Publicitate

1. Dimensiunea mitica a publicitatii 2. Aspecte etologice ale comunicarii publicitare 3. Tehnici de creatie în textul publicitar 4. Tehnici de creatie in ilustratia publicitara 5. Noi tendinte în publicitate. Publicitatea online 6. Aspecte etice ale comunicarii publicitare. Reglementari interne si internationale 7. Impactul publicitatii asupra copiilor / adolescentilor 8. Stereotipuri de gen in reclame 9. Campaniile sociale - caracteristici si impact asupra comunitatii 10. Umorul în publicitate 11. Forme de publicitate neconventionala vs. publicitatea prin canale clasice 12. Stilul de conducere în agentia de publicitate 13. Managementul resurselor umane în agentia de publicitate 14. Cultura organizationala în agentia de publicitate 15. Relatiile interorganizationale (relatiile cu clientii) în agentiile de publicitate 16. Cunoasterea comportamentului consumatorului – etapa esentiala în strategia de comunicare publicitara 17. Publicitatea - forma a industriilor culturale

Semiotica:
I. TEORII ALE COMUNICARII 1. ANALIZA COMUNICARII SOCIALE DIN ROMÂNIA (1989-2002). STUDIU DE CAZ; CONCLUZII PENTRU STRATEGIA UNEI CAMPANII DE COMUNICARE "Scoala proces" si "scoala semiotica" (J. Fiske) - orientari fundamentale în abordarea teoretica a comunicarii . Modelul elaborat de G. Gerbner: etapele procesului de comunicare; dimensiunile comunicarii sociale ("orizontala" si "verticala"). Merite si limite ale modelului Gerbner. Modelele elaborate de H. Lasswell (1948) si T. Newcomb (1953); merite si limite ale modelului Newcomb. Modelul elaborat de R. Jakobson (1960); factorii constitutivi ai comunicarii si functiile acestora. Studiu de caz; concluzii pentru strategia unei campanii de comunicare (publicitate, campanie electorala sau mass media). II. ABORDAREA SEMIOTICA A COMUNICARII 2. ANALIZA COMUNICARII SOCIALE DIN ROMÂNIA (1989-2002). STUDIU DE CAZ; CONCLUZII PENTRU STRATEGIILE DE COMUNICARE SOCIALA Comunicarea ca schimb de semne; relatia dintre comunicare si limbaj; semne si semnale. Semiotica - stiinta a semnelor; semne si semnificatii. Modelul elaborat de C.S. Peirce; dezvoltarea lui de catre Ogden si Richards. Modelul teoretic elaborat de Ferdinand de Saussure: elementele semnificatiei (semn, semnificant si semnificat). Studiu de caz; concluzii pentru strategia unei campanii de comunicare (în publicitate, în campaniile electorale sau în mass media).

III. CONCEPTII DESPRE NATURA LIMBAJULUI 3. ANALIZA DISCURSULUI PUBLIC DIN ROMÂNIA (1989-2002) DIN PERSPECTIVA ACESTOR CONCEPTII. STUDIU DE CAZ Merite si limite ale viziunii instrumentaliste cu privire la natura si rolul limbajului; conceptia "cuvântului semnal" si conceptia "cuvântului simbol". Viziunea demiurgica despre natura si rolul limbajului; conceptia magica si conceptia mitica. Viziunea sincretica; interdependenta limbaj-esenta umana. Analiza discursului unui actor social (persoana publica, partid politic, institutie de stat, firma comerciala sau organizatie civica) din perioada mentionata. Relevarea conceptiei despre limbaj care sta la baza discursului si a viziunii despre lume împartasite de autorul discursului. Concluzii metodologice cu privire la folosirea tehnicilor analizei de continut si a celorlalte metode de analiza a discursului. IV. FILOSOFIA LIMBAJULUI 4. COTITURA LINGVISTICA si NOUA PARADIGMA CULTURALA; ORIENTAREA SEMIOTICA A CULTURII CONTEMPORANE. CONCLUZII PENTRU NATURA DISCURSULUI CONTEMPORAN Geneza "cotiturii lingvistice" si manifestarile sale în diferite domenii ale culturii spirituale. Schimbarea de paradigma ca schimbare de ideal de rationalitate; reductia lingvistica ultima etapa a procesului de eliminare a transcendentului din cunoasterea stiintifica si din tabloul explicativ al lumii. "Pansemiotismul": argumente pro si contra. Studiu de caz pe un tip de discurs (politic, ideologic sau literar). Concluzii cu privire la redactarea discursului; utilizarea simbolisticii sociale în discursul public. 5. CERCETAREA "RIGUROASA" si CEA "NERIGUROASA" ÎN FILOSOFIA LIMBAJULUI; VALOAREA CELOR DOUA ABORDARI ÎN COMUNICAREA SOCIALA. STUDIU DE CAZ Diferente si complementaritati între cele doua traditii de cercetare. Opozitia dintre "rigurosi" si "nerigurosi" - o confruntare dintre idealuri cognitive; presupozitiile celor doua traditii de cercetare. Studiu de caz (publicitate, marketing politic, mass media). Utilizarea alternativa a celor doua abordari. Concluzii pentru strategiile comunicarii sociale în societatea postindustriala; noi dimensiuni ale conceptului de "postmodernism". V. COMUNICAREA INTERCULTURALA 6. CAI DE DEPASIRE A OBSTACOLELOR MENTALE ÎN COMUNICAREA SOCIALA Obstacole mentale în calea comunicarii depline; "organizarea mentala" si tehnica de formulare a problemelor (S. Langer). Conditiile care definesc "situatia ideala de comunicare". "Paradigma disciplinara" (Th. Kuhn) si paradigmele culturale. Incomensurabilitatea paradigmelor. Studiu de caz (comunicarea între sexe, între generatii, între grupuri socio-profesionale sau între grupurile etnice); sugestii pentru depasirea obstacolelor mentale în comunicarea sociala.

7. CAI DE DEPASIRE A OBSTACOLELOR IDEOLOGICE ÎN COMUNICAREA SOCIALA Dependenta cunoasterii si a comunicarii de "formele de viata" si "interesele de cunoastere" (J. Habermas). Criza mitului pozitivist al cunoasterii "pur obiective". Conceptul de "referential" (F. Gonsteh) si referentialele ideologice. Schimbarea referentialului - premisa a comunicarii depline; conditiile adoptarii unui nou referential si indicatorii acestei schimbari. Studiu de caz (comunicarea între doua grupuri cu ideologii diferite). Concluzii pentru politicile sociale în România. 8. CONDITII DE POSIBILITATE ALE COMUNICARII AUTENTICE ÎNTRE CULTURI; PERSPECTIVE PENTRU UNIFICAREA CULTURALA A EUROPEI. Critica relativismului cultural si a scepticismului epistemologic (R. Boudon); critica criticii "noii epistemologii". "A treia cultura " (F. Casmir) - o cale constructiva spre întelegere si colaborare; trasaturile acesteia si nivelurile comunicarii sociale în care ea devine relevanta; perspective pentru unificarea culturala a Europei. Studiu de caz (comunicarea între grupuri etnice, între culturi si civilizatii). Concluzii pentru strategia constructiei europene. Evaluarea performantelor resurselor umane - optionala Evaluarea performanţelor angajaţilor proces principal în managementul calităţii Auditul managementului resurselor umane componentă esenţială în auditul sistemului de management al calităţii Evaluarea costurilor anuale aferente salarizării personalului angajat în departamentul de resurse umane Managementul calităţii şi implicaţiile sale asupra resurselor umane din cadrul organizaţiei Evaluarea performanţelor angajaţilor prin obiective ( Managementul prin obiective-metodă de evaluare a poziţiilor manageriale ale organizaţiei) Strategia de înlocuire a personalului în organizaţiile bugetare/ private Evaluarea performanţelor angajaţilor în condiţii de stres Influenţa stresului ocupaţional asupra performanţelor profesionale Evaluarea performanţelor angajaţilor prin paşi multiplii Eficientizarea selecţiei managerilor din organizaţiile bugetare/ private prin evaluarea psihologică Eficienţa activităţii departamentului de resurse umane în organizaţiile private Anchetele salariale etapă necesară în construirii sistemului de salarizare al organizaţiei Evaluarea performanţelor angajaţilor prin norme de muncă ( Monitorizarea continuă a angajaţilor Corelaţia analiza postului cu procesul de recrutare şi selecţie , în contextul integrării europene Deficienţele evaluării cu sursă multiplă identificate în organizaţiile tradiţionale Particularităţile procesului de evaluare în organizaţiile matriceale Evaluarea posturilor din departamentele organizaţiei în vederea elaborării sistemului motivaţional Remunerarea contingentă între necesitate şi realitate Evaluarea 360 de grade-eficienţa procesului în domeniul vânzărilor Corelaţia analiza posturilor –recrutare şi selecţie în contextul integrării României în

Studiu de caz. Posibile surse de manipulare şi propagandă în spaţiul universitar. Motivarea prin comunicare. Studiu de caz. studiu de caz.formă a manipulării în comunicare. Comunicarea şi rolul său în prevenirea crizelor.Uniunea Europeană Elaborarea sistemelor de remunerare pe baza performanţelor atinse de angajaţi Sisteme de remunerare practicate în domeniul vânzărilor Evaluarea şi remunerarea angajaţilor din organizaţiile bugetare Performanţele angajaţilor şi climatul organizaţional Soluţii informatice utilizate în departamentele de resurse umane Teoria comunicarii                                     Modele teoretice ale comunicării. destăinuirea. Teorii şi modele de comunicare aplicate în comunicarea publicitară. Comunicare şi metalimbaj. Comunicare şi comuniune. Studiu de caz. Nevoia de comunicare informală. Efecte perverse ale comunicării în spaţiul social. Funcţia cathartică a comunicării: confesiunea. Semne şi simboluri în comunicarea legitimării politice de tip democratic. Dezinformarea . Comunicarea publică şi comunităţile profesionale. Factori favorizanţi pentru sugestie şi sugestibilitate. studiu de caz. Studiu de caz. spovedirea. Studiu de caz. .formă a manipulării în comunicare. Comunicarea simbolică în ritualul ortodox. analiză comparativă. Cultură şi comunicare. Strategii şi tehnici. Obstacolele gnoseologice ale comunicării de motivare. Feed-back-ul în comunicarea interpersonală. Globalizare şi comunicare. efecte perverse. Socializarea prin comunicare.formă de comunicare în publicitate. Situaţia de criză şi comunicarea informală. Comunicarea şi valoarea în spaţiul organizaţional. perspectivă istorică. Zvonul . Rolul liderului în comunicarea de grup. Spaţiul public şi comunicarea. Studii de caz. Studiu de caz. Comunicare şi alienare. Studiu de caz. Selecţia mesajelor comunicaţionale în comunicarea managerială. Noul spaţiu public şi comunicarea prin contagiune. Forme de interacţiune în comunicarea persuasivă. Patologii şi terapii în comunicarea interorganizaţională. Bariere şi filtre în comunicarea managerială. Manipularea prin structurile mass-media. Contextele şi stilurile de comunicare. Motivarea prin comunicare. Interpretarea socio-culturală a elementelor de comunicare non-verbală. Comunicarea simbolică . Studiu de caz. Aspecte ale comunicării în grupurile de muncă.

 Metode de diagnosticare a comunicării organizaţionale în situaţii de criză. Studii de caz.  Comunicarea pe timpul crizei organizaţionale. Stiinte politice  Tendinţe în sistemul politic românesc în lumina alegerilor prezidenţiale şi legislative din 2000. Studiu de caz. Studii de caz.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor organizaţionale. Studii de caz.  Crizele de comunicare ca sursă a crizelor de imagine. Studii de caz. Studii de caz. Condiţii de apariţie. Studiu de caz. Studii de caz.  Rolul imaginii organizaţiei în asigurarea performanţelor acesteia. Studii de caz. Gestionarea imaginii de marcă a organizaţiei prin metode de relaţii publice.  Analiza crizelor de imagine. Studii de caz.  Rolul conflictelor organizaţionale în apariţia şi dezvoltarea crizelor.  Tendinţe în sistemul multipartidist din România  Ideologie şi doctrină în platformele electorale ale partidelor politice  Propaganda politică în campania electorala din 2000  Limbaj şi persuasiune politică în discursul electoral al lui C. Studii de caz. factori favorizanţi şi etape de evoluţie.  Structuri de gestionare a imaginii organizaţiei. Studiu de caz.V.  Crizele organizaţionale.Tăcerile vorbirii şi elocvenţa tăcerii. Aplicaţii. Stilul de comunicare şi imaginea de sine a liderilor informali. Studii de caz. Studii de caz. Studii de caz.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor de comunicare.Tudor  Geneza şi esenţa politicului  Stiinţa politică.  Imaginea organizaţiei . Metode de evaluare şi analiză. Studii de caz.    Paracomunicarea.  Evaluarea imaginii organizaţiilor în situaţii normale şi de criză.verbale în motivarea prin comunicare.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor de imagine. Studii de caz.  Crizele organizaţionale ca sursă a crizelor de imagine. teorie politică şi filozofie politică: abordare comparativă  Sisteme politice versus regimuri politice  Statul naţional şi integrarea Europeană  Suveranitatea de stat între integrare şi interdependenţă  Euroregiunile şi regimul lor de funcţionare  Regiunile transfrontaliere  Puterea politică şi sacrul  Legitimitate şi legalitate .obiect de patrimoniu. Comunicare şi charismă. Credibilitatea mesajelor non . Gestionarea crizelor de imagine  Imaginea de marcă a organizaţiei.

Doctrine politice în America de Sud. Doctrina nonviolenţei. Evoluţia social-democraţiei după 1990. "Naţionalismul integral". Naţiune şi naţionalism în Africa. Postmodernismul politic. Enciclice papale cu caracter social.                                              Regimuri parlamentare versus regimuri prezidenţiale: abordare comparativă. Stalinismul ca totalitarism exemplar. Islamul politic. Ecologia politică. Fundamentele filosofice ale doctrinelor politice. Social-democraţia europeană şi globalizarea economiei mondiale. Doctrine politice în Japonia. Fundamentalismul islamic. Naţionalism în Europa după 1990. Thacherismul.politic. teorii şi curente. Statul ţărănesc în perioada interbelică. Spaţiu şi timp în doctrinele politice. Neocorporatismul. Reaganismul. Neoliberalismul: curente şi tendinţe actuale. Comunicarea politică şi noile sale frontiere epistemologice Adevăr şi fals în ideologiile politice Stiinţele sociale şi ideologia Ideologie şi utopie în gândirea politică actuală Postmodernismul şi ideologiile politice Culturi politice şi ideologii politice Cultura politică din România: trecut. prezent şi perspective. Elitele politice în doctrina legionară. Doctrina liberală: "Prin noi înşine!" Stat şi partid în doctrina fascistă. Evoluţia democraţiei creştine după al doilea război mondial Neoconservatorismul: şcoli. Totalitarismele: abordare comparativă. prezent şi viitor Cultură politică şi mit politic Valorile politice şi dinamica lor în doctrinele politice contemporane Democraţia socială Poliarhiile "Noile democraţii" Sisteme de partide şi moduri de scrutin Tipologiile partidelor politice Clivaje noi în studierea partidelor politice Raportul Stânga-Dreapta şi noile sale frontiere ideologice Spre o nouă paradigmă a stiinţelor politice? "A treia cale": trecut. .

ponderate. specificându-se în cerere numele organizatiei sau personalitatii care face obiectul analizei. 1997 . Imaginea unei organizatii economice 8.Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. · Vor fi monitorizate cel putin trei surse mediatice nationale (dintre cele pentru care sunt precizate cotele de piata în suportul de curs). Metode.Analiza imaginii organizatiilor 1. Noţiuni. Polirom Iaşi. · Subiectul analizei trebuie sa aiba o vizibilitate corespunzatoare unei analize coerente si corecte din punct de vedere statistic – serii de date cu valoare de peste 100 de unitati de referiri. Izvoarele dreptului comunicării sociale. Ed.Constituţia României – Capitolul II .Jean-M’el Jeanneney . Imaginea unui minister 2. Bibliografie minimă: -V. Imaginea presedintelui României 9. conform precizarilor din curs. O istorie a mijloacelor de comunicare.S. All. M.2001. Ed.Legea privind accesul la informaţiile de interes public nr. Corelaţia dreptului comunicării sociale cu alte ramuri ale dreptului. Etica si dreptul comunicarii 1. Ed.X. Imaginea unei personalitati politice 5..Dreptul comunicării sociale. Imaginea unui partid politic 4.O.ramură a dreptului public.David Randall . Imaginea premierului 10.Dr.N. Dabu . Imaginea unei Biserici / confesiuni Conditii de acceptare a lucrarii: · Tema aleasa se va concretiza. Jurnalistul Universal. nr. Dreptul comunicării sociale . Imaginea unei personalitati civice 7.P. 1998 . Dreptul comunicării sociale. Institutul European. Dreptul Comunicării. · Analiza se va fundamenta pe profilele de imagine primare. Ed. S.A. Imaginea unui ministru 3. Imaginea unei organizatii nonguvernamentale 6.Introducere în etica şi legislaţia presei. 1999 . 663 din 23. · Monitorizarea datelor se va efectua pe un interval de un an. Bucureşti.2001 . pentru a putea fi testata viabilitatea sistemului indicatorilor de imagine. Norma. Bucureşti . binare si structurale. Principiile dreptului comunicării sociale.Miruna Runcan . Obiect.2000 . Principiile dreptului comunicării sociale (Scurtă introducere. Dumitru Titus Popa. 1998 . precum si intervalul cronologic analizat. 30/1994) .10. (Legea nr. Educaţional. 544/12.

nr. Tmişoara. IRDO. Bucureşti.Legea nr. . Dabu. 3. V.N.O.C. Bucureşti. Tirania comunicării.V.Vincent Berger.Corneliu Bîrsan. Dabu. p.H. Ed.Lucian Vasile Szabo. 1999 . Dabu. Drepturile şi obligaţiile autorităţilor publice privind înfăptuirea dreptului la informaţie. Humanitas. 663 din 23.X. Amarcord. 544/12. Bucureşti. Ed.Piotr Wierzbicki. nr. Editura Rosetti. Informaţia – factor dinamizator al devenirii.Ignacio Ramonet.Corneliu Bîrsan. Ed.Legea nr. S. Noţiunile de drept şi obligaţii. privind comunicarea informaţiilor de interes public şi privat. 2002: . . Editura C. Hawkins. Bucureşti.O. V. M. 1937. Drepturile şi obligaţiile persoanei în domeniul comunicării sociale. 1999 . Limitele obligaţiilor autorităţilor publice. Bucureşti 2000.X. 1996 -V. Norma. Doina. Dumitru Titus Popa.2001. . Responsabilitatea autorităţilor publice pentru încălcarea obligaţiilor corelative dreptului la informaţie) Bibliografie: .X. Beck. 544/12. Ed.P. Ed. Bucureşti. Obligaţiile autorităţilor publice privind dreptul la informaţie în legislaţia României. Bucureşti.2000 . Global Lex. Dabu. 574-578 . SOCEC. 663 din 23. (Scurtă introducere. Practica judiciară) Bibliografie: -V. Codul penal Carol al II-lea adnotat. 2000. Libertatea şi comunicarea în lumea presei. Bucureşti. Libertăţi şi răspunderi ale ziariştilor şi autorilor. Global Lex. Nemira. . Bucureşti.Jean Morange. Dreptul la informaţie. Dreptul comunicării sociale. Ed.David R. Beck. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman.Jean Morange. G.Miruna Runcan.2000 .S. Ed. Bucureşti. Ed.S. Ed. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.. Bucureşti . Editura C. Libertăţile publice.2001. Ed.A. Dreptul comunicării sociale. .N. 1997 . 2002. Putere versus forţă. Editura ALL.Dr.Dr. Bucureşti 2000. 2000 . V. Editura Rosetti. Bucureşti.P. p. 448 . Dabu – Răspunderea juridică a funcţionarului public.X. Bucureşti . Dabu – Despre dreptul şi arta apărării. Bucureşti. Rătescu. S. Convenţia europeană a drepturilor omului. . Dreptul comunicării. Ed. Bucureşti. Editura Monitorul Oficial. Structura minciunii. 2006. 2. 1994.H.. Introducerea în etica şi legislaţia Presei .A.2001 privind accesul la informaţiile de interes public.Christian Michel. .2001 privind accesul la informaţiile de interes public. vol.Dr. Subiecţii dreptului la informaţie.Dr. Protecţia surselor. (Scurtă introducere. Global Lex. Răspunderea juridică a funcţionarului public. 1998.Ignacio Ramonet. 2005. M. Ed. Libertăţile publice. Editura Daath.Michel Friedman. Bucureşti. . Libertatea. 1991 . 2006. Doina. Răspunderea juridică a funcţionarului public. . Tirania comunicării. Bucureşti. III.. Conţinutul dreptului la informaţie. Convenţia europeană a drepturilor omului.

544/12. 1999 .I. S.Ignacio Ramonet. -V. Dumitru Titus Popa. Editura C.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. 2000 . Bucureşti. Dabu.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Libertate şi comunicare în lumea presei. Editura ALL.47-61 .Christian Michel. Drepturile agentului media în domeniul comunicării sociale.) Bibliografie: . Dreptul comunicării. Editura All Beck. . Libertatea de a înfiinţa publicaţii. Global Lex. 2000 .. 6/2000. Bucureşti. Bucureşti 1999. . Drepturile şi obligaţiile agentului media în domeniul comunicării sociale. 1997 . Dreptul de a informa. Bucureşti. Libertatea. Ed. .A. Bucureşti.R. V.Doina Micu. 2002: . Bucureşti.2000 . Ed. Bucureşti. Bucureşti. 4.Dr. Dabu în Revista de Drept Comercial nr.Corneliu Bîrsan. Norma. Despre protecţia secretului profesional şi a creditului bancar. Ed. Dumitru Titus Popa. Libertăţile publice. Editura All Beck. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Garantarea drepturilor omului. II. Bucureşti. Ed.Cornel Lazăr.Ioan Muraru. Ed. . 504/2002 (Legea audiovizualului) . 1999. Dreptul de a întreba şi primi răspuns. Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. 1999 . Libertatea. . Dabu.D. . (Scurtă introducere.Dabu.Legea nr. Bucureşti 1999. vol. Introducerea în etica şi legislaţia presei.O. Bucureşti 1999. . Tmişoara. Sicorna.Dana Apostol Tofan. Bucureşti 2000. Dreptul comunicării. 1999 . Amarcord.Jean Morange. Dreptul de acces la sursele de informare.. Tmişoara. Bucureşti 1999. 1999 . Libertatea şi comunicarea în lumea presei. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Editura Daath. Bucureşti.Dr. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman.Dr. 1999 .X. Ed. Convenţia europeană a drepturilor omului.V. Ed. Ed. Tirania comunicării. Editura All Beck. Bucureşti.Lucian Vasile Szabo. V. Libertatea de exprimare.Dana Apostol Tofan. 1999 .D.O. Editura Rosetti. All. 1997 . vol.Miruna Runcan.Christian Michel. Beck. Ed. Editura ALL. Ed. Bucureşti.P.N.David R. Dreptul comunicării sociale. Bucureşti 2000. Dreptul de acces la orice informaţie de interes public. p.Ignacio Ramonet. Putere versus forţă. Amarcord. .R. Bucureşti. 2005. Bucureşti .Doina Micu.I.Lucian Vasile Szabo. Protecţia Constituţională a libertăţilor de opinie. II. Hawkins. Libertăţile publice. Bucureşti.S. Libertatea de opinie. Editura All Beck. Tirania comunicării. . Doina. 2002: .Legea nr.Legea privind publicitatea nr.Jean Morange. Ed. 1998 . Norma.H. Editura Rosetti.2000 .Dr. . Doina. Garantarea drepturilor omului. Lumina Lex. Autoritatea şi deontologie. 2006. 148/2000.

Radu Carp. Dreptul comunicării sociale. Bucureşti.Doina Micu. 2006. Monitorul Oficial Bucureşti.. I. Bucureşti. Convenţia europeană a drepturilor omului. Beck. Turianu. Bucureşti. 1999. SOCEC Bucureşti.Dana Apostol Tofan. Dreptul comunicării. Tirania comunicării.2001. 2000. 2007. Bucureşti.C.. . . V.C. . Art.C. Bucureşti. Responsabilitatea disciplinară. Putere versus forţă. 2003. . Obiectul infracţiunii de insultă. 5.P. Dreptul comunicării sociale. 149-244 . 205-207. Dabu.p. Editura C. Codul penal Carol al II-lea Comentat. Bucureşti 2000. p.Dr.X. Ed.A. Ed. Editura C. Latura obiectivă.231-411 . Hawkins. 2000 . Adrian –Paul Iliescu. Elementele constitutive ale infracţiunii. Ed. Convenţia europeană a drepturilor omului. Editura All Beck. H. Ed. Insulta. . Norma. Dabu. 663 din 23. nr. 544/12. Bucureşti . Bucureşti 1999.) Bibliografie: -V. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Doina. Infracţiuni contra demnităţii persoanei. Ed. .X. Garantarea drepturilor omului. Dabu. 1974 . Răspunderea juridică a funcţionarului public.David R. Beck. Bucureşti. Situaţii speciale în care nu se răspunde penal pentru insultă. Rătescu.Jorn Rusen. Calomnia prin presă. Bucureşti. Responsabilitatea juridică. 1937.160211 .) Bibliografie: -V. Editura Daath. All Beck. 1998 .S. Responsabilitatea penală a agentului media. Ştiinţifică.O. Rătescu. Responsabilitatea şi răspunderea juridică a agentului media.Corneliu Bîrsan. V. Editura All Beck. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Răspunderea civilă. Ed. Bucureşti.637-643 .Codul de procedură penală. 2005. 544/12.P. Latura subiectivă. Editura C. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Editura All Beck. Ed. Responsabilitatea penală şi agentul media.Corneliu Bîrsan. Ed.Codul Penal al României .2000 . Ed.Ignacio Ramonet. . 2000 . G. Turianu.C. Hans-Klaus Keul. Subiectul.H. Beck.Dr. Ed.Dr. M. Monitorul Oficial Bucureşti.. Bucureşti 1999. Ed.2001 privind accesul la informaţiile de interes public.G. (Consideraţii generale. Bucureşti. Global Lex. .Legea nr. garanţie a dreptului comunicării sociale. Editura Paralela 45. Art. vol. Proba veridicităţii în materia insultei prin presă. Bucureşti. . 2006. S.N.Monika Jozon. S. Popescu. Dumitru Titus Popa.H.N. Bucureşti.A. Bucureşti. 1937.Tudor R. 1998 . Ştiinţifică. . Codul penal Carol al II-lea comentat şi adnotat. Responsabilitatea ministerială. Teoria generală a obligaţiilor.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. 2000 . Ed. Bucureşti. 6. 1968. Bucureşti. (Scurtă introducere. Despre formele responsabilităţii juridice. 279-286. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană. 2006.X.Legea nr. p. p. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Insulta. Global Lex.S. Dabu.

N.P. Ştiinţifică. Libertatea. Putere versus forţă. Bucureşti. Bucureşti. Ed.Dick Morris.a.D. Ed. .S. . Editura Rosetti. . Adrian –Paul Iliescu.C. Hawkins.a. . Legea penală şi infracţiunea. . Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Dongoroz ş. Ed.. Drepturile Omului la întâlnirea . Bucureşti.C. Editura Daath. . Bucureşti 1999.Doina Micu. Libertatea. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român. 1997 . . Editura ALL. 1996 . Răspunderea juridică a funcţionarului public. 2005.S. 2007. Adrian –Paul Iliescu. .Christian Michel. Doina.Ignacio Ramonet. 1937.G. Editura All Beck.A. All Beck. S.V.H. Bucureşti 1999. Bucureşti. . Doina.V. 2003. Responsabilitatea penală a agentului media. Bucureşti. Calomnia. Dreptul comunicării sociale.Dr. Academiei României. Convenţia europeană a drepturilor omului. Ed. Ed. Bucureşti. 7. . Bucureşti 1999. Bucureşti.Jean Morange. Bucureşti.. . Hans-Klaus Keul. Editura Daath. C. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. . 1971. Obiectul infracţiunii.Dick Morris. Tirania comunicării. Bucureşti. 1997. 544/12.Jorn Rusen.P. Bucureşti. 2006. Ed. Bucureşti 2000. Editura Ziua . Libertăţile publice. 2006.A. 2002: . Global Lex. 2002: Dana Apostol Tofan.Corneliu Bîrsan. Bucureşti.Narcis Giurgiu. Bucureşti. Iaşi. Bucureşti. Latura subiectivă.V. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Dabu. V.Dana Apostol Tofan..2001 privind accesul la informaţiile de interes public.. Editura All Beck. Bucureşti 2000.N. Turianu. . Libertăţile publice.P. 2000 . Ed. Latura obiectivă.Narcis Giurgiu.Legea nr. Turianu. Editura All Beck. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Dreptul comunicării sociale. Gama. Dongoroz ş.Jorn Rusen.) Bibliografie: . Rătescu. Dabu. Editura Paralela 45.V.Ignacio Ramonet.David R. .S.D. Bucureşti 1999. Iaşi. Subiectul. 1971. 2000 . 1974 .David R. Ed. 2000 .. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Ed. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Garantarea drepturilor omului. Bucureşti. Infracţiuni contra demnităţii persoanei. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. . Gama. 2005. Hans-Klaus Keul. Editura ALL. Ed. 2007. Editura C.Jean Morange. . Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român. Bucureşti. Bucureşti.V. Beck. Tirania comunicării. Calomnia. Bucureşti.N.X. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei de calomnie. Hawkins.Christian Michel. Ed. C. Calomnia prin presă. Editura All Beck. S.Doina Micu. Editura Ziua . . . Bucureşti. Codul penal Carol al II-lea comentat şi adnotat.. Garantarea drepturilor omului.C.A. S. Bucureşti. Dabu. 1996 . Elementele constitutive ale infracţiunii. Legea penală şi infracţiunea. Academiei României. Putere versus forţă. Dreptul comunicării sociale. 2003. Dabu. Ed. (Consideraţii generale. Editura Rosetti.

Bucureşti. Libertatea de .N. Răspunderea juridică a funcţionarului public. . 2005. 9. Editura C. Dreptul comunicării sociale. Noţiune. Bucureşti. 2000 . Comunicarea în domeniul concurenţei neloiale.A.N. Dongoroz. Beck. Bucureşti 2000. Bucureşti. Procedura realizării dreptului la replică. Dabu.Doina Micu. Tirania comunicării. 2005. Licenţe şi autorizaţii. 2006. Publicitatea înşelătoare.David R. Dabu. . Hawkins.) Bibliografie: . Bucureşti.H. Bucureşti 1999. 1971.C.Corneliu Bîrsan. . Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană. Regimul juridic al proprietăţii în domeniul audiovizualului. 8..N.) Bibliografie: . Trăsături. 11/1991.V. Editura Rosetti. 10.Kent Midlleton şi a. Beck. Bucureşti .2003. Dreptul comunicării sociale. Editura Daath. . Beck. Polirom. Bucureşti 2000. Garantarea drepturilor omului. Editura Daath. Bucureşti.Corneliu Bîrsan. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Comunicarea contravenţie. Rătescu .V. Beck. 2006.Corneliu Bîrsan. Adrian –Paul Iliescu.Deciziile C.Jean Morange. 2002: . (Comunicarea audiovizuală. Bucureşti.Monika Jozon. Doina. Iaşi. Procedura realizării dreptului la rectificare. Libertatea de exprimare în comunicarea socială. Global Lex. Bucureşti. 2006. Comunicarea audiovizuală. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Dreptul al replică. (Introducere. Putere versus forţă. Definiţie. Bucureşti. Comentat şi adnotat. Publicitatea.H. Dreptul la rectificare. 11/1991 privind concurenţa neloială . 2000 .dintre culturi. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român. . Bucureşti .Jorn Rusen. Publicitatea subliminală.Legea nr.David R. Editura.Ignacio Ramonet.P. V. Comunicarea de informaţii false. Editura C. Bucureşti. Partea specială. Ed. Principiile comunicării audiovizuale. Codul penal Carol al II-lea. Convenţia europeană a drepturilor omului. .Dr. .A. Ed. 2007. . Ed. Editura C. Drept sau libertate. 504/2002. Comunicarea infracţiune. . Ed.G.. Libertatea de exprimare. Legea nr.S.H. Editura Paralela 45. Bucureşti. S. Ed. Convenţia europeană a drepturilor omului. (Introducere. Convenţia europeană a drepturilor omului. . .P. 80/2002. Editura C. Consiliul Naţional al Audiovizualului. Tirania comunicării. Dabu. Publicitatea. Libertăţile publice.Legea nr. 2006. Editura All Beck.A. nr. . Doina.V.Ignacio Ramonet. Dreptul de exclusivitate. H. Hawkins. Comunicarea scrisă. Dreptul la replică şi dreptul la rectificare în comunicarea audiovizuală. Hans-Klaus Keul. Putere versus forţă. Bucureşti. . 2002.S. S. Legislaţia comunicării publice. 2006. .114/2003 şi nr. Editura Paralela 45.

Doina. Polirom.D.) Bibliografie: .R. Protecţia libertăţii de exprimare. Bucureşti 2000. Dabu.P. . .Legea privind publicitatea nr. Drept Constituţional şi Instituţii Politice. S. .Dabu.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. . . Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. .2003. Cât de liber eşti. Dreptul comunicării sociale. D .Doina Micu. Bucureşti.S. Libertatea de exprimare în D. 1999 . 504/2002 (Legea audiovizualului) .Lucian Vasile Szabo.V. .) Bibliografie: . Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării. C. Libertatea. 1999 .N. S.R.2003.Kent Midlleton şi a. Dabu. 504/2002 (Legea audiovizualului) . 148/2000. Ed. 148/2000. Dreptul de autor. Editura Paralela 45. 2002 .D..O. . Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării.N. Tirania comunicării.exprimare şi libertatea de conştiinţă. 1999 . Editura All Beck.Kent Midlleton şi a. Dreptul comunicării sociale. Norma.S. S. Editura ALL.2003. Norma.D. Bucureşti. Libertatea de exprimare în Constituţie.Legea nr. Convenţia europeană a drepturilor omului..O. Tmişoara. Adrian –Paul Iliescu. . Comunicarea audiovizuală.Ignacio Ramonet. Dabu. 2005. Ed.I.Ignacio Ramonet. Bucureşti . U. Editura Rosetti. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea.S. Hawkins. 2002. 1997 . Doina. Bucureşti. Bucureşti . Ed. 1999 . Editura Daath. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi.Christian Michel. Tmişoara. Libertate şi comunicare în lumea presei.Dana Apostol Tofan. Bucureşti. 2002: . Drepturile şi obligaţiile în comunicarea audiovizuală. 2007. Bucureşti. .D.. Bucureşti. Bucureşti.E. Ed. Trăsături.Jean Morange.Legea nr. .A. Editura Trei. Comunicarea audiovizuală. Bucureşti.A.N. Bucureşti 1999. Ed. Principiile comunicării . Iaşi. Bucureşti. Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Ed.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. Amarcord. Ed.S. vol. Editura.P. Polirom. 1999 .David R. Bucureşti 2000. 11.O. Bucureşti. 2006. Legislaţia comunicării publice. Ed.I.Dick Morris.Ted Honderich. Putere versus forţă.P. Bucureşti.. Tipuri de comunicare. Editura C. Garantarea drepturilor omului.Legea nr. Libertăţile publice.Legea privind publicitatea nr. şi C. Tirania comunicării.Dr. Amarcord.. Editura All Beck. Răspunderea juridică în comunicarea audiovizuală. II. .N.V. . . vol. Hans-Klaus Keul. Ed. . Dreptul comunicării sociale.Corneliu Bîrsan.Dr.A.O. II. S. 2001. (Comunicare. 56/2003 privind televiziunea transfrontieră. 1999 . Editura. Specificul publicităţii în comunicarea audiovizuală. Iaşi.H. Bucureşti .V. Legislaţia comunicării publice.P. Beck. Editura Ziua . Bucureşti. . Bucureşti 1999.Jorn Rusen. 2003.V.A. Ed. 2006.

Editura Daath. 14. Definiţie..Doina Micu.. Trăsături.Doina Micu. Editura Daath.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. 544/12.N.Legea nr. Refuzul. Iaşi. Hawkins.David R. Bucureşti.2003. S. 2002: . S. 13.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. H. Libertate şi comunicare în lumea presei. Libertăţile publice.N.H. Bucureşti.2003. Editura All Beck. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi.A. . 2002.N.P. Afacerea şi principiile afacerilor comerciale. Polirom. 148/2000.V.David R. Convenţia europeană a drepturilor omului. Putere versus forţă. Hans-Klaus Keul. Procedura obţinerii informaţiilor de interes public. Putere versus forţă. Editura Rosetti.Lucian Vasile Szabo. . Dabu. Adrian – Paul Iliescu. Convenţia europeană a drepturilor omului. Editura C. 12. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor. Editura Paralela 45. Bucureşti. Concept. Editura. 2002.A.Jean Morange. Ed. 1999. Bucureşti 1999.2003. Căi de atac. 2005. Ed. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Drepturile şi obligaţiile agentului media. Ed. Transparenţa. Editura All Beck. Bucureşti. .Dabu.A.S. Drepturile şi obligaţiile persoanei. Dreptul la apărare. Beck.Dana Apostol Tofan. S. . Secretul. Garantarea drepturilor omului.S. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. (Comunicarea şi principiile comunicării. 2007. Editura. 544/12.David R. Liberul acces la informaţiile de interes public. 2005.X. . Timişoara. 2006. Infracţiuni. . Putere versus forţă. Bucureşti. . .Legea nr. Drepturile şi obligaţiile autorităţilor publice. Cunoaşterea partenerului de afacerii. Bucureşti 1999. Negocierea. Bucureşti. (Informaţia de interes public. Editura All Beck.. Legislaţia comunicării publice. 2006. .Kent Midlleton şi a.V. .H. Adrian –Paul Iliescu. . 2006. Hans-Klaus Keul. Bucureşti .P. Bucureşti..Jorn Rusen. Editura Paralela 45. Contravenţii. . Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Amarcord. Beck. Drept Constituţional şi Instituţii Politice.Monika Jozon. Editura C. Editura C.Kent Midlleton şi a. (Comunicarea. Comunicarea în afacerii.) Bibliografie: .P. Ed.X.Corneliu Bîrsan. Bucureşti. Bucureşti.Corneliu Bîrsan.Jorn Rusen. Trăsături. . Hawkins. . Bucureşti .S. . .V. Dreptul comunicării sociale. Dreptul comunicării sociale. Legislaţia comunicării publice. Teoriile ofertei. . Garantarea drepturilor omului. Polirom. Editura Daath. Iaşi.Legea privind publicitatea nr. Clauza de confidenţialitate. Hawkins. Bucureşti . 2006. Acceptarea Teoriile acceptării. Dreptul. . 2005. ) Bibliografie: . Dabu. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană. Oferta şi comunicarea acesteia. Beck. Bucureşti 1999.

Cluj-Napoca. Ed. Bucureşti. 148/2000. . Bucureşti.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. Libertatea de exprimare. .Legea nr.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului.David R. Bucureşti 2000. Tirania comunicării.I.H. Editura Trei. Ed. Garantarea drepturilor omului.Dr. Editura Daath. Ed.Kent Midlleton şi a. Tirania comunicării. 2001. Diferenţa între drept şi libertate. Cât de liber eşti. Diferenţa între drept şi libertate. Libertatea de exprimare a opiniei. Bucureşti. Libertate.Corneliu Bîrsan. Dreptul la propria imagine. Bucureşti 2000. Libertatea.V.. Dabu. Hans-Klaus Keul.P. . II. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. 2007. Beck. Ed. 2006. Dreptul la replică.Christian Michel. Definiţie. vol.N.Christian Michel. Putere versus forţă. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. . Bucureşti. C. Cât de liber eşti. 2002.David R.Ted Honderich. S. Dreptul la rectificare. 2003. Editura All Beck. Dreptul comunicării sociale.A. 1999 . Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor.S. Dreptul la apărare.O. Legislaţia comunicării publice. Tăcerea. Editura ALL.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei.2003.Doina Micu.. 2003. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Contravenţii. . Garantarea drepturilor omului. Ed.2003. drept fundamental. Definiţie. Norma.N.S. Dreptul comunicării sociale.S. Bucureşti. . . Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. 2003. 1999 .Doina Micu. 2007. . Amarcord.V. 2006. 2005. Polirom. Bucureşti. Bucureşti 1999. 1997. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Editura ALL.Ted Honderich. Dreptul la apărare.D. Ed.V... Hawkins. S. Amarcord. . Bucureşti 1999.P.Ignacio Ramonet. Editura All Beck. Dreptul comunicării sociale. Dreptul. Hawkins. .A. Drept Constituţional şi Instituţii Politice. Bucureşti. Libertatea de exprimare. . . Dreptul la asistenţă juridică.P. Dabu. Editura Daath. Convenţia europeană a drepturilor omului. Adrian –Paul Iliescu. . .Jorn Rusen.) Bibliografie: . . Doina.D.Ilie Andriuc.) Bibliografie: . Bucureşti. Ed. S. S.N. Editura Ziua . Editura Nevali. . . Dabu.Ignacio Ramonet. . Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării. Libertatea.Legea privind publicitatea nr. C. Editura All Beck. Bucureşti.P. Editura C.D. .Dick Morris. (Comunicarea.Dana Apostol Tofan.A. Bucureşti.V. Editura Trei. Acţiunea în instanţă. Libertatea de conştiinţă. Bucureşti . Bucureşti. Bucureşti 1999. Dreptul la dezminţire. 2001. .Dick Morris.Dabu. Ed.Definiţie. Ed. Putere versus forţă. 1997. Dreptul la tăcere. Dreptul la apărare. Iaşi.N.S. Condiţiile exercitării acestor drepturi. 15. Bucureşti . Tmişoara. Bucureşti. 1999 . . Editura Paralela 45. Editura. Bucureşti. Bucureşti. Editura Ziua . Tmişoara. Doina. . 2005. 504/2002 (Legea audiovizualului) . Libertate.R.A.

Bucureşti.Dana Apostol Tofan. Editura Paralela 45.D. 1997. S./b> Alte surse ce pot fi consultate pentru pregătirea lucrărilor: . Ed. Editura Daath. Editura C.Jorn Rusen. Adrian –Paul Iliescu. Libertăţile publice.O. Editura All Beck. . 2005. Editura Rosetti. Bucureşti.I. . Dreptul comunicării sociale.A. Tirania comunicării. Manipularea şi opinia. . Bucureşti. 2005. maturitatea. Putere versus forţă.H. Bogdan. Responsabilitate şi opinie. vol. Bucureşti. Editura All Beck. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. 2006. Bucureşti.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. Libertatea. .Corneliu Bîrsan. Libertăţile publice. 2001. Convenţia europeană a drepturilor omului.O. 2007. Editura humanitas. Tmişoara. Editura Paralela 45. Diferenţa între drept şi libertate.Jean Morange. Editura Rosetti. Editura Trei. Bucureşti.Christian Michel. 2006. 2006. . Selegean.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Bucureşti. M. Bucureşti. . Editura ALL. 2002: . N. Beck. opinie. pregătirea profesională şi opinia. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Definiţie. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice.Pentru aceste şi alte teme alese de studenţi este necesară depunerea cererii la Secretariatul facultăţii în vederea aprobării acesteia.D. 1999 . Bucureşti 1999. Editura C.S. Opinia empirică. 1999. Hans-Klaus Keul. Putere versus forţă.V. Editura All Beck. Mill. Informare. . Editura Daath.John Stuart. Bucureşti. Libertatea de exprimare a opiniei. experienţa.R. Libertate. Opinia publică. II.) Bibliografie: . . Opinia ştiinţifică.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Hawkins. 2005. 16. Hawkins. 1999 . 2006. . Hans-Klaus Keul.D. Bucureşti 1999.B. Bucureşti. Bucureşti 2000. (Comunicarea. 2002: . 2003.Doina Micu. Libertatea de formare a opiniei. Amarcord.. .Ted Honderich. Bucureşti.Dick Morris.Ignacio Ramonet. Libertatea de conştiinţă. 2005. Dreptul.N. . Cât de liber eşti. Bucureşti. Adrian –Paul Iliescu.Jean Morange. Editura Ziua . Despre libertate. Bucureşti.Jorn Rusen. Doina.H. Libertatea de exprimare. Bucureşti. C. II. Convenţia europeană a drepturilor omului. .. stabilirea bibliografiei etc. Garantarea drepturilor omului.: .David R.D. Libertatea de opinie. . Bucureşti.David R. Bucureşti. Învăţarea.I. . Ed.1999 . Dabu. Drepturi şi libertăţi fundamentale în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. vol. ştire. Beck. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor.R. Ed. .Corneliu Bîrsan.P.

 Eurasia şi importanţa acesteia în elaborarea strategiilor de apărare ale SUA. Bucureşti. Bucureşti.Elena Simina Tănăsescu. 2004. Răspunderea penală a persoanei juridice. Streteanu.OUG nr. Bucureşti. Institutul European.  Geopolitica şi politica externă a unui stat. Editura All Beck. 1999. . Răspunderea penală a persoanei juridice. Editura C. Editura Irecson. Editura Idea Desugn & Print. Drepturile. 2006. .Radu Carp. . .Thomas Hobs. Bucureşti. Despre libertate la antici şi la moderni.Fridrich A.Amartya Sen.Luc Nancy. Experienţa libertăţii. . . 2002. . Editura C. Editura All Beck. Editura 100+1 Gramar. . Elementele dreptului natural şi politic. Managerul şi ziarişti. Editura Lumina lex.Jean.  Populaţia ca vector geopolitic. 2007. Editura economică. Bucureşti.  Conflictul dintre puterile continentale şi puterile oceanice în viziunea diferitelor şcoli de geopolitică. Răspunderea în dreptul constituţional. Bucureşti. Iaşi. Editura polirom. Bucureşti. 1998.Constantin Amariţei. . ecopolitica.OG nr. 2002. Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului. . Institutul European. geoguvernarea.Benjamin Constant. 2003. 27 din 30/01/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. 2007. Filipeşti de Târg. 2005. Bucureşti. 2003.H. Dahl. Bucureşti 2005. Dezvoltarea ca libertate. .Robert A. Cluj 2003. caracterizare geopolitică.Stephane Rials. Editura Antet. Strategii de responsabilizare. . geoeconomia.Ken Blanchard. . .George Grisham şi Sandra Lee.  Preocupări geopolitice actuale: cronopolitica. protecţia constituţională a libertăţilor de opinie.OG nr.H. R. 2004. libertăţile şi îndatoririle fundamentale în România. Henri Pigeat. Responsabilitatea ministerială.Gheorghe Iancu.Florin Streteanu.  Europa centrală. Beck. .  Rusia şi străinătatea apropiată. Bucurşti. . Editura Humanitas. Institutul European. Hayek.F. Bucureşti. Despre democraţie.Jacques Leprette. Manipularea prin idei. Bucureşti. Firma şi mass media. Beck. 1996. .  Principalele conflicte internaţionale ale ultimilor ani şi lumea islamică. 2003.Ioan Muraru. Bucureşti. Chiriţă. . . 137 din 31/08/2000 privind prevenirea şi sncţionarea tuturor formelor de discriminare. Geopolitica  Poziţia geopolitică a României înainte şi după 1989. . Editura Curtea veche. Bucureşti. 27 din 18/04/2003 privind procedura aprobării tacite. Editura Rosetti..

Resursele electorale . Blogurile candidaţilor în campaniile electorale din România: analiză comparativă 17. Regionalizare versus globalizare.între ideal şi real 9. Modelul de integrare propus de regiunea Asia-Pacific. Blogosfera politică din România: istoric şi analiză comparativă 15. analiză . atribuţii.      Eurasiatismul. evoluţie. Modelul de integrare oferit de Uniunea Europeană. Campaniile electorale prezidenţiale în România postdecembristă 3. Campaniile electorale în mediul online: evoluţie şi analiză comparativă 13. Semnificaţia geopolitică a acordului NAFTA. Campaniile electorale pentru alegerile europarlamentare din România: strategii şi tactici 19. Strategii electorale pentru candidaţii aflaţi în funcţie 7. Retorica           Figurile retorice în discursul politic Figurile retorice în discursul publicitar Toposuri şi strategii argumentative în discursul politic Toposuri şi strategii argumentative în discursul publicitar Operatori şi conectori argumentativi în discursul politic Teatralitatea argumentării "Polifonia" vocilor în discursul electoral Argumentaţie şi narativitate în discursul politic Argumentaţie şi narativitate în discursul publicitar Strategii logice în discursul politic Istoria comunicarii politice – optionala 1. Campaniile electorale prezidenţiale din spaţiul european sau american: analiză comparativă 18. Strategii electorale pentru candidaţii aflaţi în opoziţie 8. evoluţii 12. Regimurile monetare. Campania negativă: reguli de construcţie şi metode de contracarare 5. Prim-miniştrii României postdecembriste: analiză comparativă 10. Preşedinţii României postdecembriste: analiză comparativă 11. Campaniile electorale locale în România postdecembristă 2. Metode şi tehnici de elaborare a mesajelor electorale 4. Blogosfera politică globală: studii de caz din spaţiul european şi/sau american 16. Siteurile partidelor din România: analiză comparativă 14. Femeile pe scena politică românească: roluri. Echipa de campanie a unui candidat politic român .între teorie şi practică 6. Spoturile video în campaniile electorale din România: istoric.

 Cultura română în perioada regimului comunist. Cazul Transnistria Conflictele postrazboi rece.  Ideea de stil/matrice stilistică (sau caracteristici ale culturii române) în concepţia lui Lucian Blaga. L. Cazul Bosnia-Hertegovina Conflictele postrazboi rece. G.a.  Limba ca expresie a unei viziuni asupra lumii (la M.  Cultură şi politică în perioada tranziţiei postcomuniste. M. E. Dosare controversate.Noica).  Abordări privind procesul de modernizare la gânditorii români din perioada interbelică.  Ideologii politice şi strategii culturale. Spoturile video în campaniile electorale din spaţiul european sau american: analiză comparativă ICRM  Tradiţie şi modernitate în evoluţia culturii române.  Imaginea românilor în opera lui Dimitrie Cantemir.)  Teorii privind raportul dintre cultură şi civilizaţie la gânditorii români. Ralea.  Abordări şi teorii cu privire la specificul naţional (sau la caracteristicile culturii române).  Istorie. Vianu. Poate fi ales orice autor român semnificativ (D.  Spiritul critic şi actualitatea Junimismului.  Cultură şi valoare la T.  Tradiţie şi avangardă în câmpul artistic românesc.  Teoria formelor fără fond în cultura română modernă. ş.Drăghicescu. cultură şi destin naţional în interpretarea lui Emil Cioran.  Morfologia sacrului (sau mit şi simbol) în concepţia lui Mircea Eliade.Ralea.Călinescu. Cazul Osetia de sud .Motru.Blaga. societate şi cultură în viziunea revoluţionarilor paşoptişti.R.  Modernizare şi sincronism în viziunea lui Eugen Lovinescu. Noica. Vulcănescu. C.  Fenomenul românesc în interpretarea lui M.Lovinescu.  Istorie.  Modernizare şi ideal naţional în perioada paşoptistă.  Aspecte ale postmodernismului în cultura română actuală. Mutaţii şi evoluţii Conflictele postrazboi rece.  Poziţii actuale privind raportul dintre identitatea culturală şi procesul integrării europene. Conflicte ediul internaţional contemporan. C.comparativă 20.  Modelul cultural european în interpretarea lui C.  Criterii privind interpretarea şi evaluarea unor opere şi personalităţi (curente de idei) din cultura română modernă.  Orientări culturale şi publicaţii din perioada interbelică.

Particularităţile comunicării în mediul internaţional Emiţători şi receptori în mediul internaţional contemporan. OSCE. Analiza mesajului. Cazul Germaniei şi al Italiei. Mijloace şi forme utilizate de URSS Comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece. Cazul războiului din Irak (2003) Războiul informaţional. Mijloace de comunicare Cazul SUA Afişul şi posterul în propaganda celui de-al doilea război mondial Cinematografia în primul şi în cel de-al doilea război mondial Comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece. Comunicare şi manipulare în crizele şi conflictele post Război Rece. Rolul actorilor nonstatali în comunicarea internaţională (se va alege unul dintre acesti actori cum ar fi: media. Cazul URSS Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Cazul României Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Cazul SUA Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Particularităţile comunicării în mediul internaţional în situaţii de conflict şi război Comunicare şi propagandă în primul război mondial. versiunea militară a comunicării. corporaţiile comerciale sau financiare. Cazul României. Cazul Kosovo Politica internaţională ca realitate construită prin limbaj. Mijloace şi forme utilizate de statele democratice (studiu de caz la alegere un stat cum ar fi de ex SUA) Rolul media în comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece Rolul cinematografiei în comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece Acoperirea mediatică a crizei rachetelor cubaneze Acoperirea mediatică a revolutiei maghiare din 1956 Acoperirea mediatică a crizei cehoslovace din august 1968. comunicare. Cazul Franţa Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Mijloace de comunicare Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Studio de caz la alegerea studentului Practica jurnalistică în timpul conflictelor. Comunicare şi propagandă în primul război mondial. persuasiune în conflictele post razboi rece. organiyaţiile politice—ONU.Conflictele postrazboi rece. Cazul Bosnia – Hertegovina Media între funcţia de comunicare şi calitatea de armă. Studiu de caz la alegere Limbaj. Cazul Kosovo Comunicare şi manipulare în crizele şi conflictele post Război Rece. Studiu de caz la alegerea studentului Politici şi strategii mediatice în comunicarea internaţională. Studiu de caz la alegerea . Cazul Marea Britanie Activitatea intelectualităţii şi a oamenilor politici români pentru sprijinirea intereselor României la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920) Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. UE etc— organizaţiile de alt tip). Rolul statului în comunicarea internaţională Emiţători şi receptori în mediul internaţional contemporan. Presa din România Acoperirea mediatică a revoluţiei române din decembrie 1989 Acoperirea mediatică a prăbuşirii Zidului Berlinului. Cazul războiului din Irak (1991) Media între funcţia de comunicare şi calitatea de armă.

 Globalizare şi identitate culturală în contextul contemporan.  Cultura la singular şi la plural.  Cultură şi politică.  Caracteristici ale culturii postmoderne. .  Conflictul civilizaţiilor în interpretarea unor teoreticieni contemporani.  Valoare şi sens în ştiinţele umane.  Societăţi şi mentalităţi culturale (subculturi şi grupuri sociale).  Forme ale multiculturalismului actual.  Teorii cu privire la schimbarea paradigmei culturale în lumea de azi.  Cultura de consum şi problema kitsch-ului.  Unitate şi diversitate în cultura contemporana.  Cultura ca sistem de valori.  Poziţii teoretice şi dezbateri actuale privind raportul dintre identitate culturală şi integrare europeană.  Abordări ale conceptului de cultură politică.  Mass-media şi noua realitate culturală.  Comportamentul uman.  Procesul de receptare şi schimbarea orizontului de asteptare. ceremoniile sociale şi relaţiile interumane din perspectiva unor valenţe simbolice (comunicaţionale).  Tradiţie şi schimbare culturală.  Arta ca formă de comunicare. Raportul dintre unitate şi diversitate.  Semnificaţia actuală a raportului dintre cultură şi civilizaţie. Interferenţe şi delimitări.  Particularităţi ale limbajului artistic.  Sensuri ale raportului naţional-universal în cultură.  Culturile ca suport al identităţilor naţionale.  Teorii actuale cu privire la raportul dintre cultură şi civilizaţie.  Conotaţie şi simbol în comunicarea artistică.  Valoare şi accesibilitate. artă şi stiinţă). artă şi religie.  Cultură şi comunicare în lumea contemporană.  Impactul sistemului mediatic asupra universului cultural contemporan.  Cultura politică şi mass-media.  Caracteristici ale culturii secolului XX. Abordarea semiotică a culturii.  Abordări teoretice cu privire la cultura postmodernă.  Cultura ca sistem de limbaje simbolice.studentului CC  Semnificaţii ale culturii în lumea contemporană.  Mass media şi violenţa simbolica în lumea contemporană.  Teorii cu privire la cultura de masă.  Noi paradigme culturale în societatea postindustrială. Noţiunea de "operă deschisă".  Judecata de gust şi judecata de valoare în aprecierea operei de artă. Tipuri de culturi politice.  Cultura ca sursă a dezvoltării sociale.  Interferenţe culturale (etic şi estetic.  Estetic şi funcţional. Aspecte ale design-ului contemporan.

 Dialogul şi comunicarea dintre culturi în lumea actuală. discursurile publice si valoarea lor in raport de durata. principii. pregatiti si sutineti o prezentare a firmei la care lucrati (la alegere) in power point. Campanie PR de modificarea atitudinilor. 8. 10. Universalizarea ca proces de comunicare şi difuzare a valorilor. Elaborati doua dosare de presa pentru doua evenimente diferite 5. principii. Dvs sunteti angajat al companiei aviatice careia ii apartine avionul prabusit. . Avantaje si dezavantaje. y. Campanie PR pro-activa (cerinte. Elaborati toate documentele necesare pentru o conferinta de presa 6.z. Campanie PR pentru pozitionarea organizatiei. utilizarea tehnicilor de influentare a opiniei publice in practica activitatii de relatii publice. Exemplificarea prin prezentarea unui studiu de caz concret 7. Strategii si tactici utilizate in campaniile de relatii publice. exista doar trei supravietuitori. Campanii de relatii publice. dosarul de presa ca instrument de lucru al practicienilor de relatii publice. tehnici utilizate in redactarea unei brosuri de success. Campanii de imagine. 11. momente alese. Se vor avea in vedere: tehnicile utilizate. Campanie PR de modificare a comportamentului. Redactati si editati o brosura de prezentare a unei firme 4. z. Campanii reactive de PR (cerinte. metodologii). In timpul prezentarii veti fi chemat la conducerea firmei urgent pentru o consiliere in legatura cu un eveniment. pregatiti si sustineti o argumentatie prin care sa va convingeti seful asupra tehnicilor de relatii publice pe care sa le utilizati in cazul producerii unui accident aviatic. frecventa. Veti avea 10 minute de gandire timp in care sa va structurati o argumentatie pentru a sustine ideile pe care doriti sa le promovati. Campanie PR de informare publica. valoarea interviului prin comparatie cu alte tehnici de relatii publice. 2. Pregatiti si sustineti un discurs pe o tema liber aleasa cu durata de 7-10 minute 9. utilizarea briefingului de presa in situatii de criza. Strategii de PR 1. 7. 4. 9. caliatea informatiilor oferite etc 3. Avion de pasageri. Prezentati un material cu pasii parcursi in pregatirea unui interviu pe care trebuie sa-l pregatiti la concret 8. y. 5. Campanie de relatii publice a organizatiei x. conferinta de presa – tehnica de relatii publice care poate adduce si deservicii unei organizatii. metodologii). 3. dupa care o veti sustine in fata sefilor dvs. Tehnici de redactare 1. Campanie de imagine a organizatiei x. Exemplificare pe doua cazuri distincte 2. analiza comparativa a tehnicilor de relatii publice utilizate de doua institutii publice in ultimele doua luni. 10. 6.

15. economie. Campanii de relatii publice. Identificarea problemei de solutionat. (cultura. Evaluarea campaniilor de relatii publice. 29. Scopuri si obiective pentru campania de imagine. 7. 30. 14.12. Studii de caz. 13. Aplicatii sectoriale. 17. Relatiile publice în caz de criza. turism etc.) 3. Standarde pentru masurarea rezultatelor campaniilor de relatii publice.) 4. Cerinte metodologice pentru proiectarea sloganelor si mesajelor. învatamânt. 9. Standarde pentru masurarea produselor de relatii publice. Analiza comparativa. Bugetarea campaniilor de relatii publice. Aplicatii sectoriale. 24. Managementul pe baza de obiective al campaniei de relatii publice. învatamânt. Relatiile publice în contextul proceselor de influenta sociala. Canale de comunicare in campaniile de relatii publice. învatamânt. Aplicatii sectoriale. 25. Sociologie Actorii sociali în media Competenţa şi responsabilitatea comunicatorului de mass media Relaţiile sociale de relaţiile interpersonale în grupurile media Statusul social al jurnalistului din presa scrisă . Introducere in PR 1. (cultura. Tehnologii informationale recente si suportul mediatic al relatiilor publice. 10. Modalitati de cercetare si evaluare a imaginii în procesul de relatii publice. (cultura. 22. Aplicatii sectoriale. Suportul organizational al relatiilor publice si adaptarea la noul mediu comunicational. economie. economie. turism etc. Campanii de relatii publice . Standarde pentru analiza spatiului cibernetic. învatamânt. Aplicatii sectoriale. Cercetarea-constatarea in campaniile de realtii publice. 19. economie. 28. 27.) 2. 23. Imaginea de marca: modalitati de construire si de întretinere a acesteia. 21. Operationalizarea obiectivelor in campania de relatii publice. Proiectarea campaniei de relatii publice pe baza arborelui de obiective. 6. Conceptul campanie de relatii publice. Cerinte metodologice de planificare a campaniei de relatii publice. 26. Managementul procesului de relatii publice. (cultura. Utilizarea metodei drumului critic in proiectarea campaniilor de relatii publice. Utilizarea analizei de imagine in proiectarea campaniilor de relatii publice.) 5. 8. Structura unei campanii de relatii publice. 16. Analiza situatiei in campaniile de relatii publice. Strategii de reabilitare a imaginii în etapa de post-criza. Aspecte etice ale procesului de relatii publice. Analiza comparativa. turism etc. 20. turism etc. 18.

Televiziunea în revoluţia din decembrie 1989 Rolul aculturaţiei în media Dezinformările în mass-media Etica şi calitatea informaţiei Deontologia mijloacelor de comunicare în masă. cu accent pe o perioadă istorică Societatea informaţională Particularităţi ale societăţii de masă în România Mass media şi societatea de masă Efectele globalizării asupra mediilor de informare Condiţii ce determină structura socială a comunicării Societatea postindustrială Cum se reflectă în mass media problemele comunităţilor entice din România? Prezenţa comunităţilor de romi în media Cauze şi contexte ale reflectării prioritare în mass media a conduitele deviante. televiziune. Virtuţile şi limitele talk-show-ului Forumurile din ediţiile online (presă. delincvente şi antisociale. radio) factor de socializare .Rolurile statusului de comunicator în mass media Grupurile media ca grupuri de referinţă Relaţii sociale în grupurile media Relaţia dintre management şi organizaţie în media Funcţiile relaţiilor comunicaţionale din grup Presa şi birocraţia Rolul televiziunii în socializare (cu exemplificări pe anumite televiziuni) Rolul presei scrise în socializare (cu exemplificări pe anumite ziare sau reviste) Media şi corupţia Viaţa partidelor în media Mobilitatea socială în media Comunicarea în raporturile între generaţii Problemele sociale ale tineretului reflectate în media Generaţiile în instituţii media Mass media şi relaţiile de gen Valorile feminităţii şi masculinităţii în mass-media Discriminarea de gen în media Mass media din România şi relaţiile interetnice Integrare europeană şi dezvoltare regională Comunicarea şi stilurile de viaţă alternative Problemele sociale ale familiei în România Reflectarea în mass media din România a familiei şi căsătoriei Cum reflectă mass media din România sistemul naţional de educaţie Tradiţiile şi mass-media Viaţa religioasă în media Reflectarea relaţiilor dintre ortodocşi şi greco-catolici în media Valorile culturii naţionale în mass media Spaţiul public românesc actual O istorie a spaţiului public românesc.

Relatia dintre motivatie si performanta organizationala. Managementul schimbarii in spatiul organizational romaesc. Aplicatii sectoriale. Conflictele: cauze si strategii de gestionare in organizatiile romanesti. Avantajele centralizarii si descentralizarii in corelatie cu elemente culturale ale spatiului romanesc. Aplicatii sectoriale.                       . Particularitati ale rezistentei la schimbare în climatul organizatiilor romanesti contemporane. Analiza functiilor conducerii în organizatii.. Specificul puterii si influentei in organizatiile romanesti. Aplicatii sectoriale. Caracteristici ale gandirii manageriale in spatiul organizational romanesc.Spaţiul public şi comuincarea Invăţământul prin televiziune Educaţia pentru cetăţenie europeană Mass-media şi democraţia Valori româneşti şi valori europene în revista . Studii de caz. economie. Studii de caz. Particularitati ale lucrului in echipa in spatiul romanesc.. Studii de caz. Aplicatii sectoriale. Studii de caz Influenta noilor tehnoligii de comunicare asupra procesului conducerii. Aplicatii sectoriale. Studii de caz. Studii de caz in spatiul romanesc. Managementul schimbarii culturii organizationale. Relatia dintre stilul de conducere si performanta organizationala. Relatia dintre structura. Studii de caz Ilustari ale aplicarii gandirii manageriale in practica organizationala romaneasca. turism etc. Conducerea sub impactul proceselor sociale contemporane. Studii de caz.Noii Reviste Române” TO Dinamica proceselor sociale si viitorul organizatiilor. Relatia dintre stilurile de comunicare si performanta organizationala. Analiza comparativa. Aplicatii sectoriale. Studii de caz. Aplicatii sectoriale. Strategii de obtinere a puterii si influentei in organizatiile multiculturale. procese si performanta organizationala. Managementul conflictelor in organizatiile romanesti. Stiluri de conducere si stiluri de comunicare in organizatie. Studii de caz. invatamant. (cultura. Studii de caz.Ideea europeană” Anchetele . Aplicatii sectoriale.) Influenta noilor tehnologii de comunicare in procesul de munca. Particularitati ale colaborarii si lucrului in echipa in organizatiile multiculturale. Studii de caz.

Modele de cultura organizationala si efecte asupra eficacitatii si eficientei. Aplicatii sectoriale Relatia dintre valorile nationale. Tipuri si metode de abordare a schimbarii in organizatiile romanesti contemporane. Studii de caz.o nouă viziune asupra afacerilor Internetul. Sanatatea angajatilor si sanatatea organizationala in spatiul romanesc. Utilizarea strategica a tacerii in comunicarea organizationala. Studii de caz. Studii de caz. Studii de caz. Studii de caz. Relatia dintre comunicare si cultura organizationala . Studii de caz. Aplicatii sectoriale. Studii de caz. cultura organizationala si performanta.influente reciproce. Studii de caz. Studii de caz. Efectele noilor tehnologii asupra comunicarii organizationale.suport al comunicării organizaţionale şi manageriale Abordarea informatică a proceselor de comunicare managerială şi organizaţională la nivelul firmei Rolul produselor informatice în informatizarea proceselor decizionale ale firmei Diagnostic strategic privind perfecţionarea suportului comunicaţional al firmei Rolul comunicării Internet în dezvoltarea imaginii şi afacerilor unei companii Abordări teoretice şi practice privind îmbunătăţirea comunicării interne în organizaţie Gestiunea afacerilor on-line Publicaţiile .influente reciproce.informatice moderne Modernizarea suportului Informaţional/Informatic . Info 2 Facilităţile Internet / Intranet în dezvoltarea comunicării organizaţionale Comunicare şi Relaţii Publice moderne prin noi tehnologii informaţional-informatice Gestionarea imaginii firmei utilizând metodologii informaţional . Aplicatii sectoriale Specificul comunicarii in medii de lucru multiculturale. Corelatii intre inteligenta comunicarii si inteligenta organizatiilor. Studii de caz. Adaptabilitatea organizatiilor si perfectionarea circuitelor comunicationale. “Vocea angajatilor” si “vocea organizatiilor” in spatiul romanesc. Corelatii intre comunicare si tacere in organizatiile romanesti.proces fundamental al perfecţionării comunicării şi imaginii organizaţionale Relaţiile publice on-line (e-PR) Sistemul Informaţional / Informatic al firmei .               Managementul performantei si al talentelor in spatiul organizational romanesc. mediu de dezvoltare a afacerilor Organizaţii virtuale şi parteneriate online Marketing şi comunicare online Campania de promovare pe Internet . Aplicatii sectoriale. Aplicatii sectoriale. Patologii ale comunicarii in organizatiile romanesti.mijloc de comunicare şi acţiune a Relaţiilor Publice Comerţul electronic . Comunicare si cultura organizationala .

Partea aplicativă Prezentaţi intenţiile studiului de caz (ipoteza de lucru sau ideea pe care doriţi să o confirmaţi sau infirmaţi). structura acesteia. caracteristicile eşantionului etc. eşantionul (el trebuie să fie de minimum 30 de subiecţi). Structura managerială şi echipa din organizaţiile creative (publicitate. Managerul de resurse umane. comentaţi întrebările din chestionare sau discuţiile avute (după caz). Teme orientative pentru lucrarea de licenţă 1.Rolul sistemelor informatice în comunicarea inter şi intra–organizaţională Impactul noilor tehnologii informatice asupra comunicării organizaţionale Internet-ul în gestionarea resurselor umane Sistemul Birotic ca suport managerial Managementul resurselor umane Cerinţe pentru redactarea lucrării de licenţă/disertaţiei Partea teoretică Introducere – prezentaţi obiectivele lucrării. tehnicile cantitative sau calitative folosite – nu uitaţi. Prezentaţi concluziile şi recomandările. Prezentaţi instrumentele de investigare (metodele. editura comunicare. Analizaţi apoi rezultatele obţinute. după care faceţi un scurt comentariu în care să-i relevaţi limitele. o perspectivă sau o abordare teoretică citaţi sursa (conform regulilor de alcătuire a unei lucrări de absolvire. mass media etc. o teorie. Prezentaţi cu precădere aspectele teoretice care se regăsesc investigate în studiul de caz. Studiu de caz 3. Ori de căte ori prezentaţi un concept. ipotezele de lucru de la care porniţi sau ideile pe care doriţi să le argumentaţi şi tipul de demers argumentativ pe care îl veţi utiliza. înainte de a realiza studiul de caz lecturaţi cartea Tehnici de cercetare sociologică a lui Septimiu Chelcea. aflate pe site-ul facultăţii pe care trebuie să le consultaţi şi să le aplicaţi obligatoriu) şi însoţiţi prezentarea de o analiză în care să exprimaţi un punct de vedere critic care să vă aparţină (de exemplu: prezentaţi o problemă de leadership sau stil de conducere în opinia unor autori. Studiu de caz 2.).ro sau orice altă carte pe această temă pentru a descrie şi pentru a operaţionaliza corect instrumentele sociologice folosite în studiul de caz). Delegarea – formă de motivare şi conducere în organizaţiile publice. Studiu de caz . meritele sau să o comparaţi cu altă abordare). Decizia – funcţie esenţială a conducerii în organizaţii. Prezentaţi pe scurt organizaţia în aspectele relevante pentru cercetarea aleasă. Lucrarea trebuie să fie structurată pe capitole şi subcapitole. comentaţi-le sprijinindu-vă pe conceptele dezvoltate în partea teoretică.

Comportamentul organizaţional în organizaţiile publice. Studiu de caz 24.ionescu@comunicare. Studiu de caz 23. Leadership-ul ca proces integrator în cazul fuziunilor şi achiziţiilor. condiţii de posibilitate în managementul organizaţiilor (publice sau private). Surse de erori. absenteismul şi abandonul. Dezvoltarea competenţelor managerilor. Studiu de caz 6. Cultura organizaţiilor şi retorica managerilor de ieri şi de azi. Studiu de caz 19. dr. Studiu de caz 7. Cei care doresc să elaboreze lucrarea de licenţă sub coordonarea titularului acestei discipline pot scrie pe adresele: stefan. o analiză comparativă 28. Studiu de caz 10. Grupul şi echipa în dinamica organizaţiilor nonprofit. Cultura organizaţională ca instrument de socializare în organizaţii (publice sau private). Rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor în organizaţiile publice. Ştefan Stanciu Managementul proiectelor . Cultură şi învăţare în dinamica organizaţiilor publice. Studiu de caz 8. Evaluarea performanţelor personalului. Motivaţie şi performanţă în organizaţiile care învaţă. Studiu de caz 22. Fenomene legate de personal în organizaţii: demotivarea. Studiu de caz 13. Strategiile de recrutare şi selecţie în organizaţiile nonprofit. Studiu de caz 21. Studiu de caz 17. o analiză comparativă. Studiu de caz 16. Studiu de caz 25. Dezvoltarea carierei în organizaţiile publice. Studiu de caz 9. univ. o analiză a strategiilor şi politicilor din organizaţii cu efecte asupra acestei probleme. Sisteme de evaluare a performanţelor personalului din organizaţii. Analiza leadership-ului. Leadership-ul în contextul depăşirii barierelor de comunicare în organizaţii. Dezvoltarea carierei în organizaţiile private.ro Prof. Studiu de caz 18. O perspectivă critică. Identitatea organizaţională ca expresie a manifestărilor concrete ale culturii organizaţionale. Studiu de caz NOTĂ: Aceste teme au un caracter orientativ şi pot fi completate cu altele propuse de studenţi. Studiu de caz 5.stanciu@comunicare. Studiu de caz 20. Studiu de caz 11. Studiu de caz 12. Procesul decizional şi rolul Departamentului de resurse umane în implementarea deciziei.ro si mihaela. Dinamica grupului de lucru în organizaţiile construite pe structuri birocratice profesionale. Meritele şi limitele proceselor. Cultură şi cunoaştere în organizaţiile care învaţă. Stilurile de conducere în organizaţii afectate de schimbări de substanţă.4. Studiu de caz 27. Cultura managerială în contextul culturii organizaţionale. Climatul organizaţional în organizaţiile creative şi publice. Stilurile de conducere în organizaţiile creative. Studiu de caz 15. Studiu de caz 14. Studiu de caz 26.

19. 35. 13. Managementul proiectelor multimedia. 3. 26. 14. Managementul proiectelor de web. 27. 42. Managementul proiectelor de marketing. 43. Managementul riscurilor în proiecte folosind tehnici Şase Sigma (6σ). 8. 24. Monitorizarea proiectelor. Managementul riscului reputaţional. Managementul proiectelor pentru Întrepinderi Mici şi Mijloci. 18. Managementul proiectelor de cercetare. 9. 38. 21. Managementul riscului în proiecte folosind tehnologia informaţiei. Managementul dezastrelor. 45. Managementul proiectelor de e-business. 28. Managementul prin proiecte folosind teoria constrângerilor (theory of constraints). 11. 44. 37. Managementul riscului în întreprinderi . Managementul proiectelor prin comparare si adaptare (benchmarking). Inteligenţa emoţională în proiecte. Riscul operaţional în proiecte. Managementul prin proiecte al evenimentelor organizaţionale. Sisteme expert pentru managementul proiectelor. 16. Managementul proiectelor de vânzări produse bancare (retail banking). Managementul stresului în proiecte. 2. 17. Administrarea electronică a proiectelor (e-procurement). 33. Managementul calităţii în proiecte. Managementul financiar al riscului. 36. Etica în proiecte. 31. 12. Dreptul de proprietate intelectuală în proiecte. Managementul proiectelor public-privat. 23. Managementul proiectelor folosind sisteme inteligente integrate (embedded systems). Guvernarea corporatistă prin proiecte. . 40. Mangementul proiectelor folosind tehnici de externalizarea activităţilor (outsourcing). 6. Managementul riscurilor de credit. Managementul resurselor umane în proiecte. Managementul conflictelor în proiecte. Managementul proiectelor folosind tehnici de obiecte orientate. Managementul riscului energetic. Managementul riscului bancar. Managementul proiectelor din tehnologia informaţiei (software).1. Managementul proiectelor de dezvoltare societăţi noi (start-up) . 10. 29. Managementul riscului de piaţă. 20. Managementul riscului în domeniul alimentar. 32. 22. 41. 39. 15. Managementul afacerilor virtuale prin proiecte (virtual business). 7. Managementul proiectelor folosind tehnici de inginerie concurentă (concurrent engineering). 4. Managementul proiectelor de dezvoltare produse noi (spin-off). 30. Managementul riscului cultural în proiecte. Managementul guvernării prin proiecte. Managementul proiectelor de mediu. 5. 34. 25.

Importanţa diferenţelor culturale în relaţiile publice internaţionale: studii de caz 5. Managementul proiectelor de guvernare electronică (e-government). Diplomaţia culturală şi relaţiile publice internaţionale 6. Cresterea gradului de încredere a populatiei în economia de piata. 47. 4. Managementul programelor şi proiectelor politice.46. 58. 52. 53. Managementul proiectelor folosind sisteme informatice integrate (Enterprise Resource Planing). 50. 59. 51. Integrarea în Uniunea Europeana. factorii care au favorizat dezvoltarea domeniului 2. jocuri si concursuri. 60. Campanii de promovare imaginii de ţară: studii de caz din România şi la nivel global 8. 56. Sisteme de control ale managementului în societatea structurată prin proiecte.opran@ltpc. 55. Managementul proiectelor de investiţii imobiliare (real estate). Managementul afacerilor prin proiecte. Divertisment. 61.ro. Relaţiile publice internaţionale şi globalizarea: definiţii. Pr international-opt 1. 54. 57. Aplicaţii ale tehnicilor de reinginerie în proiecte (reeengineering) . Managementul proiectelor pentru reţele de vânzări cu amănuntul (retail). Managementul unor proiecte specifice conform solicitarilor concrete din partea studenţilor. 3. Elemente de contact: E-mail 1:constantin. Campanii de relaţii publice internaţionale: studii de caz 3.pub. Managementul riscurilor informatice (e-risk). 49. E-mail 2:constantin.opran@comunicare. la alegere. Managementul riscului legislativ. Inteligenţa competitivă în managementul proiectelor (competitive inteligence). 2. Mediul legislativ al proiectelor. Campanii de relaţii publice internaţionale în mediul online 7. Formatul emisiunii va fi elaborat în colaborare cu o televiziune. Domeniile pentru care poate fi elaborat un format de emisiune sunt urmatoarele: 1. Campanii de comunicare ale organizaţiilor internaţionale: studii de caz . Managementul fondurilor structurale.ro CAV Lucrarile de diploma care utilizeaza cunostintele dobândite la acest curs pot aborda ca tema formatul unei emisiuni de televiziune. Implementarea unei campanii de relaţii publice internaţionale de către o companie multinaţională în diferite ţări: analiză comparativă 4. 48. Consolidarea coeziunii sociale în societatea româneasca aflata în tranzitie. Managementul comunicării în proiecte . Managementul proiectelor folosind proceduri de pregătire individualizată (coaching).

Manipularea prin învăţământ. Manipularea prin semne şi simboluri. Manipularea şedinţelor. Discursul politic şi manipularea. . spovedanie şi manipulare. Turismul şi relaţiile publice internaţionale Imaginea publica a liderilor si a org                     Simbolurile puterii în îmbrăcămintea liderilor bolşevici Alienarea puterii în capodoperele neorealismului italian Imagine şi iconografie în cinematografia lui A. Internetul şi manipularea. Discursul religios şi manipularea. Caricatura ca vector al imaginii politice. Manipularea prin presă.Tarkovski Strânsul de mână ca formă a comunicării politice Imaginea lui Stefan cel Mare în literatura română Imaginea lui Mihai Viteazul în cinematografia românească Personalitatea lui Nicolae Ceauşescu în memorialistica postdecembristă. Valenţe comice în comportamentul personalităţilor politice Valenţe hipnotice în privirea lui Stalin şi în privirea lui Hitler: abordare comparativă Imagini ale puterii în Orientul antic Simboluri şi imagini ale puterii în Bizanţ Putere şi legitimitate politică în Evul mediu creştin Imagini ale "Prinţului" în Renastere Imaginea omului politic în pictura flamandă Imaginea instituţiilor politice în literatura barocă Imaginea instituţiilor politice în opera lui Bossuet şi Richelieu Omul politic în viziunea lui Platon Tipologii de lideri politici: criterii întrebuinţate Imaginea publică a instituţiilor şi clasei politice în România postdecembristă. Zvonul. Competiţiile sportive internaţionale şi campaniile lor de promovare 10. Dezinformarea. caricaturi etc. Patologii si terapii comunicationale                  Persuasiune.9. Disimularea. Intoxicarea. manipulare. Manipularea prin telefon. Confesiune. Manipularea prin afişe. Negociere şi manipulare. Minciuna. influenţare. pliante.

alienare.  Manipulare şi personalitate. Manipularea ca formă a agresiunii comunicaţionale.  Manipulare. . conflicte intergeneraţionale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful