Sunteți pe pagina 1din 35

1. APRECIEREA DEZVOLTARII FIZICE A COPIILOR SI ADOLESCENTILOR Pentru aprecierea dezvoltarii fizice se fac urmatoarele examinari : somatoscopia, somatometria si fiziometria.

A. Somatoscopia reprezinta un examen clinic general, in care se urmareste : 1. Aspectul general aspectul corporal este diferit in perioada de crestere. Nou-nascut : cap 1/4 din lungimea totala a corpului, membrele inferioare 1/3. 0 3 ani : la 3 ani capul reprezinta 1/5 din lungimea totala, perimetrul toracic creste mai mult decat cel cranian, membrele inferioare ajung la 3 ani la 40% din lungimea corpului. 4 6 ani : cap 1/6, la fete se dezvolta mai mult diametrul biiiliac, la baieti cel biacromial. Pubertate- aspecte corporale tipice. 2. Starea tegumentelor si mucoaselor : coloratia, elasticitatea (ridicarea unui pliu cutanat intre police si index), vascularizatia, elemente patologice supraadaugate eruptii, cicatrici etc. 3. Sistemul ganglionar la nou-nascut se pot palapa cativa ganglioni, dar in mod normal ganglionii limfatici sunt nepalpabili. 4. Dezvoltarea tesutului adipos permite aprecierea starii de nutritie. Se face prin masurarea pliului cutanat (reg. subscapulara, biceps, suprailiac), cu ajutorul cutimetrului. 5. Dezvoltarea musculaturii se urmareste relieful si consistenta musculaturii. 6. Dezvoltarea sistemului osteo-articular : la nastere coloana vertebrala este dreapra fara curburi. Curbura cervicala apare la 3 luni, la 6 luni cea dorsala, iar la 9-12 luni apare curbura lombara. Examinarea se face in plan frontal si sagital. Se mai examineaza bazinul (normal linia ce uneste spinele iliace postero-superioare este orizontala, iar pliul interfesier este vertical), membrele inferioare (in repaus si in mers), membrele superioare, toracele. 7. Dezvoltarea caracterelor sexuale secundare: permit aprecierea ritmului evolutiei neuroendocrine si somatice, ele fiind influentate genetic. Fete prepubertatea apare la 10-11 ani, pubertatea debuteaza la 11-12 ani. Baieti prepubertatea 12-13 ani, debutul pubertatii 13 -14 ani. 8. Postura ortostatica postura este buna atunci cand axele longitudinale ale capului, trunchiului si membrelor inferioare sunt in acelasi plan frontal. B. Somatometria : 1. Inaltimea : cu ajutorul pediometrului pana la 3 ani, api cu antropometrul. Pozitia : Subiectul lipit cu spatele de antropometru, calcaiele apropiate, genunchii in extensie, capul asezat astfel incat unghiul extern al orbitei si marginea superioara a conductului auditiv extern sa se gaseasca in acelasi plan orizontal. Masurarea se face lunar pana la 1 an, trimestrial intre 1 si 3 ani, semestrial pentru prescolari si anual pentru scolari. 2. Greutatea atunci cand greutatea depaseste cu 10-15% valoarea medie pentru grupa de varsta apare obezitatea. 3. Perimetrul toracic : se determina cu panglica metrica. Se face in repaus respirator, la sfarsitul unei respiratii normale si inainte de inceputul inspirului. Panglica este asezata posterior la nivelul varfului omoplatilor iar anterior la nivelul articulatiei condrosternale IV. Cu valorile obtinute din masuratori se calculeaza media si deviatia standard (sigma - ) a grupei de varsta si sex.

Deviatia standard este o formula de calcul care permite obtinerea unor intervale de variatie fiziologica in jurul mediei, valorile putand oscila pana la de 3 ori deviatia standard, cele ce se indeparteaza cu 3 deviatii standard de medie sunt considerate patologice. Cu ajutorul valorii medii si a deviatiei standard se pot stabili clasele sigmale : - foarte mare M+3 - mare M+2; - mijlocie M+;M- - mica- M-2 - foarte mica-M-3 Daca copilul se situeaza ca inaltime si greutate in clasa mijlocie dezvoltare armonica. Daca copilul se situeaza ca inaltime in clasa mijlocie, dar ca greutate in clasa mare dezvoltare disarmonica cu plus de greutate. Pentru greutate se mai poate folosi formula : G=9 kg + 2x unde x este varsta in ani

Talia (orientativ): T=80 cm + 5x unde x este varsta in ani IMC =G(kg)/H2(m) C. Fiziometria : 1. Capacitatea vitala : metoda spirometrica si spirografica. Cifra se va compara cu standardele, in functie de sex, varsta, inaltime, greutate, suprafata corporala etc. scaderea cu mai mult de 20% fata de valoarea standard se considera patologica. 2. Forta musculara metoda dinamometrica. Depinde de sex (de la 4-5 ani forta fetelor este mai mica decat cea a baietilor) si de varsta (creste progresiv pana la 18-20 ani). 3. Explorarea ap. Cardiovascular: TA, puls. 4. acuitatea auditiva : acumetrie fonica ( subiectul se aseaza cu spatele la examinator la o distanta de 0-0,8 m cerandu- i-se sa reproduca cuvintele soptite de acesta); acumetrie instrumentala (diapazon) sau cu ajutorul audiometrului. 5. Acuitate vizuala : optotip. 2. APRECIEREA DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE A COPIILOR A. Metode de determinare a dezvoltarii neuro-psihice 1. Teste de tip sceening Au fost elaborate doua metode de examinare : a) urmarirea dezvoltarii copiilor 0-3 ani b) urmarirea dezvoltarii copiilor 4-7 ani Ambele metode examineaza 4 indicatori (comportamente):

Comportament motor Comportament cognitive Comportament verbal Comportament afectiv

a)Testarea elementelor de normalitate ale varstei cronologice se realizeaza printr-un numar de probe ce oscileaza de la o varsta la alta (9-12). Se apreciaza atat scorul separat, pe comportamente, cat si scorul general.. Punctarea se face cu un punct pentru fiecare proba reusita si 0 pentru nereusita, punctajul obtinut se compara cu punctajul normal varstei. Valorile cuprinse intre 75% si 100% indica o dezvoltare neuronpsihomotorie normala, sub 75% indica existenta unor deficiente. Lipsa de raspuns la unele probe specifice varstei exprima fenomenul de retard. Daca acesta este localizat intr-un domeniu comportamental, iar pentru celelalte punctajul este normal, dezvoltarea este dizarmonica. Daca retardul este notat la nivelul tuturor domeniilor compotamentale se considera ca aceasta exprima o ramanare in urma globala. Comportament motor: motricitate in decubit dorsal (cap, trunchi, memebre), motricitate in decubit ventral, pozitia sezand, ortostatismul, mersul, alergarea, motricitate fina, etc. Comportament cognitive : receptivitate generala la stimuli, activitatea de perceptie si reprezentare, memoria verbala, orientarea spatiala, activitati de constructie, reproducere grafica etc. Comportament verbal : gangurit, vocale, consoane, pronuntia de silabe, limbaj pasiv, activ, structura gramaticala a limbajului etc. Comportament social-afectiv: diferentierea reactiilor afective, imitatia si comunicarea afectiva, activitatea de joc cu adultul si copii etc. b)Dezvoltarea se apreciaza pe aceleasi 4 componente. Se face anual, iar pentru fiecare varsta numarul total de caracteristicici este egal cu 15. Este necesara o atentie deosebita asupra copiilor care nu ating pragul minim, de prezenta a cel putin 10 caracteristici din totalul de 15. Comportament motor : echilibru in ortostatism (pozitie de echilibru, mers echilibrat, sarituri peste un obstacol sau de pe un picior pe altul), coordonare oculo-motorie (plierea hartiei si miscari de coordonare ochi-mana, desenarea dupa model a unor figure geometrice), coordonarea generala corp-segmente. Comportament cognitiv : identificarea unor pozitii spatiale, perceptia insusirilor obiectelor, activitatea de reprezentare (recunoasterea unor omisiuni de desene), perceptia timpului, notiuni de orientare temporala in achizitie, activitatea de memorie si de gandire. Comportament verbal : achizitie de categorii gramaticale, vorbire, exprimare corecta, limbaj vorbit si citit. Comportament social-afectiv : manifestari de independenta, activitate de joc, relatii cu adultii si copiii. 2. Teste psihologice : a) teste de inteligenta : verbale si neverbale Test verbal (testul de inteligenta generala WISC) complex de subteste: teste de informatie (cunostinte generale), de intelegere generala, operatii aritmetice simple si memorare de cifre, operatii de gandire implicand analogii etc. Probele WISC reflecta mult influenta culturala. Testele neverbale sunt folosite pentru aprecierea unor capacitati intelectuale innascute. b)teste de atentie : Teste pentru atentia concentrate : testul Pieron : este format dintr-o pagina cu patratele cu liniute pe una din laturi sau unghiuri. In partea superioara a paginii sunt patru patrate mari care au liniute puse in

directii diferite. Subiectul priveste cu atentie aceste 4 patrate, apoi va cerceta fiecre rand de patratele, bifand cele identice cu patratele mari. Durata 4 minute. Test pentru atentia distributiva : testul Praga : are 2 foi pe una avem 100 patrate, in fiecare patrat este imprimata o cifra cu caractere mari si una cu caractere mici. Pe cealalata din dreapta sunt imprimate patru coloane verticale, fiecare coloana are un patrat cu o cifra si un patrat gol. Pornind de la cifra inscrisa in primul patrat din dreapta subiectul va trebui sa o caute pe cealalta foaie cifra corespunzatoare si cand o gaseste scrie in patratul liber cifra mica gasita. Durata 4 minute, cu bifare la un minut. c) teste de memorie Memoria auditiva a cuvintelor : lista cu 30 cuvinte este citita subiectului, dupa cateva secunde el va scrie cat mai multe cuvinte din cele pe care si le reaminteste, nu trebuie in ordinea citirii. Durata 3-5 min. Memoria formelor geometrice : 2 foi A- sunt desenate cateva figuri geometrice; B- sunt desenate mai multe figuri geometrice decat pe A. Subiectul examineaza foaia A, incercand sa o memoreze. Apoi primeste foaia B pe care va bifa figurile recunoscute. Durata 2 minute. Dezvoltarea neuro-psihica a scolarilor: 1. Dezvoltare creier la 6 ani atinge greutatea celui de adult, intre 13-18 ani dezvolatrea regiunilor hipotalamice si frontale, cu dezvoltarea legaturilor nervoase dintre diferitele zone corticale si subcorticale. 2. Dezvoltare vorbire : clasa I 600-900 cuvinte, clasa IV- 1500-1600 cuvinte 3. Dezvoltare citit 8-10 luni lectura curenta, monotona, 10 ani lectura expresiva, tulburari dislexii 4. limbaj scris- trebuie indrumat la logoped copilul care la sfarsitul clasei I nu a reusit sa invete sa scrie, desi prezinta o dezvoltare neuro-psihica normala. Metode de apreciere : 1. metoda observatiei ; datele se inregistreaza in fise si caiete 2. metoda chestionarului chestionarea elevilor 3. metoda experimentala analiza obiectiva a fenomenelor neuropsihice 4. metoda examenului medical depistarea de semne patognomonice 5. Aprecierea comportamentului motor; a) atitudinea subiectului boala Little contractura intensa a muschilor membrelor inferioare, adductia si semiflexia copselor pe bazin, semiflexia gambelor pe coapse si hiperflexia plantara a piciorului. b) Echilibrul static proba Romberg c) Echilibrul dinamic- modificari de mers d) Motilitatea activa e) Coordonarea miscarilor proba marionetelor ; proba indice nas (ataxia cerebeloasa) f) Tonus muscular hipotonie (leziuni cerebeloase, hipokalemii) si hipertonie (leziuni piramidale si extrapiramidale) g) Troficitate musculara atrofii prin leziunea neuronului motor periferic sau in miopatii primitive h) Miscari involuntare diskinezii i) Sensibilitatea subiectiva si obiectiva (superficiala- tactila, termica, dureroasa; profunda vibratorie) 6. comportament verbal - afazia motorie imposibilitatea de exprimare

- agrafie motorie imposibilitatea de a scrie - afazia senzoriala imposibilitatea de a intelege ce i se spune prin viu grai - agrafie senzoriala imposibilitatea de a intelege ce este scris Vorbirea articulata anartrie, dizartrie, agramatism Tulburari de pronuntie : dilslalia, rinolalia. 7. teste psihologice : - pentru atentie, memorie - Q.I = varsta mentala/varsta cronologica * 100 3. APRECIEREA REGIMULUI DE ACTIVITATE SI ODIHNA A COPILULUI DE 0-3 ANI Repartitia activitatilor se face in functie de varsta : - perioade de alimentatie, educatie, imbracat - somn : < 6 l 17 ore; 9 l - < 15 ore; 3 ani 13 ore In aceasta perioda se dezvolta starea de independenta:sa se imbrace, sa manance singur, intelegerea conceptului de bine si rau. Jocurile sunt de miscare pentru dezvoltarea motricitatii, mersului, echilibrului. Trebuie sa se desfasoare activitati de cunoastere a propriului corp si a obiectelor din jur. Preferintele pentru jucarii si jocuri : - < 4 l jucarii colorate (rosii) si care suna - > 6 l jucarii care se deplaseaza - 9-10 l jucarii care formeaza, reprezinta, reproduce elemente din mediu ambient cat mai aproape de realitate - > 1 an se introduce hartia colorata, se vor juca cu mingi colorate, baloane Jocurile sunt in functie de varsta : - senzoriale la inceput (acustice si tactile) - motrice (exercitii simple : saritura, alergare, lovire minge) - psihice : de cunoastere, bazate pe comparatii si recunoastere, pentru dezvoltarea imaginatiei (desene, povestiri), de gandire si jocuri rationale. APRECIEREA REGIMULUI DE ACTIVITATE SI ODIHNA A PRESCOLARULUI 1. Activitati obligatorii : - grupa mica 10-15 min/zi - grupa mijlocie 15-20 min/zi - grupa mare 20-25 min/zi Continutul activitatilor obligatorii : Grupa mica : invatarea vorbirii clare, concrete, deosebirea culorilor, forma si dimensiunea obiectelor, dezvoltarea miscarilor. Grupa mijlocie : sunt capabili sa isi asume unele obligatii, sa fie mai disciplinati, sa efectueze unele activitati simple, sa indeplineasca singuri unele reguli de igiena individuala. Grupa mare : perfectionarea miscarilor, isi insusesc deprinderi igienice, sunt capabili sa-si reprezinte obiecte si fenomene, sa numere, sa calculeze, sa deseneze.

2. Instruirea prin munca : imbracarea si dezbracarea fara ajutor, spalarea mainilor, ingrijirea jucariilor la grupa mica trecand la grupele mijlocie si mare la ajutor ,la stropitul florilor, servitul mesei etc. 3. Jocul : - organizat cu caracter dinamic (trenul, avionul) care contribuie la coordonarea miscarilor, a vitezei si executiei acestora. - ce dezvolta capacitatea de gandire, de atentie - ce dezvolta auzul muzical, ritmicitatea miscarilor - neorganizat la libera alegere a copiilor 4. Exercitiile fizice: - grupa mica exercitii dupa muzica, mers, fuga, sarituri, jocul cu mingea etc. - grupa mijlocie gimastica de dimineata, exercitii fizice, jocuri de miscare etc. - grupa mare fuga, sarituri, aruncari, eforturi musculare relativ prelungite,miscari combinate. 5. Odihna : pauza de 10 minute dupa activitatea obligatorie -somn 13-13 ore/zi (10-11 ore noaptea, 2-2 ore ziua). Regim zilnic : - trezirea nu inainte de ora 7 - gimnastica de inviorare 2-5 min - spalare, imbracare - mic dejun 8,30- 9 - jocuri la alegere 30-60 min - activitati obligatorii dupa 9,30 - jocuri, activitati distractive 1 - pranz 12-12,30 ( 30-40 min) - somn 2 2,30 ore - gustare 16-16,30 - jocuri la alegere - cina 19-19,30 - jocuri distractive - somn 20,30 APRECIEREA REGIMULUI DE ACTIVITATE SI ODIHNA A SCOLARULUI Se porneste de la un nivel mai scazut al puterii de concentrare,, a atentiei la inceputul activitatii (orare, zilnice, saptamanale, lunare, trimestriale si anuale),se ajunge la un maxim la jumatatea perioadei de activitate pentru ca la sfarsitul acesteia capacitatea de efort intelectual sa scada la o valoare mai coborata decat la inceputul activitatii. Pe parcursul unei zile : capacitate crescuta 9-11, 16-19, capacitate scazuta 7-9, 12-15(masa de pranz) Pe parcursul unei saptamani : curba fiziologica de capacitate de munca intelectuala porneste de la un nivel scazut lunea, creste treptat pana miercuri, pentru ca vineri sa aiba o valoare mai redusa decat lunea. Reguli : - orele de educatie fizica de evitat in prima ora de curs dimineata si strict interzis in prima ora de curs la tura de dupa amiaza. - Ora de desen pana la ora 16, pentru a se putea folosi, iarna, iluminatul natural - In prima si ultima zi nu se vor amplasa mai mult de doua obiecte considerate dificile, nu se vor amplasa cele mai multe ore in orar

Nu se vor amplasa 2 ore sau mai multe consecutive, ale aceluiasi obiect de studiu Tezele este recomandabil sa fie una pe saptamana, nu in prima si ultima zi din sapt. Tezele in aceeasi saptamana vor fi cel mult doua si cu cel putin o zi pauza intre ele

Ore : Clasa I, II 3-4 ore Clasa III, IV- 4 ore Clasa V-VI 4-5 ore Clasa VII-VIII 5 ore Clasa IX-X- 5-6 ore Clasa XI-XII 6 ore Teme : - clasa I 15-30min - clasa II 30 min - clasa III-IV- 45 min - clasa V-VI- 90min - clasa VII-VIII 2 ore - clasa IX-XII 3- 4 ore

4. Factori care influeneaz dezvoltarea Etape evolutive: 0..30 zile: nou-nscut 30 zile..1 an: sugar 1..3 ani: copil mic 3..7 ani: precolar 7..10 ani: colar mic 10..13 ani: colar mijlociu, ncepe adolescena 13..18 ani: preadolescen, adolescen, postadolescen. Dezvoltarea uman reprezint o cretere a substanei vii, procese de dezvoltare i difereniere. Evoluie: cretere de la o treapt de organizare biologic i psihocomportamental mai simpl la una superioar, prin diferenierea structural i funcional a celulelor i organelor i prin diversificarea formelor de comportament adaptativ. Procesul de cretere dureaz de natere la 22 ani fete i la 25 ani biei. Dezvoltarea la diferite nivele Nivel subcelular: proces de sintez de molecule organice cu greutate molecular mare (proteine, ce au rol esenial n cretere i duc la diviziune celular). Nivel celular: creterea somatic este un fenomen de multiplicare i de cretere a dimensiunilor celulare sub influena factorilor genetici i condiionat de factorii de mediu: fizici, chimici i nutriionali. Nivel tisular: hiperplazie, hipertrofie, creterea constituenilor intracelulari i extracelulari, difereniere celular. Nivel visceral: exist o cretere alometric a aparatelor i sistemelor organismului. Analizate n aceast perioad de timp, curbele de cretere a diferitelor aparate sunt diferite. Creterea se produce n sens cefalocaudal i proximo-distal. n primii 3 ani, creierul acumuleaz 70% din greutatea final.

Dezvoltarea individului: se realizeaz dup o curb cu aspect sigmoid, ce are dou puncte principale de autoacceleraie i dou de autoinhibiie. Cele dou puncte exist la 14 ani, cnd organismul are 60% din greutate i talia final. Fenomenul de cretere continu, organismul este un sistem deschis i receptiv la factorii de mediu. Dezvoltarea n colectiviti: determinarea variabilitii cantitative a parametrilor de dezvoltare prin dispersia valorilor n jurul unei valori medii, depinznd de condiiile de via ale grupurilor umane. Copii din mediul urban au greutate i nlime mai mare dect cei din mediul rural. Valorile parametrilor la bieei sunt mai mari ca la fetie de la natere. n perioada gimnazial se inverseaz valorile parametrilor (11..14 ani). Apoi lucrurile revin la normal. nlimea este un parametru fix n funcie de care se raporteaz greutatea: Copil armonic: are nlime i greutate n acelai nivel sigmoid. H=M+; G=M+ Copil disarmonic: are nlimea ntr-un nivel sigmoid, iar greutatea n altul. Exist copii dizarmonici cu plus de greutate i copii cu minus de greutate. Modalitate de apreciere pentru copil sugar: eutrofic sau distrofic (malnutriie protein-caloric de grad I, II, III). Evaluarea colectivitilor Dezvoltarea fizic este un indicator al strii de sntate. Se fac examinri: lunare pn la vrsta de un an din 3 n 3 luni, de la 1 la 3 ani dup 3 ani: examene periodice (anual) i examene de bilan (n perioada de trecere de la o treapt de colarizare la alta). Legile creterii i dezvoltrii Dezvoltarea copiilor i tinerilor este influenat de condiiile de via ce determin particulariti individuale i de grup, precum i de dinamica anumitor procese. Dezvoltarea fizic este influenat de factori naturali i sociali (alimentaie, locuin, nivel de colarizare al prinilor, ngrijiri medicale). Aceti factori influeneaz patologia i morbiditatea. Ritmul dezvoltrii scade cu vrsta: cretere intens n perioada embrionar i fetal, cretere lent la 7..10 ani, se accelereaz ulterior. Ritmul dezvoltrii nu este uniform. Factorii de mediu pot schimba momentul de apariie a pubertii. Exemplu: pubertate ntrziat dup 15 ani la fete sau 16..18 ani pentru biei. Ritmul de dezvoltare al diferitelor esuturi, aparate, sisteme, segmente corporale este diferit pentru aceeai perioad de timp (cretere alometric). Creterea n lungime alterneaz cu creterea n lime a prilor organismului. n perioada de cretere, organele sunt mai vulnerabile. Dezvoltarea fiecrui organ sau esut se face corelat cu creterea celorlalte. Coordonarea se face prin sistem endocrin, umoral, SNC. Dezvoltarea sexelor are particulariti: maturizarea osoas este mai precoce la fete. fora muscular este mai mare la biei. greutatea i nlimea la fete este mai mic dect la biei. Factorii care influeneaz dezvoltarea uman 1. Factori interni Factori interni ai organismului matern

I.

II. III. IV. V. VI.

Malformaii uterine Tumori uterine Bazin strmt Tulburri hormonale ale gravidelor: hipotiroidie, D2. Administrare de hormoni n cantitate crescut: sexuali, suprarenalieni, insulin. Scderea aportului de oxigen necesar embrionului prin existena unor afeciuni grave cronice ale mamei (respiratorii, cardiovasculare, afeciuni ale placentei). Administrare de substane avortice Administrare de medicamente: antiepileptice, anticonvulsivante, antiastmatice, anticoagulante Infecii virale: rubeol, HIV, CMV, virusuri neurotrope (polio, coxakie) Infecii streptococice, stafilococice, sifilis, TBC, toxoplasma Tulburri de nutriie ale gravidei Expunerea mamei la radiaii sau noxe chimice Statura mamei Mame sub 16 ani sau btrne (copii cu greutate sczut). Comportament cu risc al gravidei: consum de alcool, igri, droguri. 2. Factori genetici Sexul copilului Ritm de cretere Caracteristici morfologice, ce aparin diferitelor rase. nlimea i greutatea se transmit poligenic. Se transmit i aptitudini psihice. Sunt influenate: Capacitile funcionale ale organelor de sim. Factori metabolici: Tulburri genetice ale metabolismului unor aminoacizi ce determin tulburri grave de dezvoltare ce implic i sistemul nervos. Exemplu: fenilcetonuria (oligofrenia fenilcetonuric) Sinteza proteinelor plasmatice Tulburri metabolismului glucidic i lipidic Tulburri n sinteza hormonilor tiroidieni Tulburri n sinteza Hb, cu implicaii n procesul de cretere Factori endocrini: dup luna 3 de via intrauterin apar i glande proprii: pancreas insular, timus, suprarenal. Hipofiza i paratiroidele sunt slab dezvoltate n perioade embrionare. Ele i manifest activitatea n perioada postnatal. Sistemul nervos condiioneaz endocrin i umoral procesul de cretere. Factori externi (peristaltici sau mezologici) Climatic Geografic Lungimea membrelor inferioare este legat de climatul cald. Ex: membre inferioare mai lungi la africani. Lungimea trunchiului este legat de climatul rece. Ex: eschimoii au trunchiul bine dezvoltat. Dezvoltarea statural a sugarului este mai sczut n perioada octombrie-martie i mai rapid n martieseptembrie. Precolarul i colarul cresc mai mult n aprilie-iulie i cresc n greutate n august-septembrie. Alimentaia:

Obezitate n supraalimentaie. Scdere n greutate i nlime sczut n deficit alimentar. Este implicat n: imunogenez, hormonogenez, funcii enzimatice. Rol n ritmul de cretere i dezvoltare n momentul apariiei dentiiei, nucleilor de osificare, maturizare pubertal. Lipsa alimentaiei n primul an de via determin ntrzieri n dezvoltarea neuropsihic. n urmtorii 2..7 ani IQ va fi mai mic cu 10..20 de puncte. Perimetrul cranian scade la copii cu lipsuri alimentare. Alimentaia n primii 3 ani de via are mare importan. Alimentaia colarului i precolarului se repercut asupra maturitii: au mai frecvent afeciuni acute i patologie cronic. mbolnviri acute i cronice. Aciune realizat prin: Aciunea direct a agentului patogen la nivel celular se manifest prin inhibarea mitozelor cu scderea masei somatice. Aciunea indirect a agenilor patogeni, ce mpiedic utilizarea factorilor nutritivi i accentueaz pierderile (boli intercurente acute). Aciunea mediat a agentului patogen induce leziuni viscerale, endocrine, nervoase, care determin tulburri de cretere: nanism, caexie, obezitate, infantilism. Afeciunile cronice n perioada de cretere statural determin tulburri morfologice i n perioada de cretere ponderal modificri metabolice. Locuina. Locuina insalubr sau suprapopulat crete mortalitatea infantil datorit scderii spaiului, creterii contactelor dintre indivizi, creterii gradului de ncrcare microbian, scderii ventilaiei. Apar tulburri de somn, de adaptare colar, de comportament, scade randamentul intelectual. Aciunea mediului de via urban i rural n mediul urban beneficiaz de alimentaie, locuin, nivel de ngrijire, ceea ce duce la o dezvoltare fizic mai bun. Patologia neuropsihic este mai frecvent la copiii din mediul urban, datorit modelelor negative mai des ntlnite. Condiii socio-economice ale populaiei Cel mai important este venitul pe persoan. Nivelul de instruire i cultura influeneaz calitatea ngrijirii copilului. Variabilitatea loco-regional a dezvoltrii fizice Depinde de influena factorilor economici, sociali, a nivelului de trai n diferite regiuni ale rii. Ex: n Moldova sunt cei mai mici copii.

1. Nutrienti:clasificare, importanta pt sanatate Alimentul: orice produs natural sau prelucrat industrial, animal sau vegetal, care aduce organismului substante nutritive. Rolul substantelor nutritive : mentinerea vietii, crestere si dezvoltare, repararea uzurii si innoirea rezervelor.

acoperirea trebuintelor energetice( participa furnizorii de energie:lipide,glucide si proteine)

Clasificarea substantelor nutritive sau nutrientilor (dupa cantitatea care se gasaste n alimente si organism): - macronutrienti: -proteine -glucide -lipide -o parte a elem.minerale (Ca, P, Na, K, Mg, Cl, S, C, H, O2, N2) - micronutrienti: -elem minerale(Fe, Cu, Zn, Co, Mn, Mb, I,F,Cr, Se). -vitamine 2. Calitatea alimentelor:parametrii calitatii Parametrii calitatii alimentelor: 1.calitate extrinseca-senzoriala- organoleptica (gust,culoare,miros,textura,) -indicele de satietate parametru senzorial ce poate fi obiectivizat si exprimat pe o scara de valori. 2.calitate intrinseca-nutritionala-biologica obiectivizata prin analize de laborator si care poate fi exprimata n: biodisponibilitate-valoare biologica =cantitatea de nutrienti sau non-nutrienti dintr-un aliment si viteza de atingere a acestei cantitati n circulatia generala a orgs.si care poate fi utilizata de celule sau tesuturile tinta(cat dintr-un aliment foloseste orgs); cea mai mare biodisponibilitate o au alimentele de origine animal (transit lent) indicele de densitate nutritionala exprimat prin continutul echilibrat n macronutrienti, micronutrienti, non-nutrienti existenti n matricea alimentului densitatea calorica exprima continutul de energie; alimentele naturale integrale au n general valori energetice de 100-110 kcal/100g indexul glicemic exprima capacitatea glucidelor din alimente de a induce secretia de insulina de catre pancreasul endocrin(index glicemic<39) scorul antioxidant exprima capacitatea antioxidanta a alimentelor(continut de vit.C, P,E) cu cat este mai mare acest scor cu atat alimentul este mai sanogen. 3.calitatea igienica sau inocuitatea reprezinta continutul in substante toxice sau microorganisme patogene, care prin consum nu afecteaza sanatatea consumatorului 3. Aportul de nutrienti si trebuintele nutritionale; consecintele aportului necorespunzator Starea de nutritie normala=echilibru intre nevoile nutritive ale organismului si cantitatile de substante nutritive aduse de alimente. Necesarul de factori nutritionali: cantitatea cea mai mica ce mentine compozitia chimica , morfologia si functiile fiziologice in limite normale si care previne orice forma clinica sau chimica de deficienta. Valoarea necesarului de factori nutritionali esentiali este greu de definit chiar si pentru adultul sanatos, iar necesitatile minime nutritive variaza in functie de variabile biologice si de mediu: -varsta;

-sex; -felul si intensitatea activitatii; -conditiile mediului ambiant(frig, cald, prezenta unor substante chimice toxice) si comportamentale(consum de tabac, alcool si medicamente). Clinic, conceptul de necesitati nutritionale a fost inlocuit cu TNR( tolerante nutritionale recomandate) care exprima nivelele de ingestie ale factorilor nutritionali esentiali, nivele care ar fi adecvate pentru necesitatile nutritionale ale unei persoane sanatoase. Cand nu sunt suficiente date pt a stabili TNR, se foloseste termenul de sigur si adecvat Dezechilibrul intre necesitati si aport(in plus sau minus) duce la aparitia de stari patologice numite generic boli de nutritie, malnutritii sau distrofii. 4. Malnutritii prin carenta Insuficienta substantelor nutritive: a)globala:cantitativa si calitativa. -se poate manifesta ca: scadere in greutate , inanitie si foamete. b)partiala:insuficienta calitativa a dietei: - carenta de macronutrienti determina malnutritia protein calorica; Aportul insuficient de proteine si factori energetici, determina atat scaderea masei corporale, cat si a tesutului adipos. Poate imbraca 2 forme: - marasmul( oprirea cresterii, pierderea tesutului adipos, pierderea generalizata a masei proteice fara edeme) - Kwashiorkor ( crestere insuficienta, edeme, hipoalbuminemie, incarcarea grasa a ficatului si conservarea grasimii subcutanate - Pot apare si forme mixte atat la copii, cat si la adulti. - carenta de micronutrienti: carenta de elemente minerale: 1) deficienta de fier: anemia feripriva - cea mai comuna tulburare nutritionala, cauzata de dieta carentata in fier,rata scazuta de alaptare la sugar, parazitoze intestinale, infectiile gastrointestinale, fitatii din cereale si leguminoase si compusii fenolici din ceai, cafea, cacao, infuzii de plante si unele vegetale leaga fierul si inhiba utilizarea lui. 2) carenta de iod(gusa endemica, cretinismul, IDD) 3)carenta de fluor si incidenta crescuta a cariei dentare a impus fluorizarea apei 4)deficitul de calciu si vitamina D, determina cresterea riscului de osteoporoza -carenta vitaminica: 1)carenta de vitamina A determina xeroftalmia si poate fi cauza cecitatii in copilarie.Zone afectate pe glob sunt:sudul si estul Asiei,America latina, Africa etc. 2)carenta de vit.C determina scorbutul 3)carenta de vit PP determina pelagra 4)Carenta de B12,,B6,,acid folic determina anemii 5)Carenta de vit D determina rahitism,osteom 5. Malnutritii prin consum exagerat

Poate fi: -global:-exces calitativ si cantitativ,determina crestere ponderala pana la obezitate de diferite grade -partial:-exces de macronutrienti:lipide(dislipidemii), proteine(guta, hiperuricemie,calculoza renala), glucide(diabet zaharat si carie dentara) -exces de saruri minerale:consum excesiv de sare(HTA, IM),exces de fluor (fluoroza dentara si afectari grave ale rinichiului si scheletului) -exces de vitamine:vitaminele A si D sunt cele mai toxice pt ficat Obezitatea - Afectiune cronica ce determina aparitia riscului de a dezvolta diabet zaharat, HTA, afect cardiace, boli ale vezicii biliare, cancere. - Consecinta interactiunilor de meiu si substratul genetic individual. - Este definita ca cresterea tesutului adipos total al orgs. Distributia tesutului adipos are de asemenea influenta mare asupra riscului de imbolnavire Masurarea tesutului adipos: IMC=G(kg)/I (m) IMC18,5-24,9 normoponderal 25-29,9 supraponderal > 30 obez Tesutul adipos si distributia sa sunt determinate de varsta, sex, activitate fizica, numeroase medicamente. La barbatii tineri, tesutul adipos este,20%, iar la cei in varsta 25% La femei tinere, tesutul adipos este <30% si creste > 35% la femeile in varsta. 6. Necesarul de energie:elemente care il determina Cheltuiala de energie a organismului este data de 3 componente principale: 1. Metabolismul bazal variaza in functie de varsta , sex si reprezinta 50-70% din cheltuiala energetica zilnica. Pentru adultul sanatos metabolismul bazal este de o kcal/kg corp/ora. Pentru copilul intre 1-3 ani metabolismul bazal este 2-2,5 kcal/kg corp/ora, pentru adoliestent intre 1,5-1,7 kcal/kg corp/ora, peste 45 de ani metabolismul scade fiind mai mic de 1 kcal ajungand la 80 de ani sa fie 0,7 kcal/kg corp/ora. 2. Termogeneza post prandiala reprezinta 10% din cheltuiala de energie pe 24 de ore in situatia unui consum alimentar echilibrat.Temperatura mediului exterior la care se masoara cheltuiala de energie bazala este de 10 oC, organismal nu fooseste energie nici in plus nici in minus. Daca temp scade, pt fiecare grad se adauga 0,5 % din totalul de energie de care are nevoie o persoana pe 24H. Pentru fiecare grad in plus se scade 0,5%. 3. Activitatea fizica reprezinta cea mai importanta cauza de crestere a consumului de energie. Daca nu dormim 24/24, termogeneza 10%, activitatea fizica este 20-30% din cheltuiala de energie pe 24h. Simpla trecere din pozitia culcat in pozitia sezanda cheltuiala de energie fata de perioada de somn creste cu 30-50% (1,5kcal/kg corp/ora). Daca ne deplasam lent cheltuiala de energie se dubleaza, daca mergem cu pas vioi cheltuiala de energie creste de 4 ori (4 kcal), daca muncim cheltuiala de energie poate sa creasca de 8-10 ori. 7. Factori ce determina variatia individuala a trebuintelor energetice Metab, activ dinam specifi, act fiz, termoregl Clima, sarcina, alaptarea, dieta

8. Consecintele dezechilibrelor de aport energetic asupra sanatatii, mijloace profilactice si curative Aportul energetic poate fi deficitar (balanta energetica negative) sau in exces (balanta energetica pozitiva). Aportul energetic deficitar poate avea mai multe cause: inanitie, afectiuni ale tubului digestive care se manifestra prin degluditie deficitara, tulburari de digestive si absorbtie, bolile consumptive (boli febrile, TBC, cancer) ce necesita cheltuiala mare de energie, postul, persoanele care vor sa slabesaca. Cand organismal nu primeste suficienta energie mobilizeaza depozitele:acizii grasi liberi din tesutul adipos si apoi proteinele din muschi. Persoanele cu balanta energetica negative au capacitate de munca redusa, obosesc usor, sunt frigurosi, prezinta rezistenta scazuta la infectii si la agresiuni toxice din mediul ambient. Daca persista deficitul de energie ajung la casexie si marasm iar daca sunt copii devin scheleti. In conditiile unui aport energetic in exces surplusul de energie este stocat sub forma de grasime iar persoana ajunge supraponderala si obeza. Situatiile sunt urmatoarele: mananca f mult, profesii sedentare. Prima consecinta este obezitatea, grava prin complicatiile pe care le determina: aparatul cardiovascular (hipertensiune, infarct miocardic, ins cardiac, ateroscleroza, accidente vasculare cerebrale), diabet zaharat, afectiuni osteoarticulare, dislipidemii, etc. Greutatea ideala: 50+0,75(i-150)+(V-20)/4 pt barbate si pentru fete se inmulteste rezultatul cu 0,9. 9. Proteine alimentare:tipuri,indicatori de evaluare a calitatii proteinelor Evaluarea calitatii proteinelor 1. Indicatori chimici si biologici.Ei folosesc trei tipuri de metode: Aprecierea continutului de aa (indicatori chimici); Indicatori chimici -permit aprecierea scorului aminoacidic al proteinelor comparativ cu o proteina de referinta.Initial proteinele din ou reprezentau cel mai echilibrat aport de aa.In ultimii ani OMS a propus drept proteina de referinta una ipotetica inexistenta in alimente. -metoda permite evidentierea procentului aa esentiali prezenti in proteina test comparativ cu cea de referinta. se considera valoroase proteinele cu 50% aa esentiali -se poate investiga comparativ situatia unui aa ,metoda ce a permis identificarea aa limitanti(in cantitate insuficienta) din diferite surse alimentare.Exemplu carnea are ca aa limitant metionina, cerealale au ca aa limitant lizina iar leguminoasele metionina.Aceasta observatie a permis utilizarea proteinelor complementare. Eficienta proteinelor in procesul de crestere (ind.biologici); Coeficientul de eficienta proteica(CEP) se bazeaza pe sporul de greutate exprimat in grame ce revine pe gramul de proteina ingerata.La om este important in perioada de crestere. -este maxim la proteinele din ou 3,8 ->3 la proteinele din lapte -2,5 la proteinele din carne -2 la proteinele din soia si 1,7 la cele din cereale. Coeficientii de digestibilitate si valoarea biologica a proteinelor (ind.biologici). Coeficientul de utilizare digestiva(CUD) reprezentat de digestibilitatea proteinelor : CUD=N absorbit/N ingerat x 100

-aa din proteinele animale se absorb in procent > 90%,cei din leguminoase 80%,din cerealiere si alte alimente vegetale 60%-90% Valoarea biologica(VB) este un indicator combinat al digestibilitatii si utilizarii proteinelor, VB=N retinut/N absorbit x 100 ; - VB>70 la proteine animale si VB <70 la proteine vegetale Utilizarea proteinelor depinde de: starea de sanatate a consumatorului,digestibilitatea proteinelor,acompanierea cu alti nutrienti In functie de caracteristicile biochimice si efectele biologice, PROTEINELE se impart in 3 categorii: complete,partial complete si incomplete. Proteine complete(calitatea Ia) : -se gasesc in: ou,lapte,branza,carne,peste; -aduc toti aa esentiali in procent optim pt sinteza -stimuleaza cresterea la copil si mentine echilibrul azotat al adultului in cant mici. Proteine partial complete(calitatea a IIa) -se gasesc in: grau,paine,orez,soia,fasole -contin 1-3 aa esentiali limitanti -intretin cresterea numai in cantitati mari,la adult mentin echilibrul azotat. Proteine incomplete (calitatea a IIIa): -se gasesc in : porumb,colagen,elastina,reticulina -nu contin 1 sau mai multi aa esentiali -in orice cantitate nu stimuleaza cresterea,la adult nu mentin echilibrul azotat 10. Rolul proteinelor in organism 1. Rol plastic: suportul cresterii 2. Rol structural: 15 % din greutatea corpului la normoponderali, locul 2 dupa apa(piele, oase, dinti, tendoane, ligamente, muschi, organe. 3. Sunt prezente in compozitia unor formatiuni biologice f.active:enzime, hormoni, proteine carausi(Hb). 4. Roluri legate de structura lor chimica (la un capat au o grupare amino-acida si la un capat una hidroxil-bazica) -echilibru acido-bazic -presiunea osmotica -mentin neutralitatea sangelui -leaga cationii -reprezinta sursa de azot pt organism -transforma energia chimica in lucru mecanic 5. Rol in apararea organismului prin formarea de anticorpi ca raspuns la agresiunea agentilor infectiosi. 6. Cresc rezistenta organismului la noxe: poluanti, aditivi alimentari,produse farmaceutice prin sporirea troficitatii locale si reducerea sau neutralizarea toxicitatii. 7. Furnizoare de energie (in dieta saraca in glucide si lipide).

11. Surse alimentare de proteine Alimente de origine animala: -gr.1-laptele 3,5% -branzeturi 15-30% -gr.2-carne si preparate-12-22% -gr.a 3a-oua -14%. Alimente de origine vegetala -gr.a 4a legume si fructe(mazare 8% usturoi 7%, nuci 20%). -gr a 5a cerealiere si leguminoase uscate( 8-12% cerealiere, 20-24% leguminoase uscate, 34% soia). 12. Necesarul de proteine si consecintele aportului neadecvat - exista o pierdere zilnica de azot numita cheltuiala endogena de azot sau coeficientul de uzura; - Cantitatea de N eliminata prin urina este de 2mg/kcal bazala, adica 2 mg Nx1700(MB)=3400 mg N=3,4g - 3,4 g Nx6,25=21 g proteine - Recomandarile de siguranta depasesc acest minim proteic necesar, se considera ca 0,8 g proteine/Kg greutate corporala ar aport optim pt adult sanatos. - Se recomanda 1-1,2 g proteine/kgc/zi, din care 35% proteine animale. Recomandari OMS pt nutrienti 10-15% pt proteine 15-30% pt.grasimi(AG saturati 10% si AG polinesaturati3-7%) 55-75%glucide totale(50-75% glucide complexe , 10% glucide rafinate si 27-40 g/zi fibre alimentare Deficienta de proteine: kwashiorkorul la copii de 1-3 ani; Excesul de proteine: cancer renal si de colon,pierderea urinara a calciului rezultand osteoporoza, litiaza urica si guta. Vegetarismul poate fi un risc datorita cantitatii si calitatii proteinelor. 13. Glucide alimentare:tipuri de glucide, aport ,utilizare TIPURI DE GLUCIDE-clasificarea biochimica Monozaharide : sunt alcooli-aldehide (aldoze) sau alcooli-cetone (cetoze) Monozaharidele din alimente contin intre 3 si 7 atomi de carbon : - trioze : aldehida glicerica, dihidroxiacetona (metab. glucidic) - tetroze : eritroza nu exista n stare libera n natura - pentoze : riboza, xiloza, arabinoza, ribuloza si xiluloza; intra n compozitia unor polizaharide si glicozide din legume si fructe, precum si n compozitia acizilor ribonucleici. Riboza intra n compozitia ARN si AND, precum si a riboflavinei fiind sintetizata usor de organism. - hexoze : cele mai raspandite monozaharide alimentare. Glucoza (dextroza) se gaseste n stare libera n miere, struguri, capsuni, portocale, morcovi; industrial se obtine prin hidroliza amidonului si se gaseste sub forma de sirop sau n stare cristalizata.

Fructoza mai dulce decat glucoza, se gaseste n stare libera n miere, fructe, unele legume si zahar invertit Galactoza : intra n structura lactozei, galactolipidelor si a unor glicozide Alte hexoze (manoza, ramnoza) precum si heptozele (manoheptuloza, sedoheptuloza) au importanta redusa n alimentatie deoarece se gasesc n cantitati mici n produse vegetale si se absorb intr-un procent redus din tubul digestiv. Din monozaharide se pot forma : - polialcooli (glicerol, sorbitol, manitol) - acizi (glucuronic, galacturonic, gluconic) - esteri (glucozofosfati, ribozofosfati, acid fitic) Oligozaharide cele mai raspandite sunt dizaharidele : Zaharoza 100% n zahar, n cantitati mici n fructe si legume Lactoza n lapte 2-8% - prin hidroliza = glucoza+galactoza Maltoza (2 molec. glucoza), rezulta din hidroliza amidonului si dextrinelor - se gaseste n cereale germinate, n bere, fainuri tratate termic trizaharide : solatrioza (tomate) si rafinoza (struguri, prune) tetrazaharide : stachinoza (leguminoase) Polizaharide digerabile (amidon, dextrina, glicogen) si nedigerabile (celuloza, hemiceluloza, pectinele) amidonul n molecule glucoza (amiloza 10-20%- lanturi lungi de glucoza si amilopectina 80-90% - lanturi scurte de glucoza), cel mai important polizaharid al plantelor; se gaseste n seminte, radacini, tuberculi. - Amidonul prin fierbere absoarbe apa permitand o mai buna actiune a enzimelor. Dextrine se formeaza prin hidroliza enzimatica sau termica a amidonului - au lanturi mai scurte de glucoza decat amidonul - coaja de paine si faina toastata sunt bogate n dextrine Glicogenul este compus din lanturi scurte si ramificate de glucoza - se sintetizeaza rapid din glucoza n ficat si muschi - este principalul glucid din alimentele de origine animala Celuloza intra n structura membranelor celulare vegetale; sucul digestiv al omului nu contine celulaza Hemiceluloze amestec heterogen de pectine si alte polizaharide nedigerabile (araban, xilani) Pectinele formate din resturi ale acidului galacturonic, impreuna cu apa formeaza geluri, proprietate utilizata n industria legumelor si fructelor; bogate n pectine sunt merele, gutuile, coacazele, murele, caisele, piersicile, zmeura, prunele, bananele, morcovii, fasolea verde. Mucopolizaharidele se gasesc numai n organisme animale; contribuie la formarea substantei fundamentale extracelulare ale tesutului conjunctiv (acid hialuronic, condroitin si mucoitinsulfuric) UTILIZARE N ORGANISM Digestia - se absorb numai sub forma de monozaharide - digestia amidonului sub actiunea amilazei salivare incepe n cavitatea bucala si se continua n stomac pana la dextrine si apoi maltoza;

- maltoza sub actiunea maltazei din intest. subtire se transforma n glucoza Absorbtia monozaharidelor se face activ (cand glicemia >conc. intestinala) si pasiv (glicemia<conc. intestinala); - glucoza si galactoza se absorb mai mult decat fructoza si alte monozaharide; - fructoza, galactoza si alte monozaharide n ficat sunt convertite n glucoza, singura forma metabolizabila. Glucidele nedigerabile dau volum si consistenta bolului fecal stimuland peristaltismul intestinal 14. Rolul glucidelor in organism 1. Principalele furnizoare de energie -50-80% din necesarul de energie/24h 1 g glucide = 4,1 kcalorii; urmeaza urmatoarele cai metabolice : - sunt oxidate imediat pentru a elibera energia n tesuturi; - sunt convertite n glicogen rezerva de energie rapid mobilizabila (n ficat 100 g glicogen, n muschi 200-250 g) - sunt folosite la sinteza de grasimi Creierul, SNP, hematiile folosesc glucoza ca unica sursa de energie. Sinteza pentozelor, a glicerolului, functionarea ciclului Krebs solicita de asemenea prezenta glucozei. n ficat glucoza poate fi sintetizata din precursori neglucidici (acid lactic, glicerol si aminoacizi)=gluconeogeneza; cu exceptia leucinei toti aa sunt glucoformatori. Gluconeogeneza explica de ce este posibila viata chiar n absenta indelungata a glucidelor din hrana. Daca continutul dietei n proteine este redus, gluconeogeneza devine o cauza de carentare a organismului n aa, cu alte cuvinte o ratie optima de glucide are t important in boli de ficat,rinichi,interv.chirurgicale). Cand insuficienta aportului de glucide este compensata prin lipide, apar defectiuni n metabolism : - acidoza cand o parte din acizii grasi se oxideaza numai pana la corpi cetonici (pranzuri grase, sarace n proteine si glucide); acidoza determina suferinta SNC, cresterea catabolismului aa si utilizarea cationilor alcalinizanti (Ca, K) pentru a neutraliza corpii acizi si ducand la carentarea orgs. n Ca, K. Pentru a se asigura un metabolism normal pentru lipide si proteine este necesar un aport alimentar de minimum 50-100 g glucide/zi Glucoza este un adevarat tonic pentru celula hepatica; cand rezervele de glicogen sunt epuizate tes. hepatic devine vulnerabil la efectele unor subst. toxice. n starile de hipoxie, ca si atunci cand fibrele musculare se contracta cu viteze mari, tes. consuma preferential glucoza fata de acizii grasi deoarece glucoza contine mai mult oxigen 2. . Roluri plastice sau functionale sub forma de : - acid glucuronic, acid hialuronic, condroitin si mucoitinsulfati, heparina; - acizi nucleici - galactolipide - imunopolizaharide - factor intrinsec antipernicios (Castle). Cresc rezistenta orgs.fata de agentii toxici 3. Rolul glucidelor nedigerabile (fibre alimentare):

- modifica timpul de transit - absorb sau inglobeaza subst. organice (saruri biliare, colesterol). - scad coeficientul de absorbtie al subst. nutritive prin accelerarea tranzitului si prin formarea unor pereti greu de patruns de catre enzimele digestive. - n colon, glucidele nedigerabile constituie un substrat favorabil pentru dezvoltarea florei de fermentatie. Unele din aceste microorganisme sintetizeaza vitamine din complexul B, completand astfel aportul exogen. 15. Surse alimentare de glucide Alimente de orig.animala: -laptele 4,8g/100ml -iaurtul 3g/100ml -branza de vaca 4g/100 ml Alimente de origine vegetala: -legumele si fructele 2-20g/100g -cerealele 42-80g/100g Produsele zaharoase includ alimente ce contin glucide aproape 100%(bomboane,zahar). 16. Necesarul de glucide si consecintele aportului neadecvat Consecintele aportului inadecvat Promoveaza si mentin obezitatea Cauzeaza si agraveaza diabetul Cresc riscul bolilor cardiovasculare Pot perturba comportamentul la copii si adulti(dezechilibrul tiamino-glucidic) Produc cariile dentare Utilizarea anormala a glucidelor: -intoleranta la lactoza -diabetul -hipoglicemia Necesarul de glucide Cantitatea minima de glucide pt.utilizarea optima a proteinelor,evitarea cetozei si satisfacerea aportului de glucoza pt SNC este de aprox.100g/zi. Specialistii romani recomanda 50-60 % din aportul de energie/24h, adica 4-5g/kgc/zi. Se recomanda ca aportul de zaharoase sa nu depaseasca10% din ratia calorica zilnica. 17.Lipidele:clasificare, circuit metabolic Clasificare biochimica: Lipide saponificabile -au in structura lor acizi grasi Acilgliceroli-trigliceride includ majoritatea grasimilor alimentare -sunt: solide-grasimi animale lichide-uleiurile vegetale(exceptie untul de cocos-vegetal)

Fosfogliceride-fosfolipide(lecitina) - cel mai abundent fosfolipid -se poate sintetiza la nivelul ficatului in cantitate suficienta nevoilor organismului -contine acizi grasi, acid fosforic si colina care-i confera proprietati de emulsificare si transport al grasimilor -se gaseste in structura tuturor celulelor si are un rol favorabil in metabolismul lipidelor(colesterolului). -are proprietatea de a pune in suspensie grasimile din sange evitand depunerea lor pe artere(recomandata persoanelor cu risc pt boli cardiovasculare). -cel mai bogat aliment in lecitina este galbenusul de ou,urmat de boabele de soia Sfingolipide-(prezente in creier) Cerurile-(piele,coaja fructelor) Structuri lipidice nesaponificabile:nu contin acizi grasi Terpene(carotenoizi,vitam.A,E,K) Steroizi: -steroli -hormoni steroizi -vitam.D2 si D3 Prostaglandine - dupa forma cis sau trans: acizi cis-grasimi naturale animale si vegetale acizi trans-apar prin hidrogenarea uleiurilor-margarina -procentul de AGS sau AGPN-decid daca grasimea este saturata sau nesaturata. Acizii grasi saturati -acidul miristic(C14) si palmitic(C16) -aterogeni si trombogenetici -acidul stearic(C18)-colesterolemiant si trombogenetic - Acizii grasi mononesaturati -acidul oleic(C18)-cel mai raspandit(ulei de masline,ulei de arahide,grasimea din oua,porc si vita,pasare,uleiul din germeni de porumb) -acidul palmitoleic(C16) Acizii grasi polinesaturati -acidul linoleic(C18 si 2 duble leg). -acidul linolenic(C18 SI 3 duble leg). -acidul arahidonic(C20 si 4 duble leg). Grasimile alimentare ajunse in tubul digestiv sunt alcatuite din trigliceride majoritatea, fosfolipide si steride in cantitati mici. Hidroliza grasimilor fin emulsionate(galbenus de ou,smantana,frisca,crme) incepe in stomac sub actiunea lipazei gastrice. In duoden chimul gastric cu grasimi produce secretia de colecistochinina,hormon ce stimuleaza vezicula si caile biliare.Acizii biliari din bila scad tensiunea superficiala a grasimilor si le emulsioneaza. Trigliceridele sunt hidrolizate de lipaza pancreatica, fosfolipidele de catre fosfolipaza, iar colesterinele de colesterolesteraza. Hidroliza trigliceridelor se face pana la acizi grasi si glicerol,dar o mica parte ramane sub forma de di- si mono- gliceride care se absorb ca atare. Grasimile gata emulsionate si grasimile lichide la temperatura corpului( uleiuri vegetale) se hidrolizeaza mai repede decat grasimile solide.

Din enterocite, AG<12 C pot trece direct in vena porta.AG>14 C sunt reesterificati cu glicerol sau colesterol si impreuna cu mici cantitati de proteine formeaza chilomicroni si lipoproteine cu densitate foarte mica.Chilomicronii,forma majora de transport a grasimilor,trec in vasele limfatice si prin canalul toracic ajung in sange. Glicerolul rezultat din hidroliza grasimilor este absorbit usor si trece in circulatia portala. Clasificarea nutritionala a lipidelor| Una din cele mai utilizate clasificari tine cont de compozitia alimentelor in lipide privita prin prisma raportului AGPN/AGS. I. Lipide cu valoare biologica mare: -contin 50%-80% AGPN -raportul AGPN/AGS =5-6 -necesar zilnic 15-20 g -surse: ulei floarea soarelui,soia,dovleac II. Lipide cu valoare biologica medie: -contin 20%-22% AGPN -raportul AGPN/AGS =0,4-0,8 -necesarul zilnic 40-60 g -surse: ulei de masline,untura de pasare,porc III. Lipide cu valoare biologica redusa : -contin 5%-6% AGPN -raportul AGPN/AGS =0,03-0,05 -nu satisfac nevoile zilnice -surse: untul,grasimea de vita,seu de oaie,unt de cacao Raportul n-3/n-6 ( n-3 acid linolenic care are C18 si 3 duble legaturi / n-6 AGPN-acidul linoleic care are C18 si 2 duble legaturi) este in corelatie inversa cu mortalitatea prin cancer.Raportul propus de nutritionisti ca acceptabil este intre 1/4 si 1/10 Raportul pentru risc aterogen la numarator C12:0, C14:0, C16:0, iar la numitor mono+poli- nesaturati Rapoarte pentru risc trombotic C14,16,18 / mono+poli- nesaturati. - n-3/n-6 In consens cu aceste concluzii specialistii americani recomanda urmatoarea ratie de lipide : -lipidele totale sa acopere 30% din ratia energetica zilnica din care: 10% AGS 10% AGMNS 10% AGPNS in parti egale n-3/n-6 18.Necesarul lipidic si sursele alimentare Vizibile-usor de identificat Invizibile(ascunse)-prezente in alimente de origine animala Grasimile-aduc proportii diferite de lipide: -smantana 20%-30% -untul 80% -untura de porc 99,6% -uleiurile 99,9% -margarina 82%

Zaharoasele-unele sortimente: -ciocolata -halvaua -prajituri,torturi,etc. Laptele integral: 3,6 % Branzeturile: 15%-30% Carnea si preparatele din carne: 5%-35% Ouale: 12 g lipide-100g de ou(6 g/ou) Cereale si leguminoase uscate: 1-2g% Soia: 20g% Exista si inlocuitori de grasime. Necesar zilnic: Recomandarile din tara noastra si cele OMS sunt : -20%-35% din valoarea calorica a dietei ( 20% la sedentari,persoane in varsta,femei in perioada maternitatii,obezi,dislipidemici,cei cu boli hepatice,pancreatice,ale cailor biliare,enterite si sindrom de malabsorbtie; 35% se recomanda la copii,adolescenti,adulti cu mare cheltuiala de energie) -0,7-1 g/kg corp/24 h la sedentari -1,5-2 g/kg corp/24 h la persoanele cu cheltuiala mare de energie -2g/kg corp/24h la copii si adolescenti -AGPNS trebuie sa acopere minimum 2% din valoarea calorica totala a dietei -pentru profilaxia efectelor dislipidemiante si aterosclerozante se recomanda ca raportul AGPNS/AGS >= 1.

19.Consecintele aportului neadecvat Roluri Lipidele au rol energetic eliberand 9,3 kcal / 1gram consumat.Ele ard complet pana la CO2 si H2O. Rol plastic,secundar fata de cel energetic: -intra in structura tuturor celulelor -intra in constitutia creierului,SNP, si ficatului Au rol structural fiind al 3lea component al organismului dupa apa si proteine Mai sunt necesare grasimile alimentare pentru ca aduc grasimile alimentare pentru ca aduc AGPNS(linoleic,linolenic,arahidonic) care sunt nesintetizabili de catre organismul uman. Din distributia tesutului adipos => alte roluri : -prezenta lui subcutanat confera protectie antitraumatica si contribuie la mentinerea homeotermiei -distributia in jurul organelor vitale le confera protectie si fixare Tesutul adipos este oricand o rezerva energetica, daca bilantul caloric este negativ. Solubilizeaza si favorizeaza absorbtia vitaminelor liposolubile : A, D, E, K. Sunt precursoare a: -prostaglandine -tromboxani -prostacicline -leucotriene Confera gust deosebit si satietate mancarurilor

Consecintele aportului inadecvat Riscurile pt sanatate sunt in legatura cu patologia legata de metabolismul lipidelor, cu bolile cardiovasculare si cancerogeneza. Factorul major care creste colesterolul sanguin este reprezentat de lipidele saturate(AGS). AGMNS scad LDL colesterol(colesterolul rau). Uleiurile bogate in AGPNS n-6 par a promova obezitatea, cresc riscul de calculi biliari si al unor cancere. Seria n-6 a AGPNS actioneaza antitrombotic si antiaterogen, confera protectie fata de unele boli renale auto-imune, si atrag atentia ca protectori ai bolilor cardiovasculare si digestive. Pentru a preveni imbolnavirile se recomanda a tine cont de 5 principii: eliminarea grasimilor in asezonare si gatit -reducerea consumului de carne rosie -inlocuirea alimentelor cu multe grasimi cu versiuni ale acestora lipide scazute -indepartarea grasimilor din alimentele grase(pielea de la carnea de pasare) -inlocuirea alimentelor bogate in lipide saturate cu alternative alimentare mai sarace(carne rosie cu peste). Regimul alimentar sarac in grasimi dar suficient caloric, nu aduce prejudicii daca este de scurta durata.Prelungirea lui poate avea efecte nefavorabile mai ales cand cheltuiala de energie a orgs este mare(anumite profesiuni sau activitati sportive). Absenta sau insuficienta indelungata a grasimilor din dieta priveaza orgs. de AG esentiali si de vitaminele liposolubile. 20.Vitaminele:clasificare, caracteristici Vitamine lipo si hidrosolubile Vitaminele liposolubile sunt 4: A,D,K,E. Fac parte din categoria nutrientilor. Sunt substante organice fara incarcatura energetice, indispensabile pentru buna functionare a organismului. Desi unele pot fi sintetizate in organism, fac parte din categoria nutrientilor esentiali. Vitaminele hidrosolubile actioneaz direct asupra vitezei unui mare numr de reactii biochimice i sunt considerate ca lipsite de toxicitate. Surplusul se elimin prin urin. ex:grupul B, vitamina C 21. Vitamina A : roluri in organism, necesarul de vitamina A, surse alimentare, consecintele aportului neadecvat (Hipo si hipervitaminoza A) Din punct de vedere chimic este un alcool. Exista 2 vitamine active: A1(retinol-cea mai activa) si A2 (3 dehidroretinol). In afara de forma alcoolica exista si forme aldehidice precum si derivati carboxilici. In lumea vegetala exista precursori vitaminici (carotenii) care sunt pigmentii vegetalelor colorate, beta carotenul fiind cea mai activa forma provit A cu puternic efect antioxidant. In organism, transformarea provit A in vit A e un proces bine reglat a.i. oricat de multa provit A am primi din alimentatie nu apare niciodata intoxicatie vitaminica. Provit A se transforma in vit A la nivelul is si in conditiile unui aport adecvat, vit A e depozitata 90% in ficat. In plasma, vit A circula legata de o prot sint in ficat. Roluri : Retinolul sub forma de retinol fosfat participa la cresterea secretiei de mucus. Ac retinoic si retinolul scade sint unor forme de keratina produse de cell epiteliale, in felul acesta prevenind hiperkeratinizarea. Carenta lor determina anemie prin

perturbarea mobilizarii fierului din ficat, aceste substante contribuind la sinteza transferinei, prot de transport a Fe. Retinalul este forma activa a vitaminei care are un rol in procesele chimice ale vederii, fiind componentul cromofor al tuturor pigmentilor. In cell cu bastonase exista rodopsina care intervine in vederea nocturna. In cell cu conuri- iodopsina care intervine in vederea colorata. Beta carotenul este un agent antioxidant, care neutralizeaza radicalii liberi peroxidici, scazand riscul degenerarii maculare, scazand riscul de cancer si boli cardiovasculare. Alte functii: -participa la str mb celulare - intervine in metabolismul grasimilor - participa la formarea elementelor sangvine - favorizeaza asimilarea proteinelor - asigura troficitatea si buna functionare a celulelor epiteliale si a mucoasei respiratorii, digestive, genito-urinare - vitamina antiinfectioasa, avand rol protector fata de gripa si infestarea cu protozoare. Necesarul zilnic: variaza in functie de varsta : 1 luna- 2 luni - 400-500 micrograme/zi 1- 3 ani - 300 4- 8 ani - 400 adult - 900 barbat, 700 femeie Carenta apare cand scade conc serica < 30 micrograme/dL, frecvent in tarile sarace, fiind pe locul 3 in lume in randul malnutritiilor carentiale (dupa Fe, I) Hipovitaminoza: aport insuficient si afectiuni in care e tulburata absorbtia lipidelor (fibroza chistica, boala celiaca, b Chron, atrezia biliara, insuficienta pancreatica) Semnele carentei: In prima faza apare hemeralopia pana la pierderea totala a vederii nocturne (nictalopie). In stadii avansate apare uscarea conjunctivei si corneei, metaplazia conjunctivei si gl oculare, cu pierderea secretiilor si uscarea totala(xeroftalmie). Semne tegumentare: piele uscata, descuamata, fisurata se infecteaza usor (zona de electie: gamba si brate). In jurul firelor de par apare hiperkeratoza papilara. Unghiile sunt friabile, dintii se macina, parul incarunteste timpuriu, apar tulb digestive, respiratorie, genitourinare, hematologice, scade rezistenta la infectii si substante chimice, scade asimilarea normala a alimentelor. La copii apare intarzierea cresterii si intarzieri de aparitie a dintilor. Intoxicatia: apare in conditiile unui exces din alimentatie de orig animala sau din suplimentarea vitaminei. Se poate manifesta acut (ingestie de doza mult crescuta)-greturi, varsaturi, tulburari de vedere, vertij- si cronic (ingestie de doze mari timp de cateva luni)alopecie, hiperlipidemie, hepatotoxicitate, dureri osoase si musculare, tulburari de vedere. De asemenea are efect teratogen: poate determina malformatii congenitale si avort spontan daca se instaleaza in primul trimestru de sarcina. Surse alimentare: Vitamina A ca atare- exclusiv din alim de orig animala (ulei de ficat de morun (85 000 ui/100g produs), ficat de vitel (27 000 ui/100g produs), cascaval (4000 ui/100g), unt (3330 ui/100g), smantana(1250), lapte proaspat integral (400), conserva de ton(70), carne, oua, peste gras.

Carotenii (provitA)- in alimente de origine vegetala- legume verzi (spanac, salata verde), fructe si legume galbene (lamai, grapefruit), legume si fructe portocalii(ardei capia, gogosar). 22. Vitamina D: roluri in organism, necesarul de vitamina D, surse alimentare, consecintele aportului neadecvat (Hipo si hipervitaminoza D) Cuprinde o serie de derivati sterolici cu rol in metab P-calcic. (vit D2-ergocalciferol, vit D3-calecalciferol) Vitaminele D1 si D2 se sintetizeaza prin iradierea cu rad UV a ergosterolului din vegetale, iar vit D3 este sint in tegumente prin expunere la radiatii uv. Este singura vit a carei forma biologica este un hormon. Calciferolii se absorb in IS proximal in prezenta bilelor si a lipidelor (mai mult vit d3), in plasma circula legate de alfa2 glubulina, se depoziteaza in ficat, rinichi, plaman, creier, si tegumente. Ca atare vitaminele D nu sunt active dpdv biologic, ele devin active dupa ce sufera niste transformari in ficat si rinichi. Prima transformare in ficat - hidroxilare, aparand formele hidroxilate. A doua transformare are loc in rinichi, rezultand calcitrioli. Mecanismul de act al formelor di(OH) prezinta similitudini cu cel al hormonilor steroizi (rol in metabolismul fosfocalcic). Daca scade fosforul si calciul din sange este stimulata hidroxilarea renala. Rezulta f activa a vitaminei care sporeste abs Ca ionic si a P in intestin, reabs Ca in tubii renali distali, favorizarea mineralizarii osoase. Necesarul: variaza in fct de varsta: - sugari: 7.5- 10 Micrograme/zi - copii<10 ani 10 - adulti barbati si femei : 10 - >50 ani : 5 Laptele matern si laptele de vaca au cont foarte scazut de vit D, deci la sugari trebuie suplimentat aportul. Carenta: expunere insuficienta la soare, aport insuficient, tulburari de absorbtie a vitaminelor (b celiaca, sd de intestin scurt), catabolism accelerat (adm de rifampicina, corticosteroizi) - la copil: rahitism. In conditiile scaderii absorbtiei Ca se secreta PTH care mobilizeaza Ca din oase. Apare si deficit de mineralizarea osoasa = osteomalacie - deformari osoase caracteristice - torace evazat, deformari ale oaselor lungi, matanii costale. Apare dat. aportului insuf exogen si endogen de vitamina D. Rahitismul afecteaza copii intre 3 si 6 luni. Factori favorizanti: sd de malabsorbtie, prematuritatea, trat cu fenobarbital, atrezia biliara, acidoza tubulara distala. - la adult: demineralizarea scheletului ->friabilitate osoasa -> osteoporoza. Hipervitaminoza: aport mult crescut timp de cateva luni. semne digestive: anorexie, greata, varsaturi hipotonie, paloare tegumente poliurie, polidipsie hiperCalcemie, hiperCa-urie, retentie N, proteinurie. Surse alimentare: vit D ca atare in alim de orig animala (ulei de peste, ou(galbenus), viscere, somon, sardine, prod lactate grase, moluste) provit exista sub forma de fitosterol- legume, ciuperci, fructe, boabe, cacao, polen, uleiul germenilor de cereale

23. Vitamina E: roluri in organism, necesarul de vit E, surse alimentare, consecintele aportului inadecvat Rol in dezvoltarea fatului si a copilului mic (se mai numeste si tocoferol) Exista 8 componenti cu rol de vit: 4 tocoferoli din alimente si 4 tocotrienoli. Tocoferolii se abs la nivelul IS in prezenta grasimilor si a sarurilor biliare. Cantitatea absorbita e 30% din cea ingerata. Roluri: - antiox puternic, conc in memb expuse la o pres mare de O2 (la niv respirator) - preintampina oxidarea AGP Nesat si oxidarea vit A - protejeaza PL membr. de act ag peroxizici, avand rol de conservare celulara - tocotrienoliisunt mult mai puternici AO decat tocoferolii. - influenteaza metab Se - glutation peroxidaza (enz cu Se) reprezinta a doua linie de aparare impotrva peroxizilor. Vit E poate substitui Se pt act peroxidica, scade necesaru de Se in org. - alte act: intervine in metab lipidelor, Ca, P, sint prot, ctroleaza eliminarea apei din organism, previne imbatranirea celulara, protejeaza inima si aa de aterogeneza, act favorabil in bolile coronariene, fortifica musculatura si tesutul conjunctiv, imbunatateste fct sexuala si mentala, act pozitiv asupra circulatiei periferice, asupra regenerarii tesuturilor si bolilor de piele, ef diuretic si hipotensiv, previne avorturile, scade ritmul procesului de imbatranire, scade ritmul instalarii ischemiei cardiace, influenteaza favorabil arsurile si plagile greu vindecabile, influenteaza cresterea copilului. Necesar: copii: 6 micrograme/zi adolescent: 15 adult: 15- se ajusteaza dp cu varsta si cu cresterea cant de ac grasi polinesaturati in dieta. femeile gravide, pers varstnice, cei care fol laxative cu ulei mineral si la femeile la menopauza este necesara cresterea cant de vit E Surse alimentare: grasimi vegetale (uleiurile din germeni de cereale) vegetale cu frunze verzi legume, leguminoase uscate, fructe cu coaja tare (migdale, alune, nuci), paine neagra Carenta: apare in malnutritie, in tulb ale abs lipidelor, steatoree, boli cronice ale TD manifestari: Tulburari neuromusculare, hemoliza, neuropatie (ataxie, hiporeflexie, si scaderea sensibilitatii cutanate) Hipervitaminoza: aport mult crescut (300-800 micrograme/zi) manifestari: oligo si azoospermie la barbat si involutie ovariana si tulb ale ciclului menstual la femeie. 24. Vitamina K: roluri in organism, necesarul de vit K, surse alimentare, consecintele aportului neadecvat Vitamina coagularii, vit antihemoragica Aportul de vit K poate fi exogen, dar si endogen (se sint sub act florei intestinale) Exista 2 vit naturale (K1-plante verzi(fitokinona)si K2(flora saprofita intestinala) ) Exista 5 compusi sintetici, cel mai important K3 (hidrosol)

In urgente se adm intravenos vit hidrosolibila. Absrobtia vit K se real in prezenta lipidelor si a ac biliari, se depoz in ficat si splina. Rol: implicata in biosinteza protrombinei si a factorilor coagularii VII, IX, X. In contrast cu acest rol, intervin in in sint unor prot care inhiba coagularea. Necesar: 2 mg/zi Surse: vegetale verzi, uleiuri vegetale, alimente de orig animala (lapte, ou) Carenta: rara, poate sa apara dupa adm prelungita de antibiotice care distrug flora intestinala, in conditii de post prelungit La nou nascut: sangerari ale mucoaselor, epitaxis, gingivoragii, hematurie, hemoragii cutanate si digestive. Intoxicatia: foarte rara, caz de supradozare a compusilor sintetici Manifestari: varsaturi, sd hemolitic uremic, creste timpul de coagulare 40. Lapte si produse lactate Caracteristici nutritive Cea mai buna sursa de Ca (raport Ca/P>1, laptele integral aduce vit D3, nu exista chelatori. Sursa de P, K, Zn, I, Na. Sursa foarte buna de proteine (contin toti aminoacizii esentiali) Laptele integral este o sursa buna de vit. liposolubile (A, E, D, K) Sursa buna de complex B (foarte buna de Vit. B12, contine putina vit. B1) Sarac in vit. C Sursa de grasimi (contine fosfolipide -cefalina si lecitina, dar si colesterol; este relativ sarac in AGPN esentiali; sunt grasimi dislipemiante ) Contine glucide (lactoza) Sarac in Fe si Cu Recomandari pentru consum Copii si femei in perioada maternitatii indispensabil Persoane adulte produsele lactate sunt indicate, mai ales pentru echilibrarea dpdv nutritiv a regimurilor pe baza de cereale, leguminoase, fructe Sedentarii si pers. varstinice trebuie sa consume lapte partial degresat si branzeturi slabe Femeile gravide branzeturi putin sarate Se recomanda consum redus in IC decomp., unele maladii renale datorita continutului crescut de Na si apa

Ratia de branzeturi 20-60g/zi Ratii medii de lapte/zilnice recomandate - copii 1-12 ani, femei in perioada maternitatii- 400-600 ml - adolescenti 300-500 ml - adulti 250-300 ml - pers. expuse la subst. toxice si infectii 500 ml - batrani 300-500 ml Efectele consumului neadecvat Dislipidemii, ateroscleroza consum de lapte nedegresat de catre pers. varstnice Rahitism, osteoporoza, osteomalacie, intarzie dezvoltarea staturo-ponderala a copiilor si adolescentilor, afecteaza femeia gravida, scade rezistenta la infectii si la subst. toxice lipsa consum adecvat Edeme IC decompensate, maladii renale, femei insarcinate, datorita continutului crescut de apa si Na Regim lactat sau lacto-fainos unilateral si prelungit poate determina anemie feripriva si hipovitaminoza C 41. Carne , peste, oua si preparate din ele Caracteristici nutritive Principalele surse de proteine (exceptie colagenul si elastina sunt greu digerabile) Cantitati mari de vitamine din grupul B : niacina, riboflavina, piridoxina, tiamina, acid pantotenic, cobalamina, aci folic Vitamine liposolubile (mai ales A si D) Buna sursa de fier Sursa de Iod si Fluor peste Fosfor, potasiu, zinc, cupru etc Grasimile oscileaza in limite foarte largi (carne slaba 5%, peste 1%, carne grasa 35%) Pestele sursa excelenta de acizi grasi polinesaturati (omega) Sursa extrem de importanta de colesterol Glucidele sun practic absente in muschi, mici cantitati de glicogen si glucoza Carnea este relativ saraca in Ca si Na Oua

Grasimile oscileaza in limite foarte largi (carne slaba 5%, peste 1%, carne grasa 35%) Pestele sursa excelenta de acizi grasi polinesaturati (omega) Sursa extrem de importanta de colesterol Glucidele sun practic absente in muschi, mici cantitati de glicogen si glucoza Carnea este relativ saraca in Ca si Na Sursa buna de P, K, Zn, I, Ca (mai putin) Sarace in Na Acidifiant predomina miliechivalenti acizi Grasimi -12% gaina, 15% rata Multe fosfolipide Sursa foarte buna de colesterol (galbenus) Sarac in acizi grasi polinesaturati Lipsit de glucide Recomandari pt consum Inluenteaza favorabil : cresterea copiilor si adolescentilor, sarcina, refacerea dupa maladii consumptive, repararea uzurii tisulare, rezistenta organismului la agresiuni etc. Cele mai bune alimente in tratarea si prevenirea anemiilor nutritionale Efecte antipelagrogene Stimuleaza reactivitatea organismului, activitatea nervoasa, capacitatea de munca - 50-70gr copii 1-6 ani - 100-130gr copii 7-12 ani - 150-200gr femei in perioada maternitatii, adolescenti si adulti in campul muncii - 100-120ge persoane in varsta

>200gr in activ. cu cheltuiala mare de nergie Sedentari si persoane in varsta carne slaba si preparate cu putine grasimi Efectele consumului neadecvat Consum bogat dislipidemii, ateroscleroza

Consum bogat de carne slaba si viscere guta si litiaza urinara Consum bogat carne si sarac in fibre alimentare cancer de colon Rahitism la copii, demineralizari osoase la femeia gravida hiperconsum in dauna consumului de lactate Scade rezistenta la infectii si la subst. toxice lipsa consumului adecvat determina lipsa proteinelor de calitate superioara Edeme IC decompensate, maladii renale, femei insarcinate, datorita continutului crescut de Na in unele produse 42 .Legume si fructe Caracteristici nutritive Principala sursa de vitamina C : - bogate in vitamina C : fructe si legume colorate in rosu, galben, verde( afine, coacaze, capsuni, ardei gogosar,capia,citrice, patrunjel,marar,ardei iute,mere, pere, gutui, prune, struguri, corcoduse, cartofi, varza murata ) - bogate in ascorbicoxidaza : struguri, castraveti, dovlecei Sursa de provitamina A
Contin vitamine din complexul B (mai ales crude ) : B1, B2, B6, acid folic, B12 in cantitati neglijabile

Contin vitamina P : deosebit de bogate citrice, struguri Nu au vitamina D Sunt o sursa importanta de vitamina K Aduc si vitamina E : frecvent fructele cu grasimi in ele Sursa de elemente minerale : predomina miliechivalentii alcalini K, Na, Ca, Mg, Zn (cationi) Sunt alcalinizante, de aceea pot fi utilizate in prevenirea acidozei fiziologice (de efort, gravide) sau patologice. Sunt bogate in K si sarace in Na efect diuretic. Sursa de glucide : monozaharide (glucoza, fructoza), dizaharide (galactoza), polizaharide. Cu exceptia fructelor cu coaja tare si oleaginoase, nu au o valoare calorica mare. Aduc material fibros tulpini Sarace in proteine, exceptie : nuci, arahide, cartofi, dar proteine de clasa II, in general. Foarte sarace in grasimi, cu exceptia fructelor oleaginoase.

Sursa de acizi organici : acid citric, acid tarhic, acid oxlic Aduc fitoncide (rol bacteriostatic, vermifug) : usturoi, ceapa, hrean Contin subst. antinutritive (gusogene) : varza, gulii, conopida Recomandari pt consum Alimente indispensabile pentru asigurarea unei alimentatii rationale. Alimente echilibrate (vitamine si elemente minerale). Se folosesc in diluarea dietelor, datorita valorii energetice scazute. Pot fi consumate in orice moment al zilei. Copii 1-6 ani 250-450mg; copii 7-12 ani 400-600mg; adolescenti si adulti 600900mg; batrani 600-800mg; femei in per. maternitatii 750-900mg. Efectele consumului neadecvat Materialul fibros exercita efecte iritante (gastrite, ulcere, duodenite, enterocolite). Acidul oxalic si oxalatii solubili din stevie, macris, rubarba, spanac, loboda, sfecla, se combina cu calciul, fierul intr-o forma insolubila. Contin subst. antitiroidiene (in varza, gulii, conopida) ce interfera cu metabolismul iodului. Contin subst. antienzimatice (in fasole) tripsininhibitori- deprima degradarea proteinelor, in consecinta folosirea lor. O alimentatie unilaterala deficit caloric 43.Cereale , derivate cerealiere si leguminoase uscate Caracteristici nutritive Principala sursa de energie si de glucide (Romania). 50% din calorii provin din derivate cerealiere, acestea sunt aduse preponderent de amidon. Importanta sursa de proteine :categoria a II-a, deficit de lizina, leguminoase deficit de metionina.Principala proteina a porumbului zeina (saraca in triptofan, izoleucina, lizina, valina). Eficienta proteica 1,4 1,6 g. Importanta sursa de vitamine : complex B (B1, B2, B6, PP, acid folic, pantotenic) si vit. E. Aceste vitamine sunt concentrate in embrion si strat aleuronic. Consum de faina alba dezechilibru tiamino- glucidic : avem glucide si nu avem vit. B1. Nu au vitamina B12, vit. D, vit. C. Sunt foarte sarace in vit. A (exceptie unele soiuri de porumb )

Sursa de elemente minerale : foarte bogate in P, dar nu de cea mai buna calitate. Sarace in Ca raport Ca/P subunitar K cereale 100 350 mg - leguminoase 700 1500 mg Sarace in Na Predomina anionii (Cl, P, S) fata de cationi (Fe) exces de miliechivalenti acizi Sursa de lipide, dar putin sub 1%, numai porumbul are mai mult ( ulei de porumb). Pentru a nu rancezi malaiul se face degerminarea bobului. Soia 20% ulei In faina cruda de leguminoase (soia, mazare, linte, fasole) se gaseste un tripsin inhibitor nu trebuie consumate boabele/fainurile netratate termic. In leguminoase toxalbumine, hemaglutinine inactivate termic. Recomandari pentru consum Toleranta digestiva depinde in mare masura si de continutul de material fibros. Se impun in alimentatie prin valoarea calorica mare si prin continutul de glucide digerabile si nedigerabile. Om sanatos paine neagra/intermediara. Copii, femei gravide/ce alapteaza paine fara tarate. Faina alba in gastrite, dodenite, ulcere, enterocolite, colite de fermentatie Leguminoasele au tri/tetrazaharide (stachinoza, rabinoza) ce se digera mai greu. Efectele consumului neadecvat Material fibros consumat in exces flatulenta, dureri abdominale, diaree etc. Abuz ratii hipercalorice- obezitate, dislipidemii Consum crescut de cereale in dauna altor grupe alimentare- carenta de proteine de calitate superioara. Cereale consumate integral (paine neagra) pot determina rahitism, demineralizare osoasa(nu au calciu, contin fitati care leaga substante nutritive in complexe insolubile ce se elimina prin materiile fecale) Mamaliga consumata in exces pelagra (zeina, protein din porumb este o proteina de calitatea a 3-a,care nu contine 1-3 aa esentiali printre care si triptofanul)

Alimentatia unilaterala bazata pe orez produce boala numita beri-beri 44.Grasimi alimentare si produse zaharoase Produse zaharoase Caracteristica principal a acestei grupe de alimente denumite frecvent i dulciuri const n faptul c ele conin mari cantiti de substane dulci; zahr, glucoz, fructoz, etc. alturi de o serie de componente menite s confere produsului zaharos performane estetice sau organoleptice: ageni de colorare, substane aromatizante, extracte hidroalcoolice, ageni pentru emulsionarea grsimilor (lecitin, mono i di gliceride), ageni de ngroare (pectine, gelatin, amidon), acizi organici (tartric, citric, lactic, etc.). Aceti aditivi alimentari pot fi naturali sau sintetici. Aa cum s-a putut observa din cele menionate anterior, componentul principal al produselor zaharoase este zahrul, fie ca atare, fie sub form invertit (hidrolizat la amestec echimolecular de glucoz i fructoz). El reprezint o important surs energetic care poate fi pus la dispoziia organismului la scurt timp dup ingerare datorit asimilrii rapide. Se recomand mai ales persoanelor ce desfoar activiti fizice intense, cu mare cheltuial de energie n unitatea de timp. n cazul preparatelor ce conin cacao, efectul stimulent se datoreaz i aciunii teobrominei asupra sistemului nervos central, mascnd oboseala. Consumul exagerat de zahr pe stomacul gol produce osmoz invers pe traectul intestinal (efect laxativ). Dezechilibrarea regimului alimentar prin consum exagerat de produse zaharoase nu este recomandabil, organismul fiind lipsit de o serie de alte elemente nutritive indispensabile. Faptul conduce la obezitate, apariia diabetului, avitaminoze (mai ales B1, A, D, C), ntrzieri n cretere la copii (distrofie de zaharoase). Riscul de contaminare cu microorganisme patogene la consumul de produse zaharoase este minim, prezena masiv a zaharozei mpiedicnd nmulirea acestora. n cazul mixturilor complexe (torturi, ngheate, prjituri) responsabile de contaminarea cu microorganisme patogene sunt ingredientele diferite de zahr (lapte, ou, fric, unt, etc.) care se pot contamina prin intermediul mutelor, roztoarelor, etc. devenind surse de toxiinfecii alimentare: salmonele, stafilococi coagulazo pozitivi, tipuri patogene de Escherichia coli, Proteus, etc. Produsele zaharoase (exceptnd mixturile complexe) sunt uor conservabile. Datorit coninutului redus de proteine, lipide, vitamine reprezint medii improprii dezvoltrii microoganismelor. La aceasta contribuie i concentraiile mari de zahr care le transform n soluii hiperosmotice. Date succinte privind compoziia i modalitatea de obinere a unor produse zaharoase Denumire Obinere / Compoziie Zahr 98 - 100% zaharoz;

zahrul invertit -amestec echimolecular de glucoz i fructoz (hidroliz acid sau enzimatic); Bomboane i caramele caramel (zahr : glucoz = 2:1); colorani, arome; lapte, cacao, cafea; umplutur. Halvi sirop concentrat cu aer ncorporat (batere la cald); saponine (din rdcin de ciulin). Rahat zahr, glucoz, amidon (fierbere pn la gelifiere); arome, fructe, umplutur, colorani. DULCIURI DIN GLUCIDE RAFINATE erbet sirop fiert pn la obinerea unei soluii suprasaturate (rezult solid amorf sau microcristalin la rcire); aromatizani, colorani. Marmelad fructe bogate n pectine gelifiate la cald; zahr. Jeleuri sucuri de fructe bogate n pectine zahr sau zahr invertit; agar-agar; caramel, colorant. PRODUSE DIN ZAHR I FRUCTE Fructe zaharisite (glasate) fructe fierte n sirop de zahr, apoi uscate. Halva semine de floarea soarelui prjite, mcinate; halvi; arome, colorani. PRODUSE DIN ZAHR I SEMINE DE OLEAGINOASE Ciocolat fin din fructe de cacao; unt de cacao; zahr, lecitin, cafea; umpluturi arome, colorani. Mixturi complexe (prajituri, torturi, ngheate) n compoziie pot intra zahr, arome, colorani,

fin, amidon, lapte, ou, fric , margarin, unt, fructe, alune, nuci, etc. Grasimi alimentare Caracteristici nutritive Sursa de lipide aport caloric foarte mare 1 g 9,3 Kcal Grasimile animale sarace in acizi grasi polinesaturati (cel mai sarac seul 2-3%, untul -4%, untura de porc 15%, untura de pasare 24%) Uleiuri vegetale bogate in acizi grasi polinesaturati (linoleic, linolenic, arahidonic), uleiul de peste bogat in acizi omega. Vitamine liposolubile : A, E, K, dar o parte sunt indepartate prin rafinare si tratament termic agresiv. Uleiul vegetal nu are vitamina D, exceptie uleiul de porumb- obtinut din germene. Continutul de vitamine nu este constant, ci depinde de anotimp si de calitatea furajelor date animalelor. Recomandari de consum Dieta echilibrata necesita o cantitatea adecvata de grasimi, o insuficienta a acestora micsoreaza valoarea calorica a mancarurilor si daca in locul lor nu se consuma cantitati izodinamice de glucide , se pot observa fenomene de subalimentatie. Adult 15-17% din ratie Copii, femei gravide 12-14% iar acestea sa fie din smantana, branza, carne, peste, oua. Efectele consumului neadecvat Regim alimentar bogat in grasimi creste colesterolemia ,favorizeaza ateroscleroza, accidente vasculare cerebrale, ischemie. Cand grasimile participa in proportie prea mare la compunerea dietei, valoarea sa calorica poate depasi cerintele organismului si surplusul calorigen se stocheaza obezitate. Grasimi bogate in acizi grasi polienici efect hipocolesterolemiant, dar acest efect este micsorat de rancezirea grasimii.