Publicitate

1. Dimensiunea mitica a publicitatii 2. Aspecte etologice ale comunicarii publicitare 3. Tehnici de creatie în textul publicitar 4. Tehnici de creatie in ilustratia publicitara 5. Noi tendinte în publicitate. Publicitatea online 6. Aspecte etice ale comunicarii publicitare. Reglementari interne si internationale 7. Impactul publicitatii asupra copiilor / adolescentilor 8. Stereotipuri de gen in reclame 9. Campaniile sociale - caracteristici si impact asupra comunitatii 10. Umorul în publicitate 11. Forme de publicitate neconventionala vs. publicitatea prin canale clasice 12. Stilul de conducere în agentia de publicitate 13. Managementul resurselor umane în agentia de publicitate 14. Cultura organizationala în agentia de publicitate 15. Relatiile interorganizationale (relatiile cu clientii) în agentiile de publicitate 16. Cunoasterea comportamentului consumatorului – etapa esentiala în strategia de comunicare publicitara 17. Publicitatea - forma a industriilor culturale

Semiotica:
I. TEORII ALE COMUNICARII 1. ANALIZA COMUNICARII SOCIALE DIN ROMÂNIA (1989-2002). STUDIU DE CAZ; CONCLUZII PENTRU STRATEGIA UNEI CAMPANII DE COMUNICARE "Scoala proces" si "scoala semiotica" (J. Fiske) - orientari fundamentale în abordarea teoretica a comunicarii . Modelul elaborat de G. Gerbner: etapele procesului de comunicare; dimensiunile comunicarii sociale ("orizontala" si "verticala"). Merite si limite ale modelului Gerbner. Modelele elaborate de H. Lasswell (1948) si T. Newcomb (1953); merite si limite ale modelului Newcomb. Modelul elaborat de R. Jakobson (1960); factorii constitutivi ai comunicarii si functiile acestora. Studiu de caz; concluzii pentru strategia unei campanii de comunicare (publicitate, campanie electorala sau mass media). II. ABORDAREA SEMIOTICA A COMUNICARII 2. ANALIZA COMUNICARII SOCIALE DIN ROMÂNIA (1989-2002). STUDIU DE CAZ; CONCLUZII PENTRU STRATEGIILE DE COMUNICARE SOCIALA Comunicarea ca schimb de semne; relatia dintre comunicare si limbaj; semne si semnale. Semiotica - stiinta a semnelor; semne si semnificatii. Modelul elaborat de C.S. Peirce; dezvoltarea lui de catre Ogden si Richards. Modelul teoretic elaborat de Ferdinand de Saussure: elementele semnificatiei (semn, semnificant si semnificat). Studiu de caz; concluzii pentru strategia unei campanii de comunicare (în publicitate, în campaniile electorale sau în mass media).

III. CONCEPTII DESPRE NATURA LIMBAJULUI 3. ANALIZA DISCURSULUI PUBLIC DIN ROMÂNIA (1989-2002) DIN PERSPECTIVA ACESTOR CONCEPTII. STUDIU DE CAZ Merite si limite ale viziunii instrumentaliste cu privire la natura si rolul limbajului; conceptia "cuvântului semnal" si conceptia "cuvântului simbol". Viziunea demiurgica despre natura si rolul limbajului; conceptia magica si conceptia mitica. Viziunea sincretica; interdependenta limbaj-esenta umana. Analiza discursului unui actor social (persoana publica, partid politic, institutie de stat, firma comerciala sau organizatie civica) din perioada mentionata. Relevarea conceptiei despre limbaj care sta la baza discursului si a viziunii despre lume împartasite de autorul discursului. Concluzii metodologice cu privire la folosirea tehnicilor analizei de continut si a celorlalte metode de analiza a discursului. IV. FILOSOFIA LIMBAJULUI 4. COTITURA LINGVISTICA si NOUA PARADIGMA CULTURALA; ORIENTAREA SEMIOTICA A CULTURII CONTEMPORANE. CONCLUZII PENTRU NATURA DISCURSULUI CONTEMPORAN Geneza "cotiturii lingvistice" si manifestarile sale în diferite domenii ale culturii spirituale. Schimbarea de paradigma ca schimbare de ideal de rationalitate; reductia lingvistica ultima etapa a procesului de eliminare a transcendentului din cunoasterea stiintifica si din tabloul explicativ al lumii. "Pansemiotismul": argumente pro si contra. Studiu de caz pe un tip de discurs (politic, ideologic sau literar). Concluzii cu privire la redactarea discursului; utilizarea simbolisticii sociale în discursul public. 5. CERCETAREA "RIGUROASA" si CEA "NERIGUROASA" ÎN FILOSOFIA LIMBAJULUI; VALOAREA CELOR DOUA ABORDARI ÎN COMUNICAREA SOCIALA. STUDIU DE CAZ Diferente si complementaritati între cele doua traditii de cercetare. Opozitia dintre "rigurosi" si "nerigurosi" - o confruntare dintre idealuri cognitive; presupozitiile celor doua traditii de cercetare. Studiu de caz (publicitate, marketing politic, mass media). Utilizarea alternativa a celor doua abordari. Concluzii pentru strategiile comunicarii sociale în societatea postindustriala; noi dimensiuni ale conceptului de "postmodernism". V. COMUNICAREA INTERCULTURALA 6. CAI DE DEPASIRE A OBSTACOLELOR MENTALE ÎN COMUNICAREA SOCIALA Obstacole mentale în calea comunicarii depline; "organizarea mentala" si tehnica de formulare a problemelor (S. Langer). Conditiile care definesc "situatia ideala de comunicare". "Paradigma disciplinara" (Th. Kuhn) si paradigmele culturale. Incomensurabilitatea paradigmelor. Studiu de caz (comunicarea între sexe, între generatii, între grupuri socio-profesionale sau între grupurile etnice); sugestii pentru depasirea obstacolelor mentale în comunicarea sociala.

7. CAI DE DEPASIRE A OBSTACOLELOR IDEOLOGICE ÎN COMUNICAREA SOCIALA Dependenta cunoasterii si a comunicarii de "formele de viata" si "interesele de cunoastere" (J. Habermas). Criza mitului pozitivist al cunoasterii "pur obiective". Conceptul de "referential" (F. Gonsteh) si referentialele ideologice. Schimbarea referentialului - premisa a comunicarii depline; conditiile adoptarii unui nou referential si indicatorii acestei schimbari. Studiu de caz (comunicarea între doua grupuri cu ideologii diferite). Concluzii pentru politicile sociale în România. 8. CONDITII DE POSIBILITATE ALE COMUNICARII AUTENTICE ÎNTRE CULTURI; PERSPECTIVE PENTRU UNIFICAREA CULTURALA A EUROPEI. Critica relativismului cultural si a scepticismului epistemologic (R. Boudon); critica criticii "noii epistemologii". "A treia cultura " (F. Casmir) - o cale constructiva spre întelegere si colaborare; trasaturile acesteia si nivelurile comunicarii sociale în care ea devine relevanta; perspective pentru unificarea culturala a Europei. Studiu de caz (comunicarea între grupuri etnice, între culturi si civilizatii). Concluzii pentru strategia constructiei europene. Evaluarea performantelor resurselor umane - optionala Evaluarea performanţelor angajaţilor proces principal în managementul calităţii Auditul managementului resurselor umane componentă esenţială în auditul sistemului de management al calităţii Evaluarea costurilor anuale aferente salarizării personalului angajat în departamentul de resurse umane Managementul calităţii şi implicaţiile sale asupra resurselor umane din cadrul organizaţiei Evaluarea performanţelor angajaţilor prin obiective ( Managementul prin obiective-metodă de evaluare a poziţiilor manageriale ale organizaţiei) Strategia de înlocuire a personalului în organizaţiile bugetare/ private Evaluarea performanţelor angajaţilor în condiţii de stres Influenţa stresului ocupaţional asupra performanţelor profesionale Evaluarea performanţelor angajaţilor prin paşi multiplii Eficientizarea selecţiei managerilor din organizaţiile bugetare/ private prin evaluarea psihologică Eficienţa activităţii departamentului de resurse umane în organizaţiile private Anchetele salariale etapă necesară în construirii sistemului de salarizare al organizaţiei Evaluarea performanţelor angajaţilor prin norme de muncă ( Monitorizarea continuă a angajaţilor Corelaţia analiza postului cu procesul de recrutare şi selecţie , în contextul integrării europene Deficienţele evaluării cu sursă multiplă identificate în organizaţiile tradiţionale Particularităţile procesului de evaluare în organizaţiile matriceale Evaluarea posturilor din departamentele organizaţiei în vederea elaborării sistemului motivaţional Remunerarea contingentă între necesitate şi realitate Evaluarea 360 de grade-eficienţa procesului în domeniul vânzărilor Corelaţia analiza posturilor –recrutare şi selecţie în contextul integrării României în

Patologii şi terapii în comunicarea interorganizaţională. Comunicare şi metalimbaj. Factori favorizanţi pentru sugestie şi sugestibilitate. Funcţia cathartică a comunicării: confesiunea. Comunicare şi comuniune. studiu de caz. Efecte perverse ale comunicării în spaţiul social. Comunicarea publică şi comunităţile profesionale. Comunicare şi alienare. Motivarea prin comunicare. Studiu de caz. Motivarea prin comunicare. spovedirea. Rolul liderului în comunicarea de grup. perspectivă istorică. efecte perverse. Studiu de caz. destăinuirea. Noul spaţiu public şi comunicarea prin contagiune. Strategii şi tehnici. Studiu de caz. Semne şi simboluri în comunicarea legitimării politice de tip democratic. Situaţia de criză şi comunicarea informală. Globalizare şi comunicare. Socializarea prin comunicare. Zvonul . analiză comparativă. Studiu de caz. Studiu de caz. Comunicarea şi rolul său în prevenirea crizelor. . Forme de interacţiune în comunicarea persuasivă. Contextele şi stilurile de comunicare. Interpretarea socio-culturală a elementelor de comunicare non-verbală. Comunicarea simbolică în ritualul ortodox. Comunicarea simbolică . Nevoia de comunicare informală. Spaţiul public şi comunicarea. Selecţia mesajelor comunicaţionale în comunicarea managerială. Posibile surse de manipulare şi propagandă în spaţiul universitar. Studiu de caz. Dezinformarea . Comunicarea şi valoarea în spaţiul organizaţional. Aspecte ale comunicării în grupurile de muncă. studiu de caz. Studii de caz. Studiu de caz. Bariere şi filtre în comunicarea managerială. Obstacolele gnoseologice ale comunicării de motivare. Cultură şi comunicare.formă a manipulării în comunicare.formă de comunicare în publicitate.Uniunea Europeană Elaborarea sistemelor de remunerare pe baza performanţelor atinse de angajaţi Sisteme de remunerare practicate în domeniul vânzărilor Evaluarea şi remunerarea angajaţilor din organizaţiile bugetare Performanţele angajaţilor şi climatul organizaţional Soluţii informatice utilizate în departamentele de resurse umane Teoria comunicarii                                     Modele teoretice ale comunicării.formă a manipulării în comunicare. Feed-back-ul în comunicarea interpersonală. Teorii şi modele de comunicare aplicate în comunicarea publicitară. Manipularea prin structurile mass-media. Studiu de caz.

Studii de caz.    Paracomunicarea. Studii de caz. Stilul de comunicare şi imaginea de sine a liderilor informali. Credibilitatea mesajelor non .  Tendinţe în sistemul multipartidist din România  Ideologie şi doctrină în platformele electorale ale partidelor politice  Propaganda politică în campania electorala din 2000  Limbaj şi persuasiune politică în discursul electoral al lui C. Studii de caz.  Metode de diagnosticare a comunicării organizaţionale în situaţii de criză.  Crizele organizaţionale ca sursă a crizelor de imagine. Studii de caz. Gestionarea imaginii de marcă a organizaţiei prin metode de relaţii publice. Studiu de caz.verbale în motivarea prin comunicare.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor de imagine.obiect de patrimoniu.Tăcerile vorbirii şi elocvenţa tăcerii.  Rolul conflictelor organizaţionale în apariţia şi dezvoltarea crizelor. Comunicare şi charismă. Studii de caz. Studii de caz. Studii de caz.  Rolul imaginii organizaţiei în asigurarea performanţelor acesteia. Studii de caz.  Imaginea organizaţiei .  Crizele organizaţionale. Studii de caz. teorie politică şi filozofie politică: abordare comparativă  Sisteme politice versus regimuri politice  Statul naţional şi integrarea Europeană  Suveranitatea de stat între integrare şi interdependenţă  Euroregiunile şi regimul lor de funcţionare  Regiunile transfrontaliere  Puterea politică şi sacrul  Legitimitate şi legalitate . Stiinte politice  Tendinţe în sistemul politic românesc în lumina alegerilor prezidenţiale şi legislative din 2000. Studii de caz. Studii de caz.Tudor  Geneza şi esenţa politicului  Stiinţa politică.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor organizaţionale. Studiu de caz. Gestionarea crizelor de imagine  Imaginea de marcă a organizaţiei. Condiţii de apariţie. Aplicaţii. factori favorizanţi şi etape de evoluţie. Studii de caz.  Analiza crizelor de imagine.  Comunicarea pe timpul crizei organizaţionale.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor de comunicare. Studiu de caz.  Evaluarea imaginii organizaţiilor în situaţii normale şi de criză.  Crizele de comunicare ca sursă a crizelor de imagine.  Structuri de gestionare a imaginii organizaţiei. Studii de caz.V. Metode de evaluare şi analiză. Studii de caz.

teorii şi curente. Ecologia politică. Elitele politice în doctrina legionară. Comunicarea politică şi noile sale frontiere epistemologice Adevăr şi fals în ideologiile politice Stiinţele sociale şi ideologia Ideologie şi utopie în gândirea politică actuală Postmodernismul şi ideologiile politice Culturi politice şi ideologii politice Cultura politică din România: trecut. Evoluţia democraţiei creştine după al doilea război mondial Neoconservatorismul: şcoli. Doctrina liberală: "Prin noi înşine!" Stat şi partid în doctrina fascistă. Fundamentalismul islamic. Totalitarismele: abordare comparativă. Evoluţia social-democraţiei după 1990. Naţiune şi naţionalism în Africa.                                              Regimuri parlamentare versus regimuri prezidenţiale: abordare comparativă. prezent şi perspective. Postmodernismul politic. Fundamentele filosofice ale doctrinelor politice. Reaganismul. Doctrine politice în Japonia. Neocorporatismul. Social-democraţia europeană şi globalizarea economiei mondiale. Doctrina nonviolenţei. Naţionalism în Europa după 1990. Statul ţărănesc în perioada interbelică. . Stalinismul ca totalitarism exemplar. "Naţionalismul integral". Spaţiu şi timp în doctrinele politice. Thacherismul. Enciclice papale cu caracter social. Doctrine politice în America de Sud. prezent şi viitor Cultură politică şi mit politic Valorile politice şi dinamica lor în doctrinele politice contemporane Democraţia socială Poliarhiile "Noile democraţii" Sisteme de partide şi moduri de scrutin Tipologiile partidelor politice Clivaje noi în studierea partidelor politice Raportul Stânga-Dreapta şi noile sale frontiere ideologice Spre o nouă paradigmă a stiinţelor politice? "A treia cale": trecut. Islamul politic.politic. Neoliberalismul: curente şi tendinţe actuale.

S. Ed.P. O istorie a mijloacelor de comunicare. precum si intervalul cronologic analizat. Principiile dreptului comunicării sociale (Scurtă introducere. nr. Imaginea unui partid politic 4.2001. Imaginea unei personalitati civice 7.Analiza imaginii organizatiilor 1.Miruna Runcan .N. Noţiuni. Imaginea presedintelui României 9. Educaţional. 1998 .David Randall . Dreptul comunicării sociale. 1997 . Imaginea unei personalitati politice 5.Dreptul comunicării sociale. Imaginea unui ministru 3. Norma. Dreptul Comunicării. 544/12.. Corelaţia dreptului comunicării sociale cu alte ramuri ale dreptului. Bucureşti. · Vor fi monitorizate cel putin trei surse mediatice nationale (dintre cele pentru care sunt precizate cotele de piata în suportul de curs).Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. 663 din 23. Izvoarele dreptului comunicării sociale. · Monitorizarea datelor se va efectua pe un interval de un an.ramură a dreptului public. Institutul European.Jean-M’el Jeanneney . conform precizarilor din curs. Polirom Iaşi.O.Dr. Metode. Principiile dreptului comunicării sociale. Ed. pentru a putea fi testata viabilitatea sistemului indicatorilor de imagine. specificându-se în cerere numele organizatiei sau personalitatii care face obiectul analizei.Constituţia României – Capitolul II .10. · Subiectul analizei trebuie sa aiba o vizibilitate corespunzatoare unei analize coerente si corecte din punct de vedere statistic – serii de date cu valoare de peste 100 de unitati de referiri. (Legea nr. Bibliografie minimă: -V. · Analiza se va fundamenta pe profilele de imagine primare.2000 .X. binare si structurale.Legea privind accesul la informaţiile de interes public nr. 1999 .2001 . Bucureşti . Imaginea unei Biserici / confesiuni Conditii de acceptare a lucrarii: · Tema aleasa se va concretiza.A. Etica si dreptul comunicarii 1. Imaginea unui minister 2. M. Ed. Imaginea unei organizatii economice 8. Obiect. Jurnalistul Universal. Dreptul comunicării sociale . ponderate. 1998 . Imaginea unei organizatii nonguvernamentale 6. Imaginea premierului 10.Introducere în etica şi legislaţia presei. 30/1994) . All.S. Dabu . Dumitru Titus Popa. Ed.

Bucureşti. Dreptul comunicării. p. SOCEC. S. Ed. Noţiunile de drept şi obligaţii. Dreptul comunicării sociale.2001.N. Norma. G. 1997 . Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.O. 2006.X. Practica judiciară) Bibliografie: -V. Convenţia europeană a drepturilor omului.Corneliu Bîrsan. Bucureşti.C. Ed.2001. Bucureşti. Conţinutul dreptului la informaţie.Dr. Bucureşti. Global Lex. Editura Rosetti. Tirania comunicării. Structura minciunii. Tmişoara. . Global Lex. Bucureşti . Răspunderea juridică a funcţionarului public. Nemira.X. Bucureşti.Christian Michel.. Bucureşti .Legea nr. Putere versus forţă.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. 574-578 . Hawkins. Ed. 448 . Drepturile şi obligaţiile persoanei în domeniul comunicării sociale. . M. Editura Rosetti. Doina. Ed. Beck. Bucureşti. Global Lex. 2002: . Libertăţile publice. Libertăţi şi răspunderi ale ziariştilor şi autorilor.A. 2002. 544/12. Editura C. 3. Libertatea. Beck.X. Dabu – Despre dreptul şi arta apărării. S. 1996 -V. 544/12. Dabu.Piotr Wierzbicki.O. (Scurtă introducere. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman.Lucian Vasile Szabo. V. nr. Libertatea şi comunicarea în lumea presei. M. . 1991 . 1999 . Dreptul la informaţie. Informaţia – factor dinamizator al devenirii. Humanitas.H. 1998. Bucureşti. Dabu – Răspunderea juridică a funcţionarului public. V. Editura Monitorul Oficial. privind comunicarea informaţiilor de interes public şi privat. Libertăţile publice. Ed. Ed. Limitele obligaţiilor autorităţilor publice. Editura C. (Scurtă introducere. Ed. Ed. . Rătescu.P. Bucureşti.Ignacio Ramonet.Vincent Berger.Miruna Runcan. Dabu. IRDO. Bucureşti. . Convenţia europeană a drepturilor omului..S. nr. 1999 . Drepturile şi obligaţiile autorităţilor publice privind înfăptuirea dreptului la informaţie. Protecţia surselor. Editura Daath.Legea nr.Jean Morange. Ed. Dabu.P. 2000 . .S.Ignacio Ramonet. Bucureşti. 1994. III.N.Jean Morange.Dr. Bucureşti.Michel Friedman. Bucureşti.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. 663 din 23. Amarcord.Dr.Dr.X. Codul penal Carol al II-lea adnotat. Tirania comunicării. Doina.A. Obligaţiile autorităţilor publice privind dreptul la informaţie în legislaţia României. 663 din 23. Bucureşti 2000. vol. 2006. Dumitru Titus Popa. 2005. . Dabu. . Ed. 2000. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Ed. Bucureşti 2000. Subiecţii dreptului la informaţie. p. Responsabilitatea autorităţilor publice pentru încălcarea obligaţiilor corelative dreptului la informaţie) Bibliografie: . Ed.Corneliu Bîrsan. Editura ALL.. 2.David R.2000 . Bucureşti. V. Introducerea în etica şi legislaţia Presei . . 1937.H.2000 . Bucureşti. Dreptul comunicării sociale.V.

Bucureşti 2000. 1999 . 1998 . Editura All Beck. -V. Convenţia europeană a drepturilor omului. . Norma. Editura C. II. Dreptul comunicării. 2000 .Miruna Runcan.Ignacio Ramonet. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Dabu în Revista de Drept Comercial nr. 1999.Dr. 1999 .Jean Morange. Bucureşti. 1999 . Bucureşti 1999.) Bibliografie: .2000 .I. 1999 . Dreptul comunicării.I. Bucureşti. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Bucureşti.Christian Michel.2001 privind accesul la informaţiile de interes public.R. Putere versus forţă.D. .2000 . 1997 .Doina Micu. Bucureşti. Protecţia Constituţională a libertăţilor de opinie. II.X. Bucureşti. Ed. . Norma. Ed. Editura All Beck. Bucureşti 2000.Dr. Amarcord. Bucureşti. Ed.Dr. Bucureşti. Bucureşti . Libertatea. Dreptul de a întreba şi primi răspuns. Editura Rosetti. Editura All Beck.Corneliu Bîrsan.H. Bucureşti. Dumitru Titus Popa. Editura Daath.Cornel Lazăr. Tirania comunicării. Bucureşti. . 1997 . 4. Bucureşti. Dabu. Dreptul comunicării sociale. . 1999 . Drepturile agentului media în domeniul comunicării sociale.O. Libertăţile publice. 2002: .Dana Apostol Tofan. Ed.Ioan Muraru. Dreptul de acces la sursele de informare. Ed. vol. Bucureşti.A. Drepturile şi obligaţiile agentului media în domeniul comunicării sociale. Doina.. 2006. Editura ALL.Legea nr. V. Lumina Lex. Libertatea şi comunicarea în lumea presei. 544/12. 504/2002 (Legea audiovizualului) .-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Despre protecţia secretului profesional şi a creditului bancar. Tmişoara. Autoritatea şi deontologie.D. Beck. 2002: . Libertate şi comunicare în lumea presei.47-61 . Global Lex. Amarcord. Garantarea drepturilor omului. Ed. Tirania comunicării.Christian Michel. Dreptul de a informa.N.Dana Apostol Tofan. Editura All Beck.S. p.Dr. vol. Libertatea de exprimare. Dumitru Titus Popa. Libertatea de a înfiinţa publicaţii. 1999 . Tmişoara. Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului.David R. Bucureşti 1999. Bucureşti. Libertatea. Ed. Hawkins.Legea nr.P.Lucian Vasile Szabo.Ignacio Ramonet. Dabu.R. Garantarea drepturilor omului. Bucureşti. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Ed. Dreptul de acces la orice informaţie de interes public. Libertăţile publice. 148/2000. (Scurtă introducere. All. Ed.. .Legea privind publicitatea nr. .Lucian Vasile Szabo. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Sicorna. Doina.Doina Micu. Ed. V.V.O. Editura Rosetti. Editura ALL.Dabu. Bucureşti 1999. Libertatea de opinie. 2005. Ed. 2000 . . . . Bucureşti 1999.Jean Morange. S. 6/2000. Introducerea în etica şi legislaţia presei.

Ed.N. Bucureşti.S. Responsabilitatea penală a agentului media. 544/12.X. Ed.2000 . Ed. Ed. Hans-Klaus Keul. Responsabilitatea ministerială. p. Editura All Beck. 663 din 23. 2000 . Responsabilitatea şi răspunderea juridică a agentului media. Editura Daath. 2006. Bucureşti. Bucureşti 1999. Bucureşti.Corneliu Bîrsan. Ed. Ed. Infracţiuni contra demnităţii persoanei. Răspunderea juridică a funcţionarului public. vol.Monika Jozon.Tudor R. M. 1968. Situaţii speciale în care nu se răspunde penal pentru insultă. G. H.Codul Penal al României . 1974 . Codul penal Carol al II-lea comentat şi adnotat. 6.. 2006. Ed. Bucureşti.160211 . Elementele constitutive ale infracţiunii. Convenţia europeană a drepturilor omului.P.p.N. Art. Turianu. Bucureşti.O. Editura All Beck. Art. . V. Bucureşti. Bucureşti. Editura C. Bucureşti. Calomnia prin presă. Ştiinţifică. Ed.David R. 2005. Despre formele responsabilităţii juridice. Obiectul infracţiunii de insultă. Latura obiectivă. Dreptul comunicării. Global Lex. Dreptul comunicării sociale. (Consideraţii generale. Bucureşti . Răspunderea juridică a funcţionarului public. 2006. Bucureşti. Teoria generală a obligaţiilor. Insulta. . . Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. . Beck.Corneliu Bîrsan. Responsabilitatea penală şi agentul media.Ignacio Ramonet. Bucureşti.C. Responsabilitatea juridică. Dabu. Dabu. Rătescu. Ed. Dabu.Dana Apostol Tofan. Bucureşti 2000. S. 1999.X.G.Legea nr. Popescu. . . Editura C. Latura subiectivă. Ştiinţifică. Dabu. (Scurtă introducere.C.Doina Micu. Putere versus forţă. 1937.P. Editura C. Ed.Codul de procedură penală. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman.. Editura Paralela 45. Monitorul Oficial Bucureşti. 2007.S. p. Rătescu. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Beck. Doina. Ed. Turianu. Subiectul.) Bibliografie: -V.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Tirania comunicării. . Beck. All Beck.Radu Carp. I.C. Convenţia europeană a drepturilor omului. Adrian –Paul Iliescu.H. 1998 .Dr.Legea nr.) Bibliografie: -V. Monitorul Oficial Bucureşti.H. Bucureşti. Norma.Dr. p. Responsabilitatea disciplinară. 279-286. garanţie a dreptului comunicării sociale. 2000. Răspunderea civilă.Jorn Rusen. . SOCEC Bucureşti. 544/12. V.A. Editura All Beck. 149-244 . Bucureşti 1999. Hawkins. .231-411 . nr. 5. 1937. 2003..X. Bucureşti. Codul penal Carol al II-lea Comentat. Global Lex. 1998 .637-643 . S. 205-207. Ed.2001. 2000 . Garantarea drepturilor omului. Dreptul comunicării sociale. 2000 . Insulta.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană. Bucureşti.Dr. Proba veridicităţii în materia insultei prin presă.C. Dumitru Titus Popa. .A. Bucureşti.

Latura subiectivă. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Bucureşti.Legea nr. Ed. 2005. 2000 . Academiei României. Ed. Dabu. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Bucureşti 1999. . 1996 . Dabu. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Editura Ziua .V.C. 1997. Bucureşti.P.S. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Ed. Bucureşti. Ştiinţifică. C. Adrian –Paul Iliescu.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Libertatea.a. Bucureşti. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Gama. Bucureşti.A. . . Turianu. Tirania comunicării. .V. Bucureşti. Dreptul comunicării sociale. Editura Rosetti. Calomnia. Iaşi. Libertatea. . Bucureşti. Global Lex. Ed. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Putere versus forţă. (Consideraţii generale. Hans-Klaus Keul.. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român.N. Garantarea drepturilor omului.Corneliu Bîrsan.G. 1974 .Jean Morange. C. S. Infracţiuni contra demnităţii persoanei.. Editura Paralela 45. Libertăţile publice. 2006. Bucureşti 2000. Adrian –Paul Iliescu. . Bucureşti 1999. Obiectul infracţiunii. Ed.) Bibliografie: . Dongoroz ş. Ed. Doina.Christian Michel.David R. Hans-Klaus Keul.Jorn Rusen. Legea penală şi infracţiunea. Bucureşti. 2002: . Putere versus forţă. Drepturile Omului la întâlnirea . Bucureşti. Dabu. Bucureşti. 1971. Dreptul comunicării sociale.D.D. 2000 . Bucureşti. Bucureşti.Ignacio Ramonet. 7. Ed. Libertăţile publice.V. 1997 . Garantarea drepturilor omului. Hawkins. Tirania comunicării. 2007.David R. . Editura Daath.Doina Micu.Dick Morris. 2005. Editura All Beck. 544/12. 1996 . 2000 . Bucureşti 1999. Turianu. Bucureşti. 2003. Editura Ziua . Calomnia prin presă. 2002: Dana Apostol Tofan.Christian Michel. . Bucureşti. Bucureşti.. Convenţia europeană a drepturilor omului.. Editura ALL. Responsabilitatea penală a agentului media. Bucureşti..N.Doina Micu. Ed. Editura C. Doina. S.C.A.Dick Morris. V.Narcis Giurgiu. 1971. Codul penal Carol al II-lea comentat şi adnotat. Ed.P. Editura Daath.A.H. Editura Rosetti. . 2007. . Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei de calomnie. Bucureşti. Editura ALL. Rătescu.. 1937. Bucureşti 2000.Ignacio Ramonet. . Ed. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Gama. All Beck.C. Legea penală şi infracţiunea. . Latura obiectivă. . Bucureşti.Jorn Rusen. Academiei României.Dana Apostol Tofan.V. . Elementele constitutive ale infracţiunii. Editura All Beck. Subiectul. Editura All Beck. Dreptul comunicării sociale. Dongoroz ş. S. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român. Bucureşti. Hawkins. 2006. . . Bucureşti 1999.Dr. Iaşi.S. Editura All Beck. Dabu.Jean Morange. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. 2003.V.S.Narcis Giurgiu. Beck. Calomnia. . .P. Ed.a.N.X. Ed.

Editura Paralela 45.N. Bucureşti 1999. 2006. Noţiune. Dreptul la rectificare. Publicitatea.dintre culturi. Libertatea de exprimare. Editura All Beck. 2006. Bucureşti. (Introducere. 11/1991. . Libertatea de exprimare în comunicarea socială.. . Comunicarea contravenţie. Editura C. Comunicarea scrisă. Comunicarea de informaţii false. 2002: . Dreptul la replică şi dreptul la rectificare în comunicarea audiovizuală. Drept sau libertate. . 2007. Consiliul Naţional al Audiovizualului.Corneliu Bîrsan.H. Dongoroz. Beck. Tirania comunicării. . Iaşi. Bucureşti . Dabu. Global Lex. Bucureşti. S.A. 9. Editura Daath.V. Bucureşti. 11/1991 privind concurenţa neloială . . Editura. Hans-Klaus Keul. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român.P. Dreptul comunicării sociale. Tirania comunicării. Editura C. V. Bucureşti. Comunicarea în domeniul concurenţei neloiale. Ed. Editura C. Bucureşti. Putere versus forţă. Comunicarea infracţiune. Răspunderea juridică a funcţionarului public. 2006. Beck.N. Garantarea drepturilor omului. Convenţia europeană a drepturilor omului. Trăsături. Hawkins. Bucureşti 2000. . Principiile comunicării audiovizuale.Jorn Rusen. Doina. Convenţia europeană a drepturilor omului. Editura Paralela 45. 2005. 2006. Adrian –Paul Iliescu. S. Dabu. . . Codul penal Carol al II-lea.A. Dabu. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi.Legea nr. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman.C. Dreptul al replică. (Comunicarea audiovizuală.Deciziile C.Jean Morange. 10.Legea nr. . Legea nr. 1971. Bucureşti. Dreptul de exclusivitate. Bucureşti .V. Partea specială. Putere versus forţă. (Introducere. 2002. Procedura realizării dreptului la rectificare.H. Beck. nr. .S. 8. Publicitatea.) Bibliografie: . Bucureşti. Bucureşti. 2000 .Ignacio Ramonet. Ed. 2000 . Editura Daath.Corneliu Bîrsan. Definiţie.P.David R.Kent Midlleton şi a.. Ed.Ignacio Ramonet. Beck. Hawkins. Publicitatea înşelătoare. Ed. Doina.David R. Dreptul comunicării sociale.G. Editura C. Publicitatea subliminală. Bucureşti. . . 2006. H.S.H. Ed.) Bibliografie: .Corneliu Bîrsan. 504/2002. Polirom. Bucureşti 2000. Regimul juridic al proprietăţii în domeniul audiovizualului.N. 80/2002. Bucureşti.114/2003 şi nr. 2005.V. Legislaţia comunicării publice. Rătescu . Convenţia europeană a drepturilor omului.Monika Jozon. Libertatea de . Procedura realizării dreptului la replică. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană. Comentat şi adnotat.Doina Micu.Dr. Licenţe şi autorizaţii. Editura Rosetti. Bucureşti. Libertăţile publice. Comunicarea audiovizuală. .2003.A. .

Jean Morange. C. Legislaţia comunicării publice. Dabu. Bucureşti .Doina Micu.Dana Apostol Tofan. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea.. 148/2000.N.Legea privind publicitatea nr. Editura All Beck. II. 2006. Polirom.2003. Amarcord.S.Kent Midlleton şi a. Bucureşti . U.N.I.2003. Hawkins. 1999 . Libertatea.Legea nr.Ted Honderich. Putere versus forţă. vol.H. Editura C. 2002. . Libertate şi comunicare în lumea presei. . S.I. S.. 2002: . . vol.O.Dr. Trăsături. Editura. Bucureşti . Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării.P. . Bucureşti.Ignacio Ramonet. Cât de liber eşti. . Editura Trei. . .E.) Bibliografie: . .. Ed. Legislaţia comunicării publice..S.Ignacio Ramonet. Ed.R.O. 2007.2003.Dr. Ed. .. Polirom.Lucian Vasile Szabo. Bucureşti 2000.) Bibliografie: . 2003. .P. Ed.P.Legea nr. Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării. Ed. Dreptul de autor. 11.N. 2005. 2002 . Norma. Comunicarea audiovizuală. 1999 .Dick Morris. Iaşi. 1999 . Libertatea de exprimare în D.Corneliu Bîrsan. şi C. 2006. Protecţia libertăţii de exprimare. Principiile comunicării . Hans-Klaus Keul. 1999 .V. Tirania comunicării. Editura All Beck.Jorn Rusen.D. . Libertăţile publice.Kent Midlleton şi a. 504/2002 (Legea audiovizualului) . D .R. Editura Rosetti. Bucureşti.O. Doina.Legea nr.S.D.S. Bucureşti. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Garantarea drepturilor omului. Tmişoara. .Christian Michel. S.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului.A. 56/2003 privind televiziunea transfrontieră. . Tmişoara. S. Editura ALL. Editura Paralela 45. 1997 . Dabu. 504/2002 (Legea audiovizualului) . Bucureşti 2000. Ed. Bucureşti.V. Drepturile şi obligaţiile în comunicarea audiovizuală. 148/2000. .A. Tipuri de comunicare. 2001. Ed. Editura. Bucureşti.Legea privind publicitatea nr. Ed. Bucureşti. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Beck. (Comunicare.P. Bucureşti. Bucureşti 1999. Bucureşti. Libertatea de exprimare în Constituţie. Tirania comunicării.D. Adrian –Paul Iliescu. Ed. Bucureşti 1999. Drept Constituţional şi Instituţii Politice. Comunicarea audiovizuală. . Ed.A. 1999 . Bucureşti. Dreptul comunicării sociale.V.D. Bucureşti. Dreptul comunicării sociale. Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Amarcord. Editura Daath. 1999 .N. Specificul publicităţii în comunicarea audiovizuală. Editura Ziua . Iaşi. Bucureşti.A.V. Bucureşti. Convenţia europeană a drepturilor omului.David R. Dreptul comunicării sociale. . II.Dabu.exprimare şi libertatea de conştiinţă. Norma.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. Dabu. Doina.O. Răspunderea juridică în comunicarea audiovizuală.

Transparenţa. Iaşi. Editura C. Definiţie. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. . . Beck. Acceptarea Teoriile acceptării. . Iaşi. ) Bibliografie: . 2006.. Dabu. Drepturile şi obligaţiile agentului media. Dreptul comunicării sociale.Doina Micu. Editura Paralela 45. Adrian –Paul Iliescu. Putere versus forţă. S. . Trăsături. Teoriile ofertei. Cunoaşterea partenerului de afacerii.Dabu. Dabu. (Comunicarea şi principiile comunicării. Editura Daath. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. 14. Ed. Bucureşti.H. Căi de atac. Ed.V. Refuzul. . Liberul acces la informaţiile de interes public. 2006.Corneliu Bîrsan. Secretul. . Editura Rosetti.V. 2005. Editura Paralela 45. Bucureşti. Editura All Beck. Comunicarea în afacerii. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor. Bucureşti 1999. Libertăţile publice. Bucureşti. 2007. Garantarea drepturilor omului. Bucureşti. Oferta şi comunicarea acesteia. Drepturile şi obligaţiile autorităţilor publice. Ed. 2002.N. Bucureşti. Dreptul.David R..David R. . Clauza de confidenţialitate. 148/2000. 544/12.Legea nr.S. 2002. (Comunicarea. 2006. S. Editura All Beck.V. Polirom. (Informaţia de interes public.Jorn Rusen. .David R. Polirom. Timişoara.Jean Morange. 1999. Bucureşti 1999. 544/12.Monika Jozon. S. Garantarea drepturilor omului. Editura C. Bucureşti.X.A. . Contravenţii. Negocierea. Amarcord. . H. Afacerea şi principiile afacerilor comerciale. . Editura C. 2002: .. Bucureşti .Dana Apostol Tofan.. Hans-Klaus Keul.H. Libertate şi comunicare în lumea presei. 2006. 2005. Bucureşti . Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. .P. Beck.Legea privind publicitatea nr.Kent Midlleton şi a. Bucureşti.Legea nr. Adrian – Paul Iliescu.Lucian Vasile Szabo. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană. Editura All Beck. Legislaţia comunicării publice.A. Convenţia europeană a drepturilor omului. Drept Constituţional şi Instituţii Politice.2003.S.P. 12.S. Legislaţia comunicării publice. .2003.Jorn Rusen. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi.A. . 2005. Dreptul la apărare.2001 privind accesul la informaţiile de interes public.Corneliu Bîrsan. . Putere versus forţă. Infracţiuni. . . Ed.2001 privind accesul la informaţiile de interes public.Doina Micu. Editura Daath. Bucureşti. Hawkins. Convenţia europeană a drepturilor omului. Editura Daath. Putere versus forţă. Drepturile şi obligaţiile persoanei.) Bibliografie: .Kent Midlleton şi a. Bucureşti . Procedura obţinerii informaţiilor de interes public. . Beck. Concept.N.X. Trăsături. Hans-Klaus Keul. Editura. Bucureşti 1999. Bucureşti.N. Editura. Dreptul comunicării sociale. Hawkins.P. Hawkins. 13.2003.

Garantarea drepturilor omului. 2003. . Editura Daath. Tirania comunicării. . Bucureşti 1999. ..2003. . Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Libertate. Contravenţii. Beck. Ed.Doina Micu. 2002.S. Editura Ziua . Bucureşti. 2005. Dreptul la apărare.Jorn Rusen. Doina. 1997. Bucureşti. Editura Nevali. Editura ALL. Editura All Beck.N. Editura Trei.S. . Ed. 2007.A.P. Dreptul comunicării sociale.N. . 1999 .P. Diferenţa între drept şi libertate.I.. 1999 . Polirom.S. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Bucureşti.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. (Comunicarea. 15. Definiţie. Bucureşti. Editura Paralela 45. Bucureşti. . Cluj-Napoca. vol.N. Norma. Libertatea de exprimare a opiniei. Ed. . Bucureşti. Dreptul.A.2003. Dabu. Bucureşti. Editura All Beck. S. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice.Ignacio Ramonet.David R.Definiţie. Acţiunea în instanţă. Amarcord. drept fundamental. 2006.P. S.Ignacio Ramonet.V. . Cât de liber eşti.Kent Midlleton şi a. Garantarea drepturilor omului.Christian Michel. Dreptul comunicării sociale.P. Dreptul la apărare. Bucureşti. Dreptul la tăcere. . Editura All Beck. .D. Editura Ziua . Diferenţa între drept şi libertate. S. Bucureşti.Ted Honderich. .Dick Morris.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei.A. Libertatea de conştiinţă. C. 148/2000. 504/2002 (Legea audiovizualului) . Cât de liber eşti. II. Putere versus forţă. 2007. 2003.Ted Honderich. Putere versus forţă. Amarcord.O. Dreptul la apărare. Bucureşti 1999.Legea nr. Ed.S. Tmişoara. Bucureşti 2000. Doina.V. Editura C. .Doina Micu.) Bibliografie: . Bucureşti. Libertate. Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării.A. Bucureşti. Bucureşti 2000. . Condiţiile exercitării acestor drepturi. Libertatea. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor. Definiţie. Bucureşti 1999. Ed.D. .Christian Michel. 2005. 1999 . 2001.. Iaşi. Convenţia europeană a drepturilor omului. Dreptul la dezminţire. Dreptul la asistenţă juridică. .) Bibliografie: . Hawkins. 2006. . Dreptul la propria imagine. Libertatea.D.David R. Ed. Libertatea de exprimare.H. Ed. 2001. Legislaţia comunicării publice.V. Editura Trei. Drept Constituţional şi Instituţii Politice. Hawkins.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. Hans-Klaus Keul. Dreptul la rectificare.N.Dick Morris. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Bucureşti . Dabu. Editura Daath. Tăcerea. Ed. Bucureşti. Bucureşti. .Dr.Dabu. Ed.Dana Apostol Tofan.Ilie Andriuc.Legea privind publicitatea nr. . Bucureşti.R. Dreptul la replică.. 2003. Editura ALL. Tmişoara. . . Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. S. Libertatea de exprimare. Adrian –Paul Iliescu. C. Dabu. Bucureşti . Tirania comunicării. Dreptul comunicării sociale.Corneliu Bîrsan. 1997. Editura.V. .

.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. 2005. Mill. Diferenţa între drept şi libertate. N. 1999 .I. Libertatea de conştiinţă.Christian Michel. Bucureşti.Jorn Rusen. Definiţie. Selegean. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Bucureşti 1999. Bucureşti. experienţa. Bucureşti. vol. Bucureşti 2000.H. Editura ALL. 1999 . Opinia ştiinţifică. Ed. Adrian –Paul Iliescu. Doina. Libertate. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor.Jean Morange.B. Hans-Klaus Keul.David R. Hawkins. . Bucureşti 1999. Despre libertate. Editura humanitas. Editura All Beck. II.D. Convenţia europeană a drepturilor omului. Editura Paralela 45. Hans-Klaus Keul.Corneliu Bîrsan. Bucureşti. pregătirea profesională şi opinia. 2002: . M. Amarcord.Jorn Rusen. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. . stabilirea bibliografiei etc. 2006. Bucureşti. Bucureşti. Convenţia europeană a drepturilor omului. Bucureşti. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Tirania comunicării. Opinia empirică. Dabu.David R. . . 16. . Bucureşti. 2007. Bucureşti.John Stuart. Bucureşti. vol. Editura Ziua .P. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice.D. Responsabilitate şi opinie. Libertatea de formare a opiniei. 2003. 2006. Tmişoara. ştire. Libertatea. Informare. 2005. 2002: .Dick Morris. . . Editura Trei. Cât de liber eşti.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. maturitatea. (Comunicarea. Editura All Beck.O. Editura Rosetti. Adrian –Paul Iliescu.R.: . Editura C. S. Libertatea de opinie. Libertatea de exprimare a opiniei.S. Drepturi şi libertăţi fundamentale în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.Corneliu Bîrsan. 2001.O.N. Editura All Beck. Bucureşti. Bogdan.A.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului.) Bibliografie: . Dreptul comunicării sociale. 2005. Opinia publică.D. . 1997. Garantarea drepturilor omului. 2006. .Doina Micu./b> Alte surse ce pot fi consultate pentru pregătirea lucrărilor: . Ed. Editura Daath. Ed. opinie. Dreptul.. Învăţarea. Editura Rosetti. . 1999. Putere versus forţă. . Bucureşti. Manipularea şi opinia. 2005.D. Libertatea de exprimare. Bucureşti.1999 . . Libertăţile publice. Editura C. Bucureşti.H.Ted Honderich. Putere versus forţă.Jean Morange. II. 2006. Hawkins. Bucureşti.Ignacio Ramonet.R. .V. C. Libertăţile publice..Pentru aceste şi alte teme alese de studenţi este necesară depunerea cererii la Secretariatul facultăţii în vederea aprobării acesteia.I. Editura Daath. Beck. Editura Paralela 45. Beck. .Dana Apostol Tofan. Bucureşti.

Bucureşti.Benjamin Constant. 1998. Editura C. 2002. 2002. . 2003.Gheorghe Iancu. . .Constantin Amariţei. . Manipularea prin idei.  Eurasia şi importanţa acesteia în elaborarea strategiilor de apărare ale SUA. protecţia constituţională a libertăţilor de opinie. Bucurşti. Răspunderea în dreptul constituţional. Editura C. Răspunderea penală a persoanei juridice. Institutul European.Luc Nancy. Editura All Beck. . Dahl. Iaşi. . Firma şi mass media. Geopolitica  Poziţia geopolitică a României înainte şi după 1989. Managerul şi ziarişti. Despre libertate la antici şi la moderni.. Bucureşti.Ioan Muraru. . Henri Pigeat.  Preocupări geopolitice actuale: cronopolitica. Institutul European.OG nr. Strategii de responsabilizare. 2007.Stephane Rials. 2005. Editura economică. . 2006. 1996. Filipeşti de Târg.Amartya Sen.George Grisham şi Sandra Lee. .Thomas Hobs. Editura All Beck.Radu Carp. Bucureşti. . 27 din 30/01/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.  Conflictul dintre puterile continentale şi puterile oceanice în viziunea diferitelor şcoli de geopolitică. Experienţa libertăţii. .  Principalele conflicte internaţionale ale ultimilor ani şi lumea islamică. Responsabilitatea ministerială. Dezvoltarea ca libertate. Bucureşti. . Elementele dreptului natural şi politic.Fridrich A. 2007. Răspunderea penală a persoanei juridice. . Editura Antet. caracterizare geopolitică.  Geopolitica şi politica externă a unui stat.Elena Simina Tănăsescu.H. Cluj 2003. Editura Idea Desugn & Print.  Europa centrală. Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului. R. 27 din 18/04/2003 privind procedura aprobării tacite.  Populaţia ca vector geopolitic. Hayek. Editura Rosetti. Editura Curtea veche. Beck.Ken Blanchard. Bucureşti. Bucureşti 2005. Chiriţă. Bucureşti. 2003. . libertăţile şi îndatoririle fundamentale în România. . 2004. Bucureşti.Florin Streteanu. Streteanu.Robert A. . Bucureşti. 2003. 2004. Editura 100+1 Gramar.  Rusia şi străinătatea apropiată. Bucureşti. 137 din 31/08/2000 privind prevenirea şi sncţionarea tuturor formelor de discriminare. . Despre democraţie. Editura Humanitas. Drepturile. Bucureşti. ecopolitica.OG nr. Institutul European. . . Bucureşti. Editura Lumina lex. . Bucureşti.Jacques Leprette. Editura Irecson. 1999. Editura polirom.Jean.F. Beck.OUG nr. geoeconomia. geoguvernarea.H.

Resursele electorale . Spoturile video în campaniile electorale din România: istoric. Preşedinţii României postdecembriste: analiză comparativă 11. analiză . evoluţie. evoluţii 12. Semnificaţia geopolitică a acordului NAFTA. Regimurile monetare. Siteurile partidelor din România: analiză comparativă 14. Metode şi tehnici de elaborare a mesajelor electorale 4. Campania negativă: reguli de construcţie şi metode de contracarare 5.      Eurasiatismul. Blogurile candidaţilor în campaniile electorale din România: analiză comparativă 17. Prim-miniştrii României postdecembriste: analiză comparativă 10. Echipa de campanie a unui candidat politic român . Retorica           Figurile retorice în discursul politic Figurile retorice în discursul publicitar Toposuri şi strategii argumentative în discursul politic Toposuri şi strategii argumentative în discursul publicitar Operatori şi conectori argumentativi în discursul politic Teatralitatea argumentării "Polifonia" vocilor în discursul electoral Argumentaţie şi narativitate în discursul politic Argumentaţie şi narativitate în discursul publicitar Strategii logice în discursul politic Istoria comunicarii politice – optionala 1. Strategii electorale pentru candidaţii aflaţi în opoziţie 8.între teorie şi practică 6. Campaniile electorale prezidenţiale din spaţiul european sau american: analiză comparativă 18. Modelul de integrare propus de regiunea Asia-Pacific. Campaniile electorale pentru alegerile europarlamentare din România: strategii şi tactici 19. Campaniile electorale în mediul online: evoluţie şi analiză comparativă 13. Campaniile electorale prezidenţiale în România postdecembristă 3. Blogosfera politică globală: studii de caz din spaţiul european şi/sau american 16. Femeile pe scena politică românească: roluri. Modelul de integrare oferit de Uniunea Europeană. Campaniile electorale locale în România postdecembristă 2.între ideal şi real 9. Blogosfera politică din România: istoric şi analiză comparativă 15. Regionalizare versus globalizare. Strategii electorale pentru candidaţii aflaţi în funcţie 7. atribuţii.

a.  Tradiţie şi avangardă în câmpul artistic românesc. societate şi cultură în viziunea revoluţionarilor paşoptişti.  Modernizare şi sincronism în viziunea lui Eugen Lovinescu. Noica. cultură şi destin naţional în interpretarea lui Emil Cioran. Cazul Bosnia-Hertegovina Conflictele postrazboi rece.  Modernizare şi ideal naţional în perioada paşoptistă. Vulcănescu.Motru.  Istorie.Lovinescu. L.  Teoria formelor fără fond în cultura română modernă.  Cultura română în perioada regimului comunist. Mutaţii şi evoluţii Conflictele postrazboi rece.Blaga.  Abordări şi teorii cu privire la specificul naţional (sau la caracteristicile culturii române). C. Cazul Osetia de sud . Dosare controversate. E.  Cultură şi politică în perioada tranziţiei postcomuniste.  Imaginea românilor în opera lui Dimitrie Cantemir. Cazul Transnistria Conflictele postrazboi rece.Ralea. Ralea.  Poziţii actuale privind raportul dintre identitatea culturală şi procesul integrării europene. ş.  Abordări privind procesul de modernizare la gânditorii români din perioada interbelică. M. C.  Spiritul critic şi actualitatea Junimismului.  Ideologii politice şi strategii culturale.  Modelul cultural european în interpretarea lui C.  Criterii privind interpretarea şi evaluarea unor opere şi personalităţi (curente de idei) din cultura română modernă. Spoturile video în campaniile electorale din spaţiul european sau american: analiză comparativă ICRM  Tradiţie şi modernitate în evoluţia culturii române.  Ideea de stil/matrice stilistică (sau caracteristici ale culturii române) în concepţia lui Lucian Blaga.  Istorie.Noica).  Orientări culturale şi publicaţii din perioada interbelică.comparativă 20.)  Teorii privind raportul dintre cultură şi civilizaţie la gânditorii români.Călinescu.  Fenomenul românesc în interpretarea lui M. Poate fi ales orice autor român semnificativ (D.  Aspecte ale postmodernismului în cultura română actuală.  Morfologia sacrului (sau mit şi simbol) în concepţia lui Mircea Eliade. Vianu.  Cultură şi valoare la T.Drăghicescu.  Limba ca expresie a unei viziuni asupra lumii (la M. G.R. Conflicte ediul internaţional contemporan.

Rolul statului în comunicarea internaţională Emiţători şi receptori în mediul internaţional contemporan. Cazul Kosovo Comunicare şi manipulare în crizele şi conflictele post Război Rece. persuasiune în conflictele post razboi rece. Cazul României.Conflictele postrazboi rece. Cazul Franţa Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Rolul actorilor nonstatali în comunicarea internaţională (se va alege unul dintre acesti actori cum ar fi: media. Studiu de caz la alegerea . Studiu de caz la alegere Limbaj. Cazul Bosnia – Hertegovina Media între funcţia de comunicare şi calitatea de armă. Cazul Marea Britanie Activitatea intelectualităţii şi a oamenilor politici români pentru sprijinirea intereselor României la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920) Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Mijloace şi forme utilizate de URSS Comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece. Mijloace şi forme utilizate de statele democratice (studiu de caz la alegere un stat cum ar fi de ex SUA) Rolul media în comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece Rolul cinematografiei în comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece Acoperirea mediatică a crizei rachetelor cubaneze Acoperirea mediatică a revolutiei maghiare din 1956 Acoperirea mediatică a crizei cehoslovace din august 1968. Presa din România Acoperirea mediatică a revoluţiei române din decembrie 1989 Acoperirea mediatică a prăbuşirii Zidului Berlinului. Cazul războiului din Irak (1991) Media între funcţia de comunicare şi calitatea de armă. OSCE. Cazul Kosovo Politica internaţională ca realitate construită prin limbaj. corporaţiile comerciale sau financiare. comunicare. Cazul războiului din Irak (2003) Războiul informaţional. UE etc— organizaţiile de alt tip). Comunicare şi manipulare în crizele şi conflictele post Război Rece. Mijloace de comunicare Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Particularităţile comunicării în mediul internaţional Emiţători şi receptori în mediul internaţional contemporan. Particularităţile comunicării în mediul internaţional în situaţii de conflict şi război Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Mijloace de comunicare Cazul SUA Afişul şi posterul în propaganda celui de-al doilea război mondial Cinematografia în primul şi în cel de-al doilea război mondial Comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece. Cazul Germaniei şi al Italiei. versiunea militară a comunicării. Studio de caz la alegerea studentului Practica jurnalistică în timpul conflictelor. organiyaţiile politice—ONU. Cazul României Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Cazul SUA Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Cazul URSS Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Analiza mesajului. Studiu de caz la alegerea studentului Politici şi strategii mediatice în comunicarea internaţională.

artă şi religie.  Valoare şi accesibilitate.  Mass-media şi noua realitate culturală.  Cultură şi comunicare în lumea contemporană.  Caracteristici ale culturii secolului XX.studentului CC  Semnificaţii ale culturii în lumea contemporană.  Procesul de receptare şi schimbarea orizontului de asteptare.  Estetic şi funcţional.  Cultura ca sursă a dezvoltării sociale.  Abordări ale conceptului de cultură politică.  Valoare şi sens în ştiinţele umane. artă şi stiinţă).  Conflictul civilizaţiilor în interpretarea unor teoreticieni contemporani.  Teorii cu privire la cultura de masă.  Teorii cu privire la schimbarea paradigmei culturale în lumea de azi. Raportul dintre unitate şi diversitate.  Cultura politică şi mass-media. Tipuri de culturi politice.  Cultura ca sistem de limbaje simbolice.  Cultura ca sistem de valori.  Teorii actuale cu privire la raportul dintre cultură şi civilizaţie. Aspecte ale design-ului contemporan.  Poziţii teoretice şi dezbateri actuale privind raportul dintre identitate culturală şi integrare europeană.  Cultura la singular şi la plural.  Conotaţie şi simbol în comunicarea artistică.  Forme ale multiculturalismului actual.  Interferenţe culturale (etic şi estetic.  Societăţi şi mentalităţi culturale (subculturi şi grupuri sociale). Abordarea semiotică a culturii.  Sensuri ale raportului naţional-universal în cultură.  Cultură şi politică.  Cultura de consum şi problema kitsch-ului.  Impactul sistemului mediatic asupra universului cultural contemporan.  Arta ca formă de comunicare. ceremoniile sociale şi relaţiile interumane din perspectiva unor valenţe simbolice (comunicaţionale).  Noi paradigme culturale în societatea postindustrială. Interferenţe şi delimitări.  Semnificaţia actuală a raportului dintre cultură şi civilizaţie.  Culturile ca suport al identităţilor naţionale.  Particularităţi ale limbajului artistic.  Caracteristici ale culturii postmoderne.  Tradiţie şi schimbare culturală. Noţiunea de "operă deschisă".  Judecata de gust şi judecata de valoare în aprecierea operei de artă.  Unitate şi diversitate în cultura contemporana.  Mass media şi violenţa simbolica în lumea contemporană.  Globalizare şi identitate culturală în contextul contemporan. .  Comportamentul uman.  Abordări teoretice cu privire la cultura postmodernă.

Exemplificarea prin prezentarea unui studiu de caz concret 7. Elaborati toate documentele necesare pentru o conferinta de presa 6.  Dialogul şi comunicarea dintre culturi în lumea actuală. Dvs sunteti angajat al companiei aviatice careia ii apartine avionul prabusit. Avion de pasageri. exista doar trei supravietuitori. tehnici utilizate in redactarea unei brosuri de success. 8. 5. 7. momente alese. Exemplificare pe doua cazuri distincte 2. z. caliatea informatiilor oferite etc 3. y. Campanie PR de modificare a comportamentului. principii. metodologii). discursurile publice si valoarea lor in raport de durata. Campanii reactive de PR (cerinte. Campanie PR pro-activa (cerinte. 9. 11. utilizarea briefingului de presa in situatii de criza. dupa care o veti sustine in fata sefilor dvs. analiza comparativa a tehnicilor de relatii publice utilizate de doua institutii publice in ultimele doua luni. valoarea interviului prin comparatie cu alte tehnici de relatii publice. Universalizarea ca proces de comunicare şi difuzare a valorilor. Campanie PR pentru pozitionarea organizatiei.z. y. Se vor avea in vedere: tehnicile utilizate. Campanie de imagine a organizatiei x. 6. . metodologii). 10. Strategii de PR 1. Campanii de imagine. 10. Prezentati un material cu pasii parcursi in pregatirea unui interviu pe care trebuie sa-l pregatiti la concret 8. utilizarea tehnicilor de influentare a opiniei publice in practica activitatii de relatii publice. 3. In timpul prezentarii veti fi chemat la conducerea firmei urgent pentru o consiliere in legatura cu un eveniment. Avantaje si dezavantaje. Elaborati doua dosare de presa pentru doua evenimente diferite 5. dosarul de presa ca instrument de lucru al practicienilor de relatii publice. Campanie PR de modificarea atitudinilor. Campanii de relatii publice. 4. conferinta de presa – tehnica de relatii publice care poate adduce si deservicii unei organizatii. frecventa. Veti avea 10 minute de gandire timp in care sa va structurati o argumentatie pentru a sustine ideile pe care doriti sa le promovati. Strategii si tactici utilizate in campaniile de relatii publice. principii. Redactati si editati o brosura de prezentare a unei firme 4. Campanie de relatii publice a organizatiei x. pregatiti si sustineti o argumentatie prin care sa va convingeti seful asupra tehnicilor de relatii publice pe care sa le utilizati in cazul producerii unui accident aviatic. 2. pregatiti si sutineti o prezentare a firmei la care lucrati (la alegere) in power point. Tehnici de redactare 1. Pregatiti si sustineti un discurs pe o tema liber aleasa cu durata de 7-10 minute 9. Campanie PR de informare publica.

) 3. (cultura. Conceptul campanie de relatii publice. 30. 9. Cerinte metodologice de planificare a campaniei de relatii publice. Analiza comparativa. turism etc.) 4. economie. Strategii de reabilitare a imaginii în etapa de post-criza. turism etc. 20. 24. Standarde pentru masurarea produselor de relatii publice. 7. Cerinte metodologice pentru proiectarea sloganelor si mesajelor. Campanii de relatii publice . învatamânt. Aplicatii sectoriale. Tehnologii informationale recente si suportul mediatic al relatiilor publice.) 2. Aplicatii sectoriale. Standarde pentru analiza spatiului cibernetic. economie.12. Standarde pentru masurarea rezultatelor campaniilor de relatii publice. 10. Identificarea problemei de solutionat. Studii de caz. Proiectarea campaniei de relatii publice pe baza arborelui de obiective. turism etc. Scopuri si obiective pentru campania de imagine. Managementul pe baza de obiective al campaniei de relatii publice. Managementul procesului de relatii publice. 26. Canale de comunicare in campaniile de relatii publice. 18. 6. 29. economie. Cercetarea-constatarea in campaniile de realtii publice. Evaluarea campaniilor de relatii publice. învatamânt. Campanii de relatii publice. Aplicatii sectoriale. Structura unei campanii de relatii publice. 14. Aplicatii sectoriale. economie. învatamânt. Modalitati de cercetare si evaluare a imaginii în procesul de relatii publice. Suportul organizational al relatiilor publice si adaptarea la noul mediu comunicational. Utilizarea analizei de imagine in proiectarea campaniilor de relatii publice. Bugetarea campaniilor de relatii publice. turism etc. Aplicatii sectoriale. Operationalizarea obiectivelor in campania de relatii publice. 23. Analiza comparativa. 16. 15.) 5. Aspecte etice ale procesului de relatii publice. Introducere in PR 1. 25. 13. 17. Relatiile publice în caz de criza. (cultura. 19. învatamânt. 22. 27. Imaginea de marca: modalitati de construire si de întretinere a acesteia. 28. Analiza situatiei in campaniile de relatii publice. 21. Utilizarea metodei drumului critic in proiectarea campaniilor de relatii publice. Relatiile publice în contextul proceselor de influenta sociala. (cultura. 8. Sociologie Actorii sociali în media Competenţa şi responsabilitatea comunicatorului de mass media Relaţiile sociale de relaţiile interpersonale în grupurile media Statusul social al jurnalistului din presa scrisă . (cultura.

delincvente şi antisociale. Televiziunea în revoluţia din decembrie 1989 Rolul aculturaţiei în media Dezinformările în mass-media Etica şi calitatea informaţiei Deontologia mijloacelor de comunicare în masă. radio) factor de socializare . Virtuţile şi limitele talk-show-ului Forumurile din ediţiile online (presă. cu accent pe o perioadă istorică Societatea informaţională Particularităţi ale societăţii de masă în România Mass media şi societatea de masă Efectele globalizării asupra mediilor de informare Condiţii ce determină structura socială a comunicării Societatea postindustrială Cum se reflectă în mass media problemele comunităţilor entice din România? Prezenţa comunităţilor de romi în media Cauze şi contexte ale reflectării prioritare în mass media a conduitele deviante. televiziune.Rolurile statusului de comunicator în mass media Grupurile media ca grupuri de referinţă Relaţii sociale în grupurile media Relaţia dintre management şi organizaţie în media Funcţiile relaţiilor comunicaţionale din grup Presa şi birocraţia Rolul televiziunii în socializare (cu exemplificări pe anumite televiziuni) Rolul presei scrise în socializare (cu exemplificări pe anumite ziare sau reviste) Media şi corupţia Viaţa partidelor în media Mobilitatea socială în media Comunicarea în raporturile între generaţii Problemele sociale ale tineretului reflectate în media Generaţiile în instituţii media Mass media şi relaţiile de gen Valorile feminităţii şi masculinităţii în mass-media Discriminarea de gen în media Mass media din România şi relaţiile interetnice Integrare europeană şi dezvoltare regională Comunicarea şi stilurile de viaţă alternative Problemele sociale ale familiei în România Reflectarea în mass media din România a familiei şi căsătoriei Cum reflectă mass media din România sistemul naţional de educaţie Tradiţiile şi mass-media Viaţa religioasă în media Reflectarea relaţiilor dintre ortodocşi şi greco-catolici în media Valorile culturii naţionale în mass media Spaţiul public românesc actual O istorie a spaţiului public românesc.

Strategii de obtinere a puterii si influentei in organizatiile multiculturale. Caracteristici ale gandirii manageriale in spatiul organizational romanesc. Particularitati ale lucrului in echipa in spatiul romanesc. Studii de caz.) Influenta noilor tehnologii de comunicare in procesul de munca. Studii de caz. turism etc. Relatia dintre stilul de conducere si performanta organizationala. Specificul puterii si influentei in organizatiile romanesti. Stiluri de conducere si stiluri de comunicare in organizatie. Analiza functiilor conducerii în organizatii. Studii de caz. Relatia dintre structura. invatamant. Conducerea sub impactul proceselor sociale contemporane. Studii de caz. Aplicatii sectoriale. Aplicatii sectoriale. Conflictele: cauze si strategii de gestionare in organizatiile romanesti. Aplicatii sectoriale. Aplicatii sectoriale. Relatia dintre motivatie si performanta organizationala. Particularitati ale rezistentei la schimbare în climatul organizatiilor romanesti contemporane. Studii de caz in spatiul romanesc. Managementul schimbarii in spatiul organizational romaesc. Studii de caz. procese si performanta organizationala. Studii de caz Influenta noilor tehnoligii de comunicare asupra procesului conducerii.                       . Managementul schimbarii culturii organizationale.. Avantajele centralizarii si descentralizarii in corelatie cu elemente culturale ale spatiului romanesc. Aplicatii sectoriale.Noii Reviste Române” TO Dinamica proceselor sociale si viitorul organizatiilor. economie.Ideea europeană” Anchetele .Spaţiul public şi comuincarea Invăţământul prin televiziune Educaţia pentru cetăţenie europeană Mass-media şi democraţia Valori româneşti şi valori europene în revista . Studii de caz Ilustari ale aplicarii gandirii manageriale in practica organizationala romaneasca. Aplicatii sectoriale. Aplicatii sectoriale. Studii de caz. Relatia dintre stilurile de comunicare si performanta organizationala.. Studii de caz. Aplicatii sectoriale. Managementul conflictelor in organizatiile romanesti. Analiza comparativa. Studii de caz. Studii de caz. (cultura. Particularitati ale colaborarii si lucrului in echipa in organizatiile multiculturale.

               Managementul performantei si al talentelor in spatiul organizational romanesc. Studii de caz.proces fundamental al perfecţionării comunicării şi imaginii organizaţionale Relaţiile publice on-line (e-PR) Sistemul Informaţional / Informatic al firmei . “Vocea angajatilor” si “vocea organizatiilor” in spatiul romanesc. Aplicatii sectoriale.suport al comunicării organizaţionale şi manageriale Abordarea informatică a proceselor de comunicare managerială şi organizaţională la nivelul firmei Rolul produselor informatice în informatizarea proceselor decizionale ale firmei Diagnostic strategic privind perfecţionarea suportului comunicaţional al firmei Rolul comunicării Internet în dezvoltarea imaginii şi afacerilor unei companii Abordări teoretice şi practice privind îmbunătăţirea comunicării interne în organizaţie Gestiunea afacerilor on-line Publicaţiile . Aplicatii sectoriale. Studii de caz. Comunicare si cultura organizationala . Relatia dintre comunicare si cultura organizationala . mediu de dezvoltare a afacerilor Organizaţii virtuale şi parteneriate online Marketing şi comunicare online Campania de promovare pe Internet . Aplicatii sectoriale Relatia dintre valorile nationale. Efectele noilor tehnologii asupra comunicarii organizationale.influente reciproce. Patologii ale comunicarii in organizatiile romanesti.mijloc de comunicare şi acţiune a Relaţiilor Publice Comerţul electronic . Tipuri si metode de abordare a schimbarii in organizatiile romanesti contemporane.informatice moderne Modernizarea suportului Informaţional/Informatic . Adaptabilitatea organizatiilor si perfectionarea circuitelor comunicationale. Modele de cultura organizationala si efecte asupra eficacitatii si eficientei. Corelatii intre comunicare si tacere in organizatiile romanesti. Studii de caz. Sanatatea angajatilor si sanatatea organizationala in spatiul romanesc. Utilizarea strategica a tacerii in comunicarea organizationala. Studii de caz. Aplicatii sectoriale Specificul comunicarii in medii de lucru multiculturale.o nouă viziune asupra afacerilor Internetul. Studii de caz. Studii de caz. Studii de caz. Aplicatii sectoriale. cultura organizationala si performanta. Corelatii intre inteligenta comunicarii si inteligenta organizatiilor. Info 2 Facilităţile Internet / Intranet în dezvoltarea comunicării organizaţionale Comunicare şi Relaţii Publice moderne prin noi tehnologii informaţional-informatice Gestionarea imaginii firmei utilizând metodologii informaţional .influente reciproce. Studii de caz. Studii de caz. Studii de caz.

Studiu de caz 2. ipotezele de lucru de la care porniţi sau ideile pe care doriţi să le argumentaţi şi tipul de demers argumentativ pe care îl veţi utiliza.Rolul sistemelor informatice în comunicarea inter şi intra–organizaţională Impactul noilor tehnologii informatice asupra comunicării organizaţionale Internet-ul în gestionarea resurselor umane Sistemul Birotic ca suport managerial Managementul resurselor umane Cerinţe pentru redactarea lucrării de licenţă/disertaţiei Partea teoretică Introducere – prezentaţi obiectivele lucrării. o perspectivă sau o abordare teoretică citaţi sursa (conform regulilor de alcătuire a unei lucrări de absolvire. înainte de a realiza studiul de caz lecturaţi cartea Tehnici de cercetare sociologică a lui Septimiu Chelcea. Managerul de resurse umane. Prezentaţi instrumentele de investigare (metodele. Studiu de caz 3. aflate pe site-ul facultăţii pe care trebuie să le consultaţi şi să le aplicaţi obligatoriu) şi însoţiţi prezentarea de o analiză în care să exprimaţi un punct de vedere critic care să vă aparţină (de exemplu: prezentaţi o problemă de leadership sau stil de conducere în opinia unor autori. Delegarea – formă de motivare şi conducere în organizaţiile publice. Lucrarea trebuie să fie structurată pe capitole şi subcapitole. Partea aplicativă Prezentaţi intenţiile studiului de caz (ipoteza de lucru sau ideea pe care doriţi să o confirmaţi sau infirmaţi). caracteristicile eşantionului etc. Prezentaţi cu precădere aspectele teoretice care se regăsesc investigate în studiul de caz. comentaţi-le sprijinindu-vă pe conceptele dezvoltate în partea teoretică. Decizia – funcţie esenţială a conducerii în organizaţii.ro sau orice altă carte pe această temă pentru a descrie şi pentru a operaţionaliza corect instrumentele sociologice folosite în studiul de caz). Structura managerială şi echipa din organizaţiile creative (publicitate. meritele sau să o comparaţi cu altă abordare). Prezentaţi concluziile şi recomandările. editura comunicare. o teorie.). Studiu de caz . Prezentaţi pe scurt organizaţia în aspectele relevante pentru cercetarea aleasă. mass media etc. după care faceţi un scurt comentariu în care să-i relevaţi limitele. Teme orientative pentru lucrarea de licenţă 1. Ori de căte ori prezentaţi un concept. Analizaţi apoi rezultatele obţinute. eşantionul (el trebuie să fie de minimum 30 de subiecţi). tehnicile cantitative sau calitative folosite – nu uitaţi. structura acesteia. comentaţi întrebările din chestionare sau discuţiile avute (după caz).

condiţii de posibilitate în managementul organizaţiilor (publice sau private).stanciu@comunicare. Cultura managerială în contextul culturii organizaţionale. Studiu de caz 17. Studiu de caz 23. Dezvoltarea competenţelor managerilor. O perspectivă critică. Grupul şi echipa în dinamica organizaţiilor nonprofit. Ştefan Stanciu Managementul proiectelor . Surse de erori. Studiu de caz 14. Comportamentul organizaţional în organizaţiile publice. Leadership-ul în contextul depăşirii barierelor de comunicare în organizaţii. Studiu de caz 5.4. o analiză a strategiilor şi politicilor din organizaţii cu efecte asupra acestei probleme. Cei care doresc să elaboreze lucrarea de licenţă sub coordonarea titularului acestei discipline pot scrie pe adresele: stefan. Leadership-ul ca proces integrator în cazul fuziunilor şi achiziţiilor. Dezvoltarea carierei în organizaţiile private. Studiu de caz 6. dr. Climatul organizaţional în organizaţiile creative şi publice. Fenomene legate de personal în organizaţii: demotivarea. Studiu de caz NOTĂ: Aceste teme au un caracter orientativ şi pot fi completate cu altele propuse de studenţi. absenteismul şi abandonul. Cultura organizaţiilor şi retorica managerilor de ieri şi de azi. Motivaţie şi performanţă în organizaţiile care învaţă. Dezvoltarea carierei în organizaţiile publice. Analiza leadership-ului. Studiu de caz 26. Strategiile de recrutare şi selecţie în organizaţiile nonprofit. Dinamica grupului de lucru în organizaţiile construite pe structuri birocratice profesionale. Procesul decizional şi rolul Departamentului de resurse umane în implementarea deciziei. Studiu de caz 12. Identitatea organizaţională ca expresie a manifestărilor concrete ale culturii organizaţionale. Cultură şi învăţare în dinamica organizaţiilor publice. Studiu de caz 21. Studiu de caz 27. Evaluarea performanţelor personalului. Studiu de caz 10. Studiu de caz 22. o analiză comparativă. Stilurile de conducere în organizaţii afectate de schimbări de substanţă. Meritele şi limitele proceselor. Studiu de caz 25. Studiu de caz 15. Studiu de caz 18. Rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor în organizaţiile publice. Studiu de caz 16. univ. o analiză comparativă 28.ro Prof. Studiu de caz 19. Studiu de caz 8. Studiu de caz 20. Studiu de caz 24. Cultura organizaţională ca instrument de socializare în organizaţii (publice sau private). Studiu de caz 7.ro si mihaela. Stilurile de conducere în organizaţiile creative. Studiu de caz 13. Studiu de caz 9. Studiu de caz 11.ionescu@comunicare. Sisteme de evaluare a performanţelor personalului din organizaţii. Cultură şi cunoaştere în organizaţiile care învaţă.

Managementul calităţii în proiecte. 4. 35. Managementul proiectelor prin comparare si adaptare (benchmarking). 24. Riscul operaţional în proiecte. Managementul proiectelor multimedia. 19. Etica în proiecte. Managementul riscului energetic. 43. Managementul riscului în proiecte folosind tehnologia informaţiei. . 25. Administrarea electronică a proiectelor (e-procurement). 26. 10. Managementul proiectelor din tehnologia informaţiei (software). Managementul proiectelor folosind tehnici de inginerie concurentă (concurrent engineering). Managementul proiectelor de web. Managementul proiectelor public-privat. 21. 37. 22. 3. Managementul riscului bancar. Managementul conflictelor în proiecte. Managementul stresului în proiecte. Managementul proiectelor de marketing. 29. 20. 8. Managementul proiectelor de dezvoltare societăţi noi (start-up) . Guvernarea corporatistă prin proiecte. 16. 33. 38. 32. 13. 23. Managementul proiectelor de cercetare. Managementul riscurilor în proiecte folosind tehnici Şase Sigma (6σ). Managementul prin proiecte al evenimentelor organizaţionale. 34. 15. 30. Managementul afacerilor virtuale prin proiecte (virtual business). Managementul proiectelor de dezvoltare produse noi (spin-off). 31. 9. Managementul financiar al riscului. Managementul resurselor umane în proiecte. Managementul proiectelor pentru Întrepinderi Mici şi Mijloci.1. 28. Managementul proiectelor folosind sisteme inteligente integrate (embedded systems). Managementul proiectelor de mediu. 18. Managementul dezastrelor. Dreptul de proprietate intelectuală în proiecte. 44. 17. Inteligenţa emoţională în proiecte. Managementul proiectelor de vânzări produse bancare (retail banking). 5. Managementul guvernării prin proiecte. 7. Managementul riscului reputaţional. 2. 36. Managementul riscului cultural în proiecte. 45. Managementul riscului în întreprinderi . 39. Managementul riscului în domeniul alimentar. Managementul proiectelor de e-business. 6. 40. Managementul prin proiecte folosind teoria constrângerilor (theory of constraints). Managementul riscului de piaţă. Monitorizarea proiectelor. Mangementul proiectelor folosind tehnici de externalizarea activităţilor (outsourcing). 27. Managementul proiectelor folosind tehnici de obiecte orientate. 12. Managementul riscurilor de credit. 11. 14. 42. Sisteme expert pentru managementul proiectelor. 41.

Managementul unor proiecte specifice conform solicitarilor concrete din partea studenţilor.pub.46. 47. Pr international-opt 1. Managementul proiectelor de investiţii imobiliare (real estate). 2. Inteligenţa competitivă în managementul proiectelor (competitive inteligence). Managementul programelor şi proiectelor politice. Elemente de contact: E-mail 1:constantin. Divertisment. 54. 51. Implementarea unei campanii de relaţii publice internaţionale de către o companie multinaţională în diferite ţări: analiză comparativă 4. factorii care au favorizat dezvoltarea domeniului 2. Cresterea gradului de încredere a populatiei în economia de piata. la alegere. Managementul proiectelor pentru reţele de vânzări cu amănuntul (retail). Relaţiile publice internaţionale şi globalizarea: definiţii.ro. jocuri si concursuri. 48. 56. 3. Managementul proiectelor folosind sisteme informatice integrate (Enterprise Resource Planing). 60. E-mail 2:constantin. 4. 50. Campanii de relaţii publice internaţionale în mediul online 7.opran@ltpc.opran@comunicare. 57. 59. Managementul proiectelor de guvernare electronică (e-government). Campanii de comunicare ale organizaţiilor internaţionale: studii de caz . Aplicaţii ale tehnicilor de reinginerie în proiecte (reeengineering) . 55. Integrarea în Uniunea Europeana. 53. Diplomaţia culturală şi relaţiile publice internaţionale 6. Formatul emisiunii va fi elaborat în colaborare cu o televiziune. 52. Managementul riscurilor informatice (e-risk). Sisteme de control ale managementului în societatea structurată prin proiecte. 58. 49. Campanii de promovare imaginii de ţară: studii de caz din România şi la nivel global 8. Managementul afacerilor prin proiecte. Managementul proiectelor folosind proceduri de pregătire individualizată (coaching). Managementul comunicării în proiecte . Mediul legislativ al proiectelor. Importanţa diferenţelor culturale în relaţiile publice internaţionale: studii de caz 5. Managementul riscului legislativ. Consolidarea coeziunii sociale în societatea româneasca aflata în tranzitie.ro CAV Lucrarile de diploma care utilizeaza cunostintele dobândite la acest curs pot aborda ca tema formatul unei emisiuni de televiziune. Managementul fondurilor structurale. Campanii de relaţii publice internaţionale: studii de caz 3. Domeniile pentru care poate fi elaborat un format de emisiune sunt urmatoarele: 1. 61.

Confesiune.Tarkovski Strânsul de mână ca formă a comunicării politice Imaginea lui Stefan cel Mare în literatura română Imaginea lui Mihai Viteazul în cinematografia românească Personalitatea lui Nicolae Ceauşescu în memorialistica postdecembristă. Patologii si terapii comunicationale                  Persuasiune. Disimularea. Manipularea prin telefon. Minciuna. Competiţiile sportive internaţionale şi campaniile lor de promovare 10. pliante. Valenţe comice în comportamentul personalităţilor politice Valenţe hipnotice în privirea lui Stalin şi în privirea lui Hitler: abordare comparativă Imagini ale puterii în Orientul antic Simboluri şi imagini ale puterii în Bizanţ Putere şi legitimitate politică în Evul mediu creştin Imagini ale "Prinţului" în Renastere Imaginea omului politic în pictura flamandă Imaginea instituţiilor politice în literatura barocă Imaginea instituţiilor politice în opera lui Bossuet şi Richelieu Omul politic în viziunea lui Platon Tipologii de lideri politici: criterii întrebuinţate Imaginea publică a instituţiilor şi clasei politice în România postdecembristă. Manipularea prin semne şi simboluri. Manipularea prin presă.9. Discursul politic şi manipularea. Intoxicarea. Manipularea prin afişe. influenţare. Caricatura ca vector al imaginii politice. Internetul şi manipularea. Dezinformarea. Manipularea şedinţelor. Zvonul. . spovedanie şi manipulare. Turismul şi relaţiile publice internaţionale Imaginea publica a liderilor si a org                     Simbolurile puterii în îmbrăcămintea liderilor bolşevici Alienarea puterii în capodoperele neorealismului italian Imagine şi iconografie în cinematografia lui A. Manipularea prin învăţământ. Negociere şi manipulare. caricaturi etc. Discursul religios şi manipularea. manipulare.

alienare.  Manipulare.  Manipulare şi personalitate. conflicte intergeneraţionale. . Manipularea ca formă a agresiunii comunicaţionale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful