GRUP SCOLAR INDUSTRIAL PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALA

TEMA: PANOU DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

CANDIDAT: ZIMTA CONSTANTIN BGDAN

PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

1

...9 IV..... Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate………10 V.........1...2.............3..8 Cap IV Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie al motoarelor asincrone…..Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli……………...................Cuprins 1 I......9 IV.........10 Cap .8 III. Caracteristicile rotoarelor de construcţie specială………………..........VII..... Caracteristici de funcţionare ale maşinii asincrone………8 III. Caracteristici de funcţionare……………………………………….IX. Reglarea turaţiei prin modificarea ƒ1 a tensiunii de alimentare…......2........ Contactoare.............. ......2..2..... I....... Regimurile de funcţionare ale motoarelor asincrone……………........2....... Cap..VI......... Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat……………………………..... ......Argument…………………………………………………………3-4 Motoare asincrone……………………………………………5 Definiţie şi elemente constructive de bază………………………... I..14 Butoane de comanda .12-13 Relee termice.....3.. VIII........ Cuplul electromagnetic………………………………………………8 III........... Cap ......................10 V............16 2 .. Siguranţe fuzibile...... Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie………………………….II II. Principiul de funcţionare……………………………………………....7 II....1................. III...1......3...........I Cap ..9 IV.................1...9 Cap ................7 Cap.......11-12...5 Semne convenţionale………………………………………………6 Domenii de utilizare…………………………………………………6 Principiul de funcţionare al motoarelor asincrone……6 Cap .......... Cap..... Schimbarea sensului de rotaţie…………………………………….1...14-15 MASURII DE PROTECTIA MUNCII..V...

1.izolate si montate in crestăturile pachetul de tole.buton de oprire.5mm Infasurarea statorului.bobina contactorului.curent electric. Din punct de vedere al rotorului.releu termic.. 3 . Rolul funcţional al componentelor electrice sunt: -subansamble ale contactorului:contactor. Pachetul de tole.cu crestături la partea interioara si este fixat in carcasa. Motoarele asincrone monofazate sunt motoare cu puteri sub 1Kw.Argument In proiectul ”PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASICRONE IN LABORATORUL DE ELECTROTEHNICA”se descrie următoarele caracteristici despre motorul asincron cum funcţionează si pârtile componente a lui.cabluri de legătura. Capetele infasurarii statorului sunt scoase in exteriorul carcasei si legate la cutia de borne> Rotorul(indusul motorului)in care se produce prin inducţie . poate fi executat din aliaj de aluminiu.care are rolul de a produce câmp magnetic invertitorul. Principalele parţi componente ale unui motor asincron sunt: -statorul(inductorul). Tolele se executa din tabla de otel electrotehnic cu grosimea de 0.este de forma cilindrica. fie cu nervuri exterioare pentru a mari suprafaţa de schimb termic cu mediul înconjurător. Ele este format din: -carcasa. -cu rotorul bobinat si cu inele colectoare.motoarele asincrone se executa in doua variante: -cu rotorul in scurtcircuit(motoare cu colivie).este executat din conductoare electrice din cupru sau aluminiu.se produce un câmp magnetic sinusoidal si pulsatorie in timp.contacte principal . Carcasa este prevăzuta fie cu fante necesare circulaţie aerului pentru răcirea motorului.Au pe stator o infasurare monofazata repartizata sau concentrata.contacte auxiliare.care se executa din fonta sau otel.buton de pornire. el fiind rotit datorita interacţiunii dintre câmpul magnetic invertitor si curentul electric din rotor. Elemente de siguranţa(siguranţe fuzibile). Pentru motoarele mai mici. Alimentând infasurarea cu o tensiune monofazata.

Elemetele de siguranţa cat si releul termic asigura protecţia consumatorului la suprasarcini .3 contactoare.motorul pornind in al doilea sens de rotaţie.3 butoane pornire si oprire.supratensiuni.Contacte auxiliare(sau de autoretinere) menţin bobina alimentat atât timp cat nu apăsam butonul de oprire.siguranţe fuzibile.iar contactele de inter blocare se deschide C2 se întrerupe 4 . Pentru pornirea in al doilea sens de rotaţie se opreşte motorul mai intai apăsând butonul B02 deschizându-se contactele C1 principale si închizându-se contactele de interblocare C1.supracurentii. Prin acţionarea butonul de pornire se atrage miezul contactului datorita unui ciop magnetic generat de bobina contactorului.cele trei contacte principale C2 realizând inversarea a doua faze intre ele.cabluri de legătura.Se apăsa butonul BP2.Contactorul face legătura intre circuitul de alimentare si consumator. Se găsesc in schema in anexa1 următoarele componente:3 motoare asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit.relee termice. Pentru pornirea in primul sens de rotaţie se apăsa butonul BP1 închizându-se contactele principale in număr de trei C1 motorul fiind alimentat cu o tensiune de la retea. Prin atragerea contactelor principale se va face alimentarea u energie a consumatorilor .In acelaşi timp se închid contactele de automenţinere C1si se deschide contactele interblocare C1 care are rolul de impedica producerea unui scurtcircuit intre faze R-T in cazul in care sar apăsa din greşeala pe butonul BP2.

portperii. Motorul asincron este compus din armătura statornică (stator) şi armătură rotorică (rotor). în funcţie de destinaţie. În continuare. dată de STAS 4861-73 cuprinde şi terminologia subansamblelor şi pieselor componente. de tipul de protecţie la pătrunderea apei şi a corpurilor străine în motor.scut. de forma constructivă. dar în crestături poate avea o înfăşurare trifazată conectată în forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o înfăşurare în scurt circuit de tipul unei colivii. numite obişnuit motoare asincrone sau de inducţie. 5 . .rulmenţi. motorul mai are.cutia cu placă de borne stator.Cap. de sistemul de răcire. Terminologia general pentru maşinile electrice. .carcasă. Rotorul este format tot din pachete de tole. motiv pentru care sunt cele mai utilizate. de putere şi tensiune o serie de elemente constructive: . după forma înfăşurării rotorului. . vor fi prezentate numai motoarele asincron fără colector. funcţionează cu turaţie variabilă cu sarcina. Definiţie şi elemente constructive de bază Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ. De aceea. care la frecvenţa dată a reţelei. I. În afară de aceste părţi. care sunt cele mai robuste şi sigure în exploatare. . . Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestături o înfăşurare monofazată sau trifazată care se conectează la reţea şi formează inductorul motorului. maşinile asincrone se mai numesc “motoare asincrone cu inel” sau “motoare asincrone cu rotorul în scurt circuit” sau “rotorul în colivii”.bornă de putere la pământ.

“a” pentru conexiunea în stea. La înfăşurarea statorică trifazată cu cele şapte capete scoase. se induce t. . “V”. Dacă înfăşurarea statorică se conectează la o reţea trifazată de tensiune şi frecvenţă corespunzătoare ea va fi parcursă de un sistem trifazat de curenţi care vor produce în intre fier un câmp magnetic învârtitor. Motoarele asincrone trifazate formează cea mai mare categorie de consumatori de energie electrică din sistemul energetic fiind utilizate în toate domeniile de activitate. într-o înfăşurare de fază a ei. Dacă armătura rotorică cere în acel moment viteza unghiulară Ω. pentru cordoanele de alimentare ce se leagă la borne. Principiul de funcţionare Se consideră un motor asincron cu câte o înfăşurare trifazată pe fiecare din cele două armături.m.Simbolizarea formelor constructive este dată în STAS 3998-74.II .m. I.1.“b” pentru conexiunea în triunghi. denumită secundară. bornele sunt notate astfel: . din cauza instalaţiilor de alimentare costisitoare. CAP . Domenii de utilizare Se utilizează aproape în exclusivitate ca motor în acţionările cu turaţie practic constantă şi mai rar la turaţii variabile.e.2. cu viteza unghiulară Ω1.Principiul de funcţionare a motoarelor asincrone II. I. Semne convenţionale Notarea înfăşurărilor statorice şi rotorice se face conform STAS 3530-71.e. “W”.“U”. (A) e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2WaKW2φ cosW2t unde: W2 este pulsaţia t. Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalaţii de uz gospodăresc.3. induse Ω2 este viteza relativă dintre câmpul inductor şi rotor 6 .

m. deci se poate exercita un cuplu numai dacă e2≠ 0. În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de funcţionare menţionate. dând un câmp rezultant în întrejur. t.e. . 3) Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor. Regimurile de funcţionare a motoarelor asincrone Analiza regimurilor de funcţionare ale motoarelor asincrone se face în funcţie de turaţia relativă n2 a rotorului faţă de câmpul învârtitor inductor produs de stator. iar forţa ∆F=I2∆lxB. Relaţia: e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2W2KW2φ cosW2t arată că în înfăşurarea rotorică sunt curenţi. deci are faţă de acesta turaţia n2=n1+n şi alunecarea ∆>1 t. În acest caz. are tendinţa să accelereze rotorul către turaţia n1 a câmpului învârtitor. se exercită între cele două armături un cuplu electromagnetic.m. pentru menţinerea acestei turaţii. produce curentul I2. Deci.n1). motorul primeşte energie mecanică pe la arbore să menţină turaţia n în sens opus lui ∆F şi energie electrică de la reţea.e.e. e=(vxB)∆l. să aducă rotorul către turaţia de sincronism. cele două câmpuri sunt fixe între ele şi se pot însuma. trebuie ca maşina să primească energie mecanică şi dă energie electrică. 2) Dacă turaţia rotorului este n>n1. câmpul de reacţie are viteza unghiulară: Ω+Ω2=Ω+(Ω1-Ω)=Ω1 Adică. indiferent de turaţia rotorului. În acest caz.. Deci. dar regimul de bază este de motor 7 . deci si I2 iar forţa ∆F se opune creşterii turaţiei “n” a rotorului. indusă îşi schimbă polaritatea. ea va fi parcursă de curenţi.Dacă înfăşurarea rotorului se închide. indusă în conductoarele înfăşurării scurtcircuitate a rotorului. maşina primeşte energie electrică şi dezvoltă la arbore un cuplu magnetic. deci n2<0 şi ∆<0. care. funcţionând în regim de motor. la rândul lor. Prin interacţiunea dintre acest câmp şi curenţii din înfăşurări. câmpul inductor şi cel de reacţie au aceeaşi viteză relativă faţă de stator. deci ∆ E(0. adică de turaţia n2=n1-n. indusă produce pe I2.m.1) t. adică Ω≠Ω 1. produc un câmp învârtitor de reacţie cu o sinteză unghiulară faţă de înfăşurarea care l-a produs: (B) Ω2=W2/p=W1-W/p=Ω1-Ω Faţă de stator. care acţionează asupra conductoarelor. Motorul funcţionează în regim de frână. 1) La n E(0. În acest caz se spune că se poate exercita un cuplu numai dacă rotorul alunecă faţă de câmpul învârtitor inductor. funcţionând în regim de generator. iar ∆F are sens opus faţă de n.

la aceeaşi putere. VI.III.IV.8)Nn pentru reducerea timpului de pornire. Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie a motoarelor asincrone Alegerea motorului şi a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr. bronz sau alamă. se folosesc forme constructive de rotoare cu bare înalte sau colivii duble care.Cap . au la pornire cuplu mare şi curent mic. cupru. Cap . fără a modifica statorul. De aceea. Având rezistenţa Rp în circuitul rotoric şi cuplând motorul la reţea. pornirea trebuie să se facă fără şocuri periculoase pentru elementele transmisiei. Totodată. greu de întreţinut. Coliviile rotoarelor se realizează prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din crestături la inele frontale de scurtcircuit. punctul de funcţionare deplasându-se din A către B. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii asincrone V. trece pe caracteristica care are R′ ′ p<R′ ′ ′ p în punctul C şi procesul pornirii continuă până când punctul de 8 . Caracteristicile motoarelor cu rotoare de construcţie specială Motoarele cu rotorul bobinat şi inele sunt costisitoare.5…1.1. apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune în mişcare rotorul.3. Când ajunge în B. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistenţe în circuitul rotorului. În acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu. iar cele cu colivie normală (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic şi curentul mare. al mecanismului de antrenat şi de curentul de pornire admis pentru motor. În general MpM=(1.

Trebuie menţionat că valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce şi prin introducerea în circuitul rotoric a unui reactanţe xp. şi nu prezintă avantaje. 9 . curentul de linie ar fi: Idp=√3Ipƒ=√3(U1/Zk)=3Iyp. pentru s=1. Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie 1) Conectarea direct la reţea. Dar în acest caz scade cuplul de pornire Mp. Mp=(1. STAS 17640-70 stabileşte pentru motoarele cu puteri până la 132KW valorile Ip=(4…7. este utilizată curent unde reţelele de alimentare şi mecanismele antrenante permit acest lucru. care se face prin inversarea succesiunii a două faze. se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare. de putere şi turaţie. 2) Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele şapte capete ale înfăşurării statorice şi în care pot funcţiona în triunghi la tensiunea reţelei trifazate la care se va cupla. Dar la pornirea în stea. În momentul pornirii. Aceste date depind de fiecare motor în parte.funcţionare ajunge în punctul H corespunzător cuplului rezistent Mn al mecanismului.2. cum reiese din relaţiile corespunzătoare dacă se pune în loc de x02 valoarea x′ 02+x′ p.2…2. un motor cu tensiunile de lucru 220380V se poate porni stea-triunghi numai la reţeaua de 220V. cuplul de pornire scade tot de trei ori şi motorul nu poate porni în plină sarcină.5)In. 3) Reducerea tensiunii de alimentare pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor coborâtoare cu una două trepte de tensiune. se conectează K1 şi curentul de linie este: Iyp=UI1ρ/Zk=U1/√3Zk.4.2)Mn şi λ=1. alimentând motorul la tensiunea reţelei. Când motorul ajunge la turaţia normală.9…2. şi în final se deschide K2 apoi se închide K3. adică de trei ori mai mare decât la pornirea în stea. VI. Deci. Dacă pornirea se face direct în triunghi. VI. având o reducere de tensiune U1ƒ=U1√3. cuplul critic MkM şi alunecarea critică sk.3. După trecerea prizelor pe poziţia de tensiune minimă se închide K2 apoi K1 şi motorul porneşte cu tensiunea redusă. Schimbarea sensului de rotaţie Este echivalentă cu schimbarea câmpului învârtitor.

VII. două turaţii la care raportul difera de ½ . se face în trepte (p=numărul întreg). la motoarele cu rotorul bobinat. la un cuplu Mr. Recent a început să se modifice numărul de poli prin modularea câmpului magnetic din întrefier când se pot obţine cu aceeaşi înfăşurare. se dispune pe stator două înfăşurări distincte pentru turaţiile respective.2. prin introducerea în circuitul rotoric. sau convertizoare statice de frecvenţă. dar schimbând conexiunile.Cap . cum este cazul la motoarele pentru ascensoare. Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli La motoarele cu rotorul în colivie. VII.3.a. la acelaşi cuplu rezistent Mn se obţin diverse alunecări s<sk. În schimb. se pot obţine două turaţii în raportul ½. 10 . Reglarea turaţiei prin modificarea frecvenţei ƒ1 a tensiunii de alimentare Modificările frecvenţei unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c. Când se cer trepte diferite de acest raport. se pot obţine teoretic turaţii de la 0 la nn. Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate VII. Reglarea turaţiei prin modificarea alunecării Reglând tensiunea de alimentare U1. Schimbând conexiunile unei înfăşurări.V. Prin modificarea lui ƒ1 se modifică turaţia de sincronism n1 şi reactanţele.1.

Schema de principiu a unui contactor cu mişcare de rotaţie Contactoare cu relee : 11 . capabil de a stabili. contactele de autoretinere si butonul de commanda). Circuit de commanda (bobina electromagnetului de acţionare. electromagnetica sau pneumatica. elemente metalice . bobine de suflaj). semnalizare). Elementele componente ale unui contactor sunt: Circuit principal de curent (borne de răcitor la circuit exterior. In construcţia unui contactor mai intra elemente izolante.CAP. Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de stingere. inclusive curent de suprasarcina. elemente de fixare. VI . Circuitele auxiliare (contacte de blocare. carcasa. cuva de ulei cu capac. suporta si întrerupe curent in condiţii normale de exploatare ale unui circuit.CONTACTOARE Contactorul este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanica. contacte fixe si contacte mobile). cu o singura poziţie stabile.

comandând deschiderea automata a contactorului.Contactorul serveşte la închiderea si deschiderea circuitului de alimentarea motorului. de aceea a face fata necesitaţilor impuse de exploatare. Acesta impune distante mai mai intre poli. la comanda data de un operator. Releele electromagnetice asigura protecţia contra scurtcircuitelor. VII. cu sectiunea corelata cu curentul de intrerupt si cu timpul in care trebuie sa se topeasca). Sigurantele fuzibile sunt alcatuite din trei parti distincte: soclul. ceea ce mareste gabaritul aparatului. Sigurantele fuzibile obisnuite folosite foarte mult in instalatiile electrice sunt aparatele de protectie cele mai simple si in general cele mai eficace. este indicat sa se prevădă in circuit o protecţie suplimentara cu siguranţe Contactoarele electromagnetice sunt utilizate in schemele electrice de acţionare. Caracteristic pentru contactoarele si ruptoarele de curent continuu este cursa mica a armaturii mobile a electromagnetului de tip clapeta CAP. exista in prezent o foarte mare varietate de construcţii Contactoarele de curent continu se executa monopolar. Siguranţe fuzibile Sigurantele fuzibile sunt aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor care intrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subtire. fiind mai sigura. Execuţia bipolara prezintă dezavantajul ca. capacul si 12 . se prefera prima solutie. la ruperea unor curenţi intenşi. patronul fuzibil propriu-zis. ele comandând automat in cazul unui scurtcircuit deschiderea contactorului. Deoarece contactorul nu are o capacitate sufficit de rupere la scurtcircuit. Blocul de relee termice protejează motorul si instalaţia împotriva suprasarcinilor. se poate amorsa un arc intre cei 2 poli. De si un contactor bipolar ocupa mai putin loc decat 2 contactoare monopolare.

elementul de inlocuire(patronul fuzibil).Aceasta se realizeaza in toate instalatiile electrice de lumina.cu mare putere de rupere(MPR). -variatia in limite foarte lungi a timpului de topire.încălzirea fuzibilului si a bornelor de legătura trebuie sa ramana suficient de mica pentru a nu transmite încălzirea periculoase conductoarelor de legătura.63. Legatura dintre curentul electric si timpul in care are loc topirea fuzibilului se numeste caracteristica sigurantei fuzibile.. Daca prin fuzibil trece un curent de scurcircuit acesta duce la topirea fuzibilului intr-un timp foarte mic.20.saiba alama .40.In tub de sticla (curenti pana la 1 A) .10.25. In condiţiile normale.-sigurante cu filet>>sunt folosite in instalatii casnice si semiindustriale dar si cele industriale.firul fuzibil este parcurs de curent de serviciu al instalaţiei ..Curentul nominal al fuzibilului este mai mic decat acesta.capacul filetat.acesta duce la topirea fuzibilului dupa timpul cand temperatura a atins valoarea limita.200A.63.630 A) -sigurante ultrarapide.Scara curenţilor nominali ai elementelor de înlocuire fuzibile este insa mult mai bogata 6.inel de siguranţa .piuliţa.necesar inlocuirii acestuia.piulita Am .făcând dificila asigurarea selectivitatea(întreruperea linei numai in punctul de alimentare cel mai apropiat de locul defectului)…-ramanerea motoarelor in doua faze datorita topirii unei singure siguranţe dintre trei care protejează un circuit trifazic…-eficienta redusa la protecţia împotriva suprasarcinilor... Soclul siguranţei trebuie sa asigure izolarea fuzibilului si a celorlalte elemente din circuit fata de piesele conductoare legate la pamant.la arderea fuzibilului.La montarea sigurantelor LS succesiunea corecta a elementelor pe piciorul unui soclu este: saiba -inel de siguranta .conductor .15.-sigurante tubulare.saiba plata .Daca prin fuzibil trece un curent de suprasarcina.. Sigurantele fuzibile de joasa tensiune se executa in mai multe variante: .100 si mai rar .80.pentru intensitatii nominale pana la 200 A si este format din patru elemente:soclul de portelan..125. In acest fel siguranta fuzibila poate asigura abele tipuri de protectii. 13 .piese de contact. Curba este asimptotica la o valoare a curentului nunita curent limita. Principalele dezavantaje ale siguranţei fuzibile sunt-întreruperea instalaţie .100.(de la 100 la.35.Acest tip de sigurante se fabrica pentru curenti nominali de 25..160 si 200 A.pe un termen relative lung.

fie ca unitatea distincte.pupitre de comanda. inversoare sau stea-triunghi.2----6)In.fie ca elemente integrate construcţiei unor contactoare cu relee monobloc.RELEE TERMICE Utilizând contactorii. cu ajutorul unui circuit electronic de comanda. pentru cuplarea motoarelor electrice.ascensoare. VII . releele de curenţii mai mari obţinându-se prin folosirea unor şunturi sau a unor transformatoare. chiar la locul montării.putând fi folosite deci fie ca butoane de pornire.Pentru protecţia împotriva suprasarcinilor(1.cu încălzirea directa. BUTOANE DE COMANDA Butoanele de comanda sunt folosite pentru comanda voita a contactoarelor pe maşini-unelte. Construcţia uzuale de relee termice merg pana la curenţii nominali de maximum 100 A. Ele sunt in general prevăzute cu un contact normal deschis(ND)si un contact normal închis(NI).se folosesc relee sau declanşatoare termice. CAP.putându-se ajunge fie la temperatura periculoase ale infasurarilor acestuia.fie declanşări inutile.maşini de ridicat.. Releele termice se realizează.CAP.cum sunt cele provenite din supraîncărcarea motorului sau din rămânerea in doua faze . respectiv alte elemente de comandă se pot realiza diferite combinaţii de demaroare directe.schimbarea brusca de rezistenta a termistorului la depăşirea temperaturii admise conduce la declanşarea conductelor din circuitelor principal al motorului. relee termice. In construcţia întreruptoarelor automate găsim de obicei declanşatoare termice. In aceste cazuri este recomandata introducerea unor termistoresemiconductoare cu rezistenta variabila cu temperatura –direct in infasurarile motoarelor.ce mai mare parte a releelor termice moderne se bazează pe utilizarea termobimetalelor sub forma lamelara.indirecta sau mixta..care se asociază unor contactoare de câtre constructor sau de câtre beneficiar. cu protecţie la suprasarcina.IX. In anumite situaţii cu porniri grele .regimuri intermitente etc.bi-sau tripolare(blocuri de relee). releele termice obişnuite nu mai reproduc cu suficienta fidelitate încălzirea motorului .fie ca butoane de 14 .

Butoanele de comanda se împart in doua grupe mari: .oprire. De obicei. Curenţi nominali de serviciu sunt de obicei 6A (rar.in al doilea rând prin gradul de protecţie asigurat de cutie. Ele au o singura poziţie stabila.exista o foarte mare varietate constructiva:butoane normal si butoane ciuperca cu capul mai mare. roşu sau litera O indica butonul de pornire. 15 . Butoanele de comanda sunt acţionate numai manual.respectiv de punere sub tensiune a circuitului.de obicei destinaţie acţionarii unui organ al maşinii chiar in sensul indicat de maneta manipulatoare.Din punct de vedere al funcţiei îndeplinite .butoanele de comanda sunt colorate sau marcate după un anumit cod: verde sau litera I indica butonul de pornire. Butoanele in cutii închise se clasifica in primul rând numărul de butoane incluse in cutie.si multe altele O categorie importanta o constituie butoanele selectoare.ştanga.prevăzute cu o maneta a cârei poziţie(sus. la care revin in data ce butonul nu mai este acţionat.care pot realiza diferite scheme in funcţie de poziţia micului miner rotativ cu care sunt prevăzute.respectiv de scoaterea de sub tensiune a circuitului Unii producătorii folosesc concomitent marcarea prin culori si prin litere.jos.butoane pentru montarea pe panou si –butoane in cutii închise .butoane cu reţinere care raman pe poziţia închis din care a pot ieşi prin tragerea sau rotirea.butoane cu chei care se pot încuia pe poziţia dorita.dreapta)determina realizarea anumitor scheme. Acest lucru ii pot realiza si butoanele manipulatoare.in funcţie de contactul care se conectează in circuit.si 1. Butoanele mai complexe(duble)pot comanda simultan deschiderea unor circuite si închiderea altora.folosite ca butoane de oprire si de avarie.împiedicând acţionarea de câtre cel care nu poseda cheie butoane cu lampa care luminează când dau comanda.10 A)in curent alternativ .5-2 A in curent continuu.

16 . Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt: • Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza prin: o amplasarea conductelor electrice. Masurile.25m gabaritele respective. precum si a unor echipamente electrice. la traversarea partilor carosabile de 6M. studentii vor respecta urmatoarele norme de protectie a muncii: La executarea montajelor se va avea in vedere dispunerea aparatelor si a instrumentelor de masura astfel incat sa poata fi usor manevrate Legaturile electrice trebuie sa asigure un contact bun Se va realiza legarea la pamant a aparatelor si a a instatiilor care necesita acest lucru inante de inceperea lucrarii practice Punerea in functiune a montajului sau a schemei electrice se va face NUMAI dupa verificarea acesteia de catre cadrul didactic indrumator ESTE INTERZISA MODIFICAREA MONTAJULUI AFLAT SUB TENSIUNE ESTE INTERZISA TENSIUNE ATINGEREA PARTILOR METALICE AFLATE SUB Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare. amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate. la o inaltime inaccesibila pentru om. normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M.MASURII DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE Pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor practice de laborator. chiar izolate. este necesara eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului. aceasta inaltime se depaseasca cu 2. Astfel. iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare.

Probleme Fundamentale”. E. s. Ed. respectandu-se distanta impusa pana la elementele sub tensiune. Marcu “Lucrari Practice de Masini si Actionari Electrice”.D. Craiova. 1993. Universitatea “Politehnica” Bucuresti. Gh. “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator. Universitaria. \ 17 .o o o Izolarea electrica a conductoarelor. 1997. “Masini si Sisteme de Actionari Electrice. Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant.a. 1981. Manolea “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator. Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate.V. Bucuresti. 1978. Tehnica. I. Craciunescu. Ionescu. s. Ed.a. Fransua.P. BIBLIOGRAFIE Al. C.\ A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful