GRUP SCOLAR INDUSTRIAL PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALA

TEMA: PANOU DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

CANDIDAT: ZIMTA CONSTANTIN BGDAN

PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

1

...8 III..... I.... I..........Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli……………....3............Cuprins 1 I... Cap .....2. Regimurile de funcţionare ale motoarelor asincrone…………….1.......... Schimbarea sensului de rotaţie…………………………………….......... Siguranţe fuzibile...7 II.......5 Semne convenţionale………………………………………………6 Domenii de utilizare…………………………………………………6 Principiul de funcţionare al motoarelor asincrone……6 Cap ..2......... Principiul de funcţionare…………………………………………….............. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat……………………………...9 IV.2.1........1..9 IV...10 Cap .I Cap ........3.1......12-13 Relee termice...3.........8 Cap IV Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie al motoarelor asincrone…......2..... Reglarea turaţiei prin modificarea ƒ1 a tensiunii de alimentare…....................14-15 MASURII DE PROTECTIA MUNCII.....11-12..................Argument…………………………………………………………3-4 Motoare asincrone……………………………………………5 Definiţie şi elemente constructive de bază………………………........... Cap.......... Contactoare... Cap...... Caracteristici de funcţionare……………………………………….VII....... Caracteristici de funcţionare ale maşinii asincrone………8 III.. ..VI....V..II II...........1. III.10 V........... VIII........... Caracteristicile rotoarelor de construcţie specială……………….....9 IV.IX...... Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate………10 V.......... .. Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie…………………………................2...........16 2 ............ Cuplul electromagnetic………………………………………………8 III.....14 Butoane de comanda ..9 Cap ............7 Cap.

Capetele infasurarii statorului sunt scoase in exteriorul carcasei si legate la cutia de borne> Rotorul(indusul motorului)in care se produce prin inducţie . Din punct de vedere al rotorului.izolate si montate in crestăturile pachetul de tole. Carcasa este prevăzuta fie cu fante necesare circulaţie aerului pentru răcirea motorului.Argument In proiectul ”PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASICRONE IN LABORATORUL DE ELECTROTEHNICA”se descrie următoarele caracteristici despre motorul asincron cum funcţionează si pârtile componente a lui.contacte auxiliare.Au pe stator o infasurare monofazata repartizata sau concentrata. el fiind rotit datorita interacţiunii dintre câmpul magnetic invertitor si curentul electric din rotor.contacte principal .5mm Infasurarea statorului.buton de oprire.este executat din conductoare electrice din cupru sau aluminiu. fie cu nervuri exterioare pentru a mari suprafaţa de schimb termic cu mediul înconjurător. Ele este format din: -carcasa.releu termic. 3 . Motoarele asincrone monofazate sunt motoare cu puteri sub 1Kw.cabluri de legătura.1.se produce un câmp magnetic sinusoidal si pulsatorie in timp. poate fi executat din aliaj de aluminiu. Tolele se executa din tabla de otel electrotehnic cu grosimea de 0.este de forma cilindrica..bobina contactorului. Principalele parţi componente ale unui motor asincron sunt: -statorul(inductorul). Rolul funcţional al componentelor electrice sunt: -subansamble ale contactorului:contactor.cu crestături la partea interioara si este fixat in carcasa. Elemente de siguranţa(siguranţe fuzibile).buton de pornire. Pentru motoarele mai mici. Alimentând infasurarea cu o tensiune monofazata. Pachetul de tole.motoarele asincrone se executa in doua variante: -cu rotorul in scurtcircuit(motoare cu colivie). -cu rotorul bobinat si cu inele colectoare.care are rolul de a produce câmp magnetic invertitorul.curent electric.care se executa din fonta sau otel.

relee termice.supracurentii.cele trei contacte principale C2 realizând inversarea a doua faze intre ele.cabluri de legătura.iar contactele de inter blocare se deschide C2 se întrerupe 4 . Prin acţionarea butonul de pornire se atrage miezul contactului datorita unui ciop magnetic generat de bobina contactorului. Pentru pornirea in al doilea sens de rotaţie se opreşte motorul mai intai apăsând butonul B02 deschizându-se contactele C1 principale si închizându-se contactele de interblocare C1.3 butoane pornire si oprire.Se apăsa butonul BP2. Se găsesc in schema in anexa1 următoarele componente:3 motoare asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit.siguranţe fuzibile.motorul pornind in al doilea sens de rotaţie. Elemetele de siguranţa cat si releul termic asigura protecţia consumatorului la suprasarcini .Contactorul face legătura intre circuitul de alimentare si consumator. Prin atragerea contactelor principale se va face alimentarea u energie a consumatorilor .In acelaşi timp se închid contactele de automenţinere C1si se deschide contactele interblocare C1 care are rolul de impedica producerea unui scurtcircuit intre faze R-T in cazul in care sar apăsa din greşeala pe butonul BP2. Pentru pornirea in primul sens de rotaţie se apăsa butonul BP1 închizându-se contactele principale in număr de trei C1 motorul fiind alimentat cu o tensiune de la retea.Contacte auxiliare(sau de autoretinere) menţin bobina alimentat atât timp cat nu apăsam butonul de oprire.3 contactoare.supratensiuni.

scut. de tipul de protecţie la pătrunderea apei şi a corpurilor străine în motor. numite obişnuit motoare asincrone sau de inducţie.bornă de putere la pământ. vor fi prezentate numai motoarele asincron fără colector. de sistemul de răcire. de putere şi tensiune o serie de elemente constructive: . Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestături o înfăşurare monofazată sau trifazată care se conectează la reţea şi formează inductorul motorului. care sunt cele mai robuste şi sigure în exploatare. Motorul asincron este compus din armătura statornică (stator) şi armătură rotorică (rotor). Terminologia general pentru maşinile electrice. De aceea. . în funcţie de destinaţie. dar în crestături poate avea o înfăşurare trifazată conectată în forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o înfăşurare în scurt circuit de tipul unei colivii.Cap. care la frecvenţa dată a reţelei. . 5 . motiv pentru care sunt cele mai utilizate. maşinile asincrone se mai numesc “motoare asincrone cu inel” sau “motoare asincrone cu rotorul în scurt circuit” sau “rotorul în colivii”. .rulmenţi. după forma înfăşurării rotorului. În afară de aceste părţi. . dată de STAS 4861-73 cuprinde şi terminologia subansamblelor şi pieselor componente. Rotorul este format tot din pachete de tole. Definiţie şi elemente constructive de bază Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ.cutia cu placă de borne stator. funcţionează cu turaţie variabilă cu sarcina. motorul mai are. I.portperii. de forma constructivă.carcasă. În continuare. .

e. Principiul de funcţionare Se consideră un motor asincron cu câte o înfăşurare trifazată pe fiecare din cele două armături. La înfăşurarea statorică trifazată cu cele şapte capete scoase. pentru cordoanele de alimentare ce se leagă la borne. I.3.m.“b” pentru conexiunea în triunghi.II .2. se induce t.“U”.m. “V”. (A) e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2WaKW2φ cosW2t unde: W2 este pulsaţia t. induse Ω2 este viteza relativă dintre câmpul inductor şi rotor 6 . într-o înfăşurare de fază a ei. Motoarele asincrone trifazate formează cea mai mare categorie de consumatori de energie electrică din sistemul energetic fiind utilizate în toate domeniile de activitate. bornele sunt notate astfel: . Dacă înfăşurarea statorică se conectează la o reţea trifazată de tensiune şi frecvenţă corespunzătoare ea va fi parcursă de un sistem trifazat de curenţi care vor produce în intre fier un câmp magnetic învârtitor. Semne convenţionale Notarea înfăşurărilor statorice şi rotorice se face conform STAS 3530-71. “W”. denumită secundară. .Principiul de funcţionare a motoarelor asincrone II. I.1.Simbolizarea formelor constructive este dată în STAS 3998-74. Dacă armătura rotorică cere în acel moment viteza unghiulară Ω. Domenii de utilizare Se utilizează aproape în exclusivitate ca motor în acţionările cu turaţie practic constantă şi mai rar la turaţii variabile. cu viteza unghiulară Ω1. din cauza instalaţiilor de alimentare costisitoare.“a” pentru conexiunea în stea. Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalaţii de uz gospodăresc. CAP .e.

maşina primeşte energie electrică şi dezvoltă la arbore un cuplu magnetic. 1) La n E(0. Deci. produce curentul I2. câmpul inductor şi cel de reacţie au aceeaşi viteză relativă faţă de stator. ea va fi parcursă de curenţi. Relaţia: e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2W2KW2φ cosW2t arată că în înfăşurarea rotorică sunt curenţi. câmpul de reacţie are viteza unghiulară: Ω+Ω2=Ω+(Ω1-Ω)=Ω1 Adică. pentru menţinerea acestei turaţii. adică Ω≠Ω 1.m. are tendinţa să accelereze rotorul către turaţia n1 a câmpului învârtitor. iar ∆F are sens opus faţă de n. trebuie ca maşina să primească energie mecanică şi dă energie electrică. motorul primeşte energie mecanică pe la arbore să menţină turaţia n în sens opus lui ∆F şi energie electrică de la reţea. În acest caz se spune că se poate exercita un cuplu numai dacă rotorul alunecă faţă de câmpul învârtitor inductor.m. funcţionând în regim de motor. dând un câmp rezultant în întrejur. În acest caz. deci n2<0 şi ∆<0. 2) Dacă turaţia rotorului este n>n1. produc un câmp învârtitor de reacţie cu o sinteză unghiulară faţă de înfăşurarea care l-a produs: (B) Ω2=W2/p=W1-W/p=Ω1-Ω Faţă de stator. Deci.e. deci se poate exercita un cuplu numai dacă e2≠ 0. care acţionează asupra conductoarelor. Prin interacţiunea dintre acest câmp şi curenţii din înfăşurări. se exercită între cele două armături un cuplu electromagnetic.m. funcţionând în regim de generator. cele două câmpuri sunt fixe între ele şi se pot însuma. deci si I2 iar forţa ∆F se opune creşterii turaţiei “n” a rotorului. care. Motorul funcţionează în regim de frână. În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de funcţionare menţionate. 3) Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor. Regimurile de funcţionare a motoarelor asincrone Analiza regimurilor de funcţionare ale motoarelor asincrone se face în funcţie de turaţia relativă n2 a rotorului faţă de câmpul învârtitor inductor produs de stator. adică de turaţia n2=n1-n. iar forţa ∆F=I2∆lxB. indusă îşi schimbă polaritatea. indusă în conductoarele înfăşurării scurtcircuitate a rotorului. să aducă rotorul către turaţia de sincronism. dar regimul de bază este de motor 7 .n1). la rândul lor. deci are faţă de acesta turaţia n2=n1+n şi alunecarea ∆>1 t.e. t. indiferent de turaţia rotorului.1) t. indusă produce pe I2..e. e=(vxB)∆l. deci ∆ E(0.Dacă înfăşurarea rotorului se închide. În acest caz. .

Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie a motoarelor asincrone Alegerea motorului şi a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr. apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune în mişcare rotorul.3.III. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistenţe în circuitul rotorului. iar cele cu colivie normală (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic şi curentul mare. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii asincrone V. Totodată. au la pornire cuplu mare şi curent mic.8)Nn pentru reducerea timpului de pornire. fără a modifica statorul. al mecanismului de antrenat şi de curentul de pornire admis pentru motor. punctul de funcţionare deplasându-se din A către B. Având rezistenţa Rp în circuitul rotoric şi cuplând motorul la reţea. trece pe caracteristica care are R′ ′ p<R′ ′ ′ p în punctul C şi procesul pornirii continuă până când punctul de 8 .IV. VI. bronz sau alamă. la aceeaşi putere. greu de întreţinut.5…1. De aceea. În general MpM=(1. pornirea trebuie să se facă fără şocuri periculoase pentru elementele transmisiei. Cap . se folosesc forme constructive de rotoare cu bare înalte sau colivii duble care.Cap .1. Coliviile rotoarelor se realizează prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din crestături la inele frontale de scurtcircuit. Caracteristicile motoarelor cu rotoare de construcţie specială Motoarele cu rotorul bobinat şi inele sunt costisitoare. În acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu. Când ajunge în B. cupru.

care se face prin inversarea succesiunii a două faze.2)Mn şi λ=1. 3) Reducerea tensiunii de alimentare pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor coborâtoare cu una două trepte de tensiune. Când motorul ajunge la turaţia normală. VI. Dar la pornirea în stea. Dar în acest caz scade cuplul de pornire Mp. şi în final se deschide K2 apoi se închide K3.4. este utilizată curent unde reţelele de alimentare şi mecanismele antrenante permit acest lucru. VI.2…2. un motor cu tensiunile de lucru 220380V se poate porni stea-triunghi numai la reţeaua de 220V.9…2.2. După trecerea prizelor pe poziţia de tensiune minimă se închide K2 apoi K1 şi motorul porneşte cu tensiunea redusă. alimentând motorul la tensiunea reţelei. În momentul pornirii.5)In. Deci. curentul de linie ar fi: Idp=√3Ipƒ=√3(U1/Zk)=3Iyp. Aceste date depind de fiecare motor în parte. şi nu prezintă avantaje. 2) Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele şapte capete ale înfăşurării statorice şi în care pot funcţiona în triunghi la tensiunea reţelei trifazate la care se va cupla. se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare. având o reducere de tensiune U1ƒ=U1√3. de putere şi turaţie. adică de trei ori mai mare decât la pornirea în stea.3. pentru s=1. 9 . se conectează K1 şi curentul de linie este: Iyp=UI1ρ/Zk=U1/√3Zk. STAS 17640-70 stabileşte pentru motoarele cu puteri până la 132KW valorile Ip=(4…7. Mp=(1. Trebuie menţionat că valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce şi prin introducerea în circuitul rotoric a unui reactanţe xp. Dacă pornirea se face direct în triunghi. cum reiese din relaţiile corespunzătoare dacă se pune în loc de x02 valoarea x′ 02+x′ p.funcţionare ajunge în punctul H corespunzător cuplului rezistent Mn al mecanismului. cuplul critic MkM şi alunecarea critică sk. Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie 1) Conectarea direct la reţea. Schimbarea sensului de rotaţie Este echivalentă cu schimbarea câmpului învârtitor. cuplul de pornire scade tot de trei ori şi motorul nu poate porni în plină sarcină.

Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate VII. Recent a început să se modifice numărul de poli prin modularea câmpului magnetic din întrefier când se pot obţine cu aceeaşi înfăşurare. sau convertizoare statice de frecvenţă. Schimbând conexiunile unei înfăşurări. cum este cazul la motoarele pentru ascensoare. Prin modificarea lui ƒ1 se modifică turaţia de sincronism n1 şi reactanţele. două turaţii la care raportul difera de ½ .Cap . 10 . Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli La motoarele cu rotorul în colivie. se face în trepte (p=numărul întreg). VII. Când se cer trepte diferite de acest raport.a. se pot obţine două turaţii în raportul ½.1. la un cuplu Mr. Reglarea turaţiei prin modificarea alunecării Reglând tensiunea de alimentare U1.3. dar schimbând conexiunile. prin introducerea în circuitul rotoric. În schimb. se dispune pe stator două înfăşurări distincte pentru turaţiile respective. se pot obţine teoretic turaţii de la 0 la nn. VII. la motoarele cu rotorul bobinat. la acelaşi cuplu rezistent Mn se obţin diverse alunecări s<sk. Reglarea turaţiei prin modificarea frecvenţei ƒ1 a tensiunii de alimentare Modificările frecvenţei unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c.V.2.

inclusive curent de suprasarcina. Schema de principiu a unui contactor cu mişcare de rotaţie Contactoare cu relee : 11 . elemente metalice . suporta si întrerupe curent in condiţii normale de exploatare ale unui circuit. In construcţia unui contactor mai intra elemente izolante.CONTACTOARE Contactorul este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanica. contactele de autoretinere si butonul de commanda). bobine de suflaj). capabil de a stabili. cuva de ulei cu capac. semnalizare). Circuit de commanda (bobina electromagnetului de acţionare. Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de stingere.CAP. electromagnetica sau pneumatica. carcasa. VI . cu o singura poziţie stabile. contacte fixe si contacte mobile). Circuitele auxiliare (contacte de blocare. elemente de fixare. Elementele componente ale unui contactor sunt: Circuit principal de curent (borne de răcitor la circuit exterior.

Execuţia bipolara prezintă dezavantajul ca. ele comandând automat in cazul unui scurtcircuit deschiderea contactorului. cu sectiunea corelata cu curentul de intrerupt si cu timpul in care trebuie sa se topeasca). comandând deschiderea automata a contactorului. la ruperea unor curenţi intenşi. Deoarece contactorul nu are o capacitate sufficit de rupere la scurtcircuit. De si un contactor bipolar ocupa mai putin loc decat 2 contactoare monopolare. Sigurantele fuzibile obisnuite folosite foarte mult in instalatiile electrice sunt aparatele de protectie cele mai simple si in general cele mai eficace. de aceea a face fata necesitaţilor impuse de exploatare. se prefera prima solutie. Sigurantele fuzibile sunt alcatuite din trei parti distincte: soclul. la comanda data de un operator. Siguranţe fuzibile Sigurantele fuzibile sunt aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor care intrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subtire. se poate amorsa un arc intre cei 2 poli. Blocul de relee termice protejează motorul si instalaţia împotriva suprasarcinilor. exista in prezent o foarte mare varietate de construcţii Contactoarele de curent continu se executa monopolar. patronul fuzibil propriu-zis. Releele electromagnetice asigura protecţia contra scurtcircuitelor. Acesta impune distante mai mai intre poli.Contactorul serveşte la închiderea si deschiderea circuitului de alimentarea motorului. ceea ce mareste gabaritul aparatului. VII. Caracteristic pentru contactoarele si ruptoarele de curent continuu este cursa mica a armaturii mobile a electromagnetului de tip clapeta CAP. este indicat sa se prevădă in circuit o protecţie suplimentara cu siguranţe Contactoarele electromagnetice sunt utilizate in schemele electrice de acţionare. fiind mai sigura. capacul si 12 .

Daca prin fuzibil trece un curent de suprasarcina.Acest tip de sigurante se fabrica pentru curenti nominali de 25.200A...160 si 200 A.piuliţa.încălzirea fuzibilului si a bornelor de legătura trebuie sa ramana suficient de mica pentru a nu transmite încălzirea periculoase conductoarelor de legătura. Daca prin fuzibil trece un curent de scurcircuit acesta duce la topirea fuzibilului intr-un timp foarte mic.100 si mai rar .. In acest fel siguranta fuzibila poate asigura abele tipuri de protectii. Soclul siguranţei trebuie sa asigure izolarea fuzibilului si a celorlalte elemente din circuit fata de piesele conductoare legate la pamant.(de la 100 la.125.63.63.cu mare putere de rupere(MPR).capacul filetat.elementul de inlocuire(patronul fuzibil).Scara curenţilor nominali ai elementelor de înlocuire fuzibile este insa mult mai bogata 6.La montarea sigurantelor LS succesiunea corecta a elementelor pe piciorul unui soclu este: saiba -inel de siguranta .făcând dificila asigurarea selectivitatea(întreruperea linei numai in punctul de alimentare cel mai apropiat de locul defectului)…-ramanerea motoarelor in doua faze datorita topirii unei singure siguranţe dintre trei care protejează un circuit trifazic…-eficienta redusa la protecţia împotriva suprasarcinilor.630 A) -sigurante ultrarapide.piulita Am .Aceasta se realizeaza in toate instalatiile electrice de lumina.. Legatura dintre curentul electric si timpul in care are loc topirea fuzibilului se numeste caracteristica sigurantei fuzibile.10.In tub de sticla (curenti pana la 1 A) .la arderea fuzibilului.piese de contact.saiba alama . Curba este asimptotica la o valoare a curentului nunita curent limita.conductor .pentru intensitatii nominale pana la 200 A si este format din patru elemente:soclul de portelan.25..80..100.. Principalele dezavantaje ale siguranţei fuzibile sunt-întreruperea instalaţie . 13 .necesar inlocuirii acestuia.pe un termen relative lung.15.inel de siguranţa .20.40.35.-sigurante cu filet>>sunt folosite in instalatii casnice si semiindustriale dar si cele industriale. -variatia in limite foarte lungi a timpului de topire.firul fuzibil este parcurs de curent de serviciu al instalaţiei .acesta duce la topirea fuzibilului dupa timpul cand temperatura a atins valoarea limita. Sigurantele fuzibile de joasa tensiune se executa in mai multe variante: .saiba plata . In condiţiile normale.-sigurante tubulare.Curentul nominal al fuzibilului este mai mic decat acesta.

Pentru protecţia împotriva suprasarcinilor(1. pentru cuplarea motoarelor electrice. inversoare sau stea-triunghi. Construcţia uzuale de relee termice merg pana la curenţii nominali de maximum 100 A.2----6)In..indirecta sau mixta. Ele sunt in general prevăzute cu un contact normal deschis(ND)si un contact normal închis(NI).RELEE TERMICE Utilizând contactorii.fie declanşări inutile.CAP.ascensoare. CAP.IX.cum sunt cele provenite din supraîncărcarea motorului sau din rămânerea in doua faze . cu protecţie la suprasarcina. respectiv alte elemente de comandă se pot realiza diferite combinaţii de demaroare directe. In anumite situaţii cu porniri grele .putându-se ajunge fie la temperatura periculoase ale infasurarilor acestuia.fie ca elemente integrate construcţiei unor contactoare cu relee monobloc.ce mai mare parte a releelor termice moderne se bazează pe utilizarea termobimetalelor sub forma lamelara..putând fi folosite deci fie ca butoane de pornire. chiar la locul montării.fie ca unitatea distincte.pupitre de comanda. Releele termice se realizează. releele termice obişnuite nu mai reproduc cu suficienta fidelitate încălzirea motorului .care se asociază unor contactoare de câtre constructor sau de câtre beneficiar. In construcţia întreruptoarelor automate găsim de obicei declanşatoare termice.cu încălzirea directa.schimbarea brusca de rezistenta a termistorului la depăşirea temperaturii admise conduce la declanşarea conductelor din circuitelor principal al motorului.regimuri intermitente etc.bi-sau tripolare(blocuri de relee). cu ajutorul unui circuit electronic de comanda.maşini de ridicat.fie ca butoane de 14 . BUTOANE DE COMANDA Butoanele de comanda sunt folosite pentru comanda voita a contactoarelor pe maşini-unelte. releele de curenţii mai mari obţinându-se prin folosirea unor şunturi sau a unor transformatoare. VII . relee termice. In aceste cazuri este recomandata introducerea unor termistoresemiconductoare cu rezistenta variabila cu temperatura –direct in infasurarile motoarelor.se folosesc relee sau declanşatoare termice.

5-2 A in curent continuu. Butoanele mai complexe(duble)pot comanda simultan deschiderea unor circuite si închiderea altora.butoane cu reţinere care raman pe poziţia închis din care a pot ieşi prin tragerea sau rotirea.jos.in funcţie de contactul care se conectează in circuit.ştanga.folosite ca butoane de oprire si de avarie.butoanele de comanda sunt colorate sau marcate după un anumit cod: verde sau litera I indica butonul de pornire. Butoanele de comanda sunt acţionate numai manual. De obicei.împiedicând acţionarea de câtre cel care nu poseda cheie butoane cu lampa care luminează când dau comanda.butoane pentru montarea pe panou si –butoane in cutii închise . Butoanele de comanda se împart in doua grupe mari: . 15 . Curenţi nominali de serviciu sunt de obicei 6A (rar.butoane cu chei care se pot încuia pe poziţia dorita.si multe altele O categorie importanta o constituie butoanele selectoare.prevăzute cu o maneta a cârei poziţie(sus.respectiv de scoaterea de sub tensiune a circuitului Unii producătorii folosesc concomitent marcarea prin culori si prin litere.care pot realiza diferite scheme in funcţie de poziţia micului miner rotativ cu care sunt prevăzute.de obicei destinaţie acţionarii unui organ al maşinii chiar in sensul indicat de maneta manipulatoare.exista o foarte mare varietate constructiva:butoane normal si butoane ciuperca cu capul mai mare.dreapta)determina realizarea anumitor scheme.oprire. roşu sau litera O indica butonul de pornire. Acest lucru ii pot realiza si butoanele manipulatoare. la care revin in data ce butonul nu mai este acţionat.10 A)in curent alternativ . Ele au o singura poziţie stabila. Butoanele in cutii închise se clasifica in primul rând numărul de butoane incluse in cutie.si 1.respectiv de punere sub tensiune a circuitului.in al doilea rând prin gradul de protecţie asigurat de cutie.Din punct de vedere al funcţiei îndeplinite .

MASURII DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE Pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor practice de laborator. amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate.25m gabaritele respective. la o inaltime inaccesibila pentru om. 16 . precum si a unor echipamente electrice. normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M. iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare. Astfel. studentii vor respecta urmatoarele norme de protectie a muncii: La executarea montajelor se va avea in vedere dispunerea aparatelor si a instrumentelor de masura astfel incat sa poata fi usor manevrate Legaturile electrice trebuie sa asigure un contact bun Se va realiza legarea la pamant a aparatelor si a a instatiilor care necesita acest lucru inante de inceperea lucrarii practice Punerea in functiune a montajului sau a schemei electrice se va face NUMAI dupa verificarea acesteia de catre cadrul didactic indrumator ESTE INTERZISA MODIFICAREA MONTAJULUI AFLAT SUB TENSIUNE ESTE INTERZISA TENSIUNE ATINGEREA PARTILOR METALICE AFLATE SUB Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare. este necesara eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului. Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt: • Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza prin: o amplasarea conductelor electrice. chiar izolate. Masurile. la traversarea partilor carosabile de 6M. aceasta inaltime se depaseasca cu 2.

Universitatea “Politehnica” Bucuresti. 1978. Fransua.D. 1997. Ed. 1981. I. “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator.\ A. \ 17 . “Masini si Sisteme de Actionari Electrice. Manolea “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator.a.a. 1993. Gh. respectandu-se distanta impusa pana la elementele sub tensiune.o o o Izolarea electrica a conductoarelor. Craciunescu. s. Craiova.P. Marcu “Lucrari Practice de Masini si Actionari Electrice”. Ed. Probleme Fundamentale”. Tehnica. C. Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant. Ionescu.V. E. s. Bucuresti. Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate. Universitaria. BIBLIOGRAFIE Al.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful