Nr. intreb 1.

Nr. rasp 1 2 3

Continutul intrebarii Sunt considerate mijloace de plata straine urmatoarele categorii economice : monedele si bancnotele de orice fel cu putere de circulatie sau preschimbabile ; monedele , acreditivele , ordinele , dispozitiile de plata , cecurile , scrisorile de cresit si orice alte titluri sau inscrisuri , cuprinzand drepturi sau ibligatii de plata in moneda straina ; marfurile evaluate intr-o moneda straina Mijloacele de plata internationale sunt folosite in cadrul schimburilor internationale pentru : creditarea firmelor stingerea unor datorii internationale stingerea unei creante internationale In cadrul mijloacelor de plata internationale sunt cuprinse: facturile si avizele de expeditie internationale valutele si devizele monedele emise pe piata internationala Prin valuta se intelege : moneda nationala a unei tari , efectiva sau in cont , care este folosita la efectuarea platilor catre terte persoane fizice sau juridice ; moneda nationala a unei tari , efectiva sau in cont , care este folosita la lichidarea diferitelor datorii fata de strainatate si realizarea unor operatiuni si tranzactii internationale; aurul folosit ca instrument de plata internationala Din punct de vedere al detinerii lor , valutele se impart in urmatoarele categorii : valute transferabile ; valute in cont ; valute efective Din punctul de vedere al convertibilitatii valutele sunt : Convertibile , transferabile si neconvertibile Convertibile , netransferabile si transferabile valute convertibile , valute forte si valute neconvertibile Devizele sunt : titluri de credit pe termen lung exprimate in moneda convertibila titluri de credit pe termen scurt exprimate in moneda neconvertibila titluri de credit pe termen scurt exprimate in moneda convertibila Devizele : pot inlocui banii efectivi nu pot inlocui banii efectivi

2. 1 2 3 3. 1 2 3 4. 1 2 3 5. 1 2 3 6. 1 2 3 7. 1 2 3 8. 1 2

3 9. 1 2 3 10. 1 2 3 11. 1 2 3 12. 1 2 3 13. 1 2 3 14. 1 2 3 15. 1 2 3 16. 1 2 3 17.

uneori pot inlocui banii efectivi , alteori nu Din punctul de vedere al convertibilitatii devizele pot fi : devize transferabile si netransferabile devize convertibile si neconvertibile devize convertibile , neconvertibile si devize de clearing Din punctul de vedere al formei , distingem urmatoarele categorii de devize : cambia , biletul la ordin , cecul actiuni , obligatiuni si alte valori exprimate in valuta drepturi speciale de tragere Din categoria monedelor internationale fac parte : dolarul American drepturile speciale de tragere moneda Uniunii Europene euro Drepturile speciale de tragere (DST) sunt : bani de cont emisi la Uniunea Europeana bani de cont emisi de Fondul Monetar International (FMI) , fara o garantie nationala bani de cont emisi de Banca Mondiala Drepturile speciale de tragere (DST) circula : intre conturile Bancilor Centrale si a altor organisme oficiale , cu aprobarea Uniunii Europene intre Banca Centrala Europeana si bancile centrale ale statelor membre ale Uniunii Europenele intre conturile Bancilor Centrale si a altor organisme oficiale , cu aprobarea Fondului Monetar International Dintre functiile Drepturilor speciale de tragere (DST) mentionam: functia de etalon monetar functia de mijloc de plata in tranzactiile internationale functia de mijloc de plata si rezerva Din categoria operatiunilor la care participa cel mai frecvent Drepturile speciale de tragere (DST) , fac parte : obtinerea de valute , prin tranzactii bazate pe accord direct intre membrii Fondului Monetar International (FMI) incheierea de acorduri Swap si efectuarea de operatiuni forward plata tranzactiilor internationale cu marfuri si servicii Operatiunile care au loc pe piata valutara pot fi : Operatiuni de scontare Operatiuni la vedere (spot) Operatiuni la termen (forward) Operatiunile la vedere (spot) sunt acele operatiuni in care vanzarea si cumpararea de valuta sau devize se realizeaza in felul

1 2 3 18. 1 2 3 19. 1 2 3 20. 1 2 3 21. 1 2 3 22. 1 2 3

urmator : operatiunile se incheie in aceeasi zi , astfel ca momentul tranzactiei coincide cu momentul formarii cursului valutar al zilei operatiunile se incheie in aceeasi zi sau in maxim 48 de ore , astfel ca momentul tranzactiei coincide cu momentul formarii cursului valutar al zilei operatiunile se incheie in aceeasi zi , insa livrarea valutelor sau devizelor se face dupa 48 de ore Operatiunile la termen (forward) sunt operatiunile la care: tranzactia are loc imediat , dar livrarea valutelor sau devizelor se face dupa un anumit termen convenit , de regula pana in 12 luni tranzactia si livrarea valutelor sau devizelor are loc imediat tranzactia are loc imediat , dar livrarea valutelor sau devizelor se face in maxim 48 de ore Termenul de livrare a valutelor sau devizelor , in cazul operatiunilor la termen forward este standardizat , putand fi: 6 luni(6 M)*; 1 an(1 Y)*; 1 luna(1 M)*;2 luni(2 M)*; 3 luni(3 M)*;6 luni(6 M)*;12 luni( 1Y); 6 luni(6 M); 12 luni(1 Y); 24 luni(2 Y). Prin tranzactii bazate pe acord direct intre membrii FMI se poate obtine : orice valuta , contra DST , schimbul facandu-se la cursul zilnic al Drepturilor speciale de tragere (DST); numai valute convertibile , la cursul zilnic al Drepturilor speciale de tragere (DST); numai valute transferabile , la cursul zilnic al Drepturilor speciale de tragere (DST). Rata dobanzii la tranzactiile cu Drepturi speciale de tragere (DST) , se determina : lunar , ca medie ponderata a dobanzilor , pentru datoriile pe termen scurt , practicate pe pietele monetare ale tarilor a caror monede formeaza cosul valutar; anual , ca medie ponderata a dobanzilor , pentru datoriile pe termen scurt , practicate pe pietele tarilor ale caror mondene intra in cosul valutar al DST; saptamanal , ca medie ponderata a dobanzilor , pentru datoriile pe termen scurt , practicate pe pietele monetare ale tarilor a caror moneda intra in cosul valutar al formarii DST; Prin incheierea de acorduri swap cu DST se realizeaza : un membru al FMI poate transfera altui membru DST , in schimbul altui active de rezerva , cu exceptia aurului , cu obligatia de a restitui valuta la o data ulterioara si la un curs stabilit de comun acord; un membru al FMI poate transfera aur unui alt mebru al FMI , la un curs stabilit de comun acord; un membru al FMI poate transfera altui membru al DST , in schimbul

23. 1 2

3 24. 1 2 3 25. 1 2 3 26. 1 2 3 27. 1 2 3 28. 1 2 3 29. 1 2

altui active de rezerva , inclusive aur , cu obligatia de a restitui valuta la o data ulterioara si la un curs stabilit de comun acord. Efectuarea operatiunilor forward cu DST , presupune : o tara membra a FMI poate vinde sau cumpara DST , cu obligatia platii la o data viitoare , in schimbul oricaror active monetare , inclusive aurul ; o tara membra a FMI poate vinde sau cumpara DST , cu obligatia platii la o data viitoare , in schimbul oricaror active monetare , cu exceptia aurului , la un curs la termen , previzionat la momentul incheierii tranzactiei ; o tara membra a FMI poate face tranzactii cu DST , cu alta tara membra la un curs la termen , previzionat la momentul incheierii tranzactiei. Dintre elementele esentiale ale cambiei (tratei) , fac parte , printer altele : denumirea cambiei si ordinul de a plati neconditionat o suma de bani determinata numele persoanei care trebuie sa plateasca trasul si scadenta cambiei tara in care se va face plata . Dintre elementele esentiale ale cambiei , fac parte , printer altele : scadenta cambiei , locul unde trebuie sa se faca plata si numele beneficiarului numele adresatorilor si a girantilor data si locul emiterii , respective , semnatura tragatorului In valoarea cambiei este inclusa : numai valoarea marfurilor valoarea marfurilor si dobanda corespunzatoare dobanda corespunzatoare valorii marfurilor acoperite de cambie Firma (x) poate transmite cambia pe calea girului , catre alta firma (y) , fata de care are o datorie , dintr-un alt contract , operatiunea numindu-se : Scontare Creditare Andosare (girare) In cazul operatiunilor de andosare , persoana care transmite cambia se numeste : Locator Girant Girator In cazul unei operatiuni de andosare , persoana care primeste cambia se numeste : Girator Girant

3 30. 1 2 3 31. 1 2 3 32. 1 2 3 33. 1 2 3 34. 1 2 3 35. 1 2 3 36. 1 2 3 37. 1 2 3 38. 1

Tragator Scontul reprezinta : valoarea cambiei dobanda pe zilele ramase pana la scadenta cambiei (taxa de scont) valoarea cambiei , inclusive dobanda pana la scadenta Operatiunea de valorificare a cambiei inainte de termentul scadent , la o banca comerciala , poarta denumirea de : Avalizare Rescontare Scontare Operatiunea de scontare a cambiei de catre Banca Comerciala , la Banca centrala , poarta denumirea de : Rescontare , prin plata taxei de rescont Scontare , prin plata taxei de scont Facturare , prin plata taxei de facturare Avalul sau operatiunea de avalizare apare pe parcursul emiterii si circulatiei cambiei si consta in : Garantarea platii cambiei Garantarea dobanzilor de plata Garantarea incasarii taxei de scont Persoana care garanteaza plata cambiei , poarta denumirea de : Avalizat Avalist Garant Persoana in favoarea careia s-a facut operatia de aval , poarta denumirea de : Avalist Beneficiar Avalizat Operatiile de garantie asumate de tragator , avalist sau girant se transforma in obligatii de plata numai in cazul in care : Trasul refuza plata Tragatorul refuza plata Bancile comeerciale refuza plata In circulatia cambiei sunt angrenate trei persoane , respectiv: tragatorul (emitentul) , trasul(debitorul) si beneficiarul , care poate fi o terta persoana sau chiar emitentul tragatorul , trasul si girantul bancile comerciale refuza plata Tragatorul sau emitentul cambiei este : persoana care trebuie sa plateasca suma inscrisa pe cambie

2 3 39. 1 2 3 40. 1 2 3 41. 1 2 3 42. 1 2 3 43. 1 2 3 44. 1 2 3 45. 1 2 3 46. 1 2

persoana care trebuie sa primeasca suma inscrisa pe cambie persoana care trebuie sa efectueze plata cambiei Trasul este : persoana care trebuie sa primeasca suma inscrisa pe cambie persoana care garanteaza suma inscrisa pe cambia persoana care trebuie sa efectueze plata cambiei Cambia este emisa in general de catre : exportatorii de marfuri sau prestatorii de servicii importatorii de marfuri si beneficiarii serviciilor bancile comerciale , asiguratori si alte persoane interesate Biletul la ordin este emis , in general , de catre: exportatorii de marfuri si prestatorii de servicii importatorii de marfuri si beneficiarii serviciilor prestate bancile comerciale , asiguratori si alte persoane interesate Biletul la ordin este un inscris formal , un titlu de credit , prin care : subscriitorul , semnatarul sau emitentul se oblige expres si neconditionat sa achite o anumita suma , la data si locul specificat in document , catre o alta persoana numita beneficiar emitentul se obliga sa incaseze sumele inscrise in document beneficiarul se supune ordinului de incasare a sumelor Elementele care se iau in considerare la calcularea scontului sunt: valoarea nominala a cambiei si valoarea ei actualizata sau efectiva valoarea nominala a cambiei si nivelul taxei scontului , exprimata in procente valoarea nominala a cambiei , durata in zile de la negociere pana la sedinta , nivelul taxei scontului (in procente) si numarul de zile ale anului financiar Valoarea actualizata sau efectiva a cambiei la momentul scontarii , se determina ca o diferenta intre : valoarea nominala a cambiei si scontul calculat valoarea de piata a cambiei si scontul calculat valoarea de piata a cambiei si valoarea ei nominala Cursul valutar reprezinta : moneda in numerar si moneda de cont ale unei tari moneda unei tari si moneda altei tari moneda unei tari si moneda altei tari sau intre moneda unei tari si o moneda internationala Prin metoda de cotare se intelege : modalitatea specifica fiecarei tari , de exprimare a raportului de schimb a monedei nationale cu valutele straine modalitatea de stabilire a valorii oficiale a unei monede nationale

3 47. 1 2 3 48. 1 2 3 49. 1 2 3 50. 1 2 3 51. 1 2 3 52. 1 2 3 53. 1 2 3

modalitate de stabilire a valorii oficiale a unei monede internationale Pe plan international se practica urmatoarele metode de cotare : Cotare directa , transferabila ; Cotare directa si cotare indirecta ; Cotare indirecta , netransferabila. In cazul cotarii directe , practicata in majoritatea statelor lumii , cursul valutar se exprima : prin numarul de unitati monetare nationale , care revin la o unitate de moneda straina prin numarul de unitati de moneda straina , care vin la o unitate de moneda nationala ; prin numarul de unitati DST , care revin la o unitate de moneda nationala In cazul cotarii indirecte , practicata pe pietele valutare din Anglia , Australia si Canada , cursul valutar se exprima : prin numarul de unitati monetare nationale , care revin la o unitate de moneda straina prin numarul de unitati de moneda straina , care vin la o unitate de moneda nationala prin numarul de unitati monetare nationale , care revin la un gram de aur fin Pentru stabilirea cursului valutar este necesara , printre altele , precizarea unor reglementari cu privire la : definirea etalonului monetar al monedei nationale definirea unitatii monetare printr-o anumita cantitate de aur numarul de cursuri valutare practicate si metodele de cotare Autoritatea monetara cu atributii in domeniul definirii etalonului monetar si al cursurilor valutare practicate este : Fondul Monetar International (FMI) Banca Centrala Europeana (BCE) Banca centrala a fiecarei tari Definirea etalonului monetar al monedelor nationale se poate face in raport cu : Aurul ; Valute liber convertibile Drepturile speciale de tragere (DST) sau un cos de valute liber convertibile In vederea stabilirii cursului valutar pe piata valutara , autoritatile se grupeaza pe urmatoarele niveluri : La nivelul bancilor comerciale La nivelul pietelor valutare La nivel regional

54. 1 2 3 55. 1 2 3 56. 1 2 3 57. 1 2 3 58. 1 2 3 59. 1 2 3 60. 1 2 3 61. 1

Cursul valutar bancar , existent la nivelul bancilor comerciale se stabileste : De catre Banca nationala (centrala) De catre Bancile centrale cu acordul Fondului Monetar International Ca raport intre cererea si oferta de valute , adresate fiecarei banci comerciale Dintre clauzele asiguratorii privind riscul valutar mentionam : Tehnicile contractuale Tehnicile extracontractuale Tehnicile extrabancare Din categoria tehnicilor contractuale de evitare a riscului valutar fac parte,printre altele , urmatoarele : Clauza valutara si clauza DST Clauza de rectificare a preturilor Hedging-ul valutar Din categoria tehnicilor extracontractuale de evitare a riscului valutar fac parte , printre altele urmatoarele : Clauza de rectificare a preturilor Efectuarea unor operatiuni de vanzare cumparare de valute la vedere si la termen Hedging-ul valutar Din categoria altor modalitati interne de acoperire a riscului valutar fac parte : Alegerea monedei de contract si sincronizarea incasarilor si platilor in aceeasi valuta Anticipari si intarzieri in efectuarea preturilor Anularea contractelor economice In practica relatiilor economice internationale pot fi intalnite urmatoarele categorii de cambii : Cambii comerciale si cambii bancare Cambii documentare si cambii de complezenta Cambii la purtator Cecul este un instrument de plata prin care : Titularul unui cont bancar accepta sa incaseze sumele de la clienti sau debitori sub forma unor carnete cec Titularul unui cont bancar da ordin sa se plateasca din disponibilul contului sau , o suma catre un beneficiar , la o anumita data Titularul unui credit depozitat in banci da ordin sa se plateasca din disponibilul contului sau , o suma catre un beneficiar , la o anumita data In cazul folosirii cecului , intervin urmatoarele parti : Banca comerciala , creditorul si debitorul

2 3 62. 1 2 3 63. 1 2 3 64. 1 2 3 65. 1 2 3 66. 1 2 3 67. 1 2 3 68. 1 2 3 69. 1 2 3

Tragatorul , trasul si beneficiarul Subscriitorul , avalistul , girantul si beneficiarul Dintre elementele esentiale ale cecului mentionam : Denumirea , ordinul de efectuare a platii , numele trasului (banca platitoare) Suma , locul platii , data , adresa emitentului si semnatura Nationalitatea tragatorului si domiciliul acestuia Emiterea , semnarea si punerea in circulatie a unui cec fara acoperire (disponibil in cont) este o infractiune sanctionata de lege si poarta denumirea de : Cec fara acoperire Cec cu acoperire partiala Provizion Dupa felul persoanei beneficiare , cecurile pot fi , printre altele : Cecuri nominative Cecuri la ordin si cecuri la purtator Cecuri comerciale Dupa modul in care se incaseaza , cecurile pot fi , printre altele : Cecuri nebarate , cecuri barate , cecuri de virament Cecuri nominative si la ordin Cecul certificate , cecul documentar , cecul de voiaj Din categoria altor instrumente de plata si credit , care functioneaza ca variante ale cecului mentionam : Cartile de credit (cardurile) Certificatele de depozit Conosamentele Conosamentul reprezinta : Un titlu de credit commercial eliberat de o canca comerciala Un titlu de credit commercial eliberat de un depozit , depunatorul unei marfi Un titlu de credit commercial care se utilizeaza in transportul maritim Conosamentul indeplineste , printre altele , urmatoarele functii : Certifica incarcarea marfurilor pe navele maritime Certfica obligetia de a transporta marfa , in conditiile stabilite si de a o preda in portul stabilit , beneficiarul desemnat Functia de asigurare a marfurilor pe timpul transportului Warantul reprezinta : Un titlu de credit commercial eliberat de comandantul navei , care confirma incarcarea marfurilor pe nava Un titlu de credit commercial eliberat de un depozit , care confirma depozitarea marfurilor si dreptul de proprietate asupra acestora Un titlu de credit commercial care confirma prestarea unor servicii de

70. 1 2 3 71. 1 2 3 72. 1 2 3 73. 1 2 3 74. 1 2 3 75. 1 2 3 76. 1 2 3 77. 1 2 3

depozitare Warantul cuprinde , printre altele : O recipisa (recipisa warant) care constituie titlu de proprietate asupra marfurilor depozitate O polita de asigurare a marfurilor Warantul propriu-zis , care circula prin andosare , ca un efect de comert Dintre elementele principale necesare pentru functionarea unei piete valutare , mentionam : Existenta persoanelor fizice sau juridice autorizate sa efectueze operatii cu valute Existenta unor reglementari privind controlul operatiunilor valutare si tehnicile de stabilire a cursurilor valutare Existenta caselor de clearing sau de compensatie Persoanele fizice si juridice autorizate sa opereze pe piata valutara poarta denumirea de : Operatori financiari Operatori valutari Operatori de devize Dintre segmentele pietii valutare pe care opereaza persoanele autorizate , fac parte , printre altele : Segmentul primar si segmental principal Segmentul tertiar Segmentul de esantionare a firmelor Segmentul primar este format din : Mari firme producatoare cu servicii specializate de import-export si fisrme specializate in comertul exterior (import/export) Bancile comerciale Institutii financiare oficiale Segmentul principal , denumit si interbancar , cuprinde : Institutiile financiare oficiale Bancile comerciale si institutiile financiar-bancare internationale Brokeri (agentii) Segmentul tertiar este reprezentat de : Banca centrala a fiecarui stat Bursele de valori Bancile comerciale Segmentul primar este cel care : Concentreaza toate cererile si ofertele de valute in vederea efectuarii operatiunilor de vanzare-cumparare Genereaza cererea si oferta de valute Are rolul de supraveghere a operatiunilor valutare

78. 1 2 3 79. 1 2 3 80. 1 2 3 81. 1 2 3 82. 1 2 3 83. 1 2 3 84. 1 2 3 85. 1 2 3

Segmentul principal este cel care : Genereaza cererea si oferta de valute Are rolul de supraveghere a operatiunilor valutare Concentreaza toate cererile si ofertele de valute in vederea efecuarii operatiunilor de vanzare-cumparare Segmental tertiar este cel care : Are rolul de a supraveghea operatiunile valutare Concentreaza toate cererile si ofertele de valute in vederea efectuarii tranzactiilor Genereaza cererea si oferta de valute Functia brokerilor (agentilor) este : De a supraveghea desfasurarea corecta a tranzactiilor De a mijloci efectuarea operatiilor cu valute , facilitand intalnirea cererii cu oferta De a face anunturile de tranzactionare Dintre activitatile de supraveghere a operatiunilor valutare pe care le realizeaza Banca centrala , mentionam : Stabilirea cursurilor de tranzactionare Efectuarea de operatii in numele unor clienti Protejarea cursului monedei nationale impotriva unor deprecieri sau aprecieri nedorite In cadrul reglementarilor privind controlul operatiunilor valutare sunt prevazute masuri cu privire la : Reglementari monetar-valutare Reglementari de ordin administrativ Reglementari tehnice Cursul valutar pe piata valutara se stabileste prin cele doua metode de cotare , directa si indirecta : Lunar Saptamanal Zilnic Cursurile de schimb se stabilesc : In functie de monedele nationale participante la tranzactie In functie de natura operatiunilor , la vedere sau la termen In functie de programarile bursei sau a bancilor comerciale Stbilirea cursului la vedere (spot) se face in urmatoarele variante : Direct , la cotatiile existente pe piata in cursul zilei , la momentul efectuarii operatiilor Pe baza cotatiilor oficiale stabilite intr-un anumit moment al zilei , cu ocazia reuniunilor burselor valutare (cursurile oficiale de bursa) sau cu ocazia reuniunilor pentru stabilirea cursului unic , numit fixing Pe baza estimarilor facute de bancile centrale

86. 1 2 3 87. 1 2 3 88. 1 2 3 89. 1 2 3 90. 1 2 3 91. 1 2 3 92. 1 2 3 93. 1

De regula , cursurile la termen forward sunt utilizate de participantii la schimburile economice internationale si de investitorii pe termen scurt astfel : Ca mijloc de evitare a riscului ce decurge din fluctuatiile cursurilor valutare Ca mijloc de plata a tranzactiilor internationale Ca mijloc de obtinere a unor castiguri imediate , din operatii speculative Din categoria principalelor modalitati de decontare internationale se numara printre altele : Acreditivul documentar Incasso-ul documentar Cambia , biletul la ordin si cecul Din categoria principalelor modalitati sau tehnici de plata , mai fac parte : Plata directa si plata prin schimbul de documente Conosamentele si recipisele warant Plata pe baza de documente insotite de cambie ; vinculatia ; tehnicile si modalitatile de plata combinate Din categoria creditelor documentare fac parte : Ordinul de plata documentar Acreditivul documentar Scrisoarea de credit comercial In procesul decontarilor prin acreditiv documentar , intervin printre altii si urmatoarele persoane juridice : Ordonatorul si banca ordonatorului (emitenta) Beneficiarul acreditivului si banca beneficiarului Banca centrala si bancile comerciale Din tipologia complexa a acreditivelor , mentionam : Acreditive comerciale revocabile si irevocabile Acreditive documentare transferabile si netransferabile Acreditive de garantie bancara Din punctul de vedere al modului de stingere al obligatiei de plata asumate prin acreditivul documentar , distingem urmatoarele tipuri de acreditive : Acreditive cu plata saptamanala , lunara si anuala Acreditive cu plata la vedere ; acreditive cu plata prin acceptare Acreditive documentare cu plata la termen , acreditive documentare cu plata prin negociere Suportul documentar al acreditivului , cuprinde printre altele : documente fiscale ; documente comerciale ; documente de transport si expeditie a marfurilor

2 3 94. 1 2 3 95. 1

2 3 96. 1 2 3 97. 1 2

3 98. 1 2

bilantul contabil , contul de profit si pierdere si alte documente de sinteza ale exportatorului documente de asigurare a marfurilor ; documente de receptie cantitativa si calitativa , precum si alte documente cerute prin acreditiv Scrisorile de credit pot fi : Scrisori de credit bancare Scrisori de credit comerciale Scrisori de credit necomerciale Incasso-ul documentar constituie una din principalele forme de decontare in comertul international si consta in : Mandatarea de catre exportator , a bancii sale comerciale de a incasa (incasso) , in contul sau curent , contravaloarea bunurilor economice livrate in baza documentelor care atesta exercitarea obligatiei sale de livrare Mandatarea de catre importator a bancii exportatorului , de a incasa sumele pe care le va plati printr-o banca comerciala Mandatarea de catre exportator si importator a unei banci comerciale care sa crediteze tranzactiile sis a incaseze (incasso) sumele rezultate din tranzactiile bilaterale Acreditivul documentar este o modalitate de plata prin care: Exportatorul il obliga pe importator sa deschida un acreditiv bancar pe numele exportatorului , din care acesta este platit pe masura ce depune la banca documentele care dovedesc livrarea bunurilor contractate Impotatorul il obliga pe exportator sa deschida un acreditiv bancar , ca o garantie ca isi va putea recupera sumele platite , in cazul in care exportatorul nu livreaza marfa Bancile comerciale ale exportatorului si importatorului , ii oblige pe acestia sa deschida fiecare cate un acreditiv bancar , unul in favoarea celuilalt , din care sa se poata indestula , in caz de litigiu Scrisoarea de credit commercial reprezinta acea modalitate sau tehnica de plata prin care : Sunt platite in general serviciile turistice O banca comerciala la ordinul importatorului (ordonatorului) emite si transmite firmei exportatoare , o scrisoare de credit , prin care se angajeaza in mod irevocabil , de a accepta si plati documentele care dovedesc livrarea marfurilor cu conditia respectarii prevederilor si termenelor din scrisoare O banca comerciala la ordinul exportatorului il instiinteaza pe importator , ca a fost mandatata sa incaseze contravaloarea marfurilor livrate Tehnicile de plata directa , imbraca , de regula , urmatoarele forme : Plata directa prin carte de credit Plata directa in numerar

3 99. 1 2 3 100. 1 2 3 101. 1 2 3

Plata directa prin ordin de plata Modalitatea de plata prin schimbul de documente se utilizeaza , de regula : In operatiunile de compensatie , respectiv , livrari reciproce de marfuri , fara incasarea banilor In operatiunile de export In operatiunile de import Modalitatea de plata pe baza de documente insotite de cambie , se realizeaza in urmatoarele variante : Plata prin cambia trasa asupra bancii exportatorului Plata prin cambia trasa asupra importatorului Plata prin cambia trasa asupra unei banci desemnate Vinculatia reprezinta o modalitate de plata complexa , care este totodata folosita si ca o masura impotriva riscurilor de neplata , si poae fi realizata intr-una din urmatoarele variante : Expedierea marfurilor de catre firma exportatoare pe adresa unei banci corespondente bancii exportatorului sin nu pe adresa importatorului Expedierea marfurilor pe adresa unei case de expeditie si transport international sau pe adresa unei firme depozitare , de regula din tara importatorului Expedierea marfurilor pe adresa autoritatilor publice locale , din tara importatorului