Publicitate

1. Dimensiunea mitica a publicitatii 2. Aspecte etologice ale comunicarii publicitare 3. Tehnici de creatie în textul publicitar 4. Tehnici de creatie in ilustratia publicitara 5. Noi tendinte în publicitate. Publicitatea online 6. Aspecte etice ale comunicarii publicitare. Reglementari interne si internationale 7. Impactul publicitatii asupra copiilor / adolescentilor 8. Stereotipuri de gen in reclame 9. Campaniile sociale - caracteristici si impact asupra comunitatii 10. Umorul în publicitate 11. Forme de publicitate neconventionala vs. publicitatea prin canale clasice 12. Stilul de conducere în agentia de publicitate 13. Managementul resurselor umane în agentia de publicitate 14. Cultura organizationala în agentia de publicitate 15. Relatiile interorganizationale (relatiile cu clientii) în agentiile de publicitate 16. Cunoasterea comportamentului consumatorului – etapa esentiala în strategia de comunicare publicitara 17. Publicitatea - forma a industriilor culturale

Semiotica:
I. TEORII ALE COMUNICARII 1. ANALIZA COMUNICARII SOCIALE DIN ROMÂNIA (1989-2002). STUDIU DE CAZ; CONCLUZII PENTRU STRATEGIA UNEI CAMPANII DE COMUNICARE "Scoala proces" si "scoala semiotica" (J. Fiske) - orientari fundamentale în abordarea teoretica a comunicarii . Modelul elaborat de G. Gerbner: etapele procesului de comunicare; dimensiunile comunicarii sociale ("orizontala" si "verticala"). Merite si limite ale modelului Gerbner. Modelele elaborate de H. Lasswell (1948) si T. Newcomb (1953); merite si limite ale modelului Newcomb. Modelul elaborat de R. Jakobson (1960); factorii constitutivi ai comunicarii si functiile acestora. Studiu de caz; concluzii pentru strategia unei campanii de comunicare (publicitate, campanie electorala sau mass media). II. ABORDAREA SEMIOTICA A COMUNICARII 2. ANALIZA COMUNICARII SOCIALE DIN ROMÂNIA (1989-2002). STUDIU DE CAZ; CONCLUZII PENTRU STRATEGIILE DE COMUNICARE SOCIALA Comunicarea ca schimb de semne; relatia dintre comunicare si limbaj; semne si semnale. Semiotica - stiinta a semnelor; semne si semnificatii. Modelul elaborat de C.S. Peirce; dezvoltarea lui de catre Ogden si Richards. Modelul teoretic elaborat de Ferdinand de Saussure: elementele semnificatiei (semn, semnificant si semnificat). Studiu de caz; concluzii pentru strategia unei campanii de comunicare (în publicitate, în campaniile electorale sau în mass media).

III. CONCEPTII DESPRE NATURA LIMBAJULUI 3. ANALIZA DISCURSULUI PUBLIC DIN ROMÂNIA (1989-2002) DIN PERSPECTIVA ACESTOR CONCEPTII. STUDIU DE CAZ Merite si limite ale viziunii instrumentaliste cu privire la natura si rolul limbajului; conceptia "cuvântului semnal" si conceptia "cuvântului simbol". Viziunea demiurgica despre natura si rolul limbajului; conceptia magica si conceptia mitica. Viziunea sincretica; interdependenta limbaj-esenta umana. Analiza discursului unui actor social (persoana publica, partid politic, institutie de stat, firma comerciala sau organizatie civica) din perioada mentionata. Relevarea conceptiei despre limbaj care sta la baza discursului si a viziunii despre lume împartasite de autorul discursului. Concluzii metodologice cu privire la folosirea tehnicilor analizei de continut si a celorlalte metode de analiza a discursului. IV. FILOSOFIA LIMBAJULUI 4. COTITURA LINGVISTICA si NOUA PARADIGMA CULTURALA; ORIENTAREA SEMIOTICA A CULTURII CONTEMPORANE. CONCLUZII PENTRU NATURA DISCURSULUI CONTEMPORAN Geneza "cotiturii lingvistice" si manifestarile sale în diferite domenii ale culturii spirituale. Schimbarea de paradigma ca schimbare de ideal de rationalitate; reductia lingvistica ultima etapa a procesului de eliminare a transcendentului din cunoasterea stiintifica si din tabloul explicativ al lumii. "Pansemiotismul": argumente pro si contra. Studiu de caz pe un tip de discurs (politic, ideologic sau literar). Concluzii cu privire la redactarea discursului; utilizarea simbolisticii sociale în discursul public. 5. CERCETAREA "RIGUROASA" si CEA "NERIGUROASA" ÎN FILOSOFIA LIMBAJULUI; VALOAREA CELOR DOUA ABORDARI ÎN COMUNICAREA SOCIALA. STUDIU DE CAZ Diferente si complementaritati între cele doua traditii de cercetare. Opozitia dintre "rigurosi" si "nerigurosi" - o confruntare dintre idealuri cognitive; presupozitiile celor doua traditii de cercetare. Studiu de caz (publicitate, marketing politic, mass media). Utilizarea alternativa a celor doua abordari. Concluzii pentru strategiile comunicarii sociale în societatea postindustriala; noi dimensiuni ale conceptului de "postmodernism". V. COMUNICAREA INTERCULTURALA 6. CAI DE DEPASIRE A OBSTACOLELOR MENTALE ÎN COMUNICAREA SOCIALA Obstacole mentale în calea comunicarii depline; "organizarea mentala" si tehnica de formulare a problemelor (S. Langer). Conditiile care definesc "situatia ideala de comunicare". "Paradigma disciplinara" (Th. Kuhn) si paradigmele culturale. Incomensurabilitatea paradigmelor. Studiu de caz (comunicarea între sexe, între generatii, între grupuri socio-profesionale sau între grupurile etnice); sugestii pentru depasirea obstacolelor mentale în comunicarea sociala.

7. CAI DE DEPASIRE A OBSTACOLELOR IDEOLOGICE ÎN COMUNICAREA SOCIALA Dependenta cunoasterii si a comunicarii de "formele de viata" si "interesele de cunoastere" (J. Habermas). Criza mitului pozitivist al cunoasterii "pur obiective". Conceptul de "referential" (F. Gonsteh) si referentialele ideologice. Schimbarea referentialului - premisa a comunicarii depline; conditiile adoptarii unui nou referential si indicatorii acestei schimbari. Studiu de caz (comunicarea între doua grupuri cu ideologii diferite). Concluzii pentru politicile sociale în România. 8. CONDITII DE POSIBILITATE ALE COMUNICARII AUTENTICE ÎNTRE CULTURI; PERSPECTIVE PENTRU UNIFICAREA CULTURALA A EUROPEI. Critica relativismului cultural si a scepticismului epistemologic (R. Boudon); critica criticii "noii epistemologii". "A treia cultura " (F. Casmir) - o cale constructiva spre întelegere si colaborare; trasaturile acesteia si nivelurile comunicarii sociale în care ea devine relevanta; perspective pentru unificarea culturala a Europei. Studiu de caz (comunicarea între grupuri etnice, între culturi si civilizatii). Concluzii pentru strategia constructiei europene. Evaluarea performantelor resurselor umane - optionala Evaluarea performanţelor angajaţilor proces principal în managementul calităţii Auditul managementului resurselor umane componentă esenţială în auditul sistemului de management al calităţii Evaluarea costurilor anuale aferente salarizării personalului angajat în departamentul de resurse umane Managementul calităţii şi implicaţiile sale asupra resurselor umane din cadrul organizaţiei Evaluarea performanţelor angajaţilor prin obiective ( Managementul prin obiective-metodă de evaluare a poziţiilor manageriale ale organizaţiei) Strategia de înlocuire a personalului în organizaţiile bugetare/ private Evaluarea performanţelor angajaţilor în condiţii de stres Influenţa stresului ocupaţional asupra performanţelor profesionale Evaluarea performanţelor angajaţilor prin paşi multiplii Eficientizarea selecţiei managerilor din organizaţiile bugetare/ private prin evaluarea psihologică Eficienţa activităţii departamentului de resurse umane în organizaţiile private Anchetele salariale etapă necesară în construirii sistemului de salarizare al organizaţiei Evaluarea performanţelor angajaţilor prin norme de muncă ( Monitorizarea continuă a angajaţilor Corelaţia analiza postului cu procesul de recrutare şi selecţie , în contextul integrării europene Deficienţele evaluării cu sursă multiplă identificate în organizaţiile tradiţionale Particularităţile procesului de evaluare în organizaţiile matriceale Evaluarea posturilor din departamentele organizaţiei în vederea elaborării sistemului motivaţional Remunerarea contingentă între necesitate şi realitate Evaluarea 360 de grade-eficienţa procesului în domeniul vânzărilor Corelaţia analiza posturilor –recrutare şi selecţie în contextul integrării României în

Comunicare şi comuniune. Teorii şi modele de comunicare aplicate în comunicarea publicitară. Funcţia cathartică a comunicării: confesiunea. Factori favorizanţi pentru sugestie şi sugestibilitate. Motivarea prin comunicare. Motivarea prin comunicare. Studiu de caz. Spaţiul public şi comunicarea. destăinuirea. studiu de caz. Globalizare şi comunicare. Strategii şi tehnici. Interpretarea socio-culturală a elementelor de comunicare non-verbală. Studiu de caz. Obstacolele gnoseologice ale comunicării de motivare. Situaţia de criză şi comunicarea informală. Bariere şi filtre în comunicarea managerială. Studiu de caz. Comunicarea simbolică în ritualul ortodox. Comunicare şi metalimbaj.formă a manipulării în comunicare. Studiu de caz. Semne şi simboluri în comunicarea legitimării politice de tip democratic. perspectivă istorică. Comunicarea simbolică . Comunicare şi alienare. Nevoia de comunicare informală. Patologii şi terapii în comunicarea interorganizaţională. Zvonul . Studiu de caz. Dezinformarea . Comunicarea şi valoarea în spaţiul organizaţional. Forme de interacţiune în comunicarea persuasivă. Efecte perverse ale comunicării în spaţiul social. efecte perverse. Contextele şi stilurile de comunicare. Studiu de caz. Noul spaţiu public şi comunicarea prin contagiune. Rolul liderului în comunicarea de grup. Comunicarea publică şi comunităţile profesionale. Studii de caz.Uniunea Europeană Elaborarea sistemelor de remunerare pe baza performanţelor atinse de angajaţi Sisteme de remunerare practicate în domeniul vânzărilor Evaluarea şi remunerarea angajaţilor din organizaţiile bugetare Performanţele angajaţilor şi climatul organizaţional Soluţii informatice utilizate în departamentele de resurse umane Teoria comunicarii                                     Modele teoretice ale comunicării. Posibile surse de manipulare şi propagandă în spaţiul universitar. .formă de comunicare în publicitate. Studiu de caz. Feed-back-ul în comunicarea interpersonală. Cultură şi comunicare. spovedirea. Socializarea prin comunicare. studiu de caz. Manipularea prin structurile mass-media. Comunicarea şi rolul său în prevenirea crizelor. Selecţia mesajelor comunicaţionale în comunicarea managerială.formă a manipulării în comunicare. Studiu de caz. analiză comparativă. Aspecte ale comunicării în grupurile de muncă.

Studii de caz. Studii de caz.  Imaginea organizaţiei . Studii de caz.obiect de patrimoniu. teorie politică şi filozofie politică: abordare comparativă  Sisteme politice versus regimuri politice  Statul naţional şi integrarea Europeană  Suveranitatea de stat între integrare şi interdependenţă  Euroregiunile şi regimul lor de funcţionare  Regiunile transfrontaliere  Puterea politică şi sacrul  Legitimitate şi legalitate . Studii de caz. Studii de caz.  Crizele de comunicare ca sursă a crizelor de imagine. factori favorizanţi şi etape de evoluţie. Studii de caz.  Rolul conflictelor organizaţionale în apariţia şi dezvoltarea crizelor. Studiu de caz. Credibilitatea mesajelor non . Stiinte politice  Tendinţe în sistemul politic românesc în lumina alegerilor prezidenţiale şi legislative din 2000.    Paracomunicarea.V. Condiţii de apariţie. Metode de evaluare şi analiză.  Tendinţe în sistemul multipartidist din România  Ideologie şi doctrină în platformele electorale ale partidelor politice  Propaganda politică în campania electorala din 2000  Limbaj şi persuasiune politică în discursul electoral al lui C. Gestionarea imaginii de marcă a organizaţiei prin metode de relaţii publice. Studiu de caz.  Evaluarea imaginii organizaţiilor în situaţii normale şi de criză. Studii de caz.  Rolul imaginii organizaţiei în asigurarea performanţelor acesteia.  Analiza crizelor de imagine. Gestionarea crizelor de imagine  Imaginea de marcă a organizaţiei. Studiu de caz.  Metode de diagnosticare a comunicării organizaţionale în situaţii de criză. Studii de caz. Studii de caz. Studii de caz.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor de comunicare. Aplicaţii. Studii de caz. Comunicare şi charismă. Stilul de comunicare şi imaginea de sine a liderilor informali. Studii de caz.Tăcerile vorbirii şi elocvenţa tăcerii. Studii de caz.  Comunicarea pe timpul crizei organizaţionale.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor organizaţionale.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor de imagine. Studii de caz.  Structuri de gestionare a imaginii organizaţiei.Tudor  Geneza şi esenţa politicului  Stiinţa politică.  Crizele organizaţionale.  Crizele organizaţionale ca sursă a crizelor de imagine.verbale în motivarea prin comunicare.

Spaţiu şi timp în doctrinele politice. "Naţionalismul integral". Ecologia politică. Islamul politic. Reaganismul. Doctrine politice în Japonia. prezent şi perspective. Comunicarea politică şi noile sale frontiere epistemologice Adevăr şi fals în ideologiile politice Stiinţele sociale şi ideologia Ideologie şi utopie în gândirea politică actuală Postmodernismul şi ideologiile politice Culturi politice şi ideologii politice Cultura politică din România: trecut. Thacherismul.                                              Regimuri parlamentare versus regimuri prezidenţiale: abordare comparativă. Stalinismul ca totalitarism exemplar. Fundamentele filosofice ale doctrinelor politice. Evoluţia social-democraţiei după 1990. Enciclice papale cu caracter social. Elitele politice în doctrina legionară. Naţiune şi naţionalism în Africa. Doctrina nonviolenţei. Neocorporatismul. Fundamentalismul islamic. Naţionalism în Europa după 1990. Doctrine politice în America de Sud. Evoluţia democraţiei creştine după al doilea război mondial Neoconservatorismul: şcoli. Totalitarismele: abordare comparativă. . Doctrina liberală: "Prin noi înşine!" Stat şi partid în doctrina fascistă. Statul ţărănesc în perioada interbelică. Neoliberalismul: curente şi tendinţe actuale.politic. Postmodernismul politic. prezent şi viitor Cultură politică şi mit politic Valorile politice şi dinamica lor în doctrinele politice contemporane Democraţia socială Poliarhiile "Noile democraţii" Sisteme de partide şi moduri de scrutin Tipologiile partidelor politice Clivaje noi în studierea partidelor politice Raportul Stânga-Dreapta şi noile sale frontiere ideologice Spre o nouă paradigmă a stiinţelor politice? "A treia cale": trecut. teorii şi curente. Social-democraţia europeană şi globalizarea economiei mondiale.

David Randall . Principiile dreptului comunicării sociale. Ed. Dreptul comunicării sociale . 1998 . · Subiectul analizei trebuie sa aiba o vizibilitate corespunzatoare unei analize coerente si corecte din punct de vedere statistic – serii de date cu valoare de peste 100 de unitati de referiri.Legea privind accesul la informaţiile de interes public nr. Imaginea unui partid politic 4. 30/1994) . conform precizarilor din curs. (Legea nr.2001 .Dr. Imaginea unui ministru 3.Dreptul comunicării sociale. Dumitru Titus Popa. Imaginea unei organizatii nonguvernamentale 6. pentru a putea fi testata viabilitatea sistemului indicatorilor de imagine. 1998 .2001. Noţiuni. precum si intervalul cronologic analizat. Jurnalistul Universal. Izvoarele dreptului comunicării sociale. Corelaţia dreptului comunicării sociale cu alte ramuri ale dreptului.ramură a dreptului public..A. Dabu . Ed. Imaginea unei personalitati civice 7. Institutul European. Dreptul Comunicării. Bibliografie minimă: -V. Bucureşti.S. 544/12. Educaţional. Imaginea presedintelui României 9. Imaginea unei personalitati politice 5. · Analiza se va fundamenta pe profilele de imagine primare.P. specificându-se în cerere numele organizatiei sau personalitatii care face obiectul analizei.Jean-M’el Jeanneney . 1999 .Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Imaginea unei organizatii economice 8. M. Dreptul comunicării sociale.10.2000 .Introducere în etica şi legislaţia presei.Constituţia României – Capitolul II . 1997 . nr.N. Bucureşti . Polirom Iaşi. Imaginea unei Biserici / confesiuni Conditii de acceptare a lucrarii: · Tema aleasa se va concretiza. Imaginea unui minister 2.X.Analiza imaginii organizatiilor 1. · Vor fi monitorizate cel putin trei surse mediatice nationale (dintre cele pentru care sunt precizate cotele de piata în suportul de curs).Miruna Runcan .O. Etica si dreptul comunicarii 1. ponderate. Metode. Obiect. O istorie a mijloacelor de comunicare. All. Norma. Imaginea premierului 10. 663 din 23. Principiile dreptului comunicării sociale (Scurtă introducere. Ed. binare si structurale. S. Ed. · Monitorizarea datelor se va efectua pe un interval de un an.

C. IRDO.Dr. Informaţia – factor dinamizator al devenirii. Convenţia europeană a drepturilor omului. Amarcord. SOCEC. Bucureşti. p. .N. Conţinutul dreptului la informaţie. 1994.X.O. . Ed. Introducerea în etica şi legislaţia Presei . 1937. Dabu. Bucureşti. 1991 . Bucureşti. Bucureşti. V.A.David R. Bucureşti . Dabu. Ed. . Global Lex.Legea nr. 2005. Dumitru Titus Popa. 2006. Humanitas. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman.Legea nr. Global Lex. Bucureşti. Bucureşti. Dreptul comunicării sociale. nr. Editura Daath. Dabu. III. Ed. Libertăţile publice. Libertatea şi comunicarea în lumea presei. . . Norma. p. Bucureşti.. 1996 -V.X. 544/12.Corneliu Bîrsan. 663 din 23. Convenţia europeană a drepturilor omului. Bucureşti.Piotr Wierzbicki.2000 . Bucureşti. Beck. (Scurtă introducere. Beck. Tmişoara. S. M.. Bucureşti 2000.Michel Friedman. Ed.2001 privind accesul la informaţiile de interes public.Corneliu Bîrsan. S. 3. V. Drepturile şi obligaţiile autorităţilor publice privind înfăptuirea dreptului la informaţie. Bucureşti.A. Bucureşti. Editura Monitorul Oficial. Bucureşti. Editura ALL. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. 2002: . Editura C. Editura Rosetti.S. 2006. Structura minciunii. V.S. 2000 .Dr.Christian Michel.Ignacio Ramonet. Global Lex. .H. Dabu – Răspunderea juridică a funcţionarului public.Dr. 663 din 23. . 1999 .Ignacio Ramonet. Ed. vol. M. Editura Rosetti.P. Editura C. Dabu – Despre dreptul şi arta apărării. .X. Ed. 1999 . Ed. Ed. 574-578 .2000 .N. Responsabilitatea autorităţilor publice pentru încălcarea obligaţiilor corelative dreptului la informaţie) Bibliografie: . Codul penal Carol al II-lea adnotat.Jean Morange. Ed. Dabu.2001.H. Libertatea.O. privind comunicarea informaţiilor de interes public şi privat. Bucureşti . Ed. nr. Libertăţile publice.Miruna Runcan. Drepturile şi obligaţiile persoanei în domeniul comunicării sociale. Libertăţi şi răspunderi ale ziariştilor şi autorilor. Noţiunile de drept şi obligaţii. Bucureşti. Tirania comunicării.Lucian Vasile Szabo. 544/12. Ed. Limitele obligaţiilor autorităţilor publice. Obligaţiile autorităţilor publice privind dreptul la informaţie în legislaţia României.Dr. Protecţia surselor. 1998. Subiecţii dreptului la informaţie. Doina.2001 privind accesul la informaţiile de interes public.. Doina. Putere versus forţă. Tirania comunicării. (Scurtă introducere.V. Bucureşti 2000. Ed. 448 . 2. 2000. Hawkins. Bucureşti.Jean Morange. . Practica judiciară) Bibliografie: -V. Răspunderea juridică a funcţionarului public. 1997 .2001. Răspunderea juridică a funcţionarului public.X. Dreptul la informaţie. Dreptul comunicării sociale. Dreptul comunicării. 2002.Vincent Berger. G.P. Rătescu. Nemira.

1999 . Dreptul de a informa. Dabu. 1999 . Ed. . Bucureşti 2000. p. Libertate şi comunicare în lumea presei.V. II. vol. . Editura Rosetti.Dabu. Global Lex.Dr. 2002: . Dumitru Titus Popa. Libertatea.Dana Apostol Tofan.N. Ed. Bucureşti. Libertatea de exprimare.Ioan Muraru.2000 . . 6/2000.Dana Apostol Tofan. Hawkins. Libertatea.Dr. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Tmişoara.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Sicorna. V. 2006. vol. .Ignacio Ramonet.R. 504/2002 (Legea audiovizualului) . Ed. Autoritatea şi deontologie. Tmişoara. 1999 .A. Bucureşti 1999. 2000 . Bucureşti 1999. Editura C. 2000 . Bucureşti 1999.Legea nr. Dreptul de a întreba şi primi răspuns. Dabu în Revista de Drept Comercial nr. -V.Miruna Runcan. Editura ALL. Editura All Beck. Beck. Norma.Doina Micu.I.Dr. Ed. Editura All Beck. .Jean Morange.Legea privind publicitatea nr. Bucureşti. Libertatea de a înfiinţa publicaţii. Lumina Lex. Bucureşti. All. Libertăţile publice. 1997 . 1999 . . Dreptul comunicării. 1999 . Bucureşti. Dreptul comunicării. Bucureşti. Ed. (Scurtă introducere. Bucureşti.R.) Bibliografie: . 4. Ed. Libertatea şi comunicarea în lumea presei. Dreptul de acces la orice informaţie de interes public. Bucureşti.Christian Michel. Putere versus forţă. Ed. Dabu.. Libertatea de opinie.Legea nr. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Bucureşti. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice.Cornel Lazăr. .2000 . Dreptul comunicării sociale. V.X.I. 1998 . Drepturile agentului media în domeniul comunicării sociale. Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului.Corneliu Bîrsan.O. Norma. Tirania comunicării. Editura All Beck. 544/12. Convenţia europeană a drepturilor omului. Libertăţile publice. Amarcord.S. Dumitru Titus Popa. Tirania comunicării. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti 2000. 148/2000. Bucureşti 1999.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Bucureşti.Christian Michel. Doina. 2002: . Ed.Dr. 1999. Introducerea în etica şi legislaţia presei.. Editura Daath. . 1999 . . Amarcord. Editura All Beck.D.D. Protecţia Constituţională a libertăţilor de opinie. Ed.Doina Micu. 1997 . Doina. Garantarea drepturilor omului.David R. Bucureşti. S.47-61 . Bucureşti. . Despre protecţia secretului profesional şi a creditului bancar. Editura Rosetti. Dreptul de acces la sursele de informare.Jean Morange. Bucureşti .P. Garantarea drepturilor omului.Lucian Vasile Szabo. II. Ed. 2005.H.Ignacio Ramonet. Drepturile şi obligaţiile agentului media în domeniul comunicării sociale. Editura ALL.O. Ed.Lucian Vasile Szabo.

C. G. 149-244 . Adrian –Paul Iliescu. Bucureşti. Bucureşti 1999. p. p.G.X. Tirania comunicării.2001.160211 . .C.Codul de procedură penală. 1968. Latura subiectivă.O. All Beck. Bucureşti. 663 din 23. Responsabilitatea penală a agentului media. Doina. Răspunderea juridică a funcţionarului public.X.Ignacio Ramonet..C. Bucureşti. Ed. Insulta. Editura Daath. 279-286. Bucureşti. Ed. Editura All Beck. Dreptul comunicării sociale. Dabu. Situaţii speciale în care nu se răspunde penal pentru insultă. Ed. Ed.Tudor R. 1974 . S.C. 1937.Dr. nr. garanţie a dreptului comunicării sociale. Global Lex. Responsabilitatea disciplinară.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Popescu. Editura All Beck. Editura C. Dreptul comunicării. Elementele constitutive ale infracţiunii.Radu Carp. 2006. Insulta.p. 2000 . (Scurtă introducere.Doina Micu. Bucureşti 1999. 2000. Răspunderea juridică a funcţionarului public. .) Bibliografie: -V. . 544/12. p. Monitorul Oficial Bucureşti.Jorn Rusen.231-411 . Ed. Ed. Despre formele responsabilităţii juridice. Bucureşti. Dreptul comunicării sociale. . Bucureşti 2000. Responsabilitatea penală şi agentul media. Dabu. Bucureşti. 6. Ed. Rătescu. Bucureşti.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. 205-207.David R. Beck. Ed.Dana Apostol Tofan. Răspunderea civilă.Monika Jozon. Global Lex. I. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Ed.Legea nr.H.Dr. Bucureşti.Corneliu Bîrsan. 2000 . Responsabilitatea ministerială. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. 1937. Responsabilitatea şi răspunderea juridică a agentului media. Beck.Codul Penal al României . Dumitru Titus Popa. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Putere versus forţă.N. 2006. (Consideraţii generale. V. 2005. .. 2000 .A. . Rătescu. Editura Paralela 45. 1998 .S. V. Art. Ştiinţifică. Bucureşti. .H. . Ştiinţifică. Bucureşti. Infracţiuni contra demnităţii persoanei. Convenţia europeană a drepturilor omului.X. 2007. Garantarea drepturilor omului.. Bucureşti. 2006. Ed. Editura C.) Bibliografie: -V. Proba veridicităţii în materia insultei prin presă. vol. Convenţia europeană a drepturilor omului. Codul penal Carol al II-lea Comentat. 1999. Latura obiectivă. Bucureşti. H. Calomnia prin presă. Dabu. Turianu.2000 .Dr. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană.P. Obiectul infracţiunii de insultă. Ed.637-643 . S. Teoria generală a obligaţiilor.S.A. Hawkins. Dabu. M. Bucureşti . 2003. Beck. Art. Monitorul Oficial Bucureşti. Bucureşti.Corneliu Bîrsan. Codul penal Carol al II-lea comentat şi adnotat.P. Editura All Beck. Editura C. .Legea nr. Turianu. Subiectul. SOCEC Bucureşti. 544/12. Norma. 5. Bucureşti. 1998 .N. . Responsabilitatea juridică. Hans-Klaus Keul. Ed.

V. 1997 . 2006. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Bucureşti. Bucureşti.a. Editura All Beck. 2002: Dana Apostol Tofan. Academiei României. Dreptul comunicării sociale.Jean Morange. (Consideraţii generale. Gama. Editura Daath.. . Libertatea. S. Ed.Dana Apostol Tofan. Ştiinţifică. Rătescu.P. 2005.Dr. Bucureşti 2000. Bucureşti.V. Ed. Ed.Christian Michel. .S. 2003. Drepturile Omului la întâlnirea .C. Bucureşti.David R. Hans-Klaus Keul. Editura Paralela 45. Garantarea drepturilor omului. 1937.C. Ed.A. Ed.X. V. 2000 .Doina Micu. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Bucureşti. Putere versus forţă.David R. Ed. 2000 . .Jorn Rusen. Academiei României. Doina.C. Codul penal Carol al II-lea comentat şi adnotat. Dreptul comunicării sociale.D. . 2006. 1996 . Bucureşti. Editura All Beck.. Bucureşti. Bucureşti. Editura ALL. Dongoroz ş. Libertatea. Ed. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Turianu. Dabu. 2003. . Dabu.Narcis Giurgiu. Bucureşti. 1996 . Dreptul comunicării sociale. Bucureşti 1999. . Global Lex. Ed. Iaşi. . Tirania comunicării. Ed. Ed. Bucureşti 1999. Editura All Beck.Jorn Rusen.) Bibliografie: .H. Editura Rosetti. Latura subiectivă. Calomnia. Subiectul. Bucureşti. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Editura All Beck. Bucureşti. Hans-Klaus Keul. Bucureşti 1999. Ed. 1997. Ed. Editura Ziua . Responsabilitatea penală a agentului media. Editura C. Beck. 1971.Corneliu Bîrsan. Libertăţile publice. Editura ALL. 7.. . Elementele constitutive ale infracţiunii.N. Doina. Hawkins. Tirania comunicării. Bucureşti.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Bucureşti. Legea penală şi infracţiunea. .. Editura Rosetti.Ignacio Ramonet. Obiectul infracţiunii.. Calomnia prin presă.Legea nr. 544/12. Garantarea drepturilor omului. C.Dick Morris.V. . . Latura obiectivă. Convenţia europeană a drepturilor omului. Legea penală şi infracţiunea.Dick Morris.a. 2007. 2000 . Dabu. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. . Bucureşti. 2007. Bucureşti 1999. Adrian –Paul Iliescu. 1971. 1974 .N. . Bucureşti 2000. Adrian –Paul Iliescu. . S. Hawkins. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. . Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei de calomnie. S. Bucureşti.N. Putere versus forţă.G. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. . Libertăţile publice. Bucureşti. Bucureşti.V.A.S.Jean Morange. Bucureşti. Editura Ziua . 2002: . All Beck.Christian Michel.A.Doina Micu.. Bucureşti. Dabu. Infracţiuni contra demnităţii persoanei.Narcis Giurgiu.P. Dongoroz ş.P.S. Calomnia.D. Turianu. Editura Daath. Gama. Iaşi. . C. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român. . 2005.Ignacio Ramonet. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român.V.

(Introducere. . Comunicarea de informaţii false. Licenţe şi autorizaţii. Trăsături. Hawkins. 2002: . Beck. Bucureşti. Comunicarea în domeniul concurenţei neloiale.Legea nr. . Editura C. (Introducere.V. Editura Paralela 45. Editura All Beck.P.Ignacio Ramonet. Editura Daath. Convenţia europeană a drepturilor omului. Editura C. Bucureşti.Corneliu Bîrsan. 11/1991. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român. . Ed. . Procedura realizării dreptului la replică. Bucureşti . Bucureşti. . 2000 .Doina Micu. 504/2002. Bucureşti. .Ignacio Ramonet. Bucureşti. Hawkins. Editura C. Bucureşti. Editura Rosetti. Dabu.S. Comentat şi adnotat. Editura. Bucureşti 2000. Doina. 2006. Putere versus forţă. Beck. Tirania comunicării. Dreptul la rectificare.Corneliu Bîrsan. Publicitatea. Ed. .Kent Midlleton şi a. Editura Paralela 45. Regimul juridic al proprietăţii în domeniul audiovizualului. Bucureşti 1999.) Bibliografie: . Ed. Dreptul al replică. Putere versus forţă. Bucureşti. Partea specială.H. Legislaţia comunicării publice. Drept sau libertate. H. Libertăţile publice. Publicitatea.H. Bucureşti. Dreptul comunicării sociale.Jorn Rusen. Comunicarea infracţiune. . Ed.V.. 2005.P. 1971. Convenţia europeană a drepturilor omului.A. 2002. Dreptul de exclusivitate. Dongoroz. Dabu. Editura C. 2006.Dr. V. Polirom. Bucureşti .N.Deciziile C. Dreptul la replică şi dreptul la rectificare în comunicarea audiovizuală.2003. Dabu. 8. Dreptul comunicării sociale. (Comunicarea audiovizuală. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman.H. Definiţie. . Noţiune. Bucureşti 2000.V.C. S. . S. Libertatea de exprimare în comunicarea socială.A. Libertatea de .G.A. nr. 80/2002. Procedura realizării dreptului la rectificare. . . Tirania comunicării. . 11/1991 privind concurenţa neloială .Corneliu Bîrsan. Doina. 2006. Comunicarea audiovizuală. Legea nr.. Iaşi. 2005. Convenţia europeană a drepturilor omului. Bucureşti.) Bibliografie: . 2000 . Global Lex. Publicitatea subliminală. Garantarea drepturilor omului. 9. Beck.David R. Codul penal Carol al II-lea.N. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. . Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană. Hans-Klaus Keul.Jean Morange. Bucureşti. Editura Daath. Beck. Bucureşti. 10.N. Libertatea de exprimare. Comunicarea contravenţie. Publicitatea înşelătoare.Monika Jozon. Consiliul Naţional al Audiovizualului. Principiile comunicării audiovizuale. Rătescu . Comunicarea scrisă.David R.S. Adrian –Paul Iliescu.114/2003 şi nr. 2006. 2006. 2007.Legea nr. Răspunderea juridică a funcţionarului public.dintre culturi. Ed.

. Bucureşti .exprimare şi libertatea de conştiinţă. Ed. Editura Rosetti.R.. . Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării. Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Tmişoara. Putere versus forţă. Bucureşti. Libertăţile publice. Trăsături. Bucureşti 1999.S. 1999 . Bucureşti. II. . Ed. Răspunderea juridică în comunicarea audiovizuală.D. Bucureşti . Editura All Beck. .V. Editura C. Ed. Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării. Iaşi. Convenţia europeană a drepturilor omului.2003. 2005.) Bibliografie: . Bucureşti. Bucureşti. .N. S. Bucureşti. Libertatea de exprimare în D. Protecţia libertăţii de exprimare. Bucureşti .Dr. şi C.. . 2001. Ed. Norma.Corneliu Bîrsan.. Hans-Klaus Keul. Amarcord. Editura Daath. Adrian –Paul Iliescu. Editura.2003.Legea nr. Editura Trei.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. Doina.S. 1999 . Bucureşti. Dabu. 504/2002 (Legea audiovizualului) . Hawkins. Libertate şi comunicare în lumea presei. Editura Paralela 45.N. . .A. Norma. S. Drepturile şi obligaţiile în comunicarea audiovizuală.O.N.V. .Doina Micu.A. 148/2000. 148/2000. Dreptul comunicării sociale. 11. C.A.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. 1997 . Beck. .I.P. Bucureşti 2000. Dabu. Tipuri de comunicare.Legea nr. . Bucureşti. Legislaţia comunicării publice.Kent Midlleton şi a. 1999 . II.P.Dick Morris. 2003.O.S.) Bibliografie: .Lucian Vasile Szabo. 504/2002 (Legea audiovizualului) . 2002. . . Dreptul comunicării sociale.A. Amarcord. Ed. Iaşi. .Legea privind publicitatea nr.I.Ignacio Ramonet.S. Drept Constituţional şi Instituţii Politice. Tirania comunicării.Jean Morange.N. Specificul publicităţii în comunicarea audiovizuală.D.Dana Apostol Tofan.2003.Dabu. Editura All Beck. 2002: .O. Editura ALL. Dreptul de autor.Jorn Rusen. 1999 . U. Ed. Bucureşti. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice.E. Libertatea. Polirom.R. Bucureşti 2000.O. Dabu.H.D. Bucureşti 1999.Legea privind publicitatea nr. Libertatea de exprimare în Constituţie.Dr. D . . Ed. Legislaţia comunicării publice. Editura. S. Cât de liber eşti.. Doina.Ted Honderich. Garantarea drepturilor omului. 1999 . Ed.V. Dreptul comunicării sociale. Tmişoara.David R. Ed. Principiile comunicării . 2006. Bucureşti.P.Legea nr. Polirom. 1999 .. Bucureşti. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Tirania comunicării.V. vol. Comunicarea audiovizuală. Editura Ziua . Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. vol.D. 2006. S. (Comunicare. Ed. .P. Comunicarea audiovizuală.Christian Michel. Bucureşti.Kent Midlleton şi a. 56/2003 privind televiziunea transfrontieră. 2007. Bucureşti.Ignacio Ramonet. 2002 .

Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor. Libertate şi comunicare în lumea presei. 2006.V. . Editura C. Legislaţia comunicării publice.P.Jean Morange. . Bucureşti.X. Drepturile şi obligaţiile agentului media. Secretul. (Informaţia de interes public. Editura Daath.Corneliu Bîrsan. ) Bibliografie: . . 2006. . Editura All Beck. Bucureşti. Bucureşti. 2005.V.Kent Midlleton şi a. Drepturile şi obligaţiile autorităţilor publice. H. Beck. .Dabu. Dabu. Editura C. Beck. Bucureşti. .) Bibliografie: . Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice.Legea nr. 12. Ed.A. Dreptul. Iaşi. Beck. Editura Daath.. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Putere versus forţă. 14.V. Drepturile şi obligaţiile persoanei. Bucureşti. 148/2000.2003. Bucureşti. Concept. Oferta şi comunicarea acesteia. Dreptul la apărare.A. Refuzul. Hawkins.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Drept Constituţional şi Instituţii Politice. Procedura obţinerii informaţiilor de interes public. . Hawkins. Ed. 2002: .2003. . Convenţia europeană a drepturilor omului. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană. Contravenţii.P. Editura All Beck. 544/12.Corneliu Bîrsan. Editura Paralela 45. Libertăţile publice.N.Legea privind publicitatea nr. 2005. 13. Clauza de confidenţialitate.2003. S. Ed. Editura C. Putere versus forţă. .S.N. Dabu. Garantarea drepturilor omului. Editura All Beck. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Căi de atac. Amarcord. Editura Paralela 45.P.. Dreptul comunicării sociale. Convenţia europeană a drepturilor omului. 2006. 2002. Hans-Klaus Keul. Transparenţa. Teoriile ofertei. ..Doina Micu. (Comunicarea. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Adrian –Paul Iliescu. . Editura. 2007. .A.Doina Micu. Adrian – Paul Iliescu. Hans-Klaus Keul. Bucureşti .2001 privind accesul la informaţiile de interes public. 1999. Bucureşti . Polirom.S. Liberul acces la informaţiile de interes public. 544/12. Polirom. Garantarea drepturilor omului. S.S.Jorn Rusen. 2006. . . Bucureşti 1999.Lucian Vasile Szabo.H.X.H. 2005. Trăsături. Comunicarea în afacerii. Bucureşti.David R. . . Afacerea şi principiile afacerilor comerciale. Dreptul comunicării sociale. Definiţie.Legea nr. Editura Daath.Jorn Rusen. Timişoara.Kent Midlleton şi a. Bucureşti. Acceptarea Teoriile acceptării. Infracţiuni. Editura. Cunoaşterea partenerului de afacerii. . 2002.David R. . Bucureşti . Editura Rosetti.N. Trăsături. Legislaţia comunicării publice. Hawkins. Putere versus forţă.David R.Dana Apostol Tofan. S. Negocierea. Bucureşti 1999. Bucureşti 1999. Iaşi. (Comunicarea şi principiile comunicării. Ed.Monika Jozon. Bucureşti..

Libertatea de exprimare.V.Dick Morris. Bucureşti.. 2007.A.Kent Midlleton şi a.Christian Michel. Bucureşti. . Doina.Ignacio Ramonet. . 2007. Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării. Putere versus forţă. .V. Dreptul la tăcere. 2005. Editura Daath. Polirom. Bucureşti. Drept Constituţional şi Instituţii Politice. 2001. Bucureşti 2000. Bucureşti. (Comunicarea.Ted Honderich. Ed. Dreptul la rectificare. Libertatea de exprimare. Bucureşti. . 1997. .-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Acţiunea în instanţă.Legea privind publicitatea nr.O.Corneliu Bîrsan. Diferenţa între drept şi libertate. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Dreptul la apărare. Condiţiile exercitării acestor drepturi. Dreptul comunicării sociale. Dreptul la apărare. Ed. Ed. Editura ALL. Putere versus forţă. . . Ed. Editura All Beck. 1999 . Legislaţia comunicării publice. Hawkins. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Ed. . Bucureşti 1999. Definiţie. Iaşi. S. Bucureşti 1999. Libertatea de conştiinţă.D. C. Tmişoara. Tirania comunicării.S.Doina Micu. Ed. Dreptul comunicării sociale. Convenţia europeană a drepturilor omului. drept fundamental. Bucureşti. . 504/2002 (Legea audiovizualului) .Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei.) Bibliografie: .David R.Dabu.2003.A. . Bucureşti. Dreptul la dezminţire. Bucureşti. Editura Nevali. Hawkins. Libertate. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor. Editura Ziua .N. Amarcord.Ignacio Ramonet. 2003. Garantarea drepturilor omului. Dreptul la propria imagine. 2001.Dick Morris. Beck. Bucureşti 2000. . 2002. Cluj-Napoca. 148/2000.Doina Micu. Tirania comunicării.. Tmişoara. Cât de liber eşti.R. .Ted Honderich. S. Bucureşti . Bucureşti . 1997.N. . Ed. Libertatea. 1999 . . Editura. Editura Trei. Dreptul la apărare. S.P. . Hans-Klaus Keul. .) Bibliografie: .Definiţie. Bucureşti. Libertate. Bucureşti 1999. C. Libertatea de exprimare a opiniei.Jorn Rusen. Bucureşti. 2005. 2006. Dabu. Diferenţa între drept şi libertate. 2003. Dreptul comunicării sociale. Amarcord. Dreptul.. S. Editura Trei. Adrian –Paul Iliescu.I.S.P.H.. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice.A.2003. Dabu. Editura All Beck. Definiţie. Editura All Beck.Dr. 2006.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. Editura Paralela 45. . 2003. Bucureşti.Ilie Andriuc.David R.D. Cât de liber eşti. . Editura Daath. . Bucureşti.Christian Michel. Dreptul la replică.D. Libertatea. . . Bucureşti. Editura ALL.S.N. II.V. Dabu.P.P.A.Dana Apostol Tofan. Norma. Contravenţii. vol. Ed.N. . 1999 . Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi.S. Editura Ziua .V. Ed. 15. Editura C.Legea nr. Tăcerea. Bucureşti. Garantarea drepturilor omului. Dreptul la asistenţă juridică. Doina.

2005. Cât de liber eşti.Jean Morange. Opinia publică.O. Garantarea drepturilor omului. Editura Ziua . Amarcord. vol. 1999 . S.V. 2005. Bucureşti. 1999. experienţa.P. . Bucureşti 1999.Ted Honderich. Libertatea de exprimare. Libertatea de formare a opiniei. Dabu. . Bucureşti. Definiţie. Ed. vol. Editura All Beck.R.John Stuart. 2002: . Editura C. .D. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor. .I. Opinia empirică. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Libertăţile publice. Bucureşti.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Putere versus forţă. Bucureşti. Editura Daath.David R. 1999 . 2002: . Bucureşti. . Bucureşti. Bucureşti. Editura Trei. Doina.H./b> Alte surse ce pot fi consultate pentru pregătirea lucrărilor: . Manipularea şi opinia. Mill. Bucureşti 2000..Christian Michel.: .S. II. Editura ALL. Adrian –Paul Iliescu. Bucureşti. Opinia ştiinţifică. Libertatea de opinie.I. 2005. Editura Paralela 45.A.Doina Micu. C. . . Bucureşti.Dana Apostol Tofan.Jean Morange. 2005.1999 . Bucureşti. .Ignacio Ramonet. Selegean.O. maturitatea. N. Beck. Dreptul comunicării sociale. .R. Învăţarea. M.Corneliu Bîrsan.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. Libertatea de conştiinţă. Drepturi şi libertăţi fundamentale în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Tmişoara. ştire. Bucureşti. Libertăţile publice. . Editura All Beck. stabilirea bibliografiei etc. . Libertatea de exprimare a opiniei. Convenţia europeană a drepturilor omului. Adrian –Paul Iliescu. Editura Rosetti. Despre libertate. Bucureşti 1999. 2006. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Editura Paralela 45. Hans-Klaus Keul.Jorn Rusen. Diferenţa între drept şi libertate.David R. 2006. Hawkins.Jorn Rusen. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Editura C.B. Ed. Editura humanitas.D.D. Libertatea. 16. 2006. II. . . Informare. Bucureşti. Hans-Klaus Keul. Putere versus forţă. . opinie. Beck. 2003.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului..) Bibliografie: .D. Hawkins.N. Editura All Beck. Editura Daath. 1997. Dreptul.Pentru aceste şi alte teme alese de studenţi este necesară depunerea cererii la Secretariatul facultăţii în vederea aprobării acesteia.H. 2001. Bogdan. Libertate. Bucureşti. Bucureşti. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Convenţia europeană a drepturilor omului. 2006. .Dick Morris. 2007. Tirania comunicării. Responsabilitate şi opinie. Bucureşti. Editura Rosetti. pregătirea profesională şi opinia. (Comunicarea. Bucureşti.Corneliu Bîrsan. Ed.

Editura Irecson.  Conflictul dintre puterile continentale şi puterile oceanice în viziunea diferitelor şcoli de geopolitică. Streteanu. Bucureşti. Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului. Bucureşti. Beck. Firma şi mass media. Răspunderea penală a persoanei juridice. 27 din 18/04/2003 privind procedura aprobării tacite.Benjamin Constant.Constantin Amariţei. Henri Pigeat. 2005. Bucureşti. Editura Lumina lex. Bucureşti. Bucureşti. Editura 100+1 Gramar. Bucureşti 2005. . Bucureşti. Institutul European. Responsabilitatea ministerială. Editura C. Manipularea prin idei. . Editura All Beck.H. .F. Experienţa libertăţii. . 137 din 31/08/2000 privind prevenirea şi sncţionarea tuturor formelor de discriminare. Editura Antet.Stephane Rials. Editura All Beck.George Grisham şi Sandra Lee. . 2002. . .Robert A. . ecopolitica.  Rusia şi străinătatea apropiată. Filipeşti de Târg. libertăţile şi îndatoririle fundamentale în România. 27 din 30/01/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. 1996. 1998. Editura economică. 2004.Elena Simina Tănăsescu. Răspunderea penală a persoanei juridice.  Preocupări geopolitice actuale: cronopolitica. Iaşi.OG nr.Ken Blanchard. 2003. Beck.  Eurasia şi importanţa acesteia în elaborarea strategiilor de apărare ale SUA. 1999.. Editura Idea Desugn & Print. 2002. Editura polirom.OG nr. Dezvoltarea ca libertate. Editura Humanitas.  Principalele conflicte internaţionale ale ultimilor ani şi lumea islamică. 2007. 2006. Institutul European.  Europa centrală.  Geopolitica şi politica externă a unui stat. Bucureşti. Institutul European. Geopolitica  Poziţia geopolitică a României înainte şi după 1989.OUG nr. . Editura Curtea veche.H.Jacques Leprette. .Radu Carp. geoguvernarea. . Strategii de responsabilizare.Gheorghe Iancu. Editura C. Bucureşti. 2007.Thomas Hobs.Jean. Bucureşti. Bucureşti.Ioan Muraru. protecţia constituţională a libertăţilor de opinie. R. Cluj 2003.Florin Streteanu. . . 2004. geoeconomia. Despre libertate la antici şi la moderni. . 2003. Dahl.  Populaţia ca vector geopolitic. Răspunderea în dreptul constituţional. 2003. Managerul şi ziarişti. Despre democraţie. .Luc Nancy. Editura Rosetti.Amartya Sen. . Elementele dreptului natural şi politic. . Bucureşti. . Bucureşti. . Bucurşti. . Chiriţă. Drepturile. caracterizare geopolitică.Fridrich A. Hayek.

Modelul de integrare oferit de Uniunea Europeană. Retorica           Figurile retorice în discursul politic Figurile retorice în discursul publicitar Toposuri şi strategii argumentative în discursul politic Toposuri şi strategii argumentative în discursul publicitar Operatori şi conectori argumentativi în discursul politic Teatralitatea argumentării "Polifonia" vocilor în discursul electoral Argumentaţie şi narativitate în discursul politic Argumentaţie şi narativitate în discursul publicitar Strategii logice în discursul politic Istoria comunicarii politice – optionala 1.      Eurasiatismul. Regimurile monetare. Campaniile electorale în mediul online: evoluţie şi analiză comparativă 13. Preşedinţii României postdecembriste: analiză comparativă 11. Campaniile electorale pentru alegerile europarlamentare din România: strategii şi tactici 19. Echipa de campanie a unui candidat politic român .între teorie şi practică 6. evoluţii 12. Campaniile electorale prezidenţiale din spaţiul european sau american: analiză comparativă 18. Semnificaţia geopolitică a acordului NAFTA. Femeile pe scena politică românească: roluri. evoluţie. Campania negativă: reguli de construcţie şi metode de contracarare 5. Campaniile electorale prezidenţiale în România postdecembristă 3. Campaniile electorale locale în România postdecembristă 2.între ideal şi real 9. Blogurile candidaţilor în campaniile electorale din România: analiză comparativă 17. Blogosfera politică din România: istoric şi analiză comparativă 15. Blogosfera politică globală: studii de caz din spaţiul european şi/sau american 16. Regionalizare versus globalizare. Resursele electorale . Strategii electorale pentru candidaţii aflaţi în opoziţie 8. analiză . Siteurile partidelor din România: analiză comparativă 14. atribuţii. Metode şi tehnici de elaborare a mesajelor electorale 4. Prim-miniştrii României postdecembriste: analiză comparativă 10. Strategii electorale pentru candidaţii aflaţi în funcţie 7. Spoturile video în campaniile electorale din România: istoric. Modelul de integrare propus de regiunea Asia-Pacific.

Mutaţii şi evoluţii Conflictele postrazboi rece.Drăghicescu.  Modernizare şi sincronism în viziunea lui Eugen Lovinescu.  Limba ca expresie a unei viziuni asupra lumii (la M.  Imaginea românilor în opera lui Dimitrie Cantemir. G.  Ideea de stil/matrice stilistică (sau caracteristici ale culturii române) în concepţia lui Lucian Blaga.  Aspecte ale postmodernismului în cultura română actuală. Cazul Osetia de sud . Ralea. L. C. Dosare controversate.  Istorie.  Tradiţie şi avangardă în câmpul artistic românesc.  Poziţii actuale privind raportul dintre identitatea culturală şi procesul integrării europene. Noica.  Modelul cultural european în interpretarea lui C.  Spiritul critic şi actualitatea Junimismului.Noica).  Cultura română în perioada regimului comunist.Ralea. M.  Istorie.  Teoria formelor fără fond în cultura română modernă. cultură şi destin naţional în interpretarea lui Emil Cioran.)  Teorii privind raportul dintre cultură şi civilizaţie la gânditorii români.  Ideologii politice şi strategii culturale.  Criterii privind interpretarea şi evaluarea unor opere şi personalităţi (curente de idei) din cultura română modernă.  Cultură şi valoare la T. Vulcănescu.a. Vianu.Blaga.  Modernizare şi ideal naţional în perioada paşoptistă. ş. societate şi cultură în viziunea revoluţionarilor paşoptişti.R. Poate fi ales orice autor român semnificativ (D. E.  Fenomenul românesc în interpretarea lui M.  Morfologia sacrului (sau mit şi simbol) în concepţia lui Mircea Eliade.  Cultură şi politică în perioada tranziţiei postcomuniste. Cazul Bosnia-Hertegovina Conflictele postrazboi rece. C. Cazul Transnistria Conflictele postrazboi rece. Conflicte ediul internaţional contemporan.Călinescu.  Abordări şi teorii cu privire la specificul naţional (sau la caracteristicile culturii române).Lovinescu.  Abordări privind procesul de modernizare la gânditorii români din perioada interbelică.Motru. Spoturile video în campaniile electorale din spaţiul european sau american: analiză comparativă ICRM  Tradiţie şi modernitate în evoluţia culturii române.  Orientări culturale şi publicaţii din perioada interbelică.comparativă 20.

Cazul României Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Studiu de caz la alegere Limbaj. Studiu de caz la alegerea . Studiu de caz la alegerea studentului Politici şi strategii mediatice în comunicarea internaţională. Cazul Bosnia – Hertegovina Media între funcţia de comunicare şi calitatea de armă. Rolul statului în comunicarea internaţională Emiţători şi receptori în mediul internaţional contemporan. comunicare. Cazul Franţa Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Mijloace şi forme utilizate de statele democratice (studiu de caz la alegere un stat cum ar fi de ex SUA) Rolul media în comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece Rolul cinematografiei în comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece Acoperirea mediatică a crizei rachetelor cubaneze Acoperirea mediatică a revolutiei maghiare din 1956 Acoperirea mediatică a crizei cehoslovace din august 1968. Cazul războiului din Irak (2003) Războiul informaţional. Cazul Kosovo Politica internaţională ca realitate construită prin limbaj. Mijloace de comunicare Cazul SUA Afişul şi posterul în propaganda celui de-al doilea război mondial Cinematografia în primul şi în cel de-al doilea război mondial Comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece.Conflictele postrazboi rece. OSCE. Cazul Germaniei şi al Italiei. persuasiune în conflictele post razboi rece. Comunicare şi manipulare în crizele şi conflictele post Război Rece. organiyaţiile politice—ONU. Cazul SUA Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Cazul URSS Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Mijloace de comunicare Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Rolul actorilor nonstatali în comunicarea internaţională (se va alege unul dintre acesti actori cum ar fi: media. Mijloace şi forme utilizate de URSS Comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece. Analiza mesajului. Cazul Marea Britanie Activitatea intelectualităţii şi a oamenilor politici români pentru sprijinirea intereselor României la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920) Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Cazul României. Presa din România Acoperirea mediatică a revoluţiei române din decembrie 1989 Acoperirea mediatică a prăbuşirii Zidului Berlinului. UE etc— organizaţiile de alt tip). versiunea militară a comunicării. corporaţiile comerciale sau financiare. Particularităţile comunicării în mediul internaţional în situaţii de conflict şi război Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Cazul Kosovo Comunicare şi manipulare în crizele şi conflictele post Război Rece. Cazul războiului din Irak (1991) Media între funcţia de comunicare şi calitatea de armă. Studio de caz la alegerea studentului Practica jurnalistică în timpul conflictelor. Particularităţile comunicării în mediul internaţional Emiţători şi receptori în mediul internaţional contemporan.

. Interferenţe şi delimitări. Tipuri de culturi politice.  Poziţii teoretice şi dezbateri actuale privind raportul dintre identitate culturală şi integrare europeană.  Unitate şi diversitate în cultura contemporana.  Arta ca formă de comunicare. Abordarea semiotică a culturii.  Cultură şi politică.  Teorii cu privire la schimbarea paradigmei culturale în lumea de azi.  Cultură şi comunicare în lumea contemporană.studentului CC  Semnificaţii ale culturii în lumea contemporană.  Abordări teoretice cu privire la cultura postmodernă.  Mass media şi violenţa simbolica în lumea contemporană.  Valoare şi accesibilitate.  Cultura ca sursă a dezvoltării sociale.  Culturile ca suport al identităţilor naţionale.  Teorii actuale cu privire la raportul dintre cultură şi civilizaţie.  Noi paradigme culturale în societatea postindustrială.  Abordări ale conceptului de cultură politică.  Mass-media şi noua realitate culturală.  Particularităţi ale limbajului artistic.  Conflictul civilizaţiilor în interpretarea unor teoreticieni contemporani.  Teorii cu privire la cultura de masă.  Estetic şi funcţional.  Conotaţie şi simbol în comunicarea artistică.  Cultura de consum şi problema kitsch-ului.  Interferenţe culturale (etic şi estetic.  Caracteristici ale culturii secolului XX.  Procesul de receptare şi schimbarea orizontului de asteptare.  Cultura la singular şi la plural.  Semnificaţia actuală a raportului dintre cultură şi civilizaţie.  Valoare şi sens în ştiinţele umane. artă şi religie. artă şi stiinţă).  Tradiţie şi schimbare culturală.  Globalizare şi identitate culturală în contextul contemporan.  Impactul sistemului mediatic asupra universului cultural contemporan.  Sensuri ale raportului naţional-universal în cultură. Raportul dintre unitate şi diversitate. Noţiunea de "operă deschisă".  Cultura politică şi mass-media. ceremoniile sociale şi relaţiile interumane din perspectiva unor valenţe simbolice (comunicaţionale).  Comportamentul uman.  Cultura ca sistem de limbaje simbolice.  Societăţi şi mentalităţi culturale (subculturi şi grupuri sociale).  Forme ale multiculturalismului actual.  Judecata de gust şi judecata de valoare în aprecierea operei de artă.  Cultura ca sistem de valori. Aspecte ale design-ului contemporan.  Caracteristici ale culturii postmoderne.

pregatiti si sustineti o argumentatie prin care sa va convingeti seful asupra tehnicilor de relatii publice pe care sa le utilizati in cazul producerii unui accident aviatic. 8. Elaborati toate documentele necesare pentru o conferinta de presa 6. 10. principii. Tehnici de redactare 1. 4. tehnici utilizate in redactarea unei brosuri de success.  Dialogul şi comunicarea dintre culturi în lumea actuală. Exemplificare pe doua cazuri distincte 2. metodologii). dosarul de presa ca instrument de lucru al practicienilor de relatii publice. Redactati si editati o brosura de prezentare a unei firme 4. 2. caliatea informatiilor oferite etc 3. 9. principii. Campanie de relatii publice a organizatiei x. Campanii reactive de PR (cerinte. Pregatiti si sustineti un discurs pe o tema liber aleasa cu durata de 7-10 minute 9. analiza comparativa a tehnicilor de relatii publice utilizate de doua institutii publice in ultimele doua luni. utilizarea briefingului de presa in situatii de criza. dupa care o veti sustine in fata sefilor dvs. 11. 3. Prezentati un material cu pasii parcursi in pregatirea unui interviu pe care trebuie sa-l pregatiti la concret 8. 10. Universalizarea ca proces de comunicare şi difuzare a valorilor. Strategii si tactici utilizate in campaniile de relatii publice. y. exista doar trei supravietuitori. Avantaje si dezavantaje. Exemplificarea prin prezentarea unui studiu de caz concret 7. 6. Campanie de imagine a organizatiei x. 7. Campanie PR pro-activa (cerinte. . utilizarea tehnicilor de influentare a opiniei publice in practica activitatii de relatii publice. discursurile publice si valoarea lor in raport de durata. Dvs sunteti angajat al companiei aviatice careia ii apartine avionul prabusit. In timpul prezentarii veti fi chemat la conducerea firmei urgent pentru o consiliere in legatura cu un eveniment. Campanii de imagine. pregatiti si sutineti o prezentare a firmei la care lucrati (la alegere) in power point. momente alese. Campanie PR de modificarea atitudinilor. Se vor avea in vedere: tehnicile utilizate.z. y. Campanie PR pentru pozitionarea organizatiei. conferinta de presa – tehnica de relatii publice care poate adduce si deservicii unei organizatii. Campanie PR de modificare a comportamentului. metodologii). Veti avea 10 minute de gandire timp in care sa va structurati o argumentatie pentru a sustine ideile pe care doriti sa le promovati. Strategii de PR 1. frecventa. 5. Avion de pasageri. Campanii de relatii publice. z. Elaborati doua dosare de presa pentru doua evenimente diferite 5. Campanie PR de informare publica. valoarea interviului prin comparatie cu alte tehnici de relatii publice.

) 4. 18. 6. 14. Structura unei campanii de relatii publice. Identificarea problemei de solutionat. economie. (cultura. Managementul pe baza de obiective al campaniei de relatii publice. 9. Modalitati de cercetare si evaluare a imaginii în procesul de relatii publice. Analiza comparativa. Utilizarea analizei de imagine in proiectarea campaniilor de relatii publice. economie. Standarde pentru masurarea produselor de relatii publice. învatamânt. Cerinte metodologice pentru proiectarea sloganelor si mesajelor. Utilizarea metodei drumului critic in proiectarea campaniilor de relatii publice. învatamânt. 24. 28. Studii de caz. Aspecte etice ale procesului de relatii publice. Aplicatii sectoriale. turism etc. Aplicatii sectoriale. Campanii de relatii publice . 20. (cultura. Relatiile publice în caz de criza. învatamânt. turism etc. Aplicatii sectoriale. 30. Proiectarea campaniei de relatii publice pe baza arborelui de obiective. (cultura. 26. Imaginea de marca: modalitati de construire si de întretinere a acesteia. Campanii de relatii publice. 22. (cultura. 19. Analiza situatiei in campaniile de relatii publice. Analiza comparativa. Strategii de reabilitare a imaginii în etapa de post-criza. Aplicatii sectoriale. 27. 13. Canale de comunicare in campaniile de relatii publice. Sociologie Actorii sociali în media Competenţa şi responsabilitatea comunicatorului de mass media Relaţiile sociale de relaţiile interpersonale în grupurile media Statusul social al jurnalistului din presa scrisă . Standarde pentru analiza spatiului cibernetic. Standarde pentru masurarea rezultatelor campaniilor de relatii publice. Relatiile publice în contextul proceselor de influenta sociala.) 3. învatamânt. turism etc.12. 25. 23. Evaluarea campaniilor de relatii publice. Conceptul campanie de relatii publice.) 5.) 2. 21. Operationalizarea obiectivelor in campania de relatii publice. Cercetarea-constatarea in campaniile de realtii publice. Scopuri si obiective pentru campania de imagine. economie. 29. Introducere in PR 1. 17. 7. Bugetarea campaniilor de relatii publice. Suportul organizational al relatiilor publice si adaptarea la noul mediu comunicational. turism etc. 16. economie. 8. Managementul procesului de relatii publice. Cerinte metodologice de planificare a campaniei de relatii publice. Tehnologii informationale recente si suportul mediatic al relatiilor publice. Aplicatii sectoriale. 10. 15.

radio) factor de socializare . Televiziunea în revoluţia din decembrie 1989 Rolul aculturaţiei în media Dezinformările în mass-media Etica şi calitatea informaţiei Deontologia mijloacelor de comunicare în masă. cu accent pe o perioadă istorică Societatea informaţională Particularităţi ale societăţii de masă în România Mass media şi societatea de masă Efectele globalizării asupra mediilor de informare Condiţii ce determină structura socială a comunicării Societatea postindustrială Cum se reflectă în mass media problemele comunităţilor entice din România? Prezenţa comunităţilor de romi în media Cauze şi contexte ale reflectării prioritare în mass media a conduitele deviante. Virtuţile şi limitele talk-show-ului Forumurile din ediţiile online (presă.Rolurile statusului de comunicator în mass media Grupurile media ca grupuri de referinţă Relaţii sociale în grupurile media Relaţia dintre management şi organizaţie în media Funcţiile relaţiilor comunicaţionale din grup Presa şi birocraţia Rolul televiziunii în socializare (cu exemplificări pe anumite televiziuni) Rolul presei scrise în socializare (cu exemplificări pe anumite ziare sau reviste) Media şi corupţia Viaţa partidelor în media Mobilitatea socială în media Comunicarea în raporturile între generaţii Problemele sociale ale tineretului reflectate în media Generaţiile în instituţii media Mass media şi relaţiile de gen Valorile feminităţii şi masculinităţii în mass-media Discriminarea de gen în media Mass media din România şi relaţiile interetnice Integrare europeană şi dezvoltare regională Comunicarea şi stilurile de viaţă alternative Problemele sociale ale familiei în România Reflectarea în mass media din România a familiei şi căsătoriei Cum reflectă mass media din România sistemul naţional de educaţie Tradiţiile şi mass-media Viaţa religioasă în media Reflectarea relaţiilor dintre ortodocşi şi greco-catolici în media Valorile culturii naţionale în mass media Spaţiul public românesc actual O istorie a spaţiului public românesc. televiziune. delincvente şi antisociale.

procese si performanta organizationala. Stiluri de conducere si stiluri de comunicare in organizatie.                       . turism etc. Particularitati ale colaborarii si lucrului in echipa in organizatiile multiculturale.. Particularitati ale rezistentei la schimbare în climatul organizatiilor romanesti contemporane. Particularitati ale lucrului in echipa in spatiul romanesc. Relatia dintre motivatie si performanta organizationala. Studii de caz. Studii de caz. Relatia dintre structura. invatamant. Strategii de obtinere a puterii si influentei in organizatiile multiculturale. Analiza functiilor conducerii în organizatii. Conducerea sub impactul proceselor sociale contemporane. Aplicatii sectoriale. Studii de caz. Avantajele centralizarii si descentralizarii in corelatie cu elemente culturale ale spatiului romanesc. Aplicatii sectoriale.Ideea europeană” Anchetele . Aplicatii sectoriale. Studii de caz. Managementul schimbarii culturii organizationale. Specificul puterii si influentei in organizatiile romanesti. Studii de caz. Relatia dintre stilul de conducere si performanta organizationala. Managementul schimbarii in spatiul organizational romaesc. Conflictele: cauze si strategii de gestionare in organizatiile romanesti. Aplicatii sectoriale. Relatia dintre stilurile de comunicare si performanta organizationala. Aplicatii sectoriale. Analiza comparativa. Studii de caz. Studii de caz Influenta noilor tehnoligii de comunicare asupra procesului conducerii. Studii de caz in spatiul romanesc. (cultura.Spaţiul public şi comuincarea Invăţământul prin televiziune Educaţia pentru cetăţenie europeană Mass-media şi democraţia Valori româneşti şi valori europene în revista . Caracteristici ale gandirii manageriale in spatiul organizational romanesc.) Influenta noilor tehnologii de comunicare in procesul de munca. Managementul conflictelor in organizatiile romanesti. Aplicatii sectoriale. Aplicatii sectoriale.Noii Reviste Române” TO Dinamica proceselor sociale si viitorul organizatiilor. Studii de caz. Studii de caz. economie. Studii de caz Ilustari ale aplicarii gandirii manageriale in practica organizationala romaneasca. Studii de caz.. Aplicatii sectoriale.

Relatia dintre comunicare si cultura organizationala . Aplicatii sectoriale Specificul comunicarii in medii de lucru multiculturale. Aplicatii sectoriale Relatia dintre valorile nationale. Adaptabilitatea organizatiilor si perfectionarea circuitelor comunicationale. Corelatii intre inteligenta comunicarii si inteligenta organizatiilor. Studii de caz. Aplicatii sectoriale.               Managementul performantei si al talentelor in spatiul organizational romanesc.informatice moderne Modernizarea suportului Informaţional/Informatic . Studii de caz.o nouă viziune asupra afacerilor Internetul. Studii de caz.mijloc de comunicare şi acţiune a Relaţiilor Publice Comerţul electronic . Comunicare si cultura organizationala . Studii de caz. Studii de caz. mediu de dezvoltare a afacerilor Organizaţii virtuale şi parteneriate online Marketing şi comunicare online Campania de promovare pe Internet . Patologii ale comunicarii in organizatiile romanesti.proces fundamental al perfecţionării comunicării şi imaginii organizaţionale Relaţiile publice on-line (e-PR) Sistemul Informaţional / Informatic al firmei . Corelatii intre comunicare si tacere in organizatiile romanesti. Efectele noilor tehnologii asupra comunicarii organizationale.suport al comunicării organizaţionale şi manageriale Abordarea informatică a proceselor de comunicare managerială şi organizaţională la nivelul firmei Rolul produselor informatice în informatizarea proceselor decizionale ale firmei Diagnostic strategic privind perfecţionarea suportului comunicaţional al firmei Rolul comunicării Internet în dezvoltarea imaginii şi afacerilor unei companii Abordări teoretice şi practice privind îmbunătăţirea comunicării interne în organizaţie Gestiunea afacerilor on-line Publicaţiile . cultura organizationala si performanta. Info 2 Facilităţile Internet / Intranet în dezvoltarea comunicării organizaţionale Comunicare şi Relaţii Publice moderne prin noi tehnologii informaţional-informatice Gestionarea imaginii firmei utilizând metodologii informaţional . Utilizarea strategica a tacerii in comunicarea organizationala. Modele de cultura organizationala si efecte asupra eficacitatii si eficientei. “Vocea angajatilor” si “vocea organizatiilor” in spatiul romanesc. Studii de caz. Studii de caz. Studii de caz. Aplicatii sectoriale.influente reciproce. Tipuri si metode de abordare a schimbarii in organizatiile romanesti contemporane. Studii de caz. Studii de caz. Aplicatii sectoriale. Sanatatea angajatilor si sanatatea organizationala in spatiul romanesc.influente reciproce.

Delegarea – formă de motivare şi conducere în organizaţiile publice. structura acesteia. Lucrarea trebuie să fie structurată pe capitole şi subcapitole. editura comunicare. înainte de a realiza studiul de caz lecturaţi cartea Tehnici de cercetare sociologică a lui Septimiu Chelcea. Studiu de caz . Studiu de caz 3. Teme orientative pentru lucrarea de licenţă 1. Analizaţi apoi rezultatele obţinute.). ipotezele de lucru de la care porniţi sau ideile pe care doriţi să le argumentaţi şi tipul de demers argumentativ pe care îl veţi utiliza. Ori de căte ori prezentaţi un concept. comentaţi-le sprijinindu-vă pe conceptele dezvoltate în partea teoretică. aflate pe site-ul facultăţii pe care trebuie să le consultaţi şi să le aplicaţi obligatoriu) şi însoţiţi prezentarea de o analiză în care să exprimaţi un punct de vedere critic care să vă aparţină (de exemplu: prezentaţi o problemă de leadership sau stil de conducere în opinia unor autori. Decizia – funcţie esenţială a conducerii în organizaţii. meritele sau să o comparaţi cu altă abordare). Partea aplicativă Prezentaţi intenţiile studiului de caz (ipoteza de lucru sau ideea pe care doriţi să o confirmaţi sau infirmaţi). Structura managerială şi echipa din organizaţiile creative (publicitate. o teorie.ro sau orice altă carte pe această temă pentru a descrie şi pentru a operaţionaliza corect instrumentele sociologice folosite în studiul de caz). o perspectivă sau o abordare teoretică citaţi sursa (conform regulilor de alcătuire a unei lucrări de absolvire. Studiu de caz 2. tehnicile cantitative sau calitative folosite – nu uitaţi. caracteristicile eşantionului etc. eşantionul (el trebuie să fie de minimum 30 de subiecţi). Prezentaţi concluziile şi recomandările. Managerul de resurse umane. Prezentaţi cu precădere aspectele teoretice care se regăsesc investigate în studiul de caz. după care faceţi un scurt comentariu în care să-i relevaţi limitele. mass media etc. Prezentaţi pe scurt organizaţia în aspectele relevante pentru cercetarea aleasă. Prezentaţi instrumentele de investigare (metodele.Rolul sistemelor informatice în comunicarea inter şi intra–organizaţională Impactul noilor tehnologii informatice asupra comunicării organizaţionale Internet-ul în gestionarea resurselor umane Sistemul Birotic ca suport managerial Managementul resurselor umane Cerinţe pentru redactarea lucrării de licenţă/disertaţiei Partea teoretică Introducere – prezentaţi obiectivele lucrării. comentaţi întrebările din chestionare sau discuţiile avute (după caz).

Studiu de caz 21. Rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor în organizaţiile publice. o analiză comparativă. Stilurile de conducere în organizaţii afectate de schimbări de substanţă.ro si mihaela. Studiu de caz 17. Studiu de caz 12. Studiu de caz NOTĂ: Aceste teme au un caracter orientativ şi pot fi completate cu altele propuse de studenţi. dr. Ştefan Stanciu Managementul proiectelor . Analiza leadership-ului. Studiu de caz 6. Fenomene legate de personal în organizaţii: demotivarea. Evaluarea performanţelor personalului. Studiu de caz 10. Cultura organizaţiilor şi retorica managerilor de ieri şi de azi. Dezvoltarea carierei în organizaţiile publice. Cei care doresc să elaboreze lucrarea de licenţă sub coordonarea titularului acestei discipline pot scrie pe adresele: stefan. Studiu de caz 20. Dezvoltarea competenţelor managerilor. Cultură şi cunoaştere în organizaţiile care învaţă. Comportamentul organizaţional în organizaţiile publice. Grupul şi echipa în dinamica organizaţiilor nonprofit. O perspectivă critică. Sisteme de evaluare a performanţelor personalului din organizaţii.stanciu@comunicare. absenteismul şi abandonul.ionescu@comunicare. Cultură şi învăţare în dinamica organizaţiilor publice. Dezvoltarea carierei în organizaţiile private. condiţii de posibilitate în managementul organizaţiilor (publice sau private). Leadership-ul în contextul depăşirii barierelor de comunicare în organizaţii. Stilurile de conducere în organizaţiile creative. Identitatea organizaţională ca expresie a manifestărilor concrete ale culturii organizaţionale.ro Prof. Studiu de caz 5. Studiu de caz 18. Studiu de caz 23. Studiu de caz 26. Procesul decizional şi rolul Departamentului de resurse umane în implementarea deciziei. Studiu de caz 25. Studiu de caz 27.4. Studiu de caz 8. Studiu de caz 7. Leadership-ul ca proces integrator în cazul fuziunilor şi achiziţiilor. Studiu de caz 9. Studiu de caz 13. Studiu de caz 22. Cultura organizaţională ca instrument de socializare în organizaţii (publice sau private). o analiză a strategiilor şi politicilor din organizaţii cu efecte asupra acestei probleme. Studiu de caz 19. Studiu de caz 24. univ. Studiu de caz 15. Motivaţie şi performanţă în organizaţiile care învaţă. Studiu de caz 16. Studiu de caz 11. Cultura managerială în contextul culturii organizaţionale. Surse de erori. Climatul organizaţional în organizaţiile creative şi publice. Strategiile de recrutare şi selecţie în organizaţiile nonprofit. Meritele şi limitele proceselor. Dinamica grupului de lucru în organizaţiile construite pe structuri birocratice profesionale. o analiză comparativă 28. Studiu de caz 14.

Managementul proiectelor multimedia. 7. 15. Mangementul proiectelor folosind tehnici de externalizarea activităţilor (outsourcing). 41. Managementul conflictelor în proiecte. . Managementul proiectelor folosind tehnici de inginerie concurentă (concurrent engineering). 24. Managementul riscului reputaţional. Managementul guvernării prin proiecte. 12. Sisteme expert pentru managementul proiectelor. 26. Guvernarea corporatistă prin proiecte. 19. 17. 36. 3. Managementul prin proiecte al evenimentelor organizaţionale. 42. 20. Managementul proiectelor de marketing. Managementul riscurilor în proiecte folosind tehnici Şase Sigma (6σ). Administrarea electronică a proiectelor (e-procurement). 34. Riscul operaţional în proiecte. 38. 16. 28. Managementul riscului în proiecte folosind tehnologia informaţiei. Managementul proiectelor de mediu. Inteligenţa emoţională în proiecte. Monitorizarea proiectelor. 23. 30. Managementul stresului în proiecte. 39. Managementul proiectelor de cercetare. 44. 45. 14. Managementul proiectelor de web. 22. 5. 32. Managementul proiectelor de e-business. Etica în proiecte. Managementul proiectelor de vânzări produse bancare (retail banking). Managementul riscului în întreprinderi . Managementul proiectelor folosind sisteme inteligente integrate (embedded systems). Managementul calităţii în proiecte. Managementul financiar al riscului. Managementul proiectelor folosind tehnici de obiecte orientate. 40. 11. Managementul riscului de piaţă. 8. Managementul proiectelor pentru Întrepinderi Mici şi Mijloci. 35. Managementul proiectelor de dezvoltare produse noi (spin-off). Managementul riscului în domeniul alimentar. Managementul riscurilor de credit. 4. Managementul prin proiecte folosind teoria constrângerilor (theory of constraints). Managementul afacerilor virtuale prin proiecte (virtual business).1. 43. Dreptul de proprietate intelectuală în proiecte. 29. Managementul proiectelor public-privat. 9. 18. Managementul resurselor umane în proiecte. 33. Managementul riscului bancar. 37. 27. 10. Managementul riscului cultural în proiecte. Managementul riscului energetic. 6. 31. Managementul proiectelor de dezvoltare societăţi noi (start-up) . Managementul dezastrelor. 21. Managementul proiectelor prin comparare si adaptare (benchmarking). 13. Managementul proiectelor din tehnologia informaţiei (software). 2. 25.

60.pub. 50. Managementul afacerilor prin proiecte. Managementul proiectelor folosind sisteme informatice integrate (Enterprise Resource Planing). Importanţa diferenţelor culturale în relaţiile publice internaţionale: studii de caz 5. 59. 54. Cresterea gradului de încredere a populatiei în economia de piata. Sisteme de control ale managementului în societatea structurată prin proiecte. Managementul comunicării în proiecte . 57. 53. Formatul emisiunii va fi elaborat în colaborare cu o televiziune. Managementul proiectelor de guvernare electronică (e-government). Diplomaţia culturală şi relaţiile publice internaţionale 6.ro CAV Lucrarile de diploma care utilizeaza cunostintele dobândite la acest curs pot aborda ca tema formatul unei emisiuni de televiziune. Managementul proiectelor de investiţii imobiliare (real estate). Pr international-opt 1.opran@ltpc. Managementul fondurilor structurale. Consolidarea coeziunii sociale în societatea româneasca aflata în tranzitie. 56. 52. 58. Managementul riscului legislativ. E-mail 2:constantin. la alegere. 55. 47. Domeniile pentru care poate fi elaborat un format de emisiune sunt urmatoarele: 1.opran@comunicare. Inteligenţa competitivă în managementul proiectelor (competitive inteligence). Campanii de relaţii publice internaţionale: studii de caz 3. Managementul riscurilor informatice (e-risk).ro. Divertisment. Campanii de comunicare ale organizaţiilor internaţionale: studii de caz . factorii care au favorizat dezvoltarea domeniului 2. Relaţiile publice internaţionale şi globalizarea: definiţii. 49. 2. Managementul unor proiecte specifice conform solicitarilor concrete din partea studenţilor.46. 48. Integrarea în Uniunea Europeana. Managementul proiectelor folosind proceduri de pregătire individualizată (coaching). 4. Implementarea unei campanii de relaţii publice internaţionale de către o companie multinaţională în diferite ţări: analiză comparativă 4. 61. Aplicaţii ale tehnicilor de reinginerie în proiecte (reeengineering) . Managementul programelor şi proiectelor politice. Elemente de contact: E-mail 1:constantin. Campanii de promovare imaginii de ţară: studii de caz din România şi la nivel global 8. 51. Managementul proiectelor pentru reţele de vânzări cu amănuntul (retail). Campanii de relaţii publice internaţionale în mediul online 7. Mediul legislativ al proiectelor. 3. jocuri si concursuri.

Negociere şi manipulare. Patologii si terapii comunicationale                  Persuasiune. Manipularea prin presă. Turismul şi relaţiile publice internaţionale Imaginea publica a liderilor si a org                     Simbolurile puterii în îmbrăcămintea liderilor bolşevici Alienarea puterii în capodoperele neorealismului italian Imagine şi iconografie în cinematografia lui A. Discursul politic şi manipularea. Caricatura ca vector al imaginii politice. Disimularea. Manipularea prin semne şi simboluri.9. Internetul şi manipularea.Tarkovski Strânsul de mână ca formă a comunicării politice Imaginea lui Stefan cel Mare în literatura română Imaginea lui Mihai Viteazul în cinematografia românească Personalitatea lui Nicolae Ceauşescu în memorialistica postdecembristă. Intoxicarea. caricaturi etc. . Manipularea prin telefon. Manipularea şedinţelor. Valenţe comice în comportamentul personalităţilor politice Valenţe hipnotice în privirea lui Stalin şi în privirea lui Hitler: abordare comparativă Imagini ale puterii în Orientul antic Simboluri şi imagini ale puterii în Bizanţ Putere şi legitimitate politică în Evul mediu creştin Imagini ale "Prinţului" în Renastere Imaginea omului politic în pictura flamandă Imaginea instituţiilor politice în literatura barocă Imaginea instituţiilor politice în opera lui Bossuet şi Richelieu Omul politic în viziunea lui Platon Tipologii de lideri politici: criterii întrebuinţate Imaginea publică a instituţiilor şi clasei politice în România postdecembristă. Manipularea prin afişe. pliante. Zvonul. spovedanie şi manipulare. Manipularea prin învăţământ. Minciuna. Confesiune. influenţare. manipulare. Competiţiile sportive internaţionale şi campaniile lor de promovare 10. Dezinformarea. Discursul religios şi manipularea.

conflicte intergeneraţionale.  Manipulare.  Manipulare şi personalitate. Manipularea ca formă a agresiunii comunicaţionale. alienare. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful