P. 1
MOTORUL_ASINCRON 2

MOTORUL_ASINCRON 2

|Views: 76|Likes:
Published by Kheloo Nutzu

More info:

Published by: Kheloo Nutzu on Mar 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/04/2013

pdf

text

original

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALA

TEMA: PANOU DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

CANDIDAT: ZIMTA CONSTANTIN BGDAN

PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

1

....... Schimbarea sensului de rotaţie…………………………………….5 Semne convenţionale………………………………………………6 Domenii de utilizare…………………………………………………6 Principiul de funcţionare al motoarelor asincrone……6 Cap . Cap.14-15 MASURII DE PROTECTIA MUNCII.......1.9 IV...... I..16 2 .........2....12-13 Relee termice....1........2.......Argument…………………………………………………………3-4 Motoare asincrone……………………………………………5 Definiţie şi elemente constructive de bază………………………..2...3..... Contactoare. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat…………………………….VII.........................2............11-12....... Cap. ...... VIII... Reglarea turaţiei prin modificarea ƒ1 a tensiunii de alimentare…..... Caracteristici de funcţionare………………………………………........... Caracteristicile rotoarelor de construcţie specială………………... Siguranţe fuzibile.......II II.........V.... Caracteristici de funcţionare ale maşinii asincrone………8 III...14 Butoane de comanda ..... Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate………10 V..Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli…………….. .......................1.....10 Cap ..8 III............. Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie………………………….1.......3..9 IV...7 Cap..... III...2............9 Cap ..1..........3........ Regimurile de funcţionare ale motoarelor asincrone…………….... Principiul de funcţionare……………………………………………...9 IV.. Cap ....7 II...........VI...................8 Cap IV Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie al motoarelor asincrone…. Cuplul electromagnetic………………………………………………8 III............Cuprins 1 I.......... I....IX.........I Cap ...10 V................

bobina contactorului.curent electric.5mm Infasurarea statorului. Pachetul de tole. Tolele se executa din tabla de otel electrotehnic cu grosimea de 0. Ele este format din: -carcasa.este de forma cilindrica.buton de pornire.contacte auxiliare. Principalele parţi componente ale unui motor asincron sunt: -statorul(inductorul). poate fi executat din aliaj de aluminiu.motoarele asincrone se executa in doua variante: -cu rotorul in scurtcircuit(motoare cu colivie). 3 ..Au pe stator o infasurare monofazata repartizata sau concentrata.cu crestături la partea interioara si este fixat in carcasa.care se executa din fonta sau otel.este executat din conductoare electrice din cupru sau aluminiu.se produce un câmp magnetic sinusoidal si pulsatorie in timp.care are rolul de a produce câmp magnetic invertitorul. Din punct de vedere al rotorului.buton de oprire. Elemente de siguranţa(siguranţe fuzibile). el fiind rotit datorita interacţiunii dintre câmpul magnetic invertitor si curentul electric din rotor.releu termic.contacte principal . Alimentând infasurarea cu o tensiune monofazata.izolate si montate in crestăturile pachetul de tole. Motoarele asincrone monofazate sunt motoare cu puteri sub 1Kw. Rolul funcţional al componentelor electrice sunt: -subansamble ale contactorului:contactor.1.Argument In proiectul ”PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASICRONE IN LABORATORUL DE ELECTROTEHNICA”se descrie următoarele caracteristici despre motorul asincron cum funcţionează si pârtile componente a lui. Pentru motoarele mai mici.cabluri de legătura. -cu rotorul bobinat si cu inele colectoare. Carcasa este prevăzuta fie cu fante necesare circulaţie aerului pentru răcirea motorului. Capetele infasurarii statorului sunt scoase in exteriorul carcasei si legate la cutia de borne> Rotorul(indusul motorului)in care se produce prin inducţie . fie cu nervuri exterioare pentru a mari suprafaţa de schimb termic cu mediul înconjurător.

Contacte auxiliare(sau de autoretinere) menţin bobina alimentat atât timp cat nu apăsam butonul de oprire. Prin atragerea contactelor principale se va face alimentarea u energie a consumatorilor .Contactorul face legătura intre circuitul de alimentare si consumator.supratensiuni.supracurentii.In acelaşi timp se închid contactele de automenţinere C1si se deschide contactele interblocare C1 care are rolul de impedica producerea unui scurtcircuit intre faze R-T in cazul in care sar apăsa din greşeala pe butonul BP2. Pentru pornirea in al doilea sens de rotaţie se opreşte motorul mai intai apăsând butonul B02 deschizându-se contactele C1 principale si închizându-se contactele de interblocare C1.iar contactele de inter blocare se deschide C2 se întrerupe 4 .3 contactoare. Elemetele de siguranţa cat si releul termic asigura protecţia consumatorului la suprasarcini . Pentru pornirea in primul sens de rotaţie se apăsa butonul BP1 închizându-se contactele principale in număr de trei C1 motorul fiind alimentat cu o tensiune de la retea.motorul pornind in al doilea sens de rotaţie.3 butoane pornire si oprire. Se găsesc in schema in anexa1 următoarele componente:3 motoare asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit.relee termice.cele trei contacte principale C2 realizând inversarea a doua faze intre ele. Prin acţionarea butonul de pornire se atrage miezul contactului datorita unui ciop magnetic generat de bobina contactorului.siguranţe fuzibile.cabluri de legătura.Se apăsa butonul BP2.

de forma constructivă. Definiţie şi elemente constructive de bază Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ.scut. 5 .bornă de putere la pământ. funcţionează cu turaţie variabilă cu sarcina. Terminologia general pentru maşinile electrice. Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestături o înfăşurare monofazată sau trifazată care se conectează la reţea şi formează inductorul motorului. dar în crestături poate avea o înfăşurare trifazată conectată în forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o înfăşurare în scurt circuit de tipul unei colivii. motorul mai are. . vor fi prezentate numai motoarele asincron fără colector.rulmenţi. În afară de aceste părţi. maşinile asincrone se mai numesc “motoare asincrone cu inel” sau “motoare asincrone cu rotorul în scurt circuit” sau “rotorul în colivii”. I.Cap. . de tipul de protecţie la pătrunderea apei şi a corpurilor străine în motor. care sunt cele mai robuste şi sigure în exploatare. de sistemul de răcire. În continuare. după forma înfăşurării rotorului. de putere şi tensiune o serie de elemente constructive: . Rotorul este format tot din pachete de tole.carcasă. dată de STAS 4861-73 cuprinde şi terminologia subansamblelor şi pieselor componente. . în funcţie de destinaţie.portperii. . . care la frecvenţa dată a reţelei. numite obişnuit motoare asincrone sau de inducţie. Motorul asincron este compus din armătura statornică (stator) şi armătură rotorică (rotor). De aceea. motiv pentru care sunt cele mai utilizate.cutia cu placă de borne stator.

I. Dacă înfăşurarea statorică se conectează la o reţea trifazată de tensiune şi frecvenţă corespunzătoare ea va fi parcursă de un sistem trifazat de curenţi care vor produce în intre fier un câmp magnetic învârtitor. CAP .“U”.e.3. induse Ω2 este viteza relativă dintre câmpul inductor şi rotor 6 . Domenii de utilizare Se utilizează aproape în exclusivitate ca motor în acţionările cu turaţie practic constantă şi mai rar la turaţii variabile. într-o înfăşurare de fază a ei. din cauza instalaţiilor de alimentare costisitoare.2.“b” pentru conexiunea în triunghi.Simbolizarea formelor constructive este dată în STAS 3998-74. I. Principiul de funcţionare Se consideră un motor asincron cu câte o înfăşurare trifazată pe fiecare din cele două armături.1. pentru cordoanele de alimentare ce se leagă la borne. “W”. Motoarele asincrone trifazate formează cea mai mare categorie de consumatori de energie electrică din sistemul energetic fiind utilizate în toate domeniile de activitate. (A) e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2WaKW2φ cosW2t unde: W2 este pulsaţia t.m.Principiul de funcţionare a motoarelor asincrone II. Semne convenţionale Notarea înfăşurărilor statorice şi rotorice se face conform STAS 3530-71. Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalaţii de uz gospodăresc.“a” pentru conexiunea în stea. se induce t. “V”.e. Dacă armătura rotorică cere în acel moment viteza unghiulară Ω. bornele sunt notate astfel: . . denumită secundară. cu viteza unghiulară Ω1.m. La înfăşurarea statorică trifazată cu cele şapte capete scoase.II .

care acţionează asupra conductoarelor. În acest caz. pentru menţinerea acestei turaţii.m. deci ∆ E(0. deci n2<0 şi ∆<0. indusă îşi schimbă polaritatea. 2) Dacă turaţia rotorului este n>n1. câmpul de reacţie are viteza unghiulară: Ω+Ω2=Ω+(Ω1-Ω)=Ω1 Adică. În acest caz se spune că se poate exercita un cuplu numai dacă rotorul alunecă faţă de câmpul învârtitor inductor. deci are faţă de acesta turaţia n2=n1+n şi alunecarea ∆>1 t. t. se exercită între cele două armături un cuplu electromagnetic. Relaţia: e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2W2KW2φ cosW2t arată că în înfăşurarea rotorică sunt curenţi. 3) Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor. În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de funcţionare menţionate. funcţionând în regim de generator.m. cele două câmpuri sunt fixe între ele şi se pot însuma. funcţionând în regim de motor. care. iar forţa ∆F=I2∆lxB. maşina primeşte energie electrică şi dezvoltă la arbore un cuplu magnetic.m.1) t. indusă produce pe I2. indusă în conductoarele înfăşurării scurtcircuitate a rotorului. dar regimul de bază este de motor 7 .n1). produc un câmp învârtitor de reacţie cu o sinteză unghiulară faţă de înfăşurarea care l-a produs: (B) Ω2=W2/p=W1-W/p=Ω1-Ω Faţă de stator. iar ∆F are sens opus faţă de n. deci si I2 iar forţa ∆F se opune creşterii turaţiei “n” a rotorului. Prin interacţiunea dintre acest câmp şi curenţii din înfăşurări. dând un câmp rezultant în întrejur. În acest caz. indiferent de turaţia rotorului. produce curentul I2.Dacă înfăşurarea rotorului se închide. are tendinţa să accelereze rotorul către turaţia n1 a câmpului învârtitor. .e. e=(vxB)∆l. 1) La n E(0.e. adică de turaţia n2=n1-n. adică Ω≠Ω 1. Regimurile de funcţionare a motoarelor asincrone Analiza regimurilor de funcţionare ale motoarelor asincrone se face în funcţie de turaţia relativă n2 a rotorului faţă de câmpul învârtitor inductor produs de stator. Motorul funcţionează în regim de frână. la rândul lor.. motorul primeşte energie mecanică pe la arbore să menţină turaţia n în sens opus lui ∆F şi energie electrică de la reţea. să aducă rotorul către turaţia de sincronism. ea va fi parcursă de curenţi. trebuie ca maşina să primească energie mecanică şi dă energie electrică. deci se poate exercita un cuplu numai dacă e2≠ 0. Deci.e. câmpul inductor şi cel de reacţie au aceeaşi viteză relativă faţă de stator. Deci.

Caracteristicile de funcţionare ale maşinii asincrone V. În acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu. VI. Coliviile rotoarelor se realizează prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din crestături la inele frontale de scurtcircuit. punctul de funcţionare deplasându-se din A către B. Cap .Cap . la aceeaşi putere. trece pe caracteristica care are R′ ′ p<R′ ′ ′ p în punctul C şi procesul pornirii continuă până când punctul de 8 . fără a modifica statorul. Având rezistenţa Rp în circuitul rotoric şi cuplând motorul la reţea. greu de întreţinut. Caracteristicile motoarelor cu rotoare de construcţie specială Motoarele cu rotorul bobinat şi inele sunt costisitoare. În general MpM=(1. Totodată. iar cele cu colivie normală (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic şi curentul mare. Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie a motoarelor asincrone Alegerea motorului şi a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistenţe în circuitul rotorului. al mecanismului de antrenat şi de curentul de pornire admis pentru motor.5…1. apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune în mişcare rotorul. Când ajunge în B. De aceea. pornirea trebuie să se facă fără şocuri periculoase pentru elementele transmisiei. bronz sau alamă. se folosesc forme constructive de rotoare cu bare înalte sau colivii duble care.IV.1. cupru.3.8)Nn pentru reducerea timpului de pornire.III. au la pornire cuplu mare şi curent mic.

alimentând motorul la tensiunea reţelei.9…2. Schimbarea sensului de rotaţie Este echivalentă cu schimbarea câmpului învârtitor. şi în final se deschide K2 apoi se închide K3. VI. VI. pentru s=1. cuplul de pornire scade tot de trei ori şi motorul nu poate porni în plină sarcină. care se face prin inversarea succesiunii a două faze. şi nu prezintă avantaje. După trecerea prizelor pe poziţia de tensiune minimă se închide K2 apoi K1 şi motorul porneşte cu tensiunea redusă.2.2…2.3. curentul de linie ar fi: Idp=√3Ipƒ=√3(U1/Zk)=3Iyp. se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare. 9 . Mp=(1. adică de trei ori mai mare decât la pornirea în stea. Dar în acest caz scade cuplul de pornire Mp. Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie 1) Conectarea direct la reţea. este utilizată curent unde reţelele de alimentare şi mecanismele antrenante permit acest lucru. În momentul pornirii.2)Mn şi λ=1. Dar la pornirea în stea. Aceste date depind de fiecare motor în parte. STAS 17640-70 stabileşte pentru motoarele cu puteri până la 132KW valorile Ip=(4…7. Dacă pornirea se face direct în triunghi. Deci. cum reiese din relaţiile corespunzătoare dacă se pune în loc de x02 valoarea x′ 02+x′ p.5)In. cuplul critic MkM şi alunecarea critică sk. Trebuie menţionat că valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce şi prin introducerea în circuitul rotoric a unui reactanţe xp. având o reducere de tensiune U1ƒ=U1√3. 2) Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele şapte capete ale înfăşurării statorice şi în care pot funcţiona în triunghi la tensiunea reţelei trifazate la care se va cupla.funcţionare ajunge în punctul H corespunzător cuplului rezistent Mn al mecanismului. Când motorul ajunge la turaţia normală. un motor cu tensiunile de lucru 220380V se poate porni stea-triunghi numai la reţeaua de 220V. de putere şi turaţie. 3) Reducerea tensiunii de alimentare pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor coborâtoare cu una două trepte de tensiune.4. se conectează K1 şi curentul de linie este: Iyp=UI1ρ/Zk=U1/√3Zk.

se face în trepte (p=numărul întreg). VII. la motoarele cu rotorul bobinat. Când se cer trepte diferite de acest raport. dar schimbând conexiunile. Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate VII. Reglarea turaţiei prin modificarea frecvenţei ƒ1 a tensiunii de alimentare Modificările frecvenţei unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c.V. cum este cazul la motoarele pentru ascensoare.1. În schimb. se pot obţine două turaţii în raportul ½.3. prin introducerea în circuitul rotoric. VII.Cap .2. la acelaşi cuplu rezistent Mn se obţin diverse alunecări s<sk.a. sau convertizoare statice de frecvenţă. Prin modificarea lui ƒ1 se modifică turaţia de sincronism n1 şi reactanţele. Schimbând conexiunile unei înfăşurări. la un cuplu Mr. Reglarea turaţiei prin modificarea alunecării Reglând tensiunea de alimentare U1. se pot obţine teoretic turaţii de la 0 la nn. două turaţii la care raportul difera de ½ . Recent a început să se modifice numărul de poli prin modularea câmpului magnetic din întrefier când se pot obţine cu aceeaşi înfăşurare. 10 . Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli La motoarele cu rotorul în colivie. se dispune pe stator două înfăşurări distincte pentru turaţiile respective.

VI . contactele de autoretinere si butonul de commanda). Circuit de commanda (bobina electromagnetului de acţionare. elemente metalice . semnalizare). elemente de fixare. carcasa.CONTACTOARE Contactorul este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanica. capabil de a stabili. cu o singura poziţie stabile. electromagnetica sau pneumatica. Schema de principiu a unui contactor cu mişcare de rotaţie Contactoare cu relee : 11 . Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de stingere. Elementele componente ale unui contactor sunt: Circuit principal de curent (borne de răcitor la circuit exterior.CAP. Circuitele auxiliare (contacte de blocare. bobine de suflaj). cuva de ulei cu capac. suporta si întrerupe curent in condiţii normale de exploatare ale unui circuit. contacte fixe si contacte mobile). inclusive curent de suprasarcina. In construcţia unui contactor mai intra elemente izolante.

ele comandând automat in cazul unui scurtcircuit deschiderea contactorului. exista in prezent o foarte mare varietate de construcţii Contactoarele de curent continu se executa monopolar. Siguranţe fuzibile Sigurantele fuzibile sunt aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor care intrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subtire. fiind mai sigura. Sigurantele fuzibile sunt alcatuite din trei parti distincte: soclul.Contactorul serveşte la închiderea si deschiderea circuitului de alimentarea motorului. Execuţia bipolara prezintă dezavantajul ca. Deoarece contactorul nu are o capacitate sufficit de rupere la scurtcircuit. comandând deschiderea automata a contactorului. la ruperea unor curenţi intenşi. se prefera prima solutie. Acesta impune distante mai mai intre poli. patronul fuzibil propriu-zis. Caracteristic pentru contactoarele si ruptoarele de curent continuu este cursa mica a armaturii mobile a electromagnetului de tip clapeta CAP. Releele electromagnetice asigura protecţia contra scurtcircuitelor. De si un contactor bipolar ocupa mai putin loc decat 2 contactoare monopolare. cu sectiunea corelata cu curentul de intrerupt si cu timpul in care trebuie sa se topeasca). Blocul de relee termice protejează motorul si instalaţia împotriva suprasarcinilor. capacul si 12 . este indicat sa se prevădă in circuit o protecţie suplimentara cu siguranţe Contactoarele electromagnetice sunt utilizate in schemele electrice de acţionare. la comanda data de un operator. Sigurantele fuzibile obisnuite folosite foarte mult in instalatiile electrice sunt aparatele de protectie cele mai simple si in general cele mai eficace. se poate amorsa un arc intre cei 2 poli. VII. ceea ce mareste gabaritul aparatului. de aceea a face fata necesitaţilor impuse de exploatare.

100..200A..acesta duce la topirea fuzibilului dupa timpul cand temperatura a atins valoarea limita.(de la 100 la. Sigurantele fuzibile de joasa tensiune se executa in mai multe variante: .la arderea fuzibilului.25.inel de siguranţa .35. Soclul siguranţei trebuie sa asigure izolarea fuzibilului si a celorlalte elemente din circuit fata de piesele conductoare legate la pamant. In condiţiile normale.saiba plata .Acest tip de sigurante se fabrica pentru curenti nominali de 25.piuliţa.piese de contact. Legatura dintre curentul electric si timpul in care are loc topirea fuzibilului se numeste caracteristica sigurantei fuzibile.piulita Am .80. -variatia in limite foarte lungi a timpului de topire.pe un termen relative lung..630 A) -sigurante ultrarapide.pentru intensitatii nominale pana la 200 A si este format din patru elemente:soclul de portelan.160 si 200 A.Daca prin fuzibil trece un curent de suprasarcina.10. Daca prin fuzibil trece un curent de scurcircuit acesta duce la topirea fuzibilului intr-un timp foarte mic.-sigurante tubulare. Principalele dezavantaje ale siguranţei fuzibile sunt-întreruperea instalaţie ...In tub de sticla (curenti pana la 1 A) .conductor .La montarea sigurantelor LS succesiunea corecta a elementelor pe piciorul unui soclu este: saiba -inel de siguranta ..Curentul nominal al fuzibilului este mai mic decat acesta.63. In acest fel siguranta fuzibila poate asigura abele tipuri de protectii.saiba alama .20.făcând dificila asigurarea selectivitatea(întreruperea linei numai in punctul de alimentare cel mai apropiat de locul defectului)…-ramanerea motoarelor in doua faze datorita topirii unei singure siguranţe dintre trei care protejează un circuit trifazic…-eficienta redusa la protecţia împotriva suprasarcinilor.capacul filetat.125.15. 13 ..firul fuzibil este parcurs de curent de serviciu al instalaţiei .Scara curenţilor nominali ai elementelor de înlocuire fuzibile este insa mult mai bogata 6.cu mare putere de rupere(MPR).40.necesar inlocuirii acestuia.-sigurante cu filet>>sunt folosite in instalatii casnice si semiindustriale dar si cele industriale.Aceasta se realizeaza in toate instalatiile electrice de lumina.63.elementul de inlocuire(patronul fuzibil).încălzirea fuzibilului si a bornelor de legătura trebuie sa ramana suficient de mica pentru a nu transmite încălzirea periculoase conductoarelor de legătura. Curba este asimptotica la o valoare a curentului nunita curent limita.100 si mai rar .

releele termice obişnuite nu mai reproduc cu suficienta fidelitate încălzirea motorului . releele de curenţii mai mari obţinându-se prin folosirea unor şunturi sau a unor transformatoare.putând fi folosite deci fie ca butoane de pornire. In anumite situaţii cu porniri grele .fie ca elemente integrate construcţiei unor contactoare cu relee monobloc.cum sunt cele provenite din supraîncărcarea motorului sau din rămânerea in doua faze .ce mai mare parte a releelor termice moderne se bazează pe utilizarea termobimetalelor sub forma lamelara.RELEE TERMICE Utilizând contactorii.Pentru protecţia împotriva suprasarcinilor(1.maşini de ridicat.schimbarea brusca de rezistenta a termistorului la depăşirea temperaturii admise conduce la declanşarea conductelor din circuitelor principal al motorului. In aceste cazuri este recomandata introducerea unor termistoresemiconductoare cu rezistenta variabila cu temperatura –direct in infasurarile motoarelor. Ele sunt in general prevăzute cu un contact normal deschis(ND)si un contact normal închis(NI). VII . Construcţia uzuale de relee termice merg pana la curenţii nominali de maximum 100 A. cu ajutorul unui circuit electronic de comanda.2----6)In.bi-sau tripolare(blocuri de relee). In construcţia întreruptoarelor automate găsim de obicei declanşatoare termice. BUTOANE DE COMANDA Butoanele de comanda sunt folosite pentru comanda voita a contactoarelor pe maşini-unelte..IX. Releele termice se realizează.fie ca butoane de 14 . respectiv alte elemente de comandă se pot realiza diferite combinaţii de demaroare directe.regimuri intermitente etc.. relee termice.cu încălzirea directa. cu protecţie la suprasarcina.pupitre de comanda.se folosesc relee sau declanşatoare termice. CAP.indirecta sau mixta.putându-se ajunge fie la temperatura periculoase ale infasurarilor acestuia.fie ca unitatea distincte.CAP. chiar la locul montării. inversoare sau stea-triunghi.fie declanşări inutile.care se asociază unor contactoare de câtre constructor sau de câtre beneficiar. pentru cuplarea motoarelor electrice.ascensoare.

împiedicând acţionarea de câtre cel care nu poseda cheie butoane cu lampa care luminează când dau comanda.oprire.si 1.Din punct de vedere al funcţiei îndeplinite . Ele au o singura poziţie stabila.respectiv de punere sub tensiune a circuitului.si multe altele O categorie importanta o constituie butoanele selectoare. Butoanele de comanda se împart in doua grupe mari: . la care revin in data ce butonul nu mai este acţionat.10 A)in curent alternativ . Butoanele in cutii închise se clasifica in primul rând numărul de butoane incluse in cutie.folosite ca butoane de oprire si de avarie. roşu sau litera O indica butonul de pornire.in funcţie de contactul care se conectează in circuit.exista o foarte mare varietate constructiva:butoane normal si butoane ciuperca cu capul mai mare.butoanele de comanda sunt colorate sau marcate după un anumit cod: verde sau litera I indica butonul de pornire. Curenţi nominali de serviciu sunt de obicei 6A (rar.jos.butoane pentru montarea pe panou si –butoane in cutii închise . 15 .ştanga.prevăzute cu o maneta a cârei poziţie(sus.de obicei destinaţie acţionarii unui organ al maşinii chiar in sensul indicat de maneta manipulatoare.respectiv de scoaterea de sub tensiune a circuitului Unii producătorii folosesc concomitent marcarea prin culori si prin litere.5-2 A in curent continuu. Acest lucru ii pot realiza si butoanele manipulatoare.butoane cu reţinere care raman pe poziţia închis din care a pot ieşi prin tragerea sau rotirea.dreapta)determina realizarea anumitor scheme. Butoanele mai complexe(duble)pot comanda simultan deschiderea unor circuite si închiderea altora. De obicei.care pot realiza diferite scheme in funcţie de poziţia micului miner rotativ cu care sunt prevăzute.in al doilea rând prin gradul de protecţie asigurat de cutie.butoane cu chei care se pot încuia pe poziţia dorita. Butoanele de comanda sunt acţionate numai manual.

iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare. normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M. Astfel. aceasta inaltime se depaseasca cu 2. precum si a unor echipamente electrice. studentii vor respecta urmatoarele norme de protectie a muncii: La executarea montajelor se va avea in vedere dispunerea aparatelor si a instrumentelor de masura astfel incat sa poata fi usor manevrate Legaturile electrice trebuie sa asigure un contact bun Se va realiza legarea la pamant a aparatelor si a a instatiilor care necesita acest lucru inante de inceperea lucrarii practice Punerea in functiune a montajului sau a schemei electrice se va face NUMAI dupa verificarea acesteia de catre cadrul didactic indrumator ESTE INTERZISA MODIFICAREA MONTAJULUI AFLAT SUB TENSIUNE ESTE INTERZISA TENSIUNE ATINGEREA PARTILOR METALICE AFLATE SUB Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare. la traversarea partilor carosabile de 6M. este necesara eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului. chiar izolate.25m gabaritele respective. la o inaltime inaccesibila pentru om. Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt: • Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza prin: o amplasarea conductelor electrice. 16 . amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate.MASURII DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE Pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor practice de laborator. Masurile.

BIBLIOGRAFIE Al.a. s. 1997. s.\ A. Ionescu.V.P. “Masini si Sisteme de Actionari Electrice.o o o Izolarea electrica a conductoarelor. Craiova. Universitatea “Politehnica” Bucuresti. 1993. Manolea “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator. I. Bucuresti. Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant. Universitaria. Marcu “Lucrari Practice de Masini si Actionari Electrice”. Fransua. Ed.D. 1978. \ 17 . C. “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator.a. E. Probleme Fundamentale”. Gh. Ed. 1981. Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate. respectandu-se distanta impusa pana la elementele sub tensiune. Craciunescu. Tehnica.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->