P. 1
teme licenta

teme licenta

|Views: 2,140|Likes:
Published by Georgiana Bedivan

More info:

Published by: Georgiana Bedivan on Mar 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/02/2013

pdf

text

original

Publicitate

1. Dimensiunea mitica a publicitatii 2. Aspecte etologice ale comunicarii publicitare 3. Tehnici de creatie în textul publicitar 4. Tehnici de creatie in ilustratia publicitara 5. Noi tendinte în publicitate. Publicitatea online 6. Aspecte etice ale comunicarii publicitare. Reglementari interne si internationale 7. Impactul publicitatii asupra copiilor / adolescentilor 8. Stereotipuri de gen in reclame 9. Campaniile sociale - caracteristici si impact asupra comunitatii 10. Umorul în publicitate 11. Forme de publicitate neconventionala vs. publicitatea prin canale clasice 12. Stilul de conducere în agentia de publicitate 13. Managementul resurselor umane în agentia de publicitate 14. Cultura organizationala în agentia de publicitate 15. Relatiile interorganizationale (relatiile cu clientii) în agentiile de publicitate 16. Cunoasterea comportamentului consumatorului – etapa esentiala în strategia de comunicare publicitara 17. Publicitatea - forma a industriilor culturale

Semiotica:
I. TEORII ALE COMUNICARII 1. ANALIZA COMUNICARII SOCIALE DIN ROMÂNIA (1989-2002). STUDIU DE CAZ; CONCLUZII PENTRU STRATEGIA UNEI CAMPANII DE COMUNICARE "Scoala proces" si "scoala semiotica" (J. Fiske) - orientari fundamentale în abordarea teoretica a comunicarii . Modelul elaborat de G. Gerbner: etapele procesului de comunicare; dimensiunile comunicarii sociale ("orizontala" si "verticala"). Merite si limite ale modelului Gerbner. Modelele elaborate de H. Lasswell (1948) si T. Newcomb (1953); merite si limite ale modelului Newcomb. Modelul elaborat de R. Jakobson (1960); factorii constitutivi ai comunicarii si functiile acestora. Studiu de caz; concluzii pentru strategia unei campanii de comunicare (publicitate, campanie electorala sau mass media). II. ABORDAREA SEMIOTICA A COMUNICARII 2. ANALIZA COMUNICARII SOCIALE DIN ROMÂNIA (1989-2002). STUDIU DE CAZ; CONCLUZII PENTRU STRATEGIILE DE COMUNICARE SOCIALA Comunicarea ca schimb de semne; relatia dintre comunicare si limbaj; semne si semnale. Semiotica - stiinta a semnelor; semne si semnificatii. Modelul elaborat de C.S. Peirce; dezvoltarea lui de catre Ogden si Richards. Modelul teoretic elaborat de Ferdinand de Saussure: elementele semnificatiei (semn, semnificant si semnificat). Studiu de caz; concluzii pentru strategia unei campanii de comunicare (în publicitate, în campaniile electorale sau în mass media).

III. CONCEPTII DESPRE NATURA LIMBAJULUI 3. ANALIZA DISCURSULUI PUBLIC DIN ROMÂNIA (1989-2002) DIN PERSPECTIVA ACESTOR CONCEPTII. STUDIU DE CAZ Merite si limite ale viziunii instrumentaliste cu privire la natura si rolul limbajului; conceptia "cuvântului semnal" si conceptia "cuvântului simbol". Viziunea demiurgica despre natura si rolul limbajului; conceptia magica si conceptia mitica. Viziunea sincretica; interdependenta limbaj-esenta umana. Analiza discursului unui actor social (persoana publica, partid politic, institutie de stat, firma comerciala sau organizatie civica) din perioada mentionata. Relevarea conceptiei despre limbaj care sta la baza discursului si a viziunii despre lume împartasite de autorul discursului. Concluzii metodologice cu privire la folosirea tehnicilor analizei de continut si a celorlalte metode de analiza a discursului. IV. FILOSOFIA LIMBAJULUI 4. COTITURA LINGVISTICA si NOUA PARADIGMA CULTURALA; ORIENTAREA SEMIOTICA A CULTURII CONTEMPORANE. CONCLUZII PENTRU NATURA DISCURSULUI CONTEMPORAN Geneza "cotiturii lingvistice" si manifestarile sale în diferite domenii ale culturii spirituale. Schimbarea de paradigma ca schimbare de ideal de rationalitate; reductia lingvistica ultima etapa a procesului de eliminare a transcendentului din cunoasterea stiintifica si din tabloul explicativ al lumii. "Pansemiotismul": argumente pro si contra. Studiu de caz pe un tip de discurs (politic, ideologic sau literar). Concluzii cu privire la redactarea discursului; utilizarea simbolisticii sociale în discursul public. 5. CERCETAREA "RIGUROASA" si CEA "NERIGUROASA" ÎN FILOSOFIA LIMBAJULUI; VALOAREA CELOR DOUA ABORDARI ÎN COMUNICAREA SOCIALA. STUDIU DE CAZ Diferente si complementaritati între cele doua traditii de cercetare. Opozitia dintre "rigurosi" si "nerigurosi" - o confruntare dintre idealuri cognitive; presupozitiile celor doua traditii de cercetare. Studiu de caz (publicitate, marketing politic, mass media). Utilizarea alternativa a celor doua abordari. Concluzii pentru strategiile comunicarii sociale în societatea postindustriala; noi dimensiuni ale conceptului de "postmodernism". V. COMUNICAREA INTERCULTURALA 6. CAI DE DEPASIRE A OBSTACOLELOR MENTALE ÎN COMUNICAREA SOCIALA Obstacole mentale în calea comunicarii depline; "organizarea mentala" si tehnica de formulare a problemelor (S. Langer). Conditiile care definesc "situatia ideala de comunicare". "Paradigma disciplinara" (Th. Kuhn) si paradigmele culturale. Incomensurabilitatea paradigmelor. Studiu de caz (comunicarea între sexe, între generatii, între grupuri socio-profesionale sau între grupurile etnice); sugestii pentru depasirea obstacolelor mentale în comunicarea sociala.

7. CAI DE DEPASIRE A OBSTACOLELOR IDEOLOGICE ÎN COMUNICAREA SOCIALA Dependenta cunoasterii si a comunicarii de "formele de viata" si "interesele de cunoastere" (J. Habermas). Criza mitului pozitivist al cunoasterii "pur obiective". Conceptul de "referential" (F. Gonsteh) si referentialele ideologice. Schimbarea referentialului - premisa a comunicarii depline; conditiile adoptarii unui nou referential si indicatorii acestei schimbari. Studiu de caz (comunicarea între doua grupuri cu ideologii diferite). Concluzii pentru politicile sociale în România. 8. CONDITII DE POSIBILITATE ALE COMUNICARII AUTENTICE ÎNTRE CULTURI; PERSPECTIVE PENTRU UNIFICAREA CULTURALA A EUROPEI. Critica relativismului cultural si a scepticismului epistemologic (R. Boudon); critica criticii "noii epistemologii". "A treia cultura " (F. Casmir) - o cale constructiva spre întelegere si colaborare; trasaturile acesteia si nivelurile comunicarii sociale în care ea devine relevanta; perspective pentru unificarea culturala a Europei. Studiu de caz (comunicarea între grupuri etnice, între culturi si civilizatii). Concluzii pentru strategia constructiei europene. Evaluarea performantelor resurselor umane - optionala Evaluarea performanţelor angajaţilor proces principal în managementul calităţii Auditul managementului resurselor umane componentă esenţială în auditul sistemului de management al calităţii Evaluarea costurilor anuale aferente salarizării personalului angajat în departamentul de resurse umane Managementul calităţii şi implicaţiile sale asupra resurselor umane din cadrul organizaţiei Evaluarea performanţelor angajaţilor prin obiective ( Managementul prin obiective-metodă de evaluare a poziţiilor manageriale ale organizaţiei) Strategia de înlocuire a personalului în organizaţiile bugetare/ private Evaluarea performanţelor angajaţilor în condiţii de stres Influenţa stresului ocupaţional asupra performanţelor profesionale Evaluarea performanţelor angajaţilor prin paşi multiplii Eficientizarea selecţiei managerilor din organizaţiile bugetare/ private prin evaluarea psihologică Eficienţa activităţii departamentului de resurse umane în organizaţiile private Anchetele salariale etapă necesară în construirii sistemului de salarizare al organizaţiei Evaluarea performanţelor angajaţilor prin norme de muncă ( Monitorizarea continuă a angajaţilor Corelaţia analiza postului cu procesul de recrutare şi selecţie , în contextul integrării europene Deficienţele evaluării cu sursă multiplă identificate în organizaţiile tradiţionale Particularităţile procesului de evaluare în organizaţiile matriceale Evaluarea posturilor din departamentele organizaţiei în vederea elaborării sistemului motivaţional Remunerarea contingentă între necesitate şi realitate Evaluarea 360 de grade-eficienţa procesului în domeniul vânzărilor Corelaţia analiza posturilor –recrutare şi selecţie în contextul integrării României în

formă a manipulării în comunicare. Comunicarea simbolică . Studiu de caz. Studiu de caz. destăinuirea. Strategii şi tehnici. Studiu de caz. Posibile surse de manipulare şi propagandă în spaţiul universitar. Studiu de caz. Factori favorizanţi pentru sugestie şi sugestibilitate. Noul spaţiu public şi comunicarea prin contagiune. Motivarea prin comunicare.formă de comunicare în publicitate. Rolul liderului în comunicarea de grup. Studiu de caz. spovedirea. Comunicarea şi rolul său în prevenirea crizelor. Socializarea prin comunicare. Interpretarea socio-culturală a elementelor de comunicare non-verbală. Spaţiul public şi comunicarea. perspectivă istorică. . Manipularea prin structurile mass-media. Patologii şi terapii în comunicarea interorganizaţională. Bariere şi filtre în comunicarea managerială. Cultură şi comunicare. Contextele şi stilurile de comunicare. Aspecte ale comunicării în grupurile de muncă. Situaţia de criză şi comunicarea informală. Comunicarea publică şi comunităţile profesionale. Comunicarea simbolică în ritualul ortodox.formă a manipulării în comunicare. Studii de caz. analiză comparativă. Comunicare şi metalimbaj. Selecţia mesajelor comunicaţionale în comunicarea managerială. Dezinformarea . studiu de caz. Comunicare şi comuniune. Efecte perverse ale comunicării în spaţiul social. Forme de interacţiune în comunicarea persuasivă. Zvonul . Studiu de caz. Studiu de caz. Nevoia de comunicare informală. Feed-back-ul în comunicarea interpersonală. Globalizare şi comunicare. Obstacolele gnoseologice ale comunicării de motivare. Comunicarea şi valoarea în spaţiul organizaţional. Funcţia cathartică a comunicării: confesiunea.Uniunea Europeană Elaborarea sistemelor de remunerare pe baza performanţelor atinse de angajaţi Sisteme de remunerare practicate în domeniul vânzărilor Evaluarea şi remunerarea angajaţilor din organizaţiile bugetare Performanţele angajaţilor şi climatul organizaţional Soluţii informatice utilizate în departamentele de resurse umane Teoria comunicarii                                     Modele teoretice ale comunicării. Motivarea prin comunicare. Studiu de caz. Semne şi simboluri în comunicarea legitimării politice de tip democratic. Teorii şi modele de comunicare aplicate în comunicarea publicitară. Comunicare şi alienare. studiu de caz. efecte perverse.

Studii de caz. Studii de caz. Studii de caz. Condiţii de apariţie.obiect de patrimoniu.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor de imagine. Stilul de comunicare şi imaginea de sine a liderilor informali. Credibilitatea mesajelor non . Studii de caz. Studii de caz. Comunicare şi charismă. Studii de caz. Studii de caz.  Rolul conflictelor organizaţionale în apariţia şi dezvoltarea crizelor. Aplicaţii. Metode de evaluare şi analiză.Tudor  Geneza şi esenţa politicului  Stiinţa politică. Studii de caz.  Comunicarea pe timpul crizei organizaţionale. Studiu de caz. factori favorizanţi şi etape de evoluţie. Gestionarea crizelor de imagine  Imaginea de marcă a organizaţiei. Studii de caz.Tăcerile vorbirii şi elocvenţa tăcerii.  Evaluarea imaginii organizaţiilor în situaţii normale şi de criză.  Tendinţe în sistemul multipartidist din România  Ideologie şi doctrină în platformele electorale ale partidelor politice  Propaganda politică în campania electorala din 2000  Limbaj şi persuasiune politică în discursul electoral al lui C. Studii de caz.  Metode de diagnosticare a comunicării organizaţionale în situaţii de criză.  Crizele organizaţionale ca sursă a crizelor de imagine.    Paracomunicarea.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor de comunicare. Studii de caz.V. Studii de caz.  Analiza crizelor de imagine. Studii de caz. Studiu de caz. Stiinte politice  Tendinţe în sistemul politic românesc în lumina alegerilor prezidenţiale şi legislative din 2000. Studii de caz.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor organizaţionale.  Rolul imaginii organizaţiei în asigurarea performanţelor acesteia.  Crizele de comunicare ca sursă a crizelor de imagine.  Structuri de gestionare a imaginii organizaţiei. teorie politică şi filozofie politică: abordare comparativă  Sisteme politice versus regimuri politice  Statul naţional şi integrarea Europeană  Suveranitatea de stat între integrare şi interdependenţă  Euroregiunile şi regimul lor de funcţionare  Regiunile transfrontaliere  Puterea politică şi sacrul  Legitimitate şi legalitate .verbale în motivarea prin comunicare. Gestionarea imaginii de marcă a organizaţiei prin metode de relaţii publice.  Imaginea organizaţiei . Studiu de caz.  Crizele organizaţionale.

Fundamentele filosofice ale doctrinelor politice. Doctrine politice în America de Sud. Totalitarismele: abordare comparativă. Evoluţia democraţiei creştine după al doilea război mondial Neoconservatorismul: şcoli. "Naţionalismul integral". Doctrine politice în Japonia. . Doctrina liberală: "Prin noi înşine!" Stat şi partid în doctrina fascistă. Islamul politic. Neoliberalismul: curente şi tendinţe actuale. prezent şi viitor Cultură politică şi mit politic Valorile politice şi dinamica lor în doctrinele politice contemporane Democraţia socială Poliarhiile "Noile democraţii" Sisteme de partide şi moduri de scrutin Tipologiile partidelor politice Clivaje noi în studierea partidelor politice Raportul Stânga-Dreapta şi noile sale frontiere ideologice Spre o nouă paradigmă a stiinţelor politice? "A treia cale": trecut. Comunicarea politică şi noile sale frontiere epistemologice Adevăr şi fals în ideologiile politice Stiinţele sociale şi ideologia Ideologie şi utopie în gândirea politică actuală Postmodernismul şi ideologiile politice Culturi politice şi ideologii politice Cultura politică din România: trecut. Elitele politice în doctrina legionară. Ecologia politică. Enciclice papale cu caracter social. Spaţiu şi timp în doctrinele politice. Statul ţărănesc în perioada interbelică. Reaganismul. Naţionalism în Europa după 1990. Thacherismul. Naţiune şi naţionalism în Africa. Fundamentalismul islamic. Doctrina nonviolenţei.                                              Regimuri parlamentare versus regimuri prezidenţiale: abordare comparativă. Evoluţia social-democraţiei după 1990.politic. Neocorporatismul. teorii şi curente. Social-democraţia europeană şi globalizarea economiei mondiale. Postmodernismul politic. Stalinismul ca totalitarism exemplar. prezent şi perspective.

A. Dreptul comunicării sociale. pentru a putea fi testata viabilitatea sistemului indicatorilor de imagine. 1998 . Ed. Imaginea unei personalitati politice 5.2001 . Bucureşti.David Randall . Ed.Legea privind accesul la informaţiile de interes public nr. Imaginea unui minister 2.Analiza imaginii organizatiilor 1. Dumitru Titus Popa. conform precizarilor din curs. Bucureşti .2000 . Imaginea premierului 10. Corelaţia dreptului comunicării sociale cu alte ramuri ale dreptului. 1997 . Imaginea presedintelui României 9. All. nr. Izvoarele dreptului comunicării sociale. Imaginea unei personalitati civice 7. 544/12. ponderate..ramură a dreptului public. 1999 .P.N.S. Dabu .10. 30/1994) . · Monitorizarea datelor se va efectua pe un interval de un an.X. Principiile dreptului comunicării sociale. Dreptul Comunicării. O istorie a mijloacelor de comunicare. Imaginea unei Biserici / confesiuni Conditii de acceptare a lucrarii: · Tema aleasa se va concretiza.Jean-M’el Jeanneney .Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Imaginea unei organizatii economice 8.Miruna Runcan . M. precum si intervalul cronologic analizat. · Analiza se va fundamenta pe profilele de imagine primare. Principiile dreptului comunicării sociale (Scurtă introducere. Educaţional.Introducere în etica şi legislaţia presei. specificându-se în cerere numele organizatiei sau personalitatii care face obiectul analizei. Etica si dreptul comunicarii 1. 1998 . · Subiectul analizei trebuie sa aiba o vizibilitate corespunzatoare unei analize coerente si corecte din punct de vedere statistic – serii de date cu valoare de peste 100 de unitati de referiri. S.Dr. Ed. 663 din 23. binare si structurale.Dreptul comunicării sociale. Metode. Obiect. Bibliografie minimă: -V. Noţiuni. Institutul European. Polirom Iaşi. Imaginea unui partid politic 4.2001.O. Jurnalistul Universal. (Legea nr. Imaginea unui ministru 3. Imaginea unei organizatii nonguvernamentale 6. Dreptul comunicării sociale . Norma. Ed. · Vor fi monitorizate cel putin trei surse mediatice nationale (dintre cele pentru care sunt precizate cotele de piata în suportul de curs).Constituţia României – Capitolul II .

Bucureşti. Editura ALL.X. Bucureşti.Legea nr. 2002: . Tmişoara. 1996 -V. Informaţia – factor dinamizator al devenirii. 544/12. Bucureşti. SOCEC. .H.Corneliu Bîrsan.2000 . Editura Monitorul Oficial.Ignacio Ramonet.O. Bucureşti. privind comunicarea informaţiilor de interes public şi privat. Libertăţi şi răspunderi ale ziariştilor şi autorilor. Structura minciunii. p.X.S. (Scurtă introducere. . Beck. Tirania comunicării.Legea nr. Ed. Libertatea. Bucureşti 2000. 574-578 . Bucureşti.C. Bucureşti. Dreptul comunicării sociale. Humanitas.. Bucureşti. p. Ed. Bucureşti . Libertăţile publice. Ed. Conţinutul dreptului la informaţie. S. Protecţia surselor.Corneliu Bîrsan. Ed. Libertatea şi comunicarea în lumea presei. Ed. V. Răspunderea juridică a funcţionarului public. 1997 .Piotr Wierzbicki. Dabu. Convenţia europeană a drepturilor omului. Responsabilitatea autorităţilor publice pentru încălcarea obligaţiilor corelative dreptului la informaţie) Bibliografie: . Dabu. .H. Ed. Ed. . Introducerea în etica şi legislaţia Presei .V. Editura C. vol.P. V. Global Lex. Editura Rosetti. III. Tirania comunicării. Bucureşti. Dabu. Global Lex. 3. Rătescu. Editura C. Dreptul comunicării. S.N. Norma. nr. Dreptul comunicării sociale. . M. Editura Rosetti. Convenţia europeană a drepturilor omului. Bucureşti. V. 663 din 23.S. Drepturile şi obligaţiile persoanei în domeniul comunicării sociale. 1999 . Dabu – Răspunderea juridică a funcţionarului public. 1937. Editura Daath. 2006. . Răspunderea juridică a funcţionarului public.2000 .Miruna Runcan.Jean Morange. Noţiunile de drept şi obligaţii. Limitele obligaţiilor autorităţilor publice.Michel Friedman. G. Codul penal Carol al II-lea adnotat. Ed. 1991 . (Scurtă introducere.2001. 448 . Ed. 2000.X. Practica judiciară) Bibliografie: -V.Christian Michel.Dr.Dr. M.Jean Morange. Obligaţiile autorităţilor publice privind dreptul la informaţie în legislaţia României. 2005. Drepturile şi obligaţiile autorităţilor publice privind înfăptuirea dreptului la informaţie.P. 544/12. 1999 . Subiecţii dreptului la informaţie. Bucureşti. . Dreptul la informaţie. Doina. Putere versus forţă. IRDO. 2002. Ed. 1994. Bucureşti. . 2006.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Ed. Bucureşti.2001. Beck. Nemira. Dabu – Despre dreptul şi arta apărării. Ed. 663 din 23. nr.A.A. Dumitru Titus Popa.. Dabu. Amarcord. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Libertăţile publice. Bucureşti 2000.O.David R. Bucureşti.Dr.X.Dr. Doina. Hawkins. 2. .Lucian Vasile Szabo.Vincent Berger..Ignacio Ramonet. Bucureşti. 1998. 2000 .2001 privind accesul la informaţiile de interes public.N. Bucureşti . Global Lex. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman.

II.Jean Morange.Jean Morange. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. . Bucureşti. Libertate şi comunicare în lumea presei. Libertatea şi comunicarea în lumea presei.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Bucureşti. Ed.O. Libertatea de opinie. 2006. Garantarea drepturilor omului.Christian Michel. Bucureşti 2000. Garantarea drepturilor omului. Ed. Libertatea de a înfiinţa publicaţii. vol. 1997 .Christian Michel. Sicorna. . Bucureşti. 1999 .Dabu.Ignacio Ramonet. 4. 2002: .A. 504/2002 (Legea audiovizualului) . Editura Rosetti. Editura Daath. . 1999 .V. 1999 . Dabu.P. Bucureşti.Ignacio Ramonet. Bucureşti. S. Ed. Ed. 2005. Amarcord. Editura ALL.Dr. Bucureşti. Autoritatea şi deontologie. Dreptul de a informa. Dumitru Titus Popa. Putere versus forţă. . Dreptul de a întreba şi primi răspuns. II. . Ed. Tmişoara. Bucureşti 1999. Bucureşti. Libertatea de exprimare.R. 1998 . Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. -V. Tmişoara. (Scurtă introducere. Lumina Lex. Norma. Tirania comunicării.Dana Apostol Tofan. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Convenţia europeană a drepturilor omului. Norma. Tirania comunicării. Global Lex.Legea nr. All. Protecţia Constituţională a libertăţilor de opinie. Dreptul comunicării. Bucureşti 1999. Ed. Editura All Beck. Dabu în Revista de Drept Comercial nr.Lucian Vasile Szabo.D. Despre protecţia secretului profesional şi a creditului bancar.Corneliu Bîrsan. Ed. Libertatea. .N. .47-61 .. 1999 . Hawkins. Editura C. Editura All Beck.Legea privind publicitatea nr. Libertatea.S. Bucureşti. Drepturile şi obligaţiile agentului media în domeniul comunicării sociale. V. Ed. Bucureşti 1999. Răspunderea juridică a funcţionarului public. vol. Doina. . Drepturile agentului media în domeniul comunicării sociale. 1997 .X. Editura ALL.Miruna Runcan.Dr. Bucureşti. 6/2000.Legea nr.O. . Introducerea în etica şi legislaţia presei. Ed.Dr. Beck.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Ed. 148/2000. Editura All Beck.2000 .I. 1999 . Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. 2000 . Dumitru Titus Popa. Bucureşti. Editura All Beck.Ioan Muraru.David R. V. Doina. Dreptul comunicării sociale..I. 2002: . Amarcord. Dreptul comunicării. 1999. 2000 .R.Doina Micu. 1999 . Libertăţile publice. Bucureşti. Dreptul de acces la orice informaţie de interes public. Editura Rosetti.Dr.Dana Apostol Tofan.Lucian Vasile Szabo. Libertăţile publice. Bucureşti.H. Dabu.Cornel Lazăr. 544/12. Bucureşti . .Doina Micu.2000 .D. p. Dreptul de acces la sursele de informare. Bucureşti 2000. Bucureşti. Bucureşti 1999. Ed.) Bibliografie: .

Ed. 2007. Dreptul comunicării sociale. M.S. . Insulta. 2006. 544/12.X.2001. Ed. Calomnia prin presă. Bucureşti. Adrian –Paul Iliescu. 2000 . S. Ed. Dreptul comunicării.C. Responsabilitatea penală a agentului media. Editura Daath. Ed. Tirania comunicării. Ed.A. Responsabilitatea şi răspunderea juridică a agentului media.P. Responsabilitatea penală şi agentul media.. p. garanţie a dreptului comunicării sociale. 2006. 1998 . p. .Ignacio Ramonet. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Rătescu. Norma. Editura All Beck.O. Ştiinţifică. Convenţia europeană a drepturilor omului. Dabu. Editura C. Ed. Turianu. Despre formele responsabilităţii juridice. Rătescu. . Bucureşti 2000. (Consideraţii generale.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. 2005. Ed.H. 5. 544/12. Ed.Dr. V. Turianu.231-411 . Beck. V. Bucureşti. Monitorul Oficial Bucureşti. 2000. Editura All Beck. Obiectul infracţiunii de insultă.2000 . 149-244 . Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice.David R. 2006. Dabu. Doina. 1999. 1968.) Bibliografie: -V. Ştiinţifică.Codul de procedură penală.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. nr. Garantarea drepturilor omului. 2003. Editura All Beck. Situaţii speciale în care nu se răspunde penal pentru insultă.637-643 .Tudor R. Bucureşti.G. 2000 .Dr. Art. Putere versus forţă. Subiectul.N. Bucureşti. Beck. Insulta. 1998 .Legea nr. Editura Paralela 45. p. Proba veridicităţii în materia insultei prin presă. Editura C.S. vol. Bucureşti.C. Codul penal Carol al II-lea Comentat. Editura C. Responsabilitatea ministerială. Dabu. Bucureşti. Bucureşti. Beck. Teoria generală a obligaţiilor. 279-286. Bucureşti.Corneliu Bîrsan.Dr. Dabu. Latura obiectivă. Convenţia europeană a drepturilor omului. Bucureşti.Monika Jozon. H. Global Lex. .160211 .Dana Apostol Tofan. Ed. 1937.p. Global Lex.Jorn Rusen. Bucureşti.C. Art. Bucureşti.Codul Penal al României . Bucureşti 1999.C. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. All Beck. Dreptul comunicării sociale. 1974 . I. . G. Latura subiectivă. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană. S. Infracţiuni contra demnităţii persoanei.Doina Micu.P. Hawkins.) Bibliografie: -V. Bucureşti 1999. Monitorul Oficial Bucureşti. Ed. Elementele constitutive ale infracţiunii. Responsabilitatea juridică. . 205-207.. . Responsabilitatea disciplinară. Bucureşti. . 6. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Bucureşti. Hans-Klaus Keul.X. Ed. 663 din 23.Radu Carp. Bucureşti .N. SOCEC Bucureşti. Bucureşti.A.Legea nr.. . Codul penal Carol al II-lea comentat şi adnotat. Dumitru Titus Popa. Răspunderea civilă. Răspunderea juridică a funcţionarului public. 1937. .H.Corneliu Bîrsan. Ed. Popescu. 2000 .X. (Scurtă introducere.

Responsabilitatea penală a agentului media.P. 1971. Editura All Beck. Editura ALL. Bucureşti. 1996 . Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Editura Daath. Editura ALL. Academiei României. Dabu. V. Calomnia prin presă. Bucureşti. Ed.. Bucureşti. Bucureşti. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. 2003. Garantarea drepturilor omului. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman.David R. 2007. S.X. Hawkins. Dreptul comunicării sociale. Ed. . . Dabu. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român.S. Dongoroz ş. 2002: Dana Apostol Tofan. 2003. Gama. Academiei României.V. . Doina. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea.Ignacio Ramonet.D.Doina Micu. Editura All Beck. . Global Lex. Calomnia.Christian Michel. Bucureşti. Legea penală şi infracţiunea. Codul penal Carol al II-lea comentat şi adnotat. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Hawkins.Jean Morange. Editura All Beck.Narcis Giurgiu.C.P. Dongoroz ş. Turianu.. Hans-Klaus Keul. 2006.H.Legea nr. 2000 .N.V.Corneliu Bîrsan. Ed.) Bibliografie: . Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Bucureşti. Bucureşti 1999. Putere versus forţă. (Consideraţii generale. Ed. Ed. Libertatea. Tirania comunicării. Editura Paralela 45. Subiectul.Dr.S. . 2000 .Christian Michel. 2007.David R. 2002: . Dabu. .G. Bucureşti. Bucureşti. Hans-Klaus Keul. 1937. 2005.. Bucureşti. Bucureşti 1999. C. All Beck. S. Convenţia europeană a drepturilor omului. Infracţiuni contra demnităţii persoanei. Editura Ziua . Editura All Beck. 544/12.. Rătescu. Ed. Bucureşti. Bucureşti. . 1996 . Iaşi.S. 7. Ed. 2006. Putere versus forţă. Latura subiectivă. Ed. Calomnia. Dreptul comunicării sociale. .Doina Micu. 1971. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Libertatea. Garantarea drepturilor omului. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român.2001 privind accesul la informaţiile de interes public.Jean Morange.a. Turianu. Editura Rosetti. Obiectul infracţiunii. Beck.N.. . Iaşi. .C. . Ed. 1974 .Dick Morris.Ignacio Ramonet. Elementele constitutive ale infracţiunii. Bucureşti. Bucureşti.Narcis Giurgiu. Drepturile Omului la întâlnirea .A. Bucureşti 1999. Ed. . 1997 . Bucureşti. Editura Rosetti. Adrian –Paul Iliescu.A. Bucureşti. . Dabu. Libertăţile publice. . Libertăţile publice. Gama. Ed. .P. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti 2000. 1997.Dana Apostol Tofan.. Editura Daath. Legea penală şi infracţiunea.A.V. S. Latura obiectivă. . Dreptul comunicării sociale.Dick Morris. C. 2005.Jorn Rusen. Bucureşti. . Bucureşti 2000.C. Ştiinţifică.Jorn Rusen. Tirania comunicării.D.V. Adrian –Paul Iliescu. Doina. Bucureşti.a.V. Ed.N. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Editura C. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei de calomnie. Editura Ziua . 2000 . Bucureşti 1999. .

G. Libertatea de . Dreptul al replică. Dreptul de exclusivitate. Libertăţile publice. Libertatea de exprimare în comunicarea socială.Dr. . Bucureşti. Hawkins. Dreptul la replică şi dreptul la rectificare în comunicarea audiovizuală. Ed. 2006. 9.Doina Micu. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Beck. Bucureşti 2000. Comunicarea audiovizuală. Publicitatea. S.P. Iaşi.S. 11/1991 privind concurenţa neloială .C. Beck. Hans-Klaus Keul. 504/2002. Editura Paralela 45. Bucureşti .) Bibliografie: . Definiţie.A. Consiliul Naţional al Audiovizualului. Publicitatea subliminală. V. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român. .H. 2006. Bucureşti . . Beck.David R. . Comentat şi adnotat.N.H. Bucureşti. 2006. . Codul penal Carol al II-lea. . 8.dintre culturi.Jorn Rusen. Comunicarea scrisă. . Partea specială. Comunicarea infracţiune.Deciziile C. Editura.Corneliu Bîrsan. Dreptul comunicării sociale. Dabu. H. Adrian –Paul Iliescu. 2000 . 2006.N. Comunicarea de informaţii false. 80/2002.Ignacio Ramonet. Ed. Publicitatea înşelătoare.N.. Editura Daath. 1971. Bucureşti. S.Ignacio Ramonet. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Regimul juridic al proprietăţii în domeniul audiovizualului. Drept sau libertate. 2000 . Bucureşti. Editura All Beck. Libertatea de exprimare. Bucureşti 2000. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. 11/1991. Bucureşti.Corneliu Bîrsan. Procedura realizării dreptului la replică.2003. Convenţia europeană a drepturilor omului.Corneliu Bîrsan. 10. Doina. Comunicarea în domeniul concurenţei neloiale. Noţiune. Dabu. .P. Editura C. . Rătescu . Dreptul la rectificare.H.V. Beck.David R. Procedura realizării dreptului la rectificare.. Legislaţia comunicării publice. Comunicarea contravenţie. Bucureşti. nr. Publicitatea. Ed. Putere versus forţă. Putere versus forţă.Monika Jozon.114/2003 şi nr. Dabu.A.Legea nr. . Tirania comunicării. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană. Bucureşti 1999. Bucureşti. Bucureşti. Editura C. 2002. Licenţe şi autorizaţii. Editura C. 2005. (Introducere. Editura Rosetti. Global Lex. Ed. Doina. Bucureşti. Polirom. . Principiile comunicării audiovizuale. Bucureşti.S. Hawkins. Convenţia europeană a drepturilor omului. Editura Paralela 45.Legea nr.A.Jean Morange. . Editura C. (Introducere. 2007.Kent Midlleton şi a. Convenţia europeană a drepturilor omului. Ed. 2002: . Legea nr. . 2005. . Dongoroz. 2006. Garantarea drepturilor omului. Bucureşti. Tirania comunicării. Editura Daath. (Comunicarea audiovizuală.V.) Bibliografie: . Dreptul comunicării sociale. Trăsături.V.

.P. . Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi.A. Tirania comunicării. Editura Paralela 45. Comunicarea audiovizuală. Norma. S. Editura Trei. Bucureşti. 2006. 148/2000. Bucureşti.Jorn Rusen. S. Dabu.V.S. Ed.A. Amarcord. S.Lucian Vasile Szabo. S. Principiile comunicării . 504/2002 (Legea audiovizualului) . Protecţia libertăţii de exprimare. Ed. Bucureşti.N.N. . 1999 .S.Ignacio Ramonet.Dana Apostol Tofan.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. vol. Doina. Beck. Editura. . . Libertatea de exprimare în D.Ted Honderich.2003. Amarcord. . U. Bucureşti.. Ed.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului.R. Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Bucureşti. Dreptul de autor. Tmişoara.Corneliu Bîrsan..O.N.D. Garantarea drepturilor omului. Libertăţile publice. Tirania comunicării.A.V. Legislaţia comunicării publice. vol. . Editura All Beck. 1999 .P. Bucureşti 1999.N. D . Editura Rosetti.2003. Trăsături. Ed. 1997 . Dreptul comunicării sociale.. Convenţia europeană a drepturilor omului. Bucureşti 2000. . Bucureşti. . 2002: . Editura ALL..A.Legea privind publicitatea nr. Bucureşti.Ignacio Ramonet. Editura Ziua .Legea privind publicitatea nr.Dr. Bucureşti. Ed. 148/2000. Iaşi. Editura.I. . . Bucureşti. 1999 .D.Legea nr..P. Bucureşti .S.R. Tmişoara. Dreptul comunicării sociale. Doina.D. Polirom. Răspunderea juridică în comunicarea audiovizuală. Hans-Klaus Keul. Tipuri de comunicare. Specificul publicităţii în comunicarea audiovizuală. 1999 . Drepturile şi obligaţiile în comunicarea audiovizuală. 2002.I.S.V. Libertatea de exprimare în Constituţie. (Comunicare. 2006. Bucureşti.) Bibliografie: . Editura C.Dabu. 504/2002 (Legea audiovizualului) . 2005. Libertatea. 2003.Dr. Norma. Putere versus forţă. Drept Constituţional şi Instituţii Politice. Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării. 1999 . Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării.P. . 2001. 11. şi C. 56/2003 privind televiziunea transfrontieră. Libertate şi comunicare în lumea presei.D. Bucureşti 2000.2003. Iaşi.David R. Ed.V. Bucureşti .O. Hawkins. C. Legislaţia comunicării publice.Christian Michel. Adrian –Paul Iliescu.Kent Midlleton şi a.Legea nr. . Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea.Jean Morange.Legea nr. Dreptul comunicării sociale. Ed.O. . 2002 .Kent Midlleton şi a. Bucureşti 1999.H. Dabu. Polirom. Editura Daath.E. Ed. Editura All Beck. . Bucureşti . 2007. Dabu. II. Ed. Ed.) Bibliografie: . Bucureşti. . 1999 . Cât de liber eşti.exprimare şi libertatea de conştiinţă. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice.O.Doina Micu. Bucureşti. II. Comunicarea audiovizuală.Dick Morris.

Secretul. Hans-Klaus Keul. Legislaţia comunicării publice. Bucureşti.S. H. S. . Polirom. Clauza de confidenţialitate. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. . Garantarea drepturilor omului. Polirom.David R. 2006. Ed.N. Liberul acces la informaţiile de interes public..Jorn Rusen. Negocierea. Iaşi. Bucureşti.S. Ed.A.Dabu. 2005. Refuzul. 148/2000. . Ed. Editura Daath. Acceptarea Teoriile acceptării. Editura C. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Transparenţa. Amarcord. . Libertate şi comunicare în lumea presei.Corneliu Bîrsan.Lucian Vasile Szabo. Editura Paralela 45. Bucureşti 1999. 2005. Drept Constituţional şi Instituţii Politice. Drepturile şi obligaţiile agentului media.N. Adrian –Paul Iliescu. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană.P. Editura All Beck. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor. Bucureşti. Editura. Trăsături. S. Concept. S. . Putere versus forţă. Garantarea drepturilor omului.H. 12. Bucureşti. Dreptul.A. Dabu. Dreptul la apărare. Dreptul comunicării sociale. Iaşi.S. Dabu.Legea privind publicitatea nr. Hawkins.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. . Libertăţile publice.Jorn Rusen. Drepturile şi obligaţiile persoanei. (Comunicarea. Convenţia europeană a drepturilor omului. 1999. .2003. Bucureşti. Beck. Beck.David R.Legea nr. Ed. Editura Rosetti. Bucureşti. 2007. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi.Corneliu Bîrsan. Editura All Beck.. Putere versus forţă. (Informaţia de interes public. Putere versus forţă. Cunoaşterea partenerului de afacerii.X.P.Kent Midlleton şi a.2003. Bucureşti.Kent Midlleton şi a.V.2001 privind accesul la informaţiile de interes public.Monika Jozon. Timişoara. Bucureşti.Jean Morange. Trăsături. Editura Paralela 45. 2006. Editura All Beck. . Infracţiuni. Comunicarea în afacerii. . Hawkins. Bucureşti . Afacerea şi principiile afacerilor comerciale. .Dana Apostol Tofan. Editura Daath. . Editura C. Bucureşti .P.Doina Micu. Dreptul comunicării sociale.A. 2002. (Comunicarea şi principiile comunicării. Procedura obţinerii informaţiilor de interes public.X. ) Bibliografie: .H. Editura. . Editura Daath.Legea nr. 544/12.V. Convenţia europeană a drepturilor omului. Editura C. Drepturile şi obligaţiile autorităţilor publice. 2002.N. Hans-Klaus Keul. 544/12. 2006. Căi de atac. Legislaţia comunicării publice. Beck. Hawkins. . . .) Bibliografie: . 13. Adrian – Paul Iliescu.2003.. Oferta şi comunicarea acesteia. . 2002: .V. . Definiţie. Bucureşti 1999.David R. Bucureşti . 14.. Bucureşti 1999. 2006. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. . 2005. Teoriile ofertei. Bucureşti. Contravenţii.Doina Micu.

Libertatea. Polirom. 2003. Bucureşti .P. Dabu.David R.Dana Apostol Tofan. Tmişoara. Bucureşti 1999. Libertatea de exprimare a opiniei.A. Dreptul la asistenţă juridică.A.. .Dabu. Libertate. Bucureşti. Diferenţa între drept şi libertate.Ted Honderich. Ed.Jorn Rusen. Ed. Bucureşti. vol. Cât de liber eşti. II.Ilie Andriuc.2003. . Dreptul la apărare. Putere versus forţă. Dreptul la propria imagine. Ed.S. Dreptul la dezminţire. Amarcord. Definiţie. Bucureşti.V.I. Editura All Beck. Garantarea drepturilor omului. Bucureşti 2000.D. Tirania comunicării. Bucureşti. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman.Legea nr. .S. Editura Ziua . 148/2000. Editura All Beck. Bucureşti. 2007. Dreptul la rectificare. S. Bucureşti 2000. 1999 . Editura Trei.P. Tmişoara. Norma.Dick Morris. Dreptul la apărare. 2001.Dr.V.Ted Honderich. . Dabu. Beck.Legea privind publicitatea nr. 2003. 1997. Garantarea drepturilor omului.2003. Doina.V.David R. Bucureşti.Ignacio Ramonet. 2002. Ed.) Bibliografie: . 1997. . Libertatea. 2007. 2005. Acţiunea în instanţă. 2003.D. Tăcerea.Doina Micu.N. 1999 . Adrian –Paul Iliescu. Libertatea de conştiinţă.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. . Contravenţii.Doina Micu. . .A.Christian Michel.R. Ed.V. . 2006.Dick Morris. Bucureşti.P. Ed. Definiţie.. Diferenţa între drept şi libertate.Definiţie.) Bibliografie: . 2005.. Editura All Beck. Bucureşti. 2001. Tirania comunicării. Bucureşti . Editura Trei. Bucureşti. . Bucureşti. Bucureşti. Hans-Klaus Keul. Legislaţia comunicării publice.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. . . (Comunicarea. . Editura Daath.. Dreptul comunicării sociale. 2006. Hawkins. Bucureşti 1999. . Putere versus forţă. Editura Nevali. 504/2002 (Legea audiovizualului) . S.Christian Michel. Convenţia europeană a drepturilor omului. Editura. Iaşi. Editura Paralela 45. Editura Ziua . Hawkins. Dreptul la tăcere.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei.D. Doina. C.O. Amarcord. Ed. 1999 . . . Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării. Libertate. . Bucureşti. Cluj-Napoca. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor. Editura ALL. Condiţiile exercitării acestor drepturi. . 15.Ignacio Ramonet. .P. Editura Daath.A.N. drept fundamental. .N. Dreptul.Kent Midlleton şi a. Libertatea de exprimare. S. Editura ALL.S. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Bucureşti 1999. . Cât de liber eşti.Corneliu Bîrsan.S. Dreptul comunicării sociale. Dreptul comunicării sociale. Drept Constituţional şi Instituţii Politice. Ed. Dreptul la replică. . S. Bucureşti. Ed. Dreptul la apărare. Editura C.N. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Libertatea de exprimare. C.H. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Bucureşti. Dabu.

2005. S. Libertăţile publice. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor..Jorn Rusen. Editura Trei. Doina. 2003. vol.S. . Hawkins. Ed. Manipularea şi opinia.V.D. 2005. Bucureşti 1999. Adrian –Paul Iliescu. Bucureşti./b> Alte surse ce pot fi consultate pentru pregătirea lucrărilor: . maturitatea. Bogdan. Hawkins. Bucureşti. Editura All Beck. Ed. Bucureşti.Ted Honderich.H. Editura Daath. . Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi.Christian Michel. Libertatea de exprimare a opiniei. Hans-Klaus Keul. Bucureşti.Jorn Rusen.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Convenţia europeană a drepturilor omului. Opinia publică.Corneliu Bîrsan.I. 16.1999 . Bucureşti 2000. Editura C. Bucureşti 1999. (Comunicarea. Editura Daath. Putere versus forţă. stabilirea bibliografiei etc. 1997. II. Garantarea drepturilor omului..Pentru aceste şi alte teme alese de studenţi este necesară depunerea cererii la Secretariatul facultăţii în vederea aprobării acesteia.Jean Morange. vol. Mill.H. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. .N. pregătirea profesională şi opinia. Hans-Klaus Keul. Libertatea de opinie. Libertatea de conştiinţă.) Bibliografie: .Doina Micu. Editura All Beck. 1999. . 2006. C. Bucureşti. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea.D. 2006. opinie. . Bucureşti. 2007.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei.Dick Morris. Diferenţa între drept şi libertate. Dreptul comunicării sociale. N. Tmişoara. Drepturi şi libertăţi fundamentale în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. 1999 . 2002: .Ignacio Ramonet.David R. Bucureşti. Bucureşti. Opinia ştiinţifică. Editura Paralela 45. ştire. Informare. Editura Ziua . . Editura Rosetti. Editura Rosetti. Bucureşti.O. Amarcord.John Stuart. Libertăţile publice.D.O. . . Selegean. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. II. . Învăţarea. 1999 . Editura C. Tirania comunicării.I. Editura humanitas. Bucureşti. 2006. 2002: .Corneliu Bîrsan. Definiţie. Beck. Bucureşti. 2005. 2006.R. .P. Bucureşti. Libertatea de exprimare. Bucureşti. Editura ALL.D.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. . . Ed.: . Opinia empirică. Adrian –Paul Iliescu. Libertatea de formare a opiniei. Putere versus forţă. Despre libertate.R. 2005. . Responsabilitate şi opinie. . Dreptul. Bucureşti. Convenţia europeană a drepturilor omului.Jean Morange. Libertatea. Editura All Beck. Cât de liber eşti. experienţa.David R. Libertate. Beck. Dabu. Editura Paralela 45.Dana Apostol Tofan. M. . 2001.A.B. Bucureşti. Bucureşti.

Bucureşti. ecopolitica. geoeconomia. 1999. Editura Lumina lex. Răspunderea penală a persoanei juridice.Jean. Institutul European.Constantin Amariţei.  Principalele conflicte internaţionale ale ultimilor ani şi lumea islamică.F.  Europa centrală.OG nr. Bucureşti.Stephane Rials. Dezvoltarea ca libertate.George Grisham şi Sandra Lee. Editura Irecson.Ioan Muraru.  Rusia şi străinătatea apropiată. . Bucureşti 2005. .H. 2003.  Populaţia ca vector geopolitic. . Editura Rosetti. 2007. . 27 din 30/01/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. protecţia constituţională a libertăţilor de opinie. . 2004. . Experienţa libertăţii. Despre democraţie. 2002.H. .. Beck.  Eurasia şi importanţa acesteia în elaborarea strategiilor de apărare ale SUA. . Bucureşti. . Editura Idea Desugn & Print. Iaşi. .Elena Simina Tănăsescu. Bucureşti. Firma şi mass media. Editura All Beck. Institutul European.Florin Streteanu. .  Geopolitica şi politica externă a unui stat. Editura C. 1998. Dahl. Editura C. Despre libertate la antici şi la moderni. Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului. Bucureşti. Filipeşti de Târg. . Bucureşti. 137 din 31/08/2000 privind prevenirea şi sncţionarea tuturor formelor de discriminare.Radu Carp.Luc Nancy. Cluj 2003. 2003. 2006. 2005. Bucureşti. 2002. 2004. Editura All Beck. . Geopolitica  Poziţia geopolitică a României înainte şi după 1989. Editura Humanitas. Manipularea prin idei. Editura Antet. Editura economică. Streteanu. R.Gheorghe Iancu. Institutul European. 2003. Bucureşti.OUG nr. .OG nr. Răspunderea penală a persoanei juridice. caracterizare geopolitică.  Conflictul dintre puterile continentale şi puterile oceanice în viziunea diferitelor şcoli de geopolitică. 1996. Bucureşti. 2007. . Strategii de responsabilizare. Managerul şi ziarişti. libertăţile şi îndatoririle fundamentale în România.Ken Blanchard. Elementele dreptului natural şi politic. Bucureşti. . 27 din 18/04/2003 privind procedura aprobării tacite.  Preocupări geopolitice actuale: cronopolitica. Răspunderea în dreptul constituţional.Benjamin Constant.Robert A. . .Jacques Leprette. . Editura Curtea veche. .Amartya Sen. Chiriţă. Editura 100+1 Gramar. Beck. Hayek. Drepturile.Thomas Hobs. Bucureşti.Fridrich A. Bucureşti. geoguvernarea. Editura polirom. Bucurşti. Responsabilitatea ministerială. Henri Pigeat.

evoluţii 12.      Eurasiatismul. Echipa de campanie a unui candidat politic român . Campaniile electorale prezidenţiale în România postdecembristă 3. Modelul de integrare oferit de Uniunea Europeană. Campaniile electorale locale în România postdecembristă 2. Strategii electorale pentru candidaţii aflaţi în opoziţie 8. Resursele electorale . atribuţii. Campaniile electorale pentru alegerile europarlamentare din România: strategii şi tactici 19. Spoturile video în campaniile electorale din România: istoric. Metode şi tehnici de elaborare a mesajelor electorale 4. Semnificaţia geopolitică a acordului NAFTA. Strategii electorale pentru candidaţii aflaţi în funcţie 7. Femeile pe scena politică românească: roluri. Blogosfera politică din România: istoric şi analiză comparativă 15. evoluţie. Retorica           Figurile retorice în discursul politic Figurile retorice în discursul publicitar Toposuri şi strategii argumentative în discursul politic Toposuri şi strategii argumentative în discursul publicitar Operatori şi conectori argumentativi în discursul politic Teatralitatea argumentării "Polifonia" vocilor în discursul electoral Argumentaţie şi narativitate în discursul politic Argumentaţie şi narativitate în discursul publicitar Strategii logice în discursul politic Istoria comunicarii politice – optionala 1. Modelul de integrare propus de regiunea Asia-Pacific. Campaniile electorale prezidenţiale din spaţiul european sau american: analiză comparativă 18. Blogosfera politică globală: studii de caz din spaţiul european şi/sau american 16. Preşedinţii României postdecembriste: analiză comparativă 11. Blogurile candidaţilor în campaniile electorale din România: analiză comparativă 17. Campania negativă: reguli de construcţie şi metode de contracarare 5.între teorie şi practică 6. Regimurile monetare. Campaniile electorale în mediul online: evoluţie şi analiză comparativă 13. analiză . Prim-miniştrii României postdecembriste: analiză comparativă 10. Regionalizare versus globalizare.între ideal şi real 9. Siteurile partidelor din România: analiză comparativă 14.

Vulcănescu.  Tradiţie şi avangardă în câmpul artistic românesc. Ralea. C.Noica).  Teoria formelor fără fond în cultura română modernă. M.  Orientări culturale şi publicaţii din perioada interbelică.  Morfologia sacrului (sau mit şi simbol) în concepţia lui Mircea Eliade.  Cultura română în perioada regimului comunist.  Poziţii actuale privind raportul dintre identitatea culturală şi procesul integrării europene.  Modelul cultural european în interpretarea lui C.)  Teorii privind raportul dintre cultură şi civilizaţie la gânditorii români.  Aspecte ale postmodernismului în cultura română actuală. Noica. Cazul Transnistria Conflictele postrazboi rece.  Istorie.  Criterii privind interpretarea şi evaluarea unor opere şi personalităţi (curente de idei) din cultura română modernă. Cazul Osetia de sud . Mutaţii şi evoluţii Conflictele postrazboi rece.Călinescu.Blaga. E.  Modernizare şi sincronism în viziunea lui Eugen Lovinescu.  Cultură şi politică în perioada tranziţiei postcomuniste. Conflicte ediul internaţional contemporan. Spoturile video în campaniile electorale din spaţiul european sau american: analiză comparativă ICRM  Tradiţie şi modernitate în evoluţia culturii române.  Abordări privind procesul de modernizare la gânditorii români din perioada interbelică.  Fenomenul românesc în interpretarea lui M. Cazul Bosnia-Hertegovina Conflictele postrazboi rece.  Cultură şi valoare la T. Vianu.comparativă 20. societate şi cultură în viziunea revoluţionarilor paşoptişti. cultură şi destin naţional în interpretarea lui Emil Cioran. L.  Abordări şi teorii cu privire la specificul naţional (sau la caracteristicile culturii române).  Modernizare şi ideal naţional în perioada paşoptistă. Poate fi ales orice autor român semnificativ (D.a. Dosare controversate.  Istorie.  Ideologii politice şi strategii culturale. C.Ralea.  Ideea de stil/matrice stilistică (sau caracteristici ale culturii române) în concepţia lui Lucian Blaga.Lovinescu.Motru.  Spiritul critic şi actualitatea Junimismului.R.Drăghicescu. ş. G.  Imaginea românilor în opera lui Dimitrie Cantemir.  Limba ca expresie a unei viziuni asupra lumii (la M.

Cazul Franţa Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Mijloace de comunicare Cazul SUA Afişul şi posterul în propaganda celui de-al doilea război mondial Cinematografia în primul şi în cel de-al doilea război mondial Comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece. Cazul României. Cazul SUA Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Mijloace şi forme utilizate de statele democratice (studiu de caz la alegere un stat cum ar fi de ex SUA) Rolul media în comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece Rolul cinematografiei în comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece Acoperirea mediatică a crizei rachetelor cubaneze Acoperirea mediatică a revolutiei maghiare din 1956 Acoperirea mediatică a crizei cehoslovace din august 1968. Cazul Germaniei şi al Italiei. organiyaţiile politice—ONU. Mijloace şi forme utilizate de URSS Comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece. Comunicare şi manipulare în crizele şi conflictele post Război Rece. Analiza mesajului. Cazul Kosovo Politica internaţională ca realitate construită prin limbaj. Cazul războiului din Irak (1991) Media între funcţia de comunicare şi calitatea de armă. OSCE. corporaţiile comerciale sau financiare. Cazul Bosnia – Hertegovina Media între funcţia de comunicare şi calitatea de armă. Studiu de caz la alegere Limbaj. Particularităţile comunicării în mediul internaţional în situaţii de conflict şi război Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Rolul statului în comunicarea internaţională Emiţători şi receptori în mediul internaţional contemporan. Studiu de caz la alegerea studentului Politici şi strategii mediatice în comunicarea internaţională. comunicare. Cazul României Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Cazul războiului din Irak (2003) Războiul informaţional. persuasiune în conflictele post razboi rece. Cazul URSS Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. UE etc— organizaţiile de alt tip). versiunea militară a comunicării. Rolul actorilor nonstatali în comunicarea internaţională (se va alege unul dintre acesti actori cum ar fi: media. Studiu de caz la alegerea . Cazul Kosovo Comunicare şi manipulare în crizele şi conflictele post Război Rece. Particularităţile comunicării în mediul internaţional Emiţători şi receptori în mediul internaţional contemporan. Cazul Marea Britanie Activitatea intelectualităţii şi a oamenilor politici români pentru sprijinirea intereselor României la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920) Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Mijloace de comunicare Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Studio de caz la alegerea studentului Practica jurnalistică în timpul conflictelor. Presa din România Acoperirea mediatică a revoluţiei române din decembrie 1989 Acoperirea mediatică a prăbuşirii Zidului Berlinului.Conflictele postrazboi rece.

 Arta ca formă de comunicare.  Conflictul civilizaţiilor în interpretarea unor teoreticieni contemporani.  Teorii cu privire la cultura de masă.  Abordări teoretice cu privire la cultura postmodernă.  Caracteristici ale culturii secolului XX.  Culturile ca suport al identităţilor naţionale.  Caracteristici ale culturii postmoderne. Interferenţe şi delimitări.  Globalizare şi identitate culturală în contextul contemporan.  Mass-media şi noua realitate culturală.  Cultură şi comunicare în lumea contemporană.  Cultura ca sursă a dezvoltării sociale.  Tradiţie şi schimbare culturală. Aspecte ale design-ului contemporan.  Forme ale multiculturalismului actual. Tipuri de culturi politice.  Poziţii teoretice şi dezbateri actuale privind raportul dintre identitate culturală şi integrare europeană. ceremoniile sociale şi relaţiile interumane din perspectiva unor valenţe simbolice (comunicaţionale).  Valoare şi accesibilitate.  Cultura ca sistem de limbaje simbolice.  Mass media şi violenţa simbolica în lumea contemporană.  Noi paradigme culturale în societatea postindustrială.  Cultura politică şi mass-media. artă şi stiinţă).  Cultura de consum şi problema kitsch-ului. Abordarea semiotică a culturii.  Cultura ca sistem de valori.  Interferenţe culturale (etic şi estetic.  Cultura la singular şi la plural.  Sensuri ale raportului naţional-universal în cultură.  Particularităţi ale limbajului artistic.  Valoare şi sens în ştiinţele umane.  Abordări ale conceptului de cultură politică.  Teorii actuale cu privire la raportul dintre cultură şi civilizaţie.  Cultură şi politică. Noţiunea de "operă deschisă".  Semnificaţia actuală a raportului dintre cultură şi civilizaţie.  Teorii cu privire la schimbarea paradigmei culturale în lumea de azi.  Societăţi şi mentalităţi culturale (subculturi şi grupuri sociale). Raportul dintre unitate şi diversitate.  Unitate şi diversitate în cultura contemporana.  Judecata de gust şi judecata de valoare în aprecierea operei de artă.  Estetic şi funcţional.  Comportamentul uman.  Procesul de receptare şi schimbarea orizontului de asteptare.  Impactul sistemului mediatic asupra universului cultural contemporan.  Conotaţie şi simbol în comunicarea artistică. .studentului CC  Semnificaţii ale culturii în lumea contemporană. artă şi religie.

10. 4. momente alese. y. Campanie PR de informare publica. 10. Se vor avea in vedere: tehnicile utilizate. 8. Campanie PR de modificare a comportamentului. Strategii de PR 1. utilizarea tehnicilor de influentare a opiniei publice in practica activitatii de relatii publice. Veti avea 10 minute de gandire timp in care sa va structurati o argumentatie pentru a sustine ideile pe care doriti sa le promovati. 5. metodologii).  Dialogul şi comunicarea dintre culturi în lumea actuală. Elaborati doua dosare de presa pentru doua evenimente diferite 5. dupa care o veti sustine in fata sefilor dvs. y. . dosarul de presa ca instrument de lucru al practicienilor de relatii publice. Campanii de relatii publice. 6. analiza comparativa a tehnicilor de relatii publice utilizate de doua institutii publice in ultimele doua luni. metodologii). Exemplificare pe doua cazuri distincte 2. Universalizarea ca proces de comunicare şi difuzare a valorilor. Campanii reactive de PR (cerinte. Avantaje si dezavantaje. Tehnici de redactare 1. Campanie de imagine a organizatiei x.z. pregatiti si sutineti o prezentare a firmei la care lucrati (la alegere) in power point. In timpul prezentarii veti fi chemat la conducerea firmei urgent pentru o consiliere in legatura cu un eveniment. utilizarea briefingului de presa in situatii de criza. tehnici utilizate in redactarea unei brosuri de success. 2. valoarea interviului prin comparatie cu alte tehnici de relatii publice. discursurile publice si valoarea lor in raport de durata. Redactati si editati o brosura de prezentare a unei firme 4. 7. Campanie PR de modificarea atitudinilor. 11. Exemplificarea prin prezentarea unui studiu de caz concret 7. Campanie de relatii publice a organizatiei x. 3. Avion de pasageri. pregatiti si sustineti o argumentatie prin care sa va convingeti seful asupra tehnicilor de relatii publice pe care sa le utilizati in cazul producerii unui accident aviatic. 9. z. Campanii de imagine. principii. frecventa. Pregatiti si sustineti un discurs pe o tema liber aleasa cu durata de 7-10 minute 9. principii. conferinta de presa – tehnica de relatii publice care poate adduce si deservicii unei organizatii. exista doar trei supravietuitori. Campanie PR pentru pozitionarea organizatiei. caliatea informatiilor oferite etc 3. Strategii si tactici utilizate in campaniile de relatii publice. Campanie PR pro-activa (cerinte. Elaborati toate documentele necesare pentru o conferinta de presa 6. Dvs sunteti angajat al companiei aviatice careia ii apartine avionul prabusit. Prezentati un material cu pasii parcursi in pregatirea unui interviu pe care trebuie sa-l pregatiti la concret 8.

turism etc. Utilizarea metodei drumului critic in proiectarea campaniilor de relatii publice. Standarde pentru analiza spatiului cibernetic. Proiectarea campaniei de relatii publice pe baza arborelui de obiective. 8. economie. (cultura. Standarde pentru masurarea rezultatelor campaniilor de relatii publice. Introducere in PR 1. Relatiile publice în caz de criza.) 3. (cultura. 16. Structura unei campanii de relatii publice. 25. Cercetarea-constatarea in campaniile de realtii publice. Conceptul campanie de relatii publice. 13. turism etc.) 4. 14. 26. Aplicatii sectoriale.) 2. 19. Managementul pe baza de obiective al campaniei de relatii publice. 10. învatamânt. Campanii de relatii publice. Managementul procesului de relatii publice. 29. învatamânt. Aplicatii sectoriale. Imaginea de marca: modalitati de construire si de întretinere a acesteia. 18. 22. Cerinte metodologice pentru proiectarea sloganelor si mesajelor. Analiza comparativa. 27. 7. Bugetarea campaniilor de relatii publice. turism etc. 20. (cultura. 21. Analiza comparativa. 28. Suportul organizational al relatiilor publice si adaptarea la noul mediu comunicational. Studii de caz. Analiza situatiei in campaniile de relatii publice. Aplicatii sectoriale. economie. turism etc. Scopuri si obiective pentru campania de imagine. (cultura. Evaluarea campaniilor de relatii publice. Campanii de relatii publice . economie. 6. Tehnologii informationale recente si suportul mediatic al relatiilor publice.) 5. 23. 24. Utilizarea analizei de imagine in proiectarea campaniilor de relatii publice. Canale de comunicare in campaniile de relatii publice. Aspecte etice ale procesului de relatii publice. Standarde pentru masurarea produselor de relatii publice. 9. Operationalizarea obiectivelor in campania de relatii publice. 30. Relatiile publice în contextul proceselor de influenta sociala. Cerinte metodologice de planificare a campaniei de relatii publice. învatamânt. Aplicatii sectoriale. 15. Aplicatii sectoriale. Identificarea problemei de solutionat. învatamânt. 17. Strategii de reabilitare a imaginii în etapa de post-criza. Modalitati de cercetare si evaluare a imaginii în procesul de relatii publice. Sociologie Actorii sociali în media Competenţa şi responsabilitatea comunicatorului de mass media Relaţiile sociale de relaţiile interpersonale în grupurile media Statusul social al jurnalistului din presa scrisă . economie.12.

radio) factor de socializare . Virtuţile şi limitele talk-show-ului Forumurile din ediţiile online (presă. delincvente şi antisociale. cu accent pe o perioadă istorică Societatea informaţională Particularităţi ale societăţii de masă în România Mass media şi societatea de masă Efectele globalizării asupra mediilor de informare Condiţii ce determină structura socială a comunicării Societatea postindustrială Cum se reflectă în mass media problemele comunităţilor entice din România? Prezenţa comunităţilor de romi în media Cauze şi contexte ale reflectării prioritare în mass media a conduitele deviante. Televiziunea în revoluţia din decembrie 1989 Rolul aculturaţiei în media Dezinformările în mass-media Etica şi calitatea informaţiei Deontologia mijloacelor de comunicare în masă.Rolurile statusului de comunicator în mass media Grupurile media ca grupuri de referinţă Relaţii sociale în grupurile media Relaţia dintre management şi organizaţie în media Funcţiile relaţiilor comunicaţionale din grup Presa şi birocraţia Rolul televiziunii în socializare (cu exemplificări pe anumite televiziuni) Rolul presei scrise în socializare (cu exemplificări pe anumite ziare sau reviste) Media şi corupţia Viaţa partidelor în media Mobilitatea socială în media Comunicarea în raporturile între generaţii Problemele sociale ale tineretului reflectate în media Generaţiile în instituţii media Mass media şi relaţiile de gen Valorile feminităţii şi masculinităţii în mass-media Discriminarea de gen în media Mass media din România şi relaţiile interetnice Integrare europeană şi dezvoltare regională Comunicarea şi stilurile de viaţă alternative Problemele sociale ale familiei în România Reflectarea în mass media din România a familiei şi căsătoriei Cum reflectă mass media din România sistemul naţional de educaţie Tradiţiile şi mass-media Viaţa religioasă în media Reflectarea relaţiilor dintre ortodocşi şi greco-catolici în media Valorile culturii naţionale în mass media Spaţiul public românesc actual O istorie a spaţiului public românesc. televiziune.

Conflictele: cauze si strategii de gestionare in organizatiile romanesti. Caracteristici ale gandirii manageriale in spatiul organizational romanesc.) Influenta noilor tehnologii de comunicare in procesul de munca. Studii de caz. procese si performanta organizationala. Stiluri de conducere si stiluri de comunicare in organizatie.. Aplicatii sectoriale. Avantajele centralizarii si descentralizarii in corelatie cu elemente culturale ale spatiului romanesc. (cultura. Studii de caz. Particularitati ale colaborarii si lucrului in echipa in organizatiile multiculturale. Studii de caz. economie. Studii de caz. invatamant. Aplicatii sectoriale. Aplicatii sectoriale. Studii de caz Ilustari ale aplicarii gandirii manageriale in practica organizationala romaneasca. Relatia dintre stilul de conducere si performanta organizationala. Analiza comparativa.Ideea europeană” Anchetele . Relatia dintre motivatie si performanta organizationala. Studii de caz.Spaţiul public şi comuincarea Invăţământul prin televiziune Educaţia pentru cetăţenie europeană Mass-media şi democraţia Valori româneşti şi valori europene în revista . Aplicatii sectoriale. Relatia dintre stilurile de comunicare si performanta organizationala. Studii de caz. Aplicatii sectoriale.Noii Reviste Române” TO Dinamica proceselor sociale si viitorul organizatiilor. Studii de caz in spatiul romanesc. Managementul conflictelor in organizatiile romanesti. Studii de caz. Aplicatii sectoriale.. Particularitati ale lucrului in echipa in spatiul romanesc. Particularitati ale rezistentei la schimbare în climatul organizatiilor romanesti contemporane. Managementul schimbarii culturii organizationale. Relatia dintre structura. Analiza functiilor conducerii în organizatii. Studii de caz Influenta noilor tehnoligii de comunicare asupra procesului conducerii. Specificul puterii si influentei in organizatiile romanesti. Aplicatii sectoriale. Studii de caz. Managementul schimbarii in spatiul organizational romaesc. Aplicatii sectoriale.                       . Studii de caz. Strategii de obtinere a puterii si influentei in organizatiile multiculturale. Conducerea sub impactul proceselor sociale contemporane. turism etc.

“Vocea angajatilor” si “vocea organizatiilor” in spatiul romanesc.influente reciproce. Corelatii intre inteligenta comunicarii si inteligenta organizatiilor. cultura organizationala si performanta. Aplicatii sectoriale Relatia dintre valorile nationale. Studii de caz. Patologii ale comunicarii in organizatiile romanesti. Aplicatii sectoriale. Studii de caz. Comunicare si cultura organizationala . Studii de caz. Studii de caz. Tipuri si metode de abordare a schimbarii in organizatiile romanesti contemporane. Utilizarea strategica a tacerii in comunicarea organizationala. Sanatatea angajatilor si sanatatea organizationala in spatiul romanesc. Relatia dintre comunicare si cultura organizationala . Studii de caz.suport al comunicării organizaţionale şi manageriale Abordarea informatică a proceselor de comunicare managerială şi organizaţională la nivelul firmei Rolul produselor informatice în informatizarea proceselor decizionale ale firmei Diagnostic strategic privind perfecţionarea suportului comunicaţional al firmei Rolul comunicării Internet în dezvoltarea imaginii şi afacerilor unei companii Abordări teoretice şi practice privind îmbunătăţirea comunicării interne în organizaţie Gestiunea afacerilor on-line Publicaţiile . Efectele noilor tehnologii asupra comunicarii organizationale. Adaptabilitatea organizatiilor si perfectionarea circuitelor comunicationale. Corelatii intre comunicare si tacere in organizatiile romanesti. mediu de dezvoltare a afacerilor Organizaţii virtuale şi parteneriate online Marketing şi comunicare online Campania de promovare pe Internet . Studii de caz. Info 2 Facilităţile Internet / Intranet în dezvoltarea comunicării organizaţionale Comunicare şi Relaţii Publice moderne prin noi tehnologii informaţional-informatice Gestionarea imaginii firmei utilizând metodologii informaţional . Aplicatii sectoriale.proces fundamental al perfecţionării comunicării şi imaginii organizaţionale Relaţiile publice on-line (e-PR) Sistemul Informaţional / Informatic al firmei .influente reciproce. Aplicatii sectoriale.mijloc de comunicare şi acţiune a Relaţiilor Publice Comerţul electronic .informatice moderne Modernizarea suportului Informaţional/Informatic . Studii de caz.               Managementul performantei si al talentelor in spatiul organizational romanesc. Studii de caz. Aplicatii sectoriale Specificul comunicarii in medii de lucru multiculturale. Studii de caz.o nouă viziune asupra afacerilor Internetul. Studii de caz. Modele de cultura organizationala si efecte asupra eficacitatii si eficientei.

o perspectivă sau o abordare teoretică citaţi sursa (conform regulilor de alcătuire a unei lucrări de absolvire. aflate pe site-ul facultăţii pe care trebuie să le consultaţi şi să le aplicaţi obligatoriu) şi însoţiţi prezentarea de o analiză în care să exprimaţi un punct de vedere critic care să vă aparţină (de exemplu: prezentaţi o problemă de leadership sau stil de conducere în opinia unor autori. Prezentaţi pe scurt organizaţia în aspectele relevante pentru cercetarea aleasă. editura comunicare. ipotezele de lucru de la care porniţi sau ideile pe care doriţi să le argumentaţi şi tipul de demers argumentativ pe care îl veţi utiliza. comentaţi întrebările din chestionare sau discuţiile avute (după caz). structura acesteia. Delegarea – formă de motivare şi conducere în organizaţiile publice. tehnicile cantitative sau calitative folosite – nu uitaţi. Prezentaţi instrumentele de investigare (metodele. comentaţi-le sprijinindu-vă pe conceptele dezvoltate în partea teoretică. Decizia – funcţie esenţială a conducerii în organizaţii. Analizaţi apoi rezultatele obţinute. înainte de a realiza studiul de caz lecturaţi cartea Tehnici de cercetare sociologică a lui Septimiu Chelcea. Partea aplicativă Prezentaţi intenţiile studiului de caz (ipoteza de lucru sau ideea pe care doriţi să o confirmaţi sau infirmaţi). mass media etc. meritele sau să o comparaţi cu altă abordare). eşantionul (el trebuie să fie de minimum 30 de subiecţi). Teme orientative pentru lucrarea de licenţă 1. Studiu de caz 2. Studiu de caz .).ro sau orice altă carte pe această temă pentru a descrie şi pentru a operaţionaliza corect instrumentele sociologice folosite în studiul de caz). Studiu de caz 3. Prezentaţi concluziile şi recomandările. Managerul de resurse umane. după care faceţi un scurt comentariu în care să-i relevaţi limitele. Structura managerială şi echipa din organizaţiile creative (publicitate.Rolul sistemelor informatice în comunicarea inter şi intra–organizaţională Impactul noilor tehnologii informatice asupra comunicării organizaţionale Internet-ul în gestionarea resurselor umane Sistemul Birotic ca suport managerial Managementul resurselor umane Cerinţe pentru redactarea lucrării de licenţă/disertaţiei Partea teoretică Introducere – prezentaţi obiectivele lucrării. Ori de căte ori prezentaţi un concept. Lucrarea trebuie să fie structurată pe capitole şi subcapitole. Prezentaţi cu precădere aspectele teoretice care se regăsesc investigate în studiul de caz. caracteristicile eşantionului etc. o teorie.

Ştefan Stanciu Managementul proiectelor . Grupul şi echipa în dinamica organizaţiilor nonprofit. Studiu de caz 23. Cei care doresc să elaboreze lucrarea de licenţă sub coordonarea titularului acestei discipline pot scrie pe adresele: stefan. Surse de erori. Studiu de caz 11. Sisteme de evaluare a performanţelor personalului din organizaţii. Studiu de caz NOTĂ: Aceste teme au un caracter orientativ şi pot fi completate cu altele propuse de studenţi. Dinamica grupului de lucru în organizaţiile construite pe structuri birocratice profesionale.ro Prof. Comportamentul organizaţional în organizaţiile publice. Studiu de caz 12. Studiu de caz 14. Studiu de caz 9. Fenomene legate de personal în organizaţii: demotivarea. Studiu de caz 7. Studiu de caz 10. Leadership-ul ca proces integrator în cazul fuziunilor şi achiziţiilor. Rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor în organizaţiile publice. Identitatea organizaţională ca expresie a manifestărilor concrete ale culturii organizaţionale. Stilurile de conducere în organizaţii afectate de schimbări de substanţă. Studiu de caz 20. dr. Studiu de caz 5. Dezvoltarea competenţelor managerilor. Evaluarea performanţelor personalului.4.ro si mihaela. O perspectivă critică.ionescu@comunicare. univ. Studiu de caz 26. Climatul organizaţional în organizaţiile creative şi publice. Cultura managerială în contextul culturii organizaţionale. Procesul decizional şi rolul Departamentului de resurse umane în implementarea deciziei. Cultură şi cunoaştere în organizaţiile care învaţă. Meritele şi limitele proceselor. Leadership-ul în contextul depăşirii barierelor de comunicare în organizaţii. Studiu de caz 15. absenteismul şi abandonul. Studiu de caz 21. o analiză comparativă. Studiu de caz 27. Studiu de caz 16. Cultură şi învăţare în dinamica organizaţiilor publice. Cultura organizaţională ca instrument de socializare în organizaţii (publice sau private). Dezvoltarea carierei în organizaţiile publice. Studiu de caz 24. Analiza leadership-ului. Motivaţie şi performanţă în organizaţiile care învaţă. Cultura organizaţiilor şi retorica managerilor de ieri şi de azi. Studiu de caz 17. Studiu de caz 25. Studiu de caz 13.stanciu@comunicare. Stilurile de conducere în organizaţiile creative. Strategiile de recrutare şi selecţie în organizaţiile nonprofit. o analiză a strategiilor şi politicilor din organizaţii cu efecte asupra acestei probleme. Dezvoltarea carierei în organizaţiile private. Studiu de caz 18. o analiză comparativă 28. Studiu de caz 19. Studiu de caz 22. Studiu de caz 8. condiţii de posibilitate în managementul organizaţiilor (publice sau private). Studiu de caz 6.

23. Managementul proiectelor prin comparare si adaptare (benchmarking). 27. Dreptul de proprietate intelectuală în proiecte. Managementul calităţii în proiecte. 31. Managementul proiectelor de web. 41. Managementul riscului bancar. 20. 39. 7. Managementul proiectelor de dezvoltare produse noi (spin-off). Managementul proiectelor multimedia. Riscul operaţional în proiecte. 40. Managementul proiectelor folosind sisteme inteligente integrate (embedded systems). Managementul proiectelor folosind tehnici de obiecte orientate. 38. Guvernarea corporatistă prin proiecte. 12. Mangementul proiectelor folosind tehnici de externalizarea activităţilor (outsourcing). Managementul afacerilor virtuale prin proiecte (virtual business). 4. Managementul riscului în domeniul alimentar. Managementul riscului de piaţă. 30. 43. Monitorizarea proiectelor. Managementul financiar al riscului. Managementul riscului energetic. Managementul riscului reputaţional. Managementul prin proiecte folosind teoria constrângerilor (theory of constraints). 9. 2. Managementul riscurilor în proiecte folosind tehnici Şase Sigma (6σ). 45. 17. 8. . Managementul proiectelor de cercetare. Inteligenţa emoţională în proiecte. 32. 11. 5. 10. 6. Managementul proiectelor pentru Întrepinderi Mici şi Mijloci. Managementul proiectelor de e-business. 29. Sisteme expert pentru managementul proiectelor. 13. Managementul resurselor umane în proiecte. 37. 28. Managementul riscurilor de credit. 36. 22. 14. Managementul prin proiecte al evenimentelor organizaţionale. 33. Managementul proiectelor din tehnologia informaţiei (software). Administrarea electronică a proiectelor (e-procurement). Managementul stresului în proiecte. Managementul riscului cultural în proiecte. Managementul conflictelor în proiecte. Managementul proiectelor de vânzări produse bancare (retail banking). 44. Etica în proiecte. 18. 3.1. 19. Managementul riscului în întreprinderi . 15. Managementul dezastrelor. Managementul guvernării prin proiecte. 34. Managementul proiectelor de dezvoltare societăţi noi (start-up) . Managementul riscului în proiecte folosind tehnologia informaţiei. 25. 16. 26. 21. Managementul proiectelor folosind tehnici de inginerie concurentă (concurrent engineering). 42. Managementul proiectelor de marketing. 35. Managementul proiectelor public-privat. 24. Managementul proiectelor de mediu.

Managementul proiectelor folosind proceduri de pregătire individualizată (coaching). Campanii de comunicare ale organizaţiilor internaţionale: studii de caz . 56. Aplicaţii ale tehnicilor de reinginerie în proiecte (reeengineering) . Managementul riscurilor informatice (e-risk). E-mail 2:constantin. Managementul proiectelor pentru reţele de vânzări cu amănuntul (retail). 60. 53. Integrarea în Uniunea Europeana. Managementul fondurilor structurale. Managementul afacerilor prin proiecte. Managementul proiectelor de investiţii imobiliare (real estate). 2. Managementul proiectelor folosind sisteme informatice integrate (Enterprise Resource Planing).46. 52. 48. Managementul comunicării în proiecte . Campanii de relaţii publice internaţionale în mediul online 7. Elemente de contact: E-mail 1:constantin. 59.opran@ltpc. la alegere. Importanţa diferenţelor culturale în relaţiile publice internaţionale: studii de caz 5. 51. Implementarea unei campanii de relaţii publice internaţionale de către o companie multinaţională în diferite ţări: analiză comparativă 4. 49. Pr international-opt 1. Managementul programelor şi proiectelor politice. Relaţiile publice internaţionale şi globalizarea: definiţii. Inteligenţa competitivă în managementul proiectelor (competitive inteligence). Managementul riscului legislativ. Sisteme de control ale managementului în societatea structurată prin proiecte. 47. Formatul emisiunii va fi elaborat în colaborare cu o televiziune. Managementul unor proiecte specifice conform solicitarilor concrete din partea studenţilor. Campanii de relaţii publice internaţionale: studii de caz 3. factorii care au favorizat dezvoltarea domeniului 2. Diplomaţia culturală şi relaţiile publice internaţionale 6. Campanii de promovare imaginii de ţară: studii de caz din România şi la nivel global 8. 54. Cresterea gradului de încredere a populatiei în economia de piata.pub. 58. 55. 50.ro CAV Lucrarile de diploma care utilizeaza cunostintele dobândite la acest curs pot aborda ca tema formatul unei emisiuni de televiziune. jocuri si concursuri.opran@comunicare. 57. Mediul legislativ al proiectelor. Managementul proiectelor de guvernare electronică (e-government).ro. 4. 3. Domeniile pentru care poate fi elaborat un format de emisiune sunt urmatoarele: 1. 61. Divertisment. Consolidarea coeziunii sociale în societatea româneasca aflata în tranzitie.

Manipularea şedinţelor. spovedanie şi manipulare. Patologii si terapii comunicationale                  Persuasiune. Negociere şi manipulare. pliante. caricaturi etc. Caricatura ca vector al imaginii politice. Discursul politic şi manipularea. . Manipularea prin învăţământ. Minciuna. Zvonul. Manipularea prin telefon. Disimularea. Manipularea prin semne şi simboluri. Discursul religios şi manipularea. Intoxicarea. Valenţe comice în comportamentul personalităţilor politice Valenţe hipnotice în privirea lui Stalin şi în privirea lui Hitler: abordare comparativă Imagini ale puterii în Orientul antic Simboluri şi imagini ale puterii în Bizanţ Putere şi legitimitate politică în Evul mediu creştin Imagini ale "Prinţului" în Renastere Imaginea omului politic în pictura flamandă Imaginea instituţiilor politice în literatura barocă Imaginea instituţiilor politice în opera lui Bossuet şi Richelieu Omul politic în viziunea lui Platon Tipologii de lideri politici: criterii întrebuinţate Imaginea publică a instituţiilor şi clasei politice în România postdecembristă. Dezinformarea. Manipularea prin afişe. Manipularea prin presă. Turismul şi relaţiile publice internaţionale Imaginea publica a liderilor si a org                     Simbolurile puterii în îmbrăcămintea liderilor bolşevici Alienarea puterii în capodoperele neorealismului italian Imagine şi iconografie în cinematografia lui A. Confesiune.9. manipulare. Competiţiile sportive internaţionale şi campaniile lor de promovare 10. Internetul şi manipularea.Tarkovski Strânsul de mână ca formă a comunicării politice Imaginea lui Stefan cel Mare în literatura română Imaginea lui Mihai Viteazul în cinematografia românească Personalitatea lui Nicolae Ceauşescu în memorialistica postdecembristă. influenţare.

conflicte intergeneraţionale.  Manipulare. alienare. Manipularea ca formă a agresiunii comunicaţionale. .  Manipulare şi personalitate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->