Sunteți pe pagina 1din 11

CURS 8 SISTEMUL MUSCULAR Muschii scheletici se insera de oase sau de piele prin tendoane sau aponevroze = formatiuni alcatuite

din tesut conjunctiv fibros, rezistent. I. Muschii capului :muschii masticatori si m. pielosi (ai mimicii). I.1. Muschii pielosi una din cele 2 insertii este cutanata.Sunt dispusi in jurul orificiilor fetei:gura, fose nazale, ureche. Intervin si in fizionomie prin formarea unor cute ale mimicii. Muschiul occipito-frontal are 2 portiuni musculare: una occipitala care se insera pe osul occipital si o portiune frontala care se insera pe pielea din regiunea sprancenoasa de la nivelul fruntii. Inter cele 2 portiuni se intinde aponevroza epicraniana (ca un fel de tendon intermediar). Muschiul orbicular al ochiului situat in grosimea pleoapei si pe orbita, se insera pe osul zigomatic. Are rol in mimica, aparare, drenarea lichidului lacrimal. I.2. Muschii masticatori Muschiul buccinator reprezinta suportul muscular al obrajilor. Se insera pe maxilar (superior) si pe mandibula (inferior), posterior ajunge la nivelul proceselor pterigoidiene. Rol: masticatie, fluierat. Muschiul maseter pe fata laterala a ramurei mandibulei, se insera pe arcada zigomatica si coboara pe fata laterala a ramurei mandibulei, pe care se insera inferior. Rol:produce pesiune masticatorie. II. Muschii gatului Cel mai important este muschiul sternocleidomastoidian, care se insera inferior pe stern si pe clavicula, iar superior pe mastoida si pe occipital. Rol: inclina capul de aceesi parte si roteste fata spre partea opusa. Cind se contracta bilateral flecteaza capul si gatul (daca punctul fix este pe stern) si determina extensia capului (daca punctul fix e pe occipital). III. Muschii trunchiului III.1. Muschii regiunii spatelui si cefei cei mai importanti sunt: trapez si latisim. Muschiul trapez are forma triunghiulara (cu baza la coloana vertebrala si virful la humerus). Ocupa regiunea cefei si partea superioara a spatelui. Medial se insera pe occipital si pe vertebrele cervicale si toracale, iar lateral- pe clavicula si scapula. Rol: ridica umarul si-l trage inauntru. Daca punctul fix este pe scapula , inclina capul de aceesi parte si intoarce fata de partea opusa. Muschiul ridica corpul in intregime( catarare) si mentine umarul la inaltimea normala (in paralizia acestui muschi umarul cade in jos si inainte).

Muschiul latisim (marele dorsal) este cel mai lat muschi al corpului si e situat in partea posterolaterala a trunchiului. Se insera pe : ultimele coaste, creasta iliaca a coxalului, vertebrele toracala, lombare si sacrate, de unde urca spre axila si se insera pe humerus. Rol: cand punctul fix este pe coloana vertebrala, coboara bratul ridicat, iar cand punctul fix este pe humerus, ridica toracele si este muschi inspirator. III.2. Muschii regiunii antero-laterale: pectoralii, dintatul anterior. Muschiul mare pectoral este situat in portiunea anterioara a toracelui si se insera pe : clavicula, stern, cartilajele costale, de unde converg spre un tendon comun si se insera pe humerus. Rol: cand punctul fix este pe torace, coboara bratul ridicat si il roteste spre interior; cand punctul fix este pe humerus, intervine in actiunea de catarare si este muschi inspirator. Muschiul mic pectoral este situat sub cel mare. Se insera pe coaste si pe scapula. Rol: cand punctul fix este pe torace coboara umarul in jos si inainte. Daca punctul fix este pe scapula, ridica coastele, intervenind in inspiratie. Muschiul dintat anterior ocupa cea mai mare parte a regiunii antero-laterale a toracelui si se intinde de la primele 10 coaste pe care se insera, pina la scapula, de care se prinde. Rol: cand punctul fix este pe torace, trage scapula inainte si lateral. Cand punctul fix este pe scapula, devine muschi inspirator. IV. Muschii abdominali :drepti abdominali, oblici externi si oblici interni, diafragma. Muschiul drept abdominal se intinde de la simfiza pubiana pina la cartilajele costale inferioare si apendicele xifoid. Rol: cu punctul fix pe pubis- flecteaza toracele pe bazin si coboara coastele muschi expirator. Cu punct fix pe coaste , flecteaza bazinul pe torace. Muschiul oblic extern este un muschi lat, situat pe fata antero-laterala a peretelui abdominal si toracelui inferior.Are insertia pe coastele inferioare, pe simfiza pubiana si pe creasta iliaca. In contractie unilaterala produce inclinarea si rotatia trunchiului spre acea parte; in contractia bilaterala produce flexia abdomenului pe bazin. Muschiul oblic intern este situat sub oblicul extern. Pleaca de pe creasta iliaca catre ultimele trei coaste si simfiza pubiana. Diafragma (muschiul diafragmatic) desparte cavitatea toracica de cea abdominala. Are 2 portiuni: centrala (aponevrotica) si periferica (musculoasa). Componenta centrala, aponevrotica, are forma de trifoi. Centrul este strabatut de esofag, de vena cava inferioara, de aorta si de ductul toracic.

Componenta musculara (periferica) se insera pe vertebrele lombare, pe coaste si pe stern, la nivelul apendicelui xifoid. Rol: este principalul muschi inspirator. Prin contractia lui mareste cele trei diametre ale toracelui, coborand centrul tendinos si ridicand coastele si sternul. In expir diafragma se relaxeaza si urca spre cavitatea toracica. V.Muschii membrului superior V.1. Muschii umarului acopera articulatia scapulo-humerala si dau forma umarului . Deltoidul se insera pe clavicula , scapula, dupa care coboara pentru a se prinde de humerus. Rol: - rotatie interna a bratului; - rotatie externa si proiectie inapoi a bratului; abductor al bratului. V.2. Muschii bratului Regiunea anterioara: muschiul biceps brachial, se insera pe scapula si pe humerus, dupa care coboara si se insera pe radius. Rol: flecteaza antebratul pe brat si bratul pe antebrat. Regiunea posterioara:muschiul triceps brahial. Se insera pe scapula si pe fata posterioara a humerusului, de unde, coboara si se prinde de cubitus (olecran). Rol: -extensor al antebratului si extensor al bratului. V.3. Muschii antebratului Regiunea anterioara: muschi rotund pronator, flexor superficial al degetelor, patrat pronator. Muschiul rotund pronator se insera pe humerus si pe partea laterala a radius; este pronator al mainii si flexor al antebratului pe brat. Muschiul flexor superficial al degetelor se insera pe humerus, radius si cubitus superior, coboara si la nivelul palmei se imparte in 4 tendoane, pentru cele 4 degete : II-V. Rol: flecteaza falanga medie pe cea proximala, degetele pe mana, mana pe antebrat si antebratul pe brat si apropie degetele departate. Regiunea posterioara muschiul extensor al degetelor. Muschiul extensor al degetelor se insera pe humerus, de unde coboara si se imparte in 4 tendoane pentru degetele II-V, care se insera pe falanga distala a fiecarui deget. Rol: extensor al falangei distale pe cea medie, al falangei medii pe cea proximala, al falangei proximale pe mana, al mainii pe antebrat, al antebratului pe brat.

V.4. Muschii mainii Pe fata dorsala se afla doar tendoanele muschilor posteriori ai antebratului (m. extensori). Pe fata palmarase afla 19 muschi, grupati in trei regiuni: -regiunea laterala formeaza eminenta tenara si contine m. pentru degetul mare -regiunea mediala formeaza eminenta hipotenara si contine m. pt. degetul mic -regiunea mijlocie. VI. Muschii membrului inferior VI.1. Muschii bazinului Muschiul mare fesier unul din cei mai puternici muschi ai corpului se insera pe: -coxal -partile laterale ale sacrului si coccigelui, de unde coboara pe femur Rol: extensor si abductor al coapsei; rol de a ridica trunchiul in pozitie verticala. Muschiul mijlociu fesier- acoperit de marele fesier , se insera pe coxal si pe creasta iliaca, de unde coboara pe femur. Rol : abductia coapsei si rol important in mers.. Muschiul mic fesier aceeasi insertie si actiune ca si fesierul mijlociu. VI.2. Muschii coapsei Grupul anterior(m. extensori): muschiul croitor si m. cvadriceps. Muschiul croitor este cel mai lung muschi al corpului ( aprox.50 cm) se insera pe coxal si pe tibie (fata mediala). Rol: - flecteaza coapsa pe bazin si gamba pe coapsa - roteste gamba inauntru Muschiul cvadriceps femural se numeste asa pentru ca are patru capete de insertie, fiecare cu denumirea lui: vastul medial, vastul lateral, vastul intermediar si dreptul femural. Acest muschi este cel mai puternic si mai voluminos m. al corpului (cintareste aprox. 2 kg). Insertii:-dreptul femural pe coxal , iar vastul lateral , vastul medial si vastul intermediar - pe femur. Tendoanele terminale ale celor patru portiuni se alipesc si formeaza un tendon unic ce inglobeaza rotula, o depasesc si se continua cu ligamentul patelar care se insera pe tibie. Rol: extensia gambei pe coapsa si rol in mers si antigravitational. Grupul posterior (m. flexori): m. biceps femural. Muschiul biceps femural este format din doua portiuni: - o portiune lunga, care se insera pe coxal - o portiune scurta, cu origina pe femur

Cele doua portiuni merg in jos si lateral si se insera pe tibie. Rol: -prin portiunea lunga este extensor al coapsei pe pelvis si prin ambele portiuni este flexor al genunchiului. VI.3. Muschii gambei Grupul anterior (muschii extensori): muschiul tibial anterior, muschiulextensor al degetelor. Muschiul tibial anterior se insera pe tibie de unde coboara si se prinde de primul cuneiform si de 1 Curs 7 APARATUL LOCOMOTOR Totalitatea oaselor din corp (208), legate intre ele prin articulatii, formeaza scheletul corpului. Muschii se prind de oase prin tendoane si, cind acestia se contracta, determina miscari ale oaselor. Scheletul reprezinta partea pasiva a aparatului locomotor, iar sistemul muscular partea activa. I. SISTEMUL OSOS I.1. Scheletul capului Cuprinde : - neurocraniu, care adaposteste nevraxul : osul frontal, etmoid, sfenoid, occipitalul, temporalele si parietalele; - viscerocraniu (oasele fetei): maxilar, zigomatic, mandibula, nazal, vomerul, palatinul,lacrimalul care dau forma fetei. I.1.1. Neurocraniul Osul frontal situat in partea anterioara a craniului. Contine o portiune verticala, corespunzatoare fruntii

- o portiune orizontala care formeaza peretele superior al orbitelor si nasului; de portiunea orizontala se articuleaza osul etmoid si osul nazal. Etmoidul este format din: - o lama verticala foarte subtire, care coboara in cavitatea nazala, formind septul nazal - o lama orizontala (ciuruita, gaurita) dreptunghiulara, care intretaie lama verticala, prin gaurile careia trec nervii olfactivi in drum spre nevrax - doua mase laterale cubice, ce atirna de marginile lamei orizontale si se prind de osul frontal Osul sfenoid arata ca o viespe in zbor. Este alcatuit dintr-un corp si trei perechi de aripi. Corpul sfenoidului are, pe fata superioara, o adincitura in care se afla glanda hipofiza = saua turceasca. Fata inferioara participa la formarea peretelui faringelui, iar fata anterioara la formarea peretelui cavitatii nazale. Fata posterioara se articuleaza cu portiunea bazilara a osului occipital. De fetele laterale ale sfenoidului se prind aripile acestuia: aripile mici inspre osul frontal, aripile mari in lateral, iar procesele pterigoidiene in jos. Aripile mari se articuleaza cu oasele frontal, parietale si temporale. 2

Osul occipital prezinta o gaura mare gaura occipitala si patru portiuni: - portiunea bazilara formeaza bolta faringelui ; pe fata superioara prezinta un sant numit clivus, care adaposteste bulbul si puntea trunchiului cerebral; se articuleaza cu sfenoidul - solzul occipitalului se articuleaza cu oasele parietale si temporale, formind sutura lambdoida - doua portiuni laterale pe care se afla condilii occipitali, care se articuleaza cu prima vertebra atlas. Osul parietal este asezat intre fontal, occipital si temporal. Marginile osului se articuleaza cu : - osul occipital, formind sutura lambdoida - osul frontal, formind sutura coronara - osul temporal, formind sutura solzoasa - parietalul de partea opusa, formind sutura sagitala. Osul temporal, situat pe laturile scheletului capului este alcatuit din: - portiunea solzoasa - portiunea timpanica - portiunea pietroasa (stinca temporalului) - mastoida - procesul zigomatic care formeaza, impreuna cu osul zigomatic, arcada cu acelasi nume Portiunea solzoasa se articuleaza cu osul parietal, formind sutura solzoasa, dar si cu aripile mari ale sfenoidului. Prin portiunea timpanica trece conductul auditiv extern. Portiunea pietroasa (stinca temporalului) adaposteste in interior urechea interna si se uneste cu mastoida. I.1.2. VISCEROCRANIUL Maxilarul este un os situat in centrul fetei. Superior, maxilarul se articuleaza cu osul frontal, iar lateral cu osul zigomatic. Inferior, prezinta procesele alveolare, in care se implanteaza dintii. Osul zigomatic este situat pe partea laterala a fetei si formeaza pometii. Antero-inferior se articuleaza cu maxila, iar lateral cu osul tempoaral, formind arcada zigomatica. 3

Mandibula are forma de potcoava si prezinta superior procesele alveolare, in care sunt implantati dintii. Pe fata anterioara prezinta o proeminenta numita protuberanta mentoniera ( ce corespunde barbiei). Lateral se articuleaza cu temporalul, formind articulatia temporo-mandibulara. I.2. SCHELETUL TRUNCHIULUI I.2.1. Coloana vertebrala se formeaza prin suprapunerea celor 33-34 vertebre. Vertebrele sunt denumite dupa regiunile topografice ale corpului: - vertebre cervicale (C1-C7) in numar de sapte, ce corespund gitului; - vertebre toracale (T1-T12) corespunzatoare toracelui; - vertebre lombare (L1-L5) corespund peretelui posterior al abdomenului (regiunea lombara) si sunt in numar de cinci; - vertebre sacrale, in numar de cinci; - vertebre coccigiene, patru-cinci la numar. Fiecare vertebra este alcatuita din : corp vertebral, arc vertebral, doi pediculi vertebrali si gaura vertebrala. Pediculii vertebrali fac legatura intre corpul si arcul vertebral. Din arcul vertebral se desprind trei procese numite apofize :doua transversale si una spinoasa. Prin suprapunerea gaurilor vertebrale ia nastere canalul vertebral , prin care trece maduva spinarii. Primele doua vertebre cervicale se numesc atlas (prima) si axis ( a doua). Atlasul nu are corp vertebral si se articuleaza cu occipitalul la nivelul condililor acestuia. Axisul prezinta pe fata superioara a corpului o proeminenta verticala numita dintele axisului, prin care se articuleaza cu atlasul. Vertebrele toracale prezinta pe corpul acestora niste scobituri (fosetele costale) de care se prind coastele. Vertebrele sacrate se unesc, formind osul sacru; prin gaurile sacrate intra si ies nervii spinali din maduva lombara si sacrata. Coccisul se formeaza prin unirea vertebrelor coccigiene si se ataseaza sacrumului. 4

I.2.2. Sternul este alcatuit din manubriul sternal, corp si apendice xifoid, care este cartilaginos si se osifica la batrini. I.2.3. Coastele Fiecare coasta este alcatuita din doua parti: coasta osoasa (incepe la nivelul coloanei vertebrale, cu care se articuleaza si se continua pina in jumatatea anterioara a toracelui), si cartilajul osos, care continua anterior coasta osoasa. Primele sapte perechi de coaste ajung pina la stern, cu care se articuleaza. A VIII-a, a IX-a si a X-a coasta se articuleaza cu unul din cartilajele costale situate superior, iar a XI-a si a XII-a coasta sunt nearticulate anterior (se numesc flotante) si se pierd in musculatura peretelui abdominal. I.3. OASELE MEMBRULUI SUPERIOR Membrul superior este alcatuit din patru segmente: umar, brat, antebrat si mana. I.3.1. Centura scapulara formeaza scheletul umarului si este alcatuita din doua oase: clavicula si scapula. Clavicula este cuprinsa intre manubriul sternului (cu care se articuleaza) si spina scapulei (o portiune din scapula cu care se articuleaza lateral). Scapula (omoplatul) este un os de forma triunghiulara, situat pe partea supero-posterioara a toracelui. Pe schelet acest os este situat intre primul spatiu intercostal si coasta a VIII-a. Fata dorsala (posterioara), prezinta o lama transversala numita spina scapulei, care se articuleaza cu clavicula. Spina scapulei se poate palpa sub piele. Unghiul lateral al scapulei prezinta cavitatea glenoida, in care se fixeaza humerusul. I.3.2. Oasele bratului Humerusul formeaza scheletul bratului. Capul humerusului este rotunjimea prin care osul se articuleaza cu scapula, la nivelul suprafetei glenoide. Prin epifiza inferioara humerusul se articuleaza cu oasele antebratului: cubitus si radius. 5

I.3.3. Oasele antebratului sunt doua oase paralele: radius si cubitus (ulna). Ulna este situata in partea mediala a antebratului, in prelungirea degetului mic. Epifiza superioara prezinta olecranul, care se palpeaza cu usurinta la nivelul cotului. Acest os se articuleaza superior cu humerusul si cu radiusul, iar inferior cu oasele carpului. Radiusul este situat in partea laterala a antebratului , in prelungirea policelui. Superior se articuleaza cu humerusul si cu ulna, iar inferior cu oasele carpului. I.3.4. Oasele mainii sunt grupate in: carp, metacarp si falange. Carpul este format din 8 oase dispuse in doua randuri: I: de la police spre degetul mic: scafoidul, semilunarul, piramidalul, pisiformul; II: in aceeasi ordine: trapezul, trapezoidul, capitatul, osul cu carlig. Metacarpul este format din cinci oase, metacarpienele, numerotate de la I la V. Falangele, in numar de 14 la fiecare mana, se grupeaza astfel: doua la degetul mare si cate trei la celelalte degete. Degetele mainii sunt: policele (degetul mare), indexul, mediusul, inelarul si degetul mic. La fiecare deget vom avea trei falange , cu exceptia policelui care are doua. De la baza spre varful degetului acestea sunt: falanga proximala, mijlocie si distala. Falanga distala se termina cu o tuberozitate ca o potcoava ce corespunde unghiei. I.4. OASELE MEMBRULUI INFERIOR Segmentele membrului inferior sunt: soldul, coapsa, genunchiul, gamba si piciorul. I.4.1. Oasele soldului formeaza centura pelviana alcatuita din doua oase coxale. Acestea se unesc intre ele anterior, formind simfiza pubiana si se articuleaza posterior cu sacrumul, formind peretele osos al sacrumului. Coxalul este un os voluminos si neregulat, intors ca o elice. Este format din trei piese distincte: - ilionul superior - pubisul antero-inferior - ischionul postero-inferior, care se sudeaza definitiv intre ele abia la virsta de 12-18 ani. Fata laterala a coxalului prezinta superior suprafata gluteala, pe care se insera muschii fesieri. In portiunea mijlocie se afla cavitatea cotiloidiana (acetabulul) care se articuleaza cu femurul. Marginea 6

superioara formeaza creasta iliaca, ce poate fi palpata in intregime sub piele. Pe partea anterioara se afla doua spine: spina iliaca antero-superioara (ce se palpeaza sub piele) si spina iliaca antero-inferioara. Marginea posterioara prezinta spina ischiatica. Inferior se afla tuberozitatea ischiatica. I.4.2. Oasele coapsei Femurul este cel mai lung os al corpului si formeaza scheletul coapsei. Superior femurul se articuleaza cu osul coxal la nivelul cavitatii cotiloidiene. Anterior si inferior se gaseste fata patelara pe care se prinde patela (rotula) Patela este un os turtit situat pe fata anterioara si inferioara a femurului, cu care se articuleaza. Se afla la nivelul genunchiului. I.4.3. Oasele gambei sunt tibia si peroneul (fibula). Tibia se articuleaza superior cu femurul si cu fibula. Inferior osul se articuleaza cu talusul, un os al piciorului. Inferior si medial se afla o protuberanta numita maleola mediala (interna), vizibila si palpabila sub piele. Fibula (peroneul) se articuleaza superior cu tibia si inferior cu talusul. Inferior si lateral se afla maleola laterala (externa), care se palpeaza sub piele. I.4.4. Oasele piciorului Sunt in numar de 26, grupate in :tars, metatars si falange. Tarsul este format din 7 oase, dispuse in 2 rinduri: - un rind posterior cu 2 oase suprapuse: talusul (sus) si calcaneul (jos) - un rind anterior cu 5 oase: navicularul, cuboidul, cuneiformul medial, cuneiformul intermediar si cuneiformul lateral. Talusul (astragalul) se gaseste dedesubtul oaselor gambei, cu care se articuleaza. Inferior se articuleaza cu calcaneul, iar anterior cu navicularul. Metatarsul este format din cinci oase, metatarsienele, numerotate de la I (in dreptul degetului mare haluce) pana la V (in dreptul degetului mic). Falangele sunt in numar de 14 pentru fiecare picior: halucele are doua falange, iar celelalte degete cate trei:proximala, mijlocie si distala. primul metatarsian. Rol: cel mai puternic flexor dorsal al piciorului, supinator si adductor al piciorului si extensor al gambei pe coapsa (trage gamba inainte). Muschiul extensor al degetelor se insera pe tibie, de unde coboara si se imparte in patru tendoane , pentru cele 4 degete II-V, prinzandu-se de a doua si de a treia falanga a fiecarui deget. Rol: extensor al degetelor II-V, flexor dorsal al piciorului, pronator si abductor al piciorului si rol in mers. Grupul posterior m. triceps sural si flexor lung al degetelor. Muschiul triceps sural este format din doi muschi: -muschiul gastrocnemian si muschiul solear Muschiul gastrocnemian (biceps) se insera pe femur prin doua capete:unul lateral si altul medial; in jos cele 2 capetese unesc intr-un tendon comun tendonul lui Ahile, care se insera pe calcaneu. Muschiul solear se insera pe tibie si fibula, iar in jos se uneste cu muschiiul biceps sural si intra in alcatuirea tendonului lui Ahile. Rol: -cel mai puternic flexor plantar, -supinator si adductor al piciorului; -rol important in ortostatism.

Muschiul flexor lung al degetelor, situat mai profund, se insera pe fata posterioara a tibiei si fibula, de unde coboara si se imparte in patru tendoane pentru degetele II-V, inserindu-se pe a treia falanga a fiecarui deget. Rol: -flexia degetelor si plantei, supinator si adductor al piciorului, -intervine in mers. VI.4. Muschii piciorului se impart in trei grupuri: medial, lateral si mijlociu. Sunt muschi flexori si extensori, abductori si adductori ai degetelor.