Publicitate

1. Dimensiunea mitica a publicitatii 2. Aspecte etologice ale comunicarii publicitare 3. Tehnici de creatie în textul publicitar 4. Tehnici de creatie in ilustratia publicitara 5. Noi tendinte în publicitate. Publicitatea online 6. Aspecte etice ale comunicarii publicitare. Reglementari interne si internationale 7. Impactul publicitatii asupra copiilor / adolescentilor 8. Stereotipuri de gen in reclame 9. Campaniile sociale - caracteristici si impact asupra comunitatii 10. Umorul în publicitate 11. Forme de publicitate neconventionala vs. publicitatea prin canale clasice 12. Stilul de conducere în agentia de publicitate 13. Managementul resurselor umane în agentia de publicitate 14. Cultura organizationala în agentia de publicitate 15. Relatiile interorganizationale (relatiile cu clientii) în agentiile de publicitate 16. Cunoasterea comportamentului consumatorului – etapa esentiala în strategia de comunicare publicitara 17. Publicitatea - forma a industriilor culturale

Semiotica:
I. TEORII ALE COMUNICARII 1. ANALIZA COMUNICARII SOCIALE DIN ROMÂNIA (1989-2002). STUDIU DE CAZ; CONCLUZII PENTRU STRATEGIA UNEI CAMPANII DE COMUNICARE "Scoala proces" si "scoala semiotica" (J. Fiske) - orientari fundamentale în abordarea teoretica a comunicarii . Modelul elaborat de G. Gerbner: etapele procesului de comunicare; dimensiunile comunicarii sociale ("orizontala" si "verticala"). Merite si limite ale modelului Gerbner. Modelele elaborate de H. Lasswell (1948) si T. Newcomb (1953); merite si limite ale modelului Newcomb. Modelul elaborat de R. Jakobson (1960); factorii constitutivi ai comunicarii si functiile acestora. Studiu de caz; concluzii pentru strategia unei campanii de comunicare (publicitate, campanie electorala sau mass media). II. ABORDAREA SEMIOTICA A COMUNICARII 2. ANALIZA COMUNICARII SOCIALE DIN ROMÂNIA (1989-2002). STUDIU DE CAZ; CONCLUZII PENTRU STRATEGIILE DE COMUNICARE SOCIALA Comunicarea ca schimb de semne; relatia dintre comunicare si limbaj; semne si semnale. Semiotica - stiinta a semnelor; semne si semnificatii. Modelul elaborat de C.S. Peirce; dezvoltarea lui de catre Ogden si Richards. Modelul teoretic elaborat de Ferdinand de Saussure: elementele semnificatiei (semn, semnificant si semnificat). Studiu de caz; concluzii pentru strategia unei campanii de comunicare (în publicitate, în campaniile electorale sau în mass media).

III. CONCEPTII DESPRE NATURA LIMBAJULUI 3. ANALIZA DISCURSULUI PUBLIC DIN ROMÂNIA (1989-2002) DIN PERSPECTIVA ACESTOR CONCEPTII. STUDIU DE CAZ Merite si limite ale viziunii instrumentaliste cu privire la natura si rolul limbajului; conceptia "cuvântului semnal" si conceptia "cuvântului simbol". Viziunea demiurgica despre natura si rolul limbajului; conceptia magica si conceptia mitica. Viziunea sincretica; interdependenta limbaj-esenta umana. Analiza discursului unui actor social (persoana publica, partid politic, institutie de stat, firma comerciala sau organizatie civica) din perioada mentionata. Relevarea conceptiei despre limbaj care sta la baza discursului si a viziunii despre lume împartasite de autorul discursului. Concluzii metodologice cu privire la folosirea tehnicilor analizei de continut si a celorlalte metode de analiza a discursului. IV. FILOSOFIA LIMBAJULUI 4. COTITURA LINGVISTICA si NOUA PARADIGMA CULTURALA; ORIENTAREA SEMIOTICA A CULTURII CONTEMPORANE. CONCLUZII PENTRU NATURA DISCURSULUI CONTEMPORAN Geneza "cotiturii lingvistice" si manifestarile sale în diferite domenii ale culturii spirituale. Schimbarea de paradigma ca schimbare de ideal de rationalitate; reductia lingvistica ultima etapa a procesului de eliminare a transcendentului din cunoasterea stiintifica si din tabloul explicativ al lumii. "Pansemiotismul": argumente pro si contra. Studiu de caz pe un tip de discurs (politic, ideologic sau literar). Concluzii cu privire la redactarea discursului; utilizarea simbolisticii sociale în discursul public. 5. CERCETAREA "RIGUROASA" si CEA "NERIGUROASA" ÎN FILOSOFIA LIMBAJULUI; VALOAREA CELOR DOUA ABORDARI ÎN COMUNICAREA SOCIALA. STUDIU DE CAZ Diferente si complementaritati între cele doua traditii de cercetare. Opozitia dintre "rigurosi" si "nerigurosi" - o confruntare dintre idealuri cognitive; presupozitiile celor doua traditii de cercetare. Studiu de caz (publicitate, marketing politic, mass media). Utilizarea alternativa a celor doua abordari. Concluzii pentru strategiile comunicarii sociale în societatea postindustriala; noi dimensiuni ale conceptului de "postmodernism". V. COMUNICAREA INTERCULTURALA 6. CAI DE DEPASIRE A OBSTACOLELOR MENTALE ÎN COMUNICAREA SOCIALA Obstacole mentale în calea comunicarii depline; "organizarea mentala" si tehnica de formulare a problemelor (S. Langer). Conditiile care definesc "situatia ideala de comunicare". "Paradigma disciplinara" (Th. Kuhn) si paradigmele culturale. Incomensurabilitatea paradigmelor. Studiu de caz (comunicarea între sexe, între generatii, între grupuri socio-profesionale sau între grupurile etnice); sugestii pentru depasirea obstacolelor mentale în comunicarea sociala.

7. CAI DE DEPASIRE A OBSTACOLELOR IDEOLOGICE ÎN COMUNICAREA SOCIALA Dependenta cunoasterii si a comunicarii de "formele de viata" si "interesele de cunoastere" (J. Habermas). Criza mitului pozitivist al cunoasterii "pur obiective". Conceptul de "referential" (F. Gonsteh) si referentialele ideologice. Schimbarea referentialului - premisa a comunicarii depline; conditiile adoptarii unui nou referential si indicatorii acestei schimbari. Studiu de caz (comunicarea între doua grupuri cu ideologii diferite). Concluzii pentru politicile sociale în România. 8. CONDITII DE POSIBILITATE ALE COMUNICARII AUTENTICE ÎNTRE CULTURI; PERSPECTIVE PENTRU UNIFICAREA CULTURALA A EUROPEI. Critica relativismului cultural si a scepticismului epistemologic (R. Boudon); critica criticii "noii epistemologii". "A treia cultura " (F. Casmir) - o cale constructiva spre întelegere si colaborare; trasaturile acesteia si nivelurile comunicarii sociale în care ea devine relevanta; perspective pentru unificarea culturala a Europei. Studiu de caz (comunicarea între grupuri etnice, între culturi si civilizatii). Concluzii pentru strategia constructiei europene. Evaluarea performantelor resurselor umane - optionala Evaluarea performanţelor angajaţilor proces principal în managementul calităţii Auditul managementului resurselor umane componentă esenţială în auditul sistemului de management al calităţii Evaluarea costurilor anuale aferente salarizării personalului angajat în departamentul de resurse umane Managementul calităţii şi implicaţiile sale asupra resurselor umane din cadrul organizaţiei Evaluarea performanţelor angajaţilor prin obiective ( Managementul prin obiective-metodă de evaluare a poziţiilor manageriale ale organizaţiei) Strategia de înlocuire a personalului în organizaţiile bugetare/ private Evaluarea performanţelor angajaţilor în condiţii de stres Influenţa stresului ocupaţional asupra performanţelor profesionale Evaluarea performanţelor angajaţilor prin paşi multiplii Eficientizarea selecţiei managerilor din organizaţiile bugetare/ private prin evaluarea psihologică Eficienţa activităţii departamentului de resurse umane în organizaţiile private Anchetele salariale etapă necesară în construirii sistemului de salarizare al organizaţiei Evaluarea performanţelor angajaţilor prin norme de muncă ( Monitorizarea continuă a angajaţilor Corelaţia analiza postului cu procesul de recrutare şi selecţie , în contextul integrării europene Deficienţele evaluării cu sursă multiplă identificate în organizaţiile tradiţionale Particularităţile procesului de evaluare în organizaţiile matriceale Evaluarea posturilor din departamentele organizaţiei în vederea elaborării sistemului motivaţional Remunerarea contingentă între necesitate şi realitate Evaluarea 360 de grade-eficienţa procesului în domeniul vânzărilor Corelaţia analiza posturilor –recrutare şi selecţie în contextul integrării României în

Cultură şi comunicare. Comunicare şi alienare. Rolul liderului în comunicarea de grup. Zvonul . Studiu de caz. Comunicare şi metalimbaj. studiu de caz.Uniunea Europeană Elaborarea sistemelor de remunerare pe baza performanţelor atinse de angajaţi Sisteme de remunerare practicate în domeniul vânzărilor Evaluarea şi remunerarea angajaţilor din organizaţiile bugetare Performanţele angajaţilor şi climatul organizaţional Soluţii informatice utilizate în departamentele de resurse umane Teoria comunicarii                                     Modele teoretice ale comunicării. destăinuirea. Efecte perverse ale comunicării în spaţiul social. perspectivă istorică. Studiu de caz. Socializarea prin comunicare. Noul spaţiu public şi comunicarea prin contagiune. studiu de caz. Patologii şi terapii în comunicarea interorganizaţională. Feed-back-ul în comunicarea interpersonală. Studiu de caz. Comunicarea publică şi comunităţile profesionale. Strategii şi tehnici. Studiu de caz. Comunicare şi comuniune. Selecţia mesajelor comunicaţionale în comunicarea managerială. Teorii şi modele de comunicare aplicate în comunicarea publicitară. Comunicarea simbolică în ritualul ortodox. Dezinformarea . Funcţia cathartică a comunicării: confesiunea. Globalizare şi comunicare. analiză comparativă. spovedirea.formă de comunicare în publicitate. Studiu de caz. Semne şi simboluri în comunicarea legitimării politice de tip democratic. Studiu de caz. Aspecte ale comunicării în grupurile de muncă. Contextele şi stilurile de comunicare. Nevoia de comunicare informală. Interpretarea socio-culturală a elementelor de comunicare non-verbală.formă a manipulării în comunicare. Posibile surse de manipulare şi propagandă în spaţiul universitar. Situaţia de criză şi comunicarea informală. Obstacolele gnoseologice ale comunicării de motivare. Spaţiul public şi comunicarea. Manipularea prin structurile mass-media. Factori favorizanţi pentru sugestie şi sugestibilitate. Comunicarea şi rolul său în prevenirea crizelor. Comunicarea simbolică . . Motivarea prin comunicare. Motivarea prin comunicare. efecte perverse.formă a manipulării în comunicare. Studiu de caz. Bariere şi filtre în comunicarea managerială. Comunicarea şi valoarea în spaţiul organizaţional. Studii de caz. Studiu de caz. Forme de interacţiune în comunicarea persuasivă.

Studii de caz.  Crizele organizaţionale.    Paracomunicarea.  Metode de diagnosticare a comunicării organizaţionale în situaţii de criză.verbale în motivarea prin comunicare. Studiu de caz. Studii de caz.Tudor  Geneza şi esenţa politicului  Stiinţa politică.  Tendinţe în sistemul multipartidist din România  Ideologie şi doctrină în platformele electorale ale partidelor politice  Propaganda politică în campania electorala din 2000  Limbaj şi persuasiune politică în discursul electoral al lui C.Tăcerile vorbirii şi elocvenţa tăcerii. Studii de caz.  Evaluarea imaginii organizaţiilor în situaţii normale şi de criză. Studii de caz.  Rolul conflictelor organizaţionale în apariţia şi dezvoltarea crizelor. Studii de caz. Studiu de caz.  Structuri de gestionare a imaginii organizaţiei. Studii de caz. Studii de caz. Studiu de caz. teorie politică şi filozofie politică: abordare comparativă  Sisteme politice versus regimuri politice  Statul naţional şi integrarea Europeană  Suveranitatea de stat între integrare şi interdependenţă  Euroregiunile şi regimul lor de funcţionare  Regiunile transfrontaliere  Puterea politică şi sacrul  Legitimitate şi legalitate . Studii de caz. Studii de caz. Studii de caz.  Crizele organizaţionale ca sursă a crizelor de imagine.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor organizaţionale.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor de comunicare.  Imaginea organizaţiei . Studii de caz. Studii de caz. Comunicare şi charismă.  Crizele de comunicare ca sursă a crizelor de imagine.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor de imagine. Aplicaţii. Gestionarea crizelor de imagine  Imaginea de marcă a organizaţiei.  Analiza crizelor de imagine.V. Credibilitatea mesajelor non . Metode de evaluare şi analiză. Studii de caz. Condiţii de apariţie. Gestionarea imaginii de marcă a organizaţiei prin metode de relaţii publice. Stiinte politice  Tendinţe în sistemul politic românesc în lumina alegerilor prezidenţiale şi legislative din 2000.  Comunicarea pe timpul crizei organizaţionale.obiect de patrimoniu.  Rolul imaginii organizaţiei în asigurarea performanţelor acesteia. Stilul de comunicare şi imaginea de sine a liderilor informali. factori favorizanţi şi etape de evoluţie. Studii de caz.

Naţiune şi naţionalism în Africa. Islamul politic. Doctrina nonviolenţei. prezent şi perspective. Neoliberalismul: curente şi tendinţe actuale.politic. prezent şi viitor Cultură politică şi mit politic Valorile politice şi dinamica lor în doctrinele politice contemporane Democraţia socială Poliarhiile "Noile democraţii" Sisteme de partide şi moduri de scrutin Tipologiile partidelor politice Clivaje noi în studierea partidelor politice Raportul Stânga-Dreapta şi noile sale frontiere ideologice Spre o nouă paradigmă a stiinţelor politice? "A treia cale": trecut. "Naţionalismul integral".                                              Regimuri parlamentare versus regimuri prezidenţiale: abordare comparativă. Doctrina liberală: "Prin noi înşine!" Stat şi partid în doctrina fascistă. Reaganismul. Evoluţia social-democraţiei după 1990. Social-democraţia europeană şi globalizarea economiei mondiale. Neocorporatismul. Enciclice papale cu caracter social. Ecologia politică. Fundamentalismul islamic. Doctrine politice în America de Sud. . Thacherismul. teorii şi curente. Naţionalism în Europa după 1990. Postmodernismul politic. Doctrine politice în Japonia. Stalinismul ca totalitarism exemplar. Elitele politice în doctrina legionară. Evoluţia democraţiei creştine după al doilea război mondial Neoconservatorismul: şcoli. Comunicarea politică şi noile sale frontiere epistemologice Adevăr şi fals în ideologiile politice Stiinţele sociale şi ideologia Ideologie şi utopie în gândirea politică actuală Postmodernismul şi ideologiile politice Culturi politice şi ideologii politice Cultura politică din România: trecut. Totalitarismele: abordare comparativă. Spaţiu şi timp în doctrinele politice. Fundamentele filosofice ale doctrinelor politice. Statul ţărănesc în perioada interbelică.

Institutul European. Imaginea unui partid politic 4.Dreptul comunicării sociale.N.. Dabu . Imaginea unei personalitati politice 5.Legea privind accesul la informaţiile de interes public nr. Dreptul comunicării sociale.David Randall . Ed.X. Metode. Noţiuni.ramură a dreptului public. 1997 .Analiza imaginii organizatiilor 1. Principiile dreptului comunicării sociale (Scurtă introducere. Ed. · Monitorizarea datelor se va efectua pe un interval de un an. conform precizarilor din curs. Dumitru Titus Popa. Principiile dreptului comunicării sociale.A. Bucureşti. nr. Izvoarele dreptului comunicării sociale. Polirom Iaşi.2001. Ed. M. Imaginea unei organizatii nonguvernamentale 6.Jean-M’el Jeanneney .2001 . Imaginea unei organizatii economice 8. precum si intervalul cronologic analizat. Norma.S. Etica si dreptul comunicarii 1. · Subiectul analizei trebuie sa aiba o vizibilitate corespunzatoare unei analize coerente si corecte din punct de vedere statistic – serii de date cu valoare de peste 100 de unitati de referiri. pentru a putea fi testata viabilitatea sistemului indicatorilor de imagine. 663 din 23. 544/12. (Legea nr.Miruna Runcan .10. Imaginea premierului 10. Imaginea presedintelui României 9. ponderate. specificându-se în cerere numele organizatiei sau personalitatii care face obiectul analizei. 1999 . Corelaţia dreptului comunicării sociale cu alte ramuri ale dreptului. Ed. O istorie a mijloacelor de comunicare.Constituţia României – Capitolul II . Imaginea unui ministru 3.2000 . Dreptul comunicării sociale . Obiect. 1998 . 30/1994) . Jurnalistul Universal.O. 1998 . binare si structurale. · Vor fi monitorizate cel putin trei surse mediatice nationale (dintre cele pentru care sunt precizate cotele de piata în suportul de curs). Imaginea unei personalitati civice 7. Bibliografie minimă: -V. S. Imaginea unui minister 2. All.Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Imaginea unei Biserici / confesiuni Conditii de acceptare a lucrarii: · Tema aleasa se va concretiza.Introducere în etica şi legislaţia presei. · Analiza se va fundamenta pe profilele de imagine primare.Dr. Bucureşti . Dreptul Comunicării. Educaţional.P.

Tmişoara. 3.C. Codul penal Carol al II-lea adnotat. 544/12. Dabu. .S. Editura Rosetti.Miruna Runcan. G. Editura Rosetti. Ed. Libertatea.Legea nr. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Dabu – Despre dreptul şi arta apărării. 2002: .V. Bucureşti. . vol. 1994. III. V. 1999 .P. Conţinutul dreptului la informaţie. . nr. Libertăţile publice. Editura ALL. Ed. Doina. p. Ed.X. Amarcord. .. Global Lex.2000 . V.Christian Michel. Editura Monitorul Oficial. Practica judiciară) Bibliografie: -V.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Bucureşti.Ignacio Ramonet. V.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Dumitru Titus Popa. Rătescu. .Dr. Drepturile şi obligaţiile persoanei în domeniul comunicării sociale. Bucureşti . Bucureşti.David R. Editura C. (Scurtă introducere. Dreptul comunicării sociale. nr.O.Legea nr. Drepturile şi obligaţiile autorităţilor publice privind înfăptuirea dreptului la informaţie.X.O. Convenţia europeană a drepturilor omului.Jean Morange. Limitele obligaţiilor autorităţilor publice. Ed. Ed. Putere versus forţă. p.Ignacio Ramonet. Dabu. Editura Daath. . Răspunderea juridică a funcţionarului public. Dabu.Dr.A. Bucureşti. Ed. Bucureşti 2000. IRDO.Dr.Lucian Vasile Szabo. 2006.H. 1996 -V. 544/12. Protecţia surselor. 1998. Bucureşti. Beck. Informaţia – factor dinamizator al devenirii. Ed. M.2000 . (Scurtă introducere.X. Norma. 2006. Libertatea şi comunicarea în lumea presei.2001. 2005. SOCEC.Dr. 574-578 . Subiecţii dreptului la informaţie. Ed. Obligaţiile autorităţilor publice privind dreptul la informaţie în legislaţia României. Dreptul comunicării sociale. privind comunicarea informaţiilor de interes public şi privat. Convenţia europeană a drepturilor omului. Global Lex. 2000 . Ed. Bucureşti 2000. Doina. . Bucureşti. Introducerea în etica şi legislaţia Presei . 1997 . Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Ed. Noţiunile de drept şi obligaţii. Responsabilitatea autorităţilor publice pentru încălcarea obligaţiilor corelative dreptului la informaţie) Bibliografie: . S.P.Jean Morange. Editura C. Beck. Libertăţi şi răspunderi ale ziariştilor şi autorilor. Humanitas.X. 2002. Global Lex. 1937. 1991 . Tirania comunicării..Vincent Berger. Bucureşti.A.N. Bucureşti.Michel Friedman. .Corneliu Bîrsan. Bucureşti. Ed. Bucureşti.H. Ed. M. Bucureşti.2001. Bucureşti. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.Piotr Wierzbicki. Bucureşti. Dabu. . Hawkins. 2000. Tirania comunicării. S. Dreptul comunicării. 1999 . 663 din 23. 2. Libertăţile publice. Dreptul la informaţie. 448 .. Dabu – Răspunderea juridică a funcţionarului public. Bucureşti. Nemira.Corneliu Bîrsan.S. 663 din 23. Bucureşti . Structura minciunii.N.

Ignacio Ramonet. 1999 .Dana Apostol Tofan.Dr.Legea privind publicitatea nr. . Ed. 1999 .Ioan Muraru. Libertatea de exprimare. S.Jean Morange. Lumina Lex. Dabu.Doina Micu. Bucureşti 2000. Ed. . II. Libertate şi comunicare în lumea presei. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Despre protecţia secretului profesional şi a creditului bancar. Bucureşti.O..Dr.2000 . Bucureşti. Bucureşti 1999. (Scurtă introducere. Răspunderea juridică a funcţionarului public. 2000 .Ignacio Ramonet. Libertatea şi comunicarea în lumea presei.47-61 . 4. 148/2000. Ed. Introducerea în etica şi legislaţia presei. Ed. Drepturile agentului media în domeniul comunicării sociale.Doina Micu. Protecţia Constituţională a libertăţilor de opinie.Lucian Vasile Szabo.V. . Dreptul de acces la orice informaţie de interes public. Tirania comunicării. Editura ALL. 1999.D. Bucureşti. . Bucureşti. Ed. 1997 . Bucureşti. Libertăţile publice.D. Norma. Dreptul de a informa. Dumitru Titus Popa. Editura All Beck. Libertatea. Editura C. II. vol. .H. V. Hawkins. Norma. 2002: . Editura Rosetti.Dabu. Autoritatea şi deontologie.Dr. Garantarea drepturilor omului.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Bucureşti. Libertăţile publice. 1999 .Christian Michel.Lucian Vasile Szabo. 6/2000. Dreptul de acces la sursele de informare. Dumitru Titus Popa.R. Editura All Beck. Libertatea de opinie. 1998 . Bucureşti 1999.Miruna Runcan. 2006. Editura Daath. 2002: . Bucureşti .2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Editura Rosetti. Drepturile şi obligaţiile agentului media în domeniul comunicării sociale. Ed. Ed. Ed. 1997 .I. Bucureşti 1999.O.Corneliu Bîrsan. vol. Bucureşti. V.N.Dana Apostol Tofan. Ed.David R. Doina. Putere versus forţă. Bucureşti 1999. Bucureşti. Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Dabu în Revista de Drept Comercial nr. Libertatea. Sicorna. 1999 .P. Doina.2000 . . . 504/2002 (Legea audiovizualului) . 544/12. Beck. Amarcord. . Dabu. Tmişoara.Jean Morange.I. Dreptul de a întreba şi primi răspuns. Bucureşti. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. 2000 .R. Libertatea de a înfiinţa publicaţii. Bucureşti. p. Ed. -V. Editura All Beck.Legea nr. Amarcord. Bucureşti.Christian Michel.Dr.. Bucureşti. Bucureşti. 1999 . All. . 1999 . Convenţia europeană a drepturilor omului. Tirania comunicării.X.S. Global Lex. Tmişoara. Dreptul comunicării sociale.) Bibliografie: . 2005.Cornel Lazăr. Editura ALL. Dreptul comunicării. Bucureşti 2000. . Ed.A.Legea nr. Dreptul comunicării. Garantarea drepturilor omului. Editura All Beck.

p. Hawkins. 2006.231-411 . Adrian –Paul Iliescu.Codul de procedură penală. Proba veridicităţii în materia insultei prin presă. Ed. Dabu. Bucureşti. Putere versus forţă. 2000 . . Bucureşti 1999. 1968.2000 . 205-207.S. Bucureşti. 2006. Responsabilitatea disciplinară.X. Latura obiectivă.A. Garantarea drepturilor omului.Ignacio Ramonet. Beck. (Consideraţii generale. 2000 . 1998 . Codul penal Carol al II-lea Comentat. Ed. Bucureşti.C. 1937.C. . (Scurtă introducere. Teoria generală a obligaţiilor. Bucureşti.G.P.O.N. garanţie a dreptului comunicării sociale. Editura Paralela 45. . Ed. Bucureşti. Ed. Editura All Beck. Calomnia prin presă. Dumitru Titus Popa. 544/12. Situaţii speciale în care nu se răspunde penal pentru insultă.160211 .Dr.H.637-643 . Bucureşti. Ed.C. 149-244 . Ed. Responsabilitatea ministerială.Corneliu Bîrsan. Responsabilitatea penală şi agentul media. V. M. . . 2005. Editura All Beck. Insulta. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană. Dabu.A. vol. .Tudor R. 6. Rătescu. Insulta.P. Bucureşti.X. Dreptul comunicării sociale.N. Global Lex. Ştiinţifică.. Bucureşti. Ed. Doina. Global Lex. 5. Turianu. Responsabilitatea penală a agentului media. Ştiinţifică. Latura subiectivă. Convenţia europeană a drepturilor omului.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. S. Bucureşti 2000. Tirania comunicării. Beck.Dana Apostol Tofan. Răspunderea juridică a funcţionarului public. p.. Popescu. Bucureşti. Monitorul Oficial Bucureşti. Codul penal Carol al II-lea comentat şi adnotat.Doina Micu. 663 din 23. Editura C. Despre formele responsabilităţii juridice.) Bibliografie: -V. 544/12. 1937. Art.Radu Carp.David R. I. Bucureşti. 2003.Dr. Răspunderea civilă. Editura All Beck. 279-286. Bucureşti 1999. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Ed. Subiectul. H. . 2000.Monika Jozon.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. .X. G. Bucureşti. Ed.) Bibliografie: -V. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. S. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Hans-Klaus Keul. p.Legea nr. Dabu. Bucureşti. Dabu. Elementele constitutive ale infracţiunii. Bucureşti. . Ed. Norma.H. All Beck. 1999. Editura Daath. Beck.Legea nr. Bucureşti .Dr. Infracţiuni contra demnităţii persoanei.Jorn Rusen. Ed.C. Dreptul comunicării. 1974 .p. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. 2000 . 2007.S. nr. Turianu. 2006. Ed. Art. Editura C. Dreptul comunicării sociale. Bucureşti. Responsabilitatea juridică. 1998 .. . Rătescu. SOCEC Bucureşti. Convenţia europeană a drepturilor omului. Editura C. V. Monitorul Oficial Bucureşti.Codul Penal al României .Corneliu Bîrsan. Obiectul infracţiunii de insultă.2001. Responsabilitatea şi răspunderea juridică a agentului media.

1996 . Editura Ziua . Ştiinţifică. Bucureşti 1999.N. Bucureşti. Bucureşti. . Ed. Hans-Klaus Keul. Calomnia. S. 544/12. .Dana Apostol Tofan..Christian Michel. Bucureşti.) Bibliografie: . Latura subiectivă. 2002: Dana Apostol Tofan. . Doina.Jorn Rusen. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Bucureşti.. Tirania comunicării. 2003. Legea penală şi infracţiunea. Libertatea. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei de calomnie.V. . Responsabilitatea penală a agentului media. Editura Daath.D. 7.Dick Morris. Adrian –Paul Iliescu.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Editura ALL. Bucureşti. Codul penal Carol al II-lea comentat şi adnotat. Dreptul comunicării sociale. Global Lex. Infracţiuni contra demnităţii persoanei. Editura C.Jean Morange. 2005.a. . Legea penală şi infracţiunea. Bucureşti. (Consideraţii generale. Elementele constitutive ale infracţiunii. Editura Rosetti. Ed. Beck.V. 2000 . S. Obiectul infracţiunii. Hawkins.P. Libertăţile publice. Bucureşti. Academiei României. 2005. Doina.Narcis Giurgiu.S. Turianu. Putere versus forţă.. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Hawkins. Calomnia prin presă.David R. Dabu. Garantarea drepturilor omului. Ed. . 2000 . Garantarea drepturilor omului. . 2007. . Răspunderea juridică a funcţionarului public. V. Iaşi. 1971. Bucureşti 2000. Bucureşti. C.Ignacio Ramonet.C. Convenţia europeană a drepturilor omului. Bucureşti 2000.Legea nr.P. . Bucureşti. Bucureşti. Ed.Doina Micu. Dreptul comunicării sociale.V. Bucureşti.Dr. Turianu. Rătescu..G. Ed. Editura Daath. Ed. Academiei României. Subiectul. . Libertăţile publice.A. 2000 . Gama. . 2007.Dick Morris.A. Bucureşti 1999.Narcis Giurgiu. Editura All Beck. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. .C. .Ignacio Ramonet. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Editura All Beck. Editura Rosetti.X. 1997. Bucureşti.Christian Michel. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român. Bucureşti 1999. Latura obiectivă.N. S. Editura Ziua . Editura ALL. Ed. Ed. . C.Corneliu Bîrsan.Doina Micu. . Tirania comunicării. Editura All Beck. 2003.a. .V. Bucureşti. Editura All Beck. Ed.C.A. Ed. Calomnia. 2006.. 1971. 1997 . Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Dongoroz ş. Drepturile Omului la întâlnirea . Dreptul comunicării sociale. Ed.Jean Morange.S. Putere versus forţă. Editura Paralela 45. 1974 . Bucureşti. 2002: .V.David R.Jorn Rusen.D. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român. Gama. Adrian –Paul Iliescu. . Bucureşti. 1937. Ed.N.. Bucureşti. Bucureşti 1999. Hans-Klaus Keul. 2006.H. . Dongoroz ş.S.P. Libertatea. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Bucureşti. Dabu. Dabu. Dabu. All Beck. Bucureşti. 1996 . Iaşi. Bucureşti.

2006.A. Dreptul al replică.N. Publicitatea. 2005. Ed. Comunicarea de informaţii false. Editura Paralela 45. Doina. Bucureşti . 2002. Editura Daath. Dreptul de exclusivitate.114/2003 şi nr. Bucureşti 2000. nr. 11/1991 privind concurenţa neloială . Libertatea de . 1971.David R. Bucureşti.V.Legea nr. Libertăţile publice. Noţiune. Legea nr.Monika Jozon. (Introducere. Legislaţia comunicării publice. Comunicarea scrisă. 504/2002.N. Publicitatea înşelătoare. (Comunicarea audiovizuală. Ed. (Introducere. .Ignacio Ramonet.Corneliu Bîrsan. Editura C. 2006. 2007. Consiliul Naţional al Audiovizualului. Bucureşti.H.. Doina.Legea nr. Tirania comunicării. Editura C.Corneliu Bîrsan. Codul penal Carol al II-lea. . Dabu.Jean Morange. Hans-Klaus Keul. Ed. Bucureşti. 2000 . 2006. Comunicarea infracţiune. 2000 . Comentat şi adnotat.dintre culturi.H. Principiile comunicării audiovizuale. 10. Libertatea de exprimare în comunicarea socială. Beck. Garantarea drepturilor omului. Bucureşti 2000.Dr. Ed. Editura Daath. Drept sau libertate.V. . Editura All Beck. Dreptul la rectificare. Comunicarea contravenţie. Tirania comunicării. Partea specială. . 2002: .P. Comunicarea audiovizuală.S.Corneliu Bîrsan. Putere versus forţă. Convenţia europeană a drepturilor omului. Putere versus forţă. Procedura realizării dreptului la replică.Doina Micu.V.S. Bucureşti. . 80/2002. Dabu. . H.C. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană. Adrian –Paul Iliescu. Beck. Bucureşti.N. 2005.Jorn Rusen. Convenţia europeană a drepturilor omului. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român. Editura. Beck. . Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Bucureşti. Beck. Hawkins. Ed.H.A.Kent Midlleton şi a. Bucureşti 1999. Definiţie. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Editura Rosetti. Publicitatea subliminală. Libertatea de exprimare.P. Bucureşti. Global Lex. Trăsături. Polirom. Hawkins.) Bibliografie: .2003. Editura C. 8. Editura C. Convenţia europeană a drepturilor omului. Editura Paralela 45. Dreptul la replică şi dreptul la rectificare în comunicarea audiovizuală. Bucureşti. S.. Rătescu . Dreptul comunicării sociale. . . V. Procedura realizării dreptului la rectificare. 9.G. 2006. Bucureşti. .David R. .A. Dreptul comunicării sociale.Deciziile C. S. Bucureşti . Dabu. . Comunicarea în domeniul concurenţei neloiale. Publicitatea. Bucureşti.Ignacio Ramonet.) Bibliografie: . Regimul juridic al proprietăţii în domeniul audiovizualului. . Licenţe şi autorizaţii. 2006. . Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Iaşi. 11/1991. Dongoroz. Bucureşti.

Editura Rosetti. S. Principiile comunicării . Bucureşti. Tmişoara.R.O. Hans-Klaus Keul.A. Editura All Beck. Bucureşti. Bucureşti 2000.Legea nr. .Ignacio Ramonet.P. Bucureşti .Jean Morange. Norma. Dabu. 2007. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Editura Paralela 45. Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării. Ed.N. .Ignacio Ramonet.H. . Bucureşti. Editura C.A. Libertăţile publice.Legea privind publicitatea nr.P. Dabu. Bucureşti . (Comunicare. C. S. . . 1999 . Bucureşti . Dreptul comunicării sociale. .O. 1999 . S. Editura. 2001.S. .P.Dick Morris. Dreptul comunicării sociale. Bucureşti.Dabu. Editura Daath. Norma. Polirom. 2005. . vol. Ed. S. Specificul publicităţii în comunicarea audiovizuală.2003.R. 1999 .Lucian Vasile Szabo. Bucureşti. .N. 2002. D .O. 1999 .A. Dabu. Bucureşti. Iaşi.V. Editura All Beck. Editura. Amarcord.Corneliu Bîrsan.S.exprimare şi libertatea de conştiinţă. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Comunicarea audiovizuală. şi C. 2006. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice.Legea nr. Drepturile şi obligaţiile în comunicarea audiovizuală. 148/2000. . . Ed. Trăsături. Drept Constituţional şi Instituţii Politice.S. Bucureşti. Adrian –Paul Iliescu. U.. .I.David R. . Editura ALL. Editura Trei. Bucureşti 2000. vol..E. 504/2002 (Legea audiovizualului) .N. .2003.D.Ted Honderich. 56/2003 privind televiziunea transfrontieră.V. . Bucureşti 1999. 2002: . Libertatea.Kent Midlleton şi a. Convenţia europeană a drepturilor omului. Bucureşti. 1999 . Bucureşti.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului.2003.P.V..V.D. Hawkins. 2006. Garantarea drepturilor omului. Bucureşti. Ed. Bucureşti 1999. 2003.Kent Midlleton şi a. 1997 . Polirom. Ed. Tirania comunicării. Tirania comunicării. Libertatea de exprimare în Constituţie. Răspunderea juridică în comunicarea audiovizuală.A. Ed.Dr. Ed.Doina Micu. Beck.) Bibliografie: .Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. Putere versus forţă. II. Bucureşti. Ed. 2002 . Protecţia libertăţii de exprimare.) Bibliografie: . Editura Ziua . Libertatea de exprimare în D. Iaşi. II. Dreptul comunicării sociale. Ed.Jorn Rusen. Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului.Legea privind publicitatea nr. Legislaţia comunicării publice. 11.Legea nr. Legislaţia comunicării publice. Bucureşti. Doina.. 504/2002 (Legea audiovizualului) . Tipuri de comunicare.N. Libertate şi comunicare în lumea presei. Dreptul de autor.O. Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării. . Cât de liber eşti.D.Dana Apostol Tofan. Amarcord. 148/2000.D. Comunicarea audiovizuală.I. 1999 .Christian Michel. Ed. Doina..S. Tmişoara.Dr.

Ed. 13. 148/2000.P. 12. . Bucureşti. Drepturile şi obligaţiile agentului media.Dana Apostol Tofan.S. Dreptul comunicării sociale. Bucureşti.P. Polirom. Bucureşti 1999. Ed.) Bibliografie: .Kent Midlleton şi a.Legea privind publicitatea nr.David R. Bucureşti . Legislaţia comunicării publice. . Editura Rosetti. Libertate şi comunicare în lumea presei. Afacerea şi principiile afacerilor comerciale. Trăsături. Amarcord. S. Editura Paralela 45. Trăsături. . Comunicarea în afacerii. Libertăţile publice.David R. 2007. Putere versus forţă.N. Editura. 2005. H. Drepturile şi obligaţiile autorităţilor publice. 2002. Transparenţa. 544/12. Contravenţii. Hans-Klaus Keul. (Comunicarea. Bucureşti.H. .X. Bucureşti 1999.. 2006. Editura Daath. .Legea nr. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi.A. Negocierea.Jean Morange. Editura All Beck. Definiţie. Ed. Adrian – Paul Iliescu. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice.X. Editura Daath. Bucureşti. 2006. Timişoara. Bucureşti .V. Bucureşti.Kent Midlleton şi a.Doina Micu.Lucian Vasile Szabo. Convenţia europeană a drepturilor omului.2003. Procedura obţinerii informaţiilor de interes public. Clauza de confidenţialitate. Drepturile şi obligaţiile persoanei.. Editura C. Hawkins. . Ed. Iaşi. Bucureşti. Editura Paralela 45. Refuzul.Monika Jozon. Drept Constituţional şi Instituţii Politice. Hawkins. Polirom. Editura All Beck.A. Hawkins. S. Dreptul.H. .P. 2006. Concept. Editura Daath. Liberul acces la informaţiile de interes public. Oferta şi comunicarea acesteia.2003. Bucureşti . Dreptul la apărare. Putere versus forţă. Legislaţia comunicării publice.N. .2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Hans-Klaus Keul. Iaşi. . Convenţia europeană a drepturilor omului. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. 2002: . . Beck.2001 privind accesul la informaţiile de interes public.. Putere versus forţă. Adrian –Paul Iliescu. Dabu. Editura. . Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. 2002. 544/12. Editura All Beck. Bucureşti. Bucureşti. Editura C.Corneliu Bîrsan. S. 2005. (Informaţia de interes public. 1999. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană. 14.Dabu.Jorn Rusen. 2006.Corneliu Bîrsan.S.Doina Micu. . .V. . 2005.David R.V. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor. Infracţiuni. . Editura C. Acceptarea Teoriile acceptării. .S. Garantarea drepturilor omului. Bucureşti.. Cunoaşterea partenerului de afacerii. . (Comunicarea şi principiile comunicării. Dabu. .Jorn Rusen. Beck. Căi de atac. Garantarea drepturilor omului. Bucureşti 1999.Legea nr.A. ) Bibliografie: . Teoriile ofertei.2003. Dreptul comunicării sociale. Beck. Secretul.N.

2003. Bucureşti. Dabu. Dreptul la apărare.David R. Bucureşti. Ed. Bucureşti 1999. Condiţiile exercitării acestor drepturi. S. 2006.Doina Micu.P..Dick Morris. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Bucureşti. Ed. Dreptul comunicării sociale. Bucureşti. Editura.S. 2006. Contravenţii. . Hawkins.Legea nr. . C.N. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. . 1997. Ed. Bucureşti. . Tirania comunicării. Ed. Garantarea drepturilor omului.Doina Micu.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei.S.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. Dreptul la asistenţă juridică. Tăcerea. Dreptul la propria imagine.P.Ignacio Ramonet. Bucureşti. 148/2000. Definiţie. S. Dreptul la tăcere.A. Ed. 1999 . Hawkins.. Libertate. Editura All Beck. Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării. . Doina.R. S. .V. .V. Libertatea.Ted Honderich.A. Bucureşti. 504/2002 (Legea audiovizualului) . Bucureşti 2000. . Bucureşti. C. Bucureşti .Legea privind publicitatea nr. Libertatea de exprimare a opiniei. . Dreptul la rectificare. Hans-Klaus Keul.Jorn Rusen.Ilie Andriuc. 2001. Cât de liber eşti. Bucureşti 1999. Adrian –Paul Iliescu. Dreptul la dezminţire.N. Libertatea de exprimare. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Beck.David R.Ignacio Ramonet. Libertatea. Bucureşti. Diferenţa între drept şi libertate.P. Dabu. Dabu. 2003. Amarcord. Dreptul la replică.Definiţie.V.A. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Editura Trei. drept fundamental.) Bibliografie: .Ted Honderich. Libertate.D. Polirom.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Cât de liber eşti. Ed. Ed. Bucureşti .2003. . Dreptul la apărare. . .2003. 2005. Putere versus forţă. Drept Constituţional şi Instituţii Politice. Putere versus forţă.Kent Midlleton şi a. . 2002.S. Editura Trei. Dreptul comunicării sociale. 2007. 1997. Editura Nevali. 2005. 2007. 2003.D. Dreptul la apărare.N. 2001. Bucureşti.D. . . Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Legislaţia comunicării publice. 15. Doina. Libertatea de exprimare. Bucureşti. . . Editura Paralela 45. . Editura Ziua . Editura Ziua .Dick Morris.Dana Apostol Tofan. Tmişoara.Dabu. Editura ALL. .A. Convenţia europeană a drepturilor omului. Editura C. Libertatea de conştiinţă. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor. Bucureşti.Corneliu Bîrsan.S. Dreptul comunicării sociale.V. . Garantarea drepturilor omului. (Comunicarea.O. Editura Daath. Ed. Acţiunea în instanţă.P. Editura All Beck.. . Diferenţa între drept şi libertate. Cluj-Napoca. Bucureşti 1999. Bucureşti 2000. Tmişoara. Amarcord. Norma.I. Editura ALL. Editura Daath. II.H. vol.Dr.Christian Michel. Dreptul.. 1999 . 1999 . Bucureşti. Tirania comunicării. Iaşi. Ed. S. .Christian Michel. Bucureşti. Editura All Beck.) Bibliografie: .N. Definiţie.

Opinia publică. . 2007.Christian Michel.H.O. Opinia empirică. Editura C. pregătirea profesională şi opinia.I. stabilirea bibliografiei etc. Editura All Beck. Editura Trei. Bucureşti. 2005. ştire. Bucureşti. 1999 .John Stuart. 2003. ./b> Alte surse ce pot fi consultate pentru pregătirea lucrărilor: . Libertatea de conştiinţă.Pentru aceste şi alte teme alese de studenţi este necesară depunerea cererii la Secretariatul facultăţii în vederea aprobării acesteia. Selegean..O. (Comunicarea. C.Ted Honderich. . Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice.S. Libertatea de opinie. Drepturi şi libertăţi fundamentale în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. experienţa. Bucureşti.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Bucureşti. Ed.B. . Editura Rosetti. N.D.V. Bucureşti. 1997. maturitatea.Ignacio Ramonet. . Libertăţile publice. Dreptul comunicării sociale. S.D. Adrian –Paul Iliescu. Putere versus forţă. Învăţarea. Bucureşti. Bogdan.Jean Morange. 2005. Bucureşti. opinie. Manipularea şi opinia. Opinia ştiinţifică. Hans-Klaus Keul. Amarcord. Diferenţa între drept şi libertate. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Editura humanitas. Libertatea de exprimare a opiniei.N. Doina. . Bucureşti 1999. Bucureşti. . Editura All Beck. Editura C. 1999.. Libertatea de exprimare. Tmişoara. .R.Jorn Rusen. . Editura Rosetti.H.Dick Morris. vol. Editura Daath. Adrian –Paul Iliescu. . 16. . Dabu. Bucureşti.D. Editura Daath. 2005. Bucureşti 2000. 2006. Bucureşti.: . Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. 2006. Definiţie. 2006.Dana Apostol Tofan. Editura ALL. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi.David R. Beck. Bucureşti.David R. Informare. . Editura Paralela 45. Bucureşti. Editura All Beck. Garantarea drepturilor omului.Jorn Rusen. Bucureşti 1999. Responsabilitate şi opinie. 1999 . Hawkins.I. . 2005.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. Beck. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor. M. Hans-Klaus Keul.P.D. 2002: . Convenţia europeană a drepturilor omului.1999 .A. Bucureşti. Dreptul. Hawkins. Despre libertate. Ed. Libertatea de formare a opiniei. 2002: .Corneliu Bîrsan.Corneliu Bîrsan. II. Bucureşti. Bucureşti. Convenţia europeană a drepturilor omului. Libertatea.R.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Tirania comunicării. .Jean Morange. Libertate. 2001. vol. Putere versus forţă. II.Doina Micu. 2006. Editura Paralela 45. Cât de liber eşti. Libertăţile publice. Bucureşti. .) Bibliografie: . Ed. Editura Ziua . Mill.

Robert A. 137 din 31/08/2000 privind prevenirea şi sncţionarea tuturor formelor de discriminare. Răspunderea în dreptul constituţional.Benjamin Constant. Editura economică. 27 din 30/01/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. .Gheorghe Iancu. Despre libertate la antici şi la moderni. . . . Geopolitica  Poziţia geopolitică a României înainte şi după 1989.Constantin Amariţei.  Europa centrală. 2003. 2004.OUG nr. . . Beck. Bucurşti. Dahl.Fridrich A.Luc Nancy. . Editura 100+1 Gramar. R.OG nr.Elena Simina Tănăsescu. Editura polirom. Henri Pigeat.  Conflictul dintre puterile continentale şi puterile oceanice în viziunea diferitelor şcoli de geopolitică. Bucureşti. Institutul European. . Editura Irecson.. Bucureşti. Managerul şi ziarişti. Bucureşti. ecopolitica. Dezvoltarea ca libertate. Experienţa libertăţii. 2002. Hayek. Chiriţă. 1998.  Principalele conflicte internaţionale ale ultimilor ani şi lumea islamică. Beck.Jacques Leprette. . protecţia constituţională a libertăţilor de opinie.  Geopolitica şi politica externă a unui stat. 1996. Editura Rosetti. Streteanu.George Grisham şi Sandra Lee. 1999. Despre democraţie.Radu Carp. 2005. . .Amartya Sen. .Florin Streteanu. Responsabilitatea ministerială. Cluj 2003.Jean. Manipularea prin idei. 2006. Editura Curtea veche. . 2003. Bucureşti. Drepturile. geoeconomia.Thomas Hobs. Răspunderea penală a persoanei juridice. Bucureşti. Bucureşti. Editura Idea Desugn & Print.OG nr.  Eurasia şi importanţa acesteia în elaborarea strategiilor de apărare ale SUA.H.  Populaţia ca vector geopolitic.  Preocupări geopolitice actuale: cronopolitica. . Editura All Beck. Strategii de responsabilizare. geoguvernarea. Institutul European.F. Răspunderea penală a persoanei juridice. 2007. Bucureşti 2005. Editura All Beck. Firma şi mass media. Bucureşti. Editura Antet. . caracterizare geopolitică. Iaşi.Ken Blanchard. Elementele dreptului natural şi politic. . . Filipeşti de Târg. 2004. libertăţile şi îndatoririle fundamentale în România. Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului. Bucureşti. 2002.Ioan Muraru.Stephane Rials. Editura Lumina lex. Bucureşti. .H. 27 din 18/04/2003 privind procedura aprobării tacite. 2003. Institutul European. . 2007. Bucureşti.  Rusia şi străinătatea apropiată. Editura C. Bucureşti. Editura C. . Editura Humanitas. Bucureşti.

între ideal şi real 9. Prim-miniştrii României postdecembriste: analiză comparativă 10. Modelul de integrare propus de regiunea Asia-Pacific. Femeile pe scena politică românească: roluri. Metode şi tehnici de elaborare a mesajelor electorale 4. Blogosfera politică din România: istoric şi analiză comparativă 15. Campaniile electorale pentru alegerile europarlamentare din România: strategii şi tactici 19. Regionalizare versus globalizare. analiză . evoluţie. Campaniile electorale locale în România postdecembristă 2. Spoturile video în campaniile electorale din România: istoric. Campania negativă: reguli de construcţie şi metode de contracarare 5. evoluţii 12. Campaniile electorale prezidenţiale în România postdecembristă 3.      Eurasiatismul. Siteurile partidelor din România: analiză comparativă 14. Echipa de campanie a unui candidat politic român . Regimurile monetare. Blogosfera politică globală: studii de caz din spaţiul european şi/sau american 16. Blogurile candidaţilor în campaniile electorale din România: analiză comparativă 17. Modelul de integrare oferit de Uniunea Europeană. Retorica           Figurile retorice în discursul politic Figurile retorice în discursul publicitar Toposuri şi strategii argumentative în discursul politic Toposuri şi strategii argumentative în discursul publicitar Operatori şi conectori argumentativi în discursul politic Teatralitatea argumentării "Polifonia" vocilor în discursul electoral Argumentaţie şi narativitate în discursul politic Argumentaţie şi narativitate în discursul publicitar Strategii logice în discursul politic Istoria comunicarii politice – optionala 1. Preşedinţii României postdecembriste: analiză comparativă 11. Semnificaţia geopolitică a acordului NAFTA. Resursele electorale . Strategii electorale pentru candidaţii aflaţi în funcţie 7. Strategii electorale pentru candidaţii aflaţi în opoziţie 8.între teorie şi practică 6. Campaniile electorale prezidenţiale din spaţiul european sau american: analiză comparativă 18. Campaniile electorale în mediul online: evoluţie şi analiză comparativă 13. atribuţii.

 Ideea de stil/matrice stilistică (sau caracteristici ale culturii române) în concepţia lui Lucian Blaga. Noica.Motru.  Modelul cultural european în interpretarea lui C. Cazul Osetia de sud .  Orientări culturale şi publicaţii din perioada interbelică. Cazul Bosnia-Hertegovina Conflictele postrazboi rece.  Modernizare şi sincronism în viziunea lui Eugen Lovinescu.)  Teorii privind raportul dintre cultură şi civilizaţie la gânditorii români.  Cultură şi politică în perioada tranziţiei postcomuniste.  Spiritul critic şi actualitatea Junimismului.Lovinescu.  Abordări privind procesul de modernizare la gânditorii români din perioada interbelică. M.comparativă 20. E. ş.  Aspecte ale postmodernismului în cultura română actuală. Poate fi ales orice autor român semnificativ (D.  Cultura română în perioada regimului comunist.  Poziţii actuale privind raportul dintre identitatea culturală şi procesul integrării europene. Ralea. Spoturile video în campaniile electorale din spaţiul european sau american: analiză comparativă ICRM  Tradiţie şi modernitate în evoluţia culturii române.  Modernizare şi ideal naţional în perioada paşoptistă.  Imaginea românilor în opera lui Dimitrie Cantemir.  Teoria formelor fără fond în cultura română modernă. Vulcănescu.  Ideologii politice şi strategii culturale.  Tradiţie şi avangardă în câmpul artistic românesc. C.Blaga.Noica).  Abordări şi teorii cu privire la specificul naţional (sau la caracteristicile culturii române). societate şi cultură în viziunea revoluţionarilor paşoptişti.  Istorie. G.  Fenomenul românesc în interpretarea lui M.  Istorie. L. Dosare controversate. Vianu.Drăghicescu. Mutaţii şi evoluţii Conflictele postrazboi rece. Cazul Transnistria Conflictele postrazboi rece.  Cultură şi valoare la T.Ralea.a. Conflicte ediul internaţional contemporan.  Criterii privind interpretarea şi evaluarea unor opere şi personalităţi (curente de idei) din cultura română modernă.  Morfologia sacrului (sau mit şi simbol) în concepţia lui Mircea Eliade.Călinescu.R. cultură şi destin naţional în interpretarea lui Emil Cioran. C.  Limba ca expresie a unei viziuni asupra lumii (la M.

comunicare. Cazul Franţa Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Mijloace şi forme utilizate de statele democratice (studiu de caz la alegere un stat cum ar fi de ex SUA) Rolul media în comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece Rolul cinematografiei în comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece Acoperirea mediatică a crizei rachetelor cubaneze Acoperirea mediatică a revolutiei maghiare din 1956 Acoperirea mediatică a crizei cehoslovace din august 1968. Cazul României Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Mijloace de comunicare Cazul SUA Afişul şi posterul în propaganda celui de-al doilea război mondial Cinematografia în primul şi în cel de-al doilea război mondial Comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece. Cazul URSS Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. organiyaţiile politice—ONU. Cazul Bosnia – Hertegovina Media între funcţia de comunicare şi calitatea de armă. Studiu de caz la alegere Limbaj. Presa din România Acoperirea mediatică a revoluţiei române din decembrie 1989 Acoperirea mediatică a prăbuşirii Zidului Berlinului. versiunea militară a comunicării.Conflictele postrazboi rece. Studiu de caz la alegerea . Particularităţile comunicării în mediul internaţional în situaţii de conflict şi război Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Cazul Germaniei şi al Italiei. persuasiune în conflictele post razboi rece. Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Studiu de caz la alegerea studentului Politici şi strategii mediatice în comunicarea internaţională. Mijloace de comunicare Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Cazul războiului din Irak (2003) Războiul informaţional. Rolul statului în comunicarea internaţională Emiţători şi receptori în mediul internaţional contemporan. Cazul României. Cazul războiului din Irak (1991) Media între funcţia de comunicare şi calitatea de armă. Cazul Marea Britanie Activitatea intelectualităţii şi a oamenilor politici români pentru sprijinirea intereselor României la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920) Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Rolul actorilor nonstatali în comunicarea internaţională (se va alege unul dintre acesti actori cum ar fi: media. UE etc— organizaţiile de alt tip). Analiza mesajului. Comunicare şi manipulare în crizele şi conflictele post Război Rece. Particularităţile comunicării în mediul internaţional Emiţători şi receptori în mediul internaţional contemporan. Studio de caz la alegerea studentului Practica jurnalistică în timpul conflictelor. corporaţiile comerciale sau financiare. Mijloace şi forme utilizate de URSS Comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece. Cazul Kosovo Comunicare şi manipulare în crizele şi conflictele post Război Rece. OSCE. Cazul SUA Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Cazul Kosovo Politica internaţională ca realitate construită prin limbaj.

 Teorii actuale cu privire la raportul dintre cultură şi civilizaţie.  Impactul sistemului mediatic asupra universului cultural contemporan.  Interferenţe culturale (etic şi estetic. Abordarea semiotică a culturii.  Teorii cu privire la schimbarea paradigmei culturale în lumea de azi.  Cultura ca sistem de limbaje simbolice.  Globalizare şi identitate culturală în contextul contemporan. Raportul dintre unitate şi diversitate.  Cultura de consum şi problema kitsch-ului.  Culturile ca suport al identităţilor naţionale. Aspecte ale design-ului contemporan. artă şi stiinţă).  Cultură şi comunicare în lumea contemporană.  Arta ca formă de comunicare.studentului CC  Semnificaţii ale culturii în lumea contemporană.  Teorii cu privire la cultura de masă.  Procesul de receptare şi schimbarea orizontului de asteptare.  Societăţi şi mentalităţi culturale (subculturi şi grupuri sociale).  Poziţii teoretice şi dezbateri actuale privind raportul dintre identitate culturală şi integrare europeană.  Forme ale multiculturalismului actual.  Tradiţie şi schimbare culturală.  Unitate şi diversitate în cultura contemporana.  Valoare şi accesibilitate.  Caracteristici ale culturii secolului XX. artă şi religie.  Abordări ale conceptului de cultură politică.  Noi paradigme culturale în societatea postindustrială. Interferenţe şi delimitări.  Judecata de gust şi judecata de valoare în aprecierea operei de artă.  Abordări teoretice cu privire la cultura postmodernă.  Particularităţi ale limbajului artistic.  Estetic şi funcţional. Tipuri de culturi politice.  Mass media şi violenţa simbolica în lumea contemporană. Noţiunea de "operă deschisă".  Comportamentul uman.  Valoare şi sens în ştiinţele umane.  Cultura politică şi mass-media. ceremoniile sociale şi relaţiile interumane din perspectiva unor valenţe simbolice (comunicaţionale).  Conflictul civilizaţiilor în interpretarea unor teoreticieni contemporani.  Cultură şi politică.  Semnificaţia actuală a raportului dintre cultură şi civilizaţie.  Cultura ca sursă a dezvoltării sociale.  Cultura ca sistem de valori.  Conotaţie şi simbol în comunicarea artistică.  Caracteristici ale culturii postmoderne.  Sensuri ale raportului naţional-universal în cultură.  Mass-media şi noua realitate culturală. .  Cultura la singular şi la plural.

Campanie PR pentru pozitionarea organizatiei. frecventa. Pregatiti si sustineti un discurs pe o tema liber aleasa cu durata de 7-10 minute 9. 11. dupa care o veti sustine in fata sefilor dvs. Campanie PR pro-activa (cerinte. Exemplificare pe doua cazuri distincte 2. Tehnici de redactare 1. analiza comparativa a tehnicilor de relatii publice utilizate de doua institutii publice in ultimele doua luni. Strategii si tactici utilizate in campaniile de relatii publice. Strategii de PR 1. 5. Redactati si editati o brosura de prezentare a unei firme 4. Avantaje si dezavantaje. Se vor avea in vedere: tehnicile utilizate. valoarea interviului prin comparatie cu alte tehnici de relatii publice. pregatiti si sutineti o prezentare a firmei la care lucrati (la alegere) in power point. 4. discursurile publice si valoarea lor in raport de durata. Prezentati un material cu pasii parcursi in pregatirea unui interviu pe care trebuie sa-l pregatiti la concret 8. dosarul de presa ca instrument de lucru al practicienilor de relatii publice. 9. Dvs sunteti angajat al companiei aviatice careia ii apartine avionul prabusit. 2. 10. 3. 6. . conferinta de presa – tehnica de relatii publice care poate adduce si deservicii unei organizatii. 10. y. Campanii reactive de PR (cerinte. principii. utilizarea tehnicilor de influentare a opiniei publice in practica activitatii de relatii publice. Elaborati doua dosare de presa pentru doua evenimente diferite 5. Campanie de relatii publice a organizatiei x. 7. Avion de pasageri. caliatea informatiilor oferite etc 3. 8. momente alese.  Dialogul şi comunicarea dintre culturi în lumea actuală. metodologii). Exemplificarea prin prezentarea unui studiu de caz concret 7. tehnici utilizate in redactarea unei brosuri de success. exista doar trei supravietuitori. principii. y.z. Campanie PR de informare publica. z. Veti avea 10 minute de gandire timp in care sa va structurati o argumentatie pentru a sustine ideile pe care doriti sa le promovati. Universalizarea ca proces de comunicare şi difuzare a valorilor. pregatiti si sustineti o argumentatie prin care sa va convingeti seful asupra tehnicilor de relatii publice pe care sa le utilizati in cazul producerii unui accident aviatic. Elaborati toate documentele necesare pentru o conferinta de presa 6. Campanii de relatii publice. Campanie de imagine a organizatiei x. Campanie PR de modificare a comportamentului. metodologii). In timpul prezentarii veti fi chemat la conducerea firmei urgent pentru o consiliere in legatura cu un eveniment. Campanii de imagine. utilizarea briefingului de presa in situatii de criza. Campanie PR de modificarea atitudinilor.

19. Suportul organizational al relatiilor publice si adaptarea la noul mediu comunicational. Aplicatii sectoriale. Managementul pe baza de obiective al campaniei de relatii publice. Aplicatii sectoriale. Cerinte metodologice de planificare a campaniei de relatii publice. 10. învatamânt. Structura unei campanii de relatii publice. 23. turism etc. Standarde pentru masurarea produselor de relatii publice. (cultura. economie. Standarde pentru masurarea rezultatelor campaniilor de relatii publice. turism etc. 20. Cerinte metodologice pentru proiectarea sloganelor si mesajelor. 8. Utilizarea metodei drumului critic in proiectarea campaniilor de relatii publice.) 3. 13.) 4. Aplicatii sectoriale. Operationalizarea obiectivelor in campania de relatii publice. turism etc. Cercetarea-constatarea in campaniile de realtii publice. Campanii de relatii publice. 26. 18. învatamânt. Standarde pentru analiza spatiului cibernetic. 30. (cultura. 22. 27. 29. turism etc. 6. Tehnologii informationale recente si suportul mediatic al relatiilor publice. 25. 9. Introducere in PR 1.) 2. 15. 7. Aplicatii sectoriale. Managementul procesului de relatii publice. economie. 24. Canale de comunicare in campaniile de relatii publice. 17. 21. învatamânt. Sociologie Actorii sociali în media Competenţa şi responsabilitatea comunicatorului de mass media Relaţiile sociale de relaţiile interpersonale în grupurile media Statusul social al jurnalistului din presa scrisă . Proiectarea campaniei de relatii publice pe baza arborelui de obiective. Evaluarea campaniilor de relatii publice. (cultura. Analiza comparativa. Strategii de reabilitare a imaginii în etapa de post-criza. Relatiile publice în caz de criza. Conceptul campanie de relatii publice. Studii de caz. 16. Scopuri si obiective pentru campania de imagine. Identificarea problemei de solutionat. Utilizarea analizei de imagine in proiectarea campaniilor de relatii publice. (cultura. Campanii de relatii publice . Bugetarea campaniilor de relatii publice. Aspecte etice ale procesului de relatii publice. Relatiile publice în contextul proceselor de influenta sociala. 28. economie. Modalitati de cercetare si evaluare a imaginii în procesul de relatii publice. Imaginea de marca: modalitati de construire si de întretinere a acesteia. învatamânt.12. Analiza comparativa. Aplicatii sectoriale. 14. economie. Analiza situatiei in campaniile de relatii publice.) 5.

radio) factor de socializare . Virtuţile şi limitele talk-show-ului Forumurile din ediţiile online (presă. Televiziunea în revoluţia din decembrie 1989 Rolul aculturaţiei în media Dezinformările în mass-media Etica şi calitatea informaţiei Deontologia mijloacelor de comunicare în masă.Rolurile statusului de comunicator în mass media Grupurile media ca grupuri de referinţă Relaţii sociale în grupurile media Relaţia dintre management şi organizaţie în media Funcţiile relaţiilor comunicaţionale din grup Presa şi birocraţia Rolul televiziunii în socializare (cu exemplificări pe anumite televiziuni) Rolul presei scrise în socializare (cu exemplificări pe anumite ziare sau reviste) Media şi corupţia Viaţa partidelor în media Mobilitatea socială în media Comunicarea în raporturile între generaţii Problemele sociale ale tineretului reflectate în media Generaţiile în instituţii media Mass media şi relaţiile de gen Valorile feminităţii şi masculinităţii în mass-media Discriminarea de gen în media Mass media din România şi relaţiile interetnice Integrare europeană şi dezvoltare regională Comunicarea şi stilurile de viaţă alternative Problemele sociale ale familiei în România Reflectarea în mass media din România a familiei şi căsătoriei Cum reflectă mass media din România sistemul naţional de educaţie Tradiţiile şi mass-media Viaţa religioasă în media Reflectarea relaţiilor dintre ortodocşi şi greco-catolici în media Valorile culturii naţionale în mass media Spaţiul public românesc actual O istorie a spaţiului public românesc. cu accent pe o perioadă istorică Societatea informaţională Particularităţi ale societăţii de masă în România Mass media şi societatea de masă Efectele globalizării asupra mediilor de informare Condiţii ce determină structura socială a comunicării Societatea postindustrială Cum se reflectă în mass media problemele comunităţilor entice din România? Prezenţa comunităţilor de romi în media Cauze şi contexte ale reflectării prioritare în mass media a conduitele deviante. televiziune. delincvente şi antisociale.

Studii de caz. Particularitati ale lucrului in echipa in spatiul romanesc. Studii de caz Ilustari ale aplicarii gandirii manageriale in practica organizationala romaneasca. Managementul conflictelor in organizatiile romanesti.. Studii de caz. Strategii de obtinere a puterii si influentei in organizatiile multiculturale. Aplicatii sectoriale. Conflictele: cauze si strategii de gestionare in organizatiile romanesti. Studii de caz. Studii de caz. Relatia dintre motivatie si performanta organizationala. Studii de caz. (cultura. Managementul schimbarii in spatiul organizational romaesc. economie. Studii de caz Influenta noilor tehnoligii de comunicare asupra procesului conducerii. Relatia dintre structura. Particularitati ale colaborarii si lucrului in echipa in organizatiile multiculturale. Specificul puterii si influentei in organizatiile romanesti. Studii de caz. procese si performanta organizationala.                       . Aplicatii sectoriale.Noii Reviste Române” TO Dinamica proceselor sociale si viitorul organizatiilor. Caracteristici ale gandirii manageriale in spatiul organizational romanesc. Studii de caz. Aplicatii sectoriale. Aplicatii sectoriale. turism etc.Ideea europeană” Anchetele . Relatia dintre stilurile de comunicare si performanta organizationala. Analiza functiilor conducerii în organizatii. Relatia dintre stilul de conducere si performanta organizationala.. Aplicatii sectoriale.Spaţiul public şi comuincarea Invăţământul prin televiziune Educaţia pentru cetăţenie europeană Mass-media şi democraţia Valori româneşti şi valori europene în revista . Managementul schimbarii culturii organizationale. Analiza comparativa. Avantajele centralizarii si descentralizarii in corelatie cu elemente culturale ale spatiului romanesc. Studii de caz. Conducerea sub impactul proceselor sociale contemporane. Stiluri de conducere si stiluri de comunicare in organizatie. Aplicatii sectoriale. Particularitati ale rezistentei la schimbare în climatul organizatiilor romanesti contemporane. Aplicatii sectoriale. Aplicatii sectoriale. Studii de caz. Studii de caz in spatiul romanesc. invatamant.) Influenta noilor tehnologii de comunicare in procesul de munca.

Info 2 Facilităţile Internet / Intranet în dezvoltarea comunicării organizaţionale Comunicare şi Relaţii Publice moderne prin noi tehnologii informaţional-informatice Gestionarea imaginii firmei utilizând metodologii informaţional . Studii de caz. Corelatii intre inteligenta comunicarii si inteligenta organizatiilor.influente reciproce.o nouă viziune asupra afacerilor Internetul. mediu de dezvoltare a afacerilor Organizaţii virtuale şi parteneriate online Marketing şi comunicare online Campania de promovare pe Internet . Tipuri si metode de abordare a schimbarii in organizatiile romanesti contemporane. Studii de caz. Studii de caz. Aplicatii sectoriale Relatia dintre valorile nationale. Studii de caz. Studii de caz. Studii de caz. Comunicare si cultura organizationala . Modele de cultura organizationala si efecte asupra eficacitatii si eficientei.influente reciproce. Utilizarea strategica a tacerii in comunicarea organizationala. Patologii ale comunicarii in organizatiile romanesti. Aplicatii sectoriale. Efectele noilor tehnologii asupra comunicarii organizationale. Relatia dintre comunicare si cultura organizationala . Aplicatii sectoriale Specificul comunicarii in medii de lucru multiculturale. Aplicatii sectoriale. Sanatatea angajatilor si sanatatea organizationala in spatiul romanesc. Studii de caz. Studii de caz. Aplicatii sectoriale.proces fundamental al perfecţionării comunicării şi imaginii organizaţionale Relaţiile publice on-line (e-PR) Sistemul Informaţional / Informatic al firmei .informatice moderne Modernizarea suportului Informaţional/Informatic .mijloc de comunicare şi acţiune a Relaţiilor Publice Comerţul electronic . Studii de caz. cultura organizationala si performanta. Studii de caz. Adaptabilitatea organizatiilor si perfectionarea circuitelor comunicationale. Corelatii intre comunicare si tacere in organizatiile romanesti.               Managementul performantei si al talentelor in spatiul organizational romanesc. “Vocea angajatilor” si “vocea organizatiilor” in spatiul romanesc.suport al comunicării organizaţionale şi manageriale Abordarea informatică a proceselor de comunicare managerială şi organizaţională la nivelul firmei Rolul produselor informatice în informatizarea proceselor decizionale ale firmei Diagnostic strategic privind perfecţionarea suportului comunicaţional al firmei Rolul comunicării Internet în dezvoltarea imaginii şi afacerilor unei companii Abordări teoretice şi practice privind îmbunătăţirea comunicării interne în organizaţie Gestiunea afacerilor on-line Publicaţiile .

meritele sau să o comparaţi cu altă abordare).Rolul sistemelor informatice în comunicarea inter şi intra–organizaţională Impactul noilor tehnologii informatice asupra comunicării organizaţionale Internet-ul în gestionarea resurselor umane Sistemul Birotic ca suport managerial Managementul resurselor umane Cerinţe pentru redactarea lucrării de licenţă/disertaţiei Partea teoretică Introducere – prezentaţi obiectivele lucrării. o teorie. aflate pe site-ul facultăţii pe care trebuie să le consultaţi şi să le aplicaţi obligatoriu) şi însoţiţi prezentarea de o analiză în care să exprimaţi un punct de vedere critic care să vă aparţină (de exemplu: prezentaţi o problemă de leadership sau stil de conducere în opinia unor autori. Lucrarea trebuie să fie structurată pe capitole şi subcapitole. o perspectivă sau o abordare teoretică citaţi sursa (conform regulilor de alcătuire a unei lucrări de absolvire. Analizaţi apoi rezultatele obţinute. Managerul de resurse umane. structura acesteia. după care faceţi un scurt comentariu în care să-i relevaţi limitele. mass media etc.ro sau orice altă carte pe această temă pentru a descrie şi pentru a operaţionaliza corect instrumentele sociologice folosite în studiul de caz). Studiu de caz . tehnicile cantitative sau calitative folosite – nu uitaţi. Delegarea – formă de motivare şi conducere în organizaţiile publice. ipotezele de lucru de la care porniţi sau ideile pe care doriţi să le argumentaţi şi tipul de demers argumentativ pe care îl veţi utiliza. comentaţi întrebările din chestionare sau discuţiile avute (după caz). Studiu de caz 3. Decizia – funcţie esenţială a conducerii în organizaţii. editura comunicare. Prezentaţi concluziile şi recomandările. Prezentaţi cu precădere aspectele teoretice care se regăsesc investigate în studiul de caz. Partea aplicativă Prezentaţi intenţiile studiului de caz (ipoteza de lucru sau ideea pe care doriţi să o confirmaţi sau infirmaţi). Structura managerială şi echipa din organizaţiile creative (publicitate. Studiu de caz 2. Ori de căte ori prezentaţi un concept.). caracteristicile eşantionului etc. înainte de a realiza studiul de caz lecturaţi cartea Tehnici de cercetare sociologică a lui Septimiu Chelcea. Prezentaţi instrumentele de investigare (metodele. eşantionul (el trebuie să fie de minimum 30 de subiecţi). comentaţi-le sprijinindu-vă pe conceptele dezvoltate în partea teoretică. Teme orientative pentru lucrarea de licenţă 1. Prezentaţi pe scurt organizaţia în aspectele relevante pentru cercetarea aleasă.

Stilurile de conducere în organizaţiile creative. Climatul organizaţional în organizaţiile creative şi publice. Analiza leadership-ului. Strategiile de recrutare şi selecţie în organizaţiile nonprofit. Studiu de caz 6. Stilurile de conducere în organizaţii afectate de schimbări de substanţă. absenteismul şi abandonul. Studiu de caz 12. Studiu de caz 7. Identitatea organizaţională ca expresie a manifestărilor concrete ale culturii organizaţionale.stanciu@comunicare. Cultura organizaţională ca instrument de socializare în organizaţii (publice sau private). Studiu de caz 13. Studiu de caz 25. Procesul decizional şi rolul Departamentului de resurse umane în implementarea deciziei. condiţii de posibilitate în managementul organizaţiilor (publice sau private). Cultură şi învăţare în dinamica organizaţiilor publice. Studiu de caz 17. Cei care doresc să elaboreze lucrarea de licenţă sub coordonarea titularului acestei discipline pot scrie pe adresele: stefan. Studiu de caz 5. Studiu de caz 23. Rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor în organizaţiile publice. Studiu de caz 22. Studiu de caz 21. Meritele şi limitele proceselor. Studiu de caz 26. Studiu de caz 10. Studiu de caz 19. Studiu de caz 18. Studiu de caz 9. Ştefan Stanciu Managementul proiectelor . Cultura organizaţiilor şi retorica managerilor de ieri şi de azi.4. Dezvoltarea carierei în organizaţiile publice. Grupul şi echipa în dinamica organizaţiilor nonprofit. Dinamica grupului de lucru în organizaţiile construite pe structuri birocratice profesionale. Surse de erori. Studiu de caz 14.ionescu@comunicare. Leadership-ul în contextul depăşirii barierelor de comunicare în organizaţii. o analiză comparativă 28. Leadership-ul ca proces integrator în cazul fuziunilor şi achiziţiilor. univ. Studiu de caz 24.ro si mihaela. Cultura managerială în contextul culturii organizaţionale. Dezvoltarea competenţelor managerilor.ro Prof. Studiu de caz 27. Studiu de caz NOTĂ: Aceste teme au un caracter orientativ şi pot fi completate cu altele propuse de studenţi. Studiu de caz 20. Studiu de caz 11. dr. o analiză a strategiilor şi politicilor din organizaţii cu efecte asupra acestei probleme. Cultură şi cunoaştere în organizaţiile care învaţă. Fenomene legate de personal în organizaţii: demotivarea. Studiu de caz 16. Studiu de caz 15. O perspectivă critică. Comportamentul organizaţional în organizaţiile publice. Motivaţie şi performanţă în organizaţiile care învaţă. Sisteme de evaluare a performanţelor personalului din organizaţii. Dezvoltarea carierei în organizaţiile private. o analiză comparativă. Evaluarea performanţelor personalului. Studiu de caz 8.

Managementul proiectelor de e-business. Administrarea electronică a proiectelor (e-procurement). 17. 7. 14. Managementul riscului reputaţional. Managementul riscului în întreprinderi . Managementul proiectelor de mediu. Managementul calităţii în proiecte. Sisteme expert pentru managementul proiectelor. Managementul proiectelor folosind tehnici de obiecte orientate. 36. Managementul riscului în proiecte folosind tehnologia informaţiei. Mangementul proiectelor folosind tehnici de externalizarea activităţilor (outsourcing). 34. Managementul stresului în proiecte. 3. 39. 43. 32. 28. 24. Riscul operaţional în proiecte. Managementul proiectelor din tehnologia informaţiei (software). Managementul proiectelor de web. 4. Managementul guvernării prin proiecte. Monitorizarea proiectelor. 45. 20. 22. 9. 35. 12. 29. Managementul resurselor umane în proiecte. 33. 42.1. 30. Managementul proiectelor prin comparare si adaptare (benchmarking). 16. Managementul prin proiecte folosind teoria constrângerilor (theory of constraints). Managementul proiectelor de dezvoltare produse noi (spin-off). 26. Managementul dezastrelor. Managementul riscului energetic. 10. 27. 2. Managementul proiectelor pentru Întrepinderi Mici şi Mijloci. Managementul riscurilor de credit. Managementul proiectelor multimedia. Managementul riscului bancar. Managementul afacerilor virtuale prin proiecte (virtual business). Managementul proiectelor de cercetare. Inteligenţa emoţională în proiecte. 21. Managementul riscului în domeniul alimentar. Dreptul de proprietate intelectuală în proiecte. Managementul proiectelor folosind tehnici de inginerie concurentă (concurrent engineering). Managementul conflictelor în proiecte. Guvernarea corporatistă prin proiecte. . Managementul proiectelor folosind sisteme inteligente integrate (embedded systems). Managementul proiectelor de vânzări produse bancare (retail banking). Managementul riscului de piaţă. Managementul financiar al riscului. 23. Managementul proiectelor public-privat. 11. 15. Managementul riscurilor în proiecte folosind tehnici Şase Sigma (6σ). 13. 41. Managementul prin proiecte al evenimentelor organizaţionale. 25. Managementul proiectelor de marketing. 6. 37. 19. 31. 40. 5. 18. Managementul riscului cultural în proiecte. 38. 8. Etica în proiecte. Managementul proiectelor de dezvoltare societăţi noi (start-up) . 44.

47. Formatul emisiunii va fi elaborat în colaborare cu o televiziune. Campanii de relaţii publice internaţionale în mediul online 7. 49. Managementul proiectelor de guvernare electronică (e-government). Divertisment. 51.ro. 4. Implementarea unei campanii de relaţii publice internaţionale de către o companie multinaţională în diferite ţări: analiză comparativă 4. factorii care au favorizat dezvoltarea domeniului 2.opran@comunicare. 54. Domeniile pentru care poate fi elaborat un format de emisiune sunt urmatoarele: 1. Campanii de comunicare ale organizaţiilor internaţionale: studii de caz . Managementul riscurilor informatice (e-risk). 59. Managementul comunicării în proiecte . 50. Managementul proiectelor de investiţii imobiliare (real estate). Campanii de promovare imaginii de ţară: studii de caz din România şi la nivel global 8.pub. Integrarea în Uniunea Europeana. Managementul riscului legislativ. Managementul proiectelor pentru reţele de vânzări cu amănuntul (retail). 56. E-mail 2:constantin. Pr international-opt 1. Consolidarea coeziunii sociale în societatea româneasca aflata în tranzitie. 3.opran@ltpc. Managementul programelor şi proiectelor politice. 53. Cresterea gradului de încredere a populatiei în economia de piata. 60. Campanii de relaţii publice internaţionale: studii de caz 3. 48. Diplomaţia culturală şi relaţiile publice internaţionale 6. 52. la alegere. Inteligenţa competitivă în managementul proiectelor (competitive inteligence). Managementul proiectelor folosind sisteme informatice integrate (Enterprise Resource Planing). 55. Sisteme de control ale managementului în societatea structurată prin proiecte. Managementul unor proiecte specifice conform solicitarilor concrete din partea studenţilor. Managementul fondurilor structurale. Importanţa diferenţelor culturale în relaţiile publice internaţionale: studii de caz 5. 2.46. Relaţiile publice internaţionale şi globalizarea: definiţii. Managementul afacerilor prin proiecte. Mediul legislativ al proiectelor.ro CAV Lucrarile de diploma care utilizeaza cunostintele dobândite la acest curs pot aborda ca tema formatul unei emisiuni de televiziune. 58. Aplicaţii ale tehnicilor de reinginerie în proiecte (reeengineering) . 57. Managementul proiectelor folosind proceduri de pregătire individualizată (coaching). Elemente de contact: E-mail 1:constantin. jocuri si concursuri. 61.

Tarkovski Strânsul de mână ca formă a comunicării politice Imaginea lui Stefan cel Mare în literatura română Imaginea lui Mihai Viteazul în cinematografia românească Personalitatea lui Nicolae Ceauşescu în memorialistica postdecembristă. Patologii si terapii comunicationale                  Persuasiune. Valenţe comice în comportamentul personalităţilor politice Valenţe hipnotice în privirea lui Stalin şi în privirea lui Hitler: abordare comparativă Imagini ale puterii în Orientul antic Simboluri şi imagini ale puterii în Bizanţ Putere şi legitimitate politică în Evul mediu creştin Imagini ale "Prinţului" în Renastere Imaginea omului politic în pictura flamandă Imaginea instituţiilor politice în literatura barocă Imaginea instituţiilor politice în opera lui Bossuet şi Richelieu Omul politic în viziunea lui Platon Tipologii de lideri politici: criterii întrebuinţate Imaginea publică a instituţiilor şi clasei politice în România postdecembristă. Discursul politic şi manipularea. Intoxicarea. influenţare. pliante. Minciuna. . Manipularea prin telefon. Zvonul. spovedanie şi manipulare. Manipularea şedinţelor. Dezinformarea. Manipularea prin presă. Internetul şi manipularea. Confesiune. Caricatura ca vector al imaginii politice.9. Negociere şi manipulare. Manipularea prin afişe. Disimularea. Manipularea prin învăţământ. Discursul religios şi manipularea. manipulare. Competiţiile sportive internaţionale şi campaniile lor de promovare 10. caricaturi etc. Turismul şi relaţiile publice internaţionale Imaginea publica a liderilor si a org                     Simbolurile puterii în îmbrăcămintea liderilor bolşevici Alienarea puterii în capodoperele neorealismului italian Imagine şi iconografie în cinematografia lui A. Manipularea prin semne şi simboluri.

 Manipulare.  Manipulare şi personalitate. alienare. conflicte intergeneraţionale. . Manipularea ca formă a agresiunii comunicaţionale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful