Sunteți pe pagina 1din 7

1.

ROLUL TRANSPORTULUI NEMOTORIZAT

Transportul nemotorizat joac un rol important n organizarea mobilitii. Folosirea cu preponderen a transportului nemotorizat n detrimentul celui motorizat i mbuntirea acestuia genereaz o palet larg de avantaje, cum ar fi: reducerea congestiei n trafic reducerea problemelor legate de parcare reducerea costurilor cu infrastructura drumurilor i parcrilor reducerea costurilor utilizatorilor reducerea accidentelor mbuntirea condiiei fizice i a strii de sntate reducerea noxelor i a polurii fonice mbuntirea comunicrii i a coeziunii sociale dezvoltarea opiunilor de transport pentru cei care nu sunt conductori auto. n ciuda avantajelor pe care le ofer, transportul nemotorizat este de cele mai multe ori subevaluat, majoritatea oamenilor considerndu-l perimat, nesofisticat comparativ cu modurile motorizate, fiind chiar privit casimbol al srciei. Astfel, statisticile arat c doar cca 2%din transportul total este efectuat prin moduri nemotorizate, ceea ce arat c importana lui este subestimat i c simpla mbuntire a condiiilor transportului nemotorizat nu reuete s rezolve problemele de transport, ducnd astfel la stigmatizarea acestuia.

2. BICICLETA UNUL DINTRE

PRINCIPALELE MODURI DE TRANSPORT NEMOTORIZAT

Bicicleta este un mijloc de transport modern, de viitor, tot mai utilizat n statele dezvoltate din Uniunea European i din alte zone ale lumii care prezint urmtoarele avantaje: are un potenial de utilizare n Romnia foarte mare, dar nc foarte puine valorificat. este benefic social, din punct de vedere al integrrii i armoniei, atenund percepia discrepanelor i inegalitii (ntre ofer i neofer, posesor de vehicul foarte scump i foarte ieftin, ntre cine conduce i cine e doar pasager etc.), facilitnd mobilitatea i a celor dezavantajai, promovnd un contact mai efectiv ntre oameni, facilitnd interaciunea i incluziunea social, dialogul i relaiile interumane ntr-o msur mult mai mare dect n cazul deplasrii cu autoturismul; este eficient spaial, ocupnd o suprafa redus att n deplasare ct i n staionare, reducnd aglomeraia n trafic i suprafaa necesar pentru cile de comunicaie i parcri; este un mijloc de transport relativ ieftin, accesibil practic aproape oricui i ca achiziionare i ca ntreinere, mai ales n comparaie cu un autoturism, iar costurile pentru realizarea i ntreinerea infrastructurilor specifice sunt mult mai reduse dect pentru alte forme de transport, realiznd deci i importante economii la bugetele publice; se integreaz uor i bine cu alte forme de transport (rutier, aerian, feroviar, naval) i favorizeaz transportul intermodal; este un mijloc de transport ecologic, care nu emite noxe i nu produce zgomot, fiind totodat foarte

eficient energetic, avnd ciclu de via potenial lung, neconinnd componente toxice sau greu reciclabile i consumnd relativ puine resurse la producere, ntreinere i dezafectare;

3. Realizare de infrastructura Putem spune ca se discuta mult pe aceasta tema,existand chiar si un proiect pe plan international numit ADONIS care se ocupa cu analiza si dezvoltarea unui nou concept pentru inlocuirea scurtelor calatorii cu masina cu bicicleta si mersul pe jos.Ca o componenta a proiectului European, acest document contine informatii despre masurile ce se impun pentru stimularea mersului pe jos si cu bicicleta astfel incat numarul scurtelor calatorii cu masina sa se reduca. Participanti din patru tari au inceput prin a cauta masuri ce au fost luate in Amsterdam,Bruxel,Copenhaga si Barcelona. Masurile au fost studiate si in alte localitati fiind descrise si introduse intr-un un format standardizat. Documentul final al acestui proiect este reprezentat de un manual de bune practici, manual ce prevede un set de reguli principale pentru atragerea pietonilor si a ciclistilor. O astfel de masura ar fi crearea unei piste mai largi si a unor benzi speciale pentru ciclisti, astfel incat rularea a doi ciclisti sa se poata face unul langa celalalt, pe traseul marcat. Pe langa legile si reglementarile nationale exista de aemenea reglementarile europene, cum ar fi:Tratatul de la Viena si Conventia de la Geneva. Fiecare tara poate adapta aceste reguli la nevoile si conditiile existente. Masurile ce pot fi luate in acest sens se clasifica in functie de motivatia autoritatilor si de infrastructura fiecarei tari. Desi acesta clasificare poate parea cea mai evidenta e cert ca nu este singura posibila. Din acest motiv vor fi oferite diferite sisteme de selectie.

Majoritatea masurilor de infrastructura au drept scop diminuarea efectelor negative legate de conflictele dintre pietoni si traficul motorizat sau dintre ciclisti si traficul motorizat. Ei isi indelplinesc scopurile fie prin separarea diferitelor tipuri de utilizatori de drumuri, fie prin reducerea diferentelor de viteza. Acest lucru poate reduce deasemenea timpul de calatorie pentru ciclisti si pietoni sau poate contribui la siguranta si confortul acestora. Masura poate implica o intrega retea, o singura ruta sau doar o intersectie. Exista si alte caracteristici dupa care se face o clasificare in functie de nevoile ciclistilor si ale pietonilor: rapiditate, siguranta si confort. Drept model luam un oras din Danemarca: Nakskov-este un oras provincial cu aproximativ 15 mii locuitori. Transportul cu bicicleta ocupa un volum cosiderabil din transportul total in comparatie cu alte orase provinciale. Aceasta pentru ca structura orasului e compacta, distantele sunt scurte si terenul este nivelat. In orasul respectiv au fost intocmite proiecte de reconstruire a principalelor drumuri. Pe langa acestea pietele au fost complet reconstruite si li s-a oferit un nou design drumurilor din oras: stalpii de ilumunat,banci si pavilioane carora li s-a dat o noua infatisare prin vopsirea acestora cu un albastru cobalt. Ruta pentru biciclisti din Nakskov e una dintre cele 6 astfel de proiecte din Danemarca. Proiectul consta in doua rute: una de la est la vest si una de la nord la sud, amandoua intesectandu-se in centru. Ca un element continuu al rutei pentru biciclete, pista este vopsita in rosu chiar si in intersectie. Pentru prima data in oras s-au stabilit indicatoare speciale pentru ciclisti. Latimea unei asfel de piste variza intre 1.8 si 2 m, iar latimea unei benzi intre 1.1 si 1.4 m.

4. Ricsa uu alt fel de mijloc de transport

O ric este un mijloc de transport pentru una sau dou persoane, constnd dintr-o trsuric cu dou roi tras de o persoan. Ricele au fost des folosite n trecut, mai ales de ctre clasele superioare, dar acum sunt interzise n multe ri, din cauza pericolului de accidente. n unele zone turistice sunt folosite pentru transportul turitilor. 4.1 Etimologia Cuvntul vine de la jinrikisha (, jin = om, riki = putere, for, sha = vehicol), astfel nsemnnd vehicol propulsat de puterea uman.

4.2 Istoria Ricsei

n Japonia au aprut cam prin 1868, odat cu Restauraia Meiji, nlocuind palanchinele. Este neclar cine a inventat rica, unele surse numindu-l pe un fierar american, Albert Tolman, ca fiind primul care a construit o ric n 1848,[1] sau un misionar american n Japonia, Jonathan Scobie (sau W. Goble) prin 1869, dar n pictura din 1707 Les deux carrosses de Claude Gillot se vd clar dou rice, numite vinaigrettes, la Paris, Frana, deci existau deja la vremea aceea. Conform altor surse, invenia ar fi din 1869 i ar aparine unui japonez, Ysuke Izumi. [2] n 1872, la Tokio existau ca. 40.000 de rice.

Transportul spre Thailanda

Astzi, tehnica face ca transportul spre o destinaie att de ndeprtat s nu mai reprezinte o problem. La fel ca i majoritatea turitilor i dumneavoastr vei prefera, cu siguran, transportul aerian. Este varianta cea mai confortabil dar i cea mai sigur pentru a putea ajunge n Thailanda. n ultima perioad, transportul aerian din aceast ar s-a dezvoltat ntr-un ritm alert, aprnd noi i noi companii aviatice aa c, realmente avei de unde s alegei. Un zbor pn la Bangkok dureaz n medie 12 ore iar preurile biletelor de avion difer de la o companie la alta i de perioada anului aleas pentru efectuarea cltoriei. Nu este absolut necesar s apelai la serviciile unei agenii de turism, cltoriile pe cont propriu fiind preferate din ce n ce mai mult de ctre vizitatori. Turitii trebuie doar s-i cumpere biletele de avion, celelalte probleme urmnd s la rezolve la faa locului fr prea mari dificulti. Transportul n interiorul rii Deoarece, cel mai adesea, nu vei avea la dispoziie propriul mijloc de locomoie, n mod sigur v vor interesa posibilitile de transport local, care sunt asemntoare pe ntreg teritoriul rii. Este pestri i aglomerat, dar totodat vesel. Mijlocul de transport cel mai frecvent utilizat este autobuzul, care funcioneaz pn trziu n noapte i este destul de ieftin. n Thailanda este valabil peste tot regula nescris a trguielii, care este o component inseparabil a culturii locale. De aceea, nu este prea indicat s v aezai ntr-un mijloc de transport, inclusiv n autobuz, nainte de stabilirea clar a preului pn la destinaie. Nu putei s plecai din Thailanda fr a v plimba cu unul din mijloacele de transport tradiionale, respectiv rica sau Tuk-Tuk. Aceste triciclete multicolore au devenit un simbol al Thailandei, dei pentru cunoaterea oraului sunt cu totul nepotrivite datorit capacitii reduse i vizibilitii limitate. Cu toate acestea, se spune c cine nu le-a ncercat parc nici nu ar fi trecut prin Thailanda. n general, transportul intern are un pre foarte accesibil, principala problem fiind doar trguiala, care de multe ori se realizeaz n stilul strmoilor notri, adic cu minile i picioarele.