TEHNICA 1.

SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT CU BOLNAVUL IN PAT
MATERIALE NECESARE:  cearsaf simplu;  cearsaf plic;  2 fete de perna;  2 perne;  1,2 paturi;  paravan;  sac pt rufele murdare;  manusi de protectie. Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii impaturita in felul urmator: - patura si cearsaful de sub patura (sau plic) se impaturesc fiecare in 3 sub forma de armonica. - musamaua si aleza se ruleaza pe latime sau pe lungime. - cearsaful se pliaza in lungime, cand schimbarea patului se executa pe lungime si in latime, cand schimbarea lenjeriei se executa pe latime. Scop: Asigurarea conditiilor igienice, de confort a bolnavului. SCHIMBAREA LENJERIEI PE LUNGIME: Bolnavul poate fi intors in decubit lateral stang sau drept (DL stg sau dr), in acest caz schimbarea lenjeriei se va efectua pe lungimea patului (avem nevoie de 2 asistente). Se vor aseaza asistentele medicale de o parte si de alta a patului bolnavului, acesta ramanand acoperit pana la schimbarea cearsafului de sub patura. Marginile cearsafului murdar, se desfac de sub saltea, de jur-imprejur, apoi bolnavul este intors in decubit lateral stg sau dr (DL). Asistenta medicala din dreapta prinde bolnavul cu mana dreapta din regiunea axilara dreapta a bolnavului, il ridica usor, iar mana stanga a acesteia o introduce sub umerii lui (regiunea omoplatilor), sprijinindu-i capul pe antebrat, apoi cu mana dreapta de sub axila indeparteaza (trage) usor perna spre marginea patului, bolnavul fiind deplasat usor in aceeasi directie. Asistenta se aseaza in dreptul genunchilor bolnavului, introduce mana stanga sub genunchii acestuia (regiunea poplitee), flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse. Din aceasta pozitie, se intoarce bolnavul in decubit lateral drept (DL dr), sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor (bolnavul se mentine acoperit). Asistenta medicala din stanga, ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele bolnavului (asistenta medicala are imbracate manusile de protectie). Sulul de lenjerie curata se afla langa sulul de lenjrie murdara, iar fara a se atinge cearsafurile intre ele, se va indeparta sulul de lenjerie murdara. Pe jumatatea libera a patului se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite dinainte. Se intinde bine cersaful curat pe jumatatea libera a patului sis e aseaza o perna in fata de perna curate, apois e adduce bolnavul in decubit dorsal (DD) cu multa blandete si delicatete, sprijinindul in regiunea omoplatilor si regiunea poplitee ( regiunea genunchilor). SCHIMBAREA LENJERIEI PE LATIME: 1

Bolnavul poate fi intors in pozitia sezand, in acest caz schimbarea lenjeriei se va face in latimea patului.( Rularea si impaturirea lenjeriei se face ca la schimbarea lenjeriei de pat pe lungime.) Tehnica va fi efectuata de 2 asistente. Una dintre asistente va sprijini bolnavul, iar cealalta va rula lenjeria murdara, dupa ce in prealabil s-a spalat pe maini cu apa si sapun si a imbracat manusile de protectie. Bolnavul este acoperit si este ridicat de asistenta medicala din dreapta in pozitie sezand. Cealalta asistenta indeparteaza pernele pernele si ruleaza spre bolnav lenjeria murdara. Cu manusi curate, se va derula lenjeria de pat curata, de la spatele bolnavului, unde cele 2 cearsafuri se vor intalni fara a se atinge. Se va avea grija ca lenjeria curata sa ajunga la mijlocul patului, pentru a se putea introduce sub saltea, de ambele margini. Dupa intinderea lenjeriei pe suprafata libera a saltelei, bolnavul este culcat, iar daca starea lui o permite este rugat sa ridice regiunea bazinului. Daca insa aceasta nu este posibila, sau este contraindicata, atunci cele 2 asistente vor introduce mainile, dinspre capatul proximal al patului (capul bolnavului), cu palmele suprapuse sub bazinul lui, si il vor ridica. Cu una din mainile libere ramase, se va indeparta lenjeria murdara in sac, derulandu-se imediat lenjeria curata. Dupa efectuarea tehnicii, asistenta medicala, se asigura ca bolnavul este asezat cat mai confortabil. In unele cazuri, aleza se va schimba de mai multe ori pe zi, nefiind nevoita sa schimbe si lenjeria de pat.

TEHNICA 2. MOBILIZAREA BOLNAVULUI
SCOP: Bolnavii sunt mobilizati pentru a preveni complicatiile cum ar fi: tromboze, escare, pneumonii, ce pot aparea din cauza imobilizarii, pentru recunoasterea starii de independenta si grabirea procesului de vindecare. MATERIALE NECESARE: tensiometrul pentru masurarea functiilor vitale OBIECTIVELE MOBILIZARII SUNT:        Mentinerea mobilitatii articulare; Normalizarea tonusului muscular; Asigurarea starii de bine si a independentei bolnavului; Stimularea metabolismului; Favorizarea eliminarilor; Stimularea circulatiei sangvine pentru prevenirea trombozelor, pneumoniilor, escarelor; Accelerarea peristaltismului intestinal;

PRINCIPII CE TREBUIESC RESPECTATE: 1.Mobilizarea se face in functie de natura bolii, starea generala a bolnavului . 2.Exercitiile fizice se fac inainte de masa. 3.Bolnavul trebuie educat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile respiratorii. 4.Se stabileste impreuna cu bolnavul un exercitiu pentru relaxare. 5.Momentul in care se va incepe mobilizarea, precum si ritmul in care sunt efectuate, vor fi hotarate de catre medic, iar executarea in bune conditii tine de competenta asistentului medical. Bolnavul este pregatit psihic, explicandu-i-se tehnica, cat si importanta acesteaia in grabirea

procesului de vindecare. Inainte de a mobiliza bolnavul, cat si dupa mobilizare, ii vom masura tensiunea, pulsul, frecventa respiratorie, faciesul bolnavului cat si starea acestuia. Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunile si starile bolnavului, aceasta facandu-se progresiv. Se va incepe cu miscari ale capului (miscari pasive/miscari active), miscari ale degetelor si incheieturilor (miscari pasive/miscari active), miscarea si schimbarea pozitiei membrelor inferioare si superioare, miscari de flexie si extensie, bolnavul pastrand pozitia decubit dorsal (miscari pasive/miscari active). Urmeaza asezarea bolnavului in pozitia sezand in pat (miscari pasive/miscari active), in pozitia sezand la marginea patului (miscari pasive/miscari active) si apoi ridicarea bolnavului in pozitia ortostatica (miscari pasive/miscari active). OBS !! DOAR IN PREZENTA MEDICULUI, BOLNAVUL VA EFECTUA PRIMII PASI.

TEHNICA 3. CAPTAREA SCAUNULUI LA PAT
SCOP: Evacuator in cazul bolnavilor dependenti si pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice si analiza lor in vederea precizarii diagnosticului. MATERIALE NECESARE:  Paravan;  Masca;  Manusi de protectie;  Plosca sau bazinet;  Musama si aleza;  Invelitoare;  Hartie igienica;  Foaie de temperatura;  Pix de culoare albastra. TEHNICA: Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie. Pregatirea psihica: se comunica cu bolnavul pentru a fi relaxat, explicam importanta tehnicii, montam paravanul in jurul patului; Se realizeaza o rulare a paturii si a cearsafului la picioarele bolnavului apoi se protejeaza patul cu musama si aleza; Pregatirea fizica: se dezbraca bolnavul in partea inferioara si il rugam sa-si flecteze genunchii si sa-i indeparteze. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie si masca. ( plosca o incalzeste in apa fierbinte si o usuca si a fost dezinfectata prin SUMERJARE (scufundare). Cu mana stanga ridicam bazinul bolnavului, si introducem plosca cu mana dreapta, din partea laterala a patului, sub fesele bolnavului dupa care se roteste intre coapsele acestuia. Se acopera bolnavul cu cearsaful sau invelitoarea si asistenta se indeparteaza, pentru a lasa intimitatea bolnavului. Cat timp bolnavul va elimina, asistenta va fi prin salon (nu va parasi salonul), iar cand bolnavul a terminat, acesta o striga. Vom scoate plosca in linie dreapta, dupa ce in prealabil l-am sters in regiunea perianala cu hartie igienica. Plosca se va acoperi cu capacul sau invelitoarea si se va indeparta pentru deversare la toaleta sau daca medical recomanda, se va recolta cu coprorecoltorul, 3

 Scaun sanguinolent S (scaun cu sange).  pahar cu apa aromata. MATERIALE NECESARE:  manusi de protectie (daca bolnavul are varsatura precedata de prodroame). se aeriseste salonul. el este incurajat si sustinut de frunte. va nota in foaia de temperatura scaunul.  3 pixuri (verde.in functie de continutul varsaturii. Asistenta medicala sprijina cu cealalta mana fruntea bolnavului. Meconiu – primul scaun la nou – nascut. asistentii medicali. Notarea scaunului:  Scaun normal I. daca nu o vom sustine noi. il educa sa inspire mai profound pe nas si sa expire pe gura. vom impiedica bolnavul sa aspire continutul gastric in caile respiratorii. Se imbraca bolnavul.  foaie de temperatura. In pozitia de siguranta.“fragmente” din materiile fecale pentru coprocultura. Pragtirea psihica: In timp ce bolnavul varsa.  Sczun cu puroi P. CAPTAREA VARSATURII SCOP: Pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice ale varsaturilor si descoperirea modificarii lor patologice in vederea stabilirii diagnosticului. o vom indeparta in pahar. se acopera.  Scaun cu mucus X. OBS! Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare. albastru) .  2 tavite renale. Pregatirea fizica consta in pozitionarea acestuia in decubit dorsal cu capul in lateral (pozitia de siguranta).  musama si aleza. TEHNICA 4. pe masuta protejata de un CAMP STERIL. Se protejeaza perna bolnavului cu musama si aleza iar lenjeria de corp.  Scaun grunjos Z. cu un prosop asezat in jurul gatului bolnavului.  prosop. dupa ce in prealabil a indepartat materialele din salon si a dezbracat manusile.  Scaun diareic sau apos ─ . il incurajeaza pe bolnav. rosu. comunicam cu acesta pentru a nu intra in panica. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Va aerisi camera. Daca acesta are proteza. se noteaza nr total urmat de semnul conventional. precum si calitatile lui fizice. Daca starea generala i-o permite acesta mai poate ocupa si pozitia sezand in pat sau la marginea patului. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun.  Scaun moale ∕ .  Scaun melena M (negru lucios cu aspect de pacura). TEHNICA: Materialele au fost pregatite si trasportate la patul bolnavului. I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata . I se ofera bolnavului tavita renala daca este capabil sa si-o sustina.

 Manusi de protectie. Dupa pregatirea materialelor. pentru a proteja patul. daca e nevoie si varsatura. sterge gura bolnavului cu prosopul de eventualele mucozitati. pentru barbati au un orificiu mai ingust iar pentru femei au un orificiu mai larg in forma de floare. Daca lenjeria s-a murdarit se va schimba. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun dupa ce in 5 . asezam musamaua si aleza. ne spalam pe maini cu apa si sapun si apoi imbracam manusile de protectie. in care se noteaza numarul acestora. vedere incetosata. puls tahicardic dar filiform. Varsaturi sanguinolente O (cerc de culoare rosie). respiratie frecventa. Notarea varsaturii . apoi bolnavul este asezat in pozitia confortabila. varsatura si culoarea acesteia.  Tavita renala. indeparteaza continutul in cealalta tavita renala. regurgitatia (intoarcerea alimentelor din stomac sau esofag in cavitatea bucala fara effort si fara greata). Se indeparteaza materialele folosite. cu alta compresa sterila se sterg picaturile de urina ramase si se indeparteaza urinarul. aplica comprese umede pe frunte.  2-3 Comprese sterile. numele asistentei medicale si ora. daca nu va fi pastrata pentru vizita medicului. asistenta medicala se spala pe maini apo supravegheaza bolnavul. iar in foaia de temperatura.pentru a-si clati gura. MATERIALE NECESARE:  Paravan. migrene urmate de cefalee occipitala. ofera bolnavului lichide reci in cantitati reduse incepand cu o lingurita si apoi cantitatea crescand progresiv. astfel:  Varsaturi alimentare O (cerc de culoare albastra). Se va nota in foaia de observatie tehnica. pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice. HTA. Asistenta medicala. TEHNICA 5. ameteala.  Urinar. Simptome ce insotesc varsatura: dureri abdominale. Dupa eliminare. in partea superioara a paginii si scaunul in partea de jos a foii.Varsaturile se noteaza cu un cerc. Se aseaza urinarul intre coapsele bolnavului.  Varsaturi bilioase  Pe foaia de temperature se noteaza varsatura sus. Montam paravanul. rulam patura la picioarele bolnavului. invelit. O (cerc de culoare verde). le vom transporta la patul bolanvului pe o masuta protejta de un CAMP STERIL. deshidratare. se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. CAPTAREA URINEI SCOP: Evacuator. acufene. iar cu o compresa se apuca penisul si se introduce in urinar.  Foaie de temperatura (in caz ca notezi diureza sau cantitatea de urina eliminate pt a efectua bilantul ingesta-excreta) TEHNICA: Urinarele sunt confectionate din plastic sau sticla.  Musama si aleza.

Drenajul secretiilor bronsice 2. pahar cu apa. TEHNICA 6. In conditii patologice se aduna in CAILE RESPIRATORII SUPERIOARE o cantitate variabila de sputa care actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei. Va nota in foaia de temperatura cantitatea de urina. CAPTAREA SPUTEI SCOP: Explorator.S. Examen bacteriologic MATERIALE NECESARE:  Pahar conic sau cutie Petri. Pentru determinarea .prealbil a dezbracat manusile. prafului si fata de uscaciune. I se asigura cel putin 2-3 scuipatori de rulaj.). 1. sa nu o expectore in batista sau prin salon.  2-3 scuipatori dezinfectate si sterilizate cu solutie de lizol 3% sau fenol 2. necesara protejarii suprafetei interioare a organelor respective fata de efectul nociv al aerului. sa nu o imprastie. Definitia sputei: Sputa reprezinta totalitaea substantelor ce se expectoreaza din caile respiratorii prin tuse. Examen flora banala 3. manusi. Acestea sunt schimbate in functie de cand trebuie prezentate medicului. Este instruit sa nu manance. Se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. Se educa bolnavul sa nu arunce corpuri straine in scuipatoare.5%. tavita renala.  Pentru determinarea cantitatii sputei se vor folosi vase gradate acoperite cu palci de sticla (cantitate fixa de substanta dezinfectanta fenol 100 gr pt a preveni aderarea acesteia pe peretii vasului si pentru a nu se suprainfecta) TEHNICA: Se pregatesc materialele si se transporta la patul bolnavului. parazitologice in vederea stabilirii diganosticului. pentru a preveni infectiile nozocomiale. sa nu inghita sputa. Prin expectoratie se intelege eliminarea sputei din caile respiratorii superioare(C. mucoasa cailor respiratorii secreta o cantitate mica de mucus. ci sa colecteze in scuipatorile speciale. In conditii fiziologice. Este pregatit fizic si psihic. Expectoratia are o mare importanta pentru stabilirea multor diagnostice. Sputa este alcatuita din secretia si exudatia patologica a mucoaselor bronhopulmonare din descuamatia epiteliilor pulmonare dar si din substante straine inhalate (praful).R. pentru examinari bacteriologice. servetele de unica folodsinta. Se trece la reorganizarea locului de munca.

Daca sputa se capteaza pentru examen bacteriologic. asistenta sa fie asezata mai aproape de patul bolnavului. MATERIALE NECESARE:  tavita  cana cu supa  farfurie cu desert si felul 2  tacamuri  servet sau prosop din panza  pahar pentru apa  vaza cu flori TEHNICA: Se imbraca halatul de protectie peste uniforma. cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare. Readucerea bolnavului la locul initial pentru cei ce au alunecat jos de pe perna. 2. SCHIMBAREA POZITIEI BOLNAVULUI SCOP: Pentru prevenirea complicatiilor. paralizati sau cei cu gips. astfel vor fi alimentati bolnavii imobilizati. Asistenta medicala se spala cu apa si sapun. Daca sputa se capteaza pentru aprecierea aspectului se utilizeaza scuipatoare emailate cu capac (fara a se adauga o alta substanta in vas. Pentru efectuarea schimbarilor de pozitie sunt necesare 1-2 asistente medicale. TEHNICA 8. Aceste schimbari pot fi: pasive si active. astfel incat suprafata de contact sa fie mai mare. Acesta trebuie sa fie ajutat. Acestea trebuie sa adopte o pozitie potrivita pentru a putea ridica bolnavul cu mai multa usurinta si efort fizic redus. 1. inconstienti. Bolnavul este prins precis cu o singura mana. Schimbarile pasive se efectueaza la bolnavii imobilizati. dimineata si este indicat pentru evidentierea bacilului Koch. TEHNICA 7. adinamici. se va face in vase speciale fara a fi sterile. Flora banala – se recolteaza dimineata in vase speciale sterile si se transporta la laborator in cel mult 60 minute pentrua nu se suprainfecta. se aseaza bolnavul 7 . palma sa fie asezata pe suprafata corpului bolnavului. cu ajutorul asistentei medicale. 3. se aranjeaza boneta sau calota astfel incat parul sa nu cada in alimentele bolnavului. intervine alimetarea pasiva.cantitatii se vor folosi vase gradate acoperite cu placi de sticla. Asezarea bolnavului in pozitia sezand. iar dimineata se recolteaza inainte de spalrea dintilor. care trebuie scazuta din cantitatea de sputa colectata in vas (recipient). imbraca manusile de protectie. cu tulburari de deglutitie si cu afectiuni in stare grava. adinamici. ALIMENTATIA BOLNAVILOR PASIV Cand starea generala a bolnavului nu ii permite sa se alimenteze singur. care ar putea denatura aspectul sputei). Intoarcerea bolnavilor din decubit dorsal in decubit lateral stang sau drept si revenirea in pozitia initiala. in vas se afla o cantitate fixa de substanta dezinfectanta de lizol 5%sau fenol 100g sau permanganat de potasiu. Bolnavul este pregatit de seara in sensul ca trebuie sa-si spele dantura inainte de culcare.

Bolnavilor aflati in stare grava. Asistenta medicala trebuie sa noteze cantitatea de alimente consummate si sa calculeze valoarea calorica pentru a se putea orienta in ceea ce priveste necesarul zilnic de calorii al bolnavului . lichidele se vor administra cu lingurita sau lingura. se strange vesela si se transporta la oficiu. cu mana stanga se ridica usor capul. senzatia de sete va fi exploatata si li se vor oferi alimente nutritive sub forma lichida. Nu se vor administra alimente hiperzaharate (cu continut ridicat de zahar).ce poate fi imobilizat. bolnavul trebuie incurajat. La revenirea apetitului se administreaza alimente solide repartizate in 4-5 mese. si i se serveste supa cu ajutorul lingurei sau din cana cu cioc. Daca este nevoie se schimba lenjeria de pat. cacao. preparate din zahar. nu le gusta cu lingura bolnavului si nu baga degetul in ele. sucurile vor fi imbogatite cu lapte praf. Servirea mesei se face intr-un cadru estetic. Se adapteaza masuta speciala la patul bolnavului. Se protezeaza lenjeria de pat cu o aleza iar lenjeria de corp cu un prosop. Asistenta medicala nu sufla in alimente. Dupa terminarea alimentelor. daca acestea nu modifica gustul sau mirosul alimetelor. tava se va aseza pe noptiera sau pe u scaun langa pat. se sterge bolnavul la gura. se asigura confort termic si fizic placut. Bolnavului i se ofera portiuni de alimente nu prea mari. sucuri de fructe) in aceste amestecuri se vor introduce si preparate de vitamine. mancarea este asezata pe o tava. Se verifica temperatura alimentelor. si se trece la reorganizarea locului de munca. OBS!!! In timpul alimentarii. La cei complet inapetenti. galbenus. sau mai poate ocupa pozitia decubit lateral cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a-i usura deglutitia. se indeparteaza eventual resturile alimentare pentru a evita aparitia escarelor. se aeriseste salonul. in pozitia semisezand cu ajutorul rezematoarelor de la pat. se supravegheaza lichidul care intra in gura bolnavului pentru a evita incarcarea peste posibilitatea lui de deglutitie. precum si cei cu tulburari de deglutitie. La cei adinamici si cei in stare grava. in cadrul limitelor prescrise de medic. pentru a nu le aspira. iar daca nu dispune de masuta. iar daca este posibil vor fi acidifiate (acrite) cu lamaie. se asigura necesarul caloric zilnic de 2500-3000calorii/zi. deoarece acesta ar provoca senzatia de plenitudine si favorizeaza diareea. Alimentele se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului. bolnavul este asezat in pozitie comoda. ALIMENTAREA BOLNAVILOR INAPETENTI Asistenta medicala trebuie sa verifice daca inapetenta este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimetele din regim in comparatie cu cele preferate. (Astfel laptele. Mesele vor fi servite la intervale de 2-3 ore. pentru eliminarea senzatiei de greata. sau cu ajutorul pernelor. TEHNICA 9. Se vor taia alimentele solide in prezenta bolnavului si se va supraveghea debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie a bolnavului. pe un scaun. alimentele se servesc in portii mici deoarece cantitatile mari provoaca senzatia de plenitudine bolnavului. lichidele se servesc reci. Asistenta medicala se aseaza in partea dreapta a bolnavului. explicandu-i contributia alimentelor in procesul de vindecare. Prin administrarea de alimente lichide hipercalorice.

 carnetelul asistentului medical. dupa ce in prealabil a dezbracat manusile. astfel ia nastere o unda pulsatila care poate fi perceputa la palparea arterei pe un plan osos. asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun.11. In carnetelul propriu. Bolnavul este intrebat daca a depus efort fizic si psihic (daca a primit vreo veste proasta sau buna. Dupa terminare. Unirea valorii actuale cu valoarea obtinuta anterior se obtine curba pulsatila. Dupa ce a localizat artera radiala. Retine valorile si se ocupa de ingrijirea bolnavului. Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si apoi se spala cu apa si sapun. PULSUL: reprezinta conflictul dintre sangele expulzat in artere de catre inima in timpul sistolei ventriculare si masa de sange existenta in vas.  artera carotida. Bolnavul este pregatit psihic.  artera tibiala. 9 .  artera poplitee. 10-15 minute.  Subclaviculara. mediu si inelar) pe traiectul arterei. explicandu-i-se modalitatea si importanta tehnicii.TEHNICA 10. repereaza artera radiala (in prelungirea policelui). asistenta noteaza grafic in foaia de temperatura valoarea obtinuta cu un pix de culoare rosie printr-un punct pe linia orizontala.  artera temporala. Pregatirea fizica: bolnavul este pozitionat in decubit dorsal cu bratul sprijinit. daca a urcat sau coborat scari).  artera femurala.  pix sau creion de culoare rosie. Asistenta medicala exercita o presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor si numara pulsatiile timp de 60 de secunde. PS = 92 p / min.2012 PD = 90p / min .  artera pedioasa.  foaia de temperatura. Locuri de masurare a pulsului:  artera radiala. asistenta noteaza pulsul in cifre astfel Ex: J 25. asistenta fixeaza varful celor 3 degete (index. tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii de temperature reprezinta 4 pulsatii. TEHNICA: Materialele se transporta lana patul bolnavului. MATERIALE NECESARE:  ceas cu secundar. MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI SCOP: Obtinerea de informatii pentru evaluarea functiei cardio-vasculare. asiguram daca e nevoie repaus fizic si psihic.

Nu se pregateste psihic bolnavul deoarece nu se mai obtin valori reale. MATERIALE NECESARE:  ceas cu secundar. iar daca acesta are pozitia ocupata se va trece la masurarea respiratiei.  tavita renala. Se trece la reorganizarea locului de munca. se numara frecventa miscarilor. MATERIALE NECESARE:  tensiometru format din: manseta pneumatica. Se aseaza fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului. iar acesta daca doarme nu-l vom trezi. La aceasta tehnica nu necesita preg.  pix de culoare albastra. si anume. tubulatura. vom asigura confort termic si fizic bolnavului si se noteaza tehnica in foaia de temperature cu un pix de culoare verde. para cu supapa. Dupa terminare. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul decubit dorsal unde este cazul. TEHNICA 12. recunoasterea complicatiilor si a prognosticului bolii. adica miscari de ridicare a toracelui timp de un minut. deoarece poate influenta valorile respiratiei.  alcool medicinal.TEHNICA 11. Valoarea obtinuta si notata graphic se uneste cu cea anterioara si astfel se obtine curba respiratorie.  tampoane de vata. numarul inspiratiilor. pt fiecare linie orizontala se considera o respiratie.  carnetelul propriu. se retine valoarea obtinuta. stetoscop format din: olive si membrana. Elemente de evaluat: tensiunea arteriala maxima (sistolica) si tensiunea arteriala minima (diastolica). MASURAREA SI NOTAREA RESPIRATIEI SCOP: Poate constitui un indiciu pentru stabilirea diagnosticului. MASURAREA SI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE SCOP: Evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii si rezistental determinata de elasticitatea si calibrul vaselor). .  foaie de temperatura.psihica. Se noteaza cifric in carnetelul propriu.  pix sau creion de culoare verde. aprecierea evolutiei bolii. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. manometru.

Se retine valoarea. 11 . este tinut in solutii dezinfectante de bromocet sau cloramina 2%. FACTORI CARE DETERMINA TENSIUNEA ARTERIALA:  debitul cardiac. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic.  forta de contractie a inimii. se pompeaza aer in manseta cu ajutorul parei de cauciuc pana dispar zgomotele pulsatile. se aseaza vata acoperita cu tifon pentru a nu permite lovirea rezervoarelor de fundul vasului de sticla. MATERIALE NECESARE:  termometru maximal. Dupa transportul materialelor la patul bolnavului.  vascozitatea sangelui. TENSIUNEA ARTERIALA: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. ne vom ocupa de ingrijirea bolnavului pentru a-i reda confortul termic si fizic. pana ce se percepe primul zgomot. Masurarea se face in axila. Se retin valorile obtinute. Se sustine membrane stetoscopului pe artera humerala. Bolnavul este pregatit fizic: se asigura ca bolnavul are un repaus de 10-15 minute. ureche si cavitatea bucala. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun apoi asezam manseta pneumatica pe treimea medie a bratului aflat in extensie si supinatie. iar la ultimul zgomot care se aude. termometrele medicale sunt verificate. Termometrul in uz (termometru maximal). rect. Pe fundul borcanelor. Ne ocupam de foaia de temperatura trecand valorile obtinute printr-o linie orizontala de cunloare albastra. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII Termometrul maximal utilizat in medicina este gradat dupa scara Celsius. Masurarea temperaturii cu termometru maximal se face in cavitati inchise sau semiinchise pentru a obtine temperatura cea mai apropiata de cea centrala. Vom indeparta materialele din salon si vom trece la reorganizarea locului de munca. foaia de temperatura .  elasticitatea si calibrul vaselor. Se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei.  carnetelul asistentei medicale. in borcane. Solutia nu trebuie sa acopere termometrele tinute vertical. Se noteaza si-n carnetul propriu cifric. doar pana la jumatate. i se explica importanta si necesitatea tehnicii. reprezinta tensiunea arteriala minima. si se continua decomprimarea. Se introduce olivele in urechi. TEHNICA 13. socotinde-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de Hg. acela fiind tensiunea arteriala maxima. zgomotele devenind mai puternice. Inainte de a fi date in folosinta.  recipientul cu solutie dezinfectanta de bromocet sau cloramina 2%. vagin. Asistenta medicala dezinfecteaza cu alcool medicinal membrana stetoscopului si olivele acesteia.

8°C. o Efectuarea unor determinari calitative si anume analize biochimice din cantitatea . sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare. Masurarea temperaturii rectal: Se lubrefiaza termometrul. glicerina sau ulei de parafina. ceas cu secundar. o Urmarirea bilantului circulatiei lichidelor in organism (intrari/iesiri sau ingesta/excreta). Masurarea temperaturii in cavitatea bucala: Se introduce termometrul in cavitatea bucala. Notam grafic in foaia de temperatura si cifric in carnetel. Ne ocupam de ingrijirea ulterioara a bolnavului pentru redarea confortului termic si fizic placut. Masurarea temperaturii in axila: Se ridica bratul bolnavului. Termometrul este sustinut timp de 5 minute in rect. se citeste gradatia. pix de culoare albastra. imbraca manusile. fiecare linie orizontala a foii corespund 2 diviziuni de grad. dupa care se scoate termometrul si se sterge cu ajutorul unui tampon sau compresa cu alcool. Lubrifiant: vaselina. se apropie bratul de trunchi cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui. Termometrul se va mentine timp de 10 minute. Se introduce termometrul cu rezervorul in interiorul axilei. Verifica daca coloana de mercur este coborata in rezervor. dupa citirea gradatiei. TEHNICA: Materialele se transporta la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. alcool medicinal. dupa care se scoate. Se noteaza cifric in carnetelul individual astfel T°= 38. daca nu il scuturam. Daca bolnavul era adinamic sau agitat. MASURAREA DIUREZEI SI NOTAREA GRAFICA DEFINITIE: Diureza reprezinta cantitatea de urina emisa in 24 de ore. se sterge cu o compresa. se aseaza bolnavul in decubit lateral stang sau drept. tavita renala. Se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura si carnetelul asistentei medicale. Bolnavul este rugat sa inchida gura. se spala si se reintroduce in solutia dezinfectanta. Se introduce bulbul termometrului sau rezervorului in rect prin miscari de rotatie si inaintare. TEHNICA 14. cu membrele in semiflexie. scoate termometrul din solutia dezinfectanta. carnetelul asistentei medicale foaie de temperatura. SCOP: o Obtinerea datelor privind starea morfo-functionala a aparatului renal si asupra altor afectiuni. apoi se scutura termometrul. Se trece la reorganizarea locului de munca. Se mentine termometrul timp de 5 minute.        casoleta cu tampoane sterile. si se retine valoarfea indicata de coloana mercurului. lubrifiant – unde este cazul. si il usuca prin tamponare cu ajutorul unor comprese. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. se sterge axila acestuia prin tamponare cu prosopul bolnavului. il clateste sub jet de apa pentru a nu irita tegumentul. asigurandu-i intimitatea. Se uneste valoarea prezenta cu cea obtinuta anterior pentru a obtine curba termica. bratul era sustinut de asistenta medicala. si sa respire pe nas. Notarea grafica se face printr-un punct de culoare albastra pe orizontala.

o sa dea dovada de mult tact si delicatete in ceea ce priveste convingerea bolnavului in efectuarea tehnicii. o Culoare albastru verzui.  2 scaune 13 . Bolnavul este informat asupra necesitatii si importantei colectarii corecte a urinei si asupra tehnicii. Daca bolnavul se poate deplasa. o sa actioneze rapid cu miscari sigure si multa blandete. TEHNICA 15. o Culoare rosie deschisa pana la rosu inchis – hematurie. apoi se colecteaza in vasele gradate toate urinile emise pana a doua zi la aceeasi ora. prima emisie sa o arunce. noteaza in foaia de temperatura urina colectata. asistenta trebuie sa respecte urmatoarele reguli: o sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de o raceala (22°C).(ex: se educa bolnavuls a urineze numai in urinar sis a nu arunce urina). iar restul emisiilor de urina sa le colecteze in decurs de 24 de ore. Materiale necesare:  Vase gradate spalate si clatite cu apa distilata pentru a nu modifica compozitia urinei. se spala pe maini cu apa si sapun. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. acesta este rugat sa urineze dimineata la ora fixa. Patologic: o Culoare brun inchisa si spuma – icter. o Miros de fructe coapte sau acetona in diabet. Dupa 24 de h de colectare.Asistenta medicala dezbraca manusile. Vasele in care se face colectarea sunt etichetate cu numele bolnavului. . la bol imobilizat la pat se roaga sa urineze inainte de defecare. Colectarea incepe dimineata la o anumita ora (ex: ora 8:00) sis e termina in ziua urmatoare la acceasi ora.a salonului. se citeste gradatia care indica urina emisa. o sa menajeze bolnavul protejandu-l cu paravan. a paturlui si tinut la racoaresi ferit de lumina pentru a preveni descompunerea urinei. imbraca manusile de protectie. asistenta trece la reorganizarea locului de munca. aspect hiperstenuric.de urina emisa. dupa un tratament cu albastru de metil. MATERIALE NECESARE:  paravan de protectie. se arunca urina dupa prima emisie. o pregatirea materialelor necesare astfel ca ingrijirea bolnavului sa se desfasoare rapid. Valori fiziologice avem: femei: 1000-1400ml urina/24h barbati:1200-1800ml urina/24h. Se va observa si calitatea urinei si anume: Fiziologic: culoare galben deschis sau brun inchis(urina concentrata). EFECTUAREA TOALETEI PE REGIUNI Pentru efectuarea tehnicii. Valori patologice avem: peste 3000 ml uirna /24h(poliurie) sub 1000 ml/24h(oligurie) absenta urinei in vezica/24h(anurie).

Bolnavul este pregatit psihic. cea de-a 2 perna este protejata cu musama si aleza. lenjerie de pat. se clateste bine. Se sapuneste circular incepand de la umar spre capatul distal.                  musama si aleza lighean cana pentru apa calda si rece 2 bazinete tavita renala cearsaf manusi de protectie  3 manusi de baie confectionate din bumbac de culori diferite (una pentru fata. uan pentru trunchi si membre. apoi se sterg prin tamponare cu prosopul. necesitatea si importanta tehnicii. se inveleste membrul bolnavului. Se dezbraca bolnavul complet si se acopera cu cearsaful plic de la patura. TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului. la o temperatura de 37-38 grade C. sac pentru lenjeria murdara. i se explica simplitatea. pudra de talc. galeata pentru apa murdara. se indeparteaza noptiera. trusa pentru ingrijirea unghiilor. una pentru organele genitale) 3 prosoape de culori diferite. Se spala fruntea bolnavului dinspre mijloc spre tample. Sapun cu pH neutru. Toaleta pe regiuni: membrul superior . Toaleta pe regiuni: toracele si abdomenul . Se spala regiunea peribucala si perinazala in sens circular. se limpezeste si se sterge cu prosopul. se aseaza 2 scaune langa pat. Se spala gatul cu apa si sapun. 2 pahare). se indeparteaza o perna. se arunca apa din lighean. se asigura o temperatura corespunzatoare in salon 22 grade. Se inchid ferestrele. se intoarce bolnavul in decubit lateral de partea corespunzatoare membrului spalat si se procedeaza la fel si cu celalalt membru. se monteaza paravanul pentru intimitate. Se acopera gatul cu cearsaful. se taie unghiile. Se spala regiunea ochilor bolnavului dinspre comisura externa (coada ochiului) spre comisura interna. se clateste bine urechea si se sterge prin tamponare cu prosopul. Se pregateste apa in lighean 2/3. Toaleta fetei Se aseaza in jurul gatului un prosop.se dezveleste unul din membre dupa ce am asezat musamaua si aleza sub membrul descoperit. Capul bolnavului se aseaza pe perna acoperita. alcool medicinal mentolat. Se sapuneste o ureche si se insista in regunea retroauriculara si in santurile pavilionului. indepartam patura si o indepartam in forma de armonica la picioarele bolnavului sau o asezam pe scaun langa perna. Se clateste cu apa din abundenta si se sterg prin tamponare cu prosopul. insistand in regiunea axilei. se sterge cu prosopul. materialele pentru ingrijirea cavitatii bucale (periuta si pasta dinti. termometru de baie. lenjerie de corp. La fel se va proceda si cu cealalta ureche.

Peste manusa de cauciuc imbracam manusa de baie. Se efectueaza spalatura dinspre regiunea pubiana (simfiza pubiana) spre anus cu sapun ce are pH neutru. se sapuneste gamba insistand in regiunea poplitee si spatiile interdigitale (intre degete). Metoda se repeta si la celalalt membru inferior.dupa ce in prealabil am montat paravanul. dezbraca bolnava in partea inferioara a corpului. se aduce bolnavul in decubit dorsal. se clateste si se usuca cu prosopul prin tamponare. protejam patul cu musama si aleza. Se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. se sapuneste.se imbraca pijamaua sau camasa.  musama aleza. se limpezeste si se sterge cu cel de-al 2-lea prosop curat. se vor taia unghiile daca este nevoie. Toaleta pe regiuni: toaleta parului MATERIALE NECESARE:  Paravan. TEHNICA: Bolnava este asezata in pozitia ginecologica. se sapuneste abdomenul (daca este cazul se insista in regiunea ombilicala cu un tampon montat pe un port-tampon. Se imbraca cea de-a 2 manusa.  manusa de baie si prosopul(3). pentru a indeparta mizeria).  2 bazinete. se indeparteaza bazinetul.Se dezveleste regiunea anterioara a toracelui. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Se clateste regiunea ombilicala cu apa din abundenta pentru a indeparta mirosul. 15 . se introduce un membru inferior in lighean.  manusi de cauciuc. Introducem primul bazinet sub regiunea sacrala a bolnavei pentru a urina daca aceasta nu a urinat apoi vom schimba cu cel de-al doilea bazinet. Musamaua si aleza se aseaza sub abdomen.Se frictioneaza cu alcool si se pudreaza cu talc. Toaleta pe regiuni: organelor genitale MATERIALE NECESARE:  paravan. Se limpezeste cu apa din abundenta. se aseaza musamaua in regiunea coapselor. iar la femei se insista sub pliurile submamare. se sapunesc coapsele si se insista in regiunea inghinala. imbraca manusile de protectie. Apa murdara se indeparteaza in galeata. se usuca cu prosopul 3 prin tamponare. Se indeparteaza musamaua si aleza. se sapuneste spatele si regiunea lombosacrala. Se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul. protejam patul cu musama si aleza. Se flecteaza gambele bolnavului pe coapse si se muta musamaua si se aseaza ligheanul pe musama.  Sapun cu pH neutru. Se intoarce bolnavul in decubit lateral.  cana cu apa calda. Frictionam membrele si toracele cu alcool si pudram cu talc. Se indeparteaza manusa utilizata in tavita renala. este sustinut in aceasta pozitie. se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul. Toaleta pe regiuni: coapsele Punem 2/3 apa curata in lighean la o temperatura de 37-38 grade C. se acopera toracele bolanvului.

SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP LA BOLNAVUL CU FRACTURA DE MEMBRU SUPERIOR SAU INFERIOR DREPT SCOP: Pastrarea igienei personale a bolnavului. Se aseaza o aleza deasupra saltelei indoite. Sub ceafa bolnavului se aseaza capatul ingust al musamalei rulate. TEHNICA 16. se intoarce bolnavul in decubit lateral drept. Se sterge cu prosopul. dupa o pregatire psihica in prealabil. sustinem capul bolnavului si se indoaie salteaua sub restul saltelei. sprijit din regiunea omoplatilor si regiunea poplitee. Patura din cearsaf se pliaza in forma de armonica si se aseaza la picioarele bolnavului. Asistenta imbraca manusa de baie peste cea de protectie. se indeparteaza perna pe un scaun. balsam. se umezeste parul si se samponeaza. Bolnavul este readus in decubit dorsal cu mare grija si atentie. iar celalalt capat se introduce in lichean. apa calda. Peste aleza punem musamaua care este rulata la ambele laturi astfel incat sa formeze un jgheab. MATERIALE NECESARE:  camasa de noapte sau pajama curate  alcool diluat  pudra de talc  cearsaf  sac pentru lenjeria murdara  manusi de protectie TEHNICA: Se va efectua de 2 asistente medicale. Se trage usor camasa in sus pana la nivelul totacelui. Se repeta manevra de cate ori este nevoie. Acesta este pregatit psihic si fizic. Bolnavul este acoperit cu cearsaful. se frictioneaza parul apoi se limpezeste. Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului. imbraca manusile de protectie. perie de par. se intoarce bolnavul in decubit lateral stang si se repeta aceeasi operatie. se piaptana. Ligheanuls e aseaza pe somiera. SE DEZBRACA MAI INTAI MEMBRUL SANATOS SI APOI CEL BOLNAV. se aseaza capul bolnavului in usoara hiperextensie si se protejeaza gatul bolnavului cu un prosop. introduce . Una dintre asistente ridica usor in regiunea omoplatilor si regiunea poplitee. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. Sampon. 2 prosoape feon. se indeparteaza materialele folosite si se trece la reorganizarea locului de munca.      musama si aleza. se usuca cu feonul. TEHNICA: Se ridica usor capul bolanvului. prin miscari lente.

comprese sterile. Se readuce bolnavul in decubit dorsal. TEHNICA: Bolnavul se afla in pozitia decubit dorsal cu capul in lateral. TEHNICA 18. SPALATURA OCULARA SCOP: Terapeutic in procesele inflamatoare si pentru indepartarea corpilor straini.  casoleta cu comprese sterile. tavita renala este asezata sub barbie. La sfarsit se curata dantura si de fiecare data se schimba tamponul. In jurul gatului se aseaza un prosop. a 2-a trece camasa peste capul bonavului si o trage usor.  glicerina boraxata 20%.  manusi sterile. Una dintre asistente ridica usor bolnavul din regiunea omoplatilor. Se strang materialele folosite.  tavita renala.  deschizator de gura steril.  ser fiziologic(37° C). asistenta dezbraca manusile.  tavita renala. suprafata interna si externa a arcadelor dentare cu miscari din interior spre exterior.  undina sau pipeta sterila. camasa este intinsa bine pentru a nu prezenta cute (pentru a nu favoriza aparitia escarelor). se ia sacul cu lenjeria murdara din salon si este trimisa la spalatorie. se umezeste un tampon deasupra tavitei renale cu glicerina boraxata si se sterg limba. TEHNICA 17. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. se aeriseste salonul. MATERIALE NECESARE:  masuta de tratament protejata de un camp steril. Se introduce deschizatorul de gura printre arcadele dentare. se spala pe maini cu apa si sapun. EFECTUAREA TOALETEI CAVITATII BUCALE LA BOLNAVII INCONSTIENTI (COMATOSI) MATERIALE NECESARE:  tampoane pe port-tampoane sterile. La sfarsit se ung buzele cu glicerina boraxata. bolta palatina. Se inveleste bolnavul si se asigura un confort fizic si termic.lenjeria murdara in sacul amenajat. se reface patul bolnavului.  prosop. se trece la reorganizarea locului de munca.  spatula linguala. 17 . Bolnavul se acopera. SE IMBRACA INTAI MEMBRUL BOLNAV SI APOI CEL SANATOS. dupa ce in prealabil am protejat lenjeria de pat cu musama si aleza sau prosop. frictionam regiunea predominanta escarelor cu alcool si pudram cu talc.  musama si aleza.  manusi sterile. Tehnica va fi efectuata cu blandete pentru a nu accentua suferinta bolnavului.

imbraca manusile de protectie. Se trece la reorganizarea locului de munca. Se . In acest caz. strange materialele folosite. iar cu mana dreapta unde este pipeta cu ser fiziologic (37grade C) toarna incet lichiduld e spalatura din undina sau pipeta. Se introduce pipeta in primul orificiu nazal si se lasa sa curga lichidul in nara. Tavita va fi sustinuta de bolnav. asistenta deschide fanta palpebrala a bolnavului. Se roaga bonavul sa aplece capul inainte pentru a colecta lichidul din nara in tavita renala. se verifica prezenta corpului strain in lichidul de spalatura si se indeparteaza tavita renala.  manusi de protectie. tehnica se repeta ori de cate ori este nevoie.  Tavita renala. SCOP: Terapeutic si explorator.(tavita renala imbraca obrazul). ii va sustine capul si tavita renala.  2 prosoape curate. impiedicand patrunderea lichidului in caile respiratorii. apoi dezbraca manusile. daca acesta nu este capabil cerem ajutorul unei asistente medicale. radicand astfel valul palatin. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. SPALATURA NAZALA DEFINITIE: Prin spalatura nazala se intelege evacuarea continutului nazal.  comprese sterile. Roaga bolnavul sa roteasca ochiul pentru a se antrena lichidul. prin introducerea unei cantitati de lichid caldut. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea efectuarii tehnicii. capul bolnavului este in hiperextensie si usor intr-o parte. cu ajutorul mainii stagi. se aseaza tavita renala de partea ochiului ce urmeaza a i se efectua tehnica (spalatura) lipita de obraz.  ser fiziologic caldut (37° C). Pregatirea fizica: Rugam bolnavul poate ocupa pozitia sezand in pat sau pe un scaun daca starea lui permite. oferim acestuia tavita renala si il rugam sa o sustina in jurul barbiei. TEHNICA 19. Se roaga bolnavul sa pronunte litera “A” prelungit pentru a obtura fosele nazale. Se protejeaza lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop asezat in jurul gatului. MATERIALE NECESARE:  pipeta nazala sterila. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. bolnavul va fi intors de una din asistente in pozitia aleasa. imbraca manusile sterile. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea tehnicii. TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportata la patul bolnavului. Ochiul sanatos se acopera cu o compresa sterila. iar cealalta efectueaza tehnica. se spala pe maini cu apa si sapun. Se sterge lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului cu comprese sterile si se indeparteaza compresa ce a acoperit ochiul sanatos al bolanavului in tavita renala. Bolnavul este pregatit psihic si fizic. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul in pozitia sezand cu capul in hiperextensie cu privirea in sus sau pozitia decubit lateral.TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnavului. daca este cazul se noteaza tehnica si numele persoanei ce a efectuat-o. Asistenta medicala se ocupa de confortul fizic si termic al bolnavului.

Se repeta manevra de cateva ori. se aseaza tavita renala sub urechea bolnavului si o va sustine. rugam bolnavul sa deschida gura (prin deschizatura gurii se largeste conductul auditiv.  seringa GUYON de capacitate 200ml (100ml) sterila. Se sterge lichidul in regiunea perinazala cu un prosop curat sau comprese sterile. Pregatirea fizica: pozitionam bolnavul in decubit dorsal sau pozitia sezand in pat ori pe scaun. cereale) se va instila alcool si in cazul insectelor vii sa fac instilatii cu glicerina sau tampon imbibat in alcool cu efect narcotizant. Materialele sunt indepartate.  apa distilata 37°C. SCOP: Terapeutic in vederea indepartarii secretiilor: puroi. se spala pe maini cu apa si sapun. se spala pe maini cu apa si sapun. vom cere ajutorul unei asistente medicale. Cu mana stanga asistenta trage pavilionul urechii in sus si inapoi. daca acesta nu este capabil. Daca bolnavul ocupa pozitia sezand in pat. iar continutul va fi indepartat mai usor). daca medicul recomanda.  vata. Se trece la reorganizarea locului de munca. MATERIALE NECESARE:  2 sorturi din plastic. bolnavul este asezat intr-o pozitie confortabila. si noteaza tehnica cat si numele ei iar dupa caz ora si data.  tavita renala.  manusi de protectie. iar daca medicul recomanda. 19 . TEHNICA 20. In cazul cerumenului.  comprese sterile. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril.repeta manevra de mai multe ori pentru fiecare nara. imbraca manusile de protectie. asistenta dezbraca manusile. pana lichidul evacuat este curat. OBS !!! In cazul corpurilor straine (boabe de legume. pastram rezultatul spalaturii. Asistenta medicala imbraca sortul. SPALATURA AURICULARA DEFINITIE: Spalatura auriculara reprezinta spalarea conductului auditiv extern prin introducereal unui curent de lichid. cerumen sau corpi straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntar si in administrarea de medicamente in otite sau alte afectiuni auriculare. imbracam umarul respectiv cu sortul de cauciuc sau plastic si ii protejam lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop in jurul gatului.protejam patul cu musama si aleza. Se trece la pregatirea pshica a bolnavului: I se explica tehnica si importanta acesteia. Se usuca conductul auditiv extern cu ajutorul compreselor sau a prosopului si se introduc tampoane de vata in fiecare ureche. se introduce glicerina timp de 24h de 3 ori/zi pt a putea fi indepartat. iar cu dreapta injecteaza lichidul de spalatura in conduct.  musama si aleza. Se verifica temperatura serului fiziologic. bolnavul este ajutat sa ocupe o pozitie confortabila.  prosop. lichidul de spalatura se prezinta medicului dupa externare. materialele se strang. spre peretele postero-superior si se asteapta evacuarea continutului.

MATERIALE NECESARE pentru toaleta organelor genitale externe:  sapun cu pH neutru. usor curbata cu varful bombat si prevazut cu orificii pe varf sid e jurimprejur).  apa t = 37°C.  Stativ. spalaturile sunt impartite astfel:  spalaturi vaginale reci: lichiduld e spalatura pana in 20° C.  Prosop.  Musama si aleza. MATERIALE NECESARE:  Paravan. calmarea durerilor.  spalaturi vaginale caldute: 36-37° C.  Oxicianura de Hg 1/4000 adica 1 gr/4 l apa.  Manusi sterile. .  canula vaginala sterila (confectionata din ebonita. Canula este folosita din ebonita cu o lungime de 15-20 cm. cantitate 2 l.  prosop. pentru a permite trecerea lichidului.  spalaturi vaginale calde: 45-50° C. 15-20 cm.  2 bazinete. reducerea proceselor inflamatoare. Lichidul pentru spalatura vaginala:  Temperatura de 37°C. SCOP: Evacuator si terapeutic in vederea indepartarii continutului vaginal (produse fiziologice si patologice).  Irigator sterilizat utilizat numai pt spalaturi vaginale. In functie de temperatura. este usor curbata(bombata). Pentru spalatura putem folosi oxiceanura de mercur 1/4000 (1/5000) sau permanganat de potasiu 1/2000.  Tavita renala.  invelitoare sau cearsaf. obstetricale).TEHNICA 21. SPALATURA VAGINALA DEFINITIE: Prin spalatura vaginala se intelege introducerea in vagin a unui curent de lichid (apa sau solutie medicamentoasa) care dupa ce spala peretii vaginali se evacueaza pe langa canula. dezinfectie locala inaintea interventiei chirurgicale (ginecologice.  Pense hemostatice. si prevazuta cu mai multe orificii in varf si imprejur.  manusi de protectie si manusa de baie.  Bazinet.  Permanganat de K (KMnO4)1/2000 adica 1 gr/2 l apa.

dupa care oprim robinetul. se indeparteaza musamaua si aleza si bazinetul. Cu ajutorul unei pense hemostatice vom prinde canula si o vom atasa la tubulatura irigatorului sau cu mana sterila.  2 sorturi din cauciuc. apoi efectuam toaleta organelor genitale cu apa si sapun. . Pregatirea fizica: indepartam patura. SCOP: Explorator: in vederea efectuarii chimismului gastric (recoltarea continutului stomacal in vederea evaluarii functiei chimice si secretiei).  Prosoape. Daca medicul recomanda. TEHNICA 22. adaptam canula la irigator. . numele asistentei medicale iar dupa caz data si ora.evacuarea continutului stomacal toxic in exces de medicamente. Materialele folosite sunt indepartate din salon si se trece la aerisirea salonului.  Musama si aleza. imbracam manusile steril. clatim din abundenta. indeparteaza materialele folosite pentru spalatura si se spala pe maini cu apa si sapun si schimbam bazinetul. uscam regiunea spalata cu prosopul. SONDAJUL GASTRIC DEFINITIE: Reprezinta introducerea unui tub de cauciuc (sonda gastrica Faucher sau Einhorn) prin faringe si esofag in stomac (FES). pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului.curatarea mucoasei de exsudate si substante straine depuse. Se penseaza tubul si se indeparteaza canula in tavita renala.pentru alimentarea si hidratarea bolnavului. Terapeutic: . Primul jet de apa+aer din tubulatura se vor indeparta in bazinet(din cauza ca se raceste primul jet din tubulatura). Se indeparteaza canula din vagin inaintea golirii irigatorului. Se introduce bazinetul. la reorganizarea locului de munca si se noteaza tehnica in foaia de observatie. Pregatirea psihica: I se explica bolnavei importanta si necesitatea tehnicii in timp ce vom monta paravanul. Sterile:  Sonda Faucher sau Einhorn. ii asiguram bolnavului un confort termic si fizic placut. verificam temperatura lichidului (37°C). dezbracam bolnava in partea inferioara si o vom pozitiona in pozitie ginecologica (decubit dorsal cu genunchii flectati si coapsele indepartate). iar cu mana dreapta introducem canula in vagin dupa ce in prealabila am deschis robinetul si inaintam prin miscari rotative si apoi pana la o adancime de 10-11 cm cand se intampina o rezistenta aceea numindu-se “fundul de sac” posterior vaginului.pentru administrarea sau introducerea unor substante medicamentoase. MATERIALE NECESARE: De protectie:  paravan. Ne spalam cu apap si sapun. 21 . Asistenta medicala indeparteaza manusile de protectie.TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul blnavei pe masuta protejata de un camp steril. dupa ce in prealabil asistenta a imbracat manusile de protectie si manusa de baie.  1-2 seringi (de 20ml)ambalate individual. Cu ajutorul mainii stangi evidentiem orificiul vaginal. Se va spala fundul de sac prin miscari de rotatie si se plimba apoi canula pe toata suprafata vaginului. pastram lichidul de spalatura. Rugam bolnava sa tuseasca pentru a elimina lichidul ramas in vagin si se sterge regiunea organelor genitale externe cu un prosop curat sau cu comprese sterile. .

formularele de recoltare se trimit impreuna cu probele la laborator si se noteaza tehnica. I se va oferi bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati gura.  1 recipient de 5 litri cu apa la temperatura de 25-26° C. sa inspire profound si se introduce capatul sondei. pana la peretele posterior al faringelui.  comprese sterile. pt ca se poate produce bronhopneumonia de aspiratie). se va indeparta sonda din cavitatea bucala a acestuia. iar daca e cazul vom indeparta proteza dentara in paharul cu apa. protejam patul cu musama si aleza. dar cu prudenta si blandete dupa comprimarea capatului distal cu ajutorul policelui si a indexului de la mana dreapta sau cu ajutorul pensei hemostatice (pentru a impiedica aspiratia continutului gastric de catre bolnav. Asistenta. prinde capatul proximal al sondei ca pe un creion si o umecteaza. se extrage sonda cu miscare hotarata. dupa ce a imbracat manusile sterile.  1 pahar cu apa aromata. se fixeaza capul bolnavului cu mana stanga intre toracele si bratul acesteia pentru a nu opune rezistenta la introducerea sondei. . Se goleste continutul sondei in vasul colector si se indeparteaza sonda in tavita renala.  trusa cu instrumentar steril (pense hemostatice)  eprubete sterile.  1 pahar pntru indepartarea protezei(dupa caz). TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate pe masuta protejata de un camp steril.  1 pahar cu apa pentru umezirea sondei. Se sterge cu prosopul eventualele mucozitati de pe fata acestuia si barbie. Se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului gastric cu ajutorul unei seringi atasata la capatul distal al sondei. Nesterile:  2 tavite renale. si cand sonda a ajuns in gura bolnavului cu blandete. Pentru a favoriza golirea stomacului. iar prin actul de deglutitie sonda va inainta in esofag apoi e impinsa spre stomac pana la marcajul de 40-50 cm care se afla pe sonda. e semn ca sonda a ajuns in stomac. Rugam bolnavul sa deschida gura.  1 prosop. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. Se trece la indepartarea sondei prin aceleasi miscari dar in sens invers. Cand marcajul ajunge in dreptul arcadei dentare. imbraca sortul. Se trece la reorganizarea locului de munca. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea tehnicii cat si colaborarea acestuia si sa urmeze intocmai indicatiile pe care le primeste. Se aseaza bolnavul intr-o pozitie confortabila si se trece la reorganizarea locului de munca. bolnavul este rugat sa-si contracte peretii abdominali. dar rapid. manusi sterile. Se determina cantitatea evacuata. se aseaza in partea dreapta a bolnavului.  1 pahar cu apa pentru umectarea sondei.  1 recipient pentru colectare. Pregatirea fizica: bolnavul se aseaza in pozitie sezand in pat sau la marginea patului sau scaun cu spatele cat mai drept. Bolnavul va fi imbracat cu sortul peste care in jururl gatului aplicam un prosop pentru protejarea lenjeriei de corp. cat mai aproape de radacina limbii rugand bolnavul sa inghita. Dupa ce am aspirat continutul gastric. Asistenta pregateste bolnavul psihic si fizic. rugam bolnavul sa sustina tavita renala sub barbie pentru captarea salivei ce se va scurge din gura acestuia.

intr-un pahar cu apa iar prezenta bulelor de aer. este rugat sa si-o sustina sub barbie pentru captarea salivei. Este imbracat cu sortul de cauciuc si protejat in jurul gatului cu un prosop.  2 seringi de 20ml. in cazul varicelor esofagiene. cancer gastric si hepatite cronice. iar prin actul de deglutitie. Umectarea sondei cu ulei. Materiale nesterile:  un vas cu capacitate de 5L ce contine apa la temperatura de 25-26°C. TEHNICA: Materialele au fost pregatite pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnaului. rugand bolnavul sa inghita. Bolnavilor inconstienti li se urmaresc faciesul.  2 prosoape.  manusi sterile. SPALATURA GASTRICA DEFINITIE: Prin spalatura gastrica se intelege evacuarea continutului stomacal si curatarea mucoasei de exsudate si substante straine.  2sorturi din plastic sau cauciuc. SCOP: Terapeutic in vederea evacuarii continutului stomacal toxic.  lighean pentru colectarea lichidului de spalatura  2 tavite renale  palnie  2 pahare (unul pentru umectarea sodei si unul pentru proteza bolnavului)  1 pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii bolnavului.Obs! Tehnica se efectueaza in perfecta stare de asepsie. Este contraindicat in cazul intoxicatiilor cu substante caustice. provoaca senzatia de greata bolnavului. iar verificarea caii de patrundere a sondei se face prin introducerea capatului liber. Bolnavul este pregatit psihic: Se anunta sa nu manance in dimineata efectuarii tehnicii. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. apoi imbraca manusile steril si umecteaza sonda deasupra tavitei renale. apoi roaga bolnavul sa deschida gura si sa respire adanc. TEHNICA 23. imbraca sortul de cauciuc. Se aseaza in dreptul bolnavului si fixeaza capul intre bratul si toracele. Se indeparteaza proteza dentara(dupa caz) si i se ofera bolnavului tavita renala.  musama si aleza. sau alte substante grase si uleioase. cat mai aproape de radacina limbii. Cand gradatia de 40-50 cm a ajuns la nivelul arcadei dentare e semn ca sonda a ajuns in 23 . MATERIALE NECESARE: De protectie:  Paravan. I se explica importanta tehnicii cat si colaborarea pe parcursul acesteia. protejeaza patul cu musama si aleza. Pregatirea fizica: bolnavul este asezat in pozitia sezand la marginea patului sau pe un scaun.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). Materiale sterile:  sonda gastrica FAUCHER. respiratia si culoarea. introduce capatul proximal al sondei in dreptul peretelui posterior al faringelui. sonda patrunde in esofag si apoi prin miscari blande aceasta este impinsa in stomac. confirma patrunderea sondei in caile respiratorii superioare.

Se repeta tehnica pana lichidul de spalatura este curat. Clasificarea plagilor: 1.strivire. Dupa ce s-a verificat pozitia sondei. Se va verifica temperatura lichidului de spalatura. 2. fara resturi alimentare sau substante straine (principiul sifonajului).Verificam cu ajutorul seringii daca sonda se afla in stomac. SEMNE GENERALE: 1. arme de foc.se retrage sonda. 2.stomac. iar inainte sa se goleasca lichidul din palnie. i se ofera bolnavului un confort termic si fizic. Dupa evolutie pot fi: plagi necomplicate si plagi complicate. iar reaparitia durerii. dupa care se va umple palnia.  agenti ionizanti:radiatii.  plagi termice: caldura. cand depasesc invelisul seros. se sterg mucozitatile de pe fata si barbie. poate ceda spontan sau dupa administrarea de antialgice. Produsul este pregatit pentru examenul de laborator. osoase sau nervoase. 4. intepare.Durerea – variabila ca intensitate.Impotenta functionala – poate fi partiala sau totala si are ca drept cauza durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare. cand a ajuns in gura bolnavului. Dupa profunzime avem plagi superficiale si profunde. dar cu caracter pulsatil atrage atentia asupra dezvoltarii unei infectii. INGRIJIREA PLAGII PROASPETE DEFINITIE: Plagile sunt leziuni caracterizate prin intreruperea continuitatii tegumentelor si a mucoaselor. cu miscari blande si rapide se va indeparta. Dupa timpul de actiune:  plagi mecanice: prin taiere. I se ofera bolnavului un pahar cu apa pentru a-si clati gura. dupa carese va extrage cu atentie folosind aceleasi metode ca la introducerea acesteia numai ca in sens invers (comprim capatul distal pentru a impiedica scurgerea continutului stomacal in faringe de unde ar putea fi aspirat de bolnav si ar provoca bronhopneumonie de aspiratie). TEHNICA 24. Dupa timpul scurs de la producere:  plagi proaspete pana in 6 ore. iar capatul dispal al sondei a fost comprimat cu mana dreapta sau cu o pensa hemostatica) si se aduce la nivelul toracelui bolnavului. SIMPTOMATOLOGIA PLAGILOR: 1. 5. 3. aspirand. se indeparteaza materialele foloste si se trece la reorganizarea locului de munca.  plagi vechi sau infectate ce depasesc cele 6 ore.Puls tahicardic intalnit in plagi urmate de hemoragii externe sau interne sau de soc . se coboara la nivelul toracelui bolnavului si se rastoarna in lighean. atasam la capatul distal palnia. Se pot produce bronhopneumonii de aspiratii.( dupa ce in prealabil seringa a fost indepartata. electricitate. Dupa straturile anatomice interesate avem: plagi nepenetrante cand nu depasesc invelisul seros si penetrante. Se ridica palnia deasupra capului bolnavului. Obs! Sonda poate ajunge accidental in laringe si apare relfexul (accesul) de tuse. iar un esantion se va pastra pt examinarea de catre medic. frig. Se indeparteaza palnia de la capatul distal al sondei si se penseaza. hiperemia fetei (inrosirea fetei) apoi cianozarea .

termici. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul in pozitie decubit dorsal.Febra constituie debutul infectiei.  recipientul pentru pensa de deservit cu alcool iodat.  2 tavite renale. Se indeparteaza pensa in tavita renala. betadina. alcool iodat – pt badijonare. sfaceluri – tesut necrozat la suprafata. cloramina. se desface compresa cu blandete pentru a nu produce dureri prin dezlipirea brutala.Tensiunea arteriala scazuta denota prezenta unei hemoragii sau soc traumatic.  casoleta cu material moale (tampoane de vata. 3. se lasa sa se inmooie si apoi se indeparteaza. Pentru badijonarea tegumentului de jur-imprejur-ul plagii folosim alcool medicinal 70°. de asemenea se mai pot folosi cloramina. se spala pe maini cu apa si sapun. si se arunca fiecare tampon in tavita renala. in functie de regiunea in care este situata plaga.  plaga sa fie protejata de factori nocivi.  sulfamide sau antibiotice. Daca plaga supureaza. de fiecare data schimbandu-se tamponul. de tifon. Bolnavul se acopera. de jur imprejurul plagii in sens circular. imbraca manusile sterile.  sa se asigure prin pansament o buna absorbtie a secretiilor. rivanol.traumatic.  manusi sterile  musama si aleza. apa oxigenata – toaletarea plagii – in plaga. TEHNICA: Toate materialele sunt pregatite si transortate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. se acopera plaga cu 2-3comprese sterile. Indiferent de nivelul la care se intervine pentru a ingriji o plaga in mod corespunzator se cere:  ingrijrea sa se faca in conditii de perfecta asepsie. betadina. comprese sterile). alcool iodat. infectiosi din mediul inconjurator. tincture de iod. tinctura de iod. peste care se aseaza din nou 2-3comprese si se fixeaza cu banda adeziva sau fasa (depinde de zona unde este situata plaga). rivanol. regiunea lezata se va imobiliza.  solutii antiseptice: alcool medicinal 70°. sfaceluri (fragmente de tesut necrozat). se indeparteaza pensa si se trece la badijonarea tegumentului cu alcool iodat. pentru a reduce durerea si asigurarea vindecarii mai rapide. Se aseaza bolnavul intr-o pozitie comoda. Pregatirea psihica: i se explica bolnavului importanta si necesitatea ingrijirii plagii si efectuarii pansamantului. Pentru toaletarea plagii (in plaga) folosim apa oxigenata (H2O2) ce are rol hemostatic (opreste sangerarea). tinctura de iod. peste comprese se va aseza un tampon din vata hidrofila sterila cu rol absorbant. se protejeaza patul cu musama si aleza. Dupa ce plaga a fost toaletata. Se toarna apa oxigenata in plaga pentru a indeparta eventualele secretii sau eventalii corpi straini. se toarna betadina sau apa oxigenata.  banda adeziva. creandu-i un confort termic si fizic si 25 . Daca nu se dezlipeste pansamentul. alcool medicinal 70°. 2. rol dezinfectant si rol de a antrena prin spuma efervescenta eventualii corpi minusculi. Daca plaga a fost deja pansata. MATERIALE NECESARE:  trusa cu instrumentar steril.

Obs! Pe tegumentul badijonat cu iod.37° C)  seringa Guyon preumpluta cu apa pentru a spala si a goli sonda.  pahar cu apa pentru proteza bolnavului. Pansamentul umed se mai numeste si microclimat umed si se realizeaza intr-o tavita renala sterila in care se imbiba 2-3 comprese cu solutia indicata de medic. sunt considerate plagi infectate. Plagile vechi infectate.  DOLOR . Inflamatia este urmata de 5 simptome:  RUBOR .  manusi sterile. .  trusa cu material moale(tampoane de vata. nitrat de Ag. stoarcerea sau masajul plagii sau a regiunii invecinate (acestea ar putea provoca diseminarea germenilor din plaga.  lichidul alimetar recomandat de medic in cantitati de 200-400ml (36 . Plagile vechi se panseaza si se controleaza zilnic.caldura. comprese sterile). rivanol 1:1000.  2 sorturi.  seringi de 20 ml.  2 prosoape. nu se aplica pansamente umede deoarece se pot produce iritatii.lezarea sau tulburarea functiei regiunii respective. cu tulburari de deglutitie cu intoleranta sau hemoragii digestive. MATERIALE NECESARE:  Paravan.  musama si aleza.  palnia mare care poate fi adaptata la extremitatea libera a sondei.  TUMOR . antibiotic conform antibiogramei la recomandarea medicului.  pahar cu apa pentru umectarea sondei. in contact cu elementele de aparare ale acestuia(organismului) da nastere la un porces patologic ce poarta numele de INFLAMATIE.  CALOR .  pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii.  2 tavite renale. nesuturate se aseptizeaza prin spalare cu solutii antiseptice. Odata cu patrunderea germenilor in organism.se trece la reorganizarea locului de munca. H2O2 3%. secretante. Plagile vechi – sunt plagile care depasesc 6h de la accident. ALIMETATIA BOLNAVULUI PRIN SONDAJ GASTRIC SCOP: Alimetatia bolnavilor inconstienti. Compresa umeda va fi acoperita cu 1-2 comprese uscate.  FUNCTIO LAESA .inrosire. Obs! Se interzice apasarea. apoi se fixeaza pansamentul fie prin bandajare sau infasare. pansamente locale umede cu cloramina 4:1000. fie fixand compresa care acopera pansamentul cu banda adeziva.  sonda gastrica sterila.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). TEHNICA 25. determinand o SEPTICEMIE.durere.tumefiere. NU SE INTRODUC in trusa cu instrumentar steril pensele ce au fost folosite in plaga. bolnavii operati pe tubul digestiv sau cu stricturi esofagiene.

prosop). se controleaza continutul gastric (aspirand cu ajutorul unei seringi). daca acesta nu se poate produce spontan si pentru efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda. pregatita cu apa. I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati gura. manusi prot.  musama si aleza.  ulei de parafina steril. SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator sau terapeutic in vederea evacuarii continutului. rola cu banda adeziva TEHNICA: Se pregatesc materialele si se transporta la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Se verifica pozitia sondei. foarte incet dand dovada de multa rabdare. se sterge cu prosopul eventualele mucozitati de pe fata si barbia bolnavului. cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimetati pe aceasta cale o perioada mai indelungata de timp. Bolnavul este pregatit fizic: acesta este asezat in pozitia sezand in pat sau pe un scaun. comprese sterile). tifon. dar in sens invers. Cantitatea de alimente se administreaza in 4-6 doze. Bolnavul este pregatit psihic: i se explica importanta si necesitatea tehnicii cat si colaborarea cu noi in timpul efectuarii ei. se aeriseste salonul. 27 .  manusi sterile.  materiale pentru efectuarea toaletei organelor genitale externe (bazinet.  trusa cu instrumentar steril. se adapteaza seringa GUYON. TEHNICA 26.  sonda sterila (eventual 2). La capatul distal sau extremitatea libera a sondei se adapteaza palnia si se toarna lichidul alimetar recomandat de medic (200-400ml) la temperatura de 37° C si care nu trebuie sa prezinte impuritati si grunji. Se indeparteaza sonda prin aceleasi miscari ca la introducere. SE EFECTUEAZA SONDAJUL GASTRIC APOI ALIMENTAREA GASTRICA. Se comprima sonda cu ajutorul pensei hemostatice sau a cu policele si indexul pentru a se evita scurgerea lichidului ramas pe sonda in faringe (pentru a preveni pneumonia de aspiratie).  tavite renale. cu miscari blande si rapide sonda se indeparteaza in tavita renala. MATERIALE NECESARE:  paravan. Inainte de indepartarea sondei. i se asigura un confort termic si fizic placut. sonda se aplica ENDONAZAL.  1-2 eprubete sterile pentru urocultura. sapun pH neutru. In caz de staza gastrica.+baie. se trece la reorganizarea locului de munca.  recipient cu oxicianura de Hg 1:5000. iar cand aceasta a ajuns in gura bolnavului. se aspira continutul gastric si se executa o spalatura gastrica.  casoleta cu material moale (tampoane de vata. SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE DEFINITIE: Sondajul vezical la femeie reprezinta introducerea unei SONDE sau CATETER prin uretra in vezica urinara. pentru a goli sonda de contnutul alimentar. La bolnavii inconstienti.

lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza. Se penseaza capatul sondei si se indeparteaza prin aceleasi miscari invers celor cu care s-a introdus. SONDAJUL SE EFECTUEAZA IN PERFECTA STARE DE ASEPSIE ATAT A BONAVULUI CAT SI A INSTRUMENTELOR SI A MAINILOR CELEI CARE EFECTUEAZA TEHNICA. Scurgerea urinei in tavita renala confirma prezenta sondei in vezica. iar in continuare se goleste vezica intr-un recipient sau punga gradata. se introduce bazinetul dupa care se trece la efectuarea toaletei organelor genitale externe. printr-o miscare in forma de arc pentru a-i usura trecerea si inaintarea in vezica. Paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea libera a sondei. Operatia se repeta de 4-5 ori cu tampoane curate. iar capatul distal se va prinde intre inelar si degetul mic indreptat in jos. bolnava se imbraca si se aseaza intr-o pozitie cat mai comoda in pat. DEFINITIE: Prin spalatura vezicala se intelege introducerea unei solutii medicametoase prin . Se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuatuat-o cat si cantitatea de urina recoltata. Cu o pensa hemostatica se prinde sonda cu mana stanga si se scoate din ambalaj si o prinde cu degetul mare si indexul mainii drepte ca pe un creion. Se trece la reorganizarea locului de munca. Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful spre simfiza pubiana. Se aseaza bolnavul si se acopera cu cearsaful sau invelitoare. Se lubrefiaza sonda cu ulei de parafina steril. La femei dezinfectarea se face de sus in jos (dinspre simfiza pubiana spre aus). Bolnava este pregatita psihic. TEHNICA 27.TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavei pe masuta de tratament protejata de un camp steril. imbraca manusile sterile. Cu un tampon imbibat in oxiceanura de mercur 1/5000(1/4000). Se efectueaza toaleta regiunii. Se indeparteaza bazinetul si se aseaza o tavita renala (daca e in scop evacuator se aseaza un alt bazinet) pe musama si pe aleza intre coapsele bolnavei. Tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere. sonda se orienteaza cu varful inainte si indreptata in sus. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. vom sterge orificiul uretral dinspre simfiza pubiana spre anus.  5-6 tampoane pentru orificiul utral  Si ultimul tampon ramane pe orificiul meatului urinar sau uretral pana la pregatirea sondei.  1-2 tampoane pentru labiile mari. Obs! Pentru dezinfectarea organelor genitale externe si a meatului uretral (urinar) sunt necesare 6-7 tampoane sterile. Acesta va fi supravegheata in continuare in repaus la pat. iar cu ajutorul policelui si indexului mainii stangi. folosim fiecare tampon o singura data (1 singura stergere). i se explica importanta si necesitatea tehnicii si o rugam din timp sa nu manance. aceasta se pozitioneaza in partea dreapta a bolnavei. indeparteaza labiile si evidentiaza meatul urinar. tinand-o ca pe un creion. Se izoleaza patul cu paravan. SPALATURA VEZICALA Folosim aceleasi materiale necesare sondajului vezical. se pozitioneaza bolnavul in pozitia ginecologica si se indeparteaza patura si perna pe un scaun.  3-4 tampoane pentru labiile mici. Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala.

MATERIALE NECESARE:  Paravan. dupa fiecare spalatur.  manusi de protectie si manusa de baie (si restul de mat pt toaleta organelor externe).  ulei de parafina steril.  manusi sterile. am uscat zona prin tamponare cu comprese sterile. TEHNICA: Vom pregati bolnava psihic si fizic. Se indeparteaza seringa si se asteapta sa curga lichidul introdus.  musama si aleza.  tavita renala.  bazinet.  vaselina sterile (sterilizarea lubrifiantelor se face prin fierberea in baie de apa 29 .2%). Traumatismele uretrei sau vezicii urinare.  musama si aleza.  2 sonde sterile. Dupa finalizarea tehnicii. Dupa efectuarea sondajului evacuator. Aceasta a urinat si am efectuat toaleta organelor genitale externe. boric 3%. pot constitui porti de intrare pentru infectii. dezinfectam cu tampoane imbibate in oxiceanura de mercur 1/5000. pielografie in afectiuni renale. SCOP: Terapeutic in vederea indepartarii exsudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicali sau pregatirea in vederea unei explorari cum ar fi citoscopie. Recoltarea urinei se face in vase sterile in absenta oricarei substante straine pentru a preveni fermentatia urinei. solutie de rivanol 0. dupa care tehnica incepe cu sondajul vezical. tampoane de vata).  trusa cu instrumentar moale(comprese sterile. TEHNICA 28 SONDAJUL VEZICAL LA BARBAT SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator sau terapeutic in vederea evacuarii continutului. la capatul distal al sondei se adapteaza seringa GUYON si se introduce lent 80-100mL solutie fara a destinde vezica. Se repeta operatia de cateva ori pana cand se scurge lichidul curat.  2 prosoape.  seringa GUYON. daca acesta nu se produce spontan si pentru efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda.1.  manusi sterile.  lichid de spalatura 1L(36-37° C) ce poate fi: ser fiziologic sau nitrat de argint 1/4000 (a.a captul distal al sondei se aseaza o compresa sterila pana la reumplerea seringii. care ar genera rezultate eronate ale examinarilor.  prosop.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). Sonda se indeparteaza la fel ca la sondajul vezical si se efectueaza in perfecta stare de asepsie a materialelor cat si a mainilor care efectueaza tehnica.sonda sau cateter in vezica urinara.  solutie de oxiceanura de mercur 1/5000(1/4000). MATERIALE NECESARE:  paravan.

se efectueaza toaleta organelor genitale externe. Bolnavul este pregatit pshihic si fizic. Sub bazin se aseaza o perna mai tare sau o patura rulata pentru evidentierea meatului urinar. Dezinfectarea se face dupa decalotarea glandului de sus in jos. Poate fi evacuatoare. il pozitionam bolnavul in pozitia decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate. . CLISMA SIMPLA EVACUATOARE DEFINITIE: Clisma simpla evacuatoare reprezinta introducerea prin anus in rect si colon. se pot fixa in vezica urinara pentru a efectua sondajul permanent. se izoleaza patul cu paravan si intre coapse se aseaza tavita renala. a unor lichide ce vor ajuta la indepartarea materiilor fecale sau efectuarea unor tratamente.       timp de 30 de minute) 2 sonde sterile (se pregatesc 2 sonde Folley). asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Sondele FOLLEY (15-16) cu balonas. prin compresia glandului intre police si index se evidentiaza meatul uretral (urinar) si se introduce sonda cu curbura spre simfiza pubiana aproximativ 12cm. colonoscopie sau pregatirea bolnavului inaintea interventiei chirurgicale asupra rectului. Cu mana stanga. TEHNICA 29. aeriseste salonul si trece la reorganizarea locului de munca. Recipient gradat pentru colectarea urinei. Cand sonda ajunge in vezica urinara. Eprubete sterile. MATERIALE NECESARE:  paravan. SCOP: Evacuator in vederea evacuarii continutului intestinului gros sau pregatirea bolnavului pentru unele examinari cum ar fi rectoscopie. solutie de oxiceanura de mercur1/5000(1/4000) casoleta cu material moale steril (tampoane de vata. La bolnavii care nu prezinta retentie urinara (ischiurie) sondajul este efectuat pentru administrarea medicamentelor introduce in vezica cu o seringa adaptata la sonda vezicala. prin umflarea balonului si introducerea in tubul aferent a 5-10 ml ser fiziologic la temperature de 37°C. dinspre meatul urinar spre corp(tampoanele fiind imbibate in oxiceanura de mercur). Dupa toaleta organelor genitale externe. fese) 2 tavite renale materiale pentru efectuarea toaletei genitale externe(se va specifica ca aceasta s-a facut anterior). comprese sterile. vaselina sau glicerina. punga gradata sau eprubete pentru analiza de laborator. Cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrifiaza cu ulei de parafina. de trei ori cu tampoane diferite. Se protejeaza patul cu musama si aleza. sonda se indeparteaza cu extremitatea libera ridicata pentru usurarea trecerii curburii de la nivelul ciocului. care se capteaza in tavita renala. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Dupa terminarea tehnicii asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. cu pensa si tampoane sterile. medicamentoasa sau alimentara. imbraca manusile steril. noteaza tehnica in foaia de observatie. dezinfecteaza glandul si meatul urinar. Terapeutic pentru introducerea unor mdicamente sau alimente. la capatul distal va incepe sa picure urina. Cand vezica s-a golit.

Membrul inferior stang care intra in contact cu planul patului. Ii schimbam pozitia dupa care captam materiile fecale daca nu poate sa se deplaseze la toaleta. tavite renale. masca. iar canula este indepartata in tavita renala. pana ce invinge rezistenta sfinterului anal apoi se ridica extremitatea exterioara a canulei. substanta lubrifianta (ulei de parafina sau vaselina). Se introduce aproximativ 10-12 cm. Bolnavul este adus in pozitie decubit lateral stang sau drept si este rugat sa retina lichidul timp de 15-20 minute. Se indeparteaza materialele. in directia vezicii urinare. INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE Tubul de gaze este un tub de cauciuc. Dupa cateva minute acesta este adus in decubit dorsal (aceste schimbari de pozitie sunt pentru a facilita patrunderea lichidului la o adancime mai mare .musama si aleza. Se aseaza irigatorul pe stativ la o inaltime de 50cm. este intins. se lubrifiaza canula iar cu mana stanga indeparteaza fesele bolnavului si cu mana dreapta se introduce canula prin anus in rect. bazinet. prescrise de medic (35-37° C). canula sterila. copii150ml si sugar:50-60 ml. Alte pozitii: genupectorala sau decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate si genunchii departati. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Bolnavul este pregatit fizic si psihic. semirigit de aproximativ 30-35 cm lungime si cu un diametru de 8-10 mm. pt adolescenti 250ml.  stativ. casoleta cu comprese sterile. imbraca manusile sterile.  materiale pentru fectuarea toaletei perineale.           TEHNICA 30. invelitoare sau cearsaf . Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Se efectueaza toaleta perianala si perineala. Bolnavul este rugat sa respire adanc sa-si relaxeze musculature abdominala. se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza. cu marginile si extremitatile rotunjite. Inainte de a se goli irigatorul. irigator cu lichid pentru clisma alcatuit din: adulti=500-1000 ml apa la temperatura de 35-37°C + 4 linguri de ulei de parafina sau glicerina sau 1 lingura de sapun ras. perpendicular pe suprafata cu varful indreptat inainte. deasupra patului bolnavului. robinetul este inchis. se verifica temperatura lichidului sau a substantei medicamentoase. iar celalalt membru este flectat (pentru relaxarea peretelui abdominal si idepartarea feselor). pe un alt bazinet curat. Se inlatura patura la picioarele acestuia si este dezbracat in partea inferioara si asezat in decubit lateral stang. 31 . imediat ce varful a trecut prin sfincter. Se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a lichidului in colon prin ridicarea irigatorului cu mana stanga la aproximativ 50 cm. Apoi fixeaza canula la tubulatura irigatorului cu robinetul inchis. dupa caz. se noteaza tehnica in foaia de observatie. SCOP: Evacuator in vedrea eliminarii gazelor din colon in cazul meteorismului abdominal (imposibilitatea de a evacua gazele in mod spontan). manusi sterile. se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca.

 tub de gaze steril dispus sau nu cu punga colectoare. Daca este necesar se repeta tehnica dupa una doua ore. Regiunile predispuse escarelor corespund punctelor de sprijin ale corpului pe planul patului. Se acopera bolnavul cu o invelitoare si se mentine tubul de gaze cel mult 2 ore pentru a nu produce traumatisme ale mucoasei rectale. prin miscari de rasucire si inaintare pana la o adancime de 15-20cm.  masca. varsta. dupa ce se restabileste cisculatia la nivelul mucoasei. TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. malnutritie. Alte cause cum ar fi: cute ale lenjeriei de pat si de corp. Cauze generale sau determinante: paralizii ale membrelor. Se efectueaza toaleta regiunii anale. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Escara apare ca o placa ALBA. stari de denutritie. VIOLET sau NEAGRA.  tavita renala. Cauze locale sau favorizante cum ar fi: mentinerea indelungata intr-o singura pozitie.  invelitoare. TEHNICA 31. Escara reprezinta “cartea de vizita” a asistentului medical. iar cu dreapta introduce tubul de gaze prin anus in rect si colon. se aeriseste salonul.  comprese sterile. deoarece firicelele de vata care sunt introduce. Cauzele aparitiei escarelor: 1. starea tegumentelor reprezinta oglinda calitatii muncii profesionale de ingrijire a asistentului medical. subnutritie. lubrifiaza tubul. Se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat cu musama si aleza. 3. Regiunile predispuse escarelor. si medicamente dar si o igiena defectuoasa. bolnavi adinamici sau cu arteroscleroza. Se indeparteaza tubul de gaze dupa degajare. ROSIE. pot irita mucoasa rectala. Obs! Pentru lubrifierea canulei sau a tubului de gaze nu se foloseste VATA. imbraca manusile.  musama si aleza. se noteaza tehnica in foaia de observatie si se trece la reorganizarea locului de munca. in tavita renala. Cu mana stanga indepartam fesele bolnavului.MATERIALE NECESARE:  paravan.  manusi sterile.  lubrifiant. resturi de alimente. 2. depind de pozitia pe care bolnavul o poate lua: . se aseaza bolnavul in pozitie comoda. obezitate. Se aseaza bolnavul in decubit lateral stang si se dezbraca. Se pregateste bolnavul psihic in vederea efectuarii tehnicii cat si importanta efectuarii acesteia. se indeparteaza materialele folosite. MANEVRE PENTRU PREVENIREA APARITIEI ESCARELOR DEFINITIE: Escara reprezinta o leziune profunda a tesuturilor prin irigarea insuficienta datorata comprimarii lor mai indelungate intre o proeminenta osoasa si un plan dur.

de panza sau material plastic. Dimensiunile feselor variaza intre 5-25 cm latime si 5-20m lungime. Dimensiunea fesei se 33 .  prosoape . 3. Se imbraca bolnavul cu lenjeria curata si i se asigura un confortu fizic si termic adecvat.  sapun. energic.  pudra de talc. Bolnavul este pregatit fizic si psihic. regiunea sacrala. regiunea umerilor. astfel realizandu-se stimularea circulatiei sangvine periferice. In cazul aparitiei primelor semne ale unei escare. Fesele cel mai des utilizate sunt cele din bumbac. INFASAREA/BANDAJELE DEFINITIE: Prin infasare se intelege fixarea pansamentului cu ajutorul feselor de tifon. bolnavul va fi intors in alta pozitie fata de cea initiala (daca starea acestuia i-o permite). daca nu sunt semnele aparitiei unei plagi. dar cu multa blandete (timp de 10 minute). Se pudreaza cu “pudra de talc”. pentru ca se mentin bine pe loc. i se explica importanta si necesitatea tehncii si este pozitionat in functie de regiunea care trebuie toaletata in prevenirea escarelor. fiind hidrofile. sapa. MATERIALE NECESARE:  Paravan. regiunea degetelor membrelor inferioare.  alcool medicinal diluat. La un interval de 30-60 de minute. Se efectueaza toaleta bolnavului imobilizat la pat.  tavita renala. folosita in plaga. apoi se sterg tegumetele prin tamponare (deoarece umiditatea favorizeaza aparitia escarelor). se va anunta medicul. local in jurul punctelor dureroase. Bolnavul trebuie hidratat iar necesarul de lichide in 24h este de 1. exercita o presiune uniforma asupra locului de palicare si. iar escara se va ingriji dupa principiile ingrijirii plagilor.1. regiunea feselor. regiunea genunchilor. Alimetatia trebuie sa fie bogata in proteine pentru a favoriza cicatrizarea dar si cu un aport de vitamine.  unguiente (oxid de zinc inpreuna cu vitamina A si D2) acesta se foloseste doar atunci cand escara exista deja. regiunea omoplatilor. regiunea calcaielor.  musama si aleza.Pozitia DECUBIT DORSAL: regiunea occipitala. regiunea interna si externa maleolara. absorb exsudatele si sangele din plaga. 2. regiunea coatelor.  colacei. regiunea interna si externa a genunchilor.Pozitia DECUBIT VENTRAL: regiunea tamplelor.5-2Litri/24h. Se vor aseza colacei sub fiecare regiune predispusa escarei. se maseaza profound. regiunea iliaca. TEHNICA 32. Se efectueaza masajul regiunilor predispuse escarelor cu alcool diluat prin miscari circulare. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. deoarece pudra.Pozitia DECUBIT LATERAL STANG SAU DREPT: regiunea trohanteriana.

Astfel de pansamente se folosesc pentru tratarea plagilor infectate. PANSAMENTELE Prin pansament . ca sa nu impiedice miscarile asistentei in timpul manoperei. deasupra sprincenelor. Pansamentele pot fi: a) Protectoare – pentru a feri plaga de contactul cu exteriorul (ex: plagi operatorii sau dupa efectuarea unei punctii). sa nu se desfaca una de alta si sa nu prezinte incretituri. Cu mana stanga se fixeaza coltul fesei.  Fasa se infasoara intr-o singura directie.  Turele fesei trebuie sa acopere pe cele precedente.  Pentru o fixare sigura.  Fasa sa nu fie aplicata prea strans. in spirala. lasand libere pavilioanele auriculare. aplicam peste ea daca este cazul substante medicamentoase. apoi se acopera bolta craniana cu ture oblice fixate. b) Pansamente absorbante – folosite pentru a absorbi secretiile. Cand s-a trecut cu prima tura circulara. in asa fel incat acestea sa adere reciproc. se despica capatul fesei cu ajutorul unei foarfece drepte in suficienta masura pentru a o putea lega. coltul liber se rasfrange. in asa fel ca regiunea care urmeaza sa fie infasata sa fie asezata pe un support sau sustinuta de o infirmiera. Fasa se fixeaza in jurul capului. lasand plaga descoperita. Aplicarea fesei se incepe cu o tura circulara.se intelege intreg actul medical prin care dezinfectam tegumentul in jurul unei palgi. iar infiermiera care sustine regiunea pansata se va aseza la spatele bolnavului sau langa el. in forma de opt sau in evantai dupa regiunea anatomica unde se aplica. sa fie usor accesibila pentru asistenta. dupa prima tura.  Capatul fesei se fixeaza in partea opusa regiunii bolnave si se leaga intrun loc in care nodul nu va incomoda bolnavul. Infasarea corecta se executa dupa urmatoarele reguli generale:  Infasarea mebrelor se incepe de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase. iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul regiunii respective. pentru a nu produce dureri sau tulburari de circulatie si sa nu fie prea larga pentru ca sa nu alunece. de obicei de la stanga la dreapta. CAPELINA Pentru acoperirea intregii bolte craniene se poate folosi infasarea in calota (capelina). coltul fixat cu mana stanga. Fasa se poate conduce circular.  In timpul infasarii se vor evita miscarile inutile si se va avea grija sa nu se produca dureri bolnavului. Extremitatea libera se poate fixa cu un ac de siguranta.alege in raport cu regiunea unde se aplica. cu ajutorul unui emplastru sau se poate innoda. Asistenta care aplica pansamentul va sta cu fata spre bolnav. cu ture circulare. secretante: . se indoaie si se trece cu fasa a doua oara peste capatul liber. Daca fixarea se face prin innodare. curatam si dezinfectam plaga. Bolnavul va fi asezat comod in pozitie sezand sau in decubit dorsal.  Bandajarea incepe cu 2-3 ture circulare numite ture de fixare la o distanta de 10 -15 cm de plaga. prin coasere. pentru a-l fixa. care a ramas in afara. o acoperim cu un material protector in scopul de a o proteja de mediul inconjurator si fixam acest material cu ajutorul unei fesi sau cu material adeziv.

se spala cu apa si sapun.  sativ pentru eprubete. d) Pansamentele ocluzive – sunt acele pansamente care se fac in scopul de a se izola complet o plaga de exterior. importanta acesteia. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic: I se explica tehnica. INJECTIA INTRAMUSCULARA (IM) INJECTIA reprezinta introducerea unei substante in stare lichida in organism prin intemrediul unor ace care traverseaza tesutul organismului. isi pune masca de protectie. Asistenta pregateste materialele necesare:  seringi de unica folosinta de diferite dimensiuni. noteaza in foaia de observatie.c) Pansamentele compresive – sunt acelea care se aplica in copul de a se opri o sangerare sau de a tine stransa o articulatie intr-o entorsa. numele persoanei care a efectuat tehnica (trebuie evitata atingerea dintilor. dupa ce limba a fost apasata cu ajutorul spatulei linguale. INJECTIA INTRAMUSCULARA reprezinta introducerea unor solutii izotone.  2-3 ace de seringi. roaga bolnavul sa deschida gura si inspecteaza fundul gatului. imbraca manusile.  masca de tifon. este rugat sa nu manance sis a nu consume lichide.. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. o treimea mijlocie a coapsei (fata externa). e) Pansamente umede – se folosesc cu scop antiinflamator.  tampoane de vata. MATERIALE NECESARE:  Manusi sterile.  spatula linguala. TEHNICA 34. 35 . sa nu faca gargara si instilatie nazala cu solutii dezinfectante. Sterge cu ajutorul tamponului depozitul de pe faringe si amigdale. RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN Exsudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui porces inflamator faringian. Locurile de electie sunt: o cadranul superoextern fesier. cu tamponl faringian). SCOP: Pentru depistarea unor germeni patogeni de la nivelul faringelui. Bolnavul este pregatit fizic: pozitionarea acestuia pe un scaun.  Erubete prevazute cu tmpoane montate pe port-tampoane sau ansa de platina.  tavite renala. Eticheteaza eprubeta. TEHNICA 33. o portiunea externa a bratului in muschiul deltoid. uleioase sau a unei substante coloidale in statul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa. in vederea tratamentului sau pentru depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni. dezbraca mnusile.

Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri. manusi sterile. Se retrage acul si se alege alt loc de electie. asistenta retrage rapid acul cu seringa si se dezinfecteaza locul comprimand si masand usor pentru a se dispersa solutia si pentru o absorbtie mai rapida. Asistenta aspira si daca nu a patruns intr-un vas de sange. o Flacoanele cu pulbere trebuie sa fie sigilate cu protectie de aluminiu sau material plastic. dupa care capata o consistenta dura si inainte de a efectua tehnica zona trebuie palpata si se evidentiaza patrunderea acului in nodul). insecte sau urme de umezeala. introduce lent solutia medicamentoasa. 2 tavite renale. Se indeparteaza acul si se inlocuieste cu unul steril dupa care se elimina aerul din seringa fara a indeparta teaca protectoare a acului. 9/10. Se aseaza seringa pe o compresa sterile. Flocoanele sunt particule vizibile cu ochiul liber rezultate din unirea unor particule foarte fine. Dupa terminarea tehnicii. se pot forma noduli (la inceput sunt durerosi. alcool medicinal. o Asistenta verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor. se intampina o rezistenta si de aceea se scoate acul si se inlocuieste cu altul steril. Daca totusi a patruns in nodul. Acul va fi introdus in intregime.Supuratie aseptica datorita nerespectarii regulilor de asepsie. Imaginar. fesa a fost impartita in patru si se alege cadranul superoextern.10/10mm. iar daca s-a patruns intr-un vas de sange va fi scos si inlocuit cu altul steril. 2. pozitionandu-l in decubit ventral. Se introduce acul de la seringa in fiola si se aspira continutul. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Asistenta pregateste psihic bolnavul. o Asistenta verifica integritatea ambalajului seringii. iar cu mana dreapta introduce acul atasat la seringa. gatul acesteia sau cauciucul flaconului dupa ce se desigileaza. o Se folosesc ace cu o lungime cuprinsa intre 40-70mm si un diametru de 7/10. perpendicular pe tegument. INCIDENTE/ACCIDENTE 1.Hematom datorita intreruperii unui vas. se poate produce o infectare a zonei. valabilitatea. o Se verifica eticheta cu numele medicamentului si valabilitatea. imbraca manusile steril. Pulberea trebuie sa aiba consistenta si culoarea specifica medicamnetului si nu trebuie sa contina reziduuri.     comprese sterile. Daca acul este prea scurt si solutia se administreaza in tesutul adipos. alegand alt loc de electie. Dupa finalizarea tehnicii. claritatea (lipsa flocoanelor sau a impuritatilor). unul asezandu-l intre inelar si degetul mic si cu celalalt dezinfecteaza tegumentul din zona aleasa. explicandu-i importanta si necesitatea efectuarii tehnicii si fizic. Intinde cu policele si indexul mainii stangi tegumentul. termenul de valabilitate si capacitatea. Asistenta medicala imbiba 2 tampoane cu alcool. a acelor. sustinandu-se amboul acului. solutia de injectat. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. 8/10. 3. nu poate fi injectata. Cu un tampon imbibat in alcool medicinal se dezinfecteaza fiola. . bolnavul este asezat intr-o pozitie comoda ramanand in repaus fizic timp de 5-10 minute. aspectul macroscopic al solutiei privind culoarea. inclusiv doza.

Paralizie prin lezarea nervului sciatic (se evita patrunderea prin respectarea zonelor de electie a injectiei). 3. Cu ocazia fiecarei punctii trebuie sa tinem seama de: 1. notarea punctiei. pregatirea fizica si psihica a bolnavului. 3. PUNCTIA VENOASA DEFINITIE: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie. PUNCTIA DEFINITIE: Prin punctie se intelege operatia prin care se patrunde intr-un vas. 2. 7. 4. se extrage manual sau chirurgical. 2. pregatirea instrumentarului si a materialelor necesare. 6. TEHNICA 35. sau recoltarea unei cantitati de 500 ml de sange in edem pulmonar acut sau hipertensiune arteriala. 6. ingrijirea ulterioara a bolnavului. 8. scopul puctiei. Venele de la plica cotului. 5.Ruperea acului datorita contractiei voluntare si/sau agitatiei bolnavului. intr-un organ sau orice tesut al organismului cu ajutorul unui ac sau trocar. 37 . Acul se poate indeparta. fundului de sac DOUGLAS. reorganizarea locului de munca. P. 3. vezicii urinare.4. In practica curenta se executa urmatoarele punctii: 1. articulara. 4. Venele femurale. 5. dar si pentru transfuzare. Paracenteza abdominala. rahidiana biopsica. Venele antebratului. Venele de pe fata dorsala a mainii. 2.Embolie uleioasa prin injectarea intr-un vas a solutiei uleioase (se poate evita prin verificarea pozitiei acului prin aspirati. Punctia venoasa. Venele subclaviculare. 5. Locul punctiei: 1. osoasa. intr-o cavitate naturala sau patologica. P. executia punctiei. pregatirea produsului recoltat pentru trimiterea la laborator. Scop: Explorator pentru recoltare de sange in vederea examinarii de laborator si terapeutic in administrarea de medicamente sub forma injectiei intravenoase si perfuziei (PEV). 4.

Pregateste sangele recoltat pentru trimitere la laborator. cu membrul superior sprijinit in extensie. Venele epicraniene si jugulare. 10/10 cu bizou lung. pozitionandu-l in pozitie sezand pe scaun cu bratul in abductie si supinatie sau bolnavul este asezat in pat in D. in lumenul venei. Se comprima locul punctiei 3 minute.  alcool medicinal. Reorganizeaza locul de munca si noteaza punctia.  garoul. 7. apoi peretele venos invingand o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. Se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului.6. se verifica patrunderea acului in vena prin aspirare cu seringa. abductie si supinatie. acul ramanand atasat.  eprubete. formand un unghi de 30°. executand o usoara compresiune si tractiune in jos.  perna elastica pentru sprijinirea bratului. fixeaza vena cu policele mainii stangi la 45 cm sub locul punctiei. In mana dreapta intre police si restul degetelor se tine seringa. examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului si alege locul de executare a punctiei. .  ace de 25-30mm si diam de 6/10. Aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei. bratul fiind in pozitie verticala. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic. Venele maleolare interne. Se aplica tamponul imbibat la locul patrunderii acului si se retrage brusc acul.  2 tavite renale. Se schimba directia acului cu 1-2 cm.  solutia injectabila. Se dezbraca membrul ales. locul pentru punctie. roaga bolnavul sa stranga pumnul pentru evidentierea venelor.  manusi sterile. explic tehnica si importanta efectuarii ei. fizic. perfuzie (dupa indepartarea stazei) sau recoltarea sangelui. strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa (efectuand staza). daca punctia a fost in scop explorator. fara a comprima artera. Se aseaza sub bratul bolnavului perna protejata de musama si aleza. pana la realizarea hemostazei (oprirea sangerarii). astfel incat maneca sa nu impiedice circulatia de intoarcere. gradatia si bizoul fiind in sus. Se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: Injectarea medicamentelor.  seringi de capacitate corespunzatoare. imbraca manusile. deoarece exista risc de a face hematom (colectie de sange intr-un tesut). Dezinfecteaza locul cu un tampon imbibat in alcool. nu se flecteaza antebratul pe brat. MATERIALE NECESARE:  musama aleza. Se patrunde cu acul traversand in ordine tegumentul in directie oblica. Se fixeaza seringa. acestea devenind turgescente. Bolnavul este instalat comod in pat si este supravegheat.  tampoane. Daca este cazul se efectueaza toaleta locala a tegumentelor si se schimba lenjeria daca s-a murdarit. Palpeaza cu indexul mainii stangi. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. 7/10.D.

 comprese sterile. cotul sprijinit pe un rulou sau o pernuta protejata de musama si aleza.TEHNICA 36. dupa care se dezleaga garoul. mai jos de locul ales. Injectia intravenoasa necesita in prealabil PUNCTIA VENOASA. vena.5-3cm). TEHNICA: Materialele au fost pregatite pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnavului. Locuri de electie: vezi punctia venoasa. se punctioneaza vena dupa ce am fixat-o cu policele de la mana stanga. 39 . MATERIALE NECESARE:  2-3 ace de lungimi variabile (2. antebratul in supinatie. iar solutia este injectata lent. Se dezinfecteaza locul.  2-3 seringi cu capacitate diferita.  2 tavite renale. Dupa injectare se tamponeaza locul si se indeparteaza acul rapid. 2.Hematomul: apare in urma perforarii unei vene. Obs! Nu se vor efectua miscari circulare si nu se va flecta antebratul pe brat (risc de producere a hematomului).  tampoane de vata. bratul fiind in extensie. in functie de indicatiile medicamentului introdus. tamponul trebuie sa comprime vasul pana la realizarea hemostazei (oprirea sangerarii). Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Timpul de administrare poate fi si 10 minute (administrarea calciului). capetele acestuia sa nu atarne peste locul de electie. imbraca manusile steril.  pernuta sau rulou. INJECTIA INTRAVENOASA (IV) DEFINITIE: Reprezinta introducerea unei substante medicamentoase pe cale venoasa.Flebalgia: durere localizata pe traiectul venelor. pana simtim ca am patruns in peretele venos. se va avea grija in timpul efectuarii buclei(nodului). Pregatirea psihica: i se explica bolnavului importanta si necesitatea efectuarii tehnicii si fizic: bolnbavul este pozitionat in pozie decubit dorsal. Obs! Daca nu se foloseste un garou standard. sezand sau semisezand.  alcool medicinal. dupa care se inainteaza pe traiectul venei 2 cm. dupa care se maseaza usor bratul in sensul circulatiei venoase si se aplica garoul deasupra locullui de electie (7-8cm). Se folosesc solutii izotone si hipertone.  manusi sterile.  garou. Se aspira pentru a verifica prezenta acului in lumenul venei. datorita unei injectii prea rapide sau de substanta care irita tunica interna a vasului. alege locul de electie. Se trece la reorganizarea locului de munca si la notarea injectiei intravenoase.  musama si aleza. Atentie! Nu se injecteaza aer in vasele de sange deoarece se poate produce EMBOLIE GAZOASA ce duce la EXITUS=MOARTE. INCIDENTE/ACCIDENTE 1.  solutia injectabila. se introduce acul oblic. Capetele vor sta in sus si bucla in jos. o senzatie de gol.

dupa care se injecteaza solutia lent prin apasarea pistonului cu ajutorul mainii drepte. INJECTIA SUBCUTANATA (SC) DEFINITIE: Prin injectie subcutanata se intelege introducerea unei substante medicamentoase in tesutul cellular subcutanat. o Regiunea supra si sub spinala a omoplatului.  Tampoane de vata. longitudinal 2-4cm. cu bizoul lung. de aceea in acest timp nu se mai efectueaza alta electie. . histamina). SCOP: Terapeutic.( Solutiile de administrat sunt izotone si cristaline(insulina. Se trece la reorganizarea locului de munca. Se verifica pozitia acului prin aspirare (pentru a nu fi intr-un vas de sange). 4. Bolnavul este pregatit psihic. 6. masand usor pentru a dispersa solutia si pentru o mai buna absorbtie a acesteia. imbraca manusile steril. Refacerea venei are nevoie de 24 de ore.Embolia gazoasa si cea uleioasa duc la exitus (moarte). iar cu dreapta se prinde seringa ca pe un creion.  Seringi de capacitate corespunzatoare solutiei de administrat. o Flancurile abdominale(insulina). se dezinfecteaza locul injectiei. dureri accentuate iar in timp. Se retrage brusc acul. urmate de necroza daca solutia administrate a fost iritanta.Senzatia de uscaciune (valuri de caldura): la nivelul faringelui datorita lezarii unui vas.  2 tavite renale. aceasta se ridica usor dupa planurile profunde. comprese sterile. TEHNICA: Toate materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. 5. o Fata supero externa a coapsei. Asistenta dezinfecteaza locul ales. LOCURI DE ELECTIE:: o Fata externa a bratului.Ameteli/lipotimie/colaps: se intrerupe administrarea si se anunta medicul.Injectarea solutiei paravenos (pe langa vena): manifestata prin tumefierea brusca a tesutului. explicandu-i-se tehnica si importanta acesteia si fizic. iar cu mana dreapta se introduce acul brusc. MATERIALE NECESARE:  Ace su diametru de 6/10.  Manusi sterile. Dupa ce se efectueaza cuta cu mana stanga. o Regiunea subclaviculara. pozitionandu-l pe acesta in functie de locul de electie. 7/10 mm si lungimea de 30-50mm(3-5cm). sub pliul(cuta) format(-a). dupa care cuteaza o portiune mai mare de tegument cu policele si indexul mainii stangi.  Solutia injectabila. Pentru injectia pe fata externa a bratului. pregatim fizic adica pozitionam bolnavul in pozitie sezand cu bratul sprijinit pe sold si este rugat sa-si relaxeze muschii. TEHNICA 37.3.  Alcool medicinal.

Terapeutic: se utilizeaza mai rar. 2. INCIDENTE/ACCIDENTE: 1.Durere violenta prin lezarea unei terminatii nervoase: se retrage brusc acul in plan superior. MATERIALE NECESARE:  seringi. TEHNICA 38. avand un diametru de 5-6mm si inaltimea de 1-2 mm (in cazul 0.  manusi sterile. formarea unei papule (ridicaturi a tegumentului) ce are aspectul cojii de portocala. Se observa la locul de electie. Bolnavul este pregatit fizic si psihic. Nu se va injecta in zona unei injectii anterioare.  solutia injectabila (izotone cu densitate mica).  2 tavite renale. compusi ai metalelor grele sau metale cu greutate moleculara mare(hg. Fizic: pozitionam bolnavul in functie de locul de electie ales (in cazul nostru. ea este transportata langa patul bolnavului. o orice regiune in scop anestezic.FLEGMONUL: se previne prin neinjectarea unei solutii uleioase.Ruperea acului: se extrage manual sau chirurgical. i). TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril.  ace cu diametru de 5/10. 6/10 si lungimea de 5-10mm cu bizoul scurt. se intinde si se imobilizeaza tegumentul (in functie de locul ales) cu ajutorul policelui si indexului mainii stangi.  comprese sterile. INJECTIA INTRADERMICA (ID) SCOP: Exploratorator: in intradermoreactie. LOCURI DE ELECTIE: o fata anterioara a antebratului. Anestezic: infiltratia dermica cu novocaina sau alte substante anesteziante. Psihic: i se explica tehnica. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. importanta si necesitatea acesteia. in grosimea dermului si se injecteaza solutia lent.Hematomul: datorita lezarii unui vas de sange mai mare (se previne prin verificarea pozitiei acului inainte de injectare).  alcool medicinal.Obs!Nu se injecteaza solutii uleioase. bolnavul va sta in pozitie sezand sau decubit dorsal cu antebratul in extensie si supinatie). in caz de desensibilizare (afectiune alergica). Se prinde seringa cu mana dreapta intre police si degetul mediu si patrunde cu bizoul indreptat in sus. 3.1 ml de sol 41 . imbraca manusile steril si dezinfecteaza tegumentulcu alcool.  tampoane de vata. flegmon) sau afectiuni dermatologice. o fata externa a bratului si a coapsei. Nu se injecteaza in zonele cu infectii(foliculite. 4.

 Seringi.Necrozarea tesutului din jurul locului de electie. dupa o dezinfectie prealabila cu alcool medicinal. ca si situatia IDR-ului la tuberculuina. SCOP: explorator: In diagnosticul tuberculozei si in investigatii epidemiologige asupra populatiei. Pe fata anterioara a antebratului stang. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. se introduc 0. In cazul IDR la un medicament. avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului in grosimea dermului. De stiut: Injectia ID se poate efectua pe orice suprafata a coapsei in scop anestezic. 2. Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si ingrijirea ulterioara a bolnavului.  manusi sterile. INCIDENTE: 1.Revarsarea solutiei la suprafata tegumentului.  tampoane de vata. se prinde seringa cu mana drepata si se patrunde cu bizoul indreptat in sus in grosimea dermului sis e injecteaza lent . bolnavul a fost pregatit fizic – pozitionarea bratului in extensie si psihic in prealabil.injectabila). se dezinfecteaza tegumentul inante de efectuarea tehnicii. rezultatul este negativ (deci. 6/10 si lungime 5-6 mm. Daca diametrul e mai mare de 10mm.1 ml din solutia de PPd IC65. astfel incat 0. se poate administra).Lipotimie (stare de soc): cauzate de substantele injectabile.  2 tavite renale. Se citeste reactia la intervalul de timp stabilit.  solutia injectabila (tuberculo-proteina). in functie de situatie.  alcool medicinal.Lipsa aspectului de coaja de postocala (datorita patrunderii solutiei sub derm). 4. nu si dupa. 3. Testarea la tuberculina este metoda prin care se poate recunoaste daca organismul a suferit sau nu infectia tuberculoasa. INTRADERMOREACTIA LA TUBERCULINA Produsul folosit pentru intradermoreactia la tuberculina este: PPD IC65. TEHNICA 39. Se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul de electie. Daca diametrul este mai mic de 10mm. Asistenta pregateste pentru starile de soc hemisusccinatul de hidrocortizon cand injectia are ca scop testarea sensibilitatii organismului la diferiti alergeni. MATERIALE NECESARE:  Ace de diametru 5/10. imbraca manusile steril. PPD IC65 = tuberculoproteina purificata produsa de institutul Cantacuzino in 1965.1ml din solutia livrata sa fie echivalenta biologic cu 1 unitate produs de referinta internationala. Se intinde tegumentul si se imobilizeaza cu policele si indexul mainii stangi. TEHNICA: Se pregatesc materialele si se aseaza pe masuta protejata de un camp steril apoi aceasta se trenaporta langa patul bolnavului. Bolnavul este informat sa nu se spele pe antebrat sis a nu comprime locul de electie. rezultatul este pozitiv (deci nu se poate administra).

Se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul de electie.  alcool medicinal. adica daca flaconul de antibiotic are 1 gram substanta activa. TEHNICA 41. TEHNICA 40. Raportul este 1/100.solutia. solutia se poate administra. Citirea se face in maxim 30 de minute: o rezultatul este negativ daca diametrul papulei nu depaseste 10mm si. amoxicilina) SCOP: explorator. se aspira 0. ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR SI CHIMIOTERAPICELOR Antibioticele sunt substante organice provenite din metabolismul celuleor vii cum ar fi 43 .5 grame. se dilueaza cu 15ml ser fiziologic). INTRADERMOREACTIA LA ANTIBIOTICE ( ex: ampicilina. Din solutia obtinuta 1+9=10ml. o cand diametrul este mai mare de 10mm.  antibioticul ce urmeaza a fi administrat.1ml solutie ce se administreaza pe fata anterioara a antebratului. astfel: o cand diametrul nu depaseste 10mm.  2 tavite renale. Se observa la locul injectarii formarea unei papule albicioase cu aspectul unei coaje de poatocala de 5-6 mm in diametru si inaltimea de 1-2 mm. reactia la tuberculina este considerata pozitiva. se dilueaza cu 10ml ser fiziologic (daca flaconul are 1. apare o senzatie puriginoasa (prurit=senzatie de mancarime). care.  tampoane de vata. o rezultatul este pozitiv daca diametrul papulei este mai mare de 10mm si. bolnavul este informat sa nu se spele pe antebrat si sa nu comprime locul respectiv. In cazul unei alergii la locul de electie al alergenului (antibioticului). reactia la tuberculina este considerata negativa. deci.  seringi. solutia nu se poate adminstra. Dupa maxim 30 de minute se interpreteaza sensibilitatea in functie de reactia locala. se aspira 1ml solutie. Din aceasta dilutie: 1+10=11.  manusi sterile. MATERIALE NECESARE:  ace cu bizoul scurt. cu tendinta la extindere. deci. Citirea se face la 72 de ore dupa administrare luand in considerare doar papula dermica palpabila si cud enivelare si se masoara in mm. la randul ei se dilueaza cu inca 9ml ser fiziologic.

2. iar doza va fi impartita conform orarului de administrare.600. organismului.000 UI (unitati internationale) la 6 ore se va calcula astfel: 24h:6h= 4 prize. capsulelor la nr prizelor (orelor in care se administreaza medicatia).000:4 prize= 400. administrat la 12 h Cale de administrare: IV+10 ML SER FIZIOLOGIC IM+4ML SER FIZIOLOGIC. care au proprietati bacteriostatatice. impiedica dezvoltarea lor fara a avea efecte nocive asupra tesutului. in doze unice.600. Antibiograma este o metoda de laborator prin care se determina sensibilitatea la diverse antibiotice a unui germen microbian. capsule. Ele se pot administra pe diferite cai: per-os / parenteral (I.Se introduce in seringa o cantitate de aer cu cea a solutiei pe care dorim sa o aspiram. 4.M.Se dezinfecteaza dopul de cauciuc cu un tampon de vata steril imbibat in alcool medicinal. CEFOZON: 1g administrat la 12 h: Cale de administrare: IV+10ml ser fiziologic/12 ore si IM +4ml 3. Ampicilina +gentamicina merg asociate si maestecate.mucegaiurile sau bacteriile. este bine sa se dizolve numai cantitatea necesara unei singure administrari. Aceasta se efectueaza inaintea instituirii tratamentului cu antibiotice. penmtru protectia florei intestinale (IAURTURI.V. AXETINE: 1 gram. solutii injectabile si unguente. sau I. Antibioticele si chimioterapicele se prezinta sub forma de drajeuri. care vor fi administrate la 4. Doza acestora trebuie respectata in cazul administrarii per os. Gentamicina + oxacilina nu se amesteca IM sau IV . AMPICILINA: 1gram.Antibioticele administrate per-os trebuie asociate cu coplex de viatmina B (HEPATOPROTECTOR SAU SILIMARINA). Pentru incarcarea seringii cu substanta din flacoane cu dopuri de cauciuc se va proceda astfel: 1.Se rastoarna flaconul. sau obtinute pe cale sintetica. Administrarea antibioticelor si chimioterapicelor se va face respectand regulile de asepsie pentru a nu se introduce in organism germeni care ar putea produce supra infectii cu urmari fatale. bactericide sau antimicotice. Continutul flaconului este sub presiune. 2.000UI(doza unica). Ex: Pentru a administra 1. siropuri. In cazuri de urgenta. 12 ore.) si intrarahidian (utilizata in cazuri de urgenta. PROBIOTICE (BIOTIX SI ERCEFLORA DUO). se instituie un medicament cu spectru mai larg. fara a se astepta identificarea germenului si testarea sensibilitatii sale fata de medicamete. 3. Chimioterapicele sunt substante care au actiune bacteriostatica sau bactericida asupra germenilor patogeni dintr-un organism infectat fara a fi toxice pentru organismul gazda. ANTIBIOTICE: 1. SCOPUL: este dat de actiunea acestora: distrug microbii. In cazul administrarii I. 6. se imparte numarul tabletelor. in infectii meningiene). Se administreaza la 6 h Calea de administrare: IV+10ml/6ore IM+4ml 4. 1. egale.Se introduce acul atasat la seringa prin dopul de cauciuc pana la nivelul dopului si se introduce aerul sub presiune in flacon. 5. varful acului ajungand sub nivelul solutiei continutul flaconului va patrunde in seringa datorita fortei de impingere a pistonului. 5.M.

Forma de prezentare: o tablete (predmison adm per-os). ADMINISTRAREA ACTH (hormon corticotrop sau adrenocorticotrop-hipofizar). ADMINISTRAREA CORTIZONULUI Hemisuccinatul de hidrocortizon se administreaza in socul anafilactic. Cortizonul este un hormon secretat de stratul cortical al glandelor suprarenale avand actiune complexa. Tratamentul se face sub control clinic si de laborator.Cefalo-sporinele se dilueaza cu apa distilata sau solutie de lidocaina.6. Cortizonul se administreaza la inceput in doze mai mari apoi cantitatea scazand progresiv pana la doza minima de intretinere. Formele injectabile sunt solutii sau suspensii. o unguente (fluometazona pivalat se adm local pe tegumente si mucoase). Acesta se administreaza in doze progresive de la mic la mare si se administreaza numai in asociere cu un antibiotic (nu se amesteca). saraca in glucide. Cortizonul nu vindeca ci modifica reactia la agentul cauzal. AUGMENTIN: 1 gram administrat la 12 ore Calea de administrare: IV+10 ml ser fizologic. Dizolvatul se pastreaza pe pat de gheata. o reumatism articular acut. Alimentatia va fi desodata. cortizonul se administreaza in diferite afectiuni: o astm bronsic. iar inainte de administrare trebuie bine agitate. lent in solutie glucozata 5%. 45 . Se dizolva in apa distilata sau in ser fiziologic. TEHNICA 42. 7. actionand asupra factorilor plasmatici ai coagularii. o solutii in fiole (hemisuccinat de hidrocortizon adm iv). raportat la numarul dozelor ce trebuie efectuate din acel flacon. Se va administra zilnic 1-3 grame KCl pentru recuperarea potasiului pierdut (ACTH-ul marind eliminarea acestuia). Regimul alimentar va fi sarac in sare. Ca actiune antiinflamatoare si antialergica. Nu se administreaza IM. eficacitatea fiind de cateva saptamani. Cea mai buna forma de administrare a ACTH este in perfuzie continua sau cel putin pe o durata de 5-6 ore. Se administreaza IV. ANTICOAGULATE: HEPARINA: se afla sub forma de fiole sau flacoane de 5000UI (unitati internationale)/ml administrate SC. doze pe care le stabileste intotdeauna medicul. IM sau SC. este un hormon secretat de hipofiza si stimuleaza secretia cortizonului si a altor hormoni a glandelor suprarenale. IV sau PEV. ACTH se administreaza si prin perfuzie endovenoasa (PEV). o solutii in flacoane (hidrocortizon de acetat). ritm de 6-8 picaturi/minut.ca doza soc se administreaza 400 (4 fiole) si se corecteaza cu prednison. ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR Sunt produse farmaceutice care impiedica coagularea sangelui. o soc anafilactic unde apare si edemul glotic. Se preinta sub forma de pulbere alba. ambalata in flacoane inchise.

diaforeza. vezicule. paloarea.Scopul pentru care sunt administrate. 2. diaree sau constipatie. marirea pupilelor sub icter (coloratie discreta galbena a tegumentului si a conjunctivei. schimbarea lenjeriei de corp si de pat. tratamentul medicamentos nu este lipsit de pericole. mictiuni frecvente sau oligurie. injectarea solutiei dupa o tehnica gresita. varsaturi. greata. 4.Modul lor de actiune asupra proceselor patologice. paraziti). durere. papule.Smptome subiective: sunt semnalate initial de bolnav sau evidentiate prin intrebarile adresate de asistentul medical. respecta doza. care pot provoca bolnavului o simptomatologie neobisnuita. ca: furnicaturi. Dupa orice administrare urmareste efectul medicamentul si supravegheaza bolnavul aflat sub tratament medicamentos. se raporteaza medicului. In cursul supravegherii bolnavului asistenta va tine cont de: 1. sau icter scleral (dur. ritm de evacuare precum si continutul in eliminarile patoligice (puroi.TROMBOSTOP: cale de administrare per-os. cianoza. Modificari ale tegumentului: roseata. transmiterea unei boli infectioase prin infectarea medicamentelor . modificari ale functiilor vitale. miros. dar pot fi porvocate si de medicamentul cu care se trateaza aceasta afectiune. echimoze. inapetenta (lipsa poftei de mancare). senzatie de amorteala.Simptome obiective: le semnaleaza asistentul medical spontan sau le cauta in mod voit. Asistenta medicala. cunoscute ca manifestari secundare ale unor medicamente. 2. iritabilitate. HEPATHROMBINA: unguent sau gel ce se aplica direct pe tegumente si mucoase. Acesta poate fi insotit de incidente si accidente precum si de complicatii cu urmari immediate sau tardive. aspect. tare). somnolenta sau obnubilatie (tulburare psihica. astfel: asistentul medical va observa in cursul ingrijirii (toaleta bolnavului. sange. eruptii.Caracteristicile excretiilor si dejectiilor bolnavului: urina. modificarea caii de administrare. edemele. calea de administrare si ritmul de administrare conform foii de observatie. scaun. care consta in diminuarea constiintei si a vigilentei. aspectul. pe langa actiunea lor principala mai au si o serie de actiuni.Efectul terapeutic al medicametului. Geseli tehnice de administrare: schimbarea medicamentului. Pentru a deosebi efectul real al medicamntului de simptomele bolii de baza. pot un simptom de baza al bolii. uneori greu de interpretat. 3. administrarea in concentratii nepermise. Respecta regulile de asepsie si antisepsie. 4. Acestea se datoreaza urmatoarelor cause: 1. paliditatea sau congestia. Mobilitatea tegumentelor. astfel:  varsaturile la un om bolnav de meningita. culoare. dezorientare in timp si spatiu. Majoritatea medicamentelor. aplicarea metodelor terapeutice) tegumentul si a aspectului acestora. culoarea si integritatea ambalajului). senzatie de frig sau caldura. Verifica calitatea produselor (termenul de valabilitate.Modificarile intervenite in starea psihica si comportamentala a bolnavului ca: neliniste. varsaturi. Tinand cont de cantitate.Ce se asteapta de la aplicarea medicamentului respectiv. face parte din atributiile elementare ale asistentului medical. refuzul la propria persoana). presiune. 3. aspectul mucoaselor. sputa. Tot ceea ce asistentul medical observa la bolnav in timpul supravegherii si dupa administrarea medicamentului. aspectul abdomenului. Urmarirea medicamentului administrat. coma si pierderea completa a cunostintei. asistentul medical trebue sa cunoasca: 1.

chiar daunator.Urina este recoltata dimineata. astfel: pencilina poate da nastere unei eruptii urticariene sau sa declanseze o stare de soc care poate fi fatala( socul anafilactic). RECOLTAREA URINEI Recoltarea urinei pentru UROCULTURA: MATERIALE NECESARE:  Recipient steril. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic si fizic. astfel incat.Dezechilibru biologic: cauzat prin modificarea florei microbiene. prin distrugerea unei parti a florei microbiene.  Manusi de protectie. alterarea uno tesuturi. in recipient steril. de unica folosinta din prima urina matinala dupa ce in prealabil si-a facut toaleta organelor genitale. efect irritant asupra tesuturilor. Un tratament eronat cu antibiotice poate da un rezultat negativ. Se trimit la laborator in maxim 2h 20 ml urina. 47 . blocarea hemoglobinei din sange. restul microorganismelor care paraziteaza organismul se dezvolta mai intens. dupa efectuarea toaletei organelor genitale externe cu apa si sapun si uscarea regiunii cu comprese sterile. TEHNICA 43. in cursul tratamentului cu antibiotice. dupa primul contact cand se introduce aceasta substanta. se recomanda bolnavului recoltarea urinei pentru urocultura dupa intreruperea tratamentului cu antibiotice. care a fost introdusa in organism). dar si administrarea medicamentelor alterate.injectate si a instrumentarului utilizat pentru injectii. Aceasta stare apare la 2-3 saptamani. in sensul crearii unor tulpini rezistente la antibiotice. Bolnavul este educat sa urineze primul jet si se recolteaza in urocultor jetul din mijloc fara a intrerupe jetul si fara a atinge gura urocultorului de tegumentul bolnavului sau de lenjerie. 4. acumularea lor in organism si depunerea lor in diferite organe pe o perioada mai lunga de timp. pot sa se instaleze imbolnaviri virotice sau micoze prin inmultirea excesiva a acestora. 3. In urma distrugerii prin antibioticele administrate sau sa selectioneze tulpini de stafilococi rezistente la antibiotice. Recoltarea urinei pentru SUMAR DE URINA SI SEDIMENT URINAR: Bolnavul este instruit sa recolteze urina intr-un urocultor curat. Se trimite sumarul de urina la laborator in maxim 1 h de la prelevare. Hipersensibilitatea organismului fata de anumite medicamente: poate fi din nastere sau provocata dupa o anumita perioada de timp cand este vorba de o stare alergica sau anafilactica (stare de hipersensibilitatea organismului la o substanta straina (antigen). 2. observarea bolnavului si raportarea medicului a oricaror abateri de la normal. Orice tratament trebuie aplicat corect conform indicatiilor medicului. Actiunea toxica a medicamentului: tulburari ale anumitor organe sau functii. nesteril. Aspirina poate declansa accese de astm bronsic).

TEHNICA 44. RECOLTAREA SANGELUI VENOS PRIN SISTEMUL VACUTAINER
Sangele se recolteaza de obicei, pentru examinari hematologice, biochimice, serologice, bacteriologice.Aceasta metoda asigura confortul bolnavului, calitatea probei de sange si securitatea personalului medical. SCOP: explorator. MATERIALE NECESARE:  Holder – un tub de material plastic, care prezinta la partea superioara amboul la care se ataseaza aculd e punctie prin infiletare, iar in partea inferioara are 2 aripioare;  Acul de punctie care este protejat de carcasa bicolora;  Tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori;  Stativul;  Manusi sterile;  Garou;  2 tavite renale;  Casoleta cu tampoane de vata imbibate in alcool medicinal;  Rulou, pernuta;  Musama si aleza. TEHNICA: Toate aceste materiale sunt pregatite pe masuta de tratament protejata de un camp steril. Bolnavul este pregatit psihic este anuntat si I se explica importanta tehnicii dar si necesitatea efectuarii cesteia. Pregatirea fizica – bolnavul este pozitionat in sala de tratament, pe un scaun in pozitia sezand cu membrul superior in abductie, extenisie si supinatie. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile steril, verifica banda de siguranta a acului de punctie (integritatea si termenul de valabilitate). Indeparteaza carcasa de culoare deschisa sau alba a acului prin rasucire, infileteaza capatul liber al acului in holder, aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului de electie, indeparteaza carcasa colorata a acului, executa punctia venoasa; introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediusul si cu policele impinge tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului. Dupa prelevarea sangelui, se scoate tubul din holder prin impingere asupra aripioarelor laterale cu policele si se introduce tubul urmator. Dupa recoltare, se retrage acul din vena comprimand locul punctiei timp de 3-5 min cu tamponul imbibat in alcool, fara a flecta antebratul pe brat. Se eticheteaza tuburile si se trimit la laborator, se reorganizeaza locul de munca, acele utilizate se depun in recipientul pentru intepatoare. Se va asigura bolnavului confortul termic si fizic, apoi se va supraveghea.

TEHNICA 45. RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE

Procedeul de recoltare este in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze.Pentru majoritatea recoltarilor este necesar ca bolnavul sa nu manance in dimineata recoltarii, “a jeun” = pe nemancate; sa

nu consume nimic de la cina pana in dimineata in care se efectueaza recoltarea. Recolatrea sangelui pentru examene hematologice se face prin 2 metode: 1. Prin punctie capilara; 2. Prin punctie venoasa. 1. Recolatrea sangelui prin punctie capilara (prin intepare) pentru examenele: HLG – hemoleucograma, dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si coagulare, examen parazitologic. MATERIALE NECESARE:  Manusi sterile;  Tavita renala;  Casoleta cu tampoane imbibate in alcool medicinal;  Ace sterile;  Lame degresate;  Lamele (frotiuri). TEHNICA: Se pregatesc materialele pe o masuta protejata de un camp steril si se transporta in apropierea bolnavului. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului necesitatea tehnicii. Pregatirea fizica: bolnavul va ocupa pozitia sezand cu mana sprijinita. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile steril, apoi se dezinfecteaza tegumentul degetului inelar si mediusul cu un tampon de vata imbibat in alcool (evitand congestionarea prin frecarea puternica). Se asteapta evaporarea alcoolului, apoi cu un ac steril se inteapa cu o miscare brusca tegumentul pulpei degetului in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe straturile cutanate. Cu un tampon uscat se sterge prima picatura, se asteapta sa se formeze o alta picatura de sange din care se recolteaza cu lama, dupa care se sterge cu un tampon locul. La extremitatea lamei curate si degresate se recolteaza o picatura de sange, diametrul aproximativ 3-4 mm intr-un unghi de 45° cu lama. Se aseaza o lamela cu marginea slefuita dupa ce picatura de sange s-a intins, lamela se impinge catre partea libera a lamei pastrand mereiu acceasi inclinatie si antrenand toata picatura fara a o fractiona.Lama se agita pentru a se usca, apoi proba se transporta la laborator imediat dupa etichetare. 2. Recolatrea sangelui prin punctie venoasa (examen hematologic, VSH, hamatocrit) VSH-ul – este o analiza soimpla care se bazeaza pe proprietatea glubulelor rosii (hematii, eritrocite) de a se cimenta, depune intr-un tub de sticla, dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu o substanta anticoagulanta (citrat de sodiu 3,8%). VSH-ul se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan, dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii fara sa fie centrifugat in prealabil. MARETIALE NECESARE:  Sistemul VACUTTER, tubul VACUTTER care contine o substanta anticoagulant 3,8% citrat de sodiu;  Materiale necesare pentru a efectua punctia venoasa. TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril. Pregatirea psihica: bolnavul este pregatit si anuntat cu 24h inainte sa nu manace cu 12h inainte de recoltare si sa pastreze repaus fizic. Pregatirea fizica: bolnavul este asezat in pozitia corespunzatoare dupa caz salon sau sala de tratament. Se dezbraca bratul, se aseaza sub acesta un rulou. Asistenta se spala pe maini, alege locul punctiei si dezinfecteaza si executa punctia venoasa. !! VSH-uL se recolteaza fara garou in tub NEGRU!! Se recolteaza 1,6 ml sange, se retrage acul din vena sis e aplica un tampon imbibat in alcool 49

medicinal (fara a flecta antebratul pe brat). Se aseaza tubul in stativ, se trece la reorganizarea locului de munca. Se trece la ingrijirea bolnavului, i se asigura pozitie comoda, se completeaza buletinul, se eticheteaza produsul. 1. Recolatrea sangelui pentru determinarea hematocritului recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, se recolteaza 2 ml sange pe citrat de EDTA (acid etilendiaminotetraacetic) 1%. In tubul de culoare MOV. Tub MOV pentru HLG – hemoleucograma; 2. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice se efectueaza prin punctie venoasa dimineata, bolnacvul fiind nemancat. Se recolteaza 5 ml sange in tubul fara substanta anticoagulanta (tub ROSU). Toate acestea sunt pentru determinarea: uree sanguina, acid uric, creatinina, bilirubina, colesterol, transaminaza, amilaza, electroforeza, calcemie, sideremie, ionograma sanguina, glicemie etc. Tub ROSU: (fara anticoagulan) uree sanguina, acid uric, creatinina, bilirubina, colesterol, transaminaza, amilaza, electroforeza, calcemie, sideremie, ionograma sanguina, glicemie; Tub ALBASTRU: fibrinogen (4 ml sange cu 0.5 ml citart de Na 3,8%), timp de protrombina (se recolteaza 4,5 ml sange/anticoagulant 0,5 ml oxalat de K); Tub MOV: HLG, pentru determinarea hematocritului; Tub NEGRU: VSH, grup sanguin, RH-ul. 3. Recoltarea sangelui pentru examene serologice: Recoltarea sangelui pentru examene seriologice releva prezenta sau absenta anticorpilor in serul bolnavului. SCOP: diagnosticarea unor boli infectioase cum ar fi sifilisul, febra tifoida. TEHNICA: Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, intr-o cantitate de 5 -10 ml intr-o eprubeta, dupa coagulare se desprinde vcheagul de pe peretele eprubetei iar dupa 30 de minute se decanteaza serul intr-o alta eprubeta cu ajutorul unei pipete prin aspirare. Serul nehemolizat are culoare galbuie, iar cel hemolizat are culoare roz. 4.Recoltarea sangelui pentru examene bacteriologice (hemocultura): Reprezinta introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examne bacteriologic. SCOP: descoperirea bacteriilor atunci cand se suspecteaza o septicemie sau o bacteriemie. MARETIALE NECESARE:  Pentru punctia venoasa;  Trusa cu pense sterile;  Casoleta cu material moale;  Seringi de 20 ml;  Apa si sapun;  Alcool iodat;  Alcool medicinal;  2 recipiente cu medii de cultura (unul cu bulion citrat si altul cu geloza semilichida). TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril si transportate langa patul bolnavului. Pregatire psihica: I se explica tehnica si necesitatea efectuarii ei. Pregatirea fizica: ocupa pozitia sezand pe un scaun. Se spala regiunea plicii cotului . Tehnica este efectuata de catre 2 asistenti medicali in care primul asistent se spala pe maini si imbraca manusile steril, iar cel de-al doilea asistent dezinfecteaza locul cu alcool medicinal, apoi

Dupa finalizarea tehnicii.apnee. Medicatie expectoranta.i se explica cum trebuie sa se comporte in timpul examinarii ( miscari respiratorii: inspir. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU BRONHOGRAFIE Bronhografia – reprezinta examenul radiologic al arborelui bronsic dupa introducerea in caile respiratorii cu ajutorul unei sonde a unei substante de contrast (opace la razele Röntgen si sunt hidro si liposolubile) . Primul asistent efectueaza punctia venoasa si aspira sangele necesar examenului.fara ca bolnavul sa ridice umerii. Radiografia reprezinta fotografierea imaginii radiologice pe film radiologic ce permite controlul comparativ cu imaginile anterioare ale aceluiasi organ.dupa o inspiratie profunda. TEHNICA: Pregatirea psihica: I se explica bolnavului conditiile in care se va efectua examinarea:camera in semiobscuritate.iar examinarea se face in apnee. Dupa terminarea examenului asistentul medical ajuta bolnavul sa se imbrace si il conduce in salon. SCOP : In diagnosticarea tumorilor pulmonare.cu pieptul apropiat de ecran sau de caseta cu film (cand pozitia ortostatica este contraindicata bolnavul va ocupa pozitia sezand sau DD). I se asigura confortul fizic si termic. Buletinul de analize este completat. 1 Antispastic ( pentru reducerea / scaderea secretiilor salivare). TEHNICA 47. iar recipientul cu geloza semilichida – insamantare anaeroba. al atelectaziilor pulmonare (turtirea sau colabarea unui plaman datorita lipsei aerului alveolar) si al modificarilor calibrului bronhiilor.aplica garoul. bolnavul e supravegheat. MATERIALE NECESARE:        Medicatie pentru sedare. Anestezic: Substanta de contrast. Calmante ale tuse. 51 . TEHNICA 46. se efectueaza insamantarea aeroba.aparat sau segment. iar cel de-al doilea asistent desface garoul inainte de retragerea acului. SCOP: Studierea morfologiei si functionalitatii plamanilor. Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. Primul asistent pregateste produsul recoltat in recipientul cu bulion citrat. este pozitionat in pozitie ortostatica . Se noteaza in FO examenul radiologic efectuat si data. Scuipatoare. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU RADIOSCOPIE DEFINITIE: Radioscopia reprezinta examinarea unui organ sub ecran fluorescent prin expunerea partii examinate intre ecran si razele X .expir).in spatele ecranului. apoi materialul este trimis la laborator.cu mainile in solduri si coatele trase inainte. a modificarilor de volum si de forma in vederea stabilirii diagnosticului. Pregatirea fizica: Se dezbraca bolnavul in regiunea toracica.

DLSDLD.  Tampoane pe port-tampoane. MATERIALE NECESARE :  Bronhoscopul – ales de medic cu toate anexele sale sterilizate. Bolnavul nu mananca si nu bea 2 h pana cand inceteaza efectul anestezicului si va fi instruit sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina prin tuse (nu se inghite pentru a nu produce intoxicatie cu Iod).precum si un calmant al tusei.  Aspiratorul electric. Asistentul medical serveste medicul cu instrumentele si materialele solicitate. TEHNICA: Pregatirea psihica: Bolnavul este anuntat si convins de necesitatea examenului.bronsic. in pozitia trendelemburg pentru dispersarea substantei de contrast.va fi pozitionat in DD putin inclinat spre partea care trebuie injectata. orofaringele. Cu 2-3 zile inainte de bronhografie bolnavul va primi expectorante. cu ajutorul unei seringi. TEHNICA 48.  Masca – pentru medic si asistentul medical. Dupa .introduce sonda in arborele bronsic si apoi substanta de contrast usor incalzita. isi deschide larg gura. va scoate limba.  Pense. Bolnavul este condus in camera de bronhoscopie. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU BRONHOSCOPIE Bronhoscopia . Se anunta bolnavul sa nu manance in dimineata efectuarii examenului.In ajunul examinarii se administreaza o tableta de Fenobarbital sau Bromobal.  Substanta anestezianta . In timpul injectarii substantei de contrast bolnavul va fi ajutat sa-si schimbe pozitia DD.i se creeaza acestuia un climat de siguranta pentru a coopera. iar medicul cu ajutorul unui spray cu Xilina 2% ii anesteziaza limba.  Departator. in mana dreapta va tine o tavita renala. Cu jumatate de ora inaintea examenului se va administra Atropina (prin IM) pentru a reduce secretia salivara.  Oglinda frontala.10 ml. urmand sa anestezieze arborele traheo. Pregatirea fizica: Bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace.DV.cu toracele ridicat apoi cobarat. Dupa examen se ajuta bolnavul sa se imbrace si va fi condus in salon. Bolnavul este anuntat sa nu manance in dimineata examenului. instiland picatura cu picatura anestezicul usor incalzit.tampoane de vata.Medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii. Pregatirea fizica: Bolnavul este asezat pe un scaun.punandu-l in legatura cu alti bolnavi carora li s-a efectuat examenul. asezat pe masa de examinare in pozitia DD cu extremitatea cefalica in extensie cu ajutorul tetierei cu care este prevazuta masa de examinare.  Casoleta cu material moale: comprese sterile.Xilina 2% .  Tavite renale.TEHNICA: Pregatirea psihica: Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea efectuarii tehnicii.  Seringi de 5.reprezinta explorarea arborelui traheo-bronsic sub vizibilitate directa cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop.

care vor infasura cutia toracica. TEHNICA 50. iar cealalta deasupra capului. 53 . Mana dinspre pat va fi asezata sub cap. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU PLEUROSCOPIE PLEUROSCOPIA ( Endoscopia cavitatii pleurale ) . TEHNICA: Bolnavul este controlat radioscopic in prealabil. Medicul stabileste locul de intrare a acului in cavitatea pleurala. Dupa examinare se urmaresc functiile vitale.reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. SCOP : Stabilirea etiologiei proceselor inflamatorii pleurale si diagnosticarea unor tumori. este dezbracat pana la brau si asezat pe patul de tratament in DL cu partea interesata in sus. iar timp de 2-3 zile bolnavul primeste un regim de crutare a laringelui: lichide si alimente pasate. PREGATIREA SI EFECTUAREA EKG-ului EKG –ul . tromboze) aparatul va fi transportat in salon. EKG-ul se inregistreaza de obicei in camera de electrocariografie. din cauza iritatiei cauzate de tubul bronhoscopului. TEHNICA: Inregistrarea EKG-ului necesita repausul psihic si fizic absolut al bolnavului.In primele 2 zile de la interventie se administreaza un regim alimentar usor de digerat si bogat in carbohidrati. Dupa anestezie medicul patrunde cu trocarul in cavitatea pleurala si inlocuieste imediat stiletul cu sistemul optic al pleuroscopului racordat la reteaua electrica.reprezinta explorarea vizuala a cavitatii pleurale cu ajutorul unui instrument optic. In acest scop asistentul medical va pregati bolnavul din punct de vedere psihic cautand sa-i indeparteze orice frica. TEHNICA 49.examinare bolnavul ramane la pat si timp de 4 h se va retine de la alimentatie.iar pentru a preintampina deschiderea plagii se inchide cu agrafe sau este fixatade medic. Dupa examen bolnavul va fi transportat in salon pe carucior si asezat pe pat cu multa blandete.Asistentul medical va dezinfecta locul ales prin badijonare cu tinctura de iod.Inregistrarea EKG-ului se face cu aparate speciale numite electrocariografe. dupa o prealabila insuflare a cavitatii pleurale cu aer. neliniste sau tensiune nervoasa. Plaga va fi pansata destul de strans cu fese de tifon . de-a lungul liniei axilare. iar inregistrarea se va efectua chiar la pat. serveste apoi medicul cu solutia anestezianta – Novocaina 1%. Asistentul medical supravegheaza functiile vitale.iar in cazurile in care bolnavul nu este transportabil ( IMA. in spatiul III sau IV intercostal.

Asistentul medical noteaza pe EKG numele si prenumele bolnavului. EKG. Dupa incheierea inregistrarii se deblocheaza aparatul si se indeparteaza electrozii. • Negru – membrul inferior drept. Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod conventional astfel: P. • Rosu – membrul superior drept. • Verde – membrul inferior stang. V5 si V6 . in unele situatii la lehuze si nou. S. Sonda nazala . iar bolnavul va fi transportat in salon. tulburari respiratorii si circulatorii. 1. Punctul axilar anterior V5 – la intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga. TEHNICA 51. METODE DE ADMINISTRARE A OXIGENULUI: 1. de aceea este recomandat sa fie adus in camera de inregistrare pe carucior sau fotoliu rulant.in spatiul al IV-lea intercostal pe marginea dreapta a sternului.in spatiul intercostal IV pe marginea stanga a sternului. 20.Bolnavul trebuie sa se odihneasca 10. insuficienta cardiaca. MONTAREA ELECTROZILOR: Electrozii se monteaza pe partile moi ale extremitatilor: se fixeaza 4 electrozi pe membre. 3.exploreaza ventriculul drept. in stari de soc.21 ºC. edem pulmonar acut sau in hipoxii respiratorii de diverse cauze si grade. 6.exploreaza septul interventricular.claviculara. T. contraindicata la bolnavii cu afectiuni ale mucoasei nazale.nascuti.este indicata in hipoxie circulatorie cum ar fii: IMA. permite administrarea de oxigen in concentratie de 25 – 45% . Intre doua cicluri cardiace se inscrie o linie zero potential. OXIGENOTERAPIA SCOP : Asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen pentru combaterea hipoxiei. 4. • Galben – membrul superior stang. iar 6 precordial.este metoda cea mai frevcent utilizata. Asistentul medical trebuie sa asigure o temperatura optima a camerei. Punctul medio. . dar si in cazul unor complicatii postoperatorii: hemoragii.15 min inainte de inregistrare. Punctul intermediar V3 . Q. este utilizata pentru terapii pe termen lung. Bolnavul va fi asezat comod in pozitia DD si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.pe mijlocul liniei care uneste V2 cu V4. bolnavii anesteziati cu anestezie generala. V3 si V4 .exploreaza ventriculul stang. Punctul parasternal drept V1 .ul este interpretat intotdeauna de medic in completarea datelor clinice. V1 si V2 .clavicular V4 – in spatiul al V-lea intercostal pe linia medio. 2. Oxigenoterapia . Punctul axilar mijlociu V6 – la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga. R. Punctul parasternal stang V2 . data de integistrare. 5.

 Banda adeziva . ochelari pentru oxigen. este frecvent utilizata la copii. va masura si urmarii respiratia.aceasta metoda permite administrarea de oxigen in concentratie de 40 .acordarea suportului psihic. iar daca este posibil in pozitia semisezand pentru a favoriza expansiunea pulmonara.60% . umectarea sondei cu apa sterila pentru o mai buna alunecare si prevenirea lezarii mucoasei. a) Pregatiri generale este pregatirea la care sunt supusi toti bolnavii inainte de operatii si anume:  Menajarea bolnavului d. O buna pregatire in vedera interventiilor chirurgicale imbunatateste prognosticul si reduce riscul de complicatii intra sau postoperatorie. PREGATIREA PREOPERATORIE In sectia de chirurgie sunt tratati bolnavii care nu au alta alternativa de dtartament. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic si fizic. mobilizarea periodica a sondei prin schimbarea acesteia in cealalta nara sunt alte sarcini ale asistentului medical. 55 .v. Ansamblarea echipamentului.pentru fixarea sondei. introducerea sondei in nara si fixarea acesteia de obraz cu banda adeziva. dar si la bolnavii agitati. va observa coloratia tegumentelor. 4.permite administrarea oxigenului in conc.d. iar pentru a nu disloca cortul. deci necesita interventie chirurgicala.mascand partial meatul auditiv extern) . psihic si lamurirea lui privind interventia chirurgicala. Ochelarii pentru oxigen .2. MATERIALE NECESARE:  Sursa de oxigen umidificator (un recipient cu apa pentru barbotarea oxigenului). utilizata la copii. Supravegherea bolnavului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitie a unor complicatii.sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari. Asistentul medical va supraveghea efectul administrarii oxigenului. cort de oxigen.copii vor fi supravegheati permanent. masca – in functie de metoda aleasa.p. in functie de recomandarea medicului se va fixa debitul de administrare a oxigenului. TEHNICA 52. dar si pulsul. Masca . 3. Bolnavul este asezat intr-o pozitie corespunzatoare. Cortul de oxigen . dezobstruarea cailor respiratorii. masurarea lungimii sondei pe obraz de la nara pana la targus (proieminenta cartilaginoasa a pavilionului urechii situata anterior. este contraindicata la bolnavii cu arsuri la nivelul fetei. accentueaza starea de anxietate mai ales la copii.  Sonda nazala. de 50% .

Reechilibrarea hidroelectrolitica se va face in functie de carente. iar dimineata cu o ora. In seara zilei dinaintea operatiei.  Pregatirea bolnavului in vederea introducerii in sala de operatie. Daca pe suprafata pielii exista leziuni. In vederea conducerii la sala de operatie. Inaintea interventiei chirurgicale. bolnavul este supus unei toalete generale. In seara dinaintea operatiei si dimineata se efectueaza spalatura vaginala cu solutie antiseptica. iar in unele cazuri se practica sondajul vezical. In vedera explorarii capacitatii de rezistenta a organismului se va recolta sange pentru: HLG. asigurarea repausului fizic si psihic. se va observa integritatea . Posibilitatea de a aplica aceste masuri. iar daca perioada de ingrijire preoperatorie este mai lunga. bijuteriile sunt indepartate. Alimentatia este adaptata bolii de baza asigurand nevoile energetice ale organismului. acestea vor fi izolate prin pansamente cu material adeziv. daca a mancat se va efectua spalatura gastrica. Protezele dentare. proteica. este in functie de timpul avut la dispozitie. asigurarea somnului si a odihnei si alimentatia corespunzatoare.  Stabilirea datei interventiei chirurgicale in functie de starea bolnavului. In ziua premergatoare operatiri. iar in ziua respectiva nu mananca. a reactivitatii organismului sid e rezistenta. Somnul bolnavului este asigurat cu hipnotice. In cazul interventiilor laborioase se va efectua ionograma si proteinemia. astfel ca interventia chirurgicala se imparte in:  Operatii necesare urgente. Se va efectua EKG. Inainte de interventie. Acesti bolnavi vor fi internati in saloane cu alti bolnavi care au fost operati pentru a discuta cu ei si a le inlatura nelinistea. b) Pregatiri speciale – sunt masuri aplicate numai in cazul anumitor interventii chirurgicale sau numai anumiti bolnavi si au drept scop reechilibrarea unor deficiente functionale ale organismului. Daca este posibil.  Intarirea rezistentei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitica. se urmareste o vitaminizare completa a bolnavului si se urmareste si starea de hidratare. radioscopie pulmonare si se va evalua functiile vitale. bolnavii trebuie feriti de traumatisme psihice. iar oja de pe unghii este stearsa. glicemie. doua inainte se mai poate administra sedative. grup sanguin. si in caz de boli sau pusee acute (afectiuni cu strai febrile mari). Explorarea capacitatii de aparare a organismului. parul este strans.  Operatii care nu sunt absolut necesare interventia putand fi amanata. bolnavul este incurajat si calmat de catre asistenta medicala. timp de coagulare si sangerare. se va observa bolnavul privind eventualele reactii la medicamente sau alimente. Tot in vederea echilibrarii organismului se cauta indepartarea durerii. glucidica. bolnavul isi goleste vezica urinara. vitaminizare. biochimia sangelui si a urinei pentru examenul sumar de urina. iar daca nu este posibil se efectueaza toaleta pe regiuni la pat sau doar a regiunii care va fi supuse interventiei chirurgicale.  Golirea si la nevoie spalarea cavitatilor naturale ale organismului precum si toaleta bolnavului. majoritatea sunt obsedati de frica interventiei fapt ce duce la scaderea rezistentie organismului. iar in cazul stenozei pilorice se efectueaza spalaturi gastrice cateva zile inainte. Regiunea pe care se va interveni este supusa unei igiene riguroase. interventia chirurgicala se va evita in timpul menstrustiei. bolnavul bea doar lichide.  Operatii necesare dar neurgente.

b) Transportul bolnavului de la sala de operatie Transportul se face cu targa sau caruciorul port targa. Frecvent apar stari febrile in evolutia postoperatorie sau subfebrilitate care este normala a 2-a si a 3-a zi dupa interventia chirurgicala. semiobscura. tavita renala. Aspectul general se refera la aspectul si culoarea mucoaselor. Aistenta medicala insoteste bolnavul in sala de operatie impreuna cu documentele necesare si ramane langa bolnav pana cand acesta va fi narcotizat (anesteziat). vata. In aceasta perioada supravegherea si ingrijirea bolnavului se va face foarte atent urmarind mai multe aspecte: a) Pregatirea salonului si a patului Salonul trebuie sa fie amplasat intr-o zona mai izolata a sectiei si sa contina cat mai putine paturi. arata o compresiune cerebrala. dimineata si seara sau suplimentar la indicatia medicului. DV.) .  Temperatura – se masoara de cel putin 2 ori/zi. iar temperatura mediului ambiant nu va depasi 25°C. Pentru cei anesteziati general. pansamente. eventual in unele cazuri patuls e incalzeste. cardiotonice. varsaturi. se dezinfecteaza cu alcool iodat si se imbraca bolnavul cu lenjerie curata. alcool. circulatie. pot fi asezati in DL stg sau dr fara perna. uneori respiratia putand fi impiedicata de bandaje sau aparate de imobilizare. urinar. Pozitia bolnavului dupa eliminarea anestezicului se poate schimba tredelemburg. INGRIJIREA POST-OPERATORIE Se numeste perioada post-operatorie intervalul dintre sfarsitul operatiei si vindecarea completa a bolnavului. Langa pat se pregateste sursa de oxigen.T. d) Supravegherea bolnavului post-operator in primele zile. daca apare dispneea se administreaza oxigen.  Aparatul respirator se evalueaza prin frecventa si amplitudinea respiratiei. sericngi. DL stg sau dr.  Aparatul cardiovascular – pulsul se masoara de cateva ori pe zi. starid e agitatie sau gesturi necontrolate. apoi in urmatoarele 24 h din 2 in 2 h precum sid e fiecare data cand medicul cere. a faciesului precum si starea tegumentului. se degreseaza cu solventi organici.tegumentelor. pozitia Fowler (DD cu genunchii flectati pentru relaxarea musculaturii abdominale). daca tipul operatiei permite. musama si aleza. Pozitia bolnavului aflat inca sub anestezie este in DD in special in caz de rahianestezie. Uneori modificarile pulsului arata complicatiile postoperatorii (ex: puls bradicardic si amplu dupa interventii cerebrale. puls tahicardic si filiform va indica o hemoragie interna. 57 . intervalul ce cuprinde cateva zile sau luni. garou. in prima zi e mai slab si mai frecvent datorita pierderii de sange apoi isi revine. bolnavul este bine invelit. dar asezarea sa in pat va fi efectuata de mai multe persoane. Se pregateste patul cu lenjerie curata. TEHNICA 53. medicamente calmante. punga cu gheata. c) Ingrijirea in perioada post-operatorie Bolnavul este atent supravegheat deoarece pot aparea tulburari grave de respiratie. iar daca exista secretii bronsice se dezobstruiaza caile respiratorii prin aspiratie.A. fata i se acopera cu un tifon. se masoara in primele 2 h din 15 in 15 minute. prosoape etc. se practica radarea regiunii. caderea limbii. In primele ore lumina este redusa.

2. iar buzele vor fi umezite. Durerile cele mai intense apar in primele 24 h dupa operatie. iar pentru combaterea insomniei se administreaza hipnotice. mai intense noaptea. a tegumentului din jur si eventualele secretii care uneori sunt recoltate pentru examen de laborator. De asemenea se vor urmari starea mucoaselor si restabilirea functionarii tranzitului intestinal – eliminari spontane de gaze. lichidele se administreaza peros (pe cale orala) cate o inghititura la 10 – 15 min. iar daca bolnavul varsa. f) Combaterea durerilor post-operatorii si suportul psihic al bolnavului. uneori cand mictiunea nu are loc se va incerca stimularea prin asezarea unui termofor sau se poate administra 0. In combaterea durerilor postoperatorii localizate. e) Supravegherea pansamentului. Daca pansamentul este compresiv se va urmari starea tegumentelor din jur.5 gr metenamina (pentru relaxarea musculaturii).  Aparatul digestiv se supravegheaza bolnavul in vederea varsaturilor. iar in caz de retentie urinara se efectueaza sondajul vezical. frecventa schimbarii pansamentului fiind in functie de aparitia semnelor locale (supuratii) si generale (febra) pe care bolnavul le prezinta. Persoanele agitate si nelinistite se supravegheaza cu mai multa atentie. Asezarea in pozitia de menajare a partilor dureroase: pozitia bolnavului trebuie sa puna in repaus zona afectata si sa evite compresiunea terminatiilor nervoase. Urina se masoara si se noteaza. morfina. De asemeni oferirea si crearea echilibrului psihic va induce o vindecare mai rapida. o actiune favorabila o are frigul. tramedol. Pentru calmarea durerilor se pot administra calmante cum ar fi mialgin. O atentie deosebita trebuie acordata supravegherii si menajarii sistemului nervos al bolnavului deoarece au un rol primordial in coordonarea activitatii tuturor organelor. Pansamentele se supravegheaza imediat dupa instalarea bolnavului in salon (se va urmari daca nu s-a deplasat precum si secretia in plaga). insa dupa 4-6-12 h bolnavul este invitat sa urineze. sunt tinute in liniste si obscuritate si la nevoie li se administreaza sedative. piafen. culoarea. Daca bolnavul nu varsa. Se refera la combaterea setei si restabilirea echilibrului hidric prin administrarea de lichide. dupa care se atenueaza si dispar in decurs de 36-48h. La intocmirea dietei se va tine cont de felul operatiei si starea generala a operatiei. Pansamentul este schimbat la recomandarea medicului. Durerile postoperatorii pot prezenta intensitati diferite in functie de locul si felul interventiei si tipul de activitate nervoasa a bolnavului. Supravegherea pansamentului are in vedere si examinarea atenta a plagii. Aparatul excretor de obicei in primele ore dupa interventie bolnavul nu urineaza. Linistea bolnavului – se refera la asigurarea unui climat de siguranta care va avea un efect pozitiv asupra sanatatii sale. Utilizarea tratamentelor si tehnicilor calmante. fortral. Pentru combaterea durerilor se foloseste un complex de masuri ce vizeaza: 1. se observa aspectul. emotiile. Initial . lichidele se vor administra parenteral. 3. Alimentarea bolnavului postoperatorie este individualizata evitandu-se regimul de foame prelungit. Se vor inlatura nelinistile bolnavului. enervarile si se vor favoriza vizitele apartinatorilor. g) Rehidratarea si alimentatia bolnavului. iar daca apar sughituri este semn de iritatie peritoneala. realizandu-se prin intermediul aplicarii pungii cu gheata care reduce circulatia prin vasoconstrictie reducand astfel riscul de hemoragii si formarea hematomului. Primul scaun spontan se elimina de obicei in ziua a 3-a si se noteaza in foia de temperatura a bolnavului.

Dupa interventiile obisnuite care nu prezinta complicatii. anchiloza articulatiilor. Mobilizarea se efectueaza progresiv si instituita precoce duce la evitarea complicatiilor imediate sau tardive: tromboze venoase. scaunul este de la moale pana la solid. Colostoma – deschidere in intestinul gros care poate vi descendenta.  In colostoma transversa scaunul e lichid sau moale.  In ileosotma scaunul este lichid si continuu. Cea mai frecvent folosita este colostomia la nivelul colonului descendent pentru cancerul rectal sau anal. Mobilizarea bolnavului se face cat mai precoce. constipatii etc. pneumonii hipostatice. mobilizarea incepe din prima zi dupa operatie. 2.  Vas cu apa calduta. Pungile colectoare sunt confectionate din material plastic. TEHNICA 54. Stomele se clasifica astfel: 1. Ileostoma – deschidere in intestinul subtire.  Pungi colectoare. MATERIALELE NECESARE:  Musama si aleza.  Manusi chirurgicale. Bolnavii care au fost operati sub anestezie locala se pot mobiliza uneori imediat dupa interventie.regimul alimentar este hidric apoi se introduc supe strecurate. Ca si tipuri de pungi avem:  Pungi inchise care dupa umplere se arunca.  Prosoape hartie sau fasa. acestea se pot golid e continut de cateva ori. iar din ziua a 3-a piureuri de legume sau alimentatia semilichida. pe langa toate acestea bolnavii devin mai increzatori.  Sapun lichid pH neutru.  Lighean. iar gaura de 59 .  In colostoma ascendenta de la lichid la pastos. in urma miscarilor circulatia sanguina devine activa.  Recipient pentru materialele murdare. atrofii musculare. sunt dotate cu un sistem de atasare pe tegument si sunt impermeabile.  Foarfeca. deschidere. escare. ascendenta. peristaltismul se imbunatateste.  Pungi deschise cu golire. h) Mobilizarea bolnavului. transversa. Aspectul scaunului in functie de tipul stomei:  In colostoma descendenta. INGRIJIREA STOMEI Stoma = gura. gaura. ventilatia pulmonara se intensifica sis e pun in miscare muschii. Din a 6-a zi se poate trece la alimentatia normala.

o manseta pneumatica cu doua camere in care pompam aerul cu o para de cauciuc. vascularizata intens si nu prezinta sensibilitate la atingere). stoma nu mai evacueaza. Indeparteaza punga cu miscari blande. 3.  Pungi din 2 bucati. neschimbarea la timp a pungii sau schimbarea prea frecventa a acestora. In prima zi dupa interventia chirurgicala. plata sau proeminenta. OSCILOMETRIA DEFINITIE : Este o metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului PACHON.evacuare e prevazuta cu o clema (punga folosita pt scaune semisolide). diareea. Deshidratatrea mai frecvent la cei cu ileostoma. asistenta medicala panseaza plaga respectand regulile de asepsie si antisepsie. Pregateste psihic bolnavul si-l incurajeaza. (Dupa decesul bolnavului. apoi spalam tegumentul din jurul stomei cu apa si sapun. aseaza un prosop de hartie in jurul stomei pentru a proteja bolnavul de eventualele scurgeri si observa bolnavul pe toata perioada tehnicii. INCIDENTE SI COMPLICATII 1. TEHNICA 55. Asistenta medicala asigura confortul termic si fizic al bolnavului. Sterge cu blandete tegumentul din jurul stomei prin tamponare si aplica punga colectoare (lipirea pungii cu autoadezivul direct pe tegumentul uscat si curat). natura iritanta a materiilor fecale. Asistenta medicala efectueaza toaleta si se obstrueaza stoma cu o banda adeziva). curatatul excesiv al tegumentului. Constipatia – mai frecvent la cei cu colostoma decat la cei cu ileostoma. castiga incredera si cooperarea bolnavului si-l roaga sa participe la incrijirea stomei .  Pungi dintr-o singura bucata autoadezive. ajuta bolnavul sa se mobilizeze. protejeaza patul cu musama si aleza. Pregatirea fizica: asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. Amplitudinea oscilatiilor arteriale . miros neplacut sau necrozarea zonei de fixare – punga e fixata prea strans. Observa culoarea si aspectul stomei (o deschidere de culoare rosiatica. aeriseste salonul. Aparatul este alcaturit dintr-un cadran gradat in unitati. Deteriorarea tegumentului din jurul stomei – reactii alergice la adezive sau la materialele folosite la spalarea tegumentelor. incurajam bolnavul sa-si priveasca stoma si explica tehnica. explica tehnica. imbraca manusile. a 2-a si a 3-a zi dupa interventie verifica permeabilitatea stomei. il aseaza intr-o pozitie confortabila. TEHNICA: In primele zile din perioada postoperatorie. umeda. astfel incat sa nu permita nicio scurgere in jurul stomei. daca e cazul indepartam parul din jurul stomei. Manseta aparatului se fixeaza la nivelurile dorite pe membrele bolnavului de unde pulsatiile se transmit la manometru. 2.

Treimea inferioara a bratului. . SCOP: a) Explorator : 61 . maxima). Regiunile unde se cerceteaza oscilometria:     Treimea inferioara si superioara a gambei.Se descopera membrele superioare si inferioare.A. (totdeauna se masoara comparativ intre 2 membre) Interpretarea rezultatelor: Valorile normale sunt apreciate in limite foarte lungi. . TEHNICA 56.2-4 diviziuni in treimea superioara a gambei. . variabile de la bolnav la bolnav dar si la acelasi bolnav.5 – 2 diviziuni in treimea inferioara a gambei. .Se citeste amplitudinea oscilatiilor pe cadranul manometrului.Se scade apoi presiunea din 10 in 10 mmHg cu citiri succesive. realizandu-se o comunicare cu exteriorul. SCOP: Pentru masurarea amplitudinilor pulsatiilor peretelui arterial.Se pompeaza aer pana ce dispare pulsul periferic (presiunea depaseste T. . . .3-6 diviziuni coapsa. Diferenta mai mare de 2 unitati intre un membru si celalalt (la acelasi nivel) este un semn patologic (ne indica o leziune a trunchiului principal sau obstructii vasculare).se observa pe un cadran gradat al aparatului.Bolnavul este in repaus psihic si fizic cu cel putin 15 minute inainte (camera va avea un climat corespunzator). .3-4 diviziuni la membrele superioare. pe membrul examinat. .1. Treimea inferioara a antebratului.Se scade presiunea cu 10 mmHg si se citesc din nou oscilatiile arteriale. SONDAJUL DUODENAL DEFINITIE: Introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului: . Treimea inferioara a coapsei. ceea ce se numeste indice oscilometric. In mod normal variaza intre: .Manseta aparatului se fixeaza la nivelul dorit. pana se gaseste valoarea maxima a amplitudinii.

 Sulfat de magneziu 33%.Aprecierea functiei biliare hepatice. se protejeaza patul cu musama si aleza. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului. Asistentul medical imbraca sortul de protectie.  Casoleta cu material moale. TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe masa de tratament protejata de un camp steril si transportate langa patul bolnavului.  Recipient cu apa pt umezirea sondei. I se explica necesitatea tehnicii.  Prosoape. a cailor biliare sau a tubului digestiv. roaga bolnavul sa inghita pentru inaintarea sondei. localizarea proceselor patologice hepatobiliare prin separarea bilei veziculare de cea hepatica din continutul sucului duodenal. imbraca manusile steril. B.Se introduc lichide si alimente lichide in organismul bolnavilor inconstienti sau cu tulburari de deglutitie. Bolnavul ocupa pozitia sezand la marginea patului. introduce sonda cu blandete in cavitatea bucala pana in dreptul peretelui posterior al faringelui. sustine tavita renala sub barbie.  Trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). b) Terapeutic . Prinde sonda umezita cu mana drepta. .Dupa interventii chirurgicale pe tub digestiv. imbraca sortul de protectie.Evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare (giardia).  Manusi sterile. C. Bolnavul este rugat sa inghita in continuare si se ajuta .Descoperirea modificarilor anatomo-patologice. roaga bolnavul sa deschida larg gura. Se izoleaza patul cu un paravan (daca tehnica se efectueaza in salon).In cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale. ca pe un creion.– Extragerea continutului duodenal format din continut gastric.  Tavite renale.Drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului.Se verifica permeabilitatea cailor biliare. d) Aspiratie continua . bila A.  2 sorturi de protectie. . a cailor extrahepatice.  Pahar cu apa.  Sonde einhorn.  Musama si aleza.  Seringi 20 ml. I se aseaza in jurul gatului un prosop. analiza sucului pancreatic.  Perna cilindrica sau patura rulata.  Stativul cu eprubete. . suc pancreatic si secretie proprie. . c) Alimentatie artificiala . . se spala pe maini cu apa si sapun. MATERIALE NECESARE:  Paravan. Bolnavul va fi nemancat.

: Nu se va depasi durata de executie a sondajului (3.inaintarea treptata a sondei prin miscari blande. musamaua si aleza. Se introduce perna cilindrica sub regiunea hepatica a bolnavului. se indeparteaza seringa. coapsele flectate pe bazin. b) . se spala pe maini cu apa si sapun. dar poate fi aspirat daca sonda se afla in stomac. Cele 3 tipuri de bila (A. Cand diviziunea 75 cm se afla in dreptul arcadei dentare. OBS. Se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie (1-2 cm la 3-5 minute).Se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii. daca in decurs de 3 ½ ore nu s-a reusit introducerea sondei in duoden. c) . C) captate separat in recipiente (eprubete) etichetate se trimit la laborator cu buletinele de analiza. obsevand atent marcajul sondei.La capatul distal al sondei se ataseaza o seringa.Se penseaza sonda. se va renunta la sondaj. Se goleste continutul sondei si se indeparteaza intr-o tavita renala. . se aeriseste salonul. care nu mai poate fi asirat daca sonda a ajuns in duoden. Indepartarea sondei se face dupa ce se introduc cativa ml de aer in sonda si se penseaza capatul distal. Se aseaza bolnavul in decubit lateral drept. sonda a ajuns in duoden (dupa 1. Se indeparteaza sortul.Se asigura confortul fizic (pozitie comoda in pat) si termic (se inveleste) al bolnavului.se efectueaza controlul radiologic (numai in situatia in care celelalte 2 metode n-au putut stabili pozitia sondei). . sonda fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb.Se indeparteaza sonda printr-o miscare hotarata (dar cu multa blandete). . dupa care se penseaza (comprima) sonda. se urmareste sonda sub ecran. Cand semnul de 45 cm a ajuns la arcada dentara sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac. B. Se trece la reorganizarea locului de munca. . Se verifica pozitia sondei: a) – se introduc 10 ml de lapte prin sonda. . 63 . se aspira bila A coledociana de culoare galben aurie.1 ½ h de la patrunderea sondei in stomac). mentinand extremitatea libera sub nivelul stomacului bolnavului pentru a impiedica scurgerea continutului ei in faringe sau in cavitatea bucala. cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos .3 ½ ore).Dupa 30 min.cu ajutorul seringii se introduc 60 ml aer prin sonda si dupa 1 minut se aspira. se impinge usor sonda pana la marcajul 60 cm. se ataseaza capisonul (teaca) si se aseaza pe o compresa sterila (langa stativul cu eprubete).daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml. .Se introduc prin sonda (cu ajutorul seringii) 40 ml solutie de sulfat de magneziu 33% la tem.Dupa evacuarea bilei B se colecteaza in continuare o bila clara (galben deschis) care provine direct din ficat – bila C hepatica. Asistentul medical indeparteaza manusile. De 37 ºC pentru a favoriza drenarea bilei veziculare. se deschide sonda si se colecteaza (prin aspirare cu seringa) 40 ml bila vascoasa de culoare inchisa castanie – bila B veziculara . se sterg mucuozitatile de pe fata si barbie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful