GRUP SCOLAR INDUSTRIAL PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALA

TEMA: PANOU DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

CANDIDAT: ZIMTA CONSTANTIN BGDAN

PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

Cuprins
1 I.1. I.2. I.3. .Argument3-4 Motoare asincrone5 Definiie i elemente constructive de baz.5 Semne convenionale6 Domenii de utilizare6 Principiul de funcionare al motoarelor asincrone6

Cap .I

Cap .II

II.1. Principiul de funcionare.7 II.2. Regimurile de funcionare ale motoarelor asincrone..7 Cap. III. Caracteristici de funcionare ale mainii asincrone8 III.1. Cuplul electromagnetic8 III.2. Caracteristici de funcionare..8 III.3. Caracteristicile rotoarelor de construcie special..8 Cap IV Pornirea i schimbarea sensului de rotaie al motoarelor asincrone.9 IV.1. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat.9 IV.2. Pornirea motoarelor cu rotorul n colivie..9 IV.3. Schimbarea sensului de rotaie.9 Cap .V. Reglarea turaiei motoarelor asincrone trifazate10 V.1. .Reglarea turaiei prin schimbarea numrului de poli.10 V.2. Reglarea turaiei prin modificarea 1 a tensiunii de alimentare.10 Cap .VI. Cap .VII. Cap. VIII. Cap.IX. Contactoare......................................................................11-12. Sigurane fuzibile..............................................................12-13 Relee termice....................................................................14 Butoane de comanda .......................................................14-15

MASURII DE PROTECTIA MUNCII.......................................................16

1.Argument In proiectul PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASICRONE IN LABORATORUL DE ELECTROTEHNICAse descrie urmtoarele caracteristici despre motorul asincron cum funcioneaz si prtile componente a lui. Motoarele asincrone monofazate sunt motoare cu puteri sub 1Kw.Au pe stator o infasurare monofazata repartizata sau concentrata. Alimentnd infasurarea cu o tensiune monofazata,se produce un cmp magnetic sinusoidal si pulsatorie in timp. Principalele pari componente ale unui motor asincron sunt: -statorul(inductorul),care are rolul de a produce cmp magnetic invertitorul. Ele este format din: -carcasa,care se executa din fonta sau otel. Pentru motoarele mai mici. poate fi executat din aliaj de aluminiu. Carcasa este prevzuta fie cu fante necesare circulaie aerului pentru rcirea motorului. fie cu nervuri exterioare pentru a mari suprafaa de schimb termic cu mediul nconjurtor. Pachetul de tole,este de forma cilindrica,cu crestturi la partea interioara si este fixat in carcasa. Tolele se executa din tabla de otel electrotehnic cu grosimea de 0,5mm Infasurarea statorului,este executat din conductoare electrice din cupru sau aluminiu,izolate si montate in crestturile pachetul de tole. Capetele infasurarii statorului sunt scoase in exteriorul carcasei si legate la cutia de borne> Rotorul(indusul motorului)in care se produce prin inducie ,curent electric. el fiind rotit datorita interaciunii dintre cmpul magnetic invertitor si curentul electric din rotor. Din punct de vedere al rotorului,motoarele asincrone se executa in doua variante: -cu rotorul in scurtcircuit(motoare cu colivie); -cu rotorul bobinat si cu inele colectoare. Rolul funcional al componentelor electrice sunt: -subansamble ale contactorului:contactor,bobina contactorului,contacte principal ,contacte auxiliare,releu termic.. Elemente de sigurana(sigurane fuzibile),buton de pornire,buton de oprire,cabluri de legtura.

Contactorul face legtura intre circuitul de alimentare si consumator. Prin acionarea butonul de pornire se atrage miezul contactului datorita unui ciop magnetic generat de bobina contactorului. Prin atragerea contactelor principale se va face alimentarea u energie a consumatorilor .Contacte auxiliare(sau de autoretinere) menin bobina alimentat att timp cat nu apsam butonul de oprire. Elemetele de sigurana cat si releul termic asigura protecia consumatorului la suprasarcini ,supratensiuni,supracurentii. Se gsesc in schema in anexa1 urmtoarele componente:3 motoare asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit,relee termice,3 butoane pornire si oprire,sigurane fuzibile.3 contactoare,cabluri de legtura. Pentru pornirea in primul sens de rotaie se apsa butonul BP1 nchizndu-se contactele principale in numr de trei C1 motorul fiind alimentat cu o tensiune de la retea.In acelai timp se nchid contactele de automeninere C1si se deschide contactele interblocare C1 care are rolul de impedica producerea unui scurtcircuit intre faze R-T in cazul in care sar apsa din greeala pe butonul

BP2.
Pentru pornirea in al doilea sens de rotaie se oprete motorul mai intai apsnd butonul B02 deschizndu-se contactele C1 principale si nchizndu-se contactele de interblocare C1.Se apsa butonul BP2,motorul pornind in al doilea sens de rotaie,cele trei contacte principale C2 realiznd inversarea a doua faze intre ele,iar contactele de inter blocare se deschide C2 se ntrerupe

Cap. I. Definiie i elemente constructive de baz

Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ, care la frecvena dat a reelei, funcioneaz cu turaie variabil cu sarcina. n continuare, vor fi prezentate numai motoarele asincron fr colector, numite obinuit motoare asincrone sau de inducie, care sunt cele mai robuste i sigure n exploatare, motiv pentru care sunt cele mai utilizate. Motorul asincron este compus din armtura statornic (stator) i armtur rotoric (rotor). Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are n crestturi o nfurare monofazat sau trifazat care se conecteaz la reea i formeaz inductorul motorului. Rotorul este format tot din pachete de tole, dar n crestturi poate avea o nfurare trifazat conectat n forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o nfurare n scurt circuit de tipul unei colivii. De aceea, dup forma nfurrii rotorului, mainile asincrone se mai numesc motoare asincrone cu inel sau motoare asincrone cu rotorul n scurt circuit sau rotorul n colivii. n afar de aceste pri, motorul mai are, n funcie de destinaie, de tipul de protecie la ptrunderea apei i a corpurilor strine n motor, de forma constructiv, de sistemul de rcire, de putere i tensiune o serie de elemente constructive: - portperii; - carcas; - scut; - rulmeni; - cutia cu plac de borne stator; - born de putere la pmnt. Terminologia general pentru mainile electrice, dat de STAS 4861-73 cuprinde i terminologia subansamblelor i pieselor componente.
5

Simbolizarea formelor constructive este dat n STAS 3998-74. I.2. Semne convenionale Notarea nfurrilor statorice i rotorice se face conform STAS 3530-71. La nfurarea statoric trifazat cu cele apte capete scoase, bornele sunt notate astfel: - a pentru conexiunea n stea; - b pentru conexiunea n triunghi;U, V, W, pentru cordoanele de alimentare ce se leag la borne. I.3. Domenii de utilizare Se utilizeaz aproape n exclusivitate ca motor n acionrile cu turaie practic constant i mai rar la turaii variabile, din cauza instalaiilor de alimentare costisitoare. Motoarele asincrone trifazate formeaz cea mai mare categorie de consumatori de energie electric din sistemul energetic fiind utilizate n toate domeniile de activitate. Motoarele monofazate sunt utilizate n special n instalaii de uz gospodresc.

CAP .II .Principiul de funcionare a motoarelor asincrone II.1. Principiul de funcionare

Se consider un motor asincron cu cte o nfurare trifazat pe fiecare din cele dou armturi. Dac nfurarea statoric se conecteaz la o reea trifazat de tensiune i frecven corespunztoare ea va fi parcurs de un sistem trifazat de cureni care vor produce n intre fier un cmp magnetic nvrtitor, cu viteza unghiular 1. Dac armtura rotoric cere n acel moment viteza unghiular , ntr-o nfurare de faz a ei, denumit secundar, se induce t.e.m. (A) e2=(W1-W)W2KW2 cos(W1-W)t=W2WaKW2 cosW2t unde: W2 este pulsaia t.e.m. induse 2 este viteza relativ dintre cmpul inductor i rotor

Dac nfurarea rotorului se nchide, ea va fi parcurs de cureni, care, la rndul lor, produc un cmp nvrtitor de reacie cu o sintez unghiular fa de nfurarea care l-a produs: (B) 2=W2/p=W1-W/p=1- Fa de stator, cmpul de reacie are viteza unghiular: +2=+(1-)=1 Adic, indiferent de turaia rotorului, cmpul inductor i cel de reacie au aceeai vitez relativ fa de stator. Deci, cele dou cmpuri sunt fixe ntre ele i se pot nsuma, dnd un cmp rezultant n ntrejur. Prin interaciunea dintre acest cmp i curenii din nfurri, se exercit ntre cele dou armturi un cuplu electromagnetic. Relaia: e2=(W1-W)W2KW2 cos(W1-W)t=W2W2KW2 cosW2t arat c n nfurarea rotoric sunt cureni, deci se poate exercita un cuplu numai dac e2 0, adic 1. n acest caz se spune c se poate exercita un cuplu numai dac rotorul alunec fa de cmpul nvrtitor inductor. . Regimurile de funcionare a motoarelor asincrone Analiza regimurilor de funcionare ale motoarelor asincrone se face n funcie de turaia relativ n2 a rotorului fa de cmpul nvrtitor inductor produs de stator, adic de turaia n2=n1-n. 1) La n E(0;n1), deci E(0;1) t.e.m. indus n conductoarele nfurrii scurtcircuitate a rotorului, e=(vxB)l, produce curentul I2, iar fora F=I2lxB, care acioneaz asupra conductoarelor, are tendina s accelereze rotorul ctre turaia n1 a cmpului nvrtitor. n acest caz, maina primete energie electric i dezvolt la arbore un cuplu magnetic, funcionnd n regim de motor. 2) Dac turaia rotorului este n>n1, deci n2<0 i <0, t.e.m. indus i schimb polaritatea, deci si I2 iar fora F se opune creterii turaiei n a rotorului. Deci, pentru meninerea acestei turaii, trebuie ca maina s primeasc energie mecanic i d energie electric, funcionnd n regim de generator. 3) Cnd rotorul este rotit n sens opus cmpului nvrtitor inductor, deci are fa de acesta turaia n2=n1+n i alunecarea >1 t.e.m. indus produce pe I2, iar F are sens opus fa de n. n acest caz, motorul primete energie mecanic pe la arbore s menin turaia n n sens opus lui F i energie electric de la reea, s aduc rotorul ctre turaia de sincronism. Motorul funcioneaz n regim de frn,. n exploatarea motoarelor electrice sunt ntlnite toate regimurile de funcionare menionate, dar regimul de baz este de motor
7

Cap .III. Caracteristicile de funcionare ale mainii asincrone

V.3. Caracteristicile motoarelor cu rotoare de construcie special

Motoarele cu rotorul bobinat i inele sunt costisitoare, greu de ntreinut, iar cele cu colivie normal (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic i curentul mare. De aceea, fr a modifica statorul, se folosesc forme constructive de rotoare cu bare nalte sau colivii duble care, la aceeai putere, au la pornire cuplu mare i curent mic. Coliviile rotoarelor se realizeaz prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din crestturi la inele frontale de scurtcircuit. n acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu, cupru, bronz sau alam.

Cap .IV. Pornirea i schimbarea sensului de rotaie a motoarelor asincrone

Alegerea motorului i a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr. al mecanismului de antrenat i de curentul de pornire admis pentru motor. Totodat, pornirea trebuie s se fac fr ocuri periculoase pentru elementele transmisiei.

VI.1. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistene n circuitul rotorului. n general MpM=(1,51,8)Nn pentru reducerea timpului de pornire. Avnd rezistena Rp n circuitul rotoric i cuplnd motorul la reea, apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune n micare rotorul, punctul de funcionare deplasndu-se din A ctre B. Cnd ajunge n B, trece pe caracteristica care are R p<R p n punctul C i procesul pornirii continu pn cnd punctul de
8

funcionare ajunge n punctul H corespunztor cuplului rezistent Mn al mecanismului. Trebuie menionat c valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce i prin introducerea n circuitul rotoric a unui reactane xp, pentru s=1. Dar n acest caz scade cuplul de pornire Mp, cuplul critic MkM i alunecarea critic sk, cum reiese din relaiile corespunztoare dac se pune n loc de x02 valoarea x 02+x p, i nu prezint avantaje. VI.2. Pornirea motoarelor cu rotorul n colivie

1) Conectarea direct la reea, este utilizat curent unde reelele de alimentare i mecanismele antrenante permit acest lucru. STAS 17640-70 stabilete pentru motoarele cu puteri pn la 132KW valorile Ip=(47,5)In, Mp=(1,22,2)Mn i =1,92,4. Aceste date depind de fiecare motor n parte, de putere i turaie. 2) Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele apte capete ale nfurrii statorice i n care pot funciona n triunghi la tensiunea reelei trifazate la care se va cupla. Deci, un motor cu tensiunile de lucru 220380V se poate porni stea-triunghi numai la reeaua de 220V. n momentul pornirii, se conecteaz K1 i curentul de linie este: Iyp=UI1/Zk=U1/3Zk. Dac pornirea se face direct n triunghi, curentul de linie ar fi: Idp=3Ip=3(U1/Zk)=3Iyp, adic de trei ori mai mare dect la pornirea n stea. Dar la pornirea n stea, avnd o reducere de tensiune U1=U13, cuplul de pornire scade tot de trei ori i motorul nu poate porni n plin sarcin. 3) Reducerea tensiunii de alimentare pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor cobortoare cu una dou trepte de tensiune. Dup trecerea prizelor pe poziia de tensiune minim se nchide K2 apoi K1 i motorul pornete cu tensiunea redus. Cnd motorul ajunge la turaia normal, se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare, i n final se deschide K2 apoi se nchide K3, alimentnd motorul la tensiunea reelei. VI.3. Schimbarea sensului de rotaie

Este echivalent cu schimbarea cmpului nvrtitor, care se face prin inversarea succesiunii a dou faze.

Cap .V. Reglarea turaiei motoarelor asincrone trifazate

VII.1. Reglarea turaiei prin schimbarea numrului de poli La motoarele cu rotorul n colivie, se face n trepte (p=numrul ntreg). Schimbnd conexiunile unei nfurri, se pot obine dou turaii n raportul . Cnd se cer trepte diferite de acest raport, cum este cazul la motoarele pentru ascensoare, se dispune pe stator dou nfurri distincte pentru turaiile respective. Recent a nceput s se modifice numrul de poli prin modularea cmpului magnetic din ntrefier cnd se pot obine cu aceeai nfurare, dar schimbnd conexiunile, dou turaii la care raportul difera de .

VII.2. Reglarea turaiei prin modificarea frecvenei 1 a tensiunii de alimentare

Modificrile frecvenei unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c.a. sau convertizoare statice de frecven. Prin modificarea lui 1 se modific turaia de sincronism n1 i reactanele.

VII.3. Reglarea turaiei prin modificarea alunecrii

Reglnd tensiunea de alimentare U1, la acelai cuplu rezistent Mn se obin diverse alunecri s<sk. n schimb, la motoarele cu rotorul bobinat, prin introducerea n circuitul rotoric, la un cuplu Mr, se pot obine teoretic turaii de la 0 la nn.

10

CAP. VI .CONTACTOARE Contactorul este un aparat de comutaie cu acionare mecanica, electromagnetica sau pneumatica, cu o singura poziie stabile, capabil de a stabili, suporta si ntrerupe curent in condiii normale de exploatare ale unui circuit, inclusive curent de suprasarcina. Elementele componente ale unui contactor sunt: Circuit principal de curent (borne de rcitor la circuit exterior, contacte fixe si contacte mobile). Circuit de commanda (bobina electromagnetului de acionare, contactele de autoretinere si butonul de commanda). Circuitele auxiliare (contacte de blocare, semnalizare). Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de stingere, bobine de suflaj). In construcia unui contactor mai intra elemente izolante, elemente metalice , cuva de ulei cu capac, elemente de fixare, carcasa.

Schema de principiu a unui contactor cu micare de rotaie Contactoare cu relee :

11

Contactorul servete la nchiderea si deschiderea circuitului de alimentarea motorului, la comanda data de un operator. Blocul de relee termice protejeaz motorul si instalaia mpotriva suprasarcinilor, comandnd deschiderea automata a contactorului. Releele electromagnetice asigura protecia contra scurtcircuitelor, ele comandnd automat in cazul unui scurtcircuit deschiderea contactorului. Deoarece contactorul nu are o capacitate sufficit de rupere la scurtcircuit, este indicat sa se prevd in circuit o protecie suplimentara cu sigurane Contactoarele electromagnetice sunt utilizate in schemele electrice de acionare; de aceea a face fata necesitailor impuse de exploatare, exista in prezent o foarte mare varietate de construcii Contactoarele de curent continu se executa monopolar. Execuia bipolara prezint dezavantajul ca, la ruperea unor cureni inteni, se poate amorsa un arc intre cei 2 poli. Acesta impune distante mai mai intre poli, ceea ce mareste gabaritul aparatului. De si un contactor bipolar ocupa mai putin loc decat 2 contactoare monopolare, se prefera prima solutie, fiind mai sigura. Caracteristic pentru contactoarele si ruptoarele de curent continuu este cursa mica a armaturii mobile a electromagnetului de tip clapeta

CAP. VII. Sigurane fuzibile

Sigurantele fuzibile sunt aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor care intrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subtire, cu sectiunea corelata cu curentul de intrerupt si cu timpul in care trebuie sa se topeasca). Sigurantele fuzibile obisnuite folosite foarte mult in instalatiile electrice sunt aparatele de protectie cele mai simple si in general cele mai eficace. Sigurantele fuzibile sunt alcatuite din trei parti distincte: soclul, patronul fuzibil propriu-zis. capacul si

12

La montarea sigurantelor LS succesiunea corecta a elementelor pe piciorul unui soclu este: saiba -inel de siguranta - piulita Am - saiba alama - conductor - saiba plata - inel de sigurana - piulia. Principalele dezavantaje ale siguranei fuzibile sunt-ntreruperea instalaie ,la arderea fuzibilului,pe un termen relative lung,necesar inlocuirii acestuia; -variatia in limite foarte lungi a timpului de topire,fcnd dificila asigurarea selectivitatea(ntreruperea linei numai in punctul de alimentare cel mai apropiat de locul defectului)-ramanerea motoarelor in doua faze datorita topirii unei singure sigurane dintre trei care protejeaz un circuit trifazic-eficienta redusa la protecia mpotriva suprasarcinilor.. In condiiile normale,firul fuzibil este parcurs de curent de serviciu al instalaiei .,nclzirea fuzibilului si a bornelor de legtura trebuie sa ramana suficient de mica pentru a nu transmite nclzirea periculoase conductoarelor de legtura. Soclul siguranei trebuie sa asigure izolarea fuzibilului si a celorlalte elemente din circuit fata de piesele conductoare legate la pamant. Legatura dintre curentul electric si timpul in care are loc topirea fuzibilului se numeste caracteristica sigurantei fuzibile. Curba este asimptotica la o valoare a curentului nunita curent limita.Curentul nominal al fuzibilului este mai mic decat acesta.Daca prin fuzibil trece un curent de suprasarcina,acesta duce la topirea fuzibilului dupa timpul cand temperatura a atins valoarea limita. Daca prin fuzibil trece un curent de scurcircuit acesta duce la topirea fuzibilului intr-un timp foarte mic. In acest fel siguranta fuzibila poate asigura abele tipuri de protectii.Aceasta se realizeaza in toate instalatiile electrice de lumina. Sigurantele fuzibile de joasa tensiune se executa in mai multe variante: - In tub de sticla (curenti pana la 1 A) - cu mare putere de rupere(MPR),(de la 100 la,630 A) -sigurante ultrarapide;..-sigurante tubulare;..-sigurante cu filet>>sunt folosite in instalatii casnice si semiindustriale dar si cele industriale,pentru intensitatii nominale pana la 200 A si este format din patru elemente:soclul de portelan,elementul de inlocuire(patronul fuzibil),piese de contact,capacul filetat.Acest tip de sigurante se fabrica pentru curenti nominali de 25,63,100 si mai rar ,200A,.Scara curenilor nominali ai elementelor de nlocuire fuzibile este insa mult mai bogata 6,10,15,20,25,35,40,63.80,100,125,160 si 200 A.

13

CAP. VII .RELEE TERMICE Utiliznd contactorii, relee termice, respectiv alte elemente de comand se pot realiza diferite combinaii de demaroare directe, inversoare sau stea-triunghi, pentru cuplarea motoarelor electrice, cu protecie la suprasarcina, chiar la locul montrii..Pentru protecia mpotriva suprasarcinilor(1,2----6)In,cum sunt cele provenite din suprancrcarea motorului sau din rmnerea in doua faze ,se folosesc relee sau declanatoare termice. Releele termice se realizeaz,fie ca unitatea distincte,bi-sau tripolare(blocuri de relee),care se asociaz unor contactoare de ctre constructor sau de ctre beneficiar,fie ca elemente integrate construciei unor contactoare cu relee monobloc. In construcia ntreruptoarelor automate gsim de obicei declanatoare termice. Construcia uzuale de relee termice merg pana la curenii nominali de maximum 100 A. releele de curenii mai mari obinndu-se prin folosirea unor unturi sau a unor transformatoare,ce mai mare parte a releelor termice moderne se bazeaz pe utilizarea termobimetalelor sub forma lamelara,cu nclzirea directa,indirecta sau mixta. In anumite situaii cu porniri grele ,regimuri intermitente etc.. releele termice obinuite nu mai reproduc cu suficienta fidelitate nclzirea motorului ,putndu-se ajunge fie la temperatura periculoase ale infasurarilor acestuia,fie declanri inutile. In aceste cazuri este recomandata introducerea unor termistoresemiconductoare cu rezistenta variabila cu temperatura direct in infasurarile motoarelor; cu ajutorul unui circuit electronic de comanda,schimbarea brusca de rezistenta a termistorului la depirea temperaturii admise conduce la declanarea conductelor din circuitelor principal al motorului.

CAP.IX. BUTOANE DE COMANDA Butoanele de comanda sunt folosite pentru comanda voita a contactoarelor pe maini-unelte,ascensoare,maini de ridicat,pupitre de comanda. Ele sunt in general prevzute cu un contact normal deschis(ND)si un contact normal nchis(NI),putnd fi folosite deci fie ca butoane de pornire,fie ca butoane de
14

oprire,in funcie de contactul care se conecteaz in circuit. Butoanele mai complexe(duble)pot comanda simultan deschiderea unor circuite si nchiderea altora. Butoanele de comanda sunt acionate numai manual. Ele au o singura poziie stabila. la care revin in data ce butonul nu mai este acionat. Cureni nominali de serviciu sunt de obicei 6A (rar,10 A)in curent alternativ ,si 1,5-2 A in curent continuu. Butoanele de comanda se mpart in doua grupe mari: - butoane pentru montarea pe panou si butoane in cutii nchise .Din punct de vedere al funciei ndeplinite ,exista o foarte mare varietate constructiva:butoane normal si butoane ciuperca cu capul mai mare,folosite ca butoane de oprire si de avarie,butoane cu chei care se pot ncuia pe poziia dorita,mpiedicnd acionarea de ctre cel care nu poseda cheie butoane cu lampa care lumineaz cnd dau comanda,butoane cu reinere care raman pe poziia nchis din care a pot iei prin tragerea sau rotirea,si multe altele O categorie importanta o constituie butoanele selectoare,care pot realiza diferite scheme in funcie de poziia micului miner rotativ cu care sunt prevzute. Acest lucru ii pot realiza si butoanele manipulatoare,prevzute cu o maneta a crei poziie(sus,jos,tanga,dreapta)determina realizarea anumitor scheme,de obicei destinaie acionarii unui organ al mainii chiar in sensul indicat de maneta manipulatoare. Butoanele in cutii nchise se clasifica in primul rnd numrul de butoane incluse in cutie,in al doilea rnd prin gradul de protecie asigurat de cutie. De obicei,butoanele de comanda sunt colorate sau marcate dup un anumit cod: verde sau litera I indica butonul de pornire,respectiv de punere sub tensiune a circuitului; rou sau litera O indica butonul de pornire,respectiv de scoaterea de sub tensiune a circuitului Unii productorii folosesc concomitent marcarea prin culori si prin litere.

15

MASURII DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor practice de laborator, studentii vor respecta urmatoarele norme de protectie a muncii:

La executarea montajelor se va avea in vedere dispunerea aparatelor si a instrumentelor de masura astfel incat sa poata fi usor manevrate Legaturile electrice trebuie sa asigure un contact bun Se va realiza legarea la pamant a aparatelor si a a instatiilor care necesita acest lucru inante de inceperea lucrarii practice Punerea in functiune a montajului sau a schemei electrice se va face NUMAI dupa verificarea acesteia de catre cadrul didactic indrumator ESTE INTERZISA MODIFICAREA MONTAJULUI AFLAT SUB TENSIUNE ESTE INTERZISA TENSIUNE ATINGEREA PARTILOR METALICE AFLATE SUB

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesara eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului. Masurile, amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate. Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt: Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza prin: o amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum si a unor echipamente electrice, la o inaltime inaccesibila pentru om. Astfel, normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M, la traversarea partilor carosabile de 6M, iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare, aceasta inaltime se depaseasca cu 2.25m gabaritele respective.
16

o o
o

Izolarea electrica a conductoarelor; Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant;

Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectandu-se distanta impusa pana la elementele sub tensiune. BIBLIOGRAFIE Al. Fransua, s.a. Masini si Sisteme de Actionari Electrice. Probleme Fundamentale. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1978.\ A. Craciunescu, s.a. Actionari Electrice Indrumar de Laborator. Universitatea Politehnica Bucuresti, 1997. I. Ionescu, C.V. Marcu Lucrari Practice de Masini si Actionari Electrice. E.D.P. 1981. Gh. Manolea Actionari Electrice Indrumar de Laborator. Ed. Universitaria, Craiova, 1993. \

17