Sunteți pe pagina 1din 7

Referat la Muzica

Tema:Muzica Dance in sec XV-XVI

Echipa: Frujina Ovidiu Anghel Camelia Negoita Eugenia Gheorghita Denisa Pentoiu Catalina Streche Ionela

Muzica in secolele XV-XVI

Ca si in arta si in literatura , renasterea in muzica reprezinta o reinviere a vechilor valori . Nu numai ca se straduie sa ofere placere , dar de asemenea sa miste ascultatorul atat moral cat si spiritual . Marea trezire a artei si a invataturii inceputa in secolul al XIV-lea a tinut pana in secolul al XVI-lea . A fost o perioada importanta , perioada in care arta , stiinta si arhitectura au trecut prin schimbari dramatice . Atunci a avut loc o renastere care a initiat schimbarea de la o lume medievala la una moderna . Muzica si compozitia au prins o noua vitalitate incantatoare . Conform umanistilor ( savanti renascentisti care studiaza culturile vechi ale Greciei si Romei ) compozitia muzicii a fost un lucru bun iar a fi capabil sa canti bine vocal si la un instrument era un lucru esential daca doreai sa fii considerat un Copil al Renasterii . Nobilii angajau muzicieni ca sa-si invete copiii sa cante si sa intretina vecinii de rang . Cantarea sau fragmentul de cantare a fost denumit Cantus Firmus. Intr-unul dintre primele genuri, numit generic organum, cel putin o parte a cantarii era pastrata in portiunea mai joasa, in timp ce partile cu tonalitate mai inalta sau partile vocale erau interpretate in paralel, cu aceeasi viteza ca cea folosita in masura de patrime. Compozitorii din vechea scoala Notre Dame,cum ar fi Perotin si Leonin, au inceput sa dezvolte vocile inalte cu scopul de a completa cantul si au fost primii care au pus accentul pe partile de acompaniament. Vocea mai joasa era cunoscuta ca tenor, un termen care provine din latinescul tenere, insemnand a mentine. Lucrarile acestor compozitori au pus bazele dezvoltarii motetului medieval care avea sa devina in sec. XV principala forma de muzica religioasa. Cuvantul motet provine din francezul mot, insemnand cuvant. Motetul consta din parti muzicale diferite, cu texte diferite, interpretat adesea simultan in mai multe limbi. Cel mai cunoscut cantec gregorian este poemul medieval latin Dies irae(ziua maniei) , folosit in slujbele de recviem, cum ar fi cea a lui Jean dOckeghem(1410-97). La finele veacului al XV-lea i nceputul celui urmtor, Josquin des Prs i contemporanii si au introdus n cultura muzical francez cntecul laic polifonic chanson poliphonique. Tenorul acestor cntece era inventat de compozitor sau era de orgine popular. Uneori cntecul popular i pierdea din prospeime i vivacitate, atunci cnd era supus unei polifonii savante, potrivit mai mult muzicii sobre a motetului i missei dect naivei i ingenuei chansone. Claude Janequin (1485-1659) i Claude de Sermisy (1490-1562) simplific desfurarea polifonic a chanson-ei, pstrnd supleea necesar imaginilor simple ale cntecului popular. Ritmurile vii, dansante, i melodiile cntate silabic de toate vocile dau un farmec deosebit chansonei. Prin Janequin i coala de la Paris, chansona cunoate o perioad de nflorire, ea fiind scris ntr-un stil melismatic sau declamator, n form strofic, cu variaiuni, da capo sau rondo. Compozitorii francezi se preocup i de descripia muzical, realizat, n primul rnd, prin onomatopee. Ei deschid, astfel, drumul spre muzica programatic. Cea mai reprezentativ pies de acest gen este Btlia de la Marignan de Janequin, care nu-i pierde efectul chiar dac i-am suprima textul. O tematic foarte variat au piesele sale

descriptive: Trncneala femeilor, Strigtul Parisului, Cntecul psrilor, Vntoarea sau cele ale lui Guillaume Costeley (1531-1606) Cucerirea Calais-ului, Cucerirea Havre-ei , care, prin fineea i supleea unor dantelrii sonore, prefigureaz stilul de mai trziu al lui Couperin i Rameau. n muzica de camer, dup rebecul arab, viela cu arcu, fidula medieval, au aprut n secolul al XV-lea violele, instrumente cu ase coarde, mnuite cu un arcu. Violele erau de patru dimensiuni (sopran, alto, tenor, basso) i se cnta cu ele pe genunchi. Aveau sonoriti slabe, de aceea s-au cutat noi forme. nrudite cu violele erau lirele cu arcu, de form asemntoare, dar fr praguri pe tastier, ceea ce permitea realizarea glissando-urilor. Secolul al XVI-lea a cunoscut in mod particular dezvoltarea multor instrumente noi si cele mai populare au fost acelea care au putut fi folosite de muzicieni amatori fara o mare indemanare. Instrumentele cu corzi au fost preferate , in special cele din familia violei . Viola a fost premergatoarea viorii si a fost cunoscuta din cauza ornamentelor ( dungi de lemn care traversau suportul viorii ) care ajutau indrumarea degetelor in gasirea notelor . Cand, canta , viola producea un ton incet si rezonant , satisfacator pentru adunarile familiale . Lauta , un alt instrument favorit , avea de asemenea ornamente si era populara pentru acompaniamentul de voci in aceeasi masura in care o face chitara astazi . Alte instrumente preferate erau fluierul , flautul si cornul . In acest timp harpsicordul , clavecinul si orga au aparut deasemenea ca instrumente muzicale eficiente si se scriau partituri muzicale elaborate special pentru aceste instrumente. Dar muzicienii compuneau si un gen nou si simplu de muzica pe care muzicienii amatori il puteau executa fara a avea prea multa iscusinta Instrumente noi , imbunatatirea metodelor de imprimare si un mai mare acces la muzica au contribuit la dezvoltarea unui alt gen de muzica , numita muzica de camera . Cum insusi numele sugereaza ,muzica de camera a fost creata pentru a fi prezentata in fata unui auditoriu mic . Muzica era prezentata de cativa muzicieni cu tonalitati deosebite ale vocii , arta cantatului vocal incepand sa ia amploare fata de cea a cantatului la instrument . De asemenea invatatorii umanisti credeau ca cel mai bun mod de a misca auditoriul era sa puna laolalta arta muzicii si poeziei. Astfel s-au dezvoltat doua noi genuri muzicale care satisfaceau aceasta cerinta : sansoneta frantuzeasca si madrigalul italian . Cantecul si madrigalul erau compuse pentru mai multe voci iar versurile variau de la povestiri sentimentale de dragoste la descrieri mai prozaice ale vietii la tara . Compozitorii de cantece incercau sa ilustreze atmosfera de poezie cu o muzica corespunzatoare pastrand cat se poate de simpla linia melodica a vocalistului . Asa s-a nascut madrigalul , scris pentru patru sau cinci voci avand o structura poetica libera . Spre sfarsitul secolului al XVI-lea compozitorii au considerat ca madrigalul duce lipsa de acea intensitate ceruta de vechii greci si romani de la oamenii de arta si au incercat reinvierea vechii game muzicale grecesti . Schimbarile contrastante , violente ale starii si emotiei au fost ilustrate prin alternarea melodiilor repezi si incete .Aceasta a dus la o zugravire prin cuvinte in care imaginile erau inlocuite cu forme muzicale . De exemplu , ascensiunea ( inaltarea gamei

) indica un munte , in timp ce coborarea ( caderea gamei ) indica o vale . Puteau fi recunoscute in muzica starile si emotiile bine definite . Tristetea era exprimata printr-o muzica lenta , iar lipsa armoniei ( discordanta si iritanta pentru ureche ) indica durerea . Bucuria putea fi exprimata de o muzica rapida in acelasi timp armonioasa si placuta la ureche . Muzica ce pana atunci tindea spre o unitate a fost inlocuita de o diversitate de contraste ce reda si oglindea o serie de sentimente . Muzicii i-au fost date profunzime si personalitate . Spectacolul a fost una din cele mai importante caracteristici ale Renasterii. Oamenii acelor zile sarbatoreau orice , de la zilele sfintilor pana la venirea verii . Trasuri decorate trase de cai purtau cantaretii si actorii care jucau drame , spuneau balade si cantau madrigaluri complexe . Teatrul era de obicei un spectacol special jucat cu acompaniament pompos si exceptionale inventii scenice cum ar fi masina de facut ceata . Dar cea mai mareata muzica a tuturor timpurilor a fost compusa pentru biserica . Corurile erau mici in comparatie cu standardele actuale aproximativ 20-30 de persoane . Vocile crescendo erau introduse de instrumente cum e cornul si trombonul iar in zilele speciale de sarbatoare cum ar fi Craciunul , cantaretii erau adusi din zonele inconjuratoare . Doar biserica romana considera ca muzica trebuie sa fie simpla si usor de inteles , favorizand muzica religioasa a lui Palestrina , cu text scurt , inteligibil . Totusi , mai tarziu , insasi Palestrina a fost prins de sunetele puternice si impresionante ale noii muzici si prefera sa scrie lungi si bogate partituri care redau calitatile cornului . La inceputul secolului al XVI-lea , cei mai importanti compozitori erau cei din nordul Europei , dar la sfarsitul secolului compozitorii italieni au preluat conducerea . Muzicieni din intreaga Europa mergeau in Italia pentru a studia . Dar pentru compozitorii englezi accesul in Italia era dificil , in schinb ei au studiat si imitat madrigalul italian . Compozitori ca Tallis si Dowland au scris lucrari religioase complexe dar si simple cantece solo . Muzica a incetat sa fie o stiinta sau o parte a serviciului religios ea era emotionanta , expresiva , particulara . Muzica vorbea oamenilor si oamenii intelegeau .

Genuri

Principalele forme liturgice care a durat toat perioada Renasterii ntreaga au fost masele i motete, cu unele alte evoluii spre sfritul anului, mai ales ca, compozitori de muzic sacr a nceput s adopte forme seculare (cum ar fi Madrigal ), pentru modele proprii. Genuri comune sacre au fost: masa motet spirituale madrigale laude

o o o o

n aceast perioad, muzica laica a avut o cretere de distributie, cu o mare varietate de forme, dar trebuie s fim prudeni cu privire la asumarea unei explozii ntr-o varietate.

Muzica laica a inclus melodii pentru voci una sau mai multe forme, cum ar fi:

o Frottola o Chanson o Madrigal


Muzica laica a fost muzica, care a fost independenta de biserici. Tipul principal a fost minit german, italian frottola, chanson francez, Madrigal italian, spaniol i villancico Genuri seculare vocale au inclus: Madrigal , frottola , Caccia , chanson Muzica pur instrumental a inclus consoarta muzica pentru recorder sau viol i alte instrumente, precum i dansuri pentru diferite ansambluri. . Genuri comune au fost Toccata , preludiu , Ricercar , canzona , i intabulation (intavolatura, intabulierung). Ansambluri instrumentale de dansuri s-ar putea juca un Danse Basse (sau bassedanza), un pavane , un galliard , un alemand , sau o courante . Ctre sfritul perioadei, precursorii timpurii dramatice de oper, cum ar fi monodie, comedie Madrigal , i intermedio sunt vzute..

Orientul Mijlociu muzic renascentist


Spre sfritul secolului 15, polifonice muzica sacra (cum este exemplificat n masele de Johannes Ockeghem i Obrecht Iacov ), nc o dat devin mai complexe, ntr-o manier care poate fi vazuta, probabil, ca corelarea la detalii uimitoare n pictura de la timp. Ockeghem, n special, a fost pasionat de Canon ct i contrapunct mensural. El a compus o mas, n care toate prile sunt derivate canonic, de la o linie muzicala. Acesta a fost, n decenii de deschidere ale secolului urmtor ca muzica simit ntro tactus (cred c de la semnarea timpurilor moderne) de dou semibreves-la-unu Breve-a nceput s fie la fel de comun ca i cu trei semibreves-la-un-Breve, ca au predominat nainte de acel moment. In secolul 16 devreme, nu este o alta tendinta spre simplificare, cum se poate observa o oarecare msur, n activitatea de Josquin des Prez i de contemporanii si din coala Franco-flamand , apoi mai trziu n cea de Palestrina GP , care a fost parial s reacioneze la criticile Consiliului de la Trent , care a descurajat polifonie excesiv de complexe ca inhibarea nelegerea textului.nceputul secolului al 16-franco-flamanzi mutat departe de sisteme complexe de joc mensural canonic i alte generaii Ockeghem lui, tinznd spre punctele de imitaie i seciuni duet sau trio-ul n cadrul unei texturi de ansamblu, care a crescut de la cinci i ase voci. Mase Masele 15 i 16 lea au avut dou tipuri de surse care au fost utilizate, monofonice si polifonice, cu dou forme principale de elaborare, pe baza cntec practic Firmus sau, ncepnd de ceva timp n jurul anului 1500, noul stil de imitaie omniprezent. Patru tipuri de mase rezultat: o Cntec Firmus masa (mas tenor) o Cntec Firmus / imitaie de mas o Parafraza de mas o Masa imitaie (de mas parodie)

Mase au fost n mod normal cu titlul de sursa de la care au mprumutat. Masa cntec Firmus utilizeaz aceeai melodie monofonica, de obicei, trase de la cntarea i, de obicei, n tenor i cele mai multe ori n valorile de note lungi apoi alte voci. Manierismul n secolul al 16-lea, in epoca Renasterii un stil extrem de manneristic se dezvolta. n muzic laic, n special n Madrigal, a existat o tendin de complexitate i chromaticism chiar extreme (cum este exemplificat n madrigale de Luzzaschi , Marenzio , i Gesualdo ). Termenul de "manierism" provine de la istoria artei.

Instrumente ale Renasterii

Multe instrumente isi au originea n timpul Renaterii, altele au fost variaii de mbuntiri instrumentelor care au existat anterior. Unele au supravieuit pn n ziua de azi, altele au disprut, doar pentru a fi recreate, n scopul de a efectua muzica din perioada aceea pe instrumente autentice. Ca i n zilele noastre, instrumentele pot fi clasificate ca alama, siruri de caractere, percuie, i de suflat. Instrumentele medievale din Europa au fost cele mai frecvent utilizate individual, de multe ori nsoit de sine, cu un avion, sau, ocazional, n pri. n timpul secolului 15 a existat o diviziune de instrumente n Haut (instrumente zgomotoase, n aer liber) i BAS (mai silenioase, mai multe instrumente intime) Doar dou grupuri de instrumente ar putea juca n mod liber n ambele tipuri de ansambluri: Cornett i sackbut i Tabor i tamburin . Incepand din secolul al 16-lea, instrumentele au fost considerate a fi voci mai puin importante atunci. Acestea au fost folosite pentru dans i s nsoeasc muzica vocal. , muzic instrumental a rmas n subordinea muzicii vocale, i mare parte din repertoriul ei a fost, n diferite moduri, derivate din modele vocale. Instrumente: Trompeta-> trmbia timpurie nu aveau valve, i au fost limitate la tonuri prezente n seria armonica Ele au fost, de asemenea, fcute n diferite dimensiuni. Dei de obicei descris a fi utilizate de ctre ngeri, utilizarea lor n biserici a fost limitata, o excepie fiind proeminenta muzica colii veneian Acestea au fost cele mai frecvent utilizate n domeniul militar i pentru anunarea de drepturi de autor. Trmbie perioad au fost gsite pentru a avea dou inele lipit de ele, una langa alta piesa bucal i n apropiere de clopot. Naiul-> Conceput pentru a avea aisprezece tuburi din lemn, cu un dop de la un capt se deschide pe de alt parte. Fiecare tub este de o dimensiune diferit (producnd astfel un ton diferit), dndu-i o serie de o octav i jumtate. Juctorul poate plasa apoi buzele lor mpotriva tubului dorit i sufla peste ea. Flaut transversal->flaut transversal este similar cu flautul modern, cu o gaura pentru gura aproape de final cu un dop si gauri pentru degete de-a lungul corpului. Cele lovituri juctor n parte i deine flaut la partea dreapta.

Concluzie
Secolului 16 i nceputul secolului al saptesprezecelea a fost vzut ca mbuntirea continu a multor tipuri de instrumente. Instrumente de suflat din lemn aleiaje au fost reproiectate pentru a extinde gama lor i pentru a mbunti calitatea lor de sunet. Violele i viori au fost prevzute cu mesaje de sunet pentru a mbunti sunetul

lor. Busola de instrumente de tastatur a fost extinsa i noi sisteme de tuning au fost dezvoltate. Renaterea a fost, dup cum sugereaz i numele, o perioad de rennoire, invenie, i de ntinerire de muzic i instrumente.