FUNCTII

SEMESTRUL I
GRUPA II :
1.SECHEL RALUCA RODICA 2.BECEA LAVINIA MIHAELA 3.MARIAN PAUL ADRIAN 4.RIZA OANA DENISA 5.MOLNAR MIHAELA ROXANA 6.NAGY EUGENIA CLAUDIA
\

VIZIONARE PLACUTA!

Notiuni generale despre functii

Noiunea de funcie Graficul unei funcii Functii pare,functii impare

DEFINIFIE . NOTATIE

DEFINIIE. Fie A si B doua multimi nevide. Spunem c am definit o funcie pe mulimea A cu valori n B dac printrun procedeu oarecare facem ca fiecrui element x A s-i corespund un singur element y B.
NOTAIE. O funcie definit pe A cu valori n B se
noteaz f : A B (citim f definit pe A cu valori n B). Uneori o funcie se noteaz simbolic A B, x y = (x) (citim: de x), unde y este imaginea elementului x din A prin funcia sau nc valoarea funciei n x. Elementul x se numete argument al funciei sau variabil independent.

MODURI DE A DEFINI O FUNCTIE

. FUNCII DEFINITE SINTETIC corespund acelor funcii f : A B pentru care se indic fiecrui element x din A elementul y = f (x) din B. cest lucru se poate face fie cu ajutorul diagramei cu sgei, fie cu ajutorul tabelului de valori sau printr-un tablou. cest mod de a defini o funcie se utilizeaz cnd A este o mulime finit.

ceeai funcie o putem defini utiliznd tabelul de valori. cesta este format din dou linii. n prima linie se trec elemetele mulimii pe care este definit funcia, iar n a doua linie valorile funciei n aceste elemente.

x y = f (x)

1 a

2 a

3 b

Funcia : {1, 2, 3, 4} {1, 2, 3, 4} definit prin f(1)=3, f(2)=1,f(3)=4,f(4)=2 poate fi prezentata sub forma unui tablou unde in prima linie avem domeniul de definitie,iar in ia a doua sunt valorile functiei in punctele domeniului (3 este valoarea lui f in x=1, este valoarea lui f in 2=2 etc).O astfel de functie se numeste permutare de gradul patru BSERVATIE: Nu putem defini sintetic o functie al carui domeniu de definitie are o finitate de elemente.

2. FUNCII DEFINITE ANALITIC. Funciile : A B definite cu ajutorul unei (unor) formule sau a unor proprietati sunt functii definite analitic.Corespondenta f leaga intre ele elementul arbitrar x din A de imaginea sa f(x).

EXEMPLE. 1) Fie funcia : R R, (x) = x2. Aceast funcie asociaz fiecrui numr real x patratul lui, x2. Funcia : Z Z, (x) = x - 1, dac x este par x + 1, dac x este impar este exemplu de funcie definit prin dou formule. Functiile definite prin mai multe formule se numesc functii multiforme. OBSERVATIE: In cazul functiilor multiforme, fiecare formula este valabila pe o anumita submultime a lui A si deci doua formule nu pot fi folosite pentru determinarea imaginii unuia si aceluias element. Cea mai frecvent reprezentare a unei funcii n matematic este printr-o formul. n acest caz elementele domeniului de definitie si ale domeniului valorilor nu pot fi decat numere sau obiecte matematice pentru care s-au introdus reguli de calcul corespunzatoare. De exemplu: y = 3x 2. Cnd asupra domeniului de definiie nu s-au fcut ipoteze speciale, se considera ca facand parte din acesta toate numerele reale,carora din formula respectiva li se pune in corespondenta o anumita valoare. n cazul funciei y = 3x 2, domeniul de definitie este alcatuit din multimea numerelor reale.

DEFINIIE. Fie : A B, g : C D dou funcii; , g sunt funcii egale ( = g) daca:

1)A = C (funciile au acelai domeniu de definiie, 2) B = D (funciile au acelai codomeniu) si 3) (x) = g(x), x A (punctual, funciile coincid). IMAGINEA UNEI FUNCII. PREIMAGINEA UNEI FUNCII Fie : A B. Din definiia funciei, fiecrui element x A I se asociaz prin funcia un unic element (x) B, numit imaginea lui x prin sau valoarea funciei n x. DEFINIIE. Fie : A B, iar A A. Se numete imaginea lui A prin , notat cu (A), submulimea lui B format din elementele care sunt imagini prin a cel puin unui element din A. Deci, (A) = {(x) x A} sau (A) = {y B x A astfel nct (x) = y}.

EXEMPLE. Considerm funcia : {1, 2, 3, 4} {a,b,c,d} dat prin diagrama cu sgei.

Fie A = {1, 2, 3}. Atunci (A) = {(1), (2), (3)} = {a,c}

DEFINIIE. Fie : A B. Se numete imagine a funciei , notat Im sau (A) , partea lui B constituit din toate imaginile elementelor lui A. Deci, Im = V(A) = {(x) x A} sau Im = {y B x A astfel nct (x) = y

EXEMPLE. n funcia : {-1, 0, 1, 2} {a, b, c, d, e} definit cu ajutorul diagramei cu sgei.

Atunci Im = {(-1), (0), (1), (2)} = {a, b, c} B.

DEFINIIE. Fie : A B. Se numete imaginea reciproc a unei pri B a lui B notat -1(B), submulimea lui A format din acele elemente ale cror imagini prin Apartin lui B. Deci, -1(B) = {x A (x) B}.

EXEMPLE. Se consider funcia : {-1, 0, 1, 2} {1, 2, 3} definit prin diagrama cu sageti

n acest caz, -1({1}) = {0}, deoarece (0) = 1; -1({2}) = {-1, 1} pentru c (-1) = (1) = 2; -1({1,2}) = {-1, 0, 1}, deoarece (-1) = 2, (0) = 1, (1) = 2.

GRAFICUL UNEI FUNCII.

DEFINIIE. Fie o funcie : A B. Se numete graficul funciei mulimea de cupluri G = {(x, (x)) x A} = {(x, y) x A, y = (x)}. Se observ c G A x B.

A B

REPREZENTAREA GRAFIC A UNEI FUNCII NUMERICE

Dac funcia : A B este o funcie numeric, atunci la produsul cartezian A x B R x R unui cuplu (x, y) din A x B i se poate asocia n planul in care se considera un reper cartezian (planul cartezian) un punct M(x, y) (punctul M avnd coordonatele x, y, componentele cuplului). Cum mulimea R x R se reprezint geometric prin planul planul cartezian, se poate deduce c: graficul funciei numerice se reprezint geometric printr-o anumit submulime a planului. Aceast submulime a planului se numeste reprezentarea geografica a graficului functiei. Reprezentarea grafic a unei funcii : A B este,in general ,o curba,numita curba reprezentativa a functiei f si notata C = {M (x, y) x A, y = (x) . Prin abuz de limbaj, n loc de reprezentarea geometric a unei funcii vom spune simplu graficul funciei .
EXEMPLE. Funcia : {-1, 0, 1} R, (x) = 2x are graficul G = {(-1, -2), (0, 0), (1, 2)}, iar reprezentarea grafic este format din trei puncte: A(-1, -2), O(0, 0), B(1, 2).

FUNCII PARE. FUNCII IMPARE. DEFINIIE. D R se numete mulime simetric dac x D -x D Fie : D R, D simetric s.n. funcie par x D (-x) = (x) s.n. funcie impar x D (-x) = -(x) OBSERVAII. par Gf simetric fa de Oy impar Gf simetric fa de O (originea axelor).