TEHNICA 1.

SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT CU BOLNAVUL IN PAT
MATERIALE NECESARE:  cearsaf simplu;  cearsaf plic;  2 fete de perna;  2 perne;  1,2 paturi;  paravan;  sac pt rufele murdare;  manusi de protectie. Lenjeria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii impaturita in felul urmator: - patura si cearsaful de sub patura (sau plic) se impaturesc fiecare in 3 sub forma de armonica. - musamaua si aleza se ruleaza pe latime sau pe lungime. - cearsaful se pliaza in lungime, cand schimbarea patului se executa pe lungime si in latime, cand schimbarea lenjeriei se executa pe latime. Scop: Asigurarea conditiilor igienice, de confort a bolnavului. SCHIMBAREA LENJERIEI PE LUNGIME: Bolnavul poate fi intors in decubit lateral stang sau drept (DL stg sau dr), in acest caz schimbarea lenjeriei se va efectua pe lungimea patului (avem nevoie de 2 asistente). Se vor aseaza asistentele medicale de o parte si de alta a patului bolnavului, acesta ramanand acoperit pana la schimbarea cearsafului de sub patura. Marginile cearsafului murdar, se desfac de sub saltea, de jur-imprejur, apoi bolnavul este intors in decubit lateral stg sau dr (DL). Asistenta medicala din dreapta prinde bolnavul cu mana dreapta din regiunea axilara dreapta a bolnavului, il ridica usor, iar mana stanga a acesteia o introduce sub umerii lui (regiunea omoplatilor), sprijinindu-i capul pe antebrat, apoi cu mana dreapta de sub axila indeparteaza (trage) usor perna spre marginea patului, bolnavul fiind deplasat usor in aceeasi directie. Asistenta se aseaza in dreptul genunchilor bolnavului, introduce mana stanga sub genunchii acestuia (regiunea poplitee), flectandu-i putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse. Din aceasta pozitie, se intoarce bolnavul in decubit lateral drept (DL dr), sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor (bolnavul se mentine acoperit). Asistenta medicala din stanga, ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele bolnavului (asistenta medicala are imbracate manusile de protectie). Sulul de lenjerie curata se afla langa sulul de lenjrie murdara, iar fara a se atinge cearsafurile intre ele, se va indeparta sulul de lenjerie murdara. Pe jumatatea libera a patului se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite dinainte. Se intinde bine cersaful curat pe jumatatea libera a patului sis e aseaza o perna in fata de perna curate, apois e adduce bolnavul in decubit dorsal (DD) cu multa blandete si delicatete, sprijinindul in regiunea omoplatilor si regiunea poplitee ( regiunea genunchilor). SCHIMBAREA LENJERIEI PE LATIME: 1

Bolnavul poate fi intors in pozitia sezand, in acest caz schimbarea lenjeriei se va face in latimea patului.( Rularea si impaturirea lenjeriei se face ca la schimbarea lenjeriei de pat pe lungime.) Tehnica va fi efectuata de 2 asistente. Una dintre asistente va sprijini bolnavul, iar cealalta va rula lenjeria murdara, dupa ce in prealabil s-a spalat pe maini cu apa si sapun si a imbracat manusile de protectie. Bolnavul este acoperit si este ridicat de asistenta medicala din dreapta in pozitie sezand. Cealalta asistenta indeparteaza pernele pernele si ruleaza spre bolnav lenjeria murdara. Cu manusi curate, se va derula lenjeria de pat curata, de la spatele bolnavului, unde cele 2 cearsafuri se vor intalni fara a se atinge. Se va avea grija ca lenjeria curata sa ajunga la mijlocul patului, pentru a se putea introduce sub saltea, de ambele margini. Dupa intinderea lenjeriei pe suprafata libera a saltelei, bolnavul este culcat, iar daca starea lui o permite este rugat sa ridice regiunea bazinului. Daca insa aceasta nu este posibila, sau este contraindicata, atunci cele 2 asistente vor introduce mainile, dinspre capatul proximal al patului (capul bolnavului), cu palmele suprapuse sub bazinul lui, si il vor ridica. Cu una din mainile libere ramase, se va indeparta lenjeria murdara in sac, derulandu-se imediat lenjeria curata. Dupa efectuarea tehnicii, asistenta medicala, se asigura ca bolnavul este asezat cat mai confortabil. In unele cazuri, aleza se va schimba de mai multe ori pe zi, nefiind nevoita sa schimbe si lenjeria de pat.

TEHNICA 2. MOBILIZAREA BOLNAVULUI
SCOP: Bolnavii sunt mobilizati pentru a preveni complicatiile cum ar fi: tromboze, escare, pneumonii, ce pot aparea din cauza imobilizarii, pentru recunoasterea starii de independenta si grabirea procesului de vindecare. MATERIALE NECESARE: tensiometrul pentru masurarea functiilor vitale OBIECTIVELE MOBILIZARII SUNT:        Mentinerea mobilitatii articulare; Normalizarea tonusului muscular; Asigurarea starii de bine si a independentei bolnavului; Stimularea metabolismului; Favorizarea eliminarilor; Stimularea circulatiei sangvine pentru prevenirea trombozelor, pneumoniilor, escarelor; Accelerarea peristaltismului intestinal;

PRINCIPII CE TREBUIESC RESPECTATE: 1.Mobilizarea se face in functie de natura bolii, starea generala a bolnavului . 2.Exercitiile fizice se fac inainte de masa. 3.Bolnavul trebuie educat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile respiratorii. 4.Se stabileste impreuna cu bolnavul un exercitiu pentru relaxare. 5.Momentul in care se va incepe mobilizarea, precum si ritmul in care sunt efectuate, vor fi hotarate de catre medic, iar executarea in bune conditii tine de competenta asistentului medical. Bolnavul este pregatit psihic, explicandu-i-se tehnica, cat si importanta acesteaia in grabirea

procesului de vindecare. Inainte de a mobiliza bolnavul, cat si dupa mobilizare, ii vom masura tensiunea, pulsul, frecventa respiratorie, faciesul bolnavului cat si starea acestuia. Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunile si starile bolnavului, aceasta facandu-se progresiv. Se va incepe cu miscari ale capului (miscari pasive/miscari active), miscari ale degetelor si incheieturilor (miscari pasive/miscari active), miscarea si schimbarea pozitiei membrelor inferioare si superioare, miscari de flexie si extensie, bolnavul pastrand pozitia decubit dorsal (miscari pasive/miscari active). Urmeaza asezarea bolnavului in pozitia sezand in pat (miscari pasive/miscari active), in pozitia sezand la marginea patului (miscari pasive/miscari active) si apoi ridicarea bolnavului in pozitia ortostatica (miscari pasive/miscari active). OBS !! DOAR IN PREZENTA MEDICULUI, BOLNAVUL VA EFECTUA PRIMII PASI.

TEHNICA 3. CAPTAREA SCAUNULUI LA PAT
SCOP: Evacuator in cazul bolnavilor dependenti si pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice si analiza lor in vederea precizarii diagnosticului. MATERIALE NECESARE:  Paravan;  Masca;  Manusi de protectie;  Plosca sau bazinet;  Musama si aleza;  Invelitoare;  Hartie igienica;  Foaie de temperatura;  Pix de culoare albastra. TEHNICA: Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie. Pregatirea psihica: se comunica cu bolnavul pentru a fi relaxat, explicam importanta tehnicii, montam paravanul in jurul patului; Se realizeaza o rulare a paturii si a cearsafului la picioarele bolnavului apoi se protejeaza patul cu musama si aleza; Pregatirea fizica: se dezbraca bolnavul in partea inferioara si il rugam sa-si flecteze genunchii si sa-i indeparteze. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile de protectie si masca. ( plosca o incalzeste in apa fierbinte si o usuca si a fost dezinfectata prin SUMERJARE (scufundare). Cu mana stanga ridicam bazinul bolnavului, si introducem plosca cu mana dreapta, din partea laterala a patului, sub fesele bolnavului dupa care se roteste intre coapsele acestuia. Se acopera bolnavul cu cearsaful sau invelitoarea si asistenta se indeparteaza, pentru a lasa intimitatea bolnavului. Cat timp bolnavul va elimina, asistenta va fi prin salon (nu va parasi salonul), iar cand bolnavul a terminat, acesta o striga. Vom scoate plosca in linie dreapta, dupa ce in prealabil l-am sters in regiunea perianala cu hartie igienica. Plosca se va acoperi cu capacul sau invelitoarea si se va indeparta pentru deversare la toaleta sau daca medical recomanda, se va recolta cu coprorecoltorul, 3

Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. CAPTAREA VARSATURII SCOP: Pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice ale varsaturilor si descoperirea modificarii lor patologice in vederea stabilirii diagnosticului.in functie de continutul varsaturii. el este incurajat si sustinut de frunte. Pregatirea fizica consta in pozitionarea acestuia in decubit dorsal cu capul in lateral (pozitia de siguranta). comunicam cu acesta pentru a nu intra in panica.  3 pixuri (verde.  prosop.  Scaun diareic sau apos ─ .  foaie de temperatura. I se ofera bolnavului tavita renala daca este capabil sa si-o sustina. I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata . Meconiu – primul scaun la nou – nascut. TEHNICA 4. va nota in foaia de temperatura scaunul.  Scaun grunjos Z. MATERIALE NECESARE:  manusi de protectie (daca bolnavul are varsatura precedata de prodroame). cu un prosop asezat in jurul gatului bolnavului. Pragtirea psihica: In timp ce bolnavul varsa. Va aerisi camera. se aeriseste salonul. asistentii medicali. vom impiedica bolnavul sa aspire continutul gastric in caile respiratorii. Daca acesta are proteza.“fragmente” din materiile fecale pentru coprocultura. se acopera.  Sczun cu puroi P. OBS! Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare. Se imbraca bolnavul.  Scaun melena M (negru lucios cu aspect de pacura). TEHNICA: Materialele au fost pregatite si trasportate la patul bolnavului.  Scaun cu mucus X. Notarea scaunului:  Scaun normal I. o vom indeparta in pahar. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.  musama si aleza. rosu. il incurajeaza pe bolnav.  Scaun moale ∕ . pe masuta protejata de un CAMP STERIL. il educa sa inspire mai profound pe nas si sa expire pe gura. Asistenta medicala sprijina cu cealalta mana fruntea bolnavului.  pahar cu apa aromata.  Scaun sanguinolent S (scaun cu sange). In pozitia de siguranta.  2 tavite renale. dupa ce in prealabil a indepartat materialele din salon si a dezbracat manusile. daca nu o vom sustine noi. albastru) . Daca starea generala i-o permite acesta mai poate ocupa si pozitia sezand in pat sau la marginea patului. Se protejeaza perna bolnavului cu musama si aleza iar lenjeria de corp. se noteaza nr total urmat de semnul conventional. precum si calitatile lui fizice.

Varsaturi sanguinolente O (cerc de culoare rosie). in care se noteaza numarul acestora. Asistenta medicala. se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. indeparteaza continutul in cealalta tavita renala. cu alta compresa sterila se sterg picaturile de urina ramase si se indeparteaza urinarul. pentru observarea caracterelor fiziologice si patologice. TEHNICA 5. HTA. pentru a proteja patul. O (cerc de culoare verde). pentru barbati au un orificiu mai ingust iar pentru femei au un orificiu mai larg in forma de floare. respiratie frecventa. CAPTAREA URINEI SCOP: Evacuator.pentru a-si clati gura. ofera bolnavului lichide reci in cantitati reduse incepand cu o lingurita si apoi cantitatea crescand progresiv. asistenta medicala se spala pe maini apo supravegheaza bolnavul. ameteala. invelit. puls tahicardic dar filiform. acufene. asezam musamaua si aleza.Varsaturile se noteaza cu un cerc. Dupa pregatirea materialelor. Notarea varsaturii .  Urinar.  Foaie de temperatura (in caz ca notezi diureza sau cantitatea de urina eliminate pt a efectua bilantul ingesta-excreta) TEHNICA: Urinarele sunt confectionate din plastic sau sticla. Se aseaza urinarul intre coapsele bolnavului. Dupa eliminare. sterge gura bolnavului cu prosopul de eventualele mucozitati.  Musama si aleza.  Manusi de protectie. migrene urmate de cefalee occipitala. daca e nevoie si varsatura. MATERIALE NECESARE:  Paravan. Se va nota in foaia de observatie tehnica.  Tavita renala. Se indeparteaza materialele folosite. vedere incetosata. le vom transporta la patul bolanvului pe o masuta protejta de un CAMP STERIL. regurgitatia (intoarcerea alimentelor din stomac sau esofag in cavitatea bucala fara effort si fara greata). in partea superioara a paginii si scaunul in partea de jos a foii. Daca lenjeria s-a murdarit se va schimba. ne spalam pe maini cu apa si sapun si apoi imbracam manusile de protectie.  2-3 Comprese sterile. deshidratare. Simptome ce insotesc varsatura: dureri abdominale. astfel:  Varsaturi alimentare O (cerc de culoare albastra). rulam patura la picioarele bolnavului. daca nu va fi pastrata pentru vizita medicului. numele asistentei medicale si ora. iar cu o compresa se apuca penisul si se introduce in urinar. Montam paravanul. varsatura si culoarea acesteia. iar in foaia de temperatura. apoi bolnavul este asezat in pozitia confortabila. aplica comprese umede pe frunte. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun dupa ce in 5 .  Varsaturi bilioase  Pe foaia de temperature se noteaza varsatura sus.

Pentru determinarea . necesara protejarii suprafetei interioare a organelor respective fata de efectul nociv al aerului. Este instruit sa nu manance. Examen flora banala 3. pentru examinari bacteriologice. Examen bacteriologic MATERIALE NECESARE:  Pahar conic sau cutie Petri. sa nu inghita sputa.R. CAPTAREA SPUTEI SCOP: Explorator.S. servetele de unica folodsinta. prafului si fata de uscaciune. Drenajul secretiilor bronsice 2. 1. Acestea sunt schimbate in functie de cand trebuie prezentate medicului. Prin expectoratie se intelege eliminarea sputei din caile respiratorii superioare(C. In conditii patologice se aduna in CAILE RESPIRATORII SUPERIOARE o cantitate variabila de sputa care actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei. Sputa este alcatuita din secretia si exudatia patologica a mucoaselor bronhopulmonare din descuamatia epiteliilor pulmonare dar si din substante straine inhalate (praful). manusi. Definitia sputei: Sputa reprezinta totalitaea substantelor ce se expectoreaza din caile respiratorii prin tuse. Se trece la reorganizarea locului de munca. Se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. sa nu o expectore in batista sau prin salon.  2-3 scuipatori dezinfectate si sterilizate cu solutie de lizol 3% sau fenol 2. sa nu o imprastie. I se asigura cel putin 2-3 scuipatori de rulaj. In conditii fiziologice. pahar cu apa. Se educa bolnavul sa nu arunce corpuri straine in scuipatoare. mucoasa cailor respiratorii secreta o cantitate mica de mucus. Este pregatit fizic si psihic. tavita renala. pentru a preveni infectiile nozocomiale. parazitologice in vederea stabilirii diganosticului. Va nota in foaia de temperatura cantitatea de urina.5%.prealbil a dezbracat manusile. Expectoratia are o mare importanta pentru stabilirea multor diagnostice. TEHNICA 6. ci sa colecteze in scuipatorile speciale.).  Pentru determinarea cantitatii sputei se vor folosi vase gradate acoperite cu palci de sticla (cantitate fixa de substanta dezinfectanta fenol 100 gr pt a preveni aderarea acesteia pe peretii vasului si pentru a nu se suprainfecta) TEHNICA: Se pregatesc materialele si se transporta la patul bolnavului.

Acesta trebuie sa fie ajutat. care trebuie scazuta din cantitatea de sputa colectata in vas (recipient). palma sa fie asezata pe suprafata corpului bolnavului. Readucerea bolnavului la locul initial pentru cei ce au alunecat jos de pe perna. adinamici. Daca sputa se capteaza pentru aprecierea aspectului se utilizeaza scuipatoare emailate cu capac (fara a se adauga o alta substanta in vas. imbraca manusile de protectie. Bolnavul este prins precis cu o singura mana. cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare. Aceste schimbari pot fi: pasive si active. Schimbarile pasive se efectueaza la bolnavii imobilizati. Asistenta medicala se spala cu apa si sapun. 2. cu tulburari de deglutitie si cu afectiuni in stare grava. astfel incat suprafata de contact sa fie mai mare.cantitatii se vor folosi vase gradate acoperite cu placi de sticla. care ar putea denatura aspectul sputei). 3. iar dimineata se recolteaza inainte de spalrea dintilor. se va face in vase speciale fara a fi sterile. astfel vor fi alimentati bolnavii imobilizati. asistenta sa fie asezata mai aproape de patul bolnavului. in vas se afla o cantitate fixa de substanta dezinfectanta de lizol 5%sau fenol 100g sau permanganat de potasiu. MATERIALE NECESARE:  tavita  cana cu supa  farfurie cu desert si felul 2  tacamuri  servet sau prosop din panza  pahar pentru apa  vaza cu flori TEHNICA: Se imbraca halatul de protectie peste uniforma. TEHNICA 8. adinamici. 1. Acestea trebuie sa adopte o pozitie potrivita pentru a putea ridica bolnavul cu mai multa usurinta si efort fizic redus. se aseaza bolnavul 7 . Daca sputa se capteaza pentru examen bacteriologic. paralizati sau cei cu gips. Flora banala – se recolteaza dimineata in vase speciale sterile si se transporta la laborator in cel mult 60 minute pentrua nu se suprainfecta. SCHIMBAREA POZITIEI BOLNAVULUI SCOP: Pentru prevenirea complicatiilor. ALIMENTATIA BOLNAVILOR PASIV Cand starea generala a bolnavului nu ii permite sa se alimenteze singur. Asezarea bolnavului in pozitia sezand. intervine alimetarea pasiva. se aranjeaza boneta sau calota astfel incat parul sa nu cada in alimentele bolnavului. Bolnavul este pregatit de seara in sensul ca trebuie sa-si spele dantura inainte de culcare. TEHNICA 7. dimineata si este indicat pentru evidentierea bacilului Koch. Intoarcerea bolnavilor din decubit dorsal in decubit lateral stang sau drept si revenirea in pozitia initiala. Pentru efectuarea schimbarilor de pozitie sunt necesare 1-2 asistente medicale. inconstienti. cu ajutorul asistentei medicale.

Dupa terminarea alimentelor. tava se va aseza pe noptiera sau pe u scaun langa pat. cacao. daca acestea nu modifica gustul sau mirosul alimetelor. senzatia de sete va fi exploatata si li se vor oferi alimente nutritive sub forma lichida. bolnavul trebuie incurajat. Bolnavului i se ofera portiuni de alimente nu prea mari. (Astfel laptele. Mesele vor fi servite la intervale de 2-3 ore. Asistenta medicala nu sufla in alimente. pe un scaun. Asistenta medicala se aseaza in partea dreapta a bolnavului. mancarea este asezata pe o tava. explicandu-i contributia alimentelor in procesul de vindecare. Se verifica temperatura alimentelor.ce poate fi imobilizat. iar daca este posibil vor fi acidifiate (acrite) cu lamaie. La cei complet inapetenti. si se trece la reorganizarea locului de munca. galbenus. se strange vesela si se transporta la oficiu. sau mai poate ocupa pozitia decubit lateral cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a-i usura deglutitia. se aeriseste salonul. ALIMENTAREA BOLNAVILOR INAPETENTI Asistenta medicala trebuie sa verifice daca inapetenta este totala sau repulsia se manifesta numai fata de alimetele din regim in comparatie cu cele preferate. La revenirea apetitului se administreaza alimente solide repartizate in 4-5 mese. TEHNICA 9. iar daca nu dispune de masuta. preparate din zahar. deoarece acesta ar provoca senzatia de plenitudine si favorizeaza diareea. lichidele se vor administra cu lingurita sau lingura. Bolnavilor aflati in stare grava. in cadrul limitelor prescrise de medic. OBS!!! In timpul alimentarii. bolnavul este asezat in pozitie comoda. Asistenta medicala trebuie sa noteze cantitatea de alimente consummate si sa calculeze valoarea calorica pentru a se putea orienta in ceea ce priveste necesarul zilnic de calorii al bolnavului . pentru a nu le aspira. Alimentele se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului. alimentele se servesc in portii mici deoarece cantitatile mari provoaca senzatia de plenitudine bolnavului. Servirea mesei se face intr-un cadru estetic. si i se serveste supa cu ajutorul lingurei sau din cana cu cioc. se sterge bolnavul la gura. nu le gusta cu lingura bolnavului si nu baga degetul in ele. se supravegheaza lichidul care intra in gura bolnavului pentru a evita incarcarea peste posibilitatea lui de deglutitie. Nu se vor administra alimente hiperzaharate (cu continut ridicat de zahar). Daca este nevoie se schimba lenjeria de pat. sau cu ajutorul pernelor. lichidele se servesc reci. Prin administrarea de alimente lichide hipercalorice. sucurile vor fi imbogatite cu lapte praf. sucuri de fructe) in aceste amestecuri se vor introduce si preparate de vitamine. Se vor taia alimentele solide in prezenta bolnavului si se va supraveghea debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie a bolnavului. se indeparteaza eventual resturile alimentare pentru a evita aparitia escarelor. Se adapteaza masuta speciala la patul bolnavului. se asigura confort termic si fizic placut. La cei adinamici si cei in stare grava. se asigura necesarul caloric zilnic de 2500-3000calorii/zi. Se protezeaza lenjeria de pat cu o aleza iar lenjeria de corp cu un prosop. pentru eliminarea senzatiei de greata. cu mana stanga se ridica usor capul. precum si cei cu tulburari de deglutitie. in pozitia semisezand cu ajutorul rezematoarelor de la pat.

TEHNICA 10.  artera tibiala. asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii de temperature reprezinta 4 pulsatii. repereaza artera radiala (in prelungirea policelui). PS = 92 p / min. daca a urcat sau coborat scari). MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI SCOP: Obtinerea de informatii pentru evaluarea functiei cardio-vasculare.  carnetelul asistentului medical. 10-15 minute. Pregatirea fizica: bolnavul este pozitionat in decubit dorsal cu bratul sprijinit.  artera temporala.11. Retine valorile si se ocupa de ingrijirea bolnavului. 9 . Bolnavul este pregatit psihic. PULSUL: reprezinta conflictul dintre sangele expulzat in artere de catre inima in timpul sistolei ventriculare si masa de sange existenta in vas. Bolnavul este intrebat daca a depus efort fizic si psihic (daca a primit vreo veste proasta sau buna. Unirea valorii actuale cu valoarea obtinuta anterior se obtine curba pulsatila. asistenta noteaza grafic in foaia de temperatura valoarea obtinuta cu un pix de culoare rosie printr-un punct pe linia orizontala. astfel ia nastere o unda pulsatila care poate fi perceputa la palparea arterei pe un plan osos.  artera poplitee.  foaia de temperatura.  artera carotida.  artera pedioasa. Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si apoi se spala cu apa si sapun.  artera femurala.  Subclaviculara. explicandu-i-se modalitatea si importanta tehnicii. Locuri de masurare a pulsului:  artera radiala. Dupa ce a localizat artera radiala.  pix sau creion de culoare rosie. mediu si inelar) pe traiectul arterei. asistenta noteaza pulsul in cifre astfel Ex: J 25. Asistenta medicala exercita o presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor si numara pulsatiile timp de 60 de secunde. In carnetelul propriu. asiguram daca e nevoie repaus fizic si psihic.2012 PD = 90p / min . TEHNICA: Materialele se transporta lana patul bolnavului. asistenta fixeaza varful celor 3 degete (index. Dupa terminare. MATERIALE NECESARE:  ceas cu secundar. dupa ce in prealabil a dezbracat manusile.

tubulatura. .psihica. adica miscari de ridicare a toracelui timp de un minut. Nu se pregateste psihic bolnavul deoarece nu se mai obtin valori reale. Elemente de evaluat: tensiunea arteriala maxima (sistolica) si tensiunea arteriala minima (diastolica). iar acesta daca doarme nu-l vom trezi. para cu supapa. iar daca acesta are pozitia ocupata se va trece la masurarea respiratiei. se numara frecventa miscarilor. MATERIALE NECESARE:  ceas cu secundar. recunoasterea complicatiilor si a prognosticului bolii. MATERIALE NECESARE:  tensiometru format din: manseta pneumatica. Dupa terminare. aprecierea evolutiei bolii. MASURAREA SI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE SCOP: Evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii si rezistental determinata de elasticitatea si calibrul vaselor).  pix sau creion de culoare verde. manometru.  tampoane de vata. stetoscop format din: olive si membrana. Se trece la reorganizarea locului de munca. se retine valoarea obtinuta. Valoarea obtinuta si notata graphic se uneste cu cea anterioara si astfel se obtine curba respiratorie.  pix de culoare albastra. deoarece poate influenta valorile respiratiei. MASURAREA SI NOTAREA RESPIRATIEI SCOP: Poate constitui un indiciu pentru stabilirea diagnosticului. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril.  foaie de temperatura. La aceasta tehnica nu necesita preg. TEHNICA 12. Se noteaza cifric in carnetelul propriu.  tavita renala.  alcool medicinal. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul decubit dorsal unde este cazul. numarul inspiratiilor.  carnetelul propriu. Se aseaza fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului. vom asigura confort termic si fizic bolnavului si se noteaza tehnica in foaia de temperature cu un pix de culoare verde. pt fiecare linie orizontala se considera o respiratie.TEHNICA 11. si anume.

iar la ultimul zgomot care se aude. ureche si cavitatea bucala. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun apoi asezam manseta pneumatica pe treimea medie a bratului aflat in extensie si supinatie. Ne ocupam de foaia de temperatura trecand valorile obtinute printr-o linie orizontala de cunloare albastra. termometrele medicale sunt verificate. Se retin valorile obtinute. Se retine valoarea. Se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei. Inainte de a fi date in folosinta. Masurarea temperaturii cu termometru maximal se face in cavitati inchise sau semiinchise pentru a obtine temperatura cea mai apropiata de cea centrala. Termometrul in uz (termometru maximal). Dupa transportul materialelor la patul bolnavului. Se noteaza si-n carnetul propriu cifric. FACTORI CARE DETERMINA TENSIUNEA ARTERIALA:  debitul cardiac. reprezinta tensiunea arteriala minima. TEHNICA 13. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII Termometrul maximal utilizat in medicina este gradat dupa scara Celsius. zgomotele devenind mai puternice.  forta de contractie a inimii. doar pana la jumatate. acela fiind tensiunea arteriala maxima. Vom indeparta materialele din salon si vom trece la reorganizarea locului de munca. in borcane. Masurarea se face in axila. i se explica importanta si necesitatea tehnicii. se aseaza vata acoperita cu tifon pentru a nu permite lovirea rezervoarelor de fundul vasului de sticla.  elasticitatea si calibrul vaselor. ne vom ocupa de ingrijirea bolnavului pentru a-i reda confortul termic si fizic. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic.  vascozitatea sangelui.  recipientul cu solutie dezinfectanta de bromocet sau cloramina 2%. TENSIUNEA ARTERIALA: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. rect. se pompeaza aer in manseta cu ajutorul parei de cauciuc pana dispar zgomotele pulsatile. Se introduce olivele in urechi. si se continua decomprimarea. Se sustine membrane stetoscopului pe artera humerala. Pe fundul borcanelor. este tinut in solutii dezinfectante de bromocet sau cloramina 2%.  carnetelul asistentei medicale. 11 . pana ce se percepe primul zgomot. foaia de temperatura . socotinde-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de Hg. vagin. MATERIALE NECESARE:  termometru maximal. Asistenta medicala dezinfecteaza cu alcool medicinal membrana stetoscopului si olivele acesteia. Solutia nu trebuie sa acopere termometrele tinute vertical. Bolnavul este pregatit fizic: se asigura ca bolnavul are un repaus de 10-15 minute.

dupa care se scoate termometrul si se sterge cu ajutorul unui tampon sau compresa cu alcool. daca nu il scuturam. Lubrifiant: vaselina. se citeste gradatia. se sterge axila acestuia prin tamponare cu prosopul bolnavului. o Urmarirea bilantului circulatiei lichidelor in organism (intrari/iesiri sau ingesta/excreta). Se introduce termometrul cu rezervorul in interiorul axilei. Verifica daca coloana de mercur este coborata in rezervor. Termometrul este sustinut timp de 5 minute in rect. Termometrul se va mentine timp de 10 minute. tavita renala. se aseaza bolnavul in decubit lateral stang sau drept. Se mentine termometrul timp de 5 minute. alcool medicinal. Daca bolnavul era adinamic sau agitat. Se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura si carnetelul asistentei medicale. Se noteaza cifric in carnetelul individual astfel T°= 38. Se uneste valoarea prezenta cu cea obtinuta anterior pentru a obtine curba termica. Se trece la reorganizarea locului de munca. si il usuca prin tamponare cu ajutorul unor comprese. asigurandu-i intimitatea. si sa respire pe nas. lubrifiant – unde este cazul. sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare. scoate termometrul din solutia dezinfectanta. bratul era sustinut de asistenta medicala. dupa care se scoate. carnetelul asistentei medicale foaie de temperatura.8°C. TEHNICA 14. Se introduce bulbul termometrului sau rezervorului in rect prin miscari de rotatie si inaintare. ceas cu secundar. SCOP: o Obtinerea datelor privind starea morfo-functionala a aparatului renal si asupra altor afectiuni. glicerina sau ulei de parafina. cu membrele in semiflexie. Notarea grafica se face printr-un punct de culoare albastra pe orizontala. dupa citirea gradatiei. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. MASURAREA DIUREZEI SI NOTAREA GRAFICA DEFINITIE: Diureza reprezinta cantitatea de urina emisa in 24 de ore. Bolnavul este rugat sa inchida gura. se apropie bratul de trunchi cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui. TEHNICA: Materialele se transporta la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. apoi se scutura termometrul. il clateste sub jet de apa pentru a nu irita tegumentul. Masurarea temperaturii in cavitatea bucala: Se introduce termometrul in cavitatea bucala. imbraca manusile. Ne ocupam de ingrijirea ulterioara a bolnavului pentru redarea confortului termic si fizic placut.        casoleta cu tampoane sterile. Masurarea temperaturii rectal: Se lubrefiaza termometrul. se spala si se reintroduce in solutia dezinfectanta. fiecare linie orizontala a foii corespund 2 diviziuni de grad. Masurarea temperaturii in axila: Se ridica bratul bolnavului. se sterge cu o compresa. Notam grafic in foaia de temperatura si cifric in carnetel. pix de culoare albastra. si se retine valoarfea indicata de coloana mercurului. o Efectuarea unor determinari calitative si anume analize biochimice din cantitatea .

iar restul emisiilor de urina sa le colecteze in decurs de 24 de ore.de urina emisa. se arunca urina dupa prima emisie. TEHNICA 15. . EFECTUAREA TOALETEI PE REGIUNI Pentru efectuarea tehnicii. Valori fiziologice avem: femei: 1000-1400ml urina/24h barbati:1200-1800ml urina/24h. prima emisie sa o arunce. o Culoare rosie deschisa pana la rosu inchis – hematurie.(ex: se educa bolnavuls a urineze numai in urinar sis a nu arunce urina). asistenta trece la reorganizarea locului de munca. o pregatirea materialelor necesare astfel ca ingrijirea bolnavului sa se desfasoare rapid. imbraca manusile de protectie. Dupa 24 de h de colectare. Materiale necesare:  Vase gradate spalate si clatite cu apa distilata pentru a nu modifica compozitia urinei. o sa actioneze rapid cu miscari sigure si multa blandete. a paturlui si tinut la racoaresi ferit de lumina pentru a preveni descompunerea urinei. se citeste gradatia care indica urina emisa.Asistenta medicala dezbraca manusile. Valori patologice avem: peste 3000 ml uirna /24h(poliurie) sub 1000 ml/24h(oligurie) absenta urinei in vezica/24h(anurie). apoi se colecteaza in vasele gradate toate urinile emise pana a doua zi la aceeasi ora. Patologic: o Culoare brun inchisa si spuma – icter. noteaza in foaia de temperatura urina colectata. Bolnavul este informat asupra necesitatii si importantei colectarii corecte a urinei si asupra tehnicii. o sa menajeze bolnavul protejandu-l cu paravan. Vasele in care se face colectarea sunt etichetate cu numele bolnavului. o Culoare albastru verzui. la bol imobilizat la pat se roaga sa urineze inainte de defecare. aspect hiperstenuric. asistenta trebuie sa respecte urmatoarele reguli: o sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de o raceala (22°C). dupa un tratament cu albastru de metil. Se va observa si calitatea urinei si anume: Fiziologic: culoare galben deschis sau brun inchis(urina concentrata).  2 scaune 13 . Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Daca bolnavul se poate deplasa.a salonului. o sa dea dovada de mult tact si delicatete in ceea ce priveste convingerea bolnavului in efectuarea tehnicii. Colectarea incepe dimineata la o anumita ora (ex: ora 8:00) sis e termina in ziua urmatoare la acceasi ora. o Miros de fructe coapte sau acetona in diabet. se spala pe maini cu apa si sapun. MATERIALE NECESARE:  paravan de protectie. acesta este rugat sa urineze dimineata la ora fixa.

La fel se va proceda si cu cealalta ureche. se inveleste membrul bolnavului. termometru de baie.se dezveleste unul din membre dupa ce am asezat musamaua si aleza sub membrul descoperit. galeata pentru apa murdara. se aseaza 2 scaune langa pat. Se sapuneste o ureche si se insista in regunea retroauriculara si in santurile pavilionului. Capul bolnavului se aseaza pe perna acoperita. TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului. Toaleta pe regiuni: membrul superior . Se spala fruntea bolnavului dinspre mijloc spre tample. se monteaza paravanul pentru intimitate. Se spala gatul cu apa si sapun. se asigura o temperatura corespunzatoare in salon 22 grade. se intoarce bolnavul in decubit lateral de partea corespunzatoare membrului spalat si se procedeaza la fel si cu celalalt membru. Se pregateste apa in lighean 2/3. sac pentru lenjeria murdara. Se spala regiunea peribucala si perinazala in sens circular. materialele pentru ingrijirea cavitatii bucale (periuta si pasta dinti. Se spala regiunea ochilor bolnavului dinspre comisura externa (coada ochiului) spre comisura interna. Se inchid ferestrele. se arunca apa din lighean. se clateste bine. i se explica simplitatea. se taie unghiile. Bolnavul este pregatit psihic. uan pentru trunchi si membre. pudra de talc. cea de-a 2 perna este protejata cu musama si aleza. Toaleta fetei Se aseaza in jurul gatului un prosop. indepartam patura si o indepartam in forma de armonica la picioarele bolnavului sau o asezam pe scaun langa perna. Se sapuneste circular incepand de la umar spre capatul distal. necesitatea si importanta tehnicii. apoi se sterg prin tamponare cu prosopul. se limpezeste si se sterge cu prosopul. Sapun cu pH neutru. Se acopera gatul cu cearsaful. lenjerie de pat. se indeparteaza o perna. trusa pentru ingrijirea unghiilor. lenjerie de corp. se indeparteaza noptiera. la o temperatura de 37-38 grade C. se sterge cu prosopul. Toaleta pe regiuni: toracele si abdomenul . alcool medicinal mentolat. Se clateste cu apa din abundenta si se sterg prin tamponare cu prosopul. se clateste bine urechea si se sterge prin tamponare cu prosopul. una pentru organele genitale) 3 prosoape de culori diferite.                  musama si aleza lighean cana pentru apa calda si rece 2 bazinete tavita renala cearsaf manusi de protectie  3 manusi de baie confectionate din bumbac de culori diferite (una pentru fata. Se dezbraca bolnavul complet si se acopera cu cearsaful plic de la patura. 2 pahare). insistand in regiunea axilei.

se indeparteaza bazinetul. protejam patul cu musama si aleza. protejam patul cu musama si aleza. pentru a indeparta mizeria). se acopera toracele bolanvului. se aseaza musamaua in regiunea coapselor.Se frictioneaza cu alcool si se pudreaza cu talc. Se efectueaza spalatura dinspre regiunea pubiana (simfiza pubiana) spre anus cu sapun ce are pH neutru. Se indeparteaza manusa utilizata in tavita renala. Se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. se sapuneste abdomenul (daca este cazul se insista in regiunea ombilicala cu un tampon montat pe un port-tampon. Se clateste regiunea ombilicala cu apa din abundenta pentru a indeparta mirosul. Se flecteaza gambele bolnavului pe coapse si se muta musamaua si se aseaza ligheanul pe musama.  cana cu apa calda. TEHNICA: Bolnava este asezata in pozitia ginecologica.  manusa de baie si prosopul(3). Toaleta pe regiuni: organelor genitale MATERIALE NECESARE:  paravan. Introducem primul bazinet sub regiunea sacrala a bolnavei pentru a urina daca aceasta nu a urinat apoi vom schimba cu cel de-al doilea bazinet. Se indeparteaza musamaua si aleza. iar la femei se insista sub pliurile submamare. se sapuneste gamba insistand in regiunea poplitee si spatiile interdigitale (intre degete). Toaleta pe regiuni: coapsele Punem 2/3 apa curata in lighean la o temperatura de 37-38 grade C. se sapuneste. Peste manusa de cauciuc imbracam manusa de baie. se sapunesc coapsele si se insista in regiunea inghinala. Frictionam membrele si toracele cu alcool si pudram cu talc.Se dezveleste regiunea anterioara a toracelui. Se intoarce bolnavul in decubit lateral. se limpezeste si se sterge cu cel de-al 2-lea prosop curat.  manusi de cauciuc. se introduce un membru inferior in lighean. se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul. dezbraca bolnava in partea inferioara a corpului. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. se usuca cu prosopul 3 prin tamponare. se aduce bolnavul in decubit dorsal.dupa ce in prealabil am montat paravanul. Se imbraca cea de-a 2 manusa. imbraca manusile de protectie.se imbraca pijamaua sau camasa. se clateste si se usuca cu prosopul prin tamponare. Apa murdara se indeparteaza in galeata. este sustinut in aceasta pozitie.  2 bazinete. Musamaua si aleza se aseaza sub abdomen. Se limpezesc si se sterg prin tamponare cu prosopul.  musama aleza.  Sapun cu pH neutru. 15 . Toaleta pe regiuni: toaleta parului MATERIALE NECESARE:  Paravan. Se limpezeste cu apa din abundenta. se vor taia unghiile daca este nevoie. Metoda se repeta si la celalalt membru inferior. se sapuneste spatele si regiunea lombosacrala.

introduce . Se repeta manevra de cate ori este nevoie. SE DEZBRACA MAI INTAI MEMBRUL SANATOS SI APOI CEL BOLNAV. se intoarce bolnavul in decubit lateral drept. Asistenta imbraca manusa de baie peste cea de protectie. se umezeste parul si se samponeaza. iar celalalt capat se introduce in lichean. se frictioneaza parul apoi se limpezeste. prin miscari lente. se intoarce bolnavul in decubit lateral stang si se repeta aceeasi operatie. MATERIALE NECESARE:  camasa de noapte sau pajama curate  alcool diluat  pudra de talc  cearsaf  sac pentru lenjeria murdara  manusi de protectie TEHNICA: Se va efectua de 2 asistente medicale. perie de par. TEHNICA 16. Acesta este pregatit psihic si fizic. dupa o pregatire psihica in prealabil. se indeparteaza perna pe un scaun. Bolnavul este acoperit cu cearsaful. Patura din cearsaf se pliaza in forma de armonica si se aseaza la picioarele bolnavului. se indeparteaza materialele folosite si se trece la reorganizarea locului de munca. sustinem capul bolnavului si se indoaie salteaua sub restul saltelei. Ligheanuls e aseaza pe somiera. Peste aleza punem musamaua care este rulata la ambele laturi astfel incat sa formeze un jgheab. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. balsam. Bolnavul este readus in decubit dorsal cu mare grija si atentie.      musama si aleza. Se sterge cu prosopul. Se aseaza o aleza deasupra saltelei indoite. se piaptana. sprijit din regiunea omoplatilor si regiunea poplitee. se usuca cu feonul. Sub ceafa bolnavului se aseaza capatul ingust al musamalei rulate. imbraca manusile de protectie. Una dintre asistente ridica usor in regiunea omoplatilor si regiunea poplitee. Se trage usor camasa in sus pana la nivelul totacelui. Sampon. Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului. apa calda. TEHNICA: Se ridica usor capul bolanvului. SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP LA BOLNAVUL CU FRACTURA DE MEMBRU SUPERIOR SAU INFERIOR DREPT SCOP: Pastrarea igienei personale a bolnavului. se aseaza capul bolnavului in usoara hiperextensie si se protejeaza gatul bolnavului cu un prosop. 2 prosoape feon.

dupa ce in prealabil am protejat lenjeria de pat cu musama si aleza sau prosop. SPALATURA OCULARA SCOP: Terapeutic in procesele inflamatoare si pentru indepartarea corpilor straini. se aeriseste salonul. Se strang materialele folosite. MATERIALE NECESARE:  masuta de tratament protejata de un camp steril. suprafata interna si externa a arcadelor dentare cu miscari din interior spre exterior. comprese sterile. In jurul gatului se aseaza un prosop. Tehnica va fi efectuata cu blandete pentru a nu accentua suferinta bolnavului. se ia sacul cu lenjeria murdara din salon si este trimisa la spalatorie. asistenta dezbraca manusile. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Se readuce bolnavul in decubit dorsal. 17 . frictionam regiunea predominanta escarelor cu alcool si pudram cu talc.  deschizator de gura steril. TEHNICA 17. Bolnavul se acopera. se spala pe maini cu apa si sapun.  tavita renala.  spatula linguala.  prosop. tavita renala este asezata sub barbie.  tavita renala.  manusi sterile. SE IMBRACA INTAI MEMBRUL BOLNAV SI APOI CEL SANATOS. Una dintre asistente ridica usor bolnavul din regiunea omoplatilor.  manusi sterile. camasa este intinsa bine pentru a nu prezenta cute (pentru a nu favoriza aparitia escarelor).lenjeria murdara in sacul amenajat. se umezeste un tampon deasupra tavitei renale cu glicerina boraxata si se sterg limba. se trece la reorganizarea locului de munca. se reface patul bolnavului. TEHNICA: Bolnavul se afla in pozitia decubit dorsal cu capul in lateral. EFECTUAREA TOALETEI CAVITATII BUCALE LA BOLNAVII INCONSTIENTI (COMATOSI) MATERIALE NECESARE:  tampoane pe port-tampoane sterile.  glicerina boraxata 20%. La sfarsit se curata dantura si de fiecare data se schimba tamponul.  undina sau pipeta sterila. TEHNICA 18. a 2-a trece camasa peste capul bonavului si o trage usor. bolta palatina. La sfarsit se ung buzele cu glicerina boraxata. Se inveleste bolnavul si se asigura un confort fizic si termic.  ser fiziologic(37° C).  musama si aleza.  casoleta cu comprese sterile. Se introduce deschizatorul de gura printre arcadele dentare.

se spala pe maini cu apa si sapun.  Tavita renala. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul in pozitia sezand cu capul in hiperextensie cu privirea in sus sau pozitia decubit lateral.(tavita renala imbraca obrazul). imbraca manusile sterile. radicand astfel valul palatin. MATERIALE NECESARE:  pipeta nazala sterila. Roaga bolnavul sa roteasca ochiul pentru a se antrena lichidul. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. daca acesta nu este capabil cerem ajutorul unei asistente medicale. Se trece la reorganizarea locului de munca. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea efectuarii tehnicii. Pregatirea fizica: Rugam bolnavul poate ocupa pozitia sezand in pat sau pe un scaun daca starea lui permite. asistenta deschide fanta palpebrala a bolnavului. apoi dezbraca manusile. Bolnavul este pregatit psihic si fizic.  manusi de protectie. daca este cazul se noteaza tehnica si numele persoanei ce a efectuat-o. Se roaga bolnavul sa pronunte litera “A” prelungit pentru a obtura fosele nazale.TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnavului. SPALATURA NAZALA DEFINITIE: Prin spalatura nazala se intelege evacuarea continutului nazal. TEHNICA: Materialele sunt asezate pe masuta protejata de un camp steril si transportata la patul bolnavului. Tavita va fi sustinuta de bolnav. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. capul bolnavului este in hiperextensie si usor intr-o parte. Asistenta medicala se ocupa de confortul fizic si termic al bolnavului. imbraca manusile de protectie. ii va sustine capul si tavita renala. se aseaza tavita renala de partea ochiului ce urmeaza a i se efectua tehnica (spalatura) lipita de obraz. TEHNICA 19. Se protejeaza lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop asezat in jurul gatului. se verifica prezenta corpului strain in lichidul de spalatura si se indeparteaza tavita renala. strange materialele folosite. iar cu mana dreapta unde este pipeta cu ser fiziologic (37grade C) toarna incet lichiduld e spalatura din undina sau pipeta. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea tehnicii. Se roaga bonavul sa aplece capul inainte pentru a colecta lichidul din nara in tavita renala. Ochiul sanatos se acopera cu o compresa sterila. oferim acestuia tavita renala si il rugam sa o sustina in jurul barbiei.  2 prosoape curate. SCOP: Terapeutic si explorator. iar cealalta efectueaza tehnica. In acest caz. Se introduce pipeta in primul orificiu nazal si se lasa sa curga lichidul in nara. tehnica se repeta ori de cate ori este nevoie. bolnavul va fi intors de una din asistente in pozitia aleasa. cu ajutorul mainii stagi.  ser fiziologic caldut (37° C). prin introducerea unei cantitati de lichid caldut. Se . impiedicand patrunderea lichidului in caile respiratorii. Se sterge lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului cu comprese sterile si se indeparteaza compresa ce a acoperit ochiul sanatos al bolanavului in tavita renala.  comprese sterile.

daca medicul recomanda. iar cu dreapta injecteaza lichidul de spalatura in conduct. materialele se strang. se spala pe maini cu apa si sapun.  apa distilata 37°C. Se trece la pregatirea pshica a bolnavului: I se explica tehnica si importanta acesteia. Se trece la reorganizarea locului de munca.  vata. SCOP: Terapeutic in vederea indepartarii secretiilor: puroi. pastram rezultatul spalaturii. pana lichidul evacuat este curat. daca acesta nu este capabil. rugam bolnavul sa deschida gura (prin deschizatura gurii se largeste conductul auditiv. spre peretele postero-superior si se asteapta evacuarea continutului. Se usuca conductul auditiv extern cu ajutorul compreselor sau a prosopului si se introduc tampoane de vata in fiecare ureche. Se verifica temperatura serului fiziologic. TEHNICA 20. bolnavul este ajutat sa ocupe o pozitie confortabila.  comprese sterile. cereale) se va instila alcool si in cazul insectelor vii sa fac instilatii cu glicerina sau tampon imbibat in alcool cu efect narcotizant. Se repeta manevra de cateva ori. Materialele sunt indepartate. si noteaza tehnica cat si numele ei iar dupa caz ora si data.  seringa GUYON de capacitate 200ml (100ml) sterila. MATERIALE NECESARE:  2 sorturi din plastic.protejam patul cu musama si aleza.  tavita renala.  prosop. imbracam umarul respectiv cu sortul de cauciuc sau plastic si ii protejam lenjeria de corp a bolnavului cu un prosop in jurul gatului. SPALATURA AURICULARA DEFINITIE: Spalatura auriculara reprezinta spalarea conductului auditiv extern prin introducereal unui curent de lichid. se introduce glicerina timp de 24h de 3 ori/zi pt a putea fi indepartat. se spala pe maini cu apa si sapun. Cu mana stanga asistenta trage pavilionul urechii in sus si inapoi. iar continutul va fi indepartat mai usor). TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. lichidul de spalatura se prezinta medicului dupa externare. vom cere ajutorul unei asistente medicale. iar daca medicul recomanda. se aseaza tavita renala sub urechea bolnavului si o va sustine. 19 . In cazul cerumenului.  manusi de protectie. Se sterge lichidul in regiunea perinazala cu un prosop curat sau comprese sterile. Daca bolnavul ocupa pozitia sezand in pat.  musama si aleza.repeta manevra de mai multe ori pentru fiecare nara. imbraca manusile de protectie. Asistenta medicala imbraca sortul. Pregatirea fizica: pozitionam bolnavul in decubit dorsal sau pozitia sezand in pat ori pe scaun. bolnavul este asezat intr-o pozitie confortabila. asistenta dezbraca manusile. OBS !!! In cazul corpurilor straine (boabe de legume. cerumen sau corpi straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntar si in administrarea de medicamente in otite sau alte afectiuni auriculare.

 apa t = 37°C.  Musama si aleza.  2 bazinete.  Stativ.TEHNICA 21. MATERIALE NECESARE pentru toaleta organelor genitale externe:  sapun cu pH neutru. calmarea durerilor.  Oxicianura de Hg 1/4000 adica 1 gr/4 l apa. usor curbata cu varful bombat si prevazut cu orificii pe varf sid e jurimprejur). Pentru spalatura putem folosi oxiceanura de mercur 1/4000 (1/5000) sau permanganat de potasiu 1/2000.  manusi de protectie si manusa de baie. spalaturile sunt impartite astfel:  spalaturi vaginale reci: lichiduld e spalatura pana in 20° C. In functie de temperatura. Lichidul pentru spalatura vaginala:  Temperatura de 37°C.  spalaturi vaginale caldute: 36-37° C. este usor curbata(bombata).  Irigator sterilizat utilizat numai pt spalaturi vaginale.  Bazinet.  Manusi sterile.  Pense hemostatice. Canula este folosita din ebonita cu o lungime de 15-20 cm. reducerea proceselor inflamatoare.  Prosop.  invelitoare sau cearsaf. 15-20 cm. cantitate 2 l.  canula vaginala sterila (confectionata din ebonita. MATERIALE NECESARE:  Paravan. si prevazuta cu mai multe orificii in varf si imprejur. .  Permanganat de K (KMnO4)1/2000 adica 1 gr/2 l apa. SPALATURA VAGINALA DEFINITIE: Prin spalatura vaginala se intelege introducerea in vagin a unui curent de lichid (apa sau solutie medicamentoasa) care dupa ce spala peretii vaginali se evacueaza pe langa canula.  spalaturi vaginale calde: 45-50° C. SCOP: Evacuator si terapeutic in vederea indepartarii continutului vaginal (produse fiziologice si patologice). obstetricale).  prosop. dezinfectie locala inaintea interventiei chirurgicale (ginecologice.  Tavita renala. pentru a permite trecerea lichidului.

Daca medicul recomanda. Rugam bolnava sa tuseasca pentru a elimina lichidul ramas in vagin si se sterge regiunea organelor genitale externe cu un prosop curat sau cu comprese sterile.pentru alimentarea si hidratarea bolnavului.  Prosoape. Cu ajutorul unei pense hemostatice vom prinde canula si o vom atasa la tubulatura irigatorului sau cu mana sterila.  Musama si aleza. SONDAJUL GASTRIC DEFINITIE: Reprezinta introducerea unui tub de cauciuc (sonda gastrica Faucher sau Einhorn) prin faringe si esofag in stomac (FES).curatarea mucoasei de exsudate si substante straine depuse. dupa ce in prealabil asistenta a imbracat manusile de protectie si manusa de baie. Asistenta medicala indeparteaza manusile de protectie. SCOP: Explorator: in vederea efectuarii chimismului gastric (recoltarea continutului stomacal in vederea evaluarii functiei chimice si secretiei).  2 sorturi din cauciuc. dezbracam bolnava in partea inferioara si o vom pozitiona in pozitie ginecologica (decubit dorsal cu genunchii flectati si coapsele indepartate). . numele asistentei medicale iar dupa caz data si ora. Se penseaza tubul si se indeparteaza canula in tavita renala. clatim din abundenta. dupa care oprim robinetul. Terapeutic: . Pregatirea fizica: indepartam patura. Se va spala fundul de sac prin miscari de rotatie si se plimba apoi canula pe toata suprafata vaginului. . pastram lichidul de spalatura. uscam regiunea spalata cu prosopul.TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul blnavei pe masuta protejata de un camp steril.  1-2 seringi (de 20ml)ambalate individual. apoi efectuam toaleta organelor genitale cu apa si sapun. Se introduce bazinetul. ii asiguram bolnavului un confort termic si fizic placut. pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului. imbracam manusile steril. iar cu mana dreapta introducem canula in vagin dupa ce in prealabila am deschis robinetul si inaintam prin miscari rotative si apoi pana la o adancime de 10-11 cm cand se intampina o rezistenta aceea numindu-se “fundul de sac” posterior vaginului. adaptam canula la irigator. la reorganizarea locului de munca si se noteaza tehnica in foaia de observatie. indeparteaza materialele folosite pentru spalatura si se spala pe maini cu apa si sapun si schimbam bazinetul.pentru administrarea sau introducerea unor substante medicamentoase. Se indeparteaza canula din vagin inaintea golirii irigatorului. Ne spalam cu apap si sapun. verificam temperatura lichidului (37°C). 21 . Materialele folosite sunt indepartate din salon si se trece la aerisirea salonului. se indeparteaza musamaua si aleza si bazinetul. . MATERIALE NECESARE: De protectie:  paravan. Primul jet de apa+aer din tubulatura se vor indeparta in bazinet(din cauza ca se raceste primul jet din tubulatura).evacuarea continutului stomacal toxic in exces de medicamente. Sterile:  Sonda Faucher sau Einhorn. TEHNICA 22. Pregatirea psihica: I se explica bolnavei importanta si necesitatea tehnicii in timp ce vom monta paravanul. Cu ajutorul mainii stangi evidentiem orificiul vaginal.

Asistenta pregateste bolnavul psihic si fizic. Asistenta. iar prin actul de deglutitie sonda va inainta in esofag apoi e impinsa spre stomac pana la marcajul de 40-50 cm care se afla pe sonda. sa inspire profound si se introduce capatul sondei. Nesterile:  2 tavite renale.  1 pahar cu apa aromata. manusi sterile. iar daca e cazul vom indeparta proteza dentara in paharul cu apa. e semn ca sonda a ajuns in stomac. Se determina cantitatea evacuata.  1 recipient de 5 litri cu apa la temperatura de 25-26° C. I se va oferi bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati gura. . Dupa ce am aspirat continutul gastric. dar cu prudenta si blandete dupa comprimarea capatului distal cu ajutorul policelui si a indexului de la mana dreapta sau cu ajutorul pensei hemostatice (pentru a impiedica aspiratia continutului gastric de catre bolnav. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului importanta si necesitatea tehnicii cat si colaborarea acestuia si sa urmeze intocmai indicatiile pe care le primeste. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate pe masuta protejata de un camp steril.  1 pahar pntru indepartarea protezei(dupa caz).  1 pahar cu apa pentru umezirea sondei. pana la peretele posterior al faringelui. Pentru a favoriza golirea stomacului. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. Rugam bolnavul sa deschida gura.  1 pahar cu apa pentru umectarea sondei. Bolnavul va fi imbracat cu sortul peste care in jururl gatului aplicam un prosop pentru protejarea lenjeriei de corp.  1 prosop.  trusa cu instrumentar steril (pense hemostatice)  eprubete sterile. prinde capatul proximal al sondei ca pe un creion si o umecteaza. Se verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului gastric cu ajutorul unei seringi atasata la capatul distal al sondei. formularele de recoltare se trimit impreuna cu probele la laborator si se noteaza tehnica. se fixeaza capul bolnavului cu mana stanga intre toracele si bratul acesteia pentru a nu opune rezistenta la introducerea sondei. protejam patul cu musama si aleza. Se aseaza bolnavul intr-o pozitie confortabila si se trece la reorganizarea locului de munca.  comprese sterile. si cand sonda a ajuns in gura bolnavului cu blandete. Pregatirea fizica: bolnavul se aseaza in pozitie sezand in pat sau la marginea patului sau scaun cu spatele cat mai drept. rugam bolnavul sa sustina tavita renala sub barbie pentru captarea salivei ce se va scurge din gura acestuia. bolnavul este rugat sa-si contracte peretii abdominali. imbraca sortul. Se trece la reorganizarea locului de munca. cat mai aproape de radacina limbii rugand bolnavul sa inghita. dupa ce a imbracat manusile sterile. pt ca se poate produce bronhopneumonia de aspiratie). Se sterge cu prosopul eventualele mucozitati de pe fata acestuia si barbie. se extrage sonda cu miscare hotarata. se aseaza in partea dreapta a bolnavului. Cand marcajul ajunge in dreptul arcadei dentare. Se goleste continutul sondei in vasul colector si se indeparteaza sonda in tavita renala.  1 recipient pentru colectare. dar rapid. se va indeparta sonda din cavitatea bucala a acestuia. Se trece la indepartarea sondei prin aceleasi miscari dar in sens invers.

Umectarea sondei cu ulei. cancer gastric si hepatite cronice. Este imbracat cu sortul de cauciuc si protejat in jurul gatului cu un prosop. provoaca senzatia de greata bolnavului. introduce capatul proximal al sondei in dreptul peretelui posterior al faringelui. sau alte substante grase si uleioase. imbraca sortul de cauciuc. Materiale sterile:  sonda gastrica FAUCHER. confirma patrunderea sondei in caile respiratorii superioare. MATERIALE NECESARE: De protectie:  Paravan. TEHNICA 23. apoi roaga bolnavul sa deschida gura si sa respire adanc. iar verificarea caii de patrundere a sondei se face prin introducerea capatului liber. Materiale nesterile:  un vas cu capacitate de 5L ce contine apa la temperatura de 25-26°C. Se indeparteaza proteza dentara(dupa caz) si i se ofera bolnavului tavita renala. Este contraindicat in cazul intoxicatiilor cu substante caustice. I se explica importanta tehnicii cat si colaborarea pe parcursul acesteia.  2 seringi de 20ml.  manusi sterile. intr-un pahar cu apa iar prezenta bulelor de aer. apoi imbraca manusile steril si umecteaza sonda deasupra tavitei renale.  2 prosoape. Cand gradatia de 40-50 cm a ajuns la nivelul arcadei dentare e semn ca sonda a ajuns in 23 . Se aseaza in dreptul bolnavului si fixeaza capul intre bratul si toracele.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice). Bolnavul este pregatit psihic: Se anunta sa nu manance in dimineata efectuarii tehnicii. TEHNICA: Materialele au fost pregatite pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnaului. Pregatirea fizica: bolnavul este asezat in pozitia sezand la marginea patului sau pe un scaun.  2sorturi din plastic sau cauciuc. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. respiratia si culoarea.  lighean pentru colectarea lichidului de spalatura  2 tavite renale  palnie  2 pahare (unul pentru umectarea sodei si unul pentru proteza bolnavului)  1 pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii bolnavului. este rugat sa si-o sustina sub barbie pentru captarea salivei. rugand bolnavul sa inghita. SPALATURA GASTRICA DEFINITIE: Prin spalatura gastrica se intelege evacuarea continutului stomacal si curatarea mucoasei de exsudate si substante straine.  musama si aleza.Obs! Tehnica se efectueaza in perfecta stare de asepsie. protejeaza patul cu musama si aleza. Bolnavilor inconstienti li se urmaresc faciesul. SCOP: Terapeutic in vederea evacuarii continutului stomacal toxic. iar prin actul de deglutitie. cat mai aproape de radacina limbii. sonda patrunde in esofag si apoi prin miscari blande aceasta este impinsa in stomac. in cazul varicelor esofagiene.

se retrage sonda. se sterg mucozitatile de pe fata si barbie.( dupa ce in prealabil seringa a fost indepartata. dar cu caracter pulsatil atrage atentia asupra dezvoltarii unei infectii. frig.strivire.Durerea – variabila ca intensitate. Dupa straturile anatomice interesate avem: plagi nepenetrante cand nu depasesc invelisul seros si penetrante. fara resturi alimentare sau substante straine (principiul sifonajului). TEHNICA 24. Dupa timpul scurs de la producere:  plagi proaspete pana in 6 ore. dupa care se va umple palnia. poate ceda spontan sau dupa administrarea de antialgice. 2. 2.stomac. Dupa evolutie pot fi: plagi necomplicate si plagi complicate. intepare. Dupa profunzime avem plagi superficiale si profunde.  plagi vechi sau infectate ce depasesc cele 6 ore. Clasificarea plagilor: 1. INGRIJIREA PLAGII PROASPETE DEFINITIE: Plagile sunt leziuni caracterizate prin intreruperea continuitatii tegumentelor si a mucoaselor. hiperemia fetei (inrosirea fetei) apoi cianozarea . electricitate. aspirand. Se repeta tehnica pana lichidul de spalatura este curat. 5. SEMNE GENERALE: 1. iar reaparitia durerii. atasam la capatul distal palnia. cand a ajuns in gura bolnavului. Se ridica palnia deasupra capului bolnavului. 4.Impotenta functionala – poate fi partiala sau totala si are ca drept cauza durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare. cu miscari blande si rapide se va indeparta.  plagi termice: caldura.  agenti ionizanti:radiatii. se indeparteaza materialele foloste si se trece la reorganizarea locului de munca. Se va verifica temperatura lichidului de spalatura.Verificam cu ajutorul seringii daca sonda se afla in stomac. iar inainte sa se goleasca lichidul din palnie. iar capatul dispal al sondei a fost comprimat cu mana dreapta sau cu o pensa hemostatica) si se aduce la nivelul toracelui bolnavului. dupa carese va extrage cu atentie folosind aceleasi metode ca la introducerea acesteia numai ca in sens invers (comprim capatul distal pentru a impiedica scurgerea continutului stomacal in faringe de unde ar putea fi aspirat de bolnav si ar provoca bronhopneumonie de aspiratie). se coboara la nivelul toracelui bolnavului si se rastoarna in lighean. iar un esantion se va pastra pt examinarea de catre medic. SIMPTOMATOLOGIA PLAGILOR: 1. Se indeparteaza palnia de la capatul distal al sondei si se penseaza. cand depasesc invelisul seros. osoase sau nervoase. Produsul este pregatit pentru examenul de laborator. i se ofera bolnavului un confort termic si fizic.Puls tahicardic intalnit in plagi urmate de hemoragii externe sau interne sau de soc . Dupa ce s-a verificat pozitia sondei. Se pot produce bronhopneumonii de aspiratii. 3. arme de foc. I se ofera bolnavului un pahar cu apa pentru a-si clati gura. Dupa timpul de actiune:  plagi mecanice: prin taiere. Obs! Sonda poate ajunge accidental in laringe si apare relfexul (accesul) de tuse.

Pentru badijonarea tegumentului de jur-imprejur-ul plagii folosim alcool medicinal 70°. 2. Pregatirea fizica: Se aseaza bolnavul in pozitie decubit dorsal. TEHNICA: Toate materialele sunt pregatite si transortate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril.Tensiunea arteriala scazuta denota prezenta unei hemoragii sau soc traumatic.  solutii antiseptice: alcool medicinal 70°. si se arunca fiecare tampon in tavita renala.  sulfamide sau antibiotice. se acopera plaga cu 2-3comprese sterile. betadina.  sa se asigure prin pansament o buna absorbtie a secretiilor. pentru a reduce durerea si asigurarea vindecarii mai rapide.  banda adeziva. Se indeparteaza pensa in tavita renala. creandu-i un confort termic si fizic si 25 . peste comprese se va aseza un tampon din vata hidrofila sterila cu rol absorbant. Daca plaga a fost deja pansata. sfaceluri – tesut necrozat la suprafata. se toarna betadina sau apa oxigenata. se spala pe maini cu apa si sapun. de jur imprejurul plagii in sens circular.  2 tavite renale. alcool iodat. imbraca manusile sterile. sfaceluri (fragmente de tesut necrozat). 3. rol dezinfectant si rol de a antrena prin spuma efervescenta eventualii corpi minusculi.  recipientul pentru pensa de deservit cu alcool iodat. Indiferent de nivelul la care se intervine pentru a ingriji o plaga in mod corespunzator se cere:  ingrijrea sa se faca in conditii de perfecta asepsie.  plaga sa fie protejata de factori nocivi. Pentru toaletarea plagii (in plaga) folosim apa oxigenata (H2O2) ce are rol hemostatic (opreste sangerarea). cloramina.  manusi sterile  musama si aleza. se desface compresa cu blandete pentru a nu produce dureri prin dezlipirea brutala. betadina. apa oxigenata – toaletarea plagii – in plaga. Daca nu se dezlipeste pansamentul. peste care se aseaza din nou 2-3comprese si se fixeaza cu banda adeziva sau fasa (depinde de zona unde este situata plaga). comprese sterile). rivanol. Pregatirea psihica: i se explica bolnavului importanta si necesitatea ingrijirii plagii si efectuarii pansamantului. tinctura de iod.Febra constituie debutul infectiei. de asemenea se mai pot folosi cloramina. regiunea lezata se va imobiliza. se lasa sa se inmooie si apoi se indeparteaza. tincture de iod. termici. MATERIALE NECESARE:  trusa cu instrumentar steril. alcool medicinal 70°. se indeparteaza pensa si se trece la badijonarea tegumentului cu alcool iodat. Dupa ce plaga a fost toaletata. Se toarna apa oxigenata in plaga pentru a indeparta eventualele secretii sau eventalii corpi straini. de fiecare data schimbandu-se tamponul. in functie de regiunea in care este situata plaga. se protejeaza patul cu musama si aleza. Daca plaga supureaza.  casoleta cu material moale (tampoane de vata.traumatic. infectiosi din mediul inconjurator. Se aseaza bolnavul intr-o pozitie comoda. alcool iodat – pt badijonare. rivanol. de tifon. Bolnavul se acopera. tinctura de iod.

nu se aplica pansamente umede deoarece se pot produce iritatii.durere. Odata cu patrunderea germenilor in organism.  seringi de 20 ml. in contact cu elementele de aparare ale acestuia(organismului) da nastere la un porces patologic ce poarta numele de INFLAMATIE. rivanol 1:1000. Obs! Se interzice apasarea. Plagile vechi infectate. ALIMETATIA BOLNAVULUI PRIN SONDAJ GASTRIC SCOP: Alimetatia bolnavilor inconstienti.  musama si aleza. H2O2 3%. stoarcerea sau masajul plagii sau a regiunii invecinate (acestea ar putea provoca diseminarea germenilor din plaga. Pansamentul umed se mai numeste si microclimat umed si se realizeaza intr-o tavita renala sterila in care se imbiba 2-3 comprese cu solutia indicata de medic. bolnavii operati pe tubul digestiv sau cu stricturi esofagiene. secretante. fie fixand compresa care acopera pansamentul cu banda adeziva.se trece la reorganizarea locului de munca.  manusi sterile. Plagile vechi – sunt plagile care depasesc 6h de la accident.  2 tavite renale.lezarea sau tulburarea functiei regiunii respective.  trusa cu material moale(tampoane de vata. NU SE INTRODUC in trusa cu instrumentar steril pensele ce au fost folosite in plaga. determinand o SEPTICEMIE. .37° C)  seringa Guyon preumpluta cu apa pentru a spala si a goli sonda. cu tulburari de deglutitie cu intoleranta sau hemoragii digestive.  palnia mare care poate fi adaptata la extremitatea libera a sondei.inrosire. TEHNICA 25. sunt considerate plagi infectate.  TUMOR . Inflamatia este urmata de 5 simptome:  RUBOR . Compresa umeda va fi acoperita cu 1-2 comprese uscate.  pahar cu apa pentru proteza bolnavului. antibiotic conform antibiogramei la recomandarea medicului. Plagile vechi se panseaza si se controleaza zilnic.  pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii. pansamente locale umede cu cloramina 4:1000.  2 prosoape.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice).  DOLOR .  2 sorturi.  CALOR .  FUNCTIO LAESA .  sonda gastrica sterila.caldura. comprese sterile).  pahar cu apa pentru umectarea sondei.tumefiere. Obs! Pe tegumentul badijonat cu iod. MATERIALE NECESARE:  Paravan. nesuturate se aseptizeaza prin spalare cu solutii antiseptice. nitrat de Ag.  lichidul alimetar recomandat de medic in cantitati de 200-400ml (36 . apoi se fixeaza pansamentul fie prin bandajare sau infasare.

 1-2 eprubete sterile pentru urocultura. Se comprima sonda cu ajutorul pensei hemostatice sau a cu policele si indexul pentru a se evita scurgerea lichidului ramas pe sonda in faringe (pentru a preveni pneumonia de aspiratie). 27 . dar in sens invers.  trusa cu instrumentar steril. manusi prot. cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimetati pe aceasta cale o perioada mai indelungata de timp.  tavite renale. iar cand aceasta a ajuns in gura bolnavului. MATERIALE NECESARE:  paravan. se aeriseste salonul. SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE DEFINITIE: Sondajul vezical la femeie reprezinta introducerea unei SONDE sau CATETER prin uretra in vezica urinara. i se asigura un confort termic si fizic placut. pregatita cu apa. Inainte de indepartarea sondei. comprese sterile). sapun pH neutru. Se verifica pozitia sondei. cu miscari blande si rapide sonda se indeparteaza in tavita renala. Bolnavul este pregatit fizic: acesta este asezat in pozitia sezand in pat sau pe un scaun.+baie.  musama si aleza.  ulei de parafina steril. La capatul distal sau extremitatea libera a sondei se adapteaza palnia si se toarna lichidul alimetar recomandat de medic (200-400ml) la temperatura de 37° C si care nu trebuie sa prezinte impuritati si grunji.  sonda sterila (eventual 2).  manusi sterile. Cantitatea de alimente se administreaza in 4-6 doze. Se indeparteaza sonda prin aceleasi miscari ca la introducere. SE EFECTUEAZA SONDAJUL GASTRIC APOI ALIMENTAREA GASTRICA. sonda se aplica ENDONAZAL.  recipient cu oxicianura de Hg 1:5000. se controleaza continutul gastric (aspirand cu ajutorul unei seringi). Bolnavul este pregatit psihic: i se explica importanta si necesitatea tehnicii cat si colaborarea cu noi in timpul efectuarii ei. se adapteaza seringa GUYON. I se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata pentru a-si clati gura. SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator sau terapeutic in vederea evacuarii continutului. prosop). se sterge cu prosopul eventualele mucozitati de pe fata si barbia bolnavului.  casoleta cu material moale (tampoane de vata. La bolnavii inconstienti. foarte incet dand dovada de multa rabdare. se trece la reorganizarea locului de munca. TEHNICA 26. pentru a goli sonda de contnutul alimentar.  materiale pentru efectuarea toaletei organelor genitale externe (bazinet. In caz de staza gastrica. daca acesta nu se poate produce spontan si pentru efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda. tifon. se aspira continutul gastric si se executa o spalatura gastrica. rola cu banda adeziva TEHNICA: Se pregatesc materialele si se transporta la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril.

se pozitioneaza bolnavul in pozitia ginecologica si se indeparteaza patura si perna pe un scaun. aceasta se pozitioneaza in partea dreapta a bolnavei. iar cu ajutorul policelui si indexului mainii stangi. Se efectueaza toaleta regiunii. Bolnava este pregatita psihic.TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavei pe masuta de tratament protejata de un camp steril. Se indeparteaza bazinetul si se aseaza o tavita renala (daca e in scop evacuator se aseaza un alt bazinet) pe musama si pe aleza intre coapsele bolnavei. TEHNICA 27. se introduce bazinetul dupa care se trece la efectuarea toaletei organelor genitale externe. DEFINITIE: Prin spalatura vezicala se intelege introducerea unei solutii medicametoase prin . Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful spre simfiza pubiana. sonda se orienteaza cu varful inainte si indreptata in sus. iar capatul distal se va prinde intre inelar si degetul mic indreptat in jos. Se izoleaza patul cu paravan. La femei dezinfectarea se face de sus in jos (dinspre simfiza pubiana spre aus). SONDAJUL SE EFECTUEAZA IN PERFECTA STARE DE ASEPSIE ATAT A BONAVULUI CAT SI A INSTRUMENTELOR SI A MAINILOR CELEI CARE EFECTUEAZA TEHNICA. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Se penseaza capatul sondei si se indeparteaza prin aceleasi miscari invers celor cu care s-a introdus. Se trece la reorganizarea locului de munca. Tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere. Se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuatuat-o cat si cantitatea de urina recoltata. iar in continuare se goleste vezica intr-un recipient sau punga gradata. lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza. printr-o miscare in forma de arc pentru a-i usura trecerea si inaintarea in vezica. Acesta va fi supravegheata in continuare in repaus la pat. indeparteaza labiile si evidentiaza meatul urinar. SPALATURA VEZICALA Folosim aceleasi materiale necesare sondajului vezical. Operatia se repeta de 4-5 ori cu tampoane curate. Paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea libera a sondei. Cu o pensa hemostatica se prinde sonda cu mana stanga si se scoate din ambalaj si o prinde cu degetul mare si indexul mainii drepte ca pe un creion.  1-2 tampoane pentru labiile mari. folosim fiecare tampon o singura data (1 singura stergere).  3-4 tampoane pentru labiile mici. Obs! Pentru dezinfectarea organelor genitale externe si a meatului uretral (urinar) sunt necesare 6-7 tampoane sterile. tinand-o ca pe un creion.  5-6 tampoane pentru orificiul utral  Si ultimul tampon ramane pe orificiul meatului urinar sau uretral pana la pregatirea sondei. vom sterge orificiul uretral dinspre simfiza pubiana spre anus. imbraca manusile sterile. Scurgerea urinei in tavita renala confirma prezenta sondei in vezica. i se explica importanta si necesitatea tehnicii si o rugam din timp sa nu manance. Se lubrefiaza sonda cu ulei de parafina steril. Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala. bolnava se imbraca si se aseaza intr-o pozitie cat mai comoda in pat. Se aseaza bolnavul si se acopera cu cearsaful sau invelitoare. Cu un tampon imbibat in oxiceanura de mercur 1/5000(1/4000).

 musama si aleza. Recoltarea urinei se face in vase sterile in absenta oricarei substante straine pentru a preveni fermentatia urinei.  vaselina sterile (sterilizarea lubrifiantelor se face prin fierberea in baie de apa 29 . tampoane de vata).a captul distal al sondei se aseaza o compresa sterila pana la reumplerea seringii.  trusa cu instrumentar moale(comprese sterile. pot constitui porti de intrare pentru infectii. daca acesta nu se produce spontan si pentru efectuarea unor procedee terapeutice prin sonda. dezinfectam cu tampoane imbibate in oxiceanura de mercur 1/5000. Aceasta a urinat si am efectuat toaleta organelor genitale externe.  seringa GUYON.  solutie de oxiceanura de mercur 1/5000(1/4000). TEHNICA 28 SONDAJUL VEZICAL LA BARBAT SCOP: Explorator in vederea recoltarii unei cantitati de urina pentru examenul de laborator sau terapeutic in vederea evacuarii continutului. care ar genera rezultate eronate ale examinarilor. dupa care tehnica incepe cu sondajul vezical. Dupa finalizarea tehnicii. Se indeparteaza seringa si se asteapta sa curga lichidul introdus. SCOP: Terapeutic in vederea indepartarii exsudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicali sau pregatirea in vederea unei explorari cum ar fi citoscopie.  prosop.  manusi de protectie si manusa de baie (si restul de mat pt toaleta organelor externe).  manusi sterile. solutie de rivanol 0. Sonda se indeparteaza la fel ca la sondajul vezical si se efectueaza in perfecta stare de asepsie a materialelor cat si a mainilor care efectueaza tehnica.  trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice).  tavita renala.1.  2 prosoape. la capatul distal al sondei se adapteaza seringa GUYON si se introduce lent 80-100mL solutie fara a destinde vezica. pielografie in afectiuni renale. TEHNICA: Vom pregati bolnava psihic si fizic.  ulei de parafina steril.  bazinet.  musama si aleza.  manusi sterile. MATERIALE NECESARE:  Paravan. boric 3%.2%). MATERIALE NECESARE:  paravan. Traumatismele uretrei sau vezicii urinare.  2 sonde sterile. Dupa efectuarea sondajului evacuator.  lichid de spalatura 1L(36-37° C) ce poate fi: ser fiziologic sau nitrat de argint 1/4000 (a. am uscat zona prin tamponare cu comprese sterile. dupa fiecare spalatur. Se repeta operatia de cateva ori pana cand se scurge lichidul curat.sonda sau cateter in vezica urinara.

punga gradata sau eprubete pentru analiza de laborator. Bolnavul este pregatit pshihic si fizic. solutie de oxiceanura de mercur1/5000(1/4000) casoleta cu material moale steril (tampoane de vata. CLISMA SIMPLA EVACUATOARE DEFINITIE: Clisma simpla evacuatoare reprezinta introducerea prin anus in rect si colon. colonoscopie sau pregatirea bolnavului inaintea interventiei chirurgicale asupra rectului. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. Cand sonda ajunge in vezica urinara. comprese sterile. imbraca manusile steril. care se capteaza in tavita renala. Poate fi evacuatoare. de trei ori cu tampoane diferite. Dupa toaleta organelor genitale externe. noteaza tehnica in foaia de observatie. Eprubete sterile. cu pensa si tampoane sterile. Recipient gradat pentru colectarea urinei. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. dezinfecteaza glandul si meatul urinar. se efectueaza toaleta organelor genitale externe. sonda se indeparteaza cu extremitatea libera ridicata pentru usurarea trecerii curburii de la nivelul ciocului. se pot fixa in vezica urinara pentru a efectua sondajul permanent. Sondele FOLLEY (15-16) cu balonas. Dupa terminarea tehnicii asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. la capatul distal va incepe sa picure urina. Terapeutic pentru introducerea unor mdicamente sau alimente.       timp de 30 de minute) 2 sonde sterile (se pregatesc 2 sonde Folley). dinspre meatul urinar spre corp(tampoanele fiind imbibate in oxiceanura de mercur). a unor lichide ce vor ajuta la indepartarea materiilor fecale sau efectuarea unor tratamente. SCOP: Evacuator in vederea evacuarii continutului intestinului gros sau pregatirea bolnavului pentru unele examinari cum ar fi rectoscopie. prin compresia glandului intre police si index se evidentiaza meatul uretral (urinar) si se introduce sonda cu curbura spre simfiza pubiana aproximativ 12cm. Cu mana stanga. fese) 2 tavite renale materiale pentru efectuarea toaletei genitale externe(se va specifica ca aceasta s-a facut anterior). . Cand vezica s-a golit. Se protejeaza patul cu musama si aleza. prin umflarea balonului si introducerea in tubul aferent a 5-10 ml ser fiziologic la temperature de 37°C. TEHNICA 29. La bolnavii care nu prezinta retentie urinara (ischiurie) sondajul este efectuat pentru administrarea medicamentelor introduce in vezica cu o seringa adaptata la sonda vezicala. MATERIALE NECESARE:  paravan. se izoleaza patul cu paravan si intre coapse se aseaza tavita renala. Cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrifiaza cu ulei de parafina. aeriseste salonul si trece la reorganizarea locului de munca. Sub bazin se aseaza o perna mai tare sau o patura rulata pentru evidentierea meatului urinar. vaselina sau glicerina. medicamentoasa sau alimentara. Dezinfectarea se face dupa decalotarea glandului de sus in jos. il pozitionam bolnavul in pozitia decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate.

perpendicular pe suprafata cu varful indreptat inainte. pana ce invinge rezistenta sfinterului anal apoi se ridica extremitatea exterioara a canulei. copii150ml si sugar:50-60 ml.  materiale pentru fectuarea toaletei perineale. Se aseaza irigatorul pe stativ la o inaltime de 50cm. iar celalalt membru este flectat (pentru relaxarea peretelui abdominal si idepartarea feselor). Bolnavul este pregatit fizic si psihic. casoleta cu comprese sterile. pt adolescenti 250ml.musama si aleza.  stativ. Ii schimbam pozitia dupa care captam materiile fecale daca nu poate sa se deplaseze la toaleta. invelitoare sau cearsaf . Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. imediat ce varful a trecut prin sfincter. Alte pozitii: genupectorala sau decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate si genunchii departati. masca. INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE Tubul de gaze este un tub de cauciuc. pe un alt bazinet curat. deasupra patului bolnavului. Inainte de a se goli irigatorul. iar canula este indepartata in tavita renala. manusi sterile. cu marginile si extremitatile rotunjite. prescrise de medic (35-37° C). se verifica temperatura lichidului sau a substantei medicamentoase. Bolnavul este rugat sa respire adanc sa-si relaxeze musculature abdominala. se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat se protejeaza cu musama si aleza. Se introduce aproximativ 10-12 cm. in directia vezicii urinare. imbraca manusile sterile. se lubrifiaza canula iar cu mana stanga indeparteaza fesele bolnavului si cu mana dreapta se introduce canula prin anus in rect. bazinet. se noteaza tehnica in foaia de observatie. Bolnavul este adus in pozitie decubit lateral stang sau drept si este rugat sa retina lichidul timp de 15-20 minute. Dupa cateva minute acesta este adus in decubit dorsal (aceste schimbari de pozitie sunt pentru a facilita patrunderea lichidului la o adancime mai mare . TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. dupa caz. 31 . irigator cu lichid pentru clisma alcatuit din: adulti=500-1000 ml apa la temperatura de 35-37°C + 4 linguri de ulei de parafina sau glicerina sau 1 lingura de sapun ras. substanta lubrifianta (ulei de parafina sau vaselina). Se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a lichidului in colon prin ridicarea irigatorului cu mana stanga la aproximativ 50 cm.           TEHNICA 30. se aeriseste salonul si se trece la reorganizarea locului de munca. canula sterila. tavite renale. robinetul este inchis. Se inlatura patura la picioarele acestuia si este dezbracat in partea inferioara si asezat in decubit lateral stang. Apoi fixeaza canula la tubulatura irigatorului cu robinetul inchis. Se indeparteaza materialele. SCOP: Evacuator in vedrea eliminarii gazelor din colon in cazul meteorismului abdominal (imposibilitatea de a evacua gazele in mod spontan). Membrul inferior stang care intra in contact cu planul patului. semirigit de aproximativ 30-35 cm lungime si cu un diametru de 8-10 mm. Se efectueaza toaleta perianala si perineala. este intins.

in tavita renala. Se indeparteaza tubul de gaze dupa degajare. Cauzele aparitiei escarelor: 1. iar cu dreapta introduce tubul de gaze prin anus in rect si colon.  tavita renala. pot irita mucoasa rectala. VIOLET sau NEAGRA. TEHNICA 31. Regiunile predispuse escarelor. si medicamente dar si o igiena defectuoasa. Se aseaza bolnavul in decubit lateral stang si se dezbraca.  invelitoare. se aeriseste salonul. stari de denutritie.  masca. resturi de alimente. se noteaza tehnica in foaia de observatie si se trece la reorganizarea locului de munca. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. malnutritie. starea tegumentelor reprezinta oglinda calitatii muncii profesionale de ingrijire a asistentului medical. subnutritie. bolnavi adinamici sau cu arteroscleroza. Daca este necesar se repeta tehnica dupa una doua ore. obezitate.  tub de gaze steril dispus sau nu cu punga colectoare. Cu mana stanga indepartam fesele bolnavului. varsta. MANEVRE PENTRU PREVENIREA APARITIEI ESCARELOR DEFINITIE: Escara reprezinta o leziune profunda a tesuturilor prin irigarea insuficienta datorata comprimarii lor mai indelungate intre o proeminenta osoasa si un plan dur. se indeparteaza materialele folosite. Cauze locale sau favorizante cum ar fi: mentinerea indelungata intr-o singura pozitie. ROSIE. Se izoleaza patul cu paravan si lenjeria de pat cu musama si aleza. deoarece firicelele de vata care sunt introduce. Se pregateste bolnavul psihic in vederea efectuarii tehnicii cat si importanta efectuarii acesteia. Alte cause cum ar fi: cute ale lenjeriei de pat si de corp. TEHNICA: Materialele sunt pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. prin miscari de rasucire si inaintare pana la o adancime de 15-20cm. Se efectueaza toaleta regiunii anale.  lubrifiant. depind de pozitia pe care bolnavul o poate lua: . Escara reprezinta “cartea de vizita” a asistentului medical. Regiunile predispuse escarelor corespund punctelor de sprijin ale corpului pe planul patului. imbraca manusile. se aseaza bolnavul in pozitie comoda. 2.  comprese sterile.MATERIALE NECESARE:  paravan. lubrifiaza tubul. 3.  musama si aleza. dupa ce se restabileste cisculatia la nivelul mucoasei.  manusi sterile. Se acopera bolnavul cu o invelitoare si se mentine tubul de gaze cel mult 2 ore pentru a nu produce traumatisme ale mucoasei rectale. Escara apare ca o placa ALBA. Obs! Pentru lubrifierea canulei sau a tubului de gaze nu se foloseste VATA. Cauze generale sau determinante: paralizii ale membrelor.

astfel realizandu-se stimularea circulatiei sangvine periferice. fiind hidrofile. Dimensiunile feselor variaza intre 5-25 cm latime si 5-20m lungime. Fesele cel mai des utilizate sunt cele din bumbac. In cazul aparitiei primelor semne ale unei escare. bolnavul va fi intors in alta pozitie fata de cea initiala (daca starea acestuia i-o permite). apoi se sterg tegumetele prin tamponare (deoarece umiditatea favorizeaza aparitia escarelor). regiunea genunchilor. regiunea omoplatilor. regiunea iliaca. iar escara se va ingriji dupa principiile ingrijirii plagilor.  colacei. regiunea interna si externa a genunchilor.Pozitia DECUBIT DORSAL: regiunea occipitala. regiunea feselor. Bolnavul este pregatit fizic si psihic. local in jurul punctelor dureroase. Se vor aseza colacei sub fiecare regiune predispusa escarei. energic. Dimensiunea fesei se 33 . regiunea umerilor.  unguiente (oxid de zinc inpreuna cu vitamina A si D2) acesta se foloseste doar atunci cand escara exista deja.  musama si aleza. exercita o presiune uniforma asupra locului de palicare si. 3.5-2Litri/24h.  sapun. Alimetatia trebuie sa fie bogata in proteine pentru a favoriza cicatrizarea dar si cu un aport de vitamine. Se efectueaza toaleta bolnavului imobilizat la pat.Pozitia DECUBIT LATERAL STANG SAU DREPT: regiunea trohanteriana. pentru ca se mentin bine pe loc. 2. MATERIALE NECESARE:  Paravan. folosita in plaga. La un interval de 30-60 de minute.Pozitia DECUBIT VENTRAL: regiunea tamplelor. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril.  pudra de talc. de panza sau material plastic. i se explica importanta si necesitatea tehncii si este pozitionat in functie de regiunea care trebuie toaletata in prevenirea escarelor.  alcool medicinal diluat. TEHNICA 32. Bolnavul trebuie hidratat iar necesarul de lichide in 24h este de 1. regiunea coatelor. regiunea sacrala. dar cu multa blandete (timp de 10 minute). regiunea degetelor membrelor inferioare. regiunea calcaielor. Se imbraca bolnavul cu lenjeria curata si i se asigura un confortu fizic si termic adecvat. deoarece pudra.  tavita renala. Se efectueaza masajul regiunilor predispuse escarelor cu alcool diluat prin miscari circulare.  prosoape . regiunea interna si externa maleolara. daca nu sunt semnele aparitiei unei plagi. Se pudreaza cu “pudra de talc”. sapa. absorb exsudatele si sangele din plaga. INFASAREA/BANDAJELE DEFINITIE: Prin infasare se intelege fixarea pansamentului cu ajutorul feselor de tifon. se va anunta medicul.1. se maseaza profound.

Fasa se poate conduce circular. Fasa se fixeaza in jurul capului. Astfel de pansamente se folosesc pentru tratarea plagilor infectate. lasand plaga descoperita. Bolnavul va fi asezat comod in pozitie sezand sau in decubit dorsal. Pansamentele pot fi: a) Protectoare – pentru a feri plaga de contactul cu exteriorul (ex: plagi operatorii sau dupa efectuarea unei punctii). iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul regiunii respective. in asa fel incat acestea sa adere reciproc. sa fie usor accesibila pentru asistenta. Aplicarea fesei se incepe cu o tura circulara. lasand libere pavilioanele auriculare. o acoperim cu un material protector in scopul de a o proteja de mediul inconjurator si fixam acest material cu ajutorul unei fesi sau cu material adeziv. Infasarea corecta se executa dupa urmatoarele reguli generale:  Infasarea mebrelor se incepe de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase. iar infiermiera care sustine regiunea pansata se va aseza la spatele bolnavului sau langa el. se indoaie si se trece cu fasa a doua oara peste capatul liber. cu ture circulare.  Pentru o fixare sigura. coltul fixat cu mana stanga. dupa prima tura. ca sa nu impiedice miscarile asistentei in timpul manoperei. care a ramas in afara. Cu mana stanga se fixeaza coltul fesei. prin coasere. deasupra sprincenelor. pentru a-l fixa. se despica capatul fesei cu ajutorul unei foarfece drepte in suficienta masura pentru a o putea lega.se intelege intreg actul medical prin care dezinfectam tegumentul in jurul unei palgi.  Fasa se infasoara intr-o singura directie. in forma de opt sau in evantai dupa regiunea anatomica unde se aplica. Extremitatea libera se poate fixa cu un ac de siguranta. aplicam peste ea daca este cazul substante medicamentoase. sa nu se desfaca una de alta si sa nu prezinte incretituri.  Turele fesei trebuie sa acopere pe cele precedente. Asistenta care aplica pansamentul va sta cu fata spre bolnav. PANSAMENTELE Prin pansament .  Fasa sa nu fie aplicata prea strans.  In timpul infasarii se vor evita miscarile inutile si se va avea grija sa nu se produca dureri bolnavului.alege in raport cu regiunea unde se aplica. Cand s-a trecut cu prima tura circulara. in spirala. in asa fel ca regiunea care urmeaza sa fie infasata sa fie asezata pe un support sau sustinuta de o infirmiera. CAPELINA Pentru acoperirea intregii bolte craniene se poate folosi infasarea in calota (capelina). curatam si dezinfectam plaga.  Bandajarea incepe cu 2-3 ture circulare numite ture de fixare la o distanta de 10 -15 cm de plaga. b) Pansamente absorbante – folosite pentru a absorbi secretiile. coltul liber se rasfrange. cu ajutorul unui emplastru sau se poate innoda. pentru a nu produce dureri sau tulburari de circulatie si sa nu fie prea larga pentru ca sa nu alunece. apoi se acopera bolta craniana cu ture oblice fixate. Daca fixarea se face prin innodare. secretante: . de obicei de la stanga la dreapta.  Capatul fesei se fixeaza in partea opusa regiunii bolnave si se leaga intrun loc in care nodul nu va incomoda bolnavul.

Sterge cu ajutorul tamponului depozitul de pe faringe si amigdale. numele persoanei care a efectuat tehnica (trebuie evitata atingerea dintilor. MATERIALE NECESARE:  Manusi sterile. imbraca manusile.  tampoane de vata. o treimea mijlocie a coapsei (fata externa). TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic: I se explica tehnica. d) Pansamentele ocluzive – sunt acele pansamente care se fac in scopul de a se izola complet o plaga de exterior. importanta acesteia. TEHNICA 33. Bolnavul este pregatit fizic: pozitionarea acestuia pe un scaun. dupa ce limba a fost apasata cu ajutorul spatulei linguale. SCOP: Pentru depistarea unor germeni patogeni de la nivelul faringelui.c) Pansamentele compresive – sunt acelea care se aplica in copul de a se opri o sangerare sau de a tine stransa o articulatie intr-o entorsa. isi pune masca de protectie. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.  masca de tifon. RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN Exsudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui porces inflamator faringian.  spatula linguala. noteaza in foaia de observatie. 35 .  2-3 ace de seringi. se spala cu apa si sapun.  Erubete prevazute cu tmpoane montate pe port-tampoane sau ansa de platina.  sativ pentru eprubete.  tavite renala. uleioase sau a unei substante coloidale in statul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa. o portiunea externa a bratului in muschiul deltoid. roaga bolnavul sa deschida gura si inspecteaza fundul gatului. TEHNICA 34.. in vederea tratamentului sau pentru depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni. cu tamponl faringian). Asistenta pregateste materialele necesare:  seringi de unica folosinta de diferite dimensiuni. Locurile de electie sunt: o cadranul superoextern fesier. dezbraca mnusile. e) Pansamente umede – se folosesc cu scop antiinflamator. Eticheteaza eprubeta. INJECTIA INTRAMUSCULARA (IM) INJECTIA reprezinta introducerea unei substante in stare lichida in organism prin intemrediul unor ace care traverseaza tesutul organismului. este rugat sa nu manance sis a nu consume lichide. sa nu faca gargara si instilatie nazala cu solutii dezinfectante. INJECTIA INTRAMUSCULARA reprezinta introducerea unor solutii izotone.

Hematom datorita intreruperii unui vas. Asistenta pregateste psihic bolnavul.     comprese sterile. dupa care capata o consistenta dura si inainte de a efectua tehnica zona trebuie palpata si se evidentiaza patrunderea acului in nodul). perpendicular pe tegument. manusi sterile. Daca totusi a patruns in nodul. INCIDENTE/ACCIDENTE 1. Dupa terminarea tehnicii.Supuratie aseptica datorita nerespectarii regulilor de asepsie. se intampina o rezistenta si de aceea se scoate acul si se inlocuieste cu altul steril. pozitionandu-l in decubit ventral. o Se folosesc ace cu o lungime cuprinsa intre 40-70mm si un diametru de 7/10. explicandu-i importanta si necesitatea efectuarii tehnicii si fizic. aspectul macroscopic al solutiei privind culoarea. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. iar daca s-a patruns intr-un vas de sange va fi scos si inlocuit cu altul steril. Se retrage acul si se alege alt loc de electie. 9/10. se pot forma noduli (la inceput sunt durerosi. o Asistenta verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor. introduce lent solutia medicamentoasa. 2. alcool medicinal. claritatea (lipsa flocoanelor sau a impuritatilor). Flocoanele sunt particule vizibile cu ochiul liber rezultate din unirea unor particule foarte fine. Pulberea trebuie sa aiba consistenta si culoarea specifica medicamnetului si nu trebuie sa contina reziduuri. unul asezandu-l intre inelar si degetul mic si cu celalalt dezinfecteaza tegumentul din zona aleasa. o Flacoanele cu pulbere trebuie sa fie sigilate cu protectie de aluminiu sau material plastic. 2 tavite renale. Asistenta aspira si daca nu a patruns intr-un vas de sange. alegand alt loc de electie. nu poate fi injectata. gatul acesteia sau cauciucul flaconului dupa ce se desigileaza. Dupa finalizarea tehnicii. Se indeparteaza acul si se inlocuieste cu unul steril dupa care se elimina aerul din seringa fara a indeparta teaca protectoare a acului. sustinandu-se amboul acului. valabilitatea. Daca acul este prea scurt si solutia se administreaza in tesutul adipos. Se introduce acul de la seringa in fiola si se aspira continutul. Se aseaza seringa pe o compresa sterile.Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri. fesa a fost impartita in patru si se alege cadranul superoextern. solutia de injectat. iar cu mana dreapta introduce acul atasat la seringa. . 3. Imaginar. a acelor. Asistenta medicala imbiba 2 tampoane cu alcool. TEHNICA: Materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril. imbraca manusile steril. o Asistenta verifica integritatea ambalajului seringii. bolnavul este asezat intr-o pozitie comoda ramanand in repaus fizic timp de 5-10 minute. 8/10. inclusiv doza. Cu un tampon imbibat in alcool medicinal se dezinfecteaza fiola. Intinde cu policele si indexul mainii stangi tegumentul. termenul de valabilitate si capacitatea. Acul va fi introdus in intregime. insecte sau urme de umezeala. se poate produce o infectare a zonei. o Se verifica eticheta cu numele medicamentului si valabilitatea.10/10mm. asistenta retrage rapid acul cu seringa si se dezinfecteaza locul comprimand si masand usor pentru a se dispersa solutia si pentru o absorbtie mai rapida.

Venele antebratului. 3.Ruperea acului datorita contractiei voluntare si/sau agitatiei bolnavului. 37 . pregatirea instrumentarului si a materialelor necesare.4. 3. 5. 5. Paracenteza abdominala. scopul puctiei. Punctia venoasa. se extrage manual sau chirurgical. Venele femurale. 7. fundului de sac DOUGLAS. notarea punctiei. ingrijirea ulterioara a bolnavului. P. Scop: Explorator pentru recoltare de sange in vederea examinarii de laborator si terapeutic in administrarea de medicamente sub forma injectiei intravenoase si perfuziei (PEV). Cu ocazia fiecarei punctii trebuie sa tinem seama de: 1. 6. P. TEHNICA 35. Locul punctiei: 1. PUNCTIA VENOASA DEFINITIE: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie. 8. 5. In practica curenta se executa urmatoarele punctii: 1. dar si pentru transfuzare. executia punctiei. pregatirea fizica si psihica a bolnavului. articulara. pregatirea produsului recoltat pentru trimiterea la laborator. 2. 6. Venele de la plica cotului. 4. PUNCTIA DEFINITIE: Prin punctie se intelege operatia prin care se patrunde intr-un vas. rahidiana biopsica.Embolie uleioasa prin injectarea intr-un vas a solutiei uleioase (se poate evita prin verificarea pozitiei acului prin aspirati. osoasa. intr-o cavitate naturala sau patologica. sau recoltarea unei cantitati de 500 ml de sange in edem pulmonar acut sau hipertensiune arteriala. 2. 3. 4. intr-un organ sau orice tesut al organismului cu ajutorul unui ac sau trocar. Venele de pe fata dorsala a mainii.Paralizie prin lezarea nervului sciatic (se evita patrunderea prin respectarea zonelor de electie a injectiei). 2. Acul se poate indeparta. vezicii urinare. 4. reorganizarea locului de munca. Venele subclaviculare.

Se patrunde cu acul traversand in ordine tegumentul in directie oblica.  tampoane.6. Se fixeaza seringa. abductie si supinatie. Se schimba directia acului cu 1-2 cm. MATERIALE NECESARE:  musama aleza. Se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: Injectarea medicamentelor. deoarece exista risc de a face hematom (colectie de sange intr-un tesut). Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun.D. Reorganizeaza locul de munca si noteaza punctia. 7. Palpeaza cu indexul mainii stangi.  ace de 25-30mm si diam de 6/10. acestea devenind turgescente. Se aplica tamponul imbibat la locul patrunderii acului si se retrage brusc acul. se verifica patrunderea acului in vena prin aspirare cu seringa. Aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei. In mana dreapta intre police si restul degetelor se tine seringa. explic tehnica si importanta efectuarii ei. pozitionandu-l in pozitie sezand pe scaun cu bratul in abductie si supinatie sau bolnavul este asezat in pat in D. pana la realizarea hemostazei (oprirea sangerarii). Venele maleolare interne. . executand o usoara compresiune si tractiune in jos. fara a comprima artera.  seringi de capacitate corespunzatoare. astfel incat maneca sa nu impiedice circulatia de intoarcere.  eprubete. 10/10 cu bizou lung. formand un unghi de 30°. Venele epicraniene si jugulare. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic. apoi peretele venos invingand o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. in lumenul venei. imbraca manusile. Se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului. 7/10. fixeaza vena cu policele mainii stangi la 45 cm sub locul punctiei. fizic.  alcool medicinal. Se aseaza sub bratul bolnavului perna protejata de musama si aleza. nu se flecteaza antebratul pe brat. examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului si alege locul de executare a punctiei.  garoul. Se comprima locul punctiei 3 minute.  perna elastica pentru sprijinirea bratului.  solutia injectabila. cu membrul superior sprijinit in extensie. Se dezbraca membrul ales. bratul fiind in pozitie verticala. acul ramanand atasat. strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa (efectuand staza). Pregateste sangele recoltat pentru trimitere la laborator. gradatia si bizoul fiind in sus. Daca este cazul se efectueaza toaleta locala a tegumentelor si se schimba lenjeria daca s-a murdarit. roaga bolnavul sa stranga pumnul pentru evidentierea venelor.  2 tavite renale. daca punctia a fost in scop explorator. Dezinfecteaza locul cu un tampon imbibat in alcool. perfuzie (dupa indepartarea stazei) sau recoltarea sangelui. Bolnavul este instalat comod in pat si este supravegheat.  manusi sterile. locul pentru punctie.

in functie de indicatiile medicamentului introdus. INCIDENTE/ACCIDENTE 1. datorita unei injectii prea rapide sau de substanta care irita tunica interna a vasului.  garou.5-3cm). Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. Obs! Daca nu se foloseste un garou standard. TEHNICA: Materialele au fost pregatite pe masuta protejata de un camp steril si transportate la patul bolnavului. mai jos de locul ales. se va avea grija in timpul efectuarii buclei(nodului). se punctioneaza vena dupa ce am fixat-o cu policele de la mana stanga. pana simtim ca am patruns in peretele venos. dupa care se inainteaza pe traiectul venei 2 cm.  2-3 seringi cu capacitate diferita. MATERIALE NECESARE:  2-3 ace de lungimi variabile (2. Obs! Nu se vor efectua miscari circulare si nu se va flecta antebratul pe brat (risc de producere a hematomului).Flebalgia: durere localizata pe traiectul venelor. o senzatie de gol. vena.  pernuta sau rulou.  comprese sterile. Capetele vor sta in sus si bucla in jos. se introduce acul oblic.  alcool medicinal. 39 . Atentie! Nu se injecteaza aer in vasele de sange deoarece se poate produce EMBOLIE GAZOASA ce duce la EXITUS=MOARTE. 2. Se dezinfecteaza locul. imbraca manusile steril.Hematomul: apare in urma perforarii unei vene. alege locul de electie. Se trece la reorganizarea locului de munca si la notarea injectiei intravenoase. Timpul de administrare poate fi si 10 minute (administrarea calciului). dupa care se maseaza usor bratul in sensul circulatiei venoase si se aplica garoul deasupra locullui de electie (7-8cm).  manusi sterile. sezand sau semisezand. Dupa injectare se tamponeaza locul si se indeparteaza acul rapid. Pregatirea psihica: i se explica bolnavului importanta si necesitatea efectuarii tehnicii si fizic: bolnbavul este pozitionat in pozie decubit dorsal. Injectia intravenoasa necesita in prealabil PUNCTIA VENOASA. Locuri de electie: vezi punctia venoasa. INJECTIA INTRAVENOASA (IV) DEFINITIE: Reprezinta introducerea unei substante medicamentoase pe cale venoasa. dupa care se dezleaga garoul. capetele acestuia sa nu atarne peste locul de electie. antebratul in supinatie.  tampoane de vata. tamponul trebuie sa comprime vasul pana la realizarea hemostazei (oprirea sangerarii).  2 tavite renale. Se aspira pentru a verifica prezenta acului in lumenul venei. cotul sprijinit pe un rulou sau o pernuta protejata de musama si aleza.TEHNICA 36. iar solutia este injectata lent.  solutia injectabila. Se folosesc solutii izotone si hipertone. bratul fiind in extensie.  musama si aleza.

Refacerea venei are nevoie de 24 de ore. histamina).Injectarea solutiei paravenos (pe langa vena): manifestata prin tumefierea brusca a tesutului. Bolnavul este pregatit psihic. Se trece la reorganizarea locului de munca. iar cu mana dreapta se introduce acul brusc. o Regiunea subclaviculara. comprese sterile.  2 tavite renale. dureri accentuate iar in timp. Dupa ce se efectueaza cuta cu mana stanga.Senzatia de uscaciune (valuri de caldura): la nivelul faringelui datorita lezarii unui vas. Pentru injectia pe fata externa a bratului. 4. pozitionandu-l pe acesta in functie de locul de electie. 7/10 mm si lungimea de 30-50mm(3-5cm). Se retrage brusc acul. TEHNICA 37.  Seringi de capacitate corespunzatoare solutiei de administrat. longitudinal 2-4cm.  Alcool medicinal. se dezinfecteaza locul injectiei. o Fata supero externa a coapsei.  Manusi sterile.Embolia gazoasa si cea uleioasa duc la exitus (moarte). Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. dupa care cuteaza o portiune mai mare de tegument cu policele si indexul mainii stangi. urmate de necroza daca solutia administrate a fost iritanta. iar cu dreapta se prinde seringa ca pe un creion. dupa care se injecteaza solutia lent prin apasarea pistonului cu ajutorul mainii drepte. pregatim fizic adica pozitionam bolnavul in pozitie sezand cu bratul sprijinit pe sold si este rugat sa-si relaxeze muschii.Ameteli/lipotimie/colaps: se intrerupe administrarea si se anunta medicul. o Regiunea supra si sub spinala a omoplatului. cu bizoul lung.( Solutiile de administrat sunt izotone si cristaline(insulina. Asistenta dezinfecteaza locul ales. 6. imbraca manusile steril. masand usor pentru a dispersa solutia si pentru o mai buna absorbtie a acesteia. o Flancurile abdominale(insulina). . Se verifica pozitia acului prin aspirare (pentru a nu fi intr-un vas de sange). 5. de aceea in acest timp nu se mai efectueaza alta electie.3.  Solutia injectabila. TEHNICA: Toate materialele au fost pregatite si transportate la patul bolnavului pe masuta protejata de un camp steril.  Tampoane de vata. MATERIALE NECESARE:  Ace su diametru de 6/10. LOCURI DE ELECTIE:: o Fata externa a bratului. INJECTIA SUBCUTANATA (SC) DEFINITIE: Prin injectie subcutanata se intelege introducerea unei substante medicamentoase in tesutul cellular subcutanat. SCOP: Terapeutic. sub pliul(cuta) format(-a). explicandu-i-se tehnica si importanta acesteia si fizic. aceasta se ridica usor dupa planurile profunde.

 manusi sterile. in caz de desensibilizare (afectiune alergica). compusi ai metalelor grele sau metale cu greutate moleculara mare(hg. Anestezic: infiltratia dermica cu novocaina sau alte substante anesteziante. Bolnavul este pregatit fizic si psihic. INCIDENTE/ACCIDENTE: 1. Fizic: pozitionam bolnavul in functie de locul de electie ales (in cazul nostru.1 ml de sol 41 .  solutia injectabila (izotone cu densitate mica). bolnavul va sta in pozitie sezand sau decubit dorsal cu antebratul in extensie si supinatie). Psihic: i se explica tehnica. 2.FLEGMONUL: se previne prin neinjectarea unei solutii uleioase. TEHNICA 38. o fata externa a bratului si a coapsei.  comprese sterile. se intinde si se imobilizeaza tegumentul (in functie de locul ales) cu ajutorul policelui si indexului mainii stangi. avand un diametru de 5-6mm si inaltimea de 1-2 mm (in cazul 0. 4. ea este transportata langa patul bolnavului.Durere violenta prin lezarea unei terminatii nervoase: se retrage brusc acul in plan superior. imbraca manusile steril si dezinfecteaza tegumentulcu alcool. 6/10 si lungimea de 5-10mm cu bizoul scurt. flegmon) sau afectiuni dermatologice. importanta si necesitatea acesteia. MATERIALE NECESARE:  seringi.Hematomul: datorita lezarii unui vas de sange mai mare (se previne prin verificarea pozitiei acului inainte de injectare). i). Se observa la locul de electie. in grosimea dermului si se injecteaza solutia lent. INJECTIA INTRADERMICA (ID) SCOP: Exploratorator: in intradermoreactie. Se prinde seringa cu mana dreapta intre police si degetul mediu si patrunde cu bizoul indreptat in sus. Nu se injecteaza in zonele cu infectii(foliculite.  ace cu diametru de 5/10. Nu se va injecta in zona unei injectii anterioare. formarea unei papule (ridicaturi a tegumentului) ce are aspectul cojii de portocala.Ruperea acului: se extrage manual sau chirurgical.  tampoane de vata. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun.  alcool medicinal. 3.Obs!Nu se injecteaza solutii uleioase. Terapeutic: se utilizeaza mai rar. o orice regiune in scop anestezic. TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril.  2 tavite renale. LOCURI DE ELECTIE: o fata anterioara a antebratului.

Bolnavul este informat sa nu se spele pe antebrat sis a nu comprime locul de electie. INTRADERMOREACTIA LA TUBERCULINA Produsul folosit pentru intradermoreactia la tuberculina este: PPD IC65. Se intinde tegumentul si se imobilizeaza cu policele si indexul mainii stangi. nu si dupa.injectabila). TEHNICA 39. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. se prinde seringa cu mana drepata si se patrunde cu bizoul indreptat in sus in grosimea dermului sis e injecteaza lent . Pe fata anterioara a antebratului stang. in functie de situatie. Daca diametrul e mai mare de 10mm.  2 tavite renale.  Seringi. rezultatul este negativ (deci. 6/10 si lungime 5-6 mm.  alcool medicinal. se dezinfecteaza tegumentul inante de efectuarea tehnicii. se introduc 0. 3.  tampoane de vata.  manusi sterile.  solutia injectabila (tuberculo-proteina). PPD IC65 = tuberculoproteina purificata produsa de institutul Cantacuzino in 1965.Lipsa aspectului de coaja de postocala (datorita patrunderii solutiei sub derm). avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului in grosimea dermului. astfel incat 0. TEHNICA: Se pregatesc materialele si se aseaza pe masuta protejata de un camp steril apoi aceasta se trenaporta langa patul bolnavului. MATERIALE NECESARE:  Ace de diametru 5/10. se poate administra).1ml din solutia livrata sa fie echivalenta biologic cu 1 unitate produs de referinta internationala. Asistenta trece la reorganizarea locului de munca si ingrijirea ulterioara a bolnavului. Daca diametrul este mai mic de 10mm.1 ml din solutia de PPd IC65. 2.Lipotimie (stare de soc): cauzate de substantele injectabile. dupa o dezinfectie prealabila cu alcool medicinal. Se citeste reactia la intervalul de timp stabilit. SCOP: explorator: In diagnosticul tuberculozei si in investigatii epidemiologige asupra populatiei. rezultatul este pozitiv (deci nu se poate administra). 4.Revarsarea solutiei la suprafata tegumentului. Asistenta pregateste pentru starile de soc hemisusccinatul de hidrocortizon cand injectia are ca scop testarea sensibilitatii organismului la diferiti alergeni. Testarea la tuberculina este metoda prin care se poate recunoaste daca organismul a suferit sau nu infectia tuberculoasa. Se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul de electie. De stiut: Injectia ID se poate efectua pe orice suprafata a coapsei in scop anestezic. INCIDENTE: 1. bolnavul a fost pregatit fizic – pozitionarea bratului in extensie si psihic in prealabil. imbraca manusile steril. ca si situatia IDR-ului la tuberculuina.Necrozarea tesutului din jurul locului de electie. In cazul IDR la un medicament.

Dupa maxim 30 de minute se interpreteaza sensibilitatea in functie de reactia locala. se aspira 0. TEHNICA 40. la randul ei se dilueaza cu inca 9ml ser fiziologic. reactia la tuberculina este considerata pozitiva.  antibioticul ce urmeaza a fi administrat. astfel: o cand diametrul nu depaseste 10mm. INTRADERMOREACTIA LA ANTIBIOTICE ( ex: ampicilina. se dilueaza cu 10ml ser fiziologic (daca flaconul are 1.5 grame. o cand diametrul este mai mare de 10mm. ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR SI CHIMIOTERAPICELOR Antibioticele sunt substante organice provenite din metabolismul celuleor vii cum ar fi 43 . Din aceasta dilutie: 1+10=11. amoxicilina) SCOP: explorator.  alcool medicinal.  manusi sterile. cu tendinta la extindere. TEHNICA 41. Citirea se face in maxim 30 de minute: o rezultatul este negativ daca diametrul papulei nu depaseste 10mm si. apare o senzatie puriginoasa (prurit=senzatie de mancarime).  2 tavite renale.1ml solutie ce se administreaza pe fata anterioara a antebratului. o rezultatul este pozitiv daca diametrul papulei este mai mare de 10mm si. Citirea se face la 72 de ore dupa administrare luand in considerare doar papula dermica palpabila si cud enivelare si se masoara in mm. MATERIALE NECESARE:  ace cu bizoul scurt. bolnavul este informat sa nu se spele pe antebrat si sa nu comprime locul respectiv. Se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul de electie. Se observa la locul injectarii formarea unei papule albicioase cu aspectul unei coaje de poatocala de 5-6 mm in diametru si inaltimea de 1-2 mm. care.  seringi. adica daca flaconul de antibiotic are 1 gram substanta activa. In cazul unei alergii la locul de electie al alergenului (antibioticului). solutia se poate administra. solutia nu se poate adminstra.  tampoane de vata. Din solutia obtinuta 1+9=10ml. deci.solutia. deci. se dilueaza cu 15ml ser fiziologic). se aspira 1ml solutie. reactia la tuberculina este considerata negativa. Raportul este 1/100.

siropuri. Antibiograma este o metoda de laborator prin care se determina sensibilitatea la diverse antibiotice a unui germen microbian. administrat la 12 h Cale de administrare: IV+10 ML SER FIZIOLOGIC IM+4ML SER FIZIOLOGIC.V.000UI(doza unica). Ex: Pentru a administra 1. ANTIBIOTICE: 1. AXETINE: 1 gram. 2. care au proprietati bacteriostatatice.600. sau obtinute pe cale sintetica. Doza acestora trebuie respectata in cazul administrarii per os. Ele se pot administra pe diferite cai: per-os / parenteral (I. CEFOZON: 1g administrat la 12 h: Cale de administrare: IV+10ml ser fiziologic/12 ore si IM +4ml 3. se instituie un medicament cu spectru mai larg. In cazul administrarii I. Ampicilina +gentamicina merg asociate si maestecate.Se dezinfecteaza dopul de cauciuc cu un tampon de vata steril imbibat in alcool medicinal. in doze unice.M. Chimioterapicele sunt substante care au actiune bacteriostatica sau bactericida asupra germenilor patogeni dintr-un organism infectat fara a fi toxice pentru organismul gazda.mucegaiurile sau bacteriile. egale. solutii injectabile si unguente.000:4 prize= 400. Administrarea antibioticelor si chimioterapicelor se va face respectand regulile de asepsie pentru a nu se introduce in organism germeni care ar putea produce supra infectii cu urmari fatale. sau I. 1. SCOPUL: este dat de actiunea acestora: distrug microbii. Aceasta se efectueaza inaintea instituirii tratamentului cu antibiotice. Gentamicina + oxacilina nu se amesteca IM sau IV . PROBIOTICE (BIOTIX SI ERCEFLORA DUO). Pentru incarcarea seringii cu substanta din flacoane cu dopuri de cauciuc se va proceda astfel: 1. 12 ore. se imparte numarul tabletelor. organismului. Continutul flaconului este sub presiune.Antibioticele administrate per-os trebuie asociate cu coplex de viatmina B (HEPATOPROTECTOR SAU SILIMARINA).000 UI (unitati internationale) la 6 ore se va calcula astfel: 24h:6h= 4 prize. iar doza va fi impartita conform orarului de administrare. capsulelor la nr prizelor (orelor in care se administreaza medicatia). 5. varful acului ajungand sub nivelul solutiei continutul flaconului va patrunde in seringa datorita fortei de impingere a pistonului.) si intrarahidian (utilizata in cazuri de urgenta. In cazuri de urgenta. 2. este bine sa se dizolve numai cantitatea necesara unei singure administrari.Se rastoarna flaconul. 6. fara a se astepta identificarea germenului si testarea sensibilitatii sale fata de medicamete.M. penmtru protectia florei intestinale (IAURTURI. 4. bactericide sau antimicotice. 5.600. Se administreaza la 6 h Calea de administrare: IV+10ml/6ore IM+4ml 4.Se introduce in seringa o cantitate de aer cu cea a solutiei pe care dorim sa o aspiram. care vor fi administrate la 4. 3. AMPICILINA: 1gram. impiedica dezvoltarea lor fara a avea efecte nocive asupra tesutului. in infectii meningiene). capsule.Se introduce acul atasat la seringa prin dopul de cauciuc pana la nivelul dopului si se introduce aerul sub presiune in flacon. Antibioticele si chimioterapicele se prezinta sub forma de drajeuri.

ritm de 6-8 picaturi/minut. Formele injectabile sunt solutii sau suspensii.Cefalo-sporinele se dilueaza cu apa distilata sau solutie de lidocaina. Se preinta sub forma de pulbere alba. actionand asupra factorilor plasmatici ai coagularii. Nu se administreaza IM.6. Cortizonul este un hormon secretat de stratul cortical al glandelor suprarenale avand actiune complexa. ADMINISTRAREA CORTIZONULUI Hemisuccinatul de hidrocortizon se administreaza in socul anafilactic. IV sau PEV. ADMINISTRAREA ACTH (hormon corticotrop sau adrenocorticotrop-hipofizar). iar inainte de administrare trebuie bine agitate. o solutii in fiole (hemisuccinat de hidrocortizon adm iv). TEHNICA 42.ca doza soc se administreaza 400 (4 fiole) si se corecteaza cu prednison. o solutii in flacoane (hidrocortizon de acetat). cortizonul se administreaza in diferite afectiuni: o astm bronsic. o unguente (fluometazona pivalat se adm local pe tegumente si mucoase). 45 . Alimentatia va fi desodata. o soc anafilactic unde apare si edemul glotic. Se dizolva in apa distilata sau in ser fiziologic. Cortizonul nu vindeca ci modifica reactia la agentul cauzal. eficacitatea fiind de cateva saptamani. 7. Acesta se administreaza in doze progresive de la mic la mare si se administreaza numai in asociere cu un antibiotic (nu se amesteca). ambalata in flacoane inchise. Cortizonul se administreaza la inceput in doze mai mari apoi cantitatea scazand progresiv pana la doza minima de intretinere. este un hormon secretat de hipofiza si stimuleaza secretia cortizonului si a altor hormoni a glandelor suprarenale. lent in solutie glucozata 5%. Cea mai buna forma de administrare a ACTH este in perfuzie continua sau cel putin pe o durata de 5-6 ore. Dizolvatul se pastreaza pe pat de gheata. raportat la numarul dozelor ce trebuie efectuate din acel flacon. AUGMENTIN: 1 gram administrat la 12 ore Calea de administrare: IV+10 ml ser fizologic. ACTH se administreaza si prin perfuzie endovenoasa (PEV). Regimul alimentar va fi sarac in sare. IM sau SC. saraca in glucide. doze pe care le stabileste intotdeauna medicul. o reumatism articular acut. Forma de prezentare: o tablete (predmison adm per-os). Se va administra zilnic 1-3 grame KCl pentru recuperarea potasiului pierdut (ACTH-ul marind eliminarea acestuia). ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR Sunt produse farmaceutice care impiedica coagularea sangelui. Ca actiune antiinflamatoare si antialergica. Tratamentul se face sub control clinic si de laborator. ANTICOAGULATE: HEPARINA: se afla sub forma de fiole sau flacoane de 5000UI (unitati internationale)/ml administrate SC. Se administreaza IV.

aplicarea metodelor terapeutice) tegumentul si a aspectului acestora. care consta in diminuarea constiintei si a vigilentei. cianoza. papule. somnolenta sau obnubilatie (tulburare psihica. edemele. Acestea se datoreaza urmatoarelor cause: 1.Modul lor de actiune asupra proceselor patologice. Modificari ale tegumentului: roseata. marirea pupilelor sub icter (coloratie discreta galbena a tegumentului si a conjunctivei. iritabilitate. modificari ale functiilor vitale. dezorientare in timp si spatiu. Respecta regulile de asepsie si antisepsie. miros. presiune. 2.Efectul terapeutic al medicametului. Geseli tehnice de administrare: schimbarea medicamentului.Scopul pentru care sunt administrate. 3. Dupa orice administrare urmareste efectul medicamentul si supravegheaza bolnavul aflat sub tratament medicamentos. Majoritatea medicamentelor. se raporteaza medicului.Modificarile intervenite in starea psihica si comportamentala a bolnavului ca: neliniste. asistentul medical trebue sa cunoasca: 1. greata. echimoze. aspectul. Urmarirea medicamentului administrat. modificarea caii de administrare. 4. culoarea si integritatea ambalajului). eruptii. senzatie de frig sau caldura. Tinand cont de cantitate. calea de administrare si ritmul de administrare conform foii de observatie. face parte din atributiile elementare ale asistentului medical. tratamentul medicamentos nu este lipsit de pericole.TROMBOSTOP: cale de administrare per-os. Mobilitatea tegumentelor. 3. astfel:  varsaturile la un om bolnav de meningita. varsaturi. aspect. sau icter scleral (dur. diaforeza. inapetenta (lipsa poftei de mancare). Tot ceea ce asistentul medical observa la bolnav in timpul supravegherii si dupa administrarea medicamentului. senzatie de amorteala. respecta doza. aspectul abdomenului. Acesta poate fi insotit de incidente si accidente precum si de complicatii cu urmari immediate sau tardive. diaree sau constipatie. cunoscute ca manifestari secundare ale unor medicamente. tare). 2.Simptome obiective: le semnaleaza asistentul medical spontan sau le cauta in mod voit. varsaturi.Smptome subiective: sunt semnalate initial de bolnav sau evidentiate prin intrebarile adresate de asistentul medical. culoare. dar pot fi porvocate si de medicamentul cu care se trateaza aceasta afectiune.Caracteristicile excretiilor si dejectiilor bolnavului: urina.Ce se asteapta de la aplicarea medicamentului respectiv. administrarea in concentratii nepermise. HEPATHROMBINA: unguent sau gel ce se aplica direct pe tegumente si mucoase. care pot provoca bolnavului o simptomatologie neobisnuita. coma si pierderea completa a cunostintei. mictiuni frecvente sau oligurie. schimbarea lenjeriei de corp si de pat. Pentru a deosebi efectul real al medicamntului de simptomele bolii de baza. injectarea solutiei dupa o tehnica gresita. pe langa actiunea lor principala mai au si o serie de actiuni. vezicule. uneori greu de interpretat. ritm de evacuare precum si continutul in eliminarile patoligice (puroi. paloarea. Asistenta medicala. Verifica calitatea produselor (termenul de valabilitate. transmiterea unei boli infectioase prin infectarea medicamentelor . sange. scaun. refuzul la propria persoana). aspectul mucoaselor. ca: furnicaturi. astfel: asistentul medical va observa in cursul ingrijirii (toaleta bolnavului. durere. 4. paraziti). In cursul supravegherii bolnavului asistenta va tine cont de: 1. sputa. paliditatea sau congestia. pot un simptom de baza al bolii.

TEHNICA 43. se recomanda bolnavului recoltarea urinei pentru urocultura dupa intreruperea tratamentului cu antibiotice. 47 . in sensul crearii unor tulpini rezistente la antibiotice. de unica folosinta din prima urina matinala dupa ce in prealabil si-a facut toaleta organelor genitale.Urina este recoltata dimineata. Aceasta stare apare la 2-3 saptamani. in recipient steril. dar si administrarea medicamentelor alterate. Aspirina poate declansa accese de astm bronsic). in cursul tratamentului cu antibiotice. Recoltarea urinei pentru SUMAR DE URINA SI SEDIMENT URINAR: Bolnavul este instruit sa recolteze urina intr-un urocultor curat. 4. astfel incat. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic si fizic. dupa efectuarea toaletei organelor genitale externe cu apa si sapun si uscarea regiunii cu comprese sterile. Orice tratament trebuie aplicat corect conform indicatiilor medicului. nesteril. observarea bolnavului si raportarea medicului a oricaror abateri de la normal. 2. chiar daunator. 3. dupa primul contact cand se introduce aceasta substanta. blocarea hemoglobinei din sange. Actiunea toxica a medicamentului: tulburari ale anumitor organe sau functii. Se trimit la laborator in maxim 2h 20 ml urina.Dezechilibru biologic: cauzat prin modificarea florei microbiene. astfel: pencilina poate da nastere unei eruptii urticariene sau sa declanseze o stare de soc care poate fi fatala( socul anafilactic). restul microorganismelor care paraziteaza organismul se dezvolta mai intens. pot sa se instaleze imbolnaviri virotice sau micoze prin inmultirea excesiva a acestora.injectate si a instrumentarului utilizat pentru injectii. alterarea uno tesuturi. Un tratament eronat cu antibiotice poate da un rezultat negativ.  Manusi de protectie. Se trimite sumarul de urina la laborator in maxim 1 h de la prelevare. prin distrugerea unei parti a florei microbiene. efect irritant asupra tesuturilor. In urma distrugerii prin antibioticele administrate sau sa selectioneze tulpini de stafilococi rezistente la antibiotice. RECOLTAREA URINEI Recoltarea urinei pentru UROCULTURA: MATERIALE NECESARE:  Recipient steril. Hipersensibilitatea organismului fata de anumite medicamente: poate fi din nastere sau provocata dupa o anumita perioada de timp cand este vorba de o stare alergica sau anafilactica (stare de hipersensibilitatea organismului la o substanta straina (antigen). care a fost introdusa in organism). Bolnavul este educat sa urineze primul jet si se recolteaza in urocultor jetul din mijloc fara a intrerupe jetul si fara a atinge gura urocultorului de tegumentul bolnavului sau de lenjerie. acumularea lor in organism si depunerea lor in diferite organe pe o perioada mai lunga de timp.

TEHNICA 44. RECOLTAREA SANGELUI VENOS PRIN SISTEMUL VACUTAINER
Sangele se recolteaza de obicei, pentru examinari hematologice, biochimice, serologice, bacteriologice.Aceasta metoda asigura confortul bolnavului, calitatea probei de sange si securitatea personalului medical. SCOP: explorator. MATERIALE NECESARE:  Holder – un tub de material plastic, care prezinta la partea superioara amboul la care se ataseaza aculd e punctie prin infiletare, iar in partea inferioara are 2 aripioare;  Acul de punctie care este protejat de carcasa bicolora;  Tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori;  Stativul;  Manusi sterile;  Garou;  2 tavite renale;  Casoleta cu tampoane de vata imbibate in alcool medicinal;  Rulou, pernuta;  Musama si aleza. TEHNICA: Toate aceste materiale sunt pregatite pe masuta de tratament protejata de un camp steril. Bolnavul este pregatit psihic este anuntat si I se explica importanta tehnicii dar si necesitatea efectuarii cesteia. Pregatirea fizica – bolnavul este pozitionat in sala de tratament, pe un scaun in pozitia sezand cu membrul superior in abductie, extenisie si supinatie. Asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile steril, verifica banda de siguranta a acului de punctie (integritatea si termenul de valabilitate). Indeparteaza carcasa de culoare deschisa sau alba a acului prin rasucire, infileteaza capatul liber al acului in holder, aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului de electie, indeparteaza carcasa colorata a acului, executa punctia venoasa; introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediusul si cu policele impinge tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului. Dupa prelevarea sangelui, se scoate tubul din holder prin impingere asupra aripioarelor laterale cu policele si se introduce tubul urmator. Dupa recoltare, se retrage acul din vena comprimand locul punctiei timp de 3-5 min cu tamponul imbibat in alcool, fara a flecta antebratul pe brat. Se eticheteaza tuburile si se trimit la laborator, se reorganizeaza locul de munca, acele utilizate se depun in recipientul pentru intepatoare. Se va asigura bolnavului confortul termic si fizic, apoi se va supraveghea.

TEHNICA 45. RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE

Procedeul de recoltare este in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze.Pentru majoritatea recoltarilor este necesar ca bolnavul sa nu manance in dimineata recoltarii, “a jeun” = pe nemancate; sa

nu consume nimic de la cina pana in dimineata in care se efectueaza recoltarea. Recolatrea sangelui pentru examene hematologice se face prin 2 metode: 1. Prin punctie capilara; 2. Prin punctie venoasa. 1. Recolatrea sangelui prin punctie capilara (prin intepare) pentru examenele: HLG – hemoleucograma, dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si coagulare, examen parazitologic. MATERIALE NECESARE:  Manusi sterile;  Tavita renala;  Casoleta cu tampoane imbibate in alcool medicinal;  Ace sterile;  Lame degresate;  Lamele (frotiuri). TEHNICA: Se pregatesc materialele pe o masuta protejata de un camp steril si se transporta in apropierea bolnavului. Pregatirea psihica: I se explica bolnavului necesitatea tehnicii. Pregatirea fizica: bolnavul va ocupa pozitia sezand cu mana sprijinita. Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile steril, apoi se dezinfecteaza tegumentul degetului inelar si mediusul cu un tampon de vata imbibat in alcool (evitand congestionarea prin frecarea puternica). Se asteapta evaporarea alcoolului, apoi cu un ac steril se inteapa cu o miscare brusca tegumentul pulpei degetului in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe straturile cutanate. Cu un tampon uscat se sterge prima picatura, se asteapta sa se formeze o alta picatura de sange din care se recolteaza cu lama, dupa care se sterge cu un tampon locul. La extremitatea lamei curate si degresate se recolteaza o picatura de sange, diametrul aproximativ 3-4 mm intr-un unghi de 45° cu lama. Se aseaza o lamela cu marginea slefuita dupa ce picatura de sange s-a intins, lamela se impinge catre partea libera a lamei pastrand mereiu acceasi inclinatie si antrenand toata picatura fara a o fractiona.Lama se agita pentru a se usca, apoi proba se transporta la laborator imediat dupa etichetare. 2. Recolatrea sangelui prin punctie venoasa (examen hematologic, VSH, hamatocrit) VSH-ul – este o analiza soimpla care se bazeaza pe proprietatea glubulelor rosii (hematii, eritrocite) de a se cimenta, depune intr-un tub de sticla, dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu o substanta anticoagulanta (citrat de sodiu 3,8%). VSH-ul se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan, dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii fara sa fie centrifugat in prealabil. MARETIALE NECESARE:  Sistemul VACUTTER, tubul VACUTTER care contine o substanta anticoagulant 3,8% citrat de sodiu;  Materiale necesare pentru a efectua punctia venoasa. TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril. Pregatirea psihica: bolnavul este pregatit si anuntat cu 24h inainte sa nu manace cu 12h inainte de recoltare si sa pastreze repaus fizic. Pregatirea fizica: bolnavul este asezat in pozitia corespunzatoare dupa caz salon sau sala de tratament. Se dezbraca bratul, se aseaza sub acesta un rulou. Asistenta se spala pe maini, alege locul punctiei si dezinfecteaza si executa punctia venoasa. !! VSH-uL se recolteaza fara garou in tub NEGRU!! Se recolteaza 1,6 ml sange, se retrage acul din vena sis e aplica un tampon imbibat in alcool 49

medicinal (fara a flecta antebratul pe brat). Se aseaza tubul in stativ, se trece la reorganizarea locului de munca. Se trece la ingrijirea bolnavului, i se asigura pozitie comoda, se completeaza buletinul, se eticheteaza produsul. 1. Recolatrea sangelui pentru determinarea hematocritului recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, se recolteaza 2 ml sange pe citrat de EDTA (acid etilendiaminotetraacetic) 1%. In tubul de culoare MOV. Tub MOV pentru HLG – hemoleucograma; 2. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice se efectueaza prin punctie venoasa dimineata, bolnacvul fiind nemancat. Se recolteaza 5 ml sange in tubul fara substanta anticoagulanta (tub ROSU). Toate acestea sunt pentru determinarea: uree sanguina, acid uric, creatinina, bilirubina, colesterol, transaminaza, amilaza, electroforeza, calcemie, sideremie, ionograma sanguina, glicemie etc. Tub ROSU: (fara anticoagulan) uree sanguina, acid uric, creatinina, bilirubina, colesterol, transaminaza, amilaza, electroforeza, calcemie, sideremie, ionograma sanguina, glicemie; Tub ALBASTRU: fibrinogen (4 ml sange cu 0.5 ml citart de Na 3,8%), timp de protrombina (se recolteaza 4,5 ml sange/anticoagulant 0,5 ml oxalat de K); Tub MOV: HLG, pentru determinarea hematocritului; Tub NEGRU: VSH, grup sanguin, RH-ul. 3. Recoltarea sangelui pentru examene serologice: Recoltarea sangelui pentru examene seriologice releva prezenta sau absenta anticorpilor in serul bolnavului. SCOP: diagnosticarea unor boli infectioase cum ar fi sifilisul, febra tifoida. TEHNICA: Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, intr-o cantitate de 5 -10 ml intr-o eprubeta, dupa coagulare se desprinde vcheagul de pe peretele eprubetei iar dupa 30 de minute se decanteaza serul intr-o alta eprubeta cu ajutorul unei pipete prin aspirare. Serul nehemolizat are culoare galbuie, iar cel hemolizat are culoare roz. 4.Recoltarea sangelui pentru examene bacteriologice (hemocultura): Reprezinta introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examne bacteriologic. SCOP: descoperirea bacteriilor atunci cand se suspecteaza o septicemie sau o bacteriemie. MARETIALE NECESARE:  Pentru punctia venoasa;  Trusa cu pense sterile;  Casoleta cu material moale;  Seringi de 20 ml;  Apa si sapun;  Alcool iodat;  Alcool medicinal;  2 recipiente cu medii de cultura (unul cu bulion citrat si altul cu geloza semilichida). TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe o masuta protejata de un camp steril si transportate langa patul bolnavului. Pregatire psihica: I se explica tehnica si necesitatea efectuarii ei. Pregatirea fizica: ocupa pozitia sezand pe un scaun. Se spala regiunea plicii cotului . Tehnica este efectuata de catre 2 asistenti medicali in care primul asistent se spala pe maini si imbraca manusile steril, iar cel de-al doilea asistent dezinfecteaza locul cu alcool medicinal, apoi

Pregatirea fizica: Se dezbraca bolnavul in regiunea toracica. se efectueaza insamantarea aeroba.aplica garoul.cu mainile in solduri si coatele trase inainte. Calmante ale tuse. I se asigura confortul fizic si termic. Bolnavul este condus la serviciul de radiologie.dupa o inspiratie profunda. iar cel de-al doilea asistent desface garoul inainte de retragerea acului. al atelectaziilor pulmonare (turtirea sau colabarea unui plaman datorita lipsei aerului alveolar) si al modificarilor calibrului bronhiilor. TEHNICA 47. este pozitionat in pozitie ortostatica . TEHNICA 46. a modificarilor de volum si de forma in vederea stabilirii diagnosticului. Dupa finalizarea tehnicii.i se explica cum trebuie sa se comporte in timpul examinarii ( miscari respiratorii: inspir.apnee. Dupa terminarea examenului asistentul medical ajuta bolnavul sa se imbrace si il conduce in salon. 1 Antispastic ( pentru reducerea / scaderea secretiilor salivare).iar examinarea se face in apnee.cu pieptul apropiat de ecran sau de caseta cu film (cand pozitia ortostatica este contraindicata bolnavul va ocupa pozitia sezand sau DD). Medicatie expectoranta. Primul asistent efectueaza punctia venoasa si aspira sangele necesar examenului. 51 . Anestezic: Substanta de contrast. TEHNICA: Pregatirea psihica: I se explica bolnavului conditiile in care se va efectua examinarea:camera in semiobscuritate. Buletinul de analize este completat. Se noteaza in FO examenul radiologic efectuat si data.in spatele ecranului. Scuipatoare. SCOP: Studierea morfologiei si functionalitatii plamanilor. iar recipientul cu geloza semilichida – insamantare anaeroba. SCOP : In diagnosticarea tumorilor pulmonare.expir). apoi materialul este trimis la laborator. bolnavul e supravegheat. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU BRONHOGRAFIE Bronhografia – reprezinta examenul radiologic al arborelui bronsic dupa introducerea in caile respiratorii cu ajutorul unei sonde a unei substante de contrast (opace la razele Röntgen si sunt hidro si liposolubile) . Primul asistent pregateste produsul recoltat in recipientul cu bulion citrat.aparat sau segment. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU RADIOSCOPIE DEFINITIE: Radioscopia reprezinta examinarea unui organ sub ecran fluorescent prin expunerea partii examinate intre ecran si razele X .fara ca bolnavul sa ridice umerii. Radiografia reprezinta fotografierea imaginii radiologice pe film radiologic ce permite controlul comparativ cu imaginile anterioare ale aceluiasi organ. MATERIALE NECESARE:        Medicatie pentru sedare.

 Tavite renale.  Aspiratorul electric. In timpul injectarii substantei de contrast bolnavul va fi ajutat sa-si schimbe pozitia DD.introduce sonda in arborele bronsic si apoi substanta de contrast usor incalzita.  Departator.DLSDLD.reprezinta explorarea arborelui traheo-bronsic sub vizibilitate directa cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop. asezat pe masa de examinare in pozitia DD cu extremitatea cefalica in extensie cu ajutorul tetierei cu care este prevazuta masa de examinare. Dupa examen se ajuta bolnavul sa se imbrace si va fi condus in salon. Bolnavul este anuntat sa nu manance in dimineata examenului.In ajunul examinarii se administreaza o tableta de Fenobarbital sau Bromobal. Dupa .Xilina 2% . in mana dreapta va tine o tavita renala. Asistentul medical serveste medicul cu instrumentele si materialele solicitate. Se anunta bolnavul sa nu manance in dimineata efectuarii examenului. Cu jumatate de ora inaintea examenului se va administra Atropina (prin IM) pentru a reduce secretia salivara. Bolnavul este condus in camera de bronhoscopie.10 ml.i se creeaza acestuia un climat de siguranta pentru a coopera.Medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii.  Substanta anestezianta .  Masca – pentru medic si asistentul medical.DV. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU BRONHOSCOPIE Bronhoscopia .  Seringi de 5.precum si un calmant al tusei. iar medicul cu ajutorul unui spray cu Xilina 2% ii anesteziaza limba.va fi pozitionat in DD putin inclinat spre partea care trebuie injectata. orofaringele. urmand sa anestezieze arborele traheo. va scoate limba. Bolnavul nu mananca si nu bea 2 h pana cand inceteaza efectul anestezicului si va fi instruit sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina prin tuse (nu se inghite pentru a nu produce intoxicatie cu Iod).punandu-l in legatura cu alti bolnavi carora li s-a efectuat examenul.bronsic. MATERIALE NECESARE :  Bronhoscopul – ales de medic cu toate anexele sale sterilizate. Cu 2-3 zile inainte de bronhografie bolnavul va primi expectorante. isi deschide larg gura. Pregatirea fizica: Bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace.cu toracele ridicat apoi cobarat. Pregatirea fizica: Bolnavul este asezat pe un scaun. in pozitia trendelemburg pentru dispersarea substantei de contrast. TEHNICA 48. instiland picatura cu picatura anestezicul usor incalzit. TEHNICA: Pregatirea psihica: Bolnavul este anuntat si convins de necesitatea examenului.TEHNICA: Pregatirea psihica: Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea efectuarii tehnicii.  Tampoane pe port-tampoane.  Oglinda frontala. cu ajutorul unei seringi.  Casoleta cu material moale: comprese sterile.tampoane de vata.  Pense.

Asistentul medical va dezinfecta locul ales prin badijonare cu tinctura de iod. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU PLEUROSCOPIE PLEUROSCOPIA ( Endoscopia cavitatii pleurale ) . Dupa anestezie medicul patrunde cu trocarul in cavitatea pleurala si inlocuieste imediat stiletul cu sistemul optic al pleuroscopului racordat la reteaua electrica. dupa o prealabila insuflare a cavitatii pleurale cu aer. de-a lungul liniei axilare.reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. in spatiul III sau IV intercostal. Medicul stabileste locul de intrare a acului in cavitatea pleurala. TEHNICA 50. iar cealalta deasupra capului.iar pentru a preintampina deschiderea plagii se inchide cu agrafe sau este fixatade medic. TEHNICA: Inregistrarea EKG-ului necesita repausul psihic si fizic absolut al bolnavului.Inregistrarea EKG-ului se face cu aparate speciale numite electrocariografe. iar inregistrarea se va efectua chiar la pat. Mana dinspre pat va fi asezata sub cap.examinare bolnavul ramane la pat si timp de 4 h se va retine de la alimentatie.reprezinta explorarea vizuala a cavitatii pleurale cu ajutorul unui instrument optic. TEHNICA: Bolnavul este controlat radioscopic in prealabil.care vor infasura cutia toracica. serveste apoi medicul cu solutia anestezianta – Novocaina 1%. Plaga va fi pansata destul de strans cu fese de tifon . iar timp de 2-3 zile bolnavul primeste un regim de crutare a laringelui: lichide si alimente pasate. SCOP : Stabilirea etiologiei proceselor inflamatorii pleurale si diagnosticarea unor tumori.iar in cazurile in care bolnavul nu este transportabil ( IMA. este dezbracat pana la brau si asezat pe patul de tratament in DL cu partea interesata in sus. PREGATIREA SI EFECTUAREA EKG-ului EKG –ul .In primele 2 zile de la interventie se administreaza un regim alimentar usor de digerat si bogat in carbohidrati. TEHNICA 49. Dupa examinare se urmaresc functiile vitale. In acest scop asistentul medical va pregati bolnavul din punct de vedere psihic cautand sa-i indeparteze orice frica. Asistentul medical supravegheaza functiile vitale. neliniste sau tensiune nervoasa. din cauza iritatiei cauzate de tubul bronhoscopului. 53 . EKG-ul se inregistreaza de obicei in camera de electrocariografie. Dupa examen bolnavul va fi transportat in salon pe carucior si asezat pe pat cu multa blandete. tromboze) aparatul va fi transportat in salon.

Punctul intermediar V3 . iar bolnavul va fi transportat in salon.claviculara. OXIGENOTERAPIA SCOP : Asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen pentru combaterea hipoxiei.ul este interpretat intotdeauna de medic in completarea datelor clinice.pe mijlocul liniei care uneste V2 cu V4.15 min inainte de inregistrare. iar 6 precordial. Q. Asistentul medical trebuie sa asigure o temperatura optima a camerei. dar si in cazul unor complicatii postoperatorii: hemoragii. 2. Bolnavul va fi asezat comod in pozitia DD si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.in spatiul al IV-lea intercostal pe marginea dreapta a sternului. 6. este utilizata pentru terapii pe termen lung.exploreaza ventriculul stang. insuficienta cardiaca.nascuti. • Galben – membrul superior stang. de aceea este recomandat sa fie adus in camera de inregistrare pe carucior sau fotoliu rulant.Bolnavul trebuie sa se odihneasca 10.este metoda cea mai frevcent utilizata. TEHNICA 51. T. R.21 ºC. Dupa incheierea inregistrarii se deblocheaza aparatul si se indeparteaza electrozii. 1. METODE DE ADMINISTRARE A OXIGENULUI: 1. S. data de integistrare. Punctul parasternal stang V2 . • Rosu – membrul superior drept. 20.in spatiul intercostal IV pe marginea stanga a sternului. contraindicata la bolnavii cu afectiuni ale mucoasei nazale.este indicata in hipoxie circulatorie cum ar fii: IMA. Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod conventional astfel: P. .exploreaza ventriculul drept.exploreaza septul interventricular. V5 si V6 . V1 si V2 . MONTAREA ELECTROZILOR: Electrozii se monteaza pe partile moi ale extremitatilor: se fixeaza 4 electrozi pe membre. Punctul parasternal drept V1 . tulburari respiratorii si circulatorii. Punctul axilar anterior V5 – la intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga. • Verde – membrul inferior stang. bolnavii anesteziati cu anestezie generala. V3 si V4 . Intre doua cicluri cardiace se inscrie o linie zero potential. • Negru – membrul inferior drept. Punctul medio. 4. 5. in stari de soc. Sonda nazala . Asistentul medical noteaza pe EKG numele si prenumele bolnavului. edem pulmonar acut sau in hipoxii respiratorii de diverse cauze si grade. Punctul axilar mijlociu V6 – la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga. Oxigenoterapia . permite administrarea de oxigen in concentratie de 25 – 45% . in unele situatii la lehuze si nou. EKG.clavicular V4 – in spatiul al V-lea intercostal pe linia medio. 3.

deci necesita interventie chirurgicala. 4.permite administrarea oxigenului in conc. in functie de recomandarea medicului se va fixa debitul de administrare a oxigenului.60% .mascand partial meatul auditiv extern) . masurarea lungimii sondei pe obraz de la nara pana la targus (proieminenta cartilaginoasa a pavilionului urechii situata anterior. O buna pregatire in vedera interventiilor chirurgicale imbunatateste prognosticul si reduce riscul de complicatii intra sau postoperatorie. dar si pulsul.2. este frecvent utilizata la copii.pentru fixarea sondei.p. iar pentru a nu disloca cortul. dar si la bolnavii agitati. dezobstruarea cailor respiratorii. 3. este contraindicata la bolnavii cu arsuri la nivelul fetei. Ochelarii pentru oxigen . Supravegherea bolnavului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitie a unor complicatii. psihic si lamurirea lui privind interventia chirurgicala. a) Pregatiri generale este pregatirea la care sunt supusi toti bolnavii inainte de operatii si anume:  Menajarea bolnavului d. Asistentul medical va supraveghea efectul administrarii oxigenului.  Banda adeziva . masca – in functie de metoda aleasa. utilizata la copii. Ansamblarea echipamentului. Cortul de oxigen . ochelari pentru oxigen. MATERIALE NECESARE:  Sursa de oxigen umidificator (un recipient cu apa pentru barbotarea oxigenului). TEHNICA 52. 55 . de 50% . introducerea sondei in nara si fixarea acesteia de obraz cu banda adeziva. PREGATIREA PREOPERATORIE In sectia de chirurgie sunt tratati bolnavii care nu au alta alternativa de dtartament. TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic si fizic. accentueaza starea de anxietate mai ales la copii.acordarea suportului psihic. cort de oxigen.aceasta metoda permite administrarea de oxigen in concentratie de 40 . Bolnavul este asezat intr-o pozitie corespunzatoare.sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari. mobilizarea periodica a sondei prin schimbarea acesteia in cealalta nara sunt alte sarcini ale asistentului medical. iar daca este posibil in pozitia semisezand pentru a favoriza expansiunea pulmonara.  Sonda nazala. va observa coloratia tegumentelor.d.v.copii vor fi supravegheati permanent. umectarea sondei cu apa sterila pentru o mai buna alunecare si prevenirea lezarii mucoasei. va masura si urmarii respiratia. Masca .

bolnavul este supus unei toalete generale. iar daca perioada de ingrijire preoperatorie este mai lunga. Tot in vederea echilibrarii organismului se cauta indepartarea durerii.  Stabilirea datei interventiei chirurgicale in functie de starea bolnavului. b) Pregatiri speciale – sunt masuri aplicate numai in cazul anumitor interventii chirurgicale sau numai anumiti bolnavi si au drept scop reechilibrarea unor deficiente functionale ale organismului. se va observa integritatea . grup sanguin. Protezele dentare. In vederea conducerii la sala de operatie. si in caz de boli sau pusee acute (afectiuni cu strai febrile mari). a reactivitatii organismului sid e rezistenta.  Pregatirea bolnavului in vederea introducerii in sala de operatie.  Golirea si la nevoie spalarea cavitatilor naturale ale organismului precum si toaleta bolnavului. este in functie de timpul avut la dispozitie. acestea vor fi izolate prin pansamente cu material adeziv. Reechilibrarea hidroelectrolitica se va face in functie de carente. astfel ca interventia chirurgicala se imparte in:  Operatii necesare urgente. glucidica. Acesti bolnavi vor fi internati in saloane cu alti bolnavi care au fost operati pentru a discuta cu ei si a le inlatura nelinistea. In seara dinaintea operatiei si dimineata se efectueaza spalatura vaginala cu solutie antiseptica. iar dimineata cu o ora. iar oja de pe unghii este stearsa. parul este strans. asigurarea somnului si a odihnei si alimentatia corespunzatoare. Posibilitatea de a aplica aceste masuri. In ziua premergatoare operatiri. proteica. Explorarea capacitatii de aparare a organismului. Somnul bolnavului este asigurat cu hipnotice. bolnavul isi goleste vezica urinara. Regiunea pe care se va interveni este supusa unei igiene riguroase. asigurarea repausului fizic si psihic.  Operatii care nu sunt absolut necesare interventia putand fi amanata. Inaintea interventiei chirurgicale. se urmareste o vitaminizare completa a bolnavului si se urmareste si starea de hidratare. doua inainte se mai poate administra sedative. In seara zilei dinaintea operatiei. Alimentatia este adaptata bolii de baza asigurand nevoile energetice ale organismului. In cazul interventiilor laborioase se va efectua ionograma si proteinemia. biochimia sangelui si a urinei pentru examenul sumar de urina. interventia chirurgicala se va evita in timpul menstrustiei. vitaminizare. Inainte de interventie. se va observa bolnavul privind eventualele reactii la medicamente sau alimente. glicemie. bolnavii trebuie feriti de traumatisme psihice.  Operatii necesare dar neurgente. daca a mancat se va efectua spalatura gastrica. timp de coagulare si sangerare. bolnavul bea doar lichide. iar daca nu este posibil se efectueaza toaleta pe regiuni la pat sau doar a regiunii care va fi supuse interventiei chirurgicale. iar in cazul stenozei pilorice se efectueaza spalaturi gastrice cateva zile inainte. majoritatea sunt obsedati de frica interventiei fapt ce duce la scaderea rezistentie organismului. In vedera explorarii capacitatii de rezistenta a organismului se va recolta sange pentru: HLG. Se va efectua EKG. iar in ziua respectiva nu mananca. radioscopie pulmonare si se va evalua functiile vitale.  Intarirea rezistentei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitica. bijuteriile sunt indepartate. iar in unele cazuri se practica sondajul vezical. bolnavul este incurajat si calmat de catre asistenta medicala. Daca pe suprafata pielii exista leziuni. Daca este posibil.

puls tahicardic si filiform va indica o hemoragie interna. iar daca exista secretii bronsice se dezobstruiaza caile respiratorii prin aspiratie. tavita renala. alcool. d) Supravegherea bolnavului post-operator in primele zile.) . se masoara in primele 2 h din 15 in 15 minute. Langa pat se pregateste sursa de oxigen.tegumentelor.  Aparatul cardiovascular – pulsul se masoara de cateva ori pe zi. urinar. Se pregateste patul cu lenjerie curata. In primele ore lumina este redusa. TEHNICA 53. c) Ingrijirea in perioada post-operatorie Bolnavul este atent supravegheat deoarece pot aparea tulburari grave de respiratie. intervalul ce cuprinde cateva zile sau luni. semiobscura. apoi in urmatoarele 24 h din 2 in 2 h precum sid e fiecare data cand medicul cere. varsaturi. musama si aleza. starid e agitatie sau gesturi necontrolate. prosoape etc. DV.  Temperatura – se masoara de cel putin 2 ori/zi. cardiotonice. Pentru cei anesteziati general. pansamente. vata. daca tipul operatiei permite. In aceasta perioada supravegherea si ingrijirea bolnavului se va face foarte atent urmarind mai multe aspecte: a) Pregatirea salonului si a patului Salonul trebuie sa fie amplasat intr-o zona mai izolata a sectiei si sa contina cat mai putine paturi. b) Transportul bolnavului de la sala de operatie Transportul se face cu targa sau caruciorul port targa. sericngi. uneori respiratia putand fi impiedicata de bandaje sau aparate de imobilizare. Aspectul general se refera la aspectul si culoarea mucoaselor. dimineata si seara sau suplimentar la indicatia medicului. in prima zi e mai slab si mai frecvent datorita pierderii de sange apoi isi revine. fata i se acopera cu un tifon. circulatie.  Aparatul respirator se evalueaza prin frecventa si amplitudinea respiratiei. Uneori modificarile pulsului arata complicatiile postoperatorii (ex: puls bradicardic si amplu dupa interventii cerebrale. eventual in unele cazuri patuls e incalzeste. dar asezarea sa in pat va fi efectuata de mai multe persoane. Pozitia bolnavului aflat inca sub anestezie este in DD in special in caz de rahianestezie. iar temperatura mediului ambiant nu va depasi 25°C. Aistenta medicala insoteste bolnavul in sala de operatie impreuna cu documentele necesare si ramane langa bolnav pana cand acesta va fi narcotizat (anesteziat). 57 .T. a faciesului precum si starea tegumentului. DL stg sau dr. daca apare dispneea se administreaza oxigen. pozitia Fowler (DD cu genunchii flectati pentru relaxarea musculaturii abdominale). arata o compresiune cerebrala. caderea limbii. se dezinfecteaza cu alcool iodat si se imbraca bolnavul cu lenjerie curata. garou. se practica radarea regiunii. punga cu gheata. INGRIJIREA POST-OPERATORIE Se numeste perioada post-operatorie intervalul dintre sfarsitul operatiei si vindecarea completa a bolnavului.A. medicamente calmante. se degreseaza cu solventi organici. bolnavul este bine invelit. pot fi asezati in DL stg sau dr fara perna. Pozitia bolnavului dupa eliminarea anestezicului se poate schimba tredelemburg. Frecvent apar stari febrile in evolutia postoperatorie sau subfebrilitate care este normala a 2-a si a 3-a zi dupa interventia chirurgicala.

realizandu-se prin intermediul aplicarii pungii cu gheata care reduce circulatia prin vasoconstrictie reducand astfel riscul de hemoragii si formarea hematomului. In combaterea durerilor postoperatorii localizate. mai intense noaptea. iar daca apar sughituri este semn de iritatie peritoneala. iar daca bolnavul varsa. Initial . e) Supravegherea pansamentului. Asezarea in pozitia de menajare a partilor dureroase: pozitia bolnavului trebuie sa puna in repaus zona afectata si sa evite compresiunea terminatiilor nervoase. lichidele se vor administra parenteral. Supravegherea pansamentului are in vedere si examinarea atenta a plagii. Primul scaun spontan se elimina de obicei in ziua a 3-a si se noteaza in foia de temperatura a bolnavului. Urina se masoara si se noteaza. 3. iar pentru combaterea insomniei se administreaza hipnotice. Durerile postoperatorii pot prezenta intensitati diferite in functie de locul si felul interventiei si tipul de activitate nervoasa a bolnavului. Se vor inlatura nelinistile bolnavului. De asemeni oferirea si crearea echilibrului psihic va induce o vindecare mai rapida. iar in caz de retentie urinara se efectueaza sondajul vezical.  Aparatul digestiv se supravegheaza bolnavul in vederea varsaturilor. piafen. De asemenea se vor urmari starea mucoaselor si restabilirea functionarii tranzitului intestinal – eliminari spontane de gaze. Utilizarea tratamentelor si tehnicilor calmante. uneori cand mictiunea nu are loc se va incerca stimularea prin asezarea unui termofor sau se poate administra 0. culoarea. Se refera la combaterea setei si restabilirea echilibrului hidric prin administrarea de lichide. dupa care se atenueaza si dispar in decurs de 36-48h. frecventa schimbarii pansamentului fiind in functie de aparitia semnelor locale (supuratii) si generale (febra) pe care bolnavul le prezinta. enervarile si se vor favoriza vizitele apartinatorilor. Durerile cele mai intense apar in primele 24 h dupa operatie. Pentru combaterea durerilor se foloseste un complex de masuri ce vizeaza: 1. morfina. 2. Daca pansamentul este compresiv se va urmari starea tegumentelor din jur. sunt tinute in liniste si obscuritate si la nevoie li se administreaza sedative. tramedol. insa dupa 4-6-12 h bolnavul este invitat sa urineze.5 gr metenamina (pentru relaxarea musculaturii). se observa aspectul. f) Combaterea durerilor post-operatorii si suportul psihic al bolnavului. Linistea bolnavului – se refera la asigurarea unui climat de siguranta care va avea un efect pozitiv asupra sanatatii sale. Alimentarea bolnavului postoperatorie este individualizata evitandu-se regimul de foame prelungit. emotiile. La intocmirea dietei se va tine cont de felul operatiei si starea generala a operatiei. iar buzele vor fi umezite. Aparatul excretor de obicei in primele ore dupa interventie bolnavul nu urineaza. O atentie deosebita trebuie acordata supravegherii si menajarii sistemului nervos al bolnavului deoarece au un rol primordial in coordonarea activitatii tuturor organelor. a tegumentului din jur si eventualele secretii care uneori sunt recoltate pentru examen de laborator. Pansamentele se supravegheaza imediat dupa instalarea bolnavului in salon (se va urmari daca nu s-a deplasat precum si secretia in plaga). g) Rehidratarea si alimentatia bolnavului. fortral. Pansamentul este schimbat la recomandarea medicului. Pentru calmarea durerilor se pot administra calmante cum ar fi mialgin. Daca bolnavul nu varsa. o actiune favorabila o are frigul. Persoanele agitate si nelinistite se supravegheaza cu mai multa atentie. lichidele se administreaza peros (pe cale orala) cate o inghititura la 10 – 15 min.

iar din ziua a 3-a piureuri de legume sau alimentatia semilichida. scaunul este de la moale pana la solid. pneumonii hipostatice. peristaltismul se imbunatateste. MATERIALELE NECESARE:  Musama si aleza.  Manusi chirurgicale.regimul alimentar este hidric apoi se introduc supe strecurate. acestea se pot golid e continut de cateva ori. TEHNICA 54.  Foarfeca.  Lighean. Dupa interventiile obisnuite care nu prezinta complicatii. Aspectul scaunului in functie de tipul stomei:  In colostoma descendenta.  In ileosotma scaunul este lichid si continuu.  Pungi deschise cu golire. ventilatia pulmonara se intensifica sis e pun in miscare muschii. Stomele se clasifica astfel: 1. 2. Bolnavii care au fost operati sub anestezie locala se pot mobiliza uneori imediat dupa interventie. ascendenta. transversa. mobilizarea incepe din prima zi dupa operatie. sunt dotate cu un sistem de atasare pe tegument si sunt impermeabile.  Vas cu apa calduta. anchiloza articulatiilor. Ileostoma – deschidere in intestinul subtire.  Prosoape hartie sau fasa.  Recipient pentru materialele murdare.  Pungi colectoare. Mobilizarea bolnavului se face cat mai precoce. atrofii musculare. h) Mobilizarea bolnavului. iar gaura de 59 . in urma miscarilor circulatia sanguina devine activa. deschidere. Ca si tipuri de pungi avem:  Pungi inchise care dupa umplere se arunca. Mobilizarea se efectueaza progresiv si instituita precoce duce la evitarea complicatiilor imediate sau tardive: tromboze venoase.  Sapun lichid pH neutru.  In colostoma transversa scaunul e lichid sau moale. Din a 6-a zi se poate trece la alimentatia normala. INGRIJIREA STOMEI Stoma = gura. gaura. escare. Pungile colectoare sunt confectionate din material plastic. Colostoma – deschidere in intestinul gros care poate vi descendenta. constipatii etc. pe langa toate acestea bolnavii devin mai increzatori.  In colostoma ascendenta de la lichid la pastos. Cea mai frecvent folosita este colostomia la nivelul colonului descendent pentru cancerul rectal sau anal.

Pregatirea fizica: asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun. TEHNICA 55. ajuta bolnavul sa se mobilizeze. (Dupa decesul bolnavului. Observa culoarea si aspectul stomei (o deschidere de culoare rosiatica. Pregateste psihic bolnavul si-l incurajeaza. stoma nu mai evacueaza. a 2-a si a 3-a zi dupa interventie verifica permeabilitatea stomei. astfel incat sa nu permita nicio scurgere in jurul stomei. aeriseste salonul. asistenta medicala panseaza plaga respectand regulile de asepsie si antisepsie. 2. Indeparteaza punga cu miscari blande. imbraca manusile. Amplitudinea oscilatiilor arteriale . Manseta aparatului se fixeaza la nivelurile dorite pe membrele bolnavului de unde pulsatiile se transmit la manometru. Sterge cu blandete tegumentul din jurul stomei prin tamponare si aplica punga colectoare (lipirea pungii cu autoadezivul direct pe tegumentul uscat si curat). TEHNICA: In primele zile din perioada postoperatorie. natura iritanta a materiilor fecale. plata sau proeminenta. neschimbarea la timp a pungii sau schimbarea prea frecventa a acestora.  Pungi din 2 bucati. Asistenta medicala efectueaza toaleta si se obstrueaza stoma cu o banda adeziva).  Pungi dintr-o singura bucata autoadezive. vascularizata intens si nu prezinta sensibilitate la atingere). Deshidratatrea mai frecvent la cei cu ileostoma. Aparatul este alcaturit dintr-un cadran gradat in unitati. aseaza un prosop de hartie in jurul stomei pentru a proteja bolnavul de eventualele scurgeri si observa bolnavul pe toata perioada tehnicii.evacuare e prevazuta cu o clema (punga folosita pt scaune semisolide). miros neplacut sau necrozarea zonei de fixare – punga e fixata prea strans. INCIDENTE SI COMPLICATII 1. castiga incredera si cooperarea bolnavului si-l roaga sa participe la incrijirea stomei . o manseta pneumatica cu doua camere in care pompam aerul cu o para de cauciuc. umeda. OSCILOMETRIA DEFINITIE : Este o metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului PACHON. protejeaza patul cu musama si aleza. curatatul excesiv al tegumentului. apoi spalam tegumentul din jurul stomei cu apa si sapun. Asistenta medicala asigura confortul termic si fizic al bolnavului. Constipatia – mai frecvent la cei cu colostoma decat la cei cu ileostoma. explica tehnica. diareea. In prima zi dupa interventia chirurgicala. daca e cazul indepartam parul din jurul stomei. il aseaza intr-o pozitie confortabila. incurajam bolnavul sa-si priveasca stoma si explica tehnica. Deteriorarea tegumentului din jurul stomei – reactii alergice la adezive sau la materialele folosite la spalarea tegumentelor. 3.

5 – 2 diviziuni in treimea inferioara a gambei. realizandu-se o comunicare cu exteriorul.Se descopera membrele superioare si inferioare.1.Se citeste amplitudinea oscilatiilor pe cadranul manometrului.Se scade presiunea cu 10 mmHg si se citesc din nou oscilatiile arteriale. ceea ce se numeste indice oscilometric. pe membrul examinat. SCOP: a) Explorator : 61 . . SONDAJUL DUODENAL DEFINITIE: Introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor. (totdeauna se masoara comparativ intre 2 membre) Interpretarea rezultatelor: Valorile normale sunt apreciate in limite foarte lungi. .Se scade apoi presiunea din 10 in 10 mmHg cu citiri succesive. Regiunile unde se cerceteaza oscilometria:     Treimea inferioara si superioara a gambei. Treimea inferioara a bratului.Se pompeaza aer pana ce dispare pulsul periferic (presiunea depaseste T. . variabile de la bolnav la bolnav dar si la acelasi bolnav. TEHNICA 56. . maxima). SCOP: Pentru masurarea amplitudinilor pulsatiilor peretelui arterial. Diferenta mai mare de 2 unitati intre un membru si celalalt (la acelasi nivel) este un semn patologic (ne indica o leziune a trunchiului principal sau obstructii vasculare). In mod normal variaza intre: .2-4 diviziuni in treimea superioara a gambei.A.se observa pe un cadran gradat al aparatului. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului: . . pana se gaseste valoarea maxima a amplitudinii.Manseta aparatului se fixeaza la nivelul dorit.3-6 diviziuni coapsa. . . .Bolnavul este in repaus psihic si fizic cu cel putin 15 minute inainte (camera va avea un climat corespunzator).3-4 diviziuni la membrele superioare. . Treimea inferioara a antebratului. Treimea inferioara a coapsei.

.  Seringi 20 ml. .  2 sorturi de protectie.  Sonde einhorn. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului. TEHNICA: Materialele sunt pregatite pe masa de tratament protejata de un camp steril si transportate langa patul bolnavului. Se izoleaza patul cu un paravan (daca tehnica se efectueaza in salon). imbraca sortul de protectie. a cailor extrahepatice.  Pahar cu apa. introduce sonda cu blandete in cavitatea bucala pana in dreptul peretelui posterior al faringelui. d) Aspiratie continua . B. a cailor biliare sau a tubului digestiv. localizarea proceselor patologice hepatobiliare prin separarea bilei veziculare de cea hepatica din continutul sucului duodenal.  Sulfat de magneziu 33%. ca pe un creion.In cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale.Se verifica permeabilitatea cailor biliare.– Extragerea continutului duodenal format din continut gastric. analiza sucului pancreatic. I se explica necesitatea tehnicii. se protejeaza patul cu musama si aleza.  Casoleta cu material moale. Bolnavul ocupa pozitia sezand la marginea patului.  Tavite renale. Bolnavul va fi nemancat.  Musama si aleza. Asistentul medical imbraca sortul de protectie. c) Alimentatie artificiala .Evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare (giardia).  Prosoape. C. roaga bolnavul sa inghita pentru inaintarea sondei.Drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului. Prinde sonda umezita cu mana drepta. .  Manusi sterile.  Recipient cu apa pt umezirea sondei. I se aseaza in jurul gatului un prosop. suc pancreatic si secretie proprie. .Aprecierea functiei biliare hepatice. roaga bolnavul sa deschida larg gura. sustine tavita renala sub barbie. b) Terapeutic .Descoperirea modificarilor anatomo-patologice. Bolnavul este rugat sa inghita in continuare si se ajuta . bila A.  Perna cilindrica sau patura rulata.  Stativul cu eprubete. se spala pe maini cu apa si sapun. imbraca manusile steril. MATERIALE NECESARE:  Paravan.Se introduc lichide si alimente lichide in organismul bolnavilor inconstienti sau cu tulburari de deglutitie.Dupa interventii chirurgicale pe tub digestiv. .  Trusa cu instrumentar steril(pense hemostatice).

Cand diviziunea 75 cm se afla in dreptul arcadei dentare.Dupa evacuarea bilei B se colecteaza in continuare o bila clara (galben deschis) care provine direct din ficat – bila C hepatica.Se ofera bolnavului un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii. se aeriseste salonul. Cele 3 tipuri de bila (A. se impinge usor sonda pana la marcajul 60 cm.Se penseaza sonda. musamaua si aleza. se va renunta la sondaj. mentinand extremitatea libera sub nivelul stomacului bolnavului pentru a impiedica scurgerea continutului ei in faringe sau in cavitatea bucala. Se trece la reorganizarea locului de munca. se ataseaza capisonul (teaca) si se aseaza pe o compresa sterila (langa stativul cu eprubete). . .inaintarea treptata a sondei prin miscari blande. OBS.daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml. coapsele flectate pe bazin. se spala pe maini cu apa si sapun. C) captate separat in recipiente (eprubete) etichetate se trimit la laborator cu buletinele de analiza. sonda fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb. Se goleste continutul sondei si se indeparteaza intr-o tavita renala. Se indeparteaza sortul. dupa care se penseaza (comprima) sonda. . b) . Cand semnul de 45 cm a ajuns la arcada dentara sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac.3 ½ ore). daca in decurs de 3 ½ ore nu s-a reusit introducerea sondei in duoden. Se aseaza bolnavul in decubit lateral drept. obsevand atent marcajul sondei. 63 .La capatul distal al sondei se ataseaza o seringa. . B. Se verifica pozitia sondei: a) – se introduc 10 ml de lapte prin sonda. De 37 ºC pentru a favoriza drenarea bilei veziculare. se urmareste sonda sub ecran. cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos .Se asigura confortul fizic (pozitie comoda in pat) si termic (se inveleste) al bolnavului. Se introduce perna cilindrica sub regiunea hepatica a bolnavului. .se efectueaza controlul radiologic (numai in situatia in care celelalte 2 metode n-au putut stabili pozitia sondei). c) . se aspira bila A coledociana de culoare galben aurie.Se indeparteaza sonda printr-o miscare hotarata (dar cu multa blandete). Indepartarea sondei se face dupa ce se introduc cativa ml de aer in sonda si se penseaza capatul distal. sonda a ajuns in duoden (dupa 1. care nu mai poate fi asirat daca sonda a ajuns in duoden. Se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie (1-2 cm la 3-5 minute). : Nu se va depasi durata de executie a sondajului (3.cu ajutorul seringii se introduc 60 ml aer prin sonda si dupa 1 minut se aspira.Se introduc prin sonda (cu ajutorul seringii) 40 ml solutie de sulfat de magneziu 33% la tem. dar poate fi aspirat daca sonda se afla in stomac. se sterg mucuozitatile de pe fata si barbie. . Asistentul medical indeparteaza manusile. se deschide sonda si se colecteaza (prin aspirare cu seringa) 40 ml bila vascoasa de culoare inchisa castanie – bila B veziculara . se indeparteaza seringa.Dupa 30 min.1 ½ h de la patrunderea sondei in stomac).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful