Şcoala cu clasele I-VIII, Micleşti, judeţul Vaslui

Calitatea produselor software

Prof. coordonator: Florin GHERMAN

Realizator: Ramona BOANCĂ

-Februarie, 20121

ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR SOFTWARE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE 2 . CONCEPTE GENERALE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR SOFTWARE II.CUPRINS I. CARACTERISTICILE DE CALITATE III.

un generator de programe. etc. un mediu de rezolvare. distinct şi identificabil individual ca element logic şi care există în format electronic pe un suport de memorie magnetică/optică de tip FD (floppy disk). Ĩn general.mãsura în care procesul de elaborare se desfãşoarã conform fluxurilor stabilite. un sistem de operare. la temperaturi sau presiuni improprii vieţii umane). cu utilizarea resurselor adecvate. la mare înãlţime. un program antivirus. în funcţie de parametrii tehnico-economici. CD (compact disk). ajungându-se astãzi. fiind un obiect/instrument utilitar. sporirea exigenţelor clienţilor şi a societãţilor precum şi creşterea complexitãţii produselor şi a proceselor de realizare a acestora. financiare şi materiale. 3 . În ceea ce priveşte cuvântul “calitate” putem menţiona cã acesta provine din lat inescul „qualit as”.sub apã. un compilator. un program editor. un program convertor. un browser etc.” -Victor HUGO Un produs software este un rezultat/produs obţinut în urma unui proces creativ uman.  nivelul de „excelenţã” al unui serviciu. Aceste erori pot provoca pierderi umane. în funcţie de contextul în care este utilizat.  calitatea de execuţie . noţiunea de “calitate” a produselor a evoluat continuu. un document HTML/PHP/ASP. oricare ar fi el. o procedură. cãlãtoriile în spaţiul cosmic. însuşirile şi defectele acestuia. asiguratã. Gradul de utilitate al produselor program cuprinde:  calitatea de conceptie şi proiectare . Astfel. Calitatea produselor software reprezintã totalitatea însuşirilor tehnice.I. Importanţa calitãţii produselor software este justificatã prin mai multe aspecte: erorile din programele de aplicaţie pot fi fatale în anumite domenii unde vieţile oamenilor depind de acestea (controlul traficului aerian sau feroviar.calitatea comercialã a unui produs. la noi semnificaţii prin noţiuni de “calitate dirijatã. economice şi sociale ale produselor software. un interpretor. un mediu de programare. calitate totalã şi management de calitate totalã.” Principalii factori care au contribuit la creşterea importanţei calitãţii produselor şi serviciilor în economia contemporanã sunt: intensificarea concurenţei. Astfel poate semnifica:  felul de a fi al unui lucru sau individ. partea folositoare pe care o conţine. un program utilitar. Din acest motiv se impune o definire care sã reflecte atât conţinutul complex al noţiunii cât şi caracterul ei evolutiv – dinamic. sistemele de menţinere a vieţii în condiţii vitrege . HD (hard disk). un mediu de operare. o platformă. Pe mãsura creşterii şi diversificãrii cererii de produse şi dezvoltãrii producţiei industriale. un program de e-mail. un produs cu un număr redus de defecte este considerat mai de calitate decât altul care are mai multe defecte. În accepţiunea cea mai largă.  ansamblul condiţiilor de trai la un moment dat – „calitatea vieţii”. de gradul de utilitate şi de eficienţa economicã în exploatare. Ea reprezintã ansamblul însuşirilor ce exprimã gradul în care acestea satisfac nevoia utilizatorilor. „qualis” care înseamnã „fel de a fi”. CONCEPTE GENERALE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR SOFTWARE “O educaţie bine fãcutã poate întotdeauna sã scoatã dintr-un suflet.mãsura în care proiectul produsului program asigurã satisfacerea cerinţelor utilizatorilor. termenului de „calitate” i se pot atribui mai multe înţelesuri. noţiunea de calitate software este invers proporţională cu numărul de defecte ale produsului software. Formatul electronic al produsului poate reprezenta: un program ce rezolvă anumite probleme. în condiţiile utilizãrii calculatoarelor electronice pentru controlul calitãţii.

prin modificarea numãrului de funcţii de prelucrare cât şi intensiv. funcţional şi economic. un nivel mult mai ridicat al calitãţii antreneazã costuri foarte mari. utilizarea unor metode de evaluare a calitãţii software astfel încât sã existe posibilitatea comparãrii nivelului planificat al calitãţii cu cel obţinut efectiv.  capacitatea de mentenanţã . caracteristic fiecãrui program. mãsurile organizatorice din unitãţile de informaticã şi oferã garanţia realizãrii de produse program performante. oferã un nivel suficient al calitãţii. Toate acestea se regãsesc în disponibilitatea produsului program. Pe de altã parte. calitatea este o noţiune complexã şi dinamicã.mãsura în care pot fi eliminate anomaliile ce apar în timpul execuţiei sau pot fi puse de acord noi cerinţe de prelucrare cu efortul pentru implementare. În acest caz.  capacitatea de utilizare . duce la alegerea produselor software concurente. Însuşirile calitative ale produselor program se creazã în procesul de elaborare. care la acelaşi preţ oferã nivelul necesar al calitãţii. dar se manifestã în procesul de utilizare. Calitatea produsului program este expresia finalã a procesului de realizare. sintetizând nivelul tehnic. Producãtorii de software trebuie sã obţinã. Un nivel mai scãzut.comportamentul produsului program în rezolvarea curentã a problemelor aparţinând clasei pentru care a fost elaborat. Este necesarã. cel puţin. deci. Calitatea procesului de elaborare reflectã modul de realizare.în funcţie de cerinţele practice ale utilizatorilor . având drept criteriu satisfacerea cerinţelor sale. care se reflectã în preţul produsului. utilizatorul alege acele produse concurente care la un preţ mai scãzut. calitatea de conformitate . întrucât conţinutul produsului program evolueazã în timp . acel nivel al calitãţii care sã permitã satisfacerea aşteptãrilor utilizatorului.gradul de concordanţã dintre însuşirile reale ale produsului program şi cele prezentate în documentaţia finalã. prin îmbunãtãţirea performanţelor acestuia. laturile activitãţii de concepţie tehnologicã. care este datã de capacitatea de utilizare curentã şi de capacitatea de mentenanţã în raport cu cerinţele specifice fiecãrui beneficiar. 4 .atât extensiv. Utilizatorul este cel care verificã calitatea unui produs program.

Pentru fiecare caracteristicã se detaliazã un set de subcaracteristici: 1. intrãrile şi ieşirile. neconformitatea şi defectul. CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE PRODUSELOR PROGRAM GENERALIZABILE Ĩnainte de a defini caracteristicile unui produs trebuie sã definim urmãtorii termeni care se referã la calitate: cerinţa.Software Product Quality. Toleranţa la defecte (robusteţea): capacitatea de a-şi menţine un nivel de perfomanţã specificat în cazuri de cãderi software sau intrãri neaşteptate. performanţa. Ca urmare a cercetãrilor desfãşurate în domeniul calitãţii software au fost propuse mai multe modele de calitate software. utilizabilitatea. legi şi protocoale. Conformitatea 3. Timp la execuţie: viteza de rãspuns. Part 1: Quality Model. Conformitatea 4. Uşurinţa de înţelegere: efortul solicitat unui utilizator de a recunoaşte conceptul logic şi aplicabilitatea sa. construit prin descompunerea conceptului calitãţii pânã la caracteristicile primare. fiabilitatea. accidental sau deliberat. Eficienta: are în vedere asigurarea calitãţilor şi performanţelor imediate ale produsului program. O cerinţã specificatã este una care este declaratã într-un document. dupã posibile cãderi. timpi de prelucrare. convenţii. Interoperabilitatea: capacitatea produsului de a interacţiona cu sisteme specificate. Puterea de atracţie: capacitatea produsului de a fi atrãgãtor pentru utilizatori. Cerinţa este definitã ca reprezentând o nevoie sau o aşteptare care este declaratã. rata ieşirilor la realizarea funcţiilor. iar securitatea reprezintã starea în care riscul unor daune materiale este eliminatã. în timp ce defectul reprezintã neîndeplinirea unei cerinţe referitoare la securitate sau la o utilizare intenţionatã sau specificatã.II. Securitatea: capacitatea de a preveni accesul neautorizat. 1998) propune utilizarea unui set de 6 caracteristici de calitate ale produselor program: funcţionalitatea. Funcţionalitatea: se referã la realizarea scopului de bazã pentru care a fost realizat produsul. la programe sau date. operarea. 5 . Precizia: furnizarea unor rezultate sau efecte corecte sau agreate. în general implicitã sau obligatorie. Restabilirea dupã cãderi: capacitatea şi efortul necesar pentru restabilirea nivelului de performanţã. Fiabilitatea: are în vedere asigurarea unei siguranţe maxime în utilizare şi posibilitatea contracarãrii uzurii fizice şi morale a procedurilor asociate pachetului de programe. 1). Prin neconformitate se înţelege neîndeplinirea unei cerinţe sau abaterea/absenţa unor caracteristici de calitate în raport cu cerinţele specificate. mentenabilitatea şi portabilitatea (fig. Utilizabilitatea: reprezintã efortul necesar pentru utilizarea sa de cãtre un set de utilizatori definit. Caracterul complex cu multiple înţelesuri al conceptului de calitate impune cu necesitate definirea clarã şi operaţionalã a calitãţii. Conformitatea: adeziunea la standarde. Oportunitatea: prezenţa unui set de funcţii adecvate pentru tascuri specificate. 2. recuperarea datelor afectate. Aceasta se face prin definirea unui model al calitãţii. Maturitatea: atribut bazat pe frecvenţa cãderilor datorate greşelilor în software. Uşurinţa de învãţare: efortul solicitat unui utilizator de a învãţa aplicaţia. Operabilitatea: uşurinţa de operare şi de control de cãtre utilizatori. Dintre acestea Modelul calitãţii conform Standardului ISO/IEC 9126 (Information Technology .

Uşurinta de modificare: efortul necesar pentru înlãturarea defectelor sau schimbãrilor.Utilizarea resurselor: cantitatea de resurse utilizate şi durata utilizãrii pentru realizarea funcţiilor sale. Conformitatea 5. Uşurinţa de testare: efortul necesar pentru a valida produsul modificat. Conformitatea. a cerinţelor şi schimbãrilor funcţionale. 6. îmbunãtãţiri sau adaptãri ale produsului la schimbãri ale mediului de funcţionare. Uşurinţa de întreţinere/ mentenabilitatea: se referã la efortul necesar pentru efectuarea modificãrilor. Conformitatea 6 . Uşurinta de analizã: efortul necesar pentru diagnoza defectelor. Co-existenţa: capacitatea de a co-exista cu alte produse independente în acelaşi mediu. pentru identificarea pãrţilor care trebuie sã fie modificate. Oportunitatea: efortul necesar pentru a folosi produsul în locul altui produs într-un mediu particular. Uşurinţa de instalare: efortul necesar pentru instalarea produsului într-un mediu specificat. a cauzelor cãderilor. inclusiv corecţii. Stabilitatea: riscul efectelor neaşteptate în urma modificãrilor. Adaptabilitatea: capacitatea de adaptare la diferite medii specificate. Portabilitatea: permite exploatarea pachetelor de programe pe alte sisteme de calcul decât cel pe care a fost proiectat.

Anumite clase speciale de aplicaţii pot avea şi alte atribute de calitate de considerat. software oameni) este scopul principal. 1 Modelul calitãţii conform ISO 9126/1 Tipuri speciale de sisteme şi cerinţele de calitate Existã multe cerinţe de calitate particulare care se încadreazã sau nu în cele din ISO 9126.Funcţionalitatea Adecvarea la specificaţii Acurateţea Interoperabilitatea Conformitatea Securitatea Fiabilitatea Maturitate Toleranta la defectare Recuperabilitate Uzabilitatea Usurinta întelegerii Usurinta învatarii Operabilitate Comportament în timp Comportamentul resurselor Eficienta Mentenabilitatea Analizabilitate Modificabilitate Stabilitate Tentenabilitate Adaptabilitate Posibilitatea de instalare Conformanta Posibilitatea de înlocuire Portabilitatea Fig. siguranţa de funcţionare. 7 . securitatea. Exemple:  Sisteme ale cãror cãderi pot avea consecinţe extrem de severe: -Gradul de încredere al sistemului în ansamblul sãu (hardware. Un grad înalt de încredere include atribute ca: toleranţa la defecte. utilizabilitatea. în plus faţã de cel de realizare a funcţiilor de bazã.

  Sisteme de interfaţã cu omul şi de interacţiune -Usurinţa de adaptare la trãsãturile şi interesele utilizatorilor.  Sisteme informaţionale -Uşurinţa de interogare. Help inteligent. -Precizie în furnizarea rãspunsurilor (numai informaţia relevantã). Caracteristici de calitate software care afecteazã procesul de inginerie software: Stilul codului Reutilizabilitatea codului Modularitatea codului şi independenţa modulelor 8 . -Capacitatea de explicare (explicã procesul de gândire la furnizarea unui rãspuns). ş.a. Sisteme inteligente şi bazate pe cunoştinţe: -Proprietatea “oricând” (garanteazã rãspunsul cel mai bun care poate fi obţinut într-un timp dat dacã se cere un rãspuns în intervalul de timp respectiv).

b. e. Controlul documentaţiei software şi a ţinerii ei la zi. Sistemul de Asigurare a Calităţii reprezintã ansamblul activităţilor care trebuie întreprinse pentru ca un produs să fie de calitate.codificarea. . dar în proiectele mari trebuie sã fie realizatã de o echipã specialã. Ĩn proiectele mici asigurarea calitãţii poate fi efectuatã de echipa de dezvoltare. Mecanismele de măsurare şi raportare (pentru a avea o măsură cantitativă a calităţii). Verificarea şi validarea produsului software sunt de asemenea activitãţi de asigurare a calitãţii. Activităţile propriu-zise de inginerie: . Un Sistem de Asigurare a Calităţii acoperã: a. . ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR SOFTWARE Rolul activitãţilor de asigurare a calitãţii software este de a stabili cã produsele şi procedurile sunt în conformitate cu standardele şi planurile. Strategiile de testare. f. d.proiectarea (concepţia). Prin activitãţile de asigurare a calitãţii se urmãreşte:  Concordanţa planurilor cu standardele.testarea (metode şi instrumente). .analiza.III. Activitãţile de asigurare a calitãţii sunt documentate în Planul de Asigurare a Calitãţii (Software Quality Assurance Plan (SQAP).  Implementarea produselor în concordanţã cu planurile. c. 9 . Compatibilitatea cu standardele (dacă este cazul). Reviziile aplicate la fiecare pas al proiectului.  Realizarea proceselor în concordanţã cu planurile.

Aceasta din urmã deţine o pondere mare atât în concepţia utilizatorilor cât şi în cea a programatorilor. fiabilitatea. având o funcţionar e corectã şi fiind uşor de utilizat şi întreţinut. p entr u pr ogr a ma t or i ma i imp or ta nt e su nt ca r a ct er is t ic i p r e c u m : portabilitatea sau complexitatea. pierderi financiare şi chiar pierderi de vieţi omeneşti. calitatea este perceputã ca un atribut critic al produsului software.CONCLUZII Produsele soft war e au devenit componente esenţiale ale multor sisteme şi produse. precum şi un nou factor major în comerţul de produse şi servicii. Astfel. A s i g u r â n d u . producãtorii de software au adoptat cele mai bune p r a c t i c i ş i s t a n d a r d e r e f er i t o a r e l a ma n a g e m e n t u l c a l i t ã ţ i i î n c i c l u l d e v i a ţ ã a l produselor software. lipsa calitãţii determinã insatisfacţia utilizatorilor. functionalitãţii şi fiabilitãţii î n timp c e. în conceper ea produselor software tr ebui e luate în calcul şi aceste caracteristici de calitate şi în special fiabilitatea. vom obţine produse software cu un nivel calitativ ridicat. Ĩmbunãtãţirea calitãţii produselor software constituie una din principalele forme în care se materializeazã capacitatea de creaţie. utilizabilitatea. Valoarea economicã a unui p r o d u s s o f t w a r e r e z u l t ã d i n m o d u l î n c a r e c a l i t a t ea a c es t u i a es t e p er c e p u t ã d e clienţii sau utilizatorii finali. p r e c u m ş i respectarea regulilor existente în standardele dedicate calitãţii. Aşa cum sunt prezentate şi în lucrarea de faţã. şi portabilitatea. performanţa. 10 . precum şi fiabilitatea. Ĩn scopul elaborãrii produselor software având un nivel ridicat al calitãţii şi asigurãrii satisfacţiei clienţilor. Imp orta nţa acest or cara ct er ist ici es t e p ercep utã în mo d difer it.s e a c e s t e p r o p r i e t ã ţ i a l e p r o d u s e l o r s o f t w a r e . mentenabilitatea. deoarece. A s t f e l utilizatorii acordã o mai mare importanţã utilizabilitãţii. principalele caracteristici de calitate ale produselor software sunt: funcţionalitatea. Din ce în ce mai mult. adicã capacitatea unui sistem de programe de a funcţiona corect în toate condiţiile avute în vedere de la început.

Georgescu Mircea. Fînaru Luminiţa. Fãtu Tudorel. Grama Ana. 2001.BIBLIOGRAFIE 1.ase. 474.scribd. Fotache Doina. Edit.ro . Internet: .http://revistaie.com .Filip Maria.regielive.http://www.ro 11 . Airinei Dinu.http://facultate. Sedcom: Iaşi. Introducere în Informatica economicã.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful