Şcoala cu clasele I-VIII, Micleşti, judeţul Vaslui

Calitatea produselor software

Prof. coordonator: Florin GHERMAN

Realizator: Ramona BOANCĂ

-Februarie, 20121

CARACTERISTICILE DE CALITATE III. CONCEPTE GENERALE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR SOFTWARE II. ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR SOFTWARE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE 2 .CUPRINS I.

un browser etc. În accepţiunea cea mai largă. un mediu de operare. HD (hard disk). distinct şi identificabil individual ca element logic şi care există în format electronic pe un suport de memorie magnetică/optică de tip FD (floppy disk). financiare şi materiale.sub apã. Calitatea produselor software reprezintã totalitatea însuşirilor tehnice. asiguratã. partea folositoare pe care o conţine. Ea reprezintã ansamblul însuşirilor ce exprimã gradul în care acestea satisfac nevoia utilizatorilor. calitate totalã şi management de calitate totalã. sistemele de menţinere a vieţii în condiţii vitrege . la noi semnificaţii prin noţiuni de “calitate dirijatã. Pe mãsura creşterii şi diversificãrii cererii de produse şi dezvoltãrii producţiei industriale. În ceea ce priveşte cuvântul “calitate” putem menţiona cã acesta provine din lat inescul „qualit as”. un compilator. Gradul de utilitate al produselor program cuprinde:  calitatea de conceptie şi proiectare . de gradul de utilitate şi de eficienţa economicã în exploatare. însuşirile şi defectele acestuia. noţiunea de “calitate” a produselor a evoluat continuu. CD (compact disk). Astfel. un mediu de programare. un generator de programe. o platformă.I. Din acest motiv se impune o definire care sã reflecte atât conţinutul complex al noţiunii cât şi caracterul ei evolutiv – dinamic. economice şi sociale ale produselor software. un produs cu un număr redus de defecte este considerat mai de calitate decât altul care are mai multe defecte.calitatea comercialã a unui produs. la mare înãlţime. noţiunea de calitate software este invers proporţională cu numărul de defecte ale produsului software. în funcţie de contextul în care este utilizat. un program de e-mail. etc.” Principalii factori care au contribuit la creşterea importanţei calitãţii produselor şi serviciilor în economia contemporanã sunt: intensificarea concurenţei.  calitatea de execuţie .  ansamblul condiţiilor de trai la un moment dat – „calitatea vieţii”. în funcţie de parametrii tehnico-economici. un program editor.mãsura în care proiectul produsului program asigurã satisfacerea cerinţelor utilizatorilor. „qualis” care înseamnã „fel de a fi”. un sistem de operare. Formatul electronic al produsului poate reprezenta: un program ce rezolvă anumite probleme. un program antivirus. Importanţa calitãţii produselor software este justificatã prin mai multe aspecte: erorile din programele de aplicaţie pot fi fatale în anumite domenii unde vieţile oamenilor depind de acestea (controlul traficului aerian sau feroviar. CONCEPTE GENERALE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR SOFTWARE “O educaţie bine fãcutã poate întotdeauna sã scoatã dintr-un suflet.” -Victor HUGO Un produs software este un rezultat/produs obţinut în urma unui proces creativ uman. un program utilitar. la temperaturi sau presiuni improprii vieţii umane). ajungându-se astãzi. un mediu de rezolvare. fiind un obiect/instrument utilitar. cãlãtoriile în spaţiul cosmic. în condiţiile utilizãrii calculatoarelor electronice pentru controlul calitãţii. 3 . Aceste erori pot provoca pierderi umane. termenului de „calitate” i se pot atribui mai multe înţelesuri. un interpretor. un document HTML/PHP/ASP. o procedură. cu utilizarea resurselor adecvate. un program convertor. oricare ar fi el. Astfel poate semnifica:  felul de a fi al unui lucru sau individ.mãsura în care procesul de elaborare se desfãşoarã conform fluxurilor stabilite.  nivelul de „excelenţã” al unui serviciu. sporirea exigenţelor clienţilor şi a societãţilor precum şi creşterea complexitãţii produselor şi a proceselor de realizare a acestora. Ĩn general.

Calitatea procesului de elaborare reflectã modul de realizare. calitatea de conformitate . Toate acestea se regãsesc în disponibilitatea produsului program. 4 . având drept criteriu satisfacerea cerinţelor sale. utilizatorul alege acele produse concurente care la un preţ mai scãzut. Însuşirile calitative ale produselor program se creazã în procesul de elaborare. care la acelaşi preţ oferã nivelul necesar al calitãţii. Pe de altã parte. deci. întrucât conţinutul produsului program evolueazã în timp . cel puţin. care este datã de capacitatea de utilizare curentã şi de capacitatea de mentenanţã în raport cu cerinţele specifice fiecãrui beneficiar. mãsurile organizatorice din unitãţile de informaticã şi oferã garanţia realizãrii de produse program performante. Un nivel mai scãzut. caracteristic fiecãrui program. Producãtorii de software trebuie sã obţinã. prin îmbunãtãţirea performanţelor acestuia. oferã un nivel suficient al calitãţii.gradul de concordanţã dintre însuşirile reale ale produsului program şi cele prezentate în documentaţia finalã. În acest caz. Calitatea produsului program este expresia finalã a procesului de realizare. funcţional şi economic. sintetizând nivelul tehnic.  capacitatea de mentenanţã . Este necesarã. calitatea este o noţiune complexã şi dinamicã. laturile activitãţii de concepţie tehnologicã. acel nivel al calitãţii care sã permitã satisfacerea aşteptãrilor utilizatorului.comportamentul produsului program în rezolvarea curentã a problemelor aparţinând clasei pentru care a fost elaborat. care se reflectã în preţul produsului. dar se manifestã în procesul de utilizare. un nivel mult mai ridicat al calitãţii antreneazã costuri foarte mari. duce la alegerea produselor software concurente.  capacitatea de utilizare . Utilizatorul este cel care verificã calitatea unui produs program.atât extensiv. utilizarea unor metode de evaluare a calitãţii software astfel încât sã existe posibilitatea comparãrii nivelului planificat al calitãţii cu cel obţinut efectiv.în funcţie de cerinţele practice ale utilizatorilor . prin modificarea numãrului de funcţii de prelucrare cât şi intensiv.mãsura în care pot fi eliminate anomaliile ce apar în timpul execuţiei sau pot fi puse de acord noi cerinţe de prelucrare cu efortul pentru implementare.

Maturitatea: atribut bazat pe frecvenţa cãderilor datorate greşelilor în software. în general implicitã sau obligatorie. legi şi protocoale. Dintre acestea Modelul calitãţii conform Standardului ISO/IEC 9126 (Information Technology . mentenabilitatea şi portabilitatea (fig. Aceasta se face prin definirea unui model al calitãţii. Securitatea: capacitatea de a preveni accesul neautorizat.II. Operabilitatea: uşurinţa de operare şi de control de cãtre utilizatori. timpi de prelucrare. operarea. Conformitatea 4. Interoperabilitatea: capacitatea produsului de a interacţiona cu sisteme specificate. iar securitatea reprezintã starea în care riscul unor daune materiale este eliminatã. la programe sau date. Part 1: Quality Model. Funcţionalitatea: se referã la realizarea scopului de bazã pentru care a fost realizat produsul. neconformitatea şi defectul. 2. intrãrile şi ieşirile. Prin neconformitate se înţelege neîndeplinirea unei cerinţe sau abaterea/absenţa unor caracteristici de calitate în raport cu cerinţele specificate. 1998) propune utilizarea unui set de 6 caracteristici de calitate ale produselor program: funcţionalitatea. Pentru fiecare caracteristicã se detaliazã un set de subcaracteristici: 1. Conformitatea 3. Puterea de atracţie: capacitatea produsului de a fi atrãgãtor pentru utilizatori. rata ieşirilor la realizarea funcţiilor. Timp la execuţie: viteza de rãspuns. Precizia: furnizarea unor rezultate sau efecte corecte sau agreate. Eficienta: are în vedere asigurarea calitãţilor şi performanţelor imediate ale produsului program. Cerinţa este definitã ca reprezentând o nevoie sau o aşteptare care este declaratã. dupã posibile cãderi. 1). Caracterul complex cu multiple înţelesuri al conceptului de calitate impune cu necesitate definirea clarã şi operaţionalã a calitãţii. fiabilitatea. Toleranţa la defecte (robusteţea): capacitatea de a-şi menţine un nivel de perfomanţã specificat în cazuri de cãderi software sau intrãri neaşteptate. Uşurinţa de învãţare: efortul solicitat unui utilizator de a învãţa aplicaţia. Utilizabilitatea: reprezintã efortul necesar pentru utilizarea sa de cãtre un set de utilizatori definit. performanţa. utilizabilitatea. O cerinţã specificatã este una care este declaratã într-un document. Ca urmare a cercetãrilor desfãşurate în domeniul calitãţii software au fost propuse mai multe modele de calitate software.Software Product Quality. 5 . Oportunitatea: prezenţa unui set de funcţii adecvate pentru tascuri specificate. Uşurinţa de înţelegere: efortul solicitat unui utilizator de a recunoaşte conceptul logic şi aplicabilitatea sa. construit prin descompunerea conceptului calitãţii pânã la caracteristicile primare. recuperarea datelor afectate. convenţii. Conformitatea: adeziunea la standarde. în timp ce defectul reprezintã neîndeplinirea unei cerinţe referitoare la securitate sau la o utilizare intenţionatã sau specificatã. CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE PRODUSELOR PROGRAM GENERALIZABILE Ĩnainte de a defini caracteristicile unui produs trebuie sã definim urmãtorii termeni care se referã la calitate: cerinţa. Fiabilitatea: are în vedere asigurarea unei siguranţe maxime în utilizare şi posibilitatea contracarãrii uzurii fizice şi morale a procedurilor asociate pachetului de programe. accidental sau deliberat. Restabilirea dupã cãderi: capacitatea şi efortul necesar pentru restabilirea nivelului de performanţã.

inclusiv corecţii.Utilizarea resurselor: cantitatea de resurse utilizate şi durata utilizãrii pentru realizarea funcţiilor sale. a cauzelor cãderilor. Stabilitatea: riscul efectelor neaşteptate în urma modificãrilor. Uşurinţa de instalare: efortul necesar pentru instalarea produsului într-un mediu specificat. 6. a cerinţelor şi schimbãrilor funcţionale. Uşurinta de analizã: efortul necesar pentru diagnoza defectelor. Uşurinta de modificare: efortul necesar pentru înlãturarea defectelor sau schimbãrilor. Uşurinţa de întreţinere/ mentenabilitatea: se referã la efortul necesar pentru efectuarea modificãrilor. Uşurinţa de testare: efortul necesar pentru a valida produsul modificat. Conformitatea 5. pentru identificarea pãrţilor care trebuie sã fie modificate. Conformitatea 6 . îmbunãtãţiri sau adaptãri ale produsului la schimbãri ale mediului de funcţionare. Co-existenţa: capacitatea de a co-exista cu alte produse independente în acelaşi mediu. Portabilitatea: permite exploatarea pachetelor de programe pe alte sisteme de calcul decât cel pe care a fost proiectat. Adaptabilitatea: capacitatea de adaptare la diferite medii specificate. Oportunitatea: efortul necesar pentru a folosi produsul în locul altui produs într-un mediu particular. Conformitatea.

Funcţionalitatea Adecvarea la specificaţii Acurateţea Interoperabilitatea Conformitatea Securitatea Fiabilitatea Maturitate Toleranta la defectare Recuperabilitate Uzabilitatea Usurinta întelegerii Usurinta învatarii Operabilitate Comportament în timp Comportamentul resurselor Eficienta Mentenabilitatea Analizabilitate Modificabilitate Stabilitate Tentenabilitate Adaptabilitate Posibilitatea de instalare Conformanta Posibilitatea de înlocuire Portabilitatea Fig. 1 Modelul calitãţii conform ISO 9126/1 Tipuri speciale de sisteme şi cerinţele de calitate Existã multe cerinţe de calitate particulare care se încadreazã sau nu în cele din ISO 9126. software oameni) este scopul principal. Anumite clase speciale de aplicaţii pot avea şi alte atribute de calitate de considerat. 7 . siguranţa de funcţionare. utilizabilitatea. securitatea. în plus faţã de cel de realizare a funcţiilor de bazã. Un grad înalt de încredere include atribute ca: toleranţa la defecte. Exemple:  Sisteme ale cãror cãderi pot avea consecinţe extrem de severe: -Gradul de încredere al sistemului în ansamblul sãu (hardware.

 Sisteme informaţionale -Uşurinţa de interogare. Caracteristici de calitate software care afecteazã procesul de inginerie software: Stilul codului Reutilizabilitatea codului Modularitatea codului şi independenţa modulelor 8 . -Capacitatea de explicare (explicã procesul de gândire la furnizarea unui rãspuns).a. Help inteligent. -Precizie în furnizarea rãspunsurilor (numai informaţia relevantã). Sisteme inteligente şi bazate pe cunoştinţe: -Proprietatea “oricând” (garanteazã rãspunsul cel mai bun care poate fi obţinut într-un timp dat dacã se cere un rãspuns în intervalul de timp respectiv). ş.  Sisteme de interfaţã cu omul şi de interacţiune -Usurinţa de adaptare la trãsãturile şi interesele utilizatorilor.

Prin activitãţile de asigurare a calitãţii se urmãreşte:  Concordanţa planurilor cu standardele.proiectarea (concepţia).codificarea.testarea (metode şi instrumente). Strategiile de testare. ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR SOFTWARE Rolul activitãţilor de asigurare a calitãţii software este de a stabili cã produsele şi procedurile sunt în conformitate cu standardele şi planurile. Mecanismele de măsurare şi raportare (pentru a avea o măsură cantitativă a calităţii). Compatibilitatea cu standardele (dacă este cazul). Reviziile aplicate la fiecare pas al proiectului. Verificarea şi validarea produsului software sunt de asemenea activitãţi de asigurare a calitãţii. . b. . Controlul documentaţiei software şi a ţinerii ei la zi. c. .  Realizarea proceselor în concordanţã cu planurile. Activitãţile de asigurare a calitãţii sunt documentate în Planul de Asigurare a Calitãţii (Software Quality Assurance Plan (SQAP). 9 . Sistemul de Asigurare a Calităţii reprezintã ansamblul activităţilor care trebuie întreprinse pentru ca un produs să fie de calitate. dar în proiectele mari trebuie sã fie realizatã de o echipã specialã.  Implementarea produselor în concordanţã cu planurile. Un Sistem de Asigurare a Calităţii acoperã: a. d. e. Ĩn proiectele mici asigurarea calitãţii poate fi efectuatã de echipa de dezvoltare. f. Activităţile propriu-zise de inginerie: .III.analiza.

Din ce în ce mai mult. Imp orta nţa acest or cara ct er ist ici es t e p ercep utã în mo d difer it.s e a c e s t e p r o p r i e t ã ţ i a l e p r o d u s e l o r s o f t w a r e . Aşa cum sunt prezentate şi în lucrarea de faţã. calitatea este perceputã ca un atribut critic al produsului software. vom obţine produse software cu un nivel calitativ ridicat. A s t f e l utilizatorii acordã o mai mare importanţã utilizabilitãţii. p entr u pr ogr a ma t or i ma i imp or ta nt e su nt ca r a ct er is t ic i p r e c u m : portabilitatea sau complexitatea. producãtorii de software au adoptat cele mai bune p r a c t i c i ş i s t a n d a r d e r e f er i t o a r e l a ma n a g e m e n t u l c a l i t ã ţ i i î n c i c l u l d e v i a ţ ã a l produselor software. performanţa. fiabilitatea. deoarece. 10 . Astfel. lipsa calitãţii determinã insatisfacţia utilizatorilor. având o funcţionar e corectã şi fiind uşor de utilizat şi întreţinut. A s i g u r â n d u . utilizabilitatea. principalele caracteristici de calitate ale produselor software sunt: funcţionalitatea. functionalitãţii şi fiabilitãţii î n timp c e. adicã capacitatea unui sistem de programe de a funcţiona corect în toate condiţiile avute în vedere de la început. Ĩn scopul elaborãrii produselor software având un nivel ridicat al calitãţii şi asigurãrii satisfacţiei clienţilor. precum şi un nou factor major în comerţul de produse şi servicii. Ĩmbunãtãţirea calitãţii produselor software constituie una din principalele forme în care se materializeazã capacitatea de creaţie.CONCLUZII Produsele soft war e au devenit componente esenţiale ale multor sisteme şi produse. în conceper ea produselor software tr ebui e luate în calcul şi aceste caracteristici de calitate şi în special fiabilitatea. Valoarea economicã a unui p r o d u s s o f t w a r e r e z u l t ã d i n m o d u l î n c a r e c a l i t a t ea a c es t u i a es t e p er c e p u t ã d e clienţii sau utilizatorii finali. Aceasta din urmã deţine o pondere mare atât în concepţia utilizatorilor cât şi în cea a programatorilor. mentenabilitatea. p r e c u m ş i respectarea regulilor existente în standardele dedicate calitãţii. pierderi financiare şi chiar pierderi de vieţi omeneşti. şi portabilitatea. precum şi fiabilitatea.

Fãtu Tudorel. Internet: . 474. Introducere în Informatica economicã.regielive. Georgescu Mircea.BIBLIOGRAFIE 1. Grama Ana.com . Edit. Airinei Dinu.ro 11 .ase.http://facultate.ro . 2001.Filip Maria.http://www.http://revistaie. Fînaru Luminiţa.scribd. Sedcom: Iaşi. Fotache Doina.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful