrh libuic aHfei fluxul lumiu\.) pe care li. In ar"r:1 de ilul1lilUllul şanlierl?loJ'. slut foln:site:ii pc \'t:!:i· culc.'l llwtliu ('mis dc I'orpul cic' iltlmillal in timpul fI1Jle(iOl1ării. sii c.). aici rezultă şi d iff'J'ile moduri de ~'. iar in alte ('azuri. pr ~lIpmf(:ţt! ~illlHte Iti di~tanţ_t' muri . corpurile u\' ilnmifl n[ ~ int ele tipII! proie ctoare· lor di1l figl1 ra 19-0.ul luminos intr-un unghi ~o lid mic.~i un sislem optic (glouuri elpuli:.dtc efectul d e orbire 1)(' care I· ar produce strălucirea iuten să a filamcutuJui I ă mpilor ('u incandescenţă. <Iutitlf'flagrantfl ('tc. contr a cJectfo lor dăuuătoare ale mediului (praf. l'~It.xcclltit' a!t~ corpurilor de. P ro i('d(Jareh~ dirijează fliL\.'mî~ de :Jc('lnşi rurp în condi~ii iniţin]. I't'fl~. cart> :lfiţ. Proi{'dor.'l1tru i1l1millt!. conLra murd ăriei. În func-ţinna rc.[\11 spa\iilor !ll. corpului de i1umiual se dl' prccillZ:'i .:rl protejn:t' mediul ineonjm'iHor conlra t('lllper:lluriJor ridit:lle (sdnte i etc. ra!i ona lă a fluxului luminos in ntport en fdul iluminatului. !'tllitil'lilt. ca l'Il'trll'n((' l'H'nţin[(>.

alegerea apa ratelor de ilumina! şi amplasarea lor.".'i la diieri t e lucr. me to da prin PUlIc tl!..ofalnare I " i. In tabela 19--1 sint date citeva \310ri ale ilumin1lrîlor minime r('comandate pentru iJuminalul cu lămpi cu incandesccnj.-1 de ilumÎJ1.ari la bim<: ."i ulili.7) .~ell. praelle Se I:ere ca ungitiul sub care \"('I1l' ochiul filamentul CII ir1C'lndes(. . Cunoscînd pozitia unui pUlid A iafil Ile un izvor de lumină . I ct. pentru a asigura un iluminat T<lliona! al unei suprafete de lucru.4 Il u m Înărl m inime . .iri tlu".1 (unghiullllnlre orilolllală ~i raza care uneştI!. ~.lna.p/:x I~Qv cos! a sili '" k 'I!.'.' club....'iri. enUmI efectele de orbire clc.(10 Forjc ş i preSe fllfI tiltorie \ 'OpsilOrle şi emailaj Rillguri şi selfactoare (Iextile) R.i Str/izi pc Irol l:1I r.'.t.. ri.se po!!!e calcula Îluminar~1I pe UI1 plan orizonl.0 . Tal:ela 19. . .."" )..1wl cu l~mpÎ cu incandescentn. Î5 I I1(J .-) dc d.en\.:ri de muntaj' fine. aşa cum se arată in figura 19·7.\T Calculul iluminatulUI :'!re drept scop 5.pIa..1 carcsabll.~tiare.ri S~li 150 \·.316 ELECTJ{OTEHZi!CA CE:-:ERALA 4 .~ t. a) /IJetoda prin puneti..ic 11 50 50 .xu Iui luminos. L.. Lucrjr i dcprcci7.It"coS3rt. filaml'nlul inc!!n desc . .i \lT- 75 IZ. Birouri de proieclare l3ifOllrî dJClilogrilÎe BirOllri administra\j\'e. .0 ~o 30 2-6 t-~ Pentru evitarea tfeclului de orbire.. CALClTIXL TL'C?lONATULl. . me<:anice Luc. reco ma ndate verltru dife ri te lucr. .iO fiO Sii!J dl. fat. (19.. !!1 CII vehiul) s~ fie mai mare decît :l0-: in !I(.\ I\'Ii('r .la bilirea ltum1irului şi pUI~rii lămpi/Of.sl Eo şi ituminare a pe un plan \'erlîcal 1::0 ilpliCÎnd reia tii le : Eo ---" k.lqcdinţe lllI"'I""'C:' . Prin iluminat ram\ional se llllel~g:e asj~urarea unei iluminari minime ne<:esare şi a unui factor bun de UlliiormilaIe a iluminăn! SlJjlraiciei de lucru.\\e iodl'le folosite in mod CUrCl\1 pent ru nllcldul ilLl1l1itla l ulul sint. sali Vestibllle C()rid0:Jr<". Cantine l3uc!lUiric . CORPURT DE IL C'II l'. rlll..-HI II Locul La~. k 'h! E ~= k. _ me toda flu. În cOllcordallttJ cu recomandArile no r mIIle..:) 10 I.\\a~ini 311 75 unelte tra ~aj 150 :~OO Hule de muntilj Lun. Slral:i pe parl . .elRşî scop 5e IItl1izeaz~ şÎ COfl-':U Î de iluminat care au o apărll10are din stiel'l mată sau Iăp!oa~~. rlrsctc _ I :.1l1etod a puterii specifice.)7boaie la pinâi şi H"nl.'i l' i(l .area ilumina tului fluor escent tinde să mărească cu rnult ihllllinilrile minime admise. Tr~bui~ mentionat c..

se cunosc de obicei k". • ...5). Cind acelaşi puncl ~ste luminat de mai mtllie lămpi. Constructie graiica pentru calculul iluminiirii folos ind me· toda prin puncte.8 . ilumina! public ele).111(H1 (prin alegerea liimpii şi corpuhli de iluminilt): se cuneSc de a~emene~ k. k un roeficient dl:! siRurant« care line seama de scăderea In limp it inlensi\âtii ItllninOllse produse !lI:! lampa. in 111~..2. De aet.7) se H~rijjci! ilulllÎţl. d. în Ix: J IXIOIHI (In cd) şi k'l> au semnificatiile 1H~laie la relatia (19. . coeficient care tine sema de scăderea fluxului luminos prin acope rirea cu praf a corpului de i1uminai şi prin imhi'itrinirea IAmpii.dori\ă deprecieri! prin prăftlir e şi 1mbă l rinjre. 19·7. lai de suprafeţt'l e vecine spre sllprafnla utilă de lucru . Fj~. ne· cesar pentru a produce o iluminare minima E" I" pe o suprafaţă S se caku!eaz.2. fluxul 101111 $.67 şi 0.'irile Eo şi E" după Cal. . s\lprafa(a (or izontal ă) a Lncăper ii iluminatI:!. in m. 2.rile cu peretii de culoar!' inchisli (hale indUSirial1:! mari. Il şi a (prin amplasarea corpului de iluminat fat~ de suprai<lţa u t ilii). aceastii melodfl se apfic:i Iii calculul iJuminatului ~patiilor deschise sau în i!lcap<'.ILUMINATUL ELECTR1C 311 in care: Eo şi E r sînt iluminarea pe un pla n oritonial respeclÎ\' vertical.lIfe : <l>. în 1111: E"' I~ .. Calculul ilumina mlui prin melodii !Jrin pune te IlU tiw~ seami! de fluxul luminus rl'i li!c.in C.. prin flu:"ul reflectat. (19. un factor de co rect ie pentru iluminarea minimi'i (care diferă dt' iluminareil medic). . prin aplicarea formulelor (19. In acest C3:t. 1. de obicei se ia 0. bJ Mrtada fll/xullli luminus fine seama de nu..(ul luminos reiledai de suprafe1e)e vecine şi 11U necesita cunoaşterea curbei iOlomelrice il Intens11iil11 luminoase a lămpii. IX unghiul dintre verUcală şi directia falei de lumină de la lampă la punctul considera! al suprafetei iluminate: h înăltîmu de suspendare a Iilmpii [nUl de punctul considerat al supndeţ e i ilu· minate. 2. şi 17.$ ·k u'Z. i!ulllill~rile dale de fiecare lam pi! în pUlldul respectiv se adumÎ. valoarea lui Vllrla ză Între 0. conior m nor melor.A folosind relatia.'ea .97 dupli cum sin! aşezare liintpile. Ace$\ coeficient ~e ia k=I.8) E""n S k l iluminareM minima În Ix. ." _ '. ta I v' A In calurile practice. Accastii me!edă se 2pliCI! l ~ calculul iluminatului camerelor la care perelii ~i tavanul măresc iluminarell suprafetei ut1le. este fluxul lotlll.

j " 32 " 36 " 37 12 16 17 28 32 . bda 19·5 Coeficieniul de uiili zare a fluxului luminos ( in !l.\ <3 " 43 44 -16 49 48 -16 51 50 52 55 1.\'.!l.cctor (1) a<llne (2) I (...l 52 " 51 55 OU G:.jO Sti 30 \O :1(1 10 Si) G5 59 5.9) unde a şi b sînt lungimea şi laflmea incilperii.0 50 " '" " ·1.1.m % U . 42 l.5 .0 70 50 10 :~O 30 -- !'F -. 2. ill m.~'~.318 IOLECTROTEHNIC A CENERALA " coeficient de utilizare a iluxului luminos. tn m (~urraiata utilll se cotisidf'rii la 0. - .}O 70 30 .llUllllnat ( Iab(>!. de tipul de corp de iluminat folo!.'r-<:lll R~r.5 70 30 50 70 :10 10 :~o " 46 " 24 28 :B :!i 30 27 3U 34 5n .{O 27 :!l 30 27 " 1U 1 " .0 5{) 60 " 51 51 . ace.'30 50 .J 3' 3< 62 65 70 611 " 30 50 5 '" '" 57 50 62 58 60 6:..\ l (6) (3) 10 .iO W 10 .)- a-b (19. ~5 '" 10 30 1. 20 50 70 50 70 30 50 I Pfr~\i % un.6 ---------O. 19-3) lncii jx-"!i ŢIl\'. 42 40 46 68 73 67 70 . 52 55 I I 52 3-\ 57 I " 3.. care se determină salisfădilor din tabela 19-5.( - 50 70 ."lieient de reflec!ie Il\cllc~Jc CQ('ficl<·nt <k ulItlz::ll't· n flUXUlui 1I. 58 55 59 63 60 61 J7 al 70 30 50 7U 3U 50 70 '''' :.) CO<. ..!t ~i de indicele încăperii.~1 indice se del erm ină Îolosind relalia: f '- -h (~ ~ a~.:ml"o< pentru u" COTI' Ix. i.8 m de podea)- To.101> ~t"Tk r 1\CUCCtQT e1nl.t.1 57 54 29 J..15 5. iar h este lndl(imea corpului de ilu minat deasupra suprafetei utile. 74 • . în functie de factorul de rei/eepe al peretilor şi tavanului.18 16 20 21 3i 11 47 Hl 43 47 40 39 24 ---" !!l fii 47 4.

1.. coeficienl de pi erdere ~ flu xului luminos in p?!\ile laterale. n= ..11 9 Numărul de fundie de lIuxul lămpi (fi al n. iolo~iml relatia: (1). îll ~ e) Me/oda put..are 5e ilŞlllA proiectoru! se calculea<Cil în raport cu mări­ mea sllprafe\e i de iluminat şi cu deschiderea utilă a lasdculului lumillos al proîeclorului. ex peditive şi constfi det ermina puter. C.lUi de pereie se recomanda s.10. .. 0.i perete.1lTI<.cînd corpurile !Il' iluminat SinI pl~salc În colturile unul dreplUllghi." fele S (în m 2) apHefnd r .î!\imea şi distanţa la c. cu aUt corpuri de.5) I .1 3) \n care· n este E". cind tuTllurik dt' iluminat sill! Distanţll " a~("zate in zigzag. coeficient care tine ~eilrn:.(0.1..5 numărul de proiec1are... (19. '1..1. iluminJt).. se poale determina numiîrul :). ASlfel se asigura o Ilniformitaie mai mare il It -1'i l (distanta lpentru ilumi"alill interior incan· dcsce.1 2) (unde E"'I~ S~ exprimi'i în Ix). suprafata de iluminat.4 . necesare iluminatului. (19.. in m Z : flu:\ul util <II proiectorului.(0. necesare pent r u iluminarea suprafetei S se li'impii alt'~e. _0.11) in c/!. care line seama ca nu tol fluxul <I...a Plin \\1 ) ilbsQrbită de I..la ia: P-=p ·S.nl): -.l de depreCierea prolectofului prin pr~Irnire. . . In. Cu efi dintre două In I numărul acelaşi scop se recomwdii resp('{·tarea unor proporlii Intre recomandă de lampi eslI!' mai mare.· (1)1 determină acum In (19. iluminarea medie necesară.lLUMINATUL ELECTRI C:. cunoseul.j fie: D .10) ~e iluminării.w este proiectat asupra suprafe tei S .impile necesare ilumim"lrii unei SUPf/!..'i pe b~7. D il corpului cie ilu mina t f:. CI.:rii speclfice se apl ica pentru calcu le orie nt ati ve.\ HE să a~igure l'cntnl u sta bili f2pid ul.3) i _o cind se lucreaza Jing:.l'I de tl~!e statistice 8au exprimal~ Cli relatia: p~-- E.l!1Qscind pulerea P 11ecesara de Jii mpi electrice nece~are. In Im.re p esie putt'rca specifieJ (in \\"m!!) abSGtbili! de lilmpil .Iru l de proiedoari'c necesare pe o suprafata. D -=.'b 3 .5 k.. se poate arlic::a relaji<l: o iluminare medie ([9. in Ix.\LCCLLL TLL\jJSATl-U-r (T PROIECTO.25 . S $" k j "---1. - I " <2 ... şi puterea unei liunpi.. .clnd nu se lucrează lîngă perNe.=L2.-..5 .

st'hit pc lllt! canizarc . .\slfl'i. ihlluiual de bllllfl calitate. De la ccntra le..cl rice. sate ele. . Lazeazâ in mod dco. înlocuind treptat cl'Iclate forme :1c ţi onarea di feritelor instal atii În ap roape toa t. transportul ei se face . A{'t~asUi ar\itlnc a fo~l illţelt':lslI şi sprijinitn la noi in t.CAPITOLUL~ X X ALlAlENTAREA cu HEIIGIE ELECTmc1 A INTHEPmNDERILOR INDUSTHIALE GENERALITkp Energia electr i că s~a imp us. .şi aulom'ltizan::. . 1n af:lfă dt>. i :lr imtalatiile electri ce au nllldallle n t~le cele mai buu(>. la diferilt' rcceptoan' (intreprinderi. si t uate in apropierea sun:l'Ior na l uraJe dt! energie (surs<. ortlşe..e nergia electricfl poate fi p rodusa În centralele elect rice mari .stat.motoarele clcetrice sint simp le.ltuil'li minime. gospo~ c1ilrii agricole d{~ .electrificarc". <ldic~ cu ch".e nergia electricli dă posi hilitat ea realiză ri i lInor condiţii optime (l e lucru (lipsa zgomotu lui. se ştie d mări m e a producţiei şi 3 pro d uctjYitliţii muncii si. În eOI1rluzie.) . energia ell!dricii este transportaL:1 ~i distrib\li tă .instalat iile cledl"Îcc se IlHl I\C\'reaz5 şi sc i nLreţ i n uşor şi comod. Ofi. p rimare).e ramurile de dato rită ur miitoarelor c a lită ţ i cSl.l'C cOlls lruil'$c surSl' p"ternie(~ d~' energic electr icfl cenlrale ele. . . se impune cy idt'llt neeesilHtca u nei acţiuni susţinute de . la . prin illlermcdiui reţelelor electric.ară numai in anii puterii populare . . curăţenie). P('lltru :l transp orta energia electri~ efI in eOlldi~ii economiee. m('C3nÎzarea ~j nutomalizaf('a sint de neconceput f:hfl ('licrgie e lectrică.ene rgia el ect r ică p oa te fi lr:1n spo rtală \l ş or 1~1 (]î1ita ll!t> mari cu aju ~ t oru l lini il or dcd ri ee. acedell.el)('fflia e le ctrică es te În general mai ieft ina t!t>dL alte forme M (>11('1"git'.' n (iale. sigur<' in fuueţionare şi ~e <ldaplt'ăză l'cI mai bine la a cţionarca d iferite lor u t ilajc . de e nergie adi\' italt'.. eum sînt mine le ci!' ci:irbUlIi ~ i că d erile cle ap[\. in taTa noal'!r[1 s-au COlIslruil şi .

an). cu hlrbinc cu gaze. variază in mod identic şi pnterea produsă de centrală. Tot ansamblul format de reţele. curent continuu. energia eledrică este produsi! Într-o cenlralil cu ajutorul grupurilor eleetrogene.} să fUJlctioneze cît mai economic. care alimentează cu energie electrică una sau mai mnlte rcgiuni. atomkc.\ de motorul primar şi o transformă in energie electri c ă. Din motive ecooomiee şi de securitate. etc.lrderea combustibililor sau a reacţiilor nucleare. este necesar ca sarcina ei să fie 21 U ~ :n )tehn !c!l lI cnua lă. diferitele receptoare pot fi însă alimentate şi din centrale elrdrice locale (atunci cînd sînt În locuri izolate.:-.REA CU EKERGIE ELECTRiCA A mTREPRINDERILOR INDUSTRIALE 321 la temiuni inalte (peste 1 000 \'). eu lurbine hidraulict'.'e puterea cerută de receptoare variază în decllrsul timpului. în care o formă oarecare de energic este t ransformată În cnergic electrică.rale electrice (care funcţionează în paralel) formează un sistem energetic. aceasta se numeşte microcelllrală şi poate fi realizată chiar ca o construcţie transportabilă. Cll Lurhille ('li abur. motoare Cll benzină ) elco Fllergia eleclrică se produce în c entrală pe m(lsllra ce ea este cerută de C01lsum atori.AtJMEKT . formînd un sistem energetic national. Repreun l area grafică a variatiei sarcinii centralei pc o anumită perioadă de timp se lltlJneşle curba de SUrciIU!. cenlralele pot fi: cu maşini cu ~ b\1r. Centrala este complexul de instala ţii. lună . At~lUci cind receptoarele necesită. termice (termocentrale). Penlru ea o central. In prezeol. Cînd puterea centralei este mică. eolien. 2. capitolul XVIII) sau cu ajutorul grupurilor electrogcne de f ur('llt continuu (v('zi mai jos). utilizarea encrgiei electrice la receptoare ~e face În general la tensiuni joase.\. Gcnerat orul eledric absoarbe energia meranieă produs. Puterea produsă dţ. D upă tipul Illotoarelor jH'imare folosite.. pe perioada rcspectivă (zi. la noi În ţară sistemele energetice regionale sin! interconectate. De afeea e~te necesar C:J energia ~ă fic transformată la diferite tensiuni cu <ljutorul sta!îilor şi posturilor de transformare . In general producerea şi utilizarea e nergiei electrice se fac in curent altern<ltiv cu o frec:veuţă de 50 Hz. pe baza energiei eoliene (ent'rgia vint ului) etc. de exemplu. pc baza energiei hidraulice (energia ciidcriJor de apă. ca. După natura sursei primare de e nergie. ccntralele ele1l'ice pot Ii. acesta se produce local cu ajutorul redresoarelor. bidraulice (cen t ra le hidroelectrice). staţii de transformare şi cent. Deoare!. De obicei. al grupurilor COllnrtizoarc (v. in cazuri rare. cU m ot oare cu ardere intcrnă (motoare Diesel. centrala electrică la un mome nt dat se numeşte sarcina centralei. PHODUCEHEA elec t rică ŞI TRANSPOHTUL ENEfiGlEl ELECTRICE Producerea energiei electrice are loc În ccntralele electricc . şantiere şi sate depărtate de sistemul naţional). j'lI ol or ul primar produce energia mecanică pc haza energie i termice obţinute prin . . a man'dor). Grupul eleetrogeu es !(' format dintr-un motor primar care antrenează un generator electric .

în cazul tcnnocelltralelor cu turbine cu abur şi de 32-33%. tell~iune~l liniei exprimată în kV este ll uruc ric egală cu lungimea de transport Îu krn). în figura 20-1 este reprezent a t un grup electrogen fab ricat ÎII patria noastră. compus dint.miune de ~I X 380/220 V şi rn. "pe lîngă energie clc drid centrala produce şi abur sau apă ealdă pentru diferiţi consuma tori. . în cazul centralelor cu motoare ClI ardere internii . Grllplll . d:llorită acestui fapt rand·amentul eentralei ereşlf' la 60-70% . sînt de ordinul sute pînă la mii de !\I\V. Pentru exemplifican·. cons trllit. eentrala funeţi­ onează cu randamentul cel mai ridi<:al). In cazuJ grupurilor de rcceptoare care ee! în total o putere redusă .ate pe o sanie sau ehi ar pe roţi .. In acest. amperrndrn). Cu <'it distanţa de t.l care antrenea ză un generator cu o putere de zeci sau su{"('" kVA la o tensiune nominali de 3 X 400/231 V şi O freCVelJţă de 50 Hz. cu ajutorul liniilor electrice.ransportat. Pentru a mări economicitatea unei. apă ete. t{'.LA cît mai constantă.. . Suma. protecţie şi măsurii necesar. pentru aliment.ă in genera.l la distanţe mari. atuncÎ cînd ace~tca !. cu atil c. iar gcneratoarele care ~int in funcţie ~ă Ik incilrrate cit mai aproape de puterea lor nominală (in ac{'aFtă dtlJaţili' . grupurile sint mont. Uneori.Înt depă r­ tate de reţelele electrice. Energia eleclrieă produl'ă de ('{'Ulr:llc es te t.a de 50 Hz.or Die-sel sau semidiesc.melru. T \lraţia grupului este de 1 500 rOl/ min. cit şi pe circuitele diferitelor pleciîri spre receptoare. şi ea mai mare (aproximativ. Ten>i-iunile folosite la transportul encrgiei ekc- . ea se face cu lermo(icare. pentru a fi u şor transportabile.) este de ordinul 27-28%. cu atit şi "tensiunea a<1 opta t:! pentru linia de transport {os le. Randamentul unei centrale. reglaj.'nează lIn gene ralor t.urentul care trece prin linie va fi mai mic.c în prezent În ţara noastră . . mici etc.322 ELECTROTEHNIC. centrale termoelectrice cu t urbitle de abur. şantierele. de 30 kVA. Tabloul ('Etl:' prevăz\l~ ('u doua lămpi de 5c mn <llizare. gulator automat de tf'mill/lc. Puterile ins t alate ale centralelor mari . fr~ cvenlrnctrll. apara l\' de măsură (volt. ~te prevăzut cu un t ablou de c omandă şi control et hipal ('Il: aparate de conectare (intreruptoarc). aparate de reglaj (n" )~ lat ş i r .ă raportul dintre puterea utilă p rodu să de generatoare şi puterea consumată de centrală (prin combustibil.A GENERA.area lor eu energie se utili ze ază grupu ri electrogenl' formate dintr-un mot. CIl cît tensiunea e~le mai mare. Aceasta se justifică astfel: la a Ceea şi putere transportal.l. mont at atît pe circuitul generatoruhli. cu m sînt gospodăriile agricole. . puterilor generatoarclor instalate intr-o ce ntrală reprezint ă "p uterea instalată a centralei". apa Tate de protecţie (releele cu prime ÎIl construcţia Întreruptorului) .ralJ~po rt este mai mare.cvcn\. adi<. Grupurile sînt prevăzute eli tablouri de comandă care ("uprind L ap aot ratajul de conectare.rifazat (alternator) cu o p utcre.r-un motor Diesel de 45 CP (ca motor primar) ("are antn. caz. necesitînd o se cţiuile de eonduclor ma i m ită şi deci investiţii mai reduse.

b) etc . 210. 20·1. 5() H7.\. R5. După de stinaţia lor.atr (It.. STATII ŞI POSTUH:l DE TRANSI:O RMAFU:: Statiile ~i posturile de t.ctr iec de la ten ~iu ni le cu l·U !"(' a fost I. (microcentra!ă t r~ nspor! a bi!ă) fa bricat In Rep ublica Socialisill Ro mAnia: T. sta /ii de tra nsf ormare sewlldare sau II(J. 15 : :) !'i i I kV ( ne~ t all<1ard iza lc ) .. 110 . De obicei. 3X380/220 V.1otorul primar: ! _ .z i r.!~Ueral ocu l tn f u. 3 23 J 2 1 j . în ţar~l lIoastrii ~ l~ ma i f()los{'~.\!mA c u ENERCU.100 .a torul): J _ labloul de C:O!Tl .iil e de transformare pot fi: statii de transformare printi pale (~taţia S T din figu ra 20-6..at !a ll . 15. .ALl M:l:NT. l N:TR EPRI NDERJLOH INOUS T:UA Lt:.r3mp ortat::i. fi~ ur<1 20-6. In t' d e :l(·l'~ lca .~f()rml/re (P l'.llsi uuii l'lIergie i c1('.". 30 . ELE CTR iCĂ .. b). Hfar~ l ricr siuL L Il Sjltllilc sta ndu n li7. 1:1 te nsiunile n eC('~lIrc dis t ribuirii ş i uf il iz ă I·i i ei la rcceploan' (" <. prin post de tran- . ndă $ 1 c on trol ..ra usfon na re fo los ite În intreprin dcrile indusl riale a li drep t ~co p ~1i re du ('ă \"aloarcu t(.Fig. 10 ~ j 6 kV. Gr up electrogt' n de 3{) kV.apitolul XX--!).l/mi de 1/"(fJ). 3. .~ t a t. (· l)Î tf'"n~i IlIlÎle (It' (iO .

rans. într-o schemă lJlultirilarii diferitele circuite sint reprezentate complet.ă Intr·o inca pere separată.aţiile exterioare se montează in aer liber pe sol sau pe stîlpi speciali. Cind la inaltă tensiune sint mai multe circuite (sosir i de la sursa de energie. tn funcţie de locul unde sint montate! staţiile şi posturile de transformare pot fi: exterioare sau interioare. la joasă lensiu ne. de prolecjie şi de măsurat necesare (vezi schema din figura 20. atti la in altă.3).324 · ELECTROTEHNICA GENERALA sformare se inţe l ege staţia de transformare în general de putere mică. In mod asemănAtor. Statiile şi posturile de transformare cuprind unul sau mai multe circuite de în altă tensiune şi o serie de circuite de joasil tensiune. pentru a se asigura in bune con di ţi i alimentarea neintfnuptă cu energic electrică a intreprinderii.dei cuvei . (de ordinul cel m ult a citorva sutt'. 20-3 sus). cu cit nu· mărul de transformatoare este miii redus şi postul are importantă mai mică. Pe fiecare circuil. sosirîle de la transformatoare şi plf!'căril e spn. in afară de unele l't'cep-. Schemele electrice pot fi multifilare ~au mOllofilarc. to schema monofilară. iar tran~ior· matoarele se montează In boxe speciale. de kVA) care alimenteaz ă receptoarcle dc joasă tensiune.' reeepioare sini legate 101 la bare colectoare comune. in figura 20-2 este reprezentată construcţi a unu i post de t. prevăzută in perelele exterior al posiu[ui. Schemele. sub transformatoare se prevede unt>ari ll!1 canal colector de ulei. cu atit nu mi. Numărul de conduct. plecarea la transformatoare. Pentru exemplificare. Atunci cînd aparatele de joasă tensiune sint putine. sau evenlual pledri spre alti consumatori de înaltă tensi une).Dtează un atelier HIU un grup de receptoare dintt-un atelier se h. . aparatajlll de Înaltă tensiune se monlear.:' rul de transformatoare este mai redus şi postul are importantă mai mică. staţiil e şi p osturile de transformare ale intreprinderilor pot fi cu ullul sau cu mai mlllle IrallSformatoare. cind el alimt'.umcş"te chiar post (staţie) de atelier. astfel amenajale Incit să f!l yorizeze răcirea transformatoarelor: pentru a limita efectele unui incendiu produs prin aprinderea uleiului in cazul exp!o. In care are acces numai personalul tehnic cu o calificare speciali!. chiar dacă circuitul respectiv are mai multe cOJlductoar('. In cazu! staliilor şi posturilor zidite. se folosesc două transformatoare. aceste circuite sînt legat e 1:1 bare coledoare comune pentru toale circuitele. mOllofilarc si m· plifkă d('H~ 1l1l1 ~ i s int indicatr atun d dad ~f" arată ~('hE'ma clt~ prindpill a U!1 E'i in~talatii. mai rar se folosesc un nnmăr de ce l mult trei tran5formatoare. pe carc îl conţ i ne circuitul poale fi lotuşi ind icat printr-un număr H'ris alături de o liniuţă care taie obl ic r:Îrndtul rcspedh' (fig. ele se montează într·o simp lă nişă cu u~i metalice. in cele mai dese cazuri. toare. cîl şi la joasij tensiune. se mont ea ză aparatele de conectare. cu două transformatoarf'. fiecărui conductor corespunzîudn-i pc desen o liniI'. şi posturile de transformare.formare de tip interior. Staţia de (r ansforma re prin cîpală este o sta ţie care alimentează. cu atit şi apara tele folosite sIni mai sim ple şi mai putine pentru a nu ridica costul constructiei.oare. cele interi oare sÎnL montate ·in incllpt'rj zidite spec ial. Cu cit poslul este de pulere mai mică. iar Îu figu ra 20-3. diferitelr circ"itc sint reprezentate simplific<lt prin cîte o ~ingtJră linie. După numărul de L ransJormatoare pe care le cuprind. schema electrică monofilarii a unui post de trans[ormart> de tip exterior pe stilp. St.

...." c\lvll: g _ bllr.no.. alcătuind o tabelă in care ~e indicii la riecarc oră pU!. Post de transiorm . :--1-I I ---~ .: colectoare: 1Q _ p~b~' 1 _ de pAmint. ~ :.. . CII două transformatoare: J _ \x)" e\c ttans!ormatoarclor. transportabile pe sanie sau pc roţi. in funcţionari' normală_ Tot pe această calc se poa te observa că organizind procesul de proflucţi e Într-un mod corespunzălorl pot fi reduse vi rruriJe de putere ale curbei de sarcină sau. 20-100 kVA. fill. '"" ~ II L-f< d (] \ A A3 J.. s epX'ato ..me.natoare d~ euc"nt.ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A 1r-'TREPRrNDERlLOR INDUSTRIALE 325 Pentru lucrări de şantier se conslruic. a _ contor de energ!<:.ilrataJul de joasli (" . de tip interio r.unc: 1 _ lransror. /0'" '. de tip exterior pe stUp de beton armat centrifugat: bula:-c. / .1ncaperea CQnden&1loarclor stat!.c:3rdtor.4 kV. t'lIlD se spune.. raptul că nU toale rccepto::lft'le fUllcţioueuz:1 simultan şi nu toate receploa rde sînt înciircate in penn ant: nlă la puterea lor nominalil .-1 -.. Pentru aceastea trebuie să se tină seamă de A1 '».l t=Sl. re de 6/0.«lune . Stalie (posl) de transiormare. Puterea transformatoarelor instalate intr-un post de transformare t rebuie să poată acoperi puterea cea mai mare cerută in funcţi onare normală de rceeptoarde alimentate. se poate "aplatisll" curba de snrdnă .~. Aplatisarea curbei de liiarcină dă posibilitatea alimellUll'ii ac('luiaşi grup de reeept oare de la o staţie ~all un p ost de transformare cu o putere maÎ mică ....1 ap..I I t t §l : -i ___ JI 3"6 Fig. . ceea ce înseamnă reduc('rea volumului iuyestiţiil or ~i d('d reducere..... S _ plecllri de J~si tc"-".re.s. 2 _ cam<!J'a IIpal'alajulul de InaltA tensiune: I _ camera aparataJului de joa.<:e pentru 1m bunătăţU'ea factQrulul de 'llu\.. 20-2. $ _ CU l ta 1:". 2 ..t:l'etl ce rută de fi ecare recepLor.a preţului de cost.sc şi posturi de tran sfo rm are prefab ricate.__ 9 I rr.. _ .. 20-3.slg==te tu' J _ dcş.nsfonnato.tI : -+. şe poate ll":ls:\ o eurbi'i de sarcină :1 reeeptoarelor şi in felul acesta se determină puterea cea mai mare ccruUI de elI:'.5 L \.

S1l asigurc. Aceste receplOllre trebuie prevăzute C II o a limentare de rezervă.ransformate. Heţ. ..."'6 ELECTROTEU:-irCA GENI-:RALA 4 . .e l ele eledricc put fi de asemenea. la care Întreruperea alimentării cu energie esle legată de securitatea oamenilor. DISTRIBUTIA ENERGfEl ELECTnrCE a. adică la o tellsiune ca re s~! nu difere cu mai mult decil ±5% faţă de tensiunea nO[flinal~!. de wrenl cOllfill!/Ll HlU de curent alJenwtiv .~ supărătoare pentru iluminatul electric. Receptoare de ca1egoria a 11·(1.să asigure alimenlarea lleÎllfreruph1 C1I mayie a rcceptoarclor : Din acest punct de vedere receploarele se impart În Irei categorii: Receptoare de ca1egoria J. b.~i:i rie economică. cu ajutorul reţelelor eh·ctricc a postmilor de t. de producerea de rebuturi. sau de l umiwi. Ia care nu se pre· vede o al imentare de rezervă (elC. alimen\.lteriale (în special neferoase). pe bază de considerente tehnico· economice se prevede sa lL nu o alimentare de re~ervii.intc securitat e la deservirc . cînd receptoarcle sint lămpile de ilu minat.). put fi: de {or/u. deoarece produ{' pilpîiri ale luminii (cînd rrecVf'nţa pilpiirilor ajunge la 6-8 pilpiiri pe sec-undă. Generalităti Energia electrică sositi! îl) cuprinsul ullei lntreprinderi sau al altui consumator de energie sau produ~ă local este distribuită spre fiecare receptor în parte . Tlclelelc de (~un~nl continuu. să asigure () re zervă tic putere pcutru extillderile de viitor j . locuinţe . ateJîere auxiliare etc.să pre7. c înd rr ceploarele sînt motoarele ma~illilor de lucru.area eu energie eledridi trebuie să îndeplinească următoarele conditii principale: . reţelel e. adica să fie realizată cu un eonsum minim de m. piIpiiri k de lumină sint extrem (le obositoare pentru vede n ') . re-z istenţe l e cuptoarelor mari etc. iar in funeţ:iollare pierderile de putere În reţea . Ia care întreruperea alimentării cu energie produce numai o scădere importantă il productiei. In acest caz. Receptoare de categoria a III·a si nt receptoarele pujin importante.'-ceptoarelor. furniza n'a unei t'Jlcrgii de bună calitatc. Tip u r i de relele şi tensiuni folosite in dist ri bu irea energ iei e lect rice Ţinind seama de felul H. a diror sdwmă p ri n('ipaHi este repre- .ş i t ra nsformatoare să nu depil$ească anumite limite. Ol'icaft~ ar fi schema adoptată. deteriorăr i de utilaje sau perturbări ma r i în procesul tehnologic. Varia ţ iile de tensiune sÎn l foa rl.

de 250.500 şi i50 V. ce le de forţă mOllOfazale ş i de putere mică R t sint conectate intre fază şi firul neut ru.ENTAREA cu E!\iERGIE ELECTRICA A L""TREPRINDE:lULOR mousTRIALE 327 in figura 20-4. 21 -5. c şi d) sau CtI p«(lru cvndllcloare ltrei cOllductoare de faz ă şi condu ctoru l neutru (fig.. Het.A d e plmlm : ti _ eu u.ează numai receptoare de forţă (1 000 V ş i 500 V). 20·4. 110. 20-5.lM. pentru alimentarea reccploarelor de for\ii şi lumin li . Reţe aua eu trei eonductoarC:eu neulrul izol:ll se utilizează la inaltă tensiune (6 kV).elelc trifazate pol fi CII Irei cvndl/doare (fig. Beleaua cu patru conductonre şi neutrul legat la pămînt este uLiUzală el'! mai mult la joa~CI tensiune. acţion ari electrice cu reglaj dt: v i te ză În limite mari etc. _ t!Qffipl~ izolate ta.clele monofazale complet izolate faţă dt~ pămîut (fig. Rel. 20-5. av ind ncutrul legat la pămînt l!au izolatl. 1:\ unele eir('uite <It' co mandă etc. 220. TI~1lS iLLnile folos ite sînt 12. complet i:olale faţă de piIminf sa li cu 1111 punci lcgul la pl1m inl.l. galvanizar€'. de asemenea . 20-5) pot fi mQtlQ{a mle sau irifapot fi . pot fi complel iralale fafii de plfmÎnf (ca la troleibuze) sa u CII unul din conducloore legale la pltmint (ca In cazu l retelei tramva ielor). (1) si nt utilizate la i1uminatul portativ cu tensiune redusă. 11eţea ua cu p atru condu ctoare arc avantajul că dispune de două tensiun i: tensiunea de linie şi tensiunea de fază. la joasa tensiune la ret. Utilizarea reţelelor electrice de curent continuu este astăzi limitată la tra('ţiuncu e l ectrică şi la utilizări speciale in unele industrii (eJectTOliză.A. la unele circuite de coman dă eLe. zentată G fi " / a} Fig. 120 şi 220 V. rcceptoarl2'le de luminii.). Reţelele monofazatc CII IIll conductor legal la pămînt (fig. Ia alimcnlnrea reccptoarclor monofazate.b) SI~ intilnesc I::t retelele obişnuite de iluminat. la 220 V. Schemele de principiu ale relelelor de curenl contiunu: (J. p c nave mici. la rc lclelc care lucrează in cond itii ~'l"Cle din punctul :uteşi Hcţe le l e . 48. 36. şi 440 V sau in cazul tractiunii electrice. n ec l~ ploan: l e mon o[azale R'! pol fi legate ş i intre faze. Heet:plol\rele de forţă l rifazatc R3 sint conectate Între faze la 380 V. pco! legat l:a p bnin ! : R _ ~or. e). 20·5.21. Tensiunile folosite sint 110.elele tare o lim e nt. de curt:n t alernali\" (fig.

R.\~ l . Între-prinderea este alimentat..i'iERAl.. Teudinţa de ~ miiri t ens iullea la recep l oarele dt> forlă este impm:f. 1000 şi 3000 lIU pot fi uti1iz"lr dr'cil in imtalatiil.\\'... Schemele de principiu ale re1elelor de curen t alternativ: il. de la un post.\ I .ntate la ten siunea de 1000 \' sau fi 000 V (cazul re{:ep toarelor cu puteri mai mari decit 150-200 kW).. ent'rgia dcclrid est e adusă la inaltă tensiune (fig. ~'grfMff ' _ _w\_ v.. cu t"'. conduet"are. (j" pAmint. la intreprinderi.01at: d _ trlfazOltA C\1 trei CiJndudO<l!'e cu neu trul legat 1.tm: cepl0arc rnonofazate.. 20-5. Cind r<..) 11. ". ~e studiază po.380 V sau 865 V = =V3'500 y. există o staţie de transformare ST care alimenleazij cu tensiune' înaltă (de ohicei 6 kV) mai multe posturi de transformare TP care alimentează la ri·n dul lor . t -' Fig. 3 000 ş i 6000 V*. b.00. V3 "Tensiullile·de 220./. ...ccptoarele unei întreprinderi sint de puteri miri :.u punem! neutru 17. _ mfaUlt./77»//// //7/. In prezen t. a).\\. cu leg<>. II'J :-:/. printr-un singur post de Lransformare Pl' ea est e transformată la t ensiunea necesară (380 V) şi di stribu i tă reeeptoarelor R prin intermed iul uilor pUlJde de distribuţie pn (vezi rapitolul XII) (sistemul se numeşte "distribuţie centralizată"). de tran sformare apropiat./ / .ot:dizc:lză o puuirc mare .i nu sint numeroase.. la intreprinderile mai mari. In general.~ată.la joasă tensiune (380 V) grupe mari de rceepto3re .t la pămîm: c _ trlf.ată ..A -----".isteule. . _ re· recep \ o~ de \"edere al tehnicii securităţii (de exe mplu in exploatilri mln!ere. sist emul acesta se numeşte " dislribuţie l'eparti z ată" şi f'~le rep rezentat ~{'hematic În figura 20-6.'/ 4&/% /0%/.ru reţelele trif:lzaLc de distrib uţi e sînt: 220. -----'I. păm1nţ: " _ trtfaz. 20-6.\V\ 2 • \'1. care dcselTc~t. /1'. . j .\. e" patTU coru1u ct03r-e cu ne:uţă ~ monoIaZ<itii. apoi.~ " .328 E. :Jslfcl incit nu !... fiJ 'J ------. 5 . R:. R. 380 V).U:CTROTI:.HN1CA GE.. 1 000.-J -~"" J rW'H J . ~ / .relor industriale şi de necesitatea construirii reţelelo r şi posturilor de transformare cu jnvesti~ii minime. b un conductor Î. De multe ori.ă direct la joa-să tensiunc. subterane.\ V../. 500. Tells:unile nominale (de linie) Iolosit e pcnt.e mai mul ţi {'onsumatori.<:ibilltatea folosirii pen t ru rec('ploarde de forţă a ten1\i noilor de 660 V = .// -' ". Receptoarele de fortil de putere mare sint alime.atf<._ t").. complet I zolată fa_ mono1a:z. de ereştelT'a putc-r:ii rreeptoa.rul legat la păm.% T ~'3~~ ~.. 660. /:.. 380.--4 ----'.

păminl este rea lizată fie printr-o placă me1alică fie prin una sau mai multe ţevi mctalice îngropate in pămint şi legate electric intre ele (vezi capitolul (XX i l . COllua slipratcnsiumior ce vin de jle reţelele aeriene şi pătruJl(1 În instalaţiile electri('c se folose. rezistenţa desciirc.ele Hnici aeriene şi pămînt. Din păcate.. . intre cele două piese metalice se afli un spatiu de aer. la revenirea tensiunii la valoarea normaHi. Zona cuprinsll în jurul paratrăznetului este ferită de lovituri directe rit! lrăznet.Jal. la creşterea tensiuni!. una legată /a linie. Pputru a mări zona protejat:1 se foloSesc mai multe paratniznete. Priza de.1itorului devine din nou foarle mare. ElectropUleN'K .. pe baza sludHlor fikute de Le. cind tensiunea revine la llo!:.mTnl. cind tensiunea revine /a normal arcul ele<:tric se stinge şi l egătura la pămInt este inlreruptll. Tn Iara noastră ~ produc descărcătoare cu rezislen1ă nelinIară la intreprinderea . bine legată la pămînt printr-o priză de pă­ mînt. Sub forma cea mai sim plă .oderne lolosesc rezislente variab ile cu tensiunea. prin arcul format. descărcătorul iese din funcţiune. iar alta la pămînt .p.EC TR1CE 357 ratrăznelul este o tijă metalică.~). de la linie la pămtnt. deseăr­ cutorul este construit ca 1111 ec!ator.c dcscărcătoarelc. descl1rcătorul "se l'ImOT se ază ". Cind tensiunea liniei creşte peste o anumit! limit~. Descărcătoarele rr. Eclatorul se compune din douA piese metalice.!. scurgînd sarcim!!: la pămînt. jzolînd linia (aţă de pll. Descăr('ătoruleste un aparat care se leagă Intre conduct. spatiul de aer este străpuns iar sarcinile electrice datorate eleclricită\ii ahnosferice se scurg.E. Cînd tensiunea creşte peste o anumită limit ă. scurgind spre pă­ mint sarCÎnilc electrice care au produ s supra tensiunea .Craiova. filele de la 329 la 356 lipsesc.PROTECŢ iA IKSTALATIILOR El. rezistenta desdircătoTului scade..

\re t rece p rin corpul omenesc dep ăşeşte o anumit ă valoare (de obicei peste 50 mA).m lt electrice. beton . plăci mdalice etc.CAPITOLUL XXII PltOTECŢL\ CONTRA ACClnENTELOn. In calculele practice se c onsider ă c ă rezistenţa minimă a corpului omcnesc i.iilor dt.'s te <le. R •• corpului omenesc depindc de foarh! mulţi factori ş i p oate n. dcservite de personal calificat. produce şocuri electrice şi Irul/mati. trebuie ca Între două puncte ale corpului s5 i se aplice o lensiune electrică numită Itmiullt de atingere Ua . cauci uc:-..1 000 0. Îllcăperi cu pardoseală bună condu că­ toare de dectricitate _ pămînt . Şoc tll elcctric este urmarc a acţiunii tllrcntului electric asupra orga nelor interne şi asupra sistemului nervos.). că rămidă. ACCIDENTE DE ELECTROCUTAnE Trecerea curentului prin corpul omenesc se oumeşte cleclrocutarr. a galoşilor dc cauciuc şi a c. cind pielea este uscată ş i intactă.isten \.trice. incăperi cu vapori corozivi. 1 000 Q În locurile foarte periculoase (locuri şi in căperi umede. Curentul elcctI.) şi dc 3000n in focuri periculoase (locuri in apropierea instal aţ iilo r elec. cind curentul c. DE ELECTROCUTARE 1. accidentele de eleetrocutare p ot fi mortale . loctlri cu temperatură peste 3(fC etc.c. Curentul care va trece prin corpuJ omului dcpinde de \·aloarea aceste i tensiuni ş i de re7.ovorn şc l or jzolanle are ca scop să mărească in mod artificial rczistenţa circuitului inchis prin corpul omului.a e1etlrică a corpului om(>lJCSC ~i va avea valoare a : l = lUa1.. Pentru ca prin om sa trcaci'\ Un curent cledric. In an u mite condiţii. cu prar hun c omlucătol' de electricitate. şocul electric produce fi de ordinul 100000 Rez iste nţa . micş orînd asUel curentul electric care trece prin orga nism . cînd pielea este llmedă şi contactul este bine făcut . Fol osirea în practică a mănu. t~cî(l(1 prin organism. ea scade la 800.

Astfel. din lip să de inslruire. dacă inim a /lU a rncefaf să baM. ln general. de r ek mai multe ori in urma un or dcferteEde izolatk Din aualiz:1 ('auzelor rezultă şi principall'le mijloace de prevenire <1 :\ccidelltelor de clectrocutare. a rsuri sau cJedrometo. se a sigu ră o izolarf' corespunzătoare sau . in caz de ckctroeuta re . Respiraţia artifi cială ft! tuta raţi onnl.se fac uneori 1) serie de blocaje mecanÎce şi electrice. : TraUllla tismul electric eonst ă 111 semne electrice (umfliitilr! pe piele). ~! l"o. dar ('are ~jun g sub tensiune in lUod accidcntal. oridt de grave ar fi traumatismele. Pe baza ccrectă rilor s-a st<l bili tcă de la 30 mA in sus curentul de\"Îne pericu los.) decit după sc o~ller('a lor de sub t('nsiune (n u & poate a) atiJlgerea:de c:Ure olU a pieselor sub t ensiune. instalaţiile şi <"tpara tele elect rice sînt construite in aşa feI..are incepe să apară pericolul.teJor=etc. pentru a mk!)ora risc ul atinge rii pieselor sub tensiune. ceea ce duce. ::fut: ti condu ctoarclor unei lini i ae riene. din .ontacte. a bornelor unui a parat dc.I"casc!or aparo. . PRODuCEREA ACCIDENTELOR DE ELECTROCUTARE ŞI MIJLOACE PENTRU PRE VENIREA LOR Cauzele a.). aşa cum se uraU_in normel<" de te hni că a securi tAţii şi un timp WfitiCllt de ltmg... Pentru aceasta se resp ec tă anumite norme de construcţ ie. artificială 2. de exemplu. un elecfroculal moare prin as{ixie. Ia pierde rea unei vieli care putea fi ::alvab"i. Intensitatea a ~estor efeetc depinde de durata şi de mărimea curentului şi de drumul parctll's de turent prin corp. DE ELECTROCUT.. RE 339 z. (c. prin inimă este maxim.~. ea este făcu tă Într-un mod defectuos. Este de reţinUl că. uloasă este atunci cînd tensiunea de ating('rc se aplică intre mîna dreapfli şi picioare.guduituri şi comolJi sau poate duce la oprirea respiraţici şi la paralizia inimii. Situaţia cea mai peri('. auza paraliziei muşchilor respiratorii.PR0TECŢ1A CONTRA ACC1DEl\"'TELOP. deoarccl' in acest caz. De aceea. incit piese le sub tensiune IlU sînt acc('sibi!e. lizări produse de acţiunea curentului şi a arcului clrcUie . urmată dc moarte. relee etc·. cu renlul care trece. in pra ctic ă ~{' face grt'~cala dr a n u in cepe re spiraţia artificială imediat sau. Uneori. es t('. ele produc rareori moa rtea. {dcind respiratia unui eleclrowlul el poate fi J"eadu~· la viaţă . R ezu ltă d(: aici că tensiunea de atingere de la ('. care uneori poate atinge G şi chiar g ore . b) atingerea pieselor earc in mod normal uu sint sub tensiune (de exemplu a c:!rcaselor ma şinilor.ccidentelor de eledrocutare. rarc n\l permit atingerea pieselor .

pentru ca atingerea pieselor sub tensiune si) nu repre. ::. in . rcpunerea suh tensiune se poate face numai după ce se rcinchide carcasa).zul cel Ulai periculos de elcctroeutnrc este atunci dnd omul atinge simultan două faze ale reţelei. in contact cu corpul omenesc (ex. 500 sau 660 V). Practic insă. In mod accidental. cele mai fre cvente accidente se intÎmplă prin ati ngerea unei singure faze a reţelei de către un om carc stă cu picioarele pc pămînt.rieulos . 36 V. minerele uneltelor electrice). C:l. tn reţeaua cu neutrul izolat. 24 V. 22-2) nu duce la nici lin accident.mod normal.360 deschide carcasa unui aparat decit după ce nu fost. ten· siunea d(atingere va fi cel mult ega lă cu tensiunea de fază a n·. in această situaţie. se leagă la pămînt prin prizc de pămiut ~au se leagă la lizează 3·f--v------.ţelei. 22-1). 380. Fig . (irul neutru. 22-1. tu alte cazuri . ~SS. Atingerea de către om a unei singure faze!a reteaua cu neutrullzo!aL . Pentru a micşora riscul atin gerii sub tensiu ne a pieselor metlllicc care. care. nu sint sub tensiune. se intreţine in cît mai lHtne condiţii izolaţia instalaţiei. oricare ar fi tensiunea reţelei (127. ele se acoperă şi cu un st rat izolant (cauciuc). dacă aceste piese pot veni . pot ajunge sub tensiune.tingerea unei faze (fig.. dacă re ţeaua are neutrul legat la pămînt (fig. ilS V. Atingerea de către om a unei singure faze la reteaua cu neutru! legal la pămint. in mod nonnal.. iar piesele metalice.~=o t )[7 fig. curentul care trece prin corpul omului este pr.dnte un pericol se uti tensiunii reduse şi anume: 12 V. 220.şi poate produce moartea. 22·2. scoase de llub tensiuue piesele care ar putea fi atinse cInd carcasa este des ch isă. In această situa.ţie.

22·3. corpul omului. ('a nu al'C lot u ş i utilizare 7/ ' //'/ 0 / .E CTROCUTARE 361 deoarece atit timp cit izolajia rcleld fală de pămint este b UlI.J ... Jn cazul particular. prin corpul omul ui nu trece uu cure nt periculos. unw singur voltmetr. fo l oiiită pentru rec('ptoarele de iluminat şi unele rC{'(' ptoarc de. atinge rea unei faze este totdeauna periculoasă. el prL'l folosirea a tn!I \'oh- unul transfo=.. In re ţE'a ua cu neutrullegat de pămînt..."-:!'n.) o i m'Hre . In foJosJJ:ea.PROTECŢIA CO:--'TRA ACCIDE. iar punt-ren la pămînt a unci}azc duce. cu <'it însă rezistenţel e ele izolaţie r l T2 şi ra sinlmai mici şi cu cit capacită ţile Cl' Cz ş i Ca ale fazel or faţă de pămînt sint mai mari (cazul unei reţele Cli o lungimc mare de linii şi cabluri). faza 2 ş i tot de la corpul omului mai departe rezistenţa ra in paralel eli capacita tea Ca. p!'ricol ul maxim ar ătat mai înainte..lectric 1 ste urmă t or u l (fig. n eţcaua cu neutrul legat la păm înt are însă s\'sntajuJ că oferă două tensiuni (ten~i une a de fază. 22-2) : fala 1.tI pclÎC'oJuJui de cJeclroC'ut3l'e. De aceea. pericolul esie maxim. In acest caz.. deoarece tensiune. la: apariţia unui curent de scurtcircuit monofazat. Este de remarcat că punerea la pămînt a unei singure faze in reţea ua c u neutrul izola l nu duce la apariţia uDui eurenl de scurtcircuit şi de aceea nu im ptică deconectarea eireuitului respecti\'.:.. circuitul e. reţeaua cu neutrul izolat este mai a\'antajoa~ă. Îaza 3. curentul care trece prin corpul omu lui creşte ~ i poate deveni periculos. Este necesar fn să ca printr-un control riguros al iz ol nţie i reţelei să se detecteze imediat orice defect de izolaţie intre o fază şi pămînt (defect monofazat) ş i să se Înlăture pentru a se ('vita astfel. rezistenţa T2 iu paralel cu capacitatea C:>:. Controlul izolaliei intr-o relea cu neutrul izola1: al .llor de tens1u ne. (C urenţii care trec p ri n capacităţile fazelor faţă rl~ pămînt se numesc cureI/ ii capadtivi). .a de atingere devine egală cu tensiunea de linie. dnd UDa dintre faze este pu să Ia pămînt şi omul atinge una din celelalle dOllii faze. in acest caz. ccea ec impune deconectarea circu itului respec tj\. 1 ~ Fig. fOI'\5:monofaz!1le şj)ensiun ea de linie folo~ită penlru receptoart'le de f orţă) .oR DE D. de şi din punctul dc vedere .

362
generală,

ELEcmOTEHNICA G

~NERALA

ti ea se utiliz.ează numai acolo unde pericolul de clcctrocutare este foarte mare, ca, de exemplu, in exploa t ările miniere subterane, sau acolo unde nu este nevoie de două. tensiuni.

Controlul îzolaliei reţelei cu neutrul ilo!at se efectuează, reţeaua fiind in functiune, folosind un voltmelru legat pe rînd între faze şi pămlnl (fig. 22·3, a) sau Irei vo!tmetre legate Intre faze şi piimlnt prin intermediul unUl translor mator pe tensiune special, cu cinci coloane (fig. 22-3, b). Tn mod normal , fiecare voit metru indică te.nsiunea de fază a reţelei. La apariţia unui defect de izolatie fntre fazA şi pămînt, tensiunea filzei respective faţă de plmln! scade, iar tensiun!le eelorlalte două fue cresc spre valoarea tensiunii de cazul folosirii transformatorului cu cinci coloane!, acesta mai dispune de trei bolinie. binaje auxiliare care - legale In serie - alimenlea d un releu de tensiune ; tensiunea produsă de ele este cu attt mai mare, cu cît defectul de lzola lie este mal pronuntat; la un anumit grad de defed. releul pune In functiune o semnalizare. sau comandă chiar deeonectarea circuitului. Aceste sisteme nu sint insii prea corespundHoare in reldele de cabluri. In aceste cazuri, sistemele moderne de control al izoJaţiei relelei cu neutrul izolat se bazează pe. măsurarea tn curent continuu a rezislente!i de iza atie cind reteaua (;SIc În functiune.

rn

3. PROTECŢIA CONTRA ELECTROCUTĂRlI PRIN LEGAHEA LA PĂi\ItNT
Toate carcasele maşinilor şi aparatelor, precum şi alte piese metali ce care pot fi atinse, de exemplu, manşoanele de legătură, armătura cablurilor etc_ care, in mod normal, sint izolate de piesele sub tensiuue, dar accidental, pot ajunge sub tensiune, se leagă la pămînt cu ajutorul prizelor de legare la pămlllt . Prin aceasta se urmăreşte ca pămîntul şi diferitele piese metalice să fie legate electric intre ele şi să aib ă mereu aceIaşi potenţial; În această situaţi e, un om care, stind cu picioarele pc pămînt, at..inge o piesă metalică (ajunsă accidental sub tensiune), nu va mai fi supus unei diferenţe de po~ tenţial prin corpul lui nu va mai trcce un curent şi deci nu va mai fi elertrocutat. In realitate, datorită curenţilor* care se scurg prin priza de pămfnt, atunci cind apare tensiune pe piesa legată la pămînt, intre piesa respectivă şi păm î nt apare totuşi o diferenţă de potenţial, egală cu căderea de tensiune RI produsă de trecerea curenţilor (de scurgere) prin priza de pămînt; de aceea, pentru ca tensiunea de atingere să (il' cit mai mică, trebu ie ca rezistenţa prizei de pămînt să fie cit mai mică şi curenţii de scurgere să fie cit mai mici_ După cum s ~a arătat curenlii sînt mici numai in reţelele cu neutrul izolat j de aceea, În aceste reţele, protecţia prin legarea la pămînt este eficace. tn reţe l e le cu neutrul legat la păm î nt. cu renţii de scurgere sînt mari şi de aceea tensiunile de atingere pot fi mari; aici însă, la apariţia unui defect de izolaţie, se contează pe deCOnectarea automată a circuitului respectiv . P entru ca, in adevăr, curentul care apare la un defect monofazat de iz olaţie capacilivi
• Curentul de scurtcircuit monofazalla reteaua cu neulrullegal la şi prin rezistenta de izolaţie la reteaua cu neutrul izolat.
pămînt ;

curenti!

PROTECŢIA

COl\'TRA ACCIDENTELOR DE ELECTROCUTARE

363

fie sufitient de nwrc ca să poată provoca arderea siguranţei sau deschiderea întreruptorului automat, toate piesele metalice (carcasele) se leagă în mod obligatoriu la firul neutru; firul neutru este legat la pămlnt În mai multe. punde. In acest caz, ~e spune că protecţia se face prin legarea la firul neutru (sau la nul). Prizele de legare la pămînt se comhuicse din dectrozi formaţi din ţevi de oţel eu un diametru de minimum 35 mm şi cu o lungime de cel puţin 1,5-3 m, Îngropaţi Inlr-un pămînt cu o rezistivitate cit mai mică (în acest scop, pămîntul poate fi ume.zit sau tratat special c.u săruri). Legarea pJeseJor metalice la prizele de pămînt se face prin conductoare de oţel de o secţiune de cel puţin 50 mm 2 • în locul ţevilor, se pot utiliza benzi de oţel san plăci de otel cu o suprafat.ă de cel puţin 0,6 m2 . Rezistenţele prizelor astfel construite en un singur electrod, sint de ordinul zccilor de ohmi ; pentru a obţine rezistenţe mai mici se leagă mai mulţi eleclrozi în paralel (se fac prize multiple). Prizele se dimensionează astfel, Înd t la cel mai mare curent de scurgere al instalaţiei respective, tensiunile de atingere să nu depăşească: 40 V - la instalaţii mobile in general, sau la orice instalaţie in subteranul minelor; 65 V - la instalaţii fixe; 150 V - la staţiile de transformare ('u personal de deservire; 200 V la staţiile de transformare fără personal de desef\'ire.

CAP[TOLUL XXlII
TRACŢIUNEA ELECTRICĂ

1. NOŢIUNI GENERALE CLASIFICAREA PRINCIPALELOR TIPUR J DE TRACTIUNE ELECTRICĂ

Una din cele lUai importa ,!te aplicaţii ale electricităţij o (;on~tilll!t' tICl(" ţiunea electrică, adică utilizarea motoarelor electrice penfru ad. iorlarc~ d iferitelor mijloace de transport. Spre deosebire de alte sisteme de motoare, cum sînt cele cu ahur S<JU cu explozie, care produc energia mecanică direct din comhtlstibili, conslÎ · tuind adevărate uzine mobile atunci cind sint folosite pe vehil"ule şi fun cţionînd cu randament scăzut, motorul electric reprezintă un tr'lusformator de energie electrică in energie mecanică cu randament mare. Ţinînd seama de faptul că randamentul maşini.lor electric(' mari depă­ şeşte în gencral 0,95 ~i că randamentul centralelor termoelectrice este mult superior celui al motoarelor termice mici care se pot monta pc veh:cule, se deduce lesne că, din punctul de vedere al economiei de combustibil, t.ra<,ţi­ unea electrică este mai avantajoasă decit alte mijloace de tracţium;' Mre produc energie mecanică direct din combustibili. Motoarele electrice au o greutate, un gabarit şi un cost eu mult mai redus decît orice alt sistem de acţionare, Însă necesită în schimb instalaţii speciale de linii de contact, reţele de transport şi suhstaţii electrice. In consecinţă, cu cît numărul de vehicule in funcţiune este mai '1' '' 1 ,. cu atit avantajul tracţiuaii electrice este ma.i mare. , Alte avarrtaje ale tra cţiunii c1ectrir.e : sint; - lipsa fumului , avantaj deosebit de important la utilizarea traeţi " i electrice in mine, in uzine, pe traseele subterane, sau În interiorul aglo .~­ rărilor de locui!1ţe; - mărirea vitezei transporturilor efectuate, prin faptul că accelerarea vehicul ului poate fi sporită, cuplul de pOfllirc al motoarelor electrice folosite in tracţiune fiind mai mare decit cuplul de pornire al motoarelor eu abur sau cu explozie;

-,

TRACŢIUNEA

ELECTRICA

- realizarea unui cuplu motor uniform care, împreună cu micşorarea '; ldpului de pornire şi oprire, conduce la scu.rtarea timpului de ocupare a !:'liei intre staţii şi la sporiI;ea capacităţii de transport a unei Iiniî date; - posibilitatea recuperării uneÎ părţi din energia consumată de alte cunvoaie, prin restituirea În reţeaua de alimentare a energiei cinetice prin efectuarea frînării electrice recuperatjve la opriri sau la coboriri de pante mai lungi. AIară de avantajele amintite, se mai pot cita altele: - o importantă economie de transport, prin faptul câ dispare necesitatea de a transporta combustibil mult şi greu, cum este cazul la tracţiunea cu abur; - locomotivele electrice au o mare capacitate de supraîncărcare temporară ; traeţiunea eledrică permite comanda dintr-uD singur post a mai multor vehicule motoare; - locomotivele electrice au posturi de comandă la ambele capete, deci nu ma i este necesară placa turnantă sau manevre in triunghi; - personalul utilizat lucrează în conditii mult mai uşoare, fără a fi supus intemperiilor şi fără a executa munci fizice grele. Dezavantajele pe care le prezintă faţă de tracţiunea cu abur, sint: - cost mai ridicat atit pentru locomotiva propriu -z isă, cit şi pentru instalaţiile fixe; - necesită un personal cu o calificare tehnică ridicată. Clasificare. Tracţiunea electrică se poate clasifica după mai multe criterii: a) în funcţie de poziţia pe care o ocupă liniile de trafic faţă de aşeză­ riie omeneşti, traeţiunea poate fi urbană sau feroviară. b) în funcţie de felul energiei electrice folosite: în curent conhnuu, În curent alternativ monofa:::ul ~au in cureni alternativ frifa:at. c) în funcţie de .m'irimea tensiunii de distribuire a energiei clectrice: dejoasă tensiune (numai Î:l curent continuu pînă Ia 500 V); şi de Înaltă tensiune (GOO-3000 V p .~ntru ţ llrt'nt continuu şi 27000 pentru curent alternativ). d) In funcţie de felul alimentării cu energie electrică: prin linii de coniael alimenlate de la cenlrale sau staţii de redresare, respectiv dl! transfoImare; prin acumulatorue sch imbate periodic sau realimentate la staţii fixe; prin grupuri generatoare acţionate direct de moloare, de obicei cu combustie internă şi mai rar de tu rbinc, instalate pe vehicule.

2. TRACŢIUNEA ELECTRICA FEROVIAR},.
poate fi elasificată în: - tracţiune electrică propriu-zisă, În care energia mecanică e de motoare electrice alimentate de la o linie de contact;
Tracţiunea e1:~etrică feroviară produsă

366

ELECTROTEHNICA

GE.NERALA

- tracţiune Dksd-eleclriră , in eare se folosesc de asemenea motoare electrice, Însă alimentarca acestora se face de la un generator plasat pc locomotivă şi autrenat de 1111 motor Dicscl. Din aceeaşi categorie face parte şi tracţ.i unea abur-cleclrid. Tracliullca electrică. O instalaţie de hacţiullc electrică Ieroviar::i cuprinde in mod obişnuit eJcmcntclc schiţate în figura 23-1.

2

5

6

7

Fig. 23-1. Schema unei instalatii de t ractiune electricii

ferov iară.

Centrala electridi 1, care poate fi termodectrică (cazul din figură) sau bidroclcctrid:i, furnizează energia electrică care este transformată de staţiile de transformare 2 la o tensiune înaltă şi apoi este transportată prin liniile 3 la substaţiile electrice de tracţiune 4, p lasate de-a lungul că ii ferate şi care alimentează tronsoane de lungimi potrivite ale liniei de contad ,Il. Locomotivele electrice 6 preiau energia electrică de la linia de contact şi o Lransformă în energie mecanică, de tracţiune. Drept conductor de Întoarcere a curentului electric la substaţii serveşte calea de rulare a liniei ferate 7, care trebuie să prezinte deci continuitate electrică. Sistemele de tracţiune electrică feroviară -,e deosebesc tinînd seama de felul curentului la linia de contad şi pot fi: În curenL conti ,_uu, În cure nt alternativ monofazat c.u

frecvenţa redusă

(16 ~

sau 25 Hz), în curent alter-

nativ monofazat cu frecvenţa industrială (50 Hz) ~i in curent alternativ trifazat (tot 50 Hz). Sistemul Îll curent continuu se realizează prinCIpial conform figurii 23-2. Substa.ţiiIe de tracţiunc. sint alimentate din r~ţ{'aua gellerală de transport,

TRACT!UNEA ELECTRICA

367

tri azată , de 501Hz şi produc curent continuU prin redresarea curentului alternativ cu Un numlir de faze mai mare decit trei (de obicei 12-18); in acest scop. se folosesc transformatoare cu secundarul special. Tensiunile uzuale la linia de contact sînt: 1,5; 3 şi 3,3~kV. limitarea fiind impusă de funcţio­ narea motoarelor serie de curent continuu de pc locomotivă. Avantajul principal al acestui sistem constă in faptul că motoarele de curent continuu serie folosite si nt foarte robu ste, simple şi reprezintă caracte ristici ideale pentru tracţ iune. în plus, se poate realiza uşor frina rea

Fig. 23-2.

Si~tem

ţiune ferov!ară

continuu:
2 _ Bul;)sta\.lc

fn curen l

de irac ·

1 _ linie generalA ('le \lansport de energIe e:lectricA; une ; 3 _ llnIe de contact: 4 _ loeomollvl e! ectrici!.: 5 eate de rula."'e : 6 _ transfonnatoare tti!4=tc cob<>rltoare de tenside teaCli-

-'4-l-,n;- --l-+- J
electrică reostatică

une: '1 _

re<lresoare.

sau recupcrativă . Dezavantajele sint; substaţii complicate ş i numeroase, din cauza tensiunii reduse la firul de contact, ceea ce duce de asemenea la un consum mare de eupru pentru linia de contact. Sistemul irI curent alternativ trifazat se foloseşte rar din cauza complicaţiilor care apar în staţii şi la încrucişări la linia de contact bifilară. Sistemul monofazat cu frecvenţă redusă 16~ şi 25 Hz a a părut la in3

ceputul inLrod ucerii tr;! !jun ii ele ctrice, pentru a se putea folosi mot oarele monofazate s('rie C II coled or, c.u o fun c ţionare acceptabilă din punctul de yedere al comulaţieî. Sistemul prezint ă avanta jul că permite ntilizarea unci tensiUni ri<Ji caLe la linia de contact (15000 V), deci se(', ţiune redusă a conductorului de ("ollfart şi distanţe mari înt re substaţiile de tracţiune (50-70 km). De ase menea, arc <lvant.ajul unei mari clasticităţi in exploata re, deoarece faptul că pe locomotivă cxi ~ tă un Lransformator coborîtor de tensiune cu mul te prizc pen tru reducerea şi reglajul tensiunii aplicate motorului. permite un rcglaj [in al vitezei. Ca dezavantaj principal tre buie menţiona t acela că sistemul recla mă 5au o reţea proprie de tracţiun e de fre cvenţă redusă (fig. 23-3, a), ccca ce este costisi tor, sau reduccrea fre cve nţei industriale, de la 50 Hz, in s ubsta ţiile de trac ~iun c, ceea ce le co mplică şi le scade randameutul (fig. 23-3, b) .

368

ELECTROTEliNICA

GE.:.~ER.~LA

Sistemul mODofa;tal cu rrecvenţa industrială (50 Hz) a rezultat diu tendinţa de a simplifica şi ieftini instalaţiile fixe de tracţiune, menţinÎ ndu-se totuşi tensiunea ridicată la linia de contact (fig. 23-4). Acest sistem Întru-

toate avantajele sisteme lor precedente ş i de aceea, in ultimii an i, dş­ şi apare ca un sistem de tracţiune feroviară a viitorului.
tigă

neşte

din ce în ce mai mult teren

= ' j f = == = ; F = /

Fig. 23-3. Sistemul de tractiunt' feroQ. -

viarll in curent alternativ monofatal şi frecventă redusi. cu alimentarea din:
b reţeau a

si:

proprie, de trecv,",ntJ, loafeleaua de treeven;li !...'l du S_
U1ali'i (511 H:t).

-f---",,-1L--3
d)

.5011L
/

! 1'1 li ~J I I L__ 'ij"2\h'fQj
b)

!

r · - - --1

r,

.r2'i

r

--·-l

fi
1'1 li

I

I il

--11-,,,,_ _ __'
--"-"='---J
O

5

Fig. 23-4. Sistem de trac ti une feroviară în curent allernaHv TIlonofazat , de frecventă Indus lr ială (50 Hz).

Dificultatea principa lii la acest sistem este aceea de a se c.rea un motor serie cu coledor pentru t ract.iune, capabil să funrOonr.ze la 50 Hz. Problema IlU e~te încă definiliv re zo lvată . Există însă ş i alte variante ale acestui sistem, ca, de exempl u, acela cu locomotivă convertizoare, avind montat pe locomotivă un con\"ertizOI" sau un redresor (cu siliciu), care transformă curentul alternativ de 50 Hz În curent continuu, astfel jncit motoarele de tracţiune sint de curent continuu. L.ocomotivele fabri cate de Uzjllele,~ Electropll tere Craiova au=-- pcrformallţe din ce le mai ridicate: viteza 100 km /h, puterea 2 200 CP, ş i respectiv 7350 CP, deiVoltată prin cite 6 motoare de curent continuu şi comanda allt omati za lă in funcţie de putere:.t ce r ută de t.ra!'(,11 ş i de t rafic. L ocomotivele electrice ăU alimentarca În curent alternativ de 27 kV. 50 Hz. redrc~a rea curentulu i fii nd făcut ă cu redresoa re cu siliciu, de 800~V{tens iun c nominală, alimen ta te pri n transformato r gradualor cu 40 trepte, (·u re~ l ajul alltomat. al tensiunii.

,
,
TRACŢ1U:-"'TA

Li..ECTRiCA

369

3. TRACŢIL~NEA ELECTRICĂ URB ANA Prin tracţiune elect rică urbană se inţelege :lplic<lren decldcilăţii la propulsia mijloacelor de transport in comun, in interiorul oraşelCll". pe trasee dinainte st.abilite. Caracteristicn principală a tracţiunii electrice urbane (figura 23 ~b) constă in folosirea unor reţele de contact 4 instalate pe t ,llSl'(> fixt'. prin care sinI. alimentate cu energic electrică motoarele vehiculelur mobile 6, 7, 8 de la su bstaţii de alimentare fixe 1, descrdt.e de instalntiil(' 'If' producere. trfl1lsport şi distribuţie a energiei electrice. )1ijloaccle de t.ransport urban in comun se illlp:lrt lu CI(.t1 ;J mari cutegorii : - mijloacele de transport pc străzi, a căror c irculaţI< -.e faee in comun cu a celorlalte vehicule (tramyaiul, lroleibuzul. autobUZUl ş.a.) I mijloace de transport în afara stră 7 !lo!". (:are a u o cale d~ I"ulan.'" proprie la Inl nivel diferit de cel a străJ. ilor (metropolitnnele şi d"iik I~ " ;l l e ~ub ­ urbane şi de centură). Mij loacele de transport În COUlu n PC :-trăzi ~illt tr il' mai \"cchi -:o' mai importante, asigur înd şi astăzi cea ma: m<l rf' partI' din traficul intern al o,aşe lor.

Tramvail!le electrice reprezint 5 tiI> m ijlr•.-: de transport in com un I<HU te riispÎndi t, fiind compus din vagMI! '" rk p'l';ageri auto motoa re, cu sau f<'i~!) remorci, care circulă pc şine mOJ IL:.. lt· p'" stnizi. Alim ~ lltart'a lor se face În curenL continuu sub tensiune de 5:')0 ~a u 750 V de [a Un co nductor de con tat I (fi g. 23-5, a), intoarcerea cu!"('otului fă('Înd u - :;e priu ~ illt'. Troleibll:ele reprezintă 1111 mijto(' de tranl'pm [ il! com un mai modern . care are caratterislici comune cu tramva;,,1 (fi~r}d alimentat printr-o reţea de contact) şi cu autobuzul (avind roţi l e ('U c<luci tu'uti ~i oarecare libertate in circulaţia sa care se facE' totuşi dup:'\ Un traseu anum it). Int.rucit Întoarcerea curentului nu se mai poa\.i:' lal'C priI! şine , rejeau;I ck(" t rică d(' coutaet este prevăzută cu două condu("\OlJre (fig. 23-5, b). Tensiullea de H'!"\'iciu a re ţelei este de 750 V şi c'hi,n mai mult. (l 000 ~au 1 500 V). In afară de acestt' mijloace de lransport, pe ~trăzj se rolosc~ (". lDai raI", şi alte mijloace de tl"nsport care derivă (lin aceHea prin anum,te mod ifi cări ~i anume:
6-0.tr 6-Vlr

a)
! _

/)

,)

Fig. 23'0. Schema unei imla 1 alii de Iraqiulle elt-rt rica urbanil'
~"b5\at!e de lI!1 m""tar,,; Z _ u .blu d e a1l.ment.a.re; , _ e a bl '~ d~ jl'l' toa,.."ere : ( . 5 _ retea de eont.:lc t ; • _ v;),gon de l ram" a!; -; - "tToJelb\lz ; t _ ""( 01'1 de metropoll~n.

Sînt acţionate de motoare de curent con tinuu alimentate de baterii de acumulatoare montate pe ele. Trenurile au 6. darse întind puţin în jurul oraşelor (pînă la 50. fiecare linie este plasată la un nivel diferit de celelalte. Se foIo~es e in mine pen tru remorcarea convoaielor de vagonete cu minereu. plasată la UJl nivel diferit de nivelul străzilor. dar ~îut acţionate prin motoare electrice alimentate cu curent electric furnizat de o baterie de acumulatoare montată pc vehicu l şi care se Încarc:. Randamentul lnlIlsmisÎei energiei electrice prin cuplaj inductiv la distanţă fiind redus. pc deasupra solului.ELECTROTEHNICA GENER . ca şi la tramvaie (1. fie de preferinţă in subteran. Elecfrocarele. sub forma unui viaduct construit deasupra unci porţiuni din bulevardcle oraşului. cele mai multe fiind vagoane clectromotoare conduse de un singur manipulan t prin comandă Clt electrică multiplă . au traseul situat in parte în i. sub forma unui tunel executat sub nivelul străzilor sau la mare adîncime. Girobu:de sînt vehicule asemănătoare cu acubuzelc.e pot ridica.. la intervale scurte. tn acest scop. Locomoliuele electrice de mină. cu mici extinderi în comunele suburhane invecinate. Eleclrobuzele cu curenţi de Înaltă frecvenţd sînt vehicule de transport ~lcţionaLe de motoare electrice alimentate cu energie electrică prin inducţie prill eOllductoare montate în tuburi sub pavajul străzii şi străbătute de curenţi de înaltă frecvenţă. retcaua de contact fjind asUel suprimată. magazii. LĂ Autobuzele CII transmisie eleclrică. formată dintr-un generator care alimentează unul sau mai multe motoare electrice cuplate cu osiile motoare. pc e:o. gări etc. Mijloacele de transport în comun în afara străzilor sint de fapt căi ferate cu cale de rulare proprie. plasate îu <lnumitc puncte ale traseului. tacade. p entru ca circulaţia lor să nu stinjenească circulaţia celorlalte vehicule. Înmagazinată într-un volant adus la o turaţie ridicată "u ajutorul unui motor electric alimentat de la instalaţii fixe. Acabl/rele. Mel ropolitanul (metroul) este mijlocul de transport care utilizează căi ferate instalate in interiorul oraşelor.site pentru transporturi în ateliere. periodic. Sint ve hicule mici folo.. circulaţia trenurilor făclndu -se Într-o succesiune regulată. dar la care acumularea energiei necesare pentru acţionare este obţinută sub formă de energie cinetică.a platforme de încărcare fixe sau care :o. sau la Încrucişări de linii. Acestea sînt vellicule asemănătoare cu autobuzele. calea mctropolitanului este fie înălţată pe toată lungimea traseului. acest tip de vehicul nu es te folosit În mod curent şi se află iură În stadiu de E'xperimentare. Energia electrică este furnizată de baterii de acumulatoare montate chiar pe vehicule. ferate suburbane şi de centură sînt la fel cu căile ferate interurbane. Pot ave..60 km).5-2 min) pe cale dublă (dus şi întors).8 vagoane mari de construcţie specială. Pe porţiun i le de traseu comune cu alte trasee de metropolitan.n terioruI oraşului şi au o frecvenţă de rÎrculaţiC' a trenurilor mai mare decît căile ferate normalI? Căile . care sint de fapt autobuze echipate motoare Diesel şi cu o transmisic electrică în locul uneia mecanice.

puterea instalaţiiJor eşte mai mare şi costul [ar mai ridieat. în oricare 10('. in practicii . încălzirea fiind produsă prin trecerea curentulu i electric prin piesele de Slldat. autovehicule. AplicnţiiIe sudării în tehnie5. Sudarea eleelrică se executJ fitil manual. provocată de un arc electric. prin formarea un ui aliaj între piesele de Îmbi nat şi 1111 material aşezat Între ele. turbine . priI! topirea eapdeJor care urmează s5 fie sudate sau prin topirea unui metal de adaos eare mijloceşte SlIdare:l. Acest procedeu poartă numele dc sudare prin re::islen(ă de u~ourf: ~i De{iniţii. sint foarle numeroase: În conslrucliilc Dletalice. cit şi automat. pl'inlr-o Hcţiune mecanicii de presare şi la temperatură potrivită. slldareOi este tltro!1eIlă. Imbinarea rea liza tă prin sudare conl>t!i in intrarea atomilor de la periferia pieseI Of de sudat Într-o reţea cristalină comudL Dacă piesele au aproape aceeaşi compoziţie chimică. NOŢIUNI GEi\EHALE. conducte.ELECTRICA 1. aparate de radio etc. nave-. a pieselor lIl~lalir(~. CLA SIF ICAnEA PROCEDEE LOR DE SUDAHE ELECTRICA Sudarea electrică constiluie unul dintre cele mai J':lpi(k mai mai ieftine proredee d(~ îmbinare. D acă cele două piese au compoziţii diferite. în ('azul atelierelor mic(sau al şantiere l or. aparate casnice. prin urmare. con fel ct : Î1J stare lichidă. Sudarea e l ectrică se poate execuLa: . Lipirea electrică se e'Xc-culă numai ÎIl stare liehidi!. sudare. ori mai simplu. sudarea este omogtnti. Clasificare. puterea generatonrelor şi a transformatoarelor de sud arc manuală este de cîţiva kilowaţi sau zeci de kilowaţi. ma şini agricole.ii această ~udare este denumită lipitură.' .in sLare solidă. acest procedeu este denumit SI/dare aufogenă. in instalatiile industriale mari. Pentru suc!ar(':l nutomatii . nVÎoau('. a rlirui temperatură de topire este in ferioară celei a pieselor de lipi t. Acest procedeu poartă numele de sudare CII lIrc electric. in y orbirea ClIrl'nt.CAPlTOLUL XXIV SUDA RE. la construcţii de reZerv oare. şioe de cale fertltă. racordul areuor apara te la reţeaua electri că se poate face cu uşurinţă. .

Dup ă modul 'de îmbinare a pieselor sudate. .372 ELECTROTEH.. a).'>IICA G.. d. ·i un fel de matell<t ! de ad<lO. Gituiril ..:numile puncte..I termidi). nu are nt'\"li .itate asupra cela · lou ă I iese. 24-1 . (I~ l1..suda te prin topirc intermediară: . suda rea electrică se distinge prin folosirea unei energii ieftine ş.om ii. 24-1.. 12-1). r etls1enti1 mare de co nto~ 1 H. metoda folosi~ă proccdeele de sudare prin rez i ste n ţă de contact In: sudare in stare solidă. Oricit . nu'.deformare şi apar noi puncte de contact..pă rea de nett:de supra fe ţele pieselor de su ri.de astrel.lt· ft'zis tenţa de ruperf' la \'..ă. . . nil! gaze dăun ătoare ~5n ătă ţii. sudarc prin cusătură (fig. cu gaz şi alum ilJ '. in afa ră de en . de alte procedee de sudare (prin focul de forjă.l'>1ERALA scrie sa ră Sud:l1'\'':\ prin re zi stenţă de contact se aplică mai ales la producţia in ~i eqt' rca mai indic ată pentru automatizare . Căldura dezV(' lată În unitatea de timp. gaze rlef\<tg uu Le. din cauza pOl'ib'l it ăţii mărite de a se produ ce d c[o rmaţÎa plastIcă şi a mobilităţii mă rit . datorită forţei de comprcsi une exer... c).st ·nţa IJc care o constituie suprafaţa de cOntact a pieselor ce urmeaza a fi Îmbinate. este rI t· ordinul sutelor de kilowaţi. nU fac con tact decit in ' itc va puncte (Y.! mai are şi avanlajul c ă . păstrindu . pc care o au a'. trepta t asupra Întregii sup rafe ţe de contact. "ii se tncadrca z ă Îutr·o reţea cri~talillă comu nă .. fig. Suda rea e l ectrică prin rezistentIi de ('out«.. dacă aceste piese sint În acelaşi timp strînse laolalt a cn o a~tfel fi e rorţa.E.. SUUAREA ELECTRI cA P HTN REZISTENŢA DE CONTAcr Aceas tă met odă de 3udare E' bazea. ·se clasifică După ..: ialul se inl:ălzeşte foarte mult în ~ccJe puncte şi. se produce ·o.sudare prin energie În magazinatil. uşor acccsibilf' la orice loc de lucru.. ÎD(' ă 1z' r'" of> <!xtrl.L odică aluQecări. cel mai pl) s ud ări i trivit proecrie u este acela al Faţă cu arc electric.. se deosebesc : s udare prin punele (fig.'! şi la sudare nu intJ·rvin nici radialii no··iVt . In al'este puocu. te mpe ratura necesa r ă . Puterea electrică ner. b) şi suflare cap la cap "<{fig. adudnd·v .. Pentru atelierele miri. 24-1. Su · darea prin accast!l Jwtodă se poale obţine cu atit mai uwr cu {'Îl temperatura produsă de trecereJ curentului prin rezisten~a de contact c:-. Îndt in regiunile lor lllarMinaJe să s'! pro-ducă o deforma ţi e pla ~tir. mate.t. 2.tC' mai înaltă . fiind concentrată numai in . r~ ia e l ect ri.:i pc efectul termic al trecerii cu· reutului electric prin rcz.l lO I foart.. liniilor de curent determină t.e ridicaLt laproape 100%).i prin faptul că nu modific ă stf'lt! u ' ~ internă a malt>rialclor sudate.s udării. el . atomii marginali intră in sferele lor reciproce de atrar..tir.:flsltatea de curent este fQar lc mare.

Sudarea ('. aluminul precum şi aliajele lor. ca!). se sudează: earoseriile antovehiculelor. şinele de trnmvai şi de cale ferată.:t şi se menţin sub curent pină cînd in locul de contact apare o punte de metal topit. piesele se aduc in conta.'" materialului şi deci sudarea .LECTRICA 373 Sudare({ in slare solidă constă in lrecerea curentului prin piesele de sudat apasate continuu cu o forţă exb'rioară .n 6j sudură C) prin rezisten1ă cusăt=li. pllIIcte. precum i ' a z!llelor de lanţ.rl pr'. După ploaia de scintei. de contact: . cupru l.. procedeul se mai numeşte şi sudare elect rică prin scintei. nicheluI.SUOAREA E. La acest procedeu este exclusă posibili tatea \'reunei o xidări. Dezav antajul acestui procedeu constă in tal-'tul că impurităţi1e de pe suprafeţe şi oxizii can' se rormea z ă in cursul În călz irii rămîn incluşi În sudură. care se formează la SUdare. Fig. produclndu·se refularea metnlului ~cp. Căldura care se dezvoltă de către acest cu rent in locu l atingerii pieselor produce sudarea Într-un timp foarte scurt. Sudarea prin înmagadnare de energie electrică. 111 timpul operaţiei de sudare prin topire intermediară. Piesele de sudat se aduc în contact printr-o ciocnire violentă şi atunci energia inmagazinată in eondensator se eliberează sub forma unui curent de d escărc are. se aplică puţin in practică. sau zecimi de secundă. in stare solidă. Astrel. iar sub infl uenţa compresiunii. de ordinul de mă ­ rime al unor sutimi. a. li - suduri pl'ln Sudarea prin topire intermediară diferă de metoda precedentă prin faptu! 'lI arc trei etape distincte: prcincălzirea.te n ţci mecanice mari ca re se poate obţine la imbinârile sudate folosind acest procedeu. Ia sirme şi la placi subţiri. ţevile generatoarelor de ahur ş. la.ap la cap. apoi se apasă puternic piesele. şi anume pe-nl l'll Îmbillarea unor bare sau tuburi de diametru mic (15-'20 mm). Sudarca prin topire intermediară arc aplicaţii numeroase.a . Tipuri de " _ sadu.t şi suda rea pieselor. 24-1. Metalele şi aliaj ele care se pretează la sudarea e le c trică prin rezistenţă de contact sint: fierul. suprafeţele de contact se Încălzesc la o temperatură in altă. Energia electrică nece· sară sudării cstcinmagazinată de obicei intr·o baterie de condensatoare. datorită uşurinţei de e xe cu ţie şi a rezi. Sudarea prin inmagazillarc de energie se foloseşte lIumai. . sub efectul trecerii curentului. topirea şi refularea materia· lului. se produce refular. c suduri ea..

ili.'3mănă intrncîtva cu nitui rea. Însă mar înaint. Temperatura Între eledrozi şi tahle se ridică relativ puţin. 24-2). rămîn ind practic localizată într-un spa ţiu restrîns. ..e ea punctul de sudură să se fi [lăţit suh influenţa compre~iunii. 0. de aliaj uşor de 2.4 000 V. Ht'galarea procesului de sudare se facc. 24.2. deoarece căldura este evacuată prin metalul bun conducăto r de c:lldură al dedrozilor şi prin apa de răcire care drculii prin aceştia. iar eapacitatea este de 3000-4 000 :. la locul de contat L dintre cele două table. o fiind grosimea. şi se aSE. care sînt legate În paralel ru punctul eare se află În curs de sudar('. iar pllterea nomipală. La dimension"rca electrozilor trebuie ţinut seama de faptul că o parte a curentului trere 2 prin pundcle sudate În prealabil.1 al transfOJ'matoruJui.2) 8. a A B tablei lIlai wbţiri (fig. Sub acţillncn forţei de compl'esiune. La sudarea prin înmagazinare de energie. racordaţi la secundarul 2 al unui transformator (fig. asupra lor aplicîndu-sc o forţă de compresiune F suficientă pent ru a realiza Ull contact bun al table1or. curentul trebuie întrerupt imccliat ce sudura a fost termi nată. după aprecier~a Fig.. În lIIod vului de suda re prin puncte. tensiunea alternativă e~te redresată cu ajutorul unor redresoare cu vapori de mercur şi apoi este aplicată unui condensator. căldura dezvoltată pentru trecerea curcntului. în mm. Drept criteriu pentru intreruperea "utomată a curentului scrveşte fie timpul (mcnţinÎndu-se pentru toate pUllctele IIU timp constant).cF. deoarece prin ace"sta se ohţin () producţie mărită şi o calitate uniformă a sudurii. între electrozii C şi n de cupru dur. La sudan~ a automata. (le 25-1i5 kVA (mai rar. Cînd se închide drcuituJ primar . Schema dispo:z. Tensiunea la con densa tor atinge 3 000. Sudura se consideril buna daca dhlmctrul dm al cercului În interiorul căru ia materialul s-a topit este aproape egal cu diamctrul de al electrodului. care trebuie să aibă o valoare de = 23 +3 mm.2. prin ~eculLdarul său trece un curent care produce căldură În rezistenţa circuitului exterior al ~eculldaru[ui. iar la producţia În serie.1 .ELECTROTEHNICA GENERALĂ Pelltnl sudarea electrică prin rezistenţă ele" contact se foloseşte exclusiv curentul alternativ. Tensiunea necesară sudării (în secundarul transformatoarelor speciale de sudură) este de 2-10 V. 24-3). automat. Sm:!arca se produce sub efectul forţei de comprcsiune apl i cată după ce s-a formaL nucleul topit. fie . fn c_ ondensator se poate inmagazina o e nergic sufieientă pentru sudarea uoor table. SI/darea prin puncte. se atinge temperatura de topiTi'. Acest procedeu se aplică in special la imbinarea prin suprapunere a tablei ar metalice.5 nlm grosime.:1=(0. la maşh1ile cele mai simple. 250 şi chiar 350 kVA). electrozii produc în table o imprimări de adîncimea . operatorului. Tablele care urmează să fie sudate A şi B sînt suprapuse şi strînse.

dar şi cel mai dificil de realizat practic. Aparat de sudaTe prin puncte. fie energia consum ată. Sudură cusătură.S V DAREA ELECTRICA 375 timpul ::. Datorită ridicării . Valoarea curen tului şi durata sa. 4. 24-6) compus din doi electrozi in formă de discuri. iar cel de sus 2 mobil şi apăsat pe piesa de sudat de către tija 3. J ~ ~ Fig. prin prin mai multe puncte de sudură Inşiruile . După terminarea sudării. arcul care ar apărea la indepArtarea electrozilor ar putea distruge piesele sudate . atunci ciud se apasâ pe pedala 3'~~ I 1 -Fig. printr-un arc 3'. 1 = const). 24-4. 24-5. Dacă nu s-ar proceda astfel. aşezaţj în acelaşi plan ş i care string puternic tablele intre ele. In figura 24 -4 estc reprezentat un aparat Ileautomat de sudare prin puncte. atît de apropiate intre ele. a pieselor confecţ ionate din tablă şi este în realitate o sudare prin puncte. in lungul unor muchii. se eliberează pedala şi prin aceasta se intrerupe intii curentul şi apoi in cetează acţiunea forţei de compresiulle. obţin ută tijei 3. fie temperatura atinsă la locul de sudură. + Fig. încît se suprapun parţial (fig. Această sudare se realizează pentru imbinarea. Nuc1eullopit 18 sudarea prin puncte.i curentul. arcul :r se eompnma şi se rea liz ează presiunea necesară intre cele două piese de s udat după care se Inchide contactul 5 din primarul transformatorului. 24-5). ultimul criteriu fiind cel Illai raţîof'al. 24 ·3. Aparatul arc braţul de jos 1 fix. Sudarea prin cusi1/ură. precum şi forţa de apăsare a electrozilor depind de grosimea tablelor de slldat şi de materialul de sudat. Aparatul de suda t prin cusătură poate fi acela :ş i aparat din figura 24-4. atunci cin d tertSiunea reţelei variază in limite largi (t =const. însă inzestrat cu un dispozitiv (rig.

24 -7.lcl'trozi. Prin deplasarea.LÂ ElectrozÎi sînt conecta ţi la secun darul l rausformalorului de sudură . duratele impulsurilo:" qle pauzelor şi viteza de înaintare sint parametri rare.376 EL'ECTROTEHl'o"lCA CENER}o. ta blelor cu o viteză v (m/min). La unele aparate de sudare pr..n cusătun'!. D'-'Il~itah'.~..: tarc poale topi extre mitiiţilc elcctrozilor Înt re care se produce. dispozitivului Fig. 24·6. forţ. depine! de grosilI. discurile se invîrtesc intermitent. bar{'le ci.: sud at A şi R sînt fixate in c1emele C conectate la Înfă ­ şurarilc sec undare ~le tr3nsrormatordui ~h: s udură şi sint supuse unor forţe de t'ompl'esiunl' F. tablclor d~ sudal şi de fe lul materialului. Dimcn siun~le d" 'uri!oH. Fig. yalonrt>a c ur~ntului.are.l rUJ'p nlulu i care trece prin s(>cţiunca dc sudat este de 1800 -2 500 A·'emi' 3.. Schema dispo ~ili vului de sud are cap la cap.33 . discurile-eJectrozi se rostogolesc şi asigură o sudare prin punele care se succed la distanţa d: u d = 8. Sudarea cap la C(IP este folosită pentru sudarea pieselol' În fOrJu{\ de bară sau de \. Schema de sudare prin cus ă tură. r fiind f frecvenţa curentului alternativ. e tn figura 24-7 este repre zentat schr"lOatic dispozitivul de sudare cap la cap. ell'rtrozii putind fi chiar capetele pieselor care trebuie îmbin.(mIU).' iii ti mpul cit discurile sint oprite.a de apih. \-j :i' a ~iJ)('[or de cale feratii ş i de tramvaie. SUDAREA P RIN ARC E LECTR IC Sudare~ prin arc ('! ~ct ric Sl' "calizeazii datorită temperat urii mari dcz\'oltate de 3rcul eleetri. curen tul lrecind n\lln '.ate .

ceca ce permite atomilor sit intre in sfere de atra cţie reciprocă şi să se inradrClC Într-o reţea cri ~~a. a cărei valoare depinde doar de lungimea arcului şi de natura electro7. se adaugii pc locul Se oLservă + a) . artului plcctrit.c. ti _ priTlcîPIII~o~ procedee de Slaviano . p~ocede. 24·9. Se creează astfel o cantitate de metal topil În zona marginală a pieselor de sudat.! Bena:'dos . de 15-25 V.- .ilor. ohie etul de sudnt ~e leagă la polul pozitiv al unei surse de curent continuu.<:1 OOO<)C Ja dedrozi şi ([(' fi 000-7 OOO"C în curentul eOIO:lllCi arcului. Cînd piesele . oppinzÎnd de electro:ti şi li".od) (fig.. . depăşesc () anumită grosime sau cind trebui~ Încărcată cu material. Pozitia neschimbalii a piciorului arcului electric. rii pentru apariţia arcului este neresnră o tensiune de aprind('re de circa 60-80 V dar.&Crnrc. arcul fUllctionează sub o tensiune aproa pe l'onstantă. o dată aprins.a arcul . Caracteris · lka unui arc electric de c. 24 -8).S tiOAREA E. a) a fost inn~n ­ tată de tclmicianlll rus N..ă . $CI-vj atit curentul continuu cît şi cI'I :!It!.L.lin a co mun. exi s tenţa arcului este strîns legată de {'atod: la o deplasare a eledrozilor. In curcllt alternativ..placat()dulu!. iar dcctrodul (de cărbune). 24-8).' rnativ. a _ Pfocedet.'~tc de 2500. 24-1 0. piciorul arcului rămine pe loc (fig.\ 311 ~a\l Uil metal de adaos care mijloceşte sudarea. 21-10. fjg. Sud area CII electrod de cărbune (Bellardos)(fig. la polul Ilegativ al sursei (deoarece piciorul arcului este la cat. i:.lnodulu\. tu cure nt continuu. În 1881. C = f(l ) f'stc re pn'zenlaUi in flgura 24-1 0. _ ~e r<!la fonnare.. ! la d.ilor nu lTlai este însoţ i tă rle [eDomenlll ariitat in figura 24-8. ti _ !onn~. Be nardos.. Principalele procedee de s udare sint cele rcprczellta tc in figura 24-10. aparc lin arc care topc~te portiuni le respective ale pieselor care trebuie sudate. Schemele sudare cu arc electric.r. Potrivit ncestui prodeceu. cei do i eleclrozi schim bă Între ci rolurile de (-atod şi an oI! la fiecare jumătate de perioadă . Fi. Prin trecerea curentului înlre metal şj clcctrodul de c~rbullc. dl'llsit aten de curent (firea 7000 Mmrn'l)..culu\ la deplasarea . La produ('ere:! arcului electric pol F1g. Caracteri stic . TempcrOllura piciorului arcului !. in IOl'ul unde se execută suda rea. 24 -8. astfel dcplasarea eledro7.

. . pi c~ ci cu metal (fig. In acest fcl dispare principalul inconvenient al procedeului Bellurdos. SlavianoY. după care electroclul este îndepărtat (ap ar~ arcu l electric) $i este mentinut la o distan\ă de 3-10 m rn atit t imp cit durează suda rea. În scopul de a feri metalul de Q. Cablul de sudură. recent s-au dezvoltat procedee spedal e. din acelaşi material ca şi piesa sudată (fig. (le oţd sau de alt mctal . pentru sudare. Operaţia de sudarc se face puuindill contac t pentru un timp scurt electrodul cu piesa de.urtcircuitele care intervin frecvent la atingeri le elcctrodului dc piesa suda tă . con fectionat din acelaşi material ca şi piesele de sud at. protejat contra loviturilor. a). de o cOllstrucţie specială. Acesta a introdus. :lcela al carburări i melalului pe loc ul sudurii. in locul elcctrodului de rărlJ uue sau de grafit. fie ue rurent alternativ (l ransfo rmatOllre de s udu ră ) . dintre care. Elcctrozii folosiţi in :. . sudorul trebuie să ri~ protejat contra scinl('ilor care sar in jur şi contra razelor de tot felul carc siut emise ele are. servind deci atit Ia Întreţinerea arcului. Pentru reducerea can tităţii de carbon care se introduce in metalul topit pc locul 5udurii şi care alterează calităţile acesteia. de 5-10 m lungime . este de obicei un cablu izolat in cauciuc. topimlu-se in arcul electric o bară suu\Îrc 111<:talidi.10. intr-o poziţie anată in planul hisector al planelor de sud nt şi puţin ÎncUnat în sensul În:lÎntării su dării. expuse mai sus. cit şi in curent aJternativ.de a forma in jurul arcului *i aJ meialului lopi t un stra t protector compus din gaze şi din zgură.ne a mări stabilitatea arcului electric.xjdan~ şi de combinare t:ll azotul din aer Înconjurător şi de :. Aceste surse trebuie să prod(l că o tensiune (le mers in gol de 35-75 V. b) .nt de metal. Procedeul de sudare CiI eleclrod de mclal (SlmriaIlQv) a fosl elaborat in tre 1888 şi 1890 şi descris in anu l 1892 la Petersburg de metalurgistlll rus B. mai importante sint sudarea prin arc acoperit (sau "sub flux'. Pe lingă procedeele clasice cle sudare prin arc electric. care aII un triplu scop: . tn timpul s udării . cIedrozii de cărbune au fost inlocuiţi prin clectrozi de grafit. un electrod metalic.Ile sud urii. Procedeu l de sudaTe Bellardos se aplică numai in curent continuu. de secţiune rotundă şi acopcri~i eu un in veli!) format din anumite substanţe. 24-10. prezentind avantajul că este simplu şi poate fi folosit. mOllofilar. cît şi la furnizare a supli mentu lui de material topit necesar la completarea cus ăturii sau la În cărca rea. atil În cun'nt continuu.:1 incetini răcirea sud urii . care le pe rmite ~ă l'uporte cu u!)urinţă S{·. procctleul Sla\"iaoov este cel mai nispindit sistem de sud3re prin arc. 2-1.376 sud urii un suplime. tn prezent. suclat. Sursele de curent pentru sudarea eu arc sint fie de cu ren t conlinull (generatoare de sudură).uuarca electrică Ctl arc sînt sirmc.de a introduce ill mctal componcnte de aliaj in scopul imhuMltii ţîrii proprietăţilor !nec'llliee . necesară pentIu aprinderea nrnliui ş i Ut\ curcnt reglabil de 50-500 A.) şi sudarta CII arc il! ctlrtIlIIJroft>:lor de (ja:. flexibil.

.:rată. AI.Işor oxidabilc cu aliajelc de 1I lumill iu. sau aliaje . ceea ce. În vederea introducerii )W scară din ce în ce mai la rglt n pro("cdeeJor moderne de sudare .a. Fe ş. ('onsu m redus de material de adaos şi posibilitate de automatizare. " illg.) cu o anumită granulaţie.dcti posihili ta tea de folosire la sudarc3 unor mclale.\R EA ELECTIUCA 379 ad~os Suda rea prin arc acoperit se (' U e xecu tă prin topi rea materialului dt: uu arc electric menţinut sub tin strat protector din oxizÎ (de Si. evitarea induziullilor de zgură în cusătură . azotul (Ia $u darea cupru lui) Ş Î chiar vaporii de apă.a chimică a sudării . Accsl procedcu de sudare arc avantaje in plus f. In Iara nua~tră SI:: depuJle o . .SUO.~. instn l aţii de sudare in curent p rotector de gaz pentrll metale neferoase ş. la (' l1să turiic reeipienţilol' de presiune. a cisternclor de calc feratn şi a lInorelemcllte din construcţiile metalice. totodală acest procedeu permite supraveghe rea arculu i ş i llirijarea lui. ca de exemplu illstalaţia de lfudare prin presiunc a şinelOl" de cale f.e îl oeupa în a eeastă aclivitate Cenlrul de cercetări tehn ice din Timişo ara unele s-au obl inut realizări importante. permite o concentrare mare de energic termică. Mn. Na. in ceea ce priveşte puritate.. Sudărilc prin acest procedeu pot fi realizate pe distanţe lungi şi sînt de ca litate superioa ru_ Se foloseşte Îndeosebi la sudarea cap la cap a tablelor gToase. Un loc de fr un!. arc productÎ\-itale mai mare şi preţul de cost mai n: dus. d(' magneziu ş .\ <I t! procedeul sudării sub nu" .a. \:.. Ca.·. Iniţial s-au folosit gaze ('[1 argonul şi hidrogenul j recent s-a trccut la gaze comune şi economice ("3 hioxidul de carbon (uti liza t la sudarca oţelului). Suda rea CII arc· in curent protector de gaz constă in menţinerea arcul ui dectrie Într-un curcnt de gaz inert sau inaeli.1('tÎ"ÎtaLc :->usţillutii.i dării mdalului depus. o hună protecţie contra ox.

Pentru acea sta. opriri. CutloaştC'rea fe· nomenelor tranzitorii (poroiri. maşini de ridicat ş i tra nsportat.PITOLUL XXV ACŢION.ransmisii mecanice pc etaje şi int. costisitoare şi conslituiau o sursă de 3('eidcnte posibile. trebuie ca acţionart!:! sti fie studiată in special in raport cu reglarea turaţiei motorului ş i cu regimul său de lucru. Cea mai importantă rondilir carc ~e pUDe acţionării electrke C'~tc ~ă realizeze o productivitate maximu a muncii cu ajutorul utiiajuluÎ rt'. pompe.crie iutri"3gă de t. D~ICă motorul este electric. cxt ra. i)fotorul electric con~ti tuie partea cea mai import antă a acţiollării electrice.uo e lte .ionaJ'cQ electrică. electric s-a Iă cut la înccput astfel. de construcţii.tivă.ru rgieă. Această acţionare generală neces i tă o ~.'\ ELECTRICĂ A UTILJ\JEI. PRINCIPII GENE HALE ALE AC"PONĂRII ELECTRICE Procesele tehnologice in dustriale fac necc~ară funcţioIl!lTea a djYl!rse feluri de utilaje. !rinăl'i) la Clire va trebui sii faca faţă motorul are de aseUH'nea un rol important în:=aprccierea caHtăjij unei acţi onări. :wţ. Pentru ca un utilaj să functi oneze. mctalurgică. în arMă de motor. cuprinde aparatajul electric necesar. industria sid r. ventilatoare. ca . Act>astă ell<'rgic îi este dată dc unul sau de mai multe motoare. alimentară dc. cornpresoare. Încit un sillgur motor in funcţiune toate utilajele si tuate la diIt!I'itele etaje ale r1ădirij und fabrid. precum şi utilajelc specifice difcritdoT industrii. precum ş i eonductO:lfele de legăturu.narc a uliJa j ului sau pe scurt actionarea ulilajului.ţionării. petrolieră. textilă. chimică. de exemplu maşini .C.cpectiv. Transmisiile micşorOlu mult randamentul <)<.4. acjionarea se numeşte ele ctric ă.'\RE. trebuie să consume o anumită energie mccani~i:i. să pună Acţi onarca electrică .OR JNDUSTlUALE 1. erau yolumino~lse.re etaje. care împrcună cu accesoriile şi anexele necesare funcţionării fornwază dispozitivul de acţio.

frecwnl·ii. cind diferile părţi a le uce. co ndUCÎnd in acest Iei la forme compacle şi simple.------------------------------------ A C Ţ!ONAR!::A ELECTRICA A Unt. de exemp lu.~LE . ALEGEREA MOTQi\HELOR ELECTRTCE IN RAPOR T CU HEGBIUL DE LUCRC 11 . cu ren ţi turbionari şi frccări. Se numcşte regim Ilominal de durată acel regim În care motorul poa te funcţiona timp nelimitat.regim intermÎnent. de acţio ~area generală. evitînd astfd pierderile de energie respective.ntru a cţion area m i şcării prind paIe şi lin nil !lIolo! ţ'l ecl ric pe ntru acţi o nan:-a avanSlllui . s-a realizat incă un pr ogn'~ prin at'ţionarea m liltiplă.H S-a trecut !lpoi la acţionarea pe grup.. ceea ce constil lue o îmb unătăţire faţ. îşi are prop'riul său motor electric rie acţiolJare . cu puterea P iln interval de timp' su (icient de mare. in cazul regimului de lucru de durată. Faţ ă de si~tcmele care c ompo rtă ş i trans misii mctanice. . o maşină de frezal poal" a \'~a \111 motor electric pe. a). lura\.AJELO R ThDt:ST!U .z. curent principal. to'a te III '. raţu de l!('ţionarea electric ă individuală. fără el . sup ratc mperalura (temperaLura bobinajelor şi a oţel ului maşJnll deasupra mt>(liului ambiant) sa u Încălzirea 9 a unui organ oarecare)inde să se stabilizeze (rămine constantă) la o anumită valoare {fig. curent de excitaţie. je le unui etaj erau acţionate de Uil singur moLor electric. st'. de pulere. te nsiune. faci" . şi anume: regim de durată: ~ regim de sc urtă dura t ă . 10 sf irşit !'i-a trecut Ia ac ţî onarea illdi viduală a utilajcJor dnd fi<:\:<ln' utilaj . inţelege ff'gim :t! fi " lucru pentru care motorul a fost proiectat şi construi t. A<: ţ io narea elect rică individuală elimi n ă mt:rsul in gol al diferitelo! tmnsmisii mecanice. prin efe ctul Joule-Leu. acţionarea e lectrică individualii prezintă avantajul cii echipamentul său se poate monta comp let j'l gabaritul propilt -zi: al utilajlllui.ie. dacă motorul este încăr cat. Rcg-imul de lucru la motorul electric se numeşte de durată dacă pf'rioada aeti /llI (de funcţion are) este atit de Îndelungată Încit toa t e orgnnele lIloforu lui ating temperaturi practic s tabilîte. Această incălzi re este provocată de pierderile care ~e prod uc in moI ar. Regimuri nornlnall" de luc ru Priu rrgim sped fic de lucru al unui motor electric. de exemplu.i. 2. dnd.Juiaşi utilaj sîni acţ.aracterizat printr-o anumită în căl zire a molorului eh·ctric.. P en tru motoarele eJedr1t-e )· int s tabilite Lrei regimuri nominale de lucru. histerezis. 25-1 .. Regimul nomÎo. Acest e valori se referă la : putere..d de lucru se caracterizează prin valorile inscrise pc plăcuta tlldieatoarf> a maş i nii. Fie cll re regim este c.ioLHltt de mui multe motoa re electrice.

. . r--' r-' p . Se numeşte regim nomÎlw[ de lucrll de scurtă dural:i. fn acest euz supratemperatura e a unui organ oarecare creşte in perioada adivă de la zero pînă la o anumită \'aloare şi StiHie in timpul pauzei pînă P d p .. c) . .: !. ~5 % şi 10%.c. dacă perioada activ ă nu este suficient de Îndelungată pentru ca diferitele părti ale motorului să atingă temperaturi practi c :stabile. Durata unui ciclu nu trebuie să depăşească 10 minute.. apropiindu-sc insă cit mai mult de aceste limite. Regimul de scurtă durată !'e întîlneşte.. 25·1.ti durata pauzei. alter~ nE'ază cu perioade scurte de pauză.382 EL':CTHOTEHN rCA GENERALA ca încălzirea organelor sale să depăşească limitE'lc admise . . c _ . fără ~' a Încălzirea diferitelor lui organe să depăşească limitele ad misibile.--------_::'C__ • ______ --. Sint stabilite următonrelc <Iurate stnndardizate pentru peri oadele a('tivl" ale rt'gimului de sCll rlă durată: 15. ' . . _. P P 8 --"-.._-=-I .H. Regimuri de lucru. eare este constitu it din durata intervalului acti\" :. Regimul de duratli se Întîlneşte de obicei lu utilajele grele cu funcţio­ llare practic continuă.-r--.-. in timpul eărora organele motorului nu ating temperaturi practic stabile.:. Regimul intermitent se caraclcrizează prin raportul dintre du rata intervalului activ şi durata ciclului de fl/llctionare. dîndu -se de obicei in procente. În timpul cărora motorul nu ajunge la temperatura mediului ambiant (fig.. aeei regim Îull"rm itenl în care motorul poate să lucreze timp n<'"iimitat corespunzălor raportului DA arătat de plăcuţa in dica toare. . L _ _ __ O . r. Ia acţionările auxiliare ale .nniten t. I : . '1 Fig.. 30 şi 60 minute. Hegimul de lucru se numeşte inlermil~nl. .proJliindu-se Însii cît mai mult de aceste limite. b). Se numeşte rt'gim nominol de Incru int. iar perioada de pa uză este suficient de mare..~ . " l ' " P r""l '1 I " " 1. . --1-1. reglm Inu':rmltCJ\I.glm de duralu : ti _ T<1glm de scurti:o durat ă.: • • " ' _0 . daca perioadde activc. Acest raport SI) notează ("u DA şi se numeşte durată m:lil!ă relaliuel.. 6) ----t -~+-_:+ . pentru ca motorul sii rev i nă la temperatura mediului ambiant. de exemplu. . R egimul de lucru se numeşte de !)cur!ă durată.. la zero (fig..impului 'IrittaL de plăcuţa indicatoare fără ca în dil7. . 'I ) 11. ace] regim de scurtă durată in care motorul poate lucra in decursul t. la acţionarea plikilor de tnruante de cale ferată.. Pentru raportul DA s int stabilite următoarele \'OIlori stand ardizate: 15%. 25-1.. 25-1. apropiindu-se Însă dt lIlai mult de aces le limite.irea organelor sale să depăşească limitele admisibile. "f . P r-'~ P P -. ..

~ ELE(.A <':TIO:-l. mai ('C"OIHJmidi a lor. dintrc. regimul nominal dl" durată.. pentru diversele sarciui la care va trebui să fadi. după cum se arată mai departe.ionarea pl'Î1lripali'i a Reg imuri le reale de lucru ale utiJajelor pot Sil nu corespundă riguro.. Pierdf'l"ile 3 Pl' p ~ . cu puterea reală vari a bilă .··· sînt. piuderile de pl/tere (datori te rll.ric pot [j determinate. alf'gere a uno\" astfel <le moloare.. 1 ' '1+/2+1. Pierderile de put ere ale lIuui motor elect. pentru regim ul de durata. Altgerea molorului in cazul regimului de durală lJa<::"i puterea P cerută de utilaj este constantă. Uu("l . dacă se cunoaşte curba care arată cum yarktză randamentu l motorului in rUllfţic de puterea dată la arbore. slalldanlizate Iwntru un regim nominal int<'fmitcnt sau de scurlii uuratli. cu o putere nominală Pn cel puţin t' ~a ­ Iii fll P şi cit mai ap ropiată.. Dar[l puterea de durată cerută de utilaj este varhliJilil. acţionan:a ş.sc insă ş i tipuri speciale de moloare elcctrice. în cazul respectiv duce la o utilizar . P:J. ••• care constituie cicl ul real de lucru.s ullu i regim t ip. Ia diverse sarcini se cunosc din datele ('onstructivf' a le motorului. dîspozitiyclor de fixare nc(.'"TRICÂ A t lTIT. In caz contrar.ualeflle. ale motomJu i ales...arncteri stÎc pentru ceJor mai mu lte ma. ~Ietoda aceasta !le calcII I se numeşte metoda pierderilor ecil.spunde unei standardizări după..+ . Se compară Pe CU p ierderile de putere p". Regimul iutf'rmilent este ..·t. (25.h: Pl' 112. se alege la inceput în mod arbitrar din catalog Uf] motor eu o ptlrere nomin a lă de durată Pn. 1 . _ ~!Pl· f +p. dar şi în caZld regjlllurilor de lucru in krmitent "i tic scurtă durată.. trebuit! să se t'aklllt'"zc in prealabil o putere de durată echi/!ulenIă.şini~unell('. Se calculează apoi expresia: rp'-. se alege UII motor slaudanli zal. Expresia P. b. fa brici construie. un regim real poate fi echi valent din pundul de Yrdere al încălzirii cu Ulllii dintre cele trei regimuri tip. D ac~ . poartă numele de expresi a pierderilor echivalente.udamentului) ale motorului ales. li. Totu ş i. din punctul de \'eMre al in6dzirii. P3. Pentr u a se dctermina puterea t'("hiyalentii necesară. Expresia Pn trebuie să fie cel puţin egală cu Pe şi cit mai aprop i nt~ de această YBloare.1) ll1H.. fabricaţia cu reolă a motoarelor electrice core. de această valoare.+P3·/. trebuie s:i se ţină seama de regimul lui de lucru.+ . cele m enţ i onate.a). faţă În intcrya le le d<' timp 11' [2. .AJELOR L"iOUSTR1ALE '" maşillilor~lIIl\'lte (deplasarea păpuşilor. la sarcina nomina l ă P". se aleg·e lin alt motordÎlI cat alog.\RE. . L ::l a leg:<>rea matorului electric destinat s:i acţ ioneze un anumit utilaj.. De obicei. p i nă cînd se obţine un rezultat satisfăcător... Asemenea motoare pot fi alese nu numai III cazul unui regim de lucru de durată..

NLRALA de exemplu. mai Înainte. după cum s-a arătat .5 k\V.re!lpunde coeridcntulu i de suprasarcină indicat prin datele co. rezultă că motor ul eledr!c este bine ales. o putere tk 5.toare standardizate după regimul Ilo.05 kW ""sle mai mare decit p.r se cunosc pierderile la divcr~e s arcini.05 kW.orului Se Po. ln practică. P3=0. Se alege În mo. PI=I.66 kW. motorului ales sînt cel putin eg: lle {'u p. se.i <lill p = --P. = ~+/d-/3 " pil + P2'(I + p3 "3 = 1. c.!)i cît mai apropiate de Pe' In caz cOlltrar.nstruc tive ale moLorului pentru un interval de timp ega l cu ':lurata <lctivă a ci· hdui fiI' lucru.gul cu mo. Se calculea z ă apoi cu relaţia (25. Pierderile de pulere la sa rcina de 3 kW •. r:l1ldamenlul 'fj.It.lor din catalo.minal de duralIi . Pentru acest moto. se alege un mo.29 kW. fi re.d arbitrar Ull mo... putere n o. şi Deoarece expr!. Să se verifice daco\ pentru acest utilaj este indicat un motor electric cu următoarele caracteristicl : Puterea nominală de durată P.tor normaliz<ll după regimul llo.m. Pierderile de putere la sarcina de 5..t.ate face tol cu ajutorul m~todei pierdf'ril o. unde /: este coeficientul de suprasarcillo mai inainte.29' "+1 .P1=1. Alege rea motoru lu i in cazul regimul ui de scurtă du rat A durată. alr.tor (Iil! cal:llo..!Sia p~=!.lUiualiJ. 5 kW timp de 15 s şi 3 k \V timp de 5 s. alege un alt mo. pierderile p alt' motorului la această put('re rezu lt.=I.are. Un utilaj cere in timpul cicl ului de lucru care se repetiî indefinil.04 kW de Pr.durată CII o.=4. . Dacă puterea care se cere la nrborelc moto.. Pierderile de putere la sarcina de 5 kW". pentru putcr~a 13 arhore P./ad(l activă e5te P.10 '15+ 0.5 kW .i CÎt mai aproape de meuţio.0<4 kW.1O kW.r cchi\'ulente. =1.minală cel puţin egală ('u: p k . d. p motO-ru lui este relaţia: ApliC4{ia 25·/. Flicfnd calculele se gă5eljte expresia pierderilor echivalente de putere: p.5 kW limp de <4 s. Pierderile de putere la sarcina nominal1i p .1) pierderile echivalente p~ şi se verirică cladI pierderile Pn la !"atC'inn oo. pină t'Înd se cap~tă un rezu ltat satisfăcăto. se alege un motor standardizat după regimul nomin al . R e z o 1 .ruJui în peri.66 ·5 4+15+5 = 1.oat această valo.ELECTROTEHNlCA Ca:.in't! de ţinîudu-se seam[t de suprasarcina pc cnre o poate suporta şi care eo. Alegerea mutuTului in cazul regimulu i intermitent foarle apropiatii A!egeIT'a mol..r.

Cuplul retislen!ei la pornire este : 975.650'1218'0. Se presupu ne c.5.6M. cAruciorul cu o greutate G=650 kgf al unui strung. 3. n 975 p. Se.11'1. Coeficientul dinamic de frecare al ghidajelor este C.12 :':':::""'-ccCC:':''-:-''-. Deoarece .l1.. iar randamentul transmisiei r=O.6 1450 = 1.f=O. Considerind pentru motoarele din ca talog un coeficient de supra · sarcinli k=I .8 Ce!.=1.E 385 faţă bită Deoarece aceste motoare pornesc de obicei cu o sarcină lnsemnată de sarcina lor nominală.- kgf ·m . Cele schemele numite de.08 kgf·m..83 kg:i '1l1- Deoarece M.> M" Inseamna că al doilea motor este bine ales. Să se aleagă un molor destinat să functioneze în regim de scurtă pentru a deplasa cu viteza 1. n'rificarea ~uplului de porntre are o deoseimportanţă. < M" irebuie si! se aleRga un molor mai puternic :standardizat după regimul Ilominal de durată.11.-L6---1. lntocmirca schemelor electrice ac~ion{lri electrice J'czulL5 :1('lionări ~Iec:tricc sint {iişwole. r~lI'C reprezinlă toale npnratelt· şi maşinile .:c = 1 1') 6120 ' 0. cuplul său de pornire esic: Mi> '-"1."'DUSTRI.1=12 mlmin. Aplicaţia 25·2. sinL <iate Îu tabela 25-1. In acesL H'Op se utilizează o ~crjc de simboluri.7 kW la turalia n = 1 150 rot!mi n. Tn a("est caz. Echipam\'nLul uJlei lTlai utilizate scheme peulJ'u .7 I 450 = 1. dintre care c("le mai uzuale.6 M~ durată cu o putere p. 12.5'1450 . Re z o I var e.u.\1. puterea nominală de durati'l a molorului trebuie să fie: durată Se alege un motor standardizat penlru regimul nominal de = 1 kW şi o turalie nominală 11'---1450 rollmin.6 975 '1.lill schema sa.i legăturile eleclrice !ă fie uşor de in\clc~.= că cuplul de pornire al in care M~ eslI' cuplu! nomin.lENTE ŞI SCHEME ELECTlUCE DE ACŢ!ONAI1E a. Se presupune motorului ales este: M1'-1. 975·1 Acest cuplu trebuie comparat cu cuplul rezistentei la pornire.~­ electrice îm preuuă cu conexiunile dintre ele. Rezultii : M '/I= 1. astfel indt funcţionart'u :.-presupune că la pornire coeficientul de irecare static este C. ECHIPA.ACŢIONAREA ELECTR ICĂ A UTILAJELOIl lr.'1 motorul de pulere imediat superioară are puterea nominală P~ = 1.

cu temporizarl' la de~('.1 de curent. ELEC"rROTElL"'ICA GEh"'ERALA T olMla 25·' Simbol ur i fol osite la intccmirea schemelor Simbolul desflş urate I I Condudor SCJ"nl!lclI!I:t ~lmbolu lul iartă în CIrcui tele principale de Conductor în circuitele secundare de Bobinîi de contactaT comandă şi control Bobin1i de rele u Bobinii rle releu o: u lemporil. (i!1tiniere) la deschidere CII lemporizare Con tael normal deschis al unui aparat.! corespunde situa (iei cind bobilli! care-J comand .are la COlltilct normal înc l1is al \lIIUI aparat.are (Intirziere) Contact norm al ~ deschis al unui aparat cu tantanee acţiune ins- Conclac\ normal 1nchis al unui apa rat cu actiu ne iJls t UIlGmCe u:ml ac! normal de~hi s al unui ap ara t. cu le mporizare la deschidere Conlact norma! inchis al unui aparat . cu li'mporizare l~ inchidere Contact normal deschis al unui aparat.hidt're ~i Inch idere Con tact normal i1eschls al UllUi aparat automal:i f<'iră revNtire '" POzitia nonnal ă a unui conta. îl1chid~r (' ("[J t t' mprOri7.! n\l este o:ltcurs. cu t emporizare la deschirlt:rt' şi inchidere <'.ontact normal Închis al unui apara l ..38. .

et_ionării elect rice pe ntru o maşin ă de honuit. in special. caraetcrizind felul de [ullCţionare al relellilli..' Olnlac! nor mal înch is al ulIui apara t maU reven ire auto· 17 18 -i ~ ~ ~ Element termic {bimelalic} al unui releu ---'- Bu ion de comandi. ş i allllillf': • Maşinil·un eltă spccial~ de:redificai.." Uueori pent. de c.e rmic. automată normal tnchis c u revenire 19 20 !• . fiecare clement se găseşte in circuitul din care trebuie sl'i fadl parte.·. a ul1lli releu u(' temporiz31'e lRe {'ti:: .-rRICA A U'l'i!. la anumite distanţe unele de altelt:. 2R.xemphl . . deş i aceste circ uite sînt situate in schemă . conladoareJe şi rclccle :. ---. 3R2 .. hobille ş i conlar. ~e notează 2C1. ru aRi . ~Iaşina esie echipată cu trei motoare elcctrict'.-qlONAREA Cu:. .AJELOR U. se utili zeaz ă o Ilot<l!ie corespuozătoare" De mu lte ori H' notează bobinele d iferitelo r contactoare eu 1 Co 2(..1 (conii nuare) N' "LI 15 16 Sirnbolul I ( Semnl!lcalia simbolului fără . pentru cl aritate..tc.putea lI şo r jdentifica elementele acd uia şi apa rat. Contactele bobinci 2C.. sC[loatenotalRT. Exemplu rderilor la actionarea electrica a unei maşini de honuil * In [iciura 25-2 se arată selu'm a electric ă desfăşurată <1 a. a\lIlui re[eu el " viteză 11< ". de~ comp usf' an ' o' o •• b. ac o iar bobi•• nele diferitelor relee cu IR. normal deschis cu revenire automată ~- auton de com~n dă manuală.înl desenate in clementC'le lor prineip ak .o: I Contac t normal deschis ac(ionat mecanic (în lreruplor de calc sau de s li r~it de cursA) Conlacl no r mal inchis a cţiona! mecanic " 22 -00~0-- Conlacl norm<ll deschis al unui conlroler Conlact normal inchis a l unui conlToter Divcrsele aparate şi. 2C2 iar contactele bobinei 3R.. manual.I\L . Aceste eleme nte nu sint grupate in schemă la IIll [0(' (aşa cum sînt situate in aparatele re~p(:rtiye). de exemplu.l.DU3TRIALE 387 Ta bela 21 . Spre a !'i C. Bobina un IIi relru t.ru bobinele rclcclor şi rontactOOirel ol' se tltilizc:lzii incă o literă..

t·a. Ht'~Lu[ echîpamelullli l't~zl1lt5 din scheln:1 t'lt·cll'ică.'1 şi 2C2. 25·2.O Fig. carc asigură mişc. c'\re asigurii mişcarea principOlIă de rotatie a honului. 380 V. 380 V. l nchiderea COIIInctului ICI permitt' In~ct'rt'a curentului prin bobina contacLoruluÎ tC şi chtpil l't' s·a ridicat lllLtHl dc pc butonul BPI. D50 rot/min. 380 V.1 k\r. după et' ~ -a Îuchis Intrerupătorul gener:ll Ig.ICA GE1\ LnALĂ . 1 450 rot/min. 2800 rot/min.~. tnchiderea conlacltJiuij 2Cl permite lrc('erea t:ure. iar inchiderea contaclelor 2C2 punc in funcţiunc mal oa· re le cll'clrice :lip şi Jl r. de 0. pentru ac\iolHlrca pompci de ri\cire. care işi Îuehide conl~H'· tC'l(' sale normal deschise 2(. '9 f 8P' In 2RT :J101 . ceea ce f:l("(' să închidă contadele' linie normal deschise ICI ş i t e2.ulului prin hobina cont. Pentru pornire. .nea de dute·vin o in sensul vertic~l1 3 honului. penLru acţiouarca pompei sistemului hidraulic.un motor asincron lrifazat În scurtcircuit Jlp <lt! Il k\Y.'i prin siguranţe Ilizibile f.u! electric j rl!c(' prin bobina COlltac{oruluÎ 2C.. Cur<. .. Protecţia conlril H:llrl("ircllilclol" ~(' r{'nJil.11.'"C!lire aulofllntii. Curcllt.ELECTROTElli. ~e apasă pe buton ul de pornire normal d~schis llPI eli re\·('nire automa. care actitmează sÎstemul hidrauli(' . Ac\ionarea electrică a llnei maşini de honuit.>ulul electric tr~ce prin bobina conladofltlui I C.un motor asincron lrifazat În scurtcircuit . iar contra suprasarcin ilor de dural-ă prin rclcdE:' termice lRT ş i 2RT.tă in poziţia deschis cind nu mai este apfil:at.adol"ldlli 2C ş i după ce s·a ridÎ('nL mina de pe BP2. Inchiderea contadt'lor I C2 punr in [nncţillne molorul M. Dacă se apas!1 pe butonul de oprirej normal In chis Ba 1 cu revenir(' aulomată in pozi\ia inchis. Se apa ~ii apoi pe hutonul normal dCl:chis flP2 cu ["(. care acţio nează axul principa l ş i pompa de răcire.un motor asincron tl'iFazat in scurtcircuit jHfI de /1 kW. St' intrerupe curenlul În bobinele c(/"Itac· 8" .

în felul acesta. lC2.llizată manual. oprind celt' două motoare. deschi d. După ce s-a deschis unul din aceste contacte din cauza unei suprnsarcini.ACŢIONAREA El-ECTRICA A UTILA1E1. Contactele releelor termice sint fără revenire automată in poziţia inchis.. contadele 1 RT sau 2RT ale r . t _ CC'" te op~şte toate motoarele.0R l?'<-ol1STRIALE 359 toarclar. . sau motoarele M p şi . aslfel Încît contactele 2el şi 2C2 se deschide . iar contactele lor IC 1. Prill inchidrrea IntrerupilLorului ! ş i prin iulerrnediul lransformatorului coboritor T ~e aprinde lampa L de iluminat local. leclor respective. ceNI ce presupune că intre timp s-a ct~rcetat şi eliminat cnuzn care a produs suprasarcina. Elt'Incntclc termice IRT din rirCllitul de alimt:nt are a motorului Jl h. În caz de suprasarcină prelungită. le şi Zc.:Ur . Ze2 se deschid . ceea ce intrerupe curentul bobinci fe.i\fp şi M. se Întrerupe curentul prin bobina le respectiv 2C şi se oprr~r motorul MI. precum ş i elementele termice 0RT din circuitul de alimentare a celO1" două mot oa re . Ciud toate motoarele sînt în fUllcţilllJr ~i trebuie oprite numai motoarele M p şi lUT' sc apas:'! pe hutonul de oprire normal inchis B02 cu revenin! uutomută . respectiv 2e l. înelliderca trebuie re.

ta indeplinirea unei munci cerehrale mai importante. adică să se realizeze ills bllaţi i Lchnnice automate. Cu asemenea proble me se ocupă noua ştiinţ-ă numitii.d.IELon AUTOMATE a. a permis ea omul să îndeplinească uumai munci manuale uşoare.Îs faec rilmul producţiei.adidi. a muşchilor săi ţ iei sale.~in~ electronicii . omul a . Totodată însă. Gen eralităţi tn procesele de producţie. de eOlWlnclă a ma'Şinilor respective. ce maiincordaUi. ritmul din cc in ce mai rapid al productiei a obigat omul la o muncă de supraveghere din ec in. În primul rind. Totodatil. âbemclicJ. rezolvarea de calcule lungi şi complicate. a devenit necesar să se elim ine eit lUai mul t intc rn'nţia ()mului. cu o \' iteză şi precizie În continuă crestere. O dată cu dezvoltarea ştîinţei şi tehnicii. traducerea de texte dintr-o limbă intr-alta etc. Bineinteles. :'IJai mult iucă p" baza niyelului actual al electronicii s-a reuşit să se cerceteze o scrie de fen. perfectionarea diferitelor tipuri de maşini electronice.:. nu t rebuie să se facă o grcşealii de a crede că prin cibernctică se poate idelltifica creierii I omenesc rn D ma.sau se poa t e realiza vrco infiuell\ă asupra fcnomenelor sociale. l<olosirea luaşinilor în producţie. instalaţiile automate a11 reuşit să îndeplîneasdi p rocese de produc ţie din ce in ce mai complicate. In ultimul timp. S-a ajuns ca să se înlocuiască prin maş ini funcţiuni mintale dificile. Pentru :1 $:. ca. s-a reuşit -să se înlocuiască forţa musculară 01 maşini.omclle psiho[iziologice şi sociale Cl] ajutorul maşinilor electronice. La aceasta a ajutat. de exemplu. omul a întrebuinţat la inceput for\:a (izică sau a animalelor domestice. atît mallual{l cît şi cNebralfl. adică mewni::area produc/iei. pe măsura eyolu inceput să folosească din ce in ce mai mult şi posibili tăţile sale cerebrale.CAPITOLUL XXVI NOTIUNI DE AUTOMATICĂ 1. STRUCTURA GENERALA -/\ SISTE.chiar foarle complicată .

debitul Q cre:o. ni\'elul scade s ub reperul S._=_ ---=--_ -- l u I • a automată Fig. cu deosebirea însă că nu mai intervine omul. dacă constată () scădere. Dacă. b... cind a constatat o aba/eu. Nivelul apei e~te miilim ea de ICyhl/. ('ompară ni\"('. şi. Indiferent de dcbilul Q cart' este c\-acu"t prjn conducta de golire G. opertl~i(: carI' a fosl e:rl'w/aM manl/al În sensul menţinerii mă rimii de reglat In v:1loarc:1 dată.-. Cursovăzută . iar rczervonu cu apă este obiectul re glajl/lui .1). se ya descrie În prealabil un sistem automat. Sisteme tehnice ntautQmate ş i automate Pentru a inţelege mai bine funcţionarea principială a unni sistem tehnic aulomat. [1 nivelului. Este evident ci'i instalaţia dcscrisiJ constituie un sistem neautomat. la un moment dat. lin rczeryor de apă R şi o conductă de umplere U.1(11 <lpei cu nivelul prescris.NOTIUNI DE All'"TOMATlCA 391 Cibernetica se ocupă intre altelc-. 26.mat indeplinind o funcţiune asemănătoare de men linere c o nstantă a nivelului apei ('sle ariital in figura 26-2. dcsc11ide mai mul t robinetul r. .-"te. Un sistem autc. se cere ca nivelul N al apci din rezen:or sil se mentină cOnstant.B~--=--=R . Operatorul a contl'oltll ş i comparal inăI~jmea efectivă a nivelului (adici! \'aloarea efeetid a murimii de reglat).~. pre- ra T N 1 . de instalatii aulomate complexe. iar plutitorul P coboară. oh'elul apei trebuie să se m(!n~ină la \-aloarea corespunzătoare reperului N care constituie voloarca dată (prescrisă) a mărimii de reglat.. tlJl. Închide Într-o anumită măsură robinetul.. dacă constată O creşkl 'c a niyelului.-. prin {'al-e apa poate curge in rezervor.. (J cu robinetul r.\zi-' in mod permanent nivelul apei din rezervor. care folosesc maşini electronÎcc pcrfecţionate. 26-1. persoana care deserveşte fLlllciion~lr~a l't'zcn'onJ/ui procedează În CeluI următor: eonLrolc. Se consideră. din această cauz:!. dcoan:ce operaţ iil e ncc~sare s-au realizat manual de ciitre om .\\enHnerea ne- la nivel constant a apei dintr-un re- zervor. I ndependeut de c1ebilul Q n i apei ieşite din rezerv or. Pentru aceasta. se spune că asemenea instalaţii automate rac obieclld cibemeticii tehnice. .-. de exemplu (fig.--. Aceleaş i operaţii I tehuic sa se desfăşoare şi in cazul ul1l1i sistem automat. creiel'lll operatorului a CQmtwdal opcralia de manevrare a robiuetnlui.

-. ceea ce face să . mărind debitul apei. motorul se opreşte . 26·2. Cînd se produce o abatere. b rotindu-se în sens antiorar.. care curge În rezervor. datorită unei surse (nedesenată) de curent continuu. face ca la bornele motorului electric M (de curent continuu cu e~citaţia separată E) să apară o tensiune.~ . cursorul C ajungind în poziţia sa mijlocie..--. a mărimii de reglat fală de valoarea dată. tensiunea la bornele motonuui îşi schimhă de asemenea sensul. In aeest momen t . nivciul apei erc şte peste '(c'P erul N . cursorul se roteşte in sens invers fa\:ă dt~ cazul ant erior. coborind veila V. organul de compara tie şi comandă . p în ă cînd nivelul atinge reperul N . In cazlll sistemulni automa t din figu ra 26-2. care ajunge tliu nou la reper ul N.'_J. ----- .__ _ _ i p /I)j't rr---=.. care alimentează rcostatul la bornele sale_ Motorul punîndu-se in miş. iar motorul se roteşte în sens contrar faţă de cazul preeetlent. operatia de cootrol şi "Comandă o realizează reostatul cu cursorul C. ridică vana V.ELECTROTEEL~CA GENERALA 'Cui C al reostatului cu bornele a._ _. tensiunea la bornele motorului se anulea z ă. Menţinerea automa tă la nivel cons tam a apei dintr-un relerYOL Dacă debitul Q ieşit din rezervor scade.Fig. -G>'- N __ . _ ->t<--.([ ----g JL ~ . -deoarece.-- /~ cj -.eare Într-un anumit sens.scadă llivelul apei.

n·pda.) . varieze in sensul necesar menţjnerii nivelului ap ei din rezervor (a mărimii de reglat ) la v aloarea prcscrisă. Schema ~truduralfi generală (fau ~chema bloc) a celui mai dmplu sistem autumat ln cirwil inchÎ. la rîndul ci. de ex emplu. un ~ln'meJlca ~i~lelU automat se numeşte in cil'wif inchis sau si~tem de reylore au{oma[(i propriu -z i~ă . şi anume: Varia~ia mârimii de reglat (nivelul apci) influenţea z ă poziţia pl utitomini.a ori de cite ori estener{'~ar să se reg/e:e în mod aulomal valoarea mărimii de reglat la valoarea dată .iţi a curwru\ui şi deci valoarea tensiunii aplise constată că l~rmârind operaţiile DP- ~f---':=OŢ~_ Fig. Din acea~tii (':.. Se f(.ic şi comandă ace influen~c:lz:l organul de execuţie OE . A('C~t ciclu ~e poate repet. Un astfel de element porlrt5 numele de trudI/dor.~ (~i~lt'm (l!~ rpglart' automată) poate fi reprez entată ca În figura 26-3. Schema bloc a unui sistem automat în circuit închis (sistem de rEglare automată) .. În sistemele autoill3te.un :ll'emenea traductor. valoarcrl prl'scri~:i (elată) a miirIlllli dt' reglat est.'i. deoarece transformă (traduce) variaţia nivelului apci Îlltr -o dl']lla~are a cUHorului C. care Încep cu mă~ rimea de reglat şi se lermină lol la mărimea de reglat. care este organ ul de e:rcilaţie (împreună cu van a V) a m i şcării necesare pent ru debitul din conducta de umplere să. 26-3..i~teUlUI automat din figura 26-2. care arc rolul de a lransforma mărimea primită de la obiectul reglajului într-o mărime cit mai corespun z ătoare pentru a influcnţa org:.Juz.uIizeazu cleei un ciclu de operaţii. Sisteme automate in ci rcuit Închis şi in circuit deschis care ~e produc in . ceea ce coresp u nde unui ciclu sau cil'wil inchis. aceasta influcllk:lză poz. clc $e HlCCl~d~ Într-o anumită ordinc.NOŢIUN1 DE AUTOMATICA 393 (cursorul mişcare şi reostatuI) aplică o anumită tensiune. eli organLll de rompara\-if' ~i {'omandă oce. c. modifieă in sensul necesar mărimea de reglat. MărÎmC'a de reglat con'fpun z ăloare obiectului reglajului OR influenţează in primul rînd un element T. după.e tralJSmi~ă ~pre oec ele . tensiunea la bornele ace~tuia influe'lţează rotaţia motorului şi mişcarea \'anl. iar acea~ta. De multe ori. Organul de comparaţ. fu sistemul automat din figura 26-2. Cidul in("hi~ din figura 26-3 poate fi urmărit şi încep 'i nd. care delul ~e poaLr. eate motorului.. plulitorul P cstc. (deci coman d ă o anumită de rola\-ie) motorului.ll1ul fle comparaţie (rontrol) şi comaudă OCe.

raţie ce constată diferenţa (abaterea) Intre valoarea dată de dispozitivul pilot şi valoarea efectivă a mărimii de reglat. adică neallLomal. lraduclorul T.au lomal în circuit deschis (sistem automat de control şi măsurare). La bUl'JJelc gcuE'ratorului e~te legat UII voltmetru. comandă.e in rirtui t deschis. Obiectul reglajului. după Fig.i'i mărim\'. Gene-ratorul taehimcL. organul de control OC ~i organul de măsurare m. 26·5. Elementele snlc (le bazii sînt : organul de comandă De.c astfel ciclul. o tensiun(~ eletl.\I1ul care miiso:lr ă Jlll influenteaza in nki lin fel ohiedul reglajuiui. Acest sist. . sistemele automate de control şi mă­ surare sau sislemele automate de comandă . reac(ionea:ă prin traductorul l' asupra elementului ace. operaţia necesară prin organul de e x ecuţie DE. o dată pusă în funcţiune.mplu o vitt'Ză.ri\'il. Si ~t('mul este şi in acest caz În circuit deschis. există şi sisteme automate ÎI1 circuit deschis. In afară de sistemele automate in circuit inchis. Figura 26-/1 reprezintă ~rhema bloe a unui sistem aulufIlul de control ~~i m(lSlIrare. ÎnchizÎnrlu-. astfel ÎIlC'Î t turaţia ei să aibă o val oare eOllstantft. deoarece org:. care influ enţea ză obieclul reglajului OR În sensul reducerii abaterii.omatii îl ('onstituje acţionarea e1ecLri61 a maşinii de ]lOllllit din figura 20-2. de exemplu prin manevrarea excitai. iar tur:lţi:J ('~I(' rn:irimea de mti surat.em automat est. după modificarea respectivă a mărimii de reglat. :\Ia~îna <'sle obiectul reglajului. 26·4.Î al" si5lt'lllului sint: obiectul regl:ljului OR. nu mai influenţează asupra ol"ganuJui de cOmnl!di"l . o pr('~iunt' elc Elemcntele de b:lz. numit dispozitiv pilot. rare co nlrolează şi mi"isoară o unumil. Schema bloc a unui sistem . :1(li[':] () midi maşinii de clIrt'ut ron tinuu. In figura 2G-5 este reprcz('ntatâ ~chema bloc a unui sistem de comllfldă automată. ca.<. Pc arborele: m:l:.rie <. şi comandă. Organul de compa.»te un tradudor. Schema bloc a unui sistem de comand ă automatE . \" olt mcirul e~tc or~:111111 de mrisnră. rnre prodllee la horn. deoarece maşina (ohiee-tul reglajullli ).ura\ia . de <'xc.inii ~" g:lseşte un Ijcn crafor fahimelric. Circuitul se ]loate îllsă înch ide de către om. organul de CXel'lJţie DE şi ohiceLu! rcglajlliili OR. deoareee trans[ormă (tra(Iur(') \'aria~iile tumţiei in varinţii de tensiune. Un exemplu de si5tt'J]1 automat de m{lsurare il ronstituie mă5urarea automată a turaţiei unei 1ll'. pe baza diferenţei constatate.394 către ELECTROTEHNICA GENERALĂ un clement distinct DP. :lyînd îm5 scara gradaUi în uniGţi de tII raţie.l~ini.iei motorlliui electrje r:lre acţioncnză maşina OR. Fig. de exemplu.' o tensiune propor!ionalil eli l. Un exemplu de eom:llld:'i nllt.

U'l! ellergie. influenţează pe cel următor. dar ca influenţează şi mărimea de intrare a IIllui a. o. ~l(lj('ă Îll ~erie. Excepţie fac numai elementele t>:drClnC din cazul circuitului deschi~. Exi~l:i sisteme automate mai complicate.It ". unde s-a nolat pliu z mărimen eoreqlUllZiito. iar miirimca eli' ieşire e. cind elementul respe cUv influenţeazi'l numai pc I·el Urmator sau este influenţat numai de elementul antf'rior. este n c e('~·aTă o :::ur~ă de energic auxiliar~.: ca in figura 26-6..iarA.~ de f'ner::îe aU1I:Ularâ ~ b _ o::u sursă <. se ntiliZCOlză energia dată de baleria anodică. Scbema unui element dintr·un ~f~lem automat... Eoergia necesară pentru transforma n'a mărimii d(~ inlrare in mărime ele ieşire e~'e dat:1 chiar de mări­ me:l ele intrare. De asC'menca.). en astfel de elemelJt poate fi.ura.. unde s-a notat prin x mărimea de inlrare şi prin LI mărimea de ieşire.\IATE a.395 2. in cazlEl Ullci triodc (\"l~zi eap.i auxiliare. ci nd elementele ~e pot ţli'i. . Se poate spune că mărimea de intrarI' c~le tempt'ral.ilIELOH AUTO. şi influenţarea nu ~e race lotdt!auoa nUlllai Fig. a. 26·6.'!. Asemen('a eleJnede pot fi reprezcntate ca Îll fi~ura 26-6. In acest caz..c-i ~Î in paral!. P<'nlru a ~c trandorma tensiunea tie grilă in lcn~iune anodică. un elelllcllt oarecare primeşte o anumită mărime (numilă mărime de intr-:m') şi (/"{Insmile lllai departe o altă miirime (nu mită mărime de ieşire). C8racteri~tici!e generale ale elementelor Un clement oarecare dintr-un ~istem autOlllal este influenţat de elemenlul anterior şi. tie la un element la elemC'lltuJ uTmător . IX·4).ste alungire. .a. au"i. la rindul lui. b. 26-.c-ă. de e xemplu. ELEMENTELE SISTF. Intre cele două mărimi d!' illtrare şi de ieşire există o relatie cunoscută.rei . A~cmcnea clemente pot fi reprezentat. _ (l\t~ ~ur ~ . O tijă metalică supusă unei anumite înriilzid şi care se dilată. de exemplu.. In general in. Jn alte cazuri. există elemente la care mărime-a dl' kşin' l'Ooslituie nu numai mărimea de intrare a e!emctului următor. Elementele unui sistem autoJnal nu ~Înt totclCllunu cli ~p use ca în figurile 26-3.. ca.lt elcnlf'nt ce se g:I~('şte Dlai în 1I1"mfi fau chiar mărimea de intrare a elementulu i ("are a produs ~Ilărirnea de i('~ir(' re~pecti\"ă.

ă numele de elemente ~'i circuite cu reacţie.nt CII reacţie il constH lIil: Lrioda (lin figllra 26-9. slabili:afoare. Heactia poate fi pozith'ă . und r· tellsiunea de grilă VI eslI! mărimea de intrare. o parte din mărinH'u ck ieşire lii :Illu me FU<j(9<1). dcmcnLelc uzuale sint denumite: Ir(lrludol!Te.. Fig. in figura 26-8. mărimea de ie ş ire a e1ementuluÎ Il influcn\-cază nu numai elementul următorIIl. mijrimca de ieşire a elementului Il influenţează şi mărimea de intrare a elementu lui L Element. 26.dr de felul elementului II şi circuitele respective poart. tl. disfribui/oare.396 ELECTROTElTh"ICA GENERALA tu figura 26-7.sau negativă . 26-8. a.[110. iar tcn~il!n('~ ~nodi('i'i U t • mărim ea d~ ieşire . amplifica//}are. b. Din acesl punct de vedere. relee. Trioda ca element cu reaclie. D upă cum se Vede pe figură . Reacţii tnaucişa!c. L --. " ~ i""C I ". Clasil'lcareaigenerală!a elementelor Cc~ mai impo rt~ln t ii d~~ific~rc ~ elementelor din sislcmrJ(" ~l1ton)tlle esLe He('{'a care ~illc ~cama df: flll\efiunea pe care O îndeplille~tc clclllcutul r~ sp('cti ". Traduetorul este elementul care "transformă" (traduce) o marinw ne () anmnită natnră intr-o mărime de o altiI natură. 1 Fi>:. c-_~_. I-:lcment~ ţu rellc\[c.cînd amplifică mărimea dt~ intrare . 26-9. Un exemplu <le clrmc.le intrare.cind dimillIIcază măriJO~a de intrare.ează mărimea <. Există şi circuite al/fomale cu reactie incrucişa te. In figura 26-7. ca de exemplu. . oraanc de exeCI/fie (i nclusiv motoare) ._ i PVe ___ T .1. iMluent. dar şi însăşi mărimea de intrare a elementului II. ai Fig .

. Distribuitorul permite ca acl-iunea unui clement din instalaţia automată să se distrihuie de obicei PI~ riud .'. intrare. În urma eOIlH'nz ii primite (k la Un al t element. Orguilele de ('xc('uţic ali rollli d(' a executa anumite operaţii.. Traducloare ii (. Stabilizatorul menţine mărimea de ieşire constauti"l.'" valoarea rezistenţei n a uilei coloane r. atunci cind mărimea de intrare variază.h: . traducloml se nUTn\'.Y/!1 !J. Tradllcloarrl(' se ('ar:\('.'ire eslt.: _ . r(Jllstil uilă din rondcJe de ciirbUllt.'!. de obicei asupra obit'rtului regiajullli.la mai multe elemente sau ca un clement ~ii Fie influenţat de mai multe elemente.ale). de aceea şi cu mărimea de. 4'11 atit c]cllwntul ('S[<> In"i sensihil.cneJ"(({i{ri(i. ~II_ .: parametrul unui circuit clcctrir (rezi!'tcn~iL iralueti\'il:\lt·.)"(1 . Releu) se caract('riz(~ază prin faplul că mărimea de ieşire variază brusc atunci cintI mărimea de intrare variază continuu.r~ cele dou{1 mărimi d~ intrare S:ltl k~ire este elcd.'ll' pat"flmelric. la o \'al"inţic oarec:lr(' ~.. d.· . trarlu('LOl"1I1 ~(' llnlflf'ştc !/C/lCmloT.. iar ca lI\ă1"imt~ dc ieşir\. Cind miirilll('a (il' ie!.".!J. yaloarea unei presiuni P. Traduelol"uJ rczisti" CII âirbllllt! (fig. este amplifirată faţă de acea~la intr-un anumit raport.e s/!Usibili/fl/e absollllri raportul: .lrr.. 2G-1O) . în pracli\":t exisl:1 nl'nllm[tral.t" tl mărimîj tIe intrare nlf i nţi a coJ"t'spul\lăl'o:lI"t~ ~y a mărimii de la ieşirc cstc. iar mă­ rime.]HlI1<lc \'aria tii'i Ullti rezi5t('Il\C. In pral'Ud( S(' înli1I1O:s(~ de ohkd hadudO.NOŢlUN'l DE: AUTOMATiCA 397 Amplificatorul este un element la care mărimea de i eşire.ate<l 101" .II'C ca m[\rime de inlrare. Dat.rrizc:t li'i prin sensibilitalca 101".. II c:in'i ("xpJ"{'~il' r~tc: ".o fort:l dt>tll"Olllotoan' (lell~ iun(' ('ledl"lJmotoarc).ridi./x priI) ~cnsibilit.l dt i(~ ::.t.1 m:1rill1co de intr:lI"(' e~t(' IIcdc~'lrică. ClI cit.. ~~ De .c feluri de Irududoarc p'lI"ametricc ŞI ~c ­ !1er:lfO. din II"(' rarc se arată dLevn mai deparl('.:J.u·il.ln: la rare cel pUlin lina dillL. Cind m:trim('a de ic~ire elcctric:1 constituÎo. .. natură c. cap.lşenWllcn tradud o:m-k se pot earaderiZIl rc-laliv:l. tradurLorul se nUIll~ş.te Je~hlÎIJ..'. Traductoare paramdrice Trrulutfoare re:isIi11e. irt COl1. lIIai mal)'. Sc HUlIlc.

nefiind parcurs de curcnt. la care depla~ar\'a cursorului constituie marimea de intrare. 26-12).. ale cărei deformaţii şi eforturi trebuie urmărite. Tra· ductor cu randele de cărbune. Fig. orice reostat a cărui rezistenţă (']cetricft variază in raport cu deplasarea cursorului cste un traductor rezistiv. La asemenea traductoarc. reactanţele indudive ale celor două bobine sint egale.i /U 2030 W SI) fi(} I O Fig. ceea ce are ca urmare o variaţie a rezistenţei sale electrice.05m m. în faţa bobinelor identice E. se poate deplasa spre dreapta sau spre stînga armătura A. solidară cu tija T. 26·1!. 26-13).398 ELECTROTEHNICA GENERALA Funcţionarea traductorului se bazează pe faptul că rezistenţa coloanei de modele scade pc măsură ce creşte presiunea. se aşază intre douH foiţe de hîrtie H (cu dimensiuni de cî ţiva centimetri). mărimea de ieşire este dată de variaţia unei reactanţe inductive. 26· 10. • avind forma a rătată pe figură.'gfjem9 A' r Fig. iar aparatul G se gă­ seşte in poziţia zero. rnativ cu tensiunea eficace U. ea se alungeşte sau se contractă după această direcţie. în conformitate cu o relaţie carc poate fi arătată grafic prin curba respec tivă de variaţie (fig. 26-11). provocînd alungiri sau coutrat tări corespunzătoare şi asupra firului F . Variatia rezistenţei R a coloanei de cărbune în functie de presiunea P. P 711(l. In principiu. Dacă piesa este supusă. cu miez de oţel. Firul F(din manganioa. A I J /f(fl) / p /' 70 60 50 'tii 3Q 1 F f--- C 20 10 . folosit pentru determinarea deformaţiilor unor piese. de la o reţea de CUTent alt. constantan etc. La o anumiLă varia tie a deformaţiei ~all efortului (mărimea de intrare în traductor) corespunde o anumită v<lriaţic a rezistenţei firului (mărimea de ieşire diu tradudor).. Un alt traductor rezistiv este tradudorlll cu fir metalic sau lensomelrul cu fir (fig. Dacă armătura A se găseşte în poziţia sa mijlocie. Traduc lor cu fir metalic.) cu un diametru de ordinul O. Cele două bobine !jint alimentate prin intermediul transformatorului TT. mărimea de ieşire . 26-12. nicrom. iar variaţia re z istenţei . Dacă tija T este deplasată . lipindu-se apoi printr-un clei special de piesa F. Traducloare inductiile. şi B~ (fig. de exemplu la Întindere sau comprimare în sensul axei A-A'.

Se constată deci că. Tradl/doare CflPltrili/Je. Trll uuctor in. Traductor capilcili\' diferentia!.!'caza într·un anumil . 1-11). al cărui ac sc dep Ia· .1 care yari"ţi:l inductiyHiHii ~e ob~inl' prin dt'plaSOll'Ca mil'zului ue oţ. distanţa dintre annftluri şi natura d icIcclrieului (\'.:\ magndid'i !'uh actj1I11<'!l uBei presiuni P. fI! producc o variaţie a ind uctîvitătii bobinelor.NOŢIUNI DE AUTOMATICĂ 399 illtr· Ull SI:~S sau celă lalt. s ub in[Juenţa unei deplasări D. .Jra noastră sînt larg ulilizntc in rxploatlirilc petroliC"rc peutru determinarea (. 26-13. TradllC'toardr a c.lllclh.Hlnrtoarclc tnaguetOl'!astice I'ahri('atc in \. netoelastidla1e. tnLrc douii illductivjt. de l'x('mp lu. Tr. F iii!.forlurilor in prf!jinilc ~olld('l o r. iar al celeilalte scade). :'Iliezul hobinci f'~l e realizat din permalloy (a liaj de fier şi lliclwl)..c. reaetanţ ele inductive 1Iie bobinclor nu JIlai sint egale (intrcfierlll corespunzător unei bohine creşte.\ lltll'i i!ikrcuţc inlrr tlon{! miirillli (l'a. ceC'1. lJUIlWSC di{erell(iale şi au u\' llulajul rit' a ('Iimina LI serie d(' erori. cap. Mărimea şi sensul deplasitrii arului corespund mărimii ş i sensll iui deplasării D la carc a fost su pusă Lij a T .şi !'<'himba perrneabilitat<..ttltat () \':1ria\k corespunztlLoarc a illdudivil... (':!re arI? propridatca de a.or depinde de suprafata anni'iturilor.ă~i) S{. de zecimi şi ~utimi de milimetri. Varia ţin p"l'mcabilili:iţii magnetice arc ca re7. C--~ ~ r . DUJlfl cum se ştie.-I ni bobilH'i r("~I)('tlive.qnl!loelasfiâlole.iror fun('\ionare St haZt.Q:lre rap:u·ili . Figura 26-1-1 :tl'ali:i UII lraductol' inducli\' haz:\t pe fenomenul tiC' I/la. 26·1 5. Traduc ior ind uc1i\' hazat pe mag· Fig.sem. Pe această j)l'opl'ieLate se bazează şi functionarea diferitelor LI'. 26·1 '!.ii\ii hobint'Î H. cap:tcil:tlea IInui cliudensat.- --o FIS::. Asemenea traduetoare se Colosesc de obicei pentru urmărirea unei d('pla~ări miri..{1 IlI: CI'I':ll'(-'<. 1.'ldllc l.)7.cu armii luri\ mobil ă .\ ce prOyo:H'U trecerea uDui curent prin aparatul G. f) . Exislrl ~î lradtlrtoarC" imludiv(' ni mie: mobil.

. In acest caz. nichel. există şi o serie de semiconductoare sensibile la temperatură.! a. sulruri sau oxizj de diferite metale: cupru. este necesar ca fluxul magnetic j[tduclor <1> să riimină con sl. înseamnă că la o allumil.li nles pentru transmiterea indicaţiilor date dc tliHrse aparate dt:'. magnclorczistive şi altele. nichel. ad i că. j. Se ştie că torţa eledromotoare E a gene. Tahogcneratoarek.ă vari aţie a deplasării D (ca mărime şi sens) corespunde o anumită .a. Deplasarea Într-un anumi t sens a tijei T.. Sensibilitatea termistoarelor este m ult mai mare (de circa 10 ori) decit a termorczistenţ:elor metalice.ser\"esc tit· obicej pentru a da la borue o tensiune proporţională cu tura ţia. capacitatea depinde de variaţia unghiului de rotaţie al axei de care sint solidare armăturile mobile.riaţic a unei d iferenţe cle capacită~i (ca mărime şi ca sens). Aceste traductoarc se intrebuinţeaz:i m:. numite lermisloare (ca rb uri. o tensiune ('lcctrică. a vitezei gazelor (anemomefre) ş .ii unuia dintre condcsatoarc şi micşorarea capacităţii celuilalt.). deoare r.nerat(J!" de curent continun sau alternativ. Se construiesc.e au o mare sensibilitate. Dintre termorczistenţele metalice. de asemenea. Spre deosebire de termorez istenţele metalice. cele de platină se util izează mult la traductoare. astfel incit mărimea de intrare este o viteză de rota11('.lr mărim ea de ieşire. Aeesta este de fapt Ull mic. Astfel de lraductoare se pot utiliza pentru urmărirea vibraţiilor unei piese. Acea~la ~e . dÎn trei perechi de cOlldcsatoare. are ca efect pentru fiecare pereche de condensatoarc mărirea eap acităţ. măsurii. Tl'adlldorlJl capaciliv cu variaţia suprafeţei armăturiior poate fi realizat. Un traduetor indudi\' generator esle lradlldorul tahimefric sali lahogeneralorul..'00 ELECTROTEI!NIC.mt. Traductoare generatoare Traducloare illductive.ge. tradudoare electrolitice. Cele trei perechi de condcsatoare fiind legate in paralel. uraniu etc. de asemenea. la care rezistenţa creşte cu temperatura. metale (platină. solidară cu armăturile mobile. cohalt. a vacuumului (vacuumefre). fier. Tradudoarele cu termorezistcnţe servesc pentm măsurarea temperaturii (termomefre) . in principiu.-\ GENERALA Figura 26-15 arată un traductor capacith. ca În figura 1-23. Pentru ca relatia de prop ortionalita te Între 11 şi E să fie eil mai rore ~·tă.ratorului d<> curent co nlilluu este proporţională cu tnraţi a 11 şi ru fluxul nwgnetic indttctor tl> (vezi rap . magneziu. constituind aşa-oum itele term{)re"1isfenle metalice. cupru) care Î şi schimbă mult rezistenţa electrică in funcţie de temperatură. terroistoarcle au o rezistenţă carc seade cu temperaturn. fiecare pereche avind cite o armătură mobilă A m inlre două ar mături fixe A. Există. XVI-1 ).diferenţial constitui!.

rnă.inu te la alt. cu ten~iune ~î freesenţă cOIl~tante. Cînd se aplică presiunea P.oll~tru('tie specială .1 . Tensiunea de ieşire din traduct. Un alt tradudor inducliv generator este arălal in figura 26-16 .:NOŢIUh'1 DE AUTOMATICA 401 de obicei la tahogelleratoareIe de curcnL eontinuu.ordinul a 1O-~ V. sudeaz{t la capete in A (fig. el(. -"-+--+. a . avînd \·alom·ea eficace proporţ"iOllală cu tnra~ia Il cu care este rotită maşina . o forţă ek'dromot. dat fiilldeă mărimea lor de ie~ire este o forţă eleetromotoare de inducţie. mărimea de intrare este o deplasare. Principiul de funcţionare a traduc. poate utiliza furnwlin{J. in cilindrul moloarelor eu ardere inte.. si sc măsoară cu ajutorul unor tuburi elecll'oniee ~pe~i<Jlc .10.ă temperatură . in bobină (vezi cap. Fenomenul poartă numele de efect pie:oeledl'ic. La un a~cmellea tradudor. -. - Fig.or din cristale de cuarţ. Traductor piezoelectric. Există şi h·adudoare la care bobina es le fixii. iar mărimea de ieşire. Dacil {louă eondudoarc de natură difcrit.. deoareee variază fluxul magnetir. Diferenţa de potenţial Între clect. tăiate În mod corespunzăt. menţ.~ -.11 CJkgL obţine b -1..lă .oare.2). -. S(~n~ibilitatea este dc circa 2... Fig. Traductor (gene- ra tor) de inductie.ul I\1. apart o difercnţă de potenţial rare poate fi măsurată 26 - Eleetrotehnlca g=cra.lea elrxlrodului mijlociu li şi ~arcini pozilive în \'cciniltatea dcct. Tradllcfoa re termoelectrice (tennoC/lplu/'i) . V-l . Traducloure pie:oeledrice.rozi serveştc la măsurarea presiunii P. Afară de cuarţ n '. Tahogeneratorul de curent alternativ se realizează de obicei sub forma uilui generator asincron bifazat de o (. La bornele celeilalte faze slatorice se obţine o temiune alternativă. apar sarcini electrire negalive în verjnata. A~emenea tradllct~arc şc întrebuinţează mai ales la mă~urarea prc~iunilor care variază rapid. de exemplu.'ie gă~e~e mai multe lamc!e.. 2u-18) iar sudura S(~ menţjllc la o anumită temperaturil.I frecvenţa reţelei de alimentare. Cristalele Ilnor materiale şi în sper'iaI <'Ic(~Iea de cuarţ au proprietatea de a produce Sarcini electrice atUllCÎ cînd dut supm:e la comprimări sau intinderi.or e~te foarle miră.. iar rrecvenţa eg<'llă el.ă se.b şi b-c . atunci intre relelalte două capete B.. lllîliţ:înd un magnet permanent 'pentru producerea cimpului magnetic indudor şi deci a fluxului $. in bobină ia naştere o forţă elcctrolIlotoare de inducţie . O fază statoncă este alimentată de la reţea. 26· 17.lorului piezodecLric l'ezult~i din figura 26-17. Tahogeneratoarele sint tradudoare generatoare de Înductie.. intre pliicile metalice a. 26-16. ~area Seigneffe ş .rozilor {J şi r. Dad\ bobina B se deplasează În cimpul prod us de magnet. iar miezul magnetic ~e deplasează.

cun:nLul eledric dat.i eare Lrawo rscază obie ctul O.\ printr. ClI . ('. Traductoare fotoelectrice: o _ p~))\r. b unul oblec~ o.rc o eOllstitui(o mă surarea fluxului lUHlillos!lI al uuei :. O primii illln'buinta. a). în funelie de diferenţa de temperatură dintre ('apeLel{~ A şi B . foLoeledrice ('11 SlIr!iă exterioar{t de energic. exi!-ilii şi celull:'.)('(Îona un orga n dp exetll\-ie oaretare .. Iilri:i a avea nevoie de o sursă cxLerioar:i. eare sub acţ. 26. 26-Hl.'iC bazează pc sehema din Iigura 2G-Hl.ele de numarat obiecte . dî~pozî l iv e1e n .iollnrea :lCc.19) plasa lc inLn' c('lula. [a măsurarea cncrgj("j termice radiate in vacuum ş. mai multe ori ! ulm riIe dedronie{' sau ionic(' . şi celula fotoded r ică CF.402 EL ECTROTEHNrCA GENERA t.c.iiri .'i LoJ' dispozitive .ull milivoltmeLru mV. 26·19.'lIrsc S.. TrarlucLoareie termoelectrice au diverse i nl rt! bllinţiiri . FlIncţ. ca p. \1(: t'xl'!Il"l\!. fig. bJ fig.orit \Ulci cdllh:: fotoelrctrice este pn'a m ic Pt'lltr li a pllten . Trad~lctuar('k rot.Asemeucn tradutLoare geuerntoarc Iltilize<lză celule foLoelectrice (vez i. După cum s-a yijzut--Ia capitolul IX-o.. pentru măsurlirea Opacltăţil Utilizarea ('ca mai fre. :. la măsurarea te mperaturilor d in cuptoare.oelcetri{'c an diyc'xse Întrchuinţ. I X-o).1 m~surSJ"'" direct:.b ş i (' onstii di u dcdan~:olJ'ea u llu i semnal ori de dLe ori \ln obied opac se interp lllH' in tre sursa de III mină l. O alU't uU"lizare este alializan!a difcriteJor ohieete(fig.iunea radiaţiilor luminoase produ c Uil curent d l'dric. Acest fenomen 5C datoreşte faptu lu i ca In circuit ia naştere o tensiun e cledromotoare numi tă tensiune f ermoelecfromoloare de ordinul zeeilor de mili v olţi. a flu x ulu i lum lno~ . TermocllplLt.veJltă a hadudoarelor fotoc1etlrîce o consliluie de rtlarmă şi c.a. 26-18. foLo('ledridi CF şi lampa 1. Trw}Ilc!()(tJ'c fotoelectrice.lrc cndc d irect asupra eeluJci fo lodct:lrice CF' (fig. Ac('stca pot r om-Ullii fradu doan· fo!o(']('rlrir(! parametric? De oiJirci. ObiecLul esLI' analizat În raport ('n fluxul lumi \lOs (fJ produs (le lampa J.('de. Pentru amplificarea nm:ntului se folosesc cir.

c egaJ Cll cel static.re slafic. i. se iotcr~ ca leaz ă intre eele două elemente un amplificatol. Raportul dintre mărimea de ieşire y şi mărimea cor('~plln zătoare de intrare . Ia care mărimea de ieşire este amplifieată într-o anum ită proporţie faţii de mărimea de intrare. Simbolul amplificatoruluL este un element care permite ~ă se comande (~:w să ~e controleze) o anumită putere (mă rime.ly şi varia~in core!'puuzlitoare mărim. 26·20.1' se numeşte {actor de ampli{ica.ii ue intrare DX. D~lcă curba din figura 26-20 este o dreaptă care trece prin orig·ine.NOŢIUNI DE AUTOMATIcA '" tl: Amplificatoare Gefleralilă/i . ca. aceasta curbii să se utilizeze <'Ît mai mult porţiun ea dreaptă. amplificatoJ'ul ~c rcprezint5 ra In rigura 26~2J.de {ador de amplificare (dillamiC'). un dement oarecare dintr·o instalaţie automată nu dispune de suficientă energie pentru :l influenţa elementul următor.. ampHficatoful. Sc caută totdeauna ca din. elementelor din sistemele automate. dacă la Ull moment " = t go:=. 1'C poate spune di amplificatorul y Fig.a de iEşire ~au comandată) cu ajutorul unei puteri mult mai mici (mărimea de intrare sau de comandă) . Caracteristica unui amplificator. Pent. pentru care există o proporţiollaHtate riguroasă între variaţia mărimii rle ieşire. L--_ _ _ _ _ ~x Fig. In general . Daci. 26·21.ri. are o allu!UiLii inerţie. este neapărat necesară o ~ursă auxiliară <"orespunzătoarc de energie . marca majoritate li. Felul cum variază mărimt'a de it'şi re y in funcţie dt' mărimea de in t rare x poate fi arătat ~rarie printr-o curbă (fig. In realitate.de nltfel. adică: " unde constanta l{ poartă numele.TU a se obţine această amplificarc. factorul de a mplifÎC"are rlin301ÎC" c!'t. In fjgura 26-20 s-a presupus că varia ţiilc mărimii de ieşire urmaresc instantaneu variia ţile rorespunzătoart' ale mărimii de intrare. 26 ~20 ). Astfel. In mod simbolic. F .

a) mărimea de varia ţie inlir:ială după o curbă exp onenţială.:nnplifieare prin rea{'~ie pm. Dadi ? . alltnei "i mărimea tr este poziLivă. oumeşte pozitivă. d upă elim se arată schematic În figura 26-23. 26-22. b) . care poate să atingă valori inadmisibilc. dar reduce totodată şi eroarea rela ti\' ă (ra portul dintre e roarea absolută şi valoarea facto rului cit· umplifieare).Il marime:l tic ieşire.l (le Je~in' Lrctc nu numai la elrment. unde s-a presupus di x dat ieşire mărimea y va avea o Fig. iar . l>-i~~I"'. deoarece se măreşte şi eroare-a relativă. i\IiirÎnH':. TIcaeţia uegativă micşorf'<:\zâ Jactor ul de :. reacţ. . reaclia se numeşte negativă. S{t crească de asemenea in ac€'ea~i propor pe. astfel incÎt di n arc ~ hl ic~ c m(ll'imea: Xr-=p ' . 2u-22. Îll aceeaşi pruporţ-i e. prop or~iona1r1 ('11 mărimea de ieşire li. L " Fig. Variatia in tim p n m'l r imil or: ll .404 ELECTROTEHNICA GENERALĂ de in trare x a variat brusc cu nx (fig. Ilegati\". amplificatoarele folosesc de mul te ori rcnonH~nuJ de I't'acţic .ia pozitivă măreşte fadorul dt· ::unplifirarc. iar I't!ac~ia se Dacă o este. tn sis lemele a u LOlllale nu se. . 26 -22.ilivă .'sle pozitiv. 2{j-2:1. şi cnre se adaugi'i mannll1 de intrare x ÎII amplifica Lor.poate m{lri peste o allumită limită factorul de . pină cind ajunge. Factorul de proportionalitate p poart[\ numele de lador de rencJir:. " r-y Hf.intraT<". -r -x " fi ~. Am pli fica tor A '" re~d i e.mplificare..la o valoare s!abilizată.!l <1 y y . b) I Xr"PY .ff. care diFrr:1 ('U l1y de valoarea illiţială (fig. eslc m:lrime~l dr intrare.- .ul nnniitor din sistemul automat. dar face ca şi eroarea rdatiyIi.II. dar şi la elementul de rra{'(ie R . In practică.

eruatiy Ia. Jl 1 ~Î .L). z I I~ I II r-s:. nwgndiz:lrea suplimentar:'. Y . La nil asemenea lll11plHicator se IItilizeazfi doua miCZl\rl magnc!ice din olel. Puterile amplificate de triode corespund in general la curenti care nu depiişesc ordillll1 zecilor de miliamperi.mpli{icafoare eleclnmice şi ioniec.ionarra amplififuto <lrclor IIwgnetic(' (fig . Trioda l'OnSliLuie Un amplific~dor .. amplifica lor magnetic. a triodri ca amplifi(:alor a fosL cxplicată la fapi tolui IX-4. cînd jlermcabiUtatc:l mag\H"tiC:1 scad e () daLă l~t1 crc~tcrC:l iuducţil'i magnetice (adică :1 nwgn!'liz<'irii) in ot. iar ["('acLanţa ac!'~Lej buLine C. B O!lîna de curcnt alLernativ este Îl11r [I i"~iL.cl. cOI'espunzînd la Jluteri de ordinul zecilor de liilowaţi.1 Ce. curentu! alt. Fuoctionan.lI.4.) o)"{~azii. 1\"-7). 2G-21 ). tiratrouu! (cap .l'UH'lll~a. IX-5) poate f unc ţi or:a ca amplif icator ionic. Înlen~italea ·eficace Ia Il eurenb1 111 i allet"l!ativ depi ll<k şi {le rCll('!an ta holli Jlci de c urent alternativ Ba (vezi cap. va ("J"('Şt. VII-o). 26·25. u. Dupa cum St' ştie. nnealJilitat. măr i nd ~llll mk~orind curc'ntlll eontillu 1(. Aeea~la va duce miezul de o~ d il' apropiere a salurll!ici lIIagnetice (vezi cap .gnetiell .. Schema pdncipi~!il 11 sllplimeJ1tară . Amplificatoare !1laqnefiet.: nnoniu ~au şiliciu (vezi cap. de a. Se eOllsiderfl un miez de oId magnetic · două ("li bobiue B e şi Ba (fig. În Illod analog. )"f' UCt<1uţ a hobin!' i Ha va sciidea. 2G-25).III ţţ "Si/I l I 8. sc măreşte san se mi(" . ("c{'a ce faee ("a in dreuitul r{'~pect iY Eii treacă un curen t alternativ de val oare eficacc la. de otel cu magnclizare Fig. prin l'a "a ln'ce UJI -curenL conlinull l e produdnd in ole! o mll!Jllefi:are suplimmtorri.fl i n dou:1 jurn:îUi\i.a oţd ului va sC.NOŢIU1-. p . I LIJ1u i --<>~oFig. 26·24.\ . Astfel. Pc fenomenele descrise uwi Înainte se banazl! fuucl.:id ea.'1 DE AUTOMATICA 40. RaI şi nn~.('u IJw. Dad se aplic:l hohilwi Be () I(' ))siullc COlltiUII. ~\\iez '" 1.rc~te şi scade o dati! cu perm::abililalea magndid iL U o ~elllilli din intniorul LuLillt'i (cap. . şi ÎI! COHSt'l"ÎIl(. turculuI altern:d:iv la V<"I t"fe'jLe . in ee mai mult amplifica t oare cu tranzisloare din gt.nlt-azii {'u O tensiune .alternativă (le valoare efica{'e Ua .electron ic L ipic. IX-S).c. p e ("ÎnJ la tiraLroanc cureu~ii pot ajunge la valori de ordinul ze("Î lor de umperi. tu locul Lriodelor ampHfiealoarc sc utilizeaz:1 a ctualmente din ce. BObina Ha 5e aJimr.? s('p ar:ltc prin ştratlllnemaguctic.ă. P e măsurii ce se va miiri CUl"l:"utJlI ("011tinuti I~.

.. Aeesfa C1'l(' circuitul de ~arci nă ..ontinl1u. Amplificatoare rolatÎue. cele dOllfi jumflLăţi de bobiuă Dai şi B a2 sînt astfel in!ăşu­ rate încît să producă in illtcriorul bobinei de cur(>ut continuu fluxu ri magneticl' <t> egale ş i de sens cont. nuxul transversal dă llaştr!"C la o forţă f'IecLromotoar(' puh'rn idi in l"ircujtul pcriilor aşezate.l! după axa fransversalil T-T. Exi~t[< diferite tipuri con~Lructi\'e de amplificatoare magud. Variaţia c1lrentului conulIldal la. Pri n \'ariaţin curentuluj l e (dat de ().. După cum ~c ara tă pe figur{t. dupădirecţiaaxei lon.inuu ('li lf"n~illnea U e care prodllce rurenll\! le. Bobina tie curent contiu llU Bc ('stc înfăşurată in jllrul celor două ramuri apropiate ale miezurilor de oţ(. alimentată de la o sursă de curent cont.uersul.T .NERALA fiecare jumătate pl! cite un miez magoetic.La longitudinullf L-L a maşinii . 1" fig.rar. Cînd indus ul maşin ii e5te rotit de d tre motonll de antre ll:l re.ice ~i diverse scheme d(' montaj. (::11"(" permit anumite forml:! ale curbei. arătiuel dependenţa curentului alternativ Ia (măr imea de i eş ire) de curentul eontinult l e (mărimea de intrare) .qitudinalcL-L. +lc o surşă de putere mică)!ic race ~ă Y31'Î{'Z{' curentul Ia (dat de o sursă de putere mare). care trece prin impedanţa de sarci nli 7. Sursa de curent alternativ.Li:CTROTEHNlCA GE. fluxul magnetiC'. Aceste perii fiind J f'gnlt~ În St·urtcjrc uit..(datorită curentului l e) dup!1 a. prin indu cţie circuitul cle mică pllterc de curf'nl c. 26-27). produce un flux magnetic puternic pc di rec ţia tt xf'i lransversalc 1'. care produce lensiunea de valoare efieaN U(It are () putere lllllit mai mare decit sur~a de curent conti nuu .!.numită {{/lX longiflldinol . inductor . pentm ambele ~ensuri ale curentului continuu . Prin rotirt'a induwJui. pentru a nil pertul'b:l. Amplidina este acţionaLă dl! un motor oarecare şi în linii mari se aseamănă llnui ge nerator de curent <"on linuu cu excitaţie ~epaTa Lă. cerul:1 OI" n~cep to rul R. forta ('lcC'tromotoare respcC'tivă dă na ş Lt:: ft' unui curr-nt (II' intf'nsilate mare care la rindul ~ăII. core spunzător unei puteri mari. parcurs de un (: urenL J. . numită ş i maşină CII cimp Ir(lll. 26-26. numit flux frunSlltTsa l.produce o fortă cleclrO ll1oloare ill C'ircuitll! p{'fiilor aşeza!. (·u temiunea la bornc U. in funcţie de curen tul de com andă l e ('~tc arătată in figura 26-26. Caraderistica ampHficatorului magne tic djn figura precedenlli . fn jurul polilor se găseşte inIăşurarea C 0(' excilaţie.on tinuu. Polii maşinii au tă l p ile mai late decit la un genera tor obiş nuit dl' curenl c.40' F. Un a~emenea amplificator este amplidim[ (fig .

in figura 26-2S. :11· plllC:1 !O-o pcrturbczc . Pe ntru o \"ariaţie a mărimii de intrnre x cu prin să intre limit.slrczl' O valoan: cit m~i constnulă. ia r f<lclol'u l U\' alllpli fjc~lre a pukl'iln1' c~le 1.. in sistemele ~lltomntt· esk llneori nel:esar ta o mărime să p ti. Se CQl\s truiese şi alte tipuri de.NOŢIUNI DE AUTO:>l. anclft le. mlll. indiferent de \"uri! iih' (k lelJ~iullC a le reţelei d" alimentare. re!lull':ml. enre ' d.11' ordinul /\.\mplilii n<l. en .-\T(CA -!07 In eOllduzic {'"u ajutorul unei su rse de pu tere mita şi al curent ul ui TC~ ­ Ic. Un exemplu il eonstituic lH'cl'silatrn de a menţine consl. Alilp lil. nmplifieatoare roia tin: . ml/{Jnicoml/l ş . d. longitud inal. Slabilitatoaro: (if~l!c/'(di l(1!i.= 10000 şi ('il inr uwi mult. in sede ('u dr('uitul de fa rdni'i. de sens con trar flux ului magndie inilial longitudina l prod us de ruren tul de c or. folo sesr bo binele de compcnsnre S. ţ)N'liv r Fie!.ştere unui flux maguet. a. de exemplu.mf'3 (It' ieşire Y p:l sLrc ază valoarea constant~ Y". 26·27. rolofroll/I.lillele !>c pot construi pt' n1ru pu teri ea re <lting: t'irea 100 kW.tnlă O t ensiune la baruelt:' uilui element.'nu miri.i c propriu. indiferent de variH(iu nltt>l' miirimi .e .ele . C:lrar ll'ristie. car".r] şi Zz. se poate comanda turellluli (liulr-IIII circllit de putere mult mai mare. poartă diferite c. tn pra rtiră. . Pentru compensarea fluxului propriu se.J de principi u CI unui slabilizatnr l'S!f' nnHntti. Cureotul 1 de sarcină dă şi el ua.

iar rrziste n (a coloanei c. 2G-29). se numeşle .xz fig.. Dadi tenşiullca V. Caracteristica unu! stabil i:>:atoL s x Fig. y . tensiunea Ue la bornele sarcinii S sti fie_ menţinuEi eomlaHtă .x.Yo suficient de apropiate de valoarea Yo. are tendinţa:~ă scadă. t(>miunca la homde clcclromaguelului E cre ~te: forţa de atrac ţie ti elecLrolllagnetnJui a~up ra :Jrmă­ turii jl mărindu-se. Pirghia P a ~tahiliz:Jt. căderea de temiunc în rezi~tt'n\a /. pc măsură ce presiunea creşte ~au sca(]e... Rolul. iar raportul Slr= :lxlx tlYly factor de sl<'lbilizare relativ.-1'r--: -"}/o c '--. tensiunea de intrare Vi.bilizare absulut. cu atît şfabili::area este mai bună. numele de facto r de ~t:. ceea ce are din nou ca efect melJţinerea const:lnl~ a len". Slabili:aloare electromecanice de tensillne. i\Iărirea rezistenţei f"I"Ccaz:i o cădere (If" tc'n siunr mai mare În areastă rczist{"nţă. tensiunea U~ la hornr\e ~arcinii S se menţine cOllstanLri. astfel încît.ELECTROTEHNlCA GENERALA cele mai multe ori este destul ca mărimea de ieşire să nu depăşească două limite. Dacă la llll moment (lat.rcşte .iunii u. CII coloană de ulrbl/lle. oscilind în jurul punctului O suh acţiunerl resortului n apasă asupra coloanei de eltrbune Cr a cărei rezistentă ~ca(k ~au crcşL(>. Ia O anumită variaţie Ax a mi'irimii de intrare variapa eorespllnzătoarc l1y a mărimii de ieşire este mai mieu.. Raportul dintre Ax şi Ay . admisibile Yo~ f::. !----. acestor sLabilizatoare este ca indiferent de variaţiile tensiunii de intrare Vi (fig.:oloanei de cărhune..---. Stabilizator de tensi· une cu cărbune . sC:Jde. 26·28.orului. are tendinţa să crească. cu loată tendin ţa de crt"~tl"n! a Lt!n~junii U. 26-29.-.Cu cît . scade presiunea asupra coloanei de c:"irJ)UIl C. adieli : _ 5'/a poartă ~x ~y .

ceea cl' ~tahiliz caZ'-1 in mod corespullzător temiunea Ce aplicat ă [.j.l\. Relaţia de mai Înainle poale fi repn'zenlată prin dreap t a D din figura 26-30.1 h ornele flJrc inii S. In acest caz.iIll.NOŢIUNI Oi> A UTOMATICA '09 Slabili ::aloare de teusiune cu rezislelltă neliniartl.-alorilc : sr S/ = . l-urelllul 1 prin tub tilldc :să creaSC. Stabilizator cu siabi!h·oll.stabilizare.">c nume şte liniară. U~ R ' I.cilrdiri in gaze li\! re zi st<'llţă neliniară. iar r('zislell\a!(' llUfll{'şte /lcfinî Ql'fl . . a lens Îlmii de intra re.l loare sca de o dală cu crc~tere a tens iu nii la borllplc sale . O'H'U insii rezistenţa H nu {'sle ('lJllstanlii.. J):]r:l lell~Îull('a de intrare Ui are la un m onwnl dat t{'ndill~a să crease:!. E le sînt folos ite În unde !icheme de ~ta biIÎZ:ltoare. Î:II· rezi:stcnta R a tubulu i S'. De asemcl1ca.' ieşirt' şi variaţia L'. valoarea p rod usului Rl ritminÎnd din DOU aproximati. r('zi!ilcnţa n (']"(' SlC'.con~t:Hll. atunci relaţia de mai illainte V:I corespu nde ullei Cllrb(~ C.l' au o yaloare in raport cu tensiunea U aplicată la bornele lor. 26-31.. adic ă fado rul <il. scade cind tensi unea cre~tc).! 5 20 .. T1Ihu1 dabilizalol" poarlă numdc de siabilivoll./1. u O~~------------· l Fig.:ţ tiudc ~ij Sl·adă. Sch('ma de prillcipill u un ui ase me nea stallÎlizator este anlhtlă in fi gura 26-31. eurentlll r ~t'ade . d acă tensiunea l. a că rei Y . 26·30. Unele {uburi ('u de. ('i ynriază iu raport cu tensiunea U (de exemplu . care arată că lensiunea U aplicată unci rezisten!e R este dirc'ct pr oporţiona lă cu curentul 1 care trece prin rezistenţă.t indl' ~. Haporlul dintr~ v!lria \ia (Jt a knsi ullii (.:lt ÎY constant. Majoritatea rezistenţelo r electri c. Fig. Pentru asemenea rezistenţe este va labilă legea lui Ohm . Caracteristici corespun· zătoare unei rezistente liniare (D) şi unei rezistente nelinisre (G). scadiL In u{'('st rf'1 produsul Ri ~ Ce rămîne npnJ:\.. rezistenţa .u·c de obic(·i .

In {'ircuitu l de grilii se g [lscşt('. treeerea dc . a baf. 26-32. Stabiliz:Jior cu fermisto!'.:_ T • c [ :0 A 1--+. ~ ___ I fig:.iu ll e_ T('u!ÎU lwa Ce (fig_ 26-iH) b h ornl'll"" sarcÎuii S dil} snu-tci1"("uitlll tatmlic al triudei T trebu it. Varialia tensiunilor din ligufa precedentă . să rămînă coml3nl.t pli ea tă (:j n. Fig. 26-3-l. iar tensi une.410 ELECTROTlOtiNIC.\ [lLttnci cind tensiullt>a lJi . În funcţie de curentul J.'" GENERALA în figura 26-32 se arali'i s<:hcma de principiu a unui st:lbilizatoj' de tensilllJe CU termistor. lc liniar (dreapta D )._ S(. de' intrare 1.i!'Lcn\ci R e din circuitl1l I'(llodic_ Da('ii lensiuDea C. eri . O~ R I o __________ IT /. U. prt! supIUle . P('utrn va lori ale curen lu lu i ('uprin~{' in tre 11 ~i l . SI«bili:atoare eledrtmia de fem. pe. Schema cuprinde rezislcnţelc liuiarc ro şi Ro.:z stabilizaUi du p ă nun arată figura 26-33. [t'nsi un('a (1" i t'~in' : Ce = {'~tc ("\ + t.~g<ll cu potcll~ial ul grilei C_ Aceasta illfealll ll <Î ("fi tensiunea daLă la bornele lJakl"ici de fo]'~a cJect. C"ft'şte. lcnsiul\!:'a elia bornt'le r('zisteuţt·j Rf) crq.ro motoal'c J:: c:sle cgaJ:i ~ i in opoz iţi~ cu te nsi unea la Lomele l'I'7. U.a 1.!. Variaţia tensiunii U 1 la bornele J'rzfslenlci Ro şi n lemiu ll ij U2 la hornele rezistE-nţei R./ 1 creş lc.('I-ie CII [ar!ă ek'rtron!o l oarc . Ro 1 u.). u .u ilu ill i <lllOd ic v:triazrl. Stabilizator elo:cironic de ienslune..ntru O anumi tă valoare a tensiunii Ci_ poten~ialul caLo<hlluÎ C e!Slc . u. prCrllll1 şi lermi stol'ul de rezistenţă ne lini ară R. 26-33. Fi~_ u. Ciud l(-miuuea u 'o u. se arată in figura 26-33 prin dreapta D ş i rc~pcctiy curha C.)2 la bornele Lerllli~to1'1 d tlj crt·~tc la iuccput şi apoi ~{'a de (curba r.

Releu electronic cu contacte. + 26-36.adul C la anodul A tinde ~ă se accelereze. \'alori limit. D:lcă temiUllC'a Ui ~cadc.. Caracteristica r . După ac('asta. " . rÎ!!. ~ti-:33. mărimca dtl ieşire variază din nOll în salt (ramura 6-7). indicarta dt. Există stabilizatoare bazate pc anumite proprietăţi magnetice <lle oţelu l ui (stabiliz<ll.e.-l ş. mărimea de ieşire S.. împreun ă cu tensiunea I ~ bornele sarc in ii S rămîn coustanl. RcJc('lc indeplincst În il1~tala\i ile de aulomatizare diw!1'\. astfel di. in mod asemănă tor. potenţialul catodului. R: dee GCl1cralitâ{i . scadă (ramura ~. .NOTIOl'.a. dccon<.clal'e. Potenţialul gri lei rămînîn d mai mic decit pote n ţi a l III caLodul ui (negativaren grilei).lfe b/'lI. mă ri mea de ieşire Î~i pllstrt'<lzli o \'uriaţie continuă sau r[unÎne cons tan tă .ialul catodului C Împre ună cu ten siunea la bornele sarcini S tinde să crească. f.T . g J. la va loarea ini tjală .ri~li<'a dt' pTlnCJpiU a funcţionălii f('.leului. Caract<. de ei potell\. Cind mi'\riUlca de ill tra n~ a atins valoarea x .fU!l("\itlJli tit! comandă . treee~a cJecLrOllilor de la ('atod la anod este frina t ă. Fi~.ctarf' .<. de (n~f<lrc ti atins va l()arE-a .1Jb (ramu ra 2-3).6). 8 I Z x. cind mi'irim(':.~c (in salt) de la o valoare lJa la altiI valoare . numite lJ(rre!oare ş. iar mărimea de ÎI~~ire !J "ariază d(' :m:mel\('a rontinuu (ramura 1-2) sau răm in e constantă.oare [eroma{)llelice şi CII (erorc::o!tnll (ă). mai midi de-tit . ~tab ilizato'Jr(' tU termorezist.'"t DE A UTOMATICA electroni de la cat. ceea ce reduce poe uţi alu l catodulu i şi tensiunea. În acest caz. Ia bornele !':arcinii. 6 7 5 J • TA g.l('ul ui rczultă d in r!guru 26-35. cOlw.a . miiri mea de i c~ire '-a rinză din nou contÎnuu (ramur3 7-$). de In y l<l Ya . npoL lllărinwa dt' intrare eontinuind să scada.n\e specJnl<". mă rimea de intrare {'r('~cind in ('ontiuuarp. Dacă mărimea de iulr<lre înl:~pe ~:. tendin ta de 5codt're a potenţialului de catod faţă d(' potenţi a lu l grill"i (pozitiv arca gri lei) ('~t{' rOlllpensatii de accelerare a trecerii cledrOllilor de la c_ atod la aood. SI' p reSllpUlle c ă mărimea de intrare :t e~şte continuu.ra .

>ire). cul"t~ntu [ anod it" l {l al lrioclt'i ~lm plificatoare TA pUlle in func\imlC relclI] el el'trom~l g­ ndi(' RF. Releu de tu rajie. atrag:-\ arm:i.-. Releu de deplasare. (mârim<.s(Ti~e I~ ('u pit. b.. ~WlNv-t?)S .\b ţiilc de automsLi7. . Fig. Un astfel de releu (fig. 26-36) este constituit < ob ice i le dintr-un releU ('lcctr omaglletic RE şi I! triod ă amp!iIitaioare L\."1 "lIl on re s . Figll r a 2G-38 arată. .I.).olul :. 2G-37) cl('))ă~('ştc o auumită yalo:u'c. \·ile1. . ('are here ş i prÎ11 inJă~urarea hol) il1 ('i relcuJui TA '---. mărillll'a (l e inlrare l'~tc O mărim ~ mc{'. Fig. capătă y:\l oa rea lIece~ar:i p{'"uhu ca I"t' lcu l RE !:ă.ine numai prin s(" himLarea punclului de runc\ionan.. Rclu {uloeler:lroni e{'.jl<. 26·40.' pc carad.~i!lTle cu me rcur. La ace~1e rel"l".lUl'll Sa ..412 )Iultc lipuri de re lee !"int dl'. In tontÎlllHlfC se aratIi şi altt' tipuri care se pot Întilni in spccinlla in sL. Relee eledlOl!hi'. Există şi posibilit.modic. un rele!ldeprc. 26··37. Ciud prl'~iUnea]li (marimea de inlra r(') atingc o anumit.atea de a St' r('<!Jiza rd~c electronice ~i ionice {a rli. 26·38.anid'i (pr('siul1('. 26·39. la eare stabllirea sau inlrcrup('l"("a unui curent ~ e obţ.a cle it'. curentul la din tirntitul .\rc .:11-3. CÎ(u] fluxul lumiu os $ 1 (mărimea de inlr!l re) care atinge celula fotoele ctric-il el" (fi g. Cinti ten siunea de grila U i (miirimea de intrari') 1\ triodei atinge o allnmiUi va!oal"C'. V Fig.. stabilind curentul I t.::1 el e.. Relee /1/t'caIlÎ rc.. l' RE. inchizind un contact l'an' ~tahileştt: cUH'nlul I ~ ( m ă rimea cl(' i" şire ). (1} 1l{aele.. d('plaşare. Fig. Rel eu de prsiune. Releu fo toel ectronic. In locu l triodei amplificatoare mcnţionate H! poatc II li!iza IIll a mpli fica tor CU lranzi st oare.eri~li('a aparatului .

resortul r readute tija T in poziţia iniţială. D ar ă piesa an' u inăl~imi! prea miră.at stabilirea lInui curenl It (m:lrimea de ieş i re) in (' Îrcuitul re~pecti \'.urn . 26-41) ~e compune in prin· cipiu dintr-Un el('.Jl c . Cind armât. aprinde lampa ~.ă d(' sursa S. prin (It'plasarea tijC':Î T se inchide contactul Cl şi H! aprinde lampa LI alimenlat..dromtlgn('t F.1 c~le atr(l!'lu. C. Cind t urn Ua axului _1 (lI1iiriuH'u de intrare) atinge o ajlumi\fl yaloart:'.~.!.hizind Uu drcuit.NOŢrUNI DE AUTOM/I. iar c1ichctul ei rolcş te c u un dinte roata:R in ~cns orar. iu\' in gind rezistcnţa reoshlllllui HnLagoni~1 1". COIItija T coboară..lI ş i im'Jlîzind a~tfd conlactul C.'f3 arc o in.lld pil. . fn ac('ln')i limp. r. Armătura . ambele liimpi sint stinse .~.:ilţim<. Fig. Figura 26-39 arală un releu Ile deplasare. ('cea ce arc ca rczult. g. 'olre ~erw!ştc la sOltarca pieselor. Dis1ribui!or pas cu pa. normală. r-iglll'a 26--10 reprezintă un releu (le [lIra/ie. forţa tl'lltrirugfl illdepărtc<lz ă sferelc S. legată de un sistem de pirghiÎ care poate oscila in jurul punctului O. nemaifiind alrasli .Jichclul tijci coboa ră ca un dinle al roţii. in care se stabileşte curentul I~ (mărimca de ic~ir~). i/l. Oistribuitoare DÎslribuilol'll1 eleclromef(lflic PWi CfI pas (fig. ridicind man şo nul .TICA 413 merC11r111 se ridică în ramura din dreapla. 20·41. HStfei incit se intrerupe cun: ntul prin bobin a dC'clromO"lgnctull1i. re atrage annlitl1l'a A.\liş{'area tijci pro\"oacii imă lJi des('h iderea conlactului e. se. Cind piesa P arc o inăl~illle pn~!l man'.

uran~ rh.ureat a lteruati\".l. clep la s€'a z ă h. numite ş i ser/Jomo/oan. R .a. dispozitive hidrau lice ş . Orgallr de c:xc:cuJie [ a organe de e:-. se \" or stabili succesiv curcn~i in circuitele legate la con\":l.Ct€'le r. C2 . . sc s tabil eş te prin Jnis\('n\:< R J"('srC'div.tă de I<l o retea cu trll~illl\(" eonslant fi şi o a doua în fă. Cclt· rlouă t('l1siuni sînt defazate int rI. tn curent alterna ti v l:~ Înlilr.('cu! ie sc llti liz ează ff('('\"ent in aulomatică motonre elect. Anod ul tubulu i elcctrOllic care a produs raza clt'clrouică l'ste de ase menea legat.fază .. F i€'care contact este lega l p ri ntr-o rezistenţa R la. vane eh. tn nwrnenlu l cind raz:t e l e ct ro nică a a tin s un contact C..a . 26·42. sau c. Distribuiloare electronice. Tot ca organe de exeeuOc in sistemele automate se Întrebuinţează c1ectromagllcti. care ~eamănă cu tubul catodic (\'ezi cap. 9-16) sint supuse in disl ribuitor la un sistem de două t ensiuni ('\ectrice I I A o . (fig.Ia păm înt prin conductorul -1. . csc de lIlulte ori motoare asin crone bifa zate. roata R se: invirte şte dinte cu dinte. care dau naştere unui CÎmp elect ri c în"irtitoL Acest cimp in"irti tor raza e lectro ni c ă (const i t uită dintr-un fascicul liniar) astrel incit extremitatea ~a di n dreapta să a tingă succesi\' co nlactele CI. \-ari ind v:d oare a Len siu nii de com a. IX-7) .i un curent J. în fignra 26-42 se arată principiul constructiv al distribuitorului electronic cu fascic ul lilliar. rcostate.ce de curent Cf)lItinuli şi c. pc măsura deplasării rnzei electronice. Dis tribuitor electronic. pămin t (pe figură s-a făc ut desenu l n Ulllai pl'ntru un singur contact).. d. C2. variază ~i t-uratia H1otorului.lectropoculllalicc. 1 biruzntc.m. iar pirghia P realize a ză pe ri nd (pas cu pas) l egăturile între circuitul Co şi circuitele CI' C2 .ELECTROTEHNICA C ElIo"ERALA tactul C s-a reÎnchis. ud~. care este alim ~nLată de la tensiu ll Cll de fomamlr1. {"arc du naşte re la cimpul magnetic in" Îrbtor neC'esar J"ota~i(>i motoTllllli. Cele două perechi de plilci Po şi P l· ale tubului catodi c (\"(!zi fig. ast[el incit armătura A este din nou atrasă ş. StaLol"u l unui a~('fncnca motor ('tlprinde o infăşurarc de fnză alimc nt<l.! e\~ cu 90\ constiluind tll! si~h' m apro~i1Uativ hifazal. 2G--l2). Fig. cup laje electromagnetice. C3 etc.'ctrice. In felu l arătat . fn consecinţă.

a. Cind axul roturu\ui ~e găseştI'. de la aceea~i reţea rle curent al ternati\'. roteşte ~i al tărei unglli de rota\. sistemul selsin de transmitere.ie Lrebuie transmis selsillului rc{'eplor. adică: El =J:: max- Cînd axnl rotOl"ullli face un unghi oarecare o: cu axa illfăşllrării statorief' ]: valoare efir. Sistemul sehin pentru transmiterea unghiurilor. Fiecare ~elsill cllprinde un rotor T1.ăloare. 1u acest scop se poate utiliza.NOŢIUNI DE A UTOMATICA 415 3.i<l axei care ('orespuntle infăşururii 1 statoriee. 26-/13) ~i t elsilllli recento/" SR.ace ~l forţ. care se poate În\'Îrti in interiorul unui stator S. de exemplu. yaloarea eficace EI a forţei declromotoare induse in :1("('a:.('i ele("tromotoare induse in înf5şurarca J este : 'T SR Fig. după direcţ.Lil înfăşurare t'~te maximă.radudor indu (·c cîte o forţă eledromotuare alternativă în fiecare in[ăşurare sla t orieă. Rotorul ~e!~inului lraductor este lega t rigid de piesa care ~t:. Transmiterea automată SISTE~IE AUTOMATE a unghiurilor lu instalaţiile automate estl' 1I11eori nevoie ca yariaţia unghiulară a linCI piese oarecare _ de exemplu a ullui ax . se/sinul fradlU. Ambele rotoare sînt alimentate prin intermediul unor dispozitive eOlcspun/. Cele două statoare sînt legate dectrie între ele. . Statorul fiecărui selsin {'~le realizat ca Ull mic sta tor trifuzal de ma~ină sincronă CII fazde legale in stea . 26·43.să fie transmisă la o anumili:! disLan\ii. [of SI' (fig. Cimpul magnetic alternativ din rotund scisiIlului l. "\ceş L ~istem cuprinde două mici maşini identicl' . după cum ~e vedc pe figură . adică să fie Iyprodusă la un alt ('lemcnt al sislemului . de exemplu..

' Z Z unde Z C'~lt' impedunţa r('~pccliyti . a }"otorului din selsinul traducLor cor(:spunde ill acelaşi Ump o roLaiie. . cu acelaşi unghi 1: a rolurului din selsinul re ceptor. alternati'l a ('{lrui axJ\ formează unghiul O'. acest cunductor eurc-lllni este llul. d.l\"t~ '7.1 Ia trei curenţi alternativi de valori eficace: 1 . 2' şi 3' ale !iclsinului recepLo!'. 2. Din acea~tă cuuzii nu este llceesar lin conductor eare !'Că lege punctul central al conexiunii in slca ce formeazfl ÎIlfăşurărilc slatoricc ale sclsinului traductor ('11 pllnchli ccntral corespUllzlltor selsinului receptor. Pril1 aceasta se realizează transmiterea mişcărilor lIlJgllit:Iare illtre sdsinul tradl1ctor .E. In eOllduzie: axa rotorului aparl'inînd selsiuului receptor.Jt fiind că prio. Ae('~t ("imp magncLic rezultant atrage rotorul sclsi nului receptor.inta acestor trei cimpuri magnetice este Illl dmp magnetic.. ca şi axa roLoruhli aparţinî n d sclsillului LraduclOL La uriel' rotaţ. "O") 1 2= Z~ = ~cos ( 0: + 1.""". trecind prin infăşurările 1'. conform [igurii.C05 (:x+ 240").416 ELECTROTEHNICA GEl'<'LRII-LA lnfăşurările 2 şi 3 fiind decalate in spatiu cu unghiuri de 120° şi respectiv 240 faţă de infăşurarea 1.2' şi 3.5i sebin111 receptor. 13 = E3 En"". Curen!ii Il' 12 şi l:j. yalorile eficace E2 şi Ea ale forţelor electromotoare induse in aceste hobinajc sint: 0 Cele hei forţe e!edroltloLoare de valori eficace El' Ez şi Ea dau naştere III circuitele 1-1'. Rezu!t. E E.ie cu uilghi oareC. Se vcde di suma celor trei = curenţi (care sin' in ra~ii) este: I1+lz+i:J= Ema:!: [cos CI.:::: . Z .+eus (a z +1~ooH cos ("" + 240°)] =0 .LfcJ înciL axa rotorului sil coillcidă cu ax[t cimpului magnetic rezultant. formează cu ycrticala acelaşi lUlghi CI.. a:. = .cu axa yertieală a sclsinului receptor. produc in fiecare înrăşurare cite un dmp magnelic alternatiy .

cu njutorul !Sistemului de lentile T.'kctric('. yilc·zij dc. electrirri. se rcaliz(·zC' sortarea diferitelur produse. b constituie un exemplu de comalldă automată prin butoane ~i ('oHladoare.1X'fl al1lomaLil are avantujtd . Măsurare automata ill procesele tehnologice . si'! Se racă iniervrll\ii1c JlccC'san: .' timp mai scurl Salt mai lung. ..de a se [<lct" precis. de obicei. dupii ce sfnt conCC\ltr:1tc.\Uirimea care trebuie mă­ s1Jrată Îl} lIlod ilulomat lr\"htt ir ~~ trC'Olcii ccl puţin priutr-ufl traductor. 0:.. presiune. leg:ll cl('rlric la milivoltmctrul mV.NOTJUN'I DE AUTOMATICA b. [1-------' lj------o Ţ Fig.~ra ra 1!rad .\p<lratul M măsură poate fi indic:l. 26-(\. in funcţie rit! \'~d(lriJe mftsurMc. Radiaţiile termic'\" ale acestui corp.ncdicamcnte şi cventunl rehubrca 101'_ ~n . rapid ş i de fi llU oDo. de multe ori ('sle n('('csar ca o anumită minime (temperlltura.tor ~au inregistrator. Con1rol automat Siştcmcll' de ('outro1 autOlllat p~rmit ~ă ~e "erificr productia fabrici lor. care !i-O lrnn~formc Într-o m.. pentru a yerifica mersul normal a l proresului tC'hnologic.3 dreptul in unităţi de tcmpl'ratur:1 permite măsu­ rarea automată a tcmpcraturii corpului O. Sistem de măsurare automată.) sft poală fj mlisuratJI un iltteryal d. fie pentru ca.lrÎme.. fie.. . Acest milivolt· melru cu . tă dC. Figura 26--15 arată prillcipial un sistem automat })ClltTU controlul unor riole cu . Figura 26-44 :lr3t:) ('a ('}.fil lă de cea munualil . Asemenea comeuzi automale se Întilnesc la multe motoare t.1.eUlpIific"re un ~isll'm (le măsurare automată a tempcl'aturii unuÎ corp illc3nde~cent O. Comandif automată Acţionarea electrică a moLoarclor din echipamentul mnşillii de honuit de la capitolul XX V-3. d. . rclJlltîndu-se cele necorespunzătoare t't('.-i omu l. ating sudura S a uuui l('rmocuplu '/'.\liIS1lJ'B.

l11sp:lr~nţa nccesară.. privind ac\iouarea elcctric:i a Ulwi ma ş ini de honui t.sloarnl"t Fiola nI'Ulft>SP\lllziltoarc de pe traJlsporto\".1 L moi ales In bUlla a motoarelor eledrite. produce avarii. la I"cţ ("a. eF. Protecţia automată este de asemenea uliliJ. rii. este ncccsar a se utiliza ş i relce clccLromagncticc S::Hl s i gl1ranţe fuzibile care d eclanşează brusc la sllprasarc.ELECTROTEHNICA GENERALA o sursă de curent altcrnaLiv alimentc:I7.omal. C'. 26·45. un aplH'al ilHlicator . pentru a deconecLa Î:l mod alltomat partea din inslala!ic care ('ste avarialii. Da cii din CU\lza unei suprasardni {'Ilrcutlll absorbil (leptlşt'şte v:do:tn' :1 maximil aclmisihilii.'\ { nratii dacă nola rSlc buuii sali rea. Schema (lin figura 2. i.ă prin intermediul staLil izatomlui de tensiune S lampa L.i:i fiolele F deplasate de transportorul T. dar dc lungi'i durată. camentul lichid din fiolii nu arc 1r:. Protecţi e automaU auLomalii joacă lin rol deosebit de imporhl . !ltntru a Jlll se. cuprinde şi protcdi:l al1l.J<i!.ini llwri (seurtcircuite).{t a motoardor prin intermediul rele~Jor termice] RT.odaL 'in mod iHllolJlat de. fluxul luminos respectiv atinge celula fotoelectridi.')i 2R'J'.n un dispozitiv (·lectromagnclÎc.atft $ Î In sistem<. iar telula foloeledrică acţionează prill intermediul amplificOltorului A. Razele luminoase sint ('oncentrat~ de lentila Le şi lravcrscu7. Protecţia rUllcţiol1are . fluxul lumino» fs le micşorat. Dacă mcdi· J Fig.ionează corec t numai la sup rasarcini mici. Sistem de control UlJ!omal. După trawrsarea unei fiole. Deoa rece acesle I"cIe~ fUJlcţ.'le cH('rgl'licc. motorul trchuÎ(' de('on.

proLecţia selecLivă cere ca reglajul relt'dor să fie astfel Jăcut. trece prin Îiltreruptoarele automate lw 18 12. Se presupune că la un moment.licr'i sau asta'icil. Ili\'l'lul scade. Sistem de proIectie auto · ma t ă seledivă.:cc« ~' c milre~le debiLul ci<.icti c~te arătat i n figura 25-!7. Releele ÎntrcruptoaH' lor trebuie al'tfel n'glatc. echilibrul rcstabilindu-se pentru un nivel putin mai ridica! fat-ii d r cel prescris.NOŢruNI VE AUTOMATICA 419 în aeest caz. organul care cxeelltă reglarea trebuie ca Îll momentul eeloilibrului sa poată ocupa poziţi i diferite pnLru valoarea preserisă a mărimii de l'eglat care e<.le o v:iloarc nnică. plutitorul S(~ ridică. 26-46. Înr. h( C. la sfîrşitul procesului de reglaj. În figura 26-2.glarea astatică. . la re.C? sint alimentaţi de la genel'atorul G prin intermediul unei reţele care cuprinde Întreruptoarele automate!I" ' [U' prevăzute cu relef:" care provoacă deelanşareea automată ÎI1 caz de sarcină. care pleacă de la gcnerator.le apă ('v3t.U f . Dacă debitul de apă ('\. plutitorul P coboai'il. protecţia trebuie şă fie selediuă. Dc exemplu. in!'iă la un llivel al apei putin mai robllril decit nivelul prcseri::-. dar permiţind pentru rc:-otnl feţelei o funcţionare normală.intrare a «pei Îu rezervor ş i restabileşle eehi libl'ul. Sistemul de reglam automată din figur:J. iai' .. Reglare automată Reglarea automată poate fi da.jlr(' valoa. Dacă clehilHl --le apa evacuat se mic)orează. La reglarea a~laticii. Un cX('mplu de rcglarc stat. a~tfcl ea la ficrarf' poziţir :live1ul apf'i la echilibru s:\ atillgă valoal'ra prescrisi1. dat se produse o suprasarcină inadmisibil dc mare la consumatorul C2 • Curentul de supra sarcină. după cum se arată m a i departe (fig.' ana V coho~ll':l . abaterea j. scoţînd din funcţiune consumatorul C~. fn con~ccil1ţă .. Încit ÎntreG ruptorul ' 2 (ee! mai apropiat de Ct) să declanş(·ze primul. 1'('3 prf'r1să a mărimii de reglat şi valoare. 26-46).fig.devine egal eu nivelul prescris.ît 1 7 timpul de aclionare a declanşării să scadl"i pc masura depărtării de geuerator. '9' e.al' uaL Q ereştc. La orice valoare a debitului . Consumatorii CI" . vana V se ridică . D e as{'mcuea. van a carc reglead debitul de apă la iulwrea in rezervor trebuie să poatii ocupa poziţii diferile.uatii (l in rezervor.a efectivă este IIUIă. . nivelul apei la srirşitul proce~ulili de rcglaj adică la echi libru . 26-2. corespund\' ullt!i reglări astatice.

P(' a('claşj ax eu mnşiua. arlieb In o varia tir l:Olltinuă fi m:irÎmii de intraT"(' cOfrspun:. pJim(>le sisteme se Ilumc~{' ~ i regllialof/re proprin.!.>Iemente arc o fu n cţionare it. l'a.. "nlo ri puţi l ] clirerite raţă de va loarea pn~. rCY ll l/1/our~ 1'1I p/'oyralll . PrillHllui taz ii ('on' ~pllud('.ltu)'H unui cuptor.iunea unl1i r .rinll~3 de iutrnrc Y:lriazft conlÎnuu. fu s istemele de reglarf' conl a fi~car<.t <le la rc\('a). Sistem de reglare auloll1atr.lt constantil. este luală de la Uil traduclol'. sau <:\.('1 pu~in mlul dinll'l' <. după reglajului . ~i~ll:mc1e de n'glan~ pot ri cu yn[oare prt'ci~ii fo n-. In fignra 2Q-18 se arată tlţl sistem d(' feglnrc . tit! un elcm(>llL il1fcrmC'dîar (motoru l ckC'lrîc aJ ilUeut:. pl'P:-.lc u variaţie jn snlt n Illă· rimii dl' il'~irf'. \'ariad cont inuu (lin) atunci tind m[.:i. neglajul static se bazeazii deci pc admiterea unei a numite aua/Ni.420 ELECTRO~. De ascmfllcn.mlom"Ui astat i că pentru .ărei turaliC' 1/ (m:1l'i mea de reglal) tr(>buic menlinută in mod au· tom.('izil' mai llwre. Si~~cmrlf' (li~("OlltilHle ~e utili7.:iţii djf('ritc penlru diferitele \'rllQrj atinse de mărimea (le reglat la eeh ilîhru.a tind mici abat. care permite o pr. Rt'glarca pOltl!> fi continuii ~au diSIUl/lif/IUI. Obicdul re. dnd encrgia ne('('~aril orgn· nului car~ execută reglnjul. tempcr. ia r ultimele.CA GENERALĂ tn consecil'ţă.eri. arlirfl \"ana F. adică p lutito r ul p. indC'pend€-lIl de ~arcilla mnşinii. figura 20·47.ut{)matizi!ri :-(' uUlizeaz:'i de olJie('i l"C'glarea in dircct. nenţillerca cOll~ta!ltă a unei turatii.glnjului OIl {!slc () mai-iUIIunea l tă a r. irc. De m ulte ori. In sistemele de reglarc di~('o n· tinuă. procesţJl Fig. (. staiÎC<I. Figura 2(j·2 ('ol'Cspunde cazului al doilea. clar prvcesul de reglaj pină la echilibru est e Illa i lung.~lIl (le 1't~t!lnj este ma i I":lpill. reglarea p oat(' fi dirceUi sau indiIecl<1.c. lÎullă.1 va loare a pres(. Reglarea aslaliCli arc avantajul anulării ('om plete a abal. RI~glar(>a slati eă se l.l zan elco Din alt punct (le \'cc!c)'c.Jazcnzu pe existenl. 26-4Î. tic t~xrmplu. Orgatlul care execută I'cglarc<I statică Lrebuie ~tl o('upe po. . Î'l schimb proc(.lal1lă pcnlru mărimea de reglat. re/fii.It: obicei la rf'glarea mă· r imil or nI \'ariatii t('nte.r1să /Juril/bilti dupti lIll wlllmil program.f'uzJ <.c.prii. la reglarea sta ti că. m ărimea rle regla t poate a\'ca.crisă. tind C'1H~rgia nel't'~an1 ":lnei €-~lC <la('-. de l"xClllplu.:i. mărimea de ie!.> elcm('ut.. TII ~.

inută constantă. -unea lt ă se g5seşte motorul electric de curent continuu separat ă El şi tahogeneratorul T excitat prin in fâ şllrarea B l. alimentată tot de bateria BI. Potenţialul aplicat rezistenţei R 2 depinde de poziţja cursorului el! eare poate aluneca de-a lungul rezis tenţe i R.ă Într-o anumi tă poziţie. O(C r R.. ~e aplică deci nn poten ţ i a l proportional cu turaţia Il (la rezi stenţa HI ) pe care o a re c[ed.<C apIidt la grila amplificatorului iO c A I' conlli "tituit dintr.7..8.lrc aU\Qmată as t a ii că pentru menţino:rea constanlă Ln hornele org'2'lului de comparaţie şi c omandă consti tuit din rezi~t("n \elc HI şi H. Acest p otcllţial propor ţional cu a . Cursorul el se.unea ltă şi un paten!ia l proporţ i onal cu lurat ia III) (la rezist e nţa R 2). • IJ ~. 'Iot orul poate realiza prin intermediul reductorului r~ .i" la un momcnt dat maşina . Sis tem de re gl. d a unei tu wjii. Polaritatea pote.-c faţă de turaţia 'le prescrisă. I 'lz> A. care reprezi'ltă nee valoarea dată ~au prcs cri~'ft a mărimii <le reglat.~ egale .unelte. care al imentează un mic motor de curent continuu m.ltialelor aplicate rezistenţ.elor R I şi R 2 este astfel in cit po ten ţialul la ieş i rea din o rganul de compa ra ţie şi control să fie prop orţiollal ('u : adiei! cu abaLt'J"ca a a turaijei /1 efedi. 26·-1. IX-5).NOŢIUNI DE AtJ'"TOMATICA 421 OE. carc corespunde turaţiei n3 pn'scrisiS a fi men(. Fig. cu excitaţia E 2 de la bateria este proporţional cu luraţia n a maşini i .un tiratron (w'zi cap . Potenţialul aplieat de tallOgellerator rezistenţei RI BI~~(I . aşa. l\Iijlocul rezistenţei R {'stc legat la pămînt. f]F ~ ~ R.

Totodată.. iar :lbaterea (1 de sellS conlrar faţă de prima dală . 1. Curenţ.~[t fie reproduse ]lllnindu-se însă in joc o er. Mijlocul Înriişurării de comandă E~ e!'ote legat la polul pozitiv al baterii B z• care arc celălalt pol legat la pămint. se anulează şi potenţialLll aplicat amplificatoruilli A.acţiollînd maşina.2 ' Dacă la un moment dat sarcina m. fare ca servomotorul ni şi cursorul ("2 s:1 func~joneze in sens im·e.l l = a se llilldcază.422 rotaţia ELECTROTEHNICA GENERALA cursorului C2 de-a lungul rcoslatului Rh care esle legat la bornele Înfă E3. ceea ce face să apară o abatere a. Urrnă rin·a H \ ILomată se aplică. de exemplll. aplică asupra r('zÎslcn l'ci U~ lin potenţial <lin ce În ce mai mare şi proporţional C1l turaţia deeti\"ă n a motorului OE. Pe măsură ce turaţia motorului OE . .în sensul necesar.ervolllolnrui m se opreşte o dată cu cursorul (. o tensiune astfel Încît acesta începe să se rotească . găsindu-se suh tensiune. Urm{trirea automată permite C:I o serie de fCnOIll('ne . la prelucrarea metalelor prin maşini de copiat eledrice. Lllr:dia ~a scade. astfelincît la Ull moment dat abaterea Il o. Aceasta cOllstitue iufăşurarca de comandă (f-au de excitaţie) a amplidinci Az (acţionată de Ull motor nedesenat).unealtă . dat riind că cdc două jumătăţi ale acestei infăşurări sînt parcurse tit' rurenţi egali şi de sensuri contrare .crgic mult mai importantă. la rindul ei. care neecsiUi un l"onWm neÎnsemnal de -energic . turaţia Illotoruhli OE creşte.aşinii-unelte cn~şLe.şurării iar senlOmoforul /Il. se aşază ellTsorul el " Într-o poziţ. Urmărirea automată Sistemele de urmărire automată pol fi ron~icleraLc o \' ari~mL ă sistemelor de regl are automată.1 acest caz. lJentru a se anula din llOU abaterea elc. Tensiunea la bornele a-b ale Îniăşurării de comandă E3 este nulă. incepe sîi rotească cursorul C2 Într. care funcţionează ca traductor. după cum se vede pc figură.! . să aplice motorului Ot. micşorÎun 1'co-siunea la bornele motorului OE şi deci lnra\ia sa.ii in cele (louă jumiHăji ale Înfă~urării E3 nemaifiind egali.un anumit sens. la bornele a-b apare o tensiune de UD anumit sens. g. Pentru pornirea maşinii-llllelte. care face ca amplidina A2. Se presupune că În stare de repaus a maşinii . care alimentează motorul OE (organul de C'Xecuţic).rs. Cursorul C2 este de asemenea legal la pămînt . la hogcncratorul T. astfel ca tensiunea aplicată motorului Oli ~ă creasci'i pentru a readuce turaţia la valoarea prescrisă I!~ _ Dacă sarcina scade. care pune din nOll in mişcare :ier\"omolorul m şi cursorul C~.l> astfel efi :.-It' (' xemplu deplasări mecanice.':iC apropie de [1 0 . asupra amplificatorului tiratronîe Al se apIidl un potenţial proporţional cu: .ulleite cursorul C2 se gă­ seşte in poziţia mijlocie a reostatului Rh.ie eare corespuude turaţici 11(1 prescrise.

NOŢIUNI DE AUTOMATICA Se presupune. Capul (](. Maşina de copi::Jt eonpnl! ('(lpul de copi(lt R. se deplasează pe orizontală .<lrc readuce mereu capul (le copiat Într~ o poziţie concordantă cu suportul frezei are ca c!""ci repunerea pîrglliei J in poziţja sa mijlocie.hide cOllt<lciul 1. numită palpa lor. di piesa P (fig. se Înc. Prin legătura 9. de pildă. astfel încît să capete forma uriit<llă punctat.J prin miJ'carca I (în j01» asupra sliportuilii S.' copiat. prevăzut elI o tijă p. Dacă palpatorul urmăreşte o suprafaţă orizontală :J ş:lblonnllli. care arr forma pe care trebuie s~o capele piesa de prelucrat. Sistem de urmărire automată (de copiere). In ace~t timp palpatorul p urmăreşLe C011tUl"ul şablon ului S şi poale apăsa la un moment da t capătul pirghiei 1. este coborit şi capul de copiat. dupii cart'.u şablonul S. să ajungă amplificat la organul de execiltie fi (motor ('lcdrir). Dacă profilul ~ahlol!ului S obligă palpalol"ul p să se ridice. prin intermediul unei comenzi corespunzătoare. şub in[fucll(a resortului 2. cu <ljulorul frezei F. :!llln(·i ~i suportul frezei. acca~ta face ca lin scmllal elcf'lrie să pornească de la capul ciI.-> 'ii organnl de execuţie D.5. care trebuie să rămînă mereu iu cO!ltacL (să palpezc ) c. 26~49) trebuie să fie frczată prin copiere... f'omprimîlld rc~ortul 2. . 1 II 8 9 r:::------T"--. iar legă ­ tura !) ridici"l şi capul de copiat. $C ridic:.fJllnnent spre piesa P în sen sul mişcării 1 J. il1lprrur. Freza coboară pentru a prelucra piesa P. ~all poate coborî. să tre<lca Pliu amplificat"orul . se incl1ide contactul' .C{l este ('azul. 26·-19. F P S Fig. da. care poartă freza 1-". illişcarea {'. Af'('~I:t . Dacfi profilul şahlOliului obl ig:! palpalorul sa eobo~\l·e . de obicei mecanicii. împreună cu freza .)C{îOIlC3Z. ~uportul frezei. de dire molorul I'kclrie i . Cn urmare a unui alt ~('mnal ce tr('ce prir· amplificatorul .ă cu freza. cind ambele (·Qnlade ::îl' t deschise. copi at esLe deplasat în mod pf'.

la valoarea nouă de echilibru 2. In sistemul din figura 26-48. -sau să creaStă inco nt in uu (fig. d).. Dacă perturbarea arc ca efect [erJ oIlH'nc tra nzitorij oscilatorii (fig. sistemul are o stabililale mai hună. după -cum se ştie. miirimea de reglat variază în timp de la o valoare 1 (fig. Su. ciud mărime a de reglaj ~e stabilizează după o scrie de oscilatii L _ _ __ 3) _ _ _ V\Wl C) • d. Stabilitate<l sisiemelor de reglare automatA . 26.ei perturbări. c~. .erveni di"afara sistemului. De oarece sistemul este format. Cînd fen omenele t ranzi to rii nu duc la o sit\mţie de echilibru. factorul perturba tor se propagă prin toate elementele sistemului de un număr oarecare de ori.'iC nu meşte aperiodic. dind naştere la o serie de fenomeu(" tranzitorii.'lcest caz stabil. În aceste eaznn . in urma m.." ELECTROTEHmCA G:E. Se p oalt· illtimpla insă ca o scilaţiile să răminfl lleam~rti ~a lc (fig. sistcmul se numeşte instabil. a) după o curM expone n ţi a Hi. iar procesul tranzitoriu .-50. 2(.o~lre (le echilil~r:l a. b)..tcJlnll este ŞI 1'1 . dintr-u n circuit în chis. o variaţie (le san:i1l1l a maşinii-unelte OR constituie un asemenea fador perturbator. amodiwle (dcscreseăto~n' ) la o nouă va!. 2G-SO. Cu cit aceste fenomene duc ma i repede la o situaţie de echilibru. STABILIREA SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATA ŞI CALITATEA REGLAHl! Funnionarea unui sistem de reglare auLo mat ă este supusi"i influenţei unor {actori perlurbafori ee pot int. 26-50."IE.RALA 4.abil.·50. 26-50. procesul tra~­ zi loriu se llumeşle oscila/ori li ullwtli:a/. un interval de timp mai lung sau mai scurt.' Fig. sistelhul este ('-Vident st. de exemplu. Dacă. şlstemlll csLe Imtabll şi nu poate functiona.

Pentru aprecierea caJiluţii unui sistem de reglare auLomată există.). D'ICă Însă accasUI distan tă esLe atit de mare Încit ne('('sită intrOlll1("erea unor instalatii speciale pentru emisia. In această pri'\'in{ii.Ulita/ea pro('«'sultli de rt'glnre indeplinit de sistem.ctuJ regIării şi dircritcle elemente aJc i J lstalaţici este relati\· mică. a. DE AUTOMATICA Una din ('("le mai importante operaţii de ('aleul care trebuie Îndeplinită În legătură cu sistemele de reglarc automată constă În ycrilicarea stabiliUiţii lor.Oi )U '" " OR ~Lr ~. Genera1il ăli TEL!:::.('est scop H" pot aplica diferite metode carc ţin seama de caracteristicile elemen telor ce {'oflstituie sistemul aulomat respectiv de exemplu. ~idemclc de tclemecanică poL fi in circuiL inchis ~au in circuit cle~('his . corespund În tclcmccauică sisteme de oce " 31 f -_:~. sistemul se numeşte de felem ecanidl.~ OR ~---.. eslI" necesar sa se cerceteze şi (. 5. joacă un rol importa nt gradul de precizie a reglării. transmiten: a şi re("t'ptia senlllalclor.care sînt in circuit inchis -.). .a.-a sistemelor de T OR Fig. astfel incit !<istelliul să devină stabil. rapiditatea reglării ~ Ielul proceselor lraUlitorii prin care se eIectlH~ază reglarea ~. mctodeh> HIII criteriile Routh-Hmwil:. se introduc demente noi stabilizatoare el c. 26·51. Jlihailovş. După C\~ s-a ajuns la \lll sistem automat stabil. Da c:\ ('crcdarea stabilită tii duce la concluzia că sistemul este instabil~ se modifj('ă unele elemenle ale sistemului. de asemenea.:'\IECA~I C -\ fn siEtelllplc alltomate studiate mai illuinte .~e) --.a."OŢillN. Ca şi sistemele ohişnuite automate. o serie de mclode matematice de~lul de complicate. distanţa intre obi«. LI 3. La sÎstemele de regla re automată studiate . Structura generală telemecanică.

aparat de măsurare. trans/lort ş i distr ibutie de energie electrică.aleIOI".au("ă. care cuprind centra le. ne rgetice. măsurare automată oce - b . şi staţjj eleclrice interconectate aşezate la mari rlista n ţc intre.e m iţător de semnale. Sisteme le de tclernăsurarc l:l flis tflllFI mare ut ilizcOlz:l Lntusmiterrfl lIllor impulsuri <:lc (·t rÎt:e sa u a unui c Ufelll :dt.iutensilate sau I('nsiun c rOl\tiuuii . E . cootrol şi măs urart de exemplu uutomată carc sÎnL in circuit deschis - coresp und in tclcmecanică sis- teme ele felecomandi'f.rr 1it' transmit.traductor. 26-51. ele. Sisteme de telemăs ura re S iSlemele d~ t elt'mil s urart' se pot ('Iasifira in sistemi' pentru dhtanţă de 10 .. Pe figură OR reprezinti! obiectul reglajului. .e :tpoi la rlist. În raport eu necesităţile de producere. la sistemele de comandă. pentru transmiterea la d i starlţă a scmr. şi in sisteme pI'ntru fli s l anţfl m:tn'.kilometri. organ de comparaţie ş i comandă.>j AP T IRE r: ==~===~D Fig. pina la sute dr. principiu fl unui s Î ~leUl de telem:ts u rart' cu tr<ldudor d(' indur\ie lji rr"dre~ or ('l edl'onh' .<ln1"c de mică. Sist ('mele de te le mflsuran."ariabilii" In figur:1 2G-52 ~c flr~Ii"1 scht'ma tir. T . b) ş i de tele( fi g.' la distal1 t-ă mică fo loscst' dt ohic('j traducloare.organ de execuţie. a). In .1 I ~. de le l eco ma n dă automată (rig. I K --1 - . DC . 20 km. 26·52" Principiul Itl tmâsurări i <::u trauuctor de inductie ~I redresor ele<::lrofll<::. De asemCHea. 1 . . I \S' TI . care trausfor m ă măriJllt!fl dc' milslll'at Într-o mărim e e\cdriră .426 ELECTROTElL"iICA GE~'"ERA LA felereglare automată.cnlfltiv dl': frrf\" eJL(r1 . lefecon{ru! ş i lelemă"IIJ"att.organ de control. Tclcmeca nica îşi găseşte utilizarea iu prartică i n sper ial in ~istemelc c lectroe. 1!1 figura 26-5] se arată structu ra generala a uuui sistem de telereglarc (fig.. DE . d a r care trebuie să f uncţioneze intr-un radru coorrlonat. 26-51.. pentru di-st. R . c). DC .receptor de semna le şi TI lin ie rie telecomun icatii. 26-51 .organ de comandă.

(·are arată r{l linia nu cste intreruptă. Lampa L !ran~mile prin ac~~t e orifieii Ull anumit flux lumin os (:e!nki fotoelcctrkc CF.. codificarea sau frecvenţa impulsurilor. Axul de rotaţie a bobinei B esLe legat.. aparatul de măsurare AD indică zero.~a metodei frccven~ei impulsnrilor pentru măsurarea la rlistanVi a unei puteri dectrice (fiQ. Dacă n=o. numărul de rotat. anică.. la reI ca şi in cazul cînd unghiul [2 = 0. (" 3 pentru o put. Pentru Q=90".z.ere de f 000 k\\' sii rorerpundă 10 impulsuri pe ~('rund. către redre~orul electronic RE ~i transmis apoi priu liaia dE' telec. adică nll anumit număr de impulsuri 1[: llllibtea de timp ..îc.tromotoare E de induc!. înfăşurată în jurul tamburului T. valoare:l mârimii de măsurat corespunde duratei fiecărui impuls (uneori duratei dintre impllLsmi). Curentul 1 este redresat de. :\paratul AD arc !':cara groihltă in COl1. Se va excmplifi(':l mai jos tllilizar. care ia naştere Îl) bobina [1. în metoda codificării.TICA 427 10 . In metoda frecycnţei impuburilor. iar fiecare cifră printr-o anumită combinaţie (codific<lre) de impulsuri de polarităţi diferi te. In aeest caz se poate conveni . 20 km . adică yiteza de rofa\ie a axului. Fluxul lumillOs ajunge la celula foloeleelrică cînd îu drumul său SE' găseşte un orificiu şi este întreru pi atunci rînd rnăsHJ: are .l. 26-53).T ap:n3Lului de măsurare la di~t:lllţă AD.ie l. Axul contorului ruteşte rliscnJ D prevăzut.ii al axei contorului fiind propo r ţional eli rnergia măsuraLă . de LdlCmiisurare prin impulsuri (pentru dislanţe mari) se bazeaziÎ pe numărul. penlr u 500 k\V ~[I core~pundă 5 impulsuri pe secundă etc.c:crinp.4. la perifcria lui cu orilkijlc O. Traductorul de indue!ie TI se alim entează de la reţeaua de curent alternativ RA prin intermediul :sLabjlizaLorului de tensiune ST . Lini:! de telecomunicaţie poate fi aeriană. Forţa elec. j)'" stîlpi. fiecărei valori a mărimii de miimrat îi corespunde o anumită frecvenţă a impulsurilor. durata. pe linie să treacă un curent de inteHsitalt' J"t'du~:1 .uie tr<l(lsllli~ă aparatului de 1" (l i~ b'Il1P AD . (po. 1n ronseeillţă. !'\(lidi cu puterea e1edriră­ respectivă. Se ştie că energia electriră se mă~oară cu contorul . impulsuri.NOŢIUNI DE AUTOl'>lA.5 . rigid de aparatul primar rle mBsurare . ~au îl! cablu suhteran_ Curentul de li!Jie e:st.·. in si"temuf hazat pe nUII\{\I'ul impul~l1rilor. fiecărei valori a marimii de lll{tSurat îi eore~pulld(' un anumit număr proporţiou~l cu yaloarea rc~pccti"ă .'alonre a mărimii măsurate corespunde unui anumit llumiir de.i curentul 1 au valori maxime . va fi proporţional cu energia in 'mita lea de timp. alunci E=O şi curentul J=O. depinde de ungl1iul n pe care-l face planul bobinei cu plallul orizontal. Eroarea maximă a sistemului este in mod normal de =--:2% . de e xemplu. forţa eleelromolo:ue E ::. i'lsl~llaţia este astfel realizată încît.P. ol11uniraţ. fiecare . Număml ~e exprim. Pelllrn a ~e evita cOJlfuziile posibile ~i a se at. Dară sisLemul se bazează pe durata impulSllrilor. numărul de rotaţii în llnit3Lea de tIJOP.:tive şi negatiye). Contorul 11'1t rnăsoariî puter('a care treJ.\ prin eifrcJc eare-I compun. Cînd linia de telecomuuicaţie se întrerupe elin eauza unri 3varii.e de uprosimativ 0. dliar C'Înn aparatul primar de mă~U1'are indidi zero. 1 mA. Sistemele.rage atentia aSllpra anlrici.

ma bloc <J unui sistem de fre. elistan ţe mari ell ajlltorlll ullui ("urcnl.(!(' exemplu o dep!a~arc . Impulsurik silit amplificate dr. ::trm:Hura rclcului [("YfIle in poziţia 2. Cînd impulsul (Ijşpnre. va corcspUllde deci unor impulsuri avînd o frecvenţă proporţională cu turaţ-ia discului D. La fi('(·ar(' lllciîrcare . indicaţ."uţa. La fieeare impuls. saL.\n ilatl'a d(~ timp este mai mare (freC\"E. Prin GE ~-a notat un ~('llcrator elcelronic de Cllrent aJ[ernati\·.ll{'rnati\" de free'''':nţă \"ariahiJă se numesc de. adic.428 ELECTRO'fEHN I CA GENERALA trecerea fluxului esle Opritfl de porţiunea de disc dintre două oriIicii. Fret"vellţa eurentullli produs de generatorul GE depind(' (1(' Vtl- .) l"OndenHllorullli. Cu cit numănll de impulsuri in l. 2G·54. Mârimea el . releul atrage armătura l'a a În poziţia 1. :o. Fig.e varia cap aritatea cOlld('llsatorlllui C.j).. impubnri!or mai mare) cu atît c.cven tă penlru ielemiisurare.urent.u l de mllsut'al AD.erii rarc trebllie mnsurată la dishmţ.i'i.orul C printr-un ('urent i 2 .~i Învcr$.ia aparatuhli corespunde frcc\· \·n~ci impulsurilor. mfl~Ul"at JI esle introdus[t intr-un traductor T. Curentul il' datorit celulei eF. ohicei sisteme de {reww(ă (fig. n M fig.poat.. 1/1 consecinlii. Si::lt'lllek P('lltt·ll măsnrarc 10. care trece prin rezist('n\a de limitrlr\' 1 ~j aparat.ti şi transmise la distanţă prin linia de telecomunicaţii Ll' releului R.t de la o al~u\lliLil valoare la Zl'ro. SclH'.t1 n variaZ. bateria B să Încarc{' eonden- . 26-5:" Sistem de leJemăsurare bazllt pe frecvcJ11a impulsurilor.j put. ~lmplificatoruJ .ul mediu prin apa ra L va crrşl{' .. a dinJi m:trllYle (](o ieşin' . curenlul prin aparatul . 2C-:j.LlIlui "\"a lua poziţia eoresPllllzătoare curentului mediu. Acul ap:ml. deci cu puterea mfisurată de con- torul Wh. făcînd ca. iar condens:llorul C se descarcii plill rcz:hite'lţ:l R 2 .

intre postul de comanda !. Se presupune ca la nil moment dat inlrenlpLorul Il (neUI'selUlt) se găIit".i C' l ' (. ineîl (·cI de { ·olluHl'lii să 1111 poată fuuetiolla de cî t cU un cnrent. În t"Qns{'{'inUl.'i cont rol PC ~i postul în\.iţia supcrlo:lrfl. mare.iile În care ~e găsesc difelite ap :l l'~~te . Le d e clau~at. iar din locul întreruptorului se ~emnalizează la postul de di~p ecer poziţia Îlltrernptorului respectiv . sistemele. CII ajutorul sisteme!or de Lelecomandă ~c !HlL eomanda la distanţ. trcc('rea prill ampliflcat~rHl A ~i linia de teJecomUllica~ii LT. închideri şi deschideri dE'. In afară ne r.effinalizare se hazează pe aceleaşi principii.schis" Il unui intrerupiiLor. pe cind la ultimele . întrerupătoarc). Frecvenţa acestui curent pO:.. In ilceasli! siluaţie. de fapt. d{'. ~:. Oscil..analul comun C. La primele. semnalele trebuie l' . La di\'C!rsele sisteme de telecomandă şi Lele~emnalizare. de exemplu. iar cel de semnalizare sii poală fUllCţion:l cu UII . pentru comanda la distanţă a 1I1l0r între rupt-oare şi scmnalizar.i aihă O sueeesiulH~ în timp .li C. care.'i lor. Sisteme de telecomanda şi tetesel!matizare FlIllcţ-Îonarea sikmelor de lelecomandă ş i tcle. [ace parte din gellerator*.'a pozi ţi. se transmit ~imlllLan IUai multe semnale. de tcleeomandii sînt eombinaLe CII rele de Lelt'st'lllnalizan!.leek sîn t astfel con~truile.-! proporţională eu IllăriuH:a de măsurat. . utilaje ete. ACCiiL frecvenţmetru se comportă ca un traJlIctor <lsind ca mărimc~le inLrare frecvenla de miisurat. trece lin C\lrcnl prin rC'ie.ll Ci t 1 pent ru comanda <lcdanşiirii înteeruptorulni 11 prin rcleul S'Ţ) 1 penl-ru senl il :lIizan'a poziţici "deelan<. a cărei valoare trebuie milsnratţl la distanţă.'2 ~i C' ~ ete..).. cQutactul său :. (ca. Astfel.lllxiliar CI (' ~lc men tiuut in p oz.ltd\Ji de..reruptoarelor Pl.. de exemplu." ~all . iar cu ajutorul ~istemelor de telesemnl.!"ura 9. De multe ori.i~ia de "Îllchi!. .:lloruI cu lriorlh <'lin Uf. a~tfel incît ~înl lratate împreunii. In felnl acesta se poate urmări dadi telecoman{la s-a îndeplinit efectiv .lpa'0tA(. deviaţia acului aceslui aparat va fi propor\iOlw!ă cu măfllnea i\l.\"en!e1 dep inde de mărimea capaciW\îi C.11 esic un exem plu de generll ior electnJOli~ de îr~Cvtllt r. de exemplu. Ia CiltC yaloarea fre!. curentul ajunge la frecvenjmelrul eleclrQ/lic Fl!.a l " prin rezistenţa de /Jafoare lJlare RI' Rt. poz. iar ca mărime de. ieşire un curent proportional cu frecvenţa.ă jnrhiderea unui intreruptor. ă diferite operatii (ca.islă rite două eanale C~:. Există sisteme (·u !Ilai mlllte eanale ~i ~isleme cu UII singur eallal.llizarc se poL semnaliza la distanţă pozil. de la lin po::<l de dispecer energetic Se poate comanda la disbn(. poziţia "in mers" sau "în repaus" :1 unui motor etc.NOŢIUNI DE AUTOMATIcA 429 loarea C:. Dup'. se transmit prin canalele de felecoInllnirofii (cu sau fără fir) difcrile impulsuri.Curentul este măSllral de aparalul AD . pcntrl! fiecare întreruptor I I' 1'1 de . \ c. ln ddinitiv. i" figura 2ri-55 ~e arată sehema de principiu a ullui sistem cu mai mlllk ranale..

o valoare micâ. R " '" j sll '! " _.. Cind este necesar să se co mande de la di stanţă an clanşarea intreruptorului Il' se aşază cheia /(\ în poziţia in ferioară . ÎnchizÎndu-se astfel d eri vaţia constituită din rezistenţa r1 de /Jaloare micd şi cheia /{l" Curentul prin releul CA. R eleul SD 1..__c _ _ l ~ C~. -. dar releul de semnalizare fun c ţionează ş i aprinde o lampă ( nedesenată) care semnali zeaz ă poziţia "anclanşat" a întreruptoru lui. aprinzind o l ampă (n edesena tă). 'OI / K. ţinind seama că rezistenţele R au o va loare mare. Sistem de comandă multe canale.i unc. este scos din Iuncţ. prin releul SA 1 (pen tru Semnalizarea poziţiei "anc1anşat" a intrcruptorului) şi prin rezistenţa R' I de valoare mare. ('arc co mandă anclanşarea. ___c' 1-.ţionea zi'i. semnalizare cu mai de mare pentru a pune in ru ncţiune acest releu. contactul auxiliar CI este adus printr-ull dispozitiv 111('canic in p oziţia sa inferioară . ceea ce permite să treacă curentul ş i prin rez i stenţa r' 1 de va loare mi că . Din cauza valorii mari a rezistc nţe i Rl' curentul este Illic şi funcţionează numai releul de semnalizare SDJ. iar rezisl e nţelc r. In mod asemănător se procedează penlru comanda celorla lte in t reruptoare.1 " R.. Se stab ileşte in schimb curentul prin releul CD 1 (pentru comanda Mcla/lşării întreruptorului). Curentul fiind mic. Dacă este necesar s5 se ('omande declanşarea intreruptorului 11 se aduce cheia KI in poziţi a superi oa ră.-. iar lampa care semnalizează poziţia "declanşat" a intreruptorului Il se stinqc. ._~ ( . care semna lizcazâ poziţia "declanşat " a intreruptorului II.ELElCTROTEHNICA G ENERALA curent mic.. 26-55. releul de comandă CDJ nu func. " " SOI I şi s1' Fig. nemaifiind parcurs de curent. tn acest moment..1 pentru coman da au cia nşări i creştc la o valoare suficient p f-=-t1 ' f ~ 1 + 8 c ------.

La postul de comandă P l . tn mod asemănător !'c pol comand a şi celelalte ob i<.J - '1':::. tie cxc mplu. se . coman d ă C.5 Fig.u dJide Îlltreruptorul 2 la po!-. J 1 1 {(fapt"~ ~ • J ~- . t . vine in contucl cu platul 2.rote~ c cu aceeaşi viteză şi în acelaşj timp... so III CI se găse ş te . t ur-sorul el? se găseşte de ase menea pe plotul co res punzător 2 D ată trC'bu ie să fir comanda L. 0. Prin aceasta dud l'ursfJtu1 r. Sistem de . 0. ca şi la postul comandat P2.Î D?. . astfel rii . Se. \ Princi~ funcţionare ~istem comandă .>dc din postul P2. obiectul 2 al postului P2. 5 . prin canalul C pl~acă un semil ai Irt clislribui torul D. 1 3 [m. astfel i ncit releul corespU llzator 2 «(.z 1 c 1 Il 1 C ..\ NOTIUNI DE AUTOMATICA simplificat de a unui de cu un canal rezultă 'riin figura 26-56. de exemplu. care funcţionează În sincronism.~ 5 cu un singur canal. (. 26-&6. PE' plolul 2. In ac('st momenl insii. .j P l (comenzi).ţIe două curso:II't' CI şi C~ S{. găseşte c ite un distribuitor Dt . S .X~ l·l1! i e) tran smit" co manda rcspccli\"3 org:lnului de execuţie { 'arc :l ('tiOllt'ază obiectul 2. În momrntuJ l'Ind cu .vt .! <lin postu l P'l. cursorul Ci St' ~iiS('Ştt' in contact cu ploh ll 2 diu postul Pz.tul de eomand.

In cuptoarele cu rezistenţă. 1n cuptoa rele cu arc.ll. Generalit. care produc căldura pe baza legi i doule-Lenz. numai primele d ouă tipuri (cu acţ iune dire ct ă şi indirecta) sint denumite cu rczistenţă~ ultimul tip fiind numit. pe scurt. Avantajele principale ale cuptoarelor electrice sînt: curăţenie. cu actiune directă şi de inductie. Din acest punct de vedere. căldura este produsă de arcul e1ectric ce se o bţine intre c1edrozii cu care este prevăzut cuptorul. La cuptoarele de acţiune directă. simpli· tate.a. există cuptoare cu re::islentă şi cuploare CII arc. curentul electric lu at de la reţea trece direct prin materialul care trebuie indilzit. La cu p toarele de iuducţie . materialul care trebuie Încălzi t este aşezat intr~un cîmp magneti c alternativ. De multe ori. Dezavantajele principale sînt ilatori te costului ri(licat al energiei electrice ş i al i nstal aţiei . posibilitatea de a obţine temperaturi inalte ş . . pri n radiaţie ş i co nverţie. că ldura se produce in elemenre Încă lzitoare sPl'cialc (rezisto3rc) şi se trans~ mite materialului care trebuie în căl zit. reglare con tinuă şi precisă. Cuptoarele electrice cU rezistenţă se impart tn cuptoarf' w actiune il!directă.ji termică.CAPITOLUL XXVII PltOCEDEE ELECTROTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUCnARE PR]~ CLTRASUNETE 1. La cuptoarele Ctl ac ţi o nare indirecti!. energia electrică este tr an sformată in energic de transformare Între aeeste douu leluri de energic ('ste: 1 k Wh =860 kcal. Clasificarea cuptoarelor eleclrice se poate face după modul în care se realizează transformarea energiei electrice in energie termică. tn intclÎ orul materi alului apar curenţi de inducţie. curentul electric trecînd printr-uD conductor de o an umilă rezistenţă elec tri că produce căl dură pe baza legii Joule-Lenz. Relaţia In cuptoarele electrice. CUPTOARE ELECTRICE a.

Sl:igcţi le ind ică curen t. indiredn se lltilizeuză pentrn t ratamente termice.a . In:figllra 27-2 ~e arată reI mai intrebuinţat cuptor electric cu rezistenţă şi acţiune indîrectă pentru temperaturi Înalte. Piesele care trebuie Înpe rafturile 5. pinil la e.Jzit.~ PROCEl>EE ELECTROTEHKOLOGICE ŞI DE PRELUCRARE PHtN VLTRASIJXETE 433 de inducţie. încălzirea băilor cu săruri ş. b. 27·2.. deşi in realitate şi la cuptorul dc inducţie că ldura se datorează trecerii \ curen tului de induclie printr-ul! conductor (materialul de incălzit) cu o anumită rczistcuţli electrică . Figura 27-1 reprezintă schema constructivă a unui asemenea cuptor pentru lcmperaturi joase. topirea În CI'el\:l:etc. pină la circa 1 <Jooce.Elootrotehnlca g. Cuptoare şI tU fr. Cuptor cu indfrect~ rezistentă şi actiune pen tru lem peraluri joase. arcul se produce intre clcctrozÎ ş i materialul ce.ziste"tă cu aclitme indi~cti1 Acestea se impart in două ţ[rup c: cu tcmpcraturi joase.ircn 700°C şi cu lcmpcraturi înalte.. iar la ultimele. Cu 1 s-a noLat un elcmC'nt Înrălzitor (rezistor). La primele. Un asemenea cuptor este găseşte se aşază 28 . căldura transmiţindu-se priu radiaţie şi couvecţie materialului ce trehuie Încălzit. trehuie fncii. Cuptor cu rezistentA une indireclă şi actipentru temperalu6 inalte. interior 3 se că l zite un material termoizolanL 4. 27-1.\iunr. care este parcurs de curent eleclrir.ii de aer din interiorul cuptorlt l ui. intre peretele exterior 2 şi peretele Fig. Cuptoarele eu rezistenţă şi ur. Fig.~ care pot fi reglaţi ru dapd a specială 6. A!'iemenea cuptoare se ronstruiese de obicei pentru lt>mpcraturi de 200-300°C. Cuptoarele clcctricc cu arc se împart in cuptoare cu ncţiulle direcE! ~i cuptoare eu a~ţjulle imlirecUi.ncralA . arcul se produce numai intre electrozi.

0 IIz) :)i C1Ipf11lllf (rtc/len!â. Cuptoare de inductie CII Arestea ~c cla. [III şe poate oh(ilH' o Înriilzin: corespullzăLoar('. tăptu­ şeala 2 fiind realizată din şamotă .n jurul unui miez de ot. Principiul cuptorului de inrlucjie cu fr<.cc dircct prin picsa cc trebuie Înc{d zitiJ. Cuptoarele de în:\ll:î fn. (:'. deoarece întreaga căldnnî pr()du~ă trece plin piesiJ.'i Îşi /~ îlltrebuillţeazii . Principiul dc fuuc. TO[Uii.1 esLc rar inl rchuin\al:'l ::.ţionare al cuptorului de inducţie cu frccvcntă. Acest si.:cvcnl-ă giisesc ulilizare şi la căii rea picsclol' de otel.iv 500 x700 mm. Cuptoarele de il1(lu('ţje ~l'" în special penLru topil mcLale.i/Ifl /Iri. de 111 200 pîn:i la 100000 Hz. Pentl'u tempera turi pi1lii la clrea 1 000°(. Din aceastn CIHlz.1 cuptorulu i pO:lte ri ridieal:i cu ajutorul contragrrutăţii 4.ehnic deOHn'('t' piCH'If' care se Îu("ălzcsc Il-au de ohicci o st'CţiU1H'" ul)iformâ şi o structurii omogcnă. Pentru tewperaturi între 1 OOO°C şi 1 350°C rezistoarele se exectltă din siliM (ca rbură elI' siliciu). c. . normali'i este ilustml în figura 27-3. Cuptoare cu rezistenţ. 27-3. I fi1\ ) 1\ Fig. tn exterior cuptorul este prev5zut eu izolarea termicfl 1.~ utilizat mai ales pentru tratamcntelc termice la sculării. rezistoarcle 3 se execută din oţeluri aliate c u erom şi nichel. 27·4. ('urenlul elet:lric prodl1s dt'st'{"unc!rful untti lrall~­ formator lr<. Camera internă are O formă paralelipipedieă cu o înălţime de drea 400 mm şi dimellsiuni în plan de aproximat.i nUlllai 1<1 piesele 111 (".'i .ELECTROTE:HNlCA GEN~A L.::t<'nl de in- calzire este foarte economic.sifidi iu wploare Cll (J'ccven!ri normali/.Il"(' se poatc a~igllr<l () încăl­ zire lltJiforlllii. Y îj ?/ Fig. melofl.j şi acţiune directă La aer~t(' (·l1plO:l("('. IIwtod11 pl"eziuUI un mare neajulls \. 1. Schema elcdrici"i a unui cuptor (le inductie 1110' llofazal cu frecventă normală. Uşa 5 . d.cJ se giise~tl'" o Înf.'cvenjă normală.

pUi.TRASUNETE . In timpul run c ~ionării.PROCEI::lt:E ELECTROTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUCRARE PRI!i lJt. SolenoiduJ se execul. frcc. Prin('ipiul de funcţionare este analog cu acela al cuptorului monofazat.riorul unui solenoid 2 străbătut de curent electric de Î na l tă frecvenţă. CuptoarelE' de inaltă frccvenţă pot ~ervi şi la călirea sUJX'rficial ă a p ieselor de oţe l. încălzindu. In tigurn 27-4 se ' arală schema c l cctrieă a unui cupt.se. Alimcntarea cu ~n(.or de inducţie monoCazal cu frecvenţ"ă ll. Circuitul primar 1 r. iar 'În razul puteriJor mari. In figura 27-6 ~e re. Se obişnuieşte in sa sa se adaugc În('a un cir('ui t ~ecundar. Cu cit frecventa este mai Înaltă. 27·5.l'gic eledrid ~c face fie de la o maşină generatoare de înal tă frecvenţă. rcalizat din infăşurările 2 şi plă c il e de cupru J. prin care trece a p ă de răcire. EI cuprinde un creuzel 1 izolat termic ce conţine materialul de Încălzi!. Secundarul transformatorului este realizat chiar din materialul care trebuie lopit.\ din ţeavă dt' cupru. după elim se arată in fi gură. Aceste cuptoare po~ Ii monoJ'azute s. Figura 27-5 reprezintă două secţiuni printr-un cuptor de induc~ic trilazal cu frecvenţă normală. după cum ~c ş ti e.au trifazale. Această infăşurare şurare prin catţ Fig. constituie primarul unui lransformator. cu atit curentul se repar- .uprindc două Îuiăşurări legale in paralrl. Curentul de iudueţie rare trece prin secundar indilzcşle materialul respectiv. fie de la un dispozitiv ('u tuburi electronice_ Pentru cuptoarele dE' topit CII rjllltni mici ~e folo~csc de obicei frec venţe de I 000 100000 Hz. Secundarul este construit. măresc cantitatea de c.?rmaIă. Transformatorul unui asemenea cuptor are trei coloane dl': oţel.li lduni produ~ă. Cuptoarele de inducţie cu Înaltă frecvenţă prezintă parlicularitatea că transformatorul respectiv arc lin miez de oţel.prezinl5 lin asemenea cuptor. din materialul care trebuie Încălzit. Crcuzetul se găseşte aşczat in int<.\' e n\e~ de 2002500 Hz.cile de cupru. Sectiuni printr-un cuptor de inducţie irifazat cu frecvenjă normală. 435 lrece curentul 'electric cu frecvenţă normală de 50 Hz.

27 -6. sCI"\"ir<. Cuptoare cu arc CnpLo:ln:lc ClI 3ri" permit.igur:t '27-Î ['('prcziIiUi ~('he\U::t ('ollstructiv:i (lc principiu <.wi ales .. in ge neraL o mglarc pn: a preri~ii.lă sînt dt· obicei triIaz:lte şi se realizeazii pentru puteri mari. In felul uccsLa."('rticali şi metalul stabilit ~uh eledroz Î.l la l(lpirf'<l metale lor greu fuzihil(' ~Î.) m ii kWA. . ('an~ trebuie topil prin încălzire. Il. 10-1.lmcnlc lerIUicc. perat~ll. piesa se încălzeşte nllmaj pc o gro:simc mică. b topirea o\elului. cl'ca ce de multe ori arc UIL rol foarte imp or~ant În procesele tehnologice. Cuptoarele Cil acţiulH' direc. e. ci aproape numai la lnpirca metalelor. Ilt. a iemnstf('} inrît JIU pot fi \ltilizate la trat:.1 uuni cuplor ll'irazlit cu arc şi cu (Lctiunc directă . l. I Fig. Cuptor de induc{Jc cu inaltă frec\eJltii. \I"rul se produce inln! ('ci trei {'lcrlrozi .i.436 ELECTR01"EHl\'ICA GENERALA tizcază mai mult la periferia piesei. astfel incît nu se produC' modificări slructurale in interio rul piesei. .

l'.scnll. Schcma con s tructi vă de prin · cip iu a uHui cuptor mOllofazat Cl! arc şi depune illdirectii.1oasft atu nc i CÎnd se dispune de ellergic electrică ieftin ă. .-aturi de 1300 ..C'tc. A~crnt'nea cuptoare sint de obicei de puteri mai mici (500 . rafinarra UIHir )llCblc şi <lcopcrin:a ('U rnet. Fi". ~u Fig.l"\'iu în mod <'."abricarca hidrogcllu[ui şi OXigCilUlui prin electroliză esLe a\'anta. '27-7. .tl'o!"a fllllcţiolleazii acmmllaloal'ele şi pilde c1edrice . se inţ eleg iHt'tudt' de ntilizan' in ldmică . s-au explicat fenomenele eledrochimice pl' baz a c. 1400°C. fjgur~ 27-:'-\ se arată schema con~tructivă de principiu a unui cuplor arc şi acţiune indirccUL Arcul se formează intre eledrozii orjzollt~li.J. fără -:să [jlingă metalul de topi t. D e asemenea.ARE PRIN ULT:otl..:17 Ifl.ll:dit c nergiackdric:î. fn capitolul d e. :2...a unor fclHl llWllC eJeclrolehn ic('. 1n capitolul 111 s-a explic:l t knullll'llu i d e deetroli7.(' \'()J' arăta unele proee{lcc eledf()(.dL şi ce:! ehi l)1irii..] [ellOllwllC În C:lrl' illh. b. Fabricarea eiectrolitică a hidrogenutui _i a OXigCllutui 5 [.GOO kYA)şj produc tcmpcr. Ele sint monofazatc şi se folosesc la Lopirea metaldor neferoase .:OTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUC:<l.bimicc uLilizalc în tchnicii la fabrirarea unor e1rmenle'. 1Hli('. de exemplu energia llidroe1n'Lrică.\llCE . Generalitati Prill procedee e-lectrodlim!c".PROCEDEE ELE(:TJ. '27-8.HOCEDEE ELECTn oeI iI .ă. e:lre este Ull pruces e1edroc:himic cu UluHc apl icatii tehnice.SliNETE .a.)lc a IJ nor obil. Schema constructiva de principiu a unui cuptor irifaza! cu arc şi acjiune directa . fa!::1 .

Aceşti elec.i. hidroxid de sodiu şi hidrogen.lrolitică a cuprului. inr inLemitaLea curenlului poate ajunge pînă la drca 15000 A. de hidroxid de potasiu sau sodă caustic:!.Lrozr au diverse forme ca de exemplu foi perforate. Hidrogenul ~(' degajă în jurul cledrodului nega t iv (ratod). pentru ca .au pota~ill). este următorul: în baia elerlrolitidi se introduc auozi de < :upru brut. deoan:ce are o conductibilitate eledric:] mai bună. iar oxig"enul. c.. iar clcctrotitul. d.a. Acoperirea c!cdrolWcă cu metale (tehnica galvanică) Se poL acoperi CI1 metale pc cale electrolitid"l. dintr-o soluţie de sulfat de cupru sau acid sulfuric. cit şi eele nemetaliee. R. conform cu relaţia chimică: Se vede că clorura de sodiu cu apă se produ{:.uprul se depune pe catod.a. iar la ca lod. ca de exemplu aurul. Catodul este format din fo i subţiri de cupru pur.afinarea electrolitică a meta lelor Prin rafiuarca unui metal se inţelege obtinerea lui într-o ~tarc cit mai pură. clor. ... in timpul eledrolizei. eJectroliză. cu impuri tă ţ. MeLaleie mai puţin I)obile rămîn în wluţic. în jurul ck ctrodului pozitiv (anod). Principiul procedeului de rafinare clcc. care se imbogăţ('~tc in cupru pur. De asemenea. Baia electrolitică este de obicei o cutie de fier În care ~int cufundaţi trei eJeetrozi toL din fier. pcntru a I~' feri Împotriva coroziunii.~tfeI încît devine mai avantajoasă soda caustică. at it objectele mdalice.'" ELECTROTEHNICA GENERALA Se ştie ca o moleculă de apă conţine doi atomi cir hidrogen şi unul de oxigen . este de preferat hidroxidul de potasiu. ('i o wlu tic. jaluzele ş . Metalele nobile din anozi fe depun la fund. de exemplu. pro\'oacă în~ft o coroziune a aparalllrii. formind un n:'huol împrennă eu impurităţile. La aJlod se dcgajă clar. nichellli ş. Prin elcctroliza apei se obţin hidrogen şi oxigen.supraraţa lor sa devină mai rc- .\ nu se întrehuinţează apă pură. Obieetele metalice ~e acoperă cu alte metale. cuprul de pe auozi ~i metale le mai putin nobil r decît cuprul . se pot rafina prin elcdroliză şi alte metale. La temperaturi mari. Tensillnea dintre anod ~j catad este de 2-3 V.se dizolvă. In timpul fcnomcnulll i de. e.. argintul. Dad clcctroliza arc loc la temperaruri mai joase. iar c. 1n practică ins. hidrogen. Fabrkatea a dorului electroJitkă Metoda de fabrica re a c1oi'uilti se bazc<lză pe electrolizarea unor soluţii apoase de clorură de ~'odiu (.

argin tarea . In Figura 27-9 s(' aratii lin obiect II ~i ropia sa llt'gati\'i"1 b.sau ('adHliere.{lnostegic Se poale depune. ~oll1ţi:t nwUllul ce ul'Ilwază să se dep uu:i.aurir.PllOCEDEE ELECTROTEllNOLOCrCE Sl DE PRELUCfCARE PRL ULTRASUNETE . :\ metalclo!':. ohicclul a~:op('ril ~c a~ază la catoJ.\lECA~lCĂ in figura 27-10 se explici"i prineipiul meLodei :uHluo-mecaniec p~lltru piese de o~t'l fJ.al prin electroJiză se numeşte ~al\. In cazul zjndirii c1erlro[ilitl".SiD dertroliză ariimirea.ntru a le da lin af pecL exteri or mai frumos (lu ciu). Un obied a şi copia sa negativa b..n grafibre de e-xemplu) . un strat metalic prin elccfroliză şi pc Un obiect ne mda 1ic.--Ga l\'alloplastia :l fo~t drscoperiUi.:i. Acoperirea unui metal cu alt met.. SC' aşază la eatodul haii ('il·ctro1ilÎ('c.. iar i l! l' [l7. se pot r('aliza'p. baia con\illl' suIrat. Otc.ul ('adlllicrii.iei polul pozitiv al uilei surS<' dt curent continuu S. De aSl'menca. in allul H~37 dt' ('ătre 'H'3demiciOlnuJ rus R..'a.'rea unti ~i se leaga la . In felul acesta se pot con fe cţiona ~Yi de fier ~au de CUplU .lz[1 o I-cFculă (pojghi(ii) pe suprafaţa de pl't'lurrat a tăit.'('zish-ntll Ia U7. cosilorir('a etc. dacă suprafaţa acestui obiecL a fo~l meut:1 bUnă conducătoare de electricitate (pri.. după ('(' se gr:lfiLeaz. .lin gips. Scu la t. ccarii ~:l ll altă substanţă plastic-tI (ce se poat(' lTlodela) o copil' aegati"ij a ()bi(-ctului.. 27·9. Copia negati\'ă. {le eXUlph1. de ZiIH!. statucle etc. la bornele sale () trnsÎUllC de 20-30 \". \copt'l"irra CII nidld sau ('rom produr~ un ludu frumos. c lc\'lro('himică. At:eastli piesa constituie rlnoelul t/lstalal. 10 spaţiul dinlJ'c clf'clrozi se l~să să curgă prin tubul T o ~oluţic de silical de "odill (sticJă solubilă). 4:19 la lIZ11r[~ sau pe.au de cupru şi S~· leag:1 la polul I!q~ali" al sursei..Îunea curenluluÎ electric lichidul forlll('.lul s<! protcja7.1. const ituÎnn catodui iustalaţ-ici. Acca~tă operatie poartă numele ele gal/Janoplaslie.:zistf'ntă Fig. PHEIXCl1ARE. Anozii co n ţin mclalul de :u:operil. in baia eonţ i ne 3. protejeazăimpotri\·a (' oroziunii şi m:irl'ştc . rare produn:..S.\ !\'IE'l'ALELOR PHIN METODA Ai\'ODO-"..ftieloar(': Se ('sh' UI' di~c 1'0tath" de oţel :. . impotriya coroziullii prin zin('arc . Pt:nLru r('produccrea utlui obicrl prin gah':moplastic. \ lf'-l. l<"lkobi. su lfat d(' cadmiu . Suh acţ. St c"ufee\ioll('ază in prtalahil ..

. In timpul d escărcă ril or. iar in punctele de străpungerc temperatura creşte mult.fjrşit.desc :i. producindu-~e o eroz iune <1 pie:oci.ontin uu S. Sursa illcarcâ condeuJ':atorul. după felul prelucrări i.220 V. Procedeul Fig. 27·11. La \lllcle maşini anodo-mccnnkc (1<.rcare r{'pctiudu-~. care arc u mişcnrc de Înainlare (avans). tlccastă porpuIle. Se utilizează atit la tăiere cit şi pentru aseu~în.uite cu o ramură comun ă. Principiu l mineral ş. Discul exe rcit ă o mică presiune. Proce. tăi al mai noi. Tensiunea sursei este de obicei de 50. PRELUCRAREA ( GA URIRE A) . are an'mtajul de:1 JIU nCl"cJita dt:rit presiuni miri intre sc ulă şi piesă. 0feriud posibili lalea de fi prelucra metale le eu duritate mare. tarc micşorea z ă grosimea peliculei pc porţiuJl('t! de tăiat . Piesa melalică J' (auocl) ce trebuie prclucrată şi scula Se (calod) se leagă la O sursă de curent c. precum şi la obtinerea unor orifieii cu formă complicată. Locul de prelucrare estc cufundat ill lichidul de flleTU."carcJ.\IETALELOH ELECTRICE PRIN SC!KTEI Principiul prelucrării prin ~'Cînh'i I? lecldcc este arătat in figura 2i-1I (cazul gi:iuririi). Cavitatea ce se formează ia forma clectrodului-scuIă. iar căldura nll are timp sli propage in interiorul piesej şi ~5+i modifice structura .deul prezi ntă avantaje deosebite la prelucrarea metalelor dure şi extradure. cart: conţine conden~alorul C.a .440 ELECTROTEHNICA GENE"HALA piesei. constituit din petrol lampant. apOI 11\ circuitul sculă-piesă. ulei Fig. :n·lO. Pc. Iuslalaţia cuprinde două circ. Pelicula se reface continuu. iar acest. Principiul Uierii prin metoda anodu> mecan ică. lichidul dintre electrozi este sLrapuns. prelucrării prin scîntei electrice."<l sculelor la maşinile-unclLe. fenomenele de ineărc:lrc . "\Iatcrialul este îndepărtat priu topire şj eroziune t'leclroC'h im ică. 4 .' periodic. densitatea curentului creşte şi provoacă o anumită Încălzire.a se de. În locul cliscului rolativ !'c ~ăseşte O bandă fără ~.

ctrul vi zibil au lungimi rI t' und::i {'uprinse Între 0. i-igura 27-1:\ ilustre:.it'clroIi!.~i indi. a Iibrelol' textile. :i \1110r materiak de con~tru('{ii etc.gată la polulll~gali\· . În (lirlcd. mai inain Le de a se produ te o păll'Ullllcrc importantă de călduri'i in interiorul piesei tarc ~ă ­ modifice i:'t mclura.~c pic. san krmit. Instalaţia se alimentează de la o ~ur.\ PnI" H. lSC:\'LZIHEA iN ELECTROLIT ŞI PRIN PIERDERI îN DJELECTnlC Principiul încălzirii in electrolit rezultă din figura 27-12. Principi.ltiik (lin spC'.fonn{\ în dddm5 .lz>:.\.ricul (.:.7CO :-'_ Limita ~upr."a.:e apJi"ă la uscarea kmnului. 1s• fig.)s.BOŞTT I-bdi:. iar yasul \i (anod). in care se cu[u!l{Iă piesa mctalică P. Prin radiaţii illfraroşii .. i"CĂLZInE.-dz i suprafeţele cc trC'hui{' ei'ilite. Vasul metalic li conţine llD e[edrolit r.380 0. se aplică pil?~elor ne metalic{' . ~ . care se tr:\I1:. la polul poziliv. a CarlOl111lui. 27.12. cuprim e între ~i .: ~)[JsLituiL din piesa P ~ e prNl ue pierderi de energie. Procedeul se :lp !ică la dilirca unor anumite piese şi are avantajul de a inr.OLOGrCE ŞI DE PRELUCRARE PRIN UL'I'RASUNETE 441 5. Se obţine o ilicălzire rapidă şi inLell~.rj o :Jră coreqHlllde culorii r o şii. mdo(][( l' ~m. . -cu t'!<' elrolitu] din v. G.'.C' ~e in( ckg acele radiaţii care au lungimi de \Imn.\UL\T]] INFR.l a suprafeţei piesei P in contacL v~~ fir. ul incălzirii prin pierderi in djel~!ric.( pie~a P şi ~e aplici'i armiiJllrilor o tf'mil1nl~ de Înaltă frecvcn(â.ză principiul îllc. astfel Încît pie~a P (catod) să fie k. 27·13. :1"ce~l proC('d ('l! .tlzirii prin pierderi În dielectric. Pri n . cIpiul 1ncitl zirii !Jl ".'ii ai" curent continuu S.PROCEDEE ELECTROTEHl'. lntre armilturile A ale unl1i COlldp-l)~a t()l' se aşaz.

442

ELECTROTEHNICA GENER.;\LÂ

O.7CiO ~i ~ 000 IL Corpu:'i1e C~l'C absorb asemenea radia~ii SI" illcill.:e.s: \' destuf de rep~di' şi practic independent de temperatura mediului inconjură tor-

Pellh"u producerea acestor radia(ii se <"onstruicsc lămpi Cll incande~e~llţă pentru radiaţii infr:lroşii ell tulJm'i de 2;)0-1 000 \V ~ i a\"Înd forma nriitată în figuru 27-14. Filamentul incand('~(,(,llt 1 din wolfram este sustinut cit' cirIigC'lC' rle molibden <!, fixate in lentila !J de 1<.1 extremilatf'O snperio<ll'?l n }JasLonaşu lui metnlil,: 1 ~urlat iL! ;) li de pidoru f J, tn G exÎ!ită nil mil' tub, {'are după t'\;lCU f1r~a :J(:rului ~c închide ÎIl (i a. Lampa St' um ple C'u tin gaz ilwrl. 13alonu[ 7 din sticlil rontinind wdiu, pota~Îll ~ i ('alciu {'sle ~l('op('rit ill ill lNi or pină la calulii eU un strat n,n('ctant dlt alll1niniu iar ('alol..a este IlllHuilă peutru a realiz a fJ disI 2 trihutie uni fOl'mil a fadi;lţiil or . Electl"01:ii S ai -ţ Ifllllpii ~Îut It~gali la hornl"Jc 1) ~i 10 prin care 8 :.e face [eg::ituru ('LI dispoziti\"lIi de "du('cre ti -s ---- 6 C'1Ic.'rgiei electrice, 8, m Asemt' lH'll IăUlpi ~c pol Întrehuinl<\ pell t ru Încălzirl'a ş i Il~"("~r('a anuillilor corpuri , (':1: \'()P~t'!t', t.cxtill', m~It.('riale l:t'I~lmjc('. fig:, 27·14, Lampă elec lri· că cu incandescenjil. pentru Irgu11l(" fruclt', făină. p.1 ~ h· făinoase, chimi radiajii infraro1ii. ca l\"', lemll . hirtie, piele .').iI.

,

,

'"

7. PHELUCR ,\REA
U I Lrasunt~b'li' reprezintă yi"ra\iil~

PHI.:"\' ULTH,\Sl-:'\ETE

u nui Ill('diu cu o frel'\en'ă care Jcpe aC('(':l n <1l1dibililă\ii şi anulIle (1\' circa 20000 Hz. Pt'nl nl prdu ('l":ll'C':l maleria ldor pri!J UILr:1~UIH't.C se folo.<e:;ti' fenom enul de m(J9Il el(/.~1 ,.ic­
pă~cşte

(iu/l e.

Prin acest ft'nomel), () picJ;ft din tJ\d maguelic supLl~ii Hnui rimp 1l1:1gnt'lic alternal.i\' (produs {[t' l'ul'c.ntlll elt'dric ce tren' printr-un lwbi n<1j din jurul piesei), işi schimbă p\'riodi c lungime::l, in funcţ-ie cir fn,' c\"el1ţa ClII't>ntu!ui . Prin('ipiul prelu{'riiri i materialelor prin ult.n1HlIlete ]\'zul!f\ din figll rH :t7-15. ln jurul miezului 1 l diu ot-('I magnetic se gă!l':;t('. in!ă şl1 rată bobina 8 1, parl"l cur~i'i df' lin curent alternatÎ\-, de (recH'nţ.'i ultra!:>onÎC:i . .\('e!:>t c1lrl.'111 C!lte produs de obicei cu ajutorul Ulliti ţ.{eneJ'alor special cu tuburi {'!C'ctronÎce , !\lic:lul .M I se tcrminll la parlea inrrrioad printr-o H'111:1 lrOllconid $, destinată să prelucreze o pic~5 oarecare p,

SEMNAL!:GARI

Ş.l

TELOCO:UUNIC),.'rn

+<3

Circu itul magne ti c al miezului MI este completat de por~iunile Mz in de polcoavă înconjurate de bobinele E z, prin care trece un cu.renl continuu numit de prema9neti~(jre. Curen\..ul de prcmagnetizare face ca intemitatca <le vibraţie a miezului .III să crc:t!id, iar frccvenţa sil fie e ga lă cu areea a cureutului Porţiunile .Uz sînt5eparalede miezul ;'\[1 printr-u n mic întrcfier, pentru ca mici"zul Zl11~rt poaLij ,·iora liber in sens 1()1lgitudinal Împrcună cu sc ula S. Pe masa ni 8, I se găseş te \·u)!ul \. rontinÎncl apă şi gra Il uit: abraziyc de mare duritate. Vibra(iilC' transmise de se\lIă lichid ului, provoacă 8l 8, in aerJ:,ta compresiuui şi destillderi. In H 1(, , semiperioadele dc destindere St' produc 11, o serie de cavităti sau hule. care !:ie ump lu ru vaporii lichidullli şi cu gazele ce se gii.scsc dizolntc în lichid . In H'mipNiondeie <It: cOlll presiunc ulY itătile di~par in p li chid. pro\·ocind totodată şocur i hidl·aulice cart.: (Iau uaştcn.: la suprapresiuni impory m I tante. Prin acest fenomen numit de l:al'ing. 27-15, Principiul prelucr~rii prin falir. graulIlelc abrazive cap~Utaccekraul tras unet. ţii foarte mari ş i Ion-se- piesa. df'laşind din ea mici partkuil'. Această :H:\ium, are loc in dreptul sculei, astfel ' ÎncIt ~t"\lla deplasindll-!:ic (printr-un di~pozili\" corespunzător) progresi\" spre pi(' s~, realb;('uzIi o c3vÎtttte ce cor('~pund(' cu forma sculei . .-\.Yantajdf' prin cipale ale p)"t'lucrării prin ullraSllnctc sî nt 11rmătoarcie : ~ posibilitatea ele> a H! pl"('llIcra in mod ~impili fOTnl(' complicate in pie~c ('OJHhldoarl' sau izolanle eli duritate mare şi casanle. din o\ t'luri călite. molibdeu . gt'rmaniu, fontă, C('l'amică. diamant . sticlă de.: - mcn\inere-n ncmodifiCflt5 :l drnctmii lll.:llc)"ialului.
formă

f- I I
eI

I

I

f-5

CAPITOl.UL XXV!!!

Prin ~e lllnalîzări şi telecQlIlllllic:l[ii se iuţeJeg, in general, translIliterile de informatii intre un PMt (~ mit5.tor şi unul receptor.
S~mn:lli7.l'irile sint upt:l':diill' de trunslllilcre a unIIi semnul ucui'tk, optic, combiML, SUII prin unde eledromagndice la distanţe relaLi\' miri ~i ek obieei. in sens unilateral. de la tin em i(ător la tiU /"('('CptOL ldonnn(ia tralElllisă prin ~cmna liz:lre este sumar:i :;;i şe exeellLiI după lin eod eOIl\-en(ional :tles.

Telecomuuicaliilc liiuL operaţii de cmisic, lr:lll~mi~ie ~ i n'('c~p\i(' ;) 111IOI"de Ofire n:1Luri'i (sell1llt' , tc'Xt(' , imagini, H'mllalc,~\lI\('lc elc.) prin int.cnnc(li1l1 exdusiv ::Jt fenOHlt'l\l'lor elc.dromag'lld ice ~au optke, la didank m:lri ~i În sens Ulli- ~a\l hil<ltl'raL
maţiilor Tdc't:o municaţiile
!j'

cln ~ ifică

op tice, uHimclc fiind
şi

rolo~itc

in I'k'drocomunica{ii şi În I'omunirnţii JlIai ales în nn,- i gaţia arriallh şi maritimă, telegrafia, tdefoni<l.
radioromnuicaţiilc

Elertr()('omuniraţiilc

cuprind

tele\'Îziuocn .

1. SE,\I:\",\LTZ.\IH ACCSTICE

SOl/eri(! derlricii , Sone'r)1l est\:! lIll apara~ ('!.'r!roacuSlie, c'omplls d in tr-un clectromng!l('t n dil'ui Ilrml'ituril mobilă arc 1111 tiod'tnel cnn' loveşt e intr-1I1l c1opol. !lt'llLru Il emiLe SUlH,'tc de semnalizare (\"ezi ('apitoJul n", figuH\ 4-23) . [Il figurn ~8 - 1 s~a dat schl'ma (ulei ~oneJii r<lrc poate' fUllrţiona şi cu o singurii Jo,-itură in clopot tlacă circuitul se inchide numai priI! ('Iretromag uet, fără a mai trece şi prin întreruptoruJ lamelei "ibrault>, ln acest ral_ arm:iLUril .\il'j ntrasii aUt timp ('Îl durează np1isarca pe hulo1llJ! C, rÎo(,<1nelul dind doar o singu ră loviluri\, Butonul }) servC'.şli' pentru functitwnre ca ~{'.

SJ::.\:1N..\LI7.Jl.RI

ŞI

TELECO.'Io1UiIo'lCAŢU

.
-, 'a
~A

nerie ob iş llll it ă, vibrant:i . O astfel de sonerie poate fi folos i lă în i1ls t alaţiile industriale pe ntrn scmnali z ări, utilizind djver~c roduri pC'lllru dive rsele jn~ t"ormatii ee se transmi t (spre exemplu: srmnal vibrant prelungit=avcrtizare; semnale scurte ş i lungi . alternate după lin cod anumit= i nfo r ma~ii).

B

b

K

Fig.

:18· J
(j

Sonerie
singuf <l

fig.

00
28·2. Sonerie

~~D

~~K c
numai

('ledrică CII

pentru curent Jlllernativ.

lo\"ilurn .
După felul 511~ei de curen t se u('oscbeSl' souerii de c.urcnt conlillllu. alimentate de obicei de d{'m{'nt{' ~u h· all i n~ 5:lU baterii uscate şi sonerii dt' ('llrcul alternati,·, It>gate la r('\ealla. ciI' (>lll'rgie r1l:'dri{'{1 prin intermediu l unui Lran sfornwlOl" coborilor (ie len~iunC', a Cli.nli lendllne ~ecunclară este cJ(' 3-8 \' . Soneria rcpn'lC'flta.lâ in figurn. 28-1 p()ate [i inln:hl1illt,ată aUl în Cl1rC'nt continuu, cî t. ş i in ('Uft'nt altcl"nali\'. Existi! ins:1 ~i sOIH.'rii numa Î pentru. curcnt altemath·. cil1·c fUllction('ază fU r:1 IntrerU!ll'rea cu rentului (fig. 28-2) numite sOlle!"ii cu clcrtromaglll'l polarizat. .\l'l' astfi sOIlf'ric arc în dreuitul magnclic al t'lec.lt'omagl1elttlui lIU magn(' ! perma nent, iar cele doui:! bobinc sint î n f5şul":1tc in ~cn!': tl6 conlra!'.:. Arlllfllura .·l aşezată in f:t\:1 miczurllor J( este fixalf! astfel, incil se poate rot i eli uşnri uţll in jurul unei axe de ro~ ta~i('. mişcind fold:.t l:. un tioe!inaş ea re este sol ida r ('li ('a . .:\Iagnctul pel"~ man t'lIt face ca miezll rile 1{ :::ă Ci(' magnelizatc perm::ncnl. L a trecerea. curentl1l111 a lternativ prin in ffişu rart> . intr~o jumătate rle p e rioadă fluxul pri n t r~ unul d in mieZlll"i se intii rest/.' . şi p rin celălalfmicz ~Uibeştt' , iar in jUJO:ltatea. de perioadă urmilloal"c, ('l1l"cutul :-,chimb intl ele semn ... itua\i:l fluxuril or prin

446
~lc

ELECTROTEHNICA GF.NERALA

două miezurî, $(' inversc.ază. Din cauza fluxurilor magnetice diferite prin cele două miezuri armă. t ura est e atrasi! inspre miezul in care fluxul este mai intens. Deci, În cazul folosirii \Inui curent alternativ cu frecve nţa de 50 Hz, ann{illlrn efectuează Într-o secundă 2 X 50 =l OO oscila\ii, iar ciocânelul solid ar cu ea loveşte de toi atitea ori În cele douii clopote, Sone riile dt: cureut alternativ sint foarte sensibile ş i pot functiona cu curenţi foarle mici, da că bobinele au spirc multe. Faţă ele cele cu intreruperea circuitului, ele au <lY3Jltajul că nu produc parazi ţi radiofonici prin sciuteile ce apar la acestea din urmă , la fie care întrerupere a curentului. Soneriilc de curent alternaLiv se folosesc indt'ose bi in jnstalaţîilc telefonkc .

Pentru disting~rca suncidor unor 50uerii care fun cţionf'ază intr-o ar,ccaşi Încă­ pere, clopotele lor se execută În forme. !;'i dimen~iulli diferite! dopotele plate d3u sunetf" :l1'icuţîle, pe dnd cclt.' de formă alungită dau sunete gro,"c. SOllCOfiilc descrise' moi numai în clt·riya\ie. ws
St"

mooicozl'i

fiq. 28·3. Montaje de

soneri!.

tn figuro 28-3 SÎn l reprl'J:entate diferitc' mont.aje d e sonerii: in , 1 rsle reprezentată o sonerie cu o sin~ură lovitură. in l3. o ~o lleri c ("li un intrerupt ar pentru sconkrea din fun("\iullc: în C, douii sonerii legate în paralel, putinri fi acţionate simultan din două locuri diferite (unde S(' află plasate butoanele), iar in
~erviciu,

in 1). don:l sone!"ii putind fi puse pc rilld

cu ajutorul unui

comulator. În o fară de l>oONii. pentru scmnalizarea acustică se mai folosesc: bu;o:zere, d,I("i;:Otlne ş i ~il'('nr " R/I~:eI"l/I este d(' f:lpt o fOllcrie făr;; clopot şi cu dimC'miuni!c clcctromagnctuluÎ mai redu~c: cioC:lnelul ~ău c~te ir.loeuil de o paietă carc> ,' iJ)rează la fel ca la ~oncria ~implli şi lovc şte în carcasa el e b,(chelit::t a buzzeruluÎ . produtÎl1fl Uil bÎzÎit. Bll7.7,crul este folmit iu loellin~c sau birouri, r:.uuetul său fiind llIai putin slrielt'nl ş i supărător decît ct'"1 al soneriei. ClacsaGnele (hupelc) ~int dispozitî\"e de semnalizare mai pulerniec decit l:'oDt?riîle. Existii c!acsoanc carC' func\iol1('~ză în CUl'ent continuu sau În curent alternativ. In rigura 28-4 este reprezentat un clacwlI carc runcţio nează in curent con LinUIl, Curen tul trc{"c dt' la c!1'ma ..! la contactul vibrant U. apoi

SJo.:MNALIZAIII

ŞI

TELECOMIJNICAŢ!l

prin arcul F, care esle legat galvaniC' dC' inc\ul de stringere Sp, la clel1l11 inelului şi de a ici, prin hobin ă, la clem a B. Bo~ hin a parcursă de curent alrage mi('wl de fier l{; acest miez, fi ind solidar ('II mcmhranelc ."1 1 ş i M 2 , produce depla~ :ou rea <Icestora in jos. _ ul F, ('arc ap:lsii -\I"c fn jo~, Intrerupe in U ci rcuitul , c<'etl ce face ra memhrallelc sil l't'yillii in poziiin iniiiaH'i. fCIl O Ill~nul repl'l!llull-H' apoi ('u o fl1!('\enţă c.tln' Jepindt" printre aILf'/t' . (le eln~tieitat('n, dia metrul şi grosim\~a mem brallcloJ'. Sunetul produs este dirijat in afa ră prinlr-o pilnie drc:lptă sau curbă. CondensaLorul C are rolul de :\ stinge scÎnleile la intrerup{·rile circuitului, protejind prin :l(.: t~:ldu contadul U şi diminind paraziţii radiofonici COl re s-ar produce in lip~:J lui. Sunf'llli produs <1f> e1acsoune are o frec\"ellţă cuprinsă int.re 400 şi 800 11z. Sirenele !o:Înt aparate emi\ :Ho8 1"{, de sunete de o foarte man' intensitate, folosite pentru ~l'lIlnal iz an: in II .zină, circulaţi!', navjga(i~ sau p!'nlru emiterea unor semnale de alarmă. Sircnele pot funcliona cu curent dc aer ~au de- abur. Sunetul prOdlll> are un s Î n~lIr lon ş i o inLi'mit.at.e foarte mare, pilI ind fi auzit pini.i la di.-:Lflnţ.c de lO-20 km. în figura 2S~5 {'1'le reprezcn1:!L::i \1 siren[i care functioneazii prin r.ltrent de <ll;:r. antrenată de un motor electrÎ('. Toba 1, care 'U·C lJil lIumiir o,lret·are de' camere 4- cu deschideri el!1!plunghiulat"t, 5, este im·jrtilă de molorul dectric 2. aerul C'st.c anln'!Iut prin d('schilierea circulară 3. lrece apoi prin camcn~le 4. prin de~chiderile " şi prin dcst"hid(>rilc drcplllllghiu!;l["r G alt:' lobei fixl' 'i . l'g<tle ca mărime ~î ca număr ('U te\(' ale lf)bti rolito;trc.

Fig. 28··1. Clacson cu [Ill\cjiollarea
În l:orent \;OBlinutl.

a)
Fig. 28·5.
Sir~nă

b )
(.:u curent de aer.

ELECTROTEHNICA CJi;.,."'-ERALA

Curenlul de aer ('ste deci. În mod altcrnath', oprit ş i I~Sllt s.ii treadi. de parte a toheî fixe, in atmosf('ră, suferind astre] eomprimări şi destinderi succesive, cu o anumită frt!cvenţ,ii , producînd astfel undel(', sonore. FrecYcnţa sunetului se poat<: modifica variind tu raţia. iar intensitatea sunetului, prin varien'a debit ului de a<"r (prin modHicarea deschiderii prin care iJltriî ;j('rul). Dacă m <:5te numărul de deschideri ale t ohe i rotitoarc şi n (rot15) cslf! turaţia eL [reen"n ţa Sunetului prodlls este {=m 'n (perls).
cealaltă

DE

TELEGf-L\FTE

Prin telegmfie Se înţelege de ohicei ac<'! si~t('m de le1 ec olilunicaţi.? , în c"re ~e transmit unilateral sau bilateral comunicări la cli~lantă prin semne \'izibile suu anz ihile, prin Întreruperea unor curenţi dectrirÎ. Acrstea se propagă de-a lungul unor cond udoare. (1intl\~ car", drept conductor pentru intoarcerea ('UrCn lllluj se foloseşte aproap .. exclusiy pămîntul. Pă r!iJe principale ale unui ll,J<'grar E'ledrk sînt: hatuia de ulimmfar e,
linia
telegrafică. manipulatorul .şi receptorul, Ra/uitl esli." formaLi. in general, <!intr-un mare nUllJiir de cJ(,lllede dispusc (Il !'erit, şi se .. nă la sLaţia de plecare , Linia lelegra{ică t::m:: Slabi1~.5te Jegntura intre stal iu nile telcgrafice este constmilă din ~irm5 de fi('1' gah-aaizat. adir,1. acop('rit la .!:uprafată cu un Elrat de zine eare upilr:1 fierul (J(', oxidal'e . Diametru1 sirmei este de obir('i, de -l.-j Ifllll, a~tfel Îud! rezistenl" electric:, a lin iei este de 10 O/k.m . Liniile sint al'riCll{>. cOIHluctoarQle fiind susţinu te PE' stilpii de lelnn fan de bl'lon nnnat, de c.:il.l·c, izolato3r('lt, ot! diclA sau (]<'" poqeh\11, fhale la partea superio ară a ~tilpilor { ' li ajutorul unor cîrlige de [ier.

Fi>;:.

28·6, ,\\anipula lOr .\\orse,

In te1('uwfit>. d1'(>p1 ronduclor de Îutoarccl'e [1 eurentuhli ('l'tC' fol(j~it de obit'ci pftmintu1. uewl1'C:c(' În nce~t fd se rc{1uce .1:\. jt1mlHatc caJltitate~ tll' lO<llf'!'i:11 n('r('~;'tI'ă realizării linici (rolldudoare Ş I Izolatoarc); tolorlala ~o: reduce ~i !'ursa de rUTcnt la jumătate (faţ5. de o liniI: cu (louă condurtoarc ~f"r-ielJ(,), dcoan;ce ,.czi~tenla lini(>j este (1(' dOlli'! ori uwi mică. J )fullipulllfQruf ,"\10[s(' . .\ce~l ap:lrat f"~t(' ln realitate un jntreruptol' de curenl (fig. 28-6) :,i ~c compune dintr-o pir;:;hic mdaEcii can' ~c poate mi~ca il1 JUTul unui ax Ol'i7.Qlltal .1 inchizind unul (li:l ('('le două ronlacte. ('u eflre

SEMNALTZAJU SI

TEL ECD~UN1C AT1 1

..9

c~te prevăzută

pirghia la extrem.i lăţi lc sa le. Un resort f menţine pirghia Olfluipulatorului înlr-f) poziţie anumită, de repaus. Apăsînd asupra mtneruJui :\1, pirghia 5e apl e acă în jos, cont:Jctul de sub mîner se inchide şi cel din partea opu să se dl':.schid<' . Cind apăsarea încetează, sub actiunea resortului, pirghia rc\' iIlC În pozilia ~a de repam. Receptorul .\farse este dc~ti n3t primirii semnalelor transmise de manipula t or. RecC'plo rul i\ lorsc (fig. 28-7) este compus dintr- un elcclromagnet E ca fe atrage (cind bobina .!'a este st răb ătută de curent) o plăcu ţ ii de fier A fixa tă de pirghia A Of) şi inc!in i:t pirghia j extremilat(>a braţului OD al pirghiei apasă in acesl caz asupra ht'nzii dt' hirtie J1S carf' t's L anuenat ă de e miş('area uniformă a cilindrilor a ş i h in\'Îrtiţi de Ull mecanism de ceasornidi.rie ('aft!!iC a fl ă in inl.eriorul cutiei C. B~nda. de hirtie cac apăsată astfe l pe lin cilindru 111 acoperit, CII pislii imbi c bată IU cern eală ~ i \'a primi o lin ie de cerneală a dU'ei lungime depinde di rect de d ura la trecerii cUI'I'nLului prin bobilJ<l clectromagnclului E. La alte sislt> me de rt>ceploan'. in locul pislei imbiba te (:U et"rnca Ul SI' fol o:':l'ş(.(' o rotită imprimaLoare, fixată In f'xtrc mitatea braţului şi ~tind cu jumătatea ei inferi oară Fig. 28-7. ReceplQr ,'Iotse. intr-o haie de eernealf( tipografica. Mi ş c a rea pirghiej ..lOD :t receptorului ;\lor5(' este Iimitat:'i de două ŞII _ ruburi \'crlica"', { şi 11. e ~l rc impiedica pirghia ~3 se d~părt('ze prea mult de eledroillilgnct, cind turentul este intrernpt. sub acOune" rt>sortlJllli r sa u să atingă eledromagnet.ul, În care e :ll pÎes<I A ar pă~tra un magnctisill remanent care ar faCt~ ca apara t ul ~ii nu mai func!-iolleze rcgl1lat. După mărime a timpului cit' lrecere a t.urentului prill elcctromagnet se imprimă pe hîrtir linii sau pun cte. Pauzdr ~illt da le de absenţa curentului. Prin co mhinan~:J liniilor ~i punctelor <1 rost alciltuit 1111 alfabet cOIH'enpon al numit alfabetul .\ff)m! (labcJa 28- 1). în care li terelor din alfabet. cifrelor şi d iferi telor sem nc dc punctuaţi e le core~pund anumill' grupe de linii şi de puncte. Dintre diferitell' mo nt aje folosite in Lclcgra fi c: (numite. montaje :-'forse), cel Jn<ti ~impl\l e~tc ce l rep rezel11aL În figura 28-8 . IHlmit montaj cu curent de lu cru . La acc~t montllj. bateria fiec;m,: i stat ii telegrat'ice lrebuie să fie su fi cie n L dc putf'ruieă pentru a putea trimite d('-a lu ngul Înlregulu i traseu curcnlul IIcce ~ar ac ţi onării receptorul ui. ma i ales pentru condUcte lungi, fă ri'i sta ~ii inh.' Tlnedian'. Dad ::oe apa să (in statia 1 de exemplu) pc maniJlulatorul Morse, înv ingindu-sc rp_zi~lel1~a rewrl.ullli F , H' inchide circuitul bateriei 1 şi aceasta va

on

curentul se Întoarce la bateri" J..:da\ia nu poule fi ('oulrolatii cind nu St.. 28·8.ia . maniplIJaLoarclc si nt fixate in p oziţ." -- . henzii de hirliE' esle ded~ln~aUi Il dată ('li aparitia curentulu i in {'{'ea ce asigur.. -- Priceput. AeesL mOlltnj arC' două principale deza\"nnl:lje... numît eli curent de r('pa us.- debila itI] ('ur<'llt prin electromagnetul receptorul ui statiei J 1 şi de acolo. - l " " m - . 'In sl:lţia 11. .. inapoi... după ('um Se vede din fi gurii.. Sfîrşit .-.- ../ Alfabet u l Morse • b . f ~-. .. rct'eplol'u l intri'i astfel in funcţiune. - .. 9 .1)păsat". In UmpLil cit cele doufl staţii s inL în repaus. i\li şcarea electrom. tr3seul stii . eJectromagnetul atrage al'mittura rc!'pectiv ă. . e limin ii aet'sle dezayun lajc.-- n 0-- O - p q - -.'. - . ..fi it . ~ i anume: Înst.450 ELl:CTROTEHNJCA GENERALĂ Tabela 28. fi .ii lin ('onlrol a l telegraUl('lor [..l mersul benzii pînă la tl'rminarea lransmi. .. U .siei telegmmei. .rallsmb('...~nel.\\urs" cu curent de lucru... prin păIllÎnt. . astfel incit.- Gr€~eaJă. l\Jontajul din figura 28-9. . Monlaj .- _.. 3 4 5 6 7 8 . iar rotiţa imprimntoarc R apasă pe banda de Fig. ! W . hirtit>. d . . afltl în ftlJ1C\illllC ş i npoi llll cxil't. .

scrise în prealabil pe o bandă de hîrtie ClI ajutorul ullui pcrforator. în cart' lelegramele. există ~i~teme perfec\iollate de Lelegrafi(". Senmalele "\I Ul'se ~e inscriu ~illlultan pe ba)lda postului receptor şi pe aceea a postului tran!'!ni\. Lot automat.eptio!~a comun icării!' telegrafic!' dircet ÎlJ litere. . . 28·9. pel'miţind astfel controlul trnnsmiterii tclcgramei chiar la locul de emiriune . Aeeste aparate ~îllt denumite feleimprimaloore.iHol'. prescurtat TIT). in prezent. telegrafic duplex: în care trans mi!->ia :-jC face şimultau. 1 Fig. Ciud se incepe transmiterea t."\arse c u curent de repaus.ia "apăsat". realizal:l prin legarea succesivă şi periodică a div!'r!'elor perechi de aparate telegrafice em iţătoare ş i receploa)"e pe acelaşi fir sau prin utilizarea unor t:urenţi ehetriei de frecvenţe diferite pentru fiecare perecheo de aparate telegrafice. la sta ţia tare transmite . linii de legătură (de unde şi denumirea de telegrafie fără fir. pUllde şi linii pe banda de hirtie. care ~t' separă la recepţie prin filtre de bandă (disp ozi t ive care lasă să treaeă nurrai un :mumit interval de frecvenţe). eu ajutorul IIllur (kpozitin' CII ace echipate cu pirghii şi contacte. La rcccpţje Se oh~in. H ' Înlătură pil"dicu Ce fixa manipulatorul in poziţ.. Prin folosÎrea in telegrafie a mijlofl{'('lol' radiofonice de emi~ie şi recepţie s-a creat radiolelegra{ia care permite legături telcgT3fice la distanţe maTi fi"lrii să necesite instalaţii prealabile de.elegramei.Ţn 451 o " tot timpul sub controlul rUl't'ntu!lIi dcbitat de batt'rie şi ilHlieat de miliampermetrele S din cele două staţii. O nltă perfectionare a telegrafiei a consta t in traducerea semnalelor MOI'~e în litere ObişlJuite ~i ~<:ri{'Tea lor direct pc handa de hirlÎe. La (]ispaliţ. cuvinte). .SEMNALIZARI ŞI TELECOi'>IUNIC.'Ocn ~.telegrafia rapid.ra pînă la terminarea h ansmitcrii telegramei (există uu mecanism de. . în ambele senSUl"! : . şi anume: -.l.ia curentului prin electromagneţi este declan~ată mişcarea benzii care va du. Cu ajutorul teleimplimatoarrlol" se pot transmite şi rec. sînt transmise automat şi rapid.telegrafie multipLI. ~yjnd trallsllli~ia mai multor comunicat-ii deodată. pe acela$i fir ~i in acelaşi . ceasormeane caft~ opreşte mişcarea benzii ci nd arlllătur<l c lcC'tromagnetului recep torului sUi atrasă un timp mai indelungflt decit cel neccsar scrierii a dou ă T) .\\antaj . care trebuie apoi descifral5 ~i tr:mS("l" i~il.

iIlagnclii permanenti dnt conf('('\ionaţi din olel ~pec ial şi ~IU . Parte a microrollului care primeşte vibraţiil e aerului este membrana mic. Rcdpicntul cu grăull\ e de c ărbune trebuie să fie doar parţial plin ("u grăunţe. 28-1 0). l11icro{ofllll cste un dispozitiv sensibil. jlf'lltru ca ele să se poată :lmestcl:a bine la începutul ~i ta sfîrşitul convorbirii (cind microfonul este mişcat). llohinele .cilînd În jurul {'Ilrcntului constanl de alimentare. crofon telefonic Funcţionarea mÎrrofOllnJui se bazează pc \':lri:.şi dint r-o membrană (fig. cu rrccy('n!ll !':unt'lelor pronunţate în fata mÎcrofonuJui . conţifllltc int"r-llil inel de pi"sIă montat într-un eorp de cărbune masi\·. o placă rotundă. din bobin. Atit timp cit fiU se \"orbeşle ÎIl fata microfonlllui.cÎ pe care o opune treccrii curenlului electric. Mi.i(' cI(' pr('siulJea exercitaUl asupra lor de' 'vibra~iilc membranei. de 0. ~i corpul de d"l.:rofonic rămîne un curenl' cuntinuu constant. Microfoaue. din tablă de alamă sau aluminiu (fig. avint! o sită :ji eile\'a faute paralele prin tare se yorbc'1te. curentul mi. De magnelul permanenl sînt fixate d<H1i'\ llIiezuri (le fier moale in jurul cărora !>Înt rnfăşurate bobinele. 2R-ll) . prin mijlocirea curenţilor eleclrici care circulă în circuitul Închis compus din două cl)!Hludoare metalice izolate.ELECTRQTEHNlCA GENERALA 3. In spatele memhranei ~e găsesc grăunţe sfefice de cărbune presat.a]{'. intrucit inelul de pislă este elastic.3 mm grosime.ei de contad inlre grăunţele de cărbullC.e.lipirea griiun~elor.:. os. ci IlUll1~i putin amortizată."lt· alcătuil dintr-tin magnet p€"rmane-nt. microfonul ~i recepLm·uJ. care depinde de rezistenţa microfonul ni in starea sa de repaus :ş i de tensiunea baterieÎ_ în timpuL cît se vorheşte în faţa microfon uLui.lc se montează Într-un supar!: L('rminal. pentru ca micile scintei care apar in interioruL capsuki să nu proyoace arderea sau lipirea grăllllţelor. Inelul de pislă este in conta el cu mcmbr31l3 şi vibrează o dală cu ea . În variaţii de curen t electric destul de puternice . NOTIUNI DE TELEFONIE Prin telefonie se inţelege sistemul de Lele comunicaţie în can' se transmit bilateral convorbirile. memhrana vibrează şi produce \·ariaţ.ia rezistenţei interne' :1 minofolHllui. prill mod ificarea rezisleni. ]\[embrana este strînsă Într-o capsulă de alamii sau aluminiu. EI c.J[i:\ j"('ZISCLI cărbune .tic. capabil să lransforme şocuri le slabe provocate de vibratia uerulLti care se produce daLorită Yoeii omeneşti. cu diametru mie. pl"intr-ut1 capac de formă bomhal:).2-0. c\'itindu-sf' astfel Fig.rhullf' ~ÎIIt polizale fin. mcmbrana nu este Împiedieată În oseilaţiile ci. in fUllC\.rofoJluluÎ. 28-10.rolul de' :l (îne t"lJlllilluU membrana puţin atr:J~fl . Atit Illf'mbrana. dt. CHrentul care trece prin mirr()fon este variabil in timpul funcţionării !. tcnt. Receplorullclefollic e ste construil ţin înd se-ama (!C' principiul l'lertromagn. nkhelată.

microfOD11l . în practic. . Spre u putea îu"iJlge rf'zi~ten\3 circllilelor lun.fd înrit dedlll wllor este ~·lab . 28· 12.e poLrivită exact şi menţinută în acea poziţie dl' ciHre un capac fixat de carcasa care conţjne receptorul.ului e~te mică. 28-13.Hlică un curent variabil.J.:\'p lor !ei\'fonic. variatia curent. sii poalii wli{'ila m('mbrana in ambele ~en~uri. prOCenLlt:ll. llumii şi aparat tdcfonie . d('oar('re variaţia rez tent-ci microfollului hi ('Uri: ~r yorLe. mcmbrana nu ar putea fi decit al rasă. receptorul ŞI bateria de alimentare sinl legate in serie în c. Dacii n-ar e"i~'b magneLul pNm~llJCnt.!'Î1 şi în timpul alternanldor negative.ircuit. în eare microfonul. acest curent va provoca vibraiia membranei in ritmul componentei salt' alLernative. R\'<.llll trammi\iitor Fig.ionaLil din fier moale Iăt'.'tllitul locul al mi{'rofollului ru haterie lo('ală (fig.l. Sdlema Uilui circuit t elefonic cu montaj indirect.la PO::. Fig.tenţa intregului circuit.:a!. In a r('~: t H'(lp. curentlll alternativ yocal. fa ţă de re .U fi puternic di~t()rsionat.. avind Il componentă continuă ţii una alternativă de frecvenţă vorală. Trecînd prin receptor.t'millllC rit mai mici.ui[ şi e~l. produs În ci." (JI'oal'ee<> Irammidile tele fonice bilaterale . Circuitul telefonic ee! mai ~implu este crl reprezentat în figura 28-12.\lagneLul permanenL din reeepimul Lrldonie are 1'011)1 de a crea o for(u de alnll'ţie suficient de mart a memhr:JJlci.e mică.-te e~te micu. :l~tfel incit for tei!! care apar ca rezultat al compouentei alternative (vocale) a curentului mie-rofonir. ~int Fig. cst e transformaL in euren! de tcmiune mare ş i ini. InLr-un a~tf('l de circuit. 28-13). SUDelul produs În ace~t fel :. . ) l embI'ana este confeC\.st montaj p e fi folo~ii doar în ill~talatii eli aparat.· afla le in a propiere (în aeeea~i ci ire). tle. a~t..gi Cll dideri !II:' l. microfonu l fI!. Are. cu ba · lede lo<.(.j. CurenLul care trece prin rece ptor esle identic cu curentul ce trece prin microfon. Schema unu i circuil kleionic cu montaj direct.SEMNALIZÂRI ŞI TELECOMI."-NICATll sint executate din sîrmă subţire de cupru iz olată cu lac sau mătase . atît în timpul allern a n \eloI' poziti\'!" ale curcntulni microfonic.ei va reproduce ~uuctclc rostite in fal-a microfollului. şi receptorul po~:t ului a~r ulUI lor ! În t reu ni le in Lr-un singur 3parat. in hobiHf' UI:' indul'lic.eJU:iL:\. 28· J 1.

dill bronz fosIoros. asigurind claritaLea convorbirii.'. carc s-ar auzi putc'mic in cască În lip!'.1 de v()rhitor (~()() .: folOStşt~ 111(':i pc ~al!ti(>n' ~a\l iu locurile undc' instalaliilE' ~int tempor:1J'. dacit frl'(Yl:nte1c c1trt'ntilor l:'llrt:"llori ·se ult'g dift"xite. Ultime le două rezistenk s înt I'('lati\" mici in raport CI] rc~ zistenţa proprie a microCollului. Dup:i fdul tUH"nlu ll1i ff)lo~îl. gah·anilaiii! 3utom. cUfeu\ ii care . s. fl'C'c"entc!t\ v oe:de ~ iJlt ~t"par:'t1i de frt'c\-cn~cle yoralc. le t:oJl\·orhîl'ii se Lranspu u pc h'Ccvcnţcle inalte Llle unor c. se mai află rezisten~:a bobinei p ri mare. in ('are fr('('\'cn\cle v ocale . a bo bind de inducţie şi rezi$tcnţa internă a baleriei locale. J 1 .ill at it apel ul.a :IC'est ri rezistenţe. parat !e!e[onÎccu insta (·llpru şi.' (!{' cuncxÎU11C (lÎn centralele tde!'onke. pe lingă rez istcn{. Un :n. adică rezistcnla mare. lrallsmi~iile lt>lcfonÎc. 111 acest fel se poate 0'-1 reaJizn o transmisie s1mullall. 28-14.Hr{'llţi care ~c trîmit :l{loi prin linia It'lefonic:i." or1i6 (tc1rfcJllil..} pc accl:J~i circuit o. in rarc C\lr{'l1ll1J 1J"~H1smî~ p!'in liniE' ('~tl! allernati\' ~i arr fretwula prOdlt~. Pe Iingă ulleTofon şi receplor.poartli'. liniile Ldl'foni('(' pot fi: aerielle sa u in l·abl!!ri ~ubtrraDt'. pentru instlllatii uutomalf' . eli balerie etll/rulit ~i CII stabili rea flll{oma1!i fi tom unica/ii/or prin sistc me dt'ctrnmagllt'tirc ('ar~' inIOl'lIir5(" operuloarde tiin cenlraldc telefonice ..3 ~)UO I1 z) : R eli fll/'cn{Î [)lIrliitol'i. Schema Re/deie de linii lde{Ql!iee aeriene sint formate din simpliiicatii a unui a t()lldudoare mda1iC'c neizolatl.CII baleti c cm/I'ald şi Cii stabilire(l maIltl(lfl'i a cO llluni catiilor dl' dtrc opr.a sa variabilă. l{r. este t'el r('prezentat i'n figura 28-1 4. 1n timpul fuuq-ionul'ii se modifică doar rezistenţa lllicrofonului. p{'nlru rlistan(t' scurle din oţe l.~ lllulLiplă). un apa ral tc leIon ic mai cuprinde şi alte dispozi tive. Accst<l c'str siskmul ccl mai şi \. sonerie) şi intreJ'uptorul cu numere . a5tfcl cu varia~ijle de curent sînt ap reriabilc. Unde nu s-au repr<!zentnt iutre ruptorul cu llumere (discul cu ntlJlH're) şi comutatorul de circuiLe .e('hi c~tc ast:izi i('şit din ttz in ill~talatiik 1II'b~1ll('.45. comut:llorul pentru intreruperea anumitor circuite (mi ('['of OII. ('3: sOnl'ria pe ntru C'he marc.zislellţa n de o valoare aprop iată de rrzisten~:l dJTuitului exterior alHlrall11 ul (linia) arc rolul amortizi"irii emisiunii micrOrOllicc proprii.Ucl de :l]larat. mai Illultor ('oll. şi prin aecla~j C'Îrcuit se obţ. cil ş i cOfl\·orb ir('3. Sistemele de tran~mjsic te!efOllÎcă pot fi (Jupă COllSlrl1cţ.rato:crelc aflatl' la lablourilt. fără fi se perLurba 111):! pc <llta. '1 C:ou~lrHct i\" . lH'cesarc pentru punerea În legătură şi :~s igllrarea convorb irii intre doi corespondenţi. Il La rt'~cpţie.l!l'i. Fig.. ELECTROTEHNICA CENERALA este montat intr-un circuit În care.ic şi modul de sta bili re a 1 C'g:ăturilor): CII baterie loraUi (II abonati. Cele do un conductoarc a şi li !eagil aparatul de centrala telrfoJlidi.:: .e pot fi: tii [r(!clwJI!{l IIQCa !(/.

.\I(' prilll'ipale il l"ollstilll.. si nt produse .l\IE I~<tdiol'ollia t'iit. Toate aceste conductoare sint invelite inLr-o !'ingu r<'i manla eOlltinuit de plumb. fixate pc izolatoare de sticlă sall porţelan. La lloi in ~arii $f' foloSt.(· :-.!Jt in prCZl'nt pc scar:\ lnrgii s i!<l~llwlf' de legătur i t elef()niec au tomate CII eurenti lJurUilori.ite de suporţi curhaţ i sau de COIlsoie fixate pe stilpi de lemn de 'iniilt. . Schema sim· plificată a unui pDS! de radioemisie.B1 .\DIOFO.. Pentru protcct... alic dc emi. avind fiecare dte 1111 fir de bumbac colorat diferit.i e împotriva acţiunilor mCCOIl1ee (Io. tr. rdcc.patiu .~ic la diferitele posturi d(~ rCf'l'p!ie. :owkdoare). 28· (5.imi şi grosi mi corespunză ­ toare numărulu i de drcuitc pe care trebuie ~ă le suporte.\lajori latca elel)1cn l('I()r necesare pcatrtl telefonic (ca d~ t'XCmplll: "pnratc telefonicl'.:!ll Jnlli':kak.llllo:nate şi cenlrale ~ulolTla tc de hlo .:! clcdrol<'hnidi l'Q\nâl1e a~că ( C'zincle Elcdromag-rlt'lkil BII{'ure~ti) . ca blurile au blindaje spedale din benzi (le oţeL Un alt sistem telefonice f'stc radiolcle{Q/ii/l. Unul dinlre elementele s.\lc . de la () ~I. riisucil. " E cr T .iSlcmlll de te!. 2\OTlUKI DE H. pr('{'um :!oi ("l:lllrale telefonic.II'C se transmit COJllll11iC<lrt SiiU programe vorhite S.zat. Cablurile subterane şi silbacvatice ~înt construite rli lltr-un număr relativ mare de perechi de ('()nduclOHre ele cupru sau ele bronz.' M"mi. sprijin. C:1I'C utilizeaza.i indurt3nţ:) J~. pentru a permite recunoaşterea perechii de conductoare cart! formează lin circuit lek·fonic. format din condesalorul C -. priu luLel'llll'diul undelor electrolJ1agnetice de îllalltl frecve nlă care se propagfl jlrin Întregul :.ic circuit ul oscjlant. izolate fiecare separat ('u hirtie impregna tă cu o compoziţie specială izolaloare ş i hidrofugă. legale in par:tlcl şi montale împreună A Fi!!. carc le apără de llrnezeal:l.:!stăzi de indll~tri. in sp irală in lungul conductorulul..1~ee dl'scr"ite de ~taţÎi ra diofonkc de emisie şi rCI'ep\i('.nolllullic<t~ic in C."eden in figura 2g-]:'). Schema simplifjcatll ~ unui posl de emisie se po. pe liniil~ eli t l'aric intens .'ituri).1. in scopul legăturilor tddonice (uncori pnrţial alLeori total).

.le l:ircuituhl i oscilant se induce in bobina de anlenii LI' datorită cnplajului inducliv rare există intre LI şi L2._H.'iodc (v. PrO?a~'H~a Fig.diate in spaţiu unde. modll/ale în ritmul semnalelor sonore produse În fata microfonul IIi (fig.11 acţionează de asemenea asupra grilei triodei. 28-16. Un circuit osciJant arc turn se ştie) () frecvenţă proprie de rezonanţă. tudine. . tellsiunea alternativă de la bornc.C) iDcep să oscilezc re-gulat pe rrcc \'('nţ~ proprie a circuitului acordat.uhu1 Împreună cu circuilul (L 2. Pierde-riie de putere din circuitul oscî!ant sint a~tfel în permanentă iolocuite şi t.fii de Îf70lt ti Ifecvenţd 1 ~ iT r- IJJ ).imp. Undele electromagneliet! de inaltii frccvenţă radiale de antenii \"or fi prin nrmare. 1 in care T" şi C s int inducta. "'adu) de formare a undelor modulate 1n ampli· undelor radioloniCE .L Fig. 28-16)_ Bateria B1 serve~te la incălzirea lubu lui .\' cu bobina L'l a circuitului osciI:mt şi COIlI:!Ctată in aşa fel in circuitul de grilii al triodei. a~tfc l Incit fluctuatiile de curent pl"O\-ocate de microronul . dată de re-laţia : f ~ -" 1 2./rtataoremodl//otă · OsctlO. ca uzind oscilatji de tensiune 'in ritmul vorbirii.nţ.') osciIatiile care ar apărea În circuitul (~. Îar din bobina LI incep să fi" 1":l. capitolul IX). tn consecinţă.a ~ j capacitatea sa. vLe . incit să producă o reacţie pozitiv ă asupra curentului ullodic al triodei. Ie-nsiunea la hornele circuitului oscilanL este rnaximfL In figura 28-]. 28-17.C) Ia corectarea baleriei anodicc BA s-ar amorliza repede dacă nu ar exista hobina L:J ('. La ff€'cventa de rezonanţă. curenlul anodic al tubului variază in ace la şi ritm cu yorb irea. In acel aşi t. res~ pecti\' În farazi. Cele două infă şură ri alt: trallsformalorului T sint de asemenea cuplate inductiv între ele. exprimate Îll henry.ELECTROTEHNICA GENERALA (după in circuit ul anodi c al unei tl.uplatil inclucl. electromagnetice de frecvenţa r (inaltă). 1flnnnnnnr VVlJIV V-VlJl] IT Curent mlcrofonic ~ Unda pl.

Lungimea de undEi a unde lor rud iatt~ de difcri teJc~ poHuri de emisie v~H'i:tâl de ht cîţiva lIl(' t ri p inii la peste 2 km şi l.• zona dc lacere" . ei îl slrEibat şi scapă din zona tcre slră. In figura :l8-l8 se a rată modul În care se reolizează dcmodularea.. In loc de frecvenla f a undelor purtătoare radiate ~c dă.C clasifică În unde ll[tra~eurt(' (de ordinul metri lor). medii (1 75. 28·18. pro- ~"'----P>F---Jî=7 Cond~/JSO(or ~ CQscă yol'iooi! (}/IdQ twrlilQQre Fig.{' put recepţiona .el or poS luri de emisie existe nle.rilJuiL~ o anumit ă Crel'nuţă Înaltli. de obicei puţin pc~te limita vizibilitătii şi aşa -numit a undă spa(i ulă cart sc propagă in spatiu şi estc refieclală de păturile sup (~rioaJ'(. şi anu me.. . t'galfl ('u vileza luminii (aproximativ 300 000 km/s). prin indepărtare a alternanţelor negative ale undei modulalc.• Trebuie remarcat faptul că undele llltra~curtt· nu ~il\t refleclate de stratul lui Ilcavisidc. scurte (11 .SE.. lu ngimea lor de tlndli A rdalia (:aJ't! le . pentru il nu s. une:. denumită undă pl/rlăloare a undei de frecventă acusLică.. Recepior cu galenit .. ~e gnseşte o zona in care 11 11 este posibilă recepţia cmi{Eiloruhli.. -. ~-a recurs la diferite proecciee. Detecjia. adică este separată unda purtătoore de unda de joasă frecve nţă (d e frec'\' enţii a c ustică). Dup ă aceasta. Demodula rea ~e ma i numeşte ş i detectie. ~Recep jia undelor se face 'i n posturile de re cepţie. Dintre acestea cel mai convcnabil este sistC'l!1nl care fo l o!ieşte sateliţi artificiali ai p ăm intului Înzestraţi cu slaţii de retran~misîe a programelor emise. Fig.600 m ) ~ i lungi (800-:l 500 m). accmită wnă ~e lIunw:. In cazul unddor ult rascurte. Balenă Fiecărui cll1i\. 28·19. tn ullimul t imp. in scopul mliririi ZDnp! in care este po~ibilă rece.'dNAwzARI ŞI TELECOM UmCATII 451 gramele diferit.e suprapune. Intrc Z OIl<l acoperită de unda de ~:lIprafaţli şi zona acoperită de unda ~pa \iaIă n:f1t'('latfl. 28-17) care se prop:'lgă in liu ie dreaptă. pe anumite lungimi de undă. unda pltrlă­ toare modulată esle demodula tă.le . a~adar. in care c este viteza de propagan' a undelor I'letlromagnctice.plia emităloardol' de unde ultrascurte'.li tor îi este at. nu ~. de di t re posturile de emisie pe cieawpra că rora treee satelitul.le fiind: A·{=C. ale almos[t. situate la circa 100 krn deasupra solului (stratul lui I-h'uvbid e). uneori. decit undele de mprafaţă.reÎ.50 m).Prupugun:a undelor are loc in două reluri: o IIIHIli dl' suprafaţă (fig. care au la bază de ascmehea o antenă ş i un circuit osci lanl acordat pe frecventa undei de recepţionat În scopul de a capta tens iunca maxima. .

ea Ilrmal"l' a amestec ului c. Dezav3nt:tjul principal :J! :In'sLol" rr'('epl. fie IInui dispozitiv de redat sunetele.. estc anw..elor două tensiuni de frecvent:1 diferite. adid : fo=fr+f. cu valoarea f1 a frecveuţpj intermediare. ={r + 4 7U .. H!ceploard(' erau eoustmite.. In figura 28-20 este n. Receptor superlJ€:!erodini!." Fig.l1d!'nte elt.oan~ (. osei!at:ol'ul IoraI.~A T ensiunea de Irecvenţă acustică obţinută prin detec.e.rebuie realiz::Jtâ o ampliricare :l undelor l"I!cepponale (t:venlu.ELECTROTE~CA GENER.lI rt'ceptomlui. a~a . culra~ii de (lUtCl1[1. Antenă de recepţie . fi aplieat. fn t uhul de amcstec rezl1ltu.'nli) a unll i aslfel (le ret:f'plor.. La început. deseri.llsiu_ rnodulalc recepţiollat.ollslallt~).lurilo!' reu:ptoul'e iJlYeeÎllat(-'. Aceasta Înseamnă cu frecvenţa fo a tellSi\1!lii produse de oscil:itorullocal esle îl! oricare poziţie a contiesatornilli yariabiL de acord mai mare decît fn~cvcn~a tensiunii Illodulate recepţiollatc fr.teeal(i (in eta jul {le amestec) cu () tellsillne am.'ll!e (h'pr. t.-.null1iLa tellsiune de fre.e ('11 nii (J \"aloa1'e egală Cll frecvenţa iutermcdiară :J receptorului ((. În timpul fUJleţionării lor. unde radiaţiile culese d(' ~11l kn ă aU o intensit.e difuzorului. prin emisiunea lIHor nnde de l"n'c\"t. 28-11). :1 ctlrt!i frec\'en(ii ('~lc egal:l cu difere nţa frt' cven(. dar avind dimensiuni mai mari. <l\·îlld fre e\" cnţa intotdeauna mai nwrc decit fr('cvcn\a t(. Illai SIIS. din e:JIlZ:l aknuării undelor dc-a lungul drumului lung parcurs de ele pîll!i la rceepţÎC'. tn acesL receptor. In figura 28-19 e ~tc reprezen tată scllema electrică a unui receptor Cll galenă earc poate da rez ultate hUJw in apropierea posturilor de radioemisie.e1or celor două ten"illni amestecall'.----. Aceasta este compusă dintr-un cristal de sulfunl de plumb cn care vine în atingere nn virf as c uţit. e"ent_ă illtenncdi:Jrii. frprvt!n~a r()~Lullii re('(·p~ionat. ii1fltICnţează r('c('p~i:l po. De obicei se foloseşte o frecvcnţă in te rrneeliariJ fi de ·170 kHz.()llstă în faptllt elI. dc efilrt. Acest clispoziliv permite trecerea curentului doar Într-un singur sens. construit după un principiu asemănător. Dlfuzo.(I::1tă ~('hrnl:l simplifi. In pn'zenl m:ljoriLal('a re{'pploal"('!or sîn i constr uite dilpă principiul superheferodi neÎ.. fie cu :1jlllorul unei galene.ate mare. Daca post ul care trebuie recep~ionat este situat Într-o rcgiulle îudcpăr­ tată.ll in Inai multe etaje) înainte de Il. ţie se aplică fie uuei căşti telefonice (fig. Jlr baza prillt:ipiului amplifidîrii directe. Detecţia se poate efectua fie cu a j utorul unor tuburi redresoare. 28·20. uuda purtătoare modu JaLii . iliară gellerată in ctajul de in tr:J rl' :. . numit difu:(I/.

ratliorer('plir r)bi. ş i apoi \'ul.lr111::II<' $-ă IUCf('Z(' !)('nll"l! o anumită frec\"cntă (egal. Induslria eh:rlntlel:niC:.f. o Lensiune a c!ird frec\"enţă este ega lu cu diferen\.KE Prin teicviziuJlc st' inţ.It>. amplifiearea unei :mpt'rht'lerodine ('~tl' 111l1!t m:lÎ mnl"c. apare.c de radion"'l'pti(' tramportabil. la postu l dc }"('('('pţic_ .dr('Foare !i(' la r". t raducind va ria ţi il e de lumina in variaţ. IHuca sa ) . r011 den~:J toart!. alim. la p ostllri de rf'c«'Plic.\('"l'sk aparat e alt în lorl..a freevellţd()r tensi unil or amestecate.ll' prin intcrmNliul ul10r !"t'.ate in iJ. preeum şi 4) gamă larg'ă d t.: () <tmplifkit rt'('cplorul ~II'C ill{ otd('<t un:l o frecvenţă ronstnnUL E It>!llenlt'll' de montaj ll('{'('~arj> in acest srop (filtrclt' de bandii) pot ri mult mai (.\"{:n~ă {r ş i {().J'atc1or de. deflal"l'('(' !Joi fi (':]. tl'unzistoaH'.!ll apftrlll im:i mulk tip uri dl' aparal.tpoi l'~ k <lmplifical:i şi apl icată difuzorului cal'C producc ::.uper hc.:l 7il ('u un l"on~urn şi cu tt'osiulli mult mai mici.l.ului tensiunilor dc fr('r. adieă tocmai o tensiune de frecvenţă iuL('rmediaru: ft=fo-fr= t70kHz păs trează modu la ţia 1«'l1siunii retl'pţiollal.Lcl'Odinci fal ă de r('ccpto:ll'rh' ('U amplificarc d irectă constă in faptul cii lemiullt'a pc ('"<.l1 tuburilv!' d('("LronÎl'€' (lin . la postul dc emisie. S('l ni con<!u('loarc . Telc \'iziull(>a ('sle b. tn ultimii uni . [n llrara ce :\(:e81'1:.ii dc l'u rc nt. l'('('(1 et ~I~ig\lrl'i :H(d i\ îa pro.ficnr('.· tclecomuui cll\il'.Electroni(·a'· ." !:'~Hl in mÎşc·tu·c ne la un post de embi('. car. bobiJ1C. ( l ntrrprilldere.~!lltil(' ~i!ll :llimt' nlr..a\iile de curcut in variatii de lumină. ('tc.1H' sau tuburi c!('clroniee slIblUiniilt urfi (de gilb:1ril foar!!' r('<l1Is).) ('U fr('("\-l'nţn int("J"uw(linrft) .8COMUN'ICATH 459 tn etajul de amt':.1 produrl' nsUi zi multe diu piesciL' ll('C't'sarl' eonslrnrtid <rj)3. : l". LP. !'taFi de umpli ficore şi dj fuzoa. priu clm' se transmit imagini a le IIn ol' ol>i('('. în urma a rncsle('. . se obtine tensiunea de frec\-en~:i a('n~tic!i. tn urm a unei amplifkMi şi a ddcctiei al'C'!"tc'i frec\"('uţe lutf'nnccliarc. C'II"(' fUm'ţiOlli'.l'l'g cuprinsul l[lrii. KOll cNl IlE TELEY IZl t. _'joi uumni rareori (iu IO{'uri lIed{'drifi('ntt') rit:' In b:lh'rii dl' il. ca rezul ta t al fenomenului de "biltăi".c l('g~ lIll ~bt(' m cJ.' ("olltjlll·nLl.lh'l'iOl'ul 101".I r..umuhdoare.1 clementelor (p ullclelor) unei imagini.! .lza[[1 pe b':lllSmisia suec('sÎyă . radio. transl'u!'maLI)art>. priu interffil'diUl IIndf'lor clcctromaguclicc de foarle mare frc'('YC llţ ii.\JajOlital('a nparalt'Jor dt. A\'untajul t.S .B. In \«r:'l lloastrfl rUll('tion(':lz~r iu pn'xl.'.'lIl 21 ~laţii (Il' r:tdiudifuziune (faFI de lHllnni lrC'i ~la\ i i exislcuk îna in lt d<' anul 1~11l).lec.. ]"(>('cploan' radio eu :di mt'ntnrc de la n'~.L(' fix.ţ":IIlOl 0(' ihlluin:rl (Il' cll("cnt llJkmath-.SL 'I1. 5.'nL:!lt' dl' la La!erii mOlll.ull("lclc. ('a !'rzişl «'n\e. 1r:I!IZi~tu. ~j :r {'('lur pcntru slrJin:HaLe pe tl'nt.\Iue ll)l' uatinnale P(' int.NALrZARI ŞI T<.ea sau cit' In halcrii.re pentru ratliofit:a!"e ~i I'ct:eptoan: ('U tranzistoal'(' (Uz inele .e..l rQmi'lIwaSc. .<.care B ucu!'e~ti) .lJHll'alelt: ubi~IIUih'.

Jlciu. Numărul de puncte ale unei imagini televizate in acest mod rezultă a Ii de: -±3 XG25 X 625 x25 = 13000000. aşadar. slIccc:<iv. orşi acesLe punctl' au foşt. Schema unei lransmisii de televiziu ne. Ca subst a nţe f1uore~cellte se foloscsc silicaLul de zinc. In ~lccst fel. rezultă 6500000 impulwri de curent pe se-cundă. pe dnd în cazul radiofoniei transmisia ~ullctc lor ~c facc concomitent. descris în capitolul IX. deci cu o lungime de lIndit A= 300 000 000 m =Gm. În figura 2.:' Fig. }fiind raportul Între laţimea şi inăIPmca imagi nii. de circa S ori. aşa Încît frecvenţa purtătoare rezultă de aproximativ 50 MHz.Jeviziulle.5 !'III-Iz (m cgaherţj). Fasciculul electronic este dcviat pc 625 linii orizontale de 25 ori într-o ~ec\lndă. paragraful 7. iluminate succesiv. Deci frecvenţa curenLului fotoeledric eslc 6. punctele luminoase sinl Lransmi~c sucr('~iv. ochiul are impresia unei imagini În Lregi ilumin<ltc simulta n pe toale punctele ('i. Totodată.) Ante~ J Lam/lift corespllfl' z. aceasta este şi lăţimea benzii de rrecvenţă ce se transmite prin televiziunea cu G25 linii şi 25 imagini pe seGundă.e reprezen l ată ~ c hema ullei t ransmisii de te. Deosehirea fundamentală dintre televiziune şi radiofonie comtă. in faptul el! În cazul tf'l(~\'iziunii.c (puncte) ~cparate din imagine. datorită persistellţei imaginilor luminoase pe relinu.iCoan! (maoine ml)i ~I/[Ict deEmlslf desCompus. Presupunind jumalate din puncte albe şi jumătate negre. Pentru unda purtătoare se ia o frecvenţă şi mai mare. dar într-un timp foarle ~curt in raport cu timpul necesar trallsmi~ t. Acea~tă deosebire a pus grele problem e de ~ inc r o1lizare tehnicii de inaltu frecvenţu. wolframaLul de c:. f . 28-21. Elementul principal al ullui receptor de televiziune esle Lubul c::tlorlic. şi alte ~ubsl:m ţe. pe care insă aceasta le-a rezolvat. CeMi fotoelectric.erii intregii imagini.460 ELECTROTEH~lCA GENERALA Emisia şi recepţia se fac pc l'lemcnt.11-21 est.

-1 . ezina El l'dro nica din llueure. r~~ Limlla 1.:. truJl. Re z ultă e{1 televiziunea foloseşte undelc ultrascurte.' ale apara Lelor de radior('('('pţic şi (kscrierea lor ie~e din ('fldnt1 lucrării de [aţă.1[otiulalia undei . se tr:lIlsmit atiL :-iell1nalde rI(' imagine rit şi rele de SUll('t. munţi : 28-22. la distanţe care 1111 depiişese. dc la ('mh.-- Fig. a) şi nu [Tece prin obstacolE' (<1(' C:\.i nu influ('n\e':\za 1lll(1<l eare este lIlod t!lalil in rri'ryentii.lţii atenuat\' modulate in :llnpli llldille !'. limitele Yizibilită ţii.tii b) ./e deranjată puţill de ciitre pamz i\ii almOEJ. despre care se ştie' eZi k propagă În linie dreaptă. .a actualA in trfe\"iziuJlc e~te ca inl r-un \' iitvr apropiat sa ~c paJ'a~e a~ d pru('edcelc de transmi~j l' in <llb-llegl"l! şi ~iî S(' adopte procedee (Il' rerl:.ie la n't't'p\Ît'.i fahri(":i televizoare romaneşti. mulL !lIui . Băla i a unui post (~mi\ător de televiziune nu dcpăşeştc cu mult orizontul (fig.t. 28-22.. 28-16) nu ~e face în amplit.oarC' in ritmul sn nl't lll ni). ci in {rc('ven!li (adică ~c yuriază frecvenţa s... Leleviziune sint mult mai eomp licate decit ccll. Trelwie suhliniat F:lptul că . T'· lldinţ.n.SEMNALIZARI ŞI TELECOMUNICATlI 461 Totuşi au îrlceput a fi folosite frc evcn!(~ mai înnlle.__~====~Yizibiliftl.re eell' mai rjdiC:lk. Schemele ap:Halt'lor (le emisit şi de n:cl'p\ie cit. b) .. purtătoare ÎII riLmul sundului (v. eu pe r[orm:lntl' <l lnl.-. În seopul reduc('rii parazitiloL ajungindu -se la fre cvenţa de 200 iI'fIlz.' a imaginilor in culori şi in reli ef. fig.-. 28-22. Propag:afP<o unde lor ultrascurte' ulldei purhtt.-. ca În radiofoni('.udiue. În at'e~l euz.~lllisia e:. rie! ~' [lU indl15lriali. ('an' liînt de fapt oscil.

iar diu pozilia antenci ~{' determină din'cţia.:-an ~ l udia t şi gi"i~it ~i ~lte aplka\if ilie undelor elertromagnetice scurte (metrir.t. Di n timpul scurs între plecarea şi Înt oarC(>l"ca ~elllnalull1i ~ r clctt' ("IllÎn:! distan\a pîn:l la obit'etul ob~'(. pot fi ab!iorbile şi.) undele ajung: la în~l. Pc lîngă radiofonic şi lelevizinne. ~c ba. tlxiull etc.u căpHat denumirea tIe illSi(lln/ii radll/'. Prim'ipiul a('('~I('i lnt-lode.t( JJ~etodă ~ primit numele de rtu!io{oca!î('. .e şi eentrimetrirc). P ("lllnl ta l'mi~ia !"rmnaklor ~.EC'rROTr:.alalîa de rec('ptic ~i ~'int inn:gi~lratr. lmtala\iilc ~'art' permil determinarea În l'ln:tt fel a pozj(iej oLie-etelol" cu ăjut ornl radio~t~/UlIa l('l or n.1 nu dftllllezr recepţiei lor. Pc fcnom(!!1ul d~ reflectie al unddor radiofollirC' pc corpuri lllC'talice. cu ajutorul unOI" anlene de formă spl~dală se pot ohtine radiosem nale dirijate carc.:lc: eu ajutorul \111 l1i generator ş i al unui . intilnind in drumul lor dHpl'Îlt' obstacole. Ecn1llalcJc dUT('i.!Z{\ în lulal dtC\'a milionimi de H'cnndii. ('Hn~tă in ul"llIiHoan.. !.'te (n'l\ ii.jd('Jt} :petial lle ant('IJ('.d\ici IQI" .HNICA. \eea s. n'rIl'cLale ş i difuzate d e acestea . Ht'crpţia undt'lol" refleetate arc loc in t impul intreruperilor dintre n·mnalc.:ea.:i:( metoda de olnt!'Yarc a o biectelor la di~t. A~lfd.. Du pă rcflrxia 101" pt' oLiel.1"\'al. ~e obţine un fa!'cicu l dirij al de I"adioulldt'..alllC' mari şi dt'lcl"lnillarC a po. GE!\"ERALA. parţial.462 EL. iar iHlrt>ruperilc dintre semlla[e ~i!1t de cjl('\·'1 ~lIle de ori lTlai mari.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful