Tehnici de Nursing an 1 Si 2

TEHNICA 1.

SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT CU BOLNAVUL IN PAT
MATERIALE NECESARE:  cearsaf simplu;  cearsaf plic;  2 fete de perna;  2 perne;  1,2 paturi;  paravan;  sac pt rufele murdare;  manusi de protectie. Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii impaturita in felul urmator: - patura si cearsaful de sub patura (sau plic) se impaturesc fiecare in 3 sub forma de armonica. - musamaua si aleza se ruleaza pe latime sau pe lungime. - cearsaful se pliaza in lungime, cand schimbarea patului se executa pe lungime si in latime, cand schimbarea lenjeriei se executa pe latime. Scop: Asigurarea conditiilor igienice, de confort a bolnavului. SCHIMBAREA LENJERIEI PE LUNGIME: Bolnavul poate fi intors in decubit lateral stang sau drept (DL stg sau dr), in acest caz schimbarea lenjeriei se va efectua pe lungimea patului (avem nevoie de 2 asistente). Se vor aseaza asistentele medicale de o parte si de alta a patului bolnavului, acesta ramanand acoperit pana la schimbarea cearsafului de sub patura. Marginile cearsafului murdar, se desfac de sub saltea, de jur-imprejur, apoi bolnavul este intors in decubit lateral stg sau dr (DL). Asistenta medicala din dreapta prinde bolnavul cu mana dreapta din regiunea axilara dreapta a bolnavului, il ridica usor, iar mana stanga a acesteia o introduce sub umerii lui (regiunea omoplatilor), sprijinindu-i capul pe antebrat, apoi cu mana dreapta de sub axila indeparteaza (trage) usor perna spre marginea patului, bolnavul fiind deplasat usor in aceeasi directie. Asistenta se aseaza in dreptul genunchilor bolnavului, introduce mana stanga sub genunchii acestuia (regiunea poplitee), flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse. Din aceasta pozitie, se intoarce bolnavul in decubit lateral drept (DL dr), sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor (bolnavul se mentine acoperit). Asistenta medicala din stanga, ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele bolnavului (asistenta medicala are imbracate manusile de protectie). Sulul de lenjerie curata se afla langa sulul de lenjrie murdara, iar fara a se atinge cearsafurile intre ele, se va indeparta sulul de lenjerie murdara. Pe jumatatea libera a patului se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite dinainte. Se intinde bine cersaful curat pe jumatatea libera a patului sis e aseaza o perna in fata de perna curate, apois e adduce bolnavul in decubit dorsal (DD) cu multa blandete si delicatete, sprijinindul in regiunea omoplatilor si regiunea poplitee ( regiunea genunchilor). SCHIMBAREA LENJERIEI PE LATIME: 1

Bolnavul poate fi intors in pozitia sezand, in acest caz schimbarea lenjeriei se va face in latimea patului.( Rularea si impaturirea lenjeriei se face ca la schimbarea lenjeriei de pat pe lungime.) Tehnica va fi efectuata de 2 asistente. Una dintre asistente va sprijini bolnavul, iar cealalta va rula lenjeria murdara, dupa ce in prealabil s-a spalat pe maini cu apa si sapun si a imbracat manusile de protectie. Bolnavul este acoperit si este ridicat de asistenta medicala din dreapta in pozitie sezand. Cealalta asistenta indeparteaza pernele pernele si ruleaza spre bolnav lenjeria murdara. Cu manusi curate, se va derula lenjeria de pat curata, de la spatele bolnavului, unde cele 2 cearsafuri se vor intalni fara a se atinge. Se va avea grija ca lenjeria curata sa ajunga la mijlocul patului, pentru a se putea introduce sub saltea, de ambele margini. Dupa intinderea lenjeriei pe suprafata libera a saltelei, bolnavul este culcat, iar daca starea lui o permite este rugat sa ridice regiunea bazinului. Daca insa aceasta nu este posibila, sau este contraindicata, atunci cele 2 asistente vor introduce mainile, dinspre capatul proximal al patului (capul bolnavului), cu palmele suprapuse sub bazinul lui, si il vor ridica. Cu una din mainile libere ramase, se va indeparta lenjeria murdara in sac, derulandu-se imediat lenjeria curata. Dupa efectuarea tehnicii, asistenta medicala, se asigura ca bolnavul este asezat cat mai confortabil. In unele cazuri, aleza se va schimba de mai multe ori pe zi, nefiind nevoita sa schimbe si lenjeria de pat.

TEHNICA 2. MOBILIZAREA BOLNAVULUI
SCOP: Bolnavii sunt mobilizati pentru a preveni complicatiile cum ar fi: tromboze, escare, pneumonii, ce pot aparea din cauza imobilizarii, pentru recunoasterea starii de independenta si grabirea procesului de vindecare. MATERIALE NECESARE: tensiometrul pentru masurarea functiilor vitale OBIECTIVELE MOBILIZARII SUNT:        Mentinerea mobilitatii articulare; Normalizarea tonusului muscular; Asigurarea starii de bine si a independentei bolnavului; Stimularea metabolismului; Favorizarea eliminarilor; Stimularea circulatiei sangvine pentru prevenirea trombozelor, pneumoniilor, escarelor; Accelerarea peristaltismului intestinal;

PRINCIPII CE TREBUIESC RESPECTATE: 1.Mobilizarea se face in functie de natura bolii, starea generala a bolnavului . 2.Exercitiile fizice se fac inainte de masa. 3.Bolnavul trebuie educat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile respiratorii. 4.Se stabileste impreuna cu bolnavul un exercitiu pentru relaxare. 5.Momentul in care se va incepe mobilizarea, precum si ritmul in care sunt efectuate, vor fi hotarate de catre medic, iar executarea in bune conditii tine de competenta asistentului medical. Bolnavul este pregatit psihic, explicandu-i-se tehnica, cat si importanta acesteaia in grabirea

procesului de vindecare. Inainte de a mobiliza bolnavul, cat si dupa mobilizare, ii vom masura tensiunea, pulsul, frecventa respiratorie, faciesul bolnavului cat si starea acestuia. Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunile si starile bolnavului, aceasta facandu-se progresiv. Se va incepe cu miscari ale capului (miscari pasive/miscari active), miscari ale degetelor si incheieturilor (miscari pasive/miscari active), miscarea si schimbarea pozitiei membrelor inferioare si superioare, miscari de flexie si extensie, bolnavul pastrand pozitia decubit dorsal (miscari pasive/miscari active). Urmeaza asezarea bolnavului in pozitia sezand in pat (miscari pasive/miscari active), in pozitia sezand la marginea patului (miscari pasive/miscari active) si apoi ridicarea bolnavului in pozitia ortostatica (miscari pasive/miscari active). OBS !! DOAR IN PREZENTA MEDICULUI, BOLNAVUL VA EFECTUA PRIMII PASI.

TEHNICA 3. CAPTAREA SCAUNULUI LA PAT
SCOP: Evacuator in cazul bolnavilor dependenti si pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice si analiza lor in vederea precizarii diagnosticului. MATERIALE NECESARE:  Paravan;  Masca;  Manusi de protectie;  Plosca sau bazinet;  Musama si aleza;  Invelitoare;  Hartie igienica;  Foaie de temperatura;  Pix de culoare albastra. TEHNICA: Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie. Pregatirea psihica: se comunica cu bolnavul pentru a fi relaxat, explicam importanta tehnicii, montam paravanul in jurul patului; Se realizeaza o rulare a paturii si a cearsafului la picioarele bolnavului apoi se protejeaza patul cu musama si aleza; Pregatirea fizica: se dezbraca bolnavul in partea inferioara si il rugam sa-si flecteze genunchii si sa-i indeparteze. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie si masca. ( plosca o incalzeste in apa fierbinte si o usuca si a fost dezinfectata prin SUMERJARE (scufundare). Cu mana stanga ridicam bazinul bolnavului, si introducem plosca cu mana dreapta, din partea laterala a patului, sub fesele bolnavului dupa care se roteste intre coapsele acestuia. Se acopera bolnavul cu cearsaful sau invelitoarea si asistenta se indeparteaza, pentru a lasa intimitatea bolnavului. Cat timp bolnavul va elimina, asistenta va fi prin salon (nu va parasi salonul), iar cand bolnavul a terminat, acesta o striga. Vom scoate plosca in linie dreapta, dupa ce in prealabil l-am sters in regiunea perianala cu hartie igienica. Plosca se va acoperi cu capacul sau invelitoarea si se va indeparta pentru deversare la toaleta sau daca medical recomanda, se va recolta cu coprorecoltorul, 3

CAPTAREA VARSATURII SCOP: Pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice ale varsaturilor si descoperirea modificarii lor patologice in vederea stabilirii diagnosticului.  Scaun diareic sau apos ─ . TEHNICA: Materialele au fost pregatite si trasportate la patul bolnavului. cu un prosop asezat in jurul gatului bolnavului. Daca starea generala i-o permite acesta mai poate ocupa si pozitia sezand in pat sau la marginea patului. Va aerisi camera. Notarea scaunului:  Scaun normal I. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. il educa sa inspire mai profound pe nas si sa expire pe gura. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. pe masuta protejata de un CAMP STERIL. TEHNICA 4. il incurajeaza pe bolnav. se acopera. rosu.  Scaun melena M (negru lucios cu aspect de pacura). albastru) . I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata . Pragtirea psihica: In timp ce bolnavul varsa.  3 pixuri (verde. Meconiu – primul scaun la nou – nascut. I se ofera bolnavului tavita renala daca este capabil sa si-o sustina.  Scaun grunjos Z.“fragmente” din materiile fecale pentru coprocultura. OBS! Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare.  Scaun cu mucus X. va nota in foaia de temperatura scaunul. daca nu o vom sustine noi.  2 tavite renale. se noteaza nr total urmat de semnul conventional.  musama si aleza.  foaie de temperatura.  Sczun cu puroi P. precum si calitatile lui fizice. el este incurajat si sustinut de frunte. Asistenta medicala sprijina cu cealalta mana fruntea bolnavului. dupa ce in prealabil a indepartat materialele din salon si a dezbracat manusile. asistentii medicali. vom impiedica bolnavul sa aspire continutul gastric in caile respiratorii. o vom indeparta in pahar. MATERIALE NECESARE:  manusi de protectie (daca bolnavul are varsatura precedata de prodroame). Se protejeaza perna bolnavului cu musama si aleza iar lenjeria de corp. Daca acesta are proteza.  Scaun sanguinolent S (scaun cu sange).in functie de continutul varsaturii. Pregatirea fizica consta in pozitionarea acestuia in decubit dorsal cu capul in lateral (pozitia de siguranta). In pozitia de siguranta.  prosop. comunicam cu acesta pentru a nu intra in panica.  Scaun moale ∕ . se aeriseste salonul.  pahar cu apa aromata. Se imbraca bolnavul.

acufene. Montam paravanul. ameteala. Notarea varsaturii .Varsaturile se noteaza cu un cerc. se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. iar cu o compresa se apuca penisul si se introduce in urinar. in partea superioara a paginii si scaunul in partea de jos a foii. puls tahicardic dar filiform. O (cerc de culoare verde). aplica comprese umede pe frunte. Se indeparteaza materialele folosite. cu alta compresa sterila se sterg picaturile de urina ramase si se indeparteaza urinarul.  Foaie de temperatura (in caz ca notezi diureza sau cantitatea de urina eliminate pt a efectua bilantul ingesta-excreta) TEHNICA: Urinarele sunt confectionate din plastic sau sticla. le vom transporta la patul bolanvului pe o masuta protejta de un CAMP STERIL. daca nu va fi pastrata pentru vizita medicului.  Manusi de protectie. daca e nevoie si varsatura. indeparteaza continutul in cealalta tavita renala. asezam musamaua si aleza. HTA. apoi bolnavul este asezat in pozitia confortabila. numele asistentei medicale si ora. in care se noteaza numarul acestora. migrene urmate de cefalee occipitala. MATERIALE NECESARE:  Paravan. ofera bolnavului lichide reci in cantitati reduse incepand cu o lingurita si apoi cantitatea crescand progresiv. asistenta medicala se spala pe maini apo supravegheaza bolnavul. Daca lenjeria s-a murdarit se va schimba. pentru a proteja patul. Asistenta medicala. respiratie frecventa. Dupa pregatirea materialelor. varsatura si culoarea acesteia. Se aseaza urinarul intre coapsele bolnavului. astfel:  Varsaturi alimentare O (cerc de culoare albastra). deshidratare. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun dupa ce in 5 . CAPTAREA URINEI SCOP: Evacuator. Se va nota in foaia de observatie tehnica. sterge gura bolnavului cu prosopul de eventualele mucozitati.  Varsaturi bilioase  Pe foaia de temperature se noteaza varsatura sus.  Urinar. Simptome ce insotesc varsatura: dureri abdominale. ne spalam pe maini cu apa si sapun si apoi imbracam manusile de protectie.  2-3 Comprese sterile.pentru a-si clati gura. iar in foaia de temperatura. pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice. TEHNICA 5. invelit. Varsaturi sanguinolente O (cerc de culoare rosie). Dupa eliminare.  Tavita renala. rulam patura la picioarele bolnavului. pentru barbati au un orificiu mai ingust iar pentru femei au un orificiu mai larg in forma de floare.  Musama si aleza. regurgitatia (intoarcerea alimentelor din stomac sau esofag in cavitatea bucala fara effort si fara greata). vedere incetosata.

Sputa este alcatuita din secretia si exudatia patologica a mucoaselor bronhopulmonare din descuamatia epiteliilor pulmonare dar si din substante straine inhalate (praful). CAPTAREA SPUTEI SCOP: Explorator.S.  2-3 scuipatori dezinfectate si sterilizate cu solutie de lizol 3% sau fenol 2. sa nu inghita sputa. Va nota in foaia de temperatura cantitatea de urina. prafului si fata de uscaciune. sa nu o imprastie.prealbil a dezbracat manusile. Examen bacteriologic MATERIALE NECESARE:  Pahar conic sau cutie Petri. ci sa colecteze in scuipatorile speciale. Se educa bolnavul sa nu arunce corpuri straine in scuipatoare. Prin expectoratie se intelege eliminarea sputei din caile respiratorii superioare(C. manusi. Drenajul secretiilor bronsice 2.5%. necesara protejarii suprafetei interioare a organelor respective fata de efectul nociv al aerului. pentru examinari bacteriologice. TEHNICA 6. Acestea sunt schimbate in functie de cand trebuie prezentate medicului. servetele de unica folodsinta. tavita renala. Definitia sputei: Sputa reprezinta totalitaea substantelor ce se expectoreaza din caile respiratorii prin tuse.  Pentru determinarea cantitatii sputei se vor folosi vase gradate acoperite cu palci de sticla (cantitate fixa de substanta dezinfectanta fenol 100 gr pt a preveni aderarea acesteia pe peretii vasului si pentru a nu se suprainfecta) TEHNICA: Se pregatesc materialele si se transporta la patul bolnavului. sa nu o expectore in batista sau prin salon. pahar cu apa. In conditii fiziologice. Se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. Este pregatit fizic si psihic. Se trece la reorganizarea locului de munca. 1. I se asigura cel putin 2-3 scuipatori de rulaj. mucoasa cailor respiratorii secreta o cantitate mica de mucus. parazitologice in vederea stabilirii diganosticului. In conditii patologice se aduna in CAILE RESPIRATORII SUPERIOARE o cantitate variabila de sputa care actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei.).R. Pentru determinarea . pentru a preveni infectiile nozocomiale. Expectoratia are o mare importanta pentru stabilirea multor diagnostice. Examen flora banala 3. Este instruit sa nu manance.

ALIMENTATIA BOLNAVILOR PASIV Cand starea generala a bolnavului nu ii permite sa se alimenteze singur. care ar putea denatura aspectul sputei). cu tulburari de deglutitie si cu afectiuni in stare grava. inconstienti. se va face in vase speciale fara a fi sterile. care trebuie scazuta din cantitatea de sputa colectata in vas (recipient). Flora banala – se recolteaza dimineata in vase speciale sterile si se transporta la laborator in cel mult 60 minute pentrua nu se suprainfecta. astfel vor fi alimentati bolnavii imobilizati. se aseaza bolnavul 7 . Schimbarile pasive se efectueaza la bolnavii imobilizati. 2. 3. cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare. adinamici. Asezarea bolnavului in pozitia sezand.cantitatii se vor folosi vase gradate acoperite cu placi de sticla. Acestea trebuie sa adopte o pozitie potrivita pentru a putea ridica bolnavul cu mai multa usurinta si efort fizic redus. Pentru efectuarea schimbarilor de pozitie sunt necesare 1-2 asistente medicale. iar dimineata se recolteaza inainte de spalrea dintilor. astfel incat suprafata de contact sa fie mai mare. palma sa fie asezata pe suprafata corpului bolnavului. Intoarcerea bolnavilor din decubit dorsal in decubit lateral stang sau drept si revenirea in pozitia initiala. adinamici. TEHNICA 8. in vas se afla o cantitate fixa de substanta dezinfectanta de lizol 5%sau fenol 100g sau permanganat de potasiu. Bolnavul este pregatit de seara in sensul ca trebuie sa-si spele dantura inainte de culcare. Bolnavul este prins precis cu o singura mana. paralizati sau cei cu gips. Asistenta medicala se spala cu apa si sapun. intervine alimetarea pasiva. SCHIMBAREA POZITIEI BOLNAVULUI SCOP: Pentru prevenirea complicatiilor. dimineata si este indicat pentru evidentierea bacilului Koch. imbraca manusile de protectie. 1. cu ajutorul asistentei medicale. Acesta trebuie sa fie ajutat. se aranjeaza boneta sau calota astfel incat parul sa nu cada in alimentele bolnavului. Aceste schimbari pot fi: pasive si active. MATERIALE NECESARE:  tavita  cana cu supa  farfurie cu desert si felul 2  tacamuri  servet sau prosop din panza  pahar pentru apa  vaza cu flori TEHNICA: Se imbraca halatul de protectie peste uniforma. asistenta sa fie asezata mai aproape de patul bolnavului. Daca sputa se capteaza pentru aprecierea aspectului se utilizeaza scuipatoare emailate cu capac (fara a se adauga o alta substanta in vas. Readucerea bolnavului la locul initial pentru cei ce au alunecat jos de pe perna. TEHNICA 7. Daca sputa se capteaza pentru examen bacteriologic.

galbenus. Se protezeaza lenjeria de pat cu o aleza iar lenjeria de corp cu un prosop. cu mana stanga se ridica usor capul. OBS!!! In timpul alimentarii.ce poate fi imobilizat. daca acestea nu modifica gustul sau mirosul alimetelor. La cei adinamici si cei in stare grava. TEHNICA 9. in pozitia semisezand cu ajutorul rezematoarelor de la pat. Asistenta medicala trebuie sa noteze cantitatea de alimente consummate si sa calculeze valoarea calorica pentru a se putea orienta in ceea ce priveste necesarul zilnic de calorii al bolnavului . se supravegheaza lichidul care intra in gura bolnavului pentru a evita incarcarea peste posibilitatea lui de deglutitie. (Astfel laptele. sucurile vor fi imbogatite cu lapte praf. Daca este nevoie se schimba lenjeria de pat. pentru eliminarea senzatiei de greata. ALIMENTAREA BOLNAVILOR INAPETENTI Asistenta medicala trebuie sa verifice daca inapetenta este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimetele din regim in comparatie cu cele preferate. se indeparteaza eventual resturile alimentare pentru a evita aparitia escarelor. La revenirea apetitului se administreaza alimente solide repartizate in 4-5 mese. bolnavul este asezat in pozitie comoda. in cadrul limitelor prescrise de medic. precum si cei cu tulburari de deglutitie. senzatia de sete va fi exploatata si li se vor oferi alimente nutritive sub forma lichida. Alimentele se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului. Nu se vor administra alimente hiperzaharate (cu continut ridicat de zahar). lichidele se servesc reci. si i se serveste supa cu ajutorul lingurei sau din cana cu cioc. nu le gusta cu lingura bolnavului si nu baga degetul in ele. Asistenta medicala se aseaza in partea dreapta a bolnavului. Se verifica temperatura alimentelor. iar daca este posibil vor fi acidifiate (acrite) cu lamaie. bolnavul trebuie incurajat. preparate din zahar. Dupa terminarea alimentelor. se asigura necesarul caloric zilnic de 2500-3000calorii/zi. La cei complet inapetenti. se sterge bolnavul la gura. tava se va aseza pe noptiera sau pe u scaun langa pat. Asistenta medicala nu sufla in alimente. mancarea este asezata pe o tava. iar daca nu dispune de masuta. sau cu ajutorul pernelor. Se adapteaza masuta speciala la patul bolnavului. deoarece acesta ar provoca senzatia de plenitudine si favorizeaza diareea. explicandu-i contributia alimentelor in procesul de vindecare. Se vor taia alimentele solide in prezenta bolnavului si se va supraveghea debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie a bolnavului. se strange vesela si se transporta la oficiu. pentru a nu le aspira. lichidele se vor administra cu lingurita sau lingura. Bolnavilor aflati in stare grava. Servirea mesei se face intr-un cadru estetic. Bolnavului i se ofera portiuni de alimente nu prea mari. se aeriseste salonul. Mesele vor fi servite la intervale de 2-3 ore. alimentele se servesc in portii mici deoarece cantitatile mari provoaca senzatia de plenitudine bolnavului. sau mai poate ocupa pozitia decubit lateral cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a-i usura deglutitia. pe un scaun. se asigura confort termic si fizic placut. sucuri de fructe) in aceste amestecuri se vor introduce si preparate de vitamine. Prin administrarea de alimente lichide hipercalorice. cacao. si se trece la reorganizarea locului de munca.

11. daca a urcat sau coborat scari).  artera tibiala. TEHNICA: Materialele se transporta lana patul bolnavului. In carnetelul propriu. Dupa ce a localizat artera radiala. 10-15 minute. asistenta noteaza grafic in foaia de temperatura valoarea obtinuta cu un pix de culoare rosie printr-un punct pe linia orizontala. dupa ce in prealabil a dezbracat manusile.  pix sau creion de culoare rosie. repereaza artera radiala (in prelungirea policelui).  carnetelul asistentului medical.TEHNICA 10. PS = 92 p / min. Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si apoi se spala cu apa si sapun. mediu si inelar) pe traiectul arterei. astfel ia nastere o unda pulsatila care poate fi perceputa la palparea arterei pe un plan osos.  artera femurala. tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii de temperature reprezinta 4 pulsatii. asistenta fixeaza varful celor 3 degete (index. explicandu-i-se modalitatea si importanta tehnicii. Locuri de masurare a pulsului:  artera radiala. Bolnavul este intrebat daca a depus efort fizic si psihic (daca a primit vreo veste proasta sau buna. MATERIALE NECESARE:  ceas cu secundar.  artera pedioasa. Bolnavul este pregatit psihic. PULSUL: reprezinta conflictul dintre sangele expulzat in artere de catre inima in timpul sistolei ventriculare si masa de sange existenta in vas. Dupa terminare.  artera temporala. asistenta noteaza pulsul in cifre astfel Ex: J 25. Retine valorile si se ocupa de ingrijirea bolnavului.  foaia de temperatura.  Subclaviculara.  artera poplitee. asiguram daca e nevoie repaus fizic si psihic. Asistenta medicala exercita o presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor si numara pulsatiile timp de 60 de secunde. Pregatirea fizica: bolnavul este pozitionat in decubit dorsal cu bratul sprijinit. Unirea valorii actuale cu valoarea obtinuta anterior se obtine curba pulsatila. asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. 9 .  artera carotida. MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI SCOP: Obtinerea de informatii pentru evaluarea functiei cardio-vasculare.2012 PD = 90p / min .

Dupa terminare. Valoarea obtinuta si notata graphic se uneste cu cea anterioara si astfel se obtine curba respiratorie. MASURAREA SI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE SCOP: Evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii si rezistental determinata de elasticitatea si calibrul vaselor).  foaie de temperatura. vom asigura confort termic si fizic bolnavului si se noteaza tehnica in foaia de temperature cu un pix de culoare verde. Se noteaza cifric in carnetelul propriu. stetoscop format din: olive si membrana. iar acesta daca doarme nu-l vom trezi. se retine valoarea obtinuta. MASURAREA SI NOTAREA RESPIRATIEI SCOP: Poate constitui un indiciu pentru stabilirea diagnosticului. recunoasterea complicatiilor si a prognosticului bolii. deoarece poate influenta valorile respiratiei. MATERIALE NECESARE:  ceas cu secundar. MATERIALE NECESARE:  tensiometru format din: manseta pneumatica.  tampoane de vata. aprecierea evolutiei bolii. La aceasta tehnica nu necesita preg.psihica. numarul inspiratiilor. Nu se pregateste psihic bolnavul deoarece nu se mai obtin valori reale. si anume.  pix sau creion de culoare verde. para cu supapa. Se aseaza fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului. manometru. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul decubit dorsal unde este cazul. pt fiecare linie orizontala se considera o respiratie. Se trece la reorganizarea locului de munca.  alcool medicinal. se numara frecventa miscarilor. tubulatura.  carnetelul propriu. Elemente de evaluat: tensiunea arteriala maxima (sistolica) si tensiunea arteriala minima (diastolica). adica miscari de ridicare a toracelui timp de un minut. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. TEHNICA 12. iar daca acesta are pozitia ocupata se va trece la masurarea respiratiei.  tavita renala.TEHNICA 11.  pix de culoare albastra. .

socotinde-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de Hg. Bolnavul este pregatit fizic: se asigura ca bolnavul are un repaus de 10-15 minute. rect. reprezinta tensiunea arteriala minima.  elasticitatea si calibrul vaselor. Asistenta medicala dezinfecteaza cu alcool medicinal membrana stetoscopului si olivele acesteia.  recipientul cu solutie dezinfectanta de bromocet sau cloramina 2%. pana ce se percepe primul zgomot. Se introduce olivele in urechi.  carnetelul asistentei medicale. Se sustine membrane stetoscopului pe artera humerala. ne vom ocupa de ingrijirea bolnavului pentru a-i reda confortul termic si fizic.  forta de contractie a inimii. Dupa transportul materialelor la patul bolnavului. Pe fundul borcanelor. i se explica importanta si necesitatea tehnicii. termometrele medicale sunt verificate. Masurarea temperaturii cu termometru maximal se face in cavitati inchise sau semiinchise pentru a obtine temperatura cea mai apropiata de cea centrala. 11 . zgomotele devenind mai puternice. in borcane. Vom indeparta materialele din salon si vom trece la reorganizarea locului de munca. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII Termometrul maximal utilizat in medicina este gradat dupa scara Celsius. Se retin valorile obtinute. ureche si cavitatea bucala. FACTORI CARE DETERMINA TENSIUNEA ARTERIALA:  debitul cardiac. Se noteaza si-n carnetul propriu cifric. iar la ultimul zgomot care se aude. Se retine valoarea. TENSIUNEA ARTERIALA: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. se aseaza vata acoperita cu tifon pentru a nu permite lovirea rezervoarelor de fundul vasului de sticla. vagin. Ne ocupam de foaia de temperatura trecand valorile obtinute printr-o linie orizontala de cunloare albastra. MATERIALE NECESARE:  termometru maximal. se pompeaza aer in manseta cu ajutorul parei de cauciuc pana dispar zgomotele pulsatile. si se continua decomprimarea. doar pana la jumatate. TEHNICA 13. Solutia nu trebuie sa acopere termometrele tinute vertical. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun apoi asezam manseta pneumatica pe treimea medie a bratului aflat in extensie si supinatie. acela fiind tensiunea arteriala maxima. Inainte de a fi date in folosinta. este tinut in solutii dezinfectante de bromocet sau cloramina 2%. Se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei. Masurarea se face in axila. Termometrul in uz (termometru maximal).  vascozitatea sangelui. foaia de temperatura .

carnetelul asistentei medicale foaie de temperatura. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Daca bolnavul era adinamic sau agitat. Masurarea temperaturii in cavitatea bucala: Se introduce termometrul in cavitatea bucala. cu membrele in semiflexie. si se retine valoarfea indicata de coloana mercurului. Masurarea temperaturii in axila: Se ridica bratul bolnavului. TEHNICA 14. se citeste gradatia. SCOP: o Obtinerea datelor privind starea morfo-functionala a aparatului renal si asupra altor afectiuni. Ne ocupam de ingrijirea ulterioara a bolnavului pentru redarea confortului termic si fizic placut. se aseaza bolnavul in decubit lateral stang sau drept. MASURAREA DIUREZEI SI NOTAREA GRAFICA DEFINITIE: Diureza reprezinta cantitatea de urina emisa in 24 de ore. se spala si se reintroduce in solutia dezinfectanta. Notarea grafica se face printr-un punct de culoare albastra pe orizontala. dupa care se scoate.        casoleta cu tampoane sterile. fiecare linie orizontala a foii corespund 2 diviziuni de grad. dupa citirea gradatiei. se sterge cu o compresa. asigurandu-i intimitatea. se sterge axila acestuia prin tamponare cu prosopul bolnavului. imbraca manusile. si sa respire pe nas. glicerina sau ulei de parafina. Termometrul este sustinut timp de 5 minute in rect. sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare. Verifica daca coloana de mercur este coborata in rezervor. scoate termometrul din solutia dezinfectanta. tavita renala. apoi se scutura termometrul. Lubrifiant: vaselina. Se introduce termometrul cu rezervorul in interiorul axilei. se apropie bratul de trunchi cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui. ceas cu secundar. Termometrul se va mentine timp de 10 minute. il clateste sub jet de apa pentru a nu irita tegumentul. si il usuca prin tamponare cu ajutorul unor comprese. Se uneste valoarea prezenta cu cea obtinuta anterior pentru a obtine curba termica. daca nu il scuturam. Se mentine termometrul timp de 5 minute. Se noteaza cifric in carnetelul individual astfel T°= 38. Se trece la reorganizarea locului de munca. Se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura si carnetelul asistentei medicale. lubrifiant – unde este cazul. TEHNICA: Materialele se transporta la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Notam grafic in foaia de temperatura si cifric in carnetel. dupa care se scoate termometrul si se sterge cu ajutorul unui tampon sau compresa cu alcool. pix de culoare albastra. Se introduce bulbul termometrului sau rezervorului in rect prin miscari de rotatie si inaintare. alcool medicinal. o Efectuarea unor determinari calitative si anume analize biochimice din cantitatea . o Urmarirea bilantului circulatiei lichidelor in organism (intrari/iesiri sau ingesta/excreta). Bolnavul este rugat sa inchida gura. Masurarea temperaturii rectal: Se lubrefiaza termometrul. bratul era sustinut de asistenta medicala.8°C.

Daca bolnavul se poate deplasa. Materiale necesare:  Vase gradate spalate si clatite cu apa distilata pentru a nu modifica compozitia urinei. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Patologic: o Culoare brun inchisa si spuma – icter. Colectarea incepe dimineata la o anumita ora (ex: ora 8:00) sis e termina in ziua urmatoare la acceasi ora. asistenta trebuie sa respecte urmatoarele reguli: o sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de o raceala (22°C). la bol imobilizat la pat se roaga sa urineze inainte de defecare. o sa dea dovada de mult tact si delicatete in ceea ce priveste convingerea bolnavului in efectuarea tehnicii. asistenta trece la reorganizarea locului de munca. dupa un tratament cu albastru de metil. apoi se colecteaza in vasele gradate toate urinile emise pana a doua zi la aceeasi ora.a salonului. se arunca urina dupa prima emisie.de urina emisa. TEHNICA 15. .(ex: se educa bolnavuls a urineze numai in urinar sis a nu arunce urina).  2 scaune 13 . a paturlui si tinut la racoaresi ferit de lumina pentru a preveni descompunerea urinei. Bolnavul este informat asupra necesitatii si importantei colectarii corecte a urinei si asupra tehnicii. o sa actioneze rapid cu miscari sigure si multa blandete. se citeste gradatia care indica urina emisa. o Miros de fructe coapte sau acetona in diabet. Vasele in care se face colectarea sunt etichetate cu numele bolnavului. acesta este rugat sa urineze dimineata la ora fixa. Valori fiziologice avem: femei: 1000-1400ml urina/24h barbati:1200-1800ml urina/24h. o sa menajeze bolnavul protejandu-l cu paravan. MATERIALE NECESARE:  paravan de protectie. o Culoare albastru verzui. se spala pe maini cu apa si sapun.Asistenta medicala dezbraca manusile. noteaza in foaia de temperatura urina colectata. o pregatirea materialelor necesare astfel ca ingrijirea bolnavului sa se desfasoare rapid. iar restul emisiilor de urina sa le colecteze in decurs de 24 de ore. prima emisie sa o arunce. Valori patologice avem: peste 3000 ml uirna /24h(poliurie) sub 1000 ml/24h(oligurie) absenta urinei in vezica/24h(anurie). Se va observa si calitatea urinei si anume: Fiziologic: culoare galben deschis sau brun inchis(urina concentrata). aspect hiperstenuric. o Culoare rosie deschisa pana la rosu inchis – hematurie. EFECTUAREA TOALETEI PE REGIUNI Pentru efectuarea tehnicii. imbraca manusile de protectie. Dupa 24 de h de colectare.

Se sapuneste circular incepand de la umar spre capatul distal. Se spala fruntea bolnavului dinspre mijloc spre tample. lenjerie de corp. Se spala regiunea peribucala si perinazala in sens circular. se sterge cu prosopul. Toaleta pe regiuni: membrul superior . se monteaza paravanul pentru intimitate. TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului. alcool medicinal mentolat. se indeparteaza noptiera. se arunca apa din lighean. Se spala regiunea ochilor bolnavului dinspre comisura externa (coada ochiului) spre comisura interna. insistand in regiunea axilei. se intoarce bolnavul in decubit lateral de partea corespunzatoare membrului spalat si se procedeaza la fel si cu celalalt membru. trusa pentru ingrijirea unghiilor. materialele pentru ingrijirea cavitatii bucale (periuta si pasta dinti. Se dezbraca bolnavul complet si se acopera cu cearsaful plic de la patura. se clateste bine. Se pregateste apa in lighean 2/3. Se sapuneste o ureche si se insista in regunea retroauriculara si in santurile pavilionului. se asigura o temperatura corespunzatoare in salon 22 grade. Se acopera gatul cu cearsaful. se clateste bine urechea si se sterge prin tamponare cu prosopul. termometru de baie. se inveleste membrul bolnavului. se indeparteaza o perna. una pentru organele genitale) 3 prosoape de culori diferite. galeata pentru apa murdara. se aseaza 2 scaune langa pat. Se inchid ferestrele. Capul bolnavului se aseaza pe perna acoperita. Sapun cu pH neutru. i se explica simplitatea. Bolnavul este pregatit psihic. lenjerie de pat. Toaleta pe regiuni: toracele si abdomenul . cea de-a 2 perna este protejata cu musama si aleza. sac pentru lenjeria murdara. uan pentru trunchi si membre. Se clateste cu apa din abundenta si se sterg prin tamponare cu prosopul. indepartam patura si o indepartam in forma de armonica la picioarele bolnavului sau o asezam pe scaun langa perna. Toaleta fetei Se aseaza in jurul gatului un prosop. se limpezeste si se sterge cu prosopul. necesitatea si importanta tehnicii. apoi se sterg prin tamponare cu prosopul. pudra de talc.se dezveleste unul din membre dupa ce am asezat musamaua si aleza sub membrul descoperit.                  musama si aleza lighean cana pentru apa calda si rece 2 bazinete tavita renala cearsaf manusi de protectie  3 manusi de baie confectionate din bumbac de culori diferite (una pentru fata. Se spala gatul cu apa si sapun. La fel se va proceda si cu cealalta ureche. se taie unghiile. la o temperatura de 37-38 grade C. 2 pahare).

se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul. Se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul. 15 . imbraca manusile de protectie. se acopera toracele bolanvului. Toaleta pe regiuni: toaleta parului MATERIALE NECESARE:  Paravan. Introducem primul bazinet sub regiunea sacrala a bolnavei pentru a urina daca aceasta nu a urinat apoi vom schimba cu cel de-al doilea bazinet. Se indeparteaza musamaua si aleza. se introduce un membru inferior in lighean.  Sapun cu pH neutru.  2 bazinete. Se flecteaza gambele bolnavului pe coapse si se muta musamaua si se aseaza ligheanul pe musama. se aduce bolnavul in decubit dorsal. se limpezeste si se sterge cu cel de-al 2-lea prosop curat. este sustinut in aceasta pozitie.Se dezveleste regiunea anterioara a toracelui. se sapuneste spatele si regiunea lombosacrala. Se imbraca cea de-a 2 manusa. se usuca cu prosopul 3 prin tamponare.  cana cu apa calda.dupa ce in prealabil am montat paravanul. Se indeparteaza manusa utilizata in tavita renala. Toaleta pe regiuni: organelor genitale MATERIALE NECESARE:  paravan.Se frictioneaza cu alcool si se pudreaza cu talc. Musamaua si aleza se aseaza sub abdomen. Se clateste regiunea ombilicala cu apa din abundenta pentru a indeparta mirosul.  manusa de baie si prosopul(3). se sapunesc coapsele si se insista in regiunea inghinala.  manusi de cauciuc. pentru a indeparta mizeria).  musama aleza. se sapuneste abdomenul (daca este cazul se insista in regiunea ombilicala cu un tampon montat pe un port-tampon. Frictionam membrele si toracele cu alcool si pudram cu talc. se clateste si se usuca cu prosopul prin tamponare. Metoda se repeta si la celalalt membru inferior. se aseaza musamaua in regiunea coapselor. se sapuneste gamba insistand in regiunea poplitee si spatiile interdigitale (intre degete). se vor taia unghiile daca este nevoie. protejam patul cu musama si aleza. iar la femei se insista sub pliurile submamare. Apa murdara se indeparteaza in galeata. Toaleta pe regiuni: coapsele Punem 2/3 apa curata in lighean la o temperatura de 37-38 grade C. Se limpezeste cu apa din abundenta.se imbraca pijamaua sau camasa. dezbraca bolnava in partea inferioara a corpului. se indeparteaza bazinetul. Se efectueaza spalatura dinspre regiunea pubiana (simfiza pubiana) spre anus cu sapun ce are pH neutru. se sapuneste. TEHNICA: Bolnava este asezata in pozitia ginecologica. protejam patul cu musama si aleza. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. Se intoarce bolnavul in decubit lateral. Peste manusa de cauciuc imbracam manusa de baie.

dupa o pregatire psihica in prealabil. Sub ceafa bolnavului se aseaza capatul ingust al musamalei rulate. SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP LA BOLNAVUL CU FRACTURA DE MEMBRU SUPERIOR SAU INFERIOR DREPT SCOP: Pastrarea igienei personale a bolnavului. Se trage usor camasa in sus pana la nivelul totacelui. Patura din cearsaf se pliaza in forma de armonica si se aseaza la picioarele bolnavului. Ligheanuls e aseaza pe somiera. introduce . Se aseaza o aleza deasupra saltelei indoite. se indeparteaza materialele folosite si se trece la reorganizarea locului de munca. apa calda. MATERIALE NECESARE:  camasa de noapte sau pajama curate  alcool diluat  pudra de talc  cearsaf  sac pentru lenjeria murdara  manusi de protectie TEHNICA: Se va efectua de 2 asistente medicale. se frictioneaza parul apoi se limpezeste. se indeparteaza perna pe un scaun. Bolnavul este acoperit cu cearsaful. balsam.      musama si aleza. Se repeta manevra de cate ori este nevoie. Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului. Peste aleza punem musamaua care este rulata la ambele laturi astfel incat sa formeze un jgheab. se aseaza capul bolnavului in usoara hiperextensie si se protejeaza gatul bolnavului cu un prosop. se piaptana. Acesta este pregatit psihic si fizic. 2 prosoape feon. Una dintre asistente ridica usor in regiunea omoplatilor si regiunea poplitee. Se sterge cu prosopul. Sampon. iar celalalt capat se introduce in lichean. TEHNICA 16. imbraca manusile de protectie. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. se umezeste parul si se samponeaza. sprijit din regiunea omoplatilor si regiunea poplitee. SE DEZBRACA MAI INTAI MEMBRUL SANATOS SI APOI CEL BOLNAV. se usuca cu feonul. perie de par. TEHNICA: Se ridica usor capul bolanvului. Bolnavul este readus in decubit dorsal cu mare grija si atentie. sustinem capul bolnavului si se indoaie salteaua sub restul saltelei. se intoarce bolnavul in decubit lateral stang si se repeta aceeasi operatie. Asistenta imbraca manusa de baie peste cea de protectie. se intoarce bolnavul in decubit lateral drept. prin miscari lente.

SE IMBRACA INTAI MEMBRUL BOLNAV SI APOI CEL SANATOS. Se inveleste bolnavul si se asigura un confort fizic si termic. dupa ce in prealabil am protejat lenjeria de pat cu musama si aleza sau prosop. tavita renala este asezata sub barbie. bolta palatina. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.  prosop. a 2-a trece camasa peste capul bonavului si o trage usor. se spala pe maini cu apa si sapun. SPALATURA OCULARA SCOP: Terapeutic in procesele inflamatoare si pentru indepartarea corpilor straini. Se strang materialele folosite. 17 . se reface patul bolnavului.  glicerina boraxata 20%. TEHNICA 17. La sfarsit se curata dantura si de fiecare data se schimba tamponul.  musama si aleza. camasa este intinsa bine pentru a nu prezenta cute (pentru a nu favoriza aparitia escarelor).  deschizator de gura steril.  casoleta cu comprese sterile. se umezeste un tampon deasupra tavitei renale cu glicerina boraxata si se sterg limba.  ser fiziologic(37° C). se aeriseste salonul. TEHNICA: Bolnavul se afla in pozitia decubit dorsal cu capul in lateral. Tehnica va fi efectuata cu blandete pentru a nu accentua suferinta bolnavului. Se readuce bolnavul in decubit dorsal. La sfarsit se ung buzele cu glicerina boraxata. EFECTUAREA TOALETEI CAVITATII BUCALE LA BOLNAVII INCONSTIENTI (COMATOSI) MATERIALE NECESARE:  tampoane pe port-tampoane sterile.  spatula linguala.  tavita renala. asistenta dezbraca manusile. Se introduce deschizatorul de gura printre arcadele dentare. comprese sterile. suprafata interna si externa a arcadelor dentare cu miscari din interior spre exterior.  manusi sterile. frictionam regiunea predominanta escarelor cu alcool si pudram cu talc.  tavita renala. se ia sacul cu lenjeria murdara din salon si este trimisa la spalatorie. Una dintre asistente ridica usor bolnavul din regiunea omoplatilor. In jurul gatului se aseaza un prosop. Bolnavul se acopera.  manusi sterile. TEHNICA 18.  undina sau pipeta sterila.lenjeria murdara in sacul amenajat. MATERIALE NECESARE:  masuta de tratament protejata de un camp steril. se trece la reorganizarea locului de munca.

radicand astfel valul palatin. tehnica se repeta ori de cate ori este nevoie. apoi dezbraca manusile. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea tehnicii. TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportata la patul bolnavului. SCOP: Terapeutic si explorator.  ser fiziologic caldut (37° C). Bolnavul este pregatit psihic si fizic. daca acesta nu este capabil cerem ajutorul unei asistente medicale. oferim acestuia tavita renala si il rugam sa o sustina in jurul barbiei. impiedicand patrunderea lichidului in caile respiratorii. se spala pe maini cu apa si sapun. Pregatirea fizica: Rugam bolnavul poate ocupa pozitia sezand in pat sau pe un scaun daca starea lui permite.  Tavita renala. cu ajutorul mainii stagi. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. se verifica prezenta corpului strain in lichidul de spalatura si se indeparteaza tavita renala. Ochiul sanatos se acopera cu o compresa sterila. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. imbraca manusile sterile. strange materialele folosite. Se roaga bolnavul sa pronunte litera “A” prelungit pentru a obtura fosele nazale.TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnavului. Se .  comprese sterile. Se trece la reorganizarea locului de munca. In acest caz. Se protejeaza lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop asezat in jurul gatului. se aseaza tavita renala de partea ochiului ce urmeaza a i se efectua tehnica (spalatura) lipita de obraz.  manusi de protectie. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul in pozitia sezand cu capul in hiperextensie cu privirea in sus sau pozitia decubit lateral. Tavita va fi sustinuta de bolnav. SPALATURA NAZALA DEFINITIE: Prin spalatura nazala se intelege evacuarea continutului nazal. Se roaga bonavul sa aplece capul inainte pentru a colecta lichidul din nara in tavita renala. prin introducerea unei cantitati de lichid caldut. imbraca manusile de protectie. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea efectuarii tehnicii.  2 prosoape curate. Roaga bolnavul sa roteasca ochiul pentru a se antrena lichidul. TEHNICA 19. Se sterge lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului cu comprese sterile si se indeparteaza compresa ce a acoperit ochiul sanatos al bolanavului in tavita renala. iar cealalta efectueaza tehnica. bolnavul va fi intors de una din asistente in pozitia aleasa. capul bolnavului este in hiperextensie si usor intr-o parte. ii va sustine capul si tavita renala. Se introduce pipeta in primul orificiu nazal si se lasa sa curga lichidul in nara. Asistenta medicala se ocupa de confortul fizic si termic al bolnavului. asistenta deschide fanta palpebrala a bolnavului. MATERIALE NECESARE:  pipeta nazala sterila. daca este cazul se noteaza tehnica si numele persoanei ce a efectuat-o. iar cu mana dreapta unde este pipeta cu ser fiziologic (37grade C) toarna incet lichiduld e spalatura din undina sau pipeta.(tavita renala imbraca obrazul).

Materialele sunt indepartate. Se usuca conductul auditiv extern cu ajutorul compreselor sau a prosopului si se introduc tampoane de vata in fiecare ureche. bolnavul este asezat intr-o pozitie confortabila. Asistenta medicala imbraca sortul. iar cu dreapta injecteaza lichidul de spalatura in conduct. daca acesta nu este capabil.protejam patul cu musama si aleza. In cazul cerumenului. TEHNICA 20. cerumen sau corpi straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntar si in administrarea de medicamente in otite sau alte afectiuni auriculare. se spala pe maini cu apa si sapun. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril.  seringa GUYON de capacitate 200ml (100ml) sterila. iar continutul va fi indepartat mai usor).repeta manevra de mai multe ori pentru fiecare nara. lichidul de spalatura se prezinta medicului dupa externare. MATERIALE NECESARE:  2 sorturi din plastic. OBS !!! In cazul corpurilor straine (boabe de legume.  apa distilata 37°C. daca medicul recomanda.  musama si aleza. pastram rezultatul spalaturii. se introduce glicerina timp de 24h de 3 ori/zi pt a putea fi indepartat. SCOP: Terapeutic in vederea indepartarii secretiilor: puroi. cereale) se va instila alcool si in cazul insectelor vii sa fac instilatii cu glicerina sau tampon imbibat in alcool cu efect narcotizant. Se trece la reorganizarea locului de munca.  comprese sterile. imbraca manusile de protectie.  manusi de protectie. Cu mana stanga asistenta trage pavilionul urechii in sus si inapoi. asistenta dezbraca manusile. 19 .  prosop. Se sterge lichidul in regiunea perinazala cu un prosop curat sau comprese sterile. Daca bolnavul ocupa pozitia sezand in pat. SPALATURA AURICULARA DEFINITIE: Spalatura auriculara reprezinta spalarea conductului auditiv extern prin introducereal unui curent de lichid. Se repeta manevra de cateva ori.  tavita renala. si noteaza tehnica cat si numele ei iar dupa caz ora si data. pana lichidul evacuat este curat. vom cere ajutorul unei asistente medicale. se spala pe maini cu apa si sapun. iar daca medicul recomanda. rugam bolnavul sa deschida gura (prin deschizatura gurii se largeste conductul auditiv. spre peretele postero-superior si se asteapta evacuarea continutului. Pregatirea fizica: pozitionam bolnavul in decubit dorsal sau pozitia sezand in pat ori pe scaun.  vata. Se verifica temperatura serului fiziologic. materialele se strang. se aseaza tavita renala sub urechea bolnavului si o va sustine. bolnavul este ajutat sa ocupe o pozitie confortabila. Se trece la pregatirea pshica a bolnavului: I se explica tehnica si importanta acesteia. imbracam umarul respectiv cu sortul de cauciuc sau plastic si ii protejam lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop in jurul gatului.

usor curbata cu varful bombat si prevazut cu orificii pe varf sid e jurimprejur). MATERIALE NECESARE pentru toaleta organelor genitale externe:  sapun cu pH neutru. spalaturile sunt impartite astfel:  spalaturi vaginale reci: lichiduld e spalatura pana in 20° C.  spalaturi vaginale caldute: 36-37° C.  2 bazinete. cantitate 2 l. Lichidul pentru spalatura vaginala:  Temperatura de 37°C.  spalaturi vaginale calde: 45-50° C. In functie de temperatura.  prosop. 15-20 cm.TEHNICA 21. Canula este folosita din ebonita cu o lungime de 15-20 cm. este usor curbata(bombata).  Stativ. Pentru spalatura putem folosi oxiceanura de mercur 1/4000 (1/5000) sau permanganat de potasiu 1/2000.  Permanganat de K (KMnO4)1/2000 adica 1 gr/2 l apa.  Tavita renala. MATERIALE NECESARE:  Paravan. obstetricale). SCOP: Evacuator si terapeutic in vederea indepartarii continutului vaginal (produse fiziologice si patologice). calmarea durerilor.  Pense hemostatice.  manusi de protectie si manusa de baie. si prevazuta cu mai multe orificii in varf si imprejur. dezinfectie locala inaintea interventiei chirurgicale (ginecologice. pentru a permite trecerea lichidului. .  apa t = 37°C.  Manusi sterile. SPALATURA VAGINALA DEFINITIE: Prin spalatura vaginala se intelege introducerea in vagin a unui curent de lichid (apa sau solutie medicamentoasa) care dupa ce spala peretii vaginali se evacueaza pe langa canula. reducerea proceselor inflamatoare.  Musama si aleza.  invelitoare sau cearsaf.  canula vaginala sterila (confectionata din ebonita.  Bazinet.  Oxicianura de Hg 1/4000 adica 1 gr/4 l apa.  Prosop.  Irigator sterilizat utilizat numai pt spalaturi vaginale.

la reorganizarea locului de munca si se noteaza tehnica in foaia de observatie.  1-2 seringi (de 20ml)ambalate individual.  Prosoape. Cu ajutorul mainii stangi evidentiem orificiul vaginal. Daca medicul recomanda. TEHNICA 22. Terapeutic: . Se penseaza tubul si se indeparteaza canula in tavita renala.pentru alimentarea si hidratarea bolnavului. se indeparteaza musamaua si aleza si bazinetul.  Musama si aleza.TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul blnavei pe masuta protejata de un camp steril. Se va spala fundul de sac prin miscari de rotatie si se plimba apoi canula pe toata suprafata vaginului. imbracam manusile steril. SCOP: Explorator: in vederea efectuarii chimismului gastric (recoltarea continutului stomacal in vederea evaluarii functiei chimice si secretiei). verificam temperatura lichidului (37°C). uscam regiunea spalata cu prosopul. Sterile:  Sonda Faucher sau Einhorn. apoi efectuam toaleta organelor genitale cu apa si sapun. ii asiguram bolnavului un confort termic si fizic placut. Materialele folosite sunt indepartate din salon si se trece la aerisirea salonului. dupa care oprim robinetul. dezbracam bolnava in partea inferioara si o vom pozitiona in pozitie ginecologica (decubit dorsal cu genunchii flectati si coapsele indepartate). SONDAJUL GASTRIC DEFINITIE: Reprezinta introducerea unui tub de cauciuc (sonda gastrica Faucher sau Einhorn) prin faringe si esofag in stomac (FES).curatarea mucoasei de exsudate si substante straine depuse. pastram lichidul de spalatura.evacuarea continutului stomacal toxic in exces de medicamente.  2 sorturi din cauciuc. indeparteaza materialele folosite pentru spalatura si se spala pe maini cu apa si sapun si schimbam bazinetul. 21 . Rugam bolnava sa tuseasca pentru a elimina lichidul ramas in vagin si se sterge regiunea organelor genitale externe cu un prosop curat sau cu comprese sterile. Se indeparteaza canula din vagin inaintea golirii irigatorului. iar cu mana dreapta introducem canula in vagin dupa ce in prealabila am deschis robinetul si inaintam prin miscari rotative si apoi pana la o adancime de 10-11 cm cand se intampina o rezistenta aceea numindu-se “fundul de sac” posterior vaginului. MATERIALE NECESARE: De protectie:  paravan. . pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului. Primul jet de apa+aer din tubulatura se vor indeparta in bazinet(din cauza ca se raceste primul jet din tubulatura). clatim din abundenta. dupa ce in prealabil asistenta a imbracat manusile de protectie si manusa de baie. Cu ajutorul unei pense hemostatice vom prinde canula si o vom atasa la tubulatura irigatorului sau cu mana sterila. . Se introduce bazinetul. numele asistentei medicale iar dupa caz data si ora.pentru administrarea sau introducerea unor substante medicamentoase. Pregatirea fizica: indepartam patura. . Pregatirea psihica: I se explica bolnavei importanta si necesitatea tehnicii in timp ce vom monta paravanul. Asistenta medicala indeparteaza manusile de protectie. Ne spalam cu apap si sapun. adaptam canula la irigator.

cat mai aproape de radacina limbii rugand bolnavul sa inghita. rugam bolnavul sa sustina tavita renala sub barbie pentru captarea salivei ce se va scurge din gura acestuia.  1 pahar pntru indepartarea protezei(dupa caz).  1 pahar cu apa pentru umectarea sondei.  1 pahar cu apa aromata. Dupa ce am aspirat continutul gastric. iar prin actul de deglutitie sonda va inainta in esofag apoi e impinsa spre stomac pana la marcajul de 40-50 cm care se afla pe sonda. Bolnavul va fi imbracat cu sortul peste care in jururl gatului aplicam un prosop pentru protejarea lenjeriei de corp. Pregatirea fizica: bolnavul se aseaza in pozitie sezand in pat sau la marginea patului sau scaun cu spatele cat mai drept. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. se extrage sonda cu miscare hotarata. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea tehnicii cat si colaborarea acestuia si sa urmeze intocmai indicatiile pe care le primeste. dar cu prudenta si blandete dupa comprimarea capatului distal cu ajutorul policelui si a indexului de la mana dreapta sau cu ajutorul pensei hemostatice (pentru a impiedica aspiratia continutului gastric de catre bolnav. iar daca e cazul vom indeparta proteza dentara in paharul cu apa.  comprese sterile. Se sterge cu prosopul eventualele mucozitati de pe fata acestuia si barbie. Se trece la reorganizarea locului de munca. Pentru a favoriza golirea stomacului.  1 prosop. Nesterile:  2 tavite renale. manusi sterile. pt ca se poate produce bronhopneumonia de aspiratie). Se determina cantitatea evacuata. imbraca sortul. sa inspire profound si se introduce capatul sondei. Rugam bolnavul sa deschida gura. Asistenta.  1 recipient pentru colectare. formularele de recoltare se trimit impreuna cu probele la laborator si se noteaza tehnica. prinde capatul proximal al sondei ca pe un creion si o umecteaza. . bolnavul este rugat sa-si contracte peretii abdominali. se va indeparta sonda din cavitatea bucala a acestuia. Se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului gastric cu ajutorul unei seringi atasata la capatul distal al sondei. dupa ce a imbracat manusile sterile. Se goleste continutul sondei in vasul colector si se indeparteaza sonda in tavita renala. si cand sonda a ajuns in gura bolnavului cu blandete. protejam patul cu musama si aleza. pana la peretele posterior al faringelui. Se trece la indepartarea sondei prin aceleasi miscari dar in sens invers. I se va oferi bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati gura.  trusa cu instrumentar steril (pense hemostatice)  eprubete sterile. dar rapid. se aseaza in partea dreapta a bolnavului. e semn ca sonda a ajuns in stomac. Cand marcajul ajunge in dreptul arcadei dentare.  1 recipient de 5 litri cu apa la temperatura de 25-26° C. Asistenta pregateste bolnavul psihic si fizic. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate pe masuta protejata de un camp steril. se fixeaza capul bolnavului cu mana stanga intre toracele si bratul acesteia pentru a nu opune rezistenta la introducerea sondei. Se aseaza bolnavul intr-o pozitie confortabila si se trece la reorganizarea locului de munca.  1 pahar cu apa pentru umezirea sondei.

in cazul varicelor esofagiene. este rugat sa si-o sustina sub barbie pentru captarea salivei. Cand gradatia de 40-50 cm a ajuns la nivelul arcadei dentare e semn ca sonda a ajuns in 23 . respiratia si culoarea. Este contraindicat in cazul intoxicatiilor cu substante caustice. sonda patrunde in esofag si apoi prin miscari blande aceasta este impinsa in stomac. cat mai aproape de radacina limbii. Se indeparteaza proteza dentara(dupa caz) si i se ofera bolnavului tavita renala. rugand bolnavul sa inghita. introduce capatul proximal al sondei in dreptul peretelui posterior al faringelui. Materiale sterile:  sonda gastrica FAUCHER. TEHNICA 23. Se aseaza in dreptul bolnavului si fixeaza capul intre bratul si toracele.  manusi sterile. intr-un pahar cu apa iar prezenta bulelor de aer. I se explica importanta tehnicii cat si colaborarea pe parcursul acesteia. Materiale nesterile:  un vas cu capacitate de 5L ce contine apa la temperatura de 25-26°C.  2 seringi de 20ml. sau alte substante grase si uleioase. iar prin actul de deglutitie.  lighean pentru colectarea lichidului de spalatura  2 tavite renale  palnie  2 pahare (unul pentru umectarea sodei si unul pentru proteza bolnavului)  1 pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii bolnavului. confirma patrunderea sondei in caile respiratorii superioare. SPALATURA GASTRICA DEFINITIE: Prin spalatura gastrica se intelege evacuarea continutului stomacal si curatarea mucoasei de exsudate si substante straine. apoi roaga bolnavul sa deschida gura si sa respire adanc. apoi imbraca manusile steril si umecteaza sonda deasupra tavitei renale. iar verificarea caii de patrundere a sondei se face prin introducerea capatului liber. TEHNICA: Materialele au fost pregatite pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnaului.  2sorturi din plastic sau cauciuc.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). MATERIALE NECESARE: De protectie:  Paravan.  musama si aleza. SCOP: Terapeutic in vederea evacuarii continutului stomacal toxic. Este imbracat cu sortul de cauciuc si protejat in jurul gatului cu un prosop. Umectarea sondei cu ulei. imbraca sortul de cauciuc. Bolnavilor inconstienti li se urmaresc faciesul.  2 prosoape. Bolnavul este pregatit psihic: Se anunta sa nu manance in dimineata efectuarii tehnicii. protejeaza patul cu musama si aleza. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. cancer gastric si hepatite cronice. provoaca senzatia de greata bolnavului.Obs! Tehnica se efectueaza in perfecta stare de asepsie. Pregatirea fizica: bolnavul este asezat in pozitia sezand la marginea patului sau pe un scaun.

se coboara la nivelul toracelui bolnavului si se rastoarna in lighean.  plagi vechi sau infectate ce depasesc cele 6 ore.  plagi termice: caldura. osoase sau nervoase. Se indeparteaza palnia de la capatul distal al sondei si se penseaza. frig. fara resturi alimentare sau substante straine (principiul sifonajului). cu miscari blande si rapide se va indeparta. Se pot produce bronhopneumonii de aspiratii. TEHNICA 24. 4. Se va verifica temperatura lichidului de spalatura. Dupa timpul de actiune:  plagi mecanice: prin taiere. SEMNE GENERALE: 1. Se repeta tehnica pana lichidul de spalatura este curat. dar cu caracter pulsatil atrage atentia asupra dezvoltarii unei infectii. aspirand. iar capatul dispal al sondei a fost comprimat cu mana dreapta sau cu o pensa hemostatica) si se aduce la nivelul toracelui bolnavului. dupa care se va umple palnia. iar un esantion se va pastra pt examinarea de catre medic. I se ofera bolnavului un pahar cu apa pentru a-si clati gura. Obs! Sonda poate ajunge accidental in laringe si apare relfexul (accesul) de tuse. dupa carese va extrage cu atentie folosind aceleasi metode ca la introducerea acesteia numai ca in sens invers (comprim capatul distal pentru a impiedica scurgerea continutului stomacal in faringe de unde ar putea fi aspirat de bolnav si ar provoca bronhopneumonie de aspiratie). Dupa ce s-a verificat pozitia sondei. poate ceda spontan sau dupa administrarea de antialgice. Clasificarea plagilor: 1.Durerea – variabila ca intensitate.se retrage sonda. 2. iar reaparitia durerii. electricitate. arme de foc.( dupa ce in prealabil seringa a fost indepartata. se sterg mucozitatile de pe fata si barbie. 2.  agenti ionizanti:radiatii. Dupa evolutie pot fi: plagi necomplicate si plagi complicate. se indeparteaza materialele foloste si se trece la reorganizarea locului de munca. 5. Dupa profunzime avem plagi superficiale si profunde. 3. atasam la capatul distal palnia. hiperemia fetei (inrosirea fetei) apoi cianozarea . Dupa straturile anatomice interesate avem: plagi nepenetrante cand nu depasesc invelisul seros si penetrante. Dupa timpul scurs de la producere:  plagi proaspete pana in 6 ore. SIMPTOMATOLOGIA PLAGILOR: 1. iar inainte sa se goleasca lichidul din palnie.strivire. intepare. cand depasesc invelisul seros. INGRIJIREA PLAGII PROASPETE DEFINITIE: Plagile sunt leziuni caracterizate prin intreruperea continuitatii tegumentelor si a mucoaselor.Puls tahicardic intalnit in plagi urmate de hemoragii externe sau interne sau de soc .Impotenta functionala – poate fi partiala sau totala si are ca drept cauza durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare. i se ofera bolnavului un confort termic si fizic.Verificam cu ajutorul seringii daca sonda se afla in stomac. Produsul este pregatit pentru examenul de laborator.stomac. Se ridica palnia deasupra capului bolnavului. cand a ajuns in gura bolnavului.

rivanol.traumatic. sfaceluri – tesut necrozat la suprafata. MATERIALE NECESARE:  trusa cu instrumentar steril. peste care se aseaza din nou 2-3comprese si se fixeaza cu banda adeziva sau fasa (depinde de zona unde este situata plaga).  sulfamide sau antibiotice.  manusi sterile  musama si aleza. rol dezinfectant si rol de a antrena prin spuma efervescenta eventualii corpi minusculi. Daca plaga supureaza. imbraca manusile sterile. peste comprese se va aseza un tampon din vata hidrofila sterila cu rol absorbant. Se aseaza bolnavul intr-o pozitie comoda. se indeparteaza pensa si se trece la badijonarea tegumentului cu alcool iodat.  recipientul pentru pensa de deservit cu alcool iodat. Daca nu se dezlipeste pansamentul. tinctura de iod. de jur imprejurul plagii in sens circular. se spala pe maini cu apa si sapun. rivanol. alcool medicinal 70°. in functie de regiunea in care este situata plaga. de fiecare data schimbandu-se tamponul. pentru a reduce durerea si asigurarea vindecarii mai rapide.Tensiunea arteriala scazuta denota prezenta unei hemoragii sau soc traumatic. se acopera plaga cu 2-3comprese sterile. 3. cloramina. Pregatirea psihica: i se explica bolnavului importanta si necesitatea ingrijirii plagii si efectuarii pansamantului. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul in pozitie decubit dorsal. si se arunca fiecare tampon in tavita renala. Indiferent de nivelul la care se intervine pentru a ingriji o plaga in mod corespunzator se cere:  ingrijrea sa se faca in conditii de perfecta asepsie. Bolnavul se acopera. se lasa sa se inmooie si apoi se indeparteaza. Se indeparteaza pensa in tavita renala. se toarna betadina sau apa oxigenata. Dupa ce plaga a fost toaletata. de asemenea se mai pot folosi cloramina.  plaga sa fie protejata de factori nocivi. betadina. tinctura de iod.  2 tavite renale. se desface compresa cu blandete pentru a nu produce dureri prin dezlipirea brutala. creandu-i un confort termic si fizic si 25 . alcool iodat. tincture de iod. Pentru toaletarea plagii (in plaga) folosim apa oxigenata (H2O2) ce are rol hemostatic (opreste sangerarea). de tifon. Pentru badijonarea tegumentului de jur-imprejur-ul plagii folosim alcool medicinal 70°.  banda adeziva. termici. se protejeaza patul cu musama si aleza. TEHNICA: Toate materialele sunt pregatite si transortate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril.  sa se asigure prin pansament o buna absorbtie a secretiilor. infectiosi din mediul inconjurator. regiunea lezata se va imobiliza. comprese sterile).  solutii antiseptice: alcool medicinal 70°.Febra constituie debutul infectiei. betadina. Daca plaga a fost deja pansata. Se toarna apa oxigenata in plaga pentru a indeparta eventualele secretii sau eventalii corpi straini. sfaceluri (fragmente de tesut necrozat). alcool iodat – pt badijonare.  casoleta cu material moale (tampoane de vata. 2. apa oxigenata – toaletarea plagii – in plaga.

 seringi de 20 ml. Obs! Pe tegumentul badijonat cu iod. bolnavii operati pe tubul digestiv sau cu stricturi esofagiene. fie fixand compresa care acopera pansamentul cu banda adeziva.tumefiere. comprese sterile). determinand o SEPTICEMIE.  pahar cu apa pentru proteza bolnavului. rivanol 1:1000.37° C)  seringa Guyon preumpluta cu apa pentru a spala si a goli sonda. secretante.se trece la reorganizarea locului de munca. apoi se fixeaza pansamentul fie prin bandajare sau infasare. .  lichidul alimetar recomandat de medic in cantitati de 200-400ml (36 . Obs! Se interzice apasarea. sunt considerate plagi infectate. H2O2 3%. Inflamatia este urmata de 5 simptome:  RUBOR .  palnia mare care poate fi adaptata la extremitatea libera a sondei. MATERIALE NECESARE:  Paravan. nesuturate se aseptizeaza prin spalare cu solutii antiseptice.lezarea sau tulburarea functiei regiunii respective.  trusa cu material moale(tampoane de vata.  sonda gastrica sterila. Plagile vechi infectate.inrosire. NU SE INTRODUC in trusa cu instrumentar steril pensele ce au fost folosite in plaga.  musama si aleza. Plagile vechi se panseaza si se controleaza zilnic. Compresa umeda va fi acoperita cu 1-2 comprese uscate.durere.  pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii.  2 tavite renale.  pahar cu apa pentru umectarea sondei.caldura. Odata cu patrunderea germenilor in organism.  DOLOR .  2 prosoape.  CALOR . nu se aplica pansamente umede deoarece se pot produce iritatii.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). stoarcerea sau masajul plagii sau a regiunii invecinate (acestea ar putea provoca diseminarea germenilor din plaga.  TUMOR . ALIMETATIA BOLNAVULUI PRIN SONDAJ GASTRIC SCOP: Alimetatia bolnavilor inconstienti. Pansamentul umed se mai numeste si microclimat umed si se realizeaza intr-o tavita renala sterila in care se imbiba 2-3 comprese cu solutia indicata de medic. in contact cu elementele de aparare ale acestuia(organismului) da nastere la un porces patologic ce poarta numele de INFLAMATIE.  FUNCTIO LAESA .  2 sorturi. nitrat de Ag. Plagile vechi – sunt plagile care depasesc 6h de la accident. cu tulburari de deglutitie cu intoleranta sau hemoragii digestive. antibiotic conform antibiogramei la recomandarea medicului. TEHNICA 25. pansamente locale umede cu cloramina 4:1000.  manusi sterile.

Se indeparteaza sonda prin aceleasi miscari ca la introducere. MATERIALE NECESARE:  paravan. se aeriseste salonul.  musama si aleza. se aspira continutul gastric si se executa o spalatura gastrica. se controleaza continutul gastric (aspirand cu ajutorul unei seringi). se adapteaza seringa GUYON. La capatul distal sau extremitatea libera a sondei se adapteaza palnia si se toarna lichidul alimetar recomandat de medic (200-400ml) la temperatura de 37° C si care nu trebuie sa prezinte impuritati si grunji. foarte incet dand dovada de multa rabdare. cu miscari blande si rapide sonda se indeparteaza in tavita renala. Bolnavul este pregatit psihic: i se explica importanta si necesitatea tehnicii cat si colaborarea cu noi in timpul efectuarii ei.  manusi sterile. I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati gura. tifon.  sonda sterila (eventual 2). pentru a goli sonda de contnutul alimentar. prosop). La bolnavii inconstienti.  trusa cu instrumentar steril. 27 .  materiale pentru efectuarea toaletei organelor genitale externe (bazinet. daca acesta nu se poate produce spontan si pentru efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda.  ulei de parafina steril. Se verifica pozitia sondei. i se asigura un confort termic si fizic placut. TEHNICA 26.  tavite renale. sapun pH neutru. manusi prot. sonda se aplica ENDONAZAL. comprese sterile). dar in sens invers. se trece la reorganizarea locului de munca. cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimetati pe aceasta cale o perioada mai indelungata de timp.  1-2 eprubete sterile pentru urocultura. Se comprima sonda cu ajutorul pensei hemostatice sau a cu policele si indexul pentru a se evita scurgerea lichidului ramas pe sonda in faringe (pentru a preveni pneumonia de aspiratie). Bolnavul este pregatit fizic: acesta este asezat in pozitia sezand in pat sau pe un scaun. pregatita cu apa.  casoleta cu material moale (tampoane de vata. iar cand aceasta a ajuns in gura bolnavului. SE EFECTUEAZA SONDAJUL GASTRIC APOI ALIMENTAREA GASTRICA. In caz de staza gastrica. Cantitatea de alimente se administreaza in 4-6 doze. SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator sau terapeutic in vederea evacuarii continutului.+baie. SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE DEFINITIE: Sondajul vezical la femeie reprezinta introducerea unei SONDE sau CATETER prin uretra in vezica urinara. se sterge cu prosopul eventualele mucozitati de pe fata si barbia bolnavului. Inainte de indepartarea sondei.  recipient cu oxicianura de Hg 1:5000. rola cu banda adeziva TEHNICA: Se pregatesc materialele si se transporta la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril.

Operatia se repeta de 4-5 ori cu tampoane curate. bolnava se imbraca si se aseaza intr-o pozitie cat mai comoda in pat. vom sterge orificiul uretral dinspre simfiza pubiana spre anus. Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful spre simfiza pubiana. iar cu ajutorul policelui si indexului mainii stangi. se introduce bazinetul dupa care se trece la efectuarea toaletei organelor genitale externe. SPALATURA VEZICALA Folosim aceleasi materiale necesare sondajului vezical. Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala. Se indeparteaza bazinetul si se aseaza o tavita renala (daca e in scop evacuator se aseaza un alt bazinet) pe musama si pe aleza intre coapsele bolnavei. lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza. se pozitioneaza bolnavul in pozitia ginecologica si se indeparteaza patura si perna pe un scaun. SONDAJUL SE EFECTUEAZA IN PERFECTA STARE DE ASEPSIE ATAT A BONAVULUI CAT SI A INSTRUMENTELOR SI A MAINILOR CELEI CARE EFECTUEAZA TEHNICA. Cu o pensa hemostatica se prinde sonda cu mana stanga si se scoate din ambalaj si o prinde cu degetul mare si indexul mainii drepte ca pe un creion. Acesta va fi supravegheata in continuare in repaus la pat. Tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere. Se aseaza bolnavul si se acopera cu cearsaful sau invelitoare. i se explica importanta si necesitatea tehnicii si o rugam din timp sa nu manance. tinand-o ca pe un creion. La femei dezinfectarea se face de sus in jos (dinspre simfiza pubiana spre aus). Bolnava este pregatita psihic. Se trece la reorganizarea locului de munca. indeparteaza labiile si evidentiaza meatul urinar. Se izoleaza patul cu paravan. Obs! Pentru dezinfectarea organelor genitale externe si a meatului uretral (urinar) sunt necesare 6-7 tampoane sterile. imbraca manusile sterile. sonda se orienteaza cu varful inainte si indreptata in sus. Paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea libera a sondei. Cu un tampon imbibat in oxiceanura de mercur 1/5000(1/4000). Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.  5-6 tampoane pentru orificiul utral  Si ultimul tampon ramane pe orificiul meatului urinar sau uretral pana la pregatirea sondei. Scurgerea urinei in tavita renala confirma prezenta sondei in vezica. iar in continuare se goleste vezica intr-un recipient sau punga gradata. iar capatul distal se va prinde intre inelar si degetul mic indreptat in jos. folosim fiecare tampon o singura data (1 singura stergere).  1-2 tampoane pentru labiile mari. Se efectueaza toaleta regiunii. Se penseaza capatul sondei si se indeparteaza prin aceleasi miscari invers celor cu care s-a introdus.TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavei pe masuta de tratament protejata de un camp steril.  3-4 tampoane pentru labiile mici. aceasta se pozitioneaza in partea dreapta a bolnavei. Se lubrefiaza sonda cu ulei de parafina steril. TEHNICA 27. DEFINITIE: Prin spalatura vezicala se intelege introducerea unei solutii medicametoase prin . Se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuatuat-o cat si cantitatea de urina recoltata. printr-o miscare in forma de arc pentru a-i usura trecerea si inaintarea in vezica.

 prosop. MATERIALE NECESARE:  Paravan. TEHNICA: Vom pregati bolnava psihic si fizic. daca acesta nu se produce spontan si pentru efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda. dezinfectam cu tampoane imbibate in oxiceanura de mercur 1/5000.  2 prosoape. dupa fiecare spalatur.  manusi de protectie si manusa de baie (si restul de mat pt toaleta organelor externe). pot constitui porti de intrare pentru infectii. la capatul distal al sondei se adapteaza seringa GUYON si se introduce lent 80-100mL solutie fara a destinde vezica.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). Traumatismele uretrei sau vezicii urinare. Sonda se indeparteaza la fel ca la sondajul vezical si se efectueaza in perfecta stare de asepsie a materialelor cat si a mainilor care efectueaza tehnica.  musama si aleza. am uscat zona prin tamponare cu comprese sterile. SCOP: Terapeutic in vederea indepartarii exsudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicali sau pregatirea in vederea unei explorari cum ar fi citoscopie.  seringa GUYON. MATERIALE NECESARE:  paravan.  ulei de parafina steril.  bazinet.  musama si aleza. tampoane de vata). TEHNICA 28 SONDAJUL VEZICAL LA BARBAT SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator sau terapeutic in vederea evacuarii continutului.2%). Aceasta a urinat si am efectuat toaleta organelor genitale externe.  lichid de spalatura 1L(36-37° C) ce poate fi: ser fiziologic sau nitrat de argint 1/4000 (a.sonda sau cateter in vezica urinara.  manusi sterile. dupa care tehnica incepe cu sondajul vezical. boric 3%.a captul distal al sondei se aseaza o compresa sterila pana la reumplerea seringii.  solutie de oxiceanura de mercur 1/5000(1/4000). Recoltarea urinei se face in vase sterile in absenta oricarei substante straine pentru a preveni fermentatia urinei. pielografie in afectiuni renale.  tavita renala. Dupa finalizarea tehnicii.1.  manusi sterile. Dupa efectuarea sondajului evacuator.  trusa cu instrumentar moale(comprese sterile. Se indeparteaza seringa si se asteapta sa curga lichidul introdus. Se repeta operatia de cateva ori pana cand se scurge lichidul curat.  vaselina sterile (sterilizarea lubrifiantelor se face prin fierberea in baie de apa 29 .  2 sonde sterile. solutie de rivanol 0. care ar genera rezultate eronate ale examinarilor.

TEHNICA 29. aeriseste salonul si trece la reorganizarea locului de munca. Recipient gradat pentru colectarea urinei. prin compresia glandului intre police si index se evidentiaza meatul uretral (urinar) si se introduce sonda cu curbura spre simfiza pubiana aproximativ 12cm. Cand sonda ajunge in vezica urinara. imbraca manusile steril. Sondele FOLLEY (15-16) cu balonas. Se protejeaza patul cu musama si aleza. Bolnavul este pregatit pshihic si fizic. a unor lichide ce vor ajuta la indepartarea materiilor fecale sau efectuarea unor tratamente. punga gradata sau eprubete pentru analiza de laborator. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. CLISMA SIMPLA EVACUATOARE DEFINITIE: Clisma simpla evacuatoare reprezinta introducerea prin anus in rect si colon. colonoscopie sau pregatirea bolnavului inaintea interventiei chirurgicale asupra rectului.       timp de 30 de minute) 2 sonde sterile (se pregatesc 2 sonde Folley). fese) 2 tavite renale materiale pentru efectuarea toaletei genitale externe(se va specifica ca aceasta s-a facut anterior). SCOP: Evacuator in vederea evacuarii continutului intestinului gros sau pregatirea bolnavului pentru unele examinari cum ar fi rectoscopie. noteaza tehnica in foaia de observatie. vaselina sau glicerina. la capatul distal va incepe sa picure urina. sonda se indeparteaza cu extremitatea libera ridicata pentru usurarea trecerii curburii de la nivelul ciocului. dezinfecteaza glandul si meatul urinar. se izoleaza patul cu paravan si intre coapse se aseaza tavita renala. Cu mana stanga. Dezinfectarea se face dupa decalotarea glandului de sus in jos. medicamentoasa sau alimentara. comprese sterile. MATERIALE NECESARE:  paravan. prin umflarea balonului si introducerea in tubul aferent a 5-10 ml ser fiziologic la temperature de 37°C. Dupa terminarea tehnicii asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. se pot fixa in vezica urinara pentru a efectua sondajul permanent. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. il pozitionam bolnavul in pozitia decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate. de trei ori cu tampoane diferite. Cand vezica s-a golit. cu pensa si tampoane sterile. Terapeutic pentru introducerea unor mdicamente sau alimente. dinspre meatul urinar spre corp(tampoanele fiind imbibate in oxiceanura de mercur). Dupa toaleta organelor genitale externe. se efectueaza toaleta organelor genitale externe. Cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrifiaza cu ulei de parafina. solutie de oxiceanura de mercur1/5000(1/4000) casoleta cu material moale steril (tampoane de vata. Sub bazin se aseaza o perna mai tare sau o patura rulata pentru evidentierea meatului urinar. La bolnavii care nu prezinta retentie urinara (ischiurie) sondajul este efectuat pentru administrarea medicamentelor introduce in vezica cu o seringa adaptata la sonda vezicala. Eprubete sterile. care se capteaza in tavita renala. . Poate fi evacuatoare.

Se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a lichidului in colon prin ridicarea irigatorului cu mana stanga la aproximativ 50 cm. INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE Tubul de gaze este un tub de cauciuc. se noteaza tehnica in foaia de observatie. pt adolescenti 250ml. manusi sterile. Inainte de a se goli irigatorul. Ii schimbam pozitia dupa care captam materiile fecale daca nu poate sa se deplaseze la toaleta. Se aseaza irigatorul pe stativ la o inaltime de 50cm. substanta lubrifianta (ulei de parafina sau vaselina).  materiale pentru fectuarea toaletei perineale. SCOP: Evacuator in vedrea eliminarii gazelor din colon in cazul meteorismului abdominal (imposibilitatea de a evacua gazele in mod spontan). TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. pe un alt bazinet curat. se verifica temperatura lichidului sau a substantei medicamentoase. Apoi fixeaza canula la tubulatura irigatorului cu robinetul inchis. semirigit de aproximativ 30-35 cm lungime si cu un diametru de 8-10 mm. se lubrifiaza canula iar cu mana stanga indeparteaza fesele bolnavului si cu mana dreapta se introduce canula prin anus in rect. Bolnavul este rugat sa respire adanc sa-si relaxeze musculature abdominala. tavite renale. copii150ml si sugar:50-60 ml.  stativ. canula sterila. robinetul este inchis. Dupa cateva minute acesta este adus in decubit dorsal (aceste schimbari de pozitie sunt pentru a facilita patrunderea lichidului la o adancime mai mare .musama si aleza. pana ce invinge rezistenta sfinterului anal apoi se ridica extremitatea exterioara a canulei. invelitoare sau cearsaf . este intins. irigator cu lichid pentru clisma alcatuit din: adulti=500-1000 ml apa la temperatura de 35-37°C + 4 linguri de ulei de parafina sau glicerina sau 1 lingura de sapun ras. bazinet. casoleta cu comprese sterile. imbraca manusile sterile. in directia vezicii urinare. deasupra patului bolnavului. perpendicular pe suprafata cu varful indreptat inainte. Se efectueaza toaleta perianala si perineala. se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza. Se inlatura patura la picioarele acestuia si este dezbracat in partea inferioara si asezat in decubit lateral stang. prescrise de medic (35-37° C). masca. Membrul inferior stang care intra in contact cu planul patului. dupa caz.           TEHNICA 30. cu marginile si extremitatile rotunjite. se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. Se introduce aproximativ 10-12 cm. Alte pozitii: genupectorala sau decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate si genunchii departati. Se indeparteaza materialele. iar celalalt membru este flectat (pentru relaxarea peretelui abdominal si idepartarea feselor). 31 . Bolnavul este adus in pozitie decubit lateral stang sau drept si este rugat sa retina lichidul timp de 15-20 minute. Bolnavul este pregatit fizic si psihic. imediat ce varful a trecut prin sfincter. iar canula este indepartata in tavita renala.

TEHNICA 31. 3. stari de denutritie. iar cu dreapta introduce tubul de gaze prin anus in rect si colon.MATERIALE NECESARE:  paravan. MANEVRE PENTRU PREVENIREA APARITIEI ESCARELOR DEFINITIE: Escara reprezinta o leziune profunda a tesuturilor prin irigarea insuficienta datorata comprimarii lor mai indelungate intre o proeminenta osoasa si un plan dur. Se efectueaza toaleta regiunii anale. imbraca manusile. deoarece firicelele de vata care sunt introduce. Cauzele aparitiei escarelor: 1. Se acopera bolnavul cu o invelitoare si se mentine tubul de gaze cel mult 2 ore pentru a nu produce traumatisme ale mucoasei rectale.  masca. Regiunile predispuse escarelor. Se indeparteaza tubul de gaze dupa degajare. prin miscari de rasucire si inaintare pana la o adancime de 15-20cm.  musama si aleza. VIOLET sau NEAGRA. ROSIE. obezitate. dupa ce se restabileste cisculatia la nivelul mucoasei. Obs! Pentru lubrifierea canulei sau a tubului de gaze nu se foloseste VATA. malnutritie. Escara apare ca o placa ALBA.  tub de gaze steril dispus sau nu cu punga colectoare. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. starea tegumentelor reprezinta oglinda calitatii muncii profesionale de ingrijire a asistentului medical. Cauze generale sau determinante: paralizii ale membrelor. Regiunile predispuse escarelor corespund punctelor de sprijin ale corpului pe planul patului. lubrifiaza tubul. Escara reprezinta “cartea de vizita” a asistentului medical. se aseaza bolnavul in pozitie comoda.  comprese sterile. depind de pozitia pe care bolnavul o poate lua: . varsta. Se pregateste bolnavul psihic in vederea efectuarii tehnicii cat si importanta efectuarii acesteia. si medicamente dar si o igiena defectuoasa. pot irita mucoasa rectala. Se aseaza bolnavul in decubit lateral stang si se dezbraca. subnutritie. Cauze locale sau favorizante cum ar fi: mentinerea indelungata intr-o singura pozitie. resturi de alimente. TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Cu mana stanga indepartam fesele bolnavului. Se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat cu musama si aleza.  tavita renala. in tavita renala.  invelitoare. se indeparteaza materialele folosite. 2. se aeriseste salonul.  manusi sterile.  lubrifiant. Daca este necesar se repeta tehnica dupa una doua ore. Alte cause cum ar fi: cute ale lenjeriei de pat si de corp. se noteaza tehnica in foaia de observatie si se trece la reorganizarea locului de munca. bolnavi adinamici sau cu arteroscleroza.

absorb exsudatele si sangele din plaga. astfel realizandu-se stimularea circulatiei sangvine periferice. regiunea feselor. local in jurul punctelor dureroase. Se efectueaza toaleta bolnavului imobilizat la pat.  alcool medicinal diluat.Pozitia DECUBIT VENTRAL: regiunea tamplelor.Pozitia DECUBIT LATERAL STANG SAU DREPT: regiunea trohanteriana. regiunea iliaca.  prosoape . de panza sau material plastic. regiunea umerilor.  colacei. Dimensiunile feselor variaza intre 5-25 cm latime si 5-20m lungime. folosita in plaga.  sapun. regiunea coatelor.  musama si aleza. Se imbraca bolnavul cu lenjeria curata si i se asigura un confortu fizic si termic adecvat.  pudra de talc. regiunea interna si externa maleolara. apoi se sterg tegumetele prin tamponare (deoarece umiditatea favorizeaza aparitia escarelor). energic.  tavita renala. La un interval de 30-60 de minute. 3. In cazul aparitiei primelor semne ale unei escare. regiunea genunchilor.1. regiunea calcaielor. TEHNICA 32. deoarece pudra.  unguiente (oxid de zinc inpreuna cu vitamina A si D2) acesta se foloseste doar atunci cand escara exista deja. Dimensiunea fesei se 33 . Alimetatia trebuie sa fie bogata in proteine pentru a favoriza cicatrizarea dar si cu un aport de vitamine. se va anunta medicul. regiunea degetelor membrelor inferioare. fiind hidrofile. Fesele cel mai des utilizate sunt cele din bumbac. 2. Se pudreaza cu “pudra de talc”. regiunea interna si externa a genunchilor. sapa. pentru ca se mentin bine pe loc. iar escara se va ingriji dupa principiile ingrijirii plagilor. i se explica importanta si necesitatea tehncii si este pozitionat in functie de regiunea care trebuie toaletata in prevenirea escarelor. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. daca nu sunt semnele aparitiei unei plagi. se maseaza profound. bolnavul va fi intors in alta pozitie fata de cea initiala (daca starea acestuia i-o permite). Bolnavul trebuie hidratat iar necesarul de lichide in 24h este de 1. regiunea sacrala.Pozitia DECUBIT DORSAL: regiunea occipitala. regiunea omoplatilor. Bolnavul este pregatit fizic si psihic. INFASAREA/BANDAJELE DEFINITIE: Prin infasare se intelege fixarea pansamentului cu ajutorul feselor de tifon. MATERIALE NECESARE:  Paravan. Se efectueaza masajul regiunilor predispuse escarelor cu alcool diluat prin miscari circulare.5-2Litri/24h. Se vor aseza colacei sub fiecare regiune predispusa escarei. dar cu multa blandete (timp de 10 minute). exercita o presiune uniforma asupra locului de palicare si.

Aplicarea fesei se incepe cu o tura circulara. iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul regiunii respective. iar infiermiera care sustine regiunea pansata se va aseza la spatele bolnavului sau langa el. Extremitatea libera se poate fixa cu un ac de siguranta. in asa fel ca regiunea care urmeaza sa fie infasata sa fie asezata pe un support sau sustinuta de o infirmiera.  Turele fesei trebuie sa acopere pe cele precedente. in spirala. pentru a nu produce dureri sau tulburari de circulatie si sa nu fie prea larga pentru ca sa nu alunece. prin coasere. cu ajutorul unui emplastru sau se poate innoda. care a ramas in afara. se despica capatul fesei cu ajutorul unei foarfece drepte in suficienta masura pentru a o putea lega. sa nu se desfaca una de alta si sa nu prezinte incretituri. coltul liber se rasfrange. deasupra sprincenelor. Pansamentele pot fi: a) Protectoare – pentru a feri plaga de contactul cu exteriorul (ex: plagi operatorii sau dupa efectuarea unei punctii). sa fie usor accesibila pentru asistenta.  Capatul fesei se fixeaza in partea opusa regiunii bolnave si se leaga intrun loc in care nodul nu va incomoda bolnavul. lasand libere pavilioanele auriculare. Cand s-a trecut cu prima tura circulara. Daca fixarea se face prin innodare. de obicei de la stanga la dreapta.  In timpul infasarii se vor evita miscarile inutile si se va avea grija sa nu se produca dureri bolnavului.  Bandajarea incepe cu 2-3 ture circulare numite ture de fixare la o distanta de 10 -15 cm de plaga. dupa prima tura. apoi se acopera bolta craniana cu ture oblice fixate. o acoperim cu un material protector in scopul de a o proteja de mediul inconjurator si fixam acest material cu ajutorul unei fesi sau cu material adeziv. in forma de opt sau in evantai dupa regiunea anatomica unde se aplica. in asa fel incat acestea sa adere reciproc.se intelege intreg actul medical prin care dezinfectam tegumentul in jurul unei palgi. ca sa nu impiedice miscarile asistentei in timpul manoperei. aplicam peste ea daca este cazul substante medicamentoase.  Fasa sa nu fie aplicata prea strans. b) Pansamente absorbante – folosite pentru a absorbi secretiile. Astfel de pansamente se folosesc pentru tratarea plagilor infectate.  Fasa se infasoara intr-o singura directie. lasand plaga descoperita. Fasa se fixeaza in jurul capului. Bolnavul va fi asezat comod in pozitie sezand sau in decubit dorsal. pentru a-l fixa. Asistenta care aplica pansamentul va sta cu fata spre bolnav. coltul fixat cu mana stanga. Infasarea corecta se executa dupa urmatoarele reguli generale:  Infasarea mebrelor se incepe de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase.alege in raport cu regiunea unde se aplica. PANSAMENTELE Prin pansament . secretante: . se indoaie si se trece cu fasa a doua oara peste capatul liber. curatam si dezinfectam plaga. Cu mana stanga se fixeaza coltul fesei. CAPELINA Pentru acoperirea intregii bolte craniene se poate folosi infasarea in calota (capelina).  Pentru o fixare sigura. cu ture circulare. Fasa se poate conduce circular.

RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN Exsudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui porces inflamator faringian. MATERIALE NECESARE:  Manusi sterile. isi pune masca de protectie. Eticheteaza eprubeta. uleioase sau a unei substante coloidale in statul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa. dupa ce limba a fost apasata cu ajutorul spatulei linguale. Bolnavul este pregatit fizic: pozitionarea acestuia pe un scaun. dezbraca mnusile. Sterge cu ajutorul tamponului depozitul de pe faringe si amigdale. importanta acesteia. este rugat sa nu manance sis a nu consume lichide. o portiunea externa a bratului in muschiul deltoid. sa nu faca gargara si instilatie nazala cu solutii dezinfectante.  Erubete prevazute cu tmpoane montate pe port-tampoane sau ansa de platina. cu tamponl faringian). in vederea tratamentului sau pentru depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni.  spatula linguala. INJECTIA INTRAMUSCULARA reprezinta introducerea unor solutii izotone..c) Pansamentele compresive – sunt acelea care se aplica in copul de a se opri o sangerare sau de a tine stransa o articulatie intr-o entorsa.  sativ pentru eprubete.  2-3 ace de seringi. e) Pansamente umede – se folosesc cu scop antiinflamator. numele persoanei care a efectuat tehnica (trebuie evitata atingerea dintilor. d) Pansamentele ocluzive – sunt acele pansamente care se fac in scopul de a se izola complet o plaga de exterior. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. roaga bolnavul sa deschida gura si inspecteaza fundul gatului. SCOP: Pentru depistarea unor germeni patogeni de la nivelul faringelui. TEHNICA 34. imbraca manusile. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic: I se explica tehnica. INJECTIA INTRAMUSCULARA (IM) INJECTIA reprezinta introducerea unei substante in stare lichida in organism prin intemrediul unor ace care traverseaza tesutul organismului. noteaza in foaia de observatie. o treimea mijlocie a coapsei (fata externa).  tampoane de vata. 35 . se spala cu apa si sapun. Asistenta pregateste materialele necesare:  seringi de unica folosinta de diferite dimensiuni.  masca de tifon.  tavite renala. Locurile de electie sunt: o cadranul superoextern fesier. TEHNICA 33.

valabilitatea. o Asistenta verifica integritatea ambalajului seringii. Acul va fi introdus in intregime.Hematom datorita intreruperii unui vas. 9/10.Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri. alegand alt loc de electie. Intinde cu policele si indexul mainii stangi tegumentul. sustinandu-se amboul acului. Se retrage acul si se alege alt loc de electie. insecte sau urme de umezeala. INCIDENTE/ACCIDENTE 1. asistenta retrage rapid acul cu seringa si se dezinfecteaza locul comprimand si masand usor pentru a se dispersa solutia si pentru o absorbtie mai rapida. claritatea (lipsa flocoanelor sau a impuritatilor). 8/10. iar daca s-a patruns intr-un vas de sange va fi scos si inlocuit cu altul steril. se pot forma noduli (la inceput sunt durerosi. Cu un tampon imbibat in alcool medicinal se dezinfecteaza fiola. Asistenta pregateste psihic bolnavul. Se introduce acul de la seringa in fiola si se aspira continutul. gatul acesteia sau cauciucul flaconului dupa ce se desigileaza. o Se verifica eticheta cu numele medicamentului si valabilitatea.     comprese sterile. Daca acul este prea scurt si solutia se administreaza in tesutul adipos. fesa a fost impartita in patru si se alege cadranul superoextern. se intampina o rezistenta si de aceea se scoate acul si se inlocuieste cu altul steril. pozitionandu-l in decubit ventral. 2 tavite renale. introduce lent solutia medicamentoasa. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. aspectul macroscopic al solutiei privind culoarea. solutia de injectat. dupa care capata o consistenta dura si inainte de a efectua tehnica zona trebuie palpata si se evidentiaza patrunderea acului in nodul). Dupa terminarea tehnicii. Se aseaza seringa pe o compresa sterile. o Se folosesc ace cu o lungime cuprinsa intre 40-70mm si un diametru de 7/10. termenul de valabilitate si capacitatea. 2. . Asistenta medicala imbiba 2 tampoane cu alcool. a acelor.Supuratie aseptica datorita nerespectarii regulilor de asepsie. Asistenta aspira si daca nu a patruns intr-un vas de sange. explicandu-i importanta si necesitatea efectuarii tehnicii si fizic. Se indeparteaza acul si se inlocuieste cu unul steril dupa care se elimina aerul din seringa fara a indeparta teaca protectoare a acului. imbraca manusile steril. inclusiv doza. Pulberea trebuie sa aiba consistenta si culoarea specifica medicamnetului si nu trebuie sa contina reziduuri. 3. se poate produce o infectare a zonei. bolnavul este asezat intr-o pozitie comoda ramanand in repaus fizic timp de 5-10 minute. Dupa finalizarea tehnicii. alcool medicinal. unul asezandu-l intre inelar si degetul mic si cu celalalt dezinfecteaza tegumentul din zona aleasa. Daca totusi a patruns in nodul. nu poate fi injectata. Imaginar. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. o Asistenta verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor. o Flacoanele cu pulbere trebuie sa fie sigilate cu protectie de aluminiu sau material plastic. iar cu mana dreapta introduce acul atasat la seringa. perpendicular pe tegument. Flocoanele sunt particule vizibile cu ochiul liber rezultate din unirea unor particule foarte fine. manusi sterile.10/10mm.

Scop: Explorator pentru recoltare de sange in vederea examinarii de laborator si terapeutic in administrarea de medicamente sub forma injectiei intravenoase si perfuziei (PEV).4. sau recoltarea unei cantitati de 500 ml de sange in edem pulmonar acut sau hipertensiune arteriala.Ruperea acului datorita contractiei voluntare si/sau agitatiei bolnavului. 3. Punctia venoasa. osoasa. vezicii urinare. 7. reorganizarea locului de munca. 6. 5. P. 37 . dar si pentru transfuzare. scopul puctiei. Locul punctiei: 1. Venele femurale. executia punctiei. 4. Acul se poate indeparta. ingrijirea ulterioara a bolnavului. Venele de pe fata dorsala a mainii. notarea punctiei. Venele antebratului. fundului de sac DOUGLAS. 6. pregatirea instrumentarului si a materialelor necesare.Embolie uleioasa prin injectarea intr-un vas a solutiei uleioase (se poate evita prin verificarea pozitiei acului prin aspirati. P. pregatirea produsului recoltat pentru trimiterea la laborator. pregatirea fizica si psihica a bolnavului. TEHNICA 35. 3. In practica curenta se executa urmatoarele punctii: 1. Paracenteza abdominala. articulara. PUNCTIA VENOASA DEFINITIE: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie. rahidiana biopsica. 4. 4. Cu ocazia fiecarei punctii trebuie sa tinem seama de: 1. Venele de la plica cotului. Venele subclaviculare. intr-o cavitate naturala sau patologica. 2. intr-un organ sau orice tesut al organismului cu ajutorul unui ac sau trocar. 3. 5. 8. PUNCTIA DEFINITIE: Prin punctie se intelege operatia prin care se patrunde intr-un vas. 5. 2. se extrage manual sau chirurgical. 2.Paralizie prin lezarea nervului sciatic (se evita patrunderea prin respectarea zonelor de electie a injectiei).

strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa (efectuand staza). se verifica patrunderea acului in vena prin aspirare cu seringa.  2 tavite renale.  ace de 25-30mm si diam de 6/10. explic tehnica si importanta efectuarii ei. .  perna elastica pentru sprijinirea bratului. Dezinfecteaza locul cu un tampon imbibat in alcool. imbraca manusile. Aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei. In mana dreapta intre police si restul degetelor se tine seringa.  garoul.  alcool medicinal.  eprubete. Se comprima locul punctiei 3 minute. Venele maleolare interne. daca punctia a fost in scop explorator.  solutia injectabila. formand un unghi de 30°. pana la realizarea hemostazei (oprirea sangerarii). MATERIALE NECESARE:  musama aleza. gradatia si bizoul fiind in sus. apoi peretele venos invingand o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. nu se flecteaza antebratul pe brat. fixeaza vena cu policele mainii stangi la 45 cm sub locul punctiei. Se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: Injectarea medicamentelor. Se schimba directia acului cu 1-2 cm. fara a comprima artera. Pregateste sangele recoltat pentru trimitere la laborator. Se fixeaza seringa. acul ramanand atasat. 7.  tampoane. Se dezbraca membrul ales. Palpeaza cu indexul mainii stangi. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic. Reorganizeaza locul de munca si noteaza punctia. Se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului. Se aseaza sub bratul bolnavului perna protejata de musama si aleza. locul pentru punctie. perfuzie (dupa indepartarea stazei) sau recoltarea sangelui. examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului si alege locul de executare a punctiei. in lumenul venei. fizic.D. abductie si supinatie.  seringi de capacitate corespunzatoare. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. Bolnavul este instalat comod in pat si este supravegheat. Se aplica tamponul imbibat la locul patrunderii acului si se retrage brusc acul. Se patrunde cu acul traversand in ordine tegumentul in directie oblica.  manusi sterile. cu membrul superior sprijinit in extensie. pozitionandu-l in pozitie sezand pe scaun cu bratul in abductie si supinatie sau bolnavul este asezat in pat in D. executand o usoara compresiune si tractiune in jos. deoarece exista risc de a face hematom (colectie de sange intr-un tesut). Daca este cazul se efectueaza toaleta locala a tegumentelor si se schimba lenjeria daca s-a murdarit.6. bratul fiind in pozitie verticala. 10/10 cu bizou lung. 7/10. astfel incat maneca sa nu impiedice circulatia de intoarcere. acestea devenind turgescente. roaga bolnavul sa stranga pumnul pentru evidentierea venelor. Venele epicraniene si jugulare.

Injectia intravenoasa necesita in prealabil PUNCTIA VENOASA.  manusi sterile. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.  pernuta sau rulou.  solutia injectabila. Timpul de administrare poate fi si 10 minute (administrarea calciului).  musama si aleza. cotul sprijinit pe un rulou sau o pernuta protejata de musama si aleza. vena. dupa care se inainteaza pe traiectul venei 2 cm. Se dezinfecteaza locul. sezand sau semisezand.Flebalgia: durere localizata pe traiectul venelor. bratul fiind in extensie. Se folosesc solutii izotone si hipertone.  2 tavite renale. TEHNICA: Materialele au fost pregatite pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnavului. dupa care se dezleaga garoul. 2. MATERIALE NECESARE:  2-3 ace de lungimi variabile (2. o senzatie de gol.  comprese sterile. antebratul in supinatie. mai jos de locul ales. imbraca manusile steril. INJECTIA INTRAVENOASA (IV) DEFINITIE: Reprezinta introducerea unei substante medicamentoase pe cale venoasa. Obs! Nu se vor efectua miscari circulare si nu se va flecta antebratul pe brat (risc de producere a hematomului).  alcool medicinal. datorita unei injectii prea rapide sau de substanta care irita tunica interna a vasului. alege locul de electie.Hematomul: apare in urma perforarii unei vene. dupa care se maseaza usor bratul in sensul circulatiei venoase si se aplica garoul deasupra locullui de electie (7-8cm). se introduce acul oblic. se punctioneaza vena dupa ce am fixat-o cu policele de la mana stanga. Capetele vor sta in sus si bucla in jos.  garou. 39 . capetele acestuia sa nu atarne peste locul de electie. in functie de indicatiile medicamentului introdus. se va avea grija in timpul efectuarii buclei(nodului).TEHNICA 36. INCIDENTE/ACCIDENTE 1. pana simtim ca am patruns in peretele venos.5-3cm). iar solutia este injectata lent.  2-3 seringi cu capacitate diferita. Obs! Daca nu se foloseste un garou standard. Se aspira pentru a verifica prezenta acului in lumenul venei. Dupa injectare se tamponeaza locul si se indeparteaza acul rapid. Locuri de electie: vezi punctia venoasa. Atentie! Nu se injecteaza aer in vasele de sange deoarece se poate produce EMBOLIE GAZOASA ce duce la EXITUS=MOARTE.  tampoane de vata. tamponul trebuie sa comprime vasul pana la realizarea hemostazei (oprirea sangerarii). Se trece la reorganizarea locului de munca si la notarea injectiei intravenoase. Pregatirea psihica: i se explica bolnavului importanta si necesitatea efectuarii tehnicii si fizic: bolnbavul este pozitionat in pozie decubit dorsal.

histamina).  Tampoane de vata. MATERIALE NECESARE:  Ace su diametru de 6/10. cu bizoul lung. sub pliul(cuta) format(-a).Ameteli/lipotimie/colaps: se intrerupe administrarea si se anunta medicul. explicandu-i-se tehnica si importanta acesteia si fizic. o Flancurile abdominale(insulina). dupa care se injecteaza solutia lent prin apasarea pistonului cu ajutorul mainii drepte.Embolia gazoasa si cea uleioasa duc la exitus (moarte). SCOP: Terapeutic.  Seringi de capacitate corespunzatoare solutiei de administrat.  Manusi sterile. . se dezinfecteaza locul injectiei. pozitionandu-l pe acesta in functie de locul de electie. masand usor pentru a dispersa solutia si pentru o mai buna absorbtie a acesteia. o Regiunea subclaviculara. o Fata supero externa a coapsei. urmate de necroza daca solutia administrate a fost iritanta.  2 tavite renale. Refacerea venei are nevoie de 24 de ore. Se retrage brusc acul. Pentru injectia pe fata externa a bratului. comprese sterile. Se verifica pozitia acului prin aspirare (pentru a nu fi intr-un vas de sange). Asistenta dezinfecteaza locul ales. imbraca manusile steril. dureri accentuate iar in timp. TEHNICA: Toate materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. LOCURI DE ELECTIE:: o Fata externa a bratului.  Alcool medicinal. 4. pregatim fizic adica pozitionam bolnavul in pozitie sezand cu bratul sprijinit pe sold si este rugat sa-si relaxeze muschii. TEHNICA 37. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun.Senzatia de uscaciune (valuri de caldura): la nivelul faringelui datorita lezarii unui vas. iar cu mana dreapta se introduce acul brusc. de aceea in acest timp nu se mai efectueaza alta electie. longitudinal 2-4cm. 5. Dupa ce se efectueaza cuta cu mana stanga.  Solutia injectabila. dupa care cuteaza o portiune mai mare de tegument cu policele si indexul mainii stangi. Se trece la reorganizarea locului de munca. INJECTIA SUBCUTANATA (SC) DEFINITIE: Prin injectie subcutanata se intelege introducerea unei substante medicamentoase in tesutul cellular subcutanat. 7/10 mm si lungimea de 30-50mm(3-5cm). o Regiunea supra si sub spinala a omoplatului. 6. iar cu dreapta se prinde seringa ca pe un creion. aceasta se ridica usor dupa planurile profunde.3.Injectarea solutiei paravenos (pe langa vena): manifestata prin tumefierea brusca a tesutului.( Solutiile de administrat sunt izotone si cristaline(insulina. Bolnavul este pregatit psihic.

 manusi sterile. ea este transportata langa patul bolnavului. Nu se injecteaza in zonele cu infectii(foliculite. Nu se va injecta in zona unei injectii anterioare. TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril.  solutia injectabila (izotone cu densitate mica). in caz de desensibilizare (afectiune alergica). Anestezic: infiltratia dermica cu novocaina sau alte substante anesteziante. formarea unei papule (ridicaturi a tegumentului) ce are aspectul cojii de portocala. MATERIALE NECESARE:  seringi. LOCURI DE ELECTIE: o fata anterioara a antebratului. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. importanta si necesitatea acesteia. Fizic: pozitionam bolnavul in functie de locul de electie ales (in cazul nostru. flegmon) sau afectiuni dermatologice.  2 tavite renale. bolnavul va sta in pozitie sezand sau decubit dorsal cu antebratul in extensie si supinatie).Durere violenta prin lezarea unei terminatii nervoase: se retrage brusc acul in plan superior. Terapeutic: se utilizeaza mai rar. Bolnavul este pregatit fizic si psihic.Obs!Nu se injecteaza solutii uleioase. 2.  tampoane de vata. avand un diametru de 5-6mm si inaltimea de 1-2 mm (in cazul 0. Se observa la locul de electie. i).Ruperea acului: se extrage manual sau chirurgical. 6/10 si lungimea de 5-10mm cu bizoul scurt.1 ml de sol 41 . INJECTIA INTRADERMICA (ID) SCOP: Exploratorator: in intradermoreactie. Se prinde seringa cu mana dreapta intre police si degetul mediu si patrunde cu bizoul indreptat in sus. 3. in grosimea dermului si se injecteaza solutia lent. imbraca manusile steril si dezinfecteaza tegumentulcu alcool. se intinde si se imobilizeaza tegumentul (in functie de locul ales) cu ajutorul policelui si indexului mainii stangi.  comprese sterile. o orice regiune in scop anestezic. o fata externa a bratului si a coapsei. INCIDENTE/ACCIDENTE: 1.FLEGMONUL: se previne prin neinjectarea unei solutii uleioase. Psihic: i se explica tehnica.Hematomul: datorita lezarii unui vas de sange mai mare (se previne prin verificarea pozitiei acului inainte de injectare).  alcool medicinal.  ace cu diametru de 5/10. compusi ai metalelor grele sau metale cu greutate moleculara mare(hg. 4. TEHNICA 38.

SCOP: explorator: In diagnosticul tuberculozei si in investigatii epidemiologige asupra populatiei. Se intinde tegumentul si se imobilizeaza cu policele si indexul mainii stangi. se prinde seringa cu mana drepata si se patrunde cu bizoul indreptat in sus in grosimea dermului sis e injecteaza lent . INTRADERMOREACTIA LA TUBERCULINA Produsul folosit pentru intradermoreactia la tuberculina este: PPD IC65. Daca diametrul este mai mic de 10mm.  Seringi. imbraca manusile steril. Se citeste reactia la intervalul de timp stabilit.Revarsarea solutiei la suprafata tegumentului. 2.  alcool medicinal. rezultatul este negativ (deci.  tampoane de vata. se poate administra). PPD IC65 = tuberculoproteina purificata produsa de institutul Cantacuzino in 1965. TEHNICA: Se pregatesc materialele si se aseaza pe masuta protejata de un camp steril apoi aceasta se trenaporta langa patul bolnavului. bolnavul a fost pregatit fizic – pozitionarea bratului in extensie si psihic in prealabil. Asistenta pregateste pentru starile de soc hemisusccinatul de hidrocortizon cand injectia are ca scop testarea sensibilitatii organismului la diferiti alergeni. 4. Bolnavul este informat sa nu se spele pe antebrat sis a nu comprime locul de electie. ca si situatia IDR-ului la tuberculuina. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. nu si dupa. De stiut: Injectia ID se poate efectua pe orice suprafata a coapsei in scop anestezic. avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului in grosimea dermului. dupa o dezinfectie prealabila cu alcool medicinal. se dezinfecteaza tegumentul inante de efectuarea tehnicii. in functie de situatie.  solutia injectabila (tuberculo-proteina).injectabila). Daca diametrul e mai mare de 10mm.Necrozarea tesutului din jurul locului de electie. Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si ingrijirea ulterioara a bolnavului. MATERIALE NECESARE:  Ace de diametru 5/10.1 ml din solutia de PPd IC65.  manusi sterile.  2 tavite renale.Lipotimie (stare de soc): cauzate de substantele injectabile. astfel incat 0. Se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul de electie. rezultatul este pozitiv (deci nu se poate administra).Lipsa aspectului de coaja de postocala (datorita patrunderii solutiei sub derm). 6/10 si lungime 5-6 mm. In cazul IDR la un medicament. Testarea la tuberculina este metoda prin care se poate recunoaste daca organismul a suferit sau nu infectia tuberculoasa. Pe fata anterioara a antebratului stang.1ml din solutia livrata sa fie echivalenta biologic cu 1 unitate produs de referinta internationala. INCIDENTE: 1. TEHNICA 39. 3. se introduc 0.

 tampoane de vata. bolnavul este informat sa nu se spele pe antebrat si sa nu comprime locul respectiv. In cazul unei alergii la locul de electie al alergenului (antibioticului).  alcool medicinal. Citirea se face in maxim 30 de minute: o rezultatul este negativ daca diametrul papulei nu depaseste 10mm si.5 grame.solutia. se dilueaza cu 10ml ser fiziologic (daca flaconul are 1. reactia la tuberculina este considerata negativa. TEHNICA 40. deci. se dilueaza cu 15ml ser fiziologic). se aspira 0. astfel: o cand diametrul nu depaseste 10mm.  antibioticul ce urmeaza a fi administrat. amoxicilina) SCOP: explorator. se aspira 1ml solutie. TEHNICA 41. solutia nu se poate adminstra. ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR SI CHIMIOTERAPICELOR Antibioticele sunt substante organice provenite din metabolismul celuleor vii cum ar fi 43 . Dupa maxim 30 de minute se interpreteaza sensibilitatea in functie de reactia locala. la randul ei se dilueaza cu inca 9ml ser fiziologic. solutia se poate administra. care.1ml solutie ce se administreaza pe fata anterioara a antebratului. o cand diametrul este mai mare de 10mm. apare o senzatie puriginoasa (prurit=senzatie de mancarime). Raportul este 1/100. o rezultatul este pozitiv daca diametrul papulei este mai mare de 10mm si.  seringi. Se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul de electie. MATERIALE NECESARE:  ace cu bizoul scurt.  2 tavite renale. Din solutia obtinuta 1+9=10ml. deci. cu tendinta la extindere. Din aceasta dilutie: 1+10=11. adica daca flaconul de antibiotic are 1 gram substanta activa.  manusi sterile. Citirea se face la 72 de ore dupa administrare luand in considerare doar papula dermica palpabila si cud enivelare si se masoara in mm. Se observa la locul injectarii formarea unei papule albicioase cu aspectul unei coaje de poatocala de 5-6 mm in diametru si inaltimea de 1-2 mm. INTRADERMOREACTIA LA ANTIBIOTICE ( ex: ampicilina. reactia la tuberculina este considerata pozitiva.

AXETINE: 1 gram. 12 ore. 5. 3. sau obtinute pe cale sintetica. In cazuri de urgenta. capsulelor la nr prizelor (orelor in care se administreaza medicatia).Se introduce in seringa o cantitate de aer cu cea a solutiei pe care dorim sa o aspiram. Ex: Pentru a administra 1. iar doza va fi impartita conform orarului de administrare.000 UI (unitati internationale) la 6 ore se va calcula astfel: 24h:6h= 4 prize. se instituie un medicament cu spectru mai larg. organismului.Antibioticele administrate per-os trebuie asociate cu coplex de viatmina B (HEPATOPROTECTOR SAU SILIMARINA). 6. in infectii meningiene). AMPICILINA: 1gram.M. 2. 2. Gentamicina + oxacilina nu se amesteca IM sau IV . 5. Antibiograma este o metoda de laborator prin care se determina sensibilitatea la diverse antibiotice a unui germen microbian.Se dezinfecteaza dopul de cauciuc cu un tampon de vata steril imbibat in alcool medicinal. impiedica dezvoltarea lor fara a avea efecte nocive asupra tesutului.) si intrarahidian (utilizata in cazuri de urgenta. siropuri. Se administreaza la 6 h Calea de administrare: IV+10ml/6ore IM+4ml 4.000UI(doza unica). Chimioterapicele sunt substante care au actiune bacteriostatica sau bactericida asupra germenilor patogeni dintr-un organism infectat fara a fi toxice pentru organismul gazda. care au proprietati bacteriostatatice. sau I. Continutul flaconului este sub presiune. administrat la 12 h Cale de administrare: IV+10 ML SER FIZIOLOGIC IM+4ML SER FIZIOLOGIC. varful acului ajungand sub nivelul solutiei continutul flaconului va patrunde in seringa datorita fortei de impingere a pistonului. In cazul administrarii I.Se rastoarna flaconul.600. capsule. Ele se pot administra pe diferite cai: per-os / parenteral (I. care vor fi administrate la 4. penmtru protectia florei intestinale (IAURTURI. in doze unice. Antibioticele si chimioterapicele se prezinta sub forma de drajeuri. 4.000:4 prize= 400. Aceasta se efectueaza inaintea instituirii tratamentului cu antibiotice. Doza acestora trebuie respectata in cazul administrarii per os. Administrarea antibioticelor si chimioterapicelor se va face respectand regulile de asepsie pentru a nu se introduce in organism germeni care ar putea produce supra infectii cu urmari fatale. solutii injectabile si unguente. bactericide sau antimicotice. 1.M. fara a se astepta identificarea germenului si testarea sensibilitatii sale fata de medicamete. ANTIBIOTICE: 1.Se introduce acul atasat la seringa prin dopul de cauciuc pana la nivelul dopului si se introduce aerul sub presiune in flacon. Pentru incarcarea seringii cu substanta din flacoane cu dopuri de cauciuc se va proceda astfel: 1. se imparte numarul tabletelor.mucegaiurile sau bacteriile. egale. Ampicilina +gentamicina merg asociate si maestecate. CEFOZON: 1g administrat la 12 h: Cale de administrare: IV+10ml ser fiziologic/12 ore si IM +4ml 3. este bine sa se dizolve numai cantitatea necesara unei singure administrari. PROBIOTICE (BIOTIX SI ERCEFLORA DUO).600.V. SCOPUL: este dat de actiunea acestora: distrug microbii.

Cortizonul nu vindeca ci modifica reactia la agentul cauzal. Nu se administreaza IM. Se dizolva in apa distilata sau in ser fiziologic. lent in solutie glucozata 5%. Forma de prezentare: o tablete (predmison adm per-os). o unguente (fluometazona pivalat se adm local pe tegumente si mucoase). Formele injectabile sunt solutii sau suspensii. Se va administra zilnic 1-3 grame KCl pentru recuperarea potasiului pierdut (ACTH-ul marind eliminarea acestuia). Cortizonul se administreaza la inceput in doze mai mari apoi cantitatea scazand progresiv pana la doza minima de intretinere. eficacitatea fiind de cateva saptamani. Ca actiune antiinflamatoare si antialergica. actionand asupra factorilor plasmatici ai coagularii. raportat la numarul dozelor ce trebuie efectuate din acel flacon. ANTICOAGULATE: HEPARINA: se afla sub forma de fiole sau flacoane de 5000UI (unitati internationale)/ml administrate SC. cortizonul se administreaza in diferite afectiuni: o astm bronsic. ADMINISTRAREA ACTH (hormon corticotrop sau adrenocorticotrop-hipofizar). o solutii in fiole (hemisuccinat de hidrocortizon adm iv). ACTH se administreaza si prin perfuzie endovenoasa (PEV). este un hormon secretat de hipofiza si stimuleaza secretia cortizonului si a altor hormoni a glandelor suprarenale. AUGMENTIN: 1 gram administrat la 12 ore Calea de administrare: IV+10 ml ser fizologic. Regimul alimentar va fi sarac in sare. saraca in glucide. ambalata in flacoane inchise. Se administreaza IV. Se preinta sub forma de pulbere alba. Cortizonul este un hormon secretat de stratul cortical al glandelor suprarenale avand actiune complexa.6. ritm de 6-8 picaturi/minut. ADMINISTRAREA CORTIZONULUI Hemisuccinatul de hidrocortizon se administreaza in socul anafilactic.ca doza soc se administreaza 400 (4 fiole) si se corecteaza cu prednison. Cea mai buna forma de administrare a ACTH este in perfuzie continua sau cel putin pe o durata de 5-6 ore. Dizolvatul se pastreaza pe pat de gheata. Tratamentul se face sub control clinic si de laborator. TEHNICA 42. ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR Sunt produse farmaceutice care impiedica coagularea sangelui. Acesta se administreaza in doze progresive de la mic la mare si se administreaza numai in asociere cu un antibiotic (nu se amesteca). o solutii in flacoane (hidrocortizon de acetat). IM sau SC. o reumatism articular acut. doze pe care le stabileste intotdeauna medicul. 7. Alimentatia va fi desodata. IV sau PEV. iar inainte de administrare trebuie bine agitate.Cefalo-sporinele se dilueaza cu apa distilata sau solutie de lidocaina. o soc anafilactic unde apare si edemul glotic. 45 .

Acestea se datoreaza urmatoarelor cause: 1. Majoritatea medicamentelor.Scopul pentru care sunt administrate. Verifica calitatea produselor (termenul de valabilitate.Ce se asteapta de la aplicarea medicamentului respectiv. Respecta regulile de asepsie si antisepsie. aspectul mucoaselor. scaun. varsaturi. miros. tratamentul medicamentos nu este lipsit de pericole. edemele. asistentul medical trebue sa cunoasca: 1. se raporteaza medicului. senzatie de frig sau caldura. face parte din atributiile elementare ale asistentului medical. papule. sange. pe langa actiunea lor principala mai au si o serie de actiuni. inapetenta (lipsa poftei de mancare).Modul lor de actiune asupra proceselor patologice. vezicule. injectarea solutiei dupa o tehnica gresita. care pot provoca bolnavului o simptomatologie neobisnuita. ca: furnicaturi. astfel:  varsaturile la un om bolnav de meningita. aspectul. modificari ale functiilor vitale. aplicarea metodelor terapeutice) tegumentul si a aspectului acestora. diaree sau constipatie. pot un simptom de baza al bolii. 2. Geseli tehnice de administrare: schimbarea medicamentului. In cursul supravegherii bolnavului asistenta va tine cont de: 1. paraziti). iritabilitate. paliditatea sau congestia. 4. marirea pupilelor sub icter (coloratie discreta galbena a tegumentului si a conjunctivei.TROMBOSTOP: cale de administrare per-os. tare). presiune. 4. Mobilitatea tegumentelor. aspect.Smptome subiective: sunt semnalate initial de bolnav sau evidentiate prin intrebarile adresate de asistentul medical. senzatie de amorteala. Tinand cont de cantitate. mictiuni frecvente sau oligurie. Asistenta medicala. 2. varsaturi. uneori greu de interpretat. Dupa orice administrare urmareste efectul medicamentul si supravegheaza bolnavul aflat sub tratament medicamentos. Modificari ale tegumentului: roseata. greata. 3. coma si pierderea completa a cunostintei. HEPATHROMBINA: unguent sau gel ce se aplica direct pe tegumente si mucoase. ritm de evacuare precum si continutul in eliminarile patoligice (puroi. Acesta poate fi insotit de incidente si accidente precum si de complicatii cu urmari immediate sau tardive. astfel: asistentul medical va observa in cursul ingrijirii (toaleta bolnavului.Modificarile intervenite in starea psihica si comportamentala a bolnavului ca: neliniste. modificarea caii de administrare. care consta in diminuarea constiintei si a vigilentei. schimbarea lenjeriei de corp si de pat. Tot ceea ce asistentul medical observa la bolnav in timpul supravegherii si dupa administrarea medicamentului. refuzul la propria persoana). sputa. durere. transmiterea unei boli infectioase prin infectarea medicamentelor . diaforeza. Pentru a deosebi efectul real al medicamntului de simptomele bolii de baza. dar pot fi porvocate si de medicamentul cu care se trateaza aceasta afectiune. eruptii. cianoza. somnolenta sau obnubilatie (tulburare psihica. calea de administrare si ritmul de administrare conform foii de observatie.Simptome obiective: le semnaleaza asistentul medical spontan sau le cauta in mod voit. dezorientare in timp si spatiu. 3. respecta doza.Efectul terapeutic al medicametului. Urmarirea medicamentului administrat. echimoze. paloarea. culoare. cunoscute ca manifestari secundare ale unor medicamente. administrarea in concentratii nepermise. sau icter scleral (dur. culoarea si integritatea ambalajului). aspectul abdomenului.Caracteristicile excretiilor si dejectiilor bolnavului: urina.

in sensul crearii unor tulpini rezistente la antibiotice. TEHNICA 43. dupa efectuarea toaletei organelor genitale externe cu apa si sapun si uscarea regiunii cu comprese sterile.Dezechilibru biologic: cauzat prin modificarea florei microbiene. in cursul tratamentului cu antibiotice. Bolnavul este educat sa urineze primul jet si se recolteaza in urocultor jetul din mijloc fara a intrerupe jetul si fara a atinge gura urocultorului de tegumentul bolnavului sau de lenjerie. astfel: pencilina poate da nastere unei eruptii urticariene sau sa declanseze o stare de soc care poate fi fatala( socul anafilactic). care a fost introdusa in organism). chiar daunator. Se trimit la laborator in maxim 2h 20 ml urina. Orice tratament trebuie aplicat corect conform indicatiilor medicului. de unica folosinta din prima urina matinala dupa ce in prealabil si-a facut toaleta organelor genitale. 2. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic si fizic. dar si administrarea medicamentelor alterate. alterarea uno tesuturi. 3. Hipersensibilitatea organismului fata de anumite medicamente: poate fi din nastere sau provocata dupa o anumita perioada de timp cand este vorba de o stare alergica sau anafilactica (stare de hipersensibilitatea organismului la o substanta straina (antigen). dupa primul contact cand se introduce aceasta substanta. blocarea hemoglobinei din sange. Aspirina poate declansa accese de astm bronsic). Un tratament eronat cu antibiotice poate da un rezultat negativ. restul microorganismelor care paraziteaza organismul se dezvolta mai intens. Recoltarea urinei pentru SUMAR DE URINA SI SEDIMENT URINAR: Bolnavul este instruit sa recolteze urina intr-un urocultor curat. 47 .Urina este recoltata dimineata. se recomanda bolnavului recoltarea urinei pentru urocultura dupa intreruperea tratamentului cu antibiotice. nesteril. prin distrugerea unei parti a florei microbiene.injectate si a instrumentarului utilizat pentru injectii. pot sa se instaleze imbolnaviri virotice sau micoze prin inmultirea excesiva a acestora. acumularea lor in organism si depunerea lor in diferite organe pe o perioada mai lunga de timp. In urma distrugerii prin antibioticele administrate sau sa selectioneze tulpini de stafilococi rezistente la antibiotice.  Manusi de protectie. observarea bolnavului si raportarea medicului a oricaror abateri de la normal. RECOLTAREA URINEI Recoltarea urinei pentru UROCULTURA: MATERIALE NECESARE:  Recipient steril. astfel incat. efect irritant asupra tesuturilor. 4. Actiunea toxica a medicamentului: tulburari ale anumitor organe sau functii. Aceasta stare apare la 2-3 saptamani. Se trimite sumarul de urina la laborator in maxim 1 h de la prelevare. in recipient steril.

TEHNICA 44. RECOLTAREA SANGELUI VENOS PRIN SISTEMUL VACUTAINER
Sangele se recolteaza de obicei, pentru examinari hematologice, biochimice, serologice, bacteriologice.Aceasta metoda asigura confortul bolnavului, calitatea probei de sange si securitatea personalului medical. SCOP: explorator. MATERIALE NECESARE:  Holder – un tub de material plastic, care prezinta la partea superioara amboul la care se ataseaza aculd e punctie prin infiletare, iar in partea inferioara are 2 aripioare;  Acul de punctie care este protejat de carcasa bicolora;  Tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori;  Stativul;  Manusi sterile;  Garou;  2 tavite renale;  Casoleta cu tampoane de vata imbibate in alcool medicinal;  Rulou, pernuta;  Musama si aleza. TEHNICA: Toate aceste materiale sunt pregatite pe masuta de tratament protejata de un camp steril. Bolnavul este pregatit psihic este anuntat si I se explica importanta tehnicii dar si necesitatea efectuarii cesteia. Pregatirea fizica – bolnavul este pozitionat in sala de tratament, pe un scaun in pozitia sezand cu membrul superior in abductie, extenisie si supinatie. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile steril, verifica banda de siguranta a acului de punctie (integritatea si termenul de valabilitate). Indeparteaza carcasa de culoare deschisa sau alba a acului prin rasucire, infileteaza capatul liber al acului in holder, aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului de electie, indeparteaza carcasa colorata a acului, executa punctia venoasa; introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediusul si cu policele impinge tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului. Dupa prelevarea sangelui, se scoate tubul din holder prin impingere asupra aripioarelor laterale cu policele si se introduce tubul urmator. Dupa recoltare, se retrage acul din vena comprimand locul punctiei timp de 3-5 min cu tamponul imbibat in alcool, fara a flecta antebratul pe brat. Se eticheteaza tuburile si se trimit la laborator, se reorganizeaza locul de munca, acele utilizate se depun in recipientul pentru intepatoare. Se va asigura bolnavului confortul termic si fizic, apoi se va supraveghea.

TEHNICA 45. RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE

Procedeul de recoltare este in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze.Pentru majoritatea recoltarilor este necesar ca bolnavul sa nu manance in dimineata recoltarii, “a jeun” = pe nemancate; sa

nu consume nimic de la cina pana in dimineata in care se efectueaza recoltarea. Recolatrea sangelui pentru examene hematologice se face prin 2 metode: 1. Prin punctie capilara; 2. Prin punctie venoasa. 1. Recolatrea sangelui prin punctie capilara (prin intepare) pentru examenele: HLG – hemoleucograma, dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si coagulare, examen parazitologic. MATERIALE NECESARE:  Manusi sterile;  Tavita renala;  Casoleta cu tampoane imbibate in alcool medicinal;  Ace sterile;  Lame degresate;  Lamele (frotiuri). TEHNICA: Se pregatesc materialele pe o masuta protejata de un camp steril si se transporta in apropierea bolnavului. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului necesitatea tehnicii. Pregatirea fizica: bolnavul va ocupa pozitia sezand cu mana sprijinita. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile steril, apoi se dezinfecteaza tegumentul degetului inelar si mediusul cu un tampon de vata imbibat in alcool (evitand congestionarea prin frecarea puternica). Se asteapta evaporarea alcoolului, apoi cu un ac steril se inteapa cu o miscare brusca tegumentul pulpei degetului in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe straturile cutanate. Cu un tampon uscat se sterge prima picatura, se asteapta sa se formeze o alta picatura de sange din care se recolteaza cu lama, dupa care se sterge cu un tampon locul. La extremitatea lamei curate si degresate se recolteaza o picatura de sange, diametrul aproximativ 3-4 mm intr-un unghi de 45° cu lama. Se aseaza o lamela cu marginea slefuita dupa ce picatura de sange s-a intins, lamela se impinge catre partea libera a lamei pastrand mereiu acceasi inclinatie si antrenand toata picatura fara a o fractiona.Lama se agita pentru a se usca, apoi proba se transporta la laborator imediat dupa etichetare. 2. Recolatrea sangelui prin punctie venoasa (examen hematologic, VSH, hamatocrit) VSH-ul – este o analiza soimpla care se bazeaza pe proprietatea glubulelor rosii (hematii, eritrocite) de a se cimenta, depune intr-un tub de sticla, dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu o substanta anticoagulanta (citrat de sodiu 3,8%). VSH-ul se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan, dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii fara sa fie centrifugat in prealabil. MARETIALE NECESARE:  Sistemul VACUTTER, tubul VACUTTER care contine o substanta anticoagulant 3,8% citrat de sodiu;  Materiale necesare pentru a efectua punctia venoasa. TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril. Pregatirea psihica: bolnavul este pregatit si anuntat cu 24h inainte sa nu manace cu 12h inainte de recoltare si sa pastreze repaus fizic. Pregatirea fizica: bolnavul este asezat in pozitia corespunzatoare dupa caz salon sau sala de tratament. Se dezbraca bratul, se aseaza sub acesta un rulou. Asistenta se spala pe maini, alege locul punctiei si dezinfecteaza si executa punctia venoasa. !! VSH-uL se recolteaza fara garou in tub NEGRU!! Se recolteaza 1,6 ml sange, se retrage acul din vena sis e aplica un tampon imbibat in alcool 49

medicinal (fara a flecta antebratul pe brat). Se aseaza tubul in stativ, se trece la reorganizarea locului de munca. Se trece la ingrijirea bolnavului, i se asigura pozitie comoda, se completeaza buletinul, se eticheteaza produsul. 1. Recolatrea sangelui pentru determinarea hematocritului recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, se recolteaza 2 ml sange pe citrat de EDTA (acid etilendiaminotetraacetic) 1%. In tubul de culoare MOV. Tub MOV pentru HLG – hemoleucograma; 2. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice se efectueaza prin punctie venoasa dimineata, bolnacvul fiind nemancat. Se recolteaza 5 ml sange in tubul fara substanta anticoagulanta (tub ROSU). Toate acestea sunt pentru determinarea: uree sanguina, acid uric, creatinina, bilirubina, colesterol, transaminaza, amilaza, electroforeza, calcemie, sideremie, ionograma sanguina, glicemie etc. Tub ROSU: (fara anticoagulan) uree sanguina, acid uric, creatinina, bilirubina, colesterol, transaminaza, amilaza, electroforeza, calcemie, sideremie, ionograma sanguina, glicemie; Tub ALBASTRU: fibrinogen (4 ml sange cu 0.5 ml citart de Na 3,8%), timp de protrombina (se recolteaza 4,5 ml sange/anticoagulant 0,5 ml oxalat de K); Tub MOV: HLG, pentru determinarea hematocritului; Tub NEGRU: VSH, grup sanguin, RH-ul. 3. Recoltarea sangelui pentru examene serologice: Recoltarea sangelui pentru examene seriologice releva prezenta sau absenta anticorpilor in serul bolnavului. SCOP: diagnosticarea unor boli infectioase cum ar fi sifilisul, febra tifoida. TEHNICA: Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, intr-o cantitate de 5 -10 ml intr-o eprubeta, dupa coagulare se desprinde vcheagul de pe peretele eprubetei iar dupa 30 de minute se decanteaza serul intr-o alta eprubeta cu ajutorul unei pipete prin aspirare. Serul nehemolizat are culoare galbuie, iar cel hemolizat are culoare roz. 4.Recoltarea sangelui pentru examene bacteriologice (hemocultura): Reprezinta introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examne bacteriologic. SCOP: descoperirea bacteriilor atunci cand se suspecteaza o septicemie sau o bacteriemie. MARETIALE NECESARE:  Pentru punctia venoasa;  Trusa cu pense sterile;  Casoleta cu material moale;  Seringi de 20 ml;  Apa si sapun;  Alcool iodat;  Alcool medicinal;  2 recipiente cu medii de cultura (unul cu bulion citrat si altul cu geloza semilichida). TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril si transportate langa patul bolnavului. Pregatire psihica: I se explica tehnica si necesitatea efectuarii ei. Pregatirea fizica: ocupa pozitia sezand pe un scaun. Se spala regiunea plicii cotului . Tehnica este efectuata de catre 2 asistenti medicali in care primul asistent se spala pe maini si imbraca manusile steril, iar cel de-al doilea asistent dezinfecteaza locul cu alcool medicinal, apoi

TEHNICA 46. Radiografia reprezinta fotografierea imaginii radiologice pe film radiologic ce permite controlul comparativ cu imaginile anterioare ale aceluiasi organ.apnee. iar recipientul cu geloza semilichida – insamantare anaeroba.expir).cu mainile in solduri si coatele trase inainte.dupa o inspiratie profunda. SCOP: Studierea morfologiei si functionalitatii plamanilor. I se asigura confortul fizic si termic.aplica garoul. 1 Antispastic ( pentru reducerea / scaderea secretiilor salivare). Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. Primul asistent pregateste produsul recoltat in recipientul cu bulion citrat. Buletinul de analize este completat. Se noteaza in FO examenul radiologic efectuat si data. Primul asistent efectueaza punctia venoasa si aspira sangele necesar examenului. Calmante ale tuse. apoi materialul este trimis la laborator. este pozitionat in pozitie ortostatica . PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU RADIOSCOPIE DEFINITIE: Radioscopia reprezinta examinarea unui organ sub ecran fluorescent prin expunerea partii examinate intre ecran si razele X .cu pieptul apropiat de ecran sau de caseta cu film (cand pozitia ortostatica este contraindicata bolnavul va ocupa pozitia sezand sau DD).i se explica cum trebuie sa se comporte in timpul examinarii ( miscari respiratorii: inspir.in spatele ecranului. MATERIALE NECESARE:        Medicatie pentru sedare. TEHNICA: Pregatirea psihica: I se explica bolnavului conditiile in care se va efectua examinarea:camera in semiobscuritate. al atelectaziilor pulmonare (turtirea sau colabarea unui plaman datorita lipsei aerului alveolar) si al modificarilor calibrului bronhiilor. Dupa terminarea examenului asistentul medical ajuta bolnavul sa se imbrace si il conduce in salon. Dupa finalizarea tehnicii. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU BRONHOGRAFIE Bronhografia – reprezinta examenul radiologic al arborelui bronsic dupa introducerea in caile respiratorii cu ajutorul unei sonde a unei substante de contrast (opace la razele Röntgen si sunt hidro si liposolubile) . se efectueaza insamantarea aeroba. Medicatie expectoranta. Scuipatoare. Anestezic: Substanta de contrast.iar examinarea se face in apnee. iar cel de-al doilea asistent desface garoul inainte de retragerea acului. Pregatirea fizica: Se dezbraca bolnavul in regiunea toracica.aparat sau segment. 51 . TEHNICA 47. SCOP : In diagnosticarea tumorilor pulmonare. a modificarilor de volum si de forma in vederea stabilirii diagnosticului.fara ca bolnavul sa ridice umerii. bolnavul e supravegheat.

reprezinta explorarea arborelui traheo-bronsic sub vizibilitate directa cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop. Se anunta bolnavul sa nu manance in dimineata efectuarii examenului.DV.Xilina 2% .punandu-l in legatura cu alti bolnavi carora li s-a efectuat examenul.TEHNICA: Pregatirea psihica: Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea efectuarii tehnicii.  Tavite renale. urmand sa anestezieze arborele traheo. MATERIALE NECESARE :  Bronhoscopul – ales de medic cu toate anexele sale sterilizate. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU BRONHOSCOPIE Bronhoscopia . isi deschide larg gura. Cu jumatate de ora inaintea examenului se va administra Atropina (prin IM) pentru a reduce secretia salivara.  Aspiratorul electric. asezat pe masa de examinare in pozitia DD cu extremitatea cefalica in extensie cu ajutorul tetierei cu care este prevazuta masa de examinare.  Oglinda frontala. orofaringele.va fi pozitionat in DD putin inclinat spre partea care trebuie injectata. iar medicul cu ajutorul unui spray cu Xilina 2% ii anesteziaza limba.Medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii.In ajunul examinarii se administreaza o tableta de Fenobarbital sau Bromobal. Dupa examen se ajuta bolnavul sa se imbrace si va fi condus in salon.  Substanta anestezianta .  Seringi de 5.tampoane de vata. TEHNICA: Pregatirea psihica: Bolnavul este anuntat si convins de necesitatea examenului. Asistentul medical serveste medicul cu instrumentele si materialele solicitate. in mana dreapta va tine o tavita renala.i se creeaza acestuia un climat de siguranta pentru a coopera. Pregatirea fizica: Bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace. instiland picatura cu picatura anestezicul usor incalzit. TEHNICA 48.  Casoleta cu material moale: comprese sterile. va scoate limba. in pozitia trendelemburg pentru dispersarea substantei de contrast.  Masca – pentru medic si asistentul medical.  Pense.DLSDLD. Pregatirea fizica: Bolnavul este asezat pe un scaun.cu toracele ridicat apoi cobarat. Cu 2-3 zile inainte de bronhografie bolnavul va primi expectorante.precum si un calmant al tusei.introduce sonda in arborele bronsic si apoi substanta de contrast usor incalzita. Bolnavul nu mananca si nu bea 2 h pana cand inceteaza efectul anestezicului si va fi instruit sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina prin tuse (nu se inghite pentru a nu produce intoxicatie cu Iod). Dupa .bronsic.  Tampoane pe port-tampoane.10 ml. Bolnavul este anuntat sa nu manance in dimineata examenului.  Departator. cu ajutorul unei seringi. In timpul injectarii substantei de contrast bolnavul va fi ajutat sa-si schimbe pozitia DD. Bolnavul este condus in camera de bronhoscopie.

TEHNICA 49. tromboze) aparatul va fi transportat in salon. 53 .reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. in spatiul III sau IV intercostal. Mana dinspre pat va fi asezata sub cap. Asistentul medical supravegheaza functiile vitale.In primele 2 zile de la interventie se administreaza un regim alimentar usor de digerat si bogat in carbohidrati. este dezbracat pana la brau si asezat pe patul de tratament in DL cu partea interesata in sus.Inregistrarea EKG-ului se face cu aparate speciale numite electrocariografe. Dupa examinare se urmaresc functiile vitale. Dupa examen bolnavul va fi transportat in salon pe carucior si asezat pe pat cu multa blandete.reprezinta explorarea vizuala a cavitatii pleurale cu ajutorul unui instrument optic. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU PLEUROSCOPIE PLEUROSCOPIA ( Endoscopia cavitatii pleurale ) . TEHNICA: Bolnavul este controlat radioscopic in prealabil.iar pentru a preintampina deschiderea plagii se inchide cu agrafe sau este fixatade medic. iar timp de 2-3 zile bolnavul primeste un regim de crutare a laringelui: lichide si alimente pasate. EKG-ul se inregistreaza de obicei in camera de electrocariografie. dupa o prealabila insuflare a cavitatii pleurale cu aer. TEHNICA 50. din cauza iritatiei cauzate de tubul bronhoscopului. TEHNICA: Inregistrarea EKG-ului necesita repausul psihic si fizic absolut al bolnavului. de-a lungul liniei axilare.examinare bolnavul ramane la pat si timp de 4 h se va retine de la alimentatie.care vor infasura cutia toracica. serveste apoi medicul cu solutia anestezianta – Novocaina 1%. Dupa anestezie medicul patrunde cu trocarul in cavitatea pleurala si inlocuieste imediat stiletul cu sistemul optic al pleuroscopului racordat la reteaua electrica. PREGATIREA SI EFECTUAREA EKG-ului EKG –ul . In acest scop asistentul medical va pregati bolnavul din punct de vedere psihic cautand sa-i indeparteze orice frica. Medicul stabileste locul de intrare a acului in cavitatea pleurala. iar cealalta deasupra capului.iar in cazurile in care bolnavul nu este transportabil ( IMA. iar inregistrarea se va efectua chiar la pat. neliniste sau tensiune nervoasa. Plaga va fi pansata destul de strans cu fese de tifon .Asistentul medical va dezinfecta locul ales prin badijonare cu tinctura de iod. SCOP : Stabilirea etiologiei proceselor inflamatorii pleurale si diagnosticarea unor tumori.

EKG. 2. V5 si V6 . Oxigenoterapia . Punctul medio. OXIGENOTERAPIA SCOP : Asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen pentru combaterea hipoxiei. Intre doua cicluri cardiace se inscrie o linie zero potential. in stari de soc.15 min inainte de inregistrare.21 ºC. tulburari respiratorii si circulatorii. V3 si V4 . Bolnavul va fi asezat comod in pozitia DD si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura. Q. iar 6 precordial. V1 si V2 . Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod conventional astfel: P. Punctul parasternal drept V1 . dar si in cazul unor complicatii postoperatorii: hemoragii. iar bolnavul va fi transportat in salon. Asistentul medical noteaza pe EKG numele si prenumele bolnavului. bolnavii anesteziati cu anestezie generala.ul este interpretat intotdeauna de medic in completarea datelor clinice.Bolnavul trebuie sa se odihneasca 10.pe mijlocul liniei care uneste V2 cu V4. 6. contraindicata la bolnavii cu afectiuni ale mucoasei nazale.exploreaza septul interventricular. Punctul parasternal stang V2 . MONTAREA ELECTROZILOR: Electrozii se monteaza pe partile moi ale extremitatilor: se fixeaza 4 electrozi pe membre. R. TEHNICA 51. • Verde – membrul inferior stang. Sonda nazala .clavicular V4 – in spatiul al V-lea intercostal pe linia medio. 1. S. 20. . Asistentul medical trebuie sa asigure o temperatura optima a camerei. • Galben – membrul superior stang.este indicata in hipoxie circulatorie cum ar fii: IMA. 3.exploreaza ventriculul drept.claviculara. este utilizata pentru terapii pe termen lung. • Rosu – membrul superior drept. METODE DE ADMINISTRARE A OXIGENULUI: 1. Dupa incheierea inregistrarii se deblocheaza aparatul si se indeparteaza electrozii. permite administrarea de oxigen in concentratie de 25 – 45% .nascuti. data de integistrare. T. Punctul axilar mijlociu V6 – la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.este metoda cea mai frevcent utilizata. edem pulmonar acut sau in hipoxii respiratorii de diverse cauze si grade.exploreaza ventriculul stang. • Negru – membrul inferior drept. de aceea este recomandat sa fie adus in camera de inregistrare pe carucior sau fotoliu rulant. Punctul axilar anterior V5 – la intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga. in unele situatii la lehuze si nou. insuficienta cardiaca.in spatiul intercostal IV pe marginea stanga a sternului. 4. 5.in spatiul al IV-lea intercostal pe marginea dreapta a sternului. Punctul intermediar V3 .

4. masca – in functie de metoda aleasa. O buna pregatire in vedera interventiilor chirurgicale imbunatateste prognosticul si reduce riscul de complicatii intra sau postoperatorie. Masca .  Sonda nazala. Cortul de oxigen . va observa coloratia tegumentelor. introducerea sondei in nara si fixarea acesteia de obraz cu banda adeziva. Asistentul medical va supraveghea efectul administrarii oxigenului.mascand partial meatul auditiv extern) . Supravegherea bolnavului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitie a unor complicatii.v. TEHNICA 52.2. psihic si lamurirea lui privind interventia chirurgicala. accentueaza starea de anxietate mai ales la copii. dar si pulsul.copii vor fi supravegheati permanent. in functie de recomandarea medicului se va fixa debitul de administrare a oxigenului. mobilizarea periodica a sondei prin schimbarea acesteia in cealalta nara sunt alte sarcini ale asistentului medical. PREGATIREA PREOPERATORIE In sectia de chirurgie sunt tratati bolnavii care nu au alta alternativa de dtartament. Ochelarii pentru oxigen .p. va masura si urmarii respiratia. a) Pregatiri generale este pregatirea la care sunt supusi toti bolnavii inainte de operatii si anume:  Menajarea bolnavului d. de 50% . Bolnavul este asezat intr-o pozitie corespunzatoare. iar pentru a nu disloca cortul. masurarea lungimii sondei pe obraz de la nara pana la targus (proieminenta cartilaginoasa a pavilionului urechii situata anterior.  Banda adeziva . dar si la bolnavii agitati.acordarea suportului psihic. iar daca este posibil in pozitia semisezand pentru a favoriza expansiunea pulmonara. utilizata la copii. 3. umectarea sondei cu apa sterila pentru o mai buna alunecare si prevenirea lezarii mucoasei.d. dezobstruarea cailor respiratorii. cort de oxigen.60% . este contraindicata la bolnavii cu arsuri la nivelul fetei. este frecvent utilizata la copii. 55 . MATERIALE NECESARE:  Sursa de oxigen umidificator (un recipient cu apa pentru barbotarea oxigenului). deci necesita interventie chirurgicala.sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari.aceasta metoda permite administrarea de oxigen in concentratie de 40 . ochelari pentru oxigen. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic si fizic. Ansamblarea echipamentului.pentru fixarea sondei.permite administrarea oxigenului in conc.

In vedera explorarii capacitatii de rezistenta a organismului se va recolta sange pentru: HLG. Regiunea pe care se va interveni este supusa unei igiene riguroase. asigurarea repausului fizic si psihic. asigurarea somnului si a odihnei si alimentatia corespunzatoare. daca a mancat se va efectua spalatura gastrica. bolnavul este supus unei toalete generale. Somnul bolnavului este asigurat cu hipnotice. este in functie de timpul avut la dispozitie.  Golirea si la nevoie spalarea cavitatilor naturale ale organismului precum si toaleta bolnavului. iar dimineata cu o ora. se urmareste o vitaminizare completa a bolnavului si se urmareste si starea de hidratare. Inainte de interventie. iar oja de pe unghii este stearsa. grup sanguin. iar in cazul stenozei pilorice se efectueaza spalaturi gastrice cateva zile inainte. vitaminizare. biochimia sangelui si a urinei pentru examenul sumar de urina. se va observa bolnavul privind eventualele reactii la medicamente sau alimente. proteica. iar daca nu este posibil se efectueaza toaleta pe regiuni la pat sau doar a regiunii care va fi supuse interventiei chirurgicale. iar in ziua respectiva nu mananca. Alimentatia este adaptata bolii de baza asigurand nevoile energetice ale organismului.  Pregatirea bolnavului in vederea introducerii in sala de operatie. glucidica. In seara dinaintea operatiei si dimineata se efectueaza spalatura vaginala cu solutie antiseptica.  Intarirea rezistentei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitica. si in caz de boli sau pusee acute (afectiuni cu strai febrile mari). a reactivitatii organismului sid e rezistenta.  Stabilirea datei interventiei chirurgicale in functie de starea bolnavului. Se va efectua EKG.  Operatii necesare dar neurgente. Protezele dentare. acestea vor fi izolate prin pansamente cu material adeziv. In ziua premergatoare operatiri. parul este strans.  Operatii care nu sunt absolut necesare interventia putand fi amanata. Inaintea interventiei chirurgicale. Daca este posibil. timp de coagulare si sangerare. astfel ca interventia chirurgicala se imparte in:  Operatii necesare urgente. In cazul interventiilor laborioase se va efectua ionograma si proteinemia. glicemie. bolnavul este incurajat si calmat de catre asistenta medicala. Daca pe suprafata pielii exista leziuni. bolnavul bea doar lichide. Reechilibrarea hidroelectrolitica se va face in functie de carente. majoritatea sunt obsedati de frica interventiei fapt ce duce la scaderea rezistentie organismului. interventia chirurgicala se va evita in timpul menstrustiei. bijuteriile sunt indepartate. In vederea conducerii la sala de operatie. Tot in vederea echilibrarii organismului se cauta indepartarea durerii. iar in unele cazuri se practica sondajul vezical. Posibilitatea de a aplica aceste masuri. bolnavul isi goleste vezica urinara. In seara zilei dinaintea operatiei. Explorarea capacitatii de aparare a organismului. se va observa integritatea . iar daca perioada de ingrijire preoperatorie este mai lunga. Acesti bolnavi vor fi internati in saloane cu alti bolnavi care au fost operati pentru a discuta cu ei si a le inlatura nelinistea. bolnavii trebuie feriti de traumatisme psihice. b) Pregatiri speciale – sunt masuri aplicate numai in cazul anumitor interventii chirurgicale sau numai anumiti bolnavi si au drept scop reechilibrarea unor deficiente functionale ale organismului. radioscopie pulmonare si se va evalua functiile vitale. doua inainte se mai poate administra sedative.

In aceasta perioada supravegherea si ingrijirea bolnavului se va face foarte atent urmarind mai multe aspecte: a) Pregatirea salonului si a patului Salonul trebuie sa fie amplasat intr-o zona mai izolata a sectiei si sa contina cat mai putine paturi. 57 . pansamente. pot fi asezati in DL stg sau dr fara perna.tegumentelor. iar daca exista secretii bronsice se dezobstruiaza caile respiratorii prin aspiratie. cardiotonice. fata i se acopera cu un tifon. arata o compresiune cerebrala. Pozitia bolnavului dupa eliminarea anestezicului se poate schimba tredelemburg. iar temperatura mediului ambiant nu va depasi 25°C. tavita renala.  Aparatul cardiovascular – pulsul se masoara de cateva ori pe zi. puls tahicardic si filiform va indica o hemoragie interna. daca apare dispneea se administreaza oxigen. intervalul ce cuprinde cateva zile sau luni. Aistenta medicala insoteste bolnavul in sala de operatie impreuna cu documentele necesare si ramane langa bolnav pana cand acesta va fi narcotizat (anesteziat). Se pregateste patul cu lenjerie curata. bolnavul este bine invelit. dar asezarea sa in pat va fi efectuata de mai multe persoane. In primele ore lumina este redusa. varsaturi. a faciesului precum si starea tegumentului. d) Supravegherea bolnavului post-operator in primele zile. TEHNICA 53. urinar. Frecvent apar stari febrile in evolutia postoperatorie sau subfebrilitate care este normala a 2-a si a 3-a zi dupa interventia chirurgicala. apoi in urmatoarele 24 h din 2 in 2 h precum sid e fiecare data cand medicul cere. INGRIJIREA POST-OPERATORIE Se numeste perioada post-operatorie intervalul dintre sfarsitul operatiei si vindecarea completa a bolnavului. se dezinfecteaza cu alcool iodat si se imbraca bolnavul cu lenjerie curata.T. Uneori modificarile pulsului arata complicatiile postoperatorii (ex: puls bradicardic si amplu dupa interventii cerebrale. semiobscura. dimineata si seara sau suplimentar la indicatia medicului. vata. caderea limbii. starid e agitatie sau gesturi necontrolate. b) Transportul bolnavului de la sala de operatie Transportul se face cu targa sau caruciorul port targa. in prima zi e mai slab si mai frecvent datorita pierderii de sange apoi isi revine. c) Ingrijirea in perioada post-operatorie Bolnavul este atent supravegheat deoarece pot aparea tulburari grave de respiratie. uneori respiratia putand fi impiedicata de bandaje sau aparate de imobilizare. medicamente calmante. Aspectul general se refera la aspectul si culoarea mucoaselor.) . prosoape etc. se practica radarea regiunii. circulatie.A. daca tipul operatiei permite. sericngi. se degreseaza cu solventi organici. Pentru cei anesteziati general. Pozitia bolnavului aflat inca sub anestezie este in DD in special in caz de rahianestezie.  Temperatura – se masoara de cel putin 2 ori/zi. musama si aleza.  Aparatul respirator se evalueaza prin frecventa si amplitudinea respiratiei. se masoara in primele 2 h din 15 in 15 minute. eventual in unele cazuri patuls e incalzeste. Langa pat se pregateste sursa de oxigen. pozitia Fowler (DD cu genunchii flectati pentru relaxarea musculaturii abdominale). garou. alcool. DV. DL stg sau dr. punga cu gheata.

Alimentarea bolnavului postoperatorie este individualizata evitandu-se regimul de foame prelungit. enervarile si se vor favoriza vizitele apartinatorilor. f) Combaterea durerilor post-operatorii si suportul psihic al bolnavului. Durerile postoperatorii pot prezenta intensitati diferite in functie de locul si felul interventiei si tipul de activitate nervoasa a bolnavului. g) Rehidratarea si alimentatia bolnavului. 3. lichidele se vor administra parenteral. 2. o actiune favorabila o are frigul. Linistea bolnavului – se refera la asigurarea unui climat de siguranta care va avea un efect pozitiv asupra sanatatii sale. Supravegherea pansamentului are in vedere si examinarea atenta a plagii. Primul scaun spontan se elimina de obicei in ziua a 3-a si se noteaza in foia de temperatura a bolnavului. uneori cand mictiunea nu are loc se va incerca stimularea prin asezarea unui termofor sau se poate administra 0. Urina se masoara si se noteaza. insa dupa 4-6-12 h bolnavul este invitat sa urineze. La intocmirea dietei se va tine cont de felul operatiei si starea generala a operatiei. Durerile cele mai intense apar in primele 24 h dupa operatie. fortral. De asemeni oferirea si crearea echilibrului psihic va induce o vindecare mai rapida. realizandu-se prin intermediul aplicarii pungii cu gheata care reduce circulatia prin vasoconstrictie reducand astfel riscul de hemoragii si formarea hematomului. iar daca apar sughituri este semn de iritatie peritoneala. culoarea. Se refera la combaterea setei si restabilirea echilibrului hidric prin administrarea de lichide.5 gr metenamina (pentru relaxarea musculaturii). Aparatul excretor de obicei in primele ore dupa interventie bolnavul nu urineaza. lichidele se administreaza peros (pe cale orala) cate o inghititura la 10 – 15 min. se observa aspectul. Se vor inlatura nelinistile bolnavului. Pentru calmarea durerilor se pot administra calmante cum ar fi mialgin. In combaterea durerilor postoperatorii localizate. frecventa schimbarii pansamentului fiind in functie de aparitia semnelor locale (supuratii) si generale (febra) pe care bolnavul le prezinta. Daca bolnavul nu varsa. mai intense noaptea. morfina. Initial . e) Supravegherea pansamentului. tramedol. piafen. Pansamentele se supravegheaza imediat dupa instalarea bolnavului in salon (se va urmari daca nu s-a deplasat precum si secretia in plaga).  Aparatul digestiv se supravegheaza bolnavul in vederea varsaturilor. Utilizarea tratamentelor si tehnicilor calmante. Asezarea in pozitia de menajare a partilor dureroase: pozitia bolnavului trebuie sa puna in repaus zona afectata si sa evite compresiunea terminatiilor nervoase. iar daca bolnavul varsa. dupa care se atenueaza si dispar in decurs de 36-48h. iar pentru combaterea insomniei se administreaza hipnotice. O atentie deosebita trebuie acordata supravegherii si menajarii sistemului nervos al bolnavului deoarece au un rol primordial in coordonarea activitatii tuturor organelor. a tegumentului din jur si eventualele secretii care uneori sunt recoltate pentru examen de laborator. Daca pansamentul este compresiv se va urmari starea tegumentelor din jur. Pansamentul este schimbat la recomandarea medicului. sunt tinute in liniste si obscuritate si la nevoie li se administreaza sedative. Persoanele agitate si nelinistite se supravegheaza cu mai multa atentie. De asemenea se vor urmari starea mucoaselor si restabilirea functionarii tranzitului intestinal – eliminari spontane de gaze. iar buzele vor fi umezite. iar in caz de retentie urinara se efectueaza sondajul vezical. emotiile. Pentru combaterea durerilor se foloseste un complex de masuri ce vizeaza: 1.

regimul alimentar este hidric apoi se introduc supe strecurate.  Vas cu apa calduta. iar din ziua a 3-a piureuri de legume sau alimentatia semilichida.  Sapun lichid pH neutru. Bolnavii care au fost operati sub anestezie locala se pot mobiliza uneori imediat dupa interventie. INGRIJIREA STOMEI Stoma = gura. acestea se pot golid e continut de cateva ori. 2. pe langa toate acestea bolnavii devin mai increzatori. iar gaura de 59 .  In colostoma transversa scaunul e lichid sau moale. deschidere.  In colostoma ascendenta de la lichid la pastos. Aspectul scaunului in functie de tipul stomei:  In colostoma descendenta. transversa. peristaltismul se imbunatateste. gaura. Colostoma – deschidere in intestinul gros care poate vi descendenta. scaunul este de la moale pana la solid. MATERIALELE NECESARE:  Musama si aleza. Mobilizarea bolnavului se face cat mai precoce.  Lighean. atrofii musculare.  Recipient pentru materialele murdare.  Prosoape hartie sau fasa. escare. ventilatia pulmonara se intensifica sis e pun in miscare muschii. Mobilizarea se efectueaza progresiv si instituita precoce duce la evitarea complicatiilor imediate sau tardive: tromboze venoase. Dupa interventiile obisnuite care nu prezinta complicatii. Ileostoma – deschidere in intestinul subtire. constipatii etc.  Pungi deschise cu golire. mobilizarea incepe din prima zi dupa operatie. anchiloza articulatiilor. Ca si tipuri de pungi avem:  Pungi inchise care dupa umplere se arunca.  In ileosotma scaunul este lichid si continuu. Stomele se clasifica astfel: 1.  Foarfeca.  Pungi colectoare. in urma miscarilor circulatia sanguina devine activa. sunt dotate cu un sistem de atasare pe tegument si sunt impermeabile. h) Mobilizarea bolnavului. Cea mai frecvent folosita este colostomia la nivelul colonului descendent pentru cancerul rectal sau anal. Pungile colectoare sunt confectionate din material plastic. TEHNICA 54. ascendenta.  Manusi chirurgicale. pneumonii hipostatice. Din a 6-a zi se poate trece la alimentatia normala.

aseaza un prosop de hartie in jurul stomei pentru a proteja bolnavul de eventualele scurgeri si observa bolnavul pe toata perioada tehnicii. protejeaza patul cu musama si aleza. 2.  Pungi dintr-o singura bucata autoadezive. TEHNICA: In primele zile din perioada postoperatorie. plata sau proeminenta. stoma nu mai evacueaza. natura iritanta a materiilor fecale. Asistenta medicala efectueaza toaleta si se obstrueaza stoma cu o banda adeziva). a 2-a si a 3-a zi dupa interventie verifica permeabilitatea stomei. Constipatia – mai frecvent la cei cu colostoma decat la cei cu ileostoma. vascularizata intens si nu prezinta sensibilitate la atingere). explica tehnica. TEHNICA 55. neschimbarea la timp a pungii sau schimbarea prea frecventa a acestora. Manseta aparatului se fixeaza la nivelurile dorite pe membrele bolnavului de unde pulsatiile se transmit la manometru. o manseta pneumatica cu doua camere in care pompam aerul cu o para de cauciuc. castiga incredera si cooperarea bolnavului si-l roaga sa participe la incrijirea stomei . Deshidratatrea mai frecvent la cei cu ileostoma. Pregatirea fizica: asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. miros neplacut sau necrozarea zonei de fixare – punga e fixata prea strans. INCIDENTE SI COMPLICATII 1. diareea. daca e cazul indepartam parul din jurul stomei. umeda. apoi spalam tegumentul din jurul stomei cu apa si sapun. Asistenta medicala asigura confortul termic si fizic al bolnavului. incurajam bolnavul sa-si priveasca stoma si explica tehnica. Indeparteaza punga cu miscari blande. 3. imbraca manusile. ajuta bolnavul sa se mobilizeze. (Dupa decesul bolnavului. il aseaza intr-o pozitie confortabila. Deteriorarea tegumentului din jurul stomei – reactii alergice la adezive sau la materialele folosite la spalarea tegumentelor. curatatul excesiv al tegumentului.evacuare e prevazuta cu o clema (punga folosita pt scaune semisolide). In prima zi dupa interventia chirurgicala. Aparatul este alcaturit dintr-un cadran gradat in unitati. Amplitudinea oscilatiilor arteriale . Pregateste psihic bolnavul si-l incurajeaza. asistenta medicala panseaza plaga respectand regulile de asepsie si antisepsie. aeriseste salonul. Sterge cu blandete tegumentul din jurul stomei prin tamponare si aplica punga colectoare (lipirea pungii cu autoadezivul direct pe tegumentul uscat si curat). Observa culoarea si aspectul stomei (o deschidere de culoare rosiatica. astfel incat sa nu permita nicio scurgere in jurul stomei. OSCILOMETRIA DEFINITIE : Este o metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului PACHON.  Pungi din 2 bucati.

(totdeauna se masoara comparativ intre 2 membre) Interpretarea rezultatelor: Valorile normale sunt apreciate in limite foarte lungi. TEHNICA 56.Se descopera membrele superioare si inferioare. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului: . . Diferenta mai mare de 2 unitati intre un membru si celalalt (la acelasi nivel) este un semn patologic (ne indica o leziune a trunchiului principal sau obstructii vasculare).2-4 diviziuni in treimea superioara a gambei. Regiunile unde se cerceteaza oscilometria:     Treimea inferioara si superioara a gambei. .A. ceea ce se numeste indice oscilometric. . SONDAJUL DUODENAL DEFINITIE: Introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor.3-4 diviziuni la membrele superioare.Se scade presiunea cu 10 mmHg si se citesc din nou oscilatiile arteriale. Treimea inferioara a bratului. . realizandu-se o comunicare cu exteriorul. pe membrul examinat.3-6 diviziuni coapsa. .Se citeste amplitudinea oscilatiilor pe cadranul manometrului. Treimea inferioara a antebratului. SCOP: a) Explorator : 61 . .Bolnavul este in repaus psihic si fizic cu cel putin 15 minute inainte (camera va avea un climat corespunzator). .Manseta aparatului se fixeaza la nivelul dorit.1. In mod normal variaza intre: .Se pompeaza aer pana ce dispare pulsul periferic (presiunea depaseste T. pana se gaseste valoarea maxima a amplitudinii. variabile de la bolnav la bolnav dar si la acelasi bolnav. . SCOP: Pentru masurarea amplitudinilor pulsatiilor peretelui arterial.Se scade apoi presiunea din 10 in 10 mmHg cu citiri succesive.5 – 2 diviziuni in treimea inferioara a gambei. . Treimea inferioara a coapsei. maxima).se observa pe un cadran gradat al aparatului.

sustine tavita renala sub barbie. I se aseaza in jurul gatului un prosop. imbraca sortul de protectie. Prinde sonda umezita cu mana drepta. Bolnavul ocupa pozitia sezand la marginea patului. analiza sucului pancreatic.  Sonde einhorn. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului.Se introduc lichide si alimente lichide in organismul bolnavilor inconstienti sau cu tulburari de deglutitie. b) Terapeutic . roaga bolnavul sa deschida larg gura. TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe masa de tratament protejata de un camp steril si transportate langa patul bolnavului. C.  Seringi 20 ml.  Manusi sterile. se spala pe maini cu apa si sapun. suc pancreatic si secretie proprie.Se verifica permeabilitatea cailor biliare. .  2 sorturi de protectie.  Casoleta cu material moale. ca pe un creion. se protejeaza patul cu musama si aleza. Se izoleaza patul cu un paravan (daca tehnica se efectueaza in salon). d) Aspiratie continua .  Trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). a cailor extrahepatice. introduce sonda cu blandete in cavitatea bucala pana in dreptul peretelui posterior al faringelui.Drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului.  Recipient cu apa pt umezirea sondei. c) Alimentatie artificiala . a cailor biliare sau a tubului digestiv. B. .In cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale. bila A. I se explica necesitatea tehnicii. . .Descoperirea modificarilor anatomo-patologice. .  Musama si aleza. Asistentul medical imbraca sortul de protectie.– Extragerea continutului duodenal format din continut gastric.Evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare (giardia).Aprecierea functiei biliare hepatice. localizarea proceselor patologice hepatobiliare prin separarea bilei veziculare de cea hepatica din continutul sucului duodenal.  Sulfat de magneziu 33%.  Prosoape. Bolnavul este rugat sa inghita in continuare si se ajuta . MATERIALE NECESARE:  Paravan.  Stativul cu eprubete.  Pahar cu apa. imbraca manusile steril. Bolnavul va fi nemancat. roaga bolnavul sa inghita pentru inaintarea sondei.Dupa interventii chirurgicale pe tub digestiv.  Tavite renale.  Perna cilindrica sau patura rulata.

. . se va renunta la sondaj. se aeriseste salonul. . . se urmareste sonda sub ecran.Se indeparteaza sonda printr-o miscare hotarata (dar cu multa blandete).se efectueaza controlul radiologic (numai in situatia in care celelalte 2 metode n-au putut stabili pozitia sondei).Dupa evacuarea bilei B se colecteaza in continuare o bila clara (galben deschis) care provine direct din ficat – bila C hepatica. Se goleste continutul sondei si se indeparteaza intr-o tavita renala. Se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie (1-2 cm la 3-5 minute). cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos . se ataseaza capisonul (teaca) si se aseaza pe o compresa sterila (langa stativul cu eprubete).La capatul distal al sondei se ataseaza o seringa. . se sterg mucuozitatile de pe fata si barbie. se spala pe maini cu apa si sapun. OBS. 63 . Indepartarea sondei se face dupa ce se introduc cativa ml de aer in sonda si se penseaza capatul distal. musamaua si aleza. : Nu se va depasi durata de executie a sondajului (3.Se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii.cu ajutorul seringii se introduc 60 ml aer prin sonda si dupa 1 minut se aspira. De 37 ºC pentru a favoriza drenarea bilei veziculare.Se penseaza sonda. mentinand extremitatea libera sub nivelul stomacului bolnavului pentru a impiedica scurgerea continutului ei in faringe sau in cavitatea bucala.Se asigura confortul fizic (pozitie comoda in pat) si termic (se inveleste) al bolnavului. dupa care se penseaza (comprima) sonda. b) . c) . care nu mai poate fi asirat daca sonda a ajuns in duoden. sonda a ajuns in duoden (dupa 1.daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml. coapsele flectate pe bazin. sonda fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb. se impinge usor sonda pana la marcajul 60 cm. se aspira bila A coledociana de culoare galben aurie.Se introduc prin sonda (cu ajutorul seringii) 40 ml solutie de sulfat de magneziu 33% la tem.3 ½ ore). . Cand semnul de 45 cm a ajuns la arcada dentara sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac. Se aseaza bolnavul in decubit lateral drept. se deschide sonda si se colecteaza (prin aspirare cu seringa) 40 ml bila vascoasa de culoare inchisa castanie – bila B veziculara .inaintarea treptata a sondei prin miscari blande. obsevand atent marcajul sondei.1 ½ h de la patrunderea sondei in stomac). Se introduce perna cilindrica sub regiunea hepatica a bolnavului. Se verifica pozitia sondei: a) – se introduc 10 ml de lapte prin sonda. Cele 3 tipuri de bila (A. Cand diviziunea 75 cm se afla in dreptul arcadei dentare. dar poate fi aspirat daca sonda se afla in stomac. Se trece la reorganizarea locului de munca. Se indeparteaza sortul.Dupa 30 min. B. daca in decurs de 3 ½ ore nu s-a reusit introducerea sondei in duoden. se indeparteaza seringa. C) captate separat in recipiente (eprubete) etichetate se trimit la laborator cu buletinele de analiza. Asistentul medical indeparteaza manusile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful