34567

1 NOIEMBRIE 2011

CE SPUNE BIBLIA DESPRE

SEXUALITATE?

34567

Tirajul mediu al fiec arei edi tii: 42 162 000 IN 188 DE LIMBI

1 NOIEMBRIE 2011

SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului. A sa cum un turn de veghe din vechime i permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezinta semnifica tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe tiilor biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cu vestea buna ca, n curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat n cer, va pune capat rauta tii si va transforma pamantul n paradis. Revista si ndeamna cititorii sa creada n Isus Cristos, care a murit pentru ca noi sa avem via ta ve snica si care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica si se bazeaza pe Biblie.
Aceasta publica tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus tinute prin dona tii. Daca nu exista alta indica tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi.

ARTICOLE PRINCIPALE 3 Conteaza ce spune Biblia? 4 Raspunsuri la zece ntrebari despre sexualitate 8 De ce sa traim potrivit normelor Bibliei?

RUBRICI

& 10 Biblia poate schimba via ta oamenilor

12 13 16 21 29 30 V-ati ntrebat? Sfaturi pentru o via ta de familie fericita Consolida ti-va spiritualitatea ca so t si so tie Sa nva tam din Cuvantul lui Dumnezeu Ce foloase ne aduce respectarea legilor lui Dumnezeu? Apropia ti-va de Dumnezeu Sa ne achitam de datoria pe care o avem fa ta de Dumnezeu Cititorii ntreaba Pentru cititorii tineri Salva ti dintr-un cuptor ncins!

ALTE ARTICOLE
& 18 Cum pot ta tii sa ramana aproape de fiii lor? 22 Cand a fost distrus Ierusalimul antic? Ce dezvaluie n realitate tabli tele de lut?

 Conteaza
CE SPUNE BIBLIA?
Aveam zece ani cand am nceput sa ies cu baieti. Ne tineam de mana si ne sarutam. Nu dupa mult timp nsa, ne atingeam par tile intime ale corpului si faceam si alte lucruri cu tenta sexuala. Cand am mplinit 15 ani, am nceput sa lucrez. La serviciu eram abordata de barbati care voiau mai mult: voiau sa aiba relatii sexuale. Doream sa fiu ndrazneat a si sa fac tot ce faceau colegii mei. Imi doream sa fiu acceptata de ei. Astfel, am ajuns sa duc o viat a tot mai imorala. (SARAH,1 AUSTRALIA)
1 Numele a fost schimbat.

-AR surprinde sa afla ti ca Sarah a fost cres cuta ntr-o familie religioasa? Parin tii ei au ncercat sa o educe potrivit normelor morale ale Bibliei. Dar Sarah a ales un alt mod de via ta. Mul ti sunt probabil de acord cu alegerea fa cuta de Sarah. Ei cred ca punctul de vedere al Bibliei referitor la sexualitate este depasit. Al tii nu vad nicio contradic tie ntre a afirma ca sunt religiosi si a avea un mod de via ta libertin. Ce credeti, este important sa stim si sa aplicam ceea ce spune Biblia despre sexualitate? Biblia afirma despre sine ca este inspirata de Dumne zeu si de folos ca sa nvete (2 Timotei 3:16). Daca credem ca Dumnezeu i-a creat pe oameni si ca Biblia este Cuvantul sau inspirat, atunci me rita sa stim ce spune ea despre acest subiect.

Din nefericire, mul ti oameni nu n teleg n va taturile Bibliei cu privire la sexualitate. Con ducatorii religiosi, care pretind ca respecta Bi blia, promoveaza idei contradictorii. De fapt, acest subiect a dezbinat multe biserici tradi tionale. In loc sa va baza ti pe ce spun al tii, va invi tam sa va rezerva ti cateva minute pentru a afla ce spune Biblia. In articolul urmator sunt ana lizate zece ntrebari frecvente n legatura cu punctul de vedere al Bibliei referitor la sexua litate. Articolul prezinta raspunsuri directe ba zate pe ceea ce ne nva ta n realitate Biblia. Ul timul articol din aceasta serie va arata de ce sunt importante alegerile pe care le facem n acest domeniu.
TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2011

 Raspunsuri
Se refera pacatul originar comis de Adam si Eva n gradina Edenului la relatiile sexuale?

LA ZECE INTREBARI DESPRE SEXUALITATE

1
Raspuns: Multi oameni sunt de parere ca fructul interzis din gradina Edenului reprezenta relatiile sexuale. Insa Biblia nu ne n vat a acest lucru. Ganditi-va: Dumnezeu i-a poruncit lui Adam sa nu manance din pomul cunoasterii binelui si raului nainte ca Eva sa fi fost creata (Geneza 2:1518). Intrucat Adam era singur, aceasta inter dictie nu se putea referi la relatiile sexuale. In plus, Dumnezeu le-a dat lui Adam si Evei o porunca clara: Fiti roditori, nmul titi-va si umpleti pamantul (Geneza 1:28). Ar fi putut un Dum nezeu iubitor sa le porunceasca lui Adam si Evei sa umple pa mantul fapt care presupunea, binenteles, relatii sexuale , iar apoi sa-i condamne la moarte pentru ca au respectat porunca sa? (1 Ioan 4:8) Mai mult decat atat, Eva nu era cu sotul ei cand a luat . . . din rodul [interzis] si a mancat. Apoi i-a dat si sotului ei, cand a fost cu ea, si el a mancat (Geneza 3:6). Si, nu n ultimul rand, cand Adam si Eva au avut relatii intime si au avut copii, ei nu au fost condamnati pentru acest lucru (Ge neza 4:1, 2). Este cat se poate de clar ca fructul din care au mancat Adam si Eva nu a reprezentat relatiile sexuale, ci a fost lite ralmente fructul unui pom.

2
Interzice Biblia placerea sexuala?

Raspuns: Prima carte a Bibliei dezvaluie ca Dumnezeu i-a creat

pe oameni de sex barbatesc si de sex femeiesc. Iar Dumnezeu a declarat ca tot ce crease era foarte bun (Geneza 1:27, 31). Mai tarziu, Dumnezeu l-a inspirat pe unul dintre scriitorii Bibliei sa le dea sotilor urmatoarele ndemnuri: Bucura-te cu sotia tineretii tale! . . . Sanii ei sa te mbete tot timpul (Proverbele 5:18, 19). Reiese din afirmatiile de mai sus ca Biblia interzice placerea sexuala?

34567
Doriti mai multe informatii sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori lor lui Iehova la una dintre adresele alaturate. Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi www.watchtower.org/address.

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue dArgile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex. Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 15124, Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD2005 Chisinau. Romania: CP 132 OP 39, Bucuresti. Spania: Apartado 132, 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.
Vol. 132, nr. 21 Semimonthly ROMANIAN

 Realitatea arata ca Dumnezeu a creat organele sexuale nu doar pentru a face posibila reproducerea, ci si pentru a le permite so tului si sotiei sa-si exprime iubirea si afectiunea unul fat a de al tul ntr-un mod care sa le produca placere amandurora. Aceste relatii pot satisface necesitatile fizice si afective ale unui sot si ale unei sotii care au o relatie apropiata si plina de caldura. Raspuns: Biblia spune clar ca Dumnezeu i va judeca pe forni-

3
Permite Biblia ca un barbat si o femeie sa traiasca mpreuna fara sa fie casatoriti legal?

catori (Evrei 13:4). Cuvantul grecesc pentru fornicatie, pornea, are un sens larg si se refera la toate tipurile de relatii sexuale ntre persoane care nu sunt casatorite.1 De aceea, ar fi gresit n ochii lui Dumnezeu ca un barbat si o femeie sa traiasca mpreuna, chiar daca intentioneaza sa se casatoreasca mai tarziu. Chiar si n cazul n care un barbat si o femeie se iubesc foarte mult, Dumnezeu le cere sa se casatoreasca nainte sa aiba relatii sexuale. Dumnezeu este cel care ne-a creat cu capacitatea de a iubi. Principala sa calitate este iubirea. De aceea, Dumnezeu are toate motivele sa pretinda ca numai cuplurile casatorite sa aiba relatii sexuale, asa cum se va explica n articolul urmator.
1 Pornea se refera si la alte practici care nu corespund scopului pe care l-a avut Dumnezeu cand a creat organele sexuale ale omului. Printre aceste prac tici se numara adulterul, homosexualitatea si bestialitatea.

Este permisa poligamia?

Raspuns: Dumnezeu a permis pentru un timp ca un barbat sa

aiba mai multe sotii (Geneza 4:19; 16:14; 29:1830:24). Dar nu Dumnezeu a instituit poligamia. El i-a dat lui Adam o singura sotie. Dumnezeu i-a dat lui Isus autoritatea de a restabili norma sa initiala privitoare la casatorie, si anume monogamia (Ioan 8:28). Cand i s-au pus ntrebari despre casatorie, Isus a zis: Cel care i-a creat i-a facut de la nceput de sex barbatesc si de sex femeiesc si a spus: De aceea va lasa barbatul pe tatal sau si pe mama sa si se va alipi de sotia sa si cei doi vor fi o singura carne (Ma tei 19:4, 5). Mai tarziu, unul dintre discipolii lui Isus a fost inspirat de Dumnezeu sa scrie: Fiecare barbat sa-si aiba sotia lui si fiecare

PUBLICATA IN PREZENT IN 188 DE LIMBI: acholi, afri kaans, aimara, albaneza, amharica, araba, armeana, ar meana de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caractere chirilice), baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cam bodgeana, cebuano, ceha7, chiBemba, chiChewa, chine za simplificata, chineza traditionala7 (format audio nu mai n mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuukese, coreeana67, creola haitiana, creola mauritaniana, creola seychelles, croata, daneza7, ebraica, efik, engleza67 (si n Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza7, franceza687, ga, georgiana, germana67, greaca, groenlandeza, guarani, gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hiri motu, igbo, ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italiana67, japone-

za67, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde, kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiribati, kiRundi, kongo, kwangali, kwanyama, letona, lingala, lituaniana, luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale, macedoneana, maghiara67, malayalam, malgasa, malteza, marathi, mar shalleza, maya, mixteca, mizo, more, myanmar, ndebele, ndonga, nepaleza, niueana, norvegiana67, nzema, olan deza67, oromo, oseta, otetela, palauana, pangasinan, pa piamentu (Curacao), persana, pidgin din Insulele So lomon, poloneza67, ponapean, portugheza687, punjabi, quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Boli via), quechua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana, rusa67, samoana, sango, sarba, sarba (caractere latine),

sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena, spaniola67, sranantongo, suedeza7, swahili, swati, taga log7, tahitiana, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigri nya, tiv, tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, tswana, turca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana, uM bundu, urdu, urundi, uzbeca, venda, vietnameza, wallis, waray-waray, wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu.
6 Disponibila si n format audio pe CD. 8 Disponibila si n format MP3 pe CD. 7 Pentru materiale n format audio, vezi www.jw.org.

 femeie sa-si aiba sotul ei (1 Corinteni 7:2). De asemenea, Biblia spune ca un barbat casatorit din congregatia crestina caruia i se ncredinteaza anumite responsabilitati trebuie sa fie sotul unei singure sotii (1 Timotei 3:2, 12).

5
Este gresit ca persoanele casatorite sa foloseasca contraceptive?

Nici primii discipolii ai lui Isus nu au dat vreo ndrumare de acest fel. Nicaieri n Biblie nu este condamnat n mod explicit controlul sarcinii. Prin urmare, cuplurile casatorite sunt libere sa decida daca vor avea sau nu copii. De asemenea, sotul si sotia pot decide cati co pii sa aiba si cand sa-i aiba. Daca decid sa foloseasca o metoda contraceptiva care nu provoaca avort, aceasta este decizia si res ponsabilitatea lor.1 Nimeni nu ar trebui sa-i judece n aceasta pri vint a (Romani 14:4, 1013).
1 Pentru mai multe informa tii despre punctul de vedere al Bibliei referitor la sterilizare, vezi articolul Intrebari de la cititori, aparut n Turnul de veghe din 15 iunie 1999, paginile 27, 28.

Raspuns: Isus nu le-a poruncit continuatorilor sai sa aiba copii.

6
Este gresit sa se recurga la avort?

un embrion ca fiind o fiin ta vie unica (Psalmul 139:16). Dumnezeu a declarat ca o persoana care i facea rau unui copil nenascut avea sa fie trasa la raspundere. Asadar, n ochii lui Dumnezeu, uciderea unui copil nenascut nseamna crima (Exodul 20:13; 21:22, 23). Dar ce se poate spune despre o situatie de urgent a survenita n timpul nasterii, care obliga un cuplu sa aleaga ntre viata mamei si cea a copilului? In acest caz, cuplul va trebui sa decida a cui viat a sa fie salvata.1
1 Pentru a vedea daca victima unui viol este ndrepta tita sa recurga la avort, vezi revista Trezi ti-va! din 22 mai 1993, paginile 10, 11 (engl.), publicata de Martorii lui Iehova.

Raspuns: Pentru Dumnezeu, via ta este sacra. El considera chiar si

7
Permite Biblia divortul?

singur motiv acceptat de Dumnezeu pentru desfacerea unei casa torii: Cine divorteaza de sotia lui din alt motiv decat fornica tia [relatii sexuale n afara casatoriei] si se casatoreste cu alta comite adulter (Matei 19:9). Dumnezeu uraste divortul la care se ajunge prin actiuni nse latoare si tradatoare. El nsusi i va trage la raspundere pe cei care si parasesc partenerul fara sa aiba un motiv serios, mai ales daca fac aceasta cu scopul de a avea o relatie cu alta persoana (Maleahi 2:1316; Marcu 10:9).

Raspuns: Biblia permite divortul. Insa Isus a aratat ca exista un

TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2011

Aproba Dumnezeu homosexualitatea?

Raspuns: Biblia condamna n mod deschis fornica tia, care include si rela tiile homosexuale (Romani 1:26, 27; Galateni 5:1921). Bi blia arata cu claritate ca Dumnezeu dezaproba acest stil de via ta. Insa ea mai spune ca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ncat l-a dat pe Fiul sau unic-nascut, pentru ca oricine manifesta credin ta n el sa nu fie distrus, ci sa aiba via ta vesnica (Ioan 3:16). Desi crestinii adevarati nu accepta relatiile homosexuale, ei arata bunatate fat a de toti oamenii (Matei 7:12). Dumnezeu vrea sa onoram oameni de orice fel. De aceea, crestinii adevarati nu sunt homofobi, adica nu manifesta ura fat a de homosexuali (1 Petru 2:17).

9
Sunt gresite convorbirile erotice, sextingul sau cibersexul?

spre sex sau n a asculta la telefon mesaje erotice explicite. Sex ting este un termen care se refera la trimiterea de imagini erotice sau de SMS-uri cu un continut sexual explicit cu ajutorul telefo nului mobil. Cibersexul presupune o interactiune erotica prin in termediul internetului. Biblia nu vorbeste n mod concret despre practici moderne de acest fel. Dar ea spune: Fornicatia si necuratia de orice fel sau lacomia nici sa nu fie amintite printre voi, asa cum se cuvine unor sfinti; nici purtarea rusinoasa, nici vorbirea necugetata, nici glumele obscene lucruri care nu sunt potrivite (Efeseni 5:3, 4). Convorbirile erotice, sextingul si cibersexul promoveaza un punct de vedere deformat asupra relatiilor sexuale si ncura jeaza cautarea placerilor sexuale n afara casatoriei. Aceste prac tici nu i ajuta pe oameni sa-si tina sub control impulsurile se xuale, ci i ndeamna sa-si satisfaca placerile egoiste.

Raspuns: Convorbirile erotice constau n a vorbi la telefon de-

10
Ce spune Biblia despre masturbare?

adica autostimularea sexuala intentionata, care produce excitare sexuala si orgasm. Cuvantul lui Dumnezeu nsa le porunceste crestinilor: Omora ti deci madularele corpului vostru care sunt pe pamant n ce priveste fornicatia, necuratia, pofta sexuala [nepo trivita] (Coloseni 3:5). Masturbarea promoveaza un punct de vedere deformat si ego centric asupra relatiilor sexuale. Biblia ne da asigurarea ca Dum nezeu le poate da puterea care depaseste normalul celor ce depun cu sinceritate eforturi sa nvinga acest obicei (2 Corinteni 4:7; Filipeni 4:13).
TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2011

Raspuns: Biblia nu mentioneaza n mod concret masturbarea,

 DE CE SA TRAIM POTRIVIT

normelor Bibliei? E

STE oare depasit si prea restrictiv punctul de vedere al Bibliei referitor la sexualitate? Nu. Dimpotriva, nva taturile Bibliei cu privire la se xualitate ne pot ajuta sa evitam: bolile cu transmitere sexuala sarcinile n afara casatoriei consecin tele dureroase ale destramarii familiei o con stiin ta vinovata pierderea respectului de sine n urma faptului de a sti ca am fost folosi ti de al tii.

Creatorul nostru, Iehova Dumnezeu,1 vrea sa ne bucuram de darurile pe care ni le-a ofe rit. Dumnezeu este Cel care ne nvat a ce ne este de folos (Isaia 48:17). O persoana care traieste potrivit normelor Bibliei cu privire la sexualitate are parte de:

Cei care ignora normele Bibliei provoaca adesea durere sufleteasca

Dar cum stau lucrurile n cazul n care nu trai ti potrivit normelor morale ale Bibliei? Pu te ti sa va schimba ti stilul de via ta? Va va reprosa Dumnezeu conduita din trecut? Gandi ti-va la urmatorul aspect: Unii membri ai congrega tiei crestine din secolul I au fost candva fornicatori, adulteri si homosexuali. Ei au ales sa-si schimbe stilul de via ta si s-au bucu rat de mari binecuvantari (1 Corinteni 6:911). Si n prezent, pe tot pamantul exista mii de oa meni care au facut o alegere asemanatoare. Ei si-au abandonat stilul de via ta imoral si se bucu ra de binecuvantari deoarece au facut schimbari
1 Conform Bibliei, Iehova este numele personal al lui Dumnezeu.

aprobarea lui Dumnezeu pacea min tii rela tii de familie mai bune o reputa tie buna respect de sine.

TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2011

 pentru a avea o conduita n armonie cu norme le Bibliei. Sa vedem, de exemplu, ce s-a ntam plat cu Sarah, men tionata n primul articol.

Am simtit o mare eliberare Sarah a n teles ca stilul de viat a imoral pe care l-a ales nu i-a adus libertatea si satisfactia dupa care tanjise. Mi-am dat seama ca, n timp, constiin ta mea devenise insensibila, spune ea. Imi era rusine si ma temeam ca as putea ramane nsarcinata sau ca as putea con tracta o boala oribila. Nu mi-am pierdut nicio data credin ta n Dumnezeu. Stiam ca l-am su parat prin modul meu de viat a. Ma sim team murdara, iar asta ma chinuia. In cele din urma, Sarah a gasit puterea de a-si schimba stilul de viat a. Ea le-a cerut ajutor parintilor ei, care sunt Martori ai lui Iehova. De asemenea, le-a cerut ajutor batranilor crestini din congrega tie. Am fost placut impresionata de caldura si de iubirea pe care le-au manifes tat parin tii mei si batranii de congregatie, spu ne Sarah. Am simtit o mare eliberare. In prezent, Sarah are doi copii. Ea spune: Le vorbesc deschis copiilor mei despre alegerile pe care le-am facut. Vreau sa nteleaga cat de mult am suferit pentru ca n-am respectat normele lui Dumnezeu. Vreau sa-i ajut sa pretuiasca fo loasele pe plan fizic, mintal si emotional pe care le ai cand traiesti potrivit normelor divine cu privire la sexualitate. Sunt convinsa ca Dum nezeu a stabilit norme morale pentru ca nu vrea sa ne vada suferind. Si tu te po ti bucura de binecuvantarile pe care le aduce faptul de a urma sfaturile iubitoa re ale lui Dumnezeu. Biblia ne asigura: Ordi nele lui Iehova sunt drepte si nveselesc inima, porunca lui Iehova este curata si face sa stralu ceasca ochii. . . . Respectarea lor aduce o mare rasplata (Psalmul 19:8, 11).1
1 Pentru a afla mai multe lucruri despre sfaturile prac tice ale Bibliei, va invitam sa lua ti legatura cu Martorii lui Iehova din zona n care locui ti, sa scrie ti la cea mai con venabila adresa dintre cele men tionate la pagina 4 sau sa accesa ti site-ul nostru www.watchtower.org.

Cei care traiesc n armonie cu normele Bibliei au o constiint a curata si se bucura de relatii de familie mai bune
TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2011

BIBLIA POATE SCHIMBA VIATA OAMENILOR

CE L-A determinat pe un infractor si un mpatimit al pariurilor sa renunte la viciile lui si sa-si schimbe modul de viat a? Sa-l lasam pe el sa ne povesteasca.

Eram pasionat de cursele de cai.

RICHARD STEWART

In cele din urma, am fost prins de politie si trimis la n chisoare. Dupa ce am fost eliberat, mi-am reluat stilul de viat a. De fapt, am devenit mai rau ca nainte. Desi aveam o fat a inocenta, eram ncapat a nat, irascibil si crud. Nu ma gandeam decat la mine.

ANUL NASTERII: 1965 TARA: JAMAICA INAINTE: IMPATIMIT AL PARIURILOR SI INFRACTOR

DESPRE TRECUTUL MEU: Am crescut ntr-o zona saraca si aglomerata din Kingston, capi tala statului Jamaica. Multi oameni nu aveau loc de munca, iar criminalitatea era foarte raspandita. Bandele i terorizau pe oameni. Aproape zilnic se auzeau mpuscaturi. Mama lucra din greu ca sa ne creasca pe mine si pe fratele si pe sora mea, care erau mai mici. Ea s-a ngrijit sa primim o educatie buna. Nu ma prea interesa scoala; n schimb eram pasionat de cursele de cai. Fugeam de la ore ca sa merg la hipodrom. Obisnuiam si sa calaresc. Nu dupa mult timp am nceput sa pariez la cursele de cai. In plus, pentru ca duceam o viat a imorala, am ajuns un afemeiat. Fumam marijuana si comiteam jafuri pentru a-mi n tretine acest stil de viat a. Aveam multe arme, dar sunt recunoscator pentru faptul ca ni meni n-a fost ucis n urma nenumaratelor jafuri la care am participat.
10
TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2011

CUM MI-A SCHIMBAT BI BLIA VIATA: In aceasta pe rioada tulbure din viata mea, mama a nceput sa studieze Biblia si a devenit Martora a lui Iehova. Am vazut schimbarile n bine pe care le-a facut si am vrut sa aflu ce o determi nase sa se schimbe. De aceea, am nceput sa discut cu Martorii despre Biblie. Am observat ca nvat aturile Martorilor lui Iehova se deosebeau de cele ale altor religii si ca Martorii argumentau cu Biblia tot ce spuneau. Dintre toti oamenii pe care-i cunos team, ei erau singurii care predicau din casa-n casa, la fel ca primii crestini (Matei 28:19; Faptele 20:20). Cand am vazut iubirea since ra pe care o manifestau unii fat a de altii, am fost convins ca gasisem religia adevarata (Ioan 13:35). Studiind Biblia, mi-am dat seama ca trebuia sa fac mari schimbari n viat a. Am nvatat ca Iehova Dumnezeu uraste fornicatia si ca, pen tru a-i fi placut, trebuia sa renunt la practici le care mi murdareau corpul (2 Corinteni 7:1; Evrei 13:4). Am fost profund miscat cand am nteles ca Iehova are sentimente si ca actiuni

 le mele puteau fie sa-l bucure, fie sa-l ntris teze (Proverbele 27:11). Am hotarat deci sa nu mai fumez marijuana, sa renunt la arme si sa fac schimbari n personalitate. Cel mai greu mi-a fost sa renunt la modul de viat a imoral si la pariuri. La nceput nu am vrut ca prietenii mei sa stie ca studiam Biblia cu Martorii lui Iehova. Dar lucrurile s-au schimbat dupa ce am citit cuvintele lui Isus din Matei 10:33: Daca ci neva ma reneaga n fata oamenilor, l voi re nega si eu n fata Tatalui meu care este n ce ruri. Aceste cuvinte m-au determinat sa le spun prietenilor mei ca studiam cu Martorii. Au fost socati. Nu le venea sa creada ca un om ca mine dorea sa devina crestin. Dar le-am spus ca nu voiam sa mai am nimic de-a face cu vechiul meu mod de viat a. FOLOASE: Mama a fost n culmea fericirii cand a vazut ca am nceput sa traiesc potrivit normelor Bibliei. Acum nu se mai ngrijorea za ca as putea sa fac vreun lucru rau. In plus, avem n comun ceva despre care ne place sa vorbim: iubirea pentru Iehova. Uneori, ma gandesc la modul meu de viat a din trecut si nu-mi vine sa cred ce schimbari am reusit sa
Impreuna cu so tia si cu fiica mea Am vazut schimbarile n bine pe care le-a facut mama

Am nteles ca Iehova are sentimente si ca actiunile mele puteau fie sa-l bucure, fie sa-l ntristeze

fac cu ajutorul lui Dumnezeu. Nu mai tanjesc dupa viata imorala si materialista pe care o aveam nainte. Daca nu as fi reactionat la mesajul Bibliei, as fi ori mort, ori la nchisoare. Acum nsa am o familie minunata. Sunt nespus de bucuros ca i slujesc lui Iehova Dumnezeu, avand ala turi o sotie care ma sustine si o fiica asculta toare. Ii multumesc lui Iehova pentru ca fac parte dintr-o comunitate crestina iubitoare. Sunt recunoscator pentru faptul ca cineva s-a straduit sa ma nvete adevarul din Biblie si profit de orice ocazie ca sa-i ajut si eu pe altii sa afle ce ne nvat a Biblia. Ii sunt recunosca tor ndeosebi lui Iehova Dumnezeu pentru bunatatea iubitoare cu care m-a atras la el.

TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2011

11

 V-ATI INTREBAT?
Cum erau acoperite cheltuielile pentru serviciile de la templul lui Iehova din Ierusalim? Serviciile de la templu erau sus tinute pentru templu. O moneda, emisa n Tir

MARIME NATURAL A
Sus: Clara Emit, prin amabilitatea Israel Antiquities Authority; jos: Zev Radovan

prin taxe, n principal prin zeciuiala, care era obligatorie. Dar se foloseau si alte ti puri de taxe. De exemplu, cand a fost construit tabernacolul, Iehova i-a spus lui Moise sa stranga de la fiecare israelit care se nregistra cate o jumatate de siclu de argint drept contribu tie pentru Iehova (Exodul 30:1216). In timp, se pare ca iudeii si-au facut obi ceiul sa ofere drept contribu tie aceasta suma fixa ca impozit anual pentru templu. Acesta era impozitul pe care Isus i-a spus lui Petru sa-l plateasca cu o mo neda gasita n gura unui pe ste (Matei 17:2427). Cu ca tiva ani n urma, n Ierusalim au fost descoperite doua monede de argint de tipul celor cu care se platea impozitul

n 22 e.n., a fost gasita ntr-un canal de scurgere din secolul I. Acest siclu are pe o parte imaginea lui Melkart, sau Baal, zeul principal al Tirului, iar pe cealalta parte imaginea unui vultur a sezat pe prora unei corabii. A doua moneda, gasita n molo zul care a fost ndepartat de pe muntele templului, dateaza din primul an al revol tei iudeilor mpotriva Romei, 6667 e.n. Pe ea apare imaginea unei cupe si a trei rodii mici, precum si inscrip tiile jumata te de siclu si Sfantul Ierusalim. Referi tor la aceasta descoperire, profesorul Ga briel Barkay spune ca moneda pare sa fi fost atinsa de foc, foarte probabil de focul care a distrus cel de-al doilea templu n 70 e.n..

Erau ntr-adevar impresionante constructiile realizate de Nebucadnetar, regele Babilonului? Cartea biblica Daniel consemneaza ur- Wonders. Calea Procesiunilor, care trecea
matoarele cuvinte rostite de Nebucadnetar: Nu este acesta Babilonul cel Mare, pe care eu nsumi l-am construit drept casa regala prin taria puterii mele si spre gloria maretiei mele? (Daniel 4:30). Era acest oras antic cu adevarat impresio nant? Istoricii afirma ca Nebucadnetar a con struit temple, palate, ziduri si o superba gradina suspendata. Templul principal din centrul Babilonului avea un turn, sau un zigurat, a carui naltime depasea pro babil 70 de metri. Insa cele mai renumi te realizari [ale lui Nebucadnetar] sunt Calea Procesiunilor si Poarta zeitei Istar, se spune n lucrarea BabylonCity of prin Poarta zeitei Istar, avea de-o parte si de alta reliefuri reprezentand lei n mers. Despre aceasta poarta, cea mai mare din Babilon, aceeasi lucrare spune: Acope rita n ntregime cu caramizi smaltuite de un albastru intens si decorata cu sute de reliefuri reprezentand tauri n mers si dragoni, ea le oferea vizitatorilor o priveliste de neuitat. La nceputul secolului al XX-lea, arheo logii au scos la lumina mii de fragmente din Calea Procesiunilor si din Poarta zei tei Istar si le-au folosit pentru a reconstrui o mare parte din acestea la Muzeul Pergamon din Berlin (Germania).

POARTA ZEITEI ISTAR RECONSTRUITA

12

TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2011

SFATURI PENTRU O VIATA DE FAMILIE FERICITA

Consolidati-va spiritualitatea ca sot si sotie

Frederick1: Dupa ce ne-am casatorit, eu am insistat sa studiem Biblia mpreuna. Voiam ca Leanne sa se concentreze la studiu, nsa ea pur si simplu n-avea stare. Cand puneam ntrebari, raspundea doar cu da sau nu. Asta nu semana deloc cu felul n care mi imaginam ca trebuia sa arate un studiu n familie. Leanne: Aveam 18 ani cand m-am casatorit cu Frederick. Studiam Biblia mpreuna cu regularitate, dar Frederick se folosea de fiecare ocazie ca sa-mi scoata n evident a greselile si sa-mi arate ce mbunatatiri trebuia sa fac ca sotie. Ma simteam foarte descurajata si ranita.

ARE credeti ca era problema n cazul lui Frederick si al lui Leanne? Intentiile lor erau bune. Amandoi l iubeau pe Dumnezeu. Si amandoi stiau ca trebuie sa stu dieze Biblia mpreuna. Dar chiar lu crul care ar fi trebuit sa-i uneasca parea sa aiba efectul opus. Ei stu diau mpreuna, dar nu-si consoli dau spiritualitatea ca sot si sotie. Ce este spiritualitatea? De ce ar trebui cuplurile casatorite sa se stra duiasca sa-si consolideze spirituali tatea? Cu ce probleme s-ar putea confrunta si cum le pot depasi? tora. Ei fac ce este drept n ochii lor, n loc sa depuna eforturi sa traiasca la naltimea norme lor lui Dumnezeu (1 Corinteni 2:14; Galateni 5:19, 20). In schimb, cei cu o atitudine spirituala apre ciaza normele divine. Ei l considera pe Iehova Dumnezeu Prietenul lor si se straduiesc sa-l imi te (Efeseni 5:1). Asadar, ei sunt iubitori, amabili si blanzi n relatiile cu altii (Exodul 34:6). Ei
TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2011

Ce este spiritualitatea? Cuvantul spiritualitate, asa cum este folo sit n Biblie, se refera la o atitudine, sau o con ceptie despre viat a (Iuda 18, 19). De exemplu, scriitorul biblic Pavel arata deosebirea dintre atitudinea unui om spiritual si a unui om carnal. Cei cu nclinatii carnale, spune Pavel, se con centreaza mai mult asupra lor decat asupra al1 Numele au fost schimbate.

13

 asculta de Dumnezeu chiar si cand lucrul aces ta nu pare avantajos (Psalmul 15:1, 4). Darren, care locuieste n Canada si este casatorit de 35 de ani, spune: Dupa parerea mea, o persoa na spirituala se gandeste ntotdeauna la modul n care cuvintele si actiunile sale i vor influen ta prietenia cu Dumnezeu. Sotia sa, Jane, adau ga: Cred ca o femeie spirituala se straduieste zi de zi sa faca din rodul spiritului o parte a per sonalitatii ei (Galateni 5:22, 23). Desigur, nu e nevoie sa fii casatorit pentru a dezvolta o atitudine spirituala. De fapt, Biblia arata ca toti oamenii au responsabilitatea de a nvata despre Dumnezeu si de a-l imita (Fapte le 17:26, 27). De ce este important sa va consolidati spiritualitatea ca so t si sotie? De ce ar trebui partenerii conjugali sa se stra duiasca sa-si consolideze spiritualitatea ca sot si sotie? Sa ne gandim la urmatoarea ilustrare: Doi gradinari au o gradina n care vor sa cultive le gume. Unul decide sa semene ntr-un anumit moment din an, nsa celalalt crede ca seminte le ar trebui semanate mai tarziu. Unul vrea sa foloseasca un anumit tip de ngrasamant, nsa celalalt nu este de acord si sustine ca plantele nu au nevoie de ngrasamant. Unul vrea sa lu creze n gradina n fiecare zi, nsa celalalt, n loc sa lucreze, se multumeste doar sa stea si sa pri veasca. In aceste conditii, probabil ca gradina va produce unele roade, dar nu cate ar putea pro duce daca ambii gradinari ar stabili de comun acord ce trebuie facut si n ce moment, iar apoi ar lucra mpreuna pentru realizarea acestor obiective. Sotul si sotia se aseamana cu acesti gradinari. Daca doar unul dintre parteneri si consolidea za spiritualitatea, probabil ca relatia lor se va m bunatati (1 Petru 3:1, 2). Insa rezultatele sunt mult mai bune cand ambii parteneri si propun sa traiasca potrivit normelor divine si fac tot ce pot pentru a se ajuta unul pe altul sa-i slujeas ca lui Dumnezeu! Mai bine doi decat unul, a scris nteleptul rege Solomon. De ce? Fiindca
14
TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2011

au o buna rasplata pentru truda lor. Caci, daca unul cade, tovarasul sau l poate ridica. (Ecle siastul 4:9, 10) Probabil ca doriti foarte mult sa va consoli dati spiritualitatea ca sot si sotie. Dar, la fel ca n cazul gradinaritului, nu este suficient sa va doriti acest lucru pentru a avea rezultate. Sa ana lizam doua probleme cu care v-ati putea con frunta si sa vedem cum le-ati putea depasi.

PROBLEMA NR. 1: Nu avem timp. Sotul meu ma ia de la serviciu la ora 7.00 seara, spune Sue, care s-a casatorit de curand. Cand ajungem acasa, ne asteapta o multime de tre buri. Este o lupta ntre minte si corp; mintea ne spune ca trebuie sa ne facem timp pentru a studia mpreuna, dar corpul vrea sa se odih neasca. Ce ati putea face: Fiti adaptabili si colaborati. Sue spune: Am decis sa ne trezim mai devre me pentru a citi si analiza mpreuna un pasaj din Biblie nainte de a merge la serviciu. Sotul meu ma ajuta si la unele treburi casnice, asa ca mi ramane timp si pentru el. Ce foloase le aduce acest efort suplimentar? Ed, sotul lui Sue, spune: Am constatat ca atunci cand eu si Sue discutam cu regularitate despre lucruri spiritua le, reusim sa ne rezolvam mai usor problemele si sa nu ne mai ngrijoram atat de mult. Pe langa faptul de a comunica unul cu altul, este foarte important sa va rezervati cateva mi nute n fiecare zi ca sa va rugati mpreuna. Cum va poate ajuta acest lucru? Ryan, care este casatorit de 16 ani, spune: Nu demult, eu si sotia mea am avut mari probleme n casnicie. Dar ne-am facut timp sa ne rugam mpreuna n fie care seara si sa-i vorbim lui Dumnezeu despre ngrijorarile noastre. Cred ca obiceiul de a ne ruga mpreuna ne-a ajutat sa ne rezolvam pro blemele si sa gasim din nou bucurie n viata de familie. SUGESTIE: Rezervati-va cateva minute la sfarsitul fiecarei zile pentru a discuta despre orice lucru frumos din viata voastra de cu plu, pentru care i puteti fi recunoscatori lui

Dumnezeu. Apoi discutati si despre proble mele cu care va confruntati, ndeosebi de spre cele pentru a caror rezolvare aveti mare nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. Atentie, nsa: Nu folositi acest moment pen tru a scoate n evident a greselile parteneru lui conjugal! Mai degraba, cand va rugati mpreuna, mentionati doar acele aspecte la care trebuie sa lucrati amandoi. In ziua ur matoare, actionati n armonie cu ceea ce ati cerut n rugaciune.

PROBLEMA NR. 2: Suntem diferiti. Ni ciodata n-am stat sa citesc o carte, spune Tony. Sotia sa, Natalie, zice: Imi place mult sa citesc si sa discut despre cele citite. Uneori am impresia ca Tony se simte putin intimidat cand vorbim despre subiecte biblice. Ce ati putea face: Fiti ntelegatori, nu compe titivi sau critici. Laudati-va unul pe altul pentru punctele voastre forte si ncurajati-va reciproc. Sotia mea doreste mult sa vorbim despre su biecte biblice, iar entuziasmul ei ma copleseste uneori, spune Tony. De aceea, nainte ezitam sa discut cu ea despre subiecte spirituale. Totusi, Natalie este foarte ntelegatoare. Acum vorbim cu regularitate despre lucruri spirituale si am constatat ca n-am niciun motiv de teama. Imi face placere sa discut cu ea despre aceste su biecte. Asta ne face sa ne simtim mai relaxati si sa ne bucuram de pace n casnicia noastra. Multe cupluri au constatat ca, atunci cand si-au rezervat timp sa citeasca si sa studieze Bi blia mpreuna n fiecare saptamana, relatia lor s-a mbunatatit. Dar, atentie: Aplica la tine n suti sfaturile biblice, nu la partenerul tau (Ga lateni 6:4). Discutati despre problemele conju gale cu alta ocazie, nu n timpul studiului. De ce este bine sa procedati astfel? Ganditi-va: Ati curata si bandaja o rana infec tata cand luati masa n familie? Putin probabil. Le-ati strica tuturor pofta de mancare. Isus a comparat nvatarea si nfaptuirea vointei lui Dumnezeu cu consumarea hranei (Matei 4:4; Ioan 4:34). Daca de fiecare data cand deschideti

Biblia, tu vorbesti despre rani afective, partene rul tau si-ar putea pierde apetitul spiritual. De sigur, problemele trebuie discutate. Stabiliti nsa un alt moment pentru a face lucrul acesta (Proverbele 10:19; 15:23). SUGESTIE: Noteaza doua sau trei calitati ale partenerului tau pe care le apreciezi n mod deosebit. Data viitoare cand discutati de spre lucruri spirituale care au legatura cu acele calitati, spune-i partenerului tau cat de mult apreciezi modul n care le mani festa.

Ve ti secera ce semana ti Daca va consolidati spiritualitatea ca sot si so tie, veti avea parte n cele din urma de mai mul ta pace si fericire n casnicia voastra. De fapt, Cuvantul lui Dumnezeu ne da urmatoarea asi gurare: Ce seamana omul, aceea va si secera (Galateni 6:7). Frederick si Leanne, mentionati la nceputul articolului, s-au convins de adevarul acestui principiu biblic. Ei sunt casatoriti de 45 de ani si stiu ca perseverenta da roade. Obisnuiam sa dau vina pe sotia mea pentru lipsa de comu nicare din familia noastra, spune Frederick. Insa, cu timpul, mi-am dat seama ca si eu tre buia sa depun eforturi n acest sens. Leanne spune: De mare ajutor n momentele dificile a fost iubirea pe care amandoi o avem pentru Iehova Dumnezeu. De-a lungul anilor, am stu diat si ne-am rugat mpreuna cu regularitate. Cand vad ca Frederick se straduieste sa manifes te tot mai bine calitatile crestine, mi-e mai usor sa-l iubesc.

mpreuna ca so t si so tie? Ce a s putea face pentru a-mi ncuraja partenerul conjugal sa discute cu mine despre lucruri spirituale?

INTREBATI-VA:

Cand ne-am rugat ultima data

TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2011

15

 SA INVATAM DIN CUVANTUL LUI DUMNEZEU

Ce foloase ne aduce respectarea legilor lui Dumnezeu?

1. De ce trebuie sa ascultam de Dumnezeu? Trebuie sa ascultam de Dumnezeu deoarece el ne-a creat. Chiar si Isus a ascultat ntotdeauna de Dumnezeu (Ioan 6:38; Revelatia 4:11). Legile lui Dumnezeu ne dau posibilitatea sa aratam ca l iubim. (Citi ti 1 Ioan 5:3.) Toate legile lui Iehova Dumnezeu sunt spre binele nostru. Ele ne arata care este cel mai bun mod de via t a n prezent si cum putem primi binecuvantari ve sni ce n viitor. (Citi ti Psalmul 19:7, 11; Isaia 48:17, 18.)

Acest articol analizeaza unele ntrebari pe care vi le-a ti pus, probabil, si dumneavoastra si prezinta versetele ce raspund la ele. Citi ti aceste versete n propria Biblie. Martorii lui Iehova sunt bucuro si sa le analizeze mpreuna cu dumneavoastra.

2. Cum ne ajuta legile lui Dumnezeu sa avem o sanatate mai buna? Legea lui Dumnezeu care condamna be tia ne ocrote ste de boli si de accidente ce pot cauza moartea. Consumul excesiv de alcool produce dependent a si i face pe oameni sa se comporte ntr-un mod nechib zuit (Proverbele 23:20, 29, 30). Iehova ne permite sa consumam alcool, dar cu modera tie. (Citi ti Psalmul 104:15; 1 Corinteni 6:10.) De asemenea, Iehova ne avertizeaza sa evitam in vidia, mania necontrolata si alte atitudini distructive. In masura n care aplicam sfaturile sale, vom avea o sanatate mai buna. (Citi ti Proverbele 14:30; 22:24, 25.) 3. Cum ne poate ocroti legea lui Dumnezeu? Legea lui Dumnezeu interzice rela tiile sexuale familii n care copiii cresc cu un singur parinte. n afara casatoriei (Evrei 13:4). Cuplurile care se (Citi ti Proverbele 5:19.) supun acestei legi se simt mai n siguran ta si creeaEvitand situa tiile n care am putea fi tenta ti sa za un mediu mai sanatos pentru copiii lor. Insa re- avem rela tii sexuale n afara casatoriei, ne ocrotim la tiile sexuale n afara casatoriei au deseori ca re- prietenia cu Dumnezeu. De asemenea, evitam sa-i zultat boli, divor t, violen ta, traume emo tionale si facem pe al tii sa sufere. (Citi ti 1 Tesaloniceni 4:36.)

4. Ce foloase ne aduce respectul pentru viat a? Oamenii care respecta darul divin al vietii au o sa natate mai buna, deoarece renunt a la obiceiuri cum ar fi fumatul si alte vicii care pot provoca moartea (2 Corinteni 7:1). Dumnezeu pretuieste chiar si via ta unui copil care se dezvolta n uterul mamei sale (Exo dul 21:22, 23). De aceea, nu trebuie s a luam n mod inten tionat via ta unui copil nenascut. In plus, cei care apreciaza punctul de vedere divin cu privire la via ta si iau masuri de precautie la locul de munca, acasa si cand merg cu masina (Deuteronomul 22:8). Mai mult, ei nu- si risca viata practicand sporturi pericu loase, ntrucat via ta este un dar de la Dumnezeu. (Citi ti Psalmul 36:9.)

5. Ce foloase avem daca respectam caracterul sacru al sangelui? Sangele este sacru deoarece Dumnezeu spune ca acesta reprezinta via ta, sau sufletul, unei creaturi (Ge neza 9:3, 4). Legea lui Dumnezeu, care echivaleaza valoarea sangelui cu cea a vie tii, este spre folosul nos tru. In ce fel? Pe baza acestei legi, Dumnezeu a facut posibila iertarea pacatelor. (Citi ti Leviticul 17:1113; Evrei 9:22.) Sangele lui Isus a fost foarte pre tios deoarece Isus a fost perfect. Dupa ce si-a sacrificat viata n folosul omenirii, Isus i-a prezentat lui Dumnezeu valoarea sangelui sau, care reprezenta via ta sa (Evrei 9:12). Pe baza sangelui varsat de Isus, putem primi via ta ve s nica. (Citi ti Matei 26:28; Ioan 3:16.)

Pentru mai multe informatii, vezi capitolele 12 si 13 ale acestei carti, publicate de Martorii lui Iehova.

CE NE INVATA n realitate BIBLIA?

17

Cum pot tatii sa ramana aproape de fiii lor?

ATI, de unde stii atatea lucruri? Te-a luat vreodata prin surprindere baiatul tau cu o astfel de ntrebare? In acel moment, probabil ca te-ai sim tit mandru ca esti tata. Insa, daca fiul tau a si aplicat sfaturile ntelepte pe care i le-ai dat si a avut parte de foloase, fara ndoia la ca ai sim tit o bucurie si mai mare (Proverbe le 23:15, 24).1 Te admira fiul tau la fel de mult ca nainte? Sau, pe masura ce creste, stima lui pentru tine pare sa scada? Cum poti sa ramai aproape de fiul tau n timp ce se maturizeaza? Sa analizam pentru nceput unele ncercari pe care le au de nfruntat ta tii.

Trei ncercari frecvente 1. LIPSA TIMPULUI: In multe t ari, tatii castiga cea mai mare parte din venitul familiei. Dese ori, serviciul le cere sa fie departe de casa aproa pe toata ziua. In unele locuri, ta tii petrec foarte pu tin timp cu copiii lor. De exemplu, un sondaj recent efectuat n Franta a dezvaluit ca tatii din aceasta tara petrec n medie mai putin de 12 minute pe zi cu copiii lor. GANDESTE-TE: Cat timp petreci cu fiul tau? In urmatoarea saptamana sau n urmatoarele
1 De si acest articol se concentreaza asupra rela tiei uni ce dintre ta ti si fii, principiile analizate se aplica si la rela tia dintre ta ti si fiice.

doua saptamani, ncearca sa notezi cat timp stai zilnic n compania fiului tau. Rezultatul s-ar putea sa te surprinda. 2. LIPSA UNUI BUN EXEMPLU: Unii barba ti nu si-au cunoscut prea bine tatal. Ma vedeam foarte rar cu tata, spune un barbat pe nume Jean-Marie, care locuieste n Franta. Care au fost urmarile? Acest lucru mi-a cauzat unele probleme la care nu m-am gandit niciodata, spune el. De exemplu, mi-e foarte greu sa port conversa tii profunde cu fiii mei. In alte situa tii, barbatii si cunosc bine ta tii, nsa rela tia lor nu este tocmai buna. Philippe, care are 43 de ani, spune: Tatalui meu i era greu sa-si expri me afec tiunea fa ta de mine. Drept urmare, tre buie sa fac eforturi ca sa arat mai multa afec tiu ne fa ta de fiul meu. GANDESTE-TE: Sim ti ca rela tia cu tatal tau ti afecteaza modul n care te por ti cu fiul tau? Ai observat ca imi ti obiceiurile bune sau rele ale tatalui tau? In ce fel? 3. LIPSA SFATURILOR ECHILIBRATE: In unele culturi, rolul tatalui n cresterea copiilor este considerat mai pu tin important. Luca a crescut ntr-o tara din vestul Europei. Iata ce spune el: In zona mea, oamenii considerau ca ngrijirea copiilor era sarcina so tiei. In alte culturi, ta tii sunt ncuraja ti sa fie autoritari si severi. George,

18

TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2011

 de exemplu, a crescut ntr-o tara africana. El spune: In cultura din care provin, tatii nu se joaca cu copiii lor de teama ca asta le-ar scadea din autoritate. De aceea, ntotdeauna mi-a fost greu sa petrec timp cu fiul meu. GANDESTE-TE: In comunitatea n care traiesti, ce rol se asteapta sa ndeplineasca tatii? Sunt ei obisnuiti sa priveasca cresterea copiilor ca pe o sarcina a femeilor? Sunt tatii ncuraja ti sa-si exprime iubirea si afectiunea fat a de fiii lor sau, dimpotriva, acest lucru este de neconceput pentru cei din jur? Daca esti tata si te confrun ti cu una sau cu mai multe dintre aceste ncercari, ce poti face pentru a le depasi? Tine seama de urmatoare le sugestii. Incepe cand fiul tau este nca mic Se pare ca baie tii au dorinta nnascuta de a-si imita tatal. De aceea, straduieste-te sa valorifici aceasta dorin ta cat timp fiul tau este nca mic. Ce po ti face? Cum poti gasi timp pentru a sta n compania fiului tau? Ori de cate ori este posibil, include- ti fiul n activita tile tale cotidiene. De exemplu, roaga-l sa te ajute la unele treburi gospodaresti. Daca trebuie sa maturi sau sa sapi, da-i si lui o matu rica sau o lopa tica. Fii sigur ca va fi ncantat sa lucreze alaturi de tata, eroul si modelul sau! S-ar putea ca ndeplinirea activita tii respective sa- ti ia mai mult timp. Insa, lucrand mpreuna, va ve ti apropia mai mult unul de altul, iar tu l vei nva ta sa aiba o atitudine buna fa ta de munca. In vechime, Biblia i-a ncurajat pe ta ti sa-i inclu da pe copii n activita tile cotidiene si sa se folo seasca de aceste ocazii ca sa comunice cu ei si sa-i instruiasca (Deuteronomul 6:69). Acest sfat este foarte bun si n zilele noastre. Pe langa faptul de a lucra alaturi de fiul tau, fa-ti timp si sa te joci cu el. Joaca nu este doar o ocazie de a petrece clipe placute mpreuna. Cercetarile arata ca atunci cand ta tii se joaca cu copiii lor, acestia devin mai ntreprinzatori si mai ndrazne ti.

Joaca are nsa un rol chiar mai important. So ciologul Michel Fize spune: Un baiat comuni ca cel mai bine cu tatal sau cand se joaca. In timp ce se joaca cu fiul sau, un tata si poate ex prima afec tiunea atat prin cuvinte, cat si prin fapte. In acest fel, l nva ta pe fiul sau cum poa te sa arate si el afec tiune. Andre, un tata din Ger mania, spune: Cand fiul meu era mic, ne ju cam mpreuna si deseori l mbra tisam. Astfel, a nva tat sa-si exprime si el iubirea fa ta de mine. O alta ocazie n care un tata si poate conso lida rela tia cu fiul sau este nainte de culcare. Citeste-i cu regularitate fiului tau o poveste si asculta-l n timp ce- ti vorbeste despre bucurii le si problemele de peste zi. Daca procedezi ast fel, i va fi mai usor sa comunice cu tine pe ma sura ce creste.

Continua sa ai preocupari comune cu ale fiului tau Unii fii adolescenti s-ar putea sa para indife ren ti cand tatal lor ncearca sa comunice cu ei. Daca ti se pare ca fiul tau evita sa- ti raspunda la ntrebari, nu trage concluzia ca nu vrea sa vorbeasca deloc. S-ar putea sa fie mai dispus sa se deschida daca ti adaptezi modul de a comunica. Jacques, un tata din Fran ta, sim tea uneori ca i este greu sa comunice cu fiul sau, Jerome. Insa, n loc sa-l for teze sa vorbeasca, el si-a schimbat modul de abordare: a nceput sa joa ce fotbal cu fiul sau. Jacques spune: Dupa ce faceam miscare, ne ntindeam pe iarba ca sa ne odihnim. In acele momente, fiul meu si des chidea inima. Simplul fapt ca eram mpreuna si ca eram numai noi doi ne-a ajutat sa culti vam o rela tie speciala. Ce po ti face daca fiului tau nu-i place spor tul? Andre si aminteste cu drag de orele n care privea stelele mpreuna cu fiul sau. Ne sco team sezlongurile si stateam afara n racoarea nop tii, spune Andre. Ne acopeream ca sa ne fie cald si, cu o cana de ceai n mana, priveam bolta cereasca. Vorbeam despre Cel care a creat
TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2011

19

 stelele. Insa vorbeam si despre chestiuni perso nale. Vorbeam aproape despre orice. (Isaia 40:25, 26) Dar daca nu- ti place sa faci unele lucruri care i plac fiului tau? In acest caz, s-ar putea sa fie nevoie sa lasi deoparte propriile preferin te (Fi lipeni 2:4). Ian, care locuieste n Africa de Sud, spune: Mie mi placea sportul mult mai mult decat fiului meu, Vaughan. Lui i placeau avioa nele si computerele. De aceea, am nceput sa arat si eu interes fa ta de aceste lucruri. Mergeam cu el la spectacole aviatice si ne jucam mpreu na pe un simulator de zbor conectat la calcula tor. Cred ca, datorita acestor activita ti placute pe care le-am facut mpreuna, Vaughan a putut sa vorbeasca mai deschis cu mine.

Ajuta-l sa aiba mai multa ncredere n sine Uite, tati, uite! A exclamat si fiul tau la fel cand a nva tat sa faca ceva nou? Daca a ajuns la varsta adolescentei, poate ca nu-si mai expri ma la fel de deschis dorinta de a fi aprobat de tine. Insa po ti fi sigur ca, pentru a deveni un adult echilibrat, el are n continuare nevoie de aprobarea ta. Sa observam exemplul dat de nsusi Iehova Dumnezeu n relatia cu unul dintre fiii sai. Cand Isus era pe punctul de a intra ntr-o eta pa speciala din viata sa pamanteasca, Dumne zeu si-a exprimat public afectiunea pentru el, spunand: Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am aprobat (Matei 3:17; 5:48). Este ade varat, tu ai responsabilitatea de a-ti instrui si
20
TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2011

disciplina fiul (Efeseni 6:4). Dar cau ti si ocazii de a- ti arata aprobarea pentru lucrurile bune pe care le spune sau le face? Exista barba ti carora le este greu sa-si expri me aprobarea si afec tiunea. Poate ca au crescut ntr-o familie n care parintii le scoteau n evi den ta mai mult greselile decat realizarile. Daca acesta este si cazul tau, trebuie sa depui efor turi pentru a- ti ajuta fiul sa aiba mai multa n credere n sine. Ce po ti face? Luca, men tionat mai devreme, colaboreaza cu fiul sau, Manuel, care are 15 ani, la treburile gospodaresti. Luca spune: Uneori i zic lui Manuel sa se apuce singur de lucru si sa ma cheme daca are nevoie de ajutor. De cele mai multe ori, se descurca singur. Reusita i da satisfactie si i sporeste n crederea n sine. Cand ndeplineste cu succes o sarcina, l laud. Chiar si cand ceva nu-i iese asa cum spera, i spun ca apreciez efortul pe care l-a facut. Fiul tau va avea mai multa ncredere n sine si daca l vei ajuta sa atinga unele obiective im portante. Dar daca fiul tau are un ritm mai lent decat te astepti tu n ce priveste atingerea obiectivelor? Sau ce poti face daca obiectivele lui, chiar daca nu sunt rele, sunt diferite de cele pe care le-ai alege tu pentru el? In acest caz, s-ar putea sa trebuiasca sa- ti reevaluezi asteptarile. Jacques, men tionat anterior, spune: Incerc sa-l ajut pe fiul meu sa-si fixeze obiective pe care le poate atinge. Dar ncerc, de asemenea, sa ma asigur ca sunt obiectivele lui, nu ale mele. Apoi, pastrez n minte faptul ca trebuie sa lucreze la aceste obiective n ritmul lui. Daca l ascul ti pe fiul tau cand si exprima pa rerea, daca l lauzi pentru ce face bine si daca l ncurajezi sa treaca peste esecuri, l vei ajuta sa-si atinga obiectivele. Realist vorbind, n rela tia voastra vor ap area si unele ncercari si momente tensionate. Insa, pe termen lung, este foarte probabil ca fiul tau va dori sa ramana aproape de tine. La urma ur mei, cine nu ar vrea sa ramana aproape de cel care l ajuta sa reuseasca n via ta?

 APROPIATI-VA DE DUMNEZEU
Sa ne achitam de datoria pe care o avem fat a de Dumnezeu
E-AI ntrebat vreodata care este scopul vietii? Iehova ne-a nzestrat nu numai cu capacitatea de a ne pune aceasta ntrebare, ci si cu necesitatea launtrica de a afla raspunsul la ea. Din fericire, Dum nezeul nostru iubitor nu ne-a lasat fara un raspuns. Raspunsul de care avem atata nevoie se afla n Cuvantul sau, Biblia. Sa analizam cuvintele regelui Solomon consemnate n Eclesiastul 12:13. Solomon s-a aflat ntr-o situatie cu totul speciala. El a fost n masura sa spuna cum putem gasi ferici rea si scopul vietii. Fiind binecuvantat cu o ntelep ciune extraordinara, cu mari bogatii si cu autoritate regala, el a reusit sa cerceteze atent preocuparile oa menilor, inclusiv goana lor dupa bogatii si faima (Eclesiastul 2:49; 4:4). Apoi, sub inspiratie divina, el a rezumat astfel ceea ce constatase: Iata conclu zia a tot ce-ai auzit: Teme-te de adevaratul Dumne zeu si respecta poruncile lui, fiindca aceasta este datoria omului. Cuvintele lui Solomon scot n evi dent a cea mai recompensatoare si cea mai nobila preocupare a omului. Teme-te de adevaratul Dumnezeu. La prima vedere, ideea de a ne teme de Dumnezeu s-ar putea sa nu ne atraga. Dar aceasta teama reflecta o dispo zitie corecta a inimii. Ea nu se aseamana cu ceea ce simte un sclav care este ngrozit la gandul ca l-ar pu tea mania pe stapanul sau aspru, ci cu ceea ce sim te un copil care doreste sa-i fie placut tatalui sau iu bitor. O lucrare de referint a spune ca teama de Dumnezeu este atitudinea de reverent a si de vene ratie pe care poporul Sau o arata fat a de El fiindca Il iubeste si are respect pentru puterea si maretia Sa. O astfel de atitudine ne ndeamna sa ne supunem vointei lui Dumnezeu deoarece l iubim si stim ca si el ne iubeste. Aceasta teama sanatoasa nu este doar un sentiment; ea se manifesta prin actiuni. Ce pre supune acest lucru? Respecta poruncile lui. Teama de Dumnezeu ne ndeamna sa ascultam de el. Este ntelept sa as

cultam de Iehova. Fiind Creatorul nostru, el stie care este cel mai bun mod de viat a, la fel cum cel care a fabricat un produs stie cel mai bine cum trebuie fo losit. In plus, Iehova ne vrea binele. Dorinta sa este sa fim fericiti, iar cerintele sale au n vedere bunas tarea noastra (Isaia 48:17). Apostolul Ioan spune: Iata ce nseamna iubirea de Dumnezeu: sa respec tam poruncile sale, iar poruncile sale nu sunt grele (1 Ioan 5:3). Ascultarea este o dovada a iubirii noas tre fat a de Dumnezeu, iar poruncile sale reflecta iu birea sa fat a de noi. Aceasta este datoria omului. Aceste cuvinte scot n evident a un motiv important pentru care tre buie sa ne temem de Dumnezeu si sa ascultam de el. Avem datoria, sau obligatia, sa ne temem de Dumnezeu. Intrucat Iehova este Creatorul nostru, i datoram viata (Psalmul 36:9). Insa suntem datori si sa-l ascultam. Cand traim asa cum doreste Dumne zeu, ne achitam de datoria pe care o avem fat a de el. Asadar, care este scopul vietii? Pe scurt, existam pentru a ndeplini vointa lui Dumnezeu. Aceasta este cea mai buna modalitate prin care poti da sens vietii tale. Te ndemnam sa afli mai multe despre vointa lui Iehova si despre modul n care poti trai n armonie cu ea. Martorii lui Iehova te vor ajuta cu placere.

SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN NOIEMBRIE: Proverbele 22 Cantarea Cantarilor 8

21

 Aceasta este a doua parte dintr-o serie de doua articole ce apar consecutiv n Turnul de veghe si n care sunt analizate n mod temeinic cateva ntrebari privitoare la data primei distrugeri a Ierusalimului antic. Aceste articole prezinta informatii cercetate cu atentie si raspunsuri bazate pe Biblie la ntrebari care i-au pus n ncurcatura pe unii cititori.

Cand a fost distrus Ierusalimul antic?

PARTEA A II-A

CE DEZVALUIE IN REALITATE TABLITELE DE LUT?

IN PRIMA PARTE S-AU STABILIT URMATOARELE: Istoricii laici afirma ca Ierusali mul a fost distrus n 587 .e.n.1 Cronologia biblica arata ca Ieru salimul a fost distrus n 607 .e.n. Istoricii laici si bazeaza conclu ziile pe scrierile istoricilor clasici si pe canonul lui Ptolemeu. Unele dintre scrierile istoricilor clasici contin erori semnificative si nu corespund ntotdeauna cu n semnarile de pe tablitele de lut.2

Fotografie ob tinuta prin amabilitatea British Museum

N BIBLIE se spune ca prizonierii iudei aveau sa fie exilati n Babilon pana la mplinirea ce lor saptezeci de ani, si aceasta ca sa fie mpli nit cuvantul DOMNULUI rostit prin gura lui Ie 1 Exista mai multe moduri n care pot fi exprima ti anii; .e.n. nseamna naintea erei noastre. 2 Vezi articolul Cand a fost distrus Ierusalimul antic? De ce este important sa cunoa stem acest lucru? Ce ara ta dovezile?, aparut n edi tia din 1 octombrie 2011.

remia. Cand au fost eliberati iudeii? In cel dintai an [de domnie] al lui Cirus, mparatul Persiei (2 Cronici 36:21, 22, Cornilescu, 1996). Atat istoria biblica, cat si cea laica afirma ca exi lul n Babilon s-a sfarsit dupa ce regele Cirus a cucerit Babilonul si i-a eliberat pe iudei, care s-au ntors la Ierusalim n 537 .e.n. Intrucat Bi blia spune n mod explicit ca exilul a durat 70 de ani, acesta trebuie sa fi nceput n anul 607 .e.n. Totusi, majoritatea istoricilor plaseaza distru gerea Ierusalimului n 587 .e.n., ceea ce ar n semna ca exilul iudeilor a durat numai 50 de ani. Cum au ajuns ei la aceasta concluzie? Isto ricii si bazeaza calculele pe unele documente cuneiforme antice care ofera detalii despre Nebucadnetar al II-lea (Nabucodonosor al II-lea) si succesorii lui.1 Multe dintre aceste documente au fost scrise de oameni care au trait n timpul sau n preajma perioadei cand a fost distrus Ie rusalimul. Dar cat de corecte sunt calculele care indica spre anul 587 .e.n.? Ce dezvaluie n realitate aceste documente? Pentru a raspunde la aceste ntrebari, vom analiza trei categorii de documente pe care se bazeaza n general istoricii: 1) cronicile babilo-

22

TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2011

 niene, 2) tablitele cu informatii comerciale si 3) tablitele cu informatii astronomice.

Cronicile babiloniene
BM 21901 si BM 35382: Fotografie ob tinuta prin amabilitatea British Museum; BM 21946: Copyright British Museum; BM 22047, 25124, 25127: 5 The Trustees of the British Museum

Ce sunt acestea? Cronicile babiloniene sunt o serie de tablite n care sunt consemnate eve nimente importante din istoria babiloniana.2 Ce spun specialistii? Ronald Sack, un expert n documente cuneiforme, a declarat ca aceste cronici ofera informatii incomplete despre une le evenimente importante.1 El a scris ca istoricii trebuie sa examineze surse secundare . . . daca vor sa afle ce s-a ntamplat n realitate. Ce dezvaluie documentele? In istoria consem nata n cronicile babiloniene exista lacune.3 (Vezi chenarul de mai jos.) Se naste, n mod logic, n trebarea: Cat de demne de ncredere sunt concluziile bazate pe astfel de informa tii incomplete? Ce sunt acestea? Cele mai multe tabli te de acest fel din perioada neobabiloniana sunt chi 1 Nota: Niciunul dintre speciali stii laici men tiona ti n acest articol nu sus tine ca Ierusalimul a fost distrus n 607 .e.n.

Tablitele cu informatii comerciale

tan te legale. Tabli tele erau inscrip tionate cu ziua, luna si anul de domnie al regelui n exerci tiu. De exemplu, pe o tabli ta se spune ca o anumita tran zac tie a avut loc n luna nisan, ziua a 27-a, anul al 11-lea al lui Nebucadre tar [cunoscut si ca Ne bucadne tar al II-lea], regele Babilonului.4 Cand regele murea sau era nlaturat si un nou rege venea la putere, lunile ramase din acel an de domnie reprezentau anul urcarii pe tron a noului conducator.15 Cu alte cuvinte, tranzitia de la un rege la altul avea loc n acelasi an din calendarul babilonian. Astfel, tablitele din anul urcarii pe tron a noului conducator ar trebui sa fie inscriptionate n mod logic cu una dintre lu nile de dupa ultima luna a fostului rege. Ce spun specialistii? Ronald Sack a examinat mai multe tablite cu informatii comerciale din perioada neobabiloniana. In 1972, Sack a scris ca unele texte nepublicate, care se gasesc la British Museum si care i-au fost puse la dispozitie, schimba complet concluziile anterioare n
1 Anul urcarii pe tron nu era socotit printre anii de dom nie ai unui rege; acesta se referea la lunile ramase din an pana la ntronarea oficiala a noului rege.

BM 21901

CRONICILE BABILONIENE O ISTORIE CU LACUNE

BM 21946

Cronicile babiloniene ofera informatii doar pentru 35 de ani din perioada neobabiloniana, despre care se crede ca a durat aproximativ 88 de ani.
BM 35382

AN NEMENTIONAT IN CRONICI
P E R I O A D A

AN MENTIONAT IN CRONICI
P E R S I

N E O B A B I L O N I A N A

Nabopolassar BM 25127 BM 22047

Nebucadnetar II

Amel-Marduk Neriglissar

Nabonid Labasi-Marduk

BM 25124

 legatura cu tranzitia de putere ntre Nebucadne tar al II-lea si fiul sau Amel-Marduk (cunoscut si ca Evil-Merodac).6 In ce fel? Sack stia ca n ta blite se spune despre Nebucadnetar al II-lea ca nca domnea n a sasea luna din ultimul sau an de domnie (al 43-lea). Insa tablitele descifrate recent care dateaza din anul urcarii pe tron a ur matorului rege, Amel-Marduk, erau inscriptio nate cu lunile a patra si a cincea ale anului de spre care se credea ca era acelasi cu ultimul an al lui Nebucadnetar al II-lea.7 Evident, exista o neconcordant a. Ce dezvaluie documentele? Exista si alte ne concordante privitoare la tranzitia de la un rege la altul. De exemplu, un document arata ca Ne bucadnetar al II-lea nca domnea n a zecea sa luna, la sase luni dupa ce se presupune ca suc 8 cesorul sau a nceput sa domneasca. O necon cordant a similara exista si n legatura cu tranzi tia de putere ntre Amel-Marduk si succesorul sau, Neriglissar.9 De ce sunt importante aceste neconcordante? Dupa cum s-a mentionat mai devreme, lacune le din istoria consemnata n cronicile babilonie ne sugereaza ca s-ar putea sa nu existe con tinuitate n cronologia prezentata n aceste documente.10 Exista oare posibilitatea ca si alti conducatori sa fi domnit n perioadele dintre acesti regi? In acest caz, nseamna ca perioada neobabiloniana trebuie sa fi fost mai lunga. Asa dar, nici cronicile babiloniene, nici tablitele cu

informatii comerciale nu ofera o baza pentru a stabili cu certitudine ca Ierusalimul a fost dis trus n 587 .e.n.1

Ce sunt acestea? Sunt tablite cuneiforme ce contin descrieri ale pozitiilor soarelui, lunii, pla netelor si stelelor, alaturi de informatii cu carac ter istoric, cum ar fi anul de domnie al unui anumit rege. De exemplu, n jurnalul astrono mic de mai jos este nregistrata o eclipsa de luna care a avut loc n prima luna din primul an de domnie al regelui Mukin-zeri.11 Ce spun specialistii? Specialistii sunt de pare re ca babilonienii au conceput tabele si diagra me complexe pentru a prezice momentul cel mai probabil cand urmau sa aiba loc eclipse.12 Dar este posibil ca babilonienii sa fi calculat retrospectiv datele la care avusesera loc eclipse? Profesorul John Steele spune: Este posibil ca unele dintre primele predictii sa fi fost facute n momentul elaborarii textului prin calcule retrospective realizate cu ajutorul diagramelor (sublinierea noastra).13 Profesorul David Brown,
1 Exista tabli te cu informa tii comerciale pentru to ti anii atribui ti n mod tradi tional regilor neobabilonieni. Daca adunam anii de domnie ai tuturor acestor regi si calcu lam napoi de la domnia lui Nabonid, ultimul rege neobabilonian, anul la care ajungem pentru distrugerea Ieru salimului este 587 .e.n. Totu si, aceasta metoda de calcul este exacta numai daca fiecare rege a urcat pe tron n ace la si an n care predecesorul sau si-a ncheiat domnia, fara ca ntre ei sa fi domnit altcineva.

Tablitele cu informatii astronomice

5 The Trustees of the British Museum

JURNALUL ASTRONOMIC BM 32238

Pe aceasta tablit a sunt consemnate eclipse de luna. Insa tablita a fost scrisa abia dupa ultima eclipsa, care a avut loc la aproximativ 400 de ani de la prima. Deoarece nu a observat personal toate acele evenimente, scribul a facut probabil calcule matematice pentru a stabili cand au avut loc eclipsele anterioare. Daca nu exista nicio dovada suplimentara care sa confirme concluziile sale, aceste calcule s-ar putea sa nu constituie o sursa de informatii cronologice demne de ncredere.

24

 care considera ca diagramele astronomice con tineau predictii facute cu putin timp nainte de evenimentele consemnate, recunoaste ca este posibil ca unele dintre acestea sa fi fost calcule retroactive facute de scribi n secolul al IV-lea .e.n. si n secolele ce au urmat.14 In cazul n care aceste predictii sunt de fapt calcule retroac tive, putem oare sa le consideram cu totul dem ne de ncredere daca nu sunt sprijinite si de alte dovezi? Chiar daca o eclipsa a avut loc ntr-adevar la o anumita data, nseamna oare ca informatiile istorice pe care scriitorul tablitei le atribuie ace lei date sunt exacte? Nu neaparat. Eruditul Robartus van der Spek explica: Scriitorii tabli telor au fost astrologi, nu istorici. El spune ca pasajele cu informatii istorice de pe aceste tabli te sunt mai mult sau mai putin ntamplatoa re si avertizeaza ca astfel de informatii trebuie folosite cu prudent a.15 Ce dezvaluie documentele? Sa analizam ta blita numita VAT 4956. Pe primul rand al aces tei tablite citim: Anul al 37-lea al lui Nebucad netar, regele Babilonului.16 In continuare sunt oferite descrieri detaliate ale pozitiei lunii si pla netelor n raport cu diferite stele si constelatii. Este mentionata si o eclipsa de luna. Eruditii sunt de parere ca toate aceste pozitii corespund anului 568/567 .e.n., ceea ce ar nsemna ca al 18-lea an al lui Nebucadnetar al II-lea, anul cand el a distrus Ierusalimul, este 587 .e.n. Dar

indica aceste consemnari astronomice n mod incontestabil numai spre anul 568/567 .e.n.? Tablita mentioneaza o eclipsa de luna despre care s-a calculat ca a avut loc n a 15-a zi a lunii a treia (simanu) din calendarul babilonian. Este adevarat ca n aceasta luna din anul 568 .e.n. n 4 iulie, conform calendarului iulian a avut loc o eclipsa de luna. Totusi, a mai existat o eclipsa care a avut loc cu 20 de ani mai devre me, n 15 iulie 588 .e.n.17 Daca anul 588 .e.n. marcheaza al 37-lea an al lui Nebucadnetar al II-lea, atunci al 18-lea an al acestui rege ar fi 607 .e.n. exact anul indi cat de cronologia biblica pentru distrugerea Ierusalimului! (Vezi axa timpului de mai jos.) Dar ofera VAT 4956 si alte dovezi n sprijinul anului 607 .e.n.? Pe langa eclipsa mentionata mai devreme, pe tablit a mai apar 13 serii de observatii lunare si 15 observatii planetare. Acestea descriu pozitia lunii sau a planetelor n raport cu anumite stele sau constelatii.18 Sunt mentionate, de aseme nea, opt intervale de timp ntre rasariturile si apusurile soarelui si ale lunii.18a Avand n vedere ca pozitiile lunii sunt mai si gure, cercetatorii au analizat cu atentie aceste 13 serii de pozitii ale lunii mentionate n VAT 4956. Ei au analizat datele cu ajutorul unui program computerizat capabil sa indice pozitia corpurilor ceresti la o anumita data din trecut.19 Ce s-a descoperit n urma acestei analize? In

POTRIVIT CU VAT 4956, CARE A FOST ANUL DISTRUGERII IERUSALIMULUI: 587 I.E.N. SAU 607 I.E.N.?
Aceasta tablit a descrie unele evenimente astronomice care au avut loc n al 37-lea an de domnie al regelui Nebucadnetar al II-lea. Nebucadnetar al II-lea a distrus Ierusalimul n al 18-lea an de domnie (Ieremia 32:1).

610 .e.n. 607 587 600 590 580 570 560

Daca al 37-lea an al lui Nebucadnetar al II-lea a fost 568 .e.n., atunci Ierusalimul a fost distrus n 587 .e.n.

Daca al 37-lea an a fost 588 .e.n., atunci Ierusalimul a fost distrus n 607 .e.n., data indicata de cronologia biblica.

VAT 4956 indica n mod mai convingator spre anul 607 .e.n.

CE SPUNE IN REALITATE VAT 4956?

De ce exista o controversa cu privire la acest document? Al treilea rand de pe tablit a spune ca n noaptea de 9 din prima luna (nisanu/nisan), luna a stat la un cot n fata lui Virginis [Beta Virginis]. Totusi, n 1915, Paul Neugebauer si Ernst Weidner au scris referitor la anul 568 .e.n. (care ar sugera ca distrugerea Ierusalimului a avut loc n 587 .e.n.) ca luna a stat la un cot n fata acestei stele n data de 8 nisan, nu n 9 nisan (sublinierea noastra). Insa aceasta pozitie a lunii corespunde exact datei de 9 nisan 588 .e.n., care indica spre anul 607 .e.n.

bpk / Vorderasiatisches Museum, SMB / Olaf M. Temer

A fost ziua a 9-a sau a 8-a?

1) Asa cum se observa n fotografia alaturata, simbolul akkadian pentru cifra 9 se vede clar. 2) Cand au transliterat acest text cuneiform, Neugebauer si Weidner au schimbat 9 cu 8. 3) Numai nota de subsol men tioneaza ca n textul original era 9. 4) Ei au pus 8 chiar si n traducerea lor n germana. 5) In 1988, Abraham Sachs si Hermann Hunger au publicat textul asa cum este scris n realitate, cu 9. 6) Totusi, ei pastreaza schimbarea n traducerea lor n engleza, spunand ca a 9-a este o greseala, n loc de a 8-a.

vreme ce nu toate seriile de pozitii ale lunii au corespuns anului 568/567 .e.n., toate cele 13 serii au corespuns po zitiilor calculate pentru 20 de ani mai devreme, adica pentru anul 588/587 .e.n. Unul dintre locurile n care observatiile lunare cores pund anului 588 .e.n. chiar mai bine decat anului 568 .e.n. este marcat pe tablita reprodusa pe aceste pa gini. Pe randul al treilea al acestei tablite putem citi ca luna se afla ntr-o anumita pozitie n noaptea de 9 [ni sanu]. Totusi, eruditii care au datat initial acest eveni ment n 568 .e.n. (anul astronomic -567) au recunoscut ca, n 568 .e.n., luna se afla n acea pozitie n 8 nisanu, nu n 9. Pentru a sustine datarea tablitei n 568 .e.n., ei au presupus ca scribul a gresit, scriind 9 n loc de 8.20 Insa pozitia lunii de pe randul al treilea corespunde exact datei de 9 nisanu 588 .e.n.21 Este cert ca o mare parte din informatiile astronomice mentionate n VAT 4956 corespund anului 588 .e.n., ara tand ca acesta a fost al 37-lea an al lui Nebucadnetar al II-lea. Iar acest lucru vine n sprijinul afirmatiei ca dis trugerea Ierusalimului a avut loc n anul 607 .e.n., exact asa cum indica Biblia. In prezent, majoritatea istoricilor laici sunt de parere ca Ierusalimul a fost distrus n 587 .e.n. Totusi, scriitorii biblici Ieremia si Daniel spun n mod explicit ca iudeii au fost n exil 70 de ani, nu 50 (Ieremia 25:1, 2, 11; 29:10; Daniel 9:2). Aceste declaratii indica n mod clar ca Ieru salimul a fost distrus n 607 .e.n. Dupa cum s-a aratat mai sus, aceasta concluzie se sprijina si pe unele dovezi laice. Specialistii laici au pus de multe ori la ndoiala exacti tatea Bibliei. Insa, cand au fost descoperite mai multe do vezi, Biblia a dovedit n repetate randuri ca are dreptate.1 Cei care se ncred n Biblie au motive ntemeiate sa faca acest lucru. Ei si bazeaza opiniile pe dovezile care arata ca Biblia este exacta din punct de vedere istoric, stiintific si profetic. Aceste dovezi i determina sa creada declara tia Bibliei ca este Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu (2 Timotei 3:16). De ce nu ati cerceta personal aceste do vezi ? S-ar putea sa ajungeti la aceeasi concluzie.
1 Pentru exemple concrete, vezi capitolele 4 si 5 din cartea Biblia Cuvantul lui Dumnezeu sau al oamenilor?, publicata de Martorii lui Iehova.
TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2011

Ce motive avem sa ne ncredem n Biblie?

27

 Note pentru articolul Cand a fost distrus Ierusalimul antic? Partea a II-a 1. Scrierea cuneiforma este o scriere cu semne n forma triunghiulara. Ea era rea lizata de un scrib care imprima diferite semne pe suprafa ta moale a unei tabli te de lut folosind un stil cu varf ascu tit, n for ma triunghiulara. 2. Assyrian and Babylonian Chronicles, de A. K. Grayson, publicata n 1975, retipari ta n 2000, pagina 8. 3. Perioada neobabiloniana a nceput n secolul al VII-lea .e.n., cand la conducerea Imperiului Babilonian se afla dinastia regilor caldeeni. Primul rege a fost Nabo polassar, tatal lui Nebucadne tar al II-lea. Aceasta perioada s-a ncheiat n 539 .e.n., cand ultimul rege, Nabonid, a fost detronat de regele persan Cirus. 4. Neo-Babylonian Business and Administrative Documents, de Ellen Whitley Moore, publicata n 1935, pagina 33. 5. Archimedes, Volume 4, New Studies in the History and Philosophy of Science and Technology, Observations and Predictions of Eclipse Times by Early Astrono mers, de John M. Steele, publicata n 2000, pagina 36. 6. Amel-Marduk 562-560 B.C.A Study Based on Cuneiform, Old Testament, Greek, Latin and Rabbinical Sources. With Plates, de Ronald H. Sack, publicata n 1972, pagina 3. 7. Tabli tele BM 80920 si BM 58872 sunt inscrip tionate cu luna a patra si a cincea a anului urcarii pe tron a lui Evil-Merodac. Ele au fost publicate de Sack n Amel-Marduk 562-560 B.C.A Study Based on Cuneiform, Old Testament, Greek, Latin and Rabbinical Sources. With Plates, paginile 3, 90, 106. 8. Tabli ta de la British Museum (BM 55806) este inscrip tionata cu luna a zecea din al 43-lea an. 9. Tabli tele BM 75106 si BM 61325 sunt inscrip tionate cu lunile a saptea si a zecea din anul considerat a fi ultimul (al doi lea) an de domnie al regelui n exerci tiu Evil-Merodac. Insa tabli ta BM 75489 este inscrip tionata cu luna a doua din anul ur carii pe tron a lui Neriglissar, succesorul sau. Catalogue of the Babylonian Tablets in the British Museum, volumul VIII, (Tabli tele de la Sippar 3), de Erle Leichty, J. J. Finkelstein si C.B.F. Walker, publicata n 1988, paginile 25, 35. Catalogue of the Babylonian Tablets in the British Museum, volumul VII, (Tabli tele de la Sippar 2), de Erle Leichty si A. K. Gray son, publicata n 1987, pagina 36. NeriglissarKing of Babylon, de Ronald H. Sack, publicata n 1994, pagina 232. Luna men tionata pe tabli ta este ajaru (luna a doua). 10. Sa analizam exemplul lui Neriglissar. O inscrip tie referitoare la acest rege spune ca el era fiul lui Bel- sum-i skun, care este numit regele Babilonului (sublinie rea noastra). O alta inscrip tie l nume s-

te pe Bel- sum-i skun prin tul n telept. Cuvantul din original redat prin prin t, rubu, este un titlu care nseamna si rege, conducator. Intrucat exista o neconcor dan ta evidenta ntre domnia lui Neriglis sar si cea a presupusului sau predecesor, Amel-Marduk, este oare posibil ca Bel- sum-i skun, acest rege al Babilonu lui, sa fi domnit n intervalul dintre cei doi? Profesorul R. P. Dougherty a afir mat: Dovada ca Neriglissar era de origi ne nobila nu poate fi ignorata. Nabonidus and BelshazzarA Study of the Closing Events of the Neo-Babylonian Em pire, de Raymond P. Dougherty, publicata n 1929, pagina 61. 11. Astronomical Diaries and Related Texts From Babylonia, volumul V, editata de Hermann Hunger, publicata n 2001, paginile 2, 3. 12. Journal of Cuneiform Studies, volumul 2, Nr. 4, 1948, A Classification of the Babylonian Astronomical Tablets of the Seleucid Period, de A. Sachs, paginile 282, 283. 13. Astronomical Diaries and Related Texts From Babylonia, volumul V, pagina 391. 14. Mesopotamian Planetary Astrono my-Astrology, de David Brown, publicata n 2000, paginile 164, 201, 202. 15. Bibliotheca Orientalis, volumul 50, N 1/2, Januari-Maart, 1993, The Astronomical Diaries as a Source for Achaemenid and Seleucid History, de R. J. van der Spek, paginile 94, 102. 16. Astronomical Diaries and Related Texts From Babylonia, volumul I, de Abra ham J. Sachs, finalizata si editata de Her mann Hunger, publicata n 1988, pagina 47. 17. Babylonian Eclipse Observations From 750 BC to 1 BC, de Peter J. Huber si Salvo De Meis, publicata n 2004, pagina 186. Potrivit cu VAT 4956, aceasta eclipsa a avut loc n a 15-a zi din a treia luna a calen darului babilonian, fapt ce sugereaza ca luna simanu a nceput cu 15 zile nainte. Daca aceasta eclipsa a avut loc pe 15 iu lie 588 .e.n., potrivit calendarului iulian, atunci prima zi a lunii simanu ar fi 30 iu nie/1 iulie 588 .e.n. Prin urmare, noul an ar fi nceput cu doua luni nainte, n 2/3 mai, cu prima luna din calendarul babilo nian (nisanu). De si, n mod normal, anul n care a avut loc aceasta eclipsa ar fi n ceput n 3/4 aprilie, VAT 4956 spune n randul al 6-lea ca o luna suplimentara a fost adaugata (intercalata) dupa a 12-a (ultima) luna (addaru) din anul prece dent. (Tabli ta spune: a 8-a a lunii XII2 [XIII].) Prin urmare, acest lucru a facut ca noul an sa nu nceapa nainte de 2/3 mai. Astfel, data acestei eclipse din 588 .e.n. se potrive ste bine cu data de pe tabli ta. 18. Potrivit cu Berichte uber die Verhandlungen der Konigl. Sachsischen Gesellschaft der Wissenschaften zu Leipzig, volumul 67, 1 mai 1915, articolul Ein astronomischer Beobachtungstext aus dem 37. Jahre Nebukadnezars II, de Paul V. Neugebauer si Ernst F. Weidner, pagi-

nile 6776, exista 13 serii de observa tii n care luna este descrisa n raport cu o anumita stea sau constela tie. Ei mai enumera 15 serii de observa tii planetare (paginile 7276). De si semnul cunei form pentru luna este foarte clar, unele semne pentru numele planetelor si pentru pozi tiile lor nu sunt clare (Mesopotamian Planetary AstronomyAstrology, de David Brown, publicata n 2000, paginile 5357). De aceea, aceste observa tii planetare sunt supuse specula tiilor si interpre tarilor. Intrucat traiectoria lunii poate fi urmarita cu u surin ta, pozi tiile celorlalte corpuri cere sti men tionate pe VAT 4956 si puse n legatura cu luna pot fi identificate, iar pozi tiile lor pot fi datate cu o exactitate destul de mare. 18a. Aceste intervale de timp (trei din luna) constituie timpul masurat, de exemplu, de la apusul soarelui pana la apusul lunii n prima zi a lunii si pe parcur sul altor doua perioade de mai tarziu ale lunii. Speciali stii au pus n legatura aces te masuratori cu unele date calendaristice (The Earliest Datable Observation of the Aurora Borealis, de F. R. Stephenson si David M. Willis, n Under One SkyAstronomy and Mathematics in the Ancient Near East, editata de John M. Steele si An nette Imhausen, publicata n 2002, pagi nile 420428). Pentru a masura aceas ta perioada, observatorii din Antichitate aveau nevoie de un fel de ceas. Insa astfel de masuratori nu erau demne de ncredere (Archimedes, Volume 4, New Studies in the History and Philosophy of Science and Technology, Observations and Predictions of Eclipse Times by Early Astron omers, de John M. Steele, publicata n 2000, paginile 65, 66). Pe de alta parte, pozi tia lunii n raport cu alte corpuri ce re sti era calculata cu mai multa exactitate. 19. Aceasta analiza a fost facuta cu un program computerizat folosit n astrono mie, numit TheSky67. La aceasta analiza a fost folosita si versiunea completa a programului computerizat gratuit Cartes du Ciel/Sky Charts (CDC) si, de asemenea, un convertor de date furnizat de U.S. Naval Observatory. Intrucat semnele cuneiforme pentru multe dintre pozitiile planetelor sunt supuse specula tiilor si interpretarilor, pozi tiile respective n-au fost folosite n cadrul acestui studiu pen tru identificarea anului la care se refera acest jurnal astronomic. 20. Berichte uber die Verhandlungen der Konigl. Sachsischen Gesellschaft der Wissenschaften zu Leipzig; volumul 67; 1 mai 1915; Ein astronomischer Beobachtungstext aus dem 37. Jahre Nebukadnezars II, (-567/66), de Paul V. Neugebauer si Ernst F. Weidner, pagina 41. 21. VAT 4956 spune pe randul al treilea: Luna a stat la un cot [sau 2 grade] n fa ta lui Virginis. Analiza men tionata ante rior concluziona ca pe 9 nisanu luna se afla la 2041 n fa ta stelei Virginis si la 0 sub ea. Aceasta a fost considerata o potri vire exacta.

 CITITORII INTREABA . . .
Ar trebui parintii sa-si nvete copiii despre sexualitate?
Mul ti parin ti fac eforturi mari pentru a- si ocroti copiii de boli periculoase. Insa parin tii trebuie sa faca eforturi si pentru a- si ocroti copiii de atitudini periculoase din punct de vedere moral. O modalitate prin care pot face lucrul acesta este aceea de a le oferi o educa tie corespunzatoare cu privire la sexualitate (Proverbele 5:323). Educa tia si ndru marea morala oferite de parin ti n aceasta privin ta sunt esen tiale deoarece copiii sunt din ce n ce mai expu si la materiale cu un con tinut sexual explicit, prezentate la televizor, pe internet, n car ti si n benzi desenate. In prezent, copiii nva ta multe lucruri despre se xualitate. Insa nu aceasta este problema, explica Diane Levin, scriitoare si profesor de stiin te ale edu ca tiei. Problema consta n ce nva ta, varsta la care nva ta si cine i nva ta. Sistemul comercial si cultu ra de masa promoveaza o educa tie sexuala dauna toare, cu o influen ta foarte puternica asupra copiilor. Parin tii trebuie sa- si ocroteasca copiii de conceptiile deformate si imorale care corup societatea (Proverbele 5:1; Efeseni 6:4). Copiii trebuie sa stie cum func tioneaza corpul uman, cum sa- si poarte de grija din punct de vedere fizic si cum sa se fe reasca de oamenii imorali. Inainte de puberta te perioada n care ncep sa apara semnele matu rizarii sexuale , o fata trebuie sa stie ce schimbari se vor produce n corpul ei si sa n teleaga de ce si cum are loc menstrua tia. In mod asemanator, un baiat trebuie sa stie dinainte despre polu tiile noc turne, sau a sa-numitele vise umede. Inca de cand copiii sunt mici, parin tii pot ncepe sa-i nve te de numirile corecte ale par tilor corpului. Parin tii iubi tori i nva ta pe copii trei lucruri importante despre aceste par ti ale corpului: 1) Ele sunt importante si intime. 2) Nu trebuie sa vorbeasca urat n legatura cu ele. 3) In general, acestea nu trebuie aratate al tora si nu trebuie atinse de alte persoane. Pe ma sura ce copiii cresc, parin tii trebuie sa discearna cand trebuie sa le explice modul n care o femeie ramane nsarcinata.1 Cand ar trebui sa nceapa parin tii sa le ofere co piilor o astfel de educa tie? Mai devreme decat cred mul ti dintre ei. O fata poate avea prima menstrua tie la 10 ani sau chiar mai nainte. Un baiat poate avea prima polu tie nocturna chiar si la 11 sau 12 ani. Aceste schimbari i pot tulbura foarte mult pe copii daca nu n teleg ce se ntampla cu corpul lor. Copiilor trebuie sa li se spuna din timp ca nu e nimic n neregula si ca aceste transformari sunt fire sti. De asemenea, acesta este momentul sa-i aju ta ti sa n teleaga valoarea normelor morale ale Bi bliei si importan ta respectarii lor, lucru pe care cele mai multe programe de educa tie sexuala din aceas ta lume nu reu sesc sa-l faca (Proverbele 6:2735).
1 Parin tii pot gasi materiale utile despre aceste subiecte n urmatoarele publica tii ale Martorilor lui Iehova: Trezi ti-va! din mai 2006, articolul Cum sa va pregati ti fiica pentru me narha, paginile 1013; Tinerii se ntreaba Raspunsuri prac tice, volumul II, capitolul 6, Ce se ntampla cu corpul meu? si Turnul de veghe din 1 noiembrie 2010, articolul Sfaturi pentru o via ta de familie fericita Vorbi ti cu copiii vo stri despre sexualitate, paginile 1214.

29

PENTRU CITITORII TINERI

Salvati dintr-un cuptor ncins!

Instruc tiuni: Fa acest exerci tiu ntr-un loc lini stit. In timp ce cite sti versetele, imagineaza- ti ca traie sti n acea vreme. Vizualizeaza scena. Imagineaza- ti ca auzi personajele vorbind si ncearca sa n telegi ce au sim tit ele. Permite relatarii sa prinda via ta! Personaje principale: Sadrac, Me sac, Abed-Nego si Nebucadne tar. Prezentare generala: Credin ta a trei tineri evrei este pusa la ncercare.

ANALIZEAZA SCENA. (CITESTE DANIEL 3:130.)

Descrie sunetele pe care le auzi cand cite sti versetele 37. Cum ti imaginezi ca arata cuptorul ncins? Ce sentimente sesizezi n glasul lui Nebucadne tar cand porunce ste sa se ncinga cuptorul de sapte ori mai mult decat de obicei? (Cite ste din nou versetele 19 si 20.) Cum ti imaginezi ca arata cel de-al patrulea om din cuptor? (Cite ste din nou versetele 24 si 25.) Ce calita ti observi la Sadrac, Me sac si Abed-Nego n versetele 1618, cand i se adreseaza lui Nebucadne tar?

FA CERCETARI.
Folosindu-te de instrumentele de cercetare pe care le ai la dispozi tie, afla lun gimea unui cot, iar apoi calculeaza dimensiunile imaginii pe care a facut-o Nebucadne tar. (Cite ste din nou versetul 1.) Compara versetele 19 si 20 cu versetele 28 si 29. Ce fel de persoana pare Nebucadne tar?

30

TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2011

 CUM POTI PUNE IN PRACTIC A CEEA CE AI INVATAT? SCRIE CE AI INVATAT DESPRE: Manifestarea respectului fa ta de cei care au autoritate.

Importan ta faptului de a- ti sus tine convingerile.

Ajutorul pe care ni-l ofera Iehova cand trecem prin ncercari.

ALTE ASPECTE PRACTICE. In ce mprejurari ar putea fi pusa la ncercare credin ta ta?

Cum te va ajuta relatarea despre Sadrac, Me sac Abed-Nego sa ramai fidel? si

CE TI-A PL ACUT CEL MAI MULT DIN ACEASTA RELATARE SI DE CE?

DAC A DORESTI O
APELEAZA LA MARTORII LUI IEHOVA SAU CITESTE-O ONLINE PE SITE-UL

BIBLIE,

www.watchtower.org

Sunt gresite convorbirile erotice, sextingul sau cibersexul?

VEZI PAGINA 7.

Ce este spiritualitatea?

VEZI PAGINILE 13, 14.

Cum ne ajuta legile lui Dumnezeu sa avem o sanatate mai buna? VEZI PAGINA 16.

Cum poate un tata sa-si ajute fiul sa aiba mai multa ncredere n sine? VEZI PAGINA 20.

Ar trebui parintii sa-si nvete copiii despre sexualitate?

VEZI PAGINA 29.

Ati vrea sa fiti vizitat?

Chiar si n aceasta lume agitata pute ti gasi fericirea cu ajutorul cuno stin tei exacte pe care o ofera Biblia cu privire la Dumnezeu, Regatul sau si scopul sau minunat referitor la omenire. Daca dori ti mai multe informa tii sau daca dori ti sa fi ti vizitat de cineva care sa studieze gratuit Biblia cu dumneavoastra, va rugam sa scrie ti la urmatoarea adresa: Organiza tia Religioasa Martorii lui Iehova, strada Teleajen 84, sector 2, cod 021468, Bucure sti, sau, daca nu locui ti n Romania, la una dintre adresele de la pagina 4.

www.watchtower.org

wp11 11/01-M