Ulei de in Ulei de in Uleiul de in reprezinta cea mai bogata sursa de acizi grasi omega 3.

Uleiul de in este 100% natural, obtinut prin presare la rece din seminte de in. Filtrarea se face prin decantare, fara solventi chimici, coloranti artificiali, arome sau conservanti. Pret: 25 RON / 500 ml (0.5 Litri) Termen de valabilitate: 4 luni Acizii grasi omega 3, se gasesc preponderent n spirulina, soia, nuci si semintele de in. Acesti acizi grasi se mai ntlnesc si n carnea si uleiul pestilor marini (ton, cod, hamsie, macrou, hering, somon), dar alaturi de cantitati mari de colesterol. Se recomanda deci sursele vegetale de acizi grasi omega 3, n raport cu cele de origi ne animala, deoarece primele nu contin colesterol. Desi sursele de origine veget ala, spre deosebire de cele de origine animala, contin doar acid alfa-linoleic c orpul uman are capacitatea ca din el sa-si sintetizeze si ceilalti 2 reprezentan ti si clasei (EPA- eicosapentaenoic acid si DHA docosahexaenoic acid) n cantitati le necesare. Functiile principale ale acizilor grasi omega 3: - scad Colesterolul Total sagvin si LDL-C cu densitate mica (care este extrem de aterogen!); - scad VLDL (att prin inhibarea productiei ct si a secretiei lor hepatice), scaznd implicit si lipemia post-prandiala. Astfel riscul bolilor cardio-vasculare se re duce semnificativ la cei care aduc prin alimentatie surse de acizi grasi omega 3 ; - inhiba factorii generatori de ATS si inflamatie: proliferarea celulelor muscul are netede, scade exprimarea moleculelor de adeziune celulara, modulnd si sinteza eicosanoidelor; - produc o createre usoara a HDL-C; - au efect anti-trombotic, protector anti-embolic si asupra hemostazei: reducere a moderata a vscozitatii sangvine si a agregarii plachetare, prelungirea moderata a timpului de sngerare; scade productia si activitatea fibrinogenului; - reduc ntinderea zonei de necroza cardiaca post-infarct recent; - scade rata aritmiilor cardiace; - sunt absolut necesari pentru dezvoltarea completa a creierului uman n timpul sa rcinii si in primii 2 ani de viata; - cantitatea de serotonina (una dintre moleculele cerebrale ale placerii ) este la niveluri scazute n creierul peroanelor care prezinta si o valoare mica a acizi gr asi omega 3 n lichidul cefalo-rahidian. Dar si reciproca este perfect valabila! S erotonina este o substanta care are si proprietati anti-depresive importante sin plus ajuta la cresterea si ramificarea terminatiunilor nervoase (dendride si a xoni); - DHA este esential pentru dezvoltarea sistemului nervos, a retinei si a sistemu lui imunitar al copilului. Hranirea cu lapte artificial determina un aport de ac izi grasi omega 3 redus sau nul, acest lapte fiind bogat n AG trans; practic nu e xista vreun substituent al laptelui matern, daca mama a fost hranita corect. Pri n alaptarea la sn se vor da copilului AG esentiali, care contribuie la cresterea rapida a capacitatilor intelectuale, a tesuturilor corpului, aducndu-se si un apo rt suficient de anticorpi; - ntrzie si reduce aparitia simptomelor senilitatii prin blocarea generarii de rad icali liberi de natura lipidica; - actiune anti-mutagena si de protejare a materialului genetic; - stimuleaza createrea si dezvoltarea armonioasa a ntregului organism; - DHA si ALA sunt constituenti importanti ai membranei neuronale si a vaselor de snge din creier. n starile asociate cu deficitul lor, se ntlneste o ncetinire a cres terii staturo-ponderale, leziuni ale pielii, degenerescenta a organelor interne,

o functie vizuala anormala si chiar neuropatie periferica. - efect antiinflamator mediu: se obtin rezultate notabile n boala Crohn, scade VS H-ul (viteza de sedimentare a eritrocitelor) si simptomele artritei reumatismale ; - sunt niste modulatori deosebit de puternici ai raspunsului imun. Efecte import ante n bolile auto-imune, infectii virale si / sau bacteriene, cancer, SIDA. Aciz i grasi omega 3 au si uimitoarea capacitate de a distruge vasele care alimenteaz a cu snge tumora (proprietate pe care o mai are numai genisteina din soia!); - alimentarea cu surse de acizi grasi omega 3 produce si marirea suprafetei inte stinale si a absortiei nutrientilor - previne aparitia preeclamsiei si a eclamsiei gravidice. Femeile care tocmai au nascut, nu vor face depresia de post-sarcina (care afecteaza ntre 4-6% dintre le huze), daca au un aport suficient de acizi grasi omega 3; - prezinta efecte benefice in sindromul Raynaud, atenund pna la disparitie manifes tarile clinice, dupa o utilizare ndelungata (n special a uleiului de in); - un raport omega 3 / omega 6 supraunitar provoaca vasodilatatie arteriolara si previne o eventuala hipertensiune arteriala, reducnd tendinta la vasoconstrictie; efectul se datoreaza n special EPA si DHA (raportul normal omega 3 / omega 6 est e < 1); - n bolile glomerulare renale, aportul de acizi grasi omega 3 a redus pierderile de proteine prin urina; - vindeca ulcerul gastric si duodenal; efecte excelente au fost raportate si-n t erapia colonului iritabil - previn instalarea depresiilor. Un aport crescut de acizi grasi omega 6 (ulei d e floarea soarelui) n dauna acizi grasi omega 3, produce modificari n structura me mbranelor neuronale si odata cu acestea si depresia apare mai des; - reduc problemele legate de ciclul menstrual, regularizndu-l si diminund frecvent a si intensitatea durerilor menstruale; - sunt substante anti-alergice, diminund frecventa si intensitatea crizelor de as tm bronsic; - reduc simptomele si blocheaza actiunea citokinelor (TNFa, PAF, PCR, IL1-8 etc. ); - sunt substante anti-oxidante puternice, utile n preventia si tratamentul pe cal e naturala a cancerului - conduc la mbunatatirea relaxarii endoteliale prin stimularea vasodilatatiei dep endente si independente de NO; - au efect hipoglicemiant (util si la diabetici), transformnd glucoza sangvina n g licogen de depozit; reduc rezistenta la insulina; - accentueaza sinteza hemului pentru eritrocite; - previn si combat eficient migrenele; - rol calmant si de marire a rezistentei sistemului nervos la stres. Somnul se i nstaleaza mai repede la cei care au n alimentatie surse bogate de acizi grasi ome ga 3, iar frecventa insomniilor scade semnificativ; - stimuleaza sinteza colagenului din piele, aceasta devenind mai elastica si mai supla. Indicatii: - protectie antioxidanta - cancer de piele, prostata, san, plaman, colo-rectal - astm, afectiuni pulmonare cronice obstructive (bronsita, pleurezie, emfizem) - mentinerea echilibrului hormonal in menopauza, dureri menstruale (dismenoree), endometrioza, infertilitate masculina si feminina prin eliminarea, datorita lig nanilor, a excesulul de hormoni la nivel digestiv - glaucom, cataracta - deficit de atentie si hiperactivitate, depresie, schizofrenie, tulburari bipol are, scleroza in placi, anxietate, migrene, anorexie nervoasa - osteoartritia, artrita reumatoida - psoriazis, lupus sistemic eritematos - arsuri, acnee, eczeme - constipatie, boala Crohn, ulcer

hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, ateroscleroza, hipertensiune prevenirea infarctului miocardic litiaza renala infectii bacteriene, fungice, virale obezitate stimularea metabolismului energetic diabet (creste sensibilitatea la insulina)

Consecintele deficitului de acizi grasi omega trei din alimentatie: - produce alienare mintala la tineri; - determina cresterea frecventei sinuciderilor, a crimelor, a delicventei juveni le si a comportamentului agresiv n rndul copiilor; - creste sansa ca tinerii sa ajunga dependenti de droguri sau / si de alcool; - incidenta ridicata n contactarea de boli ale sistemului imunitar, si infectii c u virusul Epstein-Barr, Candida, rino-sinuzite, boli auriculare, alergii, boli d igestive; - diminueaza capacitatea de memorizare si nvatare la copii; Necesarul zilnic de acizi grasi omega 3 (daca ne gndim sa acoperim nevoile cotidi ene ale organismului numai din uleiul de in), este de: - 3 picaturi / zi n primul trimestru de viata; - 6 picaturi / zi n al doilea trimestru de viata (n 2 prize zilnice); - 9 picaturi / zi n al treilea trimestru de viata (n 2-3 prize zilnice); - 12 picaturi / zi (1 ml), ntre vrsta de 9 luni si 2 ani; - 1 ml (12 pic.) / an vrsta / zi ntre 2 12 ani, n 2-3 prize; - echivalentul a 1 lingura (15 ml) / zi, peste vrsta de 13 ani, n 1-2 prize. Dozele de 2-3 linguri / zi sunt rezervate cazurilor speciale de cancer, leucemie si SIDA, la adult. ncercati sa nu depasiti 3 linguri de ulei / zi, fie el si de in (sau per total), deoarece exista riscul cresterii lipidelor plasmatice si del oc de neglijat este si riscul de ngrasare. Deci si aici, ca si n cazul oricarui lu cru bun, este nevoie de moderatie. Trebuie retinut ca uleiul de in este totusi u n ulei, fiind astfel chiar situat n vrful listei alimentelor celor mai calorigene. Astfel 1 lingura de ulei (15 ml) x 9,3 kcal / gram, depaseste cu mult de 100 kc al