TEHNICA 1.

SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT CU BOLNAVUL IN PAT
MATERIALE NECESARE:  cearsaf simplu;  cearsaf plic;  2 fete de perna;  2 perne;  1,2 paturi;  paravan;  sac pt rufele murdare;  manusi de protectie. Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii impaturita in felul urmator: - patura si cearsaful de sub patura (sau plic) se impaturesc fiecare in 3 sub forma de armonica. - musamaua si aleza se ruleaza pe latime sau pe lungime. - cearsaful se pliaza in lungime, cand schimbarea patului se executa pe lungime si in latime, cand schimbarea lenjeriei se executa pe latime. Scop: Asigurarea conditiilor igienice, de confort a bolnavului. SCHIMBAREA LENJERIEI PE LUNGIME: Bolnavul poate fi intors in decubit lateral stang sau drept (DL stg sau dr), in acest caz schimbarea lenjeriei se va efectua pe lungimea patului (avem nevoie de 2 asistente). Se vor aseaza asistentele medicale de o parte si de alta a patului bolnavului, acesta ramanand acoperit pana la schimbarea cearsafului de sub patura. Marginile cearsafului murdar, se desfac de sub saltea, de jur-imprejur, apoi bolnavul este intors in decubit lateral stg sau dr (DL). Asistenta medicala din dreapta prinde bolnavul cu mana dreapta din regiunea axilara dreapta a bolnavului, il ridica usor, iar mana stanga a acesteia o introduce sub umerii lui (regiunea omoplatilor), sprijinindu-i capul pe antebrat, apoi cu mana dreapta de sub axila indeparteaza (trage) usor perna spre marginea patului, bolnavul fiind deplasat usor in aceeasi directie. Asistenta se aseaza in dreptul genunchilor bolnavului, introduce mana stanga sub genunchii acestuia (regiunea poplitee), flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse. Din aceasta pozitie, se intoarce bolnavul in decubit lateral drept (DL dr), sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor (bolnavul se mentine acoperit). Asistenta medicala din stanga, ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele bolnavului (asistenta medicala are imbracate manusile de protectie). Sulul de lenjerie curata se afla langa sulul de lenjrie murdara, iar fara a se atinge cearsafurile intre ele, se va indeparta sulul de lenjerie murdara. Pe jumatatea libera a patului se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite dinainte. Se intinde bine cersaful curat pe jumatatea libera a patului sis e aseaza o perna in fata de perna curate, apois e adduce bolnavul in decubit dorsal (DD) cu multa blandete si delicatete, sprijinindul in regiunea omoplatilor si regiunea poplitee ( regiunea genunchilor). SCHIMBAREA LENJERIEI PE LATIME: 1

Bolnavul poate fi intors in pozitia sezand, in acest caz schimbarea lenjeriei se va face in latimea patului.( Rularea si impaturirea lenjeriei se face ca la schimbarea lenjeriei de pat pe lungime.) Tehnica va fi efectuata de 2 asistente. Una dintre asistente va sprijini bolnavul, iar cealalta va rula lenjeria murdara, dupa ce in prealabil s-a spalat pe maini cu apa si sapun si a imbracat manusile de protectie. Bolnavul este acoperit si este ridicat de asistenta medicala din dreapta in pozitie sezand. Cealalta asistenta indeparteaza pernele pernele si ruleaza spre bolnav lenjeria murdara. Cu manusi curate, se va derula lenjeria de pat curata, de la spatele bolnavului, unde cele 2 cearsafuri se vor intalni fara a se atinge. Se va avea grija ca lenjeria curata sa ajunga la mijlocul patului, pentru a se putea introduce sub saltea, de ambele margini. Dupa intinderea lenjeriei pe suprafata libera a saltelei, bolnavul este culcat, iar daca starea lui o permite este rugat sa ridice regiunea bazinului. Daca insa aceasta nu este posibila, sau este contraindicata, atunci cele 2 asistente vor introduce mainile, dinspre capatul proximal al patului (capul bolnavului), cu palmele suprapuse sub bazinul lui, si il vor ridica. Cu una din mainile libere ramase, se va indeparta lenjeria murdara in sac, derulandu-se imediat lenjeria curata. Dupa efectuarea tehnicii, asistenta medicala, se asigura ca bolnavul este asezat cat mai confortabil. In unele cazuri, aleza se va schimba de mai multe ori pe zi, nefiind nevoita sa schimbe si lenjeria de pat.

TEHNICA 2. MOBILIZAREA BOLNAVULUI
SCOP: Bolnavii sunt mobilizati pentru a preveni complicatiile cum ar fi: tromboze, escare, pneumonii, ce pot aparea din cauza imobilizarii, pentru recunoasterea starii de independenta si grabirea procesului de vindecare. MATERIALE NECESARE: tensiometrul pentru masurarea functiilor vitale OBIECTIVELE MOBILIZARII SUNT:        Mentinerea mobilitatii articulare; Normalizarea tonusului muscular; Asigurarea starii de bine si a independentei bolnavului; Stimularea metabolismului; Favorizarea eliminarilor; Stimularea circulatiei sangvine pentru prevenirea trombozelor, pneumoniilor, escarelor; Accelerarea peristaltismului intestinal;

PRINCIPII CE TREBUIESC RESPECTATE: 1.Mobilizarea se face in functie de natura bolii, starea generala a bolnavului . 2.Exercitiile fizice se fac inainte de masa. 3.Bolnavul trebuie educat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile respiratorii. 4.Se stabileste impreuna cu bolnavul un exercitiu pentru relaxare. 5.Momentul in care se va incepe mobilizarea, precum si ritmul in care sunt efectuate, vor fi hotarate de catre medic, iar executarea in bune conditii tine de competenta asistentului medical. Bolnavul este pregatit psihic, explicandu-i-se tehnica, cat si importanta acesteaia in grabirea

procesului de vindecare. Inainte de a mobiliza bolnavul, cat si dupa mobilizare, ii vom masura tensiunea, pulsul, frecventa respiratorie, faciesul bolnavului cat si starea acestuia. Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunile si starile bolnavului, aceasta facandu-se progresiv. Se va incepe cu miscari ale capului (miscari pasive/miscari active), miscari ale degetelor si incheieturilor (miscari pasive/miscari active), miscarea si schimbarea pozitiei membrelor inferioare si superioare, miscari de flexie si extensie, bolnavul pastrand pozitia decubit dorsal (miscari pasive/miscari active). Urmeaza asezarea bolnavului in pozitia sezand in pat (miscari pasive/miscari active), in pozitia sezand la marginea patului (miscari pasive/miscari active) si apoi ridicarea bolnavului in pozitia ortostatica (miscari pasive/miscari active). OBS !! DOAR IN PREZENTA MEDICULUI, BOLNAVUL VA EFECTUA PRIMII PASI.

TEHNICA 3. CAPTAREA SCAUNULUI LA PAT
SCOP: Evacuator in cazul bolnavilor dependenti si pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice si analiza lor in vederea precizarii diagnosticului. MATERIALE NECESARE:  Paravan;  Masca;  Manusi de protectie;  Plosca sau bazinet;  Musama si aleza;  Invelitoare;  Hartie igienica;  Foaie de temperatura;  Pix de culoare albastra. TEHNICA: Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie. Pregatirea psihica: se comunica cu bolnavul pentru a fi relaxat, explicam importanta tehnicii, montam paravanul in jurul patului; Se realizeaza o rulare a paturii si a cearsafului la picioarele bolnavului apoi se protejeaza patul cu musama si aleza; Pregatirea fizica: se dezbraca bolnavul in partea inferioara si il rugam sa-si flecteze genunchii si sa-i indeparteze. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie si masca. ( plosca o incalzeste in apa fierbinte si o usuca si a fost dezinfectata prin SUMERJARE (scufundare). Cu mana stanga ridicam bazinul bolnavului, si introducem plosca cu mana dreapta, din partea laterala a patului, sub fesele bolnavului dupa care se roteste intre coapsele acestuia. Se acopera bolnavul cu cearsaful sau invelitoarea si asistenta se indeparteaza, pentru a lasa intimitatea bolnavului. Cat timp bolnavul va elimina, asistenta va fi prin salon (nu va parasi salonul), iar cand bolnavul a terminat, acesta o striga. Vom scoate plosca in linie dreapta, dupa ce in prealabil l-am sters in regiunea perianala cu hartie igienica. Plosca se va acoperi cu capacul sau invelitoarea si se va indeparta pentru deversare la toaleta sau daca medical recomanda, se va recolta cu coprorecoltorul, 3

 Scaun cu mucus X. TEHNICA 4. comunicam cu acesta pentru a nu intra in panica.“fragmente” din materiile fecale pentru coprocultura. vom impiedica bolnavul sa aspire continutul gastric in caile respiratorii. cu un prosop asezat in jurul gatului bolnavului. Meconiu – primul scaun la nou – nascut. OBS! Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare.  pahar cu apa aromata. Se imbraca bolnavul. I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata . In pozitia de siguranta.  musama si aleza. asistentii medicali. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si trasportate la patul bolnavului. Pragtirea psihica: In timp ce bolnavul varsa. rosu. el este incurajat si sustinut de frunte. albastru) .  2 tavite renale. se noteaza nr total urmat de semnul conventional. CAPTAREA VARSATURII SCOP: Pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice ale varsaturilor si descoperirea modificarii lor patologice in vederea stabilirii diagnosticului.  3 pixuri (verde. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.  prosop. Daca acesta are proteza. va nota in foaia de temperatura scaunul. Asistenta medicala sprijina cu cealalta mana fruntea bolnavului. Se protejeaza perna bolnavului cu musama si aleza iar lenjeria de corp.  Sczun cu puroi P.  Scaun grunjos Z. MATERIALE NECESARE:  manusi de protectie (daca bolnavul are varsatura precedata de prodroame). I se ofera bolnavului tavita renala daca este capabil sa si-o sustina.  Scaun moale ∕ .  Scaun sanguinolent S (scaun cu sange). il incurajeaza pe bolnav. daca nu o vom sustine noi. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun.  foaie de temperatura. Notarea scaunului:  Scaun normal I. o vom indeparta in pahar. il educa sa inspire mai profound pe nas si sa expire pe gura. precum si calitatile lui fizice. Daca starea generala i-o permite acesta mai poate ocupa si pozitia sezand in pat sau la marginea patului. se aeriseste salonul.  Scaun diareic sau apos ─ . Pregatirea fizica consta in pozitionarea acestuia in decubit dorsal cu capul in lateral (pozitia de siguranta).  Scaun melena M (negru lucios cu aspect de pacura). dupa ce in prealabil a indepartat materialele din salon si a dezbracat manusile. pe masuta protejata de un CAMP STERIL. Va aerisi camera.in functie de continutul varsaturii. se acopera.

asistenta se spala pe maini cu apa si sapun dupa ce in 5 . se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. apoi bolnavul este asezat in pozitia confortabila. migrene urmate de cefalee occipitala.  Varsaturi bilioase  Pe foaia de temperature se noteaza varsatura sus. asistenta medicala se spala pe maini apo supravegheaza bolnavul.pentru a-si clati gura. indeparteaza continutul in cealalta tavita renala. Se aseaza urinarul intre coapsele bolnavului. pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice. rulam patura la picioarele bolnavului. TEHNICA 5. Notarea varsaturii . astfel:  Varsaturi alimentare O (cerc de culoare albastra). invelit. sterge gura bolnavului cu prosopul de eventualele mucozitati. O (cerc de culoare verde). ameteala. iar in foaia de temperatura. Simptome ce insotesc varsatura: dureri abdominale. Varsaturi sanguinolente O (cerc de culoare rosie). cu alta compresa sterila se sterg picaturile de urina ramase si se indeparteaza urinarul. Dupa pregatirea materialelor. regurgitatia (intoarcerea alimentelor din stomac sau esofag in cavitatea bucala fara effort si fara greata). pentru a proteja patul. daca nu va fi pastrata pentru vizita medicului. HTA. Montam paravanul. CAPTAREA URINEI SCOP: Evacuator.  Manusi de protectie.  Tavita renala. varsatura si culoarea acesteia. in partea superioara a paginii si scaunul in partea de jos a foii. Asistenta medicala. Se va nota in foaia de observatie tehnica. asezam musamaua si aleza. acufene. iar cu o compresa se apuca penisul si se introduce in urinar. daca e nevoie si varsatura. pentru barbati au un orificiu mai ingust iar pentru femei au un orificiu mai larg in forma de floare. deshidratare.  Musama si aleza. MATERIALE NECESARE:  Paravan. Daca lenjeria s-a murdarit se va schimba. numele asistentei medicale si ora.  Foaie de temperatura (in caz ca notezi diureza sau cantitatea de urina eliminate pt a efectua bilantul ingesta-excreta) TEHNICA: Urinarele sunt confectionate din plastic sau sticla.  Urinar.  2-3 Comprese sterile. ne spalam pe maini cu apa si sapun si apoi imbracam manusile de protectie. puls tahicardic dar filiform. in care se noteaza numarul acestora. le vom transporta la patul bolanvului pe o masuta protejta de un CAMP STERIL. respiratie frecventa. Se indeparteaza materialele folosite. Dupa eliminare. ofera bolnavului lichide reci in cantitati reduse incepand cu o lingurita si apoi cantitatea crescand progresiv. aplica comprese umede pe frunte.Varsaturile se noteaza cu un cerc. vedere incetosata.

1. ci sa colecteze in scuipatorile speciale. manusi. Va nota in foaia de temperatura cantitatea de urina. sa nu o imprastie. prafului si fata de uscaciune. Acestea sunt schimbate in functie de cand trebuie prezentate medicului. servetele de unica folodsinta. Este pregatit fizic si psihic.). Se educa bolnavul sa nu arunce corpuri straine in scuipatoare.  2-3 scuipatori dezinfectate si sterilizate cu solutie de lizol 3% sau fenol 2. In conditii patologice se aduna in CAILE RESPIRATORII SUPERIOARE o cantitate variabila de sputa care actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei. pahar cu apa. Este instruit sa nu manance. sa nu inghita sputa. parazitologice in vederea stabilirii diganosticului. Definitia sputei: Sputa reprezinta totalitaea substantelor ce se expectoreaza din caile respiratorii prin tuse.5%. pentru examinari bacteriologice. I se asigura cel putin 2-3 scuipatori de rulaj. Examen flora banala 3.R. Sputa este alcatuita din secretia si exudatia patologica a mucoaselor bronhopulmonare din descuamatia epiteliilor pulmonare dar si din substante straine inhalate (praful). Examen bacteriologic MATERIALE NECESARE:  Pahar conic sau cutie Petri. TEHNICA 6. sa nu o expectore in batista sau prin salon. Se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. Drenajul secretiilor bronsice 2. tavita renala.  Pentru determinarea cantitatii sputei se vor folosi vase gradate acoperite cu palci de sticla (cantitate fixa de substanta dezinfectanta fenol 100 gr pt a preveni aderarea acesteia pe peretii vasului si pentru a nu se suprainfecta) TEHNICA: Se pregatesc materialele si se transporta la patul bolnavului. mucoasa cailor respiratorii secreta o cantitate mica de mucus. Prin expectoratie se intelege eliminarea sputei din caile respiratorii superioare(C. Expectoratia are o mare importanta pentru stabilirea multor diagnostice. necesara protejarii suprafetei interioare a organelor respective fata de efectul nociv al aerului. In conditii fiziologice. pentru a preveni infectiile nozocomiale.S. Se trece la reorganizarea locului de munca. Pentru determinarea .prealbil a dezbracat manusile. CAPTAREA SPUTEI SCOP: Explorator.

2. Pentru efectuarea schimbarilor de pozitie sunt necesare 1-2 asistente medicale. Acestea trebuie sa adopte o pozitie potrivita pentru a putea ridica bolnavul cu mai multa usurinta si efort fizic redus. Flora banala – se recolteaza dimineata in vase speciale sterile si se transporta la laborator in cel mult 60 minute pentrua nu se suprainfecta. Intoarcerea bolnavilor din decubit dorsal in decubit lateral stang sau drept si revenirea in pozitia initiala. MATERIALE NECESARE:  tavita  cana cu supa  farfurie cu desert si felul 2  tacamuri  servet sau prosop din panza  pahar pentru apa  vaza cu flori TEHNICA: Se imbraca halatul de protectie peste uniforma. Readucerea bolnavului la locul initial pentru cei ce au alunecat jos de pe perna. dimineata si este indicat pentru evidentierea bacilului Koch. astfel vor fi alimentati bolnavii imobilizati.cantitatii se vor folosi vase gradate acoperite cu placi de sticla. asistenta sa fie asezata mai aproape de patul bolnavului. imbraca manusile de protectie. TEHNICA 8. Aceste schimbari pot fi: pasive si active. Schimbarile pasive se efectueaza la bolnavii imobilizati. se aranjeaza boneta sau calota astfel incat parul sa nu cada in alimentele bolnavului. ALIMENTATIA BOLNAVILOR PASIV Cand starea generala a bolnavului nu ii permite sa se alimenteze singur. iar dimineata se recolteaza inainte de spalrea dintilor. adinamici. se aseaza bolnavul 7 . in vas se afla o cantitate fixa de substanta dezinfectanta de lizol 5%sau fenol 100g sau permanganat de potasiu. inconstienti. paralizati sau cei cu gips. Asistenta medicala se spala cu apa si sapun. 3. Bolnavul este pregatit de seara in sensul ca trebuie sa-si spele dantura inainte de culcare. care ar putea denatura aspectul sputei). astfel incat suprafata de contact sa fie mai mare. palma sa fie asezata pe suprafata corpului bolnavului. care trebuie scazuta din cantitatea de sputa colectata in vas (recipient). adinamici. intervine alimetarea pasiva. Daca sputa se capteaza pentru aprecierea aspectului se utilizeaza scuipatoare emailate cu capac (fara a se adauga o alta substanta in vas. SCHIMBAREA POZITIEI BOLNAVULUI SCOP: Pentru prevenirea complicatiilor. cu tulburari de deglutitie si cu afectiuni in stare grava. Daca sputa se capteaza pentru examen bacteriologic. se va face in vase speciale fara a fi sterile. Acesta trebuie sa fie ajutat. cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare. Asezarea bolnavului in pozitia sezand. Bolnavul este prins precis cu o singura mana. TEHNICA 7. 1. cu ajutorul asistentei medicale.

se aeriseste salonul. iar daca este posibil vor fi acidifiate (acrite) cu lamaie. in cadrul limitelor prescrise de medic. bolnavul este asezat in pozitie comoda. Asistenta medicala trebuie sa noteze cantitatea de alimente consummate si sa calculeze valoarea calorica pentru a se putea orienta in ceea ce priveste necesarul zilnic de calorii al bolnavului .ce poate fi imobilizat. sau cu ajutorul pernelor. (Astfel laptele. senzatia de sete va fi exploatata si li se vor oferi alimente nutritive sub forma lichida. pentru a nu le aspira. Dupa terminarea alimentelor. Bolnavilor aflati in stare grava. se asigura confort termic si fizic placut. Daca este nevoie se schimba lenjeria de pat. La revenirea apetitului se administreaza alimente solide repartizate in 4-5 mese. galbenus. pentru eliminarea senzatiei de greata. La cei complet inapetenti. se sterge bolnavul la gura. preparate din zahar. pe un scaun. in pozitia semisezand cu ajutorul rezematoarelor de la pat. Alimentele se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului. daca acestea nu modifica gustul sau mirosul alimetelor. se asigura necesarul caloric zilnic de 2500-3000calorii/zi. Prin administrarea de alimente lichide hipercalorice. La cei adinamici si cei in stare grava. deoarece acesta ar provoca senzatia de plenitudine si favorizeaza diareea. iar daca nu dispune de masuta. explicandu-i contributia alimentelor in procesul de vindecare. sau mai poate ocupa pozitia decubit lateral cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a-i usura deglutitia. TEHNICA 9. cu mana stanga se ridica usor capul. bolnavul trebuie incurajat. Bolnavului i se ofera portiuni de alimente nu prea mari. si se trece la reorganizarea locului de munca. precum si cei cu tulburari de deglutitie. OBS!!! In timpul alimentarii. Se adapteaza masuta speciala la patul bolnavului. lichidele se servesc reci. mancarea este asezata pe o tava. nu le gusta cu lingura bolnavului si nu baga degetul in ele. sucuri de fructe) in aceste amestecuri se vor introduce si preparate de vitamine. se strange vesela si se transporta la oficiu. Asistenta medicala nu sufla in alimente. Nu se vor administra alimente hiperzaharate (cu continut ridicat de zahar). Servirea mesei se face intr-un cadru estetic. Se protezeaza lenjeria de pat cu o aleza iar lenjeria de corp cu un prosop. Mesele vor fi servite la intervale de 2-3 ore. sucurile vor fi imbogatite cu lapte praf. ALIMENTAREA BOLNAVILOR INAPETENTI Asistenta medicala trebuie sa verifice daca inapetenta este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimetele din regim in comparatie cu cele preferate. Se vor taia alimentele solide in prezenta bolnavului si se va supraveghea debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie a bolnavului. cacao. se supravegheaza lichidul care intra in gura bolnavului pentru a evita incarcarea peste posibilitatea lui de deglutitie. Se verifica temperatura alimentelor. tava se va aseza pe noptiera sau pe u scaun langa pat. Asistenta medicala se aseaza in partea dreapta a bolnavului. se indeparteaza eventual resturile alimentare pentru a evita aparitia escarelor. si i se serveste supa cu ajutorul lingurei sau din cana cu cioc. lichidele se vor administra cu lingurita sau lingura. alimentele se servesc in portii mici deoarece cantitatile mari provoaca senzatia de plenitudine bolnavului.

repereaza artera radiala (in prelungirea policelui).2012 PD = 90p / min . PULSUL: reprezinta conflictul dintre sangele expulzat in artere de catre inima in timpul sistolei ventriculare si masa de sange existenta in vas. asistenta noteaza grafic in foaia de temperatura valoarea obtinuta cu un pix de culoare rosie printr-un punct pe linia orizontala. astfel ia nastere o unda pulsatila care poate fi perceputa la palparea arterei pe un plan osos. 10-15 minute. Retine valorile si se ocupa de ingrijirea bolnavului. asistenta fixeaza varful celor 3 degete (index. asiguram daca e nevoie repaus fizic si psihic.  artera poplitee.  artera carotida. Pregatirea fizica: bolnavul este pozitionat in decubit dorsal cu bratul sprijinit. 9 . TEHNICA: Materialele se transporta lana patul bolnavului. tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii de temperature reprezinta 4 pulsatii.  foaia de temperatura. asistenta noteaza pulsul in cifre astfel Ex: J 25. Asistenta medicala exercita o presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor si numara pulsatiile timp de 60 de secunde. asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. MATERIALE NECESARE:  ceas cu secundar. Bolnavul este intrebat daca a depus efort fizic si psihic (daca a primit vreo veste proasta sau buna. explicandu-i-se modalitatea si importanta tehnicii. MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI SCOP: Obtinerea de informatii pentru evaluarea functiei cardio-vasculare.  pix sau creion de culoare rosie. mediu si inelar) pe traiectul arterei. Dupa ce a localizat artera radiala.  artera pedioasa. Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si apoi se spala cu apa si sapun. dupa ce in prealabil a dezbracat manusile.  Subclaviculara.11.  artera femurala.TEHNICA 10.  artera temporala. In carnetelul propriu. Bolnavul este pregatit psihic. Unirea valorii actuale cu valoarea obtinuta anterior se obtine curba pulsatila. Locuri de masurare a pulsului:  artera radiala. PS = 92 p / min.  artera tibiala. daca a urcat sau coborat scari).  carnetelul asistentului medical. Dupa terminare.

. se retine valoarea obtinuta. aprecierea evolutiei bolii.TEHNICA 11. Dupa terminare.  tavita renala. si anume. MATERIALE NECESARE:  tensiometru format din: manseta pneumatica. adica miscari de ridicare a toracelui timp de un minut.  pix de culoare albastra. TEHNICA 12.  pix sau creion de culoare verde. La aceasta tehnica nu necesita preg. tubulatura. vom asigura confort termic si fizic bolnavului si se noteaza tehnica in foaia de temperature cu un pix de culoare verde. MATERIALE NECESARE:  ceas cu secundar. deoarece poate influenta valorile respiratiei. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul decubit dorsal unde este cazul. MASURAREA SI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE SCOP: Evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii si rezistental determinata de elasticitatea si calibrul vaselor). Valoarea obtinuta si notata graphic se uneste cu cea anterioara si astfel se obtine curba respiratorie. Se noteaza cifric in carnetelul propriu.psihica.  tampoane de vata. manometru. iar daca acesta are pozitia ocupata se va trece la masurarea respiratiei. pt fiecare linie orizontala se considera o respiratie. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Se aseaza fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului. se numara frecventa miscarilor. MASURAREA SI NOTAREA RESPIRATIEI SCOP: Poate constitui un indiciu pentru stabilirea diagnosticului. para cu supapa.  foaie de temperatura. numarul inspiratiilor.  carnetelul propriu. stetoscop format din: olive si membrana. Elemente de evaluat: tensiunea arteriala maxima (sistolica) si tensiunea arteriala minima (diastolica). recunoasterea complicatiilor si a prognosticului bolii. Se trece la reorganizarea locului de munca.  alcool medicinal. Nu se pregateste psihic bolnavul deoarece nu se mai obtin valori reale. iar acesta daca doarme nu-l vom trezi.

 carnetelul asistentei medicale. se aseaza vata acoperita cu tifon pentru a nu permite lovirea rezervoarelor de fundul vasului de sticla. Masurarea temperaturii cu termometru maximal se face in cavitati inchise sau semiinchise pentru a obtine temperatura cea mai apropiata de cea centrala. Masurarea se face in axila. FACTORI CARE DETERMINA TENSIUNEA ARTERIALA:  debitul cardiac. TEHNICA 13. este tinut in solutii dezinfectante de bromocet sau cloramina 2%. Bolnavul este pregatit fizic: se asigura ca bolnavul are un repaus de 10-15 minute. socotinde-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de Hg. Solutia nu trebuie sa acopere termometrele tinute vertical. Termometrul in uz (termometru maximal). Ne ocupam de foaia de temperatura trecand valorile obtinute printr-o linie orizontala de cunloare albastra. se pompeaza aer in manseta cu ajutorul parei de cauciuc pana dispar zgomotele pulsatile. Asistenta medicala dezinfecteaza cu alcool medicinal membrana stetoscopului si olivele acesteia.  recipientul cu solutie dezinfectanta de bromocet sau cloramina 2%. Se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei. rect.  elasticitatea si calibrul vaselor. Dupa transportul materialelor la patul bolnavului. TENSIUNEA ARTERIALA: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. 11 . vagin. Se introduce olivele in urechi. zgomotele devenind mai puternice. Se retin valorile obtinute. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic.  vascozitatea sangelui. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII Termometrul maximal utilizat in medicina este gradat dupa scara Celsius. ne vom ocupa de ingrijirea bolnavului pentru a-i reda confortul termic si fizic. Vom indeparta materialele din salon si vom trece la reorganizarea locului de munca. i se explica importanta si necesitatea tehnicii. ureche si cavitatea bucala. Inainte de a fi date in folosinta. MATERIALE NECESARE:  termometru maximal. si se continua decomprimarea. Se retine valoarea. acela fiind tensiunea arteriala maxima. termometrele medicale sunt verificate. Pe fundul borcanelor. reprezinta tensiunea arteriala minima. in borcane. doar pana la jumatate. Se sustine membrane stetoscopului pe artera humerala. Se noteaza si-n carnetul propriu cifric. pana ce se percepe primul zgomot. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun apoi asezam manseta pneumatica pe treimea medie a bratului aflat in extensie si supinatie.  forta de contractie a inimii. foaia de temperatura . iar la ultimul zgomot care se aude.

se citeste gradatia. apoi se scutura termometrul. se spala si se reintroduce in solutia dezinfectanta. Termometrul se va mentine timp de 10 minute. Termometrul este sustinut timp de 5 minute in rect. Masurarea temperaturii rectal: Se lubrefiaza termometrul. se sterge axila acestuia prin tamponare cu prosopul bolnavului. il clateste sub jet de apa pentru a nu irita tegumentul. Masurarea temperaturii in axila: Se ridica bratul bolnavului. scoate termometrul din solutia dezinfectanta. Verifica daca coloana de mercur este coborata in rezervor. fiecare linie orizontala a foii corespund 2 diviziuni de grad. Se uneste valoarea prezenta cu cea obtinuta anterior pentru a obtine curba termica.8°C. TEHNICA: Materialele se transporta la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Bolnavul este rugat sa inchida gura. si sa respire pe nas. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare. daca nu il scuturam. Notam grafic in foaia de temperatura si cifric in carnetel. o Efectuarea unor determinari calitative si anume analize biochimice din cantitatea . dupa care se scoate termometrul si se sterge cu ajutorul unui tampon sau compresa cu alcool. si se retine valoarfea indicata de coloana mercurului. se sterge cu o compresa. cu membrele in semiflexie. pix de culoare albastra. Se noteaza cifric in carnetelul individual astfel T°= 38. Se mentine termometrul timp de 5 minute. ceas cu secundar. bratul era sustinut de asistenta medicala. Lubrifiant: vaselina. dupa care se scoate. se aseaza bolnavul in decubit lateral stang sau drept. Daca bolnavul era adinamic sau agitat. Notarea grafica se face printr-un punct de culoare albastra pe orizontala. TEHNICA 14. alcool medicinal. Se introduce bulbul termometrului sau rezervorului in rect prin miscari de rotatie si inaintare. dupa citirea gradatiei. asigurandu-i intimitatea. carnetelul asistentei medicale foaie de temperatura. MASURAREA DIUREZEI SI NOTAREA GRAFICA DEFINITIE: Diureza reprezinta cantitatea de urina emisa in 24 de ore. SCOP: o Obtinerea datelor privind starea morfo-functionala a aparatului renal si asupra altor afectiuni. se apropie bratul de trunchi cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui. o Urmarirea bilantului circulatiei lichidelor in organism (intrari/iesiri sau ingesta/excreta).        casoleta cu tampoane sterile. Se trece la reorganizarea locului de munca. glicerina sau ulei de parafina. lubrifiant – unde este cazul. Se introduce termometrul cu rezervorul in interiorul axilei. Ne ocupam de ingrijirea ulterioara a bolnavului pentru redarea confortului termic si fizic placut. Masurarea temperaturii in cavitatea bucala: Se introduce termometrul in cavitatea bucala. imbraca manusile. si il usuca prin tamponare cu ajutorul unor comprese. Se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura si carnetelul asistentei medicale. tavita renala.

Patologic: o Culoare brun inchisa si spuma – icter. TEHNICA 15. Daca bolnavul se poate deplasa. Vasele in care se face colectarea sunt etichetate cu numele bolnavului. Valori patologice avem: peste 3000 ml uirna /24h(poliurie) sub 1000 ml/24h(oligurie) absenta urinei in vezica/24h(anurie).de urina emisa. iar restul emisiilor de urina sa le colecteze in decurs de 24 de ore. o sa actioneze rapid cu miscari sigure si multa blandete. MATERIALE NECESARE:  paravan de protectie. se citeste gradatia care indica urina emisa.(ex: se educa bolnavuls a urineze numai in urinar sis a nu arunce urina). asistenta trece la reorganizarea locului de munca. apoi se colecteaza in vasele gradate toate urinile emise pana a doua zi la aceeasi ora. o Miros de fructe coapte sau acetona in diabet. Colectarea incepe dimineata la o anumita ora (ex: ora 8:00) sis e termina in ziua urmatoare la acceasi ora. Dupa 24 de h de colectare. o pregatirea materialelor necesare astfel ca ingrijirea bolnavului sa se desfasoare rapid. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.  2 scaune 13 . dupa un tratament cu albastru de metil. se arunca urina dupa prima emisie. o Culoare albastru verzui. acesta este rugat sa urineze dimineata la ora fixa. se spala pe maini cu apa si sapun. prima emisie sa o arunce. a paturlui si tinut la racoaresi ferit de lumina pentru a preveni descompunerea urinei. o sa menajeze bolnavul protejandu-l cu paravan. Valori fiziologice avem: femei: 1000-1400ml urina/24h barbati:1200-1800ml urina/24h. o Culoare rosie deschisa pana la rosu inchis – hematurie. Materiale necesare:  Vase gradate spalate si clatite cu apa distilata pentru a nu modifica compozitia urinei. EFECTUAREA TOALETEI PE REGIUNI Pentru efectuarea tehnicii. Se va observa si calitatea urinei si anume: Fiziologic: culoare galben deschis sau brun inchis(urina concentrata). la bol imobilizat la pat se roaga sa urineze inainte de defecare.Asistenta medicala dezbraca manusile. o sa dea dovada de mult tact si delicatete in ceea ce priveste convingerea bolnavului in efectuarea tehnicii. .a salonului. Bolnavul este informat asupra necesitatii si importantei colectarii corecte a urinei si asupra tehnicii. asistenta trebuie sa respecte urmatoarele reguli: o sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de o raceala (22°C). aspect hiperstenuric. imbraca manusile de protectie. noteaza in foaia de temperatura urina colectata.

se arunca apa din lighean. se clateste bine urechea si se sterge prin tamponare cu prosopul. Se spala gatul cu apa si sapun. apoi se sterg prin tamponare cu prosopul. se clateste bine. lenjerie de corp. Toaleta pe regiuni: toracele si abdomenul . trusa pentru ingrijirea unghiilor. Se acopera gatul cu cearsaful. Capul bolnavului se aseaza pe perna acoperita. Se dezbraca bolnavul complet si se acopera cu cearsaful plic de la patura. materialele pentru ingrijirea cavitatii bucale (periuta si pasta dinti. Se spala fruntea bolnavului dinspre mijloc spre tample. lenjerie de pat. sac pentru lenjeria murdara. se monteaza paravanul pentru intimitate. i se explica simplitatea. Se clateste cu apa din abundenta si se sterg prin tamponare cu prosopul. Toaleta fetei Se aseaza in jurul gatului un prosop. pudra de talc. Bolnavul este pregatit psihic. se aseaza 2 scaune langa pat. 2 pahare). se asigura o temperatura corespunzatoare in salon 22 grade. se intoarce bolnavul in decubit lateral de partea corespunzatoare membrului spalat si se procedeaza la fel si cu celalalt membru. Se sapuneste circular incepand de la umar spre capatul distal. cea de-a 2 perna este protejata cu musama si aleza. se taie unghiile. la o temperatura de 37-38 grade C. insistand in regiunea axilei. La fel se va proceda si cu cealalta ureche.                  musama si aleza lighean cana pentru apa calda si rece 2 bazinete tavita renala cearsaf manusi de protectie  3 manusi de baie confectionate din bumbac de culori diferite (una pentru fata. se indeparteaza noptiera. Toaleta pe regiuni: membrul superior . se inveleste membrul bolnavului. termometru de baie. se sterge cu prosopul. Se inchid ferestrele.se dezveleste unul din membre dupa ce am asezat musamaua si aleza sub membrul descoperit. Sapun cu pH neutru. Se pregateste apa in lighean 2/3. necesitatea si importanta tehnicii. alcool medicinal mentolat. TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului. Se sapuneste o ureche si se insista in regunea retroauriculara si in santurile pavilionului. indepartam patura si o indepartam in forma de armonica la picioarele bolnavului sau o asezam pe scaun langa perna. una pentru organele genitale) 3 prosoape de culori diferite. Se spala regiunea ochilor bolnavului dinspre comisura externa (coada ochiului) spre comisura interna. galeata pentru apa murdara. uan pentru trunchi si membre. se limpezeste si se sterge cu prosopul. se indeparteaza o perna. Se spala regiunea peribucala si perinazala in sens circular.

se vor taia unghiile daca este nevoie. se aduce bolnavul in decubit dorsal.dupa ce in prealabil am montat paravanul. este sustinut in aceasta pozitie.  Sapun cu pH neutru. Se intoarce bolnavul in decubit lateral. se introduce un membru inferior in lighean. se sapunesc coapsele si se insista in regiunea inghinala. Se indeparteaza musamaua si aleza. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Se indeparteaza manusa utilizata in tavita renala. Se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul. se sapuneste.  2 bazinete. Se clateste regiunea ombilicala cu apa din abundenta pentru a indeparta mirosul. Frictionam membrele si toracele cu alcool si pudram cu talc. Toaleta pe regiuni: toaleta parului MATERIALE NECESARE:  Paravan.Se frictioneaza cu alcool si se pudreaza cu talc. Toaleta pe regiuni: organelor genitale MATERIALE NECESARE:  paravan. se indeparteaza bazinetul. se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul. protejam patul cu musama si aleza. protejam patul cu musama si aleza. Toaleta pe regiuni: coapsele Punem 2/3 apa curata in lighean la o temperatura de 37-38 grade C. se clateste si se usuca cu prosopul prin tamponare. se acopera toracele bolanvului. se limpezeste si se sterge cu cel de-al 2-lea prosop curat.  manusa de baie si prosopul(3). Se flecteaza gambele bolnavului pe coapse si se muta musamaua si se aseaza ligheanul pe musama. Se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. TEHNICA: Bolnava este asezata in pozitia ginecologica.  cana cu apa calda. Peste manusa de cauciuc imbracam manusa de baie. Se imbraca cea de-a 2 manusa. 15 . Metoda se repeta si la celalalt membru inferior. Apa murdara se indeparteaza in galeata. iar la femei se insista sub pliurile submamare. Se efectueaza spalatura dinspre regiunea pubiana (simfiza pubiana) spre anus cu sapun ce are pH neutru.Se dezveleste regiunea anterioara a toracelui. Musamaua si aleza se aseaza sub abdomen. se sapuneste gamba insistand in regiunea poplitee si spatiile interdigitale (intre degete). se sapuneste abdomenul (daca este cazul se insista in regiunea ombilicala cu un tampon montat pe un port-tampon. imbraca manusile de protectie.se imbraca pijamaua sau camasa. se sapuneste spatele si regiunea lombosacrala.  manusi de cauciuc. dezbraca bolnava in partea inferioara a corpului.  musama aleza. Se limpezeste cu apa din abundenta. Introducem primul bazinet sub regiunea sacrala a bolnavei pentru a urina daca aceasta nu a urinat apoi vom schimba cu cel de-al doilea bazinet. se aseaza musamaua in regiunea coapselor. se usuca cu prosopul 3 prin tamponare. pentru a indeparta mizeria).

se piaptana. SE DEZBRACA MAI INTAI MEMBRUL SANATOS SI APOI CEL BOLNAV. Se repeta manevra de cate ori este nevoie. Peste aleza punem musamaua care este rulata la ambele laturi astfel incat sa formeze un jgheab. Ligheanuls e aseaza pe somiera. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. apa calda. Una dintre asistente ridica usor in regiunea omoplatilor si regiunea poplitee. prin miscari lente. Acesta este pregatit psihic si fizic. perie de par. TEHNICA 16. TEHNICA: Se ridica usor capul bolanvului. se intoarce bolnavul in decubit lateral drept. 2 prosoape feon. Se sterge cu prosopul. Asistenta imbraca manusa de baie peste cea de protectie. imbraca manusile de protectie. se aseaza capul bolnavului in usoara hiperextensie si se protejeaza gatul bolnavului cu un prosop. Sampon. iar celalalt capat se introduce in lichean.      musama si aleza. introduce . Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului. sustinem capul bolnavului si se indoaie salteaua sub restul saltelei. balsam. SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP LA BOLNAVUL CU FRACTURA DE MEMBRU SUPERIOR SAU INFERIOR DREPT SCOP: Pastrarea igienei personale a bolnavului. dupa o pregatire psihica in prealabil. se frictioneaza parul apoi se limpezeste. se umezeste parul si se samponeaza. Se aseaza o aleza deasupra saltelei indoite. Bolnavul este readus in decubit dorsal cu mare grija si atentie. Bolnavul este acoperit cu cearsaful. se indeparteaza materialele folosite si se trece la reorganizarea locului de munca. sprijit din regiunea omoplatilor si regiunea poplitee. Patura din cearsaf se pliaza in forma de armonica si se aseaza la picioarele bolnavului. MATERIALE NECESARE:  camasa de noapte sau pajama curate  alcool diluat  pudra de talc  cearsaf  sac pentru lenjeria murdara  manusi de protectie TEHNICA: Se va efectua de 2 asistente medicale. se indeparteaza perna pe un scaun. Se trage usor camasa in sus pana la nivelul totacelui. Sub ceafa bolnavului se aseaza capatul ingust al musamalei rulate. se intoarce bolnavul in decubit lateral stang si se repeta aceeasi operatie. se usuca cu feonul.

 tavita renala. In jurul gatului se aseaza un prosop.  tavita renala. Se introduce deschizatorul de gura printre arcadele dentare. La sfarsit se ung buzele cu glicerina boraxata. La sfarsit se curata dantura si de fiecare data se schimba tamponul. se umezeste un tampon deasupra tavitei renale cu glicerina boraxata si se sterg limba. Se strang materialele folosite.  undina sau pipeta sterila. Se inveleste bolnavul si se asigura un confort fizic si termic. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.  glicerina boraxata 20%.  casoleta cu comprese sterile. comprese sterile.  prosop. frictionam regiunea predominanta escarelor cu alcool si pudram cu talc.  spatula linguala. SE IMBRACA INTAI MEMBRUL BOLNAV SI APOI CEL SANATOS. se spala pe maini cu apa si sapun. TEHNICA 18. TEHNICA 17. Una dintre asistente ridica usor bolnavul din regiunea omoplatilor.  manusi sterile. dupa ce in prealabil am protejat lenjeria de pat cu musama si aleza sau prosop. 17 . se ia sacul cu lenjeria murdara din salon si este trimisa la spalatorie. MATERIALE NECESARE:  masuta de tratament protejata de un camp steril. tavita renala este asezata sub barbie. EFECTUAREA TOALETEI CAVITATII BUCALE LA BOLNAVII INCONSTIENTI (COMATOSI) MATERIALE NECESARE:  tampoane pe port-tampoane sterile. bolta palatina.  deschizator de gura steril. Tehnica va fi efectuata cu blandete pentru a nu accentua suferinta bolnavului. suprafata interna si externa a arcadelor dentare cu miscari din interior spre exterior. SPALATURA OCULARA SCOP: Terapeutic in procesele inflamatoare si pentru indepartarea corpilor straini. camasa este intinsa bine pentru a nu prezenta cute (pentru a nu favoriza aparitia escarelor).lenjeria murdara in sacul amenajat. TEHNICA: Bolnavul se afla in pozitia decubit dorsal cu capul in lateral. a 2-a trece camasa peste capul bonavului si o trage usor. asistenta dezbraca manusile. se trece la reorganizarea locului de munca. se reface patul bolnavului. se aeriseste salonul. Bolnavul se acopera.  ser fiziologic(37° C).  musama si aleza. Se readuce bolnavul in decubit dorsal.  manusi sterile.

Ochiul sanatos se acopera cu o compresa sterila. daca este cazul se noteaza tehnica si numele persoanei ce a efectuat-o. impiedicand patrunderea lichidului in caile respiratorii. TEHNICA 19. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea tehnicii.  manusi de protectie. Se protejeaza lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop asezat in jurul gatului. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Tavita va fi sustinuta de bolnav. Se trece la reorganizarea locului de munca. asistenta deschide fanta palpebrala a bolnavului. SPALATURA NAZALA DEFINITIE: Prin spalatura nazala se intelege evacuarea continutului nazal. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul in pozitia sezand cu capul in hiperextensie cu privirea in sus sau pozitia decubit lateral. Asistenta medicala se ocupa de confortul fizic si termic al bolnavului. bolnavul va fi intors de una din asistente in pozitia aleasa. Se roaga bonavul sa aplece capul inainte pentru a colecta lichidul din nara in tavita renala. imbraca manusile sterile. oferim acestuia tavita renala si il rugam sa o sustina in jurul barbiei. capul bolnavului este in hiperextensie si usor intr-o parte. strange materialele folosite. se aseaza tavita renala de partea ochiului ce urmeaza a i se efectua tehnica (spalatura) lipita de obraz.TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnavului. ii va sustine capul si tavita renala. Se introduce pipeta in primul orificiu nazal si se lasa sa curga lichidul in nara. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Roaga bolnavul sa roteasca ochiul pentru a se antrena lichidul. cu ajutorul mainii stagi. se verifica prezenta corpului strain in lichidul de spalatura si se indeparteaza tavita renala. iar cealalta efectueaza tehnica. MATERIALE NECESARE:  pipeta nazala sterila. Se roaga bolnavul sa pronunte litera “A” prelungit pentru a obtura fosele nazale. In acest caz.  Tavita renala. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea efectuarii tehnicii. Bolnavul este pregatit psihic si fizic. SCOP: Terapeutic si explorator. iar cu mana dreapta unde este pipeta cu ser fiziologic (37grade C) toarna incet lichiduld e spalatura din undina sau pipeta. apoi dezbraca manusile. TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportata la patul bolnavului. Pregatirea fizica: Rugam bolnavul poate ocupa pozitia sezand in pat sau pe un scaun daca starea lui permite.  2 prosoape curate. Se . se spala pe maini cu apa si sapun. imbraca manusile de protectie.(tavita renala imbraca obrazul). prin introducerea unei cantitati de lichid caldut. daca acesta nu este capabil cerem ajutorul unei asistente medicale. Se sterge lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului cu comprese sterile si se indeparteaza compresa ce a acoperit ochiul sanatos al bolanavului in tavita renala.  comprese sterile. radicand astfel valul palatin.  ser fiziologic caldut (37° C). tehnica se repeta ori de cate ori este nevoie.

materialele se strang. se aseaza tavita renala sub urechea bolnavului si o va sustine. iar cu dreapta injecteaza lichidul de spalatura in conduct. daca medicul recomanda. imbracam umarul respectiv cu sortul de cauciuc sau plastic si ii protejam lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop in jurul gatului. cereale) se va instila alcool si in cazul insectelor vii sa fac instilatii cu glicerina sau tampon imbibat in alcool cu efect narcotizant. TEHNICA 20. Daca bolnavul ocupa pozitia sezand in pat. Se verifica temperatura serului fiziologic. asistenta dezbraca manusile. iar daca medicul recomanda. spre peretele postero-superior si se asteapta evacuarea continutului. SPALATURA AURICULARA DEFINITIE: Spalatura auriculara reprezinta spalarea conductului auditiv extern prin introducereal unui curent de lichid. Se usuca conductul auditiv extern cu ajutorul compreselor sau a prosopului si se introduc tampoane de vata in fiecare ureche. Se sterge lichidul in regiunea perinazala cu un prosop curat sau comprese sterile. SCOP: Terapeutic in vederea indepartarii secretiilor: puroi. Cu mana stanga asistenta trage pavilionul urechii in sus si inapoi.  musama si aleza.protejam patul cu musama si aleza. vom cere ajutorul unei asistente medicale. rugam bolnavul sa deschida gura (prin deschizatura gurii se largeste conductul auditiv.  prosop. MATERIALE NECESARE:  2 sorturi din plastic. Se repeta manevra de cateva ori.  manusi de protectie.  apa distilata 37°C. OBS !!! In cazul corpurilor straine (boabe de legume. Pregatirea fizica: pozitionam bolnavul in decubit dorsal sau pozitia sezand in pat ori pe scaun.  tavita renala. imbraca manusile de protectie. 19 .repeta manevra de mai multe ori pentru fiecare nara. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. se spala pe maini cu apa si sapun. lichidul de spalatura se prezinta medicului dupa externare.  comprese sterile.  vata. Materialele sunt indepartate. Se trece la reorganizarea locului de munca. se spala pe maini cu apa si sapun. cerumen sau corpi straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntar si in administrarea de medicamente in otite sau alte afectiuni auriculare. pastram rezultatul spalaturii. In cazul cerumenului. si noteaza tehnica cat si numele ei iar dupa caz ora si data.  seringa GUYON de capacitate 200ml (100ml) sterila. Se trece la pregatirea pshica a bolnavului: I se explica tehnica si importanta acesteia. pana lichidul evacuat este curat. bolnavul este ajutat sa ocupe o pozitie confortabila. daca acesta nu este capabil. bolnavul este asezat intr-o pozitie confortabila. Asistenta medicala imbraca sortul. iar continutul va fi indepartat mai usor). se introduce glicerina timp de 24h de 3 ori/zi pt a putea fi indepartat.

 Tavita renala. reducerea proceselor inflamatoare.  Musama si aleza. obstetricale).  canula vaginala sterila (confectionata din ebonita. Lichidul pentru spalatura vaginala:  Temperatura de 37°C.  2 bazinete.  Bazinet.  apa t = 37°C. este usor curbata(bombata).  prosop.  Prosop.  Pense hemostatice. usor curbata cu varful bombat si prevazut cu orificii pe varf sid e jurimprejur). pentru a permite trecerea lichidului.TEHNICA 21. SCOP: Evacuator si terapeutic in vederea indepartarii continutului vaginal (produse fiziologice si patologice).  Manusi sterile. MATERIALE NECESARE:  Paravan. MATERIALE NECESARE pentru toaleta organelor genitale externe:  sapun cu pH neutru. dezinfectie locala inaintea interventiei chirurgicale (ginecologice.  Stativ. SPALATURA VAGINALA DEFINITIE: Prin spalatura vaginala se intelege introducerea in vagin a unui curent de lichid (apa sau solutie medicamentoasa) care dupa ce spala peretii vaginali se evacueaza pe langa canula.  Permanganat de K (KMnO4)1/2000 adica 1 gr/2 l apa.  invelitoare sau cearsaf.  spalaturi vaginale caldute: 36-37° C. calmarea durerilor. 15-20 cm.  spalaturi vaginale calde: 45-50° C. Canula este folosita din ebonita cu o lungime de 15-20 cm. si prevazuta cu mai multe orificii in varf si imprejur.  Irigator sterilizat utilizat numai pt spalaturi vaginale. In functie de temperatura. spalaturile sunt impartite astfel:  spalaturi vaginale reci: lichiduld e spalatura pana in 20° C.  Oxicianura de Hg 1/4000 adica 1 gr/4 l apa. . cantitate 2 l. Pentru spalatura putem folosi oxiceanura de mercur 1/4000 (1/5000) sau permanganat de potasiu 1/2000.  manusi de protectie si manusa de baie.

dupa ce in prealabil asistenta a imbracat manusile de protectie si manusa de baie.  Musama si aleza. Cu ajutorul mainii stangi evidentiem orificiul vaginal. . pastram lichidul de spalatura. numele asistentei medicale iar dupa caz data si ora. pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului. ii asiguram bolnavului un confort termic si fizic placut. Se va spala fundul de sac prin miscari de rotatie si se plimba apoi canula pe toata suprafata vaginului. iar cu mana dreapta introducem canula in vagin dupa ce in prealabila am deschis robinetul si inaintam prin miscari rotative si apoi pana la o adancime de 10-11 cm cand se intampina o rezistenta aceea numindu-se “fundul de sac” posterior vaginului. verificam temperatura lichidului (37°C).curatarea mucoasei de exsudate si substante straine depuse.  Prosoape. clatim din abundenta. indeparteaza materialele folosite pentru spalatura si se spala pe maini cu apa si sapun si schimbam bazinetul. se indeparteaza musamaua si aleza si bazinetul. SONDAJUL GASTRIC DEFINITIE: Reprezinta introducerea unui tub de cauciuc (sonda gastrica Faucher sau Einhorn) prin faringe si esofag in stomac (FES). la reorganizarea locului de munca si se noteaza tehnica in foaia de observatie. Pregatirea psihica: I se explica bolnavei importanta si necesitatea tehnicii in timp ce vom monta paravanul. Asistenta medicala indeparteaza manusile de protectie. Rugam bolnava sa tuseasca pentru a elimina lichidul ramas in vagin si se sterge regiunea organelor genitale externe cu un prosop curat sau cu comprese sterile. Sterile:  Sonda Faucher sau Einhorn. Se indeparteaza canula din vagin inaintea golirii irigatorului. Cu ajutorul unei pense hemostatice vom prinde canula si o vom atasa la tubulatura irigatorului sau cu mana sterila.evacuarea continutului stomacal toxic in exces de medicamente. Daca medicul recomanda. .pentru alimentarea si hidratarea bolnavului.  1-2 seringi (de 20ml)ambalate individual. imbracam manusile steril. Se introduce bazinetul.TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul blnavei pe masuta protejata de un camp steril. adaptam canula la irigator. Primul jet de apa+aer din tubulatura se vor indeparta in bazinet(din cauza ca se raceste primul jet din tubulatura). Materialele folosite sunt indepartate din salon si se trece la aerisirea salonului.  2 sorturi din cauciuc. Terapeutic: . Pregatirea fizica: indepartam patura. dezbracam bolnava in partea inferioara si o vom pozitiona in pozitie ginecologica (decubit dorsal cu genunchii flectati si coapsele indepartate).pentru administrarea sau introducerea unor substante medicamentoase. SCOP: Explorator: in vederea efectuarii chimismului gastric (recoltarea continutului stomacal in vederea evaluarii functiei chimice si secretiei). Ne spalam cu apap si sapun. . uscam regiunea spalata cu prosopul. TEHNICA 22. 21 . Se penseaza tubul si se indeparteaza canula in tavita renala. dupa care oprim robinetul. apoi efectuam toaleta organelor genitale cu apa si sapun. MATERIALE NECESARE: De protectie:  paravan.

Cand marcajul ajunge in dreptul arcadei dentare. iar prin actul de deglutitie sonda va inainta in esofag apoi e impinsa spre stomac pana la marcajul de 40-50 cm care se afla pe sonda. pt ca se poate produce bronhopneumonia de aspiratie). bolnavul este rugat sa-si contracte peretii abdominali.  1 pahar cu apa pentru umectarea sondei. . prinde capatul proximal al sondei ca pe un creion si o umecteaza. Asistenta.  comprese sterile. protejam patul cu musama si aleza. se aseaza in partea dreapta a bolnavului.  1 recipient pentru colectare. rugam bolnavul sa sustina tavita renala sub barbie pentru captarea salivei ce se va scurge din gura acestuia.  1 pahar cu apa pentru umezirea sondei. Rugam bolnavul sa deschida gura. se fixeaza capul bolnavului cu mana stanga intre toracele si bratul acesteia pentru a nu opune rezistenta la introducerea sondei. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea tehnicii cat si colaborarea acestuia si sa urmeze intocmai indicatiile pe care le primeste. dupa ce a imbracat manusile sterile. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. Se trece la reorganizarea locului de munca. Se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului gastric cu ajutorul unei seringi atasata la capatul distal al sondei.  1 prosop. iar daca e cazul vom indeparta proteza dentara in paharul cu apa.  trusa cu instrumentar steril (pense hemostatice)  eprubete sterile. Se trece la indepartarea sondei prin aceleasi miscari dar in sens invers. Se aseaza bolnavul intr-o pozitie confortabila si se trece la reorganizarea locului de munca. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate pe masuta protejata de un camp steril. Pregatirea fizica: bolnavul se aseaza in pozitie sezand in pat sau la marginea patului sau scaun cu spatele cat mai drept. e semn ca sonda a ajuns in stomac. Se sterge cu prosopul eventualele mucozitati de pe fata acestuia si barbie.  1 pahar pntru indepartarea protezei(dupa caz). formularele de recoltare se trimit impreuna cu probele la laborator si se noteaza tehnica. sa inspire profound si se introduce capatul sondei. I se va oferi bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati gura.  1 pahar cu apa aromata. Pentru a favoriza golirea stomacului. imbraca sortul. dar rapid. cat mai aproape de radacina limbii rugand bolnavul sa inghita. se extrage sonda cu miscare hotarata. Nesterile:  2 tavite renale. Asistenta pregateste bolnavul psihic si fizic. pana la peretele posterior al faringelui. Bolnavul va fi imbracat cu sortul peste care in jururl gatului aplicam un prosop pentru protejarea lenjeriei de corp.  1 recipient de 5 litri cu apa la temperatura de 25-26° C. Se determina cantitatea evacuata. Dupa ce am aspirat continutul gastric. si cand sonda a ajuns in gura bolnavului cu blandete. se va indeparta sonda din cavitatea bucala a acestuia. dar cu prudenta si blandete dupa comprimarea capatului distal cu ajutorul policelui si a indexului de la mana dreapta sau cu ajutorul pensei hemostatice (pentru a impiedica aspiratia continutului gastric de catre bolnav. Se goleste continutul sondei in vasul colector si se indeparteaza sonda in tavita renala. manusi sterile.

confirma patrunderea sondei in caile respiratorii superioare.  2 prosoape. Umectarea sondei cu ulei. TEHNICA 23. SPALATURA GASTRICA DEFINITIE: Prin spalatura gastrica se intelege evacuarea continutului stomacal si curatarea mucoasei de exsudate si substante straine. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. protejeaza patul cu musama si aleza. este rugat sa si-o sustina sub barbie pentru captarea salivei. cat mai aproape de radacina limbii.  musama si aleza. imbraca sortul de cauciuc. sonda patrunde in esofag si apoi prin miscari blande aceasta este impinsa in stomac. MATERIALE NECESARE: De protectie:  Paravan.  2sorturi din plastic sau cauciuc. Este contraindicat in cazul intoxicatiilor cu substante caustice.  lighean pentru colectarea lichidului de spalatura  2 tavite renale  palnie  2 pahare (unul pentru umectarea sodei si unul pentru proteza bolnavului)  1 pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii bolnavului. TEHNICA: Materialele au fost pregatite pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnaului.  manusi sterile. in cazul varicelor esofagiene. Pregatirea fizica: bolnavul este asezat in pozitia sezand la marginea patului sau pe un scaun. apoi imbraca manusile steril si umecteaza sonda deasupra tavitei renale. intr-un pahar cu apa iar prezenta bulelor de aer. cancer gastric si hepatite cronice. rugand bolnavul sa inghita. Bolnavul este pregatit psihic: Se anunta sa nu manance in dimineata efectuarii tehnicii. SCOP: Terapeutic in vederea evacuarii continutului stomacal toxic. introduce capatul proximal al sondei in dreptul peretelui posterior al faringelui. Cand gradatia de 40-50 cm a ajuns la nivelul arcadei dentare e semn ca sonda a ajuns in 23 . Se indeparteaza proteza dentara(dupa caz) si i se ofera bolnavului tavita renala. I se explica importanta tehnicii cat si colaborarea pe parcursul acesteia. provoaca senzatia de greata bolnavului. iar verificarea caii de patrundere a sondei se face prin introducerea capatului liber. apoi roaga bolnavul sa deschida gura si sa respire adanc. sau alte substante grase si uleioase. Se aseaza in dreptul bolnavului si fixeaza capul intre bratul si toracele.  2 seringi de 20ml. Materiale nesterile:  un vas cu capacitate de 5L ce contine apa la temperatura de 25-26°C. Este imbracat cu sortul de cauciuc si protejat in jurul gatului cu un prosop.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). Bolnavilor inconstienti li se urmaresc faciesul. iar prin actul de deglutitie. respiratia si culoarea. Materiale sterile:  sonda gastrica FAUCHER.Obs! Tehnica se efectueaza in perfecta stare de asepsie.

Se va verifica temperatura lichidului de spalatura. electricitate. INGRIJIREA PLAGII PROASPETE DEFINITIE: Plagile sunt leziuni caracterizate prin intreruperea continuitatii tegumentelor si a mucoaselor. Produsul este pregatit pentru examenul de laborator. cand depasesc invelisul seros.Durerea – variabila ca intensitate. se coboara la nivelul toracelui bolnavului si se rastoarna in lighean. arme de foc. poate ceda spontan sau dupa administrarea de antialgice. Clasificarea plagilor: 1. Dupa timpul scurs de la producere:  plagi proaspete pana in 6 ore. fara resturi alimentare sau substante straine (principiul sifonajului). Dupa profunzime avem plagi superficiale si profunde. Se indeparteaza palnia de la capatul distal al sondei si se penseaza. frig. i se ofera bolnavului un confort termic si fizic. se sterg mucozitatile de pe fata si barbie. 3. 2. iar un esantion se va pastra pt examinarea de catre medic.  plagi termice: caldura. iar inainte sa se goleasca lichidul din palnie.Puls tahicardic intalnit in plagi urmate de hemoragii externe sau interne sau de soc . SEMNE GENERALE: 1.  agenti ionizanti:radiatii. SIMPTOMATOLOGIA PLAGILOR: 1. cand a ajuns in gura bolnavului. Obs! Sonda poate ajunge accidental in laringe si apare relfexul (accesul) de tuse. dupa care se va umple palnia.strivire. intepare. iar reaparitia durerii. Se ridica palnia deasupra capului bolnavului. 4. cu miscari blande si rapide se va indeparta.Impotenta functionala – poate fi partiala sau totala si are ca drept cauza durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare. 5. iar capatul dispal al sondei a fost comprimat cu mana dreapta sau cu o pensa hemostatica) si se aduce la nivelul toracelui bolnavului. TEHNICA 24.( dupa ce in prealabil seringa a fost indepartata. Dupa timpul de actiune:  plagi mecanice: prin taiere. I se ofera bolnavului un pahar cu apa pentru a-si clati gura.Verificam cu ajutorul seringii daca sonda se afla in stomac. osoase sau nervoase. se indeparteaza materialele foloste si se trece la reorganizarea locului de munca. aspirand. dupa carese va extrage cu atentie folosind aceleasi metode ca la introducerea acesteia numai ca in sens invers (comprim capatul distal pentru a impiedica scurgerea continutului stomacal in faringe de unde ar putea fi aspirat de bolnav si ar provoca bronhopneumonie de aspiratie). Dupa straturile anatomice interesate avem: plagi nepenetrante cand nu depasesc invelisul seros si penetrante.stomac. hiperemia fetei (inrosirea fetei) apoi cianozarea . atasam la capatul distal palnia.  plagi vechi sau infectate ce depasesc cele 6 ore.se retrage sonda. Dupa ce s-a verificat pozitia sondei. Se repeta tehnica pana lichidul de spalatura este curat. dar cu caracter pulsatil atrage atentia asupra dezvoltarii unei infectii. Se pot produce bronhopneumonii de aspiratii. 2. Dupa evolutie pot fi: plagi necomplicate si plagi complicate.

rivanol. Daca plaga a fost deja pansata. rivanol.  2 tavite renale.  sa se asigure prin pansament o buna absorbtie a secretiilor. se desface compresa cu blandete pentru a nu produce dureri prin dezlipirea brutala. si se arunca fiecare tampon in tavita renala. se protejeaza patul cu musama si aleza. Bolnavul se acopera. 2. sfaceluri – tesut necrozat la suprafata. se spala pe maini cu apa si sapun. sfaceluri (fragmente de tesut necrozat). Pentru badijonarea tegumentului de jur-imprejur-ul plagii folosim alcool medicinal 70°. in functie de regiunea in care este situata plaga.Tensiunea arteriala scazuta denota prezenta unei hemoragii sau soc traumatic.  banda adeziva.  plaga sa fie protejata de factori nocivi. Daca plaga supureaza. alcool iodat – pt badijonare.  recipientul pentru pensa de deservit cu alcool iodat. de tifon. Dupa ce plaga a fost toaletata. betadina. tincture de iod. infectiosi din mediul inconjurator. se acopera plaga cu 2-3comprese sterile. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul in pozitie decubit dorsal. MATERIALE NECESARE:  trusa cu instrumentar steril.  casoleta cu material moale (tampoane de vata. termici. Pregatirea psihica: i se explica bolnavului importanta si necesitatea ingrijirii plagii si efectuarii pansamantului. se lasa sa se inmooie si apoi se indeparteaza. imbraca manusile sterile. peste care se aseaza din nou 2-3comprese si se fixeaza cu banda adeziva sau fasa (depinde de zona unde este situata plaga). Daca nu se dezlipeste pansamentul. TEHNICA: Toate materialele sunt pregatite si transortate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. rol dezinfectant si rol de a antrena prin spuma efervescenta eventualii corpi minusculi.  solutii antiseptice: alcool medicinal 70°. pentru a reduce durerea si asigurarea vindecarii mai rapide. tinctura de iod. comprese sterile). Indiferent de nivelul la care se intervine pentru a ingriji o plaga in mod corespunzator se cere:  ingrijrea sa se faca in conditii de perfecta asepsie. apa oxigenata – toaletarea plagii – in plaga. Se indeparteaza pensa in tavita renala. alcool iodat.  manusi sterile  musama si aleza. se indeparteaza pensa si se trece la badijonarea tegumentului cu alcool iodat. de fiecare data schimbandu-se tamponul. regiunea lezata se va imobiliza. betadina. Se toarna apa oxigenata in plaga pentru a indeparta eventualele secretii sau eventalii corpi straini. de asemenea se mai pot folosi cloramina. Pentru toaletarea plagii (in plaga) folosim apa oxigenata (H2O2) ce are rol hemostatic (opreste sangerarea).Febra constituie debutul infectiei. alcool medicinal 70°. de jur imprejurul plagii in sens circular. se toarna betadina sau apa oxigenata.traumatic. tinctura de iod. cloramina. peste comprese se va aseza un tampon din vata hidrofila sterila cu rol absorbant. creandu-i un confort termic si fizic si 25 .  sulfamide sau antibiotice. 3. Se aseaza bolnavul intr-o pozitie comoda.

Plagile vechi se panseaza si se controleaza zilnic.tumefiere. nesuturate se aseptizeaza prin spalare cu solutii antiseptice. ALIMETATIA BOLNAVULUI PRIN SONDAJ GASTRIC SCOP: Alimetatia bolnavilor inconstienti.caldura. apoi se fixeaza pansamentul fie prin bandajare sau infasare.  pahar cu apa pentru umectarea sondei. nu se aplica pansamente umede deoarece se pot produce iritatii. Plagile vechi – sunt plagile care depasesc 6h de la accident. Plagile vechi infectate.durere. H2O2 3%.  CALOR .  palnia mare care poate fi adaptata la extremitatea libera a sondei. MATERIALE NECESARE:  Paravan. stoarcerea sau masajul plagii sau a regiunii invecinate (acestea ar putea provoca diseminarea germenilor din plaga.  seringi de 20 ml.  2 sorturi. Inflamatia este urmata de 5 simptome:  RUBOR .se trece la reorganizarea locului de munca. Pansamentul umed se mai numeste si microclimat umed si se realizeaza intr-o tavita renala sterila in care se imbiba 2-3 comprese cu solutia indicata de medic. determinand o SEPTICEMIE.  pahar cu apa pentru proteza bolnavului. pansamente locale umede cu cloramina 4:1000. Odata cu patrunderea germenilor in organism.  musama si aleza.  2 tavite renale. Obs! Se interzice apasarea. comprese sterile). Obs! Pe tegumentul badijonat cu iod. antibiotic conform antibiogramei la recomandarea medicului.  TUMOR .  pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii. rivanol 1:1000.  DOLOR .  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice).37° C)  seringa Guyon preumpluta cu apa pentru a spala si a goli sonda. nitrat de Ag. .lezarea sau tulburarea functiei regiunii respective.  FUNCTIO LAESA .  2 prosoape. fie fixand compresa care acopera pansamentul cu banda adeziva. Compresa umeda va fi acoperita cu 1-2 comprese uscate. bolnavii operati pe tubul digestiv sau cu stricturi esofagiene. TEHNICA 25. secretante.  sonda gastrica sterila.  manusi sterile. sunt considerate plagi infectate. NU SE INTRODUC in trusa cu instrumentar steril pensele ce au fost folosite in plaga.  trusa cu material moale(tampoane de vata. in contact cu elementele de aparare ale acestuia(organismului) da nastere la un porces patologic ce poarta numele de INFLAMATIE.inrosire. cu tulburari de deglutitie cu intoleranta sau hemoragii digestive.  lichidul alimetar recomandat de medic in cantitati de 200-400ml (36 .

iar cand aceasta a ajuns in gura bolnavului. comprese sterile).  trusa cu instrumentar steril. MATERIALE NECESARE:  paravan. cu miscari blande si rapide sonda se indeparteaza in tavita renala. SE EFECTUEAZA SONDAJUL GASTRIC APOI ALIMENTAREA GASTRICA. i se asigura un confort termic si fizic placut.  recipient cu oxicianura de Hg 1:5000. daca acesta nu se poate produce spontan si pentru efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda. SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator sau terapeutic in vederea evacuarii continutului.  tavite renale. sonda se aplica ENDONAZAL. rola cu banda adeziva TEHNICA: Se pregatesc materialele si se transporta la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. prosop). se sterge cu prosopul eventualele mucozitati de pe fata si barbia bolnavului. se aspira continutul gastric si se executa o spalatura gastrica. se adapteaza seringa GUYON. dar in sens invers. Bolnavul este pregatit fizic: acesta este asezat in pozitia sezand in pat sau pe un scaun. se trece la reorganizarea locului de munca. I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati gura.  1-2 eprubete sterile pentru urocultura. In caz de staza gastrica. tifon.  materiale pentru efectuarea toaletei organelor genitale externe (bazinet. Inainte de indepartarea sondei. Se indeparteaza sonda prin aceleasi miscari ca la introducere.+baie. se controleaza continutul gastric (aspirand cu ajutorul unei seringi). Se comprima sonda cu ajutorul pensei hemostatice sau a cu policele si indexul pentru a se evita scurgerea lichidului ramas pe sonda in faringe (pentru a preveni pneumonia de aspiratie). Se verifica pozitia sondei.  ulei de parafina steril. manusi prot.  manusi sterile.  casoleta cu material moale (tampoane de vata. TEHNICA 26.  musama si aleza. Cantitatea de alimente se administreaza in 4-6 doze. SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE DEFINITIE: Sondajul vezical la femeie reprezinta introducerea unei SONDE sau CATETER prin uretra in vezica urinara. Bolnavul este pregatit psihic: i se explica importanta si necesitatea tehnicii cat si colaborarea cu noi in timpul efectuarii ei. La capatul distal sau extremitatea libera a sondei se adapteaza palnia si se toarna lichidul alimetar recomandat de medic (200-400ml) la temperatura de 37° C si care nu trebuie sa prezinte impuritati si grunji. se aeriseste salonul. 27 . La bolnavii inconstienti. pregatita cu apa. sapun pH neutru. foarte incet dand dovada de multa rabdare.  sonda sterila (eventual 2). pentru a goli sonda de contnutul alimentar. cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimetati pe aceasta cale o perioada mai indelungata de timp.

iar in continuare se goleste vezica intr-un recipient sau punga gradata. vom sterge orificiul uretral dinspre simfiza pubiana spre anus. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Acesta va fi supravegheata in continuare in repaus la pat. se pozitioneaza bolnavul in pozitia ginecologica si se indeparteaza patura si perna pe un scaun. Se efectueaza toaleta regiunii. folosim fiecare tampon o singura data (1 singura stergere).  5-6 tampoane pentru orificiul utral  Si ultimul tampon ramane pe orificiul meatului urinar sau uretral pana la pregatirea sondei. iar cu ajutorul policelui si indexului mainii stangi. bolnava se imbraca si se aseaza intr-o pozitie cat mai comoda in pat. Bolnava este pregatita psihic. Se izoleaza patul cu paravan. indeparteaza labiile si evidentiaza meatul urinar. sonda se orienteaza cu varful inainte si indreptata in sus. Tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere. Paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea libera a sondei. SONDAJUL SE EFECTUEAZA IN PERFECTA STARE DE ASEPSIE ATAT A BONAVULUI CAT SI A INSTRUMENTELOR SI A MAINILOR CELEI CARE EFECTUEAZA TEHNICA. printr-o miscare in forma de arc pentru a-i usura trecerea si inaintarea in vezica.TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavei pe masuta de tratament protejata de un camp steril. tinand-o ca pe un creion. Se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuatuat-o cat si cantitatea de urina recoltata. Se aseaza bolnavul si se acopera cu cearsaful sau invelitoare. lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza. TEHNICA 27. Se penseaza capatul sondei si se indeparteaza prin aceleasi miscari invers celor cu care s-a introdus. Obs! Pentru dezinfectarea organelor genitale externe si a meatului uretral (urinar) sunt necesare 6-7 tampoane sterile. Se trece la reorganizarea locului de munca. Scurgerea urinei in tavita renala confirma prezenta sondei in vezica.  3-4 tampoane pentru labiile mici. Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala. iar capatul distal se va prinde intre inelar si degetul mic indreptat in jos. aceasta se pozitioneaza in partea dreapta a bolnavei. Cu o pensa hemostatica se prinde sonda cu mana stanga si se scoate din ambalaj si o prinde cu degetul mare si indexul mainii drepte ca pe un creion. imbraca manusile sterile. se introduce bazinetul dupa care se trece la efectuarea toaletei organelor genitale externe. Se lubrefiaza sonda cu ulei de parafina steril. i se explica importanta si necesitatea tehnicii si o rugam din timp sa nu manance. Cu un tampon imbibat in oxiceanura de mercur 1/5000(1/4000). SPALATURA VEZICALA Folosim aceleasi materiale necesare sondajului vezical. Se indeparteaza bazinetul si se aseaza o tavita renala (daca e in scop evacuator se aseaza un alt bazinet) pe musama si pe aleza intre coapsele bolnavei.  1-2 tampoane pentru labiile mari. Operatia se repeta de 4-5 ori cu tampoane curate. DEFINITIE: Prin spalatura vezicala se intelege introducerea unei solutii medicametoase prin . Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful spre simfiza pubiana. La femei dezinfectarea se face de sus in jos (dinspre simfiza pubiana spre aus).

solutie de rivanol 0.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). pot constitui porti de intrare pentru infectii. Traumatismele uretrei sau vezicii urinare.  lichid de spalatura 1L(36-37° C) ce poate fi: ser fiziologic sau nitrat de argint 1/4000 (a.  manusi sterile. pielografie in afectiuni renale. care ar genera rezultate eronate ale examinarilor.  2 sonde sterile.  musama si aleza.  ulei de parafina steril. Se indeparteaza seringa si se asteapta sa curga lichidul introdus.  trusa cu instrumentar moale(comprese sterile.  solutie de oxiceanura de mercur 1/5000(1/4000). Dupa efectuarea sondajului evacuator. Aceasta a urinat si am efectuat toaleta organelor genitale externe. TEHNICA 28 SONDAJUL VEZICAL LA BARBAT SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator sau terapeutic in vederea evacuarii continutului.  vaselina sterile (sterilizarea lubrifiantelor se face prin fierberea in baie de apa 29 .sonda sau cateter in vezica urinara. MATERIALE NECESARE:  paravan. dupa fiecare spalatur. dezinfectam cu tampoane imbibate in oxiceanura de mercur 1/5000.1. la capatul distal al sondei se adapteaza seringa GUYON si se introduce lent 80-100mL solutie fara a destinde vezica.a captul distal al sondei se aseaza o compresa sterila pana la reumplerea seringii. dupa care tehnica incepe cu sondajul vezical.  musama si aleza. TEHNICA: Vom pregati bolnava psihic si fizic.  prosop.  manusi sterile. MATERIALE NECESARE:  Paravan.  2 prosoape.  seringa GUYON.2%). Sonda se indeparteaza la fel ca la sondajul vezical si se efectueaza in perfecta stare de asepsie a materialelor cat si a mainilor care efectueaza tehnica.  tavita renala. SCOP: Terapeutic in vederea indepartarii exsudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicali sau pregatirea in vederea unei explorari cum ar fi citoscopie. boric 3%.  manusi de protectie si manusa de baie (si restul de mat pt toaleta organelor externe). daca acesta nu se produce spontan si pentru efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda. tampoane de vata). Recoltarea urinei se face in vase sterile in absenta oricarei substante straine pentru a preveni fermentatia urinei.  bazinet. Se repeta operatia de cateva ori pana cand se scurge lichidul curat. am uscat zona prin tamponare cu comprese sterile. Dupa finalizarea tehnicii.

prin compresia glandului intre police si index se evidentiaza meatul uretral (urinar) si se introduce sonda cu curbura spre simfiza pubiana aproximativ 12cm. La bolnavii care nu prezinta retentie urinara (ischiurie) sondajul este efectuat pentru administrarea medicamentelor introduce in vezica cu o seringa adaptata la sonda vezicala. Bolnavul este pregatit pshihic si fizic. Cand vezica s-a golit. colonoscopie sau pregatirea bolnavului inaintea interventiei chirurgicale asupra rectului. Cu mana stanga. Dupa toaleta organelor genitale externe. aeriseste salonul si trece la reorganizarea locului de munca. comprese sterile. Dezinfectarea se face dupa decalotarea glandului de sus in jos.       timp de 30 de minute) 2 sonde sterile (se pregatesc 2 sonde Folley). dinspre meatul urinar spre corp(tampoanele fiind imbibate in oxiceanura de mercur). se izoleaza patul cu paravan si intre coapse se aseaza tavita renala. il pozitionam bolnavul in pozitia decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate. CLISMA SIMPLA EVACUATOARE DEFINITIE: Clisma simpla evacuatoare reprezinta introducerea prin anus in rect si colon. Eprubete sterile. imbraca manusile steril. dezinfecteaza glandul si meatul urinar. Cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrifiaza cu ulei de parafina. MATERIALE NECESARE:  paravan. Poate fi evacuatoare. prin umflarea balonului si introducerea in tubul aferent a 5-10 ml ser fiziologic la temperature de 37°C. la capatul distal va incepe sa picure urina. se pot fixa in vezica urinara pentru a efectua sondajul permanent. solutie de oxiceanura de mercur1/5000(1/4000) casoleta cu material moale steril (tampoane de vata. Terapeutic pentru introducerea unor mdicamente sau alimente. de trei ori cu tampoane diferite. Cand sonda ajunge in vezica urinara. cu pensa si tampoane sterile. se efectueaza toaleta organelor genitale externe. a unor lichide ce vor ajuta la indepartarea materiilor fecale sau efectuarea unor tratamente. care se capteaza in tavita renala. . sonda se indeparteaza cu extremitatea libera ridicata pentru usurarea trecerii curburii de la nivelul ciocului. Recipient gradat pentru colectarea urinei. Dupa terminarea tehnicii asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Se protejeaza patul cu musama si aleza. fese) 2 tavite renale materiale pentru efectuarea toaletei genitale externe(se va specifica ca aceasta s-a facut anterior). TEHNICA 29. SCOP: Evacuator in vederea evacuarii continutului intestinului gros sau pregatirea bolnavului pentru unele examinari cum ar fi rectoscopie. medicamentoasa sau alimentara. noteaza tehnica in foaia de observatie. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Sondele FOLLEY (15-16) cu balonas. vaselina sau glicerina. punga gradata sau eprubete pentru analiza de laborator. Sub bazin se aseaza o perna mai tare sau o patura rulata pentru evidentierea meatului urinar.

substanta lubrifianta (ulei de parafina sau vaselina). bazinet. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Bolnavul este pregatit fizic si psihic. Bolnavul este rugat sa respire adanc sa-si relaxeze musculature abdominala. Alte pozitii: genupectorala sau decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate si genunchii departati. irigator cu lichid pentru clisma alcatuit din: adulti=500-1000 ml apa la temperatura de 35-37°C + 4 linguri de ulei de parafina sau glicerina sau 1 lingura de sapun ras. imediat ce varful a trecut prin sfincter. 31 . deasupra patului bolnavului. copii150ml si sugar:50-60 ml. pt adolescenti 250ml. SCOP: Evacuator in vedrea eliminarii gazelor din colon in cazul meteorismului abdominal (imposibilitatea de a evacua gazele in mod spontan).musama si aleza.           TEHNICA 30. Dupa cateva minute acesta este adus in decubit dorsal (aceste schimbari de pozitie sunt pentru a facilita patrunderea lichidului la o adancime mai mare . se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza. Se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a lichidului in colon prin ridicarea irigatorului cu mana stanga la aproximativ 50 cm. manusi sterile. canula sterila. Inainte de a se goli irigatorul. robinetul este inchis. casoleta cu comprese sterile. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. pe un alt bazinet curat. se noteaza tehnica in foaia de observatie. Se efectueaza toaleta perianala si perineala.  materiale pentru fectuarea toaletei perineale. Se aseaza irigatorul pe stativ la o inaltime de 50cm. INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE Tubul de gaze este un tub de cauciuc. masca. este intins. se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. iar canula este indepartata in tavita renala. Se introduce aproximativ 10-12 cm. dupa caz. imbraca manusile sterile. tavite renale. Se indeparteaza materialele. semirigit de aproximativ 30-35 cm lungime si cu un diametru de 8-10 mm. Membrul inferior stang care intra in contact cu planul patului. in directia vezicii urinare. invelitoare sau cearsaf . Apoi fixeaza canula la tubulatura irigatorului cu robinetul inchis. cu marginile si extremitatile rotunjite. prescrise de medic (35-37° C). se lubrifiaza canula iar cu mana stanga indeparteaza fesele bolnavului si cu mana dreapta se introduce canula prin anus in rect. se verifica temperatura lichidului sau a substantei medicamentoase. Se inlatura patura la picioarele acestuia si este dezbracat in partea inferioara si asezat in decubit lateral stang. perpendicular pe suprafata cu varful indreptat inainte. iar celalalt membru este flectat (pentru relaxarea peretelui abdominal si idepartarea feselor). Ii schimbam pozitia dupa care captam materiile fecale daca nu poate sa se deplaseze la toaleta. pana ce invinge rezistenta sfinterului anal apoi se ridica extremitatea exterioara a canulei. Bolnavul este adus in pozitie decubit lateral stang sau drept si este rugat sa retina lichidul timp de 15-20 minute.  stativ.

Cauze generale sau determinante: paralizii ale membrelor. imbraca manusile. Cauzele aparitiei escarelor: 1. Se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat cu musama si aleza. Escara apare ca o placa ALBA. pot irita mucoasa rectala. ROSIE.  invelitoare. bolnavi adinamici sau cu arteroscleroza. Alte cause cum ar fi: cute ale lenjeriei de pat si de corp. Escara reprezinta “cartea de vizita” a asistentului medical. Se acopera bolnavul cu o invelitoare si se mentine tubul de gaze cel mult 2 ore pentru a nu produce traumatisme ale mucoasei rectale. lubrifiaza tubul. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.  manusi sterile. varsta. starea tegumentelor reprezinta oglinda calitatii muncii profesionale de ingrijire a asistentului medical. resturi de alimente.  lubrifiant.  musama si aleza. depind de pozitia pe care bolnavul o poate lua: . Se efectueaza toaleta regiunii anale. se noteaza tehnica in foaia de observatie si se trece la reorganizarea locului de munca. si medicamente dar si o igiena defectuoasa. deoarece firicelele de vata care sunt introduce. Regiunile predispuse escarelor. Daca este necesar se repeta tehnica dupa una doua ore.  masca. se aeriseste salonul. TEHNICA 31. MANEVRE PENTRU PREVENIREA APARITIEI ESCARELOR DEFINITIE: Escara reprezinta o leziune profunda a tesuturilor prin irigarea insuficienta datorata comprimarii lor mai indelungate intre o proeminenta osoasa si un plan dur. 2. Regiunile predispuse escarelor corespund punctelor de sprijin ale corpului pe planul patului. Cu mana stanga indepartam fesele bolnavului. in tavita renala. stari de denutritie. Cauze locale sau favorizante cum ar fi: mentinerea indelungata intr-o singura pozitie. iar cu dreapta introduce tubul de gaze prin anus in rect si colon. 3. obezitate. prin miscari de rasucire si inaintare pana la o adancime de 15-20cm. Se aseaza bolnavul in decubit lateral stang si se dezbraca. Se indeparteaza tubul de gaze dupa degajare. Se pregateste bolnavul psihic in vederea efectuarii tehnicii cat si importanta efectuarii acesteia. TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Obs! Pentru lubrifierea canulei sau a tubului de gaze nu se foloseste VATA. se indeparteaza materialele folosite. dupa ce se restabileste cisculatia la nivelul mucoasei.  comprese sterile.  tavita renala. se aseaza bolnavul in pozitie comoda.MATERIALE NECESARE:  paravan. subnutritie. VIOLET sau NEAGRA. malnutritie.  tub de gaze steril dispus sau nu cu punga colectoare.

regiunea feselor. astfel realizandu-se stimularea circulatiei sangvine periferice.  tavita renala.Pozitia DECUBIT LATERAL STANG SAU DREPT: regiunea trohanteriana. regiunea iliaca. regiunea omoplatilor. pentru ca se mentin bine pe loc. i se explica importanta si necesitatea tehncii si este pozitionat in functie de regiunea care trebuie toaletata in prevenirea escarelor. regiunea genunchilor.  sapun. regiunea calcaielor. regiunea interna si externa maleolara. 2. MATERIALE NECESARE:  Paravan. regiunea sacrala. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril.  colacei. sapa.  pudra de talc. regiunea degetelor membrelor inferioare. iar escara se va ingriji dupa principiile ingrijirii plagilor. absorb exsudatele si sangele din plaga.  musama si aleza. Bolnavul este pregatit fizic si psihic.5-2Litri/24h.1.Pozitia DECUBIT DORSAL: regiunea occipitala.  unguiente (oxid de zinc inpreuna cu vitamina A si D2) acesta se foloseste doar atunci cand escara exista deja. daca nu sunt semnele aparitiei unei plagi. INFASAREA/BANDAJELE DEFINITIE: Prin infasare se intelege fixarea pansamentului cu ajutorul feselor de tifon. regiunea interna si externa a genunchilor. local in jurul punctelor dureroase. Se efectueaza masajul regiunilor predispuse escarelor cu alcool diluat prin miscari circulare.  alcool medicinal diluat. dar cu multa blandete (timp de 10 minute). regiunea coatelor. regiunea umerilor. deoarece pudra.Pozitia DECUBIT VENTRAL: regiunea tamplelor. folosita in plaga. Bolnavul trebuie hidratat iar necesarul de lichide in 24h este de 1. La un interval de 30-60 de minute. se va anunta medicul. de panza sau material plastic. 3. Dimensiunea fesei se 33 . Se imbraca bolnavul cu lenjeria curata si i se asigura un confortu fizic si termic adecvat. Se vor aseza colacei sub fiecare regiune predispusa escarei. Dimensiunile feselor variaza intre 5-25 cm latime si 5-20m lungime. Alimetatia trebuie sa fie bogata in proteine pentru a favoriza cicatrizarea dar si cu un aport de vitamine. TEHNICA 32. Fesele cel mai des utilizate sunt cele din bumbac. fiind hidrofile. In cazul aparitiei primelor semne ale unei escare. Se efectueaza toaleta bolnavului imobilizat la pat. bolnavul va fi intors in alta pozitie fata de cea initiala (daca starea acestuia i-o permite).  prosoape . Se pudreaza cu “pudra de talc”. apoi se sterg tegumetele prin tamponare (deoarece umiditatea favorizeaza aparitia escarelor). se maseaza profound. exercita o presiune uniforma asupra locului de palicare si. energic.

o acoperim cu un material protector in scopul de a o proteja de mediul inconjurator si fixam acest material cu ajutorul unei fesi sau cu material adeziv. de obicei de la stanga la dreapta. Fasa se fixeaza in jurul capului. in forma de opt sau in evantai dupa regiunea anatomica unde se aplica.  Bandajarea incepe cu 2-3 ture circulare numite ture de fixare la o distanta de 10 -15 cm de plaga. Extremitatea libera se poate fixa cu un ac de siguranta. Astfel de pansamente se folosesc pentru tratarea plagilor infectate. PANSAMENTELE Prin pansament . Fasa se poate conduce circular. cu ture circulare. sa fie usor accesibila pentru asistenta. sa nu se desfaca una de alta si sa nu prezinte incretituri. Cu mana stanga se fixeaza coltul fesei. care a ramas in afara. Pansamentele pot fi: a) Protectoare – pentru a feri plaga de contactul cu exteriorul (ex: plagi operatorii sau dupa efectuarea unei punctii).  Turele fesei trebuie sa acopere pe cele precedente.  Fasa sa nu fie aplicata prea strans. dupa prima tura.  In timpul infasarii se vor evita miscarile inutile si se va avea grija sa nu se produca dureri bolnavului. Asistenta care aplica pansamentul va sta cu fata spre bolnav. prin coasere. pentru a-l fixa. in asa fel ca regiunea care urmeaza sa fie infasata sa fie asezata pe un support sau sustinuta de o infirmiera. aplicam peste ea daca este cazul substante medicamentoase.  Capatul fesei se fixeaza in partea opusa regiunii bolnave si se leaga intrun loc in care nodul nu va incomoda bolnavul. Aplicarea fesei se incepe cu o tura circulara. CAPELINA Pentru acoperirea intregii bolte craniene se poate folosi infasarea in calota (capelina). Infasarea corecta se executa dupa urmatoarele reguli generale:  Infasarea mebrelor se incepe de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase. deasupra sprincenelor.alege in raport cu regiunea unde se aplica. iar infiermiera care sustine regiunea pansata se va aseza la spatele bolnavului sau langa el. se despica capatul fesei cu ajutorul unei foarfece drepte in suficienta masura pentru a o putea lega. Cand s-a trecut cu prima tura circulara. b) Pansamente absorbante – folosite pentru a absorbi secretiile. apoi se acopera bolta craniana cu ture oblice fixate. coltul liber se rasfrange. curatam si dezinfectam plaga.  Fasa se infasoara intr-o singura directie. pentru a nu produce dureri sau tulburari de circulatie si sa nu fie prea larga pentru ca sa nu alunece.se intelege intreg actul medical prin care dezinfectam tegumentul in jurul unei palgi. cu ajutorul unui emplastru sau se poate innoda. iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul regiunii respective. se indoaie si se trece cu fasa a doua oara peste capatul liber. lasand libere pavilioanele auriculare. secretante: . Bolnavul va fi asezat comod in pozitie sezand sau in decubit dorsal. in asa fel incat acestea sa adere reciproc. Daca fixarea se face prin innodare. in spirala. ca sa nu impiedice miscarile asistentei in timpul manoperei. lasand plaga descoperita.  Pentru o fixare sigura. coltul fixat cu mana stanga.

RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN Exsudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui porces inflamator faringian. imbraca manusile. o portiunea externa a bratului in muschiul deltoid. uleioase sau a unei substante coloidale in statul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa. importanta acesteia. Locurile de electie sunt: o cadranul superoextern fesier. TEHNICA 33. Bolnavul este pregatit fizic: pozitionarea acestuia pe un scaun.  masca de tifon. este rugat sa nu manance sis a nu consume lichide. numele persoanei care a efectuat tehnica (trebuie evitata atingerea dintilor. se spala cu apa si sapun. roaga bolnavul sa deschida gura si inspecteaza fundul gatului.  tavite renala. noteaza in foaia de observatie. TEHNICA 34.  Erubete prevazute cu tmpoane montate pe port-tampoane sau ansa de platina. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic: I se explica tehnica.  2-3 ace de seringi. d) Pansamentele ocluzive – sunt acele pansamente care se fac in scopul de a se izola complet o plaga de exterior. Eticheteaza eprubeta. MATERIALE NECESARE:  Manusi sterile. cu tamponl faringian). SCOP: Pentru depistarea unor germeni patogeni de la nivelul faringelui. 35 . INJECTIA INTRAMUSCULARA (IM) INJECTIA reprezinta introducerea unei substante in stare lichida in organism prin intemrediul unor ace care traverseaza tesutul organismului. Sterge cu ajutorul tamponului depozitul de pe faringe si amigdale. dezbraca mnusile.c) Pansamentele compresive – sunt acelea care se aplica in copul de a se opri o sangerare sau de a tine stransa o articulatie intr-o entorsa. e) Pansamente umede – se folosesc cu scop antiinflamator. dupa ce limba a fost apasata cu ajutorul spatulei linguale. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.  spatula linguala.. isi pune masca de protectie.  tampoane de vata. sa nu faca gargara si instilatie nazala cu solutii dezinfectante. o treimea mijlocie a coapsei (fata externa). Asistenta pregateste materialele necesare:  seringi de unica folosinta de diferite dimensiuni.  sativ pentru eprubete. in vederea tratamentului sau pentru depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni. INJECTIA INTRAMUSCULARA reprezinta introducerea unor solutii izotone.

aspectul macroscopic al solutiei privind culoarea. o Flacoanele cu pulbere trebuie sa fie sigilate cu protectie de aluminiu sau material plastic. dupa care capata o consistenta dura si inainte de a efectua tehnica zona trebuie palpata si se evidentiaza patrunderea acului in nodul).     comprese sterile. iar cu mana dreapta introduce acul atasat la seringa. nu poate fi injectata.10/10mm. Dupa terminarea tehnicii.Hematom datorita intreruperii unui vas. imbraca manusile steril. Acul va fi introdus in intregime. insecte sau urme de umezeala. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. o Asistenta verifica integritatea ambalajului seringii. alegand alt loc de electie. o Se verifica eticheta cu numele medicamentului si valabilitatea. Asistenta aspira si daca nu a patruns intr-un vas de sange. a acelor. explicandu-i importanta si necesitatea efectuarii tehnicii si fizic.Supuratie aseptica datorita nerespectarii regulilor de asepsie.Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri. Pulberea trebuie sa aiba consistenta si culoarea specifica medicamnetului si nu trebuie sa contina reziduuri. 9/10. Flocoanele sunt particule vizibile cu ochiul liber rezultate din unirea unor particule foarte fine. manusi sterile. asistenta retrage rapid acul cu seringa si se dezinfecteaza locul comprimand si masand usor pentru a se dispersa solutia si pentru o absorbtie mai rapida. 2 tavite renale. se poate produce o infectare a zonei. alcool medicinal. sustinandu-se amboul acului. Se aseaza seringa pe o compresa sterile. introduce lent solutia medicamentoasa. se intampina o rezistenta si de aceea se scoate acul si se inlocuieste cu altul steril. Daca totusi a patruns in nodul. Se introduce acul de la seringa in fiola si se aspira continutul. unul asezandu-l intre inelar si degetul mic si cu celalalt dezinfecteaza tegumentul din zona aleasa. Imaginar. bolnavul este asezat intr-o pozitie comoda ramanand in repaus fizic timp de 5-10 minute. Cu un tampon imbibat in alcool medicinal se dezinfecteaza fiola. pozitionandu-l in decubit ventral. solutia de injectat. gatul acesteia sau cauciucul flaconului dupa ce se desigileaza. Intinde cu policele si indexul mainii stangi tegumentul. . Daca acul este prea scurt si solutia se administreaza in tesutul adipos. o Se folosesc ace cu o lungime cuprinsa intre 40-70mm si un diametru de 7/10. termenul de valabilitate si capacitatea. perpendicular pe tegument. valabilitatea. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. fesa a fost impartita in patru si se alege cadranul superoextern. 8/10. Se retrage acul si se alege alt loc de electie. Dupa finalizarea tehnicii. Asistenta medicala imbiba 2 tampoane cu alcool. 2. claritatea (lipsa flocoanelor sau a impuritatilor). iar daca s-a patruns intr-un vas de sange va fi scos si inlocuit cu altul steril. inclusiv doza. 3. INCIDENTE/ACCIDENTE 1. o Asistenta verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor. Se indeparteaza acul si se inlocuieste cu unul steril dupa care se elimina aerul din seringa fara a indeparta teaca protectoare a acului. Asistenta pregateste psihic bolnavul. se pot forma noduli (la inceput sunt durerosi.

3. 5. ingrijirea ulterioara a bolnavului. pregatirea instrumentarului si a materialelor necesare. fundului de sac DOUGLAS.Ruperea acului datorita contractiei voluntare si/sau agitatiei bolnavului. Venele de pe fata dorsala a mainii. pregatirea fizica si psihica a bolnavului. Acul se poate indeparta. 5. Scop: Explorator pentru recoltare de sange in vederea examinarii de laborator si terapeutic in administrarea de medicamente sub forma injectiei intravenoase si perfuziei (PEV). P. 8. Punctia venoasa. Locul punctiei: 1. intr-un organ sau orice tesut al organismului cu ajutorul unui ac sau trocar. 2. TEHNICA 35. reorganizarea locului de munca. osoasa. Venele antebratului. In practica curenta se executa urmatoarele punctii: 1.4.Paralizie prin lezarea nervului sciatic (se evita patrunderea prin respectarea zonelor de electie a injectiei). 4. notarea punctiei. 7. 3. 2.Embolie uleioasa prin injectarea intr-un vas a solutiei uleioase (se poate evita prin verificarea pozitiei acului prin aspirati. sau recoltarea unei cantitati de 500 ml de sange in edem pulmonar acut sau hipertensiune arteriala. executia punctiei. articulara. Venele femurale. 6. 2. se extrage manual sau chirurgical. pregatirea produsului recoltat pentru trimiterea la laborator. P. Venele de la plica cotului. 4. Paracenteza abdominala. Cu ocazia fiecarei punctii trebuie sa tinem seama de: 1. rahidiana biopsica. scopul puctiei. vezicii urinare. dar si pentru transfuzare. 3. PUNCTIA DEFINITIE: Prin punctie se intelege operatia prin care se patrunde intr-un vas. 4. PUNCTIA VENOASA DEFINITIE: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie. 37 . 5. intr-o cavitate naturala sau patologica. 6. Venele subclaviculare.

nu se flecteaza antebratul pe brat. Palpeaza cu indexul mainii stangi. Se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului. Se aseaza sub bratul bolnavului perna protejata de musama si aleza. Venele maleolare interne. Se fixeaza seringa. formand un unghi de 30°.  2 tavite renale. In mana dreapta intre police si restul degetelor se tine seringa. apoi peretele venos invingand o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului si alege locul de executare a punctiei. daca punctia a fost in scop explorator.6. MATERIALE NECESARE:  musama aleza.  ace de 25-30mm si diam de 6/10.  seringi de capacitate corespunzatoare. explic tehnica si importanta efectuarii ei.  tampoane. 7/10. executand o usoara compresiune si tractiune in jos. Se dezbraca membrul ales. Se comprima locul punctiei 3 minute. fixeaza vena cu policele mainii stangi la 45 cm sub locul punctiei.  alcool medicinal. Pregateste sangele recoltat pentru trimitere la laborator. Aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei.  perna elastica pentru sprijinirea bratului. 10/10 cu bizou lung. fara a comprima artera. deoarece exista risc de a face hematom (colectie de sange intr-un tesut). Se patrunde cu acul traversand in ordine tegumentul in directie oblica. strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa (efectuand staza). imbraca manusile. astfel incat maneca sa nu impiedice circulatia de intoarcere. Daca este cazul se efectueaza toaleta locala a tegumentelor si se schimba lenjeria daca s-a murdarit. locul pentru punctie. Se schimba directia acului cu 1-2 cm. Se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: Injectarea medicamentelor. cu membrul superior sprijinit in extensie. bratul fiind in pozitie verticala. Venele epicraniene si jugulare. se verifica patrunderea acului in vena prin aspirare cu seringa. pana la realizarea hemostazei (oprirea sangerarii).  eprubete. in lumenul venei.  manusi sterile. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic. . pozitionandu-l in pozitie sezand pe scaun cu bratul in abductie si supinatie sau bolnavul este asezat in pat in D. Se aplica tamponul imbibat la locul patrunderii acului si se retrage brusc acul. gradatia si bizoul fiind in sus. fizic.  garoul. acul ramanand atasat.  solutia injectabila. acestea devenind turgescente. Bolnavul este instalat comod in pat si este supravegheat. 7. abductie si supinatie. perfuzie (dupa indepartarea stazei) sau recoltarea sangelui. roaga bolnavul sa stranga pumnul pentru evidentierea venelor.D. Reorganizeaza locul de munca si noteaza punctia. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. Dezinfecteaza locul cu un tampon imbibat in alcool.

tamponul trebuie sa comprime vasul pana la realizarea hemostazei (oprirea sangerarii). Timpul de administrare poate fi si 10 minute (administrarea calciului). Se trece la reorganizarea locului de munca si la notarea injectiei intravenoase. Atentie! Nu se injecteaza aer in vasele de sange deoarece se poate produce EMBOLIE GAZOASA ce duce la EXITUS=MOARTE. in functie de indicatiile medicamentului introdus.  2 tavite renale. Capetele vor sta in sus si bucla in jos. cotul sprijinit pe un rulou sau o pernuta protejata de musama si aleza. Se dezinfecteaza locul. Obs! Nu se vor efectua miscari circulare si nu se va flecta antebratul pe brat (risc de producere a hematomului). MATERIALE NECESARE:  2-3 ace de lungimi variabile (2. se punctioneaza vena dupa ce am fixat-o cu policele de la mana stanga. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. pana simtim ca am patruns in peretele venos. se va avea grija in timpul efectuarii buclei(nodului).  musama si aleza. bratul fiind in extensie. vena. iar solutia este injectata lent. INJECTIA INTRAVENOASA (IV) DEFINITIE: Reprezinta introducerea unei substante medicamentoase pe cale venoasa.Flebalgia: durere localizata pe traiectul venelor. 39 . mai jos de locul ales.  garou.  manusi sterile.TEHNICA 36.  tampoane de vata.  alcool medicinal. capetele acestuia sa nu atarne peste locul de electie. 2.  2-3 seringi cu capacitate diferita. Obs! Daca nu se foloseste un garou standard. Injectia intravenoasa necesita in prealabil PUNCTIA VENOASA. sezand sau semisezand. Se folosesc solutii izotone si hipertone. Locuri de electie: vezi punctia venoasa. imbraca manusile steril.  comprese sterile.Hematomul: apare in urma perforarii unei vene. dupa care se dezleaga garoul. Dupa injectare se tamponeaza locul si se indeparteaza acul rapid. dupa care se maseaza usor bratul in sensul circulatiei venoase si se aplica garoul deasupra locullui de electie (7-8cm). Se aspira pentru a verifica prezenta acului in lumenul venei.  pernuta sau rulou. INCIDENTE/ACCIDENTE 1. datorita unei injectii prea rapide sau de substanta care irita tunica interna a vasului. antebratul in supinatie. dupa care se inainteaza pe traiectul venei 2 cm. alege locul de electie. TEHNICA: Materialele au fost pregatite pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnavului.5-3cm). Pregatirea psihica: i se explica bolnavului importanta si necesitatea efectuarii tehnicii si fizic: bolnbavul este pozitionat in pozie decubit dorsal.  solutia injectabila. se introduce acul oblic. o senzatie de gol.

7/10 mm si lungimea de 30-50mm(3-5cm). o Regiunea supra si sub spinala a omoplatului. iar cu dreapta se prinde seringa ca pe un creion. masand usor pentru a dispersa solutia si pentru o mai buna absorbtie a acesteia. MATERIALE NECESARE:  Ace su diametru de 6/10. SCOP: Terapeutic. Se retrage brusc acul.3. o Fata supero externa a coapsei.( Solutiile de administrat sunt izotone si cristaline(insulina. INJECTIA SUBCUTANATA (SC) DEFINITIE: Prin injectie subcutanata se intelege introducerea unei substante medicamentoase in tesutul cellular subcutanat.  Seringi de capacitate corespunzatoare solutiei de administrat. .  2 tavite renale. Se verifica pozitia acului prin aspirare (pentru a nu fi intr-un vas de sange). iar cu mana dreapta se introduce acul brusc. o Flancurile abdominale(insulina). o Regiunea subclaviculara. TEHNICA 37. TEHNICA: Toate materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. 4. dupa care se injecteaza solutia lent prin apasarea pistonului cu ajutorul mainii drepte. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. Dupa ce se efectueaza cuta cu mana stanga. de aceea in acest timp nu se mai efectueaza alta electie. cu bizoul lung. imbraca manusile steril.  Solutia injectabila. urmate de necroza daca solutia administrate a fost iritanta. dureri accentuate iar in timp. aceasta se ridica usor dupa planurile profunde. Asistenta dezinfecteaza locul ales. pozitionandu-l pe acesta in functie de locul de electie. Se trece la reorganizarea locului de munca. Pentru injectia pe fata externa a bratului.  Tampoane de vata. 6. histamina). comprese sterile.Ameteli/lipotimie/colaps: se intrerupe administrarea si se anunta medicul. dupa care cuteaza o portiune mai mare de tegument cu policele si indexul mainii stangi.Senzatia de uscaciune (valuri de caldura): la nivelul faringelui datorita lezarii unui vas. explicandu-i-se tehnica si importanta acesteia si fizic. LOCURI DE ELECTIE:: o Fata externa a bratului. longitudinal 2-4cm.Injectarea solutiei paravenos (pe langa vena): manifestata prin tumefierea brusca a tesutului. sub pliul(cuta) format(-a).  Alcool medicinal. se dezinfecteaza locul injectiei. Refacerea venei are nevoie de 24 de ore. Bolnavul este pregatit psihic. pregatim fizic adica pozitionam bolnavul in pozitie sezand cu bratul sprijinit pe sold si este rugat sa-si relaxeze muschii.Embolia gazoasa si cea uleioasa duc la exitus (moarte). 5.  Manusi sterile.

TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril.1 ml de sol 41 . se intinde si se imobilizeaza tegumentul (in functie de locul ales) cu ajutorul policelui si indexului mainii stangi.Durere violenta prin lezarea unei terminatii nervoase: se retrage brusc acul in plan superior. imbraca manusile steril si dezinfecteaza tegumentulcu alcool.Obs!Nu se injecteaza solutii uleioase.  2 tavite renale. LOCURI DE ELECTIE: o fata anterioara a antebratului. Psihic: i se explica tehnica. TEHNICA 38. flegmon) sau afectiuni dermatologice. Se observa la locul de electie. ea este transportata langa patul bolnavului. i). o orice regiune in scop anestezic. compusi ai metalelor grele sau metale cu greutate moleculara mare(hg. INCIDENTE/ACCIDENTE: 1. in grosimea dermului si se injecteaza solutia lent. importanta si necesitatea acesteia.FLEGMONUL: se previne prin neinjectarea unei solutii uleioase. formarea unei papule (ridicaturi a tegumentului) ce are aspectul cojii de portocala. MATERIALE NECESARE:  seringi. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.  comprese sterile. 2.Ruperea acului: se extrage manual sau chirurgical. 6/10 si lungimea de 5-10mm cu bizoul scurt. Bolnavul este pregatit fizic si psihic. Fizic: pozitionam bolnavul in functie de locul de electie ales (in cazul nostru. 4.  manusi sterile.  ace cu diametru de 5/10. 3. Anestezic: infiltratia dermica cu novocaina sau alte substante anesteziante.  alcool medicinal. Se prinde seringa cu mana dreapta intre police si degetul mediu si patrunde cu bizoul indreptat in sus.Hematomul: datorita lezarii unui vas de sange mai mare (se previne prin verificarea pozitiei acului inainte de injectare). INJECTIA INTRADERMICA (ID) SCOP: Exploratorator: in intradermoreactie. avand un diametru de 5-6mm si inaltimea de 1-2 mm (in cazul 0. Nu se va injecta in zona unei injectii anterioare. Terapeutic: se utilizeaza mai rar.  tampoane de vata. o fata externa a bratului si a coapsei. in caz de desensibilizare (afectiune alergica).  solutia injectabila (izotone cu densitate mica). bolnavul va sta in pozitie sezand sau decubit dorsal cu antebratul in extensie si supinatie). Nu se injecteaza in zonele cu infectii(foliculite.

4. se prinde seringa cu mana drepata si se patrunde cu bizoul indreptat in sus in grosimea dermului sis e injecteaza lent . avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului in grosimea dermului.  Seringi. rezultatul este negativ (deci.  alcool medicinal. Daca diametrul e mai mare de 10mm. Se citeste reactia la intervalul de timp stabilit. imbraca manusile steril. nu si dupa. Se intinde tegumentul si se imobilizeaza cu policele si indexul mainii stangi. rezultatul este pozitiv (deci nu se poate administra). 6/10 si lungime 5-6 mm. TEHNICA 39. Pe fata anterioara a antebratului stang. MATERIALE NECESARE:  Ace de diametru 5/10. bolnavul a fost pregatit fizic – pozitionarea bratului in extensie si psihic in prealabil.  tampoane de vata. Daca diametrul este mai mic de 10mm. TEHNICA: Se pregatesc materialele si se aseaza pe masuta protejata de un camp steril apoi aceasta se trenaporta langa patul bolnavului.Lipsa aspectului de coaja de postocala (datorita patrunderii solutiei sub derm). in functie de situatie. 3.injectabila). SCOP: explorator: In diagnosticul tuberculozei si in investigatii epidemiologige asupra populatiei. Testarea la tuberculina este metoda prin care se poate recunoaste daca organismul a suferit sau nu infectia tuberculoasa.  solutia injectabila (tuberculo-proteina). se introduc 0.  manusi sterile.Lipotimie (stare de soc): cauzate de substantele injectabile.1ml din solutia livrata sa fie echivalenta biologic cu 1 unitate produs de referinta internationala. se poate administra). astfel incat 0. In cazul IDR la un medicament. PPD IC65 = tuberculoproteina purificata produsa de institutul Cantacuzino in 1965. Asistenta pregateste pentru starile de soc hemisusccinatul de hidrocortizon cand injectia are ca scop testarea sensibilitatii organismului la diferiti alergeni.Necrozarea tesutului din jurul locului de electie. Bolnavul este informat sa nu se spele pe antebrat sis a nu comprime locul de electie.  2 tavite renale. Se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul de electie. Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si ingrijirea ulterioara a bolnavului. se dezinfecteaza tegumentul inante de efectuarea tehnicii. De stiut: Injectia ID se poate efectua pe orice suprafata a coapsei in scop anestezic. 2. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.Revarsarea solutiei la suprafata tegumentului. INTRADERMOREACTIA LA TUBERCULINA Produsul folosit pentru intradermoreactia la tuberculina este: PPD IC65. ca si situatia IDR-ului la tuberculuina. INCIDENTE: 1.1 ml din solutia de PPd IC65. dupa o dezinfectie prealabila cu alcool medicinal.

ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR SI CHIMIOTERAPICELOR Antibioticele sunt substante organice provenite din metabolismul celuleor vii cum ar fi 43 . o rezultatul este pozitiv daca diametrul papulei este mai mare de 10mm si.  2 tavite renale. solutia se poate administra. adica daca flaconul de antibiotic are 1 gram substanta activa. reactia la tuberculina este considerata negativa. solutia nu se poate adminstra. Raportul este 1/100. TEHNICA 41. astfel: o cand diametrul nu depaseste 10mm. Din aceasta dilutie: 1+10=11.  tampoane de vata. o cand diametrul este mai mare de 10mm. Se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul de electie. bolnavul este informat sa nu se spele pe antebrat si sa nu comprime locul respectiv. cu tendinta la extindere. reactia la tuberculina este considerata pozitiva. Citirea se face la 72 de ore dupa administrare luand in considerare doar papula dermica palpabila si cud enivelare si se masoara in mm. Se observa la locul injectarii formarea unei papule albicioase cu aspectul unei coaje de poatocala de 5-6 mm in diametru si inaltimea de 1-2 mm. care. se aspira 0. deci.solutia.  antibioticul ce urmeaza a fi administrat.1ml solutie ce se administreaza pe fata anterioara a antebratului. se aspira 1ml solutie. la randul ei se dilueaza cu inca 9ml ser fiziologic.  seringi.  alcool medicinal.5 grame. se dilueaza cu 15ml ser fiziologic). Citirea se face in maxim 30 de minute: o rezultatul este negativ daca diametrul papulei nu depaseste 10mm si. INTRADERMOREACTIA LA ANTIBIOTICE ( ex: ampicilina. se dilueaza cu 10ml ser fiziologic (daca flaconul are 1. Din solutia obtinuta 1+9=10ml.  manusi sterile. apare o senzatie puriginoasa (prurit=senzatie de mancarime). In cazul unei alergii la locul de electie al alergenului (antibioticului). Dupa maxim 30 de minute se interpreteaza sensibilitatea in functie de reactia locala. TEHNICA 40. deci. MATERIALE NECESARE:  ace cu bizoul scurt. amoxicilina) SCOP: explorator.

Se administreaza la 6 h Calea de administrare: IV+10ml/6ore IM+4ml 4.V. In cazuri de urgenta. 12 ore. 6. ANTIBIOTICE: 1. bactericide sau antimicotice. Ex: Pentru a administra 1.Se introduce in seringa o cantitate de aer cu cea a solutiei pe care dorim sa o aspiram. 2.Se rastoarna flaconul. Continutul flaconului este sub presiune. PROBIOTICE (BIOTIX SI ERCEFLORA DUO).Se introduce acul atasat la seringa prin dopul de cauciuc pana la nivelul dopului si se introduce aerul sub presiune in flacon. egale.Antibioticele administrate per-os trebuie asociate cu coplex de viatmina B (HEPATOPROTECTOR SAU SILIMARINA). Antibioticele si chimioterapicele se prezinta sub forma de drajeuri. in doze unice.600.000:4 prize= 400. 3.) si intrarahidian (utilizata in cazuri de urgenta. Ele se pot administra pe diferite cai: per-os / parenteral (I. SCOPUL: este dat de actiunea acestora: distrug microbii. 4. se instituie un medicament cu spectru mai larg. Ampicilina +gentamicina merg asociate si maestecate. 2. administrat la 12 h Cale de administrare: IV+10 ML SER FIZIOLOGIC IM+4ML SER FIZIOLOGIC. AMPICILINA: 1gram. CEFOZON: 1g administrat la 12 h: Cale de administrare: IV+10ml ser fiziologic/12 ore si IM +4ml 3. Pentru incarcarea seringii cu substanta din flacoane cu dopuri de cauciuc se va proceda astfel: 1. Gentamicina + oxacilina nu se amesteca IM sau IV . varful acului ajungand sub nivelul solutiei continutul flaconului va patrunde in seringa datorita fortei de impingere a pistonului. Administrarea antibioticelor si chimioterapicelor se va face respectand regulile de asepsie pentru a nu se introduce in organism germeni care ar putea produce supra infectii cu urmari fatale. capsulelor la nr prizelor (orelor in care se administreaza medicatia). se imparte numarul tabletelor. Chimioterapicele sunt substante care au actiune bacteriostatica sau bactericida asupra germenilor patogeni dintr-un organism infectat fara a fi toxice pentru organismul gazda.Se dezinfecteaza dopul de cauciuc cu un tampon de vata steril imbibat in alcool medicinal. AXETINE: 1 gram.mucegaiurile sau bacteriile. 1. 5.M. sau I. penmtru protectia florei intestinale (IAURTURI.000 UI (unitati internationale) la 6 ore se va calcula astfel: 24h:6h= 4 prize. sau obtinute pe cale sintetica. organismului.600. este bine sa se dizolve numai cantitatea necesara unei singure administrari. 5.000UI(doza unica). Aceasta se efectueaza inaintea instituirii tratamentului cu antibiotice. Doza acestora trebuie respectata in cazul administrarii per os. iar doza va fi impartita conform orarului de administrare. Antibiograma este o metoda de laborator prin care se determina sensibilitatea la diverse antibiotice a unui germen microbian. siropuri. care au proprietati bacteriostatatice. solutii injectabile si unguente.M. in infectii meningiene). care vor fi administrate la 4. impiedica dezvoltarea lor fara a avea efecte nocive asupra tesutului. In cazul administrarii I. capsule. fara a se astepta identificarea germenului si testarea sensibilitatii sale fata de medicamete.

6.ca doza soc se administreaza 400 (4 fiole) si se corecteaza cu prednison. Dizolvatul se pastreaza pe pat de gheata. actionand asupra factorilor plasmatici ai coagularii. ADMINISTRAREA CORTIZONULUI Hemisuccinatul de hidrocortizon se administreaza in socul anafilactic.Cefalo-sporinele se dilueaza cu apa distilata sau solutie de lidocaina. Regimul alimentar va fi sarac in sare. iar inainte de administrare trebuie bine agitate. ACTH se administreaza si prin perfuzie endovenoasa (PEV). ambalata in flacoane inchise. ADMINISTRAREA ACTH (hormon corticotrop sau adrenocorticotrop-hipofizar). lent in solutie glucozata 5%. Forma de prezentare: o tablete (predmison adm per-os). Cea mai buna forma de administrare a ACTH este in perfuzie continua sau cel putin pe o durata de 5-6 ore. cortizonul se administreaza in diferite afectiuni: o astm bronsic. eficacitatea fiind de cateva saptamani. o soc anafilactic unde apare si edemul glotic. ritm de 6-8 picaturi/minut. Se dizolva in apa distilata sau in ser fiziologic. 7. o solutii in flacoane (hidrocortizon de acetat). o unguente (fluometazona pivalat se adm local pe tegumente si mucoase). Ca actiune antiinflamatoare si antialergica. Se administreaza IV. Formele injectabile sunt solutii sau suspensii. o solutii in fiole (hemisuccinat de hidrocortizon adm iv). Cortizonul se administreaza la inceput in doze mai mari apoi cantitatea scazand progresiv pana la doza minima de intretinere. raportat la numarul dozelor ce trebuie efectuate din acel flacon. Nu se administreaza IM. Se va administra zilnic 1-3 grame KCl pentru recuperarea potasiului pierdut (ACTH-ul marind eliminarea acestuia). Cortizonul este un hormon secretat de stratul cortical al glandelor suprarenale avand actiune complexa. saraca in glucide. 45 . Acesta se administreaza in doze progresive de la mic la mare si se administreaza numai in asociere cu un antibiotic (nu se amesteca). o reumatism articular acut. IV sau PEV. TEHNICA 42. Se preinta sub forma de pulbere alba. IM sau SC. Alimentatia va fi desodata. Tratamentul se face sub control clinic si de laborator. AUGMENTIN: 1 gram administrat la 12 ore Calea de administrare: IV+10 ml ser fizologic. ANTICOAGULATE: HEPARINA: se afla sub forma de fiole sau flacoane de 5000UI (unitati internationale)/ml administrate SC. ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR Sunt produse farmaceutice care impiedica coagularea sangelui. Cortizonul nu vindeca ci modifica reactia la agentul cauzal. doze pe care le stabileste intotdeauna medicul. este un hormon secretat de hipofiza si stimuleaza secretia cortizonului si a altor hormoni a glandelor suprarenale.

sange. Asistenta medicala. Dupa orice administrare urmareste efectul medicamentul si supravegheaza bolnavul aflat sub tratament medicamentos.Efectul terapeutic al medicametului. Verifica calitatea produselor (termenul de valabilitate. vezicule. iritabilitate. dar pot fi porvocate si de medicamentul cu care se trateaza aceasta afectiune. ca: furnicaturi. senzatie de amorteala.Caracteristicile excretiilor si dejectiilor bolnavului: urina. aspectul mucoaselor. edemele. Geseli tehnice de administrare: schimbarea medicamentului. calea de administrare si ritmul de administrare conform foii de observatie. 2. uneori greu de interpretat. HEPATHROMBINA: unguent sau gel ce se aplica direct pe tegumente si mucoase. Mobilitatea tegumentelor. tratamentul medicamentos nu este lipsit de pericole. 3. asistentul medical trebue sa cunoasca: 1. Tot ceea ce asistentul medical observa la bolnav in timpul supravegherii si dupa administrarea medicamentului.Modul lor de actiune asupra proceselor patologice. respecta doza. Respecta regulile de asepsie si antisepsie. diaree sau constipatie. Acestea se datoreaza urmatoarelor cause: 1. cunoscute ca manifestari secundare ale unor medicamente. miros. In cursul supravegherii bolnavului asistenta va tine cont de: 1. marirea pupilelor sub icter (coloratie discreta galbena a tegumentului si a conjunctivei. pe langa actiunea lor principala mai au si o serie de actiuni.Ce se asteapta de la aplicarea medicamentului respectiv. transmiterea unei boli infectioase prin infectarea medicamentelor . coma si pierderea completa a cunostintei. astfel:  varsaturile la un om bolnav de meningita. paloarea. Urmarirea medicamentului administrat. Majoritatea medicamentelor. dezorientare in timp si spatiu. inapetenta (lipsa poftei de mancare). sputa. senzatie de frig sau caldura. greata. presiune. astfel: asistentul medical va observa in cursul ingrijirii (toaleta bolnavului. aspect. 4. culoarea si integritatea ambalajului). 2. schimbarea lenjeriei de corp si de pat. papule. Tinand cont de cantitate. 3. somnolenta sau obnubilatie (tulburare psihica. scaun. Pentru a deosebi efectul real al medicamntului de simptomele bolii de baza. modificari ale functiilor vitale. care consta in diminuarea constiintei si a vigilentei. varsaturi. tare). paraziti). se raporteaza medicului. Modificari ale tegumentului: roseata. aspectul abdomenului. Acesta poate fi insotit de incidente si accidente precum si de complicatii cu urmari immediate sau tardive. eruptii. care pot provoca bolnavului o simptomatologie neobisnuita. durere.Simptome obiective: le semnaleaza asistentul medical spontan sau le cauta in mod voit. sau icter scleral (dur. aspectul. refuzul la propria persoana). 4. injectarea solutiei dupa o tehnica gresita. culoare. administrarea in concentratii nepermise.Modificarile intervenite in starea psihica si comportamentala a bolnavului ca: neliniste. aplicarea metodelor terapeutice) tegumentul si a aspectului acestora. mictiuni frecvente sau oligurie. varsaturi. diaforeza.TROMBOSTOP: cale de administrare per-os. modificarea caii de administrare.Smptome subiective: sunt semnalate initial de bolnav sau evidentiate prin intrebarile adresate de asistentul medical. paliditatea sau congestia. echimoze. pot un simptom de baza al bolii. cianoza. face parte din atributiile elementare ale asistentului medical.Scopul pentru care sunt administrate. ritm de evacuare precum si continutul in eliminarile patoligice (puroi.

Orice tratament trebuie aplicat corect conform indicatiilor medicului. Bolnavul este educat sa urineze primul jet si se recolteaza in urocultor jetul din mijloc fara a intrerupe jetul si fara a atinge gura urocultorului de tegumentul bolnavului sau de lenjerie. TEHNICA 43. efect irritant asupra tesuturilor. care a fost introdusa in organism). alterarea uno tesuturi. In urma distrugerii prin antibioticele administrate sau sa selectioneze tulpini de stafilococi rezistente la antibiotice. blocarea hemoglobinei din sange. 3. Un tratament eronat cu antibiotice poate da un rezultat negativ. se recomanda bolnavului recoltarea urinei pentru urocultura dupa intreruperea tratamentului cu antibiotice. dupa efectuarea toaletei organelor genitale externe cu apa si sapun si uscarea regiunii cu comprese sterile. Hipersensibilitatea organismului fata de anumite medicamente: poate fi din nastere sau provocata dupa o anumita perioada de timp cand este vorba de o stare alergica sau anafilactica (stare de hipersensibilitatea organismului la o substanta straina (antigen). chiar daunator. 4. astfel incat. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic si fizic. in cursul tratamentului cu antibiotice.Dezechilibru biologic: cauzat prin modificarea florei microbiene. in recipient steril. observarea bolnavului si raportarea medicului a oricaror abateri de la normal.injectate si a instrumentarului utilizat pentru injectii. de unica folosinta din prima urina matinala dupa ce in prealabil si-a facut toaleta organelor genitale. acumularea lor in organism si depunerea lor in diferite organe pe o perioada mai lunga de timp. Aspirina poate declansa accese de astm bronsic).  Manusi de protectie. Aceasta stare apare la 2-3 saptamani. pot sa se instaleze imbolnaviri virotice sau micoze prin inmultirea excesiva a acestora. prin distrugerea unei parti a florei microbiene. 47 . nesteril. RECOLTAREA URINEI Recoltarea urinei pentru UROCULTURA: MATERIALE NECESARE:  Recipient steril. in sensul crearii unor tulpini rezistente la antibiotice. restul microorganismelor care paraziteaza organismul se dezvolta mai intens. 2. dar si administrarea medicamentelor alterate. dupa primul contact cand se introduce aceasta substanta. Recoltarea urinei pentru SUMAR DE URINA SI SEDIMENT URINAR: Bolnavul este instruit sa recolteze urina intr-un urocultor curat.Urina este recoltata dimineata. Se trimit la laborator in maxim 2h 20 ml urina. Se trimite sumarul de urina la laborator in maxim 1 h de la prelevare. Actiunea toxica a medicamentului: tulburari ale anumitor organe sau functii. astfel: pencilina poate da nastere unei eruptii urticariene sau sa declanseze o stare de soc care poate fi fatala( socul anafilactic).

TEHNICA 44. RECOLTAREA SANGELUI VENOS PRIN SISTEMUL VACUTAINER
Sangele se recolteaza de obicei, pentru examinari hematologice, biochimice, serologice, bacteriologice.Aceasta metoda asigura confortul bolnavului, calitatea probei de sange si securitatea personalului medical. SCOP: explorator. MATERIALE NECESARE:  Holder – un tub de material plastic, care prezinta la partea superioara amboul la care se ataseaza aculd e punctie prin infiletare, iar in partea inferioara are 2 aripioare;  Acul de punctie care este protejat de carcasa bicolora;  Tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori;  Stativul;  Manusi sterile;  Garou;  2 tavite renale;  Casoleta cu tampoane de vata imbibate in alcool medicinal;  Rulou, pernuta;  Musama si aleza. TEHNICA: Toate aceste materiale sunt pregatite pe masuta de tratament protejata de un camp steril. Bolnavul este pregatit psihic este anuntat si I se explica importanta tehnicii dar si necesitatea efectuarii cesteia. Pregatirea fizica – bolnavul este pozitionat in sala de tratament, pe un scaun in pozitia sezand cu membrul superior in abductie, extenisie si supinatie. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile steril, verifica banda de siguranta a acului de punctie (integritatea si termenul de valabilitate). Indeparteaza carcasa de culoare deschisa sau alba a acului prin rasucire, infileteaza capatul liber al acului in holder, aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului de electie, indeparteaza carcasa colorata a acului, executa punctia venoasa; introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediusul si cu policele impinge tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului. Dupa prelevarea sangelui, se scoate tubul din holder prin impingere asupra aripioarelor laterale cu policele si se introduce tubul urmator. Dupa recoltare, se retrage acul din vena comprimand locul punctiei timp de 3-5 min cu tamponul imbibat in alcool, fara a flecta antebratul pe brat. Se eticheteaza tuburile si se trimit la laborator, se reorganizeaza locul de munca, acele utilizate se depun in recipientul pentru intepatoare. Se va asigura bolnavului confortul termic si fizic, apoi se va supraveghea.

TEHNICA 45. RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE

Procedeul de recoltare este in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze.Pentru majoritatea recoltarilor este necesar ca bolnavul sa nu manance in dimineata recoltarii, “a jeun” = pe nemancate; sa

nu consume nimic de la cina pana in dimineata in care se efectueaza recoltarea. Recolatrea sangelui pentru examene hematologice se face prin 2 metode: 1. Prin punctie capilara; 2. Prin punctie venoasa. 1. Recolatrea sangelui prin punctie capilara (prin intepare) pentru examenele: HLG – hemoleucograma, dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si coagulare, examen parazitologic. MATERIALE NECESARE:  Manusi sterile;  Tavita renala;  Casoleta cu tampoane imbibate in alcool medicinal;  Ace sterile;  Lame degresate;  Lamele (frotiuri). TEHNICA: Se pregatesc materialele pe o masuta protejata de un camp steril si se transporta in apropierea bolnavului. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului necesitatea tehnicii. Pregatirea fizica: bolnavul va ocupa pozitia sezand cu mana sprijinita. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile steril, apoi se dezinfecteaza tegumentul degetului inelar si mediusul cu un tampon de vata imbibat in alcool (evitand congestionarea prin frecarea puternica). Se asteapta evaporarea alcoolului, apoi cu un ac steril se inteapa cu o miscare brusca tegumentul pulpei degetului in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe straturile cutanate. Cu un tampon uscat se sterge prima picatura, se asteapta sa se formeze o alta picatura de sange din care se recolteaza cu lama, dupa care se sterge cu un tampon locul. La extremitatea lamei curate si degresate se recolteaza o picatura de sange, diametrul aproximativ 3-4 mm intr-un unghi de 45° cu lama. Se aseaza o lamela cu marginea slefuita dupa ce picatura de sange s-a intins, lamela se impinge catre partea libera a lamei pastrand mereiu acceasi inclinatie si antrenand toata picatura fara a o fractiona.Lama se agita pentru a se usca, apoi proba se transporta la laborator imediat dupa etichetare. 2. Recolatrea sangelui prin punctie venoasa (examen hematologic, VSH, hamatocrit) VSH-ul – este o analiza soimpla care se bazeaza pe proprietatea glubulelor rosii (hematii, eritrocite) de a se cimenta, depune intr-un tub de sticla, dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu o substanta anticoagulanta (citrat de sodiu 3,8%). VSH-ul se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan, dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii fara sa fie centrifugat in prealabil. MARETIALE NECESARE:  Sistemul VACUTTER, tubul VACUTTER care contine o substanta anticoagulant 3,8% citrat de sodiu;  Materiale necesare pentru a efectua punctia venoasa. TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril. Pregatirea psihica: bolnavul este pregatit si anuntat cu 24h inainte sa nu manace cu 12h inainte de recoltare si sa pastreze repaus fizic. Pregatirea fizica: bolnavul este asezat in pozitia corespunzatoare dupa caz salon sau sala de tratament. Se dezbraca bratul, se aseaza sub acesta un rulou. Asistenta se spala pe maini, alege locul punctiei si dezinfecteaza si executa punctia venoasa. !! VSH-uL se recolteaza fara garou in tub NEGRU!! Se recolteaza 1,6 ml sange, se retrage acul din vena sis e aplica un tampon imbibat in alcool 49

medicinal (fara a flecta antebratul pe brat). Se aseaza tubul in stativ, se trece la reorganizarea locului de munca. Se trece la ingrijirea bolnavului, i se asigura pozitie comoda, se completeaza buletinul, se eticheteaza produsul. 1. Recolatrea sangelui pentru determinarea hematocritului recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, se recolteaza 2 ml sange pe citrat de EDTA (acid etilendiaminotetraacetic) 1%. In tubul de culoare MOV. Tub MOV pentru HLG – hemoleucograma; 2. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice se efectueaza prin punctie venoasa dimineata, bolnacvul fiind nemancat. Se recolteaza 5 ml sange in tubul fara substanta anticoagulanta (tub ROSU). Toate acestea sunt pentru determinarea: uree sanguina, acid uric, creatinina, bilirubina, colesterol, transaminaza, amilaza, electroforeza, calcemie, sideremie, ionograma sanguina, glicemie etc. Tub ROSU: (fara anticoagulan) uree sanguina, acid uric, creatinina, bilirubina, colesterol, transaminaza, amilaza, electroforeza, calcemie, sideremie, ionograma sanguina, glicemie; Tub ALBASTRU: fibrinogen (4 ml sange cu 0.5 ml citart de Na 3,8%), timp de protrombina (se recolteaza 4,5 ml sange/anticoagulant 0,5 ml oxalat de K); Tub MOV: HLG, pentru determinarea hematocritului; Tub NEGRU: VSH, grup sanguin, RH-ul. 3. Recoltarea sangelui pentru examene serologice: Recoltarea sangelui pentru examene seriologice releva prezenta sau absenta anticorpilor in serul bolnavului. SCOP: diagnosticarea unor boli infectioase cum ar fi sifilisul, febra tifoida. TEHNICA: Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, intr-o cantitate de 5 -10 ml intr-o eprubeta, dupa coagulare se desprinde vcheagul de pe peretele eprubetei iar dupa 30 de minute se decanteaza serul intr-o alta eprubeta cu ajutorul unei pipete prin aspirare. Serul nehemolizat are culoare galbuie, iar cel hemolizat are culoare roz. 4.Recoltarea sangelui pentru examene bacteriologice (hemocultura): Reprezinta introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examne bacteriologic. SCOP: descoperirea bacteriilor atunci cand se suspecteaza o septicemie sau o bacteriemie. MARETIALE NECESARE:  Pentru punctia venoasa;  Trusa cu pense sterile;  Casoleta cu material moale;  Seringi de 20 ml;  Apa si sapun;  Alcool iodat;  Alcool medicinal;  2 recipiente cu medii de cultura (unul cu bulion citrat si altul cu geloza semilichida). TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril si transportate langa patul bolnavului. Pregatire psihica: I se explica tehnica si necesitatea efectuarii ei. Pregatirea fizica: ocupa pozitia sezand pe un scaun. Se spala regiunea plicii cotului . Tehnica este efectuata de catre 2 asistenti medicali in care primul asistent se spala pe maini si imbraca manusile steril, iar cel de-al doilea asistent dezinfecteaza locul cu alcool medicinal, apoi

Se noteaza in FO examenul radiologic efectuat si data. Scuipatoare.i se explica cum trebuie sa se comporte in timpul examinarii ( miscari respiratorii: inspir. TEHNICA 46.iar examinarea se face in apnee. MATERIALE NECESARE:        Medicatie pentru sedare.expir). apoi materialul este trimis la laborator.cu mainile in solduri si coatele trase inainte. I se asigura confortul fizic si termic. TEHNICA: Pregatirea psihica: I se explica bolnavului conditiile in care se va efectua examinarea:camera in semiobscuritate. Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. 1 Antispastic ( pentru reducerea / scaderea secretiilor salivare).aparat sau segment.fara ca bolnavul sa ridice umerii. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU BRONHOGRAFIE Bronhografia – reprezinta examenul radiologic al arborelui bronsic dupa introducerea in caile respiratorii cu ajutorul unei sonde a unei substante de contrast (opace la razele Röntgen si sunt hidro si liposolubile) . SCOP : In diagnosticarea tumorilor pulmonare. al atelectaziilor pulmonare (turtirea sau colabarea unui plaman datorita lipsei aerului alveolar) si al modificarilor calibrului bronhiilor. Dupa terminarea examenului asistentul medical ajuta bolnavul sa se imbrace si il conduce in salon. Radiografia reprezinta fotografierea imaginii radiologice pe film radiologic ce permite controlul comparativ cu imaginile anterioare ale aceluiasi organ.apnee. bolnavul e supravegheat. Dupa finalizarea tehnicii. SCOP: Studierea morfologiei si functionalitatii plamanilor. Pregatirea fizica: Se dezbraca bolnavul in regiunea toracica. a modificarilor de volum si de forma in vederea stabilirii diagnosticului. Primul asistent efectueaza punctia venoasa si aspira sangele necesar examenului. iar recipientul cu geloza semilichida – insamantare anaeroba. 51 . Calmante ale tuse.cu pieptul apropiat de ecran sau de caseta cu film (cand pozitia ortostatica este contraindicata bolnavul va ocupa pozitia sezand sau DD).in spatele ecranului. iar cel de-al doilea asistent desface garoul inainte de retragerea acului. este pozitionat in pozitie ortostatica . Medicatie expectoranta. se efectueaza insamantarea aeroba. Primul asistent pregateste produsul recoltat in recipientul cu bulion citrat. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU RADIOSCOPIE DEFINITIE: Radioscopia reprezinta examinarea unui organ sub ecran fluorescent prin expunerea partii examinate intre ecran si razele X .dupa o inspiratie profunda. Anestezic: Substanta de contrast. Buletinul de analize este completat. TEHNICA 47.aplica garoul.

 Tampoane pe port-tampoane. isi deschide larg gura.  Masca – pentru medic si asistentul medical. instiland picatura cu picatura anestezicul usor incalzit. Asistentul medical serveste medicul cu instrumentele si materialele solicitate. Dupa examen se ajuta bolnavul sa se imbrace si va fi condus in salon.reprezinta explorarea arborelui traheo-bronsic sub vizibilitate directa cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop. Bolnavul este anuntat sa nu manance in dimineata examenului. Bolnavul nu mananca si nu bea 2 h pana cand inceteaza efectul anestezicului si va fi instruit sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina prin tuse (nu se inghite pentru a nu produce intoxicatie cu Iod).  Departator.  Aspiratorul electric. urmand sa anestezieze arborele traheo. in pozitia trendelemburg pentru dispersarea substantei de contrast.punandu-l in legatura cu alti bolnavi carora li s-a efectuat examenul.  Oglinda frontala.10 ml.  Casoleta cu material moale: comprese sterile. asezat pe masa de examinare in pozitia DD cu extremitatea cefalica in extensie cu ajutorul tetierei cu care este prevazuta masa de examinare.introduce sonda in arborele bronsic si apoi substanta de contrast usor incalzita.Medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii. Cu 2-3 zile inainte de bronhografie bolnavul va primi expectorante.Xilina 2% . in mana dreapta va tine o tavita renala.i se creeaza acestuia un climat de siguranta pentru a coopera.DLSDLD. MATERIALE NECESARE :  Bronhoscopul – ales de medic cu toate anexele sale sterilizate.  Substanta anestezianta . cu ajutorul unei seringi. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU BRONHOSCOPIE Bronhoscopia . orofaringele. Cu jumatate de ora inaintea examenului se va administra Atropina (prin IM) pentru a reduce secretia salivara.DV. Pregatirea fizica: Bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace. Dupa .va fi pozitionat in DD putin inclinat spre partea care trebuie injectata. In timpul injectarii substantei de contrast bolnavul va fi ajutat sa-si schimbe pozitia DD.cu toracele ridicat apoi cobarat. va scoate limba. TEHNICA 48.  Pense.precum si un calmant al tusei.TEHNICA: Pregatirea psihica: Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea efectuarii tehnicii. iar medicul cu ajutorul unui spray cu Xilina 2% ii anesteziaza limba. TEHNICA: Pregatirea psihica: Bolnavul este anuntat si convins de necesitatea examenului. Pregatirea fizica: Bolnavul este asezat pe un scaun.bronsic.  Seringi de 5. Bolnavul este condus in camera de bronhoscopie.In ajunul examinarii se administreaza o tableta de Fenobarbital sau Bromobal.  Tavite renale.tampoane de vata. Se anunta bolnavul sa nu manance in dimineata efectuarii examenului.

Dupa anestezie medicul patrunde cu trocarul in cavitatea pleurala si inlocuieste imediat stiletul cu sistemul optic al pleuroscopului racordat la reteaua electrica.Inregistrarea EKG-ului se face cu aparate speciale numite electrocariografe.care vor infasura cutia toracica. SCOP : Stabilirea etiologiei proceselor inflamatorii pleurale si diagnosticarea unor tumori. serveste apoi medicul cu solutia anestezianta – Novocaina 1%. Dupa examen bolnavul va fi transportat in salon pe carucior si asezat pe pat cu multa blandete. In acest scop asistentul medical va pregati bolnavul din punct de vedere psihic cautand sa-i indeparteze orice frica. Plaga va fi pansata destul de strans cu fese de tifon . Asistentul medical supravegheaza functiile vitale. din cauza iritatiei cauzate de tubul bronhoscopului. TEHNICA 49. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU PLEUROSCOPIE PLEUROSCOPIA ( Endoscopia cavitatii pleurale ) . TEHNICA: Inregistrarea EKG-ului necesita repausul psihic si fizic absolut al bolnavului.In primele 2 zile de la interventie se administreaza un regim alimentar usor de digerat si bogat in carbohidrati.reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.iar in cazurile in care bolnavul nu este transportabil ( IMA.reprezinta explorarea vizuala a cavitatii pleurale cu ajutorul unui instrument optic. iar timp de 2-3 zile bolnavul primeste un regim de crutare a laringelui: lichide si alimente pasate. EKG-ul se inregistreaza de obicei in camera de electrocariografie. este dezbracat pana la brau si asezat pe patul de tratament in DL cu partea interesata in sus. PREGATIREA SI EFECTUAREA EKG-ului EKG –ul . Mana dinspre pat va fi asezata sub cap.Asistentul medical va dezinfecta locul ales prin badijonare cu tinctura de iod. dupa o prealabila insuflare a cavitatii pleurale cu aer. tromboze) aparatul va fi transportat in salon. iar cealalta deasupra capului. iar inregistrarea se va efectua chiar la pat.examinare bolnavul ramane la pat si timp de 4 h se va retine de la alimentatie. neliniste sau tensiune nervoasa. de-a lungul liniei axilare. TEHNICA 50. TEHNICA: Bolnavul este controlat radioscopic in prealabil.iar pentru a preintampina deschiderea plagii se inchide cu agrafe sau este fixatade medic. Medicul stabileste locul de intrare a acului in cavitatea pleurala. 53 . Dupa examinare se urmaresc functiile vitale. in spatiul III sau IV intercostal.

in spatiul intercostal IV pe marginea stanga a sternului.15 min inainte de inregistrare.nascuti. METODE DE ADMINISTRARE A OXIGENULUI: 1.Bolnavul trebuie sa se odihneasca 10. Oxigenoterapia . Q.exploreaza ventriculul stang. • Verde – membrul inferior stang. 5. edem pulmonar acut sau in hipoxii respiratorii de diverse cauze si grade.este metoda cea mai frevcent utilizata. Punctul intermediar V3 . dar si in cazul unor complicatii postoperatorii: hemoragii. • Negru – membrul inferior drept. Punctul medio. R. Punctul parasternal stang V2 . in stari de soc. EKG. T. V3 si V4 . S. tulburari respiratorii si circulatorii. • Rosu – membrul superior drept. 2. 20. Sonda nazala .in spatiul al IV-lea intercostal pe marginea dreapta a sternului.pe mijlocul liniei care uneste V2 cu V4. 4. V5 si V6 . Asistentul medical trebuie sa asigure o temperatura optima a camerei. contraindicata la bolnavii cu afectiuni ale mucoasei nazale. iar bolnavul va fi transportat in salon.21 ºC.exploreaza septul interventricular. • Galben – membrul superior stang. insuficienta cardiaca. Dupa incheierea inregistrarii se deblocheaza aparatul si se indeparteaza electrozii. Bolnavul va fi asezat comod in pozitia DD si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura. data de integistrare.clavicular V4 – in spatiul al V-lea intercostal pe linia medio. de aceea este recomandat sa fie adus in camera de inregistrare pe carucior sau fotoliu rulant. Asistentul medical noteaza pe EKG numele si prenumele bolnavului.este indicata in hipoxie circulatorie cum ar fii: IMA.claviculara.exploreaza ventriculul drept. MONTAREA ELECTROZILOR: Electrozii se monteaza pe partile moi ale extremitatilor: se fixeaza 4 electrozi pe membre. 1. permite administrarea de oxigen in concentratie de 25 – 45% . Punctul parasternal drept V1 . TEHNICA 51. V1 si V2 . Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod conventional astfel: P. este utilizata pentru terapii pe termen lung. Punctul axilar mijlociu V6 – la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga. iar 6 precordial. 3.ul este interpretat intotdeauna de medic in completarea datelor clinice. Intre doua cicluri cardiace se inscrie o linie zero potential. OXIGENOTERAPIA SCOP : Asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen pentru combaterea hipoxiei. bolnavii anesteziati cu anestezie generala. Punctul axilar anterior V5 – la intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga. . in unele situatii la lehuze si nou. 6.

Bolnavul este asezat intr-o pozitie corespunzatoare. dezobstruarea cailor respiratorii.permite administrarea oxigenului in conc. dar si pulsul. 3. Ansamblarea echipamentului.d.aceasta metoda permite administrarea de oxigen in concentratie de 40 .v. masca – in functie de metoda aleasa. TEHNICA 52. iar pentru a nu disloca cortul. O buna pregatire in vedera interventiilor chirurgicale imbunatateste prognosticul si reduce riscul de complicatii intra sau postoperatorie. va masura si urmarii respiratia. Cortul de oxigen . de 50% .pentru fixarea sondei. Masca . TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic si fizic. masurarea lungimii sondei pe obraz de la nara pana la targus (proieminenta cartilaginoasa a pavilionului urechii situata anterior.60% . 4. iar daca este posibil in pozitia semisezand pentru a favoriza expansiunea pulmonara. Ochelarii pentru oxigen . va observa coloratia tegumentelor.mascand partial meatul auditiv extern) . Asistentul medical va supraveghea efectul administrarii oxigenului. introducerea sondei in nara si fixarea acesteia de obraz cu banda adeziva. este frecvent utilizata la copii.  Sonda nazala. utilizata la copii. 55 . in functie de recomandarea medicului se va fixa debitul de administrare a oxigenului. psihic si lamurirea lui privind interventia chirurgicala. accentueaza starea de anxietate mai ales la copii. deci necesita interventie chirurgicala.sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari. MATERIALE NECESARE:  Sursa de oxigen umidificator (un recipient cu apa pentru barbotarea oxigenului).acordarea suportului psihic. cort de oxigen. a) Pregatiri generale este pregatirea la care sunt supusi toti bolnavii inainte de operatii si anume:  Menajarea bolnavului d. Supravegherea bolnavului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitie a unor complicatii.copii vor fi supravegheati permanent.  Banda adeziva . mobilizarea periodica a sondei prin schimbarea acesteia in cealalta nara sunt alte sarcini ale asistentului medical.2. umectarea sondei cu apa sterila pentru o mai buna alunecare si prevenirea lezarii mucoasei.p. ochelari pentru oxigen. PREGATIREA PREOPERATORIE In sectia de chirurgie sunt tratati bolnavii care nu au alta alternativa de dtartament. este contraindicata la bolnavii cu arsuri la nivelul fetei. dar si la bolnavii agitati.

se urmareste o vitaminizare completa a bolnavului si se urmareste si starea de hidratare. iar daca nu este posibil se efectueaza toaleta pe regiuni la pat sau doar a regiunii care va fi supuse interventiei chirurgicale. daca a mancat se va efectua spalatura gastrica. Protezele dentare. In ziua premergatoare operatiri. radioscopie pulmonare si se va evalua functiile vitale. Regiunea pe care se va interveni este supusa unei igiene riguroase. iar in ziua respectiva nu mananca. se va observa integritatea . bolnavul este incurajat si calmat de catre asistenta medicala. interventia chirurgicala se va evita in timpul menstrustiei. se va observa bolnavul privind eventualele reactii la medicamente sau alimente. astfel ca interventia chirurgicala se imparte in:  Operatii necesare urgente. vitaminizare. Se va efectua EKG. grup sanguin. In vederea conducerii la sala de operatie. timp de coagulare si sangerare. b) Pregatiri speciale – sunt masuri aplicate numai in cazul anumitor interventii chirurgicale sau numai anumiti bolnavi si au drept scop reechilibrarea unor deficiente functionale ale organismului. Posibilitatea de a aplica aceste masuri.  Intarirea rezistentei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitica.  Stabilirea datei interventiei chirurgicale in functie de starea bolnavului. In cazul interventiilor laborioase se va efectua ionograma si proteinemia. bolnavii trebuie feriti de traumatisme psihice.  Pregatirea bolnavului in vederea introducerii in sala de operatie. Daca este posibil. Somnul bolnavului este asigurat cu hipnotice. parul este strans. iar dimineata cu o ora. a reactivitatii organismului sid e rezistenta. biochimia sangelui si a urinei pentru examenul sumar de urina. In seara dinaintea operatiei si dimineata se efectueaza spalatura vaginala cu solutie antiseptica. iar oja de pe unghii este stearsa. Alimentatia este adaptata bolii de baza asigurand nevoile energetice ale organismului. majoritatea sunt obsedati de frica interventiei fapt ce duce la scaderea rezistentie organismului. asigurarea repausului fizic si psihic. asigurarea somnului si a odihnei si alimentatia corespunzatoare. iar in cazul stenozei pilorice se efectueaza spalaturi gastrice cateva zile inainte. iar in unele cazuri se practica sondajul vezical. Reechilibrarea hidroelectrolitica se va face in functie de carente. este in functie de timpul avut la dispozitie. glucidica.  Operatii necesare dar neurgente. Explorarea capacitatii de aparare a organismului. bolnavul bea doar lichide. In seara zilei dinaintea operatiei. iar daca perioada de ingrijire preoperatorie este mai lunga. acestea vor fi izolate prin pansamente cu material adeziv. Inainte de interventie.  Operatii care nu sunt absolut necesare interventia putand fi amanata. proteica. bolnavul isi goleste vezica urinara. glicemie. bijuteriile sunt indepartate. Inaintea interventiei chirurgicale. In vedera explorarii capacitatii de rezistenta a organismului se va recolta sange pentru: HLG. doua inainte se mai poate administra sedative. bolnavul este supus unei toalete generale. Daca pe suprafata pielii exista leziuni. si in caz de boli sau pusee acute (afectiuni cu strai febrile mari).  Golirea si la nevoie spalarea cavitatilor naturale ale organismului precum si toaleta bolnavului. Tot in vederea echilibrarii organismului se cauta indepartarea durerii. Acesti bolnavi vor fi internati in saloane cu alti bolnavi care au fost operati pentru a discuta cu ei si a le inlatura nelinistea.

musama si aleza. c) Ingrijirea in perioada post-operatorie Bolnavul este atent supravegheat deoarece pot aparea tulburari grave de respiratie. vata. INGRIJIREA POST-OPERATORIE Se numeste perioada post-operatorie intervalul dintre sfarsitul operatiei si vindecarea completa a bolnavului. iar daca exista secretii bronsice se dezobstruiaza caile respiratorii prin aspiratie. iar temperatura mediului ambiant nu va depasi 25°C. dimineata si seara sau suplimentar la indicatia medicului. Aistenta medicala insoteste bolnavul in sala de operatie impreuna cu documentele necesare si ramane langa bolnav pana cand acesta va fi narcotizat (anesteziat). semiobscura. pot fi asezati in DL stg sau dr fara perna. se masoara in primele 2 h din 15 in 15 minute. starid e agitatie sau gesturi necontrolate.) . arata o compresiune cerebrala. Pozitia bolnavului dupa eliminarea anestezicului se poate schimba tredelemburg. a faciesului precum si starea tegumentului. d) Supravegherea bolnavului post-operator in primele zile. puls tahicardic si filiform va indica o hemoragie interna. in prima zi e mai slab si mai frecvent datorita pierderii de sange apoi isi revine. In primele ore lumina este redusa. se practica radarea regiunii. uneori respiratia putand fi impiedicata de bandaje sau aparate de imobilizare. Aspectul general se refera la aspectul si culoarea mucoaselor. fata i se acopera cu un tifon. Pentru cei anesteziati general.  Aparatul respirator se evalueaza prin frecventa si amplitudinea respiratiei. DV. apoi in urmatoarele 24 h din 2 in 2 h precum sid e fiecare data cand medicul cere. TEHNICA 53.T.  Temperatura – se masoara de cel putin 2 ori/zi. In aceasta perioada supravegherea si ingrijirea bolnavului se va face foarte atent urmarind mai multe aspecte: a) Pregatirea salonului si a patului Salonul trebuie sa fie amplasat intr-o zona mai izolata a sectiei si sa contina cat mai putine paturi. circulatie. daca tipul operatiei permite.tegumentelor. 57 . prosoape etc. caderea limbii. urinar. varsaturi.A. eventual in unele cazuri patuls e incalzeste. punga cu gheata. Se pregateste patul cu lenjerie curata. dar asezarea sa in pat va fi efectuata de mai multe persoane. alcool. intervalul ce cuprinde cateva zile sau luni. garou. Uneori modificarile pulsului arata complicatiile postoperatorii (ex: puls bradicardic si amplu dupa interventii cerebrale. Pozitia bolnavului aflat inca sub anestezie este in DD in special in caz de rahianestezie. se dezinfecteaza cu alcool iodat si se imbraca bolnavul cu lenjerie curata. Langa pat se pregateste sursa de oxigen. sericngi. pozitia Fowler (DD cu genunchii flectati pentru relaxarea musculaturii abdominale). cardiotonice. se degreseaza cu solventi organici. Frecvent apar stari febrile in evolutia postoperatorie sau subfebrilitate care este normala a 2-a si a 3-a zi dupa interventia chirurgicala. tavita renala. b) Transportul bolnavului de la sala de operatie Transportul se face cu targa sau caruciorul port targa. pansamente.  Aparatul cardiovascular – pulsul se masoara de cateva ori pe zi. DL stg sau dr. medicamente calmante. daca apare dispneea se administreaza oxigen. bolnavul este bine invelit.

uneori cand mictiunea nu are loc se va incerca stimularea prin asezarea unui termofor sau se poate administra 0. iar in caz de retentie urinara se efectueaza sondajul vezical. Persoanele agitate si nelinistite se supravegheaza cu mai multa atentie. Supravegherea pansamentului are in vedere si examinarea atenta a plagii. piafen. o actiune favorabila o are frigul. iar buzele vor fi umezite. iar daca apar sughituri este semn de iritatie peritoneala. Initial . De asemenea se vor urmari starea mucoaselor si restabilirea functionarii tranzitului intestinal – eliminari spontane de gaze. culoarea. Pentru combaterea durerilor se foloseste un complex de masuri ce vizeaza: 1. Pentru calmarea durerilor se pot administra calmante cum ar fi mialgin. iar pentru combaterea insomniei se administreaza hipnotice. fortral. Pansamentul este schimbat la recomandarea medicului. Alimentarea bolnavului postoperatorie este individualizata evitandu-se regimul de foame prelungit. a tegumentului din jur si eventualele secretii care uneori sunt recoltate pentru examen de laborator. De asemeni oferirea si crearea echilibrului psihic va induce o vindecare mai rapida. frecventa schimbarii pansamentului fiind in functie de aparitia semnelor locale (supuratii) si generale (febra) pe care bolnavul le prezinta. Se refera la combaterea setei si restabilirea echilibrului hidric prin administrarea de lichide. emotiile. La intocmirea dietei se va tine cont de felul operatiei si starea generala a operatiei. dupa care se atenueaza si dispar in decurs de 36-48h. Primul scaun spontan se elimina de obicei in ziua a 3-a si se noteaza in foia de temperatura a bolnavului. Aparatul excretor de obicei in primele ore dupa interventie bolnavul nu urineaza. Daca bolnavul nu varsa. In combaterea durerilor postoperatorii localizate. Durerile cele mai intense apar in primele 24 h dupa operatie. realizandu-se prin intermediul aplicarii pungii cu gheata care reduce circulatia prin vasoconstrictie reducand astfel riscul de hemoragii si formarea hematomului. iar daca bolnavul varsa. lichidele se vor administra parenteral. e) Supravegherea pansamentului. morfina. insa dupa 4-6-12 h bolnavul este invitat sa urineze. 2. g) Rehidratarea si alimentatia bolnavului. se observa aspectul. Daca pansamentul este compresiv se va urmari starea tegumentelor din jur. Utilizarea tratamentelor si tehnicilor calmante. 3. mai intense noaptea. O atentie deosebita trebuie acordata supravegherii si menajarii sistemului nervos al bolnavului deoarece au un rol primordial in coordonarea activitatii tuturor organelor. tramedol. Durerile postoperatorii pot prezenta intensitati diferite in functie de locul si felul interventiei si tipul de activitate nervoasa a bolnavului. sunt tinute in liniste si obscuritate si la nevoie li se administreaza sedative.  Aparatul digestiv se supravegheaza bolnavul in vederea varsaturilor. lichidele se administreaza peros (pe cale orala) cate o inghititura la 10 – 15 min. Linistea bolnavului – se refera la asigurarea unui climat de siguranta care va avea un efect pozitiv asupra sanatatii sale. f) Combaterea durerilor post-operatorii si suportul psihic al bolnavului.5 gr metenamina (pentru relaxarea musculaturii). Asezarea in pozitia de menajare a partilor dureroase: pozitia bolnavului trebuie sa puna in repaus zona afectata si sa evite compresiunea terminatiilor nervoase. Se vor inlatura nelinistile bolnavului. Urina se masoara si se noteaza. enervarile si se vor favoriza vizitele apartinatorilor. Pansamentele se supravegheaza imediat dupa instalarea bolnavului in salon (se va urmari daca nu s-a deplasat precum si secretia in plaga).

Dupa interventiile obisnuite care nu prezinta complicatii. Mobilizarea se efectueaza progresiv si instituita precoce duce la evitarea complicatiilor imediate sau tardive: tromboze venoase. sunt dotate cu un sistem de atasare pe tegument si sunt impermeabile. atrofii musculare. pneumonii hipostatice. transversa. gaura. ventilatia pulmonara se intensifica sis e pun in miscare muschii.  Lighean. escare. iar gaura de 59 . scaunul este de la moale pana la solid. h) Mobilizarea bolnavului. in urma miscarilor circulatia sanguina devine activa. acestea se pot golid e continut de cateva ori. Pungile colectoare sunt confectionate din material plastic.  In colostoma ascendenta de la lichid la pastos.  Sapun lichid pH neutru. INGRIJIREA STOMEI Stoma = gura.  Pungi deschise cu golire.  Recipient pentru materialele murdare.  Vas cu apa calduta. deschidere. Colostoma – deschidere in intestinul gros care poate vi descendenta. pe langa toate acestea bolnavii devin mai increzatori. anchiloza articulatiilor. iar din ziua a 3-a piureuri de legume sau alimentatia semilichida.  Manusi chirurgicale. Stomele se clasifica astfel: 1.regimul alimentar este hidric apoi se introduc supe strecurate. ascendenta. Din a 6-a zi se poate trece la alimentatia normala. Aspectul scaunului in functie de tipul stomei:  In colostoma descendenta. Cea mai frecvent folosita este colostomia la nivelul colonului descendent pentru cancerul rectal sau anal. TEHNICA 54.  In colostoma transversa scaunul e lichid sau moale. mobilizarea incepe din prima zi dupa operatie. Mobilizarea bolnavului se face cat mai precoce. Ileostoma – deschidere in intestinul subtire.  Foarfeca. 2.  Pungi colectoare.  Prosoape hartie sau fasa. constipatii etc. Ca si tipuri de pungi avem:  Pungi inchise care dupa umplere se arunca. peristaltismul se imbunatateste.  In ileosotma scaunul este lichid si continuu. MATERIALELE NECESARE:  Musama si aleza. Bolnavii care au fost operati sub anestezie locala se pot mobiliza uneori imediat dupa interventie.

Sterge cu blandete tegumentul din jurul stomei prin tamponare si aplica punga colectoare (lipirea pungii cu autoadezivul direct pe tegumentul uscat si curat). astfel incat sa nu permita nicio scurgere in jurul stomei. Constipatia – mai frecvent la cei cu colostoma decat la cei cu ileostoma. Manseta aparatului se fixeaza la nivelurile dorite pe membrele bolnavului de unde pulsatiile se transmit la manometru. aseaza un prosop de hartie in jurul stomei pentru a proteja bolnavul de eventualele scurgeri si observa bolnavul pe toata perioada tehnicii. stoma nu mai evacueaza. Deteriorarea tegumentului din jurul stomei – reactii alergice la adezive sau la materialele folosite la spalarea tegumentelor. il aseaza intr-o pozitie confortabila.  Pungi dintr-o singura bucata autoadezive. vascularizata intens si nu prezinta sensibilitate la atingere). INCIDENTE SI COMPLICATII 1.evacuare e prevazuta cu o clema (punga folosita pt scaune semisolide). (Dupa decesul bolnavului. In prima zi dupa interventia chirurgicala. imbraca manusile. umeda. ajuta bolnavul sa se mobilizeze. protejeaza patul cu musama si aleza. Asistenta medicala asigura confortul termic si fizic al bolnavului. neschimbarea la timp a pungii sau schimbarea prea frecventa a acestora. Observa culoarea si aspectul stomei (o deschidere de culoare rosiatica. castiga incredera si cooperarea bolnavului si-l roaga sa participe la incrijirea stomei . natura iritanta a materiilor fecale. apoi spalam tegumentul din jurul stomei cu apa si sapun. 2. Pregatirea fizica: asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. Deshidratatrea mai frecvent la cei cu ileostoma. Amplitudinea oscilatiilor arteriale . Asistenta medicala efectueaza toaleta si se obstrueaza stoma cu o banda adeziva).  Pungi din 2 bucati. miros neplacut sau necrozarea zonei de fixare – punga e fixata prea strans. plata sau proeminenta. Aparatul este alcaturit dintr-un cadran gradat in unitati. asistenta medicala panseaza plaga respectand regulile de asepsie si antisepsie. a 2-a si a 3-a zi dupa interventie verifica permeabilitatea stomei. 3. TEHNICA 55. daca e cazul indepartam parul din jurul stomei. OSCILOMETRIA DEFINITIE : Este o metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului PACHON. incurajam bolnavul sa-si priveasca stoma si explica tehnica. explica tehnica. TEHNICA: In primele zile din perioada postoperatorie. o manseta pneumatica cu doua camere in care pompam aerul cu o para de cauciuc. diareea. Pregateste psihic bolnavul si-l incurajeaza. curatatul excesiv al tegumentului. Indeparteaza punga cu miscari blande. aeriseste salonul.

A. In mod normal variaza intre: . . pe membrul examinat. . maxima). .Se descopera membrele superioare si inferioare. pana se gaseste valoarea maxima a amplitudinii.Se citeste amplitudinea oscilatiilor pe cadranul manometrului.se observa pe un cadran gradat al aparatului. Regiunile unde se cerceteaza oscilometria:     Treimea inferioara si superioara a gambei. TEHNICA 56. Treimea inferioara a coapsei. ceea ce se numeste indice oscilometric. variabile de la bolnav la bolnav dar si la acelasi bolnav. . Diferenta mai mare de 2 unitati intre un membru si celalalt (la acelasi nivel) este un semn patologic (ne indica o leziune a trunchiului principal sau obstructii vasculare).Se scade apoi presiunea din 10 in 10 mmHg cu citiri succesive.Manseta aparatului se fixeaza la nivelul dorit. . . . (totdeauna se masoara comparativ intre 2 membre) Interpretarea rezultatelor: Valorile normale sunt apreciate in limite foarte lungi.Bolnavul este in repaus psihic si fizic cu cel putin 15 minute inainte (camera va avea un climat corespunzator).3-4 diviziuni la membrele superioare.5 – 2 diviziuni in treimea inferioara a gambei.3-6 diviziuni coapsa. SCOP: Pentru masurarea amplitudinilor pulsatiilor peretelui arterial. SONDAJUL DUODENAL DEFINITIE: Introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor.1. Treimea inferioara a bratului. .Se pompeaza aer pana ce dispare pulsul periferic (presiunea depaseste T.2-4 diviziuni in treimea superioara a gambei. Treimea inferioara a antebratului.Se scade presiunea cu 10 mmHg si se citesc din nou oscilatiile arteriale. realizandu-se o comunicare cu exteriorul. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului: . . SCOP: a) Explorator : 61 .

. Bolnavul este rugat sa inghita in continuare si se ajuta . ca pe un creion. TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe masa de tratament protejata de un camp steril si transportate langa patul bolnavului. Bolnavul ocupa pozitia sezand la marginea patului.  Tavite renale.Se verifica permeabilitatea cailor biliare.  Recipient cu apa pt umezirea sondei. imbraca sortul de protectie. MATERIALE NECESARE:  Paravan. b) Terapeutic .– Extragerea continutului duodenal format din continut gastric.Aprecierea functiei biliare hepatice. Prinde sonda umezita cu mana drepta.  Prosoape.In cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale. I se aseaza in jurul gatului un prosop.  Seringi 20 ml. analiza sucului pancreatic. Se izoleaza patul cu un paravan (daca tehnica se efectueaza in salon). . C. roaga bolnavul sa deschida larg gura. B. .  Perna cilindrica sau patura rulata.  Manusi sterile. I se explica necesitatea tehnicii.  Pahar cu apa. se spala pe maini cu apa si sapun.Se introduc lichide si alimente lichide in organismul bolnavilor inconstienti sau cu tulburari de deglutitie.  2 sorturi de protectie. .  Trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). d) Aspiratie continua .Evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare (giardia).Descoperirea modificarilor anatomo-patologice. se protejeaza patul cu musama si aleza. introduce sonda cu blandete in cavitatea bucala pana in dreptul peretelui posterior al faringelui. a cailor biliare sau a tubului digestiv. sustine tavita renala sub barbie. a cailor extrahepatice. Asistentul medical imbraca sortul de protectie. suc pancreatic si secretie proprie.  Sulfat de magneziu 33%.  Stativul cu eprubete.  Musama si aleza. roaga bolnavul sa inghita pentru inaintarea sondei. imbraca manusile steril. Bolnavul va fi nemancat. . Pregatirea psihica si fizica a bolnavului.  Sonde einhorn.Drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului.  Casoleta cu material moale. localizarea proceselor patologice hepatobiliare prin separarea bilei veziculare de cea hepatica din continutul sucului duodenal. c) Alimentatie artificiala .Dupa interventii chirurgicale pe tub digestiv. bila A.

Indepartarea sondei se face dupa ce se introduc cativa ml de aer in sonda si se penseaza capatul distal. Se goleste continutul sondei si se indeparteaza intr-o tavita renala. musamaua si aleza. . care nu mai poate fi asirat daca sonda a ajuns in duoden. c) . dupa care se penseaza (comprima) sonda. Se introduce perna cilindrica sub regiunea hepatica a bolnavului.cu ajutorul seringii se introduc 60 ml aer prin sonda si dupa 1 minut se aspira. sonda a ajuns in duoden (dupa 1. . mentinand extremitatea libera sub nivelul stomacului bolnavului pentru a impiedica scurgerea continutului ei in faringe sau in cavitatea bucala.1 ½ h de la patrunderea sondei in stomac). se aspira bila A coledociana de culoare galben aurie. . Se verifica pozitia sondei: a) – se introduc 10 ml de lapte prin sonda.Se introduc prin sonda (cu ajutorul seringii) 40 ml solutie de sulfat de magneziu 33% la tem. se sterg mucuozitatile de pe fata si barbie.3 ½ ore).La capatul distal al sondei se ataseaza o seringa. se spala pe maini cu apa si sapun. 63 . daca in decurs de 3 ½ ore nu s-a reusit introducerea sondei in duoden. Cele 3 tipuri de bila (A.Se asigura confortul fizic (pozitie comoda in pat) si termic (se inveleste) al bolnavului. se deschide sonda si se colecteaza (prin aspirare cu seringa) 40 ml bila vascoasa de culoare inchisa castanie – bila B veziculara . b) . Se indeparteaza sortul.Se indeparteaza sonda printr-o miscare hotarata (dar cu multa blandete).Dupa 30 min. .daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml. sonda fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb. coapsele flectate pe bazin. Cand diviziunea 75 cm se afla in dreptul arcadei dentare. cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos .Se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii. se ataseaza capisonul (teaca) si se aseaza pe o compresa sterila (langa stativul cu eprubete). Se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie (1-2 cm la 3-5 minute). De 37 ºC pentru a favoriza drenarea bilei veziculare. Se aseaza bolnavul in decubit lateral drept. se va renunta la sondaj. B. se aeriseste salonul.se efectueaza controlul radiologic (numai in situatia in care celelalte 2 metode n-au putut stabili pozitia sondei). OBS.Dupa evacuarea bilei B se colecteaza in continuare o bila clara (galben deschis) care provine direct din ficat – bila C hepatica. Se trece la reorganizarea locului de munca.inaintarea treptata a sondei prin miscari blande. se urmareste sonda sub ecran. : Nu se va depasi durata de executie a sondajului (3.Se penseaza sonda. dar poate fi aspirat daca sonda se afla in stomac. se impinge usor sonda pana la marcajul 60 cm. . obsevand atent marcajul sondei. se indeparteaza seringa. . Cand semnul de 45 cm a ajuns la arcada dentara sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac. Asistentul medical indeparteaza manusile. C) captate separat in recipiente (eprubete) etichetate se trimit la laborator cu buletinele de analiza.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful