P. 1
Sobe de Incalzire Sobe de Gatit Cazane Seminee Document a Tie Preturi Contact

Sobe de Incalzire Sobe de Gatit Cazane Seminee Document a Tie Preturi Contact

|Views: 178|Likes:

More info:

Published by: Ureche Monica Cristina on Mar 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/01/2012

pdf

text

original

Sobe de incalzire Sobe de gatit Cazane Seminee Documentatie Preturi Contact

Documentatie

Instructiuni de punere in functiune, exploatare si siguranta.

Metoda de alegere a unui semineu

Preturi

Instructiuni de montaj

Instructiuni de montaj

Instructiuni pentru sobe si seminee Instructiuni pentru sobe si seminee

cEMINEE, SOBE cI CAMERE PENTRU ÎNGR DIRE (F R VENTILA IE FOR AT cI SCHIMB TOR DE C LDUR CU AP )

DESCRIERE TEHNIC

cemineele de la Prity95 SRL sunt destinate pentru înc lzirea spa iilor de via i colective cu folosirea de combustibil solid. Diversitatea de modele, permite finisarea interiorului dorit cu scop creare de ambian , estetic i confort termic. Pentru nevoi culinare pot fi folosite tehnologiile: pe j ratic, la cuptor, pe plac .

MODEL Capacitate de c ldur , kw Flux spa ial de c ldur , m 3 cm kg Masa, Dimensiuni,

cemineu PRITY Mini cemineu PRITY K1 cemineu PRITY K1CP cemineu PRITY K1 R

5 9 9 9

60

39x47x62

48 67 74 68 60

110 45x40x76 110 46x44x76 125 45x39x75 7 85

cemineu PRITY K1M204x269 R cemineu PRITY K2 cemineu PRITY K2 CP cemineu PRITY K22 cemineu PRITY K22CP cemineu PRITY S1 cemineu PRITY S2 cemineu PRITY SK cemineu PRITY AM cemineu PRITY FM cemineu PRITY FG cemineu PRITY 15 10 10 10 10 10 10 10 12 12 14

38x42x76 79 90 80 91 81 83 95 93 97 120

125 49x45x81 125 51x50x81 125 49x45x81 125 51x50x81 125 49x46x83 125 49x46x83 125 47x53x90 160 72x55x82 150 49x46x93 175 57x53x93 135

185 65x55x116

cemineu PRITY BK Ma in de g tit PRITY 2M Camer PRITY A 14 Camer PRITY AM Camer PRITY C Camer PRITY 2C Camer PRITY 3C Camer PRITY AC Camer PRITY ATC Camer PRITY TC Camer PRITY G 16 Camer PRITY CVV Camer PRITY O 10 15

15

185 65x55x78 14

119 107

175 93x58x80 116 110

175 65x56x74 13

160 70x58x76 114

185 66x57x72 16 16 14 14 16

200 66x70x69 200 80x73x72 175 66x55x79 175 109x70x68 200 109x60x68 133

130 165 92 141 156

200 85x61x75 18

225 66X61X116 75

150

125 70x37x63

Datele indicate pentru modelele de îngr dire sunt valabile la sistem construit de conversiune a c ldurii emanat de camera îngr dit . · La Capacitate calculat - 80 W/m3.

Capacit ile de c ldur indicate ale modelelor sunt stabilite dup studii, conform condi iilor standardizate. Atingerea la capacitatea dorit depinde de combustibilul ales cu caloricitatea necesar i umezeal ; aprinderea succesiv i ad ugare; reglarea aerulului primar, secundar i tirajului; organizarea unui schimb de c ldur efectiv al aerului i altele.

Toate modelele sunt prelucrate din tabl de carcas de baz cu grosimea 2 mm i plac 3-4 mm. C m ile de ap sunt prelucrate din tabl de o el cu grosimea 5 mm, 4mm i 3 mm, dup cerin ele corespunz toare.Sunt echipate cu gr tar de font , u i e pentru înc rcare, scrumier , c ptu ire cu

c r mid , clap pentru reglare a tirajului co ului. Camerele de ardere sunt cu ceramic de sticl termo oc, iar cuptoarele cu sticl c lit .

Pentru calcularea capacit ii necesare trebuie s se aib în vedere c pentru înc lzirea a 1 m3 Înc pere este necesar capacitate de la 25 pân la 180 W, în func ie de expunere i izola ii, de temperatura exterioar i vânt.

Este cunoscut faptul c leg tura pre ului cu caloricitatea combustibilului ales arat c cea mai economic este înc lzirea cu combustibil solid. Din rezulatatul experien ei de ani de zile i studiile f cute în laboratoarele Prity au fost realizate caracteristici optimale i coeficient de ac iune util 60-80% pentru toate camerele de ardere produse, eminee i sobe.

INSTRUC IUNE DE MONTAJ

cemineul se a eaz pe o pardoseal orizontal stabil , neinflamabil , Pentru acoperirea podelii se poate folosi suport stabil, neinflamabil, care s ias în fata cazanului cel putin 50 cm în fat si 30 cm în lateral. În zona de iradiere a emineului , la distant de 80 cm în jurul lui nu trebuie s fie nici un fel de obiect inflamabil si degradabil de la c ldura emanat . Înainte de a lega emineul de co , consultati-v cu un specialist.

Elementele de leg tur (rozet si burlane) trebuie s fie montate etan si trainic, dar astfel încât s nu p trund în sec iunea de trecere a co ului. Burlanele s fie cu aceeasi dimensiune ca si termina ia emineului.

Este recomandat ca, emineul s lucreze cu co individual. Dac se leag acelasi co , acesta trebuie s fie calculat pentru aceasta.

i alte dispozitive de înc lzire în

C tre emineu trebuie s intre aer proasp t m car 4 m3 /h pentru fiecare kilowat din capacitatea lui de c ldur . În caz de necesitate se asigur afluent din înc perile vecine sau aer din exterior.

Procesul de ardere al emineului nu trebuie s simta deficitul de aer la ac ionarea de aspira ii gravita ionale sau de constrângere, fiindc aceasta este premisa pentru ardere incomplet sau întoarcere de gaze arse în înc pere.

INSTRUC IUNE DE EXPLOATARE

Combustibil

Utiliza i numai lemne naturale netratate chimic, precum si brichete de lemn f r clei de leg tur . Important este ca lemnele sa fie uscate. Uscate se numesc lemnele care au umiditate sub 20%. Acestea se ob in prin depozitare în mediu uscat si aerisit cel putin 2 ani. Lemnele se depoziteaz t iate si asezate , iar grosimea lor trebuie s fie de 5 si 15 cm.

De ce nu trebuie sa se utilizeze lemne umede? 1. Umiditatea din lemne reduce c ldura lor de ardere. Cea mai mare parte a c ldurii se consum pentru evaporarea umidit tii, iar restul poate s nu fie suficient pentru asigurarea înc lzirii necesare. De exemplu pentru 20 kg. lemne umede poate s însemne 10 kg. lemne uscate si 10 litri de apa ad ugate în foc. 2. Aburul reduce temperatura de înc lzire si ajuta la formarea funinginii, care se adun si se formeaz strat negru si solid pe peretii camerei de ardere, ceramicii de sticl , burlanelor i cosului. 3. Cre te poluarea mediului înconjurator, întrucât gazele p r sesc co ul nearse.

Aprinderea

Scopul aprinderii este s înc lzeasca pere ii camerei de ardere, burlanelor si cosului pentru realizarea tirajului print-un foc stabil intens, f r a fi nevoie de deschiderea repetata a u ii pentru ajustarea ei.

1.

Inainte de reaprindere curatati cenu a de pe gr tar.

2.

Deschideti complet clapetele pentru aerul primar i pentru gazele de fum.

3. Pune i doua lemne sparte în camera de ardere, paralel unul peste altul pe cele dou p r i ale gr tarului. 4. Mototoliti un ziar citit i pune i în partea din fa satinat sau impregnant . a gr tarului între lemne. Nu utilizati hârtie

5. Peste hartie adaugati surcele mici uscate. De preferat pentru aprindere sunt surcelele din lemn moale. A eza i surcelele în a a fel încât s nu se d râme i s nu se sting focul. Peste surcele puneti cateva lemne despicate. 6. Aprindeti hartia. Cand hartia se aprinde , inchideti usa camerei de ardere.

7. Lasati clapa pentru aerul primar deschis , pân când flac ra cuprinde întreaga camer de ardere. Scopul este s aprindeti emineul din prima incercare , cu un b ad ugare multipl de hârtie i surcele. de chibrit, f r forfot excesiv i

Aprovizionare cu lemne

Nu a tepta i c ldura emanat de foc s fie constant în timp. Lemnele ard cel mai bine la cicluri. Ciclu este timpul de la aprinderea lemnelor alimentate deasupra j raticului pân la transformarea într-un strat nou de jar. Fiecare ciclu poate asigura c ldur pentru câteva ore, în func ie de câte lemne i cum sunt alimentate. Niciodat nu ad uga i numai câte un lemn-dou . Num rul lor mai mare este necesar pentru formarea unui strat de j ratic, care re ine c ldura i men ine arderea. Lemnele despicate, aruncate în mod încruci at ard mai repede, întrucât aerul care intr are posibilitatea sa ajunga la toate lemnele în acela i timp. Astfel de a ezare este adecvata la necesitatea separ rii intensive de c ldur .

Pentru atingerea unui foc stabil îndelungat, aduna i c rbunii pe gratar i puneti peste ei in mod compact lemne mai mari. . Îndesarea, în paralel, aranjarea lemnelor previne infiltrarea de aer i fl c ri între ele i p streaz interiorul cupei pentru ardere mai târzie.Deschide i complet regulatorul de aer primar. Când lemnele din exterior se aprind, reduce i aerul pân la intensitatea de ardere dorit a focului.

Câte lemne sunt necesare depinde de puterea emineului si c ldura dorit . Cantitatea de lemne uscata utilizata este 0.36 pana la 0.5 kg pe ora pentru fiecare kilovat putere de incalzire recomandata. Cifra mai mica este valabila pentru lemnele mai uscate.

Aspecte ale arderii corecte

1. Arderea trebuie sa decurga prin prezenta fl c rilor pân la transformarea lemnelor in j ratec. Scopul este sa nu mocneasca si sa scoata fum. Fumul nu este un produs normal pentru arderea lemnelor ci este urmarea a unei ardei incorecte. 2. Daca în emineu exist caramizi rezistente la caldura, ele trebuie sa-si mentina culoarea naturala in galben-maro si nu in negru. 3. Cu lemne uscate si regulator de aer primar suficient , trebuie sa fie atinsa aprinderea la fiecare noua prealimentare. 4. Sticloceramica de pe u ( daca exista) trebuie sa fie curat în permanen .

5. Gazele degajate pe vârfulco ului trebuie sa fie incolore sau albe. Fumul gri denota o ardere mocnita si incorecta.

COc

Co ul este destinat sa extrag produsele ca urmare a procesului de ardere din emineu i s le elimine în atmosfera în afara grani elor locuin ei. Tirajul exterior sau tragerea co ului este rezultatul combina iei între în l imea sa i diferen ele de temperatur a gazelor emise i aerul extern. Coloana încins de gaze de fum în co este cu greutate mai mic decât coloana echivalent de aer rece extern astfel, încât presiunea la început a co ului cald este mai mic decât presiunea de aer extern. Aceast diferen foarte mic în presiune creaz tirajul.

Tirajul mai mare permite folosirea emineului cu deschidere mai mare a camerei de ardere, respective u mai mare i sticl . Tirajul mai miceste condi ie prealabil pentru aprindere mai grea, întoarcerea gazelor de fum i se dep e te prin aprindere rapid i ardere a unor aprinderi uscate, sub iri i

n valnice. Dup aprinderea focului i reînc lzirea co ului, tirajul lui se m re te. Pentru regim economic i înalt KPD dup reînc lzirea co ului, tirajul trebuie s fie redus pân la 5-10 Pa, dar astfel încât s nu fie întoarcere de gaze prelucrate /fumuri/ la u închis .

Motivele principale pentru tirajul incorect sunt urm toarele: - Funinginea adunat în interiorul co ului, care reduce sec iunea lui i m resc rezisten a gazelor prelucrate care se ridic ; - Perete cr pat al co ului sau rozeta sl bit ; - evi sl bite de fum, sau evi introduse adânc în co , astfel în acest mod reduc sau astup sec iunea lui; - folosirea unui co cu tiraj mic din mai multe sobe la nivele apropiate; - afumarea se ob ine i când afar timpul s-a înc lzit brusc gazele calde din aprindere focului nu pot trece prin co ul rece. În acest caz se folose te cantitate mai mare de aprinderi care ard repede. Acela i efect se ob ine la încercarea de a se aprinde co ul la primul etaj în situa ia c acela i sau co ul vecin deja se folose te de co ul de la ultimul etaj; - în cazul tavanului neizolat sau ferestre deschise la etaj superior se ob ine efectul << scar -co >>, care creaz tiraj invers; - la co care se afl într-o regiune de peste presiune, primit de vânt. La leg tur , deservire i între inere corect emineul nu eman emisii de fum în înc pere.

Dac totu i aceasta vine, înc perea se aerise te i trebuie s se descopere i lateral motivul afum rii.

Nu ardeti reziduri:

Arderea gunoaielor duce la urm ri imprevizibile, întrucât spre deosebire de lemnele uscate, gunoiul con ine materii diferite care reac ioneaz când ard împreun . De exemplu, resturile casnice con in diferite hârtii colorate si plastice.Când le arde i, nu le distruge i, ci doar schimba i continutul chimic, intoducând un întreg cocteil de otr vuri în gazelle de fum. Rezultatul este acela i la arderea fiec rui tip de gunoi, se schimba doar tipul otravurilor aruncate. Unul din produsele la arderea hârtiilor i plasticului este dioxidul otrava chimica puternic , care nu se descompune i ajunge în esuturile animalelor i oamenilor. Toate semineele si sobe fabricate sunt construite si probate pentru functionarea cu lemne uscate fara clei si vopseluri. Este admis utilizarea ziarului normal, dar numai la aprinderea intiala.

Nu ardeti: - resturi casnice, - fibr lemnoas lipit sau vopsit , - sperplat sau pl ci din particule din lemn - Traverse din lemn

Întretinere, cur tare si p strare

La achizitionarea semineul sa se verifice de catre defectiuni mecanice.

Vopseaua termorezistenta cu care este vopsita se arde in timpul primelor-doua aprinderi si devine stabila din punct de vedere tehnic. La arderea proprie a vopselei spatiul trebuie sa se aeriseasca de aburii forma i. În timpul functionarii usa semineului trebuie s fie închis . La deschiderea usii pentru alimentare se închid regulatoarele pentru aerul primar si s se bage de seam la doborârea combustibilului si c derea lui în afara emineului. Puterea emineului se regleaz cu ajutorul clapetelor pentru aerul primar i la iesirea pentru gazele de fum. Clapeta de fum la canalul de fum regleaz cantitatea de iesire a gazelor de fum din produs. Ea se dirijeaz din mâner, asezat în partea de sus pe terminatia tevii pentru tevile canalului Sobele de g tit se comut în regim coacere prin tragerea clapei deasupra cuptorului. Nu atingeti semineul cu mâini goale, pân când e cald. Cenu arul s se curete în fiecare zi. Nu aruncati cenu a în vase de plastic. Regulat cur a i sec iunile de trecere a gazelor de fum în emineu i burlane. Suprafe ele vopsite se cur cu o cârp pu in umed . Nu folosi i preparate de cur are. Dac dori i s împrosp ta i vopseaua, folosi i spray flacon corespunz tor. Pentru o cur are mai u oar a scobituii în soba de g tit se ridic partea de jos care se mi c a cuptorului.

Sticla se terge cu cârp umed , iar în caz de necesitate se poate sp la cu preparate de cur at sau ap . Sticlele c lite se spal i usuc în mediu rece. Pentru prevenirea condensului i posibila coroziune, când emineul nu se exploateaz timp indelungat ( exemplu în perioada de neînc lzire), acesta nu trebuie s fie cur at de praf i reziduri de combustibil, iar elementele de reglare deschise, pentru circula ie bun în juru i prin emineu. S nu se efectueze schimb ri neautorizate în construc ie! La renovare s se foloseasc piese de rezerv originale de la produc tor.

Documentatie

Site realizat de m_Code.

© 2010 Prity Romania. Toate drepturile rezervate. Reproducerea materialelor poate fi facuta doar cu acordul scris al Prity Romania

Dus de vara, free energy adica apa calda gratis !

E simplu: Alegeti un loc inalt de ~ 2 Un butoi de 200l din tabla Vopsea neagra 2 4 tarusi 3m, unde soarele sa bata nonstop in/pe loul ales

O draperie ieftina (prin care sa nu se vada prea bine) O vana (Robinet pentru butoi) Un dus pentru baie ieftin

Vopsiti butoiul pe exterior cu vopseaua neagra, puneti un capac bun (cat mai ermetic) vopsit tot in negru; Dati o gaura in butoi in partea de jos, sudati vana bine incat sa nu pierdeti apa; ridicati butoiul in locul ales. Cu o pompa ieftina (60-70 RON) sau chiar cu galeata umpleti butoiul. Din tarusii si draperia respectiva incropiti o incapare micuta; Prindeti furtunul de vana si .: baie placuta

Mai aveti nevoie doar de SOARE.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->