GRUP SCOLAR INDUSTRIAL PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALA

TEMA: PANOU DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

CANDIDAT: ZIMTA CONSTANTIN BGDAN

PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

1

.................7 Cap.....8 Cap IV Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie al motoarelor asincrone…. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat……………………………... Cap....I Cap . Caracteristicile rotoarelor de construcţie specială……………….... ........ Caracteristici de funcţionare ale maşinii asincrone………8 III.......................3... Siguranţe fuzibile..Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli……………....12-13 Relee termice.. Cap.. III........Cuprins 1 I.... Reglarea turaţiei prin modificarea ƒ1 a tensiunii de alimentare…............. Principiul de funcţionare……………………………………………... ..........1...... Regimurile de funcţionare ale motoarelor asincrone……………..... Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate………10 V.........VI................1.9 Cap ..9 IV..........9 IV.3....IX..... VIII.. Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie………………………….16 2 .1.........9 IV.... Schimbarea sensului de rotaţie…………………………………….... Cap ....3.. Contactoare.5 Semne convenţionale………………………………………………6 Domenii de utilizare…………………………………………………6 Principiul de funcţionare al motoarelor asincrone……6 Cap .........................11-12.....2......2. Caracteristici de funcţionare……………………………………….......2.....VII.10 Cap .................14 Butoane de comanda ..2...................14-15 MASURII DE PROTECTIA MUNCII.........Argument…………………………………………………………3-4 Motoare asincrone……………………………………………5 Definiţie şi elemente constructive de bază………………………...... I..... Cuplul electromagnetic………………………………………………8 III.........V......1........... I...2.8 III..10 V......1.....II II...7 II...........

.motoarele asincrone se executa in doua variante: -cu rotorul in scurtcircuit(motoare cu colivie). Principalele parţi componente ale unui motor asincron sunt: -statorul(inductorul). 3 . fie cu nervuri exterioare pentru a mari suprafaţa de schimb termic cu mediul înconjurător. Motoarele asincrone monofazate sunt motoare cu puteri sub 1Kw.care se executa din fonta sau otel.cabluri de legătura. Tolele se executa din tabla de otel electrotehnic cu grosimea de 0. Elemente de siguranţa(siguranţe fuzibile).5mm Infasurarea statorului. Capetele infasurarii statorului sunt scoase in exteriorul carcasei si legate la cutia de borne> Rotorul(indusul motorului)in care se produce prin inducţie . Pachetul de tole. poate fi executat din aliaj de aluminiu.buton de pornire.Au pe stator o infasurare monofazata repartizata sau concentrata. Rolul funcţional al componentelor electrice sunt: -subansamble ale contactorului:contactor.releu termic.contacte auxiliare.care are rolul de a produce câmp magnetic invertitorul.Argument In proiectul ”PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASICRONE IN LABORATORUL DE ELECTROTEHNICA”se descrie următoarele caracteristici despre motorul asincron cum funcţionează si pârtile componente a lui. Ele este format din: -carcasa. Pentru motoarele mai mici.este executat din conductoare electrice din cupru sau aluminiu.buton de oprire. el fiind rotit datorita interacţiunii dintre câmpul magnetic invertitor si curentul electric din rotor.bobina contactorului. Carcasa este prevăzuta fie cu fante necesare circulaţie aerului pentru răcirea motorului.este de forma cilindrica.contacte principal . Din punct de vedere al rotorului.cu crestături la partea interioara si este fixat in carcasa.curent electric. -cu rotorul bobinat si cu inele colectoare.1.se produce un câmp magnetic sinusoidal si pulsatorie in timp.izolate si montate in crestăturile pachetul de tole. Alimentând infasurarea cu o tensiune monofazata.

Se găsesc in schema in anexa1 următoarele componente:3 motoare asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit.Contactorul face legătura intre circuitul de alimentare si consumator. Prin acţionarea butonul de pornire se atrage miezul contactului datorita unui ciop magnetic generat de bobina contactorului.3 butoane pornire si oprire.cabluri de legătura.Se apăsa butonul BP2.supratensiuni.3 contactoare.iar contactele de inter blocare se deschide C2 se întrerupe 4 .supracurentii. Elemetele de siguranţa cat si releul termic asigura protecţia consumatorului la suprasarcini .siguranţe fuzibile.relee termice.cele trei contacte principale C2 realizând inversarea a doua faze intre ele. Pentru pornirea in al doilea sens de rotaţie se opreşte motorul mai intai apăsând butonul B02 deschizându-se contactele C1 principale si închizându-se contactele de interblocare C1.motorul pornind in al doilea sens de rotaţie. Prin atragerea contactelor principale se va face alimentarea u energie a consumatorilor .In acelaşi timp se închid contactele de automenţinere C1si se deschide contactele interblocare C1 care are rolul de impedica producerea unui scurtcircuit intre faze R-T in cazul in care sar apăsa din greşeala pe butonul BP2.Contacte auxiliare(sau de autoretinere) menţin bobina alimentat atât timp cat nu apăsam butonul de oprire. Pentru pornirea in primul sens de rotaţie se apăsa butonul BP1 închizându-se contactele principale in număr de trei C1 motorul fiind alimentat cu o tensiune de la retea.

rulmenţi. Terminologia general pentru maşinile electrice.bornă de putere la pământ. Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestături o înfăşurare monofazată sau trifazată care se conectează la reţea şi formează inductorul motorului. de tipul de protecţie la pătrunderea apei şi a corpurilor străine în motor. în funcţie de destinaţie.cutia cu placă de borne stator. În afară de aceste părţi. motorul mai are. Definiţie şi elemente constructive de bază Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ. În continuare. dată de STAS 4861-73 cuprinde şi terminologia subansamblelor şi pieselor componente. care la frecvenţa dată a reţelei. Rotorul este format tot din pachete de tole. numite obişnuit motoare asincrone sau de inducţie. după forma înfăşurării rotorului.scut.Cap.portperii. care sunt cele mai robuste şi sigure în exploatare. 5 . de putere şi tensiune o serie de elemente constructive: . . dar în crestături poate avea o înfăşurare trifazată conectată în forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o înfăşurare în scurt circuit de tipul unei colivii. De aceea. motiv pentru care sunt cele mai utilizate. vor fi prezentate numai motoarele asincron fără colector. . Motorul asincron este compus din armătura statornică (stator) şi armătură rotorică (rotor). I. . .carcasă. . de forma constructivă. de sistemul de răcire. funcţionează cu turaţie variabilă cu sarcina. maşinile asincrone se mai numesc “motoare asincrone cu inel” sau “motoare asincrone cu rotorul în scurt circuit” sau “rotorul în colivii”.

“W”. pentru cordoanele de alimentare ce se leagă la borne. induse Ω2 este viteza relativă dintre câmpul inductor şi rotor 6 . cu viteza unghiulară Ω1. I. “V”. Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalaţii de uz gospodăresc.e.Simbolizarea formelor constructive este dată în STAS 3998-74. se induce t.Principiul de funcţionare a motoarelor asincrone II.m. (A) e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2WaKW2φ cosW2t unde: W2 este pulsaţia t. bornele sunt notate astfel: .1. CAP .2. Dacă înfăşurarea statorică se conectează la o reţea trifazată de tensiune şi frecvenţă corespunzătoare ea va fi parcursă de un sistem trifazat de curenţi care vor produce în intre fier un câmp magnetic învârtitor. Motoarele asincrone trifazate formează cea mai mare categorie de consumatori de energie electrică din sistemul energetic fiind utilizate în toate domeniile de activitate. din cauza instalaţiilor de alimentare costisitoare.“a” pentru conexiunea în stea. Principiul de funcţionare Se consideră un motor asincron cu câte o înfăşurare trifazată pe fiecare din cele două armături.“b” pentru conexiunea în triunghi.e. .II .“U”. într-o înfăşurare de fază a ei. denumită secundară. Semne convenţionale Notarea înfăşurărilor statorice şi rotorice se face conform STAS 3530-71. Domenii de utilizare Se utilizează aproape în exclusivitate ca motor în acţionările cu turaţie practic constantă şi mai rar la turaţii variabile. La înfăşurarea statorică trifazată cu cele şapte capete scoase.m. I. Dacă armătura rotorică cere în acel moment viteza unghiulară Ω.3.

3) Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor. e=(vxB)∆l. t. să aducă rotorul către turaţia de sincronism. funcţionând în regim de motor. deci are faţă de acesta turaţia n2=n1+n şi alunecarea ∆>1 t. adică Ω≠Ω 1.m. În acest caz.m. indiferent de turaţia rotorului.. care acţionează asupra conductoarelor. În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de funcţionare menţionate. cele două câmpuri sunt fixe între ele şi se pot însuma. Prin interacţiunea dintre acest câmp şi curenţii din înfăşurări. Relaţia: e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2W2KW2φ cosW2t arată că în înfăşurarea rotorică sunt curenţi. deci ∆ E(0.e. motorul primeşte energie mecanică pe la arbore să menţină turaţia n în sens opus lui ∆F şi energie electrică de la reţea.1) t. În acest caz. câmpul inductor şi cel de reacţie au aceeaşi viteză relativă faţă de stator.e. indusă în conductoarele înfăşurării scurtcircuitate a rotorului. Regimurile de funcţionare a motoarelor asincrone Analiza regimurilor de funcţionare ale motoarelor asincrone se face în funcţie de turaţia relativă n2 a rotorului faţă de câmpul învârtitor inductor produs de stator. Deci. funcţionând în regim de generator. deci se poate exercita un cuplu numai dacă e2≠ 0. dând un câmp rezultant în întrejur. se exercită între cele două armături un cuplu electromagnetic. Motorul funcţionează în regim de frână. Deci. trebuie ca maşina să primească energie mecanică şi dă energie electrică. are tendinţa să accelereze rotorul către turaţia n1 a câmpului învârtitor. iar ∆F are sens opus faţă de n. indusă îşi schimbă polaritatea. iar forţa ∆F=I2∆lxB.e. .m. 2) Dacă turaţia rotorului este n>n1. câmpul de reacţie are viteza unghiulară: Ω+Ω2=Ω+(Ω1-Ω)=Ω1 Adică. În acest caz se spune că se poate exercita un cuplu numai dacă rotorul alunecă faţă de câmpul învârtitor inductor. deci n2<0 şi ∆<0. indusă produce pe I2. la rândul lor. 1) La n E(0.n1).Dacă înfăşurarea rotorului se închide. produce curentul I2. care. ea va fi parcursă de curenţi. adică de turaţia n2=n1-n. produc un câmp învârtitor de reacţie cu o sinteză unghiulară faţă de înfăşurarea care l-a produs: (B) Ω2=W2/p=W1-W/p=Ω1-Ω Faţă de stator. dar regimul de bază este de motor 7 . pentru menţinerea acestei turaţii. deci si I2 iar forţa ∆F se opune creşterii turaţiei “n” a rotorului. maşina primeşte energie electrică şi dezvoltă la arbore un cuplu magnetic.

Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie a motoarelor asincrone Alegerea motorului şi a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr. au la pornire cuplu mare şi curent mic. Având rezistenţa Rp în circuitul rotoric şi cuplând motorul la reţea.III. fără a modifica statorul. bronz sau alamă. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii asincrone V. În acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu.IV. VI. se folosesc forme constructive de rotoare cu bare înalte sau colivii duble care. Totodată. apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune în mişcare rotorul. Cap . iar cele cu colivie normală (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic şi curentul mare. greu de întreţinut. pornirea trebuie să se facă fără şocuri periculoase pentru elementele transmisiei.Cap . la aceeaşi putere. Caracteristicile motoarelor cu rotoare de construcţie specială Motoarele cu rotorul bobinat şi inele sunt costisitoare. al mecanismului de antrenat şi de curentul de pornire admis pentru motor. trece pe caracteristica care are R′ ′ p<R′ ′ ′ p în punctul C şi procesul pornirii continuă până când punctul de 8 . punctul de funcţionare deplasându-se din A către B. În general MpM=(1.1. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistenţe în circuitul rotorului. Când ajunge în B. Coliviile rotoarelor se realizează prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din crestături la inele frontale de scurtcircuit. cupru.5…1.3. De aceea.8)Nn pentru reducerea timpului de pornire.

având o reducere de tensiune U1ƒ=U1√3. şi în final se deschide K2 apoi se închide K3. Dar în acest caz scade cuplul de pornire Mp. VI. Când motorul ajunge la turaţia normală. Schimbarea sensului de rotaţie Este echivalentă cu schimbarea câmpului învârtitor. Trebuie menţionat că valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce şi prin introducerea în circuitul rotoric a unui reactanţe xp. adică de trei ori mai mare decât la pornirea în stea.funcţionare ajunge în punctul H corespunzător cuplului rezistent Mn al mecanismului. 9 . se conectează K1 şi curentul de linie este: Iyp=UI1ρ/Zk=U1/√3Zk. care se face prin inversarea succesiunii a două faze. curentul de linie ar fi: Idp=√3Ipƒ=√3(U1/Zk)=3Iyp.9…2. cuplul de pornire scade tot de trei ori şi motorul nu poate porni în plină sarcină. Dar la pornirea în stea. se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare. şi nu prezintă avantaje. VI. Deci. Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie 1) Conectarea direct la reţea. cum reiese din relaţiile corespunzătoare dacă se pune în loc de x02 valoarea x′ 02+x′ p.2)Mn şi λ=1. Dacă pornirea se face direct în triunghi. pentru s=1. După trecerea prizelor pe poziţia de tensiune minimă se închide K2 apoi K1 şi motorul porneşte cu tensiunea redusă. cuplul critic MkM şi alunecarea critică sk. Mp=(1. 3) Reducerea tensiunii de alimentare pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor coborâtoare cu una două trepte de tensiune.3. Aceste date depind de fiecare motor în parte. este utilizată curent unde reţelele de alimentare şi mecanismele antrenante permit acest lucru. un motor cu tensiunile de lucru 220380V se poate porni stea-triunghi numai la reţeaua de 220V. de putere şi turaţie.5)In. În momentul pornirii.4. alimentând motorul la tensiunea reţelei. 2) Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele şapte capete ale înfăşurării statorice şi în care pot funcţiona în triunghi la tensiunea reţelei trifazate la care se va cupla. STAS 17640-70 stabileşte pentru motoarele cu puteri până la 132KW valorile Ip=(4…7.2…2.2.

Recent a început să se modifice numărul de poli prin modularea câmpului magnetic din întrefier când se pot obţine cu aceeaşi înfăşurare. cum este cazul la motoarele pentru ascensoare. două turaţii la care raportul difera de ½ . la acelaşi cuplu rezistent Mn se obţin diverse alunecări s<sk. Prin modificarea lui ƒ1 se modifică turaţia de sincronism n1 şi reactanţele.V. Reglarea turaţiei prin modificarea frecvenţei ƒ1 a tensiunii de alimentare Modificările frecvenţei unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c.1. Când se cer trepte diferite de acest raport. se pot obţine teoretic turaţii de la 0 la nn.a. dar schimbând conexiunile. prin introducerea în circuitul rotoric.3. la un cuplu Mr. Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate VII. la motoarele cu rotorul bobinat. În schimb. Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli La motoarele cu rotorul în colivie. se pot obţine două turaţii în raportul ½. VII. 10 .Cap . se dispune pe stator două înfăşurări distincte pentru turaţiile respective. sau convertizoare statice de frecvenţă.2. Reglarea turaţiei prin modificarea alunecării Reglând tensiunea de alimentare U1. Schimbând conexiunile unei înfăşurări. se face în trepte (p=numărul întreg). VII.

elemente de fixare. contactele de autoretinere si butonul de commanda). elemente metalice . Schema de principiu a unui contactor cu mişcare de rotaţie Contactoare cu relee : 11 .CAP. inclusive curent de suprasarcina. Elementele componente ale unui contactor sunt: Circuit principal de curent (borne de răcitor la circuit exterior. electromagnetica sau pneumatica. semnalizare). In construcţia unui contactor mai intra elemente izolante. Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de stingere. suporta si întrerupe curent in condiţii normale de exploatare ale unui circuit.CONTACTOARE Contactorul este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanica. Circuitele auxiliare (contacte de blocare. capabil de a stabili. carcasa. bobine de suflaj). VI . contacte fixe si contacte mobile). Circuit de commanda (bobina electromagnetului de acţionare. cuva de ulei cu capac. cu o singura poziţie stabile.

ceea ce mareste gabaritul aparatului. De si un contactor bipolar ocupa mai putin loc decat 2 contactoare monopolare. Acesta impune distante mai mai intre poli. exista in prezent o foarte mare varietate de construcţii Contactoarele de curent continu se executa monopolar. Releele electromagnetice asigura protecţia contra scurtcircuitelor. Sigurantele fuzibile obisnuite folosite foarte mult in instalatiile electrice sunt aparatele de protectie cele mai simple si in general cele mai eficace. cu sectiunea corelata cu curentul de intrerupt si cu timpul in care trebuie sa se topeasca). la comanda data de un operator. VII. este indicat sa se prevădă in circuit o protecţie suplimentara cu siguranţe Contactoarele electromagnetice sunt utilizate in schemele electrice de acţionare. Sigurantele fuzibile sunt alcatuite din trei parti distincte: soclul. ele comandând automat in cazul unui scurtcircuit deschiderea contactorului. fiind mai sigura. la ruperea unor curenţi intenşi.Contactorul serveşte la închiderea si deschiderea circuitului de alimentarea motorului. se poate amorsa un arc intre cei 2 poli. de aceea a face fata necesitaţilor impuse de exploatare. Caracteristic pentru contactoarele si ruptoarele de curent continuu este cursa mica a armaturii mobile a electromagnetului de tip clapeta CAP. comandând deschiderea automata a contactorului. Blocul de relee termice protejează motorul si instalaţia împotriva suprasarcinilor. Execuţia bipolara prezintă dezavantajul ca. Deoarece contactorul nu are o capacitate sufficit de rupere la scurtcircuit. se prefera prima solutie. patronul fuzibil propriu-zis. capacul si 12 . Siguranţe fuzibile Sigurantele fuzibile sunt aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor care intrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subtire.

încălzirea fuzibilului si a bornelor de legătura trebuie sa ramana suficient de mica pentru a nu transmite încălzirea periculoase conductoarelor de legătura..Curentul nominal al fuzibilului este mai mic decat acesta. Legatura dintre curentul electric si timpul in care are loc topirea fuzibilului se numeste caracteristica sigurantei fuzibile.20.Acest tip de sigurante se fabrica pentru curenti nominali de 25. Daca prin fuzibil trece un curent de scurcircuit acesta duce la topirea fuzibilului intr-un timp foarte mic.capacul filetat. In acest fel siguranta fuzibila poate asigura abele tipuri de protectii.10.40.63.piulita Am .acesta duce la topirea fuzibilului dupa timpul cand temperatura a atins valoarea limita.saiba plata .80.saiba alama .cu mare putere de rupere(MPR). Sigurantele fuzibile de joasa tensiune se executa in mai multe variante: . Soclul siguranţei trebuie sa asigure izolarea fuzibilului si a celorlalte elemente din circuit fata de piesele conductoare legate la pamant.Daca prin fuzibil trece un curent de suprasarcina.630 A) -sigurante ultrarapide.firul fuzibil este parcurs de curent de serviciu al instalaţiei .125..15.inel de siguranţa . Curba este asimptotica la o valoare a curentului nunita curent limita.200A. 13 ..In tub de sticla (curenti pana la 1 A) .-sigurante tubulare.elementul de inlocuire(patronul fuzibil).(de la 100 la.la arderea fuzibilului.-sigurante cu filet>>sunt folosite in instalatii casnice si semiindustriale dar si cele industriale.făcând dificila asigurarea selectivitatea(întreruperea linei numai in punctul de alimentare cel mai apropiat de locul defectului)…-ramanerea motoarelor in doua faze datorita topirii unei singure siguranţe dintre trei care protejează un circuit trifazic…-eficienta redusa la protecţia împotriva suprasarcinilor..100.pe un termen relative lung.pentru intensitatii nominale pana la 200 A si este format din patru elemente:soclul de portelan.necesar inlocuirii acestuia. In condiţiile normale.160 si 200 A.conductor .25.63.La montarea sigurantelor LS succesiunea corecta a elementelor pe piciorul unui soclu este: saiba -inel de siguranta .piese de contact. -variatia in limite foarte lungi a timpului de topire.piuliţa.Aceasta se realizeaza in toate instalatiile electrice de lumina. Principalele dezavantaje ale siguranţei fuzibile sunt-întreruperea instalaţie ..100 si mai rar .35.Scara curenţilor nominali ai elementelor de înlocuire fuzibile este insa mult mai bogata 6...

In anumite situaţii cu porniri grele . pentru cuplarea motoarelor electrice. cu ajutorul unui circuit electronic de comanda.fie ca butoane de 14 . Construcţia uzuale de relee termice merg pana la curenţii nominali de maximum 100 A.fie ca unitatea distincte.se folosesc relee sau declanşatoare termice. respectiv alte elemente de comandă se pot realiza diferite combinaţii de demaroare directe.CAP.IX..bi-sau tripolare(blocuri de relee).pupitre de comanda.cu încălzirea directa. BUTOANE DE COMANDA Butoanele de comanda sunt folosite pentru comanda voita a contactoarelor pe maşini-unelte.regimuri intermitente etc.ascensoare.care se asociază unor contactoare de câtre constructor sau de câtre beneficiar. CAP. In aceste cazuri este recomandata introducerea unor termistoresemiconductoare cu rezistenta variabila cu temperatura –direct in infasurarile motoarelor.. cu protecţie la suprasarcina.maşini de ridicat.cum sunt cele provenite din supraîncărcarea motorului sau din rămânerea in doua faze . releele termice obişnuite nu mai reproduc cu suficienta fidelitate încălzirea motorului .fie ca elemente integrate construcţiei unor contactoare cu relee monobloc. releele de curenţii mai mari obţinându-se prin folosirea unor şunturi sau a unor transformatoare. In construcţia întreruptoarelor automate găsim de obicei declanşatoare termice. chiar la locul montării. relee termice.ce mai mare parte a releelor termice moderne se bazează pe utilizarea termobimetalelor sub forma lamelara.putând fi folosite deci fie ca butoane de pornire.schimbarea brusca de rezistenta a termistorului la depăşirea temperaturii admise conduce la declanşarea conductelor din circuitelor principal al motorului. Releele termice se realizează. inversoare sau stea-triunghi.putându-se ajunge fie la temperatura periculoase ale infasurarilor acestuia.Pentru protecţia împotriva suprasarcinilor(1. VII .RELEE TERMICE Utilizând contactorii. Ele sunt in general prevăzute cu un contact normal deschis(ND)si un contact normal închis(NI).2----6)In.fie declanşări inutile.indirecta sau mixta.

dreapta)determina realizarea anumitor scheme.oprire.folosite ca butoane de oprire si de avarie.exista o foarte mare varietate constructiva:butoane normal si butoane ciuperca cu capul mai mare.Din punct de vedere al funcţiei îndeplinite .in funcţie de contactul care se conectează in circuit.respectiv de scoaterea de sub tensiune a circuitului Unii producătorii folosesc concomitent marcarea prin culori si prin litere.butoane pentru montarea pe panou si –butoane in cutii închise . Ele au o singura poziţie stabila.jos. Butoanele de comanda se împart in doua grupe mari: . 15 . la care revin in data ce butonul nu mai este acţionat.butoane cu chei care se pot încuia pe poziţia dorita.prevăzute cu o maneta a cârei poziţie(sus.in al doilea rând prin gradul de protecţie asigurat de cutie.5-2 A in curent continuu. Curenţi nominali de serviciu sunt de obicei 6A (rar.care pot realiza diferite scheme in funcţie de poziţia micului miner rotativ cu care sunt prevăzute.si multe altele O categorie importanta o constituie butoanele selectoare.de obicei destinaţie acţionarii unui organ al maşinii chiar in sensul indicat de maneta manipulatoare.respectiv de punere sub tensiune a circuitului.ştanga.si 1.butoanele de comanda sunt colorate sau marcate după un anumit cod: verde sau litera I indica butonul de pornire.butoane cu reţinere care raman pe poziţia închis din care a pot ieşi prin tragerea sau rotirea. De obicei. roşu sau litera O indica butonul de pornire.10 A)in curent alternativ .împiedicând acţionarea de câtre cel care nu poseda cheie butoane cu lampa care luminează când dau comanda. Butoanele in cutii închise se clasifica in primul rând numărul de butoane incluse in cutie. Butoanele mai complexe(duble)pot comanda simultan deschiderea unor circuite si închiderea altora. Butoanele de comanda sunt acţionate numai manual. Acest lucru ii pot realiza si butoanele manipulatoare.

Astfel. studentii vor respecta urmatoarele norme de protectie a muncii: La executarea montajelor se va avea in vedere dispunerea aparatelor si a instrumentelor de masura astfel incat sa poata fi usor manevrate Legaturile electrice trebuie sa asigure un contact bun Se va realiza legarea la pamant a aparatelor si a a instatiilor care necesita acest lucru inante de inceperea lucrarii practice Punerea in functiune a montajului sau a schemei electrice se va face NUMAI dupa verificarea acesteia de catre cadrul didactic indrumator ESTE INTERZISA MODIFICAREA MONTAJULUI AFLAT SUB TENSIUNE ESTE INTERZISA TENSIUNE ATINGEREA PARTILOR METALICE AFLATE SUB Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare. la traversarea partilor carosabile de 6M. iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare. precum si a unor echipamente electrice. chiar izolate.MASURII DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE Pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor practice de laborator. aceasta inaltime se depaseasca cu 2.25m gabaritele respective. 16 . amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate. normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M. la o inaltime inaccesibila pentru om. Masurile. este necesara eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului. Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt: • Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza prin: o amplasarea conductelor electrice.

1997. Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant. Ed. Gh.o o o Izolarea electrica a conductoarelor.P. Ed.\ A. 1978. Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate. C. I. “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator. E. respectandu-se distanta impusa pana la elementele sub tensiune. BIBLIOGRAFIE Al. Probleme Fundamentale”.D. Craciunescu. 1993.V. Manolea “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator. “Masini si Sisteme de Actionari Electrice. Ionescu. Fransua. 1981. s. \ 17 . Tehnica. Marcu “Lucrari Practice de Masini si Actionari Electrice”. Universitatea “Politehnica” Bucuresti.a. Universitaria. Bucuresti. Craiova. s.a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful