TEHNICA 1.

SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT CU BOLNAVUL IN PAT
MATERIALE NECESARE:  cearsaf simplu;  cearsaf plic;  2 fete de perna;  2 perne;  1,2 paturi;  paravan;  sac pt rufele murdare;  manusi de protectie. Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii impaturita in felul urmator: - patura si cearsaful de sub patura (sau plic) se impaturesc fiecare in 3 sub forma de armonica. - musamaua si aleza se ruleaza pe latime sau pe lungime. - cearsaful se pliaza in lungime, cand schimbarea patului se executa pe lungime si in latime, cand schimbarea lenjeriei se executa pe latime. Scop: Asigurarea conditiilor igienice, de confort a bolnavului. SCHIMBAREA LENJERIEI PE LUNGIME: Bolnavul poate fi intors in decubit lateral stang sau drept (DL stg sau dr), in acest caz schimbarea lenjeriei se va efectua pe lungimea patului (avem nevoie de 2 asistente). Se vor aseaza asistentele medicale de o parte si de alta a patului bolnavului, acesta ramanand acoperit pana la schimbarea cearsafului de sub patura. Marginile cearsafului murdar, se desfac de sub saltea, de jur-imprejur, apoi bolnavul este intors in decubit lateral stg sau dr (DL). Asistenta medicala din dreapta prinde bolnavul cu mana dreapta din regiunea axilara dreapta a bolnavului, il ridica usor, iar mana stanga a acesteia o introduce sub umerii lui (regiunea omoplatilor), sprijinindu-i capul pe antebrat, apoi cu mana dreapta de sub axila indeparteaza (trage) usor perna spre marginea patului, bolnavul fiind deplasat usor in aceeasi directie. Asistenta se aseaza in dreptul genunchilor bolnavului, introduce mana stanga sub genunchii acestuia (regiunea poplitee), flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse. Din aceasta pozitie, se intoarce bolnavul in decubit lateral drept (DL dr), sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor (bolnavul se mentine acoperit). Asistenta medicala din stanga, ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele bolnavului (asistenta medicala are imbracate manusile de protectie). Sulul de lenjerie curata se afla langa sulul de lenjrie murdara, iar fara a se atinge cearsafurile intre ele, se va indeparta sulul de lenjerie murdara. Pe jumatatea libera a patului se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite dinainte. Se intinde bine cersaful curat pe jumatatea libera a patului sis e aseaza o perna in fata de perna curate, apois e adduce bolnavul in decubit dorsal (DD) cu multa blandete si delicatete, sprijinindul in regiunea omoplatilor si regiunea poplitee ( regiunea genunchilor). SCHIMBAREA LENJERIEI PE LATIME: 1

Bolnavul poate fi intors in pozitia sezand, in acest caz schimbarea lenjeriei se va face in latimea patului.( Rularea si impaturirea lenjeriei se face ca la schimbarea lenjeriei de pat pe lungime.) Tehnica va fi efectuata de 2 asistente. Una dintre asistente va sprijini bolnavul, iar cealalta va rula lenjeria murdara, dupa ce in prealabil s-a spalat pe maini cu apa si sapun si a imbracat manusile de protectie. Bolnavul este acoperit si este ridicat de asistenta medicala din dreapta in pozitie sezand. Cealalta asistenta indeparteaza pernele pernele si ruleaza spre bolnav lenjeria murdara. Cu manusi curate, se va derula lenjeria de pat curata, de la spatele bolnavului, unde cele 2 cearsafuri se vor intalni fara a se atinge. Se va avea grija ca lenjeria curata sa ajunga la mijlocul patului, pentru a se putea introduce sub saltea, de ambele margini. Dupa intinderea lenjeriei pe suprafata libera a saltelei, bolnavul este culcat, iar daca starea lui o permite este rugat sa ridice regiunea bazinului. Daca insa aceasta nu este posibila, sau este contraindicata, atunci cele 2 asistente vor introduce mainile, dinspre capatul proximal al patului (capul bolnavului), cu palmele suprapuse sub bazinul lui, si il vor ridica. Cu una din mainile libere ramase, se va indeparta lenjeria murdara in sac, derulandu-se imediat lenjeria curata. Dupa efectuarea tehnicii, asistenta medicala, se asigura ca bolnavul este asezat cat mai confortabil. In unele cazuri, aleza se va schimba de mai multe ori pe zi, nefiind nevoita sa schimbe si lenjeria de pat.

TEHNICA 2. MOBILIZAREA BOLNAVULUI
SCOP: Bolnavii sunt mobilizati pentru a preveni complicatiile cum ar fi: tromboze, escare, pneumonii, ce pot aparea din cauza imobilizarii, pentru recunoasterea starii de independenta si grabirea procesului de vindecare. MATERIALE NECESARE: tensiometrul pentru masurarea functiilor vitale OBIECTIVELE MOBILIZARII SUNT:        Mentinerea mobilitatii articulare; Normalizarea tonusului muscular; Asigurarea starii de bine si a independentei bolnavului; Stimularea metabolismului; Favorizarea eliminarilor; Stimularea circulatiei sangvine pentru prevenirea trombozelor, pneumoniilor, escarelor; Accelerarea peristaltismului intestinal;

PRINCIPII CE TREBUIESC RESPECTATE: 1.Mobilizarea se face in functie de natura bolii, starea generala a bolnavului . 2.Exercitiile fizice se fac inainte de masa. 3.Bolnavul trebuie educat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile respiratorii. 4.Se stabileste impreuna cu bolnavul un exercitiu pentru relaxare. 5.Momentul in care se va incepe mobilizarea, precum si ritmul in care sunt efectuate, vor fi hotarate de catre medic, iar executarea in bune conditii tine de competenta asistentului medical. Bolnavul este pregatit psihic, explicandu-i-se tehnica, cat si importanta acesteaia in grabirea

procesului de vindecare. Inainte de a mobiliza bolnavul, cat si dupa mobilizare, ii vom masura tensiunea, pulsul, frecventa respiratorie, faciesul bolnavului cat si starea acestuia. Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunile si starile bolnavului, aceasta facandu-se progresiv. Se va incepe cu miscari ale capului (miscari pasive/miscari active), miscari ale degetelor si incheieturilor (miscari pasive/miscari active), miscarea si schimbarea pozitiei membrelor inferioare si superioare, miscari de flexie si extensie, bolnavul pastrand pozitia decubit dorsal (miscari pasive/miscari active). Urmeaza asezarea bolnavului in pozitia sezand in pat (miscari pasive/miscari active), in pozitia sezand la marginea patului (miscari pasive/miscari active) si apoi ridicarea bolnavului in pozitia ortostatica (miscari pasive/miscari active). OBS !! DOAR IN PREZENTA MEDICULUI, BOLNAVUL VA EFECTUA PRIMII PASI.

TEHNICA 3. CAPTAREA SCAUNULUI LA PAT
SCOP: Evacuator in cazul bolnavilor dependenti si pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice si analiza lor in vederea precizarii diagnosticului. MATERIALE NECESARE:  Paravan;  Masca;  Manusi de protectie;  Plosca sau bazinet;  Musama si aleza;  Invelitoare;  Hartie igienica;  Foaie de temperatura;  Pix de culoare albastra. TEHNICA: Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie. Pregatirea psihica: se comunica cu bolnavul pentru a fi relaxat, explicam importanta tehnicii, montam paravanul in jurul patului; Se realizeaza o rulare a paturii si a cearsafului la picioarele bolnavului apoi se protejeaza patul cu musama si aleza; Pregatirea fizica: se dezbraca bolnavul in partea inferioara si il rugam sa-si flecteze genunchii si sa-i indeparteze. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie si masca. ( plosca o incalzeste in apa fierbinte si o usuca si a fost dezinfectata prin SUMERJARE (scufundare). Cu mana stanga ridicam bazinul bolnavului, si introducem plosca cu mana dreapta, din partea laterala a patului, sub fesele bolnavului dupa care se roteste intre coapsele acestuia. Se acopera bolnavul cu cearsaful sau invelitoarea si asistenta se indeparteaza, pentru a lasa intimitatea bolnavului. Cat timp bolnavul va elimina, asistenta va fi prin salon (nu va parasi salonul), iar cand bolnavul a terminat, acesta o striga. Vom scoate plosca in linie dreapta, dupa ce in prealabil l-am sters in regiunea perianala cu hartie igienica. Plosca se va acoperi cu capacul sau invelitoarea si se va indeparta pentru deversare la toaleta sau daca medical recomanda, se va recolta cu coprorecoltorul, 3

Pregatirea fizica consta in pozitionarea acestuia in decubit dorsal cu capul in lateral (pozitia de siguranta). TEHNICA 4. Meconiu – primul scaun la nou – nascut. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.  foaie de temperatura. el este incurajat si sustinut de frunte. I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata . daca nu o vom sustine noi. Asistenta medicala sprijina cu cealalta mana fruntea bolnavului. il educa sa inspire mai profound pe nas si sa expire pe gura.  Scaun diareic sau apos ─ . dupa ce in prealabil a indepartat materialele din salon si a dezbracat manusile. Se imbraca bolnavul. precum si calitatile lui fizice.  prosop. comunicam cu acesta pentru a nu intra in panica. se acopera. asistentii medicali. Se protejeaza perna bolnavului cu musama si aleza iar lenjeria de corp. va nota in foaia de temperatura scaunul. il incurajeaza pe bolnav.  Scaun grunjos Z.  Scaun cu mucus X. se aeriseste salonul. albastru) . CAPTAREA VARSATURII SCOP: Pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice ale varsaturilor si descoperirea modificarii lor patologice in vederea stabilirii diagnosticului. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun.  musama si aleza. se noteaza nr total urmat de semnul conventional. I se ofera bolnavului tavita renala daca este capabil sa si-o sustina. MATERIALE NECESARE:  manusi de protectie (daca bolnavul are varsatura precedata de prodroame).  Sczun cu puroi P. Daca acesta are proteza.  Scaun sanguinolent S (scaun cu sange).in functie de continutul varsaturii.  2 tavite renale. o vom indeparta in pahar. In pozitia de siguranta.  pahar cu apa aromata.  Scaun melena M (negru lucios cu aspect de pacura). OBS! Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare. Va aerisi camera. pe masuta protejata de un CAMP STERIL. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si trasportate la patul bolnavului. Pragtirea psihica: In timp ce bolnavul varsa.  3 pixuri (verde. vom impiedica bolnavul sa aspire continutul gastric in caile respiratorii. Notarea scaunului:  Scaun normal I. cu un prosop asezat in jurul gatului bolnavului. rosu. Daca starea generala i-o permite acesta mai poate ocupa si pozitia sezand in pat sau la marginea patului.  Scaun moale ∕ .“fragmente” din materiile fecale pentru coprocultura.

HTA. deshidratare. daca nu va fi pastrata pentru vizita medicului.  Manusi de protectie.  Varsaturi bilioase  Pe foaia de temperature se noteaza varsatura sus. pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice. rulam patura la picioarele bolnavului. varsatura si culoarea acesteia.  Tavita renala. pentru a proteja patul. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun dupa ce in 5 . acufene. invelit. Se aseaza urinarul intre coapsele bolnavului. migrene urmate de cefalee occipitala. sterge gura bolnavului cu prosopul de eventualele mucozitati. asistenta medicala se spala pe maini apo supravegheaza bolnavul. CAPTAREA URINEI SCOP: Evacuator.  Urinar. se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. astfel:  Varsaturi alimentare O (cerc de culoare albastra). numele asistentei medicale si ora. aplica comprese umede pe frunte. Daca lenjeria s-a murdarit se va schimba. regurgitatia (intoarcerea alimentelor din stomac sau esofag in cavitatea bucala fara effort si fara greata). puls tahicardic dar filiform. iar cu o compresa se apuca penisul si se introduce in urinar. ofera bolnavului lichide reci in cantitati reduse incepand cu o lingurita si apoi cantitatea crescand progresiv. apoi bolnavul este asezat in pozitia confortabila. indeparteaza continutul in cealalta tavita renala. daca e nevoie si varsatura.pentru a-si clati gura. Asistenta medicala. le vom transporta la patul bolanvului pe o masuta protejta de un CAMP STERIL. asezam musamaua si aleza. iar in foaia de temperatura.  Foaie de temperatura (in caz ca notezi diureza sau cantitatea de urina eliminate pt a efectua bilantul ingesta-excreta) TEHNICA: Urinarele sunt confectionate din plastic sau sticla.Varsaturile se noteaza cu un cerc. respiratie frecventa. TEHNICA 5. Simptome ce insotesc varsatura: dureri abdominale. in care se noteaza numarul acestora. ameteala. vedere incetosata. Se indeparteaza materialele folosite. MATERIALE NECESARE:  Paravan. pentru barbati au un orificiu mai ingust iar pentru femei au un orificiu mai larg in forma de floare. Dupa eliminare. cu alta compresa sterila se sterg picaturile de urina ramase si se indeparteaza urinarul. ne spalam pe maini cu apa si sapun si apoi imbracam manusile de protectie. Dupa pregatirea materialelor. O (cerc de culoare verde). Se va nota in foaia de observatie tehnica.  2-3 Comprese sterile.  Musama si aleza. Notarea varsaturii . Varsaturi sanguinolente O (cerc de culoare rosie). in partea superioara a paginii si scaunul in partea de jos a foii. Montam paravanul.

Se educa bolnavul sa nu arunce corpuri straine in scuipatoare.  2-3 scuipatori dezinfectate si sterilizate cu solutie de lizol 3% sau fenol 2. CAPTAREA SPUTEI SCOP: Explorator. sa nu o expectore in batista sau prin salon.prealbil a dezbracat manusile. Se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. prafului si fata de uscaciune. parazitologice in vederea stabilirii diganosticului. pentru a preveni infectiile nozocomiale. sa nu o imprastie. Sputa este alcatuita din secretia si exudatia patologica a mucoaselor bronhopulmonare din descuamatia epiteliilor pulmonare dar si din substante straine inhalate (praful). Examen bacteriologic MATERIALE NECESARE:  Pahar conic sau cutie Petri. TEHNICA 6. ci sa colecteze in scuipatorile speciale.R. Prin expectoratie se intelege eliminarea sputei din caile respiratorii superioare(C. 1. necesara protejarii suprafetei interioare a organelor respective fata de efectul nociv al aerului. Definitia sputei: Sputa reprezinta totalitaea substantelor ce se expectoreaza din caile respiratorii prin tuse. Pentru determinarea . sa nu inghita sputa.5%. I se asigura cel putin 2-3 scuipatori de rulaj. tavita renala. pahar cu apa. manusi. mucoasa cailor respiratorii secreta o cantitate mica de mucus. Va nota in foaia de temperatura cantitatea de urina. Se trece la reorganizarea locului de munca. In conditii fiziologice.).S. Expectoratia are o mare importanta pentru stabilirea multor diagnostice.  Pentru determinarea cantitatii sputei se vor folosi vase gradate acoperite cu palci de sticla (cantitate fixa de substanta dezinfectanta fenol 100 gr pt a preveni aderarea acesteia pe peretii vasului si pentru a nu se suprainfecta) TEHNICA: Se pregatesc materialele si se transporta la patul bolnavului. Acestea sunt schimbate in functie de cand trebuie prezentate medicului. Este instruit sa nu manance. servetele de unica folodsinta. In conditii patologice se aduna in CAILE RESPIRATORII SUPERIOARE o cantitate variabila de sputa care actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei. Este pregatit fizic si psihic. pentru examinari bacteriologice. Examen flora banala 3. Drenajul secretiilor bronsice 2.

adinamici. TEHNICA 7. Daca sputa se capteaza pentru aprecierea aspectului se utilizeaza scuipatoare emailate cu capac (fara a se adauga o alta substanta in vas. care trebuie scazuta din cantitatea de sputa colectata in vas (recipient).cantitatii se vor folosi vase gradate acoperite cu placi de sticla. Pentru efectuarea schimbarilor de pozitie sunt necesare 1-2 asistente medicale. se aseaza bolnavul 7 . paralizati sau cei cu gips. ALIMENTATIA BOLNAVILOR PASIV Cand starea generala a bolnavului nu ii permite sa se alimenteze singur. Intoarcerea bolnavilor din decubit dorsal in decubit lateral stang sau drept si revenirea in pozitia initiala. cu ajutorul asistentei medicale. Asezarea bolnavului in pozitia sezand. Daca sputa se capteaza pentru examen bacteriologic. palma sa fie asezata pe suprafata corpului bolnavului. cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare. intervine alimetarea pasiva. Bolnavul este pregatit de seara in sensul ca trebuie sa-si spele dantura inainte de culcare. adinamici. iar dimineata se recolteaza inainte de spalrea dintilor. Acesta trebuie sa fie ajutat. se va face in vase speciale fara a fi sterile. 3. TEHNICA 8. SCHIMBAREA POZITIEI BOLNAVULUI SCOP: Pentru prevenirea complicatiilor. dimineata si este indicat pentru evidentierea bacilului Koch. Bolnavul este prins precis cu o singura mana. MATERIALE NECESARE:  tavita  cana cu supa  farfurie cu desert si felul 2  tacamuri  servet sau prosop din panza  pahar pentru apa  vaza cu flori TEHNICA: Se imbraca halatul de protectie peste uniforma. asistenta sa fie asezata mai aproape de patul bolnavului. Schimbarile pasive se efectueaza la bolnavii imobilizati. Aceste schimbari pot fi: pasive si active. astfel incat suprafata de contact sa fie mai mare. 1. imbraca manusile de protectie. Readucerea bolnavului la locul initial pentru cei ce au alunecat jos de pe perna. inconstienti. care ar putea denatura aspectul sputei). Flora banala – se recolteaza dimineata in vase speciale sterile si se transporta la laborator in cel mult 60 minute pentrua nu se suprainfecta. Acestea trebuie sa adopte o pozitie potrivita pentru a putea ridica bolnavul cu mai multa usurinta si efort fizic redus. in vas se afla o cantitate fixa de substanta dezinfectanta de lizol 5%sau fenol 100g sau permanganat de potasiu. cu tulburari de deglutitie si cu afectiuni in stare grava. 2. Asistenta medicala se spala cu apa si sapun. astfel vor fi alimentati bolnavii imobilizati. se aranjeaza boneta sau calota astfel incat parul sa nu cada in alimentele bolnavului.

sucurile vor fi imbogatite cu lapte praf. senzatia de sete va fi exploatata si li se vor oferi alimente nutritive sub forma lichida. Se vor taia alimentele solide in prezenta bolnavului si se va supraveghea debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie a bolnavului. sau mai poate ocupa pozitia decubit lateral cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a-i usura deglutitia. TEHNICA 9. La revenirea apetitului se administreaza alimente solide repartizate in 4-5 mese. iar daca este posibil vor fi acidifiate (acrite) cu lamaie. Asistenta medicala se aseaza in partea dreapta a bolnavului.ce poate fi imobilizat. Bolnavului i se ofera portiuni de alimente nu prea mari. ALIMENTAREA BOLNAVILOR INAPETENTI Asistenta medicala trebuie sa verifice daca inapetenta este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimetele din regim in comparatie cu cele preferate. Alimentele se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului. in pozitia semisezand cu ajutorul rezematoarelor de la pat. preparate din zahar. Mesele vor fi servite la intervale de 2-3 ore. Se verifica temperatura alimentelor. cacao. nu le gusta cu lingura bolnavului si nu baga degetul in ele. (Astfel laptele. si se trece la reorganizarea locului de munca. si i se serveste supa cu ajutorul lingurei sau din cana cu cioc. Dupa terminarea alimentelor. lichidele se vor administra cu lingurita sau lingura. se supravegheaza lichidul care intra in gura bolnavului pentru a evita incarcarea peste posibilitatea lui de deglutitie. alimentele se servesc in portii mici deoarece cantitatile mari provoaca senzatia de plenitudine bolnavului. se asigura necesarul caloric zilnic de 2500-3000calorii/zi. daca acestea nu modifica gustul sau mirosul alimetelor. Asistenta medicala nu sufla in alimente. in cadrul limitelor prescrise de medic. iar daca nu dispune de masuta. Se protezeaza lenjeria de pat cu o aleza iar lenjeria de corp cu un prosop. se indeparteaza eventual resturile alimentare pentru a evita aparitia escarelor. bolnavul este asezat in pozitie comoda. Servirea mesei se face intr-un cadru estetic. Se adapteaza masuta speciala la patul bolnavului. galbenus. Bolnavilor aflati in stare grava. deoarece acesta ar provoca senzatia de plenitudine si favorizeaza diareea. sau cu ajutorul pernelor. se aeriseste salonul. Nu se vor administra alimente hiperzaharate (cu continut ridicat de zahar). La cei complet inapetenti. OBS!!! In timpul alimentarii. se sterge bolnavul la gura. pentru eliminarea senzatiei de greata. Asistenta medicala trebuie sa noteze cantitatea de alimente consummate si sa calculeze valoarea calorica pentru a se putea orienta in ceea ce priveste necesarul zilnic de calorii al bolnavului . precum si cei cu tulburari de deglutitie. bolnavul trebuie incurajat. mancarea este asezata pe o tava. Prin administrarea de alimente lichide hipercalorice. se asigura confort termic si fizic placut. pe un scaun. se strange vesela si se transporta la oficiu. explicandu-i contributia alimentelor in procesul de vindecare. Daca este nevoie se schimba lenjeria de pat. lichidele se servesc reci. pentru a nu le aspira. La cei adinamici si cei in stare grava. sucuri de fructe) in aceste amestecuri se vor introduce si preparate de vitamine. cu mana stanga se ridica usor capul. tava se va aseza pe noptiera sau pe u scaun langa pat.

 foaia de temperatura. daca a urcat sau coborat scari). Locuri de masurare a pulsului:  artera radiala. asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun.  artera carotida. In carnetelul propriu. Pregatirea fizica: bolnavul este pozitionat in decubit dorsal cu bratul sprijinit.2012 PD = 90p / min . Bolnavul este pregatit psihic. Asistenta medicala exercita o presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor si numara pulsatiile timp de 60 de secunde. 9 . dupa ce in prealabil a dezbracat manusile. MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI SCOP: Obtinerea de informatii pentru evaluarea functiei cardio-vasculare.  Subclaviculara. astfel ia nastere o unda pulsatila care poate fi perceputa la palparea arterei pe un plan osos.  artera pedioasa. asistenta fixeaza varful celor 3 degete (index. repereaza artera radiala (in prelungirea policelui). Dupa terminare. PS = 92 p / min. PULSUL: reprezinta conflictul dintre sangele expulzat in artere de catre inima in timpul sistolei ventriculare si masa de sange existenta in vas. tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii de temperature reprezinta 4 pulsatii.  artera temporala. Bolnavul este intrebat daca a depus efort fizic si psihic (daca a primit vreo veste proasta sau buna. Retine valorile si se ocupa de ingrijirea bolnavului. asistenta noteaza pulsul in cifre astfel Ex: J 25. asistenta noteaza grafic in foaia de temperatura valoarea obtinuta cu un pix de culoare rosie printr-un punct pe linia orizontala. Dupa ce a localizat artera radiala.  carnetelul asistentului medical. mediu si inelar) pe traiectul arterei. explicandu-i-se modalitatea si importanta tehnicii.11.  artera femurala. 10-15 minute. Unirea valorii actuale cu valoarea obtinuta anterior se obtine curba pulsatila.  artera tibiala. asiguram daca e nevoie repaus fizic si psihic.TEHNICA 10. Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si apoi se spala cu apa si sapun. TEHNICA: Materialele se transporta lana patul bolnavului. MATERIALE NECESARE:  ceas cu secundar.  artera poplitee.  pix sau creion de culoare rosie.

Elemente de evaluat: tensiunea arteriala maxima (sistolica) si tensiunea arteriala minima (diastolica). stetoscop format din: olive si membrana. iar daca acesta are pozitia ocupata se va trece la masurarea respiratiei.  pix sau creion de culoare verde. MASURAREA SI NOTAREA RESPIRATIEI SCOP: Poate constitui un indiciu pentru stabilirea diagnosticului. aprecierea evolutiei bolii. pt fiecare linie orizontala se considera o respiratie. MASURAREA SI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE SCOP: Evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii si rezistental determinata de elasticitatea si calibrul vaselor).  carnetelul propriu. Se aseaza fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului. Valoarea obtinuta si notata graphic se uneste cu cea anterioara si astfel se obtine curba respiratorie. MATERIALE NECESARE:  tensiometru format din: manseta pneumatica. Dupa terminare.TEHNICA 11. numarul inspiratiilor.  tavita renala.  tampoane de vata. La aceasta tehnica nu necesita preg. adica miscari de ridicare a toracelui timp de un minut. se numara frecventa miscarilor. deoarece poate influenta valorile respiratiei. vom asigura confort termic si fizic bolnavului si se noteaza tehnica in foaia de temperature cu un pix de culoare verde. Se noteaza cifric in carnetelul propriu. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul decubit dorsal unde este cazul. para cu supapa. tubulatura. MATERIALE NECESARE:  ceas cu secundar. recunoasterea complicatiilor si a prognosticului bolii. iar acesta daca doarme nu-l vom trezi. TEHNICA 12. manometru. .  alcool medicinal.  pix de culoare albastra.  foaie de temperatura. se retine valoarea obtinuta. si anume. Nu se pregateste psihic bolnavul deoarece nu se mai obtin valori reale. Se trece la reorganizarea locului de munca.psihica. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril.

ureche si cavitatea bucala. vagin. pana ce se percepe primul zgomot. se aseaza vata acoperita cu tifon pentru a nu permite lovirea rezervoarelor de fundul vasului de sticla. Termometrul in uz (termometru maximal). Se introduce olivele in urechi.  elasticitatea si calibrul vaselor. Se retine valoarea.  vascozitatea sangelui. iar la ultimul zgomot care se aude. TEHNICA 13. Se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei.  recipientul cu solutie dezinfectanta de bromocet sau cloramina 2%. Solutia nu trebuie sa acopere termometrele tinute vertical. Vom indeparta materialele din salon si vom trece la reorganizarea locului de munca. rect. MATERIALE NECESARE:  termometru maximal. Se noteaza si-n carnetul propriu cifric. socotinde-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de Hg. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII Termometrul maximal utilizat in medicina este gradat dupa scara Celsius. acela fiind tensiunea arteriala maxima. in borcane. 11 . asistenta se spala pe maini cu apa si sapun apoi asezam manseta pneumatica pe treimea medie a bratului aflat in extensie si supinatie.  forta de contractie a inimii. termometrele medicale sunt verificate. TENSIUNEA ARTERIALA: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. este tinut in solutii dezinfectante de bromocet sau cloramina 2%. Masurarea temperaturii cu termometru maximal se face in cavitati inchise sau semiinchise pentru a obtine temperatura cea mai apropiata de cea centrala. i se explica importanta si necesitatea tehnicii. Asistenta medicala dezinfecteaza cu alcool medicinal membrana stetoscopului si olivele acesteia. ne vom ocupa de ingrijirea bolnavului pentru a-i reda confortul termic si fizic. se pompeaza aer in manseta cu ajutorul parei de cauciuc pana dispar zgomotele pulsatile. Masurarea se face in axila. Inainte de a fi date in folosinta. reprezinta tensiunea arteriala minima.  carnetelul asistentei medicale. zgomotele devenind mai puternice. FACTORI CARE DETERMINA TENSIUNEA ARTERIALA:  debitul cardiac. si se continua decomprimarea. Bolnavul este pregatit fizic: se asigura ca bolnavul are un repaus de 10-15 minute. Se retin valorile obtinute. doar pana la jumatate. Se sustine membrane stetoscopului pe artera humerala. Dupa transportul materialelor la patul bolnavului. foaia de temperatura . Ne ocupam de foaia de temperatura trecand valorile obtinute printr-o linie orizontala de cunloare albastra. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic. Pe fundul borcanelor.

TEHNICA: Materialele se transporta la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. se apropie bratul de trunchi cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui. o Urmarirea bilantului circulatiei lichidelor in organism (intrari/iesiri sau ingesta/excreta). dupa care se scoate. lubrifiant – unde este cazul. si il usuca prin tamponare cu ajutorul unor comprese. Bolnavul este rugat sa inchida gura. se sterge axila acestuia prin tamponare cu prosopul bolnavului. Se uneste valoarea prezenta cu cea obtinuta anterior pentru a obtine curba termica. Termometrul se va mentine timp de 10 minute. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. bratul era sustinut de asistenta medicala. carnetelul asistentei medicale foaie de temperatura. dupa care se scoate termometrul si se sterge cu ajutorul unui tampon sau compresa cu alcool. se sterge cu o compresa. si se retine valoarfea indicata de coloana mercurului. pix de culoare albastra. Masurarea temperaturii rectal: Se lubrefiaza termometrul. SCOP: o Obtinerea datelor privind starea morfo-functionala a aparatului renal si asupra altor afectiuni. Daca bolnavul era adinamic sau agitat. sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare. daca nu il scuturam. Se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura si carnetelul asistentei medicale. dupa citirea gradatiei.8°C. Ne ocupam de ingrijirea ulterioara a bolnavului pentru redarea confortului termic si fizic placut. se citeste gradatia. Notarea grafica se face printr-un punct de culoare albastra pe orizontala. fiecare linie orizontala a foii corespund 2 diviziuni de grad.        casoleta cu tampoane sterile. Masurarea temperaturii in axila: Se ridica bratul bolnavului. glicerina sau ulei de parafina. Verifica daca coloana de mercur este coborata in rezervor. TEHNICA 14. il clateste sub jet de apa pentru a nu irita tegumentul. se aseaza bolnavul in decubit lateral stang sau drept. cu membrele in semiflexie. o Efectuarea unor determinari calitative si anume analize biochimice din cantitatea . apoi se scutura termometrul. Se trece la reorganizarea locului de munca. imbraca manusile. tavita renala. se spala si se reintroduce in solutia dezinfectanta. Se noteaza cifric in carnetelul individual astfel T°= 38. Masurarea temperaturii in cavitatea bucala: Se introduce termometrul in cavitatea bucala. Se mentine termometrul timp de 5 minute. Termometrul este sustinut timp de 5 minute in rect. Se introduce termometrul cu rezervorul in interiorul axilei. si sa respire pe nas. Se introduce bulbul termometrului sau rezervorului in rect prin miscari de rotatie si inaintare. alcool medicinal. MASURAREA DIUREZEI SI NOTAREA GRAFICA DEFINITIE: Diureza reprezinta cantitatea de urina emisa in 24 de ore. ceas cu secundar. scoate termometrul din solutia dezinfectanta. asigurandu-i intimitatea. Notam grafic in foaia de temperatura si cifric in carnetel. Lubrifiant: vaselina.

Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. o sa actioneze rapid cu miscari sigure si multa blandete. Bolnavul este informat asupra necesitatii si importantei colectarii corecte a urinei si asupra tehnicii. TEHNICA 15. o Miros de fructe coapte sau acetona in diabet. o Culoare rosie deschisa pana la rosu inchis – hematurie. Patologic: o Culoare brun inchisa si spuma – icter. o sa dea dovada de mult tact si delicatete in ceea ce priveste convingerea bolnavului in efectuarea tehnicii. MATERIALE NECESARE:  paravan de protectie. prima emisie sa o arunce. o sa menajeze bolnavul protejandu-l cu paravan. o Culoare albastru verzui. Colectarea incepe dimineata la o anumita ora (ex: ora 8:00) sis e termina in ziua urmatoare la acceasi ora. Valori patologice avem: peste 3000 ml uirna /24h(poliurie) sub 1000 ml/24h(oligurie) absenta urinei in vezica/24h(anurie). . Materiale necesare:  Vase gradate spalate si clatite cu apa distilata pentru a nu modifica compozitia urinei. se spala pe maini cu apa si sapun.(ex: se educa bolnavuls a urineze numai in urinar sis a nu arunce urina). acesta este rugat sa urineze dimineata la ora fixa. iar restul emisiilor de urina sa le colecteze in decurs de 24 de ore. se arunca urina dupa prima emisie. EFECTUAREA TOALETEI PE REGIUNI Pentru efectuarea tehnicii.de urina emisa. o pregatirea materialelor necesare astfel ca ingrijirea bolnavului sa se desfasoare rapid. Se va observa si calitatea urinei si anume: Fiziologic: culoare galben deschis sau brun inchis(urina concentrata). aspect hiperstenuric.Asistenta medicala dezbraca manusile. a paturlui si tinut la racoaresi ferit de lumina pentru a preveni descompunerea urinei. noteaza in foaia de temperatura urina colectata. Dupa 24 de h de colectare. asistenta trece la reorganizarea locului de munca. Daca bolnavul se poate deplasa. imbraca manusile de protectie. dupa un tratament cu albastru de metil. la bol imobilizat la pat se roaga sa urineze inainte de defecare. se citeste gradatia care indica urina emisa. Vasele in care se face colectarea sunt etichetate cu numele bolnavului. asistenta trebuie sa respecte urmatoarele reguli: o sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de o raceala (22°C).  2 scaune 13 .a salonului. Valori fiziologice avem: femei: 1000-1400ml urina/24h barbati:1200-1800ml urina/24h. apoi se colecteaza in vasele gradate toate urinile emise pana a doua zi la aceeasi ora.

necesitatea si importanta tehnicii. Se spala regiunea peribucala si perinazala in sens circular.                  musama si aleza lighean cana pentru apa calda si rece 2 bazinete tavita renala cearsaf manusi de protectie  3 manusi de baie confectionate din bumbac de culori diferite (una pentru fata. Se inchid ferestrele. La fel se va proceda si cu cealalta ureche. se clateste bine. Se acopera gatul cu cearsaful. se indeparteaza noptiera. 2 pahare). se indeparteaza o perna. indepartam patura si o indepartam in forma de armonica la picioarele bolnavului sau o asezam pe scaun langa perna. lenjerie de corp. Toaleta fetei Se aseaza in jurul gatului un prosop. lenjerie de pat. pudra de talc. Se spala regiunea ochilor bolnavului dinspre comisura externa (coada ochiului) spre comisura interna. se sterge cu prosopul. cea de-a 2 perna este protejata cu musama si aleza. termometru de baie. Se sapuneste circular incepand de la umar spre capatul distal. se limpezeste si se sterge cu prosopul. i se explica simplitatea. se clateste bine urechea si se sterge prin tamponare cu prosopul. se aseaza 2 scaune langa pat. se arunca apa din lighean. Se pregateste apa in lighean 2/3. Se sapuneste o ureche si se insista in regunea retroauriculara si in santurile pavilionului. Se spala gatul cu apa si sapun. Se spala fruntea bolnavului dinspre mijloc spre tample. Se clateste cu apa din abundenta si se sterg prin tamponare cu prosopul. Se dezbraca bolnavul complet si se acopera cu cearsaful plic de la patura. insistand in regiunea axilei. se monteaza paravanul pentru intimitate. se taie unghiile. se inveleste membrul bolnavului. se asigura o temperatura corespunzatoare in salon 22 grade. uan pentru trunchi si membre. Sapun cu pH neutru. apoi se sterg prin tamponare cu prosopul. Toaleta pe regiuni: toracele si abdomenul . se intoarce bolnavul in decubit lateral de partea corespunzatoare membrului spalat si se procedeaza la fel si cu celalalt membru.se dezveleste unul din membre dupa ce am asezat musamaua si aleza sub membrul descoperit. materialele pentru ingrijirea cavitatii bucale (periuta si pasta dinti. trusa pentru ingrijirea unghiilor. Toaleta pe regiuni: membrul superior . una pentru organele genitale) 3 prosoape de culori diferite. Bolnavul este pregatit psihic. sac pentru lenjeria murdara. galeata pentru apa murdara. alcool medicinal mentolat. TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului. Capul bolnavului se aseaza pe perna acoperita. la o temperatura de 37-38 grade C.

imbraca manusile de protectie. se sapuneste abdomenul (daca este cazul se insista in regiunea ombilicala cu un tampon montat pe un port-tampon. Se limpezeste cu apa din abundenta.  Sapun cu pH neutru. se indeparteaza bazinetul. se vor taia unghiile daca este nevoie. se sapuneste spatele si regiunea lombosacrala. Se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul. Se clateste regiunea ombilicala cu apa din abundenta pentru a indeparta mirosul. se aseaza musamaua in regiunea coapselor. Se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. se limpezeste si se sterge cu cel de-al 2-lea prosop curat. Introducem primul bazinet sub regiunea sacrala a bolnavei pentru a urina daca aceasta nu a urinat apoi vom schimba cu cel de-al doilea bazinet. se sapunesc coapsele si se insista in regiunea inghinala.  manusi de cauciuc. dezbraca bolnava in partea inferioara a corpului.Se dezveleste regiunea anterioara a toracelui. Musamaua si aleza se aseaza sub abdomen. se clateste si se usuca cu prosopul prin tamponare.  manusa de baie si prosopul(3). se introduce un membru inferior in lighean. protejam patul cu musama si aleza. se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul. se aduce bolnavul in decubit dorsal. Toaleta pe regiuni: organelor genitale MATERIALE NECESARE:  paravan. se sapuneste. Toaleta pe regiuni: toaleta parului MATERIALE NECESARE:  Paravan. este sustinut in aceasta pozitie. Se intoarce bolnavul in decubit lateral. Peste manusa de cauciuc imbracam manusa de baie.se imbraca pijamaua sau camasa.  2 bazinete. iar la femei se insista sub pliurile submamare. Se imbraca cea de-a 2 manusa. Se efectueaza spalatura dinspre regiunea pubiana (simfiza pubiana) spre anus cu sapun ce are pH neutru.  cana cu apa calda. Se indeparteaza musamaua si aleza. se acopera toracele bolanvului. Se flecteaza gambele bolnavului pe coapse si se muta musamaua si se aseaza ligheanul pe musama. se usuca cu prosopul 3 prin tamponare. Se indeparteaza manusa utilizata in tavita renala.dupa ce in prealabil am montat paravanul. se sapuneste gamba insistand in regiunea poplitee si spatiile interdigitale (intre degete). pentru a indeparta mizeria). Metoda se repeta si la celalalt membru inferior.Se frictioneaza cu alcool si se pudreaza cu talc. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. TEHNICA: Bolnava este asezata in pozitia ginecologica. Apa murdara se indeparteaza in galeata. Toaleta pe regiuni: coapsele Punem 2/3 apa curata in lighean la o temperatura de 37-38 grade C. 15 . Frictionam membrele si toracele cu alcool si pudram cu talc. protejam patul cu musama si aleza.  musama aleza.

introduce . se piaptana. Sampon. se intoarce bolnavul in decubit lateral stang si se repeta aceeasi operatie. 2 prosoape feon. se frictioneaza parul apoi se limpezeste. TEHNICA 16. se indeparteaza materialele folosite si se trece la reorganizarea locului de munca. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. balsam. Se trage usor camasa in sus pana la nivelul totacelui. se umezeste parul si se samponeaza. Bolnavul este acoperit cu cearsaful. Patura din cearsaf se pliaza in forma de armonica si se aseaza la picioarele bolnavului. Bolnavul este readus in decubit dorsal cu mare grija si atentie. TEHNICA: Se ridica usor capul bolanvului. imbraca manusile de protectie. MATERIALE NECESARE:  camasa de noapte sau pajama curate  alcool diluat  pudra de talc  cearsaf  sac pentru lenjeria murdara  manusi de protectie TEHNICA: Se va efectua de 2 asistente medicale. perie de par. apa calda. prin miscari lente. Ligheanuls e aseaza pe somiera. se intoarce bolnavul in decubit lateral drept. Acesta este pregatit psihic si fizic. sustinem capul bolnavului si se indoaie salteaua sub restul saltelei. SE DEZBRACA MAI INTAI MEMBRUL SANATOS SI APOI CEL BOLNAV. Una dintre asistente ridica usor in regiunea omoplatilor si regiunea poplitee. se indeparteaza perna pe un scaun. sprijit din regiunea omoplatilor si regiunea poplitee. se usuca cu feonul.      musama si aleza. Se repeta manevra de cate ori este nevoie. Asistenta imbraca manusa de baie peste cea de protectie. se aseaza capul bolnavului in usoara hiperextensie si se protejeaza gatul bolnavului cu un prosop. Peste aleza punem musamaua care este rulata la ambele laturi astfel incat sa formeze un jgheab. Se aseaza o aleza deasupra saltelei indoite. Se sterge cu prosopul. Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului. dupa o pregatire psihica in prealabil. iar celalalt capat se introduce in lichean. SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP LA BOLNAVUL CU FRACTURA DE MEMBRU SUPERIOR SAU INFERIOR DREPT SCOP: Pastrarea igienei personale a bolnavului. Sub ceafa bolnavului se aseaza capatul ingust al musamalei rulate.

se aeriseste salonul. La sfarsit se ung buzele cu glicerina boraxata. Se inveleste bolnavul si se asigura un confort fizic si termic. SE IMBRACA INTAI MEMBRUL BOLNAV SI APOI CEL SANATOS.  undina sau pipeta sterila. se umezeste un tampon deasupra tavitei renale cu glicerina boraxata si se sterg limba.  tavita renala. dupa ce in prealabil am protejat lenjeria de pat cu musama si aleza sau prosop. se reface patul bolnavului.  ser fiziologic(37° C). In jurul gatului se aseaza un prosop. EFECTUAREA TOALETEI CAVITATII BUCALE LA BOLNAVII INCONSTIENTI (COMATOSI) MATERIALE NECESARE:  tampoane pe port-tampoane sterile. MATERIALE NECESARE:  masuta de tratament protejata de un camp steril. Tehnica va fi efectuata cu blandete pentru a nu accentua suferinta bolnavului. comprese sterile. camasa este intinsa bine pentru a nu prezenta cute (pentru a nu favoriza aparitia escarelor). asistenta dezbraca manusile.  manusi sterile. Se readuce bolnavul in decubit dorsal. tavita renala este asezata sub barbie. se spala pe maini cu apa si sapun. La sfarsit se curata dantura si de fiecare data se schimba tamponul. 17 . Bolnavul se acopera.lenjeria murdara in sacul amenajat.  deschizator de gura steril. TEHNICA: Bolnavul se afla in pozitia decubit dorsal cu capul in lateral. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.  spatula linguala.  musama si aleza. TEHNICA 17. Una dintre asistente ridica usor bolnavul din regiunea omoplatilor. SPALATURA OCULARA SCOP: Terapeutic in procesele inflamatoare si pentru indepartarea corpilor straini.  prosop.  tavita renala.  glicerina boraxata 20%. a 2-a trece camasa peste capul bonavului si o trage usor.  casoleta cu comprese sterile. bolta palatina. Se strang materialele folosite. TEHNICA 18. frictionam regiunea predominanta escarelor cu alcool si pudram cu talc. suprafata interna si externa a arcadelor dentare cu miscari din interior spre exterior.  manusi sterile. Se introduce deschizatorul de gura printre arcadele dentare. se trece la reorganizarea locului de munca. se ia sacul cu lenjeria murdara din salon si este trimisa la spalatorie.

ii va sustine capul si tavita renala. Se introduce pipeta in primul orificiu nazal si se lasa sa curga lichidul in nara. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Se protejeaza lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop asezat in jurul gatului.TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnavului. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea efectuarii tehnicii. se verifica prezenta corpului strain in lichidul de spalatura si se indeparteaza tavita renala. se spala pe maini cu apa si sapun. iar cu mana dreapta unde este pipeta cu ser fiziologic (37grade C) toarna incet lichiduld e spalatura din undina sau pipeta. Se roaga bolnavul sa pronunte litera “A” prelungit pentru a obtura fosele nazale. bolnavul va fi intors de una din asistente in pozitia aleasa.  2 prosoape curate. apoi dezbraca manusile. tehnica se repeta ori de cate ori este nevoie. imbraca manusile sterile.  manusi de protectie. SPALATURA NAZALA DEFINITIE: Prin spalatura nazala se intelege evacuarea continutului nazal. oferim acestuia tavita renala si il rugam sa o sustina in jurul barbiei. daca acesta nu este capabil cerem ajutorul unei asistente medicale. cu ajutorul mainii stagi. TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportata la patul bolnavului.(tavita renala imbraca obrazul). capul bolnavului este in hiperextensie si usor intr-o parte. impiedicand patrunderea lichidului in caile respiratorii. Ochiul sanatos se acopera cu o compresa sterila. se aseaza tavita renala de partea ochiului ce urmeaza a i se efectua tehnica (spalatura) lipita de obraz.  ser fiziologic caldut (37° C). iar cealalta efectueaza tehnica. strange materialele folosite. MATERIALE NECESARE:  pipeta nazala sterila. Se roaga bonavul sa aplece capul inainte pentru a colecta lichidul din nara in tavita renala. Asistenta medicala se ocupa de confortul fizic si termic al bolnavului. radicand astfel valul palatin. imbraca manusile de protectie. TEHNICA 19. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul in pozitia sezand cu capul in hiperextensie cu privirea in sus sau pozitia decubit lateral. Pregatirea fizica: Rugam bolnavul poate ocupa pozitia sezand in pat sau pe un scaun daca starea lui permite.  comprese sterile. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.  Tavita renala. Se . Se sterge lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului cu comprese sterile si se indeparteaza compresa ce a acoperit ochiul sanatos al bolanavului in tavita renala. Roaga bolnavul sa roteasca ochiul pentru a se antrena lichidul. daca este cazul se noteaza tehnica si numele persoanei ce a efectuat-o. SCOP: Terapeutic si explorator. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea tehnicii. asistenta deschide fanta palpebrala a bolnavului. Tavita va fi sustinuta de bolnav. Se trece la reorganizarea locului de munca. In acest caz. prin introducerea unei cantitati de lichid caldut. Bolnavul este pregatit psihic si fizic.

bolnavul este asezat intr-o pozitie confortabila. materialele se strang. cereale) se va instila alcool si in cazul insectelor vii sa fac instilatii cu glicerina sau tampon imbibat in alcool cu efect narcotizant. Se sterge lichidul in regiunea perinazala cu un prosop curat sau comprese sterile. Se verifica temperatura serului fiziologic. Se repeta manevra de cateva ori.  musama si aleza.  tavita renala. se introduce glicerina timp de 24h de 3 ori/zi pt a putea fi indepartat. SPALATURA AURICULARA DEFINITIE: Spalatura auriculara reprezinta spalarea conductului auditiv extern prin introducereal unui curent de lichid.protejam patul cu musama si aleza. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. lichidul de spalatura se prezinta medicului dupa externare.  comprese sterile. se spala pe maini cu apa si sapun. SCOP: Terapeutic in vederea indepartarii secretiilor: puroi. iar daca medicul recomanda.  apa distilata 37°C.repeta manevra de mai multe ori pentru fiecare nara.  manusi de protectie. iar continutul va fi indepartat mai usor). spre peretele postero-superior si se asteapta evacuarea continutului. 19 . Pregatirea fizica: pozitionam bolnavul in decubit dorsal sau pozitia sezand in pat ori pe scaun. Se trece la pregatirea pshica a bolnavului: I se explica tehnica si importanta acesteia. Cu mana stanga asistenta trage pavilionul urechii in sus si inapoi. Se usuca conductul auditiv extern cu ajutorul compreselor sau a prosopului si se introduc tampoane de vata in fiecare ureche. rugam bolnavul sa deschida gura (prin deschizatura gurii se largeste conductul auditiv. OBS !!! In cazul corpurilor straine (boabe de legume. Se trece la reorganizarea locului de munca. asistenta dezbraca manusile.  prosop. cerumen sau corpi straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntar si in administrarea de medicamente in otite sau alte afectiuni auriculare. bolnavul este ajutat sa ocupe o pozitie confortabila. Asistenta medicala imbraca sortul. In cazul cerumenului.  vata. Materialele sunt indepartate. se aseaza tavita renala sub urechea bolnavului si o va sustine. se spala pe maini cu apa si sapun.  seringa GUYON de capacitate 200ml (100ml) sterila. imbraca manusile de protectie. vom cere ajutorul unei asistente medicale. pana lichidul evacuat este curat. Daca bolnavul ocupa pozitia sezand in pat. iar cu dreapta injecteaza lichidul de spalatura in conduct. MATERIALE NECESARE:  2 sorturi din plastic. si noteaza tehnica cat si numele ei iar dupa caz ora si data. daca medicul recomanda. imbracam umarul respectiv cu sortul de cauciuc sau plastic si ii protejam lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop in jurul gatului. daca acesta nu este capabil. TEHNICA 20. pastram rezultatul spalaturii.

reducerea proceselor inflamatoare. dezinfectie locala inaintea interventiei chirurgicale (ginecologice.  Manusi sterile. Pentru spalatura putem folosi oxiceanura de mercur 1/4000 (1/5000) sau permanganat de potasiu 1/2000. calmarea durerilor. SPALATURA VAGINALA DEFINITIE: Prin spalatura vaginala se intelege introducerea in vagin a unui curent de lichid (apa sau solutie medicamentoasa) care dupa ce spala peretii vaginali se evacueaza pe langa canula.  Irigator sterilizat utilizat numai pt spalaturi vaginale. usor curbata cu varful bombat si prevazut cu orificii pe varf sid e jurimprejur). 15-20 cm.  Permanganat de K (KMnO4)1/2000 adica 1 gr/2 l apa. Lichidul pentru spalatura vaginala:  Temperatura de 37°C.  prosop.  canula vaginala sterila (confectionata din ebonita. SCOP: Evacuator si terapeutic in vederea indepartarii continutului vaginal (produse fiziologice si patologice).  spalaturi vaginale calde: 45-50° C. obstetricale).  Prosop.  invelitoare sau cearsaf.  Bazinet. cantitate 2 l. In functie de temperatura.  spalaturi vaginale caldute: 36-37° C.  apa t = 37°C. .TEHNICA 21. MATERIALE NECESARE:  Paravan.  Oxicianura de Hg 1/4000 adica 1 gr/4 l apa.  2 bazinete.  Tavita renala. pentru a permite trecerea lichidului. spalaturile sunt impartite astfel:  spalaturi vaginale reci: lichiduld e spalatura pana in 20° C.  Stativ. MATERIALE NECESARE pentru toaleta organelor genitale externe:  sapun cu pH neutru.  Pense hemostatice. este usor curbata(bombata).  Musama si aleza. Canula este folosita din ebonita cu o lungime de 15-20 cm. si prevazuta cu mai multe orificii in varf si imprejur.  manusi de protectie si manusa de baie.

. SCOP: Explorator: in vederea efectuarii chimismului gastric (recoltarea continutului stomacal in vederea evaluarii functiei chimice si secretiei). . dupa ce in prealabil asistenta a imbracat manusile de protectie si manusa de baie.curatarea mucoasei de exsudate si substante straine depuse.  1-2 seringi (de 20ml)ambalate individual. se indeparteaza musamaua si aleza si bazinetul. Se indeparteaza canula din vagin inaintea golirii irigatorului. numele asistentei medicale iar dupa caz data si ora. apoi efectuam toaleta organelor genitale cu apa si sapun. la reorganizarea locului de munca si se noteaza tehnica in foaia de observatie. adaptam canula la irigator. dezbracam bolnava in partea inferioara si o vom pozitiona in pozitie ginecologica (decubit dorsal cu genunchii flectati si coapsele indepartate). Se introduce bazinetul. Materialele folosite sunt indepartate din salon si se trece la aerisirea salonului.pentru administrarea sau introducerea unor substante medicamentoase. Daca medicul recomanda. clatim din abundenta. Primul jet de apa+aer din tubulatura se vor indeparta in bazinet(din cauza ca se raceste primul jet din tubulatura). Sterile:  Sonda Faucher sau Einhorn. indeparteaza materialele folosite pentru spalatura si se spala pe maini cu apa si sapun si schimbam bazinetul.  Prosoape. verificam temperatura lichidului (37°C).evacuarea continutului stomacal toxic in exces de medicamente. uscam regiunea spalata cu prosopul.TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul blnavei pe masuta protejata de un camp steril. Cu ajutorul unei pense hemostatice vom prinde canula si o vom atasa la tubulatura irigatorului sau cu mana sterila. MATERIALE NECESARE: De protectie:  paravan. Se va spala fundul de sac prin miscari de rotatie si se plimba apoi canula pe toata suprafata vaginului. ii asiguram bolnavului un confort termic si fizic placut. Se penseaza tubul si se indeparteaza canula in tavita renala. iar cu mana dreapta introducem canula in vagin dupa ce in prealabila am deschis robinetul si inaintam prin miscari rotative si apoi pana la o adancime de 10-11 cm cand se intampina o rezistenta aceea numindu-se “fundul de sac” posterior vaginului.pentru alimentarea si hidratarea bolnavului. . Pregatirea fizica: indepartam patura.  Musama si aleza. Asistenta medicala indeparteaza manusile de protectie.  2 sorturi din cauciuc. Cu ajutorul mainii stangi evidentiem orificiul vaginal. imbracam manusile steril. Pregatirea psihica: I se explica bolnavei importanta si necesitatea tehnicii in timp ce vom monta paravanul. SONDAJUL GASTRIC DEFINITIE: Reprezinta introducerea unui tub de cauciuc (sonda gastrica Faucher sau Einhorn) prin faringe si esofag in stomac (FES). pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului. Terapeutic: . 21 . dupa care oprim robinetul. pastram lichidul de spalatura. TEHNICA 22. Rugam bolnava sa tuseasca pentru a elimina lichidul ramas in vagin si se sterge regiunea organelor genitale externe cu un prosop curat sau cu comprese sterile. Ne spalam cu apap si sapun.

se aseaza in partea dreapta a bolnavului.  1 prosop. prinde capatul proximal al sondei ca pe un creion si o umecteaza. pt ca se poate produce bronhopneumonia de aspiratie). Nesterile:  2 tavite renale. Pregatirea fizica: bolnavul se aseaza in pozitie sezand in pat sau la marginea patului sau scaun cu spatele cat mai drept. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea tehnicii cat si colaborarea acestuia si sa urmeze intocmai indicatiile pe care le primeste. rugam bolnavul sa sustina tavita renala sub barbie pentru captarea salivei ce se va scurge din gura acestuia. se extrage sonda cu miscare hotarata. dupa ce a imbracat manusile sterile.  1 pahar pntru indepartarea protezei(dupa caz). I se va oferi bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati gura. Rugam bolnavul sa deschida gura.  1 recipient de 5 litri cu apa la temperatura de 25-26° C. Asistenta.  1 recipient pentru colectare. se va indeparta sonda din cavitatea bucala a acestuia. cat mai aproape de radacina limbii rugand bolnavul sa inghita. Bolnavul va fi imbracat cu sortul peste care in jururl gatului aplicam un prosop pentru protejarea lenjeriei de corp. Se goleste continutul sondei in vasul colector si se indeparteaza sonda in tavita renala. dar cu prudenta si blandete dupa comprimarea capatului distal cu ajutorul policelui si a indexului de la mana dreapta sau cu ajutorul pensei hemostatice (pentru a impiedica aspiratia continutului gastric de catre bolnav. e semn ca sonda a ajuns in stomac. Pentru a favoriza golirea stomacului. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. Se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului gastric cu ajutorul unei seringi atasata la capatul distal al sondei. manusi sterile. pana la peretele posterior al faringelui. si cand sonda a ajuns in gura bolnavului cu blandete.  trusa cu instrumentar steril (pense hemostatice)  eprubete sterile. protejam patul cu musama si aleza.  1 pahar cu apa pentru umectarea sondei. Se sterge cu prosopul eventualele mucozitati de pe fata acestuia si barbie.  comprese sterile. Se trece la reorganizarea locului de munca. . Dupa ce am aspirat continutul gastric. iar daca e cazul vom indeparta proteza dentara in paharul cu apa. formularele de recoltare se trimit impreuna cu probele la laborator si se noteaza tehnica.  1 pahar cu apa pentru umezirea sondei. Asistenta pregateste bolnavul psihic si fizic. sa inspire profound si se introduce capatul sondei. Se aseaza bolnavul intr-o pozitie confortabila si se trece la reorganizarea locului de munca. iar prin actul de deglutitie sonda va inainta in esofag apoi e impinsa spre stomac pana la marcajul de 40-50 cm care se afla pe sonda. Se determina cantitatea evacuata. bolnavul este rugat sa-si contracte peretii abdominali. dar rapid.  1 pahar cu apa aromata. Cand marcajul ajunge in dreptul arcadei dentare. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate pe masuta protejata de un camp steril. imbraca sortul. se fixeaza capul bolnavului cu mana stanga intre toracele si bratul acesteia pentru a nu opune rezistenta la introducerea sondei. Se trece la indepartarea sondei prin aceleasi miscari dar in sens invers.

iar verificarea caii de patrundere a sondei se face prin introducerea capatului liber. sau alte substante grase si uleioase. confirma patrunderea sondei in caile respiratorii superioare. apoi roaga bolnavul sa deschida gura si sa respire adanc.  2sorturi din plastic sau cauciuc. cancer gastric si hepatite cronice. iar prin actul de deglutitie. cat mai aproape de radacina limbii.Obs! Tehnica se efectueaza in perfecta stare de asepsie. Cand gradatia de 40-50 cm a ajuns la nivelul arcadei dentare e semn ca sonda a ajuns in 23 . SCOP: Terapeutic in vederea evacuarii continutului stomacal toxic. apoi imbraca manusile steril si umecteaza sonda deasupra tavitei renale.  2 seringi de 20ml. SPALATURA GASTRICA DEFINITIE: Prin spalatura gastrica se intelege evacuarea continutului stomacal si curatarea mucoasei de exsudate si substante straine. Este imbracat cu sortul de cauciuc si protejat in jurul gatului cu un prosop. Se indeparteaza proteza dentara(dupa caz) si i se ofera bolnavului tavita renala. sonda patrunde in esofag si apoi prin miscari blande aceasta este impinsa in stomac. I se explica importanta tehnicii cat si colaborarea pe parcursul acesteia. intr-un pahar cu apa iar prezenta bulelor de aer.  lighean pentru colectarea lichidului de spalatura  2 tavite renale  palnie  2 pahare (unul pentru umectarea sodei si unul pentru proteza bolnavului)  1 pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii bolnavului. in cazul varicelor esofagiene.  2 prosoape. rugand bolnavul sa inghita.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). TEHNICA: Materialele au fost pregatite pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnaului. Pregatirea fizica: bolnavul este asezat in pozitia sezand la marginea patului sau pe un scaun.  musama si aleza. este rugat sa si-o sustina sub barbie pentru captarea salivei. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. imbraca sortul de cauciuc. protejeaza patul cu musama si aleza. provoaca senzatia de greata bolnavului. respiratia si culoarea. MATERIALE NECESARE: De protectie:  Paravan. Este contraindicat in cazul intoxicatiilor cu substante caustice. Materiale sterile:  sonda gastrica FAUCHER. Bolnavilor inconstienti li se urmaresc faciesul. Se aseaza in dreptul bolnavului si fixeaza capul intre bratul si toracele. introduce capatul proximal al sondei in dreptul peretelui posterior al faringelui.  manusi sterile. TEHNICA 23. Bolnavul este pregatit psihic: Se anunta sa nu manance in dimineata efectuarii tehnicii. Umectarea sondei cu ulei. Materiale nesterile:  un vas cu capacitate de 5L ce contine apa la temperatura de 25-26°C.

4. se indeparteaza materialele foloste si se trece la reorganizarea locului de munca. atasam la capatul distal palnia.Impotenta functionala – poate fi partiala sau totala si are ca drept cauza durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare. Se pot produce bronhopneumonii de aspiratii. Produsul este pregatit pentru examenul de laborator. I se ofera bolnavului un pahar cu apa pentru a-si clati gura. 2.  plagi vechi sau infectate ce depasesc cele 6 ore. dupa care se va umple palnia. 5. 3. frig. poate ceda spontan sau dupa administrarea de antialgice. SIMPTOMATOLOGIA PLAGILOR: 1. iar inainte sa se goleasca lichidul din palnie.strivire. osoase sau nervoase. Dupa timpul de actiune:  plagi mecanice: prin taiere. Clasificarea plagilor: 1.se retrage sonda. INGRIJIREA PLAGII PROASPETE DEFINITIE: Plagile sunt leziuni caracterizate prin intreruperea continuitatii tegumentelor si a mucoaselor.Verificam cu ajutorul seringii daca sonda se afla in stomac. cu miscari blande si rapide se va indeparta.Puls tahicardic intalnit in plagi urmate de hemoragii externe sau interne sau de soc .  agenti ionizanti:radiatii. fara resturi alimentare sau substante straine (principiul sifonajului). Se ridica palnia deasupra capului bolnavului.stomac. iar un esantion se va pastra pt examinarea de catre medic. 2. Se va verifica temperatura lichidului de spalatura. Obs! Sonda poate ajunge accidental in laringe si apare relfexul (accesul) de tuse. dar cu caracter pulsatil atrage atentia asupra dezvoltarii unei infectii. Dupa straturile anatomice interesate avem: plagi nepenetrante cand nu depasesc invelisul seros si penetrante.( dupa ce in prealabil seringa a fost indepartata. Dupa profunzime avem plagi superficiale si profunde. cand a ajuns in gura bolnavului. se coboara la nivelul toracelui bolnavului si se rastoarna in lighean. intepare. SEMNE GENERALE: 1. i se ofera bolnavului un confort termic si fizic. Dupa ce s-a verificat pozitia sondei. dupa carese va extrage cu atentie folosind aceleasi metode ca la introducerea acesteia numai ca in sens invers (comprim capatul distal pentru a impiedica scurgerea continutului stomacal in faringe de unde ar putea fi aspirat de bolnav si ar provoca bronhopneumonie de aspiratie). TEHNICA 24. iar reaparitia durerii. Se repeta tehnica pana lichidul de spalatura este curat. Dupa timpul scurs de la producere:  plagi proaspete pana in 6 ore. cand depasesc invelisul seros. iar capatul dispal al sondei a fost comprimat cu mana dreapta sau cu o pensa hemostatica) si se aduce la nivelul toracelui bolnavului. Dupa evolutie pot fi: plagi necomplicate si plagi complicate. electricitate. Se indeparteaza palnia de la capatul distal al sondei si se penseaza. se sterg mucozitatile de pe fata si barbie.  plagi termice: caldura. arme de foc. hiperemia fetei (inrosirea fetei) apoi cianozarea .Durerea – variabila ca intensitate. aspirand.

 sa se asigure prin pansament o buna absorbtie a secretiilor. pentru a reduce durerea si asigurarea vindecarii mai rapide.Tensiunea arteriala scazuta denota prezenta unei hemoragii sau soc traumatic.  sulfamide sau antibiotice. comprese sterile). de tifon. alcool iodat. Daca plaga supureaza. Pregatirea psihica: i se explica bolnavului importanta si necesitatea ingrijirii plagii si efectuarii pansamantului. Pentru toaletarea plagii (in plaga) folosim apa oxigenata (H2O2) ce are rol hemostatic (opreste sangerarea).  solutii antiseptice: alcool medicinal 70°. Daca plaga a fost deja pansata. Se indeparteaza pensa in tavita renala. de jur imprejurul plagii in sens circular. TEHNICA: Toate materialele sunt pregatite si transortate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril.Febra constituie debutul infectiei.  recipientul pentru pensa de deservit cu alcool iodat. peste comprese se va aseza un tampon din vata hidrofila sterila cu rol absorbant. peste care se aseaza din nou 2-3comprese si se fixeaza cu banda adeziva sau fasa (depinde de zona unde este situata plaga).  manusi sterile  musama si aleza. alcool medicinal 70°. sfaceluri (fragmente de tesut necrozat). si se arunca fiecare tampon in tavita renala. infectiosi din mediul inconjurator. Se toarna apa oxigenata in plaga pentru a indeparta eventualele secretii sau eventalii corpi straini. alcool iodat – pt badijonare. sfaceluri – tesut necrozat la suprafata. 2. imbraca manusile sterile.traumatic. rivanol. MATERIALE NECESARE:  trusa cu instrumentar steril. se spala pe maini cu apa si sapun.  2 tavite renale. se protejeaza patul cu musama si aleza. termici. creandu-i un confort termic si fizic si 25 . betadina. regiunea lezata se va imobiliza. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul in pozitie decubit dorsal. tinctura de iod. Indiferent de nivelul la care se intervine pentru a ingriji o plaga in mod corespunzator se cere:  ingrijrea sa se faca in conditii de perfecta asepsie. 3.  plaga sa fie protejata de factori nocivi. se toarna betadina sau apa oxigenata. de fiecare data schimbandu-se tamponul. Pentru badijonarea tegumentului de jur-imprejur-ul plagii folosim alcool medicinal 70°. Daca nu se dezlipeste pansamentul.  banda adeziva. cloramina. Bolnavul se acopera. betadina. tincture de iod. rivanol.  casoleta cu material moale (tampoane de vata. rol dezinfectant si rol de a antrena prin spuma efervescenta eventualii corpi minusculi. tinctura de iod. se lasa sa se inmooie si apoi se indeparteaza. se acopera plaga cu 2-3comprese sterile. se indeparteaza pensa si se trece la badijonarea tegumentului cu alcool iodat. Se aseaza bolnavul intr-o pozitie comoda. Dupa ce plaga a fost toaletata. apa oxigenata – toaletarea plagii – in plaga. de asemenea se mai pot folosi cloramina. in functie de regiunea in care este situata plaga. se desface compresa cu blandete pentru a nu produce dureri prin dezlipirea brutala.

inrosire. Obs! Pe tegumentul badijonat cu iod. nitrat de Ag. Inflamatia este urmata de 5 simptome:  RUBOR .  CALOR . .  pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii. nesuturate se aseptizeaza prin spalare cu solutii antiseptice. Pansamentul umed se mai numeste si microclimat umed si se realizeaza intr-o tavita renala sterila in care se imbiba 2-3 comprese cu solutia indicata de medic. Compresa umeda va fi acoperita cu 1-2 comprese uscate. fie fixand compresa care acopera pansamentul cu banda adeziva. nu se aplica pansamente umede deoarece se pot produce iritatii. bolnavii operati pe tubul digestiv sau cu stricturi esofagiene. H2O2 3%.  FUNCTIO LAESA . determinand o SEPTICEMIE. pansamente locale umede cu cloramina 4:1000.tumefiere.  2 tavite renale. in contact cu elementele de aparare ale acestuia(organismului) da nastere la un porces patologic ce poarta numele de INFLAMATIE.  TUMOR . ALIMETATIA BOLNAVULUI PRIN SONDAJ GASTRIC SCOP: Alimetatia bolnavilor inconstienti.  pahar cu apa pentru umectarea sondei.caldura.  lichidul alimetar recomandat de medic in cantitati de 200-400ml (36 . comprese sterile). Plagile vechi se panseaza si se controleaza zilnic. sunt considerate plagi infectate.  2 prosoape.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). rivanol 1:1000.  2 sorturi.  sonda gastrica sterila. secretante.  pahar cu apa pentru proteza bolnavului. Odata cu patrunderea germenilor in organism. antibiotic conform antibiogramei la recomandarea medicului.  trusa cu material moale(tampoane de vata.durere. cu tulburari de deglutitie cu intoleranta sau hemoragii digestive.  manusi sterile. apoi se fixeaza pansamentul fie prin bandajare sau infasare. stoarcerea sau masajul plagii sau a regiunii invecinate (acestea ar putea provoca diseminarea germenilor din plaga.  DOLOR . Obs! Se interzice apasarea. MATERIALE NECESARE:  Paravan.37° C)  seringa Guyon preumpluta cu apa pentru a spala si a goli sonda.  seringi de 20 ml. NU SE INTRODUC in trusa cu instrumentar steril pensele ce au fost folosite in plaga.lezarea sau tulburarea functiei regiunii respective.  palnia mare care poate fi adaptata la extremitatea libera a sondei. Plagile vechi infectate. TEHNICA 25. Plagile vechi – sunt plagile care depasesc 6h de la accident.se trece la reorganizarea locului de munca.  musama si aleza.

+baie. se aeriseste salonul. Se verifica pozitia sondei. In caz de staza gastrica. cu miscari blande si rapide sonda se indeparteaza in tavita renala.  1-2 eprubete sterile pentru urocultura. cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimetati pe aceasta cale o perioada mai indelungata de timp. foarte incet dand dovada de multa rabdare.  tavite renale. manusi prot. pregatita cu apa.  musama si aleza. tifon. pentru a goli sonda de contnutul alimentar. TEHNICA 26. comprese sterile). MATERIALE NECESARE:  paravan. SE EFECTUEAZA SONDAJUL GASTRIC APOI ALIMENTAREA GASTRICA. se controleaza continutul gastric (aspirand cu ajutorul unei seringi).  manusi sterile. prosop). Cantitatea de alimente se administreaza in 4-6 doze. Bolnavul este pregatit fizic: acesta este asezat in pozitia sezand in pat sau pe un scaun. SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator sau terapeutic in vederea evacuarii continutului. sapun pH neutru. dar in sens invers. Bolnavul este pregatit psihic: i se explica importanta si necesitatea tehnicii cat si colaborarea cu noi in timpul efectuarii ei. La bolnavii inconstienti. se trece la reorganizarea locului de munca. La capatul distal sau extremitatea libera a sondei se adapteaza palnia si se toarna lichidul alimetar recomandat de medic (200-400ml) la temperatura de 37° C si care nu trebuie sa prezinte impuritati si grunji.  casoleta cu material moale (tampoane de vata.  sonda sterila (eventual 2). Inainte de indepartarea sondei. i se asigura un confort termic si fizic placut. rola cu banda adeziva TEHNICA: Se pregatesc materialele si se transporta la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Se indeparteaza sonda prin aceleasi miscari ca la introducere. se aspira continutul gastric si se executa o spalatura gastrica. se adapteaza seringa GUYON. SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE DEFINITIE: Sondajul vezical la femeie reprezinta introducerea unei SONDE sau CATETER prin uretra in vezica urinara.  ulei de parafina steril.  recipient cu oxicianura de Hg 1:5000. Se comprima sonda cu ajutorul pensei hemostatice sau a cu policele si indexul pentru a se evita scurgerea lichidului ramas pe sonda in faringe (pentru a preveni pneumonia de aspiratie).  materiale pentru efectuarea toaletei organelor genitale externe (bazinet. sonda se aplica ENDONAZAL. iar cand aceasta a ajuns in gura bolnavului.  trusa cu instrumentar steril. daca acesta nu se poate produce spontan si pentru efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda. se sterge cu prosopul eventualele mucozitati de pe fata si barbia bolnavului. 27 . I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati gura.

iar cu ajutorul policelui si indexului mainii stangi. Se penseaza capatul sondei si se indeparteaza prin aceleasi miscari invers celor cu care s-a introdus. imbraca manusile sterile. Se indeparteaza bazinetul si se aseaza o tavita renala (daca e in scop evacuator se aseaza un alt bazinet) pe musama si pe aleza intre coapsele bolnavei. aceasta se pozitioneaza in partea dreapta a bolnavei. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. iar capatul distal se va prinde intre inelar si degetul mic indreptat in jos. Operatia se repeta de 4-5 ori cu tampoane curate.  3-4 tampoane pentru labiile mici. Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala. vom sterge orificiul uretral dinspre simfiza pubiana spre anus. SPALATURA VEZICALA Folosim aceleasi materiale necesare sondajului vezical.  1-2 tampoane pentru labiile mari.  5-6 tampoane pentru orificiul utral  Si ultimul tampon ramane pe orificiul meatului urinar sau uretral pana la pregatirea sondei. Se efectueaza toaleta regiunii. sonda se orienteaza cu varful inainte si indreptata in sus. Cu un tampon imbibat in oxiceanura de mercur 1/5000(1/4000). Se aseaza bolnavul si se acopera cu cearsaful sau invelitoare. folosim fiecare tampon o singura data (1 singura stergere). DEFINITIE: Prin spalatura vezicala se intelege introducerea unei solutii medicametoase prin . La femei dezinfectarea se face de sus in jos (dinspre simfiza pubiana spre aus). Se trece la reorganizarea locului de munca. Tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere. Se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuatuat-o cat si cantitatea de urina recoltata. printr-o miscare in forma de arc pentru a-i usura trecerea si inaintarea in vezica. lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza. Se izoleaza patul cu paravan. SONDAJUL SE EFECTUEAZA IN PERFECTA STARE DE ASEPSIE ATAT A BONAVULUI CAT SI A INSTRUMENTELOR SI A MAINILOR CELEI CARE EFECTUEAZA TEHNICA. Acesta va fi supravegheata in continuare in repaus la pat. Cu o pensa hemostatica se prinde sonda cu mana stanga si se scoate din ambalaj si o prinde cu degetul mare si indexul mainii drepte ca pe un creion. Obs! Pentru dezinfectarea organelor genitale externe si a meatului uretral (urinar) sunt necesare 6-7 tampoane sterile. iar in continuare se goleste vezica intr-un recipient sau punga gradata. Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful spre simfiza pubiana. indeparteaza labiile si evidentiaza meatul urinar. se pozitioneaza bolnavul in pozitia ginecologica si se indeparteaza patura si perna pe un scaun. Bolnava este pregatita psihic. se introduce bazinetul dupa care se trece la efectuarea toaletei organelor genitale externe. TEHNICA 27. Se lubrefiaza sonda cu ulei de parafina steril.TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavei pe masuta de tratament protejata de un camp steril. bolnava se imbraca si se aseaza intr-o pozitie cat mai comoda in pat. i se explica importanta si necesitatea tehnicii si o rugam din timp sa nu manance. Paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea libera a sondei. Scurgerea urinei in tavita renala confirma prezenta sondei in vezica. tinand-o ca pe un creion.

1.a captul distal al sondei se aseaza o compresa sterila pana la reumplerea seringii.2%).  ulei de parafina steril.  lichid de spalatura 1L(36-37° C) ce poate fi: ser fiziologic sau nitrat de argint 1/4000 (a.  vaselina sterile (sterilizarea lubrifiantelor se face prin fierberea in baie de apa 29 .  bazinet. pielografie in afectiuni renale.  2 sonde sterile.sonda sau cateter in vezica urinara. TEHNICA: Vom pregati bolnava psihic si fizic. MATERIALE NECESARE:  paravan.  manusi sterile. Recoltarea urinei se face in vase sterile in absenta oricarei substante straine pentru a preveni fermentatia urinei. TEHNICA 28 SONDAJUL VEZICAL LA BARBAT SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator sau terapeutic in vederea evacuarii continutului. Dupa finalizarea tehnicii. Traumatismele uretrei sau vezicii urinare.  seringa GUYON.  tavita renala. solutie de rivanol 0. MATERIALE NECESARE:  Paravan. am uscat zona prin tamponare cu comprese sterile. tampoane de vata).  musama si aleza. dupa fiecare spalatur. dezinfectam cu tampoane imbibate in oxiceanura de mercur 1/5000. daca acesta nu se produce spontan si pentru efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda.  solutie de oxiceanura de mercur 1/5000(1/4000). care ar genera rezultate eronate ale examinarilor. Aceasta a urinat si am efectuat toaleta organelor genitale externe. Se repeta operatia de cateva ori pana cand se scurge lichidul curat. Sonda se indeparteaza la fel ca la sondajul vezical si se efectueaza in perfecta stare de asepsie a materialelor cat si a mainilor care efectueaza tehnica. pot constitui porti de intrare pentru infectii. SCOP: Terapeutic in vederea indepartarii exsudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicali sau pregatirea in vederea unei explorari cum ar fi citoscopie.  2 prosoape. la capatul distal al sondei se adapteaza seringa GUYON si se introduce lent 80-100mL solutie fara a destinde vezica. boric 3%.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice).  trusa cu instrumentar moale(comprese sterile.  musama si aleza. Se indeparteaza seringa si se asteapta sa curga lichidul introdus.  manusi de protectie si manusa de baie (si restul de mat pt toaleta organelor externe).  manusi sterile.  prosop. dupa care tehnica incepe cu sondajul vezical. Dupa efectuarea sondajului evacuator.

Cand vezica s-a golit. Recipient gradat pentru colectarea urinei. Sondele FOLLEY (15-16) cu balonas. se pot fixa in vezica urinara pentru a efectua sondajul permanent. MATERIALE NECESARE:  paravan. sonda se indeparteaza cu extremitatea libera ridicata pentru usurarea trecerii curburii de la nivelul ciocului. prin compresia glandului intre police si index se evidentiaza meatul uretral (urinar) si se introduce sonda cu curbura spre simfiza pubiana aproximativ 12cm. Dupa terminarea tehnicii asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Dupa toaleta organelor genitale externe. CLISMA SIMPLA EVACUATOARE DEFINITIE: Clisma simpla evacuatoare reprezinta introducerea prin anus in rect si colon. Sub bazin se aseaza o perna mai tare sau o patura rulata pentru evidentierea meatului urinar. prin umflarea balonului si introducerea in tubul aferent a 5-10 ml ser fiziologic la temperature de 37°C. Cand sonda ajunge in vezica urinara. punga gradata sau eprubete pentru analiza de laborator. dezinfecteaza glandul si meatul urinar. dinspre meatul urinar spre corp(tampoanele fiind imbibate in oxiceanura de mercur). colonoscopie sau pregatirea bolnavului inaintea interventiei chirurgicale asupra rectului. Dezinfectarea se face dupa decalotarea glandului de sus in jos. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. se izoleaza patul cu paravan si intre coapse se aseaza tavita renala. il pozitionam bolnavul in pozitia decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate. La bolnavii care nu prezinta retentie urinara (ischiurie) sondajul este efectuat pentru administrarea medicamentelor introduce in vezica cu o seringa adaptata la sonda vezicala. Poate fi evacuatoare. Se protejeaza patul cu musama si aleza. vaselina sau glicerina. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. TEHNICA 29. solutie de oxiceanura de mercur1/5000(1/4000) casoleta cu material moale steril (tampoane de vata. Terapeutic pentru introducerea unor mdicamente sau alimente. . la capatul distal va incepe sa picure urina. noteaza tehnica in foaia de observatie. medicamentoasa sau alimentara. care se capteaza in tavita renala. cu pensa si tampoane sterile. fese) 2 tavite renale materiale pentru efectuarea toaletei genitale externe(se va specifica ca aceasta s-a facut anterior). Eprubete sterile. Cu mana stanga. SCOP: Evacuator in vederea evacuarii continutului intestinului gros sau pregatirea bolnavului pentru unele examinari cum ar fi rectoscopie. de trei ori cu tampoane diferite. imbraca manusile steril. comprese sterile. se efectueaza toaleta organelor genitale externe.       timp de 30 de minute) 2 sonde sterile (se pregatesc 2 sonde Folley). Bolnavul este pregatit pshihic si fizic. a unor lichide ce vor ajuta la indepartarea materiilor fecale sau efectuarea unor tratamente. Cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrifiaza cu ulei de parafina. aeriseste salonul si trece la reorganizarea locului de munca.

invelitoare sau cearsaf . pt adolescenti 250ml. dupa caz.           TEHNICA 30. imbraca manusile sterile. imediat ce varful a trecut prin sfincter. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Inainte de a se goli irigatorul. Membrul inferior stang care intra in contact cu planul patului. se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza. Bolnavul este adus in pozitie decubit lateral stang sau drept si este rugat sa retina lichidul timp de 15-20 minute. 31 . Dupa cateva minute acesta este adus in decubit dorsal (aceste schimbari de pozitie sunt pentru a facilita patrunderea lichidului la o adancime mai mare . este intins. Se aseaza irigatorul pe stativ la o inaltime de 50cm. Se efectueaza toaleta perianala si perineala.musama si aleza. Ii schimbam pozitia dupa care captam materiile fecale daca nu poate sa se deplaseze la toaleta. Bolnavul este pregatit fizic si psihic. canula sterila. substanta lubrifianta (ulei de parafina sau vaselina). se lubrifiaza canula iar cu mana stanga indeparteaza fesele bolnavului si cu mana dreapta se introduce canula prin anus in rect. casoleta cu comprese sterile.  stativ. prescrise de medic (35-37° C). manusi sterile. Se inlatura patura la picioarele acestuia si este dezbracat in partea inferioara si asezat in decubit lateral stang. cu marginile si extremitatile rotunjite. se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. masca. se noteaza tehnica in foaia de observatie.  materiale pentru fectuarea toaletei perineale. irigator cu lichid pentru clisma alcatuit din: adulti=500-1000 ml apa la temperatura de 35-37°C + 4 linguri de ulei de parafina sau glicerina sau 1 lingura de sapun ras. Bolnavul este rugat sa respire adanc sa-si relaxeze musculature abdominala. Apoi fixeaza canula la tubulatura irigatorului cu robinetul inchis. iar celalalt membru este flectat (pentru relaxarea peretelui abdominal si idepartarea feselor). pana ce invinge rezistenta sfinterului anal apoi se ridica extremitatea exterioara a canulei. INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE Tubul de gaze este un tub de cauciuc. iar canula este indepartata in tavita renala. SCOP: Evacuator in vedrea eliminarii gazelor din colon in cazul meteorismului abdominal (imposibilitatea de a evacua gazele in mod spontan). deasupra patului bolnavului. Se introduce aproximativ 10-12 cm. Alte pozitii: genupectorala sau decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate si genunchii departati. semirigit de aproximativ 30-35 cm lungime si cu un diametru de 8-10 mm. pe un alt bazinet curat. perpendicular pe suprafata cu varful indreptat inainte. tavite renale. Se indeparteaza materialele. in directia vezicii urinare. bazinet. se verifica temperatura lichidului sau a substantei medicamentoase. Se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a lichidului in colon prin ridicarea irigatorului cu mana stanga la aproximativ 50 cm. copii150ml si sugar:50-60 ml. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. robinetul este inchis.

Escara apare ca o placa ALBA. Regiunile predispuse escarelor corespund punctelor de sprijin ale corpului pe planul patului. Cauzele aparitiei escarelor: 1. Daca este necesar se repeta tehnica dupa una doua ore.MATERIALE NECESARE:  paravan. stari de denutritie. lubrifiaza tubul.  tavita renala. imbraca manusile.  invelitoare. Obs! Pentru lubrifierea canulei sau a tubului de gaze nu se foloseste VATA. Se efectueaza toaleta regiunii anale.  musama si aleza. ROSIE. 3. Cauze generale sau determinante: paralizii ale membrelor. bolnavi adinamici sau cu arteroscleroza. iar cu dreapta introduce tubul de gaze prin anus in rect si colon. prin miscari de rasucire si inaintare pana la o adancime de 15-20cm. se indeparteaza materialele folosite. dupa ce se restabileste cisculatia la nivelul mucoasei. 2. Se pregateste bolnavul psihic in vederea efectuarii tehnicii cat si importanta efectuarii acesteia.  manusi sterile. VIOLET sau NEAGRA. Se acopera bolnavul cu o invelitoare si se mentine tubul de gaze cel mult 2 ore pentru a nu produce traumatisme ale mucoasei rectale.  lubrifiant. Alte cause cum ar fi: cute ale lenjeriei de pat si de corp. in tavita renala. Cauze locale sau favorizante cum ar fi: mentinerea indelungata intr-o singura pozitie.  masca. starea tegumentelor reprezinta oglinda calitatii muncii profesionale de ingrijire a asistentului medical. si medicamente dar si o igiena defectuoasa. Se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat cu musama si aleza. TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril.  tub de gaze steril dispus sau nu cu punga colectoare. depind de pozitia pe care bolnavul o poate lua: . se aeriseste salonul. MANEVRE PENTRU PREVENIREA APARITIEI ESCARELOR DEFINITIE: Escara reprezinta o leziune profunda a tesuturilor prin irigarea insuficienta datorata comprimarii lor mai indelungate intre o proeminenta osoasa si un plan dur. Se indeparteaza tubul de gaze dupa degajare. Escara reprezinta “cartea de vizita” a asistentului medical. obezitate. varsta. Cu mana stanga indepartam fesele bolnavului.  comprese sterile. resturi de alimente. Se aseaza bolnavul in decubit lateral stang si se dezbraca. TEHNICA 31. se noteaza tehnica in foaia de observatie si se trece la reorganizarea locului de munca. pot irita mucoasa rectala. Regiunile predispuse escarelor. subnutritie. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. malnutritie. deoarece firicelele de vata care sunt introduce. se aseaza bolnavul in pozitie comoda.

regiunea iliaca. TEHNICA 32. regiunea interna si externa a genunchilor. energic.  colacei. pentru ca se mentin bine pe loc.  alcool medicinal diluat. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Se pudreaza cu “pudra de talc”. apoi se sterg tegumetele prin tamponare (deoarece umiditatea favorizeaza aparitia escarelor). Bolnavul este pregatit fizic si psihic. regiunea omoplatilor. fiind hidrofile. Alimetatia trebuie sa fie bogata in proteine pentru a favoriza cicatrizarea dar si cu un aport de vitamine.  pudra de talc. bolnavul va fi intors in alta pozitie fata de cea initiala (daca starea acestuia i-o permite). sapa. In cazul aparitiei primelor semne ale unei escare.  musama si aleza.  prosoape . regiunea genunchilor. regiunea sacrala. Fesele cel mai des utilizate sunt cele din bumbac. MATERIALE NECESARE:  Paravan. Bolnavul trebuie hidratat iar necesarul de lichide in 24h este de 1. regiunea coatelor. La un interval de 30-60 de minute. regiunea interna si externa maleolara. daca nu sunt semnele aparitiei unei plagi.  unguiente (oxid de zinc inpreuna cu vitamina A si D2) acesta se foloseste doar atunci cand escara exista deja. Se efectueaza masajul regiunilor predispuse escarelor cu alcool diluat prin miscari circulare. local in jurul punctelor dureroase. Dimensiunile feselor variaza intre 5-25 cm latime si 5-20m lungime. i se explica importanta si necesitatea tehncii si este pozitionat in functie de regiunea care trebuie toaletata in prevenirea escarelor. se maseaza profound. astfel realizandu-se stimularea circulatiei sangvine periferice. folosita in plaga.1. dar cu multa blandete (timp de 10 minute). regiunea umerilor. Se vor aseza colacei sub fiecare regiune predispusa escarei.Pozitia DECUBIT VENTRAL: regiunea tamplelor. regiunea feselor. 2. de panza sau material plastic.Pozitia DECUBIT LATERAL STANG SAU DREPT: regiunea trohanteriana. regiunea degetelor membrelor inferioare.  tavita renala. Se imbraca bolnavul cu lenjeria curata si i se asigura un confortu fizic si termic adecvat. Dimensiunea fesei se 33 . regiunea calcaielor.Pozitia DECUBIT DORSAL: regiunea occipitala. 3.  sapun. exercita o presiune uniforma asupra locului de palicare si. deoarece pudra.5-2Litri/24h. INFASAREA/BANDAJELE DEFINITIE: Prin infasare se intelege fixarea pansamentului cu ajutorul feselor de tifon. absorb exsudatele si sangele din plaga. iar escara se va ingriji dupa principiile ingrijirii plagilor. Se efectueaza toaleta bolnavului imobilizat la pat. se va anunta medicul.

o acoperim cu un material protector in scopul de a o proteja de mediul inconjurator si fixam acest material cu ajutorul unei fesi sau cu material adeziv. b) Pansamente absorbante – folosite pentru a absorbi secretiile. care a ramas in afara. apoi se acopera bolta craniana cu ture oblice fixate. cu ture circulare.  Fasa se infasoara intr-o singura directie.  Pentru o fixare sigura. coltul liber se rasfrange. se indoaie si se trece cu fasa a doua oara peste capatul liber. Aplicarea fesei se incepe cu o tura circulara. pentru a-l fixa. ca sa nu impiedice miscarile asistentei in timpul manoperei. deasupra sprincenelor. Extremitatea libera se poate fixa cu un ac de siguranta. de obicei de la stanga la dreapta. lasand plaga descoperita. pentru a nu produce dureri sau tulburari de circulatie si sa nu fie prea larga pentru ca sa nu alunece. prin coasere. Fasa se poate conduce circular.  Bandajarea incepe cu 2-3 ture circulare numite ture de fixare la o distanta de 10 -15 cm de plaga. iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul regiunii respective.  Fasa sa nu fie aplicata prea strans. in asa fel incat acestea sa adere reciproc. CAPELINA Pentru acoperirea intregii bolte craniene se poate folosi infasarea in calota (capelina). Daca fixarea se face prin innodare.  Capatul fesei se fixeaza in partea opusa regiunii bolnave si se leaga intrun loc in care nodul nu va incomoda bolnavul. aplicam peste ea daca este cazul substante medicamentoase.se intelege intreg actul medical prin care dezinfectam tegumentul in jurul unei palgi. se despica capatul fesei cu ajutorul unei foarfece drepte in suficienta masura pentru a o putea lega. Pansamentele pot fi: a) Protectoare – pentru a feri plaga de contactul cu exteriorul (ex: plagi operatorii sau dupa efectuarea unei punctii). in forma de opt sau in evantai dupa regiunea anatomica unde se aplica. Bolnavul va fi asezat comod in pozitie sezand sau in decubit dorsal. in spirala. dupa prima tura. coltul fixat cu mana stanga. sa fie usor accesibila pentru asistenta. Infasarea corecta se executa dupa urmatoarele reguli generale:  Infasarea mebrelor se incepe de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase.  Turele fesei trebuie sa acopere pe cele precedente. cu ajutorul unui emplastru sau se poate innoda. iar infiermiera care sustine regiunea pansata se va aseza la spatele bolnavului sau langa el.alege in raport cu regiunea unde se aplica. Asistenta care aplica pansamentul va sta cu fata spre bolnav. Astfel de pansamente se folosesc pentru tratarea plagilor infectate.  In timpul infasarii se vor evita miscarile inutile si se va avea grija sa nu se produca dureri bolnavului. Fasa se fixeaza in jurul capului. curatam si dezinfectam plaga. sa nu se desfaca una de alta si sa nu prezinte incretituri. PANSAMENTELE Prin pansament . secretante: . in asa fel ca regiunea care urmeaza sa fie infasata sa fie asezata pe un support sau sustinuta de o infirmiera. Cu mana stanga se fixeaza coltul fesei. lasand libere pavilioanele auriculare. Cand s-a trecut cu prima tura circulara.

dezbraca mnusile. Bolnavul este pregatit fizic: pozitionarea acestuia pe un scaun. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. in vederea tratamentului sau pentru depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni. uleioase sau a unei substante coloidale in statul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa. sa nu faca gargara si instilatie nazala cu solutii dezinfectante. dupa ce limba a fost apasata cu ajutorul spatulei linguale. este rugat sa nu manance sis a nu consume lichide. 35 . se spala cu apa si sapun. Eticheteaza eprubeta. o treimea mijlocie a coapsei (fata externa). numele persoanei care a efectuat tehnica (trebuie evitata atingerea dintilor. importanta acesteia. o portiunea externa a bratului in muschiul deltoid.c) Pansamentele compresive – sunt acelea care se aplica in copul de a se opri o sangerare sau de a tine stransa o articulatie intr-o entorsa. roaga bolnavul sa deschida gura si inspecteaza fundul gatului.  spatula linguala. SCOP: Pentru depistarea unor germeni patogeni de la nivelul faringelui.  tampoane de vata. TEHNICA 33. cu tamponl faringian).  2-3 ace de seringi.  sativ pentru eprubete. INJECTIA INTRAMUSCULARA (IM) INJECTIA reprezinta introducerea unei substante in stare lichida in organism prin intemrediul unor ace care traverseaza tesutul organismului. INJECTIA INTRAMUSCULARA reprezinta introducerea unor solutii izotone..  Erubete prevazute cu tmpoane montate pe port-tampoane sau ansa de platina. imbraca manusile.  tavite renala. MATERIALE NECESARE:  Manusi sterile. d) Pansamentele ocluzive – sunt acele pansamente care se fac in scopul de a se izola complet o plaga de exterior. Asistenta pregateste materialele necesare:  seringi de unica folosinta de diferite dimensiuni. Locurile de electie sunt: o cadranul superoextern fesier. Sterge cu ajutorul tamponului depozitul de pe faringe si amigdale. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic: I se explica tehnica.  masca de tifon. noteaza in foaia de observatie. TEHNICA 34. isi pune masca de protectie. RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN Exsudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui porces inflamator faringian. e) Pansamente umede – se folosesc cu scop antiinflamator.

aspectul macroscopic al solutiei privind culoarea. Asistenta medicala imbiba 2 tampoane cu alcool. 3.10/10mm. 8/10. o Asistenta verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor. Acul va fi introdus in intregime. a acelor. unul asezandu-l intre inelar si degetul mic si cu celalalt dezinfecteaza tegumentul din zona aleasa. Intinde cu policele si indexul mainii stangi tegumentul. o Flacoanele cu pulbere trebuie sa fie sigilate cu protectie de aluminiu sau material plastic. Se retrage acul si se alege alt loc de electie. o Se folosesc ace cu o lungime cuprinsa intre 40-70mm si un diametru de 7/10. inclusiv doza. Flocoanele sunt particule vizibile cu ochiul liber rezultate din unirea unor particule foarte fine. imbraca manusile steril. Se introduce acul de la seringa in fiola si se aspira continutul. fesa a fost impartita in patru si se alege cadranul superoextern. bolnavul este asezat intr-o pozitie comoda ramanand in repaus fizic timp de 5-10 minute. pozitionandu-l in decubit ventral. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. se pot forma noduli (la inceput sunt durerosi. asistenta retrage rapid acul cu seringa si se dezinfecteaza locul comprimand si masand usor pentru a se dispersa solutia si pentru o absorbtie mai rapida. Dupa terminarea tehnicii. Asistenta aspira si daca nu a patruns intr-un vas de sange. Daca totusi a patruns in nodul. Dupa finalizarea tehnicii. Daca acul este prea scurt si solutia se administreaza in tesutul adipos. Se aseaza seringa pe o compresa sterile. iar cu mana dreapta introduce acul atasat la seringa. solutia de injectat.Supuratie aseptica datorita nerespectarii regulilor de asepsie. dupa care capata o consistenta dura si inainte de a efectua tehnica zona trebuie palpata si se evidentiaza patrunderea acului in nodul). 2. explicandu-i importanta si necesitatea efectuarii tehnicii si fizic. iar daca s-a patruns intr-un vas de sange va fi scos si inlocuit cu altul steril. insecte sau urme de umezeala. sustinandu-se amboul acului. o Asistenta verifica integritatea ambalajului seringii.Hematom datorita intreruperii unui vas. perpendicular pe tegument. se poate produce o infectare a zonei. termenul de valabilitate si capacitatea. Asistenta pregateste psihic bolnavul. Imaginar. Cu un tampon imbibat in alcool medicinal se dezinfecteaza fiola. manusi sterile. alegand alt loc de electie. nu poate fi injectata. claritatea (lipsa flocoanelor sau a impuritatilor). 9/10. se intampina o rezistenta si de aceea se scoate acul si se inlocuieste cu altul steril. Se indeparteaza acul si se inlocuieste cu unul steril dupa care se elimina aerul din seringa fara a indeparta teaca protectoare a acului. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. valabilitatea. . introduce lent solutia medicamentoasa. alcool medicinal. gatul acesteia sau cauciucul flaconului dupa ce se desigileaza. INCIDENTE/ACCIDENTE 1. 2 tavite renale.     comprese sterile. Pulberea trebuie sa aiba consistenta si culoarea specifica medicamnetului si nu trebuie sa contina reziduuri. o Se verifica eticheta cu numele medicamentului si valabilitatea.Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri.

notarea punctiei. sau recoltarea unei cantitati de 500 ml de sange in edem pulmonar acut sau hipertensiune arteriala. Paracenteza abdominala. intr-un organ sau orice tesut al organismului cu ajutorul unui ac sau trocar. 5. Scop: Explorator pentru recoltare de sange in vederea examinarii de laborator si terapeutic in administrarea de medicamente sub forma injectiei intravenoase si perfuziei (PEV). 2. rahidiana biopsica. In practica curenta se executa urmatoarele punctii: 1. PUNCTIA VENOASA DEFINITIE: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie. 3. osoasa. 37 .4. P. P. pregatirea fizica si psihica a bolnavului.Paralizie prin lezarea nervului sciatic (se evita patrunderea prin respectarea zonelor de electie a injectiei). intr-o cavitate naturala sau patologica. se extrage manual sau chirurgical. 6. reorganizarea locului de munca. 4. Venele subclaviculare. Venele femurale. pregatirea instrumentarului si a materialelor necesare.Embolie uleioasa prin injectarea intr-un vas a solutiei uleioase (se poate evita prin verificarea pozitiei acului prin aspirati. scopul puctiei. Venele antebratului. 2. fundului de sac DOUGLAS. PUNCTIA DEFINITIE: Prin punctie se intelege operatia prin care se patrunde intr-un vas. 8. ingrijirea ulterioara a bolnavului. Punctia venoasa. TEHNICA 35. Cu ocazia fiecarei punctii trebuie sa tinem seama de: 1. Acul se poate indeparta. 4. pregatirea produsului recoltat pentru trimiterea la laborator. dar si pentru transfuzare. Venele de pe fata dorsala a mainii. 4. 3. 5. vezicii urinare.Ruperea acului datorita contractiei voluntare si/sau agitatiei bolnavului. 7. 3. 5. executia punctiei. 2. Venele de la plica cotului. Locul punctiei: 1. articulara. 6.

gradatia si bizoul fiind in sus. Daca este cazul se efectueaza toaleta locala a tegumentelor si se schimba lenjeria daca s-a murdarit.6. acestea devenind turgescente. Se schimba directia acului cu 1-2 cm. daca punctia a fost in scop explorator. fizic. pozitionandu-l in pozitie sezand pe scaun cu bratul in abductie si supinatie sau bolnavul este asezat in pat in D.  alcool medicinal. Se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: Injectarea medicamentelor. formand un unghi de 30°.  tampoane. Aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei.  solutia injectabila. imbraca manusile. Se patrunde cu acul traversand in ordine tegumentul in directie oblica. perfuzie (dupa indepartarea stazei) sau recoltarea sangelui. 10/10 cu bizou lung. Pregateste sangele recoltat pentru trimitere la laborator. executand o usoara compresiune si tractiune in jos. apoi peretele venos invingand o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. 7/10.  2 tavite renale. roaga bolnavul sa stranga pumnul pentru evidentierea venelor. se verifica patrunderea acului in vena prin aspirare cu seringa. fixeaza vena cu policele mainii stangi la 45 cm sub locul punctiei. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun.  perna elastica pentru sprijinirea bratului. In mana dreapta intre police si restul degetelor se tine seringa. locul pentru punctie. Se aseaza sub bratul bolnavului perna protejata de musama si aleza. explic tehnica si importanta efectuarii ei. deoarece exista risc de a face hematom (colectie de sange intr-un tesut). bratul fiind in pozitie verticala. cu membrul superior sprijinit in extensie.  seringi de capacitate corespunzatoare. Palpeaza cu indexul mainii stangi. Se comprima locul punctiei 3 minute. examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului si alege locul de executare a punctiei.  eprubete. in lumenul venei.  manusi sterile. astfel incat maneca sa nu impiedice circulatia de intoarcere. abductie si supinatie.D. fara a comprima artera. Se dezbraca membrul ales. 7. MATERIALE NECESARE:  musama aleza. pana la realizarea hemostazei (oprirea sangerarii). Dezinfecteaza locul cu un tampon imbibat in alcool. strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa (efectuand staza). Venele epicraniene si jugulare. Se fixeaza seringa. Bolnavul este instalat comod in pat si este supravegheat. .  garoul. acul ramanand atasat. Venele maleolare interne. Reorganizeaza locul de munca si noteaza punctia. Se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic.  ace de 25-30mm si diam de 6/10. nu se flecteaza antebratul pe brat. Se aplica tamponul imbibat la locul patrunderii acului si se retrage brusc acul.

dupa care se inainteaza pe traiectul venei 2 cm. MATERIALE NECESARE:  2-3 ace de lungimi variabile (2.  2 tavite renale.  solutia injectabila. INJECTIA INTRAVENOASA (IV) DEFINITIE: Reprezinta introducerea unei substante medicamentoase pe cale venoasa.Flebalgia: durere localizata pe traiectul venelor. Obs! Daca nu se foloseste un garou standard. Obs! Nu se vor efectua miscari circulare si nu se va flecta antebratul pe brat (risc de producere a hematomului).  garou.Hematomul: apare in urma perforarii unei vene. tamponul trebuie sa comprime vasul pana la realizarea hemostazei (oprirea sangerarii). pana simtim ca am patruns in peretele venos.  alcool medicinal. sezand sau semisezand. Capetele vor sta in sus si bucla in jos. Dupa injectare se tamponeaza locul si se indeparteaza acul rapid. dupa care se dezleaga garoul. iar solutia este injectata lent. Injectia intravenoasa necesita in prealabil PUNCTIA VENOASA. cotul sprijinit pe un rulou sau o pernuta protejata de musama si aleza. se punctioneaza vena dupa ce am fixat-o cu policele de la mana stanga.  manusi sterile. Atentie! Nu se injecteaza aer in vasele de sange deoarece se poate produce EMBOLIE GAZOASA ce duce la EXITUS=MOARTE. Se aspira pentru a verifica prezenta acului in lumenul venei. 39 . vena. INCIDENTE/ACCIDENTE 1. TEHNICA: Materialele au fost pregatite pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnavului.  musama si aleza. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. alege locul de electie. bratul fiind in extensie. dupa care se maseaza usor bratul in sensul circulatiei venoase si se aplica garoul deasupra locullui de electie (7-8cm). o senzatie de gol.  pernuta sau rulou. antebratul in supinatie. imbraca manusile steril.  tampoane de vata. Se folosesc solutii izotone si hipertone.5-3cm). mai jos de locul ales. Se trece la reorganizarea locului de munca si la notarea injectiei intravenoase.TEHNICA 36. se va avea grija in timpul efectuarii buclei(nodului).  2-3 seringi cu capacitate diferita. Locuri de electie: vezi punctia venoasa. capetele acestuia sa nu atarne peste locul de electie. Se dezinfecteaza locul. Timpul de administrare poate fi si 10 minute (administrarea calciului).  comprese sterile. Pregatirea psihica: i se explica bolnavului importanta si necesitatea efectuarii tehnicii si fizic: bolnbavul este pozitionat in pozie decubit dorsal. datorita unei injectii prea rapide sau de substanta care irita tunica interna a vasului. 2. se introduce acul oblic. in functie de indicatiile medicamentului introdus.

comprese sterile.( Solutiile de administrat sunt izotone si cristaline(insulina. aceasta se ridica usor dupa planurile profunde. Se trece la reorganizarea locului de munca. . dupa care cuteaza o portiune mai mare de tegument cu policele si indexul mainii stangi. dureri accentuate iar in timp. 6. SCOP: Terapeutic. iar cu mana dreapta se introduce acul brusc. 7/10 mm si lungimea de 30-50mm(3-5cm).Senzatia de uscaciune (valuri de caldura): la nivelul faringelui datorita lezarii unui vas. pregatim fizic adica pozitionam bolnavul in pozitie sezand cu bratul sprijinit pe sold si este rugat sa-si relaxeze muschii. Bolnavul este pregatit psihic. o Regiunea supra si sub spinala a omoplatului. pozitionandu-l pe acesta in functie de locul de electie. Refacerea venei are nevoie de 24 de ore. MATERIALE NECESARE:  Ace su diametru de 6/10. o Flancurile abdominale(insulina). dupa care se injecteaza solutia lent prin apasarea pistonului cu ajutorul mainii drepte.Embolia gazoasa si cea uleioasa duc la exitus (moarte). cu bizoul lung. 5. TEHNICA: Toate materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. urmate de necroza daca solutia administrate a fost iritanta. 4.  Manusi sterile. explicandu-i-se tehnica si importanta acesteia si fizic. Asistenta dezinfecteaza locul ales. TEHNICA 37. o Regiunea subclaviculara. INJECTIA SUBCUTANATA (SC) DEFINITIE: Prin injectie subcutanata se intelege introducerea unei substante medicamentoase in tesutul cellular subcutanat. de aceea in acest timp nu se mai efectueaza alta electie. histamina). Pentru injectia pe fata externa a bratului. Se retrage brusc acul. LOCURI DE ELECTIE:: o Fata externa a bratului. imbraca manusile steril. Dupa ce se efectueaza cuta cu mana stanga.Ameteli/lipotimie/colaps: se intrerupe administrarea si se anunta medicul. iar cu dreapta se prinde seringa ca pe un creion. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun.  Solutia injectabila.  2 tavite renale. longitudinal 2-4cm. masand usor pentru a dispersa solutia si pentru o mai buna absorbtie a acesteia.Injectarea solutiei paravenos (pe langa vena): manifestata prin tumefierea brusca a tesutului.  Tampoane de vata. se dezinfecteaza locul injectiei. sub pliul(cuta) format(-a). Se verifica pozitia acului prin aspirare (pentru a nu fi intr-un vas de sange).3. o Fata supero externa a coapsei.  Alcool medicinal.  Seringi de capacitate corespunzatoare solutiei de administrat.

in grosimea dermului si se injecteaza solutia lent.  manusi sterile. 4. Se prinde seringa cu mana dreapta intre police si degetul mediu si patrunde cu bizoul indreptat in sus. Anestezic: infiltratia dermica cu novocaina sau alte substante anesteziante. compusi ai metalelor grele sau metale cu greutate moleculara mare(hg. flegmon) sau afectiuni dermatologice. formarea unei papule (ridicaturi a tegumentului) ce are aspectul cojii de portocala. Psihic: i se explica tehnica. imbraca manusile steril si dezinfecteaza tegumentulcu alcool.Obs!Nu se injecteaza solutii uleioase. Terapeutic: se utilizeaza mai rar. Nu se injecteaza in zonele cu infectii(foliculite. 3.  solutia injectabila (izotone cu densitate mica). LOCURI DE ELECTIE: o fata anterioara a antebratului. avand un diametru de 5-6mm si inaltimea de 1-2 mm (in cazul 0. o fata externa a bratului si a coapsei.FLEGMONUL: se previne prin neinjectarea unei solutii uleioase.  2 tavite renale.Durere violenta prin lezarea unei terminatii nervoase: se retrage brusc acul in plan superior. INCIDENTE/ACCIDENTE: 1.Ruperea acului: se extrage manual sau chirurgical. TEHNICA 38.  alcool medicinal. Se observa la locul de electie. INJECTIA INTRADERMICA (ID) SCOP: Exploratorator: in intradermoreactie.  comprese sterile. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Nu se va injecta in zona unei injectii anterioare. i).Hematomul: datorita lezarii unui vas de sange mai mare (se previne prin verificarea pozitiei acului inainte de injectare). 2.  tampoane de vata. Bolnavul este pregatit fizic si psihic. bolnavul va sta in pozitie sezand sau decubit dorsal cu antebratul in extensie si supinatie).  ace cu diametru de 5/10. MATERIALE NECESARE:  seringi. 6/10 si lungimea de 5-10mm cu bizoul scurt. ea este transportata langa patul bolnavului. importanta si necesitatea acesteia. TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril. se intinde si se imobilizeaza tegumentul (in functie de locul ales) cu ajutorul policelui si indexului mainii stangi.1 ml de sol 41 . in caz de desensibilizare (afectiune alergica). o orice regiune in scop anestezic. Fizic: pozitionam bolnavul in functie de locul de electie ales (in cazul nostru.

astfel incat 0. rezultatul este negativ (deci. SCOP: explorator: In diagnosticul tuberculozei si in investigatii epidemiologige asupra populatiei. Daca diametrul este mai mic de 10mm.  Seringi. se prinde seringa cu mana drepata si se patrunde cu bizoul indreptat in sus in grosimea dermului sis e injecteaza lent . Daca diametrul e mai mare de 10mm. 2.Lipotimie (stare de soc): cauzate de substantele injectabile. Asistenta pregateste pentru starile de soc hemisusccinatul de hidrocortizon cand injectia are ca scop testarea sensibilitatii organismului la diferiti alergeni. MATERIALE NECESARE:  Ace de diametru 5/10.1ml din solutia livrata sa fie echivalenta biologic cu 1 unitate produs de referinta internationala. in functie de situatie. Se citeste reactia la intervalul de timp stabilit. rezultatul este pozitiv (deci nu se poate administra).1 ml din solutia de PPd IC65. PPD IC65 = tuberculoproteina purificata produsa de institutul Cantacuzino in 1965. Se intinde tegumentul si se imobilizeaza cu policele si indexul mainii stangi. INCIDENTE: 1. Bolnavul este informat sa nu se spele pe antebrat sis a nu comprime locul de electie.Lipsa aspectului de coaja de postocala (datorita patrunderii solutiei sub derm).  2 tavite renale. se poate administra).  alcool medicinal.  solutia injectabila (tuberculo-proteina). avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului in grosimea dermului. Pe fata anterioara a antebratului stang. ca si situatia IDR-ului la tuberculuina. bolnavul a fost pregatit fizic – pozitionarea bratului in extensie si psihic in prealabil. Se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul de electie. dupa o dezinfectie prealabila cu alcool medicinal. TEHNICA: Se pregatesc materialele si se aseaza pe masuta protejata de un camp steril apoi aceasta se trenaporta langa patul bolnavului. TEHNICA 39. Testarea la tuberculina este metoda prin care se poate recunoaste daca organismul a suferit sau nu infectia tuberculoasa. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. 3. Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si ingrijirea ulterioara a bolnavului. se introduc 0. 4.injectabila). nu si dupa. INTRADERMOREACTIA LA TUBERCULINA Produsul folosit pentru intradermoreactia la tuberculina este: PPD IC65. se dezinfecteaza tegumentul inante de efectuarea tehnicii. imbraca manusile steril. In cazul IDR la un medicament. 6/10 si lungime 5-6 mm.  tampoane de vata.Revarsarea solutiei la suprafata tegumentului.  manusi sterile.Necrozarea tesutului din jurul locului de electie. De stiut: Injectia ID se poate efectua pe orice suprafata a coapsei in scop anestezic.

amoxicilina) SCOP: explorator. deci.solutia. adica daca flaconul de antibiotic are 1 gram substanta activa. Raportul este 1/100. se dilueaza cu 10ml ser fiziologic (daca flaconul are 1. Citirea se face in maxim 30 de minute: o rezultatul este negativ daca diametrul papulei nu depaseste 10mm si.  alcool medicinal. In cazul unei alergii la locul de electie al alergenului (antibioticului). Dupa maxim 30 de minute se interpreteaza sensibilitatea in functie de reactia locala. la randul ei se dilueaza cu inca 9ml ser fiziologic. reactia la tuberculina este considerata pozitiva. MATERIALE NECESARE:  ace cu bizoul scurt.  tampoane de vata. ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR SI CHIMIOTERAPICELOR Antibioticele sunt substante organice provenite din metabolismul celuleor vii cum ar fi 43 . Se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul de electie. Se observa la locul injectarii formarea unei papule albicioase cu aspectul unei coaje de poatocala de 5-6 mm in diametru si inaltimea de 1-2 mm. solutia se poate administra.  2 tavite renale. o rezultatul este pozitiv daca diametrul papulei este mai mare de 10mm si. TEHNICA 41. cu tendinta la extindere. se dilueaza cu 15ml ser fiziologic).  antibioticul ce urmeaza a fi administrat. deci. bolnavul este informat sa nu se spele pe antebrat si sa nu comprime locul respectiv. Din aceasta dilutie: 1+10=11. Citirea se face la 72 de ore dupa administrare luand in considerare doar papula dermica palpabila si cud enivelare si se masoara in mm.5 grame.1ml solutie ce se administreaza pe fata anterioara a antebratului. care. astfel: o cand diametrul nu depaseste 10mm. INTRADERMOREACTIA LA ANTIBIOTICE ( ex: ampicilina. o cand diametrul este mai mare de 10mm. apare o senzatie puriginoasa (prurit=senzatie de mancarime).  manusi sterile. solutia nu se poate adminstra. se aspira 1ml solutie. TEHNICA 40. reactia la tuberculina este considerata negativa.  seringi. Din solutia obtinuta 1+9=10ml. se aspira 0.

M. varful acului ajungand sub nivelul solutiei continutul flaconului va patrunde in seringa datorita fortei de impingere a pistonului. Gentamicina + oxacilina nu se amesteca IM sau IV . AMPICILINA: 1gram. 4. este bine sa se dizolve numai cantitatea necesara unei singure administrari.000:4 prize= 400. bactericide sau antimicotice.M.Se dezinfecteaza dopul de cauciuc cu un tampon de vata steril imbibat in alcool medicinal. fara a se astepta identificarea germenului si testarea sensibilitatii sale fata de medicamete. care vor fi administrate la 4.Se introduce acul atasat la seringa prin dopul de cauciuc pana la nivelul dopului si se introduce aerul sub presiune in flacon.) si intrarahidian (utilizata in cazuri de urgenta. CEFOZON: 1g administrat la 12 h: Cale de administrare: IV+10ml ser fiziologic/12 ore si IM +4ml 3. Administrarea antibioticelor si chimioterapicelor se va face respectand regulile de asepsie pentru a nu se introduce in organism germeni care ar putea produce supra infectii cu urmari fatale. In cazul administrarii I. organismului. in infectii meningiene). iar doza va fi impartita conform orarului de administrare. Aceasta se efectueaza inaintea instituirii tratamentului cu antibiotice. 2. sau obtinute pe cale sintetica. capsulelor la nr prizelor (orelor in care se administreaza medicatia).Antibioticele administrate per-os trebuie asociate cu coplex de viatmina B (HEPATOPROTECTOR SAU SILIMARINA). Antibiograma este o metoda de laborator prin care se determina sensibilitatea la diverse antibiotice a unui germen microbian. In cazuri de urgenta. 1. Ampicilina +gentamicina merg asociate si maestecate.000 UI (unitati internationale) la 6 ore se va calcula astfel: 24h:6h= 4 prize. ANTIBIOTICE: 1. Continutul flaconului este sub presiune.000UI(doza unica). Chimioterapicele sunt substante care au actiune bacteriostatica sau bactericida asupra germenilor patogeni dintr-un organism infectat fara a fi toxice pentru organismul gazda. Pentru incarcarea seringii cu substanta din flacoane cu dopuri de cauciuc se va proceda astfel: 1. sau I. PROBIOTICE (BIOTIX SI ERCEFLORA DUO). 3. administrat la 12 h Cale de administrare: IV+10 ML SER FIZIOLOGIC IM+4ML SER FIZIOLOGIC.Se rastoarna flaconul. Antibioticele si chimioterapicele se prezinta sub forma de drajeuri. se imparte numarul tabletelor. AXETINE: 1 gram.600. 5.Se introduce in seringa o cantitate de aer cu cea a solutiei pe care dorim sa o aspiram.mucegaiurile sau bacteriile. Ele se pot administra pe diferite cai: per-os / parenteral (I. 5. SCOPUL: este dat de actiunea acestora: distrug microbii. care au proprietati bacteriostatatice. Se administreaza la 6 h Calea de administrare: IV+10ml/6ore IM+4ml 4. solutii injectabile si unguente. penmtru protectia florei intestinale (IAURTURI. impiedica dezvoltarea lor fara a avea efecte nocive asupra tesutului. 12 ore. Ex: Pentru a administra 1.V. Doza acestora trebuie respectata in cazul administrarii per os. in doze unice. siropuri. egale. se instituie un medicament cu spectru mai larg. 6.600. capsule. 2.

Cea mai buna forma de administrare a ACTH este in perfuzie continua sau cel putin pe o durata de 5-6 ore. Se administreaza IV. Ca actiune antiinflamatoare si antialergica. IM sau SC. Formele injectabile sunt solutii sau suspensii. raportat la numarul dozelor ce trebuie efectuate din acel flacon. ANTICOAGULATE: HEPARINA: se afla sub forma de fiole sau flacoane de 5000UI (unitati internationale)/ml administrate SC. ADMINISTRAREA ACTH (hormon corticotrop sau adrenocorticotrop-hipofizar). o solutii in flacoane (hidrocortizon de acetat). Acesta se administreaza in doze progresive de la mic la mare si se administreaza numai in asociere cu un antibiotic (nu se amesteca). ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR Sunt produse farmaceutice care impiedica coagularea sangelui. Dizolvatul se pastreaza pe pat de gheata. Cortizonul nu vindeca ci modifica reactia la agentul cauzal. doze pe care le stabileste intotdeauna medicul. lent in solutie glucozata 5%. 7.6. este un hormon secretat de hipofiza si stimuleaza secretia cortizonului si a altor hormoni a glandelor suprarenale. ACTH se administreaza si prin perfuzie endovenoasa (PEV). Se preinta sub forma de pulbere alba. TEHNICA 42. actionand asupra factorilor plasmatici ai coagularii. Forma de prezentare: o tablete (predmison adm per-os). AUGMENTIN: 1 gram administrat la 12 ore Calea de administrare: IV+10 ml ser fizologic. 45 . Nu se administreaza IM.Cefalo-sporinele se dilueaza cu apa distilata sau solutie de lidocaina. o reumatism articular acut. IV sau PEV. Se va administra zilnic 1-3 grame KCl pentru recuperarea potasiului pierdut (ACTH-ul marind eliminarea acestuia). ritm de 6-8 picaturi/minut. o unguente (fluometazona pivalat se adm local pe tegumente si mucoase). eficacitatea fiind de cateva saptamani. Tratamentul se face sub control clinic si de laborator. Cortizonul se administreaza la inceput in doze mai mari apoi cantitatea scazand progresiv pana la doza minima de intretinere. o soc anafilactic unde apare si edemul glotic. cortizonul se administreaza in diferite afectiuni: o astm bronsic. Alimentatia va fi desodata. Regimul alimentar va fi sarac in sare. ambalata in flacoane inchise. iar inainte de administrare trebuie bine agitate. Cortizonul este un hormon secretat de stratul cortical al glandelor suprarenale avand actiune complexa. o solutii in fiole (hemisuccinat de hidrocortizon adm iv). Se dizolva in apa distilata sau in ser fiziologic. ADMINISTRAREA CORTIZONULUI Hemisuccinatul de hidrocortizon se administreaza in socul anafilactic. saraca in glucide.ca doza soc se administreaza 400 (4 fiole) si se corecteaza cu prednison.

HEPATHROMBINA: unguent sau gel ce se aplica direct pe tegumente si mucoase. papule. Pentru a deosebi efectul real al medicamntului de simptomele bolii de baza. echimoze.Modificarile intervenite in starea psihica si comportamentala a bolnavului ca: neliniste. Asistenta medicala. culoare.Caracteristicile excretiilor si dejectiilor bolnavului: urina. Acesta poate fi insotit de incidente si accidente precum si de complicatii cu urmari immediate sau tardive. ca: furnicaturi. vezicule. marirea pupilelor sub icter (coloratie discreta galbena a tegumentului si a conjunctivei. miros. 4. tratamentul medicamentos nu este lipsit de pericole. Mobilitatea tegumentelor. ritm de evacuare precum si continutul in eliminarile patoligice (puroi. sputa. somnolenta sau obnubilatie (tulburare psihica. edemele. respecta doza. astfel: asistentul medical va observa in cursul ingrijirii (toaleta bolnavului. diaree sau constipatie. aspect. Urmarirea medicamentului administrat. scaun. varsaturi. se raporteaza medicului. injectarea solutiei dupa o tehnica gresita. Majoritatea medicamentelor. durere. care consta in diminuarea constiintei si a vigilentei. modificarea caii de administrare. Dupa orice administrare urmareste efectul medicamentul si supravegheaza bolnavul aflat sub tratament medicamentos. paliditatea sau congestia. cunoscute ca manifestari secundare ale unor medicamente. culoarea si integritatea ambalajului). asistentul medical trebue sa cunoasca: 1. pot un simptom de baza al bolii. mictiuni frecvente sau oligurie. modificari ale functiilor vitale. paloarea. eruptii. uneori greu de interpretat.Efectul terapeutic al medicametului. transmiterea unei boli infectioase prin infectarea medicamentelor .Scopul pentru care sunt administrate. pe langa actiunea lor principala mai au si o serie de actiuni. 2. Tot ceea ce asistentul medical observa la bolnav in timpul supravegherii si dupa administrarea medicamentului. calea de administrare si ritmul de administrare conform foii de observatie. refuzul la propria persoana). In cursul supravegherii bolnavului asistenta va tine cont de: 1. aspectul. Verifica calitatea produselor (termenul de valabilitate. care pot provoca bolnavului o simptomatologie neobisnuita. aplicarea metodelor terapeutice) tegumentul si a aspectului acestora. 3. sau icter scleral (dur. schimbarea lenjeriei de corp si de pat. paraziti). dezorientare in timp si spatiu. dar pot fi porvocate si de medicamentul cu care se trateaza aceasta afectiune. presiune. Respecta regulile de asepsie si antisepsie. tare). senzatie de amorteala. senzatie de frig sau caldura. coma si pierderea completa a cunostintei. sange. Modificari ale tegumentului: roseata.TROMBOSTOP: cale de administrare per-os. Tinand cont de cantitate. aspectul mucoaselor.Simptome obiective: le semnaleaza asistentul medical spontan sau le cauta in mod voit. 4. iritabilitate. aspectul abdomenului. Geseli tehnice de administrare: schimbarea medicamentului. varsaturi. 2.Smptome subiective: sunt semnalate initial de bolnav sau evidentiate prin intrebarile adresate de asistentul medical. administrarea in concentratii nepermise. inapetenta (lipsa poftei de mancare). astfel:  varsaturile la un om bolnav de meningita.Ce se asteapta de la aplicarea medicamentului respectiv. face parte din atributiile elementare ale asistentului medical. Acestea se datoreaza urmatoarelor cause: 1.Modul lor de actiune asupra proceselor patologice. cianoza. 3. diaforeza. greata.

blocarea hemoglobinei din sange. se recomanda bolnavului recoltarea urinei pentru urocultura dupa intreruperea tratamentului cu antibiotice. RECOLTAREA URINEI Recoltarea urinei pentru UROCULTURA: MATERIALE NECESARE:  Recipient steril. TEHNICA 43. astfel: pencilina poate da nastere unei eruptii urticariene sau sa declanseze o stare de soc care poate fi fatala( socul anafilactic). Se trimit la laborator in maxim 2h 20 ml urina. alterarea uno tesuturi. 47 . 2. Actiunea toxica a medicamentului: tulburari ale anumitor organe sau functii. in cursul tratamentului cu antibiotice. Orice tratament trebuie aplicat corect conform indicatiilor medicului. care a fost introdusa in organism). Hipersensibilitatea organismului fata de anumite medicamente: poate fi din nastere sau provocata dupa o anumita perioada de timp cand este vorba de o stare alergica sau anafilactica (stare de hipersensibilitatea organismului la o substanta straina (antigen). Aspirina poate declansa accese de astm bronsic). dupa primul contact cand se introduce aceasta substanta. in sensul crearii unor tulpini rezistente la antibiotice. acumularea lor in organism si depunerea lor in diferite organe pe o perioada mai lunga de timp. dupa efectuarea toaletei organelor genitale externe cu apa si sapun si uscarea regiunii cu comprese sterile. chiar daunator. dar si administrarea medicamentelor alterate. In urma distrugerii prin antibioticele administrate sau sa selectioneze tulpini de stafilococi rezistente la antibiotice. prin distrugerea unei parti a florei microbiene.Dezechilibru biologic: cauzat prin modificarea florei microbiene. 4. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic si fizic. Bolnavul este educat sa urineze primul jet si se recolteaza in urocultor jetul din mijloc fara a intrerupe jetul si fara a atinge gura urocultorului de tegumentul bolnavului sau de lenjerie.Urina este recoltata dimineata. in recipient steril. Recoltarea urinei pentru SUMAR DE URINA SI SEDIMENT URINAR: Bolnavul este instruit sa recolteze urina intr-un urocultor curat. nesteril. pot sa se instaleze imbolnaviri virotice sau micoze prin inmultirea excesiva a acestora. Aceasta stare apare la 2-3 saptamani. restul microorganismelor care paraziteaza organismul se dezvolta mai intens. Un tratament eronat cu antibiotice poate da un rezultat negativ.  Manusi de protectie. 3. de unica folosinta din prima urina matinala dupa ce in prealabil si-a facut toaleta organelor genitale. observarea bolnavului si raportarea medicului a oricaror abateri de la normal. astfel incat.injectate si a instrumentarului utilizat pentru injectii. efect irritant asupra tesuturilor. Se trimite sumarul de urina la laborator in maxim 1 h de la prelevare.

TEHNICA 44. RECOLTAREA SANGELUI VENOS PRIN SISTEMUL VACUTAINER
Sangele se recolteaza de obicei, pentru examinari hematologice, biochimice, serologice, bacteriologice.Aceasta metoda asigura confortul bolnavului, calitatea probei de sange si securitatea personalului medical. SCOP: explorator. MATERIALE NECESARE:  Holder – un tub de material plastic, care prezinta la partea superioara amboul la care se ataseaza aculd e punctie prin infiletare, iar in partea inferioara are 2 aripioare;  Acul de punctie care este protejat de carcasa bicolora;  Tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori;  Stativul;  Manusi sterile;  Garou;  2 tavite renale;  Casoleta cu tampoane de vata imbibate in alcool medicinal;  Rulou, pernuta;  Musama si aleza. TEHNICA: Toate aceste materiale sunt pregatite pe masuta de tratament protejata de un camp steril. Bolnavul este pregatit psihic este anuntat si I se explica importanta tehnicii dar si necesitatea efectuarii cesteia. Pregatirea fizica – bolnavul este pozitionat in sala de tratament, pe un scaun in pozitia sezand cu membrul superior in abductie, extenisie si supinatie. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile steril, verifica banda de siguranta a acului de punctie (integritatea si termenul de valabilitate). Indeparteaza carcasa de culoare deschisa sau alba a acului prin rasucire, infileteaza capatul liber al acului in holder, aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului de electie, indeparteaza carcasa colorata a acului, executa punctia venoasa; introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediusul si cu policele impinge tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului. Dupa prelevarea sangelui, se scoate tubul din holder prin impingere asupra aripioarelor laterale cu policele si se introduce tubul urmator. Dupa recoltare, se retrage acul din vena comprimand locul punctiei timp de 3-5 min cu tamponul imbibat in alcool, fara a flecta antebratul pe brat. Se eticheteaza tuburile si se trimit la laborator, se reorganizeaza locul de munca, acele utilizate se depun in recipientul pentru intepatoare. Se va asigura bolnavului confortul termic si fizic, apoi se va supraveghea.

TEHNICA 45. RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE

Procedeul de recoltare este in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze.Pentru majoritatea recoltarilor este necesar ca bolnavul sa nu manance in dimineata recoltarii, “a jeun” = pe nemancate; sa

nu consume nimic de la cina pana in dimineata in care se efectueaza recoltarea. Recolatrea sangelui pentru examene hematologice se face prin 2 metode: 1. Prin punctie capilara; 2. Prin punctie venoasa. 1. Recolatrea sangelui prin punctie capilara (prin intepare) pentru examenele: HLG – hemoleucograma, dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si coagulare, examen parazitologic. MATERIALE NECESARE:  Manusi sterile;  Tavita renala;  Casoleta cu tampoane imbibate in alcool medicinal;  Ace sterile;  Lame degresate;  Lamele (frotiuri). TEHNICA: Se pregatesc materialele pe o masuta protejata de un camp steril si se transporta in apropierea bolnavului. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului necesitatea tehnicii. Pregatirea fizica: bolnavul va ocupa pozitia sezand cu mana sprijinita. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile steril, apoi se dezinfecteaza tegumentul degetului inelar si mediusul cu un tampon de vata imbibat in alcool (evitand congestionarea prin frecarea puternica). Se asteapta evaporarea alcoolului, apoi cu un ac steril se inteapa cu o miscare brusca tegumentul pulpei degetului in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe straturile cutanate. Cu un tampon uscat se sterge prima picatura, se asteapta sa se formeze o alta picatura de sange din care se recolteaza cu lama, dupa care se sterge cu un tampon locul. La extremitatea lamei curate si degresate se recolteaza o picatura de sange, diametrul aproximativ 3-4 mm intr-un unghi de 45° cu lama. Se aseaza o lamela cu marginea slefuita dupa ce picatura de sange s-a intins, lamela se impinge catre partea libera a lamei pastrand mereiu acceasi inclinatie si antrenand toata picatura fara a o fractiona.Lama se agita pentru a se usca, apoi proba se transporta la laborator imediat dupa etichetare. 2. Recolatrea sangelui prin punctie venoasa (examen hematologic, VSH, hamatocrit) VSH-ul – este o analiza soimpla care se bazeaza pe proprietatea glubulelor rosii (hematii, eritrocite) de a se cimenta, depune intr-un tub de sticla, dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu o substanta anticoagulanta (citrat de sodiu 3,8%). VSH-ul se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan, dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii fara sa fie centrifugat in prealabil. MARETIALE NECESARE:  Sistemul VACUTTER, tubul VACUTTER care contine o substanta anticoagulant 3,8% citrat de sodiu;  Materiale necesare pentru a efectua punctia venoasa. TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril. Pregatirea psihica: bolnavul este pregatit si anuntat cu 24h inainte sa nu manace cu 12h inainte de recoltare si sa pastreze repaus fizic. Pregatirea fizica: bolnavul este asezat in pozitia corespunzatoare dupa caz salon sau sala de tratament. Se dezbraca bratul, se aseaza sub acesta un rulou. Asistenta se spala pe maini, alege locul punctiei si dezinfecteaza si executa punctia venoasa. !! VSH-uL se recolteaza fara garou in tub NEGRU!! Se recolteaza 1,6 ml sange, se retrage acul din vena sis e aplica un tampon imbibat in alcool 49

medicinal (fara a flecta antebratul pe brat). Se aseaza tubul in stativ, se trece la reorganizarea locului de munca. Se trece la ingrijirea bolnavului, i se asigura pozitie comoda, se completeaza buletinul, se eticheteaza produsul. 1. Recolatrea sangelui pentru determinarea hematocritului recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, se recolteaza 2 ml sange pe citrat de EDTA (acid etilendiaminotetraacetic) 1%. In tubul de culoare MOV. Tub MOV pentru HLG – hemoleucograma; 2. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice se efectueaza prin punctie venoasa dimineata, bolnacvul fiind nemancat. Se recolteaza 5 ml sange in tubul fara substanta anticoagulanta (tub ROSU). Toate acestea sunt pentru determinarea: uree sanguina, acid uric, creatinina, bilirubina, colesterol, transaminaza, amilaza, electroforeza, calcemie, sideremie, ionograma sanguina, glicemie etc. Tub ROSU: (fara anticoagulan) uree sanguina, acid uric, creatinina, bilirubina, colesterol, transaminaza, amilaza, electroforeza, calcemie, sideremie, ionograma sanguina, glicemie; Tub ALBASTRU: fibrinogen (4 ml sange cu 0.5 ml citart de Na 3,8%), timp de protrombina (se recolteaza 4,5 ml sange/anticoagulant 0,5 ml oxalat de K); Tub MOV: HLG, pentru determinarea hematocritului; Tub NEGRU: VSH, grup sanguin, RH-ul. 3. Recoltarea sangelui pentru examene serologice: Recoltarea sangelui pentru examene seriologice releva prezenta sau absenta anticorpilor in serul bolnavului. SCOP: diagnosticarea unor boli infectioase cum ar fi sifilisul, febra tifoida. TEHNICA: Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, intr-o cantitate de 5 -10 ml intr-o eprubeta, dupa coagulare se desprinde vcheagul de pe peretele eprubetei iar dupa 30 de minute se decanteaza serul intr-o alta eprubeta cu ajutorul unei pipete prin aspirare. Serul nehemolizat are culoare galbuie, iar cel hemolizat are culoare roz. 4.Recoltarea sangelui pentru examene bacteriologice (hemocultura): Reprezinta introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examne bacteriologic. SCOP: descoperirea bacteriilor atunci cand se suspecteaza o septicemie sau o bacteriemie. MARETIALE NECESARE:  Pentru punctia venoasa;  Trusa cu pense sterile;  Casoleta cu material moale;  Seringi de 20 ml;  Apa si sapun;  Alcool iodat;  Alcool medicinal;  2 recipiente cu medii de cultura (unul cu bulion citrat si altul cu geloza semilichida). TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril si transportate langa patul bolnavului. Pregatire psihica: I se explica tehnica si necesitatea efectuarii ei. Pregatirea fizica: ocupa pozitia sezand pe un scaun. Se spala regiunea plicii cotului . Tehnica este efectuata de catre 2 asistenti medicali in care primul asistent se spala pe maini si imbraca manusile steril, iar cel de-al doilea asistent dezinfecteaza locul cu alcool medicinal, apoi

SCOP : In diagnosticarea tumorilor pulmonare.cu mainile in solduri si coatele trase inainte.expir). Anestezic: Substanta de contrast. Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. Dupa finalizarea tehnicii. Pregatirea fizica: Se dezbraca bolnavul in regiunea toracica. 1 Antispastic ( pentru reducerea / scaderea secretiilor salivare).cu pieptul apropiat de ecran sau de caseta cu film (cand pozitia ortostatica este contraindicata bolnavul va ocupa pozitia sezand sau DD). Primul asistent pregateste produsul recoltat in recipientul cu bulion citrat. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU BRONHOGRAFIE Bronhografia – reprezinta examenul radiologic al arborelui bronsic dupa introducerea in caile respiratorii cu ajutorul unei sonde a unei substante de contrast (opace la razele Röntgen si sunt hidro si liposolubile) .aparat sau segment. 51 . bolnavul e supravegheat. TEHNICA: Pregatirea psihica: I se explica bolnavului conditiile in care se va efectua examinarea:camera in semiobscuritate. Calmante ale tuse. Scuipatoare. iar cel de-al doilea asistent desface garoul inainte de retragerea acului. Radiografia reprezinta fotografierea imaginii radiologice pe film radiologic ce permite controlul comparativ cu imaginile anterioare ale aceluiasi organ.in spatele ecranului.iar examinarea se face in apnee. a modificarilor de volum si de forma in vederea stabilirii diagnosticului. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU RADIOSCOPIE DEFINITIE: Radioscopia reprezinta examinarea unui organ sub ecran fluorescent prin expunerea partii examinate intre ecran si razele X . iar recipientul cu geloza semilichida – insamantare anaeroba. apoi materialul este trimis la laborator.dupa o inspiratie profunda. Primul asistent efectueaza punctia venoasa si aspira sangele necesar examenului. Buletinul de analize este completat. SCOP: Studierea morfologiei si functionalitatii plamanilor.i se explica cum trebuie sa se comporte in timpul examinarii ( miscari respiratorii: inspir. se efectueaza insamantarea aeroba. al atelectaziilor pulmonare (turtirea sau colabarea unui plaman datorita lipsei aerului alveolar) si al modificarilor calibrului bronhiilor.fara ca bolnavul sa ridice umerii. TEHNICA 47. I se asigura confortul fizic si termic. Dupa terminarea examenului asistentul medical ajuta bolnavul sa se imbrace si il conduce in salon. TEHNICA 46.aplica garoul. MATERIALE NECESARE:        Medicatie pentru sedare. este pozitionat in pozitie ortostatica .apnee. Se noteaza in FO examenul radiologic efectuat si data. Medicatie expectoranta.

 Masca – pentru medic si asistentul medical.In ajunul examinarii se administreaza o tableta de Fenobarbital sau Bromobal.  Oglinda frontala. cu ajutorul unei seringi.  Tavite renale. Bolnavul este anuntat sa nu manance in dimineata examenului. MATERIALE NECESARE :  Bronhoscopul – ales de medic cu toate anexele sale sterilizate.cu toracele ridicat apoi cobarat.  Casoleta cu material moale: comprese sterile.DV.reprezinta explorarea arborelui traheo-bronsic sub vizibilitate directa cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop. urmand sa anestezieze arborele traheo.  Seringi de 5.precum si un calmant al tusei.TEHNICA: Pregatirea psihica: Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea efectuarii tehnicii.  Pense. isi deschide larg gura.tampoane de vata. orofaringele. asezat pe masa de examinare in pozitia DD cu extremitatea cefalica in extensie cu ajutorul tetierei cu care este prevazuta masa de examinare. TEHNICA: Pregatirea psihica: Bolnavul este anuntat si convins de necesitatea examenului.i se creeaza acestuia un climat de siguranta pentru a coopera. TEHNICA 48.va fi pozitionat in DD putin inclinat spre partea care trebuie injectata. Cu 2-3 zile inainte de bronhografie bolnavul va primi expectorante. Bolnavul nu mananca si nu bea 2 h pana cand inceteaza efectul anestezicului si va fi instruit sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina prin tuse (nu se inghite pentru a nu produce intoxicatie cu Iod).introduce sonda in arborele bronsic si apoi substanta de contrast usor incalzita. in mana dreapta va tine o tavita renala.  Aspiratorul electric.  Departator. va scoate limba. Pregatirea fizica: Bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace. Dupa examen se ajuta bolnavul sa se imbrace si va fi condus in salon.  Tampoane pe port-tampoane. Bolnavul este condus in camera de bronhoscopie. In timpul injectarii substantei de contrast bolnavul va fi ajutat sa-si schimbe pozitia DD. Asistentul medical serveste medicul cu instrumentele si materialele solicitate.punandu-l in legatura cu alti bolnavi carora li s-a efectuat examenul.bronsic. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU BRONHOSCOPIE Bronhoscopia . instiland picatura cu picatura anestezicul usor incalzit. iar medicul cu ajutorul unui spray cu Xilina 2% ii anesteziaza limba. Pregatirea fizica: Bolnavul este asezat pe un scaun.10 ml.Xilina 2% .  Substanta anestezianta . Dupa . Se anunta bolnavul sa nu manance in dimineata efectuarii examenului.Medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii. Cu jumatate de ora inaintea examenului se va administra Atropina (prin IM) pentru a reduce secretia salivara.DLSDLD. in pozitia trendelemburg pentru dispersarea substantei de contrast.

Dupa anestezie medicul patrunde cu trocarul in cavitatea pleurala si inlocuieste imediat stiletul cu sistemul optic al pleuroscopului racordat la reteaua electrica. In acest scop asistentul medical va pregati bolnavul din punct de vedere psihic cautand sa-i indeparteze orice frica. TEHNICA: Inregistrarea EKG-ului necesita repausul psihic si fizic absolut al bolnavului. Asistentul medical supravegheaza functiile vitale. din cauza iritatiei cauzate de tubul bronhoscopului. Dupa examen bolnavul va fi transportat in salon pe carucior si asezat pe pat cu multa blandete.examinare bolnavul ramane la pat si timp de 4 h se va retine de la alimentatie.Inregistrarea EKG-ului se face cu aparate speciale numite electrocariografe.reprezinta explorarea vizuala a cavitatii pleurale cu ajutorul unui instrument optic. iar timp de 2-3 zile bolnavul primeste un regim de crutare a laringelui: lichide si alimente pasate. dupa o prealabila insuflare a cavitatii pleurale cu aer. TEHNICA 49.care vor infasura cutia toracica. Medicul stabileste locul de intrare a acului in cavitatea pleurala. 53 . Mana dinspre pat va fi asezata sub cap. iar cealalta deasupra capului. neliniste sau tensiune nervoasa.iar pentru a preintampina deschiderea plagii se inchide cu agrafe sau este fixatade medic. serveste apoi medicul cu solutia anestezianta – Novocaina 1%. EKG-ul se inregistreaza de obicei in camera de electrocariografie. este dezbracat pana la brau si asezat pe patul de tratament in DL cu partea interesata in sus. in spatiul III sau IV intercostal. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU PLEUROSCOPIE PLEUROSCOPIA ( Endoscopia cavitatii pleurale ) .In primele 2 zile de la interventie se administreaza un regim alimentar usor de digerat si bogat in carbohidrati.Asistentul medical va dezinfecta locul ales prin badijonare cu tinctura de iod. PREGATIREA SI EFECTUAREA EKG-ului EKG –ul . TEHNICA 50. TEHNICA: Bolnavul este controlat radioscopic in prealabil.reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. de-a lungul liniei axilare.iar in cazurile in care bolnavul nu este transportabil ( IMA. tromboze) aparatul va fi transportat in salon. SCOP : Stabilirea etiologiei proceselor inflamatorii pleurale si diagnosticarea unor tumori. iar inregistrarea se va efectua chiar la pat. Plaga va fi pansata destul de strans cu fese de tifon . Dupa examinare se urmaresc functiile vitale.

Punctul intermediar V3 . Oxigenoterapia .nascuti. Q. Dupa incheierea inregistrarii se deblocheaza aparatul si se indeparteaza electrozii. Asistentul medical noteaza pe EKG numele si prenumele bolnavului. Punctul axilar anterior V5 – la intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga. Punctul medio. V1 si V2 . OXIGENOTERAPIA SCOP : Asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen pentru combaterea hipoxiei.pe mijlocul liniei care uneste V2 cu V4. Asistentul medical trebuie sa asigure o temperatura optima a camerei. Punctul axilar mijlociu V6 – la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga. • Galben – membrul superior stang.in spatiul al IV-lea intercostal pe marginea dreapta a sternului. de aceea este recomandat sa fie adus in camera de inregistrare pe carucior sau fotoliu rulant. dar si in cazul unor complicatii postoperatorii: hemoragii.exploreaza ventriculul stang. bolnavii anesteziati cu anestezie generala. in unele situatii la lehuze si nou. permite administrarea de oxigen in concentratie de 25 – 45% . Punctul parasternal stang V2 . • Verde – membrul inferior stang. Punctul parasternal drept V1 . V5 si V6 . • Rosu – membrul superior drept.este metoda cea mai frevcent utilizata.21 ºC. Sonda nazala .ul este interpretat intotdeauna de medic in completarea datelor clinice. Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod conventional astfel: P. 1. data de integistrare. 3.clavicular V4 – in spatiul al V-lea intercostal pe linia medio.exploreaza septul interventricular.claviculara. TEHNICA 51. 20. V3 si V4 . EKG. edem pulmonar acut sau in hipoxii respiratorii de diverse cauze si grade. T. R. S. in stari de soc. tulburari respiratorii si circulatorii. iar bolnavul va fi transportat in salon. iar 6 precordial. este utilizata pentru terapii pe termen lung.este indicata in hipoxie circulatorie cum ar fii: IMA. . 4. 2. METODE DE ADMINISTRARE A OXIGENULUI: 1.15 min inainte de inregistrare.Bolnavul trebuie sa se odihneasca 10. MONTAREA ELECTROZILOR: Electrozii se monteaza pe partile moi ale extremitatilor: se fixeaza 4 electrozi pe membre. insuficienta cardiaca. 6. • Negru – membrul inferior drept. 5. contraindicata la bolnavii cu afectiuni ale mucoasei nazale. Bolnavul va fi asezat comod in pozitia DD si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.in spatiul intercostal IV pe marginea stanga a sternului. Intre doua cicluri cardiace se inscrie o linie zero potential.exploreaza ventriculul drept.

in functie de recomandarea medicului se va fixa debitul de administrare a oxigenului. 55 . TEHNICA 52. va masura si urmarii respiratia.copii vor fi supravegheati permanent.  Banda adeziva .mascand partial meatul auditiv extern) . MATERIALE NECESARE:  Sursa de oxigen umidificator (un recipient cu apa pentru barbotarea oxigenului). accentueaza starea de anxietate mai ales la copii. a) Pregatiri generale este pregatirea la care sunt supusi toti bolnavii inainte de operatii si anume:  Menajarea bolnavului d. Ansamblarea echipamentului. ochelari pentru oxigen. iar pentru a nu disloca cortul. O buna pregatire in vedera interventiilor chirurgicale imbunatateste prognosticul si reduce riscul de complicatii intra sau postoperatorie. Masca . masurarea lungimii sondei pe obraz de la nara pana la targus (proieminenta cartilaginoasa a pavilionului urechii situata anterior. Bolnavul este asezat intr-o pozitie corespunzatoare. umectarea sondei cu apa sterila pentru o mai buna alunecare si prevenirea lezarii mucoasei. Cortul de oxigen . psihic si lamurirea lui privind interventia chirurgicala.60% . masca – in functie de metoda aleasa. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic si fizic. mobilizarea periodica a sondei prin schimbarea acesteia in cealalta nara sunt alte sarcini ale asistentului medical.2. este contraindicata la bolnavii cu arsuri la nivelul fetei. Supravegherea bolnavului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitie a unor complicatii. 4. cort de oxigen.v. de 50% .d.p. dar si pulsul. Asistentul medical va supraveghea efectul administrarii oxigenului. introducerea sondei in nara si fixarea acesteia de obraz cu banda adeziva. 3.aceasta metoda permite administrarea de oxigen in concentratie de 40 . dar si la bolnavii agitati.sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari. PREGATIREA PREOPERATORIE In sectia de chirurgie sunt tratati bolnavii care nu au alta alternativa de dtartament. este frecvent utilizata la copii.permite administrarea oxigenului in conc.pentru fixarea sondei. iar daca este posibil in pozitia semisezand pentru a favoriza expansiunea pulmonara.  Sonda nazala. va observa coloratia tegumentelor.acordarea suportului psihic. dezobstruarea cailor respiratorii. utilizata la copii. Ochelarii pentru oxigen . deci necesita interventie chirurgicala.

Protezele dentare. Inainte de interventie. iar dimineata cu o ora. acestea vor fi izolate prin pansamente cu material adeziv. bolnavul este supus unei toalete generale. asigurarea repausului fizic si psihic. timp de coagulare si sangerare. In seara dinaintea operatiei si dimineata se efectueaza spalatura vaginala cu solutie antiseptica. parul este strans. majoritatea sunt obsedati de frica interventiei fapt ce duce la scaderea rezistentie organismului. si in caz de boli sau pusee acute (afectiuni cu strai febrile mari). glucidica. doua inainte se mai poate administra sedative. In seara zilei dinaintea operatiei. In cazul interventiilor laborioase se va efectua ionograma si proteinemia. iar daca perioada de ingrijire preoperatorie este mai lunga. astfel ca interventia chirurgicala se imparte in:  Operatii necesare urgente. Somnul bolnavului este asigurat cu hipnotice. In vederea conducerii la sala de operatie. iar in ziua respectiva nu mananca. iar oja de pe unghii este stearsa. a reactivitatii organismului sid e rezistenta. radioscopie pulmonare si se va evalua functiile vitale. glicemie. daca a mancat se va efectua spalatura gastrica. vitaminizare. bolnavul este incurajat si calmat de catre asistenta medicala. Inaintea interventiei chirurgicale. asigurarea somnului si a odihnei si alimentatia corespunzatoare.  Golirea si la nevoie spalarea cavitatilor naturale ale organismului precum si toaleta bolnavului. Daca pe suprafata pielii exista leziuni. Se va efectua EKG.  Intarirea rezistentei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitica. se va observa bolnavul privind eventualele reactii la medicamente sau alimente. Explorarea capacitatii de aparare a organismului. Reechilibrarea hidroelectrolitica se va face in functie de carente. este in functie de timpul avut la dispozitie. iar in cazul stenozei pilorice se efectueaza spalaturi gastrice cateva zile inainte.  Operatii necesare dar neurgente. grup sanguin. b) Pregatiri speciale – sunt masuri aplicate numai in cazul anumitor interventii chirurgicale sau numai anumiti bolnavi si au drept scop reechilibrarea unor deficiente functionale ale organismului. In vedera explorarii capacitatii de rezistenta a organismului se va recolta sange pentru: HLG. bijuteriile sunt indepartate.  Stabilirea datei interventiei chirurgicale in functie de starea bolnavului. Alimentatia este adaptata bolii de baza asigurand nevoile energetice ale organismului. Posibilitatea de a aplica aceste masuri. Regiunea pe care se va interveni este supusa unei igiene riguroase.  Operatii care nu sunt absolut necesare interventia putand fi amanata. iar daca nu este posibil se efectueaza toaleta pe regiuni la pat sau doar a regiunii care va fi supuse interventiei chirurgicale. biochimia sangelui si a urinei pentru examenul sumar de urina. interventia chirurgicala se va evita in timpul menstrustiei. Tot in vederea echilibrarii organismului se cauta indepartarea durerii. Daca este posibil. bolnavul bea doar lichide. se urmareste o vitaminizare completa a bolnavului si se urmareste si starea de hidratare. proteica.  Pregatirea bolnavului in vederea introducerii in sala de operatie. Acesti bolnavi vor fi internati in saloane cu alti bolnavi care au fost operati pentru a discuta cu ei si a le inlatura nelinistea. In ziua premergatoare operatiri. bolnavii trebuie feriti de traumatisme psihice. iar in unele cazuri se practica sondajul vezical. se va observa integritatea . bolnavul isi goleste vezica urinara.

bolnavul este bine invelit. dar asezarea sa in pat va fi efectuata de mai multe persoane. eventual in unele cazuri patuls e incalzeste. arata o compresiune cerebrala. Uneori modificarile pulsului arata complicatiile postoperatorii (ex: puls bradicardic si amplu dupa interventii cerebrale. pansamente. se degreseaza cu solventi organici.  Temperatura – se masoara de cel putin 2 ori/zi. b) Transportul bolnavului de la sala de operatie Transportul se face cu targa sau caruciorul port targa. daca apare dispneea se administreaza oxigen. d) Supravegherea bolnavului post-operator in primele zile. alcool. 57 . tavita renala.tegumentelor. in prima zi e mai slab si mai frecvent datorita pierderii de sange apoi isi revine. daca tipul operatiei permite. Pentru cei anesteziati general. se dezinfecteaza cu alcool iodat si se imbraca bolnavul cu lenjerie curata. Aspectul general se refera la aspectul si culoarea mucoaselor. Pozitia bolnavului aflat inca sub anestezie este in DD in special in caz de rahianestezie. Frecvent apar stari febrile in evolutia postoperatorie sau subfebrilitate care este normala a 2-a si a 3-a zi dupa interventia chirurgicala. musama si aleza. pot fi asezati in DL stg sau dr fara perna. iar daca exista secretii bronsice se dezobstruiaza caile respiratorii prin aspiratie. DL stg sau dr. DV. se practica radarea regiunii. apoi in urmatoarele 24 h din 2 in 2 h precum sid e fiecare data cand medicul cere. puls tahicardic si filiform va indica o hemoragie interna. caderea limbii. varsaturi. urinar.  Aparatul cardiovascular – pulsul se masoara de cateva ori pe zi. se masoara in primele 2 h din 15 in 15 minute. starid e agitatie sau gesturi necontrolate. a faciesului precum si starea tegumentului. punga cu gheata. uneori respiratia putand fi impiedicata de bandaje sau aparate de imobilizare. iar temperatura mediului ambiant nu va depasi 25°C. Langa pat se pregateste sursa de oxigen. semiobscura.A. c) Ingrijirea in perioada post-operatorie Bolnavul este atent supravegheat deoarece pot aparea tulburari grave de respiratie. cardiotonice. In aceasta perioada supravegherea si ingrijirea bolnavului se va face foarte atent urmarind mai multe aspecte: a) Pregatirea salonului si a patului Salonul trebuie sa fie amplasat intr-o zona mai izolata a sectiei si sa contina cat mai putine paturi.T. In primele ore lumina este redusa. circulatie. vata. prosoape etc. fata i se acopera cu un tifon. INGRIJIREA POST-OPERATORIE Se numeste perioada post-operatorie intervalul dintre sfarsitul operatiei si vindecarea completa a bolnavului. intervalul ce cuprinde cateva zile sau luni. sericngi. garou. TEHNICA 53.  Aparatul respirator se evalueaza prin frecventa si amplitudinea respiratiei. Se pregateste patul cu lenjerie curata. Pozitia bolnavului dupa eliminarea anestezicului se poate schimba tredelemburg. medicamente calmante. dimineata si seara sau suplimentar la indicatia medicului. Aistenta medicala insoteste bolnavul in sala de operatie impreuna cu documentele necesare si ramane langa bolnav pana cand acesta va fi narcotizat (anesteziat).) . pozitia Fowler (DD cu genunchii flectati pentru relaxarea musculaturii abdominale).

dupa care se atenueaza si dispar in decurs de 36-48h. se observa aspectul. g) Rehidratarea si alimentatia bolnavului. Alimentarea bolnavului postoperatorie este individualizata evitandu-se regimul de foame prelungit. o actiune favorabila o are frigul.5 gr metenamina (pentru relaxarea musculaturii).  Aparatul digestiv se supravegheaza bolnavul in vederea varsaturilor. Pansamentele se supravegheaza imediat dupa instalarea bolnavului in salon (se va urmari daca nu s-a deplasat precum si secretia in plaga). realizandu-se prin intermediul aplicarii pungii cu gheata care reduce circulatia prin vasoconstrictie reducand astfel riscul de hemoragii si formarea hematomului. Aparatul excretor de obicei in primele ore dupa interventie bolnavul nu urineaza. tramedol. Se refera la combaterea setei si restabilirea echilibrului hidric prin administrarea de lichide. De asemeni oferirea si crearea echilibrului psihic va induce o vindecare mai rapida. Urina se masoara si se noteaza. Linistea bolnavului – se refera la asigurarea unui climat de siguranta care va avea un efect pozitiv asupra sanatatii sale. enervarile si se vor favoriza vizitele apartinatorilor. Asezarea in pozitia de menajare a partilor dureroase: pozitia bolnavului trebuie sa puna in repaus zona afectata si sa evite compresiunea terminatiilor nervoase. lichidele se administreaza peros (pe cale orala) cate o inghititura la 10 – 15 min. La intocmirea dietei se va tine cont de felul operatiei si starea generala a operatiei. Pansamentul este schimbat la recomandarea medicului. culoarea. insa dupa 4-6-12 h bolnavul este invitat sa urineze. Durerile cele mai intense apar in primele 24 h dupa operatie. Pentru combaterea durerilor se foloseste un complex de masuri ce vizeaza: 1. Persoanele agitate si nelinistite se supravegheaza cu mai multa atentie. In combaterea durerilor postoperatorii localizate. Se vor inlatura nelinistile bolnavului. f) Combaterea durerilor post-operatorii si suportul psihic al bolnavului. e) Supravegherea pansamentului. iar buzele vor fi umezite. Pentru calmarea durerilor se pot administra calmante cum ar fi mialgin. fortral. 3. mai intense noaptea. Primul scaun spontan se elimina de obicei in ziua a 3-a si se noteaza in foia de temperatura a bolnavului. Daca bolnavul nu varsa. iar pentru combaterea insomniei se administreaza hipnotice. Durerile postoperatorii pot prezenta intensitati diferite in functie de locul si felul interventiei si tipul de activitate nervoasa a bolnavului. iar daca bolnavul varsa. lichidele se vor administra parenteral. uneori cand mictiunea nu are loc se va incerca stimularea prin asezarea unui termofor sau se poate administra 0. 2. Utilizarea tratamentelor si tehnicilor calmante. piafen. De asemenea se vor urmari starea mucoaselor si restabilirea functionarii tranzitului intestinal – eliminari spontane de gaze. morfina. Daca pansamentul este compresiv se va urmari starea tegumentelor din jur. a tegumentului din jur si eventualele secretii care uneori sunt recoltate pentru examen de laborator. O atentie deosebita trebuie acordata supravegherii si menajarii sistemului nervos al bolnavului deoarece au un rol primordial in coordonarea activitatii tuturor organelor. sunt tinute in liniste si obscuritate si la nevoie li se administreaza sedative. frecventa schimbarii pansamentului fiind in functie de aparitia semnelor locale (supuratii) si generale (febra) pe care bolnavul le prezinta. iar daca apar sughituri este semn de iritatie peritoneala. Initial . emotiile. Supravegherea pansamentului are in vedere si examinarea atenta a plagii. iar in caz de retentie urinara se efectueaza sondajul vezical.

Ca si tipuri de pungi avem:  Pungi inchise care dupa umplere se arunca.  Manusi chirurgicale.  Foarfeca. transversa. ventilatia pulmonara se intensifica sis e pun in miscare muschii. MATERIALELE NECESARE:  Musama si aleza. Din a 6-a zi se poate trece la alimentatia normala. peristaltismul se imbunatateste. ascendenta. anchiloza articulatiilor. pneumonii hipostatice.  Sapun lichid pH neutru. Dupa interventiile obisnuite care nu prezinta complicatii. Ileostoma – deschidere in intestinul subtire. iar din ziua a 3-a piureuri de legume sau alimentatia semilichida. Bolnavii care au fost operati sub anestezie locala se pot mobiliza uneori imediat dupa interventie. h) Mobilizarea bolnavului. mobilizarea incepe din prima zi dupa operatie. escare. Aspectul scaunului in functie de tipul stomei:  In colostoma descendenta.regimul alimentar este hidric apoi se introduc supe strecurate.  In colostoma ascendenta de la lichid la pastos.  In ileosotma scaunul este lichid si continuu. gaura.  In colostoma transversa scaunul e lichid sau moale. atrofii musculare.  Pungi deschise cu golire.  Prosoape hartie sau fasa. Mobilizarea bolnavului se face cat mai precoce. Cea mai frecvent folosita este colostomia la nivelul colonului descendent pentru cancerul rectal sau anal. Pungile colectoare sunt confectionate din material plastic. Stomele se clasifica astfel: 1. in urma miscarilor circulatia sanguina devine activa. sunt dotate cu un sistem de atasare pe tegument si sunt impermeabile. constipatii etc.  Pungi colectoare.  Vas cu apa calduta. Mobilizarea se efectueaza progresiv si instituita precoce duce la evitarea complicatiilor imediate sau tardive: tromboze venoase. 2. Colostoma – deschidere in intestinul gros care poate vi descendenta. scaunul este de la moale pana la solid. INGRIJIREA STOMEI Stoma = gura. pe langa toate acestea bolnavii devin mai increzatori. iar gaura de 59 . acestea se pot golid e continut de cateva ori. deschidere.  Recipient pentru materialele murdare.  Lighean. TEHNICA 54.

In prima zi dupa interventia chirurgicala. apoi spalam tegumentul din jurul stomei cu apa si sapun. a 2-a si a 3-a zi dupa interventie verifica permeabilitatea stomei. ajuta bolnavul sa se mobilizeze. il aseaza intr-o pozitie confortabila. vascularizata intens si nu prezinta sensibilitate la atingere). asistenta medicala panseaza plaga respectand regulile de asepsie si antisepsie. aeriseste salonul. umeda. explica tehnica. incurajam bolnavul sa-si priveasca stoma si explica tehnica. Asistenta medicala efectueaza toaleta si se obstrueaza stoma cu o banda adeziva). Sterge cu blandete tegumentul din jurul stomei prin tamponare si aplica punga colectoare (lipirea pungii cu autoadezivul direct pe tegumentul uscat si curat). TEHNICA 55. plata sau proeminenta. Pregatirea fizica: asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. aseaza un prosop de hartie in jurul stomei pentru a proteja bolnavul de eventualele scurgeri si observa bolnavul pe toata perioada tehnicii.  Pungi din 2 bucati. daca e cazul indepartam parul din jurul stomei. Indeparteaza punga cu miscari blande. Aparatul este alcaturit dintr-un cadran gradat in unitati. miros neplacut sau necrozarea zonei de fixare – punga e fixata prea strans. Observa culoarea si aspectul stomei (o deschidere de culoare rosiatica. o manseta pneumatica cu doua camere in care pompam aerul cu o para de cauciuc. 3. neschimbarea la timp a pungii sau schimbarea prea frecventa a acestora. TEHNICA: In primele zile din perioada postoperatorie. (Dupa decesul bolnavului.evacuare e prevazuta cu o clema (punga folosita pt scaune semisolide). 2. Asistenta medicala asigura confortul termic si fizic al bolnavului. Amplitudinea oscilatiilor arteriale . astfel incat sa nu permita nicio scurgere in jurul stomei. Manseta aparatului se fixeaza la nivelurile dorite pe membrele bolnavului de unde pulsatiile se transmit la manometru. Constipatia – mai frecvent la cei cu colostoma decat la cei cu ileostoma. Deshidratatrea mai frecvent la cei cu ileostoma. Pregateste psihic bolnavul si-l incurajeaza. INCIDENTE SI COMPLICATII 1. diareea. Deteriorarea tegumentului din jurul stomei – reactii alergice la adezive sau la materialele folosite la spalarea tegumentelor.  Pungi dintr-o singura bucata autoadezive. curatatul excesiv al tegumentului. imbraca manusile. castiga incredera si cooperarea bolnavului si-l roaga sa participe la incrijirea stomei . stoma nu mai evacueaza. natura iritanta a materiilor fecale. OSCILOMETRIA DEFINITIE : Este o metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului PACHON. protejeaza patul cu musama si aleza.

realizandu-se o comunicare cu exteriorul.Se pompeaza aer pana ce dispare pulsul periferic (presiunea depaseste T. .5 – 2 diviziuni in treimea inferioara a gambei. Treimea inferioara a bratului. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului: . . SCOP: Pentru masurarea amplitudinilor pulsatiilor peretelui arterial. Treimea inferioara a antebratului. Diferenta mai mare de 2 unitati intre un membru si celalalt (la acelasi nivel) este un semn patologic (ne indica o leziune a trunchiului principal sau obstructii vasculare). . In mod normal variaza intre: .Se descopera membrele superioare si inferioare.1. .A. .se observa pe un cadran gradat al aparatului. . SCOP: a) Explorator : 61 . TEHNICA 56.Se scade apoi presiunea din 10 in 10 mmHg cu citiri succesive. (totdeauna se masoara comparativ intre 2 membre) Interpretarea rezultatelor: Valorile normale sunt apreciate in limite foarte lungi. ceea ce se numeste indice oscilometric. Treimea inferioara a coapsei.Se citeste amplitudinea oscilatiilor pe cadranul manometrului.3-6 diviziuni coapsa. variabile de la bolnav la bolnav dar si la acelasi bolnav. . pana se gaseste valoarea maxima a amplitudinii.Bolnavul este in repaus psihic si fizic cu cel putin 15 minute inainte (camera va avea un climat corespunzator). Regiunile unde se cerceteaza oscilometria:     Treimea inferioara si superioara a gambei.2-4 diviziuni in treimea superioara a gambei.Manseta aparatului se fixeaza la nivelul dorit. .3-4 diviziuni la membrele superioare. maxima).Se scade presiunea cu 10 mmHg si se citesc din nou oscilatiile arteriale. SONDAJUL DUODENAL DEFINITIE: Introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor. . pe membrul examinat.

Se introduc lichide si alimente lichide in organismul bolnavilor inconstienti sau cu tulburari de deglutitie. .  Seringi 20 ml.Descoperirea modificarilor anatomo-patologice. imbraca sortul de protectie. roaga bolnavul sa inghita pentru inaintarea sondei. B.Dupa interventii chirurgicale pe tub digestiv. b) Terapeutic .  Perna cilindrica sau patura rulata. Bolnavul ocupa pozitia sezand la marginea patului. . MATERIALE NECESARE:  Paravan.– Extragerea continutului duodenal format din continut gastric. imbraca manusile steril.  Trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). sustine tavita renala sub barbie. se spala pe maini cu apa si sapun. c) Alimentatie artificiala .  2 sorturi de protectie.  Casoleta cu material moale.  Stativul cu eprubete. .  Recipient cu apa pt umezirea sondei. suc pancreatic si secretie proprie. Bolnavul va fi nemancat.Aprecierea functiei biliare hepatice.  Manusi sterile.Evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare (giardia).  Pahar cu apa. .  Prosoape. I se explica necesitatea tehnicii. C. a cailor biliare sau a tubului digestiv. d) Aspiratie continua . Bolnavul este rugat sa inghita in continuare si se ajuta . analiza sucului pancreatic. TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe masa de tratament protejata de un camp steril si transportate langa patul bolnavului. se protejeaza patul cu musama si aleza. Se izoleaza patul cu un paravan (daca tehnica se efectueaza in salon).  Sulfat de magneziu 33%. I se aseaza in jurul gatului un prosop.In cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale.Se verifica permeabilitatea cailor biliare. localizarea proceselor patologice hepatobiliare prin separarea bilei veziculare de cea hepatica din continutul sucului duodenal. Prinde sonda umezita cu mana drepta.  Musama si aleza.  Tavite renale. roaga bolnavul sa deschida larg gura. ca pe un creion. a cailor extrahepatice. bila A.  Sonde einhorn. introduce sonda cu blandete in cavitatea bucala pana in dreptul peretelui posterior al faringelui.Drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului. . Asistentul medical imbraca sortul de protectie.

se impinge usor sonda pana la marcajul 60 cm. se aeriseste salonul. Cele 3 tipuri de bila (A. se sterg mucuozitatile de pe fata si barbie. .daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml. sonda a ajuns in duoden (dupa 1.1 ½ h de la patrunderea sondei in stomac). Se introduce perna cilindrica sub regiunea hepatica a bolnavului. Se trece la reorganizarea locului de munca. se urmareste sonda sub ecran.Dupa evacuarea bilei B se colecteaza in continuare o bila clara (galben deschis) care provine direct din ficat – bila C hepatica. musamaua si aleza. mentinand extremitatea libera sub nivelul stomacului bolnavului pentru a impiedica scurgerea continutului ei in faringe sau in cavitatea bucala. se va renunta la sondaj.3 ½ ore). . daca in decurs de 3 ½ ore nu s-a reusit introducerea sondei in duoden. : Nu se va depasi durata de executie a sondajului (3. dar poate fi aspirat daca sonda se afla in stomac.se efectueaza controlul radiologic (numai in situatia in care celelalte 2 metode n-au putut stabili pozitia sondei). Cand semnul de 45 cm a ajuns la arcada dentara sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac. sonda fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb. .Se penseaza sonda. Cand diviziunea 75 cm se afla in dreptul arcadei dentare.Dupa 30 min. Se aseaza bolnavul in decubit lateral drept.Se indeparteaza sonda printr-o miscare hotarata (dar cu multa blandete). dupa care se penseaza (comprima) sonda. care nu mai poate fi asirat daca sonda a ajuns in duoden. cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos . c) .La capatul distal al sondei se ataseaza o seringa. b) . obsevand atent marcajul sondei. .Se introduc prin sonda (cu ajutorul seringii) 40 ml solutie de sulfat de magneziu 33% la tem. se deschide sonda si se colecteaza (prin aspirare cu seringa) 40 ml bila vascoasa de culoare inchisa castanie – bila B veziculara . OBS. Se verifica pozitia sondei: a) – se introduc 10 ml de lapte prin sonda. Asistentul medical indeparteaza manusile.Se asigura confortul fizic (pozitie comoda in pat) si termic (se inveleste) al bolnavului. Se indeparteaza sortul. se ataseaza capisonul (teaca) si se aseaza pe o compresa sterila (langa stativul cu eprubete). coapsele flectate pe bazin. Indepartarea sondei se face dupa ce se introduc cativa ml de aer in sonda si se penseaza capatul distal. Se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie (1-2 cm la 3-5 minute). se indeparteaza seringa. De 37 ºC pentru a favoriza drenarea bilei veziculare.cu ajutorul seringii se introduc 60 ml aer prin sonda si dupa 1 minut se aspira.inaintarea treptata a sondei prin miscari blande. se aspira bila A coledociana de culoare galben aurie. se spala pe maini cu apa si sapun. B.Se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii. . C) captate separat in recipiente (eprubete) etichetate se trimit la laborator cu buletinele de analiza. 63 . . Se goleste continutul sondei si se indeparteaza intr-o tavita renala.