Sunteți pe pagina 1din 12

-~---------.". . ...

--------------------~---

~
,'-.

-.~

IMBUNTATlRI FUNCIARE

TEMA: CONDIII DE DEGRADARE

SI 'SOLUII AMEUORATIVE

DE

IMOtJN T TIRlfUNCIARJl

PE TERENURILE AGRICOLE
A

OBIECTIVE: PRECIZAREA PRINCIPALELOR FORME DE DEGRADARE SOL-ui~ILOR SI A LUCRRILOR AMELIORATIVE IN VEDEHEA

REFACERII

FERTllIlII

SOlURllOR

.MODALlTTI DE EXPRIMARE: SCHEME SINTETICE PRIVIND F !~OBlEMAV;1 AMELIORATIV I SOLUIILE NECESARE . .>?'iJ

: "::_-~~,.:<J

CONTINUTUL

LUCRRII:

a) - COMBATEREA

INUNDATIILOR (iNDIGUIRILE) b) - REGUlARIZAREA CURSURILOR DE APA


e) - COMBATEREA

<il
: ..
"

.... ;

d) - ELIMINAREA
e) -

ER02:IUNU SOLULUI EXCESULUI DE AP

EUMINAHEA DEFICITULUI DE AP

,.... -

.4
i

t
'<

t
f:

. ,

,JMGI.!N/I,l A URI rUNC/IIRE

....

..

PREZENTAREA

LUCRRII

ill~~Q_MBATER~A INUNDAIIILO,R f INDIGUIRILE 1


In ~arn /luaslr{J prulJlerllo up8r !itll eOllhii It lUlltltitllluf tio ptmt) In UU; ltlf ti $1
{nAtn rrHJfil~interioare i intere~onzA nlnt ~eclorul <'lgricol,dU icelltrole populate, zoneinduslriale i c:}ile de comunicatie lerestre. Ap! arca COIlt!:1 illt/lldatiilor se poate realiza prin regularizare scurgerii pe versanlii hnzinului'! hidrogmfic, .prin lll:1rirea capacit~tiide transport a albiei principale, prin lucr5r i ue uerivaFe, prin lacuri de acumulare i prin indiguiri. Luerc"u i1eue ndiguire se aplic, de regul, in sectorul inferior <tI cursului de ap, dar pentru reprofilarea sectiunii la apele mari, atunci cnd oste cazul. se pot ap:ica i in sectQarelesuperior i mijlociu. Aplicare in aceste din ur mtl sectoare trebuie fcut cu prudent pentru c indiguirea produce dezatenuarea natural a viiturilor i deci accentuarea pericolului inundatiilor in ,sectorul inferior. De asemenea se produc mari perturbalii in regirllul hidrologic ,al cursului, mai ales astJpra debitului solid, ducnd la modificari considerabile i continUE!in allJia principal. Pentru a nu influenta pre mult asupra regimului de scurgere la ape mari, ndiguirea trebuie folosit ca m~tod dH aprare in sectorul inferior. unde' diquri!e se pot amplas:] la di:.tHntH riiai mari de malurile albiei princil)aie i ullde Ic;tirnea luncii de <1p{nat este corespunzt0are economic. in secto:v;)le ue sus.
pe Inq;,l faplul C<."l nu se pol amplasa la distane mai mari de Inalullibiei princp<1le. 15timea f~'1inide aprat este aa de mic, nct nu justif:: . indi~JlJil(!{:L

.\

Cauzele a cror infiuent se facE~ imlit cel mai frecvent in ~ aducerea inundaliilor sunt: ,;t - viiturile provocate de ploile mari sau de topirea zpezilor care au debite mari corespunztoare unor nivele ridicate ale apei de scurgere in albie; "; ,'.. - .capacitatea de transport redus a albiei principale mai ales iXlsecq~HtJ~l) .. !~,,". inferior al cursului de ap, unde din cauza pantelar mici; traseul ': . cursului este sinuos, instabil;' - existenta unui relief in bazinul hidrografic al cursului de ap cu versanti abrupti, a unei relele hidrografice den::;e,care permite o concentrare rapid '3 scurgerii apeii ; - lipsa unei vegetatii bine ncheiate n bazinul hidrografic, ceea ce atrage dup sine, mai ales pe terenurile n pant, cu permeabilitate redus, mrirea coeficientului de scurgere; existenla procesului de eroziune n suprafal i adncime pe versantii bazinului hidrografic care contribuie la intensificarea scurgerii, iar materialul spID\ i transportat in albiile rurilor contribuie cel mai mult

IMEJUNA1AlIR/FUNCIARfg

In modificarea sectiunii de scurgere in albie, la reducerea cnpacilf1tii de transport -; ---- -aplicarea unei exploatri neralionale a folosintelor terenului din bn7.irl prin defriarea pdurilor, punat excesiv, agricultur inapoiat, ceea ce nu asigur o regularizare a scurgerii pe versanti;

fomarea zpoarelor in sectoarele cu traseu sinuos in coturi, ceea ce

',--

atrage ridicarea nivelului la cote foarte mari ; formarea remuurilor la confluenta cursurilor de ap sau ca urmare a unor lucrri hidrolehnice proiectate nerational in albia cursuluI de ap; - nsi indiguirile cnd sunt executate pe mari lungimi prea apropiate de malul albiei principale pot provoca inundarea unor terenuri in aval care mai inaintea executariiindiguirilor din amonte nu au fest inundate. Elementele componente ale unei indiguiri sunt urmtoarele: - SI "r>rafala de teren aprat; - digurile propriu-zise; - lucrrile anOXH. ~uRr,!r~.9Jt.ierfm_a.pr<;!t, cuprinde in cazul digurilor f1uviale, luncile rurilor, iar in cazul dfgurilormaritima, zonele litorale. Terenurile din lunc sunt caracterizate printr-un sol aluvial, in diferite stadii de solificara, iar subsolul este format din pielriuri, groholiuri sau ,,:diferite arqile, determinate de inundatiile periodice, la nivele ridicate ale rurilor, inaintea executarii indiuuirii. Lunca unui curs de ap cuprinde. de obicei, trei zone principale: zona .de sub teras, zona central i zona litotai. Dup realizama digurilor, suprafata inundabil este imprtit in dou zone: zona exterioar care reprezint suprafata de teren situat intre dig i albia minor a rului i zona interioar cuprinz~nd suprafata de la diq pn la

limita de inundatie ( incinta indiguit ).

... .

IMBUNTTlRI

FUNCIARE

la ape mari, prin alimenlarea subteran, nivelul apei freatice din lunc;)
(incinta illdiyuit) crete, dup care la ape mici, o parte din apa freatic este - cedat emisarului, scznd mult nivelul apei in zona interioar aparat. Dup realizarea digurifor de aprare contra-viiturilor suprafalade teren aprat se cuHiv. asigurnd produclii sigure i ridicate.

'pj11I)JIL~.RroJ)riJ..::zi~sunt lucrri executate din pmnt tasat. caracterizate prin lungimi mari. ,nltimi reduse i care formeaz fronturi de aprare a terenurilor agricole. a centrelor populate i a altor obiective impolriv() inunuatiilor. ~ Dup (:onditii!e de funcionare. digurile aprare contra immdatiilor se impart in : di{Juri nuviale, diguri maritime i digurile lacurilor de acumulare sau

de

ale laeur':lor n()!ura!c.

. . :1

~ :

...

Conditii normale de func\ionare asigur diguri!e de pmnt Cal ~au ltimea la Goronament de 3-4 m, in cazul diguri/ornecarosabile i 6- ( m, in
4

__

+_

~_

-,-_,...._~

__

...,

_"c,."",,,.,~.,,,,,,;'_--~-"""-'.~'''''~-:-'~''"c'-'";"''-"_-7_''''''.~.

iiVijjUNA)AlIfU

--,~

---"

FUNCIARE

---

./

cazul digurilor carosabile, avnd profilul permanent bombat, iar curLele de infiltralie, fiind. mentinute .in interiaruldiguluiprin'execularea . notbanchete,"< u
COI?(lIJAMF.NT
lfIt

uz "JlTIII(lI1

IJMI Pf CIIICI,".

llllll!. rX1fPf()R

h'v K hv hs x -

in1lime ridicare val pe taluz ( Dunre = 0,6 - 1 m ; ruri interioare = O,Grn coeficient rug'ozilate taluz ( 0,9 - inierbat ; 1- periat) in functie de~: viteza vntului, lungime luciu, adncime ap, in1time val in1lime suplimen~8r de slgurant suprainllare din incorsetare .

h'v = 3,2 . 1-(. hv . tgu.

b) REGULARIZAREA AlmJlOR

CURSURILOR

DE AP

Ansamblul de msuri i lucrri inginereti aplicate pentru mod:lcar~ac::sa, consolidarea artificial a a'lbiei cursurilor de ap, in vederea relizrii unor:a'bif' stabile, a protejrii diferitelor obiective; a diminurii proceselor deafuier'sau.; de colmatare in albie,. a asigurrii u'nor anumite conditii de scurgere sau in vederea folosirii eficace a apei, poart denumirea de amenajri pentru regularizarea albiei. In conditii naturale, albia rurilor sufer modificri continue att in priVinta pantei i sectiunii, ct mai ales in privin1a traseului. Schimbarea traseului albiei .. afecteaz terenuri bune pentru agricultur sau folosite pentru diferite constructii, centre populate i industrile, ci de comunicatie terestr. Procesele din albie au ca urmare importante afuieri i depuneh care modific capacitatea de transport a alblei. Modificare capacit1ii de t. ansport atrage dup sine, de multe ori, o frecvent mai mare a inundatiilor, flrutlete condi1iile scurgerii salubra la debite minimeI a condiliilor de navigali8 ( acolo
5

IMBUNTATlRI FUNCIARE

unde este cazul) i de captare a apei pentru folosinle la prize. Formarea ',zpoarelor poate deveni mai frecvent, iar influenta curentului din albie prin .. infiltratie asupra degradrii terenului din lunc poate fi mai accentuat. Traseul in plan are pentru tote albiile cursurilor de apo form8 sinuas, sinuozitale constituind o proprietate natural a rurilor. Tendinta de '.erpuire este proprie tuturor albiilor i poate fi imprimat de o cauz oarecarE:.cum ar fi un obstacol. o splare mai pronunlat a unuia din maluri. aglo.marare asimetric a aluvlunilor in cuprinsul albiel etc. In vile largi, aluviale, traseul rului este ntr-o continu transformare. Cnd lungimea prlii curbe este mai mare de 0/2 se realizeaz o meandr. In sectoarele cu tendinlpronunlat de meandrare, care apare mai ales in zona de cmpie cu pante reduse, albiile majore sunt largi cu terase. Evolutia meandrrii duce pn la urm la strpungerea gtului meandrei, ncepnd un nou ciclu de dezvoltare a sinuc:::itli in sens opus. in felul acesta n alhiile majore, largi. din sectoruJ inferior al rurilor, apare tot felul de albii vechi, izolate complet i transformate in blti sau legate de ru numai in perioatla apelor mari sau medii.
III I .
1

I
LI
,".",

1.11

l. )
fI)

lif

U
\.II

'-"

u
U.l

:..)

1-, <1

ci

.1-

z :..-) z
;;;UJ

j.'

Il'. III

t--

HAU CU MEANDHE (NEREGULARIZA T )

()

-'
'1

( 1
(l.

<.')
7.
III

IL III 1.

RAU

REGULARIZAT

tehnic exist~nl a bazinului. d.:Hiurnit cadastrul rului i care cuprinde hrii, material; graf!ce, tabele i descri<-~ri. ceast documentatie trebuie s fie ct mai A complet, cuprinznd loale datele in legtur cu cadrul natural i social economic al sectorului de ru ce urmeaz a e amenaja. Dintre aceste date cuprinse in dm3crieri, cele mai importante sunt.cele climatice. geomorfoloQie., pedologice, botanice, hidrogeologice, hidrologice i social-economice. ' De o mare important sunt planurile de situatie topo-hidrografice la scct;:,;;,;, I , 1;10000 - 1:5000 pentru albiile Lluncile ruritor, ridicate la intervale,de,timp -,"}'''';;, deoarece prin studiul comparativ~al' lor se pot trage .concluzii ifl.;leg~~l!~IM~4jr;i~' sensul i intensitatea proceselor de transformare. '

La b8za proiectrii regularizrii de albie st o documentalie

el

COMBATEnEA

EROZIUNII

SOLULUI

Existenta proceselor de eroziune in bazinele hidrografice se datoresc regimului precipitatiilor, (eliefului din partea superioar i mijlocie a bazinului hidrografic, cu pante mari i conditii de concentrare a scurgerii. coeficienti lor mari de scurgere, rezistenta slab la eroziune a solului, folosirii nerationale a solului i agrotehnicii necorespunztoare.

Daforitf:\ rnlcroclimatului neuniforn.al versanlilorcu

conditii de concentrare .

scurge.i/or In uvoale cU mare putere dedisttugere. iaunatereformaliuni torentiale care constituie cile naturale cele mai favorabile de transport al scurgerii lichide i solide de pe versanti in reteaue hidrografic. Regulaiizarea scurgerii pe versantii bazinelor hidrografice const in reducerea scurgerii pentru atenuarea debitelor de viitur din reteaua hidrografic i pentru iml>unttirea conditiilor de umiditate neeesaro

v09otalicl. in atenuarea procesului do eroziune pentru reducerea debilnlor , solida i pentru ameliorarea soi; 'rilor degradata, in eliminarea excesului do umidutate i in stabilizarea terenurilor nlunectoare, acolo unde este cazul. Ero.liunoa in adJncime determin forme do relier n04a1ive, eu (lspect tie ant creal~ de apa de scurgere pe lerenurlln pant, cum ar fi : iroiri, ligolo, ogae i wvene.

VERSANT ERODAT

,.

\
" ..... ....:-'.

i -,

,....,_

..

...-...

--~

Excesul deap de pe versanli p(!)ale fi temporar ( datorat fie scurgerii la

suprafa, fie prin bltire i inm~; ~lie ) sau permanent. Excesul de ap de


scurgere de suprafa se formeaz n urma. ploilor torentiala sau a topirii rapide a zpezii i are ca efect principal intensificarea procesului de eroziune in suprafa\{l i adncime. Excesul de ap temporar prin infillralie. uneori i prin

~""

,: ';'.'-,:.",>,:.

" .:", . ' -

,,/

'

. ..

, ','

-->-_ ..'''.""---'_."._... . . .

bltire, are drept factor cauzat ploile abundente de mai lung durat, topirea

.;zpeziiorbogate. de la-sfritul ierni,i. iaf,ca- factoricondilionali. peJmeabilitate~'fr( .mare a stratului superficial i existenta la cliva zeci de cm adncime a unui .

strat greu permeabil din cauza texturII fina arilo-Iutoase sau arglloasc;din:
cauza ingheului sau din cauza procesului de indesare, cnd se formeaz hardp;mul. AmmlRjrilo
d(~moziulle
110CO!"ifUO

in bazinul de roceptio,

pefltru

atonunren p,ocosulul-

ill suplnlaV't. cOllstnu din UfIlli'tlo<'Hele cnlnqodi dn hlcri'hi :

organizarea antierozional a teritoriului, lucrri ayrotehnice anlierozlonale, Il Icrri silvice anlierozionale i lucrri hidrolehnice de regulmizare a scurgerii 1'0 versanti. Terenurile.ambilo CtJ pfUlle nmi maJ'i d014 :.. 15% impun pentru combaterea eficace a oroziunil, lucrfui de modelare a supmlolei vorsfmlului prin care s se micoreze panta general. Reducerea pantei yeneralH a vemanlului se poate obine prin constructia leraseloL
""'---,"

..

VERSANT

AMENAJAT (terase)
}

1\
-

--f~
"" ""

/\
,. "
""

..

"

""

.,

,. , ,.

,. ""

,.

,. ,. ""

""

TERASA

10

fMBUNATAllRl

FUNCIARE

Sistemele de desecare-drenaj cuprind tot31itatea alllenajrilor. constructiilor i instalatiilor avnd rolul de: regularizarea umidittii solului prin evacuarea excesului de ap

din sol, p~ntru menlinem~ in sol a unui regim aer-ap


corespunztor
lllpiedicnrea

dezvoltrii optime a culturilor ayrcole;


npolor extmno, do supr<Jfal<':l i subterano do a

ptrunde in zona desecat; conducerea i evacuarea apei colectate de pe suprafala desecat intr-un emisar. Un sistem de desecare-drenaj se compune din urmtoarele pri; terenul amenajat ( suprafata ocupat de lucrri, cultivat): reeaua de regularizare a excesului de umiditate ( canalelt.. deschise de desecare-absorbante, drenurile subterane ); reeaua de transport i evacuare ( canale coleetoare principale, secundare, ter1iare, canaiul de evacuare, emisarul ); constructii hidrotehnice i instalatii de pompare; instala1ii i constructii anexe .

'~".

"'

Cobo;ilea nivelului frealic il1 zonele desecnte prin lucrrll.j de drenaj {cirtiii sau rontaI Cit tuburJ):
1 _ r.~~'1.I~ f~.:'drS~::lr~;:2
. . _ fil('~l.lIi \l1hu1:ur;.~ndfti~\;:. ll{llm'l ,le ,1rrn~.1 rfOlliral dupil
0--

('1\.-

nQtn1~

de. df~_,'('''rr.l!lj\bli, .... ~l:;-.:lt de C':lH.::.l~;, :


dl("!1!!f:l,l!.

~::;c:u\i"

II

IMlWNA 1/lIIfU

r IINC/ltfit;
DEFICITULUI

.;. o.

~,-

~UMINAREA

DE APA

Deficitul de ap din sol se poate elimina prin aplicareairigaliei. adic prin asigurarea unui nivel al umiditlii solului nct s permit plantefor satisfacert9a necesarului de ap. ct mai aproape de cerintele optimn. a) conditii naturale

p'

1)

P ET P = precipitatii ET = evapotranspiratia
b} conditii ameliorate

_~};;-_VG_r -_.......

----

..

P + Ir;-- ET l:. ; - (consumul apei de catre planta) ir iriuatia


--:. J'lcof)!'
i
.1 {

= :.

.,

+-......r:' ;

'-1 Il) . ~

12