Reab Struct PT An IV

REABILITAREA STRUCTURILOR
1

FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII
CATEDRA DE CONSTRUCTII
2011


2
CUPRINS

1.PREVEDERI REFERITOARE LA EVALUAREA NIVELULUI DE PROTECTIE A
CONSTRUCTIILOR EXISTENTE
1.1. Cerin(e fundamentale
1.2. Evaluarea lucrarilor de consolidare la cladiri existente
1.2.1. Colectarea informatiilor pentru evaluarea structuri
1.2.2. Niveluri de cunoaytere
1.2.3. Identificarea nivelului de degradare a construc(iei
1.3. Evaluarea seismica a structurilor
1.3.1. Evaluarea calitativ
1.3.2.4. Metodologia de nivel 3
1.4. Particularitati ale structurilor cu diafragme de zidarie
1.4.1. Informa(ii specifice necesare pentru evaluarea siguran(ei construc(iilor din
zidrie
1.4.2. Evaluarea siguran(ei seismice
1.4.2.1. Generalit(i
1.4.2.2. Metodologii de evaluare pentru cldiri din zidrie
1.4.3. Evaluarea calitativ a cldirilor din zidrie:
1.4.3.1. Evaluarea calitativ preliminar
1.4.3.2. Evaluare calitativ detaliat
1.4.4. Evaluarea prin calcul a siguran(ei cldirilor din zidrie
1.4.4.1. Siguran(a fa(a de efectele ac(iunii seismice n planul pere(ilor
1.4.4.1.1. Evaluarea for(ei seismice de proiectare pentru ansamblul cldirii
1.4.4.1.2. Evaluare preliminar de ansamblu
1.5. Evaluarea finala si formularea concluziilor
1.5.1 Aspecte generale ale activit(ii de evaluare
1.5.2 Stabilirea clasei de risc a construc(iilor
1.6. Con(inutul raportului de evaluare

2. PROPRIETATILE ZIDRIILOR
2.1. Propriet(ile mecanice ale zidriei
2.1.1. Tipuri de elemente pentru zidrie
2.1.2. Gruparea elementelor de zidarie n func(ie de nivelul de ncredere al
propriet(ilor mecanice
2.1.3. Rezisten(a la compresiune a elementelor pentru zidrie
2.1.4. Rezisten(a zidriei la forfecare n rost orizontal
2.1.5. Rezisten(a la ntindere din ncovoiere perpendicular pe planul zidriei
2.2. Propriet(i de deformabilitate ale zidriei.
2.2.1. Rela(ia efort unitar deforma(ie specific ( - )
2.2.2. Modulul de elasticitate al zidriei
2.2.2.1. Modulul de elasticitate longitudinal
2.2.2.2. Modulul de elasticitate transversal
2.3. Propriet(ile fizice ale zidriei
2.4. Durabilitatea zidriei

3
2.4.1. Generalit(i
2.4.2. Clasificarea condi(iilor de mediu nconjurtor
2.4.2.1. Condi(ii de microclimat de expunere
2.4.3. Durabilitatea componentelor zidriei
2.4.3.1. Elemente pentru zidrie
2.4.3.2. Mortar
2.4.3.3. O(el pentru armturi
2.4.3.4. Durabilitatea betoanelor
2.4.3.5. Straturi de rupere a capilarit(ii-hidroizolatii
2.4.3.6. Elemente de legtur pentru pere(i
2.4.3.7. Eclise, scoabe yi corniere
2.4.4. Durabilitatea zidriei aflat sub nivelul terenului

3. CALCULUL CLDIRILOR CU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDRIE
3.1. Principii generale de calcul
3.2. Calculul structurilor la ncrcri verticale
3.2.1. Modelul de calcul pentru ncrcri verticale
3.2.2. Metode de calcul pentru ncrcri verticale
3.2.2.1.Determinarea for(elor axiale de compresiune n pere(ii structurali
3.2.2.2. Determinarea excentricit(ilor de aplicare a ncrcrilor verticale
3.2.2.3. Excentricit(i provenite din alctuirea structurii.
3.2.2.4. Excentricit(i datorate imperfec(iunilor de execu(ie (excentricitate
accidental)
3.2.2.5. Excentricitatea datorat momentelor ncovoietoare produse de for(ele
orizontale perpendiculare pe planul peretelui
3.3. Calculul capacitati de rezisten(ei de proiectare a pere(ilor de zidrie
3.3.1.Condi(ii generale de calcul
3.3.1.1.Modelul de calcul.
3.3.1.2. Ipoteze de calcul
3.3.1.3.Caracteristici geometrice ale sec(iunii orizontale a peretelui
3.3.2. Capacitatea de rezisten(a de proiectare a pere(ilor la for( axial
3.3.2.1. Capacitatea de rezisten(a la compresiune a pere(ilor din zidrie nearmat
(ZNA) cu elemente din argil ars
3.3.2.1.1. Determinarea coeficientului de reducere a rezisten(ei
I
-(sus si jos in
articulatie)
3.3.2.1.2.Determinarea coeficientului de reducere a rezisten(ei
m
(pe treimea de
mijloc)
3.3.2.1.3. Determinarea nl(imii efective a peretelui (h
ef
)
3.3.2.2. Capacitatea de rezisten(a la compresiune a pere(ilor din zidrie armat
ZC, ZC+AR,ZIA
3.3.2.3. Capacitatea de rezisten(a a pere(ilor la compresiune local sub efectul
ncrcrilor concentrate
3.3.3. Capacitatea de rezisten(a de proiectare a pere(ilor supuyi la ncovoiere
perpendicular pe planul median
3.4. Verificarea cerin(elor de rezisten(
3.4.1. Verificarea cerin(ei de rezisten( pentru solicitrile n planul peretelui

4
3.4.1.1. Verificarea cerin(ei de rezisten( pentru solicitrile perpendiculare pe planul
peretelui

4. CAUZE CARE PRODUC DETERIORAREA STRUCTURILOR DIN ZIDARIE
4.1. Generalitati
4.2. Avarii generate de fundatii
4.3. Avarii ale suprastructurii

5. SOLUTII DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN ZIDARIE
5.1. Consideratii generale
5.2.1. Categorii de lucrri pentru reducerea riscului seismic
5.2.2. Scopul lucrrilor pentru reducerea riscului seismic
5.2.2.1. Scopul interveniilor de reparaie
5.2.2.2. Scopul interveniilor de consolidare
5.3. Alegerea categoriei lucrrilor de interven(ie
5.3.1. Criterii pentru alegerea categoriei lucrrilor de interven(ie
5.3.1.1. Starea de avariere a structurii
5.3.1.2. Vulnerabilitatea seismic
5.3.1.2.1. Stabilirea nivelului de vulnerabilitate prin coeficien(ii R3 yi Rconv
5.3.2. Categorii de lucrri de interven(ie recomandate
5.4. Calculul yi verificarea lucrrilor pentru reducerea riscului seismic
5.4.1. Bazele calculului lucrrilor de interven(ie
5.4.2. Modele yi metode de calcul
5.4.3. Criterii de verificare
5.5. Lucrri de repara(ie
5.6. Lucrri de consolidare
5.6.1. Interven(ii de consolidare individual a elementelor structurale
5.6.2. Interven(ii de consolidare de ansamblu
5.6.2.1. Intervenii fr modificarea alctuirii structurale existente
5.6.2.1.1 Lucrri pentru realizarea conlucrrii ntre pere(i.
5.6.2.1.2. Lucrri pentru realizarea legturilor ntre pere(i yi planyee/yarpant
5.6.2.1.3. Lucrri pentru sporirea rigidit(ii n plan orizontal a planyeelor.
5.6.2.1.4. Lucrri pentru eliminarea efectelor mpingerilor
5.6.2.1.5. Lucrri pentru consolidarea funda(iilor
5.6.2.2. Intervenii cu modificarea/completarea structurii existente
5.6.2.2.1. Lucrri pentru asigurarea continuit(ii traseului for(elor gravita(ionale
/seismice.
5.6.2.2.2. Lucrri pentru sporirea redundan(ei
5.6.2.2.3. Lucrri pentru eliminarea /limitare efectelor de rsucire de ansamblu
5.7. Consolidarea peretilor portanti
5.7.1. Consolidarea zidariilor care prezinta fisuri importante izolate care nu
formeaza o retea.
5.7.2. Pereti cu fisuri izolate, cat si cei care prezinta o retea densa, neregulata de
fisuri
5.7.3. Colturi si intersectii legaturile dintre pereti
5.7.4. Repararea fisurilor izolate

5
5.7.5. Consolidarea legaturilor dintre peretii portanti si cei de contravantuire
5.7.6. Camasuirea cu plase a zidariei
5.7.7. Sistemul cel mai eficient, in scopul maririi capacitatii portante, de ex. la
actiuni
5.7.8. Consolidarea portiunilor de zidarii dislocate
5.7.9. Solutie de consolidare pasiva
5.8. Consolidarea zidariilor neportante
5.8.1. Consolidarea peretilor de umplutura exteriori si interiori
5.8.2. Repararea peretilor neportanti
5.9. Consolidarea stalpilor de zidarie
5.10. Consolidarea arcelor si boltilor
6. DEGRADAREA PRIN STRIVIREA SI DEZAGREGAREA BETONULUI
7. REPARAREA SI CONSOLIDAREA PRIN CAMASUIRE A ELEMENTELOR
STRUCTURALE DE BETON
8. REMEDIEREA DEFECTELOR PRIN COMPLETAREA SAU INLOCUIREA
BETONULUI
9. REMEDIEREA STRUCTURILOR AFECTATE DE SEISM
10. PROCEDEE DE PROTECTIE PENTRUI BETOANE SUPUSE AGRESIUNI
CHIMICE SAU INCENDIULUI
11. CONDITII DE DUCTILITATE SI MECANISMUL STRUCTURAL DE DISIPARE
A ENERGIEI
12. CALITATEA LUCRARILOR DE REPARATII/CONSOLIDARI
ANEXA A1 (CONFORM P100-1-Exemple de calcul)
EXEMPLU DE CALCUL PENTRU O STRUCTURA DE ZIDARIE NEARMATA(ZNA)

ANEXA A2 (CONFORM P100-1-Exemple de calcul)
EXEMPLU DE CALCUL PENTRU O STRUCTURA DE ZIDARIE CONFINATA(ZC)


6

NOTE DE CURS
FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
DISCIPLINA: REABILITAREA STRUCTURILOR

CU DIAFRAGME DIN ZIDARIE PORTANTA
1.PREVEDERI REFERITOARE LA EVALUAREA NIVELULUI DE
PROTECTIE A CONSTRUCTIILOR EXISTENTE
1.1. Cerin(e fundamentale
Evaluarea seismic a cldirilor existente urmreste s stabileasc dac acestea satisfac cu un grad
adecvat de sigurant cerintele fundamentale (nivelurile de performant) avute n vedere la
proiectarea constructiilor noi, conform P100 1: 2006.
Cerintele fundamentale, respectiv cerinta de sigurant a vietii si cerinta de limitare a degradrilor
si strile limit asociate (starea limit ultim SLU si starea limit de serviciu SLS), sunt definite
n Normativul P100 1: 2006, unde se indic si intervalele medii de recurent (IMR) de referint
ale actiunilor seismice luate n considerare pentru cele dou stri limit.
Diferentierea sigurantei necesare pentru constructii apartinnd diferitelor clase de important si
de expunere la cutremur se face prin intermediul factorului de important ,() conform P100
1: 2006.
Pentru constructii de important deosebit sau pentru cldiri cu functiuni speciale investigatia
poate avea n vedere si alte niveluri de performant si/sau alte valori ale IMR ale cutremurelor pe
amplasament.

Pe parcursul utilizrii fondului de constructii existent n Romnia (locuinte, cldiri social-
culturale, industriale, ingineresti, agrozootehnice etc.), au aprut o serie de degradari/avarii
datorit actiunii unor factori nocivi de mediu, tasri, explozii, alunecri de teren, prbusiri de
galerii de min si taluzuri de halde, modificari functionale sau structurale, a regimului de
inaltime(mansardari), etc. si n special datorit actiunii solicitrilor din cutremure.
Ca urmare, numeroase construc(ii nu mai au capacitatea portant ini(ial pentru a mai
putea prelua noi solicitri ale unor factori de degradare.

7
n aceste conditii, punerea n sigurant a fondului de constructii care prezint avarii se impune ca
o necesitate de prim urgent.
n perioada de dup 1850 si n special dup cel de-al doilea rzboi mondial, n Romnia s-a
realizat un volum mare de constructii de locuinte, cu care s se poat acoperi necesittile sporului
de natalitate, ale procesului de industrializare si urbanizare, volum impus prin programele de
modernizare ale perioadelor respective.
S-au construit numeroase capacitti de productie pentru industriile extractiv, energetic,
prelucrtoare, materiale de constructii etc., care au necesitat un volum important de constructii
industriale, agricole, hidrotehnice, ingineresti.
De asemenea, a fost construit un volum important de cldiri social-culturale, administrative, de
sntate si ocrotire social, turistice, de cult etc.
Fondul de locuinte existent la 31 decembrie 1992, defalcat dup structura constructiv, perioada
n care au fost realizate constructiile, pe categorii de localitti, este cel prezentat n tabelul 1.1.
Pe zone seismice, locuintele, care cuprind volumul cel mai mare de constructii, se distribuie
aproximativ ca n tabelul 1.2.
Din datele de mai sus constatm c 63,8% din constructiile de locuinte sunt situate n zone cu
intensitti seismice ridicate, din care 35,2% n zonele seismice cu acceleratii de peste 2,0 m/s
2
.n
aceste zone se situeaz foarte multe municipii si orase cu densitti mari de constructii (Bucuresti,
Ploiesti, Buzu, Pitesti, Craiova, Slatina, Trgoviste, Galati, Brila, Iasi, Vaslui etc.), fapt care
justific constatarea c n aceste zone s-a produs, la ultimele cinci cutremure (10 noiembrie 1940,
4 martie 1977, 30 august 1986 si 31 mai 1990), volumul cel mai mare de avarii si colapsuri.
Fr a gresi, se poate afirma, din datele existente, c peste 40% din numrul apartamentelor
situate n fostele zone de grad 7-9 au degradri mari care oblig pe proprietari (stat sau
particulari) s ia msuri de consolidare si de retrofitare, pentru a se putea evita, la un eventual
cutremur sever, pierderi mari de vieti omenesti si de bunuri materiale.
La acest volum de locuinte cu degradri deosebite se mai adaug si un volum important de cldiri
avariate din categoria celor social-culturale, industriale, agrozootehnice etc. Sunt numeroase
constructii degradate n zonele cu pmnturi de fundare sensibile la umezire, pmnturi care se
ntind pe o suprafat de peste 20% din suprafata trii, n: Moldova, Dobrogea, Oltenia, Muntenia,
care sunt si zone cu intensitti seismice ridicate.
De asemenea, se prezint cu avarii si un mare volum de constructii n regiunile miniere, cele cu
halde de steril, precum si n regiunile cu masive de sare, alunecri de teren etc.

8
Mentionm c pot produce mari degradri constructiilor de orice fel si cutremurele de pmnt cu
focare de mic adncime, asa cum au fost cele din regiunea Banatului, la Banloc-Buzias,
Moldova Veche, Voiteni si Herculane, care au reactivat n perioada 12-16 iulie 1991, cu
magnitudini care n general nu au depsit 5,4 grade pe scara Richter, dar care au avariat peste
2500 de locuinte si cldiri socio-culturale din zonele respective, neconformate si nedimensionate
n mod corespunztor.
Tinnd seama de volumul foarte mare de constructii cu avarii existent n fondul construit al trii
care trebuie reparat, consolidat si chiar retrofitat, considerm c este necesar s se ia msuri
tehnice si organizatorice de urgent n proiectare si executie, care s grbeasc reducerea riscului
de colapsuri partiale sau totale, sub actiunea unor factori de risc de natura celor mentionati.

Este de retinut faptul c actiunea de consolidare a constructiilor pune probleme deosebit de
complexe, cu mult mai dificile dect se pun cnd se proiecteaz si se execut constructii noi.

Tabelul 1.1.
CATEGORII DE
LOCALITTI
TOTAL
APART.
DIN CARE, PE STRUCTURI CONSTRUCTIVE

SCHELET
DIN
BETON
ZIDRIE
$I PLAN-
$EE DIN
BETON
ZIDRIE
$I PLAN-
$EE DIN
LEMN
LEMN
$I
BILE
PAIANT
A
$I
CHIRPIC
I
TOTAL ROMNIA
Din acestea n:
7.828.171 2.164.053 1.135.945 1.708.800 808.681 2.010.692
MUNICIPII SI ORASE 4.054.362 2.134.246 880.278 590.016 106.551 343.271
COMUNE 3.773.809 29.807 255.667 1.118.784 702.130 1.667.421
DIN CARE REALIZATE N PERIOADA: 1977-1992
TOTAL ROMNIA
Din acestea n:
1.628.855 1.393.155 129.941 79.465 11.218 15.076
MUNICIPII SI ORASE 1.454.670 1.370.000 73.152 8.800 1.218 1.500
COMUNE 174.185 23.155 56.789 70.665 10.000 13.576
1950-1976
TOTAL ROMNIA
Din acestea n:
3.800.001 756.864 752.848 947.262 422.376 900.651
MUNICIPII SI ORASE 1.723.383 750.307 584.530 219.184 47.003 112.359
COMUNE 2.076.618 6.557 168.318 728.078 395.373 778.292
1921-1949
TOTAL ROMNIA
Din acestea n:
2.038.574 14.034 186.589 387.899 355.087 1.094.965
MUNICIPII SI ORASE 629.817 13.939 161.862 176.274 58.33O 219.412
COMUNE 1.408.757 95 24.727 211.625 196.757 875.553
NAINTE DE 1921
TOTAL ROMNIA
Din acestea n:
360.741 - 66.567 294.174 - -
MUNICIPII SI ORASE 246.492 - 60.734 185.758 - -

9
COMUNE 114.249 - 5.833 108.416 - -
Tabelul 1.2.
NR. APARTAMENTE ZONE SEISMICE CU ACCELERATIE DE :
0,8 m/s
2
1,2-1,6 m/s
2
2,0-2,5 m/s
2
3,2 m/s
2
6 7-7,5 8-8,5 9
7.828.171 2.833.798 2.238.857 2.692.891 62.625
100% 36,2% 28,6% 34,4% 0,8%
Pentru elaborarea proiectelor si executia lucrrilor de consolidare se impune folosirea unor cadre
tehnice cu pregtire special si cu un nalt grad de constiinciozitate.
Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii perfomantelor de comportare a acestora in
exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si
colectivitatilor /1/.
Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si
mentinerea pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor exigente
conform Legea 10/1995-Calitatea in Constructii, modificata si republicata in 2007:
a) rezistenta mecanica si stabilitate (A);
b) securitate la incendiu(C)
c) igiena, sanatatea si mediului(D);
d) siguranta in exploatare (B);
e) protectia impotriva zgomotului (F);
f). economie de energie si izolare termica(E)
In scopul satisfacerii acestor exigente s-a instituit Sistemul calitatii in constructii care se
compune din :
1). reglementari tehnice in constructii ;
2). calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor ;
3). agremente tehnice utilizate pentru noi produse si procedee
4). verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si constructiilor
5). conducerea si asigurarea calitatii in constructii ;
6). autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in constructii ;
7). activitatea metrologica in constructii ;
8). receptia constructiilor ;
9). comportarea in exploatare si interventii in timp ;
10). postutilizarea constructiilor ;
11). controlul de stat al calitatii in constructii.

10
Verificarile executiei, proiectelor si realizarea expertizelor se face de catre specialisti
atestati ai MLPAT/MTCT si anume :
- responsabili tehnici atestati cu executia lucrarilor ;
- verificatori atestati de proiecte ;
- experti tehnici atestati.
Verificarea executiei/respectarea proiectului, se mai urmareste si de inspectori de santier
atestati, ca angajati ai beneficiarului lucrarilor.
Reglementarile tehnice in constructii, referitor la proiectarea si executia zidariilor sunt :
- STAS 10109-81;
- Normativ P2-85(in revizuire);
- Normativ P100-2006(corespondent EC8), intrat in vigoare in anul 2006;
CR6(Cod Romanesc 6)-in aparitie, corespondent EC6;
- standardele de materiale pentru zidarii-SR EN.
STAS 10109-81 reglementeaza calculul si alcatuirea elementelor din zidarie simpla, complexa,
armata si mixta la sarcini gravitationale si vant.
Normativul CR 6-2006, reglementeaza alcatuirea structurilor din zidarie, inclusiv in zone
seismice, precum si calculul structurilor.
Normativul P100-1/2006, reglementeaza proiectarea antiseismica a constructiilor cu indicatii
privind alcatuirea de ansamblu a constructiilor. Deasemenea, in cap.8 sunt prezentate
prevederi referitoare la structurile din zidarie.
Normativul P100-3/2008, cuprinde prevederi privind evaluarea seismica a cldirilor existente in
Vol. I iar in Vol. 2, principii si solutii de consolidare a cladirilor avariate.
Normativul SR EN 771-1-1, prevede materialele utilizate in zidarii, caramida plina sau cu
goluri
O constructie se expertizeaza obligatoriu sau conditionat de :
- avarii ale sistemului structural provocate de cutremure anterioare, incendii, explozii, tasari
ale terenului de fundare, coroziune etc.
- transformari functionale sau ale arhitecturii exterioare ale cladirii care conduc la modificari
ale sistemului structural.
Expertizarea unei constructii existente are ca scop :
evaluarea nivelului de protectie la incarcari gravitationale, la actiuni seismice si la alte actiuni
cu intensitati semnificative ;

11
fundamentarea si propunerea deciziei de interventie.

1.2. Evaluarea lucrarilor de consolidare la cladiri existente

1.2.1. Colectarea informatiilor pentru evaluarea structuri
In conformitate cu Normativul P100-3/2008, evaluarea stari structuri de rezistenta
urmareste etapele de colectare a datelor pe baza documentatiilor existente, identificarea
sistemului structural si a avariilor acestuia.
n vederea evalurii rezistentei la cutremur a constructiilor existente colectarea datelor se obtine
din surse cum sunt:
- documentatia tehnic de proiectare si de executie a constructiei examinate;
- reglementrile tehnice n vigoare la data realizrii constructiei;
- investigatii pe teren;
- msurtori si teste n situ si/sau n laborator.
Informa(iile necesare pentru evaluarea structural trebuie s permit:
o Identificarea sistemului structural si msura n care sunt satisfcute criteriile de
regularitate din P100-1: 2006. Informatiile vor fi obtinute, fie din investigatiile pe
teren, fie din planurile proiectului, dac acesta este disponibil;
o Identificarea tipului de fundatii ale cldirii;
o Identificarea categoriilor de teren clasificate n P100-1: 2006,.
o Stabilirea dimensiunilor generale si a alctuirii sectiunilor elementelor structurale,
precum si a propriettilor mecanice ale materialelor constituente.
o Identificarea eventualelor defecte de calitate a materialelor si/sau deficiente de
alctuire a elementelor
o Precizarea procedurii de stabilire a fortelor seismice de proiectare si a criteriilor de
proiectare seismic folosite la proiectarea initial.
o Descrierea modului de utilizare a cldirii pe durata de exploatare si a modului de
utilizare planificat al acesteia si precizarea clasei de important n acord cu
prevederile din P100-1: 2006,
o Reevaluarea actiunilor aplicate constructiei, tinnd cont de utilizarea cldirii.
o Identificarea naturii si a amplorii degradrilor structurale si a eventualelor lucrri
de remediere consolidare executate anterior. Se au n vedere nu numai
degradrile produse de actiunea cutremurelor ci, si cele produse de alte actiuni,

12
cum sunt ncrcrile gravitationale, tasrile diferentiale, atacul chimic datorat
conditiilor de mediu sau tehnologice, etc.

1.2.2. Niveluri de cunoaytere
n vederea selectrii metodei de calcul si a valorilor potrivite ale factorilor de ncredere, se
definesc urmtoarele niveluri de cunoastere:
- KL1: Cunoaytere limitat
- KL2: Cunoaytere normal
- KL3: Cunoaytere complet
Factorii considerati n stabilirea nivelului de cunoastere sunt:
- Geometria structurii: dimensiunile de ansamblu ale structurii si dimensiunile elementelor
structurale, precum si ale elementelor nestructurale care afecteaz rspunsul structural (de
exemplu, panourile de umplutur din zidrie)
- Alctuirea elementelor structurale, incluznd cantitatea si detalierea armturii n
elementele de beton armat, detalierea si mbinrile elementelor de otel, legturile
planseelor cu structura de rezistent la forte laterale, realizarea rosturilor cu mortar si
natura blocurilor la zidrii, etc.
- Materialele utilizate n structur, respectiv propriettile mecanice ale materialelor beton ,
otel, zidrie, lemn, dup caz.
Nivelul de cunoastere realizat determin metoda de calcul permis.

KL1 Cunoaytere limitat
KL1 corespunde urmtoarei stri de cunoastere:
- n ceea ce priveste geometria: configuratia de ansamblu a structurii si dimensiunile
elementelor structurale sunt cunoscute, fie (a) din relevee fie, (b) din planurile proiectului
original si al eventualelor modificri intervenite pe durata de exploatare. n cazul (b),
verificarea prin sondaj a dimensiunilor de ansamblu si ale elementelor este de regul
suficient. Dac se constat diferente semnificative fat de prevederile proiectului se va
efectua o verificare mai extins a dimensiunilor.
- n ceea ce priveste alctuirea de detaliu: nu se dispune de proiectul de structur al cldirii
si se aleg detalii plecnd de la practica obisnuit din epoca constructiei; se vor face
sondaje n cteva dintre elementele considerate critice si se va stabili msura n care

13
ipotezele adoptate corespund realittii. Dac exist diferente semnificative se va extinde
cercetarea pe teren si asupra altor elemente.
- n ceea ce priveste materialele: nu se dispune de informatii directe referitoare la
caracteristicile materialelor de constructie, fie din specificatiile proiectelor, fie din
rapoarte de calitate. Se vor alege valori forfetare n acord cu standardele timpului,
asociate cu teste limitate pe teren n elementele considerate critice (esentiale) pentru
structur.
Informatiile culese trebuie s fie suficiente pentru ntocmirea verificrilor locale ale capacittii
elementelor si pentru construirea unui model de calcul al structurii.Evaluarea structurii bazat pe
KL1 poate fi realizat pe baza unui calcul liniar, static sau dinamic
KL2 Cunoaytere normal
elementelor sunt cunoscute fie (a) dintr-un releveu extins fie (b) din planurile de executie
a constructiei originale si a eventualelor modificri intervenite pe durata de exploatare. n
cazul (b) este necesar verificarea pe teren prin sondaj a dimensiunilor de ansamblu si a
dimensiunilor elementelor; dac se constat diferente semnificative fat de prevederile
proiectului se va efectua o verificare mai extins a dimensiunilor.
- n ceea ce priveste alctuirea de detaliu: detaliile sunt cunoscute, fie dintr-o inspectie
extins pe teren sau dintr-un set incomplet de planse de executie. n ultimul caz, se vor
prevedea verificri limitate in-situ a elementelor considerate ca cele mai importante
pentru a constata daca informatiile disponibile corespund realittii.
- n ceea ce priveste materialele: informatiile privind caracteristicile mecanice al
materialelor sunt obtinute, fie din testri extinse in-situ, fie din specificatiile de proiectare
originale. n ultimul caz se vor efectua teste limitate pe teren.
Informatiile culese trebuie s fie suficiente pentru ntocmirea verificrilor locale ale capacittii
elementelor si pentru construirea unui model de calcul al structurii. Evaluarea structurii bazate pe
KL2 poate fi realizat pe baza unui calcul liniar sau neliniar static sau dinamic .
KL3 Cunoayterea complet
elementelor sunt cunoscute, fie (a) dintr-un releveu complet, fie (b) din proiectul complet

14
al constructiei originale si al eventualelor modificri intervenite pe durata de exploatare.
n cazul (b) verificarea prin sondaj a dimensiunilor de ansamblu si ale elementelor este de
regul suficient; dac se constat diferente semnificative fat de prevederile proiectului
se va efectua o verificare mai extins a dimensiunilor.
- n ceea ce priveste alctuirea de detaliu: detaliile sunt cunoscute, fie dintr-o inspectie
cuprinztoare pe teren, fie dintr-un set complet de planuri de executie. n ultimul caz se
vor prevedea verificri limitate in-situ a elementelor considerate ca cele mai importante
pentru a constata dac informatiile disponibile corespund realittii
- n ceea ce priveste materialele: informatiile privind caracteristicile mecanice ale
materialelor sunt obtinute, fie prin testri cuprinztoare in-situ, fie din documentele originale
referitoare la calitate executiei. n acest din urm caz se vor efectua si ncercri
in-situ limitate.

15
1.2.3. Identificarea nivelului de degradare a construc(iei
Evaluarea trebuie s stabileasc dac integritatea materialelor din care este realizat structura a
fost afectat pe durata de exploatare a constructiei si, dac este cazul, msura degradrii rezultate.
La cercetarea constructiei trebuie s se aib n vedere c degradrile pot fi ascunse sub finisaje
bine ntretinute.
Evaluarea va identifica cauzele degradrii materialelor
- ca efect al cutremurelor anterioare
- ca efect al tasrii terenului de fundare
- ca efect al altor deformatii impuse: actiunea variatiilor de temperatur, a contractiei si
curgerii lente a betonului
- ca efect al agentilor de mediu sau a agentilor tehnologici, n special a apei fr duritate
sau ncrcate cu substante agresive de diferite naturi.
n cazul elementelor de beton armat se urmresc:
- calitatea slab a betonului si/sau degradarea lui fizic (de exemplu, din nghet-dezghet)
sau chimic (de exemplu, carbonatarea sau coroziunea produs de actiunea atmosferei
marine);
- existenta si gradul de coroziune a otelului;
- starea aderentei ntre beton si armturi;
- deformatiile remanente semnificative si fisurile din elementele structurale cu diverse
configuratii si directii. Intereseaz n special fisurile deschise peste 1 mm. n cazul
peretilor structurali se vor examina cu prioritate fisurile nclinate, mai ales cele n x. n
cazul stlpilor si grinzilor vor fi urmrite situatiile cu cedare potential cu caracter
neductil si efectele interactiunii cu peretii de compartimentare si de nchidere;
Examinarea strii elementelor si materialelor va fi nregistrat ntr-un releveu de degradri
detaliat (n plan si elevatie) pentru a stabili efectele asupra sigurantei de
ansamblu a structurii.
n cazul elementelor de otel se va cerceta:
- rugina, coroziunea sau alte degradri ale otelului (de exemplu fisuri de oboseal);
- deformatiile remanente rezultate din comportarea postelastic sau din fenomene de
pierdere a stabilittii (flambaj, voalare);
- starea elementelor de mbinare: suduri, buloane, nituri.
n cazul elementelor de zidrie se vor evidenia:

16
- rosturi neumplute sau incomplet umplute pe orizontal si pe vertical;
- degradri ale mortarului din rosturi;
- degradri prin fisurare a crmizilor;
- fisurarea n ansamblu a peretilor structurali si a peretilor de umplutur a panourilor de
cadru n x si n rosturi orizontale, cu deschideri mai mari de 1mm.
n cazul elementelor de lemn se urmreste s se evidentieze:
- degradarea lemnului prin putrezire sau ca efect al actiunii unor microorganisme;
- despicarea lemnului ca urmare a unor suprasolicitri locale;
- starea de fixare a cuielor si a altor elemente de prindere.

1.3. Evaluarea seismica a structurilor
Operatiile care alctuiesc procesul de evaluare se pot grupa n dou categorii care
constituie:
- evaluarea calitativ, si respectiv,
- evaluarea cantitativ/analitica (prin calcul).
Ansamblul operatiilor de evaluare calitativ si cantitativ (prin calcul) alctuiesc metodologia de
evaluare.
Metodologia de evaluare se diferentiaz functie de complexitatea operatiilor de evaluare.

1.3.1. Evaluarea calitativ
Evaluarea calitativ urmreste s stabileasc msura n care regulile de conformare general a
structurilor si de detaliere a elementelor structurale sunt respectate n structurile analizate. Natura
deficientelor de alctuire si ntinderea acestora reprezint criterii esentiale pentru decizia de
interventie structural si a solutiilor de consolidare.
Principalele componente ale evalurii calitative privesc urmtoarele categorii de conditii.
Condi(ii privind traseul ncrcrilor
Aceste conditii au n vedere existenta unui sistem structural continuu si sufficient de puternic
care s asigure un drum (traseu) nentrerupt, ct mai scurt, n orice directie, al fortelor seismice
pn la terenul de fundare. Fortele seismice care iau nastere n toate elementele cldirii ca forte
masice, trebuie transmise prin intermediul diafragmelor orizontale (planseele) la elementele
structurii verticale (de exemplu peretii structurali sau cadrele), care la rndul lor le transfer la
fundatii si teren.

17
La evaluarea constructiei trebuie identificate eventualele discontinuitti n acest drum. De
exemplu, un gol de dimensiuni mari n planseu, lipsa colectorilor si suspensorilor din planseu,
legtura slab ntre pereti si planseu, ancoraje si nndiri insuficiente ale armturilor n betonul
armat, suduri cu capacitti insuficiente la elementele metalice etc.
Deficiente din acest punct de vedere se pot ntlni mai ales la cldirile vechi n care s-au operat
transformri.
Condi(ii privind redundan(a
Structurile trebuie astfel concepute si alctuite nct s fie satisfcute dou conditii:
- atingerea efortului capabil ntr-unul din elementele structurii sau n putine elemente nu
expune structura unei pierderi de stabilitate.
- structura mobilizeaz la actiuni seismice severe un mecanism de plastificare care s
permit exploatarea rezervelor de rezistent ale structurilor si o disipare avantajoas a
energiei seismice.
Condi(ii privind configura(ia cldirii
Evaluarea trebuie s evidentieze abaterile de la conditiile de compactitate, simetrie si regularitate
care pot afecta negativ rspunsul seismic. Astfel vor fi identificate discontinuittile distributiilor
rigidittii la deplasare lateral, ale rezistentei laterale, ale geometriei, maselor.
Neregularittile pot aprea pe vertical sau orizontal.
A. Neregularit(i pe vertical
Discontinuit(i n distribu(ia rigidit(ilor laterale.
Se vor identifica eventualele niveluri slabe din punct de vedere al rigidittii. Un nivel se
consider flexibil dac rigiditatea lateral a acestuia este mai mic cu cel putin 25% dect a
nivelurilor adiacente. La aceste niveluri efectele de ordinul II sunt sporite si aici trebuie verificate
cu prioritate conditiile referitoare la deformatiile structurale.
Efectele negative ale discontinuittilor de rigiditate intervin la nivelurile flexibile ale unor
constructii rigide la restul nivelurilor.
Discontinuit(i n distribu(ia rezisten(ei laterale
Se vor identifica nivelurile slabe din punct de vedere al rezistentei, la care se pot concentra
deformatiile plastice n structur. Un etaj slab este acela n care rezistenta la forte laterale este
mai mic cu 30% dect cea a etajelor adiacente. Elementele verticale ale nivelului slab se verific
pe o schem de tip stlp slab grind puternic, cu stlpi articulati plastic la extremitti.
Condi(ii privind regularitatea geometric

18
Se consider discontinuitti geometrice semnificative situatiile n care dimensiunile pe orizontal
ale sistemului structural activ n preluarea fortelor orizontale prezint diferente mai mari de 30%
n raport cu dimensiunile acestora la nivelurile adiacente. La ultimul nivel sunt permise diferente
mai mari.
Condi(ii privind regularitatea distribu(iei maselor
Se consider c neregularittile distributiei maselor afecteaz semnificativ rspunsul seismic al
structurilor dac masa unui nivel este mai mare cu cel putin 50% fat de cele de la nivelurile
adiacente.
Discontinuit(i n configura(ia sistemului structural
Se identific abaterile semnificative de la monotonia sistemului structural cum sunt ntreruperea
la anumite niveluri ale unor pereti, modificarea dimensiunilor unor pereti, devierea n plan a unor
elemente de la un nivel la altul. Evaluarea trebuie s evidentieze efectele acestor discontinuitti
cum sunt sporurile de eforturi n stlpi care sustin peretii ntrerupti, starea de eforturi din planseul
- diafragm de transfer, etc.
B. Neregularit(i n plan
Evaluarea constructiilor va urmri identificarea structurilor n care dispunerea neechilibrat a
elementelor si subsistemelor structurale produc efecte nefavorabile de torsiune de ansamblu. Pe
lng determinarea comportrii la torsiune n domeniul elastic, se va estima rspunsul seismic de
torsiune n domeniul neliniar prin examinarea relatiei dintre centrul maselor si centrul de
rezistent al structurii. Se vor investiga n acest context structurile expuse instabilittii la
torsiune.
C. Condi(ii privind interac(iunea structurii cu alte construc(ii sau elemente
Condi(ii privind distan(a fa( de construc(iile nvecinate
Se va verifica dac dimensiunea rosturilor respect conditiile date n P100 1: 2006 si se vor
investiga efectele posibile ale coliziunii dintre cele dou cldiri vecine. Astfel:
- dac planseele sunt decalate, acestea pot produce socuri prin lovirea stlpilor constructiei
vecine,
- n cazul n care constructiile sunt diferite ca nltime, constructia mai joas si mai rigid
poate actiona ca reazem pentru constructia mai nalt; efectele posibile sunt aplicarea unei
forte suplimentare constructiei joase, n timp ce constructia nalt va suferi o
discontinuitate nsemnat a rigidittii, care modific rspunsul seismic,

19
- cnd constructiile sunt egale ca nltime si cu sisteme structurale similare, cu planseele la
acelasi nivel, efectul coliziunilor este nesemnificativ, astfel nct se pot accepta
dimensiuni de rosturi orict de reduse.
D. Condi(ii pentru diafragmele orizontale ale cldirilor
Evaluarea seismic a cldirilor trebuie s stabileasc msura n care planseele si ndeplinesc
rolul structural de a distribui n conditii de sigurant ncrcrile seismice orizontale la
subsistemele structurale verticale (de exemplu, la pereti structurali si cadre).
Comportarea planseelor este optim atunci cnd acestea sunt realizate ca diafragme rigide si
rezistente pentru forte aplicate n planul lor.
n cazul structurilor cu pereti, planseul trebuie s asigure rezemarea lateral a peretilor pentru
ncrcri normale pe suprafata acestora.
Obiectivele evaluarii diafragmelor orizontale de beton sunt reprezentate de aspectele specifice
care intervin la realizarea grinzilor pereti si anume:
preluarea eforturilor de ntindere din ncovoiere. Cu ocazia evalurii trebuie verificate dac
armturile dispuse n elementele de bordare ale planseului (centuri si grinzi) sunt suficiente si
dac aceste armturi sunt continue si conectate adecvat la plac.
transmiterea reactiunilor de la planseu la reazemele acestuia, pereti sau grinzi de beton armat
sau din otel, prin intermediul unor armturi perpendiculare pe planul reazemelor. Aceste legturi
pot servi si pentru ancorarea unor pereti de zidrie la forte normale pe planul acestora.
colectarea fortelor distribuite n masa planseelor si transmiterea lor la elementele structurii
verticale, atunci cnd continuitatea legturii dintre acestea si diafragmele orizontale este
ntrerupt de goluri sau cnd ncrcarea planseului se transfer structurii verticale prin eforturi de
ntindere.
Colectarea se realizeaz prin armturi de otel cu sectiune suficient si corect ancorate n masa
planseului si n elementele structurii verticale.
suspendarea ncrcrilor distribuite n masa planseului prin armturi adecvate, atunci cnd
eforturile n directia de actiune a fortei seismice sunt ntinderi;
preluarea eforturilor care apar la colturile intrnde ale planseelor prin armturi de bordare,
ancorate corespunztor;
preluarea eforturilor din jurul golurilor de dimensiuni mari, prin armaturi dimensionate pe
modele de calcul adecvate, ancorate suficient n masa planseului.
Evaluarea va stabili efectele pe care discontinuittile create de golurile de scar,

20
prin rampele si podestele acestora, le produc asupra comportrii structurii, cum sunt solicitarea
de tip element scurt a stlpilor, datorate interceptrii lor de ctre rampele scrii si la alte niveluri
dect la cotele planseelor.
Rezistenta scrii se va stabili pe scheme de comportare suficient de acoperitoare avnd n vedere
efectele grave ale ruperii scrilor asupra sigurantei oamenilor pe durat si imediat dupa atacul
unui seism puternic.

1.3.2. Evaluarea prin calcul
1.3.2.1. Metodele de calcul
Efectele actiunii seismice, care urmeaz s fie combinate cu efectul altor ncrcri permanente si
variabile, n acord cu regulile de comportare date la 4.3.2(4) pot fi evaluate printr-una din
urmtoarele metode:
- calculul la forta lateral static echivalent;
- calculul modal bazat pe spectrul de rspuns;
- calculul static neliniar;
- calculul dinamic neliniar.
n cazul utilizrii metodelor de calcul n domeniul elastic, se consider valori ale fortelor laterale
obtinute prin reducerea fortelor rspunsului elastic prin factorul de comportare.
Verificrile elementelor structurale
Verificrile elementelor structurale constau n verificarea conditiei ca cerinta seismic s fie mai
mic, la limita egal, cu capacitatea elementului. Verificarea se face n termeni de rezistent sau
deformatii, functie de tipul metodei si natura cedrii elementului. Modul concret de realizare al
verificrilor se indic pentru fiecare din metodologiile prevazute la cod P100-3/06.
Verificrile se fac pentru strile limit. Diferentierea asigurrii ntre constructiile din clase
diferite se face prin amplificarea parametrilor actiunii seismice cu coeficientul de important.
La evaluarea capacittilor, valorile caracteristicilor materialelor se afecteaz cu valorile
coeficientilor CF, corespunztor nivelului de cunoastere a constructiei examinate.
Metodologii de evaluare
Alegerea metodologiilor de evaluare se face pe baza unor criterii cum sunt:
cunostintele tehnice n perioada realizrii proiectului si executiei constructiei;
complexitatea cldirii, n special din punct de vedere structural, definit de proportii
(deschideri, nltime), regularitate etc.;

21
datele disponibile pentru intocmirea evaluarii (nivelul de cunoastere);
functiunea, importanta si valoarea cldirii;
conditiile privind hazardul seismic pe amplasament; valorile ag maxime pe amplasament,
conditiile locale de teren, efectele induse potentiale ale cutremurelor, cum pot fi la alunecrile de
teren;
tipul sistemului structural;
nivelul de performant ales pentru cldire.
Constructiile recente, a cror proiectare si executie a beneficiat de aplicarea unor coduri de
proiectare si practic modern nu necesit evaluarea seismic, dect dac proprietarii acestora
doresc s sporeasc performatele lor fat de cele initiale.
n aceast categorie se pot ngloba toate constructiile proiectate pe baza Normativului P100/92 si
constructiile proiectate pe baza P100/82 avnd cel mult 5 niveluri, indiferent de sistemul
constructiv.
Codul P100-3/2008 prevede 3 metodologii de evaluare:
Metodologia de nivel 1 - (metodologie simplificat)
Metodologia de nivel 2 - (metodologie de tip curent pentru constructiile curente de orice tip);
Metodologia de nivel 3 - Aceast metodologie utilizeaz metode de calcul neliniar si se aplic
la constructii complexe sau de o important deosebit, dac se dispune de datele necesare.
Metodologia de nivel 3 este recomandabil si la constructii de tip curent datorit gradului de
ncredere superior oferit de aceste metode de investigatii.

Metodologia de nivel 1 se pot aplica la:
- constructii regulate n cadre de beton armat, cu sau fara pereti de umplutura din zidrie
- cu pn la 3 niveluri, amplasate n zone seismice cu valori ag _ 0,12 g.
- constructii cu pereti structurali din zidrie de caramida nearmata cu plansee din beton
armat monolit, cu pn la 2(3) niveluri sau zidrie, ntrit cu samburi si centuri de beton
armat, cu regim de nltime pn la 5 niveluri amplasate n zone seismice cu valori ag
_0,12 g.
- constructii cu pereti structurali desi de beton armat monolit (sistem fagure) cu pn la 5
niveluri, amplasate n zone seismice cu valori ag _ 0,16g.
- constructii de orice tip amplasate n zone seismice caracterizate de valori ag = 0,08g.

22
Aplicarea metodologiei de nivel 1 la constructiile de mai sus este valabil numai dac acestea
apartin categoriei de important si expunere la hazardul seismic 3.
Evaluarea simplificata poate fi utilizat pentru stabilirea unor caracteristici globale ale unor
constructii proiectate numai pentru incarcari gravitationale, fr un sistem structural definit si
identificabil pentru preluarea fortelor orizontale seismice. Asemenea constructii sunt, de
exemplu, blocurile nalte (peste 6 - 7 etaje) interbelice, dar si unele constructii executate ulterior,
pn la aparitia unor regelementri tehnice de proiectare seismic. La asemenea constructii, o
evaluare prin instrument de investigare de nivel superior nu este nici posibil, nici
recomandabil. Aceste cldiri prezint de multe ori vicii esentiale, de conformare si de alctuire
evidente si o rezistent la fortele laterale insuficient ceea ce le fac extrem de vulnerabile la
actiunea cutremurelor. Pentru aceste cldiri instrumentele de calcul evoluate nu se pot aplica
pentru c structura, de altfel foarte slab, nu se poate modela cu suficient fidelitate, iar efortul de
calcul nu se justific pentru c rezultatul este ct se poate de previzibil.
La cldirile de acest tip, de regul, se poate trece direct la elaborarea solutiei de interventie,
numai pe baza rezultatelor pe care le poate furniza metodologia de tip 1.
Metodologia de evaluare de tip 1 poate fi utilizat, optional si pentru analiza unor constructii mai
complexe sau mai importante, n scopul obtinerii unor informatii preliminarii.
Metodologia de nivel 1 presupune:
- Evaluarea calitativ a constructiei, pe baza criteriilor de conformare, de alctuire si de
etaliere a constructiilor. Rezultatele evalurii calitative se nscriu ntr-o list, care arat
dac si masura n care constructia si elementele ei satisfac criteriile de alctuire corect.
Lista de conditii este dat n anexele specifice structurilor din diferite materiale.
- Evaluarea calitativ este completat de verificri prin calcul, folosind metode rapide de
calcul structural si verificri rapide ale strii de eforturi (a efectelor actiunii seismice) n
elementele esentiale ale structurii. Rezultatele acestor verificri se nscriu, de asemenea,
n liste de verificare pentru elementele structurale esentiale ale cldirii.
Evaluarea prin calcul
Evaluarea efectelor actiunii seismice de proiectare (eforturi si deformatii) se face considernd
structura ncrcat cu forta lateral echivalent (vezi P100-1: 2006) si procedee simplificate de
calcul privind distributia fortelor ntre elementele verticale ale structurii si pentru determinarea
eforturilor, a perioadelor vibratiilor proprii etc.
Verificrile se refer numai la starea limit ultim.

23
Valoarea factorului de reducere al structurii se ia functie de natura structurii si a materialului din
care este realizat astfel:
Tab. 1.3.Valori q adoptate n metodologia de nivel 1
Tipul de structur
- structuri de beton armat q = 2,5
- structuri din zidrie simpl q = 2,0
- structuri din zidrie ntrit cu smburi si centuri q = 2,5
- structuri de otel q = 3,3

Valorile q indicate sunt valori aproximative (n general acoperitoare), pentru structuri care nu
respect, dect partial, regulile de alctuire ale constructiilor din zonele seismice.
n cazul cnd se dispune de date sigure privind detaliile de alctuire si redundanta cladirii si
acestea permit considerarea unor valori imbunatatite, se vor corecta n consecinta valorile din
tabelul 1.3.
Forta seismic static echivalent ntr-o directie orizontal a cldirii se calculeaz cu expresia din
P100-1: 2006.
F
b
= y Sd(T1) m
unde :
Sd(T1)-ordonata spectrului de rspuns de proiectare corespunztoare perioadei fundamentale;
T1-perioada proprie fundamental de vibratie a cldirii n planul vertical ce contine directia
orizontal considerat;
m-masa total a cldirii;
y-factorul de important - expunere al constructiei, conform 3.2 din P100-1:2006;
-factor de corectie, care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin masa
modal efectiv asociat acesteia, ale crui valori sunt:
- = 0,85, dac cldirea are mai mult de 2 niveluri;
- = 1, n celelalte cazuri.
Perioada fundamental de vibratie a cldirii n directia considerat T, necesar pentru stabilirea
valorii spectrale Sd se poate calcula cu expresia:
T = k
T
H
3/4

n care:

24
k
T
-coeficient care are valorile 0,07 pentru structuri n cadre de beton armat si 0,045 pentru
structuri cu pereti de beton armat si pereti de zidarie
H-nltimea cldirii deasupra bazei
Valorile medii ale eforturilor unitare normale n sectiunile peretilor din ncrcrile verticale se
face pe baza ariilor aferente de planseu folosind valorile ncrcrilor considerate n gruparea
seismic.

1.3.2.3 Metodologia de nivel 2
Metodologia de evaluare de nivel 2 se aplic la toate cldirile la care nu se poate aplica
metodologia de nivel 1.
Metodologia de nivel 2 implic evaluarea calitativ constnd n verificarea listei de alctuire
structural dat n anexele corespunztoare structurilor din diferite materiale si o evaluare
cantitativ (prin calcul) bazat pe un calcul structural elastic si factori de reducere diferentiati pe
tipuri de elemente.
Principiul metodei de calcul
Efectele cutremurului sunt aproximate printr-un set de forte conventionale (pseudoforte) aplicate
constructiei. Mrimea fortelor laterale este stabilit astfel nct deplasrile (deformatiile) obtinute
n urma unui calcul liniar al structurii la aceste forte s aproximeze deformatiile impuse structurii
de ctre fortele seismice.
Relatia de verificare depinde de modul de cedare, ductil sau fragil, al elementului structural
considerat la diferitele tipuri de solicitare (M,V,N).
n cazul cedrii ductile verificarea se face comparnd efortul sectional nregistrat sub actiunea
fortelor laterale si gravitationale, mprtit la un factor de reducere a crui valoare este specific
naturii ruperii elementului la tipul de efort considerat.
Prin comparatia ntre cerinte si capacitate pentru elementele structurale, se obtin astfel informatii
mai semnificative dect cele furnizate de metodologia din P100/92(96) bazat pe un factor de
reducere unic pe structur stabilit n mare msur arbitrar.
n cazul cedrilor neductile (cedri fragile) verificarea const n compararea efortului sectional
rezultat sub actiunea fortelor laterale si gravitationale, associate plastificrii elementelor
structurale ductile ale structurii, cu valorile minime ale rezistentelor.

25
Metoda de calcul asociat metodologiei de nivel 2 se aplic numai la structuri la care diagramele
de momente n domeniul elastic sunt aproximativ proportionale cu valorile rezistentelor la
ncovoiere.
Calculul structural
Calculul structural n domeniul elastic poate utiliza una din cele dou metode date n P100-1:
2006, n conditiile date de cod, respectiv metoda fortelor seismice statice echivalente sau metoda
de calcul modal cu spectre de rspuns.
Se consider spectrele rspunsului elastic, cu ordonatele nereduse prin factorul q .

Domeniul de aplicare
Metodologia de nivel 3 se aplic la constructii importante si complexe la care se doreste o analiz
mai precis a performantelor seismice ale constructiei si la constructii care nu ndeplinesc
conditiile de regularitate care s permit utilizarea metodologiei de nivel 2.
Metodologia de nivel 3 implic evaluarea calitativ constnd n verificarea listei complete de
conditii de alctuire structural dat n anexele corespunztoare structurilor din diferite materiale
si o evaluare prin calcul care ia n considerare n mod explicit comportarea inelastic a
elementelor structurale sub actiunea cutremurelor severe. Pentru aplicarea metodologiei de nivel
3 este preferabil s se dispun de proiectul initial al cldirii analizate, datorit necesittii unor
detalii de executie precise. Se pot utiliza dou metode de calcul si anume:
- metoda bazat pe calculul static neliniar
- metoda bazat pe calculul dinamic neliniar.
Metodele sunt descrise n anexa D a codului P100-1: 2006.

1.4. Particularitati ale structurilor cu diafragme de zidarie (P100-3/2008-Anexa D)
1.4.1. Informa(ii specifice necesare pentru evaluarea siguran(ei construc(iilor din zidrie
a). Date generale privind construc(ia
Informa(iile cu caracter general privind cldirile din zidrie se refer la:
data executiei;
numrul de niveluri;
forma si dimensiunile n plan;
forma si dimensiunile n elevatie;

26
tipul zidriei (nearmat, confinat);
natura elementelor pentru zidrie (argil ars, piatr) si modul de zidire (cu
mortar, zidrie uscat);
tipul si materialele planseelor;
tipul si materialele acoperisului (sarpantei);
natura terenului de fundare;
tipul si materialele fundatiilor;
tipul si materialele finisajelor si decoratiilor exterioare.
Informatiile de mai sus vor fi colectate din documentele disponibile si/sau prin examinare
vizual.
b). Date privind starea fizic a construc(iei
Vor fi cercetate urmtoarele aspecte legate de starea fizic, relevante pentru evaluarea sigurantei
la cutremur a cldirilor din zidrie:
degradarea fizic a materialelor structurii:
- degradarea zidriilor prin: ascensiunea capilar a apei (igrasie), efecte de nghet -
dezghet, degradrea mortarului;
- degradarea planseelor din lemn prin: putrezirea lemnului, crpturi n lemn, prezenta
microorganismelor si ciupercilor;
- degradarea elementelor metalice prin: coroziunea tirantilor, ancorelor, grinzilor de
planseu.
afectarea structurii din cauze neseismice:
- cedarea fundatiilor (tasare uniform/neuniform);
- mpingeri neechilibrate date de arce, bolti, cupole;
- cedarea planseelor din ncrcri verticale.
afectarea structurii din ac(iuni seismice:
- identificarea si descrierea strii de fisurare, prin clasificarea fiecrei fisuri
pe baza tipologiei respective (separare, rotire, lunecare, iesire din plan) sau prin
deformatiile aparente (vizibile): abatere de la vertical (iesire din planul vertical, umflare,
coborrea/deformarea boltilor,etc)
Informatiile de la b) vor fi colectate prin examinare vizual si vor fi consemnate (sub form de
desene, fotografii, texte) n releveul avariilor/degradrilor care va face parte integrant din
raportul de evaluare.

27
c). Date privind geometria structurilor din zidrie
Principalele date privind geometria structurilor din zidriei se refer la:
pozitionarea n plan a peretilor structurali si dimensiunile peretilor structurali (lungime,
grosime, nltime);
continuitatea pe vertical a peretilor structurali;
pozitionarea n plan si n elevatie a golurilor (usi, ferestre) si a zonelor de perete cu grosime
redus (nise) si dimensiunile acestora;
pozitionarea n plan si n elevatie a elementelor structurale din zidrie care genereaz mpingeri
(arce, bolti, cupole) cu indicarea tipologiei si a principalelor dimensiuni (form, grosime);
pozitionarea n plan si dimensiunile elementelor principale ale planseelor din lemn sau metalice,
grosimea plcilor de beton;
pozitiile si dimensiunile elementelor de confinare (stlpisori si centuri) si ale buiandrugilor.
Pentru toate nivelurile de cunoastere, datele specifice privind geometria structurilor din zidrie se
vor obtine. cu urmtoarele precizri:
Examinare vizual. Rezultatele examinrii vizuale vor fi prezentate sub form de desene
cotate corespunztor, pentru fiecare nivel al cldirii, n care se reprezint: peretii cu rezistent
semnificativ la fort tietoare (pozitionarea n plan, principalele dimensiuni geometrice),
elementele de zidrie care genereaz mpingeri (arce, bolti, cupole), directiile de rezemare ale
planseelor si alctuirea acestora (prin sondaj, n zone semnificative - de exemplu la ncperile cu
deschiderile cele mai mari).
Relevarea construc(iei. Releveul constructiei va contine desene cotate corespunztor, pentru
fiecare nivel al cldirii, n care se reprezint: toate elementele din zidrie (structurale, inclusiv
elementele de confinare, si nestructurale), elementele de zidrie care dau mpingeri (arce, bolti,
cupole) inclusiv descrierea tipologiei acestora (form si grosime) si a umpluturilor peste acestea,
rezemrile tuturor planseelor.
d). Detalii constructive specifice structurilor din zidrie
Informatiile privind detaliile constructive specifice structurilor din zidrie se refer la:
tipul si calitatea legturilor ntre pereti la colturi, ramificatii si intersectii;
calitatea legturilor ntre plansee si pereti; existenta / lipsa centurilor la nivelul planseului;
existenta / lipsa ancorelor si tirantilor;
existenta buiandrugilor cu rezistent semnificativ la ncovoiere deasupra golurilor si alctuirea
acestora;

28
prezenta elementelor structurale care dau mpingeri si a eventualelor elemente capabile s preia
/ elimine mpingerile;
existenta unor zone de zidrie slbite de nise, cosuri de fum, slituri pentru instalatii, etc;
existenta unor interventii ulterioare, necontrolate :
- modificarea pozitiei golurilor din peretii structurali (modificarea
deschiderii, nltimii, desfiintarea total/partial a buiandrugilor sau a boltilor de
descrcare);
- deschiderea unor goluri noi;
- desfiintarea unor goluri (umpluturi de zidrie cu/fr tesere);
- spargerea sliturilor orizontale si verticale pentru instalatii.
prezenta unor elemente structurale/ nestructurale, cu vulnerabilitate ridicat:
- elemente majore de zidrie situate la nivelul acoperisului: frontoane, timpane;
- elemente minore de zidrie situate pe fatade (parapeti, elemente decorative) sau la
nivelul acoperisului (cosuri de fum si de ventilatie).
alctuirea planseelor:
- geometria planseului (orientarea elementelor principale de planseu, distantele ntre
acestea);
- dimensiunile elementelor principale si identificarea esentelor (n cazul planseelor de
lemn);
- detaliile constructive ale prinderilor de peretii structurali.
Obtinerea informatiilor se va face, cu urmtoarele precizri:
Inspec(ie in teren limitat : va fi fcut numai prin examinare vizual, de regul, dup
desfacerea tencuielilor. Se cerceteaz, pentru cel putin 15% din numrul peretilor, urmtoarele
elemente:
- caracteristicile zidriei la suprafat si n profunzime,
- legturile ntre peretii care se intersecteaz;
- alctuirea general a planseelor si prinderile acestora n peretii pe care se reazem.
Detaliile privind legturile ntre peretii care se intersecteaz si cele privind legturile ntre
plansee si pereti pot fi evaluate si tinnd seama de tipologia constructiv (cldiri similare) si de
practica curent a etapei de constructie.
Inspec(ii in teren extinse yi cuprinztoare: vor fi fcute deasemeni prin examinare vizual,
pentru fiecare nivel al cldirii, si vor consta, cel putin, n:

29
- desfacerea tencuielilor (pe suprafete suficient de mari, orientativ > 1.0 m
2
);
- sondaje n zidrie pentru examinarea:
* caracteristicilor n profunzime ale zidriei;
* legturilor ntre peretii care se intersecteaz (colturi, ramificatii, intersectii);
* legturilor ntre pereti si plansee;
- defacerea tavanelor/pardoselilor pentru identificarea alctuirii / rezemrii planseelor;
- decopertarea fundatiilor (n zonele semnificative, stabilite de expert).
Inspectia in-situ extins se va face pentru cel putin 30% din numrul peretilor iar inspectia
cuprinzatoare pentru cel putin 50% din numrul peretilor.
e). Propriet(ile materialelor
Calitatea zidriei se evalueaz n functie de:
* Tipologia yi calitatea zidriei:
- tipul elementelor pentru zidriei: crmizi pline sau cu goluri, din argil ars sau silico-
calcare, blocuri de beton obisnuit sau din BCA, piatr de constructie, fasonat sau brut;
- tipul si calitatea mortarului: tipul liantului, tipul agregatelor, raportul liant / agregat,
gradul de afectare (carbonatare);
- regularitatea teserii si a grosimii rosturilor verticale si orizontale;
- legturile (teserea) la intersectiile peretilor;
- umplerea rosturilor cu mortar : toate rosturile umplute, rosturile verticale neumplute,
zidrie uscat (fr mortar), compactitatea mortarului;
* Precizia geometric a pere(ilor: verticalitate, planeitate;
* Rezultatele ncercrilor nedistructive in-situ: ncercri cu prese plate, ncercri sonice,
endoscopie, etc
* Rezultatele analizelor chimice si ale ncercrilor mecanice pe elemente si mortare extrase din
lucrare.
ncercrile specifice pentru determinarea caracteristicilor materialelor se vor face. cu urmtoarele
precizri:
ncercri in-situ limitate: se vor face prin examinarea vizual a teserii zidriei si a elementelor
din care aceasta este alctuit. Este necesar s se efectueze cel putin un examen, pentru fiecare tip
de zidrie din cldire si pentru fiecare nivel al cldirii; nu sunt cerute date experimentale.
ncercri in-situ extinse: au ca scop obtinerea informatiilor cantitative, cu caracter general,
asupra rezistentelor zidriei. Pentru aceasta, se va efectua cel putin o ncercare pentru fiecare tip

30
de material existent n structur (cu aceleasi elemente si/sau mortare), n plus fat de verificrile
vizuale de la ncercrile limitate.
ncercri in-situ complete : au ca scop evaluarea mai exact a rezistentelor materialelor si/sau
ale zidriei. Pentru a se obtine rezultate semnificative, se vor face cel putin trei ncercri pentru
fiecare tip de material existent n lucrare si pentru fiecare nivel al cldirii. n cazul unor
constructii importante se recomand si:
- ncercri de laborator (compresiune diagonal si/sau compresiune cu fort tietoare) pe probe
de zidrie extrase din lucrare;
- ncercri de ncrcare static si/sau dinamic pe plansee.
n cazul n care exist o corespondent tipologic pentru materiale, forma si dimensiunile
elementelor, detaliile constructive, n locul ncercrilor pentru lucrarea respectiv se pot folosi
rezultatele ncercrilor de la cldiri similare executate n aceiasi zon si aproximativ n aceiasi
epoc.
Pentru constructiile proiectate si executate dup anul 1950 rezistentele zidriei pot fi luate din
standardele n vigoare la data proiectrii/executiei (STAS 1031-50 cu modificrile ulterioare).
Pentru cldirile construite ntre cele dou rzboaie valorile de referint ale rezistentelor zidriei
pot fi considerate cele date n literatura de specialitate (de exemplu V.Asquini Indicator tehnic n
construcii Ed. Cartea Romneasc, Bucuresti 1938).

1.4.2. Evaluarea siguran(ei seismice
1.4.2.1. Generalit(i

Evaluarea sigurantei seismice a cldirilor din zidrie implic dou categorii de verificri:
verificarea ansamblului structurii si a fiecrui perete pentru rezistenta la actiunea seismic n
planul fiecrui perete;
verificarea fiecrui perete pentru rezistenta la actiunea seismic perpendicular pe planul
peretelui.
Cele dou categorii de forte seismice actioneaz simultan asupra peretilor cu forme complexe
(L,I,T) ceea ce face ca efectele lor s se suprapun n special n zonele de intersectie.
Verificarea condi(iei de rigiditate pentru solicitarea seismic n planul peretelui nu este
necesar, de regul, la cldirile cu structura din zidrie.

31
Evaluarea siguran(ei seismice a cldirilor din zidrie se face prin coroborarea rezultatelor
obtinute cu categorii de procedee:
procedee de evaluare calitativ;
procedee de evaluare prin calcul.
Pentru cldirile din zidrie procedeele de evaluare calitativ au dou niveluri de complexitate:
evaluare calitativ preliminar;
evaluare calitativ detaliat.
Pentru cldirile din zidrie procedeele de evaluare prin calcul au dou niveluri de complexitate:
evaluare preliminar de ansamblu, numai pentru efectele actiunii seismice n planul peretilor;
evaluare detaliat, pentru efectele actiunii seismice n planul peretilor si normal pe planul
peretilor
Evaluarea detaliat prin calcul pentru efectele actiunii seismice n planul peretilor are mai
multe trepte de complexitate n functie de modelul si metoda de calcul folosite:
modele de calcul liniar elastic:
- metoda fortelor static echivalente;
- metoda de calcul modal cu spectre de rspuns;
modele de calcul neliniar:
- calcul static neliniar;
- calcul dinamic neliniar.
Conditiile de folosire a modelelor si metodelor de calcul mentionate sunt definite in continuare.

1.4.2.2. Metodologii de evaluare pentru cldiri din zidrie
n codul P100-3/2008 sunt date trei metodologii de evaluare a sigurantei seismice a cldirilor din
zidrie:
- Metodologia de nivel 1(NU SE APLICA LA TIMISOARA LA ZIDARIE SIMPLA-ZNA)
- Metodologia de nivel 2 (SE APLICA LA TIMISOARA LA ZIDARIE SIMPLA-ZNA)
- Metodologia de nivel 3 (SE APLICA CONSTRUCIILOR IMPORTANTE I COMPLEXE SI
CARE NU SE INCADREAZA LA 1 SI 2)

Metodologia de nivel 1 se aplic la:

32
cldiri din zidrie confinat, ZC, cu regularitate n plan si n elevatie, cu planee din beton
armat monolit, avnd nltime:
- P+2E n zone seismice cu a
g
= 0,16g-(Timisoara);
g
0,12g;
cldiri din zidrie nearmat, ZNA, cu regularitate n plan si n elevatie, cu planee din beton
armat monolit, avnd nltime:
g
= 0,12g;
g
= 0,08g.
Metodologia de nivel 1 const n:
evaluare calitativ preliminar
evaluare simplificat prin calcul, pentru efectul de ansamblu al actiunii seismice n planul
peretilor
evaluare prin calcul pentru actiunea seismic perpendicular pe planul peretilor, dac
evaluarea calitativ preliminar a identificat existena pereilor sau a altor elemente majore de
zidrie (calcane, timpane, frontoane) care prezint risc de prbusire, partial sau total.
Metodologia de nivel 2 se aplic :
tuturor cldirilor cu pereti structurali din zidrie nearmat i zidrie confinat cu planee fr
rigiditate semnificativ n plan orizontal, indiferent de zona seismic i de regimul de nlime;
cldirilor cu pereti structurali din zidrie nearmat si din zidrie confinat cu plansee rigide n
plan orizontal care ndeplinesc conditiile pentru utilizarea metodelor de calcul liniar elastic dar
care nu se ncadreaz n conditiile pentru utilizarea metodologiei de nivel 1;
cldirilor care ndeplinesc conditiile pentru utilizarea metodologiei de nivel 1, n conditiile n
care se urmreste determinarea mai exact a nivelului de sigurant disponibil (se recomand n
cazul cldirilor din clasele de importan i de expunere la cutremur I i II).
evaluarea calitativ detaliat bazat, cel putin, pe:
- inspectii n teren extinse;
- ncercri in-situ extinse.

33
evaluarea prin calcul cu metode liniar elastice, pentru efectele actiunii seismice n planul
peretilor;
evaluarea prin calcul pentru actiunea seismic perpendicular pe planul peretilor.
Metodologia de nivel 3 se aplic constructiilor care nu ndeplinesc conditiile pentru utilizarea
metodologiei de nivel 2 si constructiilor importante si complexe n conditiile n care se urmreste
o evaluare mai exact a performantelor seismice.
evaluare calitativ detaliat bazat pe:
- inspectii n teren cuprinztoare;
- ncercri in-situ cuprinztoare.
evaluare prin calcul cu metode neliniare, pentru actiunea seismic n plan;
evaluare prin calcul pentru actiunea seismic perpendicular pe planul peretilor.

1.4.3. Evaluarea calitativ a cldirilor din zidrie:
1.4.3.1. Evaluarea calitativ preliminar
Evaluarea calitativ preliminar se face tinnd seama de:
caracteristicile generale ale cldirii;
starea general de avariere seismic.
Caracteristicile generale ale cldirii folosite pentru evaluarea calitativ preliminar sunt:
1. Regimul de nl(ime
a. _ P+2E (1.1)
b. > P+2E (1.2)
2. Rigiditatea planyeelor n plan orizontal
a. rigide (2.1)
b. fr rigiditate semnificativ (2.2)
3. Regularitatea geometric yi structural
a. cu regularitate n plan si n elevatie (3.1)
b. fr regularitate n plan sau n elevatie (3.2)
c. fr regularitate n plan si n elevatie (3.3)
Pe baza identificrii caracteristicilor de mai sus coeficientul R1 care caracterizeaz din punct de
vedere calitativ alctuirea cldirii se ia din tabelele 1.4. si 1.5.

34
Coeficientul R1 pentru zidria nearmat. Tabelul 1.4.
Rigiditate
plansee
Regim
nltime
Conditii de regularitate
3.1 3.2 3.3
2.1 1.1 100 85 70
1.2 85 70 60
2.2 1.1 75 55 40
1.2 55 40 20
Coeficientul R1 pentru zidria confinat. Tabelul 1.5.
Rigiditate
plansee
Regim
nltime
Conditii de regularitate
3.1 3.2 3.3
2.1 1.1 100 100 85
1.2 90 85 75
2.2 1.1 85 70 60
1.2 70 55 35
Pentru evaluarea calitativ preliminar, starea general de avariere se noteaz n functie de
gravitatea avariilor prin punctajul dat n tabelul Tabelul 1.6.
Tipul avariilor Elemente verticale (A
v
) Elemente
orizontale (A
h
)
Nesemnificative 70 30
Moderate 60 20
Grave 45 15
Foarte grave 25 10

Coeficientul R2 care defineste gradul de avariere seismic se determin cu relatia
R2= (Av+Ah)

1.4.3.2. Evaluare calitativ detaliat (pentru metodologia de nivel 2 si 3)
Evaluarea calitativ detaliat se face tinnd seama de:
criteriile de alctuire care conform experientei cutremurelor trecute influenteaz decisiv
comportarea seismic a cldirilor din zidrie;
amploarea fenomenului de avariere seismic.
Aprecierea calitativ detaliat se face prin notare n raport cu urmtoarele criterii:
1. Calitatea sistemului structural:
- criterii de apreciere: eficien(a conlucrrii spa(iale a elementelor structurii care
depinde de natura yi calitatea legturilor ntre pere(ii de pe direc(iile ortogonale yi a
legturilor ntre pere(i yi planyee, existen(a ariilor de zidrie aproximativ egale pe cele dou
direc(ii;
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: prevederile CR 6-2006.

35
2. Calitatea zidriei:
- criterii de apreciere: calitatea elementelor, omogenitatea (eserii, regularitatea
rosturilor, gradul de umplere cu mortar, existen(a unor zone slbite de yli(uri yi/sau niye,
etc;
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: calitatea materialelor yi a execu(iei
conform reglementrilor n vigoare.
3. Tipul planyeelor:
- criterii de apreciere: rigiditatea planyeelor n plan orizontal yi eficien(a legturilor
cu pere(ii (capacitatea de a asigura compatibilitatea deforma(iilor pere(ilor structurali yi de
a mpiedica rsturnarea pere(ilor pentru for(e seismice perpendiculare pe plan);
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: planyee complete din beton armat
monolit la toate nivelurile, fr goluri care le slbesc semnificativ rezisten(a yi rigiditatea n
plan orizontal.
4. Configura(ia n plan:
- criterii de apreciere: compactitatea yi simetria geometric yi structural n plan,
exprimate prin raportul ntre lungimile laturilor yi prin dimensiunile retragerilor n plan,
existen(a sau absen(a bowindow-urilor.
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: prevederile P 100-1/2006.
5. Configura(ia n eleva(ie:
- criterii de apreciere: uniformitatea geometric yi structural n eleva(ie exprimate
prin absen(a / existen(a retragerilor etajelor succesive, existen(a unor proeminen(e la
ultimul nivel, discontinut(i create de sporirea ariei golurilor din pere(i la parter /la un
nivel intermediar;
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: prevederile P 100-1/2006.
6. Distan(e ntre pere(i:
- criterii de apreciere: distan(ele ntre pere(ii structurali, pe fiecare dintre direc(iile
principale ale cldirii;
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: sistem structural cu pere(i deyi
(fagure) definit conform CR 6-2006.
7. Elemente care dau mpingeri laterale:

36
- criterii de apreciere: existen(a arcelor, bol(ilor, cupolelor, yarpantelor, cu/fr
elemente care preiau/limiteaz efectele mpingerilor;
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: lipsa elementelor care dau mpingeri.
8. Tipul terenului de fundare yi al funda(iilor:
- criterii de apreciere: natura terenului de fundare (normal/dificil), capacitatea
funda(iilor de a prelua yi transmite la teren ncrcrile verticale, eforturile provenite din
tasri diferen(iate yi din ac(iunea cutremurului;
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: teren normal de fundare, funda(ii
continue din beton armat.
9. Interac(iuni posibile cu cldirile adiacente:
- criterii de apreciere: existen(a/absen(a riscului de ciocnire cu cldirile alturate
(cldire izolat, cldire cu vecint(i pe 1,2,3 laturi), nl(imile cldirilor vecine, existen(a
riscului de cdere a unor componente ale cldirilor vecine;
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: cldire izolat.
10. Elemente nestructurale:
- criterii de apreciere: existen(a unor elemente de zidrie majore (calcane, frontoane,
timpane), placaje grele, alte elemente decorative importante care prezint risc de
prbuyire;
- criteriul orientativ pentru punctajul maxim: lipsa acestor elemente sau asigurarea
stabilit(ii lor conform prevederilor din P 100-1/2006.
Notarea se va face prin apreciere, cu urmtorul punctaj:
criteriul este indeplinit 10 (punctaj maxim)
nendeplinire minor 8 10
nendeplinire moderat 4 8
nendeplinire major 0 4
Punctajul maxim total este 10 x 10 = 100 puncte.
Rezultatul analizei calitative detaliate n raport cu criteriile de alctuire se cuantific prin
indicatorul
R
1
= p
i


37
unde p
i
sunt punctele acordate fiecrui criteriu
n func(ie de amploarea yi distribu(ia nivelului de avariere pe ntrega construc(ie, punctajul
detaliat pentru diferitele categorii de avarii se va lua din tabelul 1.7.
Tabelul 1.7. Calculul indicatorului R
2
pentru evaluare calitativ detaliat
Categoria
avariilor
Elemente verticale (A
v
) Elemente orizontale (A
h
)
Suprafa(a afectat Suprafa(a afectat
1/3 1/3 2/3 > 2/3 1/3 1/3 2/3 > 2/3
Nesemnificativ
e
70 70 70 30 30 30
Moderate 65 60 50 25 20 15
Grave 50 45 35 20 15 10
Foarte grave 30 25 15 15 10 5

NOT Elementele orizontale includ: planyee, bol(i, cupole, yarpante.
Indicatorul R
2
pentru evaluarea calitativ detaliat se calculeaz cu rela(ia:
R
2
= A
h
+ A
v

1.4.4. Evaluarea prin calcul a siguran(ei cldirilor din zidrie

1.4.4.1. Rezisten(ele de proiectare ale zidriei

Pentru calculul n domeniul liniar elastic, cu considerarea factorului de comportare q (spectrul
redus), rezistentele de proiectare ale zidriei pentru evaluarea capacittii de rezistent la
ncovoiere cu fort axial si la forfecare, se iau dup cum urmeaz:

1. Valoarea rezisten(ei de proiectare la compresiune pentru peretii solicitati la ncovoiere cu
fort axial (f
d
) se ia egal cu rezistenta medie de rupere la compresiune a zidriei (f
m
) mprtit
la factorul de ncredere CF stabilit conform tabelului 4.1. din P100-3/06

38
N
i
v
e
l
u
l

c
u
n
o
a
s
t
e
r
i
i

Geometrie
Alctuirea
de
detaliu
Materiale Calcul CF
KL1 Din
proiectul de
ansamblu
original si
verificarea
vizual
prin sondaj
n teren sau
dintr-un
releveu
complet al
cldirii
Pe baza proiectrii
simulate n acord
cu practica la data
realizrii
constructiei
i
pe baza unei
inspectii n teren
limitate
Valori stabilite pe baza
standardelor valabile n
perioada realizrii
constructiei
i
din teste n teren limitate
LF-MRS CF=1,35
KL2 Din proiectul de
executie original
incomplet si dintr-
o inspectie n teren
limitat
sau
dintr-o inspectie n
teren extins
Din specificatiile de
proiectare originale si din
teste limitate n teren
sau
dintr-o testare extins a
calittii materialelor n teren
Orice metod,
conform
P 100 - 1/2006
CF=1,20
KL3 Din proiectul de
executie original
complet si dintr-o
inspectie limitat
pe teren
sau
dintr-o inspectie pe
teren
cuprinztoare
Din rapoarte originale
privind calitatea materialelor
din lucrare si din teste
limitate pe teren
sau
dintr-o testare
cuprinztoare
Orice metod,
conform
P 100 - 1/2006
CF=1,0
n lipsa unor date obtinute prin ncercri la lucrarea respectiv, rezistenta medie la compresiune
a zidriei se poate lua:
- f
m
= 1,3 f
k
, unde f
k
este rezistenta caracteristic la compresiune a zidriei stabilit
conform CR 6-2006;
- din standardele de proiectare bazate pe calculul n stadiul de rupere (STAS 1031-50,
STAS 1031-56, STAS 1031-71) utiliznd rezistenta medie a crmizilor si a mortarului
determinate prin ncercri in-situ la lucrarea respectiv.
2. Valoarea rezisten(ei de proiectare pentru pere(ii solicita(i la for( tietoare se stabileste
n functie de mecanismul de rupere:
- Pentru rupere prin lunecare n rost orizontal (f
vd
):
CF
f
f
M
vm
vd
=
unde f
vm
este rezistenta medie de rupere la forfecare n rost orizontal iar
M
se ia conform (2).

39
n lipsa unor date obtinute prin ncercri in-situ la lucrarea respectiv, rezistenta medie de
rupere la forfecare n rost orizontal (f
vm
) se poate lua egal cu:
- f
vm
= 1,3 f
vk

unde f
vk
este rezistenta caracteristic de rupere determinat conform CR 6-2006;
- pentru zidriile vechi cu crmizi pline si cu mortar de var, f
vk
se calculeaz cu relatiile
(4.3a) si (4.3b) din CR 6-2006 n care rezistenta unitar caracteristic initial la forfecare a
zidriei se ia:
f
vk0
= 0,045 N/mm
2
.
- Pentru rupere n scar sub efectul eforturilor principale de ntindere (f
td
):
CF
f 04 . 0
f
M
m
td
=
unde f
m
este rezistenta medie de rupere la compresiune a zidriei stabilit ca mai sus.
Pentru evaluarea siguranei cldirilor existente coeficientul partial de sigurant pentru zidrie
se ia egal cu:

M
= 3,0 pentru zidriile vechi cu crmizi realizate manual si mortar de var (orientativ,
anterior anului 1900);

M
= 2,75 pentru zidriile vechi cu crmizi presate si mortar de var-ciment / ciment-var
(orientativ, ntre ani 19001950);

M
= 2,5 pentru zidriile recente (orientativ, dup anul 1950).

n cazul zidriei confinate i/sau armate n rosturi, pentru calculul capacittii de rezistent se
folosesc valorile medii ale rezistentelor betonului si otelului, determinate conform STAS
10107/0-90, 3.1.7.
1.4.4.2 Capacitatea de rezisten( a pere(ilor structurali pentru for(e n plan
1).Fora tietoare asociat cedrii prin compresiune excentric a unui perete de zidrie
nearmat solicitat de forta axial de proiectare N
d
se calculeaz cu relatia:
) 15 , 1 1 (
1 d
p p
d
f
c
N
V

= == =
unde

40

w
p
p
l
H
= - factorul de form al peretelui de zidrie
unde
H
p
nltimea peretelui;
l
w
lungimea peretelui;
c
p
coeficient care depinde de conditiile de fixare la extremitti ale peretelui:
c
p
= 2,0 pentru perete consol (montant);
c
p
= 1,0 pentru perete dublu ncastrat la extremitti (spalet);

w
d
0
tl
N
= - efortul unitar mediu de compresiune corespunztor fortei axiale de proiectare
N
d
.
unde t este grosimea peretelui

d
0
d
f
=
unde f
d
este rezistenta de proiectare la compresiune
2. Capacitatea de rezisten la fora tietoare a peretelui de zidrie nearmat este dat de relatia
V
f2
= min (V
f21
,V
f22
)
unde cele dou valori se calculeaz dup cum urmeaz :
2.1. Valoarea de proiectare a forei

tietoare de rupere prin lunecare n rostul orizontal:
V
f21
= f
vd
D't
unde
D' lungimea zonei comprimate a peretelui;
t grosimea peretelui;
f
vd
rezistenta de proiectare la lunecare n rost
2.2. Valoarea de proiectare a forei tietoare de rupere prin fisurare diagonal (eforturi
principale de intindere-n scar):
td
td w
f
f b
f tl
V
0
22
1

+ ++ + = == =

41
unde
b coeficient cu valori 1,0 b =
p
1,5;
f
td
rezistenta de proiectare a zidriei la eforturi principale de ntindere (D.4) .
(3) Capacitatea de rezistena unui perete din zidrie nearmat este egal cu rezistena la
compresiune excentric dac valoarea forei tietoare V
f1
, este mai mic dect valoarea forei
tietoare V
f2
(V
f21
.sau V
f22
)
Peretii care satisfac conditia de la (3) sunt definiti ca perei cu comportare ductil (pereti ductili)
(4) Rezistena unui perete din zidrie nearmat este egal cu rezistena la for tietoare dac
valoarea forei tietoare V
f2
este mai mic dect valoarea forei tietoare V
f1
(V
f21
.sau V
f22
)
Peretii care satisfac conditia de la (5) sunt definiti ca perei cu comportare fragil (pereti fragili).
(5) n cazul peretilor din zidrie confinat, pentru calculul fortelor tietoare V
f1
si V
f2
se va tine
seama de aportul elementelor de confinare determinat conform CR 6-2006.
1.4.4.3. Verificarea preliminar prin calcul a capacit(ii de rezisten( pentru ansamblul
cldirii (metodologia de nivel 1)
n cadrul metodologiei de nivel 1, evaluarea preliminar prin calcul const n determinarea
capacittii de rezistent la fort tietoare a cldirii pe baza unor ipoteze simplificatoare si
compararea acesteia cu forta tietoare de baz. Capacitatea de rezistent se calculeaz n
sectiunea de la baza peretilor structurali (sectiunea de ncastrare definit n CR 6-2006).
Ipotezele pentru evaluarea simplificat a eforturilor unitare de compresiune si de forfecare n
peretii structurali sunt urmtoarele:
- legturile ntre peretii de pe cele dou directii si ntre pereti si plansee asigur conlucrarea
acestora pentru preluarea ncrcrilor verticale si seismice;
- planeele constituie diafragme rigide n plan orizontal; n cldirile cu n
niv
3 ultimul
planeu poate fi din lemn n cazul zidriei confinate i n cazul zidriei fr stlpiori dac
sunt respectate condiiile din CR 6-2006, 7.1.2;
- cldirea are regularitate n plan si n elevatie;
- distributia peretilor, inclusiv a golurilor, este identic la toate nivelurile (peretii sunt continui
pn la fundatii);

42
- ruperea peretilor se produce din fort tietoare, prin fisurare diagonal (mecanismul de rupere
n scar).

Efortul unitar de compresiune (
0
n t/m
2
) n pere(ii structurali se calculeaz cu rela(ia:
zy zx
etaj etaj niv
0
A A
A q n
+
=
unde
n
niv
numrul de niveluri al cldirii peste sectiunea de ncastrare;
q
etaj
ncrcarea total vertical pe etaj, considerat uniform distribuit pe suprafata
planseului (t/m
2
)
A
etaj
aria etajului, inclusiv balcoane si bowindowuri (m
2
)
A
zx
si A
zy
ariile de zidrie pe cele dou directii principale ale cldirii (m
2
)
ncrcarea echivalent q
etaj
se calculeaz cu rela(ia:
( )
planseu
etaj
etaj zy zx zid
planseu etaj , zid etaj
q
A
h A A
q q q +
+
= + =
unde
zid
(greutatea volumic a zidriei) si q
planseu
se iau n functie de alctuirea zidriei si a
planseelor cldirii. Pentru zidria cu crmizi pline din argil ars se poate considera suficient de
precis valoarea
zid
= 2.0 t/m
3
(inclusiv tencuiala). Valoarea q
planseu
include, n afara ncrcrilor
permanente, si fractiunea din ncrcarea util stabilit n CR 0-2005.

Fora tietoare capabil pentru ansamblul cldirii se calculeaz pentru direcia n care aria de
zidrie este minim A
z,min
= min (A
zx
,A
zy
) cu relaia:
k
k z cap
A S

0
min ,
3
2
1 + ++ + = == =
unde

k
- valoarea de referin( (forfetar) a rezisten(ei la forfecare a zidriei care se ia, pentru
zidria cu elemente din argil ars, n lipsa unor date mai precise:

k
= 0,06 N/mm
2
(6 t/m
2
) pentru zidrie cu mortar de var;

k
= 0,12 N/mm
2
(12 t/m
2
) pentru zidrie cu mortar de ciment;

43

Valoarea
k
se refer la zidriile peretilor neavariati; n cazul zidriilor peretilor avariati, expertul
tehnic va aprecia nivelul de reducere care se impune. Orientativ, pentru zidriile cu avarii
importante valoarea
k
se reduce cu 2530% iar n cazul avariilor grave cu 5060%.
Pentru mortarele var-ciment sau ciment-var se recomand interpolarea liniar ntre valorile de
mai sus n functie de raportul ntre cei doi lianti (ciment/var).
Indicatorul R
3
care exprim capacitatea de rezisten a cldirii se determin cu relaia:
b
cap
F
S
R = == =
3

Unde F
b
este forta tietoare de baz;
1.4.4.4. Verificarea capacit(ii de rezisten( pentru cldiri cu planee fr rigiditate
semnificativ n plan orizontal (metodologia de nivel 2)
Capacitatea de rezistent se calculeaz separat, pe ambele directii principale, pentru fiecare dintre
peretii orientati cu axa major n directia de actiune a fortei seismice.
Pentru fiecare perete se determin, la fiecare nivel (j):
- suprafata aferent de planseu;
- masa corespunztoare greuttii proprii a peretelui (cte o jumtate din greutatea peretelui
inferior si, respectiv, superior) si greuttii planseului aferent (G
ij
).
n sectiunea de la baza peretelui se determin pentru fiecare perete:
- forta axial (G
0i
) prin nsumarea greuttilor de nivel aferente (G
ij
)
- efortul unitar de compresiune centric
zi
ij
zi
i 0
0
A
G
A
G

= =
unde A
zi
este aria sectiunii de zidrie la baza peretelui.
Pentru fiecare perete se determin forta tietoare capabil minim si modul probabil de rupere
V
fd
(pentru rupere ductil) sau V
ff
(pentru rupere fragil) n sectiunea de la baz, cu metodologia
anterioara
Forta tietoare de baz pentru cldire (F
b
) se determin conform P100-06

44
Forta tietoare de baz (F
b,i
) pentru fiecare perete se determin prin distribuirea fortei F
b

proportional cu greutatea G
i
corespunztoare ariei aferente de planseu pentru peretele respectiv.
b
i
i
i , b
F
G
G
F
=
unde G
i
este greutatea total a cldirii.
Pentru peretii fragili ai cldirilor din zidrie confinat la care forta F
b
s-a calculat cu factorul de
comportare q = 2,0, valoarea F
b,i
, se multiplic cu raportul 2,0/1,5.
Indicatorul R
3i
se calculeaz, pentru fiecare perete si pentru fiecare directie, cu relatia
i , b
i , cap
i 3
F
S
R =
unde S
cap,i
este forta tietoare capabil a peretelui "i" (exprimat, dup caz, prin V
fd
sau V
ff
).
Indicatorul R
3
pentru ansamblul cldirii, pe fiecare directie, se calculeaz cu relatia
b
jd kf
ff fd
3
F
V V
R

+
=
unde
jd
fd
V suma capacittilor de rezistent ale peretilor cu rupere ductil (j pereti)
kf
ff
V suma capacittilor de rezistent ale peretilor cu rupere fragil (k pereti).
n sumele respective capacittile de rezistent ale peretilor se introduc cu valorile:

V
fd,i
(V
ff,i
) = 0 dac R
3i
< 0,5;
V
fd,i
(V
ff,i
) 1,5 F
b,i
.
1.4.4.5. Verificarea prin calcul liniar elastic a capacit(ii de rezisten( pentru cldiri cu
planee rigide n plan orizontal (metodologia de nivel 2)
Pentru verificarea sigurantei, efectele actiunii seismice determinate prin calculul liniar elastic cu
spectrul elastic redus (cu fort static echivalent sau cu analiz modal cu spectre de rspuns) se
iau dup cum urmeaz:

45
- pentru peretii ductili: cu valorile rezultate din calculul structurii;
- pentru peretii fragili: cu valorile rezultate din calculul structurii multiplicate cu raportul
2,0/1,5 dac pentru spectrul de proiectare s-a utilizat valoarea q =2,0 (n cazul zidriei confinate)
Siguranta seismic a peretilor se determin n termeni de fore. Pentru fiecare stare limit,
eforturile sectionale de proiectare pentru fiecare perete (N,V,M) rezultate din calculul liniar
elastic al structurii cu spectrul de proiectare, corectate, dup caz, , se compar cu capacitatea de
rezistent a peretelui calculat cu rezistentele materialelor determinate anterior.
n cazul peretilor cu goluri care au rigle de cuplare din beton armat, eforturile sectionale de
proiectare n montanti/spaleti se vor determina pentru situatia formrii articulatiilor plastice n
rigle la toate nivelurile. Aceast schem de calcul se aplic numai n conditiile n care zidria
poate prelua eforturile locale corespunztoare plastificrii riglelor.
Pentru ansamblul cldirii indicatorul R
3
se calculeaz pentru fiecare directie. n sumele de la
numrtor se introduc numai capacittile de rezistent ale peretilor (i) pentru care R
3i
0,30.

1.4.4.6. Verificarea prin calcul static neliniar a siguran(ei pentru efectele ac(iunii seismice
n planul pere(ilor (metodologia de nivel 3)

Modelul de calcul adecvat pentru calculul static neliniar implic urmtoarele schematizri:
- spaletii (montantii) sunt caracterizati printr-o lege efort-deformatie de tip "liniar elastic-
perfect plastic" pentru care rezistenta si deplasarea (deformatia) ultim sunt definite n functie de
tipul de rupere probabil;
- parametrii limit ai legii constitutive, n lipsa unor date mai exacte, se vor lua dup cum
urmeaz:
a. deplasarea ultim este egal cu 0,8% din nltimea peretelui dac rezistenta de rupere prin
fort tietoare a peretelui (calculat cu relatia D.6) este mai mare cu cel putin 30% dect
rezistenta de rupere la compresiune excentric (calculat cu relatia D.5);
b. dac nu este ndeplinit conditia de la punctul "a" deformatia ultim se ia egal cu 0,4%
din nltimea peretelui;
- pentru cldirile cu 13 niveluri este suficient verificarea mecanismului de etaj, cu evaluarea
simplificat a rezistentei plinurilor orizontale.

46
Verificarea sigurantei se face n termeni de deplasare.
Capacitatea cldirii se defineste prin deformatia lateral a ultimului planseu pentru care s-a
produs scderea fortei tietoare capabile cu mai mult de 20% datorit degradrii/iesirii din lucru a
unor componente ale ansamblului structurii.
Cerinta de deplasare se stabileste conform procedeului general indicat la 6.9.2 pentru spectrul
elastic de proiectare (q=1) si fr aplicarea coeficientilor de suprarezistent (
u
/
1
); se aplic
reducerea spectrului elastic prin nmultire cu coeficientul =0,88 conform anexei A din P 100-
1/2006.
n cazul structurilor din zidrie cu regularitate n elevatie, caracteristicile elastice echivalente ale
sistemului cu un singur grad de libertate se pot calcula suficient de exact dac se consider
masele si nltimile de nivel identice la toate nivelurile si deformata primului mod de vibratie
aproximat cu o linie dreapt.
Pentru cldirile cu n
niv
>2 se pot utiliza si alte metode de calcul neliniar:
- calculul elasto-plastic cu forte cresctoare, pe model de cadru cu bare cu extremitti rigide;
- calculul cu modele cu tip element finit pentru care se definesc legi de comportare elasto-
plastic adecvate (calculul este mai exact, dar datorit complexittii, utilizarea metodei n
practica curent nu este justificat).
1.4.4.7. Siguran(a fa( de ac(iunea seismic perpendicular pe planul pere(ilor
Avarierea unui perete sub efectul ncrcrilor perpendiculare pe plan se poate produce printr-unul
dintre urmtoarele mecanisme:
iesire din plan sau rsturnare, dac:
- peretele nu este legat cu planseele si/sau cu peretii perpendiculari;
- cedeaz legturile peretelui cu planseele si/sau cu peretii perpendiculari;
fisurare/rupere, dac este depsit rezistenta la compresiune excentric a zidriei; n acest caz
planul de rupere este, de regul, paralel cu rosturile orizontale, la mijlocul distantei ntre
legturile cu planseele, sau, eventual, ntr-o sectiune slbit de goluri sau slituri orizontale.


47
Modelele de calcul pentru identificarea efectelor actiunii seismice perpendiculare pe planul
peretelui se stabilesc, pentru fiecare mecanism de avariere al panoului de perete, n functie de
caracteristicile constructive ale cldirii:
A. n func(ie de legtura ntre perete yi planyee:
1. Perete mrginit sus si jos de centurile planseelor din beton armat.
2. Perete cu prinderi articulate la nivelul planseelor (cazul planseelor cu grinzi metalice /
din lemn, rezemate pe perete, cu sau fr ancore).
3. Perete nelegat de plansee (zidrie continu, fr legtur cu planseul - cazul planseelor
cu grinzi metalice /din lemn dispuse paralel cu peretele).
B. n func(ie de legtura peretelui cu pere(ii perpendiculari:
1. Existenta sau lipsa peretilor perpendiculari, la ambele extremitti sau la o
singur extremitate.
2. Geometria peretelui: raportul ntre lungime (distanta ntre peretii
perpendiculari) si nltime (distanta ntre plansee).
3. Eficienta legturii cu peretii perpendiculari: zidrie tesut sau netesut,
existenta armturilor.
Verificarea prin calcul a stabilittii si rezistentei peretilor la actiunea seismic perpendicular pe
plan se face pentru o fort static echivalent determinat conform capitolului 10 din P 100-
1/2006, rela(ia (10.1) considernd:
factorul de reducere q = 1,5 pentru toate tipurile de elemente din zidrie;
coeficientul de amplificare propriu = 1,0 pentru toti peretii din zidrie, cu urmtoarele
exceptii:
- = 1,5 pentru pereti de fatad cu legturi pe toate patru laturile;
- = 2,0 pentru pereti de fatad cu legturi numai pe dou laturi;
- = 2,5 pentru pereti si alte elemente din zidrie (frontoane, timpane, calcane) care
lucreaz n consol.
Verificarea rezistentei legturilor unui perete cu peretii perpendiculari va tine seama de toate
eforturile care se dezvolt n intersectie:
- forte tietoare si momente ncovoietoare produse de actiunea seismic perpendicular pe
perete;

48
- forte de lunecare verticale rezultate din ncovoierea peretelui perpendicular sub efectul
fortelor seismice care actioneaz n planul su.
Verificarea peretelui la rsturnare implic urmtoarele etape:
i. Identificarea mecanismelor posibile de rsturnare (ntreg peretele pe toate nivelurile sau
numai pe un singur nivel, numai o zon a peretelui);
ii. Pentru fiecare dintre mecanismele posibile de rsturnare, pentru zona de perete antrenat de
mecanismul respectiv, se determin:
- ncrcrile statice verticale (combinatiile de ncrcri din CR 0-2005 care includ efectele
actiunii seismice) si excentricittile de aplicare ale acestora;
- eventualele forte statice orizontale (mpingeri din bolti, arce, sarpante,etc.);
- forta seismic orizontal calculat conform (3);
- rezistentele de proiectare ale legturilor care pot s mpiedice deplasarea peretelui n
ambele sensuri pe directia prinderii, calculate conform (6) ;
iii. Pentru fiecare dintre mecanismele de rsturnare, cu fortele si excentricittile determinate la ii,
se calculeaz:
- momentul de rsturnare (M
r
);
- momentul de stabilitate (M
st
).
Pentru calculul momentului de stabilitate nu se iau n considerare fortele de legtur datorate
frecrii iar efectul favorabil al ncrcrilor permanente va fi redus cu 10%.
Raportul ntre momentul de stabilitate si momentul de rsturnare defineste gradul de asigurare al
peretelui la stabilitate.
r
st
st , 3
M
M
R =
Capacitatea de rezistent a prinderilor depinde de:
- rezistenta piesei de prindere la rupere sau la smulgere;
- rezistenta peretelui la eforturile concentrate din zona de ancorare.
Calculul rezistentei de proiectare a prinderilor se face conform anexei E (E.2.3.1).
Pentru starea limit ultim (ULS), momentul capabil al sectiunii transversale a peretelui la rupere
din compresiune excentric perpendicular pe plan se poate calcula acceptnd diagrama de
eforturi de compresiune dreptunghiular, cu valoarea de proiectare egal cu 0,85 f
d
(neglijnd

49
rezistenta la ntindere a zidriei). Aceast situatie de echilibru implic acceptarea unei stri
avansate de fisurare a peretelui.Pentru evaluarea capacittii unui perete la actiunea seismic
perpendicular pe plan n starea limit ultim (ULS), se poate lua n considerare formarea liniilor
de rupere pe trasee compatibile cu geometria si conditiile de fixare pe contur ale peretelui.
Raportul dintre momentul capabil al sectiunii transversale a peretelui si momentul ncovoietor
maxim produs de forta seismic perpendicular pe plan defineste capacitatea de rezistent a
peretelui
perp max,
cap
rez , 3
M
M
R =
1.4.5. ncadrarea cldirilor cu pere(i structurali din zidrie n clase de risc seismic
Stabilirea riscului seismic pentru o anumit construc(ie se face prin ncadrarea acesteia
ntr-una din urmtoarele patru clase de risc:
Clasa R
s
I, din care fac parte constructiile cu risc ridicat de prbusire la cutremurul de proiectare
corespunztor strii limit ultime;
Clasa R
s
II, n care se ncadreaz constructiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot
suferi degradri structurale majore, dar la care pierderea stabilittii este putin probabil;
Clasa R
s
III, care cuprinde constructiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta
degradri structurale care nu afecteaz semnificativ siguranta structural, dar la care degradrile
nestructurale pot fi importante;
Clasa R
s
IV, corespunztoare constructiilor la care rspunsul seismic asteptat este similar celui
obtinut la constructiile proiectate pe baza prescriptiilor n vigoare.
Criteriile pentru ncadrarea cldirilor n clasa de risc seismic sunt prezentate la 8.2. (P100-3)
Peretii structurali din zidrie pentru care, sub actiunea seismic perpendicular pe plan,
indicatorul R
3,st
, , este mai mic dect 1,3 se consider nesiguri. Pentru acesti pereti, lucrrile de
interventie pentru asigurarea stabilittii sunt obligatorii indiferent de clasa de risc pentru actiunea
seismic n planul peretilor.
Pentru peretii structurali care au R
3,st
1,3 ncadrarea n clase de risc n raport cu actiunea
seismic perpendicular pe plan se face pe baza indicatorului R
3,rez
, utiliznd tabelul 1.10

50
ncadrarea cldirilor cu pereti structurali din zidrie n clase de risc n raport cu actiunea seismic
n planul peretilor se face n conformitate cu tabelele 1.8.-1.10., utiliznd indicatorii R
1
R
3

calculati conform prevederilor de mai sus.
1.5. Stabilirea clasei de risc a construc(iilor
Rezultatele verificrilor reprezint elementele esentiale care fundamenteaz evaluarea final
privind starea de sigurant fat de actiunile seismice. Aceasta se defineste global prin
vulnerabilitatea constructiei, raportul de evaluare urmnd s ncadreze constructia examinat ntr-
o clas de vulnerabilitate asociat cutremurului de proiectare (clasa de risc).
Evaluarea sigurantei seismice si ncadrarea n clasele de risc seismic se face pe baza a 3 categorii
de conditii care fac obiectul investigatiilor si analizelor efectuate n cadrul evalurii. Pentru
orientarea n decizia final privitoare la siguranta structurii (inclusiv la ncadrarea n clasa de risc
a constructiei) si la msurile de interventie necesare, msura n care cele 3 categorii de conditii
sunt ndeplinite este cuantificat prin intermediul a 3 indicatori. Acestia sunt:
- gradul de ndeplinire al condiiilor de alctuire seismic, notat cu R1, exprima gradul de
ndeplinire a conditiilor de conformare structurale, de alctuire a elementelor structurale si a
regulilor constructive pentru structuri care preiau efectul actiunii seismice.
- gradul de afectare structural, notat cu R2, care exprim proportia degradrilor structurale
produse de actiunea seismic si de alte cauze.
- gradul de asigurare seismic, notat cu R3 reprezint raportul ntre capacitatea si cerinta
structural seismic, exprimat n termeni de rezistent n cazul folosirii metodologiilor de nivel
1 si 2 sau n termeni de deplasare n cazul utilizrii metodologiei de nivel 3. Acest indicator se
determin pentru ULS.
Indicatorul R1 ia valori pe baza punctajului atribuit fiecrei categorii de conditii de alctuire dat
n lista specific tipului de structur analizat din anexa corespunztoare tipului de material
structural folosit. Sunt stabilite 4 domenii ale scorului realizat de constructia analizat, asociate
cu cele 4 clase de risc seismic, n limita unui punctaj maxim R1 max = 100, corespunztor unei
constructii care ndeplineste integral toate categoriile de conditii de alctuire. Cele 4 intervale
distincte ale valorilor R1 sunt date n tabelul 1.8.
Tabelul 1.8. Valorile R1 asociate claselor de risc seismic
Clasa de risc seismic
I II III IV
Valori R1
< 30 30 60 61 95 96 100

51
Indicatorul R2 ia valori pe baza punctajului atribuit diferitelor categorii de degradri structurale
si nestructurale dat n lista specific tipului de constructie analizat, din anexa corespunztoare
materialului structural utilizat.
Si n cazul acestui indicator sunt stabilite 4 intervale ale scorului realizat de constructia analizat,
asociate celor 4 clase de risc seismic, n limita unui punctaj maxim R2 max =100, corespunztor
unei constructii cu integritatea neafectat de degradri.
Cele 4 domenii distincte ale valorilor R2 sunt date n tabelul 1.9.
I II III IV
Valori R2
< 40 40 70 71 95 96 100
Indicatorul R3 evidentiaz capacitatea de rezistent si de deformabilitate a structurii n raport cu
cerintele seismice. Modul de evaluare al gradului de asigurare seismic depinde de metodologia
de evaluare, dup cum urmeaz:
(a) Metodologia de nivel 1
Raportul R3 se estimeaz n termeni de rezistent prin:
R
3
= v
adm
/q v
med

n care:
vadm-valoarea de referint admisibil a efortului unitar tangential n elementele verticale.
Valoarea vadm se d n anexele B, C si D pentru elemente de beton, armat, otel si, respectiv
zidrie.
vmed-efortul unitar tangential mediu calculat conform P100-06, 4.3.7.2(6).
q-factorul de reducere corespunztor structurii,
(b) Metodologia de nivel 2
Se determin valorile individuale R3j, pentru fiecare din elementele structurale. Pe baza valorilor
obtinute se stabileste ponderea elementelor structurale cu cedare fragil, cu precdere a
elementelor verticale aflate n aceast situatie, raportul ntre rezistentele elementelor verticale si
cele ale elementelor orizontale si se estimeaz mecanismul structural probabil de disipare al
energiei seismice.
Aceste informatii constituie elemente esentiale n estimarea sigurantei seismice a structurii si
pentru ncadrarea constructiei ntr-o anumit clas de risc.
Indicatorul R3 la nivelul structurii se determin aproximativ cu relatia:

52
R3=L V
Rdj
/ (LV*
Ed j
)/q
j

n care:
VRd j-forta tietoare capabil a elementului vertical j, (sau proiectia pe orizontal a efortului
axial, n diagonalele de contravntuire). Valorile VRd j introduse n relatie sunt cele
corespunztoare mecanismului de cedare al elementului (dup caz ncovoiere sau fort tietoare)
V*Ed j-forta tietoare n elementul j, obtinute pe baza valorilor din spectrul de rspuns neredus
q
j
-factorul de reducere atribuit elementului pe baza mecanismului potential de rupere al acestuia
(valoare dat din anexele B, C, D pentru structuri din beton armat, otel, respectiv, zidrie).
Pentru elementele cu cedare fragil V*Edj / q se nlocuieste cu valoarea rezultat din echilibrul
pe mecanismul de plastificare.
(c) Metodologia de nivel 3
Indicatorul R3 se determin n acest caz n termeni de deplasare, cu expresia:
R3 = ds/du
Unde:
ds-deplasarea lateral impus structurii de cutremurul de proiectare, pentru starea limit ultim,
la nivelul ales, de regul la vrful constructiei
du-deplasarea lateral ultim (capabil) a structurii, la acelasi nivel.
Cu caracter orientativ, ncadrarea constructiei n clase de risc n baza valorilor R3 se face
(inmultind valorile obtinute cu 100), conform tabelului 1.10.
I II III IV
Valori R
3
(%)
< 35 36 65 66 90 91 100
1.6. Con(inutul raportului de evaluare
Raportul de evaluare va contine o sintez a procesului de evaluare, care s conduc si la decizia
de ncadrare a constructiei n clase de risc seismic. Aceast sintez va cuprinde, la nivel minimal:
a) Datele istorice referitoare la epoca constructiei si la nivelul codurilor de proiectare aplicate,
dac este cazul.
b) Datele generale care s descrie conditiile seismice ale amplasamentului si sursele potentiale de
hazard.
c) Datele privitoare la sistemul structural si la ansamblul elementelor nestructurale. Se vor face
aprecieri globale, calitative privind abilitatea sistemului structural de a rezista la actiuni seismice.
d) Descrierea strii constructiei n momentul evalurii. Se vor face referiri la comportarea
constructiei la eventuale cutremure pe care le-a suportat cldirea si identificarea efectelor
acestora asupra cldirii. Se vor evidentia, dac este cazul, degradrile produse de alte actiuni,

53
cum sunt cele produse de actiunile climatice, tehnologice, tasrile diferentiale sau cele rezultate
din lipsa de ntretinere a cldirii.
e) Rezultatele investigatiilor de diferite tipuri pentru determinarea rezistentelor materialelor (a
valorilor proiectate, a valorilor realizate si a valorilor efective n prezent).
f) Stabilirea valorilor rezistentelor pe baza crora se fac verificrile, pe baza nivelului de
cunoastere dobndit n urma investigatiilor (prin aplicarea factorilor de ncredere, CF).
g) Precizarea obiectivelor de performant selectate n vederea evalurii constructiei.n cazuri
deosebite sau la solicitarea beneficiarului se pot avea n vedere si obiective suplimentare.
h) Alegerea metodologiei (sau a mai multor metodologii) de evaluare si a metodelor de calcul
specifice acesteia.
i) Efectuarea procesului de evaluare care cuprinde toate grupurile de operatii indicate.
Completarea listei de conditii privind alctuirea de ansamblu si de detaliu si a listei privind starea
de integritate a constructiei. Calculul structural seismic si verificrile de sigurant cu stabilirea
indicatorilor R1, R2 si R3.
j) Sinteza evalurii si formularea concluziilor constructiei n clase de risc seismic. Propuneri de
solutii de interventie.
Valorile celor trei indicatori, msuri ale performantei seismice asteptate a constructiei, trebuie
considerate numai scoruri orientative n decizia de ncadrare a constructiei ntr-o anumit clas
de risc seismic. Faptul c valoarea unui anumit indicator (admitnd c este apreciat drept criteriul
critic din toate cele trei, pentru constructia considerat) se nscrie ntr-un anumit interval de
valori, asociat unei anumite clase de risc, nu conduce automat la ncadrarea cldirii n clasa
respectiv.
Decizia privind ncadrarea cldirii ntr-o anumit clas de risc trebuie s fie rezultatul unei
analize complexe a ansamblului conditiilor de diferite naturi. Investigatiile efectuate au scopul de
a identifica verigile slabe ale sistemului structural si deficientele semnificative ale elementelor
nestructurale. Odat identificate, aceste deficiente trebuie ierarhizate din punctul de vedere al
efectelor potentiale asupra stabilittii structurii n cazul atacului unui cutremur puternic si al
riscului de pierdere a vietii oamenilor si de vtmare a acestora, sau a pagubelor materiale.
n aceste aprecieri, expertul trebuie s evalueze, n primul rnd, elementele vitale pentru
siguranta structural la seism care prezint deficiente majore si capacitate insuficient fat de
cerintele de diferite naturi, s precizeze ponderea acestora n ansamblul structurii si s estimeze
marja de insecuritate. Cunoasterea mecanismului de cedare probabil al unei structuri este
esential pentru aprecierea corect att a rspunsului seismic potential al constructiei, ct si
pentru alegerea potrivit a solutiei de interventie.
Identificarea, chiar aproximativ, a mecanismului de rupere este posibil ntr-un numr redus de
cazuri pentru constructiile vechi, care sunt si cele mai vulnerabile. Motivele pot fi diferite:
absenta unei structuri bine definte pentru preluarea fortelor laterale, lipsa datelor care s permit
evaluarea comportrii structurii n domeniul postelastic (de exemplu, la cldirile de beton armat,
datele referitoare la lungimile de ancorare si nndire ale armturilor, la armarea transversal n
zonele critice), riscul necontrolabil al unor ruperi fragile prin actiunea fortei tietoare etc. Din
acest motiv, evaluarea corect a performantei probabile a constructiei trebuie s se bazeze pe o
analiz cuprinztoare si pe o judecat inginereasc a tuturor conditiilor de alctuire, a corelatiei
ntre efectele acestora, operatii care reclam competenta nalt si experienta deosebit.

54
2. PROPRIETATILE ZIDRIILOR
In conformitate cu codul CR6-2006, zidariile sunt caracterizate de urmatoarele proprietati
mecanice, de deformabilitate, fizice si de durabilitate.
2.1. Propriet(ile mecanice ale zidriei
2.1.1. Tipuri de elemente pentru zidrie
Pentru executarea zidriilor se pot utiliza orice elemente pentru zidrie corespunztoare normelor
europene asimilate n Romnia (SR EN) :
elemente pentru zidrie ceramice document normativ de referint SR EN 771-1;
elemente pentru zidrie din silico-calcar - document normativ de referint SR EN 771-2;
elemente pentru zidrie din beton (cu agregate obisnuite sau usoare) - document normativ de
referint SR EN 771-3;
elemente pentru zidrie din BCA - document normativ de referint SR EN 771-4;
elemente pentru zidrie din piatr artificial - document normativ de referint SR EN 771-5;
elemente pentru zidrie din piatr cioplit document normativ de referint SR EN 771-6;
Deasemeni pot fi folosite elemente pentru zidrie din sticl (crmizi presate din sticl cu goluri)
fabricate avand la baza documentul normativ de referint STAS 10690-89.
Elementele pentru zidrie produse n mod curent n Romnia se ncadreaz n standardele de
referinta mentionate dup cum urmeaz:
crmizi ceramice pline (document normativ de referint SR EN 771-1):
* elemente HD: element de argil ars cu densitate aparent, n stare uscat, mare > 1000
Kg/m
3
, utilizat pentru zidrii neprotejate si protejate (exemplu: 240 x 115 x 63 mm);
crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale (document normativ de referint SR EN
771-1):
* elemente HD: element de argil ars cu densitate aparent, n stare uscat, mare >
1000 Kg/m
3
, utilizat pentru zidrii neprotejate si protejate (exemple: 240 x 115 x 88, 240 x 115 x
138, 290 x 140 x 88, 290 x 140 x 138, 290 x 240 x 138, 290 x 240 x 188, 365 x 180 x 138)
* elemente LD: element de argil ars cu densitate aparent, n stare uscat, mic <
1000 Kg/m
3
, utilizat pentru zidrii protejate;
elemente pentru zidrie din beton cu agregate obinuite (document normativ de referint
C14/1-94) (exemplu : 240 x 290 x 138);

55
elemente pentru zidrie din beton cu agregate uoare (document normativ de referint SR
EN 771-3 Elemente pentru zidrie din beton cu agregate uoare);
elemente pentru zidrie din beton celular autoclavizat (document normativ de referint SR
EN 771-4 Elemente pentru zidrie din beton autoclavizat); (exemple: 240 x 300 x 600, 200 x
240 x 600, 150 x 300 x 600
elemente pentru zidrie din piatr natural cioplit prelucrat (document normativ de
referint SR EN 771-6 Elemente pentru zidrie din piatr natural).

2.1.2. Gruparea elementelor de zidarie n func(ie de nivelul de ncredere al propriet(ilor
mecanice
Elementele pentru zidrie se clasific n dou clase, n functie de probabilitatea de nerealizare a
rezistentei la compresiune specificat de productor, conform conditiilor specificate la 1.3.3. din
CR6.
1. Gruparea n func(ie de caracteristicile geometrice
Elementele pentru zidrie se grupeaz n func(ie de valorile urmtorilor parametri
geometrici:
volumul golurilor (% din volumul brut);
volumul fiecrui gol (% din volumul brut);
grosimea minim a peretilor interiori si exteriori (mm);
grosimea cumulat a peretilor interiori si exteriori pe fiecare directie (% din dimensiunea
elementului pe directia respectiv). lund ca document normativ de referint EN 1996-1-1-1
(EC6)
Gruparea elementelor pentru zidrie n functie de caracteristicile geometrice se utilizeaz pentru:
determinarea rezistentei la compresiune a zidriei;
stabilirea domeniului si conditiilor de utilizare pentru elementele respective conform
Codului P100-1/2006, CR6-2006.
Elementele pentru zidrie men(ionate se ncadreaz n grupe, n func(ie de caracteristicile
geometrice men(ionate), dup cum urmeaz:
Grupa 1
crmizi ceramice pline 240 x 115 x 63 , document normativ de referint SR EN 771-1;
crmizi ceramice cu goluri rotunde de uscare, document normativ de referint SR EN
771-1;

56
blocuri cu goluri din beton usor cu volumul golurilor 25% , document normativ de
referint SR EN 771-4.
blocuri pline din beton celular autoclavizat, document normativ de referint SR EN 771-
4.
Grupa 2
crmizi ceramice pline cu goluri dreptunghiulare de uscare, document normativ de
referint SR EN 771-1;
crmizi si blocuri ceramice cu goluri verticale, document normativ de referint SR EN
771-1;
blocuri cu goluri din beton usor cu volumul golurilor cuprins ntre 25% 50% , document
normativ de referint SR EN 771-4;
blocuri cu goluri din beton obisnuit cu volumul golurilor cuprins ntre 25% 50% ,
document normativ de referint SR EN 771-3.
Elementele pentru zidrie cu goluri verticale ncadrate avand ca document de referint EN 1996-
1-1-1 n grupa 2, pot fi folosite, n conditiile de proiectare si de executie stabilite prin CR6-2006
si prin Codul P100-1/2006, numai dac respect urmtoarele cerinte geometrice:
volumul golurilor 50% din volumul total;
grosimea pere(ilor exteriori t
e
15 mm;
grosimea pere(ilor interiori t
i
10 mm;
pere(ii verticali interiori sunt realiza(i continuu pe toat lungimea elementului.
n conditiile specifice de proiectare si executie stabilite prin prezentul Cod si prin Codul P100-
1/2006, pentru elementele structurale si nestructurale din zidrie, pot fi folosite si alte elemente
ncadrate avand ca document de referint EN 1996-1-1-1 (EC6) n grupa 2: crmizi si blocuri
din argil ars cu goluri verticale cu geometrie special (cu pereti subtiri -grupa 2S) care
ndeplinesc urmtoarele conditii:
geometria blocului respect urmtoarele cerinte:
volumul golurilor 50% din volumul blocului;
grosimea peretilor exteriori 11 mm t
e
< 15 mm;
grosimea peretilor interiori 6 mm t
i
<10 mm;
peretii verticali interiori sunt realizati continuu pe toat lungimea
elementului.

57
legea constitutiv - a zidriei este de tip elasto-plastic cu ductilitate limitat (fig. 2.3.)
2. Gruparea n func(ie de profila(ia exterioar a elementului
Din punct de vedere al profilului fetelor exterioare, elementele pentru zidrie folosite n mod
curent n Romnia, se clasific dup cum urmeaz:
elemente cu toate fetele plane (fr amprente sau profilatie; cu/fr cavitate interioar de
prindere);
elemente cu locas de mortar;
elemente cu locas de mortar si amprente suplimentare pentru mortar;
elemente cu profilatie "nut si feder".
Folosirea elementelor cu diferite profilatii, altele dect cele cu toate fetele plane, din productia
intern si din import, se va face n conformitate cu prevederile reglementrilor specifice, n
conditiile stabilite la 1.1.(10) din CR6-2006 si n Codul P100-1/2006.

2.1.3. Rezisten(a la compresiune a elementelor pentru zidrie
Rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidrie va fi definit, lund ca document
normativ de referint SR EN 771-1:2003, ca rezistent medie, cu urmtoarele precizri
obligatorii:
productorul va declara dac rezistenele individuale la compresiune, nregistrate pe
toate epruvetele ncercate sunt mai mici dect 80% din valoarea declarat, pentru toate
elementele cu volum > 0.010 m
3
;
productorul va declara dac elementul este de clasa I sau de clasa II-a, conform
definiiilor date;
Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie, utilizat pentru determinarea
rezistenelor de proiectare la compresiune i forfecare, va fi rezistena la compresiune
standardizat, f
b
., care reprezint rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie
transformat n rezistena la compresiune a unui element pentru zidrie uscat n aer,
echivalent avnd 100 mm lime x 100 mm nlime.
n cazul n care rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidrie, determinat prin ncercri
conform reglementrilor specifice, este declarat de productor ca rezistent medie, lund ca
document normativ de referint SR EN 771/1 6, aceast valoare va fi convertit n rezistent
standardizat la compresiune, pentru a se tine seama de nltimea si ltimea elementelor de
zidrie, prin multiplicarea cu un factor , stabilit conform tabelului 2.1a.

58
Factorul de transformare Tabelul 2.1a
nl(imea
elementului
pentru zidrie (mm)
Cea mai mic dimensiune orizontal a
elementului pentru zidrie (mm)
50 100 150 200 250
40 0,80 0,70 - - -
50 0,85 0,75 0,70 - -
65 0,95 0,85 0,75 0,70 0,65
100 1,15 1,00 0,90 0,80 0,75
150 1,30 1,20 1,10 1,00 0,95
200 1,45 1,35 1,25 1,15 1,10
250 1,55 1,45 1,35 1,25 1,15
Pentru elementele pentru zidrie produse n mod curent n Romnia, mentionate , valorile
factorului si valorile rezistentei standardizate f
b
sunt date n tabelul 2.1b. pentru elemente din
argil ars si din beton obisnuit si usor si n tabelul 2.1c pentru elemente din BCA.
Factorul de transformare yi valori f
b
pentru elemente de argil ars
yi de beton obiynuit sau uyor produse curent n Romnia Tabelul 2.1b
Element pentru zidrie Factor

f
med

(N/mm
2
)
10 7.5
Crmizi ceramice pline 240x115x63 mm 0.81 8.1 6.1
Crmizi si blocuri ceramice cu goluri verticale - 240x115x88 mm
290x240x138 mm
0.92 9.2 6.9
Crmizi si blocuri ceramice cu goluri verticale - 240x115x138 mm 1.12 11.2 8.4
Crmizi si blocuri ceramice cu goluri verticale - 290x140x88 mm 0.87 8.7 6.5
Crmizi si blocuri ceramice cu goluri verticale - 290x140x138 mm
290x240x188 mm
Blocuri cu goluri din beton obisnuit si usor, 290x240x188 mm
1.07 10.7 8.0
Factorul de transformare yi valori f
b
pentru elemente de beton celular autoclavizat
produse curent n Romnia Tabel
2.1c
Element pentru zidrie Factor

f
med
(N/mm
2
)
5 4 3.5
Blocuri mici pentru zidrie din B.C.A. 1.10 5.5 4.4 3.8
Atunci cnd rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidrie este declarat de productor
ca rezistent caracteristic, aceasta va fi transformat n rezistent medie echivalent, utiliznd
un factor de conversie bazat pe coeficientul de variatie al rezistentelor comunicat de productor
n documentele de nsotire a produsului. Rezistenta medie echivalent va fi convertit apoi n
rezistent standardizat, f
b
, prin intermediul coeficientului .
Rezisten(a la compresiune a elementelor pentru zidrie este definit prin dou valori, dup
pozi(ia for(ei de compresiune n raport cu fa(a de pozare:

59
normal pe fata de pozare f
b
;
paralel cu fata de pozare n planul peretelui f
bh
(compresiune pe capete).
Valorile minime ale celor dou rezisten(e la compresiune ale elementelor pentru zidrie
(f
b
,f
bh
) care pot fi folosite la elementele structurale yi nestructurale ale cldirilor din
Romnia sunt date n Codul P100-1/2006.
Zidria cu rosturi verticale umplute parial sau neumplute i zidria cu rosturi ntrerupte (cu
mortarul aplicat numai pe pereii exteriori ai elementelor pentru zidrie cu goluri verticale) nu
poate fi folosit n prezent n Romnia deoarece lipsesc date suficient de sigure privind
comportarea acestora la aciunea seismic.
Zidria cu rosturi verticale tip "nut i feder/lamb i uluc", indiferent de tipul i dimensiunile
elementelor pentru zidrie, va fi utilizat numai pentru elemente nestructurale, i numai n
conformitate cu prevederile din prezentul Cod i din Codul P100-1/2006.
a). Rezisten(a unitar caracteristic la compresiune a zidriei
Rezisten(a unitar caracteristic la compresiune a zidriei, f
k
, va fi determinat pe baza
rezultatelor ncercrilor pe probe din zidrie, lund ca document normativ de referint SR EN
1052-1.
Cnd nu exist date ale ncercrilor, rezistenta unitar caracteristic la compresiune f
k
a zidriei
realizat cu mortar pentru utilizare general (G), pentru ncrcri normale pe planul rosturilor
orizontale, va fi calculat, n functie de rezistentele unitare la compresiune ale elementelor pentru
zidrie si a mortarului, cu relatia:
0.30
m
0.70
b k
f f K f = == = unde:
K - constant care depinde de tipul elementului pentru zidrie si de tipul mortarului;
f
b
= f
med
- rezistenta la compresiune standardizat a elementului pentru zidrie, pe directia
normal pe rosturile orizontale, n N/mm
2
definit lund ca document normativ de referint SR
EN 771-1 4;
f
m
- rezistenta medie la compresiune a mortarului, n N/mm
2
;
Pentru zidriile executate cu elementele fabricate curent n Romnia -vezi 3.1.1.(2) din CR6- si
cu mortar pentru utilizare general (G), valorile K, stabilite lund ca document normativ de
referint EN 1996-1-1 , sunt urmtoarele:
Valorile coeficientului K pentru zidrie cu elementele fabricate n Romnia si mortar pentru
utilizare general (G) sunt date in tab. 2.2.

60
Tabelul 2.2.
Tipul elementului pentru zidrie Coef. K
Crmizi ceramice pline 0.50
Crmizi si blocuri ceramice cu goluri verticale 0.45
Blocuri cu goluri din beton obisnuit si usor 0.50
Blocuri mici de zidrie din b.c.a. 0.50
Pentru elementele pentru zidrie provenite din import din trile care au adoptat documentul
normativ de referinta EN 1996-1-1 se vor folosi valorile K date n acesta.
Formula de calcul al valori f
k
poate fi folosit pentru determinarea rezistentei caracteristice la
compresiune a zidriei numai dac sunt satisfcute toate conditiile specificate n continuare:
rezistenta elementului pentru zidrie f
b
75 N/mm
2
;
rezistenta mortarului satisface conditiile f
m
20 N/mm
2
si f
m
2f
b
;
zidria este alctuit n conformitate cu prevederile din prezentul Cod;
coeficientul de variatie a rezistentei elementelor pentru zidrie este 25%;
toate rosturile zidriei sunt umplute cu mortar;
grosimea zidriei este egal cu ltimea sau lungimea elementului pentru zidrie, astfel
nct nu exist rost de mortar paralel cu fata peretelui pe toat lungimea acestuia sau pe orice
portiune din perete (figura 2.1a); n cazul n care exist rost de mortar paralel cu fata peretelui
(figura 2.1b) valoarea rezultat din relatie se reduce cu 20%.


61

Figura 2.1. Alctuirea zidriei
(a) Fr rost de mortar paralel cu planul peretelui (b) Cu rost de mortar paralel cu planul peretelui

n absenta unor date obtinute conform normelor, rezistenta caracteristic la compresiune,
perpendicular pe rosturile orizontale, a zidriei cu crmizi pline din argil ars, pentru care =
0.81, si mortare pentru utilizare general (G), va fi luat din tabelul 2.3a.
Rezisten(a caracteristic la compresiune (f
k
n N/mm
2
) a zidriilor cu crmizi pline din
argil ars 240 x 115 x 63 mm Tabelul 2.3.a
Rezistenta
crmizii f
med

(N/mm
2
)
Tesere Rezistenta medie a mortarului
(N/mm
2
)
M10 M5 M2.5 M1
10.0 fig.4.1a 4.30 3.50 2.85 2.15
fig.4.1b 3.45 2.80 2.30 1.75
7.5 fig.4.1a 3.50 2.85 2.30 1.75
fig.4.1b 2.80 2.30 1.85 1.40
5.0 fig.4.1a 2.65 2.15 1.75 1.35
fig.4.1b 2.10 1.70 1.40 1.05
Pentru zidriile executate cu alte elemente produse n Romnia, valoarea caracteristic a
rezistentei la compresiune se determin prin nmultirea valorilor din tabelul 2.3.a, n functie de
modul de tesere, cu urmtorii coeficienti de corectie:
f

= 0.95 pentru elementele cu goluri verticale cu dimensiunile:
- 240 x 115 x 88 mm
- 240 x 115 x 138 mm

62
- 290 x 240 x 138 mm
f

= 1.10 pentru elementele cu goluri verticale cu dimensiunile:
- 240 x 115 x 138 mm
- 290 x 140 x 138 mm
- 290 x 240 x 188 mm
f

= 1.22 pentru elemente cu goluri din beton obisnuit si usor:
- 290 x 240 x 188 mm
Pentru zidriile executate cu blocuri din BCA valoarea rezistentei caracteristice la compresiune
se va lua din tabelul 2.3.b.

Rezisten(a caracteristic la compresiune (f
k
n N/mm
2
) a zidriilor cu blocuri din BCA
fabricate n Romnia Tabelul 2.3.b
Rezistenta
blocului
f
med

(N/mm
2
)
Rezistenta medie a
mortarului
f
m
(N/mm
2
)
M5 M2.5 M1
5.0 2.65 2.15 1.65
4.0 --- 1.85 1.40
3.5 --- 1.70 1.30

Rezisten(a caracteristic la compresiune, pe direc(ie paralel cu rosturile orizontale, poate fi
determinat deasemeni cu aceiasi relatie, n care:
f
bh
rezistenta la compresiune standardizat a elementului pentru zidrie pe directie
paralel cu rostul orizontal;
factorul de transformare din tabele va fi luat 1.0;
pentru elementele pentru zidrie din grupa 2, coeficientul K din tabel va fi multiplicat cu
0,5;
pentru elementele pentru zidrie din grupa 2S coeficientul K din tabel va fi multiplicat cu
0.4.

b). Rezisten(a unitar de proiectare la compresiune a zidriei
Rezistenta unitar de proiectare la compresiune a zidriei se va determina cu relatia

63
M
k
f
z
m
d
f x = == =
unde:
m
z
coeficientul conditiilor de lucru;
f
k
rezistenta caracteristic la compresiune a zidriei;

M

- coeficientul de sigurant al materialului, in consecinta conditiilor de control al
calitati productiei de materiale(elemente/mortar) si a executiei:
Pentru calculul la starea limit ultim (ULS), cu ncrcrile din gruparea fundamental yi
din gruparea special, n cazul zidriilor cu elemente pentru zidrie din clasa I yi mortar de
uz general pentru zidrie (G) -mortar performant sau de re(et-, n condi(ii de control
normal, valoarea de referin( a coeficientului par(ial de siguran( pentru zidrie se va lua

M
= 2.2.
Pentru calculul la starea limit ultim (ULS), cu efectele ncrcrilor din toate gruprile
stabilite conform Codului CR0 - 2005, n cazul zidriilor alctuite cu elemente pentru
zidrie clasa II yi/sau cu mortare preparate la yantier, pentru care nu sunt satisfcute toate
cerin(ele din documentul normativ de referin( SR EN 998-2:2004 dar sunt satisfcute
cerin(ele din normativul de referin( C17-82, n condi(ii de control normal, valoarea de
referin( a coeficientului par(ial de siguran( pentru zidrie se va lua
M
= 2.5.
Sunt considerate condi(ii de control normal al execu(iei dac:
lucrrile sunt supravegheate, n mod permanent, de un responsabil tehnic
cu execu(ia atestat conform legii;
proiectantul urmreyte/controleaz, n mod ritmic, desfyurarea
lucrrilor;
responsabilul tehnic al beneficiarului verific, n mod permanent,
calitatea materialelor yi modul de punere n oper;
se efectueaz toate verificrile preliminare yi n etape intermediare luand
ca referential reglementrile n vigoare: C56-86, CP 012-07, etc.
Pentru calculul la starea limit ultim (ULS), cu efectele ncrcrilor din toate gruprile
stabilite n Codul CR0 - 2005, pentru zidriile alctuite din orice clas de elemente pentru
zidrie yi /sau de mortare, n condi(ii de control redus, valoarea de referin( a coeficientului
par(ial de siguran( pentru zidrie se va lua
M
= 3.0.

64
Sunt considerate condi(ii de control redus al execu(iei dac:
lucrrile nu sunt supravegheate, n mod permanent, de un responsabil tehnic
cu execu(ia atestat conform legii;
proiectantul nu controleaz dect rar sau foarte rar execu(ia lucrrilor;
reprezentantul tehnic al beneficiarului nu verific sistematic calitatea
materialelor yi modul de punere n oper;
nu se efectueaz verificri preliminare yi n etape intermediare (cu excep(ia
fazelor determinante) luand ca documente normative de referinta: C56-86, NE 012-99, etc .
Pentru cldirile din zidrie care fac obiectul Codului CR6, proiectantul, executantul yi
investitorul asigura toate condi(iile necesare pentru efectuarea activit(ilor de control
normal astfel nct nivelul de siguran( realizat la execu(ie s fie cel proiectat (care rezult
prin utilizarea coeficien(ilor
M
= 2.2 yi/sau
M
= 2.5).
Controlul redus va fi luat n considerare la proiectare (prin utilizarea coeficientului
M
=
3.0), numai la cererea special a investitorului, consemnat n tema de proiectare, yi numai
n condi(iile acceptate prin Codul P100-1/2006.
Valorile coeficien(ilor par(iali de siguran(
M
yi ale coeficien(ilor condi(iilor de lucru m
pentru celelalte materiale (beton, o(el, lemn) se vor lua conform prevederilor din
reglementrile specifice n vigoare.

c). Coeficien(ii condi(iilor de lucru pentru zidrie
Valorile coeficientului conditiilor de lucru "m
z
" pentru elementele structurale si nestructurale din
zidrie, se vor lua, diferentiat n raport cu starea limit care se verific, dup cum urmeaz:
Pentru verificrile la starea limit ultim (ULS)
m
z,ULS
= 1.0 - pentru toate cazurile, cu excep(ia celor men(ionate n continuare;
m
z,ULS
= 0.85 - pentru elementele cu aria sec(iunii transversale < 0.30 m
2
;
m
z,ULS
= 0.85 - pentru zidriile executate cu mortar de ciment (fr adaos de var),
pentru rezisten(a de calcul la compresiune;
m
z,ULS
= 0.75 - idem, pentru rezisten(ele de calcul la ntindere din ncovoiere,
forfecare n lungul rostului orizontal yi eforturi principale de ntindere;
m
z,ULS
= 1.25 - pentru verificarea rezisten(ei elementelor n cursul execu(iei.
Pentru verificrile la starea limit de serviciu (SLS)

65
m
z,SLS
= 1.0 - pentru toate cazurile cu excep(ia celor men(ionate n continuare;
m
z,SLS
= 2.0 - pentru elementele cu tencuial obiynuit;
m
z,SLS
= 1.5 - pentru elementele cu tencuial hidroizolatoare care lucreaz sub ac(iunea
presiunii hidrostatice;
m
z,SLS
= 1.2 - pentru elementele cu tencuial decorativ yi la construc(ii cu finisaje de
calitate superioar;

2.1.4. Rezisten(a zidriei la forfecare n rost orizontal
a). Rezisten(a unitar caracteristic a zidriei la forfecare n rost orizontal
Rezisten(a unitar caracteristic ini(ial la forfecare a zidriei - sub efort unitar de
compresiune egal cu zero -, f
vk0
, va fi obtinut din rezultatele ncercrilor pe zidrie efectuate
avand ca document normativ de referinta SR EN 1052-3:2003.
Dac nu sunt disponibile rezultate obtinute, valorile pentru rezistenta caracteristic initial la
forfecare a zidriei executat cu mortar pentru zidrie pentru utilizare general (G), f
vk0,
n
N/mm
2
, vor fi luate din tabelul 2.4.
Rezisten(a unitar caracteristic ini(ial la forfecare a zidriei (f
vk0
) n N/mm
2
, Tabelul 2.4.
Elemente pentru zidrie Rezistenta medie a mortarului f
m
(N/mm
2
)
M10 M5, M2.5 M1
Ceramice 0.30 0.20 0.10
Beton obisnuit sau usor 0.20 0.15 0.10
Beton celular autoclavizat --- 0.15 0.10
Rezistenta unitar caracteristic la forfecare a zidriei, f
vk
, realizat cu mortar pentru zidrie
pentru utilizare general (G), cu toate rosturile umplute, se va lua egal cu cea mai mic dintre
valorile:
Pentru elemente pentru zidrie din grupa 1
f
vk
= f
vk0
+0,4
d

f
vk
= (0,034 f
b
+0.14
d
)
Pentru elemente pentru zidrie din grupa 2
f
vk
= f
vk0
+0,4
d

f
vk
= 0,9 (0,034 f
b
+0,14
d
)
unde:
f
vk0
- rezistenta unitar caracteristic initial la forfecare, conform tabelului 4.3;

66

d
- efortul unitar de compresiune perpendicular pe planul de forfecare n peretele de zidrie, n
sectiunea considerat, corespunztor ncrcrilor de proiectare;
f
b
- rezistenta standardizat la compresiune a elementelor pentru zidrie.
Pentru zidriile executate cu elemente pentru zidrie din grupele 1 si 2 valorile rezistentei
caracteristice la forfecare f
vk
(n N/mm
2
) se vor lua din tabelele 2.5.a si 2.5.b. Pentru zidriile
executate cu elemente din BCA din grupa 1, valorile rezistentelor caracteristice la forfecare n
rost orizontal se vor lua din tabelul 2.5.c.
Rezisten(a unitar caracteristic la forfecare n rost orizontal f
vk
a zidrie cu elemente
pentru zidrie din argil ars din grupa 1 Tabelul 2.5.a
f
b

N/mm
2

Mortar
Efort unitar de compresiune
d
(N/mm
2
)
0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0
10.0 M10 0.340 0.368 0.382 0.396 0.410 0.424 0.438 0.452 0.466 0.480
M5/2.
5
0.240 0.280 0.320 0.360 0.400
M1 0.140 0.180 0.220 0.260 0.300 0.340 0.380 0.420 0.460
7.5 M10 0.269 0.283 0.297 0.311 0.325 0.339 0.353 0.367 0.381 0.395
M5/2.
5
0.240 0.280
M1 0.140 0.180 0.220 0.260 0.300
5.0 M5/2.
5
0.184 0.198 0.212 0.226 0.240 0.254 0.268 0.282 0.296 0.310
M1 0.140 0.180


67
vk
a zidriei
cu elemente pentru zidrie din argil ars din grupa 2, Tabelul 2.5.b
f
b

N/mm
2

Mortar
d
(N/mm
2
)
0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0
10.0 M10 0.319 0.332 0.345 0.358 0.371 0.384 0.397 0.410 0.423 0.436
M5/2.5 0.240 0.280 0.320
M1 0.140 0.180 0.220 0.260 0.300 0.340 0.380
7.5 M10 0.243 0.256 0.269 0.282 0.295 0.308 0.321 0.334 0.347 0.360
M5/2.5 0.240
M1 0.140 0.180 0.220 0.260
5.0 M5/2.5 0.166 0.179 0.192 0.205 0.218 0.231 0.244 0.257 0.270 0.283
M1 0.140
vk
a zidriei
cu elemente pentru zidrie din beton celular autoclavizatTabelul 2.5.c
f
b

N/mm
2

Mortar
d
(N/mm
2
)
0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0
5.0 M5/2.
5
0.184 0.198 0.212 0.226 0.240 0.254 0.268 0.282 0.296 0.310
M1 0.140 0.180
4.0 M5/2.
5
0.150 0.164 0.178 0.192 0.206 0.220 0.234 0.248 0.262 0.276
M1 0.140
3.5 M5/2.
5
0.133 0.147 0.161 0.175 0.189 0.203 0.217 0.231 0.245 0.259
M1
b). Rezisten(a unitar de proiectare a zidriei la forfecare n rost orizontal
Rezistenta unitar de proiectare a zidriei la forfecare n rost orizontal, f
vd
, se va calcula cu
formula:

68
M
vk
z vd
f
m f

= == =
n care:
coeficientul de sigurant pentru material
M

se va lua la fel ca si la solicitarea de
compresiune.;
coeficientul conditiilor de lucru m
z
se va lua la fel ca si la solicitarea de compresiune.;

2.1.5. Rezisten(a la ntindere din ncovoiere perpendicular pe planul zidriei
n cazul solicitrii la ncovoiere, produs de forte perpendiculare pe planul zidriei, vor fi luate
n considerare rezistentele corespunztoare urmtoarelor situatii de rupere:
rezistenta la ncovoiere dup un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, f
x1
;
rezistenta la ncovoiere dup un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale, f
x2
.

Figura 2.2: Ruperea zidriei ncovoiate perpendicular pe planul peretelui
(a) Plan de rupere paralel (b) Plan de rupere perpendicular
cu rosturile orizontale, f
x1
pe rosturile orizontale, f
x2

a).Rezisten(ele unitare caracteristice la ntindere din ncovoiere perpendicular pe planul
zidriei
Rezistentele unitare caracteristice la ntindere din ncovoiere ale zidriei, f
xk1
si f
xk2
, vor fi
obtinute din rezultatele ncercrilor pe zidrie .

69
n cazul n care nu sunt disponibile date experimentale valorile rezistentelor unitare caracteristice
la ncovoiere ale zidriei, cu toate rosturile complet umplute, realizat cu mortar pentru zidrie
pentru utilizare general (G), f
xk1
si f
xk2
, n N/mm
2
, se vor lua din tabelul 2.6..
Rezisten(e unitare caracteristice la ncovoiere perpendicular pe planul zidriei, Tabelul 2.6.

Tipul elementelor
Rezistenta medie a
mortarului
M10
*
,M5 M2.5
f
xk1
f
xk2
f
xk1
f
xk2
Argil ars, pline sau cu
perforatii verticale
0.240 0.480 0.180 0.360
Beton celular autoclavizat 0.080 0.160 0.065 0.130
*
Mortarul M10 nu se foloseyte pentru elemente cu f
med
= 5 N/mm
2
yi pentru elemente din
BCA
n cazul zidriilor cu rosturi verticale de tip "nut si feder", rezistentele caracteristice la ncovoiere
f
xk1
si f
xk2
vor fi declarate de productor.
b). Rezisten(ele unitare de proiectare la ntindere din ncovoiere perpendicular pe planul
zidriei
Rezisten(ele de proiectare la ntindere din ncovoiere, perpendicular pe planul peretelui ale
zidriei se vor calcula cu formulele:
M
1 xk
z 1 xd
f
m f
=
M
2 xk
z 2 xd
f
m f
=
n care
coeficientul de sigurant pentru material,
M

, se va lua la fel ca si la solicitarea de
compresiune.;
coeficientul conditiilor de lucru, m
z
, se va lua la fel ca si la solicitarea de compresiune.;

2.2. Propriet(i de deformabilitate ale zidriei.
2.2.1. Rela(ia efort unitar deforma(ie specific ( - )
Pentru calculul rezistentei sectiunilor elementelor structurale si nestructurale din zidrie, se
foloseste o lege (relatia efort unitar - deformatie specific) de tip elasto-plastic cu ductilitate
limitat si fr rezistent la ntindere, care poate avea una dintre urmtoarele forme:
liniar - parabolic;

70
parabolic - dreptunghiular;
dreptunghiular.

Figura 2.3 Rela(ia efort-deforma(ie pentru zidria solicitat la compresiune axial

Pentru simplificarea relatiilor de calcul, n Codul CR6-2006, se foloseyte rela(ia - de form
dreptunghiular, cu precizrile care sunt date n text pentru fiecare caz n parte.
Valoarea deformatiei specifice ultime (
uz
) se va lua dup cum urmeaz:
pentru elemente din argil ars din grupa 1 :
uz
= 3.0;
pentru elemente din argil ars cu goluri verticale din grupa 2 :
uz
= 2.0;
pentru elemente din argil ars cu goluri verticale din grupa 2S: valoarea
uz
va fi declarat de
productor ;
pentru elemente din BCA :
uz
= 2.0
pentru elemente cu goluri din beton obisnuit:
uz
= 3.0
pentru elemente cu goluri din beton usor:
uz
= 2.0

2.2.2. Modulul de elasticitate al zidriei
2.2.2.1. Modulul de elasticitate longitudinal

71
Pentru calculul deformatiilor longitudinale ale elementelor structurale si nestructurale din zidrie
simpl se folosesc, n functie de situatia de proiectare respectiv, urmtoarele valori ale
modulului de elasticitate longitudinal:
modulul de elasticitate secant de scurt durat, E
z
;
modulul de elasticitate de lung durat, E
z,ld
.
a). Modulul de elasticitate secant de scurt durat E
z.
n absenta valorilor determinate conform (2), modulul de elasticitate secant de scurt durat al
zidriei nearmate (E
z
), executat cu elemente pentru zidrie din grupele 1 si 2, cu mortar pentru
zidrie pentru utilizare general (G), cu toate rosturile complet umplute cu mortar, va fi luat din
tabelul 2.7., n functie de rezistenta caracteristic a zidriei la compresiune f
k
.
Valorile modulului de elasticitate secant de scurt durat al zidriei (E
z
), Tabelul 2.7.

Tipul calculului
(situa(ia de proiectare)
Zidrie cu
elemente din
argil ars
sau din beton
Zidrie cu
elemente
din BCA
Stabilirea caracteristicilor
dinamice
1000 f
k
850 f
k

Deforma(ii n ULS 500 f
k
400 f
k

Deforma(ii n SLS (numai
pentru sisteme static
nedeterminate)
800 f
k
650 f
k

n cazul zidriei simple cu armturi n rosturile orizontale valorile E
z
stabilite ca mai sus
vor fi majorate cu 10%.
Modulul de elasticitate echivalent de scurt durat al zidriei confinate (ZC) yi al zidriei
cu inim armat (ZIA) se va calcula cu rela(ia
b z
b b z z
) ZIA ( ZC
I I
I E I E
E
+
+
=
unde
E
z
si E
b
- modulii de elasticitate longitudinali ai zidriei si betonului;
I
z
si I
b
- momentele de inertie ale sectiunilor de zidrie si de beton,
calculate n raport cu axele principale de inertie ale peretelui.
n cazul zidriei confinate si cu armturi n rosturile orizontale (ZC+AR), valorile date de
rela(ia (4.7) se vor majora cu 10%.

b). Modulul de elasticitate de lung durat E
z,ld


72
Se va determina din valoarea modulului secant de scurt durat E
z
, redus conform
rela(iei (4.8), pentru a (ine cont de efectele curgerii lente,:
+
=
1
E
E
z
ld , z

unde

- coeficientul final de curgere lent dat n tabelul 4.9.

2.2.2.2. Modulul de elasticitate transversal
Modulul de elasticitate transversal, G
z
, pentru zidria nearmat, cu elemente pentru zidrie din
toate grupele (1, 2, 2S), se determin cu relatia:
G
z
= 0.4 E
z

unde
E
z
- modulul de elasticitate secant de scurt durat, cu valorile corespunztoare situatiei de
proiectare respective;
n lipsa unor date mai exacte, stabilite prin ncercri, modulul de deformatie transversal
echivalent pentru peretii de zidrie confinat (ZC) si peretii de zidrie cu inim armat (ZIA) se
va calcula cu relatia:
G
ZC(ZIA)
= 0,40 E
ZC(ZIA)

2.3. Propriet(ile fizice ale zidriei
Urmtoarele proprietti fizice ale zidriei sunt relevante pentru obiectul Codului:
curgerea lent;
variatiile de volum datorate modificrilor umidittii;
dilatarea termic.
Valorile de proiectare ale acestor proprietti trebuie s fie determinate prin ncercri.
n absenta unor date mai exacte, valorile de proiectare respective vor fi luate, orientativ, n
limitele indicate n tabelul 2.8.
Valorile principalelor propriet(i fizice ale zidriei Tabelul 2.8.
Tipul elementului
pentru zidrie
Coeficientul de
curgere lent
final

Valoarea ultim
de umflare la
umiditate sau
contractia
mm/m
Coeficientul de
dilatare termic,
tz
, 10
-6
/1
o
C

73
Domeniul de variatie (valoare de referint)
Ceramice
(*)
0,5 1,5 -0,2 +1,0 4 8 (5 x 10
-6
)
Beton greu si piatr
artificial
1,0 2,0 -0,6 0,1 6 12
Beton cu agregate
usoare
1,0 3,0 -1,0 0,2 8 12
Beton celular
autoclavizat
1,0 2,5 -0,4 +0,2 7 9 (8 x 10
-6
)

2.4. Durabilitatea zidriei
2.4.1. Generalit(i
Cldirile din zidrie vor fi proiectate astfel nct s aib durabilitatea necesar pentru a fi utilizate
n conformitate cu cerintele si cu durata de exploatare stabilite prin tema de proiectare, n
conditiile specifice ale mediului nconjurtor.
2.4.2. Clasificarea condi(iilor de mediu nconjurtor
2.4.2.1. Condi(ii de microclimat de expunere
La proiectarea cldirilor din zidrie vor fi luate n considerare conditiile de microclimat la care va
fi expus zidria n timpul exploatrii.
Pentru stabilirea conditiilor de microclimat de expunere ale zidriei, se va tine seama si de:
efectul finisajelor si al placajelor de protectie;
modul n care detaliile de finisaj mpiedic mentinerea/acumularea apei pe fatade.
Conditiile de microclimat de expunere a zidriei terminate se ncadreaz n clase de expunere,
definite dup cum urmeaz:
MX1 mediu ambiant uscat;
MX2 expus la umiditate sau umezire;
MX3 expus la umezire cu cicluri de nghet-dezghet;
MX4 expus la aer saturat de sare, apa de mare sau alte ape cu sruri;
MX5 mediu ambiant chimic agresiv;
Pentru determinarea clasei de expunere se vor lua n considerare:
factorii climatici specifici ai amplasamentului:
- ploaia si zpada;
- actiunea simultan a vntului cu ploaia;
- variatiile de temperatur;
- variatiile umidittii relative;

74
severitatea expunerii la umezire;
expunerea la cicluri nghet/dezghet;
prezenta compusilor/substantelor chimice care, n contact cu apa, pot conduce la reactii
care afecteaz integritatea zidriei.

2.4.3. Durabilitatea componentelor zidriei
2.4.3.1. Elemente pentru zidrie
Elementele pentru zidrie vor fi suficient de durabile pentru a rezista, n conditiile relevante de
expunere, pe toat durata de exploatare proiectat a cldirii.
n cazul zidriilor aparente se vor respecta prevederile documentului normativ de referinta SR
EN 771-1 privind conditiile de folosire a elementelor pentru zidrie n functie de densitatea
acestora.
2.4.3.2. Mortar
Mortarul pentru zidrie va fi suficient de durabil pentru a rezista, n conditiile relevante de
microclimat de expunere, pe toat durata de exploatare proiectat a cldirii si nu va contine
componenti care pot avea efect duntor asupra propriettilor sau durabilittii mortarului, otelului
sau altor materiale cu care se afl n contact.
2.4.3.3. O(el pentru armturi
Otelul pentru armturi, nglobat n beton sau n mortar, va fi suficient de durabil, astfel c, atunci
cnd este pus n oper n conditiile prevzute la capitolul 8, s reziste la conditiile locale de
expunere pe toat durata de exploatare proiectat a cldirii.
Pentru asigurarea durabilittii se va folosi otel pentru beton armat (otel carbon), protejat prin
msurile date n continuare, sau otel rezistent la coroziune.
Pentru clasa de expunere MX1, otelul poate fi neprotejat (cu exceptia zidriei de placaj).
Pentru clasele de expunere MX2 si MX3, protectia otelului se poate realiza prin:
nglobare n mortar sau beton;
galvanizare;
acoperire cu rsini epoxidice;
sau printr-o combinatie a acestor procedee.
Protectia armturilor prin nglobare n mortar trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii:
tipul si marca minim a mortarului vor fi:

75
- mortar de ciment-var M5 - pentru ncperi cu umiditate relativ interioar
permanent a aerului 60%;
- mortar de ciment cu adaos de plastifianti M10 - pentru ncperi cu umiditate relativ
interioar permanent a aerului > 60%;
acoperirea lateral cu mortar a barelor dispuse n rosturile orizontale va fi 20 mm la
peretii care se tencuiesc ulterior si 35 mm la peretii care rmn netencuiti; grosimea stratului de
protectie va fi sporit pn la 45 mm n cazul peretilor care trebuie s rmn netencuiti (zidrie
aparent sau de placaj), n conditiile de expunere MX4 si MX5;
zidria va fi tencuit cu mortar M2.5.
Protectia armturilor din elementele de confinare prin nglobare n beton se asigur prin
prevederea n proiecte a unui strat de acoperire minim a crui grosime va corespunde cerintelor
din documentul normativ de referinta STAS 10107/0-90, Art.6.1.
Protectia prin galvanizare se va realiza cu o acoperire de zinc de minimum
900 g/ m
2
sau cu o acoperire de zinc de minimum 60 g/m
2
completat cu o acoperire cu rsin
epoxidic cu grosime medie recomandat 100 m.

Otelul va fi galvanizat dup fasonare.

2.4.3.4. Durabilitatea betoanelor
Pentru betoanele care intr n alctuirea cldirilor de zidrie se vor avea n vedere prevederile
generale referitoare la durabilitate prezentate in documentul normativ de referinta STAS
10107/0-90, NE 012-99 si msurile specifice din prezentul Cod.
2.4.3.5. Straturi de rupere a capilarit(ii-hidroizolatii
Straturile pentru ruperea capilarittii vor avea durabilitatea corespunztoare tipului de cldire la
care se utilizeaz si conditiilor de mediu respective; ele vor fi alctuite din materiale care s nu
poat fi strpunse la utilizare si vor fi capabile s reziste la eforturile mecanice fr s favorizeze
producerea condensului.
Straturile pentru ruperea capilarittii pot fi realizate din :
materiale plastice;
tencuieli hidrofuge.
2.4.3.6. Elemente de legtur pentru pere(i
Elementele de legtur pentru pereti si prinderile lor vor fi capabile s reziste la actiunea
relevant a mediului nconjurtor si la miscrile relative ntre straturi. Ele vor avea rezistent la
coroziune corespunztoare mediului n care sunt utilizate.

76
Elementele de ancorare ale placajelor din zidrie sau ale stratului exterior al fatadelor ventilate
(cu gol de aer) vor fi executate din otel inoxidabil.

2.4.3.7. Eclise, scoabe yi corniere
Eclisele, ancorele, scoabele si cornierele nglobate n zidrie vor avea rezistent la coroziune
corespunztoare conditiilor de mediu n care sunt utilizate. Protectia acestora se va realiza cu
orice procedeu recunoscut n practica curent pentru conditii de mediu similare.

2.4.4. Durabilitatea zidriei aflat sub nivelul terenului
Zidria aflat sub nivelul terenului va fi proiectat astfel nct s nu fie afectat defavorabil de
conditiile terenului sau va fi protejat n mod corespunztor.
n acest scop:
se vor lua msuri pentru a proteja zidria de efectele umezelii provenite din contactul cu
pmntul, mai ales mpotriva propagrii umidittii prin capilaritate;
n cazul n care, prin studiul geotehnic efectuat pe amplasament, se constat c terenul
contine substante chimice care pot afecta integritatea si durabilitatea zidriei, aceasta va fi
proiectat din materiale rezistente la aceste substante sau va fi protejat corespunztor (de
exemplu, cu tencuieli rezistente la actiunile chimice respective).

77
3. CALCULUL CLDIRILOR CU PERETI
STRUCTURALI DIN ZIDRIE

3.1. Principii generale de calcul
Zidria este un material neomogen, anizotrop si caracterizat de comportare inelastic chiar pentru
niveluri reduse de solicitare. Realizarea unui model mathematic de calcul care s ia n
considerare toate aceste particularitti si, n acelasi timp, s poat fi aplicat cu usurint n
proiectarea curent este practic imposibil.
Pentru proiectarea structurilor cldirilor curente, definite in Codul CR6 si P100-2006,
determinarea eforturilor si deformatiilor n elementele de zidrie, se poate face utiliznd un
model de calcul, suficient de precis, bazat pe urmtoarele ipoteze simplificatoare:
zidria este un material presupus omogen, izotrop si cu rspuns elastic pn n stadiul ultim;
caracteristicile sectionale ale peretilor de zidrie se determin pentru sectiunea brut
(nefisurat);
pentru aplicatiile curente, rezultatele calculelor obtinute prin modelele bazate pe ipotezele de
mai sus, se afecteaz cu factori de corectie stabiliti astfel nct s se obtin o concordant ct mai
bun cu datele rezultate din ncercri.
Modelul de calcul pentru determinarea eforturilor sectionale si a rezistentei de proiectare a
peretilor (elementelor) de zidrie trebuie s reprezinte n mod adecvat propriettile de rezistent,
de rigiditate si de ductilitate ale ntregului sistem structural.

3.2. Calculul structurilor la ncrcri verticale
3.2.1. Modelul de calcul pentru ncrcri verticale
Peretii structurali din zidrie sunt elemente verticale ale suprastructurii cldirii care preiau, n
principal, ncrcrile de tip gravitational aduse de plansee si le transmit terenului de fundare prin
intermediul infrastructurii.
Pentru calculul sub actiunea ncrcrilor verticale, peretii structurali sunt considerati console
rezemate la nivelul planseului peste subsol (n cazul cldirilor cu subsol) sau la fata superioar a
fundatiilor (n cazul cldirilor fr subsol).
Peretii din zidrie pot fi solicitati, simultan cu ncrcrile verticale, si de ncrcri orizontale, cu
caracter local, care actioneaz perpendicular pe planul peretelui:
ncrcri din actiunea cutremurului, pentru toti peretii structurali si nestructurali;

78
ncrcri date de presiunea vntului, pentru peretii exteriori din elevatia cldirii;
ncrcri date de mpingerea pmntului, pentru peretii de contur de la subsol (aceste
ncrcri vor include si eventualele suprasarcini pe terenul din imediata vecintate a cldirii);
forte datorate mpingerilor produse de bolti, arce, sau sarpante;
ncrcri de exploatare (mobiler sau echipamente/instalatii suspendate pe console,
mpingerea oamenilor n spatii aglomerate, etc).
Modelul de calcul trebuie s tin seama de:
particularittile modului de aplicare a ncrcrilor verticale;
excentricittile corespunztoare momentelor ncovoietoare produse de ncrcrile
orizontale perpendiculare pe planul peretelui;
zveltetea peretelui.

3.2.2. Metode de calcul pentru ncrcri verticale
3.2.2.1.Determinarea for(elor axiale de compresiune n pere(ii structurali
Forta axial de compresiune ntr-o sectiune de calcul a unui perete structural se compune din:
suma ncrcrilor aplicate pe zonele aferente ale planseelor aflate peste nivelul sectiunii
de calcul;
greutatea proprie a portiunii de perete aflat peste nivelul sectiunii de calcul
n cazul planseelor alctuite din plci de beton armat care transmit ncrcrile pe dou directii,
indiferent de tehnologia de realizare (monolit, prefabricat din panouri mari, mixt- predale cu
suprabetonare), peretii preiau ncrcrile aplicate pe portiunile de plac aferente, determinate de
bisectoarele unghiurilor formate de laturile plcilor (l
1
l
2
).
Aceste ncrcri se consider uniform distribuite pe lungimea peretelui respectiv la care, n cazul
peretilor cu goluri de usi si/sau ferestre, se adaug cte din ltimea golurilor care mrginesc
peretele.
n cazul peretilor n form complex T,L,I, se consider c, prin legtura creat prin teserea
zidriei sau prin stlpisorii de beton de la intersectii sau ramificatii, se realizeaz o distributie
uniform a intensittii fortelor de compresiune pe ntreaga suprafat a peretelui (figura 3.1a)

n cazul planseelor de beton armat care descarc pe o singur directie (fsii pline sau cu goluri)
sau n cazul planseelor cu grinzi metalice sau din lemn, se consider c ncrcrile se transmit

79
att peretilor pe care acestea reazem ct si zonelor active la compresiune ale peretilor
transversali (tlpilor) (figura 3.1b).

Figura 3.1. ncrcri verticale pe peretii structurali date de plansee
(a) Planseu din beton armat monolit (b) Planseu din elemente liniare (beton, otel, lemn)
Pentru ncrcrile concentrate sau pentru ncrcrile distribuite aplicate numai pe anumite zone
ale peretelui se admite c repartizarea eforturilor n perete se face dup linii nclinate la 30
o
fat
de vertical ca n figura 3.2a . n cazul peretilor cu goluri traseul de descrcare se modific
conform figurii 3.2b.

Figura 3.2. ncrcri verticale concentrate pe pere(ii structurali
(a) Cazul curent (b) Devierea traseului de descrcare n vecintatea golurilor
n situatiile curente se admite c rezultanta ncrcrilor verticale se aplic n centrul de greutate al
sectiunii active a peretelui. n cazul n care distanta dintre centrul de greutate al ncrcrilor
verticale si centrul de greutate al sectiunii orizontale a peretelui este relativ important (cazul
cldirilor cu balcoane/bowindow-uri cu deschideri mari, dispuse pe o singur latur a cldirii, de
exemplu) si dac efectul excentricittilor nu se echilibreaz pe ansamblul structurii, este necesar
s se evalueze eforturile suplimentare rezultate din aceast situatie.


80

Figura 3.3. ncrcri verticale excentrice pe peretii structurali

3.2.2.2. Determinarea excentricit(ilor de aplicare a ncrcrilor verticale
n cldirile din zidrie, ncrcrile verticale aduse de plansee, considerate, de regul, c se
transmit ctre fundatii ca forte axiale n pereti, sunt asociate, n realitate, unor excentricitti care
provin din mai multe surse:
alctuirea constructiv a structurii, care poate implica deviatii ale fluxului fortelor
verticale de la un nivel la altul;
existenta unor imperfectiuni de executie, inevitabile n anumite limite - n practica
curent, n ceea ce priveste geometria structurii, omogenitatea materialelor structurii, pozitiile
relative ale subansamblurilor/elementelor structurii;
efectele unor ncrcri cu caracter local, de intensitate mai mic, dar nu neglijabil, dect
cea a ncrcrilor permanente sau a fortelor seismice.
Efectele acestor excentricitti se concretizeaz n momente ncovoietoare suplimentare, care
solicit peretele perpendicular pe planul de rezistent/rigiditate maxime si care, n anumite
conditii, pot periclita rezistenta si stabilitatea peretelui.
n calculele curente de dimensionare/verificare, efectele excentricittilor, din toate categoriile
mentionate mai sus, se introduc prin coeficienti de reducere a capacittii teoretice de rezistent
calculat pentru ncrcrile "ideal" axiale.

3.2.2.3. Excentricit(i provenite din alctuirea structurii.

81
Excentricittile provenite din alctuirea structurii se produc n zonele n care se produce
transferul fortelor verticale de la un etaj la altul si se datoreaz :
suprapunerii excentrice pe vertical a peretilor la etajele adiacente;
rezemrii excentrice a planseelor pe perete;
rezemrii pe perete a unor plansee cu deschideri si ncrcri diferite.
Momentele ncovoietoare rezultate din excentricittile mentionate, variaz liniar pe nltimea
peretelui ntre valoarea maxim la partea superioar a peretelui si zero, la partea inferioar a
peretelui.

Figura 3.4. Excentricitti provenite din alctuirea structurii
pentru ncrcarea orizontal din vnt, p
h
este forta uniform distribuit, aferent fsiei
respective;
pentru ncrcrile orizontale din cutremur, p
h
este forta medie pe nltimea etajului
respective, calculat conform Codului P 100-1/2006, Cap.10

Figura 3.5. Model simplificat de calcul pentru ncrcri perpendiculare pe planul peretelui la
cldiri etajate

82
Excentricitatea datorat tuturor ncrcrilor verticale aplicate peste nivelul de calcul, provenit
din modul de alctuire a structurii, se determin cu relatia:
2 1
2 2 1 1
N N
d N d N
+
+
=
i0
e
unde:
N
1
ncrcarea transmis de peretele de la etajul superior;
d
1
excentricitatea cu care este aplicat ncrcarea N
1
;
N
2
- ncrcrile aduse de planseul/planseele care reazem direct pe perete;
d
2
excentricittile cu care sunt aplicate ncrcrile N
2
.

3.2.2.4. Excentricit(i datorate imperfec(iunilor de execu(ie (excentricitate accidental)
Excentricitatea accidental a fortelor verticale (e
a
) poate fi cauzat de urmtoarele categorii de
imperfectiuni de executie:
deplasarea relativ a planurilor mediane ale peretilor de la dou niveluri adiacente;
abaterile de la valoarea nominal a grosimii peretilor;
abaterile de la pozitia vertical a peretelui;
neomogenitatea materialelor.
n calcule, excentricitatea accidental se va introduce cu cea mai mare dintre valorile:
cm 0 . 1
30
t
e
a
=
cm 0 . 1
300
h
e
et
a
=
unde:
t - grosimea peretelui;
h
et
- nltimea etajului.

3.2.2.5. Excentricitatea datorat momentelor ncovoietoare produse de for(ele orizontale
perpendiculare pe planul peretelui
Pentru determinarea excentricittii de calcul, momentele ncovoietoare M
hm(i)
produse de fortele
orizontale din vnt sau cutremur pot fi calculate simplificat cu relatia (6.8) de la 6.4.2. din CR6.
Excentricitatea fortei verticale corespunztoare momentelor M
hm(i)
este dat de relatia

83

2 1
) i ( hm
) i ( hm
N N
M
e
+
=
unde
N
1
- ncrcarea transmis de peretele superior;
N
2
- suma reactiunilor planseelor care reazem pe peretele care se verific

3.3. Calculul capacitati de rezisten(ei de proiectare a pere(ilor de zidrie
3.3.1.Condi(ii generale de calcul
3.3.1.1.Modelul de calcul.

Modelul de calcul pentru determinarea rezisten(ei de proiectare a pere(ilor (elementelor) de
zidrie trebuie s (in seama de:
geometria peretelui;
forma sectiunii transversale;
raportul nltime / grosime;
existenta unor zone slbite (slituri, nise,etc).
condi(iile de rezemare pe contur ale peretelui;
o modul de fixare la nivelul planseelor;
o modul de fixare lateral;
o efectele golurilor asupra conditiilor de rezemare.

condi(iile particulare de aplicare a ncrcrilor;
o excentricittile de aplicare rezultate din alctuirea constructiv;
o excentricittile rezultate din imprecizia de executie (inclusiv din neuniformitatea
propriettilor materialelor);
o efectele ncrcrilor de lung durat.
propriet(ile de rezisten( yi de deformabilitate ale zidriei;
o legea constitutiv a zidriei - ;
o propriettile reologice ale zidriei;
o compatibilitatea deformatiilor specifice ultime ale zidriei si betonului (n cazul
cldirilor din zidrie armat - ZC, ZC+AR, ZIA).
condi(iile probabile de execu(ie.

84
Rezisten(a de proiectare a pere(ilor structurali se determin pentru:
a.) solicitrile sec(ionale datorate sistemelor de for(e care ac(ioneaz n planul median al
peretelui:
forta axial (N
Rd
);
moment ncovoietor (M
Rd
);
fort tietoare (V
Rd
);
fort de lunecare vertical n peretii cu sectiuni compuse (V
Lhd
);
b.) solicitrile sec(ionale datorate for(elor care ac(ioneaz perpendicular pe planul median
al peretelui:
moment ncovoietor n plan paralel cu rosturilor orizontale (M
Rxd1
);
moment ncovoietor n plan perpendicular pe rosturile orizontale (M
Rxd2
).
3.3.1.2. Ipoteze de calcul
Rezisten(a de proiectare a pere(ilor de zidrie se determin n raport cu starea limit
ultim (ULS).
Determinarea eforturilor si deformatiilor din elementele de zidrie, se face pe baza urmtoarelor
ipoteze:
ipoteza sec(iunilor plane;
rezistena la ntindere a zidriei pe direcie perpendicular pe rostul orizontal este
nul;
rela(ia efort unitar - deforma(ie specific este dreptunghiular pentru calculul la
starea limit ultim (ULS)-domeniu elastic;
rela(ia efort unitar deforma(ie specific este triunghiular pentru calculul la
starea limit de serviciu (SLS).

3.3.1.3.Caracteristici geometrice ale sec(iunii orizontale a peretelui
Dimensiunile sectiunii transversale a peretilor de zidrie, folosite pentru calcul, sunt dimensiunile
"nete" (perete netencuit) .
Peretii cu goluri cu dimensiunea maxim 0.2 l
w
pot fi considerati n calcul ca pereti plini, dac
golul este situat n treimea mijlocie a nltimii nivelului iar plinurile de zidrie pn la marginile
peretelui sunt cu cel putin 20% mai mari dect valorile minime .
Golurile din tlpi cu dimensiunea maxim h/4 pot fi neglijate iar golurile cu dimensiune > h/4
vor fi considerate margini ale tlpii.

85

3.3.2. Capacitatea de rezisten(a de proiectare a pere(ilor la for( axial
Grosimea pere(ilor structurali pentru care se aplic prevederile acestui capitol, trebuie s
satisfac urmtoarele cerin(e:
pentru pereti din zidrie armat (ZC, ZC+AR, ZIA): coeficientul de zveltete h
ef
/t 20;
pentru pereti din zidrie nearmat (ZNA): coeficientul de zveltete h
ef
/t 16;
unde h
ef
este nltimea efectiv a peretelui
Pentru peretii din zidrie, nearmat sau armat, solicitati la compresiune axial, deformatia
specific maxim n zidrie (scurtare) se va lua c
max
= -2.
3.3.2.1. Capacitatea de rezisten(a la compresiune a pere(ilor din zidrie nearmat (ZNA) cu
elemente din argil ars
Capacitatea de rezisten(a de proiectare la compresiune centric pentru un element din ZNA
cu sec(iune oarecare, se va determina cu rela(ia
N
Rd

=
i (m)
A f
d

unde:

i(m)
- coeficientul de reducere a rezistentei datorit efectului zveltetei elementului si
efectului excentricittilor de aplicare a ncrcrilor n sectiunile extreme (
i
) si, respectiv, n
sectiunea de la / din nltimea elementului msurat de la baz (
m
);
A - aria sectiunii transversale a elementului;
f
d
- rezistenta de proiectare la compresiune a zidriei.
n cazul peretilor de zidrie cu sectiune dreptunghiular, rezistenta de proiectare la compresiune
centric se calculeaz, de regul, pentru unitatea de lungime a peretelui. Ecuatia devine:
N
Rd
(l) =
i(m)
t f
d

unde:
N
Rd
(l) - rezistenta de proiectare a peretelui dreptunghiular pe unitatea de lungime.

3.3.2.1.1. Determinarea coeficientului de reducere a rezisten(ei
I
-(sus si jos in articulatie)
Coeficientul de reducere a rezistentei n sectiunile de la extremittile peretelui (
i
) - sus yi jos in
articulatie- depinde numai de excentricitatea de aplicare a ncrcrilor si se va determina cu
relatia:

86
t
i
e
2 1
i
= == =
unde
e
i
- excentricitatea de calcul, n raport cu planul peretelui, n sectiunea de la extremitatea
peretelui (sus/jos) n care se face verificarea, calculat cu relatia:
t 05 . 0 e e e e
a hi i 0 i
+ ++ + + ++ + = == =
cu notatiile:
e
i0
- excentricitatea datorat tuturor ncrcrilor aplicate peste nivelul de calcul
e
hi
- excentricitatea datorat fortelor aplicate perpendicular pe planul peretelui -de
exemplu din vint;
e
a
- excentricitatea accidental

3.3.2.1.2.Determinarea coeficientului de reducere a rezisten(ei
m
(pe treimea de mijloc)
Pentru zidriile executate cu elemente din argil ars, cu mortar pentru utilizare general (G), cu
toate rosturile complet umplute, coeficientul de reducere a rezistentei
m
va fi luat din tabelul
6.1, n functie de rapoartele h
ef
/t si e
mk
/t n care e
mk
este excentricitatea de calcul n zona
central a peretelui (la / h
et
, msurat de la baza peretelui) calculat cu relatia:
e
mk
= e
m
+ e
k

n care
a
e
hm
e e
3
2
m
e
0 i
+ ++ + = == =
si
t
m
e
ef
h 002 . 0
k
e

= == =
unde
h
ef
- nltimea efectiv a peretelui
e
i0
- excentricitatea n sectiunea de sus a peretelui
e
hm
- excentricitatea datorat efectului ncrcrilor orizontale, n sectiunea de la / din
nltimea peretelui,
e
a
- excentricitatea accidental determinat;

87
e
k
- excentricitatea datorat curgerii lente;

- coeficientul de curgere lent


88
Valorile coeficientului
m
Tabelul 3.1
Zvelte(ea
h
ef
/t
Excentricitatea relativ e
mk
/t
0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
5 0.89 0.79 0.69 0.59 0.49 0.39
6 0.88 0.78 0.68 0.58 0.48 0.38
7 0.88 0.77 0.67 0.57 0.47 0.37
8 0.86 0.76 0.66 0.56 0.45 0.35
9 0.85 0.75 0.65 0.54 0.44 0.34
10 0.84 0.73 0.63 0.53 0.42 0.32
11 0.82 0.72 0.61 0.51 0.40 0.30
12 0.80 0.70 0.59 0.49 0.38 0.28
13 0.79 0.68 0.57 0.47 0.36 0.26
14 0.77 0.66 0.55 0.45 0.34 0.24
15 0.75 0.64 0.53 0.42 0.32 0.22
16 0.72 0.61 0.51 0.40 0.30 0.20
17 0.70 0.59 0.48 0.38 0.28 0.18
18 0.68 0.57 0.46 0.35 0.25 0.16
19 0.65 0.54 0.44 0.33 0.23 0.14
20 0.63 0.52 0.41 0.31 0.21 0.13
Excentricitatea e
k
poate fi neglijat n cazul zidriilor cu elemente din argil ars.

3.3.2.1.3. Determinarea nl(imii efective a peretelui (h
ef
)
nltimea efectiv a unui perete de zidrie (h
ef
) se stabileste n functie de dimensiunile panoului
(h, l
w
) si de conditiile de legtur ale acestuia cu elementele adiacente (plansee si/sau pereti
perpendiculari).
Pentru a fi considerate reazeme laterale, elementele care mrginesc peretele trebuie s aib
rigiditate comparabil cu cea a peretelui pe care l rigidizeaz.
Un perete din zidrie poate fi considerat rigidizat dac este legat, prin tesere, cu un perete din
zidrie perpendicular care ndeplineste urmtoarele conditii:
lungimea peretelui de rigidizare este 1/5 din nltimea etajului;
grosimea peretelui de rigidizare este din grosimea peretelui care este rigidizat;

89
n cazul n care peretele de rigidizare are goluri n vecintatea peretelui rigidizat,
lungimea acestuia trebuie s ndeplineasc conditiile din figura 3.6.

Figura 3.6. Rigidizarea unui perete cu pereti transversali

Figura 3.7. Rigidizarea peretilor cu pilastri din zidrie
nltimea efectiv (h
ef
) a unui perete de zidrie va fi calculat cu relatia :
h
ef
=
n
h
unde

n
(n = 24) - coeficient care tine seama de conditiile de rezemare pe contur si
de numrul laturilor peretelui care sunt rezemate/rigidizate;
h - nltimea liber a peretelui;
l
w
- lungimea sectiunii orizontale a peretelui.
Coeficien(ii
n
se stabilesc dup cum urmeaz:
. Perete fixat cu planseu de beton armat sau din lemn dispus pe ambele prti:
2
= 0.75
Perete fixat cu planseu de beton armat sau din lemn dispus pe o singur parte
(perete exterior , de exemplu):
i
i
m

90
2
= 1.00
n functie de conditiile de fixare la nivelul planseelor (
2
) coeficientii
3
(pentru perete rigidizat
pe o latur vertical) si
4
(pentru perete rigidizat pe dou laturi verticale) se determin conform
tabelul 3.2
Tabelul 3.2
Valori

2

Valori
3
Valori
4

h 3.5 l
w
h>3.5 l
w h l
w
h > l
w

0.75
2
w
3
l
h
16
12
+
=

h
l
5 . 1
w
3
=
2
w
4
l
h 3
16
12
+
=

h 2
l
w
4
=

1.00
2
w
3
l 3
h
1
1
+
=
2
w
4
l
h
1
1
+
=

3.3.2.2. Capacitatea de rezisten(a la compresiune a pere(ilor din zidrie armat ZC,
ZC+AR,ZIA
Rezistenta peretilor din zidrie armat se va calcula prin transformarea sectiunii mixte ntr-o
sectiune ideal de zidrie folosind coeficientul de echivalent.
Aria de beton armat a stlpisorilor comprimati poate fi nlocuit cu o arie echivalent de zidrie;
coeficientul de echivalent n
ech
se ia egal cu raportul dintre valoarea de baz a rezistentei de
proiectare la compresiune a betonului din stlpisor (f
cd
*) redus cu coeficientul conditiilor de
lucru m = 0.75 si rezistenta de proiectare la compresiune a zidriei (f
d
):

d
*
cd
ech
f
f
75 . 0 n =
Calculul se va conduce apoi ca la 3.3.2.1.
Contribu(ia armturilor din stlpiyori (ZC, ZC+AR) yi din stratul median (ZIA) la
preluarea for(ei de compresiune se va neglija.

3.3.2.3. Capacitatea de rezisten(a a pere(ilor la compresiune local sub efectul ncrcrilor
concentrate


91
Pentru un perete din ZNA, alctuit cu elemente de zidrie din grupa 1, rezistenta de proiectare la
compresiune local datorit ncrcrilor concentrate se va determina cu relatia:
N
Rd,cl
= .A
b.
f
d

1 1.50
Excentricitatea de aplicare a fortei concentrate, fat de planul median al peretelui, nu va depsi
din grosimea t a peretelui.
Forta concentrat trebuie s fie aplicat pe o zidrie cu elemente de grupa 1 .
n cazul n care forta concentrat este aplicat prin intermediul unui cuzinet cu rigiditate
satisfctoare efortul de compresiune sub forta concentrat (
cl
) nu trebuie s depseasc 1.5 f
d
n
cazul elementelor de zidrie din grupele 1 si 2 si f
d
n cazul elementelor de zidrie

din grupa 2S.
NOT.
Se poate considera c un cuzinet cu limea egal cu grosimea peretelui, cu nlimea de 200
mm i cu lungimea de trei ori mai mare dect lungimea pe care este rezemat ncrcarea are
rigiditatea necesar pentru a satisface aceste condiii.

3.3.3. Capacitatea de rezisten(a de proiectare a pere(ilor supuyi la ncovoiere perpendicular
pe planul median
Pentru calculul rezistentelor de proiectare la ncovoiere perpendicular pe planul peretelui de
zidrie (M
Rxd1
si M
Rxd2
) se vor folosi rezistentele de proiectare la ntindere din ncovoiere
perpendicular pe planul zidriei, f
xd1
, f
xd2
, determinate cu relatiile (4.5a) si (4.5b).
Pentru peretii de zidrie confinat si armat n rosturile orizontale, la calculul momentului M
Rxd2

(cu plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale) se va tine seama si de armturile din
rosturile orizontale care sunt ancorate corespunztor n stlpisorii care mrginesc panoul.
Valorile M
Rxd1
si M
Rxd2
(n Nmm) se calculeaz, pentru o band din perete de ltime egal cu
1000 mm, cu relatiile:
M
Rxd1
= W
w
f
xd1

M
Rxd2
= W
w
f
xd2

unde

6
t 1000
W
2
w
= modulul de rezistent al peretelui (mm
3
) ;
t - grosimea peretelui n mm.


92
3.4. Verificarea cerin(elor de rezisten(
3.4.1. Verificarea cerin(ei de rezisten( pentru solicitrile n planul peretelui
Elementele structurale si nestructurale de zidrie vor fi proiectate pentru a avea, n toate
sectiunile, rezistentele de proiectare la eforturi sectionale (N
Rd
, M
Rd
, V
Rd
) mai mari dect
eforturile sectionale de proiectare (N
Sd,
M
Sd
, V
Sd
) rezultate din ncrcrile cele mai defavorabile
din gruprile de ncrcri, lund ca document normativ de referint STAS 10101/OA-77.
N
Sd
N
Rd
M
Sd
, M
Rd
V
Sd
V
Rd

3.4.1.1. Verificarea cerin(ei de rezisten( pentru solicitrile perpendiculare pe planul
peretelui
Cerinta de rezistent la actiunea fortelor perpendiculare pe plan, este ndeplinit dac exist
relatiile:
M
Rxd1
M
Sxd1

M
Rxd2
M
Sxd2

unde
M
Sxd1
si M
Sxd2
sunt momentele ncovoietoare de proiectare datorate fortelor
perpendiculare pe plan
M
Rxd1
si M
Rxd2
sunt rezistentele pe proiectare la ncovoiere perpendicular pe planul
peretelui de zidrie

93
4. CAUZE CARE PRODUC DETERIORAREA STRUCTURILOR DIN ZIDARIE
4.1. Generalitati
Analizand in ansamblu capacitatea de rezistenta a structurilor din zidarie prin prisma cauzelor
care pot produce deteriorarea sub incarcari sau aparitia defectelor, se intalnesc urmatorii factori
esentiali :
modul si masura in care capacitatea de rezistenta a fost asigurata initial, la proiectarea
constructiei, prin conceptia, dimensionarea si alcatuirea acesteia ;
modul in care capacitatea de rezistenta a structurii a fost realizata efectiv la executie
(respectarea proiect, materiale, controlul lucrarilor ascunse etc.) ;
modul in care capacitatea de rezistenta a fost conservata in timp, tinand seama de
influentele si actiunile exterioare intervenite pe parcurs (actiuni seismice, tasari sau rotiri ale
reazemelor, modificari structurale, schimbari de destinatie, conditii de exploatare si intretinere
etc.).
Dintre factorii enumerati mai sus, cel mai important si care se trateaza in continuare este
cel legat de actiuni exterioare, datorita unuia din factorii de mai sus.
Nu se pot neglija insa alte cauze care se adauga la efectul produs de actiunile exterioare,
in multe situatii amplificandu-le efectele, de exemplu :
- la cladiri vechi, miscari seismice anterioare si la care nu au fost executate consolidarile
corespunzatoare ;
- degradarea in timp a materialelor sub solicitari mecanice repetate sau agresive care au
condus la scaderea rezistentelor ;
- modificari ulterioare executiei, prin practicarea dezordonata a unor goluri noi in peretii
structurali, modificarea pozitiei peretilor de compartimentare, schimbari de destinatie a unor
spatii etc. ;
- umplerea unor goluri in pereti fara a lega prin tesere, umplutura de plinuri ;
- infiltratii de apa, din diverse surse, la terenul de fundare, cu consecinta deplasarea
fundatiilor.
Neeluarea in considerare a degradarilor, in timp, are un efect multiplicativ care conduce la
agravarea sigurantei in exploatare a constructiei(fig.4.1).

94

Fig.4.1. Efectul multiplicativ al degradarilor si forma curbei de stare
Pentru stabilirea cauzelor care au condus la avarii, in cadrul examinarii preliminare,
trebuie constatate :
- modelul de fisurare ;
- avariile structurale (elemente portante) ;
- avariile nestructurale (elemente neportante ) ;
- mecanismul de avarie ;
- corelatia dintre avarii si actiunile exterioare ;
- evolutia avariilor ;
- valoarea incarcarilor permanente, temporare si exceptionale.
Modelul de fisurare al elementelor de zidarie urmareste aceiasi caracteristici ca si in cazul
elementelor de beton(fig.4.2).
Avariile au in general urmatoarele cauze exterioare :
degradarea materialelor (imbatranire, agenti atmosferici, umiditate etc.) ;
cresterea incarcarilor de exploatare (schimbare de destinatie, supraetajare) ;
actiuni dinamice (vibratii din trafic, actiuni seismice) ;
evenimente exceptionale (lunecari de teren, explozii, ciocniri, incendii, cutremure in zone
neseismice ;


95

Fig.4.2. Fisuri mecanice tipice la elementele de beton armat
Tipurile de avarii pot fi :
deplasari rigide ;
deformatii (schimbari de configuratie structurala) ;
fisuri sau crapaturi (deplasari relative ale unor parti de constructie).
Cauzele care produc avariile pot demara :
- la nivelul fundatiilor ;
- la nivelul suprastructurii.

96

4.2. Avarii generate de fundatii
Avariile produse de fundatii sunt generate de deplasari ale acestora, in plan:
- orizontal;
- vertical;
- rotiri;

Starea de eforturi si de deformatii din deplasari este reprezentata in fig. 4.34.5.
In plan orizontal , deplasarile sunt caracteristice fundatiilor de suprafata, pe nisip sau soluri
argiloase ca o consecinta a deformatiilor periodice provocate de absorbtia de apa. Aceste
deplasari pot fi :
- longitudinale;
- transversale;
- oblice.
Realizarea unor fundatii de adancime realizate sub forma unor retele de grinzi,
scaderea nivelului apelor freatice sau dispunerea unor grinzi-tiranti etc., pot elimina fenomenul.

In plan vertical, deplasarile pot fi :
- de capat, sau,
- intermediare.

In ambele situatii, deplasarile pot avea loc pe o lungime mica, medie sau mare, predominante
fiind in consecinta eforturile din T sau M, cu o stare de fisurare in suprastructura in conformitate
cu cauza.

97

Fig.4.3a. Deplasari orizontale

98

Fig.4.3b. Deplasari orizontale si verticale

Fig.4.4. Distributia fisurilor din deplasari si rotiri

99

Fig.4.5. Deplasari verticale

Deplasarile verticale sunt cauzate de :

100
- soluri compresibile, mai ales daca sunt soluri argiloase ;
- permeabilitate la apa a terenului ;
- realizarea unor cladiri invecinate, in etape diferite ;
- supraetajare, mai ales daca este partiala ;
- lipsa de omogenitate a terenului de fundatie ;
- alunecari de teren ;
- avarii ale suprastructurii, care conduc la o redistributie a solicitarilor etc.
Avariile maxime sunt semnalate atunci cand o singura parte a constructiei este supusa la
deplasari verticale. La executia unei constructii noi langa una existenta, trebuie acordata o atentie
deosebita evitarii suprapunerii efectelor celor doua fundatii. O fundatie noua adanca, poate evita
acest fenomen.
Deplasarile rigide (fig.4.6), pot sa nu afecteze structura dar modifica pozitia centrului de
greutate, aspectul cladirii etc.

Fig.4.6.Deplasari rigide

4.3. Avarii ale suprastructurii
Se iau in considerare numai avariile independente de deplasarile orizontale sau verticale,
ale fundatiilor.

101
Acestea pot fi cauzate de :
a) tasari ale structurii verticale (deformatii pe verticala) provocand avarii de
continuitate structurala. Acestea apar in zidarii, in functie de :
- caracteristicile mecanice ale mortarului
- numarul. si grosimea rosturilor orizontale
- dimensiunile si forma pietrelor de zidarie
- tehnologia de executie, conditii de mediu etc.
Aceste deformatii pe verticala (longitudinale) au o componenta generala pe cladire
(uniforma) si componente locale, antrenand numai parti din cladire, mai ales la un regim de
inaltime diferit, sau la supraetajari locale ;
b) compresiuni mari, (fig.4.7), care conduc la zdrobirea zidariei si la deformatii
transversale mari. Fenomenul urmareste stadiile de lucru ale unei zidarii comprimate, pana la
colapsul structurii (elementului) ;
c) instabilitate(fig.4.8), fie datorita depasirii P
crt
, fie datorita separarii elementului in
subelemente componente, zvelte, cu un P
crt
cu mult mai mic. Flambajul acestora poate fi dupa o
latura sau mai multe ;
d) impingeri provocate de elemente structurale(fig.4.9), care pot aduce la scoaterea din
plan (vertical sau orizontal) a unor elemente, cu deformatii si deplasari mari ;
e) lipsa legaturilor intre pereti pe verticala sau la intalnirea peretilor, rezultand deplasari,
desprinderi la colturi, intersectii etc. ;
f) actiuni seismice provocate de depasirea capacitatii portante la lunecare (forfecarea) in
rost orizontal, compresiune excentrica respectiv la eforturi principale de intindere(fig.4.10).
Acestea pot produce o stare de fisurare singulara sau combinata alaturi de zone cu zidarie
zdrobita, ruperea legaturilor din pereti, deplasari ale acestora, degradarea legaturilor cu planseele
etc.
Comportarea de ansamblu a constructiei este fundamental influentata de caracterul
legaturilor dintre elementele structurale, structura neimbinata sau imbinata, legaturi care asigura
sau nu asigura comportarea de cutie inchisa, care comporta o rigiditate de ansamblu mult
sporita(fig.4.11,4.12).

102

Fig.4.7. Fisuri din compresiuni

Fig.4.8.a. Comportarea zidariei comprimate
Evolutia fisurilor

103

Fig.4.8.b. Pierderea stabilitatii zidariei comprimate

Fig.4.8.c. Flambajul elementelor din zidarie solicitate la compresiune

104

Fig.4.9. Efectele impingerilor si lipsei legaturilor structurale

Fig.4.10. Avarii din actiuni seismice

105

Avariile produse de una din cauzele de mai sus trebuie reparate-consolidate, urmarindu-se:
- inverventii pentru conservare ;
- reparare-consolidare pentru refacerea capacitatii portante initiale ;
- consolidare pentru marirea capacitatii portante ;
- interventii pentru micsorarea incarcarilor ;
- reproiectare antiseismica ;
- re-constructie.

5. SOLUTII DE CONSOLIDARE A STRUCTURILOR DIN ZIDARIE
5.1. Consideratii generale
Fig.4.12.
Fig.4.11

106
Lucrarile de consolidare a zidariilor se executa pe baza unui proiect de consolidare, elaborat in
urma concluziilor de interventie rezultate din EXPERTIZA TEHNICA.
Consolidarile vor tine cont de :
avariile suferite de toate elementele cladirii ;
rezultatele incercarilor asupra materialelor folosite, atunci cand nu exista
suficiente informatii sau nu sunt certe ;
rezultatele verificarii prin calcul a ansamblului structurii ;
incarcarile suplimentare datorate lucrarilor de consolidare.
Proiectul de consolidare trebuie sa fie OBLIGATORIU verificat/avizat de EXPERTUL
ATESTAT care a intocmit Expertiza Tehnica.
Din punct de vedere constructiv consolidarea zidariilor se poate realiza in urmatoarele modalitati
:
- consolidare prin substituire ;
- consolidare pasiva ;
- consolidare activa ;
- re-construire.
Consolidarea prin substituire, presupune inlocuirea zonelor avariate cu materiale sau elemente
cu performante ridicate. Astfel se utilizeaza inlocuirea zidariei zdrobite sau fisurate cu o zidarie
noua cu mortar de mare rezistenta, sau strepi de beton pe traseul fisurii. Deasemenea se pot
introduce elemente de beton armat care maresc local rezistenta sau intaresc legatura cu pereti
adiacenti.
Consolidarea pasiva are ca scop marirea caracteristicilor materialelor in zone delimitate de
avarii. Se utilizeaza :
- consolidarea prin injectarea de mortar sau beton ;
- consolidarea prin realizarea unei retele de perforatii armate si injectate cu beton ;
- injectare cu rasini epoxidice ; (dezavantaje)
- intarirea locala a zidariei cu elemente de beton armat sau otel ;
- descarcarea unor elemente de zidarie prin suspendare pe o structura independenta.
Consolidarea activa are ca scop introducerea unor elemente active care sa se opuna cauzei care
a produs avaria zidariei. Se utilizeaza sistemele :
- introducerea unor grinzi-tiranti din otel in campul elementelor de zidarie (lateral)

107
- introducerea unor tiranti de otel la baza elementelor care genereaza impingeri in
structura;
- dispunerea de bare de otel in scopul precomprimarii elementelor incovoiate sau
comprimate excentric ;
- confinarea elementelor supuse la sarcini verticale (stalpi), cu piese metalice de contur ;
Reconstruirea elementelor avariate presupune demolarea acestora si refacerea lor in solutie
initiala sau in varianta imbunatatita (materiale, schema statica etc.).
In toate variantele acceptate de proiectant este necesara asigurarea :
- unei suficiente legaturi intre elementele noi introduse in structura ;
- transmiterii sarcinilor gravitationale si orizontale la intregul element nou realizat cu
dirijarea incarcarilor pana la terenul de fundare ;
- minimalizarea dezavantajelor unor solutii prin masuri tehnice si tehnologice adecvate ;
- unor rigiditati uniforme pe nivel, fara salturi bruste si fara a avea diferente semnificative
intre elementele structurale.

5.2. Categoriile yi scopul lucrrilor de interven(ie pentru reducerea riscului seismic al
cldirilor din zidrie

5.2.1. Categorii de lucrri pentru reducerea riscului seismic
Lucrrile pentru reducerea riscului seismic al cldirilor din zidrie se grupeaz n dou categorii
conceptual diferite:
- lucrri de reparaie
- lucrri de consolidare
n functie de amploarea si complexitatea lucrrilor de consolidare acestea se clasific dup cum
urmeaz:
- consolidarea individual, care implic interventii asupra unui numr redus de elemente
structurale cu avarii grave si foarte grave;
- consolidarea de ansamblu a structurii care implic interventii asupra unui numr
mare/totalitatea elementelor structurale si poate fi fcut:
- cu mentinerea sistemului structural existent;
- cu modificarea sistemului structural existent.
5.2.2. Scopul lucrrilor pentru reducerea riscului seismic

108
Lucrrile de reducere a riscului seismic al cldirilor din zidrie au ca scop reducerea urmtoarelor
categorii de risc seismic:
- afectarea sigurantei vietii;
- pierderi importante, directe si indirecte, de valori materiale si culturale.
Amploarea si complexitatea lucrrilor necesare pentru reducerea riscului seismic al cldirilor din
zidrie depinde de:
- starea de avariere a structurii din cauze seismice si neseismice;
- nivelul de vulnerabilitate seismic al structurii, identificat conform P100-3/vol. 1,
anexa D;
- obiectivele de performant stabilite pentru cldire dup reabilitare;
- severitatea actiunii seismice de proiectare la amplasament;
Nivelurile de performant seismic ale structurilor din zidrie care trebuie s fie realizate dup
executarea lucrrilor de interventie se stabilesc n corelare cu obiectivele de performant seismic
pentru cldirea n ansamblu cerute de investitor / utilizator:
- obiective de performant de baz (OPB):
- limitarea degradrilor;
- sigurana vieii;
- obiective de performant superioare (OPS).
Lucrrile de interventie prevzute n acest capitol nu pot evita, n unele cazuri, producerea unor
avarii majore sau ireparabile dar trebuie s elimine situatiile de risc pentru siguranta vietii cum
sunt cele generate de prbusirea peretilor sau cderea de pe reazeme a planseelor.

5.2.2.1. Scopul interveniilor de reparaie
Prin lucrrile de reparaii se urmreste ridicarea nivelului disponibil de sigurant structural la
actiunea seismic, n raport cu un obiectiv/nivel de performant cerut de investitor/utilizator, fr
ca prin aceasta s poat fi depsit nivelul de sigurant initial.
Pentru reducerea riscului seismic pot fi avute n vedere dou niveluri de lucrri de reparaie :
A. Pentru revenirea la nivelul de sigurant disponibil n momentul producerii ultimului
cutremur.
B. Pentru realizarea unui nivel de sigurant apropiat sau egal cu cel initial.

109
Lucrrile de interventie de reparaie se recomand, de regul, pentru cldirile din zidrie putin
afectate, mai ales pentru afectri din cauze neseismice sau pentru structurile cldirilor situate n
zone de seismicitate redus - zonele cu ag_ 0.12g;
Lucrri de interventie de reparaie pot fi necesare si cnd s-au produs degradri limitate (la un
numr redus de elemente) ale propriettilor de rezistent si deformabilitate ale materialelor de
constructie datorit numai actiunilor fizice, chimice si biologice.

5.2.2.2. Scopul interveniilor de consolidare
Lucrrile de interventie de consolidare urmresc eliminarea total sau, dup caz, partial, a
deficientelor care conduc la un nivel de sigurant structural insuficient n raport cu obiectivele
de performant stabilite de investitor / utilizator.
Aceste deficiente pot proveni din:
- defecte de alctuire a ansamblului structurii;
- dimensionarea insuficient si/sau alctuirea necorespunztoare a subansamblurilor
structurale/ elementelor de structur;
- degradarea propriettilor de rezistent si deformabilitate ale materialelor de constructie
datorat actiunilor fizice, chimice si biologice;
- lipsa/insuficienta lucrrilor de ntretinere, reparatie si/sau consolidare
Interventiile de consolidare individual au ca scop eliminarea uneia sau mai multor dintre
eficientele de dimensionare/alctuire identificate la 5.3.1.2.3 pentru un numr redus de
ansambluri/elemente structurale.Interventia de consolidare individual a unui element structural
este precedat, n toate cazurile, de o interventie de tip reparaie pentru restabilirea continuittii
aparente a zidriei.
Interventiile de consolidare de ansamblu au ca scop eliminarea uneia sau mai multor dintre
deficientele de alctuire de ansamblu identificate la 5.3.1.2.2. si include si consolidarea
individual a unui numr important de elemente structurale.

5.3. Alegerea categoriei lucrrilor de interven(ie
5.3.1. Criterii pentru alegerea categoriei lucrrilor de interven(ie
5.3.1.1. Starea de avariere a structurii
Starea de avariere a zidriei din actiunea seismic poate fi ncadrat n urmtoarele clase:
I. Avariere nesemnificativ

110
II. Avariere moderat
III. Avariere grav
IV. Avariere foarte grav
Descrierea strilor de avariere este dat n continuare.
Starea de avariere nesemnificativ a zidriei este descris, orientativ, dup cum urmeaza:
- pereti structurali:
- fisuri orizontale foarte subtiri n rosturile de la baz;
- posibile fisuri diagonale si desprinderi minore la baz;
- spaleti ntre goluri:
- fisuri foarte subtiri / mortar sfrmat n rosturile orizontale de la extremitti (pentru efect
dominant: ncovoiere cu fort axial)
- fisuri cu traseu discontinuu, foarte subtiri /mortar sfrmat n rosturile orizontale si verticale
(fr deplasri); nu sunt fisuri n crmizi (pentru efect dominant: fort tietoare- lunecare n
rosturi);
- fisuri diagonale subtiri n crmizi n < 5% din asize (pentru efect dominant:fort tietoare-
eforturi principale de ntindere).
Starea de avariere moderat a zidriei este descris, orientativ, dup cum urmeaz:
- pere(i structurali:
- fisuri orizontale/mortar desprins la baz si n apropierea acesteia; deplasri 56 mm n
planul de fisurare;
- posibile fisuri nclinate care pornesc de la baz si se extind pe cteva rnduri de
crmid;
- posibile fisuri nclinate n zonele superioare (inclusiv prin crmizi)
- spale(i ntre goluri
- fisuri foarte subtiri / mortar sfrmat n rosturile orizontale de la extremitti si, uneori si
n alte rosturi apropiate de extremitti (pentru efect dominant: ncovoiere cu fort axial)
- fisuri orizontale si sfrmarea mortarului cu deplasarea n plan n lungul fisurii si deschiderea
rosturilor verticale (< 56 mm); rupere n scar cu <5% din asize cu crpturi n crmizi (pentru
efect dominant fort tietoare- lunecare n rosturi);
- fisuri diagonale (<56mm), cele mai multe prin crmizi care ajung la colturi sau n apropierea
acestora, dar fr s se produc zdrobirea zidriei (pentru efect dominant: fort tietoare-eforturi
principale de ntindere).

111
Starea de avariere grav a zidriei este descris, orientativ, dup cum urmeaz:
A. Capacitatea de rezistent nsumat a peretilor cu avarii grave reprezint mai mult de 2025%
din capacitatea de rezistent total a structurii pe una dintre directiile principale de la un etaj sau
B. Numrul spaletilor cu avarii grave reprezint mai mult de 2025% din numrul total al
spaletilor pe una dintre directiile principale de la un etaj.
C. Avariile caracteristice pentru aceast starea de avariere sunt urmtoarele:
- fisuri n rostul orizontal, la baz, < 1012 mm;
- fisuri nclinate extinse pe mai multe asize;
- posibile fisuri nclinate cu deschideri < 1012 mm n partea superioar;
- spale(i ntre goluri:
- fisuri foarte subtiri / mortar sfrmat n rosturile orizontale de la extremitti plus
una/mai multe dintre
- uneori fisuri foarte subtiri / mortar sfrmat si n alte rosturi orizontale apropiate de
extremitti;
- posibil, iesirea din plan sau deplasri n plan (sus/jos)
- crmizi zdrobite la colturi (efect dominant: ncovoiere cu fort axial)
- fisuri orizontale si sfrmarea mortarului cu deplasarea n plan n lungul fisurii si deschiderea
rosturilor verticale (< 1012mm); rupere n scar cu >5% din asize cu crpturi n crmizi (efect
dominant fort tietoare - lunecare n rosturi);
- fisuri diagonale (>6mm), majoritatea prin crmizi; cteva zone zdrobite la colturi si/sau
deplasri mici n lungul sau perpendicular pe planul de fisurare (efect dominant: fort tietoare-
eforturi principale de ntindere).
Starea de avariere foarte grav a zidriei este descris, orientativ, dup cum urmeaz:
A. Capacitatea de rezistent nsumat a peretilor cu avarii foarte grave reprezint mai mult de
1015% din capacitatea de rezistent total a structurii pe una dintre directiile principale de la un
etaj, sau
B. Numrul spaletilor cu avarii foarte grave reprezint mai mult de 1015% din numrul total al
spaletilor pe una dintre directiile principale de la un etaj,
C. Avariile caracteristice pentru aceast stare de avariere sunt urmtoarele:
- risc de pierdere a capacittii portante pentru ncrcri verticale;

112
- deplasri n scar importante, unele crmizi au lunecat de pe cele pe care erau zidite;
- sectiunea de la baza peretelui a nceput s se dezintegreze la extremitti;
- deplasari laterale mari (n unele zone de margine zidria a nceput s cad).
- spale(i ntre goluri:
- risc de pierdere a capacittii portante pentru ncrcri verticale plus una sau mai multe
dintre
- deplasri semnificative n plan si/sau perpendicular pe plan;
- zdrobirea extins a crmizilor la colturi (efect dominant: ncovoiere cu fort axial)
- deplasri n scar mari (unele crmizi au czut de pe cele inferioare);
- ruperea vertical a crmizilor n majoritatea asizelor;
- deplasari laterale mari, n zonele de margine zidria a nceput s cad; (efect dominat forta
tietoare-lunecare n rosturi)
- deplasri si rotiri importante n lungul planului de fisurare.
- (efect dominat forta tietoare-eforturi principale de ntindere).
Avarierea zidriei, cu forme de manifestare specifice si cu niveluri de severitate asemntoare
celor de mai sus, se poate produce din cauze neseismice prin:
actiuni mecanice (cedarea fundatiilor/terenului de fundare);
actiuni fizice, chimice si biologice asupra materialelor de constructie .
Avarierea cldirilor din zidrie datorat aciunilor mecanice neseismice provine, cele mai multe
cazuri, din una sau din mai multe din urmtoarele cauze:
cauze datorate naturii terenului de fundare:
- teren de fundare necorespunztor:
- teren n pant supus alunecrilor active;
- teren compresibil sau sensibil la umezire;
- teren cu rezistent insuficient;
- teren neuniform;
- variatia nivelului apelor subterane (inclusiv efectul apelor de infiltratie, pierderilor din retele):
- coborrea nivelului apelor;
- ridicarea nivelului apelor;
- modificri ale terenului n vecintatea constructiei:
- spturi sau demolarea constructiilor alturate;
- umpluturi sau executarea unor constructii alturate;

113
- cauze datorate interactiunii sol-structur:
- alctuirea necorespunztoare a fundatiilor:
- fundatii cu dimensiuni insuficiente;
- fundatii din materiale slabe, nearmate sau cu armturi insuficiente;
- ncrcri neuniforme pe fundatii;
- adncimi de fundare insuficiente fat de limita de nghet;
- fundare pe terenuri cu caracteristici geotehnice diferite;
- lipsa legturilor ntre fundatii.
- amenajarea necorespunztoare a spatiului exterior care nu asigur ndeprtarea apelor
din precipitatii de constructie;
- actiuni dinamice asupra terenului de fundare:
- vibratii din trafic;
- vibratii/socuri produse de lucrri de constructii.
Avarierea cldirilor din zidrie poate fi facilitat/datorat si aciunilor fizice, chimice i
biologice asupra materialelor care se manifest prin:
- reducerea rezistentei si/sau propriettilor termotehnice ale zidrieiprin:
- ascensiunea capilar a apei (igrasie);
- cicluri repetate de nghet-dezghet;
- reducerea sectiunii elementelor metalice prin coroziune;
- reducerea rezistentei/sectiunii elementelor din lemn prin degradare biologic (insecte,
ciuperci,etc).

5.3.1.2. Vulnerabilitatea seismic
Pentru stabilirea categoriei categoriei lucrrilor de interventie, vulnerabilitatea seismic a cldirii
se determin tinnd seama de:
- factorul de vulnerabilitate R3 sau Rconv determinat conform P100-06
- influentele deficientelor de alctuire ale:
- ansamblului structurii;
- elementelor structurale.
5.3.1.2.1. Stabilirea nivelului de vulnerabilitate prin coeficien(ii R1, R2 si R3
Rezultatele verificrilor precizate la 8.1(3) reprezint elementele esentiale care fundamenteaz
evaluarea final privind starea de sigurant fat de actiunile seismice. Aceasta se defineste

114
global prin vulnerabilitatea constructiei, raportul de evaluare urmnd s ncadreze constructia
examinat ntr-o clas de vulnerabilitate asociat cutremurului de proiectare (clasa de risc).
Evaluarea sigurantei seismice si ncadrarea n clasele de risc seismic se face pe baza a trei
categorii de conditii care fac obiectul investigatiilor si analizelor efectuate n cadrul evalurii.
Pentru orientarea n decizia final privitoare la siguranta structurii (inclusiv la ncadrarea n clasa
de risc a constructiei) si la msurile de interventie necesare, msura n care cele trei categorii de
conditii sunt ndeplinite este cuantificat prin intermediul a trei indicatori, care sunt:
- gradul de ndeplinire a condiiilor de alctuire seismic (gradul de ndeplinire a
conditiilor de conformare structural si alctuire a elementelor structurale si a regulilor
constructive pentru structuri care preiau efectul actiunii seismic). Acesta se noteaz cu R
1
;
- gradul de afectare structural, notat cu R
2
, reprezint o msur a degradrilor
structurale produse de actiunea seismic si de alte cauze.
- gradul de asigurare structural seismic, notat cu R
3
, reprezint raportul ntre
capacitatea si cerinta structural seismic, exprimat n termeni de rezistent n cazul utilizarii
metodologiilor de nivel 1 si 2 sau n termeni de deplasare n cazul utilizrii metodologiei de nivel
3. Acest indicator se determin pentru ULS.
Valorile celor trei indicatori se asociaz cu o anumit clas de risc si orienteaz expertul tehnic n
stabilirea concluziei finale privind rspunsul seismic asteptat si ncadrarea ntr-o anumit clas de
risc seismic, precum si n stabilirea deciziei de interventie.

5.3.2. Categorii de lucrri de interven(ie recomandate.
Prevederile din aliniatele urmtoare referitoare la alegerea categoriei de lucrri de interventie n
functie de criteriile descrise mai sus. au caracter de recomandare.
Lucrrile de interventie asupra structurii nu sunt, n general, necesare dac sunt ndeplinite
urmtoarele dou conditii:
- afectarea zidriei este nesemnificativ sau vulnerabilitatea calculat este redus;
- deficientele de alctuire de ansamblu si ale subansamblurilor / elementelor structurale au efecte
reduse.
De regul, n aceste cazuri este necesar numai refacerea finisajelor.
Pentru cazurile n care:
- avarierea peretilor structurali este moderat sau vulnerabilitatea calculat este moderat si

115
- deficientele de alctuire de ansamblu si ale subansamblurilor / elementelor structurale au efecte
reduse.
In conditiile de mai sus dac efectele deficientelor de alctuire au efecte moderate sau dac
investitorul / utilizatorul solicit ca prin efectuarea lucrrilor de interventie structura s satisfac
obiective de performant superioare (OPS), expertul va analiza si oportunitatea unor lucrri de
interventie de consolidare individual a unor elemente structurale
n cazurile n care zidria este avariat grav, sau dac vulnerabilitatea este sczut pentru
satisfacerea obiectivelor de performant de baz (OPB) pot fi necesare:
- lucrri de interventie de consolidare de ansamblu a structurii dac deficientele de alctuire de
ansamblu sunt moderate sau majore;
- numai lucrri de consolidare individual a unor elemente, dac deficientele de alctuire de
ansamblu sunt reduse.
n conditiile acestea dac investitorul / utilizatorul solicit ca, prin efectuarea lucrrilor de
interventie, structura s satisfac obiective de performant superioare (OPS), expertul va analiza
si eficienta economic a lucrrilor prin care se asigur aceast cerint, n raport cu costurile
nlocuirii cldirii.
n cazurile n care zidria este avariat foarte grav, sau dac vulnerabilitatea calculat este foarte
sczut, indiferent de severitatea deficientelor de alctuire, sunt necesare lucrri de consolidare
de ansamblu.

5.4. Calculul yi verificarea lucrrilor pentru reducerea riscului seismic
5.4.1. Bazele calculului lucrrilor de interven(ie
Elementele structurale noi, introduse pentru corectarea deficientelor de alctuire de ansamblu
(vezi 5.6.2.2.) se calculeaz conform prevederilor din CR6-2006 pentru solicitrile respective.
Legturile dintre peretii existenti si cei noi se dimensioneaz pentru preluarea eforturilor de
lunecare verticale astfel nct s fie asigurat conlucrarea lor.
n cazul zidriilor placate cu tencuial armat sau cu beton armat (turnat sau torcretat)
determinarea eforturilor unitare n cele dou materiale se face n ipoteza conlucrrii celor dou
materiale pn n stadiul ultim de solicitare al celui mai slab dintre ele (dincolo de aceast limit
aportul acestuia se neglijeaz).
n cazul mentionat , eforturile n zidrie si n materialul de placare pot fi determinate:
- considernd separat modulii de elasticitate ai zidriei si betonului/mortarului de placare;

116
- neglijnd aportul zidriei si dimensionnd straturile de placare pentru a prelua n totalitate
eforturi sectionale (solutia este recomandat n cazul zidriilor din materiale slabe).
n cazul n care se ia n considerare aportul zidriei existente, caracteristicile mecanice de
rezistent si de rigiditate ale acesteia se introduc n calcul cu valorile determinate conform P100-
3/Vol.1, Anexa D, D.3.4.1.7
n ambele cazuri caracteristicile mecanice ale mortarului/betonului de placare si ale armturilor
se introduc cu valorile corespunztoare constructiilor noi
n cazul n care legtura/conlucrarea ntre zidria existent si elementele noi se realizeaz prin
ancore pentru zidrie acestea se verific pentru rezistenta la smulgere, la forfecare si pentru
efectul combinat al acestor solicitri

5.4.2. Modele yi metode de calcul
Modelele si metodele de calcul pentru structurile din zidrie consolidate sunt cele date n P100-
3/Vol.1 Anexa D, D.3.4.1.3. D.3.4.1.6.
Factorii de comportare se iau n considerare n functie de neregularittile n plan si n elevatie,
dup efectuarea lucrrilor de consolidare, conform prevederilor din P100-1/2006, cap.8, 8.3.4. n
care se iau valorile:
- uu/u1 = 1.0 dac fortele seismice sunt preluate prin conlucrarea elementelor de consolidare cu
zidria existent;
- uu/u1 = 1.25 dac fortele seismice sunt preluate numai prin elementele de consolidare.
n cazul utilizrii calcului liniar elastic modelul si metoda de calcul se iau conform P100-1/2006,
tab.4.1 n functie de neregularittile n plan si n elevatie, dup efectuarea lucrrilor de
consolidare

5.4.3. Criterii de verificare
Criteriile de verificare a sigurantei seismice a elementelor din zidrie dup consolidare sunt cele
date n P100-3/Vol.1, Anexa D, D.3.4.1.10.

5.5. Lucrri de repara(ie
Principalele lucrri de reparaie aplicabile n cazul cldirilor cu pere(i structurali din
zidrie sunt:

117
- re(esere/rezidirea zonelor cu fisuri/crpturi nlocuind elementele rupte cu crmizi sau
blocuri de piatr asemntoare celor originare (reteserea se va face folosind mortar cu proprietti
ct mai apropiate de mortarul originar);
- refacerea mortarului din rosturi;
- injectii cu lapte de var (pentru completarea golurilor);
- injectii cu lapte de ciment;
- injectii cu rsini epoxidice (se vor folosi numai rsini pentru care exist confirmarea
durabilittii n timp);
- injectii nsotite de introducerea unor elemente metalice (platbande, bare rotunde);
- matarea crpturilor cu mortar de var sau de ciment;
- umplerea crpturilor mari (dislocri) cu beton simplu sau mortar-beton armat cu bare din otel
rotund;
- montarea unor cmpuri de scoabe n "X" n zonele cu dislocri extinse;
- placarea local, pe traseul fisurii/crpturii cu tencuial armat (armtur din otel,
grile polimerice, testuri din polimeri armate cu fibre)
Repararea zidriilor prin injectarea fisurilor se face tinnd seama de urmtoarele conditii:
- fisurile mici (cu deschideri < 2mm) nu se pot injecta sau injectarea lor implic, n general,
materiale, dispozitive si utilaje care nu se gsesc n dotarea curent a ntreprinderilor din
Romnia;
- fisurile mari (cu deschideri ntre 2 10 mm) pot fi injectate cu procedee manuale sau mecanice;
- pentru fisurile foarte mari (cu deschideri > 10 mm) injectarea nu este eficient.
Repararea panourilor de zidrie de umplutur se refer la:
- refacerea contactului ntre cadru si panou prin umplerea rosturilor cu mortar, pentru asigurarea
conlucrrii;
- asigurarea panourilor care nu sunt n contact nemijlocit cu cadrul mpotriva rsturnrii prin
profile metalice dispuse de fiecare parte a peretelui si fixate de cadru (de exemplu, prin ancore
chimice/mecanice - n cazul cadrelor din beton armat sau prin sudur- n cazul cadrelor din otel).

5.6. Lucrri de consolidare
5.6.1. Interven(ii de consolidare individual a elementelor structurale
Consolidarea peretilor structurali din zidrie pentru sporirea rezistentei se face, de regul, prin:

118
- injectarea de mortar / rsin epoxidic care permite sporirea rezistentei peretelui la fort
tietoare;
- placarea peretelui pe una sau pe ambele fete cu tencuiala armat cu plas din otel, grile
polimerice de nalt rezistent si rigiditate,
Not. Pentru placare nu se vor folosi plasele sudate din srm tras deoarece au deformaie
specific de rupere mic
Consolidarea zidriei prin confinare cu centuri si stlpisori din beton armat aduce urmtoarele
avantaje:
- crearea unei stri de eforturi multiaxiale prin introducerea unei forte de compresiune n directie
perpendicular pe sarcina aplicat
- sporeste rezistenta n faza elastic
- sporeste capacitatea portant
- sporeste ductilitatea la rupere
ntroducerea stlpisorilor din beton armat mplic spargeri importante n zidria existent si
ancorarea armturilor n fundatii; din acest motiv solutie trebuie adoptat numai dac placarea
zidurilor nu este posibil din diferite motive.
Consolidarea plinurilor orizontale de zidrie de peste goluri (uyi/ferestre) se realizeaz
prin:
- sporirea rezistentei la ncovoiere prin introducerea imediat deasupra golului a unor profile
laminate asociate cu zidria si ancorate n peretii alturati.
- sporirea rezistentei la fort tietoare prin placare cu tencuial armat cu plase de otel sau cu alte
materiale cu rezistent ridicat la ntindere
- sporirea simultan a rezistentei la ncovoiere si la fort tietoare prin urmtoarele elemente:
- buiandrug metalic peste gol, prins n zidrie cu suruburi/ancore;
- centur tirant la planseu din otel rotund/ profile sau beton armat
- injectii armate n zidrie si placare cu tencuial armat

5.6.2. Interven(ii de consolidare de ansamblu
5.6.2.1. Intervenii fr modificarea alctuirii structurale existente
5.6.2.1.1 Lucrri pentru realizarea conlucrrii ntre pere(ii de pe directiile principale ale
structurii

119
Aceast categorie de lucrri este necesar n cazurile n care legturile ntre pereti, la colturi,
ramificatii si intersectii lipsesc sau sunt insuficiente pentru a asigura transmiterea fortei de
lunecare vertical corespunztoare comportrii ca sectiune compus (cu forma n plan I,L,T).
Realizarea/refacerea acestor legturi este una dintre conditiile necesare pentru realizarea "cutiei"
spatiale (box system).
Situatia anterioara poate proveni din:
- deficiente de executie: de exemplu, ziduri netesute ca urmare a folosirii elementelor pentru
zidrie cu nltimi diferite n peretii respectivi;
- interventii ulterioare: de exexmplu, pereti structurali adugati fr tesere cu cei existenti.
Pentru realizarea/refacerea/consolidarea legturilor se utilizeaz de regul urmtoarele procedee:
- insertia de bare de otel rotund n guri forate nclinat n zidrie si umplute ulterior cu mortar;
- insertia de bare de otel rotund/platbande n rosturile de asezare ale elementelor
- insertia de stlpisori din beton armat la intersectia peretilor;
- introducerea de centuri / tiranti la nivelul planseelor;
- post-tensionare.
Centurile vor forma conturi nchise, se vor executa de preferint, pe ambele fete ale peretelui, sub
sau peste planseu, si vor fi ancorate n zidria adiacent (centuri aderente). Armarea centurilor se
face conformprevederilor din P100-1/2006, 8.5.4.2.2.
Prin utilizarea tiran(ilor se ob(ine yi:
- mbunttirea legturii ntre structura orizontal (plansee sau bolti) si structura vertical
(5.6.2.1.2);
- reducerea sau eliminarea mpingerilor arcelor si boltilor (5.6.2.1.3);
- sporirea fortelor de compresiune n zidrie pentru cresterea rezistentei la fort tietoare.
Note:
1o.Folosirea tirantilor este recomandat cu zidriile care au o rezistent suficient de mare.
2o. Se recomanda o usoar pretensionare a titantilor n scopul obtinerii unei conlucrri structurale
satisfctoare chiar pentru valori mici ale ncrcrii.
5.6.2.1.2. Lucrri pentru realizarea legturilor ntre pere(i yi planyee/yarpant
Executarea lucrrilor pentru legarea peretilor de plansee este necesar n cazul cldirilor cu
plansee alctuite din elemente care descarc pe o singur directie (cu grinzi din lemn sau
metalice) astfel nct peretii paraleli cu grinzile rmn, de regul, fr legturi laterale pe mai
multe niveluri.

120
Legarea peretilor de planseele cu grinzi din lemn sau profile din otel se face, de regul, prin
ancore metalice fixate la exteriorul peretelui si de mai multe grinzi ale planseului.
Dac planseul se consolideaz prin suprabetonare armat armturile se ancoreaz n zidria
adiacent pe toat lungimea peretelui. Elementele majore din zidrie care se dezvolt peste
ultimul planseu (calcane, timpane, frontoane) se vor ancora de sarpana cldirii care va fi
consolidat n mod corespunztor pentru a prelua fortele datorate actiunii seismice
perpendicular pe planul peretelui.
5.6.2.1.3. Lucrri pentru sporirea rigidit(ii n plan orizontal a planyeelor.
Lucrrile din aceast categorie se aplic, dup caz, cldirilor ale cror plansee au
rigiditate nesemnificativ n plan orizontal:
- plansee din elemente prefabricate de tip "fsie" cu bucle sau cu bare de legtur la extremitti,
fr suprabetonare armat sau cu sap nearmat cu grosimea _ 30 mm;
- plansee din lemn;
- plansee din grinzi metalice (profile laminate) si boltisoare de crmid.
Pentru planseele din elemente prefabricate de tip "fsie" cu bucle sau cu bare de legtur la
extremitti, fr suprabetonare armat se adaug o suprabetonare cu grosime _ 60 mm armat cu
plas de otel beton cu aria _ 250 mm2/ m; dac planseul are numai sap nearmat aceasta se
ndeprteaz (pentru a evita supra ncrcarea) si se adaug sapa armat mentionat.
Pentru planseele din lemn procedeele pentru sporirea rigidittii n plan orizontal sunt, n
principal, urmtoarele:
- adugarea, pe grinzile existente, sus si jos sau numai pe o singur parte, a unui strat de
scnduri/dulapi (perpendicular sau nclinat la 45o fat de directia grinzilor); scndurile se prind
de grinzi cu un numr suficient de cuie pentru preluarea lunecrilor;
- prinderea de grinzile de lemn, sus si jos sau numai pe o singur parte, a unui sistem de zbrele
din platbande din otel care se ancoreaz n peretii de contur;
- realizarea unei suprabetonri armate legat corespunztor cu grinzile din lemn si cu peretii de
contur.
n cazul planseelor cu grinzi metalice si boltisoare de crmid sporirea rigidittii se realizeaz
prin sudarea la partea inferioar a profilelor a unui sistem de zbrele din platbande din otel care
se ancoreaz n peretii de contur; n cazul cldirilor vechi, orientativ sfrsitul secolului XIX, se
va verifica dac otelul profilelor este sudabil.
5.6.2.1.4. Lucrri pentru eliminarea efectelor mpingerilor

121
Eliminarea mpingerilor laterale date de arcele sau boltie de zidrie se realizeaz, de regul prin
introducerea:
- tirantilor din otel, ancorati corespunztor n masivul de zidrie; se recomand ca acesti tiranti s
aib o pretensionare usoar;
- centurilor din beton armat.
mpingerile laterale date de sarpante se pot elimina prin:
- adugarea unor elemente suplimentare, recomandabil la nivelul tlpilor inferioare, destinate s
preia mpingerile;
- refacerea sarpantei dup o schem static fr mpingeri.
Efectele mpingerilor pot fi preluate si prin adugarea unor elemente structrale cu rezistent si
rigiditate adecvate (contraforti, pereti interiori suplimentari,etc)
5.6.2.1.5. Lucrri pentru consolidarea funda(iilor
Lucrrile pentru consolidarea fundatiilor pot fi necesare n urmtoarele situatii:
- pentru fundatiile din materiale slabe : piatr, crmid sau beton simplu;
- pentru fundatiile care nu pot prelua solicitrile capabile (N,M,V) ale peretilor structurali din
sectiunea de la baz;
- pentru cldirile la care solutia de interventie implic adugarea unor ncrcri permanente
importante prin: placarea cu beton armat a peretilor, nlocuirea planseelor din lemn cu plansee
din beton armat, supraetajarea cldirii;
- cldirea a suferit avarii din cauze neseismice legate de natura terenului si/sau interactiunea
sol/structur .
Procedeele de consolidare a fundatiilor sunt:
- injectarea mortarului n fundatiile de zidrie din piatr fr mortar;
- armarea n rosturi a fundatiilor din zidrie nearmat;
- subzidirea fundatiilor existente pentru atingerea adncimii de nghet sau a stratelor cu rezistent
suficient;
- lrgirea fundatiilor prin placare cu beton armat turnat sau torcretat.
5.6.2.2. Intervenii cu modificarea/completarea structurii existente
Aceste lucrri se realizeaz, de regul, prin adugarea unor elemente structurale noi (pereti, stlpi
din zidrie) cu caracteristicile geometrice si pozitiile stabilite n functie de categoria deficientelor
care trebuie s fie corectate.
Eficienta acestui tip de interventie este conditionat de :

122
- asigurarea conlucrrii cu structura existent pentru toate tipurile de ncrcri;
- integrarea fundatiilor elementelor noi n ansamblul fundatiilor cldirii, lund msuri pentru
evitarea tasrilor diferentiate
5.6.2.2.1. Lucrri pentru asigurarea continuit(ii traseului for(elor gravita(ionale /seismice.
Aceast categorie de lucrri este necesar n cazurile n care:
- unii pereti structurali nu continu pn la fundatii;
- legtura ntre planseu si unii pereti este ntrerupt pe lungimi mari (de exemplu, golul scrii
lng perete);
- centurile perimetrale nu sunt continue (de exemplu, lipseste centura de la nivelul planseului la
casa scrii).
Pentru corectarea acestei deficiente se poate proceda dup cum urmeaz:
a. Se adaug pereti structurali, pentru completarea discontinuittilor din sistemul initial de
scurgere a eforturilor sau pentru refacerea sistemului structural initial dac discontinuitatea se
datoreaz unei interventii ulterioare.
b. Se adug elemente verticale noi, eventual numai stlpi, pentru preluarea direct a fortelor
verticale n cazul planseelor cu rezemri de ordin superior.
c. Se completeaz sistemul de centuri.
n cazurile n care msurile preconizate nu pot fi realizate din diferite considerente, expertul va
examina traseele "deviate" pe care se scurg fortele, va identifica punctele slabe susceptibile de
avariere prematur si va stabili solutiile necesare de consolidare local.
5.6.2.2.2. Lucrri pentru sporirea redundan(ei
Aceste lucrri sunt necesare cnd structura existent nu ndeplineste cerintele de redundant
structural precizate n P100-1/2006, 4.4.1.2.
Sporirea redundan(ei se realizeaz prin:
- adugarea unor elemente structurale noi (pereti sau stlpi din zidrie) n zonele n care ruperea
unui singur element poate provoca pierderea stabilittii ntregii cldiri (de exemplu, n cazul
spaletilor/stlpilor cu dimensiuni mici de la colturile cldirilor);
- nzestrarea altor elemente structurale cu ductilitatea sporit prin lucrri adecvate de consolidare
Elementele adugate trebuie s aib rezistenta si rigiditatea de acelasi ordin de mrime cu cea a
elementelor cu care vor conlucra la preluarea fortelor orizontale
Solutia de consolidare a elementelor a cror rupere pune n pericol stabilitatea cldirii poate fi
acceptat numai dac prin procedeul folosit se asigur si o ductilitate suficient.

123
5.6.2.2.3. Lucrri pentru eliminarea /limitare efectelor de rsucire de ansamblu
Aceast categorie de lucrri este necesar n cazul structurilor cu plansee rigide n plan orizontal
dac dispunerea peretilor cu rigiditate mare este nesimetric, sau a devenit nesimetric prin
interventii n timpul exploatrii (prin suprimarea total/partial a unor pereti), astfel nct rezult
efecte de rsucire de ansamblu importante.
Pentru remedierea acestei deficiente se adaug pereti structurali cu rigiditate suficient pentru a
se reduce torsiunea de ansamblu. Pentru sporirea eficientei acestei interventii se recomand:
- introducerea peretilor noi n pozitii ct mai deprtate de centrul de rigiditate al planseului;
- examinarea posibilittilor de crestere a rigidittii peretilor de contur prin nchiderea unor goluri;
solutia este recomandat n special n cazul n care golurile au fost create prin interventii
ulterioare
n cazurile n care msurile preconizate nu pot fi realizate din diferite considerente, expertul va
examina, printr-o metod de calcul spatial, care ia n considerare toate neregularittilor
structurale, starea de eforturi din structur si va stabili solutiile necesare de consolidare local a
elementelor ale cror solicitri totale depsesc capacittile de rezistent respective cu mai mult de
1015%. Consolidarea local are n vedere sporirea rezistentei si a ductilittii elementelor
respective.

5.7. Consolidarea peretilor portanti
Avariile caracteristice ale zidariilor portante sunt : fisurarea dupa directia uneia sau ambelor
diagonale, fisuri orizontale in zona mediana pe inaltimea peretelui, dislocarea si sfaramarea
partiala a zidariei, aparitia fisurilor la intersectii, ramificatii si colturi, care afecteaza conlucrarea
peretilor, striviri locale la nivelul reazemelor altor elemente, forfecarea stalpilor de zidarie si a
plinurilor dintre golurile de ferestre. Peretii de zidarie pot prezenta concomitent mai multe avarii
de tipul celor mentionate.
Aceste avarii se pot repara- consolida cu una din procedeele prezentate in continuare.

5.7.1. Consolidarea zidariilor care prezinta fisuri importante izolate care nu formeaza o
retea generala, se poate face prin : camasuirea intregului perete, tiranti metalici, consolidari
locale cu plase sudate aplicate in dreptul fisurii, prin injectare cu mortar fluid de ciment,
cusaturi cu strepi de beton, prindere cu scoabe etc.

124
La zidariile la care din diferite motive nu pot fi aplicate procedeele aratate, consolidarea se poate
face prin indepartarea treptata, incepand de jos, a caramizilor degradate din dreptul fisurilor si
rezidirea zonei respective(fig.5.13). Se va acorda o atentie deosebita asigurarii legaturilor dintre
zidaria existenta si cea noua prin udarea caramizilor, umplerea completa a rosturilor cu mortar
etc.
Consolidarea zidariei fisurate, cu dislocari ale caramizilor numai la nivelul fisurii, se poate face
cu 3-4 strepi de beton.
In acest scop, incepand de jos se indeparteaza pe inaltimea a 3-4 asize caramizile degradate din
dreptul fisurii si se inlocuiesc cu beton de clasa Bc10. Intervalele dintre strepi se zidesc din nou
cu caramida, urmarindu-se realizarea unei legaturi cat mai bune cu strepii si cu portiunile
nedegradate ale zidariei.

5.7.2. Peretii cu fisuri izolate, cat si cei care prezinta o retea densa, neregulata de fisuri pot
fi consolidati prin injectarea in zidarie a unui mortar fluid, a unei paste de ciment sau rasina
epoxidica (fig.5.13). In acest scop fisurile se curata de praf cu un jet de aer comprimat, se spala
cu apa, dupa care pe zidaria degradata, pe ambele fete, se aplica un strat de mortar de ciment de
3-4 cm grosime. Concomitent cu tencuirea,in fisuri, se introduc pe o adancime de cca. 5 cm
stuturile prin care urmeaza sa se faca injectarea. Ele se monteaza la intervale de 1-1,5 m in lungul
fisurii si se fixeaza cu mortar. Presiunea de injectare nu va depasi 3 atm. Injectarea se face initial
prin teava situata la baza fisurii. Dupa ce mortarul a inceput sa se scurga in afara prin teava
urmatoare, primul stut se astupa cu un dop si injectarea se continua prin stutul urmator. Operatia
se repeta prin injectarea mortarului succesiv prin fiecare stut.
5.7.3. Colturile si intersectii legaturile dintre pereti, se consolideaza cu plase sudate ancorate
intre ele cu bare de otel-beton introduse in rosturi orizontale prin gauri perforate in 3 sectiuni pe
inaltimea zidariei. O alta solutie practica o constituie teserea cu armaturi introduse in perforatii
care ulterior vin injectate cu pasta de ciment sub presiune(fig.5.145.15).
5.7.4. Repararea fisurilor izolate se poate face cu 2 plase sudate cu ochiuri de 10 cm, aplicate in
lungul fisurii si legate intre ele cu agrafe conform procedeului aratat la pct.3.2.3.(fig.5.16).
5.7.5. Consolidarea legaturilor dintre peretii portanti si cei de contravantuire se poate face
prin aplicarea procedului descris la pct.5.2.3. Suplimentar se curata de mortar 2 rosturi orizontale
dintre caramizile de la partea superioara a zidariei se injecteaza mortar de ciment fluid conform
procedeului aratat la pct.5.2.2.

125

5.7.6. Camasuirea cu plase a zidariei se face prin aplicarea pe cele 2 fete ale acesteia a doua
plase sudate din STM 3-5 mm cu ochiuri de 10-20 cm. Plasele se leaga intre ele cu agrafe din
otel-beton 6 mm prevazute cu ciocuri care se introduc prin gauri executate in acest scop in
zidarie, la intervale de 50-60 cm pe ambele directii. Gaurile se vor executa cu bormasina si vor
avea diametrul de 25-30 mm pentru a putea fi umplute cu mortar.
Reparatii ale zidariei cu strepi de caramida sau beton
Fig.5.13.

126

Fig. 5.14. Repararea intilnirilor dintre pereti cu perforatii armate si injectate cu pasta de
ciment sub presiune
Camasuirea se va realiza cu mortar marca M5-M10, cu pompa de mortar,(sau cu mistria)
cu care se vor umple atat crapaturile din zidarie, cat si golurile prin care s-au introdus
agrafele. Operatia de camasuire va fi precedata de indepartarea caramizilor sfaramate, a
tencuielii si curatirea rosturilor, dupa care zidaria va fi periata si spalata.
5.7.7. Camasuirea cu diafragme de beton armat reprezinta sistemul cel mai eficient, in
scopul maririi capacitatii portante, de ex. la actiuni seismice (fig.5.19, 5.20). Grosimea
camasuielii este de 6...20 cm, cu o clasa de beton minim C12/15. Camasuirea poate fi asociata cu
armarea zidariei prin realizarea de perforatii armate si injectate cu beton, armaturile din perforatii
avand si rolul de a lega straturile de beton respectiv zidarie pentru a conlucra (zidarie mixta).

127

Fig.5.16. Repararea locala a fisurilor izolate

5.7.8. Portiunile de zidarii dislocate se vor consolida cu tiranti metalici sub nivelul planseelor
curente sau imediat deasupra planseului de peste ultimul nivel(fig.5.15, 5.18). Tirantii se vor
Fig.5.15. Consolidarea suplimentara a unui colt de zidarie cu legatura compromisa, cu tiranti.
Fig.5.17.

128
ancora de ziduri portante exterioare nedegradate cu profile laminate, platbande asezate pe cant
etc., astfel ca sa fie asigurata repartizarea uniforma a eforturilor .

Fig.5.18. Consolidarea zidariilor cu tiranti

Fig. 5.19.Consolidarea prin camasuire a peretilor de zidarie cu beton armat

129

5.7.9. O solutie de consolidare pasiva o constituie introducerea de stalpi din beton armat legati
de zidaria existenta cu perforatii armate(fig. 5.21,5.22). Stalpii se pot dispune pe o latura sau
doua laturi ale peretilor, perforatiile de 35 fiind armate cu bare 16, umplute cu mortar min.
M.50.

5.8. Consolidarea zidariilor neportante
5.8.1. Consolidarea peretilor de umplutura exteriori si interiori cu grosimea egala sau mai
mare de 12.5 cm va tine seama ca acesti pereti,in special atunci cand au fost bine impanati,
rigidizeaza structura. In consecinta, repararea lor prin inlocuirea portiunilor degradate se va face
treptat, trecand de la un perete la altul, evitandu-se demolarea lor concomitenta la un acelasi
nivel.
Fig. 5.20. Camasuirea stilpilor
de zidarie cu beton armat
Plasa sudata

130

Fig. 5.21. Intarirea zidariei cu stilpi de beton armat legati de zidarie cu perforatii armate

Fig.5.22. Realizarea conlucrarii dintre stilpi de beton si zidarie

131
5.8.2. Repararea peretilor neportanti se va face prin inlaturarea caramizilor, blocurilor,
placilor degradate, precum si a portiunilor de zidarie dislocata, impanarea lor la partea superioara
cu pene metalice si ancorarea de structura conform prevederilor normativului C.126.
5.9. Consolidarea stalpilor de zidarie
Cresterea capacitatii de rezistenta a elementului de tip stalp se poate realiza prin :
aplicarea unor armaturi transversale intr-un strat de mortar (camasuire armata) ;
realizarea unui strat de zidarie de caramida pe cant, armata cu etrieri in rosturi orizontale ;
executarea unei camasuieli din beton armat ;
consolidarea cu juguri sau profile metalice dispuse pe contur sau la interiorul elementelor
de zidarie, combinat cu tiranti dispusi in perforatii in zidarie(fig.5.235.25).

Fig.5.23. Consolidarea pe contur a peretilor de zidarie cu elemente metalice

132

Fig.5.24. Consolidarea stilpilor si peretilor cu profile dispuse la exterior

Fig.5.25. Consolidarea peretilor si stilpilor cu profile metalice la interior sau exterior
Etapele de executie pentru varianta cu juguri si profile metalice, cea mai eficienta tehnic este
descrisa in figura 5.23. Profilele metalice asigura atat o consolidare a elementului, cat si
preluarea de la zidarie a unor sarcini gravitationale sau orizontale, descarcand zidaria.
5.10. Consolidarea arcelor si boltilor de caramida fisurate se pot repara/consolida prin:
reparatii cu strepi de caramida, inlocuind caramizile degradate;

133
injectarea fisurilor cu mortare cu rasini epoxidice;
consolidare cu scoabe de otel-beton.
Introducerea de armaturi in perforatii, ulterior injectate (teserea cu armatura);
Camasuirea cu plase sudate a fetelor arcelor de zidarie;
Dispunerea de grinzi-centuri pentru preluarea impingerilor generate de arce sau
bolti

Fig. 5.26.Solutii de consolidare bolti si arce

6. INTERVENTII ASUPRA ELEMENTELOR DIN LEMN ALE STRUCTURILOR DE
ZIDARIE
Reparatii cu
strepi de
caramida
Injectare cu
mortar cu rasini
epoxy
Plase sudate
Perforatii
armate
Perforatii
armate
Grinzi de
beton
armat
Perforatii
armate
Scoabe

134

6.1. Analiza degradrilor datorate condi(iilor de exploatare
Dup o perioad ndelungat de exploatare elementele din lemn sunt slbite chiar dac nu au avut
contact direct cu umezeala sau insectele xilofage. O atentie deosebit trebuie acordat modului n
care s-au asigurat si se respect conditiile normale de exploatare (prevzute n proiect), att n
ceea ce priveste ncrcrile ct si n ceea ce priveste umiditatea si temperatura mediului ambiant,
cu mentiunea c respectarea acestor conditii nu exclude aparitia unor defecte ale structurii n
exploatare.
Principalele probleme care apar pe parcursul exploatrii:
- aparitia crpturilor datorit fenomenului de contragere si umflare;
- atacul ciupercilor lignivore - fenomenele de putrezire;
- atacul insectelor xilofage;
- fenomene de mbtrnire a materialului lemnos
- deformatii excesive din suprancrcri si din subdimensionri
- slbirea elementelor de mbinare;
- degradri datorate temperaturilor ridicate;
- degradri datorate actiunii agentilor chimici.
Analiza comportrii structurii se poate si face prin msurarea deformatiilor elastice si remanente.
Comparnd deformatiile nregistrate cu cele admisibile se pot formula concluzii cu privire la
conditiile de exploatare ale elementelor de rezistent ale constructiei si a structurii n ansamblu.
Dac valorile msurate ale sgetilor depsesc valorile normate medii (raportul f/Lef > f/Lmed),
se trece la determinarea solicitrilor conform ncrcrilor efective si sectiunilor nete efective, n
gruprile de ncrcri cele mai defavorabile. Se va
verifica respectarea conditiilor de calitate a materialelor utilizate la mbinri.

6.2. Interven(ii asupra elementelor degradate ale planyeelor din lemn
Lucrrile de reparatii a planseelor presupun fie nlocuirea elementelor degradate, fie nlturarea
prtilor degradate ale acestora si nlocuirea cu elemente sntoase, concomitent cu consolidarea
elementului structural reabilitat, sau dup caz, a planseului n ansamblu. n ambele situatii,
nainte de nceperea lucrrilor, planseul care urmeaz a fi reabilitat se descarc provizoriu pe
stlpi, esafodaje, etc.

135
n cazul unor deteriorri importante ale planseelor se impune nlocuirea lor n ntregime, cu
exceptia cazurilor n care din motive arhitectural-patrimoniale acest lucru nu se admite.
Grinzile care lucreaz la ncovoiere cu compresiune si prezint defecte n zona cu moment
maxim pot fi eclisate cu eclise metalice sau de lemn dac acest lucru nu creeaz disconfort estetic
sau functional. Desi, de regul, eclisarea n cmp obisnuit nu este oportun deoarece slbirile
datorate gurilor pentru buloanele de prindere a ecliselor se admite folosirea unor eclise foarte
lungi, prinderile urmnd a se face n zonele cu moment mai redus. O alt posibilitate de
remediere a unor astfel de grinzi este dublarea cu profile metalice capabile s preia partial sau
integral solicitrile la care sunt supuse acestea. In fine, se pot adopta solutii de consolidare a
grinzii pe toata lungimea ei prin structuri din otel special concepute. (fig.6.1).

6.3. Interven(ii asupra legturilor dintre planyeele din lemn yi pere(ii din zidrie
Solutia minimal de transfer al fortei orizontale de la diafragma de zidrie la planseul din lemn
este prin frecare si eficienta ei depinde de rezistenta la forfecare a zidriei, grosimea peretelui si
mrimea suprafatei de contact ntre elementele de planseu (grinzi) si acesta precum si greutatea
transmis de perete asupra grinzilor din lemn fiind hotrtoare n ceea ce priveste capacitatea de

136
transfer (fig. 6.2.a). Pentru asigurarea unei forte de transfer corespunztoare, se pot introduce
legturi suplimentare ntre grinzi si perete de tipul conectorilor verticali (fig. 6.2.b) sau tiranti
prevzuti cu elemente de ancoraj (fig. 6.2.c).

6.4 Interven(ii asupra planyeelor din lemn pentru sporirea rigidit(ii acestora
n scopul sporirii rigidittii planseului n planul lui, grinzile principale pot rigidizate cu tiranti din
otel de o parte si de alta a antretoazelor, asigurnd astfel transmiterea fortelor orizontale ntre
grinzi perpendicular pe acestea, precum si prin realizarea la partea superioar sau la partea
inferioar a planseului a unei podini rigide din plci de placaj de constructii fixat cu cuie de
grinzi (fig. 6.3).

137

Fig.6.3. Planseu de lemn alcatuit din grinzi, antretoaze si toroane de otel si acoperite de
elemente de placaj fixate cu cuie de grinzi si antretoaze
n cazul n care din motive tehnologice sau arhitecturale nu se poate realiza podina rigid
mentionat la pct. de mai sus, se accept, pe baz de calcule, realizarea ntre grinzi, pe ambele
directii, a unor elemente cu zbrele menite s asigure rigiditatea acestuia la fotele seismice
orizontale (fig. 6.4).

138

O solutie modern si deosebit de eficient este realizarea planseelor mixte lemn-beton armat.
Solutia presupune realizarea unei plci din beton armat peste planseul existent din lemn
sigurndu-se legturi ntre elementele structurale din lemn ale planseului existent si placa de
beton prin conectori metalici judicios plasati, pe baz de calcule. Solutia poate fi utilizat numai
n cazul n care pardoseala existent a planseului din lemn poate fi nlocuit, se poate asigura
rezemarea partial a plcii din beton pe diafragmele de zidrie si dac greutatea suplimentar a
plcii din beton poate fi preluat de elementele structurale verticale ale cldirii, de ctre fundatii
si terenul de fundare.
Situatiile particulare, n care rezemarea grinzilor planseelor din lemn pe diafragmele din zidrie
se realizeaz pe directii diferite n cadrul aceluiasi nivel, necesit interventii specifice de
asigurare a rigidittii orizontale a acestora.
In fig.6.5. se prezint o solutie de rezolvare a unei astfel de interventii.

139

6.5. Interven(ii asupra yarpantelor din lemn la cldiri cu pere(i din zidrie
Unele din aceste interventii constau n legturi mai bune ntre diafragmele verticale (peretii din
zidrie) si fermele sarpantei, astfel nct o parte a fortei seismice s poat fi transmis tuturor
diafragmelor de zidrie prin intermediul sarpantei.
Interventiile privind aceste legturi nu trebuie s prejudicieze deformatiile libere ale sarpantei
sub efectul actiunilor climatice, termice sau contragerii si umflrii lemnului, cu urmri dintre cele
mai periculoase dac sunt mpiedecate.

n fig.6.6 de mai jos se prezint cteva solutii de legturi suplimentare dintre elementele sarpantei
si peretii de zidrie.

140


141
Interventii cu efect nsemnat asupra rigidizrii ansamblului acoperisului, capabil astfel s
transmit o parte mai mare din forta seismic diafragmelor verticale, se pot face prin rigidizarea
suplimentar a cpriorilor n planul lor si prin rigidizarea coardelor fermelor cu o grinda
suplimentar perpendicular pe acestea si suspendat de cpriori n zona coamei (fig.6.7), prin
introducerea unui sistem macaz, etc.

Cresterea rigidittii structurilor acoperisurilor din arce sau ferme cu
deschideri mari se poate realiza deosebit de eficient prin modificarea schemei statice (arcele
pot fi transformate n ferme, la ferme se poate modifica dispunerea zbrelelor, etc) - fig. 6.8.
a,b,

142
.

6.6. Interven(ii asupra elementelor verticale (stlpi, diafragme)
n general, la sistemele structurale din lemn avnd o anumit vechime se constat c nu se
ndeplinesc cerintele de deplasri laterale la starea limit de serviciu (SLS) si uneori chiar la
starea limit ultim (SLU) codul P100-1/2004. Pentru limitarea deplasrilor laterale, se poate
nlocui elementul degradat, repara sau consolida.
n cazul stlpilor, pentru realizarea operatiei de nlocuire sau reparare se impune descrcarea
provizorie a constructiei pe portiunea aferent stlpului care urmeaza a se consolida (se folosesc
n acest scop sprijiniri provizorii, de regul din popi metalici reglabili).
La stlpii puternic solicitati la compresiune pot interveni situatii de pierdere a stabilittii (aparitia
si cresterea deformatiilor transversale) ca urmare a suprancrcrilor sau a reducerii rigidittii.
Dac sageata se nscrie n limitele admisibile (f <L / 200), consolidarea se poate face fr
ndreptarea lor, prin dispunerea pe ambele fete a unor eclise fixate prin cuie sau buloane.
Numrul legturilor de mbinare (cuie, buloane) n cazul solicitrii la compresiune cu flambaj sau
la compresiune cu ncovoiere se stabileste prin calcul tinnd seama de eforturile de lunecare.
n cazul degradrii partiale (captul superior, inferior sau o portiune median) se poate nlocui
partea degradata cu segmente de lemn sntos. Extremittile degradate ale lemnului afectat se

143
nltur prin tieturi transversale executate la 90o, astfel nct s se asigure un contact perfect, pe
toat suprafata ntre piesele nndite.
n unele situatii se impune n prealabil reaxarea (ndreptarea, aducerea la vertical) a stlpului cu
ajutorul unor juguri metalice sau prese mecanice sau hidraulice, pentru prevenirea eforturilor
suplimentare care crescnd n timp pot duce la situatii periculoase pentru elementul de
constructie afectat si pentru constructie n ansamblu.
La cldirile cu structura vertical cu schelet (stlpi i rigle)
a. mbinrile se vor reface utliznd piese metalice
b. Se pot utiliza montanti amplasati la distante reduse, diagonale de contravntuire, in forma de
K, continue pe un nivel sau pe mai multe niveluri, etc fig. 6.9.
c. Se pot utiliza plci din placaj, PAL, etc. care se fixeaz cu cuie sau buloane de structura
vertical (stlpi si rigle) pe toat nltimea nivelului.
d. Se pot utiliza contravntuiri din profile metalice


144

ANEXA A1
(CONFORM P100-1-Exemple de calcul)

EXEMPLU DE CALCUL PENTRU O STRUCTURA DE ZIDARIE NEARMATA(ZNA)

Date generale
Cldire de locuit P+2E
nltimea de nivel het = 2.80 m
Structura din zidrie nearmat (ZNA), identic la toate nivelurile (figura.1)
Zona seismic ag=0.08g.

Figura 1
1. Materiale
elemente pentru zidrie: crmizi pline de argil ars, fb = 7.5 N/mm
2
;
mortar M5;
rezistenta caracteristic la compresiune a zidriei fk = 2.30 N/mm
2
;
rezistenta caracteristic la forfecare cu efort unitar de compresiune nul a zidriei
fvk
0
= 0.20N/mm
2
(CR6-2006, tab.4.3);

145
modulul de elasticitate longitudinal al zidriei Ez = 1000 fk = 2.300 N/mm
2
,(CR6-2006,
tab.4.9);
modulul de elasticitate transversal al zidriei Gz = 0.4Ez = 0.4 x 2300 = 920N/mm
2

(CR6-2006, relatia 4.9).
2. Stabilirea ncrcrilor verticale
Aria total a nivelului
16.70 x 10.70 = 178.69 m
2

Ariile nete ale ncperilor (pe care se aplic ncrcrile de la 2.6.1.)
4 x (3.65 + 3.95) x 4.85 = 147.44 m
2

Ariile ocupate de perei:
178.69 -147.44 = 31.25 m
2

Volum zidrie:
31.25 x 2.80 = 87.50 m
3

se scad golurile :
(4x1.50x15.0+4x1.80x1.50+2x1.0x2.10)x0.375 = 9.00 m
3

6 x1.0x2.10x0.25 = 3.15 m
3

Total goluri 12.15 m
3

Volum total zidrie pe nivel 87.50 - 12.15 = 75.35 m
3

Greutate zidrie:
greutatea volumetric a zidriei zid = 1.95 tone/m3 (inclusiv tencuiala)
greutate total zidrie : Gzid/ nivel = 1.95 x 75.35 = 146.9 tone = 1469.0 kN
Greutate planeu:
Greutate planeu / 1 m
2
:
placa din beton armat 13 cm grosime 3.25 kN/m2
tencuiala la tavan 2 cm grosime 0.40 kN/m2
pardoseala + sapa 1.50 kN/m2
pereti desprtitori amovibili 0.80 kN/m2
Total 5.95kN/m2
ncrcare de exploatare ( CR 0 - tab. 4.1) :
- q = 1.5 kN/m2 (locuint)
-
2i
= 0.4
-
2iq
0.6 kN/m2

146
ncrcare total / 1m
2
planyeu 6.55 kN/m2
Greutate total planyeu / nivel
147.44 x 0.655 = 96.6 tone = 966.0 kN
Greutate total cldire / nivel
Gniv = 146.9 +96.6 = 243.5 tone = 2435 kN
q echiv = 243.5/178.69= 13.6 kN/m2
Greutate total cldire
G = 3 x 243.3 = 730 tone = 7300 kN

Calculul forei seismice de proiectare
Coeficien(i de calcul:
Factor de important I = 1.0 (cldire din clasa de important III) (P100-1/2006, tabel 4.3)
Valoarea spectrului elastic de proiectare Se = 0.08g x 2.75 = 0.22g (P100-1/2006, relatia 3.6)
Factorul de comportare q = 2.0 x 1.1 = 2.2 ( P100-1/2006, 8.3.5. (3) sitab.8.5)
Factorul de corectie pentru contributia modului propriu fundamental = 0.85, pentru cldire cu
n
niv
> 2 ( P100-1/2006, 4.5.3.2.2.)
For(a tietoare de baz ( P100-1/2006, rela(ia 4.4)
Fb=1x(0.08x2.75)/2.2x0.85x7300/g= 620.5kN
For(e seismice de nivel ( P100-1/2006, rela(ia 4.6)
F1 = 103.4 kN
F2 = 206.8 kN
F3 = 310.3 kN
Moment de rsturnare la cota 0.00
Mo= LFixhi = 103.4x2.80+206.8x5.60+310.3x8.40=4050 kNm
ncrcri din greutatea planyeului yi ncrcarea de exploatare:
forte uniform distribuite corespunztoare ariilor aferente de planseu


147
Tabel A1
Ax Perete qpl
(kN/m)

Ax Perete qpl
(kN/m)

Ax 1&5 1A-1B 7.5 Ax A A1-A2
A4-A5
6.0
1B-1C 7.5
A2-A3
A3-A4
6.6
Ax2&$

2A-2B 15.2 Ax B B1-B2
B4-B5
12.0
2B-2C 15.2 B2-B3
B3-B4
13.0

Ax3 3A-3B 15.4 Ax C Idem ax A
3B-3C 15.4

Figura 2

Pere(i activi pe direc(iile principale

148

Figura 3a

Figura 3b

Distribuia forei seismice de proiectare ntre pereii activi:
se neglijeaz aportul riglelor de cuplare ( CR6-2006, 6.3.1.(11))

149
rigiditatea consolelor verticale se calculeaz cu rela(ia ( rela(iile C.8.4aC.8.6a))

R=
Ai
H
3
Ip 3
H
Ez
3
+ ++ +

unde
- H = 3 x 2800 = 8400 mm (nl(imea total a consolei)
- Ip - momentul de iner(ie al peretelui activ
- Ai - aria inimii peretelui activ
for(a tietoare seismic yi momentul de rsturnare se distribuie ntre pere(ii active
propor(ional cu rigidit(ile respective

Calculul momentelor ncovoietoare capabile ale pereilor activi
. Schema de calcul
Calculul caracteristicilor geometrice ale sec(iunii active a peretelui:
- coordonatele centrului de greutate al sec(iunii (xG,yG)
- aria (A)
- momentele de iner(ie fa(a de axele care trec prin centrul de greutate (Ix,Iy)
- limitele smburelui central al sec(iunii cu rela(iile:
e
1x
=
A .
x
Ix
G
;
e
2x
=
A ).
x hx
(
Ix
G

;

e
1y
=
A .
I
G

;
e
2y
=
A ). h (
I
G

;

unde hx yi hy sunt nl(imile sec(iunii pe cele dou direc(ii.

Calculul forei axiale (NE) pe seciunea activ a peretelui:
N
E
= o
0E
A
unde efortul unitar de compresiune se ia din tabelul A2 pentru grupul de pere(i cruia i
apar(ine
Calculul momentului ncovoietor capabil
Mcap = 1.2 e
N
xN
E


150
Caracteristici geometrice pere(i activi (a se vedea figurile A3a yi A3b)
Transversal Tabel A3a

Momente ncovoietoare capabile (asociate ncrcrilor aferente fiecrui perete activ)

Distribu(ia for(ei seismice de baz yi a momentului de rsturnare

151

Calculul forelor tietoare capabile ale pereilor activi
Schema de calcul
Fort tietoare capabil se calculeaz conform CR6-2006 considernd c lungimea zonei
comprimate corespunztoare momentului capabil (determinat cu relatia C.E.5) este 0.6 li , unde li
este lungimea inimii peretelui compus
Vcap = 0.6 li tp fvd
Valoarea caracteristic a rezistentei unitare la forfecare se determin conform
(CR6-2006, 4.1.1.2.1.)

152

8.2. Forte tietoare capabile (asociate momentelor ncovoietoare capabile)

Verificarea siguranei
. Siguran(a n raport cu solicitarea de ncovoiere cu fort axial
Se compar momentele capabile (tabelele A4a si A4b) cu momentele ncovoietoare rezultate
din distributia momentului de rsturnare ntre peretii activi de pe fiecare directie (tabelele 5a si
5b)


153
Sigurana n raport cu solicitarea la for tietoare
Se compar fortele tietoare capabile (tabele 6a si 6b) cu fortele tietoare rezultate din
distributia fortei seismice ntre peretii activi de pe fiecare directie (tabelele 5a si 5b).

.Concluzii:
Condi(ia de verificare la ncovoiere cu for(a axial este satisfcut pentru ansamblul
cldirii, pentru ambele direc(ii de ac(iune a cutremurului.
Pentru direc(ia longitudinal momentul capabil al peretelui Long4 este numai 92.2% din
momentul necesar. Deoarece diferen(a este mai mic de 20% iar pe ansamblu condi(ia de
siguran( este satisfcut se poate accepta o redistribuire a momentului ctre ceilal(i pere(i
Condi(ia de verificare la for(a tietoare este satisfcut, pentru ansamblul cldirii, pentru
ambele direc(ii de ac(iune a cutremurului.
Pentru direc(ia longitudinal for(a tietoare capabil a peretelui L4 este numai 53.3 din
for(a tietoare necesar. Deoarece diferen(a este mai mare de 20%, chiar dac pe ansamblu
condi(ia de siguran( este satisfcut, nu se poate accepta redistribuirea for(ei tietoare
ctre ceilal(i pere(i :CONDIIA DE SIGURAN NU ESTE SATISFCUT

154
ANEXA A2
(CONFORM P100-1-Exemple de calcul)
EXEMPLU DE CALCUL PENTRU O STRUCTURA DE ZIDARIE CONFINATA(ZC)
Date generale
Cldire de locuit P+3E
nltimea de nivel het = 2.80 m
Structura din zidrie confinat (ZC), identic la toate nivelurile (figura.1)
Zona seismic ag=0.16g.

Figura 1
Materiale
elemente pentru zidrie: crmizi pline de argil ars, fb = 7.5 N/mm
2
;
mortar M5;
rezistenta caracteristic la compresiune a zidriei fk = 2.30 N/mm2 ( CR6-2006, tab.4.2a,
fig.4.1b);
rezistenta caracteristic la forfecare cu efort unitar de compresiune nul a zidriei fvk0 =
0.20N/mm2 ( CR6-2006, tab.4.3);

155
modulul de elasticitate longitudinal al zidriei Ez = 1000 fk = 2.300 N/mm
2
( CR6-2006,
tab.4.9);
modulul de elasticitate transversal al zidriei Gz = 0.4Ez = 0.4 x 2300 = 920N/mm2 (CR6-
2006, relatia 4.9).
Stabilirea ncrcrilor verticale
Aria total a nivelului
16.70 x 10.70 = 178.69 m
2

. Ariile nete ale ncperilor (pe care se aplic ncrcrile.)
4 x (3.65 + 3.95) x 4.85 = 147.44 m
2

Ariile ocupate de perei:
178.69 -147.44 = 31.25 m
2

Volum zidrie:
31.25 x 2.80 = 87.50 m
3

se scad golurile :
(4x1.50x15.0+4x1.80x1.50+2x1.0x2.10)x0.375 = 9.00 m3
6 x1.0x2.10x0.25 = 3.15 m3
Total goluri 12.15 m3
Volum total zidrie pe nivel 87.50 - 12.15 = 75.35 m3
Greutate zidrie:
greutatea volumetric a zidriei zid = 1.95 tone/m3 (inclusiv tencuiala)
greutate total zidrie : Gzid/ nivel = 1.95 x 75.35 = 146.9 tone = 1469.0 kN
Greutate planyeu:
Greutate planeu / 1 m2:
placa din beton armat 13 cm grosime 3.25 kN/m2
tencuiala la tavan 2 cm grosime 0.40 kN/m2
pardoseala + sapa 1.50 kN/m2
pereti desprtitori amovibili 0.80 kN/m2
Total 5.95kN/m2
ncrcare de exploatare ( CR 0 - tab. 4.1) :
- q = 1.5 kN/m2 (locuint)
-
2i
= 0.4
-
2i
q 0.6 kN/m2

156
ncrcare total / 1m
2
planseu 6.55 kN/m2
. Greutate total planyeu / nivel
147.44 x 0.655 = 96.6 tone = 966.0 kN
Greutate total cldire / nivel
Gniv = 146.9 +96.6 = 243.5 tone = 2435 kN
2
q echiv = 243.5/178.69=1.36 t /m= 13.6 kN/m2
Greutate total cldire
G = 4 x 243.3 = 973 tone = 9730 kN
Calculul for(ei seismice de proiectare
Coeficien(i de calcul:
Factor de important
I
= 1.0 (cldire din clasa de important III), ( P100-1/2006, tabel 4.3)
Valoarea spectrului elastic de proiectare Se = 0.16g x 2.75 = 0.44g, (P100-1/2006, relatia .6)
Factorul de comportare q = 2.5 x 1.25= 3.125 ( P100-1/2006, 8.3.5. (3) si tab.8.5)
Factorul de corectie pentru contributia modului propriu fundamental = 0.85, pentru cldire cu
n
niv
> 2 ( P100-1/2006, 4.5.3.2.2.)
For(a tietoare de baz ( P100-1/2006, rela(ia 4.4)

Modelul de calcul simplificat.
Ipoteze de modelare:
s-au considerat numai "inimile" profilelor compuse pe ambele directii (sectiuni reptunghiulare,
fr aportul tlpilor);
modulul de elasticitate, pentru fiecare sectiune, s-a calculat cu relatia:

riglelele de cuplare au fost considerate ncastrate n montanti/stlpisori, la fata golurilor
respective.
Pentru calculul eforturilor sec(ionale s-a folosit varianta P100-92 a programului CASE 386,
cu urmtorii parametri:
Factor de important
I
= 1.0 (cldire din clasa de important III)
Coeficientul ks = 0.16

157
Factorul de comportare = 0.35
Coeficientul c a fost calculat prin program
Valorile for(ei seismice de baz calculate cu modelul simplificat:
Fbx = 1109.6 kN (-5% fat de valoarea din P100-1/2006)
Fby = 1081.0 kN (-7.2% fat de valoarea din P100-1/2006)
For(e seismice de nivel
3.4.1. Cu valorile din P100-1/2006, relatia 4.6:
F1 = 116.4 kN
F2 = 232.8 kN
F3 = 349.3 kN
F4 = 465.8 kN
. Cu modelul simplificat (rezultate din programul CASE 386)
F1x = 91.6 kN
F2x = 225.8 kN
F3x = 349.7 kN
F4x = 442.5 kN (-5%)
F1y = 80.2 kN
F2y = 202.6 kN
F3y = 333.5 kN
F4y = 452.7 kN (-3%)
Moment de rsturnare la cota 0.00
Cu valorile din P100-1/2006

Cu modelul simplificat (rezultate din programul CASE 386)

Eforturi unitare de compresiune pe pere(ii structurali

158
ncrcri din greutatea planeului i ncrcarea de exploatare:
forte uniform distribuite corespunztoare ariilor aferente de planseu
Tabel 1

ncrcri totale yi eforturi unitare de compresiune pe grupuri de pere(i Tabel 2

Pere(i activi pe direc(iile principale

159

Figura 3a

Figura 3b
Distribu(ia for(ei seismice de proiectare ntre pere(ii activi:
Eforturile sectionale globale (M si V) au fost obtinut pe modelul simplificat cu programul
CASE386. Valorile de proiectare pentru sectiunile de la cota 0.00 sunt date n tabelul 3

160

Calculul momentelor ncovoietoare capabile ale pere(ilor activi (MRd)
Schema de calcul
Se folosesc relatiile
pentru calculul MRd : CR5-2006, relatia (6.23)
pentru calculul MRd(zna,i): CR6-2006, relatiile (6.25), (6.26)
pentru calculul MRd(As) : CR6-2006, relatia (6.23)
Valorile sunt date n tabelele 4a yi 4b

Calculul for(elor tietoare capabile (VRd)
Schema de calcul
Se folosesc relatiile
Pentru calculul VRd : CR6-2006, relatia (6.32)
Pentru calculul VRd1 : CR6-2006, relatia (6.31)
Pentru calculul VRd2 : CR6- 2006, relatia (6.33)

161
Aria de armtur din stlpisori : Asc = 842 mm2, otel OB37
8.2. Valorile sunt date n tabelele 5a si 5b

. Siguran(a n raport cu solicitarea la ncovoiere cu fort axial
Pentru toate elementele structurale, n sectiunea de ncastrare, este satisfcut
relatia MRd _ qMEd ( P100-1/2006, relatia 8.3) asa cum rezult din tabelul 6

Posibilit(i de corectare
. Folosirea materialelor cu rezisten(e superioare C10 yi M10
Rezistenta caracteristic la forfecare sub efort de compresiune egal cu zero creste de la fkv0 =
0.20 N/mm
2
la fvk0 = 0.30 N/mm
2

Valorile VRd din tabelele 5a si 5b se modific dup cum urmeaz (tabelel 8a si 8b)

162

Armarea zidriei n rosturi
Se propune armare cu 28 OB37 la ase asize ( 40.0 cm) -relaia CR6-2006, 6.35
Cresterea rezistentei de proiectare la forta tietoare este urmtoarea
Tr1 VRd3 = 245 kN
Tr2 VRd3 = 161.7 kN
Tr4 VRd3 = 352.8 kN
L2 VRd3 = 100.8 kN
L3 VRd3 = 106.0 kN
Valorile din tabelul 9a se corecteaz dup cum urmeaz
Tabelul 9b

163

CAP. 6. DEGRADAREA PRIN STRIVIREA SI DEZAGREGAREA
BETONULUI

In capitolul anterior s-au prezentat metodele de reparare a fisurilor fine ale elementelor
structurale de beton. In unele cazuri fisurile fine nu afecteaza starea de slabire a structurii,
nefiind necesare interventii de reparare/consolidare.interventiile in aceste cazuri au ca
scop doar refacerea impermeabilitati materialului/elemntului, impiedecarea infiltratiilor
de apa/umiditate cu consecinta coroziunea armaturii sau ratiuni estetice, legate in special
de starea finisajelor.

164
In cazul unei stari de fisurare pronuntate, strivire sau dezagregarea betonului, capacitatea
de rezistenta a elementelor este diminuata, cu consecinte si asupra coroziuni armaturii. Se
impun in consecinta interventii de refacere a elementelor, cel putin la capacitatea initiala,
interventiile depinzind de starea de avarie si de pretentiile de refacere a elementului.
6.1. Starea structurii
Acest tip de degradare se caracterizeaza printr-o:
Fisurare puternica a elementelor de beton;
Strivirea locala a betonului in zone de reazem sau datorita depasirii generale a
rezistentelor la compresiune;
Dezagregarea betonului.
Efectul acestor avarii asupra elementelor sunt:
Reduceri importante de sectiune activa a elementelor;
Coroziune accentuata a armaturilor datorata stari de fisurare;
Modificarea sistemului static si a dimensiunilor elementelor structurale;
Capacitatea generala de rezistenta diminuata, posibil la limita de rezistenta si/sau
stabilitate;
In consecinta stari de mai sus se impune:
Reparatii de urgenta;
Refacerea cel putin a capacitati initiale de rezistenta si stabilitate.
La sectiunile care au suferit striviri/dezagregari locale sau pe zone extinse, se
urmareste transmiterea eforturilor prin materialul dispus prin consolidarea
elementului-beton si armatura. Aceasta presupune realizarea unei conlucrari dintre
sectiunea initiala si materialul adaugat prin :
Ancorarea armaturilor suplimentare prin conectori sau
inglobare suficienta in beton;
Asigurarea conlucrari intre betonul nou si cel initial.
Satisfacerea cerintelor de interventii de mai sus este, in numeroase cazuri, dificil de
realizat. Interventiile necesita inlaturarea betonului vechi degradat si a armaturilor scoase
din lucru(flambate, rupte, scoase din beton sau cu aderenta la beton compromisa). O

165
interventie comoda o asigura cazul in care se poate descarca elementul structural si
consolidarea acestuia descarcat, (reducerea incarcarilor permanente, inlaturarea
incarcarilor de exploatare, rezemari provizorii, etc). O consolidare are sens numai atunci
cind betonul nou are posibilitatea de a prelua din sarcini, partial sau integral(la
substituire).
Daca vechea structura preia toate sarcinile fara alte deformatii, betonul nou nu va fi
solicitat, avind rol de centura care se va incarca numai daca apar sarcini noi.
Deformatiile pina la rupere nu se dezvolta proportional cu sarcinile preluate. Pina la
solicitarea critica, (70...90% din efortul de rupere), deformatia betonului este sensibil mai
mica decit cea din stadiul de rupere.
Valorile date in literatura tehnica pentru deformatiile stadiului anterior celui de rupere
sunt, in functie de tipul de solicitare:
45...50% la compresiune;
12...15% la intindere din incovoiere;
25...30% la intindere centrica.
De aici rezulta necesitatea abordari la consolidari nu numai a transferului de sarcini
la betonul nou ci si de descarcare prealabila a elementului care urmeaza a fi
consolidat
Strivirile locale sau extinse respectiv dezagregarile betonului se pot trata in principal prin:
Camasuieli locale sau extinse prin turnarea sau torcretarea betonului in zonele
avariate;
Completarea sau inlocuirea betonului degradat;
Consolidarea cu elemente metalice, interventie care nu se adopta de regula local.

6.2.Recomandari in vederea reparari
Interventiile de reparare a elemntelor structurale presupun pregatirea suprafetei
betonului si tratarea armaturilor de stratul de coroziune.

6.2.1.Pregatirea suprafetei betonului.

166
Principala interventie este de inlaturarea betonului necorespunzator, care trebuie facuta cu
discernamintul unui meserias cu experienta, care simte comportarea si raspunsul
betonului.
Interventiile de tratare a suprafetei elementului de beton depind de starea acestuia, care
poate fi:
Poros, dislocat, murdar si in general suspect de a nu avea o culoare gri,
normala;
Beton greu de spart sau inlaturat, ceace denota un beton sanatos.
Indepartarea betonului se face cu scule de dimensiuni si tipuri adecvate:
Indepartarea cu spitul ascutit+ciocan greu, conduc la o suprafata rugoasa,
corespunzatoare unei conlucarai cu un beton nou;
Indepartarea cu dalta genereaza suprafete netede, care nu vor asigura o buna
conlucrare cu o camasuiala noua de beton.
Planul de decapare nu trebuie sa corespunda planului armaturilor, care este un
plan de risc,din punct de vedere al conlucrarii beton-armatura, preferabil
fiind dezvelirea completa a armaturi.

Suprafata si adincimea de decapare se stabileste de un specialist in lucrari
de betoane si nu practicant al altor meserii, (zidar, dulgher);
Spargerile adinci si inguste se trataeaza in coada de rindunica pentru a
favoriza conlucrarea cu materialul nou;
min. 2cm

167

Pregatirea suprafetei de beton presupune operatii cum ar fi:
Spalarea prealabila;
Sablarea cu jet de nisip sub presiune sau periere manuala sau mecanica(de
preferat);
Spalare finala cu apa cu presiune.
Operatiile de mai sus se executa inainte de realizarea operatiunilor de interventii pentru a
nu se murdari in timp betonul. Inainte de turnarea betonului, suprafata se umezeste din
nou, fara apa in exces, dar suprafata sa fie saturata de apa.

6.2.2.Tratare armaturilor
Interventiile asupra armaturilor sunt selectate in functie de starea lor, care poate fi:
Armaturi corodate, cu depuneri de uleiuri sau saruri;
Armaturi flambate sau rupte sau cu zone de imbinare prin sudura deteriorate.

In consecinta stari acestora se actioneaza prin:
Indepartarea straturilor de rugina prin sablare sau periere mecanica;
Zonele de imbinare prein sudura se curata prin sablare;
b
2b
Torcret pe suprafete mari orizontale,
adincime 2.5cm
Zone adinci si inguste
2:1
Suprafete verticale mari, cu turnare de sus Perforatii cu spargere din ambele parti
2cm

168
Armaturile care nu sunt rupte si ramase in planul initial se pot pastra;
Armaturile noi vor fi legate de cele existente de preferinta prin sudura;
6.2.3.Betonul de consolidare
Prepararea betonului de completare sau camasuire trebuie sa indeplineasca cerintele:
Dozajul de ciment trebuie sa respecte reteta si de preferat apropiata de cea a
betonului initial, pentru a pastra in zona materiale cu proprietati
similare/apropiate;
Agregatele sa fie curate si inscrise intr-o granulometrie corecta;
Temperatura de turnare sa respecte conditiile tehnologice de turnare;
Turnarea se va face in straturi succesive de 10-20cm;
Se va realiza compactarea prin baterea cofrajuluisi/sau indesare cu vergele
pentru o umplere completa a cofrajului;
Decofrarea se va face dupa cca. 3 zile, cu exceptia folosiri unor cimenturi cu
intarire rapida;
Ulterior decofrari se umezeste betonul in special petimp calduros, evitindu-se
insolarea betonului;
Se recomanda utilizarea aditivilor pentru realizarea lucrabilitatii,
impermeabilizarii betonului, cresteri aderentei la suprafata initiala tratata,
intariri rapide etc.


169
CAP. 7. REPARAREA SI CONSOLIDAREA PRIN CAMASUIRE A
ELEMENTELOR STRUCTURALE DE BETON
Interventiile de consolidare cu dispunerea de camasuieli de beton armat este convenabila
la majoritatea elementelor structurale. Se obtine astfel o crestere a sectiuni unui element
cu inlocuirea simultana a betonului degradat si protejarea armaturilor impotriva coroziuni
respectiv inglobarea acestora in beton sanatos.
Elementul care se camasuieste poate fi din beton, zidarie sau metal.
Se evita sectiuni ale camasuielilor subtiri, acestea fiind susceptibil de a fi afectate de
contractii sau variatii de temperatura. De asemenea se evita casuieli pe dimensiuni
limitate, acestea introducind disimetrii si variatii locale de sectiune care nu au o
comportare favorabila pe ansamblul elementului sau chiar al structurii.

7.1.Recomandari de interventii la stilpi
In functie de gradul de avarie si solutia adoptata de inteventie, se iau masurile
corespunzatoare, de preferat imediat dupa decofrare sau rapid dupa constatarea acestora:
Daca se constata defecte la executie, dupa decofrare se intervine imediat, fara a
termina structura, respectiv fara a incarca zona cu defecte in continuare;
Dispunerea armaturilor noi se va face pe toata lungimea stilpului sau numai local,
prin sudarea de armaturile existente;
La parter interventiile se vor aplica inclusiv la armaturile de la fundatii;
Etrierii noi se vor realiza 8...10/10...15cm;
Grosimea camasuielilor se va adopta min. 8...10cm, admis variabil pe etaje,
recomandat un nivel integral in plus fata de cel necesar a fi consolidat;
Consolidarea stilpului nu se intrerupe pe inaltimea grinzilor cu care acesta se
intersecteaza, etrierii fiind introdusi in gauri min. 10, realizate cu rotopercutanta,
in prealabil fiind verificata pozitia din grinzi cu metode ultrasonice(pahometru);

170

Se accepta camasuire numai pe doua laturi,daca camasuirea pe patru laturi
prezinta dificultati de executie;
Se accepta si consolidari locale, la remedieri locale, in conditiile respectari
rigidatii structurii, (fig.6.1, 6.2.a,b).
In cazurile particulare in care se accepta o consolidare locala, aceasta va depasi
zona avariata cu cel putin dimensiunea maxima a sectiuni stilpului, dar nu mai
putin de 50cm.

Gauri min. 10, executate cu
rotopercutanta

171

Fig.6.1.

Etrieri
suplimentari
sudati
Armaturi longitudinale
sudate cu eclise
Mortar necontractil injectat
Beton
necontractil
Arm
exist.
Etr. noi
Arm.
exist.
Arm. cu agrafe
Sect.
exist.
Material nou
Tub de
injectare

172

Fig.7.2.a. Principii de camasuire Fig.7.2.b.Camasuirea stilpilor
Sectiune orizontala prin placa
Elevatie
Practicarea golurilor in placa
Schema de principiu pentru camasuirea stilpilor
Camasuirea unui stilp central
Beton C22.5, cu
agregat marunt
OB37 pentru etrieri,
PC52 pentru bare
verticale si conectori

173
7.2.Recomandari de interventii la grinzi
Interventiile de consolidare recomandate sunt cele de refacere a capacitati initiale a
grinzilor, care se poate realiza,printre altele prin camasuire cu beton armat,
tesatura din fibre de sticla sau cu fibra de carbon. Fiecare dintre solutiile enuntate
au avantaje dar si incoveniente fie tehnologice, de procurare a materialelor sau
chiar de executie, (echipa specializata). Interventiile uzuale la grinzi sunt cele de
camasuire cu beton armat. Acest procedeu presupune, dupa tratarea suprafetelor de
beton:
Sudarea armaturilor suplimentare de cele existente prin eclise de 20...30 cu
l=10...20cm/50...100cm, cel mult o eclisa pe sectiune;
Etrierii vor fi min 8/10...15cm;
Pentru asigurarea conlucrari celor doua betoane se vor dispune etrieri desi,
profilul spargerii va fi rugos si de forma depinzind de modul de
turnare(v.cap. 5.2.1.), dispunerea de buloane de ancoraj.
In fig. 6.3. se prezinta solutii de camasuiri locale, partiale.
In cazul suplimentarii armaturi longitudinale, armatura noua se sudeaza de
cea existenta fie direct fie cu distantieri 10...20 cu l=10...20cm/50...100cm.
Suplimentarea armaturilor se recomanda cu dispunere la partea inferioara a
grinzilor(fig.6.4.);
Pe perioada camasuiri se va descarca grinda de incarcarile care se pot evita si
se va sprijini provizoriu.
In cazul adaugari de noi bare longitudinale, grinda trebuie sa fie descarcata
prin forarea unor gauri cit mai jos posibil, dar deasupra vechilor bare
longitudinale, in care se introduc bare groase care ies de ambele parti ale
grinzi si sunt sprijinite de esafodaje.

174
a
a
Popi de
sprijinire
provizorie
Bara groasa
Armatura
existenta
a-a
Perforatii pentru
bare groase

175
FIG.6.2.c. Consolidare prin camasuire partiala la stilpi
Fig.6.3.a. Solutii de camasuiala la grinzi si
consolidari locale
Forme de camasuiala la grinzi
a)Tipuri de camasuieli din beton armat la grinzi
b).Consolidare
locala rigla la
stilp

c). Consolidarea
locala a
nervurilor

176

Fig. 7.3.b.Detalii de consolidare a unei grinzi
Placare cu fibra de sticla/carbon
Zona placata cu
tesatura din fibra
Consolidare locala la grinzi
fisurate la 45
0

Placare cu B.A.Pref.
Lipire cu rasina epoxi.
PLAN


177

Fig.7.4.a.Consolidarea unei grinzi

Armatura noua
Plasa sudata
Armaturi
existente
Beton existent
Conec-
tori
Conec-
tori
Armatura noua
Beton
existent
Armaturi
existente
Armaturi
existente
Puncte de
sudura
GRINDA
550
Placute metalice
Placute metalice
563

178

Fig.6.4.b. Consolidarea grinzilor prin adaugare de bare longitudinale

179

7.3.Interventii la placi
Interventiile la plansee se datoreaza fie necesitati maririi capacitati de rezistenta, fie
datorita unor alcatuiri/armari necorespunzatoare., de exemplu, frecvent se intilnesc
armaturi ridicate dar care in procesul de dispunere a armaturii sau turnare a betonului
acestea sunt culcate, aproape lipite de armatura de jos.
Fig. 7.4.c. Consolidarea unei grinzi la intilnirea cu stilpul
1-armatura existenta 5-bare conectate prin sudura
2-etrieri existenti 6-sudura
3-armatura longitudinala adaugata 7-cornier

180
Cind consolidarea nu se poate realiza la partea superioara a placi, aceasta se aplica la
partea inferioara si se acopera cu tencuiala torcretata.
In conditii mai speciale, se poate inlatura tot betonul placi cu pastrarea armaturii si se
toarna din nou placa cu suplimantarea armaturii daca este necesar.
La placile de balcoane deteriorate din cauza ca armatura superioara a fost culcata, se
demoleaza betonul cu pastrarea armaturii si se ridica armatura existenta sau se dispune o
noua armatura la partea superioara si se betoneaza din nou. O varianta posibila este
cresterea grosimi placi la partea inferioara ce are ac rezultat marirea bratului de pirghie a
armaturii culcate, ceea ce poate satisface capacitatea portanta necesara.
In fig. 6.5. se prezinta solutii de consolidare la partea superioara, inferioara si locala a
planseelor.

7.4. Interventii la diafragme de beton armat
Actiunile exterioare pot provoca degradari ale peretilor de beton-diafragme, in special
actiunile seimice sau variatiile de temperatura, care necesita interventii de consolidare. De
asemenea, actiunile interne, contractia impiedecata sau curgerea lenta-relaxarea betonului
sau a armaturii, pot provoca o stare de tensiune cu consecinta fisurarea betonului.
Defecte ale turnari betonului cauzate de inaltimea mare de turnare, segregarea betonului,
distanta mica dintre armaturi, lipsa compactarii, prezenta golurilor de usi sau ferestre,
conduc la necesitatea reparatiilor locale sau generale ale betonului.
Solutiile de reparatii/consolidari pot fi locale sau generale, in special prin camasuire:
In cimpul diafragmelor, pe o fata sau ambele fete;
La capetele rigidizate prin bulbi.

In fig. 7.6.-la nivel de principii si respectiv fig.7.7.-la nivel de detaliu, se prezinta diferite
solutii de consolidare.


181

Fig. 7.6.a. Repararea/consolidarea
diafragmelor de beton armat prin
camasuire cu plase.
Fig. 7.5.
Repararea/conso-
lidarea placilor de
beton armat

182

Fig.7.6.b. Consolidari la diafragme monolite
1-perete existent;
2-strat/camasuiala adaugata;
3-bulbi adaugati;
4-sudura;
5-agrafa ancorata prin injectare cu rasina
epoxi.

183

Fig.7.7.a. Starea de avarie a unei diafragme cu turnare necorespunzatoare
LEGENDA
1-rost de turnare 5-fisuri
2-zona de antrenare 6-armaturi aparente
3-segregari 7-reparatii necorespunzatoare
4-goluri 8-goluri prevazute si nelasate

184

Fig. 7.7.b. Camasuirea unei diafragme turnate necorespunzator
Detaliu de realizare a
camasuieli la diafragma
Sectiune prin diafragma camasuita

185
NOTA
Fig.7.7.c. Planul general de camasuire a diafragmelor

186
CAP. 8. REMEDIEREA DEFECTELOR PRIN COMPLETAREA SAU
INLOCUIREA BETONULUI
Scopul acestui tip de interventie este acela de restabilire a capacitati de rezistenta initiala,
in conditiile in care structura de rezistenta in ansamblu este stabila si nu intra in atentia
reparari structura de la nivelurile inferioare, (cadre de la parter, stilpi in zona plastica
potentiala, diafragme in zona plastica potentiala, etc.).
Avariile se califica ca si defecte de realizare a elementelor.

8.1.Defecte de suprafata de adincime max. 1cm
Se aplica toate masurile de pregatire a suprafetelor cu defecte, cu supravechere in
special la lucrarile care presupun:
Curatarea suprafetei cu peria de sirma-mecanic sau manual;
Suflarea cu jet de aer;
Umezirea pina la saturare a suprafetei;
Aplicarea energica de pasta de ciment cu adaosuri pentru marirea
aderentei(SIKA, MAPEI,etc.);
Evitarea uscari rapide prin insolare directa, cu umezire timp de trei zile, prin
stropire.

8.2.Defecte in stratul de acoperire al armaturi, 1...4cm
Pregatirea suprafetelor este similara cazului anterior, cu tehnologia de remediere cu
fazele:
Se aplica un mortar de ciment cu adaosuri de marire a aderentei, in straturi
de cite 1cm grosime;
Se protejeaza impotriva unei uscari rapide timp de 7 zile, prin umezire.

8.3.Defecte de adincime si suprafata redusa, max.1/4 grosimesi 0.3mp
Lucarile pregatitoare si repararea defectelor presupune:

187
Se indeparteaza betonul degradat;
Se pregateste suprafata pentru interventie, prin dispunerea unui amorsaj din
pasta de ciment aplicata prin pensulare in doua straturi si se lasa sa se usuce;
Se aplica un beton de completare, cu compozitie prescrisa, cu adaosuri pentru
marirea aderentei(reteta de laborator);
Aplicarea betonului la grosimi de adincime <5cm prin umplere prin presare
iar la grosimi de completare >5cm, prin cofrare si betonare in exces cu
compactare cu vergele si baterea cofrajului;
Umezirea timp de 7 zile.

8.4.Defecte de adincime si suprafata mare, >1/4 din grosime si >0.3mp
8.4.1.Injectare cu pasta de ciment.
Se utilizeaza in cazul segregarilor betonului, fie la transport fie la turnarea in
cofraje, de ex. de la inaltime prea mare, sectiune mica a elementului, distanta mica
intre armaturi, etc.
Lucrarile pregatitoare premergatoare injectarii:
examinarea vizuala si stabilirea traseului fisurilor;
dispunerea stuturilor de injectare, la 20...60cm, fixate cu mortar de ciment;
tencuirea suprafetei segregate cu mortar de ciment(1c+3nisip),in grosime de
1cm, depasind cu cca. 2cm stuturile de injectare;
Se injecteaza pasta de ciment cu compozitia de la pct. 6.1.;
Injectarea se realizeaza cu pompa mecanica sau manuala, prin tub PVC de
20mm cu duza cu 8.5mm;
compozitia pastei de injectat, terbuie sa satisfaca criteriile de fluiditate 15sec.
si a/c=0.5;
injectarea este precedata de o injectare de aapa cu presiune;
injectarea pastei de ciment se face de jos in sus la elemente verticale si de la un
capat la altul la cele orizontale;

188
injectarea intr-un stut se considera terminata cind pasta iese prin stutul
urmator;
dupa terminarea unui stut acesta se inchide cu cu dopuri;
se trateaza prin umezire cca.7 zile.
8.4.2.Betonare in exces
Se realizeaza lucrarile pregatitoare de la cap. 6.3. dupa care se realizeaza lucrarile:
Se realizeaza cofrajul care depaseste cu 20cm zona afectata;
Se toarna betonul cu reteta stabilita in laborator, similara celui existent;
Se compacteaza energic;
Se decofreaza la 24h;
Dupa decofrare se curata betonul in exces prin spituire usoara si se umezeste
7 zile.
8.4.3.Remedieri prin torcretare
Remedierile prezentate anterior se pot inlocui prin aplicarea prin torcretare a pastei
sau betonului, cu presiune si cu toate masurile de pregatire a suprafetelor.
In figura 7 se prezinta remedieri de completare, camasuire locala si de refacere a
continuitati armaturi.

189

Fig.8. Remedierea elementelor de beton prin completarea sau inlocuirea betonului
1-stilp existent
2-armatura existenta
3-beton nou
4-armatura suplimentara
2-armatura noua
3-etrieri noi
4-beton existent
5-beton nou
6-sudura
7-forma temporara rezultata din turnare
1-beton existent neavariat
2-beton existent avariat
3-beton nou
4-armatura flambata
5-armatura noua
6-etrieri noi
7-sudura
8-etrieri existenti
Consolidare prin camasuire locala
Refacerea continuitati armaturi
Remedierea defectelor prin completarea betonului

190
CAP.8. REPARAREA SI CONSOLIDAREA CU PROFILE METALICE
Solutia de interventie cu profile metalice se adipta atunci cind gabaritele impuse de o
consolidare cu beton nu sunt la dispozitie, respectiv la avarii grave, in special la adoptarea
solutiei de inlocuire partiala sau integrala a elementului avariat.
Se utilizeaza de regula :
Corniere la colturile elementelor, solidarizate cu placute de
10x15...25/0.5...0.7mm, pe corniere aplicindu-se o plasa din fibra de sticla pentru
aderenta la mortar;
Pe carcasa astfel realizata se sudeaza bare longitudinale 10...12 cu etrieri
6...8mm;
Se betoneaza, cu amestec cu agregat marunt, sau se lasa vizibile, protejate prin
vopsire;
In medii agresive se protejeaza metalul cu o tencuiala de min.4cm, iar pentru
protectie la foc, cu min. 2.5cm mortar sau alte solutii de protectie.

8.1.Interventii la grinzi
Exemple de reparare/consolidare cu profile metalice sunt prezentate in fig.8.1, in
diverse variante de interventie:
Interventii cu corniere si placute metalice(8.1.a);
Placari cu ancorare u tiranti(8.1a);
Solutie de consolidare a grinzilor de planseu cu corpuri de umplutura(8.1.a);
Reparatii locale la partea superioara sau inferioara(8.1.b);
Utilizarea de tiranti orizontali preintinsi sau profile metalice laminate(8.1.c);
Solutii cu tiranti combinati(fig. 8.1.d,e)

8.2.Interventii la stilpi

191
Se utilizeaza interventii cu profile si camasuiala, respectiv prin introducerea de eforturi
externe-preintindere, pentru introducerea unor eforturi de compresiune(fig. 8.2.)

192

Cornier
Cornier
Cornier
Cornier

Platbanda

Platbanda

Platbanda
Consolidarea grinzilor de planseu
mixt beton si corpuri ceramice
Platbanda de consolidare lipita cu rasina epoxi.
Profil de consolidare
grinda
zidarie
Consolidare cu
corniere+platbenzi.
Cons. la intrados cu profile cu
tiranti
Fig. 8.1.a
pardoseala
suprabetonare

193

Fig.8.1.b.Camasuire partiala inferioara sau superioara
Camasuire pe plasa
metalica
Plasa metalica
Camasuiala
din mortar
Armaturi existente
Plasa metalica
Armaturi
existente
Camasuire pe plasa
metalica
Bolturi impuscate
Bolturi impuscate
Arma-
turi
existente
Bolturi impuscate

Placuta metalica

Placuta
metalica
Placuta metalica

194

FIG. 8.1.c. TIRANTI ORIZONTALI PREINTINSI
Otel rotund
Profile laminate

195

FIG. 8.1.d. TIRANTI COMBINATI
FIG. 8.1.e.
CONSOLIDARE
LA GRINZI CU
FISURI
INCLINATE
Grinzi cu fisuri inclinate

196

Fig. 8.2.a.Consolidarea stilpilor cu profile exterioare

1-stilp existent 2-beton nou
3-tipar metallic 4-cornier
5-placuta de otel 6-sudura
Consolidarea stilpilor de
b. a. cu corniere si profile
U cu tiranti
Consolidarea stilpilor de
b.a. cu profile metalice
aparente
Placa de
repartitie
Profil U
buloane
Profile
presate
la rece
Mortar
necontractil

197

Fig. 8.2.b.Consolidarea stilpilor cu profile metalice

1-stilp existent 2-cornier
3-placuta 4-placa suport
5-corniere

198

Fig.8.2.c. Consolidarea stilpilor cu distantiere metalice precomprimate

199
8.3.Calculul consolidarilor cu modificarea schemei constructive
Acest tip de consolidare presupune introducereaunor eforturi din incarcari aplicate dupa
montarea lor sau eforturi din pretensionare:
Tiranti orizontali pretensionati;
Tiranti macaz pretensionati.

8.3.1.Tiranti orizontali pretensionati
Principial, efectul pretensionari are efect de scadere a momentelor din incarcari, deci ale
eforturilor de intindere generate de incarcarile exterioare.

8.3.2.Tiranti macaz pretensionati
Efectul pretensionari printr-un macaz are in final acelasi efect ca si in situatia anterioara,
diagramele de eforturi fiind modificate ca alura.

Nt
q
c
+
Mmont.=Ntc
Mcimp=Mq-Mmontant <Mcap
Ax

Mcap
Mq
e

-
M
montant

Mcimp
Nt,p
q
Mo
c
-
+
Mo=cNt,p
Nt=Nt,q+Nt,p
Mcimp=Mq-Mo<Mcap
Ax

Mcap
Mcimp=Mq-Mo

200

CAP.9. REMEDIEREA STRUCTURILOR AFECTATE DE SEISM
9.1. Principii generale
interventiile la o structura, local, pe element sau elemente izolate, fara a lua in considerare
comportare intregului ansamblu, poate conduce la discontinuitati de rezistenta si/sau
rigiditate, asimertii in plan, etc, cu efecte nefavorabile asupra comportarii la actiuni
seismice(fig.9.1.).
Consolidarea generala a unei structuri trebuie sa aiba in vedere principiile generale de
alcatuire care sa corespunda exigentelor impuse la cladiri noi:
Simetrii dinamice;
Conlucrare spatiala;
Evitarea discontinuitatilor structurale si a salturilor de rigiditate;
Evitarea elementelor inapte la solicitari de torsiune;
Evitarea peretilor cu capacitate redusa la forfecare, taiere, compresiune excentrica.

Consolidarea generala a unei structuri este abordata in una din urmatoarele situatii:
Datorita avariilor produse a aparut o pierdere a rigiditatii saptiale;
Constructia nu a avut o conformare seismica initiala;
Structura prezinta defecte grave de executie in zonele de legatura dintre elementele
de rezistenta;
Modificari esentiale ale structurii de rezistenta, in special in perioada de exploatare
prin practicarea necontrolata a unor goluri, eliminarea partiala sau totala a unor
elemente de rezistenta(pereti-diafragma), schimbarea regimului de inaltime sau
modificarea distributiei incarcarilor;
Consolidari fara luarea in considerare a efectelor defavorabile in comportarea la
seism, de ex. marirea locala exagerata a rigiditati fata de cea initiala, consolidarea
riglelor de cuplare fara interventii asupra stilpilor, descarcarea unor elemente prin
substituire cu efecte asupra capacitati la compresiune excentrica din seism, etc.

201

Apreciind comportarea structurilor de beton armat consolidate, au condus la aprecieri,
functie de structura:
La cadre de beton armat:
Structuri noi, care au prezentat:
o cedarea betonului la compresiune si/sau forta taietoare;
o distrugerea aderentei dintre armatura si beton;
o flambajul armaturilor comprimate;
dupa consolidare cu:
o camasuieli cu o conceptie rationala, pe un singur/intreg nivel, cu ancorarea
corespunzatoare a armaturilor, fara a introduce disimetrii, au avut o
comportare buna la un nou seism;
o in zonele cu reparatii locale, gradul de avarie la un nou seism a fost mai
puternic;
La structurile in diafragme de beton armat
Structuri noi, care au prezentat:
o Dimensionarea necorespunzatoare a armaturi intinse;
o Zdrobiri ale betonului comprimat, (confinare necorespunzatoare);
o Distrugeri ale legaturilor dintre elementele verticale portante, din cauza
lipsei legaturilor sau legaturi insuficiente pentru o conlucrare spatiala;
Dupa consolidare prin:
o Consolidari locale prin injectari cu rasini epoxidice, placari cu fibra de
sticla, nu au dat rezultate foarte bune din cauza unei consolidari
insuficiente, materiale cu rezistente moderate sau de calitate slaba si nu au
presupus o interventie globala;
o Camasuielile pe ambele fete cu plase sudate, la nivelul unui etaj intreg, au
dat rezultate mai bune.
9.2. Deformarea post-elastica si conformarea antiseismica a structurilor

202
In conformitate cu conceptele moderne de comportare a structurilor, in special la actiuni
seismice, deformarea post-elastica reprezinta singura posibilitate de disipare a energiei si
de amortizare a deformatiilor, care impreuna reprezinta cea mai mare rezerva de
capacitate de rezistenta a unei structuri:
deformare post-elastica ductila, nu implica distrugeri locale majore;
ductilitatea controlata si dirijata, presupune proprietate de deformare si absorbtie a
energiei fara a produce colapsul;
o ductilitate buna presupune:
un beton de buna calitate-rezistenta superioara;
armaturi longitudinale dimensionate corespunzator;
armaturi transversale suficiente pentru confinarea betonului in zonele
comprimate;
corelarea armari stilpilor cu cea a grinzilor in vederea dirijari
articulatiilor plastice;
alcatuiri corespunzatoare a nodurilor de cadre;
Conformarea seismica corespunzatoare presupune alcatuirea structuri pentru a rezista cu
degradari moderate in toate elementele componente structurale:
* La cadre de beton armat
la grinzi:
o sa se limiteze zona comprimata;
o procentele minime de armare sa fie relativ ridicate;
o confinarea capatelor grinzilor;
o evitarea ruperii la forta taietoare, calculata ca asociata momentelor de
plasticizare;
la stilpi:
o evitarea formarii articulatiilor plastice;
o capacitate ridicata la rotire la capete prin limitarea inaltimi comprimate,
(
st
lim
=0.4>
gr
lim
=0.25, deoarece confinarea la stilpi este mai puternica);

203
o evitarea cedari la forta taietoare prin dimensionare la forta taietoare
asociata;
o o supra armare a riglelor obliga la o armare corespunzatoare a stilpilor;
o dirijarea prin alcatuire a ordini formari articulatiilor plastice, prima data
in rigle si pe urma in stilpi;

diafragmele de beton armat:
sunt elemente cu deformabilitate redusa(rigide-putin ductile);
diafragmele lungi au totusi o deformatie inelastica;
diafragmele scurte sunt rigide, au capacitate de rezistenta mare,
dar se rup la forta taietoare-casant, neductil;
buiandrugi-riglele de cuplare sunt elementele principale de
adaptare postelastica(similar riglelor la cadre) si se
dimensioneaza la la forta taietoare asociata;

9.3.Sporirea capacitatii portante
9.3.1.Consolidare fara modificarea schemei constructive, se realizeaza pentru:
orice structura care lucreaza spatial, de regula prin camasuire;
cu respectarea prevederilor de calcul si alcatuire constructiva.

9.3.2.Consolidarea cu modificarea schemei statice, se poate realiza prin:
a). introducerea unor elemente suplimentare in structura, (fig. 9.2.):
introducerea de centuri, tiranti, contravintuiri, cu legaturi corespunzatoare cu restul
elementelor;
in consecinta, creste rigiditatea spatiala si se redistribuie incarcarile in structura;
1
2
3
4

204
cu conditia mentineri unei ductilitati corespunzatoare, (fara cresteri exagerate ale
rigiditati);

b). Introducerea unor panouri suplimentare de forfecare, (fig.9.3.):
cadrele se umplu cu zidarie, care terbuie sa nu fie exageratde rigida fiindca se rupe
odata cu cadrele dar nici foarte slaba deoarece atunci nu disipeaza energie;
efectele introducerii de zidarie in interiorul cadrelor:
aportul zidariei creste cu raportul l/h;
zidaria impanata suprima modurile superioare;
perioada proprie se reduce cu 30...50%;
momentul incovoietor din rigle scade cu 35...40%;
zidaria se modeleaza ca o diagonala comprimata;
golurile in zidarie sa nu depaseasca 30...35% si sa nu fie adiacente
stilpilor.
Efecte locale datorate interac(iunii cu pere(ii nestructurali, (cf. P100-04)
(1) Prezenta sectiune se refer la structuri tip cadru de beton armat cu panouri de
umplutur din zidrii executate din materiale si cu legturi care influenteaz semnificativ
comportarea structurilor. Aceasta cuprinde msuri pentru evitarea efectelor locale
nefavorabile ale interactiunii dintre elementele cadrului si panourile de umplutur si
prevederi pentru protejarea elementelor structurale prin dimensionare si alctuire adecvate
fat de aceste efecte, urmrind, n special, evitarea ruperii cu caracter neductil la actiunea
fortelor tietoare.
(2) Se va urmri, pe ct posibil, ca prin modul de dispunere a zidriei n rama format
de elementele structurale (de exemplu, pentru realizarea parapetilor, a golurilor de
supralumin, etc) s nu se creeze proportii si comportare de tip stlp sau grinda scurt. n
situatiile cnd aceasta nu este posibil se vor lua msurile indicate la (5).
(3) Zonele n care pot aprea forte tietoare suplimentare fat de cele rezultate din
comportarea de ansamblu actionnd local extremittile grinzilor si stlpilor - vor fi

205
dimensionate si armate transversal pentru a prelua n conditii de sigurant
corespunztoare acestor forte, care pot proveni din:
(a) actiunea de diagonal comprimat cu ltime relativ mare, exercitat de
panoul de zidrie, rezultat din mpnarea zidriei n zona nodurilor de
cadru

(b) lipsa contactului ntre peretii de umplutur si intradosul grinzilor, ca
urmare a executiei incorecte, care are ca efect concentrarea actiunii de
diagonal comprimat asupra extremittilor stlpilor;
(c) crearea unor conditii de comportare de tip stlp scurt sau de tip grind
scurt, ca urmare a zdrobirii locale a zidriei pe o anumit portiune n zona
nodurilor unde se concentreaz eforturile de compresiune diagonale sau ca

206
urmare a desprinderii locale a zidriei a elementelor cadrului de beton
armat, rezultate din diferenta deformatiilor structurii si a panourilor de
umplutur;
(d) prevederea unor goluri de usi sau ferestre n panoul de zidrie (vezi
aliniatul (2)).

Not: Pentru stabilirea eforturilor din elementele cadrului n aceste situaii
se va apela la modele n care aciunea structural a panoului se
echivaleaz printr-o diagonal. Pentru a ine seama de variabilitatea mare
a caracteristicilor mecanice ale zidriei este recomandabil s se fac mai
multe ipoteze, cu caracter nefavorabil pentru structura de beton armat, n
ceea ce privete proprietile de rigiditate i de rezisten ale zidriei.
Limea diagonalei n calcul se va lua 0,1 din lungimea acesteia.

(4) n vederea reducerii efectelor negative ale interaciunii structur panouri
de zidrie, n cazurile cnd acestea se datoreaz capacitii de rezisten relativ
mari a panourilor, se pot avea n vedere i soluii implicnd fragmentarea acestor
panouri sau adoptarea unor legturi flexibile ntre panouri i structur.
(5) Pentru a ine seama de incertitudinile legate de efectele interaciunii
structur panou de umplutur se vor considera zone critice :
(a) ambele extremiti ale stlpilor n contact cu panourile de
zidrie.
(b) ntreaga lungime a stlpilor de la primul nivel;
(c) ntreaga lungime a stlpilor, n cazul n care panoul este
prevzut cu un gol de fereastr sau de u, adiacent stlpului;
(d) ntreaga lungime cnd pereii de umplutur sunt dispui numai
pe o parte a stlpilor (aa cum se ntmpl la stlpii marginali
i de col).

207
(6) n cazul stlpului adiacent unui gol n panoul de umplutur se vor lua
suplimentar urmtoarele msuri:
(a) Fora tietoare de proiectare n stlpi se determin considernd un
model de calcul cu articulaii plastice dezvoltate la cele dou
extremiti ale golului. n cazul stlpilor din clasa de ductilitate H
momentele capabile de proiectare se multiplic cu un coeficient
Rd
= 1,3;
(b) Armtura transversal de for tietoare se prevede pe distana
golului, plus o lungime egal cu h
c
(dimensiunea seciunii stlpului)
n zona n contact cu zidria;
(c) Dac lungimea pe care stlpul nu este n contact cu panoul de
umplutur este mai mic de 1,5h
c
, fora tietoare se va prelua prin
armturi nclinate.

c). Introducerea unor diafragme de beton armat in componenta structuri(fig. 9.4.),
implica o reconsiderare structurala, cu refacerea calculelor statice.

9.3.3. Lucrari de consolidare prin elemente noi care descarca sau inlocuiesc vechea
structura:
procedeu simplu dar costisitor, cu consum din spatiul util;
se prefera la lucrari monumentale la care trebuie pastrata structuara initiala, (pereti
exteriori de fatada, elemente arhitecturale cu sculpturi, picturi etc).

208

Fisura noua
Consolida
-re locala
Fisura
initiala
Fig.9.1.Efectul nefavorabil al consolidarilor locale

Stilp scurt
Fig.9.2.a.Consolidari cu elemente metalice
Diafragma de
consolidare
din
contravintuiri
metalice
Scheme
diverse de
contravintuiri
reticulare

209

Fig. 9.2.b. Consolidarea seimica a unei cladiri
cu contravintuiri metalice

210

Fig. 9.3. Introducerea unor panouri de
taiere din zidarie
Fig. 9.4.a. Introducerea unor panouri de taiere din
diafragme de beton

211

Fig.9.4.b. Consolidare structura cu diafragme noi
Panouri rigide incastrate in fundatie
1-stilp existent;
2-fundatii existente;
3-diafragma noua;
4-fundatie noua;
5-armatura suplimentara;
6-placi de otel sudate

212
1-stilp existent;
2-fundatie existenta;
3-diafragma noua;
4-beton nou;
5-armatura noua;
6-bare diagonale de ancoraj;
7-sudura;
Fig.9.4.c. Consolidare structura cu diafragme noi
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR/REABILITAREA INFRASTRUCTURILOR

213
CAP.10. PROCEDEE DE PROTECTIE PENTRUI BETOANE SUPUSE
AGRESIUNI CHIMICE SAU INCENDIULUI
Solutiile de consolidare recomandate sunt cele de camasuire sau torcretare, cu completarea
sau inlocuirea betonului. Inainte de aplicarea solutiilor de consolidare este obligatorie
stabilirea gradului de alcalinitate a suprafetei ramase, care a fost agresata chimic.
10.1. Determinarea stari de alcalinitate
Aceasta determinare are ca scop stabilirea faptului ca betonul ramas este capabil sa
protejeze armatura existenta. Pentru determinarea alcalinitati se utilizeaza o solutie alcolica
de fenolftaleina 0,1%, pentru determinarea pH. Astfel:
la un pH>10, solutia se inroseste puternic si gradat spre violet, ceea ce inseamna ca
betonul este capabil sa protejeze armatura.
la un pH<10, solutia se coloreaza in roz pina la incolor, pe masura scaderii pH-ului,
, ceea ce inseamna ca betonul tinde sa-si piarda calitatile de protectie a armaturii la
coroziune;
Carbonatarea este o cauza principala a scaderii alcalinitatii betonului si are loc pe zonele
adiacente fisurilor cu deschidere > 0.15mm, la suprafete expuse.
Verificarea precisa a alcalinitatii se face in laboratoare specializate de analize chimice.

10.2.Neutralizarea suprafetei betonului.
Una din expunerile agresive ale betonului este la clor, care pe un interval scurt nu
dezalcalinizeaza betonul dar ataca armatura care prin coroziune chimica dezvolta volum si
expulzeaza betonul.
Metoda cea mai uzuala este spalarea betonului cu o solutie de 5% amoniac, in trei reprize
la un interval de 12h si apoi cu o solutie de 1% acetat de plumb, pina la disparitia petelor
albe de pulbere care se formeaza pe suprafata betonului.
In cazul betoanelor afectate de ioni sulfatici se practica o spalare cu lapte de var sau de
baritina in trei reprize si spalare cu apa.


214
10.3. Reducerea efectului agresiuni chimice
Realizarea unui beton de buna calitate, compact, dens cu granulozitate adecvata si ciment
corespunzator este prima si principala conditie de protectie la agresiuni chimice.
Alcatuirea corespunzatoare este completata de o acoperire de min. 4cm a armaturii si
realizarea unei impermeabilizari a betonului cu adaosuri.
Mediile agresive chimic mai impun:
folosirea cenusi de termocentrala, de electrofiltre si a zgurii de furnal;
rosturi de turnare minime si tratate corespunzator;
folosirea betoanelor antiacide, cu sticla solubila, nisip silicios fin macinat, agregat
calcaros;

10.4.Protectii de suprafata.
O metoda recomandata este protejarea suprafetei cu un strat de protectie din cauciuc, folii
speciale, bitum, sau rasini epoxidice. Aplicarea acestor protectii se va face dupa inchiderea
fisurilor existente, erpararea defectelor din executie, etc.
In cazul apelor subterane usor agresive, cu aciditate slaba(caracteristic
Timisoarei),dispunerea unei hidroizolatii intr-un strat, impotriva umiditatii naturale a
terenului, conduce la o protectie satisfacatoare a betonului din stilpii sau diafragmele
subsolului.

10.5.Protectia impotriva uleiurilor.
Uleiurile minerale prin componentele tensoactive continute, afecteaza rezistenta betonului,
aderenta si capacitatea de ancorare a armaturilor, fapt care mai ales la betoanele
precomprimate sunt extrem de periculoase.
O combinatie dintre agresiunea uleiurilor cu cea a acizilor poate conduce la degradarea
totala a betonului.
O solutie de marire a rezistentei la penetrare a betonului este adaugarea in compozitia
acestuia a 1% clorura de fier coloidal si 0.2% lighosulfonat de calciu.

215
CAP.11. CONDITII DE DUCTILITATE SI MECANISMUL STRUCTURAL
DE DISIPARE A ENERGIEI
(conform P100-2004)*

11.1. Condi(iile de ductilitate global si mecanismul structural de disipare de energie:
(1) Proiectarea seismic are ca principal obiectiv dezvoltarea unui mecanism de
plastificare favorabil (vezi paragraful 4.6.2.3.). Aceasta nseamn :
(a) La structurile tip cadre etajate, deforma(iile plastice s apar mai nti n
sec(iunile de la extremit(ile riglelor yi ulterior yi n sec(iunile de la baza
stlpilor.
(b) n cazul structurilor cu pere(i, deforma(iile plastice s se dezvolte n grinzile
de cuplare (atunci cnd acestea exist) yi n zonele de la baza pere(ilor.
(c) Nodurile (zonele de legtur ntre elementele verticale yi orizontale) yi
planyeele s fie solicitate n domeniul elastic.
d) Zonele disipative s fie distribuite relativ uniform n ntreaga structur, cu
cerin(e de ductilitate reduse, evitndu-se concentrarea deforma(iilor
plastice n cteva zone relativ slabe (de exemplu, n stlpii unui anumit
nivel).
(2) Verificarea formrii unui asemenea mecanism se poate realiza utiliznd calculul
dinamic neliniar cu accelerograme naturale sau sintetice, compatibile spectrului de
proiectare.
(3) Pentru structuri obisnuite, obiectivul precizat la (1) se poate realiza dimensionnd
elementele la eforturi determinate n acord cu metoda proiectrii capacittii de rezistent,
realiznd pentru zonele pentru care se urmreste o comportare elastic o asigurare
suplimentar fat de zonele critice (disipative).
(4) Dimensionarea si alctuirea elementelor structurale va evita manifestarea unor
ruperi cu caracter neductil sau fragil (vezi 5.2.3.3.3).

216
(5) Deplasrile laterale asociate cerintelor de ductilitate vor fi suficient de reduse
pentru a nu aprea pericolul pierderii stabilittii sau pentru a nu spori excesiv efectele de
ordinul 2.

11.2. Condi(ii de ductilitate local
(1) n vederea obtinerii unei ductilitti de ansamblu substantiale, prin dimensionarea si
alctuirea elementelor structurale de beton armat se va asigura n zonele critice ale acestora
o capacitate nalt si stabil de disipare a energiei, fr reducerea semnificativ a rigidittii
si/sau a rezistentei.
(2) Acest obiectiv se consider realizat dac sunt satisfcute urmtoarele condi(ii:
(a) Zonele comprimate la starea limit de rezisten( n sec(iunile elementelor
de beton armat au o dezvoltare limitat, func(ie de natura elementului yi a
solicitrii acestuia.
n cazul pere(ilor structurali se admite condi(ia echivalent a limitrii
efortului unitar mediu de compresiune n sec(iune. Prevederi concrete
referitoare la aceste condi(ii se dau n continuare diferen(iat func(ie de
tipul elementelor.
(b) Flambajul barelor de o(el comprimate n zonele plastice poten(iale este
mpiedicat prin prevederea de etrieri yi agrafe la distan(e suficient de mici,
conform prevederilor date la 5.3 yi 5.4.
(c) Propriet(ile betonului yi o(elului sunt favorabile sub aspectul realizrii
unei ductilit(i locale suficient de mari. Astfel:
i. betonul trebuie s aib o rezisten( suficient la compresiune yi o
capacitate de deformare suficient.
ii. o(elul folosit n zonele critice ale elementelor seismice principale
trebuie s posede alungiri plastice substan(iale. O(elurilor
neductile, cum este STNB din plase yi carcase sudate, pot fi

217
utilizate numai n situa(iile n care, prin modul de dimensionare,
se poate asigura o comportare elastic a acestor armturi.
iii. raportul ntre rezisten(a o(elului yi limita lui de curgere trebuie s
nu fie excesiv de mare (orientativ 1,4).
iv. armturile utilizate la armarea zonelor plastice poten(iale trebuie
s posede propriet(i de aderen( substan(iale printr-o
profilatur eficient.
(3) Pentru sporirea ductilittii locale se poate aplica una sau mai multe dintre
urmtoarele msuri:
v. modificarea sectiunii transversale a elementelor, n sensul mririi
ltimii (evazrii) acesteia n zona comprimat;
vi. n cazul elementelor comprimate, reducerea efortului unitar mediu de
compresiune, respectiv sporirea dimensiunilor sectiunii transversale;
vii. sporirea armturii din zona comprimat a sectiunilor;
viii. limitarea cantittii de armtur n zona ntins a sectiunii;
ix. mrirea clasei betonului;
x. confinarea betonului din zona comprimat prin armturi transversale
adecvate.
11.3. Grinzi
11.3.1.Rezisten(a la ncovoiere yi for( tietoare
(1) Calculul grinzilor la starea limit de rezistent, la ncovoiere si fort tietoare se
face conform STAS 10107/0-90.
(2) Ltimea efectiv a grinzilor cu sectiune n form de T, n zona aripilor, b
eff
se
determin dup cum urmeaz :

218
- n cazul grinzilor care intr ntr-un stlp exterior, b
eff
se ia egal cu ltimea
stlpului b
c
, dac nu exist grinzi transversale n nod si egal cu b
c
plus de dou ori
grosimea plcii h
f
de fiecare parte a grinzii, dac asemenea grinzi exist.
- n cazul grinzilor care intr n stlpii interiori, b
eff
este mai mare dect valorile
indicate mai sus cu cte 2h
f
de fiecare parte a grinzii;
(3) Armturile din plac, paralele cu grinda se consider active n preluarea momentelor
grinzii pe reazeme, dac sunt plasate la interiorul dimensiunii b
eff
si dac sunt ancorate
adecvat.

11.3.2.Asigurarea cerin(elor de ductilitate local
(1) Zonele de la extremittile grinzilor cu lungimea l
cr
= 1,5h
w
, msurate de la fata
stlpilor, precum si zonele cu aceast lungime, situate de o parte si de alta a unei sectiuni
din cmpul grinzii unde poate interveni curgerea n cazul combinatiei seismice de
proiectare, se consider zone critice (disipative).
(2) Cerintele de ductilitate n zonele critice ale grinzilor se consider satisfcute dac
sunt ndeplinite conditiile de armare date n continuare la alineatele (3)(7).
(3) Cel putin jumtate din sectiunea de armtur ntins se prevede si n zona
comprimat.
(4) Coeficientul de armare longitudinal din zona ntins
d b
A
s
= satisface conditia :

yk
ctm
f
f
5 , 0 (5.9)
Limita inferioar a coeficientului de armare trebuie respectat pe toat deschiderea grinzii.
(5) Armturile longitudinale se vor dimensiona astfel nct s nu se depseasc
nltimea zonei comprimate admis de STAS 10107/0-90.
(6) Se prevede armare continu pe toat deschiderea grinzii. Astfel:

219
(a) la partea superioar si inferioar a grinzilor se prevd cel putin cte dou bare
cu suprafata profilat cu diametrul 14 mm;
(b) cel putin un sfert din armtura maxim de la partea superioar a grinzilor se
prevede continu pe toat lungimea grinzii;
(7) Etrierii prevzuti n zona critic trebuie s respecte conditiile :
(a) diametrul etrierilor d
bw
6 mm;
(b) distanta dintre etrieri s va fi astfel nct :
} 7 ; 150 ;
4
min{
bL
w
d mm
h
s (5.10)
n care d
bL
este diametrul minim al armturilor longitudinale.

11.4. Stlpi
11.4.1.Rezisten(a la ncovoiere yi la for( tietoare
(1) Calculul stlpilor la starea limit de rezistent, la ncovoiere cu fort axial si la
forta tietoare se face conform STAS 10107/0-90.

11.4.3.Asigurarea cerin(elor de ductilitate local
(1) Valorile normalizate ale fortei axiale
d
vor respecta conditiile din STAS 10107/0-
90 pentru stlpii fcnd parte din structuri care preiau efectul actiunii seismice, ca si
prevederile din acelasi standard privind armarea transversal necesar n situatiile n care
valorile
d
nu respect, n limitele indicate, aceste conditii.
(2) Coeficientul de armare longitudinal total va fi cel putin 0,01 si maximum 0,04.
(3) ntre armturile din colturi se va prevedea, pe fiecare latur, cel putin cte o bar
intermediar.
(4) Zonele de la extremittile stlpilor se vor considera zone critice pe o distant l
cr
,
dat la (5).

220
(5) n afara cazului cnd este determinat printr-un calcul riguros, lungimea zonelor
critice se determin cu :
} 600 ;
6
; 5 , 1 max{ mm
l
h l
cl
c cr

(5.11)
unde h
c
este cea mai mare dimensiune a sectiunii stlpului, iar l
cl
este nltimea liber.
(6) Dac l
cl
/h
c
< 3, ntreaga lungime a stlpului se consider zona critic si se va arma
n consecint.
(7) n interiorul zonelor critice se vor prevedea etrieri si agrafe, care s asigure
ductilitatea necesar si mpiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de
dispunere a armturii transversale va fi astfel nct s se realizeze o stare de solicitare
triaxial eficient.
Conditiile minime pentru a realiza aceste cerinte sunt cele date la (8)(10).
(8) Coeficientul de armare transversal cu etrieri va fi cel putin:
- 0,005 n zona critic a stlpilor de la baza lor, la primul nivel;
- 0,0035 n restul zonelor critice.
(9) Armarea transversal va respecta conditiile:
(a) Distanta dintre etrieri nu va depsi :
} d 7 ; mm 125 ;
3
b
min{ s
bL
0
(5.12)
n care b
0
este latura minim a sectiunii utile (situat la interiorul etrierului perimetral), iar
d
bL
este diametrul minim al barelor longitudinale;
Ultima conditie se nlocuieste la baza stlpului (n sectiunea teoretic de ncastrare) cu
conditia s 6 d
bL
.
(b) Distanta n sectiune dintre barele consecutive aflate la coltul unui etrier sau prinse de
agrafe nu va fi mai mare de 150 mm.

221
(10) La primele dou niveluri ale cldirilor cu peste 5 niveluri si la primul nivel n cazul
cldirilor mai joase, se vor prevedea la baz etrieri ndesiti si dincolo de zona critic pe o
distant egal cu jumtate din lungimea acesteia.

11.5. Noduri de cadru
(2) Forta de compresiune nclinat produs n nod de mecanismul de diagonal
comprimat nu va depsi rezistenta la compresiune a betonului solicitat transversal la
ntindere.
(3) n afar de cazul n care se foloseste un model de calcul mai riguros, cerinta de la
(1) se consider satisfcut dac :
(a) la noduri interioare:

cd c j
d
jhd
f h b V
1 (5.13)
n care = 0,6(1 f
ck
/250),
d
este forta axial normalizat n stlpul de deasupra, iar f
cd

este n MPa.
(b) la nodurile exterioare:

cd c j
d
jhd
f h b V
1 8 , 0 (5.14)
unde:
V
jhd
este dat de expresia (5.5) sau (5.6), dup caz.
Ltimea de proiectare a nodului b
j
se ia
b
j
= min{b
c
; (b
w
+0,5h
c
)} (5.15)
(3) n nod se va prevedea suficient armtur transversal pentru a asigura integritatea
acestuia, dup fisurarea nclinat. n acest scop armtura transversal, A
sh
, se va
dimensiona pe baza relatiilor:
(a) la noduri interioare:
A
sh
f
ywd
0,8(A
s1
+ A
s2
)f
yd
(1 0,8
d
) (5.16a)

222
(b) la noduri exterioare:
A
sh
f
ywd
0,8A
s2
f
yd
(1 0,8
d
)
(5.16b)
n relatiile (5.16a) si (5.16b),
d
corespunde fortei axiale a stlpului inferior. Aceste relatii
sunt valabile, dac exist grinzi care intr n nod n directie transversal. n caz contrar
coeficientul 0,8 se mreste la 1.
(4) Etrierii orizontali calculati cu (5.16a) si (5.16b) se vor distribui uniform pe nltimea
nodului. n cazul nodurilor exterioare, etrierii vor cuprinde capetele ndoite ale armturilor
longitudinale din grind.
(5) Armtura longitudinal vertical A
sv
care trece prin nod, incluznd armtura
longitudinal a stlpului, va fi cel putin :
( )
jw jc sh sv
h h A A /
3
2
(5.17)
n care :
h
jw
distanta interax ntre armturile de la partea superioar si cea inferioar a grinzilor;
h
jc
distanta interax ntre armturile marginale ale stlpilor
(1) Armtura orizontal a nodului nu va fi mai mic dect armtura transversal
ndesit din zonele critice ale stlpului.

11.6. Pere(i ductili
11.6.1. Rezisten(a la ncovoiere yi la for( tietoare
(1) Calculul peretilor la starea limit de rezistent, la ncovoiere cu forta axial se face
conform STAS 10107/0-90, cu completrile date n P85/2004.
(2) Calculul peretilor la fort tietoare n sectiuni nclinate si la lunecare n rosturi
orizontale se va face conform P85/2004.

11.6.2 Asigurarea cerin(elor de ductilitate local la diafragmele de beton armat

223
(1) Cerintele de ductilitate se consider satisfcute dac sunt respectate prevederile
P85/2004, privind alctuirea sectiunilor de beton, si cele referitoare la armarea
longitudinal si transversal.
(2) nltimea zonei critice l
cr
deasupra bazei se determin cu:
l
cr
= 0,4l
w
+ 0,05H
w
(5.18)
cu limitrile:
h
s
, pentru n 6 niveluri
l
cr
2h
s
, pentru n 7niveluri (5.19)
2l
w

n care h
s
este lumina liber a etajului, iar baza se defineste drept nivelul superior al
fundatiei sau al infrastructurii.
(3) nltimea zonei comprimate n sectiunile peretilor nu va fi mai mare dect :
x
u
0,10 (+ 2) l
w
(5.20)
Conditia (5.20) reprezint si criteriul pentru prevederea de bulbi sau tlpi la capetele libere
ale sectiunilor peretilor
(4) n caz c necesitatea bulbilor rezult din aplicarea conditiei (5.20), ltimea bulbului
va fi cel putin h
s
/10, iar lungimea lui cel putin egal cu de dou ori grosimea inimii
peretelui, b
wo
, si cel putin 0,10 lungimea peretelui, l
w
.
(5) Dac conditia (5.20) nu este respectat se prevd msuri speciale de confinare a
zonelor comprimate conform alineatului (7).
(6) n zonele critice se vor lua msuri pentru evitarea pierderii stabilittii laterale. n
cazurile curente aceste cerinte se realizeaz prevznd o ltime a bulbului h
s
/15.
(7) n cazul n care relatia (5.20) nu este satisfcut se va prevedea o armtur special
de confinare, pe o distant de cel putin x
u
/2 de la marginea cea mai comprimat a sectiunii.
Sectiunea armturii de confinare, A
wh
, n fiecare directie va fi stabilit pe baza relatiei :

+ =
w
u
ywd
cd
o wh
l
x
5 , 0
f
f
sb 10 , 0 A (5.21)
n care:

224
s distanta interax pe vertical ntre seturile de etrieri de confinare;
b
o
dimensiunea miezului de beton cuprins de etrierii de confinare msurat
perpendicular pe directia bratelor etrierilor.

(8) Armarea transversal la capetele sectiunilor n zonele critice va respecta conditiile
(a) diametrul d
bw
al etrierilor
d
bw
max (d
bL
/3; 6mm) (5.22)
(b) distanta ntre etrieri
s min (120mm, 10d
bL
) (5.23)
Dac n zonele de capt ale sectiunilor coeficientul de armare longitudinal
( )
2
yd
mm / N f
2
distanta dintre etrieri nu va depsi 6d
bL
.

11.7. Prevederi pentru proiectarea planyeelor de beton
(1) Plcile de beton armat pot ndeplini rolul de diafragm orizontal pentru ncrcri
aplicate n planul lor, dac au grosimi de cel putin 80 mm si sunt armate pentru a fi n
msur s preia eforturile ce le revin din ncrcrile verticale si orizontale.
(2) Planseele diafragm pot fi realizate si ca elemente mixte: din dale prefabricate
suprabetonate, cu conditia conectrii adecvate a celor dou straturi de beton.
(3) Calculul eforturilor n diafragme se va face pe baza prevederilor date n
reglementrile specifice diferitelor tipuri de structuri (de exemplu, P85/2004) iar
dimensionarea lor pe baza prevederilor STAS 10107/0-90.
(4) n cazul planseelor apartinnd structurilor cu pereti de beton armate din categoria de
ductilitate H se va verifica transmiterea fortelor orizontale de la diafragme la perete.
Aceasta implic:
(a) Limitarea eforturilor unitare de forfecare la interfata perete diafragme la valoarea
1,5f
ctd
.

225
(b) Prevederea unei armturi de conectare, dimensionate pe baza unui model cu
diagonale nclinate la 45

*S-a pastrat structura si notatiile din P100-04, inclusiv numerotarea originala a
relatiilor.
CAP. 12. CALITATEA LUCRARILOR DE REPARATII/CONSOLIDARI

Lucrarile de reparati sunt lucrari pretentioase, migaloase si se recomanda ca atit proiectarea
cit si executia sa se realizeze de catre unitati specializate si cu experienta la astfel de
lucrari, cu personal calificat, instruit si atestat.

Caracteristic acestor tipuri de lucrari sunt:
operatii manuale numeroase si in general foarte riguroase;
detali de proiect specifice si tehnologii pretentioase, fara caracter de repetabilitate;
incadrarea in normele de deviz chiar si la RK este dificila, fiind necesare norme
locale, specifice, asimilate la cele existente;
grad marit de dificultate, cu meticulozitate si constiinciozitate din partea
executantului(muncitorului);
in general volum redus de lucrari si valoare neatractiva, dar cu posibilitati legale de
suplimentare,(max. 15% la lucrari existente, prin majorarea cantitatilor si max. 50%
prin suplimentarea lucrarilor posibil sa apara in plus fata de devizul initial, cu
acordul proiectantului si al beneficiarului-in special).
Daca defectele si avariile apar din neglijenta la proiectare sau executie, la
reparatii/consolidari nu se accepta neglijenta;

La realizarea reparatiilor/consolidarilor trebuie respectate principiile:
Nici o lucarare nu terbuie sa afecteze lucrarile anterioare sau ulterioare, pentru a nu
afecta intreaga lucrare;

226
Se vor respecta strict materialele, utilajele si dispozitivele/sculele
prescrise,corespunzatoare, fara improvizatii sau inlocuiri necontrolate;

In cadrul complexului de masuri care vizeaza calitatea lucrarilor de interventii, se au
in vedere urmatoarele conditii:
La controlul calitati lucrarilor de interventii se va respecta Programul de control
al calitati, piesa existenta in documentatia de proiectare, in prezenta factorilor
responsabili si al echipei de constructori care continua lucrarile de la echipa
precedenta;
Controlul calitati presupune respectarea documentatiei, interdictia categorica de
modificare a solutiilor fara acordul proiectantului, (cu aviz verificator/expert
tehnic), corelarea solutiilor constructiv-tehnice cu posibilitatile de executie;
Se exclude posibilitatea executari lucrarilor dupa detalii neavizate sau tehnologie
neomologata sau neacceptata de proiectant;
Controlul calitati materialelor se face de la intrarea in santier a materialelor, care
trebuie insotite de buletine de calitate eliberate de laboratoare proprii sau
independente, atestate;
Calitatea materialelor se verifica si prin probe recoltate la executie, (beton, armaturi,
caramizi, mortar, etc.) si incercate in laboratoare autorizate;
proiectantul trebuie sa urmareasca in ce masura conditiile de acceptare a
coeficientilor partiali de siguranta adoptati la proiectare sunt indepliniti de materiale
si respectiv de controlul calitati pe santier;
starea tehnica a utilajelor se verifica inainte de inceperea efectiva a lucrarilor;

In vederea asigurari calitati se urmareste:
respectarea proiectului, a fiselor tehnologice si instructiunilor producatorului, a
caietelor de sarcini pentru lucrari deosebite si al normativelor in vigoare, cu
controlul sistematic al fiecareui operatii;

227
inlocuirea unor materiale, chiar si similare ca produs, se va face numai cu acordul
proiectantului;
trecerea la o alta etapa se face numai dupa receptia calitativa a etapei precedente, in
conformitate cu Programul de control al Calitatii, piesa obligatorie in
documentatia de autorizare a lucrarilor de construire;
Responsabilitatea respectari complexului de masuri privind calitatea lucrarilor de
constructii revine, in ordinea enuntari:
proiectantului general/de specialitate;
beneficiarului prin inspectorul de santier;
executantului prin responsabilul cu executia lucrarilor;

Responsabilitate egala cu a proiectantului o au verificatorul de proiect si expertului
tehnic atestat, inclusiv privind calitatea proiectului sau modificarile fata de proiectul
initial, la executie.

BIBLIOGRAFIE
1. CR0 - 2005 Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor n constructii
2. P100-1/2006 Cod de proiectare seismic. Partea I: Prevederi de proiectare pentru cldiri

228
3. CR1-1-3-2005 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zpezii asupra constructiilor
4. NP-082-04 Cod de proiectare. Bazele proiectrii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea
vntului
5. CR2-1-1.1 Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat
6. NP 007-97 Cod de proiectare pentru structuri n cadre din beton armat
7. NP001-2000 Cod de proiectare si executie pentru constructii fundate pe pmnturi cu umflri si
contractii mari
8. ST 009-2005 Specificatie tehnic privind cerinte si criterii de performant pentru produse din
otel utilizate ca armturi n structuri din beton
9. NE 012-99 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton
precomprimat. Partea A: Beton si beton armat.
10. NP 019-1997 - Ghid pentru calculul la stri limit a elementelor structurale din lemn
11. NP 005-2003 Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn
12. NP112-2004 Normativ privind proiectarea si executarea lucrrilor de fundatii directe la
constructii
13. P7-2000 Normativ privind fundarea constructiilor pe pmnturi sensibile la umezire
(proiectare, executie, exploatare)
14. C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si tencuial
15. NP-028-1978 Norme tehnice provizorii privind stabilirea distantelor ntre rosturile de dilatare
la proiectarea constructiilor
16.COTTA N.L., CURTU I., SERBU A.- Elemente de constructii si case prefabricate din lemn.
Ed.Tehnic, Bucuresti, 1990.
17.CURTU I., ROSCA C.,- Reologia lemnului. Repografia Universitatea TRANSILVANIA
Brasov, 1993.
18. GOTZ, K.H- Construire n bois. Presses Polytechniques Romandes, Lausanne 1998.
19. NATTERER J., HERZOG T., VOLZ M.- Holzbau Atlas Zwei. Institut fur internationale
Arhitektur- Dokumentation, 1991, Munchen.
20. PERCHAT M.- Calcul des lments et structures en bois initiation aux tats limites. Principes,
gnraux. Annales LI.T.B.T.P., nr.497, octobre, PARIS

229
21. RACHER PATRICK s.a- Structures on bois aux tats limites. Calcul de structure. Ed.
Eyrolles, 1997, Paris.
22. Eurocode 5, Calcul des structures en bois, part 1.1,. Rgles gnrales et rgles pour les
btiments. Norme P21-711, Ed. Eyrolles, Paris.
23. Manuel de calcul des charpantes en bois. Canadian Wood Council, 1991, Ottawa.
24. Cod pentru calculul si alctuirea elementelor de constructii din lemn. NP.005-2003.
Buletinul Constructiilor. Vol.12, 2003, Bucuresti.
25. Eurocode 5,- Design of timber structure. Part 1.2- General rules for structural fire
design.ENV 1995-1-2
26. Normativ privind calculul structurilor de rezistent din lemn amplasate in zone seismice
NP019-2003 (Completare P100)

Documente normative de referin(
1. STAS 10101/1-78-Actiuni n constructii. Greutti tehnice si ncrcri permanente
2. STAS 10101/2-75-Actiuni n constructii. ncrcri datorite procesului de exploatare
3. STAS 10101/2A1-87-Actiuni n constructii. ncrcri tehnologice din exploatare pentru
constructii civile, industriale si agrozootehnice.
4. STAS 10101/23-75 Actiuni n constructii. ncrcri date de temperatura exterioar.
5. STAS 10101/23A-78 - Actiuni n constructii. ncrcri date de temperatura exterioar n
constructii civile si industriale.
6. STAS 10107/0-90 Calculul si alctuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton
precomprimat.
7. STAS 10107/1-90 Plansee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de
proiectare
8. STAS 10107/2-92 Plansee curente din plci si grinzi din beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii de calcul si alctuire
9. STAS 10107/3-90 Plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de
proiectare
10. STAS 10107/4-90 Plansee casetate din beton armat. Prescriptii de proiectare

230
11. SR EN 1991-1-1 Eurocod 1 Actiuni asupra constructiilor. Partea 1-1: Actiuni
generale.Greutati specifice , greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri.
12. SR EN 1991 - pr. NA Eurocod 1 Actiuni asupra constructiilor. Partea 1-1: Actiuni generale.
Greutati specifice , greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri. Anexa nationala.- serii de
standarde europene
13. SR EN 771-1 Elemente pentru zidrie de argil ars
14. SR EN 771-2 - Elemente pentru zidrie de silico-calcar
15 SR EN 771-3 - Elemente pentru zidrie din beton
16. SR EN 771-4 - Elemente pentru zidrie de beton celular autoclavizat
17. SR EN 771-5 - Elemente pentru zidrie din piatr artificial
18. SR EN 771-6 - Elemente pentru zidrie din piatr natural
19. SR EN 772-1 - Metode de ncercare a elementelor pentru zidrie. Partea 1: Determinarea
rezistentei la compresiune
20. SR EN 772-3 - Metode de ncercare a elementelor pentru zidrie. Partea 3:Determinarea
prin cntrire hidrostatic a volumului net si a procentului de goluri al elementelor pentru zidrie
din argil ars
21. SR EN 772-5 Metode de ncercare a elementelor pentru zidrie. Partea 5: Determinarea
continutului de sruri solubile active al elementelor pentru zidrie din argil ars
22. SR EN 772-7 Metode de ncercare a elementelor pentru zidrie. Partea 7:Determinarea
absorbtiei de ap prin fierbere pentru ruperea capilarittii elementelor pentru zidrie din argil ars
23. SR EN 772-11 Metode de ncercare a elementelor pentru zidrie. Partea 11: Determinarea
absorbtiei de ap datorit actiunii capilare a elementelor pentru zidrie de beton cu agregate, piatr
artificial si natural si viteza initial de absorbtie a apei a elementelor pentru zidrie din argil.
densittii aparente si absolute n stare uscat a elementelor pentru zidrie (cu exceptia pietrei
naturale)
25. SR EN 772-16 Metode de ncercare a elementelor pentru zidrie. Partea 16:Determinare
dimensiuni
dilatrii la umiditate a elementelor ceramice cu goluri orizontale mari pentru zidrie de argil

231
27. SR EN 998-1-Specificatie a mortarelor pentru zidrie. Partea 1 : Mortare pentru tencuire si
gletuire
28. SR EN 998-2 Specificatie a mortarelor pentru zidrie. Partea 2 : Mortare pentru zidrie
29. SR EN 1015-1 Metode de ncercare a mortarelor pentru zidrie Partea 1 : Determinarea
distributiei granulometrice (analiza prin cernere)
30. SR EN 1015-2Metode de ncercare a mortarelor pentru zidrie- Partea 2: Luarea probelor de
mortar din grmad si pregtire ncercri
31. SR EN 1015-7 Metode de ncercare a mortarelor pentru zidrie- Partea 7: Determinarea
cantittii de aer din mortarul proaspt
duratei de lucrabilitate si timpului de corectie a mortarului proaspt
densittii aparente a mortarului ntrit
34. SR EN 1015-11 Metode de ncercare a mortarelor pentru zidrie- Partea 11 :Determinarea
rezistentei la ncovoiere a mortarului ntrit
continutului de sruri solubile din mortarele proaspete
coeficientului de absorbtie a apei datorat actiunii capilare a mortarelor ntrite
37. SR EN 1052-1 Metode de ncercare a zidriei. Partea 1:Determinarea rezistentei la
compresiune
38. SR EN 1052-2 Metode de ncercare a zidriei. Partea 2 :Determinarea rezistentei la
ncovoiere.
39. SR EN 1052-3 Metode de ncercare a zidriei. Partea 3: Determinarea rezistentei initiale la
forfecare.
40. SR EN 1052-4 Metode de ncercare a zidriei. Partea 4: Determinarea rezistentei la forfecare
tinnd seama de umiditatea inclus.
41. SR EN 1745 -Zidrie si elemente pentru zidrie Metode pentru determinarea valorilor
termice de calcul

232
42. SR EN 13501-1 Clasificarea produselor pentru constructii n functie de comportarea la foc
Partea I : Clasificarea n functie de rezultatele ncercrilor de reactie la foc
43. ETAG 003-1998 Guidelines for european technical approval for internal partition kits for use
as non-loadbering walls. EOTA, Brussels ,1998
44. SR EN 1996-1-1 Eurocod 6: Proiectarea structurilor din zidarie. Partea1-1. Reguli generale
pentru structuri de zidarie armate sau nearmate.

Anex Bibliografic de echivalenta a SR EN
Nr.
crt.
Indice Titlu in romna a corespondentei
1 SR EN 1998-1:2004
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur
Partea 1: Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru cldiri
2 SR ISO 1000:1995
Unitti SI si recomandri pentru utilizarea multiplilor si
submultiplilor lor zecimali precum si a altor unitti
3
SR EN 1992-1-
1:2004
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale si reguli pentru cladiri
4 SR EN 1992-2:2006
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de
beton - Proiectare si prevederi constructive
5
SR EN 1992-1-
2:2006
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli
generale - Calculul comportrii la foc
6
SR EN 1993-1-
1:2006+AC:2006
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-1: Reguli
generale si reguli pentru cladiri
7
SR EN 1993-1-
2:2006+AC:2006
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-2: Reguli
generale. Calculul structurilor la foc
8
SR EN 1993-1-
8:2006+AC:2006
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-8: Proiectarea
mbinarilor
9
SR EN 1993-1-
9:2006+AC:2006
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-9: Oboseala

233
10
SR EN 1993-1-
10:2006+AC:2006
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-10: Alegerea
claselor de calitate a otelului
11
SR EN 10002-
1:2002
Materiale metalice. ncercarea la tractiune. Partea 1: Metoda de
ncercare la temperatura ambiant
12
SR EN 771-
1:2003+A1:2005
Specificatii ale elementelor pentru zidrie. Partea 1: Elemente
pentru zidrie de argil ars
13
SR EN 771-
2:2003+A1:2005
pentru zidrie de silico calcare
14
SR EN 771-
3:2004+A1:2005
pentru zidrie de beton cu agregate (agregate grele si usoare)
15
SR EN 771-
4:2004+A1:2005
pentru zidrie de beton celular autoclavizat
16
SR EN 771-
5:2004+A1:2005
pentru zidrie de piatr artificial
17 SR EN 771-6:2006
pentru zidrie de piatr natural
18 SR EN 998-2:2004
Specificatie a mortarelor pentru zidrie. Partea 2: Mortare pentru
zidrie
19 STAS 1040-85 Lemn rotund de rsinoase pentru constructii. Manele si prjini
20 STAS 256-79 Lemn pentru min
21 STAS 3416-75 Lemn rotund pentru piloti
22 STAS 4342-85 Lemn rotund de foioase pentru constructii
23
SR EN
1313+1+A1:2001
Lemn rotund si cherestea. Abateri admisibile si dimensiuni
preferentiale. Partea 1: Cherestea de rsinoase
24 STAS 1928-80 Cherestea de stejar. Clase de calitate
25
SR EN 1611-
1:2001+A1:2003
Cherestea. Clasificare dup aspect a lemnului de rsinoase. Partea
1: Molid, brad, pin, Douglas si larice europene

234
26 STAS 3363-86 Cherestea de cires, frasin, paltin, pr si ulm. Clase de calitate
27 STAS 6709-86
Cherestea de artar, carpen, jugastru, mesteacan si salcm. Clase de
calitate
28 STAS 10107/0-90
Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor
structurale din beton, beton armat si beton precomprimat
29 STAS 10108/0-78
Constructii civile industriale si agricole. Calculul elementelor din
otel

Reab Struct PT An IV

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reab Struct PT An IV

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REABILITAREA STRUCTURILOR

- coeficientul de curgere lent

S-ar putea să vă placă și