Şcoala cu clasele I-VIII, Micleşti, judeţul Vaslui

Calitatea produselor software

Prof. coordonator: Florin GHERMAN

Realizator: Ramona BOANCĂ

-Februarie, 20121

CONCEPTE GENERALE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR SOFTWARE II. CARACTERISTICILE DE CALITATE III. ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR SOFTWARE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE 2 .CUPRINS I.

un interpretor.” -Victor HUGO Un produs software este un rezultat/produs obţinut în urma unui proces creativ uman. Ĩn general. sporirea exigenţelor clienţilor şi a societãţilor precum şi creşterea complexitãţii produselor şi a proceselor de realizare a acestora. Din acest motiv se impune o definire care sã reflecte atât conţinutul complex al noţiunii cât şi caracterul ei evolutiv – dinamic. un document HTML/PHP/ASP. o procedură. în funcţie de contextul în care este utilizat. 3 . un compilator. cãlãtoriile în spaţiul cosmic. însuşirile şi defectele acestuia.calitatea comercialã a unui produs. un program editor. un program utilitar. fiind un obiect/instrument utilitar. Ea reprezintã ansamblul însuşirilor ce exprimã gradul în care acestea satisfac nevoia utilizatorilor. CD (compact disk). Aceste erori pot provoca pierderi umane. Astfel. de gradul de utilitate şi de eficienţa economicã în exploatare. asiguratã. Astfel poate semnifica:  felul de a fi al unui lucru sau individ. termenului de „calitate” i se pot atribui mai multe înţelesuri. etc. Importanţa calitãţii produselor software este justificatã prin mai multe aspecte: erorile din programele de aplicaţie pot fi fatale în anumite domenii unde vieţile oamenilor depind de acestea (controlul traficului aerian sau feroviar. HD (hard disk). oricare ar fi el. partea folositoare pe care o conţine. un mediu de rezolvare. un produs cu un număr redus de defecte este considerat mai de calitate decât altul care are mai multe defecte.  calitatea de execuţie . o platformă. Pe mãsura creşterii şi diversificãrii cererii de produse şi dezvoltãrii producţiei industriale. Gradul de utilitate al produselor program cuprinde:  calitatea de conceptie şi proiectare . sistemele de menţinere a vieţii în condiţii vitrege . în condiţiile utilizãrii calculatoarelor electronice pentru controlul calitãţii.  ansamblul condiţiilor de trai la un moment dat – „calitatea vieţii”. la temperaturi sau presiuni improprii vieţii umane). noţiunea de “calitate” a produselor a evoluat continuu. în funcţie de parametrii tehnico-economici. ajungându-se astãzi.mãsura în care proiectul produsului program asigurã satisfacerea cerinţelor utilizatorilor.  nivelul de „excelenţã” al unui serviciu. Calitatea produselor software reprezintã totalitatea însuşirilor tehnice. un program convertor.” Principalii factori care au contribuit la creşterea importanţei calitãţii produselor şi serviciilor în economia contemporanã sunt: intensificarea concurenţei.I. distinct şi identificabil individual ca element logic şi care există în format electronic pe un suport de memorie magnetică/optică de tip FD (floppy disk). un program antivirus. un browser etc. la mare înãlţime. „qualis” care înseamnã „fel de a fi”. economice şi sociale ale produselor software. la noi semnificaţii prin noţiuni de “calitate dirijatã. În ceea ce priveşte cuvântul “calitate” putem menţiona cã acesta provine din lat inescul „qualit as”.mãsura în care procesul de elaborare se desfãşoarã conform fluxurilor stabilite. calitate totalã şi management de calitate totalã. financiare şi materiale. un sistem de operare. noţiunea de calitate software este invers proporţională cu numărul de defecte ale produsului software. un mediu de programare. un mediu de operare. un program de e-mail. cu utilizarea resurselor adecvate. Formatul electronic al produsului poate reprezenta: un program ce rezolvă anumite probleme. În accepţiunea cea mai largă. un generator de programe. CONCEPTE GENERALE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR SOFTWARE “O educaţie bine fãcutã poate întotdeauna sã scoatã dintr-un suflet.sub apã.

gradul de concordanţã dintre însuşirile reale ale produsului program şi cele prezentate în documentaţia finalã. având drept criteriu satisfacerea cerinţelor sale. funcţional şi economic.atât extensiv. calitatea de conformitate . întrucât conţinutul produsului program evolueazã în timp .  capacitatea de utilizare . Un nivel mai scãzut. duce la alegerea produselor software concurente. mãsurile organizatorice din unitãţile de informaticã şi oferã garanţia realizãrii de produse program performante. Calitatea produsului program este expresia finalã a procesului de realizare. În acest caz. deci.mãsura în care pot fi eliminate anomaliile ce apar în timpul execuţiei sau pot fi puse de acord noi cerinţe de prelucrare cu efortul pentru implementare.comportamentul produsului program în rezolvarea curentã a problemelor aparţinând clasei pentru care a fost elaborat. prin modificarea numãrului de funcţii de prelucrare cât şi intensiv. care la acelaşi preţ oferã nivelul necesar al calitãţii. utilizarea unor metode de evaluare a calitãţii software astfel încât sã existe posibilitatea comparãrii nivelului planificat al calitãţii cu cel obţinut efectiv. Însuşirile calitative ale produselor program se creazã în procesul de elaborare. un nivel mult mai ridicat al calitãţii antreneazã costuri foarte mari. utilizatorul alege acele produse concurente care la un preţ mai scãzut. Pe de altã parte. prin îmbunãtãţirea performanţelor acestuia. Utilizatorul este cel care verificã calitatea unui produs program. dar se manifestã în procesul de utilizare. caracteristic fiecãrui program. Calitatea procesului de elaborare reflectã modul de realizare. care se reflectã în preţul produsului. acel nivel al calitãţii care sã permitã satisfacerea aşteptãrilor utilizatorului.în funcţie de cerinţele practice ale utilizatorilor . oferã un nivel suficient al calitãţii. Este necesarã. calitatea este o noţiune complexã şi dinamicã. laturile activitãţii de concepţie tehnologicã. 4 . care este datã de capacitatea de utilizare curentã şi de capacitatea de mentenanţã în raport cu cerinţele specifice fiecãrui beneficiar. Producãtorii de software trebuie sã obţinã. sintetizând nivelul tehnic. cel puţin. Toate acestea se regãsesc în disponibilitatea produsului program.  capacitatea de mentenanţã .

Restabilirea dupã cãderi: capacitatea şi efortul necesar pentru restabilirea nivelului de performanţã.Software Product Quality. iar securitatea reprezintã starea în care riscul unor daune materiale este eliminatã. Caracterul complex cu multiple înţelesuri al conceptului de calitate impune cu necesitate definirea clarã şi operaţionalã a calitãţii. rata ieşirilor la realizarea funcţiilor. Operabilitatea: uşurinţa de operare şi de control de cãtre utilizatori. la programe sau date. accidental sau deliberat. convenţii. 2. Prin neconformitate se înţelege neîndeplinirea unei cerinţe sau abaterea/absenţa unor caracteristici de calitate în raport cu cerinţele specificate. 1). utilizabilitatea. Dintre acestea Modelul calitãţii conform Standardului ISO/IEC 9126 (Information Technology . Puterea de atracţie: capacitatea produsului de a fi atrãgãtor pentru utilizatori. neconformitatea şi defectul. Oportunitatea: prezenţa unui set de funcţii adecvate pentru tascuri specificate. Conformitatea: adeziunea la standarde. Timp la execuţie: viteza de rãspuns. Utilizabilitatea: reprezintã efortul necesar pentru utilizarea sa de cãtre un set de utilizatori definit. Precizia: furnizarea unor rezultate sau efecte corecte sau agreate. legi şi protocoale. Uşurinţa de învãţare: efortul solicitat unui utilizator de a învãţa aplicaţia. recuperarea datelor afectate. Part 1: Quality Model. Conformitatea 4. construit prin descompunerea conceptului calitãţii pânã la caracteristicile primare. în general implicitã sau obligatorie. fiabilitatea. Eficienta: are în vedere asigurarea calitãţilor şi performanţelor imediate ale produsului program. intrãrile şi ieşirile. 5 . mentenabilitatea şi portabilitatea (fig. 1998) propune utilizarea unui set de 6 caracteristici de calitate ale produselor program: funcţionalitatea.II. Securitatea: capacitatea de a preveni accesul neautorizat. Ca urmare a cercetãrilor desfãşurate în domeniul calitãţii software au fost propuse mai multe modele de calitate software. Aceasta se face prin definirea unui model al calitãţii. Cerinţa este definitã ca reprezentând o nevoie sau o aşteptare care este declaratã. Funcţionalitatea: se referã la realizarea scopului de bazã pentru care a fost realizat produsul. Pentru fiecare caracteristicã se detaliazã un set de subcaracteristici: 1. în timp ce defectul reprezintã neîndeplinirea unei cerinţe referitoare la securitate sau la o utilizare intenţionatã sau specificatã. O cerinţã specificatã este una care este declaratã într-un document. Toleranţa la defecte (robusteţea): capacitatea de a-şi menţine un nivel de perfomanţã specificat în cazuri de cãderi software sau intrãri neaşteptate. Interoperabilitatea: capacitatea produsului de a interacţiona cu sisteme specificate. timpi de prelucrare. CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE PRODUSELOR PROGRAM GENERALIZABILE Ĩnainte de a defini caracteristicile unui produs trebuie sã definim urmãtorii termeni care se referã la calitate: cerinţa. Fiabilitatea: are în vedere asigurarea unei siguranţe maxime în utilizare şi posibilitatea contracarãrii uzurii fizice şi morale a procedurilor asociate pachetului de programe. dupã posibile cãderi. operarea. Maturitatea: atribut bazat pe frecvenţa cãderilor datorate greşelilor în software. performanţa. Conformitatea 3. Uşurinţa de înţelegere: efortul solicitat unui utilizator de a recunoaşte conceptul logic şi aplicabilitatea sa.

Uşurinţa de instalare: efortul necesar pentru instalarea produsului într-un mediu specificat. Uşurinta de modificare: efortul necesar pentru înlãturarea defectelor sau schimbãrilor.Utilizarea resurselor: cantitatea de resurse utilizate şi durata utilizãrii pentru realizarea funcţiilor sale. inclusiv corecţii. 6. îmbunãtãţiri sau adaptãri ale produsului la schimbãri ale mediului de funcţionare. a cerinţelor şi schimbãrilor funcţionale. Portabilitatea: permite exploatarea pachetelor de programe pe alte sisteme de calcul decât cel pe care a fost proiectat. Stabilitatea: riscul efectelor neaşteptate în urma modificãrilor. Uşurinţa de întreţinere/ mentenabilitatea: se referã la efortul necesar pentru efectuarea modificãrilor. Uşurinţa de testare: efortul necesar pentru a valida produsul modificat. Conformitatea 6 . Conformitatea 5. Co-existenţa: capacitatea de a co-exista cu alte produse independente în acelaşi mediu. Oportunitatea: efortul necesar pentru a folosi produsul în locul altui produs într-un mediu particular. Conformitatea. a cauzelor cãderilor. pentru identificarea pãrţilor care trebuie sã fie modificate. Uşurinta de analizã: efortul necesar pentru diagnoza defectelor. Adaptabilitatea: capacitatea de adaptare la diferite medii specificate.

Exemple:  Sisteme ale cãror cãderi pot avea consecinţe extrem de severe: -Gradul de încredere al sistemului în ansamblul sãu (hardware. utilizabilitatea. software oameni) este scopul principal. securitatea. 1 Modelul calitãţii conform ISO 9126/1 Tipuri speciale de sisteme şi cerinţele de calitate Existã multe cerinţe de calitate particulare care se încadreazã sau nu în cele din ISO 9126. 7 . Un grad înalt de încredere include atribute ca: toleranţa la defecte. siguranţa de funcţionare. Anumite clase speciale de aplicaţii pot avea şi alte atribute de calitate de considerat.Funcţionalitatea Adecvarea la specificaţii Acurateţea Interoperabilitatea Conformitatea Securitatea Fiabilitatea Maturitate Toleranta la defectare Recuperabilitate Uzabilitatea Usurinta întelegerii Usurinta învatarii Operabilitate Comportament în timp Comportamentul resurselor Eficienta Mentenabilitatea Analizabilitate Modificabilitate Stabilitate Tentenabilitate Adaptabilitate Posibilitatea de instalare Conformanta Posibilitatea de înlocuire Portabilitatea Fig. în plus faţã de cel de realizare a funcţiilor de bazã.

ş. Help inteligent. -Precizie în furnizarea rãspunsurilor (numai informaţia relevantã). Sisteme inteligente şi bazate pe cunoştinţe: -Proprietatea “oricând” (garanteazã rãspunsul cel mai bun care poate fi obţinut într-un timp dat dacã se cere un rãspuns în intervalul de timp respectiv). -Capacitatea de explicare (explicã procesul de gândire la furnizarea unui rãspuns). Caracteristici de calitate software care afecteazã procesul de inginerie software: Stilul codului Reutilizabilitatea codului Modularitatea codului şi independenţa modulelor 8 .a.  Sisteme de interfaţã cu omul şi de interacţiune -Usurinţa de adaptare la trãsãturile şi interesele utilizatorilor.  Sisteme informaţionale -Uşurinţa de interogare.

9 .  Realizarea proceselor în concordanţã cu planurile. Un Sistem de Asigurare a Calităţii acoperã: a.codificarea.  Implementarea produselor în concordanţã cu planurile. f. Reviziile aplicate la fiecare pas al proiectului.proiectarea (concepţia). c. ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR SOFTWARE Rolul activitãţilor de asigurare a calitãţii software este de a stabili cã produsele şi procedurile sunt în conformitate cu standardele şi planurile. Ĩn proiectele mici asigurarea calitãţii poate fi efectuatã de echipa de dezvoltare. . dar în proiectele mari trebuie sã fie realizatã de o echipã specialã. e. Activitãţile de asigurare a calitãţii sunt documentate în Planul de Asigurare a Calitãţii (Software Quality Assurance Plan (SQAP). Strategiile de testare.testarea (metode şi instrumente). Compatibilitatea cu standardele (dacă este cazul).III. d. . b. Prin activitãţile de asigurare a calitãţii se urmãreşte:  Concordanţa planurilor cu standardele. Sistemul de Asigurare a Calităţii reprezintã ansamblul activităţilor care trebuie întreprinse pentru ca un produs să fie de calitate.analiza. . Activităţile propriu-zise de inginerie: . Controlul documentaţiei software şi a ţinerii ei la zi. Mecanismele de măsurare şi raportare (pentru a avea o măsură cantitativă a calităţii). Verificarea şi validarea produsului software sunt de asemenea activitãţi de asigurare a calitãţii.

Ĩn scopul elaborãrii produselor software având un nivel ridicat al calitãţii şi asigurãrii satisfacţiei clienţilor. având o funcţionar e corectã şi fiind uşor de utilizat şi întreţinut. şi portabilitatea. precum şi fiabilitatea. p r e c u m ş i respectarea regulilor existente în standardele dedicate calitãţii. fiabilitatea. Imp orta nţa acest or cara ct er ist ici es t e p ercep utã în mo d difer it. A s i g u r â n d u . 10 . mentenabilitatea. adicã capacitatea unui sistem de programe de a funcţiona corect în toate condiţiile avute în vedere de la început. Valoarea economicã a unui p r o d u s s o f t w a r e r e z u l t ã d i n m o d u l î n c a r e c a l i t a t ea a c es t u i a es t e p er c e p u t ã d e clienţii sau utilizatorii finali.CONCLUZII Produsele soft war e au devenit componente esenţiale ale multor sisteme şi produse. Ĩmbunãtãţirea calitãţii produselor software constituie una din principalele forme în care se materializeazã capacitatea de creaţie. producãtorii de software au adoptat cele mai bune p r a c t i c i ş i s t a n d a r d e r e f er i t o a r e l a ma n a g e m e n t u l c a l i t ã ţ i i î n c i c l u l d e v i a ţ ã a l produselor software. principalele caracteristici de calitate ale produselor software sunt: funcţionalitatea. A s t f e l utilizatorii acordã o mai mare importanţã utilizabilitãţii. lipsa calitãţii determinã insatisfacţia utilizatorilor. în conceper ea produselor software tr ebui e luate în calcul şi aceste caracteristici de calitate şi în special fiabilitatea. Aşa cum sunt prezentate şi în lucrarea de faţã. functionalitãţii şi fiabilitãţii î n timp c e. vom obţine produse software cu un nivel calitativ ridicat. precum şi un nou factor major în comerţul de produse şi servicii. utilizabilitatea. performanţa. p entr u pr ogr a ma t or i ma i imp or ta nt e su nt ca r a ct er is t ic i p r e c u m : portabilitatea sau complexitatea. Aceasta din urmã deţine o pondere mare atât în concepţia utilizatorilor cât şi în cea a programatorilor.s e a c e s t e p r o p r i e t ã ţ i a l e p r o d u s e l o r s o f t w a r e . deoarece. calitatea este perceputã ca un atribut critic al produsului software. Din ce în ce mai mult. pierderi financiare şi chiar pierderi de vieţi omeneşti. Astfel.

Georgescu Mircea.BIBLIOGRAFIE 1.ro 11 .Filip Maria. Edit.http://revistaie.com . Fînaru Luminiţa. Sedcom: Iaşi.ase. 2001.ro . Airinei Dinu.http://www. Grama Ana. Introducere în Informatica economicã. Fotache Doina.regielive. Fãtu Tudorel.http://facultate.scribd. Internet: . 474.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful