Sunteți pe pagina 1din 4

TEHNICI PROIECTIVE Curs 2 06.03.

2012 1)TEHNICA RORSCHACH A fost dezvoltata de Herman Rorschach care in 1921 a publicat cartea Der psihodiagnostique impreuna cu 10 planse care constituie stimulii testului.Unii autori considera ca mai nimerit este termenul de tehnica decat acela de test in cazul Rorscach ului dar si altor tehnici proiective deoarece acestea nu pot fi evaluate din perspectiva canoanelor psihometrice asa cum e cazul testelor .Valoarea psihodiagnostica a tehnicilor proiective inclusiv a Rorschach ului trebuie judecata in termenii psihologiei clinice respectiv ai spatiului proiectiv care ia nastere in cadrul contactului nemijlocit dintre psiholog si subiectul testat. Acest spatiu trebuie abordat in termenii psihologiei dinamice ai metapsihologiei psihanalitice adica in termeni de transfer si contratransfer . 2)REPERE ISTORICE ALE DEZVOLTARII TEHNICII RORSCHACH Herman Rorschach nu este descoperitorul valentei psihodiagnostice a petelor de cerneala , cu mult inaintea lui Leornardo Da Vinci si mai catre zilele noastre unii cercetatori formati in laboratorul lui Wund au sesizat rolul de stimuli pe care petele de cerneala il pot juca mai ales dpdv cognitiv. In general tehnicile proiective si in special tehnica Rorschach se bazeaza pe stimuli in acest caz pe 10 planse care sunt caracterizate printr-un nivel scazut de structurare al continutului. Din perspectiva psihologiei Guestaltiste foarte in voga , in perioada cand Rorschach isi elabora testul, in fata unor astfel de stimuli ambigui, in virtutea legilor perceptiei, subiectul trebuie sa furnizeze un contur acestuia aducand din sine continuturi psihice proprii fara sa aiba controlul privitor la cum si cat anume dezvaluie despre sine. La baza utilizarii petelor de cerneala in studiul comportamentelor unii autori mai adauga un joc de societate frecvent intalnit in intalnirile mondene din perioada cand Rorschach elabora testul(jocul Blotto). Tatal lui Rorschach fusese artist plastic si ii transmisese si acestuia in buna parte talentul sau. Intentia de a realiza un test/tehnica bazata pe pete de cerneala trebuie legata la Rorschach de o alta intentie a sa care ale legatura cu formatia sa de medic psihiatru,anume accea de a elabora o metoda care sa puna in evidenta echivalentele organice ale unor tulburari psihice asa cum este astazi de ex. RMN ul. Herman Rorschach a realizat 50 de planse printre care a introdus si planse cu diverse pete de culoare intrucat constatase el stimului culoare antreneaza viata afectiva in elaborarea raspunsurilor.Intamplarea face ca editorul pentru a diminua costurile sa nu fi acceptat odata cu manualul un numar de 10 planse si in aceasta forma tehnica a traversat aproape un secol pana astazi in zilele noastre.Intrucat Rorschach moare de timpuriu dupa publicarea testului, opera sa va fi continuata de cativa prieteni apropiati care au crezut in destinul descoperirii sale Morgan Thaler,Ober Holtzer s.a .Nici Rorschach nu a banuit amploarea pe care o va lua descoperirea sa aceasta devenind dupa cateva decenii o adevarata institutie avand scoli( curente de gandire distincte privitoare la interpretarea rezultatelor testului) Ca atare putem sa vorbim de o scoala elvetiana,de una franceza dar si de o scoala suedeza reprezentata de Losly Ustery.De asemenea ,putem vorbi de o scoala clasica de interpretare care tine aproape de cadrul de interpretare elaborat de Rorschach , o orientare de tip impresiv bazata pe contactul nemijlocit,clinic dintre examinator si examinat,contact care are puternice conotatii psihanalitice.

Pe de alta parte,putm vorbi de o scoala cantitativista,bazata pe instrumente statistice de prelucrare a rezultatelor aplicarii tehnicii Rorschach orientare inaugurata de John Exner Junior spre sfarsitul deceniului 7 al secolului trecut. RYAP-permite interpretarea protocolului Rorschach intr-o maniera foarte individualizata adica foarte mulata pe specificul persoanei testate. Tehnicii Rorschach i-au fost consacrate zeci de mii de pagini,congrese nationale tinute periodic.Tehnica Rorschach este un test de categoria C adica presupune in vederea administrarii si interpretarii o formare si o certificare institutionalizata. 3)PREZENTAREA MATERIALULUI RORSCHACH Testul se compune din 10 planse numerotate cu cifre romane pe partea posterioara. Numerotarea indica inclusiv ordinea planselor cand acestea sunt administrate subiectului. Plansele nu infatiseaza ceva anume,dimpotriva ele au un grad de structurare foarte scazut lasand la libertatea subiectilor testati sa identifice diverse categorii de lucruri,obiecte, fiinte. Cercetarile ulterioare intreprinse cu tehnica Rorschach au identificat prezenta in diferite planse a unei anumite simbolistici inclusiv cea de natura psihanalitica focalizata pe simbolul matern si patern.De asemena,unele planse dpdv tehnic,adica prin constructia lor favorizeaza anumite tipuri de raspunsuri atat cu privire la simbolistica antrenata in raspuns la dimensiunea petelor interpretate cat si la elementele plansei care au determinat raspunsurile 4)ADMINISTRAREA TEHNICILOR In maniera clasica adminstrarea testului Rorschach se realizeaza astfel: -subiectul si examinatorul se afla asezati la o masa astfel incat pozitia unuia fata de altul sa formeze un unghi drept cu conditia ca lumina naturala sa vina din partea stanga a subiectului testat.Tehnica Rorschach este administrata de obicei in conjunctie cu alte teste de obicei de aptitudini care pot facilita realizarea unui contact mai bun cu subiectul.Plansele Rorschach pot fi administrate ulterior testarii copilului cu un test de inteligenta de ex.testul bazat pe cuburi . Examenul trebuie sa se desfasoare intr-o ambianta calma,linistita.Subiectului ii sunt prezentate una cate una fiecare plansa cu indemnul: Am sa te rog sa imi spui ce crezi ca ar putea sa fie aici. Dupa care examinatorul continua :O sa poti sa imi dai cate raspunsuri consideri ca sunt necesare,si o sa poti sa o intorci plansa oricum doresti,cand nu mai ai sa imi spui nimic,imi inapoiezi plansa .Trebuie sa mentionam ca inainte de testare subiectilor li se spun cateva cuvinte despre sarcina testului fara insa a intra in detaliile proprii.Astfel : Iata am aici mai multe planse si iti voi arata una cate una. -test de imaginatie daca subiectul se intereseaza de natura testului Atitudinea cea mai potrivita a examinatorului pe toata perioada testarii este aceea a unei neutralitati binevoitoare.Putem incuraja subiectul cand se afla in dificultate. Pe durata cat subictul elaboreaza raspunsuri examinatorul noteaza pe o foaie special tiparita numita foaie de protocolare tot ceea ce face si spune subiectul.Indiferent de forma acestei foi care poate varia de la o scoala la alta consemnarea raspunsurilor subiectului se realizeaza prin intermediul urmatoarelor coloane: -in prima coloana din stanga paginii se trece numarul plansei,ora , minutul si secunda cat s-a inmanat subiectului plansa.Se consemneaza pozitiile succesive in care sunt tinute plasele de catre subiect prin intermediul unei simbolistici consacrate.De ex. pozitia normala a plansei, orienatata catre stanga,catre dreapta si cu susul in jos. In urmatoarea coloana se trece raspunsul subiectului impreuna cu observatii mentionate intre paranteze privind atitudinea acestuia sau privitoare la portiunea din plansa avuta in vedere de subiect.

In urmatoarele 4 coloane respectiv a 3 a , a 4 a, a 5 a si a 6a ,examinatorul va consemna cu ajutorul unor simboluri consacrate modul de cuprindere/aprehensiunea coloana a 3a, determinantii coloana a 4a, continut coloana 5,banalitate/originalitate coloana 6. Administrarea tehnicii Rorschach cuprinde a 2 a etapa : ANCHETA FINALA .Dupa ce au fost administrate toate cele 10 planse,examinatorul il chestioneaza pe subiect in legatura cu o serie de detalii privitoare la raspunsurile date.Ratiunea achetei este de a permite examinatorului sa simbolizeze corect cele 4 aspecte mentionate anterior: aprehensiunea, determinantii,continutul,originalitatea/banaliatatea. 5)MODUL DE APREHENSIUNE -se refera la portinea din plansa care a fost interpretata -dpdv al aprehensiunii raspunsurile subiectilor se clasifica astfel: a)raspunsuri globale simbolizate in coloana 3 cu G atunci cand subiectul interpreteaza intreaga plansa. De ex.la plansa 1 inversata daca subiectul spune coif medieval in acest caz raspunsul este G b)raspunsuri de talii ordinare D daca a fost interpretata o portiune peninsulara sau insulara a plansei ca in cazul plansei 1:femeie tinand mainile ridicate,sau vultur oglindindu-se in apa c)detaliul mic simbolizat cu D sau d daca a fost interpretata in mod insolid o portiune din plansa indiferent de marimea sa. De ex.plansa 1:scene de razboi.Detaliile mici sunt acele portiuni din plansa care au fost degajate raspunsurile insulare.Raspunsurile de talii mici pot lua in considerare portiuni mari din plansa daca nu au forma insulara sau detaliile mici se pot referi la portiuni mici. d)detalii oligofrene notat cu Do-daca subiectul interpreteaza o portiune din plansa care face parte dintr-un ansamblu pe care marea majoritate a subiectilor o interpreteaza de sine statator. Cel mai bun exemplu il constituie plansa 4 unde detaliu oligofren este cizma . Raspunsurile globale la randul lor pot fi de mai multe feluri: -raspunsuri globale detaliate si confabulate Raspunsurile globale confabulate sunt raspunsurile generate de subiecti plecand de la un detaliu al petei,raspuns in care ulterior ia in seama intreaga pata de cerneala. Ex.plansa 6,plecand de la niste detalii mici, D d subiectul ii atribuie o semnificatie ca unei pisici strivite. 6)DETERMINANTII -reprezinta acele elemente ale petei de cerneala care au determinat raspunsul subiectului -in metoda clasica Rorschach sunt : a)determinant formal/forma simbolizata cu F .Forma poate sa fie notata F- sau F + in coloana a 4a ,functie de gradul de adecvare al raspunsului subiectului la ceea ce in mod frecvent, oamenii atribuie petei de cerneala respectiva adica caracterul bun/rau al formei pe care subiectul o surprinde si are un caracter statistic,ceea ce majoritatea oamenilor tind sa vada. De ex. la plansa 2 tind sa vada 2 elefanti,sau o racheta care tinde sa isi ia zborul. b)determinant culoare este de 3 feluri: b1) C-cand culoarea a jucat un rol determinant in elaborarea raspunsului iar foema nu avea nici un rol.De ex la plansa 2 subiectul spune sange b2) CF-culoare-forma culoarea joaca rol dominant iar forma un rol secundar de ex. plansa 3: plamani b3) FC-forma culoare de ex plansa 3:papion rosu c)raspunsurile miscare/kinestezice K-ca in plansa 3 -2 negrese ridicand un vas pentru ritual -apar datorita faptului ca sub impresia generata de pata subiectul actiualizeaza impresii despre miscari traite sau observate.

-reprezinta in cel mai inalt grad activitatea de proiectie a subiectului, intrucat plansele sunt statice si ca atare elementul de miscare este unul supraadaugat care nu exista in plansa, deci evoca continuturi psihice pe care subiectul le confera plansei -sunt de mai multe feluri: C1)umane C2)minore-raspunsurile kinestezice care sunt date cu ocazia interpretarii unor portiuni mici din plansa C3)obiectuale d)determinanti clar-obscuri-sunt de 2 feluri: d1)raspunsuri clar obscure detaliate se noteaza cu (C) d2)raspunsuri clar obscure difuze notate CLOB Aceste raspunsuri iau nastere prin interpretarea nuantelor de cenusiu combinat cu nuantele de lumina CLOB se impart in: CLOB pure-forma nu joaca nici un rol, CLOB F, si F CLOB