P. 1
exercitii si teorie matematica

exercitii si teorie matematica

4.0

|Views: 3,016|Likes:
Published by Turcu Carmen

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Turcu Carmen on Mar 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/30/2015

pdf

text

original

CLASA A IX-A FR

MULTIMEA NUMERELOR REALE
1) Teorema fundamentală a algebrei
C R Q Z N ⊂ ⊂ ⊂ ⊂
2) Partea întreagă a numărului x este cel mai mare număr întreg mai mic decât x.
x x x ≤ < − ] [ 1
3) Partea zecimală a unui număr este diferenţa dintre numărul respectiv şi partea sa
întreagă.
) 1 , 0 [ } { ], [ } { ∈ − · x x x x
Exemple:
a) [3,76]=3 {3,76}=3,76-[3,76]=3,76-3=0,76
b) [10]=10; {10}=10-[10]=0;
c) [-3,16]=-4, {3,16}=-3,16-[3,16]=3,16-(-4)=-3,16+4=0,84
De observat că partea fracţionară a numărului este pozitivă
4) Sume remarcabile

2
) 1 (
. . . 2 1
+
· + + + ·
n n
n S

6
) 1 2 )( 1 (
. . . 2 1
2 2 2
+ +
· + + + ·
n n n
n S

2
3 3 3
2
) 1 (
. . . 2 1
1
]
1

¸
+
· + + + ·
n n
n S
5) Modulul :
¹
'
¹
< −

·
0 ,
0 ,
x x
x x
x
. Pentru inecuaţii cu modul, se utilizează definiţiile:

; c a c c a ≤ ≤ − ⇔ ≤

; c a sau c a c a ≥ − ≤ ⇔ ≥
6) Medii
• Aritmetică
n
a a a
M
n
a
+ + +
·
. . .
2 1
; (Caz particular
2
b a
M
a
+
·
)
• Geometrică
n
n g
a a a M ⋅ ⋅ ⋅ · . . .
2 1
; (Caz particular
ab M
g
·
)
• Armonică
n
h
a a a
n
M
1
. . .
1 1
2 1
+ + +
·
;
• Inegalitatea mediilor h g a
M M M ≥ ≥
.
7) Formule de calcul prescurtat
• ( )
2 2 2
2 b ab a b a + + · + ;
• ( )
2 2 2
2 b ab a b a + − · − ;

( ) ( ) b a b a b a + − · −
2 2
;
• ( )
3 2 2 3 3
3 3 b ab b a a b a + + + · + ;
( )
3 2 2 3 3
3 3 b ab b a a b a − + − · −
( ) ( )
2 2 3 3
b ab a b a b a + − + · + ;
( ) ( )
2 2 3 3
b ab a b a b a + + − · − ;
( ) bc ac ab c b a c b a 2 2 2
2 2 2 2
+ + + + + · + + ;
8) Puteri

a a a a
n
⋅ ⋅ ⋅ · . . .
(de n ori);
• 1
0
· a ;

n
n
a
a
1
·

;

n m
n
m
a a ·
;
y x y x
a a a
+
· ⋅ ;
y x y x
a a a

· : ;
( )
y x
y
x
a a

· ;
( )
x x x
b a b a ⋅ · ⋅ ;
( )
x x x
b a b a : : ·
1.Mulţimi si elemente de logică matematică
a) Mulţimea numerelor reale
In acest paragraph vom prezenta principalele mulţimi de numere pe care le-aţi studiat în anii
precedenţi, indicând proprietăţile algebrice, de ordine şi corespondenţă cu punctele unei drepte.
Prima mulţime de numere cunoscute este mulţimea numerelor naturale, notată N={0, 1,
2, 3, …,n,…}, iar mulţimea numerelor naturale fără zero. N*= {1, 2, 3,…,n, …}
S-a precizat, că nu se poate efectua scăderea între două numere naturale obţinându-se de fiecare
dată un număr natural. Exemplu 10-15=-5 care nu este număr natural.
Atunci apare necesitatea extinderii acestei mulţimi de numere. Apare mulţimea
numerelor întergi, notată Z= {…-n, …,-3, 2, -1, 0, 1, 2, 3, …,n, …}, observându-se că N⊂Z.
In această mulţime nu se poate efectua împărţirea de fiecare dată ca să onţinem un număr întreg.
Exempu 7:2=3,5∉R.
Atunci vom fi conduşi la ideea extinderii mulţimii numerelor întregi, obţinând mulţimea
numerelor raţionale, notată Q=
¹
;
¹
¹
'
¹
≠ Ζ ∈ 0 , , / n n m
n
m
numite şi fracţii cu observaţia că
N⊂Z⊂Q, Q conţine numerele zecimale finite, periodice simple şi periodice compuse.
Dar mai apar şi alte numere în calcularea diagonalei unui pătrat de latură 1, unde
diagonala este , 2 . Calculând pe , 2
3 , 5 ,… s-a observat că se obţin numere zecimale
cu un număr infinit de zecimale care nu se repetă periodic .
Toate aceste numere reunite dau mulţimea numerelor reale , notată cu R. Deci: Numărul
real este o fracţie zecimală, finită sau infinită.
Mulţimea numerelor reale împreună cu operaţia de adunare sau înmulţire formează o structură
algebrică. Ne referim la perechea (R, +) Proprietăţile adunării pe R.
A1. Adunarea este asociativă : (a+b)+c=a+(b+c); ∀a, b, c ∈R.
A2. Adunarea este comutativă : a+b=b+c; ∀a, b, c ∈R.
A3. Numărul 0 est element neutru pentru adunare : a+0=0+a=a.
A4. Numărul (-a) este simetricul lui a (opusul ) faţă de adunare : a+(-a)=(-a)+a=0
Ca exerciţiu scrieţi proprietăţile înmulţirii pe R.
Propietatea care leagă cele două operaţii între ele se numeşte : distributivitatea înmulţirii în
raport cu adunarea
a· (b+c)=a·b+ a·b (∀)a, b, c ∈R. (revedeţi scoaterea factorului comun)
Referitor la relaţia de ordine : Oricare ar fi două numere reale între ele există una din relaţiile
“<” mai mic; “>” mai mare “=” egal. Sau “≤” mai mic sau egal , “≥” mai mare sau egal.
Axa real ă : O dreaptă pe care s-a fixat originea.
O un sens şi o unitate de măsură se numeşte axă
Între munţimerea punctelor de pe axă şi mulţimea numerelor reale există o corespondenţă
biunivocă. Oricărui număr real îi corespunde un punct pe axă şi reciproc. S-au mai introdus
două simboluri respectiv “+∞” şi “-∞”, care reprezintă un număr foarte mare pozitiv iar “-∞”
reprezintă un număr foarte mare în valoare absolută dar cu semnul minus.
Propoziţie, predicat, cuantificatori, operaţii logice elementere.
Numim alfabet , o mulţime de semne iar enunţul este orice succesiune de semne dintr-un
alfabet.
Exemple:
1) 1+9=10; 2) 3≥8; 3) 25 5 4
2
10
· ⋅ + ; 4) x+1≤3; 5) x
2
+y
2
=z
2
, x,y,z, ∈Z
Se numeşte propoziţie un enunţ care într-un context dat este fie adevărat fie fals. Notăm
propoziţiile cu litere mici : p, q, r, … sau cu litere mici indexate: p
1
, p
2
, p
3
, ….
Valoarea de adevăr a unei propoziţii este proprietatea acestuia de a fi adevărată sau falsă. Se
notează:
V(p)=
¹
'
¹
falsă este p dacă
adevădevă este p dacă
, 0
, 1

Se numeşte predicat un enunţ care conţine una sau mai mai multe variabile, cărora
atribuindu-le “valori” obţinem propoziţii adevărate sau false.
Exemple
x+1≤3; x∈R; p(x):x+1≤3 p(x,y): x se divide cu y
Cuantificatorul existenţial ( ∃x)p(x) (citim exista x pentru care are loc p(x). Ex: p(x) x+5=16
x=11 ∈R
Cuantificatorul universal ( x ∀ )p(x) (citim oricare ar fi x are loc p(x). Ex: p(x) x
2
+1>0, ∀x∈R
Operaţii logice elementare
1. Negaţia Negaţia unei propoziţii p este propoziţia “ non p”
p
care este adevărată când p
este falsă şi este falsă când p este adevărată
Valoarea de adevăr.
p
p
1 0
0 1
2. Conjuncţia propoziţiilor Conjuncţia propoziţiilor p, q este propoziţia p

q (citim p şi q) care
este adevărată dacă şi numai dacă p şi q sunt adevărate şi falsă în celelalte cazuri.
3. Disjuncţia propoziţiilor Disjuncţia propoziţiilor p şi q este propoziţia p

q (citim p sau q)
care este adevărată dacă şi numai dacă cel puţin una este adevărată şi falsă în caz contrar.
4. Implicaţia propoziţiilor Implicaţia propoziţiilor p, q în această ordine este propoziţia p→q
(p implică q sau dacă p atunci q) care este falsă dacă şi numai dacă p este adevărată şi q falsă.
5. Echivalenţa propoziţiilor. Echivalenţa propoziţiilor p, q este propoziţia notată p↔q (p
echivalent cu q sau p dacă şi numai dacă q).
Exerciţii:
1. Arătaţi că dacă n∈N, atunci
6
) 2 )( 1 ( + + n n n
este natural.
2. Să se arate că dacă a este numar par, atunci Ζ ∈ + +
24 8 12
3 2
a a a
3. Calculaţi [ ] [ ] y x + şi [ ] y x + şi comparaţi aceste numere în cazurile 1) x=6, y=11; 2)
x=-10, y=-36; 3) x=3.3 , y=2.6
4. Calculaţi { } { } y x + şi { } y x + şi comparaţi aceste numere în cazurile 1) x=4,6, y=9,5; 2)
x=2,4, y=3,3;
5. Să se arate că numărul 3 nu este raţional
6. Se consideră predicatele p1(x) x+1>0, x∈R şi p2(x): x-2≤0 , x∈R. Să se determine
valorile lui x pentru care 1) p1(x) este adevărată , 2) p2(x) este adevărată 3) p1(x)


p2(x) este adevărat 4) p1(x)

p2(x) este adevărat.
SIRURI
Def. 1: Se numeşte şir de numere reale o succesiune de numere reale, realizată
după o anumită regulă.
Notaţie: (a
n
): a
1
, a
2
, a
3
, . . . , a
n
, . . . – termenii şirului; - 1,2,3 . . . – rang; - (a
n
) – termen general
Moduri de definire a şirurilor
a) Descriptiv – prin enumerarea termenilor şirului.
Ex: (a
n
): 2, 4, 8, 16, 32, . . .
b) Cu ajutorul termenului general Ex : (a
n
): a
n
=5n+2,
*
N n ∈
c) Prin intermediul unei relaţii de recurenţă
Ex: (a
n
):
1 ,
2
2
1
; 2
1 1

,
_

¸
¸
+ · ·
+
n
a
a a a
n
n n
Def. 2: (a
n
) se numeşte şir m rginit ă
*
. . 0 N n M a i a M
n
∈ ∀ ≤ > ∃ ⇔
. (dacă nu,
şirul este nemărginit)
Def. 3 Dacă
( )
* 1 1
1 1
, 1 1 , N n
a
a
a
a
sau a a a a
n
n
n
n
n n n n
∈ ∀

,
_

¸
¸
> ≥ < ≤
+ +
+ +
atunci şirul este
monoton (strict) cresc tor ă .
Dacă
( )
* 1 1
1 1
, 1 1 , N n
a
a
a
a
sau a a a a
n
n
n
n
n n n n
∈ ∀

,
_

¸
¸
< ≤ > ≥
+ +
+ +
atunci şirul este
monoton (strict) descresc tor ă .
PROGRESII ARITMETICE
Def.: (a
n
) = progresie aritmetică
1 ,
1
≥ ∀ + · ⇔
+
n r a a
n n
. r este raţia progresiei
aritmetice.
Teorema 1: Sirul (a
n
) este progresie aritmerică 2 ,
2
1 1
≥ ∀
+
· ⇔
− +
n
a a
a
n n
n
.
Teorema 2: Formula termenului general
r n a a
n
) 1 (
1
− + ·
a
1
= primul termen; n = numărul de termeni ai şirului; r = raţia progresiei;
Teorema 3: Suma primilor n termeni ai unei progresii
aritmetice
( )
2
1
n a a
S
n
n
+
·
a
1
= primul termen; a
n
= ultimul termen al şirului; n = numărul de termeni ai şirului;
Exerciţii: Se dă progresia aritmetică (a
n
)
n≥1.
Determinaţi în fiecare din cazuri , elementele cerute:
1) a
1
=3; r=2. Calculaţi a
15
şi S
15
2) a
1
=-2; a
25
=22. Calculaţi r şi S
15
3) Dacă a
1
+a
2=
42 şi a
10
+a
3=
21 Calculaţi a
1
şi r
Soluţia pentru Ex.1) a
15
=a
1
+(15-1)*r=31 S
15
=
( )
...
2
15 * 31 3
·
+
PROGRESII GEOMETRICE
Def.: (b
n
) = progresie geometrică 2 , . .
1
*
≥ ∀ ⋅ · ∈ ∃ ⇔

n q b b i a R q
n n
; q este
raţia progresiei geometrice.
Teorema 1: Sirul (b
n
) este progresie geometrică . 2 ,
1 1
2
≥ ∀ ⋅ · ⇔
+ −
n b b b
n n n
Teorema 2: Formula termenului general
1
1

⋅ ·
n
n
q b b .
Teorema 3: Suma primilor n termeni ai unei progresii
aritmetice
¹
¹
¹
'
¹




· ⋅
·
1 ,
1
1
1 ,
1
1
q daca
q
q
b
q daca b n
S
n
n
Exemple: Se dă progresia geometrică (b
n
)
n≥1
cu raţia q
Determinaţi în fiecare din cazuri, elementele cerute
1) q=4, n=8, b
8
=49152. Calculaţi b
1
şi S
8
2)
4
1
1
· b
,
q=4 Calculaţi b
10
3)
28
30
2
1

,
_

¸
¸
· b
,
q=-
2
1
, Calculaţi b
1
4)
7
9 1
3
1
, 3 · · b b Calculaţ q>0.
Test de evaluare:
1. Să se determine numerele reale în progresie geometrică a, b, c dacă suma lor este 26, iar
numerele a+1, b+6, c+3 sunt în progresie aritmetică.
2. Să se găsească suma primilor douăzeci de termeni ai unei progresii aritmetice dacă
20
15 12 9 6
· + + + a a a a
3. Să se găsească primul termen a
1
şi raţia r a unei progresii aritmetice dacă :
4 7 8 4 6 2
2 7 a a a şi a a a · − · + −
4. Să se rezolve ecuaţia 5+13+21+...+x=588
5. Dacă (b
n
)
n≥1
este o progresie geometrică cu
24 80
2 4 1 5
· − · − b b şi b b
Calculaţi b
1
şi q.
FUNCTII
1) Pt. a defini o funcţie este nevoie de
¹
¹
¹
'
¹
lege
codomeniu
domeniu
:
. . . ) ( , : · → x f B A f
x=abscisa; y= f(x) = ordonata;
Ex:
3 ) ( , : − · → x x f R R f
;
3 4 ) ( , ] 2 , 0 [ : + − · → x x f R f
;
2) Intersecţia cu axele
a) ( ) ) 0 , ( . . . 0 ) ( 0 x A x x f y ox ⇒ · ⇒ · · ⇒ ∩ ;
b)
) , 0 ( . . . ) ( 0 y B x f y x oy ⇒ · · ⇒ · ⇒ ∩
;
3) Intersecţia graficelor : f(x)=g(x)
4) Compunerea funcţiilor
B A f → :
şi
C B g → :
este funcţia :
( ) ) ( ) )( ( ) ( , : x g f x g f x h C A h · · → 
5) Funcţii pare sau impare; inversa unei funcţii
FUNCTIA DE GRADUL I
1) Def :
0 , ) ( , : ≠ + · → a b ax x f R R f
Ex:
1 2 ) ( , : + − · → x x f R R f
2) Intersecţia cu axele
a)
,
_

¸
¸ −


· ⇒ · + ⇒ · · ⇒ ∩ 0 , 0 0 ) (
a
b
A
a
b
x b ax x f y ox
;
b)
) , 0 ( ) ( 0 b B b x f y x oy ⇒ · · ⇒ · ⇒ ∩
;
3) Graficul funcţiei de gradul I
• Este o dreaptă.
• Se construieşte astfel: se află intersecţia cu axele, se reprezintă în sistem ortogonal de
axe xOy cele două puncte A şi B, apoi se unesc aceste puncte obţinându-se o dreaptă ce
reprezintă graficul funcţiei.
Ex . Să se reprezinte grafic funcţia
ℜ → ℜ : f
; ( ) 6 2 − · x x f . Vom găsi punctele unde Gf
intersectează axele de coordonate.
- Int. cu
( ) 0 , 3
3 0 6 2
0
: A
x x
y
x x
¹
'
¹
· ⇔ · −
·

• Int. cu
( ) 6 , 0
6 6 0 2
0
: −
¹
'
¹
− · − ⋅ ·
·
′ B
y
x
y y
4) Monotonia funcţiei de gradul I
• Dacă a>0 atunci f(x)= crescătoare
• Dacă a<0 atunci f(x)= descrescătoare
• Dacă a=0 atunci f(x)= constantă
( ) b x f · ) (
Ex: f(x)=2x-3 (a=2

f(x)=crescătoare)
f(x)= -4x+5 (a=-4

f(x)=descrescătoare)
f(x)=9 (a=0

f(x)=constantă)
5) Semnul funcţiei de gradul I ,
0 , ) ( , : ≠ + · → a b ax x f R R f
, se determină astfel:
• Se scrie şi se rezolvă ecuaţia ataşată:
a
b
x b ax

· ⇒ · + 0
;
• Se face tabelul:
x
∞ −

a
b −
∞ +
f(x) semn contrar lui a 0 semnul lui a
Exemplu: Să se afle semnul funcţiei ( ) , 18 3 + − · x x f ataşăm ecuaţia -3x+18=0 şi găsim x=6.
x -

6 +

( ) x f + + + 0 - - -
Dacă : ( ) ( ) 0 : 6 , > ∞ − ∈ x f x
( ) 0 : 6 · · x f x
( ) ( ) 0 : , 6 < ∞ ∈ x f x
Exemplificăm aplicaţii la rezolvarea unor inecuaţii de forma 0 ≤
+
+
d cx
b ax
; c
d cx
b ax

+
+
Să se rezolve inecuaţia 0
6
10 5
<
+ −

x
x
Rezolvăm numărătorul şi numitorul acestei fracţii, apoi studiem semnul în tabelul.
5x-10=0 x=2
–x+6=0 x=6
Soluţia: ( ) ( ) ∞ ∪ ∞ − ∈ , 6 2 , x
x -

2 6 +

5x-10 - - - 0 + + +
-x+6 + + + + + 0 - -
6
10 5
+ −

x
x - - - 0 + ║ - -
Exerciţii:
1) Să se rezolve inecuaţiile: a) 0
3
1 2

+

x
x
; b) 0
3 1
<

x
x
; c) 0
3

+ x
x
; d)
( ) ( )
0
3 2
1 1

+
− +
x
x x
; e) ( ) ( ) ( ) 0 5 4 1 3 1 2 > − + − x x x
2) Să se reprezinte grafic funcţiile: f:D→ℜ
a) ( ) [ ); , 2 ; 3 ∞ − · · D x x f b) ( ) ( ]; 1 , ; 3 ∞ − · − · D x x f c) ( ) [ ]; 3 , 1 ; 1 2 − · + − · D x x f
Rezolvarea sistemelor de tipul :
ℜ ∈
¹
'
¹
· +
· +
b a c p n m
p ny mx
c by ax
, , , , , ,
Repetăm metoda reducerii şi metoda substituţiei din gimnaziu. Având în vedere că cele
două ecuaţii sunt două drepte , ne interesează poziţia relativă a celor două drepte.
Pentru rezolvarea sistemelor de inecuaţii de gradul I vom rezolva fiecare inecuaţie apoi
intersectăm soluţiile lor şi obţinem soluţia sistemului.
Exemplu:
a)
( )
( )
1
]
1

¸
¸
·
1
]
1

¸
¸
∞ − ∩ ∞ ∈ ⇒
¹
¹
¹
'
¹
1
]
1

¸
¸
∞ − ∈
∞ ∈

¹
'
¹

>

¹
'
¹
≤ +
> +
2
9
, 2
2
9
, , 2
2
9
,
, 2
9 2
2
10 1 2
3 1
x
x
x
x
x
x
x
Să se rezolve:
a)
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
+
< + −
− ≥ +

6
1
2
3
3
1
2 3
2
x x x
x
x
x
b)
¹
¹
¹
'
¹
≥ −
> −
≤ −
0 1 2
0 1 3
0 3 2
x
x
x
c) ( )
¹
¹
¹
'
¹
<
+

≥ +
0
1
1
0 3 2
x
x x
x
FUNCTIA DE GRADUL II
1) Def: 0 , ) ( , :
2
≠ + + · → a c bx ax x f R R f
Ex: 5 3 ) ( , :
2
− − · → x x f R R f (a= -3; b=1; c= -5)
2) Ecuaţia ataşată: ac b c bx ax 4 ; 0
2 2
− · ∆ · + +
• Dacă
a
b
x x x
2
; 0
2 , 1 2 1
∆ t −
· ≠ ⇒ > ∆ - ecuaţia are 2 rădăcini reale diferite;
• Dacă
a
b
x x
2
0
2 1

· · ⇒ · ∆
- ecuaţia are 2 răcini reale egale;
• Dacă 0 < ∆ - ecuaţia nu are rădăcini reale.
3) Intersecţia cu axele, vârf, grafic, monotonie
• Graficul este o parabolă cu vârful în jos dacă a>0 şi cu vârful în sus dacă a<0.
• Vârful are coordonatele
a
y
a
b
x
V V
4
;
2
∆ −
·

·
. Deci,
,
_

¸
¸ ∆ − −
a a
b
V
4
;
2
.

0 0 ) (
2
· + + ⇒ · · ⇒ ∩ c bx ax x f y ox
a) Dacă
a
b
x x x
2
; 0
2 , 1 2 1
∆ t −
· ≠ ⇒ > ∆ deci graficul intersectează axa OX în 2
puncte distincte.
b) Dacă
a
b
x x
2
0
2 1

· · ⇒ · ∆ deci graficul intersectează axa OX într-un singur punct
care va fi vârful parabolei.
c) Dacă 0 < ∆ graficul nu intersectează axa OX.

) , 0 ( ) ( 0 c A c x f y x oy ⇒ · · ⇒ · ⇒ ∩
4) Relaţiile lui Viete
); )( ( ; ; 0
2 1
2
2 1
2 1
2
x x x x a c bx ax
a
c
x x P
a
b
x x S
P Sx x − − · + +
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
· ⋅ ·
− · + ·
· + −
6) Semnul funcţiei de gradul II – se studiază astfel: se scrie ecuaţia ataşată
; 0
2
· + + c bx ax
• Dacă
a
b
x x x
2
; 0
2 , 1 2 1
∆ t −
· ≠ ⇒ > ∆ , deci avem tabelul:
x
∞ −
x
1
x
2
∞ +
f(x) semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a
• Dacă
a
b
x x
2
0
2 1

· · ⇒ · ∆
, deci avem tabelul:
x
∞ −

a
b
2

∞ +
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a
• Dacă 0 < ∆ nu avem rădăcini reale, deci tabelul devine:
x
∞ −
∞ +
f(x) semnul lui a
Să se determine funcţia
( ) ( ) ( ) ( ) 1 1 2 2 , 1 0
2
− · · − · + + · f şi f f dacă c bx ax x f
Condiţiile date conduc la sistemul de ecuaţii:
( )
( )
( )
( ) ( ) ( ) 1
2
3
2
1 ;
2
3
;
2
1
1 1 1
2 2 2
1 0 0
1 1
2 2
1 0
2
2
2
+ − − · ⇒ · − · − · ⇔
¹
¹
¹
'
¹
− · + ⋅ + ⋅
· + ⋅ − + − ⋅
· + ⋅ + ⋅

¹
¹
¹
'
¹
− ·
· −
·
x x
x f c b a
c b a
c b a
c b a
f
f
f

Forma canonică a funcţiei de gradul al doilea:
( )
a a
b
x a x f
4 2
2

,
_

¸
¸
+ ·
Exemplu:
a) Să se scrie funcţia de gradul doi sub forma canonică şi să se deducă valoarea
extremă a funcţiei în cazurile:
( ) ( ) ( ) 3 2 4 ) ; 2 ) ; 3 )
2 2 2
+ + − · + + · − · x x x f c x x x f b x x x f a
Rezolvare:
b)
4
7
2
1
4
7
2
1
1
4 2
2 2 2
+

,
_

¸
¸
+ · +

,
_

¸
¸
+ ·

,
_

¸
¸
+ · x x
a a
b
x a f
2
7 8 1 4 1
1
2
·
− · − · − · ∆ ·
·
c
ac b b
a
Daca a=1>0, f are un minim V
min

,
_

¸
¸ ∆
− −
a a
b
4
,
2

X
min
=-
2
1
2
− ·
a
b
;
Y
min
=-
4
7
min
4
7
4
· ⇒ ·

f
a
;
La fel pentru a) şi c).
Să se traseze graficul următoarelor funcţii:
( ) 8 2 ) 1
2
+ − − · x x x f ; ( ) ; 4 4 ) 2
2
− + − · x x x f ( ) ; 3 2 ) 3
2
− + · x x x f
( ) 3 2 ) 4
2
+ − − · x x x f
Aplicaţii: Rezolvare de inecuaţii:
a) 0 9 4 ) ; 0 9 ) ; 0 6 3 ) ; 0
2 2 2 2
≥ + + < − < + ≥ − x x d x c x x b x x
Rezolvăm b) ; 0 6 3
2
< + x x ataşăm ecuaţia ; 0 6 3
2
· + x x o rezovăm
( ) 2 ; 0 0 6 3
2 1
− · · · + x x x x ( ) 0 , 2 : − ∈ x S
x -

-2 0 +

( ) x x x f 6 3
2
+ ·
-

0 - 0 +
Rezolvarea sistemelor simetrice de forma
¹
'
¹
· ⋅
· +
P y x
S y x
Atunci ecuaţia în sumă şi produs este 0
2
· + − P SZ Z
Exemple:
( )
( )
¹
'
¹
·
·

¹
'
¹
· +
· +

¹
'
¹
· + +
· + +
10
7
81 3 6
55 5 2
81 3 6
55 5 2
P
S
S P
S P
y x xy
y x xy
atunci
5 2 0 10 7
2 1
2
· · ⇒ · + − Z şi Z Z Z care dau tocmai soluţia sistemului (2, 5) şi (5, 2)
Rezolvarea sistemelor formate dintr-o ecuaţie de gradul I şi o ecuaţie de gradul 2 sau intersecţia
dintre o dreaptă şi o parabolă , de forma
ℜ ∈
¹
'
¹
· + +
· +
n m c b a
y c bx ax
y n mx
, , , ,
2
Exemplu:
0 4 4 1 5 3
5 3
1
2 2
2
· + − ⇔ + · + − ⇔
¹
'
¹
+ − ·
+ ·
x x x x x
x x y
x y
3 2
2 1 2 1
· · ⇒ · · y y x x
Să se rezolve sistemele: 1)
¹
'
¹
− − ·
· + −
1 2
0 1
2
x x y
x y
2)
¹
'
¹
+ + ·
· −
3
0 2
2
x x y
x y
3)
( )
¹
'
¹
· + −
· + +
2 2
29
y x xy
xy y x
Test de evaluare:
1. Să se determine funcţia ( ) c bx ax x f f + + · ℜ → ℜ
2
, : dacă punctele A(4,0), B(2,0),
C(5,12) aparţin graficului funcţiei.
2. Să se determine parametrul m încât între rădăcinile x
1
şi x
2
ale ecuaţiei 0 3
2
· + − m x x
să existe relaţia 3
2
2
2
1
· + x x
3. Să se rezolve inecuaţia:
15
1
,
3
2
5
3
2
< −
+ x x
4. Să se determine semnul expresiei : ( )
1
4
2
2
+

·
x
x
x E
5. Rezolvaţi sistemul simetric:
( ) ( ) 2 , 6 ; 6 , 2 : .
8
2 1 1
3
10
R
y x
x
y
y
x
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
· +
· +
6. Reprezentaţi grafic funcţia:
( ) ℜ → ℜ + + − · : 5 4
2
f x x x f
GEOMETRIE VECTORIALA
Defini ie ţ :
Se numesc vectori egali, vectorii care au aceeaşi direcţie,acelaşi sens şi acelaşi modul. Doi
vectori se numesc opuşi dacă au aceeaşi direcţie, acelaşi modul şi sensuri contrare:
BA AB − ·
Defini ie ţ :
Doi vectori se numesc coliniari dac cel pu in unul este nul sau dac ă ţ ă
amândoi sunt nenuli şi au aceeaşi direc ie. În caz contrar se numesc ţ
necoliniari.
Teoremă: Fie b şi a doi vectori necoliniari. Oricare ar fi vectorul
v
, există
β α, ) (unice R ∈
astfel încât b a v ⋅ + ⋅ · β α
2 2
) ( ) (
A B A B
y y x x AB − + − ·
-modulul vectorului
AB
le coordonate y y x x AB
A B A B
− − − ) , ( vectorului
AB
Mijlocul segmentului AB:x
2
,
2
B A
M
B A
M
y y
y
x x +
·
+
·
Centrul de greutate al triunghiului ABC:x
3
,
3
C B A
G
C B A
G
y y y
y
x x x + +
·
+ +
·
Adunarea vectorilor se poate face dup regula paralelogramului sau ă
triunghiului
Teoremă:Vectorii
u
şi
v
sunt coliniari ⇔ ∃ R ∈ λ a.i.
v
= λ ⋅
u
.
Punctele A, B, C sunt coliniare

∃ R ∈ λ a.i.
AB
= λ
AC
AB CD

∃ R ∈ λ a.i.
AB
= λ
AC
Produsul scalar a doi vectori .
) , cos( v u v u v u ⋅ · ⋅
j y i x u
1 1
+ · , j y i x v
2 2
+ ·
2 1 2 1
y y x x v u + · ⋅ ⇒ ,
2
1
2
1
y x u + ·
Daca 0 , ≠ v u ,atunci
0 · ⋅ ⇔ ⊥ v u v u
Elemente de geometrie şi trigonometrie
Formule trigonometrice.Propriet i. ăţ

sin R x x x ∈ ∀ · + , 1 cos
2 2

-1
R x x ∈ ∀ ≤ ≤ , 1 sin
-1
R x x ∈ ∀ ≤ ≤ , 1 cos

sin(x+2k
x sin ) · π
,
Z k R x ∈ ∀ ∈ ∀ ,
cos(x+2k
Ζ ∈ ∀ ∈ ∀ · k R x x , , cos ) π

sin(a+b)=sinacosb+sinbcosa cos(a+b)=cosacosb-
sinasinb
sin(a-b)=sinacosb-sinbcosb cos(a-
b)=cosacosb+sinasinb
sin2x=2sinxcosx, cos2x=cos x x
2 2
sin −
sin x x cos )
2
( · −
π
cos x x sin )
2
( · −
π
tgx= 0 cos ,
cos
sin
≠ x
x
x
ctgx= 0 sin ,
sin
cos
≠ x
x
x
tg(x+k
tgx · ) π
ctg(x+k
ctgx · ) π
tg ctgx x · − )
2
(
π
ctg tgx x · − )
2
(
π

sina+sinb=2sin
2
cos
2
b a b a − +
cosa+cosb=2cos
2
cos
2
b a b a − +
sina-sinb=2sin
2
cos
2
b a b a + −

cosa-cosb= -2sin
2
sin
2
b a b a + −
Valori principale ale func iilor trigonometrice ţ
x 0
6
π
4
π
3
π
2
π
π
2
3π π 2
sinx 0
2
1
2
2
2
3
1 0 -1 0
cosx 1
2
3
2
2
2
1 0 -1 0 1
tgx 0
3
3
1
3
- 0 - 0
ctgx -
3
1
3
3
0 - 0 -
Semnele func iilor trig. ţ
sin:+,+,-,- tg.,ctg.:+,-+,-
cos:+,-,-,+
sin(-x)= -sinx (impar ) cos(-x)=cosx(par ) ă ă
tg(-x)= -tgx ctg(-x)= -ctgx
Semnele funcţiilor trigonometrice în cadrane
Funcţia /
Cadranul
I II III IV
sin + + - -
cos + - - +
cos
sin
· tg
+ - + -
sin
cos
· ctg
+ - + -
Reducerea la primul cadran
Dacă
,
_

¸
¸
∈ +

,
_

¸
¸
∈ −

,
_

¸
¸

2
3
, , ,
2 2
, 0
π
π π π
π
π
π
x x atunci x

,
_

¸
¸
∈ − π
π
π 2 ,
2
3
2 x
avem:
x t − · π x t + · π
x t − · π 2
cos t - cos x - cos x cos x
sin t sin x - sin x - sin x
Exemple: 1)
7
sin
7
sin
7
6
sin
7
6
8 sin
7
62
sin
π π
π
π π
π
π
·

,
_

¸
¸
− · ·

,
_

¸
¸
+ ·
2)
11
cos
11
cos
11
12
10 cos
11
122
cos
π π
π
π
π
π
− ·

,
_

¸
¸
+ ·

,
_

¸
¸
+ ·
3)
13
sin
26
11
cos
26
11
2 cos
26
41
cos
26
41
100 cos
26
2641
cos
π π π
π
π π
π
π
· ·

,
_

¸
¸
− · ·

,
_

¸
¸
+ ·
Teorema sinusurilor:
C
c
B
b
A
a
sin sin sin
· · =2R,unde R este raza cercului
circumscris triunghiului.
Teorema cosinusului:a A bc c b cos 2
2 2 2
− + ·
Aria unui triunghi:
A
2
h b ⋅
·

A
2
) , sin( AC AB AC AB⋅
·

A ) )( )( ( c p b p a p p − − − ·

,p=
2
c b a + +
A
2
2 1
c c
c dreptunghi

·

A
4
3
2
l
l echilatera
·

Raza cercului circumscris unui triunghi:R=
S
abc
4
,unde S este aria
triunghiului
Raza cercului înscris într-un triunghi:R=
p
S
,unde S este aria triunghiului
iar p=
2
c b a + +

Teste recapitulative
Testul 1
a) Se dă progresia aritmetică
( )
1 ≥ n n
a
de raţie r, în care cunoaştem 3 , 3
1
· − · r a Calculaţi
10 10 5
; S şi a a
.
b) Se dă progresia geometrică
( )
1 ≥ n n
l
de raţie q, în care cunoaştem
4
1
1
· l , q=4. Calculaţi
10 10
S şi l
.
c) Să se determine parametrul real m încât între rădăcinile ecuaţiei 0 3
2
· + − m x x să
existe relaţia: 27
2
2
2
1
· − x x
d) Să se verifice identitatea:
( )
tgb tga
b a
b a
⋅ − ·

+
1
cos cos
cos
e) Se dă triunghiul ABC în care AC=5, AB=3,

60
ˆ
· A m
Să se determine BC, aria ABC ∆ ,
raza cercului înscris şi raza cercului circumscris triunghiului ABC
Testul 2
a) Să se demonstreze că într-un triunghi dreptunghic ABC
,
_

¸
¸
·
2
π
A
avem egalităţile: 1)
; sin sin 2 cos cos C B a C c B b ⋅ ⋅ · ⋅ + ⋅
2) ; 1 sin cos
2 2 2 2
+ ⋅ · + C C tg C C tg
3) C C B B cos sin cos sin + · +
b) Să se demonstreze identitatea: ( ) ( ) x x x x
4 4 6 6
cos sin 3 1 cos sin 2 + · + + ,
c) Să se rezove sistemul de inecuaţii:
( )
( ) ( )
¹
¹
¹
'
¹
≥ + +
<


0 2 1
0
3
2
x x x
x x
x
d) Să se rezolve ecuaţia: 5+13+21+...+x=588;
e) Să se determine funcţia ( ) 0 , :
2
≠ + + · ℜ → ℜ a c bx ax x f f când se cunoaşte a=1 şi
vârful parabolei V(3, 1)
Testul 3
a) Să se rezolve sistemele: a)
¹
'
¹
+ + ·
− ·
1
2
2
x x y
x y
; b)
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
· +
· +
3
2 1 1
3
10
y x
x
y
y
x
b) Rezolvaţi inecuaţia:
15
1
3
2
5
3
2
< −
+ x x
c) În triunghiul ABC se dau b=3, c=5 şi

30
6
ˆ
· ·
π
A m să se afle a; aria ABC ∆ , raza
cercului înscris r, şi raza cercului circumscris R
d) Fie ABC ∆ , iar M, N, P mijloacele laturilor [ ] [ ] [ ] CA BC AB , , . Să se arate că
C P P A N M C N N B P M
     
~ ~ , ~ ~
e) Să se arate că Q ∉ 3
Testul 4
a) Să se arate că:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 5
5
5 4
1
4 3
1
3 2
1
2 1
1
1
1
+
·
+ +
+
+ +
+
+ +
+
+ +
+
+ a a a a a a a a a a a a
;
{ } 5 , 4 , 3 , 2 , 1 , 0 \ − − − − − ℜ ∈ a
b) Să se arate că dacă numerele a, b, c sunt în progresie aritmetică atunci numerele
ab c A ca b A bc a A − · − · − ·
2
3
2
2
2
1
; ; sunt de asemenea în progresie aritmetică.
c) Fără a rezolva ecuaţia : 0 7
2
· − + x x să se calculeze (x
1
şi x
2
fiind rădăcinile ecuaţiei)
3
2
3
1
1 1
x x
+
d) Să se arate că în triunghiul dreptunghic ABC( )

90
ˆ
· A m are loc egaslitatea :
C
B
ctgB tgC
ctgC tgB
2
2
sin
sin
·
+
+
e) Să se arate că , dacă a=41, b=28, c=15, atunci triunghiul ABC este obtuzunghic.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->