Sunteți pe pagina 1din 59

Instrumentele calitatii

Quality Tools
Principaux outils de base et du contrle de la qualit

Cuprins
W W W W W H / QQOQCP Brainstorming Vot Diagrama Ishikawa / Diagrama cauza-efect Diagrama de flux (Flow chart) Diagrama Pareto Fie de nregistrare a datelor Grafice Diagrame de corelatie Histograma
2

What Who Where When Why How Quoi Qui Ou Quand Combien Pourquoi
Putem fi adesea confruntati cu probleme relatate/

prezentate de catre colegi.

WWWWWH/QQOQCP
Intotdeauna este greu de obtinut informatii precise, chiar

pentru intrebari simple precum:


care este exact problema ? de cand a fost observata aparitia problemei ? cine este interesat ? unde apare ? cum s-a intamplat ? cate elemente sunt interesate de rezolvare?

WWWWWH/QQOQCP
In majoritatea cazurilor raspunsurile sunt precum

urmeaza:

masina s-a stricat de o lunga perioada de timp exista cateva persoane interesate mai multe elemente nu corespund cerintelor .

WWWWWH/QQOQCP
Instrumentul a fost dezvoltat de catre Quintilianus Instrumentul presupune utilizarea unei metodologii de

lucru prin chestionarul de mai jos:


ce? cine? unde? cand? cat? de ce?

/ what ? / who ? / where ? / when ? / how (many) ? / why ?

/quoi ? /qui ? /ou ? /quand ? /combien ? /pourquoi ?


6

WWWWWH/QQOQCP
Instrumentul poate fi folosit :

pentru a descrie o problema colectand informatii privind faptele pentru a descrie un plan de actiune menit ca sa rezolve o anumita problema

WWWWWH/QQOQCP
2
Problem specification

1
Problem identification

What ? Who ? Where ? How (many) ? When ? Why ?

3
Problem solving

What Who Where How When Why

WWWWWH/QQOQCP
Remarca : la toate intrebarile se poate intreba de ce?

care actiune ? De ce ? cine este responsabil ? De ce ? .

WWWWWH/QQOQCP
Alte posibilitati :

Ce ?

Care sunt elementele? Care sunt operatiile interesate de problema ? Ce este exact ? Ce avem de facut ?

Cine ? Cine sunt oamenii, serviciile sau intreprinderile implicate? Cine sunt persoanele cheie, cine este responsabil, care sunt functiile implicate ?
10

WWWWWH/QQOQCP

Inca :

Unde ? Cand ?

Unde apare problema, in ce loc ?; Unde sunt originile sale ? in ce mediu, in ce serviciu? Cnd apare problema ?; De cnd ? La ce ora si cu ce frecventa, cat timp, in ce circumstante? Cat de multe, care este costul problemei, la ce ne putem astepta? Pentru a identifica cauzele, pentru a actiona impotriva acestor cauze, pentru a reduce riscurile ?
11

Cati ? De ce ?

WWWWWH/QQOQCP
Example de aplicare a metodei WWWWWH in cazul unui raport Where When What Who How Why How many
Validarea procedurii OD CMMI 10/11/10 Control si semnatura Revizuire a Vezi Manualui Calitatii anexa 1

12

Brainstorming

BRAINSTORMING

13

Brainstorming
Pentru a gasi o solutie trebuie ca sa ne imaginam

aceata rezolvare.

Brainstorming se numeste o sesiune de lucru, la care

participa o echipa care genereaza idei pentru un subiect de interes (de exemplu rezolvarea unei dificultati).

14

Brainstorming : doua metode


Brainstorming traditional
In

acest caz, membrii grupului sunt liberi ca sa-si exprime ideile. Toti participantii pot folosi ideile altora pentru a creea noi idei. Nu este permisa critica. este de a se obtine numarul maxim posibil de idei.

Scopul

15

Brainstorming : doua metode


Brainstorming silentios
Post-its. Ideile

sunt prezentate pentru a fi siguri ca ele sunt intelese corect de catre toti participantii la reuniune; In timpul acestei a doua faza, fiecare participant poate sa mai noteze orice alta idee noua aparuta. Acest nou set de Postits sunt apoi prezentate pentru clarificari

16

Brainstorming
Istorie :

In 1941, Alex Osborn a descris regulile de baza pentru brainstorming: Nu criticati nici o idee Preferati cantitatea calitatii Folositi ideile generate pentru a creea noi idei Incurajati ideile originale, chiar cele extravagante.

17

Votare

Votare

18

Votare

Votul este o tehnica utilizata pentru a ajunge la o

decizie colectiva bazata pe dezbatere si adoptarea unor opinii individule in rezultate colective.

19

Voting

Exista doua tipuri de vot :

Vot simplu de exemplu 1 person ; 1 vote Vot ponderat

20

Diagrama Ishikawa

Diagrama ISHIKAWA

21

Diagrama Ishikawa
Descriere :

Pentru un anumit efect (de exemplu o problema specifica), diagrama lui Ishikawa este un instrument care isi propune ca sa identifice si sa clasifice toate cauzele acelui efect si sa vizualizeze rezultatele. In mod obisnuit este un instrument utilizat in grupuri de lucru. A fost dezvoltat de profesorul Ishikawa in anii 1950.

22

Diagrama Ishikawa
Metodologie :

Definirea atenta a efectului analizat Identificarea cauzelor (brainstorming) Clasificarea ideilor in functie de diferite criterii Ilustrarea grafica acestor clase si subclase a cuzelor intr-o diagrama

23

Diagrama Ishikawa
Cinci posibile cauze:

Mediu Materiale Muncitori Metoda Masini (mijloace)

24

Diagrama Ishikawa

Etapa 1 : definiti efectul (de exemplu cantitate de rebuturi, numarul accidentarilor, probleme ...), trebuie sa fie bine definite si sa fie intelese de toti participantii.

Remarca : Efectul poate fi inlocuit cu un obiectiv iar cauzele pot fi inlocuite de conditii, mijloace sau actiuni de intreprins pentru a atinge obiectivul.

25

Diagrama Ishikawa

Etapa 2 : Identificarea tuturor cauzelor posibile ale problemei sau a tuturor actiunilor necesare pentru a atinge obiectivul propus folosind o sedinta de brainstorming.

26

Diagrama Ishikawa
Etapa 3 :

Definirea claselor si subclaselor in functie de simularitati sau alte criterii (elaborarea unei diagrame de afinitati). Daca este necesara, continuarea identificarii cauzelor sau actiunilor si clasificarea lor.

27

Diagrama Ishikawa

Etapa 4 :

Clasificarea tuturor cauzelor (sau actiunilor) in functie de clasele si sublasele definite anterior. Desenarea diagramei.

28

Diagrama Ishikawa

Etapa 5 :

Selectarea (prin vot) a cauzei care are cel mai puternic impact asupra efectului (sau asupra obictivului). Verificarea acestor ipoteze prin studii sau teste.

29

Diagrama Ishikawa
People Environment

Effect goal

Machinery

Method

Materials

30

31

Diagrama de proces

Diagrama de proces

32

Diagrama de proces
Instrument grafic pentru reprezentarea

cronologica a actiunilor utilizand simboluri si reguli de conecsiuni standardizate.

33

Diagrama de proces: reguli grafice


Tasks No Yes

Action
Date
Print-outs

Decision

Begin/End

Document

Records

Legaturi

Action 1

Action 2
34

Diagrama de proces: exemplu


Beginning

Identification of causes Identification of classes and subclasses Other causes No Classification of the causes Establishment of the diagram End
35

Yes

Adding causes

36

Diagram flux plata partenerilor pentru realizarea activitilor de cercetare

37

Diagrama de proces: exemplu

38

Diagrama Pareto

Diagrama PARETO

39

Diagrama Pareto
Vilfredo PARETO (1848-1923) a stabilit ca 80% din

toata bogatia lumii se afla in posesia a doar 20% din populatie. Pe baza acestei analize, el a dedus o lege denumita :

Legea lui Pareto sau Legea 80/20.

Aceasta lege poate fi generalizata astfel: 80% din

efectele unei probleme este direct datorata unui procent de 20% din cauzele acelei probleme.
Diagrama Pareto permite identificarea acestor 20%

din cauze si permite astfel identificarea actiunilor eficiente. 40

Diagrama Pareto: metoda


Etapa 1 :

Selectarea cauzelor (nu mai mult de 20) Alegerea unuei unitati de masura (timpul pierdut intr-o perioada exacta, costuri datorate intreruperilor, numar de rebuturi, .) Construirea tabelului de date pentru efectuarea calculelor.

41/58

Diagrama Pareto: metoda


Category Cause 1 : Machine Breakdown Cause 2 : Operator error Cause 3 : Loss of a control item Quantity measured Percent Cumulated Percent

42

Diagrama Pareto: metoda

Etapa 2 : Completarea tabeluli de date Ordonarea datelor in functie de importanta.

43

Diagrama Pareto: metoda


Category Cause 2 : Operator error Cause 3 : Loss of a control item Cause 1 : Machine breakdown Quantity measured 25 Percent 50% Cumulated Percent

15

30%

10

20%

44

Diagrama Pareto: metoda


Category Cause 2 : Operator error Cause 3 : Loss of a control item Cause 1 : Machine breakdown Quantity measured 25 Percent 50% Cumulated Percent 50%

15

30%

80%

10

20%

100%

45

Diagrama Pareto: metoda


Etapa 3 : Trasarea diagramei
Measured quantity X4 100% 90 80 70 X3 Cumulated percent 60 50 X2 40 30 X1 20 10

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7 46

Fie de nregistrare a datelor


- stabilirea scopului prelevrii datelor (cunoaterea situaiei, identificarea celor mai frecvente defecte etc.); - stabilirea modului de prelevare a datelor (metoda de prelevare a datelor, cnd se vor nregistra datele, de ctre cine); - estimarea volumului total al datelor i a timpului necesar prelevrii (ct ce multe date sunt necesare, care sunt datele necesare, timpul necesar nregistrrii datelor i verificarea ncadrrii acestuia n perioada alocat acestui scop); - stabilirea formei fielor de nregistrare a datelor (stabilirea dispunerii diferitelor rubrici pe pagin, stabilirea modului de exprimare a datelor, verificarea comoditii nregistrrii datelor pe tipul de fi propus);
47

- definitivarea fiei de nregistrare a datelor.

Fie de nregistrare a datelor


Pentru analiza distributiei unui proces Pentru evidentierea numarului si tipului de defect Pentru localizarea defectului Pentru evidentierea cauzelor defectelor

48

Grafice
- graficul cu bare recomandat pentru compararea mrimea diferitelor cantiti cum ar fi numrul defectrilor mainilor, numrul erorilor de proces etc; - graficul linie evideniaz evoluia n timp a unui fenomen. Se recomand a fi utilizat de exemplu pentru a evidenia absenteismul la locul de munc, numrul de defecte etc; - graficul sau diagrama de sectoare este folosit pentru evidenierea structurii unei mulimi de date cum ar fi: clasificarea vnzrilor de produse, analiza producerii anumitor clase de defecte etc. - graficul band are funciuni similare diagramei de sectoare, reprezentarea fiind realizat prin divizarea unei bande pe lungimi de la 0% la 100% ; - graficul GANTT presupune urmrirea desfurrii n timp a succesiunii fazelor, ncadrarea execuiei acestuia n anumite perioade de timp, calcularea timpului necesar realizrii anumitor 49 aciuni, calcularea drumului critic etc.

Diagrame de corelaie

Diagrama de corelaie reprezint o reprezentare grafic care evideniaz mulimea de relaii existente ntre dou variabile sau elemente, observate n cadrul unui fenomen. Se pot cerceta relaiile existente ntre dou cauze sau ntre o cauz i un efect. Diagrama mai este cunoscut ca fiind reprezentarea ce evideniaz distribuia perechilor de date sau diagrame x-y. Ca exemple de relaii posibil a fi analizate cu ajutorul diagramelor de corelaie vom aminti: relaia dintre temperatura firelor i alungirea acestora, relaia dintre numrul anilor de experien n vnzri si . etc.
50

Histograme
= grafice care reprezint distribuia valorilor unei mulimi de date

51

Histograme: metoda
- culegerea datelor, N este numrul total al valorilor; - selectarea valorilor maxime (M) i minime (m) a setului de date; - determinarea amplitudinii seciunii: h = (M-m) / n, unde n este cel mai apropiat numr ntreg de valoarea k = (N) sau k = 1 + 3.322lg(n); - determinarea limitelor seciunilor: ca valoare minim pentru prima seciune se adopt mrimea m - (p / 2), unde p este precizia msurtorilor. Valoarea maxim a primei seciuni este m - (p / 2) + h. Pentru a doua seciune valoarea minim este egal cu valoarea maxim a primei seciuni, iar valoarea maxim a ei se va calcula prin adugarea unui h i aa mai departe; - determinarea valorilor medii a fiecrei seciuni: ca medii aritmetice a datelor existente ntre limitele seciunilor; - ntocmirea tabelului de frecvene prin nscrierea numerelor ce reprezint totalul datelor cu valori cuprinse n limitele fiecrei seciuni; 52 - reprezentarea histogramei

Histograme: metoda
Fie matricea observaiilor M= 56 46 48 50 42 43 56 50 52 47 48 56 47 47 45 44 52 55 50 45 44 65 48 48 52 52 51 59 63 59 50 49 40 54 46 51 49 50 50 56 50 52

49 41 52 32 47 48 37

48 37 50 40 38 54 61

S se traseze histograma i frecvena cumulat a datelor preluate.

53

Histograme: metoda
x=
1 n

xi = media aritmetica n
2

s=

( xi x) = ab.medie patratica n

Formulele modificate pentru calculul datelor grupate:

s 2 = dispersia A = x max xmin = amplitudin ea datelor xmax + xmin = mijlocul intervalelor 2 i = A / k = latimea intervalelor m=

x = m+i

f c n
2

2 f c f c s =i n 1 n 1

54

Histograme: metoda
x max 56 56 55 65 63 54 61 x min 42 37 44 32 38 40 37 x med 47.75 48.375 49 46.5 52.625 49 50.625
=49.125

56 56 47 50 52 50 49

46 50 47 45 52 49 50

48 52 45 44 51 40 50

50 47 44 65 59 54 56

42 48 52 48 63 46 50

43 49 56 41 55 52 48 32 59 47 51 48 52 37

48 37 50 40 38 54 61

55

Histograme: metoda
Numrul datelor n= 8x7=56 de observaii Numrul intervalelor k=1+3,322ln(n)= 6.807480 7 Valoarea maxim xmax= 65 Valoarea minim xmax= 32 Amplitudinea datelor A=xmax-xmin= 33 Media aritmetic = 49,125 Abaterea medie ptratic s =6,43587 Dispersia s2 =41,42045

56

Histograme: metoda
Tabloul frecvenelor:
Nr. Interval Punct Frecven de mijloc 32,5 37,5 42,5 47,5 52,5 57,5 62,5 1 5 7 23 11 6 3 Frecven Scara c cumulat 1 6 13 36 47 53 56 -3 -2 -1 0 1 2 3n
i

fc -3 -10 -7 0 11 12 9
= 12 n
i i

fc2 9 20 7 0 11 24 27
2

1. 30 35 2. 35 40 3. 40 45 4. 45 50 5. 50 55 6. 55 60 7. 60 65

f c
i

( f c )
i

98
57

Histograme: metoda
Histograma datelor si graficele frecventei, respectiv frecventelor cumulate

60 50 40 Frecvente 30 20 10 0 30

40

50 Valori

60

70

58

Histograme: metoda
Verificarea cu ajutorul formulelor modificate:

x = m+i

f i ci
i

n
2 n i

= 47,5 + 7 12 / 56 = 49 x = 49,125

s =i

f i ci
i

n 1

( f i ci ) n 1

98 12 2 = 7 = 6,725 6,43587 56 1 56 1

59