Sunteți pe pagina 1din 2

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ISTOzuE, GEOGRAFIE $I RELATII INTERNATIONALE DEPARTAMENTUL DE ISTORIE Preciziri orientative cu privire la redactarea gi sus{inerea

unei teze de doctorat, inclusiv elaborarea aparatului gtiinfific

I Arhitectura tezei:
Pentru coperta exterioard, respectiv cea interioard a se vedea mostrele aldturate (Anexa 1 qi 2). DupI coperta interioard urmeazd Cuprinsul, apoi Lista abrevierilor. Fiecare capitol incepe pe o pagind nou6, titlul fiind cules cu litere mari, boldite. Capitolele se numeroteazf, cu cifre romane. Subcapitolele, la nivelul fiecErui capitol, se insereaz6 unul in continuarea celuilalt, numerotarea fbcdndu-se

princifraroman6acapitolului,dublatddecifrelearabealesubcapitolelor(ex. I.1,1.,2,1.3,...,II.1, 1t.2.,...,III.1,ilI.2, III.3 etc). Titlul subcapitolului se culege cu litere cursive, mai mici dec6t titlul capitolului. Primul capitol abordeazd in principiu Istoriografia problemei, in care se analizeazd critic literatura editf, a temei (pe cdt posibil exhaustiv) cu pirlile ei pozitive qi limitele legate de documentarea gi interpretdrile frcute de
cercetStorii anteriori doctorandului.

in finalul textului tezei de doctorat apar Concluziile, in care sunt concentrate principalele considerente ale doctorandului privind ansamblul lucririi. Se vor releva elementele de noutate aduse in circuitul gtiinlifrc, paqi inainte in cunoaf terea temei cercetate. Bibliografia va fi structuratd pe urmitoarele capitole: Izvoare arhivistice inedite (arheologice), lzvoare arhivistice edite (Culegeri de documente), Presd qi Periodice, Diclionare, enciclopedii qi Bibliografii, Volume de amintiri gi memorii, Lucrdri generale, Lucrdri speciale, Izvoare de istorie oralf,, Surse web. Vor fi incluse gi articolele, studiile qi volumele publicate intre timp de doctorand, cu referire la tema tezei. La nivelul fiecdrui capitol de bibliografie lucrdrile vor fi inserate in ordinea alfabetici a autorilor (ex.: Dumitragcu, Sever, ......, $tefrnescu, Barbu, ...) Anexe cu documente sau fotografii inedite Textul se culege cu caractere de 12 in Times New Roman, iar notele cu caractere de 10, numai pe fala fiecdrei pagini, la 1,5 rdnduri, textul, respectiv 1 rdnd subsolul. I{otele se vor numerola la nivelul fiecdrui capitol de la 1 la Z, frind culese la subsolul fiecdrei pagini de text. Paginile se numeroteazri in josul fiecdreia.

a.

II Aparatul ptin{ific
Modul de citare a unei cdrliz

este tipdritd a II-a, a III-a oard etc), locul apariliei, editura- anul apariliei. pagina. Ex. l. Ion Popescu, Monografia oraqului BraSov, (edilia a II-a), Bucuregti, Editura Minerva, 1972,p. 13 b. Modul de citsre a unui periodic (revistd, ziar): - numele periodicului (in ghilimele qi cuies cu litere obignuite sau cules cu italice gi fhrd ghilimele), locul aparifiei in parantezd,, al cdtelea an de la aparilie, seria - it parantezd, anul, numdrul, ziua gi luna, pagina.

- autor (autori), titiul cdrlii -cules cu italice, edilia (dacd

Dacd titlul unui articol din periodic este semnificativ pentru argumentarea noastr6, se poate trece autorul articolului gi titlul acestuia, titlul urmdnd sd se culeagd cu italice. Ex: ,,Familia" sa:u Familia (Pesta), an l, 1865, nr. 7 ,23 februarie, p. l0, articolul lui losif Vulcan, Ganduri de
tnceput de drum Observa{ie: Mai recent se procedeazl la o simplificare a notelor de subsol pentru periodice:

Modul de citsre u unui studiu (articol) apdrut tntr-un volum / publicalie: - numele autorului, titlul studiului (articolului) - cules intre ghilimele cu litere obignuite, in - titlul volumului / publicaliei cules cu italice, locul aparifiei, editura, anul apariliei, pagina / paginile. Ex: l. Zainea, ,,Activitatea deputalilor bihoreni in Parlamentul Romdniei (1919-1930)",in Analele universitdlii din Oradea, Seria Istorie-Arheologie, Oradea, Editura UniversitAlii din Oradea, tom IX, 1999,p. 17 Sau: Dumitru $andru, ,,Bucovina qi Maramuregul in planurile iredentei ucrainiene (1940-1947)", in vol. Relayii romdno-ucrainiene. Istorie qi contemporaneitate. Coordonatori: Viorel Ciubotd, Vasile Marina, Satu Mare, Editura Muzeului Sdtmdrean, 1999, p. 550 d. Modul de citure a unei surse arhivistice: - Arhivele Nalionale - Direclia Judeleand ...,fondul (se culege cu italice),..., dos., anul ..., fila Ex: Arhivele Nalionale- Direclia .Iudeleand Bihor (A.N.-D.J.Bh. : prescurtat) , fbnd Primdria orasului Oradea,

c.

Ex: Familia, 1865, nr. 7 , p. l0

dos. 1711849, f. 15 e. Idem: pentru acelagi autor, dar altS lucrare; publicalie (aici alt an, numir, pagind); institulie arhivisticd (aici alt fond, dosar, fi16), cdnd se citeazd succesiv in text. In toate cazurile,,ldem" se culege cu litere obiqnuite. Ex. 1. Ion Popescu, Monografia orasului Braqov, Bucuregti, Ed. Minerva, 1972, p. 12 2. Idem, Istoria orasului Sinaia, Bucureqti, Ed. Academiei Rom6ne, 2004,p.2A5
Sau:

l. 2. L

Familia (Pesta),
Idem, an

II,

an I, 1865, nr.7,23 februarie, p. 10 866, nr. 3,20 ianuarie, p. 5

sau:

Arhivele Nalionale

Direclia Jude{ean6 Arad,fond Prefectura Judelului Arad, dos. 1311920, f .20

ldem, Fond: Primdria oraqului Arad, dos. 38/1927, f. 3 f, Ibidem: acelaqi autor, aceea$i lucrare qi pagind (eventual altd pagin[); aceeagi publicafie, acelaqi an, numdr, pagind (eventual doar alt6 pagind); aceeagi institulie qi fond arhivistic (eventual acelagi dosar, an 9i fi15 sau chiar diferite toate elementele amintite anterior) c6nd se citeazd succesiv in text. ,,Ibidem" se culege intotdeauna cu italice. Ex: l. Ion Popescu: Monografia orasului Brasov, Bucureqti, Ed. Minerva, 1972,p.13

2.

2.Ibidem

3.lbidem,p.25 Sau: 1. Familia (Pesta), an I, i865, nr.7,23 februarie, p. l0


2. Ibidem 3. Ibidem,p.3

Sau:lArhiveleNalionale-DirecfiaJudeleand Arad,fond Prefecturajude1uluiArad,dos.l3l1920,f.20


2.lbidem

3.Ibidem"f.13
4. Ibidem, dos.20ll920, f.3 5. Ibidem, dos. 30/1920, f. 7 6. Ibidem, dos. 4011921, f . 6 g. op. cit (prescurtarea de la ,,opus citatus"

,,opera citatd) Se culege cu italice. Formula se foloseqte numai dac6 in intreaga lucrare sau intregul capitol folosim o singurd lucrare a respectivului autor, trimiterile la lucrarea respectivi fiind intercalate intre alte note. Dac6 folosim doud sau mai multe lucrdri ale aceluiagi autor, atunci trebuie sd scriem mdcar primul cuvdnt sau primele cuvinte din lucrare, urmate de 3-4 puncte, apoi paginile: Ex: 1. Ion Popescu, Monografia orasului BraSov, Bucureqti, Ed. Minerva, 1972,p.13 2. Dumitru Ionescu, Bdncile din Oradea, Oradea, Ed. UniversitAti din Oradea, 2004,p.25 3. Ion Popesc\, op. cit, p. 13 (sau 27 etc) Sau: 1. Ion Popescu, Monografia orasului Braqov, Bucuregti, Ed. Minerva, 1972, p. 13 2. Dumitru Ionescu, Bdncile din Oradea, Oradea, Ed. Universitalii din Oradea, 2004, p.25 3. Ion Popescu, Despre cultura cartofilor, Bucuregti, Ed. Academiei Rom6ne, 2004,p.32 4. Alexandru Dabija, Despre colonizarea Africii, Bucuregti, Ed. Antet,2004,p. 15 5. Ion Popescq Monografia..., p. 20 6. Idem, Despre..., p. 42 h. Apud : dup6. Se folosegte cdnd se preia un citat dintr-o sursd primarS (carte, articol de ziar, studiu) valorificat inilial de alt cercetdtor. Ex: ,,Exclusivismul s6sesc in epoca medievalf, nu a permis romdnilor sA se a$eze in cetatea Bragovului. Romdnii gi-au creat cartiere extra muros in $chei qi Bartolomeu". Apud lon Popescu, Monografia orasului BraSov, Bucureqti, Ed. Minerva, 1972,p.20 L Cf.: de la ,,confer6". Se preia o idee a unui autor (nu citat), care nu-{i apar{ine. Ex: Revolulia de la 1848 a avut un caracter unitar. Cf. Dan Berindei, Anul 1848 in ldrile Romdne, Bucuregti, Ed. Albatros, 1978,p. 15-20 j. passim: ideea apare qi in paginile urmiitoare Ex.: Silviu Dragomir, Avram lancu,Bucuregti, Editura $tiinrificA, 1968, p. 38 Si passim l. nota de la subsol se pune in text dupd incheierea frazei,inainte de punct. Ex. ,,Exclusivismul sdsesc in epoca medievald nu a permis rom6nilor sA se a$eze in cetatea Braqoluiui. Rom6nii qi-au creat caftiere extra muros in $chei 9i Battolomeu"''.

III. DupE verificarea tezei de cdtre conducdtorul gtiinlific, aceasta se depune in 3 exemplare la Departamentul de Istorie pentru a fi cititd de membrii colectivului, specialigti in epoca istoricd gi in problematica tezei. Exemplarele se
leagd in cope{i de plastic qi se spiraleazS.

La o datd care se va comunica doctorandului, cel tArziu la o lund de zile dup6 depunerea celor 3 exemplare, tezaya fi discutatd intr-o gedinli a Depaftamentului. Aici se vor face aprecieri gi observalii de naturd stiinlificd asupra conlinutului tezei, cu referire la arhitectura ei, intocmirea aparatul critic, bibliografiautilizatd. Doctorandul va line cont de observaliile {bcute, completdndu-qi sau chiar reftcdndu-gi lucrarea. in final, teza ya fi depusd in 5 exemplare legate (copertate in pdnzd) pentru a fi sus{inutd in fala comisiei formatd din 3 universitari (profesori sau conferenliari) sau cercetStori qtiinlifici gradul I, din tot atdtea centre universitare din !ard, specialigti recunosculi in problematica tezei. Preqedintele comisiei este Decanul Facpltd{ii de Istorie, Geografie gi Rela{ii Internalionale din Oradea (sau un alt cadru didactic din facultate, membru al Senatului Universitdlii). De asemenea, un referent va fi, obligatoriu, membru al Departamentului de Istorie din Oradea, cu grad didactic de profesor sau conferenliar universitar. Comisia este aprobatd de Senatul Universitdlii, la propunerea Departamentului de Istorie, Consiliului Facultdlii gi Consiliului $colii Doctorale. In cazul unui doctorat in cotuteld (cu o universitate din strdindtate), teza se sus{ine succesiv in cele doud universitdli, lucrarea fiind tradusd intr-o limbd de circulalie internalionald. in comisii vor fi prezenli ca referenli conducitorii de doctorat din partea celor doud universit[1i.
Penffu suslinerea publicd a tezei doctorandul va avea in vedere lista documentelor precizate la afiqierul pentru doctoranzi al facultdlii noastre.