GRUP SCOLAR INDUSTRIAL PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALA

TEMA: PANOU DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

CANDIDAT: ZIMTA CONSTANTIN BGDAN

PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

1

................ Caracteristici de funcţionare……………………………………….9 IV..IX..........2.14-15 MASURII DE PROTECTIA MUNCII..Cuprins 1 I..................9 IV...1.10 V..........8 III.....3.........7 II............. Siguranţe fuzibile. Cap.....1.....Argument…………………………………………………………3-4 Motoare asincrone……………………………………………5 Definiţie şi elemente constructive de bază……………………….......VII... Principiul de funcţionare……………………………………………........1.......11-12.II II.......... Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate………10 V....... Reglarea turaţiei prin modificarea ƒ1 a tensiunii de alimentare…...Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli……………..9 Cap .. Caracteristici de funcţionare ale maşinii asincrone………8 III..2.............. VIII......... Cap......8 Cap IV Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie al motoarelor asincrone…..1.............5 Semne convenţionale………………………………………………6 Domenii de utilizare…………………………………………………6 Principiul de funcţionare al motoarelor asincrone……6 Cap .........2.. Cuplul electromagnetic………………………………………………8 III...3....... Schimbarea sensului de rotaţie……………………………………..........7 Cap..............16 2 ....VI....2............. Contactoare.......12-13 Relee termice.........I Cap ...... III........2.. I.. Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie…………………………..V.3. Regimurile de funcţionare ale motoarelor asincrone…………….....14 Butoane de comanda .. I............ ....1. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat……………………………........ Caracteristicile rotoarelor de construcţie specială………………......... .....10 Cap .........9 IV.... Cap ........

poate fi executat din aliaj de aluminiu.izolate si montate in crestăturile pachetul de tole.Au pe stator o infasurare monofazata repartizata sau concentrata.cu crestături la partea interioara si este fixat in carcasa. Carcasa este prevăzuta fie cu fante necesare circulaţie aerului pentru răcirea motorului. fie cu nervuri exterioare pentru a mari suprafaţa de schimb termic cu mediul înconjurător.contacte auxiliare. Principalele parţi componente ale unui motor asincron sunt: -statorul(inductorul).curent electric.contacte principal .1. -cu rotorul bobinat si cu inele colectoare. Elemente de siguranţa(siguranţe fuzibile).care se executa din fonta sau otel. Alimentând infasurarea cu o tensiune monofazata.5mm Infasurarea statorului..motoarele asincrone se executa in doua variante: -cu rotorul in scurtcircuit(motoare cu colivie).buton de oprire.este de forma cilindrica.bobina contactorului. Capetele infasurarii statorului sunt scoase in exteriorul carcasei si legate la cutia de borne> Rotorul(indusul motorului)in care se produce prin inducţie .cabluri de legătura. Rolul funcţional al componentelor electrice sunt: -subansamble ale contactorului:contactor.Argument In proiectul ”PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASICRONE IN LABORATORUL DE ELECTROTEHNICA”se descrie următoarele caracteristici despre motorul asincron cum funcţionează si pârtile componente a lui. Pachetul de tole.care are rolul de a produce câmp magnetic invertitorul.este executat din conductoare electrice din cupru sau aluminiu. Motoarele asincrone monofazate sunt motoare cu puteri sub 1Kw.buton de pornire. el fiind rotit datorita interacţiunii dintre câmpul magnetic invertitor si curentul electric din rotor.se produce un câmp magnetic sinusoidal si pulsatorie in timp. Din punct de vedere al rotorului. Ele este format din: -carcasa. 3 .releu termic. Pentru motoarele mai mici. Tolele se executa din tabla de otel electrotehnic cu grosimea de 0.

Contacte auxiliare(sau de autoretinere) menţin bobina alimentat atât timp cat nu apăsam butonul de oprire. Pentru pornirea in primul sens de rotaţie se apăsa butonul BP1 închizându-se contactele principale in număr de trei C1 motorul fiind alimentat cu o tensiune de la retea.iar contactele de inter blocare se deschide C2 se întrerupe 4 .supratensiuni.motorul pornind in al doilea sens de rotaţie.supracurentii.relee termice. Se găsesc in schema in anexa1 următoarele componente:3 motoare asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit. Prin atragerea contactelor principale se va face alimentarea u energie a consumatorilor .cele trei contacte principale C2 realizând inversarea a doua faze intre ele.3 contactoare.Se apăsa butonul BP2.siguranţe fuzibile. Prin acţionarea butonul de pornire se atrage miezul contactului datorita unui ciop magnetic generat de bobina contactorului.Contactorul face legătura intre circuitul de alimentare si consumator.cabluri de legătura.3 butoane pornire si oprire. Elemetele de siguranţa cat si releul termic asigura protecţia consumatorului la suprasarcini . Pentru pornirea in al doilea sens de rotaţie se opreşte motorul mai intai apăsând butonul B02 deschizându-se contactele C1 principale si închizându-se contactele de interblocare C1.In acelaşi timp se închid contactele de automenţinere C1si se deschide contactele interblocare C1 care are rolul de impedica producerea unui scurtcircuit intre faze R-T in cazul in care sar apăsa din greşeala pe butonul BP2.

vor fi prezentate numai motoarele asincron fără colector. după forma înfăşurării rotorului.rulmenţi. În afară de aceste părţi. de sistemul de răcire. în funcţie de destinaţie. .Cap. de forma constructivă.scut. . Definiţie şi elemente constructive de bază Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ. motorul mai are. funcţionează cu turaţie variabilă cu sarcina. În continuare. numite obişnuit motoare asincrone sau de inducţie. Motorul asincron este compus din armătura statornică (stator) şi armătură rotorică (rotor). care sunt cele mai robuste şi sigure în exploatare. . Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestături o înfăşurare monofazată sau trifazată care se conectează la reţea şi formează inductorul motorului. dar în crestături poate avea o înfăşurare trifazată conectată în forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o înfăşurare în scurt circuit de tipul unei colivii. care la frecvenţa dată a reţelei. 5 . I.cutia cu placă de borne stator.portperii. dată de STAS 4861-73 cuprinde şi terminologia subansamblelor şi pieselor componente. motiv pentru care sunt cele mai utilizate. . de tipul de protecţie la pătrunderea apei şi a corpurilor străine în motor.bornă de putere la pământ. De aceea.carcasă. . de putere şi tensiune o serie de elemente constructive: . Rotorul este format tot din pachete de tole. maşinile asincrone se mai numesc “motoare asincrone cu inel” sau “motoare asincrone cu rotorul în scurt circuit” sau “rotorul în colivii”. Terminologia general pentru maşinile electrice.

induse Ω2 este viteza relativă dintre câmpul inductor şi rotor 6 .m. CAP .m. se induce t.II . Dacă înfăşurarea statorică se conectează la o reţea trifazată de tensiune şi frecvenţă corespunzătoare ea va fi parcursă de un sistem trifazat de curenţi care vor produce în intre fier un câmp magnetic învârtitor.Simbolizarea formelor constructive este dată în STAS 3998-74. bornele sunt notate astfel: . Dacă armătura rotorică cere în acel moment viteza unghiulară Ω. Semne convenţionale Notarea înfăşurărilor statorice şi rotorice se face conform STAS 3530-71.3. Motoarele asincrone trifazate formează cea mai mare categorie de consumatori de energie electrică din sistemul energetic fiind utilizate în toate domeniile de activitate. într-o înfăşurare de fază a ei. Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalaţii de uz gospodăresc.“b” pentru conexiunea în triunghi. Domenii de utilizare Se utilizează aproape în exclusivitate ca motor în acţionările cu turaţie practic constantă şi mai rar la turaţii variabile. (A) e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2WaKW2φ cosW2t unde: W2 este pulsaţia t.Principiul de funcţionare a motoarelor asincrone II. “V”. cu viteza unghiulară Ω1.2. din cauza instalaţiilor de alimentare costisitoare. I. Principiul de funcţionare Se consideră un motor asincron cu câte o înfăşurare trifazată pe fiecare din cele două armături. pentru cordoanele de alimentare ce se leagă la borne. “W”.“a” pentru conexiunea în stea. .“U”.e.e. La înfăşurarea statorică trifazată cu cele şapte capete scoase. denumită secundară.1. I.

indusă îşi schimbă polaritatea. produc un câmp învârtitor de reacţie cu o sinteză unghiulară faţă de înfăşurarea care l-a produs: (B) Ω2=W2/p=W1-W/p=Ω1-Ω Faţă de stator. dând un câmp rezultant în întrejur. adică de turaţia n2=n1-n. maşina primeşte energie electrică şi dezvoltă la arbore un cuplu magnetic. care. Prin interacţiunea dintre acest câmp şi curenţii din înfăşurări. 2) Dacă turaţia rotorului este n>n1. cele două câmpuri sunt fixe între ele şi se pot însuma.n1). se exercită între cele două armături un cuplu electromagnetic. pentru menţinerea acestei turaţii. Motorul funcţionează în regim de frână. . ea va fi parcursă de curenţi. iar forţa ∆F=I2∆lxB. la rândul lor. dar regimul de bază este de motor 7 . În acest caz.Dacă înfăşurarea rotorului se închide. are tendinţa să accelereze rotorul către turaţia n1 a câmpului învârtitor. motorul primeşte energie mecanică pe la arbore să menţină turaţia n în sens opus lui ∆F şi energie electrică de la reţea. În acest caz. deci n2<0 şi ∆<0. deci si I2 iar forţa ∆F se opune creşterii turaţiei “n” a rotorului.m.1) t. indusă produce pe I2..m.m. e=(vxB)∆l. Relaţia: e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2W2KW2φ cosW2t arată că în înfăşurarea rotorică sunt curenţi. 3) Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor. câmpul de reacţie are viteza unghiulară: Ω+Ω2=Ω+(Ω1-Ω)=Ω1 Adică. deci are faţă de acesta turaţia n2=n1+n şi alunecarea ∆>1 t. deci ∆ E(0. deci se poate exercita un cuplu numai dacă e2≠ 0. Deci. adică Ω≠Ω 1. Regimurile de funcţionare a motoarelor asincrone Analiza regimurilor de funcţionare ale motoarelor asincrone se face în funcţie de turaţia relativă n2 a rotorului faţă de câmpul învârtitor inductor produs de stator. funcţionând în regim de motor. indusă în conductoarele înfăşurării scurtcircuitate a rotorului. produce curentul I2. să aducă rotorul către turaţia de sincronism. care acţionează asupra conductoarelor. iar ∆F are sens opus faţă de n. câmpul inductor şi cel de reacţie au aceeaşi viteză relativă faţă de stator. 1) La n E(0.e. funcţionând în regim de generator. În acest caz se spune că se poate exercita un cuplu numai dacă rotorul alunecă faţă de câmpul învârtitor inductor. trebuie ca maşina să primească energie mecanică şi dă energie electrică. Deci.e. În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de funcţionare menţionate.e. t. indiferent de turaţia rotorului.

Când ajunge în B. VI.3. fără a modifica statorul. Coliviile rotoarelor se realizează prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din crestături la inele frontale de scurtcircuit.8)Nn pentru reducerea timpului de pornire. trece pe caracteristica care are R′ ′ p<R′ ′ ′ p în punctul C şi procesul pornirii continuă până când punctul de 8 . greu de întreţinut. al mecanismului de antrenat şi de curentul de pornire admis pentru motor. Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie a motoarelor asincrone Alegerea motorului şi a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr.1. În acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu.IV.Cap . apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune în mişcare rotorul. iar cele cu colivie normală (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic şi curentul mare. punctul de funcţionare deplasându-se din A către B. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii asincrone V.5…1. au la pornire cuplu mare şi curent mic. cupru. se folosesc forme constructive de rotoare cu bare înalte sau colivii duble care.III. De aceea. Totodată. pornirea trebuie să se facă fără şocuri periculoase pentru elementele transmisiei. Caracteristicile motoarelor cu rotoare de construcţie specială Motoarele cu rotorul bobinat şi inele sunt costisitoare. În general MpM=(1. bronz sau alamă. Cap . Având rezistenţa Rp în circuitul rotoric şi cuplând motorul la reţea. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistenţe în circuitul rotorului. la aceeaşi putere.

2) Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele şapte capete ale înfăşurării statorice şi în care pot funcţiona în triunghi la tensiunea reţelei trifazate la care se va cupla.9…2.2. având o reducere de tensiune U1ƒ=U1√3.3. cum reiese din relaţiile corespunzătoare dacă se pune în loc de x02 valoarea x′ 02+x′ p. şi nu prezintă avantaje. un motor cu tensiunile de lucru 220380V se poate porni stea-triunghi numai la reţeaua de 220V. STAS 17640-70 stabileşte pentru motoarele cu puteri până la 132KW valorile Ip=(4…7. se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare. adică de trei ori mai mare decât la pornirea în stea.2…2. curentul de linie ar fi: Idp=√3Ipƒ=√3(U1/Zk)=3Iyp. Când motorul ajunge la turaţia normală. este utilizată curent unde reţelele de alimentare şi mecanismele antrenante permit acest lucru. Dacă pornirea se face direct în triunghi. Trebuie menţionat că valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce şi prin introducerea în circuitul rotoric a unui reactanţe xp. care se face prin inversarea succesiunii a două faze. pentru s=1. cuplul de pornire scade tot de trei ori şi motorul nu poate porni în plină sarcină. Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie 1) Conectarea direct la reţea. În momentul pornirii. Mp=(1. cuplul critic MkM şi alunecarea critică sk. Dar la pornirea în stea. După trecerea prizelor pe poziţia de tensiune minimă se închide K2 apoi K1 şi motorul porneşte cu tensiunea redusă. şi în final se deschide K2 apoi se închide K3. VI.funcţionare ajunge în punctul H corespunzător cuplului rezistent Mn al mecanismului. VI. Schimbarea sensului de rotaţie Este echivalentă cu schimbarea câmpului învârtitor. de putere şi turaţie. Dar în acest caz scade cuplul de pornire Mp. 9 . alimentând motorul la tensiunea reţelei.5)In. 3) Reducerea tensiunii de alimentare pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor coborâtoare cu una două trepte de tensiune. Deci. Aceste date depind de fiecare motor în parte.2)Mn şi λ=1. se conectează K1 şi curentul de linie este: Iyp=UI1ρ/Zk=U1/√3Zk.4.

la un cuplu Mr.V. Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate VII. se pot obţine teoretic turaţii de la 0 la nn.a. Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli La motoarele cu rotorul în colivie. Schimbând conexiunile unei înfăşurări.Cap . prin introducerea în circuitul rotoric. cum este cazul la motoarele pentru ascensoare. sau convertizoare statice de frecvenţă. dar schimbând conexiunile. se pot obţine două turaţii în raportul ½.2. două turaţii la care raportul difera de ½ . se face în trepte (p=numărul întreg). În schimb. Recent a început să se modifice numărul de poli prin modularea câmpului magnetic din întrefier când se pot obţine cu aceeaşi înfăşurare. VII. VII. se dispune pe stator două înfăşurări distincte pentru turaţiile respective. la acelaşi cuplu rezistent Mn se obţin diverse alunecări s<sk.3.1. Când se cer trepte diferite de acest raport. Prin modificarea lui ƒ1 se modifică turaţia de sincronism n1 şi reactanţele. Reglarea turaţiei prin modificarea alunecării Reglând tensiunea de alimentare U1. Reglarea turaţiei prin modificarea frecvenţei ƒ1 a tensiunii de alimentare Modificările frecvenţei unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c. 10 . la motoarele cu rotorul bobinat.

capabil de a stabili. In construcţia unui contactor mai intra elemente izolante. cu o singura poziţie stabile. Elementele componente ale unui contactor sunt: Circuit principal de curent (borne de răcitor la circuit exterior. semnalizare). Circuitele auxiliare (contacte de blocare.CONTACTOARE Contactorul este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanica.CAP. Circuit de commanda (bobina electromagnetului de acţionare. Schema de principiu a unui contactor cu mişcare de rotaţie Contactoare cu relee : 11 . contactele de autoretinere si butonul de commanda). contacte fixe si contacte mobile). VI . bobine de suflaj). electromagnetica sau pneumatica. cuva de ulei cu capac. elemente metalice . Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de stingere. inclusive curent de suprasarcina. elemente de fixare. carcasa. suporta si întrerupe curent in condiţii normale de exploatare ale unui circuit.

Execuţia bipolara prezintă dezavantajul ca. Siguranţe fuzibile Sigurantele fuzibile sunt aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor care intrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subtire. fiind mai sigura. exista in prezent o foarte mare varietate de construcţii Contactoarele de curent continu se executa monopolar. comandând deschiderea automata a contactorului. Sigurantele fuzibile obisnuite folosite foarte mult in instalatiile electrice sunt aparatele de protectie cele mai simple si in general cele mai eficace. Releele electromagnetice asigura protecţia contra scurtcircuitelor. la ruperea unor curenţi intenşi. Caracteristic pentru contactoarele si ruptoarele de curent continuu este cursa mica a armaturii mobile a electromagnetului de tip clapeta CAP. VII. se prefera prima solutie. capacul si 12 . ceea ce mareste gabaritul aparatului. Acesta impune distante mai mai intre poli. este indicat sa se prevădă in circuit o protecţie suplimentara cu siguranţe Contactoarele electromagnetice sunt utilizate in schemele electrice de acţionare. Blocul de relee termice protejează motorul si instalaţia împotriva suprasarcinilor. Sigurantele fuzibile sunt alcatuite din trei parti distincte: soclul. la comanda data de un operator. de aceea a face fata necesitaţilor impuse de exploatare. De si un contactor bipolar ocupa mai putin loc decat 2 contactoare monopolare. patronul fuzibil propriu-zis. ele comandând automat in cazul unui scurtcircuit deschiderea contactorului. se poate amorsa un arc intre cei 2 poli. cu sectiunea corelata cu curentul de intrerupt si cu timpul in care trebuie sa se topeasca).Contactorul serveşte la închiderea si deschiderea circuitului de alimentarea motorului. Deoarece contactorul nu are o capacitate sufficit de rupere la scurtcircuit.

Curentul nominal al fuzibilului este mai mic decat acesta... Daca prin fuzibil trece un curent de scurcircuit acesta duce la topirea fuzibilului intr-un timp foarte mic.capacul filetat.-sigurante tubulare. Principalele dezavantaje ale siguranţei fuzibile sunt-întreruperea instalaţie .saiba plata .inel de siguranţa .25. In acest fel siguranta fuzibila poate asigura abele tipuri de protectii.80.125.piuliţa.La montarea sigurantelor LS succesiunea corecta a elementelor pe piciorul unui soclu este: saiba -inel de siguranta .încălzirea fuzibilului si a bornelor de legătura trebuie sa ramana suficient de mica pentru a nu transmite încălzirea periculoase conductoarelor de legătura. Legatura dintre curentul electric si timpul in care are loc topirea fuzibilului se numeste caracteristica sigurantei fuzibile.necesar inlocuirii acestuia. -variatia in limite foarte lungi a timpului de topire.pe un termen relative lung.63. In condiţiile normale.100 si mai rar ..630 A) -sigurante ultrarapide..pentru intensitatii nominale pana la 200 A si este format din patru elemente:soclul de portelan.20.firul fuzibil este parcurs de curent de serviciu al instalaţiei .-sigurante cu filet>>sunt folosite in instalatii casnice si semiindustriale dar si cele industriale.cu mare putere de rupere(MPR).15.Aceasta se realizeaza in toate instalatiile electrice de lumina..100..Scara curenţilor nominali ai elementelor de înlocuire fuzibile este insa mult mai bogata 6.la arderea fuzibilului. Curba este asimptotica la o valoare a curentului nunita curent limita.saiba alama .10.In tub de sticla (curenti pana la 1 A) .40.(de la 100 la.elementul de inlocuire(patronul fuzibil).200A.35.63.Acest tip de sigurante se fabrica pentru curenti nominali de 25.. Soclul siguranţei trebuie sa asigure izolarea fuzibilului si a celorlalte elemente din circuit fata de piesele conductoare legate la pamant.făcând dificila asigurarea selectivitatea(întreruperea linei numai in punctul de alimentare cel mai apropiat de locul defectului)…-ramanerea motoarelor in doua faze datorita topirii unei singure siguranţe dintre trei care protejează un circuit trifazic…-eficienta redusa la protecţia împotriva suprasarcinilor.acesta duce la topirea fuzibilului dupa timpul cand temperatura a atins valoarea limita.conductor .160 si 200 A. 13 .piulita Am .piese de contact.Daca prin fuzibil trece un curent de suprasarcina. Sigurantele fuzibile de joasa tensiune se executa in mai multe variante: .

Pentru protecţia împotriva suprasarcinilor(1. In anumite situaţii cu porniri grele .regimuri intermitente etc. In aceste cazuri este recomandata introducerea unor termistoresemiconductoare cu rezistenta variabila cu temperatura –direct in infasurarile motoarelor. inversoare sau stea-triunghi.pupitre de comanda. CAP. BUTOANE DE COMANDA Butoanele de comanda sunt folosite pentru comanda voita a contactoarelor pe maşini-unelte. In construcţia întreruptoarelor automate găsim de obicei declanşatoare termice.RELEE TERMICE Utilizând contactorii.putând fi folosite deci fie ca butoane de pornire. cu ajutorul unui circuit electronic de comanda.care se asociază unor contactoare de câtre constructor sau de câtre beneficiar.se folosesc relee sau declanşatoare termice.bi-sau tripolare(blocuri de relee).fie ca unitatea distincte. cu protecţie la suprasarcina.. Releele termice se realizează.maşini de ridicat.putându-se ajunge fie la temperatura periculoase ale infasurarilor acestuia.ce mai mare parte a releelor termice moderne se bazează pe utilizarea termobimetalelor sub forma lamelara. releele termice obişnuite nu mai reproduc cu suficienta fidelitate încălzirea motorului .fie ca elemente integrate construcţiei unor contactoare cu relee monobloc.fie declanşări inutile..IX.CAP.fie ca butoane de 14 .ascensoare.indirecta sau mixta.schimbarea brusca de rezistenta a termistorului la depăşirea temperaturii admise conduce la declanşarea conductelor din circuitelor principal al motorului. VII . chiar la locul montării. releele de curenţii mai mari obţinându-se prin folosirea unor şunturi sau a unor transformatoare.2----6)In. Construcţia uzuale de relee termice merg pana la curenţii nominali de maximum 100 A.cu încălzirea directa. relee termice. respectiv alte elemente de comandă se pot realiza diferite combinaţii de demaroare directe.cum sunt cele provenite din supraîncărcarea motorului sau din rămânerea in doua faze . Ele sunt in general prevăzute cu un contact normal deschis(ND)si un contact normal închis(NI). pentru cuplarea motoarelor electrice.

in funcţie de contactul care se conectează in circuit.jos. De obicei. Butoanele in cutii închise se clasifica in primul rând numărul de butoane incluse in cutie.exista o foarte mare varietate constructiva:butoane normal si butoane ciuperca cu capul mai mare. Butoanele mai complexe(duble)pot comanda simultan deschiderea unor circuite si închiderea altora.10 A)in curent alternativ .ştanga.si 1. la care revin in data ce butonul nu mai este acţionat.prevăzute cu o maneta a cârei poziţie(sus.Din punct de vedere al funcţiei îndeplinite .butoane cu reţinere care raman pe poziţia închis din care a pot ieşi prin tragerea sau rotirea.respectiv de punere sub tensiune a circuitului. Curenţi nominali de serviciu sunt de obicei 6A (rar.si multe altele O categorie importanta o constituie butoanele selectoare.5-2 A in curent continuu.folosite ca butoane de oprire si de avarie.butoanele de comanda sunt colorate sau marcate după un anumit cod: verde sau litera I indica butonul de pornire. Butoanele de comanda sunt acţionate numai manual.împiedicând acţionarea de câtre cel care nu poseda cheie butoane cu lampa care luminează când dau comanda.butoane cu chei care se pot încuia pe poziţia dorita.care pot realiza diferite scheme in funcţie de poziţia micului miner rotativ cu care sunt prevăzute.butoane pentru montarea pe panou si –butoane in cutii închise .de obicei destinaţie acţionarii unui organ al maşinii chiar in sensul indicat de maneta manipulatoare. Ele au o singura poziţie stabila.in al doilea rând prin gradul de protecţie asigurat de cutie. 15 . Butoanele de comanda se împart in doua grupe mari: .dreapta)determina realizarea anumitor scheme.respectiv de scoaterea de sub tensiune a circuitului Unii producătorii folosesc concomitent marcarea prin culori si prin litere. Acest lucru ii pot realiza si butoanele manipulatoare. roşu sau litera O indica butonul de pornire.oprire.

Astfel. iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare. aceasta inaltime se depaseasca cu 2. Masurile.MASURII DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE Pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor practice de laborator. precum si a unor echipamente electrice. la o inaltime inaccesibila pentru om. la traversarea partilor carosabile de 6M.25m gabaritele respective. 16 . normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M. amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate. este necesara eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului. chiar izolate. studentii vor respecta urmatoarele norme de protectie a muncii: La executarea montajelor se va avea in vedere dispunerea aparatelor si a instrumentelor de masura astfel incat sa poata fi usor manevrate Legaturile electrice trebuie sa asigure un contact bun Se va realiza legarea la pamant a aparatelor si a a instatiilor care necesita acest lucru inante de inceperea lucrarii practice Punerea in functiune a montajului sau a schemei electrice se va face NUMAI dupa verificarea acesteia de catre cadrul didactic indrumator ESTE INTERZISA MODIFICAREA MONTAJULUI AFLAT SUB TENSIUNE ESTE INTERZISA TENSIUNE ATINGEREA PARTILOR METALICE AFLATE SUB Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare. Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt: • Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza prin: o amplasarea conductelor electrice.

“Masini si Sisteme de Actionari Electrice. I. Tehnica.D. Universitatea “Politehnica” Bucuresti. 1993.V.P. respectandu-se distanta impusa pana la elementele sub tensiune. Universitaria. \ 17 . Ed. 1978. Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate. Craiova. “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator. s. Ed. E. Craciunescu. BIBLIOGRAFIE Al. Bucuresti.\ A. 1981. s. Fransua.a. Manolea “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator.a.o o o Izolarea electrica a conductoarelor. Marcu “Lucrari Practice de Masini si Actionari Electrice”. 1997. Gh. Probleme Fundamentale”. Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant. C. Ionescu.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.