Substantivul

Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeste obiecte (fiinte, lucruri, fenomene, actiuni etc).
Cateva trasaturi ale substantivului:

Substantivul este una dintre partile principale de vorbire in cadrul valorilor morfologice din categoria din care face parte si adjectivele si numeralele si anume categoria numelui. Substantivul este o parte de vorbire din limba romana independenta si capabila de a primii determinatii (adjective sau numerale) si de a fi inlocuit prin pronume. Substantivul este o clasa cu autonomie semantica cu un sens lexical suficient. Substantivul constituie o sursa inepuizabila de imbogatire a lexicului limbii romane prin cuvintele derivate si cuvintele compuse pe care le realizeaza.

Felul substantivelor

Criterii de clasificare ale substantivului: Dupa inteles: a) substantiv comun (denumesc obiecte de acelasi fel): elev, carte, ploaie, patrie, casa etc. b) substantiv propriu (denumesc anumite obiecte spre a le deosebi de altele): Georgescu, Braila, Costel, Mures, Luceafarul etc. Dupa structura: a) substantiv simplu (formate dintr-un singur cuvant): fata, patrie, scoala, casa, Bucuresti, Gigel, Arges etc. b) substantiv compuse (formate din doua sau mai multe cuvinte): bunavointa, binefacere, caine-lup, Stefan cel Mare, Campulung, Piatra Neamt etc.

Genul substantivelor
a) substantiv masculin: un elev (singular) doi elevi (plural); b)substantiv feminin: o eleva (singular) doua eleve (plural); c) substantiv neutru: un scaun (singular) doua scaune (plural). Substantivul epic are o singura forma pentru masculin si feminin: carabus, elefant, tantar, privighetoare, dihor, greier, vultur, lebada, papagal etc. Substantivele mobile sunt substantivele nume de fiinta care au o forma pentru masculin si alta pentru feminin. masculin | feminin profesor, muncitor | profesoara, muncitoare

Procedeul cu ajutorul caruia putem forma substantive feminine din cele masculine si invers se numeste motiune.

Numarul substantivelor
Exemple de substantive: elev rata curc a -eleva a)singular: frate, casa, tablou; -ratoi b)plural: frati, case, tablouri. curca n

Substantivele defective de numar: A. Au forme numai la singular (singularia tantum): a. 1. substantive comune * nume de materie: lapte, miere, unt, secara, mazare, aur, tabla, lana, vata; * termeni de sport: fotbal, oina, sah; * nume abstracte, care exprima insusiri si stari fiziologice: cinste, curaj, bunatate, lene, sete; a.2. substantive proprii * nume de persoana: Gigel, Costel, Ioana; * nume geografice: Banat, Olt, Bacau, Ceahlau. B.Au forme numai la plural (pluralia tantum) b.1. substantive comune: anale, sale, calti, icre, taitei, zori, ochelari etc.; b.2. substantive proprii: Bucegi, Carpati etc. C.Substantivele cu forme multiple de plural sau de singular c.1. cu forme multiple de plural: * sunt substantivele cu acelasi inteles: coli - coale, boli - boale; * cu inteles diferit: cornuri (produse de panificatie sau instrumente muzicale), coarne (la animale), corni (la arbusti); capi (conducatori sau sefi), capete (extremitati ale sau ale unor obiecte), capuri (termen geografic). c.2. cu forme multiple de singular: pantec - pantece; foarfec - foarfece; oaspete - oaspe. Substantivul colectiv denumesc o totalitate de obiecte de acelasi fel: stol, grup, oaste, studentime, bradet, pietris, porumbiste etc.

Declinarea substantivelor
Cazurile sunt formele pe care le iau substantivele pentru a indeplini o functie sintactica in propozitie.
Trecerea unui substantiv prin toate formele si constructiile cauzale poarta denumirea de declinare.

Declinarea cu articol hotarat:

CAZURILE Nominativ (N.)

Acuzativ (Ac.)

Dativ (D.) Genitv (G.)

Vocativ (V.)

FUNCTIILE SINTACTICE subiect: Elevul citeste expresiv. nume predicativ: Costel este prietenul meu. atribut substantival apozitional: Si satul Humulesti nu-i un sat laturalnic(Ion Creanga) nume predicativ: Caietul este pentru colegul tau. Atribut substantival prepozitional: Diamante de roua scaparau ici-colo(M. Sadoveanu) complement direct: Dau cartea elevului de serviciu. complement indirect: Vorbeam despre colegii tai. complement de agent: Baiatul a fost crescut de bunica lui. complement circumstantial de loc: Noi am plecat in satul acela. complement circumstantial de timp: Doar n-am a trai cat lumea(Ion Creanga) complement circumstantial de mod: Atunci calul zboara ca vantul. complement circumstantial de scop: La curte se facuse mare pregatire pentru ospatul acesta.(C. Negruzi) complement circumstantial de cauza: Hassan, de mirare, e negrupamant(G. Cosbuc) complement indirect: Prietenilor le acord incredere. Datorita efortului am obtinut rezultate bune. nume predicativ: Rezultatele sunt ale clasei noastre. atribut substantival genitival: Cartea colegului meu este pe banca. atribut substantival prepozitional: Lupta impotriva tiraniei a luat sfarsit. complement indirect: Fulgerele adunat-au contra fulgerului care / In turbarea-i furtunoasa a cuprins pamant si mare(M. Eminescu) complement circumstantial de loc: Popa Gheorghe se mai opri o data deasupra rapii.(Camil Petrescu) complement circumstantial de timp: In timpul revederii s-a emotionat. complement circumstantial de cauza: Din pricina lui Pepelea, Pavel isi rupea ciubotele. (Ion Creanga) complement circumstantial concesiv: In ciuda greutatilor drumului, oamenii erau veseli. nu are functie sintactica.

Declinarea cu articol nehotarat:

SINGULAR Cazuri N. cine? Ac. pe cine ? ce ? D. cui ? G. al, a, ai, ale cui ? V. Masculin un elev (pe) un elev unui elev unui elev Feminin o eleva (pe) o eleva unei eleve unei eleve Neutru un tablou un tablou unui tablou unui tablou -

PLURAL Cazuri N. cine ? Ac. pe cine ? ce? D. cui ? G. al, a, ai, ale cui ? V. Masculin niste elevi (pe) niste elevi unor elevi unor elevi Feminin niste eleve (pe) niste eleve unor eleve unor eleve Neutru niste tablouri niste tablouri unor tablouri unor tablouri -

Schimbarea valorii gramaticale

Valoare adjectivala
a) cand insotesc si determina un alt substantiv: Si-acum ar vrea un neam calau S-arunce jug in gatul tau. (G. Cosbuc) b) insotite de o prepozitie, pot deveni locutiuni adjectivale: Omul cu judecata a fost apreciat (cu judecata locutiune adjectivala omul chibzuit).

Valoare adverbiala:
a) cand determina un verb sau un adjectiv : Ea s-a maniat foc. (foarte rau) Fata era desteapta foc. (foarte desteapta) b) cand substantivele denumesc anotimpurile, zilele sau momente ale zilei (toamna, dimineata, noaptea). Deosebirea dintre aceste adverbe si substantivele din care provin consta in faptul ca atunci cand sunt adverbe determina verbul: Toamna se culeg roadele. (adverb) Toamna este anotimpul meu preferat. (substantiv) c) insotite de o prepozitie, pot deveni locutiuni adverbiale : El vorbea cu blandete. (locutiune adverbiala vorbea bland) Prin schimbarea valorii gramaticale substantivul capata, de obicei, un sens nou.

Locutiunile substantivale
Locutiunile substantivale sunt grupurile de doua sau mai multe cuvinte care, impreuna, au intelesul unui substantiv.
Cele mai multe locutiuni substantivale au aparut din locutiuni verbale, prin transformarea infinitivului lung in substantiv propriu-zis. Locutiuni verbale Locutiuni substantivale a-(i) parea rau parere de rau (regret) a tine minte tinere de minte (memorie) a aduce aminte aducere-aminte (amintire)

a baga de seama bagare de seama (atentie) a lua aminte luare-aminte (grija, atentie) Locutiunile substantivale se comporta ca un substantiv, avand forme pentru singular si plural, putand fi articulate sau nearticulate. Cuvintele din care este alcatuita o locutiune substantivala nu se pot analiza separat. Alte locutiuni substantivale mai frecvent folosite sunt: Locutiuni substantivale Sensul locutiunii punct de vedere opinie, parere bataie de joc batjocura bataie de cap suparare dare de mana darnicie nebagare de seama neatentie