Publicitate

1. Dimensiunea mitica a publicitatii 2. Aspecte etologice ale comunicarii publicitare 3. Tehnici de creatie în textul publicitar 4. Tehnici de creatie in ilustratia publicitara 5. Noi tendinte în publicitate. Publicitatea online 6. Aspecte etice ale comunicarii publicitare. Reglementari interne si internationale 7. Impactul publicitatii asupra copiilor / adolescentilor 8. Stereotipuri de gen in reclame 9. Campaniile sociale - caracteristici si impact asupra comunitatii 10. Umorul în publicitate 11. Forme de publicitate neconventionala vs. publicitatea prin canale clasice 12. Stilul de conducere în agentia de publicitate 13. Managementul resurselor umane în agentia de publicitate 14. Cultura organizationala în agentia de publicitate 15. Relatiile interorganizationale (relatiile cu clientii) în agentiile de publicitate 16. Cunoasterea comportamentului consumatorului – etapa esentiala în strategia de comunicare publicitara 17. Publicitatea - forma a industriilor culturale

Semiotica:
I. TEORII ALE COMUNICARII 1. ANALIZA COMUNICARII SOCIALE DIN ROMÂNIA (1989-2002). STUDIU DE CAZ; CONCLUZII PENTRU STRATEGIA UNEI CAMPANII DE COMUNICARE "Scoala proces" si "scoala semiotica" (J. Fiske) - orientari fundamentale în abordarea teoretica a comunicarii . Modelul elaborat de G. Gerbner: etapele procesului de comunicare; dimensiunile comunicarii sociale ("orizontala" si "verticala"). Merite si limite ale modelului Gerbner. Modelele elaborate de H. Lasswell (1948) si T. Newcomb (1953); merite si limite ale modelului Newcomb. Modelul elaborat de R. Jakobson (1960); factorii constitutivi ai comunicarii si functiile acestora. Studiu de caz; concluzii pentru strategia unei campanii de comunicare (publicitate, campanie electorala sau mass media). II. ABORDAREA SEMIOTICA A COMUNICARII 2. ANALIZA COMUNICARII SOCIALE DIN ROMÂNIA (1989-2002). STUDIU DE CAZ; CONCLUZII PENTRU STRATEGIILE DE COMUNICARE SOCIALA Comunicarea ca schimb de semne; relatia dintre comunicare si limbaj; semne si semnale. Semiotica - stiinta a semnelor; semne si semnificatii. Modelul elaborat de C.S. Peirce; dezvoltarea lui de catre Ogden si Richards. Modelul teoretic elaborat de Ferdinand de Saussure: elementele semnificatiei (semn, semnificant si semnificat). Studiu de caz; concluzii pentru strategia unei campanii de comunicare (în publicitate, în campaniile electorale sau în mass media).

III. CONCEPTII DESPRE NATURA LIMBAJULUI 3. ANALIZA DISCURSULUI PUBLIC DIN ROMÂNIA (1989-2002) DIN PERSPECTIVA ACESTOR CONCEPTII. STUDIU DE CAZ Merite si limite ale viziunii instrumentaliste cu privire la natura si rolul limbajului; conceptia "cuvântului semnal" si conceptia "cuvântului simbol". Viziunea demiurgica despre natura si rolul limbajului; conceptia magica si conceptia mitica. Viziunea sincretica; interdependenta limbaj-esenta umana. Analiza discursului unui actor social (persoana publica, partid politic, institutie de stat, firma comerciala sau organizatie civica) din perioada mentionata. Relevarea conceptiei despre limbaj care sta la baza discursului si a viziunii despre lume împartasite de autorul discursului. Concluzii metodologice cu privire la folosirea tehnicilor analizei de continut si a celorlalte metode de analiza a discursului. IV. FILOSOFIA LIMBAJULUI 4. COTITURA LINGVISTICA si NOUA PARADIGMA CULTURALA; ORIENTAREA SEMIOTICA A CULTURII CONTEMPORANE. CONCLUZII PENTRU NATURA DISCURSULUI CONTEMPORAN Geneza "cotiturii lingvistice" si manifestarile sale în diferite domenii ale culturii spirituale. Schimbarea de paradigma ca schimbare de ideal de rationalitate; reductia lingvistica ultima etapa a procesului de eliminare a transcendentului din cunoasterea stiintifica si din tabloul explicativ al lumii. "Pansemiotismul": argumente pro si contra. Studiu de caz pe un tip de discurs (politic, ideologic sau literar). Concluzii cu privire la redactarea discursului; utilizarea simbolisticii sociale în discursul public. 5. CERCETAREA "RIGUROASA" si CEA "NERIGUROASA" ÎN FILOSOFIA LIMBAJULUI; VALOAREA CELOR DOUA ABORDARI ÎN COMUNICAREA SOCIALA. STUDIU DE CAZ Diferente si complementaritati între cele doua traditii de cercetare. Opozitia dintre "rigurosi" si "nerigurosi" - o confruntare dintre idealuri cognitive; presupozitiile celor doua traditii de cercetare. Studiu de caz (publicitate, marketing politic, mass media). Utilizarea alternativa a celor doua abordari. Concluzii pentru strategiile comunicarii sociale în societatea postindustriala; noi dimensiuni ale conceptului de "postmodernism". V. COMUNICAREA INTERCULTURALA 6. CAI DE DEPASIRE A OBSTACOLELOR MENTALE ÎN COMUNICAREA SOCIALA Obstacole mentale în calea comunicarii depline; "organizarea mentala" si tehnica de formulare a problemelor (S. Langer). Conditiile care definesc "situatia ideala de comunicare". "Paradigma disciplinara" (Th. Kuhn) si paradigmele culturale. Incomensurabilitatea paradigmelor. Studiu de caz (comunicarea între sexe, între generatii, între grupuri socio-profesionale sau între grupurile etnice); sugestii pentru depasirea obstacolelor mentale în comunicarea sociala.

7. CAI DE DEPASIRE A OBSTACOLELOR IDEOLOGICE ÎN COMUNICAREA SOCIALA Dependenta cunoasterii si a comunicarii de "formele de viata" si "interesele de cunoastere" (J. Habermas). Criza mitului pozitivist al cunoasterii "pur obiective". Conceptul de "referential" (F. Gonsteh) si referentialele ideologice. Schimbarea referentialului - premisa a comunicarii depline; conditiile adoptarii unui nou referential si indicatorii acestei schimbari. Studiu de caz (comunicarea între doua grupuri cu ideologii diferite). Concluzii pentru politicile sociale în România. 8. CONDITII DE POSIBILITATE ALE COMUNICARII AUTENTICE ÎNTRE CULTURI; PERSPECTIVE PENTRU UNIFICAREA CULTURALA A EUROPEI. Critica relativismului cultural si a scepticismului epistemologic (R. Boudon); critica criticii "noii epistemologii". "A treia cultura " (F. Casmir) - o cale constructiva spre întelegere si colaborare; trasaturile acesteia si nivelurile comunicarii sociale în care ea devine relevanta; perspective pentru unificarea culturala a Europei. Studiu de caz (comunicarea între grupuri etnice, între culturi si civilizatii). Concluzii pentru strategia constructiei europene. Evaluarea performantelor resurselor umane - optionala Evaluarea performanţelor angajaţilor proces principal în managementul calităţii Auditul managementului resurselor umane componentă esenţială în auditul sistemului de management al calităţii Evaluarea costurilor anuale aferente salarizării personalului angajat în departamentul de resurse umane Managementul calităţii şi implicaţiile sale asupra resurselor umane din cadrul organizaţiei Evaluarea performanţelor angajaţilor prin obiective ( Managementul prin obiective-metodă de evaluare a poziţiilor manageriale ale organizaţiei) Strategia de înlocuire a personalului în organizaţiile bugetare/ private Evaluarea performanţelor angajaţilor în condiţii de stres Influenţa stresului ocupaţional asupra performanţelor profesionale Evaluarea performanţelor angajaţilor prin paşi multiplii Eficientizarea selecţiei managerilor din organizaţiile bugetare/ private prin evaluarea psihologică Eficienţa activităţii departamentului de resurse umane în organizaţiile private Anchetele salariale etapă necesară în construirii sistemului de salarizare al organizaţiei Evaluarea performanţelor angajaţilor prin norme de muncă ( Monitorizarea continuă a angajaţilor Corelaţia analiza postului cu procesul de recrutare şi selecţie , în contextul integrării europene Deficienţele evaluării cu sursă multiplă identificate în organizaţiile tradiţionale Particularităţile procesului de evaluare în organizaţiile matriceale Evaluarea posturilor din departamentele organizaţiei în vederea elaborării sistemului motivaţional Remunerarea contingentă între necesitate şi realitate Evaluarea 360 de grade-eficienţa procesului în domeniul vânzărilor Corelaţia analiza posturilor –recrutare şi selecţie în contextul integrării României în

Interpretarea socio-culturală a elementelor de comunicare non-verbală. Strategii şi tehnici. Studiu de caz. destăinuirea. Factori favorizanţi pentru sugestie şi sugestibilitate. . studiu de caz. Globalizare şi comunicare. Motivarea prin comunicare. Feed-back-ul în comunicarea interpersonală. Bariere şi filtre în comunicarea managerială. Semne şi simboluri în comunicarea legitimării politice de tip democratic. Rolul liderului în comunicarea de grup. Comunicarea şi rolul său în prevenirea crizelor. Dezinformarea . Comunicare şi comuniune. Studii de caz. Studiu de caz. Teorii şi modele de comunicare aplicate în comunicarea publicitară. perspectivă istorică. Efecte perverse ale comunicării în spaţiul social. Comunicarea publică şi comunităţile profesionale. studiu de caz. Comunicarea simbolică în ritualul ortodox. Zvonul . Obstacolele gnoseologice ale comunicării de motivare. Comunicarea şi valoarea în spaţiul organizaţional. Motivarea prin comunicare. Socializarea prin comunicare. Funcţia cathartică a comunicării: confesiunea. analiză comparativă.formă de comunicare în publicitate. Comunicarea simbolică . Situaţia de criză şi comunicarea informală. Manipularea prin structurile mass-media. Studiu de caz. Studiu de caz. Studiu de caz. Nevoia de comunicare informală. Posibile surse de manipulare şi propagandă în spaţiul universitar.formă a manipulării în comunicare. efecte perverse. Studiu de caz. spovedirea. Contextele şi stilurile de comunicare. Spaţiul public şi comunicarea. Cultură şi comunicare. Noul spaţiu public şi comunicarea prin contagiune. Forme de interacţiune în comunicarea persuasivă.Uniunea Europeană Elaborarea sistemelor de remunerare pe baza performanţelor atinse de angajaţi Sisteme de remunerare practicate în domeniul vânzărilor Evaluarea şi remunerarea angajaţilor din organizaţiile bugetare Performanţele angajaţilor şi climatul organizaţional Soluţii informatice utilizate în departamentele de resurse umane Teoria comunicarii                                     Modele teoretice ale comunicării. Comunicare şi alienare. Comunicare şi metalimbaj. Aspecte ale comunicării în grupurile de muncă. Studiu de caz. Patologii şi terapii în comunicarea interorganizaţională. Selecţia mesajelor comunicaţionale în comunicarea managerială. Studiu de caz.formă a manipulării în comunicare.

 Crizele organizaţionale.  Metode de diagnosticare a comunicării organizaţionale în situaţii de criză.verbale în motivarea prin comunicare. Studii de caz.  Imaginea organizaţiei . Studii de caz. Stiinte politice  Tendinţe în sistemul politic românesc în lumina alegerilor prezidenţiale şi legislative din 2000. Studiu de caz.  Tendinţe în sistemul multipartidist din România  Ideologie şi doctrină în platformele electorale ale partidelor politice  Propaganda politică în campania electorala din 2000  Limbaj şi persuasiune politică în discursul electoral al lui C.  Comunicarea pe timpul crizei organizaţionale. Stilul de comunicare şi imaginea de sine a liderilor informali.  Analiza crizelor de imagine.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor de comunicare. Studii de caz.V.obiect de patrimoniu. Studii de caz.    Paracomunicarea. Studii de caz. Studii de caz. Comunicare şi charismă. Gestionarea imaginii de marcă a organizaţiei prin metode de relaţii publice. Credibilitatea mesajelor non .  Rolul imaginii organizaţiei în asigurarea performanţelor acesteia. factori favorizanţi şi etape de evoluţie. Studii de caz. Metode de evaluare şi analiză.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor de imagine.  Evaluarea imaginii organizaţiilor în situaţii normale şi de criză.  Structuri de gestionare a imaginii organizaţiei.Tăcerile vorbirii şi elocvenţa tăcerii. teorie politică şi filozofie politică: abordare comparativă  Sisteme politice versus regimuri politice  Statul naţional şi integrarea Europeană  Suveranitatea de stat între integrare şi interdependenţă  Euroregiunile şi regimul lor de funcţionare  Regiunile transfrontaliere  Puterea politică şi sacrul  Legitimitate şi legalitate . Studii de caz.  Rolul conflictelor organizaţionale în apariţia şi dezvoltarea crizelor. Studii de caz. Studii de caz.Tudor  Geneza şi esenţa politicului  Stiinţa politică. Studii de caz. Aplicaţii. Condiţii de apariţie.  Crizele de comunicare ca sursă a crizelor de imagine.  Crizele organizaţionale ca sursă a crizelor de imagine. Studiu de caz.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor organizaţionale. Studii de caz. Studii de caz. Gestionarea crizelor de imagine  Imaginea de marcă a organizaţiei. Studiu de caz. Studii de caz.

"Naţionalismul integral". Doctrina nonviolenţei. Totalitarismele: abordare comparativă. Fundamentalismul islamic. Islamul politic. Neoliberalismul: curente şi tendinţe actuale. prezent şi viitor Cultură politică şi mit politic Valorile politice şi dinamica lor în doctrinele politice contemporane Democraţia socială Poliarhiile "Noile democraţii" Sisteme de partide şi moduri de scrutin Tipologiile partidelor politice Clivaje noi în studierea partidelor politice Raportul Stânga-Dreapta şi noile sale frontiere ideologice Spre o nouă paradigmă a stiinţelor politice? "A treia cale": trecut. .                                              Regimuri parlamentare versus regimuri prezidenţiale: abordare comparativă. Fundamentele filosofice ale doctrinelor politice. Postmodernismul politic. Evoluţia social-democraţiei după 1990. Stalinismul ca totalitarism exemplar. Ecologia politică. Naţiune şi naţionalism în Africa. Enciclice papale cu caracter social. Statul ţărănesc în perioada interbelică. Thacherismul. Doctrina liberală: "Prin noi înşine!" Stat şi partid în doctrina fascistă. Social-democraţia europeană şi globalizarea economiei mondiale. Naţionalism în Europa după 1990. Comunicarea politică şi noile sale frontiere epistemologice Adevăr şi fals în ideologiile politice Stiinţele sociale şi ideologia Ideologie şi utopie în gândirea politică actuală Postmodernismul şi ideologiile politice Culturi politice şi ideologii politice Cultura politică din România: trecut. Spaţiu şi timp în doctrinele politice. prezent şi perspective.politic. teorii şi curente. Doctrine politice în Japonia. Elitele politice în doctrina legionară. Neocorporatismul. Doctrine politice în America de Sud. Reaganismul. Evoluţia democraţiei creştine după al doilea război mondial Neoconservatorismul: şcoli.

binare si structurale. · Monitorizarea datelor se va efectua pe un interval de un an. 1998 . O istorie a mijloacelor de comunicare. Imaginea presedintelui României 9.10. · Vor fi monitorizate cel putin trei surse mediatice nationale (dintre cele pentru care sunt precizate cotele de piata în suportul de curs). Corelaţia dreptului comunicării sociale cu alte ramuri ale dreptului.A. Izvoarele dreptului comunicării sociale.ramură a dreptului public. Dabu . Imaginea unui ministru 3. Noţiuni. pentru a putea fi testata viabilitatea sistemului indicatorilor de imagine.P. 544/12. · Analiza se va fundamenta pe profilele de imagine primare. 30/1994) . Imaginea unui partid politic 4. 1998 . Imaginea unei Biserici / confesiuni Conditii de acceptare a lucrarii: · Tema aleasa se va concretiza.Jean-M’el Jeanneney . Bucureşti .Legea privind accesul la informaţiile de interes public nr.. Ed. Imaginea premierului 10.2000 . Polirom Iaşi. 663 din 23. Imaginea unui minister 2. Imaginea unei personalitati civice 7. 1997 . nr. Dreptul comunicării sociale . conform precizarilor din curs. Norma.N. Ed. Imaginea unei organizatii economice 8. ponderate.Analiza imaginii organizatiilor 1.David Randall . Bucureşti. Obiect. All. Metode. Imaginea unei personalitati politice 5. Etica si dreptul comunicarii 1. Institutul European. Imaginea unei organizatii nonguvernamentale 6. Educaţional. · Subiectul analizei trebuie sa aiba o vizibilitate corespunzatoare unei analize coerente si corecte din punct de vedere statistic – serii de date cu valoare de peste 100 de unitati de referiri.Miruna Runcan . Principiile dreptului comunicării sociale.Constituţia României – Capitolul II . Dreptul Comunicării. precum si intervalul cronologic analizat. Principiile dreptului comunicării sociale (Scurtă introducere. specificându-se în cerere numele organizatiei sau personalitatii care face obiectul analizei.O. Jurnalistul Universal.Introducere în etica şi legislaţia presei. Dreptul comunicării sociale.2001. Ed.Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. (Legea nr.Dreptul comunicării sociale.S. S. Dumitru Titus Popa.X. 1999 . Bibliografie minimă: -V.2001 . Ed.Dr. M.

A. Bucureşti. Bucureşti. Subiecţii dreptului la informaţie. Bucureşti.. .. Editura Rosetti. Ed. 2000. V.N. Răspunderea juridică a funcţionarului public.2001.Michel Friedman. Rătescu. . Introducerea în etica şi legislaţia Presei . Dumitru Titus Popa.Jean Morange. Editura C.Corneliu Bîrsan.S. 1998. Structura minciunii.Christian Michel. Ed. 1997 .2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Dabu. Bucureşti 2000.P. Ed. Bucureşti. 663 din 23. Norma. M.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Bucureşti. Libertatea.2001. Libertatea şi comunicarea în lumea presei. Convenţia europeană a drepturilor omului. Beck. privind comunicarea informaţiilor de interes public şi privat. Tmişoara. Responsabilitatea autorităţilor publice pentru încălcarea obligaţiilor corelative dreptului la informaţie) Bibliografie: . Răspunderea juridică a funcţionarului public. Dabu. 2005. Tirania comunicării. 2002. IRDO. Noţiunile de drept şi obligaţii.N. Bucureşti. p. Hawkins. S. 1991 . Libertăţi şi răspunderi ale ziariştilor şi autorilor. Conţinutul dreptului la informaţie. M. Dreptul comunicării. Bucureşti. Bucureşti.Corneliu Bîrsan.S. Obligaţiile autorităţilor publice privind dreptul la informaţie în legislaţia României. (Scurtă introducere. nr. (Scurtă introducere. Bucureşti. Bucureşti. 3. Bucureşti. Dreptul la informaţie. Editura Rosetti. 574-578 . SOCEC.C. Doina. 1999 . Practica judiciară) Bibliografie: -V.Legea nr. Ed.Jean Morange. . Protecţia surselor. Ed. . Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. p.Dr. 2. Ed. Informaţia – factor dinamizator al devenirii.H.X. 2006. Ed. S. Dabu – Răspunderea juridică a funcţionarului public. 663 din 23. Editura Monitorul Oficial.A.Dr. Putere versus forţă. Ed. 1999 . Nemira.Ignacio Ramonet. 2000 . Dabu – Despre dreptul şi arta apărării.Lucian Vasile Szabo. Global Lex.X. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Dabu. 544/12. Codul penal Carol al II-lea adnotat.O. nr. Amarcord.Piotr Wierzbicki. Libertăţile publice. 448 . vol. Ed.2000 . Humanitas. Bucureşti .X. Editura ALL. Global Lex.Legea nr.David R.2000 . Dreptul comunicării sociale.V.. Bucureşti 2000. 1994. Limitele obligaţiilor autorităţilor publice. Convenţia europeană a drepturilor omului.H. . 2002: . Beck. 1937. G. .Dr. Doina. V.P. 2006. Libertăţile publice. Bucureşti .Ignacio Ramonet.Vincent Berger.O. Ed. Editura Daath.Dr. Bucureşti. Global Lex. Bucureşti. . . Editura C.Miruna Runcan. Bucureşti. Drepturile şi obligaţiile autorităţilor publice privind înfăptuirea dreptului la informaţie. Ed. Dabu.X. 1996 -V. . Dreptul comunicării sociale. 544/12. Drepturile şi obligaţiile persoanei în domeniul comunicării sociale. III. Tirania comunicării. V. Ed.

Bucureşti. Dreptul de acces la sursele de informare.D.O. 4. Bucureşti.Dr. Bucureşti 2000. II. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. 2005. Bucureşti 1999.Ioan Muraru. Tirania comunicării. Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Bucureşti. Amarcord. 1999 . Convenţia europeană a drepturilor omului.S. Bucureşti.I. 544/12.V. 1997 . II. Bucureşti. Garantarea drepturilor omului.D. Editura All Beck. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Lumina Lex. 2002: . Ed. Putere versus forţă.Christian Michel. . Dreptul comunicării. Libertatea. Drepturile agentului media în domeniul comunicării sociale. vol. Editura ALL. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Tmişoara. Libertatea de a înfiinţa publicaţii. Dumitru Titus Popa.O. Dumitru Titus Popa.I.Christian Michel. . . Libertate şi comunicare în lumea presei. Ed. Hawkins. 2002: . Ed. Amarcord. Dreptul de acces la orice informaţie de interes public.Legea nr.Lucian Vasile Szabo. Bucureşti.. Bucureşti. 1999 .47-61 . Garantarea drepturilor omului.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Editura All Beck.Dr. Bucureşti. Editura C. Bucureşti. Autoritatea şi deontologie.X. Bucureşti 1999. (Scurtă introducere.Ignacio Ramonet. Dabu. -V.) Bibliografie: . Dreptul de a informa. Ed. 2000 . Dabu în Revista de Drept Comercial nr.Legea privind publicitatea nr. Ed. p. Norma.Corneliu Bîrsan.Miruna Runcan.Jean Morange. Libertăţile publice. All. Drepturile şi obligaţiile agentului media în domeniul comunicării sociale. Editura Rosetti. 504/2002 (Legea audiovizualului) . .H. 1998 . Ed. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. 1999 .2000 . vol.R. .David R.Dr. Editura All Beck. Libertatea şi comunicarea în lumea presei.Doina Micu. Dabu. .Lucian Vasile Szabo.Legea nr.Cornel Lazăr. 2000 .Dr. Introducerea în etica şi legislaţia presei. Editura ALL.2000 .N. Bucureşti . . Bucureşti 1999.Ignacio Ramonet. V. Ed. S.R. Tirania comunicării. Bucureşti.P.Dabu. Bucureşti.Dana Apostol Tofan. Sicorna.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Libertatea. Dreptul de a întreba şi primi răspuns. 1997 . 2006. . Ed. Dreptul comunicării. Bucureşti. Ed. Editura All Beck. Protecţia Constituţională a libertăţilor de opinie. Bucureşti. . 6/2000. Libertatea de opinie. Dreptul comunicării sociale. Norma. 1999 .Dana Apostol Tofan.A. Bucureşti 2000. 1999.Jean Morange. Doina. Beck. Tmişoara. Editura Daath.. Ed. Despre protecţia secretului profesional şi a creditului bancar.Doina Micu. Bucureşti 1999. Doina. V. . Ed. 1999 . Libertăţile publice. 1999 . Libertatea de exprimare. 148/2000. Global Lex. Editura Rosetti.

Dr. Bucureşti.Corneliu Bîrsan. Dabu. vol. Ed.C. Editura Paralela 45. Ed. . Bucureşti 1999.P. p.Tudor R. (Consideraţii generale. S.Radu Carp.A. Dabu. Hans-Klaus Keul. 663 din 23. 2000 . Calomnia prin presă. Responsabilitatea disciplinară. 2007.S. Despre formele responsabilităţii juridice. Ed. Ed.) Bibliografie: -V. 1974 . Tirania comunicării. Bucureşti. Responsabilitatea ministerială. Responsabilitatea juridică.Doina Micu.X.637-643 . H. Codul penal Carol al II-lea comentat şi adnotat.) Bibliografie: -V.A. Insulta. 544/12.Dana Apostol Tofan.H. SOCEC Bucureşti. Bucureşti. 1998 . Editura C. Dreptul comunicării sociale. 6. Codul penal Carol al II-lea Comentat. Proba veridicităţii în materia insultei prin presă.X. V. .Legea nr. 1937. Latura obiectivă. Editura All Beck.Codul de procedură penală. Convenţia europeană a drepturilor omului.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Responsabilitatea penală a agentului media. Monitorul Oficial Bucureşti. 2000 . Beck. Bucureşti. Rătescu. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. 2000 . Turianu. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană. 1998 . Monitorul Oficial Bucureşti.O. (Scurtă introducere. Garantarea drepturilor omului. I. Art. Responsabilitatea penală şi agentul media. Editura C.N.p.Jorn Rusen. Adrian –Paul Iliescu. 2006.C.Monika Jozon. Art. Ştiinţifică. Ed. Responsabilitatea şi răspunderea juridică a agentului media. Beck. Turianu.Dr.2001. Global Lex. 1937. . Ed.X. 544/12. S. .. V. Bucureşti . Ed. Bucureşti 1999. . 279-286. Bucureşti. . Bucureşti. Obiectul infracţiunii de insultă. 2006. nr. Ed. . Dreptul comunicării.231-411 . 1999. All Beck. Ed.Dr. 1968. Dabu.C. Dabu. Ed. Editura All Beck. 2005. Dumitru Titus Popa. 2003. . Putere versus forţă..Legea nr. 149-244 .N. Bucureşti. Răspunderea civilă. Teoria generală a obligaţiilor.Corneliu Bîrsan. Editura Daath. Ed. Norma.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Rătescu. 205-207.. Bucureşti.H. 2006. .David R. 5. Latura subiectivă. G. Bucureşti. 2000. p. Bucureşti. Insulta.C.2000 . Elementele constitutive ale infracţiunii. Bucureşti.P. Popescu. Editura All Beck. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Hawkins. Bucureşti. Editura C. . Răspunderea juridică a funcţionarului public. Bucureşti. Situaţii speciale în care nu se răspunde penal pentru insultă. Convenţia europeană a drepturilor omului.G. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. p. Bucureşti. Dreptul comunicării sociale. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice.Codul Penal al României . Global Lex. garanţie a dreptului comunicării sociale. Doina.160211 . Ed. Subiectul. Ştiinţifică. Beck.Ignacio Ramonet. Infracţiuni contra demnităţii persoanei.S. Bucureşti 2000. M.

Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. S. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Editura Ziua .Narcis Giurgiu. Bucureşti. Turianu. Codul penal Carol al II-lea comentat şi adnotat. Bucureşti 1999.V.Doina Micu. Turianu. . Răspunderea juridică a funcţionarului public. Editura Rosetti. Ed. . .C. Bucureşti.S. Academiei României. 7. 1937.. Calomnia. Dreptul comunicării sociale. 1971.A.David R. Editura All Beck.C. 2000 .N. . Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei de calomnie. Libertăţile publice. 2006. 1997 . Iaşi. . Ed. Bucureşti.G.D. Editura Paralela 45. Dongoroz ş. Bucureşti 1999. . Ed. (Consideraţii generale. .S. 2006. Dongoroz ş. Garantarea drepturilor omului. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român. Editura C. Academiei României. Dabu. Gama.Ignacio Ramonet.Christian Michel. Bucureşti. Editura ALL. Bucureşti. Editura All Beck. Bucureşti.V. Putere versus forţă. Responsabilitatea penală a agentului media. Bucureşti. Bucureşti. Subiectul. Iaşi. . Hans-Klaus Keul.N. 2003. 544/12.Narcis Giurgiu. . Doina. Ed. Ed. Ed. Drepturile Omului la întâlnirea .N.S. Hawkins.Jean Morange. V. Calomnia prin presă.a.A. . Ed. 1996 . S. Beck. Bucureşti.X. 2005.Christian Michel. 2002: Dana Apostol Tofan. Bucureşti. C. Garantarea drepturilor omului. Bucureşti 1999.V. 1974 . Bucureşti. 2007. 2000 . 1996 .Dr. Doina. . Global Lex. 1997. Ed. Dreptul comunicării sociale. Hans-Klaus Keul.Dick Morris.V. 2003.. 2002: . Infracţiuni contra demnităţii persoanei. Hawkins. Convenţia europeană a drepturilor omului. Dabu.Doina Micu. Adrian –Paul Iliescu. ..Jorn Rusen. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Bucureşti 2000. . Editura All Beck. 2000 . . Bucureşti 1999. Legea penală şi infracţiunea. Putere versus forţă. . . Bucureşti. Latura subiectivă.Corneliu Bîrsan. Rătescu.C.Ignacio Ramonet.2001 privind accesul la informaţiile de interes public.V.David R. Dreptul comunicării sociale. Editura Rosetti. C. . Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Bucureşti. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Bucureşti.a. Editura Daath. Adrian –Paul Iliescu. Ed. Obiectul infracţiunii. Elementele constitutive ale infracţiunii.. Ed. Bucureşti 2000.Legea nr.P.Jean Morange.H.D. Legea penală şi infracţiunea. Editura All Beck. S.P. Ed. Bucureşti.Jorn Rusen. Bucureşti. Dabu. Latura obiectivă. Libertăţile publice.Dana Apostol Tofan. Libertatea. Gama. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea..P. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român. Bucureşti. Editura Ziua . Tirania comunicării. Dabu. 2007. Calomnia. Bucureşti.A. Ed. Libertatea. Ştiinţifică. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Tirania comunicării. All Beck.. Editura ALL.Dick Morris. 1971. Bucureşti. . Editura Daath.) Bibliografie: . 2005.

Dreptul comunicării sociale. Dreptul la rectificare.Jorn Rusen.Deciziile C. Bucureşti.Corneliu Bîrsan.Dr. Răspunderea juridică a funcţionarului public. .A. Hawkins. Libertatea de exprimare.C. Beck. .N.Ignacio Ramonet. Bucureşti .N. Tirania comunicării. Comunicarea infracţiune. . 2007. Beck. Comunicarea audiovizuală. Convenţia europeană a drepturilor omului.A. Dabu. 2000 . Licenţe şi autorizaţii. Bucureşti. . . Editura Daath. (Introducere. . Putere versus forţă. Dabu.David R.114/2003 şi nr. Editura C. Procedura realizării dreptului la replică.Kent Midlleton şi a. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român.A.) Bibliografie: . Editura Paralela 45. 2000 . Dreptul comunicării sociale. .N. Publicitatea. 8. Noţiune. Libertatea de exprimare în comunicarea socială. Bucureşti.H. 2002: . Ed. 2006. . Iaşi. 504/2002. Beck. Comunicarea scrisă. Ed. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Procedura realizării dreptului la rectificare. V.P. 2005. Putere versus forţă. Bucureşti. Bucureşti. 11/1991.Legea nr.David R. 9.dintre culturi. Ed.) Bibliografie: .Monika Jozon. Bucureşti . Doina. Ed. S. . (Introducere. Beck. Hans-Klaus Keul.P. Dreptul de exclusivitate. Bucureşti. . 2005.S. 11/1991 privind concurenţa neloială . . Bucureşti 2000. Bucureşti 1999. Principiile comunicării audiovizuale. .V.2003. 1971.G. Adrian –Paul Iliescu. Ed. Editura. 2006. 2006.Doina Micu. Comunicarea contravenţie. Hawkins. Bucureşti. Dreptul al replică.Corneliu Bîrsan. Tirania comunicării. 2006.H. Editura Daath.S.Corneliu Bîrsan. Garantarea drepturilor omului.Legea nr. Definiţie.V. Legislaţia comunicării publice. Bucureşti. Editura C. Editura Paralela 45. Bucureşti. Editura C. Publicitatea înşelătoare. Regimul juridic al proprietăţii în domeniul audiovizualului. Consiliul Naţional al Audiovizualului. Codul penal Carol al II-lea.V. H. Editura C. Dreptul la replică şi dreptul la rectificare în comunicarea audiovizuală. Global Lex. Publicitatea. Trăsături. Dongoroz.Ignacio Ramonet. Drept sau libertate. S. Doina.H. Bucureşti. Libertatea de . Bucureşti 2000. nr. Comunicarea în domeniul concurenţei neloiale. Libertăţile publice. (Comunicarea audiovizuală. Convenţia europeană a drepturilor omului. Legea nr. Partea specială. Comunicarea de informaţii false. 80/2002. . Editura All Beck. Publicitatea subliminală. Convenţia europeană a drepturilor omului. 2002. Comentat şi adnotat. Editura Rosetti. 10.. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. 2006. Polirom. Dabu. Rătescu . Bucureşti. ..Jean Morange.

. Bucureşti.. Dreptul comunicării sociale. . 504/2002 (Legea audiovizualului) .V.H. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Ed. Bucureşti .. . Protecţia libertăţii de exprimare. Dabu. . 2001. Trăsături. Ed. Comunicarea audiovizuală. vol. Libertatea.Christian Michel.V. . Editura.N. Legislaţia comunicării publice. Editura All Beck. . Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice.I.Ted Honderich.Dana Apostol Tofan. Editura Paralela 45. Tmişoara.Ignacio Ramonet. Ed. Editura Rosetti.Legea privind publicitatea nr. 2007. Editura ALL. Libertate şi comunicare în lumea presei. Drept Constituţional şi Instituţii Politice. 2006.Lucian Vasile Szabo.exprimare şi libertatea de conştiinţă.Kent Midlleton şi a. Tirania comunicării. U.R. 2005.S. Editura Ziua .P. Libertăţile publice.V.S. şi C. 56/2003 privind televiziunea transfrontieră. Bucureşti 1999. Bucureşti 2000. Ed. Dreptul comunicării sociale.Corneliu Bîrsan. Bucureşti. Editura.S. . Tirania comunicării. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea.) Bibliografie: ..Dr. Editura Trei. Tipuri de comunicare. Putere versus forţă.Ignacio Ramonet. II. Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării. Legislaţia comunicării publice. Comunicarea audiovizuală. 1999 . Adrian –Paul Iliescu.David R. Bucureşti. vol. Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Ed. Bucureşti 2000.A.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei.P.Doina Micu. Dabu.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului.P. . Ed. Ed. Editura C. II. Tmişoara. .O.N.E. Bucureşti. 2006. Principiile comunicării . Norma. Editura All Beck. Doina. .Legea nr. Dabu. Ed. 148/2000.N. Norma. Bucureşti 1999.I.N. Iaşi.R.O. Ed. Dreptul comunicării sociale. Specificul publicităţii în comunicarea audiovizuală. Bucureşti. . 11. Bucureşti. Hawkins.Dabu. Beck. Bucureşti. 1999 .D. Polirom. . 1999 . Bucureşti . Hans-Klaus Keul.2003. 1999 . Bucureşti. 2002: . Bucureşti.) Bibliografie: .Dick Morris. 1999 . . Bucureşti. 2003.A.D.2003. Convenţia europeană a drepturilor omului.Legea privind publicitatea nr.A. D . 1997 . Răspunderea juridică în comunicarea audiovizuală.Kent Midlleton şi a. Cât de liber eşti. Doina. 148/2000. Editura Daath. S. (Comunicare.A.P. Amarcord.D. . 1999 .V.O. S. . Iaşi. Libertatea de exprimare în Constituţie. 504/2002 (Legea audiovizualului) . .Jorn Rusen. Bucureşti. Garantarea drepturilor omului. Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării.D.2003.Jean Morange. Dreptul de autor.. Amarcord. S. 2002. Polirom.Dr. Bucureşti . C.O.Legea nr. Bucureşti. Libertatea de exprimare în D.Legea nr. 2002 . Drepturile şi obligaţiile în comunicarea audiovizuală. Ed..S. S.

Bucureşti 1999. H.2003. Oferta şi comunicarea acesteia.N. 148/2000.. Ed. Editura.P.Legea nr. Editura. Iaşi. Editura Paralela 45. Acceptarea Teoriile acceptării. Bucureşti. 2007. Legislaţia comunicării publice.Dana Apostol Tofan. Editura Daath. Amarcord. Contravenţii.David R.David R.N. Dreptul comunicării sociale. Adrian –Paul Iliescu. Editura Daath. Dreptul.Doina Micu.Legea privind publicitatea nr. Editura Daath. Concept.Corneliu Bîrsan..S.H.X.Legea nr. Ed.Dabu.David R. Liberul acces la informaţiile de interes public. Hawkins..2003. Editura All Beck. 13.S.P.) Bibliografie: . Ed.Monika Jozon.V.A. Editura C. 2002. 1999.S. 2005. 2006. (Comunicarea şi principiile comunicării. 2005. Dreptul comunicării sociale.A. Garantarea drepturilor omului.2003.A. Transparenţa. 2002. Bucureşti 1999. Bucureşti . Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor. Drepturile şi obligaţiile persoanei. Dabu. 2005. . (Informaţia de interes public. Clauza de confidenţialitate. Putere versus forţă. Bucureşti . . Infracţiuni.Jean Morange. Bucureşti. Hans-Klaus Keul. .Jorn Rusen. . 2006. . Comunicarea în afacerii. 544/12. Editura C. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman..N. Editura Rosetti. Bucureşti. Trăsături. Timişoara. Drept Constituţional şi Instituţii Politice. . Hans-Klaus Keul. Bucureşti 1999.X.Corneliu Bîrsan. Negocierea. .2001 privind accesul la informaţiile de interes public. S. Bucureşti. . Ed. . (Comunicarea. . Refuzul. Trăsături. Convenţia europeană a drepturilor omului. . Polirom. Editura All Beck. 2002: . . Teoriile ofertei. Dabu. ) Bibliografie: . Beck. 14. Convenţia europeană a drepturilor omului. Bucureşti. Editura Paralela 45.Lucian Vasile Szabo. Dreptul la apărare. Definiţie.Kent Midlleton şi a. Hawkins. Editura C. Iaşi. . Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. . Drepturile şi obligaţiile autorităţilor publice. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. S.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Beck. 2006. .V. Putere versus forţă. Legislaţia comunicării publice. Putere versus forţă.Jorn Rusen. Bucureşti. Bucureşti. S. Bucureşti. Bucureşti . Libertăţile publice. Afacerea şi principiile afacerilor comerciale. Căi de atac. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi.Kent Midlleton şi a. 544/12. Drepturile şi obligaţiile agentului media. Beck. 2006. Garantarea drepturilor omului. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană.H. Procedura obţinerii informaţiilor de interes public.V. Editura All Beck. Cunoaşterea partenerului de afacerii. Libertate şi comunicare în lumea presei. . . Adrian – Paul Iliescu. Polirom.P. . Hawkins. 12. Secretul. Bucureşti.Doina Micu.

Adrian –Paul Iliescu.Ilie Andriuc. Hawkins. .Ignacio Ramonet.) Bibliografie: . Libertatea de exprimare. II. Cât de liber eşti. 2006. Libertatea de exprimare a opiniei.A.) Bibliografie: .Dick Morris. Contravenţii.N.V. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice.Jorn Rusen. Bucureşti.N. Bucureşti.Legea nr. . 2006. Libertate. Ed.Doina Micu. Bucureşti 1999. 1999 .H.P. Garantarea drepturilor omului. (Comunicarea.Dabu. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Bucureşti.A. 1999 . Hans-Klaus Keul. Editura. Editura All Beck.Legea privind publicitatea nr. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. . Ed. Bucureşti. Editura Daath. Cât de liber eşti. Editura All Beck.P. Dreptul la apărare.Ignacio Ramonet. Putere versus forţă.O.S. Polirom. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi.Definiţie. S. 1999 .Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. Dreptul comunicării sociale.P. Acţiunea în instanţă. Editura Ziua . drept fundamental. Tirania comunicării. Bucureşti.N. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Bucureşti 2000. Garantarea drepturilor omului.David R. vol. . Libertatea. Dreptul la dezminţire. 2003.P.D. Iaşi. C. Putere versus forţă.A. Ed. Dreptul comunicării sociale. Cluj-Napoca. Bucureşti.. Dreptul la apărare. Bucureşti. Editura Trei. 2002. Bucureşti. Editura C. S. Editura Ziua .Christian Michel.2003. . 2007.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului.V.. Hawkins. Bucureşti. Amarcord. . Dreptul la asistenţă juridică. Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării. Dreptul la apărare. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor. Condiţiile exercitării acestor drepturi. Norma.A. 2001.Doina Micu. Dreptul la propria imagine. 2003. . .Dana Apostol Tofan. C. Dreptul la tăcere.. Ed. Tmişoara. Bucureşti . Bucureşti. Dabu. Editura Paralela 45. . Editura ALL. Dabu. Definiţie. Ed. Bucureşti . 15. Dabu. S. Beck.David R. Dreptul la replică. Bucureşti.N.V. . 2007. 504/2002 (Legea audiovizualului) . Diferenţa între drept şi libertate. Libertatea de exprimare. Drept Constituţional şi Instituţii Politice. .Dr. . . . 2003. .D. Editura Nevali. Bucureşti. Dreptul comunicării sociale.V. .Kent Midlleton şi a. . 148/2000. Tmişoara. Convenţia europeană a drepturilor omului. 1997. Legislaţia comunicării publice.2003. Ed.Corneliu Bîrsan. Ed. Bucureşti 2000. .S. .Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei.D. Bucureşti 1999.Ted Honderich. Bucureşti 1999. Amarcord. Libertatea.S. Diferenţa între drept şi libertate. .Christian Michel.I.Dick Morris.R. S. Editura Daath. . Doina. Ed. Tirania comunicării. Libertate. Dreptul. Libertatea de conştiinţă. 2005. Doina. 1997. Bucureşti.S. 2001.Ted Honderich. Dreptul la rectificare. Editura Trei.. . Bucureşti. Ed. Tăcerea. Editura ALL. 2005. Definiţie. Editura All Beck.

Opinia ştiinţifică. Convenţia europeană a drepturilor omului. Editura humanitas. Garantarea drepturilor omului.Jean Morange. Editura Rosetti. Convenţia europeană a drepturilor omului.David R. Libertăţile publice. Ed. 2002: . C. Editura Paralela 45. Bucureşti. . Bucureşti. 2002: . . 1999. . 2001.1999 .) Bibliografie: . Libertatea de exprimare a opiniei. Editura Daath. Putere versus forţă.R. 1997. Editura Rosetti. . Bucureşti. Beck.O. Bucureşti. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. .I. Beck.Doina Micu. Bucureşti. (Comunicarea. opinie. Cât de liber eşti. . Selegean. Dreptul comunicării sociale.Corneliu Bîrsan.R. stabilirea bibliografiei etc. vol. Manipularea şi opinia. Bucureşti. 2007. Editura Paralela 45. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. 16. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Adrian –Paul Iliescu. Învăţarea. Opinia empirică. 2006.H. . 2005. . Dreptul. Bucureşti.Christian Michel.David R.A. S. Diferenţa între drept şi libertate. Bucureşti.B. 2006. Editura Daath. Bucureşti.John Stuart. Responsabilitate şi opinie. Hans-Klaus Keul.Jorn Rusen.D.P. 2005. Hawkins. Editura C. Editura All Beck.D. Tmişoara.D. Editura All Beck. Mill. Bucureşti 1999. Libertatea de formare a opiniei. vol. 1999 .Ignacio Ramonet.V.D. pregătirea profesională şi opinia. 2006. . Tirania comunicării.. Editura All Beck..-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Editura ALL.Jorn Rusen. maturitatea. Bucureşti 2000. M. Amarcord.Ted Honderich. Libertate.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. Putere versus forţă. Libertatea de conştiinţă. Bucureşti 1999. .Dick Morris. ştire.Dana Apostol Tofan. Bucureşti. experienţa.N. Bucureşti. 2006. Bogdan.H.I. Editura Ziua . 1999 . 2005. 2005. Adrian –Paul Iliescu. Libertatea de opinie. Dabu. Editura Trei.: . Bucureşti. . Despre libertate. II.O. Libertatea. Editura C./b> Alte surse ce pot fi consultate pentru pregătirea lucrărilor: . . . Libertatea de exprimare.S. Ed. Bucureşti. Opinia publică.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Bucureşti. Ed.Pentru aceste şi alte teme alese de studenţi este necesară depunerea cererii la Secretariatul facultăţii în vederea aprobării acesteia. II. . Hawkins. Definiţie. . 2003. N. Doina. Drepturi şi libertăţi fundamentale în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor.Jean Morange. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice.Corneliu Bîrsan. Bucureşti. Informare. Libertăţile publice. Hans-Klaus Keul. Bucureşti.

Institutul European. libertăţile şi îndatoririle fundamentale în România. . 27 din 18/04/2003 privind procedura aprobării tacite. . 2002.Benjamin Constant. Dahl. protecţia constituţională a libertăţilor de opinie.Stephane Rials. Beck. Bucureşti. Beck. Dezvoltarea ca libertate. . Bucurşti. . Editura polirom. Manipularea prin idei. Hayek. . ecopolitica. 2004. Editura economică.Fridrich A. 2007. Drepturile. Răspunderea penală a persoanei juridice. Editura Antet. Editura Irecson. Chiriţă.  Preocupări geopolitice actuale: cronopolitica.OUG nr. 2007. 2005. Bucureşti. Experienţa libertăţii.Jacques Leprette. Despre libertate la antici şi la moderni. Geopolitica  Poziţia geopolitică a României înainte şi după 1989. Editura C. Managerul şi ziarişti. .Ken Blanchard. Cluj 2003. geoguvernarea. Răspunderea în dreptul constituţional. 2006. 2003.OG nr. . 2003. Editura Rosetti. Editura Humanitas. . Filipeşti de Târg.OG nr. Institutul European. Editura C. Bucureşti. Responsabilitatea ministerială. 137 din 31/08/2000 privind prevenirea şi sncţionarea tuturor formelor de discriminare. Bucureşti 2005.  Conflictul dintre puterile continentale şi puterile oceanice în viziunea diferitelor şcoli de geopolitică.Robert A. Bucureşti. Bucureşti. Editura All Beck. . Institutul European.  Rusia şi străinătatea apropiată. Editura Idea Desugn & Print.Elena Simina Tănăsescu. 27 din 30/01/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. . Bucureşti. Răspunderea penală a persoanei juridice.Constantin Amariţei. Strategii de responsabilizare.  Populaţia ca vector geopolitic.F.Amartya Sen.George Grisham şi Sandra Lee. . Despre democraţie. Bucureşti. 1996. 2002. Streteanu.Florin Streteanu. Editura Curtea veche.Jean. Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului.Gheorghe Iancu. Bucureşti. geoeconomia. Bucureşti.Luc Nancy. Elementele dreptului natural şi politic. R. Bucureşti.  Europa centrală.H. . Bucureşti. 2003.Thomas Hobs. Firma şi mass media. . 2004.  Eurasia şi importanţa acesteia în elaborarea strategiilor de apărare ale SUA. Bucureşti.  Principalele conflicte internaţionale ale ultimilor ani şi lumea islamică. .Radu Carp. Henri Pigeat. . caracterizare geopolitică.Ioan Muraru. .  Geopolitica şi politica externă a unui stat. . .H. 1998. Editura Lumina lex. . Editura 100+1 Gramar. Iaşi. 1999. Editura All Beck.. .

Metode şi tehnici de elaborare a mesajelor electorale 4. Campaniile electorale prezidenţiale din spaţiul european sau american: analiză comparativă 18. Regimurile monetare. Modelul de integrare oferit de Uniunea Europeană. Retorica           Figurile retorice în discursul politic Figurile retorice în discursul publicitar Toposuri şi strategii argumentative în discursul politic Toposuri şi strategii argumentative în discursul publicitar Operatori şi conectori argumentativi în discursul politic Teatralitatea argumentării "Polifonia" vocilor în discursul electoral Argumentaţie şi narativitate în discursul politic Argumentaţie şi narativitate în discursul publicitar Strategii logice în discursul politic Istoria comunicarii politice – optionala 1. Modelul de integrare propus de regiunea Asia-Pacific. Preşedinţii României postdecembriste: analiză comparativă 11. Resursele electorale . Campaniile electorale pentru alegerile europarlamentare din România: strategii şi tactici 19. evoluţie. Blogosfera politică din România: istoric şi analiză comparativă 15. Strategii electorale pentru candidaţii aflaţi în funcţie 7.între ideal şi real 9. Prim-miniştrii României postdecembriste: analiză comparativă 10. Regionalizare versus globalizare. Campaniile electorale prezidenţiale în România postdecembristă 3.între teorie şi practică 6. Campaniile electorale locale în România postdecembristă 2. Siteurile partidelor din România: analiză comparativă 14. Echipa de campanie a unui candidat politic român . Blogurile candidaţilor în campaniile electorale din România: analiză comparativă 17. atribuţii. Semnificaţia geopolitică a acordului NAFTA. Spoturile video în campaniile electorale din România: istoric. Strategii electorale pentru candidaţii aflaţi în opoziţie 8. Femeile pe scena politică românească: roluri. Blogosfera politică globală: studii de caz din spaţiul european şi/sau american 16. evoluţii 12. analiză .      Eurasiatismul. Campania negativă: reguli de construcţie şi metode de contracarare 5. Campaniile electorale în mediul online: evoluţie şi analiză comparativă 13.

R. Mutaţii şi evoluţii Conflictele postrazboi rece.Blaga. Spoturile video în campaniile electorale din spaţiul european sau american: analiză comparativă ICRM  Tradiţie şi modernitate în evoluţia culturii române.a.  Limba ca expresie a unei viziuni asupra lumii (la M. Cazul Bosnia-Hertegovina Conflictele postrazboi rece. Vulcănescu.  Imaginea românilor în opera lui Dimitrie Cantemir.  Fenomenul românesc în interpretarea lui M. societate şi cultură în viziunea revoluţionarilor paşoptişti.Noica).  Cultură şi politică în perioada tranziţiei postcomuniste. Ralea. Conflicte ediul internaţional contemporan. G.Călinescu. Vianu.  Ideea de stil/matrice stilistică (sau caracteristici ale culturii române) în concepţia lui Lucian Blaga. C.  Modelul cultural european în interpretarea lui C.  Modernizare şi ideal naţional în perioada paşoptistă.  Poziţii actuale privind raportul dintre identitatea culturală şi procesul integrării europene.Motru.  Istorie.  Spiritul critic şi actualitatea Junimismului. Cazul Transnistria Conflictele postrazboi rece.  Morfologia sacrului (sau mit şi simbol) în concepţia lui Mircea Eliade.Lovinescu.  Modernizare şi sincronism în viziunea lui Eugen Lovinescu.  Orientări culturale şi publicaţii din perioada interbelică. Noica.  Ideologii politice şi strategii culturale.  Teoria formelor fără fond în cultura română modernă. Cazul Osetia de sud . cultură şi destin naţional în interpretarea lui Emil Cioran.  Aspecte ale postmodernismului în cultura română actuală.Drăghicescu. Poate fi ales orice autor român semnificativ (D.  Cultură şi valoare la T.)  Teorii privind raportul dintre cultură şi civilizaţie la gânditorii români.Ralea. ş.comparativă 20. L. Dosare controversate. M.  Tradiţie şi avangardă în câmpul artistic românesc. E. C.  Cultura română în perioada regimului comunist.  Criterii privind interpretarea şi evaluarea unor opere şi personalităţi (curente de idei) din cultura română modernă.  Abordări privind procesul de modernizare la gânditorii români din perioada interbelică.  Istorie.  Abordări şi teorii cu privire la specificul naţional (sau la caracteristicile culturii române).

versiunea militară a comunicării. Cazul războiului din Irak (1991) Media între funcţia de comunicare şi calitatea de armă. OSCE. Studiu de caz la alegerea studentului Politici şi strategii mediatice în comunicarea internaţională. Cazul SUA Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Cazul României Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Comunicare şi manipulare în crizele şi conflictele post Război Rece. Cazul Marea Britanie Activitatea intelectualităţii şi a oamenilor politici români pentru sprijinirea intereselor României la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920) Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Mijloace de comunicare Cazul SUA Afişul şi posterul în propaganda celui de-al doilea război mondial Cinematografia în primul şi în cel de-al doilea război mondial Comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece. corporaţiile comerciale sau financiare. Cazul Franţa Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Cazul Kosovo Politica internaţională ca realitate construită prin limbaj. Cazul Germaniei şi al Italiei. comunicare. Particularităţile comunicării în mediul internaţional Emiţători şi receptori în mediul internaţional contemporan. Cazul României.Conflictele postrazboi rece. organiyaţiile politice—ONU. Rolul statului în comunicarea internaţională Emiţători şi receptori în mediul internaţional contemporan. UE etc— organizaţiile de alt tip). Cazul Kosovo Comunicare şi manipulare în crizele şi conflictele post Război Rece. persuasiune în conflictele post razboi rece. Mijloace de comunicare Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Rolul actorilor nonstatali în comunicarea internaţională (se va alege unul dintre acesti actori cum ar fi: media. Cazul URSS Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Studio de caz la alegerea studentului Practica jurnalistică în timpul conflictelor. Cazul războiului din Irak (2003) Războiul informaţional. Analiza mesajului. Studiu de caz la alegere Limbaj. Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Mijloace şi forme utilizate de URSS Comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece. Particularităţile comunicării în mediul internaţional în situaţii de conflict şi război Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Cazul Bosnia – Hertegovina Media între funcţia de comunicare şi calitatea de armă. Studiu de caz la alegerea . Mijloace şi forme utilizate de statele democratice (studiu de caz la alegere un stat cum ar fi de ex SUA) Rolul media în comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece Rolul cinematografiei în comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece Acoperirea mediatică a crizei rachetelor cubaneze Acoperirea mediatică a revolutiei maghiare din 1956 Acoperirea mediatică a crizei cehoslovace din august 1968. Presa din România Acoperirea mediatică a revoluţiei române din decembrie 1989 Acoperirea mediatică a prăbuşirii Zidului Berlinului.

 Globalizare şi identitate culturală în contextul contemporan.  Caracteristici ale culturii postmoderne.  Procesul de receptare şi schimbarea orizontului de asteptare.  Conotaţie şi simbol în comunicarea artistică.  Poziţii teoretice şi dezbateri actuale privind raportul dintre identitate culturală şi integrare europeană. Noţiunea de "operă deschisă".  Caracteristici ale culturii secolului XX.  Societăţi şi mentalităţi culturale (subculturi şi grupuri sociale).  Tradiţie şi schimbare culturală.  Conflictul civilizaţiilor în interpretarea unor teoreticieni contemporani.  Cultura la singular şi la plural.  Cultura ca sistem de valori.  Comportamentul uman.  Abordări ale conceptului de cultură politică.  Particularităţi ale limbajului artistic.  Semnificaţia actuală a raportului dintre cultură şi civilizaţie.  Mass media şi violenţa simbolica în lumea contemporană. Tipuri de culturi politice.  Unitate şi diversitate în cultura contemporana.  Teorii actuale cu privire la raportul dintre cultură şi civilizaţie.studentului CC  Semnificaţii ale culturii în lumea contemporană. .  Arta ca formă de comunicare. Abordarea semiotică a culturii. ceremoniile sociale şi relaţiile interumane din perspectiva unor valenţe simbolice (comunicaţionale). artă şi religie.  Cultură şi politică.  Judecata de gust şi judecata de valoare în aprecierea operei de artă.  Teorii cu privire la cultura de masă. Raportul dintre unitate şi diversitate.  Estetic şi funcţional. Interferenţe şi delimitări.  Cultura de consum şi problema kitsch-ului.  Cultura ca sistem de limbaje simbolice. artă şi stiinţă).  Forme ale multiculturalismului actual.  Abordări teoretice cu privire la cultura postmodernă.  Impactul sistemului mediatic asupra universului cultural contemporan.  Valoare şi sens în ştiinţele umane. Aspecte ale design-ului contemporan.  Teorii cu privire la schimbarea paradigmei culturale în lumea de azi.  Mass-media şi noua realitate culturală.  Interferenţe culturale (etic şi estetic.  Sensuri ale raportului naţional-universal în cultură.  Culturile ca suport al identităţilor naţionale.  Noi paradigme culturale în societatea postindustrială.  Cultura politică şi mass-media.  Cultură şi comunicare în lumea contemporană.  Valoare şi accesibilitate.  Cultura ca sursă a dezvoltării sociale.

utilizarea tehnicilor de influentare a opiniei publice in practica activitatii de relatii publice. y. Prezentati un material cu pasii parcursi in pregatirea unui interviu pe care trebuie sa-l pregatiti la concret 8. Campanie PR de informare publica. momente alese. Campanie de imagine a organizatiei x. analiza comparativa a tehnicilor de relatii publice utilizate de doua institutii publice in ultimele doua luni. Dvs sunteti angajat al companiei aviatice careia ii apartine avionul prabusit. discursurile publice si valoarea lor in raport de durata. metodologii). caliatea informatiilor oferite etc 3. Elaborati toate documentele necesare pentru o conferinta de presa 6. Campanie PR de modificarea atitudinilor. 10. Pregatiti si sustineti un discurs pe o tema liber aleasa cu durata de 7-10 minute 9. Strategii si tactici utilizate in campaniile de relatii publice. Campanie PR pentru pozitionarea organizatiei.  Dialogul şi comunicarea dintre culturi în lumea actuală. 10. 9. utilizarea briefingului de presa in situatii de criza. Campanii reactive de PR (cerinte. Campanii de relatii publice. 5. dosarul de presa ca instrument de lucru al practicienilor de relatii publice. Tehnici de redactare 1. Universalizarea ca proces de comunicare şi difuzare a valorilor. y. In timpul prezentarii veti fi chemat la conducerea firmei urgent pentru o consiliere in legatura cu un eveniment. 4. Avion de pasageri. principii. 7. pregatiti si sustineti o argumentatie prin care sa va convingeti seful asupra tehnicilor de relatii publice pe care sa le utilizati in cazul producerii unui accident aviatic. metodologii). valoarea interviului prin comparatie cu alte tehnici de relatii publice. Veti avea 10 minute de gandire timp in care sa va structurati o argumentatie pentru a sustine ideile pe care doriti sa le promovati. Exemplificarea prin prezentarea unui studiu de caz concret 7. principii. tehnici utilizate in redactarea unei brosuri de success. . Campanie PR de modificare a comportamentului. pregatiti si sutineti o prezentare a firmei la care lucrati (la alegere) in power point. Campanii de imagine.z. 3. Campanie de relatii publice a organizatiei x. Elaborati doua dosare de presa pentru doua evenimente diferite 5. conferinta de presa – tehnica de relatii publice care poate adduce si deservicii unei organizatii. Campanie PR pro-activa (cerinte. 11. Redactati si editati o brosura de prezentare a unei firme 4. 8. dupa care o veti sustine in fata sefilor dvs. frecventa. z. Se vor avea in vedere: tehnicile utilizate. 2. exista doar trei supravietuitori. 6. Exemplificare pe doua cazuri distincte 2. Strategii de PR 1. Avantaje si dezavantaje.

Relatiile publice în caz de criza.) 2. Managementul procesului de relatii publice. învatamânt. Canale de comunicare in campaniile de relatii publice.) 4. Utilizarea analizei de imagine in proiectarea campaniilor de relatii publice. (cultura. Identificarea problemei de solutionat. 21. Proiectarea campaniei de relatii publice pe baza arborelui de obiective. Tehnologii informationale recente si suportul mediatic al relatiilor publice. (cultura. Strategii de reabilitare a imaginii în etapa de post-criza. 29. Relatiile publice în contextul proceselor de influenta sociala. Imaginea de marca: modalitati de construire si de întretinere a acesteia. (cultura. Suportul organizational al relatiilor publice si adaptarea la noul mediu comunicational. 7. Aplicatii sectoriale. 24. învatamânt. economie. Standarde pentru masurarea rezultatelor campaniilor de relatii publice. 19. Analiza situatiei in campaniile de relatii publice. 18. Evaluarea campaniilor de relatii publice. Analiza comparativa. 25. economie. Bugetarea campaniilor de relatii publice. 13. Aplicatii sectoriale. 26. 6. economie. (cultura. 22. 15. Analiza comparativa. Structura unei campanii de relatii publice. turism etc. 20. 14. 28. turism etc. învatamânt. turism etc. 10. 9. Aplicatii sectoriale. Cercetarea-constatarea in campaniile de realtii publice. Sociologie Actorii sociali în media Competenţa şi responsabilitatea comunicatorului de mass media Relaţiile sociale de relaţiile interpersonale în grupurile media Statusul social al jurnalistului din presa scrisă . Campanii de relatii publice . 8. Aspecte etice ale procesului de relatii publice. învatamânt. Aplicatii sectoriale. Utilizarea metodei drumului critic in proiectarea campaniilor de relatii publice.) 3. economie. Campanii de relatii publice. 27. Operationalizarea obiectivelor in campania de relatii publice. Cerinte metodologice de planificare a campaniei de relatii publice. 23. 16. Standarde pentru analiza spatiului cibernetic. Studii de caz.) 5. Scopuri si obiective pentru campania de imagine. Conceptul campanie de relatii publice. Introducere in PR 1. Cerinte metodologice pentru proiectarea sloganelor si mesajelor. Modalitati de cercetare si evaluare a imaginii în procesul de relatii publice. turism etc.12. Standarde pentru masurarea produselor de relatii publice. 30. Managementul pe baza de obiective al campaniei de relatii publice. 17. Aplicatii sectoriale.

delincvente şi antisociale.Rolurile statusului de comunicator în mass media Grupurile media ca grupuri de referinţă Relaţii sociale în grupurile media Relaţia dintre management şi organizaţie în media Funcţiile relaţiilor comunicaţionale din grup Presa şi birocraţia Rolul televiziunii în socializare (cu exemplificări pe anumite televiziuni) Rolul presei scrise în socializare (cu exemplificări pe anumite ziare sau reviste) Media şi corupţia Viaţa partidelor în media Mobilitatea socială în media Comunicarea în raporturile între generaţii Problemele sociale ale tineretului reflectate în media Generaţiile în instituţii media Mass media şi relaţiile de gen Valorile feminităţii şi masculinităţii în mass-media Discriminarea de gen în media Mass media din România şi relaţiile interetnice Integrare europeană şi dezvoltare regională Comunicarea şi stilurile de viaţă alternative Problemele sociale ale familiei în România Reflectarea în mass media din România a familiei şi căsătoriei Cum reflectă mass media din România sistemul naţional de educaţie Tradiţiile şi mass-media Viaţa religioasă în media Reflectarea relaţiilor dintre ortodocşi şi greco-catolici în media Valorile culturii naţionale în mass media Spaţiul public românesc actual O istorie a spaţiului public românesc. televiziune. radio) factor de socializare . Televiziunea în revoluţia din decembrie 1989 Rolul aculturaţiei în media Dezinformările în mass-media Etica şi calitatea informaţiei Deontologia mijloacelor de comunicare în masă. cu accent pe o perioadă istorică Societatea informaţională Particularităţi ale societăţii de masă în România Mass media şi societatea de masă Efectele globalizării asupra mediilor de informare Condiţii ce determină structura socială a comunicării Societatea postindustrială Cum se reflectă în mass media problemele comunităţilor entice din România? Prezenţa comunităţilor de romi în media Cauze şi contexte ale reflectării prioritare în mass media a conduitele deviante. Virtuţile şi limitele talk-show-ului Forumurile din ediţiile online (presă.

turism etc.) Influenta noilor tehnologii de comunicare in procesul de munca. Particularitati ale rezistentei la schimbare în climatul organizatiilor romanesti contemporane. Aplicatii sectoriale. Studii de caz. Caracteristici ale gandirii manageriale in spatiul organizational romanesc. Studii de caz. Studii de caz. procese si performanta organizationala. Studii de caz in spatiul romanesc. Studii de caz. Studii de caz. Analiza functiilor conducerii în organizatii. Aplicatii sectoriale. Specificul puterii si influentei in organizatiile romanesti. invatamant. (cultura. Avantajele centralizarii si descentralizarii in corelatie cu elemente culturale ale spatiului romanesc.. Aplicatii sectoriale. Aplicatii sectoriale. Strategii de obtinere a puterii si influentei in organizatiile multiculturale. Aplicatii sectoriale. Aplicatii sectoriale. economie. Relatia dintre motivatie si performanta organizationala. Studii de caz Influenta noilor tehnoligii de comunicare asupra procesului conducerii. Conflictele: cauze si strategii de gestionare in organizatiile romanesti. Studii de caz Ilustari ale aplicarii gandirii manageriale in practica organizationala romaneasca. Relatia dintre structura. Studii de caz. Analiza comparativa. Relatia dintre stilurile de comunicare si performanta organizationala. Relatia dintre stilul de conducere si performanta organizationala. Studii de caz. Managementul schimbarii in spatiul organizational romaesc. Stiluri de conducere si stiluri de comunicare in organizatie. Managementul conflictelor in organizatiile romanesti.Noii Reviste Române” TO Dinamica proceselor sociale si viitorul organizatiilor.                       . Studii de caz. Conducerea sub impactul proceselor sociale contemporane. Particularitati ale colaborarii si lucrului in echipa in organizatiile multiculturale. Studii de caz.Ideea europeană” Anchetele . Managementul schimbarii culturii organizationale.Spaţiul public şi comuincarea Invăţământul prin televiziune Educaţia pentru cetăţenie europeană Mass-media şi democraţia Valori româneşti şi valori europene în revista . Aplicatii sectoriale. Aplicatii sectoriale.. Particularitati ale lucrului in echipa in spatiul romanesc.

mediu de dezvoltare a afacerilor Organizaţii virtuale şi parteneriate online Marketing şi comunicare online Campania de promovare pe Internet . Studii de caz. Studii de caz.influente reciproce. Modele de cultura organizationala si efecte asupra eficacitatii si eficientei. Studii de caz. Sanatatea angajatilor si sanatatea organizationala in spatiul romanesc. Studii de caz. Utilizarea strategica a tacerii in comunicarea organizationala. Efectele noilor tehnologii asupra comunicarii organizationale. Patologii ale comunicarii in organizatiile romanesti.informatice moderne Modernizarea suportului Informaţional/Informatic .o nouă viziune asupra afacerilor Internetul. Corelatii intre comunicare si tacere in organizatiile romanesti. Studii de caz. cultura organizationala si performanta. Studii de caz. Aplicatii sectoriale Specificul comunicarii in medii de lucru multiculturale. Comunicare si cultura organizationala . Adaptabilitatea organizatiilor si perfectionarea circuitelor comunicationale. Studii de caz. Corelatii intre inteligenta comunicarii si inteligenta organizatiilor. Aplicatii sectoriale Relatia dintre valorile nationale.proces fundamental al perfecţionării comunicării şi imaginii organizaţionale Relaţiile publice on-line (e-PR) Sistemul Informaţional / Informatic al firmei . Aplicatii sectoriale. Studii de caz. Aplicatii sectoriale. Aplicatii sectoriale. Relatia dintre comunicare si cultura organizationala . Info 2 Facilităţile Internet / Intranet în dezvoltarea comunicării organizaţionale Comunicare şi Relaţii Publice moderne prin noi tehnologii informaţional-informatice Gestionarea imaginii firmei utilizând metodologii informaţional .mijloc de comunicare şi acţiune a Relaţiilor Publice Comerţul electronic . “Vocea angajatilor” si “vocea organizatiilor” in spatiul romanesc. Studii de caz.               Managementul performantei si al talentelor in spatiul organizational romanesc. Studii de caz.influente reciproce. Tipuri si metode de abordare a schimbarii in organizatiile romanesti contemporane.suport al comunicării organizaţionale şi manageriale Abordarea informatică a proceselor de comunicare managerială şi organizaţională la nivelul firmei Rolul produselor informatice în informatizarea proceselor decizionale ale firmei Diagnostic strategic privind perfecţionarea suportului comunicaţional al firmei Rolul comunicării Internet în dezvoltarea imaginii şi afacerilor unei companii Abordări teoretice şi practice privind îmbunătăţirea comunicării interne în organizaţie Gestiunea afacerilor on-line Publicaţiile .

Studiu de caz . Structura managerială şi echipa din organizaţiile creative (publicitate. o teorie. tehnicile cantitative sau calitative folosite – nu uitaţi. Partea aplicativă Prezentaţi intenţiile studiului de caz (ipoteza de lucru sau ideea pe care doriţi să o confirmaţi sau infirmaţi). Prezentaţi cu precădere aspectele teoretice care se regăsesc investigate în studiul de caz. Lucrarea trebuie să fie structurată pe capitole şi subcapitole. comentaţi întrebările din chestionare sau discuţiile avute (după caz). înainte de a realiza studiul de caz lecturaţi cartea Tehnici de cercetare sociologică a lui Septimiu Chelcea. Prezentaţi concluziile şi recomandările.ro sau orice altă carte pe această temă pentru a descrie şi pentru a operaţionaliza corect instrumentele sociologice folosite în studiul de caz). caracteristicile eşantionului etc. Delegarea – formă de motivare şi conducere în organizaţiile publice. ipotezele de lucru de la care porniţi sau ideile pe care doriţi să le argumentaţi şi tipul de demers argumentativ pe care îl veţi utiliza. Prezentaţi instrumentele de investigare (metodele. Decizia – funcţie esenţială a conducerii în organizaţii. Studiu de caz 3. structura acesteia. Teme orientative pentru lucrarea de licenţă 1. aflate pe site-ul facultăţii pe care trebuie să le consultaţi şi să le aplicaţi obligatoriu) şi însoţiţi prezentarea de o analiză în care să exprimaţi un punct de vedere critic care să vă aparţină (de exemplu: prezentaţi o problemă de leadership sau stil de conducere în opinia unor autori. Managerul de resurse umane. Ori de căte ori prezentaţi un concept. mass media etc. eşantionul (el trebuie să fie de minimum 30 de subiecţi). Studiu de caz 2. Prezentaţi pe scurt organizaţia în aspectele relevante pentru cercetarea aleasă. o perspectivă sau o abordare teoretică citaţi sursa (conform regulilor de alcătuire a unei lucrări de absolvire.). editura comunicare. Analizaţi apoi rezultatele obţinute. după care faceţi un scurt comentariu în care să-i relevaţi limitele. comentaţi-le sprijinindu-vă pe conceptele dezvoltate în partea teoretică. meritele sau să o comparaţi cu altă abordare).Rolul sistemelor informatice în comunicarea inter şi intra–organizaţională Impactul noilor tehnologii informatice asupra comunicării organizaţionale Internet-ul în gestionarea resurselor umane Sistemul Birotic ca suport managerial Managementul resurselor umane Cerinţe pentru redactarea lucrării de licenţă/disertaţiei Partea teoretică Introducere – prezentaţi obiectivele lucrării.

o analiză a strategiilor şi politicilor din organizaţii cu efecte asupra acestei probleme. Studiu de caz 12. Climatul organizaţional în organizaţiile creative şi publice. Studiu de caz 26. Fenomene legate de personal în organizaţii: demotivarea. Studiu de caz 20. Surse de erori. Identitatea organizaţională ca expresie a manifestărilor concrete ale culturii organizaţionale. Studiu de caz 22. Comportamentul organizaţional în organizaţiile publice. Studiu de caz 17. Dezvoltarea carierei în organizaţiile publice. Studiu de caz 16. Stilurile de conducere în organizaţii afectate de schimbări de substanţă. Studiu de caz 24. Studiu de caz 10. Motivaţie şi performanţă în organizaţiile care învaţă. Studiu de caz NOTĂ: Aceste teme au un caracter orientativ şi pot fi completate cu altele propuse de studenţi.4. Procesul decizional şi rolul Departamentului de resurse umane în implementarea deciziei. Sisteme de evaluare a performanţelor personalului din organizaţii. Dezvoltarea competenţelor managerilor. Cultura managerială în contextul culturii organizaţionale. Leadership-ul ca proces integrator în cazul fuziunilor şi achiziţiilor. Studiu de caz 27. dr. Cultură şi învăţare în dinamica organizaţiilor publice. Dezvoltarea carierei în organizaţiile private. Cultura organizaţională ca instrument de socializare în organizaţii (publice sau private). Analiza leadership-ului. univ. Strategiile de recrutare şi selecţie în organizaţiile nonprofit. O perspectivă critică. Stilurile de conducere în organizaţiile creative.stanciu@comunicare. Studiu de caz 5. Studiu de caz 14. Grupul şi echipa în dinamica organizaţiilor nonprofit. o analiză comparativă 28. Cultura organizaţiilor şi retorica managerilor de ieri şi de azi. Studiu de caz 8. Studiu de caz 21.ro si mihaela. Ştefan Stanciu Managementul proiectelor . Evaluarea performanţelor personalului. Studiu de caz 7. Rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor în organizaţiile publice. Dinamica grupului de lucru în organizaţiile construite pe structuri birocratice profesionale. Studiu de caz 18. o analiză comparativă. Studiu de caz 25. Cei care doresc să elaboreze lucrarea de licenţă sub coordonarea titularului acestei discipline pot scrie pe adresele: stefan. Studiu de caz 9. Studiu de caz 11. Studiu de caz 23. Cultură şi cunoaştere în organizaţiile care învaţă. Studiu de caz 6. Leadership-ul în contextul depăşirii barierelor de comunicare în organizaţii.ro Prof.ionescu@comunicare. Studiu de caz 13. Studiu de caz 15. absenteismul şi abandonul. Studiu de caz 19. condiţii de posibilitate în managementul organizaţiilor (publice sau private). Meritele şi limitele proceselor.

20. Riscul operaţional în proiecte. Dreptul de proprietate intelectuală în proiecte. 16. Managementul riscului energetic. Managementul proiectelor folosind tehnici de inginerie concurentă (concurrent engineering). Managementul proiectelor de cercetare. 30. Managementul riscului în domeniul alimentar. Managementul proiectelor de mediu. 2. 43. 23. Managementul proiectelor folosind sisteme inteligente integrate (embedded systems). 22. 42. Guvernarea corporatistă prin proiecte. 12. 13. Managementul riscurilor de credit. 24. Managementul afacerilor virtuale prin proiecte (virtual business). 15. Managementul resurselor umane în proiecte. Managementul financiar al riscului. Managementul proiectelor de web. 37. 5. Managementul proiectelor de dezvoltare societăţi noi (start-up) . 3. Managementul prin proiecte folosind teoria constrângerilor (theory of constraints). Managementul proiectelor multimedia. Managementul calităţii în proiecte. Managementul proiectelor de dezvoltare produse noi (spin-off).1. Managementul stresului în proiecte. 9. 34. Sisteme expert pentru managementul proiectelor. Managementul proiectelor din tehnologia informaţiei (software). Inteligenţa emoţională în proiecte. Managementul conflictelor în proiecte. Managementul proiectelor prin comparare si adaptare (benchmarking). Managementul riscului cultural în proiecte. 35. 41. 14. . 26. Managementul riscului în proiecte folosind tehnologia informaţiei. Managementul riscurilor în proiecte folosind tehnici Şase Sigma (6σ). Managementul proiectelor folosind tehnici de obiecte orientate. Managementul riscului bancar. Etica în proiecte. 38. 29. 10. Administrarea electronică a proiectelor (e-procurement). 27. Managementul proiectelor public-privat. Managementul riscului de piaţă. 36. 6. Managementul proiectelor de vânzări produse bancare (retail banking). Managementul prin proiecte al evenimentelor organizaţionale. Managementul proiectelor de e-business. Managementul riscului în întreprinderi . 18. 19. 45. 11. Managementul guvernării prin proiecte. Mangementul proiectelor folosind tehnici de externalizarea activităţilor (outsourcing). 4. 7. 40. 44. Managementul riscului reputaţional. 17. 39. 25. 32. Managementul proiectelor de marketing. 28. 31. Monitorizarea proiectelor. 21. Managementul dezastrelor. 8. 33. Managementul proiectelor pentru Întrepinderi Mici şi Mijloci.

Divertisment. 57. Campanii de comunicare ale organizaţiilor internaţionale: studii de caz . factorii care au favorizat dezvoltarea domeniului 2. 52. Diplomaţia culturală şi relaţiile publice internaţionale 6. jocuri si concursuri. 51. 60. 61. 58. Implementarea unei campanii de relaţii publice internaţionale de către o companie multinaţională în diferite ţări: analiză comparativă 4.ro.46. 48. Managementul proiectelor folosind proceduri de pregătire individualizată (coaching). Importanţa diferenţelor culturale în relaţiile publice internaţionale: studii de caz 5.pub. Managementul proiectelor de investiţii imobiliare (real estate). E-mail 2:constantin. Managementul programelor şi proiectelor politice. Formatul emisiunii va fi elaborat în colaborare cu o televiziune. Managementul riscurilor informatice (e-risk). 56. Campanii de relaţii publice internaţionale în mediul online 7. Relaţiile publice internaţionale şi globalizarea: definiţii. Managementul proiectelor folosind sisteme informatice integrate (Enterprise Resource Planing).opran@ltpc. 2. Sisteme de control ale managementului în societatea structurată prin proiecte.opran@comunicare. Integrarea în Uniunea Europeana. 4. Managementul proiectelor pentru reţele de vânzări cu amănuntul (retail). Campanii de relaţii publice internaţionale: studii de caz 3. Managementul riscului legislativ. Aplicaţii ale tehnicilor de reinginerie în proiecte (reeengineering) . 59. Managementul afacerilor prin proiecte.ro CAV Lucrarile de diploma care utilizeaza cunostintele dobândite la acest curs pot aborda ca tema formatul unei emisiuni de televiziune. Managementul proiectelor de guvernare electronică (e-government). 53. Domeniile pentru care poate fi elaborat un format de emisiune sunt urmatoarele: 1. Cresterea gradului de încredere a populatiei în economia de piata. Mediul legislativ al proiectelor. 3. Managementul unor proiecte specifice conform solicitarilor concrete din partea studenţilor. la alegere. Managementul comunicării în proiecte . Consolidarea coeziunii sociale în societatea româneasca aflata în tranzitie. Inteligenţa competitivă în managementul proiectelor (competitive inteligence). Elemente de contact: E-mail 1:constantin. 49. Managementul fondurilor structurale. 54. Campanii de promovare imaginii de ţară: studii de caz din România şi la nivel global 8. Pr international-opt 1. 47. 50. 55.

Caricatura ca vector al imaginii politice. Zvonul. manipulare. influenţare. Patologii si terapii comunicationale                  Persuasiune. Manipularea prin învăţământ. Intoxicarea. Discursul politic şi manipularea. . Competiţiile sportive internaţionale şi campaniile lor de promovare 10. pliante.9. caricaturi etc. Minciuna. Manipularea prin afişe. Manipularea prin telefon.Tarkovski Strânsul de mână ca formă a comunicării politice Imaginea lui Stefan cel Mare în literatura română Imaginea lui Mihai Viteazul în cinematografia românească Personalitatea lui Nicolae Ceauşescu în memorialistica postdecembristă. spovedanie şi manipulare. Confesiune. Internetul şi manipularea. Valenţe comice în comportamentul personalităţilor politice Valenţe hipnotice în privirea lui Stalin şi în privirea lui Hitler: abordare comparativă Imagini ale puterii în Orientul antic Simboluri şi imagini ale puterii în Bizanţ Putere şi legitimitate politică în Evul mediu creştin Imagini ale "Prinţului" în Renastere Imaginea omului politic în pictura flamandă Imaginea instituţiilor politice în literatura barocă Imaginea instituţiilor politice în opera lui Bossuet şi Richelieu Omul politic în viziunea lui Platon Tipologii de lideri politici: criterii întrebuinţate Imaginea publică a instituţiilor şi clasei politice în România postdecembristă. Manipularea şedinţelor. Disimularea. Turismul şi relaţiile publice internaţionale Imaginea publica a liderilor si a org                     Simbolurile puterii în îmbrăcămintea liderilor bolşevici Alienarea puterii în capodoperele neorealismului italian Imagine şi iconografie în cinematografia lui A. Dezinformarea. Manipularea prin presă. Manipularea prin semne şi simboluri. Negociere şi manipulare. Discursul religios şi manipularea.

alienare. Manipularea ca formă a agresiunii comunicaţionale. conflicte intergeneraţionale.  Manipulare şi personalitate.  Manipulare. .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.