Sunteți pe pagina 1din 6

Bombele atomice americane de la Hiroshima si Nagasaki

...Nu exista nimic altceva decat atomi si vid a afirmat Democrit.Asa incepe oare istoria bombei atomice ?

SUA au cucerit mai multe insule, asa cum au fost Iwo Jima si Okinawa si a facut ca principalele insule japoneze sa se afle n raza de actiune a crucisatoarelor si portavioanelor americane La 12 octombrie 1944 , bombardierele B 29 aterizeaza la Saipan, cuprinzand astfel intreaga Japonie in raza lor de actiune incepand din 20 octombrie 1944 va avea loc o debarcare la Leyte in centrul arhipelagului Filipinelor. Armata a-6-a comandata de MacArthur , dupa o serie de batalii va ajunge in insula Luzon la 9 ianuarie 1945 iar in Manila la 10 februarie, operatiunea de recucerire a Filipinelor a durat pana la 28 iunie 1945. La 19 februarie , puscasii marini debarca pe atolul Iwo-Jima , care avea o importanta deosebita pentru japonezi , si inca din primele doua zile a debarcarii inregistreaza pierderi enorme : 1200 de morti si 4000 de rantii. La 21 februarie avioanele-sinucigase ataca Task forte 58 care ii sprijinea pe puscasii marini aflati pe atol, 32 de piloti kamikaze se napustesc asupra fortelor americane distrugand portavionul Bismark Sea si avariind portavionul Saratoga . La 9 martie , japonezii lanseaza atacul final asupra aerodromului de pe IwoJima iar cei ce nu sunt ucisi se sinucid pe loc. Dupa 7 zile americanii cuceresc complet insula iar dupa 17 zile ei reusesc sa distruga toate fortele japoneze de pe insula, astfel la 1 aprilie armada lui Nimitz debarca fara probleme 50.000 de oameni in partea de centru-vest a insulei Okinawa. Printre multe alte zeci de orase japoneze, Tokyo a fost bombardat cu bombe incendiare si doar n primul atac au murit pna la 90.000 de oameni, n timp ce incendiile ravaseau toata capitala. Marile pierderi de vieti omenesti au fost atribuite densitatii mari a populatiei n zonele industriale, ca si materialelor inflamabile din care erau ridicate n mod obisnuit constructiile n acele vremuri. La 26 iulie 1943 a fost publicata Declaratia de la Potsdam, prin care s-a cerut Japoniei capitularea imediata si neconditionata. Guvernul de la Tokyo a respins cererea , desi erau in preajma sfrsitului militar, leganat nca de mitul "vntului divin". Japonia pregatise mpotriva unei ncercari de debarcare a flotei americane pe coastele arhipelagului peste 700 de kamikaze, cu misiunea de a o ngropa in adncuri, o data cu sacrificiul lor. Nu era introdus in aceste calcule neprevazutul atac atomic. Dar daca e sa vorbim despre acest atac, el nu era cu nimic justificat. Sa analizam unde erau concentrate fortele armate japoneze la nceputul lunii august 1945: 2 milioane de ostasi in Japonia, in insulele Kurile si in Sahalinul de sud; un milion in Manciuria si in Coreea, asa zisa armata din Kwantung; 7-800 de mii in diferite regiuni ale Chinei si aproape un milion in Asia de sud-est. In schimb au fost alese ca obiective ale atacului atomic 2 orase cu mica importanta pentru

potentialul militar japonez, dar unde si duceau viata cteva sute de civili. Si acest atac avea loc dupa ce armata germana era nfrnta, Italia scoasa din razboi. Si dupa ce la Ialta, in februarie 1945, Stalin a informat pe aliati, ca la 3 luni de la nfrngerea Germaniei, Uniunea Sovietica, va intra in razboi mpotriva Japoniei. Exact la 3 luni, in 5 august 1945, Uniunea Sovietica a dat un ultimatum Japoniei care a fost respins de guvernul japonez. Astfel nct in ziua de 8, U.R.S.S. a declarat razboi Japoniei, atacnd pe un front de 4500 de km, cu trei mari grupe de forte, sub comanda maresalului Vasilevski asupra principalelor concentrari de forte ale armatei din Kwantung. Chiar declaratia lui Stalin de la Ialta se nlantuie in logica lucrurilor legate de decizia privind atacul atomic. Literatura de dupa razboi aminteste ca :" hotarrea de a folosi bomba atomica si momentul fixat pentru aceasta aveau o legatura directa cu proiectata intrare a Uniunii Sovietice in razboiul mpotriva Japoniei. Si este vorba de afirmatia unui reputat om politic american. Scopul a constat in fortarea Japoniei de a capitula in fata Statelor Unite nainte ca armata sovietica sa invadeze teritoriul Japoniei, pentru a-si asigura un control unilateral postbelic in aceasta zona a lumii. Si de asta data a afirmat-o tot un american si nu unul oarecare, ci James F. Byrnes, consilierul apropiat al presedintelui si ulterior secretar al Departamentului de Stat care sprijinea ideea lansarii bombei atomice, "fiind convins ca bomba e in stare sa ne puna in pozitie de a dicta conditiile noastre la sfarsitul razboiului" dupa cum scrie Truman in memoriile sale. Dar problemele tehnice pe care le implica un atac atomic asupra Japoniei erau mari. Cnd in septembrie 1944 exista deja o certitudine pentru realizarea bombei cu plutoniu pane in primavara lui 1945, se punea problema modificarii fortaretelor zburatoare destinate sa le transporte in raidul aerian de atac. Cel caruia i s-a incredintat pregatirea lansarii bombei atomice, Groves, urmarea cursa angajata intre uzinele in care erau fabricate cele doua materiale fisionabile si l ngrijora ncetineala cu care se separa izotopul U 235. el a dat ordin sa se construiasca 2 modele de bombe: una cu uraniu, ce avea sa aiba o forma lunguiata, Subtirelul , dupa alura lui Roosevelt, si o a doua cu plutoniu, pntecoasa, denumita Grasunul , dupa fizionomia lui Churchill. Din vara anului 1944 au nceput sa fie pregatiti oamenii care trebuiau sa lanseze bombele, alesi toti dupa rezultatele obtinute, toti tineri dar cu experienta. In timpul antrenamentelor, fiecare avion era ncarcat cu cate o bomba pntecoasa si se ridica la o naltime de 10 000 m. Bombardierele se lansau de aici asupra unor cercuri vopsite in alb, cobornd in 15 secunde pana la 6700 de m, eliberau bombele si apoi trebuiau sa urce pana la 17 km departare de cercuri , sub un unghi de 156 de grade si jumatate, in timp de 51 secunde. nainte ca ele sa fie lansate, o bomba a fost si testata in pustiul Alamogordo, dar care continea o cantitate mai redusa de material fisionabil. A fot o experienta reusita care a oferit oamenilor de stiinta si militarilor o imagine terifianta asupra efectelor acestei arme ucigatoare. A urmat transportarea uneia dintre bombe, Subtirelul, la Tianin. Dupa cum era de asteptat masurile de siguranta luate au fost magnifice. Astfel bomba a fost transportata pe bucati, ca in cazul unui esec sa nu fie distrusa ntreaga bomba. Generalul Spaatz, cel care a preluat comanda trupelor aeriene americane din Pacific a dat ordinul ca bomba sa fie lansata ncepnd cu data de 3 august, de cum timpul ar fi favorabil, asupra unuia dintre obiectivele: Hiroshima, Niigata, Kokura sau Nagasaki. Dupa cum multi oameni stiu, bombele atomice au fost folosite doar de doua ori in timpul razboiului. Mai trziu, pe 6 august 1945 avionul de tip B-29 "Enola Gay", pilotat de

colonelul Paul Tibbets, a lansat o bomba atomica, primul loc unde este Hiroshima (Little Boy). O bomba pe baza de Uraniu cantarind patru tone si jumatate, poreclita Little Boy a fost aruncata deasupra Hiroshimei pe 6 august 1945. Podul Aioi, unul dintre cele 81 de poduri care leaga delta raului Ota a fost tinta acestei bombe. Era asteptat ca ciuperca atomica sa se inalte la 600 de metri de-asupra solului. La ora 8 si 15 minute, bomba a fost lansata de pe Enola Gay. A ratat cu numai 260 de metri. La ora 8 si 16 minute, intr-o clipa, 66 000 de oameni au fost omorati si 69 000 au fost raniti intr-o explozie atomica de 10 kilotone. Punctul vaporizarii totale a masurat 1 km in diametru. Distrugerea totala s-a produs intr-o zona cu diametrul de 1,8 km. Pagube importante au fost provocate pe o zona cu diametrul de 3,5 km. La 4 km, tot ce era flamabil a ars, stergndu-l de pe suprafata pamntului

Un nor n forma de ciuperca se ridica la peste 6.000 metri deasupra orasului Nagasaki, Japonia, n data de 9 august 1945, la numai cteva secunde dupa ce trupele USA au aruncat bomba atomica. Acolo temperatura avea sa ajunga egala cu cea a soarelui. De obicei temperatura urca treptat, atinge un punct maxim si apoi scade treptat. Dar aici temperatura a atins punctul culminant intr-o fractiune de secunda, transformndu-se intr-o sfera de foc cu peste cteva milioane de grade. Cei aflati sub punctul 0 s-au descompus, impregnndu-se in pietre. Tiglele acoperisurilor s-au topit pe o raza de 500 de metri da la acest punct zero. Primarul orasului Kabe, situat la 16 km de Hiroshima, a vazut fulgerul si a simtit caldura. La Academia Navala Japoneza de pe insula Eta Jima, situata la aproape 100 de km S-E de Hiroshima, elevii aflati in salile de curs au auzit un sunet surd, dar au simtit adierea unui vnt neobisnuit de cald prin ferestrele deschise. In comparatie cu acestia, ce vor fi simtit

nefericitii de la Cartierul General al Armatei care au fost aproape de punctul zero? Nu au avut timp sa simta nimic pentru ca au murit cu totii, ori arsi, ori ucisi, de unda de soc, ori de radiatii. Cei care lansasera bomba erau la rndul lor ingroziti de prjolul pe care l provocasera. " Era o viziune nfricosatoare, o masa clocotitoare de fum gri-purpuriu si se vedea ca avea un miez rosu si totul ardea" a declarat la sfrsit unul dintre piloti. Nici macar generalului Spaatz nu-i venea sa creada, cnd a vazut in hambarele americane de la Tinian cutia in care fusese ambalata bomba, ca un lucru asa de mic putea provoca un asa dezastru. In timp ce la Hiroshima totul ardea, 70000 de oameni murind in primele secunde si in zilele urmatoare nca 28000, la Tinian, eroii de pe Enola Grey erau sarbatoriti ca niste eroi. Vestea a ajuns la Tokyo destul de ncet. La 6 august, mai precis la ora 8 si 17 min, operatorul de control al postului de Radio din Tokyo observa ca antena de la Hiroshima nu mai e in legatura cu statia. Era vid, liniste totala. Dupa cteva tentative infructuoase de a intra in legatura radio, ncerca trei linii telefonice de ajutor. In zadar. Peste cteva minute, centrala cailor ferate japoneze constata o ruptura in circuit, putin mai la nord de Hiroshima. ncercarile prin telefon, sunt si ele zadarnice. Statul Major intra in panica. Cum se poate ca un oras de 343 000 de locuitori sa se volatilizeze? Telefon, radio, nici un contact. Abia mai trziu o voce parvine la Tokyo: este aceea a sefului unei gari situate putin mai la nord de Hiroshima. El se exprima confuz, vorbeste de o teribila explozie, despre "cerul cu o culoare stranie". Ofiterii ridica din umeri si-i reproseaza ca a baut cam mult sake la acea ora de dimineata. Statiile radio nu au nregistrat nici o formatie de avioane. Da, a fost un raid de 3 avioane americane, dar asemenea raiduri de recunoastere se fac zilnic, iar Hiroshima nu prezinta nici un interes militar si nici n-a fost bombardat vreodata de la nceputul razboiului. Un pilot primeste un ordin sa zboare la Hiroshima, sa aterizeze, sa vada despre ce este vorba si sa revina pentru a face un raport. Pilotul zboara si vede infernul. Hiroshima, cat a mai ramas din ea, arde; e un cmp plat ca si cum ar fi fost supus suctiunii unui aspirator monstruos. Aeroportul este o ngramadire de fiare topite, din ceea ce au fost avioanele. Este complet impracticabil. nspaimntat, pilotul pune avionul pe directia bazei navale Kuru, la 15 km spre sud. Raportul sau facu misterul si mai de nenteles. Cum a putut Hiroshima sa devina acest infern de jaratic, cnd n-a fost nici un raid aerian? Echipe de ajutor motorizat pleaca din Kuru, dar flacarile nu le permit sa se apropie de oras. De-abia dupa 12 ore de la cataclism, spre seara s-a putut intra in prima retorta in care avusese loc o reactie urmata de moartea atomica. Abia la 7 august, postul de radio japonez a difuzat un scurt comunicat: " Hiroshima a suferit distrugeri considerabile ca urmare a unui raid executat de catre cteva B 29. se pare ca un nou tip de bomba a fost utilizat. Investigatii sunt in curs." In timp ce japonezii si tratau ranitii, observnd cu stupoare ce efecte poate avea aceasta bomba, americanii pregateau Nagasaki. La Tinian, in zilele ce au urmat dupa primul atac, a sosit si Grasunul.Pe 9 august 1945, Nagasaki a avut parte de acelasi tratament ca si Hiroshima. De aceasta data, o bomba pe baza de Plutoniu, poreclita Fat Man a fost aruncata asupra orasului. Cu toate ca bomba a avut o deviatie de aproximativ 2 km, totusi a fost distrusa mai mult de jumatate din oras. Populatia orasului Nagasaki a scazut intr-o sutime de secunda de la 422 000 de locuitori la 383 000. 39 000 de oameni au fost omorati, peste 25 000 raniti.

Aceasta explozie a avut mai putin de 10 kilotone. Estimarile fizicienilor care au studiat fiecare explozie au fost acelea ca au fost folosite doar o miime din puterea explosiva a acestor bombe. In timp ce insasi explozia unei bombe atomice este destul de letala, puterea ei distructiva nu se opreste aici. Radiatiile atomice creeaza un alt pericol de asemenea. Ploaia care urmeaza oricarei detonari atomice este incarcata cu particule radioactive. Multi supravietuitori ai exploziilor din Hiroshima si Nagasaki au murit in urma otravirii produsa de ploaia radioactiva. Pe 8 august 1945, Uniunea Sovietica a declarat razboi Japoniei, asa cum fusese stabilit la Yalta si a lansat o invazie la scara larga a Manciuriei ocupate de Japonia, (Operatiunea Furtuna de August). Pe 10 august guvernul japonez si-a anuntat disponibilitatea de a accepta prevederile tratatului de la Potsdam din 26 iulie, cu singura conditie ca prerogativele mparatului sa nu fie afectate. Pe 2 septembrie a fost semnat armistitiul de pace, la bordul navei americane Missouri, aflata n golful Tokyo. Astfel se ncheie trista experienta a razboiului pentru japonezi, sau macar luptele directe caci japonezii au mai avut de suferit de pe urma razboiului si dupa semnarea acestui armistitiu. Supravietuitori? Japonia a recunoscut un brbat de 93 de ani ca fiind singurul supravieuitor de la Hiroshima i Nagasaki, amndou oraele fiind lovite cu bombe atomice la sfritul celui De-al Doilea Rzboi Mondial. Tsutomu Yamaguchi se afla n Hiroshima, ntr-o cltorie de afaceri, pe 6 august 1945, cnd un avionul american Enola Gay a lansat prima bomb nuclear. Aceasta a suferit arsuri grave i a fost trimis a doua zi n oraul su natal, Nagasaki, unde a doua bomb atomic a czut pe 9 august. Bombele de la Hiroshima i Nagasaki au ucis peste 200.000 de oameni. Majoritatea supravieuitorilor celor dou bombardamente au decedat ulterior din cauza unor boli declanate de expunerea la radiaii. Dubla mea expunere la radiaii este acum un record, a glumit Tsutomu Yamaguchi. Acordul de la Potsdam Acordul de la Potsdam sau Proclamaia de la Potsdam a fost un acord asupra politicii de ocupaie i reconstucie a Germaniei i a altor naiuni dup ncheierea luptelor celui de-al doilea rzboi mondial n Europa. Acordul a fost conceput i adoptat de principalele puteri victorioase SUA, URSS i Regatul Unit n timpul Conferinei de la Potsdam (numit n textul nelegerii Conferina de la Berlin) din 17 iulie 2 august 1945. Participanii la conferin au fost liderii celor trei state I. V. Stalin, Harry Truman, Winston Churchill i minitri afacerilor externe ai celor trei guverne. Dup ce Churchill a pierdut alegerile generale din 1945, el a demisionat, iar locul lui a fost luat de noul premier, Clement Attlee.

n al doilea ducument adoptat n timpul conferinei, Declaraia de la Potsdam, SUA, Regatul Unit i China au somat Japonia s capituleze, alternativa fiind copleta distrugere. nelegerea cuprindea urmtoarele capitole, asupra crora cele trei puteri czuser de acord: nfiinarea unui Consiliu al Minitrilor de Externe. Vedei i: Conferina de la Moscova a minitrilor de externe Principiile guvernrii Germaniei n prima parte a perioadei de control Vedei i: Comisia Consultativ European i Comisia Aliat de Control A. Principii politice. Democratizare. Tratament aplicat Germaniei ca un singur subiect. Dezarmare i demilitarizare. Denazificare. B. Principii economice. Reducerea sau distrugerea ntregii industii grele civile cu potenial militar precum industria constructoare de nave, de maini-unelete sau de produse chimice. Restructurarea economiei germane i redirecionarea ei ctre agricultur i industria uoar. Reparaii de rzboi din partea Germaniei. Aceast seciune se referea la reparaiile de rzboi pretinse de Uniunea Sovietic din Germania Rsritean. Se stipula c 10% din capacitile industriale ale zonelor occidentale de ocupaie din Germania, care nu erau n mod stringent necesare economiei de pace a Germaniei, s fie transferate n URSS n termen de doi ani. Transferul marinei militare i comerciale germane. Submarinele germane, cu excepia a 30 dintre ele, urmau s fie scufundate, iar restul marinei germane urma s fie mprit n mod egal ntre cele trei puteri. Navele marinei comerciale germane urmau s fie mprite n mod egal ntre cele trei puteri, urmnd ca mai apoi cei trei s distribuie o parte dintre ele altor aliai. Pn la sfritul rzboiului cu Japonia, toate aceste vase urmau s rmn sub autoritatea comun a celor trei aliai. Oraul Knigsberg i regiunea nconjurtoare, (Prusia Rsritean, azi Regiunea Kaliningrad). SUA i Regatul Unit declarau c vor sprijini transferul oraului Knigsberg i a regiunii nconjurtoare ctre URSS n timpul conferinei de pace.

Realizatori: Vrinceanu Amalia Indrumator: Profesor Prisecaru Mihaela

S-ar putea să vă placă și