Eseu Calitatea Produselor Software

Şcoala cu clasele I-VIII, Micleşti, judeţul Vaslui

Calitatea produselor software

Prof. coordonator: Florin GHERMAN

Realizator: Ramona BOANCĂ

-Februarie, 20121

CARACTERISTICILE DE CALITATE III. CONCEPTE GENERALE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR SOFTWARE II. ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR SOFTWARE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE 2 .CUPRINS I.

cãlãtoriile în spaţiul cosmic. un document HTML/PHP/ASP. un produs cu un număr redus de defecte este considerat mai de calitate decât altul care are mai multe defecte. un generator de programe. 3 . CD (compact disk). un mediu de operare. În ceea ce priveşte cuvântul “calitate” putem menţiona cã acesta provine din lat inescul „qualit as”. Gradul de utilitate al produselor program cuprinde:  calitatea de conceptie şi proiectare . Ea reprezintã ansamblul însuşirilor ce exprimã gradul în care acestea satisfac nevoia utilizatorilor.  ansamblul condiţiilor de trai la un moment dat – „calitatea vieţii”. o platformă. financiare şi materiale. CONCEPTE GENERALE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR SOFTWARE “O educaţie bine fãcutã poate întotdeauna sã scoatã dintr-un suflet.  nivelul de „excelenţã” al unui serviciu. ajungându-se astãzi. un program de e-mail. „qualis” care înseamnã „fel de a fi”.  calitatea de execuţie . un compilator. distinct şi identificabil individual ca element logic şi care există în format electronic pe un suport de memorie magnetică/optică de tip FD (floppy disk). de gradul de utilitate şi de eficienţa economicã în exploatare. la mare înãlţime. un program utilitar. termenului de „calitate” i se pot atribui mai multe înţelesuri. un program antivirus. sistemele de menţinere a vieţii în condiţii vitrege . un sistem de operare. economice şi sociale ale produselor software. asiguratã. în condiţiile utilizãrii calculatoarelor electronice pentru controlul calitãţii. la temperaturi sau presiuni improprii vieţii umane). Formatul electronic al produsului poate reprezenta: un program ce rezolvă anumite probleme. un program convertor. Astfel poate semnifica:  felul de a fi al unui lucru sau individ. Din acest motiv se impune o definire care sã reflecte atât conţinutul complex al noţiunii cât şi caracterul ei evolutiv – dinamic.calitatea comercialã a unui produs. oricare ar fi el. sporirea exigenţelor clienţilor şi a societãţilor precum şi creşterea complexitãţii produselor şi a proceselor de realizare a acestora. Ĩn general. Pe mãsura creşterii şi diversificãrii cererii de produse şi dezvoltãrii producţiei industriale. cu utilizarea resurselor adecvate. fiind un obiect/instrument utilitar. un mediu de rezolvare. etc.sub apã. un program editor. În accepţiunea cea mai largă. calitate totalã şi management de calitate totalã. Calitatea produselor software reprezintã totalitatea însuşirilor tehnice.” -Victor HUGO Un produs software este un rezultat/produs obţinut în urma unui proces creativ uman. un browser etc. noţiunea de calitate software este invers proporţională cu numărul de defecte ale produsului software. la noi semnificaţii prin noţiuni de “calitate dirijatã.mãsura în care proiectul produsului program asigurã satisfacerea cerinţelor utilizatorilor. însuşirile şi defectele acestuia. un mediu de programare. în funcţie de parametrii tehnico-economici. HD (hard disk).mãsura în care procesul de elaborare se desfãşoarã conform fluxurilor stabilite. noţiunea de “calitate” a produselor a evoluat continuu. un interpretor. în funcţie de contextul în care este utilizat.” Principalii factori care au contribuit la creşterea importanţei calitãţii produselor şi serviciilor în economia contemporanã sunt: intensificarea concurenţei. Astfel.I. Importanţa calitãţii produselor software este justificatã prin mai multe aspecte: erorile din programele de aplicaţie pot fi fatale în anumite domenii unde vieţile oamenilor depind de acestea (controlul traficului aerian sau feroviar. o procedură. partea folositoare pe care o conţine. Aceste erori pot provoca pierderi umane.

Calitatea produsului program este expresia finalã a procesului de realizare. utilizatorul alege acele produse concurente care la un preţ mai scãzut. 4 .atât extensiv. caracteristic fiecãrui program. prin îmbunãtãţirea performanţelor acestuia. În acest caz.comportamentul produsului program în rezolvarea curentã a problemelor aparţinând clasei pentru care a fost elaborat. Toate acestea se regãsesc în disponibilitatea produsului program. Producãtorii de software trebuie sã obţinã. acel nivel al calitãţii care sã permitã satisfacerea aşteptãrilor utilizatorului.  capacitatea de mentenanţã . laturile activitãţii de concepţie tehnologicã.  capacitatea de utilizare .gradul de concordanţã dintre însuşirile reale ale produsului program şi cele prezentate în documentaţia finalã. calitatea de conformitate . care la acelaşi preţ oferã nivelul necesar al calitãţii. Este necesarã. Însuşirile calitative ale produselor program se creazã în procesul de elaborare.în funcţie de cerinţele practice ale utilizatorilor . Utilizatorul este cel care verificã calitatea unui produs program. care este datã de capacitatea de utilizare curentã şi de capacitatea de mentenanţã în raport cu cerinţele specifice fiecãrui beneficiar. funcţional şi economic. duce la alegerea produselor software concurente. întrucât conţinutul produsului program evolueazã în timp .mãsura în care pot fi eliminate anomaliile ce apar în timpul execuţiei sau pot fi puse de acord noi cerinţe de prelucrare cu efortul pentru implementare. deci. Un nivel mai scãzut. mãsurile organizatorice din unitãţile de informaticã şi oferã garanţia realizãrii de produse program performante. cel puţin. dar se manifestã în procesul de utilizare. Calitatea procesului de elaborare reflectã modul de realizare. utilizarea unor metode de evaluare a calitãţii software astfel încât sã existe posibilitatea comparãrii nivelului planificat al calitãţii cu cel obţinut efectiv. un nivel mult mai ridicat al calitãţii antreneazã costuri foarte mari. calitatea este o noţiune complexã şi dinamicã. având drept criteriu satisfacerea cerinţelor sale. prin modificarea numãrului de funcţii de prelucrare cât şi intensiv. care se reflectã în preţul produsului. Pe de altã parte. sintetizând nivelul tehnic. oferã un nivel suficient al calitãţii.

Cerinţa este definitã ca reprezentând o nevoie sau o aşteptare care este declaratã. Precizia: furnizarea unor rezultate sau efecte corecte sau agreate. recuperarea datelor afectate. Interoperabilitatea: capacitatea produsului de a interacţiona cu sisteme specificate.II. Securitatea: capacitatea de a preveni accesul neautorizat. CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE PRODUSELOR PROGRAM GENERALIZABILE Ĩnainte de a defini caracteristicile unui produs trebuie sã definim urmãtorii termeni care se referã la calitate: cerinţa. 2. timpi de prelucrare. Prin neconformitate se înţelege neîndeplinirea unei cerinţe sau abaterea/absenţa unor caracteristici de calitate în raport cu cerinţele specificate. în timp ce defectul reprezintã neîndeplinirea unei cerinţe referitoare la securitate sau la o utilizare intenţionatã sau specificatã. Utilizabilitatea: reprezintã efortul necesar pentru utilizarea sa de cãtre un set de utilizatori definit. dupã posibile cãderi. Toleranţa la defecte (robusteţea): capacitatea de a-şi menţine un nivel de perfomanţã specificat în cazuri de cãderi software sau intrãri neaşteptate. Puterea de atracţie: capacitatea produsului de a fi atrãgãtor pentru utilizatori. utilizabilitatea. Timp la execuţie: viteza de rãspuns. Conformitatea 3. Aceasta se face prin definirea unui model al calitãţii. accidental sau deliberat. Conformitatea 4. rata ieşirilor la realizarea funcţiilor. Uşurinţa de înţelegere: efortul solicitat unui utilizator de a recunoaşte conceptul logic şi aplicabilitatea sa. Fiabilitatea: are în vedere asigurarea unei siguranţe maxime în utilizare şi posibilitatea contracarãrii uzurii fizice şi morale a procedurilor asociate pachetului de programe. în general implicitã sau obligatorie. construit prin descompunerea conceptului calitãţii pânã la caracteristicile primare. performanţa. Maturitatea: atribut bazat pe frecvenţa cãderilor datorate greşelilor în software. Operabilitatea: uşurinţa de operare şi de control de cãtre utilizatori. O cerinţã specificatã este una care este declaratã într-un document. Uşurinţa de învãţare: efortul solicitat unui utilizator de a învãţa aplicaţia.Software Product Quality. convenţii. Oportunitatea: prezenţa unui set de funcţii adecvate pentru tascuri specificate. Pentru fiecare caracteristicã se detaliazã un set de subcaracteristici: 1. intrãrile şi ieşirile. operarea. 5 . Restabilirea dupã cãderi: capacitatea şi efortul necesar pentru restabilirea nivelului de performanţã. 1998) propune utilizarea unui set de 6 caracteristici de calitate ale produselor program: funcţionalitatea. Part 1: Quality Model. Funcţionalitatea: se referã la realizarea scopului de bazã pentru care a fost realizat produsul. iar securitatea reprezintã starea în care riscul unor daune materiale este eliminatã. 1). Eficienta: are în vedere asigurarea calitãţilor şi performanţelor imediate ale produsului program. Dintre acestea Modelul calitãţii conform Standardului ISO/IEC 9126 (Information Technology . Conformitatea: adeziunea la standarde. Ca urmare a cercetãrilor desfãşurate în domeniul calitãţii software au fost propuse mai multe modele de calitate software. legi şi protocoale. neconformitatea şi defectul. Caracterul complex cu multiple înţelesuri al conceptului de calitate impune cu necesitate definirea clarã şi operaţionalã a calitãţii. la programe sau date. mentenabilitatea şi portabilitatea (fig. fiabilitatea.

Conformitatea 5. inclusiv corecţii. Uşurinta de modificare: efortul necesar pentru înlãturarea defectelor sau schimbãrilor. Uşurinţa de testare: efortul necesar pentru a valida produsul modificat. Adaptabilitatea: capacitatea de adaptare la diferite medii specificate. îmbunãtãţiri sau adaptãri ale produsului la schimbãri ale mediului de funcţionare. a cerinţelor şi schimbãrilor funcţionale. pentru identificarea pãrţilor care trebuie sã fie modificate. Uşurinţa de întreţinere/ mentenabilitatea: se referã la efortul necesar pentru efectuarea modificãrilor. 6. Oportunitatea: efortul necesar pentru a folosi produsul în locul altui produs într-un mediu particular. Conformitatea.Utilizarea resurselor: cantitatea de resurse utilizate şi durata utilizãrii pentru realizarea funcţiilor sale. Portabilitatea: permite exploatarea pachetelor de programe pe alte sisteme de calcul decât cel pe care a fost proiectat. a cauzelor cãderilor. Conformitatea 6 . Stabilitatea: riscul efectelor neaşteptate în urma modificãrilor. Co-existenţa: capacitatea de a co-exista cu alte produse independente în acelaşi mediu. Uşurinţa de instalare: efortul necesar pentru instalarea produsului într-un mediu specificat. Uşurinta de analizã: efortul necesar pentru diagnoza defectelor.

securitatea. Anumite clase speciale de aplicaţii pot avea şi alte atribute de calitate de considerat.Funcţionalitatea Adecvarea la specificaţii Acurateţea Interoperabilitatea Conformitatea Securitatea Fiabilitatea Maturitate Toleranta la defectare Recuperabilitate Uzabilitatea Usurinta întelegerii Usurinta învatarii Operabilitate Comportament în timp Comportamentul resurselor Eficienta Mentenabilitatea Analizabilitate Modificabilitate Stabilitate Tentenabilitate Adaptabilitate Posibilitatea de instalare Conformanta Posibilitatea de înlocuire Portabilitatea Fig. în plus faţã de cel de realizare a funcţiilor de bazã. Exemple:  Sisteme ale cãror cãderi pot avea consecinţe extrem de severe: -Gradul de încredere al sistemului în ansamblul sãu (hardware. Un grad înalt de încredere include atribute ca: toleranţa la defecte. 1 Modelul calitãţii conform ISO 9126/1 Tipuri speciale de sisteme şi cerinţele de calitate Existã multe cerinţe de calitate particulare care se încadreazã sau nu în cele din ISO 9126. utilizabilitatea. software oameni) este scopul principal. 7 . siguranţa de funcţionare.

Help inteligent. Caracteristici de calitate software care afecteazã procesul de inginerie software: Stilul codului Reutilizabilitatea codului Modularitatea codului şi independenţa modulelor 8 . -Capacitatea de explicare (explicã procesul de gândire la furnizarea unui rãspuns). ş. -Precizie în furnizarea rãspunsurilor (numai informaţia relevantã).a. Sisteme inteligente şi bazate pe cunoştinţe: -Proprietatea “oricând” (garanteazã rãspunsul cel mai bun care poate fi obţinut într-un timp dat dacã se cere un rãspuns în intervalul de timp respectiv).  Sisteme informaţionale -Uşurinţa de interogare.  Sisteme de interfaţã cu omul şi de interacţiune -Usurinţa de adaptare la trãsãturile şi interesele utilizatorilor.

Activitãţile de asigurare a calitãţii sunt documentate în Planul de Asigurare a Calitãţii (Software Quality Assurance Plan (SQAP). d. 9 . Verificarea şi validarea produsului software sunt de asemenea activitãţi de asigurare a calitãţii. e. Sistemul de Asigurare a Calităţii reprezintã ansamblul activităţilor care trebuie întreprinse pentru ca un produs să fie de calitate. . Mecanismele de măsurare şi raportare (pentru a avea o măsură cantitativă a calităţii). Compatibilitatea cu standardele (dacă este cazul). Reviziile aplicate la fiecare pas al proiectului.testarea (metode şi instrumente).III. ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR SOFTWARE Rolul activitãţilor de asigurare a calitãţii software este de a stabili cã produsele şi procedurile sunt în conformitate cu standardele şi planurile.  Implementarea produselor în concordanţã cu planurile. f. Un Sistem de Asigurare a Calităţii acoperã: a.analiza. Strategiile de testare. . b. Controlul documentaţiei software şi a ţinerii ei la zi. c.  Realizarea proceselor în concordanţã cu planurile. Prin activitãţile de asigurare a calitãţii se urmãreşte:  Concordanţa planurilor cu standardele. . Ĩn proiectele mici asigurarea calitãţii poate fi efectuatã de echipa de dezvoltare. Activităţile propriu-zise de inginerie: .proiectarea (concepţia). dar în proiectele mari trebuie sã fie realizatã de o echipã specialã.codificarea.

p entr u pr ogr a ma t or i ma i imp or ta nt e su nt ca r a ct er is t ic i p r e c u m : portabilitatea sau complexitatea. mentenabilitatea.s e a c e s t e p r o p r i e t ã ţ i a l e p r o d u s e l o r s o f t w a r e . Astfel. A s t f e l utilizatorii acordã o mai mare importanţã utilizabilitãţii. Ĩn scopul elaborãrii produselor software având un nivel ridicat al calitãţii şi asigurãrii satisfacţiei clienţilor. Aşa cum sunt prezentate şi în lucrarea de faţã. Aceasta din urmã deţine o pondere mare atât în concepţia utilizatorilor cât şi în cea a programatorilor. deoarece. precum şi fiabilitatea. precum şi un nou factor major în comerţul de produse şi servicii. fiabilitatea. Din ce în ce mai mult.CONCLUZII Produsele soft war e au devenit componente esenţiale ale multor sisteme şi produse. A s i g u r â n d u . Imp orta nţa acest or cara ct er ist ici es t e p ercep utã în mo d difer it. adicã capacitatea unui sistem de programe de a funcţiona corect în toate condiţiile avute în vedere de la început. p r e c u m ş i respectarea regulilor existente în standardele dedicate calitãţii. având o funcţionar e corectã şi fiind uşor de utilizat şi întreţinut. vom obţine produse software cu un nivel calitativ ridicat. Valoarea economicã a unui p r o d u s s o f t w a r e r e z u l t ã d i n m o d u l î n c a r e c a l i t a t ea a c es t u i a es t e p er c e p u t ã d e clienţii sau utilizatorii finali. utilizabilitatea. performanţa. şi portabilitatea. functionalitãţii şi fiabilitãţii î n timp c e. calitatea este perceputã ca un atribut critic al produsului software. Ĩmbunãtãţirea calitãţii produselor software constituie una din principalele forme în care se materializeazã capacitatea de creaţie. în conceper ea produselor software tr ebui e luate în calcul şi aceste caracteristici de calitate şi în special fiabilitatea. producãtorii de software au adoptat cele mai bune p r a c t i c i ş i s t a n d a r d e r e f er i t o a r e l a ma n a g e m e n t u l c a l i t ã ţ i i î n c i c l u l d e v i a ţ ã a l produselor software. 10 . pierderi financiare şi chiar pierderi de vieţi omeneşti. lipsa calitãţii determinã insatisfacţia utilizatorilor. principalele caracteristici de calitate ale produselor software sunt: funcţionalitatea.

Fînaru Luminiţa.regielive.ro 11 . Fotache Doina.http://revistaie.com . Grama Ana.scribd.BIBLIOGRAFIE 1. Airinei Dinu.http://facultate. 2001. Sedcom: Iaşi.ro .Filip Maria. Edit.ase. Georgescu Mircea.http://www. Internet: . Fãtu Tudorel. 474. Introducere în Informatica economicã.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful