P. 1
Electrotehnica generala

Electrotehnica generala

5.0

|Views: 913|Likes:
Published by dumitrascumarian

More info:

Published by: dumitrascumarian on Mar 06, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/11/2013

pdf

text

original

1. COlIOD~AHU P.

MANOlESCU

1. CODRU C. BUZAnJ

,

MANUAL PENTItU

ŞCOLI

DE

MA I ŞIRI

Ing. I. CORODEANU Ing. P. MANOLESCU

Ing. C. BUZATU Ing. I. CODRU

MANUAL PENTRU

ŞCOLI

DE

MAIŞTRI

EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ BUCUREŞTI

CUPRINS

Capitolul f. Eledrostatica
I. '\atura electricităţii şi struc:ura materiei . . . . . . 2. Electrizare, sarcini electrice, eJec!roscop 3. legea lui Coulomb 4. Cîmp electric 5. Potenţial electric. Diferenţă de potenţial ...... Ei Linii de forţă şi suprafe'ţe
echipotenţiale

7

3. Legarea pilelor şi a acumulatoarelor •.•..•.•

42 44 44

7
7 10 12

Capitolul 1 V. Magnetism şi electromagnetism

1.
2.
3. 4. 5.

13
16 17 18 18

Corpuri conductoare, izalante si semiconductoare 8. Densitatea de sarcină elec1.

trică

9. Fenomene electrosta tice şi eleclrocinetice 10. Electricitatea statică în industrie Il. Condensa torul electric 12. Legarea condensa toarelor electrice 13. Străpungerea dielectricului. Rigiditate dielectrică 14. Condensatoare industriale şi 12 bricarea lor .....

6.
7.

19 21 22 24 24
27 27

naturali şi magneţi artificiali. Cîmp magnetic. Cîmp magnetic datorit curenţului electric. Spectre magnetIce ......... Ind ucţia magnetică. Linii de forţă magnetică ..... Flux de inducţie magnetică, Inducţia magnetică şi intensitatea cîmpului magnetic da torite curenţilor electrici Forţe electromagnetice si forţe eleclrodinamice .. '... Magneti;area şi demagnetizarea oţelului. Histerezis

Magneţi

45
47 49

50
52

55
58 59
61

8. Electromagneţi 9. Circuitul magnetic . . . . 10. Forţa portantă a electromagnetului . . . . . . . . .

Capitolul V. Inductie electromagnetică'

63

Capitalul j 1. Circuite de curent continui!

1. Producerea

1. CUfen tul electric
2. lF"rla (tensiunea) electromo-

;O;He 3. Rezistenţa electrică 4. Legea lui Ohm. o. hgile lui Kirchhoff 6. Legarea rezistenţelor . . . 7. Legea lui Joule-Lem:. Energia declrică ........

28 28 30

31 33

8.

P~:jerea electrică

35 36
38 38 39

toare de fluxului magnetic în spire 2. Producerea forţei electromotoare de inducţie prin tăierea de către un conductor a liniilor de forţă magnetice . , 3. Curenţi turbionari (Foucault) 4. Inducţie proprie 5. Inducţie mutuală 6. Cuplajul bobinelor

forţei electromoinducţie prin variaţia

63

66 68 69 71 73 75

Capile/ud 111. Pile. Acumulatoare
electroliţi. Eleclillliza ......... 2. Pile şi acumulatoare _

1. C"fentul prin

Capitolul VI. Unităţi de măsură Capitolul V Il. Circuite de curent alternativ monofazat 1. Producerea curentului alternativ

79 79

3

4

CUPRINS

2. Caracteristicile principale ale mărimilor electrice alternative sinusoidale 3. Efectele curentului alternat~

84

2. 3. 4. 5.

1\\a [eria le j\\ateriale "'\ateriale 1\\ a t eria le

conduc toare semiconductoa·re·. izolanle magnetice electrice

132 141 142 147 150 150 156 157 158 160 162 165
168

4. Reprezentarea vectorială a mărimilor electrice alternative sinusoidale 5. Condensatorul în cazul curentului alternativ 6. Circuit de curent alternativ cu rezistenţă, inductivita te şi capacitate în serie . . . 7. Circuit de curent alternativ cu rezistenţă, inductivitate şi capacitate în paralel 8. Puterea şi energia electrică în cazul curentului alternativ . . . . 9. Imbunătăţirea factorului de putere cu ajutorul con densatorului 10. Rezonanţa electrică

M
Capitolul Xl.
87 90 90

Măsurări

1.
2. 3. 4. 5.

95
99
101 103 107 107 109 111 113 114 116 117

6.
7. 8. 9. 10. 11. 12.

Capitolul V 11 J. Circuite de curent alternativ polifazat

Generalităţi. asupra apara· lelor electnce de măsura' Eroarea apara leloL Clasa de precizie , . . . . . . Marcarea aparalelor de mb:· sural . . . . . . . . Măsurarea curentului. Măsurarea tensiunii. . . . ,\'\ăsurarea rezistenţelor . . Măsurarea puterii . . " Măsurarea energiei electrice Măsurarea factorului de pc tere (cos a) . . . . . . . Măsurarea frecvenţei . , . ~eguli practice penlru fole· slrea aparalelor de măsura' N\.ăsurarea electrică a mi.· rimi lor neelec [fice

170 171 171 172 174 îl 4 175 177 192 2i.5 217 218 221 221

1. Producerea
zaţi

curenţilor

trifa-

Capitolul XlJ.

Aparataj electric

2. Gruparea forţelor electromotoare şi tensiunilor trifazate 3. Relatiile între tensiuni si curenţi'în cazul legării în triunghi şi al legării în stea. 4. Legarea la reţea a receptoare10r trifaza le în stea si în triunghi ' 5, Puterea şi energia electrică în cazul reţelelor trifazate simetrice 6. Sisteme bifazate

Clasificare, . . . . . . . 2. Conducte electrice ~\parate de protecţi~. R~l('~ YAparate de conectare . . 5. Aparate de reglare .. , 6. Cutii de distributie 7. Celule de în a te~si~il~ 8. Aparate pentru Iimilare2 curenţilor de scurtcirc li:' 9. Montare, exploatare, înlre-

1.

Generalităţi, definiţii. .

lti';

ţinere

Capitolul XII J. Transformatoare

223
223 226

Capitolul 1X. Fenomene electrice în gaze rarefiate şi în vid

1. PrinCipiul
2. 3. 4.

1.
2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

electrice în gaze Razele X (Roentgen) Emisia termoelectrică Tuburi electronice Tuburi ionice Emisia fotoelectrică. Celula foloelec trică . . . . . . . Tubul catodic. Televiziunea Tranzistoare

Descărcări

117 119
120

121
125 126

127 129
130 130

5. 6. 7. 8.

Capitolul X. Materialele electrotehnice 1. Noţiuni generale, clasificare

de funcţionare al iransformatorului electric Utilizarea transforma toarelo:· Construcţia transformatoare· lor Tensiunea de scur tcircuit 5: mersul în Daralel al ira nsfO!:ma toareloi ...... . Autotransformatorul Transformatoare de măsur;, Transformatoare de sudur{c. Jntreţinerea transforma t02' relor
Maşini

227
231

232
233
235
23-6

Capitolul X 1V.
1.

asincrone

237

Generalităţi

2:37

CUPRINS

5

2. Producerea unui cîmp magnetic învîrtitor 3. Descompunerea unui cîmp magnetic alternativ în două cîmpuri magnetice învîrti, toare 4. Principiul de funcţionare al motorului asincron o. Alunecarea motorului asincron 6. Cuplul motorului asincron 7. Construcţia motorului asincron 8. Pornirea, schimbarea sensului de mers şi reglajul turaţiei la motoarele asincrone trifazate 9. Utilizarea moloarelor asincrone trifaza te 10. Motorul asincron monoiazat. l J. Genera torul asincron

Capitolul XV IJ. Motoare de curent
237

alternativ cu co lector. Întretinerea şi defectele maşinilor electrice , . . . " " ' . . . . .

2!1Z

241 242 244 246 248

1. ;\\otorul monofazat serie. 2. j\!olorul monofazat cu repul51e

292
292

3. Motorul trifazat serie cu colector " '. ..... 4. Motorul iriiaza t deriva ţie cu

293
294 294

5. Întreţinerea şi defectele maşinilor electrice

coleelo'r

.

Capitolul XV JJJ. ,Convertizoare
251 251 253 254 255

şi

redresoare

296
296

1. Con\'ertizoare rOlative . 2. Redresoare

297
306

Capiio/ul X. J X. !luminatu! electric 1. l\oţiuni generale: mărimi şi
unităţi

Capitolul

X V.

Maşini

sincrone

L Principiul de funcţionare al generatorului sincron 2. ;\10torul sincron 3. Ciilizarea masinilor sincrone 4. Construcţia m'aşinilor sincrone o. Mersul în paralel al genera(oarelor sincrone
C api/olul XV J. continuu
Maşini

255 259

2, 3. 4.

260
261 263

5.

sisteme Izvoare Corpuri Calculul puri de Calculul iectoare

fotometrice de bază, de iluminat de lumină de iluminat. iluminatului cu coriluminat . . . . , iluminatului cu pro-

306

309
314 316 319

Capitolul X. X. Alimentarea cu energie electrică industriale a intreprinderilor

320
:320
3:21
324 ,326

de

curent
267

1.

Generalităţi

1. Principiu! de producere a curentului continuu în generatOful de curent continuu 2. Reacţia indusului 3. Comulaţia 4. Excita ţia genera toarelor de curent continuu si caracteristicile lor externe 5. Mersul În paralel al generatoarelor de curent continuu 6. Principiul de funcţionare al motorului de curent continuu 7. Porpirea, reglarea turaţiei şi schimbarea sensului de rotaţie la motorul de curent con tin u u ...".. 8. Diferite tipuri de motoare de curent continuu şi caracteristicile lor mecanice 9. Constructia masinilor de curen t con tin li u '

267
273

274
276 281 281

2. Producerea şi transportul energiei electrice 3. Staţii şi posturi de tr~nsîor­ mare 4, Distribuţia energiei eleclrice o. Factorul de pu tere

345 350

Capitolul X X J.
ilor electrice

Protecţia

rnstal aţi­ care dispo-

1. Cazurile anormaJe în
2, 3. 4. o. 6.

283
285 289

trebuie să intervină zitivele de protecţie. Curenţii de scurtcircuit Protecţia moloarelor elec trice Protecţia reţelelor electrice Protecţia transforma toarelor Protecţia instalaţiilor contra su pra tensiunilor

350 353 354

356 357
357

Capitolul X. X J J,

Protecţia contra accidentelor de e1ec!rocutare

359

1. Accidente de electrocutare

6

CuPRINS

2. Producerea accidentelor de electrocutare şi mijloace pentru prevenirea lor 3. Protecţia contra electrocutării prin legarea la pămînt

360

363
~5

Capitolul X X II 1.
M~

Tracţiunea

elec-

1. Structura generală a sistemelor automate 2. Elementele sistemelor automate 3. Sisteme automate. 4. Stabilitatea sistemelor de reglare automate şi calitatea
reglării

391. 396 416
425 426

L
2.

generale. Clasificarea principalelor tipuri de
tracţiune electrică Tracţiu nea electrică feroviară Tracţiunea electrică urbană

Noţiuni

5. Telemecanica 365 366 370
372

Capitolul X X VII. Procedee eJectrotehnologice şi de prelucrare prin ultrasunete 433
1. Cu p toare electrice 2. Procedee electrochimice 3. Prelucrarea metalelor prin metoda anodo-mecanică 4. Prelucrarea (găurirea) metalelor prin scîntei electrice. 5. Incălzirea în electrolit şi prin pierderi în dielectric . . . 6_ Incălzirea prin radiaţii infraroşii . . . 7. Prelucrarea prin ultrasunete
433 438 440 441
4'12 442

3.

Capi/olul XXIV. Sudarea electrică 1. Noţiuni generale. Clasificarea procedeelor de sudare
electrică

372 373
oi J

2. Sudarea electrică prin rezistenţă de contact 3. Sudarea prin arc electric.

Capitolul XXV.

Acţionarea electrică

a utilajelor industriale 1. Principii generale ale acţionării electrice 2. Alegerea motoarelor electrice ~n raport cu regimul de lucru 3. Echipamente şi scheme electrice de acţionare. .

381

443 445 445 449 453 457 461

:381
382
386

Capitolul X X V II 1.
telecomunicaţii.

Semnalizări

şi

Capitolul XXFI.
matică

Noţiuni

de auto391

1. 2. 3. 4. 5.

Semnalizări Noţiuni de Noţiuni de Noţiuni de Noţiuni de

acusiice telegrafie telefonie radiofonie televiziune

CAPITOLUL 1

ELECTROSTATICA

1. NATUR A ELE CTR ICIT.'lll ŞI STRUCTURA 11ATERIEI

Din

fi z ică

se

ştie

cea mai

mică

parte dintr-un corp care

păslreaw

proprielif/ile corpului se numeşte molewlă, iar moleculele sint constituite din ufomi. La rindul său, atomul este constituit dintr-un nucleu (miez) cen-

tral incărcat cu electricitate pozitivă ş i una sau lUai multe particule, mult mai miri, În cărcat.e cu electricitate negativă , numite eledroni. Electron ii se deplasează in ju rul lluc.leului pc anumite orbite (traiectorii închise) . Electronul conţine sarcina electrică cea mai mică ce poate exista În nn t ură. Sarcina electric ă se mă so arti cu o unitate de măs\lră numită coulomb*. Un electron arc totdeauna o sarcin ă naga tivă de 1,G.IO-U c... In
mod normal, sarcina pozitivă a nucleului dinfr-un alom este egalll. cu sarcina J!eyalivii a efec{roni!o/' din a celaşi alom, astfel Încit atomul, ca ş i corpul din

ca re face parte este neutru din punct de vedere electric. Da că fa ţă de starea neutră, atomii unui corp au Ull nu măr mai mare de electroni, corpul esle incărcal negatil/. adică are o sara nă eleclricl1 negativll. D acă, dî mp otriv ă. faţa de st area neu tră llum:tru! electron il or este mai mic, corp III ei'le incărcat pozitiv, adicii are o sarcillei eleclricd pozitivă.

2. ELECTRI ZA R E , SAnCE\1 ELECTRICE, ELECTR OSCOP
Dncă 5e frescă cu o hucatli de s tofă, de exem pl u, Ull baston de sticlă acesta capătă proprietatea dc n atrage unele obiecte uşoare . Se spune că bastonul de sticlă s-a eleclrlml prin f recare. A celaşi lucru se petrece Cll un baston de răşină.

*' Se cîteşte cu/omu ~j se no leazii cu litera C. Aceas tă unita te de mă sură face parte din sis/emul internaţional de uni!iill SI, obliga toriu in ta ra noastră (\'ezi capitol ul VI).
n

1O-l9

=_'_ şi 10
19

in general

X-d=_'_.
)<"

F.LECTROTEH:"iICA GE"-"ER.U.A

Eledl'izarea hastonului de sticlă prin frecare corespunde pii~l'dl'l'ii uIlui anumit număr de electroni. carc trec pe bucal.;\ de stofă cu care a fost frecat. De asemenea , eleclrizarea prin frecarea hastonului de răşină corespunde tren'n i pe baston a unui număr de electroni de pe stofa eu cafe a fost frecat . Electrizarca (Încărcarea unui corp cu sarcini electrice) se poaLc o bţin e şi prin contactul direct cu un corp electrizat. Acest Cel de elcctrizare se numeşte
măduvă de soc slIspendalil printr-Ull fir ro de miltas(', de un cirlig spri jinit pc un suport de lemn (fig. 1-1 ). Acest. di spoziti v se numeşte pmdul eleclâr. Dară se fTeacă cu o bucală de piele lI ll baston A de sticlii şi se. a propie de vobiţă, !'(: constată că bobiţa este olmsiI de ba ston. După ce h obita atinge ba.stonul ca cste respin să dt: t!.c{'sta. E x plic:a tia. este următoa re a: cind bastonul fit! sticlă a fost frecat , rJ s-a ÎlI curral c u electrici late (s-<I electriza t , s-a Încărcat cu o an umi tă ~a.rcină ckctridl ) ; in aI'casti, ~tarl' , ci exerc i tă o forţă de atracţie aSUPl'H bobiţ{'i. La .atillgl.'rrl\ cu bastonul (dl~ctri zare prin contart), babiţa s-a Înd'il'raL şi ea ('U elpdrkitate fiind apoi res pinsă de baston. In figura 1-2 S(~ cons id <,ră douii pcndule elcctri(·c. Dacă se incarcă {'U electricitale ambele hobi ţ{' (se ating cu bastonul de sticlă frecat). ele se respin g, aşezindu -se in poziţiile (1-(1. St:. :lUng "cu m bobiţe l e altor dou:'i pendule (' U un ba~tOIl de r'-tşin;1 frec:l! .')oi şi S(' :lp ropi<'. Şi de datn .u:casta bobiţe l e se resping. Dacă se apl'opie o bobit5 eledrizatrl cu bastonul de stid:l . de una el('clri7.:Jt[t c u bastonul ar. r :'tşină. se observă că ele se atrag (poziţiile b- bh Deci, electricitatea proveni t ă de la bast on ul de stidii este djfe rÎt5 de :l.{Tca provenită de la bastonul de răşină. Primul fel de electricitate s-a nu mit ~licloasi-' sau po:iLi/Jă (notatii cu 5el1lJlul + ), iar al doilea fel de (>I{'clrÎ{'i1ate -.,- ră!)inoas.ă sau negali/l li. (notatii cu semnul - ). Din aceste ex peri enţe rezultă următOl\rea conclu7.ie: corpurile incii/cale cu eleclricilale de acelaşi (el se rrsping, iar refe inciircale (II eledrid/ff[r de Il umf' di fNit, se atrag.

eleclri:are priI! contact . SI> ('olls i Mră bobiţa !3 din

,
F ',

, ::

8

Fig. 1-1 . Pendul eleclric:
A _ bUlOn de sticlA "ar; de I1lstnl ; B _ bOb!ţA elin mAelu\'iI de sooc : F _ fir elt' mâta .....

Fig. 1·2. Atracţia şi respinge. rl'8 corpurilor electrizate:
<1 -

11 _ /.1 _

(L

-

p07.1\;e d" !'e$l'ln,g,..,." :
poze;ţ;e

d e atrac\le.

fiind atraH' <l{' mTl'Înilc pozit. Dacă foiţele SI!' apropie mai intii şi apoi Ee depărtează r:orpul este Încărc at cu sarcini pozitive. corpul este incărcat tot eu sarcini negative. răspindindu-se prin vcrge. Eleclriz3rca În mo<lul arătat a corpului il ~c numeşte dedrizarc prin influenţe} ~au prin illlluc!Ît eleclric!}. tnlrcrupind legatura la pi'imÎnt ~i indep 1:i rtind sf('ra A. Foiţelc şi sfera sint. 1-3). prin care trece nrgcaua metalică V. care se apropie de conductoru! neutru n. astfel că foiţele ~c npropie lina de alta.. Elecfr()'~c:oplJl (' ~ te un 'IJlarat (' U care ~ t' pot dt'h:rmina gmdul şi fe lul de dectrizare al unui corp (fig. 7.ECTROSTATICA 9 Pină acum s-a stabilit că elcclrÎz3rcn corpurilor poate fi obţinută prin frecare sau prin cO/l lacl . 1--1).e mai pu lerni61. EI f :. Elcctrlz. Dacă se leagă sfera Jlrlntr.. metalice. S cu dopul izolant D.l. 1·4.te comtÎltlit din Y<l!ul de ~ ticlă v f f fIg. .lUa metalică. iar sarcinile pozitive din cOlldudo ru! il rbmîn 1<"1 extremitatea opu să.-ine neutru di n punct de vedere electric.drotcopul J e.un fir metali c tU p5mîntul. Dacă sfera B este atin s ă cu un corp electrizat sarcinile electrice. Se cOllsideră o sferă A incărrată p oziti\·. de a~e­ menca. fUTă să se atingă. Un alt mod de t'lcdrizarc <. Se l'a txplica fa paragr. aLingind ac:um corpul /!'leC"trizat de ~rera electroscopului. . spre pămînt. (e. s Fig. ajung la foiţe şi ex e rcită Între aceste forţe de r('~ping('". Dacă a('cast ă din urmă extremitate ~e leagă la pltminl printr-un fir rondudol".ste elcctrizarea prin infllHmli1. corpul R rămine Încll rcal negati\'. F o iţele ~e înde p ă rteaz ă cu atît mai mult CII cît t'kctrizarca {'s l. un n u măr de e1eclroni liberi din pămînt siut atra ~ i prin riT de conductorul li.3. sarcinile primite trec. Determinarea se poate face şi dacă se apropie. terminată in interi or prin [oiţele şi in exterior prin sfera B. de exemplu ('u sarcini negative. r. se observă o depărtare mai puternică a foiţe lor. corpul respectiv de sfera clectro~copuluj (prin illfluenţă) .area pr1n i nflu en ţA . Elt'ci roscop.ive ale acest{'Îtl . Sarcinile libere negative (electronii liberi)'" din ('onductorul 1] ~ dirijează spre extremit aLea din apropierea sferei II. aşezat pe un sup ort jzolanl (fig. Pentru a determina daci:i Ull wrp C"ste deetrizat pozitiv ~au negativ ~c Incarcă mai intîi cledroscopul cu un anumit reJ de sardni.. Elp.• E. Dncă. J .

. direcţi a dreptei care • uneşte sau de respingere intre aceste corpurilt. LEGEA L U I COULOMB Se consideră două corp uri punctiforme Incărca te cu sarcinile electrice Ql şi Q2 (fig. dacă sarcinile sini de nume diferit (fig. 1-5. (nu fac e parte din $1) = 9. iar valoarea ei este dată ( 1. Q.1 ) in care : r este distanţa dintre cele două corpuri. E - ( literă grecea scă care se citeşte epsilon) o mărime numită per- mitivitale. a) (arţa este-de a t racţie.b) (orta este de respingere.'9'1()9 în vid...ECTROTE:Hl":JC A GENERAL--\. • Se citeşte mutorl. r 01 Relaţia (1. permitivitatea are va loarea I unităţi de permitivitate .forjă . Cind corpurile se gă sesc &::0"'" 4.le. F - forţa.) in care se corpurile . al .clrică şi găsesc cafe depinde de mediul (aer. Fortele de atrac' tie sau de respingere Intre două corpuri electrizate. sarcinile electrice ale corpurilor. măsurată in N (newtoni)*.81 newloni. 1 kilogram . in m.10 Et. 3. Fig. etc. de at racţie corpuri are de re l a ţia ·. 1) se numeşte legea lui Coulomb ş i se poate exprima astfel: ForJa de afrac/ie sau de respingere dintre două corpuri incllrcale cu sarcini electrice este direct propor(iona lă cu produsul sarcinilor şi in/lCf's proporlionall1 CII pătratul distanţei dintre corpllri . 1-5. iar dacă sini de acelaşi fel (fig. În C (coulombi). sau apă CQnstantă di e. Experienţa arată că forţa (de dimensi uni foarte reduse) 1~5) . 1·5.

""" 100 0_ N.=-4 '1 0-"1:. 8 6 7 .'.-4:: '4. ·9 .ate:l tQ a vidu lui se numeşte ptrmitivifafe .. 3.8 CunoscÎud permitivitatea relativă sr se poate deduce ab~olutli permitivitatea cu ajutorul relaţiei: t-e:r. . !O' Sarcinile q şi q.re permilivit.. Forle elcd rice. Cu notatiile din ilgura J·6 se pote scrie: r-=2r2.5. l'umililÎtă!i ~Iu ti nl Hl e unor Ulateriale O/::numlrea m:1lerinlulul . .' . e! le o for ţă de respingea.5 4 .1).\Hcă Porţelan [)eDUmin. fii nd de a ce l a şi semn. .ii: 3 unui r~f(lfil..5 2.. . .. t n virfurile unui p ătra t cu la tura 1= 3 m se găsesc corpuri punc tiforme urmă t oarele sarcini eledrice (fig. 1·6.iit r Q· ql _-. 2.8 .se determine forla care ac l ione ază asup ra unui corp punctîform situat Tn aer In centrul pătr a tulu i şi tncărea ! cu sa rcina eleetrlcă q= +5 ·I O-te.. 6 .- '<> • I ParafÎnă Sticl ă Hirtie. ../. F . ?J Rezol v are. . ulei d. i q r. transformator A" Cauci uc moa le 1 1. ' ·6) : qj = +JO _4C 1t=-2· IO-4C · q. t04::r!! 1 . <le unde: Conform legii luI Coulo mb : F- . . Să . Fig. q2=+3 'J O ~J inciirca te cu Aplicaţia 1.. <\p~ d isWată .oa mDter1:>lulul I fr .to.6 •..2 . . ~0'1Oc: "~1 5 ' -~ .ă a material şi penuitivitatea Tobe/o 1_ 1 materialului (tabela 1.ELECTRO STA TtCA II Raportul <'r dint. _• I = " 'r 4 5. 8() .6 2.3 2.

are o intensitate (valonrc). F= V F~ I+F~2 V2Q02+2OCF =282.Et. sini lorle de atraclie. Conform semnelor sarcinilor electrice.8 N= 28. şi Cele.t=F4-Fz= 400-200=200 N. +Q a) bJ . caracterizată prin proprietalea de a Ir:lllSmite 3ttiunea unor torpuri electrizate asupra altor corpuri eledrizate. Se cere să se determine timpul elettric in punctul P la distanţa r de sarcina Q.. Cimp electric.seSC: Fz=2QO N. egală cu v itez. Această măr i me vecto ri ală . iar FI fort! găseşte rezultanta: F31 =F 3-F. iar rezultanta (or este.entat pr intr-o miirimc vector i ală. sensul iorleJ Fa. cate esle mai mare decît Fi' găseile Prin compunerea fortelor FI cu Ft se dupil direcjia şi rezultanta: F. Un corp încărcat cu electricitate creează în jurul său un cimp electric. F: de respingeN!.8 kgf. a se presupune un corp punctiform cu sarcina electrică +Q. care esL{' o formă de existenţă s matcri!'i. CIMP ELECTRIC Fortele ('arl' Sf' exercită inl re corpl1rile' ine~rcate cu electricitate se tran<le la un corp la celălalt cu o v itezit foarte mare. .a luminii.EC'I'ROTEHNICA GENERALA In mod analog se g<l. F. =400 N. sensul iortei F. F.se !upâ direcţia şi şi F. In fiecare punct al său cimpul electric poat~ fi reprez.=WO N. tn figura 1-7. 1-7. douli forle F31 Fu sint perpendicu lare inlre ele. 4. Tl1lmilâ de obicei tot cîmp electric.=3OO-100=2oo N. cu F. Prin compunerea fortelor F. ~mit p Fig. o directie şi un sens ~i se notează cu i .

ELECTROSTA'TICA 13 la Inţens italea cimpului elect ric distanţa r de a('e a ~t" (fig.. 1·8.i sarcini / !i electriC'e. mllltiplica/il W /'(i. 1.1) .relaţia (1.3) In ca re: SI este intensitatea dmpului electric produs de sarcina Ql in punctul u nde se g..:s punzătoare ('clor trei sarcin i eIecl.. Conform legii lui Coulomb. 1-7. 5.rda. datorit / / sarcjn ii -Q2' Dac ii sint mai mul t decît dou. -Qz tant~ co r. cinilor. Sf'nsul miirÎmii vcctorÎ:de i. c. dacă sarcina Q est e pozitivn (fig.ste sensul rorţei F' care s-ar exercil9. :ezul. POTENŢIAL ELECTRIC. ~ -:~).le rxemplu ':-Ql şi .loarea surrini! electrice a acelui carp . ice.tc ItJ~pre aceast1'i ~arri uă 8. <.electric rezultant. a) sensul vect oru hl i i este.~). dimprl' slIrcina Q.l se obţin~ rezultanta core srunzăloar~ tutl'ror sa r. r (fig.ri('(' se compune cu cimpul electric al sarcill ii a patra ş.!. a~ll p r:l Tn cazul mai multor sarcini elert. d:ltorit ~ .c În punctul unde se gi/scştc corpul.toarea conduzie : Valoarta {arfei care se exerciM GS/lpTClllnui corp electri:al situat într·un cîmp electric esle egală cu intensitatea cimpuilli eleeiri.. .a. rimpul rezultant ni primelor două sa rcini se Q . pină Fig. 1-\ b). I 1 t compune cu cimpul clertri!' al :::arfin ii a l.m. DIFERENŢĂ DE P OTENŢ IAL Se COns ideră in cîmpul dt-dric al sarcinii + Q o altă ~arcin1 de acelaşi semn + 9 la distanţb. D e aici rczultă ră.~ & ' ·re (1.mpu l electric i intr-un p'i pu nct oarecare P rezultă din compunerea cîmpului eJec· / / tric t. rci tlii Q1 cu cimpul electric 'i. 1-7... Se observă di legea lui Coulomb . corpul eu sarcina electrică +q \"3 (i resp ins ('u o anumită f ortă . unei particlll~ indircat(' ('11 o ~ard nă poziti vă ca re s-ar afla in punctul P. ia/' dacă salC'Îna Q l'ste negH tidi (fi g .d. c:' . Cîmp CÎn . şi anume pînă la o dis- . se nsul e~. $2 intensitatea cimpului electric produs de sarcina Q2 in punctul unde se găseşlc sarcina Ql' Rezultă deci ur m3.Q< (fig.pentru corpur ile rleclrizate din figura '-5 se poate scrie şi astfel: 1-"1 = Ql01_&1·Q2 = $I ·Ql' 4. crea l de o sa rcină Q in t: -un punct P a) este dată de relaţi..: 4~ef2 ~~-Q_ ..l! eşle Sarcina Q2.

4) arată că prin simpla Inmulţire a potenţialului electric dintr-un punct cu sarcina electrică q din acel punct se poate obţine energia electrică poten\. Dacă există mai multe sarcini Ql> Q~ .. ÎIl . Diferenta de potential electric Intre punctele.. direcţia forţei această Prin mită m('canic. Potentialul ~e măsoară cu o unitate de măsură numită voii (V) .iaUi respectivii. __ . To corpul cu sarcina +q la distanţa r de +Q are o anuenergi e eleclricd polf'll{iald..5) În tact' VI este pO[(~ L[ ~ialul electric in PI' Fig.4) Dacă in Joc de sarcina de q coulombi se Iamb.. Q" alunci potenţialul intr-un punct este suma algehrică a potellţialelor tuturor sarl'Înilof. °l. În punctul Pl' la distanţa r l de Q. 1-10. trică Sarcina eleccimpul electric al sarcinii +Q. +q 1-9. consednţă. Relaţia (1. egală cu : (1. energia potenţială este: consideră O sarcină de 1 con- Q'l Expresi<t : v~ Q- 4 ." se tanţu foarte consideră ELECTROTEHNICA GEN:ERALA mare.. această deplasare pe se efectuează un allumit lucru p r .:P [ şi P2' ..arcina Qin punctul P la distanţa r de Q. care permite efectuarea Iutrului respectiv. In fîgura 1-10 se co nsideră o sarcină e lectrică +q într-un cimp clectrk produ!' de sarcina +Q.-r se numeşte potentialul elte'rie produs de . Fig. Q-q 't "1 =V1 "q (1. 0:. ~ Dacă se calculează această energie se găseşte că ca est. suh influenţa cimpului electric produs de +Q (teoretic distanţă inflnită). Energia "Jectrică potenţială in acest punrt P I este : WI = 4r.

8) ceea ce arată că diferenţa dintre energiile potenţiale WI şi W2.10. i n punctul A este.9) Unitatea de maHlr[1 a diferenţei de potenţial este tot voltul. 1·11) se găseşte un corp punctiform încărcat cu q=2 .Wz va fi lucrul mecanic care se obţine la deplasarea sarcinii din punctul P I in Pa.-2 . că ÎIltensitatea medie a cimpului electric pe distanţa d este dată de relaţia: (1. electrică }·2. Ţinînd seama de relaţiile Deoarece W l este lucrul mecanic care se la deplasarea sarclUU (1.. iar Wa este lucrul mecanic care se obţine la deplasarea sarcinii q din Pa la infinit. D<:oal. diferenţa Si! se determine precum şi intensitatea cimpului electric in B Potenţialul de potential VB-VA "fntre punctele B şi A arătate pe fişi A. 4'".7) se (1. ca şi uni· tatea de potenţial. Mediul înconjurător este aerul. R e z o 1 var e. obţine q din FI la infioit. care se transformă in lucru mecanic prin deplasarea sarcinii q Între cele două puncte P I şi P2.6) electric in Pa. din relaţia (1. Notind distanţa dintre cele două puncte cu d.8 coulombi.9) rezultă că unit:oltea dc măsură a cîmpului electric este voit pe metru (V/m).eec distanţa d se măsoară in metri. este egală cu diferenţa de potenţial V dintre cele două puncte multipli· cată cu valoarea sarcinii q. Din relaţia (1.. inseamnă că WI .ELECTRQSTATICA 15 sarcina se găseşte in punctul Pa la triel! potenţială este: W2= in ('are V2 este potenţialul Dacă distanţa r2 de Q.--.q 4 xe" 'r~ (1.7) Expresia: U=V I -V2 se şi uumeşte diferenţa de pateu/ial sau tensiunea eleclncd Între punctele FI obţine: Pz. Tn punctul P (fig.5) şi (1. Aplicaţie sarcina gură. energia elec· Q. se poate demomtra pe baza formulelor anterioare.6) se poate scrie: (1.

Urlie de fartă. ]·11.c---. potentialul în punctul B este. 1-1 2. şi Fig. L iniile de rorţ. Intensitatea cimpu lui eledric In A este: 4. Liniile de rodii suprafelele echipoten· fiale ale unei sa rcini pa. 10v. . se găseşte: ~B = J80 V /m.i au sensul cimpu lui electric. 90 = /m~ P ?m 8 A Fig. O..t şi 4.:'1· 9 ' 10' Diferenj a de polential di llire punctele B VJI V.. = 180 - A esle: 90 V.16 ELECTROTEHNICA GEN~A:'A In mod analog. 1 4" . s-ar constata cii aces t y ('('tor rămlnc tangent la nişte cu rbe numite linii de {orlâ ale dmpului cleC' t. imp eleclric s-ar trasa Ycdol'ul cîmpului corespullză tor punclului respectiv.. In figura 1-13 sint reprezentate în trăsături pline liniile de forţa ale cimpului unei sarcini pozitive. 10 figura 1-12.: 2. 1·13. . . c urba C rep rezintă o asemenea liJlic de f orl ă.rk . Fig. V.= 180 . ~iti\'C . LI N II DE l'OHŢĂ ŞI SUPHAFETE ECHJP O TE NŢIALE Dacă pentru fiecare punct dintr-un ('.-=---. :!2 4::·1·9·1 0' In mod analog.

Sticla. . IJ ntlt' ap:ll"(' <llt gol ş. care sub influrn\ a anumitor cauze. ca şi moleculele unui gaz. lemnul uscat. nefixaţi În atomi şi care au continuu o miş­ care dezordonată.ial şi deci apare Ull cîmp cJectrk. seleniul. :'<Ietalele şi unele lichide sînt conductoarc. gazele ş . Unele impurităţi au proprietatea {"a sub influenţa anumitor cauze'" să dea semicondurtorului electroni . a. lZOJ. Pentru o sarcină pllndifonnii.l. cauciucul. se numesc sup/'(/{t:{e echipoientiale (adică de acelaşi potenţial).ornl se numeşte de lip II.ondiţii. şi.<l. Pămîntul este de asemenea conductor. care să poată fi puşi in mişcare de o d iterenţă de potenţial.l\:TE (adică ŞI SE. electronii liberi sînt împinşi Într. influenţează foarte mult condudivitatea semiconductoarelor.17 Suprafeţele fată de carc liniile de. Conduct.i\IICU?\DUCTO"\HE U nele corpuri neutre din punct de H'dere electrit: conţin electroni li beri_ sarcini negative libere ).\ rrslt>3 sint [('prezentate de particule atomice cu nucleu pozitiv şi electroui ("u O sarcinii l otaW negativă mai mică dccît sarcina pozitivil a Jlurleului. primesc electrOlli din semiconductor. La allc corpuri. suprafeţde echipotenţiale sînt sfere cu ccntrul in punctul unde se găseşte sardna electridi (fig. Adaosurile pot acţiona în două moduri. rare este ocupat de un electron din atomul y crin. numite impurităţi. numite rele conducătoare de eleciricitate. Există şi corpuri solide numite semiconductoare (ca. Aecsle sarcini negative libcl'l' sînt neulralizale de un număr corespunzător de sarcini pozitive.ivitatea lor creşte neliniar o datil ru temperatura. din această cau z ă.care sînt particule cu sarcini Ilegative. 1-13). . COHPUHT CONDUCTOAHE. sau izolanIe. de exemplu. nu există astfel de electroni liberi. Cînd un electron ('~L c ~C()S dintr-lin ntom cir semiconductor în acest atom rămîne un gol.o mişcare generală după direcţia cîmpului eledric.forţă sînt perpendÎl:Il1are au toale punctele lor Ia aee!uşi potenţial. De asemenea. siliciul).cest fel semkonductorul devine conductor pri n lkplanli"<'a arMată a acestor 2- Elec.d. 7. care pot avea proprietăţi conductoare sau izolante 'In funcţie de anumite {". Dac:! \Illre două punde ale unui asemenea corp (un fir meLalic d(' exemplu) se realizcazrl o diferenţă de potenţ. echi\'alelll ("Il o ~arC"ină pozitiYiî .trotehnlc01 !:eneral.A. Există impurităţi. putînd deveni conductor p rin ekplamrea clccLronilor menţionaţi. s-a constatat că miri adaosuri din alte substanţe. tn :l. gcrmaniul.m. Asemenea corpuri se numesc bllne cond ucăloare de electricitale sau cond!(c- !oau. die/eclrÎce. In ace:st caz semieonduct. porţelanul. sînt izolante.

1-15). electrizată pozitiv. electrizat negativ.lB ELECTROTEHNICA GENER. una încărcată cu sarcina pozitivă +Q. iar placa A.tică sinl descrise la capitolul X. 1·14. 1-15. iar cealaltă cu sarcina negativă.--. un conductor electrizat are sarc:îni electrice numai la suprafata sa. La corpurile cu supra- --. In adevăr. Scmiconductoarele au o foarte . . FENOMENE ELECTROSTATICE tanţa ŞI ELECTROCINETICE In figura 1-16.----. In consecinţă. ·-. repartiţia este uniformă (fig. semiconductoare şi Îzolante utilizate în pra. o lipsă de elee- . cu atit mai mult. dacă ar exista asemene'a sarcini. 8.- faţa ne regulată. ele s-ar l'espinge pînă ciqd ar ajunge la suprafaţa conductorului. la o sferă Însă. . sarcinile se indesesc spre virf. . (a se vedea cap.t nu poate conţine În interiorul său s'arcini electrice de acelaşi semn. Fig.'\LA goluri corespunzătoare deplasării unor sarcini pozitive şi se numeşte semiconductor de lip p.. ele s-ar neutraliza). Fig. CII cit virful este mai ascuţit. largă utilizare în practică .· 0 '. Acolo unde corpul prczintă virfuri sarc:înile electrice se Îndesesc (densitatea de sarcină electrică mare) şi uneori sint chiar expulzate din corp. DENSlTATE DE SARCINA ELECTRI CA Un conductor electriza. Repartizarea sarcinilor electrice pe o sferiÎ conductoare. La uo corp avind forma uoei pere (fig. Placa B)re un surplus de electroni. libere. 9. IXşi XVIII). tranzistoarelor etc.Q. !lIaterialele condllctoare. aceste sarcini nu se repartizează uniform pe suprafaţa conductorului (adică cu aceeaşi densitate de sarcină electrică) . ca de exemplu la construcţia rerlresoarelor. prin A şi B s-au reprezentat două pH~ci metalice la disd. 1-14). (D. Repartizarea sarcinilor electrice pe un conductor in formă de pară.--.a d sarcinile ar fi de semne contrare.--.

. printr-un fir conductor C. după care revin in f'ehilibru. filtrel\' elec LrosLatice după Deşi .nn conductor care leagă aceste borne constituie un curent eleclric.. j"r circulaţia continuă a clectron ilor printr.. surplusul de electroni de pe placa B (Ia potenţialul V8) se va deplasa sub influenţa forţel or electrice. produc un cimp electric. la placa . In afară de fenomenele electrocinetiee. au o mişcare permanentă inlr-un conductor se numcsc fenomene efertrocineJice. iar electronii rămin nemişcaţi .i in p ractică se intilnesc şi alte aparat(' cleC'tro~t3li('('. sub influenţa unui CÎmp electric. ndkă de mişcare a elecIricilă/ii (pe greceşte Id. Dispoziti\ ele care o. \('esla cOnstitu e un exemplu de fenomellelecfrosf<lfic. Cireulalia eledronilor printr·un in capitolele următoare... Fenomenele in care eleetronii liberi. exisUi fenomene electroslafice. Curentul electric şi sursele pentru producerea lui vor fi studiate Fig. 10. diferenţa dintre potenţialele Y . In afară de C'onoematoarele elet"trire obişnuite. cum va rezulta din capitolelc urmatoare . Plăcile A şi R din figura 1-16.ECTRO$TA'l'ICA 19 troni faţă de starea ncutră. Cu fenomenele electrost<l tice se ocup ă eledrosfu!ica. ('H . dl' (·xcmplu.t şi V IJ se anulează . In jurul plăcilor se crecază un cimp electric. se mentioIl1'8r-:1 ('. ineârcale cu sarcinile +Q şi -Q. ELECTH1C!TATEA STAT ICA fN I?\DCSTHIE fenomenel!'. circulaţia de electroni În COIIductorul C încetează. cind electronii slau in nemişcare.4. ('lectroeiJl('lice .4 (cu potenţialul \/. intre aceste pMci ar exista mereu o diferenţă de potenţial V ~ . iar cîmpul electric dispare. prin eonductorul C. Dacă cele nouă plă ci se Jeagă inlre ele. Lotuşi ~i r.4) unde va completa lipsa de electroni. A B Dacă ar exista lin dispozitiv care să mel1ţină permanent surplusul de electroni pe placa B ~ i lipsa de electroni pe placa A. ca în figurii. conductor.EJ. (amîndouă plăcile se neutralizează).. J-16. o parte din ş tiint :1 «'let·t6C"ilfttii . 1'I. u (J ro.(· mare impOitantă practkll.u proprietatea de a trea perman{'nt o difcrenţă de potenţial intre horncle (extrem ităţile) lor se numesc surse electrice.\'n.nemafos Înseamnă mişcare). ia r eleclron ii vor cirtula în pe. care dnt studiate in paragrafele următoare ~Ie aceslui capitol. sau au mişcări limitate. in ech ilibru.rmanenţă in sensul săge\:ii e din figură. nelegate prin conduclorul C.'nomende elert rostatice joaca un rol imp ortant. După ce surplusul de electroni de pe placa D co mpletează lipsurile de pc placa .

umezirea aerului j căptuşirea filtrelor de pînză din conducte en o plasă metalică legată la pămînt. _ legarea la pămînt a părţilor metalice din conducte.. 1n cele ce urmează se arată cîteva cazuri mai tipke (it' producere nedorită a rJeetricită ţi i ~ t a­ ticc În industrie. care se scurge prin corpul maşinii la pămiui. in special. aceasta dupii cum se ştie . . In afară de t ransmisiile prin curea. Asemenea tensÎlllli pot produce cleseărcări sub forma unor scîntei mari. Uneori Însă electricitatea statică (produsă prin fenomene electrosta~ tice...a. Cînd cureaua atinge a doua roală . următoa rele: _ legarea la pămînt a carcaselor maşinilor. în general. mai ales în locurile ru pericol de incendiu şi explozie. electricitatea statică se poate. a hirliei.) poate da naştere la efecte dăunătoare in industrie. in general. In timpul funcţionării un/!i transmi sii prin curea. _ neut ralizarea sarcinilor cleetrice. următoarele: . Preseripţiile pentru prevenirea incendiilor ce s-ar putra produce din cauza eleetricităţii statice prevăd. Electricitatea statică aeumulată la tensiuni mari poate provoca comoţii puternice muncitorilor şi importante daune materiale. ?llăsurile de protecţie sînt.evitarea apariţiei sarcinilor eledriee. cureaua se incarcă cu electricitate s t atir-ă nega ti vă pc faţa sa interioară. are o anumită alunecare cu frecare faţă de roţile pe care se înfăşoară. mai inainte de a putea produce seîntei j _ reducerea potenţialului electric al sarcinilor care nu pot fi evitate .-ERALA !)entru desprăfuirca gazelor. iar jumătatea cealaltă de curea. utilizate in instalaţiile pentru eombustibili lichizi. în fabricile din industria caucineului. cu electricitate statică pozitivă. care se deplasează Îu sens invers.conductoare). conductele de transportat lichid etc. Din canza acestei freeări . aparatelor şi utilajelor in care se fărimiţează substanţe producătoare de praf Cli pericol ~e explozie j legarea la pămînt a transmisiilor şi a arborilor respectivi j legarea la pămînt a conductelor ce transportă aer eu praf.ELECTROTE. prin urnezire sau Hngcre cu unsnri . uleiului. dispoziLiveie de încălzire şi uscare a lemnului in dieledricul unor condensatoarc speciale ş. o jumătate de eurea se neutralizează. se Înearcă la rei eu electrieitate negativă. cu ajutorul unor piepteni metalici şi prin mărirea eOllduetibi~ lităţii electrice a eu relelor (de exemplu. T ensiunea curelei fal-ă de pămlnt poate atinge cirea 80 kV la viteze de 15 m!s. iar roata de curea. _ deseărcarea la pămînt a electricităţii statice produse de curelele de t ransmisie. pompe etc. forma prin freeări san şocuri ale materialelor dielectrice. text ilelor. în general. Sc menţionează ca surse de electrici t ate s tatic ă trans~ portoarele pneumatiee..HNlCA GL. rezervoare. a pielii artificiale.a . maselor plastice ş. se consideră nepericuloase transmisiile p rin curea cu yi t ezc sub 5 m!s pentr u puteri de maximum 8 ep.

pentru a ocupa un spaţiu cit mai mic şi apoi este inchis Într-o cutie metalică prevăzută cu borne de ieşire. ca izolallt se foloseşte de ob icei hirtie impregnată cu ulei. unitate numită (arad (in sistemu l • Sursele de curent continuu sint analizate în capitolul II. FIg. CONDENSATORUL ELECTR1C Condensatorul electric este un aparal format din două plăci conductoare (armătnri) separate printr-un izolant (dielectric) (fig. prin circuit nu mai trece nici un curent. DezIcgindu-1 de Ia sursă. După Încăr­ carea acestora. Conden· sator electric: 3 _ armAturl . I·J8. condensatorul rămtne incărcat.LECTROSTATICA '1 11. armăturile condCllsatorului se încarcă fiecare cu cantitatea de electricitate Q (pozitivă pe O armfitlU'ă $i negativă pe cealaltă). prin conductor trece un curent electric format de deplasarea sarcinilor negative de pe armă ­ tura negativă spre armătura pozitivă. Da că se leagă bornele printr-un conductor. armăturile condensatorului sînt de multe ori executate din cite o fişie de staniol . Intre tensiunea U de la bornele armăturiior şi sarcina Q de pe nrrnături exist[l relat.io nează pe ba:w principiului arăta t la paragraful 9 (fig. 1-18). eondensatorul se descarcă. măsoară În roulomb pe voIt. Ansamblul lor este împăturit. In practică.~i a acumlllatoarelOL . unde neutralizează sarcinile pozitive. lnciircarea unui conden· ·eledric numai atit timp cit durează incărcarea armăturilor. Legind un condensator la o sursă de curent continuu* (fig.!:"!. 1-1 6). În care C este O rna(Jmc fizică numită capacitatea electrică** a eondensatomlui ŞI se. 1-17) şi funct. ** Să nu se confunde cu capacitatea pJ!elor .E. Prin circuit trece un curent rfig.7 sator electrIc. 1·17. deş i condensatorul rămîne legat la s ursă . 1 _ ! - r n • I~ · 101 . dleleetrie : bom ~ .

LEGAHEA CONDEN$ATOARELOR ELECTRICE Condensatoarele c1ectriet~ pot fi legate în serie.onshmtă) se calculează cu ajutorul relaţiei: c=~ d (1. in F (farazi).U --l .l0) in care (în s.. Condematoare lega le în serie Legarea cOlldcnsatoarclor in scrie se foloseşte pentru obţinerea UDor tensiuni mari de exemplu. 1·19. S suprafaţa uneia dintre armături în m 2 .+U". I I {}. la relatia dintre diferentele de potential (tensiunile electrice) : U =U. baterii de condensatoare. r . la instalaţiile de înaltă tensiune. de distanţa dintre ele şi de natura dieleetricului..'°'1 -O. Condensa[oare în serie (fig.+-+···+.~. ('l .•• Cn legate in serie este dată de relaţia: alcătuind . Relatia 1·11 se deduce plecind de. Capadtatea echivalentă C a mai multor eondensatoare CI' C2. . Capacitatea condensatorului depinde numai de dimensiunile armătn­ rilor.--=:0'1' .ELECTROTEEU'ITCA GENERALA SI). Q " C l C 17 ~ (-. --+. lj I ' I I f-" Un Fig.~L -· 1 1 1 1 i_n 1 c ~ ~ ~ ~lG (1..O'11i4 .+U. d distanţa dintre armături (grosimea dieledricului). În m. ~ pcrmitivitatea dielectricului . în derivaţie sau mixt. Capacitatea unui con densa tor plan (format de două urmături plane paralele.Craiova şi Institutul de cercetă ri şi proiectări electrotelmice Bucureşti există asemenea instalaţii proiectate in ţara noastră şi realizate in cea mai mare parle cu materiale de la noi.istemul SI): C este capacitatea. La fabrica Electroputere .___. 12.11) C. 1-19). I"'Y.+. intre care dielcetricul are o grosime c.

C" Din rela ţii le (b) şi (d) rezultă relajia (1.ELEcrftoSTATICA Se observi! apoi d. (1. C~C. U~ =Q". .13).••• +Q". ('J "'" (dJ . Condensaloare in derivafie (fig.+C2+" . rezultă uşor derivaţie a condensatoarelor se derivaţie. rezult ă : c.+C. : (Li 3) h egarea in riei esle. Condensatoare legate în derivajie. .. 1~20). Cum : iu. se calculează cu ajutorul relaţiei.12) sali. In cazul condensatoarelor legate În se observă că sarcina elect rică a bale- ('l (bl relatia (1. 1·20.11).2. Capacitatea echivalentă C a unei haterii formate din condensatoarcle CI' C2 . C U2 = .C CI C: --1.Q2. .=Ql + Q! .. C. .i la legarea in serie a condensaloarelor (bJ Deoarece: U=_C{ . foloseşte cînd este necesară mărirea capadtăţii. CII . legate În derivaţie. ('l Fig. ..

In tabela 1-2 se di"o valoarea rigidităţii diclcct. hivalentă a batcriei se determină din apr~JX: in aproape..50 14.o. HIrtie. radio. este mai comod insiI ~ă ~e măsoare in mii de yolţi pe centimetru (kV/cm).plica la capitolele V Il şi XX) etc. r igiditatea dielectrică se va mii sura in volţi pC' metru (Y/ m). telegrafie." .ondema l ol' cre~lc mereu. televiziune.atea.rice pentru unele IlIULeriale. In "v{em Petrol. rigidi tatea dielectrică este valoarea minimă a cimpului electric la rarc poate fi străpuns un d ielectric av î nd grosimea egală cu unit.:. 70. ..ei.ELECTROTEHNICA GENERALA Condensatoarele pot fi legate şi mixt. pentru ameliorarea ractorului de putere în cazul reţelelor de curent alteruativ (după eum se va e. 13.. Valoarea cea mai mică a raportului dintre diferenţa de potenţial şi grosimea la care poate fi străpuns dielectricul se llumeşe rigiditatea dieleclriCIT. 32 65 ·1()lOO Hirtie impregllllt:( . In practică.e de pe o armătură pe cealaltă. RJGTDITATE DJELECTRJCA Dacii diferenţa de potenţial aplicată la bornele unui <. Îll urma căreia dielectricul sr dctcriorizcază de obir. Străpungerea diclectricului depinde nu numai de valoarea difen~nţei de potenţial. prin diclectric).Ou 400-1000 600-. se produce la un moment dat o sLrăpungere a dielectricului (trecerea bruscă a sarcinilor electric. Altfel spus. CONDENSATOAHE INDUSTRIALE Ş[ FABR [CAREA LOR Coudensatoa rele Îşi găsesc intrebu i nţ. Ta be/a J. Cu dt grosimea dielcdricu lui este mai mică.:: rt10ldlluten dirl~c Lridi. diclcctric". dar şi de grosimea dieledricului. a dtornl mul eri :Ile ~Iald'l:llul .rialu.'tre in jnslala~iile de telefol1il'. capacitaten ec. STRApUNGEREA DIELECTRICULUI. adicl' ÎIl combinaţie de legături serie şi derivaţie obţinindu-se mărirea atit a tensiunii cit şi a capacităţii. Dacă se măsoară diferenla de potenţial in volţi şi grosimea die lectricului în metri. tn acest caz.\I:tt.l ~lgldIlUC:t (electrică • In liv/an I I I Sti~la Mi~" I RÎg:idIlU"". cu atît el poate fi străpuns la o d ifell'n~ii de potenţial mai redusă.

..te aerul. 1·22.nstitui t dintr-o ~('fie dl' pl ăti mdalitc moh ilc.\·aria~ilă.ralillata.> ('o ll~titui(' :umă lurilc şi ~inl fabric-al.e din ahlllunm ~ au dlo cupru. de formă ş.ric din mică. PI ăril<. [·21. avind o rapadtatc M 2!).ELECTROSTATICA ..te reprezen tat un condcn~ator Ctl a nnăluri din staniol. carc pTin rotlrC patrund mtre alt e plrlci tot ITwlali('l' . fixe. Pl' mfl!'ură te pl:idlc mobile sc introdu~' Între plftdle . deoaf'l'ce SI> m:m'şle sli pra r:l \n annătllnlor earc !>c g:lscsc faţ a In faţa. .a. Fi~. co. v. De multe ori. D in punct de vedere constructiv.lJ~a tor Cll capa. s înt de mai multe tipuri. d:Jr cu diclcdric din hîrtie parafinatll. uar fixr:. dieJeetricul este realizat din hirtie parafinată sau din foiţă de micii. in funcţie de matelialele folosite. .-rum 1-22 e:. a"Înd o capacitate de 200 pF (picofarazi)*.(.F=IO" F.d~nsntO(· es. Figura 1~2:l reprczinlii un l'ond(. Fii.citnlt! . •• pF =--IO"""l~ F. fu fî1-. Cundensiltor cu armatu rl din stanlol şi die!eclric din mică. OJm!ensator eu armiituri din staniol şi dlelectric din hirtie pa. ('a~3~itatc~ creşte. Didedrirul at'estui ro n. In figura 1-21 s{' arată aspcctul unui condensatar cu armături din stanioi ~i di(·lccl. condensaloarelc.F (m icro~ farni)··.

F in ulei. • Circuite le de curent al!eflla liv lrifaza! sînt studiate "în capitolul VIII. pentru ameliorarea fact orului de putere îll reţeTele de curent alternativ trifazat* şi altele . de 380 V de 3 x110 !J. Condensator cu capacitate varia bilă. pentru insta laţiile deradio.26 ELEerUOTEHNICA GENERALA ln ţara noastră se fabricu divers-e tipuri de condensatoa re. tot cu annături din aluminiu şi dielectric din hîrtie parafinată. 1·23. pentru instalaţiile telefonice. . şi anume: de 150 V şi O. de 1 000 V cu capacităţi de la citeva Fig. sute pînă la cîteva mii de picofarazi.5fLF cu armături din aluminiu şi di~lectric din hirtie parafinată.5.

fI! mod canl/en/ional. Q in coulombi (e).9. CII/'en/1l1 electric 1 este cautil'ltca de electricilate care t. Dacă.u·e Q t!stc cantitatea de electricitat. prin intermediul unei c. După 1 =. Curentul electric poate fi COlltinull (cînd arc mereu acelaşi sens). $e /lslll curentului. adică dezordonată. 27 .r-un conduclor există elcclroni liberi in mişcare In mod normal. Curentul clcetric se măsoari'1 in praclieă eu ajl1torl11 aporatului numit Clmpermelru . ~enSLlI dc c ir culaţie al curenlului sau.1) in c. iar t in secuude (s). se imprimă sar· cinilor electrice o deplasare intr-un sens printr-o secţiune a conductorului va tr<~('e o anumită cantitate de electricitate sau prin conductor va lua naş­ tere U11 curen t electric.auzc oarecare din afară. CUHENTUL ELECTR IC cum se ştie. Cu alte cuvinte..ul exterior al une i surse de energie se couside r. in cOllSccinţă . sau allemulilJ (cind îşi schimh. esle a{eş.e iar I timpul. Intensitatea curen/ullli electric sau. In sis temul SI.rece printr-o sectiune trausvcrsală a conductorului in unitatea de timp. OpllS senSlIllii În care se deplasea:ă eleclronii prin comiuclor. se mă­ soară 1 in amperi (A).CAPITOLUL II ClHCUITE DE CUHENT CONTiNUU 1. in circuit. cantitatea de electricitate care trece printr-o secţiune a conductorului este in medie egală cu zero. Cmelltlll electric este cara<'teriz<lt prin inlensilalea şi prin sensul său.1 că sensul curentului este de la polul pozitiv spre polul negaiiu (Il sursei. pc scurt.. . in orice moment numărul de eleclroni (cantitatea de electricitate) care trec printr-o secţiune transversală a cond uctorului intr-un sens este egal cu numă r ul de electroni care lrec in sens contrar. pe scurl. (2.5 pt'riodic sensul de circu latie). int.

REZISTENTA ELECTRICi\. FORfA (TENSIUNEA) ELECTROi\lOTOARE Forta sau tensiunea eleciromofoare este mărimea fizi că ducă şi să menţină potenţial capabilă să pro- un curent electric int.. o maşină electrică rotativă ş. ea se determină prin calcul. folosind relaţia (2.a. densitatea de curent se măsoară în A/m2 • tn mod curent ea se măsoară Însă in A/mrrî2. un acumulator. crcind o diferen ţ ă electric Între două puncte oa recare ale circuitului.ircuit închis. sau generator de energic electrică . de 3. Densitatea de curent nu se poate măsura cu aparate. . denumită rezÎslivilafe (tabela 2-1).r-un !. [ (2. Rezistenţa electrică R a unui c_onductor de hlllgime [ cu sectiune. folosind relaţia: COll- stantă s.iunea s a (2. prin intregul circuit. Dacă la bornele unei surse de energic elect rică se leagă Uil conductor formind astfel un circuit eledric Îllchis. Acea~ t ă proprietate a condudoarelor de a se opune mai mult sau mai pU\inla:trecerea c ure ntului electric e!ite caracteri zată prin miirimea denumi t ă rezislw(a electrică o COI) - dudorlllui.oarc se măsoară in v olti (V). după cum condudorul se opune mai puţin sau mai mult trecerii curentului. Acestea. l-orţa electromotoare este produsu de O surs:. deci şi prin conductor. care poate fi o pilă electrică. va lrece un curent mai mare sau mai mic .irc (polul pozitiv) şi o linie scurtă şi groasă (polul negativ) Fort. .cu litera E.2) in sistemul SI. in c urent con t inuu.a electromotoare se notează de obicei .2) 2.28 ELECTROTEHNICA GENERALA Densitatea de Cl/rent l3 este raportul dintre ('menLul 1 condllctorului prin care trece curentuL şi secţ.. In sistemlll SI forţa electromo1.se reprezintă simbolic. se ca lclllea ză R=p .3) in care p este o mărime earaclenstică a materialului din care este I'ons lruit conduetoruI. printr-o linie lungă şi liubţ.

.CIRCUITE DE CURENT CONTINUU Tarie/a 2-1 Valoarea re zistivităjîi şi a (oeficienţiJor de variaţie a rezistiyitajii cu temperatura pentru diferite materiale uzuale. Alumini:.4 .1 0.1 in ohm i ( 0...1 . prin urmaIT'.00018 .0003 0. Argint . III ol!nl·111clru p:. 0.. P . in temperatura Il' este dată de relaţia: funcţie de rezistivitatea Pil la (2.ivilăţji rezul tă astfeJ În ~t m flcziELi vitatca şi. Constan tan Crom-nichel 0.000005 0. in pr<ldiefl. 24 . 1.tr3l IfH~ lru f !:!m" _ _ .063 0.0175 0. rezi ~ t.00u21 0.003 9. uni• tatea rez i sl.. 0.).. .anganiniî Nicheliniî Olel Z inc .0036 0. !Il De obicei .00001 0.t'nţa unui conductor creşte cu t emperatu ra. v aria ţie a rezistivităţii eu t emperatura (ta- R t2 la temperatura '2 se determina printr-o ITJaţie asemă­ (2.3i In sist. in 20°C Dcn u" '. . Cupru . R n " " ') me " n pa l'a t' ( m.ri (m). este coefirien t ul de bela 2-1 ).OO. 1n general. rezistenţa unui condu ctor variazil cu temperatura. . M.t~il materja lulul Omrn' /m .44 0.51 .029 '0. 012 0. Rezislivitatea PIZ la tcmperatura 12 .cmul SI se măsoară . l - in met. 0. rezistenţa scade pe măsură re temperatnra ereşte (eoeficientul C( este negativ). s('('ţiun il c condueio:udor se dau in mm:?:..0 165' 0.. Rezisten ţa năto are . cum este cărbunele şi cum sint anumiţi eledrolîţi . 0.0040 0..0052 O.5) In unele cazuri. .4) in care 'l.0. s )' .

este conduclil!iiall!{{ matelialului din care estc făcut conductorul.OI75 Q rom: . in A. Aplicaţie.. Curentul electr ic 1 care trece printr-o reziste nţă R la c. Se foloseş te formula (2. L EGEA L U I OIlM Curentul 1 care t rece print. m Deci : 4.În A .. U - in V. R - in Q. II.r-un circuit inchis fo rma t dintr-o surs[\ de energie e lectrică.. . In sistemul SI con ductanţa se măsoară in sitmeas (S). condllclaliJa G a con- G =~ =~ . şi dintr-o rczistenF\ R legatii la borne le a şi b ale sursei (fig. ='. 2-2) se cal- (2.enţă i nterioară f.a pet. avilld o forţ:j elc. p=0.3) în care {=2 X250=500 m: s= 16 mm! .. 2-1)* se ca lculeaz ă cu ajutorul re laţiei: (2. E .ele căreia diferenţ ă se aplică o tensi une electrică (o culeazrl folosind relaţia: de pote nţjal ) U (fig. in sistemul SI $e măsoară : 1 "' AceSt circuit este denumit circuit şimplu ..A Inversul rezistentei unui conduct or se ductorului: R p f numeşte.\l. p R e z o 1v 3 re.cirOlllotoare R ş i o rez i st. Să se calculeze rezisttnjll llnui conductor de cupru cu o sectiune de 16 rom !Il unei linii elecfric:t lungi de 250 m. in sistemul SI se măsoară : 1 .!..7) iar R 10 această re laţi e..8) ill care..!.ELECTROTI:::HNICA GE~J-. şi r in D. ..!.in V.6) in care y =.1 I ' (2.

J~ _<--R Fig. circuitele electrice sint mai complicaL('. conţin ind .76 V.15 f) alimentează cu energie electrică un CÎrcuit 11 cărui rezistenţă este R=l. AcumulatoareJe sint descrise la capiiolu! III. Căile de curent intre diferitele noduri se numesc laturile reţelei. LEGILE LUI KIRCHHOFF una sau Ulai multe surse de energie electrică şi mai multe rezistenţe. rezistenţele diferitelor laturi şi curenţii prin aceste laturi. Un acumulator'" electric avind o iorţă eleclromoloare E=2 V şi o rezis· i enj a i nterioară r=0. Curentlll care trece prin circui t este. apoi reda energie .76 V. Căderea de tensiune inlr·o rezistentii lUI F:g. b) U=E-r/=20-O.lS '1. Tensiunea la bornele circuitulu i. 5. Aplicaţie. VE CUllO.6 A.numesc noduri ale reţelei.ă sînt: forţele eledromotoare. se a) U=RI=J.. 2·1..cmCUl'rt. poa te calcula în două moduri: aceeaşi cu tensiunea la bornele acumulalorului.l Q. R. 2 1. 2-2..6=1. Circuit eledric simplu. ~ Acumulatorul electric este un aparat care poate lnmagaziml eledricll. Căderea de tensiune intr-o rezistenţă este egală cu tensiunea aplicată la capetele (bornele) ei: (2. alcătuind relele electrice.Ţ CONTINUU 3! Produsul RI esle căderea de tensiune produsă de tr('{'crea curentului [ prin rezistenţa R. e z o I var c.I·1. Să se determine curentul care trece prin circ uit şi tensiunea la bornele circuitul ui.9) R I_Gu'l. leg'a tc în diferite moduri. Punctele in care se intilnesc cel puţin trei căi de curent (rezistenţe) se .6=1 . şi De multe ori. Mărimile rare intervin într-o reţea elcctric.).

Dt> exemplu. Dc exemplu.·:..11 ) .iiI c) a lui Kirchhoff : pozitivă. forţele eledromotoare. ~e considerI\ negative (fig. 2-3.Ol'1()ware c ci<dere dte tensiune paziti'·il.RI (2. L:. .in ~ suma for!elo/" ele/. parclIrgindu-l in sensul ABCDA. (arătat de săgeata punrlată) sc PO~l tc scrie .:r.E a) Fi~. Of' cind săgeata Pentru o u şoară memorllre se poate considera că o forta electromotoare este po:zith' a sensului de parcurs (ales arbitra r) iesi! din polul po.Se' cOllsiderli pozitive forţe!e eledroillotoare al diror llcns. -1JUU.-~- ~r.ca U. pentru nod ul 11 (fig. .În c~lzltrile cOll tr<ll"r. esLe În sensul parGurgt:rii c. circuil inchis al llI/fi relele elrl. ~ F -+=-E b} ------f ----" + fiI ------.1j . Pe. Retea elec\r ic~. Z-3. . 2-1.lune n"gaH. de ten..10) Leg.'Il\.e pozilive căderile dc teminne produse tie C:Uf(.LECTROTEHNICA GENER. c).ii carc in acelaşi sens CII sensul de parcurgere al cÎrcuitului (fig.frrJmoloare este eyală cu suma căderi lor (le tensiune. couform polarităţ ii lor (de la la +). a _ f(wţ<i ~ d.E. . b şi 2-3 .4. 2-4. (1)* .LĂ l. Fig.ircultlllni (fig . pentru circuitul ABCD din figura. 2-4) 5C poal:c scric : (2 .E .zUi" al surse!. d ). . orice. 2-3. 2-3. ci Pentru a aplica această lege se aleg-e un !:iCIlS oarecare de par('urgf'f~· a circuitului şi şc respecEi următoarea GonvGnţie. .i e!ectromotoare negati. respectiv căderile (l e tensiune.se trec prin consideră rezistenţ.ege a l.' . Suma curenţilor wre ilzll'ă inlr-1Zll nod este egală cu suma Cl/ren/ilor tau ies din acel nod. Conventia de semne Îolosite la aplicarea legii a lI·a cădere _ !M \ tl c!<>e\.

esle ( gală cu suma actslor rezislenJe: R=R. + Rn i_ n (2. . S(' pol scrie .l""UU 3J b 'giJe lui Kirc hh off serYesc la calcularea rel. . deci : U=U 1 + U2 + · .c mărimi ne c unoscute . ~-g I I ". deci nici sensuri le lor... Căderea de tensiune totală În cele II rezi ~tt'nte legate in serie este egal ă c u sum a di derilor de tensiune din fi ecare rez i s te ţ. a) Rezistente in serie (fig. CU1l0Sci!ldu-se o p~lrte din mărimile care intervin intr-o reţea. Cum curenlul J eslI' acelaşi in loatc rezistcnţele legate În serie. '.12) (2. Pentr u aceasta. · · .. echivalen t".s(enla echiualenlil R a mai muUor rezistente Rl. R2. 13) sau: R=~ R/. 1 . 2-5) ..t (legea a TI-a a lui Kirchhoff). sensul real al lui va fi contrar celui ales iniţial. /fII ~-=/'-i"1=~~ ') v . In cazul cind nil :>c cunosc curenţii.R legale În serie. :\otÎlldu-se cu 1! numfirul de noduri şi cu 1 numărul de laturi dintr-o rt'ţert . În d c rivaţ. In total se pot deci scrie 1 e cuaţii distincte şi se pot determina 1 necunoscu te. LEGAREA REZISTENTELOR H ('zi s tenţe lc electrice pot fi legate (conectate) În serie. ".ie (pa ra i!' !) ş i mixt. şi anume.C IRCUITE DE CU R l::.c u legea r: Il 1 ecuatii inde pendente (scrise pentru nodurile distinctt» . Lega rea t n serie a rezisten jelor : IZ _ reo:lslenl" lega te In s erie: Il retlatent. sa lI .cu legea :'1 II-a: f-n + l e c uaţii independente (scrise pentru circuile în chise distincte).NT COl\"Tl. dacă pentru vreu ll ul din curenţi se obţin e o valoare negativă. ele permit să se determine ceklalt. numărul neClllloscu lrlor h :chlLie să nil dt'păşeilsc:i numărul ccuaţiilor independente care pot fi scrise cu lC'gile lui Kirchhoff. + R2+ . se aleg la inceput sensuri arbitrare j după rezolvarea sistemului de ecuaţii. 2·5.delor electrice. + Un.". 6. rezultă că re:7. <1 Fig.

+~ R: R.. 1 1 +-+ . . -I R f sau : R = i_ 1 b R' j l=n I (2. In cazul a d o uă rez iste nţe legate Îll paralel. Cind cele E LECTROTEHNfCA GENERALA 11 rezistenţe sînt egale cu Rl' rezulta: (2.' R t ad ică: in/lersul re :isfentei ec/Jivale1!/e ~ (/ mai multor rezisfmje legali! iIl pa- Cind cele /1 rezistenţe R... (in paralel) (fig... Din aceasta relaţie se deduce rezistenţa echivalentă R.rece prin cele 11 rezistenţe legate in paralel f'lite egn l CIl s uma ('.. R=RI .+~ + . 2-6. de unde rezultă : 1 -= - R R.. cu ajutonl l rdaţiei (2.16) rezu l tă (2.17) rez istenţe c) Retislell Je legate mixt. .. FIg.. + R t Rf sîn t egale. Se pot face co mb inaţil intre in deriva ţie ~i rezi ste nţe legate in seri e (fig. 2-7.. tenlelor : 1> _ rezlsten\e legate In derivaţie zistenţa e. (2. Legarea mix til a rezis len jeJor. 1=11 + 12 + . + R. Cu m tensiunea U la bornele se poale sc rie: R RI este aceeaşi pentru toate re- ~=J!.::hh'alentă . : ti _ rerezisle nţclor zistenţel e.15) se dedu ce expresia re ziste n ţei echivalente: R . " legate . Cu rentu l tolal cart' t.14) b) Rezisfetl(e iTI derilla(it. 2-6). Legarea În deriva tie a re~is­ Fig. urenţil or ('ar(' tre c prin fiecare rezistenţ ă : R~nR. + 1. 2-7).1:J) R HIlel esLe egal cu suma inverse/oI' acestor reti:sleflll!....

Ia relapa " ' = U/l care Q-It. se deduct': şi lif t. 2<1 RI'I."iT CONTINl1t1 R ezis tenta echivalentă se calculează în ace.18) in care I es te timpul cît a t recut curen tul prin rez istentii. W ~ măsoarii iu jouli (J ). R (2. Rezultă deci: 7.21) treează . Deri: Q _ O.1 ). cinrl prin sursă t.. ENERGIA ELECTR ICA rezistenţă Il trece un curent I.: (2.in amperi (A). LEGEA Cind printr-o dtltorită JO ULE-L ENZ . nu se ci se transformă) .. într-un timp 1. este. 1 . obţin ind R' : aceasta este in paralel cu R.20) relaţia \inÎndu-se s('ama de (2. 24. in cazul reprezent.In . tromotoare F:.rii e nergiei (energia nu se pierde. Ac-castă relaţie.d in Energia e le ctrică (tota l ă) p rodusă (debitată) de o sursă cu o [orPi elcc. As tfel .1 9) Tinindu-se seatnii de legeu lui Ohm.ru a obţine energia W in c.orbitc de o rezistenţă electridi se mai poate scrie: W =RJ'lI = UJL = PleCÎnd de.. adică 0.h:. expri mă legea J ou le -Lenz.secu nde (s). dat ă de relaţia I IV _ RI'I. In sistemul S I.s caz din a proape in aproape .J 8) a ('nergiei electrice :. (2 . I . sînt în paralel.rece un curent J. (2. tre bu ie ca energia produsă de o sursă să fie egală . rezistenţa echivalentă J(' a acestora este In serie cu R. Pent.CmCVIT& DI: CURE.18) trebuie inm ult. Ra ş i R.in oh m i (O).alorii Inici (cal).al in figura 2-7. expresia (2. cu care se adună.it CII echivalentul in calorii 31 Ullu i joule. rezistenţa se încăl zeşte tr ansformării in că ldur ă a energiei electrice W.. Pc baza pri ncipiului conSCl'v[. Se ca leulează rezistenţa lor echivalentă Ra4' aceasta !'>c adună cu R!. cu care este in serie. termenul al doilea d in relatia (2. R .

pentru mă­ surarea puterii se roloseşte adesea un multiplu al a cestei u nită ţi şi all u m~ kilowattul (kW): 1 kW = looO W = l ()3 W . (2.20) ş i (2.f.38 ELEX::I'ROTEHNICA GEl'IERALA cu energia absorbită (consumată) de circuit .24) sau absorb it ă: p~ -. w I Puterea din relaţiile: electri că absorbită de o rezistenţ ă R se poate calcula cu una (2. de exemplu. Puterea electrică debitată de o sursă absorbită de acest circuit este: Îll ci rcuitul legat la bornele ei ş i (2. puterea clectricâ totală produsă de o s u rs ă este : (2. la timpul in ca re ea (2 . energia electrică se măsoară cu ajutorul contorului eleclric se exprimă in kilowatt-ore (kWh): I kWh=3. In practică . energia consumată de circuit este energia absorbită de rezistenţa R a circuitului legat la bornele sursei ş i de ff'zistenta r din interi orul sursei.21).ali (\V).24).23) 8.22) EIl = RI2f energie prod usli +rJ2/. 6'1O~ . rn mod analog. In cazul circuitului diD figura 2-1. Se poate scrie: (2. din de vedere util.18). .27) 1n sistemul SI puterea se măsoară în ". În interiorul surseI şi In practică. PUTEREA ELECTRICĂ Puterea este produsă e l ectrică este energia electrică raporta Ui.25) dedusă din expresiile (2. (2.26) dedusă din relaţia (2. energie uWizat1i = in circuitul de sursii exteriOr + punct energie pierdută.

T CO?<""TlNL"U ...Q ltmă timp de: 1=4 h}ziX30 zile=120 h Energia consumat va fi: W=P/=O.-' Obser..272 =8066 n.. sau: J W=7. re zisten ta fiIamentului este mult mai mică (de circa .06 kW.= 0•272 220V /= - P U A • i R. măsura puterea electrică se numeşte watf- ApliC4iie. Care este energia consum ată tn timp de o lună (30 de zile) ? Să se determine curentu l care trece prin lampă :şi valoarea rezistentei electrice a lămpii aprinse. Puterea lămpii. Lampa are aceast ă rezistentii electrică numa1 la Inca ndescentă.CIRCUITE DE CURE.60... la 10 ori).= 25 92 .2 kWh·3 6 ·106 . lămpile: cu mamenl metalic. conform enunlulul problemei..25) : 60W =--.0. 37 Aparatul folosit pentru a mtlru.. Re z o I var e.-" P /~ l' R. O lampă electrică cu incandescenlă (bec electric) de 60 W şi 220 Veste aprind 4 ore pe zi.06 kW ·120 h=7.f'zislenta eleclridi a lămpii este [rf'falia (2.27ZZ . -. I n stare 22<F 60 220 rece.xJ(ie.-O. • kWh ' Curentul care tr ece prin lampă se deduce din una din relatiile (2..J()6 J.25)1: U' P U R. Această putere esle absorbită:l ntr . esle: P=60 W=O.2 kWh.

Curentul este. trecut prin eleclrolili cu ajutorul u două picse lllclalic(' scufun datc in clectrolit şi denumite. tÎrrulă prin + lip ăm int . cum sint \evilc de apă.·urent ro nliull u. Eleclroliza.).01.ellţa -"I f. _ (:U MULA. în . e1ec[ro:i. mantaua dt· p lumb a rablu• rilor.orÎ ~rave neajunsuri.calod (fiţ:· . An .. bazele-.umezelii .in prC7. E lectrodul legat la polul pozitiv a l s ursei se II l1m e~ te QllDa. ÎIl loc să ('Îrculc prin şiur. Electroliza arc numeroase aplicatii practice. p/"ovoci tl dn-~ ltn<.ii de l racţiunţ' tlcclrică:c u troleu.l'OARE · \ 1. d de :lcr comprimat. să rurile 1. La loc urile cl ţ p ătru nd e re şi d(' ieş ire u c. Aceste corp uri se numesc COJl duc/o are de c/usa a doua sali elec/roli ti. V \" "J/ . Descompunerea unui cl('ctrolit cu ajut?rul curen tului eledric se numeşte elec/rolizii. printre carc galvGlIosleyia.IZA Unele lichide cu m sint acizii . acolo unde l' xistă i nslalaţ. conduc curentul electric. în jurul clcdrozilor apar produşi ('himki t·l·ZlIltaţi din descompunerea t'lectrolitulIl Î. solu ţiil e săr uril or. adică acoperirea obiectelor CII un strat subţi re de met<ll 1)(' calc elrctro li ti c ă (ni ehela rt' .. Fig. In pn\ctieă..apar renome ne de clectt·oliz:i.i mit! eleclrolifi că. P rin accasta metalul S(' distruge. ELECTROT. Ei pol lreel~ prin diferite pi~sc meta lice in (·ont<lct CII pămintul.CAPITOLUL III PUE. prod uci n ci u-se aştI-numita coro. Trecerea curentului prill aceste lichide este Însoţită de p l'Od ucere a unor fenomen e ch imice. 3-1). 3-1. La t rccerea curentu l ui. galvanizare elr.urcut ului iti aceste piese mclalkc .lpar ("\tre. iar cel legal la polul IlcgaU\. :. CURENTUL PRIN ELECTROLlTt.n\ii dt· dil'prrsie (v:lgabon zi) ('arc.ite.

se paraţi prin unul sau doi electro liţj. Darii ('lcl'lrolilul est..rucţ iile obişnuite se uzează elee lrod ul nC'g:alh·). .. 3~2).eama energiri chimicc. clcclrolitu l intră iu rcae~ie chimică cu elecLrozii şi in circuit apare un curent dc(·lric. Pilcle la care eleclrolilul este lichid se numesc elemente sau pile IImede. Dacă circuilul exterior pilei este inchis printr~o rezis tenţ:ii {legată la bornele pilei). capacitat". Prin capadtatea unei pile (acumulator) se inţele g" cantitatea de electricit:Jtc cure trece prin circuitul exterior legat la bornele pilei (acumulatorului) pînă la epuizarea 'lCcstcia. in jurul e1eclrodului respecti\" se pllnc un depo!arizunl. lot astfel rcnome~ nele chimice pot produ ce energic electrică. elemente galv:lllitt umede (pile LecIanche pentru telecomunicaţii ş i laboratoare). de rorm:'i cilindridl). Astfe l. 1 Ah = a 600 C. Depolarizanlu l este bioxidul de man ga n (p i rolllzilă) :JmesteC'nt ( ' li grafit ş i aşezat intr-un săc uleţ imprejuru l catoduilli (fig. energia chimicli lransformindu~se in energic electrică.tromoloare 1. Datorită fenomenelor eleclroehimice ce se produc la contactul dilltre eleclrozi şi electrolit. cii. şi elf'lDcnte uscate (pentru iluminat şi Leleco tnusicaţii ).e "isco. Cea mai utilizată piUi este l)i\a Leclanchi. 1. pile ş i (j(.. (în funcţil' d" tipul elementului) de la 0. Electrozii ci sint: zineul la ca tod (este chiar cutia elementului.5 V.3 şi 50. pe :-. E lecLrolitol este o soluţie de ţipirig (clorură de amon iu). 111 limpul trecerii curenluluÎ pUa se poate polari:a.pn. apan~ În pilă . astfl'lincît nil curge. In ţara noastră S(' consll'uies!': atit. şi dirbunele la anod. 500 Ah .). Acest.unwlaloare. este cazul elementelor galvanice. c. Capacitatea constitu ie o mărime caracteristica la pile (şi acnmulaLoarc). rezistenţa interioar ă variazii. pe unul din eleclrozi apare un produs chimic rău conducător de electricitate. pilcle se n\l~ mesc uşca/e. eurcntul prin circuit şi tensiunea la borne rămînînd intre anumite limite prescrise.25 .uu: 39 2.~ (~:l o past5. PILE ŞI ACU~fULATOARE După cum curenlul electric produce efecte chimice. adică. ACUMULATO. Depolarizantul este o substanţă care intră in reacţie chimică CII produsul care cauzează polarÎzarea pilei.0 forţă eledromoloare . Pentru a inl ătura polarizarea pilei. pila producc energic clectrieă pînii la Ltzarca clectrozilor (Ia consl.lcc... care se impart in două calegorii. Pilele e lectrice sau elcmentele galvaniee primare sinl conslruite din doi c1etlrozi (cărb une şi un metal. Caparitatt'<1 Imei pile se mii~oarfi in amperore (Ah). Un clcmcnt Leclunchc uscat arc următoarele caracteristici : fo rţa c. pc măsura uzurii pilei Între 0.. sa u dOIlă mdale diferite).45 .E.are Face cu pila să nu mai runcţioll czc.

!e<)trod al! z inc (~tO<l). ('U Limpul dellsitatea . In această fază se spune că acumulatorul Fig. Scăderea densităţii acidu lui este aproximati\" proporţională cu descărcare3. tiune) . acumlllaloarcle produc energic.\ cumulatoarele ccle mai folosite sint: acumulatorul cu plăci de plumb (acumulatorul ac.40 ELECTROTEHNICA GENERALA Elementele gah·allke.Ui la baza funcţi onării a('uOll1latoru lui este: PbS04 + 2H20 . denumi t baeul aeumula lor ului.ive (anozii). identice intre ele. 7 dcule\ de ptnw penuu depolarlumt : 3 _ perle de slicl~ pel'llt'U CelllraI'e şi Izolare.ă energic cu ajutorul unOf reacţii chimice. in care sînt scufundatc citeva plăci (fig.id) ~ i acumulatorul cu fero-nichel (acumulatorul alcalill).. 3-3). sint formalr: dintr-un cadru (ramă. legate la o sursii dt! energie e l ectrică.. Se spulle C.: 1 _ boml llegaUvă. Acumulatorul acid (CII plăci de plumb) se compune dinlNIO vas de ebolliti\ sau sticla.:lor (carton): 6 _ cap'!c dt' carton. uscate sînt standardizate prin STAS 808-71.'· tr<>U ţ: n _ c. Îumagazinca1. sint legate la borlla pozitivă. Plăcile pozit. se poate aprecia gradul . 9 _ electrod de cărbune (an()dJ : 111 _ deP<llarI7. 5Înl legate la boroa negati\'o. ci<lului scade .:i.i\·c (anumiţi oxizi de plumb).. Legate apoi intr-ou circuit electric. care conţine o soluţ i e diluată de acid suHuric (cledrolitul).o:. 4 _ tub de aemlre. Plăcile acumulalorului. Pila Ledanche (sec.moci + PbS04 calod Inc<in:are I Pb OS!: anotl + 2HzS04 + Pb ('alod f .:lnt: 11 ele<. 1 _ dop: t _ born" potitlvt. prin măsurarea densităţii acidu lu i. unele pozitive şi altele negative. De aceea. 3-2. Reacţia chim i că reversibilă care . . elecLricii (aproape toL atî ta cît s-a consumnt la incărcaJ'ea lor) pe baza unor reacţii chim ice care se produc in sens invers decit la inc ăn'are.- Deoarece la descărcare se produce apă. $ _ tnvl!liş Izolan\ e?:w.-. Acumulntoarelc eleclrice (sau elemente ga lvanicc secundare) sînt a · parate care. de asemenea identice . sac) de plumb Înc:'ircat cu diferite substanţe ad. iar cele negative (catozi i). in această fază acumulatorul "se descarcă" . "se incarcă".

4 _ plăci ne)..Oare fnt.. Raportul : (3.u pentru deDun er~a impurltfiţ!!or .~ de ICl:Uură a aCI!"~e !a C\I. 9 _ sP:I\. capacitatea acumulatorului scade... .. ntru fi"are " c"Jla~u lu! .\re al un.bornA pOT..24 .18 pentru arumulatorul descărcat.. 3-3.ui acumulator.. Pentru încărcarea unui acumulator se consumă O energie elcctridi \V{ mai mare decît energi :l c. cu pI' _ eile p . cu cît (":lpa('il~ l ca acumulat()rului este Jllai mare: in calculele practice !'('" po:th' lua r. plăcile negalh'e . eu iJtit mai mieă..2 n unde r.! li un1li clement de acumulator se eonsiderii 2 V. deei cu un {'urent mai nl!lre..~:O. Pentru ('3lcule pr:leti("t~..lCl"triC{1 1rd pc care. Cu cit descărcarea se face intr-un timp O1.. esle eapadtatca acumulalorului (În Ah) la rcgimul de descărcare de 3 ore.umulatorul ui la descărcare.I.17 .orlOciu! de umplere: 3 _ bom/\ ucga' l' 1\ şi P\l.2) .re p!kl : ~ Inel p . . = O. forţa eIcctromotoat"o.IcumuJalor lrebuie făcută cu respectarea strictă a indicaţiilor datt· tk fabrica conslrudoarc .i scurt.aU"" . Capacitatea unui acumulat. ACt.or depinde de regimul de descărcare.ATOARE de dcscârc:. o restituie ac.lMCI. In general încărcarea şi clescărearea unui . Acumulatorul acid (secliu n~): 1 _ v . RI'zibtenţa interioarri FI a ullui aClunulator es L e.PlLE.25 penlru acumulatorul iocărcat şi de 1. 1. Fig. 2 .lun'i a acute:.~m "e: 6 _ pUtel po..ţ Şi uaJ)<lc... Densitatea prescrisii este de 1.d \!ve: "1 _ ~er>nra\.hj~d Si puntea de lejjl. 5 .. 1.

+-:-' e I (3. În n.+-'-.. In prezent.<:i 4't6-52. legat la bornele bale riei. l= " 1= -R-+-. R rezistenţa circuitului exterior. la iluminntul indh"idual şi la tracţiune-a clcctrică cu electrocare. Acumulatorul alcalin este mai uşor şi ma i rf'ZisteDt decit acumulatorul cu plăci de plumb.5 ş i in construcţia sa necesită nichel care este un metal relativ scump.ELECTROTmNlCA GENII:RIdiA se numeşte randamentul energetic al acumulatorului.8. el rămîn e neschimbat. pentru tensiune se ia \'aloarea medie de 1. el are o valoare de circa 0. 444-52. 1 curenlul care trece prin circuitul exterior. in A. O parte din acumulatoareIe cu plăci de plumb sînt standardizate prin STAS 443-52. Acumulatorul QlcQlill cu Cero-niche l sa u cu nichel-cadmiu este form at dintr-un vas executat din tablă de oţel nichelată sau cadmiată. Electrolitul nu ia parte la reacOe ~i. E forţa clcdromotoarc a bateriei formate.aren sau descăr­ carea acumulatorului. alcătuind o baterie.3) Această grupare se roloseşte atunci cind este necesar să se siune mai mare decit forţa cleclromotoare a unui element. 3. Notindu-se cu : e . del'ivaţie şi mixt. în n . obţi nă o ten- .-. în n.2 (24 Beaume). Electrolitul este o soluţie de hidrat de potasiu (KOH) cu o densitate de 1.2 V. Q-q. in V. şi poate fi descărcat complet şi lăsat in această situaţie fără să se degradcze. acuOlulatoarele alcaline s înt din ce in ce mai mult întrebuinţate în industrie. E=ne.forţa electromotoare a unui acumulator (sau pilă). se poate scrie: a) Pentru gruparea in serie a n elemcJlte identice (fig. LEGAREA PILELOR Pilele şi ŞI A ACUMULATOARELOB acumulatoarele pot fi legate (grupate) tn serie. in practică. Rand amentul energetic al acumulatorului alealin este Însă de numai circa 0. independent d(~ Îndirc. 445-52 . q capacitatea unuÎ acumulator (sau pilă). EI admite şocuri de curcnt. ~ R- E /"le -. re rezistcnţa interioară (totală) a bateriei. in Ah. ~ . 0.7 . in V j r . in Ah. rt"=nr.rezistenţa interioară a unui acumulator (sau pilă). Q rapacitatea bateriei.. curentul printr-un acumulator (sau pilă). in A. tn calculele pract~ce.

---. Q=mq. + Il. i .4) i= m:+r J. ~ R + "'~ . /". 3-5.ste necesar să se obţină un curent mai mare decît cel pe eare-l poate ela un singur element. 3-5): E=e. Gruparea elementelor în serie. e) Penlru gmparea mi:t:!ă a m grupe în deriva/ie {ormale din cUe 11 elemente ÎI! serie (fig. m (3. E l f /le I! (3. m l~m. ACUMULA70ARE b) Pen/rll grllparea ill derillCl{ie a 111 elemente identice (fig.r.6) .'.:=J!e..PILE.r '" • Fig.~ R : r.5) ~ ---. sau cind rezistenţa interioarii a unui element este prea mare..=~. Q=mq. Fig. Elemente grllpate mixt.. In toate aceste ca zuri.m ' r+ . 3-4. m ) l l=mi= R!'I J = R:~.!!. Gruparea elementelor in derivafie. Această grupare se foloseşte atunci cind e. "{~e... rt = . 3-6. m m " R f Fig. tellsiunea la bornele bateriei se siml relaţia: calculează folo- (3. 3-6): J:..r [: rr -.. u f.!.

iar polii de nume diferit se atrag. Pc această proprietate se bazează runcţionarea busolei.• CAP1TOLCL 1\' AlAGNETISM ŞI ELECTROMAGNETISM 1. Busola cuprinde de obicei o Iarnă magnetică. maglle/i natllrali. care se numesc poli magnetid. 4-1. MAGNEŢI NATURALl ŞI MAGNEŢI ARTIFICIALf. Dusolă .iuereuri care conţin fier şi au proprietatea de a atrage mai mici.. Extremitatea care se îndreaptă cu aproximaţie spre polul nord geografic constituie polul nord al magnetului respectiv şi se vopseşte de obicei în negru.'\t că forţele exercitate de un magnet au o intensitate mult mai mare la extremităţile magnetului. Un magnet in formă d~ ac. avind o formă rombică.ali. S-a constat că polii d~ acelaşi nume se respinQ. după . spre un pund numit polul nord magneti c pămîntesc. are proprietatea de a se indrepta cu aceeaşi extremitate In direcţia aproximativă a pol ului nord geografic. de obicei. tot de [ier. . Fig. In afară de aceşti magneţi naturali.anumite procedee tehnologice. bucăţi s Fig. fabricaţi. potcoavă etc. iar mioereurile respective. din piese de oţel. Spectrul magnetic al unui mag· net ln formă de bară. i'xistă şi ma'gneţi arlifici. CIMP MAGNETIC tn natură există m. Cealaltă extremitate constituie polul sud. care se sprijină pe virful unui ac vertical (fig. ~taglleţii artificiali au diverse forme: bară. alungită. 4-2. S-a consta1. suspendat in mijloc. 4-1). Proprietatea aceasta se Jlumeşte magnelism.

polul nord se va indrcpta spre stinga. busola B fiînd deasupra conductorului. cit şi curenţii electrici creeazii in jurul lor cimpuri magnetIce. constituind un spectru magndic. ca in figura 4-5. Astfel. Dacă in loc de o singură spiră sInt multe spire paralele ale aceleia şi bobinc (solcooid) parcurse de curent. De exemplu in cazul din figura 4-3. magnetic Pozitia acului de curentu l electric. arată că Între magneţi-şi curenţi trebuie să existe o anumită legătură_ Această legătură reiese din Insăşi explicaţia ştiinţifică a proprietăţilo r magntice. 4-3. Cimpul magnetic poate fi concretizat dacă deasupra unui magnet În formă de bară se aşază o foaie de hirtie pe care se presară pilitură de fier. care este următoarea . polul nord se va indreapta spre dreapta. care re prezintă o formă aparte de existenţă a materiei. b..MAGl'. se observă că piJitura se aşază ca şi CUm spirala ar Ii un magnet. SPECTRE MA GNETICE se aşază un ac magnetic in apropierea unui conductor străbătut de un curent electric. Dacă Fig. se constată că acul magnetic este supus unei forţe care-l indreaptă totdeauna într-o anumită poziţie faţ. CiMP MAGNETIC DATOnrr CURENTULur ELECTRIC. a._IS:lr!1 Ca şi in cazul forţelor electrice din cîmpul electric. asemănarea intre spectrul magnetic al bob inei şi acela al magnetulu i din figura 4-2 este mai accentuată . Din această constatare se poate trage coneJuzia că şi curentul electric creează in jurul lui un cimp mag netic. Faptul că atit magneţii. . avind proprietatea de a transmite cu o viteză foarte mare interacţiunile dintre magneţi. busola B fiind sub conductor. oamenii de ştiinţă au căutat să explice cum se transmit forţele magnetice de atracţie şi de repulsie de la un corp la altul. ca in figura 4-2. s-a putut dovedi că in jurul magneţilor se formează UD cimp magnt1ic. 2. iar in cazul din figura 4-3. 4-4) se presară pilitură de fier. dar ceva mai mic."ETISM ŞI EU:~:TF~MAGNE. fillă Dacă pe o loaie de hirtie strbpunsă de o spiră parcursă de curent electric (fig. se observă că pilitura se orientează după anumite direcţii.' de conductor.

ea se poate demagnetiza. ~·4. deplasării .i!.. şi prin cealaltă extremitate.1 . 'L!Il' 'l'N. Fig..f. . constituie un mic curent electric in jurul acestui nucleu.( •. Spectrul magnetic produs de o spini parcursă de curent.. " . 4·6. ELECTROTEHNICA GENERALA Se ştie că atomii ullui ~.orp sînt cOllslituiţi dintr-uli \Iudeu ilIcărcat cu o sareină pozitivă. . (p . Orienlarea atomilor la un material nemagnetlc.. 4-5. Intr-un magnet. Fig. după cum s-a arătat). ·1-7).arc parte constituit> tot un magnet.. Fiecare c1cclron. fie că este produs de un magnet (unde lOe produce dcpla~arca electronilor in interiorul atomilor.~.::-~+- Fig. -. aşa incit efectul lor magnetic se adună. astfel cli micile circuite electrice se găsesc in plane paralele. efectul lor magnetic total 3nulindu-se. .. . - ~ . cU polii de acelaşi nume indrcptaţ. -(7 li( 'l'A' !Ii + v. in jurul eliruia se rote~c eledronii cu mare v iteză pe anumite arbite. &. -. -' . jar săgeţile respective (rig. care erau la Început aşezate ordollflt. 1 . . ~. după cum electronii care CÎrcuJă intr-UD conductor constituie un curent electriC" tn acel conductor. polul sud respectiv . planele circuitelor sint aşezate la intimplare (fig. 4·7.3 aiomilor la un magnet. Orienlar(.. La un material care nu are proprietăţi magnetice. . atomii sint orientaţi.." . 1.. 4-6). ' .i in acelaşi sens (fig. revin în pozi1îî dezordonate din cauza loviturii. 4-6) i ndică prin virful lor polul nord. V.~-e-~-€-~~ ~~~. " "'~'. . .'!JJJJI)h :l P· Fig. fiec.::---. Din cele expuse rezultă că UII dmp magnetic ::ce datorC>lză lotdeauna unor sarcini electrice (electroni) fie că este produs de un curent electric (care corespunde deplasării electronilor de-a lungul unui circuit electric). '\' ~ '7. Spectrul magnetic produs de o bobină (solenoid) parcursă de curenl. ~ '\' eL 1. Aceasta explică şi faplui că dacă se di\"idc un magnet in mai multe părţi. Dacă O piesă de oţel magnetizat5 este lovită puternic. Fiecare din aceste circuite se comportă ca 1111 mic magnet. deoarece circuitele electrice constiluite din electrollii atomici . in circulaţia lui in jurul nucleului....

Fig. Direcl.ia inducţiei magnetice este direcţia pe care o capătă un ac maguetir. după cum se arată in figura 4-8. O dată cunoscut sensul liniilor de forţă . aşezat în cîmpul magnet. 4-9) foarte lung c. aceasta se aşază după direcţia liniilor de forţă . CUI'MI '1" h c Fig. INDUCPA !'dAGNETICA. Sensul inducţ. Curbele faţă de care vectorul B rămine tangent se numesc linii de forfă mgnefică ale cîmpului magnetic. Dacă acest plan este materÎalîzat printr· o foa ie de hirtie pe care se presară pilitură de fier. UNII D E FORŢA MAGNETICĂ Cîmpul magnetic se poate caracteriza în fiecare punct al sau printr·o care se notează prin sim· bolul B . Sensul unei linii de forţă este considerat acelaşi ca şi sensul vectorului B .ic respectiv. mărime vectorială. al căror sens se găseşte astfel folosind regula burghi ului (fig. în cazul unui conductor rectiliniu (fig. Directia şi sensul vectorului B. şi Fig. se poate determina şi sensul vectorului B al jnducţiei magnetiee. .MAGNETlSM ŞI ELECTRO.MAGNET[SllII 3. Spectrul magnelit al unui curenl rectilini u foarte lung. numită inducţie magnetică.ici magnetice se consideri! cel indicat de polul nord al acului magnetic. parcurs de un curent electric 1. 4·8. 4-10) : sensul liniilor de forţă magnetică este sensul în care trebuie rotit un burghiu drept pentru ca acesta să Înainleze in direcţia şi sensul curentului. după cum se arată in exemplele care urmează. Regula burghiului cînd curenlul es te rectiliniu. 4·9. liniile de forţă se găsesc in plane perpendiculare pe direcţia curentului şi sint cercuri concentrice cu centrul in punctul unde conductorul străpunge planul. 4·10. În diferite puncte ale liniei . Sensul liniilor de forţă magnetică se poate determina cu ajutorul regulii burghiului.

J '. .48 ELECTROTEHNICA GlCNERALĂ De asemenea. / * . . .. I I \ \ fI II I I \ .. /' Fig.. '1-13).--" /1 .. Sellsu] liniilor de forjă m:.1r..1/ \ \ I I " / f r-'". pentru simplificare. Sensu l liniilor - de forţă magne tică la un solenoid parcurs de curen t.. Sensul liniilor de forţă magne tic ă la un magnet in formii de bară... se poate preciza sensul liniilor de forţă şi cu ajuLorul acului magnetic în cazul unui magneL şi aJunui solenoid.. 4·13. \ • \ I I 1 I 1 \ \. . tu figura 4-14.~ k / I • I ".. \ ". Extremitatea unde liniile de forţă magnetică ies din hara magnetic-A sau din s01enoid eonstituic polul nord." I II 1 I I •: .. Pentru a se afla care este polul noni fan sud În cazul unui ~olenoid deci sensul liniilor de forţă in intcriorul. R. 4·11. In caZllJ solenoidului sensul liniilor de forţă şe determină cu regu la burghiului astfel: l/ll burghiu care se roteşte ÎJI sensul curentului se dep lasează in sensul liniilor de forţă magneticu (f ig. urik 4-11 şi 4-12 unde. s-au trasat llumaÎ rîte patru li~ii de forţă în fiecare ('.. ~ .. .. Fig. iar extremitatea unde liniile de forţă magnetică intră În hara maglletkă sau În solelloid constituie polul sud...-/ -' I "' ... C!itc ~ufic icnt ~ă ~c cunoască sensul curentului şi apoi ~ă se aplice regula burghiului.I-~Nt~..--.. Fig.--. \ II ~... \ \ \ fi 1 \ 1 .--~/~ S' '~s· l \ '. \ ~" I ' I I '\ \ \ • I 't I I lui t j \ I III \ I 1 \ \ II II I I .'iolel10idnlui paTcurs de eurent.-#1 S ''''Joi' I I I I . 4 -12.s-au] trasat Fig.lgnetică in cazu! unui solenoid illelar (în formă de tor) parcurs le curent.egula burghiului cind curenlul este circul:. . aşa cum se arată în fj .. 4· 14.az.

cum este de exemplu ~('ctiuncn . Ind uqîa magnetică sc măsoarli cu unitatt'lt de măsură numită lesla. Valoarea inducţiei magnclice este propor~ională C'U desimea liniilor de for1ă. . Se ob se rvă că p rin faţa _\RClJ liniile de forţă magnetică intră in ma gnet.15 s-a reprczcntat un magnel în formă de harti.tura 4. sin t pcrpelldiculare pe felell' ." D' .1 ) ." B"C' D" (pe care ye('forul n estr p(' l'J)('nd icIlJ~r in :oricE' punct). In com ecin ţă. iar suprafaţa l'. liniile de fortă pot da o imagine şi awpra felului cum variază \"aloarea inducţieÎ magnetice în di\"eHe locurÎ. faţa AB CD constituit: polul su c] . Jn fclul acesla. 4-12. polul ilonI al ma guelului. iar prÎn faţa A'B' CD'. iar fatA . Dacă intensitatea '·('ctoru lui inducţie magnetică in interiorul ma!(ndu lui l'~ll: D. atunci expresia: (' .ecţiunii .lAGKI-:TIS"t liniile de forţă magnctică produ~e dc un solcnoid În for mă uc tor (ind) parcurs de lin curent.'1'B'(.4" B"C:' n". Lilliilr <le for\r. eu tiimbolul T. ută prin magnet perpendicu lar pc axa HI (adică sec~iunea drraptă)..tI Hen ş i A'R'C'D' precum ~i pe orice se{'ţiune făC'. S-au IrM. rste S.lt citeva linii de forţă in interiorul magnetului. ca ~i în (:azul din figunl.4. Iinîîb de forţă magnetică ies din magnel. 4-15_ Fiultul magJ1('lic În interiorul unui ma~l1et. Sensul lor ~e poate aria folosind regula burghiului. Fig. FLUX DE ll'D U CTJEprAG~ETJc.:\ In fij.MAG-1'<ETlSM ŞI ELECTHOJl..

Se întrebuinţează de multe ori şi expresia : "nu:. iar fluxul magnetic total. se numeşte (lu. rezultă pentru fluxul magnetk o unitate de măsură n umită webn ( Wb). numai linia din axul bobinei). pentru intreaga bobină ( 4.:: magnetic prin suprafata S" cleearece liniile de forţă respective trec prin suprafata S. in cftcva cazuri care se intilnesc mai fre cvent. sau pe $curt (luxul magnetic. In orice punct al acestui cere mediu care reprezintă ~ i o Iin.1 ) Fig.t de inductie magnetică in raport cu suprafaţa S.ie de forţă. fluxul magnetic raportat la o spiră este : in figura 4-16 s-a considerat o bobină cu n spire. 5. S (4 . Dacă această bobină este străbătută tp=B oS. Flu)(u! mag· netic al unei boblne. Caml bobinei inelare.1) rezul tă: valoarea B~ . spiră avind in interiorul ei de liniile de forţă ale unui cimp de inducţie magnetică B (in rigură s-a reprezentat. iar indu ctia magnetic ă In tesln. 4-16. Fluxul de inducţie magnetică. Dacă suprafaţa S se măsoară în metri pătraţi. pentru simpl ificare. ma gnetică vectorul induc tiei curenţilor .ELECTROTEHNICA GENERALA magnetice mulliplicată cu valoarea suprafeţe i pe care inducţia magnetică este perpelldi cu lară. INDUCŢIA MAGNETICĂ ŞI INTENSITATEA CiMPULUI MAGNETIC DATORITE CURENŢILOR ELECTRICI tn aplicaţiile practice csle util să se cunoască inducţia magnetică datorită electrici. se notează de obicei cu litera mare grecească Il> (se citeşte " fi·') . Din relaţi a (4. fieca re su prafaţa S.· adică inducţiei . tn figura 4-17 se cons ideră o bobină inclară parcursă de curenlul electric 1 avind razll cercului mcdiu e ga l ă cu r.2) de n spire este: 4>=n·B·S.

_ " este numărul de ~pire pc unitatea <It. 4-17.5) unde : n.ECTROMAGNE'l'ISM 51 lnagnetice B e!. a unui mediu. (4. rnportul dintre permeabilitatea n1agnelidi. se poote scrie : '" .1 . I In aceastfi relaţie intervine şi ractorul ro.3) Fig.ii. permeabilitatea magnetică a unui mediu oarecare se notează cu litera grecea)'.azf! de obicei CI1 H. Pentru a aria sensul acestui veetor se aplică regula burghiului. .specU'\-. J (4.17..că !L (se citeşte . lungime a IJobinei. Dacă lL.4) (4.. I.MAGNETlSM ŞI ~::J. fiind practic egală cu permcnbilitatea vidului . In cazul bobinei indarr: din figura 4.. care este tot o mărime vectoria15. Cl"' se nolc. " . Valoarea acestei permcabiiităţi este: 4~ \Vb iLo = 101 A'm· Se numeşte permeabililale mugllelicci relativiI !-l . se ohţine iTI/emita/ea cimpului magnetic. Cînd mediul este aerul. Jnduclia mag~· 1ic:! Inlf-o bobina inelar.'.. fn general .te tangent la acest cerc.o.o. se imparte valoarea indudiC'i magnetice la valoareo permeabilităţii magnetice a mediului rl. care poartă numele de permeabililatea magnetică ti vidului.l a. permeabilitatea magnetică se notează tot cu jJ.= . sensul vectorului inducţiei magnetice este sensul il] care se deplasează burghiul alunci cind este rotit în sensul cu rentului. valoarea inducţiei magnetice este: B =iJ. miu t) şi depinde de proprietăţile magnetice ale acestui mediu .. Dacă se nolcuz:1 ru n numărul de spire şi cu llungirnea cercului mediu (21":1'). mediului şi aceea a vidului flo' adică: .

4· 18. iar ya lorilc sint date de re l aţile. direcţia vectorului inducţi e magnetică ii şi intensitatea cimpului ii. Direcţia acestei forţe este perpendi cuIară pe planul constituit de vectorul inducţi e magnetică B şi de dire c ţia curentului 1. Dacă direcţia curentului este perpendiculară pe dire cţia liniilor de forţ(magnetică. Intr-un punct dc pe axul bobinei. Fig. I " Aceasta este cu atit mai e xact. In figura 4-1 8 se H=-l =n. 6.: Direcţia şi se nsul vectorului ii Caml bobinei drept e. 1 in amperi ş i 1 in metri. după cum rezultă şi din relaţiile arătate mai inainte. F se . coincid cu direcţia axului bob inei. şi parcursă de cure ntul 1. cu n spire. Corţa electromagnet ică este dată de form ula : Fo rţa (4 . cu cit bobina este mai lu ngă in raport . FORŢE ELECTROMAGNETICE ŞI FORŢE ELECTRODINAMICE F care se exercit ă asupra:u nui cu rent situat într-un cimp magnetic se numeşte {arId elt." grosimea ş i cu cIt punctul considerat este mai depărtat de extremită ­ ţile bobinei. iar lungimea in metri. Dacă intensitatea curentului se măsoară in am peri. Explica ţi a denumirii acestei unită ţ i rezultă din ultima relaţie. Inducţîa magnetică Intr·o bobină dreaplă. rezultă pentru H o uoitate de măsură numită amper pe metru (A/m) sau am per spirc} pe metru (Asp/m).ELilCTROTI:HNlCA GENERALA coincid cu direcţia ş i sensul vectora lu i B.6) Cind B se măsoară in tesla. consideră o bobin ă dreaptă de lungime l. Sensul se găseşte Colosind regula burghiului. valoarea forţe i obţine in newtoni. I. Valoarea intens it ăţii cîmp ului magnetic este totdeauna proporţională cu in tensitatea cure ntulu i care o produce.ctromagnetică. .

tJl. iar vîrful degetului arătător să se . dcoarec~ liniile de forţă ale cimpului magnetic dat de curent au sens -con trar faţă de liniile de forţă magnetică ale cimpului magnetic de inducţie B. A." ţinind de. figură printr-o cru ec. în cazul dat. b): Se aşază mina stingă astfel indt liniile de forfi'! .arată sensul for lei F.ceste linii au sensul orar. ele se rărest. R ămîne să se determine dacă forţa P. In partea superioară a Conductorului. verticală. Regula este următoarea: Sensul for/ei eledromagntfice F este dinspre liniile mai dese inspre liniile mai rare. dimpotrivă. a Fig.ale cimpului magnetic B să intre În palmă. XIV-XVII). Se presupune că ve etorul inducţie magnetică B este orizontal şi d rijat de la dreapta la stinga ca În figură. liniile de forţă ale cimpului magnetic de indu cţic B . efectul lor se adună . Dacă sensul curentului ar fi fost invers. Curentul 1 este perpendicular pe plan ul hirtiei şi se presupune că are sensul din faţă inspre spatele hîrtiei. în partea infer ioară a conductoruJui. Acest sens al curentului este indicat Îp.. iar liniile de forţă rezuI bnte se indescsc. va fi. s-ar fi indicat dintr-un punct (Punctul ~ reprezenta virful un ei săgeţi. in care se ·găseşte curentul. Forţa F fiind perpcndiculară pe planul Iormat de B şi I. iar cru cea ar reprezenta coada săgeţii).ă magnetică ale curentului. 4·19. conform regulci burghiului. funcţionarea maşinilor eleetrice . au acelaşi sens ca şi liniile de forţă ale cîmpului magnetic produs de cure tul I.cstc dirijată in sus sau în jos.'tlAG:-i!.qăsea ţcă in sensul curentului I. S-au punctat cercurile care rep rezintă liniile de for[.getui mare desfăcut. virful lui . adică de jos in sus În cazul figurii. 4-19. Forţele electromagnetice intervin in ( cap .ETISM In figura 4-19.Gr. • a) b) Se maÎ poate afla sensul ~forţei electromagnetice şi cu ajutorul regulii miinii stingi (fig . adică din spatele hirtiei spre faţă.TLSM ' ŞI ELECTROJl. Aflarea sensului fortei electromagnetice. a se arată procedeul care trebuie aplicat pentru a se-putca determina sensul acestei forţe .

şi -1000'1000. incit să rezistc Ia acţiunea forţe lor electrodinamice.. Forţa la carc csl~ supus un curent care ~e găseşle intr-un cimp magnetic produs tol de lin cu rent se numeşte forft1 eledrodinamică./ 10 F= B . sînI parcurse de curenţii 11 =/. 4-21. In figura 4-20 se consideră două circuite situate in aer şi parcur~ de curenţii Il ş i Iz. Ce fode se exercită între conducloare? R.EL!:CTROTEHNICA GENERALA .=1000 A cu sensurile din figur~. 1 7 1'0. r • Fig. 4-21)_ Două condudoare / şi 2. Aplicaţia 4-/ (fig. Din accastă cauză. r. adică: (4.-/-/l= _ _ / -1.Îrcuit este proporJionaltl CII produsul i1Jtensifă!ilor relol' doi C/ll"rn(i. dacă curenţii sînt intenşi. care se exe rcită asupra fiecărui <'. Fode electrodinamice Între doi curenli paraleli. de lungime 1= 100 cm.-2"1":-12 Aceeaşi fort ă se \'a exercita tele sint de respingert'. In caz ul din figură fona eleelrodinamică F tinde să apropie cele două circuite_ Maşinile electrice au bobinaje constiluite din spirc slr:lbăl ule de curenţi electrici . pot apărea forţe electro dinamice care să deformeze spircle şi să deleriorczc materialul.uolvGre_ Inductia mag netică datorită curentului /. . va fi: 4 -or .'or(a elec:lroditlomică.2 N_ ~ For­ ' • 2-'-='0. rectilinii.= . [. paralele. MaşinjIe electrice trebuie astfel calculate. la distanta a=IO cm UIlU] de altul. şi produsă fntr-un pune! oarecare al condudorului 2 este: FurIa exercitat ă asupra conductorului 2 pa rc urs de curentul 1.1 asupra condue!orului I parcurs de curenlul 1.7) 1 . Fig_ 4-20_ Circuite electrice Între care se exercită forte eleclrodinamice.

(4.. l..s al ole. GNETtSM 7.m s-a arătat În paragraful 2. f.efI . Apariţia in oţel a acestei inducţii magnetice de valoare mare se cons tată experimental prin magnelizarea oţelului adică . 4·22. atomii miezului de oţel se orienlează aşa cu. numărul de spire pe un itatea de lungime a bobinei.9) I Fig. Se ştie că \·ectornl intensităţii cimpului magnetiC' are yaloarea. H = n.8) se obţine: B. Dacă se lasă să treacă un curent electric 1 prin bobină. inră· in j urul unni miez de oţel. în interiorul bobineÎ apare o indu eţ. 8 (4 . b _ ciclul <l e hlsterezl.\agnetizarea otelului: a _ bobinA cu miel de oţel . a se consi deră o bobină de lungime l cu n spire.=nJl. prin faptul că permeabilitatea magnetică a oţelului este mult mai maTe decît aceea a aerului.. iar II .. ad ică n.8) in care.lulUl Inlocuind În relaţia (4. In miezul de oţel apare o inducţie magnetică mult mai mare decît dacă bobina ar fi goală.I:CTROM .. ~8 este permeabilitatea magnetică a oţel u lui .Mi\GNETISM ŞI E.l. şurată In figura 4·22. ie magnetică.10) Datorită cîmpului magnetic produs de curentul care străbate bobina.MAGNETIZAREA ŞI DEt\lAGNETIZAREA HISTEREZIS OŢELULUI. (4.

adieă dc\"inc un magnet mai pute rnic. se c onstată că miezul de oţel pierde proprietăţile magnetice. + Pentru a iacc sii d ispară acest maglletlsm rema nent. dimpotrivă. astfel incit atunci cînd II revine la \"al oarea zero. În ceea ce priveşte. dar nu mai arc ac("!ea. illll uc pa magndidi . b se aratf\ ('u m variază inducţia magneti('ă B în oţ. Curba OaA arată ac ca~ tă variaţie atunci cînd intensitatea dmpului magnetic 11 creşte de la zero la () anumită valoare maximă Hm. ci arc. Cn cîL inuucţia magnetică in oţel este lIlai In:Jre.. Ate. V. Daca se întrerupe curentul in bObi. Aceasta se obt ine schL'llbtnd sensul curentului în bobinii . Dacă se micşorează mai departe fi . Se spune cii oţelul a ajuns la salura{ie magnetică.I~:la arată că de~i cauza care produce maglletizarea. Cînd oţ. variaţia indue ţ iei magnetice n În fun ctie de H conform curbd OaA . pe eare le aVUSeSe atunci cind H cn~scuse de la O la + Hm. deci pentru a anula inductia Br. prin mi cş orarea intensili"iţii cîmpului magnetic de la va loarea +Hmla ze ro .. o\el uJ !Ilai p{\slrează o anumită magnetizare c orespunzătoOlre induc i iei magnetice B" care poart ă numele de ma!lnelism r cmallcnf. Unele. se deduce di inducţia magn('tică B nu (Teşte proporţional ('u II . i:l magnetică (deci m:lgnctizarea oţelului) rămîne la O anumit ă valoare maximâ egalu cu Bm. .ă aproape complet. otel ul ş .d OaA). se demagnelizea : ă. pină la zero.luri se d c. altele.. Aceu!ta se datorcşte faptului că permeabilitatea Il. Ac{!asta în seam nă că se schimbă sensul magnelizării în oţeI. pentru ca apoi lTcştC'l"ca sii fie din ce in ce mai înceată. in funcţie de variaţi a illte nsită~ii t:Împului magnetit. Intensitatea cimpului magnetic . Se c ontinuă apoi experienţa..loarea aceslu i magncti sm remanenl depinde de calita Lea otelului. figură CU I ba Oa il. Această c reştere a intensităţii cîmpului magnl'tie ~e obţine prin creşterea curentului J pînă la valoarea la care se obţine intensitaLea cimpului magnetic de valoare IIm. adică acolo unde era pui ul nord ge formează un pol sud şi invers.se vede tii la î nceput n creşte ffi:li incet. sau {r.Îmine const.lu l are magnetică . Aceasta se obţine micşorî nd intCllşihlte<! curent ului din bobină.el in funcţie de variaţia intensităţii cîmpului magnetic H (carc este cauza inducţi ei magnetice).Ho pentru care induclia magn e tică s-a anulat.a demagnetizat complet. Apoi olel ul se salurează din nou.. rind FI s-a anulat (oielul moale).rţa coercifit'ă. nu r. pînă ce atinge valoarea . Dacă se obsuvă pe.)poi erqt. inducţia magnetică B s.Bm pentru valoarea -Hm a intensităţii CImpului magnetic corespun7.c foarte repede (portiunea dreaptă a curl.\ GENERALA oţelul devine un magnet. este necesar să se producii în otel o valoare negativă penlru intensita!eJ cîmpului 1llDgnetic H.. In figura 4-22. ia r dincolo de Jluudul A. oţJo·.. oricit s-a r miiri intensitalea cîmpului magnelic FI in dlwţ. Se oh ~en·{t e{t de data ac. care a rămas în otel. pă~lreazii o anumită val oa re n. lllereu va lori mai mari. adică Ulm variază magnelizarea oţehtluÎ . se numeşte cimp caera/ir.antă. Curba OaA eare :traLă cum variaz[l induc ţia magnetică. se vede că inducţia magnetică devine negat i v ă.. cu aUt oţelul se magnetizează mai intens.5ti ELECTRQTeHN!C. in loc să revillă la zero.şi valori. magDetizea7. fn fig ură se observii că În momenlul cînd H a atins valoarea negativă -Ha illduclia magnetică in otel s-a anu lat.cade. ci yariaza dupi"i o anumitii lege (atunci cînd H vadazii). păstrează un important magnetism rcmalH'nl ( o~('l ll i dur). Scăderea induc jiei magnetice continuă dadi H scade mai departe. se Ilum (·~te fllrba de ma!}nefi:are a oţelului .casta. a disp i'iru l .ător punctu lui A '. de la valoarea Ia care ajunsese.nă. adică II.

.. După ac(>as!a.4Jlllm!&1f . In figura 1·23 se dau citeva curbe de magnetizare pen tru fontli şi unele calitl'iji de ole! utilizate 111 practică . Curue de Illagnetiure.. Dac. aşa c.!i creascii.lrebuie ca intensitatea cimpului mal!"dic si.. un magnetism de sens contrar (polii magnetîci s·au inversat) aceluia care wrlS.M. !nl1rzia l de o cau7. dupa ramura d il curbei din figură. adică H s·a anulat. fenomenul poartă numele de hislerezis.1 se magnetIza sau demagne!iza {l\e!u\ trebuie să se consume o an umită e!1("r ~je. ceea ce se poa te constata e xperimellt~1.!i :lpoi se face să crească intensitaiea Cîmpului m~gnelic de la valoarea ... / 0.lI.. In momen tul cind ~ auzfl care producea magno:t(z8rea . s~u r.o.~ ~}4 rl> 0.urba de Ilis/uezis. 'iJ" o .f' ""'! • V 1 J '.!i intirziere. de l. inducjia magnetică. avînd o permeabililale magnetici mult ti13. astfel tncit se in· chid~ ciclul în punctul A. Bar!'! de otel In cimp mag ne!!c .adică B r. de la valoarea Iii care ajunsese pentru . 8 ".jd< .'0 ( f ~clnd sli va rieze curentul din bobină. iar curba respeclir:d. Prin creşterea mai departe a in1 ensităţii cimrl1lJui magnetic de la I lie: la valoarea maximii +H . ..i. curba de magne· corespunde traseului OaA. Fii!. tnseamnii că efectul .iro:a zero la villoilrt-a .a valoarea mfn!mll -Biti.Hm la 7.s. şi -N".:lr. fl('jizare A beA 'dA. lia magneticil minimă -B". care sA Invingii acellstii cauză care se opune. nUITai cii in sens invers de felul in care a fost magnetizat prima dati! (polul nord a deve nit p )1 <.7 0.H". Energia care se consumă se tra ns · form :.~ " Il ."'""1 . după cum s-a ~ntal. lmealllnă că el este totu~i magnetiza! la maximum.. \' s lH V 0-' V o. ci a piisiral valoarea + 8. In forma de potcoavă..1 J QI iJ. care corespunde cll~bti A berI 'dA. ci mai păstrează valoarea -B r . De asemenea.. In ligur::t 4-24 s·a considerat o bucată de olel in cimpul ma~netic produs d~ un mag· 17ai mare.lii de cauză se observă de altfel de-a lungul intregului ciclu de magneii1. indllcjia magnetică variazii mereu după acelaşi ciclu. ienomenul este. c.. ddul menţiona! se num~!e ciclu de hislu." .. 4·2:.. pentru .>i:s treazii. care ~e opune acestei mal"(netizări sau demagneliziiri.H"" la \"iIioarea zero) se consta t ă cii şi inductia magne tică incepe s. Bara de ofel. pentru ca inducjia magnetiai IIl!gafl:vd ~ "" anuleze (să dispară din nou magnelismul din olel). In con· ~eci nl.:i. 4·24.ld şi invers). inducjia magnetică creşte de la \ij'O. Faptul că pe curba A lo de demagnetizare. de la cU\'Întu! gtf"("e. aceasta arată că oţe· lui . Din această cau. care inseamn.. i~r olelll) se magnetizcaz~ şi se demagneiizeazli ~uccesîv . induclia magnetica nu se anul e ază. D~ ctle ori se magnelilează sau se demagnelizează o bucatâ de olel.are şi demag. nu a dispărul.ifI" v. :-'umai prima dată. ad icil inainte ca otelul să mai fi lost magnetiza1.c hysterezis. dar in momentul clnd intensitatea cimpului magnetic s·a anula! din nOII. adică H. i IC ! ) 1/ 0'1 CI olel {~ 1/ 1/ &r V .~ t e proportională tocmai cu aceas tă energie..4 #1 ~(6/ F.. S 6 1 8 IO'. adică mag nt-tizarea .~.:ag nelizarea _ a rămas În urma cauui.i.undea inductiei maRnetice + B •• In siirşit..-\G~I':'I'ISM ŞI ELECTROMAGNICTlSM ind . variind in mod continuu valoarea intensit!jii cîmpului magnetic între -.. Această rămînere In urmă a efedu· lui f. apoi in ciildur ă . ajunRii ta valoarea pozitivă +Hc. Supraiaja î n chi să de cicl ul tle lljslerezb e.

Astfel de corpuri se numesc paramagnclicc . materialele !ie pot imparţi in mai multe categorii. Matcrialc-le magnetice utilizate in practică sint descrise la capitolul X. un curent electric devine magnet. 8 . inseamnă dl de cîte ori nu mai treee curent clectri(" prin înfăşurat·e. Deoarece oţelul moale arc Uil mag"uetism rcmuucnt neglijabil. De aceleaş i proprietăţi fNomageticc se bueurii. ~(' Incnidt' circuitul alimentat de bateria de pile P şi un curent electric trece prin Inffişurările A c1cetromagnctului E. Hpa~ă pe butonul n..s slrudi\"fi a UJll'i soncrii electrice . . elertromagnelul îşi pierde (". zincul.gura . pulind atrage pÎcsc de oţel C o forţă proporţională . schema (:0. şi cobaltul sau nichelul. platina. eromul. cireu itul se intrerupe În dreptul şurubului S. magnetică Din punct de vederc magnetic. c. ELECTRO. se numesc {er01mlgnelice. iar prin iata din dreapta liniile ies din bara de oţel. L tu ri. se comportă ca şi cum ar l1Isa să treacă mult mai uşor Hniile de ior ţă prin oţel decît prin aer. Alte corpuri (aluminiu].o infăşnrare parcursă de. paladiul) au o permeabilitate magnetică care depăşeşte cu foarte puţin permeabilita~ea magnetică a vidului. Prin faţa din stînga a barei de olel intră liniile de Corp magnetică.MAGNETI o bar[\ de oţel moale Înconj urată de.diamog/leli ce . tu momeulul cînd ann<Hura a fost atra~fi . care alrage ~lrmăt\ll"a A de oţel fixată p rin inte rmediul lamei de o ţel L il) punclul O. şi aceasta sub efectul dc arc <lI lamci " revine in poziţia iniţiată .liitătilc lui magndicl'.lI cu pătratul ind\lcţiei magnf'tice (82) .J-2~J este reprezenLa!:. fn sfirşit o a treia categoric (aurul.tfe eledrică. argintul. Aceste corpuri se numesc. de CXf'm plll. Sonerie diu nou contaet cu şuruhul S şi restahilind a s. Fierul şi aliajele sale au o permcabilitate magnetică mult mai mare decit aceea a vidului . Un astfel de magnd. forţa de atracţie asupra armătur i i incetează.uprul. Asemenea materiale. Ncmaitrecînd curent prin Înfăşurările electromagnetului. iar valoarea inducţiei magnetice este mai mare deci! în aer. Cind se.ELECTROTEHNIC A GENERALĂ mai mare decît aerul. În bara de otel.ale se bazenză funetionan'a a num('ro~\s(' tiD puri de electromagncţi jnduştriali. poartă Ilumele de eledrolll((fJnel . făcind 1·:25. Pl' aceaslă propriet. Din această cauză. antimoniul) au permeabilitatea magnetică cu foarte puţ-in mai mică decît aceea a vidului . linîîle de iorţă sint mai dese. Din această cau:(:ii. hara devine un magnet. Un ('xcmplu de folosire a ell'dromagncţilor este sonCI"1 ~\ d('drieă. cu polul nord la dreapta şi polul sud la stînga.

de c1cctromagnet.r aplica!ii prattÎ('C' il} rtalizarc" diferitel or . rid ic ind -o. i n timpul frînării. r ElecLromagnclii î şi gălic:-. greutalea G a('~ionează asupra extre mităţii diu sti nga a pirghiei P. de exemplu.a . St' Iasă să treacă llIl curent electric În i. Fig. din cauza marii permca- . q. Astfel se com pensează efectu l greutăţii G ş i se slăbeşte banda R din juru l t ambul'U lui . Liniile de forţă ale acestui cimp se vor str in g<' În interi oru l piesei dt' ote l.m. liolidar c u arborele O Ş(' fixează lIil t ambur T. Se presupune d'1 arbordc O antrenat.şurările eleclromagnetului.~AGNE:'l'IS:'II.(' gă!<e~tl' hand" dl' 01 e l B p rin ~ă de pirgh ia P În punrtele fJI ş i p~. p ot folosi c l cclromaglleţii pentru rid icarea şi deplasart'a diw rselor greutăţi. funcţionarea sODl'rie i iDCi'le:iză. a vind pe o anumi tă porţ iune o inrăşurarc constituită din II spirc pnr('urse dc curentul 1. O a lt ă aplicaţ i e o constituie. După Cllm se ş tio:."lară. 4·26.li. Tn ~Icest scop. Din nou trece curent prin infi". ca rc. Prin intermediul unei pirghii armălura este solidari"! cu o piesă m i că dt' metal /1.'lJlHrale. in juru l căruia 1. Cind se r i d i că mina de pc huton.fi atrasă.d. armătura are o mi şcare perm:'tuentft de du~te·villo. Cind frÎnarea trebuie sit in(~elez c. oscilind in jurul p unctului . 9. :-Iring'{' cu pu lert' band a /3 as upra tnmburului 1'. Frînii cu eleclromagnet. de pxe mplu . La paragraful 10 al acestui capitol se arată cum H'. ŞI ELECTIIOMAG NE:TISM 59 eOllLiuuitatea circu itu lui. şi utilaje e lectrice. : atit timp cît se a pasă )le bUlon. de un motor t' 1 ~drie trebuie să fie uneori frina t rapid. Principiul de funcţioua re al ac-estei frîn e este arăta t in figura 4-26. CInCUITUL MAGNETiC In figura 4-27 se consideră o piesU de oţel inl. frina ("li eledromagnet. care in consecinţă va lovi clopotul C ori de cite ori va .lobina b a unui electromagnet E. care atrage iarăşi armătura ş. Acest eJedromagnet a trage armătura S3 11 in fo rmă d e tijă . aet'st CUI1!Ut dă naştere la lIU cimp ma gnet ic.

- rJ2 "J C. poartă numele de legea circuitului magn eti c. Deoarece cu cit reluctanţ a este mai mare. Din această cauză. se vede că mărimea num ită rcluctanţă se comportă ea o r('zisten~ă magne tică faţă de flux.60 ELECTROTEHNICA GE. B=u. pi1rtiM prin I!aloarea reluctanţei magnetice.13) ceea ce arată c ă fluxul magnetic este egal cu forţa magnefomotoare in.1 2 ) de oţel.=nI Fig. (j. Circuit mag· netic inelar. '1 ~27 ) Sf' nu meşte circuit magnetic. (' . -[' . Forţa magnetomotoare nu este o for ţ-ă mecanică. Valoarea n inducţiei magnet ice de oţel este . se află folosind regula burghiulu!. după cum legea lui Ohm este legea circuitului electric. . <1> = ~. I in care l este lungimea medie a inelului de oţli'l. 4·27. se poate s~rie: (1."fi:RALĂ bilit5:ţi magnetice a acestui material.se inlocuirile. F ormula de mai Înainte se aseamănil ca formă generală cu formula corespunză t oare' legii lui Ohm..11 ) ia r se numeşte {orfa (sau tensiunea) magnefon'otoau. relaţia de mai inain te ca re dtl valoarea fluxului magnetic (J) în runcţie de forţa magnetomotoarc F ş j de rcluctanţa magnetic:1 R.1 = r". fluxul magnetic corespunzător unei sp in:.·ll $ . ci trebuie co nsi derată drept cauza care produce fluxul magnetic. Drumul pc eare-I parcurg liniile de Iorţă magnetică (fig. e xpresia: rQ=~ e5 se numeştc reluclanţa magnetică a miezului Făcîndu . "5 /lI I Expresia . . nI I '5 = -.. 8 Dacă se notează cu S suprafaţa Înconjurată dc o spiră. 1= 27rr..· . r fiind raza cerculu i mediu al inelului. care sint cercuri concentrice cu centrul in O.este: c1I = B·5= :. Sensul inducţiei magnetice ca şi cel al liniilor de forţă magnl'tic2 din oţel.. cu atit fluxul magnetic este mai mic.

XIV. Circuitele magnetice cu intrefier se Întilnesc în aplicaţiile practice. adică: 1.trice este necesar să se obţină un flux magnetic cit mai mare.se intrefierul circuitului ma gnetic respectiv cit ma i re(lus.feet o mărire importantă a reludan!ci circuitului magnetic. Porţiunea de aer din circuitul magnetic se numeşte infurie/'.a porţiunii de Legea circuilltlui magnetic se scrie in acest caz: (4. La aceste maşini. dar ori cărei Slcliuni drepte S prin inelul de otel. un al doilea termen egal cu aer. elec. se micş o rează reluctanţa magn e tică. făcîndu.'lletic se hazează pe legea circuitului magnetic. şi anume o porţiune de oţel de lungimea 10 şi o porţiune de aer de lungimea la. FORŢA PORTANTA A ELE CTROMAGNETULUJ Printre diversele aplicaţ i i practice ale clectrolJwgnetiior există ~i utilizarea lor pentru transportarea pieselor de otel. În special la maşinile electrice . La maşinile.XVII).14) Introducerea unui Întrcfier arc drept e.el se numeşte {orfă porlanfii. In acest caz. dat fiind că aceleaşi linii magnetice trec prin oricare asemenea secţiune. şi anume un tennen egal cu reluctanţa porţiunii de oţel. Valoarea acestei forţe porlante indici:i şi valoart>:! greutăţi i pieH'. tJ-"S Fig. În formula corespunzătoare legii circuitului magnetic reluctanţa este formată din doi termeni. adiră: şi reluct. fu acest caz..eterminal prin legea circuitului magnetic cores· punde nu numai unei spire a hobinei din figura 4-27. Circuit magnetic inelar cu intrefier.mţ. fn figura 4-28 s-a presupus că miezul de oţel este intrerupt pe o portiune mică avînd lungimea la. calculul fluxului maf. după cum se YU arăta la studiu! maşinilor electrice (cap..Î ce poate . GNETISM Fluxul magnetic <l> d. circuitul magnetic este constituit din două medii diferite. Între altele. 4-28.MAGNIc'TISM $1 ELE. fn acest scop. Forţa maximă cu care Ull electromagnet poate atrage o armătură de oţ.G'TROM. 10.

permeabilitatea magnetică n intrefieroJui.'.ţ/ 107 Wb.ia magnetkă În inlrefierul dî.el.00 1 =li91 N.S! '0. in tesla.62 fi ridil':ată de către e1ectromagneL In figura 4-29 s-a presupus un clec:tromagnet in iormă de potcoavă.ilgnelică B in intrelierul dintre armătura unui eleetrol\Iagllet şi polii sai este de 1. Inductia m. 4"" I O~ . Eledromag· Ilet pentru ridicarea de greutăli. egală cu 4. il) :1ccst caz următoarea F =~' I~ '4.5 T. in de liniile metri pătraţi. sl răbătute s Fi.:. 4-29. iar secjiuneasirăblit ulă de liniile magnetice în întrefier este S=IO cm2• Care este valoarea fortci portante a electromagnetuluj? Re l o 1 y are. Aplica/ia. 4-2.orţa portanlă F Am rezultă iu ncwtoni. Expresia carc dă valoarea forţei portante eslr. l.olre armătura ~ i poli. 15) in care: B este induc.$ 110 I. Forja portantă este ~ dată de: F _ __ _ f!!. suprafaţa secţiunii ' magnetice ale Ulltli pol. avind îri faţa polilor săi o armătură de oţ.

Pe măsura introc. spircle bobinci nu sint str:'ib:itutc de linii de fo rţă magnetică . inainli'" C'a magnetul $ă fie introdus in bobin:i. de ~xemplu. adică fluxul magnetic prin aceste spirt! este nul. 5-1) la bornele căreia este legal un aparat fi. de susil1 jos un magnet M in bobină. iar S. fl uxul magnetic prin liecare spiră este constant ş i egal • Aparaiele de măsurat electromagnetică Fig. Cit timp magnetul ramin<.\ EU~CTRO)I:\GNETIC"\ 1. se observă din IlOU trecerea unui ('!Iret cledri{". in timpul d<'plasfirii magtletului. in inlerÎoflll boLinei. CUl"('nLul dispare (acul apuratuhli . Dacă se scoate magn('lu! din bobin:t. ('are poale indiC'a treccrc~ unui curent electric şi sensul acestuia.lllt·('rii maglletului numărul de linii de forţă care ~Jrăbllli' fie-carc sp iră cre!jte . PHODUCE RE FORŢEI ELECTROMOTOARE DE INDUCTIE PRIN VARIAŢIA FLUXULUI l\IAGNETIC lN SPlRE S<: ('onsidt'ră o bobill.rodus în bobină. Da cii.t n (Hg. curf"ntuJ se unnlem:ă din 110U. În momentul dnd magnetul estc complet int. se obse rvă efi. Explicaţia ac\'stor manifestări este următoarea. suprafaţa unei spire. umli magnet Într·o bobină.S in cari: n este illdu cpa magnetică corespunzătoare cimpulu i magnetic din interiorul fiecărei sp ire. După ce mugnetl11 s-a oprit.l diu lJOb in. de scn~ coutrar cu primul (acul aparatului A deviază in sens contrar faţă de prilll~l data).CAPiTOLUL V INUUerl. Dup ă cc magnetul a fost scos comple. lie inl roduce. prin introducerea . Inductia sînt descrise la capilolul XI. prin bobină treec un curent electric (ucul indieatar al aparatului A se deplasează) . astfel că la sfîrşit fluxul TIWguctic prin fiecare spiră devine <l>~R.\ re\' ine la 2('ro) .. 5·1.1 ::oi Îuocpărtat..

.l1 . fluxul 1Il00gnetie descreşte din IlOU pină la zero. Iu timpul sco:. Se nsul acestui curent [ este Rstfel. Sensul curen tului 1.. Variaţia fluxului produce in spiră o torţIl elcdromotoare şj un {'menl de ioducţic.Rezultă că fluxul $2 trebuie să a i bă un sens contrar fluxului ~1 ' adică ele jos în sus. adică: · M' 1~f=ll' .2) reprezintă legea de bază a inductiei I'lcdrolllagncticc. llrtnătohrca concluzie: Cind (luxul magnetic dinlr-() spiră pariau!.X. fort·a eleclromotoare de inducţie Lolală E. forţa el ectromotOl1re se OlltillC in volţi.iisoarfl in \\"ebcri 5i limpul în secunde.1 reprezintă litera mare grecească ce se citeşte ~della "..ltcrii magllduhli. .. t' _ : ~..qnetic din spiri'l in raport CII timpul.. luaM CIl semn schimbat. GENERALA cu valoarea ar3tat~ lYl. In acest caz. fluxul magnetic variază un iform de la valoare a <111 la valoarea $2 in timpul care trect' de la momentul Il la 12. I) . care produce l/lJ curent electric. fluxul magnetic respectiv tl>1 c reşte şi are sensul de jos in sus. Ac(>st fenomcn poartă numele de illducţie electromagneticel.. de exempln de jos in sus şi se presupune e ă valoarea iodncţici magnetice creşte. ad ica ("Tcşlerij fluxului cl»l. va fi de 11 ori mai ma.. In spinj ia naştere Q {or/tI elec/rom%are. (j2) Hclatia (.) ... c. a se consideră o ~pirii slriiblitulă de linii ue ror~a magnetică. te dă na'5terc fluxu l ui ((>2' se * Semnu l .:i: relaţia (5.3) 11i . 0. = .1 ) H' poate sc rie : E = _ 11(J). Forţa eleclromotoare şi curentul care iau naştere prin indncţie electromagnelicf.u'c sc poate enunţa astfr-l. se numesc (or/il eltclrom%are şi curent de indllcJie . incit fluxul <D! prod us de J să se opună cauzei care l-a produs.. Pentru o lJOhină cU /1 spi re. Forţa eleclromoloare de iruluc(ie ce apare inlr-o spi ră este egalli CII II(jria(ia (luxlllui ma. Din cele arătate se trage. care se poate enunţ:l astfel: Efeclul finde fotdeall1l11 să se op ună c:all:cr care l-a produs_ în figura 5-2. \'aloarea rorţi' i elcctromotoare de indicţie este: (G . D:ld fluxul se m.en: ..re. ·.ELECTROTEHNIC. Sensul forţei cleclromotoare de inducpc in spiră se determină cu aju orul legii lui J. (. ca in figura 5-1. Dacă printr-o spiră.)i iuainte .

. unde fluxul magnetic <1>1 este dirijat de sus in jos şi creş te.aA.tloarea inducţiei magnetice scade. In acest nuxul cJ>. aplici nd regII!. b spira este ~ trăhăLută de linii de Corţii magnetică tot dt' S(> presupun(' că .§. du (. eare arată forţa clectromoLoare d{' indll('ţie l'are-I produce. In jurul moale O se găseşte înfăşurarea P cu un numfir mic de spire izol:1le.lNDUCTIA .:cctrotehnlca I:enen. şi ob ţine eu ajutorul rc~u[ii burghiului. precum ~ i În cazu! din figura 5-2. 5·2. dar s{'.ade. la figura 5-2.rmina sensu l curentului de inducţ ie II!. scade. Sensul curentului este astfel . adică scăderii flu xului 11>. Fig. 1'[1 1 are sensul orar. ln jurul acestei in făşurări se găseşte oa doua Înfăşu- 5 . I fn figura [unrnoncaz ll b~H{'i de oţcl mai groase şi 0-3 este l'f1'prczcntal un aparat numit bolJinti de inductie.. care produce lin cure nt de inducţie 1. care pe oaza fenomenului de inducţie electromagnetică. d.ca fluxul $. eleclromoloare de induclie. : ~ q) r · -. iar in spir:l apare o forţă electromotoare de inducţie . In mod analog /le procedeazri ş i in cazul din figura 5-2. 5-3.\..i deci al forţt·j declrOlllotoare de inducţie). ca JOI> in sus. Încît fluxul $:! produs de 1 să se o pună cauzei ca re 1-:1 produs.. Bobină de inducjie. se obţine sensul <lntiorar. c.ELt:c.0.-rnOMAGNETlCA .E. Sensul forle.:. trebu ie cn flUXlll Wt Si'1 inLărească fluxul $1' adi('fI s:l aibă acelaşi StllS de jos În sus . unde fI)) este dirijat tol de sus in jO$. Cunos("Înd sensu l fluxului $2> Sl~ poate dete.' hurghiului. ~. Pentru aceasta.--" I o) 1: e) Fig.

Cind fluxul magnetic creşte. şijr~.' Cin"<i se j-nchid.a. este sirlibliluiă de liniile de fortă ale unui cimp magnetic după directia axe! sale.el se dc magnetizează iar lama L readuce armătura in·.c. inagr.' inţrei-\lpăt'orul I~.m. iar cind scade. infăş"urarea P.dicâ este foarte importarit Îl~ pra ctică. =IO V ? Re z o l var e. Dacă S este su prafata spirei.OR DE FORTĂ MAGNETICE ln figura 5-4 este reprezentat un conductor de lungime 1. In cit timp ireb uie să se anuleze cî mpul magnetic pentru ca in bobin/i să ia naştere o forjă elec lromoloare de inductie F. care are n= 300 spire şi un diame tr u mediu d=5 cro. un curent ~Jectric :trece: ue "Ia 'b aterie. 'forţa electromotoare de inouctie arc UII anu mit sens.: bQrna: E. Otelul m oale O. a tit infAşurarea P. cimpul avînd inductia magnetică B=2T.tiuI de reglaie D.'G rare S cu un număr . in inf iîşurarea S fluxul magnetic variază perioqie de la zero]" o anumită valoare (dnd se stab'ileşte curentul 1 in infăşurarea' P) şi de la 'această valoare la zero (cind se anulează cureotul 1). este: <Ilj=n· B ·S=n· B • - 4 4 Dar: E ~ --_ 1>'" '" 2.. de asemenea izo-rate. .mult mai mare de spire subţiri . are sensul contrar. c&ore se poate deplasa sprij inindu-se mereu cu extreruitaţile sale de barele verticale metalice b1 şi "-l legote electTle intre ele .d. Bobina de inducţie serveştc la transformarea unei tensiuni cont inue la bornele batf. iar liniile magneticE' ale cimpului străhat.. prin intrerupătoruLJ. Din ac. este inchis.reslabilindu-se circuitul ş.. flux ul magnetic care strilbate bobina nd2 1":0.= 1. pozi-pa iniţială.'ul'f'nt ul 1 din înfăşurarea P se stnbiIcşte ~i s(' întrerupe periodic.riei B Într-o tensiune alternativă la ' bornele cirenil ulu i S. In momentul in care trece curent prin infă"u'rarea . . Fenomenul de inducţie electromagi. 2 . I. Aplica/ia 5·1. O bobit'8 cu axa rectilinie.etiLÎ ndu:se atrage armătura C.18 Wb. cît şi infăşurarea S.c- .. fu consecinţă. 'deoa rece îşi găseşte o largă aplicaţie în funcţionarea maşinii o!' electrice şi a multor aparate. in infăşurarea S apare o forţă clcctromotoare de inducţie. lama" de _oţel L~ obor: Da G. PRODUCEREA FORTE I ELECTROMOTOARE DE 1l'<"1lUqIE PRIN TĂIEREA DE CĂTRE UN CONDUCTOR A LINIIl. Atit timp cît intrcrupătorui 1. tn circuitul infăşurărîi P se montează bateria B 'şi întrerupătoruI 1. întrerupînd astfel rircuitul: hara de' ot.P.0.9 = 300 . 'şi din DOli la bat~rie. Se presupune că acest cvndu. circuitul S este iuch!s. apare u n cimp magnetic prodns de curent.este alternativd. care produce un curent de ind u cţie dat:.adică ..eastă cauză.

. ~tfel Incit fluxul magnetic prin acest conll. in circuit şi deci prin conductor trece un curent de inducţie J. . datorită unei forţe clcctromotoare. in acel tondlidor apare o [orfă. iar: IDjJ-01 =. a lu~gimii conduc/orului. rezlllt. un număr diu f"e in ce Ulai mare de linii de fOT~ă trece prin conturul inchis· de circuitul din care face parte conductoruI.lr creşte.S-4. Dacă conductorul de lungime 1 s-a deplasat in intervalul de timp AI cu di ~ ta nţa t:1O in cimpul magnetic.Ill_B . Din cauza variaţiei fluxului tromotoare de inductie: 6/ magnetic. Într-un cimp magnetic cu inducţia magnemagnetice sint perpeD. ale carei linii de forţă coedurtorului.ă: (5.4) 1n consecinţă.aie linii magnetl<::e de forţJ. In E=Bo[·v. de inducţie ce ia naştere in conductorul care taie liniile de forţA. Conduclor care t. Se presupuoe con<hKtorul este perpendicular~ ~i (}îrecţia liniilor de fort·!\ . cînd U/l conduc/or taie linii de [orlă magndieă. eleclromoloare de inductie a edrei valoare esle datd de prodl/sul dintre Ila/oarea indl/cliei magnetice.dao Fluxul magnelic care străbate planul circuitului din care face parte conductorul a variat (a crescut) În intervalul de timp AI de la o valoare 11>1 la altă valoare \1)2. 6J /li Deoarece: este viteza de deplasare a conductorului..INDUCŢlA ELECTROloiAONETICA 61 tor este introdus de jos În sus tică B.6. .re deplasează pe ~Ianul format pe direcţia eonductorului fig.dicuJare pe direcţia de asemene·a că forţa F C8.!l S.. el ti <ic~cris sup raraţa : t1S=[. Pc mă sură ce conductorul pătrunde in cîmpul magnetic. apare in conductor forţa elcc- E = _ 6IP """ Cl)l ~ lPt _ B· ilS =B oi 6a M.

care produc la rindul lor curenţi înconjurată de electric a cărui . Regula miinii drepie pentru aflarea sensului forţei eleclromoloare de inducţie.5 '0. la rindul lui dă naştere la o fonii electrom agnetică ce se opune cauzei adică forţei F. 1 '0. sensul forţei electromotoarc E este astfel încît tinde să producă un curent It care. Aplicaţia 5·2. Conform legii lui Lenz.:'! în timp. in ('. CURENTI TvnRJONJ\HI (FOUC' AULT) tn figura 5-6 se reprez intă o piesă prismatică din o\el moale care este un [ir metalic izolat. el va produ('1! în oţel un l'. aslfei incit li~ nWe mognelict sd in're ill palmă .imp magnetic şi deci un flux magnetic variabil în timp.5 T. E=B ·l·t/"'. tromagnetică. sensul curentului şi al fo rţei electromof. Din această l':!UZfl.\ indllc~ia magnelică in tesla. Care este forta eJedromotoare de indut\ie E? Re7."ERALA cimp şi a vitezei conduclorului.ircuite ia u naştere forte c1ectromotoare de indu cţ. 5-5. Sj~nsu l forţe i elcdromotoare de inductie se poate afla şi cu ajutorul re!Julii mîinii drepte: Dacu se aşu:ul mina dreaplu desfticulu.rc va fi din faţa planului hirtiei Înspre spatele acestui pl an. 5-5). iar (le gelul mare i ll direcJia {orlei de deplasare a candl/dorului.68 ELECTROTEHNICA GE..(1 detltlului orăWlor (fig.:ări.. rarc depl ase ază conductorul in cimp. YU trebui să Iie dirij'llă lu jos.! . Dacă prin inrăşura re trece un curt: nt intensitate / varial. cu o v j\ez~ 0=15 em Is inlr·un cîmp magne tic a tărui inductie magnetică este 8= 1. lungimea conductorului in metri ş i v iteza sa În metri pe secundă.lui ce poate fi produs) este dtlt de direc(.l este rlirjjat~ in jos. Un conductor de cupru cu o lungime (=10 cm este deplasa l ca în figura 5-4. rort·" "Ie('- Fig. ie. forţa electromotoarc se obţine in v olţi.oa. sensul (or(ei eJedromarJlulice de induclie (şi ' a wrwfu. 3. Conform regulii cunoscute ducii for\a ekdromagnctic.15=0. i\iasa de oţe l se comportă ca un mare număr de circuite inchis<:: st ră ­ bătute de un flux magnetic variabil.0225 v. In figura 5-4. deoare('c for ta F este dirijat1'i În sus. Dacă se măsoar.o1vare. ce se opune areslei depla:.

!> rom (fi g. Miez din lole . care depinde de penneabilitalea magneticii a mediuilii (in caZlil aerului iJo) ş i din forma şi dimensi\Iuile geometri('c ah' {'irellilului. ut'ri ş i ftu\lll ~ fiind propo r ţ i ona le dă tD = I.alc.5) rig.8.)rc L este u n fOlclQr d(' prop or~iona l it. .6.' Fig.să") . 5-7. d~ --1-. 5. Fig.ode otel izola le. . miezul magnetic al maşinilor electrice ele curent altNnaliv se execllt5 d in foi subţiri de 0.1oule ·Lenz. Trecerea curenţilor prin otel creeaza pierderi conform legii .35 şi O. :lst[tl iueît prin ~pi ră trece nelic Ill. din cauza formei lor de vîrtej (sau turbion).. in planul frontal su per ior al piesei. 5-7) elin tablă de aleI olint cu siliciu ("tabl ă silici on. IND UCTIA PR OPR IE In figura 5-8 se consideră o spira parcursă de curentul i.i cu renţii turbionari şi sensul lor. sînt a r:'itaţ. Produce· rea curentilor lurhionarî. se poate SI:rie: n:lşb'rc la un cimp magnetic. În C. Jo figura 5--6. . Pentru a le reduce. In piesele de oţel ale maşillilor electrice se produc de multe ori astfel pierderi prin curenţi turbionari. Tnducţi a magnetică..IN Dl JCŢ'L\ ELIOCTIIQMAG?\'ETICA 00 de inducţie numiţi IUl'bionari. Aeest Clm~ llt f1u '\ul InHgcu curen l ul r(>/ipf' cliv. Fenomenul de induc\ie proprie. -i. (5 .

o bobină cu miez de oţel are o incluclivitatc cu Inult mai mare decIt o bobină Hiră un. care . Din această . $pira . curenLui creeaza un cimp magnetic. orice variaţie · ~ curtnt dintr-un circuit dă naştere la o forţă elertromotoarc ele autoinducţic. in acela.curentul i variază. ?-semen~a miez.7) lnductivitatea unei hobiue este deci direct proporţională cu pătratul numărului de. Factotul-4 pooetă numele de indudiDilale proprie sau auloinductivilalta circuitului. spire şi invt"rs proporţională cu re Ju ctanţa. nuxul magnetic a variat cU : In consecinţă.111 E = . ale cărui linii de forţă parcurg un anumit traseu numit. Din relaţia (5.L Ili '-j tJ 6t Dacă o bobină de n spire este străbătută de curentul i .5) arată {"ii.6. numită de inductie proprit sau de uliloinducţie.= . { rTlJ'- (5. conform regulii circu itului magnetic.. valoarea forţei elcctromotoaTc de autoinducţie este : . fluxul <Il var iază de asemene:!.i intenTal de timp. C<lnsiderlnd că to intervalul de timp !!tI."arc trece prin cele li spire va fi:j 11>. lPt n2 \ . iar curelltul i in amperi rczaltă pentru inductivitatea L o unitate de măsură numită henry (H). relaţia (5. va apare in ea o forţă cleciromo· toare de inducţie. • Dacă rezultă: n2. intensitatea curentului a variat cu ru. circuit magnetic ..j se notează eli L inductivitatea întregii bobiue. conform cu (5.fiind de un flux magnetic variabil. deoarece este produsă prin variaţia curentului din propriul său circu it.:. după cum se ştie.5) rezultă: Dacă străbătută " (5. Reluetanţa este invers pro p orţional ă cu perrncabilitate~l magnetică. =n·$ = f1!. astfel in cît inductivicauză tatea este direCt proporţional ă cU permeabilitatea magnetică.6) Dacă fluxul ~ se măsOară in weIM!rÎ.6) 1. Dacă reluctanţa magnetică a acestui circuit este m.=.= . fluxul magnetic (!) ca re trece prin fiecare spiri'i este: Fluxul magnetic . Din cauza fţno'menului de inducţie proprie.lobl $t .

lnduclîa mag· netlcă in interiorul său de·a lungul axei sale lo ngitudinale este 8=1 . 5-9. Bobina 1 a·re nI spire iar bobina 2 arc n2 spire. Wb. __.insta ntaneu. _ . curentul nu dispare . O bobinil dreaptă are n=300 spire..942=0.:a'2=30<f._. un a re electric.intr. u'-i." ~=n'B -.~ ~ ". L=~~O.s !~.6 ':':'0.052 =o. I 8 ..1. ci datorită fenomenului de autoinducţie .}. ~.El Fluxul 4>1 trece şi prin fie care spiră a bobinei 2.11 8 H.'. ccea ce face._ .DluI Il' fluxtJ! mngnetir.Bobine cu miez comun din olel..--------. ol..6 T. produs va fi: Il> ÎI. Care este induclivitatea proprie L a bob!nei? R: e z o 1 var e." ". .IT" :oi' ~_ .rece deci fluxul magnetic: 112 spire ....7J l>e opune cauzei care o produce. Dacă prin bobina 1 trece cure. .~ aparli. : . este reJuctanţa circuitului m3gnetic.~42 In consednlă. iar dlameirul mediu al bobinei este d=5 em. . consideră un miez de o ţel moale cu două Infăşurări c_ in figura 5-9.. FIg. Prin toate cele ale acestei bobine va t. lNDUCŢ1A MUTUALĂ Se.\' ariaţieî rn'rcntuilli. 5. adică se opune .se mai menţine ' un timp.contactele intrcrupătorul. . _-. " . s. I=Ţ n.' < . intiI'"" ziintl această .--: . 0. Crnd infăşurarea bobinei este parcursâ o:k un curent 1=8 A. . _ . - . . . Fluxul magnetic prin bob inli 4 4 e. Aplica/ia 5· 3.: :. : J • ~_ : •' . care fR.e .. Cind se deschide UD Întrerupător.variaţie : Acest fenomen tie inertie ·elec1rU:if ' se 'poate observa mai ales la întreruperea curentului ţHntr-un circuit.

.pr. În iillernilul de timp 6.ll) ~ ulHle 6. curcnlul 11 variază de exemplu CII il/!...(J)I: reprezintă vai-Î<llia co respullzăto are fluxului magnetic $12.8) Da că bobina 2 este parcurs. fluxul ~n este proporţional ca curentul 1..~ este: (~Ul) laI' fluxul magnetic prod us de curentul h elin circu itul eircuilul C\ este: e2 şi carc slri.1. 5-10.l.72 Conform acestei relaţii. 2 · "/ In mod a nalog. l\Tiirimca M poarUi Ilumele de Îflducliuitale nllllll~ a celor două circuite şi se mlisomă toL in henry ea şi indudÎ\·itatc'l 1.e circuilul c. Inducliil.ului din circujtul CI 'l i dellumitil forţ. de curenţii 11 ş i ['l" fluxul mag-nelic produs de curenlul 11 din circuitul CI !Si eare străbat.ă de cun'. s--a notal cu M ractorul de proporţionalitate intre curentul Il ş i nUJ. Dacii în figura 5~IO..nlul 1'1.. parcurse respecti .= _A4>'~=_JJ~ • Ai 61 (:J..:ul tl>l!: I i\l_ n .ticii a medill~ IUÎ. .ă eJedromotoarc de ~ndllc!ie ml/luală: F. dadi se COns id eră in general două circuite oarccan~ CI şi C! (fig.1 apare in circuilul C? o forlă elcdromoloare in dusă de variaţia cure ut. mutu al A a două.l'Incallilitalea magnt'. . 21 '*' = 1I!'V2=~ '" 1I.binei 1 va t rece ((('ci n1lxul magnet i(': ."n: - (I!.\batc de alii Se observă eă expresia fluxurilor magnetice Wu ş i <t>!1 upure acelaşi {qcJor propor~ion3litate lU."n2 / 2 =j\. 5-10). Inductivitatea mutu ală depinde de.f. ci rcuite. (5. fluxul magnetic produs de bobina 2 prin Hecare-spiră a bob inei 1 este: Fig. Prin tO:ltt' {'cle "1 spire ale b.. de formn şi dimensiunile gE'oruetriec ale circuilelor şi de poziţi:t lor reri~ procă.

CUPL\.t ia (:1. 12) Ap/icDlia 5· 4. =5 V. Se consideră dou ă bobine drepte.. fluxu l magnetic In prima bobină creŞle de la l('ro la va loa rea : ţfI21=M '/2"""0.=5 A. In il doua bobină apa re o fortă e!ectromo toa re de Îndllt\ie mU lu alii E.it..ua I ă: In mod analog.=M'5 Wb mu t uală ÎI1 care M este intluc1i"i tatea Conform I~li între cele dou ll bobine. =1 125 s.04 '1 0=0. Forla eleelromoloare de in ducţie mu tuali in prima bo b ină va fi : E. in intervalul de timp D. care apare in prima hobi.j creşle de la zero la 11 =10 A.4 Wb. in duc\iei c!eclromagnel icI' : E:=5'M_5' M . atunci cind inlr· un interval de \imp M t =1iI5 5.~./2 .n ă. dacii {'"urcntul / " . curenlul in a doua bobin.13) .. Dacă in prima bobină. goale tn interIor. o! v il re. cun'nud cre ş l e de la lem la 11=5 A. Cind curentul din a douil bobinll creşte de la zero la Iz= IO A..JUL BOBTNELOR rt>zu!tă că i ndndivilăţ il e Tin ind Seama de rela.4=6 V. de unde: M = O. 1 . I 15 fi.04 H.JNDUCŢ1A ELECTROllIAGNETIC.!lă E.t..A 73 <> rorţii elc<"trolllotoarc dr inducţie mu t. Re 1.. in circu itul C J 3Jll'l re (5. fluxul mag netic In a doua bobinii creşte de la zero la valoarea: w n=M ' /. Cînd curen tu l djn primii bobină creşte de la zero la 1. Să se de te r min e forl3 eJeel romo toare de Inductie!U\' 1 u . aI J3:<!:ii eli 6.-.7) figura 5~g bob inelor d in s int: (5.

1. Relaţia (5.. ln acest caz.14) devine: M _kYL.8) arată . şi se numeşte coeficient de wplaj magnetic al celor .. Din relaţiile (5. .8) şi valoarea (5. adică nu avem scllpllri de flux. _ Intre două bobine există Însă practic scăpări de flux.. ou. relaţi a (5.". mai ales · dacă bobinele nu au' acelaşi miez..14) este nlabilă numai de bobina 1 trece şi prin bobina 2 şi dacă dacă intregul flux magnet i~ produs intrf!gul flux magnetic produs de bobina 2 trece prin bobina 1. in care k este subunitar două bobine. ~"rROTEHNlCA GENERALA Relaţia (5. ne..13) inductivităţii rezultă: mutualeJIM(a tcelor J două bobi· .

.. care se numesc unităţ. a fost conceput mai demull. De asemenea."le măs03. fac parte dintr-nn anumit si4lem de uniIăţi. gradul l\"elvin pentru temperatură..i fundame-. De exemplu. care ('fite valabil pentru M toate domeniile ştiinţifice. pen tru domeniul eleclricităţii şi magnetismului se constată că. viteza se măsoară in metri pe Secundă (mls).. secundă. din care se deduc celelalte unit:1ţi. Nr. care este Jegal şi obligatoriu in ţara noastră· numit sistemul international lIotat· prescurtat "SI". În mod norm~ll. sint suficiente patru un ităţi fundamentale (cele • Tn conformi tate cu H. sistemul MKS .C. Ace st sistem are ca unităţ. in mod normal.sistemul : KS este cuprins in SI. pentru domeniul mecanicii. derivate corespun ză toa re . amperlll pentru intensitatea curentului electric.ilogramul penlru masă. masă şi timp. In aCest sistem există şase unităţi de măsură numite -fundamentale. 550/1961. impreună eu unităţile. Cele şase unităţi de măsură fundamentale din SI sînt: metrul pentru lungime. XIX. Din ac eastă cauză.i duivllfe. secunda pentru limp . . In domeniul mecanicii de exe mplu.ntale metrul pentru lungime.ritoare la lungime. numai uniUiţile fundamentale refe. Intensitatea !umino<lsă este ex plicată la ca p. volumul .. kilogramul pentru masă şi secunda pentru hmp.I:ă în metri cuhi (m3) elc o Din cele arătate rezultă că . ** Se caută să se aleagă astfel un ităţile de măsură. kilogram. Toate celelalte unităţi ale acestu·i sistem derivă din unităţile lui fundamentale. Toate aceste unităţi (in afară de cele pentru care s-a făcut menţiune contrară). Denumirea i\IK S provine de la iniţialele celor trei cuvinte: metru. Încît legile ştiinţifice să poată fi exprimate prin relaţii cît mai simple. sînt suficiente. candela pentru int ensi tatea luminoasă. /.\! .CAPITOLUL VI Pentru mărimile electrice şi magnetice Întflnile s-au prevăzut unităţile de măsură corespunzătoare .

ea v idului <:0 (constanta dieleclrică)..'\ GEJIo"ERALA trei din sistemul MKS şi UDa in plus). pentru intensitatea c urentului electric. Permeabilitatea m a~11ctică fl. timp. [1(1' este ega l ă cu un ~implu numflr şi anume 1. Aceasta este echivalent cu a spune că permeabilitatea magnetică are ca unita te permeabilitatea magnetică a vidului (\!(I).is(emtl{ CGSro sali COS electromagnetic.are o serie dt' unităţi deri\' Me necuprinse în SI. Sbtemul CG::. centimetrul JJt~lI lrll luugimt'. În primul. pc cind sistemul MKSA dasi<. Vin această cauză. cu unităţ_ilc derivate corespunzătoare. Astfel. pentru a se obţine o sim plificart'. Sistemul CGS an:' ca unităţi de măsură fund amentale . deoarece are avantajul de :l reda sub o formă simplificată relaţiile rare se referă la fenomenele din el("et romagnetislll. vidu lui *. Ex istă două sisteme MKSA.. denumit sistemul MKSA taliollali:af.elulu i . de exemplu a oţ.. va fi egalli cu alt număr. Sistemul de un i lă~ i care util izează aceastA convenţie se numeşte sistemul CGS~ seu CGS eLeclroslalic şi are avantajul de a reda sub o formă mai simplificată relaţiile care se referă la fenomenele eleetrostatice . In tabela 6-2 se dau cele mai frecvente unităţi din sistemul internaţ ional SI precum şi legiitura cu si~temul CGSllo' deoarece aceste sisteme 5int cele mai utilizate .c numeşte ::. este ega lă cu 1 (Ull simpl u număr··). de .. măsură . v a arăta raportul dintrc permeabilitatea magnetică a flc('~tu i mediu ş i aceea fi.oD\~enţic: permeabili ta tea magneti că a "irlului.a unui mediu oarccare. permeabilitatea magnetic ă a vidului este dati\ ele : ~o= 1O-7--. s-a făcut următoarea (. car~. permeabilitatea magn{'lică a vidului este dată de : 41": W b 110 =107 A'm . numit sistemu l MKSA l!erafiollaLi:al (sau clasic). U Aceasta este echivalent cu a spune că permilh·itatea are ca unitate de măsură permilivitalea vidului ( fii). cl~ctrolUagnctic nu este ins. In cel de-al doilea. Sistemul de unităţi astfel constituit !. gramul (notat cu g) pentru masii :j i secunda pentru.'! a vantajos d in punctul dt! vedt· re al simpli(icării relaţiilor in domeniul (eno mcnelor eleclrostaticii. pentru relaţiile din acest domeniu s-a făcut convenţia: permitiv ilal. evident. IVb A-m Sistemul MKSA raţion alizat este cuprins in SI. A patra unitate fundamentală a fost aleasă amptrul. Tn:l'Îndu-se in domeniul dectri ci tăţii şi al magnetismului. EL~RO'l"'EHNlC. pl"ntru domeniile clcelricilăţii şi magnetismului a fost conceput sistemul de unităţi denumit l\IKSA. In tabela 6-1 se dau valorile permeabilităţii magnetiee a vidului (fl-o) ş i a permitivităţii vidului (to) tn diversele sisteme de unităţi menţiona te. untle litera A corespunde celei de a patra unităţi fundamentale (ampcrul).

1=3.628 Deoarece: I se poate scrie: 400 Asplm=4 . I 0. Dacă se no\eazJ cu 1.11 1 1 '" 10' îQ1 -- 1 9· 10=0 10 afara de unităţile electrice şi ma~netiee arătnte în tabelele de mai înainte pentru sistemele de unităţi ['('spcc.·1 0 -~ Oe. Lungimea c~rculu i mediu al Inelului este. se dau mai departe.F=10-·1 F. · 9· 109 ·tlt 1 9· !O 9 -- 1 9 . Re z o 1 \' a r f!. 1010 .\ d. 1 mH """ IO--"JH.-. microfarad (flF). Cînd se introduc astfel de multipli şi submultipli in relaţiile utilizate. kilowal (KW). O bobină indară are dia metrul mediu al inelului de 20 cm. Ifliliamper (mA).~ )II':S.2=0.25 A. se mai folosesc şi o serie de mullipli şi submultipli zecimali. 1 mA=10 4 A.UNITATI Dt: MAsURA 71 Tabela Valorile ptrmeabilitătilor 6~1 magnctite Sistemul de şi a permitivitllii vidului unltilţl ---- rallonallzat) SI (:\ms. Intensitatea cîmpului magnetic in interiorul bobinei este H=JO Qe.628 = 2. tII amperi. măsuratli în amperi.tive. 4QO'4l't"'1O -3 :-:c:-::-==::---: . milivolt (mV)..628 de unde: 1 18 '0. cei mai frc c\"enţi . intensitatea curenlului electric tn cimpului magnetic . /lplica/ia 6-1.14 '0. milihellry (mH).628 m. trebuie să se facă transformărilc numerice necesare. 1 kV=1 000 V. Dintre aceştia. . 1 m'"=lO-3 V. Numărul spirelor este 0=400. l1 J. ce trece prin inUşurarea bobinei.:ule I CGS }l" ehule Sbtemul CGS" ~ - . bobină. kiJo\"at (kV). deoarece altfel apar gr('şeli.1fe valoarea : intensitatea ~ 1= 400 1 A/m sau Asp/m. --1 '4~'1O-3=18 De 0. Care este intensitatea curentului electric. lk\V = l()3W.

Fortă electromoloare (Ien.to La fel ca tn SI La fel Intensitatea Juminoasii . Capacitate Cîmp electric . . · · . LU'. m kg Simbolul eu . SI Denumlrra .iitun UnlUUlfund~Qtalt' YArln>ell. Potenlial..fime Ma .. dian S'eradian I u d " I L. • . Frecven\1i .10 '\\x (maxwell) I T = lOC Gs (unitate CG7:. CanUlate de electrici tale Coulomb siune electromotoare) Rezistenja electrică. . . Newton Joule Watt Hertz. I W = 101 erJi/s La fd ca In I 1 N = lQo) dyne I J = 10' ergi electrice derivate C I C = l Q-! CGS.1 cGSt.a numită gauss) I Asp m = 4rdD-3Oe (Oersled) I H= J(fi CGS!'a Unghi plan Unghi solid I că R..do mecanice derivate ".o I il = 1()9 COS"". Intensitatea curentului Temperatură 2 I . . În SI Forjă EneTgie Pulere . · Timp .eJvin °K I A = 10-. . o (sarcin ă electrică) . 100 em IkV~IOOO~ LaeJcainS Metru Kilogram Secundă Im Amper Grad Candelă Unltăji A K. Voit Ohm V O I V = lot CGS:. L' f" f. .78 ELEC'l"ROTEHNlCA GEl'o"'ERALA TaMa 6-2 Unltăji de măsurii SI Relatia de k'. .. ..htemuJ CG~ . Farad F Voit pe V/m metru UnitAti magnetice derivate Weber Tesla· IVb 1 F= 10"-9CGS"'a 1 V/m= JQ6CGSlJn Flux de inductie Inductie magnetică magnetică T n!ensitatea cîmpului magnetic Ind udantă Amper pe A/m metru sau AmperAsp/m spiră pe metru Henry CI Unităti suplimentare "" I Wb . Tensiunea electrică (diferentă de potenţial). (periaade pe secundă) Unităţi N J W H.1 " " In SI rn SI • Se precizeazii .

* U ter3 mic3 grecească ce se citeşte "omega". Reţelele de curent continuu şi instalaţiile electrice respective se intilnesc mai rar in practică. tracţiunca electrică ş. astfel cum se va arăta la capitolul XIII. Fig. Pentru motivele arătate. 7. studiul curentului alternativ are o deosebită importanţA. Spira invirti· toare în cîmp magnetic.a. • .UI ALTERNA TIV Se consideră in cimpul magnetic al undi magnet o spiră care se roteşte in jurul axei sale 00' cu viteza Ilnghiulară constantă cu'" (fig. PRODUCEREA ClURENTUI. reţelele şi instalaţiile electrice.1. 7. de obicei in industria eledrochimică.1). 'In 1. care se Întilnesc cel mai frecvent sint cele de curent alternativ.. Capetele spirci sint legate la doua inele metalice Il şi /2 solidare cu spira ş i pe care fteacă pcri ile eondudoa re P I şi P2 fixe in spaţiu. în special pentru motivul că tensiunea electrică alternativă poate fi destul de uşo:r: mărită sau micşorată după nevoie. • CAPITOLUL VII CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT practică.

1 '--4'--'1 " I :d) 1 . adkă fluxul magnetic maxim. 0m I- J'ii Z 1 1 1 I -q" m 1-< "1. . .-.-f . 7 .!/ I ~I _1 ."w/ O . 7·2.. Fig. l~ ~m 2 1 . Pe mă­ ce spiTa se roteşte (poziţia 2).ic prin planul spirei se anulează . Spre â se putea dcoscbi cele două feţe ale planului spirci. / / / ict=wl 'f-. 1 1 ..• I 1 I I . ~ l' 1 Ij 1'" .I . 1 "- >-4'-< ?t. ' ' spiră f-~-. . a s-au reprezentat diversele poziţii ale spircl 111 r.In figura 7-2. 1 . a- I I I e 1 1 :b) . . 8 9 . fiind străbătută de '" ELECTROTEHN"ICA GENERALĂ a :a~ I 1& 1 2 J ' '" O .. I il bl bl 1 ai~r alb *r 4 5 (. .e) / I I "-4'-<1 . . lnducerea curentului alterna ti v intr-o învirliloare într-un cimp magnetic sură cel mai mare număr de linii de forţă. (l) spira este presupusă orizonlală. • / 1 1 . iar in poziţia 3. . In poziţia 1 (fig. fluxul magnetîc care o străbate scade. fluxul magnet.0 ..'port cu liniile de forţă ale cimpului magnetie." " . . 1 1 . . Olccstea s-au desenat prin linii de gro~illli diferite.a) 1 . . • .. . . 1 1 Em 111 IZ 1 1 1 1 '17 1 ~p7 12 -[m 1 J[1 /cX. 7-2. .

! in momentul ' col"('spuntiitor unghiului 0:..i tie ft-gca induclici clcrtromagnetice.{ia magnetic(l. ('u: <bm = B. sau.~ i cu f timpul ("are a treclIt din momenlul rind spira era ill poziti:. a de intrare in planul sp irei. Apoi ciclul !. magndice. Deoarece fluxul magnetic are o variatie ('o s inus oida I ă (in general se SPl1lH~ sinusoidală.nllernali\-.o pozi-ţie oa reca re cu planul spirei din poziţia 1 ca in figură . care d:i yaloarea fluxului magnetic ~ În toale cazurile este urmilloarea : {lu:!.i \".\L:rE I{NATIV JoI0NO~·A7. După poz i ţ ia lj. n fluxul r1imint: negativ .c rept'lă periodic. zentată Variaţia fluxului • literă grecească ce se citeşte .:.iei spirt'i. aJfa ~" . a pozi~jn 2.lrc c~/c da/. To figura 7-2. ad idt {lllxlIl magneti c a devenit Ilegali v (poziţia 4) şi SClHlr elin ce în ce. IV) este egal:. .CHKUITE DE CURE'.1 eu un unghi cx = "l"t /2). De cele mai multe ori.1I:-el':l .AT 81 După pozitia . Ia planul spirci. pină cind in poziţia devine' minim (sau maxim Ileg'ativ).. radiaui pC' ~cundil. S.\r:i ("u .~T . pc scurt. ("an' l'sle identică ('u pozi\iH 1.pl"(" gra fic prin eosinusoida din figura 7-2.2) magnetic <li î1l [unt'ţie de I1nghiul '.\P. in timpul rotaţ. \"ariahiIă după o lege ~imil. p('nlnl ca În poziţia 7 Ui se ~md('ze din nOI\.l' lr/a!Jllelic (Il/ema/il! siflu" . unde H esle va loarea inducţiei (7. ilJ ~jJirli ia naş/cre o forjă eJccLromoloare dc' i/Jdur(i<.oidal. flux magndie. illtre prin cealalt.\" lJltl.t \ ':lriatÎt'i nu:-..1 ) ~pirh.X=(. 1 ~i pin..l numai dacii liniih' magnet ir~ s înt perpendiculare pe planul spirei. In poziţia 1 a spirei (fig. 7-'L a) fhrxlll magn('tie 1:~lc maxim.ului. astfel indl formula nu mai este yalabilâ. suprafaţa spirei şi cosinusul unghiului pe care-l {ace directia liniilor 111C1glltfice CII normala (perpelldiculara ) la planul spirei .flnetic esle egul cu produsul dintre Îndur.Io. ~e poate scrie: :X=Nf unde timpul l este comdderat in set-Uiule.J c{m. în r:Hliani.] fi). aCl'a~l:l {orţii ckdromolnarc' t'slc'.1.e () ('OSillllSllid~'i deplasat. ridică fluxul re devine pozili\' (poziţi" 8) şi ("1"f'~te pÎn5 <ljungl~ din nou maxim in poziţia 9.. iar Y:I_ Qarea lui (c. dar creşte (pazili. formula care dă yaloarca fluxului magnetic În lOii te cazurile est<·: (7.'(' numeşte {IU. de :lnmeDra.i!nt'j il' \'l\1"i:. Se vede că unghiul pc care-l race această normală cu directia liniilor magnetice este '1:. Dac[t se n otează cu IX· unghiul planului spin·j dintr. dat fiind că sin uso idn l'~t. \ ilez:"1 lIJlghhll~\rrl N :l ~Jlirl'i in. ia r S suprafata inchisi! de Formu]<l al"easta a nuxului magnetic este valabilă: ins.)I este I"(. Spira fiind stdibătută" de un JIu. fluxul prin spirit . liniile de Curţii Încep ~ă . Regula generaEi. f. liniile magnetice nu pflstn'azh accastă perpendicularitalc. Apoi liniile rle forţă Îşi sdlimhfl din nou r"ţ.:!!! fl1Cl. [:lla a planului ~I irj'j. In consecinţ:1. b.}dl. i:lr llOghiu l ~. s-a notat cu N normala.

5) in care Im este valoarea maximA a curentulu i iar Corţei iar siousoida curentului din figura 7-2. Corţa electromotoare e. forţă eJedromotoare alternativă : f'leC'tromotoare in funcţie de tt. . astIel incit expresia care reprezintă sinusoida curentului i este: (7. tn general. d ar fi trebuit deplasată spre stinga cu unghiul 1 faţă de sinusoida forţei eleclromotoare . De obicei. adică se va produce un curent electric. formula lui ar fi Cost: î-I m sin(<s>l+q».3) a forţei electromotoare de inducţie.> defazajul sAu in· urma electromotoare. Din această Caud. De exemplu sinusoida trasată punctat În figura 7-2. de cele mai multe ori in urma forţei electromotoare. d este in fază cu siuusoida forţei eIectromotoare e din figura 7-2 (' . din cauza anumitor proprietăţi ale circuitului electric. dacă două mărimi alteOlative sinusoidale nu au punctele de maxim. ele se numesc defazatc. • Literli g r ecească ce se citeşte "fiM. după cum se va vedea. =wl este l'cprczcntatii ." Legea de '(arLaţic a rortei':clcctrom~toare de inducţie c~te: e=Em siowf. in urma fluxulu i!D cu unghiul *12: Se poate spune şi invers: fluxul magnetic este În avans sau de(azat inaintea" forţei eleetromotoare e cu unghiul -::/2. ". c. /> şi 7-2. se spune că sînt in {a:d. . care va fi tot alttrnatio sinllsoidal. Dacă cele două perii din figura 7-1 se leagă Între ele printr-un conductor. c că sinusoida care reprezintă forţa eledromoloare este deplasată spre dreapta cu intervalul .3) arată că forţa clectromotoare e variază sinus9idal Î~ 'rupede 7. sinusoida curentulu i nu este in fază cu sinusoida forţei electromotoare. sau de[azafă. in care s-a ootat cu Em valoarea valoare dată de ' relaţia: maximă (7. Sinusoida curentului este reprezentată in figura 7-2." ţie livă Relaţia (Z. <. (7. se numeştt' forţă eJectromoloarc' alfema- sinusoidaU1 Variaţia 5:3U. Dacă două mărimi alternative sinusoidale nu sînt defazate una faţă de alta.4) i =-Imsin( wl-q».. Dacă curentul ar fi fost defazat inaintea Corţei electromotol!:re cu uoghiul 9. ci are un anumit unghi de defazaj 9·. minim ~ i zero simultane. cind intr-un sens cind tu sens contrar. va face ca eJedronii din circu it să se deplaseze de asemenea in mod alternativ.c/2 faţă de sinusoida care reprezintă fluxul magnetic. in~m~ Corţd ~ pe scurt. d (trăsătură plină) deplasată spre dreapta cu unghiul 9 faţă de sinusoida fortei electromotoare e din figura 7-2. Se observă in figurile 7-2. Se spune că forţa elertromotoare e esle În intirziere. schimbindu·-şi în mod alternativ ~nsul. =wf.

acest ulu i iUărimile . un eonductor de rezistenţă R trece un curent continuu 1. La bornele in lrc-g!lIIlÎ 1 hill.CIRCţ. dacă printr-u n conductor de re zisten ţă R trece un curent allunativ i =Imsinwf. în jurul căruia se găseşte infăşurat bobinajul n din sîrmă izolată. o tensiune conlinmi: 1n mod analog. In fiecare spirft a acestui bohinaj ia oa~tere cite o forţă clcdromotoal'E:' alternativă de inducţie.6) electrice alternative sinusoidale. la capetele acestui con ductor existi. a dirui funeţionare' re ~ zultă din figura 7-3.!t o arc spiTelor bobinajului. (7.I : Valoarea mnximă a acestei tensiuni alternative este: astfel Încit formula tensiunii alternative devine : li = Um SillW 1. cUTentul. există şi tensiuni· alternative. lema1ir>f. forţa electromotoare fluxul magnetic. Se poate ' explica expresia fensiunii alternative pornind de la circuitele de curent continuu .s{' UTIlS. Un dispozitiv care poate produce curent alternativ pc baza fenomenelor explicate mai inainte este magnelolll.ă d in suma tuturor forţelor elcelromotoare (' ore~punz.'2.ă se leagă printr-un condudor cele doua Fig_ {. la capetele condudorului există o tensiune a/.llTE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT 83 După CUlll există forţe electromotoare " alternative.. Dac. Dacă printr. in circuitul astfel format y:\ trt'ce un functionare al magnetocurent alternativ. tntrc polii N şi S ai unui magnet permanent se roteşte cu ajutorul unei maniveJe (nedesenată) un miez de olt'! . P rincipiul ac borne. lntrerupÎndu.)j 1u apare o forţă eledromotoare rezultat. care se Întîlnesc mai des sînt: tensiunea.

amplitudinea este I m . un interval de timp care corespunde unghiului: <. CARACTERISTICILE PRINC IPALE ALE i\fĂRli\lILOH ELECTRICE ALTERNATIVE SINUSOTDALT:: Fiecare marime electrir. valorile unei mi'inmi electriee alternath-e Încep să se repete. apare o scinteie electrică ce poate servi. de exemplu. pentru "urentul alternativ : i =lm sin (0)1 valoarea instantanee este i.= (o)·t= 21( . tipuri de magnetouri. Acest timp notat cu T se numeşte perioadă şi rezultă din relaţia: (0)' T=2rr: adică : T =~ . pentru aprindere:l comhustibilului din cilindrul unui motor Cll a rdere internă. 1n cazul curentului alternat:îv. w (7 .circuit (printr-un dispozitiv special). .pul Fig. are o valoare maximii nHmibi alternativă amplitudine.7) o/le.: flOfl • 011('/'/1(7I1Id Il livij d aalMÎ . care esle valoarea la lin moment dat. I IJ 1. Caracteristicile curentului alternativ.'. indeplinind diferite functiuni. F iecare După mărime cJectrkă repre zentat ă prin sinusoida din figura 7-4. Există ~i alt!. De exemplu .I.ă alternativă are o valoare instantanee. 7-4 .

corespunzind Liecare unui unghi . In practică este necesar ca mărimile electrice alternative sit fie măsurate.între şi se mii-soară in radiani pe secundă pulsaţiI' şi frervenţă există urmă­ trWrt'<l relaţie: P\'ulru fn. respectiva tensiunii alternative (v . 10) Prin analogic. Sinusoida corespunzind unei perioade se imparte În două al/emun/e. cap. trebuie să se găsească o valoare care să po ată fi uşor măsurată şi să caracterizeze in acelaşi tlmp mărimea alternat iv ă respectivă. Intre frecvenţa şi perioada T ex istă r.DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT Numărul eare :lrată de cite ori se repetă illtr-o secundă toate valorile dintr-o perioada poarta numele de {recDtntiI şi se notează cu măsurindu-se în perioade pe seCllndă sau hertzi (Hz). o perioadă T se împarte in două scmiperiO:ldc. Fiind variabile in timp. de exemplu.. Curentul declric din reţeaua oraşului Bucureşti are o frecvenţă de 50 H z.~~~~_ _ _OC="=CU='C'O E. perioadă. numită valoarea eficace (sau efectivă).) poartă numele de pulsalil! (rad/s).-. _0. Din relatia (7. pulsnţia este: w=2. v2 1.. trecind printr-o rezistentt'i produce aceeaşi c«ntilale de cdlduriI (are aceeaşi eficacitate te rmică) pe care o produce curenlul alternativ În ace[(lşi interval de timp. Intre valoart>a maximă /111. Prin ualoarea e{icace a intensităţii unui curenl alternativ.' alorile maxime. frecvenţă.-:.~-· r [ w T z~ (7. relatia: r-. valorile efica ce prin litere mari. in cit indică yalorile eficace. prin litere mari urmate de indieele m. pulsaţie. alternanţe.7 :.707 1m.-: .8) Mărime:! (.8) rezultă el'. se intelege valoarea u/lui curenl continuu care.=(.'cH·nţa sl:lndardizală de 50 Hz. cii O tensiun(' alternativă arc 220 V.= / . In vorbirea curentă. ('are este o qloare slanrlardizată.50 =31 4 rad/s.41 (7.l. este ega lă .)/=. XI) sin t astfel construite. iar .lrc mărime e lectri că alternativă se caracterizcazii prin valoare instantam't'. amplitudine. Fiec. una pozitivă şi alta negativă. Pentru aceasta s-a ales o valoare. cind se spune.. De obicei.. Ampermctrclc şi yoltmetrelc care servesc pentru măsurarea curentului alternativ. a unui curent alternativ şi valoarea sa eficace 1 există relaţia: l~. valorile instantan~e ale mi'irimilor electrice alternative se Doteaz ă prin litere mici. se sub inţe lege valoarea sa eficace. valoarea eficace a oricărei mărimi electrice alternative cu valoarea sa maximă divizată prin V2 .

1'2 . 1.32 V 1. 50 3.) 314 _ 2. c împ magnetic alternativ.5=2Q 41= '1>. viteza ~nghiular.5' O. rului c.. U fntre perii.41 • A R..&4 =9. rez-stenla electncă a splreJ R~= O. Un electromagnet alimatat în curent alternativ produce in jurul său un.99 V. îl încălzeşte.2= J4 .42 A. In cazul curentului alternativ.5 r. Iar rezlstenla conduc t..06 Wb . şi intensitatea eficace .= 0.84 =1 3.=314· 0. Um=Re'J m= I.(}4 = O.02 s.".84 V.are leaga perHle Rc=1.!!. schimbă sensul. radiatoare. pătratul valorii stlle rămîne Însă mereu pozitiv..5 O.5+1. un electromagnet cu curt'nt alte_ rnativ poate atraga piese de oţel. curentul alternativ. 2 I=. I a curen tului În circuit. y:r fF2 = 0. (.=M ' tll". = 18. dacă se încălzeşte un firmetalic pînă la incandescenţă cu cure nL alternativ ._ s u prafaţa spire i Învîrtitoare"S=:40 emi. firul devine luminos..41 1=-= .!." maximă Em şi forţ a ELECTROTEHNICA GENERALA Apliooţia 7-1. şi fluxul eficace'" prin spiră. Inducţî a magnetică a acestui dmp este şi ea alternativă. Din această c<'luză.ălzi-­ toare.= 9. 2 · 3. O scric de aparate funcţionea z ă pc baza acestui efect termic.41 lm= E". Pe efedul luminos al curentului alternativ se bazează funcţionarea lămpilor electrice. fiare de călcat. Se presupune. cuptoare. Raolvarl!: Din reJalîîle arătate tensiunea eficace mai tnain1e rezultă: 4>". deşi inducţia magnetică Î şi schimb~ periodic semn ul. R. . intelldtatea şi maximă 1". tensiunea maximii U". În figura 7. . astfel incit forţa portantă nu -şi. E".= .14 I I T=. S-a arătat că forţa portantă a clectromaguetu lui este proporţională cu pătratul inducţici magnetice (Efi).06=18.."'2 =6 66 1'2 1. frecve nta f şi perioada T. forţa eJectromotoare eieclrouioto3re eficace E In spiră..13 V.=50 Ht. Aces t a este efedul termic al curentului alternativ.41 • Wb E= E~= 18.. că jnductia magneticiî a cîmpului B= =1..ă ~ spirei «)=31~ rad/s.+R ~ =RI=O. Curentul alternativ produce în jurul său un cîmp magnetic alternativ. fluxul magnetic 4>u. ca şi în cazul cureutului continuu.5'9. trecind printr-un conductor. U = UtJ> =~~9.1. De asemenea.06 = O 042 1.=B -S=I. EFECTELE CURENTULUI ALTERNATTV Ca şi curentul continuu. Se cere. Înc. 5 (1.

. 4.erea de efecte chimice. se roteşte in sens trigonometric în jurul originii O· (sen- vectorială Fig. Unghiul format de vectorul OA. trece curentul alternativ: i = Imsinwl. In miezul de oţel al unei bohine de curent alternativ se produc pierderi prin curenţi turbionari şi prin fenomenul de hiskrezis. ALTERNATIV l'40NOFAZAT 87 Din cele d(' mai înai_ ilte. curentul alternativ produce e{ede fiziologice. . . trasate intrerupt) cu o viteză unghiulară constantă egală cu pula c. 1-5.l. cu axa Ox este: sul saţia w săgeţii a=wl. Ca şi curentul continuu. Proiecţia vectorului OA =Im pe axa Oyeste Imcosr. in general. REPREZENTAREA VECTORIALA A l\l ĂRIMILOn. Reprezentarea cu axe de coordonate. din cauza variaţiei -cimpului magnetic. variind periodic ca valoare şi ca sen!>. in electroliză şi. avînd. In figura.CIRCUITE DE CI. ELECTRICE ALTERNATIVE SINUSOIDALE Se presupune cii printr-un conductOl. atunci cind trece prin corpul unei vieţuitoare.)'RENT .7-5 se consideră două axe rectangulare xOy şi se trasează un vector OA . Se presupune că veriorul 0.4. la o anumită scară.u1tă că şi curentul alternativ produce efede mugnetice. nu poate fi utiliza:t la încărcarea acumulatoarelor. pentru produc. Curentul a"\ternativ.urentului. după timpul i. rez. o lungime egală cu Im.

tiv: În intirziere CII unghiul 1p" raţă de curentul i. Curenlul i' poate Ci de aSCIrH'I1('a reprezentat printr-ull alt \'c('lor 0. Amindoi vectorii 1".Icceaşi viteză unghiulară (o. sau unghiul 'il' eli vectorul Im.. j' şi i" prin vectorii 1"..! = lm.l in jurul originii O.}. Se consideră un al lreile:! 1'L1l"(' llt alterna. Reprezentarea v ectoria lă se poate aplica in mod analog şi pentru cele· lalte mărimi alternative . toldeauna Însă lm' gă ~ in­ du·se in avans fat. pentru rcp\. 11 u se mai trasează ş i axele de coordonate xOy. Pe această constatare se hazcază repn'zcnlarca "eelorială " mlirimilor electrice :lltcrnative.'.ia vectorului pe axa Oy este: adie .3 = lm3siA(wl-~" ) reţea (fig.40' =['11/ carc face unghiul (. deoarece ar ('omplica inutil fig ura..('zcnlarea simbolică a celor trei curenţi altanath'j i..' l'rle complemclI· In cunscci n p. este egalii cu valoarea instantanee a curentului alternativ i. l' m şi 1"m. cu unghiul q:. 7-7). tn praetic:1. că. printr·o construrli(' grafi că simplă. poate considera ca vectorul l m relu'czilltă :Icest curent..' = sin IX. 7-6). se trasează orizontal.88 ELECTROTEHNICA GENF-RAI. . Curentul in este reprezenLat prin ve dorul DA" ="'1/1. Deoarece in t impul rotaliei sale.fi de 1". rJ. Vectorul OA =lm corl'spunziitor cure ntului i. de la (~a re s·au sOl'ouL unghiurile de defazaj. şi I'n! se rotesc CII . reznltă : cos rJ. Direcţiile celorlalţi veetori rezultă in raport cu unghiurile lor de defazaj faţă de originea de faza (fig.!sin(wl +?'} . Deoarece un ghiul lar ('11 IX.)/ +q/ ) defazat cu unghiul 9' in 3":\lIS rată de i. JU'oieclia vectoru lui Im P(' axa O!l este mereu egală CII valoa rea c urentului a lternativ i. Cu ajulorul i'eprezellUirii vectoriale se pot inlonti de multe ori calcule lrigollomdrke mai complicale. proiect. se." (scllsul orar pc figură) . poartă nllmele de origine tie fa:ă ~i dl' mullf' ori. care face cu lm unghiul1p" in Sl'IlS llegati. la un nod oarel'are dintr·!) "in prin trei condudoarc enrclltii alteruativi : il = l "'l sin (o)/ i.)/+9' cu axa O~:. Se presupune dc I'xcmplu. Se con sid erii un alt curenl alternativ: i' = 1' mdn«(. uude ~: este unghiul dintre Jm şi Oy.

r..lm2-"in(wl+'i") + I ru:! sin din(CiII-'fl"). 7·8.2 . Acest calcul destul de complical.'irii axe de coordonate Fig..6. \ . Prin calcul. {'uTentii il' . Reprezentarea vec· lurialii i.oi 11112 obţinîn(1 rezlIltnnta ['m. fnz~. ar trebui să se gaseascii suma. Curenti alter· nativ. nod. Se _compun grafic vcctorii . yectorul In'! a fost ale~ ca originc de.\UT şi laşi se caută curentul i în al patrulf'a conductor.. 11112 şi !m3 01 lungimi corespunzătoare scftrii alese pentru intensitatea curenţilor.ţ:1 ilt" originea ne faza. obţinindu-sc fCzultantâ totală 111/' Această rezultantă tolală n'prczintf~ curentul alternativ 'f1il care este .!. . . care pleacă de la aee- i =i I +i:!+i a = Tmjsi!l<oJl ·{. 7·7. carc reprezintă defazajul {'urt'ul"ului i f:l. \ \ \ . -. se miisoară de asemenea pe figură. Valo:m'a maximă lm a eurellLlIllli rezultat se ohţine m1tSIlrînd lungimea lm şi ţ in ind St~am::1 de scara grafică aleasă pt'lltrn inlPnsitatl"a cure nţilo r.? m i l Fig. tn figur3 7-8..llIx'n(ilor i" it ~i h. Fig.şi ia s-au reprezentat prin vedorii 'Tl). la un nod. Compunerea vecloriala il curenlilor altemaljvi. Se compune f'm cu 1m3.C1RCUITE DE CURENT ALTERNATIV M01'fOI'.--o . --- /". 7.'. ved orulu i . S(~ poale illlocui prilltr-o constructie grafica. l.:uma :t!gehricfi ~ (. Unghiul 9..i.

CIRCUITUL DE CTJHENT ALTERNATIV CU REZISTENŢA. cca din dreapta de C'xemRlu. iar nrmătura din stinga. de asemenea.Î\· rezistenta R se. tormula care d5 valoarea eficace a curentului ce trece prin circuit este: Se rezistenţ. la un potenţial . este legata la potenţialul nega-tiv al 'i.d. că rezisten ţ. iar armătura din dreapta. num eşte ~i rf'.ursei.dtiv . se va produce din nou o ciretllalie ele electroni în sem: invers ş. După ce se schimbă alternanţa tensiunii ' dată ne sursu.~ i~ tf'nţa adin(iJ. cu sarcini poziti"e. CONDENSATORUL JN CAZUL fUR&'\ITULUI ALTERKATIV • Se cons ideră. lIn condensator legal la o sl\rl<O ([e ':un!nt alternativ .11) . una dintre armături.ura din stinga se va găsi la UII potential nega ti\'. din mai multe bobine de in ducti vitate tota l ă L şi din mai mu lte condcnsatoare de capacitate totală C. illductivilalea L şi capacitatea C sint legate in scrie (fig. .ă total ă consideră (7.a.a R. dena'rece numai in aeest caz unghiurile dintre vectori rămin constantI'. iar pu!snţia sn w.{ ril· ernafiu prin circuitul din care faee parte. pozitiv. armăt. Se consideră.m.mărimi ~ceeaşi diagratiii'i vedorială toţi vedolii trebuie să corespundă UDor ' electrice alteruative cu aeel'aşi pulsaţie sau frecvenţă . armiitura din dreapta se incarcă cu sarcini negative. In acest timp. După altii schimbare a altern anţei. JNDUCTIYlTATE ŞI CAPACITATE iN SERIE un circuit cu o sursă de curent alternativ format dintr-o R in exteriorul sursei (iu cazul curentului altern at. Concluzia finală e"te că lin condensolM lasă sd Ireacli curentl. Pe 5. iar ce alaltă armătură. la potepţ!alu l po. 7-9). La un moment dat. condensatorul se d!!l)card şi apoi se reincarc[j cu armătura din dreapta pozitivă şi armătura din stinga lleglltÎvă . Dacă valoarea eficace a tensiunii la bornele sursei este U. 6. Ca urmare a circulaţiei elerlrollilor Între sursă şi armături. electrOlJii vor circula prin cond ucloare iu sens in\'t~rs.

aplicind formula generală.CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT 9l Expresi" : (7. din care T..14) ca rt: reprezintă o lege analogii legii lui Ohm in curent alternativ. dacă exist:\ numai L. .12) !'oI! numeşte impcdalila cirCldlului şi se ml'isoarii in o-hmi. că există numai R (fig.-I-= X C'" (7. 11 ). (7. se anulează ter menii care cuprind L şi C. fiind valabile şi in orice caz partic. Readan\clc s(' măsoară de asemenea In ohmi.- Pig. Se presupune. Se poate scrie deei şi: 1= u z u V1V + x~ (7. .Y R' R X'~ + snu R 1f?l + (Lw--)' / I l r reZllltă din : L" (7. ... iar l/Cw este reacfan(a capaeifilld.ular: dacă in circuit exisUi oumni rezistenţa R .15) Formulele (7..presia : Lw . se anulen.:i Lermenii ('are cuprind R şi C etc.~ I ' !fc l{. se obţine: 1=. .15) sînt generale." . şi Unghiul de dcfazaj IP Înlre tensiunen U curentul 1 n 'OS?~7. In acest caz.? = 1.14) şi (7.. . Orcuilul de curent altema!i\' cu rezislenlă indudivilate şi capacitate In serie_ :r=z:=J . E E x.. u R (7.. .16) tglP = 0 (7.w eS1:c reaclanJa induc!iva.13) se numeştI:: reacfa n(a lolu/ă a circuitului. de exemplu.17) cos. Î-IO). 1-9. (f.

tp """o..""ERA. forma generală devine. la borncJeunei rezistenţ e şi a rurelllului 1 te o parcurge . Din relaţia (7. Figl 7·11 Diagram ă in cazu! unui circuit de curen! allernativ cu re7. ln figura 7.: I ~ -. u Lo (7. 7-10.. Dacă circuitul cuprinde numai o illdu('tiyitatc f. L (fig..) rezultă: adică valoarea eficace a tensiunii la bornele ullei rezistenţe este egald sul dinlre valoaua rezistenţei şi valoarea eficace a wrttlfl11ui prin CII produ- re:islen{ă. .!1.Întă variaţia valorilor instanlanee respedi ve ale te nl)iunii II şi curenttllui i.19) Fig_ 7·13. Circuit de curent alternativ cu rezls· tentă.20) . Circuit de curenllliternati ll cu induclivilatt'_ iar: cosrp = 0.LA Deci ..92 ELECTROT'EHNleA.is!enI ă . vcctorială Deoarece qJ= O. {aţei de tensiunea aUernatil/c/ la bornele re:islen{ei.. tgcp = 00 ~i deci il. Se. ---~/_. (7. "' . GE.se arată rcprcz('ntarca vcctorială a tensiuuii 1. 7-13).1(. Fig. 1n figura 7-12 se arată 1iÎnusoidcle tarc reprc:. rezulta că o l'e::istenji1 il nu defa:ea :ă curentul a/{ernfltiv care o parcurge. Fig.11 .se r{"g:l se*tc legea lui Ohm din curcnt continuu.-. 7-12_ Variatia lensiunii U şI a curentului tn cazul unuÎ ci rcuit de curent alternativ cu rezistenţă. vede că in cazul \Inei rezistenţe.

paloarea pulsaţ. 22 ) rezult'i: } 1• ~­ I Cw' (7 . Dl\l"fI C'irnlitul cI(' (un'llt fil\(>rnath' ('uprinde llulllni 'l ('apa6late C (fig.22) Iar: 4' 059 = O i tgţp =. 7-14. "alo"n"" (·fÎ(':1rl' :1 nlrenlulu Î este: care (7.23) Din relaţin (/. il / ~.iei (. in calUl unui circuit de curent alternativ cu inductivit~t e .21 ) adică valoarea eficace a tem-iunii [a bornele IInei induclivilă(i este egald fll produsul dintre llalorile inducliuiMţii t. rf'~ r~cti\'. unde wesle pulsafia tensiunii.24) .15. ) Î Fig. ia. .- 00 şi deci 0 """ -":':" . In figu ra 7-18 se ara tă sinusoide le care reprezintil variaţia \-aloril or jnstantanee a le tensi unii U ~i. Varîalia tensiunii U şi a curentu lui i in car-u! unul circuit de curent alternativ cu inductiv!lale. 2 (7. 7-1(.). Din rc1n(Îa (7 .n urma tensiunii la bornele inducli uilă{ii .20) rClult. in riţ!urn 7. Diagrama vectoriali!.19) rezu lt ă: U= LwI (7 .urcnlului f i tensiunii in ('azu l j n(lttcti"it ii \ ii. sinusoideJc .l.) . a curen t ului i. In fi gu ra 7-17 se a raHI reprezentarea vectorial. Fig.cmcUITE DE CUREN'T' ALTER:'AT1V 1IIOXOFAZAT 93 Din relaţia (7.1C1ic-ii: va/oarul eficace a lemiullii alfemafiue la bornele /Inei c aparilă!i C este cyaM CII raportul dintre valoarea 1 a cLlunlului ce trece prin capacitatea şi produsul Cw .l rii Q ÎlIdur(an( (/ de{a :ea:1i cl/unlul ullenwliv o !HHwrge CIt un!lfliul -::/2 . III figll!"a 7-14 Ş{' .) şi valooua eficace a curentuln i / prin Înducti vitale. Din relalia (7. 7· 1[i.23) rezultă cii o capacitate de{a: eu: /' curentul alterna/iu cure Q par curge ClI unghiul rt/ 2 III auans fafli de tensiune// allernafivi1 la bornele rupll cită(ii . tensiUnii U la uornele une i ~a pacităţi ş i a curentulu i 1 ce o parcurge.rl'lmn yedoria l ă corespunz:1t{lare pentru cur('nt ~i tem·june.lr:'ltfl diap.

după cum reiese din figură. inductivita le şi capacitate în serie. FigI 7·18 Variillia tensiunii U şi Il cu rentului i în cazul unui circuit de cureni alternativ cu cllpac!tate. lj RI Fig.15). In figura 7-1g s-a notat cu ! valoarea eficace a vectorului reprezentind curentul care parcurge circuitul. Din ace ~t triunghi rezultă relaţiile (i . 7·16. 'fTiunghiul dreptunghi A Re se numeşte triunghiul fmsillnilor." I ] 1I 1.ECl'ROTEH.F.. de asemenea.. U L şi Ve.re reprezintă tensiunea la bornele indudivităţii L (tensiunea care este defazată cu unghiul rd2 inaintea curentului 1). Circ\l il de curent alterna tiv COl capacitale. inducti vita te L şi o capacitate C. Fig. Fig 17·17. Compunînd vectorii care reprezintă tensiunile U R. = Lw! s-a notat valoarea vectoTului c<.'iICA GENERALA Cunoscînd diagramele vectoriale pentru cazurile particulare reprezen - tate in figurile 7-11. .. u i c wl T I --. se obţine tensiunea totală U la bornele circuitului..r:/2 În urllln cure. 11 il ~ ~ . se obţine vectorul D. 7-9) o rezistenp R. Diagrama vedorială pentru un circuit de curent alternativ cu rezis· tenţă. iar cu V R= RI valoarea eficace a vectorului reprezentînd tensiunea la bornele rezistenţei (in fază cu cUTentul 1) cu' U J. care reprezintă tensiunea la bornele circuitului..1. Compunînd acest vector VL ~ V(J cu vectorul lJ R .. ll ) şi (7. 7·19. 7-14 şi 7-17 5e poate trasa diagrama vectorială in eazulgeneral cind in drcu it se găsesc legate in serie (fig. Vectorii {]L şi Ve gă sindu-se pe aceeaşi direcţie. s-a notat eu Ue =1/Cw valoarea eficace a vectorului care reprezintă tensiunea la bornele capacităOi (tem iune r\f'fazntu cu unghiul -.ntlllui I l. vectorul rezultant respectiv are valoare:l []L~UC.. Diagramă vec!orialii tn cazul unui circuit de cu· rent alternativ cu upacitate.J .

~ ~iicace a curen~uJui este: V"-<_ -:r:======:: ~ U I ~... luindu-se ca origine d-. R V şi este reprezentat de un vector În fazălcll lJ. dup ă cum se Yed(' ş i pe figură.!zlt or cu reiis1eriţa R =400 1) .==: = 380 = O A 490 '78 VOO'+ 4 ( 1 '314 _ R COS ? = l = ~1~ +=[='_=3=14=~~=:O"'. Curentul care trece prin inductiv ltate este dat de : u h -.uit eare cuprinde: O rezistenţă!R.' f:o:u vedorul tensiunii U. e z o J var e: Valoarea pulsaliei este: w=2"'i.82. legate iu paralel.====. Curentul care trece prin re zistenţă este dat (k"'": I R """ . o bobină av tnd o lnduc!ivita le L=I : H şi o re7. care menline la bornele circuitului o tensiune eficace ' U= 380 V cu o frecv e nţă (=50 Hz. Pentru a afla valoarea eficace 1 a curentului produs de sursă.~ z VR' +( L~ -_ Cwl " 1(}6 )' 100 ·314 400 ::-r====38::0.ivi tatc L şi un condesator de capacitate C. Intr ·un citcuil se· lea gă ili serie un ind. I. se trase ază diagrama vedorială din figura 7-21. JNDUCTIVITATE ŞI CAPA CITATE IN PARALEL 1n f igura 7-20 se arată un cirr.: 100 ·314 400 7.~=')2 = 4-90 = 0. C1RCUrr DE CU RE NT ALTE RNAT1 V CU REZISTEl'ffĂ.w . o ioduc· t..Aplicaţia 7·2. =2·3:14 ·50 = 314 rad{ s Valoarea . /=40=0'= ' . Care este valoarea eficace I a curentului din circuit şi care este cosinusul ungIliulul de defauj 'P fnire-curenf şi' tensiune? - R.islent ă neglijabilă şi un condensator cu -o capacitate C=I OO!-tE Acest drolil este alimentat de la o sursă de curent alterna tiv. O sursă de: cu rent alternathr cu pul saţi a w produl'.! la bornele acestui circu it o tensiune alternativ ă U de pulsaţie (0)..

ă din compunerea veclorilor IEI. U. Yedorul ("are reprezintă ('urentul J produ s de sursă rezult. IL şi l e.tă conductorul cu rezistenţa R .'cetor care face IIn~hiul n /2 in urma vcctO~:III11i Curentul car€' [rerc pric capaC'itate Tezllltri din. . ~ Î elite rcprCZl'utat de un . Din acest triunghi rezultă valoarea rurcnlu[ui dat de sursii : (7 . . se anul ează termenul care cuprinde pc R. astfel după cum se vede pc diagramă .ă termenul care cl1prinde pc L elC'.Circuit de curenl alternativ cu re:/Jsl enjă..! 1 şi U rezultii din 1< <lcelaşi triun ghi drrptl1nghic : cos-v ~ V'.' " ~ .24) şi (7. Dacă nu cXÎ!.» s int yalabile pentru cazul general (circuit cu rezh. se anulea1. r. le = UC{o) şi e!'le reprezentat de un \'C'dor cnre rac(' unghiu l 1':/ 2 inainll'a \-cctOlvhti R nnn . induclivilale fi capacita te În paralel..24 ) Unghiul de derazaj ? dintr!. r. i·20. indudivitatc ş i capaf'itate in paralel). η2L Diagrama vcc10rlală a schemei din figura 7·20.. (-' -cool' t R- 1-w C-_:) .2. 0-) -~r.oJ 19:~ = '-ro " J Formulele (7 . Triunghiul dreplunghif" 11 BC se numeşte triun ghiul \lIre/di/of. _ ---' Fi~. dacă nu există induclivitalr<l 1.+.tellţ ă. L-_ _ "-' _ fig.

Curcntul total \'a fi dat dc: Unghi ul de defazaj rezultă din: 7 - :Stetro\eîlnlca :.~ura 7-20 lipseşte intre punctele A B ('.:e ncrală .ă în schema din fi.ă de tensiunea U. Se presupunl' acum că în schema din figura 7-20 lipseşte intre punctele A şi B inductivitatca 1. iar curentul este defazat inaintea t ensiunii U.. teoretic infinită) . curentul lotal \"a fi dat de rclaţ.!2 fat. Dar ă : Înseamnă că: - 2 . unghiul de defazaj Între 1 C<lsrp =0. asemeuea.{lllductorul de rezistenţă R (aceasta Înscamnă in realitate că intre aceste puncte rezistenţa electrir' ă eslc foarle mure. In acest caz.'\LTERNATIV MONOFAZAT 97 şi Se presupune .CIRCUITE DE CUREl"<' . ~=OO.ia : Dt>. inşe um nii că • iar c\!t"€'ntul este defazat in urma tensiunii.. R('Zultâ : că curentul 1 este defazat cu unghiul rr. şi U se obţine din: tg Dacă.

. La bornele acestui circuli se aplică o tensiu ne alterna ti\'3 de valoare eficace V=220 V ş i f recvenţ a 1=25 Hz.~ - L(i) II ..6. Valoarea pu lsaţiei este: w=27t '{=2 '3.-. iar pe a treia. e z o I var e.10 rezultă lnsă că În acest caz capacitatea (. Curentul total este dat de relaţia: J~ u1/"R'-. o ~o­ binli cu o induclivilate L=0.CI» )'.-f}0 Z Unghiul de defazaj rezultă d in: cos sau. Un circuit electric cuprinde trei ramuri în paralel. aceasta echivalează cu sit uaţia cind ar exista totuşi un condensator cu armăturile tn A şi B..= . eare este valoarea eficace a curentului loialI? Care este valoarea eficace a curenţilor Ilo It şi lJ din fiecare ramură? R.. tg 9~ . pe a doua ram urii. R 200 220 . Lw R ceea ce arată că unghiul de dcfo.V ~. sau: tg CP=-. este nulă.2 ·[:)7 .98 ELEC'rROTEH.2 H şI rezist ent ă neg lJjabllă. Din formul a 1.V' +l ' _ -220 - 2W - 0.150 '[ 0. Pe unI dintre ramuri se g1lseş te un radia tor eledric cu o rezistenţă R=200 (1.1_+(' /'Rt - Lw . DacA in schema din figura 7-20 nu este condensa lor intre pun ctele A şi B. R -Cw ceea ce arată ('ii unghiul de defazaj este negativ ş i deci curenlul 1 este defazat inaintea tensiunii U. dar de su prafaţă foarte mică (teoretic de suprafatA nuIă). un condensator cu o capacitate C=150 v.=1.-. şi deci cureut ul 1 este defazut Aplietllia 7·8.-. El!ALA .1 .-\.13 A. .F.zaj este pozitiv In urma tensiunii U. -j'- Valoarea eficace a curenluhll prin U rezistenlă este : 11 = .14 '25 = 157 radls Valoarea eficace a curen tului lotal este: I.>·UCA OE.151 -2.. .'. .

să media puleriî instantanee pe o H'.e perioadă. să (7. adică cos q:.=l.erea ilU. iar q:.wil se face această medie. care poarti"t numele de puiere aparentă şi se notează de obicei: S = (j-I.şt. 220 = 7. Expresia cos q> se numeş te şi factor de plliere.. Dacă se de-llumească plltere a/.26) unde: Il = V 2" U sinUll Put.11. 0.tantanee p are o valoare S-a convenit ca În curent alternativ variabilă în timp.28) Puterea aparentă este deci fie dată de o sursă pentru o egală cu anumită puterea activă maximit care poate tensiune U şi un anumit curent 1_ .= - U Lto . Ci nd factorul de putere a re valoarea sa maximă. puterea activă este I!ga/ă CII produsul dinlrl! valoarea eficace a Il!nsiunii.u ee j este: II şi prin care trece curentul alternativ de valoare p =u·j (7.18 A.2 -!57 Yaloare3 eficace:a curent ului prin con densa lo r e:> le: J3 =UCw=220 -150 '1 0-6 '157=5. .IONOFAZAT 99 \ '<!Ioarea eÎieace a curenlului pri[] bcbinil este : J.27) Îu C:He Uşi 1 sint valorile eficace ale tensiunii şi curentului.CIRCUITE DE CLJlEXT ALT!o:RNATl\- j\. puterea devine <'gală cu produsul U -1. În cazul curentului alter. Tn consecinţă. natill. este unghiul de defazaj intre curent şi tensiune. 8. valoarea eficace a curentului şi cosinusul unghiului de de{a:ai intre curent ~i tensi un e.= .. . se gă ­ efi puterea activă este : P=(J·j cos l' (7. PUTEREA ŞI ENERGIA ELECTRICA IN CAZUL CURENTULUI ALTERNATIV Pu ferea insfantanee p Într-un circuit la bornele căruia se aplică tensiunea alte rn Mivă inst:lntanee instanta.

* Dacă se măsoară tensiunea U în volţi şi intensitatea J in ampt-ri.) dcfazează mult curentul absorbit..8=237. astfel incit cer o importantă putere reactivă.237 kW . egal cu 1000 vari . işi datorc~tc numele aeestui colectiv de specialişti în domeniul electri c i t ăţii . curentul in am peri şi t impul În secunde. făcînd prin aceasta să sc adă factorul de putere al sursei care alimentează reţeaua care nu poate da in consecinţă decît o putere activă P mic~ .78 ·O. Deoarece puterea multiplicată cu timpul t. În urma tensiunii (unghi de dcfazaj mare). O .> =P·t=U·J cos 'P'll (7. respectiv : lV. deci cînd c reşte unghiul de defazaj <fi şi :icade facto rul de putere cos <p.te puterea reactivă Q. şi lâlollaru! (kvar). scade puterea activă P.ivă ~ e v or scrie.100 ELECTROTEHNICA GENERALĂ Expresia: Q=u·j sin 9 poartă laţin: (7. şi cap. 5. De.. se obţine energia activ. S şi Q e:xÎsUi re - deci: P' ~ S'-(f'. Aceste u ni tăţi au multipli de 3600000 ori mai mari: kilowaUora (kWh) şi kilovarora (kvarh). dă valoarea energiei respective. "unII . pc măsură ce crc. . kilovollampewl (kVA).12 W . paragr. urmfi tor activ ă este: P=U·J·cos. consumatori. t ransformatoare ş. cît dUrcază această p utere.. lns ăş i unitatea de mă~ură internaţională a puterii reaetive. Dar. rezultă că energia activă şi react.-rie reacti" ii . egal cu 1000 VA . Se vede că pClltru o anumită putere aparentă S. Care este puterea activă absor bită de circuitul din aplicaţia 7·2? Dar P. se obţine puterea activă in waţi. puterea reactivă Q creşte atunci cind creşte sin <fi. Aceste unităţi de măsura au ('a multipli obişnuiţi kilowatful (kW). conform cu relaţia (7 .?=380 ·O.I.29) numele de putere reacfiuă.29). c. în waţi-secunde (\Vs) sa u Jouli (J ). XX. puterea reactivă Q şi puterea a par~!ltă S energiile activă IVp şi reactiva IVa In !louă zile? R e z o J var e.31) WQ = Q ·l= U ·J sin 'P ·t se măsoară tensiunea În volţi. la definirea şi clarifica. Pu terea • Vezi paragr..a.i electrice. COIJsum atorii care au bobine cu inductivităţi mari (unele maşin. Trebuie relevată contribuţ ia ~Hlllsă de un colectiv de specialişti romani şi in 5pecial dc acad. egal cu 1000 W. Dacă Aplicaţia 7·4. puterea aparentă in /lollamperî (VA) şi put erea reactivă in vari (var) . I ntre cele trei puteri P.rea noţiunilor de pu tere şi enefJ:. ent:rgia readivă în varsecunde (vars). aici interesul de a a vea un fado r de putere cît mai mare 1::. Budeânu..

.). Puterea aparent1\ este: S = U'I=380'O..lpaeitate C ca in figură. Curcntul 1] absorbit de acest rC'C('. Curentul total 1 !it: ob~ine din compunerea vectorilor carc reprezintă curenţii II şi 1'1:. u s fig .Se vede din figură efi wclorul curentului 1 este defazat Iaţ. li'./2 înaintea vectorului ten5iunii D.382 kWh. Diagrama v('eio· Tia!'. care eli tensiunea U un receptor iIlducfiv (care conţine inducti\"i ta te şi i't!zistenţ5. ra În figura 7-23.. " c J... 7·22.ptor este d .536 kvarh .UL COr-. Tmbllll<l lii\ irea fac10ruluÎ de putere cu ajutorul conde!lsa torului .3600=30730752 var $=8.ă de tensiunea cu Un uughi Ifl' TJlai mic decit unghiul de deCazaj 9 în cazul cind După a . In paralel ea receptorul inducli\" se leagă un cont1ensat0r de c.TDENSATOfl.84 . se traseazfl o diagramă vcrtorial5. 9.'PHEA FACTO HULUI DE PUTERE CU AJUTOn. Pentru a s(' \"eelea efectul condensatOlului [lsupra [actorului de putere.84 var ~ QJ78 1\\-1Ir.12 ·48 ~ ' 3 600=40 974 336 Ws = II.------. alimentează '1 :=0 '1 .-------~~. Se trasenzi:i apoi veclol'ul absorbit de reccptorul inductiv. Fig.78·O.2% kVA.c şUC".4 V2\= 0. curentu l h CI:' trece prin condensator este reprezentat printr-un vector ddazat cu ungh iul -.6=177. corespunzătoa re schemei din figura 7·22. fazat În urma tensiunii U cu unghiul rp.CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOEAZAT 101 Puterea reactivă es te : Q=U·J-sînq>=38Q·Q.48 . Energia reaciivă este : IVQ=Q '(= 177.lBUNAT:\. Energia adiv1\ este: Wp=P '/=237 . Se in drept originc de fază vectorul tcnsiunii U . 7·23. cum .7 8=296.ULUI ln rigura 7-22 este reprezcntati\ o sursă S de curent alternativ..

8=12..8 V1=O. 7-24).~=O.€2=O.6=7.8 0 - Deoarece: sin ! . Diagrama coresp u nzătoare . pentru ca factorul de putere al inslalajiel siî devină cos '1'=0. In capitolul XX se dau amănunte asupra ~vant.8-7.6 (fig. defazat cu unghiu! " in urma tensiunii U.2 şi in consecintă: BC=AC.l'jclor economice eare rezultă in cazul unni faelor de putere.>J/ = 16 '0.f 0. A . S-a reuşit !leei cu ajutorul condcnsatorului să ţină un factor de putere cos 1p' mai mare decit factorul de putere iniţial.4.6. . figurii. Un motor eleclric M alimentat cu o tensiune alternativă U=220 V. Imn..6 : . t .8 A B=l ! 'sin9= [2 '0. Motor În parale! cu un condensalor. . dUPă cum tâ7eprezentat pe diagramă_ Observind figura 7-25 se poale scrie: I MCOS 'PM= 1 t cos 9 de unde: cos OJ. .8 ? ________ __J le ti III. Se considerii diagrama vecloria!ii din fi gura 7·25. u ~ C veclo r ia lă " Fig.'M=lfl-eos2 'PM sin '?=J!I rezu!ti~ COS2 '1' YI. compus vec!orial cu curen tul l"M. Curentul Te absorbit de condensator şi defaza t cu 9(f înainîea tensiunii (f. 7-20.1=16 A la un faelor de putere cos ?M=O. va da un curent totall. condensatorul permite îmbunătăţirea factorullli de putere .102 ELECTROTgHNICA G}:~EJL\ L/I. .6 lt= __ ·f}>f= .' c---------J ii Fig. nu există condellsator.2=5.lf făcînd unghiu! <?M cu vector ul tensiunii U. . unde s-a lua t ca origine de fază tensiunea Ti şi s-a trasa t apoi vectorul curentului I.O. 7-24. de frttvenţă 1=50 Hz. absoarbe un curent de valoare eficace 1. Re z o 1 var e. CA: capacltale C şi ce putere reac!ivă Q trebuie să aibă con· densalorul montat în paralel cumo iorul. Aplicajia 7·5. se ob cos 9· tn consecinţă . cos 'f' 0.16 = 12 Â..A B = 12. C=J M 'sin t.

.)=2 .' (7. ValoaJ rea. ~ -. (.• obină şi condensa tor in serie.232 kvar cOf)~um ator il In practică.6 A.--. '50=314.-... cu UEL valoarea eficace a tensiunii la . ..= =8. Fig.6 C~ . Se aplică la bornele tntregului circuit o tensiune alternativă de valoare eficace U şi pulsa1ie (ol. Puterea reac1ivă a condensator ului este: Q= U ' Jc =220 '5. _fIe 5 ."TlV MONOFAZAT 103 Curenlul absorbit de condensalor este deci. Diagrama vecloriaU a schemei din figura 7-2. ..CIRCUITE DE CURENT ALTE:RN. bornele bobinei şi cu Ve valoarea eficace a tensi· U'I/l unii la bornele condensalorului. de 10. i ca origine de fază vec torul Ţ al curentului._ru_v_:~h .6=1 232 var= 1. 1<=5. 1 _ _ _ ____ ___ -'.. 1 ·1U--5F=SI p.1. ' .r==~ U=c==..F. Pulsaţia tensiunii este. Se notează cu J valoarea eficace a curentului..I _ _~URC'~_ ' U. j U'6) 220 ·314-.32) V (LW. Deoarece: rezultă: .LI' 1/'+ c B -. ' "~_ . eficace a curentului este: . ' • u 7-26 B.. REZONANTA ELECTRICĂ In figura 7-26 este repr eze ntată bobina B cu inductivilale proprie L şi rezistenta R lega l ă în serie cu un condensator de capacitate C. 7-27.--.:tn figura 7-27 s-a trasat o di ag ramă vectorială pentru care s-a luai ..' . 1 . R 1 I 'c _ (1 ~. Îmbunătăţirea factoru lui de putere se face de obicei la puteri mari În sistemele Irifa za le.f=2.

a ceastă fracţie ajunge fgRIlÎ CII expresia Lw. lUlghi ul de defar.35) D!n telalla (7.33): capacitătii (7. deoarece numitorul fracliei devine infinit.33) In acest moment.' Îndeplinitll." R O (numărăto r ul fracţiei este nul. vectorul UL=Lwl făcînd un unghi 1:/2 inaintea vectorului Î şi care reprezintă tensiunea la bornele induciivilăjii L.. ... creşte. precum şi vectOf'ul [Jc =i!Cw fiielnd un unghi ~l2 In urma vectorului I şi care rcprezint~ tensiunea la bornele cooden salorului. La un moment dai. In momentul de maxim al curentului. se obtine veclorul tensiunii D. Frac· tia HeN din rela tia (7.32) dacă va[ia7.32) se anulell 7.33) eSlI.şi capacitate in circuil.defazaj 91:!. care era foarte mare la valori foarte mici ale capacitălii. In momentu l cind C= O (distanlă [()arie mare intre armăturile condensaloru· lu i).sau LCll. Unghiul. in situaţia "fep:rezentat ă . De asemenea. adIcă : 1 1 LCll = . OITe face să crească la maximum curentul re-Lulta d in re· C= _IL~' (7.. Vedor ul URI_ al te nsiunii la bornele bobinei de indudivitale L şi relislenţă R re· zultă din compunerea \'e<: torilor [h şi Un._.. apoi vectorul Us=RT In fază cu Î şi care reprezintă tensiunea la bOrt"!ele relislen lei R.? rerTe· :dnlil defazajul tn tre curenlul [ şi tensiunea U.. Valoarea maximâ a curentului este cu aUI mai mare. Pe măsură ce capacitatea C începe să crea~că (armlHu r ile conderua lorului se apropie). C_ r se ia coresp unzăt o r sdirli grafice alese pentru ilLtensjtat~lI (7.i. tens/uMa U la bornele circuitului fiind menţionată constan1ă.10< Lungimea vectorului EL. reprezint ă defau. &cadt pe măsură ce capacitatea C creşte. ca. tensiunile URL şi Ve la bornele bobinei şi conden~toru!u! cresc.CCll = 0. deoarece in circuitul oo\)inei unghiul ~ de . d upij cun! s·a arătat). de exemplu. Valoarea acestui maxim este: {=-.3<i) C. cu cît re1. Unghiul 9lU.ii. printr un maxim.ul curentului I fală de tensiunea Ur.:l cllpa· dtatea C. dintre curent şi tensiunea UnL la bornele bobine! rezultă d in: Lw 19 '?RL= . Pe măsurii ce rezistenta R scade. ca şi c1nd n·ar exista inducth'itale .lXTROTEH1"lCA GENERALA c\lTemului. Se tTaseată. la bornele întregului circuit. da cii. Compunind \'eclorul tensiunii UI!L cu vectorul tensiuni Vc. creşt e unghiu 1 9RL.34) rezultă că in momentul c î nd cueentul I Irete prin maxim. 1n cele ce u rmează se va' cerceta variaţia curentului di n relaţia (7. valoarea 1 II curentului creşte. pa rante18 de la numlloru! expres.e! (7. lalia (i.is· leula R II bobinei este mai mică.. R scade şi deci .L la bornele bobind. dcoare<:e : L~ . iar curentul 1.32)."'''''- C. 1= 0.aj '" Intre curentul I şi tensiunea U este nul.?tu.. \'a[oarea lui depinde numai de tensiunea U şi de rezistenta R. u R Valoare .' I! Cind condilia corespunzatoare relaliei (7. impediOllla circuitului trete printr·un minim.­ 1 tg 9=.

33) se spune că a fost realizală CQndi(ia de rezonanta a circuitului.. de exemplU. Deoarece dis· tanţa dintre conducloare este mică .=35. Cablul iniroduce în circuit.4 H ş i o capaci tate C=50 [LF se aplică o ten· siu DI' Ilr terntll ivă el! o \'aluar" eficilce U=!OO V. incit sa se pro· ducă condiţîa de rezonanjă pentru pulsatia respectivă . Uneori rezonanta este folosită tocmai pentru Încer<. Supralensiunile care iau naştere în cazul rezonantei pot provoca di~trugeri În circuit mai ales prin stdipungerea iwlajiei cab!ului.?RL tensiunile UTIL ~j Ve cresc foarte mult (se produc supralensiuni) .dsteojei R. Se presupune. .. care se comportă ca arlll.28 . Această maşină ~e comportă în circuit ca o bobină cu o anumită induclivitate. astfel parametrii circuitului.5 Hz. Fenomenul de rezonlln\ă îşi găseşte în practică aplicajii utile. 1 Fren'en\a corespunzătoare este: • CiI 223 (= . încît să se găseasciJ cît mai departe de condiţia de rezonanta.-r . un cabl u alimenla t de la o maşilli'i generatoare de curent alternativ. de rezonanţă Re z o 1 var e. pentru ca tensiunea Ut-Ia bornele inductivi!ăjii s ă iie de 10 ori mai mare ca te nsiunea Ula bor· nele circuiftdui. Capacitatea se datoreşte conducloarelor cablu!ui. deci o valoare foarte mare a unghiului . In momentul fn care a fosl îndeplinilă conditia (7.. 11) in cnu! re?ollanţe. este necesar să se prindă o und ă Cll o anumită pulsaţie (sau o anumită frecvenjii f) datorită unui anumit post de radioemiţiitor. de exemplu. La aparatele de radiorecept ie. punctat in figura 7·27 (tensiunile (J'RI.şi efecie dăunătoare.o1. dar şi printr·o modificare corespunzătoare ~ inductivită\ii sau . La burllelt> ullui circuit ascmilnător celui reprezentat în figura 7·2 avînd o rez isten tii R=!l 1).50.c..:area rigidilăjii die!eclrice a ilOlanţilor.1O ~ =223 rad ls. Se aranjează atunci astfel paramelrii din circu itele aparatului de r ece pţie.:iturile unui condensatof. Conditia de rezonanţă se porle obtine nu numai prht variatia capadtătii din circuil. ~e Illi mcşle fenomenul a tensiunilor. h 6. pe lîngă o rezislelljlî R.şi lI'cJ. La o valoare foarle mică a rezislent"i.63) Deoarece fenomenul de rewnanlă descris pro\"OilGl supralensi ulli. din cauza depăşirii rigidi\ătii dieledrice. Se cere: a) sii se determine frecventa f il tensi un ii U pen tr u cazul rl'zonanţei. Din această cauză trebuie să se aleagă. . DE CUJU:r.= . în special în radioteh· nieă. Aplica/ia 7·6. o indudil' itllte L~O.i să se determine valoarea eficace·I a curentului.CIRCUITE.·enomenul de rezollanj!i poate avea Însă . Şi fll ~ceste <.LTERNATIV MONOYAZAT lOS.:3zuri condi ţ ia de rezonanta este înd eplin ită dacă: adic5 pentru o \'aloare a inducli\"italii sau ~ pulsaliei dată sau: L~_' e. Pu!satia IH care e_ sie CiI= satisfăcut ă condiţia de rezonan\8 este: VLe = 1 VO. şi o capacitate importantă C.3 puls<lliei. I r!!Spectiv de: ~=~I (7. e) în tazul fl'w nanle i sa ~e dl'tl'rmine valoarea re.>. capacitatea condensaloruluj poate atinge valori care să conducă la îndeplinirea conditiei de rewllanţă. depăşind de asemenea cu mult valoarea tensiunii U la bornele circuitului.

= 125 A 8 " să ~resupunind că R poale veria.lr măloarea relaUe: L~.= 0.ECTROTEHNICA GENERALA Valoarea eiica-ce a curentului In cazul {= - rezonanţei este: U R 100 = . in ca. ' 10 ' 10 . J U R U Lro R Se deduce: L~ n R=.~ --~ --~.zul rezonante! trebuie existe I.E1. U UL U L".106 .4 ·223 =89.=1O.

ten~iuni1e la bornele surselor. care poate produce un curent alternativ. sursa însăşi numindu-se. de asemenea. Sursele carc se Întilnesc curent in practică (gellcratoarelc electrice) a u trei rorţe:e lectrom otoare alternative. şi 3-3' intr·un cimp de ind ucţi e magnetică 8. PRODUCER EA CU RENŢiL OR TRIFAZAT I în figura 8-1 sînt. numite lri{a:alc. monofazată."e explică principiul producerii a lrei forţe electromot oare trÎfazate ~Î a cure nţil or r('~p(' c livi. Această forţă electromotoarc se numeşte mOllo{azalu. adic( cu mai m ulte f:n:c. SpiITle fac intre ele unghiu l'i de. 1.le Ellr~!. 2-2'.pire identkc 1.CAP ITOL UL VlIl CIHClJlTE lJE CURENT ALTEIINATIV POLIFAZAT Pînii acum s-a considerat o sursă de energie electrică cu o singura forţă eJectromoloal'e alternativă. ca şi sursele s(n umcsc in acest eaz poli{azalc.". Intre o sursă lrifnată Şl rcc('ploarele de t' lIergie electrică sînt necesare mn(mul t decit două co ncluctoaTe.cite 120" (sau 2.~ ca şi tensiun ile la bonle. după cum se va ară ta la paragrafu l 2. In continuare. Se presupune că aceste spire se rotesc in sensul ~ ăgeţi i cu o viteză ungI' iulară constantă .1'. Există im~ :}i surse cu mai multe forte elcdromotoarc produse in infăşurări renliza te în anumi le condiţi i. iar curentu l alternativ produs se numeşte şi el monofazat. sÎnL trifaznte. iar curenţii produşi sin t trifazati. Tensiunea la bornele unei astfel de surse este o tensiune mOllofazată.ată şi rcceptoare lc de energie electri că s int necesare două condudoare. Forţele clectromotoare..!3) şi sint separate (izolate) electric una faţă dI:> alta. Intre O sursă monofa7. . Ac ef. I nfăşurărilc in ca re se produc fort-ele eleetromotoa re se numcsc şi Îllfuşurări de fază . reprezentnh' tre i ş.

108 El. in spira 1-1' se va induce o el forţă eleclromotoare alter(R.LA (Il. in spira 2-2' [or~a electromotoare alternativă C:! va fi defa::afă În urmă faţă df' el cu unghiul 2:::/3. avînd aceea~i amplitudine Em fiind defuzate Între ele cu unghiuri egale <. (8 .2) e:! = E m sIn ( (. Fig.!ep~zent~rea veetorială a celor trei forţe electromotoare. constituie lin sistem de trei forte eleclromoloare infazale . J' Fig. nativă_ In spira 2-2' se va induce de asemenea o forţă electromotoare alterDeoarece spira 2-2' trece faţă de cîmp prin aceleaşi poziţii ca şi .i curenţi: iJ= Im şin (wl.4~-..j defa(8 . prin trei vectori El' E 2 şi E3 egali ca lungime şi făcînd Între ei unghiuri de cite 120". în figura 8-2 sînt prezen\ tate cele trri sinusoide reprezeutî!Ld aceste Iorţt' plectn'motoarc trifazate. Sinusoid ele a trei forte eJect romotoare trifazale. După cum ~ ştie.-u 27t/3 (sau 120°). 8-1.. ?Ji .l) nativă: =Em sin wl.:. Dacă cele trei spire sint inchi'Sc pe circuite identice. vor apăre:j t.4) 1 Sin( wf-rp. Înlr-un cîmp magnetic.» i!=Im sin i: =Im (wt-~- 2.. spira 1.istcm de trei curenti .3) Cele tre i forţe clcdromoloare el> ('2 şi e~. adică: alternativă e..) (8. u ! .rei _. in figura 8-3 se arată . imelrice. rare {' on~tituie Ull f.1-"3' 'IT)' zată in spira 3-3' ~e va induce o forţă electromoloare in urmă faţ ă de et cu unghiul 4l"C/3.'\.1' dar cu o intîrziere corespunz{ltoare unghiului 2rc/3.} LriI::tzaţi ~imetrici. Trei spire Învîrtitoare I~ 120·.ECTROTElli'lICA GENER. :--Y~J--T""" zi" I lE . J ~ . <Hlidi: . 8-2.

TENSIUNILOR TRIFAZATE In )igura 8-5 s-a reprezentat o sursă S cu forţa eleclromotoare monofazată el şi receptorul R.i. sa't prin trei vedori eg:lli şi r5cînd inil'(' ei unghiuri de cite 120".r. 2.ă fie defazut cu unghiul /fi faţă de forţa elcclromotoare care-I producf'. mări mile n::. GRUPAREA FORTELOR ELECTROl\fOTOARE ŞI _.oid{) ('('>respun"ăto:'J.imefri~ şi dc:ech. sau.CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV POLIFAZAT 109 Curenţii pot fi re prez entaţi. a trei mărimi trifazate simetrice este nulă . Suma a trei forţe eleclromoloarc trifazale simetrice. Deoa· rece suma veclorială a celor trei vectori este nulă. Fig. . de multe ori nu se Inai menţionează ÎtI mod expre~ aceast.lib:nl.'. . Compunerea a trei curenti Irifazaji simelriei. 8-4). în general. ca şi forţele electromotoart>. trei curenţi trifazaţi simetriei 11' 12 şi 13 (fig. Dacă pe accl':lşi diagramă \'edorială se trasează şi forţele electromotoare *i curenţii. pentru alimentarca a trei receptoare ar 'fi necesare şase conducloare.pedi\'e formează un sisLcm trifazat ne!. Dacă se compun vectorii 11 şi h se obţine o rezultantă egală şi de sens eontrar cu al treilea vector I2' deci rezultanta totală este nulă. Cind sistemul {'~Ic 5imetric şi l c{" hili1ral. de exemplu. a trei curenţi trisim('tric. de amplitudine Im. şi suma valorilor instantaoee a curenţilor este nulă. veclorială Diagrama a Irei rorle electromoloare zate. Astfel se consideră. IrHa- Fig. 10 ultimul caz. fiecare vector care reprezintă un curenl trebuie ~. 8·3. prin trei sinuf. ~H.. iar in figura 8-6 o sursă cu trei forţe eleclromotoare trifazate el' e2 şi e3. "dic-ă: fazaţi Dacă cei trei vedori ~I nt inegaii şi fo rmează între ei unghiuri diferite de 120°.

numit punct neu/ru se numeşte conductor neutru sau de nul. Ia gelleratoarele de eurent alternativ trifazat (v. 8·6./ te. cu Fig. av înd şase conducloare.t. e} Fig. 8·8. a ~i se contopesc cele trei eonductoare centrale. incît pentru alimcntarca receptoarelor este suficient un număr mai mic de conductoare.. în acest caz se obline o schemă ca in figura 8-8. b care poartă numele de legare (sau moniaj) siea. la bornele bobinajelor in care = c produc forţele s electromoto3re trifazatc CI' "'2 şi ea apar trt:ti tensiuni trifazate.110 ELECTROTEHNrCA GE. b. ' în figurile 8-7. 8-5. Legarea În triunghi a forţelor electromoloare frifazale. Legarea fazelor în modul ar5taL poartă numele de legare (Fau montaj) in triunghi. ca În figura 8-7. b. i'. Sursă o. . realizindu-sc prin aceasta o mare economie de conduct oare (care de obicei sint dill cupru sau aluminiu). Se eonsideră acum că ccle trei faze sînt aşezate ca in figura 8-8 . in . ~. dacă se presupune că pobinajclc sînt aşezate ca În figura 8-7. Irei forle eleclromotoare Irifazate.. a şi se con topesc cooductoarele alăturate două cîte două."'IERALA In practică. Sursă Df şi f" f'J Fig. de curent monofazal linie mono - fazală. AI patrulea conductor eare se leagă la punctul central al stelei . 4:. se Jbţill numai trei cond udoare numite de linie. ('<lp . 8-7. Aslfel. b şi 8-8. Legarea în stea a · forfelor eledromotoare Irifaza te. a) \s~ Fig. XV) cele trei bobinaje (faze) sînt astfel legate intre ele.

. 1n figura 8-9 ~a consiaerat din nou..re 13 şi J 1 pentru a se obţine ]2' tn acest scop. S. un g~nerator cu fazţle ."''''TtV ' PO L1F AZAT 'li 3. U2 şi Ua. ''' ALTER. cu J 1 • 12 şi J a.RE. valorile eiicace ale tensiunilor dintre conductoarelc de' linie.----+_+Uz U J J. unde prin J şi IJ=12 = 13=1. se poate scrie: 1 = 2 J cos 30°. Cllr~lI(ii J p J 2 şi J a 'se numesc curenţi simpli sau pe (azd. u. se compune J a cu un vector ega l şi de sens contrar cu J l ' din figura 8-10 rezultă. 8·9. _ 1. Curentii şi lensiunile la legarea rn triunghi. Tensiunile VI' V2 şi Va se numesc tellsiuni simple sau pe fază. RELAŢII INTRE TENSIUNI ŞI CURENTI IN CAZUL LEGĂRII IN TRIUNGHI ŞI Al>. Fig. se observă că in figura 8-9 Un curent oaretarc de linie. . 8·10. =J'l.cmcUlTE DE CI.. valorile eficace ale curenţilor în conductoarele de linie. valoril(' eficace ale curenţilor in cele trei bobinaje şi cu 11' Iz şi Is. Din figură rezultă că tensiunile dt: linie sînt e. de exemplu 12 • rezultă din diferenţa dintre doi curenţi pe faz1'i. lcgate in triunghi. Tensiunile VI' Uz şi Va se numesc tensiuni de linie. )~=='. LEGĂRll IN STEA Legalcain triunghi.=Ja=J. ' Pentru a vedea care este relaţia dintre valoarea unui curent de linie 1 şi aceea ti unui curent de fază J. . 1 s-au notat valorile com\lUC respective. "v 12 =J3 cos 300+ J 1 cos::'300. de linie Fig. şi anume J a şi J 1 • In figura 8-10 se face direrenţa vectorială int. Eurenţii 1)" 12 şi la se numesc curenţi de linie. cu V). şi ~eprezentarea a curenlilor pe Jad la lega. rea In tfiungh ~ unul curent Deoarece ('a valoare: J.~au notat cu V2 şi "a ' valorile eficace alc tensiunilor la bornele bobinafelor in care se produc 'forţe electromotoare.g::tle CII tensiunile pe fază .

S-a arătat In să cil suma ~ t. in1cnsitaf. conform relatiei de mai Înainte. J~ şi J 3 s ilit ('Un. şi~ U =V3 V.t~ntat cele trei b\lhiuaje legate În stea. Fig. se gli. CUl'cnlii J 1.112 ELECTROTEHNICA GENERALA Dnr ('OS In consecinţă.egarca Îll stea.i curenţi din condudoarele de fază sau active (numite astfel spre Il le deosebi de conduC'torul neutru) es1e egalil cu curentul din e011dudorul neutru . 1: ş i 13 sint curenţii de linie . scrie pc scurl astfel: U-V . 8-11. iar curenţii 1 1.5) T. Dill figurii rezullil di. Tr ll~iunile UI> {'2 ~i U3 dnl tensiunile de linie ~" u lrrlre {tr:::t. In rigura 8-11 s -au r('prc7. (8.6) In eazullegării in stea dacă se aplică prima lege a lui Kirchhofr valorilor instantanee ale curcnţjlor din eonduc1oarele legate la punctul neutr u. \-~ ~i " 3 ~ îlll tcn~i unile pe "':'~.iunii pl! fază.seşte că suma celor lre. După (um :oi-a dem ons1rat la !cgar('r! in triunghi prntru ('urenţi. 1 ~ V3 J.llţi pc falti. (8. iar valoarea e{icace a tensiunii fntre conducfoarele de linie este egală cu valoarea eficace a tensi unii pe fa::ă multiplicată cu conform relat.d. egală cU l!aloarea e{icace a curenlului In 1'3.:casta se poal{'. la legarea in stea . Curenlii şi tensiunile la legarea Tn slea. Al. la 1~9(//'ta in triunghi.rei cu renţi lrifazaţi simetriei ... valoarea e{icace a curentului de linie esle pe fa. iar \1 .ici de mai inainte. Aceasta se poate sCl'îe pe scurt astfel: consecinţă.('a curenţilor rle linii' este egală CI1 intensilatea ('urcnlilor pc fa?:!. se poate df>monslra la legarea În slc:1 pentru tensiun i: U ~ V3 V. valoarea eficau a ltmiullii dintre conducloartlt de linie este egalel CIl ualaarea eficace a leru. I_J. iar IJaloarea e{icace u curen/lIllli din (Qn dlldoarelt de linie ~·tt egalcl cu I'aloarea eficace (1 Cllrtllllliui pe {azil multiplicldă CII V'S.

8-13.. Pentru COl să existe astfel de incărcarc cu curenţ.. astfel de retele trebuie:~ă aibăl ge. in t imp cl' lămpile electric(' nu pot. su ma lor ou mai esle nulă şi. fazele gcneratorului S care alimentează re~"aua si nt Jc-gaLl~ in triunghi. 8-1 :!). Cind fa zele gl'llcratorului sÎllL legate in sLea ('u r. in consecinţă ..onductor ncu lru.~) . realiza o asemenea ineărearc. rcceptoarele pot fi montat . dup ă eum se arată in figura 8-13. tre buie ca fta:eptoarele de energie e lectrică să absoarb ă cu re nţi absol. ro reţea Fig. şÎ c urentul din conductorul neutru trebuie să fie nul. ccen ce j us tiIkă existenţa acestui conductor intr-un ascrnl'nea caz . Din 3eca:>tă cauză.n ernt oa rcic ni f <11.-\ZATE IN STEA Ş I IN TRI UN GHI Daci. _ E!cc~rm~ca t e ne ra l ă . . I"t:ccptoarclc R pot fi montate fie in triunghi . deoarece ~arl'illn COrt'fPllnz:Hoart' ilumin.\!t idclltici pe toale cele lrei co ndu ctoa re ele fază.ll11lui depinde de numărul ş i puterea lampilor uprin~e la un monll'nl dat.zele legale tn stea cu lir neulru. In caz cOlltl'ar."T ALTERN . receptoarele se pot lega ea şi in cazul reţele i legate In triunghi (fig.CJRCUITE DE CURE.fcl de receploare sînt.dl' It'gate in ~tl'a cu cooducto!' n eut ru . Ulotoarclc trifaz:tI.A. Ace su' rettploare trehuie Însă să incarce simetric reţeaua trifnzatil (a ~t. 8·12. caz ul uliei reţele alimentate ele UII generator in stea fără neutru (caz mai rar).Motoarele electrice trifazate Încarcă in mod sime tric re ţeaua. Ltgarea receptoarelor la o alimentată de un generator cu fazele ltgate în triunghi.' . fie in stea (fig.i lrîfazaţi simetriei. 8-12\. TlV MONO~·AZ. reţe lele trifazate destinate a alimenta simultan Hi mpi electrice motoare electrice nu :<c p ot Î ncărca simetriI.. şi . Fig. Legarea re<:eptoarelor la o retEa a!imenlal~ dt un generator cu i2. fie in stea cu legare la n{' utru.. Dacă receptoarelesint legate in t r iuugh i ele l rebuie să fie simetrie in cărea te. la retea fie În triunghi. In conS<'cinţă. ° 4.. In general. de exemplu . ll3 este nu l ă. prin cood uctorul neutru va trece un curent. LEGAREA LA REŢEA A RECEPTOARELOR TRIF.

Fig. tensiune. Pentru toate cele trei bobinaje de puterea va fi : F=fJVJ cos tp.Ă ~ ÎN CAZUL REŢELELOR" TRIFAZA TE SIMETRICE Dacă se consid e ră o reţea legată in triunghi. iar puterea totală pentru cele trei bobinaje de fază: P=3 VJ COsep. u lămpi L (receptoare mono[aza tc care încarcă nesimetric reţeaua) : . 8· 14. 3UI rezultă: P=y:rCOS tp= 3 UI cos 11· In cazul unei este: reţele V- legate În stea. 5. PUTEREA ŞI ENERGIA ELECTRIC. puterea pentru: fiecare hohinaj de fază este. Veste tensiunea pe J t:p fază . puterea pe o fază Pj= V J coslI. ca in figura 8-11. Fj=VJ cos 11. şi unghiul de defazaj Între curent fa ză. Dar după cum se ştie: V=U şi J=Y3 astfel îneit. curentul pc fază. în care.ELEeTROTEHNICA GENERA LA In figura 8-14 este reprezentată o reţea trifazată cu fir neutru. avînd c" receptoare o serie de motoare lrifazate (receploare simetrice) şi~o serie de. dacă l se fac inlocuirile. . ca in fig ura 8-9. Legarea re· ceploarelor la o relea În stea nes i metJ"ică .

.triIaza t mentine fntre bomele sale o tensiune V de 380 V la frecven ta 50 Hz şi alimentează printr·o lin!e foarte scur tă Irei rec:eptoare identice montate In stea (fig. respedh'. se 3U l ~ P= Y3 cos~= V 3 VI cos 9. Unităţile de măsură pentru put eri şi energii au rost arătate: la capitolul precedent.UTERXATJV POt. Tensiunea V la bornele unui receplor este : U 380 1. Aplicaţia 8-1. numele de elleryie actiuă şi reacliut(.oTTE DE CURENT .9) pul ere apartn/d.\ CIRCl. 8·15. poartă. L=O. cU valoarea eficace a curenMlui tie linie şi cosinusu l unghiului de de{azaj dintre curentul în cazul retell' lor trifazate.. In razlIl legări i În st('a. Re z o 1 va r e. expresia .o:islenj1! R=4 1)... exist:i rdaţiile : J=l Dacă şj V = Y3 " obţine : se fac.. S~V3 Vi numeşt. 8·15). FieCflre receptor are o inducli\"il a l e proprie Fig.~ 2 2 1) V3 \'.7) (8 . expresia: Q=VS se se nunl('ştc putert reaclivă .. VI siu 11 iar expresia .03 H şi O rc. după cum se U ştie. . fie că este legată in stea. Receptor Iri· lazal aJimen la t de la un generat"r.. şi tensiunea pe {a:ă. fie că este lega/Il in triunghi.If'A7 .10) IVQ = Q'(=VS V-I'sin ?'l unde 1 este timpul.8) pufere activă.. il. inlocuirile. (8. paragraful 8. P=V3 se llum e şLe VI COS? (8.73 V--==. puterea esle ega lă cu V37rnillip1i~1 cu {Ialaarea eficau a ten- siunii dintre cOllducfQorele de linie. Rezultă aşadar că inlr-{} retea lrifazald.e (8. Se cer: tensiunea la bornelr: jjeclirui receplor (se neglijeazli căderea de tensiune intre sursă şi rece ptor) : jnlensitalu cu re ntului absorbit de fiecare receptor. Un genera tor de cure nt a!ternath... Expresiile. puterea activa consuma bi de cele !rei rec{'ploare.

T7.un receptor este. dale de relatiile: ej=E m sin wt e~=EIIl sin (wt~.J care constituie un sistem de două fode electromoloare bijazate.115 ELECTROTElll\'ICA GENERALA Intensitatea curentului care trece printr. 1= z= VR2+(LM)Z= Y''''. unghiul dintre spire fiind de 90".6 A.0"3C""2r. 6.4 = 5 680 W= 5.73 ·380 -21.(0<'. un sistem de doi -curenţ i bifazaji: iJ=lm sin (.='. . SISTEME BIFAZATE Dacă În iigura 8-} s-ar presupune că in Joc de Irei spire ar exista numai doua spire lnvirtitoare cu viteza unghiulară w.}t -tp) i 2 = 1>n sin şi l(. şi In practică Însă. se intilnesc rar surse receploare bifa zale. 9. se vor obtine două fode e!ectromotoare. cos Puterea '?=z=y R2 +(Vol)2 acth'ă ab sor bilă p= V3U1 cos?=I.'?-~ ).85 Factoru l de pulere penlru un rec:eplor este. Aceste forte electromoloare pol produce tn circuitele respective.6 '0."'5~0)2 " ' R R de cele Irei recepioare este: JI V 220 220 -=2\.}t.680 kW.

de multe ori. se observă in interiorul tubului o coloană luminoasă roşiatică. de exelllf jg. 9-1. Dacă se ajunge. perpendiculare pc axul IongitudiJlal al tuhului (fig.CAPITOLUL IX FENOUENE ELECTRICE IN GAZE HAREFiATE ŞI îN VID 1. 9-1. c) . 8\'Înd la extremităţi cite un declrod din platină. 10 mm Hg. Această luminozitate poartă numele de coloană luminoasă pozitivă (fig. iar cînd pre~illnea din interiorul tubului scade sub 1 mm Hg. tuburi Geisslu (~(" citeşte gaisler). a). DESc ARCARI ELECTRICE IN GAZE Se cOllsiderii. iar diferenţa de potenţial Între elecLrozi este suficient de mare. dacii. eolOalla înccpe să sc separe Într-o serie de straturi luminoase şi Întunecoase. Dacă se scoate treptat aerul din tub Cll ajutorul unei pompe. de exemplu. ţial distanţa dintre eledrozi este de aproximativ 100 mm. llll tub de ~ticlă complet În chis. Scoţîndu -se aerul şi ma. Astfel de tuburi se numese. iar diferen ţ a de poteneste 1 000 V. d). Dacă in tul' se gă­ seş t e aer la presiunea atmosferică. care poate produC" o anumiti:! diferenţă de potenţial intre electrozi. pIu. inlensitatea curentului din circuit este de ciţi\·" miliamperi . iar fenomenele luminoase din interiorul tubului se sch imbă pe mă ­ surii ce presilUlea aerului scade. care se întinde de la electrodul pozitiv (anod) pină În apropierea electrodului negativ (catod) . . coloana pozitivă Îşi măreşte din ce in ce volumul (fig. 9-1. se observă În interiorul tubului dcscărcări avînd forma unor sc întei şerpuite (fig. lJescarciÎri în gaze. 9-1. Se leagă aceşti eledrozi la un dispozitiv.i mult. 9· 1. la o presiune dt. b). descărcârile pot avea loc şi pentru diferenţe de potenţial mai mici.

Pe aceast ă. adică de electrodul n<'gativ. o fac luminoasă.ubnlui scade mult. pc măsură ce presiunea scade.xigenul devjne galben. nnmărul ionilor pozitivi care se dirijează spre catod este mult mai redus decît În cazul cind rarefierea este mai~ptlţin accentuată . Accastă c. Atomii de gaz care au pierdut unul sau mai mulţi­ electroni au devenit particuk pozitive. la valori euprinse intre 1/100 lllffi şi 1/1 000 mm Hg. ajungînd la c<lto{l. pro:prietate se bazează fabricarea tuhurilor pentru firme lumiuoase.umplut cu heliu. în cepe din regiunea eatodului ~i creşLe spre .118 ELECTROTEHNICA GEN'. electroni ca re. Asemenea tuburi se numesc luburi Crookes (se citeşte crucs). realizÎndu-se astfel nn circuit Închis.:. tn drumul lor electroniî se eiOCll('SC cu alomii de gaz pe carc ii Întilnesc.lizat prima dalii.slabă luminozitate: de exemplu. Dac ă presiunea din interiorul L. stirla capătă o luminozitate. de către anod (elcctrodul pozitiv). Razele care pornesc de la ('atod se numesc raze catodice. scol din metalul eJectrodului alţi electroni. Ionii p07. In partea opusă eatodului. tn cazlllltuburilor r. după natura gazului din in terior. se formează un spaţiu Întunecos care. de ioni:are. Chiar gazul rareJiaL din intC1'iorul tubului capătă o . numite ioni pozitivi.care sînt particulele încărcate cu electricitate negativă . se dirijează spre anod. Formarea de ioni din atomii de gaze poartă numele.IJul este umplut cu neoII. o. diamantul devine verde etc. electronii liberi . ele.sint atraşi. cînd gazul est e foarte rarefiat. fie În gazul rarcfiat. Cind presiunea din tub este de circ". atingind sticla. Prin ci ocnire. elec1ronii liberi pot scoale din atomi electToni ai acestor atomi.rookes. iar coloana luminoasă pozitivă umple aproape tot tubul. .RALA de la numele aceluia care lc-rt rea. tn tuburile cu gazc rarcfiale exislă de ohicei un mic număr de electroni liberi (care nu Sint fixaţi în atomi). Cind se aplic8 o diferenţă de potenţial intre dectrozi. Dacă tu.lIlod. se propagă în linie dreaptă.ireu!aţjc de electroni şi ioni din interiorul tubului completează circuittJ! electric In care se găseşte tubul. astfel încît în interiorul LLlbului se menţine o circulaţie permanentă de ioni şi de ele. se obţine o cul oare roşie. fie În catod. Se pot obţine diferite coloraţii. verzuie. euloarcn este roză-albă etc. deoarece de Ia cato<] pleacă raze care.:itivi. în cele ce urmează se explică modul cum se produc fenomenele luminoase În tuburi.c1rolli. aceşti ioni sint atraşi de catod.Lc coloraţii: crela devine galbenă-portocalie. şi ci. D ad În drumul aeestor raze se interpUil alte COlPUri acestea iau difcl. sub influenţa cîmpului electric din tub. Razele catodice din aceste tuburi sint constituite din electroni fare se dirijeaz:! de la catod inspre anod. dacă estc. 1 rom I-Ig. după numele fizicianului carc a studiat aceste fenomene.

~)ntreprinderi etc. de sodiu sau de mercur.i1rcdrilor electticeln /lapolÎ met. Aceste radiaţii . in drumul lui spre catod. tn ultimul timp au început să !'e răspîndească diu ce in ce mai mult l ăm pil e cu flourescenfii. razele catodice care pomescide la catod lovesC' cat oilul snpli· mentar C.etiv i. nesfabiJe se numeşte alom acilai. tn momentul {'apUdi clectronului.:are fa ce ca fig W'ile omeneşti să aibă un aspect cadaverk. elE' a u insli dezavantajuJ ele fi produce o lumină cu o culoare neplăcută. Descărcările din aceste lămpi sint insotite (It> efectc luminoase şi se numesc desdircliri În arc. acest feno men poate avea loc da că vite-za eleetronului nu rste prea mare.ţii raple:e. un elcd.dici. . I n aplicaţiile indu~triale prartjţe sînt Illai răsp î ndite lămpi le care runcţiol\ează pe haza desţ. 111. cle('tronii sufe ră numai O depla~an> de pe orbita lo r normalii pc o altă orbit~ mai putin slabili1. legat electric cu anoduJ. Un atom care are electroni pe n~ tfel ele orbitc.Oll care se îndreaptă spre anod.1. care dau loc la radiaţii invizibile (ul traviolete). Se notează cu A anodul şi cu C catodul. Cind SE' ra{'P. după re ating perelele interior al tubului lămpii căptuşit cu substanţe speciale numite f1ourcscente.' \'10 "9 Ciocnirile dintre elect roni ş i atomii gazului din interiorul tubului DU sint totdeauna suficient de puternice pentru a scoate corop·let elcctronii din atomii re~pf'. raze care au propri~ tatea că pot . .2). Lămpile eu f1ourescenţă. se transrormă in radiaţii luminoase. Din această canzi1 ele se răspîndesc din ce in ce mai mult în diferite domenii (i1uminatul public. în tubul uuei asemenea lămpi se produc dcscă rcări in vap ori de mercur. ° 2. se poate i ntimpla ca lin ion pozitiv . spitale. numit calQd suplimentar.ElcctTofart . după cum se arată in figură. RAZELE X (ROENTGEN) Se consideră un tub de genul tuburilor Croo/. Uimpilc cu de~cărdiri în vapori metalic: au Uil randamen t luminos de eite\·a ori mai mare decit ce l al J ămpilor electric(' obişnuite (CII in c andescenţă) . SI' pot prodl!e~ . De asemenea."es (fig. Inlre anod şi catod se aşază un al treilea electrod metalic C. de a~me nca. r are poate fi luminoasil. iar acesta emite. care se fabrică in Republi ca Sociali stă România (intreprinderea . Da că se apli că intre anod şi catod o diferenţă de potenţial foarte mare. la rindul său. biblioteei.1 i aţi i lumilH)3se. Elecfronul de pe orbita nestabilă caută sl'i rcvină pc orbita stabilă . se produce o radiatle. in industrie. UneOli. {}. . revenirea eJedronului.). pe lIngă faptul că au un randament luminos de anda ş i ordin de mărime ca şi lămpile cu de scărcări in vapori metalici.Bucureşti).FEo"OMENE !:LECTRICE 1N GAZE RAREFIA TE ŞI 1:-. au avantajul de a produce lumină asemănătoare cu aceea a zilei.

Tub pentru producerea razelor X. S-a notat eu F filamentlll (un fir subţire) dc wolfram. se numeşlc radiografie. de lumină). H<lZele. Cu ajutorul unei baterii Bc de circa 4 V se alimenteaz:i tn . o placă dinmoli bden . de stie1ă eu plumh . Cînd observaţia se face direct pe ecranul cu platinodanură de bariu.J20 }:\. deoarece pun În evidenţă fisurile. razele X permit să se cerectcze fraclurile osoase sau si H' uescoperc divcrs~ obiecLe. foarte periculoase. Ele pot fi folosite pentm descoperirea neomogeuilăţ il or de structura sau a dc(edelor din interiorul u~lor piese metalice. impurităţile sau sufluriie din aceste piese . apar oasele miinii. În care. Aeţ. aşezată in P. deoarece plumbul este străbătut foarte grell de razele Roentgen. Aceste raze se numesc raz(' X sal' raze Roentgen. şor~Hri de ('aul'iue cu plumb sa l 1 achclar. pc ('eran ~ care devine luminos san pe placa fotografică.. se pot întrebuinţa pentru studiul structurii cristaline a unor materiale. produce arsllri profunde. Daca se aşază în O un obiect oarecare. s-a f:lC"tlt vaeuuIU (vid) avansat. X au o serie de aplicaţii în tehnică. de exemplu. Penl fU protecţie se utilizeaz ă tale de phtmb. iar cind se utilizează o placă fotogafi61. operaţ. 9·2. Tratamentul ("u asemenea raze sc numeşte radioterapie. tn medicină. pătrunse in corpul omenesc etc. după numele aceluia (:<lrc le-a dc:)coperit în anul 1895. se aşază milla ill O..iunea indelungati"! a razelor X asupra ţesuturilor vâ poate. De asemenea. fit' un ecran cu plafinocianură de bariu. Uneori. fie o plutâ fotografică. şi R. iar eu p. razele X pot străbate acest ohiect apoi impre s ionează .ja se numeşte radioscopie. bulile canteroase se trateazii cu raze X. ~o p ~------ X rig. prin care razele X trt'e mai greu decît prin carne.Ecn~OTEIINICA GEKEHAL\ pătrunde prin diverse corpuri mai mult sau mai pu~ill opace (corpurile orace nu pot fi străbătute de razele. Dacă. EMISIA TERMOELECTHONICĂ figura 9-3 se consideră un tub de stie1ă V.

E V o Se rcgl('a:t.:'\ numele rle cmisie IC/'J/loelec/mf1Îeu. indic:ll de sf'gcu l a l " ( lrasată plin ). Curentul 10. curentul electric din circuitul metalic Pl3a DRF se continuă prin cir~ Cllhq iu elcctronilor dinlr<: filamentul F şi placa P din interiorul tubului. 9. anodică. poartă I\ uuwk' de diud(i. Eli!Jer"n'. ("Il tin a nod (pl:l('u) cilindric A şi un catod C. Bateria Ba. In figura 9-1 se aralfl aspectul constructiv al unei d iod e. . placa P constituie anodul.1todlll dispozitivului. . iar filamentul F. In felul ace-sta. Baleria Ee 5e numeşte ("atodirii. iar În tub este vaeuum. fn accst<. iar bateria Ba. . apariţia curen lului elecllic nu mai poate fi cxp licată prin ionizareH gazelor ea in tuburile cu gaze rarefiate (§ 1 J. se nnmeşte CI/ren! (I/Io dic. llliliampermdrui mA din cir('uitul hateriei lwod icc indică lrecerea unui curtnt electric de ordinul miliamperilor. deşi În intt-riorul tubului filamentul nU este legat cu pla ca . TCfil-n l ELl::CTH Oi\' ICI. care patrunde prin interior ul anodlllui. Calodul pout". Sub in[Jucnţa cimpului electric din tub. :lsUd incit acesta s.urelltul electric arc H'!lSIlI C'ontrar.1. iar curcntul constituit de ('Ieclronii din tu b se numeşte ( IIrNlt lermot'leclronÎc. din aeesl motiv.i. de aproximativ 80 V.Iti filamenlul F cu cment eJl'cttic.-( dt'l'!ronilor de catre Wanwlllul incii.i:i reoslalul Ifll din circuitul rilalllclltului.3. a('cş li electroni silit atraşi dt" că tre placa anodică. mel\ţ. tn fe l ul a{'esta. (". Prczen!a cUJ'entului se cxplidi prin faptul cii fil:uncnlul adns la jllcall ~ desce-ntil em ite clc<'lroni În tubul Îl] care s~a făcut vid. iar anodul din Ilk hcl.JU toriu.i ~f" illdiizcască pină [a incandcHenţă.lzit pinii In i ncandescenţă poa l't.. iar c. Electron ii clrcl11:1 ÎIl s('llsul ~:igc tii Irasale pUlldat. Dh:pozitiyul inll1!g constituie Un tll b el ec/ro}/Îc.ine plata P la un potenţi al pozitiv fat-ă de filament. condiţii.:: Tu bul l'Iedrollic din figura tI-3. Tub electronic cu doi eJectro1.--If-_ Fig. ('[Ire :Ire un c:l t od şi un auod. cupru sali lantul. fi realizat din lalltnl ~.

pentru diferite temperaturi crescătoare TI' T 2.sta mai mult . . astfel cum se arată în figura 9-6.-.re ("atocl şi anod poate fi influenţată de pot."ulmi pozitive .e măreşte potenţialul grilei. nCdl.elllialul pc can'-! are grila raţii de catod.. in ca rc s-a făcul q~cuum :"1\-31153t şi care. In figura 9-8 se arată un tub f'l ectronic. 9-3) nil poate trece decît in sensul indicat de ('ătre săgeata plină. adică curentul tinde spre o valoare c. nu vor trece decit allernanţele pozitive . {"arc.onstantlt numită valoare de salurafie a curentului.ronilor este arcelernt. aşa {"um se arată in fiţ!ura 9-7.----72 . 9-4.sau mai puţin (după . spre deosebire de diodă. . ale catoduluÎ. curenl-ul din circuit ul anodîe poate crcşte ("a inte. permit l'edresaIT'"<l a... caracteristica a~c la inceput o parte curbă .122 In figura 9-5 se arată cum variază curenlul anodie Ia.ă. apropiindu-se de eln'futul continuu.Ctl l ju torul unei tensiuni :lplicatc Intre punctele a şi bale cilcuilului de griLă. Există scheme elecirke cu două sau patl"ll diode. co nţin e şi o 9ri1ă (grăt. curentul l a (fig. fig. Dacă grila al"\' un potenţlal negaliv. (leoarece circulaţia eleel. ultima parte a caracteristicii tinde să devină paral elă cu axa ah~d ­ sclor.sta variind potcnţialul de griJ5 lie poate comanda Yaloa reu curellinlui anodic.nsiun~a allodului f-aţă de catod) Va. Fu... apoi devine practic re-ctilinie. ale curentului alternativ. .iuJIC de respingere asupra eleelronilor. la A c /.utul le. T 3 .ntrebuinţează mai ales ca redresar (dispozitiv care tran sformă curentul alternativ in curent aproximativ continuu). Caracteristicile diodei. aloarea potentialului d. în funcţie de /e. Un ascmenen lub eh!r lronic se uumeşte triudtJ.n sitate. Dacă !. Dioda se i.de exemplu .ar) G între ratocl ul C ş i anoduJ A. La anumită temperatură a catodului. obţ. 9-5. . Dacă se aplid"i diode! (înt re :lIlod şi catod) un cureut altel11ativ i. 1n felul ace.' glilă) ci rculaţia eleclronilor şi variinrJ deci in Illod cori'spunzălor intemitatea cun~ntu lui la din circuitul anodic. di(ldă redresaare saU kel!Qlron..mbe lor alternanţe. Diodă. rriuind in fe lul ac<. atunci CÎnd potenţialul plăcii r este pozitiv faţă de potenţialu! filamentul ni F. Cure. in aCflst caz. lIumimlu-sc. din figura 9-7 se apropi(' in acest caz şi lUni lIIult de cu rentul continuu . Trecerea elccl ron ilor Înt.nsÎuncu anodică (~e.r--!i ' o Fig.Tţ .ncţionarca diodei redf('soarc se hazruză pe faptul că în crrwiful aJlorlic.5tă grilă va exercita o acţ. Curentul Î din figură se numeşte curent redre~a t şi are numai .illut .

L--t-"O-. Fig.r iunqi~ de tensiunea f.'" "ro CUl"{'nlu! au odic dului fn ţă de ratod şi fn rigura 9-9 se grilâ 11/' În functie de <lllndire C(f' I[ la al triodei d~piJl(le de tensiull ~ anodită Un n anode tenSiUlH'<l U. astfel in cît se pot utiliza c ure nţi de frccvenţfl mult \Ilai mare UccÎt ::tCtc::t a curenţilor in du~td ali.edresarea am · belor alternante ale curen· Ittlui alternativ.n pu~in t ensiunea UI} a blTilci. DI'OUl'HC tuburi le cl~ ctron icc n u all 111 ~ent:raI inerţi e . RAREF !A TE ŞI Ti>. sau ('urenţ j de Îllaltă frceveuţă (de.'-n ui curent de grilri elI' onlinul microamperilor (un mitroampcr este a Illili"ana parte: rlinlr-ull ampt r) ii poate cOf(-spun de un curent nnod ic de ordinul miliam periJor. Amplificare.Ug Fig. nodid de ord inul tlliliampC' rilor. rn~ti\·.I@ Ig -L::""":::. se obţi ne o variaţi e .. \'arill. '- . Car:. apa rţi n ind triode i T t . 9·9. 9·7. 9·8. va.!rile!.\{·l{' ri~(îdlc nrat.modic urm. • I <. n grilei faţă de ral od .. cu ajutorul Iriodelor. ~j ·G.i aJlume ("urenţi dc fff'("venţă muziralii (1 000-3000 Hz).ii cu ~e pot coma nd a curt"uţii . Redresllrea unei alt er· nbnte a tU ren tu lui all .:. DnC'li Înt r-lin montaj rOrCllpUJlzfttor s chemei reprezentate in figura 9-10. 9· tO. Ca racteristicile unei trio· de . pentru diferite valori ale tCl1 siunii li i o ~. Schema lriodei. . arată yariatja Cltrentului ~nodic 1(1 ş i n curentului de tensiunea U!1 a grili'i. . curentu l <It! grilă putind fi . r. R. Fi~ FIg..J kQyl \.' .. '. '-' \ Fig.FENOl\llONE E LECTRIC I!: JN GAzt.r iaţi a r urentuln i .hinr nUl.iir('şte in s lantaneu vuriaţia tCI. IHllllai prin \" a rinţia h'n~it1ni i dc grilă. exemplu.siunii dc g rilă. in instal aţiile de radioeoffiuoieaţii).. .

ace :l~tă e nergic este dal. Pentru -':3 \"aloa. Ca urmare. Oscilator tu Iriod'l. Figura 9-10 araUl o amplificare in douc'i elaje. La un anumit moment . se pot utiliza mai multe t riode.ă de bateria anodic{i.Jloate fi realizată cu balon de sticlă ~atl mdaJir.a.l tuburi electronice avind un număr mai mafe de e1e. Tcnsiunt'u {..RALÂ fonrte mare a curentului lai din circuitul anodic al acestei triode. Trioda poate Servi şi ca r~dn'~oL f{t'dresarcn se b:lzcază pi' pritH·jpiul arii la! la diod:i. Din puuct dc . tensiunea :lIlernati\"ă de grilă produce in drcu ilul ano<ijc un C\H"f'llt alternativ. du pă numărul de clcctrozi) indeplinesc funcţiuni mai 5p~ciaie in in~hdaţiile.drozi. reprezintă un etaj de amp lifi ('('lTc.Înţ:1 la bornele grilei se aplică o tensiune alternativli. Ap oi energia tn·ce elin IlOU În cOlldcn~ator şi il " ct\rcil in ş . /9 l 1 - ''-.. de exemplu.d. ptlltodt etc. In afara diodelor şi lriodelor exist. .-edere cOHstrucUv. soi primeascfl <lin afarl'i clIergk. redresat obţinindl1-se în circuitul nnodit:. iar curentul Fig. cun'nttll (·are trr-buic red re:. maglletic al bobinei. Oscilatoareie CII biodc se ulili7. Dacă este necesară o amplificare mai importantă...at fiiuu in~ă adus in ("il"('uitul de grilă. tensiunea U g se regăseşte amplificarii intr-un anumit raport in tensiunea VI la bornele rezistenţei R 1 din circuitul anodic al triodei TI' In fclul arest.1/ apare lin curent alternativ.e amplificată la rindul ei in tensiunea Uz la bornele rezi~tentei R~ din circuitul anodic al triadei T:. unde C este lin condensator. ~c cons id eră o triadă monlatii ca in figura 9-1 1. 9·11 . . Tubnl TI' împreun ă cu circuite le a ferente (pina la rezistenţa R I ).- e Din cauza pierderilor prin efect. trebuie ra circui lu l CII condcllsator ş i bobină. iar Lg ş i Lp. L<J rindul siiu. se regăseşt.. nUlUil cin. această energie oscilea:ă Între (·ele două dmpuri diu cOll(\emator şi bobină. In bobina LIJ se introduce o forţă eleclromotoa re şi in conscC. intensitatea curentului altt'rnativ din drcuitul C-L p s-ar mjcşora trepl:. AC('stc tuburi (nu mite lefrotit.caziJ frecvent În instalaţii de radiocomuilira ţii.louleLeJ1z.m. condensatorul se Încarc ă de la bateria anodidi şi apoi se descar că in bobi na L1I' t'oergia e le ctri că trecind astfel din cimpul clcetric al eondellsatorullli in cimpul . între condensalorul C şi bobina [.ionarea triodei ca tub amplificator. Din uecas lă ca uz:1. triada T'2 din rîRUfU 9-10.'24 ELECTROTEHNlCA OENE.. lrioda _ ca şi dioda . 111 figura 1J-12 se araUI aspe ctul construc.lt.a se explică funcţ. două bobine cu acelaşi miez. r. I"C5pct'ti\"e.a..uil oscilanl.ti\" al uncÎ triodt...rea curentului să SI! păstreze. {'.

5. DI. .. Puterea tiratro.eNI. Tiralron. ca de exemplu in iost::tlaţiile de telE'l'olliuniC:'lţ ii. grilei. Schema con· strudivă a unei triade. curenlul anotiic nil poate fi intrerupt... un gaz suh presiullt" jO:lsă. Gazotrollul se utilizează de obicei ca redresor. CELULA FOTOELECTRIC" In fi~ura 9-11 se consideră un balon de stidA n in rare s-a făeul vacttum .9· 12. r. Fig.trc CUI1!lIl :modid decît da.! gazotroll. cu renţii sint mai inlenşi şi căderile de tensiune interne mai reduse decît la dioda cu Y3CUUIn.a şi k('lloLro!itd.'io~n. 9·1 3.J. piu5 10 aproximativ 20 !-\\".\). La tiratroll (fig. . Tubul o{1ali'i <llJlo\'sat.:'i potenFalul grilei a df'p:îşit o anumită \'alo::lre. .'E ELEcnu CE lN GAZE: RA. automatiză ri . se numeşte fi rafn)fl şi are o funcţiouare dco~cbiLă de aceea a triodei vid in . la circulat·ia electronilor în sensul catod-anod se adaugă circulaţia ionilor pozitivi in sensul auod-catod.me~ lor ajunge.\IISIA rOTOELECTHONIC.. amorsează (nu ap:. Tira tronul se utilizează mult ca rcdresor şi ca amplificator. pc nlru o an UIII itil tensiuw' auud i că.l'.olllill(. [n interiorul tubului.REFIATE $1 L'i YlD )25 Tuburile electronice îşi găsesc o foarle largă utili~ zare in practică. o parte din peretele interior al balonului este c"-Ipt\lşit eu Ull strat S de QxicJ Fig. Trecerea eleclroni\or prin gazotron provoacă ionizarea gazului şi de aceea tubul se numeşte i onie..\. TUBURI IONICE Dacă dioda conţine un gaz de joasă presiune (argon sau vapori de mercur). ('l!in!" pentru n\'gulh'i!l'i puterni('c :lI . ('e priveşte ~tabi1irca ş i inlr('ruprr~a ('. dzcit tn mom('ntul tr(~('crii prin zero a tensiunii anodice. E.nrclltului an()dir.Il 6. ea poartă numele de ga :olron. tuhul nu H'.FE. Iwmitil l'Q/I!IIJiul critic sau de (lIliOrsurc . LI. d:ldi se polarizeazi'i ÎlJ mod C'onveuabil grila. De asemeut'a poate scn'j şi la reglarea valorii tensiun ii J'f'{[resatc.!':j triada . maşini dE' calcul etc.

Eliberarea cle. 9·1·40 Celul~ iOlOelcctricJ. inerţi a celulei cu gaz este m:li mare (leeit a celulei cu vid. Din ('. decit aceea a electroni lor.ci R..ul r[1 suh infhlenţa cnergiei luminoase catodul cmite electroni. adică pentru variatii illari ale in tcnsi tăţii luminoase curentul anodie este mic.volfram. care ~illt particule ma teriale cu masă mult mai mare. În interiorul balollului ~c gUl>cşlc inchll l din .12.a luminii poartă numele de emisie {oloclectronÎcii. B Rozede ~ c Iljmmii R. o asemenea celulă Îonizc<Jză gazul .ii luminoase la care este. cum este argonul. iar inelul l.. In felul acesta se in chide circuitul bateriei. sinl atTaşi de c:itre anotI. iar aceştia. se produce ~i o circulaţie de ioni pozit.iYi. ast. adică variaţia CUI'i'uluhli :lnodic sc produce practic În acelaş i timp cu "' arialia inlensilii\ii luminii. supus balonul se manifcsUi prinLr~() varia\ie a curentului in cireuilul b aleriei şi deci printr-o yarialic a tensiunij la bornele rezistellţ. Polul negativ 31 haterici este legat la slratul S care dptuşeşte balollul. Dispozitivul poartă numele de ce/ulii {oloelectricii. 9·1:i. Celula foloel ectricii eli vactlum are o inerţie foarte mică. Fig.ab>:I sa es te in să redmii. SCll sibilit. in sens. sensibilitatea celulei cu gaz este mai m~rrc decit acer. cesi u ~i rle argint sau de slîbiu şi de ccsiu. datorită cimpului electric. pc cînd se nsul de cireula\ic al cl<'ctrouilor in interiorul balonului corespunde săgeţii trasate punctat. de. asUel incit aparatul A inrJiea trecerea unui curent clcctrit.:! a cclulei eu VaCtHllll. După cum este realiznl:i scheUla electric.] I săgeţii pline. Fig.lUZa iOllilor.clronilor de pc ealod sub iJlfluenţ. CII lriod'" .mpllficatoo. Electronii C[lrc tra versen:. legat prill inlcnnediul rezistenţei R la polul poziliv al unei haterii de acumu laLoare Ba rle 80-100 V.fel indt În interior. anodul <lispozilivului. D eoarece gazul se ionizeazi'i. Pellomen ul se explicli prin fapt.c vede că stratul S const ituie catodul. Cl'lulil rotoelcclric:L :l. ::.l.. Experimental se cOllsLată că orice vnrii1ţic ti intensităţ. Există insii cclule umplule cu gaz inerl (carc nu se combină eu alte corpuri). iar circulaţia clc clron ilor din balou corespunde uuni Cl/relll {o!oe/eclronic.re. pe lîngă circulaţia de elcctroui.

12Î Se ronstruÎesc cdule fotoelt'dricc ~j el! alte . iar intre pli'icile P~. Deviaţiile razei t:'lectroni ce apar şi pc ~cranu l E. Cu ajutorul dispozitivului descris. numărarea automată a produselor fahric ate pc bandă rula ntă in stalaţiil q ~ de pază. Celu lele fotoelectrice î şi găsesc întrebuinţarea in televjziUl~e. printr-u n mijloc 03l'eeare. ca.m. tncit pata }umÎnO:l să pe ecrau să descrie o cu rb ă ca in figura 9. Ace a stă fllZă trece printre dou ă pUtei orizontale PIJ şi dou ă plăci verticale P". de exemplu . UII cîmp ele ctric. Curenţi i electrici care apar in fun cţ. Începind d in A inspre B. Placa anod icâ cu un orificiu central. raza e-lectroni că este devialii. ce se poate obţin e Cll 1In dispozitiv sp~ cial. TU nUL CATOD IC. Cure ntul datorit celulei fotoelectrice CI produce o anu mită tensiune la bornele rezistcul·ci Rr Această tcnsiune se aplicri cireuitului de grilă al triodei amplificatoa re A. Se consideră P este prev ăzută . si licat de zin c sau altă su bstanţă s p e cială. De exemplu.eleniu . care poa rtă numele de tub calodic . tensiunea uintre p l ăcilc P.'l. prin intermediu l unui condensator C. n~atţ rÎalc. Oacri iqtre plăcile wrticalc se produce. se poate studia va riaţia unei tensiuni..a ClJ :i. Amplifkarea se poate realiza cu ajutoru l unei triode 3mplificatoare. (l n~adu cc roartc repede În e:-.tea luminih_"are cade pc el.:tremitatea A ş. b. raza !-Icdrou ici"i este devia tă Într-un plan vertical. a.a. Raza e lectronică va fi astfel deplasată. intr-un plan orizon la l. Dacă intre plăcile orizontale se produce un alt cimp electric.16. La bornele I't"zist e nţ:·j R din circu itul 3nodic al t riodei se obţine tensiunt:'a U amplifif icată fat: ă d e tensiu nea la bornelc:rezistent. relu1. rarc arc p ropriclMea d(' n produce o pată lumin o asă pUllctiforrnă acolo unde este atinsă de raza c1eclronieri r. TELEYIZJUNEA in figura 9-16. O sursă de energie electrică c·upri" ind in ·circuitul" ei o celulă cu scleniu va prod uce "deci~nn nz curent dependent ' 'd e această fnicnsitate: l uminoasă. ~\Cest eleml'nt a-rc proprietatea de a-şi sch imba_ mult rczistivi taka ÎÎl funcţie de intens it.d.ionarca und celule fotoelectrice sint foart e lila1Ji şi de aceea ei t rebuie să fie amplifica ţi. instalaţiile de protect ie a muncii etc. o lensiune proporţională cu: t imp ul. 7. o diodă cu filamentu l F. se ap li că intre plăcile Pc o tensiunc altern ativă care trebuie s tudiată. In momentul cind l<iZa electronică a atins extremitatea B. astfel cum se m ată jn figura 9-1 5. E!ectronii carc p5r[\Se5C fil amentul ~t răba t orifidul plăcii ş i al diafragmei D spre a ajunge pe ecranul E acope rit cu s ulfură de :duc.ei Rl. in cinematografia s onoră.

---" mare de pidituri de argint. rif' prin intermediul undelor electromagnclice (radio).imp foarte scurt Întreaga regiune a ecranului pe care se proiedeaz[t imaginea obif'ctului O.J. Fig. reprezentat simplificat In figura 9-17 şi care se aseamănă Într-o G. I nconoscop. Imaginea unui obicet O este proiectat{( pe ceran prin intermediul unui sistem de lenLile L Fiecare razâ luminoa. Raza exploratoarc r' analizeaz:i punci cu punct Într-nil interval de t. lucrări de laborator (oscilografe). începînd din stînga sus. Tub catodic. sau transmiterea la distanţă a imagiuilor ljC poate obţine cu ajutorul flispozilivului. unul după altul. fotueledricc. StraLul F esk ~eparat de ecranul metalic J:. In total se găsese cîteva zcci de mii de ascm('llca ('elu[('.ricitate proporţjonali! eu in tensilalea f<lZci lllminoase respective. In felul ace~L:.128 ELECT«O'f'ElLVICA GE. printr-o pladi (le mica P. 9-[6...hură cu tubul r:alodic . condensatol"ul corespunzător se dcscan~ă.. Fiecan' picătură de argint constituie un element {aloe/crine (o mică ceJuli'i fotoe1ectrieă). pîllă in dreapta jos.!.'lrec:are m . radar etc. Variaţiile tensiunii U sint trecute Într-un amplificator electronic şi :lpoi pot fi transmise la distanţă fie prin intermediul unor concJudoare. întoemai În modul În carc se citeşte o carte.oelectrice este explorat CII aj\1Iol'1l1 Hllei raze l"alodice T' .-. Cînd raza exploratoare atinge un auumit clement. 9·17.. parcnrgînd TÎnduri orizontale. adieă această rază ating-c. In F se găseşte un strat sensibil la lumină (ca la celula fotoelectrică) alcătuit dintr-un num:ir foarte u HlfI---Fig.ă care aLinge un element fotoelectric [aee ca acest clement să emită electroni şi încarcă condcnsatoru\ consti t uit din c)(>mellt ~i cn3nul E cu o cantitate de elect. zbor fără vizibilitate. . Televizillnea.. la bornele rezistenţei R M! obţine O tensiune U proporţională cu inten~ibtca razei lumin03!'ic respedive.ional cu intensitatea razei luminoase {Hoyenită de la obiectul O. toate elemenlele. Tubul catodic Îşi găsc~tc aplicaţii in televiziune. iar rezistenţa R este străbătută de un curent proporţ. ("are a intersectat elementul fotoelectric respectiv.'1ERAl. Dispozitivul desnÎs cste denumit i conoscop . -!\lozaicul de f'lemenle fot.

n:!iOMi2«E ELECTRICE L"'< GAZE RAREFlATE

ŞI

IN VID

129

Hecoustituirl'a ima .~inii la postul rt'r.eptol" se. face cu ajutorul unui tub catod ir. Ace~tn ~!tc prevăzut cu un dispozitiv special de comandă, prin in termediu l căruia se pontr \"aria intensitatea razei catodice r (fig. 9--16) in funrlie de tensiunea U. Art':;l dh'pozitiv de comandă (nereprezcntat in figurn 9-16) funcţionează pc baza unui pri[lcipiu analog cu acela a grilei unei triode. Raza catodicii r a tubului catodic functionează în sincronism (in acelaşi timp) şi În acelaşi fel ca raza t'xploratoarc r' a iconoscopului. Variaţiile tensiunii V de la post.ul de emisiune (iconoseop) sint transmise dispozitivului de romandă menţionat mai Înainte, de la postul de recepţie (tub ealodie). In felul acesta pe e('ranul tubului t.atodic ~c reproduce im aginea obiectului O de la postul de emisie. O explorare ('ompletii (o parcurgere a imaginii) efectuată de raza l a iconosropului ca şi de raza r a tubului catodic trebuie să ne rea,lizată in maximum 1/20 dintr~o :secundă, deoarec(' retina ochiului omenesc păstreazâ senzaţia luminoasă in acest inte rval M timp. De obicei, însă, pentru a obţine o impresie de cont.inui{ab:-, timpul de explorare este de 1/25 dintr~o secundă

8. TRANZISTOARE

tu ultimul timp, o parte din funct iunile indeplinite de tuburile electronice au început din ce in ce mai mult să fie indeplini te de tranzistoare. Tranzistorul este 110 dispozitiv a cărui funcţionare se bazează pe unele efecte electrice ce se pot produce la suprafetele de contact intre anumite $C micond ucf.oare. Tranzistoarele se utilizează in special pentru producerea şi amplificarea oscilaţiil or eledrice, in locul triodelol". Ele se pot fabrica Ctl cristale de gennaniu, siliciu, galenă sau pirită. Sînt răspîndite tranzistoarele amplificatoare cu cristale de germaniu şi sHiciu. Cele mai importante avantaje ale tranzistoarelor faţă de tuburile electronice sint următoarele: durată de viaţă mnlt mai mare, rezistenţă mai mare la şocuri ş i vibl'aţii, nu necesitii circuit de încălzire , volum ş i greutate mult mai mici. Volumul unui tranzÎsLor nu depăşeşte de ob"icei 1 em3. Ca deza vantaj s{' relevă dependenţa relativ accentuată a ca racteristicilor electrice faţ:; de temperatură. ln Republica Socialistă România se realizeaz ă lranzistoare la .. Intreprinderea de piese radio şi semiconductoare" - Băneasa. (IPRS). Aceste tranzistoare sint folosite mai ales ca amplificatoare in aparatele de radiorecepţie şi la elementele de automatizare.

9- E1ec:rokhnl.ea len entll

CAPITOLUL X

lIATEIUA LE ELECTROTEJ-INICE

1. NOŢIUNI GENERALE, CLASIFICARE

t11aterialele folosite in electrotehnică, numite .şi matcriale eled rotehnice, au o importanţă deosebită In rcalizarea unor aparate ş i produse elrctrotehnicc cu pcrformunte tehnice ridi cate, de ca litate supe rioară. 10 ţara lloastră, unde industria electrotehnică a fost c reată in :'lIl i i puterii populare, problemei materialelor clcctrotehnice i s-a uC'ordat o mare atentie. Numai in ultimii ani au fost infiinţate o serie de noi intreprinde ri şi sec, ţii eu acest specific, cum ar fi. de exemplu, Intreprinderea d(' piese de radio ş i semiconductoare - Băneasa, Intreprinderea Elcctroceramieu Turdll , Fabrica de cabluri şi materiale electroizolant(' - Bucureşli. &.-et ia de cărbuni şi perii de cilrbuoe de la Uzina de maşini ('Icclrice - Bu cureş ti şi altele. tn aedaşi timp a rosI asimilală o gamă variatii de materiale noi, {"arc pină acum se importau din ştrăinătate, cum nr fi, de exemplu lranzi.stoarel~ (produse d~ I.P.R.S. Băneasa). feritele (produse de fabrka "Electror.ica"), magnetii din aHaje de nichel (produşi de Uzine le "ElccLromagnetka") şi mu lte altele. a) !'.'lateriaJelc elecLrolehnicc se pot impăr\i, după pr oprietilţik lot dcctricc, in ; materiale cOlluudoare; - materiale semÎ('.ondll<"toare; - materiale izolan te. :Matedalele conducloarc sint corpuri care UlI in mot.! normal in componenţa lor sarcini eJeclric(' libere, conduc curentul electric ~i all O rczisti vitale mică. cuprin să Între 10-: şi 100 cm . Ele se întrebuinţează penlru circuitele electrice ale maşinilor. transIormatoarclor şi aparatelor elect ri ce şi la liniile de transmisie şi reţelele de di~t.ribuţie :l. energiei electrice.

MATERL6.LE ELECTROTEHNICE

031

lIlatcl'ialelc scmirOllduclo:ll'c sÎllL corpuri ca re, in anumite condiţii, pot COndlH,' i' cure ntul rlectric, avind 1) rczistivitate cuprinsă Între aceea a material('lor condudoal'e şi aceca a materialelor izolante(lO--3 la tOt9 n rm). Spre deoseb ire de metale, la semiconductoare eonductivita!ca creşte cu tem pera t ura. Creşterea cQnductivităţii unor ~emiconductQa re se mai poate obţini' .~i prin eliminarea sau prin bombardare cu particule . SetuiconductOllrele se ld rebuinţeazii la fabricarea redresonrclor llSC<l tc, a celulelor şi rezistenţe l or rotoelectrice, a detectoarelor şi amplificatoarelor cu cristal, a termistoarclor. yari~toal'elor şi a multor aparate cu specific electronic. }Iatcrialelr- iz olallte sînt corpuri care, in mod normal, nu au în componenta lo r sarcini electrice libere. nu conduc curentul electric şi au o rczistivi tate foarte mare, ruprinsă Intre 10 10 şi 10211 n cm. Ele se utilizează pentru izolarea circuitelor electrice şi la construcţia eondensatoarelor, consti tuind dielcctricul acestora. } Din punctul de vedere al proprietăţilor magnetice. materialele se ,) pot imp 6r\i În materiale feromagnelicc (numite şi magndice) şi nefel'omagnelicc (llum ite şi l\Cmagnelir:e). Acestea din urmă se împart În materiale di .. magnetkc şi materiale pal'amagneLicc. ~latcrialde di:\ nlngnclicc sînt rorp llri cun', rjjnd introdm:e intr-un cimp magnetic, un se magnetizl':lz1'i şi au prrnH'ab ilitatca magnetică rcJauvii mai mit"i:i drcit unilatcn (;J.,<I) . \1[\ trria1ch~ para magnetice sînt coepuri Cal'C , fiind introduse intr-un ciOlp mngnelic, se magnetizează şi au pl!rmcabi lit at,e a magncticll reht livă Cli pu ţin mai mare decît unitatea (fL, > l). Dintre ele fac p arte metalt>le ~i alinjele neferoase (cupru, alamă. a.lttlJliniu ele. ) ') i .\numite metale şi aHajc feroa.se obţinute In mod 1\pedal. lIiut('rialele nemagncLicc se folosesc la C::Ol1slructia aparatelor electrice dc 1:1ă ~ura t. Ia rarrusele de busole. Ia huloane şi părţi de c:)rcasă ale maşi­ nilor cI;:-l'trÎec. Ia sirma de hobinaj pe~lru rotoarele maşinilor cledrict'. Ia piro:r k pcntru rkctromagneţi , la suporturile de magneţi etc. :'o l aterialele feromaguetice sau ,.magnt,tice" au !J. r~ l şi proprietiiţ.i magnetice deosebite: aU permeabilitatea vari:lbiJă cu intensitatea cimpului magnetic ; introdulic fntNlll cimp maguetie, ele sint supuse unor Corţe electromagnetice şi exerciln. la rindul lor, influenţ,ă asupra aeestu i rimp; produc in ir. :I;'(iorul lor indu ctii mari rind sint aşezate in cimpuri magnetice şi dcforme:lză liniile dr Cort, i ale acestor cimpuri; prezintă pierderi magnetice la variaI ţia eid icii a cîmpului magnetic în care sin t aşezate . ~\i:t lerialelc magnetice si nt folosite în e1ectrotehuică la dreu itele magnetice ale maşinilor. transformatoarelor şi aparate lor electrice. precum ş i penll"U magncţii permanenţi.

ElICTROTEHNICA GJi:NERALA

2. MATEJUALE CQND t;CTQA RE
Conductoarelc electrice pot fi corpuri solide, lichide şi, in anumite con(de exemplu, la intensităţi mari ale cimpului electric), gaze şi vapori. Din punctul de vedere al reztstivităţii, materialele conductoare se pot impărţi În: a) materiale cu cond uctivilate mare, intrebuintate pentru conducloare electrice, cabluri, circuitele electrice ale maşinilor, trnnsformatoarelor şi aparatelor electrice etc. b) materiale de mare rezistivitate, in trebuinţate pentru reostatc, aparale electrice de incAlzit, lămpi cu incandescenţă elco
diţii

... Materiale cu conductivitale mare

Cuprul
Avind o conduclivitate elcctrică mare (după argint, cuprul este mclalul cu cea mai mică rezistivitate), o rezistenţă mecanil'A suIicient de mare pentru utilizări uzualc in electJ:otehnică, o rez i stenţă la coroziulle satisfăcătoare (chiar in privinţa oxidării la temperaturi ridicate), o malcabiHtate şi plastieitate care il fac 1;5 se prelucreze uşor şi posibilitatea de a se suda şi lipi uşor, cuprul are o largă intrebuinţare În electmtchnică. Din cupru se fac in făşurăril e maşinilor, transformatoarelor şi aparatelor electrice in !elleral, precum şi tondudoarele aeriene ale liniilor de transmisie şi dist ribuţie de energie electrică, ale cablurilor subteranc şi ale instalaţiilor electrice interioare, Fiind Însă un material deficitar (sc găseşte in scoarţa pămîntului in proporţie de circa 0,01% pînă la 3 km adincime), ci se înlocuieşte ori de cite ori este posibil. in ge.neral, În electrotchnică se foloseşte cuprul elcclrolitic CuE (STAS 642-71), care arc un conţinut de 99,95% Cu, precum şi Cu 9, cu un conţin ut de 99,9% Cu. Cuprul electrolitic are o culoa re caracteristică roşiatică, greutatea specifk_ ă 8,9 kg/dm3 , rezisti\'itatea p=1 ,748'lQ--2 n mm2/m şi coeficientul de variaţie a rezistivitiiţii cu temperatura G( =0,00393/"C. După tratamentul termic aplicat, cupru l se prezintă sub două forme: cupru tare ş i cupru moalc. Cuprui tare, avind o rezistenţă mecanică mare, duritatc şi rezistenţă la uzură, :o.e foloseşte la fabricarea conductoareIol' ncizolate pentru liniile aeriene de lransport al en ergiei electrice, a unor contacte electrice, la fahricarea barclor pentru in~talat.ii de dis.tributie ~i a barelor pentru colecloarele maşinilor electrice elc.

MATli:RIALE ELECTRO'l'E!u"'lICE

133

Cuprul moale. avind Oexibilitate şi maleabiliktte mare, dar o rezistenţă de rupere mai mică, se foloseşte la fahrir.area conauctoarelor iz olate pentru cabluri electrice, a conductoarelor pentru bobinaje etc .
Alilljtlt euprutui

Pentru a îmbunătăţi proprietăţjle mecanice alc c.uprului, care, la und . nu siut satisfăcăt oare, se combină cuprul cu alte metale, astfel indt. aliajul obţinut să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare fără ca eonductivitatea să scadă prea mult faţă de conductivitatea normală Il cuprului. Bromul este un aliaj de cupru cu unul sau mai multe metale (Sn, AI. Mg. Cd, Si. P etc.), in scopul obţinerii unui metal mai dur. mai rezistent ş i mai fuzibil. La bronzul cu Cd. de exemplu. re'Zistenţa de. rupere este cirra de două ori mai mare ca aceea a cuprului ecruisat, fără ca conductîvita tea 515. scadă prea mult. Bronzul cu Si are o mare rezistenţă mecanică, In schimb condllctîvitatea sca de mult. Bronzurile se folosesc în construcţia maşinilor ş i aparatelor electrice. precum ş i la confecţion area diferitelor piese, cum sint cJemcle pentru COllductoare, cJemelc de legătură, cJemelc dc sus ţinere . lamelele rolectoare, :!rmăturile, cuţitele de contact, contactele areurilor etc. Alama este ua aliaj de cupru cu zinc, itt care .zincul nu poate depăşi 46 % (STAS D5-67). După compozi\.ie. alama are rezistivitatea cup rinsă. Ja 2O"C, intre 5 şi 7.1 ,10-- 2 il mm2jm. Ea ;;e foloscşte la confecţionarea pieselor COIIductoare de curent. acolo unde dens1tatea curentului nu este mare, de exemplu: cleme de derivaţie. socJuri, pat.roanc fuzibile, borne pentru tablouri de dist ribuţie, piese dc contur.t. dulii pentru lămpi , prize *i fişe de curent etc.
utilizări,

A./uminiul

Are o conductivitate mai mare decît a tuturor Illctalelor afară dc Ag Cu (62% din (·Q1Hluctivitatea cuprului), o greutale specifică foartc mică (din această cauză, Al are pc unitatea de greutate o conductivitate de două ori Ulai mare decit cupru l) şi o rezistentă la cor.oziune bună. Datorită acestor proprietăţi. aluminiul este mult întrebuinţat in industria electrolehnică. Aluminiul are o culoarea alhă -argintie, care cu timpul devine albăstruie. din cauza oxidll.rii la suprafaţă, o greutatc specifică dc 2,7 kg/dm3• o rezistivitale. Ia 20°C, de 2,941 ·10-2 n mm 2/m şi un coeficient de variaţie a rezist ivităţ.ii cu temperatura de O.004rC. In prezenţa aerului. aluminiul se acoperă cu un strat protector de oxid. care il proteje.ază contra coroziuuii. ingreuind in sc himb. mult sudarea şi lipirea lui. EI se poate totuşi lipi utilizind anumite paste de lipit speciale. !n atmosftră umedă şi În contact cu cuprul, aluminiul este repede dj~ lms prin coroziune eleetrochimică, regiunea de contact fiind in aceste condiţii o pilă galvanică locală cu o LC.OI_ d-e valoare destul rle mare. Din această
şi

134

cauzii', locurile de \;onla d între aluminiu şi cupru se protejealii impotriva llmezeJii prin acoperire cu lacuri sau vopse le speciale. . Aluminiul are un coeficicnt clţ contracţie la turnare pronunlat, care produce su fl uri şi rdragf'ri şi impune (':1 in gt'neral să se toarne sub presiulH:, Aluminiul se inlrc b uinţează la fabJienrea benzilor pentru condensatoa re cu hirtie (electrozi) şi :\ eleclrozîlor de con de mat oare eiectroliLice., a coliviilor, la motoarele ;\Sin"rOllc În !";n\I'Lcil'Cuit (aluminiu lurnat prin injectare sub presinne), ti conductoarelo)· liniil or aeriene şi subte ran e de tramport de energie electric, ă., a concl l1 ctoar('Jor JH'11lru hohillaj, pfntnt imtalatiile electriCi! inleriO:lTe etc. faptul că la aceeaş.i luugime şi rezistt-Ilt.;l ~ec~iunea cnJ, lurilor lle AI este de cire!!. 1,6 ori mai mar~ ca acc~:,) u cablurilor de Cu reprezintă un de7.avantaj În special in caZl\1 cahlllrilor subtcl'anc, scumpinti izoJnţia cahlllini _ 'ii in~taJaţia in general.

A.liujele uEl/miniului
Pentru obţinerea unor proprietăţi mecanicc superioare, nlttm,intul se cu ÎIIg, Si, Fc sau CII. Ccl ma i utiliza t aliaj ",1 a.luminiuluî esle «fdrey-ul, care conţine următoa­ rele adaosuri : 0,3- 0.5% i'lfg, 0,4-0,7% Si şi 0, 2-0,3 % Fc, EI :<.e foloseşte la confet:\ionurc:l, prin trcfîlare, ::t conducto::rrclor pentru liniile u·criene. C"n alt n!inj al aJumiuiului, uti}izut În special la infi:işurările tllrboagn' gateJor dc puteri foarte mari, e~te condal-ul, ta.rc conţine mici procente dl.' Fc. :\Ig. !;i i Si. Greutatea spcC'ifieâ redusă a acestui aliaj, con(IlH;livitatea sa ridicată, rczisLenţ.u la forţ!'lc mecanice care apaT la vite7.t: mari au p<,rUlis miirin·a puterii turbogt'ucrntoarclor (peste 200 ~IVA).
alia7.ă

OJelul

f"

.\'\.'Îu dju n preţ ulUIL ma i scă z ut decit cuprn! şi aluminiul, o mare~r('zis­ J!1ccanicli şi pulind fi laminat În prorilc roart~ variate, oţelul se utili7.t'az:l in c lectrotcllllică p('ntJ'u liniile d e tclccomunicaţ.îi şi de didribuţic de energie electT i eă pentru pute,ri mici, pentru ş in elc de tramvai. căi f('rat(" dectriee ş i metrou, pentru miczu r ilc (inimile) cablurilor clectrÎ\l! elc, Oţ e lul folo sit in e l eelrotehnkă (cu uu conţinut de 0.10-0,15% C) are rknsi b tea <1(' 7,8 kg/ dm3, C' onductivilalca de 7-8 ori mai mică decît cuprul şi n·7.i~lenţa de rupere d(' iO-75 kgf/mm~. D('O,l rc<'c nu rezi stă la eoroziune, rugildnd cJl ia.r la temperatura normală, o(("lul fulosit pel~ trtl connu cel'ea I:lIrt:utullli se pl'ol{'jează acoperindu-se Cit Ull strat protettor. de obic:ei de zinc. In fUl'tlll: alternativ, 1<:1. rrccvcn~e. ridicate, cIeclul pelicu la!' se face puternic -simt it. De aceea, în lclecomu ni caţ.ii se ut ilizează conductoure himetalice, cu inimă de oţel şi înveliş de cupru . Ia cnn~ cure ntul-- c irculă prin slratul superficial de cupfu, restul sec\ illnii riiminind practic nelJ .t il izată. Conductonre bime talicc, de daţa aceasta sub formă, d(~ ruoie, pot f-i indi .c{lţe ş i pentru. liniîlt· (Je LrallsJ10rt de encrgit' elecbicrt la 50 Hz. in, cazul. (jÎnd cOllduclQarcle
tenţa

:\IATE1\fALE l::t..ECTROTEH)<!Ci:

135

d~ cupru, calcuJate din punct de vedere elect.ric, <lU o secţiune lUai mieă decit aceea necesara rezistenţei mec:lllice. Valoarea mm:e :1: rezistentei mecauice a ncestui , ·t~~u,u~t~r' 1f.hliic -reducClca 'nu mărul,ui Ut; sWl?i ~i }iniei; 'i,n, compai':lll,ic cu o Iibjf <:~' ţpridlict6~rc de. cupru, decI uuce la lc[tlUlIT'a liniei"

pe

Fonta.
utilizează precum şi

,.

Fierul cu un procenL mare de carbon (1,1-4.5% C) dă fonta, carc se la executarea rezistcnţeiOl' pentru reostatele de pornire şi reglal"e. la fnbrieal'ea unor rezistenţe de încălzire electr ic ă pentru temperaturi- pină la 3QG--.3QO"G. Din fontă s int realizate în general şi carcasele maşinilor electrice.

Zincul
tn cleeti-cit'ebnkfl sc" roloseştc zÎucul Cll greutatea specifică 7,14 kg ' dm3, re:dslivitatea' la 2(f'C' de 5,92 ' 10--2 il mmz/m ş i rezistenţa In tractiu flC de 11,2-13.3 kgf/mm 2, EI se utilizează la confectionarea electrozjlor pentru c1elllente galvanice, .!l. famelelor fuzibile pentru siguranţ-e ş.i pentru protejarea unor suprafeţe impotriva coroziunÎÎ (in atmosferă normală, zineu l se acoperă cu un strat protector de oxid ),
A rgiulul'

An' o culoare aIbă, cu luciu meb lic, greut.ale sp ecifică 10,5 kg/dm::: :;oi cea mai m:;Jrc couductivitate elect rică dintre loale metalele [p Este LrezistenL la oxidare la temperatura
normală,

=

l,{) ' 10-20

m:~) .
exe#

Se

utilizeazălla

tlllal'ea contactelor, pentru arm ăturile cOJHlel!saLoarelor ccramÎce şi Cli mică, pentru conductoare folosite În inaltă frecvenţă , fire de suspensie pentru aparatele de măsurat etc,
PlalilHl

Arc o culoare

alh:î-("clln~ie .

o grcutate
2

rt!zistivitalc:> la 20°C de 10,30 ,10-

n ~; m

,

spedIică

mare (2!,45 kg/dm3),

l'<'.zistă la ori(',(' fel de coroziuue

şi se prelucreazn foarte bine, plitindu-se trage in fire extrem de sub ţi ri (pi nă la 0,001 mUi). Se întrebuinţează la 'confec ţi onarea contactelor electrice, pentru aparOl te dc precizie (de ohicei nli:\tli Cli iridiul, platinu singură fiind prea moale), pentru elementele de încălzire, cupluri termoelectrice (de ex. termocup lul Pt-P:t-Rh folosit pentru milsurarea tcmperaturii pinn la 1 600°C), s i guranţe fuz ibile in viu elc ,

136

ELECTROTUlN'ICA CE. z:RALA ...

Wol{ramul
","'oUramul sau tungstcnul este metalul cu cea ma i ridkată temperatur ă de topire (3370 cC) . Putindu-sc trefila în fire foarte subţiri (pină la 0,01 mrn 0) se utilizeazii la fabricarea filamentelGr Iămpilor electrice cu i ncandescenţă, a r~.ziste n ţelor de Îndilzire pentru cuptoarele electrice, a eleetrozilor din tuburile electronice, a contactelor de rupere a arcului la intrcrupiitoare pentru curenţi de mare intensitate etc.

Molibde/llli
Are
leaşi

p ropridăţi

alluloge, dar inferioare celol' ale wolfl'amului

şi

are ace-

intrebllinţ,ărî.

Nichelul
Es.te un metal de culoare
albă-ceuuşie,

kg/ dm3 ş i cu rezistivitatea, la 20°C,

• de 8,7- 9,52·10-1: n~ . Dinpullct
m

cu greutatea

specifică

de 8,9

de vedere magnetic, ('1 face parte din materialele Ceromagueticc , Este rezbtent la o:.;idare chiar şi la temperaturi rid icate, Se întrebuinţează in tehnica vidului, ca suport pe ntru Iilamcntelc Iăm · pilor cu incandcscent:l şi al difc.ritiloi' electrozi ai tuburilor electronice, la. fabricarea contactelor electrice care funcţioneaz:1 În med iu de hidrocarburi, a rezistenţclor de încălzire pină la 9OO"C, ca material de protecţie pentru piesele din oţel, pentru termocupluri (pur ş i aliat: Cu , Ni ş i CrNi), precum şi pentru diferite aliaje.

Plumbul

Este un metal de culoare celluşie·albastri'i, cu greutate specific[( 11,34 kg/dm 3 şi rezistivitatea, la 2O"'C, de 20,8 ·10--2 n mm2/m, Are o reziste nţă la coroziUJle foarte bună, chiar şi faţă de unii acizi puternici (acid sulfuric ş i c1orhidric). Se foloseşte, la execularea îuvc1işui'ilor (mantalelol') pcnll'u cablurile electrice subterane, pentru plăcile acumulaLoal'elor cu plumb, plăci de protectie contra razelor Roentgen, pigment roşu pentru vopsele şi lacuri uleioase. (miniu de plumb) ct(',
Sfauiul

Staniul sau cositorul este 1111 metal de culoare albil·argintie, cu greu· tatea speci fică de 7,3 kg/dm 3 , rezistivitaLea, la 20"C, de 11,4-10 n mm2/m şi temperatura de topire foarte cobor ită (232"C). Se u til izează la acoperirea (cositorirca) tlnor metale pentru a le ap ă ra contra coroziunii (staniul nu se oxidca.zi'i la tempcratura normală) şi pentru diferite aliaje de lipirc,

Fc) care se pot dasifica. a rczistenţelor etalon şi de precizie. Este foarle toxic şi se oxidează uşor in aer.. du pă utilizare. 2. folosindu·se penlru construcţia reoslatelor pentru tensiun i mici (s irma se poate înfăşura spiră Ungă sp iră. pentru rezistenţe etalon şi rezistenţ6 de precizie etc. Ulm' ~ u 2/ '" un coeficient foarte mic dc variaţie a rezistiviLăţii cu temperatura (5. pentru electrozi de mercur. Este mai ieft in ă decit conslanlaotu l şi face parte din a doua categorie de materiale de mare rezi~ti\'Î tate. de mare rulstivitai~ Materialele de rezistivitate mare sint diverse aliaje ale metalelor greu fuzibile (Cu. se acope ră cu o peliculă de oxid izolantă. pentru redre~oare cu baie de mercur etc.. de cu loare roşiatică-cafenie. fiind folosită pentru fabricarea reostalelor de pornire ş i reglare.MA T'ERIALE ELECTROTEHNICE 137 .10-2 n 'şi un c. greutatea specifică 13. avind rezislivilatea de 43'10--'" .4 n mm2/m CTI coeficient de v ariaţie a rczistivilăţii ('II temperatura de 2O · 1O-3rC. o rezistenţă elec trică mare la temperatura de funcţionare (200-25ifC pentru aHaje din categoria 2 şi 1 000-1 500°C pentru aliajele din categoria 3) şi o bunii rczistenţă la coroziune (mai mare decît a elementelor compo· nenle). Face parte din a doua categorie de materiale de mare rczistÎ\'italc. Atatuiafto. Cromnichelul este un aliaj cu 18-21 % Cr şi 70-80% Ni (~u rczistiYitatea. folosindu-se pentru fabricarea de rezistenţe adiţionale şi şun ­ turi. Conslanfa/lu{ este un aliaj care conţine 60% Cu şi 40% Ni.Hercurul Este singurul metal lichid la temperatura obişnuită i are un aspect albargintiu.langanina este un aliaj carc conţine in general 86% Cu.55 kg/dm3 şi rezistivitatea.05 n mm2/m şi un c~fi('ient de variaţie a re:zisti- . de 95. Se foloseşte pentru construcţia I ămpilor cu vapori de mercu r. cu rezistivilatea de 0. Aceste aliaje au un coeficient mic de variaţie a rezistivităţii cu temperatura. de unde şi denumirea sa.u lemperalura (practic zero). fiind izolată numai de călre propria sa peliculă de oxid).. cu rezistivill1m tatca 50. Nichelina cste un aliaj cu 25-35% Ni. fllcălzit pe ntm scurt timp (3 s) la o temperatură de 900° C şi răcit in aer.oeficient foarte mic de variaţie a rezislivităţii şi '" ('. Cr. :Manganina face parte din prima categorie de materiale de mare rezistivitate. la 2O"C. de 1. pentru contacte în relee şi alte aparate.' rC. b.3% Mn şi 67% Cu. la 2O°C. in: 1) aliaje pentru construcţia apa ratelor electrice de măsurat .10) ·10.8 '10--2 Q mm2/ m. J. Ni. Mn. 2) aliaje pentru reostatc.. 12 % i\:In şi " 0 Ni. jndustriale şi casnice. 3) aHaje pentru aparate de încă lzi re electrică.

.i i tramversa!e..! la liniile aelicne de eneqpe electrică şi de telec.:!:e etc: cauciuc. ~'?f~3 ~~ . cu izolaUc d.omunîcaţii : se {~".ccută d in cupru.nik pot fi rotunde sau dreptunghiularc şi ~e detC'nnillă fără slt ~(" tină ~'camn de grosi . ..·categorie se Încadreaza şi {ccrallll (15% 5%·AI.0 _ d"n de cu"ciuc : .o1a'.138 ELEC-TROTEH. '. vită ţ ii er. mea izolat.'.. caucluc. aluminiu şi uneori din otel.. b _ cu izolade cau ciuc : e _ COl'"a em cu lz"j".i L~% C.d!.IT.In. al.lo!" i.rele pentru linii electrice sint acelea fo losite 111 instalaţiile electrice de utilizare şi se iahrică din C1!])fl!. 5% Al. lzolaţia c-oll. conducte de aluillÎniu cu izolaţie de cauciuc (STAS 5699-67). 3. 30% Cr.iuc: d .".u. unifiJar Hit! multifilar (fun ii). se Iolosc~c jll gellenl. bumbac. Conducto~rcle dreptunghiulare asigură o umplere mai bună la înfăş\lru!'e decît cele rotunde. 70% Fe) şi eramullli (61% PC".or-p \U'1 d e iluminat: f-pcntţu susprndMe" corp:. de _l. mătase.candudoare elec/Tiee neizolafe (ST AS 3032-(}9 STA S 684-68 ş i ST AS 3000-(9) care. conducte de de bumcu 17. Tot în "('rasU. 592'1 -70) ~(: e xeC'ută din cupru mu alumillitl ~i se deo:-cb('sC' după forma şi dimensiunile sccţ-iun.. Se ctiu.. fădnd parte din il tre ia categorie ae materiale de maa" rezistivltate. e _ p .h t ~_. tipurilf' principale <llc acestor condtlctoare sint: . pl"t" cu m şi dupa lipul izolaţici.% F e) k. Condudoa re ~!ectrlce rCJ.ui.NlCA GENERALA.l" df! "lIU. JSO{)CJ din care c auză este mult folosit sub diverse forme şi compoziţii.Ictoarelol' de hobinaj se fabrică fie din materiale fibroase (hirtie. . pentru fabricarea' elementelor ' Încălzî toarc~.. În execuţie uniIiJară sau multifilară. CJ.. în fundic de co ndiţiile.l (andurfoarcir: de bobina} (ST.8% Co.5 ·1O-5 /"C: :Puale rezisU\ la temperaturi de II~cr. Si) .u . COflducloc. 10-1. azbe~t sau i. Cond lJde eleclrice de cupru: inv clit~.ICUT. fie dintr-Un strat de lac electroizolant (email) care se aplie{\ direct pc suprafaţa cup rului. c. MCM ş! bac: l aţle MC:o. cordoane de policlorură de v ini! pentru apa~ ..5% Al :. aniha{ul (21 % Cr. 4. conducte izolate pentru telecomunicaţii (STAS 4263-(8). de exploatare.glenta 1 .CfJlldllcloQrc electrice i::olale (fig. 80. rru: . b)O~ . aluminiu şi oţel-aluminiu.ntnl r. " "on~ric cu t _ izolaţie - :de:n.te la l ntempcril. J'.iei.co r· p:at el< 17.temp~rit : ţ ie 4 _ de JlUl>l!nilt: !i _ cordQ:'ll~ MeU. CU temperatura de 14.tidă).-\S 6163-63 şi g)i:~ ) iii l' " '= ~S~ Fig. 10-1) şi anu me : conducte de cupru sau aluminiu cu 'iz olaţie de p oli eiorură de vinil (ST AS G 865-70).

cu bumbac etc. .'l _ ba!).\&Udu". . inzestratc cu învelişuri de protectie cafe apără conductorul şi izolaţia împotriva actiunii umezelii.2) se c). . d. dcleriorilrilOI" mecanice etc.de IIZ casnic sa:u scopuri similare (STAS 7350-71).. 3 000 şi fi 000 V curent continuu .. Ia transportul !'nergiei 1'1edrice prin linii subterane sau suhmarin!' . :.. Ele ~c folos. blu CP: b _ calJiu cp.l1ndl d~ bumboc C...u ele Moad. 10.. _ Inlkjurare <!e blnle Im.-t. fJb re flexibil!'.(I:!c d" ..i : 4 _ ro:. Cabluri elec!rice C<l}llurile cledritc de forţa sint c. Unde se p ot produce loviri ale conduclei (macarale electrice. d e.il!ie de cauciuc.rate elcdrke. clnep4 Impregno1>\: 1 _ masl uolll..i 1 000. _ umplutură dIn fire tC:l<IIJe: .-. Ele se execută din cupru acoperit cu o izolatic din bumbac cauciucal peste care se pune b hnpletiturâ din fire lcxtile impregnate eu un amestec bituminos.. vulcanlnl: .. _ ar_ mAturA wn bem:! de 0\'-1.conduc/e de rvprll armate (STAS 5577-()3) care se folo &:!sc numai la instalaţiile electrice fixt:.. şlIururi şi cordoane electrice pentru utilizari casnice şi semiindustrÎale (STA$ 4 Q37-66)..ecut:i {'onform STAS 2405-71. f _ st.. dl! plumb: .5 2 Fig.f'~('. poduri rul:lnte etc.'. CllblurI <l Cli Izo1. penlru tensiuni nominale de 500 V ş i 3000 V CU T"l'nt alternath' o. in lmUlt a de plumb: _ c. .ntf. ~1 S.o: J _ cup'U : ~ _ caud"c .>resnaIA: ..ond\ldoarc izolate compuse din unul sau mai multE. 10·2.). Cablllri el~ izola/ie de caw:Îuc in mania de plumb (fig. conducte de cupru pcn Lru suspendarea corpurilor de iluminat conductoal'e de sonerie din s il'lnă de cupru izolate.. acopC'findu-sc la exterior printr-un luv e]jş din fire de oţel zincat.

10-4) se execută pentru tensiuni înalt-: pînă la 120000 V. elişuri de protecţie (iută sau cînepă impregnată şi benzi de oţel p rotejate impotriva acţiunil or chimice) . 10-4. 10-3) se execută conIorm $TAS 4481 -66. print r-un canal axial obţinut dintr.>regna le . se izolează apoi cu cauciuc şi Se acoperă cu o pînză cauciucată pe ambele feţe. Cabluri cu ulei (fig. Astfel izolate.o spirală de cupru pe care se înfăşoară conductorul ce formează inima cablului. hirtie de cablu sau ce)Qfan. l _ conductă: ( Izolaţie de hirtie. . ( _ lnvelli. 5 umpluturA din materiale l. cu izola/ie de hirtie "in manIa de plumb (fig. Cabluri. de obicei. Canalul este legat cu rezerv oare speciale de alimentare umplute cu ulei. izolat cu hirtie şi imb răcat in manta de plumb. d e protecţie din hirtie impregnată etc.lflb etanşă. 10-3... conductoarele se Înfuniază ClI umplutu ră de fire tcxtile pină la completarea secţiunii circulare. şi una sau două benzi de oţel protejate impGltriv a agenţilor chimiei (cablu "armat"). Cablul este. peste care se pune un înveliş protector de iută. de plumb. ."O ELECTROTE~CA GENERALA Conductoarele dc cupru se acopera cu o infăşurare din bumbac.exdle : Il armătură din benzi de otel . t _ spirală SUJ)QI"I. 7 _ inUşurate dIn materla1e textile l m.. apoi se infuniază impreun ă cu umplutură din sIoară de hîrtie pină la completarea secţiunii circulare . Ansamblul este iufăşurat În două beurj de pînză cauciucată şi imbră ­ cat într-o manta de plu. pentru tensiuni de 1 000. Con~ ductoarcle de cupru se izolează cu hirtie de cablu impregnată cu ulei.. cîm~pi"i sau alt material asemănă tor impregnat.. ~ mama de plwnb. în ma nta de plumb: ! _ h irtie imp regn a tă . Fig. Cabl u cu i zo l aţie de hirtie. 6000 şi 10000 V. 1 - J - mant a cupru: Fig. Ca blu cu 1 - circulaţie de ulei: canal pentru u l. Uleiul circulă liber de-a lungul eablului. . peste care se aşază difer ite În . Ansamblul este înfăşurat cu mai multe straturi de hirtie de cablu şi apoi îmbrăcat Într-o JDanta etanşă de plumb.

fabricate conform STAS 4199-71 . Eleclro:i. Cristalele de seleniu prezintă. ~c rvesc drept contacte mobile (alunecătoare) intre parte a mobilă şi partea fixă a maşinilor electrice. iar rezistivitatea. la reostate de reglaj etc.rozi. tn tleetrotehllică se utilizează cărbunele amorf şi uneori grafitul pentru numeroase produse cum sînt: clect. . tlermaniul E~te un metul de culoare ce nuşic. Greutatea specifică este cuprinsă intre 3. Cărbunele Seleniul Scleniul pur cste ca ~a llt la temperatura obişnuită. dar la 60°C devine plastic şi se poate pre~a Ln bare. de la l():l/O: cm la 102/ Q cm. rezistenţe pentru lncălzire. de asemenea.51 kg/dm3 pentru diamant şi 1. care determină utilizarea lui in constructia celulelor fotoelectrice. la cuptoarele clectrice cu arc. la l ă mpile eu are şi proiectoare. b locuri sau membrane. in tehnica măsuriirilor. Rerisfenfele chimice pe b3Ză de cărbune se folosesc în radiotehnica. Germaniul se utilizează la fabricarea rcdresoarelor uscate (detectoare cu ('Tistal). ceea ce determină utiliz area seleniului in construcţia redresoarelor uscate. perii. tntrerupind iluminarea. Periile de cărbune.3 kg/dm 3 pentru cărbune amorf. cărbune amorI. a. conductivilatea electrică scade repede. la 20°C.1()lt O: em pentru diamant (care este deci un izolant electric) Ia 4 il em pentru cărbunele amorf şi 0. Condllctivitatea sa variază în limite mari. tranzistoarel or etc.74. după impurităţile pe care le conţine. grafit Ş . Acelaşi efe ct iIau asupra lui razele Roentgen şi razele provenite prin dczintegrarea radio activa. filament :! electrice.de ~ chis3. cu greutatea specifică de 5. a proprieta te insem :ta lii a seleniului cristalin. variază de la 4.)fATERIALE ELECTROT})HNICE 3. reziste nţe chimice etc. constă in faptul că prin iluminare.i de cărbune se folos esc la clectroliza unor substanţe În slare topită. Cărbunele pentru microfoane. contacte. se fabrică din antracit care se granuIează şi se supune unor tratamente termice in funcţie de forma sub care se întrebuinţează.36 kg/dm:l.00283 il CIU pentru grafit. conducti\'italea ~:J electrică creşte de circa 15 ori. la elemente galvanicc etc. MATERIALE SEMICONDUCTOARE Cărbunele se prezintii sub formă de trei varietăţi: diamant. intrebuinţat sub forma de granule. al diodclor. o conductil1itale unilaleraUf.

ANTE .142 Silid III specifică Siliciul se prezintă sub formă eristtJlillă sa u amorfă.au ţesături. lOz/O cm .\lakrialclc izolallte se impart.:lI)W organid sînt compuşi naturali sau sinletici ai carbonului. A. Prin iJDpn~gllarca in ulei l'all Iăcuire.le. E. nll ard şi au punctul de topire fO:'lrte ridic-at.! elect. cu bu ne proprietăţj de izolare electrică. p iuze s. ~int mai frag-i li şi se prelucrează mai greu . ~IATERIALE lZ OL. Faţă de izolanţii ol'ganid. Ele pot fi neimprcgnate. Un adaos de 4% Si in oţelul folosit e3 tabte rle transformator (tale silieioase) reduce pierderile in fier. maLcriale i:z:olantc din punct de vederI. C (STAS O 247-60).o1ate in cauciuc. EI are greutatea de 2. . in i: lunli organici care w pot fi solizi sau lichizi şi i:olun{i anorganiri.3 kg/dm3 şi conductivitalea electrică care variază in limite mari : i . lzoh\llţ.sten~a mecanica şi electrică. Izch:nti organici solizi Fir e şi {esu/uri electroi:olanle Firele şi ţesăturile sin t materiale flexibile formate din fihre ve-getl. H .ric.·. reprezentate prin :notase unturaHi.folosesc la cxccut:uea in\'elişurilor de cabluri subterane.a golurilor h::olaţiei la cablurile j1olifll. din firele mellţionate . dupiillatura lor. Siliciul se util iz ează la fabricarea diferitelor tiPllIÎ de detectoare. Izol. .zute. 4-. B. materialele izolante ~e impart Îll clase de izolaţie: . iar firele de cînl'pa la umplen. . l1 . a ampliricatoarelor şi pentru rcdresoare de cure nţi mari. anil:nak. tn Republica So('Îalislă România se fabrkă aproape toale felurile de materiale izolantt'. Iăcuitc sau imprcg· nate cu lacuri bitnmin035e.10-2/D cm. artificiale sau sintetice. Cin~le îşi măresc r(!zi.:. F. Din aceasLă cauză rezistă la tempcratUfi m:ii inalte. ~c folosesc la izola· rea sîrmelor subţiri de bobinaje. Firele de bumbac şi rit' in se folosesc la izolarea eonductoarclor de bobillaj şi la împletituri de prolecţie ale condudoarcJor i7. Firele (fIlimale. Dupil temperaLura la care pot fi utilizate. Ţcslituri!c clcctroizolante se fabricii stih formă de benzi. Firele de iuto s. rigiditaka di el cctrică şi cQnductivitalea term i că. care nu ali carhon în consti tuţie .îi unorgauÎeÎ sint.

ene. pentru sep araţii (şaibc). Are higroscopicitate redusă şi proprieliil! elec!roizolllnie foarte bune.).67 g/cm3. Amilloplailele sîni fabricate din urce şi [ormaldehidA cu umplu tură de rUfOl'guş de lemn sau celuloză. ele au o largă intre(pre~area a lua astfel fenIJpl<J$/e{e .97 g/clU3. Se ulHizea7. are grcutatea spcciîic3 de 0. Carfolwl preşpall (STAS 1746-08) se fabrică În rulouri cu grosimea de 0.ECT RO TEHN ICE Jialeriaie ln {oi şi {ibri/.. Hirtia peniru cabluri de. la indoiri duble. din celu l oză de lemn şi pastă de cirpe şi este de.4 .ire (grosimea 30:. izolaţie de rn'. Corma dorita. o marI' rigidihle dieiectrică şi o mare rezistenţă Ia rupere şi la îndoiri.I'.ganÎ(. se impregnează cu ulei. electrice.05 mm şi trebuie să aibil o rezistenţă mare In tracţiune. mai multe feluri. Dad.rgie arc o grosime de 0.stn! fabricate din ră~ini icnol·formaldehidice cu umplut uri originale snu ano. Ele stnl mai hi~oscopice şi mai putil1 rezistente la temperatură decit fenoplastele. o rigiditate dielec\rld (pentru grosimea de 4 mrn) de circll 17 kV/mm . .y.n ulei dt! transformator.col.D sau in foi cu grosimea de 1-3 mm. dar se inmoaie la tempe raturl mici.8 mm. şi rezistll la tcmperaluri pi n ă la 125-15QoC.atinată pe o parte pentru a nu forma încreţituri. Hirtia pentru condenwtoare. este [parte rezistentA Ia rup.1Iuse picut/ce )L3~elC pla~tirl.17 mm. Prcşpanul se utilizează mult in construc~ia maşinilor.0.ea de a se deforma plasşi tic sub Datorită ncţiun~a t('mp"raturii JOi II presiunii şi şi prdlLl"r_t:"ii ~i O. . . Rigiditatea dielectrică cste de cirra 100 kV/cm şi neşte mult dacă materialul se usucă şi se !ierbe i.. pentru objinerea lacurilor ulilizate la izolatia cahlurilor ele.5 ml.l1plicate precum buillţare bun· lor pn j r Uiţi mecanice iu t'h·Lrotehn: i . este foarte rezistentă şi este :o. tensiunea de străpllogere creşte de ~ a 400 kVlcm la 2500-3000 kV/cm .is1ivilate de supra fat 6 de 103-1()6 M!). Hirtia eleclroi:olanlă se fabrică d in ce lul oz ă extrasă din lemn sau din fibre de bumbac. are o grosim!! foarte m i că (7-2"~).If\. Car/onul pe1llru tuburi de izolare ş i pro tecţie STAS (938-68) arc grosimea de 0.. de obicei. in sau iută ş i se imparte În mai mul te sorturi. ti tmnsformatoarelor ş i a aparatelor electrice.1. greutatea spCJ:îfică varii!ld intre 1 şi 0..ere .ii in tehnica frec\'entelor Inalte. Ele au o re7. in matri!?\). ehi'H·la forme. PoljsiirBflul se obţine prin sinteză din etilenii şi bemen.08-0. Jllrfia pentru izolarea tolelor maglle1ice este foarte subţ. CarlOlwl cltclroi :nlanl sau eleclrofehnic se fabrică . Hirtia penlru cabluri telefonice are grosimea de 0.' ~int materiale care au propl·ietat.'. şi la răsucire.1-0.1A't ERIALE E I. după utilizarea pe care o are.<t~tură. izolaţie intre straturi şi fa~ă de masă etc.

. In telefonie etc. proprietate care il face sti fie utilizat la ~tingerea arcului electric tn descăr ditoare. a măn uşilor şi galoşilor izolanţi. TexloliLlI1 cste un material similar cu pertinaxul. Un alt dezavantaj fi constituie şi rezistel. Este un material rigid. avind faţă de acesta avautajuJ de a fi mult mai rezistent la acţiunea ule· îurilor minerale. Deoarece sub influenţa ozon ului ce se produce la descârcărilc elcctrÎ('e in aer cauciucul " imbă t rineşte" (devine fragil ş i crapă).05 g/cm3 (tuburi) . fabricat din ţesătură impregnată (fn loc de hirtie impregnată). Materiale plastice sfrafi{icalt! Perlinaxul ~c fabrică prin presarea la cald a hirtiei impregnate ClI sintetice (fenol-formaldehidice). rezistivitatea de volum de circa l()lo n em. la a cţi unea uleiurilor minerale şi la acţiunea luminii ş i a razelor ultravioletc. producătoare . Deoarece in stare pură este lermoplaslic. Pertinaxul se întrebuintează numai în joasă freCVCll ţli. Are greutatea specifică de 1. la construc\i a aparatelol' de inaltă ş i joasă tensiune.ta mică la Încălzire. la confecţionarea tuburilo!' izolante. se obţine cauciucul Lare sau ~bonifa. el nu se intrebllinţează decit rar la tensiuni inalte. la Întreruptoare). folos ită in telecomuni caţii ş i in in st a laţii electrice de curcnţJ mici. cauc Îucul se transformă prin . Cauciucul vulcanÎZat se utilizează la izolarea con ductoard or şi a cablurilor electrice. in formă de plăci sau de tuburi. a covoraşe lor de prolcclie etc.4 gJcm 3 (Plăci). Cauciucul şi nletic este fa bricat pe cale chimică. Însă proprif'Hiţ.lH ELEC'l'ROTEHSlCA GENERALA Sticla organică sau plai glasul arc greutatea specifică de 1. Are proprietăţi mecanice mai bune decit perlinaxul.6 iar sub acţiunea arcului electric. vukanizarf''' (adaos de sulf in amestec şi tncă I:d re in autoclave cu al tir saturat la temperatura dc 140-150°C) intr-un material lermoreacfil!.1.18 g/cm:J.ile electrice sint mai reduse şi costul mai ridicat. reziste nţa la Încălzire de 150°C şi se poate prelucra mc('anic cu uşu­ rinţă. răşini cios ş i iHa/eriale elastice I I Cauciucul natural se obţine din sucul Iăp tos al unor arbori şi plante de cauciuc. Dacă sc adaugă sulf in cantităţi mai mari (30~35%). Se utilizează la fabricarea pieselor izolante care suportă sarcini de şoc sau sin t sllpuse frecării (de exemplu. o constantă dielectrică de 3. prin sinteza unor substanţe organ ice ş i are cal i tăţ i d ieledrice asemănătoare raudu cului natural . dezvolta gaze care ajută la stingerea arcului. cu aspect luneted.

în construclia maşinilor electrice. Ele ~e apl i că in stare licbidă . urmată de o rafinare. Se intrebuinţează ('a emailuri. nua!1i . se utilizează pentru reparaţii urgente şi pentru lipit. Jfase izalanle (compoullduri) Compoundurile sînt i7. in să tmb1itrineşte cu timpul.a . Lacul de şelac (soluţia şelaeului în alcool) arc proprietăţi mecanice şi electrice bune. Se foloseşte in producţia pcrlinaxului şi lextolituJlli.curi elcclroÎ :olanfe Lacurile ~int soluţii eoloidale ale răşin il or. foarte elastică ş i rezisteut5 la ulei. Lllcurile uldoase sin. obţinute prin tratamente speciale. ulei sau ozon (conductoare cie automobil şi avion). Avind o aderenţii redusă la metale. bitumurilor.\~ reziftivitatea dc 5. insă la temperaturi ridicate se oxidează U~f.uie mai pulin rezistent la tncălzire. este hidoasă şi rezistentă la benzină şi uki.calaeuri de acoperire şi de impregnare. Vîsco3se (pe bază de ulei mineral) sau lichide (din ulei de transformator rafinat). . El asigu ră o impregnare mai rezistenlă la umezeală şi mai impermeabilli dectl aceea dală de lacuri. aderenţă mare.fiind termopJasl!c .J01'-15 n cm şi rigiditatea di"lt·('tridi el<> 12f1 ky f(' U!.. EI are constanta dickdrică ~r . Pelicula este tare. iar la uscare. ~au uleiurilor skative (care rormează baza lacului) in solvenţi volatili. Deoarece se usucă in aer. Se foloseşte.. insA este higroscopic şi are aciditate mare. impreunii cu alte materiale ceroase similare (cerezina.). b. Însă.·ot . acoperire sau umplere. Para/ina este un material ceros ce se obtine din titei parallnos.. nu se inmoaie la căldură. 10 EIf!Cl.:. se utilizează in special la impreguarea ţe~ăturiior de bumba('. a eouductoarelor ('are funcţionează În medii de bell~ zină. lucioasă. la impregnarea Ilidiei de conrlensatoare.mu! este [o[osil in special 101 impregnări. în schimb . BUlI. la umplerea bobinelor de inaltă frec· ventă ete.M.t fabricart! pc bază de uleiuri sica tive (ulei de in şi de tung). !rolanţi organici lichizi Uleiur! mitUTc/e Vlriul de transformator. Lacurile răşinooşe. halo"lxuJ. pelicula este puţin elastică şi are tendinţă de ÎmbătrÎnire termică. Are stabilitate chi · mică mare. Ulciul de lransforn\ntor (SŢAS 811 -67) se extrage prin distilarea fracţionată a ti\-t'illrilor neparafinoa~('. la iwlaţia aparatelor electrice etc.\l. solventu! se volatiJizează. Pelicllia are rezistenţă meranică mare.LECTROTEHNICE Lu..0lante folosite la impregnare.hnk.E F. Ele pot fi solide (fabricate pe bază de bilumuri şi răşini)."TERI. olea · vaxul ele. JAlcurile de ctlulo:ă sint soluţiile unor rorupuşi ai relulozei. Lawl de bachelifă (soluţia in alcool a bach elitei) are o rezistenţă mecanică bună.

eC:lL cu cimcllt şi cu ap ă. i\Iicu este un JO~teria l an organic cristalin.. la tablourile de dislri buţie.bOc1I1Je1iful. c. Se foloseşte pentru izolatii rezislcille la temperaluri Tidicate şi la fabric'lrea anuUli10r mase plastice . ţesături. Azbf'stul. El urc o rigidibtt< dic!eclricii mai mare . ~trati ficat.200 kV(cm. Se fabrid\ !'.. ulciurjle t[c hui ~. de 120 ~ ISO kV /clll. rezisti. de U)lO_l()l2 f) cm şi o rigiditate die!ectridl. lI:. comp us din silieati de llH'tale alealinc.de explozie. in apaTaLd~ electrice. a postamentelor etc. . Izolant\ anorganlc1 A:beslul esLt!' un material fibros.5. viscoS şi toxic.area condensatoarelor cu hîrtie pentru tensiuni conOnue. Ulelurile sintetice se înlrebuin1eaz..2--1. CII o rlgidll:de dielectricil de 140.!:donu<ltor.ifirarca u1eiului <le lr[l. filtrare. cla~ticiLa tc _ şi flexibilitate remarcabil~. iri (O!Ol mm) şi arc p l'oprie tăţi dedroizolantc. constanta dieleclricJ ~=4. Vieiari r. folosit la confecţionarea camerelor de stingere a arcului electric. ior punctul de congelare coborit (_20" la -3ţ1°C) j)ermilc folo!lirca lui la aparatele electrice montate în exterior. ceea ce prezintă tin ll\"1lnlaj. Ele se tnlllnesc sub diferite denumit! comerciale. 'au fost realLwt(> anumite ulelurl i7.lcîl ll!ciu! de transformator are marele dezavantaj ac a ff inf1am:lt>fJ. Se utilizează la impregn.146 ELEţTROT f:liNJCj\ GENEJtALA VisCQzilatea redusă permite pătrunderea l ui îll izol aţ i a hobllleJor.(200 kV/cm ) şi pierr\eori in dielectric mai mici rll'cit uleiul ele tramformntor. Apa şi imp uriUiţi J.i la jmpre~i1. lnsa spre deosebire de acesta are un pune! de congelare mai scăzu! (~3CfC fată de+5°C)..0lante avind In compoziţia lor elor. punctul de inflamabiiitaLe ridicat (145"C) micşorează pericol ul ri t' inUamarc sau . SO!'lolu! (64% 50\'1J] ~i 36~~ lric1lJrbel1Zeh) are aceleaşi proprielfi\i ca şi so\'olul.re.c face prin lIscart'. Este un lichid neittflamabil. de aceea. Curătirea 1Ilciuriloa:: :.C pierderile dicleclrice. cu structura cristaliui't. dă priJ. de fi.\5 2317·61) se objine din sl!mln1ă de ric. ub forme. Aceste ulciuri au proprie· latea de a nu fi inf)all1abiJe şi se Îolosesc in cOIls!ruc!ia iransiormatoarclor ~i il condt:nsa· toarelor de forfă . sioar:.l presare la rece. hîrtie şi carton. curi'iii l:ţ! pcrî{~lIil·. !n\rl. are o vlscozilale mai mare dec1t ult>iul de transformator. am('st. plintre care : SO:. cen-ldfu!("ille în vid. care !'iC des rac În foiţe foa rle subt. Se .c din uleiul de transfor mator redu c !'cnsibi1. compus din silieat de magneziu .>Qlul.in. Ul~illl de CQmlensafor se obtine prin pur.rigtdilaka dirlt!dricit şi mUf{'!.area hlrlic-i d~ condeDsatoiire (sovolul) sau in transformatoare (lOytol !ll).Halea la 2Q"C.' egefale Vidul de ricin (5T.

ia. ('. in natură. in aparate de Încă lzi L etc. :\ ccste materiale ~int : ba :alfuI. :t r:.li< lire . Muluiale ctramice. Din fire de sticlă se fac Îzolaţjj electrice.rinH.. ~i I.l ş i inalta ten.IIt1fC ·:.'':::1 ~'c: :lr{) drept rez ultat mic~or:lrl'a fortei C'oC'll'jti\'c . piC'rderile p rin c urenţi lurhiOJlnri şi r(tvof i7. Pieire naturale cerwni ce. Sficla. lesăturile de stidă se exccul:1 in benzj (pentru izolarea ma şi n il o r electrice) sau in ţe­ sătu ri lalc ( pCl ltt'U C ahri('urea te xlolitului special ş i (l unor micanile). carbonu l. i 'q)!"irnfl p.-' a )li '1' '!ii(. emailuri.u porLu filoT ~k ap:lrah: etc. Forţă coercitivii mit ă şi pierderi prin hisler('zis mici." "llu. cit şi la şocuri de kmperaturi:i. ca uichdul şj coh:-l1tnl.J! ililflte foa rte ma re ş i pierderi miri. disLrihuţi:-. 5. I : :<'~. In a CGasUi ca legorie intr8 diver::. ca izolant la colcdoarele maşinilo r electrice. ca strat Îz oJanl ~all de protec ţi e.'!"mc.:' Li~l<-n zi~.~iti'1 Il-! fabri carea plăcilor pcntru tahlour i tI(. marmura ore cea ma i lar~' ă ill~r(' b l1inl<l\-{' .'.. ('(Im ~i n t ..c rod c ar~ ~e folosesc in stru'ea iu care se gă sesc. Din sticl ă se cxec utfl d{" asemenea ."o.li\" itli t<-a materia!ului. au influenţe di'iunlitu:m: asupra calitatilor magne tice ale fierului şi nliaj('lor lui. produc:in'J penne:ll>i !itat!' mar.. d".EC'I'ftO'f'EHNlCE foloseş te ca jzolant. rcosLatcl ol' ş i aparatelor. e~Z.' :l dduh:i UC in materiale ma..1 .-.iulle.'iţe~r ~i!lliit L I.\IAGKETl(E 31ateri alde magnetice se imparl după rnă. . lrnpnriLă\i1 e. :'Ilaterialele ceram ice se foloseSC in ('JedrolehllÎcă la fabricarea jzolatoarelor d(" joas. a condem :l toal'clor ş i a s uporturilol" rezistenţc l or.ate prin pt~rme:\b i litatc mare. pe rn:istenţc elect rice etc. mărind in spe cial forţa 1'flf'I'. .1. eare se aplitfl" uniform pe piese (le metal.R"netkc moi (cielu iugust) şi dure (titlu larg). Di ntre ele . atit la temperat-uri mari. miirind fortn r~rdlivn.:i c k:':'l'r:'nâ. Aluminiul.l sr'Ji. t:sk foJo.ic(' ill r:i(]t. I n electrolehnicJ sticla se în trebuinţează la fa bricnrea I ă mpiior electrice ş i a izolatoarelor. În proc('nte dl' lrj-lî. Materiale magnetiee moi Acestea sin t materiale magn etic!' caracteriz. Adao~urilc.:d\lcti. in {:ond en satoarc electrice.'iti v:i.l f:wor:lhil p roprietă1ile magnetice. Prelu cră!iJe meeJn. la joasă ea şi la în alt ă tensiune. Ele :'IlJ (':\ material de bază fierul pUl' sa u in al i~j Cll alte meLale . la b obinajto.r i'. ~tA'IER rALE tI.'alit \.~ \k 5ntl1ra lie mare. Îlllhlt'ntu1z. fosforul. :-i1it'iul. Il h islf'r{'zj~. MATERIALE . SiliciuJ mlircştt' rezi:. marmw'u şi arde. su lful .. Olicşorfll d pNffica bili ta tca şi inducţia la snt1lra("ir>.

etizie. in scopul reducerii pierderilor prin curenţi turbionarL Pierderile totale. Din permalloy se confecţionează miezuri de fier pentru aparate de telecomunicaţii. pentru transformatoare spedale.75.ă.'" ELECTROTEHNlCA G!:NERAl. ca mieznrj de poli şi de e.. Au proprietăţi mecanice bune. Aliaje speciale.e de hirtie. FOllia şi otelul furnal ~e deo:>chcşc de fier prin continutul in carbon. .). fapt pentru care multe dintre cle poartă denumirea de permalloy. Fierul are permeabilitatea relativă iniţială de 250~500. Ele se aplică atit după turnarea materialului. Se rolo~e5c in construcţia maşinilor şi aparatelor electrice.5 la 4. 0. carcas!' !'l(".02 De şi inducţia maximă G 000 Gs. obţinut prin aRlam('rarc cu lian ţi a pulberi. in maşinile electrice.5%.5. Ferilele sînt compllşi de metale (nic. ('răr ile mecanice. Iăcuire sau lipirea unei foiţ. Dezavantajul principal al introducerii siliciului ca element de alicre constă in reducerea inducţ. este folos it la miezuri lc bobincJor utilizate in înaltă frecvenţă. Aliajele fier-siliciu. variază În acest caz de la 3. Materiale magnetice dure- A('este materiale au forţa coercitiv. 1 şi 1. măcina te fin şi presatc (sinterizate). de 0. inducţia remanentă şi suprafata ciclului de histerezis mari. Ciclul său de histerezis este practic UD dreptunghi foarte subţire.A Tratamcntele termice permit îmbunătăţirea calităţilor mecanÎce ~i magnetice.36-0.le. Permalloyul are permeabilitatea relativă iniţială 10 000. 0. Tabla siliâoasă Siliciul se adaugă in procente variind de la 0.hel.5%. etc. elt ş i după prelu. Perminvarul (fier+nichel + cobalt) este un material cu permcabili· latea magnetică practic constantă. cupru.35. juguri pentru f"lectromaglle\i.iei de saturaţie şi îu mărimea fragi lită ţ. Astfel. Se folosesc În circuite de înaltă frecvenţă.7 W/kg.6 la 0. ca miezuri de bobine.005 De. Din fier se cODstruiesc piesele polare şi micl-urile pentru bobinc. per· mcabilitatea maximă 5000.5 mm.ii. Fierul. mangan. Fierul carbanil. relee speciale. zinc.ă (24500 G. forţa cocrcitivă 0. de fier. Permendurul este un aliaj de fier şi cobalt cu in ducţia de saturaţie mărit.!"e fabrică magneţi permanenţi.8 Oc şi in ducţia de saturaţie circa 20000 Gs. pentru aparate de măsurat de mare p. carcn!)c pentru ecranare magnetidi etc.c tromagn eţi.) şi oxid de fier.15000. forta coercitivă 0. Tablele se iz ol ează pc una din feţe prin oxidare. ecrane magnetice etc. b. la o inducţie maximă de 10 000 Gs. avînd uneori rolul duhlu de material magnetic şi piese mecanice. ('ea maximă 100000. ceea ce limitează procentul de siliciu la 4. Grosimea tab lelor esle de 0. Aliajele fier-nichel se deosebesc prin pierderi magnetice mici şi permeabilitate mare în cimpuri magnetice slabe. supermalloyul are permeabilitatea relativă maximă de 1 500 000 şi forţa coercitivă foarte mică. 1n scopuri speciale s-au realizat aliaje magnetice cu proprietăţi remarcabile. Din matl'riaJe magnetke dure .

aparate de măsurat. Wolframul. (Alnico) şi cuprul (3-4%) .15%). Oţeluril e elaborate in cuptoare . giroscoape. Prin această metodă se fabrică magneţi pentru: picup uri.24%).MATERIALE l:l.ECTROTEH. cromul. ]Haglleli sinlerizali . cobaltul sint adaosuri favorabile. Ope raţia este ren tab ilă numai pentru piese mici. din pulberile diferitelor t>Ie mellte care constituie oţelul Alni sau Alnico. nu pol fi prel ucrate mecan ic decit prin rectificare.relee.4liaje de aluminiu şi ni chel (AINi). Din această cauză. . Tratamentele termice imhunătăţesc calităţile magnetice ale oţelurilor şi co nslau In general in căli rea materialului. iar forţa coercitivă H c = 750-500 Oe. ş-a recurs la fabricarea ma gneţil or permanenţi prin sin terizare. SilI! ş i fosfor.re electrice cu arc au calităţi magnetice bune. @feluri magnetice. bine a meste cate între ele şi p rcsate. loducţia remaucnlă este B=5 000-12 000 Gs. Un procedeu de imbunătăţire a calităţii magneţi J or permanenţi constă Îll lUf(]arca şi răcirea lor În p reze nţa unui cimp magnetic constant. dac ă nu conţin carbon .1artin sau în cuplo::.. uncori in compoziţie in trÎod şÎ cobaltul (12. Sînt al iaje de fier cu nichel (1 4-22%) şi aluminiu (9."fJCE ". cu o ~reutate sub 50 g şi In cantitiiti IBai mari decît 10000 de b u căţi. . eăşti de radio şi de telefoane. . mot oare şi generatoare mici rte. Materialele magnetice Alni şi Aln ic o au dezavantajul d l.

b _ lnre&!stratol".venlru m[isurarca tensiunii j ohmmctrele . a) Cla:. ! 1·1.CAPITOLUL XI llAStJRAlU ELECTltltE J.regimul dl' Democraţie populDră. Principalele apHratc eleC'tritt' de măsurat SÎllt: anI!J<'fmelrele . a . 'oltmr! T<. la fabdcil~ Elt'dromaglJetÎt3. . create de.pentru măsUr3rt':.lc . Elcdronica ş .Ircnlului.ificaJ"e.I rczi~ten't!i: wattmetrdepentru măsnrarea puterii. Amper melru. GENERALITAŢI ASUPHA APAHATELOH ELECTRICE DE ~'I ĂSrRAT F!lllricarca in ţnru Doa~tră 11 nparatl'lor t'lt'clricc de măsurat a îuec-put 23 August 19-14. Eleclrop n:dzill.pentru măsurarea {·l. . li - L"ldicatol". conloard(' .pelltru m[iHlrarNI energiei: cosfinum~li după al Fig.

m'lrii. aparatel!. 11 -1.pt'Iltl'U măsurare a factorul ui de putere (sau dile)'c nleÎ de fa ză). aparute electrodinamice. orice aparat de mă~urat arc urmatoarele clt:r.un oTgan (rau dispozitiv) de măsul'ul'e. Pe ~. ..1.(le curent continuu ~i alternllliy . 11-1 nr. aparate electromagnetice. aparatele Întilnite mai des ~ i nt : "parate magnetoclcctricc. . UD umorli. Dupu llrilldJ)iul pe. Ele formenii marea majorit. aparatele electricE' de Dl[I~urat pot fi: aparate indinlfoHTe. electrice de măsurat (propriu-zis funcţionarea d ispozith'ului de măsurat). b) Elemenle COllsfrucli. moment a "aloril ll)ărimii (fig. curha \ :J. Ele se rcprczint:1 p<' srhcme printr-ull cerc in care ~\: l'cri(' IInitattta de m!isu rţ\ sau multiplii şi submultiplii e. f{'lld curentului 1. aparatr de inducţie. în tab('):<. care funcţionează pe l. pc o hirtie in miş ­ {~a. aparate de <l vîbraţi ~ . .f/parate integra{vare ~au cvn/oare siill aparatde care lllăsoar1i lllariml In <'xp.: sint: <h' ('urent conlinuu. care inseritl cu cerflt'alfl.de curent alternativ. Pc srl·.un (tc indicutor. kilo:Jl:lpcrlUt'tru.ate a aparatelor folosite în practic3. Acestţ> nparato. Dupa modul rum Îlulic(1 Y:lloarc:t mărimii măsurate. După cum ~pafatuJ iudidi mă rimea măsurat ă În multipli sau submul fipli ai uuituţii ne măsură. Îl) sens ('onlrar cu cuplul produs de dispozitivul de măsurat. . ) . cure ~e bazează rllnct. in carc se exp rimă rCZ\lltatul măsurării.l' . In tabela t 1-1 sint adilatc. Illegohmmetru et c. UD corector pent ru reglal'e3 aculu i pe reperu l zero. (1).. ["sre pol fi Ittilizah'.C'azl\ jH'intr-ull pătrat CU aceea~i notaţie ca mai sus.: ntl şi ac indicator..r. ap aratelr electric e de măsurat inlilni!!' in mod eurent in ind ustrir.un codrUl! cu o scariI grada1ă in fa ţa direia se mişcă acul indicator.. Dup:. . H' nume~te coresp unză tor: miliampermetru.(fparult' lllregistralor. rurc dau ".l'flle ele H' rcpr('zilltă printr-un pătrat elI un dreptunghi deasupra lui (În tahela. kiJowaUmrl!.io1. . . indic~tor care se mişeii in faţa unei scări gradal'/" (fig..1ASURARI ELECTRIC!: 151 metrl!le (~au r~zmetrel .doarea mărimii lllă. Y:.l~rca aparutclol. ruegawat tmctru. fn'cve nţmetrr\(> .-u.'iurate În momentu l miis.).1cnte componente principale : .re . (>nC'rgia reactivă etc.. 11-1. 2. Iu general. apurate termice. eUl'p permite C'Hirca in fjet·arc. ti şi 7). după mărimea măsurată $i unitatea de mă­ suri.Jre. 1.~niformfi.i (de cx.ntru măsUrarea Erecv cnţe i.pe.!lot\rt·a mărimii cst('. solidar cu partea mobilă a di:spozitivului de mă ­ ~un. .aza unuia din principiile care se vor arăta mai departe.:hl'!IlC ele s~ siJnboli7.1'Î:llici m:irimii re~pedi\'(' in junc ţie de timp .ve.<'sia {'ărora iatră şi timpul (energia aet.i"ii. . indicstă de lin Il!.zor pentru a amortiza osr ilaţiilc acului. 5). b). 3. 11-1 tIr.uHul sau mai multe dispozit ive pentru producerea cuplulili alllagollisf.

"p...ot~l(lr Nun 1 I M5.soare rapoltul a două m ărimi electrice). frecvenlmel ru ® . . Ta bita 11-1 Aparatdr dr măsu rat intilnik in mod currnl il) induslrir l)(olllunir..carcasa În care.li ohm melru llll..bornele pentru legarea aparatului În circuit..-3 Rezistenta elec tric.rhnen tn1isumt!l I Semnul In conv~nl!o ll(\1 rolO/>it sehem~!e d~trlc:e e llTenl nmpermetru kilo8 mpermetru mi)ia mpermelr u ga)V8nome tru 0) @ e> ® 0@ @ 68 2 Tensiune \. Dispozitivul pentru producereI! cuplului antagonist p oate fi un dispozitiv electric. analog celui de măsurare (Ia aparatele de tip logometru destinate să mă.. este cuprins aparatul..lr.najul) cosfimeiru (fazmetru) ® -7 Frecnnlil . IIK<7h) 6 Factoru l de pUteTe (def..J52 ELECTROTEHNICA GENERALA .'gohm metn! wat tme!ru 4 PU!!'n'n electrid (aciivoi) kiJowattme lru ®@ activ ă 5 Energic elec trica : a) aclh'Jj b) reacli\'ă Con lor de energ ie con lor d(' ener~ i e reacli\'~ In.o]lmetru kilo"oJlmelru milivoltmetru .

Deoarece rorţele electromagnetice ~ i n t proporţionale cu curentul .:ltol' A.ero prin resortul antagoni st Il ('arc se opune m i şcării acului) şi o scară gradatii S. in funcţie df care se încadrează in anumite eutcgorii. 11-2) rste tonstituil dill tr-ull lIlagu('. un ac in rt il'. v oltmetrele şi obmmet n'!t· ITI:lgndoclectrice. Pe acest priucipiu se construiesc ampermelrele. neliel' F. Aparat roti in jurul axului O sllb infJllc. In ce le de mai jos se vor descrie prineipiile de runeţionare ale celor mai import::lnte categorii de aparate elect r Î("e. ca re roteş te bobina. aparatele maguetoclectrice nu pot fi folosite in curent alternativ. de a Ht llH'n e:l proporlional ('U 1 adirii (1 1.L permanent . Odalii cu bobina se roteş h! ş i acul indi('atOI'. in cazul curentului alternativ. Scara gradată in faţa căreia se mişcă virful aculu i Ş I:' ('taloncază direct În :lInperi sau în v o lţi. ce iau na ş tere a supra spirelor parcurse de curent dcdr ÎC. Încit cltpIul s ău rezistent Cr ajullB'c s:1 echilibreze cuplul (> lfchomagnetic C.llnefoeleclJice. plasată in dmpul magnetic al magnetului. dt'ci unghiul ~ de ro taţie a acu lui indicator depinde de valoarea eurelltului 1.MASURJ\. Acestc forţe ::le exe rcită as upra curenţilor din spireJe plasn !l' p e rpendicuhlf pc planul hirtiei şi ele constituie un c uplu electromagnd ic (cuplu motor).'iemeU('<1 aparaL (Iig. 11-2. DCO:\fecc Cllplul electromagut'tic r. Il parale ma.IIlL d(' propor ţionalitate. este proporţional cu curentul 1. Din această cauză . l\:zu ltă eri. 1) unde k csle un faclOI" COll st :. Dup~ c um s-a mai spus.paratul este un amperlIl('tru sau Uli voltmetru. funcţionarea aparatelor de măsural electrice se bazează pc anumite fenomene electrice.. şi va tinde llă deplaseze bobiua ş i acul (a dică echipajul mobil) cind intr-un sens. . cup lul v a fi alternativ.U.te ~ trab:1tută de curent şi se poate Fig. cuplul motor C va fi. in momenlul în cure bobina este parcursă de curcntul de m:lsurnt. nţa forţel or electromagmagnetoelectric. Bobina l's. U n :l. o bobină B. Perincipiul de funcţio­ na re al IIcestor aparate se hazează pe acliunea care M' executii intre un magnet pcrmanent şi O bobină m obilă. care depinde de valoarea 1 a curenlului care trece prin bob ina B. pină cind resortul este Înt ins nUt dc tare.RI ELECTRICE 153 e) Principiul de funcţionare. menlinut in pozi\ia de :r. c ind in sens contrar. după cum ".I care le produce.

-11.'C'stor a pa rate se bazează pc acţiuuc. fiind str:ibăluLc ele curt"lItu! 1.ate in serie din punct tie "edere cl('('tric. c<!rt acţionează asupra cchipajului mobil. Aparat elec. Fig. Se consideră (fi!:!.t::.li că. n reciprocă dintre (lonă bobinc "cl. parcwse de curenţ i electrici. PC' a(' (>l1t prillcipiu ~(> I'on~ tr uje$c ampennctrele şi \'oitrnctrele clcctromagncLkc . (. cit şi in curent alternativ . Deoarece cuplul C. Armă­ tura putî.4.neUc. O armătură de oţ.\c('ste aparate fiind l113i ' robuste. dc ascml~llea prop ortional cu fi.. rorţa care atrage armătura F cste proporţ. Cind hobina B este străbă ­ tută de curentul 1. 11·3.iollală cu 1'2. Orgau\il de măsul'ftre al .4 ELEC'TROTE.ndu-sc roti in jlU. .·ntului (J2). 11 -1) o hohil1ă fixă EI şi o bobinii m obil ă B.tc proporţională cu pi'itra t ul înducţiei magnetice.de atr~eţ:ie creează un cuplu C.IpurateIe eleclrodinamice. Bohil1Tt se Fig.cl moale F. elat fiind di pătratul unei valori e~t(' totdC'. rezultă că acest cupl u va avea totdeaUUD o valoare pozitiv:'" f. In consecintă. 11 -3) străbătută de CUH'lll. aparatl'ic elt'!dromagne t icc pot fi îÎltrebuin\ate atit in curent continuu. Între {'a re iau n3şlcre rorte eleetrod inami{·c. Principiul de. se intilnesc foarte des în pnu. .trodina mic. cste proporţi ona l cu pătratul. . asupra armăturii F se e x ercită o forţii de felul forţei portante pe care o exercită un elect romagllct şi e3r<" după com sc ştie.ia de zero de resortul alltagonist' R şi {l scară gradat~i S. după cum se ob~<'rvă pe figură.\lwa pozitiv.ţia JU ngni'ticil este proporţiona l ă CII intensitatea cur~ntului C:lrc produce a." cal'(poate roti i~ jurlll axului O. cu r.'inc.ceastă inuuc~ie . un ac in cUcator A.).înt h-.HNICA GENERALA A parate {eromaglletice (eleelromayneliee). funcţionare al al. Sc a r~\ se etalOlle3zii În_arnperi ~nu in volţi . celit ar aparate este alc5tuit dintr-o bobină B (fig.inut in poziţ.ul Ilnui aC( de rotaţie. Se prcsupune că cele două llObine !'. D€'onrecc înduc.· Aparat le roma!. ment. forţa.!' ÎC'ar~ ar fi sensul curentu lui. magnetică..

.\ paral termic. fi e iu curent continuu..} d j]a l[l.Iilatfl. t]n:lil R.i onal r.'llti furblOl1arÎ indtJşi de aceste .'pinde de pătrftlul Cl)]"(!ntL. rotatie.a acca&tă fUllE:\iona.rii untli fir mdnHc daIOl'il:i dildurii p rod1!<t d e In'eNea unni curc nt ('lc-drit:" prin fir. t Jll n' mijlocul c al firului II/. Din e:lllza inc. plalin ă ('11 iridiu !I:m nLrom (nkhd cu l"rom). mai multe bohiue !'tr.hrOllz cd.. ÎnLrehuinÎc:J?:u in cazuri speciale (de exemplu la frecvente mari).uit (l inl r-() Io.lui (efe'etul . \'oltmd t'l' şi waUmdre. 1/·5. Ara r:H}'k tcrmi('c pol d . can: in punclul e esle atras latNal prin iutenncdiul fi rului ((. Dup.:ll l1 l curt!lItu~ui. uu se Il\ nchfirtt alunci cîncl J'. U~ (·IllE'Ile.z[I. ' bazează pc acţiunea dintre H cimpud lc maguetir-c altcrnatÎ\'I' produse de U11a sau dt'.nm 11 -5.a\ 'ntajul de a fi fraţ!ile.J oulc.a cfec[u(ui L t' IlZ-. .liaj <1 (' plalin:! ( ' U argi n t. fie i n "u:t'nL alteruati\·.'l.i \'vllmctrclc termice .·tu tl' de curl.' fI~i li e ~l ~ intin !' uH fi r ('" <!lihwLC'XC('llla l Fig.cst. functionare se bazcază pe lin ftn OmCll t.. Acc~tc aparate pot fi utilizate deci.1111 n. ..l. ~ i plInctul fix d este p rin~ IIJl fiI" cir. acul indicator este · mcnţinu t În poziţia ' dc zero prin resoartcle ~lllta. (k t"i r:1 j2. Firul ~e incrllz.' ."frwl1{·(') . pe b:.C ~(' himb5.este solidară cu acul indicalor 11.ollalc eli proelusul ar.rr-u joI' .a b . S.j in faţa' ~cării graclate S Cli Un unghi proport.. t r. fl]lnrall' l!' t'lf.::.! {"lro<!inamice H'intrc!Jui n\\'tll:1 tIe obirC'j i1l laborator (":\ ampC'rmdrc. fie i u curt.or emenl i.i.. Api/rale lermice . -c(' se poate deplasa ia faţa scam . forţele clcctrodinam.. ~tc. fii nd .lro porţional ('II p.'.ăl­ U zi rii.. ('I:m H' poate urm ~ ri pc fi .z.\a solidar:t cu acul ind icatur 1\ .l ren! ii {"are lrtc priu bohiuc ~ illl prop0l"!. :uiUcl fndt arcul R p oate t rage ~pl'e slillga punctul It ~t 1:1 acest timp firul cl e măta se eg ill\"Îrteşte rol. t"uplul de . .!!o/l i~t('_ R ..! stc npa.. !-'1l11ctior'a.rntc func!.rc-ll' :. d illlr.i ellrl.'l. C ll r-.~.mu fI~:\ihiiiL gra(!at~ Prin [irul ak t rece curcn t ul l.ioIlC<l. !. ('alT' 5(' mi'i('. n ţi altcrn:lti\' j ~.1oulc-~ell7) Au Însă r!t. t>u l abc SI.m: {ll.r0la!ie pe care bobina fixă Il exercitJ asupra bohillei molJile \'a fi de asemenea proporţional cu 12 (ca În cnzul aparalelor [e1'0m l.'I pfll"flle de indllctie. dia accstâ ('ilU7. fie iu eUl'("nl continuu. Deoarece. P uLind\l -~e COllstnti lH'lll r u ti precizie (le măsurarr' s m ai L~a rt'.1 .ice Între el. pc h1l7.MA. int.sU'ftAIU ELECTRICE 155 mobiL. dal fiind cii . după tum ~~ ştie.\tf.-i ele a nu suporta sllpl'nsarciuÎ . s('nw l acestuia. În t rucit (' uplul dt'.nt alte rn ativ.m[iLas{~ ego de t"ittr. rOllslit.re r lln('~. căldl\ra degajată fiir:il iH'(l poqiolla1ii ('_ I~. PI' lH'c-~t principiu se conslruiesc ampermd.

a m ă rimii mă· surate.. wattmetre.nţmetre lor de zonanţa vihraţie. cilindrul sau discul se rolesc. Pe acest p rincipi u se bazeaz ă eons lnlcţia frecve. a). aparatele elc ctdce de se j'on struiesc in da· . contoare . Ca urmare. măsurat .- A". Frecve nlmetru de VI' bratie : II ~ collS'tn1Cţ1e . Pe acest principiu se construiesc ampermetre. 8=. ) O) Fig. Conlor de Induclie. In figura 11-6 este reprezentată coustrucţ ia unui contor de in ducţie . ) pe tarc O poaLe mă:> ma aparatul (lim ita ~upc rioară de mă s ura re. b _ aspeCtUl cind frecvenţa mlisumtă e&te 50. CLASA DE PRECIZIE. sint solicitate s ă vibreze.2) HaporLuI dintre e roarea de indicaj. " olmetre.3) scArii de Dill acest pUD ct de vedere. Se baz..ează pe remecanică a unor lame vibrante (fi g.. 11· 7. A paraie de vibra /it . b) .2~ H~.) se numeşte eroarea raportată a aparatuIui(E . 11-7.ţă ş i va v ibra mai puternic decit cele· lalte (fig. 11·6. Fig. EfiOAR EA APARATELOR.156 'ELECTRQTEHNIC A Ot:N EflALĂ cimpuri iolr-o pies ă mobil ă in formă de cilindru sau de disc. Lama a căre i frec ven lă proprie coincide cu freC:Vell ţa so lici tată va intra In rez o· nal . In general ind i ca ţia At a unui aparat de valoarea rea lă A .. 11-7.ic intr·un pm!cl oarecare al scării ş i va loarea maximă (Ama:J. O serie de lame vibrant e 1 cu frecve nţă de rezonanţ ă diferită.. cu dublul frecvenţei curentului care t rece prin bobina acestuia. Apa ratu l arc o eroare de indi ca{it : diferă (11. Aceste aparate pot fun ction a numai în curen t alternativ.. prin intermed iul unui eIcctromagnet E. 2. -' (11.

jlonare a unui aparat de măsurat eo"v~nlfoDal Fel ul a p"ratul u! s.. <lparatului. .. . folosind semnele c on venţionale din tabela 11 -3.mn CIl v'h' alie Aparat electrodinamic AparA1 (' u ndresor O] --+t- Aparat termic ..2 şi 0. do! t'xt'mplu.5 şi mai rar cele de clasli 1 se folosesc ca aparate de l::ablou şi aparate inregistratoare pentru măsurărilc industriale de exploatare. . 3.. Aparat eleciromagnelic Ap. 1.'\ parat magne toeltc tric Llli :E $ Apar!!! de Induc tie Q J. de obi· ceÎ in procente. li) Poziţia normală de funcţionare '1.' I .MASURARI ELECTRICE 157 sele de precizie 0. Cele de clasă 0.2.5 şi 2. trar. Aparatele de clasă 0. mA. c) Fl'Iul curentului cu care funcţionează aparatul. MW etc. W. folosind semnele COllvcnticna Je din tabela 11-4. Aparatele de clasă 1.5 se folosesc ca aparate de laborator. A. MARCAREA APARATELOR DE MĂSURAT Pe cadranul fiecărui aparat sint iuscrise următoarele caracteristici prin.. pentru a putea cunoaşte aparatul şi a·1 utiliza in bune condiţii: a) Simbolul unităţii de măsură a mărimii pe care o măsoară aparatul.\1 . [ ipale.5 ş i 2.5 şi de clasă 1 se fo losesc ca aparate de măsurat şi control industriale. V.sportabile. Atlaral de termocuplu a5J --"--- .. ' 1 I S~mnul con v enţlon:t1 . indicele dc cla~ă exprimind. 0. ~l-"lr"I II..5. b) P ricipiul de funcţionare al aparatului folosind semnele com·eu · ţi. . Tabela 11· 1 Semne convenţionale pentru indicarea princIpiuluI de func. kA.mn. 1 .)JIale diu tabela 11 -2. eroarea maximă raportată.5. kV..

altcl'lIati y impeJanta ampermetrului.u! con"cul!onal Yert ica H i - sau = t ~ sali ~a u 1- Orizont ala_ l nclin:lljj Curent COlllinu ~i Oliternali\' Cure nl alierna iiv trHa:ta t.tlh I I connnjioilol Semnul Pozili" nanuala tie runcjlol\nre 3 aparalulul Sen". respectiv În curent.lc de fUDe!lonor~ :1 unui t'Il<lf/t1 tie mMurul Semne eOIl\ e n!iunull' I. prin cart' trece curC!ltul de măsoară . Ampermelrlll se leagă lI. dată aceasta difera d l' 50 Ilz.UI cu ampcrmelrul. serie măsurat (fig. indicată in kV prinlr-un număr scris in interiorul unl'i stelule sau alături dc o săgeaUi.158 EL!:':CTROTEHNICA G EN !:':HALA T f1bI!W 1 { . a). rczislcnta. f) Tr·llsiunca <Ic i. Rezistenţa ampermetrului fiind mică şi puterea consumată de el \-a fi mică (intre.iollcază aparatul. sa rcini dezechilibrate • . . g} Fretvcuţa In cart' funcţ.ic şi 0. Conditiile t ehnice pc carc trebuie să le iJl<h-plinească aparatele elec t ri ce dc măsurat sint indicate prin STAS 4640-71. pentru a )IU modifica sensibil curcutul din circuit.rulr!! IndIN\f'1l felului e urenlulni lleuU·u IIpflrl1le1<. 11.48 n pentru ' no ampermctru înrr'gistrator). 4..('ercnrc a izolaţici npar~l lull1i . _ < 600 Cun' nl aJlern:l tl v Irdalal. 0.(1 <..07 n pentru un ampennc tru electromagnet. ccca. 11) La apara tele de clasă 0. Cu re ni alternativ (rIfa zn l eu Piliru cond llc! oaro! e) elam de precIZie ti aparatului.2 şi 0. trebuie să fie cit mai mică (de t· X.2 şi 12 \' A) _ Curentul se CII reccplQrlll. sarcini edl ilihr<lle .5 se inscriu pe ca<lrall şi rczistcrl\ C'le iIlkrioare ale aparatului.\ ' m['~l1rnt Felul ""n" l t"lol Cure nt (:() ulin ul1 Cur e nt alter n:.3 ]"nh d u I1-J !"~muc ~UIl\·tIJ l hmRh: pelllr" indlNtrtU Jlo7. M ASURAHEA CURENTU1. 0.illtl n or u".. De .-8.

!ra nullui (limitA de masurare). ? Ce curen ! trece prin apara t dadi dIn greşea la el va ii legat in paralel Intr ' un circuit cu lensil/nea U= 220 V? Re z o I\' are. 11-8. Calcuflll ş wilului.'\S". iar ampenudrul se leagă in dt>ri.a leLcu reccptorul şi nu in serie cu acesta .07 U 220 c ~re \'a deteriora <lmpermetru!.8.ll1pe rmetru este curentl. Dac..ECTRIC!'. Legarea fn circuit d! rec1 : tl pr1 n şun t m aWr d e Cl!renl.cum este c orect) aceasta echi\'al(. TransformaloareJe de curent Sll1t descr ise la capitolul XIII. 11-8. Care este puterea absorbitil la curent ul de 5 :'l. c).s!"r- . Se notează cu J curentul Care trebuit' mii s urat şi care estr' (It" .lră ('ureutul.:i din greşeală se leagil ampermetrul în paralel. II) ~ an transformatoare de curent· în curent alternativ (fig.ll Dotat pe ea. - c _ A plicaiic. Şuntul are patru borne.. 11 . II = !.. Extinderea limi fei de mlisurare.=3 142 A.'atie la bornele şllutului. ('u o legăturii În scurlcircuit.aşa . iar bohinajuJ lui se va încălzj peste limitele admise şi s(' va arde. 75 W. doun hor ne (extn'me) pentru ronccta rea şuntului Îll circuit şi a lte douij borne pentru conectarea ampcrllldrnlui în şunt.l .'a trece un curent: la= . . în locul ampermetrului. Cure ntul maxim pe care il poa te IlIli s ura direct 1111 :l.. Puterea cOllsumat ă la 5 A V~ f[: P=r.. ori ma. rg 0.. prin e. 1• .. i mare decit limita de musurare la a ampermeLruluÎ. :lmpermctrelelic r o nstruiesc de obicei pe nLrU a măsura direct curpnţii pină la 100 A. . Practic. prin ampermctru va lrl'ce un curent foarle mare. ŞunLul ar~ O rezistenţ. P entru a folosi llIJ ampcrmetru la măsu rarea unui curClJt mai lIlare deCÎt lim ita sa de măsur1.:lz5.lrc.fARl E 1.07Q..a care se leagă in serie ('ti circuitul in ('are se mnS O:. 1n figura 11-9 se arată lcgnl'en greşilă a unuÎ ampermetr u ( l l ş unt. c/ Fi~.' M.5 A are o re zistent ă inierioară r=0. Un ampermetru eledromagnelic de .07'~=! . il 'ampermetrulu i : prin tra r. 15() Dacă dill grcşeal5 'se leagă unampermdru 'dircct la bOrJtele circuHului (in par. l~ = 0. se folosesc şunturi În curent continuu (fig.=. astfel incit aparatul va suferi defet:ţiuni m ccallice (ruperea :lcului)..

' r.160 ELECTROTeHNlCA OI:NERA1. Legarea greşitli a un ul ampermelru cu re. b şi aplicînd legile lui Kirchh off ~e obţin ecuatii. tensiune se măsoară (fig. = --~ -. n-I (11.3) în figura 11-10 sint reprezentate <louli şu nturi. a). '(1 1-1.A Fie 'a rezistenţa ampermctrului şi r. 11-11 .x im care poate fi mă su ra t şi c:idl~re3 de tensiune la bornele şuntului. pc ampcrmetrn se scrie: cu şunt nr .ztlltă: ~unl flin carc. 11 -9.I.le : 1 =/a.. 5. ţillÎndu-sc senmă că 1 11 . 11·10. Astrel.. rezistenţa şunlului.. 1. Şun turi. r.n ea dc circuit a caro./ $ Fig. . Fig. Pc fictare şuut se notează curenlulma. voltmelrul se leagil în . Tinind seama de notatiile. ele pc figura 11-8. c orespullzătoare curentului maxim. de e xemplu 25000 A şi T5 lllV. dud :tmpcrrndrlll esle legat in derivaţie.aru corespund funcţionflrii tU ş lInt se indică şi ş untu l care lrebuie folosit. MAS URAREA TENSIUNII Tensiunea se măsoară CII vollmclruL Voltmelrul se leagă In derivafi e (in parald) cu por{iu. Pentru ampcl'rnetrele la care diviziunile rle pc se."". pentru măsurarea tensiunii unui receptor.

Fig. Vol lmeLrullegal din greşeală în scrie cu recep to rul nu este pus în pericol. prin încălzire. receptorul nu poate funcţiona. pent ru a măsura tensiunea unui ge nerator. Fig. Pentru a nu provoca apariţia unui curent suplimentar pe circuit şi a nu modifica astfel lensiunea circuiltlilli.ă care Se leagă În serie cu voltmetru l.MASURARI ELECTRICE 161 deriva ţie la bornele receptorului. Se tl oleazii C . legînd aparatul la o tensiune snpcrioar11 limitelor sale de măs l lrare. arătată mai ws. r. Curentul care trece prin voltmetru este proporţional cu tensiunea măsurată. 11-11. ExtimIerea limilei de ll1(. i:"ncra!~ 11 _ ElectrM"l:. UV a voltmetrului. d e tonslune. rezistenţa interioară a voltmelrului trebuie să fie cît mai mare (de ordinul sutelor şi miilor de ohmi. al sutelor de mii de ohmi). iar in unele cazuri. de\criorarea \"oltmetrului. astfel Încit.. cure. 11 · 11 . curentul prin el va fi mic şi puterea ahsorbită Y3 fi şi ea mai mică (comparabilă Cll a CCC 3 absorbită de un ampcrmetru) . pentru a mări rezistenţa circuitului voltmctrului. 11-12)..i v oltme trului sîn l calculate pen tru curentul corespunzător tensiunii maxime.uia . Yaloarea J"ezillten(. mărindu-se mult rezistenţ.n\ca .e Iace CII ajutorul rezistenţclor adiţio­ nale (fig. voltmetrul se leagă în derivaţie la bornele generatoruilii etc. prin el ya trece 11]'] Cl1rellt mai mare. R ezistenţa yoltmdrului fiind mare.ei adîjiollale (fig.a intregului circuit. Aplicînd legile lui Kirchhoff ~ Trilllsfor mil!O<lrele de tensiune si nt descrise la t api tolul XIII. ori U< mai mare decit limila de măsurare.e de 11 =!!. Înscrise pe scara sa . C:lTC va producc. 11 · 12. Re rezistenţa interioară a voltmetrului !ii Rmr.nful prin Yoltmclru corcspunzător limitei dc măsu ­ rare (deci curentul maxim a(lmisihil).surarc !. Fie 11. Cond uctoarcJc circuitul u. VoHmctru cu re zi s ten ţă adilională. curentul prin aparat srl nu ating-fI yalo<lrca pcriculoas11.alculul rezistentei adi(ioHalc. c). 11-11. b) ~au al lransforma l oareloJ" de le-n~illlle. Legînd voltmelrul la o tensiune superioar:"i acest. În schimh. b _ c u [""dol"n ţ~ a<lJ\. in curent a lternativ:!: (fig . Rezislen(a adiţionaJă este o rczi:-lenţ.1l U lellsiunea care trebuie măsurata şi care l'st. Legarea in circuit a vollmelru]ui: a _ dLI"ect.ională: c cu transform a tor.

t.032~=-14. .-'---.= dj me nsion a l~. .l1 ăs ll rarea rezişlen{efo r lJQ{fm elf ll l se b azează pe legl'a liu Ohm . .. ('oIlLiIl UlI.Ii NICA.Uv ]. cu ampermelrul şi m('~oh ll1m ctre.5 W.Îs te nţei adiţ iona l e care irebuie. 150 -. o ară R ~"""1 Re tol \' a r e. incît si'i suporte curentul : U~ = R~ 150 -'0.i poata consuma pulerea: P=R. 4640 ad ică s.I>' '':1. 11-13. . ' D in acţs t siste m de ('(' uatii l'e znlLă (11. Se poL realiza] !l ou:! montaje: lJlOJlta jul am on te (fig .junc curentul prin vollme Lru t re buie t ot la v al oa rea 1'1).5) Aplica(ia I }·2.\ SliR AREA REZ IST E NlELOH re z iste l lţe lol' se e ff'(' lue37.5): 600 R.162 ELECT ROTF. se p ot st'rÎt· ec ua ţiile : s ă rămînă l M :. :\1 . In nod montaj. li). c u ap ara le spec ia le n umite olun l11('Ln' .a ().. 150 R ezistel1t~ ~diljon a !ă lrt!buie sa fie f . l e. S ă se calcu leze valoarea re7.l in ('ure n t. Conform relaj!d (11. a) şi montaju! ava l (fig . Un yoltmetm cu lim ita de miisurarc 150 V are o rezislcn!* interi· 640 q." U u. Uo =R'lJ 1'll' fl= - U .032.'3 A. il! urm iH O :J- re le tr('i moduri : - cu a mpennet ru l ş i \'oltmctrul ..gală în serie cu apara tul penln1 ca li mita de măs u r ar e să devinii 600 V. (' u puntea W heats t oHl. GEMERAL Â şi ţinîn d sea ma că Ia lIoua lCll!.' .-=4. = 1640 1 .=13 920· 0. indicaliile voltmelrului de 150 V vor trebui inmultitI:! n= ~ = ('"ti· U (!~ 600 .1 ) = 1:3 920 !._?\'I ă~urar('. 11 -13.

ia lt. 1 /3.J'-":1:=.S-4. il). ('Il rc la ţiile : P<.cli/llf..rA .sl('n\tÎ 10<lrC<l ~1:S.: Darii mfinmi..llţa interioar. U..r a rc zi~t. 11·14.1. li - montaj a·. ya loarc e~te lJlt-. . a) ') Fig.UllU y oltmcLruJui ~au rezistenţa crO:lrC<l cnlculiud yaloarea mOJll.'\1ăsurarea re:isfen!cl()/" CII ohmmcfrul.o. (1 L6) " Aeeasti. mai curent altcrJlativ. Yaloarea rezist e nţe i măsurate R.7) ObsCf/lll{ie.al. cart' poate fi o baledc (!(.. Iru (schema de prin ' cipiu).' . 11·13. S("!1rma d (' principiu .slen {a de mă511rat este mică ill raporl cu re:islcn!a interioară (1 (lmpcrmelruilli.IJl1 I flllw n le Rx . . : . indicaţiile a mpe rmetrului şi respectiv ale voltmctrului .1 I!n t1 ~ nhilllnl'iru (fig. '1.I. sau 1 000 V (ohmm~ll"H eu ma~Tletou ~au ('II ÎIl(!uctor fi g.ou rQtit cu l11ani\"t'Hi ('an' producc o tensiune de 250 \'. rilc ()<.'ţ fOs te dată de relaţia: .-.5 V (ohmlUctru cu hall'rie fig. 1 1. Schema de montaj pentru măsurarea reZ1Slcn!eJor prm metoda amperrnelrului ~j \"ollmclruJuJ: (! _ montaj amonr-e. ..'.. R f Fig. Oh mme. 11-15. a) sali un magnd. iri locul r('zi.. U. P entru ca eroarea să fi e cît mai mi c ă. a interioar ă rA ~\ amprrmdrului. .{~ R.MASURARI ELEeTIUCE 163 Notind cu IA şi U. pentru lUQull1juJ l1nd R x=--- I. J 1-1!) conţin(' IIrlll~l­ r"'.. U~ l l' (1 1.'")OU .. '" toar('lc clclll(' lIlC' cSf'nţ.('n!(' i.. ~(' ~e fa(' ÎIl o}J1iuc Y'l- impedanfei pen/ru (rcwcnfa respe. 1 i-15. trebuie ca nwnlajul a/Jol să fie folosit cînd reu. R.1 arcdaLă de eroare dotorită curentului i rare trece prin \'oltmelru la monlajul aval ş i datorită căderii de tensiUDe fAlA În ampcnnC'l ru la monlajul aIllOllt('. ţc poate elimina exaelii R. Dacă Se cunoaşte rezisl(..o ~'ursă tie cnergic elcrll'i61 ]~.

11-15. 11-16. S.\. !J _ ~u imluctOl·. cum sint l"e:.S lrială.1lâsuratea re:iden(elor (:11 pllntca \\Thealsfone. . pentru a compensa scăderea în timp a forţei electromoLoare (legînd bornele BI şi 132 în scurtcirC1Jit. a) Fig.ie ·. .iilor e1eclrice . se variază R pînă dnd acul ind icator ajunge la rep e rul zero) j . o rezistenţă de protecţie R.hema puuţii este rcprezen tat{l in figura 11-1 c" a. Ohmmetre: " ~ ~u bater j~ bl . Punlea Whealslone: Il _ schema punţll .oistef!!de de izolaţ.t le uLilajelol" ~j instalaţ. {) _ punte indl.ELECTROTEHNICA GENERALA un miliampcrmetru n gradat direct in ohmi .bornele El şi 13:! la care se leagă rezistenţa Rx de mi'isuraL - ai Fig. Cu o!lmuptrl'lc se mi"isoara In general r(!zistenţelc mari.

rAl. se. sc. se demonstrează efi intre rezi sLenţelc pun(:ii exista relaţia: -" = . CUlIoscÎnd rezistenţele interioare ale aparatelor.l.~..1 în amperi. care poate fi făcut 0.variază rezistenţa rcglabilă R pînă cind CUf(~ntuJ carc trece prin galvanometrul G este zero. Puterea absorbită de receptorul Rx e~lf' : Pulel'ea se oL(i!w in \\"aţi..SLTlL\HL\ PljTERll JIăsuraf(~a pulaii in Cllrf-/l! ('ontÎnuu se efeetnează cu ajutorul ampermdrului şi YoJtuwtrullli lllon!:JLc .8) Cu ajutorul puuţji inJm· lriale reprezentată în figura 1 l-16. a l'n figura 11 -1 3. In practica indllstriall'i Se folo~c.nţelor~. b 10.\ in paralel cu receptorul.ir.'i c şi punţi special construite pentru lll:bllrarea rezistenţelor de iz olal.lASURARI ELECTRICE 165 Penlru un raport al reziste.1. folosind relaţiil e : pentTl! mOlllajul am()llie : p' ·~ UL.05 Q şi 50 GOG n. ('.[ '' ~..răbătută efe un ('. _ VS pentru mon!ajlll aval: 1" .se dcoucc val oare rez istenlei de h măsurat: 1-l x = . Bobina fixă a aparatului (bobina de curenL) se leagii i11 ~erie pc circuit. (11. ~ • . 1.01. 100 sau 1 000.H. şi punţi pentrn măsurarea rezi stcnţelor prizelor de legare la pămint. ind i- . şi deci. 1n aeeasHI s i tu aţie. Bobina mobilă (bohina de tensiu ne) se leag:. 0.zul munu[lrii rt'zi~tenţelor. lA .9) ?<Iăsural'ca puterii in . Ee poate caltula puLerea ahsorbită efectiv de re ceptor. b se pot mAsura rezistenţele cuprinse intre 0. " i. 11-17. aplicind legile lui Kirchhorf. Conform relaţ ie i (4. ea va fi st.lI. ia in \'ol\i şi 1. ca un ampermetru.Urcnt proporţ.7). ca un voltmetru .urent continllu ~e mai poatc efectua cu ajutornl wattmrhului cledrodinamie (fig. d adi U. pulerea astfrl rlcterminată este eronată r din rflVZfl ('on~umull!i propriu al rlparatelor. R (11. ?l l. Ca ~i in Ul. a).R de unde ..ional cu tensiunea.IIplul ('<lre se naştc şi acţionează asu pra bobinei mob ile. 1A .

. foloseşt e . wattmchul se util izează IPsă lUai rar.'): Il direct: C . F ig. duce la determinarf"j puterii aparente .! ­ A1iisllrarea puierii aclive in cu rent alte.ţii sînt pro- P = UI cos 9 waLlmciruJ măsoară puterea activă ahsorhiUI de receptor. în curent continuu. i\\~hurarea Jluterii in cure.montaj l nc:Urcet.rnafill mOllo[(I::ul ţ. ta in figura 11 -13. a. Folosirea ampcrmctrului şi \"oltmelrului in cure nt alteru:::ii\". indieaţiile wattmelrului ~Cill! J1 HIV-~( : eu In-i. x 61 e) Fig.. 11-17.il alterna tiv Irifazal c u sarcini e~ hi! i · brate.ja.166 ELECTROTEHNICA GENERALĂ caţia aparatului s inL proporţionale cu produsul dintre cei doi curenţi. ale cărui (h'\. nloutaJ ~err.au se gradează scar<l ~<l :l~lftl. 11-17. montat ca în figura li .<.l Sf" efecluează cu ajutorul wattmclului (fig.li::.b porţionale cu produsul c).ini echiEbraLe (sidcm simetrie) ~e l!ll walLmetru mOllofazat. can~ reprezintă puterea ce trece prin circuit .·alLmetrelor şi anume: ~c efectuează tot pc lIJl circuit trifazat cu sarc. incit să indiee d ircrL plJtere:1 in curent: trifazat . 11 · 18. -' a} . . adică cu produsul P = UI. I\1ăSlIrarea puterii adivc in cul'wf alternativ lri(aw[ cu ajutorul ". In consecinţă . j\Hisurarea puterii cu wattmetml Inlr-un circuit de curent allernati\" monofazai: a _ mDnlaj direct \"til.WI şi In curent continl1.

. .ll (·in·uit fără fir 11CUtru. se..-~ . ..hilibrate. puterea este data de sunt:.u. eu sarcini dczee. de n\ăsurat (fig 11-20). Fig. tn c:lzul folosirii a (louă wattmet. . J/ă$urarea puterii rcatli/Jc se face cu ajutorul aparatelor speciale. . -... a două waltmdre pentru masurarea puterii reactive ÎJltr. • . 11-19.? a indica ţiilor celor două watlmrlre iJlmu[ţ·jUi cuV:f: Q '"""" V:~f(J-\+ P2). (11-1!). "d0115 wattmetrc" fig. indic:lcdor uouii \\"3ltmetre.. avînd sar' cini dezechilibrale.pe un circuiL Irifaza t CH fir neuLru. ~\iiisurarea puterii într-un circuit [rifuZil t cu ilr neutru..1 . folo sesc trei w<ttt.:! reactivă Q este dată <ie suma Pj +P.. .lllelrl' ~~IU IIll wattmetru CII trc.:ini dezechiliorale: a montaj semiindirect: taj 11ll1i.i dispozitive de măsurat ţiilor lfig 11-21). '"J. Putere.i waltmetre.:. numite varmchc sau {'U ajutorul waHmetrelor ob işnuite moutate după scheme speciale. • .surarea puterii cu ajuwml il douli wartmetrc circuit trifaz::j !~ră iir ne.1!r u c u san. metodă denumita a cclor. _5 . . j\ \1. ".20. 'cr~ 1 .re.l>\ii~ur area puterii cu ajutorul unu i wilttmetru trifazal cu douil dispoliiive de măsura! montaj indirect) . w Fig. Figura 11 -22 reprez intă folosire:.relea fară fir neutru cu sarcilli dezechilibrale.. 11.MĂ S UflĂRf ELECTRfCE 167 .pe UII circuit trifazat fără fir neutru cu sarcini dezechilihrate se folosesc fil' (lOll. 11 -21.. a şi b) fie un singur wattmetru cu două dispozilivt. " b _ m l)TI_ Fit!.

~.CTROTEHNICA GEl'. Dacă nu se respectă areste norme. în curent continuu se utilizează contoare electrodinamice. walimetrul indicii în sens illycrs sau eronat.168 EU. ~ De asemenea.' . 11-22..<. iar numărul tolal de roLaţii . La folosirea wattmetrelor t. . •. MASURAREA ENERGIEI ELECTRICE Măsurarea energiei electrice active se efectueaza CLL ajutorul contoarelor .- Fig. cu ajutorul il două wattme1rc.8 . 1n curcnt alternativ se utilizează contoare de inducţie. nu trebuie să se depăşească curentul maxim admisibii al hobinei de curent (marcat pe cadrallul aparatului) şi tc-!lsitlneu bohiof:'i mobile (marcată de asemenea pe cadran).este proporţional cu energia clectrică corespunzătoarc . care indică direct energia in kilo..care pun in mişcare de rotaţie UIl rotoL Viteza dc rotat. K . Un con Lor conţine ullul sau mai multe dispozitiye wattmctrice d{' masurat .ale rotorului ..ească limiLa dt' măsurare. . Cind sînt posibile asemenea cazuri. Numtirul de rotaţii . mcc:mism cu ra(i (linţaLe.vaUore. la care rotorul este format c hiar din bobina de tcndunc a dispoziLinllui wattmetric.Înt totalizate de Ull.'ERALA ObserVll!ie importantă. este necesar să se monteze iu circuit un ampermetru şi un voltmetnt de control. Aceste.ie a rolorului esl<! proporţională cu puterea care trece prin circuit. la care rotorul este [ormat d intr-un disc de al uminiu pus În mişcare priLl acţiunea cîmpurilor alternative produse de bobinaju l de curent şi de cel de tensiunc. M . . '\liisurarea puterii reactive Inlr-un circircuit trifawt fără fir neutru. . b) trebuie respectati'l marcarea bornelor transformatoatelor de măsurat conform schemelor de monlaj. 8.rebuie respectate cu stricteţe următoarele indicaţii: a) începulurile babinei de curent şi de tensiUne (marcate Ctl o steluţă sau Cli o săgeată) trebuie legate spre sursă.a indicaţia aparatului să depii:. Y:1lori ar pulea fi uneori depăşite f{(ră (". "'.

--. . ' . II 2~... 11-24. .. .MASlJ RARl ELECTRl CE 169 Contoarele se 1'(~7... I .--L- . • .--..-e''~.. 11-23. b) fig. r--------. 11 -25. .. . Conectarea unui concontinuu sau de curent alternativ I I?()Y ?20Y I . I l r~::::~~:t~t===j . 'Wh .. 11·13.---. \ ) : . I ~ yj . ! . dispozili\'e de a _ m(>lluoj .. .j . Conectarea unui con ~ lor irirazaT ne t'neq.. .----. muntllj ..w.circuit Iri ti _ ".. C ~ .. a şa cum din fi gurilE'.• . . .----. de cons tru c ţi e spec i a l ă . .ni-": fazal cu fir neu lru: montaj sC.~ -. c ~ I ' . .--- l :\'" II~~~ i .----------1 \ I . r lor (de energie :lctivii) de curCJlt monofazal. Conectarea unui contor tnfazal de energiI:! activă cu doua dispozitive de masural -drcuiltrj · faza l fliră fir neutru : 1) - Fig. 1 .'1ltdlreet. . . ~ . J~ ~... :----.'Îe acth'!i CII trei măsurat <!1r<><:\: ~"''''<Ji. dIrect: b . ".. . .. . 11-25.tll tă montează În mod asemănăt o r c u wattmetrele. ' . J Uiisurarca energiei rcaclive se efectue az ă ru aju torul cOllt oarel or de energÎc react i\"ă. . . .~~ I Fig.. .. . .

.0 A B C - a "l. 0. oltlllctrll. Tot În acest caz. - al Fig. Expre sia factorului de putere este : in curent. MAsURAREA FACTORULUI DE PUTERE (cos '{l) Factorul r\c putere se poate măsura direct cu ajutorul aparatelor numite cosfimetrc sau fazmctre (cînd aparatul indică direct unghiul de defazaj <p şi nu cos <p) (fig. 20. se ob\ i!lt.'. monof<lzat cos 9 = În p VI P cureut t. 11 -26).'.rifa znt cos 9 ="3U! I n curenL lrifazat.7ţil: î '. cladi se măsoar{\ puterea prin metoda celor două U)(([{mefre. curentul 1 r.'.1 I ) di n tarc se eakuleaz i'i <lpoi cos 'FI*'.10) tc'Cl= y:l . aşa cum se .u un ampermelru UII [<"actorul de putrIT s<' mai poate determina mllsurind simull:>. mdoda este aplicabilă dacă sarcina este echilibrată.I- P -p Pz+PJ (ll. 1ii1or !i Tilli contor de energie .HN\CA GENERALĂ 9.a r ăia 1.f. K . : ( . Cosfimelru de Q _ OI ~ablou. . C05<1' ~ . uşor t<lngcnta unghiului I I (J 1.1 .:: cap.: schcmii de cone><jun\ : ti _ vedere" apara' ''l''L U cu un .170 ELf:C':"ROl'F.. 11·26." . o factorul de pll tere mediu :\1 lInei intreprinderi se ca lculează elI ajutorul inuicaactivă ş i a unui contor de energie readidi. paragraî 5.n L('n~junca ş i pulcn:a actiy[\ P cu wattmctru.

se vcrifică conexiunile conform schemei şi ~c ob~('f\'ii ca legăturile la horne să nu fie slăbite wu dcsfflcute .metrelc iHăSlI ra rea a) (1 _ b} Cll f ig.i te imprimată chiar pc aparat (pe cadran. Inainte de a pUne lJlontajul de miiwrarc ". lIontajul ~e executii numai după o H:hemi'i clarii de ('onexiuni. ctlm siut Întîlnite in mod curent.tul e:derio t' al unui frecxenţmetru de tablou. 2.\ APARATELOR DI': ::IIASURAT 1. Frccventmetru de vibratie de tabloll ~~"cmi't d~ scafd simpli!: con"x lUlli. MĂSr RA REA FRECVENŢEI [recllcn{ri se efeduează cu aparate numile frcc\'cnţmetre. eli Ilot:lţ. . p c ca rca~ă). ca aparate de vibraţie (Iig . Se i dentific ă aparatele de pc schemă cu cele disponibil" ş i duptl ma rraril{' de p(' cadranul aparatelor ~e veri fic ă dacă ele corespund ~('opul\li propu~ .uh knsiulle.I'!. 11·27.&ratuluL 1. REGCLI PRACTICE PENTRU FOl. pc ('apae.xi~telltc pc aparate. Frecse pot con:-. venţ.~c face »iciodatii cînd acesta este ~ ub tel!~il1ne. Frecvenl_ metrul se leagii În rin:nil ('a llll \·ollml'trn. Cu ajuturul ('ore('torului H' aşază ac{'le indicatoare pe. pe care sînt marcall' hornek aparatelor. a aparatului 1':C g. 11-7). iile e.'h-. reperul zero .MAsURARl ELECTRICE 171 10. schema de cunectan. De multe ori.osrrm . Legarea borndor aparatelor de măsurat in cireui t 11\1 .trlli ca 31)aratc cu ac indicator sau. 3. II - vederea Qp. fn figura 11-27 este rcprezClllată schema de concxiuue şi aspec.

rall~runlle miirinwn Jlcdrclrică intr-o mărime dedrică.172 /::1.inilor dc. . propriu-zis (ren·plor). nivele eLc. 1 4 I ~.lr[1 a llliisnra pre:. Aparatele se aleg. CilHI aparatele sînt mont:lk prin transformaloare de miisurat.!'lt cuprind:. Toate ateste.i. \~H("I.inni. dennmil tradncLor.-de jns{.onditii :l UJwi statii el(' compn'lioare [. Indi(":l(iilr a para telor :-e citesc privind aparatul dre p t in faţii.. destinală a leg:l tradndoful de apara Lui elecm. 1..:. Penlru fi !)('rmitc o citirI' pr('eÎsii.ri(':l.\ se pot realiza In condi\ii tcllJli('o-cconomicC' ('on'spull z. 12. Masurarea pe \:lIl e elect ricii 8 ftlrntlei.oinne:1 ~i LetJ1 p eratllr<l in d ifcrîh~ J111nd(' .) . JdJite. prin aulom[lliz:ll'(~a prutc'selor de prodncţie. al dir"ri\ilo]' jlar:lJlle\ri (vit.f'ze .a jin ll t $eami"l de rapol"tuJ dl~tr:trJ~forn1arc al lrallsformaLoardDr) .J. de preferin\{l. Lncit indicaţiile SII I"ie cuprinse În ultima treime a s cării gradatc. 3. 11·28. tril' d(~ O inst:da(ie e!ed. Fig.\IUMTL OH NEELECTIUCE Problema miisu6irilol' are li dCIIsehil. 5. . Jnstai<l\ia de !Iliiwrat trebuie . asbi7. indicaţiile aparalelor se int~'q)n'b'azrJ ~illindu -st' se3m:i de raportul de transformafe al Lrullsformatoarclol' de mfisural (aceas!a nUlllai in cazul cind la Înscrierea diyizillnilor pc seara aparatului llV ~ . Un aparat care si'i L. viteza de rotaţie a ma. cafe de multI:" ori se r('ducc la ~iUlp[(' ('onductoan~ c~tc a(' kgillură.t'. tCJllperaLuri. unde aparate (cele tra nsportahile) sînt pn::\"iizule tII o seflr:1 cu oglindii.i ~i cent ra lizate în :1llu!Ilit(' )JundC' elt' conlrol .\ue$e:l rezultalrlt' mllsur5rilor trehuie trlJllSmise la d isblll \. Citirea indicaţi ei accstora se efect ucaz ii în poziţia în c" re anll aeoperii imagilleR sa din oglindă. MASURAREA ELECTBICA A . dar şi în ~dLe.recep\<)l·. este de Ill'('oll('ej)ut exploatarea în bune c.:"slll"<lt proprju-zis. u {"urui starii gradatii direct Îll nnitfl(i ale mărimii neekdrite miisural. astfel. Mai mult. Aparatul cledric ele mă:mraL. 1 _ i n sta · de !el!:Hu ~ a.ă importanţii nu nUIlwi in t'lectroteitllidi .l!.\I. (" c h l'''"~} : J . pr('.oarc Ilumai !J(' ~alea măsurării electriee a a('('sior mi'irimi neelectrice . 1 laţi" tractucto J" .:1I~\\iei.CTROTEHlliCA GENERALA 4 . s(' impiille un control p('J"!lwnenl ~i 111'(·(·j.<. domcnii .

fn figura 11-2R se arată. '1.1 IlIraţiei lInri maşjDj. miÎ. prorluc<.' Recep toml :.llin necesiUi . denu mit şi gelleraLor tahOIll('lric sau tahogcnerator.MASURAR I ELECTRIC!: 173 şi o !oiursă auxiliară de ener gic electrică. penL.in i.ru) mf\soară tensiunea procll1sii. la axul maşinii se ruplează tradudol"ul I format dintr-lin l-!cllc rator cll'ct!. U ueori lf)aLii iustal.c de curent continuu sau alternativ al dirui rotor se roteşte solid:l!" cu a '\III ma~inii. cir g:('ucratorul tah o Hle(ric. o trn~iunc elrctridi proportiollu15 ('U lmaţia nHl .rll excmpIHit'arc.:. I-'eutn\ aceasta.!. Atcsl genera lor.urarea pc cale eleetrieii . pc Seara acestui yoltmclrn se poate citi clircc:t lIn'atia mOl-:inii. (un volLlIlet.

dacă S il llaţ i a anormal. instalaţia să fie lnzestrată şi cu o serie de alte aparate.iei . pot fi clasificate in: aparate de conectare. Aparatele de protecţ. aparatele din acea. cum sînt intrcruptoarele.<t1. ar fi in cazul unui scurtc. XXI § 1). separatoarele. cu scopul de a le pUne sau scoate de sub tensiune. Tp. de a le inversa sensul de rot a ţie etc. Reostatul este Un aparat ca re conţine o rezisb'. Un scu rtcircuit.! este imediat periculoasă (cum. sau cum se mai spune. Ca urmare a acestor sesizări. Rcostatcl c sint folosite Ia porl1irea şi rcglajul • Prin . aparatele de protecţie fi e dau o comandă pentru deconectarea automată a iustaln. cu ajutorul cărora se pot face in in st alaţii diferite manevre şi se protejează instalaţîa impotriva diferitelor dcrunjamcnte. Aparatele de conectare ~Î nt: intreruptoarele. aparate de protecţie.:1 ultimă categoric. reostatele.sesiza rea unei situaţii anormale În funcţionarea unei i ! lstalaţii. Aparatele de proIectie servesc la . nţă reglabilă. pe lingă aparatele de măsurat. eontactoarele.ţ. comutatoarele.. GENERALITAŢI. releele. siguranţele fuzibile etc.nlul nominal al ace. o scădere neadmisă a tensiunii. ru pLoarele. este necesar ca. prizele de curent cu fişe ş i con cc toarcle. peste cu . Ţinind seama de scopul lor În funcţionare. fie ff'lllualizează apariţia situaţiei an orrn alc atunci CÎnd situaţia resp ec tivă nu prezintă un pericol imediat (cum ar fi depăşirea tcmpel'aturii normalE' de funcţionare a unei părţi din in stalaţie) . In conectarea.slei instalatii (vezi cap. de exemplu.: apariţia unei ~tlprawr("ini·. Aparatele de conectare servesc la inchiderea ~ i deschiderea d iferitelor circuite.CAPITOLUL XII APARATAJ ELECTIUC 1. Aparalele de Teglaj cuprind reostatde. aparate de re~laj şi aparate pentru limitarea curenţilor de SCllr~circuit. clescărcălo an' le. o îndilzire exagerata a vreUnf'Î piese etc. DEFINIŢII Pentru a putea asigura buna fUllcţionare a unei iustalaţii electrice.i reuit). respectiv deconectarea circuitelor şi instalaţiilor electrice. .suprasarcinii se intelege o creştere a curentului prin tr·o instalal ie.ie sint: siguranţel e fuzihiJe. de a porni şi opri motoarele. CLASIFICARE . care vor form a obieeiul acestui capitol.

lui făclndu .i felul curen tului: de curent conLÎl\uu sau de curent alletllali\". I n f ll llctit dt. se aSigllra construirea aparataju lui de utilizare curenti"i atit pentru necesităţile inlerne cît ş i pentru cele de cxpol1. a pra[ului clc.de cele mai mnlte ori _ Apar (Jin cauz a ur. mo::-e:tnic. deoarece.. la reg.n''' rii IIp:oratului c. CO:\"TACTE J. tritazate elco La unele aparate.'culfl in cOllslrucţie prolcjaU't COll~ra exploziiioL 2."! dc mu~ehii omului In monwulul comand:\rii (3 c\i"n.ea t'ompont'util dinlr~lm aparat (intreruplor.-----------------------------------Ap(lJ"alcle penJru lImllarea wren{llor de scurla rcwl. şi a.::LECTH1 Ct:: Legătura ('l(>clric:i de wn/ad S'111. pnculII:lIicJ ). prolce\ia C(l!ltrtl aLing('rilor cu lI\in:l.dupa tensiune.TAJ ELECTRIC 175 vilezei moto<lrelor. construite În allii puterii popular!'. aparatajul electric are o importantă deosebită in cadrul uuei instalaţii indust. cOIl/(ir/111 eledric esLt. ap:..i!or :tulomul SI' Inţelege UII inlrerupii l or C:lre poate li inci'.<ljul ten~iunii gcncratoarclor sau la reglajul :lltor p:Jrametri electrici ai . inchiderea. Ill(lIleVr:lrea UII!)r mancle. fa7cle sini deuumit e şi puii: . reglatli in funcţionare norm al ă şi protejată la aparitia unei situaţii anormale de funcţionare . II apei. llrln intrl'fI!I)Hor "ulom:!:! 5{' Inţelege ~i lntrnup'ltorul e~r(' ~~ pOllte numlli dr~­ ebldr .oume . 1n cazul tltilizilrÎi aparatelor În locuri cu pericol de cxplozj(>. He:wtorul este un aparat care se monLcază Într-un circuit pentru a-i mă ri in mod artificial impedan~a. la care ellcrgio.He.u'a.riale. Ia aparatele de coneclare. se manual.leclrică intre douf. . după numilrul de faze pareunc de eurt'nlul principal: monola:t.taL clt. bl'.are . r('ot. stnt: de jon.sll tensiune (pinii )a t 000 V exclu~i\") ş i <I~ inaltii ten~iune (peste 1000 \' inclusi \") . cu scopul de a asigura lrc- .: part. contra pătrunderii eorpurilor slrăiuiO a st]"(jpilol" de apă. Apar f Hde de conectllTe şi cele de reglaj mIIi pol fi c1l1s ificate ~i dup. după caz. Aparlltclc electrice mai pot fi clasificate şi după alt e criterii.! curcntfl .rd.~ate. pc ~cllrt . lnlrn-rnţhl IInor reicI' ~ . IOl'ului dţ utilizarI:. aparatele.]ei cu ajut o rul cnergiel de o "'UTS" de encrgic (eletlrici\. După cum se vede.ap3tate cu comandă manual ii suu apu:1le neaulom. illstalaţia poate fi comandată . dupa elim se iudici( iu STAS 5625-71. rde-II. JU>AiV\. ele se <'Xi. ('. prin .: modul \lţ prolecpe cerut de (·ondi(iilc. rOl\duclo:w'.) prin ("al"C SI! face 1{'~ :Hura e.l . şi anu me: . la ture :1cţionurell aparatulu i se fac e prin . in scopul de a reduce astfel v aloarea curenţilor de scurtcircuit.. ..\p~sa ­ H a unN 1)11 10''"(".mlomal sub c:ouwnda unor relee p e ellre ci Ic contine. Cl!UrOf 1ll :'ccSlei ddinilii. de uemplu.. cu. Astăzi. u Il :tltor e lemente dc C'\l I1l:tII t. pe bu toane MOI prin cOllland" unur T<·lcl'.telc pot fi închise într-o carc~să C:H'~ asigură. prin intreprindcrile Electroaparalaj-Bucurcşli şi Eleclroputere -Craionl.dup. fn această grup ă <le aparate intră reacloflll.Ul~(\ instalaţii: .or defecle de iz olaţie-. l1ete~ ar" ucţl<.'lc dat.lIlrerup.' m odul dt cOIlHllldă (<1(' aclio m. in vurbire. ~i (te~chi ~ prin apăs~ rea.'irii) lui: ap:lralt' tU cOlnlmd:i automat:>. cu ajutorul lui.alc.

proeminen tele se lurIese. cele două piese care vin în contact. bornelor. cu alit rezistenja de trecere este mai mică. In primul caz.. Punind În con laci două piese. permiţînd astfel deplasarea uneia faţă de cealaltă . deschiderea contactelor este insoţită de regulă de apariţia unui arc electric între conta cl ele care intrerup circuitul. clemelor. De multe ori prin contact se înţelege numai locul de atingere dintre cele dour\ conductoarc sau chiar fiecare din cele două concludoare in parte. De mulle ori (la tensiun i şi curenţi mari).sc ft: n~li:. Contactele fixe se realizează cu ajutorul şuruburilof. prin trolcu etc . J n sch: mlJ . prin perii... cu cît forţa de a pă sare a contactelor este mai mare. Din acest pune! de vedere. Dacă un curen t electric Irece printr-un asemenea contact. IlldilZlre~ loculUI de con- . de aceea . lipire sau sudaTe. fie prin llituil'e. şi / Fig. Dacă circuitul respectiv este slrilbătut de curent. contactele trebuie prevăzute cu dispozitive speciale care să uşureze stingerea arcului. argin1area . la tramvaie. pentru a putea stinge arcul electric. 12-1). Aceste vîrfuri în contact au o suprafaţă mică. la troleibuze. Contactele care se deschid în funcţi onare au drept scop să asigure inchiderea şi deschiderea unor circuite . · narea contactelor. fă ră a se desface în funcţion are. oricît de bine ar ii prelucrată. Contactele mobile pot fi ~olliacle alunecr(loare sau con taele caresedesc/rid. De a c~ea. pot luneca sa u se pot rostogoli una f aţă de alta.mpune condiţi i speciale acestor contacte. 12·1.te.lll. ·~recerea curent. Contactele pot fi fixe ş i mobile. denumită "rezistenţă de trecere a· contactului". Trecerea curen tului prin cOl\(a ciu! d in~ Ire JOl1iÎ pic.(" mc l alin" . Arcul electric are o temperatură foarte ridicată (3-4 mii de grade) şi i. O suprafaţă . cositorirea sau zincarea contactelor ~În t () pcr~jii c. ele nu se ating decît prin vîri urile diferitelor proeminen(e Jfig.176 ELECTRDTEHNrCA GENERALĂ cerca curentului de la unul la celălalt.li se rupe u~or la ap2:sarea COIl1<1tt~lor. curentul trece de Iap! numai prin vîrfurile proeminenţe lor în conlacl. este de remarcat Iaptul c ă s tr ~lul d~ () x ·J care se formează la suprafata cuprl. acesta este cazul contactelor prin rolă. mărind secţiunea prin care trece curentul. are o serie de ner egularită ţ i (proeminente a d încituri care se văd la microsco p). prm efeclul termic al curentulUI. Oxidarea suprafeţelor de contad pro\'oad marirea re~isien\ei Je t recere. cele două piese care vin Iil contact păstrează o poziţie fixi'i una faţă de cealaltă. care se intilnesc în practică la alimeutarea podurilor rulante.ul~ l ~ri~l rez istenl? de trecere a conlaclulUl provoaca. la maşinile electrice etc.la orice contact . Dacă cele două piese care vin În contact se apasă una asupra celeilalte. De aceea.apare o re· zistenţă electr ică s uplimentară. la aluminiu se formează o peliculă de oxid fo arte rezi$lentă . în acest caz. Acest lucru expl id de ce aluminiul nu se f?loseş te l~ co~lacte mobile.1~e î mhunât:.

' priu fuzihil timp nelimitat. ranţele a.101nb fuzibilul se topeşte pradic instant:lI1cl1. Cu cit curcntul care tren~ prin fuzibil estf' mai mare c"lcdt curenlul minim de top ire.· va fi distruS (ars).tate ş. Dac:J. ~au nu ~c controletă ca [orţ .sau recomandat în tabele face ca ci să nu :-:e 1opl'a~cft la . Pentru curenţi dc 8. atund cind cUJ'elLtul elin circuit dcpi'l. cu In/..Hor montat pe circuitul unul molor nu s. Sigurante ruzibile Siguranţa Fuzibilă este un 'lparnt rarc.' ~au eel puţin egal cu rurentul minim de topire (l"lin' IOP') la rare. ca re pro\'oacă lopirl"a lui.. de ap"sa~ a conU:elelor (daU de nişte rcsoartc) $ii fie la valoarea presc risă. fMă ca acesta să se topească ~au ~:i -şi sdlimbc ('aracleri~titn. X XI). APARATE DE PROTECTIE.:te o anumit-ă yaloarc. Cel mai mare t'UrCllt ('al~' poate ln'c. . In felul acesta se poate ajunge pll1.lI"" gencra~. moto rul respecti.ă la topirea şi sudarea contac te lor.!zi'!... pe IiIl .~to~rde \'or fi descrise fn capitolul de protectie a instala · electrice (Cap.lin cauLii c. se oe p4şcşte curentul maxim admis de contael. se num(' ş te caracteristica (le proiectie (1 {unbiflliui ~i are forma repre zentaUi in figura 12-2.gă acestea yor fi ară. pentru eare ti fost construit fuzibilul.In caz dl' ~uprasarcinii _ mI Intrerup. dellumit fir luzilJil sau lamelă fuzibilă.· lopire (fig. contactul 5e tnc:7illcşte p~tc limitele adtnis". Acest CUr('llt este ('U 20. • R. ~e llumeşte ClIftlll /lominal al {!1:ibilllllli şi sc llotp:.' d~schide bl comanda re!eelor d . Curba duratei de topire (f t ) În fun e li e de C\1J'clltul (Iţ). 12-2).:1 I $-nu sudat contactele. CCf3 ce reprezint!i un pericol ronrte grav In ca zul apara telor de conectare. Avînd În vedere fnptul eă O ~iglirallli.\ 12 - . Pentru ra fllzjbilul ~fl St~ t. de exemplu dac:l. RELEE Aparalele de protectie tarc vor fi descrise În cele ee urmează sînt: signfuzibile şi releele de protecţil\ . " APARATAJ ELECTRIC 171 3.~c.. Întrerupe circuitul prin topin~a unui Iir ~au lamcJe.eleul de gaze ţillor şi desciirc. eftr 1H'('CS:11' ca el să fie 5trăbii t ilt de un cUI'("nt mai marI.i o scrie de relee electrice ~i n('eI~dricc Folosite In ilistalat iile de automati7.:lrC*.i fuzi bilă se t opeşte numai la curenţi ma i mari Cil 20-30% dt-cit cll n'ntul ci nominal In!> Lr('bl1ie dată o atenţie cu toLul d{'o~t'hilâ alegerii ('Ofccte a fuzib ilelor.. fjiud montllt in serie pe un circuiL. tact. Curentul ma xim adlllî~ prînlr-w\ contact lIU trebuie să Inc~UzeascA con tactul IlInÎ mult de 70-800(.op\:'a~d (~ă ~c fil'llil).sl1pra~:lrcini miei sali ~i'I ~etopcC\scă (~uintYrzierc la selll'lcircni1t" . cu atit durata de topire a fllzib ilului este m~li mi c ă.30% mai mic detit curcutu l minim ti.. Alegerea unu i fuzibi! eu un curent nominal mai mare de-tit ('el reit'şit din calrule . . Elec!~Olch. t eOl'ctit" fuzibilul ~e lopeşt(' după un timp infinit. proIecţie !.

/ 2-1 Cond itiile de topire pentru Co"ditille t. 12-3.liS ELECTROTEffi\. Caracteristicile de protecjie ale diferitelor tipuri de sigurll n le. 1.} I"udhi · lului.!uran\.ic disc ('0 101':1 1 ('. (.es(e siguraute. .l n func tie de caraderistica de protectie.I~ sig:uranţej\. patronul eonline uneori nisip . topirea fllzibilulu j este semn aliz:ltă piesă t In( !mtn tap Fig .i normala corespun tiltoare (cu acelaşi curent nominal).-. Cu lne:'1ie: I ~.. • . durata de topire este mai mare decît la o si. o ora [.la) I eu i"e'I .j în tabela 12-1 (dupa ST. Pentru a uşura stingerea arcului care nparc in urma topirii fuz ibilului. Tahela. sj~lIra nt ere pot fi dt! urmă to arele irel tipu ri (IiI. / 1. 12-3): •• SigurUII(e normale satl rapide (curba /1).J.l n!d toplr" I non11.-."".1 ( r.3 1"1 I.l­ .~Igl.3-67} conditiile de topi re impuse siguranl\'lor cu miner (vczi mai jos)..'p!.:>. .5 1"1 ..lrdna d. la . $.Sigllrallţe CII intiniue (curba i): la acesle (u zibil \'.\I n se topeşte Îlltr-o orii III s. Fig. lilJlpul de lopir{' este mult lIIai mic decît la alte tipu r i.\ lntln!ere_ CII aju toru l uuu i dj~POlitiY. La unele palroane. pe care estc marcat cmentul nominal <Il ftlzibillllui. In cazul ~igurallţclor ('ti fih:l (\'cd lll~\î jo~).u'p ('.CA CENERALA Fuzi bilul unei siguran!e poate fi montat in aer liber sau inchis Într-o de forma unui tuh denumit patro1l.. sa rc ina d. durata de topire esle miiritA chiar In compara tie cu aCd'a il fuzib ilelor cu iner jie ~i . unipolnre cu mîner Tipul tlgu r.9 / "1 3 /..n.asificiJrea sigurantelorL.:empljficare.ran\e nurmnle: I .'" I Cu lnU rd.6 1"1 3. se a ral.in acelaşi timp .. 1 1. Pentru e.l\."" l\.\S 417. 12-2.G 1. Carllcteristica proIectie il unei sigu ranfe zibilc.gu :-a.au o valoare mai mare a curentului Illinim de lopir\' în rapori cu curentul nominal a l luzibilului. talc HIll alte sub~talllc aşezate În jurul fllzibillllui.. fuz iltile. in capul pah"n.Sigllrall!C tU iflerţi~ (cu rba i): la aces te fuziltile.(.uwlol" s(' t::'5si"şI! ~ lin m.'.> . avind ace l aş i curenl normal: n ~ ~!l u. IQP~le ÎIl Jl\1I i Plliin d. la acelllşi curent.!(Ie la torin'.

Si{(urun/ele Cll [ilel (fjg.:!. 12-4) au fllzibilul Închis într-un patron carc se montează in ~ocll. 15. se montează siguranţele . siguranţ.'!. 63 .c in spatde L'lhloului pe eaTt'. Pentru a evita schimbarea greşită a palroanelor (inlocuirea tlnui patron cu fuzlbil ars. legăturile cu condueloarele circuit-ullli ~e fac în Iaţa tabloului. Sigllran(e LF (CU legături în faţă) .de pot. 25. la aceste siguranţe. ("u piuliţe de stringere şi cuţite . 35.r-o În lOll'lla demiuer. 12·4. printr ·un alt patron.100A. Curenţii nominali ai fuzibilului pol ri : G. Siguranle cu iil.APARATAJ EL ECTmC 179 slguranţe cu mîner şi siguranţe tubularc.:ru legături in trrtn tabloulul. decît dac" se Înlocuieşl eş ufubul de contact cu un altul pre· văzut cu un guler corespunzător patronului noului iuzibiL _ piesă spc("ială Siguranlele CU mîner au fuzihilul sub forma unei lamele.ll sigllf:lnţe. Aerstc sigunmţc pot fi : • Slgllrun!e ':S (cu lt. prcvazut5. b _ soclu pent. . mare. fixate Înt.gături in spatt' ) : la ac('~tc sigu ranţt' . Din punct de vedere eOllstruetiv. 10. şurubul de contact din fundul soclului sigurantei este !?fo!eja! de un gul er de porţelan ca re IlU permite introducerea unui patron cu un fuzibiJ fr. a b II _ ~oclu pentru lcgătu::-l in Fig.i prin ÎI!şuruharca unui canac fileiat. fj : ~igurallţe Cll filet. 50.. legăturile cu condudoare!e cu·cultulul se [. 20. cu curell! nominal mai mare). în care se int~odllce p<ltrollul.[: spatele tabtoulul. 80.

:re.o1fll.lI in r('\t'lt'll' d . ! . In rclul at'('!i!a. C'N!U ce permiltl o dimcn~iOllare m ai ('eollomkii a in!:l:da\iilor. ill tal"(~ este ".wl şi SI' inlroeluce ('Il capeti'le in douli i:ont<t('LI' aş. soclu CCH".ic. .lhloll/l1Î. l'it şi pc tablouri ~c utilizc:lzii in uIti lUa Vl"'Ill€' ~igllran~l' fol'Jlwtl' dintr. Palronul ~(' poate ~eoilt(' uşor. Si-:urflU[:i [ulibilif !. ('U ajulorul IlllUi miner tletaşabil carc stă fi:\. .IIL [a I::lpet<' cu cut i te sau piesc de ('ont. DC'e~t(' sigllrank H' nllllJC~C sigll1'l1l!(e Iitl1i1a/oure de CUIfIl/. f" (le TII eu si nl ~igunlOlc fuzibile de ('om fur le ~pccial[l.Si araI/lele rle 'vast ~.1 indt'min:\ «I I' I'wmplu. 12·5.7. sigur:w t" limite". (Ip oLircj Jiu por~ telan.CZ~lle pc ta blou. ~a u pc două izol. Se "ollstrllit'~c ]Wntnl ('urenli IlUJllinali de lOO-tl3U A ţ.g-t:rc a arcului clettric. terminal la ('apC'{c cu cile un rontact tip tulit. 12-G). (urC1 d .. prin ~pakl(' l:.· cu mijloac(' de ~tin..ll'(' ill dreuil.\lil iu l'lIprill~ul aparatelor.i se folosesc ill ~pt·ti.le J _ j[)~$ă \t'llsiulle ~u JllMl< ~ puter~ _ de rupo.şczal !llzibilll[. Siguran\dC' dl? înalti'i !el1SiuJw.. 1 - pauv n (uzlbil .lin patron iuchis. ClIţitck de ('oulad p1itrund in ('tH1Ladc. fi g. (':li'{' P():Jtt· np.'\imă.'Jl ti ronrh' lIIari (curen\ii d(' ~eurlcircnit).[\zlil. - SiYllrrlll(e IubI/Iau! illrull1itt· dilltr-ull lub i7.at ). eQlldu("\o3rl' ]e dr('uihilIlÎ.'! \':110<11'(':1 ('lIri'lILului d(' ~ellrt. ('arI' pol intn'l'\1pC' ('urcn\i de ordinul zr('iJor de kiln:lmpcri. . la j O:ls1Î t CJlsi Il ne. IllUllt:tll' pe tahlon ş i la ('a re se Jeagfi. pol intri'l'Il]W ('li rl. LlIbul c~tc PI't"Y1!.-.· disldbutie urbanii ~i in instnla!iilc illdmlrinh:. C/l nlacl .ll oare. Ia 111 a!lfl lensilllll' (fig . prC'\.r 180 de ronlacl...cil'elliL. SlI h eap:lcu] aparatu lui). ehi::! r in prim'l Si'mipcriond5 de i:I aparitia eurcnLului şi {'hiar Înainte i'a :let'sla sa nting?t \' uloarea m ma. 3 minc r UQlan l .

1 . eslI' cllp'ntul m:nilll care poaTe apare:! la un moment daI In circuit.lceslu.".lCl. \'11ri. În fum'til' dl' t":\radl' ristirilc ("ircuitului pe (':He \"0 1" fi mont:tte ar('~It' ~î gl!r. curentul normal rle sarcină este lltai mic decit curentul <ldmisibil prin cond uclur. tub VOn(uzl bll IP:>Imll): 1 _ pIese de 00:1 t. AJl'gUl'iI ~ig'l!r. _ C.." cin cauza curentilor de pornire a i muloarelor. Cl/ren(uJ dr pornire (lJ (lnlli molor.tabiJi '\"11loarea curent.a normali!) curl'.m:111111 /lo rmal de S(!fcirlll al conduC/MuIIlÎ .. \'ariajia CUT\'nlulu i ausurbit de un mOlor in timpul po rnirii mulot ului. In timpul eli molorul porneşte (Îşi miHc~t e vitez. 12. In primul moment al CO J1 edarii. .. sille la o rete~. de e xe mplu nn pod rul «nt).-J=__r 'nm Fig.-. este ntoC('S:IT si! se defineasc. 3 _ i·~. Timpul tn care curen tul de pornire scade la viiloareil 1"".l1lul absorbit de !uoior scade de l~ v~lo~rea I p pe care a av ut-o initial. no t at cu J~" eslI' curenlu! CII re poate fi lrft:ut timp nelimitat prin conductor.rin COllduclor cînd Tt'Cep toarele alimentate de acel conductor sint in functiune normală. ulul. De obicei. de inalta len~iulle: I:!·'.im este egal cu curentul de poruire al mOlOrolui respectiv. '----'-__--. 12. Penlru ..g".Î ori mai mil re decit curentul 1.AP. la \a! u.i d('păşeasdi lilllitele admise.(urauţ. 1.:are d ispo ~! t i\'e mari.stc cu rentul care !rE-ce . § 2). . şi ac-casta din mili multe motiv\'.-\RAT.a s. absorbit de /lIotor 111 sa r· cil1a sa normala (nomin a lă). lIulat cu fu.\J l'lJ.ldmist' (II se "edea capitolul XX.1 iul1i unde mărimi eledrice în I~ittllrii Cl! caracteristicile l'if(:uillllllÎ.. dupii CIIlII se va vedea în capitolul X IV acest cun'ni poale fi de·1 . "ECTFl/C IIH A legerea sigurantelor*.i lu- Fi!!. [aTli ca telllperaturli . . curen\lll ma.Crtrelltul admisibil prin condrldor.!zll de la clleva secunde (motoAre mici) pînă la cîteva ~eci de secunde (mo!o.ilre mari care pltU în llIi~(.C:Jrcn/ul III/ulm al ârcuifului (eonUllctorului)..1 ) • \ 'ezi şi capilolul XX.7).lIlţc.onduci O. [. Pentru în telegerea celor ce urmeaza. p. notH ClI '11 esle curentul absorbit de! molor.IIl<u are ~u ­ POrt: 4 _ b01'n" jX'ntru h.·ca eond"c\()ar" l"t· cir"u.~<Jar. (12. În primul rînd din necesitatea de a meuli ne c~J05ile de lensiune in conduc/or in limitele .1ft~a 1..lrde ca re illimenteazA un singu r motor. Curentul ma"im I'sle mal mare ca 1.ulu i nomiuol al hlzibilului. nOlal cu 1"'61. pl!l~ la I'ite7. nldor c'oun:1 in n ~. hul~ra Si:. (fiq. In capllo!ul XV! ŞI' dau cllre'l\lii admisihil! pentru Ull('!C lip uri Ile condudMrC şi cabl ur i...6.

supraincărca cooduc.u esle CllrenluJ de pornire al motorulul cu cel mai mare curent de pornire J:.ie nt care depinde de feILll relaţ.5 - in care tl'este un eocIi!'".are.[ in cazul motoarelo!" cu contl. . cu nUt e!>tc mai mid posibilitatea de a . .(1-2. {7at. AsLfel.: ore uTIn:llo<l:"f:-lc Y"'!ori: tl. Cu cit lP arc o valoare mai apropiata de 1. k = 1.te pc punctul de a :-.5) 1:=2..4) in care coefident.J82 ELECTROTEH'N!CA G ENeRALA şi Pentru condudoarele care alimentea7.lli ai fllzihilelOl" O v aloare ('gaiu sau Îmediat supe r ioa ră v alorii maxime re7. deoarece dud prin ronuuctor trece curent ul moxim ndmisibil. curentul re~p('("t(' relaţia: 1 >. se evit.ill cazul motonrelor ('ti condiţii grele de pornire (porniri dl~ se şi Cp durata mare... L a alegerea siguranielor fllzibile tr<'huic.suma curenţilor de sarcină normală a celorlalte motoare şi recep to. pină la 40 ~) .. i". curentul nominal al fuzihilului 111 /.orul pc rare ~-a montat ~iguranţ.I. Pentru I U7.ă de curentul admîsibil al conductorului Tac curenlul numinat fuzibilului trebuie să respecte relaţia: (12.ihi l se :liege din scara C"urentilor noroÎn. ŢreblJie remarcal şi (prin r('!aWle 12-4 că în unele cazuri.u.dbile impun 12·5) miirirea secjiunii conductoruluî pr(Jlejal. deci ('.25. .3) .ibilll! să nu ~e topea::că în runc\iOlHlre::: normalâ. din t'oJldiWi lc de mai sus. .uclontl şi prin acea~.gal cu curcntul noqnal d!! sardnă T. trdlUic să fie mai mare sau ('"(" 1 puţin e.lii de pornire normale (porniri rare ~i d<' (Iuratn SCurUI ne cirra 5-10~) . nj:.. fuzibilul este străbălut de un curent apropi:tl de rurentul min im de topire.ă po~ibilit:IJea de :l $uprail. condijiile de alegere II siguranlei flJ.J.l'i mai multe receploare.Pentru ('"a fuz ibilul ~j'i n1\ nominal al fllZibiiului trebuie ~ă ~c topească la pornirea motoarelor..5[1 se condiţii : ţină 5c<tma de următoarele­ .2) in care: 11' ". ta de a-i imbatrini izol~ţia .il'i şi de sllpr:lsarcinilc care pot a păre a in reţca aşa cum ~e arată in tubela 12-2. ni tircuilul\li respectî\· : (12.ultnt".o- k (12 .e topi.ldilzi cOll(J.1I1 J.Pentr u ca fU:t.t. printre cue se g!'isesc motoare eledrice: (12.

N(inwl de dllratii r uperi a rcccploarclor. linii rrir.dpal .3. face fără fi mai tine seam<\ de relatia 1:!·2.i 1 un cOlbJu princip. lalia 12· 5) la mirşorarea sectiunii conduclmuelor.lorl" - Ş lumini! s~u JlC conductoare 1n !evi c<lbluri .a" "' .IH!dlldnar(' pOili i'vlanli !lid po:!ri in ~are exist::. de cazul folosirii siguranlelor normale şi deci 111 () t!tonomie de materiale eOlldutlOare fn reteaua electrici!. motoare mlirÎ el c. sub fonntt (/(' şo(" .).: de luminiI Fe.de 111 levi sau re Sti R.66 0.~.. indiferent de tipul siguranţd.... in cabluri • .dere.llaţii ollişlHliLc in ("are Ull apar. montale În le\'i . linii !/riIlCII':I le in [evi [-"ecderc ~i linii prillcipnk pl! silporti iza· lanli Feedere >-i linii prindl'il le in cabluri s~u· Retele ..5 Fd1lt rell'id Locllinje.!Ilţii nonnali de sa r cină. conrorm tnllclci 12-3... - - Feedere· ~. linii rfindrlll\' ~Î t1eri\"ali! in cllbluri ..:rea sigllran!elor cu inerlie ~au cu Îl1lÎrziere ~ . deci rUlibilul nu are timpul ne<:esar sii se .25 1 . În cazul IIn('1 ill~t.') teraneDerivalli receploMC cu re~im r<l. IH:nlru orice regim <It' I!lllc\ion3re al re"cploilfelor Idem. Sup{)rti izola\i 1. mnntale pe supo rţi .lll cl'l!ld!lcioar~ in levi Refel.it cU\"I.:33 0. r·er:cul de e. siguranlclc fu. O.66 0. cu COjH!uctQilre 1n le\'i.k forţă 0.85 0. I. cilre alimenl . {~lIf('n ti .' iar/li şi [ulI/jua Fcederc. fal~ Acest fapi duce uneor i (prin r .xp!o..:rt"il! Il. Îniermill"111 se rde rll la func\iOilOlrea conlilluii sau cu intre· Aleg.APARATAJ ~:LECTRIC l83 Tabela J 2. idem.8fi 0. a~!i UII receptor irnponant şi rie lransiormare."ihilc IWlltru prote{'lia tOllducLoardor contra suprasarcin ilor se aleg. ~i drri\':Jlii./lfdă'.t numeşte l.~pre ue du· ilolanl i - idem.2 Valorile coeficientului 'i' tiin rela!ia 12. mai {nari dcr. H R. in cabluri .d.loc:Jluri publice: birouri şi încAperi tie ser· viciu din illlreprinderi in· dustriale lncăperi de produclie ale fntreprinderilor ·industrj· Reftde!t dt!. Fel"cef se {p~.. deoarece aceste fuzibile nu se ard la şocurile de curenl produse de pornirea moh:arelor (durata acestor şocuri esle sClItW..5 - Derivalli sprc receplollre t:U rel!im inter · l1Iilelit U In clloluri ~.

' (il.'l Ins!. sub influr:n~a unei miirimi pentru care releul a rost conslruit şi reglat şi pe care ci o snpraveghează. Î11 ftllleţ-ic de diferiţi parullld!'i ai ins:t. 260 300 350 130 260 300 :-150 2fiO 300 350 430 500 600 500 ~ Heleul este un aparat carc. Cilld releul se~iz(>ază o asrmcnra situaţie.stic.150 130 - 100 200 260 ..Ll :l tj i anormale de funcţionare. 160 a5 15 20 25 10 15 20 - - G G 10 20 35 60 80 ]O" 25 25 60 80 . dii o comandă me ~ cani că sau .ic sau a cu .!ul o Utpravcghează) reteele pot fi : de tensiune.1 a] fuzibiluJul I .'\LA Tabela / 2. de timp etc..emperat.-. fără şocuri) i nsfala ţ iifor e lectrice Curentu1 nomi". t. illstaluţii!e electrice pentru protectia aec~lora contra d iferi tf'l or ~ it.3 instala!:ki.le ~· ale).3 S iguran ţ e fuz ibi le pentru protec!ia contluctoarelor (sa rcină p ermanentă . <le putere.de cele mai multe ori . acrian. vitcz:1. presiune.J"ji" mobilă I Aluminiu Cupm - I Aluminiu Cupru 0.. .o comandă eleclricft (prin inchid ere a sau deschiderea unor con[acLe a. de enrcnt. Releele ~îlJt utilizat.ură etc. .alaţiei (tensiune. curent. fi lO fi 1. ci dă Ull semnal opt.100 350 430 500 160 200 225 260 100 200 225 160 200 225 -. in tuburi Cupru Jnst "ln lj~ fj".) 5cc\iUON' comluctoruju' (mrn') Imln l:qic fix:.talalii industriale pentru automatizare a f Ullcţionării lor.e li.184 ELECTROTEHNICA GL"'fER . Releele pot fi cJas ificatc dupa mai mulLc ('fiLerii. Heleele mai sint utilizatr În in::.15 - 50 70 95 185 240 300 120 150 100 125 200 :mo . sau comandă deconedan.5 - -- 4 6 10 lG 25 35 60 80 100 12:.şi anum~ DllP(l nat1lra mărimii la care releul lucrea::iJ (pe t'aI"_~ rel.). debit.75 I -.5 2.

nsiune. in scoplJI acoperirii in mod satisîăcător a necesilăjilor fO<lrte variate ale intensilătilor electrice. (! _ r~leu securtd . J2-8.ltc in circuit prin jnLt'rmcrlilll tr. la care funcţionarea se bazează pe atragerea armăturii unui cleclroma net · relee electrotcrmi numit<.\"cglH'..""Cllt. D/lpc'i fIIOtllll CIIni . la care I"uncţ.. b) .. rs. VUP(I modlll cum transmit comanda releele pot fi: r('le(" directe.-""Iune. adilpt<Hea.amă largă de' curenti şi tensiuni.at (fig..ii.~illl mnn[afe in âJ"wil se deosehesc: .U!.10 A sau 100 V).AP. TI _ t~n5!vrm~l1 or de ClL.>: pe scurt terroi&J3.n.. prin intermediul U!lor pirghii legate.i!. (fi~.relt'{' secund are. Relee primare . d(' partea mobilă a re!eului . 12-R. d~ t<m5Iun~: R _ relcu. rind sînt lcg. cînd 5int influenţate nemijlociL eli' mărirllca slIpravcgheatii .şi secundare : o _ re!~.\RATAJ ELECTRIC '''' DupiJ principiul de.iolIarea se uzează pe dilalare:! unor pirşc În'cruzllc cu ajutorul curentului electric . a) ~au -"Înt alimentat. -. c) sali de lensiune (fig. 12-8.mdlll" de curent.. matoarc]or de curent SOIU de l.: ) u R a) b} J TI u " e) d} Fi!.sformatonrelor ele curent. releele cele mai de!! intiillite pot fi: relee electromagnetice..reIcI' primare. funcJionare. In instalatii de Înaltă tensiune se folosesc fn general numai relee secundare.are se cun5truiesc pentru o l.. III necesit ll fjk insialatiei făcindu-se cu ajutorul trasfof. J2-8. Releele secundare se construiesc pelliru un numiir ue curenji şi tensiuni (de exemplu 5. Rclcele prim. b _ !"cleu primar de tensiune.-.. cart ('fe('tueaz~ direct mjşcarea eorcsp'lnziitoarc ('0m('lll. ti).u primar de Cl'~!"It. .e chiar de tensiune:\ ce trevl1 ie supran'glwat5 (fi. c _ releu . 12-8. hobinajclc uilui asemenea r("jeli sini parcurse ch iar de cur entul ce trebu ie supra...:. TU _ uanMormaIor de (.

. de rxemplu.t!()1ll"f'<I re g lat:'1 . ('arc :lc[ioueazri dup :i lin ti mp anumit (regl<lhilJ. {"onlacLul a se numeştc< i'ul1tal't Iloi'mnl ele.' llt sa u nu rste aliHH!nl. 12-fl. a _ C<)ntaCI no=. <'ind n. La un !"l'leu.'daci iwrnwl tll!$(. • Denumir ile de conflict rJrJrmal irtchis şi cQ. " _ C'.'g"Jal:'i . li). Pozitia în C:H(' H' g:ISt'~l~ eontuddc dud J"j'lcul nu eslI' p3rCUl'S~ dt' tun'nl ~n\l 1111 c!'lI' :dil11 ('lltnt CII 1..'.t' ~ilU ('U 11ltirzil'l'l'. a/ f ig. fig. i~r ('ele normal iHdli~ 1! H' d('~('hid.~upra ­ \'cghl'nte (1l'pă~t' ş1t' o tlutllllilri Yil!oare n'glal:l Iri releu. de lucru pol fi deschise (contadcJc (1. li .!::Iere.. ."ao.relee indin:c te.:. releul direct acţioucazi't awpm dispoziliy ului care hloc!wazi"\ Înlrn-uptol"u! in poziţi:l Îilchi!'. po:>i\la normal. o unu- nlil[1 valoare reJiloHI. il).'his se folosesc rlll numai pentru contactele rt'leelor. este pOlijin in Caf(! se găseşte c(Jl1tactul. tan! lucrează at.. . de lunu.le ap~st:l. prin mişcarea piesei mobile. COlltnd('le l'rlcll1lui S(' 1î\lI1WS(:.'ruptor.' (ron!acklc b.a.te conturt JlorJl1:Jl inchis (l.<Înn<·. _ se:l~"l mlşcir!! plrjlh." conductonrc de "urent pentru h1C:.186 (fi~. eOlltador) cu ajutorul căruia se efectuează In:.'est'rI rHl este parcurs d(' cu ri. ca.~e maximale. c1cdrie. de exemplu.lmH't!a r<. (1). care la r indul !'"ău alimenteaza lIl] all 'lparat (seryo motor.-n]ru al]e contacte.:: non". [)/lJHi limpul de (lc{iol/fII'c Se dt'm'd)CH': . iar cOlltadul li ~e llUJllt'. pelltnt Cortlac!el e conlndOllrelor SJlU pentru butoanele.\ GENERALA 12-9. COll tacl. J)llpil feful !'ariaţi!'! mărimii ('fUC le (lr(iOJiea:â rcieeh' pol fi: _ rcl. 1 r. L'u releu poate' <\Yl..'mitlllC se lIuJnl''jI(' pozitic llornw![r. la 1':11'('.('a~a m!'('Qnică cflrt!!'punzătoare comenzii (fig.:'i pral'lic in momentnl În ean: mă ­ riwC'f! suprrlyegheaUi a atir 's \' . întreruptorul ~e dt"schidc. _ rt'l('~' JlIiJliuwh: . CilHI bobina re-leului este p:lr('ur~li d{' curenL eontnctdc normal desdlÎ:c ~(' in chitl. 1J) ~ all iu('hi~. cind re:eul ~. cInd butonul nu e:. şi ea tlnnare. in riglll':l u-n. ca urmare. ci ~j p.: il."i~.direCl : R releu: I _ P~esă mobilă a r . ELEC'l'ROTEHNIC.und cind \-nJoarca m:!rimii . .. . la tiI) intrl. se inchi<lt" ~au ~c deschide un cirCllit. dcsc!>id". l~HI. e[l.i"nem:. lc. : b) _ rt!('\' tn.'a maÎ multe eontacle normal de~chi~e şi IlHli mull c COJllndc norlll:l...schi$.ul de!IC.l!U!: ! _ pun. 12-9. fig.l illchiH~ .lt lU tCu.de roman dă mllnualii. bj Relee dir('clc şi indirede: <O) _ cdcu dtrcc.. mi'isuwl dill il momel] tul in rarc lliiirimea ~lIrra\' t'ght:alu nU\I:' \' a.s : .\ .rc:I conl""'el"r de lucru.l\' <lc(iOllr:I7.] Incn. care lu('r('rlZ:t In $('udc'n':l Yrllori i Ill~!riillii sul.ch:.. 12-9. cOJltacll'. rele(' !('Hl]l(l!"Îzal.. La buloant:le pentru comandă manuală.relee imlantanct'.

cure n wl de-IUCf U creşte) .. fic cii ~e indid ~all ~c <i eschid contadl'le de lueru li (da(":! releu] c~tc indirect. iT1Î\i:diL In acest caz ~e ~p\llle 'c:l reliOl:l ~1I l:' rc\·cnire autom ată.'leelt: tit! liODSiufl('.'('].Il' (:lIn~!lt şi r.\ll ~ i :umiîtura I'kel. aul\('(' :UTQă Lma i n fiDzili:.ne. cllTentul de h:cnl mai po.1 care releul îşi atrage armalu ril.:-i pent ru cUH'n[ :111ern.. m:îrind lnlrdier ul iniţial .v ~~EC1'RlC 187 în con linuan.' uHime [('k". In mod :l1l<llog ~e comtrui('~c relel' e1edromagueticc ll1<l ximalc {le \.. Dacă Cll rentll l în bobinajul 3 depăşeşte o a nu mitD v aloan'. denumili· şi rl'ief' ne' tCTI ~i Ulle nulă. .irului de spire ale hohina jului rele u lui . hob ina t'ste .(' le minimale de Le!l~il1m' . Pe mi('zlll magnetic l!'ic găseşte bobilJajul 3 parcurs de. ClIren \lJll. R eleu maxima! de curent (principiu) . mi('7. iem i nnc . ..i il resor !ulu i 4 /in1ÎfI"d"nt! :lrcul fi"'] mu)!. curentul de supravcgheat ( ~a H de un curcnt.urlu!..cnsiUnt· :.lr mare de spire) .. La ri. -l l~ ("u !'('ll 1 l'Ofl li 11 i\l!.r. de tip electromagn etk.. ('ontiuuu ..poate fi reglat prl ll ~jl! s\area prealabil.lri'i .:ll~ menţi n ar-miii-tir:! :lt r:J~ il ~ i o diLel"c<l. Hdce'\c tnini. L<1 lHlt"lf' rel ee. 5 6 Fig.~rtulul 4 : g _ şu ­ __ rub d" reglaJ ai inlrettE"n'lui i niţial (): c _ contacte ~d.(liv . la fC'!ee le de cOlls!ruc(ie In<li îngrijith. <H'('tli. De asemenea Cllrenl111 de lucru mai poale fi re!o(lat prin s chimbarea nu m.--u un llum. 1ll. 12-10).-ulJ de re g laj nI .. El conţin e (fig. prin m j~carca arm:i[uriî. lkll.. cl<fI:J1luJ de l\1cftl $e reglea ză prill schilll · b.zr! cind curcflLul.~ Illinim~dt" . ci t . numit nm:l1t ne lucru . Relee maximale şi minimale de curent sa u te1lSi~l/Ie. cu o armătură mobilă 2. cele mai des rolo.'''.irind nu miirul ti e spirt'. M'ad ~<lh v:tl o:llet regl.. ref. re leu] îşi atrage ul"IJ\ii tura molJilii şi intinde. 12-10) un miez magnetic 1.I<ll prin schi:·nbarea lnl reiieru lui init ial o <:ll aju!r<rul unui ş urub de regl ~re 6.!!e Il r et. cazu] din fig.- o 2 I r·.:: lll"ximuJc şi millima!e ti". e!cmenilll d e reglilj ill resorlului (şUfub.APARAT. proporţional cu ace~ ta . 12·]0.. fie C11 se execll LiJ co manda (dacă re leul c~Le d irect).~lc(" minimale dt.h ll1il de l!-nsiunc (:ldică este cxec\ltat:! dinlr-un conoucior de secţiun e mi(':-I.u rele. resort a. curellllli de I~Cfll Scad".i m ie'7. CllH'hl ~.l tensiu nii rcsortuhlÎ ~ lltagol1ist... pirghie) n~rlasează un indicator în fa ţ a L\nei sd ri gradat€ pe c ~rc sîal !1JSnisc valorile curenlilor ce lucru ~i a'le1llui.l"Omaglle'tului se .(o - n lst : 5 ~u. Cl\ren llll de lucru cre~ie.·. r('~pc('tiy tt:Il~'i(!l1(~ [I.l.malu. Dintr..-.: ~e VOI' descrie unele tipuri de relce mai des intîlnitc. resortul anLagonisl J . Releul maximal d::! curent cel mai frccxcut utilizat e~tc. dad n 'leul e~te ~ecundar). I _ arm~_tur.) \i!.J.ih ~ in~ rl'\ r.. De ohiceL la relede folosite pelJ\Tll p r oiecţiI'.ttc : 2 mobllă : J _ \10~ ~ lJ!nuJ .w (k tel~~'illnc de tip deetronwglleLc ~e C'O!lS{.l'llÎesc pt'Jilrn tlll"~' !lt. Dată n:renlu l sC~lrle ~U b \"3 10<\]"('[1 n:-glatil .

. forţa de atractie a armăturii este variabil ă. vibratiile Se transmit si la conlacte Înrăutăţind funrţioll<tl"ea lor. ~c constru ies c din Laic.ţ"«rc (pateU.<r on:~( : 4 _ r .<.<.m de tempol'izare (mccanbm de cea. io r la de airacţ i e fl.. Aceasla provoacă o vibraţie a 'lrllJătnrii. 12 -11.sornicărie ) Înlre anllaturâ şi contactdc releu lui (fig.a:. 5 . La releele. IIlS~ momen.\it In d()u!i jumfHliU ~arC se pOt le"" 1:1 ~er'(' sa" Jn paralel) . <lşeZllldu · se În pre· lungirea capetelor circuitului m<lgne tic fix (li nia tras<ltă punctal).jul !mp:.<lll de ten - siune. forţa trece prin zero de 100 ori pe ~ecu ndă). folosit ca releu secundar. HeJeeJ(' descrise mai .188 con sl rui('~c ELt.CTROTEHNICA G~"'ERALA (Jiu oţel masiv.. l{ed uc Nea vibratiilor armiitllrii se explicil flsifel: d>t! oriIă c!lrenjilor ind uşi in acea~tă spidi.'7L1ltalii lisupru R[111il! urÎi nu mlli trece prin I.i de spIni este defa7~t falil de flllxul C8re trece prin restul S€ctiu niiJlU1UIUi. cit şi la auto· mai:zarea IOL Pentru exemplificare. tu l lre<:erii prin zero a acestor forl e nu coincide. Releele de lip electromagnei ic.(' montc<lz[\ o ~piră in Hurtdrrllil. pentru a m iqora pierderile in fier.. La acest rel eu . fig. 12 · 12. j~f vibratii ie sînt as!)el r eduse. Relee fempori:ale.'\turii. PClltru a red~cc această vibraţie.lff'I"Om"'f!nelUlu\."or de lu<::rC!..tt=ă ro:.) : J _. 2 _ . & born~'~ COMac '. CÎnd curentul depăşeşte valoarea curentului de lucru.::onjst.0n<l tIl c his..de Cllr('nt .l'fO. Fig.~ mi~zu. Spi rii în scurtcircuit pentru rcducerea vibratiilor armă i urli tlnui eledro magnet. F iecare wn ii a pol ului pro uce cite o fort ? de atradie aSllpr<l arm.. 7 _ oorndc bolJ!naj l')()r .~ _ g :aJul arcului an~. fl l1 xul magnet ic care trece pri n 1. 12-11). 12-14).con.. în figura 12. aceste pir-sI. în curent alternativ. Releu electro11l<lgne! i<:cu fnlitoare: af!!lă!llrâ 1 . trednd prin zero Oli de cîte ori lrece prin zero şi cun'nlul din bohinailll releului (la o frecvenţă a curenlului de 50 Hz. maximiile SllU minimale..us ali acţiU\l(' imtantaue-e. de lu~r~: li _ lJolJlnaJc (releul ". in curenl aILcrnativ. In figura 12-12 este reprezentată construcjia l11iUi releu maximal de curt'lll UI' t ir electromagnetic. care produce 1111 biziit. lelllJ-lorizarea se realizeaz:1 il!lroducîl!d un mcr:Jni.:. Ca !lrmare. .ct . Cînd ar mătura e~t.. sînt folosite mult atit la protectia instalatiilor electrice. Pe acc!a~i principiu s~ conslmiesc ş i releele maximale sali minimall' de tensiune.re bobin3. nJllslruile Gl relee de tensiune sau de curenl.13 se reprczinlii un releu de cmeut cuntinuu folosil în mod obişnuit în instalatiile de automatizare.~rm. arc ant9. cu armătu ră ratitoare. <lfmătura 51' roleşte.(' atl'a~â. cu pune În functiune mecanismul de ceawr- . (fig . pc o parte' din polld e1('dromagllchllui . eledromagnetitt'.

.\J eLl:CT.r:erca armiHurii.R cînd este e1ibl'r:llfl. revenirea contactelor in poziţ i e nonna!i"I.. su b acţiunea rcsorlului . tcmporizate-.APARAT. lIelee (»I!clromagnetice de cur"ltl con tinuu ioJosiie in insl.'i. 1 _ l.ilrt': it . uH'canÎsm ul de ~au ddch idcreu <.vedere: mi ez' ! ~ "~.btu'·Q..)Qblnil: ~ - "oma!'\.'ru (1. lemporizarea In ar('!'!t rdt:c arc IOf Ilumai Il"! atra.sediulle: /1 . De obiet. Olax imak lO 3U minim:tic.datiile de Illllomati7.lHC 189 ceasornicărie efc ducazăin<"llÎdc ' n' u l rc('l'l"cn nnui <lt'! l1 lll it tilUP (reglabil). do:o lucru.. PI' acest prim:ipîu ~e bazează construirea rcleelor de cu re nt sau de It!lIsiulIC. 12· 13. răci ll dll-f (~ inslantaneu. iar după a) Fiq..onlnclt:lor de lul. armă t ura . nicărie S.

a).ia {iu.a {! aturii il1!'g<lle a două md<lk diferitr. prin intermediuL un('Î rl'zi~l\:.elcC'k termiCe "' Înt I'f' lec maxim:df' de l:urI'nl.eu inri:\b.'mtanee inch id cirCllitul bobinei releului de (imp R~. .. alimenLÎnd-o cu lf. b) ." i~ dibl'l'llrea armăturii. - rc:"u acllu. 12.ilHt mai s us.talul) e"te Înc?ib:ÎUi. încălzite cu "jntorul eurenlului ('Icctric {'. ~e poate rr-a\iza ~j pe baza curcllţilor inchhi intr-un tub <le ('llpru (nl<lllbl pc miezul JJobinci) la varia!.u' pri'J lama himt!lul (fig.RO'l'J.d e l'C releele pot fi : CII iuciHzirc dire cLă .'llsiuoe constantă: releul de timp îşi inchide sau işi deschide contactele II ('u intîrziere şi transmite mai departe (CII ncrustă intirziere) (OlUanrla relcnlui cu a c ţiu n e instantant!C.ire indircctă.l!'. rontacLele (/ al~~ releului R J cu acţiunc inst. r11\'entlllui ch i.:-. R • Fi. t !' l~lporjzarea I'eleclor elt·clrom:J. in r.16. Potrivit regu lii lui Leuz. străl. i n arest ~('op (fig. 12-Hi. nt'!t"t·I~· kmporizfll' fau de timp. ea se incQyoaie.np..glIl'li('{>. cind bimelalul {'~ lr indil. 12·1 .traluri de m"tal se lungesC' diferit.TI::"ilerii ~au descrcşlnji flux.UI! cnzJ'(~lcul~cnumeşte~ircJcu de timp.190 ELECT. !1.ului prin miez). Ilu. R('lcelc termic\' (fig.'lI L a!l('J'iloliL în curent ('ontiJHlH. Din acest pun ct de Ye. ('it ~i în CII f\. n<~:::>ten> (.:. Ne/ee termÎce .gllelir prodns ti t. Cind lamn biml'talieu (himr.I]je:1 C'Sll' ine{tll. Se intîn:ie . Cind . Principiul tcmporlziirii acjiuilii rcleelor instantanee: R.~ E. pot ( uucţio n a a tit in cureut conlinuu. Lama billw!.prin lilicl.J:Hul~1 (le curent (fig.Îlft CII ajllLnr111 clltt'!liului !'Icctric Cil n' trebuie Supq\'('g:ht'at.e indilzil indij'l'Gl..c Î {'are i-u {lat. funcţia· nin pe Jal. folosite la iust:tla\ik' HutomaLizan' . 12-13).> aceşti curenţi se opune t'au7.ul mt. Ro.llnn' CI'1t..:-. cînd bimetn lul esl. ionnntă prin lipirea fi două hmcle r!în nwtu le rlif"rit('.:HNIGA GENERALA HeleuI electromagnetic temporizat c~te folosit şi pentru n transmite el! <lnumitrl intirziere ('om('n z il~ unor relee cu [lcliune instantanee. 12-16) ('on\in o l:In)ă JJimdnlică 1. (Ia COllcctarca sau de('one<"tarca releului). dl:'onn:ce _ prin dil. ~!eu ~v.ului magneti(.lI'(> trebuie ~upravcghcat.)stre! fie al"> . Fig. 12·15. Releu lempori zat."\~ r!. in~tIUIltu><:".cit direct prin trecere:.două !. con s lruite dupa printipiul eleclromagndi(' .1. l\\c .:.

sau prin acţiune:1 <lh'ecfă .nMele de luuu : j - "cz1stcn\~ de Ineâh:. Curclllui "orui na! al rd('u[ui c~lc nr:t rc(.'Ill plu la curenlii dt' pornire ai lIlotoarclor).'con\'c!arca in:. r ~klll s..'::1""".) prin 5chitu).' prnrtic p rin dCjlla . Relee termice : a _ cu hlc r. \'ul("J~re" cun:lIlului de lucru PU:1!l' n ~i ('II rl'gl:ll:i ( p o'lle fi filcut::. o _ eu !ncAllire lnd~Iă: 1 _ Ja'l>i!.\ şi c"ut. Cun'ntul mn:lm c...1 '" "p:uatului In C.7 diu cUfelllul IwmJn:l1 al )'l'lcului. St· Ilu"'l·~b \":1[O:lr(" reglal!'.:.' numcş t c <curen! ltulllin.~ 1). Helcclc L{' rmicc sint folosi Le pt'lltr u a asigur<1 proiectia in sl:ll<1ţ iilo r l']t!ctricc cunLra suprasan:ÎniJo r.7 IllSt:llUII.ln<.:>'lzeştt" mal .j nmrc .dic. 0 ..-. Clll"("Ht Ik scurL:i (Juratii (rit' (·:-..I o"ren curell [uiti! dr lucru ~.: fi re· gla tll p e r~l~u ~..' :1 dql.. 1 b) fig.D.).'" lucra la lIll cur('n! etlnl cu \J.~('nsc5 lilllitt'h' dl~ incă lz ire "c!I1l ÎS{'.iunca 0.r .lJlUnlit timp .!. \".. in :l("('~L timp..'nl!>nre :l curcnluJut (le luefl! C.h-e. inclilzirt'n insLalal.ldre dire.. _2 (ne/evI cald) .-. ci la cun'n!-i ne lungă dur:ILă ("arc sint mai mari (h'd! o <1nu. :u!uclrHl rl'pHul la di~'i1. ~!lU furt"nt de lucru . 12·16. i - butO" de rC"'en!:-e.APARATAJ ELECTRIC 191 curen lul depăşeşte o anumit ă limit{t lama ~e in co\'o<lie atit incit dcsch ide (~au Închide) contactele de lucru 2 ale.lrt :1rii Într<' lam" binlcta!ic.· 5:ll! tn. rc[('rle termice nu ac(io!l rază la şoe uri It· (It.H(' })Olll<.." rezi SlNl t .lctclc d" lucru ~au prin sch!mIHlft" n:zis t e n ţei ci" h.·lru.scări pe cnrc sinI Ulorcale In.u c. rc" 'JUu l reper in fala unei .. oi releului. cu cît curentu l care trece pri n releu esle IlwÎ mare (deoarece bimctalu l se Înci'il:t:e şte ( 'U atit mai rrpede cu cît curcutul este mai mare).tal a ţi" I. releul Lran~ mi te comant1a dupa uu timp cu atiL mai mic.y.\1 a l relelllui. Dt'onrl'ce incăltiH'<l larnt'ki bimet. 11I\ \!Cpt.> cc es t\'" rl10nl a t releu!..t p c rclcu sali ~~t/! c'~al <'u cuantu! nomilI..' se fac~' dup:" un . Prin contactele sale dC' lucru..' lu un' delS:ljatll.mită \'a loare regl ată la 1'. olme\al: ! ~ c. releului.6. curentul tHC~ prin Tl'[eu ti lli P lI~li". Ce:l !lI:.i c~ Hku l .ital. (lupă lIll !imp care d('pill<1~ d(' rnarim('a SIlIHflsarejllÎ" :1*a CUJll s-a .i c hi:n dal. Ilw[ milr.e ( iulll zecimal" (de ohic<·j de In O.. nH\H'5t~).rc· PO:IIC li trecut priJl rl"ll' u şi [a tare rd ~ ut inca nu lu<:re:lJ.!lare" eUfeJltului dc lucro Se be. :l~ tf('1 inrit.id si.~lrir~ (!ln~. .2-1 Ulii c"lorii ole mlcli.'ITiilaL mai $11:>. Re. (1 (' î"dJzir e ~e llIkşllrc..! !nie. tIc trehuie să cOHlandt" dl.

C! mob!!. \ljă .rl. . a). care pr in rid icaTe poale ii pusă in con\ilc\ cu dau. _ COnlaCl cuţ. separatoare. in mai multe feluri: . Acest iei de contact se mai numeşte contact culil sau pirghie (fig. COlltrolere.c: n .: .'. şi care prin rotire in jurul articulaţiei poate fi introdusă in conlac:lul fix F (liS_ 12·17. intrcruptorul este deschis. care ţJrin deplasare poate fi introdusă Imf·un con· I"ct fix F (12 -17. 12-17. . comutatoare.. Princ ipiul II . şa cum se arată principial in figura 12·17. a. 12· 18 şi fig. c eont3cl cu mObU~ : F eont$.'\<!" _ e<:>n1(l. rupLaare.. ton. Tn1reruptoart • tolreruptoarclc :-:inl apara te care io('h id sa u desc hid circuitele clee· t r ice sub s~rcînă. :l conlacldOf lnl fcrupăloare]or. 12·!i.mOl unei lamt' mobile M.192 ELECTROTEHNICA GE rlER ALA 4. APARATE DE CONECT ARE Aparalele de conectare s int următoare le: întrcruploare.l. a). întreruptorul este înehis şi in ft lul acesta se a~igură continui tatea electric. 12·24) etc. un intJ't'l'up tor c onţine unul sau mai multe contacle fixe şi mobile. Acest conlan. .i între· rupea' (îig.sub fo.II . lace o dubl. Intre ruperea unui circuit II A . după eum se vede. Ciud contpctclc mobile si nt aduse în eonUlct CI1 cele fixe. adicii circuitele care ~ int străbătute de curenţ i electrici .. 12· 19). iar circu itu l r('~rc rti\' r~Lc întrerupt (d C'~chi s)_ Con:slruc1iv.sub iorma unei Ira\'erse mobik 1\1r. b _ co ntact cu du~!:l Intrerupere. prize de curent cu fi şe . conlaciele mobile ale unui Ît1lreruptor se poi realiza.! contacte i ixe F (fj~. contactoarc. cind eontadde mobile siut de pă rtntc de ('ele fixe.l"\' atunci cind d trehuie St\ Îll lr('rHp ă curC'n\ii de s("urteirc llit. In eSCllţil.s truc\ir. .) <l b) c} l'ig. Cea maj grea silua(ic Iknlru în treru pl or <lp:. c şi fig. care articuleatii in punctul . (!t-oarec(' a c eş tiD pot fi foarte mari în raporl cu curenlul normal dt: sarcină al circuitu lui.sllh forma uncl tijc mobiie M.O a circu itului pt' cnre ('ste montat inlrcfuploruJ (circuitu l este ~i d lnchis). 12·23) .

(.hiderc H' face numai manual.'le şi. Puterea de rupere '<-. fădlldu~le inutilizabile eu timpul.E lecll"Otehnlc a s:cnc ralA . care s(' aşază in jnrul (·ontact. construcţia contactelor Întreruplorului dev ine foarte complicată deoarece prin temperatura l:a ridicată. a Întreruptornlui. 12~18.1 la 3000 arţioniiri pc arii. In aceste cazuri (curent şi tensiune mari). FreClien 10 de CQ/lce/are ("~tc Il Il m3 rul de acţionii ri admi~e In t r~ o oră (priutr-o action:lre se inţelege o inch idere !i i o dl'schidcre a contactelor). numite dispo7. fie in spatele tabloului (fig. C~lpacilatea de rupere a unui intreruptor este curentul maxim pc care il poate intrerupe in t1"el"uptom\ la o tensiune dati'i şi un cos cp cI:!t.elor.e utilă pentru a putea folosi in mod raţional Îlltrerup~ toarele (sau apara(t>le respectiv('). ti capacitale.să ltueşoreze durata arcului. fie pril1tr~o Lran~misie tU pirghii. eunoaştNea ace8:or mnrimÎ est.APARATA. caracterizate printr~o scrie de mărimi indic. fi.folosirea unOl" dispo7. La aparatele de joa~ă L ensiune nu se lii:! putfnea de rupere. ffirii e<l În!'iil7.i i ellrell!i nwri lJeresiiii măsuri !'pt'Cîale r:lre.lrate elerlrice. stingerea arcului la tensiuni !-. rămînînd in bună stare (le func~ !ionarc. E le si nt folosite nUlIl3i la joasă tensiune şi se mont. 12+18. sint. rie direct. pc seama energiei muşchilor omului.lIr/: n1111 de rllpere lrupeste ce] mai mare curent pc care il poate intre ~ rupe intre-cuptorul la tensÎunra Ilomin:. Iutrel'uptoarl. A{~ C5t fel de intreruptoarc s înt de tipul indi cat 111 figura 12~18 . Celf' mn. n). .ste În soţ ită de O:Ipariţia acculu i electric intre contactele fixe cele mobile al!~ intreruplorului.rup (pentru un intrcruptor trifazill) este puterea daUi de expresiu: (12. b). cu cit tensiunea ş i curentul sînt mai mari. Aparatele de. [3. Arcul se stinge cu atît mai greu.ith'c spedaJe. conec~ tare au (după STAS :>53-68) fr('c venţe de conectare dc la 150 pin.6) Ea se măsoară In l\fVA.a de rupere. fie in faţa tabloulu i (fig. şi anume: .rernptorul (HHI aparatul). a) IntreruptoarcJc nCliutoma.ll:'i.iLivc de sliJlgece a arcului. arcul electric distruge contaclele. Curt/llul Iwminat 1" e~tc curentul cf'1 mai mare care poate lrece prin intreruptor (sal i aparat) timp llclimitnl.desfaccrea contactelor rll viteză mare.lte in eataloa~ sau În norme'. De aceea. şi d in acest lUoli\" sc numesc intreruploare cu pirghie. orice up:.irea lui sti depăşească limilele admise rl!~ norme.r ELECTRIC 193 sub saccină r.te suu manual e s int intreruptoarele a căror Inchidere şj dcsc. 'in general. tntrc\'lIploarek pot fi ncau[oma!c (mallua lc ) ~nu a/1[(jIllI1!e. imporlantc dil1trt· aceste mă­ şi !"imi siut : Tellsiunea ll(jminaM L"n estr cea mai mare tensiUIw standardizahi pentru care a fost cons truit şi la c::trc poate fi folos it int.ează pe un tablou.

lnlrcrup to<lre cu pirghie: Q ~ monta' In ['alti labl.nt allel'll(lIip I~ = O:6J" la Cil =:180 \" l t=O. Capacitatea de rllpcl"C a acestor inlrl'ruptoan' I's lf' de I C= /N 1.3 l e la cos rp=0.)·114-67 intreruptoarele pa chet se eontruÎ('sc pe ntru tensiuni d(' 250..75 1'1 11 ['. pe ntru Il m!iri \"Îlt'zu cle des('.=500 Y. l e= 0.\. CII contact auxiliar. = 250 V. .s uprapu se-. iar //1 cure.1D) II-gat prinLr-\1n resort l' <It' cu! itul principal. llHreruptor CII plrQhie. SI.J . -----~'" . 25.lulu[: ti _ tt!lp Lablou1u.llr~nt a llernativ şi 25U ş i 500 \' În curent cont.--.1 ros 9=\ ş i Ic =O.. Conform STAS .!e intrl'ruptorului) . Acesl.9< ELECTRO'rEHNrCA GE~ALA L~ c. 1e =0.. (<lparilalca de rupCI"(' l e in raport CI! CUT('lllUl nominal tO:lI'e!or ('Il pir.. penlru tensi ll lle-<l llomÎn:thi rit· 500 Y ş i currn\i nominali de 25 . 100. de 10.ollSt!'Uet ÎÎle moderne.. 600 ş i 1000 .7 .-lJ"J a) o) monhLl In $pa- PiR"_ 12-18. bipolare !. formînd lin pachet (dt' ull de ş i nume. . se ad~\Ugă un ('onl:.e inLI'f'fUpLoare s int C'onstrllilC' (dup:[ STA~ 2'125-67) mouopoIare.61'1 la cos ?=O.!.4[1I la ('OS 9--". .\. 3:)0.3U trip!)]:)!'('.5JN la cos 9=0. Jntrc m ptornl pa cheL esle lin alt L de intrerllpla!' lH'allLomaL la r<ln~ ip pj(' selc mobile alt~ eontactt> ]or sînt montate pt' 1111 nx izolallt iar picself' Fi)\(' liint prill se intre Illai mu!tf' plfiei izolato3n' . 380 ş i :JOO V in {.. Ia cos 9 = 1 la (...19. fig. 12.. GO.ti.i nuu şi p('nlJ'u {·u~lIli numinal.. 200.. Ufllc CII I'd(>: in fUrI'nl (o/lli qllU !:I [1... 12.' ift"rill' t('n ~jtl ni [Il al in trerup - tl f·m. (iO şi 100 .)1' l e =0.<"l auxiliar (fi ~ .hiderc a con1actelor.l..7.."11 = JOO V le=O. [H .rIlie.

Între· fl1plorul rămîne bloca t in aCt'asl[i pozitic.ltă.ct. fig. chiar in conştrucţia inheruptonllui. 111 [i". rcl~e di recte.\ces lt' 1"('1('(' 0111 dr('pt ~ eop ~:i comande d .) moloarC'lor clcrlriet.) Rel<. prin iutermediul Uilui t'lecLromagnel nl1mit şi declan şa l. Schellwk c)('rlrill' :\l(' intn'J"uplo:u'clor automate ~int' de asemenea [O<l r le Y2ri. .zilia deschis./l. Inlrerupăloarele milomal(' sint inlrcruptotlrele ('a rc pot fi deschise . 12-23). lIlaxim[lle de CUI"('jlt RM :..1rI~ ('~t (' montat Lntrel"Uplorul apar regimuri ano!"male tle funq:ionaJ't'.('l"lll ice RT. b. l11trC?l"l1ptoarclc.i\()I"\I1 J.\! l. rdcch: pot ('[e{'[u:] deblocarea dispozitivului de z:l\' orÎrc fie direct (fig.'l1l":l 1::!-20.' ~jnl ziiyorÎlI' de z. Mlh .:ln' loate act'~\f' Ir('1 tipuri Llt· relee llUllHli dadi prin ci se conectează la r('le:] (fig. Intreruptorul poate fi inchis sau deschis cu ajutorul unui dispozitiv . Se men\ionctlzi'i ('. ('lt'ctron1:lgnelirc. In ultimele douJ cnzuri comonoa se dă prin apăsare pe un butoll.1 mobiirl il H'lccJor (cazul rclc<.ctroma~nct. dkllorită un..:. fî ţ!. alimenl"t prin COJltnctd~ de lucru ale n ·lcel or (fig.li . in mod mccalli<'. .hiderf a ÎlltTt'fUPlorului : dnd s(' dă ("omauda de deschidere. in figura 12-20. In Cigurll l::!-~O întrtruptoan·lt~ I sint fig1l rate in po.iunc tcmpnril.lc(îullea rcsorlului amintit lllai sus. .printr-o pirghie sau un voiau dr ar!ionare (fig. sub ac\illlldi r('lec lor.jion8 mecânic li supra ză ­ vO lului J \ RJI ş i RT s iul în a~'esi t·M. b) IIIl lIIolor ('le-dric.Jf.li di~pozitiY de ză­ vo rirt' sau ziivor. Dc!l[OCtll"t>3 dispozitivului de zăvurîre se poate [aCt' \·oil (fic mişdnd in sens in\'('l"s pirghia Hl!I volanul de aeţ..u·a construcJid întrerupLorliJui.(. sC'hidcren Întrt]"uptorului..lor directe)..lullci dnd in circuitul P(' . a).iUI!t' . 12~20.prin eJc. (1 ~C' di\ schemn (·lc ctrică de prinrip iu il unui Intreruplor automat el1 relee maxim :1le de rUfenl şi cu relee tel'lnire folosit la joasă tcmiu/l(' la pro tecţia liniilor elt't-trit"{. !II> jO.PARATA.iouare. in ::'·]1('r31. sint prc\"ăzute cu rel.1Sl! tcn:. fie indire. releele (i n general relee secundare) sint moutate in .ermi('(' ş i relee minîmn le_ de Icnsillllc (de mulLe ori rclcul minimal de !. chiar după ce Î ncetează ac~iUBea dr inc.ul HJl şi releul . b S(' <Iii SclH'1l1H tie principi\1 a unui Îuln·ruplor auto!nul ('. rclr-cl(' s iut cuprins<.ensiLLnp jonc ă 5i rolu l <le lkda nşat or).. contactele î!ltrerllpLOfUlui Se' dc sdlid cu O \. eLI ac\iun(' ins tantanee ~au cu acţ.. care pol ac. 12-29). fie apăsînd JlP Ull bnt()ll special pentru desrhid('f'clI intreruptofllilli) sau automat. La Înll'\!JLIptoarele automate de joasă tensiuJIt'. Releele folosite pentru a comanda deschiu{"("ca automat:~ a inlr('rup torului sint: relee maxim:lle de curent. elecll'ic . relee l.lp.or. O datii Înt!his. prin intermediul ullor pirghii acjjoll3U! de arllliHur.i Cll reI. Simultan (:u (nhCarN1 d(' inchi<lert a contactelor Intrerup l orului esLe armat::oi un resort (resortul este intins sau c_ omprimat). Ull LnLreruptor . pnc/lflwlic . lntrc· ruploare/l.f E LECTRTC b).lc\iOllal IIwlw(11 .1 prolet\i.ilt>z'-i mare. St' (l cblocheazu cJispl'Izitiv ul de zih orîrt :}i . 12-22.ll'e :l1"f" ÎJI plus releu minimal de lt'miulH' şi care ('~tc rolo~it 1. motor electric. la înaltă t~nşillnc. 12 ~20.prin aef com primat. 12-21 .wtomat sub comanda relecloT.

releul RT din figura 12-20. trage zii. l'I' lcul lş. b cs lt! conectat prin in termediul un ui trnnsformator de curent TI (este un releu secundar). RU 1 R ""= Q @" " R' J ~ .. o sînl parcurse de curentul din circuit (.I.196 ELECTROT~liNICA GENERALA RT din rigura 12-20.e ale !mrer".\'orul 1 şi intrcruptorul se dE'schide sub acţi unen J'csorlului R. 1 _ pIesă pent ru rc. ma xln13.sÎnt relee primare).e . D _ de<.rt'Q int.! ill ectrolum\(: : RU _ releu minim al d e. de C'Uren t : RT _ r . II _ I . :leCl1 Fla.>'ecţ\a linlilor ele<:tr\<. Uueori int rl'fuplorul e ~le prevăzut şi ('U un . 5 _ contacte d e bloca re normal deschJs.ît curentul prin releu estE' mai mare dl'dt \'aloare~1 reglată.rupH' rulUI in poziţIa InchiS: 3 _ el"meJ~!uJ de In~ll.lxlre al rcl~ ull. • tOlI. I L• "t' 1 .11l11şat OI' : R l'(':'IQrt . mQto:arelor: J _ pem ru pr<.i lrage ins tantaneu arm:'itura. 1n mod asemi'lnatOl'.ll terrllj{o : ~ _ bJlTI lltalul r<:-:eulul tcnnk .)toruJul. t> _ pomlru prot eCţi a taetel . lmt"e!"uptorulul : R. 1 _ tavor.1n<>. Schemele de prinCJplU ale conslruc lîeî II relor au toma te.. TI _ traJluonnator de "ur"n\ . !2-20.. la rindul ('i. C\"l - şi func!ionilrii întrerupl o.lY/ _ releu clcctromaJ:n etlc. releul trage zăvorul 1 după un timp cu atit mtli scurt cu c.ro. Cînd curentul prin releu! electromagnetic RAi deplişcşlc o anumită valoare reglată pe relcu şi numitii curentul de 11I(f1I sall de ae/ionore :. tenslW'l e . F n RT 1 bl Fig.t relcului. I . dnd curenlul prin releul termic d epă!?c ş t e valoarea reglată.

u·.'reul eled rir. lungit şi 2sl l.ruptorul dac:i in t imp ul rUllcţion i\rii tensiunea retelei di~p2rc ~all s (. La aceste intreruptoare. Sub acliunea acestui cimp magnelic.1 esle . intrerllptoarc cu expansină. poate deschide ÎntrerupLorul .de rcgull'i 0.'le pen tru suflaj magnetic se leagil în serie cu contactele derllpere . intreruptoa rr ('\1 aer t'omprîm"t ~i inlreflrpfoarc cu autoformare de gaze. chiar eleclrom<!gnetul (le act/on..ă mult stingl'rl'2 lui (dacii arcul esle in curent <llll'rr. impiedicind <l!>lfel :â! . dcszăvorăşte În!rcfuptonr l).fmătură.. un ~'Ti"o\a r format din o serie de lamele de cupru.de dispozilh' d(' .ţia motoarclor sau a liniilor. lntreruptoru l din figura.'rionJ1 aceslor c.(în aceste c. Pentru ca . fnt reruploru! are contacte de rupere care se inchid i naintea şi se se deschid in urma conlactelor pr înci. stingerea arcului se face În aer liber. U m~o r:' In inlf. {·onstruit pentru il fi folof illa prot. 12~20 . Dispozitivul acesta pentru stingerea arCu· lui po!.un material il. 1I1llnită camerei de stingere. arcul dc-ctric este.J EJ..jrlă Ilun:cie.deschide intrt".APARATA.7 (]n . \ce. 12-20. izolate Intre ele. De exemplu.sl rd de intreruploaTc se folosesc la j OH!':ă te-us. limitii . nm' . are uneori.. atunci cind este atrnsi'i.:ld~ ~lIb o ~1nUlnit 5.ecţia motoarelor {'lec- . numit declanşator (fig. care apa re la desl'hiuert:a cont actelor.amnă : disjundor trifazat in aer pentru 1 000 am peri. La noi in ţară ~I e s int simbolizate prin DITA urmat de. la rindul ei. . tn Celui acest:! releul minimal de tensiune asigur:l următoarea fundionare a intr<'fuptorului: .9 Un sau lipseşte. 12-29) fum'ţia d€ rd eu minimal de tensiune o illdeplilll·ş!f'. a drui a. releul llu-şi alrag<' armă tura şi )nl'nţine zăvorul tras.'i <. a). (normal deschise). este div izat prin aceste lameJe illlr·o !~rie de <lrcuri scurte. fiecare din ac~sj~ camere.. 1n multe cawri ( fig. un nUlnflr care arală cnreJllul nominal al aparatului şi de litera 1\1 s au L după ("um intreruplorul esle construit llcntm protee. in! rrrtrptoarc in ulei. Pen lr u a Î!l\"ori7. dacii tensiunea rE'\('I.unere se produce un cimp magnetic cu aj utorul unor bobille parcurse de curen tii care tr('c prin con tactele fnt reruptor uJuÎ.ste Illrli mică decit 0. paie. protejind astfel contactele princi.iutlc ill curenl co ntinuu sau în curcnt aH("rnatiY. In partea de sus.Jl'C al intreruptorului. Tn aceste c3wrL bobilll. b conţine in plus uu re leu minimal de tensiune (primar şi dirett).In' ul dl nu ~{' intind1i ÎJltre taze şi sft provoace astfel un srurtcjr(' llit. .wf şi l"t'fra ("L. Jmreruptoarc in aer. intreruptoarele autonlate poL fi intrerupfonr!' în aer. înspre nle rior. c~tc izolal intr-o cameră dinLr.~ Iins mai uşor. .pale contra uw rii.·orirea int rl'rtIptol"u luÎ in p oziţia in chis).al iv). fieran: {'o!ilad. impins. care permite ză"orirea intreruptorului numai dacă armătura releu lui eslt~ iltrasă.el:. DITA 1 000 )J Îns<.ECTRlC 197 elecLl'omagnet n.nu permite inchiderea şi :âivorirea intreru ptorul ui decit d acă tensiunea la reţea este normnHi <Ia manc"fU Ut· inchiden' :1 Întreruptorului se Închid "Întii contaclele de blocarc . 12-22. c!eilsuprtl contactelor. La curenli mai mari.a stingt:r~3 arcului.5uîlaj m3gne l ic~. Arcul ele<:lric Se' formeazll acci inlre cont:Jclele de ru pere. După medinl de stingere al ~If('ului dcdric. in acest fel de~clliden'a Înheruptorului poate fi comandală de la distanţă. prin efe<:lul forlelor electrOlna~netice. csle.u:uri releul lşi "lihl'rNlz5 :mnb l nra. reea ce uşurea1. iar releul nu este pus wb tensiunc.

1n1. illai jos. fiind mOIJtate pc Lal)louri fie: în f:. -. lnll"l'l"uptoarl'li' in 1I1l"i ~ iJlt montalf" înlr. trică. fie .). şi / / tric~.ll ura 11-22. tel1siune.. etl . 1n figura 11-21 este pn'zt'lllat un in t rcJ'uptor aulomat În <Jer pentru 200 A ş i 500 V (Afin 200) produs al fabric ii Electroaparataj. Ek ~e eo nstruicse Cll \'olnm marc cle ulei (cu ulei mult) S:lll {"Il \"0111111 rt'dus {le ulei (C II ulei putin) . [a proteqia motoarelOI" (1. UIL relclI minim.\T 200. a :lccslui aparat.scurlcircuite ş. este inchis intr-o ear("asă. Îu cazul utilizârii lui san:iuă. Schema elce . dar numaÎ in rurl'nl alternati\'.iI 11(. / '" BO _ ____ --'?c7 '----__ ----.198 ELECTROTEHNICA Gl:.Bucureşti." J I /. Ullll'd. _pr. este prc\"ii7. întrerupt. 12.\. c Fig.Îl! spatt'l!' tabloul ilor sali in ÎnlC'rjoru! celulelor (v.lI).ric. eli praf. cu act iulle insl:tntance . Îlltruu lltonre i n n lrÎ . clectroma~netice. trei relee termice (cu bimet.1 instalaţii c1cclrkc fi.wrea arcului d('rldc:.a tahloului. relee: trei rele.ixt'. .\. în fi.1'erllptoan?l(· in aer ~t' rol(t~l'S{' 1<1 in~t a l!lpilt! ele-ctrice f.:aze explozi\'c etc.lIlui dc ~ .). tensiune minimă) .NI:. ln treruplor automa t in aer Af'.o un':! cu ulei cal"(' p~l\' un blln izolnn l şi ro. Cînd l~slc mOlltol P(' tablou. {'iI orice aparat f'1f'c1. :t cărei construcţie dt'pinue Ul! lUediul extf' rÎor (lot· 11 ~ ('at.RALA Ac(:s L aparat S-<J construit I<J fabrica Electro:lparataj ..1 l>llp wt'st(' redală.orul.e maximale de curcnl. electromagnelic.Ul cu următO'lrf'lc. Acc~lt~ iolren1pto<1l"\' se folosesc llU 1110 i 1<.21.vorize<lzii ~I iu!.c d(' Îooltă lellsiune.

. bornele de la cilpi1tul superior al izolaioarelor care sînt legate electric cu contactele 5 fixe de la capătul infer ior.AP. prin in termediul mecanismului cu pîrghii 7.\\T 200.±teriaI izo!ant (cuvo:! este fm părlită prin pereli despărţit ori în trei compartimente. Intrerup tor trifazllt cu ulei lllUI!. de înilJl~ jen~iun~ (6 kV). câpluşitil cu m. a intreruplofl.. in fiecare compartîo o R S T I 1 I Fig.. pentru 6 kV (IU ·6). Elemen tele componente principale ale acestui fnlreruplor sint: cuva met alică J. /2 Fig. contac tele mobile 6 sint montale pe o traversii conductoare. Schem<l electric. O dat~ cu inchiderea J 9 2 / . 12·22.\RAT.lltti J\.'\.J ELECTR1C 1ntrerlll. capacul 2 care sustiue şase izola toare de trecere 3. In figura 12 ·23 este reprezentată schematic constructia unui inlreruptor lrifazat cu ulei mult.10are ('U II I~i mult. pentru protectia mo \oareloL A 8 c ment aşezindu · se contactele un"i Îilze). acţionatii cu ajutorul volanului 9.· îixate cu şuruburile 4. 12-23. prin conductoare de cupru care trec prin interiorul lzolatoareior.

0la nle 1.ieşind la s up rafaţă .5 axul de ac!ionare f f În pozitia în care cont~cţele principale 5.ledroputere.IOl .RA LĂ contactelor se a rmea7.!fwl este stins repere. fi ecare fază este î ntrefilpt~ prin doua contacte (rupere dublă) . La deschiderea coutactelor sub sarcină) ad ic~ atunci ci1ld colll:Jcte1e sîn! străb a ­ t u te de curen t) . greutatea uleiului poate fi redusii pina la de 25 ori: prin aceasta. Du pii stingerea arcu lui. ş. de uEde gazele sint e vacuate în atmos feră .:HNXCA GE~<O.\ la 3 kV. fa un in:reruptor ('. Dacii Îniiljimea de ul ei deasupra conlac telor este prea midi.ie. la curenţi nominali de 200. Cuva i ntre ruplarului se umpl e cu ulei pînă la un anumit niveL Robi ne t ul 12 permite luarea probelor de ulei de I~ iundul cuvei. inlrerup. Pulerea de rup ere a acestor l n trc. faţă de un lnlrerupior cu ulei mu lt. se rOI1-struicsc inLrenlptoare ('lt expallsi nă. lungeşte ~i ră c t'::. Tolod a tă .:/:e se ridică Ia ~uprafa(a uleiului. tni{l'ruplonll de\·ine mu!! mai putin \·oluminos şi mai sigur in prkinta exploziilor şi incendiilor. . cyitînd lll Să uleiul care totll. La deschiderea conlactel or 1-2 apa re arctJ l eleciric. el lib erea ză o serie de d eschideri. lUP-IlO. Întrcruptoare cu cxpausină _ Pentru il n·aliza :J\'3ntajell' inlrernploa Telo!' ctl ulei puţin. Pentru tensiuni şi puleri de rupere ma i mllfi se rnonlea7.se poi aprinde in contact cu aerul. care poale. suflînd asup ra arntlui eledl'ir in momentul d(. .ic allxiiară ~peciaEt pentru producere:l acrlllui comprimat. peninl controll!l periodic al u.e pro duse prin acţ iunea arcul ui ciedric asupra uteiul ui. atunci cînd este ridicat u n ziî\'or din broasca 10 a întreruptorului (broasca bloche<!1.t oarc!e e l! aer comprimat f o losesc ca mediu de' stingere al arcului aCl'll1 compri mat care . inLre ruptoa relc cu expallsill ă sint asem iilliitoare celor ('li ulci putill. apar ~rcur i electrice.l camere de stingere. IUP<~5.L c arcul p în ă ('Înd îl stinge_ illtreruptoarcle eu ::Icr comprimat se contru icsc pînă la lensiuni de 400 k\". îlltreruptoarc {'u acr comprimat (inherupto:ll'C pm. In întreruptoarele cu ulei mull . I n ţara noastră.~fhjd{'rii ('ontaddor.glkcrinii.! arcului un pu ternic suîlaj lraJls\·ersal de ulei da(oril~ căruia . In acest caz. Dacă nivelul ulei ului este pJe~ ridicat. Pentru ind-a la ţii lc mai miCI. (l şi 10 kV.derea "F. uleiu l sen'eşte ~tÎt ca mediu de sţingere il arcullli eli şi ca mediu izola nI.I07. carc n ll ardc şi nu produce explozi i. în acest caz se ap r inde şi uleiul din t avi!. Expansina estc un am{'~tc(' de apă.Cr:li(lv~ se COllştrtJiesc llrmă(oa ­ Tele t ipuri de Înireruploare cu ulei putin.u Idei pulin..ca urmare inc\'[le sii se exercite aSllpr."umalir('). Illtreruptorul 0:" ulei I'uliu . fi folosi t la tensiunile de 3. cu alte cuv inie dadi satleal!a de a!!r de sub capac este prea mică. iar intreruptorul fan. Actsla produr. la Îl1 trepr in. IUP-IO.)i PO<1tr.1eiuluL După cum reiese din fi~urf~. şi alcool. Inlrer uploare1e Cll IIlei mlllt se construiesc pentru te nsiuni nominale pinii la 25 kV.şi de 350 l>tVA la 10 kV.sa se :lprindă. de 2()1) J\\V i\ la 6 kV . In figura 12-24 este reprezenta! lUl întrerupto! irifaz~t cu ulei putIn (IUP.ELECTROT!. şi . Aceste gaze răcesc arcul şi 11 sting. sub acţiun ea căro ra se execll l~ mi şcarea la deschiderea contactelor.e o bul!i de g.1Ze care compri mă nerul din camera . uleiul e5te folosi! numa i ta mediu de stingere a arcului.1. deoarece şocul de presiune care se manifestii la aparitia bl!lelor de gaze în jurul arc urilor electrice nu este suficien t amorlizat de sal teaua de aer.ă şi niş te arcur i 8. 6 sint închise). pentru curen ţ i llominali pÎnil Iii 1000 A. ga zele fierbinţi nu se răcesc su fici en t *i . ex!. Comlrllrli\' .1 000 A ~i puteri de fllpere de 200 MVA.ruptoare es ie de 100 MV. se poate produce crăpa rea cuvei. prin plăcile i7. :lccslc în t reruptoarc a li dezayantajul că Jlcccsilil o jn s Lalnţ. pe măsură ce contactul !nobil 2 se rididi. De aceea. f Jl jurul fiecărui arc se formează bule de ga7. bula de g:l.

l'aJ'C~ trebuie dt>('olH.. EI tn'buir deschis .intă un neajuns in cadrul illsta~ laţiilol' mici. cilpluşită CU ~ub~tallţe ~pec ial c (r~:.Lrcină.-ini. ciupi'! un (lllmilr O[\l'(' ('(lre cIe funrţionJri (ti rea 150). mult(' gaze car(' . a('e~le ~ubstautc Jll'odur fomi!.sch is (in trerupt) ('Il ajulorul intrCTtlplorllJIli. l'll d ('o~ dJin'a că ('1 nu arc niciodalii cnrcm:ă dll j)roteC:\Îe . in prcaJnhil.:. 'i ~l'lng:eTc Fig. cx{'culinQ un suflaj ampra arcului. ~c con!Ctruicsc intreruploarc la care ('amN:'! de stingcre este unei ~::i_~~.itutea staţii de aer comprima t.u pirgltil'. HtJnlanţ d e general oare de f!i. ~d l. b.şi trehui!' Înlotuitt!.i'i).ra de " arc .'clată peulnt diff'rite ~copuri (reparal. Separatoare Separalorlll :II'C O l'om trt1{'1ic de obicei a.-~k. mam'\Te etc. cir('uitul a fo~t (]<.. EI se folo:-r:ştt' atil in j otl~:1 t('n~jLlIi('. -~ -~ " " !~::Jun".APARATAJ ELECTRiC 201 întrerU)ltoarc ('u autoformarc de !Jaze. ~ ticlă organ i că) . mai ale~.c in llIod yjzihil dt> sllb tt'll~itln{' O instalalk oarf('3rc r:iril s. in iun lt:1 tellsilln{' pentru a H'Ollt. . 12·24 .lu! : b _ vcd".lZe Si! tI.'.'>. Pentru li elim ina nectl:. Evident. wh actiunea an'ului.:.a a Întrt'ruptorului manual c. A~ treI de in lrNuptoan' ~e ('omtnli('~r pcntru t('n~iuni pinit la 10 kV ş i puteri do:! l'llJwrc tie 200 i\1\':\.n umai după ce.zl'(Izil . St'paratur uI JIU are !Hlle1'(" dt' rllpl'l't' şi d(' aceea ('\ JIU H' ma ~ ll('\T('az:i nirioda lă in salTinil. an'lIl electric {'tiri' Hpare intre conta('tc . J __ E--ti-. Illirerup!of Irifazat cu ulei pulin (lUp·IO): pd" crun..).ii. In eai: coutral' (descJlizlnd separatoJ'uJ sub ~[ffdll. nth acţiullea arculu'i.('Illi\. il ~tillg.tllttoarc ('u arc". ccea ce rt'prcz.

1 _ Izolfl. J Fig. la 10 kV p1nl'i la 200 A) unde folosirea UIHI! Înlreruplor penlru intreruperea circuitului sub sarCÎflii şi a unui separator penlru intreruperea vizibilă a circuitului este nee<:ollomÎcă. cu acţiuni foarte dă­ unătoare (separatorul şi harcJI' pot fi distnlsc). cum stnt cele În ('onstrucţie anli(Jeflagront:i. sep:lrtl lorul iudrpliut'şte :. Separa/arul de pufu. ! _ cunto. La joasu.llsiuJl. se cons truiesc sepilraloare de putere sau separatoare de sarcină.a jutorul LLlH!i maneh' prin int('nn~diI11 ullui sistem (II' pîrgJ1ÎÎ. Scparatoarek sint aet ionale cu aju toru l unei pJ'~jin i Îzolalllc sau CII .:CTf!OT1:1{l\. 12-25.. se intindt. 11:<: 3 _ l:OlltA'" mutlll (CUIII) .lsă Lelldull('.J.!.i funcţi:l de il1\"eI"501'*.. areulul : ("uţit) al .. .separ-atorul u l. La unele aparak de jO.i se poall' sări la faze ll' vecine.u: PQntru acţionar". Separatorul de pulere este un separator ale dlrui contacte sini echipate cu. drept sep:u·aLor st' utilizeaza ÎntreJ'uptorul cu pirghie. prodllclild un scurlcircuit la burcle staţiei sau postului de transl"ormart~ .n- turibllA.~e"I mobU sere. t('. un dispOl':iti\" penlru stingerea arcului produs de curenli egali cel mult cu curentul nominal (cu substanje generatoare de gaze) de aceea separatorul de pulere poale inul'rupe curenti mai mici sau egali cu curentuşi curenţi Fig. Separa lor tripol3r de 6 kV. 4 _ bom".202 EI. 12 -26.Z J slţurantA dispOzitiv pentru lIol1.Ş .e.'!CA GEN"ERALĂ lHl se stinge..".tor. In figura 12-25 ~slc reprc_zcnlal lin sc pa r~l lor tripolar de 6 kV. :. Pentru ÎflsÎala\iile do(! putere micii (tensiuni pinii. Separator de pulere: 1 _ cont.

şi anume cOlltadoare mecanice. construcţia sC'lH'rnatidi fiind rcpreze. iar a doua. tip e!cdrom.ldorul e~te U)l :lpam l de eoneC"t are care În("hide un circuit electric sub acţiunea Hu('i ('0111(-11 Zi (linaf<trii ..! arc:.. El cOl1\i rH' Ull tltc\. 12-27." APARATAJ ELECTRiC 20J lui nominal). Ilullwi atit timp dL se.lţj". 12-27).>~ (luTIgUa) mentul sUn ge. Game pentru stingerea arcului electric : .l"-\. Conlaclorul crl mai des folosit este dt.il . pe contacLul mobil (pe l"llţit. una fIin piese fiind fixată pe eonladul fix al separatorului. astfel Incit "c sbhill"-.după cum ~e ştie .i arm5tllra. So. jnchide cODt ndrie contact. simplificînd şi ieftinind inslalajia respectidl.'ii butoanele de c omandă normal deschise (de exemplu butonul 1 fig. cu eounl(' . . contactul mobil 2 vine in contact cu contactul fi x 3. pe. l~idicînd .ar să M: (1(:a oarecare capaeHale.ndll-::. spre deosebire de intre~up­ lor. carc este fixat un contac\. I n acest mod .orului.. tn [du! aC'c~ta ~c poatc înln'rupe fără pcricol curcntul de mers în gol <II tram:fonn<lloru!ui. I>rfi nal i! b m<.. atrii~.i:i siguranţe fu zi bile (fig.!. e.wuetlc.) . şi Loma 5... mollil 2_ Cînd armătura este alrasă. Prin aceasta.1 pozlţ!a c ulu!: 2 _ a arCl>lu l iniţlala pfJY.intrerup jn ioane btllJe conditii curent ii de scurtcircuit. pt:in fonna şi poziţia lor.romagDct 1 cu o ::mn ftt.ură mobilă. în serie cu separa loru! UE' pUlere se monlea7..ntată in figura 12-28. hobina 1 a l'kctromag'J1etuhri r~h' pu:-ft ~uh lt'miul)c şi elcclromagnelul. Pentr u înt reruperea curenlilor mHi mui decît curen tul nominal (suprasarcin!.rie şi.2chif>'·. Con tac10are i ruptoare Cont:. scurkircuite) . clar.J. 12·28) sin t şi ele COl\\actoare. la post mile de transformare rurale ~i la fjg.. Coarnele preiau afnl! e!('("t. 12-26) care . e! rămîne Îm'his llull1:1i :tI it UrnI' riL :"1' (!XCITilă această rornandă (la încetarea comenzii l"olltaclorul se (kSel1id(') . Pentru :\ simpli rica şi mai mult apar:Jlajul montat in exLeri or pe stîlpi (la ekri\'aliiJe din liniile de 6 kV. cele folos ite in industria pelroliferll). IUllO'CSC ar" cui eledrie ş i il ~ting. fie rupere ~{'paratoarrIoL în tan~ ~cop contactele separatorului sint preYăzute.: mell\ione'l7.stc lH::ce::. . carc stâ i11rlli:-. Pentru înc hiderea COl1lar! ului ~(: ..i jW hutonul I .e tln eireuit inehis intre Lorna . care esle un contact "normal d . Coarnele UliUl se!1:1nllor sinL uOllfl piese de for mă specială (fig. apasă pc bulon>/!. separaJorul poate inlocui t u succes lnfrcrup iorul .1]Ja~.

·tor11Jui. Pentru ca apar:ltul să slpu inchis chiar după ce nu se mai a pas. 16U. Fig.>. spre deosl'bire de intrerupta!". 03. In cele mai multe cazuri. curentul prin hobină se intrerupe.>:<Î {·U relee termice. Contact. GENERALA degetul de pe butonul 1. D eschi{lel"l':l aparaLului se poa. conta ctele acestlli buton s ~nL ~llntâL(' de U11 cOut. c1ccf:.u"-$l curent al. 250şi400A..":lti\.\ contactoarde se fahrică după STAS 4479-G7 penli"'u {" uJ"cnjj ele G. Ia t. Conladorul este prevăzut În general şi cu o serie de contacte auxiliare ( bloc-con t acte).'.. foarte neCe~ar(' În SehE'lllt'k (il.rcrupe .romagnetul unui resort sau numai acţiunea greutăţii proprii) . cuprind rei relee C. hlor-tonLarLe!r.204 ELEC TROTEHNrc.1. contaclorul rămîne Închis JUlmai atît timp cît bobina sa de acţionare este parcursă de curenl. le oparatf' il1s{'riate nl ~ i ~HranVI fllzibiJ('. AstfeJ. în care caz sînt cunosrute suL d{.e de conl :s!-o:l-n''. Contactor iar tele normal ÎnellÎs. ca ~i Ul! În t rt'ruptor.'zcntat în igul":l 12-20. pelltru curent eont. te rcaliza Întreru pînd alimen t. 1n ta ra noas tr. L2-28. înlocuieşc În multe cazuri inLn'rupl:o.inu.I (' (ionare ţ: c(lutac"LOI"ului lire şi un J"( jl de releu minima! de tensiune. gr:jtar dill lamch~ metalice).(· rll dispozil ive pe ntru stingerea Mcului (sufl<lj magndÎ(·.' RT.ll11mirea (le nw!uclOarc rll rcfr>r. . cleei aparatul se d e ~ ("'llide rÎud teusiunea reţelei scad e ~ub 0. În gCllcral conlacloarde sc . fit' în mod ' -oit api"isi ud pc bulonul O (ronlact no rm al Îllchi~) .100.> închi" chiar şi după rc a ÎnCetat acţiunea dispozitinilui de acţionare. În ('onsccillţ~.arca c!erlr01l1agnetlllu i dt~ ac(io!wrt>.. carc-rămÎn. ~ c deschid. Bobina de . butonili 1 este contactul de lucrll al unui releu denumit releu d~ comandă.:lsocia. .. Prir eliberează ar mătura şi conlactorul se deschide (sub acţiunea . c:)rc sînt I acţionate solidar ('li contaclele principale..c .arataj~ execu{. Il1trl'prindcr~a _ «Ekrtroajl. electric. folo sind astfel u ('()m~IHla ..a cL normal uesc his (d(> )"('\În('re) al cOEtactorului. cit i şi rontarte normal inchise ..O.(·.~i prolc"lia motoardor ek(:lri<. prt. de ~('H1!lalizare ~i de :llltom:lt!za!'e. astfcl il1 ciL ronhlctoful poate Înt. Hloe-c olll:ldcJc electromagnelic. ilIoc-contactele pot f j util contade normal d~schi"e.SCllisc se În chid. la inchiderea routaal . aparalu Brfu (contact.in ar ) !l O '::""2UO A) şi în ulei (2.ele principale alo.}i a::-trel de t~puri perfccţionat. conLadol"tllui pot fi prcv:hul.ensiuni pînă la :SUOV.00 A). ACf' .llormal UC.' sub sarcină.J.prin deschidcrl'a conlacLelor de lucru aIe i"l'Il'elor L~rmit"1.:-t. fie automat. ~Înt. 10.lectromag:nct ~rt::ei n'lcc krmi.32 ..]relc :wtomate. in·uiL.comandă.7 din tensiunea nominal:"!.l pe hutOlltlJ 1.or Cll relee Jll----iiki). .

' 8/ F -~ i~ 1 ~.-. 12-:.. (1) ~i .relC'C termice Penlru fUlietionarc in . Con LadoarcJc pot fi comandate foarle comod .)i de la di~Lantă.. .l\ iilor.cTRJC 205 me le asig ur ă pr ote c ţia illsta l a ţî ci împ ot riva scurkircuilelor. meu!illindu-I deschis numai atit timp cit (\llr('QZă :1('Nlstii COllHlIHIă.T -. alcătuind a"a~ Ilumilcle . (fig.\C.sla!ii maglll"Uce".: prd.U']" S-:lU :\C-I. 12·29.lol' de aulomatizare n instal:.. Ele :<.t'flz:"t foarte. iar ul t imele asig u ră protecţ ia iustaInţiri la suprasarcini de durată. COllstru~llt.0. Contactor automat Iri poJar iJl ulei DITU 25: R. de ohicd tU Iljllloru ! re lcelor de eomandil. 1 I '-.ţlunca (IDei comt'nzi dillar~\r:i. I "" I " 1 .2AC-:}. formal dintr-un rOIltactoT hl care $-:1 udi\ugat un bloc de relc.~ /38 I Fig.\C-4 pt~ntru cur('ut altrrnati\" şi DC-L DC .aetor CII rclee cu hmc ţi c de intreruptor.\ APARATAl ELF. contaeloarelc se monLcază Împrcun:1 \:U l"elC'elc de eomalldă pc patlouri. DC-4 şi DC-3 peutru curenl con tinuI!.e termice... tn acest uHim C'flZ .21 DC-3. fiU (ll0rul t'sle 1111 'Iparat de conedare carc c!<' sdl idc "ll ""Tircuit ek'1'll'ÎC sub (l<". b se prt' zintfi un cont. coma nd in d deschiderea contactorul ui fă ră Îl1tirzicrc. ill figura 12-30.actonr('IC . biul! la realizarea Sl'hc'mr.

12·30.O~ cu relee. comutatoarele stea-triunghi. a) sint de oLicciill tre. construcţie specială.~:crnOTEHNICA GENER.(lI\' contactele principale . • De obicei limitatoarele de curd au.. destiu<lt. cind este Închis pc poziţia de jos. . Comutatoarde cele mai des folosite sînt comutatonrele yoltmdrice. comandîlld oprirea instalaţiei·. fig. şi contacte: in care eslt! utilizat Jimitalorul . intrerupe orice alimentare.aLor de cursi! a diferite utilaje: dnd este depftşită cursa vreunei piese (pod rulant.c penLru lnodifieue3 succesivă a conexiunilor Într-o schemă electrică .ei rabotezcctc. in pr<lclic:t. pe normal deschise (după necesiUljile schemei de de cursă) . IimitatoruJ de c urs ă este apăsat.206 E[. e~ le Închis pe contactele de sus (12-31. b). Iingă comandă contacte Hormal inchise. comutatoard!' inyersoare şi control('T('I . Oulo311ele de cOmandă cu eonbtcl:c norul al Închise sîn t fuploare ffircanic(' (de exelJlphl (1 .-u. Coniac\oare AC-3 : a eontact. atunci dncJ comutatorul. e. el alimentează de la reţeaua trifazată receptorul A. Comutatoare Comutatoarele (fig. 11-2R). denumit comutator ('lI pirghie.).rup toare manuale de cu IDai multe poziţii. masa ur.tpHratullli se deschid. Astfel.or : b _ contae\. alimentează de la reţea receptorul B. iar cind esle deschis (cu c uţitele In pozi\ic orizontală).Ă Rllploarclc sînt construite În mod asemănător ClI eonl:Jct ()ilrek. 12-31. torul mecanic s(' mai intîlncşte cu funcţiuuea de limit. iş i deschide eontaetelt". cu deosebirea că la alragcrea :1rmăturii c1ccll'omaguctului de 3CPOI}. rup- a} Fig.

deplasabile simul tan [ll'in roLirea lU1('i man('[(' ('<Il" fac contact electric înlre borne ŞI canL. ale unor circuite. CI1 un :ti.\1. lnate două cîte două. Sch('m~ ele<l uilui cQm u tator volt me tric. Comll!(f /owf s1r.ilJlIilor rcccptoarelor lrifalnfC' (Iiu st(::l În triunghi ~ accasUi schimbarI' de cOllexiu/Ji este folositii practie la pornin':l Illotoarrlor a~jllcrOllc Irifazal:c in sell r trircl1it pellLru a putea redllCl' ('lIrelltul de porrdre (:lşa nUll se Y.1 ("olltnde 1 ş i 2.a-lrilll1f!hi (STAS 2738-G9) pennilt' () ~fhil!lban' ('()Hl(l!lii a co t)~ ".] " 6 C a) Fig. A o !- - . v fig. legat.\ \. In felul a('e~ta .llgllr \'olLmeLru se. APARATAJ !eLECTRIC 207 Comuta/oml I!o/{meiric permite conecLarea unni singur volLmdru pe rind ÎQirc diferile jJllllcte. comutatorul are o !>l'ril' de born!./tlpl e J şi 2.1118 B~ ..' legale 1:\ [aH'I" ş i In 1ll~lltruJ du tl. Comutator cu pirghie. 12-31.. iri că 12-32. tn are st l'az. aşa cum se arată în figura 12-32.siuuile de fazii şi Jemiullile de linie ai<' unei relele trifazale. H'ţ('-ki . pot măsura pe rînd tcn.l/e r±J D) . la hamel/' yoltlllelnlllli ~i dou:! contacte ahtn{'cMoari' .l arăta .

la aparatele moderflt' ~e ~'o mandi'i aut o mat :ii Irr CE'I('<I inversă. Apoi comutatorul se tnchide În sus. Cind comutatorul este Inchis In jos. XIV). molorul nu este alimentat de la retea.ontadoare. trec(!rea de la poziţia ste a la pozitia triun ghi se realizează automat. . cu ajutorul unor e. Rotind tamburul fn ace!a~i sens. (triunghi). Y• . Y (s tea). Cind euţîtele comulalorului sîni ridicate.Hro. Comutatorul descris mai sus afe dezavantajul că trecerea din po:.l. in monlajul indicat în figura 12-33. pozitie in care molorul funct ioneaz ă in mod no rma!. cu aj utorul unu! comutator cu pirghie. A 8 / \. O. se c0l1s1ru:esc r'Jmuta · toare stea-triunghi speciale. moloru l po rneşte cu UII curent de pornire mic.itia s tea i n pozi - Ua triunghi dureazli mult.. Acest comutator are trei pozijii marcate cu semnale: O (oprit. se trece succesiv prin poziţiil e O. In acest ultim caz. X ~ Y z / ~ Comltf.for yW Fig. Drept comutator stea-triunghi se poate folosi comutatorul cu pirghie reprezentat în figura 12-31. Pentru înlăturarea acestui dezava ntaj. întrerupt). de Ia conexiunea triunghi la conexiun ea st ea. in aces t caz. 12-33. atu nci r i nu !ar rin a motorului a scAzut cU cc] puţin Va ori faţă dc sarcina nomin n lă. fa zele ma ta-u!ui sini legate [n triunghi.'1CA GENERALA in Cap. care au contactele mo ntate pe un tambur rare se role tr. In prezent se construiesc şi comutatoarf' ~ te a -triuilgh i automate.. r ('('n ce fa re .1. fazele molorului s1n! legate în stea. la comanda unui releu dc ti mp sau a unui releu de (l! rent. Schimbarea conexiunilor slea-triunghi.'08 ELECTROTJ. Y i:Jc.

hema schim~ C 8 A [ '/ 11 '/ " " A 8 c ~ " . • J _ . • k-!. 11.k ctesctlis. r.lorul inversor sau.. Fig. In figura 12-34 este reprezt'l1t. schimbarea sensului de rotaţie al motorulni. [2 ·34.:3 ale contat'torului k. Se iau măsuri care sii faeă impo.1t.J k z A J.~ • k' . cu un factor de putere mai bun decît în cazul conexiunii în triunghi.. în scopul de a-i inversa sensul de mers. pe scurt. bării conexiunilor la un motOI" t rifazat cu ajutorul unui comutator tripolar. . Cind se Închid COD bcf1>lc 1. k"lncflis Fig.. In cazul comellzilor automate.. ceea ce determin1\.APARATAJ ELEC'TIUC 2<)9 ca. Aceste comutatoare se constrlJieşc deseori ca şi comutatoarele cu pirghii tripolare ~au bipolare.. după {'um ~e arată in figura 12-35. Comul«. iar cînd se inchid contactele k. bornele 'motorului sînt legate la reţea in ordinea ABC.. utîlizate in circuite de pornire. de regla j sau de comandă. invcrsoarele ~e realizează cu ajutorul a d ouă contaetoare. Acestea sinL comutatoare cu scheme complexe. ale cootaC"torului J/. Schimbarea succe· lunii fazel or la un molor Irifalat cu ajutorul unui comulator. Contra/ere. Controlerul are Ull număr mai more de poziţii şi de contacte fixe 1. Comutatoru[ inversor realiza! cu douii contacioare. motorul are un sens de rotaţie. Cind comutatorul este inchis in p oziţia 1. k. motorul are sens de rotaţie invers. . "2. 1.:1. > J . k.·1 1 - f-- '- (0 8 sau C '/ A 8 . Ia sarcini mai mici motorul să functioneze cu conexiune in stea..azat. inversorul serveşle la ~chÎmbarea conexiunilor la reţea ale unui motor trif. care se inchid sau se deschid prin 14 EleClro\ehnlea g~ne"al.ntă sc. iar cind comntatorul este Închis iu poziţia 2. bornele sint legate la reţea in ordinea A CB.<>ibilă închiderea simultană a ambelor contactoarc. [2-35.

lI ea me.seJor ciI' coniac ! de pc tambur (fig. fie printr-un tablou in Cilre p r Îlllr-u cruce (sau un punct) SI<: indică con· fac tele Inchise Iii o anumita potilie <1 coniroleru]ui (fi~.e'uluJ . b). . J pi ese de COmAc.' le pvale (acr Uri eonholer se reprezintil /ie pri n reprezenlllTei! d esfii ş ural. pc rare sint aşc7. fi g.)6. a). Cone:du nlle pc {'<IrI. 5 . R t'Jlre1. 12-:n.!mtarell conexiunilor efectua te de un controler: .210 ELECTROTE'H1'i"ICA CENERALA int erme dil1l Il u ui tambu r 2. 1~ -37.act 3 (ro nlrok'r tU t ambur. 12-36. 5 _ reson.Ct: 1 _ c a mA : 3 . I 1 '1 . I I 1 1 1 i'l I : :f : l il: : 1 I :1 l~ gj l ~ i. 12-37.ţ'1l11tl.ta mbur. :lL e O scrie ele pj e~e de cont.j 1 1 I : 1 I I 1 I I I I I .! ! ! :1: b) " ca me lor : ti _ tabl"ul contactelor a) " .axul camelor. 2~ b Fig. Coll iroler: <1 _ ~l.\ tambur: ! _ <. 4 _ p Irghie de ac\lonaJ'~ Il conU>.1 11 bornelor Je!!ate Iti {'oulaelel!. fi g.on l roler C.' fix e şi Il pie.c. 12 ·. u) sau pri n in lermediul unor ca mc aşez ate pc un ax (. 1 . O) - II I I I I I : 1 I II t I : I :Il :l II I 1I" 1 II 1 I I I I I ~ \) II I 1 I I I I ! I I I I : .!! /) _ "" cllmc.ontllcI fix : 2 .scl1 ema d cs fa~ura\A Fig. b)' O~apf~ ogi:i=~ : 1' 76 5'1 32 1 0 12 3 4567 I I I I 1 ( I 01 )11 I I I ( 1 (1 ( I I I ( 01 . 12-36.

emplu . -1. e!. li.i it la instalaţiile inte rioa re din clădiri industriale şi de locnit. Pritdc c u fi ş ă se eonstru it' sc pentru tcmiunÎ pină la 500 V ş i curent de 6. macaral!'. 6. Fişa este orga n ul can!.APAR. :.or i dt. ea nu are tensiune . 12-38. 'l în contact de asemenea cu o alti.).te. born . lo<.coned a n'u şi df'con('t'l:J l'Ca lor.iÎ nt prevăzuL!:: ş i cu ronta{'t s uplimentar de lega re la păm în t a anumitor părţi din in st a~ laţie. d('~ till[l l a lega d o u ă inst ill:l\ii de tlrll't' . cele doua piese de contact iiind tn legilturii elect r ică: re zu1Lă cil pe poz iţia O sîni II duse in contact bornele 1 şi :1 ale eontrolerului._. . î ll h'r~<Il"\' a ~'l'll ~ ld u i d~ I1l c r~ la reglajul v itezei motoarelor d if{~ritel o r ut ilnj. Ptixa de curent cu fi ş/l PrjzOl de curent cu fi şă ts lt' u n oparnt de conecta re. pe pozi tiile .i Contralerele sînt folosite la por::ire a.tele li:>:!') no tate de exempl u 1. poduri rul. Uneori pl'izel(' i. Pe pozitill 0 11 cOlllrolerului Ixlrna 1 vine in con tact cu o pi~ dt' conlact scurtă a lamburului. Priza este organul terminal al unei rc\c. . g. J. bornele CI şi C stIl! În con Iac! cu doua piese de contact It ga te impreumi. d tl' ori est c ncvoie . plilllt' Ştc e ne rgia e l ectrică de la rdea . Aparataj mărun t o categorie di s ti nctă de apara la j electric o formca. acest aparataj. (~ XOC \llia capsulatA In tonUi) . sonde acţ i ona te dt>d l'i(". lucru marcat cu o stelu\a in reprezentarea din iigura 12-37. ctt. introdus in priza . piesă Con\roleru l MC O serie de borne ~legale la contac. in alte pi('~c de contact asamblate in alt corp.t se ma i n u meş ti! ş i conedor. şi C sîn t tn contact. Fig. în conserÎnţ l:i. in mod Il ornwl.. de coula cl asamblate într~lIn ('Ol'p Il umit 1'i şii. TII mod analog se citesc şi celelalte conexiuni efectuate de control"r: de (':>.1 5.37.omotiyc eleclrice. priza cu fiş. Priză de curent cu fişă • Ve zi ci1pitQlul XXI I. ă conectarea pri n sim pl a introdu('t>f(' ti: un ol' piese.in d . li na fixă şi alta mo bil ă . de<:i pc aces te pozitii C. t tramnlie. Prizn de curen l cu fi şă decluear. contactul dt. A " A. 4" .le eledriC'c . lucru de asem enea indicat prin stelute pe iigllra 12. b. op rir(. .u . In figura 12~ 38 esle rcprC'ZE'nta lă o priză ru fi ş ă cap~ulată în fOlltU. 10. troli i. ll. 25 şi 60 A. * In acellt caz.:. !('gore la pămînt tre buie să se i nch i dă inaintea conlactelor principale (prin care circ u lă curentul) ş i sii se desch i dă in urma lor. pentru circuitele de iluminat şi de utili zări casn ice ale energiei clcet rict. şi 1.. ea are deci tcn siune. sa u d o u ă instalalii mob ilt" permit. ci nd fişa e ~ te scoa~ă din priză . 3. A~ . Cînd arubcl(' i ll~ta l aţii s int mobile. numită priză.ATAJ' ELECTRIC 21I de conlacl SCUrll!. CI' C.zli apara ta jul foloi. 7 stinga. J . 5.!.

anticlcflagnmt.j aparent. Comutajor cll!llpiinii. lntrerllptor (sau comu!<llur) ru!ativ pe n tru 6 A 250 V (pen tru montaj . 10 sau 25 A.lseul:1xea) a Haei pirghii . In funcţie de condiţiile mediului unde funcţio ne :lZă .um sInt· ~ tI110~ fer.[ . aparent (pe tel1l'uiaIă) ~au pc curenţi tabl ou .. pentrn m()lll~.lideflagrantă). fişe pentru prizc etc. ca exemplu . se construie şte pentru tensiun i pînă la 500 V şi ' de 6. Apa ral aj antidellllgrant df'flag-rantă.să . Fig. parent. Il.. ex('cuţie an ti- Aceste aparate sini construi te pentru il pl.] (p1'i. unei încăperi). acest aparataj poale fi construi t ca aparataj nOTmal. lextile. 12---10). comutatoare."n specific deosebit prczin t ă de asemenea aparatele in utilizal!' în locurile cu pericol de explozie. conform STAS 2000-68. D upă mooul cum este montat. prize. in ~"e<:"lje . din cauta apari ţi e i II nui arc dectric (produs la deschiderea contactelor)..~i deschiderea se fac prin impingerca înlr~o parte sau În alt. etanş. D e asemenea ("sl. se foloseş. Fig. cunoscui tiplll de n cOllllltator cumpunii (Cig. La o eventualii explozie prodl. c. In figura 12 -3~) ~e amUi. car · olsa lo r trebl.1 Illinelor griwl. în execuţie antid eflag-rantă .în plus .b.ltea fi folosite in medi i care cont in amestecuri de gaze ex plozibi Ie.te şi tipul basculanl.212 ELECTROTEHNlCA GENERALA denumit a p arataj mărunt.. aspectul unui illlrel'Up[or ~au comutalor roLaliv (comutatontl are mai multe poziiii decit intreruptorul şi n(" aceea poate fi folosit la (: onccta rea pc rînd a mai multor lămpi ale.1. pel rolifere etc.. unele s ecţii ale Întreprinderilor chimice.lşi! In interiorul carcaselor. In a[arii de tipul de Inlreruptor rotativ. l't'Zistcnt la călrlură ele. la care inchi(]c!"e.oa se. 1. aparalajul poate fi prevăzut pentru a fi montat îngropat (sub tencuială).lie să re 7. Iu această grupă Întră Întrcruptoare..isie la supra presiunea int erioară care ia naştere şi . J2-40. J 2-39.

.4 1.sint plasa il' acolo lmoc esle Tlecesar pentrll ca diferilele circuite şi functiollare8 sdtemei s..Iltt ile inlri"îri penlru ca blul ele<.mente componente. Astfel. prin butoane .AP"'ltAT:~J ELF. RT).l manual!: a separa!orului i1l\·ersor. un complex de .~i 3e. un coniactor C electromagnetic (de Reeea aparatl!lui i ~e mai spune "pomilor magnetic.are diiu ltde eleme nle al e unui ararat . R (buton [lentr H rel'e nirea releelor). Toate aceste apilrale sîni monta le IH' un pa no u (separatorul fiind monta! tn spatele p. siguranţe [uzibile.['uţie an tidcflagrantă pOL fi -. difer itele comenzi si lit prevăzute cu o scrie .!!) care cau(. dou~ relt'c elec!rolehnice RT. ca urma re.anl ide flagrantă 6.tc ca. 1111 contac tor .' se află bulaa:]ele de comandă 1 (Inchis).\ .\H'.. iăril a tine se~tna de.de blocaje elc<"tricc şi mecanil'(' caTe împieilidi de<"tuarea unor m~meVfe .): un tr<!llsÎormator T penlru alimentarea ci rc uitului de ~:om~lldă ~i de semnalizare )a tensiunea de 24 V.\7. sc heme la annli7-<1 funcţionării unei insl<ll"jii electrice..j denumită . de exemplu .l-se prin in di~i numerki..apartin aceluiaşi orgOlIl vor fj nota il' cu acee<lşi liter.f:.3!w ale ap~riliu)ui ~mlll . o ~chclf(.1cielc :lC 'Şi le. Astfel.fali! de altul incuprin· :sul .1. cu comanda prin butoane (fabric~1 în Republica Socialîst~ România).i re<lduCerea lor În pOlijia de functiunare!. În fil!ura 12 ·41 sîn! f<'pr ezenta te sc hema blocajele omul POf!1ltor inve r~ ()r pcnlru CI. C~rcas" este lflOllt~tă pe o saniI" pentru il fi uşor transportatii -şi esie pr"\'.'ctromag-netului de.hr.: respecte pozitia şi . insii este astfel construită.i rei~s~ <:it IIIai . Iclee ele. un "epara(or inversor .1. ln f el ul acesta se C' vilă a('ddcntele de clrdroeulare şi posibilitatea jJronucerii unei f' xplozii (datorită producerii unui :nc el eclric) cind carcasa este deschisă penlru o revizie pniodicii <le C'x .lfcasi'i antidetlagrantii.granl. răcite carcasa lo r 'nu este închisă etanş.JllllllI(!ll lllolOareior dcctrice.. eontaclOnil C ..CTlHC 213 'nu trans mită explozia în mediul înconjuriitor din e x terior..tric tie fortil şi o intrare 3. in figura 12·41.lp3ratulUL Pentru a demOll~lra slmpll1ate". Ii se ara\. pentru cablul de semll11 lizllre (illtr<lrea de cabl u asigura et~nşare<l pătrunderii c.miIMe" c(lllstrucU..s au automat.ntd~ caTe . Schema elecirica reprezelilatii În figtlnl 12.1bJlIlll i in cll\i~ de borlle şi fix ea d cab lul ol. pe cart. sau litere. ă " dif~ri(e)or lui ele.de alimentare a mo(orului şi o intrare de c. Aceste aparate inchid inlr-o C<. Pelltru C<l ~Chi01lla desf~şufat. Aparallil conţi!lc 1) serie de borne de Irecere J (:u d\J11~ piese speciale 2. toate elem\.greşite şi nu permit deschiderea ca rcasei decît dup<'i ce au fost scoase mai înLii de sub Lensiune piesele cafC In (leschi derca carcaşei ar pli lea fi atinse ·cu mîna .lTIt<llea . schema declricii pri!lcipială de monlaj (a accluia~i apar.ibă· tulii de cureni.tul: o (laiii cu încll iderea conlac!oruJui se 1nchid şi bloc-contactele sale 2e . trei relee ma. i~r relee le RM şi RT au drept toalact de lucr u cfln!adul (RM. un sC]Jarator. acjionare şi coniadorlllui. :Inic. incit gazele care năvălesc din interior ~pre e:derior sînt sub temperatura de aprindere a ameslecului explozibi! *. (j e~\ . Penlru a înc hide contadof uL se apasi'i pe butonul I sau l' (In cazul Comenzii de la dist~n!~): hobina l e a elt.stfel 'Inc ît eforlurile mecanice de iracliune aSlipra cabllllui să IlU se Iransmită 8supra legăturil o r -electrice la borne). den:.moului) şi imprelln'i sînt Înc.i ele fomand ate III ali 1\3 l .\i · male de curent RM. d. pentru ac!iollarc.1 să fie u~or de illterpreiaL e~te absolut netes~r sa se reSpeCH! cu si ricteje o notatiI' cH ma! eliHU a elementelor.. Aparatele în e X i. în. .si:.j pentru comp ~r~jie ..ahlu pen tru rablu l de comanda de 1~ dist antă prin btdoalleJ<' l' şi O'. conladorlll rămîne Închis ch iar dacă se ridicil degeild -eledrică ş i . Culi~ Ile bome 7 are o intrare (le cablu. pozitia realii 3 diferitelo: or. chiar Îu med iu l cn perieol de exploz ie. bohina de actionarI" IC ~i hloc·crJl1!.alte apara. antidefl.schemi'! 'des iăşuraiit" pe . fiind Slr. maneta 5. mplll.!!i!!e contac. Pentru Ilceas{a.ulii eu 1111 şurub pentru je~are-a la pămîn!. Pe lîngă are:Jsta .. Vezi capitolul XXII.l!ise Într·o ~an'asii . ~I deCI neciOsilalea unor asi· fel d".. diferenl iindl. Pentru a exemp lifica cele arii!:lle m<li sus. penln! cablul .

. .. ~ _::!l =- .214 EL-<:CTROTEH. . ICA GE:'!ERALA ..

a~a cum s·a arătaI. prin faplul că 5coate de sub tensi une p[es"le care ar putea fi atinse). Un <" or i. 12·42. prin :H't'NI Şî ('on~lI'lI (' (j(" ntit p.lpril1Zindu'se. Hcziskn ld.'zis t('n (ek me talic!?: se rOlls!ruiesc ~ ~ <Jiu ronl:"1 (rig. Pentru ca III apăSllr ea fie butonu l O' s~ se dcschill . apl'lstnil pe O sau pe O '. ('onst-nn bll ('lr . trebuie să se scoatli din apa rat pun tea de l e~ă (uri'i bc (fig.i ct' capacul el a fost inc his tn po. Rel.glflre.toarcior !5tlU a tlJra ~i l'Î moloarclor) ş i rf'oslah' (1e porllire. separalorul poat(' fi deblocat numai dup.l ce scparatoru! este bloca t in po· zitia deschis (o datll capacul desfăcut. n). Deschiderea aparatului se poate face şi automat. Aparall' k' ('cle mai dc s fo losite. :.glid de nichcl i l1ă.wTl ir('a . Inchiderea COJll.. asa mblate în ('ulii d(' J"('zistcn(il ( fig.1c!oruluJ se face \'oit. 12~12.lsls:nl~ din IQntilt. pentru a pulea r.l conlacloru!.ează la distantă Itngă butOllnele l' şi O" închiderea contacloruluî. l'iit. ('II t·t'zisb'lllc H('hidl' .m' asi gură. pot fi : r('oslil le dt. 1n aces t cal. I1co!\lat<. .e ae d!n tumă. (pentru r('glarea tensiu uii gehcl'u.otalt' elI' rc. :l ft'asHt s irmă sau pnn . lnch ide contaclorul trebuie să se apese pe butonul!? de revenire a releelor. Capacul carcasei nu poate li des[ilcu[ decit ullp . li) . adicll numai după ce ~e deschid!" mal intii contactorul (separatorul nu trebuie manevrat tn sarcin ă).ea aparaLc dt: I'('gla l\: ~ il1l J't!os t atelc ('are rolul lor.' Itwlal in' se con~truicsc din s irm:i rotund5 sau din pan.APA RATA J ELECTRIC 215 de pe buton.12. cuti ile (It· nni~l('lllii s iut asvdatc cu tin coill utntVI' ~au un ('onll"o1('l". mai rar.llcs !" -dup ă al o _ bl Fig.oi reg la r e (('. semnali7. /) _ eUlie de retl5 lenţ:li el"mCll\. 12-41): aceast ă punte trebuie m onta tă flenlru a putea coma nda aparatul at unci cînd nu 5t' montea7. . iar lampa L. prin functionarea releelor RM .şi R7'. 1::!. sepllralorul.islen[t diu fontă: re7.ă butoanele l' şi V'. are rolul unui spearalor de izolare.'ită il.<lrut"\ ie ('omun:i . La inchirlerea carcaseÎ.. H. cît şi J"('glarcll viteze i unui motor). răSll. pornire.glif{\ este infă ş ur:tt ă Il(' lin cadru izola! ~a u pe un l'itilldru de p orţelan. (fiai .apasă pe bulonul O.IÎ fn:c\'Clll cU rezi s t\' llţ c meta lice şi . Peutru fi fvnntl un r('()st<ll. într-o eOll. Aparatul are următoarele blocaje: separatorul nu poaie fj manevrat decît dacă 5t' .{· . I't'o.l(' -"lnt (' o n~ll"t1itc ('el 1ll.:ilie coreda.

u rtcircuitatî intre ei prin nişte conlade. controler ul este separat de . Eleciro:di pot fi scufundali intr· un rezervor comun sau fjecare elec!rod lntr·un rezervor individual. Cînd se inch ide contac!orul K. circuilu! rezislt:nlelor e5te deschis: prin rezistente lHl poate circu la curent electric.216 EUcrnOTt:HNICZ\ GENERALĂ reostatcle mari. reos tatul <lre pe iiecare fa ză rezistenţ ele Rl R:.eos late de pornire: a _ """tru m ot. t 1 tri!1ll!3te cu K. . aie etc. "2 >--il. a a troliilol' miniere. electrozii sint tieşi . R~ montate fn serie şi legate In stea. Schema varinjiei rezistenţei Ulllli reosta!.. 12·43.>are ~. Reosllltele cu lichid sint ieftine. CII ajutorul coniacloarelor. 12-43. Cînd se Inchide conlaclorul K:. uneori.. Lichidul folosit eslI' apa sau o solutie de carbonat de sodiu (sodă) În ap~ .. iar la puteri mari <lU dimensiuni reduse în corn · paratie cu reos taiele metalice. De aceea.:rtcircllitat. iar cînd se i nchide con/actorlll KI' reostatul esle in întregime sCt. " -{L . b). Reoslalele cu re:dslen jii Jichidă sint folosite ca reostate de pornire la motoarele asin· crone cu inele şi. " " 11 ". Reostal1!le oe pl>rnir{' sînt dimensionate de obicei pentru il sia sub curent in timp limitat (cît durata pornirH maşinii). ele au însă delavantajul că In funcjionllre produc vapori de apll şi nec1!si tă o intretinere mai 3lenHi. . 12-44 . Cînd se tn · chide contactorul K3' rezistenţa pe fază se reduce la R. cu ajutorul contaclelor unei stai ii magnetice.-.se scurtcirclli· \ea z~ rezistenta R3 şi reoslalul rămîne pe fiecare fază cu rezistenta R. C3 reostate de sarcină pe care debiteaza generatoa rele electrice In timpul incercarilor pentru verificarea C3r3c1erisiicilor lor. simple. ele nu trebuie să r limină În circuii.. a) ŞI schema unui r€Ostal de pornire pentru un molor asincron Irifazal cu inele (fig.'Tupul de rezistcnţe. I 2 J Spre inelele mOforu/lJi ~T a . " JL Uneori.>n tinuu : b _ pe!ltru mo~<. Variatia tezisten\ei se obtine prin scuiund area II trei elec!ro:d melalieJ de O iormă anumiti'i . cei treI electrod sîni sr. la tram . Cînd toa le COnIactoarele sint deschise. 12·43.!. R. deoare<:e prin încălzire se distrug.oare de cu..lncrone i:l(!~c.+ Rt. La alte constructii. " ](2 Fig. iar variatia rezistentei se obti ne prin ridicarea Sil U coborîrea rezervorului cu lichid sau prin variaţia nivelului lichidului În rezervor. maşînilor de extracţie In figura 12·43 sint re prezentate schema electrică a unui reoslaî de pornire pentru un motor de curenl continuu (fig. oi Fig. Reo~!atele de reglare rlimIn mult timp sub curent şi stnt dimensionate special in acest scop. La sflrşit ul r. tn funqionarea normală. rez istellte1e reQstatelur de reglaj ale moloareJl>r stn \ varia te prin scurlcircuilarea diferitelor trepte ale rezistentei reostatului.:nt c<. inlr·un rezervor plin cu un lichid. tn schemele automale. oupă curn ~e arală rn figura 12-44.lmei de scufundare (cînd rezis te nta are valoarea minimă). astfel de situaţii şi se intilnesc la acţi o narea elec trică a sonddor.

(\I~ d" ~lbl.'10'" e. in func~je de i1up ort an\.e ('(. 1<\\'11 _ COntor de <:nergie . Pe [ieet\re intrare şi plecare sint monlate: . : TI - !. Schema de principiu a unui tablou de distribulie.aparate de conectare (intn..: l'U _ tnm-sfo r matOl' de teTlsi"" e : ::'..• eullt" tc::m!. 13illein~cle!' . " ollmelrc.. J2·45..r('..APAR. lA bU.urenl:~. prin care ~c distrihuie cn~ rgja d iferitelor re<'eplOate (fig.'\'r..!"ilhk. . ta puncLul de distribuţie sau postul de distri b u~ie sosl'~e tina sau lIlai multe linii prin care este ndus:i enefhl'Îa electrică. CUTlI DE D1 ST RIlJ UŢIE PrÎn pund st\u post de dis tri b uţie se inţelegc o illsta laţi e care primeşte energic e l ectrică ele la centrala e l ectrică ~au de la o retea de distribuţie şi o di~tribldc la aceeaşj tensiune dirl'l'ÎteJor I'c{"eploarc. L:l 3ecS!e h~lr (' si nt legate atît intră ril e .\1 . " ro 00 o ~ Fig.Intrcruptor ~ P~.e (' ti ajutorul unor COll ductO:1J'e de cup ru SrlU ahlluiniu. numite plec. dt şi pledirile.'l·uptonrC'. F s!. .aparate de măsurat (voltlU('t.o. c:.).i..treruP!Of automll\.Ul~[or>na\or dc:. ~'tl"~ : B _ ba:-. 12-15).:: şi ph-ciiri se Îac. Legfitunl electrică in lrc intrat. .iri. earc p('rmit pun('l"t'a sau scoaterea im:talaOil or de ~\lh tcmiune. ampermetrc. n\lmite b:<n' ('oleetoarc."c1 ELECTRIC 217 6. . wall m('lre.ap:u'ate (\(' protcdic. separatoare)..ri şi pleacă mai mulLe linii. conLoar. IP -. În consecinţă.unln\c fu?\_ Cl" .u inldirii WlI a pledtrii resp('<"lin~. o part!' din Hparal:ljul am intit mai ~\lS poate Iip!o.:. numite lillii de intrarI' sau inlrii.

de proLc(·\. cum ~int. a ('IH~rgieî ("I('dri(.dt· ('on\inllt('. umezeală.eOJl('·Cbre. 12-10) ~ all În ('()n~lru r\i(' anLiddlagranfă. Uncori lransfol'lllaloal'dc de L(. protceţie sint.-jgur.~<lU in spaţ. aparaLajul fI(. cuLii CII .: pl(. din . Ce- trihu ţie lu lele t:uprin~1 ÎnLr-o conslrucjic prefahricat5 din oţel.(. gaze explozihilr.'I.'i te])si ~ I)l<·.LA La puteri mai miri.. CELULE DE iN.:lrt.\ TENSIU~""E Celillele de inaltă tensillue ~~ foloSt~~(' la eOIl. Illontate Inlr-o rdulă ~peciaIă.~lrib\l!ic pot fi cutii tU bare cole!:loa1\'."l."NER. eliliile {i(' dj . Tablou c<l)!~u l <l! Je jOirs. pentru a realiza difrritrk rin'uite de w~ir(' şi .'-:IU anliddlngrallt.in acr ~au În ulei). în ('ulii cu eOllstrl1C\ie l'ap"ulat:1 (dan~ii) .·\LT . di~trihllti(> ~e mon[('<lzii pe panouri. aparaLajul 1II1lIi pt1lJCl de.iC de apanll. ('utii ('Il apal'<lle dt' mii~ur .li i . cutii λhemp t.alii k şi pO. l:lhlouriJe d(' dis:lrihu(ie in duclirilc ek locui!".if' .It. ('lll ii trrminale de cablu elc. tn intreprinut'rilt" indu:-.l'.i.'.iile il] U'II\' ('xistă praf. . Aceste ('ulii ~~ pol Î1lIhina inLre el ..ie (sau el!' conexiune'). tclor de di~!:rîJ)U\ie trebuie ~ ă fie inchis Fig.IlJ\C' . nllmltă celula de mii5ll- .lruclia in"tala(iilol' de di~­ de illaJUI tensiune.!lizilldtH'C in mo<1 ~iJJlpJlI ~i repede tflhlOllri tie di~lrihll(it' de joa.ll. numile cut ii de distribu\.[i I.l ~tru~tie ('ap~\llal[1 (fig..('n~jun{' in cO .dc exemplu.ic ş i de m5suraL ureesar IW o plecare sau pe (l s()~in~ . 12--16. llumite tablouri tie distribuţ.218 ELECTROTEHNICA G!'. aparalaJlu jll\l1(. ."lurik de trallsfOl'mal"' . In fUlltj.u nrC' (C\l pirghii ~all <llllolllutc . ]'('.!lsi ulH' pelliru alimeutarea aparatelor (le şi măsur at de rare.Lri:\Ic .

o hV. Celula cnUC-o cllprinJe: hOflielC de inlr.cC'pt03relor deinaltă tensiuni! cum sint. Wl'~ratorlll în ulei 4.i\l VA 1. gazel e produse d!. k\ ' :. :=J~ ~ I " """0--0"""'" ' 1 .-a comtnlit prnl.1ionilre~ intrerupiorului .::. Cel ulii de inal tii tensiune peii!fl1 sehcm alld..ilwllii knfilllle ~ all c:) ("(~lllUj de lntran' la \1Il po~l tie transformare . " _ . tn figura 12-47..eleliJu i J . astăzi se folosesc pc scară foarte largă celulele de Înaltă tensiune prefabric.. penlru alimenta rea ..:)0 .! func. J .rl'l'uplo ru lu i cstt' de '12 . a re!eeJor termice 1<T . actiona t priI] dispozitivu l IJ şi \'olanul 9. tlltrerllp or Ş I u~a ccltllel eXlsI. 12·47.. ] .1 RU ~ .i IIp 21 :-In. de exemplu.\ . lralls iormil!oarele de curellt 10. b _ cnuc·o: "chema sigur8n\~ iubular1i (\e îna l tă ten· ~iun" 3. ~ IV '. celulele se zideau întîi şi se echipau apoi cu lltilajul neccsar.!- .ate.şi a ampernwtru lui A: releele .~ " . cu ~j lr!oru l p frghiei 6: intreruplOru ! (:11 t:lei Illult 7.q'Ul"~ .'\Hill .J E:LECTRIC 2 19 De asemenea cduldc mai pot fi folosite ş i la comanda şi protecţia !"(. prefabricat electrică. a este reprezentaUi o secţiune schematică a celulei de Înalt ă ten siune de fi kV (CITUC-6) fabricată in ţara noastră.~ÎI:t e\:<!l'\wle.A la ~i kY. Fig... Pulerea de rupt'l"r <1 ÎnL.l bloC"aje de [elul celor aminiite ta p(\rniiont! <l!lt iddlflgr~nt. C8fe se mann-ren8 r idicînd sa li coberÎ n ri r. Cdula CIT[lC-u :-. În figura 12-1/. Ea ~t' f()!o~(':')l\' la tomanda şi protrc\ia motoarele!" (1. .1 (..ru (>xpl(latiirile ]l(>trolifert'. ~ l :llre ~"'Jl 'Ir alcr. kmsiune minimii RL : pelllru . motorul pentru :Jc~ionar{'a ulIui eompresor sau a unei pompe. pcnlfll (' ulT'n\i pin::1 la :5. A'('" 'J ni ni fj "JI . iar amper meirul ÎII c~rcasa 13: ieşirea Jil1 celulă se face prin bornele I r.limenlarea re1e.elor llla ximalede c urf'llt RM (l'U aC\ionare inslimlanee). . ul('Î 5. J-J ..desclliderea.IISfOflliatofului de tel:si une. pentru proiect!:! tn1. In lrecnt.lfţ' j : transforrmlorul de tensiune 2. b sc arată schema electrică a a c eleiaşi celule.AI'ARAT A.I!\'n J .sÎnt aşeza le In C iHcaSa / 2.

~ r---. t n mod asemănător.1. are izola.\Ier!oa rl". incălziril c de regim sint mai nuri decît In apawlcle obiş­ nuite el e.tuare Coif{' ~ inL comUne. Illtr-u in~talaÎ i{' de rli ~ tribu\.. pen/ru 6 kY jSf'c!it!J1C schematica). folosiLc pentru in s tala ţ ii cxterioan~ obişnuite. ln figura 12-1S c~ le rcprcuntală scc tiullea schematică a u lI ~ i ("clulcCPIT-6. ţ. adică nU product' ~cînlci în funcţionare normală.tiede calitate mai bună. Constrllr. ('('lu lele ~inl legate Între ele prin iutermediul har('lol' {·oh.i(' CII mai multe> ('(' ]ult'. Cehsiii pr~iab r kai".940 ------i .\ (90 O0 O " I I---Ji06 ") o) FiJ. 12·48. alteori ('('Iula c!ile construită ~pcdaJ ea eelulă p('111ru m:hura rr<l t('miuuii (il! ael'. (:0 11 struqia ccln lei es.1}i (11' putere lUai miră . d(' tt>mÎun('). .ia ci IlU esle antideflagr:wUi.220 cu un . fn cll7.:.k ~ill1p lH icată . in ('a se ll10ntt"lză t rnn~forma­ loan'lc de măsurat.':L ~az. L'lJO Â .!iingul" tnlllsformatnr. ti ('ll si- guranţa ml\. CPJT -6 penlru insl:1lalii decuice c.rită. pt'ntru com:mdn şi protecţia g('!lcra t ()are!or microcentrull'loT ~all pentru comanda şi protecţ ia motoarelol" de Jlulere illure. H' folmesc um~ ori cel ule prcfabric:lle ş i la i n~ ll:I ­ laţiile de distrihu ţie de jO:lsu tcn~june .. .ul circuitelor mui puţin imporlalltc. pentru tab lou rile de distribufj{' .

taJatia re~p"'('liYă se poate folosi un apara!aj mai ieftin şi mai simplu. in acelaşi limp. re::!etan\a liniti şi.l funcţionare (dacă este !lcecsar. . micşorează curenţii de scurteircuit.l la 4OcC.. bloc-contacte. in ÎIt. bare. a bohinelor reactorului fiind negljjaLilă.}. punţi de legătură.la JIlontarea tAuni aparat trebuie !o5 Se n'~pede pozi\ia normală dlt funcţionare::! aparatului. eamere de stingere a arcului elc. prin a(' e a~t<l. coleetoare etc . şuruburi pentru borue. Rezistenţa activ..~i zdruncinarea Jor. Orice aparat trebuie . c~nform sehemei electricc.APARATAJ ELECTRIC 221 8.dl!pă specificul înstala~iei). Fiind ulontate în scrie pc u reţea trifazată. c\"itîndu -sc trînUrea .iile pen!l'll Intreruptoare.atea dielec-trit{l a uleiului . APARATE PENTnu LIMITAREA DE SCURTCIRCUIT CURENŢILOR Ca aparate pentru limitarea curcll\ilor sint folosite readoarele (bobinele de reaetanţ_ă).l).aparatcle lrehuie t ransport ate totdeauna ell grijă. ca urmare. eare trebuie să fie de cel PUPi] 125 kVjC. l'~deulat pen t r u t.5 AlO.. să EXPL OATAHE . 0.urc--. iar cORcxi ullile srl se eIeduE'. Readorul trifazat e~tc alcătuiL din trei bobine fliră miez de fier. ele măresC'. .) ş i starea lor de bml. Ca reguli generale pot fi ellUllţatc următoarele. de normele şi de regulamentele in vigoare .>:e. care lrebuie să fie superioară sau cel puţin cgală cu limitele inferioare indicate in Horme (0. In felul acesta se pot realiza economii import. accstea !'ce cu raţii: şi se reglează eorespllllzăto r) .25 . cablu . tiguranţe. . fixate pe izolatoarc suport.ante Îll ill\'esti[. relee. piistrarea aparulelor lrebuie ~5 se asigure Îlliocuri usca Le şi bine acoperite.să [ie supus la o serie de \·l'l"iIidiri pentru a prc\'cni posibilitatea unei uliliziiri ~ :l U a unei funcţionări lH"corespunzăloare: astfel se yerificii. rea~'torul ilU 3hso:lrbe putcTe aclivfl in fUll(·ţionarc. dacă daLele de pc pliicu!-a i!Hlitntoafe li aparatului eorcs]lund eu caracter isticile maşinu sau ale loeului uude \ 'f\ fi monLaL. . siguranţa în exploa tarc creşte .corcct. !l. . se constată prezenţa tuturor elementelor aparatului (contacte.I\i (le scurtcircuit mai mici. exploatarea şi Îlltreţim:'l"ea diferitelor aparate trebuie se pnă ~e:lIna de Îustrucţiunile fabriciioT CODslrucloare. Ele au o rezistenţă activa neglijabilă in eornpant\ie eu reartallţ:l lor inr!ueliv[l. se wrifică rigidit.'. la aparatele cu ulei. lNTHEŢINERE La moularl!a. Se măsoară rezistenţa dc izola\ie. :\IONTARE.

i siipUirnln i zile zile p' orii . - .sce n"nrrre pentru locuiuj . din pu nct de Yeo('rc mecanic..lec tr o lllagn e ţilor. t i" CQm pr"~Q<lH' } d' pornin. .."t<"!()r J:.n5\~ I''1 H1()r )1\ u"." (11'(' " 1 . tc.. ceea ce poa t!' duce la iuciih:iri nn ormale ale contactelor in func.!o. .: N\SI. 7:i zi J 7:i .. ind!rcat . a pit. e.\\a car. .plămfna siiptiimÎn.rul nUlIl ('nc!or :W p' li 8 ~! U l!ll<.222 ELECTROTEHNICA OENER.liw " le apara t elor ~ i ('(' hip.llrc pe11lru ins iHu l li .1Ie . 1I1 (> re \"iziile pn>\·cl .\\acarale şi poduri rulan!e I1l1crfnd cu un schimb 60 p' om U G p' orli oe' p' o r<1 ."r'·alul .lifer ri. Se c.om:t a I ă fun c ţi o n area u ~ o a ră.\\a ş iIlÎ .pentru a garan t a o bună funcţionare in timp şi a Î.'.s3. timpi morti in productie .l1ne nl uhli diferitelor iu. ~i reqlarc 2-3 p' . urmate de opriri ale instala~iei şi de.\sc en~t)~r(' pe nlrll ilJ.n l ătura posibililatca :l.\.:enlrif\ll:e p"nlr:.".\\ a şiIlÎ p' zil 00-120 pe ori! ~cl1i ll1bll rl Ut ilaj pent ru loraj pe ln. .. . " pornire.. Nu ce admite cur:lţire a conL<.d (eoJltarlt'le s-au p e riat. Se Y C l'Îflcă reglajul ]'e lcelol". in gen e ral.\\artJn (olel:irii) " poduri [l e 7i) rulante (lucrind '" GQ~ 1 20 20~40 pc p' ora or.Ictclor CII hirtie ubraziv ă şi nid ungerea lor cu \':\sc lin5 (p"rticn lt'lt.·"" Reo~\.xtractie şi Irolij !llini~îe d. aparatele trt'llll ie manevrate cu grijă. lltativ in labela 12. ~ în t intregi ~i la locul lor.! Oi <! 15-20 p' GO~120 .". trebuie S{I se dectuezc periodic o reyizic şi o inlreţirlere preH'ntivă a 'lparatc!or. e\"îtîndu-se Supl'H~o!icilarcn lor..rf llri - l r ~i ZO p' 3-4 pe odi '" ori! . . ~ e vt!rifită incbid l'l"t. de a. ele se eurăţă ş i ~e reetificfl cu ajuLorul und pile.braziy {'are ra mÎn pc co ntacte ş i \·asclin<l ar~[\ din ea uza arcului cledric m ţu'esc rc zi~tt'll\ a de Lrecere a {'on 'actelo\' pînă la IO-:W d e ori.. montate p~ O parte Ilin sectitlna polilor e. _ill 1 " Wlllule ~t .\ cit. 3 . lare.). se c on~tat5 dad s pil'ch~ in sClIl'Ldrc ui t. Tabd« 12·1 Periodidtntea rcvi1:iilor rrcventive ale <Iparatelor diferitelur electrice instalaţii I)(.. .t'lor În 1I1i~care şi..\. dadl pc suprafa ta con lMtt'lur~) Il a păru 1 broboane mici de lIlel.\ conlad do r principale. Se \"erifidi intl'efie l'ul electromagn e ţil o r (m{lrÎmca lui.i 6 IUlli f eraslraie Pompe <. parî~iei pc neaşt e p tate a \1I10r defecLe. lun1i lu nii sIlJl1"mînfl . Se \"t'rifi eă (Iacă şll ruburile aparatu lui sint s lrÎnsc.<1 ..U ~: imll1tallă . .~ii ReOS]HI<! RcoslHle M e . cu a tl'astă otnie se vcrifică uzura ş i s tarea ~u prafeţci COl' tacLt'Io r .10 Ump uinlr" r. conform instructiunilor. . .'Otalajii ~ î'l t ar1itat(' ori(.""i. cooform inslrucţiuni l or specificI' locului <le utilizare a aparatului. \ S'. l1idrof"arC' .LA h explootare. Se \· crifică camerele de slin!le rc a arelll ni. in cazlll aparatelor elI' cone." cllploue . Pt'l'ÎfJ:I{]('Il' la ('are ln'b llie si! fie f5(.\tf' 1:0 <..ţionare ). t' Urăteni a s upraf<' ţc!or).

·ă. \'. ti.. de olt:! moale avind rOt'llta reprczentată in figura 1:\-1.. _ ~. lin <) It bobinaj . Si' PI'('SIIPUllC cii pe ram ura di ll st ing-a a mi~lll l ll i există un bQbilWj {'U Xl spirc (lin !'irrn ă izolaUi.lll1ura dill dn'apta. li (":lrui \'Hloal"(' in ~t:Hllance este: A.. rep rezell- .. 1.\X SFOHlI.-. exemplu. d t.J)lI'C ('si c : N.~hi1! l a ră. . iar pc r:.\PITOU·L :'\!ll TH. pe..T::"JCIPICr.\cl'~L fim. Fa.. a ('. Curentul alte rna ti v i2 produec in mÎl·zul de oţt' l un fiu'\: altc\'JIa ti. dl\'ptu n . _ .1 1 ~i Rl ale bohinajlliui (lin ~ti1\ga SC' aplil':i u tl. . PH.. D:u·:j Intrc born~lc . ' . sl răbiil ind bobinaju! din dr('apla ..SFORi\lAT ORULUI ELECTnIC 5<' c()n~id('rfi un mÎ('7.\ TIL\:\.irui yaloare instan tanee estt' d:'ltfi de Irgca circuitului 1lJ. o forp (' ll·("trOlllol oare de induclie..'\ RE 1. D 'l('ă IwlJinajul Jin clrl'aptOl ('~t(' in~' b Î '<>l in cfr('uilulluÎ \" :1 lua Il:l Ş ­ t ere un ('uren ! allt'roati\' {le ".(.Jiila(· un flux m<lgnctic al t(' J'lluliv l'('zu lta nt.:: 13·1.doa re imtantalH'e Î2.i v. . DE I'T~CŢIOXAHE .'U S2 ~ p i re.llo:Jr(' instarlt. _ ~~~- -~~ -. '.. . a ('[imi Y. lu rnil"7. .1 produce in ('1.\TO.~- .: magnt:lic alteI'· naL.'\ţ(lId i c: in care rQ estc reludauta CilT llilltlu i 1llagn dic ..'USiUllE' a!tr rn at h'ă d" \'OIloa r(' instanlauec uH bobinajl11 \'a fi parcurs de un curent altl'rnnliy dl' \'aloarc in sta ntanee il ' Curentul il produce in mÎelul de o{d un flux magutrk alternatiy. altt'rnlltivl'i. \"(\ t'XiŞtil deci in 1'l':.!II(..· .. . baza ft"Jlome nulu i de illdu(" \ie c1{'("l rnmOl. T ransfofmaloful tai schtmil!ic. ~ 8. scrtÎu1Jt>a mi('zului fiind. -. .

alterna L <P ."tinga şi fur\:t e1edro~ motoal't' el din aeest hobinaj şi intre Il! şi c.. s t ră ~ de fluxul magnctie. CLI r~PQrllll direct Apa ratul din fi gUl'a 13-1 poartă numele de transformator dtclric. adică: H C'zul tă aluuC'Î {':i !:c poat(' scrie.c· In toate c. Fiecare. aşadar.!ale edar două tel1siuni: şi (ldic(j raportul du!lre /lalorile eficace ale tensillTlil(Jr csle egal (II Iw mă ru/ui de spirc di/! cele do luI bobil1a)c .! dill bobinajul din drrapta e x istă o difl'l't>n \ii dat orit. u: K! (1 3. In toale cele SI spire ale bobinajului din stinga. SplrH a hobinajului din stinga şi din d reapta este.!. ~=~I . ."lCA GENERALA. Xtr Inlr(' lcn. va iy produce in fiecare spiră din cele două hob inaj e cite o forţă electromotoare de inducţi e e.\"2 spire ale bobinaj ului din dreapta.ă riinerii d{' temiUDI' in bobina je . forţa clcelromotoa re de ilHlucţie \'1.iullca III la lHJrnelf! bobinajultli llin :. ~c poate eom.. fiind variabil in timp. N~ ~=~_!!J.224 ELECTROTEH. uit'ima rei:lţie e~Lc valabila pt:uLru valorii!' maxjme V'J!I şi li m2 şi pentru \'alorile ('ficace U I şi U.' cJedrolnoloare t'sle. forţa elcct romotoare de inductie ya avea o \'aloare installtan ce de !\"l ori m. I!.c de N 2 ori mai mar\". Scop ul p rincipal al 1I11ui L l1 :ifonna lol' electric este de a primi energic clectric:'t (in ra curent altern :lli \') Sl1h o lI11 um illi t ensi unI' şi de a o transform a sub o al tă .ider:1 că raportul (linlre forţele eldro· moL oare' 1"1 ~i ('2 e!'ite practic egal cu raportul dinlrc tensiunile III ~j rit.1 ) Dcoareec II t ş i tl~ sÎul valorile in:. adică: Haportul dintre' {'de două forţl. D~oareCl' ccl~ dou{l rrldt'ri de ten~illne sinL foarte lllici fa ţii de forţe le cleclrollloLO:J rc el şi c~.l:mtau('e. adică: băt ută CI = i\'I.li mare.1 t\wa () valoare imlun taJl{.•\cesta.· le .

= ~ L'2 1. şi Uz . Îl' eca llla i mare parle. iar drcuitul care dă mai departe energia electrică se numeşte circuit scwlldar (~au indus). 13-1).rotell.3) cel sewll dar esfe egal _\l~easLa araUi l'a rapl)r!uJ dintre C/ll'enful primflr CII ilwersul raportului de transformare. Se notează Cll l[. . Cînd circuitul seeuudar este deschis. penLl'lIun Lrallsforwator se poate considera: Bezultă : adică: 11 = . - 1 L'. se poate face practic aproximaţia: faţă adită : UtIleoS?l = U2 1~ eos?~. s\ K şi (13. numite şi pierderi de magnefizare. precum şi 15 .şi 12 valorile eficace ale curenţllor il şi i2. lu ac{'st cn. in primar trece un cureut 10 de yaloare redusi'i. "'1 F\=U1Ilcos91' iar put~'rea dcdric{\. proyocate de magnetizarea miezului de oţel.. (·urt'nllll !iecllll(l:lr f~ e~te IlU!.iollează în gol. Raportul Nt/N'l. care sîni COllstituite.ii I l şi h cu tensiunile re5pectivc U. Circuitul care primeşte energia electrică se numeşte circuit primar (sau inductar). de asemenea cu şi if!'l unghiurile de clefazaj form atc de curenţ. Această putere ~erveşte la aeoperin:a pierderilor de mers În gol. se SpllllC că trallsIuruwlorlll fUllct.4 2 şi B~ (Iig. De asemenea.l-'\lterea electricii primitii de transformator de la sursă este deci . poartă numele de raport de transformare al transformatorului .TRANSYORMA TOARE 225 tensiune. Totuşi. in mod practic. inseamnă că lrallsform:ltorul absoarbe şi la funcţionarea În gol o mică putt:n:. pulen~ În lrn1Jsformntor sint oeglijah ilc de ptlterea prinlil:l. Deo:Hec(' pit'nlt'rile dt.E!ce. Pierderile de mers in gol. cuprind il1~ij şi pierderi pri n curenţi turbiOll3ri În miezul de oţel. Faptul că in bohinaju! prima)· trece ellrenLul 1(t de mers in gol. adica nu e'xistă Ilici un consumator Între' homele . dati! de trausfonnator. Ilumit curent de lllCts îll gol şi care reprezintă numai cîteYa proCt'nte din curentul de plină sarcină al transIormatorului .h12cos?2.'l!ca gener~l~ . lllai departe este: Pz =f. d in pÎcrderile prin histerezis.

't"('''itntt'(1 ('a energia dl!dricii produsă Intr-un an um it loc :>.'iilllIC<l inalt[1 la ('ar{' a fost transport at. O mică p:lIte din putrrcu picrdcrile Cl! . in il((.t' pierderi sTI fie tîl: mai m id. En~r.llofului .i a elcctrid nu poal . Aceste pierderi III o/el sint pradi(' r(Hlstanh' intr-un tl'ansformaLor Jwn lrn () lensiulJe daUi. pro\'ocate mai ales dC' l'feclul .uer:l]..rullsport.ă in mod ~d1('m~lk cu m se real ize3zii cit..Jouk--Lenz in tonducton rele Iini!. Pit'rdel'ile priu histerezis ~i prin curenţi lurbiOllari in oţel se num esc şi piuderi III oţel .111 10(' il..lloart-a CII ajutorul! r:uH. tiI! trnll~pol"t exernplu .ne.Î de tr<lllsport.n-ptoal"(' la lell.9(.Jo u[('-Lenz in circuitul primul'. (13. nergie e1cclrie:1 print.)!:te t . ll:-iullea li ill aC('\':lşi proporţie. De aici H'ÎI'S(" IlI'cl'sil.formatoL RnpflrtuJ : primită se t"fln~uIUă prin E'.tfl.:l l c:l d.."= "fj P. 2. . in gc.lIZli elu·('llllll. tensiunea trebui<' să fii' deci (lin nou eoborilli CII lIll nit Lransfol"lnator la enpătul cd{dalt al lilliri de" trnusport.. deoat('c(' si nt proportionn li:' cU pătratul curentului (HI2). de e!itl"(' n..ă. pierderile JOl1k-jJ'l1Z ~C':HI mllll.:1 1:1 . R ezultă că puLerea primită de bohinaju[ prim'lr Pj nu bLe egală cu cea re dută de secundar P~.' prin efect. adică au aceea)i nllOtlrt'. .l\.orează temill ll(. cu cît sarrina tra nsf Ofln:! Lu rul ni (adieă C urţll tu l s('etllHI ar şi prim:-l r) esle mai mart'. lran!. u ricl ica q. mieş or ind in [('lnl aCI~sl.'1) (il (' ~ Il' o literi"t gn!t"I'I~l'i1 ('. IllJ1I1e-Şt{' randllmentul t).ff)I'I11 :1lu::trt'lor. Se enun (':1 a c('~!. t-l JI.Joule-Lenz În primar şi secundar poartă nume le de pierderi ill bo billaje şi s ini cU ut il lIl ai lUuri.tri~ll an:. Ci insii III gl'lwrul uti!i7.j. ddar dac-ii Lransformntorul fllnc(io!1('[lză in sardn5 (cînd e xist ă curent sec ti IHhu).IZ_\HEA TRA XSl'UR\L\TOAHELOH. '{. pieJderi.' poate rNlul'I' {'tlr~utlll 1 dat'ii se 1ll{Jr. t ('n~iun ii î n figura 13 -~ se arat.226 ELECTROTEHNICl\ CF."ERALA • pierderill...:1.ă tf'llsiunc la yaloarea La locu l de utiliza re trallsformalorul rob(Jri/ol" yn loarea ncresară I'('ct'p lorul ui R.'1 atît curentu l. un r3n(]aU!rnl l a proape ('g:d cu lluifnft':l (0.r-o Iiuie m ono fuzată <le alternati v produce O"H'(':lslil e nergie la tensiune căror T r măreşte aC<'3st. mio.adll:. de exemplu ).lu~tri(' apan' cIt! IlIUlLl' ori lH.. UZ Irlimror mMor .!i dt' transport.~lIl­ sfor l11.ii pin·derile . de ellcrgic se: fa r(' ('\1 lI ndt.~(' (' îlr' ~l{' "da") H'. D<Jcă se mkşor(..1 fie I r<ln~jlortali:i inlr-alt lo{'_ ACI'sl l. cit !. P~lltJ'U l'a l'lwrgia eleettică tr<"lnsp Ol'tată s5 r5mină conslant:l se \-ede ei'i SI. Trall~formaronll ridi- J1ceN3rii linÎl. Sursa S de cu rE'lIt joas. Pierderil e prin t'rl' (: 1 .

l3-:~. magnt'lil:tt a cÎr('1.t'rundar: de :1. Curenlui conlinuu nu poate proQIJN' in miezul tra nsformaloru lui un flux magnetic variabil.ilJl1eaâ din olt'! l·U o ma1"(' pcrmcabililalc magnetică . Trull:. la·.dcrilc prin hh. ln scopul rE'clUrE'rii 11iNdf>rilor prin currnti turbionari iu otel miezul ~c r['alizcază din tolC' dt mai ~ubliri ş i izolate inlre ele.t('rczi~. 13-1. ma~l1dirr produse de prima!" n1" tn'. Pentru a H' ('\'iln l1ecastn.u! maglJdic djn miezul Lransformatorul1li ('U () forl:i magnclomolOHr(' dt mai micii.e jn j uru l miezului cit. oaje coaxialc. Fifl. rductanla.]lccial . U1 ng_ 13-2. Utilizarea trans· forma toareJor 1a lranspo r !Il t eneqtiei cItclrice. (]r exemplu. elin cupru . ~(> ulilizeaz.th-.:'IfATOAHELOn Est e ctouolllic si! ~t' proouci« [!l1. (1 .tI!' Lran~formatonrel{lr ~jl1t constiluite din bobiue cu condurio:II·(' izolate. 111 con~cci[1iă.lllbincle primare p. Circuitele primarI' ş i H'{·utH.). O pa."'5FORMATO_-\.(·Ullrlar ar In'cl' şi pl·iH primar. iormator cu bobi · Fig. De aceea.J1"elc nu pot fUllcţiona di'C"it in curent altenw.o\_ D acn bobinele ş . Tralls.:u babinaje alternative.TRA. tlude bobim·h· secundare s aHl'rnrazn Cll l. CONST RuCTIA TRANSFOH.rt1:. (.i.fonn.:('mrnN1. saH aluminiu. H'... llil loal l' linii!r magnetice pl'f)(IU~t' dt.. montat.l1ui .01I~tilllitlll :l~<I numitl!l flux de dispenie. . TrllllSformator . Dccesar funcţionării transfurnwLOl1.oate liniile r1. dispoz i· tia din figura 13-3. dir\~rt prin al'!". Fig.l"e 'li Pi·in J. lIliE'Z lU tronsformatofului se c-ooft:C't.Jlo. lalele se rabrică (lint r-lIU o!d silirios J.lan' :.rle din :)eE'&le liuii :'-<1r Închidt.1ilului mague: tic trebuie ~·ă fie ci! Illai redusă . P entru a ~t: rducl' şi pie. Diferite conexiuni ale uobîoa· jeloi Irallsformaloarclor.al' mouta ca il1 rignnl 13-1 Ull I.

avind trei }JOhinajc primare şi trei bobinaje secundare. fn figura 13. care. b conexiunea lriunghi-triunglli. s. Ace::. Pe joasă tensiunt>. Pentru a Si' putea ob(ine. La cOllexiunile din Labelă Y:. după STAS 1703-67. De obicei. permit sddmbarea raportului de tni. unde cele două bobinaje sînt coaxiale.~ sint rcprrzrntatc principial COllexiunile electrice ale primarului ş i secundarului care ~c întîlnesc lUai d('s la trallt formatoarele ll'ifazatc . o altă dispoziţie e~te reprezentată Ju figura 13-4. pentru a se schimhn legăturile de la o priză la alta. cu schelIl:l arătată III Labreliî .e realizeaza de obicei cu bobinajn! prim:. dacă este pe joasă leIlSilllH'.i transformatoare. cOllexillllea numit{l :i!J : a. după cum se arat:l in figura 13. la acclaşi transformatur. hu· figura 13-5. la tensiunea joasă de 400/ 231 V penLru alim('lll:lrea ullei retele de disLribuţie. ţ.. Fa VI de priza mijlocie. unde s-a reprezentat circuitul primar sau secundar al unui astfd de tran sformator.51 domcniul de utilizare a trans[Ol"malO:l. 1n cazul generatoareloJ' şi liniilOl' trifazatr.ea se poL lega fie în sLra.228 ELECTROTEHN1CA GENERAL. In exteriorul euvei se g ă~es(" o serie de .iî Lensiune. transformatoareIe trebuie fie de asemenea trifazate. raporluri de transformare diferite. prin legarea la prizele exLreme. lransfOl'malorul trebuie scos de sub ~ar ­ eillă (Întreruperea cîreuihllui secundar). r).zat arc cie obicei ran trei miezuri de ot. lensillllca va fi de 400 V. fie în triunghi. un transformator trifazat care trebuie să coboare trnsiuDea unci linii lrifazate (l e 6 000 V.~) se ntilizeaziî. de 231 Y. ne exemplu +4%. pulindu-se obţiuc diferite combinaţii. a reprezintă conexiunea stea-sL('a.6.q. Fiecare rază arc cite trei prize. raportul de transformare se poate schimba cu eîle\"a Iuocente În plus sali in minus. să În ta bda 13-1 sint date cOllcxiunilc .cl legate In partea sllperioar:t şi inferioară prin cîte un jug de oţel. Fiecflrei priz\~ ii corespunde Ul) anulUit numilr de spirt'. figura 13-5. 13-7).11 şi Y:. bobinajul cu conexiulW stea. De mulk ori..l. Între două conducloar~ de fazil. iar inlre Ull eouduclor ne fază ~i condudorul neutru . plină Miezul trunsformatorului şi bobinujele sînt cufundale Il1tr-o eu\'~ metalică. pre văzute cu dispozitive speciale.ll sformare sub sarcin~l. cu ulei de 'tam/urmator (fig. se prevăd pri:e suplimelltare.il" fi 000 V legat În triunghi şi cu cel secull{lar legat În stea cu eOI1{ludor neutru (figma 13-5. şi anume circuitul de tensiune mai mare înconjuriî circuitul de tensiune mai mică. penLm joa~. Figura 13-5.relor trif::tzaLe. Circuitul magnetic al unui L sforrnalor trifa. Existil ins:. Pc fiecare din ('('le trei miez uri se găsesc bobinajele transformatorului. arc şi conduelOl' neutru. De exemplu. c conexiunea triunghi-stea.

B )'c \'z-Il A t • L1. Inaltă I .. fi 8 A. l r: lli iI::. Fir ul neuIru se poate cărea 100%.C ' )-e a @]J '1 • ~c m piC b Ace iaşi ca la D.c.lUD.Jl -=<:" •• c<la b A8 C il fi C W ".]i ADe Yd .II numai plnil la 100 kVA Dy.:iunÎ ale fransforma1oarelor Irifazate $i domeniul dl': utilizare (după STA S 1703-60) ni~:.şi ca YIl . AAc 8 )'e c_ " A W lliill 1: ! } ! Il . Transforma toare coborîtoare pentru distributie de ilumin~t. • c €(>la. de cono:~ iu nl Slmhol T e n.:.J 8 b ::.. Tendun.- a ti . . 1000să Doaullliui Inaltii \ Yy-12 D.J ru TIM • ridîcăloare centrale şi Transformatoare pentru statii J .. e a :re . Acelaşi ca la Vz-II . 8 e ab c W Transfonniltoare coborfloare pentru dislfibulie de fortă Transf.-< .:rnm" " ~c torfnIă sehC" Hl. L <-.11 " Yz-s AAc cvS· A Jf < . Dy ..> de utlllu.rc..J w B C lJC ... ridic..TRA-"<-S f'ORlioLATOARE 229 Tabela /3·1 Grup(' de cnne:o.!l Yd-5 AAc B a • [>c 6 W Jj ODD . c-' ~ Acelaşi ca la DY.. \.

mpl u). .d(jru l de ulei cu CU\'3 lram:fo rln at()fIl!u i ~(" mol. I'f)!l~cry. Dcasupra eu\'cÎ ~e mOllkaz:1 de multe orÎ un rt.â uueori un releu (le g(i ~1! (l3ttch oh:).<l. trece prin ţevi.\' intrr.rmilt' de a s~ ­ mellea ca ftlprnf'nl. de.llrrgia cure se pierde prin declui Joule·Lenz prin curenţi lurbionari şi prin hislcrcl.1!'t~. deoarece (.u. reca ce actîn>l'Izi'i. al:t!'mii (SO ll('ri(!.m. t'eea cc ('\'i til o . in 3n?sta se prndu c g:IZ {~ .rie.'lCf\'Or dlîndrie numit şi ('ollserl/alor de ulei'. lransfonnatorul ~f' incălzeşte. carc fa cc ~[l dc<'ianş('7. se ridică la part('u Sll!)('rioara.-1 \e\"i care leagă p:u'l.!"!lvtoi'ul cir<. Astfcl uleiul este in continuă circulatie.sformii in căldură. mult răcirea. : 'H'C!"t(':l. B obinaj . ReZC1'\' or1l1 pc. A{'(>:-.\ superioarîi cu par~ lea inferioară a cu"ci .lIterarc pl't'n rapidă n uh'jului. i:1I' dat':\ ~lIpra~arl~ in:t C Ol'es ~ pundC' unui St'L ut·circuit.le plu!i!o. sub ac\iunea gazelor. Uneori C'lIvn E"~t(' ondulalii. fiind mai uşor. ~i apoi ajun~c la partf'3 iuferioar5 a CUVl.'.is Se lran. lu interiorul releului. (fig. unde se răcc şll'. î:l lr gălurii cu {'un. "fIg. t:)-Î.. de exe.230 Fig.d.'i. ~e g5sesc ni. adionind lin c:ircuil e(<'d. Pc lN1\'a rurc [(·:Igr. In timpul fun cţionării. ie dep1a~c :1 Z:l ..('Îrc nn!u ra l5 \n 111.l mÎşcarC'tl ulll1i alt Hotor re act!'lllcnz:i un circ uit. Ciml ~e product' o ~upra~arcju1i. d<'pla~area yio~ lenta a ukiului c!elenl1in. d in c:luza ÎllcălzÎl ii nle iului. carc I'sle plin cu uld.l'l' depind (le ~ar('ifi:t transformalOl'ului.13 permit{" cuvei srt fie totdeauna pli llă cu uJeÎ ehiar şi atunci l'ind Il ivclul uldului v:Jriazi:i wu cauz" dilaUirilor ('!.l dt' toutacl clinlre ulei şi aer ~'ii fie Illui rt'dw':î. Cleiul cald (lin ('ll\"U. Tn.de transformator cu pnze suplimentare. 13-8). a Inwl>format Oi'ului."~fu)T"at'H cu rt. 13-6. t('37. de Ulide ~c ridică iarăşi ::. pelltru a mari suprafu\a ue eout nd cu exLeriarul ţ:i pentru a inl('lIsifica astkl ră~'ÎrNI.tului de alimelltare ~ trallsrormatOI'Uhli.

nS· formaLmll"('.I rezistenj~ nmpermdrulu i e~te foarte micii.:l. BMelc secundare 8.\RELOH Se presupunc ca secumhcful unui transformator eSlI' legat în scurtc. Conserv.A . Sursa S de curenl aliernat iv alimelllcaz. Două trans- formatoare) jn paralel. după cum se \'a arăta mai dep:!ftl!'. Fig. şi Jlt'ntru tt'n~ illni piuă la f' -1 . dt şi pe partea secundar.J!ka SodaJi~t:""1 nomiinia fl' ronslrujrsc mulll' Upuri de lr. de exemplu. în specia! pentru iaptul ca are lIll rol decsehil Il! III/!"IJI în ţ'(uall'l a! tr81lMormaioarclor. Teru:iunea la bornele secundarului este practic nllIă. \'aioarel! iensiunii ue ~clJflcircllit a unui transformatof (('prezintă de obicei dle\'a pfOCf'lItE' din lE'nsiul1ca nomial:! a bobinajului respeclh'.. q .. l-"igllrn J3·9 )cprezi nlfi..! sau Il1ai 111ulle Ifan~forlllalol!r\:' func\Îoneaâi 111 par:ll el . alit pe partea primarii. Tensiunea aplicată fn conditiile ar ăta t e Il! borl1~le jlrim~rll'u! poartii numele de temiuI!1! de scurtcircuit (Vu).ult'i.\ DE SCUHTCIRCrTT ŞI l\IERSUL fN PARALEL ţ.lÎor de ulei.TRANSf'ORMATOAllE 231 (ol1J~r>J(Jlur de u/". 8. illimenteaz.-. cu pul(']"etl de 100 kYA 6000 v.!!.ircuit prinir·un ampermelru şi se aplică primarului o lensiUllt' asi!e! tncil furentul din secundar sa capete valouea Illi llomina!il de plilli\ slln:in'i. :nm.a -Hi- .!.Fig. Dou. 6000 V: a . . Ica re 8 1. atunci cind sînt legate la aceleaşi b<lre col e~ilJHr e de r. dllpii Clllll se ilf.'l barele. 13·C). 13-10. Ia rîndul lor.urell t.colec.l~ 13-8.\ f\"SI'"01-L'lIA TO.. b~~ mm: h ~t 800 mrn. un a~emenea transform ator trifaza L. un receptor oare-care R. in unic ce. Gabil ri t ul u!\L. 111 Rf'pu\.ll transformator Irifazat în baie de ulei. da t fiind C. TEl\'SJl". Ia ('are sîllt le!!alc cele uOllli tran~rormat(}are TI şi T. de 100 k\f. în ii!. .!lIr<! !:~-IO.{ H----1e-. r:: ..tii\. Aceasta este Ul18 dillln: ulf<lderist!dlt: importante ale lrall~rorJllajoruluj. Fig.~ AL Tn .

să aibă aceeaşi lensitwe prima rii ~i secundară : .raportul dintre pu lerile li d o u ă trallsform~tQ. ~au coborîtor.232 Pentru ca mai multe transformatoare s ă poa tll functiona în paralel In bune condifij trebuie să îndeplinească o serie de prescrip tiL dintre care cele mai importante sint : . după cum se arată in fi gura 13-11. i<lr (il şi Ct. - 1. . ~6 U. a bohînajului rezultă din difercllţa dintre. AlJTOTRA:\S170R.1 n~oa rec. Din figmSl 13-11 se '-('de că C1Irenlul le diu porţiunea COffillnâ. 5. curentul primar 11 şi tUrciltU! !'ecu ndar 12. U.cundnrc (intn' (J !ii t). Un nS(' ITIcnca transformata)' poarUi numele de (ItItotrans[ormalor. prii! mi('şOr<lrt3 secţiunii sale.ue si'! nu fie mai mic decill 13. 13-12.(' notează eu NI numărul de spin: primare. A utolransforma lor Irifaza t.lţ. primarul lIU este !icpal'al eledl'ie de secundar.Yllloriie eficace ale tensiuuii 1:1 bornele primarului şi setund:lrtl lui.ii 11 şi 12 au va lori apropiate (ruport de traJl~forman' :1p ro pia L de.53 aibă aceeaşi tensiune de scurtcircuit. ccca c(~ permite să se fa că (' conomic de metal la h ob inajul rcspCtlh-. . cm:cntll! ' e rlin po rţ iun ea co mună are o yaloare mi61. Cind cure. Din 3ceastil cauză. care formează un cadru inchis. ambele bobinajc sin t w~czatc pc acelaşi m iez de oţel.valorile eficace ale curen tului in primar ş i secu uda)'. autotransfonnatoal'('lL· se cOll~lrui('~c in a II. Unde primarul ~s le C'o nstitui t dintr-o parte din spirele secundarului. Dacă :0.('.să aib ă aceeaşi gr up!! de conexiun i. ş i poate fi ridicător.ufkien1i'i aprodeşi ximaţie: in carc f{ este raportul de transformare al trallsfol'matorului Il şi 12 . Autolransformalor_ . 13-11. . Fig. l'c c FiR. (intre b şi r) ş i ('li N2 numărul de 5pirc !'.:\lATOHUL La unele har:sformatO:lrl'. se poalc Stric cu ::. unitate). Ac c~te două bobinaje se gă~i('SC legate În conlinuare.

':"e condruicsc În mod normal a~tfel . Figura 13-12 repreZilJtă schema eleclricii a unui :\ntotransformator trifaz at. a e~te repre z ('ntată legarea unui voltmet. daru valoarea curentului in această reţea I'~tc foarte marc. fu ~'igurH 13-1:{ St! ~lrat.ii kgarea tlp-ui umpt>rnwtrll In o reţea de Înaltii tcn~illne. TTIANSFOR.". C<lrc ~e numeşte lmlls{Olmu[or ~au rcduclvr de curaJ l. .<. putere etc.. c..) A În ~ el' lT!ldar. primarul iiind legat la reţeaua ele JJlaltă teh~itille. 13·13.TOARl:: 23" general pentru tin raport de transformare care variază între 0. tn figura 13-14.e pO.ru la o reţe a monofazatil de Înaltă tensiune. tran sformatoarele obişnuite . de excmplu 500 A.{ormuloare al' măsură. prin int{'rmediu! unui lransformator sau redudol' de tensiune monofazaL T.spundă Uil curent (lI'.lle util iza totnşi un ampermetru de numai 5 A."-sURA Aparattle de mUHlfaL cedinule sa mă~O:He diferite mărimi electrice (cment.iune . iar ~cara ampermctrulul ~c gra d e ază O . astfel Î ncît se realizeaza o importantă economie de material fa1ă de.TRANSFORM. iudL la ('urenlul nominal uin primar sii core. ~.\IAT OAnE DE ~r . ~(' artl umpermetruilii fiind insă gradată pentru curentul din primar.) la o fe(ca de înaltă tensiune.- In figura 13-11. .5 şi 2. Fig. doţlă tramformatoare de tensiune monofazate T montate În II şi legate de asemel'ea la o reţea tri- . prin intermediul unui Lran~fo r lhator de miiwră T. . se leagă la această reţea prin inte rmed iul t1 !~ or lrr'll. G. CJlial' in ca zu l unei r{'ţde de joa~il lemitllle. iar În figura 13-11. _ \ t e~te LraI1sformatoare . care permit ca aparatele de ll1[isural Eă rlHH'~i(mt'zt pe_ joa~:fl Lemiune. tew:. legarea unui am permejT1J cu tra nsforma tor de Cl!rent. 500 A. b cEte reprezentat un transformator de t('llsiune trifazat T. d<lcă fC utili z ea z ă un transformator de cure nt 500/5 A.

234 fazată 'VlASURARI ELECTRICE penti'll alimcntarca a trei voltmetre.5 intensitJte I\Ominală pri mara fi -.. Încit atllllci dnd se aplkă primarului tensiunea nominală. iensillne tip T!Rn -G. . de 6 kV.. .1. : 1"8 : Fi~.5 kV. 13·16.:IOO A . 13-1. T o) y Cj 61 Fig. Transformatoarele de tensiune sînt în mod normal astfel construite. fabrinlt în Republica Sociallsta RomânÎ'!. . I 1 /22 ~ . tip CII(5-0. tensiune 0. Ia 1)Qrnelc seellndaruilli tensiunea sa fie {1~ 100 V. T. i ~"J.. Transformator ci . sraTa aparatelor gradîndu-sc Însă după yulorile tensiun ii prim<'lrc de măsurat. 13-1 4. . . Legarea voltme!relor cu transformaior de tensiune.andormator de cu reni fig. fa brica \ în Repu bl ica Socj <1] i~ \ij H omânia.

10000 V.30ll0 pe fază.rall:sfonnator de curent tip CJR S ~ 0. se pot leg:.".' [! rcelltuat dCSCClld rllUl (fig.6kY teo:-. namit.şura rea secundari!. ~ro O .dii.IAŞrNI ASDrCRLlNE 235 In mod allalog. P entru . e~ l€' 3limenlal În primar cu o tensiune U 1.3-1 0 se. fRcior u l de pUlere În senmJar cos 9. tensiunea t rebuie să $cr.orlll are dc multe ori o roată de mînă. sură .1 SI' obţin e arca~·t5. tn figurile 13-1 5 şi 1. P rimarul ~(' . iar sceundaru! prodlH:e curentul În sudură .e fransfo rnw[!) ure de.15) şi Ut.: a miezHllli transfol"lllatorulu i. carc se fab rieă ~i in ţara noastră. se lltili z f'ază transformatoare speciale. 80 ~611 ...V I . prin deplasarea bohin ei primare raţii de ('('a ~ecllndarii . Ap{icaţia J3~ 1.A ?!J 4IJ 60 8tJ 100 IXl Curent Fig.i ru J spirelor secun dare 1\". ara l ă dOllă construcţii mai recen te Cli izolat-ie . In felul :lcc~la se pot limita curenţii de ~nutri r­ cuit rare (IP:lI' fr('("\'('llt in tim rul opera\ki de suu'lre. 13-17. 13-17). Sa se 3fle ten slunea s ecunuarI! C z ş i puterea a.ştc.~ l! 4lJ _ . drfLn! de repNle. prin il~Ll'lJ1ledil11 elin'la fe face ll1alll'yrarea nec{'~arii. tU ajutorul u1H~i porţiuni (leplasa bil. iar llum.. pe mă~lIr {l ce curent\11 cn:: . În ace~t seOp trall~forYlw. .lJJe prima r ii (fig _ 13-16). trii8~a l..'tha p~ (bta de lnf.inne 0. sudurii.. Cai:<lclerist ira yoi tampcr cesceden la II ll1wi tr3 IlsfQfmll lor de sudurA . prin i11tennediul lran~rormatoare1or de mă­ wattmet r e.il. dt!.e n~j"bte) trebuie s:1 fi!. Carac t.t.Jin răşină tu rn ată şi unume un t.5 kV (fig.= O. ad. t('n :. 13.l:l şi curentul secun · dar !~=639 A. foutoare ctr .-:.. cara('Leri~ti{·ă este necesar ea transformatoru! s{t aibrt Ull flu ." maglletic de di~per~ie suficient de mare. Aces te tr<lllşformat-oarl' s in! lfioliofaza le. in R cp ublica Soc i alislă Romania ~e fahricil diferite Lipuri dt' transformatoare de măsură. Un transforma tor \lOfllWI. 7.ic:J. TTIANSFOR\L\TOATIE DE SUDURA Pen lrll ~lIdarea ('\1 cun' nl altenluli.1limcntc ază de la re~ea.~~~=.=1 1-1-.5 penlru inle nsiUi\i nom ill :Jlc primare de 5 ~ 300 A.eristiea y oltampcr (\'ariaţ i a tCll~:illnii in rU!1cţie de int.!. transformator de tensiune tip TlnE -6. Rcglnrra ac('stlli flux (1(' di"pen ie se rC:lli z ca z ă de exemplu.. !\umliru! spirei or primare este .

'IOOOO=380 V. şi al:lrmii . controlul izolaloarclor (murdărie.dor la l'ab inil tralls[o rmatoru!ui. . pentru a constata dadi nu a aJ15rut ce. verificarea broOlşt.8=336 063 W=336 kW. .verificarea eu ajutorulnivcJului de ulei.73'38Q '639'O. vcrifkarca legăturilor la piimint. crăpături etc. INTREŢINEREA TRANSFORMATOARELOR Lucrăril e mai importante de intreţinere o bişnuită a transformatoarclor sint următoarele: conlrolul zilnic :lI event. . Din relaţia: ELECTROTEHNICA GENERALA rez ultă. verific area fun cţionă rii releului de gaze . U1 = - N: Nl 3000 114 . eOJllrolul dispozitivelor (l e SClllnalizare. verifiCllfca legiHurilor electrice Ia transformator.controlul zgom otll lui caracteristic produs de runc~ionare[t transformatorulw.ualelor scurgeri de ulei .). verificare-a insLa latiei dt! i1umiual. Pt =V3Uz ·I~·cos 'i't= I.236 Rezolf1Qre. 8. tn cabina transforma lO l'ului..'a suspect. a nivelului şi culorii ulciului. U t = .

1Il. funoamt'nlale pentru funcţionarea unor ma:. ma. maşinile electrice pot fi maşini de ('urent altc rnath. iar maşina care absoarhe energic elcdrieă şi o trall~[o rlilfl in energie IlwCCtniC. de felul cun'nlului. -'lctşinil e elec- trice sîn t rClICI'sibile.: o parlt: fi. La baz.sid("rfi un magnet in fonnil de puL('oavii (fig.ă şi o transforma în e[lcrgir eledrică se ll ll me.i formează circuitul magnetic al maşi1lii.ionării tuturor maşinilor electrice s[:t rrnoll1cnnl induc[. rît şi pc roLol".'\:\ nUlHită ::.elin mal.)' .lgndul S(' roteşte ill jurul !\" . din grupa maşinilor de ('\Irent alternativ . Mai întîi se \"or da uot-junile privind producerea cimplll·jlo!' mtlgnetice învÎrtiLoare ..'Icnerafor eledric. uecca . În interiorul ciirui a se invirLeşLe o parle mohill1 numită rotor.1(1(01'. SINCU ONE 1.-1 m.5iua care obsoarbc energic. Intre rotOI" şi slaLol' s~ afEi UII inLerstiţin de aer !lumit il1lrefier. mccanic. 1·1-1 ).\IP .e functiona ca generatur. GENEHALIT AŢI In functie'. magnetire ş.ină eledrică an. L.l vor ri d escrise maşinile asincrone.t comtmft d(' ma:jini deetrice rotatiw . PRODliCEfiEA L"2\'U l U . 1)a(". care poate f i reprezen tal prin liniile de forţ.l . rcspcdiv inlenleţiulle[l dintre cimpurilc mnguetiec produ~ . gen('raLoarelc şi motoa]"('lc (decLriee au căpătat dC!lI1mirc. adică generatorul poaLe [urKţionH ca moLo r şi motorul po<lt.iei electromagnetice . Rotoru! şi statorul sîn t ('Oll slruilr. Indl'pendent de rl'llli curentului.~ te .:n..c Ilumt'ţ'te molor electric. pl'in r:uc trecc flux-ul magnclic produs de curellţii care parcurg l'obinaj('le aşezate <ttit pc sta tor..] func!. Orir c ma. Dt.i . lJltre polii aî ate~tlli magnet există un dmp magnet]!".('rialt.ă r~~p ~ cti\"(' .:llJÎ ('lectri('{' rotative. Iu ecle ce llrmt.şi maş i ni ele curent continuu..\GNETIC lN\"fn:rn on Se tOJl. În interiorul lor.\ \ CAPITOL UL XIV i\IA Ş I NI A.-.

l/-î) . rezulti'i că şi inductiile magnetice R t şi B 2 sint bifazate şi in c onsecinţă: n2 =Bm sin (. dnpă cum se \'u ~ll'ăta Illai tîrziu. 14·3. In figura }'1-2 ~·nu 1'l'prezentat două bobinc. Dar c<'i doi cur('nţi fiind bif:lznţi. 14·2.\agnet în rOhţie. Fig. Liniile de Fig. iar iuduc.5ini cl(~cl['kt'. bob inei verticale (cu axa oriUJntalit). Tuduc(ia magncfie.'"ERALA unei axe OaT\'care. de eXl'mplu axa O.ycrlical:"i şi cealalt?t orizontaţii. iar in bobina din planul verLcal se t rimite alt curent alternativ. de bobina vel'ticalâ . Liniile de din interiorul forjă din interiorul bobinei orizontale (c li aM verticală). Doui'i bobine perpendiculare Urla pe alta.îonală cu curentul earf' produce. Tn bobina aşezală in planul orizontal se .'ICA eE:'. Iuducţia magnetică in centrul bobillCi. Exista posibili · tatea de a se obţine uu cimp magnetic învirtitor. 14·1. esle reprezenlată prin vedorul notat cu 8 1 • Deoarece curentul care produce cimpul magnetic esle alternativ. puhaţia lor riind (u.z1\ potrivit legii sinu. astfel Încît se poate scric : ° Bl =Bm Ein cu 1.238 l:LF. f. S~a obţ. tl. pe direcţia axului oriZOntal al bobinei. Fig.mite l1n curcut alt<:matiY. iIl care Bm esle valoarea maximă il indu cţ ici. astrel incît :Jet'ş ti doi curenţi să constituie tin sislem de doi rllTenţi bifaznţi . 14-4. pe direcţia axului vertical al bobinei. in Illod analog se deduce cii şi inducţiil mngllctică R'l varia. forţă Fig. fără să fie nevoie de mişcarea unei pic~(' materiale. este rr-prt"zcnt ati"i prin \"ectorul 132.ă in centrl1l bol'inci. Fiel·are bobină va crea in jurul ci lIl] cimp n:13gnetic ~llternativ. 1n figura 14-3 se arat:i lilliik de for\li ale cimpului magnetic produs.ţia magnet i eă este proporţ.~u lui CII aceeaşi pulsaţie w. id('utirc. un~. la un moment dat. In figura 14~4 sînt reprezentate liniile maguetice ale cimpului produs in bobina ori z ontală. inseamuă că şi inducţi a magnetică variază potri\"it IrAii ~ i nusullii eli aceeaşi pulsaţie ca şi curentul.CTROTEH). aşezate nnaintr-alta şi fără a avea vreo fcgiitur:i electrică intre {'II'. cimpul magnetic dintre cei doi poli se va roli şi cI.inut deci un cimp magnetic ilwlrtitor. aceasLă posihilil::JlC Sl~ ulilizeaz5 in hIneţionarea unor mn.

-ii11' mag'nC'1ice 8 1 şi jj~.iI~j carc pan'urg bohinele. tht r {'arc se roteşte in jl/rul jJUll/:/lIll1i n. Darii SI' IlrIui'iresc. În n~ul'a H-t s-au Ir:l.:.!tu:'ţiilor nI şi Rz lJe fiu 11soidelc rC':O-I){'din".1 d"i rezultanta li ('SL{l un \"{~d{)r de lun.. . S()UfOqll regulii paralelogramuluL a cdor doi vectori HI . Vileza U11~hilllară de rohllie <l acestui eimp magnelic este cgal:1 {'U pulsatia (.ii magnetice hifazate şi perpendiculare inlre d e.'ii B2 • Dar şi B 2 v:ll'ază În timp polriviL legii sinusului. Compunerea celor douii inductii magnetice 8 1 şi Fig. S. d('O.l i('[1 H~ a fost tl'a~l1l:t idenLic eLI siulisoicln ni' d:u' ddm:aUi În In{îrziNc. [4-6_ Reprezentarea grafic<I . _\test PUlict ('.lliLitte t::~ll­ trul telol" (Iouii hobim' (lin figm'l 11-2.He<'(~ inducliil!' lIlagllC'tici.239 Din tele de mai inainte rezultă că in ccnLrul celor d ouă bobinc din figura 14-"2 apar uouă induc\. ~tc In rCl..lalite (Ia dislan\c ('g~ lt') . 8 w' " '8. Fig.. inducliilor m3..qhnc {'Ollstantă. că in interiorul celor (loui] hvhine s(' fonneaz. care va rezulta Jiu compuBI . Fiind &ărimi wdorialc induqii!e BI şi B~ pot fi reprezentate prin doi vec~ori perpendiculari Între ei (fig. YU!(luL'l'n indut::(ici magnetice: l"('zult<ll1tC este ('ga!i'1 ('ti \'"Ioorefl maximă <l fiet·r~l"ei indur(ji maguctiet' compOlwnll' . 11-5). elor nou. şi s-a eOllslruil apoi şi rC'zultan la t(lf('sp uuziitoar(' B.şi !lelltru Fi{'CHj"(' puud s-a mihiUI":lL \'uloarea im.) fi ('1'101" doi ('urcn~î hif:l7. Y:lrlaz:J illdueJ. 14 -5.' \'tell' ('[1 :-./'2. rh'zull:1.jrii !':l ~c llli~h' "ren pie~ă malNÎală. cu llllghiul . ln rigura 14-0 ~ÎIlI n'JJI'l'z"lllate SjJlll~oi{I('"!(> JH)tri\'il dirnl'a ~~ (:onsidcri'i ('ji.!..cLorială.crea..\ punell' l'ehi(li.gneticc 8 1 şi 8 2 _ B •.al pentru fiecarc din el'!l' 110uă Jllluc:le cite doi \'('dori pl'fJH'lldiculari avintl Hdorilc rcspecli\'c nI ::oi B:'!. S-au lunt pc :Do::" absci . luîndu-se pentru fiecare moment valoarea resp('ctiV"ă a induqjilor magnetic!' Bl şi H 2 _ -: rz 8. Inducţia magncLicii din centrul celor doufl bobinc va fi o mărime ve. astfel că va trebui să se facă suc('c~ iv o scrie intreaga 0(' asemenea compuneri.1 lIn timp magnetic ÎIl\'irLitur.. care S-:l oblinul f. cclc nouii pozitii 1-!).illu~oida pelltru indu c\io nwg rH. Si' obs('rv.' sint birazalv. a~adar.

B ."flc. Printr-un raţio nament 0 'lB. Bobinele nu au vreo legătură electrică Între ele şi sînt pa rCurse de un sistem trifazat de curen ţi.82 6 7 8 8-8. inducţia magnetică a cimpului rezultant este egală cu 3/ 2 din illducţia maXJma a cimpului datorit fiecărei bobine. ~ . ' 9 _ r. GENERALA In figura 14-8 se consideră trei ]lObinc identice făcînd intre ele unghiuri de 120 (sau 27r/3). fn razu] cînd fiecare l:ohin'-\ formează p perechi de poli. J '< ' 1.. ~n -1 ~ 5 . -0 ~V10 E 2 O B.".. egală cu puIsaţia curenţilor din bobinc. Rotirea vectorului inductlei magnetice B. p . cu cel precedent se poate ajunge ~j in acest caz la concluzia În interiorul bobinelor se formea ză un cimp magnetic ÎnvÎrtitor constant ca valoare şi care se roteşte in jurul centru1ui bobinelor cu viteza unghiulară w. 14·8. Trei bobine identice decalate Între efe la 120". 34 ·7.240 ELECTROTEH.g. -~O [{E. se demonstrc:\zâ d\ yitcza CÎmpului \:lagn rll Învîrti tor este ~ ..o Fig. O ~8B. 82 (~1 8. Prin calcule se g~~eştc că că esemănător Fig.

Se dllcţ-ii consideră că yaJoarca comună fi cel or do uă 11\- este: tice se compun grafic cele dOl1.:rtic<:ln este la un moment daI" : rJ.! (fig.:enenuă .ii magnetice cu H..~c În sensuri confrare cu viteza unghiulară b).ol -f. ti) adică: egală rezultanta celor două eu inducţia megndjcă : magnetice Învîrtitoare are o valoare b = Bcoswf după direcţia vcrticalei . Reciproca este de asemenra ad evă rată. a di că pe direcţia vt'xticalei. }4 -9. rezultanta se va găsi direclia verlicalei . 16 _ E1cctrotehnica . magnetică alternativă cosinusoidală şi Se vede di b este o inducţie ~iDusoidală) de valoan~ maximă B (sau de pulEaţie w. fixă ca direcţÎe şi de pulso!ie (o) se poale descompune În două inducţii magnetice.regula paralelogramului). In consecinţă. două inducţii magnetice Învîrtitoare cu viteza unghiulară in sensuri confrare se pol comp1lne intr-o induc{ie magnetică alternafiuli. care şe role. egale (iecare cu Jumilfafe din valoarea ma:!'imil a indudiei initiale. Bobjnâ parcursă de un cu - rent COS monoiaza!. Suma acestor proiecţii este Însă: (după după Da că Fig. Lnghiul făcul de fircarc din cele două induc!.\ Ct::\1PURI :\IAGNETICE 1:\"vfRTITOA.' inducţii maglH. DE~COj\JPU!\'EREA \ UNUI CIMP ?lEG?\ETlC ALTETINXrIV îN DOU . cu puhafia w şi avind ca valoare maximc'i dublul fiecăreia din inductiile componente. adi. simetrice fOIţă de vC'TtieaIă şi care se rotesc în sensuri contrare eli viteza unghiulară constantă (o) . =<.ă : o inducţie magnetică alternativă.iilor cdor două componente pc direcţia rez ultantd. B l ş i H. \ MAŞ1NI ASINCRONE 241 3. 14-9).\. Se ~lie îOS:1 C'5 val oarea acestei rczultantc elite egală Cli suma proicq. ' B1 COS B B a+ B 2" co~a= -c osw 1+-cos wf=B 2 2 indu cţ ii wf. unde t este timpu l.RE Se consiOerrl două inducţii magnetice egale şi constante ca valoare. fixă ca direcţie.

. iar fiec:lrc lIumăr rei ro l orÎf' forrnf'II7.prc\'iizule pC'utru hvbinajul rotoril'. avind forma . in ["I!'1' ~i_ut itllro(lu~C'. 1. numită stator şi cart! e:sL(' formată dintr-o {·an. Cîmpul magnetic alternativ al hobinei sc poal(' descompune in două cîmpuri magnetice in"lrtitoarc în sensuri eon tr:.olate îllt.! de 011'1 ~j care an' fUl'Il1:1 gt·\lt'r.i\ IIll anumit IlllJn fll' hobinalu.IJă n unui cilindru plill. 14-1 0. .tr putE'3 deri lnloc'ui hohilla fixă palTursrl d(' curcut alterna tiv eu t!ou:1 bobine· Îllvirt.1-10). :tvind ca axe iudud.7.qen('ra l:i a II 1111 i Cilill<lrll gol.·tl.'\CR ON a~illuou (fig.\tit bobiuaju! tit' fa:lt'. Acest turellt dă lJ:lşkrc uDui cilllp mrlgnt'Lic altern:ll.$ fig. as:"l. ~lotorul luită .J!'(~.1' are pc slipraIata dlilldl'icfl n('stfdurilc. inducţi(l mngtlctic'ă după direcţ i a axei !lobinei avint! vuloarea maxim!l B. in interiorul {'ureia Se află lIll mÎ('z din lable de o\cl . de poli m(!!IHefici ((lupă cum Se arată in exemplul ce ur· rază ~tatoric (' ÎL şi este a~[f('1 . cOllducLoarclc izola 1 C':l!'I' Jormeazu JJoLiuajul statorie:...jilc magneLiee: S·. 1/ .ie w şi fix ca dtrecţie.Ct' ele. {'elllsli· dinlr·o parl~ fixă S. în Înteriorul târuin se poatE' in\'Îrli rotol'ul R. Sialorui cOllţ.C'rHOTEHNICA GENERALA 1n figura l<1~g se pn'supune că Înfăşurar{'ll bobiuei este pan:urs~ de un cun:-nt alternativ de ptllsaţi~ w.shllllri.i n e pc faţa lui inlcrioaril n serie.itoare in sensu ri contrare pan'urM' de curent coutiUU!1.2-12 n .Îv de pulsaţ. rolo)'uJ . Spaţiul i dintre sLalo r ~i rotor con~LiLujt' 1nl/'efieml maşinii. LoL diu taul!.structid 11 TIlolurului asincron . n(' as<'ml' IH~ a. PHINCIPI UL DE FUNCfIO:\'AITE AI. lndt ~u r('alilcze un allumil de puec/J. Schema ton.. cu vit('za unghiulară w. )IOTOHULUI .\SI. E'1>te o maşinii electrică rota ti. dt~ rrr. egale şi eOIl1>talile c'a valoare.

X IV·2. fa za a II-a. 14-1 2). Pentru exemplificare ~e cO!l~ideră un motor U!inCfon trifazaL (sta tor trifazat) cu şase poli. l'catru a ~ (~ arăta mai clar felul in carc ('de realiza t bohinajlt! !' bdorl('.i r otOl'uI esle tot trifazat. unde (. iar faza a l11-il. . Cei trei eurenţi trifa zati (lin fazclt'" statoriee dau mi şle!"\. mează).. în figlJra 14-11.k poli pe ficc :oJJ't. \ i\IoLOl'ul asincron trifazat are bobinajul statoric format din trei . înci t au ca rezultantă un cîmp magneliG învîrtitor*. eare se roLeşt e în jurul axului motorului cu o viteză unghiu l a ră egal ă e\1 (.\. Hg. ~c pn.l e cîmpuri nHlgndicc sînt astfe! aşe z a le În Sp'l(:iu. Se. faze mtorice poate s::i fie diferit tie numărul de [az" statorice ."~ujllllH~ statorul des{t7şl1raf ea în figura 14-11 . Faza a TII -a este identică eU fa za a II-a şi cu faza 1.aLorÎd lrchuic S11 fie însă egal eli numiJrul <. presupune că ş. Aee~. da r d(~ a~('mCllea decal ată fatiJ nI.]ct. Liniile de forţă ale cîm pului magnetic invirti tor " taie" C'ondudoarclc bobinajului ro t ori c.1 ~L~lOl'ir:l ~i rolorică. de ext'mpll1.j/p ra(l/s.\z:. Iormeazu pe fiecare fadl sl.. Numă r ul rle poli care se. d esfă~urat ar Bobinajul unui stator trifaz<lt de mo tor 3stncron.11 maIorului. faze..j esle pulsaţia curentu lui de alimentare iar p. pc fiec are f." faza a TI-. în faza 1 curentul ar t reee la un lIl0111enl dat în femul indieal prin ~ă­ geţi. Faz<l 1 c ~tt: rrprr-zcntaUt În Lrii~ături pline. Faza a II-a ('~le idenLkă cu faza J. in }Juncte.uricil. după cum H l inc!itat pc figură .la trei c împuri magnetice. după cum s-a ar{tLa t. ~_c \Oi' forma eei Ş<l~ C poli A' ~i S. Cele tl"~i bobin<ljc de fază statoriee se leagă electric' intre ele În stea sau În triunghi (Iig.Iricii de alimentare ~c lragf\ de bob in:ljul q-:Jtoric . inlre doi poli a lăturaţi de a cel a şi !lume din fa za 1. Reţeaua . f[lz:! fo1. Numarul dt. în liniuţe lllirerupte. Din * Ca şi în ea w! genera! al cel or trei bobine de la cap. !4-11.l eu un unghi egal cu () LreilOe din unghiul format între doi poli ai{i turaţ i de acelaşi nume sau fală tle fa za 1 cu nn unghi egal cu două t reimi din unghiul Iormat între doi poli nliituraii de acl'1aşi nume . D a c{t. Jlum [tl'lll perechilor de poli. l1 0hina jul rotoric desfă­ şurat ~e prezif'lă ca şi eel statori c. da r clrC~11ală îa ~paţin pe periferia stntornlui faţa de faza J cu un unghi egal tu o treime din ullghiul [onn:-lt.

AC (" :1sla inseamuii că fort."te faze rot. 14·\:l. a _ lt~g':'lrl'a la7t~lo r In st ea .) triungh(. astfel cum se arată in figura 14-B. a - i. 14-J:.r-adc\"ăr.ice ("are sa a ntrenezc rolo. iar aec~ţ[l i. sIc-a.za relativă menţionată .a ru!"eup incluşi in rotor. pentru motivele care se vor arăta mai departe. fazele rotorice se leagă între ele în stea sau În triunghi .l de :J ceea a cimpului magnetic în \" Îrtitoi". .i t' lrifazal('. in consecinţă. vor fi astJcl. in ("o llsecinţ:\ nu yor mai pute. liuiile de furţâ ::ti(': eilllpllilii magnf'l ie in\"lrti tor ta ie coududoarele rotorice. in r ota(.ke o (·Oll~t.) p"is\. acc. b _ DCO:!H'Ct". ef(>. ri~. ee se exe rcită a supra IQr. b pentru cazul legării În .c. dată s-ar prodULt! a('C<1sla.llp magndîe ÎnyjrlilOL in\. Lrei rorţe t'leeLromoloare de indltc(.~i sells ('U senwl de rofa/ie al cimpului IIl(Jqndi r: inl'il"tl[al". u Il r Fig.. prin fenomenul de in duc!ie l'leclromagndid!. gi'isindu-se intr-llJI cîlllp magnetic. efectul. s(! aling.oriei şi a fo r ţelor dcetromaguet. Couform legii lui Le uz . caulc S{l m i cşorez e vile. vor fi supuşi unu r fo rţe c lcclromagnt'lice. (\er'i uiei fOi"~c e!eeLromagnet. luC'it sii. Aceşti eureu li.LUKECAnEA MOTOH. după cum s-a arătat. 1:1 trf'i eurcnţj rotorici ldf"za(. adicil curenţii rotorici şi fortei!:' electromagnetice.rul..orice se leagă in scurtcircuit. se prc.illl ic fapltLl cii existi! o vileză relativii intre cimpul magnetic lllvîrtitor ~i ('011 dudoa rek rotoriec.. l.are 1)« antrena rofoml În a("el(f.de elccLromaguctiec vor e(!l1s1 illli un cuplu eleclromagnetie de rotaţie. a pentru cazul legării in triunghi şi in figura 14-13.i"l sa.( e:\UZ('Î . cimpul magnt! tic Îl\ \" Îr tilor a r a yca o pozi(le ne ~ chimLaUI faţă de conducLoarcle.ula curenţi.i.244 ELECTROTE:HNICA GENE:RALA punct de vedere electric.'. b - . la rîndul lor.1 fÎlllplllJli .~tatorice· in t riunghI. i· .l]LUl AS1NCHO N \ HolonJ! nit \" <1 puLe<1 . rare dau lJ:1ştnc.dllc in fazele rotorkC'. \."tea . r oLorin' şi. Cauza apari i/ei curenţilor fot..i va m i cşo ra \"iLcza faţ."! vit eza unghiulară {. !J . c.cgar!~il În scurtcircuit a fazelor fotorice . Deoarece este neapărat necesar ca il: fazele rotor ÎC"e să poată circ.tul tinde si! se OPllll.

e .jnwtrice e~te nulă. (1 ·1 . Este de remarcat că există o oarecare asemănare între fUJlrţionarea maLorului asincron şi aceea a traw'formatarului.11e rotor\llui.. 1n figura 14-13.2. ~('urt C"in"l1i t:lrt' 1. \'it . ale roLarului 1" . 2 . . Da r:"! ~(' lH)If' .ll"f: a fÎmjJllJui lHHgndic Îllvî rlitor(l'<I\"I' .2.0.lsin crone illdu~trialt' ~i :!]! lIIlW dc cîteya proeente din vitrLa <It. deoarece suma :J t. yih'z:1 ullghiuJară :1 rutorulu i. Il-ar pllka ('ifrul " l'lIrenţj În rotol"..- 110-/1 -.: all/ll ewre.rf'i forţe elecLrolllul'oare trifazate 1. Dacii 111 figura 14-13. aIU1H'c:\n':t se {Hi in proef'ntr fai:i de Q SitU IlO ' Valoarea 11) prl)ctilte fi altuH'riirii t':-_ Le d:'l Ui ele: "" u%= 110. motorul se llUmeşte asincron (adică: IHI este în acelaşi timp).MA. mai mi c5 (]rcît D . .e inVÎrti cu .itor ~i cu 1/ Hum:lrul de rolati i pe minut .ŞLNI ASINCRO)fE DCO.1 ('li n o llumi'iruJ eli' r(lt/min aII' cimpului maguetic iU"Îr1. 0 şi 3 . fiind Ilo. deo{lr('ee nratfl ('I I cît . ~-·60 . 1 ar da o IOI"t':t clcctromoloar(' H'z ul lant:"l nu l ă.e.orn!lli. ze!c 1111ghiuhlre sint pruportionale ('Il turatiilc m[.itor.se num eşte şi viteză dt: ~in('roni~1l] ) ~i ('ti i l' . .eza cimpului magnetic Învîrt.h'du l Jouk-LcllZ in rotor sînt lIlai lllutoJ"nlui mai ~eii7.ace'ls"t. ÎllvîrlitoJ.:lIl j('g-ăturUe de seurlcircuilan. a llU S. ('('le lrei fort\' (']t'('lrollloLoare din circuitul 1. i$ m (max..3. 0.uL Din aeeast'i""t l'auzi!. ~ i l1(:l"ol). E :\presia : 1) !) W ~tl ( 1 LI ) se Il Ullleşt<.. .acel aşi timp) cu cîmpul magnetic . ::\ull1i'irul de rotaţii pe mÎnuL ak timpului magnetic.lfCCC rotaru] nu se poat. . SLaLorul motorului est. de. di n .n IDO ... 1. .e (' i nlii rotofll[ nu s-ar Învîrti."c in\· îrteşte Jllai IqJi'lk dm [llii ma gnî! tit <!C'tit ro!onll. Se notează CII n vit('Z<f unghilll.lcceaşi vileză ea şi vit. 6%) .~uratc lH rol /m iu. " este mai m arr.tZ . Cu ril a!lInec:!n':t unui motor asincron prin ". 5C po<!tC' serie : ' ra d/ Wln = 27:fIO ra( II s. b. iar rotarul...analog cu primarul Lransformatorulllj. . cu sceulHlarul transforma1.v j(!l-Ilt tii fări! k'g::iturilt. adică lIU se poate Învîrti in sincronism (in . . ~e walize<lz:"i cu o aluneca re rît mai lllieil. dcoar(:cc Il-ar exis La circuite În('hi::. allllH!l':1l"l'a Y:\ fi -egai fl ~i ('\1 (1 =-.â cauz:\ Il-ar putea e xis La r'lll"t'oţi iu bohinajnl rotorie şi in {'o []~..2) De llllllLe ori.ar fi f~r. cu at ît pierderile importante şi neri raml<tlU!:'uLld moLO:lrrle . esh' ('.3 .

CUPLUL . · aceasla inseamnă că rotorul se va învîlti CU o vilf'zi\: n ~l 500.00= 1 -tiU rotJmin .te forţt' elcctro!TI<lgndicc comtituie lin cuplu elecfnmw)/l1efic de rotaţie . C"rac :er istic<l T mecanicii ~ f~[j-~~-"---:l:-c:--~~"'I '" 1('·52 mO lQflJl lli asincron.:'\:1\' netic invîrtitor esle ~. ~all mplul c fig.1 })Oli (p= 2). rotorul molorului SI! inYirLeşle d in cauza forţeJol> ckctromagneficc care se exercită asUpra ('u['('n\ilor rotorici. de ex emphl.HON D upă elim s-a arătat.uc c~tc de 50 hz. 5. molol' al maşinii . III cOllsecintă : P paragraful 2 eă \'iteza cîmp uilli mag- 60 adi că: JliJ~ p 6G(~ -- ~ 60 ·2r:{ 27':p ---~~· GDf P 2 r:r Dad. !ar alimcnt. ÎuYÎrtitor esle de 1 500 rot/min.)00 rotJmin. o alUlI1. [<'du] cum variază <lce~t C\lplu C in func ţie d e viteza rotorului I'onstituie camcferisfica metanicir a rnolornlui.til cifr1\.'t':lf(' de 4% ad idî 1·1 -00 1 --. .246 ELEC'fROTEHNlC .i4 este ft'prezt'l1!. de f' xf'mplu. Se vede că in l1lonwllLul pornirij (ii' =0). fn figura 1-1 . 14·H .'\ GE"ERALA S-a arăLat la capitolul . "tund: llO.:llă această c aracteristică .:IlOT(Jn U LUI A$E\C. _ adică viteza de rotaţie a dmpului m:1gnrtic. ( lupă cum s-a precizat Dac[\ s{' prC~lI pl(U" ..cc. JGQ "O =0 ro ti mIU.- frec y enţ a reţelei dt' 60·50 2 - =1 . motor ul are . . Alunecarea t'~te {le cîteva jwoccntc din ~H:e a. /.>.

in momenlul pomirii 'Se intercalt_R ză in fiecare raz~ rotoridi dle o rl'zi~t('IJFi (Ia molo rul numit . t. IJ(~ rnăsllr:i fl' yill'za rolol'ullli ~I. In eOllseein\'.lJ'dllii (adidi a clIplului j"e'zl!:tent). curba ell1'lH:terislicii Ilwcaniec ar(' 13 inceput o porti m1\' U1'el\. i.:l. cuplul d(' pom in'.u'i (Jiu cauza lInei sdhlcl'i brllşte a cuplului I't'zi!-. ~cop. illlrodurl'n:a dl' n~ zi"te ll(c in fazdl' l'lIlorie('. la o :i('fltlefe a "Îtl'zl'i tiin rallza t1111'. este nccc~:lr ~. Din ::It:N\st:.":J .eoretic.. ee <lc'csla echilibreazii llC)lll cuplu rcz ist. tore. CCl'a.. . ::Istfel ind! rezulLalul cste ul. yiteza ~t a fotorului atinge.1{ur. cuplul atinge aCI'l\~l:i \'a!oun' uniiI.c t.l'n[t'.·~t1oare Cp . jll'o\"():lt:'i O mill'Îl'(' a cuplului de pomir\'. CUJ't'ntul dl.:.' pornire poall' atillge nllori piuii 'Ia de . in :lCl'~t. viteza de Sijl('I'onism n ceea ce ~-a al'!iI:ll îmă că llll $e Întîmpli:i in realitate. 14·15."! cîud ajunge. motorul asivtl'OJl nb~oarl)(' Ull rlln:nL eli mlllt lUai mare dedl iu n'gilll Ilonna!. ut. Curba I ('~t. Eredlll in [mt!uct:l'.. La o ('1'c~I('rC a \'ile. r(>:en re dll('(' la o S('fH[C1'(' ~i llllti mare a "it c7. lnt.stin~:l (t'llrbE' le 2. care se ya dc~('fic mai depart . după care n' :tde repede p i uă la zero.uplul dl' pornire afe o ailllmili'! .lent.cII illcle tie contat:!.-J.It'II~('l or in hobin<ljul rolorie esL(' :"i <lc·t:ht de ::1 reduce eU1'('nlu! de lJOl'Jlil't'.' aptopie de \'1teza de regim. {'\Iplul llwxim Cn r[!miniml im[1 Jlesehimb:d ('a \':llO. eurh::l Se 11lclimi (':1tr{' .i I't'Z. tot teoretic. MUri indl rezultatul final <'ste oprire:! lllol'Orll1ui.r-adc"ăr. l'n~~I"1'i bru~te <l ~. LI p01'llire.ln'. ).('il't'r1 7 vri ('un'nlul Ilominal de plinll "'arcină. l jllCÎ en'şlcl'i a yitezci <lin .~pllllde O C1'eş1'el'c :1 tuplului motor C. apoi cuplul f'rC'şle ş i atinge O valoare' maximă C m .i mni lIlare a yjtezl'i. .1 UHlzft. etift'/'il<' (.ionări Itcslabiic. In figura 1--1-1:::'. Efcdul inlrorluc('rii unor rezi~t('nk ill hohillaju! roto!'ic ft' poate cxp lica eu :ljutorul figurii 1-1-15.Mi\ŞL-. pe. (':(J'{' la ill{'t~pul {'l'a C111 ' I'r{'~k 1:1 ". în mOJ}1cutul dud. :1.dori d in re in {'C Jllai mari. !'orliullea urditoare {'ore~Jlulldc uuei fUllcl. re dllte la o {'l'c!:'t'cl'e !:. i{ dezvolte Uil cuplu de pornire pllt{·mic. P('nlru ca motornl U~lllCrOn ~:î poată porni in ~tlrţjl1u .' 'O seiirl(~1'(' li cuplului motor C.)!' fUnt:ţionarea se stahiJb:e:lza ..'l ASlNCRO"E 241 -<. r.'plasarca pundului de funcţiouare pil~. C1'2. ("al'{' aral:'. Pl' :'lceas!ă p ortiune'. tentă se scoale din rircuii.:Iradcri:-:lil'i mcranie{'. Ia o sC'ii<!{'rc a "itcz('i din callza ('J'l'ştt>rii c1Ipiuiui rt!zi~Lt'nt !::t' produre' O \'f('ştere a tuplului motor C pinii. Portiullta aCl'a:-.toare şi apoi una coborîtoare.ej.!a {'ohorilo:u't: corespund/' UJlt'i fllllctionilri s!lI/Jile. H' prodlH'l. T reptat arc:l~tă rl'zi~- Fig. porlilllw:l cohorilollt'e dia dreapla. E ieclul in· troducerii de rezistenţe rn rulur... Pe 1I1ăsttrl'i ('(' rezislenţ{'l{' illtrodllS(' dlJt mai mari.) dUJl[J ('UliI ~" y{'(1l' pc fi.ra!'nIă p\'tltm r:lzu l dnd Jlll $-::111 introdus 1'ezisl.

2a este aproximat.scă _ sc oa se din circuitele fazt'lor rotorice. sau la bl ă de o ţe l suelată.248 ELECTKOTEHXICA GENERALA cauza scliderii cuplului rezistent. intrc bobinujelc rotoricc ~i reostatul de pornire. Pe su prafaţa c.. solidare cu a. tn figura 1<1-1 6 ~jflt reprezentate leg ă turik carc realizt:a7. astfel incit la s fi rşit u l perioadei de pornire. ca re rorme<tză o ~{'ric de şan\uri parale le cu axul motorul uj şi in ca rc se introduc condudoarclc carc c()n~titu i e uobiua jul ~t atoric .'tt etc. ad i că v i tf'. iar rotorul este o piesă mobil:'i. con fecţionat elin tol(' de oţ el cu ~'i [iriu . D('oarece acest reostat e5te lin apar~l fix aşezat in apropierea motorului. ă de arbore. l egătura electr i că dintre faze It' rQtoric. p~in il1ter:n ecl~u l celor trei in ele metali ce rixat(' pe c ap ătu l arborelui motorllJu l. ~u b t irl. aluminiu. t oa l l' rezisten te le să Sf' gă~cn.ă se c \ J '" r~~~ 1lC/"~ I11:1lonw1 8L Fig. maneta m a reostatului este rotită in H"nsu l ~ăg(>\II. Deoarcce parl(~a diu curbă care corespunde funcţionării s tabile este nproape "cl"tical~. făcule din c. bronz gmfiL. fiind eomti t uit tol diotr-un pachet din tolc s ubţi ri ..[i reosfafll/ de pornire al molorullli. ărlJune tarc. J4. 7. izolate intre ele şi izolati! fat. Rczistenlclc carc !e rve ~c la mărirea cuplului de pornire ~i la !imitnrea curent ulu i ele pomire forme:l7.ilindrică ~ Î lll pr"văzIIl . rezultă că motorul asincron este un motor cu "itcză practit constanUi Ia di\-crse lc ~ardni. astIel Încît şi de da la aceasta funcţionarea se stabilizeazii .e ş i rcostal se face prin intermedi ul unor inele din alamă. cr('~tălLlrile în care ~c introduc co ndurto~rc l ~ bobinajulu!.rborele motorull1i. Pc m'!SUl"a I:t' _~lOloru l Întră in vitezii. acestea răm înînd I('ga!c În l>cur tc!n~Illt. ii corespunde o sclldere şi a cuplului motor. CO NSTInJCŢ1A .iv acc('3şi. î n intcriorul earcasei este fixat pachetul ~tatol"ic . bronz. tn acest p achet ~int tăiate crestături. Hotorul este cilindric.\!OTORCLUI ASIKCnoX $lalorul este protejat de o ca rcasă cure poate fi din fontă.16_ Legarea [COs!alu!ui de pornire . grafit. . P e a ceste ine le de conta('t fTeacă perii fixe in ~ pa ~iu. oţe l etc.

prin inU>. ~Cll rtcircuitînd totodată fazele rotoru lu i. Ro!or În colivIe.luc bare (/(' t upru _ C<lrc r0 1"Hl t'rlză scht:!etul un ui cilindr\1. Coli. Există şi (0)00 al o) Fig. il! (ohl're (numit dl' a~(' melle<l . earc l'cdue Lensiuue-a aplk::tliJ ~I~l O!'11 111~ in J)t'riortda pomirii şi a~lf('1 ~ (' dimillLl(' ozft CIl1"cnluL dar şi (.urldt'cuif). . In figura 14-17 este reprczcn la l un motor asincron trifazal cu rotor uobinat ~cl()r şi cu inele. iar cuphd de pornire I·~t \' mai mic (It' ci t In <1 cdea cu rcoslat. lI1t'lI ('a IIlOwa r(' nu ~e poal(' uliliza UII r~~tat de porni re .0(' u[ili. ci este eon:'.(le pt! ine le la sfîrşitul p{.) acest CUr('nt_ ln motourcl(~ m ai 11I:'lri .L{· h nzată pc ar\iull('<! forl ei eClltri fl1p:<'.w a z ă diferitI' djspoziti\'(' .!. alc:l[llit.c ~trl' sfîrşi lul p('rioadei de pornire .-ol iY li.~I inele.c din o ~CfÎ (' (\e ('0 11ductonr(' !egale in sl-urtcircuit. Fi!!!" H-Hl.. Han+ ~ inl "curtcÎrc uitatc la ('I'k d ou:i capct<' prin Înt-lt· lot de c upru . La acest tip de moi 01'_ in rn'~ti'ittlril(' ro[orului ~c inlro.fioadci de pqrnirc. ('nn: cdc IlHli it'flin[}. curentul rl(~ porni!'!' 3\În d o \"nl Ollrt' mai lU<lrc.l1tomalc . la ac('slea.se o b\. Schimbarea legâturilor ~e obtine cu ajutorul Uilui .plidi. la motoarclr.MAŞli'.prin Ieg:ll't'<". scoaten'a rczi~l('n­ din bobinaj ck rotorice Se' fat' ~ prin intermediul llllUi dispozitiY ti c?lrui func\iollUrc e.\\Cl!or ~sil\C ro l1 cu rotor bobilw L . Pentru a !imil.inc prin leg-aren fa:t:C'!or stntoricc in ! ten ş i IIpoi .şi in sr. fonnind un [t'l dE' eo!i\"it" d\lpn ('ltm H.'ia do:' ('lllH\1 p(Jate fi înloCll ită Cli o r()li\.mai mari există difpozitiw. Se COllS"tru ÎC):1. sau.t lor in triun g hi.lituit in tr-un mud ::pc-cial ll1\mit In colivie de veperi(li.:\('('~l{· .rmcdiul rărora.. . poate \-eclen în fi.\. pC'nlru ('(' moloarl'ie adncrone in colh-i(' ):(" Ilumt'~c şi ("II rnlom! ill SC/lrtcirc uit_ La a~{. 11-17.i ~ dr alumini u. Redu('crNl t('IlSiUllij in lIlomcntul i niţial a l porn iri i .şi motoan' al C:trur }'olor nu !Ilai arc hohinajc diJl rOIl durlonrc.lorll lu i unui m otor asincron lrU:1Z:\t ('u rolorul În coli\"ie ş Î ('U ~ tatorul legat normal in triunghi. prNUI11 ş i picl'del'Îit' coresp ullz:'il oan' (II' energie.1 ASINCnONE Spre a se ev ita llzura prin fn'carc il periilor ş i a inclelo]' <le conlact. l·.flll'n H-1S. reostatc d{' pornire ~l. rOl' ~l"llrl. . purnire_ Figur:l II-In rcprezinti:! ~t'hl' ma ~ta. fi e prin alte metode . periile sint ridicatr.lIplul r](.

In orict" momcut. tl t'O:tH't't' atil indudj\'ital(':1 ~a proprie . C'ca lllfli mare pnrtl.' lIlilol" eli!! mL{H' . şi cuplul molol" Ci. dalorit co!i\'i('1 iIlLerioan. C C. n"\1"t' lin' o rezi~leu\::'t ma\'{'. t'uplu! I.. Fig. Cun'nlii . Comportarea IIJ(} l ortllui cu rotorul in dubla ('oli"it: ~. 11 . natorit to!i.!.'\l()nrt'~1 ('pa In. r(' JnoJol"ul ca p{tt:"i "iLI'Z.11"(' y. din rauza l"f'llctilUţt'i indu('Ii\"l~ Lt·) a ('olh'iei.j m:tr(' l:'lJ>ronpcegal:1 cu frc('\"en(n l"<'lrlc i de alim<."1 (" V3. de \iLeza l"nlorid O' Cllpltl! motor r:(>. rlllpfl Clim se yede in ngur~ 11-HI.2:50 comutator stc. \. in ~I:opu l l'('du('crii h'miunii illi\i. In iut't!putul pornirii (I('gan' in ~tca) t eus iun ea .. Hotarul esle pre\':lzul CII dOlliÎ ~>()Ii\' ii conr('lIll'i(-e. . Ull Hlltotrnlls[ormnlor. CI' a mai mare parLe a l'llrentului tr('eC in a.i colivio:.ră in accmlfi p('riofld:i..!tl. cit -. FI"(.lrin ('oli\'!" iule'ri01Hă.(. ('('('a re rnÎquf(>aztl dbl c('.{'PC ~rl ~(' :ld:J. Cuplul mowru' lui usÎncron tn dubl.i [luh: a~i.1 (111$ la consl ruir(':1 muto'lrelar c.t"~~L in!cn' a l de timp pri n (·t)h\"Îa ('xt<'rioar:i. ~'l'L\' {r.\ ill[('doară arc o indutlÎ\' itat(' propri(' mult nwi mart' dt'cit c(l(jyia extp l ill:. C/ Ci Jl' Flg.u-frilll19h. Pornirea moloruilli ~(' mui poate realiza utilizînd in laud rOllllltatorului ~l'ca-triung-hi.(.sporit ă ~ i un pret ele eo~L lUai redu'. prezentind acelea ş i il.lri:lztÎ il] funcţie.'.. in ce n':lctanta colh il'i interioare'.>rioar[. (':11"('. are tret" prill coli\'ia inh'riO:J..d('.i nllu \' .' a ('ltJTn (ilor rotorÎt'i 1!1('eJl ~{l trc[«('u ]..\·aulaje plus o robustete .: . a\'illd o rrzi! tcuFI lllun" rac(' . ln felul ~H't'sta~ dacă la sflr')itul pomi!'ii (legare_ in triunghi) L(!n~iun('n pe fază statork.sii se o bţină un <" up lu de pornil'l' puterniC' şi un <:ClI"("uL de pomin' r('d:\ ~ .utaT(') in prima !WrioOl d ii. Pc mă ~ llrr. frec\'ellţ:l rurf'uţilur din rnlnr ÎIl (.j mar(' şi o inc!urtidtat(' proJlrit. ş i o rezistentă mjcă. a pnrnirii.1L .Tiază d (>~ t. Tel.tr:'i.micii.111a cun. fi pOl'llirii finl mid. CI este plItkrni<: la pornire ~i '"Ol. Fig:ura 14-:'W nl'aL.u dulJlii ('Oli\'ic. Colivia (':\olt-riOil!".' ~ tc n'zullullil cllplnrilor dnt())"ilt' (j~'căl"d ('oljyii . iar .'ild {'xlerioan' ..20. 19.1 ("u r<: lItll!ui ~il\t llÎali.lc a~cIllăn :jl oare CI! P Hlolofului c't rn lOl"u l bobina! {'U inele şi reostat de purnire. Cuplul l)loLol' lolal. {'('c.Hlill\a de a l'f'nliza lIlotuare fimplc ru euplu de pornire pult'rni(' şi ('"urent de Jlomire ]imil.ul de puţin p ină b ating:('l"('[l \"alorii cuplului maxim. p[lr~~inr[ col ivia ('"I.) are o n'zislcn!ii c!"clri('. 14 . rUl"f' c~t(' m:lTI'. Comulator 'Itea'lri u l1.lr(~ yalonrt'1I r('rlU~. j)i:l U('t':H'tă ClllIZă..

lin l't'gla. l"I ' J!. număndui dc poli.!C imple şi ieftine (in YjH'{"i:Jl t. Schim. ln figura H -21 legă­ lurilt ~ arătatr ill t1'ii~ăluri plint' l'Ol'c!'jlund unui !ieuS de r otatie'. ~-nl' P\!tl'~ ob(itH' de :1 ~eml' lll'a Un regla j ::d ('1'0111' s-:! (l1rn\iei.~tt' Ullm:l i prlliru reglarea roh j ii . di\l' ~i a('~.. !1.ul d e :l~t'Ultuen tii tllr. .zJ't'.{e co~tisitol' ~i romp!i. \'.l7.<lr(' pontt' ~chîmh:1 frp(:wn\a).m ('~k proporţionala cu fn't\'Cllla tI. S~'n~IlJu i eontrar fIe roS-a taţ. mai mici.iUi jll~i''t o eondru!'li(' lUni C'omplicat:'l ş i Jn"i ..t. SCHI1\InAflEA SENSUL CI DE HOTATIE LA ~IOTOAnELE AS INCRONE THIFAZ AT E nrătat la d iferite tipuri dl' Jnotoan' a~in('ronc trifazate felul cum ~(' realizează pornirea. (11 romt'\'inp .11 ll1otoru luÎ 31' Irect· in pn~alaLi! priBtr-u!I conl'erli:or lIe {r/'f'l'en/â (d i~poziti\' t.J('L T UHAŢIEI R. turrltid În limite r('~lrin~t' . i<ll' la ('c l(' mai mari.:.l t'11l't>lltul ci .-\co:!sL l'cg laj cstr ne'l~ ron()rnic in~rl tlill calt7.i e('oHomic in e'\plolţ­ lari> S\' poM .'.\"E Tf{lI. barea sellsului de Lent in rezisten(r ~i ~e fol()l.1 pil'rderi!or . d('cÎ şj luralia l'otoruhti.AZA'rF. prin Îlll('fme'cliul unui comula101' stea-triunghi ~:lll a lInui autol. lrebuie să ~r.foulr.l':lJlsfonnalol' trif:.t' la moto"rele cu rolor bobinat. printr-o ~chililLarc Oi uumiÎrului dt.On . Jloli Se sdlimL~l tUl':Jl ia de' ~il\('J'o nj:> I" .ir . 14-21. ..~ch ill1b e Eeu~\11 (le rotaţ i e al CÎmpul\li magn('lic !Il\'irtitor. P entru :1 ~t' . \foto:1I'('!e MinCl'Qnl' lrif<lZU(l' H' jutilll('~r cd allli dt·s in pradieă. şi anum(': la motoarc]l' ClI inele de e0I113('1. i:l]' in lrăEătllri P(IIlCliltc. 1u C't)I1~e("in!ă.·'t PfQ('('(!t:tl \.\SI XCH0.~chimha semn! r-c rola ţie a motonduÎ w5incrOll.f'lt' in !("urt('irruit) şi ali un cuplu <It' Jlol'llire destlJi dc mare (in ~1}('{"Î:1I ('i'le {"u rutOI' bolJinat ş i inel('. POHNIREA.\t' !C'i ril' :dinwnt.l'ul jlererhilor de poli. aI imenlan' ..i7. da.AHEA "OTO.foi@:. j ulol'ul rcostatulu i tiC' pomil'(" la lllotoartll' in e()li\'ie.li \'itt'ze-i moloan'lvl' asinIl'ÎfOlzale prin il1t('rC'a l ar~a un ei r~z i st('nle \~riahile jn I'n7. S-[l \'ilzu[ ('U [uraţi" dmp"liii rn:IJ!I1t'li( in\'i rlitor ('~h' in\'~ls pmpor!ion"lfI eu lHlIUli.al. I int r()IHl~h'.ţi:l de' ~in'rnl1i:.i..\.ŞI HEGf. Se obţine un r("ghlj . dat fiind ('. ohţin e prin modifkuJ'('..\RET..:nl.:. dirC'cl prin <Ipli {':ll'ea tensiunii la borne.II. .. Acead :J ~t' obţinc pri n schiwImn:oa inl n' de a duuă J~giituri elt' Ia ('olld uctoardc de alillll'iltnrr b hornelt' ~tat()ri('C'.. SchiUl!J"1't'a llumărului rlf poli l1N'c:.l't'l1mp:.C"!r J'olorit. {'u ..

Aee.. un de UII l'slc nevoie de un reglaj al t. Turajia cimpului IIwgnf'lic îu \' l r litor (.t"-Zi7: S .ul"a l ici.(. " \olOr asincron trifaza t fn scurtcircuit Hp .rifilZM (>s(i' ali~nentilL ci! la lJ r~t('a 5U frec t de 50 H7: ~ I are 2p . AllllleCilrea rn procen te este : aO . ţi:.i a aHor uL. D~J n: 8 .\51 160·S. \"cntilato3I'clor.100nu lIo.-il.~2Sl. dat fiind că tura. . Jurall~ 11:l roloruiui es le J 4o() rot /mlll. alunecarea mo lorului? \~nl a . 1 J k \\'.·j poli .n l 500.3.sle motoare se intilnesc Îl! special la a t\ iollOlrea m:lşinilor-uueltc . El~ ~c utilizeaâi În ge neral in c3ZurÎh. .i : C -a08: A=~ H.... lll\"cntarca motoarelol' :\sincrone se datorc~te ingin erul ui rus Dolivo-Dohrovol ski.= l!~ : d=14 : 0 "'38 E-3~: : ~ . UII motor a!Î!lcron lrifazat în ~(. :=U b ~I O H _ 1Sft : H . A.33~' ..... ~'(' ria uniLarii t ip ASI IGO-S.<\ GENERALA precum şi cele in dublă l.lniu.6. de ex("mplu. U n .'i ltza de sincronism) este: no= - 601 p ~ . Ca re este RezolvarI:'.=ltl>l: A .m~tor .. A.-350 : 1t-2.. de fabricali t români'ascii.. 1J k W.1 450 1500 l OO . llrtdrc llit .i1aje industriale. _55(1! B:-273! B.. pompelor.llC! ?1l t. 14-22.-- 60·50 2 =1 500 rO l. CII patru poli. In Bepuhlil':I Socialistă R oma nia se rabri c ă t oate tipn rile de motoare :Il:incrollt'.-i lO: . acestor moloare este practic com lant ă . în figura H-22 ~t' :ira Iă.1si.olidc). . Aplicaţia 14-1.. compn' soarc)or ::. a ~t('ll s oare lor.252 ELECTROTEHNIC. con~ t rll('Uc illebi~:i .--FiI. = ..

dt! doi ' (:urenl i bifa1. se u ti lizează lJlsă dispozitiw spedale.împ magnetic in\· jrt. care este astfe l aşe z at in ~P[lţ i ll fat ă d e bobinaju l normal.el(~ i a limcnta re.> şi de H'US co ntrar. eare se rot.lrl' ~e rotesc in H'muri ('olltr"II"I'. ln COllsecin t.i ('impuri lll:J. La molO<. La pornire. ca ş i la motorul asiu cron trifazaL Ili figura 1<1-24 . R ot orul va continua deci :o:iÎ se rotca~că singur Blai dep:. ~ tator ul moiorului ('onlin~ hobinajul prin_ . curba 1 reprrzinli'i Yolria\ia t uplului motor în fun cţ i e de yiteză. li int parcum. impul5ul de pornire fit' poate da ch iar Cli mina. ro lorul va ri'iminc llcmi ş(·al. 14·23. cimpuri ('~t(' w ( p. ÎI) care (.) e~te pul!:aţ ia rct.r+ Utor.glJeiice indrliloare t:gaJe. (curba 1) llla i mare şi dt' \111 sens. motoru l u. viteza tlllghiular5 0(' roLal il' . varia!i<l c uplului core~pllnzător dmplllui magnetic in" irtitOI'.imp magnetic 111te rnuliv S(' poat e des('ompune i!l <Iou.ISf'lIlenea c. D a că motorul . . corc~p u nz:itor uniii cimp magnetic illvîrlitor.aţi să H' producă un . Dup. sn b infl uenta cuplului rezullal : Cr=C\ . ~\f OTO R U L ASJNCROK :\ION OF.lrc p pere chi de p ol i. 14·23. In figura 14+2:~.I\' . Fiecare CÎlllP magnf'{it Îndrlil nr dă naştere la cile un cuplu moi OI'. rores+ Jlund e Ull cuplu motor C. (':. 1n statorul :!('('s t lli molor /lU s(' lIlai pO~llc produce un cîmp m:lgnelic 11. incit da cii a(~edc douii hobinnje..MAŞINI ASINCRON E 2~3 10. iar cllrha 2. La moloarele mai mari.u'le. în ~tatortl l motorului ~e prevede un bobinaj auxiliar.lr. Fig.i. Dncfl printr+lll1 mijloc ua recare' i ~t· imprimil roto rllllli (J Yitc ză unghiuI:Hri oa rceure + 0' 0' se "NIl' in figura 1-1-23 cii. legat prin cele două capele la ti rclea rnonor~zab"i de alimentare. precum şi un (' Upltl motor Cz (l'urba 2) Ulai mic: ş i de sens contr<.c ţ>Le in ~ens iuvers .inCTOI1 mono{a :a[ IIlI poate porni Sill!J!IT .l rt' le mici. cind t ura !ia 1'01 01'i61 f'!ilt' nu l ă..ra lE. lin l. Cllpl ll i mo(onl1 lli asincron monofaz a!. cde d ouă cupluri fiind t'f:.\Z"\T Acest motor are rolorul in coli vie wu hobinat.Cz· Fig.itor. ci unul fix in !<paliu. iar statorul arc un sin"ur bobinaj . Cuplurile cu r bei 2 t rehuit' ~()cotjt(' eli! ~en s ('oulrar cupllll'ilor care cor(>~plllld ~\lrbei 1.:i nun se şt ie . iiI ne-cas tă \' itezit.\iotor asin cron monofazat cu bobinaj auxiliar.1 celot· dou':.

mInii de. b lIl1 mOIllI'n! cint. iar mdorul porneşte sjn ~ur (':1 ~i un motor l-ISi 11('rOll trir<l. (i-c!lcralorn} H~îllcrOli l' ~k fo.dnctiv iLat" T~) . 111 scrie cu bobinajul b !-ie găseşte condt'matorul C (sau o in.) .111 a lllh('!c cazuri.HI cuplul de pornin' (CH bobinaj uuxiliu r ) mai mie decît la mot orul :lsillc!"On triîazal.lIr{'nlt1 ~ llll {'~k fo lo~il gCllef<llond 35-iu("rOIl . mai costisiloare ~i . la putrre egală.as in crone lrifazate şi af:..Jju! b se găse ş te un condcnsa L cureutul din ace-st hobinaj se g5se-. :-oe Înehid(' f)t".'.chide in trernp:Horul Ir. i.'~lI' lurana d·' ~incroi1jtm. Di n 1I1i all!:"rna!. ar fi fost o inductivitate mart' 1. ci geuer:dorul sillr. Dacă ·in act' :1~ti.trn (le aeea5 La . atunci tura ti:! I"otorulili dcpă ­ Şt.J ~­ netir il1\"irtilor.Il} tlplil'ft flina{uni un cuplu molOI" a~\lp rn maşinii (de . La ~fir:. în locul conde]!sa torului r.wl. p('nlru pmt!urcf('.at cu !t[l ung hi de aproximativ 7:/2 inaintea Cl. D:lcă in bobinaj ui auxiliar b.in ~lare ca motor m onofazaL. d e oa~ rece :lU lin randamC'nt lUai scăzuL de rit molo:m'le.l tallz1:i. inlrcrnptortll Tr . mentionalc mai inainte . :H'('a~t. SI' cO llsidcrit molor ~1 ~il1('rO Il cart'.'d oloarele aSimTOIH' mOllorazal~ ~ {' intreLuintcază destul ele rar. L:l pornire.iltll perioadei ciI' pornire. iar illolorul fu ncţione azii În e-ollt.c nătoI" (·u doi cl1r(' ll.'1' prOdlH'(' ill ~Lator un cimp m.1Î\.)rt l l' fi ao.i! r('tclri şi IIU pO:lte fU!Il'liona ]j("]egaL 1:1 re\ea (l"dimentiu d u ft'!C:l proprie). . se del. Prezint:"l În!:. prin iuterHli'diul unui !1wLnl" CII nrtlt"l"t' internă ) . in c('u lralt'le c-kelrkc:. sin!. ~:ituatit' ~t' .Hz:1 pcntru puteri mici sau :-Icolo [111(11' nu exi~t.i bifaza(i.\r c·upllll motor }"-a aUl11al t" om plet. curentul tiin hobinajul b ar fi Insl defaza t eu un ulIghi (lc aproximativ ".şte df'ftl7.a (. venlilatoar('.. Ocoarece in h obill:.rrm !'all ('an: \"a fi ~tHdial in (·apitolul urmfilor.llie ~il1lrlll diu punct cir \'t"dl'rc comtnH.·"cHlpIu . De ob icei sc illtrebuinţt'.lreu lu lui din bobinaj ul B.!ptnt la !:OHwndil.(2 in urma l'lIn'lltului din bohinajul 8. ("li lIn anumit !t'IlS ri t' rolati('. . astrel 61 .i\· allc/"f[(fIOl"II/. ~i p.ofazal :l (as piratoare cle praf.1 Itlfll"ck n('zanll1lroj ('il illr [lutrltt. iur maşin a din motor w {ran::I"01'l1lii in (fcnera{or (le Cl1r~':It. ii dccit re\(':1 moJ). st"tlll' t'lcctrire de. alllom:lf ii . Il ulins teon:l ir [ufali a dt' ~incrOl\i~ lIl.'~lr' f«('turul ele putere . cc i Ilo i l'lIrenp di n bobinajelc n şi b cO llstituie III! sis L fll aseUl:"i.cipal n şi hobinajul auxiliar b.

p()Jij rotorici !'int astfell't'alizaţi.\"CROX (iE~ER\TOHTLl"l Gf'nt'raturul ~illrrOll ~. Schema con· ~impj!fj'. carc $('1'la prodUeCrl':1 rureutlliui alt~'rn. \"t'~(t' R fiI. i<ll' dupii \III pol ~ud Imu('<lz:i lln poluore!.\L SJ .: slnto n .i la motorul asincron I rHazat.C"pitolul XV 1.l a ge- nerllloru!ul -"lIlcron.-\RE . R otorul gr»('/':llurului t.)tiv.(. 1it'.' (1(' poli 1ll. numită s!::llol'. turhill{l l'U ap!i.d uÎ SI' pot. ca :. Hlobii. lur!Jin:'i ('Il ahllr l'tc. Pe s\lpr:lf:l\a interioară :1 st.. În stea . RuLorul l'.) ('\1Jllat direct ~HIl ]Hiu ('urea. lll()lor l'U r xplnzic.ază condudoarclc _ Îll golul cilindriI. El {'~tc ('on5lituit dintr-o parte Fixă. lii·1. Ei rl'cează ]1\ intr('ri (~nll dintre . numil şi roaftl pofu/'â. s erlt" mai Ir('. ~i o parti'.' al ~latorlllui se gi"lse::>t. incit dupil un pol nonl uJ'lIu'az.t·nLat sdH'lIIatir ('on~(ruclia unui g('ucrator ~ i llcron. le~H fii' il! lriunghi.\.atii struc/i\'.h' format dinLr-o ~('ril.rebuit" să fi(' iu\'jr1î1 t·tI ajutoru l UIIUÎ molor primar OtU'e('an' (molor dir~t'l.l. can· l'reE'3zi:l rl l!lp ni magndk al m:!:.1g11t>l.i un pol wel. numiti'! r%I'. PRL'\ CrpICL DF FCl\"CTJO:\".3l la ft:l l'a şi ~'Lator{ll Jnotorului a~incroll. tn fi gura 16-1 s-a prc'7.. care Olt! st:l lorul trirazaL Cck lre i bohiuajc ~ll r.iuii.. St:l\ol'ld geurralOl'nJni sincron ('sll' re:lli7.IZOllt>.JU alt('nwtoru l e~Le o maşinii ('!(oetI'Îe.id p.'1tol'ului S ~(' g'ii~l'SC Cl't>sti:\turile in care ~t· a:.e rotoruJ R..c\'rn!c !>int gcneraloal'dc trir.

in faz{'l(' trei curenţi lrifnzali ('Il o pur~alie (1) dată de : iau naştere . adică in r. I Fig_ 15-2.o ) .. 6U (15.ltă : ~pircl(' sint fi:\.ilizare . 1:11' fi gltrn 13-2. Dacă rotOl'ul ('. prin inducţie eleclromagnetic:] . D:lcă roala polară arc 2p poli şi este rotilă cu o ttll'aţic de 11.--. . 111 c. tn ('omecinţă.otoare Lrifa zat e.. Ll g:cnerator situaţin ('stc inver~. Dacă gCIlNalot'ul pro- --- --. : b triunghI. astfel Încit in I'pirc ~Ip ar trei forţe eleetromotoare trifnate. I b) ~l:lloricc duce I'urent cketrk in {'ir{'lJitul de ut.a In legarea 1n ~!e. ~I' şi r=pns~-" P" -.tibă o fr(>cYcnlă de pn ş perioade Il(' H'cvudă (sau Bz). II !('~nren in triunghi.I.256 ELECTROTEHNICA GE!'-"ERALA rotor un C'Împ magnC'tk. trei forţe elcctrom.JZul l egării in ~lea.ele trei hobinaj(' se produc.c. et'lc trei bobinaj t~ staloricc se {'omporLă asC'mănător cu cele. Legarea la te· lea a generalorului Irif3l. Trecerea unei ~illgUfl' !1(']'('chi de poli prin fala unei spin' statori{'of' induce În aeeas(JI hpir:1 II for\..ste ÎnVÎrtit cu o anumită ya produc(' un cimp magnetic În\'Îrtitor al{' cărui linii de forţă ~tai('. eor('~pl1nzălo:lJ"(~ unI'I perioade . Trc('crea a pn 3 perc rhi de poli ÎnLr-o n·cuutlă in f:i\a !p ircî. trei sp ire din figura 8-1 carc ~c În"irl(>sc Într-ull cimp magnetic fix.1 !'(M~. Rezultatul cste insă nc('la~i. Belatia a('ca~t3 nratii hmlţja rolol'ului ~i rrecycnţa prndmii elI' li 1\ A('uerator_ In figura 1:)-2 ~(' arată felul cum se 1t':lg:1 electric Îutre d~ ~i Il! relea c('lt' !rd hohinlljC' ~t:ltorice :lle ulIui gellenllol' triiazat. fac(. .i clcctro!llolourc alterna!Î\-ă calT' ia toate ya](lrj!(. p{' minut. reţeaua ('i1n~ pkacil de la gCTl('rator poal~ fi cu conductor neutru (tra!al punetal in rigurii) ~(111 ([In) eondudor lwulru.1) unde prin 11 s-a nolal Ilumi:irul cii' rotaţii legllturo dintrC' lHllllărllt de prrechi de poli. înseamnă !'ii prin fata u11ei ~pire staton('c \'01' lr('c(': intr-o ~cclludă P 'Il s pCTec!ti CIr poli. iar cimpul magnetic se îu\"îrleşlc. frcc\'cnţa furjt'i !'1{'ctromoto~U'l~ dinlr-o spiră a st:llorului şi Mei din hohin:tielc dat ori('(' e~te : sta tor viteză._ '- _ _ __ J I . . ({ rcprezjlllii Ic~area ilJ ~Iea . conductoarele hohin~jullli staloric. Fi~lIra 1~) -2.at: u _ tegare.' t'n forla e)(-etrul1lotoare inclusa in spir:1 ~ă .

rUH'lll. !)entru a a\"ea un cîmp magnelic puternic.of\1I formal din elerlroma:Jlleti. dieac(' n al'e~tei forţe f'kr/.:im.2Z"'PII • . aeeastă maşină este numită sincronu . formula pentru geJler ator dev ine: . a::. in loc de magnc\j permnnenţi. paragrah11 I s-a ar5tat cii in cazul cînd o "'pir ă se inin .oi'ic .'Jl etit ma.x. vitna unghiulară a rotorului şi a cimpului in\"irtitor rotoric. Trebuie in ~ ii ~ă >t' ţină ~ea\lJa că 1.1 din !. care stnlbate ~l'ira. cit şi dlllpui iu\"irt..257 Ca şi in sl.. ('xciLaiia St' ia de la (j surSrl separ:1Ui .te prod11s de o maşină de curcllL colltilluU. HezuHă că "tit.c ('11 aceeaşi Lmaţie (în acc}a.. ('arc esle şi turaţia roLorului. :lşez:ltă pc a('r1a~i a. numitii excilaf(lGre (maşinile de curenl eontiulilL YOf fi stlldiatc în rapitolll! urmfltur).OI· O faz[1 slaturici"l arC.romvtoarc e~le: E=~!llm .'a "alorii dirace a fortei ('ledromoLoare care ia lJa'5tcrc in fietare fază Sl:ll Ol"i(':1 a gener:ILowhl i ~illcron. . 12 Formula poale fi utilizată ~i la dt'll!lmin.aLorul motoruilli asin t. in moi!'. \"i rteşl(> in capitolld \ 'JI. in loeu1 fluxului magnetie tDm 11'1'I)lli(' sil ~e ('ulisiderc fluxul tP rai'e corcspllllde unui pol ro{. În acest caz. Deoarece rolorul generatorului se ill\'îrtql.fund unui cimp magnetic... care se roteşte cu dtcza unghiulară (i) /p .I!~ .itor rotorie se l!l\"irtese eu accca~i Lllratie. cîmpul in\'ÎrtiLol' ~Latorie.ei ele_ chnmoLoarc {lil1 ~pir. gellerato!"1d sc lluUH'şl(' Dată eu excita/il' pl0prie . in ca zul gelleratorului.3) " P Exprc~i<l 2TLIl s reprezintă. Curentltl rolo~iL penlru alimenlan'a f'Jr~clrnmagncţilor este continuu şi se numeşte c/lrenl de e:rci/ajie.Uil Ilumiir s dc spirc. 1n felul acesta. generatorul are rol.r-o ~illgur[( spirii.i timp) ca şi cimpul magncl.îc rn"irtitor. De ast!TJr\le3.ul (1" l'xcilati" es. (15.:l'on LrifazaL. De ohicC'i . Dar: ~ _ ___ .'i fluxul ma!.. {'u alte rnalor ul.:tfrl indl forţil ckctrOll1oLonrc din hohinaj1l1 und faze est" de s ofi lllai mare decî L aee('. . cei trei curenti irifa z aţi produc lin dmp magnetic Învirtito r. "<1loarca maximii a fortei elcctromotoarc jlldu~ft in spiră este: în carc : w <1>111 \"<ll oar~:J ('de jlulsnţia forl. generat-orul se numeşte CII excilafie sep(lraM. g~'JH'j'al.

: ntului d e ('xcitaţie .(ie. f'1'(1lru fl menţine. rare reprezintă h obiMje le statoricc ale unui motor asillcron trifazal. in spate .'lle fi variatâ este \"aIO:. este propor(iol1alt1 fII /lumiirul de condm:loare produce in [iewrefa:ă ale fa:ei. ş i deci se poate obţine li n re ~la j al forţei clc . trehui" sit se mărească fortn rJ('etJ"t)lllOloare E. antă . sardnă. 10 con~·t'ciutli.258 ELECTRo-rEHNICA GENERALĂ S-a arătat cii pulsaţia este : (.I1I€'n e~ . rure nt ul produs trebuie ~:"l nib" valori diferitI'. n1lmărul de poli şi num i:i rul de conductO:. ~e ohtin(' : (10. !"('zultă : Daci! se notr flza .li fiecare spiră es te constituită din cite două coo durt oare adinc (rarc sint ti:iiat(' de linii de fortă) It'gal(' in tre el('. Cin d turentul creşte.lrc ri"imilw I·om-lant.ru ta şi frecvcll~a curcntului produs ~i'i ri!minl"t ('OJlStanUL De a~{.e O că dere de knsiune uHlj mare. Vnriatia curentului de excilaţie se 01ţine prin rnall(' Vrall':! unIIi reQsla[ (le e. se vede . wn: st s talor1că.. penLru ca tensiun ea la bornele generatol"u lui 5[1 IlU njuJl~ă la \-alo1'i prea mnri.c.2:-r Pl1<fl. Dacă se Ilott'az:'i eu S num. 1) lldică: valoarea eficace a [orlei elu/romo follre. ceea ce face (':"1 Lt'n siunen la bOl"1ll'}to ge neratol"ului sa scada.ttilo. pent..H1 1 o(>xe iLaţie se ponte obtine t('IlSi UIle con. ~e mit' şorează CUl"E'ntul dc ('xdllljÎ('. 1n timpu l fU!lctionlirii gl'lleralorului.. se poale "aria fluxul c'D .tmlllotoare E procJus:i de fiecare fazll stntoJicri.. În acest scop se m:1reşLe fluxul }Ungnetit (p priu mărire.pl1 60 nstfel încîL : E=s. const. ln cazul generatoarelor ('II sistem propriu d<' . prin t r-o y:uiaţie a cUl"en tu lui de excitatk. fi e. in bohiunjelc statoriee se produ e.un.lnll de eonducl:oa]"(' acliv(' nle ull{'i faz{'. .ul sl"lIde. in funcţie (1(' numă r u l şi dc' putere a COIl!'lllnalorilllr.lI"C'll fluxu lui magnetic <1)_ Acest flux magnetic dcpind(' de \"aloarca .) cnr('ntului de excitaţie . cu vife:arolo- I'u/ui · i Cll [hlilIl magnetic (11 II/lui pol r%ri. 5 Hotoml g'el1eratoJ"1I1ui este totdeauna iu\"irtit de dilre motorul pri!nal' ('\1 o vilezi"i eOllstantft . Singura mărime din expresia forţei c1et Lromotoare E care po.lccasli:i /t'miUill'. introdus in circuitul ('urcntului de {·x til aţie.<:lantii indt'pl'lldent d . ideuli ce cu hobinajcle s l alorice a le unui generatorlrifazat. t'260 Din figura 1'1_11.}= ~~ 2. Cînd curent. fie în rată.

. adică aceste forţe c1cctrOml'lglletice constituie un cuplu elecfromagnelic rezislenl. dnd ind5r. cu :1cccaşi viteză C. aslfrl iJldl rotoru l in cepi' să se Îndrt<:asd . ro torlll molorlliui ~.orul gt'lleratorului an' un s ingu r bohinaj. iar p numărul de perechi de poli ai cimpului.ţhiu lal'ii w/p.xcita fOl' lc de atra c\ic asupra poli/oI' ratari ci.Hul poli lor sud rotoriei. .::atorul se leagă la o re\. Ca şi la motorul asincron trifazaL. care lnvÎrteşte roloruL Acest motor dă ge nera~ tOrlliui o Hnu mită ene rgie mccan i că.u't. Conform legii luj Lenz. ('l'lre se roteşte ('li viteza un . generatorul trebuie fie acţi ona t de un motor. se ex('rcită un ('uplll de l'ot<ltic {'ollstallt C:l valoare. gClleratoTUlui prin intermediul unui cuplu de a ntrenare. Jn stator se produce prÎIl inducţie O ~ingunj forţă cleclromotoarc monofaza~ă.ca el ecirică .:.t)!p polii Jllagnetiei ai rolOl'ului. astfel Î ll d~ rotorul '\"a rămîne nemişcat. Generatoare!e monofazate se intîlnesc rar in practidî.H. In acesl caz.tAŞlN! SIKCnON!: 259 S-a arâtat cII pentru a produce energic electrică.'l'aşi. cuplul electromagnetic rezisten t este eg:J1 cu cuplul mecanic motol'. dl'. deoarece la putere egala.-<' electromagnetice.or.. j::lrdmpul mag ueLir invil'lilor al slalonllui ~c rot('ş(. pc carc gencratorul o transformă în energie să eleclrică .!:ii are lin randament mai scă zu t.J\lQTonl'L SI Nr. dacii distan!a dintre polii cImpullli illYirlil." ~ău. ('Înd int r-un :-ii'Il. Di n ar'e aslit {'auza ~ yor f. Deoarerc rotorul sc învîrtcşte cu acec:lşi vilc.ON GClJcr<'llorul sincron cşte o maşUIă reversihi la. un generator monofazat est e mai costisitor dedL llIl gellcrntOi' L fazat.c ătre motorul 2. ri Energill mnlor lnt'{'anic de meC:Hlică este dală . ai cimpului iIH' lrti toJ' ~(' găses(' cind Înaintea . Tn'hlli<' obs<>rvat că polii cimpulni magnetic Învjl'tilor nu pot antrcua polii magnet iei de.să se opun5 cauzei.Il('rOll ~stc ncmişI:at.o:ij de robtk ('<1 ~i cimp ul magnetic invîrtita!'.ol' şi polii roLorici I':Ullinc . molorui acesta s(' !lUIllC~t(' siru:rmr. Cimpul magll~l ic insÎrtitor se ('omport~ ('a şi (1 scrie de poli magnctici nord ~i sud !ii tnaţi s ucrc~iv în îlltrefierul Il1Hşinii !:ii rare poL a ntreu!!." cind in sensul contrar. efectul tinde . pe cart' o transformă in ellergic mecanică 1:1 arbo1'(>1. La ÎncepuI insă. care este de sens conlrar cuplului motor. Dacă se negl ijeaz ă pie rderile din generator. iar cu rentul alttl'lI <lL!\' ali mentează o reţea mouofazatii cons. R~'lLdui d motorul sincron nu poate porni singur. excmplu. Polii nord. w fiind pul.i ('a M'IlS. l\'!lInui in (I('l'st ('l'l7. adic:i po:tLc primi de la o rel'ca {>ll{'rgie elcctri61. in cazul c ind stal.. gencraiorul ~(' numeşte mOl1o{a:al.tiltdtti din două conducloarc. in int erioru l gencratorlll ui ia lJa~lcre un cimp magnelic În\'il'(il. nllmc contl'nr ni rotorului d~c:it. Curenţii care se produc În statorul geueratoru lui se găsesc intr-un cimp magnetic şi în consecinţă asupra ('urenlilor se exercită fort.!'aţia reţ:elei de ulilllcntal'l'.('. sl.

1I 11('i pompe care t rebu ie acţ i unată de molon. mol orul ~ illcron t~"te mai puţin utilizat În pradir:1. pentru acţi o uan':1 util :ljl'lor curc f un diollt><lZă ' "U tura !il: eOll$tanta şi nn comportrl ~u prasardt1i (anumite wn Lilaloare.ti\·" In mod normal. in pcrioad.ent e.~ il1crOIl În scurt.Lic ill\"irlÎlol' ş i polii rotorici. adus printr-un mijloc 03.îtol'. separîn du-se <I('('i de sursa exeilntoarc.ie a dmpului Ula g netic Itl\"irt. se t-wne ratoart' Illollofa zalt' cu rrec\. daert lill asLfel dt.:'\"ILOn SIXcnOi\E Gl'nl'rntor ul ~ illcr o n t'ste m'lşina ran' se inf. ca motor f UJ)(:ţionind in gol (f[. adică darii {'lIrcntul de excilati<.orul molorului la sincronism. bun.a fi t Oluşi utilizat cît Illai mul L (mai ales ("Il pornirt'a în aSin(To n). iar fortele de alr:H.).ru a lIVea o sardnă la arbo re ). Din a("t'~1 m otiv exi. t'ii motorul înd e plineşte funcţia de. cliplui mo Lol' este cuplll] cll'('Ir'omagllc l ic ('are sc e xercit ă Îlllrc cimpul magn<.I i molorul ' prind e ca motor ~ in c ron. * :l. Se spune.ci rcuit. şi " . de e).ntaj de a funeţiona cu un faclor de pute re fo:n'tr. iar cuplul reziştcllt.:! Îe asupra poliJol' rotorici rămîn constan te ş i de at' e l nş i ~t'ns .' motoarele asincrOllC. lin l:u plu mecanic.>0 Hz. ln tl'-a dc\' ăI'. treaa.> folo~Ne" fr(>('"Y{'nţă 10-llz. In aecs! caz.str. " Din ca uz a dific ult:1ţilor de pornin'" se lnnalate in pa ragraful prceedellt din ('auza j"i. Jlutiud da ti u (' urlu motor normal.(' mpl u.Hllof" sincron.ilnt!şte in mod obişnui! în centralele t'lec1rÎ('c de c urcll\. În :H't>S! eaz.Illxiliar. Cind viteza de rotaţie a rotorului s-a apropiat cît m:li mult de yitczu de sincronism.sincronism. putind deci porn i si ngur:i . altcrn.11 aSÎnrmll. cuplnl rezist. Adu ce rea motorului sincron la siucronism. polii sil i se giiscsc la clisl<lnţii iuyariabilă fată de polii cimpului magnetic illvirtil or. l ' n alt mijloc constă in :1 porni molorul s incron ca motor asincron. astfel Încit rotoJ'uJ <:ontinuZi să se roh'rl scă sing'ur m'li departe şi maşina [unc\"ioneazii ca molol' sincron. motor. se poate face cu un motor . Pentru aceasta Se inchide cire uillli înrăşurării r otorului printr-o rez i ste nţă. <It' a~c m cnca. cit· exemplu penLru lmcl iul1e ::l eledrit":. i\I oLonll siu crOIl 5.t'(~Care 1:1 o v it€'z ă egaHi tu \"itcza unghiulară wl p de rotaţ.\ BEA 'I. ş i maşina se comportă ca llJl motor o. CIl cu rent monofazal de . În cazurÎ sp eciale.. este supraexrilal.rn\a ltj -=.1 tie porn ire.t'lc eleclrkc. ~pr<' deo ~c bi re dl. ~e utilizCllZ:i generatoare t rifnzate cu II fren'l'nliJ dc .\ rot. el a rc proprielat~a de . . mări faclorul dC' putere a l reţclei. ceea ce ~t' numeşte pornire . De dala ac~a sta. cu ren tul cI<: excitotk (cl1rc n l contiuuu) in b ob inajul polilor rotorici !.uJui efi nu suporl:1 supra sareini import ante (ca molorul 3~ incron ) . penLru amt:liorarea fact orului de putl'rC al une i r{'(.260 ELECTROTEHNICA GENERA!. [ ·T IUZ . pumpe de. depă şeşte o anu milii valoare.'"tb lt' udinţa cit.cOl1lpel!.Ilz.(' Jolo~eşte. Se spu ne că trebuie ~ii se aduc.lpl. _'Iot orul sincron Hr(' insii marele a\'(l.. Cînd rotorul cst~ adus 1<1 . insa ni 1111 cuplu redns.A E ste necesar ca la ÎncepuL rotorul sft fie.1 ~incrun. este cuplul la arbore datorii. se Iasii ~i.\ Ş I.

numil lurbngenera(ur . este constituit in gen~ral dinlr-un butuc central din oţel.. Hotorul ullt'i ma ::.. 15._. pe acest capăt de arbore . Ji.lliz . el pline in mişcare cxeitatoare.urin\a prc1u('I"ării po lii se execută din lolc ne oţel izolate iutre ele şi a.:. Detaliu constructi v.'-.y Rofor 15·.. Generator sir. 'in cazul cind un generator este acţionat d(' o turbină cu abur. care produce turcului continuu nCCt'S:ll' excitaţ.'ifl fie 'll1Lrenată. Extre.iei ma~illii . Dacii maşina esLe ge_ nerator. pe care sinL fixn\i polii <1st!"el cum c~t{'. Fig. in stinga se vii{l c{'le două inl'le owLaliee care ~e În\'irtesc solidar cu rolarul şi care sery(>se la aducerea curenlnhl( eonlinull de e x cilaţ.orul. "~ Fi~ ..'şte. Dacii ma~ina fuoc\iolleazil ea molor sincron."":'''l Pal Bobm.cron.i\IAşINILOn SI:KCROI\E Pigura 15-3 Tcprczintii 3!'\pcdul exterior al uilui generator sau motor ~ i lLcrOn.'amhlate Cll lHllo:. CONSTIHJClIA . în dreapta se \ 'ede excitaloarea.i!lcronc.'!ft. din motive de ordin constructiv." montcazil dispozitinli de cuplare (roata de ('Urt:a sali cuplaj tlirecl) cu motorul om.)1I1a eare Lrehuie . lllH'.: antrcnează ger>crat.ini ~i ucrOIl(. turaţia lui este mare (de exemplu 3000 rot/min) pent ru a corespuude t uratici mari pc ('arc o are de obicei O astfel de turb i nă. In stinga se \"cdc capătul de arbore liber. Hohinajul din jurul polilor eslt:' rC.1.'il. carc prrmitl' o repartizarp bună :l liniilor ue forţă produse de poli. Un ascmenea gellerator.. car(' este montat:. Cind axul maşinii se În\"irb. t din sirmă de cupru izolată..ron) sau an' moolai dispozili\"lll de cuplare cu 1I1:1. Pentru u.--.'l . capiiLul dl' :1}. cu şi l :<crla!Q..\1)<'. nu are poli ap a renţi.I't' --_ . prin cuplare directă.'. Pl: acelaşi ax maşiua propriu-zisiI..ul cxterior al unui rotor.MAŞl. în figura 15-5 e~tc rcprczcnt!lt :lşpcct.t'iI SIN CRONE 261 4. indicat in figura 15~J.mitatea polilor diilspre sLator are o talpii . sc lasă liber (cind mo{orul serveşte drcpt compensator sinc.3.<.ie. ei se formează prin bobillarea Înfăşurărilor rotoriee .

: 5 _ camera lurblncl Illa. . ('. (u"'binel : p _ generat" r '\!)<':fo" c". 5 _ vane de inc h!der" II ape. acesta este.sincron.' : l~ _ pod rUla.ear~ flt""tru y~nA . În figura 1..' ax u . .aullcc cU aX \'ert.<:Rl : 7 . _ urborcl".t"rb!na h.azu! generatoarclor cuplate direct CII 1mbine hidraulice cu ax .:"l"ltA IRllSllUle.dI"aulIClI : . dnd maşina are axul YCItital ..olorul generaforului . Sint in s ă cazuri speciale. Rotor de tu rbogcnera lor .' ăzute la periferia rotarului. 1 .rucal: 10 _ sala maşinilor: II ~ cQnal de ru. Axul maşinii sincrone este de obiceÎ orizontal. 15·/. In figura 15-6 este reprezentat un aSernC!lCa rotOf de turbogcllcrator..n i\. de exemplu .r. R. e lul IIp''! In amonte . Gl'ner. 15-6. 15-5.262 ELECTROTEHNICA GENERALA 'Î ntr-o serie de crcscături pre. H _ Inms!onna lo r rlc11cut o r: l~ _ !inle d~ !. " Fig..-7 este re- Fig. l! _ mp.!ul ape l In O"al : f _ canal de IIduc\lc .IiOr sincron cu ax \-ertica! intr-o centrală hidroeJeclridi: 1 _ b~r(\J .·crUca!. Fig. 3 _ nk. .

15-8). Statorll l unui generat or sincron de put€'re mijlocie.urhina hidr:lu lidi cu ax vertical.orice . fn cazul cÎntl cresH!turile sili t ~deschiEe ~ la partea Spre Întrcfier. fn Rrpllblic~l Socia!isUi Homânia ~c const.trogene notate 1 şi II (Iilltr-o reJltrală eleelricii.)-9 sînt f('pre. cuplată direct cu llil genera lor sinc. 15 ·8. StatoruJ unei maşini siJlcrone este construit din tole de al_e l izolate între ele (pentru a se reduce curenţii tur. 30 şi 125. 38.H şi un gt:'llerator G.ron.) a ~ tatoru Jui siut prc\'ă z ute crestăturile în care sc Illonteazi:i cond udoa rde care ronneaz~! hobinajele stat. Aceasti:i retea lloate fi alimentată şi de .ruiesc in mod curent diferite tipuri de generatoare :. O pr ez cnLată seeţiunc fig . c~lre alimenleazQ o reţea. electrici:l. cu ax verLical.~IAŞINI SINCRO=-<E 253 printr-o centrală hidroekc!rica ech ipată eu UD grup dectrogen constituit d intr-o t. 30. in fig ura 1. care del1itează în comun pc ace lea şi bare coleclnare H. . Pe ~!!pra fa~a intcrioar. lJIontat deasupra turbinei.rE RSUL i1\ PARALEL AL GENEHATOAW::LOR SINCRONE Într-o ecntnllă f'leetlic[l funcţioneazii de obicei mai mulle generatoare sin crone. 5.bionari) şi prinse cu ajutorul unor buloane· Acest stator este fixat l:l o earCaS1! turnată sau sud:ltă (fig.incrone trirazate pentru tensiunea nom inal ă de 400/231 ş i puteri de J. De la barele colcetoare pleacă circuitele C. bobinele care constil-ne bobin ajul s tatoric ~ (' e()nkc!iollea z ~l l:icparat pe şab l oa ne şi apoi se introduc in creslii turÎ.zcnlate in Illod sclle matic doull grupuri elec. riceare grup e1edrogen este compus dintr-nn molor .

15· 10). ac('.la se meM\'rea. poale fi reglat ă fie ma1lua!. Gl'ncrator sin· r. . Trebuie CII moioru l de antrenare sii auuc ă geller~loru! cît mai aproa pe de tura tii! lui nominalii.n-enţn la ha re . motorul trebuie să În\"Îngă un cuplu rezistent mai mare.::a reo. care 3ntreocazii genera tort!!. pot {unc~iona în paralel ş i mai . Pentru a M. tuchizînd intrerupLorul Iz· g. adic:i genera.ajulorul Ul1l.~l)llare Fig. numite condiţU de ~ncronism este n('"cesar un reglaj mult mai precis al lurajiei. care se găseşle intercalat in circuitul dl' e){ei!a\ie.'lor: d) trebuie să se respecte ~i suct'esium:u fazelor. cj)M. cro n pre\·ij1.') i lensiUIl CH harda!": Il) frccyenţ. Sc considcri\ că la un moment dat f uncţiouează numai grupul 1.:u voltmelrul V~ (fig. astfel Tncit tensiunea generalorului ~ii fie e'Znli'i cu lensiun('a la bare. Hegla jul nutomal se face ClI . ~. ff Fig. Se spunt· cii cde doua gcncr:doare G functioneaza il! pOl"ultl pe bart'le co1ccloare-. gellcratorul G1 fiind legat la bare prin intermediul l11t. Functionarca acestui regula lor esie In principiu !lrmiiloarea: Dacă generatorul funciionea ză CII o anumilll luraţie şi la un moment dat sarcina gene ratorului creşte.tourde G1 ~i Gz au ro~t puse in paralel.'n('ralOfll ! gnlpului 11 debit(. 15·10.~ La Irt"lmÎc.li regululor outomal de t"w. inr la bar('.iisoară cu vo!tmelr ul 1'". de asemenea.laru[ de excifallc.a tensiunii gener:ttorl1lui să [ic egaW {'Il !"n:.lie. fie automat. 15·9. Pentru a îndeplini ultimele irei con diţii de cuplare in paralel.multe cent rale inluconectale la accca~i reţea. Doui'i grupuri eleclrogene Intr·o centr al ă . ceea te are .MA$INf l')'" C l j"R ENT CONTINUU alte centrale electrice. Al doilea genera lor Gz este deconectat d{' la bare cu ajlJtorul iJltre{ { • I $: 1 o / I 0.i indeplincascit unnnt.ut pl'ltlrU în parnlrl. I"uptorului l~ caL'e este deschis. 1:) tensiunea generatoJ"ului Mi corespllnrlii c<:\ fa z ă t·U tellsiull('a hRl"l. Dupi'l <leea::.oarclt" condiţii de baz:l: a) să aibă la horne <lc-cc3şi teusilme ca . Tensiunen la bornele generatorului se m.-.3Ză şi el pe bal'Ple B.rrl"uptorului Il carc este Închis.' putea lega in paralel geuerntond (72. il dru i construcţie depind~ de felul motorului. Tura\ia molorului.

. ceea ce produce o mic.(<:neffltorului este nulă. Lampa va arde Cli o intensitate lumino ~s. Lampa se găscşte le'4"ata intre o bară şi o bornă il I(e nenl. :\cliQJ1Înd printr· un dispozitiv de reglilj fin al moJorului.' fOiHte lent şi dacă in momentul tind a=O (concordan !ă de faz~ Înt re E şi Vl se înc hide illtrer lJplorul { (iig. Cu cÎl yariazii mai încet.j t!t valoarea maxIrn:1 a vectorului V are loc pentr u 7= "'. Acea stă Î nc ărc are se obţine m~rin.. GlJld 0:"'-0. L e g a re~ IămpiJor pentru ohtine· rea foc u lui inyirtitor. . auici:i nu s ·a încărcat cu sar· cill~. p"ni ru a realiza Ull reiO:J~j CÎI mai precis al tura (iei. DW2rece E IlU are o frec v entă riguros egal ă cu frecycnţa lensil!1lii c. între vectorii E şi 7: existi () diferi'Il{ă ('ectoriaW. I'g!lIă~cu vectorul V şi care ya riazi!. Chiar da că aceste do uă mărimi sîn I.lor.d.lc i rea maximă (if e. In acest momeril Îns. Ctnd gl'lieraloru l fundionenă în gol. ca efect o acţionînd .·!.1 sitll~\îe. Trebuie . (li cît l1iferen\a dint re cele două frec..cTl!<i genera tOTului să difere foarte puţi n de frecvenţa la bare. Se preS l!p Une cA aceast.\'cnte est". ..ELE C T ROTEHNICA GENERAL>\ scădere a tUfa\iei. alternatorul ramine În pinille! la bare. genera torn l iu nrj ionează fără sarcin ă (nu produce curent) şi este nccesar un dispozitiv sensibil care.!ionea. Dacii sar· cina generatorului ~cade . cu ailt CI: şi deci V \'Miază m~ i repedl'. forj!1 el eciromoto~ re E este eglllă chiar cu le m iunea la bOfne. 15· 12. acţionat la comandă. 15·10). care vari:Jzii periodic.~orare a puterii mo lorului şi deci o sdidere a IU TJ(iei.!o rului. sa măreasd'i sau sa micşo· rele ad misiil. 15· 1 J. . t'g. Fig_ " Q9 Fig:. Aşeza r ea I~mpilor Fig. neexitlnd curent.ne slrăll. egale..] generalorll! nU debitează curen!. iar cînd GI=-'-: lal1lp~ . .derea turaţie! [Jce ~a regulatorul automat s ă intervină asupw Jge nt ului motor (abur . aşadar.~te m~Xilll)..d molorul de acţionarI' a generatOfl. cu tensi ul1 ea U la bare. ÎII!r· un inlen-al de timp crnd aceils!ă freC\·entii este mică. Se vede din iigur. dat" ~e reţea . Dia gra ma veclor ia lă a tensiunii gene raIDrului şi barelor . dupit cu pl:lrea in para!eI să se Încnrce generatoruL descărcîndu ·se eve ntu~l celelJlle generatoare din cenlral. deoarec\" t. apă . Din aceasta cau<:B. La legarea În pa ralel. Spre a pute<l cunoaşte momen tul ind icat penlru închiderea î tttrerup iorului . lampa se st inge (if=--0l. UJlghiul de defawj 7.jueren de tensiune ÎJl staiond J. se poale ob\ine ca frecy. combustibil) îll sensul măririi adm isiei. motorul are de înv ins un cuplu rezistent mai mic. după cum rezd lă din di~gran1il din fig ura IG·l1 Îll1H' \·eciorii Eş i U_ existăm gellt'ral Ull anumIt u ng hi de ue!azLlj (1:. ".j lorjii electromo(o~re a 10S1 adusă cu ajutorul reoslalulu i de exciral!e la nlou<. iar \'JIo~rea nu l ă. este I'ariabil. ŞI astfel alternnloruJ este cuplat In paralel la barf'.. se folos eşte o lampa de fază L arid<ll~ îll figllril 15·10.lhli. 15-13.şi V v'lrio7. . Cre~t erea turaliei lilce ca regulatorul s~ ilclioneze asupra agentului mo ior. mJi Illare. In accast. astiel Încîi !lIm. Sd. pentru obtinerea iocului învîrtitor.dic~ tensiune:o la bornele lămpii depinde de mărimea vectorului di n figur a 15· ] 1./""ja b~re. micşorînd admisia. cu al it frec\·ent a de stingere şi stralucire maximfl este mai mică. se inchide Intreruptorul J (fig:. 15· 10).. în momentul dnd l~mpa esie stinsă (a~ (I) . .!r!! 7 ~O . '1.n pe bazn diferenţei dintre tensiunea la bare şi la generJ.. pcu. . aceasta are ca efecl o cre~tere a puterii maiorului şi deci o creştere a turatiei. ceea ce are ca efect o creştere a luraliei.

Generalorul funcjionează cu o tensiune Între faze U=6ooo V şi are un factor de putere cos 9=0.:J . .7 A. etle una pe fiecare fază. =C·D=900· 2 r. ..92 '70. Din relaţia: P. se pol monla Irei lămpi .. R. adică a unui foc IntJlrtitor.-I'3·U ·f·cos 'll rez ultă: 1 65000 1.sle : P. iar cind se învîrteşte in sens invers. Un molor Diesel antrenează prin cuplare directă un generator sincron cu o frecvenlA 1=50 Hz. maşina se învîrteşte prea teşle prea încel. La centralele moderne există şi dispozitive automate de cuplare in paralel. Cînd focul se învîrteşte tntr-un anumit sens. cu opt poli (2p=8). Dacă se aşazii cele trei lămpi in vfrfurile unul triunghi echilateral şi se acoperă cu un geam mal (fig..~--~--= 750 fj() I 60 ·50 p Dacă 4 rol/mm.8 -7. şi L t ) sînt legate tn cruce. I! mpile se aprind şi se sting repede.-.6.'i kW.8.266 ELECTROTEHr. . . Cuplul motor pe care-l produce molorul la arborele său este (#=900 Nm.65"""65 k\V. 60 5 Puterea la bornele generatorului (. Cuplarea In loc de o singură lampă de fază. = TJ ·P".0. . Aplicaţia /5·'.llii I a curentului produs? ne zol v il re... in practică se utilizeazii frenent montaju! celor trei l ă mpi În idul arătat In figura 15-12 cînd două l ămpi (L.-rCA GENERALA succesiv fntr-a anumit ă ordine..92.andamentul său este '1)=0. viteza unghiulară În radrs a arborelui este puterea P m dată de molor în arbore este: n şi dacă se e)(primi'! puterea !n CP P . (. Care este valoarea intensil.. 15-13) se capătă impresia unei lumini care se mişcă circular.-.·750N·I]! =70650 W = 70. 73 -6 000 '0. maşina se Inv1rIn paralel se face în momentul cînd lampa L3' se stinge. tn acest caz. Din relatia: f~- r·· 60 rezultă: .

. 2.care se poate roti in jurul unui ax orizontal 00' . ~i S ai unui m~{gnd . pentru claritate. astfel încît sft Sl~ inehidii..Capitolul XVI ll1\ ŞINI DE CUHENT CONTINUU 1. Pe figurii. . . PRINCIPIUL DE PHOPUCEHE A CURENTULUI CONTINUU iN GENETIATOn.ompletat. Bobinai comple! pe lambur_ . între punctele 1 şi 2. iar capetele de eOI1- Fig. înfăş uri!rii mnşini1 • Fig. după cum se ya explica mai departe.ilinnrică a tamhurului astfel: capetele de eondudoare dill raţii cu l.. 3. în realitat<.. Bobinajul a fost trasat complet. Se lloteazii eonductoarele de pe supraJqa.şi ~e presupune că acest tamb ur ~e găseşte intre cei doi poli "".. Sl: illfăşoară pe tambur un fir conductor izolat.Însă bobinajul trebuie considerat c. s-a arătaL numai inceputul bobinajului.. Inceputul pe tambur la o de curent continuu. 16· 1.UL DE CURENT CONTINUU Se consideră în figura 16-1 li!) tambur de oţel T. . t. 16·2. în figura lU-2 este reprezeutat acelaşi lambur la altă scară şi văzut din faţă.

J :c .şi 1. dac?( curcnţii au sensurile. in lllu(])t'Il[ul ("()I!siderat. In figura 16-3 H ) ('onsideraL înlregul bohinaj d(' pc tambur.268 ELECTROTEHNICA GE. In all (il' la lllt'li. JesIiîşurat. Bobinajul :He următoarea succesiune: 1-4-4'. alciituit din lamelc din cupru. in conducLoarelc de la periferia lamburului iau naşlere forţe eleetromotoare (pe baza fenomenului de inducţie electromagnctică).11'-11-2-2'-ff-9-12-12' -7'-7 -10.{1 ÎnLre pun rsLe legată por\illllca din inI{i~unl.' leg:lf(" in o.:e!lSul s.~ \' . Il şi TI. un alllunil număr (k eOlHlllcLoare III tare -"'c produc fOJ"\."IERALA 'cluctoare din spate. 2'.t: electrolllot oare .>- 8 ~ -Jl '~2' - : .fii izolate raţă de tambur şi de 'LX.id{'rat" o Iurţil elccLromotoar{' E avind :.li de acea~tă a xă. -.. \ şi n.---- ---~ -- .'1' . care tind să producă curcnţj în sensurile arătate pe figura. Cu Il şi 1 S-a!l notat cele 2 două lan1('I(' ale tolrdo rulu i. fiIe in spaţiu fre:leă Îl! mod permanellt pe eolc-etor. c(lrespunzătoare sensurilor forţelor dectrom()toare respective. .\. 16-2). forţele elecLromagnetice care se. --_ . . reriilc sint aş('zate pc rlirc<... ~ 1. ~ -. !lupă cum se vede pe figură . 16-3. Solida!' cu tamLurul estc fixat 1I1l cilindru C (fig. S-:m Hotat extn:mită(i1c eOllducloarc lor de pc suprafaţa cililldrid:j a tamhurului {'tI aeeleaşi cifre ca şi În t"igura Hi-2. iar de I:UllCia h înlre jJlIuch'lc -1. Dacă se roteşte tamblll"ui În st. .l'-J. produc formează un cuplu electromagnetic de sens contrar cuplului ce produce rotatia bmburuilii in SCIl s111 săgeţii . ~ o bi !1llj!l 1 de pe tal11lJu r desf~~ll r a t.Jll(' două p o r\iullNI dill il\f5:jur:Jl"e cl1prill.l't" cuprin s ă d Oll[t perii . . cu J'. Această condiţic este îndcplinită. in formă de scdor. Sensul euren\ilor se ană cu ajutorul legii lui Lenz : efeelul Se opune cauzei."nsul săgeţii.îa axei polilor. - Fi il. care illsumal. alUt pereche pUllc'le ak Înf[l~llr5rii ya veni in ('ou Iad cu c("1t- . pc carI' fread periilt".Tum:1LaLea slIJwrioară :J înnl~llră]'ii d~Jl figura 1G-3 cuprind(.5' .'igdii moment al rola\iei LiunLnJ"1\lui.. pcnlru a f. numit colecfor. in dicate pe figură. Spirele sînt lt'galC'la lamclde C'olC'clorulni.lCC (lrsenul mai dar.'. Pe figurii s-au desenat puţin depla~ate frti.](1 . . ' :o De Jamda l) esle legaLii t t rle 1 şi 10. . Ca urmare.e dau in mOlll('lllul ('on. izolate inLre ele. . . Două perii cOlHluctoar(' d(' cărbunc.5 _ 8 _8'_3' _ S_6 _ 6 .

prt'i't'drut şi [j('('arl" [an){'lii fo ă ia locul lamelC'.. C:11 ('i( in L er\'a le l(' d(' timp 10 sint mai mici. l. m.11"('as lll ('nu zf\ Si' poate eonsid(:Hl (':1 forţa elcdrom oto:l!'t' i nlrt> p cri ill' . şi Un nu miir {'OI'Cspuuz:ltor de marC' dc lumele de coll~(.l . de fluxul magllf'lic <l> nI tUlui pol e~ll. ad it. şi fiecare la Jn(' hi a lua i locu l hlludd pl'eeedl~lIte .-: l antii .. Î:lr lu ng-iUl\'u ~ <l L stlprar:.l (J ntlo:ln' practi(· rou. dupii un int(' l'v.. D acii Se presu Jlune cii di. Jumătatea in ferioară OI i n I ă şu J'iirii '0' ~(' unni'lr('şle UlL t:ollduetol' O.. F or~a electromotoare tota l ă. . Iiecare de valoa. l u realit:lle În figurile 16-2 şi 16-3 trebuie preSupus că există u n num ă r [uarLe mare de condll('toare pc sltprafaţa cilindricii a tamburului . ad i6i ror~a t'lcc:lromoloal'c tin{lt" ~r rt! o \'.şi in in Lt'n-a lul de timp 10 pret'l'dC'nl ş..A şi B va :I"ea aeC'(':lş i .rea E. l 1)-.'i 1:. adnd sensul săgeţii inrerioare din figură. fn al'('~t eaz. Între pe rii le . fi eca re co ndu ctor ~i:i ia 1(I(' ul ('on ductornlu. . § 1 ~ -a Yă w t {' ă in an'st (':IZ in ~piră i:\ ll.4..i Il ap<lH' o fo r Ft e1cdrouHltoan' a cil rt>i \'nriaţic În tim[J ('~{(' (lalii de porţiul1l':\ ingroş.l. J mlueţÎiI =-oDL --.. O I'O:I\.L.q a .).1 2'1> Ji .('C I: ~Ullla mui 10\11101' forţe (? lcd rOllll!tO:Il't: e illtt'rnaIÎ. şi R.". pentru intreaga infit~ur~ll-e.J! cl e tilnP fo arte mk. [<lpt Întn' periilc A şi B in illLt'rva lul dC' limp fuarlf' m iC' l'xistil (1 [ortă ('t('clrotnnl.lIudnll lamburului ('slc V._ _ _ S ~LD ~DL o . după elim se ş ti e..IŞLt'f(: CI forţ:'i t'lcdrO lll oloare aJtC'rH ati "ă ~ i nllso i daHi.\ ~ i Jj p ilSt rt'. u('rÎ L faptul cii fiecare c()ndu('tor a 111<11 loeul ('oudU CtOJ'\l· lu i prel"l'dC'nl. magnclic:l lOedil' pe :t('t.lla din figura 16.'!z. Însea lllnă l'it (1(.d" a~tr{'1 C'ii înl1'f' pC'l'iilf' _1 ::.'e si llu!-ui· dale ('sle lol (1 forUi i'le{'(rQllltlloare :i.1. ~e preSllp\iJlC c:ă lamhul'lll se invlrteştC' suficient (le I'ep c<il' lwntru ca . in mome ntul respectiv. dupii fk'C'an' intrl'\'al de timp ' 0 .. preel'dt'ul('. I'xislt\ (Il' :l~f" LJ1{'IH'a () forta t'lt:('tromot oare all('fua lÎ\'{1 si · IlIl~o id "tlii l'\1 a('C'.ltCl'l1ali \'[1 sinusoidaLi. V iu'ii '0 ..' O) (r l~.tl oarl' CU llstanl.ntii se apropit' lllai mH1 L clC' () linie> dn!~p({1. o'laşi număr de eond ucloare ca şi j umălatea din rigura 16-3 cuprinde aIn con sec i nţă . D t. S .<ŞINI DE C URENT COm'INUl:' 269 superioare.\('('. fo rţa l'il'drotJ1otoare între perlilr . Între periile A şi B se produc două fo rţe c1cdrnmoloare 11/ parule!. ('II :ltiL porl illue>. .l ÎI1gro:.1 ciliudritf\ s ldib i'tlul.'\.aloal'(" r:. "a 3" ea tol va loarea E..Jl.astn ~(' e :\plil-:I prin f'lptul {'ă ac:est t ondllt!{Jl' face parlt' d int r-o l'piriL care se roleşte intr-un cimp magn!'lie: In ('apiltllld Y[I. Sf' H'<k diu a('eastii fil::Il/'ă ('5. tilluti. Din .l IG-3 nimic n u s-a st himlwt.tor..i fUIH"lfa\ ă \'a fi: ([.t.l)'(' ('al'(' (d(' t'xC'tllplu ('ont! ll('! o rlll .te (/ fortt! cj{'etrOlllOtoarC' Clj/Isuperioară. In definiti\' .J(' 1lşi v:l rod C. dC'oaJ'('CC' În figur. as{'ltlelH'a. II> = . in inler\' altll tie Ump 10 unnfdor.ua /'c a!lenl:1Lh'. se eonstaUI ('ii iu eondutlor ia lla~ ll' re Il forUl ('ll'c trOlllotoar(' c al tt>rnati" (l :-. in jumiHalea inft' rioa ri'i se produee o forţă eleclromotoare totală de a ceeaşj va loare E.ill\l~()idrtlii . .<.1 si ll l1 soi ualtl cu anumiti' \'a lori .a .9_!I) in timpul rotaiiei IiHllhnl'ulu.

::Dn=2(}>~.1 ) in roUs. a forţei electromotoarc este valabilă pelltru cazul cînd in jurul tamburului se găsesc 2 poli.2) Rezultă că {Qrta eltc1romofoart continud:care se produa este proporfionali1 cu numi1TllI de condudoare N. Fig. 2 60 N .e=N -$=Nn ţ.270 ELECTROTEHNICA. Dacă N este numărnl total al conductoardor de pe tambur. Dacli in general. CI! [lirafia I1t şi CII fluxul magnetic polar IP. 16·4. deoarect:. III conse cinţă. Forţa electromotoare totală E intre periile A şi B (fig. deci dteza de deplasare a oricărui conductor. p~ fiecare ramură sînt N i 2 C'Qududoare. 16-3) este egală cu forţa elechomotoarc din fiecare ra murii. ramurile ACB şi ADB sint in paralel. ~DL 60 60 fe_m Fig. este: "~-Forţa 7:Dn 60 electromotoare inclusi! Într-uu condu ctor. sint 2 p:. este dupii cum se ştie e = BLv =~L . Variaţia tn timp a forfei eledromoloare folre perii. după cum s-a arătat. 111. viteza de deplasare a unui punct de pe periferia tamburu lui. forţa eledromotoare continuă intre periill" 11 ~i B este : E =. GENERALA Dacă tamburul are o tura ţie de n fot/min l respectiv n/60 rotls. 16-5. . expresia forţei c1ectromotoare devine: Această relaţie în care n. Suprafata fluxulu i corespumătoare magnetic dinspre polul din -stinga.poli şi 2 a ramuri in paralel. este turaţia (16. (16.

In figura tu-fi t'ste. rrprezentat 1<im plific.generator de curent (:011t.c găs('~te inf::işural lin bohinaj asemăniitor aceluia din figura 11)-2. dcoar('. 16'0.l'i. Te nsiunea Între perii are expresia: U= RI. ear{'. Pentru ca fluxul m3:ţ!IH' t.271 Dacă fluxul magnetic (fi se măSoară in .. se poate scrie: obţine in volţi. forţa electrOffio toare se mai inainte este un generalor de curent continuu. Maşina se mai numeşte şi dinam..p:işeştc la ma şin il(' lHodrrn c citl!\"a procl.'l!! con!Înuu (dinfl' tnului). curentul debitat 1. tensiunea între perii U. în carc R este Din prima rezistenţa relaţie se circuit. polii sint: inră~\lraţi cu bobinajC'. iar rezistenţa totală a indusului r. In rigura Hi-6 se obs(')"\' " ş i coIr-dorul C.'ull' diu ":. D eoaTN'c rl'ziste nla r a indu snlui est e 1l1l("{1.inut!.(:c între pel'iile A şi B se poate lega un circuit de utilizare carc să fie alimentat Cli curent continuu. are forma u ntli cil indru gol.le ot.ului ('xle rior de utilizare. Polii magnl"licj lSinl fixa~ i tIc o earclIsa rix5 . clectromotoare produsa de generator este E . Dacă forţ:l.( . deduce şi : U= E.rI. e:idcrea de tensiune Fi I:.ebed. . generaiorului nu de. Inlre poli se poate roti rotorul pc (':"Iri! :. Schema <l evl\" strllc! iv:! tit cur!.at nn . prin ('lire trece UII CUn'ut continu u numil I"lIl"C/I[ de excita/it:.onform legi i a doua a lui Ki rchhoff.ir indllclol' s:i fit' dt mai putrt"nic.3) Se vede că tensiunea U la bOl'lwle gcncratorului de {'urent continuu (dinamuhti) depinde (1(: ror~ eleelromoloare F. şi de d idcrca de tensiune rl in jndt1~. (16. l\'faşina descrisă E=U+rl (.

. Cureutul de rXl'Îln\it' poate fi produs fi(' de o :-.11 cilindru ClI IUH1('I('.ilalie. In ca zul unui generator cu exdtaţie separată. nstfel jutit ~e produce un mic flux magnetic inductor. N şi S. d) Periilr. care culeg {'llf1'Jltul de la colector şi îl trimil Îu circuitul de utilizrll·e. schema unui ge nerator cu excilaţie' propri('.d. cu be-uz i nă. 1n realitate. Schema e:lectrid a ge · neratorului de cu ren t continuu (dinamului) cu excitajie separată. dalorilă remancnţe i de la funcţionarea anterioară.J Fig. b) () parle mohilă R (rolorlll).P de eărbllllt'. Dacă gencratorul este CU excitaţie proprie. numit colector (C). oţelul polilor maşinii arc uu oare· cur<' maglletism.). deci n·ar putea produrc fiu· xul magnelic in illdnctor. c) 1. + r-------.usu!. CII cxcitaJit proprie sau CII auloex- :. fie de insuşi gellenllornl de curent continUU.ont.m. generat-ontl ~c /lumeşte cu cIciluJie se· purolă sau indep edenlc'i.272 Părţile principale ale unuÎ generator de cUl'('nt ('. . Din această cauza. 16·7. curentul de excitaţie este produs cbiar de generalor. carc Întăreşte magnetismul pOIilOT. Fig. turbină etc. Cind un nsemenea genera lor In· cepe să funcţionezc. care dă naştere la o rortă electromotoarc de vnloare redusă. Această forţă f'l<'. următoarele : (1) O parte fix:i SI (statorul) w polii mngllelici găseşte care produc fluxul maglH.curen. de către lin mata!' primar (Dif'st'I.tlI'să separată (de exemplu o baterie de aculllulatoarC' sau un alt generator).:lic ş i poartă numele de illducfor. Indm:ul este rotit prin cuplaj di· recL sau prin roată de. aşa (]al'.a. tctrapolară (cu ·1 poli).ii elccLromoLoarc şi ca!'c ~(' numeşt~ indus . iar in figura 16-8.stc reprezentată schema unui generator cu t:. tn Iigura 16-Î <.'L'_---. iar in al doilea C:JZ. nu are curent de excitaţie. fluxul inductor !>e.xcila~i{' sepa rat ă. cart' SI' in\'irteşte o dală cu ind. măreşte. producerea cureutului dc cxdtaţie şi deci a nuxului magnetic inductor nu depinde de curenlul produs de generator.ctromotoarc face ca ş i in bobinajul de excitaţie s-ă treacă un mic curent de exdtaţje. in bobinajul căruia se inducl~ o fort. Schema electrica a unui ~enerator de curent continuu (dina m) excitaţie cu proflrie. 16·8. ccea ce are drept efect şi o mărire a t'urentnlui de excitaţie s.Înuu sînt. p în ă cind SC' ajunge la saturntia oldului din circuitul magnetic care corespunde situaţiei de funclion:ll'c normală a ma~inii. hcxapolar:'i (cu G poli) ek ln jurul poliJor se bobinajul 13 <lI' ('xcitaţie. forţa electromotourc creşte. In primul caz. !\Iuşinn poate fi bipolarll (cu 2 poli).

în Întrefier.lorit apari\it i cJmp. astfel înt i L n u ~e prod uce c uren t ele ctric.eacti<1 Înd usul ui: cimpul Indu s .:. Se nslll de rol.ll11 i p ropriu a l ind llsulu i ~ i se man ik$Ui prin dou ă ('["de impo rtante r ar" ~e analizead\ mai jos. 16-9. o: în sensul mişcării. " "Im pul reLultan t. unde vedorul OE reprezintă cimpul inductor. faţă dc axa iniţială oriz ontală a cîmpului induct or (fig. bobinajul indusului va fi străhătu t de un curent. Axa pe carc se găse sc Ilt'riilc ('orc~pllnd e cu axa polilor. b. c.'. al e c ărCÎ linii de forp s în t trasate în figura 16-9.A a cîmpului rezultant estc înclinată cu unghiul Fig. b ~ ~) Fi!.2. ('xislă deci două cîmpuri magnetice. Se preSllpU1H' c5 nn gCJHcra( of de r urellt con linllll fUll c. cîmpul propriu al indusului. Compunerea veclorialii il cîmpurilor magnetice din generaloru l de cu reni continuu. Imediat ce generatorul înecpe ~ii producă c ur(' ut în circuitul e xtcrior. a). Se nslll a ce st or linii esl e de la ~ tÎn grJ spre A ~A A a) a _ cim pu l in d u C!Qr .U Il1 est e ind ir :.. 16-lU. 18 El~lrotehnka generală . iar vectorul OA. In timpul în eare generalorul produce curent în circuitul exLerior. Sensul acestor linii este de sus In jos. 15·9. care dau un cîmp magnelic rezultanL. vectorul OC.12\ DC SCL U I \ BC:J etia in d us ulll j este Ull !'('no men (]. dar circ uit ul e xterior de ut ilizare este intr"rupl. Axa A . ale cărui linii de forţă au aspectul din figura 16-9. cimpul rez ultant.lt în fi gur a 10-9. (/ .ţ iouc azi'i. REA ClL. ::t(ie a ind ns ului {'~tc a cela indica t (le s ă geţ i în figu ra 16 ~~L Cîmpul magnetic produs de inductor ~H'C lin iile de [or! ă a ~ lft' l dU jl il C. R. Compunerea yectorială a celor două cimpuri este arătată în figura 16-10. care rrcează in jurul său un cîmp magnetic propriu. dreapta.

Îc.ă curcut.MUTAŢfA 1n rigura 1G-2 axa pl"riilor coincide cu axa polilor . Trecerea pcriei de la o lamcl:i la alta se numeş t~ com/lta{ie. Accnsta este un alt efect al reacţiei induslllui. cu atît va fi filoi puternic cimpul propriu OC al inc!usului şi deci cu atit \'a fi mai mare un ghiul de înclinare «. U. t> _ poziţia p~rl"l dupA eomutaţie : T_ 2.llgeata orizonlaHi. O<lr m kş orarca lorţei clcctromotoare are drept consecinţă diminuarea tt' nsi unii. Cimpul propriu al indu5ului suprapuuindu-se peste t". s-a văzut că axa poli lor coincide cu axa CÎmpului magne tic indul""tor. Dac:' .274 După cum se vedt~ din figură. 3 _ I"mele. scÎntcile in(:C'p să reap:l .oIlstituic indus ul şi deci relnctanţa magnetică. Cu cît curentul dehilat de generator este mai intens.. rig.se roteşte axa perii lor in sPllsu l de rotaţ. Aceasta provoacă o micşorare a fluxului mag neli(' jfl(lUclor şi deci o mitşorare a forţei electromotoare E. CO.bitc:J.~llra lG-ll s-au n'prczentat o p~rie imprcunll cu c. poziţIa ComutaUa: I 2 j perll!l lnalnttde (.lI1. a tmu"n(e de co muta!.precu m ş i dtc\-n spirc din bobiuajul :-tdusului. Acesta este un efect al fenomenului de reacţie ti in· dusului. Spira s se găseş te În figura 16-11 . 3.e . foarte I'Cpecle rokclorul. 16-11. TJaci.urCJI\. gcucraLorul nu d(. are loc o deformare ~au o dislorsiull e ti dmpului magnetic. i"i . Cînd gencralorul iucepe sil produeil ('.presupu s drsHiş urat ."Qlt)u1.rgic şi toLodaUi llze:Jz[. Se presupune că inclusul împreună CII colt'elorul St~ deplasează in sensul indica l de l. Dacii se roteşte şi mai mult axa pcriilor. .7.impul in1uctorului măreşte saturaţia magn etică a oţelulu i care <. Aceste seÎnte i produ c pierderi de cne..ie :J indusului se.iteY<l Jamele de col('('lor . a _ I il) I b) In fi. observă o micşorar e treptati'i a acestor scintei iar la unauulllit unghi de incliHarc sdntcile di spar com plet. iar. se ohsen-ă apari ţia Ull01" scintei Între eoled or şi perii.

forţa clcctro· motoare indusă in spiră este nulă. fntrudt com uta ţ. 16-9.C'usul iniţial al curentului. tot iu acest moment. adică Ia ft:! ca ş i in spira diu figura 7-2 poziţia 1. I'xpresia ri2 c~ pătă o valoare suficient dt~ mare. astfel Încit se prod uc scintei la colector. Curentul din ~pira in comutaţi e depinde de forţa clcctrOl"!lOloare c. nu pot ::Ipărea nici scîn tei la colector.). mod normal. D acă $(' noteaza cu 1'0 această rezistenţă şi cu i curentul care o parcurge.oarecl' sup ra faţa de conLact din tre perie şi lamela se mic şorea z ă tlin re in ce.1 rapid. c că există forţă electromoloare de iuducţi e i n spiră.e forţă c1ectromoto::ll"('. sarcina utlui generat.sl~şte creşte mult. cure nlul prin spiră şi lamelă nu este nul . Astfel cum rezultă din figură . înainte. Tu consecinţă şi in spira '1" din figu(a 16-11 va exista o forţă electromotonre in timpul co mu taţiei ş i deci va exista u n curent electric. dacă dina m ul nu debitează CUren t a"u ci mpului magnetic rezultant (c onstiluit numai din ci mp ul induetor) coinride cu a xa potilor. de. pentru n nu avea scintei la coleclor. ate sensul opus.S·a v ăzut in figura 7-2 eă. cUJ. se o bţine ca spira in comuta ţie să aibă din nou planul său per· pendie ul ar pe direcţia cimpu lui magnetic rezultant . (fig .. iar spira În co muta ţie a rc planul său perpendicula r pe direcţia liniilor de Corţă. pentru situaţia din poziţ.ia 1. ca şi spir3 din fignrH i · 2 poziţi a 2.. curentul va li nu l.!rc este ind usă In această spiră de fluxul magnetic indudor. Neexistînd cu rent. rezistenţa eledridi de trecere de la p erie la lame-Ia care o pădi. tn momentul cind lamel::! ~pirei s piirăse.or poate să varieze În t impul funcţionării sale.:cntul urc 1I1i anllmit sens in spira s."I T CO!<TI:NUU 275 illfigura 16· 11. devenilJd incandesccnte ş i să producă astfel scinleilc de comlltaţie.are CI. spiTa in romutaţie se găseşte În acesL caz rată de liniile de Iortă. mici particul e de metal să ~e \"olatilizl'ze. din cauza c5 ldu rii dcgajntc prin efectul JouJe-Leuz. tn figura 16·2. de comuta tie. şi (leei. reglajul con linu u al aXI' i p eriilor in rap ort cu sarrina este greu de realizat. ia r după ('omutatie. in timpul cO!llu tatiei. c. va induc. Aces tei schimbă ri de sens i se opune o fortă electromotoare de au toi uducţie care a pare îu spiri\ şi carc tinde să me nţin 5 l'. Dac ă axa periilor se depl ase az ă in să cu unghiul o: tu sensul de rotaţie al iudusului. c. pentru ca.i a se [ace intr-ull intcryal de timp foarte scurt. curentul şi -a schimbat sensul in spiră. axa CÎmpului magn etic rez ultant se roteşte cu un unghi oarec.MAŞINI :QE C1JRE. Tn cousee in ţ:l şi in spira s din figura 16·11 IlII se.şte pedo.are anilli l ează (anulează) scinteile la colector. Deci. Deoarece. schimbarea sensului cure nluluj trebuie să se fac. li dupd comutaţ i e. astfel indt nn se mai produc scîntei la colec to\". p e de altă parte. Cind generatoru l incepe să prod ucă CUI"I'nt. se rt'l'lIrge 1::1 utilizarea (unor poli speciali numiţj poli dt 'Il . pentru această poziţi e se v( ~ dc însă în figu ra 7-2. Pi eca n~ vuloan: a CUl"cot ului produs de generator neces ită in să o anumită rotaţi e a nxC'i pcriilo\". astrel in cit ar fi nece~ar să se realizeze Ull regla j continuu al axei periilor.

trchuie. eUl"e este cauza apanţiei sci nteilor În colector. \ce~t flux dc·pind. iar cele ale dmpuilli propriu al i nrlu~lIlui. S-:l arM a t. s('cinp.'iÎlln~a L" 1.\r("lIsd sali s::i ~c sc .ul d .t:rcalca. hOI"lll' Fig.or de co ?" utaţit! este astfel ~cali zaL . {'urba este uşor desI:t>tldc. \ TO. " c ip~li 1 ' .:. c.:llic s int t rasa h' punctat. Pentru a SI' put!':l '·flri'l Clll"t' lIlul de excita~ic.:id('rc 3 tensiuni i p oate [i r epre ze nt ată. lini ile (le for!!i il ie cimpului ma gnet ic ni polilol" de cOIllul. la rindul ~ău. A ceastă s<.~ exdllllie.' (fig.':Jlnlui rl . In fi gura lu-12. sau !>[i se mirşorezc fluxul mH. pf'ulrl1 a Jllllt':t m5ri sau scftcll'U l('nsiunea la hol"tH. 1n rtgura IfI-l :1 s-a notat. Bobin ajuI p_olil. elI' a~eI1Wlll'... eu RI rcoslatul <1(> cxeita\Îe a l unui g('!w rator de curent conLiuull cu exeit'llia St'paraUi.1 II J .or şi.6 ELECTROTEHNICA CENERALA <:omulu(ie sa u poli auxiliar. ]Jupii nun 5-:1 :lI·:'laL. for~. adic:t s5 ~e m5reasc(.~tt' .>1l t.l..'II·t"trOIlH.xcit<l\il'.'. iar (.~lH.ie fiind an· l a~Î ("a şi ni rt.l in \. D UJl:i cum reiese tiin figurii. DacA nu se m ancvrează R . SI' itll.\CTEHISTICILE LOH EXTEH:\"E 1."111 magneli<" induetor (» .lll s { cre. Il' rHl~llll l rJ erl'şLt·.t03n:'. I"l'zultii c5.-12.' lltnl pro.. Poli de to· depindt' (k fol"\:1 dt'ttromoto~lre 1:: In ('011•• mUll1lî~.("IJ. încît dmplll magnetic al acesLor poli ~a fie egal ŞI d~ ~('ns contrar cimpulUi ma~n etic propriu al indu~ului .J. eompel1!'an'a ~(' face 1 oril'\' !-. grafie uşor priulr-u ClIrh:1 ca in figura lu-ll. curentlll dl! excilaţ i e i. in gol. adiell penl.Juza r{'ad icÎ iu<lu~ullli .·ire\litul săli O rn:islcll t·li \·arinbilii.lcl:"] valo:l)"c. yaloan·:t fUr\l·j c]eetromnt031"(' J~ ('sle propor\ionalii eu flu. ca re constituie rcusluful dc e:ccilu!ie.\ TJ A (d:~::\"I·:n. t·U linii pline. .~.1I 1 din indus. ~. aUt din cauza lr-I"W:. jar te nsiunea U scad{' .'i ded. se IIl{'n~ill eOll5talJlt' . lf. 16-12) se a şa z 5.lrdllu.5 t.[('{"tul rt~:ltlic i .] se IIl. curen t. P c măsură ce cur..u f()j"ţa dct:lromot oarc.\R. in consecill\[l.0.2.\ HELOn DE CUn r·: NT CONTJ KUl' Ş I C.ro mo loan:.'Lic indurt. rolilor de comutaţie 11 şi \ Aceştia EXC IT. CU1"('otul din hobinajul polilol" de cOlllutaţ. de tun'ntul de e. intre p olii prins se Înfăşoară un bobinaj in sene eu Clrcllltlli prm care Lrece curenLul produs dt! generator. trllsiulIl'(j e~t(o cgal[t c. cit şi din e. d{'ri ş i Iorla \. Deoarece rezistenla f csll! mică.i tii (coboriLo3 rc ). I~ jurul.

3% din tensilloea in gol.[!. Dl. pe mi'iS1Jl'[l CI..'o3.rrmenul r1 t'l'('şfr.. CurenLul d e ex('i tnti(' conform Il"gii lui Ohm .il· ('x('jtaţie se gltscştr legat 111 <lcrival.tt' .eitUliei . ~fi ~.I'(·ct' generaL()l'ul trebuit . . Csracte.. lt'nsillll\'a la bonw cre:.' lIlic~or('7.ul 1 produs dl' gt'nerator t:rrşte.'oHatuluî !I{' t'x c i laţi(' Re' Da{'Li ~nrdH a g"ll rratorului s {~a{!t.indusl1lui poale fi compt'llsal in lIl!lI'C parte.JI~iUl!l'a la hoJ'lll"](' circuitu lui exterior şi clIl"enlul tlt'bita! il! :!cd:Jşj ('in'uit exterior !'.gol (t~gaIă eli forţa clcctrollloloare) şi tensiunea la pIinii saa'iuă in {'~te de llumni 2 . sede ş i IlIi:c/t'l (tompusă :.' IlUIl1('ş!\' (. 0"1" tCllşiullea i' l'ste :lplicat.toruhd. U R< T R' .ensiullen C In borne scudc.('cS:lr ca Jlt! mă s urii ('r !.ilzii r('zi:'ileJl~a..ic fa la d(' drcuilul prilldpal).ă şi la honlt'le circui lulu i dc excitalic.~(i cil a gl"ucr. F"l ul t'UID \-ariaz. Irebuie să Sl. l"l.'asdi -şi rUH'ntlll (le ('"citaţie i ~i prin lIflllare I"or!a ckrlroulOtoarl' E. Filo(. Dou'il generatorul \'sle prc\'ăzlIl eli .. Pr(~supunÎl1(1 tl1ratia COllstantfi.'n~a l"!lllefl' n de te nsÎullt'. Schema gene' ratoruluÎ de curent COrl!i. şi in cazul e:\. cllrcuf.sla H' Ulie şor(. n\. !lUU cu exdiaţie separat 'I.1 lt'n siulll'fI ill fillH'ţii' dl' CUl'('tll ul dt·hilal (celchllie elt'mrnt{' rfimillind uesehimIJatt» eOIl..1 run!'tiollcu dt' ohkt'i ('u () tellsiull('.(' lllZII1. ~pn' :1 comp l. 16.(//"W'll'ris ficâ.. p('ntru a o IIH"ntillt' con~lalllfi."ti l uil' () curMi C'(If/t('(eri. 16-13.'xeitillie proprie.· . Ptnll"ll ~\c{·a. exlerlll1.separate. att-'asta puate fi ('xcilaţie rlen/Ja(Îe (sau parale l). ('~l\~ '~--. In figu ra lG-15 cslr rcpt'ezl'JJtat::'i s chema Ulliii geuerator CII C" Cltaik' rk ri\'aiie (eircuiLul .iau compol!!ld).isticJ e x ternii li t!('lIt'ratorul ui de CUTen: cont inuu cu elicitajie 5epatal :J . diferen ţ a dintre tcn~iullea in .(' cun~n{lIl de t'xdtal1(' prin mărirea ff'zisll:'uţei reo~tatltlui de t·"citat ie. Deo:ul'ct' ac('sUi rllrhi'1 t'al'aC'trristÎ('{! pri\"l' ş tt' t(. f--~=::::::2-J E u Fi!!. t. ca. COll ~ l lln[ii .

~lc practic ega l cu curentul produs d!! g:cl1nator in cin· uilul ne lltiliz!ln·. . ia. Il ).are an-tlii cum yari:lzi'i intlnciia magneticii 8 În funcţie de Întcllsitalt!u cimpului ma~netk.1 fluxul magnetic induetor (1 ia r acesta ede proportiollal cU inducţia magnetică B. va fi feda bi grafic de o curbă . 16. u ~xc. $~f'.27f1 ELECTROTEHNICA GENERALA in ţare Re esle rc~istenţa reoslat ului de excita~i e.. carc va a\·-ea ace e aşi inrii\işarc ca ~i curbn tie maguctizare (curba de mnguetî7. u E . Rcostatul de exci t aţi e R . R' I i Fig. curba caracteristicii externe Y3.r n' . Fig.. Pelltru a vedea cum variază lcmiunea U in [ullcţie de .__U ~xc. D:tcâ SI! presupune acu m efi gencratoru J înrrpc să producă furl'ul. că variaţia forţei c!cctroliwtoarc /::.. De as(>ml'[Ica sp . la o scădere a tensiunii U (datorită creşterii sardnii). In acest C!l1. urelltul 1 produs. d~rll".15). in fu ne-ţie elt! . apare o sc3derc suplimenLară a t ensiunii. tn figura 6-17 e:. fi mai pronunţat deS(:c ndcnlă uccitin cazul excita\iei ~cparate.. R eglajul tensiunii ~e ohţine Lot cu ajutorul unuÎ rcostat de excittilic R e> montat in circu ittll de cx citai ie (fig.5% d in t e nsiunea În gol. şi deci o nou:-! sdidcre a tensiunii U.:arată 3ceast:1 ya1i:l\ie.ăderea ele tensiune este de 4. după cum arată in figUfCl 16-16. ÎnCÎt la primă sarrin5.ul de t:'xritaţie J.. Schema genera· torului de curent continuu cu excitaţie derh·alie. în co n secinţă. illSil lcnsiunea la borneIe g{'neratnrului UII ya m:1i fi e~a!ă .t e repn!zcutat schematic Il!"] ge nera tor Cll excitaţie <:erie (hobinaju l de excitaţie cde legat in serie cu circuitul principal al maşin ii ). care produce () scădere :.ş ti e că forţa cleclromotoare es te proportionalii ('"'. la rindul S{lU. 16· 15.-. c~te montal in dcrivalie raţă de bobinajul de ~xcitaţi e .CX(' jtaţiI! l·.-. Re l aţia arată că. III figura lG-1S. se presupune deocamdată că maşiuîle funcţionează in gol . proportional cu intensitatea dmpldui magnetic JI. care este.l curentului i de exci taţi e. currntu l (1\. trmiunea Uo in gol este egală după cum se ştk CII forţa ('lectromotoarc E. curba Uo=F.. Caracteristica externă a gel1eratorului de curent continu u cu excital ie deriva tie. deoarece scă derea curen tului i provoacll o scădere a fo r ld elcdromotoan' R. 16-16. Rezultă ). rcziste n~a bob ina j ului de excilaţie.-. Gencratoarelc excitate in de riv aţic sfnt de ohicci a~tfeJ /'onstruite.ur~'nl.

In figllra 113·10 es le rcprezeutntfl schema tlnui gcneratortu ('xcita!ie mi:xt 3.I arnt. : IInul in ~e.ante prin efedul Joule. npoi tr('(.poate fi reprezent.).>i 9 (!U tcnsiun~3 dală de curba Un din fig'ura 16. '-t in dt-riya!ic faFt d e hohil1Hjul de e xcitaţie. CaracteristiCi! exIernii Il gencraloru!ui cu excit~lic mixtă. prin 1l11Il:C\Tarea sa. adicii. t.a extern'l tul prod us. ar fi fost pa rCUl":> de inlregul curent J produs de generalor. Fig_ 16-17. 16-19. Schema genera · toru!u i de excita !ie mi.ă numai fl uxul m:lglI('t ic inductor (dUc{l :>·ar fi interca lat in ~ric (·U t· xcitaţia. dac ă din ordonalele curbei Ve se scad ordonalele dreptei r1 se obtin ordonatele curbei U. clIrba C. ~Ia~iua arc (louă bobin::lj c d~ {'witap<.ric şi al t ul În d('ri'· aţie. Car.'l incepe :<[\ scadă. 16 18. .' Jll"inlr·ull maxi1l1 ~i dllpi'i nt~'t'. 16-20. Felul cum vnriază acellstă cădere de tensiune rJ unde r este rezistenta indusu lvi şi a polilor . H('oslatul de cxcitaţi~ R e !'c mOlllea7.lclerislic. de oarece asLft'I.Len. care arată rum variază tensiunea U În funcţ-ie de curen· ---4---u li ci 1 I Pi~.18.MAŞINI DE CURENT CDl\""Tfi\o'"UU :. siune provocată de curentul 1 În ~ircuitlll indllsului ge neratorului. fig. din ('RI1W căderii de t('u· .1 Început ll'nSi\lnen U c n:ştc o dală cu curenlnl 1 pr(ldll ~.dă. Se n'dt. In con se· cinţă ."( variaţia Icn :>iullÎi În fl1nC'\ic tie u v C s i o i Fig. In fij!ur:\ lG·20. etl 1. a gel1t'ralorului eli excitajie serie.z. ~c rtgle:t7. dind loc la picj'(lcri im[lol·. Schema generatorului de curent con tinuu cu exdtajie serie. rurba cnraeteriJoolicii l' x(erlH' .'llă de dreapta rI din figura 16-1 8.

. Care este tensiunea U la borne şi c llrenlul i de excilaţie? Rezolvare. Bohin:<juI t'xeitaţiei serie are un Humăr fE'dllS de spire eli sec:tiunc mar~ . mul t mai mir.5. O alLă so]upc o dă . pe ciml hohinajul excitatici derivuţic are nil 1ll1mflr mare de spin~ cu ~('cţilln(' mic. la carc polli ~i carca~a au de asemenea o COllstrucţie spec. U R' unde: lj = l + î.n"e deci po~ibilitatea de a menţine tensiunea la bornc practic eon.oriti\ curbei Cd. Num{\nu de spire al {. iar curha C.xl'itaţiei serie este suficienl de redus pentru ca ordonatele curbei C" care rcprrzinUi o (T('~t{'fC a tel)siullii. 16-(5) esle de 230 V. In practic.?l.. obţinilldll-SC curhn rezullantii C". 70 V. Deoareee in limpul opera!-id de H!rlurii pot apărea curc!lţi foarte mari. GcncraloruI de ~'xrit a~ie llIi:\:Ui .ta numai excitaţia deriva ţie. prccum şi generatol"ul şlln[ magnetic.<:pusă. să compenseze cît mai bine ciirlC'l"jle de tensiune dat. deoarece este parc. iar curentul 1 debila! in relea 20 A.' rorO~t.el în circuitul prilleipal de sudură. dacă ar exista llumai exdtaţia serie. dacă ar ('xi<.ie 1) drl generatorlll CII excitaţie in deriva ţie cu nllmăr re{lus dt'. dut! Tariază ~ardlla. SI. . sali :1 \"lnd o bobină eu micz de ot.iaIă. Tt'nsiunt'ademersillgo ll~ sLl~ de obicei (k 10 . Se considerii relaţ i il e : Ş ll =­ '.. rezistenta R' a circuitului de excitajie de [50 0. Un tip ~pt' cîal de genera lor (Il: cun'nl continuu este generatorul pentru SlIdurii. Aplicajia 16. incit ~'ă ~e limiteze Yaloarea curentului. i:lr în C2Z {le inL rp rupcre a arclllui tcn~iunea să creascii repede la yaloart':] (le aprindere a arcului neccsar sudurji. .lib:l o a~tfcl de caracteristică.~.'.280 ELECTROTEHNICA GE!-i'"ERALA variaţia curentul produs 1. Penlru a se ohţillt' carad:eristicile necesare S(~ !'t~ alizeazii diferite tipuri cO!lslructi\·e.'Ienera forul cn excitatie Î/I serie di{erenjiahi.tallUi.Q. fiind parcurs de curentul de exeibtie i. rezistenţa ri a indusu lui de 0. tensiunii.urs de intregul CllrenL 1. Se mcnţjonează de asemenea gelleratorul cu {rei perii şi cu patrII sau ('. geueratnrul de sudurii ln'huj:. Acest gC!l('rator are O cxcitat-ic separatii şi iucă o ÎDfăşurar~ de exc-i taţie in ~erie C1l eU!"elllul din indus astfel di. Cea mai 5:implă soluţ. dintre care se arata mai departe cÎli-ya. [ii 1':1 a fi Iw( ·t'~ar un rcostat de exeitaţie. incit să dea lin flux magnelic conl-rar aceluia dat de excita ţîa separată.C gl'w'ratoan' rk ('un~nl conliuuH (' u c: jta!ic v ~ler i\'a~ie şi mixUi .. spire pe pol.1. Fii :. Forţa eJectromo!oare E a unu i generator normal de cu ren! con· tinuu cu exciiaţie În derivalie (fig.1} irei poli de o construcţie speeialii.

li\: leagă In parale! se obtine prIn mărirea cxc:iu!ieL d~ să 6.\L GEi\EHATOARELOR DE CliREKT COI\"Tli\TU Pentru ea dou.l\-ind H'Jlfll! .. rndtn'~rea generulorului de curent continuu care .tr in ("ont!ll('ma~in i de- .l·LU DE CI:HENT cO:-\T1t\-m.5(20-'-i) _ li 150 . ](.'i fuoctione~e in paralel.-.:a lIibii il(ccaşi tensiune ~i S~ se lege polii poziiid !tltr~ ei. "mRSUL ÎN P AHALE L .-\L :\JOTOR. loarel' illdu.t' HZ (t.:f~('tlll ~t' opune ("auui).i generatoare dt:! curent continuu s. ReZQh-ind acest sisl em de doull ecuatii eu dou. PRL\CIPI CL DE FL'\CTIOî\". 5.~_. In figurA I fi-21 :. se U--2 !9 V !l.~lci!l .46 A.ul"l:"lllilor \·[lI'{' ar.'·upUlll" ("[1 motorul (". forţe i \' electromagn('litt' ('arI' ~t~ excrdtrl asupra cU]"t'n\ilor din cimpul m:\p.IH'lie (. iar polii negativi între ci ." ului {' ~I t: acela indic:t 1 pe figurii.\HE . Cunform ll-gii lui T. i-=t.i nt>cuooscu!e.-21.lllal schematic indllcloru! şi indnsnl 1111(>1 C\lfel11 ("olllinnll.s~le. trebuie. se obţin ecuatiile: 230 = U+O. Se pn·.----" Fi!!.Iri' antrem'ază m<J~ina o roLe'}tc in st'llslil in{lil'ut el(' sl"tgl~ala $.z(.ollstituj~ IUl C/lplu elcdrolll([{Jnelic N::i . SrnslIl (.MAŞC\'I DIi: CURENT CONTiNUU 2!H lnlocuindu -se valorile nUlOE!rke.\n rcp{~. I'1I1usul şi în· dunorul Tna~illiî de cu· rCIiI continuu.

262
siig(·ţ ii

ELECTROTEHNICA Gl:."NERALA

/, Se ~lie că puterell dec:lric.ă P produs:\ de un generatur cu forta electromotO[lrc E ('5.te dată de formula:

Îu care ! e~tc curentul produs (le- gt"Il(·ratol'. Puterea mecanicii care este dată gcncratol'ului dE' că t re molor este egală ('U CD:, unde C eslt' cupluf molo/' produs de motur la arbore, iar D: - v ileza ullghiularii la arhor.~. Dacă se race ab!ilractit' de pierderile tarc au loc in generator. UI'I'!'t cuplu Ulotor poate f j considt'rat ('ga l cu cuplul cleclromagnl'tic rezi~tCIlt. in n('('H (';:IZ. se poalt· !'cric:

Din relalia de- mni in a inte SI! d('dIlCc:
C~ _ ·

EI

n

Deoarece:
şi

/; fiiud lin fador de propOl'!ionnlilatc CUll\lSeul:, iar Il ruJui in rot/min, se poalt' ~crie:
C=kXn<l>1

tura\ia genemto(16.1)

60 It X el)! = J{$J
1 ..

2:;n 60

u ilele s-a nolat :
60 _ 1<,. --:,- .. k N .
Cuplu! elerfrumagnetic rc:isfen/ fii wwi .?cnerator dt curtnt rOTllinuu esle~ aşadar, proportiollal cu {lu,xll! ml/glle/ic illduc/o l' tJ) ,\i cu wrenlul produs J, D:H:ă se prf'l;upttnc că se: intrerupt' l egă tura mecanică dinlre molor şi genemtor, dar ~c trimile dill{/[rl/'ij un cu]'{'nt elpctri c in maşina de curent continuu, r<lre ~ i'i :lih1l acela ş i l;ens ca In figura 1G-21 , ill~enmn{\ (:[1 capluI

dcrlromagnetic cu se nsul $' răminc. Arp:-l eUI,Iu C!7te rleunt tlll cuplu /fIII/ar e1eetromagnct.h', ca1'C rolC'şte indmtLl JfI11~illii in ~(,l1sl!l ,~', iar maşina , di n ~wnt'ralo r, a d cve nit motor, Dncă la arbort>lt, aCeslui molor eledric sc cuple:u:ă dt, e xclIlp lu, o Ula~illu-HIlNIILll, al'C:llita va. opune UII ('upln mecanic re :islefll, c:\ rc es le Invins de cuplul motor e )ertrom agnetic al lllOt.OfUluÎ. 1n maşina eleclridi., d!~\'ClJilă mo1or. ia nnşleTc. prin fellOlIlcnul ut' iudllt~ic cIecfromngnel.ic;'i, o for\_ ('It~clro moloal'e E ca ş i in eazuI generatolI

MAŞINI

DE CURENT

CO~-nNUU

283

J"ului (:lcctriC'. Aceas"l:. forţă electrollloloare poartă dc obicei numele fie for/fi eonlmeleLirOtno{oare, deoarece se opune tensiuuii U aplicată la horn ele motorului de la reţeaua. electrică de alimentare. Valoarea f orţei rorlraelcctromotoare este dată de aceeaşi relaţie E =kNn <li ca ş i În cazul gClleratorului. De asemenea, din ede arătate rczu l tă c ă cuplul electrom agnelic moLor al motorului eledric este dat de aceeaşi formulă ca şi cuplul dcclromagneLic rezistenl âl generatofului, adică este proporţional Cll fluxul m<lgnctic indudor <Il şi CII ('lIrenlul absorbil 1. O maşină de curent continu u poate primi o energie mecanică, pe care o transformă in energic e l ectrică; in acest caz, fUllcOoncază ca generalor e.Jeclric, 1" care cuplul elccfro magncLic este un cuplu rezislcnt. De asemcnea, maşina de curenl eQutinuu potlte primi clJergia electrică, pc eare o t ranSfounti În cllcrgi,! mecanicii; în lH'C:-;l ('az maşina rtJnc~ioneo.zu ca un motor I!!Qdric, la ('.(lrc cuplul electromagnetic este lin cuplu molo!" ("l!plul rezistent fiind un cuplu mecallic 1:\ arhon' datorit, cir ('.xempln, unei Ifla şin i-u n('lte allt1"C/lat~ ne motorul clrdriC". ;\Ia:jÎlla de. curent cont.inuu estc dcti rel'crsiliilii, ca de altfel toate maş i nile c!t·t·triC'l' ratat.iw'.

7. POR?\lHEA, HEGLARE .\ "ITRXflEJ
ŞJ

SC HDIBAHEA SEXSl jLCi DE

HOTAŢIE

1..\ l\IOTOHUL

DE CrnEXT <:02\]"1:'\("1."
T~'nsil!llca U care se aplicii. 10. borndv uuui motor de curent eon tin ml ln'huic sii compenseze at.ît. fOl"(,a tO!1t raC'kclrOlllotoare E tafc ia naştere Îll mot()r, dt şi 6idl'rea d(' LC!l~illlI C 1"/ i n jndm' . a,liră

(lu.5)
in can: r este t'ezistcnia in<lu sului. iar / Din arcasl;î
relaţi e

cun'n l ul absorbit.

rC7.ultii
l= L'-E.

,

fu mOHl,t>utu[ poruirii. (uraţi:) Iiind mieft ~i forla t'onLraclcdrOlllotoarc E e~tc nlir[i. Din a tcast.,i cutlzi'i ~i deoarece L('n~il1nca U a r('ţf>lci de alimclltarr I':-.ll: constantă, t'uJ"l!otlll I ,lbsor hil de motor la pornire estc cu mult mai rnar{' decit in functionare normal:l, dnll fort,l t'Olllrn cleclromotoaJ"e ("]"("')1;' la Yaloarca ci normală. lJenlrll a ~e esil:.t ca In pornire să se producă un ŞOI' Iwriculos de cure nt. se illlcJ"calează in sC1'ie cU indusuI o rezisteuFl YllrÎllhiL-I, n rilrd yaloarc se micşo n'azit pc măsmă ce m otorul îş i măreşte turatia. 1.:1 sfir::-iLlIl perioadei dt' pornÎre, rezisteu\" este complet scoasa din

284

ELECTROTEH!'<ICA GEN t:RALA

..:in'u it. Acca ~tă rezislen\fi \·:lriabiIă poarlă numele de rc()!;llli III! plimÎre (nu trehuie COnfundat cu rcostatul de c xrilaţ.i(' , care se găse:;lt' în c ircuitul il1c\uctorullli). S-a viizul ean' ('~te rolul .l"eostatu llli de excitaţi e In generator. La motor, (,1 lndeplincştc lin "It rol, după cum ~e V;] arăta mai tleparle . Din /,p]a\iH:

1/= -

E

f..;·~r'
=~- '

k .VtD

It X

(fI

L :)

~_t:

l)enareee ten u{'nLJI rf este practic 1H'g-lijabil (ci ti·\·a pro(,f'nli' poa le scrie:
/1-=- - - ' ([1

fa(~

dr--

"N

U

(1 G.G)

Uat fiind e[t motoarele de l'IlI-enL continuu fUl1 c(ioucazi"i 'in Ill od IlOl'mnI sul! l) LemillIH' U ('onsta uUI, J'ezulUi că turaţia It !:'~te in\·crs propor(iollnl ă ni fluxul indudor 41 . Prin \"ru"ia p a <lccstui flux ~ i' poall' dr-ti ohţine nil reI-!I aj al turatiei. \" a l"i aţ i a fluxu lui H'" obţim' În~â priI! IlW·I.:s rarea L"codatulu i de c xcitaţie. tn comedntă . nf~~t n'odal ~cl"\"e:;t(' la Je" larrtl fllmiiri lIl0 /0rui/.i . Penlru a ~c m ări tu ra \ia, trebu il' ~i"t se mi('~orezl.' fl uxul. ad i că {'"lIr('dlll de <,xd la\ie ş i invfn. S-ar put<, a C:l. păstrindu-H' fluxul t"omtanl, ~ii H' ohlin;1 illi regla.! <:I l lu r.!t iei prin variaţia tem-iun ii la hOI"llelc mOIOl"llllli C'lI ajutorul reu~tatl1hl i de pornire. AC'est proc('deu n u ~e nt ilizea zii jn~.i in pru('"tir:;'t, deoarr("l! ('~k IlCCCOllomic, dai. fiin d ("ri l"<'ost ntl1l de pornin' C~ I{' ~ ITi'lb ătut de intregul ("lln'n t a bwrIJit de motor şi prO\"o:\f:"\ o imporlanbi pierdere de ('ne rgic . Rezultă cii la pornire a rnolorului eHi' Ilt'c~~ar[i o n " zisten\ă marc in dr('uilul ind usului. pent ru n H' reduce uu·clltul uhrorhil de indus ş.i o rezi~­ t(' Hţit Illicil in circuitul dl' ('xcitaţ ir penlru a ;1\"(';1 un fl ux mare ş i. in t·on~ ('­ ('Iu l it, lin c upl u de P(}J"Jli l·(' puternic. Pe mâsurii fe motorul îşi mrirt'~le lura\ia . se H"ot r{'zl~lenţ{' l (' d in r<,osfatn l de p orni re şi ~c introduc rezi slen ţe în !"t'm l:\lu f de cxci t a ţie pină ("jnţ] ~c ajunge la fll n C'(ion:!rc;! normală. Trehuie :!\· ul lolfl(' :llma grij a, ali! timp tit m otorul t'~ le Hlh tcn~illll('. sil nu ~ e intreL"up :t curcntul de t'xcit:J1il'". (!co:!rc.('c. curentul ab w rbil d(' indus ("I"t' şLe brusr" la \"a lori fo~llte Ulari (di~ parc fort" ('ontrne ln tro mo!"oan:). iar a mul orul se IImba{ea:1i (i~ i mim·:;t c foarte mult ltlr~q.il)). S-a arătat d c uplul e lectromagnetic al motorului e~tc propor\ion:t! cu [luxul indudor (D :;i eLI ('llre_nllli :!i)sorbi t f. Se usu l de rola t ic dal de a('('st ("uplu c()re ~pUnd i~ ~clIsLJrilo\' cdor două măr i mi ilJ ş i l. Pentru a schimba ~Cllsu l de rotaţje al molorlilui trehllie să se sc himbe intre cle rie legiHurile la hornc le cireuitului de ex citaţi e (prin acea sta se sch imbă sensul flu xulu i <1». fk lcg5 luril(~ la bornele indusului (prin aCC<1sta se sehimbll scmu l curentului a bsorbit J). De obicei se schimbti scusul C'Ul"elltu lui de ('xcit'ltir-. C<1rc arc o \"aloare mai micii"

MAŞINI

DE

CUf(E.~T

CONTINUU

285

S, DIFERITE TIPUHI DE )IOTO,\HE DE CCREE\T Ş I CARACTERI STJCJLE LOi{ l\IECANICE

CONTI1\~U C

Ca ş i generatoarele de ('urcnt cynlinuu, m oloarele (](, ('u renl continuu pot a w a diferite f,'hu'i de ('xt'ît" ţî(' , III fîgur~ 16-22 este r(' prezentaLă schema u nui molor ('Il (',Xcita ţi(' ~ ('pa n.lth, La 1111 m olt;r intl'fes(,3z:Î totdp<ll1 na să S(' ellno~s('::i eUIlI \'aTi~7.ii t urat.i <'l /1 ill fU Jl('\ic dt, l'uplul C (e,arad('ri ~ lica lllli'ranic5). a tund dnd rt-IC'lallli' ('1..:'llH"llle ră mîn Ilcs('h imha t ('.

F i~ . 16·22, Schem a maIorului dE' curent continuu cu excitatîe
S('parată.

Se ('un osc rela\ iile:
11=--, -- '

{,'. TI

,.
Din a (l ol1a
rdaţiC' rezultă:

k .\' 1'1

C 1=- ·

M

I n l l'odud tHl

a Cl' a~!ii

yaloaJ'c h prima rela tie'. sc ohtine :
11 _

...!:'-- - --'_ .
kN
(jJ

k K .V

l']l~

C.

(1 G. 7)

De oarecc h ' mÎtllwn L' aplicot;'i maior ului c~te con s tantă. iar fluxul (1) este (le asemene" comt<111l. I"el a \ill demaiinaintearalrtciipl. mi.lsură ce ruplul C cn~ şll', turaţ.io Il scatll', Curba de Y:Jriatic <l Lllr:l\it'i are as pecLul din figura lQ-2:l. O daL!i ('Il ('J"l' ş tt'I1' a cuplului. Lllratia scade putin. a~tfcl Încît In cuplul nominal de piin ii sarcÎnil. scfld{'l'ea e~ le de 2 ... 3% din [ ura\ ia Ilo in gol. .:\J otont! ar~' deci o turaţi<' prarlic eO!1Slalllil.

'86

ZLECTRQTEHN"ICA GENERALA

De obicei nu esl.e nevoie ca ex.cita ţ i u motorului să se ia de la o sursă dat fiind că. există su rsa care alimcntcaz:1 indusul mot.orului. D e cite ori este nevoie de un motor de curent continuu cu turaţ,ic practic consLantă (Ia maşini-unelte, vcntilatoal'e, pompe şi altele), se întrebuinţează motorul cu cxciLaţic derivat.ie, a cărui schemă este redută în figura lG-24. De aici se vcd(' că {'Îr-cuitul de exci(aţ-ic este legat În dcrivaţie fată de circuitul
separată,

n

'-_ ___ _ c
O
reni contin uu cu excilalie 'fOparatii.
r-ii!. 16·23. Oir"ctcrisica 11lel:311iCii a mnlOTu]ui de cu-

(,

Fig. 16·24. S<.:hemll moloru lui de tureni conHll!lu cu excitaţie deriva tie.

priJldp .. l al indu!'lllilli . Deoul'l' ('c tensiune:! U a reţelei de :llimelilare ('slc ('on~lallUi, tlm·n!l1] (](' exeila(Îe, d,·('j ~i [luxlil ilHluc! oJ' ponte fi d\' Mi('Wl'n('n mt!tl\inul. ('onsl.~lllt , a,~tfel incit rar<1rtt'rhtic:1 mcr~1l1ică n acestui Illolor este i(]enticu CII accen a moLonllui cu excita tic sc parat~, Scăden:a de tUf<qie. intre mers ul in gol şi mersul 1;) plin5 ~arcină. este de 2 , . . 3%. La motond CII excitaţie dclivatif' trebuie toLdt'jlln'l obser;at ca reos[atul de e.xcitaţie Ht sa fie legat intr-uu Pl1ll(~t P (fig, IG-2.ţ) Întrt' reostatul de pornire H p şi reteaua de alimentarl'. Ll'gnrea intr-un punct C<1 P' ,de exemplu ('st,(, /.!n'şi li.i, dca.trect' În acesL rllZ , curentul de exe itaţil'. cl eei fluxul inductor, este influl' uţal de pozitia rcostnlului R p , In figu ra 16-2.; c~tc reprezentată schema unu i motor de currnt cuntilluu c u exritaţie ~crie, la care bohina.jul dt, \'xci taţi c se găst'şl(' ]('gnt iti scrie cu circui tul principal al Îudusului. ,':ic ('onsiderii. rdalj ile d:ltC mai in ainte:

C=]\ <1> 1
11= - - = - ' . il ,\' <li (\'1

U

k.

in ('are

~~a

llotnL:

MAŞIN"I

DE CUR..E;NT

CO~-n!llUU

267

Deoarece curentul principalI trece practic şi prin boLinajul de exciacest curent poate fi considerat proporţional ('u fluxul inductor CP pc ('are-l produc<" adiei!:
taţie,

unde

"2

c.'"tt' un factor de propor\ionaliLalt' .

1
Fi~.

16·25. Schema mocu exclÎajie serie.

torului de cUft"nt continuu

+

Rezultă.

:

dao:.:l\ :se notea:dl:

tu COllse('intii:

unde S_ll nolal:
1 r== k~ .

I k,

JnlrorluCÎndn-sc ultima valoare obtinuti] pentru inllinle :1 tmaţiei ~c oh till C ;
kt
11 = 1;1

(j)

in expresia de lllai

vt Ve
( lG.8)

k~

undc s-a notat:

~ =k~ .
k,

288

ELECTROTEHNICA

Gl':NERALA

H cl<\\ia de mai inaillic a turaţid fi în Cllncl-ie de cuplul C araLă ('ii HUlli cuplu lllic îi corespunde o t.um\,ie mare şi, pe măsură ce cuplul (sarcina) creşte, tura\ia scad<> . In figura 1 G-26 este rcp rC'Zcntată curba cor<>spun z ătO<lfC ~ caracteristicii mceanic(' . Această caracterj~tică araUi rrl la pornirea motoruiul dnd tura~ia Il este mică. cuplul este puternic. Din accasUl cauză, ascmenea motoare se lltilizeazii in special la trac~iun(' (tramn,je şi locomotive electrice) ~i la unele mararak unde ('ondi\iil .. de ~p]"\·irin cer cuplu mare la pornire.

n

u

J

e
Ha. 16-27, Schema moiorului de clIrem conlinuil CII excit8jie mix t1l d.iferell[iulii.

Fig. !ti-2G. Carac teristica J;1<' ,anici! a motorul Iii sene.

Jn fig lll':l lG-27 ~(' aral5 ~: cilelll:l motornlui cu e.,riLalie mixt:] ~a~1 ('Olll POllllrl. 1;n :.I ~-rll1('nea molor <lrr dOllă circn iLe de c.\.ciLa\ie, ş i :inUlIlt' unul in <lc-ri\'a(ie ~i altul in 5('1"jr. raţii dc cirl."uilul principal al jnduslllu.Î .. \{:I;'sk dou:l circuit<, ~'in t a~·tfcJ hohinal-e. Îut'it flu:-..:urik maq:nl\Lir<, rrfp0 rLiyc să aihIi H'llsUri l'ollLrarii, O aSeHH'I\Ca e:-..:rila(î l' se 1l1l1ll('ŞtC difacn(inlâ. In acpst C:.iZ , pe m;ll;uru C{' cuplul motorului {Tl'.'jk. se olJţille ca s{'{nlerp,l de tura tie datorit{t e:-..:cita(iej deriyajic ~fl fit' COlllpcllsaL:l de t'xc.iLa(ia ~l'rie. InLr-adeY{lr, CIJld cuplul creşte hll·aţi:1 :m: telldin(a ~ă ~carlii : rreşlt'rea 1:11pllllu i Cil !"efpU!lrl!> îm5 unui rllrl;'llL 1 :dn;Ol:LiL d(' in (Jus mai marr. Deoan'ce' 1 rrcşle, J'llL\:ul H'rjr nc.')u' ~j ll1iqoreazii fluxul {kriv:d.ie. a5tfel I'nel!. fluxul r('l,ulJant ('str nwi mic ~i . in rQn:ic('in(ă . turaţin creşte pentru a r('\-('ni la \"aloan~'l ini \iaI::i. ~I()loar('k c u eXCi!<l~!e mix!::, diferenţială ali Însii dezayalltajul dc a IlU ayea () funcţionare ntfi;:ienL de sL:\bil?i, ~j de aceea sînt r:J]" utilizaL(· .
Cint.! cele două bobillaje dl' neiLa(ie sinL asLfel realizat... incit produc fluxuri magnetice de acela;--i ,<,cus. t'xeilaţia se numeşte adifiunall1 şi se ulilizeaz{! alllllcj tÎlld estc !lccesar IIIl cuplu mare. de pornire sau o mit'.')orare Importantă a tura (iri o dat!i cu creşterea ~arc in i i .
Aplicaţia f6·2. Un motor electric bipolu de curent coniiauli cu excitaţie în deri· valie (fig. 16·24) are o pulere la arbore P----;40 k\V şi este alimentJt de la relea cu tensiunea 'U=::OO V. Randamentul 'Ij al maIorului este 0.84 num Aru l V al conductaarelor la periferia indusului este 800. rezistenta n a lndllslr! u! este 0.1 1f. rez is tcnia r a circuitului de e:l:cîtaţje este 50 O. iar fluxul magnetiC inrludor ID~I,5 · JO -! W.b. Care este cuplul C şi turalia n a maiorului)

l\1.AŞmr

DE

CURE..".""T C ONTINUU

289

Re:z; oi\' are. Pulerea

cerulă

de molor de la relea es te:
40 (){j{) 0.84

P,=- = - - = 47 619 W.
"1]

P

Curenlul loial absorbit de la

reţel!

;

fl = ~.: = 47619 =238,1 A.
U 200

Curentul de

excitaţie;

i=..!!. = 200 = 4 A.
r,

50

Deoarece:

rezu!lă

:
f=Jj - i=--'238,] - 4=234,1 A.

Cuplul electromagnetic al molorului este:

c_ N

2;-;

iI>'I=~

2 ' 3, 14

·1,5 · ](J---..2·234,1 = 447,32 Nm=45,6kgfm.

Forta contraeleclromoloare:
E= U- ri ·1=200--o,1·234.1=176,59 V,

Deoarece:

rezultă:
rl

=~=
N'rp

800 ' 1,5'10 2

176.59

=14,71 ro lis=BB3 rotlmin.

9. CONSTnl;CpA

MAŞINTLOR

DE CURENT CONTINUli

in figura 16-21-\ Se arată modul În C:cIre sinL fixa\:i polii de carcasa ullei cu patru poli. La nwşillile moderne, carcasa este de oţel, turnat sau suclat ; la maşinile m:1J vechi, se execl1ta tliu foută. Polii se fabrică din oţel cu mare pcrmcahilitate maglleliră. Fiecare pol arc la extremitatea dinspre Întrcfier o talpă, care imbrăţîşea:ti't indusul ~i permite o distribuire bună a liniilor de forp in intrcfier.
maşini

1'J -

Electrotehnlca

generală

W:IISJ rni!~inii... in se.pC'tdt> bohin(>[or. Pcrîilc se ('onf('t-\ioneazii din ciirbunE! tun' . c). b) sau ilH'hi~!' (fig..t" magnetic ă. El (>stc ('oll. fn nt-public:l Socialisl:1 Homiinia se conslruit"sc ma~inî <lI" turclIl co ntill UII.ci]f' Il{' locoUlotinJ(> t'ledricc. 1'0:\1'(.<LitlliL dintr-o srrÎe elI. A('.. ('tU'{' permif. Cond uct oarelc ~Înl :l şt' zate ilt cr{'~tăluri pe indl1S ...Olaic a tit intn' de. C('Ii' mai obişnni!f' sint rrestftturilc dt'~t·hist'. IX 1:\1 întÎusul. in <ln'apta illdusului.t! ~ tf' pt'rii silit fix(' Fig. 1t1-29. fi).' l·:t periîlc s~ se poat . grafit ~au bro:Jz gmfilfll !> Î S('f\'('se la culegerea CIIl'(' llL.11l1Wldt! sint i1.i:>1'-t un di~Jlozih\' . lG~:~2 ) .29() EI. In figmfl 16-30 ('vIN·torul esl(' l'eprezt'nlut. c .' izolate.::u apoi in cfE'stătllrilt· indn... 1(j~ 3 1). El {'~!e ('on~t. în spaUu . . 16-29. ("dc rllaj imp0l'tant(' fiind generaloarele ş i motoart'" l~ de curent COll tinUI! fol o.emldeseh\se . .. !:igl1ril.. precu m l)i m'ltoarcle. Colt'donll ('s lc ~olid<'lr pe nttl:\~i .lnumit unghi i7i jurul col. '~ al Fig. Prcsiu .\ ('('~b· c r(>~t5..!i lo.. d se fOrmc3-ză mai I!ltîi hobinr. mediul unui SUPOlt. a <I. it> :. lr:l!<.1uri pot (i de~chise (fig. semideschi-lie (fig:."". 16-29.:ctorului. Die~el-d c ctricc.' ]{j-Jj şi ! ()~31 reprezintă a!']kdtll gt'lwral nI utlei maşini de Cl1t'ent eon tinut!. .' lall1clc dill (upru tare.'1. (ou d ut'tonrf'k nu se bol)int>3z::i in gC'Ill'J":t1 direct pc indus. fiind lt'gaLr de statol' priu interC.t. e)\\se . r> - .sullli şi apoi ~~. pclltru tnllm'aie.\<1 :CII !I.:. In figura 16-30 s(' \"t.it\ljl din l oiI. De obicei c:.ului. Fiecart> laHwl. 16·29. leagă cll.i totuşi rot i cu un .j 1est(: n"atfl dl' butue print r-lin flispoziti\' In forlll:1 (le roadă d(' rinduniru.'dc o a~tf{'l de hobiJlă în momentul illtrodu('erii in crt'st :i1urik 11'~pe(:('ivl" all' indnsului. ş i troi!("ibul. Crest ~turi de indus : Ineh." ~tplt~li <t~uprn periei (fig. r:ll'\' H' fjx('a.di II)) ind eilindrie (fig.op ul micşol'5rii pierderil or prin cm'\' n!i lllrhilJnari .A lndu sul geJlt'ratorului ~(' Cabl'idl tol din oţ-el cu man' prnncabijilale.}ca P<" care trebuie li-O exercite asupra tokctorul ui I (>ulrll :1 S{' ohiille lll1 cOlltatt hun se reaJizcazâ eu aj lltor11 1 unui n .<:CTROTr-:-rlNICA GE::-IEH A r. Lameklt formea. cit ş i Caţil de hutu c. 1. j !.·:orL reglah il.

'\a~iTt.291 Bo billă 1n curs de morltiITe pe indus. 16.:t '''lIşinii de curen t (. 16·32. de curtul continuu So<. Perll! cu suport.. 16·:.:i al i~ta fabriclIt:i in Repub lica Rnmania. . Fig.Q. .. Scejiu ne prin col~tor. Supor} f ig.oI11inuu. Fig. 16·31. FIg.

sîni 1".na cimpului magnetic S1. De<larece flu. cu deos ebirea cii periii". Comutatia la motorul monofazal serie cu colector se relllizeaz.\\olor ul . \PITOLC L X '"II MOTOAHE DE CtRENT ALTEn. pentru :1 reduce curen\îi t u rbionari ce ~e produc din cauu cimpului m~glle lk alternat iv.'birell cOllstrucli\'/i fată de motorul serie de curenl continuu COI1.C. \"11 p u tea da la arbore un cuplu C. . ."fON()FA7.>\Tn" CU COLECTOn.\ 7.X..AT 3 CU REPL"I. adică de acelaşi sens.ldl. roioric ş i statuTic. Din această cBurtl. De aceea. MOT ORUL f.~lll In faptul cii polii ~tl1t din lele. asuprll rolorului se va produce o fortA de repulsie În sensu! săgeţii.A T SE nIE D acă un motor de curent conlinuu cu excilajie serie esle alimentat cu curent alter· nati v su b o \e nsiune eficace U. Oac11 la un moment dai. molo r l. roTOR liL ~IOI'O F.aloric un unghi diferi t de goo. i1cesle cîmpuri compor tin du-se ca doi magneli.iti\'. Diîicultah.. INTRETINEREA ŞI DEFECTELE JlfA Ş INl LOR ELE CTIUCE 1. Daca se schimbă sensu t ctmpului slator ic. se schimuă şi sensu l clmpu!u i rOlorie. SIE rn figura 17· ] este reprezental sche matic maiorul cu repulsie. sinI acelea din iigura. lului alter· n nll! iv de ali me ntare este m ~ i mnre. Rotorul sau esle iden tic cu ind us ul unei maşi ni de curent conti nut!. cuplul \·a fi pro por\iollal cu !Jă t riltul clIrenlulul ~i deci va fi mereu por.ll poa te funcţio n a şi C ll curent alter nativ.~ul (1) !luate fi consideral pro porjiomll cu curentul absorbit. astfel inci t forta de repulsie se men ţ ine avind ca efect invÎrtireli ro l orului In sensul săgejii. Deosl. ele se utilireazii mai ales În IracHunca e!~lrică_ 2.'11 creşle cu cii frecvenja cure. proport ional cu fluxu l magne tic indudor 1J ~( cu cu rent ul abso r bit j II dic ă: C"'-" K cIJ J.gate in scurtcircuil. Slalorui es te ase mlinător cu acelR al ullUi maior asincron sau sincron monofazal şi se leagă la relea.'risticii mecanică asemăntito~ r e eli aeeea a moioarelor serie de curent continuu. A)l"a perii lor trebuie sA facfi cu . sensul cîmpurilor mag netice.l mai greu decil la motorul serie de curent cominuu. chiar dacii curenlu es lt:! a lternati\'. Aceste IlH]toare au o car.re un cuplu de po r- ..

CII de exemplu in mdustrIa te:ttLlII. . s S~N / RoJr.J al unui molor asincron Iriiaza t. Schema molofului trifazat serie cu colector. regJ.olorul cs!e construit ca şi inuuslllllllei maşini de curent continuu. aparate eleclromedl(:~Ie etc.1~mH e largI ale turatr~1 pen lnt puteri mici şi mijlocii. de exemplll : la ma!)ini de extractie.\\OIOf lll se ulililtnlli atunci eTnd esle necesar un tlllumit reglaj economic.\TIE ce COLECTOR In fig ur~ li-3 l'"siE' rep rezent a! schematic aces t matOL Slatofl11 S este asemănător attlJuia al unIIi molo r asi ncron trHazat şi se 1eagii la releauu de alimen lare. 3.MOTOARE DE CU REN T A LTERNATIV CU COLECTOR nire puiernic. W)TOHU_ THlFAlAT DERIY. molor . R. 17-2. 1. Fiecare fad s ia/mică S e~ie legată cu o extremit:de la r{'leslM d{' alimentare . . :\lOTORCL TRIFAZ. se ob\lne reglajul tur~flel intre 50~Q şi 120 ~o (jio viteza de rotaţie ti CÎmpului IJIlignetic in\'frtitor. ____ 1 N . 17-1. Roiorul R es te <l~elJlii ll~lor unul illdus de ~t'ne r ator d~ CUf{'nt continuu. Prin rotirea axei periilor se poaie. 17·2). Schema molorului trifarat derivat!e cu colector. ti-3. corn presaare. Fig.J tu~a\i<:.şi cu c"lelahe la cite o perie. Schema motorului mOllO· iaza t cu repulsie. Prin rotirea fn mod simul· tan a celor trt'i perii. dar are irei perii la 120" Fig. venlilatoare. de purl1ire ca.\T SER IE CU COLECTOR Slaiorui IIce~tui motor esle a~e!llân!l!or acelui. <li iuratiei !)i un cuplu put~rnic. . Ac~t.r 's Fig. dar are Irei perii aşe zai e la 1200 pe periferia colectorulu! (fig.se intrebuinţ ea za In cazurile in care esle necesar un reglaJ ~onomlc ŞI 1n .

\ÎIl<!u-se apoi cuplarea maşinii. hobinajeJor şi periilor cu s uporturi. . După ce se ob~in rl'zul tate bune. La cel puţin trei lu ni şi cel mult un aIl !:iC face o revi:ie periodidi a maşinii.ECTrWTEHNICA GENERALI.verifiear"a cantităţii ne ulei din lagăre şi rompletarea ulciuluÎ. Operaţiile ce se efectuează pentru control cuprind in special nnnătoarcle: ~ verificarea Îllcălzirii lagărelor şi carcase! cu tcrmometru[ sau cel puţin cu mîna. ycrj ficar .~l lor. pe loc..29' El. asemen('a după lIn proces lelmologic stahilit.: se realizeaz:t de.:lr. ca.. După montare. car. oprire . 5.:. Defectele mici se remediază.eură t irea cu bumbac de şters şi pTin suflare cu aer (foaie <le mînă) a earcasei . fiind apoi luată în reparaţie..ărcinal cu aceasta . se ye.irea cu pînză stidată fo arte fină a colcctorului . de cele mai multe ori fără a opri maşina. După ace. . in locu ite . In gol (fără sa rciuă ) . euriit. . de e xe mplu .lrca maşinii. şi INTREŢINERE A ŞJ DEFECTELE ~rAşINrLO R ELECTRICE Nofiuni (I~UPT(( relliziilo/" periodice. Cele Irei perii sînt. de verificare şi ('olllrol ~e e xecut-il pe ma şina ne demon tata. dacă este neeeşar. ohseryal'ea scînteilor la colector (pcntru lucnl de lungă durată . termenele fiind planificate.'.aIJiliL ~:(~ verifică şi se r o n lro lt'a ză eu (le . in sărcillat. <'Icoarece ar lH~eesita o înlrerupere prea lungli. maşilla se opreşti' irill'dia !. să fie:. in acest caz.1rea maşinii pînă dud proee~ul te hnologi c respecti\' pennil'e oprir('a ei. iar pi('seh' mai mi t !. de asemenea. repara le .rifică dacă se roteşte În ~(' n~ul lWCC~. legale 1<1 reteaua de alimentare prin intermediul unui autolransformator trifaza! A. permil JUllc(ion<. pcntru :1 fC eyita ayadi mai mari. pe periferia colec!orului. fii.ai mari. pentru ca cele C:H"C au nevoie.amănuntul toate părţile . dl'p5. ma şin a se Fix e. O parte diu ope ra ţiile. Turaţia se reglează prin schimbarea prizelor de legătură la autotrallsformalor. maşina es te trimisă la reparat dup:.\poi ma$ina se de m ontea ză În conformitate CIl un proce~ te hnulogic st.e opera(iile de mai inainte se txcctLlă numai de eă(rt.personal de specialil::!l e (elf. lectrice şi llwranir('. Îlltrl'tknd şi se wriric:î izola~ia . m:l sur:lfea in(J'efierului ş i conlrolul jocului axial la lagărele cu fricţ i une. . Exislă unele defecte m.asta se procedeazi"t la remout. Apoi ~c masaar:\. maşilla se eurăP. Maşinile electrice trebuie controlate verificate în fiecare zi de eătre personalu l ill. Motorul se utiliwază în cazurile unde este necesar un reglaj economic al tura\!ei. nu trebuie să se producă asemenea scintei. saI) cel mult sii fie foarte rcdme) . Toat. De aSemt'!lca. eal"(> se dă ill fU llcţiune .ză pc fumb\ie (pe glisit'rc) sau console şi se face proba de flJDeţ-ionare. La control se pot constata defecte de imporb:mVi di(eritâ. a c ăror reparaţie nu poate fi efectuat:! 111 timpuJ lu cru lui. La defectele grave.'ctri("ieui). cu bumba c de ştt'rs şi prill suflare cu aer. a!lume cu îndeplillir(. dar care. a izol aţiei. după ob\ inerca Linor bune rezultate.

!1It'lc cll'.<1. . proprie) .[. ~pc cialilaLe re ~ pcdi\".izul"ea sau ma g uet izarea în\"(~ r ~:i a gc nc r:>lolltdor de rltrcnt cont. J merlial ce au fost obsc l"\" ale nselllt' uea defecte trrbuic: anunţat personaJul de.xdla(i<. p o t să apară urmli t oarele defecte : Scintei la periilc colctLorului l'au ale inelel o!" de con1act. la maşipilt: electricI'.sau numai a tlUui organ (bobinnj . :\foloarclc nu pornesc s au hlilctiolle<!. .FUllcţion a re I1cstabilil. perii. Deplasare axiaH"i anorma l ă a rolorului Ş .ile mari de curenl a lternatiY). tnc'iilzire:l anonnală a întregii maşini . colc<". pClltru a ~t> lua măsuril e de l"clllcdicre necesare .lor.CTOR In genera l. .MOTOARE DE CUREr-' ALTERNATIV CU C()[.inut! . \"jbratii şi zRomotc :morma le.) .ză tU turllţie anormală . dc~j san'ina se pilstrea:di COllst antă . Curenti dcctrid in arhore şi lagăre (dt> ob icei la maşin. Ati ngere inLrI' ra to I' şi statuI". de pornire sau la ge nc ratoarele sÎncrouc cu <. Arcuri electrict: iJltrc iuclc1e de conlact (Ia motoarele asincrone cu reoslal.DemagneL.

b). trallsform:l curen [ul cont inuu in curent alte. Cind maşiua se roteşte. CONVERTIZOARE R OTAIWE Un convertizor rotativ poate fi constituit din d ouă maşini electrice rotative cuplate.: CUl"t'nt continuu . 1.gelle l'atorul. de cxelllplu . 18-J. Cu ajutorul lui se poate. a numărului de faz e. produce l'llcrgie electrică ~ ub forma care c~te neresariL Un astfel de grup de maşini (sau agregat) cOllsliLuil~ lin mll/!crfi: or maIa/"generafor. iar cele trei pe rii sinllegalt' h\ o reţe a trifazOlI.rnath· sau in"ers. curc pol lransforma cun~nlul con tillllU in cmenl alternativ." in l:i o maşină el !. ci te o peric. una fUllcti onînd ca motol' ş i ceala l tă ca genera tOL Molonll primeşte energia el ect ri că sub forma sllb care este disponibilă ş i anlreneaz[1 .i. Convt".t\·jn(\ colectorul In sLiuga. ~.PITOLUL XVIII CONHIITlZOAHE ŞI I1EDIIESOAHE Se numeşte de obice i cOJlverli:o r o maşină sau un grup de maşini care transformă un gen de curent electric În alt gen. J1 repre. sint leg:J l e Ci! lr('i jlllnde de pc h obin:lj\\! indusului. Principiul de fUllcţ ion arl' a l unei ase menea ma ş ini . Inelelt'."I.fbore. iar pcriilc. a. Pc ca păt u l din dreapta al arbol'c1u. i\l3şina fUllrţioucază ca uriel! motor dl~ cure nt continuu.C. felului curentului (continuu sau altcrnativ ) etc. De asemenea. fiţ(ura 13-1. eare. Între cele trei incle apar trei rn .(' ti'ân~ forma C[lf{'ntlll trifaznl de o anumită frec\'e n ţă in curent ll1onofazat ele altă frl'cyeuţă.i se găsesc trti incle metalice izolate Între ele şi f3\:i (le 8.rtizoarele pot fi grupate În două mari categorii: rolafive ş isfafi ct . aYÎud ac('la~i ax sali axe cllplate. a tensiunii. ~i invers. se poal. IHlmită (omll/a [oare electricâ )'(>%ultă (lin figura 13-1. Pc fiecare inci freaca. Convertizoarde staticc mai s in t cunoscute şi sub denumirea de redresoarc. eoleetorului legate la o reţea d<' curent conlill!Ju . convcrtizorul poate realiz a schimbarea frecvenţei . In Republica Socialistă România se construiesc ulIt-le t ipuri (II ' COI1vertizoan: roiatiyc constitu ile dintr-un motor asincron trHazal ~i un gl.'nel'alol' de curent continuu.iluatc la 120 0 intre ele (l'ig. Există ş i maşini unice (cu o s in gură carcasă).

2. Schema con · slrucli\'ii a comutatoarei. Prin ciocllirile care au loc. T reprezintă un t ran sformator. Gnd potenţialul anodului este pozitiv faţă de eatoduJ de mercur. fnl. In porl'iunea n olată cu C se găseşte mercur. moleculele de vapori de mercur ca!"c exil'lă În \"~!'.particule de electricitate negativă care se dÎ!"ijl'ază ~PI"C anodul poziti\".ă o difcrenţ. a{"csla ('mile electroni . iar la prriile care freadi pl! colector produce clll't' nl continuu. 18·1. fiind apoi şi ci atraşi de anod. Ea poate fi alim entată cu curenl trifazat prin cele trei inele şi se înYÎrteşte ca un motor ~incroo. esle o piesă de fier sau de graEi. Comntntoarea este rever- Fig. RED RESOARE a.. Electronii lo\"esc. Comutatoarca descrisă primeşle cnergie sub formă de curent continuu şi da cnergic sub formă de ('tlI'enL altt'roa tiy trifazat . astfel incît pr in in termediul illelelelor şi al periilor respective maşina poate produce curent trjfnat şi alimentează reţeaua trifaz ată. . Act: a~tă smulgere a eIeehonilor din mereu!" e~te posi hilă numai oacă mercurul este Încălzit pină la Î ncande sccn ~ă. ca un generator de curcnt continuu. Print.iaJ şi un etmp electric alLcm:J!·i\". unii electroni din alomii moleculelor s int scoşi din aceşti atomi. b) sibm"i. in drumul lor spre anocl.r-url mijloc oarecare sc illcălzeşle pînâ la ill cfl nd esce llţă o porţiune din partea superioa ră a Olcl"elirului . R. iar A. ii de potenţ.ZOARE ŞI REDRESOAR& 297 tensiuni trifazatc.edresorul cu mercur ln figura 11:1 -2 ~e l'on~ideră un vas ţi in care s-a răcut vid.re piesa A numit ă 3nod ş i mt::rt::ul"ul ca rc constituie catodul e xÎ~ t.CONVERTI. la primaru l dinlÎH se aplică tensiunCH alternativă avind valoarea eficace Va. .

. tlllOdll! Al ('~l(' puzitiv (aţă elI' l'atod. adică pentru pnr{junile hn::>urale din figura. ~l'll~lIl ~.un sens şi ioni pozitivi In sens contrar constituie un arc electric.llorului T. \':1 l'xistn un are d('("lrie la fiet'arc ulternanţă Il rurenlului alleruati\'. d('('i şi curentul 1 ~ .:msrormul orulni arl'. sînt ntra. Cireuitul de uliliznre ('~'lc legaL cu 1111 cap:lt In catodu\ C.1110(/111 Sf' glls(' ~l e la uu poIwgativ rapi de el1lo<l. • redresaLă I un C\I a nod. Arcul ~t' ~tin~c ~i curcntul se Înlrl. deoarecl' se uLiliz('azlt tenţial . după cum se arată in figură... iar ('U celălalt capăt .ufllată prin linia plină din l"ig:ura 18-5.I:. auodul . Tensiunea CII pulsatii inlermilenie. [8-3.sÎunea U c dt' la bonH'I(' circuiltllui dt: utilizate are rorma unor pulsaţi i pozitiV{' şi inlennitcllle. ([eoar('('t: dill anoJ nil pol fi n t ra~i e]('r lroni spre.1' pozitiv raţii (le cMoJ.. Cind leusiun('a all('rnllli\' ~ aplicată tr. Curentul 1. Ten. p articulele ca re :IU pierdut electronii şi care co nstituie ioni pozitivi.:i ci o formă a5emănutoar(' ..'fupc tiud .'. ar" . Această dubIă circulaţie de electroni Într.QTEHNlCA GENER. [8-2. Tt'USÎl!IIl'fI Ce 1:1 homrk c·j!"euitulul de utilizare ~["e forma • .298 ELECTl'l. figura 18-3 s-a trlUiOIl eurba cart' arnl:\ \'ariaţia tensiunii L' din sccundarul transrOfmaLomlui ÎIl rl1nc~ie tit:' timp. li. . li<' ('xemplu. Cc'lfC permite sa trcacfi un curent le în circuilul uumit de utilizare şi carc l~uprinde un i'eecptor oarecare. . 1'1 acel aşi timp. la mijlorul !'ec undarului lransfonn.etii plino.('sl. turclll se Ilume ştc rurellt redresat. S-n o bţinut o redresare illai~h\lll. mercur cu J~edresor .\2 ('sL.î. durcaz:' numai in iutervalt· dt.ratod.-\LA In felul acesta se produce o circul aţie de electroni Îu sen sul catod-anod ln interiorul vasului.\\'.sc de caLodul negati\".ll".. iar apaml 111 ~e. a Fiii!. HlIll1c~lt' redresar fU m Cl"t"Ilr . iur ducI ll'1I5iu!wa HIT !'('mu ! sng('(ij PUIl("l. limp ciud tt'llsiul1('n U arp \':l1ori pozitiv('. Arcul. In figura lS-4 s-a consicif'ral lin vas \' c u:doi anozi Al şi Az. 1n eonse· tÎnţ. Fig.i.

ambelor allernante.i ollC'ază pentru porţiune a trawlf\ Ulai gr ()~ a curbei cor('~p\lllzătoa rC' ten!.J redrt!wan' Irifazate (ng. 18·6.ivitatca L (fig. A 2 ş i Aa . S. 1 . Schert\a redresor u!ui trifa zo t. Redresilrea do! aflozi. " ! \ 18·5. . Trallsformatorul T al rcdrcsoruiili este trifazal. llldllct. Pl'.iunii U l " . 18-7) ...E.. le + le aplic ă asupra anozil or. 18-6). finl rl'p rCzelltate grafie in fi ţu ra 18-R . consiM ră d(' CXl'mplu tCIl~iuncOl Ci cor('~pllllzătoare 0I 110d ultii A t " Arcul ~lBodului Al fun ct.ntru puteri mai mari se utilizea z ă iU~ . I w T Fig. l\eteârea pulsat iHor. O . . R. . C Ue R I - .edresaT cu Fll. Hedresoarelc d(~f rri!'c mai innin tc fÎ nt mOllofazate.. Cele trei tensiuni lrif<H:alc VI' U2 şi U3 . pe cart! serundarlll Iramformatorului J 1.oru l ~re trei auoz i A. T W IU L o Fig.. I \ .. ambr. iar rNlrr!'.CONyr.saţiile curentu lui le 55 fie mai nivclate (fig. astfel in cit curba curentului ~e ~Ipro pic de aceea a unui curen t continuu . Az AJ Fig. L A. 18--1) din dn'uil ul de utilizare face ca pu l..RTlZ OARE ŞI REDRt:SOAR.le alt. . 18·4. 18-Î.ern.:m ţe.

numărul de allozi.zelll:ată schema consLructi"ă a unui l"cdresor mOllofazat Cll \"a s de sticlă. al"(' ~i el apropiată dt: aceca a utlui curent conLiuuu.300 ELECTROTEHNICA GENERALA In punetul 2. Pentru ('a por\iunea incaudcseelltii rl (":\L(ldului. lllChizludl1-s(' inll"I'J"llptoru! Ia::. d. . Jn felul acesta :-. " In figura 18-U este repn. Pentru a se aduce caLudul de mercur C Ia tc. SI' pune in funcţiune. .ă Ve este următoarea Vc =--.act ('II mCl"('uru! eatodlliui C.m .md r ------' mai apropiată dt! o tensiune conLinuă. Redresarea tensiun i lur tTHala le.42 devine mai mare decît tensiunea Ul' astfel ioc ît arcul sare de pe 'lUodul Al pe aoodul A 2 _ în punctul 3.' " În ca ["(o : k este raportul de ln\lls[ormare al transformaLorulni. alimt:' nl:a[. iar arcul sare de pe allodul Az pe anodlll Aa ş. sau de faze in secundarul transfonnatorului.4 2 ..i auuzi d('. <le exemplu G. vasul redresoarelor estI. tensiunea U2 a . astfel incî!' redresează amhele alt. Relaţia dintre tensiunea pe [ază U r a. adică este mult t fig .dei lrifazaLt: de ali.[.ul se illtToduec bohina L pentru nivelarca onrlulaţii!oL Spre a se nivela şi mai mult ondula(iilc lCll!-iiu nii redresa te . e ntar" ş i m tensiunea m e dic redreS:ll. cU atît mai mult CIl ri t in său () fOl"lllil circuit. Sf' utilizează redresoare cu l111 număr mai mare de anozi. î n practică. să fe I11cll(infl şi la sarcini lIliei. n SIll .mperatllra lH'c('sară. re-l. numit. secundarul transformatorului arc ~ase faze. Tensiunea redresată Ue arc forma arătată prin curLa cu trăsături mai groase din figura 18-8. decit tensiunea U2. Curentul rCdrC!-i:1L 1(. legat la reţea priJl intrerupt:orlll le. n .modului . Hedn'surul are doi anozi principali Al şi .r h' 12 . anodul de aprindere ila .ernan ţc. sÎllt prcdzu\.i allQzii auxiliari Ac. tensiunea Ua a :modului As devine mai mare..:.e produ('{" lin mic arc iniiiaI. Încjt mercuruJ auodulllj de "pl"jlldl~n' lin să vinii in cont.i M:parat prin lrallsform:JLuJ"ul de exciLa\ie T~. in aces t caz." confecţionat din sticlă pelllru puteri mai mici (>i din oţel p("utru puteri mai llwri. IlUliliUI pa/a ca/odică. I fl>i'I. erei/a/ic sau de intre/intore.i incliniudu-sc astfel vasul.a. 18-8.

\ CQNVERTIZOARE ŞI REDRESOAR~ 301 figura 18-10 esle reprezentată schema constructivă a ullui redresoT cu vaS metalic. La capătul superior. cufund:'l anodul -'l a in merc ur. la capatul inrerior al tijei metalice l. Intrerupindu-se rî~. l~edresor cu vas metalic. . 18-10. tijn an' o armătură a care poate fi atra~ă (le bobina S. cu vas de Redresar sticlă. In figllrl'i se '-ăd numai doi anozi p rincipa li AI şi A 2_ Aprindrrea a'l"CI11ui principal S(' obţine cu ajutorul anodului de aprindere Aa. bobina atrăgind arm ătura . 18·9. La punerea in funcţiune a rcdr<'50l'ului. fixat 'in Fig.

[[{'dlll i!\tirzierii la apr.>Tila corespunzUoare unui anod esle n ega tivă . se trece un curent electri c prin ignitor şi mercur. 18·11. eu ajutorul energiei electrice date de o rct('a tri faza t l'i . la rindul lor.'en!t pozi ~i\·. unele redresoare cu mercur mOlloa!lodicc au un dispoziti\' special de apri ndere: in mercur se găseşte cufundată parţia l o piesă numită igtlilor. Dacă. Redresoarde se utilizează pentru transformarea curcnl:-uhli alternativ în curent continuu (redresat) ca .un sing\lr va. de exemplu: pentru incărea!'!'a hatcriilor de 31'urnulatoare (dacă H' dispune numai de cure nt alternativ). b. deoarece electronij care viII spre l!nod sînt respInşi de grija negativă .!'. aprindt:rc~1 anozilor de excitaţie A t ş i carc asigurli. cînd fier. " Fig. şi calod se gă seşte un grăiar mellllic. In felul acesta.ware au ayantajul că DU au pÎc:>se În mÎl. pentru alimentnrca lralll\'uirlor (care au motoare de curent continuu).:" Gii::NERALA apoi curen tul din bobină.a.inderea cuiul.ă apară un mic arc.:la din mercur.i. Ia pot enţ iale pozitive sau negative fată de catod. Aecul se poa te aprinde. cu o anumită intlrgrăta r La unele redresoare. cînd toţi anozii se giiSCfC intr. . RC fonn'l:'ll:ă atunci un mic arc carc pro v oacă aprinderea lucu lui principal. In momentul dnd trebuie sii. 18· 11). Gri!ele de com a ndă pot fi aduse. iar U~! În ca:wl cind există o asemene a întîrziere. şi anume atunci cînd grila .i ~ Ilcle. acea5 tă 1ntJr. In figura 18·11. de. Recire-soarele cu mercur ni mai mulţi unozi pot fi polionodict!. fădnd !'. prin varjatia intirzie' poate regla Între an umite limite tensiunea med ie redresa lli .. an greulate mică şi volum redu s şi un randament J)1IJl la orice ::arcin u. arcul anouulul respectiv nu se mai poate aprinde fn momentul arătai in figura 18·8. În anumile momente. între fiecare anod rÎnlirllPft h U -:i a.302 E:LECTROTEHNIC. care proy()~că.. resortul r rjdidi anodu l .sală în cazul cînd nu exis t ă intirziere la aprindercll areurilor.lrc anod îşi arc vasul său . de e:o:emplu.- ziere. Asemenea rcdrc~oare ~e numesc ignilroant !:au redresoare i gnilronice. Aceste redrc.. după rurc curentul electric prin iguitor se intrerupe pentru a fi produs din nou cind este necesar să se reaprindă arcul principal.7'~ . numil sau gri/ă de comandii. sau monoanodic('. In acest caz. ~ri~. se a prindă al'tuJ. c~a e provoacli o reducere a tensiunii medii redresa te. UrI ·e"r '~ · zinlă tensiunea medie redrc.if'arc. . fnncţionarea anoz il or principali. prin· Ir·un dispozitiv special.ziere la aprinderea arcurilor se poate obtioe o modifIcare a curbei tenslun:1 redresa te (fJg.

um'lllni po[\L e ('ireul a llIlmai il1 ~I'llsul s(·kniu-o\el. Pentru. 18-12) esle alciîtuit dintr-o lierie fi .k.1 şi Ii.HI<\ tle ("\l!"('nt aHtrn:\lî. g ah<l ril Illai red ll~ şi n d iind at i l de mull illFlllr n!aL(~ de tcmpcraturrl. cupru C !:ii unu de plumb.l."R"E"O"R""'"0voA. SllpraIaţa plăcii de cllpru dinspre plumb esle transformată în oxid d(' c-upru (O) printr-un tratament lermic.~ d t· siliciu comandat" (apro :\imuliY in I"rllli in C:l\"(' S(~ poat<.· al eurentului . Printr-ull astfel d .I L II...'"E'-__________________~3"O"'3 . Ull strai rk selrniu S:. . te ~c Hnleaz.:! rell~it ~':I ~ (' fah riel' re(Jre ~oare elI cl'llIh.t în !'i{:hl'IllC'k: f'Jt>driec ea în figu ra IR. iar prin P piIlJi(C"lc elI:' ~L!'lngcre ak a. homl'lc 3paratului..~ . ~l y iDd. H. S-a HoLuL p rin R o rondt'lii el <1!'iLirii. 18·12. [\ccsh. puteri mai micL S{' [olosesc şi redresoare uscate dintre care cele sÎ111 cu tUp /'u-o:ri d şi cu seleniu.·.s(wul eu selcnill (fig...ECş. nedresoruJ cupru-oxid (fig. fn ll1!imii <mi s-a in("l'jHlt ('Qn~trllir("a n:::dre~oarl']or (k puteri 111:\I'i. 18-13.<. prin .comanda 11Il rc. Un aSemenea element lasă ~ă trcad'i curclltu\ num ai în liensul plumh-cupru .('l1rÎnd ~. Pt'n lru a se putea redresa aml)('le alterll<ln\t' ale {·llrenlului. dn'. R~' "mt. Redresor eupru -oxid.lSe .n~a11lhllllui..' ~:e lragil Intre ek dup:i difrrit(' sdlf'me .-13) est e aJ6itui l dintr-o platii (il' (jiei Jlic uclal 0n. <"it' exemplu ('a in m OIl{tdul in pUlile rrprczenLal in fig-Ilra n~-I. Cll Ilerlllll!1i(1 şi mai all's rll siliriu .l eledriri"!.1. cle.. Redresor de seleniu.('riilor dc :1("lIlllulaloul"t. b.. la ill- . fi ~(' are element avind o placă de.01" fuzilJlI JI .~________________~C~O~N '~""R'Tc'"Z"O"A~R".i Ill! sir:ll de n\('fal \1:. l{i'(lresOll!"t. lI ll !llik tiris/oare. lNJresor. Fig..\\ b __-.d r('sor l"1I mercur prin intcrmrdiul prilelor) înln:-bll in ţează mai ale!> ÎIl ("[u"('an-a b:ll. rc{]resoan.lll s iigeţii :lraLii St'IlS11! ti" eire\1I<1(i.'.St' lradillilc. Dr. S('ll.. n . rn~j obişnuite Fig. \h'mr-lll'a redr'. 1:1 :I ~'('eaşi pUL"fe. Redn:soardc l. unde prin 7' s-a ll oLll Ull t ransformator legal l:l n'\I'.'~O:ln' nI siliciu s în! lllai uyall t:1j(ja~(' decit rele el! germallÎu.mcute.

18·16. In cele ce urmează se dan cîteva scheme cu tuburi electronice redresoare. Figura 18-16 reprezintă o schem a folosinrl o diod:". paragraf Ij. 18-15. P entru simplificare. cu doi anozi AI şi A z. se obţine la bornelc rezistenţei R. c Fig. se aplică şi aici prin interme<liul unui transformator T. carc Tedrt'scaZă. Tcnsiuoea altertlalÎ\-ij Ca. Cu această schemă se redl'eseaz:l 1n timpul unei Ţ ( . care redreseazii ambele alternanţe . in care se foloseşte o diodă simp l ă redresoare. oblinindu-sc tcn~Îlln('~1 redresată U r . Redresarea ambelor alternanle cu o diodă cu doi anol' perioade numai o singură alternanţă . Figura 18-15 reprezintă o scJlcmă de redresare. In figu ra 18-17 se prezintă o schemă <:u d o uă diode.'ERALA c. Redresarea unei singure alternante cu o diodA.este t('n~iunea alternati\"ii. R. . Fig. nu s-a mai t1e~cnat circuitul de inc!lh:irc a catodului .ELECTROTEH!'iICA GEt>.edresoare cu tuburi elect ronice Principiul redresării cu ajutorul tuburilor electronice a fost dcscris in capitolul IX . c:l1e lrcbule este apli cată diodei p rin intermediul trallsformatorului r. Ten siunc" altc rn ali\'â Ua de redn'~aL. eare trebuie redresată. ambele alternanţe. Ua. iar tensiunea redresat ă U r . de asemenea.

Fig.'a! ii .'\ \ redresa\ă. Redresarea ambelor alternan\e cu două diode. iar tensiunea redresată U. este obţinută la bornele rezistentei R din circuitul anodic . prin intermediul transformatoatţlor TI şi T2· ' . 18-18. gene . este tensiunea redresată. Figura 18-18 prezintă schema folosind o triadă rcdrcsoarc. l:~ 'Ţ A ~ . Tensiunea Ua care trebllie redresată este aplicată circuitului de grilă eu ajutorul transformatorului T... Cclc diOde au catozii încălziti cu c urent alternativ. 18-17. Trioda redresoa re. • ~ 1 " c R n' "R Fig. două ELECTROTEHmCA GENERALA 305 iar U. T fiind un transformator. 20 - EleC l ro!chni~.

ril1durilro <1<.scn ul!t'. dar dupii un tilllp oarecare.) intr-uli ~patiu iluminat llOrmal ~c rt>duce iluminarea .g~ IU('l'uril.1 llHt.(n' il llt't.:lrea la ObS(·llfitat{' ·'. Pentru a putea vedl.ll deost.ursul spl'da('olulni .\.\fomodaJ.-\T lIumillaluI arLi ficial n'IHC7. prtn "adapl. necesar SIt exisl..(' un minimulIl <le lumim."cde rea incepe sa fit. o:nJl('nii.-\ umbrelor. mărind ihlln.ll1":lL o problemă de O impori an l. l al:. in primele UIOIII('lItc se . NOTIUN I GENE Bf\LE: i\I.T! FOTO~fETRTCE DE B . t'fl'C11l1 dt' imllllnăUH. ilumi narea. Datoril"ă <I Hl'I"t!nţeJor de culoare şi de ~triilu('i]"( ' a diferitelor pllJld~ ale llllUi ohird.:cmphl.HltillUHI"t'.J! praetic că 1111 îlulUiuat de hu!):! (·a li late imhunatii...1 minutt· . la lumina fla b:i dat-ă cle ('cran. ("a şi ee. Ia Început. măreşt e calitatl'a produl"ţil'i şi micşol"t'<lză rebuturile. . vedeJ"ea uu ~(' Îmi)unflt:îţ('şte mai mult.1.' Ulai hiue. Cl'CSl"Illll. ire a \'('("h' rii III! S(' mai ~imlc. la lumină Într-/) saJ!i dr (·int:'JIlaLugl":lf..>hiUI in activitatea omului . deşi iluminarea CI"\':5II'. (Dt' p:-. S!STE?-lE DE IU --. J"t'du(·c n umiIrul de arddentc ş.).rsit:.\ I)hseurit:lI. adap{.i evita :lpariţia ullor boli prof(·siorlalt'.CAPITOLAL XIX It 1j llI~ATUL ELE CTRIt 1. peretii dC. ochiul ln'huie 5.i 5(> <ljungr la orlJire.şi o::JllH'tlii din JUI'. (""a de exemplu. in .1]"(>'1 1. Mărind ilnmin:lr{'<l peste o :Jllumilft limit{l. asigur:"i O fo losire cit mai hună a unt'llclor şi a 1tI!!şinilor de lucru.·c~\ Il('('csitfi (fa şi ndaptarca) IIIl timp ('U :Itît . nil ~(' pol distill . j('n aUi ş. . dud s(' inlr:1 ti\.' :-.. adici\ omul nu lIIai dblingc OhÎt'I·td~. datoriL. och iul in(·{'jle să vadi! {lin t I ' in tI.{' .\RBIT Ş I Ut\IT. In plll~. ochiul in(·qw să \'adfl din no1l. adira .A..c" .) (·alilah' măreşte producti\' iLatea Illuncii. Pentru OI distinge daI' obiecte :lşrzaLe la di stant~ diferite.inarea În tt. Ua.. nistag mus (sau clipilul och ilor).I I:'\.ţcşl(· ('ondiţiilc de mUrl(""[I.e poaLr ajunge uJlrori la cite\'.intă.1. obiectele de\'Îll ~trăl(\ci­ loare. dar după dtt'ya minut(' !Ct' pot "f-dt'a dt~sltl l de bin . estt.ollsLal{1 o sdl dere a \'('derii. un ihlJnillal d(' Imn.[leomod{'7. dt'oarecc s-a (:on:-... orhiul di~tingr ohie(·lele . Timpul P(' ('..'u.

rice pdnripnlc pe buza cărora pol fi aprerjate un i1um ina~ ~i o instalaţie dt> iluminat oarecnre ~int cnum('rale şi dCf':crisc mai jos: Fluxul luminos q.l de lumin{\... 19. O instalaţic dt' iluminat care llll ţine St>aUlU de aceste necesităţi ale unei \'ed~ri in bune.un unghi solid 2= -'.1 ) . . de către un i7. prin fenomenul de OI'bire prodl1 s de ~tr1'i!ucil'ea fiJamf'ntului incandc~c('nt. Lume-nul (Jm) e~\e o unitat. Strălul'irrn intcus{J a unui obiect jeneaz{l '\t!{]rrea şi ingl'CUnC3Ză aeomodarea. Raportul dintre suprafaţa S.iilor aparatelor eslI' stînjenită).a ace~b'j ~rl'l'e Sf' consideră o zonă ru !iuprafată S prin care iese lumina .:c consideră o sferă de razit R in centrul căr!!ia ~c află izyorul lle lumină O (fig:. Emitereâ UHui flux <1> de către un izvor de punctHorm O printr.1. atunci cind priwşti spre tahlou . ' vedţ> unghi ul solid Q sub ('lire se din ceutrul luminos lumină Fig. cort~puozătoari' radiaţiilor \'izibile emi!ie-. in apropierea tabloului de control al unei instalaţii nu trebuie să fie obiecw străluciloare. ° n~ :' se numeşte. eitirea indirot.:l..\. ~rărimil(' şi unităţil e fotomet. după cum se sferei alia S.orespunzătoarc.{IXATtiL ELECTRIC :'l07 mai ScuTt cu cit iluminnrea este nulÎ bună.şi pătratul razei sferei.. Pentru a jn~{'l('gc accasti:i Illhimc :.[. R s Raport ul djntre fluxul lumin os (JI emis printr-ull uughi solid elementar ungh iul solid dementar reprf"zinlti Întensitat"3 luminoasă 1 a izvorului de lumină în direcţin eomiderală: fi şi (19. nu.ştie.l<liaţiilol' care pl'odue ~enzaţi:. Fluxul luminos ~(' mfLsoară 1n lt!meni. 19-1 ) . in aceastiJ ~itll~lţÎ('. (De exrmphl. pe suprafaţ.e de putere de 650 ori 111ni rnkă decit "aLtul. dacă i se ndt' filamentul iucand€'H'col. cu alle cuvinle. in unit:ltca <:le timp.ulluminos emis de Ull iZ\' or de lumină est!! PUIt:l.or de lumină. eorc~pullzăloarc ]'l. cum c!:t(' chiar caztll unei lămpi ('ti ill('andescentă pentru luminatul tabloului. lnlwsilalea IllmilJoasă. coodtţii \'3 fi o insJalaţir nce.rLUJ. este cantitatea de ellerb1'jp.

p . consumată.'. la aceeaşi pult'l'P. cu aUl d \'<1 reflecta o parte mai lUare din fluxul incident. Astl'd.ă. el ponte fi : iluminat inferior (iu cHidi!'î).i fluxul care caM pe obiec. Candela (cd) C.\.. unîfol'lll repartizat. iluminarea l~' inlr-un punct al unei suprafc~e S este TapOltul dintre nuxul luminos <Jl şi suprafa~a considerată: l uminoasă ('9. material oarecare a. .'jtc ÎIl"ll'nsiLatea Lumino asă a unui izvor de lumin a carc cmiLe un flux de un lumen. ('9A) cii. iluminal'ea este densitatea r1uxului luminos care cade pe o suprafa (.\"ol' peutru producerea fluxului <1): ~ ~ - . miisonrii in lume n 1)(' \\taU (Im/ \\").i . de refleclic mai 'mare decît una cu o cUJofll'c iuchisil. Astfel. cu atil ş i in Ltnsitatca pe direcpa respectivă ya fi mai mare. O parte se rdlecUt. Din flu. unghiul solid unitate este acela determinat de o suprafaţă S=W aşezată pc o sferă de rază R). llulIlÎnatul artificial poale fi de diferite fcluri.re llil cocl'icienl de reflecţie. un flux luminos mai mare. Intensitatea lumiuoasă se măsoară În candele . ş anlicrc etc. un perete sau o supr:lfa~. Fadoml de t[iwdfute l!lminoasâ "'l al ullui iz\'ol' de lumină este r<lj1ortul dinlrt' fluxul luminos < emis de izvorul de lumilla şi putf'. Luxul (Ix) este iluminarea ullei supruft!le de 1 mZ pl' {'arc cade uu I1ux luminos de 1 Jm. Iluminarea se măsuară in luc:. rlaporlul dintre fluxul care se refiedă ([lux reflectal <ll r) ::. cu atit iz\'orul de lumină respcdiv va produce.[l Cll () ('liloarc (lt'S(:hisă are un coeficient.308 Cu cit [luxul emis ÎnLr-un ungh i solid eSle mai mare.uJ lumino~ care cade pc un obicd. printr-un unghi solid unitate.2) Cu alte cuvinte.). () parte I'slt' absorbită de obiect. Unghiul solid unitntc este unghiul solid drL~['minat de o suprafaţă 5=1 rn2 pc o sferă cu raza U = l m ~i se nUllleştt: slcradÎ:m (str.rca P COIiSUllHllii 1> de acel i7.) (Cu alte clIviute. eslc mai mic dedt un ÎLatea. Se observă UII Cu cît ..t (flux incident lI)f) se lIum{"~tc fador de rcUccţie sau eocfici{'nl ele rcflcc!ic p.3 ) Factorul de di{'acitntc luminoasa SI. iar o parle poa t e fi transmis{\ m<li departe. Cu cii ra. după locul unde st' npli c.darul de eficacitate luminoasă este mai mare.iiI/mi nul exteri or (in spaţ ii deschist'.i. (1~. mai aproape ele unitate.

\IO% din rJu x ul (' mi~ realrze <izi'i un ilumirUlL dil'f'l't . illllllina! desÎ.r un alL exemplu de iluminat general şi !'c numeşte il li m i Il a t p u b I i e. (1 z on11 a unui şan tier etc .)).'l ll nm{â.iluminal combin at. ohţ inu t prio suprapur)(:r('a unui iluminal generat cu 1111 iluminat local. p(~ ling-f! ac. UJi iluminal indirect. rÎn(1 eirr:! 90% (li n fluxul (>llIi.>AT UL ELECTRI ': 309 modul cum e~tc iluminat locul de Illuncii.en/ti şi lr1mpile CII {Illol'elicw{ii. iluminatul poat(' I'i : . un iluminat indired : . clă:(lirilor de . modul nlln Ituxul lllminos ('mis dt' iz\'on!1 Ul' lu miul! ajunge ta utilă de lurru. Tinind seall111 de ca raclt'-f!!l ip~t:llat: i('i d{' ilulllinat. rind n umai (jO . iluminat!)l ma i 'poaLe fi : .laiij fixe. utilizat în ('uzuri de ayaric 3 ituminnLl!llr i normal iluminat de po:iI. iar rest ltl.ilumina! dir ed. lămpile eu deseilrr5ri în gaze ~i În yapori metaliei (mercur. _ f!llminal local. iluminat l1 1 poale fi: . cînd ('in:a !lO% din fluxul emi s d!' !iurS . !)('re!i ş i di Vi'rse elelllente arhitecturale) .(jO% di n flu x ul l'mis dl' wr!'~i l'ea'lizc :IZ:! un iluminat din'd.l ea{le dir('C't pc suprafaja de lunn (util. După scopul urmăril : i[wnil!ol /lormal. ~ ocl iu ) . la un birou ('te.eslea. . uLiliz:1L pentru paz<l (k noap t e a şnntierelor.d imensiuni reduse (locul de luerl! efcdiv I:J un ~lrl\ng.'i. utilizat pcn\Tu lucru in e(Jlld iţii normale. por{alÎli.cu l·rH' l'gi(· \:'~te inglobată în aparatul de ilLlmi:wt portali\'. .tnlJl'j/. realizat prin ins talat-ii mobile {l[ullpi porLativ(' alimentate pri n ('ah iti flexibil de la n' j:cana eledrid).iluminat semidired. -suprafaţa D u pă După 2.ILUM0. rcaliz'l l priu îlJi5t<1. l'ÎI!d ('in'a -](I . ciud se asigurii ilumiuatul unuI loc de muncă {Jc .ţemiindirec/. Iz\'oaCele de lumi!15 utiliza te jll m(Jd ('. rind numai GO..î o J'j·f]I'c ţie (pe tav an.ilumil1a/ . _ ilumin({l indirect.~ de ~' un fl ajunge la suprafaţa utilă dup . urent s int h1mpile CII incllmles<.Qcncral.{il. mai sint utilizate lămpile ClI "re c-!e ctri('. realiza t prill instala t ii ]lortaLi\'c la care sursa tic aJi llll~l!t:lrc . . ilumillalu{ di{u:. . iluminaLul sp:J ţiilor dcstin~le circulaţiei publice ('sl. IZVOARE DE T..C\IT:'\ .~)O(\) din fllixul (' mi~ n·ali 2ea2ii.!lumina/ .).). cînd asigură o iluminare uniformă pc o ~uprafaţ ă mai mare d e lucru (iluminatul unei nalt ~ .

intensitatea luminoasă 1a. .:i cu un flux luminos de 1000 Im: pentru o lampă cu acee .""IU şi dulic baIonetă: 1 _ fl!. Soclul şi clulia poL fi Cl1 fik t rotunn (fi. Durata utilă a unei lămpi cu iIl<:anaescenla se cun:...Hm data de curba pentru aceeaşi directie corespun· l<ltoare lămpii de 1 000 lm. 6 _ t.ol"\\C. prooucţia izvOLlrdor d(' lu millri este asiguraUi de întreprinderile Eleclrofarn! şi !)tcaua "lectrică-FicnL modf'rn.ioll et5 (fig. de lămpi.- 1000 '" ·Ja. PCll tl'U ~I impiedica distrugerea filamj>nluhli prin Qxjctar~ aresta este iJlc!1is Înlr-un balon cii' ~tidrl in rare ~'e face vacuu m saa se introduce uu gaz in('rt (argon. Ia. Dulia are horue penll"U COllectarNI ci la reţeaua electrică . De obicei. 'j Fac ltlful de cficaci(. 19-2.4> corCSpllnlătoare­ pe o direcţie oarecare se calculeaza tn fU!lctie de intensitat ea luminoasă Ia. 120.. kripton). apljciIH! formu la: l:~n!ii Fig.OU soclu ~I duUe "u filet rmund : b _ Cu :. datoritii \·olatilililrii ÎII parle a îilamcntuluL fluxul luminos scade cu 1O-20 c" din VAloarea sa normală inijia!ă . azot . tensiunea trebuie să rilmlnli cît mai conSt8U\<"i.:tlie. (v{'li mai· reparti}. cre~te fluxul lumi· nos produs. Tnsii durata de utili:. curba fotomeiricli csle da t ă pen tru o Jamp. [a o creştere­ de tensiune de 10"l' pl?Sle tensiunea nominal!.:are ._".'ltil in circuit prin intcrmediuJ ~oehlltli ei.: ROTEJl :<:ICA CCN ERALA în Hcpuhlîca Socialistă n omânia.5) ClIrb~[~ fo tome trice pol fi date ş i sub fO fm i'i Ele ~I)lt date atit pentru difer.2. LAmpile ~ini construi te pentru tensiuni de 12. b).1şi constructie. -12. 2 . după acest timp.. De aceea.i puteri pln. 19-2.'. dar cu un i111X luminos <l>diferit de 1000 Im. cu a ~ (. di recţiei de GO" îi core:spundeo intensiiate de 1".'ste tor:t'rL. Lampa I. " .= . ~) Lampa ('il i nrl1ndesren (a ~a li becul electric (fig.a •. de tabel e.0=80 cd. 220 V ş. uti lizare. la valoarea nominală .lIe IumlnuasiÎ a Ii\mpilorcu incandes· este cuprins Intr~ II ~! IB ImI W.balon d e sUclA: 3 _ ~:lu Cii fl1l<1 ~o~ tund : ~ _ soclu ~io-­ oal'l: J dul!" . 19 ·3) reprezintă graiic in te nsitatea luminoasă pe diferitele directii care trec prin centrul sursei. utilate.z. cr~je uurata de utili· zare dar se f"'uuc e sensibil fluxul luminos produs. AsHel.(tm enl mp. de retinut ca LIn corp de iluminat modiiicii rea Întensilii\ii lumi noase il lămpii).'\Carle de circa 4 ori : la O scădere a tensiunii sa li valoarea nomin a lă . Strălucirea lilamenlului este mare. care se in. In retelele de ilumin at. in Ugura 19·3.iuerii de! 000 ore de. in calcu [~le de iluminat e~te uecesu si! se cuno a scă intensitatea luminoasă pe care o produce IHmpa pe o anumită direcjie.troduce 111 dulit' . Acest lucru este dat În cataloage prin ~curba fotomelriCll polilra m eridian~ il intensităţii luminoase a liimpli (sau a izvorului de l umin~ respectiv). a) ~au CII h:.1.l_~k/ll ·ra.lGOO (19.EC-.!i la 500 W. Lamp ă incand e$Cenţă.tde tipuri şi furmate cît şi pentru lămpi montat(> in corpuri de i!Ul:llnal departe. cu rba fotometrid (fig.310 E :. Lampa cu incandescenjă este sensibilă la varialiile de tensiune. 19-2) Se' bazeazii pe aduce rea la i ncandcsrcnţil (cîrca 2800°C) :1 Ihmi filamenl m<'lalic cu njutorul curentulu i electric. 19. 2-1. Uneori.

:.'. -. FU !leţ : onar('3 lămpii Cu f1uore ~ cellţă ~e 1a. 27 F..- 120 1. produse de o descărcare cl("dridi prin \'apari de. """ 1 ~2U 1 '''''· ' ·~ . F. [ ion 105 190 3il 513 Sud. '260 T 350 16700 E '27 1:.u lJuorescel1 !n se C011struies ~ sub formii de luhu ~i (30-150 CJJl IUJlgime) şi pentru p. 2. În radi aţ ii \"izibilc pe baza fenomenu lui nI! fhwreseenFI. 5lriilucirN1 Ji1mpiî ~t e mult IllRi redusii . de aprox imativ 1 000 ori mai midl decit la lămpile cu incandesc. in ion Svc'u' III In y """.:l c . '" 2. 15 % siut radiaţii \"iolt. _. I l'ulo:r.:.E :!..5 ori mai mare decit la l. Radiajiile invizibile ultravi oleJe sînt. Faclom] de efîcaciL'ile luminoasă <1 liimpilur cu f]uoresct:njii e:<.enlil.9.1 0- \.(!eJ. E 4U F. 1. Curba flJlu - metrică a unei Illmpi cu incandescent ă polarii meridianll (de I 000 Im).'2i.en I ă . ÎII fund. tnt~ r('ur ş i gaze con \ inule incandescenţă Fig.:. Liimpile (.u inC3ndesc.\\1. 705 1 "'" 7iU :? 540 E 27 F. T <Ilie/li J..'L ELECTRl'':.M'~1l15 r:Hlia\ii dzilJilt' . 40 E zon J50 E 17 E '.. 40 E 40 E 40 Îl)lr-1I 1l lub ]:1 prt'simH' sdizutiL Din tul:llul radia Pilor produ:-i(' de <]t>s('?!r('u)'I'a d('ctrid"l p rin tuh. fU incandescen!" de uz T"Il~[ ' ~ene ral "'y """. b) Lampa cu {lll orescel/{ă. 15 E 0E '27 E '27 E 27 -.0 200 :i00 7fJ 100 73 II!O ". adica 3~. c~mpozi\ia gazelo: mlroduse in tub ele pot da o IUllurlA loarle aproplllll'i de lumma 7. . de 20-150. 19-3.fLUl\lfNATt.'k in \"izih ilc.zcază pe trallsform:Hea radiaţiilo r Î!r\"Îzihilt' ultrav ioll'tr.-izihilC'. In W I FI"'" lumlnU1. eart" fiind supn"i acliunii radiaţiilor ultrayio ll'le produc prin nllor(. 40 OU 120 217 :>72 62:J 840 1 210 :!O20 2880 4 6150 8 00U !7 700 E :2i E 27 " E 27 E 'l7 F.:impile c. 3ll Jn tabela 19-1 sin t arătate earad{'risticill' prÎllcîpa le ale lti mpilur cu fabricate in patria nOHs l rtl. 27.:! leri.7 500 300 IOW 4l' 500 ! OO() . H' află un strat.le de 32-3:::' Im W. res tul fiind radiaţii ultr'I\· joll.1 Caracleristicik princi pak ale Wlllpilll r (STI\S 61 15-59) . F.1 . Durala de \ili lizarc a Jiimpi !ar eşie de 3000 h.\\ 111"":]"[UmlnOf. PI' p('rcţii t llhuilli ill rafe are 10(' d('~(·(lre ar('{l.le de. de compuşi cbilll il'i tl1lllli ti lumi llofori.

întrerupînd curen tul din circuitul filamenlelor e. in care se produce de scărcarea.ă a că rei !'chemă electrică e~tc reprez entu t~ in fi~ura 19-4. ochiul vede o su('CCSit1l1(' de Fig. curentului apare o supratcnsiune d. formată dintr-uu bobinaj aşezat pe un miez de fier. Inlre cei doi eleclrozi al starterulu i (care in mod normaT nu fac coniac! intre ei) apare o descărcare !umineseentii In neon. aşezate la cap{'tele tubului . două eondemat{!<'ln~ el !ii C2 • St<'lrterul S este o din cci doi electrOli ai mică săi este executat diutr-o lampii cu de scărcare in gale (neon).e1ei şi nul. tive) X. starlerul se r. x _ rcacta. Dupâ intrarea In func ti une a lămp ii .NiJe curenlului prin ZNO) j ca urmare. desdrcarea luminescentă în neon încet ea ză. Se ~pune că lampa produce UI1 "efect stroboscopic". la temperaturl mai mari se reduce eficacitatea luminoasă a !iimpii). filamentdc sînt ~Ir<lblilute de curent. Lampa cu fluore~eenţ.312 ELECTROTEHNICA GENERALA Lampa cu fluorescenlă nu esle inf!uenlală de variatiile obişnuite de tensiune.i!or sai. La tensiunea industrială ('Il freC"en ta de :i0 TIz. lampa cu f1uOrE'i'('cntă se stinge de 100 ori pe ~cculldll (la toate trN. mişcind repede mîna sali o unea lUi: oarecare.n:e de 511cll'l . deoa· rece O dala cu stabilirea confactului între cei doi eleclro. PunInd lampa sub tensiune. Intre timp. rescenţ.bilizare X.stabililare. in schimb ea esle inFluenlală de temperatură (Ia rece mercurul condensează. la ('::Jre unul Iarnă bimetal. l' _ tub tricii a unei U!mpi cu fluD' cu catozi cal li : stane:r. (") lampă specială S. Schema elet- c. sau uneori Se văd rolinrlu-sc l'hiar in ~ens inYCTS decit in realitate. acest neajuns poate fi mil'şorat legînd lămpile intre faze diferite al(~ re(.ll.anţ. piesele care sînt În mişcare d(' rotaţie fiind luminate period ic. c. cei doi catozi CI. face contact cu ceUitalt clcctrod. Curentul d(' de. la întrerupere:.ti ai săi.... se încălzesc la 800-1 OOO'C şi emit electrofli.·ederii.:i (bobină de şoc) de st<'l.îceşle. numită startcr. citeva suie de \'01\1 care. de aseJnl'llca. dacă ea ar Hpsi. C. tensiunea la capetele tubului scade sllb ten· . se văd fi e stind pe loc.i ai starterului se deschide.scărcllrt! tn lampă este limitat de reaclanja de .. mctalt~: c _ tI - s_ imagini care produce o jenă a . cur('ntul ar creşt e la valori c~re ar distruge lampa. inchizind asHel circ uitul rHamenlelor CI ale lămpii. contactu l dintre cei doi elcctro7. la un moment daI. c.:i.:u>re (bobina. fie mergind cu o yiteză diferită de aceea reală.ose!'c mai mult~ lămpi. lam.ael."l!~ de sabU. 19·4.. cuprinde: tubnl T. o re. su b Iorma unor filamenl(~ metalice. de ŞO<!). _ condenJ!. amorseilzii descilrcarel1 prin tub Intre fitamente şi lampa intră astfel In funcţiune. C.: datorit ă reaelanlel (induc. deformÎnrlu ·sc. Cind se fol.oar. apliclndu·se la capet ele lubllltd Între filam ente. electrodul bimelaJic. Aceaslii desciircarc produce lncăb:irea elec1roz.

. cera micii.ELECTROTEHNtCA GE.llonului . ...::rc<jy () dnlfl ('Il ~tab iLifea dl'sdirc .iunile tuhului w 1'1' 20 \V PF 40 W PF fi. pină cînd lampa se aprinde.). st arler PFS <lOW Fllfa ~tarlef .>. birouri. eo]]slruiUi dintr. in ulti ma foloseşte \T('Ill C. 11 tlliorilor .') \'1 C.\Ioare. In felul an'sta.tin tub de cnar( 1.'ipule ale UnOr 1.ru fi îmbunătăţi factorul de putere .. De aceea.) 900 3240 3000 2750 590 38 38 38 1200 I 500 " 2600 2 :lijQ 1950 11'00 I 700 1 :100 rampa vi/pori de merCI//' de Î/Hlllâ presiune. acesta intră din nou în functiune. loeuinl<e ele.:.9. .!u!. fU 4: ~ 6- I ee I EE I cu I ef> hmg. se o lampă (-li ynpo ri ele mercur dc în a ltă siu lw Cl! putrri d<> 50 1<1 100 W la ten~i\luea de 220 Y ş i 50 Hz (fig. in ell rc timp Inmina creşte pro.). i'xp())':i \ii e tc. lampa se aprinde în circa I minut. şcoli. ~e aprind fără a mai fi nevoie de slarter.-I. Dacă lampa nu s-a aprins după prima deschidere a contactelor starterului.-l lampa se .lrii intre derf.. d!lp~( Dar. folosind reactanţe de stabilitare de construcţie specială. iluminat e xiedor etc.0 1080 9.95. starterul se ~u.'inal. slicliirie. Aprilld{'fca ![imp ii se face prin iuterme<lit11 unui ell'ctrod a uxiliar :. parcurilor elc. Se construiesc şi lămpi cu flllorescen(' ă rare. ateliere. 1" culoarea~ : il> put. Pentru ca fllll c ţ-ionarea startcrnlui să nu producă paraziţi.LA 313 siune<l de aprindere li sturterului şi acesla nu mai func(ioneazii.. fa brici le xlil. in special pre - la ilLt .lrli:. d:ll' l:U de cOllerl a ti'i d e ]. chiar de mai multe ori.ntcazli cu un cOlldellsalor CJ' Pent. alb cald de ln x (redare corectii a culorilor : IOCllÎn!e: magn illE'. care este redus datorită reactan\ei (indudive) de dabilizare. La mpa (-Il mereUr. ca ma i a prinde decit un anumil intc ryal de timp. no. Exista l ămpi la care slarlerul este reali zat cu ajutorul unui dispozitiv care con\ine un mic releu eleetrotermic şi un releu electromagnetic.\ reţea ş i a poi t'oned:tl:J imedi at.Iinge. birouri.a Tipul It. lle.NER.. 19-:) . ~ i durcazi'! rît('y<! milluLt'. factorul de putere a lămpii este <l e 0. ~Ib de lux (bunii redare a culorilor. ~e ry e :.mcl Diamr· "n" h'Ull"Tl 40 7. St' mon- ten:"1 In ~erie pe circuit o I'~tl' ~{' r~ad<lnFi innuetiy ii .. unde s fn! necesa re iluminări deosebi ie).3 al lămpii. Fi:lllru a limil a Clu'cnt ul prin lamp. al b lumina zilei (ap ropia tă de lumina zi lei. In In. ). ~e foloseşte cOlHlematorul C2.'i ll' pl'illl. cu I1uure:>t--en!ii fa bricate in 11.Lf' ca ~ ur~ă de radia!i i u!L ra\-ioldC. se utilizează la jlumin a tui stră· zilo r. <I(:('sle f:. S.0.t ţii ~înt tnllls[ofm aLe in r:_Hlia~ii yizibilc cu :Jjutorul unor ~uhs tant~' flllor('S('cntc (hnniuo fo ri) a~ c zate pc percJii inleriori ~li b."!der:ÎSlil. Tabr/11 19·~ CU.'\0 750 700 2700 2450 :1 UOo 18$0 1750 4 250 .ii nmninnlă Dimen.l 1:1 o 'I.'rc.'IlJI'. BI ce CR eD EE - al b cilld (nu asigură redarea corecti.n in:Jlul public. Ho~a"ia F I""ull uHlj"os.) ~Ib (completeaz5 bine ilumifla tul natu ra l .perieuloasă..rozii prineipali J.. 10 tabcla 19-2 sînt ariltate caracLeridieilc priucipalc ale unor lămpi cu flu oresrenţă fabricate in tara noadrâ ..II lămpii.

t rod (I.. -( -_ 'lll'C'lrozl principali. CI! all iznlr (1(' lumi nâ utilizat ÎI: pracliriL iti ~p('C'ia l la nparatel(' de proit!{'ţi(' (r inematogrnf). ~e mai intiln('sc lămpi <lparaL('h~ de proiecţie....11 alti \-apori mdalki.. 2?O!f \'r----~o Fi.. pe Jingu liimpik obişnuit.:l l ..l pltr-.b d. TlI~ rLl . astfel lncÎI arcul se menfine stabi! plu1'i la arderea complrl6 a eJeclr07./HIJ lui la blocikot·. rl". jnductl (.-. d(~!'rriEe. COnPLHI Penlru [olosire<l pl'~ldi(':'i. lu proif'cl"oun'!l' mari .IJDl on dc s. lampa respeciiv8 fiind dellumilil lumi'-U.j 111 distaniei dinlre ei. .\T intr-llil ('om plex (]e pif'H' drllllmit dl' iluminaL au flrepl ~ ('op: l::illlpile (iz\'oari')(I' dţ~ luminii) dill montale armăturii nw ('orp ek iluminat. ~Qcliu. ~ . ~ .c cuarţ.ilur.. _ rC1c ~a.!şezaU paralel. 3.1'11 : J _ c'. de e-xcmplu.314 Ca iz\"o:ll"(' de luminiî.(~ ~f' jn!îlnt'~(· Hlb o form:i <le tuhl!ri lungi (alimcnlalt: la tCllsiu li mari ). DI' aH'llleue:l Se mai intiluesc in practică şi aTte tipur i de l:il!ipi ClI lIH'l"CIlt" ~:l11 ('.ind lum!noto:i P<! ~rlca uH .I<:]. 1!hi !.:.o:are a energiei eleclrice la iluminat . Aceast<l lampa avea clirbunii ..~t(' nrnil electrk in tter..:alîzart'(! l't'dall\('lor lumino:<~c..:. construcţie ~pecialli.f' oplice.r(' ('.dil'i .. br~ să fie Helln reglr. Uimpile CU u"$ri'irc5:'j in ga 7. .'tnbilit inln' doi ('kdrozi de cărbuue·.~lt~.Hnpa cu \'ilpori de mercur de itlal· Irl pre-siUlle: 2 I _ ţu.s·a liicut prin intermC'diul arcu lui slabili! intre doi electrozi de cârbulIc. ş i ('are aU in general utilj.şj la hdioprn. rare ~e uliliZ<':lzi'i Ia ilumiuatul in prac'lidi fol osite la ~pc(·jale...!. Ia r.jEar. Corptlrilc !ă a~i g iln' alill1t'l1lilf'l:l {'U energie ele('trieu :l '" Prima utili. . cu in('ande~Cf'H\f1 de la proÎf'rtou]"c ~:lU alte apar<l!.

ra!i ona lă a fluxului luminos in ntport en fdul iluminatului.ul'il rcdris tribuirca fluxului lumin o~. f~tadc Ilr ('!fldiri t·lt'. conLra murd ăriei. Proi{'dor. in unele cazuri. o dulie pcnlru fixarea lămpii electriee şi COllcctnr{'a ei Iii fe Ît>llua cl{'c trică . ca l'Il'trll'n((' l'H'nţin[(>. !'tllitil'lilt. clanşa. iluminal (exccuţit' normală .dtc efectul d e orbire 1)(' care I· ar produce strălucirea iuten să a filamcutuJui I ă mpilor ('u incandescenţă. I't'fl~. datorit it p r ăfuirii . 19·6..xcclltit' a!t~ corpurilor de.ul luminos intr-un unghi ~o lid mic.l~ . IUC'l'JlÎ de ~anlicr. umez eală ck. În func-ţinna rc. l'~It.lI':. contr a cJectfo lor dăuuătoare ale mediului (praf.). proii'doare!c.. In ar"r:1 de ilul1lilUllul şanlierl?loJ'. dud H' lIUllW~C Î<trnri. iar Ill M t'~'I. aici rezultă şi d iff'J'ile moduri de ~'.) pe care li. <Iutitlf'flagrantfl ('tc.).' poate' produce lamp:L 1)(.at). (1" eXl'mplu.~i un sislem optic (glouuri elpuli:. corpurile u\' ilnmifl n[ ~ int ele tipII! proie ctoare· lor di1l figl1 ra 19-0.~ I.'l1tru i1l1millt!.[\11 spa\iilor !ll.l' fluxld ItllI1inu. se uhtină iluminarea in bune condiţii Il unor ~upnlfcl-c stuate la didanlc reltllh' mici. Corpurile de ilumin<ll rele mai tlzua](> ~'i nt arătate in tahela 19·tI. corpului de i1umiual se dl' prccillZ:'i .'l llwtliu ('mis dc I'orpul cic' iltlmillal in timpul fI1Jle(iOl1ării.ILU"UNATUL ELECTRrc 315 lămpii. gări de l!"i<lj.). COrJHlrile de iluminat ohişllUill' rcclrh libuic aHfei fluxul lumiu\. jJ. !'ă faeii o rl!drislribu\ ic. Aş:l (! U!Il H' III:JUi ~i îu tnbcb 19·3. Oril'e_ corp de il u winat euprinde. prot+'jată . .· (~I('"\"S (le pr:!f:. În ~f'opul dl' n produce j!umin ihi bun . corpul de iluminat trebuie să protejeze lampa conlra dewriorării ei pc calf' mc· canică. . În ClUt' (1)( ('~tc r!IIXll( llimillo. slut foln:site:ii pc \'t:!:i· culc. Se dt·riucşte drept "fo:ct or de depn'd('f('" ~c al lum i corp iluminat Tnportul : (1\1.0) FiI-!. pr ~lIpmf(:ţt! ~illlHte Iti di~tanţ_t' muri . ÎnrÎt si. iar in alte ('azuri. sii c. cart> :lfiţ.('totlrr etc.'mî~ de :Jc('lnşi rurp în condi~ii iniţin].:rl protejn:t' mediul ineonjm'iHor conlra t('lllper:lluriJor ridit:lle (sdnte i etc. fadorul lh' (kpn:_('it'J'e d('pÎ1HIt! <k felul ('orptllui de iluminat şi de modul in ctH(' ('1 iulrc\inul (~t e rs d(' praf).oi lH'u/. P ro i('d(Jareh~ dirijează fliL\.

7) . .en\.-) dc d. fat.)7boaie la pinâi şi H"nl. aşa cum se arată in figura 19·7.xu Iui luminos. Tr~bui~ mentionat c.pIa.. Î5 I I1(J . filaml'nlul inc!!n desc .iO fiO Sii!J dl.. reco ma ndate verltru dife ri te lucr.ofalnare I " i.:) 10 I. .~tiare. sali Vestibllle C()rid0:Jr<". !!1 CII vehiul) s~ fie mai mare decît :l0-: in !I(. me to da prin PUlIc tl!.. CALClTIXL TL'C?lONATULl.'iri. Cantine l3uc!lUiric .1wl cu l~mpÎ cu incandescentn.'.lqcdinţe lllI"'I""'C:' .1l1etod a puterii specifice.4 Il u m Înărl m inime . me<:anice Luc. ri. Birouri de proieclare l3ifOllrî dJClilogrilÎe BirOllri administra\j\'e. Lucrjr i dcprcci7.:ri de muntaj' fine. (19. Slral:i pe parl .-HI II Locul La~. Cunoscînd pozitia unui pUlid A iafil Ile un izvor de lumină ..ari la bim<: .(10 Forjc ş i preSe fllfI tiltorie \ 'OpsilOrle şi emailaj Rillguri şi selfactoare (Iextile) R.elRşî scop 5e IItl1izeaz~ şÎ COfl-':U Î de iluminat care au o apărll10are din stiel'l mată sau Iăp!oa~~.1 carcsabll.'i la diieri t e lucr.\\a~ini 311 75 unelte tra ~aj 150 :~OO Hule de muntilj Lun.~ t. ~."i ulili.lna.sl Eo şi ituminare a pe un plan \'erlîcal 1::0 ilpliCÎnd reia tii le : Eo ---" k. Tal:ela 19.' club. I ct.area ilumina tului fluor escent tinde să mărească cu rnult ihllllinilrile minime admise. CORPURT DE IL C'II l'.1 (unghiullllnlre orilolllală ~i raza care uneştI!..i \lT- 75 IZ. rlll..la bilirea ltum1irului şi pUI~rii lămpi/Of... .. ..p/:x I~Qv cos! a sili '" k 'I!. . alegerea apa ratelor de ilumina! şi amplasarea lor.\\e iodl'le folosite in mod CUrCl\1 pent ru nllcldul ilLl1l1itla l ulul sint..It"coS3rt.-1 de ilumÎJ1. . .'i l' i(l .i Str/izi pc Irol l:1I r. Prin iluminat ram\ional se llllel~g:e asj~urarea unei iluminari minime ne<:esare şi a unui factor bun de UlliiormilaIe a iluminăn! SlJjlraiciei de lucru.. _ me toda flu.\T Calculul iluminatulUI :'!re drept scop 5.ri S~li 150 \·."" ).~ell. L. pentru a asigura un iluminat T<lliona! al unei suprafete de lucru.0 . .t.ic 11 50 50 .\ I\'Ii('r .0 ~o 30 2-6 t-~ Pentru evitarea tfeclului de orbire.316 ELECTJ{OTEHZi!CA CE:-:ERALA 4 .iri tlu". a) /IJetoda prin puneti. În cOllcordallttJ cu recomandArile no r mIIle.. enUmI efectele de orbire clc.'.. k 'h! E ~= k. In tabela 19--1 sint date citeva \310ri ale ilumin1lrîlor minime r('comandate pentru iJuminalul cu lămpi cu incandesccnj. praelle Se I:ere ca ungitiul sub care \"('I1l' ochiul filamentul CII ir1C'lndes(. rlrsctc _ I :. ."..se po!!!e calcula Îluminar~1I pe UI1 plan orizonl.

Ace$\ coeficient ~e ia k=I. lai de suprafeţt'l e vecine spre sllprafnla utilă de lucru . Cind acelaşi puncl ~ste luminat de mai mtllie lămpi..in C.8 . fluxul 101111 $. 19·7. in m. k un roeficient dl:! siRurant« care line seama de scăderea In limp it inlensi\âtii ItllninOllse produse !lI:! lampa.. Fj~.'irile Eo şi E" după Cal.. 2. ne· cesar pentru a produce o iluminare minima E" I" pe o suprafaţă S se caku!eaz. un factor de co rect ie pentru iluminarea minimi'i (care diferă dt' iluminareil medic).(ul luminos reiledai de suprafe1e)e vecine şi 11U necesita cunoaşterea curbei iOlomelrice il Intens11iil11 luminoase a lămpii.7) se H~rijjci! ilulllÎţl.rile cu peretii de culoar!' inchisli (hale indUSirial1:! mari.2. In acest C3:t. 2. .111(H1 (prin alegerea liimpii şi corpuhli de iluminilt): se cuneSc de a~emene~ k. Il şi a (prin amplasarea corpului de iluminat fat~ de suprai<lţa u t ilii). prin aplicarea formulelor (19.lIfe : <l>. se cunosc de obicei k".ILUMINATUL ELECTR1C 311 in care: Eo şi E r sînt iluminarea pe un pla n oritonial respeclÎ\' vertical. in 111~. ." _ '. s\lprafa(a (or izontal ă) a Lncăper ii iluminatI:!. ilumina! public ele). 1. • . IX unghiul dintre verUcală şi directia falei de lumină de la lampă la punctul considera! al suprafetei iluminate: h înăltîmu de suspendare a Iilmpii [nUl de punctul considerat al supndeţ e i ilu· minate. Constructie graiica pentru calculul iluminiirii folos ind me· toda prin puncte. (19. conior m nor melor.97 dupli cum sin! aşezare liintpile. coeficient care tine sema de scăderea fluxului luminos prin acope rirea cu praf a corpului de i1uminai şi prin imhi'itrinirea IAmpii. în 1111: E"' I~ .8) E""n S k l iluminareM minima În Ix.'ea . aceastii melodfl se apfic:i Iii calculul iJuminatului ~patiilor deschise sau în i!lcap<'. . prin flu:"ul reflectat. bJ Mrtada fll/xullli luminus fine seama de nu. de obicei se ia 0. . este fluxul lotlll. i!ulllill~rile dale de fiecare lam pi! în pUlldul respectiv se adumÎ.. în Ix: J IXIOIHI (In cd) şi k'l> au semnificatiile 1H~laie la relatia (19.. ta I v' A In calurile practice.dori\ă deprecieri! prin prăftlir e şi 1mbă l rinjre.67 şi 0. şi 17. valoarea lui Vllrla ză Între 0.5). Calculul ilumina mlui prin melodii !Jrin pune te IlU tiw~ seami! de fluxul luminus rl'i li!c.$ ·k u'Z. d.. Accastii me!edă se 2pliCI! l ~ calculul iluminatului camerelor la care perelii ~i tavanul măresc iluminarell suprafetei ut1le.2.A folosind relatia. De aet.

. 52 55 I I 52 3-\ 57 I " 3. de tipul de corp de iluminat folo!..) CO<.\'.iO W 10 .1 57 54 29 J.m % U .)- a-b (19. 2. 58 55 59 63 60 61 J7 al 70 30 50 7U 3U 50 70 '''' :.6 ---------O.18 16 20 21 3i 11 47 Hl 43 47 40 39 24 ---" !!l fii 47 4.J 3' 3< 62 65 70 611 " 30 50 5 '" '" 57 50 62 58 60 6:. ill m. în functie de factorul de rei/eepe al peretilor şi tavanului.jO Sti 30 \O :1(1 10 Si) G5 59 5.. 74 • .!t ~i de indicele încăperii. .9) unde a şi b sînt lungimea şi laflmea incilperii.0 50 " '" " ·1.15 5.. care se determină salisfădilor din tabela 19-5.!l.llUllllnat ( Iab(>!.101> ~t"Tk r 1\CUCCtQT e1nl.\ <3 " 43 44 -16 49 48 -16 51 50 52 55 1.5 70 30 50 70 :10 10 :~o " 46 " 24 28 :B :!i 30 27 3U 34 5n .cctor (1) a<llne (2) I (. i.{O 27 :!l 30 27 " 1U 1 " . ~5 '" 10 30 1.5 .l 52 " 51 55 OU G:."lieient de reflec!ie Il\cllc~Jc CQ('ficl<·nt <k ulItlz::ll't· n flUXUlui 1I.318 IOLECTROTEHNIC A CENERALA " coeficient de utilizare a iluxului luminos.'30 50 . iar h este lndl(imea corpului de ilu minat deasupra suprafetei utile. 20 50 70 50 70 30 50 I Pfr~\i % un. bda 19·5 Coeficieniul de uiili zare a fluxului luminos ( in !l.'r-<:lll R~r. 42 40 46 68 73 67 70 . ace.\ l (6) (3) 10 .8 m de podea)- To.t. 42 l.:ml"o< pentru u" COTI' Ix. - .}O 70 30 .~'~..~1 indice se del erm ină Îolosind relalia: f '- -h (~ ~ a~. tn m (~urraiata utilll se cotisidf'rii la 0. 19-3) lncii jx-"!i ŢIl\'.( - 50 70 .0 5{) 60 " 51 51 .0 70 50 10 :~O 30 -- !'F -.1..j " 32 " 36 " 37 12 16 17 28 32 .

impile necesare ilumim"lrii unei SUPf/!..1.-.:rii speclfice se apl ica pentru calcu le orie nt ati ve.5 numărul de proiec1are. iluminJt). . cunoseul. CI.'i pe b~7. C. n= .are 5e ilŞlllA proiectoru! se calculea<Cil în raport cu mări­ mea sllprafe\e i de iluminat şi cu deschiderea utilă a lasdculului lumillos al proîeclorului.25 .11) in c/!... necesare pent r u iluminarea suprafetei S se li'impii alt'~e. se poate arlic::a relaji<l: o iluminare medie ([9. necesare iluminatului. (19.4 . in m Z : flu:\ul util <II proiectorului. - I " <2 .5 ." fele S (în m 2) apHefnd r . in Ix. ASlfel se asigura o Ilniformitaie mai mare il It -1'i l (distanta lpentru ilumi"alill interior incan· dcsce.\LCCLLL TLL\jJSATl-U-r (T PROIECTO.re p esie putt'rca specifieJ (in \\"m!!) abSGtbili! de lilmpil . .· (1)1 determină acum In (19.3) i _o cind se lucreaza Jing:..lUi de pereie se recomanda s.. Cu efi dintre două In I numărul acelaşi scop se recomwdii resp('{·tarea unor proporlii Intre recomandă de lampi eslI!' mai mare. cind tuTllurik dt' iluminat sill! Distanţll " a~("zate in zigzag.1. _0.(0. iluminarea medie necesară... cu aUt corpuri de. ex peditive şi constfi det ermina puter.a Plin \\1 ) ilbsQrbită de I.i perete..1 2) (unde E"'I~ S~ exprimi'i în Ix).11 9 Numărul de fundie de lIuxul lămpi (fi al n.j fie: D .1 3) \n care· n este E". In Im..î!\imea şi distanţa la c.\ HE să a~igure l'cntnl u sta bili f2pid ul.'b 3 .clnd nu se lucrează lîngă perNe. '1.cînd corpurile !Il' iluminat SinI pl~salc În colturile unul dreplUllghi.. .10. coeficienl de pi erdere ~ flu xului luminos in p?!\ile laterale.la ia: P-=p ·S. se poale determina numiîrul :).(0. 0.1.l de depreCierea prolectofului prin pr~Irnire.w este proiectat asupra suprafe tei S .. S $" k j "---1..10) ~e iluminării. In. D -=. coeficient care tine ~eilrn:.nl): -. şi puterea unei liunpi.l'I de tl~!e statistice 8au exprimal~ Cli relatia: p~-- E. suprafata de iluminat.1lTI<. (19.lLUMINATUL ELECTRI C:..=L2.. D il corpului cie ilu mina t f:. iolo~iml relatia: (1). îll ~ e) Me/oda put.Iru l de proiedoari'c necesare pe o suprafata.. care line seama ca nu tol fluxul <I...5) I .l!1Qscind pulerea P 11ecesara de Jii mpi electrice nece~are.. .5 k..

motoarele clcetrice sint simp le.l'C cOlls lruil'$c surSl' p"ternie(~ d~' energic electr icfl cenlrale ele.' n (iale. m('C3nÎzarea ~j nutomalizaf('a sint de neconceput f:hfl ('licrgie e lectrică.e nergia electricli dă posi hilitat ea realiză ri i lInor condiţii optime (l e lucru (lipsa zgomotu lui. 1n af:lfă dt>.ene rgia el ect r ică p oa te fi lr:1n spo rtală \l ş or 1~1 (]î1ita ll!t> mari cu aju ~ t oru l lini il or dcd ri ee. eum sînt mine le ci!' ci:irbUlIi ~ i că d erile cle ap[\. in taTa noal'!r[1 s-au COlIslruil şi . la diferilt' rcceptoan' (intreprinderi.\slfl'i.electrificarc". sate ele. . Ofi.ară numai in anii puterii populare . energia ell!dricii este transportaL:1 ~i distrib\li tă . acedell. sigur<' in fuueţionare şi ~e <ldaplt'ăză l'cI mai bine la a cţionarca d iferite lor u t ilajc . ortlşe. se ştie d mări m e a producţiei şi 3 pro d uctjYitliţii muncii si. . i :lr imtalatiile electri ce au nllldallle n t~le cele mai buu(>. gospo~ c1ilrii agricole d{~ . se impune cy idt'llt neeesilHtca u nei acţiuni susţinute de . . si t uate in apropierea sun:l'Ior na l uraJe dt! energie (surs<.instalat iile cledl"Îcc se IlHl I\C\'reaz5 şi sc i nLreţ i n uşor şi comod.CAPITOLUL~ X X ALlAlENTAREA cu HEIIGIE ELECTmc1 A INTHEPmNDERILOR INDUSTHIALE GENERALITkp Energia electr i că s~a imp us. transportul ei se face . De la ccntra le.cl rice. prin illlermcdiui reţelelor electric.) .. de e nergie adi\' italt'. .stat.e nergia electricfl poate fi p rodusa În centralele elect rice mari .. ihlluiual de bllllfl calitate. . În eOI1rluzie. A{'t~asUi ar\itlnc a fo~l illţelt':lslI şi sprijinitn la noi in t. curăţenie).el)('fflia e le ctrică es te În general mai ieft ina t!t>dL alte forme M (>11('1"git'. . P('lltru :l transp orta energia electri~ efI in eOlldi~ii economiee. . înlocuind treptat cl'Iclate forme :1c ţi onarea di feritelor instal atii În ap roape toa t. <ldic~ cu ch". Lazeazâ in mod dco.st'hit pc lllt! canizarc . la ..ltuil'li minime.e ramurile de dato rită ur miitoarelor c a lită ţ i cSl. p rimare).şi aulom'ltizan::.

cenlralele pot fi: cu maşini cu ~ b\1r. PHODUCEHEA elec t rică ŞI TRANSPOHTUL ENEfiGlEl ELECTRICE Producerea energiei electrice are loc În ccntralele electricc .\. care alimentează cu energie electrică una sau mai mnlte rcgiuni. Cll Lurhille ('li abur.AtJMEKT . utilizarea encrgiei electrice la receptoare ~e face În general la tensiuni joase. termice (termocentrale). an). Gcnerat orul eledric absoarbe energia meranieă produs. formînd un sistem energetic national.\ de motorul primar şi o transformă in energie electri c ă. De afeea e~te necesar C:J energia ~ă fic transformată la diferite tensiuni cu <ljutorul sta!îilor şi posturilor de transformare . Puterea produsă dţ. este necesar ca sarcina ei să fie 21 U ~ :n )tehn !c!l lI cnua lă. curent continuu. D upă tipul Illotoarelor jH'imare folosite.. capitolul XVIII) sau cu ajutorul grupurilor electrogcne de f ur('llt continuu (v('zi mai jos). a man'dor). După natura sursei primare de e nergie. centrala electrică la un mome nt dat se numeşte sarcina centralei. j'lI ol or ul primar produce energia mecanică pc haza energie i termice obţinute prin . Penlru ea o central. de exemplu. De obicei. diferitele receptoare pot fi însă alimentate şi din centrale elrdrice locale (atunci cînd sînt În locuri izolate. Tot ansamblul format de reţele. ca.rale electrice (care funcţionează în paralel) formează un sistem energetic. Cînd puterea centralei este mică.:-. . In general producerea şi utilizarea e nergiei electrice se fac in curent altern<ltiv cu o frec:veuţă de 50 Hz.REA CU EKERGIE ELECTRiCA A mTREPRINDERILOR INDUSTRIALE 321 la temiuni inalte (peste 1 000 \'). variază in mod identic şi pnterea produsă de centrală. aceasta se numeşte microcelllrală şi poate fi realizată chiar ca o construcţie transportabilă. acesta se produce local cu ajutorul redresoarelor. 2.'e puterea cerută de receptoare variază în decllrsul timpului. pc baza energiei hidraulice (energia ciidcriJor de apă. pe perioada rcspectivă (zi. In prezeol. Din motive ecooomiee şi de securitate. Grupul eleetrogeu es !(' format dintr-un motor primar care antrenează un generator electric . bidraulice (cen t ra le hidroelectrice).lrderea combustibililor sau a reacţiilor nucleare. etc. Centrala este complexul de instala ţii. pe baza energiei eoliene (ent'rgia vint ului) etc. al grupurilor COllnrtizoarc (v. atomkc. în care o formă oarecare de energic este t ransformată În cnergic electrică. eolien. in cazuri rare.} să fUJlctioneze cît mai economic. lună . şantiere şi sate depărtate de sistemul naţional). ccntralele ele1l'ice pot Ii. la noi În ţară sistemele energetice regionale sin! interconectate. eu lurbine hidraulict'. staţii de transformare şi cent. cu hlrbinc cu gaze. Deoare!. Repreun l area grafică a variatiei sarcinii centralei pc o anumită perioadă de timp se lltlJneşle curba de SUrciIU!. cU m ot oare cu ardere intcrnă (motoare Diesel. At~lUci cind receptoarele necesită. motoare Cll benzină ) elco Fllergia eleclrică se produce în c entrală pe m(lsllra ce ea este cerută de C01lsum atori. energia eledrică este produsi! Într-o cenlralil cu ajutorul grupurilor eleetrogene.

Aceasta se justifică astfel: la a Ceea şi putere transportal. Tabloul ('Etl:' prevăz\l~ ('u doua lămpi de 5c mn <llizare. în cazul centralelor cu motoare ClI ardere internii .'nează lIn gene ralor t. Randamentul unei centrale. gulator automat de tf'mill/lc.LA cît mai constantă. Grupurile sînt prevăzute eli tablouri de comandă care ("uprind L ap aot ratajul de conectare. pentru aliment.or Die-sel sau semidiesc. şi ea mai mare (aproximativ. reglaj. de 30 kVA.l.l la distanţe mari. apă ete. cu m sînt gospodăriile agricole.A GENERA. cu atil c. sînt de ordinul sute pînă la mii de !\I\V.ransportat. Suma. Ten>i-iunile folosite la transportul encrgiei ekc- .ă in genera. cons trllit. t{'.ate pe o sanie sau ehi ar pe roţi . Pentru exemplifican·.r-un motor Diesel de 45 CP (ca motor primar) ("are antn. mont at atît pe circuitul generatoruhli. cu ajutorul liniilor electrice. Grllplll . protecţie şi măsurii necesar. amperrndrn). d:llorită acestui fapt rand·amentul eentralei ereşlf' la 60-70% . ea se face cu lermo(icare. apara l\' de măsură (volt. tell~iune~l liniei exprimată în kV este ll uruc ric egală cu lungimea de transport Îu krn). cit şi pe circuitele diferitelor pleciîri spre receptoare. Energia eleclrieă produl'ă de ('{'Ulr:llc es te t. atuncÎ cînd ace~tca !. ~te prevăzut cu un t ablou de c omandă şi control et hipal ('Il: aparate de conectare (intreruptoarc).ralJ~po rt este mai mare. necesitînd o se cţiuile de eonduclor ma i m ită şi deci investiţii mai reduse.cvcn\. Uneori. grupurile sint mont. cu atit şi "tensiunea a<1 opta t:! pentru linia de transport {os le. în figura 20-1 este reprezent a t un grup electrogen fab ricat ÎII patria noastră.. aparate de reglaj (n" )~ lat ş i r . în cazul tcnnocelltralelor cu turbine cu abur şi de 32-33%. Puterile ins t alate ale centralelor mari . CIl cît tensiunea e~le mai mare.. caz. "pe lîngă energie clc drid centrala produce şi abur sau apă ealdă pentru diferiţi consuma tori.c în prezent În ţara noastră . In cazuJ grupurilor de rcceptoare care ee! în total o putere redusă .rifazat (alternator) cu o p utcre. fr~ cvenlrnctrll. .a de 50 Hz. centrale termoelectrice cu t urbitle de abur. Cu <'it distanţa de t.) este de ordinul 27-28%. eentrala funeţi­ onează cu randamentul cel mai ridi<:al).miune de ~I X 380/220 V şi rn. iar gcneratoarele care ~int in funcţie ~ă Ik incilrrate cit mai aproape de puterea lor nominală (in ac{'aFtă dtlJaţili' . . puterilor generatoarclor instalate intr-o ce ntrală reprezint ă "p uterea instalată a centralei".Înt depă r­ tate de reţelele electrice. compus dint.ă raportul dintre puterea utilă p rodu să de generatoare şi puterea consumată de centrală (prin combustibil.l care antrenea ză un generator cu o putere de zeci sau su{"('" kVA la o tensiune nominali de 3 X 400/231 V şi O freCVelJţă de 50 Hz. şantierele. T \lraţia grupului este de 1 500 rOl/ min. In acest.melru.urentul care trece prin linie va fi mai mic. . mici etc. pentru a fi u şor transportabile. adi<. Pentru a mări economicitatea unei. apa Tate de protecţie (releele cu prime ÎIl construcţia Întreruptorului) .322 ELECTROTEHNIC. .area lor eu energie se utili ze ază grupu ri electrogenl' formate dintr-un mot.

ALl M:l:NT. 5() H7. Gr up electrogt' n de 3{) kV. 15 : :) !'i i I kV ( ne~ t all<1ard iza lc ) .100 .. l N:TR EPRI NDERJLOH INOUS T:UA Lt:.~ t a t.. 20·1. . Hfar~ l ricr siuL L Il Sjltllilc sta ndu n li7.llsi uuii l'lIergie i c1('..atr (It. . 3. ELE CTR iCĂ .\. 30 . 210.apitolul XX--!). 3 23 J 2 1 j . ndă $ 1 c on trol .. în ţar~l lIoastrii ~ l~ ma i f()los{'~. b) etc . In t' d e :l(·l'~ lca . sta /ii de tra nsf ormare sewlldare sau II(J..l/mi de 1/"(fJ). R5. 110 .!~Ueral ocu l tn f u.ctr iec de la ten ~iu ni le cu l·U !"(' a fost I.~f()rml/re (P l'.at !a ll .\!mA c u ENERCU.z i r.ra usfon na re fo los ite În intreprin dcrile indusl riale a li drep t ~co p ~1i re du ('ă \"aloarcu t(. (microcentra!ă t r~ nspor! a bi!ă) fa bricat In Rep ublica Socialisill Ro mAnia: T. (· l)Î tf'"n~i IlIlÎle (It' (iO .Fig.iil e de transformare pot fi: statii de transformare printi pale (~taţia S T din figu ra 20-6. 3X380/220 V. De obicei. STATII ŞI POSTUH:l DE TRANSI:O RMAFU:: Statiile ~i posturile de t.r3mp ortat::i. După de stinaţia lor.".1otorul primar: ! _ . 10 ~ j 6 kV. 1:1 te nsiunile n eC('~lIrc dis t ribuirii ş i uf il iz ă I·i i ei la rcceploan' (" <. b). 15. prin post de tran- .a torul): J _ labloul de C:O!Tl . fi~ ur<1 20-6.

tn funcţie de locul unde sint montate! staţiile şi posturile de transformare pot fi: exterioare sau interioare.:' rul de transformatoare este mai redus şi postul are importantă mai mică. In care are acces numai personalul tehnic cu o calificare speciali!. . Schemele. diferitelr circ"itc sint reprezentate simplific<lt prin cîte o ~ingtJră linie. in figura 20-2 este reprezentată construcţi a unu i post de t. pe carc îl conţ i ne circuitul poale fi lotuşi ind icat printr-un număr H'ris alături de o liniuţă care taie obl ic r:Îrndtul rcspedh' (fig. chiar dacă circuitul respectiv are mai multe cOJlductoar('. St. Pentru exemplificare. (de ordinul cel m ult a citorva sutt'.aţiile exterioare se montează in aer liber pe sol sau pe stîlpi speciali.umcş"te chiar post (staţie) de atelier. cu două transformatoarf'. şi posturile de transformare. fiecărui conductor corespunzîudn-i pc desen o liniI'. Atunci cînd aparatele de joasă tensiune sint putine. in cele mai dese cazuri. la joasă lensiu ne.Dtează un atelier HIU un grup de receptoare dintt-un atelier se h. de kVA) care alimenteaz ă receptoarcle dc joasă tensiune. to schema monofilară. mOllofilarc si m· plifkă d('H~ 1l1l1 ~ i s int indicatr atun d dad ~f" arată ~('hE'ma clt~ prindpill a U!1 E'i in~talatii. sosirîle de la transformatoare şi plf!'căril e spn. 20-3 sus). cele interi oare sÎnL montate ·in incllpt'rj zidite spec ial. pentru a se asigura in bune con di ţi i alimentarea neintfnuptă cu energic electrică a intreprinderii. cîl şi la joasij tensiune. se mont ea ză aparatele de conectare. Cu cit poslul este de pulere mai mică. staţiil e şi p osturile de transformare ale intreprinderilor pot fi cu ullul sau cu mai mlllle IrallSformatoare. In cazu! staliilor şi posturilor zidite. mai rar se folosesc un nnmăr de ce l mult trei tran5formatoare. Numărul de conduct. se folosesc două transformatoare. atti la in altă. Statiile şi posturile de transformare cuprind unul sau mai multe circuite de în altă tensiune şi o serie de circuite de joasil tensiune. După numărul de L ransJormatoare pe care le cuprind.oare.ă Intr·o inca pere separată. ele se montează într·o simp lă nişă cu u~i metalice. iar tran~ior· matoarele se montează In boxe speciale.' reeepioare sini legate 101 la bare colectoare comune. cind el alimt'. sub transformatoare se prevede unt>ari ll!1 canal colector de ulei. iar Îu figu ra 20-3. plecarea la transformatoare.324 · ELECTROTEHNICA GENERALA sformare se inţe l ege staţia de transformare în general de putere mică. astfel amenajale Incit să f!l yorizeze răcirea transformatoarelor: pentru a limita efectele unui incendiu produs prin aprinderea uleiului in cazul exp!o.dei cuvei . sau evenlual pledri spre alti consumatori de înaltă tensi une). de prolecjie şi de măsurat necesare (vezi schema din figura 20. toare. In mod asemănAtor. aceste circuite sînt legat e 1:1 bare coledoare comune pentru toale circuitele. cu atit şi apara tele folosite sIni mai sim ple şi mai putine pentru a nu ridica costul constructiei. aparatajlll de Înaltă tensiune se monlear. prevăzută in perelele exterior al posiu[ui. in afară de unele l't'cep-. cu cit nu· mărul de transformatoare este miii redus şi postul are importantă mai mică. cu atit nu mi.rans. Staţia de (r ansforma re prin cîpală este o sta ţie care alimentează. schema electrică monofilarii a unui post de trans[ormart> de tip exterior pe stilp. Schemele electrice pot fi multifilare ~au mOllofilarc. Cind la inaltă tensiune sint mai multe circuite (sosir i de la sursa de energie.formare de tip interior.3). Pe fiecare circuil. într-o schemă lJlultirilarii diferitele circuite sint reprezentate complet.

. de tip interio r...4 kV..ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A 1r-'TREPRrNDERlLOR INDUSTRIALE 325 Pentru lucrări de şantier se conslruic. re de 6/0. şe poate ll":ls:\ o eurbi'i de sarcină :1 reeeptoarelor şi in felul acesta se determină puterea cea mai mare ccruUI de elI:'. 20-2.re. se poate "aplatisll" curba de snrdnă .no. :--1-I I ---~ ..<:e pentru 1m bunătăţU'ea factQrulul de 'llu\. transportabile pe sanie sau pc roţi. de tip exterior pe stUp de beton armat centrifugat: bula:-c.: colectoare: 1Q _ p~b~' 1 _ de pAmint. / .. ceea ce înseamnă reduc('rea volumului iuyestiţiil or ~i d('d reducere. 20-100 kVA. '"" ~ II L-f< d (] \ A A3 J. a _ contor de energ!<:. 2 . 2 _ cam<!J'a IIpal'alajulul de InaltA tensiune: I _ camera aparataJului de joa. fill...l t=Sl. S _ plecllri de J~si tc"-".s." c\lvll: g _ bllr. ~ :..unc: 1 _ lransror.1 ap.tI : -+.a preţului de cost..«lune .slg==te tu' J _ dcş.5 L \.. alcătuind o tabelă in care ~e indicii la riecarc oră pU!.I I t t §l : -i ___ JI 3"6 Fig. . _ . /0'" '. s epX'ato .me.. Post de transiorm . $ _ CU l ta 1:".sc şi posturi de tran sfo rm are prefab ricate.-1 -.1ncaperea CQnden&1loarclor stat!. Puterea transformatoarelor instalate intr-un post de transformare t rebuie să poată acoperi puterea cea mai mare cerută in funcţi onare normală de rceeptoarde alimentate.~...ilrataJul de joasli (" ...__ 9 I rr.t:l'etl ce rută de fi ecare recepLor.c:3rdtor. .. t'lIlD se spune.. 20-3. Pentru aceastea trebuie să se tină seamă de A1 '». in funcţionari' normală_ Tot pe această calc se poa te observa că organizind procesul de proflucţi e Într-un mod corespunzălorl pot fi reduse vi rruriJe de putere ale curbei de sarcină sau. Aplatisarea curbei de liiarcină dă posibilitatea alimellUll'ii ac('luiaşi grup de reeept oare de la o staţie ~all un p ost de transformare cu o putere maÎ mică . Stalie (posl) de transiormare. CII două transformatoare: J _ \x)" e\c ttans!ormatoarclor.natoare d~ euc"nt...nsfonnato... raptul că nU toale rccepto::lft'le fUllcţioueuz:1 simultan şi nu toate receploa rde sînt înciircate in penn ant: nlă la puterea lor nominalil .

Ia care întreruperea alimentării cu energie produce numai o scădere importantă il productiei. piIpiiri k de lumină sint extrem (le obositoare pentru vede n ') .S1l asigurc. ateJîere auxiliare etc. sau de l umiwi. . b. deoarece produ{' pilpîiri ale luminii (cînd rrecVf'nţa pilpiirilor ajunge la 6-8 pilpiiri pe sec-undă.intc securitat e la deservirc .e l ele eledricc put fi de asemenea. Tip u r i de relele şi tensiuni folosite in dist ri bu irea energ iei e lect rice Ţinind seama de felul H. Aceste receplOllre trebuie prevăzute C II o a limentare de rezervă.area eu energie eledridi trebuie să îndeplinească următoarele conditii principale: .ransformate.lteriale (în special neferoase). Receptoare de ca1egoria a 11·(1. put fi: de {or/u. la care Întreruperea alimentării cu energie esle legată de securitatea oamenilor. iar in funeţ:iollare pierderile de putere În reţea . pe bază de considerente tehnico· economice se prevede sa lL nu o alimentare de re~ervii. Varia ţ iile de tensiune sÎn l foa rl. să asigure () re zervă tic putere pcutru extillderile de viitor j .. furniza n'a unei t'Jlcrgii de bună calitatc. alimen\. de wrenl cOllfill!/Ll HlU de curent alJenwtiv . re-z istenţe l e cuptoarelor mari etc. reţelel e. Ia care nu se pre· vede o al imentare de rezervă (elC."'6 ELECTROTEU:-irCA GENI-:RALA 4 . Receptoare de categoria a III·a si nt receptoarele pujin importante. locuinţe . DISTRIBUTIA ENERGfEl ELECTnrCE a. In acest caz.~ supărătoare pentru iluminatul electric.ş i t ra nsformatoare să nu depil$ească anumite limite.să asigure alimenlarea lleÎllfreruph1 C1I mayie a rcceptoarclor : Din acest punct de vedere receploarele se impart În Irei categorii: Receptoare de ca1egoria J. adica să fie realizată cu un eonsum minim de m.'-ceptoarelor.~i:i rie economică. a diror sdwmă p ri n('ipaHi este repre- . .. Generalităti Energia electrică sositi! îl) cuprinsul ullei lntreprinderi sau al altui consumator de energie sau produ~ă local este distribuită spre fiecare receptor în parte . adică la o tellsiune ca re s~! nu difere cu mai mult decil ±5% faţă de tensiunea nO[flinal~!. Tlclelelc de (~un~nl continuu. c înd rr ceploarele sînt motoarele ma~illilor de lucru.să pre7. cînd receptoarcle sint lămpile de ilu minat. cu ajutorul reţelelor eh·ctricc a postmilor de t. Heţ.). deteriorăr i de utilaje sau perturbări ma r i în procesul tehnologic. de producerea de rebuturi. Ol'icaft~ ar fi schema adoptată.

c şi d) sau CtI p«(lru cvndllcloare ltrei cOllductoare de faz ă şi condu ctoru l neutru (fig.ează numai receptoare de forţă (1 000 V ş i 500 V). Utilizarea reţelelor electrice de curent continuu este astăzi limitată la tra('ţiuncu e l ectrică şi la utilizări speciale in unele industrii (eJectTOliză. de curt:n t alernali\" (fig. 1:\ unele eir('uite <It' co mandă etc. av ind ncutrul legat la pămînt l!au izolatl.21. ce le de forţă mOllOfazale ş i de putere mică R t sint conectate intre fază şi firul neut ru. la 220 V.. e).). 20-5. Reţelele monofazatc CII IIll conductor legal la pămînt (fig. 11eţea ua cu p atru condu ctoare arc avantajul că dispune de două tensiun i: tensiunea de linie şi tensiunea de fază. 120 şi 220 V. Heet:plol\rele de forţă l rifazatc R3 sint conectate Între faze la 380 V. pentru alimentarea reccploarelor de for\ii şi lumin li . acţion ari electrice cu reglaj dt: v i te ză În limite mari etc. (1) si nt utilizate la i1uminatul portativ cu tensiune redusă. Tensiunile folosite sint 110.b) SI~ intilnesc I::t retelele obişnuite de iluminat.clele monofazale complet izolate faţă dt~ pămîut (fig. la unele circuite de coman dă eLe. complet i:olale faţă de piIminf sa li cu 1111 punci lcgul la pl1m inl. galvanizar€'.ENTAREA cu E!\iERGIE ELECTRICA A L""TREPRINDE:lULOR mousTRIALE 327 in figura 20-4. 36. TI~1lS iLLnile folos ite sînt 12.A. şi 440 V sau in cazul tractiunii electrice. _ t!Qffipl~ izolate ta. Rel. de asemenea . Het. 20-5. 20-5) pot fi mQtlQ{a mle sau irifapot fi . 21 -5. zentată G fi " / a} Fig. Beleaua cu patru conductonre şi neutrul legat la pămînt este uLiUzală el'! mai mult la joa~CI tensiune. 20·4. n ec l~ ploan: l e mon o[azale R'! pol fi legate ş i intre faze. 220.elelc trifazate pol fi CII Irei cvndl/doare (fig. 110. 20·5.A d e plmlm : ti _ eu u.lM. rcceptoarl2'le de luminii. de 250. la joasa tensiune la ret. pot fi complel iralale fafii de plfmÎnf (ca la troleibuze) sa u CII unul din conducloore legale la pltmint (ca In cazu l retelei tramva ielor). 48.500 şi i50 V. pco! legat l:a p bnin ! : R _ ~or. Reţe aua eu trei eonductoarC:eu neulrul izol:ll se utilizează la inaltă tensiune (6 kV). Ia alimcnlnrea reccptoarclor monofazate. Schemele de principiu ale relelelor de curenl contiunu: (J.elele tare o lim e nt.l. p c nave mici. la rc lclelc care lucrează in cond itii ~'l"Cle din punctul :uteşi Hcţe le l e .

. ~ / . 660.380 V sau 865 V = =V3'500 y./.atf<.. subterane.~ " . ~e studiază po.ntate la ten siunea de 1000 \' sau fi 000 V (cazul re{:ep toarelor cu puteri mai mari decit 150-200 kW).. ". In general. conduet"are. 1 000..% T ~'3~~ ~.\\'. R. . care dcselTc~t. ent'rgia dcclrid est e adusă la inaltă tensiune (fig.~ată.--4 ----'.\\. De multe ori.e mai mul ţi {'onsumatori. /1'./77»//// //7/.'/ 4&/% /0%/. complet I zolată fa_ mono1a:z.ot:dizc:lză o puuirc mare .rul legat la păm.u punem! neutru 17. e" patTU coru1u ct03r-e cu ne:uţă ~ monoIaZ<itii.\ I .A -----". . :Jslfcl incit nu !.<:ibilltatea folosirii pen t ru rec('ploarde de forţă a ten1\i noilor de 660 V = .U:CTROTI:. 500.i'iERAl. j .ru reţelele trif:lzaLc de distrib uţi e sînt: 220. cu leg<>. cu t"'.isteule..ată . R:. 1000 şi 3000 lIU pot fi uti1iz"lr dr'cil in imtalatiil.-J -~"" J rW'H J ... _ re· recep \ o~ de \"edere al tehnicii securităţii (de exe mplu in exploatilri mln!ere. printr-un singur post de Lransformare Pl' ea est e transformată la t ensiunea necesară (380 V) şi di stribu i tă reeeptoarelor R prin intermed iul uilor pUlJde de distribuţie pn (vezi rapitolul XII) (sistemul se numeşte "distribuţie centralizată"). In prezen t. b un conductor Î. sist emul acesta se numeşte " dislribuţie l'eparti z ată" şi f'~le rep rezentat ~{'hematic În figura 20-6. 5 . 20-5. Teudinţa de ~ miiri t ens iullea la recep l oarele dt> forlă este impm:f. ~'grfMff ' _ _w\_ v. -----'I.\ V./.01at: d _ trlfazOltA C\1 trei CiJndudO<l!'e cu neu trul legat 1. _ mfaUlt..relor industriale şi de necesitatea construirii reţelelo r şi posturilor de transformare cu jnvesti~ii minime. 3 000 ş i 6000 V*.. . V3 "Tensiullile·de 220.t la pămîm: c _ trlf.i nu sint numeroase.. /:. 380 V)..tm: cepl0arc rnonofazate.// -' ". apoi. fiJ 'J ------. 380. II'J :-:/. R. Tells:unile nominale (de linie) Iolosit e pcnt.._ t"). există o staţie de transformare ST care alimenleazij cu tensiune' înaltă (de ohicei 6 kV) mai multe posturi de transformare TP care alimentează la ri·n dul lor .328 E. păm1nţ: " _ trtfaz. Cind r<.HN1CA GE. b.) 11. Schemele de principiu ale re1elelor de curen t alternativ: il.. Receptoarele de fortil de putere mare sint alime. t -' Fig..00. (j" pAmint.\~ l . la intreprinderi.. de ereştelT'a putc-r:ii rreeptoa.ă direct la joa-să tensiunc./ / .ccptoarele unei întreprinderi sint de puteri miri :.. Între-prinderea este alimentat. a)..la joasă tensiune (380 V) grupe mari de rceepto3re . de la un post. 20-6.. la intreprinderile mai mari.\V\ 2 • \'1.\.. de tran sformare apropiat.

Cînd tensiunea creşte peste o anumită limit ă. scurgînd sarcim!!: la pămînt.c dcscărcătoarelc. Cind tensiunea liniei creşte peste o anumit! limit~.Jal.. de la linie la pămtnt. Zona cuprinsll în jurul paratrăznetului este ferită de lovituri directe rit! lrăznet. jzolînd linia (aţă de pll. filele de la 329 la 356 lipsesc.1itorului devine din nou foarle mare. rezistenţa desciirc. la revenirea tensiunii la valoarea normaHi. Descărcătoarele rr.. prin arcul format. la creşterea tensiuni!. păminl este rea lizată fie printr-o placă me1alică fie prin una sau mai multe ţevi mctalice îngropate in pămint şi legate electric intre ele (vezi capitolul (XX i l . pe baza sludHlor fikute de Le.EC TR1CE 357 ratrăznelul este o tijă metalică.p. cind tensiunea revine la llo!:. scurgind spre pă­ mint sarCÎnilc electrice care au produ s supra tensiunea . descl1rcătorul "se l'ImOT se ază ". deseăr­ cutorul este construit ca 1111 ec!ator. descărcătorul iese din funcţiune.. .PROTECŢ iA IKSTALATIILOR El. ElectropUleN'K . Priza de.E. Sub forma cea mai sim plă . Descăr('ătoruleste un aparat care se leagă Intre conduct.~).ele Hnici aeriene şi pămînt.Craiova. COllua slipratcnsiumior ce vin de jle reţelele aeriene şi pătruJl(1 În instalaţiile electri('c se folose. rezistenta desdircătoTului scade. Tn Iara noastră ~ produc descărcătoare cu rezislen1ă nelinIară la intreprinderea . Pputru a mări zona protejat:1 se foloSesc mai multe paratniznete.oderne lolosesc rezislente variab ile cu tensiunea. Eclatorul se compune din douA piese metalice. Din păcate. una legată /a linie.!. intre cele două piese metalice se afli un spatiu de aer. iar alta la pămînt . cind tensiunea revine /a normal arcul ele<:tric se stinge şi l egătura la pămInt este inlreruptll. spatiul de aer este străpuns iar sarcinile electrice datorate eleclricită\ii ahnosferice se scurg. bine legată la pămînt printr-o priză de pă­ mînt.mTnl.

cînd pielea este llmedă şi contactul este bine făcut . cind curentul c. incăperi cu vapori corozivi. cauci uc:-.\re t rece p rin corpul omenesc dep ăşeşte o anumit ă valoare (de obicei peste 50 mA). Fol osirea în practică a mănu.1 000 0. că rămidă. trebuie ca Între două puncte ale corpului s5 i se aplice o lensiune electrică numită Itmiullt de atingere Ua . In an u mite condiţii.iilor dt. Curentul care va trece prin corpuJ omului dcpinde de \·aloarea aceste i tensiuni ş i de re7.CAPITOLUL XXII PltOTECŢL\ CONTRA ACClnENTELOn. plăci mdalice etc. 1 000 Q În locurile foarte periculoase (locuri şi in căperi umede. t~cî(l(1 prin organism.isten \. ea scade la 800. Pentru ca prin om sa trcaci'\ Un curent cledric.trice. cu prar hun c omlucătol' de electricitate. accidentele de eleetrocutare p ot fi mortale .c. beton . loctlri cu temperatură peste 3(fC etc.a e1etlrică a corpului om(>lJCSC ~i va avea valoare a : l = lUa1.m lt electrice. R •• corpului omenesc depindc de foarh! mulţi factori ş i p oate n. In calculele practice se c onsider ă c ă rezistenţa minimă a corpului omcnesc i. şocul electric produce fi de ordinul 100000 Rez iste nţa . Curentul elcctI. DE ELECTROCUTARE 1. Şoc tll elcctric este urmarc a acţiunii tllrcntului electric asupra orga nelor interne şi asupra sistemului nervos. micş orînd asUel curentul electric care trece prin orga nism . ACCIDENTE DE ELECTROCUTAnE Trecerea curentului prin corpul omenesc se oumeşte cleclrocutarr. Îllcăperi cu pardoseală bună condu că­ toare de dectricitate _ pămînt .ovorn şc l or jzolanle are ca scop să mărească in mod artificial rczistenţa circuitului inchis prin corpul omului..'s te <le.. cind pielea este uscată ş i intactă. dcservite de personal calificat.). produce şocuri electrice şi Irul/mati.) şi dc 3000n in focuri periculoase (locuri in apropierea instal aţ iilo r elec. a galoşilor dc cauciuc şi a c.

R ezu ltă d(: aici că tensiunea de atingere de la ('. RE 339 z. Intensitatea a ~estor efeetc depinde de durata şi de mărimea curentului şi de drumul parctll's de turent prin corp..) decit după sc o~ller('a lor de sub t('nsiune (n u & poate a) atiJlgerea:de c:Ure olU a pieselor sub t ensiune.). in pra ctic ă ~{' face grt'~cala dr a n u in cepe re spiraţia artificială imediat sau. din lip să de inslruire. pentru a mk!)ora risc ul atinge rii pieselor sub tensiune.teJor=etc. dacă inim a /lU a rncefaf să baM. oridt de grave ar fi traumatismele. Pe baza ccrectă rilor s-a st<l bili tcă de la 30 mA in sus curentul de\"Îne pericu los. .guduituri şi comolJi sau poate duce la oprirea respiraţici şi la paralizia inimii. {dcind respiratia unui eleclrowlul el poate fi J"eadu~· la viaţă . Astfel. : TraUllla tismul electric eonst ă 111 semne electrice (umfliitilr! pe piele). es t('. care uneori poate atinge G şi chiar g ore . artificială 2.PR0TECŢ1A CONTRA ACC1DEl\"'TELOP. instalaţiile şi <"tpara tele elect rice sînt construite in aşa feI. Pentru aceasta se resp ec tă anumite norme de construcţ ie.. rarc n\l permit atingerea pieselor . a bornelor unui a parat dc. dar ('are ~jun g sub tensiune in lUod accidcntal.~. se a sigu ră o izolarf' corespunzătoare sau . in caz de ckctroeuta re .I"casc!or aparo.ccidentelor de eledrocutare. aşa cum se uraU_in normel<" de te hni că a securi tAţii şi un timp WfitiCllt de ltmg. din . lizări produse de acţiunea curentului şi a arcului clrcUie . ~! l"o. b) atingerea pieselor earc in mod normal uu sint sub tensiune (de exemplu a c:!rcaselor ma şinilor. Situaţia cea mai peri('. Respiraţia artifi cială ft! tuta raţi onnl. ::fut: ti condu ctoarclor unei lini i ae riene. de r ek mai multe ori in urma un or dcferteEde izolatk Din aualiz:1 ('auzelor rezultă şi principall'le mijloace de prevenire <1 :\ccidelltelor de clectrocutare. ln general. deoarccl' in acest caz. ceea ce duce. ele produc rareori moa rtea. ea este făcu tă Într-un mod defectuos. Uneori. incit piese le sub tensiune IlU sînt acc('sibi!e...se fac uneori 1) serie de blocaje mecanÎce şi electrice. PRODuCEREA ACCIDENTELOR DE ELECTROCUTARE ŞI MIJLOACE PENTRU PRE VENIREA LOR Cauzele a. cu renlul care trece. Este de reţinUl că. uloasă este atunci cînd tensiunea de ating('rc se aplică intre mîna dreapfli şi picioare.are incepe să apară pericolul. urmată dc moarte. DE ELECTROCUT. auza paraliziei muşchilor respiratorii. a rsuri sau cJedrometo. Ia pierde rea unei vieli care putea fi ::alvab"i. (c.ontacte. un elecfroculal moare prin as{ixie. relee etc·. de exemplu. De aceea. prin inimă este maxim.

nu sint sub tensiune. In mod accidental. (irul neutru.. In această situa. 22·2. minerele uneltelor electrice).360 deschide carcasa unui aparat decit după ce nu fost.ţie. in mod nonnal. se leagă la pămînt prin prizc de pămiut ~au se leagă la lizează 3·f--v------.zul cel Ulai periculos de elcctroeutnrc este atunci dnd omul atinge simultan două faze ale reţelei. C:l. Atingerea de către om a unei singure faze!a reteaua cu neutrullzo!aL . dacă aceste piese pot veni . 500 sau 660 V). 24 V.. care.mod normal. scoase de llub tensiuue piesele care ar putea fi atinse cInd carcasa este des ch isă. 36 V. 22-1).rieulos . in . 22-2) nu duce la nici lin accident. ten· siunea d(atingere va fi cel mult ega lă cu tensiunea de fază a n·. dacă re ţeaua are neutrul legat la pămînt (fig. in contact cu corpul omenesc (ex.dnte un pericol se uti tensiunii reduse şi anume: 12 V. oricare ar fi tensiunea reţelei (127. rcpunerea suh tensiune se poate face numai după ce se rcinchide carcasa). 220. se intreţine in cît mai lHtne condiţii izolaţia instalaţiei. pot ajunge sub tensiune. 22-1. cele mai fre cvente accidente se intÎmplă prin ati ngerea unei singure faze a reţelei de către un om carc stă cu picioarele pc pămînt. iar piesele metalice. Fig .şi poate produce moartea.~=o t )[7 fig. ilS V. Pentru a micşora riscul atin gerii sub tensiu ne a pieselor metlllicc care. Practic insă.ţelei. tu alte cazuri . ::. pentru ca atingerea pieselor sub tensiune si) nu repre. ele se acoperă şi cu un st rat izolant (cauciuc). curentul care trece prin corpul omului este pr. 380. Atingerea de către om a unei singure faze la reteaua cu neutru! legal la pămint. ~SS.tingerea unei faze (fig. in această situaţie. tn reţeaua cu neutrul izolat.

rezistenţa T2 iu paralel cu capacitatea C:>:. cu <'it însă rezistenţel e ele izolaţie r l T2 şi ra sinlmai mici şi cu cit capacită ţile Cl' Cz ş i Ca ale fazel or faţă de pămînt sint mai mari (cazul unei reţele Cli o lungimc mare de linii şi cabluri)...lectric 1 ste urmă t or u l (fig.oR DE D.a de atingere devine egală cu tensiunea de linie. . 1 ~ Fig.J .E CTROCUTARE 361 deoarece atit timp cit izolajia rcleld fală de pămint este b UlI. fo l oiiită pentru rec('ptoarele de iluminat şi unele rC{'(' ptoarc de. (C urenţii care trec p ri n capacităţile fazelor faţă rl~ pămînt se numesc cureI/ ii capadtivi). atinge rea unei faze este totdeauna periculoasă. In acest caz. faza 2 ş i tot de la corpul omului mai departe rezistenţa ra in paralel eli capacita tea Ca. 22·3.. prin corpul omul ui nu trece uu cure nt periculos. Îaza 3. In foJosJJ:ea. n eţcaua cu neutrul legat la păm înt are însă s\'sntajuJ că oferă două tensiuni (ten~i une a de fază. in acest caz.. corpul omului.) o i m'Hre . reţeaua cu neutrul izolat este mai a\'antajoa~ă. dnd UDa dintre faze este pu să Ia pămînt şi omul atinge una din celelalle dOllii faze.llor de tens1u ne.. curentul care trece prin corpul omu lui creşte ~ i poate deveni periculos. el prL'l folosirea a tn!I \'oh- unul transfo=. la: apariţia unui curent de scurtcircuit monofazat. circuitul e. fOI'\5:monofaz!1le şj)ensiun ea de linie folo~ită penlru receptoart'le de f orţă) . unw singur voltmetr. Este de remarcat că punerea la pămînt a unei singure faze in reţea ua c u neutrul izola l nu duce la apariţia uDui eurenl de scurtcircuit şi de aceea nu im ptică deconectarea eireuitului respecti\'. p!'ricol ul maxim ar ătat mai înainte. iar punt-ren la pămînt a unci}azc duce. De aceea. Jn cazul particular. ('a nu al'C lot u ş i utilizare 7/ ' //'/ 0 / . pericolul esie maxim.tI pclÎC'oJuJui de cJeclroC'ut3l'e. 22-2) : fala 1."-:!'n.:. ccea ec impune deconectarea circu itului respec tj\.. de şi din punctul dc vedere ..PROTECŢIA CO:--'TRA ACCIDE.. In re ţE'a ua cu neutrullegat de pămînt. Controlul izolaliei intr-o relea cu neutrul izola1: al . deoarece tensiune. Este necesar fn să ca printr-un control riguros al iz ol nţie i reţelei să se detecteze imediat orice defect de izolaţie intre o fază şi pămînt (defect monofazat) ş i să se Înlăture pentru a se ('vita astfel.

362
generală,

ELEcmOTEHNICA G

~NERALA

ti ea se utiliz.ează numai acolo unde pericolul de clcctrocutare este foarte mare, ca, de exemplu, in exploa t ările miniere subterane, sau acolo unde nu este nevoie de două. tensiuni.

Controlul îzolaliei reţelei cu neutrul ilo!at se efectuează, reţeaua fiind in functiune, folosind un voltmelru legat pe rînd între faze şi pămlnl (fig. 22·3, a) sau Irei vo!tmetre legate Intre faze şi piimlnt prin intermediul unUl translor mator pe tensiune special, cu cinci coloane (fig. 22-3, b). Tn mod normal , fiecare voit metru indică te.nsiunea de fază a reţelei. La apariţia unui defect de izolatie fntre fazA şi pămînt, tensiunea filzei respective faţă de plmln! scade, iar tensiun!le eelorlalte două fue cresc spre valoarea tensiunii de cazul folosirii transformatorului cu cinci coloane!, acesta mai dispune de trei bolinie. binaje auxiliare care - legale In serie - alimenlea d un releu de tensiune ; tensiunea produsă de ele este cu attt mai mare, cu cît defectul de lzola lie este mal pronuntat; la un anumit grad de defed. releul pune In functiune o semnalizare. sau comandă chiar deeonectarea circuitului. Aceste sisteme nu sint insii prea corespundHoare in reldele de cabluri. In aceste cazuri, sistemele moderne de control al izoJaţiei relelei cu neutrul izolat se bazează pe. măsurarea tn curent continuu a rezislente!i de iza atie cind reteaua (;SIc În functiune.

rn

3. PROTECŢIA CONTRA ELECTROCUTĂRlI PRIN LEGAHEA LA PĂi\ItNT
Toate carcasele maşinilor şi aparatelor, precum şi alte piese metali ce care pot fi atinse, de exemplu, manşoanele de legătură, armătura cablurilor etc_ care, in mod normal, sint izolate de piesele sub tensiuue, dar accidental, pot ajunge sub tensiune, se leagă la pămînt cu ajutorul prizelor de legare la pămlllt . Prin aceasta se urmăreşte ca pămîntul şi diferitele piese metalice să fie legate electric intre ele şi să aib ă mereu aceIaşi potenţial; În această situaţi e, un om care, stind cu picioarele pc pămînt, at..inge o piesă metalică (ajunsă accidental sub tensiune), nu va mai fi supus unei diferenţe de po~ tenţial prin corpul lui nu va mai trcce un curent şi deci nu va mai fi elertrocutat. In realitate, datorită curenţilor* care se scurg prin priza de pămfnt, atunci cind apare tensiune pe piesa legată la pămînt, intre piesa respectivă şi păm î nt apare totuşi o diferenţă de potenţial, egală cu căderea de tensiune RI produsă de trecerea curenţilor (de scurgere) prin priza de pămînt; de aceea, pentru ca tensiunea de atingere să (il' cit mai mică, trebu ie ca rezistenţa prizei de pămînt să fie cit mai mică şi curenţii de scurgere să fie cit mai mici_ După cum s ~a arătat curenlii sînt mici numai in reţelele cu neutrul izolat j de aceea, În aceste reţele, protecţia prin legarea la pămînt este eficace. tn reţe l e le cu neutrul legat la păm î nt. cu renţii de scurgere sînt mari şi de aceea tensiunile de atingere pot fi mari; aici însă, la apariţia unui defect de izolaţie, se contează pe deCOnectarea automată a circuitului respectiv . P entru ca, in adevăr, curentul care apare la un defect monofazat de iz olaţie capacilivi
• Curentul de scurtcircuit monofazalla reteaua cu neulrullegal la şi prin rezistenta de izolaţie la reteaua cu neutrul izolat.
pămînt ;

curenti!

PROTECŢIA

COl\'TRA ACCIDENTELOR DE ELECTROCUTARE

363

fie sufitient de nwrc ca să poată provoca arderea siguranţei sau deschiderea întreruptorului automat, toate piesele metalice (carcasele) se leagă în mod obligatoriu la firul neutru; firul neutru este legat la pămlnt În mai multe. punde. In acest caz, ~e spune că protecţia se face prin legarea la firul neutru (sau la nul). Prizele de legare la pămînt se comhuicse din dectrozi formaţi din ţevi de oţel eu un diametru de minimum 35 mm şi cu o lungime de cel puţin 1,5-3 m, Îngropaţi Inlr-un pămînt cu o rezistivitate cit mai mică (în acest scop, pămîntul poate fi ume.zit sau tratat special c.u săruri). Legarea pJeseJor metalice la prizele de pămînt se face prin conductoare de oţel de o secţiune de cel puţin 50 mm 2 • în locul ţevilor, se pot utiliza benzi de oţel san plăci de otel cu o suprafat.ă de cel puţin 0,6 m2 . Rezistenţele prizelor astfel construite en un singur electrod, sint de ordinul zccilor de ohmi ; pentru a obţine rezistenţe mai mici se leagă mai mulţi eleclrozi în paralel (se fac prize multiple). Prizele se dimensionează astfel, Înd t la cel mai mare curent de scurgere al instalaţiei respective, tensiunile de atingere să nu depăşească: 40 V - la instalaţii mobile in general, sau la orice instalaţie in subteranul minelor; 65 V - la instalaţii fixe; 150 V - la staţiile de transformare ('u personal de deservire; 200 V la staţiile de transformare fără personal de desef\'ire.

CAP[TOLUL XXlII
TRACŢIUNEA ELECTRICĂ

1. NOŢIUNI GENERALE CLASIFICAREA PRINCIPALELOR TIPUR J DE TRACTIUNE ELECTRICĂ

Una din cele lUai importa ,!te aplicaţii ale electricităţij o (;on~tilll!t' tICl(" ţiunea electrică, adică utilizarea motoarelor electrice penfru ad. iorlarc~ d iferitelor mijloace de transport. Spre deosebire de alte sisteme de motoare, cum sînt cele cu ahur S<JU cu explozie, care produc energia mecanică direct din comhtlstibili, conslÎ · tuind adevărate uzine mobile atunci cind sint folosite pe vehil"ule şi fun cţionînd cu randament scăzut, motorul electric reprezintă un tr'lusformator de energie electrică in energie mecanică cu randament mare. Ţinînd seama de faptul că randamentul maşini.lor electric(' mari depă­ şeşte în gencral 0,95 ~i că randamentul centralelor termoelectrice este mult superior celui al motoarelor termice mici care se pot monta pc veh:cule, se deduce lesne că, din punctul de vedere al economiei de combustibil, t.ra<,ţi­ unea electrică este mai avantajoasă decit alte mijloace de tracţium;' Mre produc energie mecanică direct din combustibili. Motoarele electrice au o greutate, un gabarit şi un cost eu mult mai redus decît orice alt sistem de acţionare, Însă necesită în schimb instalaţii speciale de linii de contact, reţele de transport şi suhstaţii electrice. In consecinţă, cu cît numărul de vehicule in funcţiune este mai '1' '' 1 ,. cu atit avantajul tracţiuaii electrice este ma.i mare. , Alte avarrtaje ale tra cţiunii c1ectrir.e : sint; - lipsa fumului , avantaj deosebit de important la utilizarea traeţi " i electrice in mine, in uzine, pe traseele subterane, sau În interiorul aglo .~­ rărilor de locui!1ţe; - mărirea vitezei transporturilor efectuate, prin faptul că accelerarea vehicul ului poate fi sporită, cuplul de pOfllirc al motoarelor electrice folosite in tracţiune fiind mai mare decit cuplul de pornire al motoarelor eu abur sau cu explozie;

-,

TRACŢIUNEA

ELECTRICA

- realizarea unui cuplu motor uniform care, împreună cu micşorarea '; ldpului de pornire şi oprire, conduce la scu.rtarea timpului de ocupare a !:'liei intre staţii şi la sporiI;ea capacităţii de transport a unei Iiniî date; - posibilitatea recuperării uneÎ părţi din energia consumată de alte cunvoaie, prin restituirea În reţeaua de alimentare a energiei cinetice prin efectuarea frînării electrice recuperatjve la opriri sau la coboriri de pante mai lungi. AIară de avantajele amintite, se mai pot cita altele: - o importantă economie de transport, prin faptul câ dispare necesitatea de a transporta combustibil mult şi greu, cum este cazul la tracţiunea cu abur; - locomotivele electrice au o mare capacitate de supraîncărcare temporară ; traeţiunea eledrică permite comanda dintr-uD singur post a mai multor vehicule motoare; - locomotivele electrice au posturi de comandă la ambele capete, deci nu ma i este necesară placa turnantă sau manevre in triunghi; - personalul utilizat lucrează în conditii mult mai uşoare, fără a fi supus intemperiilor şi fără a executa munci fizice grele. Dezavantajele pe care le prezintă faţă de tracţiunea cu abur, sint: - cost mai ridicat atit pentru locomotiva propriu -z isă, cit şi pentru instalaţiile fixe; - necesită un personal cu o calificare tehnică ridicată. Clasificare. Tracţiunea electrică se poate clasifica după mai multe criterii: a) în funcţie de poziţia pe care o ocupă liniile de trafic faţă de aşeză­ riie omeneşti, traeţiunea poate fi urbană sau feroviară. b) în funcţie de felul energiei electrice folosite: în curent conhnuu, În curent alternativ monofa:::ul ~au in cureni alternativ frifa:at. c) în funcţie de .m'irimea tensiunii de distribuire a energiei clectrice: dejoasă tensiune (numai Î:l curent continuu pînă Ia 500 V); şi de Înaltă tensiune (GOO-3000 V p .~ntru ţ llrt'nt continuu şi 27000 pentru curent alternativ). d) In funcţie de felul alimentării cu energie electrică: prin linii de coniael alimenlate de la cenlrale sau staţii de redresare, respectiv dl! transfoImare; prin acumulatorue sch imbate periodic sau realimentate la staţii fixe; prin grupuri generatoare acţionate direct de moloare, de obicei cu combustie internă şi mai rar de tu rbinc, instalate pe vehicule.

2. TRACŢIUNEA ELECTRICA FEROVIAR},.
poate fi elasificată în: - tracţiune electrică propriu-zisă, În care energia mecanică e de motoare electrice alimentate de la o linie de contact;
Tracţiunea e1:~etrică feroviară produsă

366

ELECTROTEHNICA

GE.NERALA

- tracţiune Dksd-eleclriră , in eare se folosesc de asemenea motoare electrice, Însă alimentarca acestora se face de la un generator plasat pc locomotivă şi autrenat de 1111 motor Dicscl. Din aceeaşi categorie face parte şi tracţ.i unea abur-cleclrid. Tracliullca electrică. O instalaţie de hacţiullc electrică Ieroviar::i cuprinde in mod obişnuit eJcmcntclc schiţate în figura 23-1.

2

5

6

7

Fig. 23-1. Schema unei instalatii de t ractiune electricii

ferov iară.

Centrala electridi 1, care poate fi termodectrică (cazul din figură) sau bidroclcctrid:i, furnizează energia electrică care este transformată de staţiile de transformare 2 la o tensiune înaltă şi apoi este transportată prin liniile 3 la substaţiile electrice de tracţiune 4, p lasate de-a lungul că ii ferate şi care alimentează tronsoane de lungimi potrivite ale liniei de contad ,Il. Locomotivele electrice 6 preiau energia electrică de la linia de contact şi o Lransformă în energie mecanică, de tracţiune. Drept conductor de Întoarcere a curentului electric la substaţii serveşte calea de rulare a liniei ferate 7, care trebuie să prezinte deci continuitate electrică. Sistemele de tracţiune electrică feroviară -,e deosebesc tinînd seama de felul curentului la linia de contad şi pot fi: În curenL conti ,_uu, În cure nt alternativ monofazat c.u

frecvenţa redusă

(16 ~

sau 25 Hz), în curent alter-

nativ monofazat cu frecvenţa industrială (50 Hz) ~i in curent alternativ trifazat (tot 50 Hz). Sistemul Îll curent continuu se realizează prinCIpial conform figurii 23-2. Substa.ţiiIe de tracţiunc. sint alimentate din r~ţ{'aua gellerală de transport,

TRACT!UNEA ELECTRICA

367

tri azată , de 501Hz şi produc curent continuU prin redresarea curentului alternativ cu Un numlir de faze mai mare decit trei (de obicei 12-18); in acest scop. se folosesc transformatoare cu secundarul special. Tensiunile uzuale la linia de contact sînt: 1,5; 3 şi 3,3~kV. limitarea fiind impusă de funcţio­ narea motoarelor serie de curent continuu de pc locomotivă. Avantajul principal al acestui sistem constă in faptul că motoarele de curent continuu serie folosite si nt foarte robu ste, simple şi reprezintă caracte ristici ideale pentru tracţ iune. în plus, se poate realiza uşor frina rea

Fig. 23-2.

Si~tem

ţiune ferov!ară

continuu:
2 _ Bul;)sta\.lc

fn curen l

de irac ·

1 _ linie generalA ('le \lansport de energIe e:lectricA; une ; 3 _ llnIe de contact: 4 _ loeomollvl e! ectrici!.: 5 eate de rula."'e : 6 _ transfonnatoare tti!4=tc cob<>rltoare de tenside teaCli-

-'4-l-,n;- --l-+- J
electrică reostatică

une: '1 _

re<lresoare.

sau recupcrativă . Dezavantajele sint; substaţii complicate ş i numeroase, din cauza tensiunii reduse la firul de contact, ceea ce duce de asemenea la un consum mare de eupru pentru linia de contact. Sistemul irI curent alternativ trifazat se foloseşte rar din cauza complicaţiilor care apar în staţii şi la încrucişări la linia de contact bifilară. Sistemul monofazat cu frecvenţă redusă 16~ şi 25 Hz a a părut la in3

ceputul inLrod ucerii tr;! !jun ii ele ctrice, pentru a se putea folosi mot oarele monofazate s('rie C II coled or, c.u o fun c ţionare acceptabilă din punctul de yedere al comulaţieî. Sistemul prezint ă avanta jul că permite ntilizarea unci tensiUni ri<Ji caLe la linia de contact (15000 V), deci se(', ţiune redusă a conductorului de ("ollfart şi distanţe mari înt re substaţiile de tracţiune (50-70 km). De ase menea, arc <lvant.ajul unei mari clasticităţi in exploata re, deoarece faptul că pe locomotivă cxi ~ tă un Lransformator coborîtor de tensiune cu mul te prizc pen tru reducerea şi reglajul tensiunii aplicate motorului. permite un rcglaj [in al vitezei. Ca dezavantaj principal tre buie menţiona t acela că sistemul recla mă 5au o reţea proprie de tracţiun e de fre cvenţă redusă (fig. 23-3, a), ccca ce este costisi tor, sau reduccrea fre cve nţei industriale, de la 50 Hz, in s ubsta ţiile de trac ~iun c, ceea ce le co mplică şi le scade randameutul (fig. 23-3, b) .

368

ELECTROTEliNICA

GE.:.~ER.~LA

Sistemul mODofa;tal cu rrecvenţa industrială (50 Hz) a rezultat diu tendinţa de a simplifica şi ieftini instalaţiile fixe de tracţiune, menţinÎ ndu-se totuşi tensiunea ridicată la linia de contact (fig. 23-4). Acest sistem Întru-

toate avantajele sisteme lor precedente ş i de aceea, in ultimii an i, dş­ şi apare ca un sistem de tracţiune feroviară a viitorului.
tigă

neşte

din ce în ce mai mult teren

= ' j f = == = ; F = /

Fig. 23-3. Sistemul de tractiunt' feroQ. -

viarll in curent alternativ monofatal şi frecventă redusi. cu alimentarea din:
b reţeau a

si:

proprie, de trecv,",ntJ, loafeleaua de treeven;li !...'l du S_
U1ali'i (511 H:t).

-f---",,-1L--3
d)

.5011L
/

! 1'1 li ~J I I L__ 'ij"2\h'fQj
b)

!

r · - - --1

r,

.r2'i

r

--·-l

fi
1'1 li

I

I il

--11-,,,,_ _ __'
--"-"='---J
O

5

Fig. 23-4. Sistem de trac ti une feroviară în curent allernaHv TIlonofazat , de frecventă Indus lr ială (50 Hz).

Dificultatea principa lii la acest sistem este aceea de a se c.rea un motor serie cu coledor pentru t ract.iune, capabil să funrOonr.ze la 50 Hz. Problema IlU e~te încă definiliv re zo lvată . Există însă ş i alte variante ale acestui sistem, ca, de exempl u, acela cu locomotivă convertizoare, avind montat pe locomotivă un con\"ertizOI" sau un redresor (cu siliciu), care transformă curentul alternativ de 50 Hz În curent continuu, astfel jncit motoarele de tracţiune sint de curent continuu. L.ocomotivele fabri cate de Uzjllele,~ Electropll tere Craiova au=-- pcrformallţe din ce le mai ridicate: viteza 100 km /h, puterea 2 200 CP, ş i respectiv 7350 CP, deiVoltată prin cite 6 motoare de curent continuu şi comanda allt omati za lă in funcţie de putere:.t ce r ută de t.ra!'(,11 ş i de t rafic. L ocomotivele electrice ăU alimentarca În curent alternativ de 27 kV. 50 Hz. redrc~a rea curentulu i fii nd făcut ă cu redresoa re cu siliciu, de 800~V{tens iun c nominală, alimen ta te pri n transformato r gradualor cu 40 trepte, (·u re~ l ajul alltomat. al tensiunii.

,
,
TRACŢ1U:-"'TA

Li..ECTRiCA

369

3. TRACŢIL~NEA ELECTRICĂ URB ANA Prin tracţiune elect rică urbană se inţelege :lplic<lren decldcilăţii la propulsia mijloacelor de transport in comun, in interiorul oraşelCll". pe trasee dinainte st.abilite. Caracteristicn principală a tracţiunii electrice urbane (figura 23 ~b) constă in folosirea unor reţele de contact 4 instalate pe t ,llSl'(> fixt'. prin care sinI. alimentate cu energic electrică motoarele vehiculelur mobile 6, 7, 8 de la su bstaţii de alimentare fixe 1, descrdt.e de instalntiil(' 'If' producere. trfl1lsport şi distribuţie a energiei electrice. )1ijloaccle de t.ransport urban in comun se illlp:lrt lu CI(.t1 ;J mari cutegorii : - mijloacele de transport pc străzi, a căror c irculaţI< -.e faee in comun cu a celorlalte vehicule (tramyaiul, lroleibuzul. autobUZUl ş.a.) I mijloace de transport în afara stră 7 !lo!". (:are a u o cale d~ I"ulan.'" proprie la Inl nivel diferit de cel a străJ. ilor (metropolitnnele şi d"iik I~ " ;l l e ~ub ­ urbane şi de centură). Mij loacele de transport În COUlu n PC :-trăzi ~illt tr il' mai \"cchi -:o' mai importante, asigur înd şi astăzi cea ma: m<l rf' partI' din traficul intern al o,aşe lor.

Tramvail!le electrice reprezint 5 tiI> m ijlr•.-: de transport in com un I<HU te riispÎndi t, fiind compus din vagMI! '" rk p'l';ageri auto motoa re, cu sau f<'i~!) remorci, care circulă pc şine mOJ IL:.. lt· p'" stnizi. Alim ~ lltart'a lor se face În curenL continuu sub tensiune de 5:')0 ~a u 750 V de [a Un co nductor de con tat I (fi g. 23-5, a), intoarcerea cu!"('otului fă('Înd u - :;e priu ~ illt'. Troleibll:ele reprezintă 1111 mijto(' de tranl'pm [ il! com un mai modern . care are caratterislici comune cu tramva;,,1 (fi~r}d alimentat printr-o reţea de contact) şi cu autobuzul (avind roţi l e ('U c<luci tu'uti ~i oarecare libertate in circulaţia sa care se facE' totuşi dup:'\ Un traseu anum it). Int.rucit Întoarcerea curentului nu se mai poa\.i:' lal'C priI! şine , rejeau;I ck(" t rică d(' coutaet este prevăzută cu două condu("\OlJre (fig. 23-5, b). Tensiullea de H'!"\'iciu a re ţelei este de 750 V şi c'hi,n mai mult. (l 000 ~au 1 500 V). In afară de acestt' mijloace de lransport, pe ~trăzj se rolosc~ (". lDai raI", şi alte mijloace de tl"nsport care derivă (lin aceHea prin anum,te mod ifi cări ~i anume:
6-0.tr 6-Vlr

a)
! _

/)

,)

Fig. 23'0. Schema unei imla 1 alii de Iraqiulle elt-rt rica urbanil'
~"b5\at!e de lI!1 m""tar,,; Z _ u .blu d e a1l.ment.a.re; , _ e a bl '~ d~ jl'l' toa,.."ere : ( . 5 _ retea de eont.:lc t ; • _ v;),gon de l ram" a!; -; - "tToJelb\lz ; t _ ""( 01'1 de metropoll~n.

acest tip de vehicul nu es te folosit În mod curent şi se află iură În stadiu de E'xperimentare. darse întind puţin în jurul oraşelor (pînă la 50. Pe porţiun i le de traseu comune cu alte trasee de metropolitan. la intervale scurte. Pot ave. care sint de fapt autobuze echipate motoare Diesel şi cu o transmisic electrică în locul uneia mecanice. au traseul situat in parte în i.ELECTROTEHNICA GENER . ca şi la tramvaie (1. Se foIo~es e in mine pen tru remorcarea convoaielor de vagonete cu minereu. tacade.5-2 min) pe cale dublă (dus şi întors). Mel ropolitanul (metroul) este mijlocul de transport care utilizează căi ferate instalate in interiorul oraşelor. cele mai multe fiind vagoane clectromotoare conduse de un singur manipulan t prin comandă Clt electrică multiplă . Sînt acţionate de motoare de curent con tinuu alimentate de baterii de acumulatoare montate pe ele. dar la care acumularea energiei necesare pentru acţionare este obţinută sub formă de energie cinetică. plasată la UJl nivel diferit de nivelul străzilor.a platforme de încărcare fixe sau care :o. cu mici extinderi în comunele suburhane invecinate. gări etc. dar ~îut acţionate prin motoare electrice alimentate cu curent electric furnizat de o baterie de acumulatoare montată pc vehicu l şi care se Încarc:.. LĂ Autobuzele CII transmisie eleclrică.. Randamentul lnlIlsmisÎei energiei electrice prin cuplaj inductiv la distanţă fiind redus. pc e:o.site pentru transporturi în ateliere. ferate suburbane şi de centură sînt la fel cu căile ferate interurbane. Înmagazinată într-un volant adus la o turaţie ridicată "u ajutorul unui motor electric alimentat de la instalaţii fixe. Sint ve hicule mici folo.. formată dintr-un generator care alimentează unul sau mai multe motoare electrice cuplate cu osiile motoare. circulaţia trenurilor făclndu -se Într-o succesiune regulată.n terioruI oraşului şi au o frecvenţă de rÎrculaţiC' a trenurilor mai mare decît căile ferate normalI? Căile . sau la Încrucişări de linii. fie de preferinţă in subteran.e pot ridica.60 km). Locomoliuele electrice de mină. sub forma unui tunel executat sub nivelul străzilor sau la mare adîncime.8 vagoane mari de construcţie specială. tn acest scop. Girobu:de sînt vehicule asemănătoare cu acubuzelc. Mijloacele de transport în comun în afara străzilor sint de fapt căi ferate cu cale de rulare proprie. Energia electrică este furnizată de baterii de acumulatoare montate chiar pe vehicule. Acestea sînt vellicule asemănătoare cu autobuzele. sub forma unui viaduct construit deasupra unci porţiuni din bulevardcle oraşului. Acabl/rele. plasate îu <lnumitc puncte ale traseului. Trenurile au 6. p entru ca circulaţia lor să nu stinjenească circulaţia celorlalte vehicule. calea mctropolitanului este fie înălţată pe toată lungimea traseului. pc deasupra solului. magazii. Elecfrocarele. periodic. Eleclrobuzele cu curenţi de Înaltă frecvenţd sînt vehicule de transport ~lcţionaLe de motoare electrice alimentate cu energie electrică prin inducţie prill eOllductoare montate în tuburi sub pavajul străzii şi străbătute de curenţi de înaltă frecvenţă. fiecare linie este plasată la un nivel diferit de celelalte. retcaua de contact fjind asUel suprimată.

' . aparate casnice. încălzirea fiind produsă prin trecerea curentulu i electric prin piesele de Slldat. con fel ct : Î1J stare lichidă. la construcţii de reZerv oare. a rlirui temperatură de topire este in ferioară celei a pieselor de lipi t. cit şi automat. prin urmare. prin formarea un ui aliaj între piesele de Îmbi nat şi 1111 material aşezat Între ele. in y orbirea ClIrl'nt. Lipirea electrică se e'Xc-culă numai ÎIl stare liehidi!.ELECTRICA 1. CLA SIF ICAnEA PROCEDEE LOR DE SUDAHE ELECTRICA Sudarea electrică constiluie unul dintre cele mai J':lpi(k mai mai ieftine proredee d(~ îmbinare. în ('azul atelierelor mic(sau al şantiere l or. ma şini agricole. NOŢIUNI GEi\EHALE. turbine .in sLare solidă. sudarea este omogtnti. Clasificare. acest procedeu este denumit SI/dare aufogenă. Pentru suc!ar(':l nutomatii . priI! topirea eapdeJor care urmează s5 fie sudate sau prin topirea unui metal de adaos eare mijloceşte SlIdare:l. conducte. . in instalatiile industriale mari. sint foarle numeroase: În conslrucliilc Dletalice. Sudarea e l ectrică se poate execuLa: . şioe de cale fertltă. Imbinarea rea liza tă prin sudare conl>t!i in intrarea atomilor de la periferia pieseI Of de sudat Într-o reţea cristalină comudL Dacă piesele au aproape aceeaşi compoziţie chimică.CAPlTOLUL XXIV SUDA RE. Acest procedeu poartă numele dc sudare prin re::islen(ă de u~ourf: ~i De{iniţii. puterea generatonrelor şi a transformatoarelor de sud arc manuală este de cîţiva kilowaţi sau zeci de kilowaţi. racordul areuor apara te la reţeaua electri că se poate face cu uşurinţă. nVÎoau('. provocată de un arc electric. aparate de radio etc. slldareOi este tltro!1eIlă. D acă cele două piese au compoziţii diferite. Acest procedeu poartă numele de sudare CII lIrc electric. Sudarea eleelrică se executJ fitil manual. autovehicule. sudare. puterea instalaţiiJor eşte mai mare şi costul [ar mai ridieat. ori mai simplu. AplicnţiiIe sudării în tehnie5. nave-. în oricare 10('.ii această ~udare este denumită lipitură. in practicii . a pieselor lIl~lalir(~. pl'inlr-o Hcţiune mecanicii de presare şi la temperatură potrivită.

. 24-1.. Oricit .t.. din cauza pOl'ib'l it ăţii mărite de a se produ ce d c[o rmaţÎa plastIcă şi a mobilităţii mă rit .i prin faptul că nu modific ă stf'lt! u ' ~ internă a malt>rialclor sudate.pă rea de nett:de supra fe ţele pieselor de su ri. nu'. fig.. nil! gaze dăun ătoare ~5n ătă ţii.. Gituiril .I termidi). Puterea electrică ner. el .st ·nţa IJc care o constituie suprafaţa de cOntact a pieselor ce urmeaza a fi Îmbinate. a). 2. . Căldura dezV(' lată În unitatea de timp. in afa ră de en .sudare prin energie În magazinatil.deformare şi apar noi puncte de contact.tir. te mpe ratura necesa r ă .lt· ft'zis tenţa de ruperf' la \'. nU fac con tact decit in ' itc va puncte (Y.s udării.. trepta t asupra Întregii sup rafe ţe de contact. Dup ă modul 'de îmbinare a pieselor sudate. Pentru atelierele miri. Suda rea e l ectrică prin rezistentIi de ('out«.. Îndt in regiunile lor lllarMinaJe să s'! pro-ducă o deforma ţi e pla ~tir. "ii se tncadrca z ă Îutr·o reţea cri~talillă comu nă ..:numile puncte..:i pc efectul termic al trecerii cu· reutului electric prin rcz. nu are nt'\"li . pc care o au a'.. se produce ·o. d. datorită forţei de comprcsi une exer. liniilor de curent determină t.E. r etls1enti1 mare de co nto~ 1 H.de astrel. ·i un fel de matell<t ! de ad<lO. 12-1).. 24-1.ă. sudarc prin cusătură (fig. b) şi suflare cap la cap "<{fig. fiind concentrată numai in .L odică aluQecări. suda rea electrică se distinge prin folosirea unei energii ieftine ş. se deosebesc : s udare prin punele (fig. adudnd·v . păstrindu .'>IICA G.. este rI t· ordinul sutelor de kilowaţi. r~ ia e l ect ri.suda te prin topirc intermediară: . cel mai pl) s ud ări i trivit proecrie u este acela al Faţă cu arc electric..: ialul se inl:ălzeşte foarte mult în ~ccJe puncte şi. . metoda folosi~ă proccdeele de sudare prin rez i ste n ţă de contact In: sudare in stare solidă. SUUAREA ELECTRI cA P HTN REZISTENŢA DE CONTAcr Aceas tă met odă de 3udare E' bazea.e ridicaLt laproape 100%)..tC' mai înaltă .l lO I foart. In al'este puocu. ÎD(' ă 1z' r'" of> <!xtrl. gaze rlef\<tg uu Le. ... mate.om ii.itate asupra cela · lou ă I iese.. 24-1 . ·se clasifică După . de alte procedee de sudare (prin focul de forjă. (I~ l1.372 ELECTROTEH.l'>1ERALA scrie sa ră Sud:l1'\'':\ prin re zi stenţă de contact se aplică mai ales la producţia in ~i eqt' rca mai indic ată pentru automatizare .. Su · darea prin accast!l Jwtodă se poale obţine cu atit mai uwr cu {'Îl temperatura produsă de trecereJ curentului prin rezisten~a de contact c:-. atomii marginali intră in sferele lor reciproce de atrar. dacă aceste piese sint În acelaşi timp strînse laolalt a cn o a~tfel fi e rorţa.:flsltatea de curent este fQar lc mare.. cu gaz şi alum ilJ '. c).'! şi la sudare nu intJ·rvin nici radialii no··iVt .! mai are şi avanlajul c ă . uşor acccsibilf' la orice loc de lucru.

Sudarea prin înmagadnare de energie electrică. Piesele de sudat se aduc în contact printr-o ciocnire violentă şi atunci energia inmagazinată in eondensator se eliberează sub forma unui curent de d escărc are.'" materialului şi deci sudarea . procedeul se mai numeşte şi sudare elect rică prin scintei. şi anume pe-nl l'll Îmbillarea unor bare sau tuburi de diametru mic (15-'20 mm). La acest procedeu este exclusă posibili tatea \'reunei o xidări. in stare solidă. ţevile generatoarelor de ahur ş. Fig. piesele se aduc in conta. 24-1. Sudarca prin topire intermediară arc aplicaţii numeroase.t şi suda rea pieselor. li - suduri pl'ln Sudarea prin topire intermediară diferă de metoda precedentă prin faptu! 'lI arc trei etape distincte: prcincălzirea.n 6j sudură C) prin rezisten1ă cusăt=li. precum i ' a z!llelor de lanţ. de contact: . la.te n ţci mecanice mari ca re se poate obţine la imbinârile sudate folosind acest procedeu..:t şi se menţin sub curent pină cînd in locul de contact apare o punte de metal topit. Sudarea ('. aluminul precum şi aliajele lor. Căldura care se dezvoltă de către acest cu rent in locu l atingerii pieselor produce sudarea Într-un timp foarte scurt. Astrel. a. se aplică puţin in practică. de ordinul de mă ­ rime al unor sutimi. datorită uşurinţei de e xe cu ţie şi a rezi. sub efectul trecerii curentului. pllIIcte. nicheluI. ca!).LECTRICA 373 Sudare({ in slare solidă constă in lrecerea curentului prin piesele de sudat apasate continuu cu o forţă exb'rioară . Ia sirme şi la placi subţiri.ap la cap. După ploaia de scintei. 111 timpul operaţiei de sudare prin topire intermediară. . c suduri ea. Sudarea prin inmagazillarc de energie se foloseşte lIumai.. apoi se apasă puternic piesele. se produce refular. sau zecimi de secundă.rl pr'. cupru l. Dezav antajul acestui procedeu constă in tal-'tul că impurităţi1e de pe suprafeţe şi oxizii can' se rormea z ă in cursul În călz irii rămîn incluşi În sudură. se sudează: earoseriile antovehiculelor.SUOAREA E. topirea şi refularea materia· lului. Metalele şi aliaj ele care se pretează la sudarea e le c trică prin rezistenţă de contact sint: fierul.a . care se formează la SUdare. şinele de trnmvai şi de cale ferată. produclndu·se refularea metnlului ~cp. Energia electrică nece· sară sudării cstcinmagazinată de obicei intr·o baterie de condensatoare. Tipuri de " _ sadu. iar sub infl uenţa compresiunii. suprafeţele de contact se Încălzesc la o temperatură in altă.

Tensiunea necesară sudării (în secundarul transformatoarelor speciale de sudură) este de 2-10 V.. Însă mar înaint.ili. căldura dezvoltată pentru trecerea curcntului.2) 8.'3mănă intrncîtva cu nitui rea. 0. la maşh1ile cele mai simple. operatorului. Ht'galarea procesului de sudare se facc. 24-3). a A B tablei lIlai wbţiri (fig. prin ~eculLdarul său trece un curent care produce căldură În rezistenţa circuitului exterior al ~eculldaru[ui.ELECTROTEHNICA GENERALĂ Pelltnl sudarea electrică prin rezistenţă ele" contact se foloseşte exclusiv curentul alternativ. fie . 250 şi chiar 350 kVA). Temperatura Între eledrozi şi tahle se ridică relativ puţin.4 000 V. iar la producţia În serie. între electrozii C şi n de cupru dur. curentul trebuie întrerupt imccliat ce sudura a fost termi nată. Schema dispo:z. Sub acţillncn forţei de compl'esiune.2. La sudan~ a automata. rămîn ind practic localizată într-un spa ţiu restrîns. 24-2). 24. electrozii produc în table o imprimări de adîncimea .5 nlm grosime.:1=(0. care sînt legate În paralel ru punctul eare se află În curs de sudar('. Tensiunea la con densa tor atinge 3 000. Acest procedeu se aplică in special la imbinarea prin suprapunere a tablei ar metalice. (le 25-1i5 kVA (mai rar. după aprecier~a Fig. şi se aSE. SI/darea prin puncte. Cînd se închide drcuituJ primar . racordaţi la secundarul 2 al unui transformator (fig.1 al transfOJ'matoruJui. la locul de contat L dintre cele două table. o fiind grosimea.2. Sm:!arca se produce sub efectul forţei de comprcsiune apl i cată după ce s-a formaL nucleul topit. Tablele care urmează să fie sudate A şi B sînt suprapuse şi strînse. în mm. asupra lor aplicîndu-sc o forţă de compresiune F suficientă pent ru a realiza Ull contact bun al table1or. care trebuie să aibă o valoare de = 23 +3 mm. . iar pllterea nomipală..e ea punctul de sudură să se fi [lăţit suh influenţa compre~iunii. se atinge temperatura de topiTi'. de aliaj uşor de 2. Sudura se consideril buna daca dhlmctrul dm al cercului În interiorul căru ia materialul s-a topit este aproape egal cu diamctrul de al electrodului.cF. fn c_ ondensator se poate inmagazina o e nergic sufieientă pentru sudarea uoor table. La dimension"rca electrozilor trebuie ţinut seama de faptul că o parte a curentului trere 2 prin pundcle sudate În prealabil. La sudarea prin înmagazinare de energie.1 . În lIIod vului de suda re prin puncte. automat. Drept criteriu pentru intreruperea "utomată a curentului scrveşte fie timpul (mcnţinÎndu-se pentru toate pUllctele IIU timp constant). tensiunea alternativă e~te redresată cu ajutorul unor redresoare cu vapori de mercur şi apoi este aplicată unui condensator. deoarece prin ace"sta se ohţin () producţie mărită şi o calitate uniformă a sudurii. deoarece căldura este evacuată prin metalul bun conducăto r de c:lldură al dedrozilor şi prin apa de răcire care drculii prin aceştia. iar eapacitatea este de 3000-4 000 :.

24-5). + Fig. atunci ciud se apasâ pe pedala 3'~~ I 1 -Fig. prin prin mai multe puncte de sudură Inşiruile . Această sudare se realizează pentru imbinarea. însă inzestrat cu un dispozitiv (rig. obţin ută tijei 3. Nuc1eullopit 18 sudarea prin puncte. se eliberează pedala şi prin aceasta se intrerupe intii curentul şi apoi in cetează acţiunea forţei de compresiulle. a pieselor confecţ ionate din tablă şi este în realitate o sudare prin puncte. precum şi forţa de apăsare a electrozilor depind de grosimea tablelor de slldat şi de materialul de sudat. In figura 24 -4 estc reprezentat un aparat Ileautomat de sudare prin puncte. Aparat de sudaTe prin puncte. dar şi cel mai dificil de realizat practic. încît se suprapun parţial (fig. Aparatul de suda t prin cusătură poate fi acela :ş i aparat din figura 24-4. Sudarea prin cusi1/ură. fie temperatura atinsă la locul de sudură. După terminarea sudării. 4.S V DAREA ELECTRICA 375 timpul ::. 24-5. Valoarea curen tului şi durata sa. arcul care ar apărea la indepArtarea electrozilor ar putea distruge piesele sudate . Dacă nu s-ar proceda astfel. Datorită ridicării . fie energia consum ată. 24-6) compus din doi electrozi in formă de discuri. Aparatul arc braţul de jos 1 fix. aşezaţj în acelaşi plan ş i care string puternic tablele intre ele. 1 = const). in lungul unor muchii. arcul :r se eompnma şi se rea liz ează presiunea necesară intre cele două piese de s udat după care se Inchide contactul 5 din primarul transformatorului. J ~ ~ Fig.i curentul. Sudură cusătură. ultimul criteriu fiind cel Illai raţîof'al. printr-un arc 3'. iar cel de sus 2 mobil şi apăsat pe piesa de sudat de către tija 3. atunci cin d tertSiunea reţelei variază in limite largi (t =const. atît de apropiate intre ele. 24 ·3. 24-4.

La unele aparate de sudare pr. ta blelor cu o viteză v (m/min). \-j :i' a ~iJ)('[or de cale feratii ş i de tramvaie.376 EL'ECTROTEHl'o"lCA CENER}o.' iii ti mpul cit discurile sint oprite.lcl'trozi. SUDAREA P RIN ARC E LECTR IC Sudare~ prin arc ('! ~ct ric Sl' "calizeazii datorită temperat urii mari dcz\'oltate de 3rcul eleetri. 24 -7. Dimcn siun~le d" 'uri!oH. forţ. e tn figura 24-7 este repre zentat schr"lOatic dispozitivul de sudare cap la cap.n cusătun'!.33 .(mIU). tablclor d~ sudal şi de fe lul materialului. Schema de sudare prin cus ă tură.are. Fig. r fiind f frecvenţa curentului alternativ. duratele impulsurilo:" qle pauzelor şi viteza de înaintare sint parametri rare.: tarc poale topi extre mitiiţilc elcctrozilor Înt re care se produce. 24·6.~. Sudarea cap la C(IP este folosită pentru sudarea pieselol' În fOrJu{\ de bară sau de \. bar{'le ci. ell'rtrozii putind fi chiar capetele pieselor care trebuie îmbin. depine! de grosilI. dispozitivului Fig.. discurile se invîrtesc intermitent.ate .LÂ ElectrozÎi sînt conecta ţi la secun darul l rausformalorului de sudură .. D'-'Il~itah'. Schema dispo ~ili vului de sud are cap la cap. yalonrt>a c ur~ntului..a de apih.: sud at A şi R sînt fixate in c1emele C conectate la Înfă ­ şurarilc sec undare ~le tr3nsrormatordui ~h: s udură şi sint supuse unor forţe de t'ompl'esiunl' F. discurile-eJectrozi se rostogolesc şi asigură o sudare prin punele care se succed la distanţa d: u d = 8. curen tul lrecind n\lln '.l rUJ'p nlulu i care trece prin s(>cţiunca dc sudat este de 1800 -2 500 A·'emi' 3. Prin deplasarea.

$CI-vj atit curentul continuu cît şi cI'I :!It!. fjg.' rnativ. .'~tc de 2500. TempcrOllura piciorului arcului !. rii pentru apariţia arcului este neresnră o tensiune de aprind('re de circa 60-80 V dar. depăşesc () anumită grosime sau cind trebui~ Încărcată cu material. dl'llsit aten de curent (firea 7000 Mmrn'l). exi s tenţa arcului este strîns legată de {'atod: la o deplasare a eledrozilor...placat()dulu!. Be nardos. a cărei valoare depinde doar de lungimea arcului şi de natura electro7. ! la d. piciorul arcului rămine pe loc (fig.. oppinzÎnd de electro:ti şi li".culu\ la deplasarea .lin a co mun.ilor nu lTlai este însoţ i tă rle [eDomenlll ariitat in figura 24-8.<:1 OOO<)C Ja dedrozi şi ([(' fi 000-7 OOO"C în curentul eOIO:lllCi arcului. 24·9.. Schemele sudare cu arc electric. Sud area CII electrod de cărbune (Bellardos)(fig. 24-8).. In curcllt alternativ. 24-1 0. i:. o dată aprins. Se creează astfel o cantitate de metal topil În zona marginală a pieselor de sudat.! Bena:'dos .r. La produ('ere:! arcului electric pol F1g.- . tu cure nt continuu. artului plcctrit. Fi. ti _ priTlcîPIII~o~ procedee de Slaviano .a arcul .&Crnrc..c. Caracteri stic . p~ocede.L. Pozitia neschimbalii a piciorului arcului electric. astfel dcplasarea eledro7. Cînd piesele .od) (fig. iar dcctrodul (de cărbune). C = f(l ) f'stc re pn'zenlaUi in flgura 24-1 0.\ 311 ~a\l Uil metal de adaos care mijloceşte sudarea. Principalele procedee de s udare sint cele rcprczellta tc in figura 24-10.ilor. Prin trecerea curentului înlre metal şj clcctrodul de c~rbullc. a) a fost inn~n ­ tată de tclmicianlll rus N. 24 -8). la polul Ilegativ al sursei (deoarece piciorul arcului este la cat. 21-10. de 15-25 V. aparc lin arc care topc~te portiuni le respective ale pieselor care trebuie sudate. Potrivit ncestui prodeceu. ceca ce permite atomilor sit intre in sfere de atra cţie reciprocă şi să se inradrClC Într-o reţea cri ~~a.ă .S tiOAREA E. _ ~e r<!la fonnare. arcul fUllctionează sub o tensiune aproa pe l'onstantă. Caracteris · lka unui arc electric de c.lnodulu\. ti _ !onn~. se adaugii pc locul Se oLservă + a) . in IOl'ul unde se execută suda rea. 24 -8. ohie etul de sudnt ~e leagă la polul pozitiv al unei surse de curent continuu. În 1881. a _ Pfocedet. cei do i eleclrozi schim bă Între ci rolurile de (-atod şi an oI! la fiecare jumătate de perioadă .

pentru sudare. Aceste surse trebuie să prod(l că o tensiune (le mers in gol de 35-75 V. de o cOllstrucţie specială.) şi sudarta CII arc il! ctlrtIlIIJroft>:lor de (ja:. care le pe rmite ~ă l'uporte cu u!)urinţă S{·. Acesta a introdus. dintre care.nt de metal.10. după care electroclul este îndepărtat (ap ar~ arcu l electric) $i este mentinut la o distan\ă de 3-10 m rn atit t imp cit durează suda rea. fie ue rurent alternativ (l ransfo rmatOllre de s udu ră ) . mOllofilar. protejat contra loviturilor. Operaţia de sudarc se face puuindill contac t pentru un timp scurt electrodul cu piesa de.:1 incetini răcirea sud urii . suclat. b) . Pe lingă procedeele clasice cle sudare prin arc electric.376 sud urii un suplime. mai importante sint sudarea prin arc acoperit (sau "sub flux'. Procedeul de sudare CiI eleclrod de mclal (SlmriaIlQv) a fosl elaborat in tre 1888 şi 1890 şi descris in anu l 1892 la Petersburg de metalurgistlll rus B. expuse mai sus. In acest fcl dispare principalul inconvenient al procedeului Bellurdos.de a introduce ill mctal componcnte de aliaj in scopul imhuMltii ţîrii proprietăţilor !nec'llliee . a). cIedrozii de cărbune au fost inlocuiţi prin clectrozi de grafit. din acelaşi material ca şi piesa sudată (fig. un electrod metalic. . . sudorul trebuie să ri~ protejat contra scinl('ilor care sar in jur şi contra razelor de tot felul carc siut emise ele are.ne a mări stabilitatea arcului electric. 24-10. Cablul de sudură. topimlu-se in arcul electric o bară suu\Îrc 111<:talidi. Pentru reducerea can tităţii de carbon care se introduce in metalul topit pc locul 5udurii şi care alterează calităţile acesteia. cit şi in curent aJternativ. . SlavianoY. de secţiune rotundă şi acopcri~i eu un in veli!) format din anumite substanţe. (le oţd sau de alt mctal . prezentind avantajul că este simplu şi poate fi folosit.de a forma in jurul arcului *i aJ meialului lopi t un stra t protector compus din gaze şi din zgură. care aII un triplu scop: . cît şi la furnizare a supli mentu lui de material topit necesar la completarea cus ăturii sau la În cărca rea. 2-1.urtcircuitele care intervin frecvent la atingeri le elcctrodului dc piesa suda tă . servind deci atit Ia Întreţinerea arcului. flexibil. recent s-au dezvoltat procedee spedal e. Elcctrozii folosiţi in :. :lcela al carburări i melalului pe loc ul sudurii. este de obicei un cablu izolat in cauciuc. con fectionat din acelaşi material ca şi piesele de sud at. Sursele de curent pentru sudarea eu arc sint fie de cu ren t conlinull (generatoare de sudură).Ile sud urii. necesară pentIu aprinderea nrnliui ş i Ut\ curcnt reglabil de 50-500 A. intr-o poziţie anată in planul hisector al planelor de sud nt şi puţin ÎncUnat în sensul În:lÎntării su dării. În scopul de a feri metalul de Q. Procedeu l de sudaTe Bellardos se aplică numai in curent continuu.xjdan~ şi de combinare t:ll azotul din aer Înconjurător şi de :. tn prezent. pi c~ ci cu metal (fig. atil În cun'nt continuu. in locul elcctrodului de rărlJ uue sau de grafit. procctleul Sla\"iaoov este cel mai nispindit sistem de sud3re prin arc. tn timpul s udării .uuarca electrică Ctl arc sînt sirmc. de 5-10 m lungime .

AI. in ceea ce priveşte puritate.e îl oeupa în a eeastă aclivitate Cenlrul de cercetări tehn ice din Timişo ara unele s-au obl inut realizări importante. In Iara nua~tră SI:: depuJle o .a. la (' l1să turiic reeipienţilol' de presiune. \:.~.1('tÎ"ÎtaLc :->usţillutii. sau aliaje . Iniţial s-au folosit gaze ('[1 argonul şi hidrogenul j recent s-a trccut la gaze comune şi economice ("3 hioxidul de carbon (uti liza t la sudarca oţelului).. Sudărilc prin acest procedeu pot fi realizate pe distanţe lungi şi sînt de ca litate superioa ru_ Se foloseşte Îndeosebi la sudarea cap la cap a tablelor gToase. Accsl procedcu de sudare arc avantaje in plus f.) cu o anumită granulaţie. Ca.·.a. o hună protecţie contra ox. ca de exemplu illstalaţia de lfudare prin presiunc a şinelOl" de cale f. Suda rea CII arc· in curent protector de gaz constă in menţinerea arcul ui dectrie Într-un curcnt de gaz inert sau inaeli.i dării mdalului depus. d(' magneziu ş . . ceea ce.\R EA ELECTIUCA 379 ad~os Suda rea prin arc acoperit se (' U e xecu tă prin topi rea materialului dt: uu arc electric menţinut sub tin strat protector din oxizÎ (de Si.a chimică a sudării . Na. .Işor oxidabilc cu aliajelc de 1I lumill iu. " illg. În vederea introducerii )W scară din ce în ce mai la rglt n pro("cdeeJor moderne de sudare . arc productÎ\-itale mai mare şi preţul de cost mai n: dus.:rată. Mn. totodală acest procedeu permite supraveghe rea arculu i ş i llirijarea lui.dcti posihili ta tea de folosire la sudarc3 unor mclale.\ <I t! procedeul sudării sub nu" . a cisternclor de calc feratn şi a lInorelemcllte din construcţiile metalice. evitarea induziullilor de zgură în cusătură .SUO.. instn l aţii de sudare in curent p rotector de gaz pentrll metale neferoase ş. azotul (Ia $u darea cupru lui) Ş Î chiar vaporii de apă. permite o concentrare mare de energic termică. Un loc de fr un!. Fe ş. ('onsu m redus de material de adaos şi posibilitate de automatizare.

opriri. Pentru ca un utilaj să functi oneze. de exemplu maşini .'\ ELECTRICĂ A UTILJ\JEI.ionaJ'cQ electrică.narc a uliJa j ului sau pe scurt actionarea ulilajului. mctalurgică.PITOLUL XXV ACŢION.C. pompe. cuprinde aparatajul electric necesar. Această acţionare generală neces i tă o ~. precum şi utilajelc specifice difcritdoT industrii. ventilatoare.4. PRINCIPII GENE HALE ALE AC"PONĂRII ELECTRICE Procesele tehnologice in dustriale fac necc~ară funcţioIl!lTea a djYl!rse feluri de utilaje.cpectiv. !rinăl'i) la Clire va trebui sii faca faţă motorul are de aseUH'nea un rol important în:=aprccierea caHtăjij unei acţi onări. Pentru acea sta. industria sid r.re etaje. electric s-a Iă cut la înccput astfel. cxt ra. chimică.ţionării. care împrcună cu accesoriile şi anexele necesare funcţionării fornwază dispozitivul de acţio.ru rgieă.'\RE. Cea mai importantă rondilir carc ~e pUDe acţionării electrke C'~tc ~ă realizeze o productivitate maximu a muncii cu ajutorul utiiajuluÎ rt'. textilă. Act>astă ell<'rgic îi este dată dc unul sau de mai multe motoare. ca . trebuie ca acţionart!:! sti fie studiată in special in raport cu reglarea turaţiei motorului ş i cu regimul său de lucru. :wţ. costisitoare şi conslituiau o sursă de 3('eidcnte posibile. acjionarea se numeşte ele ctric ă. cornpresoare. D~ICă motorul este electric.OR JNDUSTlUALE 1.tivă. CutloaştC'rea fe· nomenelor tranzitorii (poroiri. erau yolumino~lse. să pună Acţi onarca electrică . trebuie să consume o anumită energie mccani~i:i.uo e lte . alimentară dc. Încit un sillgur motor in funcţiune toate utilajele si tuate la diIt!I'itele etaje ale r1ădirij und fabrid. de construcţii. în arMă de motor. petrolieră. i)fotorul electric con~ti tuie partea cea mai import antă a acţiollării electrice.ransmisii mecanice pc etaje şi int.crie iutri"3gă de t. maşini de ridicat ş i tra nsportat. precum ş i eonductO:lfele de legăturu. Transmisiile micşorOlu mult randamentul <)<.

aracterizat printr-o anumită în căl zire a molorului eh·ctric.ntru a cţion area m i şcării prind paIe şi lin nil !lIolo! ţ'l ecl ric pe ntru acţi o nan:-a avanSlllui . .------------------------------------ A C Ţ!ONAR!::A ELECTRICA A Unt. dacă motorul este încăr cat. cu ren ţi turbionari şi frccări.AJELO R ThDt:ST!U . o maşină de frezal poal" a \'~a \111 motor electric pe. evitînd astfd pierderile de energie respective.d de lucru se caracterizează prin valorile inscrise pc plăcuta tlldieatoarf> a maş i nii. Acest e valori se referă la : putere. Regimul nomÎo. acţionarea e lectrică individualii prezintă avantajul cii echipamentul său se poate monta comp let j'l gabaritul propilt -zi: al utilajlllui. 2. P en tru motoarele eJedr1t-e )· int s tabilite Lrei regimuri nominale de lucru. inţelege ff'gim :t! fi " lucru pentru care motorul a fost proiectat şi construi t. lura\. to'a te III '. de pulere. st'. in cazul regimului de lucru de durată. de exemp lu. faci" ... prin efe ctul Joule-Leu. A<: ţ io narea elect rică individuală elimi n ă mt:rsul in gol al diferitelo! tmnsmisii mecanice. curent principal. sup ratc mperalura (temperaLura bobinajelor şi a oţel ului maşJnll deasupra mt>(liului ambiant) sa u Încălzirea 9 a unui organ oarecare)inde să se stabilizeze (rămine constantă) la o anumită valoare {fig. şi anume: regim de durată: ~ regim de sc urtă dura t ă .~LE . je le unui etaj erau acţionate de Uil singur moLor electric.H S-a trecut !lpoi la acţionarea pe grup. ALEGEREA MOTQi\HELOR ELECTRTCE IN RAPOR T CU HEGBIUL DE LUCRC 11 . s-a realizat incă un pr ogn'~ prin at'ţionarea m liltiplă. fără el . te nsiune. de acţio ~area generală. Se numcşte regim Ilominal de durată acel regim În care motorul poa te funcţiona timp nelimitat. ceea ce constil lue o îmb unătăţire faţ. histerezis.. frecwnl·ii.regim intermÎnent.ioLHltt de mui multe motoa re electrice. Fie cll re regim este c. de exemplu. curent de excitaţie. îşi are prop'riul său motor electric rie acţiolJare .z.i. Această incălzi re este provocată de pierderile care ~e prod uc in moI ar. 10 sf irşit !'i-a trecut Ia ac ţî onarea illdi viduală a utilajcJor dnd fi<:\:<ln' utilaj . a).ie. cind diferile părţi a le uce. raţu de l!('ţionarea electric ă individuală. co ndUCÎnd in acest Iei la forme compacle şi simple.. dnd. Regimuri nornlnall" de luc ru Priu rrgim sped fic de lucru al unui motor electric.Juiaşi utilaj sîni acţ. Faţ ă de si~tcmele care c ompo rtă ş i trans misii mctanice. 25-1 . cu puterea P iln interval de timp' su (icient de mare. Rcg-imul de lucru la motorul electric se numeşte de durată dacă pf'rioada aeti /llI (de funcţion are) este atit de Îndelungată Încit toa t e orgnnele lIloforu lui ating temperaturi practic s tabilîte.

.: !. Ia acţionările auxiliare ale . Regimul de scurtă durată !'e întîlneşte. Durata unui ciclu nu trebuie să depăşească 10 minute. '1 Fig.impului 'IrittaL de plăcuţa indicatoare fără ca în dil7. apropiindu-sc insă cit mai mult de aceste limite. --1-1.. " l ' " P r""l '1 I " " 1.--------_::'C__ • ______ --. iar perioada de pa uză este suficient de mare.. reglm Inu':rmltCJ\I.382 EL':CTHOTEHN rCA GENERALA ca încălzirea organelor sale să depăşească limitE'lc admise . În timpul cărora motorul nu ajunge la temperatura mediului ambiant (fig. Pentru raportul DA s int stabilite următoarele \'OIlori stand ardizate: 15%. ace] regim de scurtă durată in care motorul poate lucra in decursul t. 25·1.. alter~ nE'ază cu perioade scurte de pauză.nniten t..-. . . la zero (fig. .. Sint stabilite următonrelc <Iurate stnndardizate pentru peri oadele a('tivl" ale rt'gimului de sCll rlă durată: 15. Se numeşte rt'gim nominol de Incru int.-r--. Regimul de duratli se Întîlneşte de obicei lu utilajele grele cu funcţio­ llare practic continuă.. . apropiindu-se Însă dt lIlai mult de aces le limite.. Se numeşte regim nomÎlw[ de lucrll de scurtă dural:i.H. Regimul intermitent se caraclcrizează prin raportul dintre du rata intervalului activ şi durata ciclului de fl/llctionare. . de exemplu. 25-1. ~5 % şi 10%. c) . . . c _ . in timpul eărora organele motorului nu ating temperaturi practic stabile.. _.glm de duralu : ti _ T<1glm de scurti:o durat ă. R egimul de lucru se numeşte de !)cur!ă durată. 25-1.. Hegimul de lucru se numeşte inlermil~nl.. 'I ) 11. 6) ----t -~+-_:+ .ti durata pauzei. .c. la acţionarea plikilor de tnruante de cale ferată... ' . L _ _ __ O . P r-'~ P P -. Acest raport SI) notează ("u DA şi se numeşte durată m:lil!ă relaliuel. eare este constitu it din durata intervalului acti\" :. 30 şi 60 minute. fără ~' a Încălzirea diferitelor lui organe să depăşească limitele ad misibile. pentru ca motorul sii rev i nă la temperatura mediului ambiant. daca perioadde activc. "f . P P 8 --"-.~ . r--' r-' p . .:._-=-I . aeei regim Îull"rm itenl în care motorul poate să lucreze timp n<'"iimitat corespunzălor raportului DA arătat de plăcuţa in dica toare. dîndu -se de obicei in procente. Regimuri de lucru.irea organelor sale să depăşească limitele admisibile. fn acest euz supratemperatura e a unui organ oarecare creşte in perioada adivă de la zero pînă la o anumită \'aloare şi StiHie in timpul pauzei pînă P d p . dacă perioada activ ă nu este suficient de Îndelungată pentru ca diferitele părti ale motorului să atingă temperaturi practi c :stabile. . .proJliindu-se Însii cît mai mult de aceste limite. b). I : .: • • " ' _0 . r.

se alege la inceput în mod arbitrar din catalog Uf] motor eu o ptlrere nomin a lă de durată Pn. Regimul iutf'rmilent este . fabricaţia cu reolă a motoarelor electrice core. un regim real poate fi echi valent din pundul de Yrdere al încălzirii cu Ulllii dintre cele trei regimuri tip.. b. Se compară Pe CU p ierderile de putere p". Altgerea molorului in cazul regimului de durală lJa<::"i puterea P cerută de utilaj este constantă. Ia diverse sarcini se cunosc din datele ('onstructivf' a le motorului. trebuie s:i se ţină seama de regimul lui de lucru.ric pot [j determinate. în cazul respectiv duce la o utilizar . la sarcina nomina l ă P". . se alege UII motor slaudanli zal.. Pierderile de put ere ale lIuui motor elect.·t. alf'gere a uno\" astfel <le moloare. mai ('C"OIHJmidi a lor. pentru diversele sarciui la care va trebui să fadi.1) ll1H. dîspozitiyclor de fixare nc(.. (25. Se calculează apoi expresia: rp'-. Totu ş i...+ . Pentr u a se dctermina puterea t'("hiyalentii necesară.A <':TIO:-l.. regimul nominal dl" durată.··· sînt.+ .ionarea pl'Î1lripali'i a Reg imuri le reale de lucru ale utiJajelor pot Sil nu corespundă riguro. De obicei. ••• care constituie cicl ul real de lucru.AJELOR L"iOUSTR1ALE '" maşillilor~lIIl\'lte (deplasarea păpuşilor. .. _ ~!Pl· f +p. faţă În intcrya le le d<' timp 11' [2.udamentului) ale motorului ales. Uu("l .spunde unei standardizări după. 1 ' '1+/2+1. p i nă cînd se obţine un rezultat satisfăcător. Dar[l puterea de durată cerută de utilaj este varhliJilil. dar şi în caZld regjlllurilor de lucru in krmitent "i tic scurtă durată.şini~unell('. dacă se cunoaşte curba care arată cum yarktză randamentu l motorului in rUllfţic de puterea dată la arbore. Asemenea motoare pot fi alese nu numai III cazul unui regim de lucru de durată. se aleg·e lin alt motordÎlI cat alog.+P3·/. In caz contrar.. cele m enţ i onate.a).h: Pl' 112. ~Ietoda aceasta !le calcII I se numeşte metoda pierderilor ecil. cu puterea reală vari a bilă . cu o putere nominală Pn cel puţin t' ~a ­ Iii fll P şi cit mai ap ropiată. trebuit! să se t'aklllt'"zc in prealabil o putere de durată echi/!ulenIă. Expresia Pn trebuie să fie cel puţin egală cu Pe şi cit mai aprop i nt~ de această YBloare. 1 . L ::l a leg:<>rea matorului electric destinat s:i acţ ioneze un anumit utilaj. pentru regim ul de durata.~ ELE(. acţionan:a ş..\RE.. poartă numele de expresi a pierderilor echivalente.. D ac~ .. P:J.. după cum se arată mai departe. piuderile de pl/tere (datori te rll. dintrc. slalldanlizate Iwntru un regim nominal int<'fmitcnt sau de scurlii uuratli..sc insă ş i tipuri speciale de moloare elcctrice. din punctul de \'eMre al in6dzirii. ale motomJu i ales. Pierdf'l"ile 3 Pl' p ~ .ualeflle. li.arncteri stÎc pentru ceJor mai mu lte ma.s ullu i regim t ip. fa brici construie.'"TRICÂ A t lTIT. de această valoare. P3. Expresia P.

=4. Pierderile de putere la sarcina de 5 kW".re!lpunde coeridcntulu i de suprasarcină indicat prin datele co. R e z o 1 .5 kW .minal de duralIi . Flicfnd calculele se gă5eljte expresia pierderilor echivalente de putere: p.gul cu mo. fi re. Pierderile de pulere la sa rcina de 3 kW •.nstruc tive ale moLorului pentru un interval de timp ega l cu ':lurata <lctivă a ci· hdui fiI' lucru. Alege rea motoru lu i in cazul regimul ui de scurtă du rat A durată.lor din catalo.r.m.d arbitrar Ull mo.0<4 kW.05 kW. Pentru acest moto.66 kW. mai Înainte. se alege un motor standardizat după regimul nomin al . Să se verifice daco\ pentru acest utilaj este indicat un motor electric cu următoarele caracteristicl : Puterea nominală de durată P. Alegerea mutuTului in cazul regimulu i intermitent foarle apropiatii A!egeIT'a mol. alr. după cum s-a arătat .It. pină t'Înd se cap~tă un rezu ltat satisfăcăto.NLRALA de exemplu.tor normaliz<ll după regimul llo. r:l1ldamenlul 'fj.minală cel puţin egală ('u: p k . putere n o./ad(l activă e5te P. 5 kW timp de 15 s şi 3 k \V timp de 5 s. motorului ales sînt cel putin eg: lle {'u p. o putere tk 5. Pierderile de putere la sarcina nominal1i p . Un utilaj cere in timpul cicl ului de lucru care se repetiî indefinil.=I... = ~+/d-/3 " pil + P2'(I + p3 "3 = 1. unde /: este coeficientul de suprasarcillo mai inainte.!Sia p~=!.66 ·5 4+15+5 = 1. Pierderile de putere la sarcina de 5. pentru putcr~a 13 arhore P.. rezultă că motor ul eledr!c este bine ales. Dacă puterea care se cere la nrborelc moto.t. se. Se calculea z ă apoi cu relaţia (25.in't! de ţinîudu-se seam[t de suprasarcina pc cnre o poate suporta şi care eo.1) pierderile echivalente p~ şi se verirică cladI pierderile Pn la !"atC'inn oo.orului Se Po.10 '15+ 0.!)i cît mai apropiate de Pe' In caz cOlltrar. =1. şi Deoarece expr!. alege un alt mo..ELECTROTEHNlCA Ca:..1O kW. d. p motO-ru lui este relaţia: ApliC4{ia 25·/.tor (Iil! cal:llo.are.oat această valo.i <lill p = --P.r se cunosc pierderile la divcr~e s arcini. se alege un mo.ruJui în peri.04 kW de Pr. Se alege În mo.29 kW.ate face tol cu ajutorul m~todei pierdf'ril o.durată CII o.toare standardizate după regimul Ilo.P1=1.05 kW ""sle mai mare decit p. . P3=0.29' "+1 .5 k\V.r cchi\'ulente.i CÎt mai aproape de meuţio. ln practică.. PI=I. c.lUiualiJ.5 kW limp de <4 s. pierderile p alt' motorului la această put('re rezu lt.

u.11'1. Se presupu ne c. Să se aleagă un molor destinat să functioneze în regim de scurtă pentru a deplasa cu viteza 1. Rezultii : M '/I= 1.6M.ACŢIONAREA ELECTR ICĂ A UTILAJELOIl lr. r~lI'C reprezinlă toale npnratelt· şi maşinile .:c = 1 1') 6120 ' 0. Deoarece . n'rificarea ~uplului de porntre are o deoseimportanţă. Coeficientul dinamic de frecare al ghidajelor este C.lill schema sa. In acesL H'Op se utilizează o ~crjc de simboluri. 12. sinL <iate Îu tabela 25-1. Re z o I var e. Tn a("est caz. 975·1 Acest cuplu trebuie comparat cu cuplul rezistentei la pornire.= că cuplul de pornire al in care M~ eslI' cuplu! nomin."'DUSTRI.12 :':':::""'-ccCC:':''-:-''-.7 I 450 = 1. Considerind pentru motoarele din ca talog un coeficient de supra · sarcinli k=I .\1.5.~­ electrice îm preuuă cu conexiunile dintre ele.6 1450 = 1.l1. 3. < M" irebuie si! se aleRga un molor mai puternic :standardizat după regimul Ilominal de durată. puterea nominală de durati'l a molorului trebuie să fie: durată Se alege un motor standardizat penlru regimul nominal de = 1 kW şi o turalie nominală 11'---1450 rollmin.8 Ce!.=1.6 M~ durată cu o putere p.-L6---1.6 975 '1. Echipam\'nLul uJlei lTlai utilizate scheme peulJ'u .7 kW la turalia n = 1 150 rot!mi n. n 975 p.'1 motorul de pulere imediat superioară are puterea nominală P~ = 1. Se presupune motorului ales este: M1'-1.1=12 mlmin. dintre care c("le mai uzuale.f=O.. cAruciorul cu o greutate G=650 kgf al unui strung.11. Cuplul retislen!ei la pornire este : 975.-presupune că la pornire coeficientul de irecare static este C.i legăturile eleclrice !ă fie uşor de in\clc~. astfel indt funcţionart'u :. Se.- kgf ·m ..E 385 faţă bită Deoarece aceste motoare pornesc de obicei cu o sarcină lnsemnată de sarcina lor nominală. lntocmirca schemelor electrice ac~ion{lri electrice J'czulL5 :1('lionări ~Iec:tricc sint {iişwole.650'1218'0. cuplul său de pornire esic: Mi> '-"1.> M" Inseamna că al doilea motor este bine ales.5'1450 . Cele schemele numite de.lENTE ŞI SCHEME ELECTlUCE DE ACŢ!ONAI1E a.83 kg:i '1l1- Deoarece M. ECHIPA. iar randamentul transmisiei r=O.08 kgf·m. Aplicaţia 25·2.

(i!1tiniere) la deschidere CII lemporizare Con tael normal deschis al unui aparat.! corespunde situa (iei cind bobilli! care-J comand .! n\l este o:ltcurs. cu le mporizare la deschidere Conlact norma! inchis al unui aparat .38. cu t emporizare la deschirlt:rt' şi inchidere <'.1 de curent. cu li'mporizare l~ inchidere Contact normal deschis al unui aparat. ..ontact normal Închis al unui apara l . ELEC"rROTElL"'ICA GEh"'ERALA T olMla 25·' Simbol ur i fol osite la intccmirea schemelor Simbolul desflş urate I I Condudor SCJ"nl!lclI!I:t ~lmbolu lul iartă în CIrcui tele principale de Conductor în circuitele secundare de Bobinîi de contactaT comandă şi control Bobin1i de rele u Bobinii rle releu o: u lemporil. îl1chid~r (' ("[J t t' mprOri7.are la COlltilct normal înc l1is al \lIIUI aparat.are (Intirziere) Contact norm al ~ deschis al unui aparat cu tantanee acţiune ins- Conclac\ normal 1nchis al unui apa rat cu actiu ne iJls t UIlGmCe u:ml ac! normal de~hi s al unui ap ara t.hidt're ~i Inch idere Con tact normal i1eschls al UllUi aparat automal:i f<'iră revNtire '" POzitia nonnal ă a unui conta. cu temporizarl' la de~('.

. normal deschis cu revenire automată ~- auton de com~n dă manuală. ~e notează 2C1.. . a ul1lli releu u(' temporiz31'e lRe {'ti:: . Bobina un IIi relru t. ac o iar bobi•• nele diferitelor relee cu IR..DU3TRIALE 387 Ta bela 21 .tc.putea lI şo r jdentifica elementele acd uia şi apa rat..o: I Contac t normal deschis ac(ionat mecanic (în lreruplor de calc sau de s li r~it de cursA) Conlacl no r mal inchis a cţiona! mecanic " 22 -00~0-- Conlacl norm<ll deschis al unui conlroler Conlact normal inchis a l unui conlToter Divcrsele aparate şi.I\L . pentru cl aritate.. Aceste eleme nte nu sint grupate in schemă la IIll [0(' (aşa cum sînt situate in aparatele re~p(:rtiye).1 (conii nuare) N' "LI 15 16 Sirnbolul I ( Semnl!lcalia simbolului fără .. conladoareJe şi rclccle :. fiecare clement se găseşte in circuitul din care trebuie sl'i fadl parte.-qlONAREA Cu:.. ---. Spre a !'i C.' Olnlac! nor mal înch is al ulIui apara t maU reven ire auto· 17 18 -i ~ ~ ~ Element termic {bimelalic} al unui releu ---'- Bu ion de comandi. Exemplu rderilor la actionarea electrica a unei maşini de honuil * In [iciura 25-2 se arată selu'm a electric ă desfăşurată <1 a. de~ comp usf' an ' o' o •• b. de c. caraetcrizind felul de [ullCţionare al relellilli. sC[loatenotalRT. deş i aceste circ uite sînt situate in schemă . de exemplu.înl desenate in clementC'le lor prineip ak . ~Iaşina esie echipată cu trei motoare elcctrict'. ru aRi ." Uueori pent.ru bobinele rclcclor şi rontactOOirel ol' se tltilizc:lzii incă o literă. 2R. la anumite distanţe unele de altelt:. a\lIlui re[eu el " viteză 11< ".et_ionării elect rice pe ntru o maşin ă de honuit.. in special.·. ş i allllillf': • Maşinil·un eltă spccial~ de:redificai. 2C2 iar contactele bobinei 3R. automată normal tnchis c u revenire 19 20 !• ..l.AJELOR U.xemphl . Contactele bobinci 2C. se utili zeaz ă o Ilot<l!ie corespuozătoare" De mu lte ori H' notează bobinele d iferitelo r contactoare eu 1 Co 2(.e rmic. 3R2 .-rRICA A U'l'i!. manual. hobille ş i conlar.

care işi Îuehide conl~H'· tC'l(' sale normal deschise 2(.un motor asincron lrifazat În scurtcircuit . 2800 rot/min. 25·2. de 0.adol"ldlli 2C ş i după ce s·a ridÎ('nL mina de pe BP2. . St' intrerupe curenlul În bobinele c(/"Itac· 8" .un motor asincron lrifazat În scurtcircuit Jlp <lt! Il k\Y. 380 V. pentru ac\iolHlrca pompci de ri\cire. iar inchiderea contaclelor 2C2 punc in funcţiunc mal oa· re le cll'clrice :lip şi Jl r.11..u! electric j rl!c(' prin bobina COlltac{oruluÎ 2C. 1 450 rot/min.ulului prin hobina cont. Curcllt. Dacă se apas!1 pe butonul de oprirej normal In chis Ba 1 cu revenir(' aulomată in pozi\ia inchis.ELECTROTElli.nea de dute·vin o in sensul vertic~l1 3 honului. ceea ce f:l("(' să închidă contadele' linie normal deschise ICI ş i t e2..>ulul electric tr~ce prin bobina conladofltlui I C. ~e apasă pe buton ul de pornire normal d~schis llPI eli re\·('nire automa. Inchiderea contadt'lor I C2 punr in [nncţillne molorul M. Protecţia conlril H:llrl("ircllilclol" ~(' r{'nJil.tă in poziţia deschis cind nu mai este apfil:at. Cur<.'1 şi 2C2. penLru acţiouarca pompei sistemului hidraulic.'i prin siguranţe Ilizibile f.un motor asincron tl'iFazat in scurtcircuit jHfI de /1 kW. tnchiderea conlacltJiuij 2Cl permite lrc('erea t:ure. '9 f 8P' In 2RT :J101 . Ht'~Lu[ echîpamelullli l't~zl1lt5 din scheln:1 t'lt·cll'ică. c'\re asigurii mişcarea principOlIă de rotatie a honului. 380 V.'"C!lire aulofllntii. iar contra suprasarcin ilor de dural-ă prin rclcdE:' termice lRT ş i 2RT.1 k\r. . l nchiderea COIIInctului ICI permitt' In~ct'rt'a curentului prin bobina contacLoruluÎ tC şi chtpil l't' s·a ridicat lllLtHl dc pc butonul BPI. Pentru pornire. care actitmează sÎstemul hidrauli(' . Ac\ionarea electrică a llnei maşini de honuit.O Fig. 380 V.ICA GE1\ LnALĂ . D50 rot/min. Se apa ~ii apoi pe hutonul normal dCl:chis flP2 cu ["(. carc asigură mişc.t·a. după et' ~ -a Îuchis Intrerupătorul gener:ll Ig.~. care acţio nează axul principa l ş i pompa de răcire.

. ceea ce intrerupe curentul bobinci fe.. ceNI ce presupune că intre timp s-a ct~rcetat şi eliminat cnuzn care a produs suprasarcina. lC2. aslfel Încît contactele 2el şi 2C2 se deschide . deschi d. Ze2 se deschid .llizată manual. În caz de suprasarcină prelungită. oprind celt' două motoare. Prill inchidrrea IntrerupilLorului ! ş i prin iulerrnediul lransformatorului coboritor T ~e aprinde lampa L de iluminat local. t _ CC'" te op~şte toate motoarele.:Ur .i\fp şi M. După ce s-a deschis unul din aceste contacte din cauza unei suprnsarcini. le şi Zc. precum ş i elementele termice 0RT din circuitul de alimentare a celO1" două mot oa re .0R l?'<-ol1STRIALE 359 toarclar. contadele 1 RT sau 2RT ale r .ACŢIONAREA El-ECTRICA A UTILA1E1. în felul acesta. leclor respective. Elt'Incntclc termice IRT din rirCllitul de alimt:nt are a motorului Jl h. respectiv 2e l. Ciud toate motoarele sînt în fUllcţilllJr ~i trebuie oprite numai motoarele M p şi lUT' sc apas:'! pe hutonul de oprire normal inchis B02 cu revenin! uutomută . sau motoarele M p şi . Contactele releelor termice sint fără revenire automată in poziţia inchis. iar contactele lor IC 1. înelliderca trebuie re. se Întrerupe curentul prin bobina le respectiv 2C şi se oprr~r motorul MI.

omul a .omclle psiho[iziologice şi sociale Cl] ajutorul maşinilor electronice. l<olosirea luaşinilor în producţie. instalaţiile automate a11 reuşit să îndeplîneasdi p rocese de produc ţie din ce in ce mai complicate. traducerea de texte dintr-o limbă intr-alta etc. Totodată însă. STRUCTURA GENERALA -/\ SISTE.IELon AUTOMATE a. Cu asemenea proble me se ocupă noua ştiinţ-ă numitii. ca. omul a întrebuinţat la inceput for\:a (izică sau a animalelor domestice. În primul rind. a devenit necesar să se elim ine eit lUai mul t intc rn'nţia ()mului. Pentru :1 $:. O dată cu dezvoltarea ştîinţei şi tehnicii. a muşchilor săi ţ iei sale.adidi. perfectionarea diferitelor tipuri de maşini electronice. rezolvarea de calcule lungi şi complicate. S-a ajuns ca să se înlocuiască prin maş ini funcţiuni mintale dificile.CAPITOLUL XXVI NOTIUNI DE AUTOMATICĂ 1. ce maiincordaUi. ta indeplinirea unei munci cerehrale mai importante. Gen eralităţi tn procesele de producţie. de exemplu. a permis ea omul să îndeplinească uumai munci manuale uşoare. nu t rebuie să se facă o grcşealii de a crede că prin cibernctică se poate idelltifica creierii I omenesc rn D ma.chiar foarle complicată . adică să se realizeze ills bllaţi i Lchnnice automate.Îs faec rilmul producţiei. ritmul din cc in ce mai rapid al productiei a obigat omul la o muncă de supraveghere din ec in. Bineinteles. s-a reuşit -să se înlocuiască forţa musculară 01 maşini.d.~in~ electronicii . âbemclicJ. adică mewni::area produc/iei. :'IJai mult iucă p" baza niyelului actual al electronicii s-a reuşit să se cerceteze o scrie de fen. Totodatil. pe măsura eyolu inceput să folosească din ce in ce mai mult şi posibili tăţile sale cerebrale. de eOlWlnclă a ma'Şinilor respective. atît mallual{l cît şi cNebralfl.:. La aceasta a ajutat. cu o \' iteză şi precizie În continuă crestere. In ultimul timp.sau se poa t e realiza vrco infiuell\ă asupra fcnomenelor sociale.

Indiferent de dcbilul Q cart' este c\-acu"t prjn conducta de golire G.1(11 <lpei cu nivelul prescris. b. persoana care deserveşte fLlllciion~lr~a l't'zcn'onJ/ui procedează În CeluI următor: eonLrolc. cind a constatat o aba/eu. dacă constată O creşkl 'c a niyelului. iar rczervonu cu apă este obiectul re glajl/lui . se spune că asemenea instalaţii automate rac obieclld cibemeticii tehnice. Este evident ci'i instalaţia dcscrisiJ constituie un sistem neautomat.--. pre- ra T N 1 . Operatorul a contl'oltll ş i comparal inăI~jmea efectivă a nivelului (adici! \'aloarea efeetid a murimii de reglat). dcoan:ce operaţ iil e ncc~sare s-au realizat manual de ciitre om . I ndependeut de c1ebilul Q n i apei ieşite din rezerv or.B~--=--=R . se cere ca nivelul N al apci din rezen:or sil se mentină cOnstant. [1 nivelului. care folosesc maşini electronÎcc pcrfecţionate.mat indeplinind o funcţiune asemănătoare de men linere c o nstantă a nivelului apei ('sle ariital in figura 26-2.-. 26. Dacă. Pentru aceasta. la un moment dat. oh'elul apei trebuie să se m(!n~ină la \-aloarea corespunzătoare reperului N care constituie voloarca dată (prescrisă) a mărimii de reglat. cu deosebirea însă că nu mai intervine omul.\\enHnerea ne- la nivel constant a apei dintr-un re- zervor. dacă constată () scădere.-"te.NOTIUNI DE All'"TOMATlCA 391 Cibernetica se ocupă intre altelc-.-. (J cu robinetul r. şi. creiel'lll operatorului a CQmtwdal opcralia de manevrare a robiuetnlui. Sisteme tehnice ntautQmate ş i automate Pentru a inţelege mai bine funcţionarea principială a unni sistem tehnic aulomat.-. ('ompară ni\"('. Aceleaş i operaţii I tehuic sa se desfăşoare şi in cazul ul1l1i sistem automat. Se consideră.. iar plutitorul P coboară. tlJl. de instalatii aulomate complexe._=_ ---=--_ -- l u I • a automată Fig. Nivelul apei e~te miilim ea de ICyhl/. Cursovăzută . Un sistem autc. . Închide Într-o anumită măsură robinetul. se ya descrie În prealabil un sistem automat.1). din această cauz:!. 26-1. opertl~i(: carI' a fosl e:rl'w/aM manl/al În sensul menţinerii mă rimii de reglat In v:1loarc:1 dată... debitul Q cre:o.\zi-' in mod permanent nivelul apei din rezervor.. lin rczeryor de apă R şi o conductă de umplere U. dcsc11ide mai mul t robinetul r. de exemplu (fig. prin {'al-e apa poate curge in rezervor.. .~. ni\'elul scade s ub reperul S.

tensiunea la bornele motonuui îşi schimhă de asemenea sensul. cursorul C ajungind în poziţia sa mijlocie.scadă llivelul apei.__ _ _ i p /I)j't rr---=. a mărimii de reglat fală de valoarea dată.([ ----g JL ~ . -deoarece. operatia de cootrol şi "Comandă o realizează reostatul cu cursorul C. _ ->t<--. care alimentează rcostatul la bornele sale_ Motorul punîndu-se in miş. organul de compara tie şi comandă . p în ă cînd nivelul atinge reperul N . 26·2. In cazlll sistemulni automa t din figu ra 26-2. mărind debitul apei. ceea ce face să .. datorită unei surse (nedesenată) de curent continuu. -G>'- N __ .eare Într-un anumit sens. ridică vana V.ELECTROTEEL~CA GENERALA 'Cui C al reostatului cu bornele a. cursorul se roteşte in sens invers fa\:ă dt~ cazul ant erior.-. nivciul apei erc şte peste '(c'P erul N . face ca la bornele motorului electric M (de curent continuu cu e~citaţia separată E) să apară o tensiune.Fig.-- /~ cj -. tensiunea la bornele motorului se anulea z ă. care ajunge tliu nou la reper ul N. coborind veila V.'_J. Menţinerea automa tă la nivel cons tam a apei dintr-un relerYOL Dacă debitul Q ieşit din rezervor scade.--.. b rotindu-se în sens antiorar. iar motorul se roteşte în sens contrar faţă de cazul preeetlent. care curge În rezervor.. ----- . motorul se opreşte ._ _. Cînd se produce o abatere.~ . In aeest momen t .

) . MărÎmC'a de reglat con'fpun z ăloare obiectului reglajului OR influenţează in primul rînd un element T...ic şi comandă ace influen~c:lz:l organul de execuţie OE . Cidul in("hi~ din figura 26-3 poate fi urmărit şi încep 'i nd.iţi a curwru\ui şi deci valoarea tensiunii aplise constată că l~rmârind operaţiile DP- ~f---':=OŢ~_ Fig. şi anume: Varia~ia mârimii de reglat (nivelul apci) influenţea z ă poziţia pl utitomini. la rîndul ci. varieze in sensul necesar menţjnerii nivelului ap ei din rezervor (a mărimii de reglat ) la v aloarea prcscrisă. Un astfel de element porlrt5 numele de trudI/dor. ceea ce coresp u nde unui ciclu sau cil'wil inchis. un ~ln'meJlca ~i~lelU automat se numeşte in cil'wif inchis sau si~tem de reylore au{oma[(i propriu -z i~ă . deoarece transformă (traduce) variaţia nivelului apci Îlltr -o dl']lla~are a cUHorului C. clc $e HlCCl~d~ Într-o anumită ordinc. care delul ~e poaLr. după.e tralJSmi~ă ~pre oec ele .Juz. Organul de comparaţ. iar acea~ta.. (deci coman d ă o anumită de rola\-ie) motorului.un :ll'emenea traductor.i~teUlUI automat din figura 26-2. fu sistemul automat din figura 26-2. plulitorul P cstc.'i. aceasta influcllk:lză poz. A('C~t ciclu ~e poate repet. În sistemele autoill3te. Sisteme automate in ci rcuit Închis şi in circuit deschis care ~e produc in .uIizeazu cleei un ciclu de operaţii. eate motorului. modifieă in sensul necesar mărimea de reglat. care arc rolul de a lransforma mărimea primită de la obiectul reglajului într-o mărime cit mai corespun z ătoare pentru a influcnţa org:.ll1ul fle comparaţie (rontrol) şi comaudă OCe. c. valoarcrl prl'scri~:i (elată) a miirIlllli dt' reglat est. Schema bloc a unui sistem automat în circuit închis (sistem de rEglare automată) . De multe ori.a ori de cite ori estener{'~ar să se reg/e:e în mod aulomal valoarea mărimii de reglat la valoarea dată .. Schema ~truduralfi generală (fau ~chema bloc) a celui mai dmplu sistem autumat ln cirwil inchÎ. eli organLll de rompara\-if' ~i {'omandă oce. Din acea~tii (':. 26-3.n·pda. care Încep cu mă~ rimea de reglat şi se lermină lol la mărimea de reglat.~ (~i~lt'm (l!~ rpglart' automată) poate fi reprez entată ca În figura 26-3. Se f(. tensiunea la bornele ace~tuia influe'lţează rotaţia motorului şi mişcarea \'anl. de ex emplu.NOŢIUN1 DE AUTOMATICA 393 (cursorul mişcare şi reostatuI) aplică o anumită tensiune. care este organ ul de e:rcilaţie (împreună cu van a V) a m i şcării necesare pent ru debitul din conducta de umplere să.

In figura 2G-5 este reprcz('ntatâ ~chema bloc a unui sistem de comllfldă automată.rie <. 26·4. o dată pusă în funcţiune. ca. astfel ÎIlC'Î t turaţia ei să aibă o val oare eOllstantft. ÎnchizÎnrlu-. Obiectul reglajului. nu mai influenţează asupra ol"ganuJui de cOmnl!di"l . deoareee trans[ormă (tra(Iur(') \'aria~iile tumţiei in varinţii de tensiune.ri\'il.' o tensiune propor!ionalil eli l. organul de CXel'lJţie DE şi ohiceLu! rcglajlliili OR. Circuitul se ]loate îllsă înch ide de către om.raţie ce constată diferenţa (abaterea) Intre valoarea dată de dispozitivul pilot şi valoarea efectivă a mărimii de reglat. deoarece maşina (ohiee-tul reglajullli ).i'i mărim\'. operaţia necesară prin organul de e x ecuţie DE.omatii îl ('onstituje acţionarea e1ecLri61 a maşinii de ]lOllllit din figura 20-2.c astfel ciclul. o tensiun(~ eletl. şi comandă. Figura 26-/1 reprezintă ~rhema bloe a unui sistem aulufIlul de control ~~i m(lSlIrare. rare co nlrolează şi mi"isoară o unumil.inii ~" g:lseşte un Ijcn crafor fahimelric. de exemplu. Schema bloc a unui sistem de comand ă automatE . reac(ionea:ă prin traductorul l' asupra elementului ace. . Schema bloc a unui sistem . Un exemplu de eom:llld:'i nllt. organul de control OC ~i organul de măsurare m. după Fig.em automat est. Un exemplu de si5tt'J]1 automat de m{lsurare il ronstituie mă5urarea automată a turaţiei unei 1ll'.iei motorlliui electrje r:lre acţioncnză maşina OR. :\Ia~îna <'sle obiectul reglajului. :1(li[':] () midi maşinii de clIrt'ut ron tinuu. există şi sisteme automate ÎI1 circuit deschis. Gene-ratorul taehimcL. In afară de sistemele automate in circuit inchis. Pc arborele: m:l:. Organul de compa. rnre prodllee la horn. după modificarea respectivă a mărimii de reglat. iar tur:lţi:J ('~I(' rn:irimea de mti surat. :lyînd îm5 scara gradaUi în uniGţi de tII raţie.l~ini.Î al" si5lt'lllului sint: obiectul regl:ljului OR. de exemplu prin manevrarea excitai.au lomal în circuit deschis (sistem automat de control şi măsurare). La bUl'JJelc gcuE'ratorului e~te legat UII voltmetru. Fig.\I1ul care miiso:lr ă Jlll influenteaza in nki lin fel ohiedul reglajuiui. pe baza diferenţei constatate. deoarece org:.e in rirtui t deschis. lraduclorul T. o pr('~iunt' elc Elemcntele de b:lz. numit dispozitiv pilot. Acest sist. comandă.394 către ELECTROTEHNICA GENERALĂ un clement distinct DP. Elementele snlc (le bazii sînt : organul de comandă De. de <'xc.ura\ia . 26·5.mplu o vitt'Ză.<. sistemele automate de control şi mă­ surare sau sislemele automate de comandă . care influ enţea ză obieclul reglajului OR În sensul reducerii abaterii. Si ~t('mul este şi in acest caz În circuit deschis. \" olt mcirul e~tc or~:111111 de mrisnră. adică neallLomal.»te un tradudor.

c-ă.iarA. IX·4). o.~ de f'ner::îe aU1I:Ularâ ~ b _ o::u sursă <. P<'nlru a ~c trandorma tensiunea tie grilă in lcn~iune anodică.. Asemen('a eleJnede pot fi reprezcntate ca Îll fi~ura 26-6.. la rindul lui. iar miirimca eli' ieşire e.. C8racteri~tici!e generale ale elementelor Un clement oarecare dintr-un ~istem autOlllal este influenţat de elemenlul anterior şi.).rei . ci nd elementele ~e pot ţli'i.a. au"i. Intre cele două mărimi d!' illtrare şi de ieşire există o relatie cunoscută. unde s-a nolat pliu z mărimen eoreqlUllZiito. Scbema unui element dintr·un ~f~lem automat.ilIELOH AUTO. se ntiliZCOlză energia dată de baleria anodică.. ~l(lj('ă Îll ~erie. unde s-a notat prin x mărimea de inlrare şi prin LI mărimea de ieşire. In acest caz. dar ca influenţează şi mărimea de intrare a IIllui a. este n c e('~·aTă o :::ur~ă de energic auxiliar~. ca. şi influenţarea nu ~e race lotdt!auoa nUlllai Fig. ELEMENTELE SISTF. Elementele unui sistem autoJnal nu ~Înt totclCllunu cli ~p use ca în figurile 26-3. . 26·6.. A~cmcnea clemente pot fi reprezentat.c-i ~Î in paral!. influenţează pe cel următor.: ca in figura 26-6. De asC'menca. In general in.It "..395 2. de e xemplu. O tijă metalică supusă unei anumite înriilzid şi care se dilată. b. a..'!. Exi~l:i sisteme automate mai complicate. Jn alte cazuri. 26-. de exemplu. cind elementul respe cUv influenţeazi'l numai pc I·el Urmator sau este influenţat numai de elementul antf'rior. _ (l\t~ ~ur ~ .lt elcnlf'nt ce se g:I~('şte Dlai în 1I1"mfi fau chiar mărimea de intrare a elementulu i ("are a produs ~Ilărirnea de i('~ir(' re~pecti\"ă. un elelllcllt oarecare primeşte o anumită mărime (numilă mărime de intr-:m') şi (/"{Insmile lllai departe o altă miirime (nu mită mărime de ieşire).ste alungire.\IATE a. . en astfel de elemelJt poate fi. Eoergia necesară pentru transforma n'a mărimii d(~ inlrare in mărime ele ieşire e~'e dat:1 chiar de mări­ me:l ele intrare.i auxiliare. in cazlEl Ullci triodc (\"l~zi eap. Excepţie fac numai elementele t>:drClnC din cazul circuitului deschi~.U'l! ellergie. Se poate spune că mărimea de intrarI' c~le tempt'ral. tie la un element la elemC'lltuJ uTmător . există elemente la care mărime-a dl' kşin' l'Ooslituie nu numai mărimea de intrare a e!emctului următor.ura.

Trioda ca element cu reaclie. tl.[110. ca de exemplu. Traduetorul este elementul care "transformă" (traduce) o marinw ne () anmnită natnră intr-o mărime de o altiI natură. a. und r· tellsiunea de grilă VI eslI! mărimea de intrare. in figura 26-8.ează mărimea <. 1 Fi>:. D upă cum se Vede pe figură . " ~ i""C I ". mijrimca de ieşire a elementului Il influenţează şi mărimea de intrare a elementu lui L Element. iMluent.. . Reacţii tnaucişa!c._ i PVe ___ T . Heactia poate fi pozith'ă . disfribui/oare. I-:lcment~ ţu rellc\[c.dr de felul elementului II şi circuitele respective poart. dar şi însăşi mărimea de intrare a elementului II. 26-9. oraanc de exeCI/fie (i nclusiv motoare) . In figura 26-7. iar tcn~il!n('~ ~nodi('i'i U t • mărim ea d~ ieşire .cînd amplifică mărimea dt~ intrare . slabili:afoare. Există şi circuite al/fomale cu reactie incrucişa te.1. 26. o parte din mărinH'u ck ieşire lii :Illu me FU<j(9<1). Clasil'lcareaigenerală!a elementelor Cc~ mai impo rt~ln t ii d~~ific~rc ~ elementelor din sislcmrJ(" ~l1ton)tlle esLe He('{'a care ~illc ~cama df: flll\efiunea pe care O îndeplille~tc clclllcutul r~ sp('cti ". mărimea de ie ş ire a e1ementuluÎ Il influcn\-cază nu numai elementul următorIIl. Fig. Din acesl punct de vedere.396 ELECTROTElTh"ICA GENERALA tu figura 26-7. L --.le intrare.ă numele de elemente ~'i circuite cu reacţie. amplifica//}are.nt CII reacţie il constH lIil: Lrioda (lin figllra 26-9. ai Fig . 26-8. Un exemplu <le clrmc.sau negativă . b. c-_~_. relee. dcmcnLelc uzuale sint denumite: Ir(lrludol!Te.cind dimillIIcază măriJO~a de intrare.

. de obicei asupra obit'rtului regiajullli....'ll' pat"flmelric.. ClI cit. la o \'al"inţic oarec:lr(' ~. Stabilizatorul menţine mărimea de ieşire constauti"l.: parametrul unui circuit clcctrir (rezi!'tcn~iL iralueti\'il:\lt·. irt COl1.ale).. Traductoare paramdrice Trrulutfoare re:isIi11e..lrr.: _ . Traducloare ii (.c feluri de Irududoarc p'lI"ametricc ŞI ~c ­ !1er:lfO. este amplifirată faţă de acea~la intr-un anumit raport. din II"(' rarc se arată dLevn mai deparl('. atunci cind mărimea de intrare variază. In pral'Ud( S(' înli1I1O:s(~ de ohkd hadudO. yaloarea unei presiuni P..h: . .ate<l 101" .e s/!Usibili/fl/e absollllri raportul: .r~ cele dou{1 mărimi d~ intrare S:ltl k~ire este elcd.lşenWllcn tradud o:m-k se pot earaderiZIl rc-laliv:l. tradurLorul se nUIll~ş. Orguilele de ('xc('uţic ali rollli d(' a executa anumite operaţii. trarlu('LOl"1I1 ~(' llnlflf'ştc !/C/lCmloT.la mai multe elemente sau ca un clement ~ii Fie influenţat de mai multe elemente.!J. Cind miirilll('a (il' ie!.ln: la rare cel pUlin lina dillL. lIIai mal)'.]HlI1<lc \'aria tii'i Ullti rezi5t('Il\C.te Je~hlÎIJ. Releu) se caract('riz(~ază prin faplul că mărimea de ieşire variază brusc atunci cintI mărimea de intrare variază continuu.. II c:in'i ("xpJ"{'~il' r~tc: ".'. r(Jllstil uilă din rondcJe de ciirbUllt.)"(1 .'" valoarea rezistenţei n a uilei coloane r. ~~ De . de aceea şi cu mărimea de. cap.o fort:l dt>tll"Olllotoan' (lell~ iun(' ('ledl"lJmotoarc).'!. Distribuitorul permite ca acl-iunea unui clement din instalaţia automată să se distrihuie de obicei PI~ riud .NOŢlUN'l DE: AUTOMATiCA 397 Amplificatorul este un element la care mărimea de i eşire. 2G-1O) .II'C ca m[\rime de inlrare.cneJ"(({i{ri(i. Dat. 4'11 atit c]cllwntul ('S[<> In"i sensihil. intrare. ~II_ .t.t" tl mărimîj tIe intrare nlf i nţi a coJ"t'spul\lăl'o:lI"t~ ~y a mărimii de la ieşirc cstc. Sc HUlIlc. d. Cind m:trim('a de ic~ire elcctric:1 constituÎo.". Tradllcloarrl(' se ('ar:\('. Traduelol"uJ rczisti" CII âirbllllt! (fig. iar mă­ rime.'. în pracli\":t exisl:1 nl'nllm[tral. natură c.'ire eslt. În urma eOIlH'nz ii primite (k la Un al t element.:J./x priI) ~cnsibilit.ridi. traducloml se nUTn\'.u·il.· .rrizc:t li'i prin sensibilitalca 101".l dt i(~ ::. iar ca lI\ă1"imt~ dc ieşir\.Y/!1 !J.1 m:1rill1co de intr:lI"(' e~t(' IIcdc~'lrică.

ceea ce are ca urmare o variaţie a rezistenţei sale electrice. Dacă piesa este supusă.) cu un diametru de ordinul O.. 26· 10. 26·1!. reactanţele indudive ale celor două bobine sint egale. constantan etc. şi B~ (fig. iar aparatul G se gă­ seşte in poziţia zero. Un alt traductor rezistiv este tradudorlll cu fir metalic sau lensomelrul cu fir (fig. se aşază intre douH foiţe de hîrtie H (cu dimensiuni de cî ţiva centimetri).i /U 2030 W SI) fi(} I O Fig. solidară cu tija T. lipindu-se apoi printr-un clei special de piesa F. ale cărei deformaţii şi eforturi trebuie urmărite. P 711(l. Fig. provocînd alungiri sau coutrat tări corespunzătoare şi asupra firului F . folosit pentru determinarea deformaţiilor unor piese.. • avind forma a rătată pe figură. 26-11). de la o reţea de CUTent alt. In principiu. Firul F(din manganioa.'gfjem9 A' r Fig. 26-13). orice reostat a cărui rezistenţă (']cetricft variază in raport cu deplasarea cursorului cste un traductor rezistiv. mărimea de ieşire este dată de variaţia unei reactanţe inductive. mărimea de ieşire .398 ELECTROTEHNICA GENERALA Funcţionarea traductorului se bazează pe faptul că rezistenţa coloanei de modele scade pc măsură ce creşte presiunea. în conformitate cu o relaţie carc poate fi arătată grafic prin curba respec tivă de variaţie (fig. nicrom. de exemplu la Întindere sau comprimare în sensul axei A-A'. La asemenea traductoarc. Dacă armătura A se găseşte în poziţia sa mijlocie. La o anumiLă varia tie a deformaţiei ~all efortului (mărimea de intrare în traductor) corespunde o anumită v<lriaţic a rezistenţei firului (mărimea de ieşire diu tradudor). Cele două bobine !jint alimentate prin intermediul transformatorului TT. ea se alungeşte sau se contractă după această direcţie. iar variaţia re z istenţei . Variatia rezistenţei R a coloanei de cărbune în functie de presiunea P. A I J /f(fl) / p /' 70 60 50 'tii 3Q 1 F f--- C 20 10 . în faţa bobinelor identice E. Tra· ductor cu randele de cărbune. nefiind parcurs de curcnt. cu miez de oţel. rnativ cu tensiunea eficace U. 26-12).05m m. Dacă tija T este deplasată . 26-12. la care depla~ar\'a cursorului constituie marimea de intrare. Traduc lor cu fir metalic. Traducloare inductiile. se poate deplasa spre dreapta sau spre stînga armătura A.

iar al celeilalte scade).\ ce prOyo:H'U trecerea uDui curent prin aparatul G.lllclh. Figura 26-1-1 :tl'ali:i UII lraductol' inducli\' haz:\t pe fenomenul tiC' I/la.Hlnrtoarclc tnaguetOl'!astice I'ahri('atc in \. TradllC'toardr a c. 26-13. reaetanţ ele inductive 1Iie bobinclor nu JIlai sint egale (intrcfierlll corespunzător unei bohine creşte. ceC'1.ii\ii hobint'Î H.1 care yari"ţi:l inductiyHiHii ~e ob~inl' prin dt'plaSOll'Ca mil'zului ue oţ. distanţa dintre annftluri şi natura d icIcclrieului (\'.NOŢIUNI DE AUTOMATICĂ 399 illtr· Ull SI:~S sau celă lalt. tnLrc douii illductivjt.- --o FIS::. 1. Pe această j)l'opl'ieLate se bazează şi functionarea diferitelor LI'. de zecimi şi ~utimi de milimetri.or depinde de suprafata anni'iturilor. 26·1 5. lJUIlWSC di{erell(iale şi au u\' llulajul rit' a ('Iimina LI serie d(' erori.\ lltll'i i!ikrcuţc inlrr tlon{! miirillli (l'a...şi !'<'himba perrneabilitat<. 1-11).c. Trll uuctor in.{1 IlI: CI'I':ll'(-'<. netoelastidla1e. DUJlfl cum se ştie.Q:lre rap:u·ili . Tradl/doare CflPltrili/Je. al cărui ac sc dep Ia· . 26·1 '!. cap. de l'x('mp lu..cu armii luri\ mobil ă . .:\ magndid'i !'uh actj1I11<'!l uBei presiuni P. s ub in[Juenţa unei deplasări D.!'caza într·un anumil .. Mărimea şi sensul deplasitrii arului corespund mărimii ş i sensll iui deplasării D la carc a fost su pusă Lij a T . (':!re arI? propridatca de a.ttltat () \':1ria\k corespunztlLoarc a illdudivil..)7. Traductor capilcili\' diferentia!. Se constată deci că.sem. Traduc ior ind uc1i\' hazat pe mag· Fig. Varia ţin p"l'mcabilili:iţii magnetice arc ca re7. :'Iliezul hobinci f'~l e realizat din permalloy (a liaj de fier şi lliclwl). cap:tcil:tlea IInui cliudensat.iror fun('\ionare St haZt.forlurilor in prf!jinilc ~olld('l o r.ă~i) S{. f) . Asemenea traduetoare se Colosesc de obicei pentru urmărirea unei d('pla~ări miri. F iii!.qnl!loelasfiâlole. fI! producc o variaţie a ind uctîvitătii bobinelor.'ldllc l. Exislrl ~î lradtlrtoarC" imludiv(' ni mie: mobil. Tr.-I ni bobilH'i r("~I)('tlive. C--~ ~ r .Jra noastră sînt larg ulilizntc in rxploatlirilc petroliC"rc peutru determinarea (.

Tl'adlldorlJl capaciliv cu variaţia suprafeţei armăturiior poate fi realizat. are ca efect pentru fiecare pereche de condensatoarc mărirea eap acităţ. a vacuumului (vacuumefre). de asemenea.'00 ELECTROTEI!NIC.mt. Deplasarea Într-un anumi t sens a tijei T. metale (platină. sulruri sau oxizj de diferite metale: cupru.ratorului d<> curent co nlilluu este proporţională cu tnraţi a 11 şi ru fluxul nwgnetic indttctor tl> (vezi rap . există şi o serie de semiconductoare sensibile la temperatură. a vitezei gazelor (anemomefre) ş . nichel. Astfel de lraductoare se pot utiliza pentru urmărirea vibraţiilor unei piese. in principiu. astfel incit mărimea de intrare este o viteză de rota11('. Dintre termorczistenţele metalice. Există. Tradudoarele cu termorezistcnţe servesc pentm măsurarea temperaturii (termomefre) .. Aeesta este de fapt Ull mic. j.lr mărim ea de ieşire. cohalt.ser\"esc tit· obicej pentru a da la borue o tensiune proporţională cu tura ţia. Acea~la ~e . magneziu. înseamnă că la o allumil. măsurii. Un traduetor indudi\' generator esle lradlldorul tahimefric sali lahogeneralorul. nichel.ge. uraniu etc. numite lermisloare (ca rb uri.. Sensibilitatea termistoarelor este m ult mai mare (de circa 10 ori) decit a termorczistenţ:elor metalice. fiecare pereche avind cite o armătură mobilă A m inlre două ar mături fixe A. este necesar ca fluxul magnetic j[tduclor <1> să riimină con sl. ca În figura 1-23. deoare r. de asemenea. o tensiune ('lcctrică. magnclorczistive şi altele. terroistoarcle au o rezistenţă carc seade cu temperaturn. Se ştie că torţa eledromotoare E a gene.ă vari aţie a deplasării D (ca mărime şi sens) corespunde o anumită . capacitatea depinde de variaţia unghiului de rotaţie al axei de care sint solidare armăturile mobile. dÎn trei perechi de cOlldcsatoare.riaţic a unei d iferenţe cle capacită~i (ca mărime şi ca sens). cupru) care Î şi schimbă mult rezistenţa electrică in funcţie de temperatură.! a. In acest caz.). Se construiesc.diferenţial constitui!. Traductoare generatoare Traducloare illductive.. ad i că.a. Aceste traductoarc se intrebuinţeaz:i m:. cele de platină se util izează mult la traductoare. XVI-1 ). Cele trei perechi de condcsatoare fiind legate in paralel. Tahogcneratoarek. Spre deosebire de termorez istenţele metalice.ii unuia dintre condcsatoarc şi micşorarea capacităţii celuilalt. fier.e au o mare sensibilitate. Pentru ca relatia de prop ortionalita te Între 11 şi E să fie eil mai rore ~·tă. tradudoare electrolitice. constituind aşa-oum itele term{)re"1isfenle metalice.-\ GENERALA Figura 26-15 arată un traductor capacith.nerat(J!" de curent continun sau alternativ.li nles pentru transmiterea indicaţiilor date dc tliHrse aparate dt:'. la care rezistenţa creşte cu temperatura. solidară cu armăturile mobile.

Cristalele Ilnor materiale şi în sper'iaI <'Ic(~Iea de cuarţ au proprietatea de a produce Sarcini electrice atUllCÎ cînd dut supm:e la comprimări sau intinderi. Principiul de funcţionare a traduc.ordinul a 1O-~ V. ~area Seigneffe ş ..:NOŢIUh'1 DE AUTOMATICA 401 de obicei la tahogelleratoareIe de curcnL eontinuu.. Traductor piezoelectric. 2u-18) iar sudura S(~ menţjllc la o anumită temperaturil.2).b şi b-c .ă temperatură . cu ten~iune ~î freesenţă cOIl~tante.. in bobină (vezi cap. mărimea de intrare este o deplasare.lă .. -. Traductor (gene- ra tor) de inductie. dat fiilldeă mărimea lor de ie~ire este o forţă eleetromotoare de inducţie.lorului piezodecLric l'ezult~i din figura 26-17. Fig. Traducloure pie:oeledrice. -. si sc măsoară cu ajutorul unor tuburi elecll'oniee ~pe~i<Jlc .oare. a . Afară de cuarţ n '. de exemplu. Diferenţa de potenţial Între clect. A~emenea tradllct~arc şc întrebuinţează mai ales la mă~urarea prc~iunilor care variază rapid. V-l . poate utiliza furnwlin{J.. S(~n~ibilitatea este dc circa 2.1 . in bobină ia naştere o forţă elcctrolIlotoare de inducţie . menţ. Fenomenul poartă numele de efect pie:oeledl'ic. lllîliţ:înd un magnet permanent 'pentru producerea cimpului magnetic indudor şi deci a fluxului $.11 CJkgL obţine b -1.. Tensiunea de ieşire din traduct.oll~tru('tie specială .10. Cînd se aplică presiunea P.'ie gă~e~e mai multe lamc!e. Există şi h·adudoare la care bobina es le fixii. La bornele celeilalte faze slatorice se obţine o temiune alternativă.or e~te foarle miră. O fază statoncă este alimentată de la reţea.ă se. iar miezul magnetic ~e deplasează. Dad\ bobina B se deplasează În cimpul prod us de magnet. Dacil {louă eondudoarc de natură difcrit. iar rrecvenţa eg<'llă el. apar sarcini electrire negalive în verjnata. Tahogeneratorul de curent alternativ se realizează de obicei sub forma uilui generator asincron bifazat de o (.~ -. o forţă ek'dromot.ul I\1. apart o difercnţă de potenţial rare poate fi măsurată 26 - Eleetrotehnlca g=cra.rozilor {J şi r. -"-+--+. - Fig.rnă..or din cristale de cuarţ. La un a~cmellea tradudor. 26· 17.. in cilindrul moloarelor eu ardere inte.lea elrxlrodului mijlociu li şi ~arcini pozilive în \'cciniltatea dcct. Un alt tradudor inducliv generator este arălal in figura 26-16 . el(. atunci intre relelalte două capete B. 26-16. sudeaz{t la capete in A (fig.I frecvenţa reţelei de alimentare.. Tahogeneratoarele sint tradudoare generatoare de Înductie.rozi serveştc la măsurarea presiunii P. Tradllcfoa re termoelectrice (tennoC/lplu/'i) . avînd \·alom·ea eficace proporţ"iOllală cu tnra~ia Il cu care este rotită maşina . deoareee variază fluxul magnetir. iar mărimea de ieşire. intre pliicile metalice a.inu te la alt. tăiate În mod corespunzăt.

b ş i (' onstii di u dcdan~:olJ'ea u llu i semnal ori de dLe ori \ln obied opac se interp lllH' in tre sursa de III mină l.ull milivoltmeLru mV.ele de numarat obiecte .veJltă a hadudoarelor fotoc1etlrîce o consliluie de rtlarmă şi c.'i LoJ' dispozitive . 26-18. eare sub acţ.iollnrea :lCc. b unul oblec~ o. [a măsurarea cncrgj("j termice radiate in vacuum ş. ObiecLul esLI' analizat În raport ('n fluxul lumi \lOs (fJ produs (le lampa J. O alU't uU"lizare este alializan!a difcriteJor ohieete(fig. exi!-ilii şi celull:'.iunea radiaţiilor luminoase produ c Uil curent d l'dric. foLo('ledridi CF şi lampa 1.('de. la măsurarea te mperaturilor d in cuptoare. TermocllplLt.19) plasa lc inLn' c('lula. Iilri:i a avea nevoie de o sursă cxLerioar:i. Pentru amplificarea nm:ntului se folosesc cir.iiri . 26-Hl.c. şi celula fotoded r ică CF. Ac('stca pot r om-Ullii fradu doan· fo!o(']('rlrir(! parametric? De oiJirci. fig. 26·19. ('. a). bJ fig.'lIrsc S. Acest fenomen 5C datoreşte faptu lu i ca In circuit ia naştere o tensiun e cledromotoare numi tă tensiune f ermoelecfromoloare de ordinul zeeilor de mili v olţi. ClI . :.lrc cndc d irect asupra eeluJci fo lodct:lrice CF' (fig. După cum s-a yijzut--Ia capitolul IX-o.402 EL ECTROTEHNrCA GENERA t. cun:nLul eledric dat.)('(Îona un orga n dp exetll\-ie oaretare . 26. FlIncţ. foLoeledrice ('11 SlIr!iă exterioar{t de energic. dî~pozî l iv e1e n . ca p. TrarlucLoareie termoelectrice au diverse i nl rt! bllinţiiri . pentru măsurlirea Opacltăţil Utilizarea ('ca mai fre.rc o eOllstitui(o mă surarea fluxului lUHlillos!lI al uuei :. O primii illln'buinta.oelcetri{'c an diyc'xse Întrchuinţ. mai multe ori ! ulm riIe dedronie{' sau ionic(' .. I X-o).1 m~surSJ"'" direct:.. Trad~lctuar('k rot. Trw}Ilc!()(tJ'c fotoelectrice.'iC bazează pc sehema din Iigura 2G-Hl.orit \Ulci cdllh:: fotoelrctrice este pn'a m ic Pt'lltr li a pllten . a flu x ulu i lum lno~ .\ printr..Asemeucn tradutLoare geuerntoarc Iltilize<lză celule foLoelectrice (vez i.i eare Lrawo rscază obie ctul O. Traductoare fotoelectrice: o _ p~))\r. în funelie de diferenţa de temperatură dintre ('apeLel{~ A şi B .a. \1(: t'xl'!Il"l\!.

1' se numeşte {actor de ampli{ica. ampHficatoful. i. Felul cum variază mărimt'a de it'şi re y in funcţie dt' mărimea de in t rare x poate fi arătat ~rarie printr-o curbă (fig. 26·20. In mod simbolic. se iotcr~ ca leaz ă intre eele două elemente un amplificatol. Caracteristica unui amplificator. Astfel. dacă la Ull moment " = t go:=. amplificatoJ'ul ~c rcprezint5 ra In rigura 26~2J.TU a se obţine această amplificarc. 26·21. marca majoritate li.ly şi varia~in core!'puuzlitoare mărim. aceasta curbii să se utilizeze <'Ît mai mult porţiun ea dreaptă. Ia care mărimea de ieşire este amplifieată într-o anum ită proporţie faţii de mărimea de intrare. este neapărat necesară o ~ursă auxiliară <"orespunzătoarc de energie . pentru care există o proporţiollaHtate riguroasă între variaţia mărimii rle ieşire.ri. adică: " unde constanta l{ poartă numele. In fjgura 26-20 s-a presupus că varia ţiilc mărimii de ieşire urmaresc instantaneu variia ţile rorespunzătoart' ale mărimii de intrare. factorul de a mplifÎC"are rlin301ÎC" c!'t. Simbolul amplificatoruluL este un element care permite ~ă se comande (~:w să ~e controleze) o anumită putere (mă rime.NOŢIUNI DE AUTOMATIcA '" tl: Amplificatoare Gefleralilă/i .a de iEşire ~au comandată) cu ajutorul unei puteri mult mai mici (mărimea de intrare sau de comandă) . In general .re slafic. Sc caută totdeauna ca din. F . Pent.. elementelor din sistemele automate. D~lcă curba din figura 26-20 este o dreaptă care trece prin orig·ine. 1'C poate spune di amplificatorul y Fig. ca. are o allu!UiLii inerţie. Daci. un dement oarecare dintr·o instalaţie automată nu dispune de suficientă energie pentru :l influenţa elementul următor. 26 ~20 ). Raportul dintre mărimea de ieşire y şi mărimea cor('~plln zătoare de intrare . In realitate. L--_ _ _ _ _ ~x Fig.de nltfel.c egaJ Cll cel static.ii ue intrare DX.de {ador de amplificare (dillamiC').

poate m{lri peste o allumită limită factorul de . iar I't!ac~ia se Dacă o este.intraT<". TIcaeţia uegativă micşorf'<:\zâ Jactor ul de :.la o valoare s!abilizată.II. Ilegati\". -r -x " fi ~. 26 -22. l>-i~~I"'. Îll aceeaşi pruporţ-i e. 2u-22. pină cind ajunge. 2{j-2:1.Il marime:l tic ieşire. b) . a) mărimea de varia ţie inlir:ială după o curbă exp onenţială. Factorul de proportionalitate p poart[\ numele de lador de rencJir:. " r-y Hf. Dadi ? . 26-22. deoarece se măreşte şi eroare-a relativă. d upă elim se arată schematic În figura 26-23.ia pozitivă măreşte fadorul dt· ::unplifirarc. reacţ.l (le Je~in' Lrctc nu numai la elrment. In practică.404 ELECTROTEHNICA GENERALĂ de in trare x a variat brusc cu nx (fig. şi cnre se adaugi'i mannll1 de intrare x ÎII amplifica Lor. alltnei "i mărimea tr este poziLivă. .ilivă .- . unde s-a presupus di x dat ieşire mărimea y va avea o Fig. care diFrr:1 ('U l1y de valoarea illiţială (fig. prop or~iona1r1 ('11 mărimea de ieşire li.!l <1 y y .ff.'sle pozitiv. iar . reaclia se numeşte negativă..:nnplifieare prin rea{'~ie pm. tn sis lemele a u LOlllale nu se. Am pli fica tor A '" re~d i e. eslc m:lrime~l dr intrare. L " Fig. i\IiirÎnH':.mplificare. amplificatoarele folosesc de mul te ori rcnonH~nuJ de I't'acţic . oumeşte pozitivă. astfel incÎt di n arc ~ hl ic~ c m(ll'imea: Xr-=p ' .ul nnniitor din sistemul automat. . dar reduce totodată şi eroarea rela ti\' ă (ra portul dintre e roarea absolută şi valoarea facto rului cit· umplifieare). S{t crească de asemenea in ac€'ea~i propor pe. Variatia in tim p n m'l r imil or: ll . dar face ca şi eroarea rdatiyIi. care poate să atingă valori inadmisibilc. b) I Xr"PY . dar şi la elementul de rra{'(ie R .

B O!lîna de curcnt alLernativ este Îl11r [I i"~iL. )"f' UCt<1uţ a hobin!' i Ha va sciidea. Astfel.c. 26·24. cînd jlermcabiUtatc:l mag\H"tiC:1 scad e () daLă l~t1 crc~tcrC:l iuducţil'i magnetice (adică :1 nwgn!'liz<'irii) in ot.: nnoniu ~au şiliciu (vezi cap. P e măsurii ce se va miiri CUl"l:"utJlI ("011tinuti I~. nnealJilitat. nwgndiz:lrea suplimentar:'. p e ("ÎnJ la tiraLroanc cureu~ii pot ajunge la valori de ordinul ze("Î lor de umperi. 26·25. va ("J"('Şt. Se eOllsiderfl un miez de oId magnetic · două ("li bobiue B e şi Ba (fig. 2G-21 )..fl i n dou:1 jurn:îUi\i. tiratrouu! (cap . amplifica lor magnetic. 1\"-7). VII-o). Pc fenomenele descrise uwi Înainte se banazl! fuucl. Trioda l'OnSliLuie Un amplific~dor .mpli{icafoare eleclnmice şi ioniec.NOŢIU1-.:id ea. prin l'a "a ln'ce UJI -curenL conlinull l e produdnd in ole! o mll!Jllefi:are suplimmtorri.cl. Y .4.alternativă (le valoare efica{'e Ua . Aeea~la va duce miezul de o~ d il' apropiere a salurll!ici lIIagnetice (vezi cap .rc~te şi scade o dati! cu perm::abililalea magndid iL U o ~elllilli din intniorul LuLillt'i (cap.a oţd ului va sC. ("c{'a ce faee ("a in dreuitul r{'~pect iY Eii treacă un curen t alternativ de val oare eficacc la. Jl 1 ~Î . Dad se aplic:l hohilwi Be () I(' ))siullc COlltiUII. Fuoctionan. I LIJ1u i --<>~oFig. La nil asemenea lll11plHicator se IItilizeazfi doua miCZl\rl magnc!ice din olel. u.eruatiy Ia. Schema pdncipi~!il 11 sllplimeJ1tară . RaI şi nn~. tu locul Lriodelor ampHfiealoarc sc utilizeaz:1 a ctualmente din ce.ionarra amplififuto <lrclor IIwgnetic(' (fig . şi ÎI! COHSt'l"ÎIl(.1 Ce.('u IJw. curentu! alt.III ţţ "Si/I l I 8.ă. z I I~ I II r-s:. p .l'UH'lll~a. turculuI altern:d:iv la V<"I t"fe'jLe . Dupa cum St' ştie. ~\\iez '" 1.'1 DE AUTOMATICA 40. IX-5) poate f unc ţi or:a ca amplif icator ionic.) o)"{~azii. În Illod analog. in ee mai mult amplifica t oare cu tranzisloare din gt. a triodri ca amplifi(:alor a fosL cxplicată la fapi tolui IX-4. de otel cu magnclizare Fig.nlt-azii {'u O tensiune . BObina Ha 5e aJimr. măr i nd ~llll mk~orind curc'ntlll eontillu 1(. cOI'espunzînd la Jluteri de ordinul zecilor de liilowaţi. iar ["('acLanţa ac!'~Lej buLine C. 2G-25). de a.gnetiell .electron ic L ipic. IX-S).L). sc măreşte san se mi(" .\ . Înlen~italea ·eficace Ia Il eurenb1 111 i allet"l!ativ depi ll<k şi {le rCll('!an ta holli Jlci de c urent alternativ Ba (vezi cap. .? s('p ar:ltc prin ştratlllnemaguctic.. Puterile amplificate de triode corespund in general la curenti care nu depiişesc ordillll1 zecilor de miliamperi.lI. Amplificatoare !1laqnefiet.

Prin rotirt'a induwJui.numită {{/lX longiflldinol . care produce lensiunea de valoare efieaN U(It are () putere lllllit mai mare decit sur~a de curent conti nuu .T .(datorită curentului l e) dup!1 a.Li:CTROTEHNlCA GE.ontinl1u. Aceste perii fiind J f'gnlt~ În St·urtcjrc uit.!. Pri n \'ariaţin curentuluj l e (dat de (). prin indu cţie circuitul cle mică pllterc de curf'nl c.qitudinalcL-L. nuxul transversal dă llaştr!"C la o forţă f'IecLromotoar(' puh'rn idi in l"ircujtul pcriilor aşezate. Caraderistica ampHficatorului magne tic djn figura precedenlli . fluxul magnetiC'. Amplificatoare rolatÎue. 26-27).. Cînd indus ul maşin ii e5te rotit de d tre motonll de antre ll:l re. +lc o surşă de putere mică)!ic race ~ă Y31'Î{'Z{' curentul Ia (dat de o sursă de putere mare).40' F. fn jurul polilor se găseşte inIăşurarea C 0(' excilaţie.on tinuu. Exi~t[< diferite tipuri con~Lructi\'e de amplificatoare magud.uersul. cele dOllfi jumflLăţi de bobiuă Dai şi B a2 sînt astfel in!ăşu­ rate încît să producă in illtcriorul bobinei de cur(>ut continuu fluxu ri magneticl' <t> egale ş i de sens cont.rar. (·u temiunea la bornc U. dupădirecţiaaxei lon.La longitudinullf L-L a maşinii . produce un flux magnetic puternic pc di rec ţia tt xf'i lransversalc 1'. 26-26. pentm ambele ~ensuri ale curentului continuu . ... Aeesfa C1'l(' circuitul de ~arci nă . După cum ~c ara tă pe figur{t. Amplidina este acţionaLă dl! un motor oarecare şi în linii mari se aseamănă llnui ge nerator de curent <"on linuu cu excitaţie ~epaTa Lă..l! după axa fransversalil T-T. Bobina tie curent contiu llU Bc ('stc înfăşurată in jllrul celor două ramuri apropiate ale miezurilor de oţ(. inductor . (::11"(" permit anumite forml:! ale curbei. 1" fig. parcurs de un (: urenL J. arătiuel dependenţa curentului alternativ Ia (măr imea de i eş ire) de curentul eontinult l e (mărimea de intrare) .produce o fortă cleclrO ll1oloare ill C'ircuitll! p{'fiilor aşeza!.. numit flux frunSlltTsa l.NERALA fiecare jumătate pl! cite un miez magoetic. numită ş i maşină CII cimp Ir(lll. core spunzător unei puteri mari. forta ('lcC'tromotoare respcC'tivă dă na ş Lt:: ft' unui curr-nt (II' intf'nsilate mare care la rindul ~ăII. care trece prin impedanţa de sarci nli 7. cerul:1 OI" n~cep to rul R. in funcţie de curen tul de com andă l e ('~tc arătată in figura 26-26. Polii maşinii au tă l p ile mai late decit la un genera tor obiş nuit dl' curenl c. alimentată de la o sursă de curent cont.inuu ('li lf"n~illnea U e care prodllce rurenll\! le. Sursa de curent alternativ. Un a~emenea amplificator este amplidim[ (fig . Variaţia c1lrentului conulIldal la. pentru a nil pertul'b:l.ice ~i diverse scheme d(' montaj.

\mplilii n<l. folo sesr bo binele de compcnsnre S. ml/{Jnicoml/l ş . in figura 26-2S.ştere unui flux maguet. anclft le. rolofroll/I. Pe ntru o \"ariaţie a mărimii de intrnre x cu prin să intre limit. indiferent de \"uri! iih' (k lelJ~iullC a le reţelei d" alimentare.. 26·27. tn pra rtiră.slrczl' O valoan: cit m~i constnulă. ia r f<lclol'u l U\' alllpli fjc~lre a pukl'iln1' c~le 1.e . in sede ('u dr('uitul de fa rdni'i. de sens con trar flux ului magndie inilial longitudina l prod us de ruren tul de c or. mlll.'nu miri.11' ordinul /\. enre ' d. Pentru compensarea fluxului propriu se.tnlă O t ensiune la baruelt:' uilui element. Slabilitatoaro: (if~l!c/'(di l(1!i. Cureotul 1 de sarcină dă şi el ua. re!lull':ml. in sistemele ~lltomntt· esk llneori nel:esar ta o mărime să p ti. a.mf'3 (It' ieşire Y p:l sLrc ază valoarea constant~ Y".ele .lillele !>c pot construi pt' n1ru pu teri ea re <lting: t'irea 100 kW. :11· plllC:1 !O-o pcrturbczc . poartă diferite c. en .i c propriu. nmplifieatoare roia tin: .J de principi u CI unui slabilizatnr l'S!f' nnHntti. se poate comanda turellluli (liulr-IIII circllit de putere mult mai mare. C:lrar ll'ristie. Un exemplu il eonstituic lH'cl'silatrn de a menţine consl. Se CQl\s truiese şi alte tipuri de. . ţ)N'liv r Fie!. longitud inal. Alilp lil.r] şi Zz.-\T(CA -!07 In eOllduzic {'"u ajutorul unei su rse de pu tere mita şi al curent ul ui TC~ ­ Ic.NOŢIUNI DE AUTO:>l. d.= 10000 şi ('il inr uwi mult. car". indiferent de variH(iu nltt>l' miirimi . de exemplu.

!----.iunii u. iar raportul Slr= :lxlx tlYly factor de sl<'lbilizare relativ.---. Raportul dintre Ax şi Ay . tensiunea de intrare Vi. Ia O anumită variaţie Ax a mi'irimii de intrare variapa eorespllnzătoarc l1y a mărimii de ieşire este mai mieu. y .ELECTROTEHNlCA GENERALA cele mai multe ori este destul ca mărimea de ieşire să nu depăşească două limite. scade presiunea asupra coloanei de c:"irJ)UIl C.Yo suficient de apropiate de valoarea Yo.:oloanei de cărhune. cu atît şfabili::area este mai bună. CII coloană de ulrbl/lle. Pirghia P a ~tahiliz:Jt. numele de facto r de ~t:. Slabili:aloare electromecanice de tensillne. se numeşle . Stabilizator de tensi· une cu cărbune . admisibile Yo~ f::. căderea de temiunc în rezi~tt'n\a /. astfel încît.Cu cît . Rolul.-1'r--: -"}/o c '--. oscilind în jurul punctului O suh acţiunerl resortului n apasă asupra coloanei de eltrbune Cr a cărei rezistentă ~ca(k ~au crcşL(>. Dadi tenşiullca V.. Caracteristica unu! stabil i:>:atoL s x Fig. cu loată tendin ţa de crt"~tl"n! a Lt!n~junii U..xz fig. 2G-29)... tensiunea Ue la bornele sarcinii S sti fie_ menţinuEi eomlaHtă .bilizare absulut. 26-29.rcşte .x. adieli : _ 5'/a poartă ~x ~y .orului. tensiunea U~ la hornr\e ~arcinii S se menţine cOllstanLri. sC:Jde. ceea ce are din nou ca efect melJţinerea const:lnl~ a len". are tendinţa:~ă scadă. pc măsură ce presiunea creşte ~au sca(]e. acestor sLabilizatoare este ca indiferent de variaţiile tensiunii de intrare Vi (fig. Dacă la llll moment (lat. i\Iărirea rezistenţei f"I"Ccaz:i o cădere (If" tc'n siunr mai mare În areastă rczist{"nţă. 26·28.. iar rrziste n (a coloanei c. are tendinţa să crească.-. t(>miunca la homde clcclromaguelului E cre ~te: forţa de atrac ţie ti elecLrolllagnetnJui a~up ra :Jrmă­ turii jl mărindu-se.

NOŢIUNI Oi> A UTOMATICA '09 Slabili ::aloare de teusiune cu rezislelltă neliniartl.">c nume şte liniară.l' au o yaloare in raport cu tensiunea U aplicată la bornele lor.cilrdiri in gaze li\! re zi st<'llţă neliniară. In acest caz. E le sînt folos ite În unde !icheme de ~ta biIÎZ:ltoare. iar r('zislell\a!(' llUfll{'şte /lcfinî Ql'fl . Caracteristici corespun· zătoare unei rezistente liniare (D) şi unei rezistente nelinisre (G). adic ă fado rul <il. Majoritatea rezistenţelo r electri c.! 5 20 . valoarea p rod usului Rl ritminÎnd din DOU aproximati. Fig./1. Relaţia de mai Înainle poale fi repn'zenlată prin dreap t a D din figura 26-30. Î:II· rezi:stcnta R a tubulu i S'.. Stabilizator cu siabi!h·oll. U~ R ' I. Pentru asemenea rezistenţe este va labilă legea lui Ohm . Haporlul dintr~ v!lria \ia (Jt a knsi ullii (.l\. eurentlll r ~t'ade . J):]r:l lell~Îull('a de intrare Ui are la un m onwnl dat t{'ndill~a să crease:!. rezistenţa . De asemcl1ca.-alorilc : sr S/ = .:ţ tiudc ~ij Sl·adă. 26·30. scade cind tensi unea cre~tc). 26-31. Sch('ma de prillcipill u un ui ase me nea stallÎlizator este anlhtlă in fi gura 26-31. scadiL In u{'('st rf'1 produsul Ri ~ Ce rămîne npnJ:\. care arată că lensiunea U aplicată unci rezisten!e R este dirc'ct pr oporţiona lă cu curentul 1 care trece prin rezistenţă. atunci relaţia de mai illainte V:I corespu nde ullei Cllrb(~ C. a că rei Y . d acă tensiunea l..iIll. O'H'U insii rezistenţa H nu {'sle ('lJllstanlii. l-urelllul 1 prin tub tilldc :să creaSC.. Unele {uburi ('u de.u·c de obic(·i . r('zi!ilcnţa n (']"(' SlC'.1 h ornele flJrc inii S.' ieşirt' şi variaţia L'.stabilizare.j..t indl' ~. a lens Îlmii de intra re. ceea cl' ~tahiliz caZ'-1 in mod corespullzător temiunea Ce aplicat ă [. . T1Ihu1 dabilizalol" poarlă numdc de siabilivoll.:lt ÎY constant.l loare sca de o dală cu crc~tere a tens iu nii la borllplc sale . ('i ynriază iu raport cu tensiunea U (de exemplu . u O~~------------· l Fig.con~t:Hll.

26-32. 26-3-l.u ilu ill i <lllOd ic v:triazrl. eri . treeerea dc . Ciud l(-miuuea u 'o u. În funcţie de curentul J. Stabiliz:Jior cu fermisto!'. de' intrare 1. P('utrn va lori ale curen lu lu i ('uprin~{' in tre 11 ~i l . u. iar tensi une.ro motoal'c J:: c:sle cgaJ:i ~ i in opoz iţi~ cu te nsi unea la Lomele l'I'7. O~ R I o __________ IT /.a 1.('I-ie CII [ar!ă ek'rtron!o l oarc . u . Ro 1 u. se arată in figura 26-33 prin dreapta D ş i rc~pcctiy curha C.!. Fig.ntru O anumi tă valoare a tensiunii Ci_ poten~ialul caLo<hlluÎ C e!Slc . [t'nsi un('a (1" i t'~in' : Ce = {'~tc ("\ + t. Schema cuprinde rezislcnţelc liuiarc ro şi Ro. SI«bili:atoare eledrtmia de fem. In {'ircuitu l de grilii se g [lscşt('./ 1 creş lc. prt! supIUle .:z stabilizaUi du p ă nun arată figura 26-33.'" GENERALA în figura 26-32 se arali'i s<:hcma de principiu a unui st:lbilizatoj' de tensilllJe CU termistor. ~ ___ I fig:..~g<ll cu potcll~ial ul grilei C_ Aceasta illfealll ll <Î ("fi tensiunea daLă la bornele lJakl"ici de fo]'~a cJect. U. 26-33.410 ELECTROTlOtiNIC.t pli ea tă (:j n. pe. lc liniar (dreapta D ).i!'Lcn\ci R e din circuitl1l I'(llodic_ Da('ii lensiuDea C. lcnsiul\!:'a elia bornt'le r('zisteuţt·j Rf) crq. C"ft'şte.\ [lLttnci cind tensiullt>a lJi . a baf. Varialia tensiunilor din ligufa precedentă . Stabilizator elo:cironic de ienslune. să rămînă coml3nl. Fi~_ u. U. Variaţia tensiunii U 1 la bornele J'rzfslenlci Ro şi n lemiu ll ij U2 la hornele rezistE-nţei R.:_ T • c [ :0 A 1--+.iu ll e_ T('u!ÎU lwa Ce (fig_ 26-iH) b h ornl'll"" sarcÎuii S dil} snu-tci1"("uitlll tatmlic al triudei T trebu it. prCrllll1 şi lermi stol'ul de rezistenţă ne lini ară R.)2 la bornele Lerllli~to1'1 d tlj crt·~tc la iuccput şi apoi ~{'a de (curba r._ S(.).

cind mi'irim(':. mai midi de-tit . mă ri mea de ieşire Î~i pllstrt'<lzli o \'uriaţie continuă sau r[unÎne cons tan tă . Caract<.6). După ac('asta.ialul catodului C Împre ună cu ten siunea la bornele sarcini S tinde să crească. Cind mi'\riUlca de ill tra n~ a atins valoarea x .1Jb (ramu ra 2-3). de (n~f<lrc ti atins va l()arE-a . împreun ă cu tensiunea I ~ bornele sarc in ii S rămîn coustanl. D:lcă temiUllC'a Ui ~cadc. tendin ta de 5codt're a potenţialului de catod faţă d(' potenţi a lu l grill"i (pozitiv arca gri lei) ('~t{' rOlllpensatii de accelerare a trecerii cledrOllilor de la c_ atod la aood. g J. dccon<.n\e specJnl<". Caracteristica r . numite lJ(rre!oare ş. de ei potell\..lfe b/'lI. cOlw.fU!l("\itlJli tit! comandă . la va loarea ini tjală .a. 6 7 5 J • TA g.clal'e.e.ra .adul C la anodul A tinde ~ă se accelereze. ~tab ilizato'Jr(' tU termorezist. de In y l<l Ya . Fi~. in mod asemănă tor. indicarta dt.a .-l ş. Există stabilizatoare bazate pc anumite proprietăţi magnetice <lle oţelu l ui (stabiliz<ll. treee~a cJecLrOllilor de la ('atod la anod este frina t ă.l('ul ui rczultă d in r!guru 26-35. \'alori limit.NOTIOl'.~c (in salt) de la o valoare lJa la altiI valoare . iar mărimea de ÎI~~ire !J "ariază d(' :m:mel\('a rontinuu (ramura 1-2) sau răm in e constantă.leului.oare [eroma{)llelice şi CII (erorc::o!tnll (ă). R: dee GCl1cralitâ{i .ri~li<'a dt' pTlnCJpiU a funcţionălii f('. În acest caz.. SI' p reSllpUlle c ă mărimea de intrare :t e~şte continuu. " .T . ceea ce reduce poe uţi alu l catodulu i şi tensiunea. mărimea de ieşire S. potenţialul catodului. mărimca dtl ieşire variază din nOll în salt (ramura 6-7). RcJc('lc indeplincst În il1~tala\i ile de aulomatizare diw!1'\.<. ~ti-:33. npoL lllărinwa dt' intrare eontinuind să scada. Dacă mărimea de iulr<lre înl:~pe ~:. Releu electronic cu contacte.'"t DE A UTOMATICA electroni de la cat.ctarf' . 8 I Z x. miiri mea de i c~ire '-a rinză din nou contÎnuu (ramur3 7-$). mă rimea de intrare {'r('~cind in ('ontiuuarp. rÎ!!. Potenţialul gri lei rămînîn d mai mic decit pote n ţi a l III caLodul ui (negativaren grilei). astfel di. scadă (ramura ~. Ia bornele !':arcinii. f. . + 26-36.

mărillll'a (l e inlrare l'~tc O mărim ~ mc{'. Releu de deplasare..-.."1 "lIl on re s . (mârim<.412 )Iultc lipuri de re lee !"int dl'.:11-3.. Releu de tu rajie. CÎ(u] fluxul lumiu os $ 1 (mărimea de inlr!l re) care atinge celula fotoele ctric-il el" (fi g. (1} 1l{aele. stabilind curentul I t. 26·40.\rc . Releu fo toel ectronic. Fig. d('plaşare. l' RE. ('are here ş i prÎ11 inJă~urarea hol) il1 ('i relcuJui TA '---.' pc carad..\b ţiilc de automsLi7. Există şi posibilit.). 26·39. . cul"t~ntu [ anod it" l {l al lrioclt'i ~lm plificatoare TA pUlle in func\imlC relclI] el el'trom~l g­ ndi(' RF. Rclu {uloeler:lroni e{'. Rel eu de prsiune. V Fig. Figll r a 2G-38 arată.ine numai prin s(" himLarea punclului de runc\ionan. 2G-37) cl('))ă~('ştc o auumită yalo:u'c.I. Un astfel de releu (fig. b. \·ile1. 26·38.~i!lTle cu me rcur. Ciud prl'~iUnea]li (marimea de inlra r(') atingc o anumit. . Cinti ten siunea de grila U i (miirimea de intrari') 1\ triodei atinge o allnmiUi va!oal"C'.a cle it'. un rele!ldeprc. atrag:-\ arm:i. Fig.. .>ire).olul :.s(Ti~e I~ ('u pit. 26··37.atea de a St' r('<!Jiza rd~c electronice ~i ionice {a rli... La ace~1e rel"l". Fig.eri~li('a aparatului .anid'i (pr('siul1('. Relee eledlOl!hi'. ~WlNv-t?)S . Relee /1/t'caIlÎ rc. curentul la din tirntitul .lUl'll Sa . inchizind un contact l'an' ~tahileştt: cUH'nlul I ~ ( m ă rimea cl(' i" şire ). In locu l triodei amplificatoare mcnţionate H! poatc II li!iza IIll a mpli fica tor CU lranzi st oare. la eare stabllirea sau inlrcrup('l"("a unui curent ~ e obţ.::1 el e. capătă y:\l oa rea lIece~ar:i p{'"uhu ca I"t' lcu l RE !:ă.jl<.modic. 26-36) este constituit < ob ice i le dintr-un releU ('lcctr omaglletic RE şi I! triod ă amp!iIitaioare L\. In tontÎlllHlfC se aratIi şi altt' tipuri care se pot Întilni in spccinlla in sL.

COIItija T coboară.TICA 413 merC11r111 se ridică în ramura din dreapla. Oistribuitoare DÎslribuilol'll1 eleclromef(lflic PWi CfI pas (fig. nemaifiind alrasli .ă d(' sursa S.at stabilirea lInui curenl It (m:lrimea de ieş i re) in (' Îrcuitul re~pecti \'.hizind Uu drcuit. 20·41.1 c~le atr(l!'lu. prin (It'plasarea tijC':Î T se inchide contactul Cl şi H! aprinde lampa LI alimenlat.lI ş i im'Jlîzind a~tfd conlactul C.Jichclul tijci coboa ră ca un dinle al roţii. re atrage annlitl1l'a A. se. forţa tl'lltrirugfl illdepărtc<lz ă sferelc S. legată de un sistem de pirghiÎ care poate oscila in jurul punctului O. r. iu\' in gind rezistcnţa reoshlllllui HnLagoni~1 1". Cind armât. ambele liimpi sint stinse . i/l. in care se stabileşte curentul I~ (mărimca de ic~ir~). normală. Cind piesa P arc o inăl~illle pn~!l man'. r-iglll'a 26--10 reprezintă un releu (le [lIra/ie.lld pil. HStfei incit se intrerupe cun: ntul prin bobin a dC'clromO"lgnctull1i.:ilţim<. ('cea ce arc ca rczult. C. resortul r readute tija T in poziţia iniţială.urn . g. Cind t urn Ua axului _1 (lI1iiriuH'u de intrare) atinge o ajlumi\fl yaloart:'.. .dromtlgn('t F. 26-41) ~e compune in prin· cipiu dintr-Un el('. fn ac('ln')i limp.NOŢrUNI DE AUTOM/I. Figura 26-39 arală un releu Ile deplasare. Armătura .~. aprinde lampa ~. ridicind man şo nul .'f3 arc o in.. D ar ă piesa an' u inăl~imi! prea miră.~. Fig. Dis1ribui!or pas cu pa. iar c1ichctul ei rolcş te c u un dinte roata:R in ~cns orar.!. 'olre ~erw!ştc la sOltarca pieselor.Jl c .\liş{'area tijci pro\"oacii imă lJi des('h iderea conlactului e.

ELECTROTEHNICA C ElIo"ERALA tactul C s-a reÎnchis. care dau naştere unui CÎmp elect ri c în"irtitoL Acest cimp in"irti tor raza e lectro ni c ă (const i t uită dintr-un fascicul liniar) astrel incit extremitatea ~a di n dreapta să a tingă succesi\' co nlactele CI. C2..uran~ rh. Fig. Orgallr de c:xc:cuJie [ a organe de e:-. In felu l arătat . C2 . d. fn consecinţă. sc s tabil eş te prin Jnis\('n\:< R J"('srC'div. sau c. F i€'care contact este lega l p ri ntr-o rezistenţa R la. tn curent alterna ti v l:~ Înlilr. ud~.i un curent J. Anod ul tubulu i elcctrOllic care a produs raza clt'clrouică l'ste de ase menea legat. IX-7) .Ct€'le r. Dis tribuitor electronic. care ~eamănă cu tubul catodic (\'ezi cap.fază . 26·42. csc de lIlulte ori motoare asin crone bifa zate. \-ari ind v:d oare a Len siu nii de com a. numite ş i ser/Jomo/oan. .. 1 biruzntc. care este alim ~nLată de la tensiu ll Cll de fomamlr1.! e\~ cu 90\ constiluind tll! si~h' m apro~i1Uativ hifazal.lectropoculllalicc. rcostate. în fignra 26-42 se arată principiul constructiv al distribuitorului electronic cu fascic ul lilliar.l.'ctrice. se \" or stabili succesiv curcn~i in circuitele legate la con\":l.a .ce de curent Cf)lItinuli şi c. R . 2G--l2). cup laje electromagnetice. ast[el incit armătura A este din nou atrasă ş. roata R se: invirte şte dinte cu dinte. pămin t (pe figură s-a făc ut desenu l n Ulllai pl'ntru un singur contact). {"arc du naşte re la cimpul magnetic in" Îrbtor neC'esar J"ota~i(>i motoTllllli. Distribuiloare electronice.Ia păm înt prin conductorul -1.. StaLol"u l unui a~('fncnca motor ('tlprinde o infăşurarc de fnză alimc nt<l. pc măsura deplasării rnzei electronice. dispozitive hidrau lice ş . C3 etc.('cu! ie sc llti liz ează ff('('\"ent in aulomatică motonre elect. 9-16) sint supuse in disl ribuitor la un sistem de două t ensiuni ('\ectrice I I A o . tn nwrnenlu l cind raz:t e l e ct ro nică a a tin s un contact C. variază ~i t-uratia H1otorului.ureat a lteruati\". vane eh.m. . clep la s€'a z ă h. Tot ca organe de exeeuOc in sistemele automate se Întrebuinţează c1ectromagllcti.tă de I<l o retea cu trll~illl\(" eonslant fi şi o a doua în fă. Cclt· rlouă t('l1siuni sînt defazate int rI. iar pirghia P realize a ză pe ri nd (pas cu pas) l egăturile între circuitul Co şi circuitele CI' C2 . (fig.a. Cele două perechi de plilci Po şi P l· ale tubului catodi c (\"(!zi fig.

ăloare.să fie transmisă la o anumili:! disLan\ii. după cum ~e vedc pe figură ..i<l axei care ('orespuntle infăşururii 1 statoriee.NOŢIUNI DE A UTOMATICA 415 3. . Cele două statoare sînt legate dectrie între ele.('i ele("tromotoare induse in înf5şurarca J este : 'T SR Fig. Sistemul sehin pentru transmiterea unghiurilor. adică să fie Iyprodusă la un alt ('lemcnt al sislemului . roteşte ~i al tărei unglli de rota\.Lil înfăşurare t'~te maximă. Cind axul roturu\ui ~e găseştI'. de exemplu. yaloarea eficace EI a forţei declromotoare induse in :1("('a:. Fiecare ~elsill cllprinde un rotor T1. se/sinul fradlU. de la aceea~i reţea rle curent al ternati\'. de exemplu. care se poate În\'Îrti in interiorul unui stator S.radudor indu (·c cîte o forţă eledromotuare alternativă în fiecare in[ăşurare sla t orieă. a. Transmiterea automată SISTE~IE AUTOMATE a unghiurilor lu instalaţiile automate estl' 1I11eori nevoie ca yariaţia unghiulară a linCI piese oarecare _ de exemplu a ullui ax . Statorul fiecărui selsin {'~le realizat ca Ull mic sta tor trifuzal de ma~ină sincronă CII fazde legale in stea . Rotorul ~e!~inului lraductor este lega t rigid de piesa care ~t:. după direcţ. "\ceş L ~istem cuprinde două mici maşini identicl' . [of SI' (fig.ie Lrebuie transmis selsillului rc{'eplor. 26·43. 26-/13) ~i t elsilllli recento/" SR. Ambele rotoare sînt alimentate prin intermediul unor dispozitive eOlcspun/. 1u acest scop se poate utiliza.ace ~l forţ. Cimpul magnetic alternativ din rotund scisiIlului l. adică: El =J:: max- Cînd axnl rotOl"ullli face un unghi oarecare o: cu axa illfăşllrării statorief' ]: valoare efir. sistemul selsin de transmitere.

acest cunductor eurc-lllni este llul.5i sebin111 receptor. cu acelaşi unghi 1: a rolurului din selsinul re ceptor.LfcJ înciL axa rotorului sil coillcidă cu ax[t cimpului magnetic rezultant. Pril1 aceasta se realizează transmiterea mişcărilor lIlJgllit:Iare illtre sdsinul tradl1ctor . ' Z Z unde Z C'~lt' impedunţa r('~pccliyti .ie cu uilghi oareC. In eOllduzie: axa rotorului aparl'inînd selsiuului receptor. Curen!ii Il' 12 şi l:j. d.416 ELECTROTEHNICA GEl'<'LRII-LA lnfăşurările 2 şi 3 fiind decalate in spatiu cu unghiuri de 120° şi respectiv 240 faţă de infăşurarea 1.:::: .Jt fiind că prio.C05 (:x+ 240"). "O") 1 2= Z~ = ~cos ( 0: + 1. 2. yalorile eficace E2 şi Ea ale forţelor electromotoare induse in aceste hobinajc sint: 0 Cele hei forţe e!edroltloLoare de valori eficace El' Ez şi Ea dau naştere III circuitele 1-1'. a:. formează cu ycrticala acelaşi lUlghi CI. . = .E.2' şi 3. Se vcde di suma celor trei = curenţi (care sin' in ra~ii) este: I1+lz+i:J= Ema:!: [cos CI. a }"otorului din selsinul traducLor cor(:spunde ill acelaşi Ump o roLaiie.cu axa yertieală a sclsinului receptor. ca şi axa roLoruhli aparţinî n d sclsillului LraduclOL La uriel' rotaţ. Rezu!t.+eus (a z +1~ooH cos ("" + 240°)] =0 . alternati'l a ('{lrui axJ\ formează unghiul O'. Z .. produc in fiecare înrăşurare cite un dmp magnelic alternatiy . 2' şi 3' ale !iclsinului recepLo!'.""". trecind prin infăşurările 1'. E E.inta acestor trei cimpuri magnetice este Illl dmp magnetic.. Din acea~tă cuuzii nu este llceesar lin conductor eare !'Că lege punctul central al conexiunii in slca ce formeazfl ÎIlfăşurărilc slatoricc ale sclsinului traductor ('11 pllnchli ccntral corespUllzlltor selsinului receptor.1 Ia trei curenţi alternativi de valori eficace: 1 . conform [igurii. Ae('~t ("imp magncLic rezultant atrage rotorul sclsi nului receptor. 13 = E3 En"".l\"t~ '7.

-i omu l.eUlpIific"re un ~isll'm (le măsurare automată a tempcl'aturii unuÎ corp illc3nde~cent O. rclJlltîndu-se cele necorespunzătoare t't('. fie pentru ca. pentru a yerifica mersul normal a l proresului tC'hnologic.'kctric('.de a se [<lct" precis. leg:ll cl('rlric la milivoltmctrul mV. . 0:.lrÎme. fie.NOTJUN'I DE AUTOMATICA b. si'! Se racă iniervrll\ii1c JlccC'san: .ncdicamcnte şi cventunl rehubrca 101'_ ~n . cu njutorul !Sistemului de lentile T. . Figura 26--15 arată prillcipial un sistem automat })ClltTU controlul unor riole cu . se rcaliz(·zC' sortarea diferitelur produse. rapid ş i de fi llU oDo. 26-(\. .\liIS1lJ'B. Asemenea comeuzi automale se Întilnesc la multe motoare t. ating sudura S a uuui l('rmocuplu '/'.. electrirri..\Uirimea care trebuie mă­ s1Jrată Îl} lIlod ilulomat lr\"htt ir ~~ trC'Olcii ccl puţin priutr-ufl traductor.tor ~au inregistrator.fil lă de cea munualil . [1-------' lj------o Ţ Fig. in funcţie rit! \'~d(lriJe mftsurMc..' timp mai scurl Salt mai lung. b constituie un exemplu de comalldă automată prin butoane ~i ('oHladoare. Con1rol automat Siştcmcll' de ('outro1 autOlllat p~rmit ~ă ~e "erificr productia fabrici lor.. yilc·zij dc. de obicei. care !i-O lrnn~formc Într-o m. d. Măsurare automata ill procesele tehnologice .. tă dC. Acest milivolt· melru cu . presiune.\p<lratul M măsură poate fi indic:l. Sistem de măsurare automată. Figura 26-44 :lr3t:) ('a ('}.~ra ra 1!rad .1X'fl al1lomaLil are avantujtd .1. dupii ce sfnt conCC\ltr:1tc. Comandif automată Acţionarea electrică a moLoarclor din echipamentul mnşillii de honuit de la capitolul XX V-3. de multe ori ('sle n('('csar ca o anumită minime (temperlltura. Radiaţiile termic'\" ale acestui corp.3 dreptul in unităţi de tcmpl'ratur:1 permite măsu­ rarea automată a tcmpcraturii corpului O.) sft poală fj mlisuratJI un iltteryal d.

1 L moi ales In bUlla a motoarelor eledrite.'le cH('rgl'licc. la I"cţ ("a. eF. camentul lichid din fiolii nu arc 1r:. iar telula foloeledrică acţionează prill intermediul amplificOltorului A. fluxul luminos respectiv atinge celula fotoelectridi.{t a motoardor prin intermediul rele~Jor termice] RT.odaL 'in mod iHllolJlat de.n un dispozitiv (·lectromagnclÎc. dar dc lungi'i durată. rii.'\ { nratii dacă nola rSlc buuii sali rea. Protecţia rUllcţiol1are . fluxul lumino» fs le micşorat. Sistem de control UlJ!omal. cuprinde şi protcdi:l al1l. Deoa rece acesle I"cIe~ fUJlcţ.atft $ Î In sistem<. Razele luminoase sint ('oncentrat~ de lentila Le şi lravcrscu7. privind ac\iouarea elcctric:i a Ulwi ma ş ini de honui t. Schema (lin figura 2. un aplH'al ilHlicator .sloarnl"t Fiola nI'Ulft>SP\lllziltoarc de pe traJlsporto\". pentru a deconecLa Î:l mod alltomat partea din inslala!ic care ('ste avarialii.i:i fiolele F deplasate de transportorul T. Dacă mcdi· J Fig.l11sp:lr~nţa nccesară. C'. Da cii din CU\lza unei suprasardni {'Ilrcutlll absorbil (leptlşt'şte v:do:tn' :1 maximil aclmisihilii.ini llwri (seurtcircuite). motorul trchuÎ(' de('on.')i 2R'J'.ELECTROTEHNICA GENERALA o sursă de curent altcrnaLiv alimentc:I7. !ltntru a Jlll se.. Protecţia automată este de asemenea uliliJ.omal. i. După trawrsarea unei fiole.J<i!. este ncccsar a se utiliza ş i relce clccLromagncticc S::Hl s i gl1ranţe fuzibile care d eclanşează brusc la sllprasarc.ionează corec t numai la sup rasarcini mici. Protecţi e automaU auLomalii joacă lin rol deosebit de imporhl . produce avarii.ă prin intermediul staLil izatomlui de tensiune S lampa L. 26·45.

devine egal eu nivelul prescris. fn con~ccil1ţă . van a carc reglead debitul de apă la iulwrea in rezervor trebuie să poatii ocupa poziţii diferile.ît 1 7 timpul de aclionare a declanşării să scadl"i pc masura depărtării de geuerator. protecţia trebuie şă fie selediuă. scoţînd din funcţiune consumatorul C~. organul care cxeelltă reglarea trebuie ca Îll momentul eeloilibrului sa poată ocupa poziţi i diferite pnLru valoarea preserisă a mărimii de l'eglat care e<. '9' e. iai' . În figura 26-2.NOŢruNI VE AUTOMATICA 419 în aeest caz. 1'('3 prf'r1să a mărimii de reglat şi valoare. La orice valoare a debitului .al' uaL Q ereştc. corespund\' ullt!i reglări astatice..' ana V coho~ll':l .U f .C? sint alimentaţi de la genel'atorul G prin intermediul unei reţele care cuprinde Întreruptoarele automate!I" ' [U' prevăzute cu relef:" care provoacă deelanşareea automată ÎI1 caz de sarcină.uatii (l in rezervor. D e as{'mcuea.le apă ('v3t. proLecţia selecLivă cere ca reglajul relt'dor să fie astfel Jăcut. care pleacă de la gcnerator.:cc« ~' c milre~le debiLul ci<. Ili\'l'lul scade.a efectivă este IIUIă. La reglarea a~laticii.glarea astatică. Încit ÎntreG ruptorul ' 2 (ee! mai apropiat de Ct) să declanş(·ze primul. Dc exemplu. Se presupune că la un moment. echilibrul rcstabilindu-se pentru un nivel putin mai ridica! fat-ii d r cel prescris. vana V se ridică . h( C.icti c~te arătat i n figura 25-!7. la sfîrşitul procesului de reglaj. 26-46.le o v:iloarc nnică. 26-46).. . nivelul apei la srirşitul proce~ulili de rcglaj adică la echi libru .jlr(' valoa. a~tfcl ea la ficrarf' poziţir :live1ul apf'i la echilibru s:\ atillgă valoal'ra prescrisi1. Consumatorii CI" . dar permiţind pentru rc:-otnl feţelei o funcţionare normală. Releele ÎntrcruptoaH' lor trebuie al'tfel n'glatc.licr'i sau asta'icil.intrare a «pei Îu rezervor ş i restabileşle eehi libl'ul. la re. Sistem de proIectie auto · ma t ă seledivă. 26-2. Dacă clehilHl --le apa evacuat se mic)orează. după cum se arată m a i departe (fig. Înr. Un cX('mplu de rcglarc stat. Dacă debitul de apă ('\. Reglare automată Reglarea automată poate fi da. plutitorul P coboai'il. in!'iă la un llivel al apei putin mai robllril decit nivelul prcseri::-. abaterea j. dat se produse o suprasarcină inadmisibil dc mare la consumatorul C2 • Curentul de supra sarcină.fig. . trece prin Îiltreruptoarele automate lw 18 12. plutitorul S(~ ridică. Sistemul de reglam automată din figur:J.

~i~ll:mc1e de n'glan~ pot ri cu yn[oare prt'ci~ii fo n-.mlom"Ui astat i că pentru . 26-4Î. irc. fu s istemele de reglarf' conl a fi~car<. de l"xClllplu. Sistem de reglare auloll1atr.>Iemente arc o fu n cţionare it.~lIl (le 1't~t!lnj este ma i I":lpill.t <le la rc\('a).f'uzJ <. adică p lutito r ul p. la reglarea sta ti că.eri. "nlo ri puţi l ] clirerite raţă de va loarea pn~.lt constantil.('izil' mai llwre. tic t~xrmplu. care permite o pr. Orgatlul care execută I'cglarc<I statică Lrebuie ~tl o('upe po. Obicdul re. după reglajului .l zan elco Din alt punct (le \'cc!c)'c. tind C'1H~rgia nel't'~an1 ":lnei €-~lC <la('-. sau <:\. mărimea de ie!. nenţillerca cOll~ta!ltă a unei turatii. PrillHllui taz ii ('on' ~pllud('. re/fii.r1să /Juril/bilti dupti lIll wlllmil program. l'a. Î'l schimb proc(..rinll~3 de iutrnrc Y:lriazft conlÎnuu.lc u variaţie jn snlt n Illă· rimii dl' il'~irf'.:i. Reglarea aslaliCli arc avantajul anulării ('om plete a abal.:iţii djf('ritc penlru diferitele \'rllQrj atinse de mărimea (le reglat la eeh ilîhru.CA GENERALĂ tn consecil'ţă.. (. \'ariad cont inuu (lin) atunci tind m[. pJim(>le sisteme se Ilumc~{' ~ i regllialof/re proprin.Jazcnzu pe existenl.It: obicei la rf'glarea mă· r imil or nI \'ariatii t('nte. ia r ultimele.crisă.glnjului OIl {!slc () mai-iUIIunea l tă a r.:i.1 va loare a pres(. De ascmfllcn.c. Figura 2(j·2 ('ol'Cspunde cazului al doilea.c.!. De m ulte ori. indC'pend€-lIl de ~arcilla mnşinii. arlirfl \"ana F. m ărimea rle regla t poate a\'ca.ut{)matizi!ri :-(' uUlizeaz:'i de olJie('i l"C'glarea in dircct.ltu)'H unui cuptor.420 ELECTRO~. arlieb In o varia tir l:Olltinuă fi m:irÎmii de intraT"(' cOfrspun:. In fignra 2Q-18 se arată tlţl sistem d(' feglnrc . Rt'glarca pOltl!> fi continuii ~au diSIUl/lif/IUI. .iunea unl1i r . procesţJl Fig.('1 pu~in mlul dinll'l' <. tempcr.a tind mici abat. clar prvcesul de reglaj pină la echilibru est e Illa i lung.ărei turaliC' 1/ (m:1l'i mea de reglal) tr(>buic menlinută in mod au· tom. P(' a('claşj ax eu mnşiua. staiÎC<I. TII ~. In sistemele de reglarc di~('o n· tinuă. tit! un elcm(>llL il1fcrmC'dîar (motoru l ckC'lrîc aJ ilUeut:. dnd encrgia ne('('~aril orgn· nului car~ execută reglnjul. RI~glar(>a slati eă se l. este luală de la Uil traduclol'. reglarea p oat(' fi dirceUi sau indiIecl<1.lal1lă pcnlru mărimea de reglat. rCY ll l/1/our~ 1'1I p/'oyralll . lÎullă. figura 20·47. pl'P:-. Si~~cmrlf' (li~("OlltilHle ~e utili7.> elcm('ut.prii. neglajul static se bazeazii deci pc admiterea unei a numite aua/Ni.

NOŢIUNI DE AtJ'"TOMATICA 421 OE. f]F ~ ~ R.. O(C r R. cu excitaţia E 2 de la bateria este proporţional cu luraţia n a maşini i . • IJ ~. -unea lt ă se g5seşte motorul electric de curent continuu separat ă El şi tahogeneratorul T excitat prin in fâ şllrarea B l.i" la un momcnt dat maşina . care al imentează un mic motor de curent continuu m. 'Iot orul poate realiza prin intermediul reductorului r~ .-c faţă de turaţia 'le prescrisă. Potenţialul aplicat rezistenţei R 2 depinde de poziţja cursorului el! eare poate aluneca de-a lungul rezis tenţe i R. Fig.7. I 'lz> A. ~e aplică deci nn poten ţ i a l proportional cu turaţia Il (la rezi stenţa HI ) pe care o a re c[ed.elor R I şi R 2 este astfel in cit po ten ţialul la ieş i rea din o rganul de compa ra ţie şi control să fie prop orţiollal ('u : adiei! cu abaLt'J"ca a a turaijei /1 efedi. IX-5). Potenţialul aplieat de tallOgellerator rezistenţei RI BI~~(I . 26·-1. aşa.8. l\Iijlocul rezistenţei R {'stc legat la pămînt. alimentată tot de bateria BI. Cursorul el se. Sis tem de re gl.ltialelor aplicate rezistenţ.~ egale .lrc aU\Qmată as t a ii că pentru menţino:rea constanlă Ln hornele org'2'lului de comparaţie şi c omandă consti tuit din rezi~t("n \elc HI şi H. care reprezi'ltă nee valoarea dată ~au prcs cri~'ft a mărimii <le reglat.. Polaritatea pote. Acest p otcllţial propor ţional cu a .<C apIidt la grila amplificatorului iO c A I' conlli "tituit dintr.inută constantă.unelte. d a unei tu wjii.unea ltă şi un paten!ia l proporţ i onal cu lurat ia III) (la rezist e nţa R 2).un tiratron (w'zi cap .ă Într-o anumi tă poziţie. carc corespunde turaţiei n3 pn'scrisiS a fi men(.

care funcţionează ca traductor. Aceasta cOllstitue iufăşurarca de comandă (f-au de excitaţie) a amplidinci Az (acţionată de Ull motor nedesenat). 1. Totodată. g. Tensiunea la bornele a-b ale Îniăşurării de comandă E3 este nulă.ie eare corespuude turaţici 11(1 prescrise. să aplice motorului Ot.l> astfel efi :. Curenţ. se aşază ellTsorul el " Într-o poziţ. dat riind că cdc două jumătăţi ale acestei infăşurări sînt parcurse tit' rurenţi egali şi de sensuri contrare . Mijlocul Înriişurării de comandă E~ e!'ote legat la polul pozitiv al baterii B z• care arc celălalt pol legat la pămint. astfelincît la Ull moment dat abaterea Il o.':iC apropie de [1 0 . Cursorul C2 este de asemenea legal la pămînt .! . care face ca amplidina A2. o tensiune astfel Încît acesta începe să se rotească .1 acest caz.-It' (' xemplu deplasări mecanice.ii in cele (louă jumiHăji ale Înfă~urării E3 nemaifiind egali. .acţiollînd maşina.şurării iar senlOmoforul /Il. astfel ca tensiunea aplicată motorului Oli ~ă creasci'i pentru a readuce turaţia la valoarea prescrisă I!~ _ Dacă sarcina scade. Urrnă rin·a H \ ILomată se aplică. după cum se vede pc figură. care pune din nOll in mişcare :ier\"omolorul m şi cursorul C~. Urmărirea automată Sistemele de urmărire automată pol fi ron~icleraLc o \' ari~mL ă sistemelor de regl are automată.rs. lJentru a se anula din llOU abaterea elc. micşorÎun 1'co-siunea la bornele motorului OE şi deci lnra\ia sa.ulleite cursorul C2 se gă­ seşte in poziţia mijlocie a reostatului Rh.aşinii-unelte cn~şLe. la bornele a-b apare o tensiune de UD anumit sens.l l = a se llilldcază.crgic mult mai importantă. se anulează şi potenţialLll aplicat amplificatoruilli A. la hogcncratorul T. ceea ce face să apară o abatere a.. Urm{trirea automată permite C:I o serie de fCnOIll('ne . fare ca servomotorul ni şi cursorul ("2 s:1 func~joneze in sens im·e.unealtă . Pentru pornirea maşinii-llllelte. la prelucrarea metalelor prin maşini de copiat eledrice. Pe măsură ce turaţia motorului OE . Lllr:dia ~a scade.2 ' Dacă la un moment dat sarcina m.ervolllolnrui m se opreşte o dată cu cursorul (.în sensul necesar. Se presupune că În stare de repaus a maşinii . turaţia Illotoruhli OE creşte. de exemplll. aplică asupra r('zÎslcn l'ci U~ lin potenţial <lin ce În ce mai mare şi proporţional C1l turaţia deeti\"ă n a motorului OE.un anumit sens. care neecsiUi un l"onWm neÎnsemnal de -energic . asupra amplificatorului tiratronîe Al se apIidl un potenţial proporţional cu: . incepe sîi rotească cursorul C2 Într. găsindu-se suh tensiune. care alimentează motorul OE (organul de C'Xecuţic). la rindul ei.422 rotaţia ELECTROTEHNICA GENERALA cursorului C2 de-a lungul rcoslatului Rh care esle legat la bornele Înfă E3. iar :lbaterea (1 de sellS conlrar faţă de prima dală .~[t fie reproduse ]lllnindu-se însă in joc o er.

f'omprimîlld rc~ortul 2. să ajungă amplificat la organul de execiltie fi (motor ('lcdrir). il1lprrur. de obicei mecanicii. 26·-19.-> 'ii organnl de execuţie D. $C ridic:.u şablonul S. Cn urmare a unui alt ~('mnal ce tr('ce prir· amplificatorul . 26~49) trebuie să fie frczată prin copiere. de dire molorul I'kclrie i . da. di piesa P (fig.. Dacfi profilul şahlOliului obl ig:! palpalorul sa eobo~\l·e .)C{îOIlC3Z.. Freza coboară pentru a prelucra piesa P. iar legă ­ tura !) ridici"l şi capul de copiat. care trebuie să rămînă mereu iu cO!ltacL (să palpezc ) c. dupii cart'. astfel încît să capete forma uriit<llă punctat. illişcarea {'. prin intermediul unei comenzi corespunzătoare. prevăzut elI o tijă p. se deplasează pe orizontală .ă cu freza.5.' copiat. Prin legătura 9. cu <ljulorul frezei F.<lrc readuce mereu capul (le copiat Într~ o poziţie concordantă cu suportul frezei are ca c!""ci repunerea pîrglliei J in poziţja sa mijlocie. numită palpa lor. Maşina de copi::Jt eonpnl! ('(lpul de copi(lt R. Af'('~I:t . 1 II 8 9 r:::------T"--.fJllnnent spre piesa P în sen sul mişcării 1 J. este coborit şi capul de copiat.C{l este ('azul.J prin miJ'carca I (în j01» asupra sliportuilii S. Sistem de urmărire automată (de copiere). împreună cu freza . care arr forma pe care trebuie s~o capele piesa de prelucrat.hide cOllt<lciul 1. Dacă profilul ~ahlol!ului S obligă palpalol"ul p să se ridice. . :!llln(·i ~i suportul frezei. şub in[fucll(a resortului 2. cind ambele (·Qnlade ::îl' t deschise. ~all poate coborî. acca~ta face ca lin scmllal elcf'lrie să pornească de la capul ciI. care poartă freza 1-". să tre<lca Pliu amplificat"orul . se Înc. de pildă. Dacă palpatorul urmăreşte o suprafaţă orizontală :J ş:lblonnllli. copi at esLe deplasat în mod pf'. se incl1ide contactul' . Capul (](. In ace~t timp palpatorul p urmăreşLe C011tUl"ul şablon ului S şi poale apăsa la un moment da t capătul pirghiei 1. F P S Fig. ~uportul frezei.NOŢIUNI DE AUTOMATICA Se presupune.

in urma m.erveni di"afara sistemului.. Cînd fen omenele t ranzi to rii nu duc la o sit\mţie de echilibru. 2G-SO. 26-50.'lcest caz stabil. c~. b). de exemplu. Dacă. un interval de timp mai lung sau mai scurt. şlstemlll csLe Imtabll şi nu poate functiona. -sau să creaStă inco nt in uu (fig. 26-50.o~lre (le echilil~r:l a... sistelhul este ('-Vident st. De oarece sistemul este format. sistcmul se numeşte instabil. 2(.·50. Su. dintr-u n circuit în chis. dind naştere la o serie de fenomeu(" tranzitorii."IE. .tcJlnll este ŞI 1'1 . Se p oalt· illtimpla insă ca o scilaţiile să răminfl lleam~rti ~a lc (fig.RALA 4. ciud mărime a de reglaj ~e stabilizează după o scrie de oscilatii L _ _ __ 3) _ _ _ V\Wl C) • d. În aceste eaznn .-50. STABILIREA SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATA ŞI CALITATEA REGLAHl! Funnionarea unui sistem de reglare auLo mat ă este supusi"i influenţei unor {actori perlurbafori ee pot int. factorul perturba tor se propagă prin toate elementele sistemului de un număr oarecare de ori. amodiwle (dcscreseăto~n' ) la o nouă va!. procesul tra~­ zi loriu se llumeşle oscila/ori li ullwtli:a/. după -cum se ştie. sistemul are o stabililale mai hună.'iC nu meşte aperiodic. a) după o curM expone n ţi a Hi. o variaţie (le san:i1l1l a maşinii-unelte OR constituie un asemenea fador perturbator. miirimea de reglat variază în timp de la o valoare 1 (fig. Cu cit aceste fenomene duc ma i repede la o situaţie de echilibru. iar procesul tranzitoriu .' Fig.abil. Dacă perturbarea arc ca efect [erJ oIlH'nc tra nzitorij oscilatorii (fig. 26." ELECTROTEHmCA G:E. In sistemul din figura 26-48.ei perturbări. la valoarea nouă de echilibru 2. Stabilitate<l sisiemelor de reglare automatA . d).

-a sistemelor de T OR Fig. Structura generală telemecanică. ..Ulita/ea pro('«'sultli de rt'glnre indeplinit de sistem. Genera1il ăli TEL!:::. distanţa intre obi«.a. o serie de mclode matematice de~lul de complicate. Da c:\ ('crcdarea stabilită tii duce la concluzia că sistemul este instabil~ se modifj('ă unele elemenle ale sistemului. DE AUTOMATICA Una din ('("le mai importante operaţii de ('aleul care trebuie Îndeplinită În legătură cu sistemele de reglarc automată constă În ycrilicarea stabiliUiţii lor.~ OR ~---.care sînt in circuit inchis -. transmiten: a şi re("t'ptia senlllalclor. astfel incit !<istelliul să devină stabil.Oi )U '" " OR ~Lr ~. mctodeh> HIII criteriile Routh-Hmwil:."OŢillN.). In această pri'\'in{ii. La sÎstemele de regla re automată studiate . eslI" necesar sa se cerceteze şi (. ~idemclc de tclemecanică poL fi in circuiL inchis ~au in circuit cle~('his . corespund În tclcmccauică sisteme de oce " 31 f -_:~. a. de asemenea.:'\IECA~I C -\ fn siEtelllplc alltomate studiate mai illuinte . Pentru aprecierea caJiluţii unui sistem de reglare auLomată există. se introduc demente noi stabilizatoare el c. LI 3.a. După C\~ s-a ajuns la \lll sistem automat stabil. rapiditatea reglării ~ Ielul proceselor lraUlitorii prin care se eIectlH~ază reglarea ~. 5. 26·51. sistemul se numeşte de felem ecanidl.ctuJ regIării şi dircritcle elemente aJc i J lstalaţici este relati\· mică.~e) --.).('est scop H" pot aplica diferite metode carc ţin seama de caracteristicile elemen telor ce {'oflstituie sistemul aulomat respectiv de exemplu. joacă un rol importa nt gradul de precizie a reglării. Jlihailovş. D'ICă Însă accasUI distan tă esLe atit de mare Încit ne('('sită intrOlll1("erea unor instalatii speciale pentru emisia. Ca şi sistemele ohişnuite automate.

1!1 figura 26-5] se arată structu ra generala a uuui sistem de telereglarc (fig. şi in sisteme pI'ntru fli s l anţfl m:tn'. la sistemele de comandă.<ln1"c de mică.aparat de măsurare. ne rgetice. DE . R .aleIOI". T . 1 . Tclcmeca nica îşi găseşte utilizarea iu prartică i n sper ial in ~istemelc c lectroe. măsurare automată oce - b .>j AP T IRE r: ==~===~D Fig. care cuprind centra le.receptor de semna le şi TI lin ie rie telecomun icatii. I K --1 - . 26-51.e m iţător de semnale. pentru di-st.iutensilate sau I('nsiun c rOl\tiuuii .au("ă. trans/lort ş i distr ibutie de energie electrică.426 ELECTROTElL"iICA GE~'"ERA LA felereglare automată.organ de execuţie. DC ..traductor.organ de comandă.1 I ~. Pe figură OR reprezinti! obiectul reglajului. De asemCHea. Sisteme le de tclernăsurarc l:l flis tflllFI mare ut ilizcOlz:l Lntusmiterrfl lIllor impulsuri <:lc (·t rÎt:e sa u a unui c Ufelll :dt. Sisteme de telemăs ura re S iSlemele d~ t elt'mil s urart' se pot ('Iasifira in sistemi' pentru dhtanţă de 10 . c). organ de comparaţie ş i comandă. b) ş i de tele( fi g.cnlfltiv dl': frrf\" eJL(r1 .organ de control."ariabilii" In figur:1 2G-52 ~c flr~Ii"1 scht'ma tir. E . . DC . pina la sute dr. care trausfor m ă măriJllt!fl dc' milslll'at Într-o mărim e e\cdriră . ele. pentru transmiterea la d i starlţă a scmr. 26-51. 20 km.rr 1it' transmit. . Sist ('mele de te le mflsuran. lefecon{ru! ş i lelemă"IIJ"att. de le l eco ma n dă automată (rig. 26·52" Principiul Itl tmâsurări i <::u trauuctor de inductie ~I redresor ele<::lrofll<::. a). principiu fl unui s Î ~leUl de telem:ts u rart' cu tr<ldudor d(' indur\ie lji rr"dre~ or ('l edl'onh' .. In ..e :tpoi la rlist. şi staţjj eleclrice interconectate aşezate la mari rlista n ţc intre. În raport eu necesităţile de producere. d a r care trebuie să f uncţioneze intr-un radru coorrlonat. I \S' TI . 26-51 . cootrol şi măs urart de exemplu uutomată carc sÎnL in circuit deschis - coresp und in tclcmecanică sis- teme ele felecomandi'f.' la distal1 t-ă mică fo loscst' dt ohic('j traducloare.kilometri.

codificarea sau frecvenţa impulsurilor. anică. alunci E=O şi curentul J=O. care ia naştere Îl) bobina [1. forţa eleelromolo:ue E ::.îc. la perifcria lui cu orilkijlc O. 26-53). Axul de rotaţie a bobinei B esLe legat. adică yiteza de rofa\ie a axului. Fluxul lumillOs ajunge la celula foloeleelrică cînd îu drumul său SE' găseşte un orificiu şi este întreru pi atunci rînd rnăsHJ: are . Lampa L !ran~mile prin ac~~t e orifieii Ull anumit flux lumin os (:e!nki fotoelcctrkc CF. :\paratul AD arc !':cara groihltă in COl1.. la reI ca şi in cazul cînd unghiul [2 = 0. ol11uniraţ. 1n ronseeillţă. iar fiecare cifră printr-o anumită combinaţie (codific<lre) de impulsuri de polarităţi diferi te. Pelllrn a ~e evita cOJlfuziile posibile ~i a se at. Dacă n=o. depinde de ungl1iul n pe care-l face planul bobinei cu plallul orizontal.TICA 427 10 .4. Pentru Q=90". (po. j)'" stîlpi. Sistemele. In metoda frecycnţei impuburilor. Număml ~e exprim. valoare:l mârimii de măsurat corespunde duratei fiecărui impuls (uneori duratei dintre impllLsmi).\ prin eifrcJc eare-I compun.. de LdlCmiisurare prin impulsuri (pentru dislanţe mari) se bazeaziÎ pe numărul. Contorul 11'1t rnăsoariî puter('a care treJ. dliar C'Înn aparatul primar de mă~U1'are indidi zero. va fi proporţional cu energia in 'mita lea de timp.P. penlr u 500 k\V ~[I core~pundă 5 impulsuri pe secundă etc.c:crinp. ~au îl! cablu suhteran_ Curentul de li!Jie e:st.ii al axei contorului fiind propo r ţional eli rnergia măsuraLă . in si"temuf hazat pe nUII\{\I'ul impul~l1rilor.i curentul 1 au valori maxime . Se va excmplifi(':l mai jos tllilizar. (·are arată r{l linia nu cste intreruptă. aparatul de măsurare AD indică zero.~a metodei frccven~ei impulsnrilor pentru măsurarea la rlistanVi a unei puteri dectrice (fiQ.e de uprosimativ 0. Lini:! de telecomunicaţie poate fi aeriană. Eroarea maximă a sistemului este in mod normal de =--:2% . rigid de aparatul primar rle mBsurare . de e xemplu.z. Cînd linia de telecomuuicaţie se întrerupe elin eauza unri 3varii.uie tr<l(lsllli~ă aparatului de 1" (l i~ b'Il1P AD . (" 3 pentru o put. adică nll anumit număr de impulsuri 1[: llllibtea de timp .ie l.. pe linie să treacă un curent de inteHsitalt' J"t'du~:1 . Dară sisLemul se bazează pe durata impulSllrilor. Se ştie că energia electriră se mă~oară cu contorul . fiecărei valori a mărimii de miimrat îi corespunde o anumită frecvenţă a impulsurilor.·. către redre~orul electronic RE ~i transmis apoi priu liaia dE' telec. Forţa elec.l.rage atentia aSllpra anlrici.:tive şi negatiye)..NOŢIUNI DE AUTOl'>lA.'alonre a mărimii măsurate corespunde unui anumit llumiir de. In aeest caz se poate conveni . i'lsl~llaţia este astfel realizată încît.ere de f 000 k\\' sii rorerpundă 10 impulsuri pe ~('rund. 1 mA. Axul contorului ruteşte rliscnJ D prevăzut. numărul de rotat. fiecare . durata.tromotoare E de induc!. în metoda codificării.T ap:n3Lului de măsurare la di~t:lllţă AD.5 . !'\(lidi cu puterea e1edriră­ respectivă. fiecărei valori a marimii de lll{tSurat îi eore~pulld(' un anumit număr proporţiou~l cu yaloarea rc~pccti"ă . numărul de rotaţii în llnit3Lea de tIJOP. impulsuri. înfăşurată în jurul tamburului T. Curentul 1 este redresat de. 20 km . Traductorul de indue!ie TI se alim entează de la reţeaua de curent alternativ RA prin intermediul :sLabjlizaLorului de tensiune ST .

indicaţ. Fig. făcînd ca. adic.j put. elistan ţe mari ell ajlltorlll ullui ("urcnl.urent. mfl~Ul"at JI esle introdus[t intr-un traductor T. La fieeare impuls. 2G·54.t1 n variaZ. iar condens:llorul C se descarcii plill rcz:hite'lţ:l R 2 .cven tă penlru ielemiisurare. :o.erii rarc trebllie mnsurată la dishmţ. impubnri!or mai mare) cu atît c.i'i. deci cu puterea mfisurată de con- torul Wh. Acul ap:ml. ::trm:Hura rclcului [("YfIle in poziţia 2. curenlul prin aparatul . Curentul il' datorit celulei eF. Si::lt'lllek P('lltt·ll măsnrarc 10. Mârimea el . care trece prin rezist('n\a de limitrlr\' 1 ~j aparat. releul atrage armătura l'a a În poziţia 1. Fret"vellţa eurentullli produs de generatorul GE depind(' (1(' Vtl- .j).\n ilatl'a d(~ timp este mai mare (freC\"E.ia aparatuhli corespunde frcc\· \·n~ci impulsurilor. 26-5:" Sistem de leJemăsurare bazllt pe frecvcJ11a impulsurilor. 2C-:j.~i Învcr$.) l"OndenHllorullli. saL.u l de mllsut'al AD.LlIlui "\"a lua poziţia eoresPllllzătoare curentului mediu. va corcspUllde deci unor impulsuri avînd o frecvenţă proporţională cu turaţ-ia discului D.ll{'rnati\" de free'''':nţă \"ariahiJă se numesc de. a dinJi m:trllYle (](o ieşin' . Prin GE ~-a notat un ~('llcrator elcelronic de Cllrent aJ[ernati\·.ul mediu prin apa ra L va crrşl{' . n M fig.ti şi transmise la distanţă prin linia de telecomunicaţii Ll' releului R. Cu cit numănll de impulsuri in l. ~lmplificatoruJ .orul C printr-un ('urent i 2 . bateria B să Încarc{' eonden- .. Impulsurik silit amplificate dr.428 ELECTRO'fEHN I CA GENERALA trecerea fluxului esle Opritfl de porţiunea de disc dintre două oriIicii. ohicei sisteme de {reww(ă (fig.ma bloc <J unui sistem de fre..poat. Cînd impulsul (Ijşpnre.e varia cap aritatea cOlld('llsatorlllui C. 1/1 consecinlii. La fi('(·ar(' lllciîrcare .t de la o al~u\lliLil valoare la Zl'ro.. SclH'."uţa.(!(' exemplu o dep!a~arc .

[ace parte din gellerator*. De multe ori.'i cont rol PC ~i postul în\.'a pozi ţi.reruptoarelor Pl.islă rite două eanale C~:.llizarc se poL semnaliza la distanţă pozil. sistemele. iar din locul întreruptorului se ~emnalizează la postul de di~p ecer poziţia Îlltrernptorului respectiv . de exemplu.schis" Il unui intrerupiiLor.ă jnrhiderea unui intreruptor. poz.effinalizare se hazează pe aceleaşi principii. ieşire un curent proportional cu frecvenţa..lllxiliar CI (' ~lc men tiuut in p oz.i C' l ' (. de tcleeomandii sînt eombinaLe CII rele de Lelt'st'lllnalizan!. intre postul de comanda !.iţia supcrlo:lrfl.Curentul este măSllral de aparalul AD .analul comun C.NOŢIUNI DE AUTOMATIcA 429 loarea C:. ACCiiL frecvenţmetru se comportă ca un traJlIctor <lsind ca mărimc~le inLrare frecvenla de miisurat. curentul ajunge la frecvenjmelrul eleclrQ/lic Fl!. utilaje ete.. In felnl acesta se poate urmări dadi telecoman{la s-a îndeplinit efectiv .-! proporţională eu IllăriuH:a de măsurat.ltd\Ji de.). poziţia "in mers" sau "în repaus" :1 unui motor etc. In ilceasli! siluaţie..i~ia de "Îllchi!.. pe cind la ultimele . se transmit ~imlllLan IUai multe semnale. Le d e clau~at. a~tfel incît ~înl lratate împreunii. pentru comanda la distanţă a 1I1l0r între rupt-oare şi scmnalizar. se transmit prin canalele de felecoInllnirofii (cu sau fără fir) difcrile impulsuri. (ca. trece lin C\lrcnl prin rC'ie.11 esic un exem plu de generll ior electnJOli~ de îr~Cvtllt r.'2 ~i C' ~ ete.li C. a cărei valoare trebuie milsnratţl la distanţă. Oscil. ineîl (·cI de { ·olluHl'lii să 1111 poată fuuetiolla de cî t cU un cnrent. închideri şi deschideri dE'.i aihă O sueeesiulH~ în timp . ln ddinitiv. cQutactul său :.iile În care ~e găsesc difelite ap :l l'~~te . de fapt. În t"Qns{'{'inUl. de exemplu.ll Ci t 1 pent ru comanda <lcdanşiirii înteeruptorulni 11 prin rcleul S'Ţ) 1 penl-ru senl il :lIizan'a poziţici "deelan<. deviaţia acului aceslui aparat va fi propor\iOlw!ă cu măfllnea i\l.lpa'0tA(. de exemplu. Se presupune ca la nil moment dat inlrenlpLorul Il (neUI'selUlt) se găIit". ~:.. pcntrl! fiecare întreruptor I I' 1'1 de . semnalele trebuie l' ." ~all . d{'. Există sisteme (·u !Ilai mlllte eanale ~i ~isleme cu UII singur eallal.'i lor. întrerupătoarc). Ia CiltC yaloarea fre!. . trcc('rea prill ampliflcat~rHl A ~i linia de teJecomUllica~ii LT. ă diferite operatii (ca.leek sîn t astfel con~truile. Astfel.:lloruI cu lriorlh <'lin Uf. La primele.\"en!e1 dep inde de mărimea capaciW\îi C. Sisteme de telecomanda şi tetesel!matizare FlIllcţ-Îonarea sikmelor de lelecomandă ş i tcle. \ c. . In afară ne r. care. iar cel de semnalizare sii poală fUllCţion:l cu UII . La di\'C!rsele sisteme de telecomandă şi Lele~emnalizare.a l " prin rezistenţa de /Jafoare lJlare RI' Rt.. CII ajutorul sisteme!or de Lelecomandă ~c !HlL eomanda la distanţ. Dup'. i" figura 2ri-55 ~e arată sehema de principiu a ullui sistem cu mai mlllk ranale. iar ca mărime de.. de la lin po::<l de dispecer energetic Se poate comanda la disbn(. mare.!"ura 9. Frecvenţa acestui curent pO:. iar cu ajutorul ~istemelor de telesemnl.

. care semna lizcazâ poziţia "declanşat " a intreruptorului II.ELElCTROTEHNICA G ENERALA curent mic...__c _ _ l ~ C~. R eleul SD 1. R " '" j sll '! " _. Sistem de comandă multe canale. dar releul de semnalizare fun c ţionează ş i aprinde o lampă ( nedesenată) care semnali zeaz ă poziţia "anclanşat" a întreruptoru lui. ___c' 1-. Dacă este necesar s5 se ('omande declanşarea intreruptorului 11 se aduce cheia KI in poziţi a superi oa ră. 'OI / K.1 " R. Curentul fiind mic.. ţinind seama că rezistenţele R au o va loare mare. Se stab ileşte in schimb curentul prin releul CD 1 (pentru comanda Mcla/lşării întreruptorului). " " SOI I şi s1' Fig. este scos din Iuncţ.. 26-55. aprinzind o l ampă (n edesena tă). iar lampa care semnalizează poziţia "declanşat" a intreruptorului Il se stinqc. prin releul SA 1 (pen tru Semnalizarea poziţiei "anc1anşat" a intrcruptorului) şi prin rezistenţa R' I de valoare mare. -. tn acest moment. ÎnchizÎndu-se astfel d eri vaţia constituită din rezistenţa r1 de /Jaloare micd şi cheia /{l" Curentul prin releul CA. semnalizare cu mai de mare pentru a pune in ru ncţiune acest releu.i unc. contactul auxiliar CI este adus printr-ull dispozitiv 111('canic in p oziţia sa inferioară .1 pentru coman da au cia nşări i creştc la o valoare suficient p f-=-t1 ' f ~ 1 + 8 c ------. ('arc co mandă anclanşarea. Din cauza valorii mari a rezistc nţe i Rl' curentul este Illic şi funcţionează numai releul de semnalizare SDJ. nemaifiind parcurs de curent. Cind este necesar să se co mande de la di stanţă an clanşarea intreruptorului Il' se aşază cheia /(\ în poziţia in ferioară ._~ ( . iar rezisl e nţelc r. ceea ce permite să treacă curentul ş i prin rez i stenţa r' 1 de va loare mi că . In mod asemănător se procedează penlru comanda celorla lte in t reruptoare..-. o valoare micâ. releul de comandă CDJ nu func.ţionea zi'i.

care funcţionează În sincronism. astfel rii . obiectul 2 al postului P2. t . cursorul Ci St' ~iiS('Ştt' in contact cu ploh ll 2 diu postul Pz. In ac('st momenl insii. . Sistem de .J - '1':::.5 Fig. se . ca şi la postul comandat P2. 26-&6.! <lin postu l P'l. În momrntuJ l'Ind cu .~ 5 cu un singur canal. t ur-sorul el? se găseşte de ase menea pe plotul co res punzător 2 D ată trC'bu ie să fir comanda L.ţIe două curso:II't' CI şi C~ S{. Prin aceasta dud l'ursfJtu1 r. so III CI se găse ş te . prin canalul C pl~acă un semil ai Irt clislribui torul D. La postul de comandă P l . de exemplu.rote~ c cu aceeaşi viteză şi în acelaşj timp. J 1 1 {(fapt"~ ~ • J ~- .j P l (comenzi).Î D?. 5 . astfel i ncit releul corespU llzator 2 «(. 0.u dJide Îlltreruptorul 2 la po!-. tie cxc mplu. Se. S .\ NOTIUNI DE AUTOMATICA simplificat de a unui de cu un canal rezultă 'riin figura 26-56. tn mod asemănător !'c pol comand a şi celelalte ob i<.z 1 c 1 Il 1 C . 1 3 [m.X~ l·l1! i e) tran smit" co manda rcspccli\"3 org:lnului de execuţie { 'arc :l ('tiOllt'ază obiectul 2. PE' plolul 2..vt . (.. \ Princi~ funcţionare ~istem comandă . coman d ă C.. . găseşte c ite un distribuitor Dt .tul de eomand.>dc din postul P2. 0. vine in contucl cu platul 2.

pe scurt. posibilitatea de a obţine temperaturi inalte ş . Dezavantajele principale sînt ilatori te costului ri(licat al energiei electrice ş i al i nstal aţiei . reglare con tinuă şi precisă.a. există cuptoare cu re::islentă şi cuploare CII arc.ll. căldura este produsă de arcul e1ectric ce se o bţine intre c1edrozii cu care este prevăzut cuptorul. curentul electric trecînd printr-uD conductor de o an umilă rezistenţă elec tri că produce căl dură pe baza legii Joule-Lenz. Avantajele principale ale cuptoarelor electrice sînt: curăţenie. care produc căldura pe baza legi i doule-Lenz. 1n cuptoa rele cu arc. La cu p toarele de iuducţie . cu actiune directă şi de inductie. numai primele d ouă tipuri (cu acţ iune dire ct ă şi indirecta) sint denumite cu rczistenţă~ ultimul tip fiind numit. Relaţia In cuptoarele electrice. materialul care trebuie Încălzi t este aşezat intr~un cîmp magneti c alternativ.CAPITOLUL XXVII PltOCEDEE ELECTROTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUCnARE PR]~ CLTRASUNETE 1. Generalit. energia electrică este tr an sformată in energic de transformare Între aeeste douu leluri de energic ('ste: 1 k Wh =860 kcal. pri n radiaţie ş i co nverţie. curentul electric lu at de la reţea trece direct prin materialul care trebuie indilzit. . In cuptoarele cu rezistenţă. Clasificarea cuptoarelor eleclrice se poate face după modul în care se realizează transformarea energiei electrice in energie termică.ji termică. La cuptoarele Ctl ac ţi o nare indirecti!. Din acest punct de vedere. Cuptoarele electrice cU rezistenţă se impart tn cuptoarf' w actiune il!directă. CUPTOARE ELECTRICE a. că ldura se produce in elemenre Încă lzitoare sPl'cialc (rezisto3rc) şi se trans~ mite materialului care trebuie în căl zit. tn intclÎ orul materi alului apar curenţi de inducţie. simpli· tate. De multe ori. La cuptoarele de acţiune directă.

intre peretele exterior 2 şi peretele Fig. Cuptor cu rezistentA une indireclă şi actipentru temperalu6 inalte.\iunr.~ care pot fi reglaţi ru dapd a specială 6. trehuie fncii. Cuptoarele clcctricc cu arc se împart in cuptoare cu ncţiulle direcE! ~i cuptoare eu a~ţjulle imlirecUi. Sl:igcţi le ind ică curen t.ncralA . Fig. deşi in realitate şi la cuptorul dc inducţie că ldura se datorează trecerii \ curen tului de induclie printr-ul! conductor (materialul de incălzit) cu o anumită rczistcuţli electrică .ircn 700°C şi cu lcmpcraturi înalte. La primele. 27-1. Un asemenea cuptor este găseşte se aşază 28 .. 27·2.ii de aer din interiorul cuptorlt l ui. Cu 1 s-a noLat un elcmC'nt Înrălzitor (rezistor).Elootrotehnlca g.~ PROCEl>EE ELECTROTEHKOLOGICE ŞI DE PRELUCRARE PHtN VLTRASIJXETE 433 de inducţie. In:figllra 27-2 ~e arată reI mai intrebuinţat cuptor electric cu rezistenţă şi acţiune indîrectă pentru temperaturi Înalte. căldura transmiţindu-se priu radiaţie şi couvecţie materialului ce trehuie Încălzit. topirea În CI'el\:l:etc. arcul se produce numai intre electrozi. care este parcurs de curent eleclrir. interior 3 se că l zite un material termoizolanL 4. arcul se produce intre clcctrozÎ ş i materialul ce.. A!'iemenea cuptoare se ronstruiese de obicei pentru lt>mpcraturi de 200-300°C. b. iar la ultimele. încălzirea băilor cu săruri ş. indiredn se lltilizeuză pentrn t ratamente termice. Cuptor cu indfrect~ rezistentă şi actiune pen tru lem peraluri joase. Piesele care trebuie Înpe rafturile 5. pină la circa 1 <Jooce.Jzit. Figura 27-1 reprezintă schema constructivă a unui asemenea cuptor pentru lcmperaturi joase. Cuptoare şI tU fr. pinil la e. Cuptoarele eu rezistenţă şi ur.ziste"tă cu aclitme indi~cti1 Acestea se impart in două ţ[rup c: cu tcmpcraturi joase.a .

Cuptoarele de il1(lu('ţje ~l'" în special penLru topil mcLale.sifidi iu wploare Cll (J'ccven!ri normali/. d.~ utilizat mai ales pentru tratamcntelc termice la sculării. .i nUlllai 1<1 piesele 111 (".j şi acţiune directă La aer~t(' (·l1plO:l("('.n jurul unui miez de ot. Din aceastn CIHlz. tn exterior cuptorul este prev5zut eu izolarea termicfl 1. melofl.1 esLc rar inl rchuin\al:'l ::.cc dircct prin picsa cc trebuie Înc{d zitiJ. IIwtod11 pl"eziuUI un mare neajulls \.ELECTROTE:HNlCA GEN~A L. (:'. de 111 200 pîn:i la 100000 Hz.i/Ifl /Iri. TO[Uii. Y îj ?/ Fig.ehnic deOHn'('t' piCH'If' care se Îu("ălzcsc Il-au de ohicci o st'CţiU1H'" ul)iformâ şi o structurii omogcnă. Cuptoare cu rezistenţ. Principiul cuptorului de inrlucjie cu fr<.ţionare al cuptorului de inducţie cu frccvcntă.iv 500 x700 mm.1 cuptorulu i pO:lte ri ridieal:i cu ajutorul contragrrutăţii 4. deoarece întreaga căldnnî pr()du~ă trece plin piesiJ.'i .'cvenjă normală. Acest si.cJ se giise~tl'" o Înf. Principiul dc fuuc. 1.:cvcnl-ă giisesc ulilizare şi la căii rea picsclol' de otel. Uşa 5 . [III şe poate oh(ilH' o Înriilzin: corespullzăLoar('. Camera internă are O formă paralelipipedieă cu o înălţime de drea 400 mm şi dimellsiuni în plan de aproximat. Pentru tewperaturi între 1 OOO°C şi 1 350°C rezistoarele se exectltă din siliM (ca rbură elI' siliciu). Pentl'u tempera turi pi1lii la clrea 1 000°(.0 IIz) :)i C1Ipf11lllf (rtc/len!â. I fi1\ ) 1\ Fig. Cuptoarele de în:\ll:î fn.Il"(' se poatc a~igllr<l () încăl­ zire lltJiforlllii. rezistoarcle 3 se execută din oţeluri aliate c u erom şi nichel. c. 27-3.::t<'nl de in- calzire este foarte economic. Cuptoare de inductie CII Arestea ~c cla. ('urenlul elet:lric prodl1s dt'st'{"unc!rful untti lrall~­ formator lr<. Schema elcdrici"i a unui cuptor (le inductie 1110' llofazal cu frecventă normală.'i Îşi /~ îlltrebuillţeazii . tăptu­ şeala 2 fiind realizată din şamotă . 27·4. normali'i este ilustml în figura 27-3.

\' e n\e~ de 2002500 Hz. Transformatorul unui asemenea cuptor are trei coloane dl': oţel. prin care trece a p ă de răcire. 435 lrece curentul 'electric cu frecvenţă normală de 50 Hz. încălzindu.?rmaIă. Alimcntarea cu ~n(. Crcuzetul se găseşte aşczat in int<. In timpul run c ~ionării.li lduni produ~ă. fie de la un dispozitiv ('u tuburi electronice_ Pentru cuptoarele dE' topit CII rjllltni mici ~e folo~csc de obicei frec venţe de I 000 100000 Hz.or de inducţie monoCazal cu frecvenţ"ă ll. In figura 27-6 ~e re. EI cuprinde un creuzel 1 izolat termic ce conţine materialul de Încălzi!. Această infăşurare şurare prin catţ Fig.au trifazale. Cuptoarele de inducţie cu Înaltă frecvenţă prezintă parlicularitatea că transformatorul respectiv arc lin miez de oţel.se.cile de cupru. Se obişnuieşte in sa sa se adaugc În('a un cir('ui t ~ecundar.l'gic eledrid ~c face fie de la o maşină generatoare de înal tă frecvenţă. In tigurn 27-4 se ' arală schema c l cctrieă a unui cupt. Curentul de iudueţie rare trece prin secundar indilzcşle materialul respectiv. cu atit curentul se repar- . Sectiuni printr-un cuptor de inducţie irifazat cu frecvenjă normală.prezinl5 lin asemenea cuptor. SolenoiduJ se execul. CuptoarelE' de inaltă frccvenţă pot ~ervi şi la călirea sUJX'rficial ă a p ieselor de oţe l. constituie primarul unui lransformator. Prin('ipiul de funcţionare este analog cu acela al cuptorului monofazat. iar 'În razul puteriJor mari. după cum ~c ş ti e. Secundarul este construit. Figura 27-5 reprezintă două secţiuni printr-un cuptor de induc~ic trilazal cu frecvenţă normală. Aceste cuptoare po~ Ii monoJ'azute s.riorul unui solenoid 2 străbătut de curent electric de Î na l tă frecvenţă.PROCEI::lt:E ELECTROTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUCRARE PRI!i lJt.uprindc două Îuiăşurări legale in paralrl. pUi. din materialul care trebuie Încălzit.\ din ţeavă dt' cupru.TRASUNETE . măresc cantitatea de c. Secundarul transformatorului este realizat chiar din materialul care trebuie lopit. rcalizat din infăşurările 2 şi plă c il e de cupru J. 27·5. frcc. după elim se arată in fi gură. Cu cit frecventa este mai Înaltă. Circuitul primar 1 r.

\I"rul se produce inln! ('ci trei {'lcrlrozi . In felul uccsLa.1 uuni cuplor ll'irazlit cu arc şi cu (Lctiunc directă . Cuptor de induc{Jc cu inaltă frec\eJltii. cl'ca ce de multe ori arc UIL rol foarte imp or~ant În procesele tehnologice. . astfel incît nu se produC' modificări slructurale in interio rul piesei. e. l. a iemnstf('} inrît JIU pot fi \ltilizate la trat:. piesa se încălzeşte nllmaj pc o gro:simc mică.lă sînt dt· obicei triIaz:lte şi se realizeazii pentru puteri mari. ci aproape numai la lnpirca metalelor. b topirea o\elului. Cuptoarele Cil acţiulH' direc.) m ii kWA.igur:t '27-Î ['('prcziIiUi ~('he\U::t ('ollstructiv:i (lc principiu <.436 ELECTR01"EHl\'ICA GENERALA tizcază mai mult la periferia piesei.wi ales ."('rticali şi metalul stabilit ~uh eledroz Î.l la l(lpirf'<l metale lor greu fuzihil(' ~Î. Cuptoare cu arc CnpLo:ln:lc ClI 3ri" permit. perat~ll. 27 -6. I Fig. Il.. in ge neraL o mglarc pn: a preri~ii. ('an~ trebuie topil prin încălzire. Ilt. . sCI"\"ir<.lmcnlc lerIUicc.i. 10-1.

bimicc uLilizalc în tchnicii la fabrirarea unor e1rmenle'.J.1oasft atu nc i CÎnd se dispune de ellergic electrică ieftin ă.)lc a IJ nor obil.C'tc. . l'..-aturi de 1300 . fjgur~ 27-:'-\ se arată schema con~tructivă de principiu a unui cuplor arc şi acţiune indirccUL Arcul se formează intre eledrozii orjzollt~li. 1400°C. fără -:să [jlingă metalul de topi t.HOCEDEE ELECTn oeI iI .a unor fclHl llWllC eJeclrolehn ic('. se inţ eleg iHt'tudt' de ntilizan' in ldmică . Fabricarea eiectrolitică a hidrogenutui _i a OXigCllutui 5 [. rafinarra UIHir )llCblc şi <lcopcrin:a ('U rnet. Generalitati Prill procedee e-lectrodlim!c". Schema constructiva de principiu a unui cuptor irifaza! cu arc şi acjiune directa . ~u Fig.GOO kYA)şj produc tcmpcr. Fi". de exemplu energia llidroe1n'Lrică.. 1Hli('..a. b. '27-8.tl'o!"a fllllcţiolleazii acmmllaloal'ele şi pilde c1edrice . 1n capitolul 111 s-a explic:l t knullll'llu i d e deetroli7.] [ellOllwllC În C:lrl' illh. fa!::1 . . Schcma con s tructi vă de prin · cip iu a uHui cuptor mOllofazat Cl! arc şi depune illdirectii. fn capitolul d e.:17 Ifl.ă.:OTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUC:<l.PROCEDEE ELE(:TJ.. A~crnt'nea cuptoare sint de obicei de puteri mai mici (500 .\llCE .SliNETE . Ele sint monofazatc şi se folosesc la Lopirea metaldor neferoase .scnll. s-au explicat fenomenele eledrochimice pl' baz a c.dL şi ce:! ehi l)1irii. e:lre este Ull pruces e1edroc:himic cu UluHc apl icatii tehnice."abricarca hidrogcllu[ui şi OXigCilUlui prin electroliză esLe a\'anta.l"\'iu în mod <'.(' \'()J' arăta unele proee{lcc eledf()(.ARE PRIN ULT:otl. '27-7.ll:dit c nergiackdric:î.. :2. D e asemenea.

au pota~ill). Obieetele metalice ~e acoperă cu alte metale. c. Dad clcctroliza arc loc la temperaruri mai joase. iar oxig"enul.. In timpul fcnomcnulll i de. in timpul eledrolizei. La aJlod se dcgajă clar. jaluzele ş . R. hidrogen. ('i o wlu tic. se pot rafina prin elcdroliză şi alte metale. de hidroxid de potasiu sau sodă caustic:!. 1n practică ins.Lrozr au diverse forme ca de exemplu foi perforate. pcntru a I~' feri Împotriva coroziunii. De asemenea. MeLaleie mai puţin I)obile rămîn în wluţic.~tfeI încît devine mai avantajoasă soda caustică. clor. este următorul: în baia elerlrolitidi se introduc auozi de < :upru brut.afinarea electrolitică a meta lelor Prin rafiuarca unui metal se inţelege obtinerea lui într-o ~tarc cit mai pură. Fabrkatea a dorului electroJitkă Metoda de fabrica re a c1oi'uilti se bazc<lză pe electrolizarea unor soluţii apoase de clorură de ~'odiu (. formind un n:'huol împrennă eu impurităţile.supraraţa lor sa devină mai rc- .. ca de exemplu aurul. este de preferat hidroxidul de potasiu. pro\'oacă în~ft o coroziune a aparalllrii. Prin elcctroliza apei se obţin hidrogen şi oxigen. d. conform cu relaţia chimică: Se vede că clorura de sodiu cu apă se produ{:. deoan:ce are o conductibilitate eledric:] mai bună. Hidrogenul ~(' degajă în jurul cledrodului nega t iv (ratod). Baia electrolitică este de obicei o cutie de fier În care ~int cufundaţi trei eJeetrozi toL din fier. Catodul este format din fo i subţiri de cupru pur.a. Aceşti elec. eJectroliză. inr inLemitaLea curenlului poate ajunge pînă la drca 15000 A. La temperaturi mari.a. Acoperirea c!cdrolWcă cu metale (tehnica galvanică) Se poL acoperi CI1 metale pc cale electrolitid"l.\ nu se întrehuinţează apă pură.uprul se depune pe catod. . de exemplu.. dintr-o soluţie de sulfat de cupru sau acid sulfuric.se dizolvă. cuprul de pe auozi ~i metale le mai putin nobil r decît cuprul . în jurul ck ctrodului pozitiv (anod). Metalele nobile din anozi fe depun la fund. Principiul procedeului de rafinare clcc. e. iar clcctrotitul.'" ELECTROTEHNICA GENERALA Se ştie ca o moleculă de apă conţine doi atomi cir hidrogen şi unul de oxigen . cit şi eele nemetaliee. hidroxid de sodiu şi hidrogen..i. at it objectele mdalice. care se imbogăţ('~tc in cupru pur. Tensillnea dintre anod ~j catad este de 2-3 V. iar la ca lod. iar c. argintul. nichellli ş. cu impuri tă ţ. pentru ca .lrolitică a cuprului.

dacă suprafaţa acestui obiecL a fo~l meut:1 bUnă conducătoare de electricitate (pri. In cazul zjndirii c1erlro[ilitl".\lECA~lCĂ in figura 27-10 se explici"i prineipiul meLodei :uHluo-mecaniec p~lltru piese de o~t'l fJ.SiD dertroliză ariimirea..lin gips. . se pot r('aliza'p. statucle etc. Scu la t. Anozii co n ţin mclalul de :u:operil.. Otc. su lfat d(' cadmiu .lz[1 o I-cFculă (pojghi(ii) pe suprafaţa de pl't'lurrat a tăit. Suh acţ.'rea unti ~i se leaga la .ntru a le da lin af pecL exteri or mai frumos (lu ciu). in allul H~37 dt' ('ătre 'H'3demiciOlnuJ rus R. In Figura 27-9 s(' aratii lin obiect II ~i ropia sa llt'gati\'i"1 b. cosilorir('a etc. baia con\illl' suIrat.:i.. rare produn:.'('zish-ntll Ia U7..iei polul pozitiv al uilei surS<' dt curent continuu S.al prin electroJiză se numeşte ~al\. Pt:nLru r('produccrea utlui obicrl prin gah':moplastic.aurir. ohicclul a~:op('ril ~c a~ază la catoJ.lul s<! protcja7.'a.. 10 spaţiul dinlJ'c clf'clrozi se l~să să curgă prin tubul T o ~oluţic de silical de "odill (sticJă solubilă).. \ lf'-l. iar i l! l' [l7.. Un obied a şi copia sa negativa b..au de cupru şi S~· leag:1 la polul I!q~ali" al sursei.S.ul ('adlllicrii. in baia eonţ i ne 3.sau ('adHliere.:zistf'ntă Fig. c lc\'lro('himică. un strat metalic prin elccfroliză şi pc Un obiect ne mda 1ic.. :\ metalclo!':. const ituÎnn catodui iustalaţ-ici. după ('(' se gr:lfiLeaz. ~oll1ţi:t nwUllul ce ul'Ilwază să se dep uu:i. . \copt'l"irra CII nidld sau ('rom produr~ un ludu frumos. {le eXUlph1. SC' aşază la eatodul haii ('il·ctro1ilÎ('c.Îunea curenluluÎ electric lichidul forlll('.ftieloar(': Se ('sh' UI' di~c 1'0tath" de oţel :. St c"ufee\ioll('ază in prtalahil . la bornele sale () trnsÎUllC de 20-30 \".n grafibre de e-xemplu) . PHEIXCl1ARE.{lnostegic Se poale depune.--Ga l\'alloplastia :l fo~t drscoperiUi. protejeazăimpotri\·a (' oroziunii şi m:irl'ştc . Acca~tă operatie poartă numele ele gal/Janoplaslie.1..\ !\'IE'l'ALELOR PHIN METODA Ai\'ODO-". In felul acesta se pot con fe cţiona ~Yi de fier ~au de CUplU . Acoperirea unui metal cu alt met. l<"lkobi. 4:19 la lIZ11r[~ sau pe. de ZiIH!. At:eastli piesa constituie rlnoelul t/lstalal. ccarii ~:l ll altă substanţă plastic-tI (ce se poat(' lTlodela) o copil' aegati"ij a ()bi(-ctului. impotriya coroziullii prin zin('arc . De aSl'menca. 27·9. argin tarea . Copia negati\'ă.PllOCEDEE ELECTROTEllNOLOCrCE Sl DE PRELUCfCARE PRL ULTRASUNETE .

Principiu l mineral ş. Sursa illcarcâ condeuJ':atorul.desc :i.' periodic. Locul de prelucrare estc cufundat ill lichidul de flleTU. are an'mtajul de:1 JIU nCl"cJita dt:rit presiuni miri intre sc ulă şi piesă. PRELUCRAREA ( GA URIRE A) .rcare r{'pctiudu-~. iar in punctele de străpungerc temperatura creşte mult.uite cu o ramură comun ă. densitatea curentului creşte şi provoacă o anumită Încălzire. precum şi la obtinerea unor orifieii cu formă complicată.ontin uu S. tlccastă porpuIle. 27·11. "\Iatcrialul este îndepărtat priu topire şj eroziune t'leclroC'h im ică. Pelicula se reface continuu. producindu-~e o eroz iune <1 pie:oci. prelucrării prin scîntei electrice. iar acest. lichidul dintre electrozi este sLrapuns.fjrşit. Discul exe rcit ă o mică presiune. care arc u mişcnrc de Înainlare (avans).a . Principiul Uierii prin metoda anodu> mecan ică.\IETALELOH ELECTRICE PRIN SC!KTEI Principiul prelucrării prin ~'Cînh'i I? lecldcc este arătat in figura 2i-1I (cazul gi:iuririi).220 V. La \lllcle maşini anodo-mccnnkc (1<. constituit din petrol lampant. cart: conţine conden~alorul C. fenomenele de ineărc:lrc . după felul prelucrări i. . Tensiunea sursei este de obicei de 50. Pc. Cavitatea ce se formează ia forma clectrodului-scuIă. ulei Fig.440 ELECTROTEHNICA GENE"HALA piesei. :n·lO. In timpul d escărcă ril or. 0feriud posibili lalea de fi prelucra metale le eu duritate mare. apOI 11\ circuitul sculă-piesă. Procedeul Fig. Iuslalaţia cuprinde două circ. iar căldura nll are timp sli propage in interiorul piesej şi ~5+i modifice structura . 4 . Se utilizează atit la tăiere cit şi pentru aseu~în."<l sculelor la maşinile-unclLe. În locul cliscului rolativ !'c ~ăseşte O bandă fără ~.a se de. Piesa melalică J' (auocl) ce trebuie prclucrată şi scula Se (calod) se leagă la O sursă de curent c."carcJ. tăi al mai noi. tarc micşorea z ă grosimea peliculei pc porţiuJl('t! de tăiat .deul prezi ntă avantaje deosebite la prelucrarea metalelor dure şi extradure. Proce.

iar yasul \i (anod).: ~)[JsLituiL din piesa P ~ e prNl ue pierderi de energie. :i \1110r materiak de con~tru('{ii etc.:e apJi"ă la uscarea kmnului. Principi.l a suprafeţei piesei P in contacL v~~ fir. Pri n . astfel Încît pie~a P (catod) să fie k.fonn{\ în dddm5 . la polul poziliv.'.\ PnI" H. mdo(][( l' ~m.PROCEDEE ELECTROTEHl'. În (lirlcd.gată la polulll~gali\· .tlzirii prin pierderi În dielectric. G.ză principiul îllc. mai inain Le de a se produ te o păll'Ullllcrc importantă de călduri'i in interiorul piesei tarc ~ă ­ modifice i:'t mclura. san krmit.:. Prin radiaţii illfraroşii .rj o :Jră coreqHlllde culorii r o şii.OLOGrCE ŞI DE PRELUCRARE PRIN UL'I'RASUNETE 441 5. :1"ce~l proC('d ('l! . Vasul metalic li conţine llD e[edrolit r. lSC:\'LZIHEA iN ELECTROLIT ŞI PRIN PIERDERI îN DJELECTnlC Principiul încălzirii in electrolit rezultă din figura 27-12."a. ~ .( pie~a P şi ~e aplici'i armiiJllrilor o tf'mil1nl~ de Înaltă frecvcn(â.~i indi.\.lz>:..-dz i suprafeţele cc trC'hui{' ei'ilite.380 0.7CO :-'_ Limita ~upr. 27·13. -cu t'!<' elrolitu] din v.ricul (. Se obţine o ilicălzire rapidă şi inLell~. cuprim e între ~i . ul incălzirii prin pierderi in djel~!ric.12. a Iibrelol' textile.ctrul vi zibil au lungimi rI t' und::i {'uprinse Între 0.BOŞTT I-bdi:.it'clroIi!. . lntre armilturile A ale unl1i COlldp-l)~a t()l' se aşaz. 27. Procedeul se :lp !ică la dilirca unor anumite piese şi are avantajul de a inr.~c pic. se aplică pil?~elor ne metalic{' . cIpiul 1ncitl zirii !Jl ". care se tr:\I1:. 1s• fig. i-igura 27-1:\ ilustre:.'ii ai" curent continuu S.C' ~e in( ckg acele radiaţii care au lungimi de \Imn. in care se cu[u!l{Iă piesa mctalică P. a CarlOl111lui.ltiik (lin spC'. i"CĂLZInE.)s. Instalaţia se alimentează de la o ~ur.\UL\T]] INFR.

442

ELECTROTEHNICA GENER.;\LÂ

O.7CiO ~i ~ 000 IL Corpu:'i1e C~l'C absorb asemenea radia~ii SI" illcill.:e.s: \' destuf de rep~di' şi practic independent de temperatura mediului inconjură tor-

Pellh"u producerea acestor radia(ii se <"onstruicsc lămpi Cll incande~e~llţă pentru radiaţii infr:lroşii ell tulJm'i de 2;)0-1 000 \V ~ i a\"Înd forma nriitată în figuru 27-14. Filamentul incand('~(,(,llt 1 din wolfram este sustinut cit' cirIigC'lC' rle molibden <!, fixate in lentila !J de 1<.1 extremilatf'O snperio<ll'?l n }JasLonaşu lui metnlil,: 1 ~urlat iL! ;) li de pidoru f J, tn G exÎ!ită nil mil' tub, {'are după t'\;lCU f1r~a :J(:rului ~c închide ÎIl (i a. Lampa St' um ple C'u tin gaz ilwrl. 13alonu[ 7 din sticlil rontinind wdiu, pota~Îll ~ i ('alciu {'sle ~l('op('rit ill ill lNi or pină la calulii eU un strat n,n('ctant dlt alll1niniu iar ('alol..a este IlllHuilă peutru a realiz a fJ disI 2 trihutie uni fOl'mil a fadi;lţiil or . Electl"01:ii S ai -ţ Ifllllpii ~Îut It~gali la hornl"Jc 1) ~i 10 prin care 8 :.e face [eg::ituru ('LI dispoziti\"lIi de "du('cre ti -s ---- 6 C'1Ic.'rgiei electrice, 8, m Asemt' lH'll IăUlpi ~c pol Întrehuinl<\ pell t ru Încălzirl'a ş i Il~"("~r('a anuillilor corpuri , (':1: \'()P~t'!t', t.cxtill', m~It.('riale l:t'I~lmjc('. fig:, 27·14, Lampă elec lri· că cu incandescenjil. pentru Irgu11l(" fruclt', făină. p.1 ~ h· făinoase, chimi radiajii infraro1ii. ca l\"', lemll . hirtie, piele .').iI.

,

,

'"

7. PHELUCR ,\REA
U I Lrasunt~b'li' reprezintă yi"ra\iil~

PHI.:"\' ULTH,\Sl-:'\ETE

u nui Ill('diu cu o frel'\en'ă care Jcpe aC('(':l n <1l1dibililă\ii şi anulIle (1\' circa 20000 Hz. Pt'nl nl prdu ('l":ll'C':l maleria ldor pri!J UILr:1~UIH't.C se folo.<e:;ti' fenom enul de m(J9Il el(/.~1 ,.ic­
pă~cşte

(iu/l e.

Prin acest ft'nomel), () picJ;ft din tJ\d maguelic supLl~ii Hnui rimp 1l1:1gnt'lic alternal.i\' (produs {[t' l'ul'c.ntlll elt'dric ce tren' printr-un lwbi n<1j din jurul piesei), işi schimbă p\'riodi c lungime::l, in funcţ-ie cir fn,' c\"el1ţa ClII't>ntu!ui . Prin('ipiul prelu{'riiri i materialelor prin ult.n1HlIlete ]\'zul!f\ din figll rH :t7-15. ln jurul miezului 1 l diu ot-('I magnetic se gă!l':;t('. in!ă şl1 rată bobina 8 1, parl"l cur~i'i df' lin curent alternatÎ\-, de (recH'nţ.'i ultra!:>onÎC:i . .\('e!:>t c1lrl.'111 C!lte produs de obicei cu ajutorul Ulliti ţ.{eneJ'alor special cu tuburi {'!C'ctronÎce , !\lic:lul .M I se tcrminll la parlea inrrrioad printr-o H'111:1 lrOllconid $, destinată să prelucreze o pic~5 oarecare p,

SEMNAL!:GARI

Ş.l

TELOCO:UUNIC),.'rn

+<3

Circu itul magne ti c al miezului MI este completat de por~iunile Mz in de polcoavă înconjurate de bobinele E z, prin care trece un cu.renl continuu numit de prema9neti~(jre. Curen\..ul de prcmagnetizare face ca intemitatca <le vibraţie a miezului .III să crc:t!id, iar frccvenţa sil fie e ga lă cu areea a cureutului Porţiunile .Uz sînt5eparalede miezul ;'\[1 printr-u n mic întrcfier, pentru ca mici"zul Zl11~rt poaLij ,·iora liber in sens 1()1lgitudinal Împrcună cu sc ula S. Pe masa ni 8, I se găseş te \·u)!ul \. rontinÎncl apă şi gra Il uit: abraziyc de mare duritate. Vibra(iilC' transmise de se\lIă lichid ului, provoacă 8l 8, in aerJ:,ta compresiuui şi destillderi. In H 1(, , semiperioadele dc destindere St' produc 11, o serie de cavităti sau hule. care !:ie ump lu ru vaporii lichidullli şi cu gazele ce se gii.scsc dizolntc în lichid . In H'mipNiondeie <It: cOlll presiunc ulY itătile di~par in p li chid. pro\·ocind totodată şocur i hidl·aulice cart.: (Iau uaştcn.: la suprapresiuni impory m I tante. Prin acest fenomen numit de l:al'ing. 27-15, Principiul prelucr~rii prin falir. graulIlelc abrazive cap~Utaccekraul tras unet. ţii foarte mari ş i Ion-se- piesa. df'laşind din ea mici partkuil'. Această :H:\ium, are loc in dreptul sculei, astfel ' ÎncIt ~t"\lla deplasindll-!:ic (printr-un di~pozili\" corespunzător) progresi\" spre pi(' s~, realb;('uzIi o c3vÎtttte ce cor('~pund(' cu forma sculei . .-\.Yantajdf' prin cipale ale p)"t'lucrării prin ullraSllnctc sî nt 11rmătoarcie : ~ posibilitatea ele> a H! pl"('llIcra in mod ~impili fOTnl(' complicate in pie~c ('OJHhldoarl' sau izolanle eli duritate mare şi casanle. din o\ t'luri călite. molibdeu . gt'rmaniu, fontă, C('l'amică. diamant . sticlă de.: - mcn\inere-n ncmodifiCflt5 :l drnctmii lll.:llc)"ialului.
formă

f- I I
eI

I

I

f-5

CAPITOl.UL XXV!!!

Prin ~e lllnalîzări şi telecQlIlllllic:l[ii se iuţeJeg, in general, translIliterile de informatii intre un PMt (~ mit5.tor şi unul receptor.
S~mn:lli7.l'irile sint upt:l':diill' de trunslllilcre a unIIi semnul ucui'tk, optic, combiML, SUII prin unde eledromagndice la distanţe relaLi\' miri ~i ek obieei. in sens unilateral. de la tin em i(ător la tiU /"('('CptOL ldonnn(ia tralElllisă prin ~cmna liz:lre este sumar:i :;;i şe exeellLiI după lin eod eOIl\-en(ional :tles.

Telecomuuicaliilc liiuL operaţii de cmisic, lr:lll~mi~ie ~ i n'('c~p\i(' ;) 111IOI"de Ofire n:1Luri'i (sell1llt' , tc'Xt(' , imagini, H'mllalc,~\lI\('lc elc.) prin int.cnnc(li1l1 exdusiv ::Jt fenOHlt'l\l'lor elc.dromag'lld ice ~au optke, la didank m:lri ~i În sens Ulli- ~a\l hil<ltl'raL
maţiilor Tdc't:o municaţiile
!j'

cln ~ ifică

op tice, uHimclc fiind
şi

rolo~itc

in I'k'drocomunica{ii şi În I'omunirnţii JlIai ales în nn,- i gaţia arriallh şi maritimă, telegrafia, tdefoni<l.
radioromnuicaţiilc

Elertr()('omuniraţiilc

cuprind

tele\'Îziuocn .

1. SE,\I:\",\LTZ.\IH ACCSTICE

SOl/eri(! derlricii , Sone'r)1l est\:! lIll apara~ ('!.'r!roacuSlie, c'omplls d in tr-un clectromng!l('t n dil'ui Ilrml'ituril mobilă arc 1111 tiod'tnel cnn' loveşt e intr-1I1l c1opol. !lt'llLru Il emiLe SUlH,'tc de semnalizare (\"ezi ('apitoJul n", figuH\ 4-23) . [Il figurn ~8 - 1 s~a dat schl'ma (ulei ~oneJii r<lrc poate' fUllrţiona şi cu o singurii Jo,-itură in clopot tlacă circuitul se inchide numai priI! ('Iretromag uet, fără a mai trece şi prin întreruptoruJ lamelei "ibrault>, ln acest ral_ arm:iLUril .\il'j ntrasii aUt timp ('Îl durează np1isarca pe hulo1llJ! C, rÎo(,<1nelul dind doar o singu ră loviluri\, Butonul }) servC'.şli' pentru functitwnre ca ~{'.

SJ::.\:1N..\LI7.Jl.RI

ŞI

TELECO.'Io1UiIo'lCAŢU

.
-, 'a
~A

nerie ob iş llll it ă, vibrant:i . O astfel de sonerie poate fi folos i lă în i1ls t alaţiile industriale pe ntrn scmnali z ări, utilizind djver~c roduri pC'lllru dive rsele jn~ t"ormatii ee se transmi t (spre exemplu: srmnal vibrant prelungit=avcrtizare; semnale scurte ş i lungi . alternate după lin cod anumit= i nfo r ma~ii).

B

b

K

Fig.

:18· J
(j

Sonerie
singuf <l

fig.

00
28·2. Sonerie

~~D

~~K c
numai

('ledrică CII

pentru curent Jlllernativ.

lo\"ilurn .
După felul 511~ei de curen t se u('oscbeSl' souerii de c.urcnt conlillllu. alimentate de obicei de d{'m{'nt{' ~u h· all i n~ 5:lU baterii uscate şi sonerii dt' ('llrcul alternati,·, It>gate la r('\ealla. ciI' (>lll'rgie r1l:'dri{'{1 prin intermediu l unui Lran sfornwlOl" coborilor (ie len~iunC', a Cli.nli lendllne ~ecunclară este cJ(' 3-8 \' . Soneria rcpn'lC'flta.lâ in figurn. 28-1 p()ate [i inln:hl1illt,ată aUl în Cl1rC'nt continuu, cî t. ş i in ('Uft'nt altcl"nali\'. Existi! ins:1 ~i sOIH.'rii numa Î pentru. curcnt altemath·. cil1·c fUllction('ază fU r:1 IntrerU!ll'rea cu rentului (fig. 28-2) numite sOlle!"ii cu clcrtromaglll'l polarizat. .\l'l' astfi sOIlf'ric arc în dreuitul magnclic al t'lec.lt'omagl1elttlui lIU magn(' ! perma nent, iar cele doui:! bobinc sint î n f5şul":1tc in ~cn!': tl6 conlra!'.:. Arlllfllura .·l aşezată in f:t\:1 miczurllor J( este fixalf! astfel, incil se poate rot i eli uşnri uţll in jurul unei axe de ro~ ta~i('. mişcind fold:.t l:. un tioe!inaş ea re este sol ida r ('li ('a . .:\Iagnctul pel"~ man t'lIt face ca miezll rile 1{ :::ă Ci(' magnelizatc perm::ncnl. L a trecerea. curentl1l111 a lternativ prin in ffişu rart> . intr~o jumătate rle p e rioadă fluxul pri n t r~ unul d in mieZlll"i se intii rest/.' . şi p rin celălalfmicz ~Uibeştt' , iar in jUJO:ltatea. de perioadă urmilloal"c, ('l1l"cutul :-,chimb intl ele semn ... itua\i:l fluxuril or prin

446
~lc

ELECTROTEHNICA GF.NERALA

două miezurî, $(' inversc.ază. Din cauza fluxurilor magnetice diferite prin cele două miezuri armă. t ura est e atrasi! inspre miezul in care fluxul este mai intens. Deci, În cazul folosirii \Inui curent alternativ cu frecve nţa de 50 Hz, ann{illlrn efectuează Într-o secundă 2 X 50 =l OO oscila\ii, iar ciocânelul solid ar cu ea loveşte de toi atitea ori În cele douii clopote, Sone riile dt: cureut alternativ sint foarte sensibile ş i pot functiona cu curenţi foarle mici, da că bobinele au spirc multe. Faţă ele cele cu intreruperea circuitului, ele au <lY3Jltajul că nu produc parazi ţi radiofonici prin sciuteile ce apar la acestea din urmă , la fie care întrerupere a curentului. Soneriilc de curent alternaLiv se folosesc indt'ose bi in jnstalaţîilc telefonkc .

Pentru disting~rca suncidor unor 50uerii care fun cţionf'ază intr-o ar,ccaşi Încă­ pere, clopotele lor se execută În forme. !;'i dimen~iulli diferite! dopotele plate d3u sunetf" :l1'icuţîle, pe dnd cclt.' de formă alungită dau sunete gro,"c. SOllCOfiilc descrise' moi numai în clt·riya\ie. ws
St"

mooicozl'i

fiq. 28·3. Montaje de

soneri!.

tn figuro 28-3 SÎn l reprl'J:entate diferitc' mont.aje d e sonerii: in , 1 rsle reprezentată o sonerie cu o sin~ură lovitură. in l3. o ~o lleri c ("li un intrerupt ar pentru sconkrea din fun("\iullc: în C, douii sonerii legate în paralel, putinri fi acţionate simultan din două locuri diferite (unde S(' află plasate butoanele), iar in
~erviciu,

in 1). don:l sone!"ii putind fi puse pc rilld

cu ajutorul unui

comulator. În o fară de l>oONii. pentru scmnalizarea acustică se mai folosesc: bu;o:zere, d,I("i;:Otlne ş i ~il'('nr " R/I~:eI"l/I este d(' f:lpt o fOllcrie făr;; clopot şi cu dimC'miuni!c clcctromagnctuluÎ mai redu~c: cioC:lnelul ~ău c~te ir.loeuil de o paietă carc> ,' iJ)rează la fel ca la ~oncria ~implli şi lovc şte în carcasa el e b,(chelit::t a buzzeruluÎ . produtÎl1fl Uil bÎzÎit. Bll7.7,crul este folmit iu loellin~c sau birouri, r:.uuetul său fiind llIai putin slrielt'nl ş i supărător decît ct'"1 al soneriei. ClacsaGnele (hupelc) ~int dispozitî\"e de semnalizare mai pulerniec decit l:'oDt?riîle. Existii c!acsoanc carC' func\iol1('~ză în CUl'ent continuu sau În curent alternativ. In rigura 28-4 este reprezentat un clacwlI carc runcţio nează in curent con LinUIl, Curen tul trc{"c dt' la c!1'ma ..! la contactul vibrant U. apoi

SJo.:MNALIZAIII

ŞI

TELECOMIJNICAŢ!l

prin arcul F, care esle legat galvaniC' dC' inc\ul de stringere Sp, la clel1l11 inelului şi de a ici, prin hobin ă, la clem a B. Bo~ hin a parcursă de curent alrage mi('wl de fier l{; acest miez, fi ind solidar ('II mcmhranelc ."1 1 ş i M 2 , produce depla~ :ou rea <Icestora in jos. _ ul F, ('arc ap:lsii -\I"c fn jo~, Intrerupe in U ci rcuitul , c<'etl ce face ra memhrallelc sil l't'yillii in poziiin iniiiaH'i. fCIl O Ill~nul repl'l!llull-H' apoi ('u o fl1!('\enţă c.tln' Jepindt" printre aILf'/t' . (le eln~tieitat('n, dia metrul şi grosim\~a mem brallcloJ'. Sunetul produs este dirijat in afa ră prinlr-o pilnie drc:lptă sau curbă. CondensaLorul C are rolul de :\ stinge scÎnleile la intrerup{·rile circuitului, protejind prin :l(.: t~:ldu contadul U şi diminind paraziţii radiofonici COl re s-ar produce in lip~:J lui. Sunf'llli produs <1f> e1acsoune are o frec\"ellţă cuprinsă int.re 400 şi 800 11z. Sirenele !o:Înt aparate emi\ :Ho8 1"{, de sunete de o foarte man' intensitate, folosite pentru ~l'lIlnal iz an: in II .zină, circulaţi!', navjga(i~ sau p!'nlru emiterea unor semnale de alarmă. Sircnele pot funcliona cu curent dc aer ~au de- abur. Sunetul prOdlll> are un s Î n~lIr lon ş i o inLi'mit.at.e foarte mare, pilI ind fi auzit pini.i la di.-:Lflnţ.c de lO-20 km. în figura 2S~5 {'1'le reprezcn1:!L::i \1 siren[i care functioneazii prin r.ltrent de <ll;:r. antrenată de un motor electrÎ('. Toba 1, care 'U·C lJil lIumiir o,lret·are de' camere 4- cu deschideri el!1!plunghiulat"t, 5, este im·jrtilă de molorul dectric 2. aerul C'st.c anln'!Iut prin d('schilierea circulară 3. lrece apoi prin camcn~le 4. prin de~chiderile " şi prin dcst"hid(>rilc drcplllllghiu!;l["r G alt:' lobei fixl' 'i . l'g<tle ca mărime ~î ca număr ('U te\(' ale lf)bti rolito;trc.

Fig. 28··1. Clacson cu [Ill\cjiollarea
În l:orent \;OBlinutl.

a)
Fig. 28·5.
Sir~nă

b )
(.:u curent de aer.

ELECTROTEHNICA CJi;.,."'-ERALA

Curenlul de aer ('ste deci. În mod altcrnath', oprit ş i I~Sllt s.ii treadi. de parte a toheî fixe, in atmosf('ră, suferind astre] eomprimări şi destinderi succesive, cu o anumită frt!cvenţ,ii , producînd astfel undel(', sonore. FrecYcnţa sunetului se poat<: modifica variind tu raţia. iar intensitatea sunetului, prin varien'a debit ului de a<"r (prin modHicarea deschiderii prin care iJltriî ;j('rul). Dacă m <:5te numărul de deschideri ale t ohe i rotitoarc şi n (rot15) cslf! turaţia eL [reen"n ţa Sunetului prodlls este {=m 'n (perls).
cealaltă

DE

TELEGf-L\FTE

Prin telegmfie Se înţelege de ohicei ac<'! si~t('m de le1 ec olilunicaţi.? , în c"re ~e transmit unilateral sau bilateral comunicări la cli~lantă prin semne \'izibile suu anz ihile, prin Întreruperea unor curenţi dectrirÎ. Acrstea se propagă de-a lungul unor cond udoare. (1intl\~ car", drept conductor pentru intoarcerea ('UrCn lllluj se foloseşte aproap .. exclusiy pămîntul. Pă r!iJe principale ale unui ll,J<'grar E'ledrk sînt: hatuia de ulimmfar e,
linia
telegrafică. manipulatorul .şi receptorul, Ra/uitl esli." formaLi. in general, <!intr-un mare nUllJiir de cJ(,lllede dispusc (Il !'erit, şi se .. nă la sLaţia de plecare , Linia lelegra{ică t::m:: Slabi1~.5te Jegntura intre stal iu nile telcgrafice este constmilă din ~irm5 de fi('1' gah-aaizat. adir,1. acop('rit la .!:uprafată cu un Elrat de zine eare upilr:1 fierul (J(', oxidal'e . Diametru1 sirmei este de obir('i, de -l.-j Ifllll, a~tfel Îud! rezistenl" electric:, a lin iei este de 10 O/k.m . Liniile sint al'riCll{>. cOIHluctoarQle fiind susţinu te PE' stilpii de lelnn fan de bl'lon nnnat, de c.:il.l·c, izolato3r('lt, ot! diclA sau (]<'" poqeh\11, fhale la partea superio ară a ~tilpilor { ' li ajutorul unor cîrlige de [ier.

Fi>;:.

28·6, ,\\anipula lOr .\\orse,

In te1('uwfit>. d1'(>p1 ronduclor de Îutoarccl'e [1 eurentuhli ('l'tC' fol(j~it de obit'ci pftmintu1. uewl1'C:c(' În nce~t fd se rc{1uce .1:\. jt1mlHatc caJltitate~ tll' lO<llf'!'i:11 n('r('~;'tI'ă realizării linici (rolldudoare Ş I Izolatoarc); tolorlala ~o: reduce ~i !'ursa de rUTcnt la jumătate (faţ5. de o liniI: cu (louă condurtoarc ~f"r-ielJ(,), dcoan;ce ,.czi~tenla lini(>j este (1(' dOlli'! ori uwi mică. J )fullipulllfQruf ,"\10[s(' . .\ce~l ap:lrat f"~t(' ln realitate un jntreruptol' de curenl (fig. 28-6) :,i ~c compune dintr-o pir;:;hic mdaEcii can' ~c poate mi~ca il1 JUTul unui ax Ol'i7.Qlltal .1 inchizind unul (li:l ('('le două ronlacte. ('u eflre

SEMNALTZAJU SI

TEL ECD~UN1C AT1 1

..9

c~te prevăzută

pirghia la extrem.i lăţi lc sa le. Un resort f menţine pirghia Olfluipulatorului înlr-f) poziţie anumită, de repaus. Apăsînd asupra mtneruJui :\1, pirghia 5e apl e acă în jos, cont:Jctul de sub mîner se inchide şi cel din partea opu să se dl':.schid<' . Cind apăsarea încetează, sub actiunea resortului, pirghia rc\' iIlC În pozilia ~a de repam. Receptorul .\farse este dc~ti n3t primirii semnalelor transmise de manipula t or. RecC'plo rul i\ lorsc (fig. 28-7) este compus dintr- un elcclromagnet E ca fe atrage (cind bobina .!'a este st răb ătută de curent) o plăcu ţ ii de fier A fixa tă de pirghia A Of) şi inc!in i:t pirghia j extremilat(>a braţului OD al pirghiei apasă in acesl caz asupra ht'nzii dt' hirtie J1S carf' t's L anuenat ă de e miş('area uniformă a cilindrilor a ş i h in\'Îrtiţi de Ull mecanism de ceasornidi.rie ('aft!!iC a fl ă in inl.eriorul cutiei C. B~nda. de hirtie cac apăsată astfe l pe lin cilindru 111 acoperit, CII pislii imbi c bată IU cern eală ~ i \'a primi o lin ie de cerneală a dU'ei lungime depinde di rect de d ura la trecerii cUI'I'nLului prin bobilJ<l clectromagnclului E. La alte sislt> me de rt>ceploan'. in locul pislei imbiba te (:U et"rnca Ul SI' fol o:':l'ş(.(' o rotită imprimaLoare, fixată In f'xtrc mitatea braţului şi ~tind cu jumătatea ei inferi oară Fig. 28-7. ReceplQr ,'Iotse. intr-o haie de eernealf( tipografica. Mi ş c a rea pirghiej ..lOD :t receptorului ;\lor5(' este Iimitat:'i de două ŞII _ ruburi \'crlica"', { şi 11. e ~l rc impiedica pirghia ~3 se d~părt('ze prea mult de eledroillilgnct, cind turentul este intrernpt. sub acOune" rt>sortlJllli r sa u să atingă eledromagnet.ul, În care e :ll pÎes<I A ar pă~tra un magnctisill remanent care ar faCt~ ca apara t ul ~ii nu mai func!-iolleze rcgl1lat. După mărime a timpului cit' lrecere a t.urentului prill elcctromagnet se imprimă pe hîrtir linii sau pun cte. Pauzdr ~illt da le de absenţa curentului. Prin co mhinan~:J liniilor ~i punctelor <1 rost alciltuit 1111 alfabet cOIH'enpon al numit alfabetul .\ff)m! (labcJa 28- 1). în care li terelor din alfabet. cifrelor şi d iferi telor sem nc dc punctuaţi e le core~pund anumill' grupe de linii şi de puncte. Dintre diferitell' mo nt aje folosite in Lclcgra fi c: (numite. montaje :-'forse), cel Jn<ti ~impl\l e~tc ce l rep rezel11aL În figura 28-8 . IHlmit montaj cu curent de lu cru . La acc~t montllj. bateria fiec;m,: i stat ii telegrat'ice lrebuie să fie su fi cie n L dc putf'ruieă pentru a putea trimite d('-a lu ngul Înlregulu i traseu curcnlul IIcce ~ar ac ţi onării receptorul ui. ma i ales pentru condUcte lungi, fă ri'i sta ~ii inh.' Tlnedian'. Dad ::oe apa să (in statia 1 de exemplu) pc maniJlulatorul Morse, înv ingindu-sc rp_zi~lel1~a rewrl.ullli F , H' inchide circuitul bateriei 1 şi aceasta va

on

.siei telegmmei." -- . inapoi. - .. ! W . eJectromagnetul atrage al'mittura rc!'pectiv ă.. fi . 'In sl:lţia 11.450 ELl:CTROTEHNJCA GENERALĂ Tabela 28.~nel. tr3seul stii .-. hirtit>. . l\Jontajul din figura 28-9. . numît eli curent de r('pa us./ Alfabet u l Morse • b .. maniplIJaLoarclc si nt fixate in p oziţ.- _. . 28·8. henzii de hirliE' esle ded~ln~aUi Il dată ('li aparitia curentulu i in {'{'ea ce asigur. U . rct'eplol'u l intri'i astfel in funcţiune. 3 4 5 6 7 8 . Sfîrşit ...rallsmb('. . curentul se Întoarce la bateri" J.-- n 0-- O - p q - -. prin păIllÎnt.ia .. afltl în ftlJ1C\illllC ş i npoi llll cxil't.. -- Priceput.- ... e limin ii aet'sle dezayun lajc. astfel incit. i\li şcarea electrom.\\urs" cu curent de lucru. ~ i anume: Înst.. d . după ('um Se vede din fi gurii.- debila itI] ('ur<'llt prin electromagnetul receptorul ui statiei J 1 şi de acolo.. - ..- Gr€~eaJă.ii lin ('onlrol a l telegraUl('lor [. Monlaj .l mersul benzii pînă la tl'rminarea lransmi.fi it . AeesL mOlltnj arC' două principale deza\"nnl:lje.. . 9 . .. . .:da\ia nu poule fi ('oulrolatii cind nu St. . - l " " m - . f ~-..1)păsat".. .. In UmpLil cit cele doufl staţii s inL în repaus. iar rotiţa imprimntoarc R apasă pe banda de Fig..'..

. care ~t' separă la recepţie prin filtre de bandă (disp ozi t ive care lasă să treaeă nurrai un :mumit interval de frecvenţe). . .."\arse c u curent de repaus. există ~i~teme perfec\iollate de Lelegrafi(". Prin folosÎrea in telegrafie a mijlofl{'('lol' radiofonice de emi~ie şi recepţie s-a creat radiolelegra{ia care permite legături telcgT3fice la distanţe maTi fi"lrii să necesite instalaţii prealabile de.Ţn 451 o " tot timpul sub controlul rUl't'ntu!lIi dcbitat de batt'rie şi ilHlieat de miliampermetrele S din cele două staţii. H ' Înlătură pil"dicu Ce fixa manipulatorul in poziţ.elegramei. cuvinte). telegrafic duplex: în care trans mi!->ia :-jC face şimultau. realizal:l prin legarea succesivă şi periodică a div!'r!'elor perechi de aparate telegrafice em iţătoare ş i receploa)"e pe acelaşi fir sau prin utilizarea unor t:urenţi ehetriei de frecvenţe diferite pentru fiecare perecheo de aparate telegrafice. .SEMNALIZARI ŞI TELECOi'>IUNIC. în cart' lelegramele. pe acela$i fir ~i in acelaşi .telegrafie multipLI. Ciud se incepe transmiterea t. prescurtat TIT). La rcccpţje Se oh~in.ia curentului prin electromagneţi este declan~ată mişcarea benzii care va du. linii de legătură (de unde şi denumirea de telegrafie fără fir. 28·9. care trebuie apoi descifral5 ~i tr:mS("l" i~il. pUllde şi linii pe banda de hirtie. Lot automat. sînt transmise automat şi rapid.telegrafia rapid. ceasormeane caft~ opreşte mişcarea benzii ci nd arlllătur<l c lcC'tromagnetului recep torului sUi atrasă un timp mai indelungflt decit cel neccsar scrierii a dou ă T) .ia "apăsat". scrise în prealabil pe o bandă de hîrtie ClI ajutorul ullui pcrforator. O nltă perfectionare a telegrafiei a consta t in traducerea semnalelor MOI'~e în litere ObişlJuite ~i ~<:ri{'Tea lor direct pc handa de hirlÎe. ~yjnd trallsllli~ia mai multor comunicat-ii deodată.l.'Ocn ~.\\antaj .eptio!~a comun icării!' telegrafic!' dircet ÎlJ litere. 1 Fig. Cu ajutorul teleimplimatoarrlol" se pot transmite şi rec. şi anume: -. La (]ispaliţ.iHol'.ra pînă la terminarea h ansmitcrii telegramei (există uu mecanism de. în ambele senSUl"! : . in prezent. la sta ţia tare transmite . Aeeste aparate ~îllt denumite feleimprimaloore. Senmalele "\I Ul'se ~e inscriu ~illlultan pe ba)lda postului receptor şi pe aceea a postului tran!'!ni\. eu ajutorul IIllur (kpozitin' CII ace echipate cu pirghii şi contacte. pel'miţind astfel controlul trnnsmiterii tclcgramei chiar la locul de emiriune .

iIlagnclii permanenti dnt conf('('\ionaţi din olel ~pec ial şi ~IU . in fUllC\."lt· alcătuil dintr-tin magnet p€"rmane-nt. Atit Illf'mbrana.2-0. In spatele memhranei ~e găsesc grăunţe sfefice de cărbune presat.i(' cI(' pr('siulJea exercitaUl asupra lor de' 'vibra~iilc membranei. În variaţii de curen t electric destul de puternice . avint! o sită :ji eile\'a faute paralele prin tare se yorbc'1te. 28-1 0). os. ~i corpul de d"l.a]{'. Parte a microrollului care primeşte vibraţiil e aerului este membrana mic. Microfoaue. care depinde de rezistenţa microfonul ni in starea sa de repaus :ş i de tensiunea baterieÎ_ în timpuL cît se vorheşte în faţa microfon uLui. llohinele . pl"intr-ut1 capac de formă bomhal:).ELECTRQTEHNlCA GENERALA 3.rhullf' ~ÎIIt polizale fin.lc se montează Într-un supar!: L('rminal. crofon telefonic Funcţionarea mÎrrofOllnJui se bazează pc \':lri:. capabil să lransforme şocuri le slabe provocate de vibratia uerulLti care se produce daLorită Yoeii omeneşti. CHrentul care trece prin mirr()fon este variabil in timpul funcţionării !. curentul mi. NOTIUNI DE TELEFONIE Prin telefonie se inţelege sistemul de Lele comunicaţie în can' se transmit bilateral convorbirile. din bobin. pentru ca micile scintei care apar in interioruL capsuki să nu proyoace arderea sau lipirea grăllllţelor. EI c.rolul de' :l (îne t"lJlllilluU membrana puţin atr:J~fl . c\'itindu-sf' astfel Fig. prill mod ificarea rezisleni. prin mijlocirea curenţilor eleclrici care circulă în circuitul Închis compus din două cl)!Hludoare metalice izolate. memhrana vibrează şi produce \·ariaţ. de 0. l11icro{ofllll cste un dispozitiv sensibil. De magnelul permanenl sînt fixate d<H1i'\ llIiezuri (le fier moale in jurul cărora !>Înt rnfăşurate bobinele. din tablă de alamă sau aluminiu (fig. Rcdpicntul cu grăull\ e de c ărbune trebuie să fie doar parţial plin ("u grăunţe.J[i:\ j"('ZISCLI cărbune . intrucit inelul de pislă este elastic. 2R-ll) .:rofonic rămîne un curenl' cuntinuu constant. Receplorullclefollic e ste construil ţin înd se-ama (!C' principiul l'lertromagn. o placă rotundă.tic.ia rezistenţei interne' :1 minofolHllui. Inelul de pislă este in conta el cu mcmbr31l3 şi vibrează o dală cu ea .ei de contad inlre grăunţele de cărbullC.lipirea griiun~elor.e. cu rrccy('n!ll !':unt'lelor pronunţate în fata mÎcrofonuJui . 28-10.şi dint r-o membrană (fig. mcmbrana nu este Împiedieată În oseilaţiile ci. ci IlUll1~i putin amortizată.:.cÎ pe care o opune treccrii curenlului electric.3 mm grosime.cilînd În jurul {'Ilrcntului constanl de alimentare. conţifllltc int"r-llil inel de pi"sIă montat într-un eorp de cărbune masi\·. Mi. nkhelată. jlf'lltru ca ele să se poată :lmestcl:a bine la începutul ~i ta sfîrşitul convorbirii (cind microfonul este mişcat). dt. cu diametru mie. tcnt. microfonul ~i recepLm·uJ. ]\[embrana este strînsă Într-o capsulă de alamii sau aluminiu.rofoJluluÎ. Atit timp cit fiU se \"orbeşle ÎIl fata microfonlllui.

tle. SUDelul produs În ace~t fel :. sii poalii wli{'ila m('mbrana in ambele ~en~uri. Sdlema Uilui circuit t elefonic cu montaj indirect. microfOD11l . 28· J 1. în practic.:\'p lor !ei\'fonic. în eare microfonul. receptorul ŞI bateria de alimentare sinl legate in serie în c.:a!. R\'<."-NICATll sint executate din sîrmă subţire de cupru iz olată cu lac sau mătase .t'millllC rit mai mici.U fi puternic di~t()rsionat. cu ba · lede lo<. InLr-un a~tf('l de circuit. 28· 12. d('oar('re variaţia rez tent-ci microfollului hi ('Uri: ~r yorLe.gi Cll dideri !II:' l.· afla le in a propiere (în aeeea~i ci ire).(.ului e~te mică. Schema unu i circuil kleionic cu montaj direct. 28-13.e mică.fd înrit dedlll wllor este ~·lab .J. acest curent va provoca vibraiia membranei in ritmul componentei salt' alLernative. :l~tfel incit for tei!! care apar ca rezultat al compouentei alternative (vocale) a curentului mie-rofonir. CurenLul care trece prin rece ptor esle identic cu curentul ce trece prin microfon.SEMNALIZÂRI ŞI TELECOMI. Spre u putea îu"iJlge rf'zi~ten\3 circllilelor lun.tenţa intregului circuit. avind Il componentă continuă ţii una alternativă de frecvenţă vorală. ) l embI'ana este confeC\. Circuitul telefonic ee! mai ~implu este crl reprezentat în figura 28-12.Hlică un curent variabil.j. Dacii n-ar e"i~'b magneLul pNm~llJCnt. Are. in hobiHf' UI:' indul'lic. . şi receptorul po~:t ului a~r ulUI lor ! În t reu ni le in Lr-un singur 3parat. In a r('~: t H'(lp. Trecînd prin receptor." (JI'oal'ee<> Irammidile tele fonice bilaterale . atît în timpul allern a n \eloI' poziti\'!" ale curcntulni microfonic. llumii şi aparat tdcfonie ..la PO::. prOCenLlt:ll. curentlll alternativ yocal.eJU:iL:\.\lagneLul permanenL din reeepimul Lrldonie are 1'011)1 de a crea o for(u de alnll'ţie suficient de mart a memhr:JJlci. produs În ci. .e poLrivită exact şi menţinută în acea poziţie dl' ciHre un capac fixat de carcasa care conţjne receptorul.ircuit. mcmbrana nu ar putea fi decit al rasă. fa ţă de re . microfonu l fI!. ~int Fig. cst e transformaL in euren! de tcmiune mare ş i ini.ionaLil din fier moale Iăt'. Fig.-te e~te micu.ei va reproduce ~uuctclc rostite in fal-a microfollului. 28-13).ui[ şi e~l.st montaj p e fi folo~ii doar în ill~talatii eli aparat.'tllitul locul al mi{'rofollului ru haterie lo('ală (fig..llll trammi\iitor Fig. variatia curent.!'Î1 şi în timpul alternanldor negative. a~t.l.

gah·anilaiii! 3utom. carc s-ar auzi putc'mic in cască În lip!'. s. l{r. Cele do un conductoarc a şi li !eagil aparatul de centrala telrfoJlidi. le t:oJl\·orhîl'ii se Lranspu u pc h'Ccvcnţcle inalte Llle unor c. in ('are fr('('\'cn\cle v ocale .zislellţa n de o valoare aprop iată de rrzisten~:l dJTuitului exterior alHlrall11 ul (linia) arc rolul amortizi"irii emisiunii micrOrOllicc proprii. Fig.} pc accl:J~i circuit o. a bo bind de inducţie şi rezi$tcnţa internă a baleriei locale. cil ş i cOfl\·orb ir('3. parat !e!e[onÎccu insta (·llpru şi.ic şi modul de sta bili re a 1 C'g:ăturilor): CII baterie loraUi (II abonati. lrallsmi~iile lt>lcfonÎc.. Dup:i fdul tUH"nlu ll1i ff)lo~îl. mai Illultor ('oll.:: . pentru instlllatii uutomalf' .ill at it apel ul. comut:llorul pentru intreruperea anumitor circuite (mi ('['of OII. sonerie) şi intreJ'uptorul cu numere . un apa ral tc leIon ic mai cuprinde şi alte dispozi tive. Un :n. pe lingă rez istcn{. eli balerie etll/rulit ~i CII stabili rea flll{oma1!i fi tom unica/ii/or prin sistc me dt'ctrnmagllt'tirc ('ar~' inIOl'lIir5(" operuloarde tiin cenlraldc telefonice . dill bronz fosIoros. p{'nlru rlistan(t' scurle din oţe l. fără fi se perLurba 111):! pc <llta.~ lllulLiplă). Accst<l c'str siskmul ccl mai şi \. a5tfcl cu varia~ijle de curent sînt ap reriabilc.Hr{'llţi care ~c trîmit :l{loi prin linia It'lefonic:i.e('hi c~tc ast:izi i('şit din ttz in ill~talatiik 1II'b~1ll('. 1n timpul fuuq-ionul'ii se modifică doar rezistenţa lllicrofonului. Sistemele de tran~mjsic te!efOllÎcă pot fi (Jupă COllSlrl1cţ. J 1 . ('3: sOnl'ria pe ntru C'he marc. Il La rt'~cpţie. Schema Re/deie de linii lde{Ql!iee aeriene sint formate din simpliiicatii a unui a t()lldudoare mda1iC'c neizolatl. cUfeu\ ii care .rato:crelc aflatl' la lablourilt." or1i6 (tc1rfcJllil.Ucl de :l]larat. '1 C:ou~lrHct i\" . 111 acest fel se poate 0'-1 reaJizn o transmisie s1mullall. Pe Iingă ulleTofon şi receplor.a sa variabilă. şi prin aecla~j C'Îrcuit se obţ. 28-14.'. dacit frl'(Yl:nte1c c1trt'ntilor l:'llrt:"llori ·se ult'g dift"xite. in rarc C\lr{'l1ll1J 1J"~H1smî~ p!'in liniE' ('~tl! allernati\' ~i arr fretwula prOdlt~. se mai află rezisten~:a bobinei p ri mare. este t'el r('prezentat i'n figura 28-1 4.3 ~)UO I1 z) : R eli fll/'cn{Î [)lIrliitol'i. lH'cesarc pentru punerea În legătură şi :~s igllrarea convorb irii intre doi corespondenţi.CII baleti c cm/I'ald şi Cii stabilire(l maIltl(lfl'i a cO llluni catiilor dl' dtrc opr.e pot fi: tii [r(!clwJI!{l IIQCa !(/. Unde nu s-au repr<!zentnt iutre ruptorul cu llumere (discul cu ntlJlH're) şi comutatorul de circuiLe .: folOStşt~ 111(':i pc ~al!ti(>n' ~a\l iu locurile undc' instalaliilE' ~int tempor:1J'.. liniile Ldl'foni('(' pot fi: aerielle sa u in l·abl!!ri ~ubtrraDt'. ELECTROTEHNICA CENERALA este montat intr-un circuit În care.1 de v()rhitor (~()() .. asigurind claritaLea convorbirii.poartli'.' (!{' cuncxÎU11C (lÎn centralele tde!'onke.l!l'i.45.a :IC'est ri rezistenţe. fl'C'c"entc!t\ v oe:de ~ iJlt ~t"par:'t1i de frt'c\-cn~cle yoralc. adică rezistcnla mare. Ultime le două rezistenk s înt I'('lati\" mici in raport CI] rc~ zistenţa proprie a microCollului.

Cablurile subterane şi silbacvatice ~înt construite rli lltr-un număr relativ mare de perechi de ('()nduclOHre ele cupru sau ele bronz. Unul dinlre elementele s.patiu .II'C se transmit COJllll11iC<lrt SiiU programe vorhite S. priu luLel'llll'diul undelor electrolJ1agnetice de îllalltl frecve nlă care se propagfl jlrin Întregul :.imi şi grosi mi corespunză ­ toare numărulu i de drcuitc pe care trebuie ~ă le suporte..!Jt in prCZl'nt pc scar:\ lnrgii s i!<l~llwlf' de legătur i t elef()niec au tomate CII eurenti lJurUilori.' M"mi..\I(' prilll'ipale il l"ollstilll.ite de suporţi curhaţ i sau de COIlsoie fixate pe stilpi de lemn de 'iniilt. :owkdoare). sprijin.\DIOFO. format din condesalorul C -. tr. de la () ~I. rdcc.(· :-. fixate pc izolatoare de sticlă sall porţelan. " E cr T . si nt produse .iSlcmlll de te!. Toate aceste conductoare sint invelite inLr-o !'ingu r<'i manla eOlltinuit de plumb.. ca blurile au blindaje spedale din benzi (le oţeL Un alt sistem telefonice f'stc radiolcle{Q/ii/l.:!ll Jnlli':kak. La lloi in ~arii $f' foloSt.i indurt3nţ:) J~. pentru a permite recunoaşterea perechii de conductoare cart! formează lin circuit lek·fonic..llllo:nate şi cenlrale ~ulolTla tc de hlo . pe liniil~ eli t l'aric intens . carc le apără de llrnezeal:l. . riisucil.:!stăzi de indll~tri.1.zat. izolate fiecare separat ('u hirtie impregna tă cu o compoziţie specială izolaloare ş i hidrofugă.ic circuit ul oscjlant. Schema simplifjcatll ~ unui posl de emisie se po. 28· (5. Pentru protcct.i e împotriva acţiunilor mCCOIl1ee (Io.~ic la diferitele posturi d(~ rCf'l'p!ie. Schema sim· plificată a unui pDS! de radioemisie.\lc .nolllullic<t~ic in C.1~ee dl'scr"ite de ~taţÎi ra diofonkc de emisie şi rCI'ep\i('. pr('{'um :!oi ("l:lllrale telefonic. avind fiecare dte 1111 fir de bumbac colorat diferit.'ituri)."eden in figura 2g-]:'). alic dc emi.B1 . legale in par:tlcl şi montale împreună A Fi!!. in scopul legăturilor tddonice (uncori pnrţial alLeori total). 2\OTlUKI DE H. C:1I'C utilizeaza.. .\lajori latca elel)1cn l('I()r necesare pcatrtl telefonic (ca d~ t'XCmplll: "pnratc telefonicl'.l\IE I~<tdiol'ollia t'iit.:! clcdrol<'hnidi l'Q\nâl1e a~că ( C'zincle Elcdromag-rlt'lkil BII{'ure~ti) . in sp irală in lungul conductorulul.

PrO?a~'H~a Fig. tellsiunea alternativă de la bornc. 1flnnnnnnr VVlJIV V-VlJl] IT Curent mlcrofonic ~ Unda pl.C) iDcep să oscilezc re-gulat pe rrcc \'('nţ~ proprie a circuitului acordat. 28-16)_ Bateria B1 serve~te la incălzirea lubu lui .fii de Îf70lt ti Ifecvenţd 1 ~ iT r- IJJ ). Pierde-riie de putere din circuitul oscî!ant sint a~tfel în permanentă iolocuite şi t.uhu1 Împreună cu circuilul (L 2. tudine.imp. 1 in care T" şi C s int inducta.'iodc (v. electromagnetice de frecvenţa r (inaltă).\' cu bobina L'l a circuitului osciI:mt şi COIlI:!Ctată in aşa fel in circuitul de grilii al triodei. res~ pecti\' În farazi. incit să producă o reacţie pozitiv ă asupra curentului ullodic al triodei.L Fig.C) Ia corectarea baleriei anodicc BA s-ar amorliza repede dacă nu ar exista hobina L:J ('. In acel aşi t. Îar din bobina LI incep să fi" 1":l. "'adu) de formare a undelor modulate 1n ampli· undelor radioloniCE .ELECTROTEHNICA GENERALA (după in circuit ul anodi c al unei tl.a ~ j capacitatea sa._H. a~tfc l Incit fluctuatiile de curent pl"O\-ocate de microronul .') osciIatiile care ar apărea În circuitul (~. vLe . curenlul anodic al tubului variază in ace la şi ritm cu yorb irea. .nţ. La ff€'cventa de rezonanţă.uplatil inclucl.. modll/ale în ritmul semnalelor sonore produse În fata microfonul IIi (fig. Ie-nsiunea la hornele circuitului oscilanL este rnaximfL In figura 28-].11 acţionează de asemenea asupra grilei triodei. Undele electromagneliet! de inaltii frccvenţă radiale de antenii \"or fi prin nrmare. 28-17. ca uzind oscilatji de tensiune 'in ritmul vorbirii. dată de re-laţia : f ~ -" 1 2. Cele două infă şură ri alt: trallsformalorului T sint de asemenea cuplate inductiv între ele. tn consecinţă. 28-16. exprimate Îll henry. Un circuit osciJant arc turn se ştie) () frecvenţă proprie de rezonanţă./rtataoremodl//otă · OsctlO.le l:ircuituhl i oscilant se induce in bobina de anlenii LI' datorită cnplajului inducliv rare există intre LI şi L2.diate in spaţiu unde. capitolul IX).

• zona dc lacere" . accmită wnă ~e lIunw:.'dNAwzARI ŞI TELECOM UmCATII 451 gramele diferit.reÎ. Detecjia. Recepior cu galenit . medii (1 75. ale almos[t. . lu ngimea lor de tlndli A rdalia (:aJ't! le . şi anu me. -. situate la circa 100 krn deasupra solului (stratul lui I-h'uvbid e).plia emităloardol' de unde ultrascurte'..el or poS luri de emisie existe nle. adică este separată unda purtătoore de unda de joasă frecve nţă (d e frec'\' enţii a c ustică). prin indepărtare a alternanţelor negative ale undei modulalc.e suprapune. 28·18. ~-a recurs la diferite proecciee. 28·19. in care c este viteza de propagan' a undelor I'letlromagnctice.. scurte (11 .SE. Fig. in scopul mliririi ZDnp! in care este po~ibilă rece. care au la bază de ascmehea o antenă ş i un circuit osci lanl acordat pe frecventa undei de recepţionat În scopul de a capta tens iunca maxima. In figura :l8-l8 se a rată modul În care se reolizează dcmodularea. decit undele de mprafaţă.le fiind: A·{=C..{' put recepţiona . denumită undă pl/rlăloare a undei de frecventă acusLică. de di t re posturile de emisie pe cieawpra că rora treee satelitul. Demodula rea ~e ma i numeşte ş i detectie. uneori.li tor îi este at. pentru il nu s. . unda pltrlă­ toare modulată esle demodula tă. Balenă Fiecărui cll1i\.. Lungimea de undEi a unde lor rud iatt~ de difcri teJc~ poHuri de emisie v~H'i:tâl de ht cîţiva lIl(' t ri p inii la peste 2 km şi l.le . t'galfl ('u vileza luminii (aproximativ 300 000 km/s). tn ullimul t imp. In cazul unddor ult rascurte. 28-17) care se prop:'lgă in liu ie dreaptă. nu ~. ei îl slrEibat şi scapă din zona tcre slră.. une:.600 m ) ~ i lungi (800-:l 500 m). a~adar.. ~e gnseşte o zona in care 11 11 este posibilă recepţia cmi{Eiloruhli. de obicei puţin pc~te limita vizibilitătii şi aşa -numit a undă spa(i ulă cart sc propagă in spatiu şi estc refieclală de păturile sup (~rioaJ'(. Dup ă aceasta.Prupugun:a undelor are loc in două reluri: o IIIHIli dl' suprafaţă (fig. Intrc Z OIl<l acoperită de unda de ~:lIprafaţli şi zona acoperită de unda ~pa \iaIă n:f1t'('latfl.C clasifică În unde ll[tra~eurt(' (de ordinul metri lor). pe anumite lungimi de undă.• Trebuie remarcat faptul că undele llltra~curtt· nu ~il\t refleclate de stratul lui Ilcavisidc. ~Recep jia undelor se face 'i n posturile de re cepţie. pro- ~"'----P>F---Jî=7 Cond~/JSO(or ~ CQscă yol'iooi! (}/IdQ twrlilQQre Fig. In loc de frecvenla f a undelor purtătoare radiate ~c dă.rilJuiL~ o anumit ă Crel'nuţă Înaltli. Dintre acestea cel mai convcnabil este sistC'l!1nl care fo l o!ieşte sateliţi artificiali ai p ăm intului Înzestraţi cu slaţii de retran~misîe a programelor emise.50 m).

----. cu valoarea f1 a frecveuţpj intermediare. unde radiaţiile culese d(' ~11l kn ă aU o intensit.(I::1tă ~('hrnl:l simplifi.ll in Inai multe etaje) înainte de Il.llsiu_ rnodulalc recepţiollat. fn t uhul de amcstec rezl1ltu. iliară gellerată in ctajul de in tr:J rl' :.ollslallt~). e"ent_ă illtenncdi:Jrii. fi aplieat. .. construit după un principiu asemănător. ea Ilrmal"l' a amestec ului c.-. deseri.e difuzorului.e1or celor două ten"illni amestecall'.teeal(i (in eta jul {le amestec) cu () tellsillne am.ELECTROTE~CA GENER. In pn'zenl m:ljoriLal('a re{'pploal"('!or sîn i constr uite dilpă principiul superheferodi neÎ.oan~ (. La început. tn acesL receptor.()llstă în faptllt elI. fie IInui dispozitiv de redat sunetele. De obicei se foloseşte o frecvcnţă in te rrneeliariJ fi de ·170 kHz. prin emisiunea lIHor nnde de l"n'c\"t. Receptor superlJ€:!erodini!.lurilo!' reu:ptoul'e iJlYeeÎllat(-'.ate mare. Aceasta Înseamnă cu frecvenţa fo a tellSi\1!lii produse de oscil:itorullocal esle îl! oricare poziţie a contiesatornilli yariabiL de acord mai mare decît fn~cvcn~a tensiunii Illodulate recepţiollatc fr.. din e:JIlZ:l aknuării undelor dc-a lungul drumului lung parcurs de ele pîll!i la rceepţÎC'. Aceasta este compusă dintr-un cristal de sulfunl de plumb cn care vine în atingere nn virf as c uţit.lI rt'ceptomlui. estc anw. ii1fltICnţează r('c('p~i:l po. fie cu :1jlllorul unei galene. ={r + 4 7U .elor două tensiuni de frecvent:1 diferite.l1d!'nte elt. osei!at:ol'ul IoraI. frprvt!n~a r()~Lullii re('(·p~ionat. t.null1iLa tellsiune de fre.e ('11 nii (J \"aloa1'e egală Cll frecvenţa iutermcdiară :J receptorului ((." Fig. adid : fo=fr+f. dc efilrt. uuda purtătoare modu JaLii . numit difu:(I/.e.. culra~ii de (lUtCl1[1. ţie se aplică fie uuei căşti telefonice (fig. Dezav3nt:tjul principal :J! :In'sLol" rr'('epl.'nli) a unll i aslfel (le ret:f'plor. 28-11). Daca post ul care trebuie recep~ionat este situat Într-o rcgiulle îudcpăr­ tată. <l\·îlld fre e\" cnţa intotdeauna mai nwrc decit fr('cvcn\a t(. In figura 28-20 este n.. dar avind dimensiuni mai mari. Illai SIIS. Jlr baza prillt:ipiului amplifidîrii directe.rebuie realiz::Jtâ o ampliricare :l undelor l"I!cepponale (t:venlu. 28·20. In figura 28-19 e ~tc reprezen tată scllema electrică a unui receptor Cll galenă earc poate da rez ultate hUJw in apropierea posturilor de radioemisie. a~a . În timpul fUJleţionării lor. Acest clispoziliv permite trecerea curentului doar Într-un singur sens. Antenă de recepţie . Dlfuzo.'ll!e (h'pr. Detecţia se poate efectua fie cu a j utorul unor tuburi redresoare.. H!ceploard(' erau eoustmite. :1 ctlrt!i frec\'en(ii ('~lc egal:l cu difere nţa frt' cven(.~A T ensiunea de Irecvenţă acustică obţinută prin detec..

lec.f.l rQmi'lIwaSc. ca rezul ta t al fenomenului de "biltăi". C'II"(' fUm'ţiOlli'. ~j :r {'('lur pcntru slrJin:HaLe pe tl'nt. se obtine tensiunea de frec\-en~:i a('n~tic!i. t raducind va ria ţi il e de lumina in variaţ.S .ea sau cit' In halcrii. preeum şi 4) gamă larg'ă d t. l'('('(1 et ~I~ig\lrl'i :H(d i\ îa pro. deflal"l'('(' !Joi fi (':]. tl'unzistoaH'.\JajOlital('a nparalt'Jor dt. ( l ntrrprilldere.lr111::II<' $-ă IUCf('Z(' !)('nll"l! o anumită frec\"cntă (egal. . la p ostllri de rf'c«'Plic.. radio.lh'l'iOl'ul 101".a\iile de curcut in variatii de lumină. transl'u!'maLI)art>.KE Prin teicviziuJlc st' inţ. ratliorer('plir r)bi.. A\'untajul t.SL 'I1.Electroni(·a'· .\"{:n~ă {r ş i {().re pentru ratliofit:a!"e ~i I'ct:eptoan: ('U tranzistoal'(' (Uz inele .a freevellţd()r tensi unil or amestecate.<. alim.l.ull("lclc. tn ultimii uni .L(' fix.c l('g~ lIll ~bt(' m cJ. ş i apoi \'ul. IHuca sa ) .NALrZARI ŞI T<.. ]"(>('cploan' radio eu :di mt'ntnrc de la n'~.1 clementelor (p ullclelor) unei imagini.J'atc1or de.\('"l'sk aparat e alt în lorl.'.: () <tmplifkit rt'('cplorul ~II'C ill{ otd('<t un:l o frecvenţă ronstnnUL E It>!llenlt'll' de montaj ll('{'('~arj> in acest srop (filtrclt' de bandii) pot ri mult mai (. priu clm' se transmit imagini a le IIn ol' ol>i('('.Lcl'Odinci fal ă de r('ccpto:ll'rh' ('U amplificarc d irectă constă in faptul cii lemiullt'a pc ('"<. o Lensiune a c!ird frec\"enţă este ega lu cu diferen\.c de radion"'l'pti(' tramportabil..l'l'g cuprinsul l[lrii. : l".8COMUN'ICATH 459 tn etajul de amt':.ficnr('.dr('Foare !i(' la r". 1r:I!IZi~tu.B.ţ":IIlOl 0(' ihlluin:rl (Il' cll("cnt llJkmath-.ului tensiunilor dc fr('r." !:'~Hl in mÎşc·tu·c ne la un post de embi('. tn urm a unei amplifkMi şi a ddcctiei al'C'!"tc'i frec\"('uţe lutf'nnccliarc. Induslria eh:rlntlel:niC:. car. Telc \'iziull(>a ('sle b. KOll cNl IlE TELEY IZl t. la postu l dc }"('('('pţic_ .. !'taFi de umpli ficore şi dj fuzoa.\Iue ll)l' uatinnale P(' int. ('a !'rzişl «'n\e. bobiJ1C.l1 tuburilv!' d('("LronÎl'€' (lin .I r.1 produrl' nsUi zi multe diu piesciL' ll('C't'sarl' eonslrnrtid <rj)3. _'joi uumni rareori (iu IO{'uri lIed{'drifi('ntt') rit:' In b:lh'rii dl' il.'nL:!lt' dl' la La!erii mOlll. [n llrara ce :\(:e81'1:.) ('U fr('("\-l'nţn int("J"uw(linrft) . la postul dc emisie. In \«r:'l lloastrfl rUll('tion(':lz~r iu pn'xl.tpoi l'~ k <lmplifical:i şi apl icată difuzorului cal'C producc ::. apare.ll' prin intcrmNliul ul10r !"t'.lza[[1 pe b':lllSmisia suec('sÎyă . LP. 5.~!lltil(' ~i!ll :llimt' nlr. r011 den~:J toart!.ate in iJ.1H' sau tuburi c!('clroniee slIblUiniilt urfi (de gilb:1ril foar!!' r('<l1Is).'lIl 21 ~laţii (Il' r:tdiudifuziune (faFI de lHllnni lrC'i ~la\ i i exislcuk îna in lt d<' anul 1~11l).! .lJHll'alelt: ubi~IIUih'. în urma a rncsle('. ('tc.uper hc.' ("olltjlll·nLl.:l 7il ('u un l"on~urn şi cu tt'osiulli mult mai mici.care B ucu!'e~ti) . .e. priu interffil'diUl IIndf'lor clcctromaguclicc de foarle mare frc'('YC llţ ii.umuhdoare. S('l ni con<!u('loarc .ii dc l'u rc nt.!ll apftrlll im:i mulk tip uri dl' aparal. amplifiearea unei :mpt'rht'lerodine ('~tl' 111l1!t m:lÎ mnl"c.It>.· tclecomuui cll\il'. adieă tocmai o tensiune de frecvenţă iuL('rmediaru: ft=fo-fr= t70kHz păs trează modu la ţia 1«'l1siunii retl'pţiollal.

Deosehirea fundamentală dintre televiziune şi radiofonie comtă. Acea~tă deosebire a pus grele problem e de ~ inc r o1lizare tehnicii de inaltu frecvenţu. Fasciculul electronic este dcviat pc 625 linii orizontale de 25 ori într-o ~ec\lndă.11-21 est.460 ELECTROTEH~lCA GENERALA Emisia şi recepţia se fac pc l'lemcnt. aceasta este şi lăţimea benzii de rrecvenţă ce se transmite prin televiziunea cu G25 linii şi 25 imagini pe seGundă. Deci frecvenţa curenLului fotoeledric eslc 6. Numărul de puncte ale unei imagini televizate in acest mod rezultă a Ii de: -±3 XG25 X 625 x25 = 13000000.:' Fig. Elementul principal al ullui receptor de televiziune esle Lubul c::tlorlic. rezultă 6500000 impulwri de curent pe se-cundă.c (puncte) ~cparate din imagine. f . Ca subst a nţe f1uore~cellte se foloscsc silicaLul de zinc. paragraful 7. wolframaLul de c:.5 !'III-Iz (m cgaherţj). 28-21. }fiind raportul Între laţimea şi inăIPmca imagi nii.e reprezen l ată ~ c hema ullei t ransmisii de te. aşa Încît frecvenţa purtătoare rezultă de aproximativ 50 MHz. datorită persistellţei imaginilor luminoase pe relinu. În figura 2. punctele luminoase sinl Lransmi~c sucr('~iv. Presupunind jumalate din puncte albe şi jumătate negre. de circa S ori. şi alte ~ubsl:m ţe.iCoan! (maoine ml)i ~I/[Ict deEmlslf desCompus.Jlciu. iluminate succesiv. Totodată. descris în capitolul IX. orşi acesLe punctl' au foşt. CeMi fotoelectric. in faptul el! În cazul tf'l(~\'iziunii. In ~lccst fel. Pentru unda purtătoare se ia o frecvenţă şi mai mare. deci cu o lungime de lIndit A= 300 000 000 m =Gm.) Ante~ J Lam/lift corespllfl' z. pe dnd în cazul radiofoniei transmisia ~ullctc lor ~c facc concomitent. aşadar.Jeviziulle. ochiul are impresia unei imagini În Lregi ilumin<ltc simulta n pe toale punctele ('i. slIccc:<iv. pe care insă aceasta le-a rezolvat. Schema unei lransmisii de televiziu ne. dar într-un timp foarle ~curt in raport cu timpul necesar trallsmi~ t.erii intregii imagini.

i fahri(":i televizoare romaneşti.re eell' mai rjdiC:lk.' a imaginilor in culori şi in reli ef. limitele Yizibilită ţii.-- Fig. mulL !lIui .__~====~Yizibiliftl. se tr:lIlsmit atiL :-iell1nalde rI(' imagine rit şi rele de SUll('t. Leleviziune sint mult mai eomp licate decit ccll.' ale apara Lelor de radior('('('pţic şi (kscrierea lor ie~e din ('fldnt1 lucrării de [aţă./e deranjată puţill de ciitre pamz i\ii almOEJ. a) şi nu [Tece prin obstacolE' (<1(' C:\.. ci in {rc('ven!li (adică ~c yuriază frecvenţa s. la distanţe care 1111 depiişese.. T'· lldinţ.udiue.a actualA in trfe\"iziuJlc e~te ca inl r-un \' iitvr apropiat sa ~c paJ'a~e a~ d pru('edcelc de transmi~j l' in <llb-llegl"l! şi ~iî S(' adopte procedee (Il' rerl:. În seopul reduc('rii parazitiloL ajungindu -se la fre cvenţa de 200 iI'fIlz.oarC' in ritmul sn nl't lll ni). Trelwie suhliniat F:lptul că . dc la ('mh. Schemele ap:Halt'lor (le emisit şi de n:cl'p\ie cit. Băla i a unui post (~mi\ător de televiziune nu dcpăşeştc cu mult orizontul (fig.tii b) . . În at'e~l euz.ie la n't't'p\Ît'.SEMNALIZARI ŞI TELECOMUNICATlI 461 Totuşi au îrlceput a fi folosite frc evcn!(~ mai înnlle. b) .lţii atenuat\' modulate in :llnpli llldille !'. 28-22.n. rie! ~' [lU indl15lriali. 28-16) nu ~e face în amplit. truJl.. Propag:afP<o unde lor ultrascurte' ulldei purhtt. ezina El l'dro nica din llueure. r~~ Limlla 1. despre care se ştie' eZi k propagă În linie dreaptă.-. eu pe r[orm:lntl' <l lnl.-. purtătoare ÎII riLmul sundului (v.:.t.~lllisia e:.i nu influ('n\e':\za 1lll(1<l eare este lIlod t!lalil in rri'ryentii.. munţi : 28-22.-. ca În radiofoni('. ('an' liînt de fapt oscil. 28-22.-1 . fig.1[otiulalia undei . Re z ultă e{1 televiziunea foloseşte undelc ultrascurte.

pot fi ab!iorbile şi. GE!\"ERALA.. Pc fcnom(!!1ul d~ reflectie al unddor radiofollirC' pc corpuri lllC'talice. n'rIl'cLale ş i difuzate d e acestea . . iar diu pozilia antenci ~{' determină din'cţia.1"\'al.!Z{\ în lulal dtC\'a milionimi de H'cnndii. Prim'ipiul a('('~I('i lnt-lode.jd('Jt} :petial lle ant('IJ('.462 EL.. intilnind in drumul lor dHpl'Îlt' obstacole. lmtala\iilc ~'art' permil determinarea În l'ln:tt fel a pozj(iej oLie-etelol" cu ăjut ornl radio~t~/UlIa l('l or n.alllC' mari şi dt'lcl"lnillarC a po. Ht'crpţia undt'lol" refleetate arc loc in t impul intreruperilor dintre n·mnalc.:-an ~ l udia t şi gi"i~it ~i ~lte aplka\if ilie undelor elertromagnetice scurte (metrir. ~c ba. P ("lllnl ta l'mi~ia !"rmnaklor ~.e şi eentrimetrirc).. Di n timpul scurs între plecarea şi Înt oarC(>l"ca ~elllnalull1i ~ r clctt' ("IllÎn:! distan\a pîn:l la obit'etul ob~'(. Pc lîngă radiofonic şi lelevizinne. ('Hn~tă in ul"llIiHoan.EC'rROTr:.d\ici IQI" .alalîa de rec('ptic ~i ~'int inn:gi~lratr. ~e obţine un fa!'cicu l dirij al de I"adioulldt'. parţial.'te (n'l\ ii. \eea s.1 nu dftllllezr recepţiei lor. Du pă rcflrxia 101" pt' oLiel. A~lfd. !.t.HNICA. tlxiull etc. cu ajutorul unOI" anlene de formă spl~dală se pot ohtine radiosem nale dirijate carc.:i:( metoda de olnt!'Yarc a o biectelor la di~t.t( JJ~etodă ~ primit numele de rtu!io{oca!î('. iar iHlrt>ruperilc dintre semlla[e ~i!1t de cjl('\·'1 ~lIle de ori lTlai mari.) undele ajung: la în~l. Ecn1llalcJc dUT('i.:lc: eu ajutorul \111 l1i generator ş i al unui .:ea.u căpHat denumirea tIe illSi(lln/ii radll/'.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->