TEHNICA 1.

SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT CU BOLNAVUL IN PAT
MATERIALE NECESARE:  cearsaf simplu;  cearsaf plic;  2 fete de perna;  2 perne;  1,2 paturi;  paravan;  sac pt rufele murdare;  manusi de protectie. Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii impaturita in felul urmator: - patura si cearsaful de sub patura (sau plic) se impaturesc fiecare in 3 sub forma de armonica. - musamaua si aleza se ruleaza pe latime sau pe lungime. - cearsaful se pliaza in lungime, cand schimbarea patului se executa pe lungime si in latime, cand schimbarea lenjeriei se executa pe latime. Scop: Asigurarea conditiilor igienice, de confort a bolnavului. SCHIMBAREA LENJERIEI PE LUNGIME: Bolnavul poate fi intors in decubit lateral stang sau drept (DL stg sau dr), in acest caz schimbarea lenjeriei se va efectua pe lungimea patului (avem nevoie de 2 asistente). Se vor aseaza asistentele medicale de o parte si de alta a patului bolnavului, acesta ramanand acoperit pana la schimbarea cearsafului de sub patura. Marginile cearsafului murdar, se desfac de sub saltea, de jur-imprejur, apoi bolnavul este intors in decubit lateral stg sau dr (DL). Asistenta medicala din dreapta prinde bolnavul cu mana dreapta din regiunea axilara dreapta a bolnavului, il ridica usor, iar mana stanga a acesteia o introduce sub umerii lui (regiunea omoplatilor), sprijinindu-i capul pe antebrat, apoi cu mana dreapta de sub axila indeparteaza (trage) usor perna spre marginea patului, bolnavul fiind deplasat usor in aceeasi directie. Asistenta se aseaza in dreptul genunchilor bolnavului, introduce mana stanga sub genunchii acestuia (regiunea poplitee), flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse. Din aceasta pozitie, se intoarce bolnavul in decubit lateral drept (DL dr), sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor (bolnavul se mentine acoperit). Asistenta medicala din stanga, ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele bolnavului (asistenta medicala are imbracate manusile de protectie). Sulul de lenjerie curata se afla langa sulul de lenjrie murdara, iar fara a se atinge cearsafurile intre ele, se va indeparta sulul de lenjerie murdara. Pe jumatatea libera a patului se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite dinainte. Se intinde bine cersaful curat pe jumatatea libera a patului sis e aseaza o perna in fata de perna curate, apois e adduce bolnavul in decubit dorsal (DD) cu multa blandete si delicatete, sprijinindul in regiunea omoplatilor si regiunea poplitee ( regiunea genunchilor). SCHIMBAREA LENJERIEI PE LATIME: 1

Bolnavul poate fi intors in pozitia sezand, in acest caz schimbarea lenjeriei se va face in latimea patului.( Rularea si impaturirea lenjeriei se face ca la schimbarea lenjeriei de pat pe lungime.) Tehnica va fi efectuata de 2 asistente. Una dintre asistente va sprijini bolnavul, iar cealalta va rula lenjeria murdara, dupa ce in prealabil s-a spalat pe maini cu apa si sapun si a imbracat manusile de protectie. Bolnavul este acoperit si este ridicat de asistenta medicala din dreapta in pozitie sezand. Cealalta asistenta indeparteaza pernele pernele si ruleaza spre bolnav lenjeria murdara. Cu manusi curate, se va derula lenjeria de pat curata, de la spatele bolnavului, unde cele 2 cearsafuri se vor intalni fara a se atinge. Se va avea grija ca lenjeria curata sa ajunga la mijlocul patului, pentru a se putea introduce sub saltea, de ambele margini. Dupa intinderea lenjeriei pe suprafata libera a saltelei, bolnavul este culcat, iar daca starea lui o permite este rugat sa ridice regiunea bazinului. Daca insa aceasta nu este posibila, sau este contraindicata, atunci cele 2 asistente vor introduce mainile, dinspre capatul proximal al patului (capul bolnavului), cu palmele suprapuse sub bazinul lui, si il vor ridica. Cu una din mainile libere ramase, se va indeparta lenjeria murdara in sac, derulandu-se imediat lenjeria curata. Dupa efectuarea tehnicii, asistenta medicala, se asigura ca bolnavul este asezat cat mai confortabil. In unele cazuri, aleza se va schimba de mai multe ori pe zi, nefiind nevoita sa schimbe si lenjeria de pat.

TEHNICA 2. MOBILIZAREA BOLNAVULUI
SCOP: Bolnavii sunt mobilizati pentru a preveni complicatiile cum ar fi: tromboze, escare, pneumonii, ce pot aparea din cauza imobilizarii, pentru recunoasterea starii de independenta si grabirea procesului de vindecare. MATERIALE NECESARE: tensiometrul pentru masurarea functiilor vitale OBIECTIVELE MOBILIZARII SUNT:        Mentinerea mobilitatii articulare; Normalizarea tonusului muscular; Asigurarea starii de bine si a independentei bolnavului; Stimularea metabolismului; Favorizarea eliminarilor; Stimularea circulatiei sangvine pentru prevenirea trombozelor, pneumoniilor, escarelor; Accelerarea peristaltismului intestinal;

PRINCIPII CE TREBUIESC RESPECTATE: 1.Mobilizarea se face in functie de natura bolii, starea generala a bolnavului . 2.Exercitiile fizice se fac inainte de masa. 3.Bolnavul trebuie educat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile respiratorii. 4.Se stabileste impreuna cu bolnavul un exercitiu pentru relaxare. 5.Momentul in care se va incepe mobilizarea, precum si ritmul in care sunt efectuate, vor fi hotarate de catre medic, iar executarea in bune conditii tine de competenta asistentului medical. Bolnavul este pregatit psihic, explicandu-i-se tehnica, cat si importanta acesteaia in grabirea

procesului de vindecare. Inainte de a mobiliza bolnavul, cat si dupa mobilizare, ii vom masura tensiunea, pulsul, frecventa respiratorie, faciesul bolnavului cat si starea acestuia. Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunile si starile bolnavului, aceasta facandu-se progresiv. Se va incepe cu miscari ale capului (miscari pasive/miscari active), miscari ale degetelor si incheieturilor (miscari pasive/miscari active), miscarea si schimbarea pozitiei membrelor inferioare si superioare, miscari de flexie si extensie, bolnavul pastrand pozitia decubit dorsal (miscari pasive/miscari active). Urmeaza asezarea bolnavului in pozitia sezand in pat (miscari pasive/miscari active), in pozitia sezand la marginea patului (miscari pasive/miscari active) si apoi ridicarea bolnavului in pozitia ortostatica (miscari pasive/miscari active). OBS !! DOAR IN PREZENTA MEDICULUI, BOLNAVUL VA EFECTUA PRIMII PASI.

TEHNICA 3. CAPTAREA SCAUNULUI LA PAT
SCOP: Evacuator in cazul bolnavilor dependenti si pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice si analiza lor in vederea precizarii diagnosticului. MATERIALE NECESARE:  Paravan;  Masca;  Manusi de protectie;  Plosca sau bazinet;  Musama si aleza;  Invelitoare;  Hartie igienica;  Foaie de temperatura;  Pix de culoare albastra. TEHNICA: Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie. Pregatirea psihica: se comunica cu bolnavul pentru a fi relaxat, explicam importanta tehnicii, montam paravanul in jurul patului; Se realizeaza o rulare a paturii si a cearsafului la picioarele bolnavului apoi se protejeaza patul cu musama si aleza; Pregatirea fizica: se dezbraca bolnavul in partea inferioara si il rugam sa-si flecteze genunchii si sa-i indeparteze. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie si masca. ( plosca o incalzeste in apa fierbinte si o usuca si a fost dezinfectata prin SUMERJARE (scufundare). Cu mana stanga ridicam bazinul bolnavului, si introducem plosca cu mana dreapta, din partea laterala a patului, sub fesele bolnavului dupa care se roteste intre coapsele acestuia. Se acopera bolnavul cu cearsaful sau invelitoarea si asistenta se indeparteaza, pentru a lasa intimitatea bolnavului. Cat timp bolnavul va elimina, asistenta va fi prin salon (nu va parasi salonul), iar cand bolnavul a terminat, acesta o striga. Vom scoate plosca in linie dreapta, dupa ce in prealabil l-am sters in regiunea perianala cu hartie igienica. Plosca se va acoperi cu capacul sau invelitoarea si se va indeparta pentru deversare la toaleta sau daca medical recomanda, se va recolta cu coprorecoltorul, 3

vom impiedica bolnavul sa aspire continutul gastric in caile respiratorii. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.  Scaun sanguinolent S (scaun cu sange). Se imbraca bolnavul.“fragmente” din materiile fecale pentru coprocultura. MATERIALE NECESARE:  manusi de protectie (daca bolnavul are varsatura precedata de prodroame).  Scaun cu mucus X.  prosop. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si trasportate la patul bolnavului. el este incurajat si sustinut de frunte. Se protejeaza perna bolnavului cu musama si aleza iar lenjeria de corp. rosu. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun.  Scaun melena M (negru lucios cu aspect de pacura). Notarea scaunului:  Scaun normal I. Pregatirea fizica consta in pozitionarea acestuia in decubit dorsal cu capul in lateral (pozitia de siguranta).  Scaun grunjos Z. se acopera. se aeriseste salonul. I se ofera bolnavului tavita renala daca este capabil sa si-o sustina. Va aerisi camera. o vom indeparta in pahar.  Sczun cu puroi P.  pahar cu apa aromata.  Scaun diareic sau apos ─ . va nota in foaia de temperatura scaunul. comunicam cu acesta pentru a nu intra in panica.  musama si aleza. daca nu o vom sustine noi. CAPTAREA VARSATURII SCOP: Pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice ale varsaturilor si descoperirea modificarii lor patologice in vederea stabilirii diagnosticului. cu un prosop asezat in jurul gatului bolnavului. il incurajeaza pe bolnav. se noteaza nr total urmat de semnul conventional. pe masuta protejata de un CAMP STERIL. In pozitia de siguranta. dupa ce in prealabil a indepartat materialele din salon si a dezbracat manusile. I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata . il educa sa inspire mai profound pe nas si sa expire pe gura.  2 tavite renale. precum si calitatile lui fizice.  Scaun moale ∕ . Daca acesta are proteza. Meconiu – primul scaun la nou – nascut. albastru) . Asistenta medicala sprijina cu cealalta mana fruntea bolnavului. Daca starea generala i-o permite acesta mai poate ocupa si pozitia sezand in pat sau la marginea patului.  3 pixuri (verde. Pragtirea psihica: In timp ce bolnavul varsa.  foaie de temperatura. OBS! Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare. TEHNICA 4.in functie de continutul varsaturii. asistentii medicali.

iar in foaia de temperatura.  Foaie de temperatura (in caz ca notezi diureza sau cantitatea de urina eliminate pt a efectua bilantul ingesta-excreta) TEHNICA: Urinarele sunt confectionate din plastic sau sticla. Asistenta medicala. iar cu o compresa se apuca penisul si se introduce in urinar. Dupa pregatirea materialelor. ameteala. Varsaturi sanguinolente O (cerc de culoare rosie). regurgitatia (intoarcerea alimentelor din stomac sau esofag in cavitatea bucala fara effort si fara greata). Simptome ce insotesc varsatura: dureri abdominale.  Musama si aleza. daca e nevoie si varsatura. respiratie frecventa.  Tavita renala. pentru a proteja patul. vedere incetosata. cu alta compresa sterila se sterg picaturile de urina ramase si se indeparteaza urinarul. aplica comprese umede pe frunte. pentru barbati au un orificiu mai ingust iar pentru femei au un orificiu mai larg in forma de floare. asezam musamaua si aleza.pentru a-si clati gura. pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice. invelit. TEHNICA 5. se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun dupa ce in 5 . in care se noteaza numarul acestora. acufene. puls tahicardic dar filiform. rulam patura la picioarele bolnavului.  Urinar. apoi bolnavul este asezat in pozitia confortabila.Varsaturile se noteaza cu un cerc. numele asistentei medicale si ora.  Manusi de protectie. Se aseaza urinarul intre coapsele bolnavului. Se indeparteaza materialele folosite. CAPTAREA URINEI SCOP: Evacuator. sterge gura bolnavului cu prosopul de eventualele mucozitati. HTA. astfel:  Varsaturi alimentare O (cerc de culoare albastra). Daca lenjeria s-a murdarit se va schimba. Montam paravanul. MATERIALE NECESARE:  Paravan. deshidratare. asistenta medicala se spala pe maini apo supravegheaza bolnavul. migrene urmate de cefalee occipitala. indeparteaza continutul in cealalta tavita renala. varsatura si culoarea acesteia. daca nu va fi pastrata pentru vizita medicului. Dupa eliminare.  2-3 Comprese sterile. O (cerc de culoare verde). in partea superioara a paginii si scaunul in partea de jos a foii. ne spalam pe maini cu apa si sapun si apoi imbracam manusile de protectie. ofera bolnavului lichide reci in cantitati reduse incepand cu o lingurita si apoi cantitatea crescand progresiv. Notarea varsaturii .  Varsaturi bilioase  Pe foaia de temperature se noteaza varsatura sus. Se va nota in foaia de observatie tehnica. le vom transporta la patul bolanvului pe o masuta protejta de un CAMP STERIL.

pentru a preveni infectiile nozocomiale. CAPTAREA SPUTEI SCOP: Explorator. TEHNICA 6. prafului si fata de uscaciune. Se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca.prealbil a dezbracat manusile. pentru examinari bacteriologice. sa nu inghita sputa. Expectoratia are o mare importanta pentru stabilirea multor diagnostice.  2-3 scuipatori dezinfectate si sterilizate cu solutie de lizol 3% sau fenol 2.R. necesara protejarii suprafetei interioare a organelor respective fata de efectul nociv al aerului. parazitologice in vederea stabilirii diganosticului.5%. Se trece la reorganizarea locului de munca. Se educa bolnavul sa nu arunce corpuri straine in scuipatoare. Este instruit sa nu manance. tavita renala.  Pentru determinarea cantitatii sputei se vor folosi vase gradate acoperite cu palci de sticla (cantitate fixa de substanta dezinfectanta fenol 100 gr pt a preveni aderarea acesteia pe peretii vasului si pentru a nu se suprainfecta) TEHNICA: Se pregatesc materialele si se transporta la patul bolnavului.). Prin expectoratie se intelege eliminarea sputei din caile respiratorii superioare(C. Definitia sputei: Sputa reprezinta totalitaea substantelor ce se expectoreaza din caile respiratorii prin tuse. Pentru determinarea . pahar cu apa. Este pregatit fizic si psihic. servetele de unica folodsinta. manusi. Drenajul secretiilor bronsice 2. In conditii patologice se aduna in CAILE RESPIRATORII SUPERIOARE o cantitate variabila de sputa care actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei. ci sa colecteze in scuipatorile speciale. sa nu o imprastie. I se asigura cel putin 2-3 scuipatori de rulaj. In conditii fiziologice. Acestea sunt schimbate in functie de cand trebuie prezentate medicului. mucoasa cailor respiratorii secreta o cantitate mica de mucus. Sputa este alcatuita din secretia si exudatia patologica a mucoaselor bronhopulmonare din descuamatia epiteliilor pulmonare dar si din substante straine inhalate (praful). 1.S. Examen bacteriologic MATERIALE NECESARE:  Pahar conic sau cutie Petri. sa nu o expectore in batista sau prin salon. Va nota in foaia de temperatura cantitatea de urina. Examen flora banala 3.

cantitatii se vor folosi vase gradate acoperite cu placi de sticla. Aceste schimbari pot fi: pasive si active. paralizati sau cei cu gips. Daca sputa se capteaza pentru examen bacteriologic. Schimbarile pasive se efectueaza la bolnavii imobilizati. adinamici. Acestea trebuie sa adopte o pozitie potrivita pentru a putea ridica bolnavul cu mai multa usurinta si efort fizic redus. cu tulburari de deglutitie si cu afectiuni in stare grava. ALIMENTATIA BOLNAVILOR PASIV Cand starea generala a bolnavului nu ii permite sa se alimenteze singur. Intoarcerea bolnavilor din decubit dorsal in decubit lateral stang sau drept si revenirea in pozitia initiala. asistenta sa fie asezata mai aproape de patul bolnavului. se aseaza bolnavul 7 . 3. Asezarea bolnavului in pozitia sezand. Bolnavul este prins precis cu o singura mana. imbraca manusile de protectie. astfel incat suprafata de contact sa fie mai mare. Bolnavul este pregatit de seara in sensul ca trebuie sa-si spele dantura inainte de culcare. se aranjeaza boneta sau calota astfel incat parul sa nu cada in alimentele bolnavului. iar dimineata se recolteaza inainte de spalrea dintilor. cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare. TEHNICA 7. se va face in vase speciale fara a fi sterile. intervine alimetarea pasiva. adinamici. Flora banala – se recolteaza dimineata in vase speciale sterile si se transporta la laborator in cel mult 60 minute pentrua nu se suprainfecta. care ar putea denatura aspectul sputei). astfel vor fi alimentati bolnavii imobilizati. Readucerea bolnavului la locul initial pentru cei ce au alunecat jos de pe perna. Asistenta medicala se spala cu apa si sapun. in vas se afla o cantitate fixa de substanta dezinfectanta de lizol 5%sau fenol 100g sau permanganat de potasiu. 2. cu ajutorul asistentei medicale. Acesta trebuie sa fie ajutat. 1. Pentru efectuarea schimbarilor de pozitie sunt necesare 1-2 asistente medicale. TEHNICA 8. MATERIALE NECESARE:  tavita  cana cu supa  farfurie cu desert si felul 2  tacamuri  servet sau prosop din panza  pahar pentru apa  vaza cu flori TEHNICA: Se imbraca halatul de protectie peste uniforma. palma sa fie asezata pe suprafata corpului bolnavului. Daca sputa se capteaza pentru aprecierea aspectului se utilizeaza scuipatoare emailate cu capac (fara a se adauga o alta substanta in vas. inconstienti. care trebuie scazuta din cantitatea de sputa colectata in vas (recipient). SCHIMBAREA POZITIEI BOLNAVULUI SCOP: Pentru prevenirea complicatiilor. dimineata si este indicat pentru evidentierea bacilului Koch.

Se verifica temperatura alimentelor. galbenus. La cei complet inapetenti. nu le gusta cu lingura bolnavului si nu baga degetul in ele. bolnavul este asezat in pozitie comoda. bolnavul trebuie incurajat. in cadrul limitelor prescrise de medic. iar daca nu dispune de masuta. Bolnavilor aflati in stare grava. se aeriseste salonul. sucuri de fructe) in aceste amestecuri se vor introduce si preparate de vitamine. Se protezeaza lenjeria de pat cu o aleza iar lenjeria de corp cu un prosop. cacao. sucurile vor fi imbogatite cu lapte praf. se strange vesela si se transporta la oficiu. precum si cei cu tulburari de deglutitie. TEHNICA 9. Se vor taia alimentele solide in prezenta bolnavului si se va supraveghea debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie a bolnavului. La revenirea apetitului se administreaza alimente solide repartizate in 4-5 mese. OBS!!! In timpul alimentarii. Alimentele se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului. explicandu-i contributia alimentelor in procesul de vindecare. sau mai poate ocupa pozitia decubit lateral cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a-i usura deglutitia. si i se serveste supa cu ajutorul lingurei sau din cana cu cioc. pe un scaun. Bolnavului i se ofera portiuni de alimente nu prea mari. preparate din zahar. Mesele vor fi servite la intervale de 2-3 ore. Prin administrarea de alimente lichide hipercalorice. Asistenta medicala nu sufla in alimente. sau cu ajutorul pernelor. iar daca este posibil vor fi acidifiate (acrite) cu lamaie. cu mana stanga se ridica usor capul. alimentele se servesc in portii mici deoarece cantitatile mari provoaca senzatia de plenitudine bolnavului. Servirea mesei se face intr-un cadru estetic. lichidele se servesc reci. se asigura confort termic si fizic placut. daca acestea nu modifica gustul sau mirosul alimetelor. pentru a nu le aspira. mancarea este asezata pe o tava. si se trece la reorganizarea locului de munca. lichidele se vor administra cu lingurita sau lingura. ALIMENTAREA BOLNAVILOR INAPETENTI Asistenta medicala trebuie sa verifice daca inapetenta este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimetele din regim in comparatie cu cele preferate. pentru eliminarea senzatiei de greata. Se adapteaza masuta speciala la patul bolnavului. Dupa terminarea alimentelor. Daca este nevoie se schimba lenjeria de pat. tava se va aseza pe noptiera sau pe u scaun langa pat. se supravegheaza lichidul care intra in gura bolnavului pentru a evita incarcarea peste posibilitatea lui de deglutitie. Asistenta medicala se aseaza in partea dreapta a bolnavului. senzatia de sete va fi exploatata si li se vor oferi alimente nutritive sub forma lichida. in pozitia semisezand cu ajutorul rezematoarelor de la pat. se asigura necesarul caloric zilnic de 2500-3000calorii/zi. La cei adinamici si cei in stare grava. se sterge bolnavul la gura. Nu se vor administra alimente hiperzaharate (cu continut ridicat de zahar).ce poate fi imobilizat. deoarece acesta ar provoca senzatia de plenitudine si favorizeaza diareea. Asistenta medicala trebuie sa noteze cantitatea de alimente consummate si sa calculeze valoarea calorica pentru a se putea orienta in ceea ce priveste necesarul zilnic de calorii al bolnavului . (Astfel laptele. se indeparteaza eventual resturile alimentare pentru a evita aparitia escarelor.

astfel ia nastere o unda pulsatila care poate fi perceputa la palparea arterei pe un plan osos. TEHNICA: Materialele se transporta lana patul bolnavului.  carnetelul asistentului medical. explicandu-i-se modalitatea si importanta tehnicii.11. Retine valorile si se ocupa de ingrijirea bolnavului. Dupa ce a localizat artera radiala. tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii de temperature reprezinta 4 pulsatii.  artera temporala.  artera femurala. Unirea valorii actuale cu valoarea obtinuta anterior se obtine curba pulsatila.  artera carotida. dupa ce in prealabil a dezbracat manusile. daca a urcat sau coborat scari). mediu si inelar) pe traiectul arterei.  artera pedioasa. In carnetelul propriu.2012 PD = 90p / min .  artera tibiala. 9 . Asistenta medicala exercita o presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor si numara pulsatiile timp de 60 de secunde.TEHNICA 10. asistenta fixeaza varful celor 3 degete (index.  Subclaviculara. Dupa terminare. PS = 92 p / min. Pregatirea fizica: bolnavul este pozitionat in decubit dorsal cu bratul sprijinit. Locuri de masurare a pulsului:  artera radiala. MATERIALE NECESARE:  ceas cu secundar. Bolnavul este intrebat daca a depus efort fizic si psihic (daca a primit vreo veste proasta sau buna. asistenta noteaza pulsul in cifre astfel Ex: J 25. asistenta noteaza grafic in foaia de temperatura valoarea obtinuta cu un pix de culoare rosie printr-un punct pe linia orizontala. asiguram daca e nevoie repaus fizic si psihic. Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si apoi se spala cu apa si sapun. asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun.  pix sau creion de culoare rosie. MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI SCOP: Obtinerea de informatii pentru evaluarea functiei cardio-vasculare.  artera poplitee.  foaia de temperatura. Bolnavul este pregatit psihic. PULSUL: reprezinta conflictul dintre sangele expulzat in artere de catre inima in timpul sistolei ventriculare si masa de sange existenta in vas. repereaza artera radiala (in prelungirea policelui). 10-15 minute.

recunoasterea complicatiilor si a prognosticului bolii. MASURAREA SI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE SCOP: Evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii si rezistental determinata de elasticitatea si calibrul vaselor). tubulatura. Se noteaza cifric in carnetelul propriu. La aceasta tehnica nu necesita preg. MATERIALE NECESARE:  tensiometru format din: manseta pneumatica.TEHNICA 11. se numara frecventa miscarilor. MASURAREA SI NOTAREA RESPIRATIEI SCOP: Poate constitui un indiciu pentru stabilirea diagnosticului.  pix sau creion de culoare verde. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul decubit dorsal unde este cazul.  pix de culoare albastra. se retine valoarea obtinuta.  carnetelul propriu. stetoscop format din: olive si membrana. Elemente de evaluat: tensiunea arteriala maxima (sistolica) si tensiunea arteriala minima (diastolica). Dupa terminare.psihica. iar acesta daca doarme nu-l vom trezi. aprecierea evolutiei bolii. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. . Se trece la reorganizarea locului de munca. pt fiecare linie orizontala se considera o respiratie. deoarece poate influenta valorile respiratiei. manometru. vom asigura confort termic si fizic bolnavului si se noteaza tehnica in foaia de temperature cu un pix de culoare verde. MATERIALE NECESARE:  ceas cu secundar.  tavita renala. Se aseaza fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului. adica miscari de ridicare a toracelui timp de un minut. si anume.  alcool medicinal.  foaie de temperatura. TEHNICA 12. iar daca acesta are pozitia ocupata se va trece la masurarea respiratiei. para cu supapa. Nu se pregateste psihic bolnavul deoarece nu se mai obtin valori reale.  tampoane de vata. Valoarea obtinuta si notata graphic se uneste cu cea anterioara si astfel se obtine curba respiratorie. numarul inspiratiilor.

Asistenta medicala dezinfecteaza cu alcool medicinal membrana stetoscopului si olivele acesteia. FACTORI CARE DETERMINA TENSIUNEA ARTERIALA:  debitul cardiac. Bolnavul este pregatit fizic: se asigura ca bolnavul are un repaus de 10-15 minute. Se noteaza si-n carnetul propriu cifric.  carnetelul asistentei medicale.  recipientul cu solutie dezinfectanta de bromocet sau cloramina 2%. Pe fundul borcanelor. i se explica importanta si necesitatea tehnicii. ureche si cavitatea bucala. este tinut in solutii dezinfectante de bromocet sau cloramina 2%. Se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei. 11 . Se retin valorile obtinute. acela fiind tensiunea arteriala maxima. se aseaza vata acoperita cu tifon pentru a nu permite lovirea rezervoarelor de fundul vasului de sticla. Se sustine membrane stetoscopului pe artera humerala. Solutia nu trebuie sa acopere termometrele tinute vertical. Inainte de a fi date in folosinta. Ne ocupam de foaia de temperatura trecand valorile obtinute printr-o linie orizontala de cunloare albastra. ne vom ocupa de ingrijirea bolnavului pentru a-i reda confortul termic si fizic. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun apoi asezam manseta pneumatica pe treimea medie a bratului aflat in extensie si supinatie. foaia de temperatura . rect.  forta de contractie a inimii. se pompeaza aer in manseta cu ajutorul parei de cauciuc pana dispar zgomotele pulsatile. in borcane.  elasticitatea si calibrul vaselor. Masurarea se face in axila. TEHNICA 13. vagin. termometrele medicale sunt verificate. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic. socotinde-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de Hg. Se introduce olivele in urechi. reprezinta tensiunea arteriala minima. MATERIALE NECESARE:  termometru maximal. si se continua decomprimarea. Dupa transportul materialelor la patul bolnavului. TENSIUNEA ARTERIALA: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII Termometrul maximal utilizat in medicina este gradat dupa scara Celsius. Termometrul in uz (termometru maximal). Vom indeparta materialele din salon si vom trece la reorganizarea locului de munca.  vascozitatea sangelui. doar pana la jumatate. Masurarea temperaturii cu termometru maximal se face in cavitati inchise sau semiinchise pentru a obtine temperatura cea mai apropiata de cea centrala. pana ce se percepe primul zgomot. zgomotele devenind mai puternice. iar la ultimul zgomot care se aude. Se retine valoarea.

        casoleta cu tampoane sterile. Se noteaza cifric in carnetelul individual astfel T°= 38. imbraca manusile. se spala si se reintroduce in solutia dezinfectanta. asigurandu-i intimitatea. Se introduce bulbul termometrului sau rezervorului in rect prin miscari de rotatie si inaintare. Termometrul este sustinut timp de 5 minute in rect. se sterge axila acestuia prin tamponare cu prosopul bolnavului. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Se mentine termometrul timp de 5 minute. dupa care se scoate. o Efectuarea unor determinari calitative si anume analize biochimice din cantitatea . si il usuca prin tamponare cu ajutorul unor comprese. Ne ocupam de ingrijirea ulterioara a bolnavului pentru redarea confortului termic si fizic placut. glicerina sau ulei de parafina. lubrifiant – unde este cazul. Se uneste valoarea prezenta cu cea obtinuta anterior pentru a obtine curba termica. Masurarea temperaturii in cavitatea bucala: Se introduce termometrul in cavitatea bucala. o Urmarirea bilantului circulatiei lichidelor in organism (intrari/iesiri sau ingesta/excreta). il clateste sub jet de apa pentru a nu irita tegumentul. Lubrifiant: vaselina. Bolnavul este rugat sa inchida gura. dupa citirea gradatiei. pix de culoare albastra. cu membrele in semiflexie. Masurarea temperaturii rectal: Se lubrefiaza termometrul. scoate termometrul din solutia dezinfectanta. Se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura si carnetelul asistentei medicale. daca nu il scuturam.8°C. SCOP: o Obtinerea datelor privind starea morfo-functionala a aparatului renal si asupra altor afectiuni. alcool medicinal. se aseaza bolnavul in decubit lateral stang sau drept. Notarea grafica se face printr-un punct de culoare albastra pe orizontala. bratul era sustinut de asistenta medicala. fiecare linie orizontala a foii corespund 2 diviziuni de grad. tavita renala. Notam grafic in foaia de temperatura si cifric in carnetel. Se introduce termometrul cu rezervorul in interiorul axilei. Daca bolnavul era adinamic sau agitat. MASURAREA DIUREZEI SI NOTAREA GRAFICA DEFINITIE: Diureza reprezinta cantitatea de urina emisa in 24 de ore. TEHNICA: Materialele se transporta la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. se citeste gradatia. si sa respire pe nas. Verifica daca coloana de mercur este coborata in rezervor. sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare. se sterge cu o compresa. se apropie bratul de trunchi cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui. Termometrul se va mentine timp de 10 minute. apoi se scutura termometrul. dupa care se scoate termometrul si se sterge cu ajutorul unui tampon sau compresa cu alcool. si se retine valoarfea indicata de coloana mercurului. TEHNICA 14. ceas cu secundar. carnetelul asistentei medicale foaie de temperatura. Masurarea temperaturii in axila: Se ridica bratul bolnavului. Se trece la reorganizarea locului de munca.

 2 scaune 13 . o Culoare rosie deschisa pana la rosu inchis – hematurie. o sa menajeze bolnavul protejandu-l cu paravan. imbraca manusile de protectie.a salonului. Se va observa si calitatea urinei si anume: Fiziologic: culoare galben deschis sau brun inchis(urina concentrata). a paturlui si tinut la racoaresi ferit de lumina pentru a preveni descompunerea urinei. prima emisie sa o arunce. Valori patologice avem: peste 3000 ml uirna /24h(poliurie) sub 1000 ml/24h(oligurie) absenta urinei in vezica/24h(anurie). asistenta trebuie sa respecte urmatoarele reguli: o sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de o raceala (22°C). se arunca urina dupa prima emisie. la bol imobilizat la pat se roaga sa urineze inainte de defecare. asistenta trece la reorganizarea locului de munca. Patologic: o Culoare brun inchisa si spuma – icter. EFECTUAREA TOALETEI PE REGIUNI Pentru efectuarea tehnicii. o pregatirea materialelor necesare astfel ca ingrijirea bolnavului sa se desfasoare rapid.de urina emisa. Bolnavul este informat asupra necesitatii si importantei colectarii corecte a urinei si asupra tehnicii. apoi se colecteaza in vasele gradate toate urinile emise pana a doua zi la aceeasi ora. o sa dea dovada de mult tact si delicatete in ceea ce priveste convingerea bolnavului in efectuarea tehnicii. Materiale necesare:  Vase gradate spalate si clatite cu apa distilata pentru a nu modifica compozitia urinei. iar restul emisiilor de urina sa le colecteze in decurs de 24 de ore. dupa un tratament cu albastru de metil. o Miros de fructe coapte sau acetona in diabet. Daca bolnavul se poate deplasa. noteaza in foaia de temperatura urina colectata. se spala pe maini cu apa si sapun. Dupa 24 de h de colectare. Vasele in care se face colectarea sunt etichetate cu numele bolnavului. Valori fiziologice avem: femei: 1000-1400ml urina/24h barbati:1200-1800ml urina/24h. aspect hiperstenuric.(ex: se educa bolnavuls a urineze numai in urinar sis a nu arunce urina). MATERIALE NECESARE:  paravan de protectie. o Culoare albastru verzui. o sa actioneze rapid cu miscari sigure si multa blandete. se citeste gradatia care indica urina emisa. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. .Asistenta medicala dezbraca manusile. TEHNICA 15. acesta este rugat sa urineze dimineata la ora fixa. Colectarea incepe dimineata la o anumita ora (ex: ora 8:00) sis e termina in ziua urmatoare la acceasi ora.

apoi se sterg prin tamponare cu prosopul. Toaleta fetei Se aseaza in jurul gatului un prosop. se asigura o temperatura corespunzatoare in salon 22 grade. se aseaza 2 scaune langa pat. Toaleta pe regiuni: toracele si abdomenul . uan pentru trunchi si membre. se monteaza paravanul pentru intimitate. i se explica simplitatea. se inveleste membrul bolnavului. 2 pahare). se indeparteaza o perna. galeata pentru apa murdara. Se inchid ferestrele. una pentru organele genitale) 3 prosoape de culori diferite. se intoarce bolnavul in decubit lateral de partea corespunzatoare membrului spalat si se procedeaza la fel si cu celalalt membru. sac pentru lenjeria murdara. Sapun cu pH neutru. se arunca apa din lighean. materialele pentru ingrijirea cavitatii bucale (periuta si pasta dinti. lenjerie de pat. Capul bolnavului se aseaza pe perna acoperita. Se dezbraca bolnavul complet si se acopera cu cearsaful plic de la patura. Se acopera gatul cu cearsaful. termometru de baie. Se spala regiunea ochilor bolnavului dinspre comisura externa (coada ochiului) spre comisura interna. la o temperatura de 37-38 grade C. Se pregateste apa in lighean 2/3. se indeparteaza noptiera. Se sapuneste circular incepand de la umar spre capatul distal. Se sapuneste o ureche si se insista in regunea retroauriculara si in santurile pavilionului. se sterge cu prosopul. se taie unghiile. se clateste bine urechea si se sterge prin tamponare cu prosopul. Se spala fruntea bolnavului dinspre mijloc spre tample. trusa pentru ingrijirea unghiilor. alcool medicinal mentolat. insistand in regiunea axilei.se dezveleste unul din membre dupa ce am asezat musamaua si aleza sub membrul descoperit. Se spala regiunea peribucala si perinazala in sens circular. necesitatea si importanta tehnicii. se clateste bine.                  musama si aleza lighean cana pentru apa calda si rece 2 bazinete tavita renala cearsaf manusi de protectie  3 manusi de baie confectionate din bumbac de culori diferite (una pentru fata. Se clateste cu apa din abundenta si se sterg prin tamponare cu prosopul. La fel se va proceda si cu cealalta ureche. se limpezeste si se sterge cu prosopul. Se spala gatul cu apa si sapun. cea de-a 2 perna este protejata cu musama si aleza. pudra de talc. lenjerie de corp. indepartam patura si o indepartam in forma de armonica la picioarele bolnavului sau o asezam pe scaun langa perna. Bolnavul este pregatit psihic. Toaleta pe regiuni: membrul superior . TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului.

Se flecteaza gambele bolnavului pe coapse si se muta musamaua si se aseaza ligheanul pe musama. se indeparteaza bazinetul. imbraca manusile de protectie. Toaleta pe regiuni: organelor genitale MATERIALE NECESARE:  paravan. Se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. dezbraca bolnava in partea inferioara a corpului.  Sapun cu pH neutru. Toaleta pe regiuni: coapsele Punem 2/3 apa curata in lighean la o temperatura de 37-38 grade C. este sustinut in aceasta pozitie. pentru a indeparta mizeria). se acopera toracele bolanvului.Se dezveleste regiunea anterioara a toracelui.dupa ce in prealabil am montat paravanul. Se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. se sapuneste. se clateste si se usuca cu prosopul prin tamponare.  cana cu apa calda. se sapunesc coapsele si se insista in regiunea inghinala.  manusi de cauciuc. se introduce un membru inferior in lighean. Se indeparteaza manusa utilizata in tavita renala.se imbraca pijamaua sau camasa. TEHNICA: Bolnava este asezata in pozitia ginecologica. Se limpezeste cu apa din abundenta. Musamaua si aleza se aseaza sub abdomen. Se clateste regiunea ombilicala cu apa din abundenta pentru a indeparta mirosul. se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul. se sapuneste abdomenul (daca este cazul se insista in regiunea ombilicala cu un tampon montat pe un port-tampon. se limpezeste si se sterge cu cel de-al 2-lea prosop curat. Frictionam membrele si toracele cu alcool si pudram cu talc. protejam patul cu musama si aleza.  musama aleza. Introducem primul bazinet sub regiunea sacrala a bolnavei pentru a urina daca aceasta nu a urinat apoi vom schimba cu cel de-al doilea bazinet. 15 . protejam patul cu musama si aleza. Se efectueaza spalatura dinspre regiunea pubiana (simfiza pubiana) spre anus cu sapun ce are pH neutru.Se frictioneaza cu alcool si se pudreaza cu talc. se sapuneste spatele si regiunea lombosacrala. Se imbraca cea de-a 2 manusa. Apa murdara se indeparteaza in galeata. Se indeparteaza musamaua si aleza. se aseaza musamaua in regiunea coapselor. Se intoarce bolnavul in decubit lateral. se aduce bolnavul in decubit dorsal. Peste manusa de cauciuc imbracam manusa de baie. se sapuneste gamba insistand in regiunea poplitee si spatiile interdigitale (intre degete).  2 bazinete. Toaleta pe regiuni: toaleta parului MATERIALE NECESARE:  Paravan. Metoda se repeta si la celalalt membru inferior. se usuca cu prosopul 3 prin tamponare. iar la femei se insista sub pliurile submamare. se vor taia unghiile daca este nevoie.  manusa de baie si prosopul(3).

Sampon. se indeparteaza perna pe un scaun. balsam. introduce . dupa o pregatire psihica in prealabil. Una dintre asistente ridica usor in regiunea omoplatilor si regiunea poplitee. imbraca manusile de protectie. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. Ligheanuls e aseaza pe somiera. sustinem capul bolnavului si se indoaie salteaua sub restul saltelei. Bolnavul este readus in decubit dorsal cu mare grija si atentie. Se aseaza o aleza deasupra saltelei indoite. se intoarce bolnavul in decubit lateral stang si se repeta aceeasi operatie. Patura din cearsaf se pliaza in forma de armonica si se aseaza la picioarele bolnavului. SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP LA BOLNAVUL CU FRACTURA DE MEMBRU SUPERIOR SAU INFERIOR DREPT SCOP: Pastrarea igienei personale a bolnavului. se aseaza capul bolnavului in usoara hiperextensie si se protejeaza gatul bolnavului cu un prosop. Se repeta manevra de cate ori este nevoie. Sub ceafa bolnavului se aseaza capatul ingust al musamalei rulate. TEHNICA: Se ridica usor capul bolanvului. Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului. Se sterge cu prosopul. Asistenta imbraca manusa de baie peste cea de protectie. Bolnavul este acoperit cu cearsaful. SE DEZBRACA MAI INTAI MEMBRUL SANATOS SI APOI CEL BOLNAV. Se trage usor camasa in sus pana la nivelul totacelui. se frictioneaza parul apoi se limpezeste. apa calda. MATERIALE NECESARE:  camasa de noapte sau pajama curate  alcool diluat  pudra de talc  cearsaf  sac pentru lenjeria murdara  manusi de protectie TEHNICA: Se va efectua de 2 asistente medicale. Peste aleza punem musamaua care este rulata la ambele laturi astfel incat sa formeze un jgheab. se piaptana. se umezeste parul si se samponeaza. TEHNICA 16. se indeparteaza materialele folosite si se trece la reorganizarea locului de munca. sprijit din regiunea omoplatilor si regiunea poplitee.      musama si aleza. Acesta este pregatit psihic si fizic. perie de par. se intoarce bolnavul in decubit lateral drept. iar celalalt capat se introduce in lichean. se usuca cu feonul. 2 prosoape feon. prin miscari lente.

TEHNICA: Bolnavul se afla in pozitia decubit dorsal cu capul in lateral.  tavita renala. se umezeste un tampon deasupra tavitei renale cu glicerina boraxata si se sterg limba.  undina sau pipeta sterila. Se inveleste bolnavul si se asigura un confort fizic si termic. a 2-a trece camasa peste capul bonavului si o trage usor. MATERIALE NECESARE:  masuta de tratament protejata de un camp steril. Se readuce bolnavul in decubit dorsal.lenjeria murdara in sacul amenajat. La sfarsit se curata dantura si de fiecare data se schimba tamponul. asistenta dezbraca manusile. TEHNICA 17.  glicerina boraxata 20%. se trece la reorganizarea locului de munca. In jurul gatului se aseaza un prosop. tavita renala este asezata sub barbie. se reface patul bolnavului. Se strang materialele folosite.  casoleta cu comprese sterile. Tehnica va fi efectuata cu blandete pentru a nu accentua suferinta bolnavului.  manusi sterile.  deschizator de gura steril. camasa este intinsa bine pentru a nu prezenta cute (pentru a nu favoriza aparitia escarelor).  musama si aleza. TEHNICA 18.  tavita renala. Bolnavul se acopera.  manusi sterile. EFECTUAREA TOALETEI CAVITATII BUCALE LA BOLNAVII INCONSTIENTI (COMATOSI) MATERIALE NECESARE:  tampoane pe port-tampoane sterile. SE IMBRACA INTAI MEMBRUL BOLNAV SI APOI CEL SANATOS. dupa ce in prealabil am protejat lenjeria de pat cu musama si aleza sau prosop.  ser fiziologic(37° C). frictionam regiunea predominanta escarelor cu alcool si pudram cu talc.  prosop. comprese sterile. se spala pe maini cu apa si sapun.  spatula linguala. se ia sacul cu lenjeria murdara din salon si este trimisa la spalatorie. SPALATURA OCULARA SCOP: Terapeutic in procesele inflamatoare si pentru indepartarea corpilor straini. suprafata interna si externa a arcadelor dentare cu miscari din interior spre exterior. se aeriseste salonul. Se introduce deschizatorul de gura printre arcadele dentare. La sfarsit se ung buzele cu glicerina boraxata. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Una dintre asistente ridica usor bolnavul din regiunea omoplatilor. 17 . bolta palatina.

tehnica se repeta ori de cate ori este nevoie. impiedicand patrunderea lichidului in caile respiratorii. Roaga bolnavul sa roteasca ochiul pentru a se antrena lichidul. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. capul bolnavului este in hiperextensie si usor intr-o parte. Tavita va fi sustinuta de bolnav.TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnavului. se spala pe maini cu apa si sapun. Se roaga bolnavul sa pronunte litera “A” prelungit pentru a obtura fosele nazale.(tavita renala imbraca obrazul). Se trece la reorganizarea locului de munca. ii va sustine capul si tavita renala.  Tavita renala. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea efectuarii tehnicii. asistenta deschide fanta palpebrala a bolnavului. radicand astfel valul palatin.  ser fiziologic caldut (37° C). oferim acestuia tavita renala si il rugam sa o sustina in jurul barbiei. Ochiul sanatos se acopera cu o compresa sterila. cu ajutorul mainii stagi. Pregatirea fizica: Rugam bolnavul poate ocupa pozitia sezand in pat sau pe un scaun daca starea lui permite. se aseaza tavita renala de partea ochiului ce urmeaza a i se efectua tehnica (spalatura) lipita de obraz. iar cealalta efectueaza tehnica. MATERIALE NECESARE:  pipeta nazala sterila. imbraca manusile de protectie. In acest caz. daca este cazul se noteaza tehnica si numele persoanei ce a efectuat-o.  manusi de protectie. bolnavul va fi intors de una din asistente in pozitia aleasa. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul in pozitia sezand cu capul in hiperextensie cu privirea in sus sau pozitia decubit lateral.  comprese sterile. TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportata la patul bolnavului. Se sterge lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului cu comprese sterile si se indeparteaza compresa ce a acoperit ochiul sanatos al bolanavului in tavita renala. Se . Bolnavul este pregatit psihic si fizic. Se introduce pipeta in primul orificiu nazal si se lasa sa curga lichidul in nara. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. imbraca manusile sterile.  2 prosoape curate. SPALATURA NAZALA DEFINITIE: Prin spalatura nazala se intelege evacuarea continutului nazal. Asistenta medicala se ocupa de confortul fizic si termic al bolnavului. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea tehnicii. apoi dezbraca manusile. SCOP: Terapeutic si explorator. daca acesta nu este capabil cerem ajutorul unei asistente medicale. se verifica prezenta corpului strain in lichidul de spalatura si se indeparteaza tavita renala. iar cu mana dreapta unde este pipeta cu ser fiziologic (37grade C) toarna incet lichiduld e spalatura din undina sau pipeta. prin introducerea unei cantitati de lichid caldut. Se protejeaza lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop asezat in jurul gatului. TEHNICA 19. strange materialele folosite. Se roaga bonavul sa aplece capul inainte pentru a colecta lichidul din nara in tavita renala.

 apa distilata 37°C.  vata.  manusi de protectie. imbracam umarul respectiv cu sortul de cauciuc sau plastic si ii protejam lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop in jurul gatului. se spala pe maini cu apa si sapun. se aseaza tavita renala sub urechea bolnavului si o va sustine. cereale) se va instila alcool si in cazul insectelor vii sa fac instilatii cu glicerina sau tampon imbibat in alcool cu efect narcotizant. iar continutul va fi indepartat mai usor).  musama si aleza. Cu mana stanga asistenta trage pavilionul urechii in sus si inapoi. si noteaza tehnica cat si numele ei iar dupa caz ora si data. iar cu dreapta injecteaza lichidul de spalatura in conduct.repeta manevra de mai multe ori pentru fiecare nara. SCOP: Terapeutic in vederea indepartarii secretiilor: puroi. MATERIALE NECESARE:  2 sorturi din plastic. SPALATURA AURICULARA DEFINITIE: Spalatura auriculara reprezinta spalarea conductului auditiv extern prin introducereal unui curent de lichid. se introduce glicerina timp de 24h de 3 ori/zi pt a putea fi indepartat. Materialele sunt indepartate.  comprese sterile. imbraca manusile de protectie. bolnavul este ajutat sa ocupe o pozitie confortabila. se spala pe maini cu apa si sapun. materialele se strang. In cazul cerumenului. Se verifica temperatura serului fiziologic. lichidul de spalatura se prezinta medicului dupa externare. spre peretele postero-superior si se asteapta evacuarea continutului. TEHNICA 20. daca medicul recomanda.  tavita renala. cerumen sau corpi straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntar si in administrarea de medicamente in otite sau alte afectiuni auriculare. Se sterge lichidul in regiunea perinazala cu un prosop curat sau comprese sterile. rugam bolnavul sa deschida gura (prin deschizatura gurii se largeste conductul auditiv. Daca bolnavul ocupa pozitia sezand in pat. Pregatirea fizica: pozitionam bolnavul in decubit dorsal sau pozitia sezand in pat ori pe scaun. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. vom cere ajutorul unei asistente medicale. Se trece la reorganizarea locului de munca. iar daca medicul recomanda.protejam patul cu musama si aleza. 19 .  seringa GUYON de capacitate 200ml (100ml) sterila. daca acesta nu este capabil. pastram rezultatul spalaturii. OBS !!! In cazul corpurilor straine (boabe de legume. Asistenta medicala imbraca sortul. bolnavul este asezat intr-o pozitie confortabila. Se trece la pregatirea pshica a bolnavului: I se explica tehnica si importanta acesteia. Se usuca conductul auditiv extern cu ajutorul compreselor sau a prosopului si se introduc tampoane de vata in fiecare ureche.  prosop. pana lichidul evacuat este curat. Se repeta manevra de cateva ori. asistenta dezbraca manusile.

usor curbata cu varful bombat si prevazut cu orificii pe varf sid e jurimprejur).  Pense hemostatice. cantitate 2 l.TEHNICA 21.  prosop.  invelitoare sau cearsaf. dezinfectie locala inaintea interventiei chirurgicale (ginecologice.  Stativ.  Musama si aleza. obstetricale). calmarea durerilor.  Irigator sterilizat utilizat numai pt spalaturi vaginale.  spalaturi vaginale calde: 45-50° C. MATERIALE NECESARE pentru toaleta organelor genitale externe:  sapun cu pH neutru.  2 bazinete.  canula vaginala sterila (confectionata din ebonita. este usor curbata(bombata).  Oxicianura de Hg 1/4000 adica 1 gr/4 l apa. pentru a permite trecerea lichidului.  Tavita renala.  spalaturi vaginale caldute: 36-37° C.  Prosop.  Manusi sterile. reducerea proceselor inflamatoare. si prevazuta cu mai multe orificii in varf si imprejur.  manusi de protectie si manusa de baie. Lichidul pentru spalatura vaginala:  Temperatura de 37°C. . MATERIALE NECESARE:  Paravan. SPALATURA VAGINALA DEFINITIE: Prin spalatura vaginala se intelege introducerea in vagin a unui curent de lichid (apa sau solutie medicamentoasa) care dupa ce spala peretii vaginali se evacueaza pe langa canula. 15-20 cm. Canula este folosita din ebonita cu o lungime de 15-20 cm. spalaturile sunt impartite astfel:  spalaturi vaginale reci: lichiduld e spalatura pana in 20° C.  Permanganat de K (KMnO4)1/2000 adica 1 gr/2 l apa. SCOP: Evacuator si terapeutic in vederea indepartarii continutului vaginal (produse fiziologice si patologice). In functie de temperatura. Pentru spalatura putem folosi oxiceanura de mercur 1/4000 (1/5000) sau permanganat de potasiu 1/2000.  apa t = 37°C.  Bazinet.

pentru administrarea sau introducerea unor substante medicamentoase. Asistenta medicala indeparteaza manusile de protectie. dupa ce in prealabil asistenta a imbracat manusile de protectie si manusa de baie. Se indeparteaza canula din vagin inaintea golirii irigatorului. dupa care oprim robinetul. verificam temperatura lichidului (37°C). apoi efectuam toaleta organelor genitale cu apa si sapun.pentru alimentarea si hidratarea bolnavului. . adaptam canula la irigator.  Musama si aleza. Pregatirea psihica: I se explica bolnavei importanta si necesitatea tehnicii in timp ce vom monta paravanul. se indeparteaza musamaua si aleza si bazinetul. Primul jet de apa+aer din tubulatura se vor indeparta in bazinet(din cauza ca se raceste primul jet din tubulatura). Materialele folosite sunt indepartate din salon si se trece la aerisirea salonului. Ne spalam cu apap si sapun. TEHNICA 22. imbracam manusile steril. Rugam bolnava sa tuseasca pentru a elimina lichidul ramas in vagin si se sterge regiunea organelor genitale externe cu un prosop curat sau cu comprese sterile.curatarea mucoasei de exsudate si substante straine depuse.evacuarea continutului stomacal toxic in exces de medicamente. uscam regiunea spalata cu prosopul. clatim din abundenta. ii asiguram bolnavului un confort termic si fizic placut. SCOP: Explorator: in vederea efectuarii chimismului gastric (recoltarea continutului stomacal in vederea evaluarii functiei chimice si secretiei). Se penseaza tubul si se indeparteaza canula in tavita renala. . indeparteaza materialele folosite pentru spalatura si se spala pe maini cu apa si sapun si schimbam bazinetul. Daca medicul recomanda. pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului. dezbracam bolnava in partea inferioara si o vom pozitiona in pozitie ginecologica (decubit dorsal cu genunchii flectati si coapsele indepartate). SONDAJUL GASTRIC DEFINITIE: Reprezinta introducerea unui tub de cauciuc (sonda gastrica Faucher sau Einhorn) prin faringe si esofag in stomac (FES). . numele asistentei medicale iar dupa caz data si ora.  1-2 seringi (de 20ml)ambalate individual. Se va spala fundul de sac prin miscari de rotatie si se plimba apoi canula pe toata suprafata vaginului.  2 sorturi din cauciuc. Terapeutic: . Cu ajutorul mainii stangi evidentiem orificiul vaginal. Se introduce bazinetul. Sterile:  Sonda Faucher sau Einhorn. MATERIALE NECESARE: De protectie:  paravan. iar cu mana dreapta introducem canula in vagin dupa ce in prealabila am deschis robinetul si inaintam prin miscari rotative si apoi pana la o adancime de 10-11 cm cand se intampina o rezistenta aceea numindu-se “fundul de sac” posterior vaginului.  Prosoape.TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul blnavei pe masuta protejata de un camp steril. 21 . Cu ajutorul unei pense hemostatice vom prinde canula si o vom atasa la tubulatura irigatorului sau cu mana sterila. la reorganizarea locului de munca si se noteaza tehnica in foaia de observatie. pastram lichidul de spalatura. Pregatirea fizica: indepartam patura.

Se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului gastric cu ajutorul unei seringi atasata la capatul distal al sondei. Bolnavul va fi imbracat cu sortul peste care in jururl gatului aplicam un prosop pentru protejarea lenjeriei de corp. Cand marcajul ajunge in dreptul arcadei dentare. rugam bolnavul sa sustina tavita renala sub barbie pentru captarea salivei ce se va scurge din gura acestuia. pt ca se poate produce bronhopneumonia de aspiratie). si cand sonda a ajuns in gura bolnavului cu blandete.  1 recipient de 5 litri cu apa la temperatura de 25-26° C.  1 pahar cu apa pentru umectarea sondei. cat mai aproape de radacina limbii rugand bolnavul sa inghita. Se determina cantitatea evacuata. se extrage sonda cu miscare hotarata. . se aseaza in partea dreapta a bolnavului. Se trece la reorganizarea locului de munca. prinde capatul proximal al sondei ca pe un creion si o umecteaza. se fixeaza capul bolnavului cu mana stanga intre toracele si bratul acesteia pentru a nu opune rezistenta la introducerea sondei.  1 recipient pentru colectare. pana la peretele posterior al faringelui. I se va oferi bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati gura. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. Se aseaza bolnavul intr-o pozitie confortabila si se trece la reorganizarea locului de munca. Pregatirea fizica: bolnavul se aseaza in pozitie sezand in pat sau la marginea patului sau scaun cu spatele cat mai drept. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea tehnicii cat si colaborarea acestuia si sa urmeze intocmai indicatiile pe care le primeste. bolnavul este rugat sa-si contracte peretii abdominali. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate pe masuta protejata de un camp steril. dupa ce a imbracat manusile sterile. Dupa ce am aspirat continutul gastric.  1 prosop. Se goleste continutul sondei in vasul colector si se indeparteaza sonda in tavita renala. formularele de recoltare se trimit impreuna cu probele la laborator si se noteaza tehnica. Nesterile:  2 tavite renale. iar daca e cazul vom indeparta proteza dentara in paharul cu apa.  1 pahar cu apa pentru umezirea sondei.  1 pahar pntru indepartarea protezei(dupa caz). se va indeparta sonda din cavitatea bucala a acestuia. imbraca sortul. Se sterge cu prosopul eventualele mucozitati de pe fata acestuia si barbie. Pentru a favoriza golirea stomacului. Asistenta pregateste bolnavul psihic si fizic. Se trece la indepartarea sondei prin aceleasi miscari dar in sens invers.  trusa cu instrumentar steril (pense hemostatice)  eprubete sterile. e semn ca sonda a ajuns in stomac.  comprese sterile. manusi sterile. sa inspire profound si se introduce capatul sondei. iar prin actul de deglutitie sonda va inainta in esofag apoi e impinsa spre stomac pana la marcajul de 40-50 cm care se afla pe sonda. dar cu prudenta si blandete dupa comprimarea capatului distal cu ajutorul policelui si a indexului de la mana dreapta sau cu ajutorul pensei hemostatice (pentru a impiedica aspiratia continutului gastric de catre bolnav. dar rapid. Asistenta. Rugam bolnavul sa deschida gura.  1 pahar cu apa aromata. protejam patul cu musama si aleza.

MATERIALE NECESARE: De protectie:  Paravan. Materiale sterile:  sonda gastrica FAUCHER. provoaca senzatia de greata bolnavului. SPALATURA GASTRICA DEFINITIE: Prin spalatura gastrica se intelege evacuarea continutului stomacal si curatarea mucoasei de exsudate si substante straine.  lighean pentru colectarea lichidului de spalatura  2 tavite renale  palnie  2 pahare (unul pentru umectarea sodei si unul pentru proteza bolnavului)  1 pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii bolnavului. sonda patrunde in esofag si apoi prin miscari blande aceasta este impinsa in stomac. Bolnavilor inconstienti li se urmaresc faciesul. cancer gastric si hepatite cronice. iar prin actul de deglutitie. Se indeparteaza proteza dentara(dupa caz) si i se ofera bolnavului tavita renala. SCOP: Terapeutic in vederea evacuarii continutului stomacal toxic. Se aseaza in dreptul bolnavului si fixeaza capul intre bratul si toracele. Pregatirea fizica: bolnavul este asezat in pozitia sezand la marginea patului sau pe un scaun.  2 seringi de 20ml.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). rugand bolnavul sa inghita. protejeaza patul cu musama si aleza. intr-un pahar cu apa iar prezenta bulelor de aer.  musama si aleza. Materiale nesterile:  un vas cu capacitate de 5L ce contine apa la temperatura de 25-26°C.  2sorturi din plastic sau cauciuc. iar verificarea caii de patrundere a sondei se face prin introducerea capatului liber. sau alte substante grase si uleioase. TEHNICA 23. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. Este imbracat cu sortul de cauciuc si protejat in jurul gatului cu un prosop. este rugat sa si-o sustina sub barbie pentru captarea salivei. apoi imbraca manusile steril si umecteaza sonda deasupra tavitei renale. introduce capatul proximal al sondei in dreptul peretelui posterior al faringelui. Bolnavul este pregatit psihic: Se anunta sa nu manance in dimineata efectuarii tehnicii.  2 prosoape. respiratia si culoarea. TEHNICA: Materialele au fost pregatite pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnaului. imbraca sortul de cauciuc. Este contraindicat in cazul intoxicatiilor cu substante caustice. Umectarea sondei cu ulei.Obs! Tehnica se efectueaza in perfecta stare de asepsie.  manusi sterile. I se explica importanta tehnicii cat si colaborarea pe parcursul acesteia. confirma patrunderea sondei in caile respiratorii superioare. apoi roaga bolnavul sa deschida gura si sa respire adanc. cat mai aproape de radacina limbii. Cand gradatia de 40-50 cm a ajuns la nivelul arcadei dentare e semn ca sonda a ajuns in 23 . in cazul varicelor esofagiene.

Obs! Sonda poate ajunge accidental in laringe si apare relfexul (accesul) de tuse.Durerea – variabila ca intensitate. fara resturi alimentare sau substante straine (principiul sifonajului). iar capatul dispal al sondei a fost comprimat cu mana dreapta sau cu o pensa hemostatica) si se aduce la nivelul toracelui bolnavului.stomac.Puls tahicardic intalnit in plagi urmate de hemoragii externe sau interne sau de soc . cu miscari blande si rapide se va indeparta. SIMPTOMATOLOGIA PLAGILOR: 1. Produsul este pregatit pentru examenul de laborator. iar reaparitia durerii. dupa care se va umple palnia. Se indeparteaza palnia de la capatul distal al sondei si se penseaza. dar cu caracter pulsatil atrage atentia asupra dezvoltarii unei infectii. cand depasesc invelisul seros. Se repeta tehnica pana lichidul de spalatura este curat.se retrage sonda. se sterg mucozitatile de pe fata si barbie. iar un esantion se va pastra pt examinarea de catre medic. Dupa evolutie pot fi: plagi necomplicate si plagi complicate. iar inainte sa se goleasca lichidul din palnie. 3.Impotenta functionala – poate fi partiala sau totala si are ca drept cauza durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare. aspirand. frig. osoase sau nervoase. Clasificarea plagilor: 1.Verificam cu ajutorul seringii daca sonda se afla in stomac.( dupa ce in prealabil seringa a fost indepartata. hiperemia fetei (inrosirea fetei) apoi cianozarea . Se pot produce bronhopneumonii de aspiratii. Dupa timpul de actiune:  plagi mecanice: prin taiere. Dupa timpul scurs de la producere:  plagi proaspete pana in 6 ore. cand a ajuns in gura bolnavului. 4. Dupa profunzime avem plagi superficiale si profunde. Dupa straturile anatomice interesate avem: plagi nepenetrante cand nu depasesc invelisul seros si penetrante. Dupa ce s-a verificat pozitia sondei. TEHNICA 24. atasam la capatul distal palnia. se coboara la nivelul toracelui bolnavului si se rastoarna in lighean. 2. intepare.  agenti ionizanti:radiatii. 2. 5. arme de foc. INGRIJIREA PLAGII PROASPETE DEFINITIE: Plagile sunt leziuni caracterizate prin intreruperea continuitatii tegumentelor si a mucoaselor. i se ofera bolnavului un confort termic si fizic. I se ofera bolnavului un pahar cu apa pentru a-si clati gura.strivire. SEMNE GENERALE: 1. dupa carese va extrage cu atentie folosind aceleasi metode ca la introducerea acesteia numai ca in sens invers (comprim capatul distal pentru a impiedica scurgerea continutului stomacal in faringe de unde ar putea fi aspirat de bolnav si ar provoca bronhopneumonie de aspiratie). Se va verifica temperatura lichidului de spalatura. se indeparteaza materialele foloste si se trece la reorganizarea locului de munca.  plagi termice: caldura.  plagi vechi sau infectate ce depasesc cele 6 ore. electricitate. poate ceda spontan sau dupa administrarea de antialgice. Se ridica palnia deasupra capului bolnavului.

regiunea lezata se va imobiliza. sfaceluri (fragmente de tesut necrozat). Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul in pozitie decubit dorsal. de fiecare data schimbandu-se tamponul. comprese sterile). si se arunca fiecare tampon in tavita renala. Dupa ce plaga a fost toaletata.  solutii antiseptice: alcool medicinal 70°. betadina. tinctura de iod. Daca plaga a fost deja pansata. se indeparteaza pensa si se trece la badijonarea tegumentului cu alcool iodat. de asemenea se mai pot folosi cloramina. peste care se aseaza din nou 2-3comprese si se fixeaza cu banda adeziva sau fasa (depinde de zona unde este situata plaga). apa oxigenata – toaletarea plagii – in plaga.traumatic.Tensiunea arteriala scazuta denota prezenta unei hemoragii sau soc traumatic.  banda adeziva. de tifon. tinctura de iod. sfaceluri – tesut necrozat la suprafata.  plaga sa fie protejata de factori nocivi.  2 tavite renale.  casoleta cu material moale (tampoane de vata. rivanol. infectiosi din mediul inconjurator. tincture de iod. alcool iodat. Daca nu se dezlipeste pansamentul.  sa se asigure prin pansament o buna absorbtie a secretiilor. pentru a reduce durerea si asigurarea vindecarii mai rapide.  manusi sterile  musama si aleza. 3. de jur imprejurul plagii in sens circular. TEHNICA: Toate materialele sunt pregatite si transortate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Bolnavul se acopera. alcool iodat – pt badijonare.  recipientul pentru pensa de deservit cu alcool iodat.Febra constituie debutul infectiei. se spala pe maini cu apa si sapun. MATERIALE NECESARE:  trusa cu instrumentar steril. Pregatirea psihica: i se explica bolnavului importanta si necesitatea ingrijirii plagii si efectuarii pansamantului. rol dezinfectant si rol de a antrena prin spuma efervescenta eventualii corpi minusculi. Daca plaga supureaza. peste comprese se va aseza un tampon din vata hidrofila sterila cu rol absorbant. imbraca manusile sterile. se toarna betadina sau apa oxigenata. alcool medicinal 70°. creandu-i un confort termic si fizic si 25 . se lasa sa se inmooie si apoi se indeparteaza. Se indeparteaza pensa in tavita renala.  sulfamide sau antibiotice. se protejeaza patul cu musama si aleza. se acopera plaga cu 2-3comprese sterile. Se aseaza bolnavul intr-o pozitie comoda. Pentru badijonarea tegumentului de jur-imprejur-ul plagii folosim alcool medicinal 70°. cloramina. rivanol. Pentru toaletarea plagii (in plaga) folosim apa oxigenata (H2O2) ce are rol hemostatic (opreste sangerarea). se desface compresa cu blandete pentru a nu produce dureri prin dezlipirea brutala. Indiferent de nivelul la care se intervine pentru a ingriji o plaga in mod corespunzator se cere:  ingrijrea sa se faca in conditii de perfecta asepsie. in functie de regiunea in care este situata plaga. 2. termici. betadina. Se toarna apa oxigenata in plaga pentru a indeparta eventualele secretii sau eventalii corpi straini.

lezarea sau tulburarea functiei regiunii respective.  2 sorturi. apoi se fixeaza pansamentul fie prin bandajare sau infasare. cu tulburari de deglutitie cu intoleranta sau hemoragii digestive.durere. Plagile vechi infectate. Compresa umeda va fi acoperita cu 1-2 comprese uscate.  musama si aleza. secretante. Obs! Se interzice apasarea.  DOLOR . TEHNICA 25. in contact cu elementele de aparare ale acestuia(organismului) da nastere la un porces patologic ce poarta numele de INFLAMATIE.  sonda gastrica sterila.  manusi sterile. pansamente locale umede cu cloramina 4:1000. rivanol 1:1000. Pansamentul umed se mai numeste si microclimat umed si se realizeaza intr-o tavita renala sterila in care se imbiba 2-3 comprese cu solutia indicata de medic. Inflamatia este urmata de 5 simptome:  RUBOR .37° C)  seringa Guyon preumpluta cu apa pentru a spala si a goli sonda.  pahar cu apa pentru proteza bolnavului. Plagile vechi se panseaza si se controleaza zilnic. Plagile vechi – sunt plagile care depasesc 6h de la accident. NU SE INTRODUC in trusa cu instrumentar steril pensele ce au fost folosite in plaga.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). stoarcerea sau masajul plagii sau a regiunii invecinate (acestea ar putea provoca diseminarea germenilor din plaga. ALIMETATIA BOLNAVULUI PRIN SONDAJ GASTRIC SCOP: Alimetatia bolnavilor inconstienti. Obs! Pe tegumentul badijonat cu iod.tumefiere. comprese sterile).se trece la reorganizarea locului de munca. bolnavii operati pe tubul digestiv sau cu stricturi esofagiene. MATERIALE NECESARE:  Paravan.  CALOR .  2 tavite renale.  seringi de 20 ml.  trusa cu material moale(tampoane de vata. nu se aplica pansamente umede deoarece se pot produce iritatii. determinand o SEPTICEMIE.  TUMOR . fie fixand compresa care acopera pansamentul cu banda adeziva. H2O2 3%. Odata cu patrunderea germenilor in organism.  FUNCTIO LAESA . nesuturate se aseptizeaza prin spalare cu solutii antiseptice. nitrat de Ag.  lichidul alimetar recomandat de medic in cantitati de 200-400ml (36 . antibiotic conform antibiogramei la recomandarea medicului.caldura.  pahar cu apa pentru umectarea sondei.  palnia mare care poate fi adaptata la extremitatea libera a sondei.  2 prosoape. sunt considerate plagi infectate.  pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii.inrosire. .

se trece la reorganizarea locului de munca. Cantitatea de alimente se administreaza in 4-6 doze. se controleaza continutul gastric (aspirand cu ajutorul unei seringi). se aeriseste salonul. pregatita cu apa.  sonda sterila (eventual 2). tifon. Se indeparteaza sonda prin aceleasi miscari ca la introducere.  manusi sterile. Se comprima sonda cu ajutorul pensei hemostatice sau a cu policele si indexul pentru a se evita scurgerea lichidului ramas pe sonda in faringe (pentru a preveni pneumonia de aspiratie). comprese sterile). cu miscari blande si rapide sonda se indeparteaza in tavita renala. Se verifica pozitia sondei. La capatul distal sau extremitatea libera a sondei se adapteaza palnia si se toarna lichidul alimetar recomandat de medic (200-400ml) la temperatura de 37° C si care nu trebuie sa prezinte impuritati si grunji. se aspira continutul gastric si se executa o spalatura gastrica. Inainte de indepartarea sondei. 27 . daca acesta nu se poate produce spontan si pentru efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda.  recipient cu oxicianura de Hg 1:5000.  tavite renale.  1-2 eprubete sterile pentru urocultura.+baie. La bolnavii inconstienti. cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimetati pe aceasta cale o perioada mai indelungata de timp.  casoleta cu material moale (tampoane de vata. SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator sau terapeutic in vederea evacuarii continutului. iar cand aceasta a ajuns in gura bolnavului.  musama si aleza. se sterge cu prosopul eventualele mucozitati de pe fata si barbia bolnavului. MATERIALE NECESARE:  paravan. pentru a goli sonda de contnutul alimentar. TEHNICA 26.  materiale pentru efectuarea toaletei organelor genitale externe (bazinet.  ulei de parafina steril. dar in sens invers. rola cu banda adeziva TEHNICA: Se pregatesc materialele si se transporta la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Bolnavul este pregatit psihic: i se explica importanta si necesitatea tehnicii cat si colaborarea cu noi in timpul efectuarii ei. sonda se aplica ENDONAZAL. sapun pH neutru.  trusa cu instrumentar steril. SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE DEFINITIE: Sondajul vezical la femeie reprezinta introducerea unei SONDE sau CATETER prin uretra in vezica urinara. foarte incet dand dovada de multa rabdare. Bolnavul este pregatit fizic: acesta este asezat in pozitia sezand in pat sau pe un scaun. In caz de staza gastrica. i se asigura un confort termic si fizic placut. SE EFECTUEAZA SONDAJUL GASTRIC APOI ALIMENTAREA GASTRICA. prosop). I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati gura. se adapteaza seringa GUYON. manusi prot.

Tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere. Se aseaza bolnavul si se acopera cu cearsaful sau invelitoare. iar cu ajutorul policelui si indexului mainii stangi. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala. Se izoleaza patul cu paravan. Se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuatuat-o cat si cantitatea de urina recoltata. Se indeparteaza bazinetul si se aseaza o tavita renala (daca e in scop evacuator se aseaza un alt bazinet) pe musama si pe aleza intre coapsele bolnavei. SONDAJUL SE EFECTUEAZA IN PERFECTA STARE DE ASEPSIE ATAT A BONAVULUI CAT SI A INSTRUMENTELOR SI A MAINILOR CELEI CARE EFECTUEAZA TEHNICA. DEFINITIE: Prin spalatura vezicala se intelege introducerea unei solutii medicametoase prin . Se trece la reorganizarea locului de munca. tinand-o ca pe un creion. aceasta se pozitioneaza in partea dreapta a bolnavei. i se explica importanta si necesitatea tehnicii si o rugam din timp sa nu manance. sonda se orienteaza cu varful inainte si indreptata in sus. Cu un tampon imbibat in oxiceanura de mercur 1/5000(1/4000). Acesta va fi supravegheata in continuare in repaus la pat. imbraca manusile sterile. bolnava se imbraca si se aseaza intr-o pozitie cat mai comoda in pat.TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavei pe masuta de tratament protejata de un camp steril.  3-4 tampoane pentru labiile mici. Operatia se repeta de 4-5 ori cu tampoane curate. Se penseaza capatul sondei si se indeparteaza prin aceleasi miscari invers celor cu care s-a introdus. Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful spre simfiza pubiana. se introduce bazinetul dupa care se trece la efectuarea toaletei organelor genitale externe. La femei dezinfectarea se face de sus in jos (dinspre simfiza pubiana spre aus). Cu o pensa hemostatica se prinde sonda cu mana stanga si se scoate din ambalaj si o prinde cu degetul mare si indexul mainii drepte ca pe un creion. SPALATURA VEZICALA Folosim aceleasi materiale necesare sondajului vezical. iar capatul distal se va prinde intre inelar si degetul mic indreptat in jos. folosim fiecare tampon o singura data (1 singura stergere). se pozitioneaza bolnavul in pozitia ginecologica si se indeparteaza patura si perna pe un scaun. Obs! Pentru dezinfectarea organelor genitale externe si a meatului uretral (urinar) sunt necesare 6-7 tampoane sterile. Scurgerea urinei in tavita renala confirma prezenta sondei in vezica. iar in continuare se goleste vezica intr-un recipient sau punga gradata. Se efectueaza toaleta regiunii. lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza. Bolnava este pregatita psihic. printr-o miscare in forma de arc pentru a-i usura trecerea si inaintarea in vezica. TEHNICA 27. Se lubrefiaza sonda cu ulei de parafina steril.  5-6 tampoane pentru orificiul utral  Si ultimul tampon ramane pe orificiul meatului urinar sau uretral pana la pregatirea sondei. indeparteaza labiile si evidentiaza meatul urinar. vom sterge orificiul uretral dinspre simfiza pubiana spre anus.  1-2 tampoane pentru labiile mari. Paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea libera a sondei.

pielografie in afectiuni renale.a captul distal al sondei se aseaza o compresa sterila pana la reumplerea seringii. SCOP: Terapeutic in vederea indepartarii exsudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicali sau pregatirea in vederea unei explorari cum ar fi citoscopie.2%). solutie de rivanol 0.  bazinet. daca acesta nu se produce spontan si pentru efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda.  seringa GUYON. Recoltarea urinei se face in vase sterile in absenta oricarei substante straine pentru a preveni fermentatia urinei. la capatul distal al sondei se adapteaza seringa GUYON si se introduce lent 80-100mL solutie fara a destinde vezica.  ulei de parafina steril. care ar genera rezultate eronate ale examinarilor. TEHNICA 28 SONDAJUL VEZICAL LA BARBAT SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator sau terapeutic in vederea evacuarii continutului. Dupa finalizarea tehnicii.  2 sonde sterile. dezinfectam cu tampoane imbibate in oxiceanura de mercur 1/5000. MATERIALE NECESARE:  paravan.  trusa cu instrumentar moale(comprese sterile. MATERIALE NECESARE:  Paravan. Traumatismele uretrei sau vezicii urinare. Sonda se indeparteaza la fel ca la sondajul vezical si se efectueaza in perfecta stare de asepsie a materialelor cat si a mainilor care efectueaza tehnica.  manusi de protectie si manusa de baie (si restul de mat pt toaleta organelor externe). boric 3%.  prosop. tampoane de vata).1. Se repeta operatia de cateva ori pana cand se scurge lichidul curat.  2 prosoape.  musama si aleza. TEHNICA: Vom pregati bolnava psihic si fizic.  manusi sterile.  musama si aleza. dupa care tehnica incepe cu sondajul vezical.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice).  solutie de oxiceanura de mercur 1/5000(1/4000). am uscat zona prin tamponare cu comprese sterile.  tavita renala.  lichid de spalatura 1L(36-37° C) ce poate fi: ser fiziologic sau nitrat de argint 1/4000 (a.  vaselina sterile (sterilizarea lubrifiantelor se face prin fierberea in baie de apa 29 .sonda sau cateter in vezica urinara. pot constitui porti de intrare pentru infectii. dupa fiecare spalatur. Dupa efectuarea sondajului evacuator. Aceasta a urinat si am efectuat toaleta organelor genitale externe.  manusi sterile. Se indeparteaza seringa si se asteapta sa curga lichidul introdus.

. noteaza tehnica in foaia de observatie. de trei ori cu tampoane diferite. Cand vezica s-a golit. Dezinfectarea se face dupa decalotarea glandului de sus in jos. se izoleaza patul cu paravan si intre coapse se aseaza tavita renala.       timp de 30 de minute) 2 sonde sterile (se pregatesc 2 sonde Folley). dezinfecteaza glandul si meatul urinar. la capatul distal va incepe sa picure urina. fese) 2 tavite renale materiale pentru efectuarea toaletei genitale externe(se va specifica ca aceasta s-a facut anterior). prin umflarea balonului si introducerea in tubul aferent a 5-10 ml ser fiziologic la temperature de 37°C. Cu mana stanga. Recipient gradat pentru colectarea urinei. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Bolnavul este pregatit pshihic si fizic. sonda se indeparteaza cu extremitatea libera ridicata pentru usurarea trecerii curburii de la nivelul ciocului. se efectueaza toaleta organelor genitale externe. medicamentoasa sau alimentara. Sondele FOLLEY (15-16) cu balonas. TEHNICA 29. MATERIALE NECESARE:  paravan. solutie de oxiceanura de mercur1/5000(1/4000) casoleta cu material moale steril (tampoane de vata. Terapeutic pentru introducerea unor mdicamente sau alimente. care se capteaza in tavita renala. punga gradata sau eprubete pentru analiza de laborator. Dupa terminarea tehnicii asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. vaselina sau glicerina. Poate fi evacuatoare. Eprubete sterile. Dupa toaleta organelor genitale externe. Cand sonda ajunge in vezica urinara. SCOP: Evacuator in vederea evacuarii continutului intestinului gros sau pregatirea bolnavului pentru unele examinari cum ar fi rectoscopie. colonoscopie sau pregatirea bolnavului inaintea interventiei chirurgicale asupra rectului. CLISMA SIMPLA EVACUATOARE DEFINITIE: Clisma simpla evacuatoare reprezinta introducerea prin anus in rect si colon. Cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrifiaza cu ulei de parafina. imbraca manusile steril. il pozitionam bolnavul in pozitia decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate. se pot fixa in vezica urinara pentru a efectua sondajul permanent. Se protejeaza patul cu musama si aleza. cu pensa si tampoane sterile. aeriseste salonul si trece la reorganizarea locului de munca. comprese sterile. dinspre meatul urinar spre corp(tampoanele fiind imbibate in oxiceanura de mercur). asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. a unor lichide ce vor ajuta la indepartarea materiilor fecale sau efectuarea unor tratamente. La bolnavii care nu prezinta retentie urinara (ischiurie) sondajul este efectuat pentru administrarea medicamentelor introduce in vezica cu o seringa adaptata la sonda vezicala. Sub bazin se aseaza o perna mai tare sau o patura rulata pentru evidentierea meatului urinar. prin compresia glandului intre police si index se evidentiaza meatul uretral (urinar) si se introduce sonda cu curbura spre simfiza pubiana aproximativ 12cm.

pt adolescenti 250ml. iar celalalt membru este flectat (pentru relaxarea peretelui abdominal si idepartarea feselor). Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. copii150ml si sugar:50-60 ml. invelitoare sau cearsaf . se verifica temperatura lichidului sau a substantei medicamentoase.  materiale pentru fectuarea toaletei perineale. se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. Se introduce aproximativ 10-12 cm. Se aseaza irigatorul pe stativ la o inaltime de 50cm. INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE Tubul de gaze este un tub de cauciuc. se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza. Se efectueaza toaleta perianala si perineala. Bolnavul este pregatit fizic si psihic. semirigit de aproximativ 30-35 cm lungime si cu un diametru de 8-10 mm. pe un alt bazinet curat. Apoi fixeaza canula la tubulatura irigatorului cu robinetul inchis. Ii schimbam pozitia dupa care captam materiile fecale daca nu poate sa se deplaseze la toaleta. imbraca manusile sterile. imediat ce varful a trecut prin sfincter. Membrul inferior stang care intra in contact cu planul patului. pana ce invinge rezistenta sfinterului anal apoi se ridica extremitatea exterioara a canulei. perpendicular pe suprafata cu varful indreptat inainte. deasupra patului bolnavului.musama si aleza. se lubrifiaza canula iar cu mana stanga indeparteaza fesele bolnavului si cu mana dreapta se introduce canula prin anus in rect. tavite renale. Alte pozitii: genupectorala sau decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate si genunchii departati. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Dupa cateva minute acesta este adus in decubit dorsal (aceste schimbari de pozitie sunt pentru a facilita patrunderea lichidului la o adancime mai mare . bazinet.  stativ.           TEHNICA 30. in directia vezicii urinare. Bolnavul este rugat sa respire adanc sa-si relaxeze musculature abdominala. substanta lubrifianta (ulei de parafina sau vaselina). Se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a lichidului in colon prin ridicarea irigatorului cu mana stanga la aproximativ 50 cm. Se indeparteaza materialele. Se inlatura patura la picioarele acestuia si este dezbracat in partea inferioara si asezat in decubit lateral stang. dupa caz. irigator cu lichid pentru clisma alcatuit din: adulti=500-1000 ml apa la temperatura de 35-37°C + 4 linguri de ulei de parafina sau glicerina sau 1 lingura de sapun ras. este intins. SCOP: Evacuator in vedrea eliminarii gazelor din colon in cazul meteorismului abdominal (imposibilitatea de a evacua gazele in mod spontan). 31 . masca. canula sterila. casoleta cu comprese sterile. se noteaza tehnica in foaia de observatie. manusi sterile. robinetul este inchis. cu marginile si extremitatile rotunjite. iar canula este indepartata in tavita renala. Bolnavul este adus in pozitie decubit lateral stang sau drept si este rugat sa retina lichidul timp de 15-20 minute. prescrise de medic (35-37° C). Inainte de a se goli irigatorul.

Escara reprezinta “cartea de vizita” a asistentului medical. ROSIE. Se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat cu musama si aleza. Obs! Pentru lubrifierea canulei sau a tubului de gaze nu se foloseste VATA.  lubrifiant. Se pregateste bolnavul psihic in vederea efectuarii tehnicii cat si importanta efectuarii acesteia. Daca este necesar se repeta tehnica dupa una doua ore. se indeparteaza materialele folosite. in tavita renala. 2. TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. VIOLET sau NEAGRA. Se indeparteaza tubul de gaze dupa degajare. depind de pozitia pe care bolnavul o poate lua: . subnutritie. malnutritie. obezitate. dupa ce se restabileste cisculatia la nivelul mucoasei.  masca. iar cu dreapta introduce tubul de gaze prin anus in rect si colon. pot irita mucoasa rectala. Se aseaza bolnavul in decubit lateral stang si se dezbraca. se noteaza tehnica in foaia de observatie si se trece la reorganizarea locului de munca.  musama si aleza. lubrifiaza tubul. Cauze locale sau favorizante cum ar fi: mentinerea indelungata intr-o singura pozitie. Regiunile predispuse escarelor. Alte cause cum ar fi: cute ale lenjeriei de pat si de corp. Se acopera bolnavul cu o invelitoare si se mentine tubul de gaze cel mult 2 ore pentru a nu produce traumatisme ale mucoasei rectale. bolnavi adinamici sau cu arteroscleroza.  invelitoare. se aeriseste salonul. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Escara apare ca o placa ALBA. resturi de alimente.  tub de gaze steril dispus sau nu cu punga colectoare. Cu mana stanga indepartam fesele bolnavului. Cauze generale sau determinante: paralizii ale membrelor. 3. varsta. starea tegumentelor reprezinta oglinda calitatii muncii profesionale de ingrijire a asistentului medical.MATERIALE NECESARE:  paravan. TEHNICA 31. Regiunile predispuse escarelor corespund punctelor de sprijin ale corpului pe planul patului. imbraca manusile. prin miscari de rasucire si inaintare pana la o adancime de 15-20cm. si medicamente dar si o igiena defectuoasa.  comprese sterile. Se efectueaza toaleta regiunii anale. deoarece firicelele de vata care sunt introduce. stari de denutritie. Cauzele aparitiei escarelor: 1.  tavita renala. se aseaza bolnavul in pozitie comoda. MANEVRE PENTRU PREVENIREA APARITIEI ESCARELOR DEFINITIE: Escara reprezinta o leziune profunda a tesuturilor prin irigarea insuficienta datorata comprimarii lor mai indelungate intre o proeminenta osoasa si un plan dur.  manusi sterile.

Se imbraca bolnavul cu lenjeria curata si i se asigura un confortu fizic si termic adecvat. 3.  pudra de talc.Pozitia DECUBIT LATERAL STANG SAU DREPT: regiunea trohanteriana. deoarece pudra. Alimetatia trebuie sa fie bogata in proteine pentru a favoriza cicatrizarea dar si cu un aport de vitamine. Dimensiunea fesei se 33 . daca nu sunt semnele aparitiei unei plagi. TEHNICA 32.  musama si aleza. local in jurul punctelor dureroase. regiunea iliaca.Pozitia DECUBIT VENTRAL: regiunea tamplelor. regiunea degetelor membrelor inferioare. 2. regiunea omoplatilor. se va anunta medicul. MATERIALE NECESARE:  Paravan. Se vor aseza colacei sub fiecare regiune predispusa escarei.  colacei. folosita in plaga. se maseaza profound. de panza sau material plastic. absorb exsudatele si sangele din plaga. regiunea calcaielor. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. iar escara se va ingriji dupa principiile ingrijirii plagilor.  tavita renala. fiind hidrofile. regiunea interna si externa maleolara.  alcool medicinal diluat. Dimensiunile feselor variaza intre 5-25 cm latime si 5-20m lungime. regiunea coatelor. Bolnavul este pregatit fizic si psihic. energic. i se explica importanta si necesitatea tehncii si este pozitionat in functie de regiunea care trebuie toaletata in prevenirea escarelor. regiunea genunchilor. In cazul aparitiei primelor semne ale unei escare. pentru ca se mentin bine pe loc. Bolnavul trebuie hidratat iar necesarul de lichide in 24h este de 1. regiunea interna si externa a genunchilor.Pozitia DECUBIT DORSAL: regiunea occipitala. astfel realizandu-se stimularea circulatiei sangvine periferice. Se efectueaza toaleta bolnavului imobilizat la pat.1. Se efectueaza masajul regiunilor predispuse escarelor cu alcool diluat prin miscari circulare. regiunea feselor. regiunea sacrala. La un interval de 30-60 de minute. exercita o presiune uniforma asupra locului de palicare si.  prosoape . sapa. apoi se sterg tegumetele prin tamponare (deoarece umiditatea favorizeaza aparitia escarelor). Se pudreaza cu “pudra de talc”. dar cu multa blandete (timp de 10 minute).  unguiente (oxid de zinc inpreuna cu vitamina A si D2) acesta se foloseste doar atunci cand escara exista deja. Fesele cel mai des utilizate sunt cele din bumbac. bolnavul va fi intors in alta pozitie fata de cea initiala (daca starea acestuia i-o permite). INFASAREA/BANDAJELE DEFINITIE: Prin infasare se intelege fixarea pansamentului cu ajutorul feselor de tifon. regiunea umerilor.5-2Litri/24h.  sapun.

pentru a-l fixa. lasand plaga descoperita. PANSAMENTELE Prin pansament . pentru a nu produce dureri sau tulburari de circulatie si sa nu fie prea larga pentru ca sa nu alunece. de obicei de la stanga la dreapta. care a ramas in afara. coltul fixat cu mana stanga. Fasa se poate conduce circular. in spirala.  Fasa se infasoara intr-o singura directie. Fasa se fixeaza in jurul capului. secretante: . coltul liber se rasfrange. deasupra sprincenelor. in forma de opt sau in evantai dupa regiunea anatomica unde se aplica.alege in raport cu regiunea unde se aplica. ca sa nu impiedice miscarile asistentei in timpul manoperei. iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul regiunii respective. curatam si dezinfectam plaga. Astfel de pansamente se folosesc pentru tratarea plagilor infectate.  Capatul fesei se fixeaza in partea opusa regiunii bolnave si se leaga intrun loc in care nodul nu va incomoda bolnavul. se despica capatul fesei cu ajutorul unei foarfece drepte in suficienta masura pentru a o putea lega. cu ajutorul unui emplastru sau se poate innoda.  Fasa sa nu fie aplicata prea strans. dupa prima tura. sa fie usor accesibila pentru asistenta.  Bandajarea incepe cu 2-3 ture circulare numite ture de fixare la o distanta de 10 -15 cm de plaga.  Turele fesei trebuie sa acopere pe cele precedente.se intelege intreg actul medical prin care dezinfectam tegumentul in jurul unei palgi. Pansamentele pot fi: a) Protectoare – pentru a feri plaga de contactul cu exteriorul (ex: plagi operatorii sau dupa efectuarea unei punctii). Infasarea corecta se executa dupa urmatoarele reguli generale:  Infasarea mebrelor se incepe de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase. o acoperim cu un material protector in scopul de a o proteja de mediul inconjurator si fixam acest material cu ajutorul unei fesi sau cu material adeziv. Extremitatea libera se poate fixa cu un ac de siguranta. aplicam peste ea daca este cazul substante medicamentoase. b) Pansamente absorbante – folosite pentru a absorbi secretiile. iar infiermiera care sustine regiunea pansata se va aseza la spatele bolnavului sau langa el. se indoaie si se trece cu fasa a doua oara peste capatul liber. Cu mana stanga se fixeaza coltul fesei. apoi se acopera bolta craniana cu ture oblice fixate. lasand libere pavilioanele auriculare.  In timpul infasarii se vor evita miscarile inutile si se va avea grija sa nu se produca dureri bolnavului. Bolnavul va fi asezat comod in pozitie sezand sau in decubit dorsal. sa nu se desfaca una de alta si sa nu prezinte incretituri. prin coasere. Aplicarea fesei se incepe cu o tura circulara. Daca fixarea se face prin innodare.  Pentru o fixare sigura. in asa fel incat acestea sa adere reciproc. Asistenta care aplica pansamentul va sta cu fata spre bolnav. CAPELINA Pentru acoperirea intregii bolte craniene se poate folosi infasarea in calota (capelina). cu ture circulare. Cand s-a trecut cu prima tura circulara. in asa fel ca regiunea care urmeaza sa fie infasata sa fie asezata pe un support sau sustinuta de o infirmiera.

Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.  tavite renala.  Erubete prevazute cu tmpoane montate pe port-tampoane sau ansa de platina.c) Pansamentele compresive – sunt acelea care se aplica in copul de a se opri o sangerare sau de a tine stransa o articulatie intr-o entorsa. e) Pansamente umede – se folosesc cu scop antiinflamator. numele persoanei care a efectuat tehnica (trebuie evitata atingerea dintilor.  masca de tifon.  spatula linguala.. TEHNICA 33. TEHNICA 34. dupa ce limba a fost apasata cu ajutorul spatulei linguale. d) Pansamentele ocluzive – sunt acele pansamente care se fac in scopul de a se izola complet o plaga de exterior. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic: I se explica tehnica. o portiunea externa a bratului in muschiul deltoid. RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN Exsudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui porces inflamator faringian. este rugat sa nu manance sis a nu consume lichide. noteaza in foaia de observatie. in vederea tratamentului sau pentru depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni.  2-3 ace de seringi. roaga bolnavul sa deschida gura si inspecteaza fundul gatului. uleioase sau a unei substante coloidale in statul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa. Sterge cu ajutorul tamponului depozitul de pe faringe si amigdale. Bolnavul este pregatit fizic: pozitionarea acestuia pe un scaun. cu tamponl faringian). o treimea mijlocie a coapsei (fata externa). MATERIALE NECESARE:  Manusi sterile.  tampoane de vata. isi pune masca de protectie. dezbraca mnusile. 35 . Eticheteaza eprubeta. se spala cu apa si sapun. Asistenta pregateste materialele necesare:  seringi de unica folosinta de diferite dimensiuni. imbraca manusile. INJECTIA INTRAMUSCULARA (IM) INJECTIA reprezinta introducerea unei substante in stare lichida in organism prin intemrediul unor ace care traverseaza tesutul organismului. importanta acesteia.  sativ pentru eprubete. Locurile de electie sunt: o cadranul superoextern fesier. SCOP: Pentru depistarea unor germeni patogeni de la nivelul faringelui. INJECTIA INTRAMUSCULARA reprezinta introducerea unor solutii izotone. sa nu faca gargara si instilatie nazala cu solutii dezinfectante.

Flocoanele sunt particule vizibile cu ochiul liber rezultate din unirea unor particule foarte fine. insecte sau urme de umezeala. gatul acesteia sau cauciucul flaconului dupa ce se desigileaza. Se introduce acul de la seringa in fiola si se aspira continutul.Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri. unul asezandu-l intre inelar si degetul mic si cu celalalt dezinfecteaza tegumentul din zona aleasa. Intinde cu policele si indexul mainii stangi tegumentul. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Pulberea trebuie sa aiba consistenta si culoarea specifica medicamnetului si nu trebuie sa contina reziduuri. Acul va fi introdus in intregime. alegand alt loc de electie. se pot forma noduli (la inceput sunt durerosi. 3. Daca acul este prea scurt si solutia se administreaza in tesutul adipos. explicandu-i importanta si necesitatea efectuarii tehnicii si fizic. solutia de injectat. o Asistenta verifica integritatea ambalajului seringii. Imaginar.Hematom datorita intreruperii unui vas. bolnavul este asezat intr-o pozitie comoda ramanand in repaus fizic timp de 5-10 minute. pozitionandu-l in decubit ventral. o Flacoanele cu pulbere trebuie sa fie sigilate cu protectie de aluminiu sau material plastic.10/10mm. Se retrage acul si se alege alt loc de electie. valabilitatea. perpendicular pe tegument. asistenta retrage rapid acul cu seringa si se dezinfecteaza locul comprimand si masand usor pentru a se dispersa solutia si pentru o absorbtie mai rapida. se intampina o rezistenta si de aceea se scoate acul si se inlocuieste cu altul steril. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. claritatea (lipsa flocoanelor sau a impuritatilor). termenul de valabilitate si capacitatea. 8/10. manusi sterile. sustinandu-se amboul acului. Daca totusi a patruns in nodul. se poate produce o infectare a zonei. alcool medicinal. Cu un tampon imbibat in alcool medicinal se dezinfecteaza fiola. Dupa finalizarea tehnicii. iar cu mana dreapta introduce acul atasat la seringa. 9/10. dupa care capata o consistenta dura si inainte de a efectua tehnica zona trebuie palpata si se evidentiaza patrunderea acului in nodul). o Se folosesc ace cu o lungime cuprinsa intre 40-70mm si un diametru de 7/10. INCIDENTE/ACCIDENTE 1. Asistenta medicala imbiba 2 tampoane cu alcool. . iar daca s-a patruns intr-un vas de sange va fi scos si inlocuit cu altul steril. aspectul macroscopic al solutiei privind culoarea. Asistenta aspira si daca nu a patruns intr-un vas de sange. inclusiv doza. imbraca manusile steril. o Se verifica eticheta cu numele medicamentului si valabilitatea. Se aseaza seringa pe o compresa sterile. 2. o Asistenta verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor. Asistenta pregateste psihic bolnavul. nu poate fi injectata. a acelor. Se indeparteaza acul si se inlocuieste cu unul steril dupa care se elimina aerul din seringa fara a indeparta teaca protectoare a acului. fesa a fost impartita in patru si se alege cadranul superoextern.Supuratie aseptica datorita nerespectarii regulilor de asepsie. 2 tavite renale. Dupa terminarea tehnicii. introduce lent solutia medicamentoasa.     comprese sterile.

se extrage manual sau chirurgical. Cu ocazia fiecarei punctii trebuie sa tinem seama de: 1. PUNCTIA VENOASA DEFINITIE: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie.4. Locul punctiei: 1. 2. 2. 4. scopul puctiei.Embolie uleioasa prin injectarea intr-un vas a solutiei uleioase (se poate evita prin verificarea pozitiei acului prin aspirati. fundului de sac DOUGLAS. reorganizarea locului de munca. Punctia venoasa. osoasa. Scop: Explorator pentru recoltare de sange in vederea examinarii de laborator si terapeutic in administrarea de medicamente sub forma injectiei intravenoase si perfuziei (PEV). PUNCTIA DEFINITIE: Prin punctie se intelege operatia prin care se patrunde intr-un vas. 6. 5. 6. dar si pentru transfuzare. Acul se poate indeparta. 3.Paralizie prin lezarea nervului sciatic (se evita patrunderea prin respectarea zonelor de electie a injectiei). 7. rahidiana biopsica. 5. 3. articulara. 2. 4. P. Venele femurale. In practica curenta se executa urmatoarele punctii: 1. vezicii urinare.Ruperea acului datorita contractiei voluntare si/sau agitatiei bolnavului. 4. pregatirea instrumentarului si a materialelor necesare. TEHNICA 35. 37 . intr-un organ sau orice tesut al organismului cu ajutorul unui ac sau trocar. ingrijirea ulterioara a bolnavului. pregatirea produsului recoltat pentru trimiterea la laborator. notarea punctiei. Paracenteza abdominala. 8. Venele subclaviculare. Venele antebratului. 3. pregatirea fizica si psihica a bolnavului. Venele de la plica cotului. 5. Venele de pe fata dorsala a mainii. sau recoltarea unei cantitati de 500 ml de sange in edem pulmonar acut sau hipertensiune arteriala. P. intr-o cavitate naturala sau patologica. executia punctiei.

Venele maleolare interne. executand o usoara compresiune si tractiune in jos. Se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului. Bolnavul este instalat comod in pat si este supravegheat. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic. gradatia si bizoul fiind in sus. Se patrunde cu acul traversand in ordine tegumentul in directie oblica. Se dezbraca membrul ales.  garoul.6.  alcool medicinal. deoarece exista risc de a face hematom (colectie de sange intr-un tesut). Se aplica tamponul imbibat la locul patrunderii acului si se retrage brusc acul. 7/10. Daca este cazul se efectueaza toaleta locala a tegumentelor si se schimba lenjeria daca s-a murdarit. cu membrul superior sprijinit in extensie. In mana dreapta intre police si restul degetelor se tine seringa. 10/10 cu bizou lung.  manusi sterile. fizic.  ace de 25-30mm si diam de 6/10. bratul fiind in pozitie verticala. Se schimba directia acului cu 1-2 cm. 7. daca punctia a fost in scop explorator. imbraca manusile. roaga bolnavul sa stranga pumnul pentru evidentierea venelor. fixeaza vena cu policele mainii stangi la 45 cm sub locul punctiei.D. strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa (efectuand staza). fara a comprima artera.  eprubete. Pregateste sangele recoltat pentru trimitere la laborator. .  seringi de capacitate corespunzatoare. Se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: Injectarea medicamentelor. abductie si supinatie. explic tehnica si importanta efectuarii ei. perfuzie (dupa indepartarea stazei) sau recoltarea sangelui. acestea devenind turgescente. pozitionandu-l in pozitie sezand pe scaun cu bratul in abductie si supinatie sau bolnavul este asezat in pat in D. Reorganizeaza locul de munca si noteaza punctia. apoi peretele venos invingand o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. pana la realizarea hemostazei (oprirea sangerarii). in lumenul venei.  perna elastica pentru sprijinirea bratului. formand un unghi de 30°. Aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei.  tampoane. se verifica patrunderea acului in vena prin aspirare cu seringa. Se comprima locul punctiei 3 minute. acul ramanand atasat. Se fixeaza seringa. nu se flecteaza antebratul pe brat. examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului si alege locul de executare a punctiei. MATERIALE NECESARE:  musama aleza. Se aseaza sub bratul bolnavului perna protejata de musama si aleza. astfel incat maneca sa nu impiedice circulatia de intoarcere. Dezinfecteaza locul cu un tampon imbibat in alcool. Venele epicraniene si jugulare.  solutia injectabila. Palpeaza cu indexul mainii stangi.  2 tavite renale. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. locul pentru punctie.

imbraca manusile steril.  solutia injectabila. Dupa injectare se tamponeaza locul si se indeparteaza acul rapid. Capetele vor sta in sus si bucla in jos. Pregatirea psihica: i se explica bolnavului importanta si necesitatea efectuarii tehnicii si fizic: bolnbavul este pozitionat in pozie decubit dorsal. datorita unei injectii prea rapide sau de substanta care irita tunica interna a vasului. sezand sau semisezand. vena. INCIDENTE/ACCIDENTE 1.  2 tavite renale.Hematomul: apare in urma perforarii unei vene. antebratul in supinatie.TEHNICA 36. iar solutia este injectata lent. dupa care se inainteaza pe traiectul venei 2 cm.  musama si aleza. cotul sprijinit pe un rulou sau o pernuta protejata de musama si aleza. alege locul de electie. TEHNICA: Materialele au fost pregatite pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnavului. capetele acestuia sa nu atarne peste locul de electie.  2-3 seringi cu capacitate diferita. Obs! Nu se vor efectua miscari circulare si nu se va flecta antebratul pe brat (risc de producere a hematomului). Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. dupa care se maseaza usor bratul in sensul circulatiei venoase si se aplica garoul deasupra locullui de electie (7-8cm).  pernuta sau rulou. Timpul de administrare poate fi si 10 minute (administrarea calciului). in functie de indicatiile medicamentului introdus. bratul fiind in extensie. Injectia intravenoasa necesita in prealabil PUNCTIA VENOASA. 39 . pana simtim ca am patruns in peretele venos. Se aspira pentru a verifica prezenta acului in lumenul venei. INJECTIA INTRAVENOASA (IV) DEFINITIE: Reprezinta introducerea unei substante medicamentoase pe cale venoasa. dupa care se dezleaga garoul. Se trece la reorganizarea locului de munca si la notarea injectiei intravenoase. Atentie! Nu se injecteaza aer in vasele de sange deoarece se poate produce EMBOLIE GAZOASA ce duce la EXITUS=MOARTE.  comprese sterile. Obs! Daca nu se foloseste un garou standard.Flebalgia: durere localizata pe traiectul venelor. mai jos de locul ales. tamponul trebuie sa comprime vasul pana la realizarea hemostazei (oprirea sangerarii).  tampoane de vata.  manusi sterile. Se dezinfecteaza locul. o senzatie de gol. se introduce acul oblic.  garou. se va avea grija in timpul efectuarii buclei(nodului). se punctioneaza vena dupa ce am fixat-o cu policele de la mana stanga. Locuri de electie: vezi punctia venoasa. MATERIALE NECESARE:  2-3 ace de lungimi variabile (2. Se folosesc solutii izotone si hipertone.5-3cm).  alcool medicinal. 2.

6. sub pliul(cuta) format(-a). aceasta se ridica usor dupa planurile profunde. longitudinal 2-4cm.  Tampoane de vata. MATERIALE NECESARE:  Ace su diametru de 6/10.  Seringi de capacitate corespunzatoare solutiei de administrat. 5. cu bizoul lung. iar cu mana dreapta se introduce acul brusc.Embolia gazoasa si cea uleioasa duc la exitus (moarte). Se trece la reorganizarea locului de munca. imbraca manusile steril. masand usor pentru a dispersa solutia si pentru o mai buna absorbtie a acesteia. TEHNICA 37. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun.3.Injectarea solutiei paravenos (pe langa vena): manifestata prin tumefierea brusca a tesutului. dureri accentuate iar in timp. histamina).  Alcool medicinal. o Regiunea subclaviculara. Bolnavul este pregatit psihic. pregatim fizic adica pozitionam bolnavul in pozitie sezand cu bratul sprijinit pe sold si este rugat sa-si relaxeze muschii.  Manusi sterile.Senzatia de uscaciune (valuri de caldura): la nivelul faringelui datorita lezarii unui vas. . Se verifica pozitia acului prin aspirare (pentru a nu fi intr-un vas de sange). urmate de necroza daca solutia administrate a fost iritanta. iar cu dreapta se prinde seringa ca pe un creion. Asistenta dezinfecteaza locul ales.( Solutiile de administrat sunt izotone si cristaline(insulina. 4. dupa care se injecteaza solutia lent prin apasarea pistonului cu ajutorul mainii drepte. o Regiunea supra si sub spinala a omoplatului. TEHNICA: Toate materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril.Ameteli/lipotimie/colaps: se intrerupe administrarea si se anunta medicul. Se retrage brusc acul. Refacerea venei are nevoie de 24 de ore. LOCURI DE ELECTIE:: o Fata externa a bratului. dupa care cuteaza o portiune mai mare de tegument cu policele si indexul mainii stangi. Dupa ce se efectueaza cuta cu mana stanga. comprese sterile. pozitionandu-l pe acesta in functie de locul de electie. o Fata supero externa a coapsei. SCOP: Terapeutic. de aceea in acest timp nu se mai efectueaza alta electie. Pentru injectia pe fata externa a bratului. se dezinfecteaza locul injectiei. explicandu-i-se tehnica si importanta acesteia si fizic.  2 tavite renale.  Solutia injectabila. 7/10 mm si lungimea de 30-50mm(3-5cm). o Flancurile abdominale(insulina). INJECTIA SUBCUTANATA (SC) DEFINITIE: Prin injectie subcutanata se intelege introducerea unei substante medicamentoase in tesutul cellular subcutanat.

TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril. bolnavul va sta in pozitie sezand sau decubit dorsal cu antebratul in extensie si supinatie). Psihic: i se explica tehnica.FLEGMONUL: se previne prin neinjectarea unei solutii uleioase.Ruperea acului: se extrage manual sau chirurgical.  manusi sterile. formarea unei papule (ridicaturi a tegumentului) ce are aspectul cojii de portocala. 3. LOCURI DE ELECTIE: o fata anterioara a antebratului. INJECTIA INTRADERMICA (ID) SCOP: Exploratorator: in intradermoreactie. i). avand un diametru de 5-6mm si inaltimea de 1-2 mm (in cazul 0. se intinde si se imobilizeaza tegumentul (in functie de locul ales) cu ajutorul policelui si indexului mainii stangi.Hematomul: datorita lezarii unui vas de sange mai mare (se previne prin verificarea pozitiei acului inainte de injectare).  ace cu diametru de 5/10.  tampoane de vata.Durere violenta prin lezarea unei terminatii nervoase: se retrage brusc acul in plan superior.  alcool medicinal. Se observa la locul de electie. ea este transportata langa patul bolnavului. o fata externa a bratului si a coapsei. o orice regiune in scop anestezic. MATERIALE NECESARE:  seringi. in caz de desensibilizare (afectiune alergica). 2. Se prinde seringa cu mana dreapta intre police si degetul mediu si patrunde cu bizoul indreptat in sus.  2 tavite renale. Terapeutic: se utilizeaza mai rar. importanta si necesitatea acesteia. TEHNICA 38. compusi ai metalelor grele sau metale cu greutate moleculara mare(hg.1 ml de sol 41 . Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. imbraca manusile steril si dezinfecteaza tegumentulcu alcool. Fizic: pozitionam bolnavul in functie de locul de electie ales (in cazul nostru. Bolnavul este pregatit fizic si psihic. 6/10 si lungimea de 5-10mm cu bizoul scurt. flegmon) sau afectiuni dermatologice. Anestezic: infiltratia dermica cu novocaina sau alte substante anesteziante. in grosimea dermului si se injecteaza solutia lent.  comprese sterile. Nu se injecteaza in zonele cu infectii(foliculite. Nu se va injecta in zona unei injectii anterioare.  solutia injectabila (izotone cu densitate mica).Obs!Nu se injecteaza solutii uleioase. INCIDENTE/ACCIDENTE: 1. 4.

Se intinde tegumentul si se imobilizeaza cu policele si indexul mainii stangi. bolnavul a fost pregatit fizic – pozitionarea bratului in extensie si psihic in prealabil. PPD IC65 = tuberculoproteina purificata produsa de institutul Cantacuzino in 1965. Testarea la tuberculina este metoda prin care se poate recunoaste daca organismul a suferit sau nu infectia tuberculoasa.Revarsarea solutiei la suprafata tegumentului. 3. 2. dupa o dezinfectie prealabila cu alcool medicinal. SCOP: explorator: In diagnosticul tuberculozei si in investigatii epidemiologige asupra populatiei.  tampoane de vata. TEHNICA: Se pregatesc materialele si se aseaza pe masuta protejata de un camp steril apoi aceasta se trenaporta langa patul bolnavului. se introduc 0. in functie de situatie. TEHNICA 39.Lipsa aspectului de coaja de postocala (datorita patrunderii solutiei sub derm). se dezinfecteaza tegumentul inante de efectuarea tehnicii. astfel incat 0. nu si dupa.Necrozarea tesutului din jurul locului de electie.Lipotimie (stare de soc): cauzate de substantele injectabile. In cazul IDR la un medicament. se poate administra). Daca diametrul e mai mare de 10mm. INCIDENTE: 1. 6/10 si lungime 5-6 mm.  2 tavite renale. Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si ingrijirea ulterioara a bolnavului.  alcool medicinal. De stiut: Injectia ID se poate efectua pe orice suprafata a coapsei in scop anestezic. Se citeste reactia la intervalul de timp stabilit. Pe fata anterioara a antebratului stang. Daca diametrul este mai mic de 10mm. rezultatul este negativ (deci. Se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul de electie. 4. se prinde seringa cu mana drepata si se patrunde cu bizoul indreptat in sus in grosimea dermului sis e injecteaza lent . Asistenta pregateste pentru starile de soc hemisusccinatul de hidrocortizon cand injectia are ca scop testarea sensibilitatii organismului la diferiti alergeni.  manusi sterile. rezultatul este pozitiv (deci nu se poate administra). avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului in grosimea dermului.1 ml din solutia de PPd IC65. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Bolnavul este informat sa nu se spele pe antebrat sis a nu comprime locul de electie. INTRADERMOREACTIA LA TUBERCULINA Produsul folosit pentru intradermoreactia la tuberculina este: PPD IC65. MATERIALE NECESARE:  Ace de diametru 5/10. imbraca manusile steril. ca si situatia IDR-ului la tuberculuina.injectabila).  solutia injectabila (tuberculo-proteina).  Seringi.1ml din solutia livrata sa fie echivalenta biologic cu 1 unitate produs de referinta internationala.

 seringi. Din aceasta dilutie: 1+10=11. solutia se poate administra. o rezultatul este pozitiv daca diametrul papulei este mai mare de 10mm si.5 grame.  manusi sterile. amoxicilina) SCOP: explorator. apare o senzatie puriginoasa (prurit=senzatie de mancarime). TEHNICA 41.  2 tavite renale. deci. adica daca flaconul de antibiotic are 1 gram substanta activa. Citirea se face in maxim 30 de minute: o rezultatul este negativ daca diametrul papulei nu depaseste 10mm si. la randul ei se dilueaza cu inca 9ml ser fiziologic. INTRADERMOREACTIA LA ANTIBIOTICE ( ex: ampicilina. bolnavul este informat sa nu se spele pe antebrat si sa nu comprime locul respectiv. In cazul unei alergii la locul de electie al alergenului (antibioticului). o cand diametrul este mai mare de 10mm. Citirea se face la 72 de ore dupa administrare luand in considerare doar papula dermica palpabila si cud enivelare si se masoara in mm. ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR SI CHIMIOTERAPICELOR Antibioticele sunt substante organice provenite din metabolismul celuleor vii cum ar fi 43 . deci. Se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul de electie. TEHNICA 40.  alcool medicinal.  antibioticul ce urmeaza a fi administrat. care. se dilueaza cu 15ml ser fiziologic).solutia. MATERIALE NECESARE:  ace cu bizoul scurt.  tampoane de vata. Raportul este 1/100. cu tendinta la extindere. Se observa la locul injectarii formarea unei papule albicioase cu aspectul unei coaje de poatocala de 5-6 mm in diametru si inaltimea de 1-2 mm. astfel: o cand diametrul nu depaseste 10mm. reactia la tuberculina este considerata negativa. Dupa maxim 30 de minute se interpreteaza sensibilitatea in functie de reactia locala. se aspira 0. Din solutia obtinuta 1+9=10ml. se aspira 1ml solutie.1ml solutie ce se administreaza pe fata anterioara a antebratului. reactia la tuberculina este considerata pozitiva. se dilueaza cu 10ml ser fiziologic (daca flaconul are 1. solutia nu se poate adminstra.

solutii injectabile si unguente. Se administreaza la 6 h Calea de administrare: IV+10ml/6ore IM+4ml 4. AXETINE: 1 gram. penmtru protectia florei intestinale (IAURTURI. in doze unice. capsule. Doza acestora trebuie respectata in cazul administrarii per os. care au proprietati bacteriostatatice.M. Continutul flaconului este sub presiune. sau I. Pentru incarcarea seringii cu substanta din flacoane cu dopuri de cauciuc se va proceda astfel: 1. SCOPUL: este dat de actiunea acestora: distrug microbii. administrat la 12 h Cale de administrare: IV+10 ML SER FIZIOLOGIC IM+4ML SER FIZIOLOGIC. 6.Se introduce in seringa o cantitate de aer cu cea a solutiei pe care dorim sa o aspiram. se instituie un medicament cu spectru mai larg. AMPICILINA: 1gram. Chimioterapicele sunt substante care au actiune bacteriostatica sau bactericida asupra germenilor patogeni dintr-un organism infectat fara a fi toxice pentru organismul gazda. siropuri.Se introduce acul atasat la seringa prin dopul de cauciuc pana la nivelul dopului si se introduce aerul sub presiune in flacon.Se rastoarna flaconul. PROBIOTICE (BIOTIX SI ERCEFLORA DUO). organismului. impiedica dezvoltarea lor fara a avea efecte nocive asupra tesutului. se imparte numarul tabletelor. fara a se astepta identificarea germenului si testarea sensibilitatii sale fata de medicamete. 2. Ele se pot administra pe diferite cai: per-os / parenteral (I. 5. Antibioticele si chimioterapicele se prezinta sub forma de drajeuri. capsulelor la nr prizelor (orelor in care se administreaza medicatia). 12 ore.mucegaiurile sau bacteriile. In cazuri de urgenta. Ampicilina +gentamicina merg asociate si maestecate. este bine sa se dizolve numai cantitatea necesara unei singure administrari. Ex: Pentru a administra 1. varful acului ajungand sub nivelul solutiei continutul flaconului va patrunde in seringa datorita fortei de impingere a pistonului. 1. Aceasta se efectueaza inaintea instituirii tratamentului cu antibiotice. iar doza va fi impartita conform orarului de administrare. in infectii meningiene). 3. 5.Se dezinfecteaza dopul de cauciuc cu un tampon de vata steril imbibat in alcool medicinal. Antibiograma este o metoda de laborator prin care se determina sensibilitatea la diverse antibiotice a unui germen microbian. Administrarea antibioticelor si chimioterapicelor se va face respectand regulile de asepsie pentru a nu se introduce in organism germeni care ar putea produce supra infectii cu urmari fatale.Antibioticele administrate per-os trebuie asociate cu coplex de viatmina B (HEPATOPROTECTOR SAU SILIMARINA).600. 4. 2.000:4 prize= 400. bactericide sau antimicotice. ANTIBIOTICE: 1. care vor fi administrate la 4.600.000 UI (unitati internationale) la 6 ore se va calcula astfel: 24h:6h= 4 prize.V. Gentamicina + oxacilina nu se amesteca IM sau IV .000UI(doza unica).) si intrarahidian (utilizata in cazuri de urgenta. sau obtinute pe cale sintetica. egale. In cazul administrarii I.M. CEFOZON: 1g administrat la 12 h: Cale de administrare: IV+10ml ser fiziologic/12 ore si IM +4ml 3.

ambalata in flacoane inchise. Se preinta sub forma de pulbere alba. 45 . o soc anafilactic unde apare si edemul glotic. Cortizonul este un hormon secretat de stratul cortical al glandelor suprarenale avand actiune complexa. eficacitatea fiind de cateva saptamani. Se dizolva in apa distilata sau in ser fiziologic. ritm de 6-8 picaturi/minut. Formele injectabile sunt solutii sau suspensii. ACTH se administreaza si prin perfuzie endovenoasa (PEV). AUGMENTIN: 1 gram administrat la 12 ore Calea de administrare: IV+10 ml ser fizologic. Cea mai buna forma de administrare a ACTH este in perfuzie continua sau cel putin pe o durata de 5-6 ore. ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR Sunt produse farmaceutice care impiedica coagularea sangelui. Tratamentul se face sub control clinic si de laborator. cortizonul se administreaza in diferite afectiuni: o astm bronsic. lent in solutie glucozata 5%. 7. ADMINISTRAREA CORTIZONULUI Hemisuccinatul de hidrocortizon se administreaza in socul anafilactic. o solutii in flacoane (hidrocortizon de acetat). doze pe care le stabileste intotdeauna medicul.6. Acesta se administreaza in doze progresive de la mic la mare si se administreaza numai in asociere cu un antibiotic (nu se amesteca). Dizolvatul se pastreaza pe pat de gheata. Se administreaza IV. Cortizonul se administreaza la inceput in doze mai mari apoi cantitatea scazand progresiv pana la doza minima de intretinere. este un hormon secretat de hipofiza si stimuleaza secretia cortizonului si a altor hormoni a glandelor suprarenale.ca doza soc se administreaza 400 (4 fiole) si se corecteaza cu prednison. IV sau PEV. o reumatism articular acut. TEHNICA 42. actionand asupra factorilor plasmatici ai coagularii. Ca actiune antiinflamatoare si antialergica. ADMINISTRAREA ACTH (hormon corticotrop sau adrenocorticotrop-hipofizar). Cortizonul nu vindeca ci modifica reactia la agentul cauzal.Cefalo-sporinele se dilueaza cu apa distilata sau solutie de lidocaina. Forma de prezentare: o tablete (predmison adm per-os). Nu se administreaza IM. saraca in glucide. Se va administra zilnic 1-3 grame KCl pentru recuperarea potasiului pierdut (ACTH-ul marind eliminarea acestuia). raportat la numarul dozelor ce trebuie efectuate din acel flacon. o solutii in fiole (hemisuccinat de hidrocortizon adm iv). o unguente (fluometazona pivalat se adm local pe tegumente si mucoase). ANTICOAGULATE: HEPARINA: se afla sub forma de fiole sau flacoane de 5000UI (unitati internationale)/ml administrate SC. Regimul alimentar va fi sarac in sare. iar inainte de administrare trebuie bine agitate. Alimentatia va fi desodata. IM sau SC.

Ce se asteapta de la aplicarea medicamentului respectiv. paraziti). 2. Tinand cont de cantitate. astfel: asistentul medical va observa in cursul ingrijirii (toaleta bolnavului. paliditatea sau congestia. pot un simptom de baza al bolii. 3. tare). refuzul la propria persoana). eruptii. Majoritatea medicamentelor. Verifica calitatea produselor (termenul de valabilitate. respecta doza. aspectul mucoaselor. sputa. care consta in diminuarea constiintei si a vigilentei. dar pot fi porvocate si de medicamentul cu care se trateaza aceasta afectiune. Asistenta medicala. marirea pupilelor sub icter (coloratie discreta galbena a tegumentului si a conjunctivei. echimoze. schimbarea lenjeriei de corp si de pat. paloarea. injectarea solutiei dupa o tehnica gresita. senzatie de amorteala. modificarea caii de administrare. astfel:  varsaturile la un om bolnav de meningita. tratamentul medicamentos nu este lipsit de pericole. Respecta regulile de asepsie si antisepsie. asistentul medical trebue sa cunoasca: 1. 4. iritabilitate. HEPATHROMBINA: unguent sau gel ce se aplica direct pe tegumente si mucoase. 4. inapetenta (lipsa poftei de mancare). 3. face parte din atributiile elementare ale asistentului medical. mictiuni frecvente sau oligurie. Pentru a deosebi efectul real al medicamntului de simptomele bolii de baza. ca: furnicaturi. cunoscute ca manifestari secundare ale unor medicamente.Scopul pentru care sunt administrate. edemele. varsaturi. Tot ceea ce asistentul medical observa la bolnav in timpul supravegherii si dupa administrarea medicamentului. aspectul. Acesta poate fi insotit de incidente si accidente precum si de complicatii cu urmari immediate sau tardive. vezicule. culoarea si integritatea ambalajului).Modificarile intervenite in starea psihica si comportamentala a bolnavului ca: neliniste. aspect. administrarea in concentratii nepermise.TROMBOSTOP: cale de administrare per-os. 2. Dupa orice administrare urmareste efectul medicamentul si supravegheaza bolnavul aflat sub tratament medicamentos. transmiterea unei boli infectioase prin infectarea medicamentelor . Mobilitatea tegumentelor. ritm de evacuare precum si continutul in eliminarile patoligice (puroi. sange. cianoza. modificari ale functiilor vitale.Simptome obiective: le semnaleaza asistentul medical spontan sau le cauta in mod voit. dezorientare in timp si spatiu. diaree sau constipatie. culoare. Geseli tehnice de administrare: schimbarea medicamentului. scaun. Urmarirea medicamentului administrat. In cursul supravegherii bolnavului asistenta va tine cont de: 1. Acestea se datoreaza urmatoarelor cause: 1. care pot provoca bolnavului o simptomatologie neobisnuita. presiune. diaforeza. se raporteaza medicului. somnolenta sau obnubilatie (tulburare psihica. papule. uneori greu de interpretat. varsaturi. pe langa actiunea lor principala mai au si o serie de actiuni. durere.Modul lor de actiune asupra proceselor patologice. aplicarea metodelor terapeutice) tegumentul si a aspectului acestora. calea de administrare si ritmul de administrare conform foii de observatie. Modificari ale tegumentului: roseata. aspectul abdomenului. sau icter scleral (dur. greata. senzatie de frig sau caldura.Smptome subiective: sunt semnalate initial de bolnav sau evidentiate prin intrebarile adresate de asistentul medical.Efectul terapeutic al medicametului. miros. coma si pierderea completa a cunostintei.Caracteristicile excretiilor si dejectiilor bolnavului: urina.

Urina este recoltata dimineata. nesteril. dupa efectuarea toaletei organelor genitale externe cu apa si sapun si uscarea regiunii cu comprese sterile. Aspirina poate declansa accese de astm bronsic). dar si administrarea medicamentelor alterate.injectate si a instrumentarului utilizat pentru injectii. de unica folosinta din prima urina matinala dupa ce in prealabil si-a facut toaleta organelor genitale. TEHNICA 43. dupa primul contact cand se introduce aceasta substanta. in cursul tratamentului cu antibiotice. Aceasta stare apare la 2-3 saptamani. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic si fizic. in recipient steril. acumularea lor in organism si depunerea lor in diferite organe pe o perioada mai lunga de timp. care a fost introdusa in organism). In urma distrugerii prin antibioticele administrate sau sa selectioneze tulpini de stafilococi rezistente la antibiotice. Orice tratament trebuie aplicat corect conform indicatiilor medicului.  Manusi de protectie. 47 . efect irritant asupra tesuturilor. Recoltarea urinei pentru SUMAR DE URINA SI SEDIMENT URINAR: Bolnavul este instruit sa recolteze urina intr-un urocultor curat. observarea bolnavului si raportarea medicului a oricaror abateri de la normal. astfel: pencilina poate da nastere unei eruptii urticariene sau sa declanseze o stare de soc care poate fi fatala( socul anafilactic). Un tratament eronat cu antibiotice poate da un rezultat negativ. Se trimite sumarul de urina la laborator in maxim 1 h de la prelevare. prin distrugerea unei parti a florei microbiene. 3. restul microorganismelor care paraziteaza organismul se dezvolta mai intens. 2. Se trimit la laborator in maxim 2h 20 ml urina. pot sa se instaleze imbolnaviri virotice sau micoze prin inmultirea excesiva a acestora. 4. Bolnavul este educat sa urineze primul jet si se recolteaza in urocultor jetul din mijloc fara a intrerupe jetul si fara a atinge gura urocultorului de tegumentul bolnavului sau de lenjerie. blocarea hemoglobinei din sange. alterarea uno tesuturi.Dezechilibru biologic: cauzat prin modificarea florei microbiene. astfel incat. Hipersensibilitatea organismului fata de anumite medicamente: poate fi din nastere sau provocata dupa o anumita perioada de timp cand este vorba de o stare alergica sau anafilactica (stare de hipersensibilitatea organismului la o substanta straina (antigen). chiar daunator. Actiunea toxica a medicamentului: tulburari ale anumitor organe sau functii. se recomanda bolnavului recoltarea urinei pentru urocultura dupa intreruperea tratamentului cu antibiotice. RECOLTAREA URINEI Recoltarea urinei pentru UROCULTURA: MATERIALE NECESARE:  Recipient steril. in sensul crearii unor tulpini rezistente la antibiotice.

TEHNICA 44. RECOLTAREA SANGELUI VENOS PRIN SISTEMUL VACUTAINER
Sangele se recolteaza de obicei, pentru examinari hematologice, biochimice, serologice, bacteriologice.Aceasta metoda asigura confortul bolnavului, calitatea probei de sange si securitatea personalului medical. SCOP: explorator. MATERIALE NECESARE:  Holder – un tub de material plastic, care prezinta la partea superioara amboul la care se ataseaza aculd e punctie prin infiletare, iar in partea inferioara are 2 aripioare;  Acul de punctie care este protejat de carcasa bicolora;  Tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori;  Stativul;  Manusi sterile;  Garou;  2 tavite renale;  Casoleta cu tampoane de vata imbibate in alcool medicinal;  Rulou, pernuta;  Musama si aleza. TEHNICA: Toate aceste materiale sunt pregatite pe masuta de tratament protejata de un camp steril. Bolnavul este pregatit psihic este anuntat si I se explica importanta tehnicii dar si necesitatea efectuarii cesteia. Pregatirea fizica – bolnavul este pozitionat in sala de tratament, pe un scaun in pozitia sezand cu membrul superior in abductie, extenisie si supinatie. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile steril, verifica banda de siguranta a acului de punctie (integritatea si termenul de valabilitate). Indeparteaza carcasa de culoare deschisa sau alba a acului prin rasucire, infileteaza capatul liber al acului in holder, aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului de electie, indeparteaza carcasa colorata a acului, executa punctia venoasa; introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediusul si cu policele impinge tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului. Dupa prelevarea sangelui, se scoate tubul din holder prin impingere asupra aripioarelor laterale cu policele si se introduce tubul urmator. Dupa recoltare, se retrage acul din vena comprimand locul punctiei timp de 3-5 min cu tamponul imbibat in alcool, fara a flecta antebratul pe brat. Se eticheteaza tuburile si se trimit la laborator, se reorganizeaza locul de munca, acele utilizate se depun in recipientul pentru intepatoare. Se va asigura bolnavului confortul termic si fizic, apoi se va supraveghea.

TEHNICA 45. RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE

Procedeul de recoltare este in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze.Pentru majoritatea recoltarilor este necesar ca bolnavul sa nu manance in dimineata recoltarii, “a jeun” = pe nemancate; sa

nu consume nimic de la cina pana in dimineata in care se efectueaza recoltarea. Recolatrea sangelui pentru examene hematologice se face prin 2 metode: 1. Prin punctie capilara; 2. Prin punctie venoasa. 1. Recolatrea sangelui prin punctie capilara (prin intepare) pentru examenele: HLG – hemoleucograma, dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si coagulare, examen parazitologic. MATERIALE NECESARE:  Manusi sterile;  Tavita renala;  Casoleta cu tampoane imbibate in alcool medicinal;  Ace sterile;  Lame degresate;  Lamele (frotiuri). TEHNICA: Se pregatesc materialele pe o masuta protejata de un camp steril si se transporta in apropierea bolnavului. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului necesitatea tehnicii. Pregatirea fizica: bolnavul va ocupa pozitia sezand cu mana sprijinita. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile steril, apoi se dezinfecteaza tegumentul degetului inelar si mediusul cu un tampon de vata imbibat in alcool (evitand congestionarea prin frecarea puternica). Se asteapta evaporarea alcoolului, apoi cu un ac steril se inteapa cu o miscare brusca tegumentul pulpei degetului in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe straturile cutanate. Cu un tampon uscat se sterge prima picatura, se asteapta sa se formeze o alta picatura de sange din care se recolteaza cu lama, dupa care se sterge cu un tampon locul. La extremitatea lamei curate si degresate se recolteaza o picatura de sange, diametrul aproximativ 3-4 mm intr-un unghi de 45° cu lama. Se aseaza o lamela cu marginea slefuita dupa ce picatura de sange s-a intins, lamela se impinge catre partea libera a lamei pastrand mereiu acceasi inclinatie si antrenand toata picatura fara a o fractiona.Lama se agita pentru a se usca, apoi proba se transporta la laborator imediat dupa etichetare. 2. Recolatrea sangelui prin punctie venoasa (examen hematologic, VSH, hamatocrit) VSH-ul – este o analiza soimpla care se bazeaza pe proprietatea glubulelor rosii (hematii, eritrocite) de a se cimenta, depune intr-un tub de sticla, dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu o substanta anticoagulanta (citrat de sodiu 3,8%). VSH-ul se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan, dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii fara sa fie centrifugat in prealabil. MARETIALE NECESARE:  Sistemul VACUTTER, tubul VACUTTER care contine o substanta anticoagulant 3,8% citrat de sodiu;  Materiale necesare pentru a efectua punctia venoasa. TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril. Pregatirea psihica: bolnavul este pregatit si anuntat cu 24h inainte sa nu manace cu 12h inainte de recoltare si sa pastreze repaus fizic. Pregatirea fizica: bolnavul este asezat in pozitia corespunzatoare dupa caz salon sau sala de tratament. Se dezbraca bratul, se aseaza sub acesta un rulou. Asistenta se spala pe maini, alege locul punctiei si dezinfecteaza si executa punctia venoasa. !! VSH-uL se recolteaza fara garou in tub NEGRU!! Se recolteaza 1,6 ml sange, se retrage acul din vena sis e aplica un tampon imbibat in alcool 49

medicinal (fara a flecta antebratul pe brat). Se aseaza tubul in stativ, se trece la reorganizarea locului de munca. Se trece la ingrijirea bolnavului, i se asigura pozitie comoda, se completeaza buletinul, se eticheteaza produsul. 1. Recolatrea sangelui pentru determinarea hematocritului recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, se recolteaza 2 ml sange pe citrat de EDTA (acid etilendiaminotetraacetic) 1%. In tubul de culoare MOV. Tub MOV pentru HLG – hemoleucograma; 2. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice se efectueaza prin punctie venoasa dimineata, bolnacvul fiind nemancat. Se recolteaza 5 ml sange in tubul fara substanta anticoagulanta (tub ROSU). Toate acestea sunt pentru determinarea: uree sanguina, acid uric, creatinina, bilirubina, colesterol, transaminaza, amilaza, electroforeza, calcemie, sideremie, ionograma sanguina, glicemie etc. Tub ROSU: (fara anticoagulan) uree sanguina, acid uric, creatinina, bilirubina, colesterol, transaminaza, amilaza, electroforeza, calcemie, sideremie, ionograma sanguina, glicemie; Tub ALBASTRU: fibrinogen (4 ml sange cu 0.5 ml citart de Na 3,8%), timp de protrombina (se recolteaza 4,5 ml sange/anticoagulant 0,5 ml oxalat de K); Tub MOV: HLG, pentru determinarea hematocritului; Tub NEGRU: VSH, grup sanguin, RH-ul. 3. Recoltarea sangelui pentru examene serologice: Recoltarea sangelui pentru examene seriologice releva prezenta sau absenta anticorpilor in serul bolnavului. SCOP: diagnosticarea unor boli infectioase cum ar fi sifilisul, febra tifoida. TEHNICA: Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, intr-o cantitate de 5 -10 ml intr-o eprubeta, dupa coagulare se desprinde vcheagul de pe peretele eprubetei iar dupa 30 de minute se decanteaza serul intr-o alta eprubeta cu ajutorul unei pipete prin aspirare. Serul nehemolizat are culoare galbuie, iar cel hemolizat are culoare roz. 4.Recoltarea sangelui pentru examene bacteriologice (hemocultura): Reprezinta introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examne bacteriologic. SCOP: descoperirea bacteriilor atunci cand se suspecteaza o septicemie sau o bacteriemie. MARETIALE NECESARE:  Pentru punctia venoasa;  Trusa cu pense sterile;  Casoleta cu material moale;  Seringi de 20 ml;  Apa si sapun;  Alcool iodat;  Alcool medicinal;  2 recipiente cu medii de cultura (unul cu bulion citrat si altul cu geloza semilichida). TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril si transportate langa patul bolnavului. Pregatire psihica: I se explica tehnica si necesitatea efectuarii ei. Pregatirea fizica: ocupa pozitia sezand pe un scaun. Se spala regiunea plicii cotului . Tehnica este efectuata de catre 2 asistenti medicali in care primul asistent se spala pe maini si imbraca manusile steril, iar cel de-al doilea asistent dezinfecteaza locul cu alcool medicinal, apoi

TEHNICA 47.aplica garoul. Anestezic: Substanta de contrast.iar examinarea se face in apnee. apoi materialul este trimis la laborator. 1 Antispastic ( pentru reducerea / scaderea secretiilor salivare).cu pieptul apropiat de ecran sau de caseta cu film (cand pozitia ortostatica este contraindicata bolnavul va ocupa pozitia sezand sau DD).fara ca bolnavul sa ridice umerii.apnee. 51 . Buletinul de analize este completat.expir). al atelectaziilor pulmonare (turtirea sau colabarea unui plaman datorita lipsei aerului alveolar) si al modificarilor calibrului bronhiilor.cu mainile in solduri si coatele trase inainte. Calmante ale tuse. I se asigura confortul fizic si termic. Dupa terminarea examenului asistentul medical ajuta bolnavul sa se imbrace si il conduce in salon. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU BRONHOGRAFIE Bronhografia – reprezinta examenul radiologic al arborelui bronsic dupa introducerea in caile respiratorii cu ajutorul unei sonde a unei substante de contrast (opace la razele Röntgen si sunt hidro si liposolubile) . iar cel de-al doilea asistent desface garoul inainte de retragerea acului. SCOP: Studierea morfologiei si functionalitatii plamanilor. se efectueaza insamantarea aeroba. Medicatie expectoranta. Dupa finalizarea tehnicii. bolnavul e supravegheat.i se explica cum trebuie sa se comporte in timpul examinarii ( miscari respiratorii: inspir. Primul asistent efectueaza punctia venoasa si aspira sangele necesar examenului. Radiografia reprezinta fotografierea imaginii radiologice pe film radiologic ce permite controlul comparativ cu imaginile anterioare ale aceluiasi organ. SCOP : In diagnosticarea tumorilor pulmonare.aparat sau segment. Se noteaza in FO examenul radiologic efectuat si data. Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. Pregatirea fizica: Se dezbraca bolnavul in regiunea toracica.dupa o inspiratie profunda. este pozitionat in pozitie ortostatica . PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU RADIOSCOPIE DEFINITIE: Radioscopia reprezinta examinarea unui organ sub ecran fluorescent prin expunerea partii examinate intre ecran si razele X . TEHNICA: Pregatirea psihica: I se explica bolnavului conditiile in care se va efectua examinarea:camera in semiobscuritate. a modificarilor de volum si de forma in vederea stabilirii diagnosticului. MATERIALE NECESARE:        Medicatie pentru sedare. Primul asistent pregateste produsul recoltat in recipientul cu bulion citrat. TEHNICA 46. iar recipientul cu geloza semilichida – insamantare anaeroba.in spatele ecranului. Scuipatoare.

DLSDLD.  Seringi de 5. orofaringele.Medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii. asezat pe masa de examinare in pozitia DD cu extremitatea cefalica in extensie cu ajutorul tetierei cu care este prevazuta masa de examinare.  Oglinda frontala. Dupa .reprezinta explorarea arborelui traheo-bronsic sub vizibilitate directa cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop.  Departator. cu ajutorul unei seringi. Bolnavul este condus in camera de bronhoscopie.introduce sonda in arborele bronsic si apoi substanta de contrast usor incalzita.  Substanta anestezianta .i se creeaza acestuia un climat de siguranta pentru a coopera. va scoate limba. Bolnavul nu mananca si nu bea 2 h pana cand inceteaza efectul anestezicului si va fi instruit sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina prin tuse (nu se inghite pentru a nu produce intoxicatie cu Iod). Se anunta bolnavul sa nu manance in dimineata efectuarii examenului. Dupa examen se ajuta bolnavul sa se imbrace si va fi condus in salon. Bolnavul este anuntat sa nu manance in dimineata examenului. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU BRONHOSCOPIE Bronhoscopia .  Pense.va fi pozitionat in DD putin inclinat spre partea care trebuie injectata. instiland picatura cu picatura anestezicul usor incalzit. in pozitia trendelemburg pentru dispersarea substantei de contrast. TEHNICA: Pregatirea psihica: Bolnavul este anuntat si convins de necesitatea examenului.  Tavite renale.punandu-l in legatura cu alti bolnavi carora li s-a efectuat examenul.10 ml.bronsic.  Aspiratorul electric. isi deschide larg gura.cu toracele ridicat apoi cobarat. Cu 2-3 zile inainte de bronhografie bolnavul va primi expectorante.tampoane de vata. iar medicul cu ajutorul unui spray cu Xilina 2% ii anesteziaza limba. Cu jumatate de ora inaintea examenului se va administra Atropina (prin IM) pentru a reduce secretia salivara.In ajunul examinarii se administreaza o tableta de Fenobarbital sau Bromobal.precum si un calmant al tusei. In timpul injectarii substantei de contrast bolnavul va fi ajutat sa-si schimbe pozitia DD.Xilina 2% . in mana dreapta va tine o tavita renala.  Masca – pentru medic si asistentul medical.TEHNICA: Pregatirea psihica: Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea efectuarii tehnicii. Pregatirea fizica: Bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace. urmand sa anestezieze arborele traheo. Asistentul medical serveste medicul cu instrumentele si materialele solicitate.  Casoleta cu material moale: comprese sterile. Pregatirea fizica: Bolnavul este asezat pe un scaun. TEHNICA 48.DV.  Tampoane pe port-tampoane. MATERIALE NECESARE :  Bronhoscopul – ales de medic cu toate anexele sale sterilizate.

iar pentru a preintampina deschiderea plagii se inchide cu agrafe sau este fixatade medic.Asistentul medical va dezinfecta locul ales prin badijonare cu tinctura de iod.iar in cazurile in care bolnavul nu este transportabil ( IMA. SCOP : Stabilirea etiologiei proceselor inflamatorii pleurale si diagnosticarea unor tumori. serveste apoi medicul cu solutia anestezianta – Novocaina 1%. TEHNICA: Inregistrarea EKG-ului necesita repausul psihic si fizic absolut al bolnavului.In primele 2 zile de la interventie se administreaza un regim alimentar usor de digerat si bogat in carbohidrati. este dezbracat pana la brau si asezat pe patul de tratament in DL cu partea interesata in sus. In acest scop asistentul medical va pregati bolnavul din punct de vedere psihic cautand sa-i indeparteze orice frica. Mana dinspre pat va fi asezata sub cap. TEHNICA: Bolnavul este controlat radioscopic in prealabil. 53 . PREGATIREA SI EFECTUAREA EKG-ului EKG –ul . Medicul stabileste locul de intrare a acului in cavitatea pleurala. tromboze) aparatul va fi transportat in salon. Plaga va fi pansata destul de strans cu fese de tifon . din cauza iritatiei cauzate de tubul bronhoscopului. Dupa anestezie medicul patrunde cu trocarul in cavitatea pleurala si inlocuieste imediat stiletul cu sistemul optic al pleuroscopului racordat la reteaua electrica.Inregistrarea EKG-ului se face cu aparate speciale numite electrocariografe. iar cealalta deasupra capului. dupa o prealabila insuflare a cavitatii pleurale cu aer. Asistentul medical supravegheaza functiile vitale. in spatiul III sau IV intercostal. Dupa examinare se urmaresc functiile vitale. Dupa examen bolnavul va fi transportat in salon pe carucior si asezat pe pat cu multa blandete. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU PLEUROSCOPIE PLEUROSCOPIA ( Endoscopia cavitatii pleurale ) . iar timp de 2-3 zile bolnavul primeste un regim de crutare a laringelui: lichide si alimente pasate.care vor infasura cutia toracica. TEHNICA 50. iar inregistrarea se va efectua chiar la pat. de-a lungul liniei axilare. EKG-ul se inregistreaza de obicei in camera de electrocariografie.reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.examinare bolnavul ramane la pat si timp de 4 h se va retine de la alimentatie.reprezinta explorarea vizuala a cavitatii pleurale cu ajutorul unui instrument optic. TEHNICA 49. neliniste sau tensiune nervoasa.

MONTAREA ELECTROZILOR: Electrozii se monteaza pe partile moi ale extremitatilor: se fixeaza 4 electrozi pe membre.21 ºC. METODE DE ADMINISTRARE A OXIGENULUI: 1. T.clavicular V4 – in spatiul al V-lea intercostal pe linia medio. . Punctul intermediar V3 . • Galben – membrul superior stang. insuficienta cardiaca. iar bolnavul va fi transportat in salon.este metoda cea mai frevcent utilizata. iar 6 precordial.nascuti. Punctul parasternal drept V1 .Bolnavul trebuie sa se odihneasca 10. in stari de soc. edem pulmonar acut sau in hipoxii respiratorii de diverse cauze si grade.in spatiul intercostal IV pe marginea stanga a sternului.15 min inainte de inregistrare.exploreaza ventriculul stang. 20. Dupa incheierea inregistrarii se deblocheaza aparatul si se indeparteaza electrozii. Asistentul medical noteaza pe EKG numele si prenumele bolnavului. • Verde – membrul inferior stang. V3 si V4 .ul este interpretat intotdeauna de medic in completarea datelor clinice. • Negru – membrul inferior drept.in spatiul al IV-lea intercostal pe marginea dreapta a sternului. Q. TEHNICA 51. 4. dar si in cazul unor complicatii postoperatorii: hemoragii. V5 si V6 .exploreaza ventriculul drept.este indicata in hipoxie circulatorie cum ar fii: IMA. V1 si V2 .exploreaza septul interventricular. S. Bolnavul va fi asezat comod in pozitia DD si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura. Asistentul medical trebuie sa asigure o temperatura optima a camerei. Intre doua cicluri cardiace se inscrie o linie zero potential. 2. R. EKG. Sonda nazala . data de integistrare. tulburari respiratorii si circulatorii. Punctul axilar mijlociu V6 – la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga. in unele situatii la lehuze si nou. Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod conventional astfel: P. Punctul parasternal stang V2 . este utilizata pentru terapii pe termen lung. bolnavii anesteziati cu anestezie generala. 5. 1. permite administrarea de oxigen in concentratie de 25 – 45% .claviculara. • Rosu – membrul superior drept. Oxigenoterapia . OXIGENOTERAPIA SCOP : Asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen pentru combaterea hipoxiei. contraindicata la bolnavii cu afectiuni ale mucoasei nazale. de aceea este recomandat sa fie adus in camera de inregistrare pe carucior sau fotoliu rulant.pe mijlocul liniei care uneste V2 cu V4. 6. 3. Punctul axilar anterior V5 – la intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga. Punctul medio.

ochelari pentru oxigen. iar daca este posibil in pozitia semisezand pentru a favoriza expansiunea pulmonara. mobilizarea periodica a sondei prin schimbarea acesteia in cealalta nara sunt alte sarcini ale asistentului medical.d.  Sonda nazala.acordarea suportului psihic. PREGATIREA PREOPERATORIE In sectia de chirurgie sunt tratati bolnavii care nu au alta alternativa de dtartament. introducerea sondei in nara si fixarea acesteia de obraz cu banda adeziva. 4.v.sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari. Masca .  Banda adeziva . TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic si fizic. Cortul de oxigen . 3. O buna pregatire in vedera interventiilor chirurgicale imbunatateste prognosticul si reduce riscul de complicatii intra sau postoperatorie.60% . dezobstruarea cailor respiratorii.aceasta metoda permite administrarea de oxigen in concentratie de 40 . masca – in functie de metoda aleasa. Asistentul medical va supraveghea efectul administrarii oxigenului. este contraindicata la bolnavii cu arsuri la nivelul fetei. Bolnavul este asezat intr-o pozitie corespunzatoare.2. 55 . psihic si lamurirea lui privind interventia chirurgicala. va observa coloratia tegumentelor.p. umectarea sondei cu apa sterila pentru o mai buna alunecare si prevenirea lezarii mucoasei.permite administrarea oxigenului in conc. utilizata la copii. dar si la bolnavii agitati. accentueaza starea de anxietate mai ales la copii. este frecvent utilizata la copii. dar si pulsul.mascand partial meatul auditiv extern) . Ochelarii pentru oxigen . deci necesita interventie chirurgicala. MATERIALE NECESARE:  Sursa de oxigen umidificator (un recipient cu apa pentru barbotarea oxigenului).pentru fixarea sondei. a) Pregatiri generale este pregatirea la care sunt supusi toti bolnavii inainte de operatii si anume:  Menajarea bolnavului d. Supravegherea bolnavului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitie a unor complicatii. in functie de recomandarea medicului se va fixa debitul de administrare a oxigenului. iar pentru a nu disloca cortul. va masura si urmarii respiratia. Ansamblarea echipamentului. TEHNICA 52. de 50% . masurarea lungimii sondei pe obraz de la nara pana la targus (proieminenta cartilaginoasa a pavilionului urechii situata anterior.copii vor fi supravegheati permanent. cort de oxigen.

se va observa integritatea . Inainte de interventie. Somnul bolnavului este asigurat cu hipnotice. biochimia sangelui si a urinei pentru examenul sumar de urina. glucidica. daca a mancat se va efectua spalatura gastrica. Posibilitatea de a aplica aceste masuri. radioscopie pulmonare si se va evalua functiile vitale. In vederea conducerii la sala de operatie. bijuteriile sunt indepartate. bolnavul este supus unei toalete generale. In seara zilei dinaintea operatiei. Explorarea capacitatii de aparare a organismului. iar oja de pe unghii este stearsa. Acesti bolnavi vor fi internati in saloane cu alti bolnavi care au fost operati pentru a discuta cu ei si a le inlatura nelinistea. interventia chirurgicala se va evita in timpul menstrustiei.  Golirea si la nevoie spalarea cavitatilor naturale ale organismului precum si toaleta bolnavului. astfel ca interventia chirurgicala se imparte in:  Operatii necesare urgente. iar in cazul stenozei pilorice se efectueaza spalaturi gastrice cateva zile inainte. este in functie de timpul avut la dispozitie. In vedera explorarii capacitatii de rezistenta a organismului se va recolta sange pentru: HLG. grup sanguin. doua inainte se mai poate administra sedative. glicemie. Se va efectua EKG. bolnavul isi goleste vezica urinara.  Intarirea rezistentei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitica.  Operatii care nu sunt absolut necesare interventia putand fi amanata. proteica. Reechilibrarea hidroelectrolitica se va face in functie de carente. In cazul interventiilor laborioase se va efectua ionograma si proteinemia. acestea vor fi izolate prin pansamente cu material adeziv. bolnavii trebuie feriti de traumatisme psihice. Daca este posibil. si in caz de boli sau pusee acute (afectiuni cu strai febrile mari). Inaintea interventiei chirurgicale. iar daca perioada de ingrijire preoperatorie este mai lunga. Alimentatia este adaptata bolii de baza asigurand nevoile energetice ale organismului. iar in ziua respectiva nu mananca. Regiunea pe care se va interveni este supusa unei igiene riguroase. asigurarea repausului fizic si psihic. Daca pe suprafata pielii exista leziuni. se urmareste o vitaminizare completa a bolnavului si se urmareste si starea de hidratare.  Pregatirea bolnavului in vederea introducerii in sala de operatie. iar daca nu este posibil se efectueaza toaleta pe regiuni la pat sau doar a regiunii care va fi supuse interventiei chirurgicale. se va observa bolnavul privind eventualele reactii la medicamente sau alimente. parul este strans.  Stabilirea datei interventiei chirurgicale in functie de starea bolnavului. asigurarea somnului si a odihnei si alimentatia corespunzatoare. In seara dinaintea operatiei si dimineata se efectueaza spalatura vaginala cu solutie antiseptica. iar in unele cazuri se practica sondajul vezical. bolnavul bea doar lichide. majoritatea sunt obsedati de frica interventiei fapt ce duce la scaderea rezistentie organismului. a reactivitatii organismului sid e rezistenta. Tot in vederea echilibrarii organismului se cauta indepartarea durerii. iar dimineata cu o ora. vitaminizare. timp de coagulare si sangerare. In ziua premergatoare operatiri.  Operatii necesare dar neurgente. b) Pregatiri speciale – sunt masuri aplicate numai in cazul anumitor interventii chirurgicale sau numai anumiti bolnavi si au drept scop reechilibrarea unor deficiente functionale ale organismului. Protezele dentare. bolnavul este incurajat si calmat de catre asistenta medicala.

Pentru cei anesteziati general. daca tipul operatiei permite. pozitia Fowler (DD cu genunchii flectati pentru relaxarea musculaturii abdominale). bolnavul este bine invelit. urinar. iar daca exista secretii bronsice se dezobstruiaza caile respiratorii prin aspiratie. se degreseaza cu solventi organici. se practica radarea regiunii. se dezinfecteaza cu alcool iodat si se imbraca bolnavul cu lenjerie curata. In primele ore lumina este redusa. INGRIJIREA POST-OPERATORIE Se numeste perioada post-operatorie intervalul dintre sfarsitul operatiei si vindecarea completa a bolnavului. Aistenta medicala insoteste bolnavul in sala de operatie impreuna cu documentele necesare si ramane langa bolnav pana cand acesta va fi narcotizat (anesteziat). alcool. in prima zi e mai slab si mai frecvent datorita pierderii de sange apoi isi revine. Se pregateste patul cu lenjerie curata. circulatie. cardiotonice. semiobscura. punga cu gheata. medicamente calmante. pot fi asezati in DL stg sau dr fara perna. musama si aleza. DL stg sau dr. vata. dimineata si seara sau suplimentar la indicatia medicului. arata o compresiune cerebrala. intervalul ce cuprinde cateva zile sau luni. dar asezarea sa in pat va fi efectuata de mai multe persoane. uneori respiratia putand fi impiedicata de bandaje sau aparate de imobilizare. garou.T.A. TEHNICA 53. iar temperatura mediului ambiant nu va depasi 25°C.  Temperatura – se masoara de cel putin 2 ori/zi. sericngi. a faciesului precum si starea tegumentului. apoi in urmatoarele 24 h din 2 in 2 h precum sid e fiecare data cand medicul cere. Pozitia bolnavului dupa eliminarea anestezicului se poate schimba tredelemburg. starid e agitatie sau gesturi necontrolate. prosoape etc. Uneori modificarile pulsului arata complicatiile postoperatorii (ex: puls bradicardic si amplu dupa interventii cerebrale. fata i se acopera cu un tifon. Langa pat se pregateste sursa de oxigen.  Aparatul cardiovascular – pulsul se masoara de cateva ori pe zi. varsaturi. Pozitia bolnavului aflat inca sub anestezie este in DD in special in caz de rahianestezie. Frecvent apar stari febrile in evolutia postoperatorie sau subfebrilitate care este normala a 2-a si a 3-a zi dupa interventia chirurgicala.tegumentelor. Aspectul general se refera la aspectul si culoarea mucoaselor. caderea limbii. d) Supravegherea bolnavului post-operator in primele zile. puls tahicardic si filiform va indica o hemoragie interna. tavita renala. b) Transportul bolnavului de la sala de operatie Transportul se face cu targa sau caruciorul port targa. 57 . se masoara in primele 2 h din 15 in 15 minute. c) Ingrijirea in perioada post-operatorie Bolnavul este atent supravegheat deoarece pot aparea tulburari grave de respiratie. pansamente. daca apare dispneea se administreaza oxigen.  Aparatul respirator se evalueaza prin frecventa si amplitudinea respiratiei. DV. In aceasta perioada supravegherea si ingrijirea bolnavului se va face foarte atent urmarind mai multe aspecte: a) Pregatirea salonului si a patului Salonul trebuie sa fie amplasat intr-o zona mai izolata a sectiei si sa contina cat mai putine paturi.) . eventual in unele cazuri patuls e incalzeste.

2. Utilizarea tratamentelor si tehnicilor calmante. Initial . Daca bolnavul nu varsa. realizandu-se prin intermediul aplicarii pungii cu gheata care reduce circulatia prin vasoconstrictie reducand astfel riscul de hemoragii si formarea hematomului. iar daca apar sughituri este semn de iritatie peritoneala. insa dupa 4-6-12 h bolnavul este invitat sa urineze. dupa care se atenueaza si dispar in decurs de 36-48h. uneori cand mictiunea nu are loc se va incerca stimularea prin asezarea unui termofor sau se poate administra 0. morfina.5 gr metenamina (pentru relaxarea musculaturii). iar daca bolnavul varsa. La intocmirea dietei se va tine cont de felul operatiei si starea generala a operatiei. Durerile postoperatorii pot prezenta intensitati diferite in functie de locul si felul interventiei si tipul de activitate nervoasa a bolnavului. lichidele se vor administra parenteral. culoarea. Urina se masoara si se noteaza.  Aparatul digestiv se supravegheaza bolnavul in vederea varsaturilor. Alimentarea bolnavului postoperatorie este individualizata evitandu-se regimul de foame prelungit. Durerile cele mai intense apar in primele 24 h dupa operatie. Se vor inlatura nelinistile bolnavului. Persoanele agitate si nelinistite se supravegheaza cu mai multa atentie. a tegumentului din jur si eventualele secretii care uneori sunt recoltate pentru examen de laborator. De asemeni oferirea si crearea echilibrului psihic va induce o vindecare mai rapida. se observa aspectul. f) Combaterea durerilor post-operatorii si suportul psihic al bolnavului. lichidele se administreaza peros (pe cale orala) cate o inghititura la 10 – 15 min. Pansamentele se supravegheaza imediat dupa instalarea bolnavului in salon (se va urmari daca nu s-a deplasat precum si secretia in plaga). piafen. Primul scaun spontan se elimina de obicei in ziua a 3-a si se noteaza in foia de temperatura a bolnavului. Pansamentul este schimbat la recomandarea medicului. iar buzele vor fi umezite. enervarile si se vor favoriza vizitele apartinatorilor. e) Supravegherea pansamentului. Linistea bolnavului – se refera la asigurarea unui climat de siguranta care va avea un efect pozitiv asupra sanatatii sale. mai intense noaptea. tramedol. o actiune favorabila o are frigul. O atentie deosebita trebuie acordata supravegherii si menajarii sistemului nervos al bolnavului deoarece au un rol primordial in coordonarea activitatii tuturor organelor. Se refera la combaterea setei si restabilirea echilibrului hidric prin administrarea de lichide. In combaterea durerilor postoperatorii localizate. Aparatul excretor de obicei in primele ore dupa interventie bolnavul nu urineaza. iar in caz de retentie urinara se efectueaza sondajul vezical. De asemenea se vor urmari starea mucoaselor si restabilirea functionarii tranzitului intestinal – eliminari spontane de gaze. Daca pansamentul este compresiv se va urmari starea tegumentelor din jur. fortral. sunt tinute in liniste si obscuritate si la nevoie li se administreaza sedative. emotiile. 3. Pentru combaterea durerilor se foloseste un complex de masuri ce vizeaza: 1. frecventa schimbarii pansamentului fiind in functie de aparitia semnelor locale (supuratii) si generale (febra) pe care bolnavul le prezinta. g) Rehidratarea si alimentatia bolnavului. Supravegherea pansamentului are in vedere si examinarea atenta a plagii. iar pentru combaterea insomniei se administreaza hipnotice. Asezarea in pozitia de menajare a partilor dureroase: pozitia bolnavului trebuie sa puna in repaus zona afectata si sa evite compresiunea terminatiilor nervoase. Pentru calmarea durerilor se pot administra calmante cum ar fi mialgin.

scaunul este de la moale pana la solid.  Sapun lichid pH neutru.  Recipient pentru materialele murdare. constipatii etc. TEHNICA 54. transversa. Mobilizarea bolnavului se face cat mai precoce. iar din ziua a 3-a piureuri de legume sau alimentatia semilichida. Mobilizarea se efectueaza progresiv si instituita precoce duce la evitarea complicatiilor imediate sau tardive: tromboze venoase. in urma miscarilor circulatia sanguina devine activa. ventilatia pulmonara se intensifica sis e pun in miscare muschii. peristaltismul se imbunatateste.  Manusi chirurgicale.  In ileosotma scaunul este lichid si continuu. h) Mobilizarea bolnavului. deschidere.regimul alimentar este hidric apoi se introduc supe strecurate. pneumonii hipostatice.  Pungi colectoare. iar gaura de 59 . sunt dotate cu un sistem de atasare pe tegument si sunt impermeabile. Ileostoma – deschidere in intestinul subtire. anchiloza articulatiilor. mobilizarea incepe din prima zi dupa operatie. 2. Bolnavii care au fost operati sub anestezie locala se pot mobiliza uneori imediat dupa interventie. acestea se pot golid e continut de cateva ori.  Foarfeca.  Prosoape hartie sau fasa.  In colostoma ascendenta de la lichid la pastos. Colostoma – deschidere in intestinul gros care poate vi descendenta. Dupa interventiile obisnuite care nu prezinta complicatii. Cea mai frecvent folosita este colostomia la nivelul colonului descendent pentru cancerul rectal sau anal. pe langa toate acestea bolnavii devin mai increzatori.  Vas cu apa calduta.  Lighean. Ca si tipuri de pungi avem:  Pungi inchise care dupa umplere se arunca. escare. Pungile colectoare sunt confectionate din material plastic. Stomele se clasifica astfel: 1. gaura. INGRIJIREA STOMEI Stoma = gura. MATERIALELE NECESARE:  Musama si aleza.  In colostoma transversa scaunul e lichid sau moale.  Pungi deschise cu golire. Aspectul scaunului in functie de tipul stomei:  In colostoma descendenta. atrofii musculare. ascendenta. Din a 6-a zi se poate trece la alimentatia normala.

 Pungi dintr-o singura bucata autoadezive. castiga incredera si cooperarea bolnavului si-l roaga sa participe la incrijirea stomei . il aseaza intr-o pozitie confortabila. 3. ajuta bolnavul sa se mobilizeze. Deshidratatrea mai frecvent la cei cu ileostoma. Aparatul este alcaturit dintr-un cadran gradat in unitati. neschimbarea la timp a pungii sau schimbarea prea frecventa a acestora. protejeaza patul cu musama si aleza.evacuare e prevazuta cu o clema (punga folosita pt scaune semisolide). natura iritanta a materiilor fecale. a 2-a si a 3-a zi dupa interventie verifica permeabilitatea stomei. Asistenta medicala efectueaza toaleta si se obstrueaza stoma cu o banda adeziva). Constipatia – mai frecvent la cei cu colostoma decat la cei cu ileostoma. apoi spalam tegumentul din jurul stomei cu apa si sapun. aeriseste salonul. umeda. explica tehnica. diareea. Observa culoarea si aspectul stomei (o deschidere de culoare rosiatica. OSCILOMETRIA DEFINITIE : Este o metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului PACHON. plata sau proeminenta. asistenta medicala panseaza plaga respectand regulile de asepsie si antisepsie. Indeparteaza punga cu miscari blande. Amplitudinea oscilatiilor arteriale . vascularizata intens si nu prezinta sensibilitate la atingere). TEHNICA: In primele zile din perioada postoperatorie. Manseta aparatului se fixeaza la nivelurile dorite pe membrele bolnavului de unde pulsatiile se transmit la manometru. Sterge cu blandete tegumentul din jurul stomei prin tamponare si aplica punga colectoare (lipirea pungii cu autoadezivul direct pe tegumentul uscat si curat). In prima zi dupa interventia chirurgicala. Asistenta medicala asigura confortul termic si fizic al bolnavului. TEHNICA 55. aseaza un prosop de hartie in jurul stomei pentru a proteja bolnavul de eventualele scurgeri si observa bolnavul pe toata perioada tehnicii.  Pungi din 2 bucati. miros neplacut sau necrozarea zonei de fixare – punga e fixata prea strans. o manseta pneumatica cu doua camere in care pompam aerul cu o para de cauciuc. incurajam bolnavul sa-si priveasca stoma si explica tehnica. Deteriorarea tegumentului din jurul stomei – reactii alergice la adezive sau la materialele folosite la spalarea tegumentelor. (Dupa decesul bolnavului. curatatul excesiv al tegumentului. imbraca manusile. Pregatirea fizica: asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. astfel incat sa nu permita nicio scurgere in jurul stomei. Pregateste psihic bolnavul si-l incurajeaza. daca e cazul indepartam parul din jurul stomei. INCIDENTE SI COMPLICATII 1. stoma nu mai evacueaza. 2.

. Treimea inferioara a antebratului.3-4 diviziuni la membrele superioare. realizandu-se o comunicare cu exteriorul. . Diferenta mai mare de 2 unitati intre un membru si celalalt (la acelasi nivel) este un semn patologic (ne indica o leziune a trunchiului principal sau obstructii vasculare).Manseta aparatului se fixeaza la nivelul dorit. SCOP: Pentru masurarea amplitudinilor pulsatiilor peretelui arterial. pe membrul examinat. TEHNICA 56. . .Se scade presiunea cu 10 mmHg si se citesc din nou oscilatiile arteriale. SONDAJUL DUODENAL DEFINITIE: Introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor. SCOP: a) Explorator : 61 . maxima). .Se scade apoi presiunea din 10 in 10 mmHg cu citiri succesive. Treimea inferioara a coapsei.A. . (totdeauna se masoara comparativ intre 2 membre) Interpretarea rezultatelor: Valorile normale sunt apreciate in limite foarte lungi.Se descopera membrele superioare si inferioare.Bolnavul este in repaus psihic si fizic cu cel putin 15 minute inainte (camera va avea un climat corespunzator). Treimea inferioara a bratului.2-4 diviziuni in treimea superioara a gambei. variabile de la bolnav la bolnav dar si la acelasi bolnav. ceea ce se numeste indice oscilometric.1.Se citeste amplitudinea oscilatiilor pe cadranul manometrului. .3-6 diviziuni coapsa.Se pompeaza aer pana ce dispare pulsul periferic (presiunea depaseste T. In mod normal variaza intre: .se observa pe un cadran gradat al aparatului.5 – 2 diviziuni in treimea inferioara a gambei. Regiunile unde se cerceteaza oscilometria:     Treimea inferioara si superioara a gambei. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului: . . . pana se gaseste valoarea maxima a amplitudinii.

 Recipient cu apa pt umezirea sondei. a cailor extrahepatice. MATERIALE NECESARE:  Paravan. b) Terapeutic . . C.  Sulfat de magneziu 33%. ca pe un creion. TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe masa de tratament protejata de un camp steril si transportate langa patul bolnavului. bila A. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului.– Extragerea continutului duodenal format din continut gastric. Asistentul medical imbraca sortul de protectie. d) Aspiratie continua . .  Seringi 20 ml. Se izoleaza patul cu un paravan (daca tehnica se efectueaza in salon).Evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare (giardia).  Sonde einhorn.  Pahar cu apa. roaga bolnavul sa inghita pentru inaintarea sondei. Prinde sonda umezita cu mana drepta.Drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului. Bolnavul ocupa pozitia sezand la marginea patului.Se verifica permeabilitatea cailor biliare. suc pancreatic si secretie proprie. a cailor biliare sau a tubului digestiv.In cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale.Se introduc lichide si alimente lichide in organismul bolnavilor inconstienti sau cu tulburari de deglutitie.  2 sorturi de protectie.  Prosoape. Bolnavul va fi nemancat. I se aseaza in jurul gatului un prosop. c) Alimentatie artificiala . imbraca manusile steril.  Manusi sterile. se spala pe maini cu apa si sapun. .  Tavite renale. B.  Trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). introduce sonda cu blandete in cavitatea bucala pana in dreptul peretelui posterior al faringelui.Dupa interventii chirurgicale pe tub digestiv.  Casoleta cu material moale. analiza sucului pancreatic.  Stativul cu eprubete.Aprecierea functiei biliare hepatice. .  Perna cilindrica sau patura rulata. . localizarea proceselor patologice hepatobiliare prin separarea bilei veziculare de cea hepatica din continutul sucului duodenal.  Musama si aleza. roaga bolnavul sa deschida larg gura. sustine tavita renala sub barbie. se protejeaza patul cu musama si aleza.Descoperirea modificarilor anatomo-patologice. Bolnavul este rugat sa inghita in continuare si se ajuta . imbraca sortul de protectie. I se explica necesitatea tehnicii.

se aeriseste salonul.inaintarea treptata a sondei prin miscari blande.Se indeparteaza sonda printr-o miscare hotarata (dar cu multa blandete). . C) captate separat in recipiente (eprubete) etichetate se trimit la laborator cu buletinele de analiza.Dupa evacuarea bilei B se colecteaza in continuare o bila clara (galben deschis) care provine direct din ficat – bila C hepatica. se impinge usor sonda pana la marcajul 60 cm. obsevand atent marcajul sondei.3 ½ ore). . cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos . care nu mai poate fi asirat daca sonda a ajuns in duoden.se efectueaza controlul radiologic (numai in situatia in care celelalte 2 metode n-au putut stabili pozitia sondei). . .Dupa 30 min.cu ajutorul seringii se introduc 60 ml aer prin sonda si dupa 1 minut se aspira. se urmareste sonda sub ecran.Se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii. se spala pe maini cu apa si sapun. Se indeparteaza sortul. De 37 ºC pentru a favoriza drenarea bilei veziculare. Se aseaza bolnavul in decubit lateral drept.1 ½ h de la patrunderea sondei in stomac). Se introduce perna cilindrica sub regiunea hepatica a bolnavului. mentinand extremitatea libera sub nivelul stomacului bolnavului pentru a impiedica scurgerea continutului ei in faringe sau in cavitatea bucala. se ataseaza capisonul (teaca) si se aseaza pe o compresa sterila (langa stativul cu eprubete). B. b) . Indepartarea sondei se face dupa ce se introduc cativa ml de aer in sonda si se penseaza capatul distal.daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml. Se verifica pozitia sondei: a) – se introduc 10 ml de lapte prin sonda. musamaua si aleza. . Cand diviziunea 75 cm se afla in dreptul arcadei dentare. Se trece la reorganizarea locului de munca. dar poate fi aspirat daca sonda se afla in stomac. se aspira bila A coledociana de culoare galben aurie.La capatul distal al sondei se ataseaza o seringa. Se goleste continutul sondei si se indeparteaza intr-o tavita renala. se indeparteaza seringa. sonda a ajuns in duoden (dupa 1.Se penseaza sonda. Asistentul medical indeparteaza manusile. se deschide sonda si se colecteaza (prin aspirare cu seringa) 40 ml bila vascoasa de culoare inchisa castanie – bila B veziculara . se va renunta la sondaj. se sterg mucuozitatile de pe fata si barbie. . daca in decurs de 3 ½ ore nu s-a reusit introducerea sondei in duoden. sonda fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb. coapsele flectate pe bazin. dupa care se penseaza (comprima) sonda. OBS. : Nu se va depasi durata de executie a sondajului (3. 63 . c) . Se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie (1-2 cm la 3-5 minute).Se asigura confortul fizic (pozitie comoda in pat) si termic (se inveleste) al bolnavului. Cele 3 tipuri de bila (A. Cand semnul de 45 cm a ajuns la arcada dentara sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac.Se introduc prin sonda (cu ajutorul seringii) 40 ml solutie de sulfat de magneziu 33% la tem.