Şcoala cu clasele I-VIII, Micleşti, judeţul Vaslui

Calitatea produselor software

Prof. coordonator: Florin GHERMAN

Realizator: Ramona BOANCĂ

-Februarie, 20121

CARACTERISTICILE DE CALITATE III.CUPRINS I. ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR SOFTWARE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE 2 . CONCEPTE GENERALE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR SOFTWARE II.

la noi semnificaţii prin noţiuni de “calitate dirijatã. noţiunea de calitate software este invers proporţională cu numărul de defecte ale produsului software. Calitatea produselor software reprezintã totalitatea însuşirilor tehnice. cãlãtoriile în spaţiul cosmic. la mare înãlţime. însuşirile şi defectele acestuia. ajungându-se astãzi.sub apã.” Principalii factori care au contribuit la creşterea importanţei calitãţii produselor şi serviciilor în economia contemporanã sunt: intensificarea concurenţei. Pe mãsura creşterii şi diversificãrii cererii de produse şi dezvoltãrii producţiei industriale. un browser etc. o platformă. Ea reprezintã ansamblul însuşirilor ce exprimã gradul în care acestea satisfac nevoia utilizatorilor. cu utilizarea resurselor adecvate. de gradul de utilitate şi de eficienţa economicã în exploatare. HD (hard disk). Formatul electronic al produsului poate reprezenta: un program ce rezolvă anumite probleme. Astfel poate semnifica:  felul de a fi al unui lucru sau individ. Din acest motiv se impune o definire care sã reflecte atât conţinutul complex al noţiunii cât şi caracterul ei evolutiv – dinamic. În accepţiunea cea mai largă. un program editor. un program utilitar. Astfel. la temperaturi sau presiuni improprii vieţii umane).  calitatea de execuţie . în funcţie de parametrii tehnico-economici. Importanţa calitãţii produselor software este justificatã prin mai multe aspecte: erorile din programele de aplicaţie pot fi fatale în anumite domenii unde vieţile oamenilor depind de acestea (controlul traficului aerian sau feroviar. economice şi sociale ale produselor software. financiare şi materiale. asiguratã. partea folositoare pe care o conţine. calitate totalã şi management de calitate totalã. fiind un obiect/instrument utilitar. un program convertor.mãsura în care proiectul produsului program asigurã satisfacerea cerinţelor utilizatorilor.” -Victor HUGO Un produs software este un rezultat/produs obţinut în urma unui proces creativ uman.calitatea comercialã a unui produs. „qualis” care înseamnã „fel de a fi”. un compilator. În ceea ce priveşte cuvântul “calitate” putem menţiona cã acesta provine din lat inescul „qualit as”. CONCEPTE GENERALE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR SOFTWARE “O educaţie bine fãcutã poate întotdeauna sã scoatã dintr-un suflet. în funcţie de contextul în care este utilizat. un program antivirus. un sistem de operare. sporirea exigenţelor clienţilor şi a societãţilor precum şi creşterea complexitãţii produselor şi a proceselor de realizare a acestora. 3 . un mediu de rezolvare. sistemele de menţinere a vieţii în condiţii vitrege . noţiunea de “calitate” a produselor a evoluat continuu. un program de e-mail. un mediu de operare. oricare ar fi el.mãsura în care procesul de elaborare se desfãşoarã conform fluxurilor stabilite. CD (compact disk). etc. un produs cu un număr redus de defecte este considerat mai de calitate decât altul care are mai multe defecte.  nivelul de „excelenţã” al unui serviciu. o procedură. un mediu de programare. un document HTML/PHP/ASP.  ansamblul condiţiilor de trai la un moment dat – „calitatea vieţii”. un generator de programe. termenului de „calitate” i se pot atribui mai multe înţelesuri. Aceste erori pot provoca pierderi umane. un interpretor. Ĩn general. distinct şi identificabil individual ca element logic şi care există în format electronic pe un suport de memorie magnetică/optică de tip FD (floppy disk). în condiţiile utilizãrii calculatoarelor electronice pentru controlul calitãţii. Gradul de utilitate al produselor program cuprinde:  calitatea de conceptie şi proiectare .I.

 capacitatea de mentenanţã . prin îmbunãtãţirea performanţelor acestuia. dar se manifestã în procesul de utilizare.în funcţie de cerinţele practice ale utilizatorilor .mãsura în care pot fi eliminate anomaliile ce apar în timpul execuţiei sau pot fi puse de acord noi cerinţe de prelucrare cu efortul pentru implementare. acel nivel al calitãţii care sã permitã satisfacerea aşteptãrilor utilizatorului. 4 . În acest caz.  capacitatea de utilizare . Calitatea procesului de elaborare reflectã modul de realizare. oferã un nivel suficient al calitãţii. utilizatorul alege acele produse concurente care la un preţ mai scãzut. Pe de altã parte.comportamentul produsului program în rezolvarea curentã a problemelor aparţinând clasei pentru care a fost elaborat.atât extensiv. Însuşirile calitative ale produselor program se creazã în procesul de elaborare.gradul de concordanţã dintre însuşirile reale ale produsului program şi cele prezentate în documentaţia finalã. un nivel mult mai ridicat al calitãţii antreneazã costuri foarte mari. cel puţin. Este necesarã. Producãtorii de software trebuie sã obţinã. care este datã de capacitatea de utilizare curentã şi de capacitatea de mentenanţã în raport cu cerinţele specifice fiecãrui beneficiar. care la acelaşi preţ oferã nivelul necesar al calitãţii. având drept criteriu satisfacerea cerinţelor sale. duce la alegerea produselor software concurente. funcţional şi economic. prin modificarea numãrului de funcţii de prelucrare cât şi intensiv. sintetizând nivelul tehnic. utilizarea unor metode de evaluare a calitãţii software astfel încât sã existe posibilitatea comparãrii nivelului planificat al calitãţii cu cel obţinut efectiv. Toate acestea se regãsesc în disponibilitatea produsului program. care se reflectã în preţul produsului. mãsurile organizatorice din unitãţile de informaticã şi oferã garanţia realizãrii de produse program performante. Un nivel mai scãzut. întrucât conţinutul produsului program evolueazã în timp . Utilizatorul este cel care verificã calitatea unui produs program. calitatea de conformitate . laturile activitãţii de concepţie tehnologicã. caracteristic fiecãrui program. calitatea este o noţiune complexã şi dinamicã. Calitatea produsului program este expresia finalã a procesului de realizare. deci.

în timp ce defectul reprezintã neîndeplinirea unei cerinţe referitoare la securitate sau la o utilizare intenţionatã sau specificatã. performanţa. CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE PRODUSELOR PROGRAM GENERALIZABILE Ĩnainte de a defini caracteristicile unui produs trebuie sã definim urmãtorii termeni care se referã la calitate: cerinţa. operarea. utilizabilitatea. Conformitatea 4. în general implicitã sau obligatorie. Aceasta se face prin definirea unui model al calitãţii. Fiabilitatea: are în vedere asigurarea unei siguranţe maxime în utilizare şi posibilitatea contracarãrii uzurii fizice şi morale a procedurilor asociate pachetului de programe. Maturitatea: atribut bazat pe frecvenţa cãderilor datorate greşelilor în software. Uşurinţa de învãţare: efortul solicitat unui utilizator de a învãţa aplicaţia. timpi de prelucrare. Toleranţa la defecte (robusteţea): capacitatea de a-şi menţine un nivel de perfomanţã specificat în cazuri de cãderi software sau intrãri neaşteptate. Conformitatea 3. Pentru fiecare caracteristicã se detaliazã un set de subcaracteristici: 1. fiabilitatea. Ca urmare a cercetãrilor desfãşurate în domeniul calitãţii software au fost propuse mai multe modele de calitate software.Software Product Quality. mentenabilitatea şi portabilitatea (fig. legi şi protocoale. convenţii. Puterea de atracţie: capacitatea produsului de a fi atrãgãtor pentru utilizatori. 2. Funcţionalitatea: se referã la realizarea scopului de bazã pentru care a fost realizat produsul. Prin neconformitate se înţelege neîndeplinirea unei cerinţe sau abaterea/absenţa unor caracteristici de calitate în raport cu cerinţele specificate. accidental sau deliberat. la programe sau date. intrãrile şi ieşirile. Restabilirea dupã cãderi: capacitatea şi efortul necesar pentru restabilirea nivelului de performanţã. 1). Dintre acestea Modelul calitãţii conform Standardului ISO/IEC 9126 (Information Technology . Timp la execuţie: viteza de rãspuns. Operabilitatea: uşurinţa de operare şi de control de cãtre utilizatori. Securitatea: capacitatea de a preveni accesul neautorizat. Precizia: furnizarea unor rezultate sau efecte corecte sau agreate. iar securitatea reprezintã starea în care riscul unor daune materiale este eliminatã. Oportunitatea: prezenţa unui set de funcţii adecvate pentru tascuri specificate. Conformitatea: adeziunea la standarde. neconformitatea şi defectul.II. Uşurinţa de înţelegere: efortul solicitat unui utilizator de a recunoaşte conceptul logic şi aplicabilitatea sa. Utilizabilitatea: reprezintã efortul necesar pentru utilizarea sa de cãtre un set de utilizatori definit. rata ieşirilor la realizarea funcţiilor. construit prin descompunerea conceptului calitãţii pânã la caracteristicile primare. O cerinţã specificatã este una care este declaratã într-un document. Interoperabilitatea: capacitatea produsului de a interacţiona cu sisteme specificate. Caracterul complex cu multiple înţelesuri al conceptului de calitate impune cu necesitate definirea clarã şi operaţionalã a calitãţii. dupã posibile cãderi. 1998) propune utilizarea unui set de 6 caracteristici de calitate ale produselor program: funcţionalitatea. Part 1: Quality Model. Eficienta: are în vedere asigurarea calitãţilor şi performanţelor imediate ale produsului program. 5 . recuperarea datelor afectate. Cerinţa este definitã ca reprezentând o nevoie sau o aşteptare care este declaratã.

Utilizarea resurselor: cantitatea de resurse utilizate şi durata utilizãrii pentru realizarea funcţiilor sale. îmbunãtãţiri sau adaptãri ale produsului la schimbãri ale mediului de funcţionare. Uşurinţa de instalare: efortul necesar pentru instalarea produsului într-un mediu specificat. a cerinţelor şi schimbãrilor funcţionale. Uşurinta de modificare: efortul necesar pentru înlãturarea defectelor sau schimbãrilor. Adaptabilitatea: capacitatea de adaptare la diferite medii specificate. a cauzelor cãderilor. pentru identificarea pãrţilor care trebuie sã fie modificate. Conformitatea 5. 6. Uşurinta de analizã: efortul necesar pentru diagnoza defectelor. Uşurinţa de întreţinere/ mentenabilitatea: se referã la efortul necesar pentru efectuarea modificãrilor. Conformitatea. inclusiv corecţii. Uşurinţa de testare: efortul necesar pentru a valida produsul modificat. Conformitatea 6 . Co-existenţa: capacitatea de a co-exista cu alte produse independente în acelaşi mediu. Oportunitatea: efortul necesar pentru a folosi produsul în locul altui produs într-un mediu particular. Portabilitatea: permite exploatarea pachetelor de programe pe alte sisteme de calcul decât cel pe care a fost proiectat. Stabilitatea: riscul efectelor neaşteptate în urma modificãrilor.

Funcţionalitatea Adecvarea la specificaţii Acurateţea Interoperabilitatea Conformitatea Securitatea Fiabilitatea Maturitate Toleranta la defectare Recuperabilitate Uzabilitatea Usurinta întelegerii Usurinta învatarii Operabilitate Comportament în timp Comportamentul resurselor Eficienta Mentenabilitatea Analizabilitate Modificabilitate Stabilitate Tentenabilitate Adaptabilitate Posibilitatea de instalare Conformanta Posibilitatea de înlocuire Portabilitatea Fig. Un grad înalt de încredere include atribute ca: toleranţa la defecte. în plus faţã de cel de realizare a funcţiilor de bazã. securitatea. Exemple:  Sisteme ale cãror cãderi pot avea consecinţe extrem de severe: -Gradul de încredere al sistemului în ansamblul sãu (hardware. utilizabilitatea. Anumite clase speciale de aplicaţii pot avea şi alte atribute de calitate de considerat. siguranţa de funcţionare. software oameni) este scopul principal. 1 Modelul calitãţii conform ISO 9126/1 Tipuri speciale de sisteme şi cerinţele de calitate Existã multe cerinţe de calitate particulare care se încadreazã sau nu în cele din ISO 9126. 7 .

 Sisteme informaţionale -Uşurinţa de interogare. -Capacitatea de explicare (explicã procesul de gândire la furnizarea unui rãspuns). Sisteme inteligente şi bazate pe cunoştinţe: -Proprietatea “oricând” (garanteazã rãspunsul cel mai bun care poate fi obţinut într-un timp dat dacã se cere un rãspuns în intervalul de timp respectiv).  Sisteme de interfaţã cu omul şi de interacţiune -Usurinţa de adaptare la trãsãturile şi interesele utilizatorilor.a. -Precizie în furnizarea rãspunsurilor (numai informaţia relevantã). ş. Help inteligent. Caracteristici de calitate software care afecteazã procesul de inginerie software: Stilul codului Reutilizabilitatea codului Modularitatea codului şi independenţa modulelor 8 .

f. ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR SOFTWARE Rolul activitãţilor de asigurare a calitãţii software este de a stabili cã produsele şi procedurile sunt în conformitate cu standardele şi planurile.proiectarea (concepţia). c. .codificarea. Reviziile aplicate la fiecare pas al proiectului.III. Verificarea şi validarea produsului software sunt de asemenea activitãţi de asigurare a calitãţii. dar în proiectele mari trebuie sã fie realizatã de o echipã specialã. Compatibilitatea cu standardele (dacă este cazul). Activităţile propriu-zise de inginerie: .testarea (metode şi instrumente). . e. Activitãţile de asigurare a calitãţii sunt documentate în Planul de Asigurare a Calitãţii (Software Quality Assurance Plan (SQAP). Sistemul de Asigurare a Calităţii reprezintã ansamblul activităţilor care trebuie întreprinse pentru ca un produs să fie de calitate. Mecanismele de măsurare şi raportare (pentru a avea o măsură cantitativă a calităţii). Controlul documentaţiei software şi a ţinerii ei la zi.analiza. Prin activitãţile de asigurare a calitãţii se urmãreşte:  Concordanţa planurilor cu standardele. b.  Realizarea proceselor în concordanţã cu planurile. 9 .  Implementarea produselor în concordanţã cu planurile. Ĩn proiectele mici asigurarea calitãţii poate fi efectuatã de echipa de dezvoltare. Strategiile de testare. d. Un Sistem de Asigurare a Calităţii acoperã: a. .

s e a c e s t e p r o p r i e t ã ţ i a l e p r o d u s e l o r s o f t w a r e . pierderi financiare şi chiar pierderi de vieţi omeneşti. în conceper ea produselor software tr ebui e luate în calcul şi aceste caracteristici de calitate şi în special fiabilitatea. producãtorii de software au adoptat cele mai bune p r a c t i c i ş i s t a n d a r d e r e f er i t o a r e l a ma n a g e m e n t u l c a l i t ã ţ i i î n c i c l u l d e v i a ţ ã a l produselor software. fiabilitatea. calitatea este perceputã ca un atribut critic al produsului software. Aşa cum sunt prezentate şi în lucrarea de faţã. p entr u pr ogr a ma t or i ma i imp or ta nt e su nt ca r a ct er is t ic i p r e c u m : portabilitatea sau complexitatea. performanţa. p r e c u m ş i respectarea regulilor existente în standardele dedicate calitãţii. Ĩn scopul elaborãrii produselor software având un nivel ridicat al calitãţii şi asigurãrii satisfacţiei clienţilor. principalele caracteristici de calitate ale produselor software sunt: funcţionalitatea. având o funcţionar e corectã şi fiind uşor de utilizat şi întreţinut. vom obţine produse software cu un nivel calitativ ridicat. Imp orta nţa acest or cara ct er ist ici es t e p ercep utã în mo d difer it. functionalitãţii şi fiabilitãţii î n timp c e. Astfel. Valoarea economicã a unui p r o d u s s o f t w a r e r e z u l t ã d i n m o d u l î n c a r e c a l i t a t ea a c es t u i a es t e p er c e p u t ã d e clienţii sau utilizatorii finali. deoarece. adicã capacitatea unui sistem de programe de a funcţiona corect în toate condiţiile avute în vedere de la început. precum şi fiabilitatea. 10 . precum şi un nou factor major în comerţul de produse şi servicii. mentenabilitatea. Ĩmbunãtãţirea calitãţii produselor software constituie una din principalele forme în care se materializeazã capacitatea de creaţie. Din ce în ce mai mult. şi portabilitatea. A s i g u r â n d u . Aceasta din urmã deţine o pondere mare atât în concepţia utilizatorilor cât şi în cea a programatorilor.CONCLUZII Produsele soft war e au devenit componente esenţiale ale multor sisteme şi produse. A s t f e l utilizatorii acordã o mai mare importanţã utilizabilitãţii. lipsa calitãţii determinã insatisfacţia utilizatorilor. utilizabilitatea.

scribd.ro 11 . 2001.http://facultate.Filip Maria.http://www.com . Edit. Internet: . Fînaru Luminiţa. Introducere în Informatica economicã. Fãtu Tudorel.BIBLIOGRAFIE 1. Airinei Dinu. Fotache Doina. Georgescu Mircea. Grama Ana.ase.ro .regielive.http://revistaie. Sedcom: Iaşi. 474.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful