Şcoala cu clasele I-VIII, Micleşti, judeţul Vaslui

Calitatea produselor software

Prof. coordonator: Florin GHERMAN

Realizator: Ramona BOANCĂ

-Februarie, 20121

CARACTERISTICILE DE CALITATE III. CONCEPTE GENERALE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR SOFTWARE II.CUPRINS I. ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR SOFTWARE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE 2 .

Aceste erori pot provoca pierderi umane.” Principalii factori care au contribuit la creşterea importanţei calitãţii produselor şi serviciilor în economia contemporanã sunt: intensificarea concurenţei.I. termenului de „calitate” i se pot atribui mai multe înţelesuri. Pe mãsura creşterii şi diversificãrii cererii de produse şi dezvoltãrii producţiei industriale. asiguratã. noţiunea de “calitate” a produselor a evoluat continuu. în funcţie de parametrii tehnico-economici. Importanţa calitãţii produselor software este justificatã prin mai multe aspecte: erorile din programele de aplicaţie pot fi fatale în anumite domenii unde vieţile oamenilor depind de acestea (controlul traficului aerian sau feroviar. un program convertor. Formatul electronic al produsului poate reprezenta: un program ce rezolvă anumite probleme.sub apã. Gradul de utilitate al produselor program cuprinde:  calitatea de conceptie şi proiectare . un mediu de operare. CD (compact disk). Ĩn general. o platformă. în funcţie de contextul în care este utilizat. un sistem de operare. distinct şi identificabil individual ca element logic şi care există în format electronic pe un suport de memorie magnetică/optică de tip FD (floppy disk). oricare ar fi el. „qualis” care înseamnã „fel de a fi”.  ansamblul condiţiilor de trai la un moment dat – „calitatea vieţii”. un program utilitar. noţiunea de calitate software este invers proporţională cu numărul de defecte ale produsului software. financiare şi materiale. însuşirile şi defectele acestuia. un program de e-mail. ajungându-se astãzi. cãlãtoriile în spaţiul cosmic. la noi semnificaţii prin noţiuni de “calitate dirijatã. Astfel poate semnifica:  felul de a fi al unui lucru sau individ. HD (hard disk). Calitatea produselor software reprezintã totalitatea însuşirilor tehnice. un program antivirus. Ea reprezintã ansamblul însuşirilor ce exprimã gradul în care acestea satisfac nevoia utilizatorilor. etc. o procedură. În ceea ce priveşte cuvântul “calitate” putem menţiona cã acesta provine din lat inescul „qualit as”. un mediu de programare. partea folositoare pe care o conţine. sistemele de menţinere a vieţii în condiţii vitrege . fiind un obiect/instrument utilitar. Din acest motiv se impune o definire care sã reflecte atât conţinutul complex al noţiunii cât şi caracterul ei evolutiv – dinamic. Astfel.  calitatea de execuţie . de gradul de utilitate şi de eficienţa economicã în exploatare. un compilator. În accepţiunea cea mai largă.” -Victor HUGO Un produs software este un rezultat/produs obţinut în urma unui proces creativ uman. 3 .mãsura în care proiectul produsului program asigurã satisfacerea cerinţelor utilizatorilor. un produs cu un număr redus de defecte este considerat mai de calitate decât altul care are mai multe defecte. un interpretor. calitate totalã şi management de calitate totalã. un mediu de rezolvare. la temperaturi sau presiuni improprii vieţii umane). un generator de programe. în condiţiile utilizãrii calculatoarelor electronice pentru controlul calitãţii. cu utilizarea resurselor adecvate.calitatea comercialã a unui produs. la mare înãlţime.mãsura în care procesul de elaborare se desfãşoarã conform fluxurilor stabilite. un program editor. un document HTML/PHP/ASP. economice şi sociale ale produselor software. sporirea exigenţelor clienţilor şi a societãţilor precum şi creşterea complexitãţii produselor şi a proceselor de realizare a acestora. CONCEPTE GENERALE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR SOFTWARE “O educaţie bine fãcutã poate întotdeauna sã scoatã dintr-un suflet.  nivelul de „excelenţã” al unui serviciu. un browser etc.

având drept criteriu satisfacerea cerinţelor sale. deci. întrucât conţinutul produsului program evolueazã în timp . calitatea este o noţiune complexã şi dinamicã. utilizatorul alege acele produse concurente care la un preţ mai scãzut. sintetizând nivelul tehnic. 4 .comportamentul produsului program în rezolvarea curentã a problemelor aparţinând clasei pentru care a fost elaborat. acel nivel al calitãţii care sã permitã satisfacerea aşteptãrilor utilizatorului.atât extensiv. care la acelaşi preţ oferã nivelul necesar al calitãţii.mãsura în care pot fi eliminate anomaliile ce apar în timpul execuţiei sau pot fi puse de acord noi cerinţe de prelucrare cu efortul pentru implementare. În acest caz. cel puţin.în funcţie de cerinţele practice ale utilizatorilor . Utilizatorul este cel care verificã calitatea unui produs program. duce la alegerea produselor software concurente.  capacitatea de mentenanţã . prin modificarea numãrului de funcţii de prelucrare cât şi intensiv. Calitatea produsului program este expresia finalã a procesului de realizare. Un nivel mai scãzut. funcţional şi economic. Însuşirile calitative ale produselor program se creazã în procesul de elaborare. Este necesarã. Pe de altã parte. prin îmbunãtãţirea performanţelor acestuia. caracteristic fiecãrui program. mãsurile organizatorice din unitãţile de informaticã şi oferã garanţia realizãrii de produse program performante. dar se manifestã în procesul de utilizare. Calitatea procesului de elaborare reflectã modul de realizare. care este datã de capacitatea de utilizare curentã şi de capacitatea de mentenanţã în raport cu cerinţele specifice fiecãrui beneficiar. un nivel mult mai ridicat al calitãţii antreneazã costuri foarte mari. Producãtorii de software trebuie sã obţinã.gradul de concordanţã dintre însuşirile reale ale produsului program şi cele prezentate în documentaţia finalã. Toate acestea se regãsesc în disponibilitatea produsului program. calitatea de conformitate . oferã un nivel suficient al calitãţii. laturile activitãţii de concepţie tehnologicã. utilizarea unor metode de evaluare a calitãţii software astfel încât sã existe posibilitatea comparãrii nivelului planificat al calitãţii cu cel obţinut efectiv.  capacitatea de utilizare . care se reflectã în preţul produsului.

la programe sau date. Oportunitatea: prezenţa unui set de funcţii adecvate pentru tascuri specificate. Eficienta: are în vedere asigurarea calitãţilor şi performanţelor imediate ale produsului program. Aceasta se face prin definirea unui model al calitãţii. O cerinţã specificatã este una care este declaratã într-un document. Uşurinţa de înţelegere: efortul solicitat unui utilizator de a recunoaşte conceptul logic şi aplicabilitatea sa. Maturitatea: atribut bazat pe frecvenţa cãderilor datorate greşelilor în software. Timp la execuţie: viteza de rãspuns. Precizia: furnizarea unor rezultate sau efecte corecte sau agreate. 1998) propune utilizarea unui set de 6 caracteristici de calitate ale produselor program: funcţionalitatea. neconformitatea şi defectul. în general implicitã sau obligatorie. rata ieşirilor la realizarea funcţiilor. iar securitatea reprezintã starea în care riscul unor daune materiale este eliminatã. Interoperabilitatea: capacitatea produsului de a interacţiona cu sisteme specificate. Utilizabilitatea: reprezintã efortul necesar pentru utilizarea sa de cãtre un set de utilizatori definit. Conformitatea 4. Puterea de atracţie: capacitatea produsului de a fi atrãgãtor pentru utilizatori. Uşurinţa de învãţare: efortul solicitat unui utilizator de a învãţa aplicaţia. Conformitatea 3. intrãrile şi ieşirile.Software Product Quality. construit prin descompunerea conceptului calitãţii pânã la caracteristicile primare. operarea. legi şi protocoale. performanţa. Toleranţa la defecte (robusteţea): capacitatea de a-şi menţine un nivel de perfomanţã specificat în cazuri de cãderi software sau intrãri neaşteptate. Funcţionalitatea: se referã la realizarea scopului de bazã pentru care a fost realizat produsul. în timp ce defectul reprezintã neîndeplinirea unei cerinţe referitoare la securitate sau la o utilizare intenţionatã sau specificatã. Conformitatea: adeziunea la standarde. Restabilirea dupã cãderi: capacitatea şi efortul necesar pentru restabilirea nivelului de performanţã. utilizabilitatea. Caracterul complex cu multiple înţelesuri al conceptului de calitate impune cu necesitate definirea clarã şi operaţionalã a calitãţii. 1). Pentru fiecare caracteristicã se detaliazã un set de subcaracteristici: 1. Fiabilitatea: are în vedere asigurarea unei siguranţe maxime în utilizare şi posibilitatea contracarãrii uzurii fizice şi morale a procedurilor asociate pachetului de programe. Cerinţa este definitã ca reprezentând o nevoie sau o aşteptare care este declaratã. recuperarea datelor afectate. 2. Ca urmare a cercetãrilor desfãşurate în domeniul calitãţii software au fost propuse mai multe modele de calitate software. Operabilitatea: uşurinţa de operare şi de control de cãtre utilizatori. dupã posibile cãderi. Securitatea: capacitatea de a preveni accesul neautorizat. Prin neconformitate se înţelege neîndeplinirea unei cerinţe sau abaterea/absenţa unor caracteristici de calitate în raport cu cerinţele specificate. mentenabilitatea şi portabilitatea (fig. 5 .II. Part 1: Quality Model. timpi de prelucrare. convenţii. fiabilitatea. Dintre acestea Modelul calitãţii conform Standardului ISO/IEC 9126 (Information Technology . CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE PRODUSELOR PROGRAM GENERALIZABILE Ĩnainte de a defini caracteristicile unui produs trebuie sã definim urmãtorii termeni care se referã la calitate: cerinţa. accidental sau deliberat.

pentru identificarea pãrţilor care trebuie sã fie modificate. 6. Uşurinţa de testare: efortul necesar pentru a valida produsul modificat. inclusiv corecţii. a cauzelor cãderilor. îmbunãtãţiri sau adaptãri ale produsului la schimbãri ale mediului de funcţionare. Oportunitatea: efortul necesar pentru a folosi produsul în locul altui produs într-un mediu particular. Adaptabilitatea: capacitatea de adaptare la diferite medii specificate. Portabilitatea: permite exploatarea pachetelor de programe pe alte sisteme de calcul decât cel pe care a fost proiectat. Uşurinţa de întreţinere/ mentenabilitatea: se referã la efortul necesar pentru efectuarea modificãrilor. Conformitatea. Uşurinta de modificare: efortul necesar pentru înlãturarea defectelor sau schimbãrilor. Uşurinta de analizã: efortul necesar pentru diagnoza defectelor. a cerinţelor şi schimbãrilor funcţionale. Conformitatea 5. Conformitatea 6 . Uşurinţa de instalare: efortul necesar pentru instalarea produsului într-un mediu specificat. Co-existenţa: capacitatea de a co-exista cu alte produse independente în acelaşi mediu.Utilizarea resurselor: cantitatea de resurse utilizate şi durata utilizãrii pentru realizarea funcţiilor sale. Stabilitatea: riscul efectelor neaşteptate în urma modificãrilor.

în plus faţã de cel de realizare a funcţiilor de bazã. siguranţa de funcţionare. software oameni) este scopul principal. 1 Modelul calitãţii conform ISO 9126/1 Tipuri speciale de sisteme şi cerinţele de calitate Existã multe cerinţe de calitate particulare care se încadreazã sau nu în cele din ISO 9126. utilizabilitatea.Funcţionalitatea Adecvarea la specificaţii Acurateţea Interoperabilitatea Conformitatea Securitatea Fiabilitatea Maturitate Toleranta la defectare Recuperabilitate Uzabilitatea Usurinta întelegerii Usurinta învatarii Operabilitate Comportament în timp Comportamentul resurselor Eficienta Mentenabilitatea Analizabilitate Modificabilitate Stabilitate Tentenabilitate Adaptabilitate Posibilitatea de instalare Conformanta Posibilitatea de înlocuire Portabilitatea Fig. 7 . Exemple:  Sisteme ale cãror cãderi pot avea consecinţe extrem de severe: -Gradul de încredere al sistemului în ansamblul sãu (hardware. Un grad înalt de încredere include atribute ca: toleranţa la defecte. Anumite clase speciale de aplicaţii pot avea şi alte atribute de calitate de considerat. securitatea.

ş.a. -Precizie în furnizarea rãspunsurilor (numai informaţia relevantã). -Capacitatea de explicare (explicã procesul de gândire la furnizarea unui rãspuns). Caracteristici de calitate software care afecteazã procesul de inginerie software: Stilul codului Reutilizabilitatea codului Modularitatea codului şi independenţa modulelor 8 .  Sisteme informaţionale -Uşurinţa de interogare. Help inteligent.  Sisteme de interfaţã cu omul şi de interacţiune -Usurinţa de adaptare la trãsãturile şi interesele utilizatorilor. Sisteme inteligente şi bazate pe cunoştinţe: -Proprietatea “oricând” (garanteazã rãspunsul cel mai bun care poate fi obţinut într-un timp dat dacã se cere un rãspuns în intervalul de timp respectiv).

e. b. Compatibilitatea cu standardele (dacă este cazul). dar în proiectele mari trebuie sã fie realizatã de o echipã specialã. . Mecanismele de măsurare şi raportare (pentru a avea o măsură cantitativă a calităţii). c.III.  Implementarea produselor în concordanţã cu planurile. Activităţile propriu-zise de inginerie: . f. Reviziile aplicate la fiecare pas al proiectului. 9 .  Realizarea proceselor în concordanţã cu planurile. d.analiza. Verificarea şi validarea produsului software sunt de asemenea activitãţi de asigurare a calitãţii. Strategiile de testare. ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR SOFTWARE Rolul activitãţilor de asigurare a calitãţii software este de a stabili cã produsele şi procedurile sunt în conformitate cu standardele şi planurile. Controlul documentaţiei software şi a ţinerii ei la zi. Ĩn proiectele mici asigurarea calitãţii poate fi efectuatã de echipa de dezvoltare. . Un Sistem de Asigurare a Calităţii acoperã: a. Sistemul de Asigurare a Calităţii reprezintã ansamblul activităţilor care trebuie întreprinse pentru ca un produs să fie de calitate.codificarea. Prin activitãţile de asigurare a calitãţii se urmãreşte:  Concordanţa planurilor cu standardele. . Activitãţile de asigurare a calitãţii sunt documentate în Planul de Asigurare a Calitãţii (Software Quality Assurance Plan (SQAP).testarea (metode şi instrumente).proiectarea (concepţia).

p r e c u m ş i respectarea regulilor existente în standardele dedicate calitãţii. A s t f e l utilizatorii acordã o mai mare importanţã utilizabilitãţii. utilizabilitatea. deoarece. 10 . lipsa calitãţii determinã insatisfacţia utilizatorilor.CONCLUZII Produsele soft war e au devenit componente esenţiale ale multor sisteme şi produse. Din ce în ce mai mult. şi portabilitatea. adicã capacitatea unui sistem de programe de a funcţiona corect în toate condiţiile avute în vedere de la început. Astfel. Valoarea economicã a unui p r o d u s s o f t w a r e r e z u l t ã d i n m o d u l î n c a r e c a l i t a t ea a c es t u i a es t e p er c e p u t ã d e clienţii sau utilizatorii finali. Aceasta din urmã deţine o pondere mare atât în concepţia utilizatorilor cât şi în cea a programatorilor. functionalitãţii şi fiabilitãţii î n timp c e. având o funcţionar e corectã şi fiind uşor de utilizat şi întreţinut. Ĩn scopul elaborãrii produselor software având un nivel ridicat al calitãţii şi asigurãrii satisfacţiei clienţilor. calitatea este perceputã ca un atribut critic al produsului software. producãtorii de software au adoptat cele mai bune p r a c t i c i ş i s t a n d a r d e r e f er i t o a r e l a ma n a g e m e n t u l c a l i t ã ţ i i î n c i c l u l d e v i a ţ ã a l produselor software. precum şi fiabilitatea. Aşa cum sunt prezentate şi în lucrarea de faţã. în conceper ea produselor software tr ebui e luate în calcul şi aceste caracteristici de calitate şi în special fiabilitatea. A s i g u r â n d u . principalele caracteristici de calitate ale produselor software sunt: funcţionalitatea. performanţa.s e a c e s t e p r o p r i e t ã ţ i a l e p r o d u s e l o r s o f t w a r e . fiabilitatea. pierderi financiare şi chiar pierderi de vieţi omeneşti. mentenabilitatea. precum şi un nou factor major în comerţul de produse şi servicii. Ĩmbunãtãţirea calitãţii produselor software constituie una din principalele forme în care se materializeazã capacitatea de creaţie. p entr u pr ogr a ma t or i ma i imp or ta nt e su nt ca r a ct er is t ic i p r e c u m : portabilitatea sau complexitatea. vom obţine produse software cu un nivel calitativ ridicat. Imp orta nţa acest or cara ct er ist ici es t e p ercep utã în mo d difer it.

Fînaru Luminiţa.ase.http://facultate. Fãtu Tudorel. Sedcom: Iaşi. Fotache Doina. Georgescu Mircea.ro 11 .ro .http://revistaie.http://www.scribd.BIBLIOGRAFIE 1. 474. Grama Ana. 2001.com . Internet: .Filip Maria. Airinei Dinu.regielive. Introducere în Informatica economicã. Edit.