Şcoala cu clasele I-VIII, Micleşti, judeţul Vaslui

Calitatea produselor software

Prof. coordonator: Florin GHERMAN

Realizator: Ramona BOANCĂ

-Februarie, 20121

CARACTERISTICILE DE CALITATE III.CUPRINS I. ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR SOFTWARE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE 2 . CONCEPTE GENERALE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR SOFTWARE II.

o platformă. 3 . noţiunea de calitate software este invers proporţională cu numărul de defecte ale produsului software. în funcţie de parametrii tehnico-economici. CONCEPTE GENERALE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR SOFTWARE “O educaţie bine fãcutã poate întotdeauna sã scoatã dintr-un suflet. Formatul electronic al produsului poate reprezenta: un program ce rezolvă anumite probleme. în funcţie de contextul în care este utilizat. un program utilitar. în condiţiile utilizãrii calculatoarelor electronice pentru controlul calitãţii. un program antivirus. fiind un obiect/instrument utilitar. „qualis” care înseamnã „fel de a fi”. distinct şi identificabil individual ca element logic şi care există în format electronic pe un suport de memorie magnetică/optică de tip FD (floppy disk). Astfel. la mare înãlţime. un program de e-mail. un mediu de rezolvare. În ceea ce priveşte cuvântul “calitate” putem menţiona cã acesta provine din lat inescul „qualit as”.  nivelul de „excelenţã” al unui serviciu. Ĩn general. Ea reprezintã ansamblul însuşirilor ce exprimã gradul în care acestea satisfac nevoia utilizatorilor. un document HTML/PHP/ASP. CD (compact disk). un browser etc. Din acest motiv se impune o definire care sã reflecte atât conţinutul complex al noţiunii cât şi caracterul ei evolutiv – dinamic. un generator de programe. cãlãtoriile în spaţiul cosmic.mãsura în care proiectul produsului program asigurã satisfacerea cerinţelor utilizatorilor. În accepţiunea cea mai largă.” -Victor HUGO Un produs software este un rezultat/produs obţinut în urma unui proces creativ uman. partea folositoare pe care o conţine. cu utilizarea resurselor adecvate.sub apã. Pe mãsura creşterii şi diversificãrii cererii de produse şi dezvoltãrii producţiei industriale.I. sistemele de menţinere a vieţii în condiţii vitrege . un interpretor. ajungându-se astãzi. HD (hard disk). un program editor.mãsura în care procesul de elaborare se desfãşoarã conform fluxurilor stabilite. financiare şi materiale.calitatea comercialã a unui produs. Astfel poate semnifica:  felul de a fi al unui lucru sau individ.  ansamblul condiţiilor de trai la un moment dat – „calitatea vieţii”. un sistem de operare.  calitatea de execuţie . termenului de „calitate” i se pot atribui mai multe înţelesuri. calitate totalã şi management de calitate totalã. Calitatea produselor software reprezintã totalitatea însuşirilor tehnice. un mediu de operare. Importanţa calitãţii produselor software este justificatã prin mai multe aspecte: erorile din programele de aplicaţie pot fi fatale în anumite domenii unde vieţile oamenilor depind de acestea (controlul traficului aerian sau feroviar. un produs cu un număr redus de defecte este considerat mai de calitate decât altul care are mai multe defecte. Aceste erori pot provoca pierderi umane. de gradul de utilitate şi de eficienţa economicã în exploatare. la noi semnificaţii prin noţiuni de “calitate dirijatã. asiguratã.” Principalii factori care au contribuit la creşterea importanţei calitãţii produselor şi serviciilor în economia contemporanã sunt: intensificarea concurenţei. noţiunea de “calitate” a produselor a evoluat continuu. economice şi sociale ale produselor software. un mediu de programare. o procedură. la temperaturi sau presiuni improprii vieţii umane). sporirea exigenţelor clienţilor şi a societãţilor precum şi creşterea complexitãţii produselor şi a proceselor de realizare a acestora. Gradul de utilitate al produselor program cuprinde:  calitatea de conceptie şi proiectare . etc. un compilator. însuşirile şi defectele acestuia. oricare ar fi el. un program convertor.

laturile activitãţii de concepţie tehnologicã. duce la alegerea produselor software concurente. funcţional şi economic. calitatea este o noţiune complexã şi dinamicã. Utilizatorul este cel care verificã calitatea unui produs program. utilizatorul alege acele produse concurente care la un preţ mai scãzut. În acest caz. care este datã de capacitatea de utilizare curentã şi de capacitatea de mentenanţã în raport cu cerinţele specifice fiecãrui beneficiar. mãsurile organizatorice din unitãţile de informaticã şi oferã garanţia realizãrii de produse program performante. caracteristic fiecãrui program.mãsura în care pot fi eliminate anomaliile ce apar în timpul execuţiei sau pot fi puse de acord noi cerinţe de prelucrare cu efortul pentru implementare. oferã un nivel suficient al calitãţii. Pe de altã parte. Calitatea produsului program este expresia finalã a procesului de realizare. Producãtorii de software trebuie sã obţinã.atât extensiv.comportamentul produsului program în rezolvarea curentã a problemelor aparţinând clasei pentru care a fost elaborat. sintetizând nivelul tehnic. Este necesarã. un nivel mult mai ridicat al calitãţii antreneazã costuri foarte mari.  capacitatea de utilizare . întrucât conţinutul produsului program evolueazã în timp . prin modificarea numãrului de funcţii de prelucrare cât şi intensiv. deci. având drept criteriu satisfacerea cerinţelor sale. Toate acestea se regãsesc în disponibilitatea produsului program. dar se manifestã în procesul de utilizare. care la acelaşi preţ oferã nivelul necesar al calitãţii. Un nivel mai scãzut. utilizarea unor metode de evaluare a calitãţii software astfel încât sã existe posibilitatea comparãrii nivelului planificat al calitãţii cu cel obţinut efectiv.în funcţie de cerinţele practice ale utilizatorilor . care se reflectã în preţul produsului.  capacitatea de mentenanţã . Însuşirile calitative ale produselor program se creazã în procesul de elaborare. cel puţin.gradul de concordanţã dintre însuşirile reale ale produsului program şi cele prezentate în documentaţia finalã. acel nivel al calitãţii care sã permitã satisfacerea aşteptãrilor utilizatorului. calitatea de conformitate . 4 . prin îmbunãtãţirea performanţelor acestuia. Calitatea procesului de elaborare reflectã modul de realizare.

în general implicitã sau obligatorie. mentenabilitatea şi portabilitatea (fig. fiabilitatea.Software Product Quality. Uşurinţa de învãţare: efortul solicitat unui utilizator de a învãţa aplicaţia. construit prin descompunerea conceptului calitãţii pânã la caracteristicile primare.II. 5 . Maturitatea: atribut bazat pe frecvenţa cãderilor datorate greşelilor în software. utilizabilitatea. CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE PRODUSELOR PROGRAM GENERALIZABILE Ĩnainte de a defini caracteristicile unui produs trebuie sã definim urmãtorii termeni care se referã la calitate: cerinţa. Conformitatea 3. Timp la execuţie: viteza de rãspuns. iar securitatea reprezintã starea în care riscul unor daune materiale este eliminatã. Securitatea: capacitatea de a preveni accesul neautorizat. convenţii. Oportunitatea: prezenţa unui set de funcţii adecvate pentru tascuri specificate. accidental sau deliberat. recuperarea datelor afectate. 1). Toleranţa la defecte (robusteţea): capacitatea de a-şi menţine un nivel de perfomanţã specificat în cazuri de cãderi software sau intrãri neaşteptate. 2. Puterea de atracţie: capacitatea produsului de a fi atrãgãtor pentru utilizatori. Restabilirea dupã cãderi: capacitatea şi efortul necesar pentru restabilirea nivelului de performanţã. dupã posibile cãderi. legi şi protocoale. Dintre acestea Modelul calitãţii conform Standardului ISO/IEC 9126 (Information Technology . Pentru fiecare caracteristicã se detaliazã un set de subcaracteristici: 1. Prin neconformitate se înţelege neîndeplinirea unei cerinţe sau abaterea/absenţa unor caracteristici de calitate în raport cu cerinţele specificate. Conformitatea 4. Caracterul complex cu multiple înţelesuri al conceptului de calitate impune cu necesitate definirea clarã şi operaţionalã a calitãţii. operarea. Operabilitatea: uşurinţa de operare şi de control de cãtre utilizatori. 1998) propune utilizarea unui set de 6 caracteristici de calitate ale produselor program: funcţionalitatea. Utilizabilitatea: reprezintã efortul necesar pentru utilizarea sa de cãtre un set de utilizatori definit. neconformitatea şi defectul. Funcţionalitatea: se referã la realizarea scopului de bazã pentru care a fost realizat produsul. Interoperabilitatea: capacitatea produsului de a interacţiona cu sisteme specificate. Part 1: Quality Model. Precizia: furnizarea unor rezultate sau efecte corecte sau agreate. rata ieşirilor la realizarea funcţiilor. intrãrile şi ieşirile. Aceasta se face prin definirea unui model al calitãţii. Ca urmare a cercetãrilor desfãşurate în domeniul calitãţii software au fost propuse mai multe modele de calitate software. O cerinţã specificatã este una care este declaratã într-un document. timpi de prelucrare. la programe sau date. Eficienta: are în vedere asigurarea calitãţilor şi performanţelor imediate ale produsului program. Cerinţa este definitã ca reprezentând o nevoie sau o aşteptare care este declaratã. Fiabilitatea: are în vedere asigurarea unei siguranţe maxime în utilizare şi posibilitatea contracarãrii uzurii fizice şi morale a procedurilor asociate pachetului de programe. Conformitatea: adeziunea la standarde. în timp ce defectul reprezintã neîndeplinirea unei cerinţe referitoare la securitate sau la o utilizare intenţionatã sau specificatã. Uşurinţa de înţelegere: efortul solicitat unui utilizator de a recunoaşte conceptul logic şi aplicabilitatea sa. performanţa.

Oportunitatea: efortul necesar pentru a folosi produsul în locul altui produs într-un mediu particular. a cerinţelor şi schimbãrilor funcţionale. pentru identificarea pãrţilor care trebuie sã fie modificate. îmbunãtãţiri sau adaptãri ale produsului la schimbãri ale mediului de funcţionare. a cauzelor cãderilor. 6. Stabilitatea: riscul efectelor neaşteptate în urma modificãrilor. Conformitatea 5. inclusiv corecţii. Conformitatea 6 . Uşurinţa de testare: efortul necesar pentru a valida produsul modificat. Uşurinta de modificare: efortul necesar pentru înlãturarea defectelor sau schimbãrilor. Uşurinţa de întreţinere/ mentenabilitatea: se referã la efortul necesar pentru efectuarea modificãrilor. Portabilitatea: permite exploatarea pachetelor de programe pe alte sisteme de calcul decât cel pe care a fost proiectat. Uşurinţa de instalare: efortul necesar pentru instalarea produsului într-un mediu specificat.Utilizarea resurselor: cantitatea de resurse utilizate şi durata utilizãrii pentru realizarea funcţiilor sale. Co-existenţa: capacitatea de a co-exista cu alte produse independente în acelaşi mediu. Uşurinta de analizã: efortul necesar pentru diagnoza defectelor. Adaptabilitatea: capacitatea de adaptare la diferite medii specificate. Conformitatea.

Un grad înalt de încredere include atribute ca: toleranţa la defecte. în plus faţã de cel de realizare a funcţiilor de bazã. software oameni) este scopul principal. Anumite clase speciale de aplicaţii pot avea şi alte atribute de calitate de considerat. siguranţa de funcţionare. securitatea. utilizabilitatea. Exemple:  Sisteme ale cãror cãderi pot avea consecinţe extrem de severe: -Gradul de încredere al sistemului în ansamblul sãu (hardware. 1 Modelul calitãţii conform ISO 9126/1 Tipuri speciale de sisteme şi cerinţele de calitate Existã multe cerinţe de calitate particulare care se încadreazã sau nu în cele din ISO 9126.Funcţionalitatea Adecvarea la specificaţii Acurateţea Interoperabilitatea Conformitatea Securitatea Fiabilitatea Maturitate Toleranta la defectare Recuperabilitate Uzabilitatea Usurinta întelegerii Usurinta învatarii Operabilitate Comportament în timp Comportamentul resurselor Eficienta Mentenabilitatea Analizabilitate Modificabilitate Stabilitate Tentenabilitate Adaptabilitate Posibilitatea de instalare Conformanta Posibilitatea de înlocuire Portabilitatea Fig. 7 .

Help inteligent. -Capacitatea de explicare (explicã procesul de gândire la furnizarea unui rãspuns).  Sisteme informaţionale -Uşurinţa de interogare. -Precizie în furnizarea rãspunsurilor (numai informaţia relevantã). Caracteristici de calitate software care afecteazã procesul de inginerie software: Stilul codului Reutilizabilitatea codului Modularitatea codului şi independenţa modulelor 8 . ş.  Sisteme de interfaţã cu omul şi de interacţiune -Usurinţa de adaptare la trãsãturile şi interesele utilizatorilor.a. Sisteme inteligente şi bazate pe cunoştinţe: -Proprietatea “oricând” (garanteazã rãspunsul cel mai bun care poate fi obţinut într-un timp dat dacã se cere un rãspuns în intervalul de timp respectiv).

codificarea. Ĩn proiectele mici asigurarea calitãţii poate fi efectuatã de echipa de dezvoltare. Activităţile propriu-zise de inginerie: .  Realizarea proceselor în concordanţã cu planurile. . . 9 .  Implementarea produselor în concordanţã cu planurile. Reviziile aplicate la fiecare pas al proiectului. Compatibilitatea cu standardele (dacă este cazul). d. . e. Strategiile de testare. Sistemul de Asigurare a Calităţii reprezintã ansamblul activităţilor care trebuie întreprinse pentru ca un produs să fie de calitate. Controlul documentaţiei software şi a ţinerii ei la zi.III. Un Sistem de Asigurare a Calităţii acoperã: a. Verificarea şi validarea produsului software sunt de asemenea activitãţi de asigurare a calitãţii.analiza. Activitãţile de asigurare a calitãţii sunt documentate în Planul de Asigurare a Calitãţii (Software Quality Assurance Plan (SQAP).proiectarea (concepţia).testarea (metode şi instrumente). Prin activitãţile de asigurare a calitãţii se urmãreşte:  Concordanţa planurilor cu standardele. f. c. b. Mecanismele de măsurare şi raportare (pentru a avea o măsură cantitativă a calităţii). ASIGURAREA CALITĂŢII PRODUSELOR SOFTWARE Rolul activitãţilor de asigurare a calitãţii software este de a stabili cã produsele şi procedurile sunt în conformitate cu standardele şi planurile. dar în proiectele mari trebuie sã fie realizatã de o echipã specialã.

în conceper ea produselor software tr ebui e luate în calcul şi aceste caracteristici de calitate şi în special fiabilitatea.s e a c e s t e p r o p r i e t ã ţ i a l e p r o d u s e l o r s o f t w a r e . fiabilitatea. lipsa calitãţii determinã insatisfacţia utilizatorilor. functionalitãţii şi fiabilitãţii î n timp c e. Ĩmbunãtãţirea calitãţii produselor software constituie una din principalele forme în care se materializeazã capacitatea de creaţie. calitatea este perceputã ca un atribut critic al produsului software. performanţa. Aceasta din urmã deţine o pondere mare atât în concepţia utilizatorilor cât şi în cea a programatorilor. Astfel. A s i g u r â n d u . adicã capacitatea unui sistem de programe de a funcţiona corect în toate condiţiile avute în vedere de la început. p r e c u m ş i respectarea regulilor existente în standardele dedicate calitãţii. principalele caracteristici de calitate ale produselor software sunt: funcţionalitatea. vom obţine produse software cu un nivel calitativ ridicat. Imp orta nţa acest or cara ct er ist ici es t e p ercep utã în mo d difer it. producãtorii de software au adoptat cele mai bune p r a c t i c i ş i s t a n d a r d e r e f er i t o a r e l a ma n a g e m e n t u l c a l i t ã ţ i i î n c i c l u l d e v i a ţ ã a l produselor software. Ĩn scopul elaborãrii produselor software având un nivel ridicat al calitãţii şi asigurãrii satisfacţiei clienţilor. Din ce în ce mai mult. Valoarea economicã a unui p r o d u s s o f t w a r e r e z u l t ã d i n m o d u l î n c a r e c a l i t a t ea a c es t u i a es t e p er c e p u t ã d e clienţii sau utilizatorii finali. p entr u pr ogr a ma t or i ma i imp or ta nt e su nt ca r a ct er is t ic i p r e c u m : portabilitatea sau complexitatea.CONCLUZII Produsele soft war e au devenit componente esenţiale ale multor sisteme şi produse. Aşa cum sunt prezentate şi în lucrarea de faţã. precum şi un nou factor major în comerţul de produse şi servicii. A s t f e l utilizatorii acordã o mai mare importanţã utilizabilitãţii. deoarece. având o funcţionar e corectã şi fiind uşor de utilizat şi întreţinut. şi portabilitatea. utilizabilitatea. 10 . pierderi financiare şi chiar pierderi de vieţi omeneşti. precum şi fiabilitatea. mentenabilitatea.

ro . Airinei Dinu. Fotache Doina.http://facultate.ro 11 . Internet: . Edit. Fãtu Tudorel. Introducere în Informatica economicã.ase. Grama Ana.http://revistaie. 474.scribd.regielive.BIBLIOGRAFIE 1. Fînaru Luminiţa. 2001. Georgescu Mircea. Sedcom: Iaşi.Filip Maria.http://www.com .