GRUP SCOLAR INDUSTRIAL PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALA

TEMA: PANOU DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

CANDIDAT: ZIMTA CONSTANTIN BGDAN

PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

1

....5 Semne convenţionale………………………………………………6 Domenii de utilizare…………………………………………………6 Principiul de funcţionare al motoarelor asincrone……6 Cap ...3.....................2..... Siguranţe fuzibile.....II II...VII. Cap..... Cap.....14-15 MASURII DE PROTECTIA MUNCII..... Cap .................................. I..9 IV..Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli……………....IX................ ...10 V.... Principiul de funcţionare……………………………………………..............2....8 III..7 II... Caracteristici de funcţionare ale maşinii asincrone………8 III............8 Cap IV Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie al motoarelor asincrone…....14 Butoane de comanda ........10 Cap ........9 IV...3. Schimbarea sensului de rotaţie……………………………………...I Cap ...... Regimurile de funcţionare ale motoarelor asincrone……………............1........ .... Cuplul electromagnetic………………………………………………8 III.1......2............2..11-12. Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie………………………….V..... Caracteristicile rotoarelor de construcţie specială……………….........2.........9 IV.......................Argument…………………………………………………………3-4 Motoare asincrone……………………………………………5 Definiţie şi elemente constructive de bază……………………….... Reglarea turaţiei prin modificarea ƒ1 a tensiunii de alimentare…...9 Cap . VIII......1.... Caracteristici de funcţionare………………………………………........ Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat……………………………..... I....7 Cap..16 2 ...3...Cuprins 1 I..... Contactoare.......VI. III........... Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate………10 V.....1......12-13 Relee termice.1.......

este executat din conductoare electrice din cupru sau aluminiu.1. Capetele infasurarii statorului sunt scoase in exteriorul carcasei si legate la cutia de borne> Rotorul(indusul motorului)in care se produce prin inducţie .buton de pornire. fie cu nervuri exterioare pentru a mari suprafaţa de schimb termic cu mediul înconjurător.Argument In proiectul ”PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASICRONE IN LABORATORUL DE ELECTROTEHNICA”se descrie următoarele caracteristici despre motorul asincron cum funcţionează si pârtile componente a lui.este de forma cilindrica.se produce un câmp magnetic sinusoidal si pulsatorie in timp.care se executa din fonta sau otel.cabluri de legătura. Ele este format din: -carcasa.izolate si montate in crestăturile pachetul de tole. -cu rotorul bobinat si cu inele colectoare.care are rolul de a produce câmp magnetic invertitorul. Rolul funcţional al componentelor electrice sunt: -subansamble ale contactorului:contactor.motoarele asincrone se executa in doua variante: -cu rotorul in scurtcircuit(motoare cu colivie).. Principalele parţi componente ale unui motor asincron sunt: -statorul(inductorul).contacte auxiliare.cu crestături la partea interioara si este fixat in carcasa. Din punct de vedere al rotorului.curent electric.Au pe stator o infasurare monofazata repartizata sau concentrata.releu termic. 3 . Tolele se executa din tabla de otel electrotehnic cu grosimea de 0.contacte principal . Motoarele asincrone monofazate sunt motoare cu puteri sub 1Kw. Alimentând infasurarea cu o tensiune monofazata.buton de oprire. Pachetul de tole. el fiind rotit datorita interacţiunii dintre câmpul magnetic invertitor si curentul electric din rotor.bobina contactorului. poate fi executat din aliaj de aluminiu. Carcasa este prevăzuta fie cu fante necesare circulaţie aerului pentru răcirea motorului. Pentru motoarele mai mici.5mm Infasurarea statorului. Elemente de siguranţa(siguranţe fuzibile).

Contactorul face legătura intre circuitul de alimentare si consumator.3 butoane pornire si oprire.supratensiuni.supracurentii. Pentru pornirea in primul sens de rotaţie se apăsa butonul BP1 închizându-se contactele principale in număr de trei C1 motorul fiind alimentat cu o tensiune de la retea.iar contactele de inter blocare se deschide C2 se întrerupe 4 .Se apăsa butonul BP2.siguranţe fuzibile. Prin acţionarea butonul de pornire se atrage miezul contactului datorita unui ciop magnetic generat de bobina contactorului. Prin atragerea contactelor principale se va face alimentarea u energie a consumatorilor .cele trei contacte principale C2 realizând inversarea a doua faze intre ele.motorul pornind in al doilea sens de rotaţie.In acelaşi timp se închid contactele de automenţinere C1si se deschide contactele interblocare C1 care are rolul de impedica producerea unui scurtcircuit intre faze R-T in cazul in care sar apăsa din greşeala pe butonul BP2.relee termice. Pentru pornirea in al doilea sens de rotaţie se opreşte motorul mai intai apăsând butonul B02 deschizându-se contactele C1 principale si închizându-se contactele de interblocare C1. Elemetele de siguranţa cat si releul termic asigura protecţia consumatorului la suprasarcini .cabluri de legătura.3 contactoare.Contacte auxiliare(sau de autoretinere) menţin bobina alimentat atât timp cat nu apăsam butonul de oprire. Se găsesc in schema in anexa1 următoarele componente:3 motoare asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit.

În continuare. dar în crestături poate avea o înfăşurare trifazată conectată în forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o înfăşurare în scurt circuit de tipul unei colivii.rulmenţi. De aceea. vor fi prezentate numai motoarele asincron fără colector. Definiţie şi elemente constructive de bază Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ. . care sunt cele mai robuste şi sigure în exploatare. funcţionează cu turaţie variabilă cu sarcina. numite obişnuit motoare asincrone sau de inducţie. .bornă de putere la pământ.carcasă.cutia cu placă de borne stator.Cap. Rotorul este format tot din pachete de tole. motorul mai are. care la frecvenţa dată a reţelei. Terminologia general pentru maşinile electrice. maşinile asincrone se mai numesc “motoare asincrone cu inel” sau “motoare asincrone cu rotorul în scurt circuit” sau “rotorul în colivii”. Motorul asincron este compus din armătura statornică (stator) şi armătură rotorică (rotor). de putere şi tensiune o serie de elemente constructive: . În afară de aceste părţi. I. de sistemul de răcire. de forma constructivă. . motiv pentru care sunt cele mai utilizate. . de tipul de protecţie la pătrunderea apei şi a corpurilor străine în motor. . după forma înfăşurării rotorului. Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestături o înfăşurare monofazată sau trifazată care se conectează la reţea şi formează inductorul motorului. dată de STAS 4861-73 cuprinde şi terminologia subansamblelor şi pieselor componente.scut.portperii. 5 . în funcţie de destinaţie.

2.1. Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalaţii de uz gospodăresc. Principiul de funcţionare Se consideră un motor asincron cu câte o înfăşurare trifazată pe fiecare din cele două armături. I.m. CAP .“b” pentru conexiunea în triunghi.e.Simbolizarea formelor constructive este dată în STAS 3998-74. Semne convenţionale Notarea înfăşurărilor statorice şi rotorice se face conform STAS 3530-71. Dacă armătura rotorică cere în acel moment viteza unghiulară Ω. (A) e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2WaKW2φ cosW2t unde: W2 este pulsaţia t. “V”. Dacă înfăşurarea statorică se conectează la o reţea trifazată de tensiune şi frecvenţă corespunzătoare ea va fi parcursă de un sistem trifazat de curenţi care vor produce în intre fier un câmp magnetic învârtitor. denumită secundară.m. I. Domenii de utilizare Se utilizează aproape în exclusivitate ca motor în acţionările cu turaţie practic constantă şi mai rar la turaţii variabile.“a” pentru conexiunea în stea. într-o înfăşurare de fază a ei.3. din cauza instalaţiilor de alimentare costisitoare. se induce t. Motoarele asincrone trifazate formează cea mai mare categorie de consumatori de energie electrică din sistemul energetic fiind utilizate în toate domeniile de activitate. “W”. cu viteza unghiulară Ω1.e. . induse Ω2 este viteza relativă dintre câmpul inductor şi rotor 6 .Principiul de funcţionare a motoarelor asincrone II.“U”. bornele sunt notate astfel: . pentru cordoanele de alimentare ce se leagă la borne.II . La înfăşurarea statorică trifazată cu cele şapte capete scoase.

deci ∆ E(0.m.n1). Deci.m.1) t. motorul primeşte energie mecanică pe la arbore să menţină turaţia n în sens opus lui ∆F şi energie electrică de la reţea. 2) Dacă turaţia rotorului este n>n1. deci se poate exercita un cuplu numai dacă e2≠ 0.e. dar regimul de bază este de motor 7 . . deci si I2 iar forţa ∆F se opune creşterii turaţiei “n” a rotorului. maşina primeşte energie electrică şi dezvoltă la arbore un cuplu magnetic. t. Prin interacţiunea dintre acest câmp şi curenţii din înfăşurări. cele două câmpuri sunt fixe între ele şi se pot însuma.e. indusă în conductoarele înfăşurării scurtcircuitate a rotorului. iar ∆F are sens opus faţă de n. adică Ω≠Ω 1. câmpul inductor şi cel de reacţie au aceeaşi viteză relativă faţă de stator. produc un câmp învârtitor de reacţie cu o sinteză unghiulară faţă de înfăşurarea care l-a produs: (B) Ω2=W2/p=W1-W/p=Ω1-Ω Faţă de stator. În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de funcţionare menţionate. deci are faţă de acesta turaţia n2=n1+n şi alunecarea ∆>1 t. Deci. În acest caz. câmpul de reacţie are viteza unghiulară: Ω+Ω2=Ω+(Ω1-Ω)=Ω1 Adică. În acest caz.m. e=(vxB)∆l. iar forţa ∆F=I2∆lxB. pentru menţinerea acestei turaţii. În acest caz se spune că se poate exercita un cuplu numai dacă rotorul alunecă faţă de câmpul învârtitor inductor. adică de turaţia n2=n1-n. care acţionează asupra conductoarelor. să aducă rotorul către turaţia de sincronism. funcţionând în regim de motor. are tendinţa să accelereze rotorul către turaţia n1 a câmpului învârtitor. funcţionând în regim de generator. Regimurile de funcţionare a motoarelor asincrone Analiza regimurilor de funcţionare ale motoarelor asincrone se face în funcţie de turaţia relativă n2 a rotorului faţă de câmpul învârtitor inductor produs de stator. la rândul lor.Dacă înfăşurarea rotorului se închide.e. indusă îşi schimbă polaritatea. ea va fi parcursă de curenţi.. Relaţia: e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2W2KW2φ cosW2t arată că în înfăşurarea rotorică sunt curenţi. trebuie ca maşina să primească energie mecanică şi dă energie electrică. Motorul funcţionează în regim de frână. care. 3) Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor. 1) La n E(0. deci n2<0 şi ∆<0. indiferent de turaţia rotorului. produce curentul I2. indusă produce pe I2. dând un câmp rezultant în întrejur. se exercită între cele două armături un cuplu electromagnetic.

Totodată. trece pe caracteristica care are R′ ′ p<R′ ′ ′ p în punctul C şi procesul pornirii continuă până când punctul de 8 . punctul de funcţionare deplasându-se din A către B. au la pornire cuplu mare şi curent mic.3. se folosesc forme constructive de rotoare cu bare înalte sau colivii duble care.IV. al mecanismului de antrenat şi de curentul de pornire admis pentru motor.1. la aceeaşi putere. apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune în mişcare rotorul. Având rezistenţa Rp în circuitul rotoric şi cuplând motorul la reţea. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii asincrone V.Cap . fără a modifica statorul. cupru. Când ajunge în B. VI. În acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu. Caracteristicile motoarelor cu rotoare de construcţie specială Motoarele cu rotorul bobinat şi inele sunt costisitoare.5…1. De aceea.8)Nn pentru reducerea timpului de pornire. bronz sau alamă. pornirea trebuie să se facă fără şocuri periculoase pentru elementele transmisiei. greu de întreţinut. Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie a motoarelor asincrone Alegerea motorului şi a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr.III. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistenţe în circuitul rotorului. În general MpM=(1. iar cele cu colivie normală (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic şi curentul mare. Cap . Coliviile rotoarelor se realizează prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din crestături la inele frontale de scurtcircuit.

9 . este utilizată curent unde reţelele de alimentare şi mecanismele antrenante permit acest lucru. cuplul de pornire scade tot de trei ori şi motorul nu poate porni în plină sarcină. Aceste date depind de fiecare motor în parte. curentul de linie ar fi: Idp=√3Ipƒ=√3(U1/Zk)=3Iyp. alimentând motorul la tensiunea reţelei. de putere şi turaţie. Mp=(1. se conectează K1 şi curentul de linie este: Iyp=UI1ρ/Zk=U1/√3Zk. şi nu prezintă avantaje. adică de trei ori mai mare decât la pornirea în stea. un motor cu tensiunile de lucru 220380V se poate porni stea-triunghi numai la reţeaua de 220V. având o reducere de tensiune U1ƒ=U1√3. După trecerea prizelor pe poziţia de tensiune minimă se închide K2 apoi K1 şi motorul porneşte cu tensiunea redusă. În momentul pornirii.funcţionare ajunge în punctul H corespunzător cuplului rezistent Mn al mecanismului. care se face prin inversarea succesiunii a două faze. Deci. STAS 17640-70 stabileşte pentru motoarele cu puteri până la 132KW valorile Ip=(4…7. Dar la pornirea în stea. şi în final se deschide K2 apoi se închide K3.2…2.3.4.5)In. pentru s=1. Când motorul ajunge la turaţia normală. VI. cuplul critic MkM şi alunecarea critică sk. Dacă pornirea se face direct în triunghi. Trebuie menţionat că valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce şi prin introducerea în circuitul rotoric a unui reactanţe xp. 2) Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele şapte capete ale înfăşurării statorice şi în care pot funcţiona în triunghi la tensiunea reţelei trifazate la care se va cupla. cum reiese din relaţiile corespunzătoare dacă se pune în loc de x02 valoarea x′ 02+x′ p. VI. Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie 1) Conectarea direct la reţea. 3) Reducerea tensiunii de alimentare pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor coborâtoare cu una două trepte de tensiune. Schimbarea sensului de rotaţie Este echivalentă cu schimbarea câmpului învârtitor.2)Mn şi λ=1. Dar în acest caz scade cuplul de pornire Mp.2.9…2. se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare.

10 . la acelaşi cuplu rezistent Mn se obţin diverse alunecări s<sk. Când se cer trepte diferite de acest raport. dar schimbând conexiunile. VII. Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli La motoarele cu rotorul în colivie.3. se face în trepte (p=numărul întreg). Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate VII.a. În schimb. sau convertizoare statice de frecvenţă.1.2. la motoarele cu rotorul bobinat. Reglarea turaţiei prin modificarea alunecării Reglând tensiunea de alimentare U1. Reglarea turaţiei prin modificarea frecvenţei ƒ1 a tensiunii de alimentare Modificările frecvenţei unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c. se pot obţine două turaţii în raportul ½. se pot obţine teoretic turaţii de la 0 la nn. două turaţii la care raportul difera de ½ . prin introducerea în circuitul rotoric. la un cuplu Mr. Recent a început să se modifice numărul de poli prin modularea câmpului magnetic din întrefier când se pot obţine cu aceeaşi înfăşurare. Schimbând conexiunile unei înfăşurări. cum este cazul la motoarele pentru ascensoare.V. VII. Prin modificarea lui ƒ1 se modifică turaţia de sincronism n1 şi reactanţele.Cap . se dispune pe stator două înfăşurări distincte pentru turaţiile respective.

VI .CAP. bobine de suflaj). electromagnetica sau pneumatica. elemente de fixare. Schema de principiu a unui contactor cu mişcare de rotaţie Contactoare cu relee : 11 . Circuitele auxiliare (contacte de blocare.CONTACTOARE Contactorul este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanica. cuva de ulei cu capac. carcasa. Elementele componente ale unui contactor sunt: Circuit principal de curent (borne de răcitor la circuit exterior. Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de stingere. cu o singura poziţie stabile. inclusive curent de suprasarcina. In construcţia unui contactor mai intra elemente izolante. Circuit de commanda (bobina electromagnetului de acţionare. contacte fixe si contacte mobile). suporta si întrerupe curent in condiţii normale de exploatare ale unui circuit. capabil de a stabili. contactele de autoretinere si butonul de commanda). semnalizare). elemente metalice .

se prefera prima solutie. cu sectiunea corelata cu curentul de intrerupt si cu timpul in care trebuie sa se topeasca). ele comandând automat in cazul unui scurtcircuit deschiderea contactorului. este indicat sa se prevădă in circuit o protecţie suplimentara cu siguranţe Contactoarele electromagnetice sunt utilizate in schemele electrice de acţionare. Execuţia bipolara prezintă dezavantajul ca. Sigurantele fuzibile obisnuite folosite foarte mult in instalatiile electrice sunt aparatele de protectie cele mai simple si in general cele mai eficace. Sigurantele fuzibile sunt alcatuite din trei parti distincte: soclul. Releele electromagnetice asigura protecţia contra scurtcircuitelor. Siguranţe fuzibile Sigurantele fuzibile sunt aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor care intrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subtire. patronul fuzibil propriu-zis. la comanda data de un operator. de aceea a face fata necesitaţilor impuse de exploatare. capacul si 12 . Caracteristic pentru contactoarele si ruptoarele de curent continuu este cursa mica a armaturii mobile a electromagnetului de tip clapeta CAP. ceea ce mareste gabaritul aparatului. la ruperea unor curenţi intenşi. VII. fiind mai sigura. exista in prezent o foarte mare varietate de construcţii Contactoarele de curent continu se executa monopolar. Acesta impune distante mai mai intre poli.Contactorul serveşte la închiderea si deschiderea circuitului de alimentarea motorului. Deoarece contactorul nu are o capacitate sufficit de rupere la scurtcircuit. se poate amorsa un arc intre cei 2 poli. Blocul de relee termice protejează motorul si instalaţia împotriva suprasarcinilor. De si un contactor bipolar ocupa mai putin loc decat 2 contactoare monopolare. comandând deschiderea automata a contactorului.

.La montarea sigurantelor LS succesiunea corecta a elementelor pe piciorul unui soclu este: saiba -inel de siguranta .pentru intensitatii nominale pana la 200 A si este format din patru elemente:soclul de portelan.. In condiţiile normale. Principalele dezavantaje ale siguranţei fuzibile sunt-întreruperea instalaţie .capacul filetat.cu mare putere de rupere(MPR).10.încălzirea fuzibilului si a bornelor de legătura trebuie sa ramana suficient de mica pentru a nu transmite încălzirea periculoase conductoarelor de legătura.160 si 200 A..200A.acesta duce la topirea fuzibilului dupa timpul cand temperatura a atins valoarea limita.100. In acest fel siguranta fuzibila poate asigura abele tipuri de protectii.pe un termen relative lung. Legatura dintre curentul electric si timpul in care are loc topirea fuzibilului se numeste caracteristica sigurantei fuzibile.25.(de la 100 la.63..piese de contact.Scara curenţilor nominali ai elementelor de înlocuire fuzibile este insa mult mai bogata 6.35. Sigurantele fuzibile de joasa tensiune se executa in mai multe variante: .elementul de inlocuire(patronul fuzibil).Aceasta se realizeaza in toate instalatiile electrice de lumina.firul fuzibil este parcurs de curent de serviciu al instalaţiei . 13 .80.saiba plata .inel de siguranţa .conductor .piulita Am .-sigurante tubulare.63. -variatia in limite foarte lungi a timpului de topire.-sigurante cu filet>>sunt folosite in instalatii casnice si semiindustriale dar si cele industriale.In tub de sticla (curenti pana la 1 A) ..Curentul nominal al fuzibilului este mai mic decat acesta.necesar inlocuirii acestuia.. Daca prin fuzibil trece un curent de scurcircuit acesta duce la topirea fuzibilului intr-un timp foarte mic..piuliţa.125.40.15. Curba este asimptotica la o valoare a curentului nunita curent limita. Soclul siguranţei trebuie sa asigure izolarea fuzibilului si a celorlalte elemente din circuit fata de piesele conductoare legate la pamant.Acest tip de sigurante se fabrica pentru curenti nominali de 25.630 A) -sigurante ultrarapide.făcând dificila asigurarea selectivitatea(întreruperea linei numai in punctul de alimentare cel mai apropiat de locul defectului)…-ramanerea motoarelor in doua faze datorita topirii unei singure siguranţe dintre trei care protejează un circuit trifazic…-eficienta redusa la protecţia împotriva suprasarcinilor.100 si mai rar .Daca prin fuzibil trece un curent de suprasarcina.la arderea fuzibilului.saiba alama .20.

fie ca butoane de 14 . pentru cuplarea motoarelor electrice. releele termice obişnuite nu mai reproduc cu suficienta fidelitate încălzirea motorului . relee termice. Construcţia uzuale de relee termice merg pana la curenţii nominali de maximum 100 A. In aceste cazuri este recomandata introducerea unor termistoresemiconductoare cu rezistenta variabila cu temperatura –direct in infasurarile motoarelor. releele de curenţii mai mari obţinându-se prin folosirea unor şunturi sau a unor transformatoare.cum sunt cele provenite din supraîncărcarea motorului sau din rămânerea in doua faze .pupitre de comanda.2----6)In..fie ca unitatea distincte.ascensoare. CAP.CAP. Ele sunt in general prevăzute cu un contact normal deschis(ND)si un contact normal închis(NI). In construcţia întreruptoarelor automate găsim de obicei declanşatoare termice.schimbarea brusca de rezistenta a termistorului la depăşirea temperaturii admise conduce la declanşarea conductelor din circuitelor principal al motorului. BUTOANE DE COMANDA Butoanele de comanda sunt folosite pentru comanda voita a contactoarelor pe maşini-unelte.bi-sau tripolare(blocuri de relee).RELEE TERMICE Utilizând contactorii.putând fi folosite deci fie ca butoane de pornire. cu protecţie la suprasarcina. inversoare sau stea-triunghi. cu ajutorul unui circuit electronic de comanda.ce mai mare parte a releelor termice moderne se bazează pe utilizarea termobimetalelor sub forma lamelara.se folosesc relee sau declanşatoare termice..fie declanşări inutile.IX. In anumite situaţii cu porniri grele . respectiv alte elemente de comandă se pot realiza diferite combinaţii de demaroare directe.fie ca elemente integrate construcţiei unor contactoare cu relee monobloc.putându-se ajunge fie la temperatura periculoase ale infasurarilor acestuia.cu încălzirea directa.care se asociază unor contactoare de câtre constructor sau de câtre beneficiar. chiar la locul montării. Releele termice se realizează. VII .regimuri intermitente etc.Pentru protecţia împotriva suprasarcinilor(1.maşini de ridicat.indirecta sau mixta.

si multe altele O categorie importanta o constituie butoanele selectoare.in al doilea rând prin gradul de protecţie asigurat de cutie.de obicei destinaţie acţionarii unui organ al maşinii chiar in sensul indicat de maneta manipulatoare.in funcţie de contactul care se conectează in circuit.folosite ca butoane de oprire si de avarie.exista o foarte mare varietate constructiva:butoane normal si butoane ciuperca cu capul mai mare.respectiv de punere sub tensiune a circuitului. Butoanele de comanda se împart in doua grupe mari: .10 A)in curent alternativ .butoane pentru montarea pe panou si –butoane in cutii închise . la care revin in data ce butonul nu mai este acţionat.5-2 A in curent continuu.butoane cu chei care se pot încuia pe poziţia dorita.Din punct de vedere al funcţiei îndeplinite . Butoanele in cutii închise se clasifica in primul rând numărul de butoane incluse in cutie.butoanele de comanda sunt colorate sau marcate după un anumit cod: verde sau litera I indica butonul de pornire.respectiv de scoaterea de sub tensiune a circuitului Unii producătorii folosesc concomitent marcarea prin culori si prin litere. Curenţi nominali de serviciu sunt de obicei 6A (rar. Butoanele mai complexe(duble)pot comanda simultan deschiderea unor circuite si închiderea altora.oprire. Ele au o singura poziţie stabila. Acest lucru ii pot realiza si butoanele manipulatoare.jos. Butoanele de comanda sunt acţionate numai manual. roşu sau litera O indica butonul de pornire.prevăzute cu o maneta a cârei poziţie(sus.ştanga.care pot realiza diferite scheme in funcţie de poziţia micului miner rotativ cu care sunt prevăzute.dreapta)determina realizarea anumitor scheme.butoane cu reţinere care raman pe poziţia închis din care a pot ieşi prin tragerea sau rotirea.împiedicând acţionarea de câtre cel care nu poseda cheie butoane cu lampa care luminează când dau comanda. 15 .si 1. De obicei.

la o inaltime inaccesibila pentru om.MASURII DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE Pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor practice de laborator. iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare. Masurile. normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M. chiar izolate. studentii vor respecta urmatoarele norme de protectie a muncii: La executarea montajelor se va avea in vedere dispunerea aparatelor si a instrumentelor de masura astfel incat sa poata fi usor manevrate Legaturile electrice trebuie sa asigure un contact bun Se va realiza legarea la pamant a aparatelor si a a instatiilor care necesita acest lucru inante de inceperea lucrarii practice Punerea in functiune a montajului sau a schemei electrice se va face NUMAI dupa verificarea acesteia de catre cadrul didactic indrumator ESTE INTERZISA MODIFICAREA MONTAJULUI AFLAT SUB TENSIUNE ESTE INTERZISA TENSIUNE ATINGEREA PARTILOR METALICE AFLATE SUB Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare.25m gabaritele respective. Astfel. aceasta inaltime se depaseasca cu 2. 16 . precum si a unor echipamente electrice. este necesara eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului. la traversarea partilor carosabile de 6M. Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt: • Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza prin: o amplasarea conductelor electrice. amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate.

Manolea “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator. s. Tehnica.o o o Izolarea electrica a conductoarelor. Ionescu. “Masini si Sisteme de Actionari Electrice. C.V. Fransua. 1993. I.P. Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant. BIBLIOGRAFIE Al. respectandu-se distanta impusa pana la elementele sub tensiune.a. Marcu “Lucrari Practice de Masini si Actionari Electrice”. Craiova. Probleme Fundamentale”. E. Craciunescu. 1997. Universitatea “Politehnica” Bucuresti. Gh.D. s. 1978. Bucuresti. 1981. \ 17 . Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate. Ed. Ed.\ A.a. “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator. Universitaria.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful