P. 1
Tehnici de Nursing an 1 Si 2

Tehnici de Nursing an 1 Si 2

|Views: 4,223|Likes:
Published by Radu Catalin Ionut

More info:

Published by: Radu Catalin Ionut on Mar 06, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/04/2014

pdf

text

original

TEHNICA 1.

SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT CU BOLNAVUL IN PAT
MATERIALE NECESARE:  cearsaf simplu;  cearsaf plic;  2 fete de perna;  2 perne;  1,2 paturi;  paravan;  sac pt rufele murdare;  manusi de protectie. Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii impaturita in felul urmator: - patura si cearsaful de sub patura (sau plic) se impaturesc fiecare in 3 sub forma de armonica. - musamaua si aleza se ruleaza pe latime sau pe lungime. - cearsaful se pliaza in lungime, cand schimbarea patului se executa pe lungime si in latime, cand schimbarea lenjeriei se executa pe latime. Scop: Asigurarea conditiilor igienice, de confort a bolnavului. SCHIMBAREA LENJERIEI PE LUNGIME: Bolnavul poate fi intors in decubit lateral stang sau drept (DL stg sau dr), in acest caz schimbarea lenjeriei se va efectua pe lungimea patului (avem nevoie de 2 asistente). Se vor aseaza asistentele medicale de o parte si de alta a patului bolnavului, acesta ramanand acoperit pana la schimbarea cearsafului de sub patura. Marginile cearsafului murdar, se desfac de sub saltea, de jur-imprejur, apoi bolnavul este intors in decubit lateral stg sau dr (DL). Asistenta medicala din dreapta prinde bolnavul cu mana dreapta din regiunea axilara dreapta a bolnavului, il ridica usor, iar mana stanga a acesteia o introduce sub umerii lui (regiunea omoplatilor), sprijinindu-i capul pe antebrat, apoi cu mana dreapta de sub axila indeparteaza (trage) usor perna spre marginea patului, bolnavul fiind deplasat usor in aceeasi directie. Asistenta se aseaza in dreptul genunchilor bolnavului, introduce mana stanga sub genunchii acestuia (regiunea poplitee), flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse. Din aceasta pozitie, se intoarce bolnavul in decubit lateral drept (DL dr), sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor (bolnavul se mentine acoperit). Asistenta medicala din stanga, ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele bolnavului (asistenta medicala are imbracate manusile de protectie). Sulul de lenjerie curata se afla langa sulul de lenjrie murdara, iar fara a se atinge cearsafurile intre ele, se va indeparta sulul de lenjerie murdara. Pe jumatatea libera a patului se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite dinainte. Se intinde bine cersaful curat pe jumatatea libera a patului sis e aseaza o perna in fata de perna curate, apois e adduce bolnavul in decubit dorsal (DD) cu multa blandete si delicatete, sprijinindul in regiunea omoplatilor si regiunea poplitee ( regiunea genunchilor). SCHIMBAREA LENJERIEI PE LATIME: 1

Bolnavul poate fi intors in pozitia sezand, in acest caz schimbarea lenjeriei se va face in latimea patului.( Rularea si impaturirea lenjeriei se face ca la schimbarea lenjeriei de pat pe lungime.) Tehnica va fi efectuata de 2 asistente. Una dintre asistente va sprijini bolnavul, iar cealalta va rula lenjeria murdara, dupa ce in prealabil s-a spalat pe maini cu apa si sapun si a imbracat manusile de protectie. Bolnavul este acoperit si este ridicat de asistenta medicala din dreapta in pozitie sezand. Cealalta asistenta indeparteaza pernele pernele si ruleaza spre bolnav lenjeria murdara. Cu manusi curate, se va derula lenjeria de pat curata, de la spatele bolnavului, unde cele 2 cearsafuri se vor intalni fara a se atinge. Se va avea grija ca lenjeria curata sa ajunga la mijlocul patului, pentru a se putea introduce sub saltea, de ambele margini. Dupa intinderea lenjeriei pe suprafata libera a saltelei, bolnavul este culcat, iar daca starea lui o permite este rugat sa ridice regiunea bazinului. Daca insa aceasta nu este posibila, sau este contraindicata, atunci cele 2 asistente vor introduce mainile, dinspre capatul proximal al patului (capul bolnavului), cu palmele suprapuse sub bazinul lui, si il vor ridica. Cu una din mainile libere ramase, se va indeparta lenjeria murdara in sac, derulandu-se imediat lenjeria curata. Dupa efectuarea tehnicii, asistenta medicala, se asigura ca bolnavul este asezat cat mai confortabil. In unele cazuri, aleza se va schimba de mai multe ori pe zi, nefiind nevoita sa schimbe si lenjeria de pat.

TEHNICA 2. MOBILIZAREA BOLNAVULUI
SCOP: Bolnavii sunt mobilizati pentru a preveni complicatiile cum ar fi: tromboze, escare, pneumonii, ce pot aparea din cauza imobilizarii, pentru recunoasterea starii de independenta si grabirea procesului de vindecare. MATERIALE NECESARE: tensiometrul pentru masurarea functiilor vitale OBIECTIVELE MOBILIZARII SUNT:        Mentinerea mobilitatii articulare; Normalizarea tonusului muscular; Asigurarea starii de bine si a independentei bolnavului; Stimularea metabolismului; Favorizarea eliminarilor; Stimularea circulatiei sangvine pentru prevenirea trombozelor, pneumoniilor, escarelor; Accelerarea peristaltismului intestinal;

PRINCIPII CE TREBUIESC RESPECTATE: 1.Mobilizarea se face in functie de natura bolii, starea generala a bolnavului . 2.Exercitiile fizice se fac inainte de masa. 3.Bolnavul trebuie educat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile respiratorii. 4.Se stabileste impreuna cu bolnavul un exercitiu pentru relaxare. 5.Momentul in care se va incepe mobilizarea, precum si ritmul in care sunt efectuate, vor fi hotarate de catre medic, iar executarea in bune conditii tine de competenta asistentului medical. Bolnavul este pregatit psihic, explicandu-i-se tehnica, cat si importanta acesteaia in grabirea

procesului de vindecare. Inainte de a mobiliza bolnavul, cat si dupa mobilizare, ii vom masura tensiunea, pulsul, frecventa respiratorie, faciesul bolnavului cat si starea acestuia. Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunile si starile bolnavului, aceasta facandu-se progresiv. Se va incepe cu miscari ale capului (miscari pasive/miscari active), miscari ale degetelor si incheieturilor (miscari pasive/miscari active), miscarea si schimbarea pozitiei membrelor inferioare si superioare, miscari de flexie si extensie, bolnavul pastrand pozitia decubit dorsal (miscari pasive/miscari active). Urmeaza asezarea bolnavului in pozitia sezand in pat (miscari pasive/miscari active), in pozitia sezand la marginea patului (miscari pasive/miscari active) si apoi ridicarea bolnavului in pozitia ortostatica (miscari pasive/miscari active). OBS !! DOAR IN PREZENTA MEDICULUI, BOLNAVUL VA EFECTUA PRIMII PASI.

TEHNICA 3. CAPTAREA SCAUNULUI LA PAT
SCOP: Evacuator in cazul bolnavilor dependenti si pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice si analiza lor in vederea precizarii diagnosticului. MATERIALE NECESARE:  Paravan;  Masca;  Manusi de protectie;  Plosca sau bazinet;  Musama si aleza;  Invelitoare;  Hartie igienica;  Foaie de temperatura;  Pix de culoare albastra. TEHNICA: Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie. Pregatirea psihica: se comunica cu bolnavul pentru a fi relaxat, explicam importanta tehnicii, montam paravanul in jurul patului; Se realizeaza o rulare a paturii si a cearsafului la picioarele bolnavului apoi se protejeaza patul cu musama si aleza; Pregatirea fizica: se dezbraca bolnavul in partea inferioara si il rugam sa-si flecteze genunchii si sa-i indeparteze. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie si masca. ( plosca o incalzeste in apa fierbinte si o usuca si a fost dezinfectata prin SUMERJARE (scufundare). Cu mana stanga ridicam bazinul bolnavului, si introducem plosca cu mana dreapta, din partea laterala a patului, sub fesele bolnavului dupa care se roteste intre coapsele acestuia. Se acopera bolnavul cu cearsaful sau invelitoarea si asistenta se indeparteaza, pentru a lasa intimitatea bolnavului. Cat timp bolnavul va elimina, asistenta va fi prin salon (nu va parasi salonul), iar cand bolnavul a terminat, acesta o striga. Vom scoate plosca in linie dreapta, dupa ce in prealabil l-am sters in regiunea perianala cu hartie igienica. Plosca se va acoperi cu capacul sau invelitoarea si se va indeparta pentru deversare la toaleta sau daca medical recomanda, se va recolta cu coprorecoltorul, 3

precum si calitatile lui fizice. Asistenta medicala sprijina cu cealalta mana fruntea bolnavului. Daca acesta are proteza.  Scaun diareic sau apos ─ .  prosop.  Scaun melena M (negru lucios cu aspect de pacura). I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata .  Scaun grunjos Z. Daca starea generala i-o permite acesta mai poate ocupa si pozitia sezand in pat sau la marginea patului. Va aerisi camera. pe masuta protejata de un CAMP STERIL. il educa sa inspire mai profound pe nas si sa expire pe gura. va nota in foaia de temperatura scaunul.  Scaun cu mucus X. se noteaza nr total urmat de semnul conventional.  2 tavite renale.  pahar cu apa aromata. cu un prosop asezat in jurul gatului bolnavului. asistentii medicali.in functie de continutul varsaturii. albastru) . Meconiu – primul scaun la nou – nascut. Pregatirea fizica consta in pozitionarea acestuia in decubit dorsal cu capul in lateral (pozitia de siguranta). CAPTAREA VARSATURII SCOP: Pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice ale varsaturilor si descoperirea modificarii lor patologice in vederea stabilirii diagnosticului. Se imbraca bolnavul.  Sczun cu puroi P. rosu. se aeriseste salonul. il incurajeaza pe bolnav. I se ofera bolnavului tavita renala daca este capabil sa si-o sustina. daca nu o vom sustine noi. Pragtirea psihica: In timp ce bolnavul varsa. el este incurajat si sustinut de frunte. In pozitia de siguranta. dupa ce in prealabil a indepartat materialele din salon si a dezbracat manusile. TEHNICA 4. Se protejeaza perna bolnavului cu musama si aleza iar lenjeria de corp.  3 pixuri (verde.  foaie de temperatura. vom impiedica bolnavul sa aspire continutul gastric in caile respiratorii. se acopera. o vom indeparta in pahar.  Scaun moale ∕ .“fragmente” din materiile fecale pentru coprocultura. Notarea scaunului:  Scaun normal I. OBS! Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun.  Scaun sanguinolent S (scaun cu sange).  musama si aleza. comunicam cu acesta pentru a nu intra in panica. MATERIALE NECESARE:  manusi de protectie (daca bolnavul are varsatura precedata de prodroame). Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si trasportate la patul bolnavului.

aplica comprese umede pe frunte. Montam paravanul. ofera bolnavului lichide reci in cantitati reduse incepand cu o lingurita si apoi cantitatea crescand progresiv. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun dupa ce in 5 . sterge gura bolnavului cu prosopul de eventualele mucozitati. pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice. indeparteaza continutul in cealalta tavita renala. cu alta compresa sterila se sterg picaturile de urina ramase si se indeparteaza urinarul. TEHNICA 5. HTA. O (cerc de culoare verde). acufene. daca nu va fi pastrata pentru vizita medicului. invelit. regurgitatia (intoarcerea alimentelor din stomac sau esofag in cavitatea bucala fara effort si fara greata). CAPTAREA URINEI SCOP: Evacuator. ameteala. astfel:  Varsaturi alimentare O (cerc de culoare albastra). ne spalam pe maini cu apa si sapun si apoi imbracam manusile de protectie. Asistenta medicala.  Foaie de temperatura (in caz ca notezi diureza sau cantitatea de urina eliminate pt a efectua bilantul ingesta-excreta) TEHNICA: Urinarele sunt confectionate din plastic sau sticla. MATERIALE NECESARE:  Paravan.  Tavita renala. Varsaturi sanguinolente O (cerc de culoare rosie). Dupa eliminare. in care se noteaza numarul acestora. Se aseaza urinarul intre coapsele bolnavului.  Manusi de protectie. numele asistentei medicale si ora. daca e nevoie si varsatura. Daca lenjeria s-a murdarit se va schimba.pentru a-si clati gura. asistenta medicala se spala pe maini apo supravegheaza bolnavul. Se va nota in foaia de observatie tehnica. rulam patura la picioarele bolnavului. Notarea varsaturii . vedere incetosata. pentru a proteja patul. Se indeparteaza materialele folosite.  Varsaturi bilioase  Pe foaia de temperature se noteaza varsatura sus. se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. puls tahicardic dar filiform.  Urinar. deshidratare. varsatura si culoarea acesteia. asezam musamaua si aleza. Simptome ce insotesc varsatura: dureri abdominale. apoi bolnavul este asezat in pozitia confortabila. in partea superioara a paginii si scaunul in partea de jos a foii.  2-3 Comprese sterile.  Musama si aleza. migrene urmate de cefalee occipitala. respiratie frecventa. le vom transporta la patul bolanvului pe o masuta protejta de un CAMP STERIL. Dupa pregatirea materialelor. iar in foaia de temperatura. iar cu o compresa se apuca penisul si se introduce in urinar.Varsaturile se noteaza cu un cerc. pentru barbati au un orificiu mai ingust iar pentru femei au un orificiu mai larg in forma de floare.

Sputa este alcatuita din secretia si exudatia patologica a mucoaselor bronhopulmonare din descuamatia epiteliilor pulmonare dar si din substante straine inhalate (praful). In conditii patologice se aduna in CAILE RESPIRATORII SUPERIOARE o cantitate variabila de sputa care actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei. Pentru determinarea .).R. sa nu o imprastie. necesara protejarii suprafetei interioare a organelor respective fata de efectul nociv al aerului. Expectoratia are o mare importanta pentru stabilirea multor diagnostice. I se asigura cel putin 2-3 scuipatori de rulaj. Examen flora banala 3. Se educa bolnavul sa nu arunce corpuri straine in scuipatoare. pahar cu apa. CAPTAREA SPUTEI SCOP: Explorator. Drenajul secretiilor bronsice 2. Prin expectoratie se intelege eliminarea sputei din caile respiratorii superioare(C. 1. pentru examinari bacteriologice. ci sa colecteze in scuipatorile speciale. pentru a preveni infectiile nozocomiale. Examen bacteriologic MATERIALE NECESARE:  Pahar conic sau cutie Petri. In conditii fiziologice. Se trece la reorganizarea locului de munca. parazitologice in vederea stabilirii diganosticului. Va nota in foaia de temperatura cantitatea de urina. Este pregatit fizic si psihic. TEHNICA 6. Este instruit sa nu manance. mucoasa cailor respiratorii secreta o cantitate mica de mucus. sa nu inghita sputa. tavita renala. servetele de unica folodsinta.  2-3 scuipatori dezinfectate si sterilizate cu solutie de lizol 3% sau fenol 2.  Pentru determinarea cantitatii sputei se vor folosi vase gradate acoperite cu palci de sticla (cantitate fixa de substanta dezinfectanta fenol 100 gr pt a preveni aderarea acesteia pe peretii vasului si pentru a nu se suprainfecta) TEHNICA: Se pregatesc materialele si se transporta la patul bolnavului. sa nu o expectore in batista sau prin salon.prealbil a dezbracat manusile.S. Se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. manusi. prafului si fata de uscaciune.5%. Definitia sputei: Sputa reprezinta totalitaea substantelor ce se expectoreaza din caile respiratorii prin tuse. Acestea sunt schimbate in functie de cand trebuie prezentate medicului.

adinamici. 2. imbraca manusile de protectie. ALIMENTATIA BOLNAVILOR PASIV Cand starea generala a bolnavului nu ii permite sa se alimenteze singur. Daca sputa se capteaza pentru aprecierea aspectului se utilizeaza scuipatoare emailate cu capac (fara a se adauga o alta substanta in vas. cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare. care trebuie scazuta din cantitatea de sputa colectata in vas (recipient). Readucerea bolnavului la locul initial pentru cei ce au alunecat jos de pe perna. adinamici. Acestea trebuie sa adopte o pozitie potrivita pentru a putea ridica bolnavul cu mai multa usurinta si efort fizic redus.cantitatii se vor folosi vase gradate acoperite cu placi de sticla. se aranjeaza boneta sau calota astfel incat parul sa nu cada in alimentele bolnavului. dimineata si este indicat pentru evidentierea bacilului Koch. SCHIMBAREA POZITIEI BOLNAVULUI SCOP: Pentru prevenirea complicatiilor. care ar putea denatura aspectul sputei). Bolnavul este pregatit de seara in sensul ca trebuie sa-si spele dantura inainte de culcare. TEHNICA 8. paralizati sau cei cu gips. cu ajutorul asistentei medicale. MATERIALE NECESARE:  tavita  cana cu supa  farfurie cu desert si felul 2  tacamuri  servet sau prosop din panza  pahar pentru apa  vaza cu flori TEHNICA: Se imbraca halatul de protectie peste uniforma. asistenta sa fie asezata mai aproape de patul bolnavului. iar dimineata se recolteaza inainte de spalrea dintilor. Asezarea bolnavului in pozitia sezand. Aceste schimbari pot fi: pasive si active. Acesta trebuie sa fie ajutat. Intoarcerea bolnavilor din decubit dorsal in decubit lateral stang sau drept si revenirea in pozitia initiala. 3. Pentru efectuarea schimbarilor de pozitie sunt necesare 1-2 asistente medicale. in vas se afla o cantitate fixa de substanta dezinfectanta de lizol 5%sau fenol 100g sau permanganat de potasiu. 1. se va face in vase speciale fara a fi sterile. Asistenta medicala se spala cu apa si sapun. inconstienti. Bolnavul este prins precis cu o singura mana. Daca sputa se capteaza pentru examen bacteriologic. palma sa fie asezata pe suprafata corpului bolnavului. astfel vor fi alimentati bolnavii imobilizati. astfel incat suprafata de contact sa fie mai mare. Schimbarile pasive se efectueaza la bolnavii imobilizati. se aseaza bolnavul 7 . intervine alimetarea pasiva. cu tulburari de deglutitie si cu afectiuni in stare grava. Flora banala – se recolteaza dimineata in vase speciale sterile si se transporta la laborator in cel mult 60 minute pentrua nu se suprainfecta. TEHNICA 7.

in cadrul limitelor prescrise de medic. Alimentele se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului. cacao. cu mana stanga se ridica usor capul.ce poate fi imobilizat. tava se va aseza pe noptiera sau pe u scaun langa pat. Se vor taia alimentele solide in prezenta bolnavului si se va supraveghea debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie a bolnavului. se aeriseste salonul. se supravegheaza lichidul care intra in gura bolnavului pentru a evita incarcarea peste posibilitatea lui de deglutitie. alimentele se servesc in portii mici deoarece cantitatile mari provoaca senzatia de plenitudine bolnavului. explicandu-i contributia alimentelor in procesul de vindecare. lichidele se servesc reci. Daca este nevoie se schimba lenjeria de pat. Dupa terminarea alimentelor. TEHNICA 9. se asigura confort termic si fizic placut. mancarea este asezata pe o tava. sau mai poate ocupa pozitia decubit lateral cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a-i usura deglutitia. Se adapteaza masuta speciala la patul bolnavului. preparate din zahar. se sterge bolnavul la gura. La revenirea apetitului se administreaza alimente solide repartizate in 4-5 mese. si se trece la reorganizarea locului de munca. pe un scaun. ALIMENTAREA BOLNAVILOR INAPETENTI Asistenta medicala trebuie sa verifice daca inapetenta este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimetele din regim in comparatie cu cele preferate. Asistenta medicala nu sufla in alimente. Asistenta medicala se aseaza in partea dreapta a bolnavului. pentru a nu le aspira. senzatia de sete va fi exploatata si li se vor oferi alimente nutritive sub forma lichida. sau cu ajutorul pernelor. sucurile vor fi imbogatite cu lapte praf. iar daca nu dispune de masuta. Se protezeaza lenjeria de pat cu o aleza iar lenjeria de corp cu un prosop. pentru eliminarea senzatiei de greata. Asistenta medicala trebuie sa noteze cantitatea de alimente consummate si sa calculeze valoarea calorica pentru a se putea orienta in ceea ce priveste necesarul zilnic de calorii al bolnavului . se indeparteaza eventual resturile alimentare pentru a evita aparitia escarelor. La cei adinamici si cei in stare grava. iar daca este posibil vor fi acidifiate (acrite) cu lamaie. bolnavul trebuie incurajat. OBS!!! In timpul alimentarii. La cei complet inapetenti. se asigura necesarul caloric zilnic de 2500-3000calorii/zi. in pozitia semisezand cu ajutorul rezematoarelor de la pat. Mesele vor fi servite la intervale de 2-3 ore. deoarece acesta ar provoca senzatia de plenitudine si favorizeaza diareea. Prin administrarea de alimente lichide hipercalorice. Se verifica temperatura alimentelor. (Astfel laptele. Bolnavului i se ofera portiuni de alimente nu prea mari. bolnavul este asezat in pozitie comoda. daca acestea nu modifica gustul sau mirosul alimetelor. Bolnavilor aflati in stare grava. galbenus. se strange vesela si se transporta la oficiu. si i se serveste supa cu ajutorul lingurei sau din cana cu cioc. Nu se vor administra alimente hiperzaharate (cu continut ridicat de zahar). Servirea mesei se face intr-un cadru estetic. precum si cei cu tulburari de deglutitie. sucuri de fructe) in aceste amestecuri se vor introduce si preparate de vitamine. nu le gusta cu lingura bolnavului si nu baga degetul in ele. lichidele se vor administra cu lingurita sau lingura.

MATERIALE NECESARE:  ceas cu secundar.  pix sau creion de culoare rosie.  artera tibiala. Dupa terminare.11. asistenta fixeaza varful celor 3 degete (index. Bolnavul este pregatit psihic.  artera femurala.  Subclaviculara. mediu si inelar) pe traiectul arterei. Bolnavul este intrebat daca a depus efort fizic si psihic (daca a primit vreo veste proasta sau buna.  artera temporala. tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii de temperature reprezinta 4 pulsatii.  carnetelul asistentului medical. Pregatirea fizica: bolnavul este pozitionat in decubit dorsal cu bratul sprijinit. dupa ce in prealabil a dezbracat manusile. asiguram daca e nevoie repaus fizic si psihic.  artera pedioasa. asistenta noteaza grafic in foaia de temperatura valoarea obtinuta cu un pix de culoare rosie printr-un punct pe linia orizontala.  artera carotida. Asistenta medicala exercita o presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor si numara pulsatiile timp de 60 de secunde.  foaia de temperatura. daca a urcat sau coborat scari). PS = 92 p / min. astfel ia nastere o unda pulsatila care poate fi perceputa la palparea arterei pe un plan osos. repereaza artera radiala (in prelungirea policelui). Retine valorile si se ocupa de ingrijirea bolnavului. Dupa ce a localizat artera radiala. explicandu-i-se modalitatea si importanta tehnicii.2012 PD = 90p / min .  artera poplitee. Locuri de masurare a pulsului:  artera radiala. 9 . 10-15 minute. asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. In carnetelul propriu. TEHNICA: Materialele se transporta lana patul bolnavului. PULSUL: reprezinta conflictul dintre sangele expulzat in artere de catre inima in timpul sistolei ventriculare si masa de sange existenta in vas. asistenta noteaza pulsul in cifre astfel Ex: J 25.TEHNICA 10. MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI SCOP: Obtinerea de informatii pentru evaluarea functiei cardio-vasculare. Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si apoi se spala cu apa si sapun. Unirea valorii actuale cu valoarea obtinuta anterior se obtine curba pulsatila.

 pix de culoare albastra. MATERIALE NECESARE:  tensiometru format din: manseta pneumatica. adica miscari de ridicare a toracelui timp de un minut. se retine valoarea obtinuta.  foaie de temperatura. deoarece poate influenta valorile respiratiei. Nu se pregateste psihic bolnavul deoarece nu se mai obtin valori reale. Se aseaza fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului. aprecierea evolutiei bolii. La aceasta tehnica nu necesita preg. manometru. TEHNICA 12. stetoscop format din: olive si membrana. recunoasterea complicatiilor si a prognosticului bolii.  carnetelul propriu. se numara frecventa miscarilor.  tavita renala. Se trece la reorganizarea locului de munca. Elemente de evaluat: tensiunea arteriala maxima (sistolica) si tensiunea arteriala minima (diastolica). Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul decubit dorsal unde este cazul. MATERIALE NECESARE:  ceas cu secundar. numarul inspiratiilor.  pix sau creion de culoare verde. MASURAREA SI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE SCOP: Evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii si rezistental determinata de elasticitatea si calibrul vaselor). para cu supapa. Dupa terminare. .TEHNICA 11. tubulatura. si anume. Valoarea obtinuta si notata graphic se uneste cu cea anterioara si astfel se obtine curba respiratorie. MASURAREA SI NOTAREA RESPIRATIEI SCOP: Poate constitui un indiciu pentru stabilirea diagnosticului.  alcool medicinal. iar daca acesta are pozitia ocupata se va trece la masurarea respiratiei. Se noteaza cifric in carnetelul propriu.psihica. iar acesta daca doarme nu-l vom trezi. vom asigura confort termic si fizic bolnavului si se noteaza tehnica in foaia de temperature cu un pix de culoare verde.  tampoane de vata. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. pt fiecare linie orizontala se considera o respiratie.

11 . FACTORI CARE DETERMINA TENSIUNEA ARTERIALA:  debitul cardiac. TEHNICA 13. se aseaza vata acoperita cu tifon pentru a nu permite lovirea rezervoarelor de fundul vasului de sticla. Dupa transportul materialelor la patul bolnavului. Bolnavul este pregatit fizic: se asigura ca bolnavul are un repaus de 10-15 minute. Vom indeparta materialele din salon si vom trece la reorganizarea locului de munca. TENSIUNEA ARTERIALA: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. Masurarea temperaturii cu termometru maximal se face in cavitati inchise sau semiinchise pentru a obtine temperatura cea mai apropiata de cea centrala. doar pana la jumatate. reprezinta tensiunea arteriala minima.  vascozitatea sangelui.  forta de contractie a inimii. MATERIALE NECESARE:  termometru maximal. Inainte de a fi date in folosinta.  recipientul cu solutie dezinfectanta de bromocet sau cloramina 2%. ne vom ocupa de ingrijirea bolnavului pentru a-i reda confortul termic si fizic. Se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei. iar la ultimul zgomot care se aude. i se explica importanta si necesitatea tehnicii.  carnetelul asistentei medicale. acela fiind tensiunea arteriala maxima. pana ce se percepe primul zgomot. in borcane. este tinut in solutii dezinfectante de bromocet sau cloramina 2%. Se sustine membrane stetoscopului pe artera humerala. termometrele medicale sunt verificate. Se retine valoarea. foaia de temperatura . Termometrul in uz (termometru maximal).  elasticitatea si calibrul vaselor. vagin. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII Termometrul maximal utilizat in medicina este gradat dupa scara Celsius. rect. si se continua decomprimarea. Se retin valorile obtinute. socotinde-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de Hg. Masurarea se face in axila. Asistenta medicala dezinfecteaza cu alcool medicinal membrana stetoscopului si olivele acesteia. Solutia nu trebuie sa acopere termometrele tinute vertical. Se introduce olivele in urechi. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun apoi asezam manseta pneumatica pe treimea medie a bratului aflat in extensie si supinatie. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic. ureche si cavitatea bucala. Pe fundul borcanelor. Ne ocupam de foaia de temperatura trecand valorile obtinute printr-o linie orizontala de cunloare albastra. se pompeaza aer in manseta cu ajutorul parei de cauciuc pana dispar zgomotele pulsatile. zgomotele devenind mai puternice. Se noteaza si-n carnetul propriu cifric.

se aseaza bolnavul in decubit lateral stang sau drept. lubrifiant – unde este cazul. tavita renala. imbraca manusile. TEHNICA 14. se sterge cu o compresa. se spala si se reintroduce in solutia dezinfectanta. Termometrul se va mentine timp de 10 minute. Se introduce bulbul termometrului sau rezervorului in rect prin miscari de rotatie si inaintare. MASURAREA DIUREZEI SI NOTAREA GRAFICA DEFINITIE: Diureza reprezinta cantitatea de urina emisa in 24 de ore. Daca bolnavul era adinamic sau agitat. alcool medicinal. Se mentine termometrul timp de 5 minute. TEHNICA: Materialele se transporta la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Se noteaza cifric in carnetelul individual astfel T°= 38. il clateste sub jet de apa pentru a nu irita tegumentul. si sa respire pe nas. Lubrifiant: vaselina. se apropie bratul de trunchi cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui. ceas cu secundar. o Urmarirea bilantului circulatiei lichidelor in organism (intrari/iesiri sau ingesta/excreta). Se trece la reorganizarea locului de munca. Se introduce termometrul cu rezervorul in interiorul axilei. asigurandu-i intimitatea. sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare. dupa care se scoate termometrul si se sterge cu ajutorul unui tampon sau compresa cu alcool. Masurarea temperaturii rectal: Se lubrefiaza termometrul. se citeste gradatia. o Efectuarea unor determinari calitative si anume analize biochimice din cantitatea . se sterge axila acestuia prin tamponare cu prosopul bolnavului. si se retine valoarfea indicata de coloana mercurului. Verifica daca coloana de mercur este coborata in rezervor. apoi se scutura termometrul. Ne ocupam de ingrijirea ulterioara a bolnavului pentru redarea confortului termic si fizic placut. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. si il usuca prin tamponare cu ajutorul unor comprese. Se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura si carnetelul asistentei medicale. Notarea grafica se face printr-un punct de culoare albastra pe orizontala. bratul era sustinut de asistenta medicala. cu membrele in semiflexie. Masurarea temperaturii in cavitatea bucala: Se introduce termometrul in cavitatea bucala. Se uneste valoarea prezenta cu cea obtinuta anterior pentru a obtine curba termica. Bolnavul este rugat sa inchida gura. pix de culoare albastra. carnetelul asistentei medicale foaie de temperatura. Masurarea temperaturii in axila: Se ridica bratul bolnavului.        casoleta cu tampoane sterile. SCOP: o Obtinerea datelor privind starea morfo-functionala a aparatului renal si asupra altor afectiuni. fiecare linie orizontala a foii corespund 2 diviziuni de grad.8°C. Termometrul este sustinut timp de 5 minute in rect. daca nu il scuturam. glicerina sau ulei de parafina. Notam grafic in foaia de temperatura si cifric in carnetel. scoate termometrul din solutia dezinfectanta. dupa care se scoate. dupa citirea gradatiei.

se arunca urina dupa prima emisie. o Culoare rosie deschisa pana la rosu inchis – hematurie. la bol imobilizat la pat se roaga sa urineze inainte de defecare. apoi se colecteaza in vasele gradate toate urinile emise pana a doua zi la aceeasi ora. o pregatirea materialelor necesare astfel ca ingrijirea bolnavului sa se desfasoare rapid. o sa dea dovada de mult tact si delicatete in ceea ce priveste convingerea bolnavului in efectuarea tehnicii.(ex: se educa bolnavuls a urineze numai in urinar sis a nu arunce urina).  2 scaune 13 . Bolnavul este informat asupra necesitatii si importantei colectarii corecte a urinei si asupra tehnicii. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. se spala pe maini cu apa si sapun.de urina emisa. se citeste gradatia care indica urina emisa. Valori fiziologice avem: femei: 1000-1400ml urina/24h barbati:1200-1800ml urina/24h. . imbraca manusile de protectie. dupa un tratament cu albastru de metil. aspect hiperstenuric. Daca bolnavul se poate deplasa. Valori patologice avem: peste 3000 ml uirna /24h(poliurie) sub 1000 ml/24h(oligurie) absenta urinei in vezica/24h(anurie). noteaza in foaia de temperatura urina colectata. o Miros de fructe coapte sau acetona in diabet. Colectarea incepe dimineata la o anumita ora (ex: ora 8:00) sis e termina in ziua urmatoare la acceasi ora. iar restul emisiilor de urina sa le colecteze in decurs de 24 de ore. o Culoare albastru verzui. EFECTUAREA TOALETEI PE REGIUNI Pentru efectuarea tehnicii. MATERIALE NECESARE:  paravan de protectie. acesta este rugat sa urineze dimineata la ora fixa. prima emisie sa o arunce.a salonului. Materiale necesare:  Vase gradate spalate si clatite cu apa distilata pentru a nu modifica compozitia urinei. TEHNICA 15. Se va observa si calitatea urinei si anume: Fiziologic: culoare galben deschis sau brun inchis(urina concentrata). o sa menajeze bolnavul protejandu-l cu paravan. o sa actioneze rapid cu miscari sigure si multa blandete. Dupa 24 de h de colectare. Vasele in care se face colectarea sunt etichetate cu numele bolnavului. asistenta trece la reorganizarea locului de munca. Patologic: o Culoare brun inchisa si spuma – icter.Asistenta medicala dezbraca manusile. asistenta trebuie sa respecte urmatoarele reguli: o sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de o raceala (22°C). a paturlui si tinut la racoaresi ferit de lumina pentru a preveni descompunerea urinei.

i se explica simplitatea. galeata pentru apa murdara. Se sapuneste circular incepand de la umar spre capatul distal. trusa pentru ingrijirea unghiilor. necesitatea si importanta tehnicii. se inveleste membrul bolnavului. se sterge cu prosopul. lenjerie de corp. se clateste bine. se asigura o temperatura corespunzatoare in salon 22 grade. insistand in regiunea axilei. pudra de talc. se limpezeste si se sterge cu prosopul. se monteaza paravanul pentru intimitate. Toaleta fetei Se aseaza in jurul gatului un prosop. Se spala regiunea peribucala si perinazala in sens circular. Toaleta pe regiuni: membrul superior . Toaleta pe regiuni: toracele si abdomenul .se dezveleste unul din membre dupa ce am asezat musamaua si aleza sub membrul descoperit. materialele pentru ingrijirea cavitatii bucale (periuta si pasta dinti. Se sapuneste o ureche si se insista in regunea retroauriculara si in santurile pavilionului. Capul bolnavului se aseaza pe perna acoperita. Sapun cu pH neutru. cea de-a 2 perna este protejata cu musama si aleza. lenjerie de pat. se taie unghiile. Bolnavul este pregatit psihic. apoi se sterg prin tamponare cu prosopul. Se clateste cu apa din abundenta si se sterg prin tamponare cu prosopul. termometru de baie. alcool medicinal mentolat. uan pentru trunchi si membre. Se spala gatul cu apa si sapun. la o temperatura de 37-38 grade C. Se inchid ferestrele. TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului. La fel se va proceda si cu cealalta ureche.                  musama si aleza lighean cana pentru apa calda si rece 2 bazinete tavita renala cearsaf manusi de protectie  3 manusi de baie confectionate din bumbac de culori diferite (una pentru fata. 2 pahare). Se dezbraca bolnavul complet si se acopera cu cearsaful plic de la patura. una pentru organele genitale) 3 prosoape de culori diferite. indepartam patura si o indepartam in forma de armonica la picioarele bolnavului sau o asezam pe scaun langa perna. se intoarce bolnavul in decubit lateral de partea corespunzatoare membrului spalat si se procedeaza la fel si cu celalalt membru. Se acopera gatul cu cearsaful. sac pentru lenjeria murdara. Se spala regiunea ochilor bolnavului dinspre comisura externa (coada ochiului) spre comisura interna. Se pregateste apa in lighean 2/3. Se spala fruntea bolnavului dinspre mijloc spre tample. se aseaza 2 scaune langa pat. se clateste bine urechea si se sterge prin tamponare cu prosopul. se arunca apa din lighean. se indeparteaza o perna. se indeparteaza noptiera.

Se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul. se acopera toracele bolanvului. se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul. se limpezeste si se sterge cu cel de-al 2-lea prosop curat. se usuca cu prosopul 3 prin tamponare. Toaleta pe regiuni: toaleta parului MATERIALE NECESARE:  Paravan. Se limpezeste cu apa din abundenta. Se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. iar la femei se insista sub pliurile submamare. TEHNICA: Bolnava este asezata in pozitia ginecologica. protejam patul cu musama si aleza. Se indeparteaza musamaua si aleza. pentru a indeparta mizeria). se vor taia unghiile daca este nevoie. se sapuneste spatele si regiunea lombosacrala. Toaleta pe regiuni: coapsele Punem 2/3 apa curata in lighean la o temperatura de 37-38 grade C. se introduce un membru inferior in lighean. Se efectueaza spalatura dinspre regiunea pubiana (simfiza pubiana) spre anus cu sapun ce are pH neutru.  Sapun cu pH neutru. se sapunesc coapsele si se insista in regiunea inghinala. Se indeparteaza manusa utilizata in tavita renala. Frictionam membrele si toracele cu alcool si pudram cu talc. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. se indeparteaza bazinetul. se clateste si se usuca cu prosopul prin tamponare. Metoda se repeta si la celalalt membru inferior. Apa murdara se indeparteaza in galeata. Introducem primul bazinet sub regiunea sacrala a bolnavei pentru a urina daca aceasta nu a urinat apoi vom schimba cu cel de-al doilea bazinet.Se frictioneaza cu alcool si se pudreaza cu talc. protejam patul cu musama si aleza. Se imbraca cea de-a 2 manusa.  manusi de cauciuc.  2 bazinete.dupa ce in prealabil am montat paravanul. 15 . dezbraca bolnava in partea inferioara a corpului. se sapuneste. este sustinut in aceasta pozitie. se aseaza musamaua in regiunea coapselor.Se dezveleste regiunea anterioara a toracelui. Toaleta pe regiuni: organelor genitale MATERIALE NECESARE:  paravan. Se intoarce bolnavul in decubit lateral. Peste manusa de cauciuc imbracam manusa de baie. se aduce bolnavul in decubit dorsal.  manusa de baie si prosopul(3). imbraca manusile de protectie. se sapuneste gamba insistand in regiunea poplitee si spatiile interdigitale (intre degete). Se clateste regiunea ombilicala cu apa din abundenta pentru a indeparta mirosul.  cana cu apa calda. Musamaua si aleza se aseaza sub abdomen.se imbraca pijamaua sau camasa. se sapuneste abdomenul (daca este cazul se insista in regiunea ombilicala cu un tampon montat pe un port-tampon.  musama aleza. Se flecteaza gambele bolnavului pe coapse si se muta musamaua si se aseaza ligheanul pe musama.

se indeparteaza materialele folosite si se trece la reorganizarea locului de munca. MATERIALE NECESARE:  camasa de noapte sau pajama curate  alcool diluat  pudra de talc  cearsaf  sac pentru lenjeria murdara  manusi de protectie TEHNICA: Se va efectua de 2 asistente medicale. Se aseaza o aleza deasupra saltelei indoite. sustinem capul bolnavului si se indoaie salteaua sub restul saltelei. Peste aleza punem musamaua care este rulata la ambele laturi astfel incat sa formeze un jgheab. SE DEZBRACA MAI INTAI MEMBRUL SANATOS SI APOI CEL BOLNAV. Se repeta manevra de cate ori este nevoie. se aseaza capul bolnavului in usoara hiperextensie si se protejeaza gatul bolnavului cu un prosop. balsam. iar celalalt capat se introduce in lichean. Patura din cearsaf se pliaza in forma de armonica si se aseaza la picioarele bolnavului. se intoarce bolnavul in decubit lateral drept. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. prin miscari lente. Se trage usor camasa in sus pana la nivelul totacelui. 2 prosoape feon. se piaptana. imbraca manusile de protectie. Acesta este pregatit psihic si fizic.      musama si aleza. Bolnavul este readus in decubit dorsal cu mare grija si atentie. Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului. se usuca cu feonul. Ligheanuls e aseaza pe somiera. Sampon. apa calda. se indeparteaza perna pe un scaun. Una dintre asistente ridica usor in regiunea omoplatilor si regiunea poplitee. Asistenta imbraca manusa de baie peste cea de protectie. SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP LA BOLNAVUL CU FRACTURA DE MEMBRU SUPERIOR SAU INFERIOR DREPT SCOP: Pastrarea igienei personale a bolnavului. sprijit din regiunea omoplatilor si regiunea poplitee. introduce . Bolnavul este acoperit cu cearsaful. Sub ceafa bolnavului se aseaza capatul ingust al musamalei rulate. perie de par. TEHNICA 16. se frictioneaza parul apoi se limpezeste. Se sterge cu prosopul. se umezeste parul si se samponeaza. se intoarce bolnavul in decubit lateral stang si se repeta aceeasi operatie. dupa o pregatire psihica in prealabil. TEHNICA: Se ridica usor capul bolanvului.

 casoleta cu comprese sterile.  tavita renala. Tehnica va fi efectuata cu blandete pentru a nu accentua suferinta bolnavului. Se strang materialele folosite.lenjeria murdara in sacul amenajat. EFECTUAREA TOALETEI CAVITATII BUCALE LA BOLNAVII INCONSTIENTI (COMATOSI) MATERIALE NECESARE:  tampoane pe port-tampoane sterile. se reface patul bolnavului. se aeriseste salonul.  glicerina boraxata 20%.  musama si aleza. dupa ce in prealabil am protejat lenjeria de pat cu musama si aleza sau prosop. se ia sacul cu lenjeria murdara din salon si este trimisa la spalatorie. SE IMBRACA INTAI MEMBRUL BOLNAV SI APOI CEL SANATOS. bolta palatina. suprafata interna si externa a arcadelor dentare cu miscari din interior spre exterior.  deschizator de gura steril.  undina sau pipeta sterila. frictionam regiunea predominanta escarelor cu alcool si pudram cu talc.  prosop.  manusi sterile. In jurul gatului se aseaza un prosop. La sfarsit se ung buzele cu glicerina boraxata. Bolnavul se acopera. 17 . a 2-a trece camasa peste capul bonavului si o trage usor. Una dintre asistente ridica usor bolnavul din regiunea omoplatilor. camasa este intinsa bine pentru a nu prezenta cute (pentru a nu favoriza aparitia escarelor). La sfarsit se curata dantura si de fiecare data se schimba tamponul. tavita renala este asezata sub barbie.  manusi sterile. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Se inveleste bolnavul si se asigura un confort fizic si termic.  ser fiziologic(37° C). Se introduce deschizatorul de gura printre arcadele dentare. se spala pe maini cu apa si sapun. se trece la reorganizarea locului de munca. MATERIALE NECESARE:  masuta de tratament protejata de un camp steril. comprese sterile. asistenta dezbraca manusile. TEHNICA 17. se umezeste un tampon deasupra tavitei renale cu glicerina boraxata si se sterg limba. Se readuce bolnavul in decubit dorsal. TEHNICA: Bolnavul se afla in pozitia decubit dorsal cu capul in lateral. TEHNICA 18. SPALATURA OCULARA SCOP: Terapeutic in procesele inflamatoare si pentru indepartarea corpilor straini.  spatula linguala.  tavita renala.

 2 prosoape curate. Roaga bolnavul sa roteasca ochiul pentru a se antrena lichidul.  manusi de protectie. asistenta deschide fanta palpebrala a bolnavului. apoi dezbraca manusile. Se . se verifica prezenta corpului strain in lichidul de spalatura si se indeparteaza tavita renala. Bolnavul este pregatit psihic si fizic. ii va sustine capul si tavita renala.  comprese sterile. iar cealalta efectueaza tehnica. SPALATURA NAZALA DEFINITIE: Prin spalatura nazala se intelege evacuarea continutului nazal. daca este cazul se noteaza tehnica si numele persoanei ce a efectuat-o. tehnica se repeta ori de cate ori este nevoie. se aseaza tavita renala de partea ochiului ce urmeaza a i se efectua tehnica (spalatura) lipita de obraz.(tavita renala imbraca obrazul). SCOP: Terapeutic si explorator. strange materialele folosite. capul bolnavului este in hiperextensie si usor intr-o parte. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea efectuarii tehnicii. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul in pozitia sezand cu capul in hiperextensie cu privirea in sus sau pozitia decubit lateral. TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportata la patul bolnavului. imbraca manusile de protectie. Se roaga bonavul sa aplece capul inainte pentru a colecta lichidul din nara in tavita renala. iar cu mana dreapta unde este pipeta cu ser fiziologic (37grade C) toarna incet lichiduld e spalatura din undina sau pipeta. radicand astfel valul palatin. prin introducerea unei cantitati de lichid caldut.  ser fiziologic caldut (37° C). impiedicand patrunderea lichidului in caile respiratorii. MATERIALE NECESARE:  pipeta nazala sterila. Tavita va fi sustinuta de bolnav. Asistenta medicala se ocupa de confortul fizic si termic al bolnavului.TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnavului. daca acesta nu este capabil cerem ajutorul unei asistente medicale. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Ochiul sanatos se acopera cu o compresa sterila. TEHNICA 19. oferim acestuia tavita renala si il rugam sa o sustina in jurul barbiei. In acest caz. Se sterge lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului cu comprese sterile si se indeparteaza compresa ce a acoperit ochiul sanatos al bolanavului in tavita renala. Se roaga bolnavul sa pronunte litera “A” prelungit pentru a obtura fosele nazale. Se protejeaza lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop asezat in jurul gatului. imbraca manusile sterile.  Tavita renala. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. cu ajutorul mainii stagi. se spala pe maini cu apa si sapun. bolnavul va fi intors de una din asistente in pozitia aleasa. Se introduce pipeta in primul orificiu nazal si se lasa sa curga lichidul in nara. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea tehnicii. Pregatirea fizica: Rugam bolnavul poate ocupa pozitia sezand in pat sau pe un scaun daca starea lui permite. Se trece la reorganizarea locului de munca.

bolnavul este ajutat sa ocupe o pozitie confortabila. In cazul cerumenului. imbracam umarul respectiv cu sortul de cauciuc sau plastic si ii protejam lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop in jurul gatului.  comprese sterile. Asistenta medicala imbraca sortul. Se sterge lichidul in regiunea perinazala cu un prosop curat sau comprese sterile. bolnavul este asezat intr-o pozitie confortabila. Se trece la pregatirea pshica a bolnavului: I se explica tehnica si importanta acesteia. rugam bolnavul sa deschida gura (prin deschizatura gurii se largeste conductul auditiv.  vata. iar continutul va fi indepartat mai usor).  musama si aleza. Materialele sunt indepartate.  prosop. se introduce glicerina timp de 24h de 3 ori/zi pt a putea fi indepartat. MATERIALE NECESARE:  2 sorturi din plastic. daca acesta nu este capabil. se spala pe maini cu apa si sapun. Se trece la reorganizarea locului de munca. iar daca medicul recomanda. SCOP: Terapeutic in vederea indepartarii secretiilor: puroi. se aseaza tavita renala sub urechea bolnavului si o va sustine.  tavita renala. daca medicul recomanda. si noteaza tehnica cat si numele ei iar dupa caz ora si data. pastram rezultatul spalaturii. materialele se strang. pana lichidul evacuat este curat. Se usuca conductul auditiv extern cu ajutorul compreselor sau a prosopului si se introduc tampoane de vata in fiecare ureche. se spala pe maini cu apa si sapun. Cu mana stanga asistenta trage pavilionul urechii in sus si inapoi.  seringa GUYON de capacitate 200ml (100ml) sterila. cereale) se va instila alcool si in cazul insectelor vii sa fac instilatii cu glicerina sau tampon imbibat in alcool cu efect narcotizant. Se repeta manevra de cateva ori. 19 . imbraca manusile de protectie.protejam patul cu musama si aleza. lichidul de spalatura se prezinta medicului dupa externare. Pregatirea fizica: pozitionam bolnavul in decubit dorsal sau pozitia sezand in pat ori pe scaun. vom cere ajutorul unei asistente medicale.repeta manevra de mai multe ori pentru fiecare nara. spre peretele postero-superior si se asteapta evacuarea continutului. cerumen sau corpi straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntar si in administrarea de medicamente in otite sau alte afectiuni auriculare. OBS !!! In cazul corpurilor straine (boabe de legume. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. TEHNICA 20.  apa distilata 37°C. iar cu dreapta injecteaza lichidul de spalatura in conduct. Daca bolnavul ocupa pozitia sezand in pat. asistenta dezbraca manusile. Se verifica temperatura serului fiziologic. SPALATURA AURICULARA DEFINITIE: Spalatura auriculara reprezinta spalarea conductului auditiv extern prin introducereal unui curent de lichid.  manusi de protectie.

 manusi de protectie si manusa de baie.  spalaturi vaginale calde: 45-50° C.  Pense hemostatice. cantitate 2 l.  Oxicianura de Hg 1/4000 adica 1 gr/4 l apa. SCOP: Evacuator si terapeutic in vederea indepartarii continutului vaginal (produse fiziologice si patologice).  Irigator sterilizat utilizat numai pt spalaturi vaginale.  Permanganat de K (KMnO4)1/2000 adica 1 gr/2 l apa. In functie de temperatura.  invelitoare sau cearsaf.TEHNICA 21. spalaturile sunt impartite astfel:  spalaturi vaginale reci: lichiduld e spalatura pana in 20° C. 15-20 cm. reducerea proceselor inflamatoare. MATERIALE NECESARE pentru toaleta organelor genitale externe:  sapun cu pH neutru. SPALATURA VAGINALA DEFINITIE: Prin spalatura vaginala se intelege introducerea in vagin a unui curent de lichid (apa sau solutie medicamentoasa) care dupa ce spala peretii vaginali se evacueaza pe langa canula. pentru a permite trecerea lichidului. obstetricale). si prevazuta cu mai multe orificii in varf si imprejur. MATERIALE NECESARE:  Paravan. Lichidul pentru spalatura vaginala:  Temperatura de 37°C. usor curbata cu varful bombat si prevazut cu orificii pe varf sid e jurimprejur).  2 bazinete.  apa t = 37°C.  Tavita renala.  Prosop.  Stativ.  prosop.  Manusi sterile. Canula este folosita din ebonita cu o lungime de 15-20 cm.  spalaturi vaginale caldute: 36-37° C.  Bazinet.  Musama si aleza. . dezinfectie locala inaintea interventiei chirurgicale (ginecologice.  canula vaginala sterila (confectionata din ebonita. este usor curbata(bombata). calmarea durerilor. Pentru spalatura putem folosi oxiceanura de mercur 1/4000 (1/5000) sau permanganat de potasiu 1/2000.

verificam temperatura lichidului (37°C). clatim din abundenta.TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul blnavei pe masuta protejata de un camp steril. Se indeparteaza canula din vagin inaintea golirii irigatorului. TEHNICA 22. Pregatirea psihica: I se explica bolnavei importanta si necesitatea tehnicii in timp ce vom monta paravanul. Cu ajutorul unei pense hemostatice vom prinde canula si o vom atasa la tubulatura irigatorului sau cu mana sterila. numele asistentei medicale iar dupa caz data si ora. Primul jet de apa+aer din tubulatura se vor indeparta in bazinet(din cauza ca se raceste primul jet din tubulatura). . Asistenta medicala indeparteaza manusile de protectie.pentru alimentarea si hidratarea bolnavului.  1-2 seringi (de 20ml)ambalate individual. iar cu mana dreapta introducem canula in vagin dupa ce in prealabila am deschis robinetul si inaintam prin miscari rotative si apoi pana la o adancime de 10-11 cm cand se intampina o rezistenta aceea numindu-se “fundul de sac” posterior vaginului. . Se introduce bazinetul. apoi efectuam toaleta organelor genitale cu apa si sapun. dupa ce in prealabil asistenta a imbracat manusile de protectie si manusa de baie. ii asiguram bolnavului un confort termic si fizic placut.evacuarea continutului stomacal toxic in exces de medicamente. pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului.  Prosoape. . Se penseaza tubul si se indeparteaza canula in tavita renala. pastram lichidul de spalatura. Cu ajutorul mainii stangi evidentiem orificiul vaginal. Terapeutic: . Daca medicul recomanda. SONDAJUL GASTRIC DEFINITIE: Reprezinta introducerea unui tub de cauciuc (sonda gastrica Faucher sau Einhorn) prin faringe si esofag in stomac (FES).curatarea mucoasei de exsudate si substante straine depuse. Sterile:  Sonda Faucher sau Einhorn. 21 .pentru administrarea sau introducerea unor substante medicamentoase. SCOP: Explorator: in vederea efectuarii chimismului gastric (recoltarea continutului stomacal in vederea evaluarii functiei chimice si secretiei). la reorganizarea locului de munca si se noteaza tehnica in foaia de observatie. dezbracam bolnava in partea inferioara si o vom pozitiona in pozitie ginecologica (decubit dorsal cu genunchii flectati si coapsele indepartate). se indeparteaza musamaua si aleza si bazinetul.  2 sorturi din cauciuc. Rugam bolnava sa tuseasca pentru a elimina lichidul ramas in vagin si se sterge regiunea organelor genitale externe cu un prosop curat sau cu comprese sterile. adaptam canula la irigator. dupa care oprim robinetul. indeparteaza materialele folosite pentru spalatura si se spala pe maini cu apa si sapun si schimbam bazinetul.  Musama si aleza. Pregatirea fizica: indepartam patura. Se va spala fundul de sac prin miscari de rotatie si se plimba apoi canula pe toata suprafata vaginului. MATERIALE NECESARE: De protectie:  paravan. uscam regiunea spalata cu prosopul. imbracam manusile steril. Materialele folosite sunt indepartate din salon si se trece la aerisirea salonului. Ne spalam cu apap si sapun.

si cand sonda a ajuns in gura bolnavului cu blandete. Pentru a favoriza golirea stomacului. dar rapid.  1 pahar cu apa pentru umectarea sondei. se aseaza in partea dreapta a bolnavului. Dupa ce am aspirat continutul gastric.  1 pahar cu apa pentru umezirea sondei. Se determina cantitatea evacuata. se extrage sonda cu miscare hotarata. bolnavul este rugat sa-si contracte peretii abdominali. iar prin actul de deglutitie sonda va inainta in esofag apoi e impinsa spre stomac pana la marcajul de 40-50 cm care se afla pe sonda. Se goleste continutul sondei in vasul colector si se indeparteaza sonda in tavita renala. imbraca sortul. Rugam bolnavul sa deschida gura. Asistenta. dupa ce a imbracat manusile sterile. Nesterile:  2 tavite renale.  1 recipient pentru colectare. e semn ca sonda a ajuns in stomac. I se va oferi bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati gura. formularele de recoltare se trimit impreuna cu probele la laborator si se noteaza tehnica. pt ca se poate produce bronhopneumonia de aspiratie).  comprese sterile. prinde capatul proximal al sondei ca pe un creion si o umecteaza. . Cand marcajul ajunge in dreptul arcadei dentare. se fixeaza capul bolnavului cu mana stanga intre toracele si bratul acesteia pentru a nu opune rezistenta la introducerea sondei. Asistenta pregateste bolnavul psihic si fizic. se va indeparta sonda din cavitatea bucala a acestuia. manusi sterile. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. rugam bolnavul sa sustina tavita renala sub barbie pentru captarea salivei ce se va scurge din gura acestuia.  1 pahar cu apa aromata. Se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului gastric cu ajutorul unei seringi atasata la capatul distal al sondei.  1 recipient de 5 litri cu apa la temperatura de 25-26° C. Se sterge cu prosopul eventualele mucozitati de pe fata acestuia si barbie. Pregatirea fizica: bolnavul se aseaza in pozitie sezand in pat sau la marginea patului sau scaun cu spatele cat mai drept. cat mai aproape de radacina limbii rugand bolnavul sa inghita. Se trece la reorganizarea locului de munca. Bolnavul va fi imbracat cu sortul peste care in jururl gatului aplicam un prosop pentru protejarea lenjeriei de corp.  1 prosop. iar daca e cazul vom indeparta proteza dentara in paharul cu apa. protejam patul cu musama si aleza. pana la peretele posterior al faringelui. sa inspire profound si se introduce capatul sondei.  trusa cu instrumentar steril (pense hemostatice)  eprubete sterile. Se aseaza bolnavul intr-o pozitie confortabila si se trece la reorganizarea locului de munca. dar cu prudenta si blandete dupa comprimarea capatului distal cu ajutorul policelui si a indexului de la mana dreapta sau cu ajutorul pensei hemostatice (pentru a impiedica aspiratia continutului gastric de catre bolnav.  1 pahar pntru indepartarea protezei(dupa caz). Se trece la indepartarea sondei prin aceleasi miscari dar in sens invers. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea tehnicii cat si colaborarea acestuia si sa urmeze intocmai indicatiile pe care le primeste. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate pe masuta protejata de un camp steril.

Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. apoi roaga bolnavul sa deschida gura si sa respire adanc.  2 seringi de 20ml. confirma patrunderea sondei in caile respiratorii superioare. este rugat sa si-o sustina sub barbie pentru captarea salivei. Este imbracat cu sortul de cauciuc si protejat in jurul gatului cu un prosop. Se aseaza in dreptul bolnavului si fixeaza capul intre bratul si toracele. Pregatirea fizica: bolnavul este asezat in pozitia sezand la marginea patului sau pe un scaun. in cazul varicelor esofagiene.Obs! Tehnica se efectueaza in perfecta stare de asepsie.  2 prosoape. Se indeparteaza proteza dentara(dupa caz) si i se ofera bolnavului tavita renala.  2sorturi din plastic sau cauciuc. imbraca sortul de cauciuc. rugand bolnavul sa inghita. introduce capatul proximal al sondei in dreptul peretelui posterior al faringelui. Materiale sterile:  sonda gastrica FAUCHER. apoi imbraca manusile steril si umecteaza sonda deasupra tavitei renale. Cand gradatia de 40-50 cm a ajuns la nivelul arcadei dentare e semn ca sonda a ajuns in 23 . SPALATURA GASTRICA DEFINITIE: Prin spalatura gastrica se intelege evacuarea continutului stomacal si curatarea mucoasei de exsudate si substante straine. sonda patrunde in esofag si apoi prin miscari blande aceasta este impinsa in stomac.  lighean pentru colectarea lichidului de spalatura  2 tavite renale  palnie  2 pahare (unul pentru umectarea sodei si unul pentru proteza bolnavului)  1 pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii bolnavului. iar verificarea caii de patrundere a sondei se face prin introducerea capatului liber. Este contraindicat in cazul intoxicatiilor cu substante caustice. TEHNICA 23. cat mai aproape de radacina limbii. respiratia si culoarea. intr-un pahar cu apa iar prezenta bulelor de aer.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). Materiale nesterile:  un vas cu capacitate de 5L ce contine apa la temperatura de 25-26°C. MATERIALE NECESARE: De protectie:  Paravan. TEHNICA: Materialele au fost pregatite pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnaului.  musama si aleza. protejeaza patul cu musama si aleza. sau alte substante grase si uleioase. cancer gastric si hepatite cronice. I se explica importanta tehnicii cat si colaborarea pe parcursul acesteia. Bolnavul este pregatit psihic: Se anunta sa nu manance in dimineata efectuarii tehnicii. provoaca senzatia de greata bolnavului. Umectarea sondei cu ulei. SCOP: Terapeutic in vederea evacuarii continutului stomacal toxic. iar prin actul de deglutitie.  manusi sterile. Bolnavilor inconstienti li se urmaresc faciesul.

TEHNICA 24. Se pot produce bronhopneumonii de aspiratii. 5. atasam la capatul distal palnia.  plagi vechi sau infectate ce depasesc cele 6 ore.Durerea – variabila ca intensitate. Dupa profunzime avem plagi superficiale si profunde. iar un esantion se va pastra pt examinarea de catre medic. cand a ajuns in gura bolnavului. intepare. electricitate. iar inainte sa se goleasca lichidul din palnie. 3. dupa carese va extrage cu atentie folosind aceleasi metode ca la introducerea acesteia numai ca in sens invers (comprim capatul distal pentru a impiedica scurgerea continutului stomacal in faringe de unde ar putea fi aspirat de bolnav si ar provoca bronhopneumonie de aspiratie). se indeparteaza materialele foloste si se trece la reorganizarea locului de munca.( dupa ce in prealabil seringa a fost indepartata. SIMPTOMATOLOGIA PLAGILOR: 1. dar cu caracter pulsatil atrage atentia asupra dezvoltarii unei infectii.Puls tahicardic intalnit in plagi urmate de hemoragii externe sau interne sau de soc . cand depasesc invelisul seros.stomac. Dupa timpul de actiune:  plagi mecanice: prin taiere.Impotenta functionala – poate fi partiala sau totala si are ca drept cauza durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare. Se ridica palnia deasupra capului bolnavului. Clasificarea plagilor: 1. Obs! Sonda poate ajunge accidental in laringe si apare relfexul (accesul) de tuse. cu miscari blande si rapide se va indeparta. frig. 2. osoase sau nervoase. fara resturi alimentare sau substante straine (principiul sifonajului).se retrage sonda. Dupa timpul scurs de la producere:  plagi proaspete pana in 6 ore.  agenti ionizanti:radiatii. i se ofera bolnavului un confort termic si fizic. se sterg mucozitatile de pe fata si barbie. poate ceda spontan sau dupa administrarea de antialgice. 4.strivire. aspirand. I se ofera bolnavului un pahar cu apa pentru a-si clati gura. iar capatul dispal al sondei a fost comprimat cu mana dreapta sau cu o pensa hemostatica) si se aduce la nivelul toracelui bolnavului. Se indeparteaza palnia de la capatul distal al sondei si se penseaza. Se repeta tehnica pana lichidul de spalatura este curat. Se va verifica temperatura lichidului de spalatura.  plagi termice: caldura. dupa care se va umple palnia. se coboara la nivelul toracelui bolnavului si se rastoarna in lighean. Produsul este pregatit pentru examenul de laborator. Dupa straturile anatomice interesate avem: plagi nepenetrante cand nu depasesc invelisul seros si penetrante.Verificam cu ajutorul seringii daca sonda se afla in stomac. hiperemia fetei (inrosirea fetei) apoi cianozarea . iar reaparitia durerii. 2. SEMNE GENERALE: 1. INGRIJIREA PLAGII PROASPETE DEFINITIE: Plagile sunt leziuni caracterizate prin intreruperea continuitatii tegumentelor si a mucoaselor. Dupa ce s-a verificat pozitia sondei. Dupa evolutie pot fi: plagi necomplicate si plagi complicate. arme de foc.

 manusi sterile  musama si aleza. Daca plaga a fost deja pansata. imbraca manusile sterile. rol dezinfectant si rol de a antrena prin spuma efervescenta eventualii corpi minusculi. Se toarna apa oxigenata in plaga pentru a indeparta eventualele secretii sau eventalii corpi straini. sfaceluri – tesut necrozat la suprafata. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul in pozitie decubit dorsal.  plaga sa fie protejata de factori nocivi. de jur imprejurul plagii in sens circular. de fiecare data schimbandu-se tamponul. pentru a reduce durerea si asigurarea vindecarii mai rapide. se desface compresa cu blandete pentru a nu produce dureri prin dezlipirea brutala. in functie de regiunea in care este situata plaga. se spala pe maini cu apa si sapun. tinctura de iod. se acopera plaga cu 2-3comprese sterile. Se aseaza bolnavul intr-o pozitie comoda. peste care se aseaza din nou 2-3comprese si se fixeaza cu banda adeziva sau fasa (depinde de zona unde este situata plaga). apa oxigenata – toaletarea plagii – in plaga.  sulfamide sau antibiotice. alcool medicinal 70°. Bolnavul se acopera. betadina.Tensiunea arteriala scazuta denota prezenta unei hemoragii sau soc traumatic. Pentru badijonarea tegumentului de jur-imprejur-ul plagii folosim alcool medicinal 70°. alcool iodat – pt badijonare. termici. Daca nu se dezlipeste pansamentul. rivanol. TEHNICA: Toate materialele sunt pregatite si transortate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. cloramina.  casoleta cu material moale (tampoane de vata.  banda adeziva. Indiferent de nivelul la care se intervine pentru a ingriji o plaga in mod corespunzator se cere:  ingrijrea sa se faca in conditii de perfecta asepsie. Dupa ce plaga a fost toaletata. Daca plaga supureaza.  sa se asigure prin pansament o buna absorbtie a secretiilor.  recipientul pentru pensa de deservit cu alcool iodat. sfaceluri (fragmente de tesut necrozat). se indeparteaza pensa si se trece la badijonarea tegumentului cu alcool iodat. peste comprese se va aseza un tampon din vata hidrofila sterila cu rol absorbant. MATERIALE NECESARE:  trusa cu instrumentar steril. se protejeaza patul cu musama si aleza. Pentru toaletarea plagii (in plaga) folosim apa oxigenata (H2O2) ce are rol hemostatic (opreste sangerarea). regiunea lezata se va imobiliza. betadina. 2.  solutii antiseptice: alcool medicinal 70°. creandu-i un confort termic si fizic si 25 . 3. Pregatirea psihica: i se explica bolnavului importanta si necesitatea ingrijirii plagii si efectuarii pansamantului. se lasa sa se inmooie si apoi se indeparteaza.Febra constituie debutul infectiei. rivanol. infectiosi din mediul inconjurator.traumatic. alcool iodat. comprese sterile). de asemenea se mai pot folosi cloramina. tinctura de iod.  2 tavite renale. si se arunca fiecare tampon in tavita renala. de tifon. se toarna betadina sau apa oxigenata. Se indeparteaza pensa in tavita renala. tincture de iod.

determinand o SEPTICEMIE.  palnia mare care poate fi adaptata la extremitatea libera a sondei. Compresa umeda va fi acoperita cu 1-2 comprese uscate.  trusa cu material moale(tampoane de vata. Plagile vechi se panseaza si se controleaza zilnic. nitrat de Ag. TEHNICA 25.durere.  CALOR . MATERIALE NECESARE:  Paravan.  musama si aleza.  2 prosoape.37° C)  seringa Guyon preumpluta cu apa pentru a spala si a goli sonda. H2O2 3%. apoi se fixeaza pansamentul fie prin bandajare sau infasare.  FUNCTIO LAESA . cu tulburari de deglutitie cu intoleranta sau hemoragii digestive. comprese sterile). nu se aplica pansamente umede deoarece se pot produce iritatii.  manusi sterile.inrosire. ALIMETATIA BOLNAVULUI PRIN SONDAJ GASTRIC SCOP: Alimetatia bolnavilor inconstienti. pansamente locale umede cu cloramina 4:1000.se trece la reorganizarea locului de munca. stoarcerea sau masajul plagii sau a regiunii invecinate (acestea ar putea provoca diseminarea germenilor din plaga.  2 tavite renale. Pansamentul umed se mai numeste si microclimat umed si se realizeaza intr-o tavita renala sterila in care se imbiba 2-3 comprese cu solutia indicata de medic.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). Odata cu patrunderea germenilor in organism. fie fixand compresa care acopera pansamentul cu banda adeziva. rivanol 1:1000.lezarea sau tulburarea functiei regiunii respective. bolnavii operati pe tubul digestiv sau cu stricturi esofagiene.caldura. Obs! Pe tegumentul badijonat cu iod. sunt considerate plagi infectate.  TUMOR .  pahar cu apa pentru umectarea sondei.  lichidul alimetar recomandat de medic in cantitati de 200-400ml (36 .tumefiere.  2 sorturi.  pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii.  seringi de 20 ml. NU SE INTRODUC in trusa cu instrumentar steril pensele ce au fost folosite in plaga. antibiotic conform antibiogramei la recomandarea medicului.  sonda gastrica sterila. Plagile vechi infectate. Obs! Se interzice apasarea. secretante.  DOLOR . nesuturate se aseptizeaza prin spalare cu solutii antiseptice.  pahar cu apa pentru proteza bolnavului. Plagile vechi – sunt plagile care depasesc 6h de la accident. . Inflamatia este urmata de 5 simptome:  RUBOR . in contact cu elementele de aparare ale acestuia(organismului) da nastere la un porces patologic ce poarta numele de INFLAMATIE.

 ulei de parafina steril. sapun pH neutru. pregatita cu apa. Cantitatea de alimente se administreaza in 4-6 doze. i se asigura un confort termic si fizic placut. Se verifica pozitia sondei.  manusi sterile. 27 .  trusa cu instrumentar steril. TEHNICA 26. Se comprima sonda cu ajutorul pensei hemostatice sau a cu policele si indexul pentru a se evita scurgerea lichidului ramas pe sonda in faringe (pentru a preveni pneumonia de aspiratie).  1-2 eprubete sterile pentru urocultura. prosop).  sonda sterila (eventual 2).+baie. se controleaza continutul gastric (aspirand cu ajutorul unei seringi). Bolnavul este pregatit psihic: i se explica importanta si necesitatea tehnicii cat si colaborarea cu noi in timpul efectuarii ei. SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator sau terapeutic in vederea evacuarii continutului. SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE DEFINITIE: Sondajul vezical la femeie reprezinta introducerea unei SONDE sau CATETER prin uretra in vezica urinara. La capatul distal sau extremitatea libera a sondei se adapteaza palnia si se toarna lichidul alimetar recomandat de medic (200-400ml) la temperatura de 37° C si care nu trebuie sa prezinte impuritati si grunji.  materiale pentru efectuarea toaletei organelor genitale externe (bazinet.  casoleta cu material moale (tampoane de vata. Bolnavul este pregatit fizic: acesta este asezat in pozitia sezand in pat sau pe un scaun. iar cand aceasta a ajuns in gura bolnavului.  tavite renale. La bolnavii inconstienti. I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati gura. rola cu banda adeziva TEHNICA: Se pregatesc materialele si se transporta la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. manusi prot. sonda se aplica ENDONAZAL. Inainte de indepartarea sondei. cu miscari blande si rapide sonda se indeparteaza in tavita renala. se aeriseste salonul. se aspira continutul gastric si se executa o spalatura gastrica. In caz de staza gastrica. SE EFECTUEAZA SONDAJUL GASTRIC APOI ALIMENTAREA GASTRICA. Se indeparteaza sonda prin aceleasi miscari ca la introducere. se trece la reorganizarea locului de munca.  recipient cu oxicianura de Hg 1:5000. dar in sens invers. foarte incet dand dovada de multa rabdare. comprese sterile). daca acesta nu se poate produce spontan si pentru efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda.  musama si aleza. se sterge cu prosopul eventualele mucozitati de pe fata si barbia bolnavului. pentru a goli sonda de contnutul alimentar. se adapteaza seringa GUYON. cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimetati pe aceasta cale o perioada mai indelungata de timp. tifon. MATERIALE NECESARE:  paravan.

aceasta se pozitioneaza in partea dreapta a bolnavei. Operatia se repeta de 4-5 ori cu tampoane curate. Paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea libera a sondei. La femei dezinfectarea se face de sus in jos (dinspre simfiza pubiana spre aus). Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful spre simfiza pubiana. Obs! Pentru dezinfectarea organelor genitale externe si a meatului uretral (urinar) sunt necesare 6-7 tampoane sterile. printr-o miscare in forma de arc pentru a-i usura trecerea si inaintarea in vezica. Cu o pensa hemostatica se prinde sonda cu mana stanga si se scoate din ambalaj si o prinde cu degetul mare si indexul mainii drepte ca pe un creion. SONDAJUL SE EFECTUEAZA IN PERFECTA STARE DE ASEPSIE ATAT A BONAVULUI CAT SI A INSTRUMENTELOR SI A MAINILOR CELEI CARE EFECTUEAZA TEHNICA. Se efectueaza toaleta regiunii. Bolnava este pregatita psihic. iar in continuare se goleste vezica intr-un recipient sau punga gradata. se pozitioneaza bolnavul in pozitia ginecologica si se indeparteaza patura si perna pe un scaun. tinand-o ca pe un creion.  3-4 tampoane pentru labiile mici. TEHNICA 27. se introduce bazinetul dupa care se trece la efectuarea toaletei organelor genitale externe. Cu un tampon imbibat in oxiceanura de mercur 1/5000(1/4000). folosim fiecare tampon o singura data (1 singura stergere).  5-6 tampoane pentru orificiul utral  Si ultimul tampon ramane pe orificiul meatului urinar sau uretral pana la pregatirea sondei. Se indeparteaza bazinetul si se aseaza o tavita renala (daca e in scop evacuator se aseaza un alt bazinet) pe musama si pe aleza intre coapsele bolnavei. iar capatul distal se va prinde intre inelar si degetul mic indreptat in jos.TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavei pe masuta de tratament protejata de un camp steril. Se penseaza capatul sondei si se indeparteaza prin aceleasi miscari invers celor cu care s-a introdus. SPALATURA VEZICALA Folosim aceleasi materiale necesare sondajului vezical. Se trece la reorganizarea locului de munca.  1-2 tampoane pentru labiile mari. i se explica importanta si necesitatea tehnicii si o rugam din timp sa nu manance. Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala. Acesta va fi supravegheata in continuare in repaus la pat. indeparteaza labiile si evidentiaza meatul urinar. imbraca manusile sterile. Se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuatuat-o cat si cantitatea de urina recoltata. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza. iar cu ajutorul policelui si indexului mainii stangi. Tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere. Se izoleaza patul cu paravan. Scurgerea urinei in tavita renala confirma prezenta sondei in vezica. bolnava se imbraca si se aseaza intr-o pozitie cat mai comoda in pat. DEFINITIE: Prin spalatura vezicala se intelege introducerea unei solutii medicametoase prin . Se lubrefiaza sonda cu ulei de parafina steril. sonda se orienteaza cu varful inainte si indreptata in sus. vom sterge orificiul uretral dinspre simfiza pubiana spre anus. Se aseaza bolnavul si se acopera cu cearsaful sau invelitoare.

Se indeparteaza seringa si se asteapta sa curga lichidul introdus. Dupa finalizarea tehnicii.2%).  tavita renala.  2 sonde sterile.  manusi de protectie si manusa de baie (si restul de mat pt toaleta organelor externe).  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice).  trusa cu instrumentar moale(comprese sterile. Dupa efectuarea sondajului evacuator. am uscat zona prin tamponare cu comprese sterile.1.  manusi sterile.  vaselina sterile (sterilizarea lubrifiantelor se face prin fierberea in baie de apa 29 . dupa care tehnica incepe cu sondajul vezical.  bazinet. SCOP: Terapeutic in vederea indepartarii exsudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicali sau pregatirea in vederea unei explorari cum ar fi citoscopie.  ulei de parafina steril. la capatul distal al sondei se adapteaza seringa GUYON si se introduce lent 80-100mL solutie fara a destinde vezica. Traumatismele uretrei sau vezicii urinare.  lichid de spalatura 1L(36-37° C) ce poate fi: ser fiziologic sau nitrat de argint 1/4000 (a. Aceasta a urinat si am efectuat toaleta organelor genitale externe. tampoane de vata).  seringa GUYON.a captul distal al sondei se aseaza o compresa sterila pana la reumplerea seringii.  musama si aleza. MATERIALE NECESARE:  paravan.  prosop. Sonda se indeparteaza la fel ca la sondajul vezical si se efectueaza in perfecta stare de asepsie a materialelor cat si a mainilor care efectueaza tehnica. TEHNICA: Vom pregati bolnava psihic si fizic. solutie de rivanol 0. Se repeta operatia de cateva ori pana cand se scurge lichidul curat. Recoltarea urinei se face in vase sterile in absenta oricarei substante straine pentru a preveni fermentatia urinei. pot constitui porti de intrare pentru infectii.  2 prosoape.  musama si aleza.sonda sau cateter in vezica urinara. care ar genera rezultate eronate ale examinarilor. dupa fiecare spalatur. TEHNICA 28 SONDAJUL VEZICAL LA BARBAT SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator sau terapeutic in vederea evacuarii continutului.  manusi sterile. pielografie in afectiuni renale.  solutie de oxiceanura de mercur 1/5000(1/4000). daca acesta nu se produce spontan si pentru efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda. dezinfectam cu tampoane imbibate in oxiceanura de mercur 1/5000. boric 3%. MATERIALE NECESARE:  Paravan.

care se capteaza in tavita renala. Recipient gradat pentru colectarea urinei. comprese sterile. il pozitionam bolnavul in pozitia decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate. a unor lichide ce vor ajuta la indepartarea materiilor fecale sau efectuarea unor tratamente. aeriseste salonul si trece la reorganizarea locului de munca. Eprubete sterile. La bolnavii care nu prezinta retentie urinara (ischiurie) sondajul este efectuat pentru administrarea medicamentelor introduce in vezica cu o seringa adaptata la sonda vezicala. Bolnavul este pregatit pshihic si fizic. CLISMA SIMPLA EVACUATOARE DEFINITIE: Clisma simpla evacuatoare reprezinta introducerea prin anus in rect si colon. la capatul distal va incepe sa picure urina. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. se izoleaza patul cu paravan si intre coapse se aseaza tavita renala. Terapeutic pentru introducerea unor mdicamente sau alimente. vaselina sau glicerina. SCOP: Evacuator in vederea evacuarii continutului intestinului gros sau pregatirea bolnavului pentru unele examinari cum ar fi rectoscopie. Poate fi evacuatoare. noteaza tehnica in foaia de observatie. fese) 2 tavite renale materiale pentru efectuarea toaletei genitale externe(se va specifica ca aceasta s-a facut anterior). TEHNICA 29. punga gradata sau eprubete pentru analiza de laborator. Sub bazin se aseaza o perna mai tare sau o patura rulata pentru evidentierea meatului urinar. se efectueaza toaleta organelor genitale externe. MATERIALE NECESARE:  paravan. sonda se indeparteaza cu extremitatea libera ridicata pentru usurarea trecerii curburii de la nivelul ciocului. de trei ori cu tampoane diferite. colonoscopie sau pregatirea bolnavului inaintea interventiei chirurgicale asupra rectului.       timp de 30 de minute) 2 sonde sterile (se pregatesc 2 sonde Folley). Cand sonda ajunge in vezica urinara. Dezinfectarea se face dupa decalotarea glandului de sus in jos. prin compresia glandului intre police si index se evidentiaza meatul uretral (urinar) si se introduce sonda cu curbura spre simfiza pubiana aproximativ 12cm. dezinfecteaza glandul si meatul urinar. imbraca manusile steril. Cand vezica s-a golit. Dupa toaleta organelor genitale externe. . Sondele FOLLEY (15-16) cu balonas. Cu mana stanga. Dupa terminarea tehnicii asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrifiaza cu ulei de parafina. dinspre meatul urinar spre corp(tampoanele fiind imbibate in oxiceanura de mercur). Se protejeaza patul cu musama si aleza. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. solutie de oxiceanura de mercur1/5000(1/4000) casoleta cu material moale steril (tampoane de vata. medicamentoasa sau alimentara. se pot fixa in vezica urinara pentru a efectua sondajul permanent. cu pensa si tampoane sterile. prin umflarea balonului si introducerea in tubul aferent a 5-10 ml ser fiziologic la temperature de 37°C.

Apoi fixeaza canula la tubulatura irigatorului cu robinetul inchis. in directia vezicii urinare. pe un alt bazinet curat. Se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a lichidului in colon prin ridicarea irigatorului cu mana stanga la aproximativ 50 cm.  materiale pentru fectuarea toaletei perineale. Se inlatura patura la picioarele acestuia si este dezbracat in partea inferioara si asezat in decubit lateral stang. deasupra patului bolnavului. este intins. Se efectueaza toaleta perianala si perineala. robinetul este inchis. se verifica temperatura lichidului sau a substantei medicamentoase.musama si aleza. se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE Tubul de gaze este un tub de cauciuc. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. invelitoare sau cearsaf . Bolnavul este pregatit fizic si psihic. Se indeparteaza materialele.           TEHNICA 30. imbraca manusile sterile. dupa caz. se noteaza tehnica in foaia de observatie. iar canula este indepartata in tavita renala. iar celalalt membru este flectat (pentru relaxarea peretelui abdominal si idepartarea feselor). Dupa cateva minute acesta este adus in decubit dorsal (aceste schimbari de pozitie sunt pentru a facilita patrunderea lichidului la o adancime mai mare . Ii schimbam pozitia dupa care captam materiile fecale daca nu poate sa se deplaseze la toaleta. 31 . prescrise de medic (35-37° C). Inainte de a se goli irigatorul. pt adolescenti 250ml. substanta lubrifianta (ulei de parafina sau vaselina). masca. Bolnavul este adus in pozitie decubit lateral stang sau drept si este rugat sa retina lichidul timp de 15-20 minute. SCOP: Evacuator in vedrea eliminarii gazelor din colon in cazul meteorismului abdominal (imposibilitatea de a evacua gazele in mod spontan).  stativ. canula sterila. Se introduce aproximativ 10-12 cm. Se aseaza irigatorul pe stativ la o inaltime de 50cm. casoleta cu comprese sterile. semirigit de aproximativ 30-35 cm lungime si cu un diametru de 8-10 mm. imediat ce varful a trecut prin sfincter. pana ce invinge rezistenta sfinterului anal apoi se ridica extremitatea exterioara a canulei. manusi sterile. perpendicular pe suprafata cu varful indreptat inainte. tavite renale. cu marginile si extremitatile rotunjite. se lubrifiaza canula iar cu mana stanga indeparteaza fesele bolnavului si cu mana dreapta se introduce canula prin anus in rect. bazinet. copii150ml si sugar:50-60 ml. Alte pozitii: genupectorala sau decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate si genunchii departati. se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza. Membrul inferior stang care intra in contact cu planul patului. Bolnavul este rugat sa respire adanc sa-si relaxeze musculature abdominala. irigator cu lichid pentru clisma alcatuit din: adulti=500-1000 ml apa la temperatura de 35-37°C + 4 linguri de ulei de parafina sau glicerina sau 1 lingura de sapun ras.

Se acopera bolnavul cu o invelitoare si se mentine tubul de gaze cel mult 2 ore pentru a nu produce traumatisme ale mucoasei rectale. se noteaza tehnica in foaia de observatie si se trece la reorganizarea locului de munca. Se aseaza bolnavul in decubit lateral stang si se dezbraca.  lubrifiant. Escara reprezinta “cartea de vizita” a asistentului medical. pot irita mucoasa rectala. Regiunile predispuse escarelor.  tavita renala. Alte cause cum ar fi: cute ale lenjeriei de pat si de corp. dupa ce se restabileste cisculatia la nivelul mucoasei. Regiunile predispuse escarelor corespund punctelor de sprijin ale corpului pe planul patului. se indeparteaza materialele folosite. ROSIE. starea tegumentelor reprezinta oglinda calitatii muncii profesionale de ingrijire a asistentului medical. depind de pozitia pe care bolnavul o poate lua: .MATERIALE NECESARE:  paravan. Se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat cu musama si aleza. Se efectueaza toaleta regiunii anale. TEHNICA 31.  tub de gaze steril dispus sau nu cu punga colectoare. se aseaza bolnavul in pozitie comoda. MANEVRE PENTRU PREVENIREA APARITIEI ESCARELOR DEFINITIE: Escara reprezinta o leziune profunda a tesuturilor prin irigarea insuficienta datorata comprimarii lor mai indelungate intre o proeminenta osoasa si un plan dur. Cu mana stanga indepartam fesele bolnavului. Escara apare ca o placa ALBA. stari de denutritie. VIOLET sau NEAGRA.  invelitoare. Daca este necesar se repeta tehnica dupa una doua ore. resturi de alimente. bolnavi adinamici sau cu arteroscleroza. varsta. se aeriseste salonul. TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril.  musama si aleza. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. lubrifiaza tubul. in tavita renala. subnutritie. malnutritie.  manusi sterile. obezitate. Se indeparteaza tubul de gaze dupa degajare.  masca. prin miscari de rasucire si inaintare pana la o adancime de 15-20cm. Cauze locale sau favorizante cum ar fi: mentinerea indelungata intr-o singura pozitie.  comprese sterile. 3. imbraca manusile. iar cu dreapta introduce tubul de gaze prin anus in rect si colon. Se pregateste bolnavul psihic in vederea efectuarii tehnicii cat si importanta efectuarii acesteia. Cauze generale sau determinante: paralizii ale membrelor. 2. deoarece firicelele de vata care sunt introduce. Obs! Pentru lubrifierea canulei sau a tubului de gaze nu se foloseste VATA. si medicamente dar si o igiena defectuoasa. Cauzele aparitiei escarelor: 1.

Se efectueaza masajul regiunilor predispuse escarelor cu alcool diluat prin miscari circulare. TEHNICA 32.  sapun. regiunea degetelor membrelor inferioare.5-2Litri/24h. folosita in plaga. regiunea coatelor. regiunea calcaielor. MATERIALE NECESARE:  Paravan. apoi se sterg tegumetele prin tamponare (deoarece umiditatea favorizeaza aparitia escarelor). regiunea interna si externa maleolara. Se imbraca bolnavul cu lenjeria curata si i se asigura un confortu fizic si termic adecvat. Se efectueaza toaleta bolnavului imobilizat la pat. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. regiunea genunchilor. pentru ca se mentin bine pe loc. deoarece pudra. 2. local in jurul punctelor dureroase.1. absorb exsudatele si sangele din plaga. regiunea feselor. daca nu sunt semnele aparitiei unei plagi. regiunea iliaca. 3. energic. Bolnavul trebuie hidratat iar necesarul de lichide in 24h este de 1. Se pudreaza cu “pudra de talc”. se va anunta medicul. INFASAREA/BANDAJELE DEFINITIE: Prin infasare se intelege fixarea pansamentului cu ajutorul feselor de tifon. se maseaza profound.  alcool medicinal diluat.  prosoape .  unguiente (oxid de zinc inpreuna cu vitamina A si D2) acesta se foloseste doar atunci cand escara exista deja. In cazul aparitiei primelor semne ale unei escare. iar escara se va ingriji dupa principiile ingrijirii plagilor. dar cu multa blandete (timp de 10 minute). de panza sau material plastic. regiunea omoplatilor. Bolnavul este pregatit fizic si psihic. fiind hidrofile. exercita o presiune uniforma asupra locului de palicare si.Pozitia DECUBIT LATERAL STANG SAU DREPT: regiunea trohanteriana. sapa.  musama si aleza.  pudra de talc. Alimetatia trebuie sa fie bogata in proteine pentru a favoriza cicatrizarea dar si cu un aport de vitamine.Pozitia DECUBIT VENTRAL: regiunea tamplelor. La un interval de 30-60 de minute. bolnavul va fi intors in alta pozitie fata de cea initiala (daca starea acestuia i-o permite).  tavita renala. Dimensiunile feselor variaza intre 5-25 cm latime si 5-20m lungime. Se vor aseza colacei sub fiecare regiune predispusa escarei.Pozitia DECUBIT DORSAL: regiunea occipitala. regiunea sacrala. i se explica importanta si necesitatea tehncii si este pozitionat in functie de regiunea care trebuie toaletata in prevenirea escarelor. Fesele cel mai des utilizate sunt cele din bumbac. astfel realizandu-se stimularea circulatiei sangvine periferice. regiunea umerilor. Dimensiunea fesei se 33 .  colacei. regiunea interna si externa a genunchilor.

 Fasa se infasoara intr-o singura directie.  Fasa sa nu fie aplicata prea strans. sa nu se desfaca una de alta si sa nu prezinte incretituri. care a ramas in afara. lasand libere pavilioanele auriculare. cu ajutorul unui emplastru sau se poate innoda. de obicei de la stanga la dreapta. Pansamentele pot fi: a) Protectoare – pentru a feri plaga de contactul cu exteriorul (ex: plagi operatorii sau dupa efectuarea unei punctii). in spirala. dupa prima tura.  Turele fesei trebuie sa acopere pe cele precedente. in forma de opt sau in evantai dupa regiunea anatomica unde se aplica. coltul liber se rasfrange.  In timpul infasarii se vor evita miscarile inutile si se va avea grija sa nu se produca dureri bolnavului. lasand plaga descoperita.  Pentru o fixare sigura. se despica capatul fesei cu ajutorul unei foarfece drepte in suficienta masura pentru a o putea lega. secretante: .se intelege intreg actul medical prin care dezinfectam tegumentul in jurul unei palgi. Asistenta care aplica pansamentul va sta cu fata spre bolnav. se indoaie si se trece cu fasa a doua oara peste capatul liber. coltul fixat cu mana stanga. Astfel de pansamente se folosesc pentru tratarea plagilor infectate. Bolnavul va fi asezat comod in pozitie sezand sau in decubit dorsal. iar infiermiera care sustine regiunea pansata se va aseza la spatele bolnavului sau langa el. Fasa se fixeaza in jurul capului. Fasa se poate conduce circular. curatam si dezinfectam plaga. o acoperim cu un material protector in scopul de a o proteja de mediul inconjurator si fixam acest material cu ajutorul unei fesi sau cu material adeziv.  Bandajarea incepe cu 2-3 ture circulare numite ture de fixare la o distanta de 10 -15 cm de plaga. Aplicarea fesei se incepe cu o tura circulara. Cu mana stanga se fixeaza coltul fesei. CAPELINA Pentru acoperirea intregii bolte craniene se poate folosi infasarea in calota (capelina).alege in raport cu regiunea unde se aplica. ca sa nu impiedice miscarile asistentei in timpul manoperei. PANSAMENTELE Prin pansament . b) Pansamente absorbante – folosite pentru a absorbi secretiile. Cand s-a trecut cu prima tura circulara. aplicam peste ea daca este cazul substante medicamentoase. Extremitatea libera se poate fixa cu un ac de siguranta. deasupra sprincenelor. in asa fel ca regiunea care urmeaza sa fie infasata sa fie asezata pe un support sau sustinuta de o infirmiera.  Capatul fesei se fixeaza in partea opusa regiunii bolnave si se leaga intrun loc in care nodul nu va incomoda bolnavul. pentru a-l fixa. Infasarea corecta se executa dupa urmatoarele reguli generale:  Infasarea mebrelor se incepe de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase. Daca fixarea se face prin innodare. cu ture circulare. pentru a nu produce dureri sau tulburari de circulatie si sa nu fie prea larga pentru ca sa nu alunece. sa fie usor accesibila pentru asistenta. in asa fel incat acestea sa adere reciproc. prin coasere. iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul regiunii respective. apoi se acopera bolta craniana cu ture oblice fixate.

Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. imbraca manusile. Asistenta pregateste materialele necesare:  seringi de unica folosinta de diferite dimensiuni. Sterge cu ajutorul tamponului depozitul de pe faringe si amigdale. roaga bolnavul sa deschida gura si inspecteaza fundul gatului. cu tamponl faringian). Eticheteaza eprubeta. isi pune masca de protectie. Bolnavul este pregatit fizic: pozitionarea acestuia pe un scaun. TEHNICA 33.  tavite renala.  Erubete prevazute cu tmpoane montate pe port-tampoane sau ansa de platina. importanta acesteia. INJECTIA INTRAMUSCULARA (IM) INJECTIA reprezinta introducerea unei substante in stare lichida in organism prin intemrediul unor ace care traverseaza tesutul organismului.  tampoane de vata.c) Pansamentele compresive – sunt acelea care se aplica in copul de a se opri o sangerare sau de a tine stransa o articulatie intr-o entorsa. uleioase sau a unei substante coloidale in statul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa. SCOP: Pentru depistarea unor germeni patogeni de la nivelul faringelui. o treimea mijlocie a coapsei (fata externa). MATERIALE NECESARE:  Manusi sterile. e) Pansamente umede – se folosesc cu scop antiinflamator. dezbraca mnusile. INJECTIA INTRAMUSCULARA reprezinta introducerea unor solutii izotone. numele persoanei care a efectuat tehnica (trebuie evitata atingerea dintilor. sa nu faca gargara si instilatie nazala cu solutii dezinfectante. Locurile de electie sunt: o cadranul superoextern fesier.. 35 .  2-3 ace de seringi. noteaza in foaia de observatie. TEHNICA 34. in vederea tratamentului sau pentru depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni.  sativ pentru eprubete. se spala cu apa si sapun.  spatula linguala. RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN Exsudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui porces inflamator faringian. dupa ce limba a fost apasata cu ajutorul spatulei linguale. d) Pansamentele ocluzive – sunt acele pansamente care se fac in scopul de a se izola complet o plaga de exterior.  masca de tifon. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic: I se explica tehnica. o portiunea externa a bratului in muschiul deltoid. este rugat sa nu manance sis a nu consume lichide.

8/10. INCIDENTE/ACCIDENTE 1. 3. insecte sau urme de umezeala. Se retrage acul si se alege alt loc de electie. inclusiv doza. claritatea (lipsa flocoanelor sau a impuritatilor). perpendicular pe tegument. Se introduce acul de la seringa in fiola si se aspira continutul. gatul acesteia sau cauciucul flaconului dupa ce se desigileaza. o Se verifica eticheta cu numele medicamentului si valabilitatea. se poate produce o infectare a zonei. iar cu mana dreapta introduce acul atasat la seringa. o Flacoanele cu pulbere trebuie sa fie sigilate cu protectie de aluminiu sau material plastic. Asistenta pregateste psihic bolnavul. valabilitatea. a acelor. sustinandu-se amboul acului. Intinde cu policele si indexul mainii stangi tegumentul. dupa care capata o consistenta dura si inainte de a efectua tehnica zona trebuie palpata si se evidentiaza patrunderea acului in nodul).10/10mm. Asistenta medicala imbiba 2 tampoane cu alcool. nu poate fi injectata. Daca acul este prea scurt si solutia se administreaza in tesutul adipos. pozitionandu-l in decubit ventral. imbraca manusile steril. aspectul macroscopic al solutiei privind culoarea. unul asezandu-l intre inelar si degetul mic si cu celalalt dezinfecteaza tegumentul din zona aleasa. 2 tavite renale. explicandu-i importanta si necesitatea efectuarii tehnicii si fizic. introduce lent solutia medicamentoasa. iar daca s-a patruns intr-un vas de sange va fi scos si inlocuit cu altul steril. manusi sterile. termenul de valabilitate si capacitatea. Asistenta aspira si daca nu a patruns intr-un vas de sange. Daca totusi a patruns in nodul. Pulberea trebuie sa aiba consistenta si culoarea specifica medicamnetului si nu trebuie sa contina reziduuri.Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri. o Asistenta verifica integritatea ambalajului seringii. bolnavul este asezat intr-o pozitie comoda ramanand in repaus fizic timp de 5-10 minute. 2. o Asistenta verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor. Se indeparteaza acul si se inlocuieste cu unul steril dupa care se elimina aerul din seringa fara a indeparta teaca protectoare a acului. Dupa finalizarea tehnicii. asistenta retrage rapid acul cu seringa si se dezinfecteaza locul comprimand si masand usor pentru a se dispersa solutia si pentru o absorbtie mai rapida. Dupa terminarea tehnicii. Flocoanele sunt particule vizibile cu ochiul liber rezultate din unirea unor particule foarte fine. Acul va fi introdus in intregime.     comprese sterile. alcool medicinal.Hematom datorita intreruperii unui vas. se intampina o rezistenta si de aceea se scoate acul si se inlocuieste cu altul steril. alegand alt loc de electie.Supuratie aseptica datorita nerespectarii regulilor de asepsie. Cu un tampon imbibat in alcool medicinal se dezinfecteaza fiola. fesa a fost impartita in patru si se alege cadranul superoextern. solutia de injectat. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Se aseaza seringa pe o compresa sterile. . o Se folosesc ace cu o lungime cuprinsa intre 40-70mm si un diametru de 7/10. 9/10. Imaginar. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. se pot forma noduli (la inceput sunt durerosi.

Venele antebratului. 5. ingrijirea ulterioara a bolnavului. sau recoltarea unei cantitati de 500 ml de sange in edem pulmonar acut sau hipertensiune arteriala. P. 2.Paralizie prin lezarea nervului sciatic (se evita patrunderea prin respectarea zonelor de electie a injectiei). Locul punctiei: 1. 37 . 8. 6. 2. pregatirea instrumentarului si a materialelor necesare. Venele femurale. executia punctiei. In practica curenta se executa urmatoarele punctii: 1. Paracenteza abdominala. Venele de la plica cotului. 4. 7. 5. PUNCTIA VENOASA DEFINITIE: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie. fundului de sac DOUGLAS. 6. 3. reorganizarea locului de munca. osoasa. dar si pentru transfuzare. rahidiana biopsica.Embolie uleioasa prin injectarea intr-un vas a solutiei uleioase (se poate evita prin verificarea pozitiei acului prin aspirati. Venele de pe fata dorsala a mainii. pregatirea fizica si psihica a bolnavului. P. 4. 5. 3. 4. TEHNICA 35. PUNCTIA DEFINITIE: Prin punctie se intelege operatia prin care se patrunde intr-un vas. Venele subclaviculare. vezicii urinare. articulara. intr-un organ sau orice tesut al organismului cu ajutorul unui ac sau trocar. 2. scopul puctiei. Scop: Explorator pentru recoltare de sange in vederea examinarii de laborator si terapeutic in administrarea de medicamente sub forma injectiei intravenoase si perfuziei (PEV). intr-o cavitate naturala sau patologica. Cu ocazia fiecarei punctii trebuie sa tinem seama de: 1. se extrage manual sau chirurgical. notarea punctiei.Ruperea acului datorita contractiei voluntare si/sau agitatiei bolnavului. Punctia venoasa. pregatirea produsului recoltat pentru trimiterea la laborator.4. 3. Acul se poate indeparta.

Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. Palpeaza cu indexul mainii stangi. abductie si supinatie.  seringi de capacitate corespunzatoare.  tampoane. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic. cu membrul superior sprijinit in extensie.  perna elastica pentru sprijinirea bratului. Dezinfecteaza locul cu un tampon imbibat in alcool. pana la realizarea hemostazei (oprirea sangerarii). Reorganizeaza locul de munca si noteaza punctia. In mana dreapta intre police si restul degetelor se tine seringa.6.  alcool medicinal.  2 tavite renale. Se aseaza sub bratul bolnavului perna protejata de musama si aleza. acul ramanand atasat. Se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: Injectarea medicamentelor. MATERIALE NECESARE:  musama aleza. examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului si alege locul de executare a punctiei. nu se flecteaza antebratul pe brat. fizic. Se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului. Se dezbraca membrul ales. apoi peretele venos invingand o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol.D. acestea devenind turgescente. imbraca manusile. 7. Se comprima locul punctiei 3 minute. Daca este cazul se efectueaza toaleta locala a tegumentelor si se schimba lenjeria daca s-a murdarit. executand o usoara compresiune si tractiune in jos. bratul fiind in pozitie verticala. se verifica patrunderea acului in vena prin aspirare cu seringa. perfuzie (dupa indepartarea stazei) sau recoltarea sangelui. Se schimba directia acului cu 1-2 cm. daca punctia a fost in scop explorator. pozitionandu-l in pozitie sezand pe scaun cu bratul in abductie si supinatie sau bolnavul este asezat in pat in D. locul pentru punctie. Se patrunde cu acul traversand in ordine tegumentul in directie oblica.  eprubete. deoarece exista risc de a face hematom (colectie de sange intr-un tesut). Se aplica tamponul imbibat la locul patrunderii acului si se retrage brusc acul. fixeaza vena cu policele mainii stangi la 45 cm sub locul punctiei. Venele epicraniene si jugulare. Se fixeaza seringa. Venele maleolare interne.  manusi sterile. 7/10. explic tehnica si importanta efectuarii ei. in lumenul venei. gradatia si bizoul fiind in sus. Pregateste sangele recoltat pentru trimitere la laborator. Aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei. Bolnavul este instalat comod in pat si este supravegheat. astfel incat maneca sa nu impiedice circulatia de intoarcere. 10/10 cu bizou lung. roaga bolnavul sa stranga pumnul pentru evidentierea venelor. fara a comprima artera. formand un unghi de 30°. strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa (efectuand staza).  garoul. .  ace de 25-30mm si diam de 6/10.  solutia injectabila.

mai jos de locul ales. se punctioneaza vena dupa ce am fixat-o cu policele de la mana stanga. Se dezinfecteaza locul. in functie de indicatiile medicamentului introdus. Obs! Daca nu se foloseste un garou standard. TEHNICA: Materialele au fost pregatite pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnavului. Se folosesc solutii izotone si hipertone. Capetele vor sta in sus si bucla in jos.Flebalgia: durere localizata pe traiectul venelor.  2-3 seringi cu capacitate diferita.  comprese sterile.TEHNICA 36.Hematomul: apare in urma perforarii unei vene. Locuri de electie: vezi punctia venoasa.  musama si aleza. Timpul de administrare poate fi si 10 minute (administrarea calciului). Se aspira pentru a verifica prezenta acului in lumenul venei. MATERIALE NECESARE:  2-3 ace de lungimi variabile (2. 39 .  2 tavite renale.  alcool medicinal.  tampoane de vata. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. o senzatie de gol. se va avea grija in timpul efectuarii buclei(nodului). dupa care se dezleaga garoul. dupa care se maseaza usor bratul in sensul circulatiei venoase si se aplica garoul deasupra locullui de electie (7-8cm). Obs! Nu se vor efectua miscari circulare si nu se va flecta antebratul pe brat (risc de producere a hematomului). dupa care se inainteaza pe traiectul venei 2 cm. sezand sau semisezand. datorita unei injectii prea rapide sau de substanta care irita tunica interna a vasului.  solutia injectabila. capetele acestuia sa nu atarne peste locul de electie. antebratul in supinatie.5-3cm). alege locul de electie. cotul sprijinit pe un rulou sau o pernuta protejata de musama si aleza. bratul fiind in extensie. imbraca manusile steril. Dupa injectare se tamponeaza locul si se indeparteaza acul rapid. INCIDENTE/ACCIDENTE 1. se introduce acul oblic. Injectia intravenoasa necesita in prealabil PUNCTIA VENOASA. vena.  manusi sterile. iar solutia este injectata lent. pana simtim ca am patruns in peretele venos. tamponul trebuie sa comprime vasul pana la realizarea hemostazei (oprirea sangerarii).  garou. Atentie! Nu se injecteaza aer in vasele de sange deoarece se poate produce EMBOLIE GAZOASA ce duce la EXITUS=MOARTE. Se trece la reorganizarea locului de munca si la notarea injectiei intravenoase. Pregatirea psihica: i se explica bolnavului importanta si necesitatea efectuarii tehnicii si fizic: bolnbavul este pozitionat in pozie decubit dorsal.  pernuta sau rulou. 2. INJECTIA INTRAVENOASA (IV) DEFINITIE: Reprezinta introducerea unei substante medicamentoase pe cale venoasa.

Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. o Regiunea subclaviculara. se dezinfecteaza locul injectiei. longitudinal 2-4cm.3. Pentru injectia pe fata externa a bratului.  Alcool medicinal. dupa care cuteaza o portiune mai mare de tegument cu policele si indexul mainii stangi. cu bizoul lung. iar cu dreapta se prinde seringa ca pe un creion. SCOP: Terapeutic. MATERIALE NECESARE:  Ace su diametru de 6/10. urmate de necroza daca solutia administrate a fost iritanta. pozitionandu-l pe acesta in functie de locul de electie.  Manusi sterile.Ameteli/lipotimie/colaps: se intrerupe administrarea si se anunta medicul. de aceea in acest timp nu se mai efectueaza alta electie. dupa care se injecteaza solutia lent prin apasarea pistonului cu ajutorul mainii drepte. imbraca manusile steril. Se trece la reorganizarea locului de munca.Embolia gazoasa si cea uleioasa duc la exitus (moarte). aceasta se ridica usor dupa planurile profunde.Senzatia de uscaciune (valuri de caldura): la nivelul faringelui datorita lezarii unui vas.  2 tavite renale. 7/10 mm si lungimea de 30-50mm(3-5cm). sub pliul(cuta) format(-a).Injectarea solutiei paravenos (pe langa vena): manifestata prin tumefierea brusca a tesutului. histamina). dureri accentuate iar in timp. TEHNICA 37. INJECTIA SUBCUTANATA (SC) DEFINITIE: Prin injectie subcutanata se intelege introducerea unei substante medicamentoase in tesutul cellular subcutanat. Se retrage brusc acul.  Solutia injectabila. . TEHNICA: Toate materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. LOCURI DE ELECTIE:: o Fata externa a bratului. 4. masand usor pentru a dispersa solutia si pentru o mai buna absorbtie a acesteia.  Seringi de capacitate corespunzatoare solutiei de administrat. Refacerea venei are nevoie de 24 de ore.  Tampoane de vata. o Regiunea supra si sub spinala a omoplatului. comprese sterile. o Flancurile abdominale(insulina). Dupa ce se efectueaza cuta cu mana stanga. 6. iar cu mana dreapta se introduce acul brusc.( Solutiile de administrat sunt izotone si cristaline(insulina. Asistenta dezinfecteaza locul ales. 5. Bolnavul este pregatit psihic. explicandu-i-se tehnica si importanta acesteia si fizic. Se verifica pozitia acului prin aspirare (pentru a nu fi intr-un vas de sange). pregatim fizic adica pozitionam bolnavul in pozitie sezand cu bratul sprijinit pe sold si este rugat sa-si relaxeze muschii. o Fata supero externa a coapsei.

TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril. 6/10 si lungimea de 5-10mm cu bizoul scurt. formarea unei papule (ridicaturi a tegumentului) ce are aspectul cojii de portocala. LOCURI DE ELECTIE: o fata anterioara a antebratului.Obs!Nu se injecteaza solutii uleioase.1 ml de sol 41 .  2 tavite renale. imbraca manusile steril si dezinfecteaza tegumentulcu alcool. Nu se injecteaza in zonele cu infectii(foliculite. se intinde si se imobilizeaza tegumentul (in functie de locul ales) cu ajutorul policelui si indexului mainii stangi. Se observa la locul de electie. flegmon) sau afectiuni dermatologice. Bolnavul este pregatit fizic si psihic. 2.  alcool medicinal.Ruperea acului: se extrage manual sau chirurgical. i). o fata externa a bratului si a coapsei. Nu se va injecta in zona unei injectii anterioare.  tampoane de vata.  manusi sterile. avand un diametru de 5-6mm si inaltimea de 1-2 mm (in cazul 0. importanta si necesitatea acesteia. MATERIALE NECESARE:  seringi.  ace cu diametru de 5/10. ea este transportata langa patul bolnavului.  comprese sterile. bolnavul va sta in pozitie sezand sau decubit dorsal cu antebratul in extensie si supinatie).Hematomul: datorita lezarii unui vas de sange mai mare (se previne prin verificarea pozitiei acului inainte de injectare).FLEGMONUL: se previne prin neinjectarea unei solutii uleioase. compusi ai metalelor grele sau metale cu greutate moleculara mare(hg. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. INJECTIA INTRADERMICA (ID) SCOP: Exploratorator: in intradermoreactie. in caz de desensibilizare (afectiune alergica). Anestezic: infiltratia dermica cu novocaina sau alte substante anesteziante. Terapeutic: se utilizeaza mai rar. Se prinde seringa cu mana dreapta intre police si degetul mediu si patrunde cu bizoul indreptat in sus.  solutia injectabila (izotone cu densitate mica). Fizic: pozitionam bolnavul in functie de locul de electie ales (in cazul nostru. o orice regiune in scop anestezic. in grosimea dermului si se injecteaza solutia lent. Psihic: i se explica tehnica. INCIDENTE/ACCIDENTE: 1.Durere violenta prin lezarea unei terminatii nervoase: se retrage brusc acul in plan superior. 3. TEHNICA 38. 4.

Se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul de electie. se poate administra). rezultatul este negativ (deci. 2.1ml din solutia livrata sa fie echivalenta biologic cu 1 unitate produs de referinta internationala.  alcool medicinal. MATERIALE NECESARE:  Ace de diametru 5/10. Daca diametrul este mai mic de 10mm. se prinde seringa cu mana drepata si se patrunde cu bizoul indreptat in sus in grosimea dermului sis e injecteaza lent . PPD IC65 = tuberculoproteina purificata produsa de institutul Cantacuzino in 1965. Se citeste reactia la intervalul de timp stabilit.injectabila). dupa o dezinfectie prealabila cu alcool medicinal. Pe fata anterioara a antebratului stang. De stiut: Injectia ID se poate efectua pe orice suprafata a coapsei in scop anestezic.Lipotimie (stare de soc): cauzate de substantele injectabile. INTRADERMOREACTIA LA TUBERCULINA Produsul folosit pentru intradermoreactia la tuberculina este: PPD IC65.  2 tavite renale. astfel incat 0. avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului in grosimea dermului. INCIDENTE: 1. 6/10 si lungime 5-6 mm. TEHNICA 39.  solutia injectabila (tuberculo-proteina). TEHNICA: Se pregatesc materialele si se aseaza pe masuta protejata de un camp steril apoi aceasta se trenaporta langa patul bolnavului. Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si ingrijirea ulterioara a bolnavului. imbraca manusile steril. rezultatul este pozitiv (deci nu se poate administra).1 ml din solutia de PPd IC65. bolnavul a fost pregatit fizic – pozitionarea bratului in extensie si psihic in prealabil. Se intinde tegumentul si se imobilizeaza cu policele si indexul mainii stangi.Necrozarea tesutului din jurul locului de electie. ca si situatia IDR-ului la tuberculuina. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Bolnavul este informat sa nu se spele pe antebrat sis a nu comprime locul de electie. Daca diametrul e mai mare de 10mm. 4. se dezinfecteaza tegumentul inante de efectuarea tehnicii. se introduc 0.  tampoane de vata. SCOP: explorator: In diagnosticul tuberculozei si in investigatii epidemiologige asupra populatiei.Lipsa aspectului de coaja de postocala (datorita patrunderii solutiei sub derm). 3. in functie de situatie.  manusi sterile. nu si dupa.  Seringi.Revarsarea solutiei la suprafata tegumentului. Testarea la tuberculina este metoda prin care se poate recunoaste daca organismul a suferit sau nu infectia tuberculoasa. Asistenta pregateste pentru starile de soc hemisusccinatul de hidrocortizon cand injectia are ca scop testarea sensibilitatii organismului la diferiti alergeni. In cazul IDR la un medicament.

o cand diametrul este mai mare de 10mm.solutia. Din aceasta dilutie: 1+10=11. Din solutia obtinuta 1+9=10ml. reactia la tuberculina este considerata negativa. care. cu tendinta la extindere. reactia la tuberculina este considerata pozitiva. astfel: o cand diametrul nu depaseste 10mm. se dilueaza cu 10ml ser fiziologic (daca flaconul are 1. se dilueaza cu 15ml ser fiziologic). bolnavul este informat sa nu se spele pe antebrat si sa nu comprime locul respectiv. TEHNICA 40. ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR SI CHIMIOTERAPICELOR Antibioticele sunt substante organice provenite din metabolismul celuleor vii cum ar fi 43 . o rezultatul este pozitiv daca diametrul papulei este mai mare de 10mm si. Raportul este 1/100. Dupa maxim 30 de minute se interpreteaza sensibilitatea in functie de reactia locala. apare o senzatie puriginoasa (prurit=senzatie de mancarime). MATERIALE NECESARE:  ace cu bizoul scurt.  2 tavite renale. deci.  alcool medicinal. Se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul de electie. deci. solutia se poate administra.  manusi sterile.  tampoane de vata. se aspira 0. Citirea se face la 72 de ore dupa administrare luand in considerare doar papula dermica palpabila si cud enivelare si se masoara in mm. amoxicilina) SCOP: explorator.1ml solutie ce se administreaza pe fata anterioara a antebratului. TEHNICA 41.  seringi. se aspira 1ml solutie.  antibioticul ce urmeaza a fi administrat.5 grame. Citirea se face in maxim 30 de minute: o rezultatul este negativ daca diametrul papulei nu depaseste 10mm si. la randul ei se dilueaza cu inca 9ml ser fiziologic. In cazul unei alergii la locul de electie al alergenului (antibioticului). solutia nu se poate adminstra. adica daca flaconul de antibiotic are 1 gram substanta activa. INTRADERMOREACTIA LA ANTIBIOTICE ( ex: ampicilina. Se observa la locul injectarii formarea unei papule albicioase cu aspectul unei coaje de poatocala de 5-6 mm in diametru si inaltimea de 1-2 mm.

M.000:4 prize= 400. siropuri. este bine sa se dizolve numai cantitatea necesara unei singure administrari. 12 ore. in doze unice. se imparte numarul tabletelor.M. AXETINE: 1 gram.Se introduce in seringa o cantitate de aer cu cea a solutiei pe care dorim sa o aspiram. sau I.) si intrarahidian (utilizata in cazuri de urgenta. Doza acestora trebuie respectata in cazul administrarii per os. Continutul flaconului este sub presiune.V. 2. Antibiograma este o metoda de laborator prin care se determina sensibilitatea la diverse antibiotice a unui germen microbian. capsule. solutii injectabile si unguente. 5. capsulelor la nr prizelor (orelor in care se administreaza medicatia). 3. Chimioterapicele sunt substante care au actiune bacteriostatica sau bactericida asupra germenilor patogeni dintr-un organism infectat fara a fi toxice pentru organismul gazda. SCOPUL: este dat de actiunea acestora: distrug microbii. care au proprietati bacteriostatatice. in infectii meningiene).000UI(doza unica). impiedica dezvoltarea lor fara a avea efecte nocive asupra tesutului. ANTIBIOTICE: 1.Se introduce acul atasat la seringa prin dopul de cauciuc pana la nivelul dopului si se introduce aerul sub presiune in flacon. Ele se pot administra pe diferite cai: per-os / parenteral (I. 5. organismului. penmtru protectia florei intestinale (IAURTURI. 4. Aceasta se efectueaza inaintea instituirii tratamentului cu antibiotice. In cazul administrarii I.Se rastoarna flaconul. fara a se astepta identificarea germenului si testarea sensibilitatii sale fata de medicamete. Ampicilina +gentamicina merg asociate si maestecate. Pentru incarcarea seringii cu substanta din flacoane cu dopuri de cauciuc se va proceda astfel: 1. administrat la 12 h Cale de administrare: IV+10 ML SER FIZIOLOGIC IM+4ML SER FIZIOLOGIC.600. Ex: Pentru a administra 1.Se dezinfecteaza dopul de cauciuc cu un tampon de vata steril imbibat in alcool medicinal. AMPICILINA: 1gram. care vor fi administrate la 4. CEFOZON: 1g administrat la 12 h: Cale de administrare: IV+10ml ser fiziologic/12 ore si IM +4ml 3.600. iar doza va fi impartita conform orarului de administrare. 2. egale. 6. Gentamicina + oxacilina nu se amesteca IM sau IV .mucegaiurile sau bacteriile. PROBIOTICE (BIOTIX SI ERCEFLORA DUO). 1. sau obtinute pe cale sintetica. Se administreaza la 6 h Calea de administrare: IV+10ml/6ore IM+4ml 4.000 UI (unitati internationale) la 6 ore se va calcula astfel: 24h:6h= 4 prize. bactericide sau antimicotice. varful acului ajungand sub nivelul solutiei continutul flaconului va patrunde in seringa datorita fortei de impingere a pistonului. Administrarea antibioticelor si chimioterapicelor se va face respectand regulile de asepsie pentru a nu se introduce in organism germeni care ar putea produce supra infectii cu urmari fatale.Antibioticele administrate per-os trebuie asociate cu coplex de viatmina B (HEPATOPROTECTOR SAU SILIMARINA). In cazuri de urgenta. se instituie un medicament cu spectru mai larg. Antibioticele si chimioterapicele se prezinta sub forma de drajeuri.

Regimul alimentar va fi sarac in sare. ritm de 6-8 picaturi/minut. Ca actiune antiinflamatoare si antialergica. iar inainte de administrare trebuie bine agitate. saraca in glucide. IV sau PEV. Se va administra zilnic 1-3 grame KCl pentru recuperarea potasiului pierdut (ACTH-ul marind eliminarea acestuia). AUGMENTIN: 1 gram administrat la 12 ore Calea de administrare: IV+10 ml ser fizologic. TEHNICA 42. ANTICOAGULATE: HEPARINA: se afla sub forma de fiole sau flacoane de 5000UI (unitati internationale)/ml administrate SC. raportat la numarul dozelor ce trebuie efectuate din acel flacon. ACTH se administreaza si prin perfuzie endovenoasa (PEV). Alimentatia va fi desodata.Cefalo-sporinele se dilueaza cu apa distilata sau solutie de lidocaina. o unguente (fluometazona pivalat se adm local pe tegumente si mucoase). eficacitatea fiind de cateva saptamani. Acesta se administreaza in doze progresive de la mic la mare si se administreaza numai in asociere cu un antibiotic (nu se amesteca). Se administreaza IV. 7. actionand asupra factorilor plasmatici ai coagularii. ADMINISTRAREA CORTIZONULUI Hemisuccinatul de hidrocortizon se administreaza in socul anafilactic. Formele injectabile sunt solutii sau suspensii.ca doza soc se administreaza 400 (4 fiole) si se corecteaza cu prednison. 45 . Dizolvatul se pastreaza pe pat de gheata. ambalata in flacoane inchise. o solutii in flacoane (hidrocortizon de acetat). ADMINISTRAREA ACTH (hormon corticotrop sau adrenocorticotrop-hipofizar). este un hormon secretat de hipofiza si stimuleaza secretia cortizonului si a altor hormoni a glandelor suprarenale.6. IM sau SC. o solutii in fiole (hemisuccinat de hidrocortizon adm iv). Cea mai buna forma de administrare a ACTH este in perfuzie continua sau cel putin pe o durata de 5-6 ore. Se dizolva in apa distilata sau in ser fiziologic. o reumatism articular acut. Se preinta sub forma de pulbere alba. Nu se administreaza IM. Forma de prezentare: o tablete (predmison adm per-os). cortizonul se administreaza in diferite afectiuni: o astm bronsic. o soc anafilactic unde apare si edemul glotic. Cortizonul este un hormon secretat de stratul cortical al glandelor suprarenale avand actiune complexa. lent in solutie glucozata 5%. Cortizonul se administreaza la inceput in doze mai mari apoi cantitatea scazand progresiv pana la doza minima de intretinere. doze pe care le stabileste intotdeauna medicul. Tratamentul se face sub control clinic si de laborator. Cortizonul nu vindeca ci modifica reactia la agentul cauzal. ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR Sunt produse farmaceutice care impiedica coagularea sangelui.

pe langa actiunea lor principala mai au si o serie de actiuni. presiune. sau icter scleral (dur. Tot ceea ce asistentul medical observa la bolnav in timpul supravegherii si dupa administrarea medicamentului. diaforeza. inapetenta (lipsa poftei de mancare). Modificari ale tegumentului: roseata. aspectul. 2. Pentru a deosebi efectul real al medicamntului de simptomele bolii de baza. senzatie de amorteala.Efectul terapeutic al medicametului. greata. eruptii. Verifica calitatea produselor (termenul de valabilitate. paliditatea sau congestia. tare). cunoscute ca manifestari secundare ale unor medicamente. marirea pupilelor sub icter (coloratie discreta galbena a tegumentului si a conjunctivei. paraziti). sputa. Acesta poate fi insotit de incidente si accidente precum si de complicatii cu urmari immediate sau tardive. Majoritatea medicamentelor. transmiterea unei boli infectioase prin infectarea medicamentelor . ritm de evacuare precum si continutul in eliminarile patoligice (puroi. pot un simptom de baza al bolii. 4. somnolenta sau obnubilatie (tulburare psihica. HEPATHROMBINA: unguent sau gel ce se aplica direct pe tegumente si mucoase. sange. tratamentul medicamentos nu este lipsit de pericole. culoarea si integritatea ambalajului). dezorientare in timp si spatiu. Tinand cont de cantitate.Modificarile intervenite in starea psihica si comportamentala a bolnavului ca: neliniste. coma si pierderea completa a cunostintei. echimoze. durere. Respecta regulile de asepsie si antisepsie. respecta doza. modificarea caii de administrare. cianoza.Ce se asteapta de la aplicarea medicamentului respectiv. In cursul supravegherii bolnavului asistenta va tine cont de: 1. 3. aspectul mucoaselor. Mobilitatea tegumentelor. aspectul abdomenului. culoare.Smptome subiective: sunt semnalate initial de bolnav sau evidentiate prin intrebarile adresate de asistentul medical. uneori greu de interpretat. 4. Acestea se datoreaza urmatoarelor cause: 1. paloarea. modificari ale functiilor vitale. diaree sau constipatie. injectarea solutiei dupa o tehnica gresita.Caracteristicile excretiilor si dejectiilor bolnavului: urina. care pot provoca bolnavului o simptomatologie neobisnuita. varsaturi. scaun. miros. senzatie de frig sau caldura.Modul lor de actiune asupra proceselor patologice. dar pot fi porvocate si de medicamentul cu care se trateaza aceasta afectiune. astfel: asistentul medical va observa in cursul ingrijirii (toaleta bolnavului. aplicarea metodelor terapeutice) tegumentul si a aspectului acestora. iritabilitate. se raporteaza medicului. 3. care consta in diminuarea constiintei si a vigilentei. papule. mictiuni frecvente sau oligurie. astfel:  varsaturile la un om bolnav de meningita. refuzul la propria persoana). administrarea in concentratii nepermise. ca: furnicaturi. aspect. Urmarirea medicamentului administrat. 2. edemele. calea de administrare si ritmul de administrare conform foii de observatie. Asistenta medicala.Scopul pentru care sunt administrate. face parte din atributiile elementare ale asistentului medical. schimbarea lenjeriei de corp si de pat.Simptome obiective: le semnaleaza asistentul medical spontan sau le cauta in mod voit. asistentul medical trebue sa cunoasca: 1. varsaturi.TROMBOSTOP: cale de administrare per-os. vezicule. Dupa orice administrare urmareste efectul medicamentul si supravegheaza bolnavul aflat sub tratament medicamentos. Geseli tehnice de administrare: schimbarea medicamentului.

in recipient steril. astfel: pencilina poate da nastere unei eruptii urticariene sau sa declanseze o stare de soc care poate fi fatala( socul anafilactic). Hipersensibilitatea organismului fata de anumite medicamente: poate fi din nastere sau provocata dupa o anumita perioada de timp cand este vorba de o stare alergica sau anafilactica (stare de hipersensibilitatea organismului la o substanta straina (antigen). in sensul crearii unor tulpini rezistente la antibiotice. Aspirina poate declansa accese de astm bronsic). 2. 47 . Aceasta stare apare la 2-3 saptamani. 4. prin distrugerea unei parti a florei microbiene. chiar daunator. dupa primul contact cand se introduce aceasta substanta. restul microorganismelor care paraziteaza organismul se dezvolta mai intens.  Manusi de protectie. In urma distrugerii prin antibioticele administrate sau sa selectioneze tulpini de stafilococi rezistente la antibiotice. se recomanda bolnavului recoltarea urinei pentru urocultura dupa intreruperea tratamentului cu antibiotice. observarea bolnavului si raportarea medicului a oricaror abateri de la normal. Un tratament eronat cu antibiotice poate da un rezultat negativ.Urina este recoltata dimineata. Actiunea toxica a medicamentului: tulburari ale anumitor organe sau functii. efect irritant asupra tesuturilor. TEHNICA 43. dar si administrarea medicamentelor alterate.injectate si a instrumentarului utilizat pentru injectii. pot sa se instaleze imbolnaviri virotice sau micoze prin inmultirea excesiva a acestora.Dezechilibru biologic: cauzat prin modificarea florei microbiene. nesteril. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic si fizic. Se trimit la laborator in maxim 2h 20 ml urina. dupa efectuarea toaletei organelor genitale externe cu apa si sapun si uscarea regiunii cu comprese sterile. de unica folosinta din prima urina matinala dupa ce in prealabil si-a facut toaleta organelor genitale. 3. blocarea hemoglobinei din sange. acumularea lor in organism si depunerea lor in diferite organe pe o perioada mai lunga de timp. Bolnavul este educat sa urineze primul jet si se recolteaza in urocultor jetul din mijloc fara a intrerupe jetul si fara a atinge gura urocultorului de tegumentul bolnavului sau de lenjerie. astfel incat. RECOLTAREA URINEI Recoltarea urinei pentru UROCULTURA: MATERIALE NECESARE:  Recipient steril. alterarea uno tesuturi. Recoltarea urinei pentru SUMAR DE URINA SI SEDIMENT URINAR: Bolnavul este instruit sa recolteze urina intr-un urocultor curat. Orice tratament trebuie aplicat corect conform indicatiilor medicului. in cursul tratamentului cu antibiotice. Se trimite sumarul de urina la laborator in maxim 1 h de la prelevare. care a fost introdusa in organism).

TEHNICA 44. RECOLTAREA SANGELUI VENOS PRIN SISTEMUL VACUTAINER
Sangele se recolteaza de obicei, pentru examinari hematologice, biochimice, serologice, bacteriologice.Aceasta metoda asigura confortul bolnavului, calitatea probei de sange si securitatea personalului medical. SCOP: explorator. MATERIALE NECESARE:  Holder – un tub de material plastic, care prezinta la partea superioara amboul la care se ataseaza aculd e punctie prin infiletare, iar in partea inferioara are 2 aripioare;  Acul de punctie care este protejat de carcasa bicolora;  Tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori;  Stativul;  Manusi sterile;  Garou;  2 tavite renale;  Casoleta cu tampoane de vata imbibate in alcool medicinal;  Rulou, pernuta;  Musama si aleza. TEHNICA: Toate aceste materiale sunt pregatite pe masuta de tratament protejata de un camp steril. Bolnavul este pregatit psihic este anuntat si I se explica importanta tehnicii dar si necesitatea efectuarii cesteia. Pregatirea fizica – bolnavul este pozitionat in sala de tratament, pe un scaun in pozitia sezand cu membrul superior in abductie, extenisie si supinatie. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile steril, verifica banda de siguranta a acului de punctie (integritatea si termenul de valabilitate). Indeparteaza carcasa de culoare deschisa sau alba a acului prin rasucire, infileteaza capatul liber al acului in holder, aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului de electie, indeparteaza carcasa colorata a acului, executa punctia venoasa; introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediusul si cu policele impinge tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului. Dupa prelevarea sangelui, se scoate tubul din holder prin impingere asupra aripioarelor laterale cu policele si se introduce tubul urmator. Dupa recoltare, se retrage acul din vena comprimand locul punctiei timp de 3-5 min cu tamponul imbibat in alcool, fara a flecta antebratul pe brat. Se eticheteaza tuburile si se trimit la laborator, se reorganizeaza locul de munca, acele utilizate se depun in recipientul pentru intepatoare. Se va asigura bolnavului confortul termic si fizic, apoi se va supraveghea.

TEHNICA 45. RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE

Procedeul de recoltare este in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze.Pentru majoritatea recoltarilor este necesar ca bolnavul sa nu manance in dimineata recoltarii, “a jeun” = pe nemancate; sa

nu consume nimic de la cina pana in dimineata in care se efectueaza recoltarea. Recolatrea sangelui pentru examene hematologice se face prin 2 metode: 1. Prin punctie capilara; 2. Prin punctie venoasa. 1. Recolatrea sangelui prin punctie capilara (prin intepare) pentru examenele: HLG – hemoleucograma, dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si coagulare, examen parazitologic. MATERIALE NECESARE:  Manusi sterile;  Tavita renala;  Casoleta cu tampoane imbibate in alcool medicinal;  Ace sterile;  Lame degresate;  Lamele (frotiuri). TEHNICA: Se pregatesc materialele pe o masuta protejata de un camp steril si se transporta in apropierea bolnavului. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului necesitatea tehnicii. Pregatirea fizica: bolnavul va ocupa pozitia sezand cu mana sprijinita. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile steril, apoi se dezinfecteaza tegumentul degetului inelar si mediusul cu un tampon de vata imbibat in alcool (evitand congestionarea prin frecarea puternica). Se asteapta evaporarea alcoolului, apoi cu un ac steril se inteapa cu o miscare brusca tegumentul pulpei degetului in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe straturile cutanate. Cu un tampon uscat se sterge prima picatura, se asteapta sa se formeze o alta picatura de sange din care se recolteaza cu lama, dupa care se sterge cu un tampon locul. La extremitatea lamei curate si degresate se recolteaza o picatura de sange, diametrul aproximativ 3-4 mm intr-un unghi de 45° cu lama. Se aseaza o lamela cu marginea slefuita dupa ce picatura de sange s-a intins, lamela se impinge catre partea libera a lamei pastrand mereiu acceasi inclinatie si antrenand toata picatura fara a o fractiona.Lama se agita pentru a se usca, apoi proba se transporta la laborator imediat dupa etichetare. 2. Recolatrea sangelui prin punctie venoasa (examen hematologic, VSH, hamatocrit) VSH-ul – este o analiza soimpla care se bazeaza pe proprietatea glubulelor rosii (hematii, eritrocite) de a se cimenta, depune intr-un tub de sticla, dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu o substanta anticoagulanta (citrat de sodiu 3,8%). VSH-ul se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan, dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii fara sa fie centrifugat in prealabil. MARETIALE NECESARE:  Sistemul VACUTTER, tubul VACUTTER care contine o substanta anticoagulant 3,8% citrat de sodiu;  Materiale necesare pentru a efectua punctia venoasa. TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril. Pregatirea psihica: bolnavul este pregatit si anuntat cu 24h inainte sa nu manace cu 12h inainte de recoltare si sa pastreze repaus fizic. Pregatirea fizica: bolnavul este asezat in pozitia corespunzatoare dupa caz salon sau sala de tratament. Se dezbraca bratul, se aseaza sub acesta un rulou. Asistenta se spala pe maini, alege locul punctiei si dezinfecteaza si executa punctia venoasa. !! VSH-uL se recolteaza fara garou in tub NEGRU!! Se recolteaza 1,6 ml sange, se retrage acul din vena sis e aplica un tampon imbibat in alcool 49

medicinal (fara a flecta antebratul pe brat). Se aseaza tubul in stativ, se trece la reorganizarea locului de munca. Se trece la ingrijirea bolnavului, i se asigura pozitie comoda, se completeaza buletinul, se eticheteaza produsul. 1. Recolatrea sangelui pentru determinarea hematocritului recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, se recolteaza 2 ml sange pe citrat de EDTA (acid etilendiaminotetraacetic) 1%. In tubul de culoare MOV. Tub MOV pentru HLG – hemoleucograma; 2. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice se efectueaza prin punctie venoasa dimineata, bolnacvul fiind nemancat. Se recolteaza 5 ml sange in tubul fara substanta anticoagulanta (tub ROSU). Toate acestea sunt pentru determinarea: uree sanguina, acid uric, creatinina, bilirubina, colesterol, transaminaza, amilaza, electroforeza, calcemie, sideremie, ionograma sanguina, glicemie etc. Tub ROSU: (fara anticoagulan) uree sanguina, acid uric, creatinina, bilirubina, colesterol, transaminaza, amilaza, electroforeza, calcemie, sideremie, ionograma sanguina, glicemie; Tub ALBASTRU: fibrinogen (4 ml sange cu 0.5 ml citart de Na 3,8%), timp de protrombina (se recolteaza 4,5 ml sange/anticoagulant 0,5 ml oxalat de K); Tub MOV: HLG, pentru determinarea hematocritului; Tub NEGRU: VSH, grup sanguin, RH-ul. 3. Recoltarea sangelui pentru examene serologice: Recoltarea sangelui pentru examene seriologice releva prezenta sau absenta anticorpilor in serul bolnavului. SCOP: diagnosticarea unor boli infectioase cum ar fi sifilisul, febra tifoida. TEHNICA: Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, intr-o cantitate de 5 -10 ml intr-o eprubeta, dupa coagulare se desprinde vcheagul de pe peretele eprubetei iar dupa 30 de minute se decanteaza serul intr-o alta eprubeta cu ajutorul unei pipete prin aspirare. Serul nehemolizat are culoare galbuie, iar cel hemolizat are culoare roz. 4.Recoltarea sangelui pentru examene bacteriologice (hemocultura): Reprezinta introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examne bacteriologic. SCOP: descoperirea bacteriilor atunci cand se suspecteaza o septicemie sau o bacteriemie. MARETIALE NECESARE:  Pentru punctia venoasa;  Trusa cu pense sterile;  Casoleta cu material moale;  Seringi de 20 ml;  Apa si sapun;  Alcool iodat;  Alcool medicinal;  2 recipiente cu medii de cultura (unul cu bulion citrat si altul cu geloza semilichida). TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril si transportate langa patul bolnavului. Pregatire psihica: I se explica tehnica si necesitatea efectuarii ei. Pregatirea fizica: ocupa pozitia sezand pe un scaun. Se spala regiunea plicii cotului . Tehnica este efectuata de catre 2 asistenti medicali in care primul asistent se spala pe maini si imbraca manusile steril, iar cel de-al doilea asistent dezinfecteaza locul cu alcool medicinal, apoi

Calmante ale tuse. TEHNICA 47. SCOP : In diagnosticarea tumorilor pulmonare.expir). Buletinul de analize este completat. Radiografia reprezinta fotografierea imaginii radiologice pe film radiologic ce permite controlul comparativ cu imaginile anterioare ale aceluiasi organ. iar recipientul cu geloza semilichida – insamantare anaeroba. iar cel de-al doilea asistent desface garoul inainte de retragerea acului. 1 Antispastic ( pentru reducerea / scaderea secretiilor salivare). a modificarilor de volum si de forma in vederea stabilirii diagnosticului. Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. al atelectaziilor pulmonare (turtirea sau colabarea unui plaman datorita lipsei aerului alveolar) si al modificarilor calibrului bronhiilor.apnee.aparat sau segment. se efectueaza insamantarea aeroba. Scuipatoare.in spatele ecranului. Medicatie expectoranta.dupa o inspiratie profunda. Dupa terminarea examenului asistentul medical ajuta bolnavul sa se imbrace si il conduce in salon. apoi materialul este trimis la laborator. TEHNICA: Pregatirea psihica: I se explica bolnavului conditiile in care se va efectua examinarea:camera in semiobscuritate.aplica garoul. bolnavul e supravegheat.cu pieptul apropiat de ecran sau de caseta cu film (cand pozitia ortostatica este contraindicata bolnavul va ocupa pozitia sezand sau DD). I se asigura confortul fizic si termic. TEHNICA 46. este pozitionat in pozitie ortostatica .i se explica cum trebuie sa se comporte in timpul examinarii ( miscari respiratorii: inspir. Primul asistent efectueaza punctia venoasa si aspira sangele necesar examenului. Primul asistent pregateste produsul recoltat in recipientul cu bulion citrat.cu mainile in solduri si coatele trase inainte. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU BRONHOGRAFIE Bronhografia – reprezinta examenul radiologic al arborelui bronsic dupa introducerea in caile respiratorii cu ajutorul unei sonde a unei substante de contrast (opace la razele Röntgen si sunt hidro si liposolubile) . PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU RADIOSCOPIE DEFINITIE: Radioscopia reprezinta examinarea unui organ sub ecran fluorescent prin expunerea partii examinate intre ecran si razele X . Dupa finalizarea tehnicii. Anestezic: Substanta de contrast.iar examinarea se face in apnee. 51 . Pregatirea fizica: Se dezbraca bolnavul in regiunea toracica.fara ca bolnavul sa ridice umerii. SCOP: Studierea morfologiei si functionalitatii plamanilor. Se noteaza in FO examenul radiologic efectuat si data. MATERIALE NECESARE:        Medicatie pentru sedare.

va scoate limba. MATERIALE NECESARE :  Bronhoscopul – ales de medic cu toate anexele sale sterilizate. Asistentul medical serveste medicul cu instrumentele si materialele solicitate.  Oglinda frontala.tampoane de vata.precum si un calmant al tusei.punandu-l in legatura cu alti bolnavi carora li s-a efectuat examenul. Pregatirea fizica: Bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace. Bolnavul este condus in camera de bronhoscopie.  Substanta anestezianta .  Tavite renale. orofaringele. TEHNICA: Pregatirea psihica: Bolnavul este anuntat si convins de necesitatea examenului. Dupa examen se ajuta bolnavul sa se imbrace si va fi condus in salon.Xilina 2% .i se creeaza acestuia un climat de siguranta pentru a coopera.  Pense.TEHNICA: Pregatirea psihica: Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea efectuarii tehnicii.bronsic.Medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU BRONHOSCOPIE Bronhoscopia .DV.  Casoleta cu material moale: comprese sterile.  Tampoane pe port-tampoane. instiland picatura cu picatura anestezicul usor incalzit. Se anunta bolnavul sa nu manance in dimineata efectuarii examenului. In timpul injectarii substantei de contrast bolnavul va fi ajutat sa-si schimbe pozitia DD. in mana dreapta va tine o tavita renala. isi deschide larg gura. Pregatirea fizica: Bolnavul este asezat pe un scaun. TEHNICA 48.DLSDLD. Cu jumatate de ora inaintea examenului se va administra Atropina (prin IM) pentru a reduce secretia salivara.In ajunul examinarii se administreaza o tableta de Fenobarbital sau Bromobal.  Aspiratorul electric. Dupa .va fi pozitionat in DD putin inclinat spre partea care trebuie injectata.  Masca – pentru medic si asistentul medical. urmand sa anestezieze arborele traheo.  Departator. Cu 2-3 zile inainte de bronhografie bolnavul va primi expectorante. in pozitia trendelemburg pentru dispersarea substantei de contrast.cu toracele ridicat apoi cobarat. Bolnavul este anuntat sa nu manance in dimineata examenului.introduce sonda in arborele bronsic si apoi substanta de contrast usor incalzita. cu ajutorul unei seringi.10 ml.reprezinta explorarea arborelui traheo-bronsic sub vizibilitate directa cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop. asezat pe masa de examinare in pozitia DD cu extremitatea cefalica in extensie cu ajutorul tetierei cu care este prevazuta masa de examinare.  Seringi de 5. Bolnavul nu mananca si nu bea 2 h pana cand inceteaza efectul anestezicului si va fi instruit sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina prin tuse (nu se inghite pentru a nu produce intoxicatie cu Iod). iar medicul cu ajutorul unui spray cu Xilina 2% ii anesteziaza limba.

este dezbracat pana la brau si asezat pe patul de tratament in DL cu partea interesata in sus.reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. iar inregistrarea se va efectua chiar la pat. Dupa anestezie medicul patrunde cu trocarul in cavitatea pleurala si inlocuieste imediat stiletul cu sistemul optic al pleuroscopului racordat la reteaua electrica. iar timp de 2-3 zile bolnavul primeste un regim de crutare a laringelui: lichide si alimente pasate. Mana dinspre pat va fi asezata sub cap. tromboze) aparatul va fi transportat in salon.care vor infasura cutia toracica.In primele 2 zile de la interventie se administreaza un regim alimentar usor de digerat si bogat in carbohidrati. EKG-ul se inregistreaza de obicei in camera de electrocariografie. Plaga va fi pansata destul de strans cu fese de tifon . SCOP : Stabilirea etiologiei proceselor inflamatorii pleurale si diagnosticarea unor tumori. neliniste sau tensiune nervoasa. TEHNICA 50. PREGATIREA SI EFECTUAREA EKG-ului EKG –ul . Asistentul medical supravegheaza functiile vitale. TEHNICA: Bolnavul este controlat radioscopic in prealabil. Medicul stabileste locul de intrare a acului in cavitatea pleurala. TEHNICA 49. serveste apoi medicul cu solutia anestezianta – Novocaina 1%.Inregistrarea EKG-ului se face cu aparate speciale numite electrocariografe. din cauza iritatiei cauzate de tubul bronhoscopului. Dupa examinare se urmaresc functiile vitale.iar pentru a preintampina deschiderea plagii se inchide cu agrafe sau este fixatade medic. In acest scop asistentul medical va pregati bolnavul din punct de vedere psihic cautand sa-i indeparteze orice frica.Asistentul medical va dezinfecta locul ales prin badijonare cu tinctura de iod. dupa o prealabila insuflare a cavitatii pleurale cu aer. TEHNICA: Inregistrarea EKG-ului necesita repausul psihic si fizic absolut al bolnavului.iar in cazurile in care bolnavul nu este transportabil ( IMA.examinare bolnavul ramane la pat si timp de 4 h se va retine de la alimentatie. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU PLEUROSCOPIE PLEUROSCOPIA ( Endoscopia cavitatii pleurale ) . 53 . in spatiul III sau IV intercostal. iar cealalta deasupra capului.reprezinta explorarea vizuala a cavitatii pleurale cu ajutorul unui instrument optic. Dupa examen bolnavul va fi transportat in salon pe carucior si asezat pe pat cu multa blandete. de-a lungul liniei axilare.

R. Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod conventional astfel: P. edem pulmonar acut sau in hipoxii respiratorii de diverse cauze si grade. Punctul parasternal stang V2 . 4.in spatiul intercostal IV pe marginea stanga a sternului. 20. S. V1 si V2 .este indicata in hipoxie circulatorie cum ar fii: IMA. dar si in cazul unor complicatii postoperatorii: hemoragii. Oxigenoterapia .claviculara. in unele situatii la lehuze si nou. • Galben – membrul superior stang. contraindicata la bolnavii cu afectiuni ale mucoasei nazale. de aceea este recomandat sa fie adus in camera de inregistrare pe carucior sau fotoliu rulant. T.in spatiul al IV-lea intercostal pe marginea dreapta a sternului. Dupa incheierea inregistrarii se deblocheaza aparatul si se indeparteaza electrozii. MONTAREA ELECTROZILOR: Electrozii se monteaza pe partile moi ale extremitatilor: se fixeaza 4 electrozi pe membre. METODE DE ADMINISTRARE A OXIGENULUI: 1.clavicular V4 – in spatiul al V-lea intercostal pe linia medio. bolnavii anesteziati cu anestezie generala. Bolnavul va fi asezat comod in pozitia DD si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura. . Q. Asistentul medical trebuie sa asigure o temperatura optima a camerei. • Rosu – membrul superior drept. este utilizata pentru terapii pe termen lung.pe mijlocul liniei care uneste V2 cu V4. data de integistrare. EKG. 5.este metoda cea mai frevcent utilizata. 6. Intre doua cicluri cardiace se inscrie o linie zero potential.15 min inainte de inregistrare.exploreaza ventriculul stang. 2. permite administrarea de oxigen in concentratie de 25 – 45% .exploreaza ventriculul drept. Punctul parasternal drept V1 . tulburari respiratorii si circulatorii.nascuti. Punctul medio.21 ºC. Punctul intermediar V3 . Punctul axilar mijlociu V6 – la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga. OXIGENOTERAPIA SCOP : Asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen pentru combaterea hipoxiei. Punctul axilar anterior V5 – la intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga.ul este interpretat intotdeauna de medic in completarea datelor clinice. iar 6 precordial. • Verde – membrul inferior stang. Sonda nazala . V5 si V6 .Bolnavul trebuie sa se odihneasca 10. 3. • Negru – membrul inferior drept. insuficienta cardiaca.exploreaza septul interventricular. TEHNICA 51. iar bolnavul va fi transportat in salon. in stari de soc. Asistentul medical noteaza pe EKG numele si prenumele bolnavului. 1. V3 si V4 .

permite administrarea oxigenului in conc.sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari. MATERIALE NECESARE:  Sursa de oxigen umidificator (un recipient cu apa pentru barbotarea oxigenului). 55 .2. dar si la bolnavii agitati. Supravegherea bolnavului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitie a unor complicatii. dezobstruarea cailor respiratorii. Masca . este frecvent utilizata la copii. psihic si lamurirea lui privind interventia chirurgicala.d.v. 4. TEHNICA 52. cort de oxigen. dar si pulsul.aceasta metoda permite administrarea de oxigen in concentratie de 40 .mascand partial meatul auditiv extern) .  Banda adeziva . ochelari pentru oxigen.  Sonda nazala. masca – in functie de metoda aleasa. deci necesita interventie chirurgicala. este contraindicata la bolnavii cu arsuri la nivelul fetei. iar pentru a nu disloca cortul. va observa coloratia tegumentelor. mobilizarea periodica a sondei prin schimbarea acesteia in cealalta nara sunt alte sarcini ale asistentului medical. umectarea sondei cu apa sterila pentru o mai buna alunecare si prevenirea lezarii mucoasei.copii vor fi supravegheati permanent. Bolnavul este asezat intr-o pozitie corespunzatoare. accentueaza starea de anxietate mai ales la copii. introducerea sondei in nara si fixarea acesteia de obraz cu banda adeziva. O buna pregatire in vedera interventiilor chirurgicale imbunatateste prognosticul si reduce riscul de complicatii intra sau postoperatorie. Ochelarii pentru oxigen . TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic si fizic.60% . utilizata la copii. PREGATIREA PREOPERATORIE In sectia de chirurgie sunt tratati bolnavii care nu au alta alternativa de dtartament. Asistentul medical va supraveghea efectul administrarii oxigenului.p. de 50% . 3. Cortul de oxigen . in functie de recomandarea medicului se va fixa debitul de administrare a oxigenului. a) Pregatiri generale este pregatirea la care sunt supusi toti bolnavii inainte de operatii si anume:  Menajarea bolnavului d. Ansamblarea echipamentului.pentru fixarea sondei. masurarea lungimii sondei pe obraz de la nara pana la targus (proieminenta cartilaginoasa a pavilionului urechii situata anterior. va masura si urmarii respiratia.acordarea suportului psihic. iar daca este posibil in pozitia semisezand pentru a favoriza expansiunea pulmonara.

 Operatii care nu sunt absolut necesare interventia putand fi amanata. acestea vor fi izolate prin pansamente cu material adeziv. b) Pregatiri speciale – sunt masuri aplicate numai in cazul anumitor interventii chirurgicale sau numai anumiti bolnavi si au drept scop reechilibrarea unor deficiente functionale ale organismului. Daca pe suprafata pielii exista leziuni. proteica. astfel ca interventia chirurgicala se imparte in:  Operatii necesare urgente. interventia chirurgicala se va evita in timpul menstrustiei. iar daca nu este posibil se efectueaza toaleta pe regiuni la pat sau doar a regiunii care va fi supuse interventiei chirurgicale. se va observa integritatea . In vedera explorarii capacitatii de rezistenta a organismului se va recolta sange pentru: HLG. iar oja de pe unghii este stearsa.  Pregatirea bolnavului in vederea introducerii in sala de operatie. iar in ziua respectiva nu mananca. In seara zilei dinaintea operatiei. In seara dinaintea operatiei si dimineata se efectueaza spalatura vaginala cu solutie antiseptica. timp de coagulare si sangerare. In vederea conducerii la sala de operatie. doua inainte se mai poate administra sedative. este in functie de timpul avut la dispozitie. Tot in vederea echilibrarii organismului se cauta indepartarea durerii. bolnavul este incurajat si calmat de catre asistenta medicala. bolnavul este supus unei toalete generale. vitaminizare.  Stabilirea datei interventiei chirurgicale in functie de starea bolnavului. asigurarea somnului si a odihnei si alimentatia corespunzatoare. Alimentatia este adaptata bolii de baza asigurand nevoile energetice ale organismului. se urmareste o vitaminizare completa a bolnavului si se urmareste si starea de hidratare. iar in cazul stenozei pilorice se efectueaza spalaturi gastrice cateva zile inainte. Reechilibrarea hidroelectrolitica se va face in functie de carente. majoritatea sunt obsedati de frica interventiei fapt ce duce la scaderea rezistentie organismului. iar in unele cazuri se practica sondajul vezical. Se va efectua EKG. Acesti bolnavi vor fi internati in saloane cu alti bolnavi care au fost operati pentru a discuta cu ei si a le inlatura nelinistea. Explorarea capacitatii de aparare a organismului. Inainte de interventie. bolnavii trebuie feriti de traumatisme psihice. Inaintea interventiei chirurgicale. Posibilitatea de a aplica aceste masuri. si in caz de boli sau pusee acute (afectiuni cu strai febrile mari). Regiunea pe care se va interveni este supusa unei igiene riguroase. Somnul bolnavului este asigurat cu hipnotice. bolnavul bea doar lichide. daca a mancat se va efectua spalatura gastrica. Protezele dentare. glucidica. Daca este posibil. asigurarea repausului fizic si psihic. radioscopie pulmonare si se va evalua functiile vitale. iar dimineata cu o ora. parul este strans. bijuteriile sunt indepartate. In cazul interventiilor laborioase se va efectua ionograma si proteinemia.  Intarirea rezistentei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitica. In ziua premergatoare operatiri. bolnavul isi goleste vezica urinara. se va observa bolnavul privind eventualele reactii la medicamente sau alimente.  Operatii necesare dar neurgente.  Golirea si la nevoie spalarea cavitatilor naturale ale organismului precum si toaleta bolnavului. biochimia sangelui si a urinei pentru examenul sumar de urina. glicemie. grup sanguin. iar daca perioada de ingrijire preoperatorie este mai lunga. a reactivitatii organismului sid e rezistenta.

) . se practica radarea regiunii. dimineata si seara sau suplimentar la indicatia medicului. dar asezarea sa in pat va fi efectuata de mai multe persoane. Langa pat se pregateste sursa de oxigen.tegumentelor. arata o compresiune cerebrala. pozitia Fowler (DD cu genunchii flectati pentru relaxarea musculaturii abdominale). circulatie. starid e agitatie sau gesturi necontrolate. se masoara in primele 2 h din 15 in 15 minute. musama si aleza. 57 . alcool. In primele ore lumina este redusa. DL stg sau dr. garou. Aspectul general se refera la aspectul si culoarea mucoaselor. vata. sericngi. intervalul ce cuprinde cateva zile sau luni. INGRIJIREA POST-OPERATORIE Se numeste perioada post-operatorie intervalul dintre sfarsitul operatiei si vindecarea completa a bolnavului. bolnavul este bine invelit. DV. cardiotonice. Se pregateste patul cu lenjerie curata. Uneori modificarile pulsului arata complicatiile postoperatorii (ex: puls bradicardic si amplu dupa interventii cerebrale. daca tipul operatiei permite. caderea limbii. c) Ingrijirea in perioada post-operatorie Bolnavul este atent supravegheat deoarece pot aparea tulburari grave de respiratie. se degreseaza cu solventi organici. urinar.A. Aistenta medicala insoteste bolnavul in sala de operatie impreuna cu documentele necesare si ramane langa bolnav pana cand acesta va fi narcotizat (anesteziat).T. pansamente. iar temperatura mediului ambiant nu va depasi 25°C. Frecvent apar stari febrile in evolutia postoperatorie sau subfebrilitate care este normala a 2-a si a 3-a zi dupa interventia chirurgicala. medicamente calmante.  Aparatul respirator se evalueaza prin frecventa si amplitudinea respiratiei. varsaturi. uneori respiratia putand fi impiedicata de bandaje sau aparate de imobilizare. fata i se acopera cu un tifon. tavita renala.  Temperatura – se masoara de cel putin 2 ori/zi. d) Supravegherea bolnavului post-operator in primele zile. semiobscura. Pentru cei anesteziati general.  Aparatul cardiovascular – pulsul se masoara de cateva ori pe zi. TEHNICA 53. Pozitia bolnavului aflat inca sub anestezie este in DD in special in caz de rahianestezie. se dezinfecteaza cu alcool iodat si se imbraca bolnavul cu lenjerie curata. pot fi asezati in DL stg sau dr fara perna. iar daca exista secretii bronsice se dezobstruiaza caile respiratorii prin aspiratie. In aceasta perioada supravegherea si ingrijirea bolnavului se va face foarte atent urmarind mai multe aspecte: a) Pregatirea salonului si a patului Salonul trebuie sa fie amplasat intr-o zona mai izolata a sectiei si sa contina cat mai putine paturi. in prima zi e mai slab si mai frecvent datorita pierderii de sange apoi isi revine. daca apare dispneea se administreaza oxigen. a faciesului precum si starea tegumentului. Pozitia bolnavului dupa eliminarea anestezicului se poate schimba tredelemburg. punga cu gheata. prosoape etc. puls tahicardic si filiform va indica o hemoragie interna. b) Transportul bolnavului de la sala de operatie Transportul se face cu targa sau caruciorul port targa. eventual in unele cazuri patuls e incalzeste. apoi in urmatoarele 24 h din 2 in 2 h precum sid e fiecare data cand medicul cere.

iar daca bolnavul varsa. In combaterea durerilor postoperatorii localizate. Pansamentul este schimbat la recomandarea medicului. Daca pansamentul este compresiv se va urmari starea tegumentelor din jur. f) Combaterea durerilor post-operatorii si suportul psihic al bolnavului. Initial . dupa care se atenueaza si dispar in decurs de 36-48h. fortral. iar in caz de retentie urinara se efectueaza sondajul vezical. Utilizarea tratamentelor si tehnicilor calmante. Aparatul excretor de obicei in primele ore dupa interventie bolnavul nu urineaza. Asezarea in pozitia de menajare a partilor dureroase: pozitia bolnavului trebuie sa puna in repaus zona afectata si sa evite compresiunea terminatiilor nervoase. realizandu-se prin intermediul aplicarii pungii cu gheata care reduce circulatia prin vasoconstrictie reducand astfel riscul de hemoragii si formarea hematomului. Supravegherea pansamentului are in vedere si examinarea atenta a plagii. a tegumentului din jur si eventualele secretii care uneori sunt recoltate pentru examen de laborator. iar buzele vor fi umezite. se observa aspectul. iar daca apar sughituri este semn de iritatie peritoneala. g) Rehidratarea si alimentatia bolnavului. tramedol. Pansamentele se supravegheaza imediat dupa instalarea bolnavului in salon (se va urmari daca nu s-a deplasat precum si secretia in plaga). Pentru calmarea durerilor se pot administra calmante cum ar fi mialgin. morfina. o actiune favorabila o are frigul. Durerile postoperatorii pot prezenta intensitati diferite in functie de locul si felul interventiei si tipul de activitate nervoasa a bolnavului. 3. O atentie deosebita trebuie acordata supravegherii si menajarii sistemului nervos al bolnavului deoarece au un rol primordial in coordonarea activitatii tuturor organelor. Primul scaun spontan se elimina de obicei in ziua a 3-a si se noteaza in foia de temperatura a bolnavului. 2.5 gr metenamina (pentru relaxarea musculaturii). insa dupa 4-6-12 h bolnavul este invitat sa urineze. emotiile. Pentru combaterea durerilor se foloseste un complex de masuri ce vizeaza: 1.  Aparatul digestiv se supravegheaza bolnavul in vederea varsaturilor. La intocmirea dietei se va tine cont de felul operatiei si starea generala a operatiei. Se vor inlatura nelinistile bolnavului. Persoanele agitate si nelinistite se supravegheaza cu mai multa atentie. culoarea. Urina se masoara si se noteaza. De asemeni oferirea si crearea echilibrului psihic va induce o vindecare mai rapida. frecventa schimbarii pansamentului fiind in functie de aparitia semnelor locale (supuratii) si generale (febra) pe care bolnavul le prezinta. e) Supravegherea pansamentului. De asemenea se vor urmari starea mucoaselor si restabilirea functionarii tranzitului intestinal – eliminari spontane de gaze. piafen. Daca bolnavul nu varsa. mai intense noaptea. lichidele se administreaza peros (pe cale orala) cate o inghititura la 10 – 15 min. Linistea bolnavului – se refera la asigurarea unui climat de siguranta care va avea un efect pozitiv asupra sanatatii sale. uneori cand mictiunea nu are loc se va incerca stimularea prin asezarea unui termofor sau se poate administra 0. lichidele se vor administra parenteral. Alimentarea bolnavului postoperatorie este individualizata evitandu-se regimul de foame prelungit. Se refera la combaterea setei si restabilirea echilibrului hidric prin administrarea de lichide. sunt tinute in liniste si obscuritate si la nevoie li se administreaza sedative. enervarile si se vor favoriza vizitele apartinatorilor. iar pentru combaterea insomniei se administreaza hipnotice. Durerile cele mai intense apar in primele 24 h dupa operatie.

sunt dotate cu un sistem de atasare pe tegument si sunt impermeabile. gaura. escare. atrofii musculare. ventilatia pulmonara se intensifica sis e pun in miscare muschii. INGRIJIREA STOMEI Stoma = gura.  In ileosotma scaunul este lichid si continuu. 2. Colostoma – deschidere in intestinul gros care poate vi descendenta. TEHNICA 54. peristaltismul se imbunatateste. Cea mai frecvent folosita este colostomia la nivelul colonului descendent pentru cancerul rectal sau anal.  Prosoape hartie sau fasa. MATERIALELE NECESARE:  Musama si aleza. iar din ziua a 3-a piureuri de legume sau alimentatia semilichida.  Pungi deschise cu golire. ascendenta. constipatii etc. anchiloza articulatiilor. acestea se pot golid e continut de cateva ori. deschidere. Mobilizarea se efectueaza progresiv si instituita precoce duce la evitarea complicatiilor imediate sau tardive: tromboze venoase. in urma miscarilor circulatia sanguina devine activa. Stomele se clasifica astfel: 1.  Pungi colectoare. transversa.  In colostoma ascendenta de la lichid la pastos. pneumonii hipostatice. Aspectul scaunului in functie de tipul stomei:  In colostoma descendenta. Ca si tipuri de pungi avem:  Pungi inchise care dupa umplere se arunca. h) Mobilizarea bolnavului. scaunul este de la moale pana la solid. Din a 6-a zi se poate trece la alimentatia normala.  Manusi chirurgicale.  Vas cu apa calduta.  Foarfeca. Mobilizarea bolnavului se face cat mai precoce.  Sapun lichid pH neutru. Dupa interventiile obisnuite care nu prezinta complicatii. mobilizarea incepe din prima zi dupa operatie. Pungile colectoare sunt confectionate din material plastic. iar gaura de 59 . Bolnavii care au fost operati sub anestezie locala se pot mobiliza uneori imediat dupa interventie.  In colostoma transversa scaunul e lichid sau moale.  Recipient pentru materialele murdare. pe langa toate acestea bolnavii devin mai increzatori.  Lighean. Ileostoma – deschidere in intestinul subtire.regimul alimentar este hidric apoi se introduc supe strecurate.

In prima zi dupa interventia chirurgicala. 2.  Pungi din 2 bucati.  Pungi dintr-o singura bucata autoadezive. Deshidratatrea mai frecvent la cei cu ileostoma. il aseaza intr-o pozitie confortabila.evacuare e prevazuta cu o clema (punga folosita pt scaune semisolide). vascularizata intens si nu prezinta sensibilitate la atingere). o manseta pneumatica cu doua camere in care pompam aerul cu o para de cauciuc. neschimbarea la timp a pungii sau schimbarea prea frecventa a acestora. curatatul excesiv al tegumentului. aeriseste salonul. daca e cazul indepartam parul din jurul stomei. stoma nu mai evacueaza. a 2-a si a 3-a zi dupa interventie verifica permeabilitatea stomei. Aparatul este alcaturit dintr-un cadran gradat in unitati. Sterge cu blandete tegumentul din jurul stomei prin tamponare si aplica punga colectoare (lipirea pungii cu autoadezivul direct pe tegumentul uscat si curat). Asistenta medicala asigura confortul termic si fizic al bolnavului. (Dupa decesul bolnavului. apoi spalam tegumentul din jurul stomei cu apa si sapun. Asistenta medicala efectueaza toaleta si se obstrueaza stoma cu o banda adeziva). Amplitudinea oscilatiilor arteriale . OSCILOMETRIA DEFINITIE : Este o metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului PACHON. Pregatirea fizica: asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. explica tehnica. 3. protejeaza patul cu musama si aleza. castiga incredera si cooperarea bolnavului si-l roaga sa participe la incrijirea stomei . plata sau proeminenta. Constipatia – mai frecvent la cei cu colostoma decat la cei cu ileostoma. imbraca manusile. incurajam bolnavul sa-si priveasca stoma si explica tehnica. TEHNICA 55. Deteriorarea tegumentului din jurul stomei – reactii alergice la adezive sau la materialele folosite la spalarea tegumentelor. aseaza un prosop de hartie in jurul stomei pentru a proteja bolnavul de eventualele scurgeri si observa bolnavul pe toata perioada tehnicii. diareea. natura iritanta a materiilor fecale. INCIDENTE SI COMPLICATII 1. ajuta bolnavul sa se mobilizeze. asistenta medicala panseaza plaga respectand regulile de asepsie si antisepsie. Pregateste psihic bolnavul si-l incurajeaza. Observa culoarea si aspectul stomei (o deschidere de culoare rosiatica. miros neplacut sau necrozarea zonei de fixare – punga e fixata prea strans. TEHNICA: In primele zile din perioada postoperatorie. umeda. Manseta aparatului se fixeaza la nivelurile dorite pe membrele bolnavului de unde pulsatiile se transmit la manometru. astfel incat sa nu permita nicio scurgere in jurul stomei. Indeparteaza punga cu miscari blande.

. (totdeauna se masoara comparativ intre 2 membre) Interpretarea rezultatelor: Valorile normale sunt apreciate in limite foarte lungi. ceea ce se numeste indice oscilometric.Se descopera membrele superioare si inferioare. .1.3-6 diviziuni coapsa. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului: .Bolnavul este in repaus psihic si fizic cu cel putin 15 minute inainte (camera va avea un climat corespunzator). TEHNICA 56. . maxima). . Diferenta mai mare de 2 unitati intre un membru si celalalt (la acelasi nivel) este un semn patologic (ne indica o leziune a trunchiului principal sau obstructii vasculare). . SCOP: Pentru masurarea amplitudinilor pulsatiilor peretelui arterial.Se scade apoi presiunea din 10 in 10 mmHg cu citiri succesive. SCOP: a) Explorator : 61 .Se pompeaza aer pana ce dispare pulsul periferic (presiunea depaseste T.A.Manseta aparatului se fixeaza la nivelul dorit.2-4 diviziuni in treimea superioara a gambei.Se scade presiunea cu 10 mmHg si se citesc din nou oscilatiile arteriale.se observa pe un cadran gradat al aparatului. variabile de la bolnav la bolnav dar si la acelasi bolnav. Regiunile unde se cerceteaza oscilometria:     Treimea inferioara si superioara a gambei. pana se gaseste valoarea maxima a amplitudinii. realizandu-se o comunicare cu exteriorul.3-4 diviziuni la membrele superioare. . . SONDAJUL DUODENAL DEFINITIE: Introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor. pe membrul examinat. In mod normal variaza intre: . Treimea inferioara a coapsei. .Se citeste amplitudinea oscilatiilor pe cadranul manometrului.5 – 2 diviziuni in treimea inferioara a gambei. Treimea inferioara a bratului. . Treimea inferioara a antebratului.

imbraca sortul de protectie.  Tavite renale. introduce sonda cu blandete in cavitatea bucala pana in dreptul peretelui posterior al faringelui.  Stativul cu eprubete.  Manusi sterile. . Se izoleaza patul cu un paravan (daca tehnica se efectueaza in salon).Descoperirea modificarilor anatomo-patologice. a cailor extrahepatice. bila A.  Musama si aleza. TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe masa de tratament protejata de un camp steril si transportate langa patul bolnavului.  Casoleta cu material moale. suc pancreatic si secretie proprie. C.  Pahar cu apa.In cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale. B. analiza sucului pancreatic. .Dupa interventii chirurgicale pe tub digestiv. Prinde sonda umezita cu mana drepta. d) Aspiratie continua .– Extragerea continutului duodenal format din continut gastric. Bolnavul este rugat sa inghita in continuare si se ajuta . b) Terapeutic .  2 sorturi de protectie.Se verifica permeabilitatea cailor biliare. ca pe un creion.  Trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice).  Sonde einhorn. .Drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului. se protejeaza patul cu musama si aleza. I se aseaza in jurul gatului un prosop. roaga bolnavul sa deschida larg gura. Asistentul medical imbraca sortul de protectie.Se introduc lichide si alimente lichide in organismul bolnavilor inconstienti sau cu tulburari de deglutitie. imbraca manusile steril. Bolnavul ocupa pozitia sezand la marginea patului. localizarea proceselor patologice hepatobiliare prin separarea bilei veziculare de cea hepatica din continutul sucului duodenal. MATERIALE NECESARE:  Paravan. . sustine tavita renala sub barbie. I se explica necesitatea tehnicii.Aprecierea functiei biliare hepatice.Evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare (giardia). .  Recipient cu apa pt umezirea sondei. roaga bolnavul sa inghita pentru inaintarea sondei. a cailor biliare sau a tubului digestiv.  Seringi 20 ml.  Sulfat de magneziu 33%.  Prosoape. se spala pe maini cu apa si sapun.  Perna cilindrica sau patura rulata. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului. c) Alimentatie artificiala . Bolnavul va fi nemancat.

se efectueaza controlul radiologic (numai in situatia in care celelalte 2 metode n-au putut stabili pozitia sondei). se sterg mucuozitatile de pe fata si barbie. Se goleste continutul sondei si se indeparteaza intr-o tavita renala. C) captate separat in recipiente (eprubete) etichetate se trimit la laborator cu buletinele de analiza. B. . Indepartarea sondei se face dupa ce se introduc cativa ml de aer in sonda si se penseaza capatul distal.Dupa 30 min. dupa care se penseaza (comprima) sonda.Se introduc prin sonda (cu ajutorul seringii) 40 ml solutie de sulfat de magneziu 33% la tem.1 ½ h de la patrunderea sondei in stomac).Se indeparteaza sonda printr-o miscare hotarata (dar cu multa blandete). Cand semnul de 45 cm a ajuns la arcada dentara sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac. . musamaua si aleza. se spala pe maini cu apa si sapun. Cand diviziunea 75 cm se afla in dreptul arcadei dentare. 63 . sonda a ajuns in duoden (dupa 1. Se verifica pozitia sondei: a) – se introduc 10 ml de lapte prin sonda. c) . .La capatul distal al sondei se ataseaza o seringa.daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml.cu ajutorul seringii se introduc 60 ml aer prin sonda si dupa 1 minut se aspira. : Nu se va depasi durata de executie a sondajului (3. se impinge usor sonda pana la marcajul 60 cm. .Dupa evacuarea bilei B se colecteaza in continuare o bila clara (galben deschis) care provine direct din ficat – bila C hepatica. se ataseaza capisonul (teaca) si se aseaza pe o compresa sterila (langa stativul cu eprubete). daca in decurs de 3 ½ ore nu s-a reusit introducerea sondei in duoden. Se introduce perna cilindrica sub regiunea hepatica a bolnavului.Se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii. care nu mai poate fi asirat daca sonda a ajuns in duoden. se va renunta la sondaj. . obsevand atent marcajul sondei. coapsele flectate pe bazin. Se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie (1-2 cm la 3-5 minute). De 37 ºC pentru a favoriza drenarea bilei veziculare. .3 ½ ore). Se indeparteaza sortul. Cele 3 tipuri de bila (A. se aeriseste salonul. Asistentul medical indeparteaza manusile. se indeparteaza seringa. dar poate fi aspirat daca sonda se afla in stomac.Se penseaza sonda. se aspira bila A coledociana de culoare galben aurie. se urmareste sonda sub ecran.inaintarea treptata a sondei prin miscari blande.Se asigura confortul fizic (pozitie comoda in pat) si termic (se inveleste) al bolnavului. b) . cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos . sonda fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb. se deschide sonda si se colecteaza (prin aspirare cu seringa) 40 ml bila vascoasa de culoare inchisa castanie – bila B veziculara . mentinand extremitatea libera sub nivelul stomacului bolnavului pentru a impiedica scurgerea continutului ei in faringe sau in cavitatea bucala. Se aseaza bolnavul in decubit lateral drept. OBS. Se trece la reorganizarea locului de munca.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->