Sunteți pe pagina 1din 1

7

SPECIF'ICUL ACTWITATTI PSIHICE LA DEFICIENTUL MINTAL, COMPARATTV CU NORMALT]L


Deficien{a mintald se referi la fenomenul lezdrii organice gi/sau al afectdrii func{ionale asupra procesului maturizirii, al dezvoltdrii sub diferite aspecte la individul ?n caluzb. Handicapul mintal reprezintd dezavantajul pe care deficien{a il creeaz-d in planul rela{iilor adaptative gi de integrare a individului in mediul social ciruia ii apar[ine. Al. Rogca (1936) defineqte deficien{a mintali ca ,,o stare de poten{ialitate restrAnsi sau o oprire a dezvoltdrii cerebrale, in urma cdreia persoana atinsd este incapabild, la maturitate, sd se adapteze la mediul sdu, la cerin{ele comuniti{ii, in aEa fel incit sd-Ei poatd menline

a SNC, cu consecinle negative

existenla

E. A. Doll (1941) arati ci deficienla mintald reprezinti o stare de subnormalitate mintald ca urmare a unei opriri a dezvoltirii, de origine constitufionali, avdnd un caracter
esenfialmente incurabil, concretizdndu-se intr-o stare de incapacitate socialf, ce se constati la

firi

supraveghere gi sprijin extern ".

maturitate. Ponderea

pe care o ocupd deficienfa mintald in cadrul popula{iei infantile este apreciati de unii autori (Arcan qi Ciumigeanu, 1980 gi I. Drufu, 1995) ca frind 4Vo, iar de a{ii (L Strdchinaru, 1994) de 5Vo. Deficien{ii mintal reprezinti SOVo dn totalul deficien{iloq de 15 ori mai numerogi decflt surdomu{ii qi de 35 de ori mai numerogi decit nevizdtorii. Referitor la frecven{a in popula{ia infantild a copiilor cu deficien{A mintald, .in literatura de specialitate se remarcl faptul cI aceasta este inegal rdsp6nditd de-a lungul anilor de Ecolarizare, existdnd o dinamici ascendentii dinspre clasele mici spre cele mari. La nivelul preqcolaritElii, proporfia este redusd, evidente fiind doar cazuile de deficienli severd./ profundd. in debutul gcolaritiifii, apar vizibile qi cazurile de deficien{5 mintali medie. in clasele primare este decelatd deficienja mintali uqoard, iar intelectul liminar se reliefeazi in momenful trecerii in ciclul gimnazial. M. Roqca (1967) apreciazl ci din totalul deficien{ilor mintal, 57o au deficien{d profundd, 2O9o - deficientil severd, 75Vo o reprezinti debilii mintal. Raportdndu-ne la sex, proporlia mai mare se inregistreazd in rAndul populaliei masculine.
2. Sp e cificitatea deftcienlei mintale Termenul de specificitate a fost introdus de R. Zazzo (1960), in lucririle referitoare la caracteristicile deficienlilor mintal, in special, la hcterocronia dezvoltdii acestora. in literatura de specialitate existi puncte de vedere care oscileazd intre considerarea deficien{ei mintale ca o formd de manifestare a normaliti{ii sau ca un alt mod de organizare

mintali.
R. Z.azzo, in ,,Debilitn{ile mintale" 1979 (trad.), eviden{iazd cd: "Nu existi un caracter specific general al debilid{ii mintale. Trisdturile specifice variazd de la un grad de debilitate la altul, pe intreg continutul stlrilor de inapoiere. $i pentru un acelaqi Q.I., ffesdturile specifice se modifici de la o virst?i la alta qi pot chiar sd dispard". Gh. Radu se referd la specificitatea deficien{ei mintale, c6nd face anahza dificultd{ilor aparte pe mre le intdmpind elevii cu deficien{d mintald la discipline qcolare, a frecven{ei qi modului de manifestare a unor tulburdri insffumentale, de comportament qi de comunicare verbald sau prin alte mijloace. C. Pufan (1969) se referd la imobilitatea structurilor verbale insuqite contextual, concretizatd intr-o incoerenti a exprimdrii verbale, in intelegerea sau interpretarea eronatd a expresiilor figurate, in nein{elegerea substratului contextual etc.