GRUP SCOLAR INDUSTRIAL PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALA

TEMA: PANOU DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

CANDIDAT: ZIMTA CONSTANTIN BGDAN

PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

1

. Cuplul electromagnetic………………………………………………8 III. Caracteristici de funcţionare ale maşinii asincrone………8 III.. III......Cuprins 1 I..... Schimbarea sensului de rotaţie……………………………………...3...........................14-15 MASURII DE PROTECTIA MUNCII.................. Contactoare....7 II. Caracteristici de funcţionare………………………………………....2...... VIII..VI.........3...12-13 Relee termice.... Cap.....I Cap ..... I.....9 IV........11-12........... Cap........ Cap ...10 V......3... Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat……………………………...8 Cap IV Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie al motoarelor asincrone….....II II.....Argument…………………………………………………………3-4 Motoare asincrone……………………………………………5 Definiţie şi elemente constructive de bază……………………….........14 Butoane de comanda ................IX..............1....5 Semne convenţionale………………………………………………6 Domenii de utilizare…………………………………………………6 Principiul de funcţionare al motoarelor asincrone……6 Cap ............. ...2... Regimurile de funcţionare ale motoarelor asincrone……………......... Siguranţe fuzibile....VII.....16 2 ..2.. Caracteristicile rotoarelor de construcţie specială………………............9 IV...........1.....2...............Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli…………….1..10 Cap ........1.....7 Cap.....V......... I...2. Reglarea turaţiei prin modificarea ƒ1 a tensiunii de alimentare…....9 Cap ..1............9 IV.......... Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate………10 V....... Principiul de funcţionare…………………………………………….. ... Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie…………………………...8 III..

curent electric.buton de oprire.Argument In proiectul ”PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASICRONE IN LABORATORUL DE ELECTROTEHNICA”se descrie următoarele caracteristici despre motorul asincron cum funcţionează si pârtile componente a lui.cabluri de legătura. Pachetul de tole.releu termic. -cu rotorul bobinat si cu inele colectoare.5mm Infasurarea statorului. Elemente de siguranţa(siguranţe fuzibile).motoarele asincrone se executa in doua variante: -cu rotorul in scurtcircuit(motoare cu colivie).se produce un câmp magnetic sinusoidal si pulsatorie in timp. Capetele infasurarii statorului sunt scoase in exteriorul carcasei si legate la cutia de borne> Rotorul(indusul motorului)in care se produce prin inducţie . fie cu nervuri exterioare pentru a mari suprafaţa de schimb termic cu mediul înconjurător. poate fi executat din aliaj de aluminiu. Principalele parţi componente ale unui motor asincron sunt: -statorul(inductorul). Rolul funcţional al componentelor electrice sunt: -subansamble ale contactorului:contactor.buton de pornire. 3 .. el fiind rotit datorita interacţiunii dintre câmpul magnetic invertitor si curentul electric din rotor.contacte auxiliare.1.este executat din conductoare electrice din cupru sau aluminiu.este de forma cilindrica. Ele este format din: -carcasa. Din punct de vedere al rotorului.care are rolul de a produce câmp magnetic invertitorul. Motoarele asincrone monofazate sunt motoare cu puteri sub 1Kw.bobina contactorului.Au pe stator o infasurare monofazata repartizata sau concentrata. Tolele se executa din tabla de otel electrotehnic cu grosimea de 0. Carcasa este prevăzuta fie cu fante necesare circulaţie aerului pentru răcirea motorului.izolate si montate in crestăturile pachetul de tole. Alimentând infasurarea cu o tensiune monofazata. Pentru motoarele mai mici.cu crestături la partea interioara si este fixat in carcasa.care se executa din fonta sau otel.contacte principal .

Pentru pornirea in al doilea sens de rotaţie se opreşte motorul mai intai apăsând butonul B02 deschizându-se contactele C1 principale si închizându-se contactele de interblocare C1.Contactorul face legătura intre circuitul de alimentare si consumator.cabluri de legătura. Elemetele de siguranţa cat si releul termic asigura protecţia consumatorului la suprasarcini .Se apăsa butonul BP2.In acelaşi timp se închid contactele de automenţinere C1si se deschide contactele interblocare C1 care are rolul de impedica producerea unui scurtcircuit intre faze R-T in cazul in care sar apăsa din greşeala pe butonul BP2. Se găsesc in schema in anexa1 următoarele componente:3 motoare asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit.3 butoane pornire si oprire. Prin atragerea contactelor principale se va face alimentarea u energie a consumatorilor .3 contactoare. Pentru pornirea in primul sens de rotaţie se apăsa butonul BP1 închizându-se contactele principale in număr de trei C1 motorul fiind alimentat cu o tensiune de la retea. Prin acţionarea butonul de pornire se atrage miezul contactului datorita unui ciop magnetic generat de bobina contactorului.supracurentii.iar contactele de inter blocare se deschide C2 se întrerupe 4 .relee termice.cele trei contacte principale C2 realizând inversarea a doua faze intre ele.motorul pornind in al doilea sens de rotaţie.siguranţe fuzibile.Contacte auxiliare(sau de autoretinere) menţin bobina alimentat atât timp cat nu apăsam butonul de oprire.supratensiuni.

.rulmenţi. funcţionează cu turaţie variabilă cu sarcina. Terminologia general pentru maşinile electrice. I.Cap. vor fi prezentate numai motoarele asincron fără colector.bornă de putere la pământ. Rotorul este format tot din pachete de tole. Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestături o înfăşurare monofazată sau trifazată care se conectează la reţea şi formează inductorul motorului. maşinile asincrone se mai numesc “motoare asincrone cu inel” sau “motoare asincrone cu rotorul în scurt circuit” sau “rotorul în colivii”. În continuare. dată de STAS 4861-73 cuprinde şi terminologia subansamblelor şi pieselor componente. de tipul de protecţie la pătrunderea apei şi a corpurilor străine în motor.carcasă. 5 . Definiţie şi elemente constructive de bază Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ. motorul mai are.portperii. în funcţie de destinaţie. de putere şi tensiune o serie de elemente constructive: .cutia cu placă de borne stator. care la frecvenţa dată a reţelei. de sistemul de răcire. Motorul asincron este compus din armătura statornică (stator) şi armătură rotorică (rotor). după forma înfăşurării rotorului. . . de forma constructivă. De aceea. motiv pentru care sunt cele mai utilizate. numite obişnuit motoare asincrone sau de inducţie. .scut. În afară de aceste părţi. care sunt cele mai robuste şi sigure în exploatare. dar în crestături poate avea o înfăşurare trifazată conectată în forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o înfăşurare în scurt circuit de tipul unei colivii. .

din cauza instalaţiilor de alimentare costisitoare. pentru cordoanele de alimentare ce se leagă la borne.m. Domenii de utilizare Se utilizează aproape în exclusivitate ca motor în acţionările cu turaţie practic constantă şi mai rar la turaţii variabile. cu viteza unghiulară Ω1. bornele sunt notate astfel: . . Dacă armătura rotorică cere în acel moment viteza unghiulară Ω. Semne convenţionale Notarea înfăşurărilor statorice şi rotorice se face conform STAS 3530-71.e. se induce t. (A) e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2WaKW2φ cosW2t unde: W2 este pulsaţia t. Principiul de funcţionare Se consideră un motor asincron cu câte o înfăşurare trifazată pe fiecare din cele două armături.e. Dacă înfăşurarea statorică se conectează la o reţea trifazată de tensiune şi frecvenţă corespunzătoare ea va fi parcursă de un sistem trifazat de curenţi care vor produce în intre fier un câmp magnetic învârtitor. La înfăşurarea statorică trifazată cu cele şapte capete scoase.“U”.1. induse Ω2 este viteza relativă dintre câmpul inductor şi rotor 6 .Principiul de funcţionare a motoarelor asincrone II.3. într-o înfăşurare de fază a ei.m. I. CAP .Simbolizarea formelor constructive este dată în STAS 3998-74. Motoarele asincrone trifazate formează cea mai mare categorie de consumatori de energie electrică din sistemul energetic fiind utilizate în toate domeniile de activitate.“a” pentru conexiunea în stea.“b” pentru conexiunea în triunghi.2. Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalaţii de uz gospodăresc.II . “V”. I. “W”. denumită secundară.

câmpul inductor şi cel de reacţie au aceeaşi viteză relativă faţă de stator. iar ∆F are sens opus faţă de n. adică Ω≠Ω 1.. cele două câmpuri sunt fixe între ele şi se pot însuma.n1). . 2) Dacă turaţia rotorului este n>n1. funcţionând în regim de motor. ea va fi parcursă de curenţi. 3) Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor. indusă îşi schimbă polaritatea.Dacă înfăşurarea rotorului se închide.e.m. funcţionând în regim de generator. deci si I2 iar forţa ∆F se opune creşterii turaţiei “n” a rotorului. Prin interacţiunea dintre acest câmp şi curenţii din înfăşurări.m. dar regimul de bază este de motor 7 . Regimurile de funcţionare a motoarelor asincrone Analiza regimurilor de funcţionare ale motoarelor asincrone se face în funcţie de turaţia relativă n2 a rotorului faţă de câmpul învârtitor inductor produs de stator. indusă în conductoarele înfăşurării scurtcircuitate a rotorului. se exercită între cele două armături un cuplu electromagnetic. deci are faţă de acesta turaţia n2=n1+n şi alunecarea ∆>1 t. care acţionează asupra conductoarelor. produce curentul I2. produc un câmp învârtitor de reacţie cu o sinteză unghiulară faţă de înfăşurarea care l-a produs: (B) Ω2=W2/p=W1-W/p=Ω1-Ω Faţă de stator. motorul primeşte energie mecanică pe la arbore să menţină turaţia n în sens opus lui ∆F şi energie electrică de la reţea. Relaţia: e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2W2KW2φ cosW2t arată că în înfăşurarea rotorică sunt curenţi. 1) La n E(0.e. Deci. la rândul lor. care. Deci.m. deci ∆ E(0. deci se poate exercita un cuplu numai dacă e2≠ 0. deci n2<0 şi ∆<0. În acest caz. are tendinţa să accelereze rotorul către turaţia n1 a câmpului învârtitor. adică de turaţia n2=n1-n. pentru menţinerea acestei turaţii. câmpul de reacţie are viteza unghiulară: Ω+Ω2=Ω+(Ω1-Ω)=Ω1 Adică. dând un câmp rezultant în întrejur. trebuie ca maşina să primească energie mecanică şi dă energie electrică.1) t.e. indiferent de turaţia rotorului. Motorul funcţionează în regim de frână. să aducă rotorul către turaţia de sincronism. maşina primeşte energie electrică şi dezvoltă la arbore un cuplu magnetic. În acest caz se spune că se poate exercita un cuplu numai dacă rotorul alunecă faţă de câmpul învârtitor inductor. În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de funcţionare menţionate. indusă produce pe I2. În acest caz. t. iar forţa ∆F=I2∆lxB. e=(vxB)∆l.

Având rezistenţa Rp în circuitul rotoric şi cuplând motorul la reţea. De aceea.IV.Cap . VI. cupru. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistenţe în circuitul rotorului. au la pornire cuplu mare şi curent mic. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii asincrone V. greu de întreţinut. În acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu. al mecanismului de antrenat şi de curentul de pornire admis pentru motor. Caracteristicile motoarelor cu rotoare de construcţie specială Motoarele cu rotorul bobinat şi inele sunt costisitoare.8)Nn pentru reducerea timpului de pornire.5…1. Când ajunge în B. pornirea trebuie să se facă fără şocuri periculoase pentru elementele transmisiei.3. fără a modifica statorul. iar cele cu colivie normală (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic şi curentul mare. Coliviile rotoarelor se realizează prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din crestături la inele frontale de scurtcircuit. la aceeaşi putere. bronz sau alamă. trece pe caracteristica care are R′ ′ p<R′ ′ ′ p în punctul C şi procesul pornirii continuă până când punctul de 8 . Totodată. În general MpM=(1. Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie a motoarelor asincrone Alegerea motorului şi a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr. punctul de funcţionare deplasându-se din A către B. se folosesc forme constructive de rotoare cu bare înalte sau colivii duble care. Cap .III.1. apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune în mişcare rotorul.

este utilizată curent unde reţelele de alimentare şi mecanismele antrenante permit acest lucru. alimentând motorul la tensiunea reţelei. se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare. Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie 1) Conectarea direct la reţea. 2) Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele şapte capete ale înfăşurării statorice şi în care pot funcţiona în triunghi la tensiunea reţelei trifazate la care se va cupla.5)In. adică de trei ori mai mare decât la pornirea în stea.3. VI. Schimbarea sensului de rotaţie Este echivalentă cu schimbarea câmpului învârtitor. având o reducere de tensiune U1ƒ=U1√3.4. se conectează K1 şi curentul de linie este: Iyp=UI1ρ/Zk=U1/√3Zk. Aceste date depind de fiecare motor în parte. Dacă pornirea se face direct în triunghi. 3) Reducerea tensiunii de alimentare pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor coborâtoare cu una două trepte de tensiune.2. cuplul de pornire scade tot de trei ori şi motorul nu poate porni în plină sarcină. şi în final se deschide K2 apoi se închide K3. Dar în acest caz scade cuplul de pornire Mp.2…2. STAS 17640-70 stabileşte pentru motoarele cu puteri până la 132KW valorile Ip=(4…7. un motor cu tensiunile de lucru 220380V se poate porni stea-triunghi numai la reţeaua de 220V. cuplul critic MkM şi alunecarea critică sk. Mp=(1. care se face prin inversarea succesiunii a două faze. de putere şi turaţie. În momentul pornirii.funcţionare ajunge în punctul H corespunzător cuplului rezistent Mn al mecanismului. cum reiese din relaţiile corespunzătoare dacă se pune în loc de x02 valoarea x′ 02+x′ p. Trebuie menţionat că valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce şi prin introducerea în circuitul rotoric a unui reactanţe xp. şi nu prezintă avantaje.2)Mn şi λ=1. 9 .9…2. Când motorul ajunge la turaţia normală. Deci. Dar la pornirea în stea. curentul de linie ar fi: Idp=√3Ipƒ=√3(U1/Zk)=3Iyp. VI. pentru s=1. După trecerea prizelor pe poziţia de tensiune minimă se închide K2 apoi K1 şi motorul porneşte cu tensiunea redusă.

se dispune pe stator două înfăşurări distincte pentru turaţiile respective. Când se cer trepte diferite de acest raport.a. la motoarele cu rotorul bobinat. VII. În schimb. sau convertizoare statice de frecvenţă. la un cuplu Mr. Reglarea turaţiei prin modificarea frecvenţei ƒ1 a tensiunii de alimentare Modificările frecvenţei unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c. Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate VII.3. dar schimbând conexiunile. Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli La motoarele cu rotorul în colivie. VII.2.Cap . Recent a început să se modifice numărul de poli prin modularea câmpului magnetic din întrefier când se pot obţine cu aceeaşi înfăşurare. se pot obţine două turaţii în raportul ½. se face în trepte (p=numărul întreg). Reglarea turaţiei prin modificarea alunecării Reglând tensiunea de alimentare U1.1.V. Prin modificarea lui ƒ1 se modifică turaţia de sincronism n1 şi reactanţele. două turaţii la care raportul difera de ½ . 10 . cum este cazul la motoarele pentru ascensoare. se pot obţine teoretic turaţii de la 0 la nn. Schimbând conexiunile unei înfăşurări. prin introducerea în circuitul rotoric. la acelaşi cuplu rezistent Mn se obţin diverse alunecări s<sk.

CAP. inclusive curent de suprasarcina. Elementele componente ale unui contactor sunt: Circuit principal de curent (borne de răcitor la circuit exterior. Schema de principiu a unui contactor cu mişcare de rotaţie Contactoare cu relee : 11 .CONTACTOARE Contactorul este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanica. Circuitele auxiliare (contacte de blocare. Circuit de commanda (bobina electromagnetului de acţionare. In construcţia unui contactor mai intra elemente izolante. elemente metalice . suporta si întrerupe curent in condiţii normale de exploatare ale unui circuit. cuva de ulei cu capac. elemente de fixare. Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de stingere. contactele de autoretinere si butonul de commanda). carcasa. bobine de suflaj). VI . semnalizare). capabil de a stabili. contacte fixe si contacte mobile). electromagnetica sau pneumatica. cu o singura poziţie stabile.

Acesta impune distante mai mai intre poli. Blocul de relee termice protejează motorul si instalaţia împotriva suprasarcinilor.Contactorul serveşte la închiderea si deschiderea circuitului de alimentarea motorului. este indicat sa se prevădă in circuit o protecţie suplimentara cu siguranţe Contactoarele electromagnetice sunt utilizate in schemele electrice de acţionare. patronul fuzibil propriu-zis. se prefera prima solutie. se poate amorsa un arc intre cei 2 poli. Releele electromagnetice asigura protecţia contra scurtcircuitelor. Caracteristic pentru contactoarele si ruptoarele de curent continuu este cursa mica a armaturii mobile a electromagnetului de tip clapeta CAP. Execuţia bipolara prezintă dezavantajul ca. la comanda data de un operator. VII. fiind mai sigura. Sigurantele fuzibile sunt alcatuite din trei parti distincte: soclul. de aceea a face fata necesitaţilor impuse de exploatare. capacul si 12 . exista in prezent o foarte mare varietate de construcţii Contactoarele de curent continu se executa monopolar. Deoarece contactorul nu are o capacitate sufficit de rupere la scurtcircuit. cu sectiunea corelata cu curentul de intrerupt si cu timpul in care trebuie sa se topeasca). Sigurantele fuzibile obisnuite folosite foarte mult in instalatiile electrice sunt aparatele de protectie cele mai simple si in general cele mai eficace. ele comandând automat in cazul unui scurtcircuit deschiderea contactorului. Siguranţe fuzibile Sigurantele fuzibile sunt aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor care intrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subtire. la ruperea unor curenţi intenşi. comandând deschiderea automata a contactorului. ceea ce mareste gabaritul aparatului. De si un contactor bipolar ocupa mai putin loc decat 2 contactoare monopolare.

-sigurante cu filet>>sunt folosite in instalatii casnice si semiindustriale dar si cele industriale. Principalele dezavantaje ale siguranţei fuzibile sunt-întreruperea instalaţie .Scara curenţilor nominali ai elementelor de înlocuire fuzibile este insa mult mai bogata 6...-sigurante tubulare.pentru intensitatii nominale pana la 200 A si este format din patru elemente:soclul de portelan. -variatia in limite foarte lungi a timpului de topire.saiba alama .pe un termen relative lung.piese de contact..125.La montarea sigurantelor LS succesiunea corecta a elementelor pe piciorul unui soclu este: saiba -inel de siguranta .160 si 200 A.35. In acest fel siguranta fuzibila poate asigura abele tipuri de protectii.elementul de inlocuire(patronul fuzibil).Aceasta se realizeaza in toate instalatiile electrice de lumina..100 si mai rar .necesar inlocuirii acestuia.80.630 A) -sigurante ultrarapide.încălzirea fuzibilului si a bornelor de legătura trebuie sa ramana suficient de mica pentru a nu transmite încălzirea periculoase conductoarelor de legătura. Legatura dintre curentul electric si timpul in care are loc topirea fuzibilului se numeste caracteristica sigurantei fuzibile. 13 .10..63. Soclul siguranţei trebuie sa asigure izolarea fuzibilului si a celorlalte elemente din circuit fata de piesele conductoare legate la pamant. Sigurantele fuzibile de joasa tensiune se executa in mai multe variante: .Daca prin fuzibil trece un curent de suprasarcina.inel de siguranţa ..firul fuzibil este parcurs de curent de serviciu al instalaţiei .In tub de sticla (curenti pana la 1 A) .la arderea fuzibilului.40.făcând dificila asigurarea selectivitatea(întreruperea linei numai in punctul de alimentare cel mai apropiat de locul defectului)…-ramanerea motoarelor in doua faze datorita topirii unei singure siguranţe dintre trei care protejează un circuit trifazic…-eficienta redusa la protecţia împotriva suprasarcinilor. Daca prin fuzibil trece un curent de scurcircuit acesta duce la topirea fuzibilului intr-un timp foarte mic.15..25.20.Curentul nominal al fuzibilului este mai mic decat acesta. In condiţiile normale.(de la 100 la.63.conductor .200A.acesta duce la topirea fuzibilului dupa timpul cand temperatura a atins valoarea limita.capacul filetat.100.piuliţa.saiba plata .cu mare putere de rupere(MPR).Acest tip de sigurante se fabrica pentru curenti nominali de 25. Curba este asimptotica la o valoare a curentului nunita curent limita.piulita Am .

CAP. In anumite situaţii cu porniri grele . BUTOANE DE COMANDA Butoanele de comanda sunt folosite pentru comanda voita a contactoarelor pe maşini-unelte. respectiv alte elemente de comandă se pot realiza diferite combinaţii de demaroare directe.regimuri intermitente etc.cum sunt cele provenite din supraîncărcarea motorului sau din rămânerea in doua faze .IX.fie ca elemente integrate construcţiei unor contactoare cu relee monobloc.fie declanşări inutile.RELEE TERMICE Utilizând contactorii.putându-se ajunge fie la temperatura periculoase ale infasurarilor acestuia. releele termice obişnuite nu mai reproduc cu suficienta fidelitate încălzirea motorului . relee termice. Construcţia uzuale de relee termice merg pana la curenţii nominali de maximum 100 A.ce mai mare parte a releelor termice moderne se bazează pe utilizarea termobimetalelor sub forma lamelara.care se asociază unor contactoare de câtre constructor sau de câtre beneficiar. CAP.fie ca unitatea distincte. pentru cuplarea motoarelor electrice.maşini de ridicat..se folosesc relee sau declanşatoare termice.Pentru protecţia împotriva suprasarcinilor(1. releele de curenţii mai mari obţinându-se prin folosirea unor şunturi sau a unor transformatoare.fie ca butoane de 14 . Releele termice se realizează. cu protecţie la suprasarcina.indirecta sau mixta.ascensoare. Ele sunt in general prevăzute cu un contact normal deschis(ND)si un contact normal închis(NI). cu ajutorul unui circuit electronic de comanda.. chiar la locul montării. inversoare sau stea-triunghi. In construcţia întreruptoarelor automate găsim de obicei declanşatoare termice.schimbarea brusca de rezistenta a termistorului la depăşirea temperaturii admise conduce la declanşarea conductelor din circuitelor principal al motorului.cu încălzirea directa.2----6)In.bi-sau tripolare(blocuri de relee).putând fi folosite deci fie ca butoane de pornire.pupitre de comanda. VII . In aceste cazuri este recomandata introducerea unor termistoresemiconductoare cu rezistenta variabila cu temperatura –direct in infasurarile motoarelor.

Acest lucru ii pot realiza si butoanele manipulatoare.folosite ca butoane de oprire si de avarie.prevăzute cu o maneta a cârei poziţie(sus. Butoanele de comanda se împart in doua grupe mari: .exista o foarte mare varietate constructiva:butoane normal si butoane ciuperca cu capul mai mare.Din punct de vedere al funcţiei îndeplinite . Curenţi nominali de serviciu sunt de obicei 6A (rar. Ele au o singura poziţie stabila.care pot realiza diferite scheme in funcţie de poziţia micului miner rotativ cu care sunt prevăzute.butoane pentru montarea pe panou si –butoane in cutii închise . roşu sau litera O indica butonul de pornire. De obicei.in funcţie de contactul care se conectează in circuit.jos.ştanga.de obicei destinaţie acţionarii unui organ al maşinii chiar in sensul indicat de maneta manipulatoare. la care revin in data ce butonul nu mai este acţionat.si 1. Butoanele de comanda sunt acţionate numai manual.5-2 A in curent continuu.oprire. Butoanele mai complexe(duble)pot comanda simultan deschiderea unor circuite si închiderea altora.împiedicând acţionarea de câtre cel care nu poseda cheie butoane cu lampa care luminează când dau comanda.butoane cu reţinere care raman pe poziţia închis din care a pot ieşi prin tragerea sau rotirea.butoane cu chei care se pot încuia pe poziţia dorita.butoanele de comanda sunt colorate sau marcate după un anumit cod: verde sau litera I indica butonul de pornire.in al doilea rând prin gradul de protecţie asigurat de cutie.dreapta)determina realizarea anumitor scheme. 15 . Butoanele in cutii închise se clasifica in primul rând numărul de butoane incluse in cutie.si multe altele O categorie importanta o constituie butoanele selectoare.10 A)in curent alternativ .respectiv de scoaterea de sub tensiune a circuitului Unii producătorii folosesc concomitent marcarea prin culori si prin litere.respectiv de punere sub tensiune a circuitului.

Masurile. aceasta inaltime se depaseasca cu 2. este necesara eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului.MASURII DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE Pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor practice de laborator.25m gabaritele respective. Astfel. 16 . studentii vor respecta urmatoarele norme de protectie a muncii: La executarea montajelor se va avea in vedere dispunerea aparatelor si a instrumentelor de masura astfel incat sa poata fi usor manevrate Legaturile electrice trebuie sa asigure un contact bun Se va realiza legarea la pamant a aparatelor si a a instatiilor care necesita acest lucru inante de inceperea lucrarii practice Punerea in functiune a montajului sau a schemei electrice se va face NUMAI dupa verificarea acesteia de catre cadrul didactic indrumator ESTE INTERZISA MODIFICAREA MONTAJULUI AFLAT SUB TENSIUNE ESTE INTERZISA TENSIUNE ATINGEREA PARTILOR METALICE AFLATE SUB Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare. precum si a unor echipamente electrice. la o inaltime inaccesibila pentru om. Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt: • Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza prin: o amplasarea conductelor electrice. amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate. normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M. chiar izolate. la traversarea partilor carosabile de 6M. iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare.

Universitaria. Craiova. Gh. Universitatea “Politehnica” Bucuresti. Ionescu.a. s. 1997. C. \ 17 . Manolea “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator. Craciunescu. Marcu “Lucrari Practice de Masini si Actionari Electrice”.D.a.V. Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant. Ed. Tehnica. “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator. I. Bucuresti. Probleme Fundamentale”.\ A. “Masini si Sisteme de Actionari Electrice. Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate. E. Ed. 1981. 1993. BIBLIOGRAFIE Al.o o o Izolarea electrica a conductoarelor. 1978. s. respectandu-se distanta impusa pana la elementele sub tensiune.P. Fransua.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.