Publicitate

1. Dimensiunea mitica a publicitatii 2. Aspecte etologice ale comunicarii publicitare 3. Tehnici de creatie în textul publicitar 4. Tehnici de creatie in ilustratia publicitara 5. Noi tendinte în publicitate. Publicitatea online 6. Aspecte etice ale comunicarii publicitare. Reglementari interne si internationale 7. Impactul publicitatii asupra copiilor / adolescentilor 8. Stereotipuri de gen in reclame 9. Campaniile sociale - caracteristici si impact asupra comunitatii 10. Umorul în publicitate 11. Forme de publicitate neconventionala vs. publicitatea prin canale clasice 12. Stilul de conducere în agentia de publicitate 13. Managementul resurselor umane în agentia de publicitate 14. Cultura organizationala în agentia de publicitate 15. Relatiile interorganizationale (relatiile cu clientii) în agentiile de publicitate 16. Cunoasterea comportamentului consumatorului – etapa esentiala în strategia de comunicare publicitara 17. Publicitatea - forma a industriilor culturale

Semiotica:
I. TEORII ALE COMUNICARII 1. ANALIZA COMUNICARII SOCIALE DIN ROMÂNIA (1989-2002). STUDIU DE CAZ; CONCLUZII PENTRU STRATEGIA UNEI CAMPANII DE COMUNICARE "Scoala proces" si "scoala semiotica" (J. Fiske) - orientari fundamentale în abordarea teoretica a comunicarii . Modelul elaborat de G. Gerbner: etapele procesului de comunicare; dimensiunile comunicarii sociale ("orizontala" si "verticala"). Merite si limite ale modelului Gerbner. Modelele elaborate de H. Lasswell (1948) si T. Newcomb (1953); merite si limite ale modelului Newcomb. Modelul elaborat de R. Jakobson (1960); factorii constitutivi ai comunicarii si functiile acestora. Studiu de caz; concluzii pentru strategia unei campanii de comunicare (publicitate, campanie electorala sau mass media). II. ABORDAREA SEMIOTICA A COMUNICARII 2. ANALIZA COMUNICARII SOCIALE DIN ROMÂNIA (1989-2002). STUDIU DE CAZ; CONCLUZII PENTRU STRATEGIILE DE COMUNICARE SOCIALA Comunicarea ca schimb de semne; relatia dintre comunicare si limbaj; semne si semnale. Semiotica - stiinta a semnelor; semne si semnificatii. Modelul elaborat de C.S. Peirce; dezvoltarea lui de catre Ogden si Richards. Modelul teoretic elaborat de Ferdinand de Saussure: elementele semnificatiei (semn, semnificant si semnificat). Studiu de caz; concluzii pentru strategia unei campanii de comunicare (în publicitate, în campaniile electorale sau în mass media).

III. CONCEPTII DESPRE NATURA LIMBAJULUI 3. ANALIZA DISCURSULUI PUBLIC DIN ROMÂNIA (1989-2002) DIN PERSPECTIVA ACESTOR CONCEPTII. STUDIU DE CAZ Merite si limite ale viziunii instrumentaliste cu privire la natura si rolul limbajului; conceptia "cuvântului semnal" si conceptia "cuvântului simbol". Viziunea demiurgica despre natura si rolul limbajului; conceptia magica si conceptia mitica. Viziunea sincretica; interdependenta limbaj-esenta umana. Analiza discursului unui actor social (persoana publica, partid politic, institutie de stat, firma comerciala sau organizatie civica) din perioada mentionata. Relevarea conceptiei despre limbaj care sta la baza discursului si a viziunii despre lume împartasite de autorul discursului. Concluzii metodologice cu privire la folosirea tehnicilor analizei de continut si a celorlalte metode de analiza a discursului. IV. FILOSOFIA LIMBAJULUI 4. COTITURA LINGVISTICA si NOUA PARADIGMA CULTURALA; ORIENTAREA SEMIOTICA A CULTURII CONTEMPORANE. CONCLUZII PENTRU NATURA DISCURSULUI CONTEMPORAN Geneza "cotiturii lingvistice" si manifestarile sale în diferite domenii ale culturii spirituale. Schimbarea de paradigma ca schimbare de ideal de rationalitate; reductia lingvistica ultima etapa a procesului de eliminare a transcendentului din cunoasterea stiintifica si din tabloul explicativ al lumii. "Pansemiotismul": argumente pro si contra. Studiu de caz pe un tip de discurs (politic, ideologic sau literar). Concluzii cu privire la redactarea discursului; utilizarea simbolisticii sociale în discursul public. 5. CERCETAREA "RIGUROASA" si CEA "NERIGUROASA" ÎN FILOSOFIA LIMBAJULUI; VALOAREA CELOR DOUA ABORDARI ÎN COMUNICAREA SOCIALA. STUDIU DE CAZ Diferente si complementaritati între cele doua traditii de cercetare. Opozitia dintre "rigurosi" si "nerigurosi" - o confruntare dintre idealuri cognitive; presupozitiile celor doua traditii de cercetare. Studiu de caz (publicitate, marketing politic, mass media). Utilizarea alternativa a celor doua abordari. Concluzii pentru strategiile comunicarii sociale în societatea postindustriala; noi dimensiuni ale conceptului de "postmodernism". V. COMUNICAREA INTERCULTURALA 6. CAI DE DEPASIRE A OBSTACOLELOR MENTALE ÎN COMUNICAREA SOCIALA Obstacole mentale în calea comunicarii depline; "organizarea mentala" si tehnica de formulare a problemelor (S. Langer). Conditiile care definesc "situatia ideala de comunicare". "Paradigma disciplinara" (Th. Kuhn) si paradigmele culturale. Incomensurabilitatea paradigmelor. Studiu de caz (comunicarea între sexe, între generatii, între grupuri socio-profesionale sau între grupurile etnice); sugestii pentru depasirea obstacolelor mentale în comunicarea sociala.

7. CAI DE DEPASIRE A OBSTACOLELOR IDEOLOGICE ÎN COMUNICAREA SOCIALA Dependenta cunoasterii si a comunicarii de "formele de viata" si "interesele de cunoastere" (J. Habermas). Criza mitului pozitivist al cunoasterii "pur obiective". Conceptul de "referential" (F. Gonsteh) si referentialele ideologice. Schimbarea referentialului - premisa a comunicarii depline; conditiile adoptarii unui nou referential si indicatorii acestei schimbari. Studiu de caz (comunicarea între doua grupuri cu ideologii diferite). Concluzii pentru politicile sociale în România. 8. CONDITII DE POSIBILITATE ALE COMUNICARII AUTENTICE ÎNTRE CULTURI; PERSPECTIVE PENTRU UNIFICAREA CULTURALA A EUROPEI. Critica relativismului cultural si a scepticismului epistemologic (R. Boudon); critica criticii "noii epistemologii". "A treia cultura " (F. Casmir) - o cale constructiva spre întelegere si colaborare; trasaturile acesteia si nivelurile comunicarii sociale în care ea devine relevanta; perspective pentru unificarea culturala a Europei. Studiu de caz (comunicarea între grupuri etnice, între culturi si civilizatii). Concluzii pentru strategia constructiei europene. Evaluarea performantelor resurselor umane - optionala Evaluarea performanţelor angajaţilor proces principal în managementul calităţii Auditul managementului resurselor umane componentă esenţială în auditul sistemului de management al calităţii Evaluarea costurilor anuale aferente salarizării personalului angajat în departamentul de resurse umane Managementul calităţii şi implicaţiile sale asupra resurselor umane din cadrul organizaţiei Evaluarea performanţelor angajaţilor prin obiective ( Managementul prin obiective-metodă de evaluare a poziţiilor manageriale ale organizaţiei) Strategia de înlocuire a personalului în organizaţiile bugetare/ private Evaluarea performanţelor angajaţilor în condiţii de stres Influenţa stresului ocupaţional asupra performanţelor profesionale Evaluarea performanţelor angajaţilor prin paşi multiplii Eficientizarea selecţiei managerilor din organizaţiile bugetare/ private prin evaluarea psihologică Eficienţa activităţii departamentului de resurse umane în organizaţiile private Anchetele salariale etapă necesară în construirii sistemului de salarizare al organizaţiei Evaluarea performanţelor angajaţilor prin norme de muncă ( Monitorizarea continuă a angajaţilor Corelaţia analiza postului cu procesul de recrutare şi selecţie , în contextul integrării europene Deficienţele evaluării cu sursă multiplă identificate în organizaţiile tradiţionale Particularităţile procesului de evaluare în organizaţiile matriceale Evaluarea posturilor din departamentele organizaţiei în vederea elaborării sistemului motivaţional Remunerarea contingentă între necesitate şi realitate Evaluarea 360 de grade-eficienţa procesului în domeniul vânzărilor Corelaţia analiza posturilor –recrutare şi selecţie în contextul integrării României în

Noul spaţiu public şi comunicarea prin contagiune. Patologii şi terapii în comunicarea interorganizaţională. Studii de caz. Contextele şi stilurile de comunicare. Situaţia de criză şi comunicarea informală. Selecţia mesajelor comunicaţionale în comunicarea managerială. Motivarea prin comunicare. Spaţiul public şi comunicarea. analiză comparativă. . Comunicarea şi rolul său în prevenirea crizelor. Obstacolele gnoseologice ale comunicării de motivare. Cultură şi comunicare.formă de comunicare în publicitate. Comunicarea publică şi comunităţile profesionale. Socializarea prin comunicare. Comunicare şi comuniune. Dezinformarea . Studiu de caz. destăinuirea. Comunicarea simbolică . studiu de caz. Semne şi simboluri în comunicarea legitimării politice de tip democratic. Studiu de caz. Studiu de caz. Comunicarea şi valoarea în spaţiul organizaţional. Studiu de caz. Studiu de caz.Uniunea Europeană Elaborarea sistemelor de remunerare pe baza performanţelor atinse de angajaţi Sisteme de remunerare practicate în domeniul vânzărilor Evaluarea şi remunerarea angajaţilor din organizaţiile bugetare Performanţele angajaţilor şi climatul organizaţional Soluţii informatice utilizate în departamentele de resurse umane Teoria comunicarii                                     Modele teoretice ale comunicării. Motivarea prin comunicare. Interpretarea socio-culturală a elementelor de comunicare non-verbală. Studiu de caz. Forme de interacţiune în comunicarea persuasivă. Bariere şi filtre în comunicarea managerială. Nevoia de comunicare informală. Globalizare şi comunicare. Posibile surse de manipulare şi propagandă în spaţiul universitar. Efecte perverse ale comunicării în spaţiul social. Funcţia cathartică a comunicării: confesiunea. perspectivă istorică. Aspecte ale comunicării în grupurile de muncă. Rolul liderului în comunicarea de grup. Comunicare şi metalimbaj. Feed-back-ul în comunicarea interpersonală. Studiu de caz. Factori favorizanţi pentru sugestie şi sugestibilitate. Studiu de caz. spovedirea. studiu de caz. Teorii şi modele de comunicare aplicate în comunicarea publicitară. Manipularea prin structurile mass-media.formă a manipulării în comunicare. Comunicare şi alienare.formă a manipulării în comunicare. efecte perverse. Strategii şi tehnici. Comunicarea simbolică în ritualul ortodox. Zvonul .

Studii de caz. Studiu de caz.  Imaginea organizaţiei . Gestionarea imaginii de marcă a organizaţiei prin metode de relaţii publice. Studii de caz. Stiinte politice  Tendinţe în sistemul politic românesc în lumina alegerilor prezidenţiale şi legislative din 2000.  Crizele organizaţionale ca sursă a crizelor de imagine.  Evaluarea imaginii organizaţiilor în situaţii normale şi de criză.  Rolul conflictelor organizaţionale în apariţia şi dezvoltarea crizelor.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor de imagine. Studii de caz.  Analiza crizelor de imagine.Tudor  Geneza şi esenţa politicului  Stiinţa politică.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor de comunicare.  Rolul imaginii organizaţiei în asigurarea performanţelor acesteia. factori favorizanţi şi etape de evoluţie. Credibilitatea mesajelor non . Gestionarea crizelor de imagine  Imaginea de marcă a organizaţiei. Metode de evaluare şi analiză.    Paracomunicarea.  Tendinţe în sistemul multipartidist din România  Ideologie şi doctrină în platformele electorale ale partidelor politice  Propaganda politică în campania electorala din 2000  Limbaj şi persuasiune politică în discursul electoral al lui C.verbale în motivarea prin comunicare.  Comunicarea pe timpul crizei organizaţionale. Studiu de caz. Studii de caz.  Crizele organizaţionale. Studii de caz.  Metode de diagnosticare a comunicării organizaţionale în situaţii de criză. Condiţii de apariţie. Studii de caz.Tăcerile vorbirii şi elocvenţa tăcerii. Studii de caz. teorie politică şi filozofie politică: abordare comparativă  Sisteme politice versus regimuri politice  Statul naţional şi integrarea Europeană  Suveranitatea de stat între integrare şi interdependenţă  Euroregiunile şi regimul lor de funcţionare  Regiunile transfrontaliere  Puterea politică şi sacrul  Legitimitate şi legalitate .V. Studii de caz. Comunicare şi charismă. Studii de caz. Studii de caz. Stilul de comunicare şi imaginea de sine a liderilor informali. Studii de caz.obiect de patrimoniu.  Structuri de gestionare a imaginii organizaţiei. Studii de caz.  Strategii de prevenire şi rezolvare a crizelor organizaţionale. Studii de caz.  Crizele de comunicare ca sursă a crizelor de imagine. Studiu de caz. Aplicaţii. Studii de caz.

. Evoluţia democraţiei creştine după al doilea război mondial Neoconservatorismul: şcoli. Naţionalism în Europa după 1990. Elitele politice în doctrina legionară. Islamul politic. Thacherismul. Statul ţărănesc în perioada interbelică. "Naţionalismul integral". Totalitarismele: abordare comparativă. Social-democraţia europeană şi globalizarea economiei mondiale. Fundamentalismul islamic. Enciclice papale cu caracter social. Evoluţia social-democraţiei după 1990. Postmodernismul politic. Reaganismul.politic.                                              Regimuri parlamentare versus regimuri prezidenţiale: abordare comparativă. Doctrina liberală: "Prin noi înşine!" Stat şi partid în doctrina fascistă. Doctrine politice în Japonia. Comunicarea politică şi noile sale frontiere epistemologice Adevăr şi fals în ideologiile politice Stiinţele sociale şi ideologia Ideologie şi utopie în gândirea politică actuală Postmodernismul şi ideologiile politice Culturi politice şi ideologii politice Cultura politică din România: trecut. teorii şi curente. Neocorporatismul. Naţiune şi naţionalism în Africa. Neoliberalismul: curente şi tendinţe actuale. prezent şi perspective. Stalinismul ca totalitarism exemplar. Ecologia politică. Doctrine politice în America de Sud. Fundamentele filosofice ale doctrinelor politice. Doctrina nonviolenţei. Spaţiu şi timp în doctrinele politice. prezent şi viitor Cultură politică şi mit politic Valorile politice şi dinamica lor în doctrinele politice contemporane Democraţia socială Poliarhiile "Noile democraţii" Sisteme de partide şi moduri de scrutin Tipologiile partidelor politice Clivaje noi în studierea partidelor politice Raportul Stânga-Dreapta şi noile sale frontiere ideologice Spre o nouă paradigmă a stiinţelor politice? "A treia cale": trecut.

Dreptul Comunicării. Jurnalistul Universal. Corelaţia dreptului comunicării sociale cu alte ramuri ale dreptului.Dreptul comunicării sociale. S. Imaginea premierului 10.2000 .Jean-M’el Jeanneney . M. Ed. specificându-se în cerere numele organizatiei sau personalitatii care face obiectul analizei. Imaginea unei personalitati politice 5. Noţiuni.David Randall . Imaginea unei organizatii nonguvernamentale 6. Imaginea unei Biserici / confesiuni Conditii de acceptare a lucrarii: · Tema aleasa se va concretiza. binare si structurale. Bibliografie minimă: -V. 544/12. Imaginea unui partid politic 4. Dabu .2001 . Norma. 30/1994) . 1998 .X.S. precum si intervalul cronologic analizat. pentru a putea fi testata viabilitatea sistemului indicatorilor de imagine. Ed. Imaginea unui minister 2. Principiile dreptului comunicării sociale. · Vor fi monitorizate cel putin trei surse mediatice nationale (dintre cele pentru care sunt precizate cotele de piata în suportul de curs). Imaginea unui ministru 3. Bucureşti . 1997 . Institutul European.Dr. Educaţional. Etica si dreptul comunicarii 1. Dumitru Titus Popa. Obiect. Principiile dreptului comunicării sociale (Scurtă introducere. · Analiza se va fundamenta pe profilele de imagine primare. Dreptul comunicării sociale . Metode. ponderate. Imaginea presedintelui României 9.10. Ed. nr.Miruna Runcan . All.O.2001. Bucureşti.N. conform precizarilor din curs. Izvoarele dreptului comunicării sociale.Introducere în etica şi legislaţia presei. Dreptul comunicării sociale. 1999 . 1998 . O istorie a mijloacelor de comunicare.ramură a dreptului public.Analiza imaginii organizatiilor 1. (Legea nr.P. Imaginea unei organizatii economice 8. · Monitorizarea datelor se va efectua pe un interval de un an. Polirom Iaşi. Imaginea unei personalitati civice 7.. 663 din 23.A.Legea privind accesul la informaţiile de interes public nr.Constituţia României – Capitolul II . · Subiectul analizei trebuie sa aiba o vizibilitate corespunzatoare unei analize coerente si corecte din punct de vedere statistic – serii de date cu valoare de peste 100 de unitati de referiri.Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Ed.

S. Global Lex. Bucureşti.. V.C. Beck. Editura Monitorul Oficial. Doina. 663 din 23. privind comunicarea informaţiilor de interes public şi privat.S. Ed.2001 privind accesul la informaţiile de interes public.Legea nr.N. 574-578 . Obligaţiile autorităţilor publice privind dreptul la informaţie în legislaţia României. .Lucian Vasile Szabo. Libertăţi şi răspunderi ale ziariştilor şi autorilor. Ed. M.O. S. 1997 . Bucureşti . Responsabilitatea autorităţilor publice pentru încălcarea obligaţiilor corelative dreptului la informaţie) Bibliografie: .Corneliu Bîrsan. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Noţiunile de drept şi obligaţii.David R. IRDO.O. Beck.Piotr Wierzbicki. Bucureşti. Editura C. Dabu – Răspunderea juridică a funcţionarului public. nr. Norma. Dreptul comunicării sociale.. Ed. 2000. Dreptul comunicării. Bucureşti. G.Dr.A. .2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Hawkins. Global Lex. Libertatea. Bucureşti.Jean Morange. Limitele obligaţiilor autorităţilor publice.N. vol.Legea nr. Codul penal Carol al II-lea adnotat. SOCEC. Putere versus forţă. 544/12. Doina. Dabu. 2002.Jean Morange. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Tmişoara. Informaţia – factor dinamizator al devenirii. Dabu – Despre dreptul şi arta apărării. Amarcord. Dabu.2001. . 448 . . p.H. . Ed.V. Structura minciunii. 663 din 23. . 1937.2000 .2001. nr.X. III. Bucureşti 2000. (Scurtă introducere.S.2000 . Subiecţii dreptului la informaţie. V.Dr.Miruna Runcan. Convenţia europeană a drepturilor omului. 1999 . Ed. Bucureşti. Conţinutul dreptului la informaţie. Drepturile şi obligaţiile persoanei în domeniul comunicării sociale.Dr.Dr. Bucureşti. Ed.Ignacio Ramonet. 544/12. Bucureşti.P. Bucureşti 2000. Tirania comunicării.X. Global Lex. Bucureşti. Nemira. Ed. p. Introducerea în etica şi legislaţia Presei .X. Practica judiciară) Bibliografie: -V. Ed. 1996 -V. Dumitru Titus Popa. 1999 . Bucureşti. Ed. 1998. Dabu. Bucureşti. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Editura C. 2006. Libertăţile publice. Protecţia surselor. Editura Rosetti. Dabu. .Vincent Berger. Libertăţile publice. Dreptul comunicării sociale. 1994. 2006. Humanitas. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Ed. M. 2005. Bucureşti. Editura Daath.A.. 2002: . Editura Rosetti.H. Bucureşti. Bucureşti .Michel Friedman. Tirania comunicării. Bucureşti.Christian Michel. 2000 . . (Scurtă introducere. Bucureşti. Rătescu.Corneliu Bîrsan. Drepturile şi obligaţiile autorităţilor publice privind înfăptuirea dreptului la informaţie. 1991 . 2. Convenţia europeană a drepturilor omului. Dreptul la informaţie. Libertatea şi comunicarea în lumea presei.X.P. Ed. Editura ALL.Ignacio Ramonet. V. 3. . Ed.

Convenţia europeană a drepturilor omului. Bucureşti. . Dabu. 2005. Ed.Jean Morange. vol. Editura ALL. Bucureşti 1999. II.) Bibliografie: . 2000 . (Scurtă introducere. 504/2002 (Legea audiovizualului) . Bucureşti 1999. Doina. Ed. Editura ALL. 4. Bucureşti. 1999 . Editura All Beck.Corneliu Bîrsan. Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului.Lucian Vasile Szabo.Jean Morange.S. Dabu în Revista de Drept Comercial nr. 1999 . 1999. Introducerea în etica şi legislaţia presei.2000 . Garantarea drepturilor omului. V. Dreptul comunicării. . . Ed. . 1999 . . Libertatea de exprimare.D. Ed.Legea privind publicitatea nr.Dr. Norma. 544/12. . Protecţia Constituţională a libertăţilor de opinie. Libertate şi comunicare în lumea presei.Ignacio Ramonet.Ignacio Ramonet.David R. Bucureşti. 2002: . Ed. 1999 . Editura Rosetti.Doina Micu.R. Editura Rosetti. 1998 . Ed. II.I. Drepturile şi obligaţiile agentului media în domeniul comunicării sociale.Christian Michel. Libertăţile publice.O.2000 . Libertatea. Dabu. All. 6/2000.O.. . Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Ed. p. Bucureşti 2000.47-61 . Doina. Drepturile agentului media în domeniul comunicării sociale. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Bucureşti 1999.Dana Apostol Tofan. Bucureşti. Dreptul de acces la sursele de informare. Bucureşti 1999. Ed. Ed.Lucian Vasile Szabo. S.Ioan Muraru. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman.Christian Michel. Editura C. Bucureşti. 1997 . Lumina Lex.X. Dreptul comunicării. Bucureşti. Dreptul comunicării sociale. . 1999 .Dr.Legea nr. Ed. Hawkins. Libertatea şi comunicarea în lumea presei. Editura All Beck. V.A. Autoritatea şi deontologie. 1999 .P. Libertatea de a înfiinţa publicaţii. 2006. Dreptul de a informa. Despre protecţia secretului profesional şi a creditului bancar. Bucureşti. Libertatea de opinie. Bucureşti.Cornel Lazăr. Bucureşti. Bucureşti.V. Sicorna. 148/2000. Amarcord. Dumitru Titus Popa. Dumitru Titus Popa. Amarcord. -V. Tirania comunicării.2001 privind accesul la informaţiile de interes public.I.. Editura Daath.Doina Micu. Tmişoara. 2002: .R. 2000 .Dabu. Putere versus forţă. Ed. Norma. 1997 . Tirania comunicării.Legea nr. Beck. Bucureşti 2000. Dreptul de acces la orice informaţie de interes public. Bucureşti. Libertatea.H.Miruna Runcan. Editura All Beck.D. .Dr. Bucureşti. Tmişoara.Dr. . Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Global Lex.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. vol. Bucureşti . Dreptul de a întreba şi primi răspuns. Bucureşti. Garantarea drepturilor omului.Dana Apostol Tofan.N. Libertăţile publice. Editura All Beck.

S.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Global Lex. Bucureşti. Beck.N. Ed. 544/12. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. H.. Responsabilitatea ministerială. nr. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman.H. Ed.O. 2006. 279-286. .Corneliu Bîrsan.2001. Hawkins.p. Bucureşti. All Beck. Calomnia prin presă.C.. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Bucureşti. Bucureşti. . Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Bucureşti. 2000. Norma. S.X. Bucureşti.) Bibliografie: -V. 1974 .Dr. Monitorul Oficial Bucureşti. 2006. Beck. Elementele constitutive ale infracţiunii. (Consideraţii generale. Monitorul Oficial Bucureşti. Turianu. Infracţiuni contra demnităţii persoanei. Dabu. V.Monika Jozon.S.G. 663 din 23.C. Bucureşti .637-643 . SOCEC Bucureşti.X. .A.C. Despre formele responsabilităţii juridice. Bucureşti 1999. Ed. I. 1999.P. Latura subiectivă. Turianu. . Bucureşti.Legea nr.A.Tudor R.H. Bucureşti. 2000 .231-411 . Ed. Global Lex. Popescu. Editura All Beck. Ed. Ed. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană.S. Convenţia europeană a drepturilor omului. Dreptul comunicării. Doina. 1937. Dabu. Art. Codul penal Carol al II-lea Comentat. Editura All Beck. 2003. Ed. Rătescu. Bucureşti.. Editura C. . 205-207. 2007. 1998 . Latura obiectivă. Ed. Situaţii speciale în care nu se răspunde penal pentru insultă. 1937. Editura Daath. .Doina Micu. Subiectul. garanţie a dreptului comunicării sociale. Dreptul comunicării sociale. Dumitru Titus Popa. 2000 . .P. (Scurtă introducere. Responsabilitatea penală a agentului media.) Bibliografie: -V. p. Teoria generală a obligaţiilor. Ed. 149-244 . 2005. p. .Ignacio Ramonet.Jorn Rusen.Legea nr. Dabu. Editura C. Răspunderea civilă. Hans-Klaus Keul.Corneliu Bîrsan. V.X. p. Proba veridicităţii în materia insultei prin presă. Editura Paralela 45. Bucureşti 2000. vol. Bucureşti.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Bucureşti. Adrian –Paul Iliescu. Rătescu. M.N. Ed. Ed. Codul penal Carol al II-lea comentat şi adnotat. Dreptul comunicării sociale. Bucureşti. Obiectul infracţiunii de insultă.Dr. Garantarea drepturilor omului. 1968. 1998 . 2000 .Dana Apostol Tofan. G. 6. Editura All Beck. Art. Insulta. Dabu. 544/12.David R. Bucureşti.160211 .Dr.Codul de procedură penală.Codul Penal al României . Insulta. Ştiinţifică. Responsabilitatea şi răspunderea juridică a agentului media. Ştiinţifică. Convenţia europeană a drepturilor omului. . Tirania comunicării.C. Bucureşti 1999. 5. Responsabilitatea penală şi agentul media. .Radu Carp. 2006. Ed. Răspunderea juridică a funcţionarului public.2000 . Editura C. Beck. Bucureşti. Putere versus forţă. Responsabilitatea disciplinară. Responsabilitatea juridică.

Libertatea. Bucureşti 2000. Editura C. .A. Obiectul infracţiunii.) Bibliografie: .Doina Micu.2001 privind accesul la informaţiile de interes public.V.X. Editura All Beck.Corneliu Bîrsan. Doina. Libertăţile publice. Calomnia. Bucureşti. Ştiinţifică. 2002: .C. .Jorn Rusen. Bucureşti. Bucureşti. Editura Rosetti. Global Lex. 2003. C. 1997.Dr. Beck. Bucureşti.David R. Bucureşti.A.Narcis Giurgiu. . Bucureşti.Dana Apostol Tofan.Dick Morris. 2005. Bucureşti. Bucureşti 1999. Hans-Klaus Keul. Ed. 1971. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. 544/12.S. Drepturile Omului la întâlnirea . Gama.Narcis Giurgiu.Legea nr. V. Editura Ziua . 1937. Bucureşti 1999. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Bucureşti 2000. Ed..H. 2000 . Ed. Academiei României.C. Hawkins. Editura All Beck. 2007. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. 1997 . All Beck. Editura Rosetti.Christian Michel. 1996 . . Turianu.C. . Ed. Infracţiuni contra demnităţii persoanei.P. 2003. Editura Daath. Legea penală şi infracţiunea. Turianu. 2000 .David R. Bucureşti. Dabu. .P. Libertăţile publice. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei de calomnie.S. Dabu. Tirania comunicării. Calomnia prin presă. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Libertatea. . Convenţia europeană a drepturilor omului. Adrian –Paul Iliescu. Latura obiectivă.G. Bucureşti. Editura All Beck. Calomnia. . Putere versus forţă. Iaşi. Doina. Ed. Putere versus forţă.V. Bucureşti. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Bucureşti.a. Legea penală şi infracţiunea. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman.V.. Bucureşti. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român.. . Subiectul. . Dreptul comunicării sociale. Editura ALL.a. Ed. C.Jorn Rusen.P. Garantarea drepturilor omului. Dongoroz ş. 2006. Bucureşti. Bucureşti 1999.V. Dongoroz ş. S.N. . Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Garantarea drepturilor omului. .S. Ed. 1974 .Dick Morris. Bucureşti. 7. Dreptul comunicării sociale. . Responsabilitatea penală a agentului media. Editura Paralela 45.Jean Morange. Gama. Elementele constitutive ale infracţiunii. Bucureşti. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român..A. Bucureşti. Editura All Beck. Iaşi. Editura Ziua . .N. S. Rătescu.V. Hawkins. Dabu. . Hans-Klaus Keul.. 2005. Bucureşti.D.Christian Michel. Codul penal Carol al II-lea comentat şi adnotat.Doina Micu. Ed. . Dreptul comunicării sociale. Ed.N. Latura subiectivă. Ed. S. Editura ALL. 2007.Ignacio Ramonet. Adrian –Paul Iliescu.Ignacio Ramonet. Ed.D. . Dabu.Jean Morange. Editura Daath. Bucureşti 1999. . Academiei României. 2000 . 2002: Dana Apostol Tofan. 2006. 1971. Ed. Bucureşti. Bucureşti. Tirania comunicării. (Consideraţii generale.. 1996 .

Publicitatea. . nr. . 2000 . Noţiune. . Convenţia europeană a drepturilor omului.Legea nr. Bucureşti.H. Dreptul la replică şi dreptul la rectificare în comunicarea audiovizuală. Bucureşti 2000. Bucureşti 1999. Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român. Editura Paralela 45. Principiile comunicării audiovizuale. Bucureşti.Monika Jozon. .Dr.2003. Rătescu . Hawkins. Bucureşti.Ignacio Ramonet. Putere versus forţă. Editura C. Libertatea de exprimare în comunicarea socială.N. Ed. (Comunicarea audiovizuală.S.Kent Midlleton şi a. 10. Editura Daath. Publicitatea subliminală.) Bibliografie: . Editura C. . Global Lex.A. Comunicarea audiovizuală.G. Ed.V.A. 8. 2006.David R. H.S. Bucureşti.P. Drept sau libertate. Legislaţia comunicării publice. Bucureşti. Beck. 2002: .Corneliu Bîrsan. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană.Corneliu Bîrsan. . Editura Paralela 45. Garantarea drepturilor omului. Ed. Editura All Beck. 11/1991 privind concurenţa neloială .Deciziile C.Jorn Rusen. Ed. Publicitatea înşelătoare. Beck. Dabu. Procedura realizării dreptului la replică. Editura.C. Hawkins. Partea specială. Comunicarea scrisă.A. 2006. 2006. Putere versus forţă. Bucureşti . . . V.N. Iaşi. . Doina. 2006. . Bucureşti. Ed.. 2002. Comunicarea în domeniul concurenţei neloiale. Bucureşti . Tirania comunicării. Regimul juridic al proprietăţii în domeniul audiovizualului. Beck. Publicitatea. Legea nr. . Adrian –Paul Iliescu. Bucureşti. . Dreptul la rectificare. 9. 2007.Jean Morange. Bucureşti. Definiţie. Comunicarea contravenţie. Codul penal Carol al II-lea. 80/2002. Dabu. 2000 . (Introducere. Bucureşti.V. Editura C. Trăsături. Comunicarea infracţiune.dintre culturi. Editura Rosetti. Bucureşti. (Introducere. 1971. S. Comentat şi adnotat. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi.N. Convenţia europeană a drepturilor omului. .Corneliu Bîrsan. Bucureşti. Editura Daath. 11/1991. Răspunderea juridică a funcţionarului public. Procedura realizării dreptului la rectificare. Comunicarea de informaţii false.114/2003 şi nr.P. Beck. Licenţe şi autorizaţii. Hans-Klaus Keul. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Convenţia europeană a drepturilor omului. S. Consiliul Naţional al Audiovizualului.Doina Micu. Libertatea de exprimare. Dreptul de exclusivitate.H. Dreptul comunicării sociale. Tirania comunicării. 2006.David R. 504/2002..V.) Bibliografie: . Polirom. 2005. Dreptul al replică. 2005. Libertăţile publice.H. Dreptul comunicării sociale. . Dabu. Dongoroz. Editura C.Ignacio Ramonet. Libertatea de . Bucureşti 2000.Legea nr. Doina.

Drept Constituţional şi Instituţii Politice. 1999 .Dr. Libertăţile publice.D. Bucureşti 2000. Ed. Bucureşti. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi.P. . 1999 .O. Dreptul de autor. Tirania comunicării. Protecţia libertăţii de exprimare.Legea nr. 1997 . S. Legislaţia comunicării publice.) Bibliografie: . U. Editura Trei.D. Editura Ziua . Norma. Bucureşti. . Hans-Klaus Keul. Dreptul comunicării sociale. S.exprimare şi libertatea de conştiinţă. Editura Rosetti.O. Bucureşti 1999. Drepturile şi obligaţiile în comunicarea audiovizuală. II. Bucureşti 1999. 1999 . ..Kent Midlleton şi a. Ed. Comunicarea audiovizuală. 1999 . vol.2003. .Legea privind publicitatea nr.Ted Honderich. Bucureşti . Editura All Beck. . 2001. Dabu. Specificul publicităţii în comunicarea audiovizuală. Hawkins. Ed. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Bucureşti. Bucureşti. 1999 . 148/2000. Bucureşti. (Comunicare. Dabu. 2007.. Polirom. Editura. .V. Cât de liber eşti.S.D.Kent Midlleton şi a.S.A. Tirania comunicării. Libertatea. S. Dreptul comunicării sociale. .David R.N.Ignacio Ramonet. Bucureşti. 1999 .E.Doina Micu.Dana Apostol Tofan.N. S. Adrian –Paul Iliescu.V.P. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Convenţia europeană a drepturilor omului. Editura Paralela 45. Beck. Tmişoara.N. Editura Daath. 2006.O..Dabu. Libertate şi comunicare în lumea presei. Bucureşti. Tmişoara. C. 148/2000. Comunicarea audiovizuală.H. vol. Tipuri de comunicare. 504/2002 (Legea audiovizualului) . 2006.. D . Libertatea de exprimare în D. Ed.O. Doina. Iaşi. . Bucureşti.A. . Ed.Corneliu Bîrsan.N. Răspunderea juridică în comunicarea audiovizuală.Dick Morris.Lucian Vasile Szabo. Ed. .Dr. Bucureşti . 2005. Ed.Jean Morange. Libertatea de exprimare în Constituţie. Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării..S.V. Garantarea drepturilor omului. Bucureşti. Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării. 2003. 504/2002 (Legea audiovizualului) .Legea nr.) Bibliografie: .2003. 2002.S. 2002: .R. . Doina.Christian Michel. . Bucureşti. Bucureşti .A. 56/2003 privind televiziunea transfrontieră. Editura.I. Dreptul comunicării sociale. .Ignacio Ramonet. 11. Ed. Polirom. Editura ALL. Bucureşti 2000. Legislaţia comunicării publice. .Legea nr.Jorn Rusen. Norma. Dabu. Amarcord.2003.A. Bucureşti. Bucureşti.I.Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. Ed. Iaşi.P. Trăsături. şi C. Editura All Beck.D. Putere versus forţă. Principiile comunicării .R. II. Amarcord. Ed. 2002 . . . Editura C.Legea privind publicitatea nr.P. Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului.V.

David R.H. H. S.N. Negocierea. Editura Paralela 45.. Contravenţii.N.A. Iaşi. 1999.S. .V. Adrian –Paul Iliescu. .Legea privind publicitatea nr. Comunicarea în afacerii. Editura All Beck. Infracţiuni. S. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. Hawkins. ) Bibliografie: .S. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Dreptul comunicării sociale. Teoriile ofertei. Clauza de confidenţialitate. Bucureşti. Polirom. .2003. 2006.Corneliu Bîrsan. Convenţia europeană a drepturilor omului.. Bucureşti.2001 privind accesul la informaţiile de interes public. Refuzul. Ed. Adrian – Paul Iliescu. Editura C. 2006. Dreptul la apărare. 2002. Acceptarea Teoriile acceptării. Bucureşti.H. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor. Cunoaşterea partenerului de afacerii.P. Editura C.A. Bucureşti . Iaşi. Amarcord. Drept Constituţional şi Instituţii Politice. . Garantarea drepturilor omului. Dreptul. Trăsături. .Kent Midlleton şi a.2001 privind accesul la informaţiile de interes public.Kent Midlleton şi a. Ed.Doina Micu. Definiţie. Dabu. 12. Editura. Ed. Dreptul comunicării sociale. .) Bibliografie: . Editura Rosetti.N. 544/12. . .Lucian Vasile Szabo. 2005. 2007.X.Jorn Rusen.P.2003. (Informaţia de interes public. (Comunicarea şi principiile comunicării.2003. Editura Daath. Bucureşti.Legea nr. Editura All Beck.V. Răspunderea pentru produse defectoase în Uniunea Europeană.Dana Apostol Tofan.Jean Morange. Bucureşti. Hans-Klaus Keul. Afacerea şi principiile afacerilor comerciale. Putere versus forţă. Timişoara. .S. Bucureşti 1999. Drepturile şi obligaţiile agentului media. Oferta şi comunicarea acesteia. Legislaţia comunicării publice. Garantarea drepturilor omului. Editura Daath.Legea nr. 2005. Drepturile şi obligaţiile autorităţilor publice. Editura.A. Libertăţile publice. . Bucureşti . 14. Bucureşti. Dabu. (Comunicarea. . . 2002: .David R. Bucureşti 1999.P. Beck. Libertate şi comunicare în lumea presei. 544/12. Convenţia europeană a drepturilor omului.V. 2006. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Bucureşti . Bucureşti. .. Hawkins. . S.Monika Jozon. Beck. Secretul. Legislaţia comunicării publice. Putere versus forţă. 2002. Drepturile şi obligaţiile persoanei. Bucureşti. Editura All Beck. Căi de atac. Bucureşti 1999. 148/2000. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. Putere versus forţă. 2005. Ed. .Corneliu Bîrsan. Beck. Editura Daath. Bucureşti.X.Jorn Rusen. Transparenţa. Liberul acces la informaţiile de interes public. . 13. Concept. Trăsături. Editura Paralela 45.Dabu. Polirom. Editura C..Doina Micu. 2006. . Hawkins. . Hans-Klaus Keul.David R. Procedura obţinerii informaţiilor de interes public.

. 1999 . S. Garantarea drepturilor omului. Tmişoara. Ed. Polirom. . Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea.David R.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Bucureşti .Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei.V.S. Amarcord. Libertatea de exprimare. Tăcerea. Putere versus forţă. drept fundamental.Dana Apostol Tofan.Ted Honderich. 148/2000. . Editura Ziua . Editura ALL. Editura Ziua . Dreptul la tăcere. Ed. Bucureşti . 2007. Libertatea de exprimare. 1999 . . Putere versus forţă. Hawkins. Definiţie.S. Diferenţa între drept şi libertate. Bucureşti. 2006.Kent Midlleton şi a.N. 15. Legislaţia comunicării publice. . Editura Trei. Dreptul comunicării sociale. Drept Constituţional şi Instituţii Politice. Norma. Editura Nevali..V. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor. Acţiunea în instanţă. Cât de liber eşti..I.Christian Michel.A. 2005.Ignacio Ramonet.A.R.Christian Michel. Dabu. Adrian –Paul Iliescu. . Ed. Libertatea de exprimare a opiniei. Libertate. Editura C. 2003. . Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. . Dabu.Dick Morris. Doina. Bucureşti. . .Legea privind publicitatea nr. Bucureşti. Bucureşti 1999. Bucureşti. Editura Daath. Editura. 2005. 1997. Contravenţii. Dreptul la apărare.. Determinanţii ascunşi ai comportamentului uman. . vol. Bucureşti. . Ed. Editura ALL. Hans-Klaus Keul. .N. Ed. Bucureşti. Editura Daath.S.Doina Micu. II. S. Editura All Beck. . Bucureşti 2000. Bucureşti 1999. .Dr.P. Dreptul la apărare. Definiţie. Bucureşti.Jorn Rusen. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea. Libertate. Editura Trei. Ed.H. C.Dick Morris.P. Cluj-Napoca. S. .P.A.D.D. Dreptul comunicării sociale. 1997. Ed. Libertatea. 2002. 1999 . Amarcord.Definiţie. 2001. Dreptul. 2003.O. Dumitru Titus Popa-Dreptul comunicării. Garantarea drepturilor omului.Ignacio Ramonet.Dabu. 2006. Dreptul la dezminţire. Bucureşti. S. Ed. Dreptul la asistenţă juridică. . Tirania comunicării. Editura All Beck. Hawkins. Tirania comunicării. 2003. . Editura All Beck.P. C.S.Ted Honderich.Corneliu Bîrsan. Condiţiile exercitării acestor drepturi..D. Bucureşti 2000. Bucureşti.Doina Micu. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi.Ilie Andriuc.V. Ed. Bucureşti. . Diferenţa între drept şi libertate. . Bucureşti 1999. (Comunicarea. Iaşi.N.) Bibliografie: .V. 504/2002 (Legea audiovizualului) . Bucureşti. Editura Paralela 45. Dreptul comunicării sociale. 2007. Beck.David R. Tmişoara. Dreptul la replică. Libertatea. Dreptul la propria imagine.Legea nr. Doina. Convenţia europeană a drepturilor omului. . Dabu. 2001.2003. Dreptul la rectificare.N. Bucureşti. Dreptul la apărare. Cât de liber eşti.) Bibliografie: .A. Bucureşti. Bucureşti.2003. Libertatea de conştiinţă. .Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei.

Hawkins.Jorn Rusen. Doina. Bucureşti. Adrian –Paul Iliescu.Christian Michel. Bucureşti 2000. Beck.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. 2002: . 1999. 1999 .O. . Editura C.Jean Morange.S. Cât de liber eşti. vol.N. Ed. Informare. 2006.B.V.) Bibliografie: . pregătirea profesională şi opinia. Responsabilitate şi opinie. Beck. Opinia ştiinţifică. II. M. ştire. . .David R. 2005. Opinia empirică. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi.D. Selegean. S.John Stuart. Editura Rosetti. vol. Manipularea şi opinia. Putere versus forţă. 16. Bucureşti. Dabu. Noul Principe Machiavelli în secolul al XXI-lea.H.I.-Principalele instrumente internaţionale privind Drepturile Omului. Hawkins. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti.David R. .D. Hans-Klaus Keul. Editura C. Diferenţa între drept şi libertate.Ted Honderich. Bucureşti 1999. Bucureşti. Bogdan. Amarcord. Putere versus forţă. Hans-Klaus Keul. 2006. Dreptul. 2006. . Despre libertate.Jorn Rusen.Corneliu Bîrsan. .P. Drepturi şi libertăţi fundamentale în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Libertatea de exprimare.R..: .Lucian Vasile Szabo-Libertate şi comunicare în lumea presei. Învăţarea. Editura All Beck. Dreptul comunicării sociale. maturitatea. 1999 . Tirania comunicării. Libertate.H. Editura humanitas. . Bucureşti. Ed. Libertăţile publice. 2005.Ignacio Ramonet. Editura Ziua . Libertăţile publice. Convenţia europeană a drepturilor omului. C.D. . Bucureşti. Bucureşti. Mill.I.Jean Morange. (Comunicarea.R. Libertatea de opinie. Convenţia europeană a drepturilor omului. Editura All Beck. 2002: . stabilirea bibliografiei etc. Editura Daath. 2005. N. . .. Bucureşti. opinie. Rolul comunicării în înfăptuirea drepturilor şi libertăţilor. . Bucureşti. Bucureşti. Editura Paralela 45. Garantarea drepturilor omului. Editura ALL.Pentru aceste şi alte teme alese de studenţi este necesară depunerea cererii la Secretariatul facultăţii în vederea aprobării acesteia.D. Libertatea de formare a opiniei.Dick Morris. Bucureşti. Editura Paralela 45.A. 2007. Opinia publică. Bucureşti 1999.Doina Micu. . .O. . Editura All Beck. Libertatea.1999 .Corneliu Bîrsan./b> Alte surse ce pot fi consultate pentru pregătirea lucrărilor: . Editura Daath. Puterea discreţionară şi excesul de putere al autorităţilor publice. experienţa.Dana Apostol Tofan. II. Adrian –Paul Iliescu. 2006. Libertatea de conştiinţă. Bucureşti. Editura Rosetti. 2003. Definiţie. Bucureşti. . Bucureşti. 1997. Editura Trei. Tmişoara. 2005. Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Ed. Libertatea de exprimare a opiniei. 2001.

Bucureşti.Benjamin Constant.George Grisham şi Sandra Lee.  Eurasia şi importanţa acesteia în elaborarea strategiilor de apărare ale SUA.  Preocupări geopolitice actuale: cronopolitica.Ken Blanchard. Editura C. Elementele dreptului natural şi politic. Strategii de responsabilizare. 137 din 31/08/2000 privind prevenirea şi sncţionarea tuturor formelor de discriminare. Beck. Editura All Beck. Editura C. Institutul European.Jacques Leprette. Editura Curtea veche. Drepturile. Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului. 2003. Răspunderea penală a persoanei juridice. Dahl. 27 din 30/01/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. libertăţile şi îndatoririle fundamentale în România. . Hayek. . protecţia constituţională a libertăţilor de opinie. . . geoguvernarea. 2007. ecopolitica. Bucureşti. Bucureşti. 1999. Despre libertate la antici şi la moderni.OG nr. . Editura Humanitas. . .Constantin Amariţei. Bucurşti. Bucureşti. Manipularea prin idei.  Populaţia ca vector geopolitic. .Thomas Hobs.Gheorghe Iancu. Institutul European. Streteanu. . Editura polirom.Robert A. . . Institutul European. caracterizare geopolitică. 2004. .  Principalele conflicte internaţionale ale ultimilor ani şi lumea islamică. 27 din 18/04/2003 privind procedura aprobării tacite. . 2003.Florin Streteanu. Chiriţă. Bucureşti. Editura Antet. . R. Responsabilitatea ministerială. Editura Lumina lex. Dezvoltarea ca libertate.Fridrich A. Bucureşti 2005. . Editura All Beck. 2006.Ioan Muraru.OG nr.Elena Simina Tănăsescu. Bucureşti.Amartya Sen. Despre democraţie. . Experienţa libertăţii. Beck. Bucureşti. 1998.H. . Bucureşti.Stephane Rials.Luc Nancy.Jean. . Bucureşti. Editura Rosetti. Editura 100+1 Gramar. Răspunderea în dreptul constituţional.H. Bucureşti. Bucureşti.Radu Carp. Henri Pigeat.F.OUG nr. Managerul şi ziarişti.  Europa centrală. 2005. Bucureşti. Iaşi. 2002.  Geopolitica şi politica externă a unui stat. Firma şi mass media.  Rusia şi străinătatea apropiată. Editura Irecson. 1996. 2003. Editura economică. Cluj 2003. Filipeşti de Târg.  Conflictul dintre puterile continentale şi puterile oceanice în viziunea diferitelor şcoli de geopolitică. Geopolitica  Poziţia geopolitică a României înainte şi după 1989. 2002. geoeconomia. 2004. 2007.. . Răspunderea penală a persoanei juridice. Editura Idea Desugn & Print. .

Prim-miniştrii României postdecembriste: analiză comparativă 10. Campaniile electorale prezidenţiale din spaţiul european sau american: analiză comparativă 18. Resursele electorale . Strategii electorale pentru candidaţii aflaţi în opoziţie 8.între teorie şi practică 6. Campaniile electorale prezidenţiale în România postdecembristă 3.      Eurasiatismul. atribuţii. Campania negativă: reguli de construcţie şi metode de contracarare 5. Spoturile video în campaniile electorale din România: istoric. Campaniile electorale pentru alegerile europarlamentare din România: strategii şi tactici 19. Blogosfera politică din România: istoric şi analiză comparativă 15. Metode şi tehnici de elaborare a mesajelor electorale 4. Strategii electorale pentru candidaţii aflaţi în funcţie 7. evoluţie. analiză . Blogosfera politică globală: studii de caz din spaţiul european şi/sau american 16. Echipa de campanie a unui candidat politic român . Regimurile monetare. Regionalizare versus globalizare. Preşedinţii României postdecembriste: analiză comparativă 11.între ideal şi real 9. Blogurile candidaţilor în campaniile electorale din România: analiză comparativă 17. Campaniile electorale în mediul online: evoluţie şi analiză comparativă 13. Modelul de integrare oferit de Uniunea Europeană. Modelul de integrare propus de regiunea Asia-Pacific. Campaniile electorale locale în România postdecembristă 2. Femeile pe scena politică românească: roluri. Retorica           Figurile retorice în discursul politic Figurile retorice în discursul publicitar Toposuri şi strategii argumentative în discursul politic Toposuri şi strategii argumentative în discursul publicitar Operatori şi conectori argumentativi în discursul politic Teatralitatea argumentării "Polifonia" vocilor în discursul electoral Argumentaţie şi narativitate în discursul politic Argumentaţie şi narativitate în discursul publicitar Strategii logice în discursul politic Istoria comunicarii politice – optionala 1. evoluţii 12. Semnificaţia geopolitică a acordului NAFTA. Siteurile partidelor din România: analiză comparativă 14.

L.  Teoria formelor fără fond în cultura română modernă.  Cultură şi valoare la T. Ralea. Cazul Bosnia-Hertegovina Conflictele postrazboi rece.  Modelul cultural european în interpretarea lui C. Noica.  Abordări şi teorii cu privire la specificul naţional (sau la caracteristicile culturii române).  Limba ca expresie a unei viziuni asupra lumii (la M.  Cultură şi politică în perioada tranziţiei postcomuniste.comparativă 20.  Morfologia sacrului (sau mit şi simbol) în concepţia lui Mircea Eliade. Mutaţii şi evoluţii Conflictele postrazboi rece.  Orientări culturale şi publicaţii din perioada interbelică.  Tradiţie şi avangardă în câmpul artistic românesc. G. Vulcănescu.  Modernizare şi ideal naţional în perioada paşoptistă.a.  Spiritul critic şi actualitatea Junimismului.Ralea.)  Teorii privind raportul dintre cultură şi civilizaţie la gânditorii români.Motru.  Cultura română în perioada regimului comunist. C. societate şi cultură în viziunea revoluţionarilor paşoptişti.R.  Poziţii actuale privind raportul dintre identitatea culturală şi procesul integrării europene. Vianu. Dosare controversate. Cazul Osetia de sud . Cazul Transnistria Conflictele postrazboi rece. Spoturile video în campaniile electorale din spaţiul european sau american: analiză comparativă ICRM  Tradiţie şi modernitate în evoluţia culturii române.  Abordări privind procesul de modernizare la gânditorii români din perioada interbelică.  Fenomenul românesc în interpretarea lui M.  Modernizare şi sincronism în viziunea lui Eugen Lovinescu.Călinescu. M.Lovinescu.  Imaginea românilor în opera lui Dimitrie Cantemir.  Ideea de stil/matrice stilistică (sau caracteristici ale culturii române) în concepţia lui Lucian Blaga. Poate fi ales orice autor român semnificativ (D.Noica).  Ideologii politice şi strategii culturale.Blaga.Drăghicescu.  Criterii privind interpretarea şi evaluarea unor opere şi personalităţi (curente de idei) din cultura română modernă. ş. Conflicte ediul internaţional contemporan.  Istorie. E. C. cultură şi destin naţional în interpretarea lui Emil Cioran.  Istorie.  Aspecte ale postmodernismului în cultura română actuală.

Rolul actorilor nonstatali în comunicarea internaţională (se va alege unul dintre acesti actori cum ar fi: media. Analiza mesajului.Conflictele postrazboi rece. Rolul statului în comunicarea internaţională Emiţători şi receptori în mediul internaţional contemporan. Studiu de caz la alegerea . Comunicare şi manipulare în crizele şi conflictele post Război Rece. Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Cazul Kosovo Politica internaţională ca realitate construită prin limbaj. Cazul României Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. OSCE. Cazul Bosnia – Hertegovina Media între funcţia de comunicare şi calitatea de armă. Cazul Kosovo Comunicare şi manipulare în crizele şi conflictele post Război Rece. organiyaţiile politice—ONU. Cazul războiului din Irak (1991) Media între funcţia de comunicare şi calitatea de armă. comunicare. Cazul Germaniei şi al Italiei. Mijloace şi forme utilizate de URSS Comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece. persuasiune în conflictele post razboi rece. Studiu de caz la alegerea studentului Politici şi strategii mediatice în comunicarea internaţională. Cazul URSS Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. UE etc— organizaţiile de alt tip). Particularităţile comunicării în mediul internaţional în situaţii de conflict şi război Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Cazul SUA Comunicare şi propagandă în primul război mondial. Mijloace de comunicare Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. Studio de caz la alegerea studentului Practica jurnalistică în timpul conflictelor. Particularităţile comunicării în mediul internaţional Emiţători şi receptori în mediul internaţional contemporan. Mijloace de comunicare Cazul SUA Afişul şi posterul în propaganda celui de-al doilea război mondial Cinematografia în primul şi în cel de-al doilea război mondial Comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece. Mijloace şi forme utilizate de statele democratice (studiu de caz la alegere un stat cum ar fi de ex SUA) Rolul media în comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece Rolul cinematografiei în comunicarea Est-Vest în timpul războiului rece Acoperirea mediatică a crizei rachetelor cubaneze Acoperirea mediatică a revolutiei maghiare din 1956 Acoperirea mediatică a crizei cehoslovace din august 1968. Cazul Marea Britanie Activitatea intelectualităţii şi a oamenilor politici români pentru sprijinirea intereselor României la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920) Comunicare şi propagandă în cel de-al doilea război mondial. corporaţiile comerciale sau financiare. Presa din România Acoperirea mediatică a revoluţiei române din decembrie 1989 Acoperirea mediatică a prăbuşirii Zidului Berlinului. Studiu de caz la alegere Limbaj. Cazul războiului din Irak (2003) Războiul informaţional. versiunea militară a comunicării. Cazul României. Cazul Franţa Comunicare şi propagandă în primul război mondial.

 Poziţii teoretice şi dezbateri actuale privind raportul dintre identitate culturală şi integrare europeană.  Semnificaţia actuală a raportului dintre cultură şi civilizaţie.  Cultura ca sistem de limbaje simbolice.  Mass media şi violenţa simbolica în lumea contemporană. ceremoniile sociale şi relaţiile interumane din perspectiva unor valenţe simbolice (comunicaţionale).  Cultura la singular şi la plural.  Globalizare şi identitate culturală în contextul contemporan.  Abordări teoretice cu privire la cultura postmodernă.  Interferenţe culturale (etic şi estetic.  Teorii actuale cu privire la raportul dintre cultură şi civilizaţie.  Judecata de gust şi judecata de valoare în aprecierea operei de artă.  Estetic şi funcţional.  Cultura ca sursă a dezvoltării sociale.  Procesul de receptare şi schimbarea orizontului de asteptare.  Cultura ca sistem de valori.  Mass-media şi noua realitate culturală.  Valoare şi accesibilitate.  Particularităţi ale limbajului artistic.  Comportamentul uman. Interferenţe şi delimitări.  Cultură şi comunicare în lumea contemporană.  Teorii cu privire la schimbarea paradigmei culturale în lumea de azi.  Cultură şi politică. Aspecte ale design-ului contemporan.  Impactul sistemului mediatic asupra universului cultural contemporan. Tipuri de culturi politice.  Conflictul civilizaţiilor în interpretarea unor teoreticieni contemporani.  Valoare şi sens în ştiinţele umane. Raportul dintre unitate şi diversitate.  Unitate şi diversitate în cultura contemporana. artă şi stiinţă).  Cultura de consum şi problema kitsch-ului.  Culturile ca suport al identităţilor naţionale.  Societăţi şi mentalităţi culturale (subculturi şi grupuri sociale).  Sensuri ale raportului naţional-universal în cultură. .  Noi paradigme culturale în societatea postindustrială. Noţiunea de "operă deschisă".studentului CC  Semnificaţii ale culturii în lumea contemporană.  Arta ca formă de comunicare. Abordarea semiotică a culturii.  Conotaţie şi simbol în comunicarea artistică.  Abordări ale conceptului de cultură politică.  Caracteristici ale culturii postmoderne.  Tradiţie şi schimbare culturală.  Teorii cu privire la cultura de masă. artă şi religie.  Cultura politică şi mass-media.  Forme ale multiculturalismului actual.  Caracteristici ale culturii secolului XX.

9. Strategii si tactici utilizate in campaniile de relatii publice. 7. 4. dosarul de presa ca instrument de lucru al practicienilor de relatii publice. 11. Redactati si editati o brosura de prezentare a unei firme 4. Avion de pasageri. In timpul prezentarii veti fi chemat la conducerea firmei urgent pentru o consiliere in legatura cu un eveniment. Campanii de imagine. utilizarea tehnicilor de influentare a opiniei publice in practica activitatii de relatii publice. y. tehnici utilizate in redactarea unei brosuri de success. 8. 3. 2. 10. Campanie PR pro-activa (cerinte. Campanie de relatii publice a organizatiei x. pregatiti si sustineti o argumentatie prin care sa va convingeti seful asupra tehnicilor de relatii publice pe care sa le utilizati in cazul producerii unui accident aviatic. Campanii reactive de PR (cerinte. z. Strategii de PR 1. 10. y. Dvs sunteti angajat al companiei aviatice careia ii apartine avionul prabusit. metodologii). Elaborati toate documentele necesare pentru o conferinta de presa 6. Elaborati doua dosare de presa pentru doua evenimente diferite 5. momente alese. 5.z. Tehnici de redactare 1. Avantaje si dezavantaje. conferinta de presa – tehnica de relatii publice care poate adduce si deservicii unei organizatii. Exemplificare pe doua cazuri distincte 2. utilizarea briefingului de presa in situatii de criza. Exemplificarea prin prezentarea unui studiu de caz concret 7. Campanie PR de informare publica. Campanie PR pentru pozitionarea organizatiei. principii. 6. principii. Campanie PR de modificarea atitudinilor. pregatiti si sutineti o prezentare a firmei la care lucrati (la alegere) in power point. analiza comparativa a tehnicilor de relatii publice utilizate de doua institutii publice in ultimele doua luni. Campanie PR de modificare a comportamentului.  Dialogul şi comunicarea dintre culturi în lumea actuală. valoarea interviului prin comparatie cu alte tehnici de relatii publice. Prezentati un material cu pasii parcursi in pregatirea unui interviu pe care trebuie sa-l pregatiti la concret 8. dupa care o veti sustine in fata sefilor dvs. caliatea informatiilor oferite etc 3. Campanie de imagine a organizatiei x. . Universalizarea ca proces de comunicare şi difuzare a valorilor. metodologii). frecventa. exista doar trei supravietuitori. Se vor avea in vedere: tehnicile utilizate. discursurile publice si valoarea lor in raport de durata. Pregatiti si sustineti un discurs pe o tema liber aleasa cu durata de 7-10 minute 9. Veti avea 10 minute de gandire timp in care sa va structurati o argumentatie pentru a sustine ideile pe care doriti sa le promovati. Campanii de relatii publice.

22. Sociologie Actorii sociali în media Competenţa şi responsabilitatea comunicatorului de mass media Relaţiile sociale de relaţiile interpersonale în grupurile media Statusul social al jurnalistului din presa scrisă . Aplicatii sectoriale. turism etc. (cultura. 7. Bugetarea campaniilor de relatii publice. Modalitati de cercetare si evaluare a imaginii în procesul de relatii publice. 30. 28. 27. 16. 24. Utilizarea analizei de imagine in proiectarea campaniilor de relatii publice. Canale de comunicare in campaniile de relatii publice. turism etc. economie. 8. 10. Standarde pentru masurarea rezultatelor campaniilor de relatii publice. Suportul organizational al relatiilor publice si adaptarea la noul mediu comunicational. Strategii de reabilitare a imaginii în etapa de post-criza. Tehnologii informationale recente si suportul mediatic al relatiilor publice. Managementul pe baza de obiective al campaniei de relatii publice. Introducere in PR 1. 15. Relatiile publice în caz de criza. Identificarea problemei de solutionat. Analiza situatiei in campaniile de relatii publice. Utilizarea metodei drumului critic in proiectarea campaniilor de relatii publice. 20. Scopuri si obiective pentru campania de imagine. Cerinte metodologice de planificare a campaniei de relatii publice.12. Standarde pentru analiza spatiului cibernetic. învatamânt. Studii de caz. 18. 23.) 4.) 5. Imaginea de marca: modalitati de construire si de întretinere a acesteia. Cerinte metodologice pentru proiectarea sloganelor si mesajelor. Campanii de relatii publice. Relatiile publice în contextul proceselor de influenta sociala. economie. Operationalizarea obiectivelor in campania de relatii publice. 6. Cercetarea-constatarea in campaniile de realtii publice. Analiza comparativa. 14. învatamânt. 25. Aplicatii sectoriale. învatamânt. 9. 17.) 3. Structura unei campanii de relatii publice. Campanii de relatii publice . Aplicatii sectoriale. Proiectarea campaniei de relatii publice pe baza arborelui de obiective. economie. economie. (cultura. 19. 29. Standarde pentru masurarea produselor de relatii publice. 26. învatamânt. (cultura.) 2. (cultura. turism etc. 13. Aplicatii sectoriale. 21. Managementul procesului de relatii publice. Aplicatii sectoriale. turism etc. Conceptul campanie de relatii publice. Aspecte etice ale procesului de relatii publice. Evaluarea campaniilor de relatii publice. Analiza comparativa.

Televiziunea în revoluţia din decembrie 1989 Rolul aculturaţiei în media Dezinformările în mass-media Etica şi calitatea informaţiei Deontologia mijloacelor de comunicare în masă. Virtuţile şi limitele talk-show-ului Forumurile din ediţiile online (presă.Rolurile statusului de comunicator în mass media Grupurile media ca grupuri de referinţă Relaţii sociale în grupurile media Relaţia dintre management şi organizaţie în media Funcţiile relaţiilor comunicaţionale din grup Presa şi birocraţia Rolul televiziunii în socializare (cu exemplificări pe anumite televiziuni) Rolul presei scrise în socializare (cu exemplificări pe anumite ziare sau reviste) Media şi corupţia Viaţa partidelor în media Mobilitatea socială în media Comunicarea în raporturile între generaţii Problemele sociale ale tineretului reflectate în media Generaţiile în instituţii media Mass media şi relaţiile de gen Valorile feminităţii şi masculinităţii în mass-media Discriminarea de gen în media Mass media din România şi relaţiile interetnice Integrare europeană şi dezvoltare regională Comunicarea şi stilurile de viaţă alternative Problemele sociale ale familiei în România Reflectarea în mass media din România a familiei şi căsătoriei Cum reflectă mass media din România sistemul naţional de educaţie Tradiţiile şi mass-media Viaţa religioasă în media Reflectarea relaţiilor dintre ortodocşi şi greco-catolici în media Valorile culturii naţionale în mass media Spaţiul public românesc actual O istorie a spaţiului public românesc. radio) factor de socializare . delincvente şi antisociale. televiziune. cu accent pe o perioadă istorică Societatea informaţională Particularităţi ale societăţii de masă în România Mass media şi societatea de masă Efectele globalizării asupra mediilor de informare Condiţii ce determină structura socială a comunicării Societatea postindustrială Cum se reflectă în mass media problemele comunităţilor entice din România? Prezenţa comunităţilor de romi în media Cauze şi contexte ale reflectării prioritare în mass media a conduitele deviante.

Managementul schimbarii in spatiul organizational romaesc. Aplicatii sectoriale. Caracteristici ale gandirii manageriale in spatiul organizational romanesc.Noii Reviste Române” TO Dinamica proceselor sociale si viitorul organizatiilor.. Strategii de obtinere a puterii si influentei in organizatiile multiculturale. Studii de caz Influenta noilor tehnoligii de comunicare asupra procesului conducerii. Analiza comparativa. Studii de caz. Aplicatii sectoriale. turism etc. Aplicatii sectoriale.                       . Aplicatii sectoriale. Studii de caz. Aplicatii sectoriale. Relatia dintre stilul de conducere si performanta organizationala. Aplicatii sectoriale. Studii de caz. Conducerea sub impactul proceselor sociale contemporane. invatamant. Studii de caz. Aplicatii sectoriale.Ideea europeană” Anchetele . Studii de caz. Studii de caz. Relatia dintre motivatie si performanta organizationala.Spaţiul public şi comuincarea Invăţământul prin televiziune Educaţia pentru cetăţenie europeană Mass-media şi democraţia Valori româneşti şi valori europene în revista . Studii de caz. Managementul conflictelor in organizatiile romanesti. Relatia dintre structura. Specificul puterii si influentei in organizatiile romanesti. Relatia dintre stilurile de comunicare si performanta organizationala. economie. Studii de caz Ilustari ale aplicarii gandirii manageriale in practica organizationala romaneasca. Studii de caz. Studii de caz. Avantajele centralizarii si descentralizarii in corelatie cu elemente culturale ale spatiului romanesc. procese si performanta organizationala. Conflictele: cauze si strategii de gestionare in organizatiile romanesti.) Influenta noilor tehnologii de comunicare in procesul de munca. Studii de caz in spatiul romanesc. (cultura. Managementul schimbarii culturii organizationale.. Particularitati ale rezistentei la schimbare în climatul organizatiilor romanesti contemporane. Stiluri de conducere si stiluri de comunicare in organizatie. Aplicatii sectoriale. Analiza functiilor conducerii în organizatii. Particularitati ale colaborarii si lucrului in echipa in organizatiile multiculturale. Particularitati ale lucrului in echipa in spatiul romanesc.

influente reciproce. Studii de caz.mijloc de comunicare şi acţiune a Relaţiilor Publice Comerţul electronic .o nouă viziune asupra afacerilor Internetul. Studii de caz.suport al comunicării organizaţionale şi manageriale Abordarea informatică a proceselor de comunicare managerială şi organizaţională la nivelul firmei Rolul produselor informatice în informatizarea proceselor decizionale ale firmei Diagnostic strategic privind perfecţionarea suportului comunicaţional al firmei Rolul comunicării Internet în dezvoltarea imaginii şi afacerilor unei companii Abordări teoretice şi practice privind îmbunătăţirea comunicării interne în organizaţie Gestiunea afacerilor on-line Publicaţiile . Aplicatii sectoriale. Studii de caz. “Vocea angajatilor” si “vocea organizatiilor” in spatiul romanesc.proces fundamental al perfecţionării comunicării şi imaginii organizaţionale Relaţiile publice on-line (e-PR) Sistemul Informaţional / Informatic al firmei . Tipuri si metode de abordare a schimbarii in organizatiile romanesti contemporane. Utilizarea strategica a tacerii in comunicarea organizationala. Aplicatii sectoriale. mediu de dezvoltare a afacerilor Organizaţii virtuale şi parteneriate online Marketing şi comunicare online Campania de promovare pe Internet . Adaptabilitatea organizatiilor si perfectionarea circuitelor comunicationale. Efectele noilor tehnologii asupra comunicarii organizationale. Studii de caz. Studii de caz. Studii de caz. Aplicatii sectoriale Relatia dintre valorile nationale. cultura organizationala si performanta. Modele de cultura organizationala si efecte asupra eficacitatii si eficientei. Studii de caz.informatice moderne Modernizarea suportului Informaţional/Informatic .influente reciproce. Relatia dintre comunicare si cultura organizationala . Studii de caz. Patologii ale comunicarii in organizatiile romanesti. Studii de caz.               Managementul performantei si al talentelor in spatiul organizational romanesc. Aplicatii sectoriale. Sanatatea angajatilor si sanatatea organizationala in spatiul romanesc. Aplicatii sectoriale Specificul comunicarii in medii de lucru multiculturale. Comunicare si cultura organizationala . Corelatii intre comunicare si tacere in organizatiile romanesti. Info 2 Facilităţile Internet / Intranet în dezvoltarea comunicării organizaţionale Comunicare şi Relaţii Publice moderne prin noi tehnologii informaţional-informatice Gestionarea imaginii firmei utilizând metodologii informaţional . Corelatii intre inteligenta comunicarii si inteligenta organizatiilor. Studii de caz.

o teorie. Structura managerială şi echipa din organizaţiile creative (publicitate. tehnicile cantitative sau calitative folosite – nu uitaţi. Managerul de resurse umane. ipotezele de lucru de la care porniţi sau ideile pe care doriţi să le argumentaţi şi tipul de demers argumentativ pe care îl veţi utiliza. Ori de căte ori prezentaţi un concept. structura acesteia. Decizia – funcţie esenţială a conducerii în organizaţii. Teme orientative pentru lucrarea de licenţă 1. Studiu de caz . Studiu de caz 3. aflate pe site-ul facultăţii pe care trebuie să le consultaţi şi să le aplicaţi obligatoriu) şi însoţiţi prezentarea de o analiză în care să exprimaţi un punct de vedere critic care să vă aparţină (de exemplu: prezentaţi o problemă de leadership sau stil de conducere în opinia unor autori. Analizaţi apoi rezultatele obţinute. Studiu de caz 2. comentaţi-le sprijinindu-vă pe conceptele dezvoltate în partea teoretică. Prezentaţi concluziile şi recomandările. eşantionul (el trebuie să fie de minimum 30 de subiecţi). Partea aplicativă Prezentaţi intenţiile studiului de caz (ipoteza de lucru sau ideea pe care doriţi să o confirmaţi sau infirmaţi).). după care faceţi un scurt comentariu în care să-i relevaţi limitele.Rolul sistemelor informatice în comunicarea inter şi intra–organizaţională Impactul noilor tehnologii informatice asupra comunicării organizaţionale Internet-ul în gestionarea resurselor umane Sistemul Birotic ca suport managerial Managementul resurselor umane Cerinţe pentru redactarea lucrării de licenţă/disertaţiei Partea teoretică Introducere – prezentaţi obiectivele lucrării. Lucrarea trebuie să fie structurată pe capitole şi subcapitole. comentaţi întrebările din chestionare sau discuţiile avute (după caz). Delegarea – formă de motivare şi conducere în organizaţiile publice. editura comunicare. Prezentaţi cu precădere aspectele teoretice care se regăsesc investigate în studiul de caz. o perspectivă sau o abordare teoretică citaţi sursa (conform regulilor de alcătuire a unei lucrări de absolvire. mass media etc. meritele sau să o comparaţi cu altă abordare). Prezentaţi instrumentele de investigare (metodele. Prezentaţi pe scurt organizaţia în aspectele relevante pentru cercetarea aleasă.ro sau orice altă carte pe această temă pentru a descrie şi pentru a operaţionaliza corect instrumentele sociologice folosite în studiul de caz). înainte de a realiza studiul de caz lecturaţi cartea Tehnici de cercetare sociologică a lui Septimiu Chelcea. caracteristicile eşantionului etc.

dr. Grupul şi echipa în dinamica organizaţiilor nonprofit. Cultura organizaţională ca instrument de socializare în organizaţii (publice sau private). Studiu de caz 9. Meritele şi limitele proceselor. o analiză a strategiilor şi politicilor din organizaţii cu efecte asupra acestei probleme. Identitatea organizaţională ca expresie a manifestărilor concrete ale culturii organizaţionale. Studiu de caz 23. Studiu de caz 22. Cultură şi învăţare în dinamica organizaţiilor publice. Rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor în organizaţiile publice. Studiu de caz 18. Studiu de caz 6. Dinamica grupului de lucru în organizaţiile construite pe structuri birocratice profesionale. Cultura organizaţiilor şi retorica managerilor de ieri şi de azi. Studiu de caz 20. Cultura managerială în contextul culturii organizaţionale. Stilurile de conducere în organizaţii afectate de schimbări de substanţă.stanciu@comunicare. Stilurile de conducere în organizaţiile creative. Studiu de caz 12. Evaluarea performanţelor personalului. condiţii de posibilitate în managementul organizaţiilor (publice sau private). Cei care doresc să elaboreze lucrarea de licenţă sub coordonarea titularului acestei discipline pot scrie pe adresele: stefan. Sisteme de evaluare a performanţelor personalului din organizaţii. Strategiile de recrutare şi selecţie în organizaţiile nonprofit.ro Prof. Dezvoltarea carierei în organizaţiile publice. Studiu de caz 26. Studiu de caz 13. Studiu de caz 21. Surse de erori. Studiu de caz 19. absenteismul şi abandonul. Dezvoltarea carierei în organizaţiile private. Studiu de caz NOTĂ: Aceste teme au un caracter orientativ şi pot fi completate cu altele propuse de studenţi. o analiză comparativă. Comportamentul organizaţional în organizaţiile publice. Studiu de caz 10. Fenomene legate de personal în organizaţii: demotivarea. Studiu de caz 7. Studiu de caz 11.4. Studiu de caz 17. Studiu de caz 15. Studiu de caz 5. Dezvoltarea competenţelor managerilor. Ştefan Stanciu Managementul proiectelor .ro si mihaela. Motivaţie şi performanţă în organizaţiile care învaţă. Procesul decizional şi rolul Departamentului de resurse umane în implementarea deciziei. univ. Leadership-ul în contextul depăşirii barierelor de comunicare în organizaţii. O perspectivă critică.ionescu@comunicare. Studiu de caz 14. Cultură şi cunoaştere în organizaţiile care învaţă. Studiu de caz 27. Studiu de caz 16. o analiză comparativă 28. Studiu de caz 24. Studiu de caz 25. Climatul organizaţional în organizaţiile creative şi publice. Analiza leadership-ului. Leadership-ul ca proces integrator în cazul fuziunilor şi achiziţiilor. Studiu de caz 8.

29. 43. Managementul proiectelor folosind tehnici de obiecte orientate. Managementul proiectelor public-privat. 36. 6. 23. Managementul proiectelor de marketing. Administrarea electronică a proiectelor (e-procurement). 10. Managementul financiar al riscului. Riscul operaţional în proiecte. Managementul proiectelor de dezvoltare societăţi noi (start-up) . 11. Dreptul de proprietate intelectuală în proiecte. Managementul riscului energetic. 8. Etica în proiecte. Managementul proiectelor pentru Întrepinderi Mici şi Mijloci. Managementul riscului în întreprinderi . 26. Managementul calităţii în proiecte. Managementul stresului în proiecte. 17. 42. 15. Managementul proiectelor multimedia. Managementul dezastrelor. 24. Managementul riscului de piaţă. 9. 20. 32. 34. Managementul riscurilor în proiecte folosind tehnici Şase Sigma (6σ). Managementul riscului cultural în proiecte. 4. 22. Managementul proiectelor de web. 31. Sisteme expert pentru managementul proiectelor. 28. 44. Managementul prin proiecte al evenimentelor organizaţionale. 39. Guvernarea corporatistă prin proiecte. 18. 41. Managementul proiectelor de mediu. Managementul proiectelor din tehnologia informaţiei (software). Managementul proiectelor de e-business. Managementul prin proiecte folosind teoria constrângerilor (theory of constraints). Managementul riscului în domeniul alimentar. 21. Managementul resurselor umane în proiecte. Managementul riscurilor de credit. 27. 14. Managementul proiectelor folosind sisteme inteligente integrate (embedded systems). Managementul afacerilor virtuale prin proiecte (virtual business). 16. Managementul proiectelor de cercetare. 30. 13. 33. 19. Managementul proiectelor de dezvoltare produse noi (spin-off).1. 25. 40. Inteligenţa emoţională în proiecte. 35. Managementul riscului în proiecte folosind tehnologia informaţiei. 12. Managementul riscului bancar. Monitorizarea proiectelor. 37. 7. Managementul riscului reputaţional. 45. Managementul conflictelor în proiecte. . 3. 38. Managementul guvernării prin proiecte. Managementul proiectelor folosind tehnici de inginerie concurentă (concurrent engineering). 2. 5. Mangementul proiectelor folosind tehnici de externalizarea activităţilor (outsourcing). Managementul proiectelor prin comparare si adaptare (benchmarking). Managementul proiectelor de vânzări produse bancare (retail banking).

Mediul legislativ al proiectelor. Divertisment. Managementul riscului legislativ. 2. Campanii de relaţii publice internaţionale în mediul online 7. Managementul riscurilor informatice (e-risk).opran@comunicare. 57. 56. Elemente de contact: E-mail 1:constantin. Managementul programelor şi proiectelor politice.opran@ltpc. Inteligenţa competitivă în managementul proiectelor (competitive inteligence). Implementarea unei campanii de relaţii publice internaţionale de către o companie multinaţională în diferite ţări: analiză comparativă 4. Integrarea în Uniunea Europeana. Managementul proiectelor de guvernare electronică (e-government). Managementul proiectelor pentru reţele de vânzări cu amănuntul (retail). Aplicaţii ale tehnicilor de reinginerie în proiecte (reeengineering) . Campanii de promovare imaginii de ţară: studii de caz din România şi la nivel global 8. Campanii de comunicare ale organizaţiilor internaţionale: studii de caz .ro CAV Lucrarile de diploma care utilizeaza cunostintele dobândite la acest curs pot aborda ca tema formatul unei emisiuni de televiziune. 50. 55. 59. 4. 52. 60. Importanţa diferenţelor culturale în relaţiile publice internaţionale: studii de caz 5. Domeniile pentru care poate fi elaborat un format de emisiune sunt urmatoarele: 1. Managementul fondurilor structurale. Managementul unor proiecte specifice conform solicitarilor concrete din partea studenţilor. Managementul proiectelor de investiţii imobiliare (real estate). Relaţiile publice internaţionale şi globalizarea: definiţii. Diplomaţia culturală şi relaţiile publice internaţionale 6. la alegere. 58. Cresterea gradului de încredere a populatiei în economia de piata. jocuri si concursuri. Formatul emisiunii va fi elaborat în colaborare cu o televiziune. 48. 47. Campanii de relaţii publice internaţionale: studii de caz 3. Pr international-opt 1.pub. E-mail 2:constantin. 51.ro.46. factorii care au favorizat dezvoltarea domeniului 2. Managementul proiectelor folosind proceduri de pregătire individualizată (coaching). 53. 3. Consolidarea coeziunii sociale în societatea româneasca aflata în tranzitie. Managementul proiectelor folosind sisteme informatice integrate (Enterprise Resource Planing). Managementul afacerilor prin proiecte. Managementul comunicării în proiecte . 49. 61. 54. Sisteme de control ale managementului în societatea structurată prin proiecte.

Manipularea prin semne şi simboluri. Minciuna. Internetul şi manipularea. Discursul politic şi manipularea.9. Disimularea. .Tarkovski Strânsul de mână ca formă a comunicării politice Imaginea lui Stefan cel Mare în literatura română Imaginea lui Mihai Viteazul în cinematografia românească Personalitatea lui Nicolae Ceauşescu în memorialistica postdecembristă. Competiţiile sportive internaţionale şi campaniile lor de promovare 10. Manipularea prin învăţământ. Manipularea prin telefon. pliante. Manipularea prin presă. influenţare. Turismul şi relaţiile publice internaţionale Imaginea publica a liderilor si a org                     Simbolurile puterii în îmbrăcămintea liderilor bolşevici Alienarea puterii în capodoperele neorealismului italian Imagine şi iconografie în cinematografia lui A. Zvonul. caricaturi etc. spovedanie şi manipulare. Dezinformarea. manipulare. Caricatura ca vector al imaginii politice. Intoxicarea. Patologii si terapii comunicationale                  Persuasiune. Valenţe comice în comportamentul personalităţilor politice Valenţe hipnotice în privirea lui Stalin şi în privirea lui Hitler: abordare comparativă Imagini ale puterii în Orientul antic Simboluri şi imagini ale puterii în Bizanţ Putere şi legitimitate politică în Evul mediu creştin Imagini ale "Prinţului" în Renastere Imaginea omului politic în pictura flamandă Imaginea instituţiilor politice în literatura barocă Imaginea instituţiilor politice în opera lui Bossuet şi Richelieu Omul politic în viziunea lui Platon Tipologii de lideri politici: criterii întrebuinţate Imaginea publică a instituţiilor şi clasei politice în România postdecembristă. Manipularea prin afişe. Manipularea şedinţelor. Negociere şi manipulare. Confesiune. Discursul religios şi manipularea.

 Manipularea ca formă a agresiunii comunicaţionale.  Manipulare.  Manipulare şi personalitate. conflicte intergeneraţionale. alienare. .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.