P. 1
Zinaida Smochină-Rotaru - Din Crângul sufletului (Noua Suliţa 2005)

Zinaida Smochină-Rotaru - Din Crângul sufletului (Noua Suliţa 2005)

|Views: 1,609|Likes:
Published by Costiceni

More info:

Published by: Costiceni on Mar 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/10/2012

pdf

text

original

~V

'

Zinaida SMOCHINA-ROTARU

DIN CRANGUL SUFLETULUI

Noua Sulita - 2005

JfoEZII
§1

URATURI
Zinaida SMOCHINA-ROTARU impreuna cu sotul, Nicolae ROTARU, gratie sprijinului financiar al caruia a vazut lumina tiparului cea de-a patra carte, pentru ce autoarea ei ii aduce sincere multumiri, urari de bine §i sanatate.

JELUIRE Greu îi traiul ce-1 träiesc, N-am cui sä mä jeluiesc. Jelui-m-a§ çi n-am cui, Jelui-m-aç plopului. Plopul e eu vârfu-n nori Çi nu-i pasâ de plânsori; Frunzele i-s foçnitoare, Nu çtie de supärare. M âinile sä mi le frâng Çi rächitei sä mä plâng? Rächita e despletitä Çi ramâne neclintitä. Jelui-m-aç çi n-am cui, Jelui-m-aç crângului. Lui îi cânta turturele Çi nu duce nici о jele. Doamne, cui sä mä jelesc? Nimänui nu-i trebuiesc. De sträinä, ce-s sträinä Vântu-n urma mea suspinä, Iar lacrima unde-mi picä Iarba foçneçte çi-nspicâ.

DOAMNE, TE ÎNDURÀ Ne rugäm la Tine Sä ne ocroteçti Ziua cea de mâine Sä ne-о dâruieçti Incâ mai seninä Çi mai luminoasa, De bucurii plinä Çi de bel§ug în casa. De räu ne fereçte Ca sa putem creçte Harnici çi cuminti, Reazâm la pärinti. Doamne, Te îndurà, Dä-ne-nvätäturä Bunä, priincioasä Çi povatä-aleasä; Dä-ne mângâiere Çi ne miluieçte Ca din a Ta vrere Mari sä putem creçte

M RUGA Supararea ma incearca, Sufletul mi-i pustiit, De atat-amaraciune Zambetul mi s-a-mpietrit. Se zbate inima in mine, Ca un pom batut de vant, Iar durerea de o viata, M a apleaca la pamant. Lumea-i moarta pentru mine, Eu sunt moarta printre vii §i in sufletul meu, Doamne, Numai Tu vreau ca sa fii.
"k & "k

Sa ma due intr-un pustiu, Unde singura sa fiu. Doar eu, cerul §i pamantul, Iar in ju r sa bata vantul. $i pe mine sa ma bata, Ca sunt tare blestemata. De-atata amar suferit, Inima mi s-a-mpietrit, Sufletu-i plin de durere: Da-mi, Doamne, multa putere... TU, CAND LUMEA AI ZIDIT Doamne, ai mare putere, De la tine tot se cere, Caci e§ti duhul nevazut, In toate ce Le-ai facut. Tu, cand lumea ai zidit, Pe toate Le-ai potrivit Cum o floare sa-nfloreasca, Iarba cum sa odrasleasca, Tu cu puterea cea mare
7

Cand mii de rugi spre slava Ta Se-nalta tainuite, Prime§te-o, Doamne, §i pe-a mea, Curata §i fier^inte. AH, NECAZUL A§a-mi vine cate-odata Sa ma las de lumea toata.

Viat-ai dat la fiecare: La o pasare, la un pom §i la pe§te, §i la om. De n-ar fi puterea Ta, Toate pe loc ar sta, Nimica n-ar inverzi §i nici lumea n-ar trai. Pe toate Le-ai a§ezat, Nimica n-ai incurcat. Tu la toti le-ai dat un loc, O soarta §i un noroc. SA NU UITI... Sa nu uiti nicicand, Copile drag al meu, I 0 ~ " , Domnul e cu tine > \ > La bine §i la rau. Sa nu faci in viata Vreun rau nimanui, Caci Dumnezeu te vede, Te scrie-n cartea Lui. Sa nu ceri nimica

Ce nu ti-i dat sa ai, Sa nu te joci de-a viata, Ca doar una o ai. Oricine ai fi tu, Sa judeci numai drept §i sa-L asculti in toate Pe Domnul intelept. Oricine ai fi tu, Prive§te la cer in sus §i-ti adu aminte De crezul lui Iisus. Sa nu uiti vreo data Prin viata asta trecand, Ca trebuie sa fii om. Om - in primul rand. SALCAMUL DE LA POARTA Salcamule de la poarta, Tu imi §tii durerea toata. Numai tu ai vazut, Suparari cate-am avut.
9

)( §i cand ma vedeai oftand Tremurau frunzele-n vant, Iar cand, eu plangeam cu jale, Tu-ti aplecai crengile tale. §i acuma de mi-i greu, Ma mangaie zefirul tau, De adii !nceti§or. Mie-mi este mai u§or. A§a anii iam trait, Pana am incaruntit. Tu de vanturi §i de ploi, Eu de scarba §i nevoi. DE ZIUA MAMEI Azi e ziua mamei mele, Stele n-am sa-i daruiesc. O voi saruta pe frunte . §i-i voi spune c-o iubesc, Voi promite ca in viata,
10

Tot cu sufletul curat, Voi urma a ei povata, Voi trai cum m -a-n v atat/ Mama, tu mi-ai fos pavaza, Mama, tu m-ai leganat. Astazi iti daruiesc raza Sufletului neintinat. $i-i mai daruiesc maicutei Floare-aleasa din pruncie, Busuioc in trei crengute Cu miros de ve§nicie.
9

FARA M ANGAIEREA TA... S-a calatorit §i vara De pe-al nostru drag meleag, Toamna ni 1-adus iara Pe septembrie in prag. Clopotelul din nou suna Cu glasul lui intinerit: §coala draga, ziua buna, An §colar, bine-ai venit!
11

)( insa tu, mamica draga, Pe mine singur m-ai lasat, Te-ai dus hat, peste hotare, Nu mai e§ti cu noi in sat. Bunica, §tii, se ingrije§te De mine atat de bine, Dar, spre regret, nu-mi potole§te Dorul meu de tine. Plecat-ai tu in tari straine, §i trece an cu an, Iar acasa fara tine Eu ma simt baiat orfan. L a’ 1 septembrie, prima oara, Pragul §colii am pa§it, Insa tu, mamica scumpa, Nici nu m-ai insotit. Cuvantul “mama” cum voi scrie, Tu nu ma vei vedea, §i cum voi create mare Fara mangaierea ta?..
12

%

VINO LA FEREASTRA MEA Pasarica, pasarea Vino la fereastra mea §i veste§te-mi iara, Cand e primavara. A fara viata e frumoasa, Iar eu stau inchisa-n casa §i mereu sunt suparata, De toata lumea uitata. Soarta mea tare-i amara, Eu nu pot ie§i afara, Alta bucurie n-am Decat sa privesc prin geam. Pasarica calatoare, Canti §i te avanti spre soare, Tu iti canti cantecul tau, Eu imi plang necazul meu.
13

K S-A N A SC U T ION IN BUCOVINA (Regretatului poet Ion Vatamanu) S-a nascut Ion in Bucovina, Plai slavit in versuri §i in cant, De-aici i se trage radacina Pe pamantu-acesta bland §i sfant. Dar a fost Ion o frunza, Ce s-a desprins din copac, Vantul 1-a adus departe De al sau iubit meleag. Cat de mult tanjea poetul Dupa Tara lui de Fag, Nu-§i uita el nici maicuta, Care-1 a§tepta in prag. Fiind sleit de oboseala $i curmat de nedreptate, S-a retras in alta lume, Unde inima nu-i bate. Revii, maestre, din lumea cea, Unde bezna umbra-ti coase, Sa vezi cat de mult satenii Ar dori sa fii acasa. zi
t r i s t A,

a n iv e r s a r A

(Consateanului meu, virtuosului muzicant Toader Captari ) A trait la noi in sat Un om foarte talentat, Cand lua vioara-n mana, Iti salta sangele-n vana. Cu arcu§ul tot pe strune El §i-a ca§tigat un nume. Cat de duios canta din nai Dragostea mare de plai! Prin intreaga Bucovina Doinea cu-a lui ocarina... Cu orchestra “Izvora§” A colindat sat §i ora§,

Cä doar el a format Taraful muzical în sat, lar acum vioara lui Tânjeçte singurä-ntr-un cui Dupä stapân ea tânjeçte, Nimeni n-o mai veseleçte, Cum a fost pe timp cândva, Când läutarul mai träia Î1 chema Toader Captari, Un muzicant de zile mari. El s-a mutât în altâ lume, Noi sa-1 pomenim de bine. Adevärat, nu-i poveste, Badea Toader nu mai este, Dar a läsat multi urmaçi în orchestra “Izvora§” .

$i astâzi al lui nai Räsunä pe-ntregul plai.

DUREREA AÇTEPTARII A fost râzboi, ц і iatä Cä anii au trecut în zbor, Dar tot mai sängereazä Ränile adânci ce dor. О mäicutä-mbätränitä Tot ofteazä §i suspinä, Açteptând mereu feciorul De la luptä ca sä vinä. Intrebând de vänt §i soare Poate ei 1-ar fi väzut: Un soldat cu arma-n mänä, Cu ochi triçti §i chip cärunt. El din marea bätälie Nu s-a-ntors la a lui vaträ. Açteaptâ biata bätränä, Fata-n lacrimi e bräzdatä. Dupä multä açteptare Bäträna-n singurätate, Cu dorul la cel din zare S-a stins din viatä într-o noapte.
5

17

)(

)

De-acum vantul il va plange Cu mare jale §i suspine... Cine~i pe piatra de granit Acasa-napoi nu vine. AH, RAZBOIUL BLESTEMAT... A trait la noi in sat Candva o batrana. Cu chipul indurerat, Torcand caierul de lana. Gandurile zbuciumate Ea pe fir le intindea, in sforaitul cel de fus Cu feciorul ei vorbea. Caci era dus prea departe Luat la marea batalie. Cu fata brazdata-n lacrimi, A casa-1 a§teapta sa vie. Pana tarziu in noapte Furca din brau nu-i cadea, Cu eandul c-o sa vina,
18

Nici somnul n-o prindea. Cand te-ai dus, la despartire, Mi-ai lasat al tau cuvant: Am sa ma intorc, maicuta, Pe aripa cea de vant. lata c-a trecut §i vantul, Apoi a ingaduit, Insa tu, baiatul mamei, Acasa nu ai mai venit. Cu bucatele pe masa Zi de zi eu te a§tept, Unde e§ti, copile draga, Inima imi arde-n piept. Dupa zi noapte se face, Dar tu cand te vei intoarce La casuta parinteasca, M aicuta sa te-ntalneasca? Daca te-a§ vedea venind, Eu a§ mai trai o viata, Ma tern voi muri-n curand A§ vrea sa te vad la fata. §tie unul Dumnezeu
‘ - .X , X

!' .'

)( De ce aça mi-i darul sortii, Câ nu te am, bäiatul meu, Lângâ mine-n ceasul mortii... Nici о çoaptâ nu se-aude Astazi ca în alte däti, Lungä liniçte coboarä, Peste mari singurätäti. în casä nu mai arde focul, Täciunele în vatrâ s-a stins M âicuta nu-çi gàseçte locul, S-a pornit din nou pe plâns. Ah, räzboiul blestemat, Câtà lume-ai înstrâinat? Câtâ durere ai adus, Din räsärit, pânà-n apus? Iartä Doamne, dacâ poti, Sufletele celor morti, С-au ieçit eu pieptul gol, în bätaia gloantelor. Au läsat mama çi tatâ Çi copii plângând la poartâ, Au läsat surori çi frati, Neçtiind с-or fï-mpuçcati. Oare pe unde sä zaeä Ale lor oseminte, Cä n-au avut nici cruce, N-au avut nici morminte...
"k -k

Pentru a câta oarä, Iarä§i e primävarä?.. Cine s-a dus §i n-a venit E scris pe piatra de granit. SALCIE BÄTRÄNÄ О salcie bätränä Pe malul unui lac I§i deapänä firul vietii Aproape de un veac. Seara când apare luna Sus pe cerul înstelat Ori când bântuie furtuna, Chipul ei e întristat. О, salcie despletitä, Crengile în apä-ti curg,

к De ce eçti tu amarâta, Când dâ soarele-n amurg? Çi ce gânduri te apasâ, Salcie bâtrânà, Nici atunci nu eçti voioasä Când vântul te alinâ. A$A MI-AI CÂNTAT MEREU Cucule, te-ai supàrat §i din spate mi-ai cântat, Sà-mi cântat, cuce, din fatä Poate duceam о altä viatä. Nu çtiu, cuce, се-ai gândit De aça m-ai pedepsit. Tu ре-al tâu necaz ce-1 ai Ai vrut mie sä mi-1 dai. Tu ai läsat puii tâi S-aibä altii grijâ de ei. A§a-i vrut sä faci eu mine, Ca sä nu mai çtiu de bine. Cum ai vrut, a§a-i cântat,
22

Sä nu scap eu de oftat, Aça mi-ai cântat mereu, Ca sä §tiu numai de greu. PRESIM TIRI DE TOAMNÄ Ceata se destramâ, Codrii-s de arama §i vâslesc în zare Päsäri cälätoare. larba nu înspicâ, Frunza picä, picä, Le särut-acuma Negura çi bruma. Ара clipoceçte La mal se-ncreteste. Dinspre miazâ-noapte Vântul bate, bate...
î

\V V Ç> ,

>

23

TOAMNA Plopul tare-i amarat Ca-i vibreaza frunza-n vant, Leganand-o intristat, Toamna a intrat in sat. Vantul cu putere - 1 bate, Dar nici iarna nu-i departe. SFAR§IT DE TOAMNA Cade-o frunza, apoi doua, Crangul ne-ncetat tresare, Nu e vreme, iara§i ploua, Soarele mai rar apare. Ca e dus acum de-acasa, S-a ascuns dupa un nor, Manat hat, din departare De-un vant aprig calator. El - hoinar acum pe dealuri Sufla buimacit §i rece, Izbind apele de maluri, Care fug sa nu inghete. Vine iarna friguroasa, S" i

Toamna pleaca de la noi, Nu se-aude ciripitul Pasarilor in zavoi... NUCUL Nucu-i tare suparat, Vantul frunza i-a luat, Crengile i le-a golit, Bruma 1-a incaruntit. El se clatina, suspina, C-a venit iarna haina Cu ninsori §i ger cumplit, Gasindu-1 fara ve^mant. SUB NEGURA TOAMNEI Sub negura toamnei Arbori singurei, Dezbracati de haine $optesc intre ei: - Vine iarna, vine, Vantul s-a-ndarjit
j

$i-o sa ne dezbine, $i ne-a cumpeni. Pasari zgribulite Stau pe-un fag barbos, Ar zbura zorite, Dar vantul e taios. Frunza jos se-a§terne, Ele zic cu-alean: - Norii de s-or cerne, Va cadea noian. A SOSIT IARNA LA NOI Hai, copii, cu toti la joaca Colo-n vale pe toloaca! Luati saniile cu voi, C-a sosit iarna la noi. Din vazduh fulgii se cern $i-n strat moale se a§tern. Ibtu-i alb - pom §i tufi§, Gard, poarta, acoperi§.

Prin zapada cine zboara? Doar cate o sanioara. r r "

VINE IARNA ^ ^ Pe schiuri §i pe patine, De departe iarna vine §i copacii ii tmbraca In §ube de promoroaca. Vine iarna cea cu gheata, Nasurile ne mgheata, D aca iarna e geroasa, Mai bine sa stam in casa Langa soba cu pisica, Cu bunelul §i bunica. Z1 DE IARNA S-a trezit de pe coclauri Vantul, §i-a pocnit din bice, Ca sa scuture in valuri, Arborii de albe spice. §i-alearga §i se tot smulge

Inspre puhava zapada, S-o ridice, s-o alunge Toata la noi Tn ograda. Pan’la stre§ina e creasta De omat §i tot mai create. Ce o fi in ziua asta Ca intruna viscole§te? Tot mai mare-i cel urcu§ Ce-are cu§ma de noian. Nu-i vreme de saniu§ Cat ii spulber pe maidan. FULGUTUL - Mai fulgut, mai fulgut, Vino-n casa la caldut; Vino, nu te ru§ina, Ca afara-i degera. - Mai copile, eu m-a§ duce, Pana-n casa n-oi ajunge, Daca-ncerc sa ma-ncalzesc, Chiar indata ma topesc.
28

LA MIJLOC DE IARNA Campu-i alb cat vezi cu ochii, Crivatul e ca un bici, Sub pas scartaie omatul, Nu se-arata nici un pici. Deal §i vale, §i toloaca Imbracate-s in alb puf, Vantul, aiuritul, joaca Fulguletii prin vazduh. BABA DE ZAPADA O babuta de zapada $ade darza in ograda, / ' \ Copila^ii vin buluc ,' Ca s-o vada §i-i aduc De mesteacan maturice, Nas de morcov, sa nu pice. Unul dintre ei ii pune Doi ochi negri de carbune, Altu-i pune pe-o ureche O caciula roasa, veche...

■ ■■■ ■ .;

Fac baietii harmalaie, Baba-i parca mai vioaie. Cu margele §i cercei, Mai s-ar harjoni cu ei, Deodata Se arata Soarele de dupa nor. Baba striga: - Baieti, mor! Ori mi-aduceti inghetata Ori ma voi topi indata! . IEPURA§UL SI i PAR AT ^ Iepura§u-i suparat: Abia-n iarna a intrat $i-are §uba §i fulare, Numai ciubotele n-are. Intr-o buna dimineata A ie§it descult pe gheata. Gerul neastamparat, De labute I-a pi§cat, Iepura§ul cel istet

A zis cu glas plangaret: - Bre, al naibii gerulet. De n-alerg, o sa inglun... Gerul daca nu te o Vanatorul te impu§ca... Grea-i viata de iepurica, Traie§te numai cu fricav/^;'

i ’ S-A U T O PIT ZAPEZILE S-au topit zapezile, / Nu mai este ger §i gheata, Dealul §i livezile Imbracate-s in verdeata. Inflorit-au ghioceii Colo-n cranguri §i ponoare, Cum sclipesc ei mititeii, Incalziti de sfantul soare! Pomii mandri din gradini, Ne bucura cu dalbe flori, Flarnicutele albine Tot lucreaza de cu zori...

\\U: x\lj,

H PRIMAVARA Primavara, primavara, Haide vino, surioara, Vino, ca te a§teptam Prin zavoi sa alergam. Pe §esuri §i prin lunci Primavara tu ne-aduci Ghiocei §i viorele, Cantece de pasarele, Ne-aduci murmur de izvor $i-un ve§mant incantator. SOARELE S-a sculat §i soarele Dis-de-dimineata. In oglinda apei S-a spalat pe fata. S-a urcat pe cer Ca un me§ter-faur, Sa ne daruiasca Razele-i de aur. CAT TE AM A$TEPTAT Primavara azurie, Cat te-am a§teptat, Spune-mi, draga surioara, Unde ai iernat? Noi cu bratele deschise Te primim cu drag, Ne aduci pe aripi soare §i lumina-n prag. Spala-ne cu stropi de roua, Pe cei mari §i mititei, §i ne-nbata cu aroma De albi ghiocei. M ARTI§ORUL Azi v-am adus in dar Un frumos marti§or Cu sclipiri de margaritar Din culoarea zorilor, Tesut cu raze de lumina Cu caldura de soare

H

/
/ J

Din a tarii gradina §i murmur de izvoare. PRIMAVARA A SOSIT Primavara a sosit Au pornit izvoarele, Vaile au inverzit, Incalze§te soarele. Vantul leagana copacii, Valuri unduiesc pe lac, Ploaia-§i cerne meet stropii, Pomii muguri-§i desfac. Intr-un crang de langa vii Greierii-§i cata vioara, in ju r - zambet de copii, A sosit, deci, primavara.
34

IMBRACATA-N HAINA VERDE Primavara, primavara, Ai sosit iara§i in tara, Coborand cu pas tiptil, Furi§andu-te ca un copil. Ai venit din deal pe lan, Nu te-am mai vazut de-un an, Imbracata-n haina verde, Draga-i e§ti cine te vede. Ai sosit cu zarva multa, Cu alaiul cel de nunta, Imbiind pe copila^i, S-alerge dupa flutura§i. Ne-ai adus un soare bland §i mireasma cea de camp, ^ . Multe griji, ' dar §i speranta La o mai frumoasa viata.
35

VINO, v a r A Vino, vino, dulce vara, Sa ies in camp inspre seara, Sa urc dealu-nceti§or §i in vale sa cobor. Sa ma uit, cum vin la ape Oile, sa se adape, §i ciobanii-n urma lor, Cantand din fluier cu dor. M-oi a§eza obosita Jos, la umbra de rachita, Vantul fata sa-mi dezmierde Cu miros de iarba verde... DACA VREMEA E FRUMOASA Daca vremea e frumoasa, Sa nu-ti uiti umbrel-acasa Dupa soare vine ploaia §i hainuta * iti inmoaie.
36

IULIE Iulie, luna de vara Cu gust de cirea§-amara, Cu miros de floricele §i-aroma de cap§unele, Treci prin orz §i treci prin grau, Cu spicele pan’la brau, Zamislind miros de paine Pentru azi §i pentru maine. ZI DE VARA Vai, ce mare inadu^eala: Grivei a scos limb-afara; Alaturi iata o motata Sta cu gura sa cascata; ' §i pisica cea lenoasa E la umbra, dupa casa; Pui§orii mititei Ce necaz mai au §i ei, I§i falfaie aripioarele, Caci amar mai frige soarele!
37

....

\ ( )i'

.

O ploita de-ar veni Pe toti, zau, i-ar racori. SFAR$IT DE VARA Suparat e greiera§ul Ca i s-a uscat ima§ul. Nu mai canta cu vioara, S-a sfar§it, iata, §i vara. TRECE VARA Trece vara calduroasa, Cerul tot mai jos se lasa, Nourii carduri alearga, Sa cuprinda zarea larga. Vine toamna cea ploioasa, Pe cei mici i-a strange-n casa Langa soba cu pisica, Cu bunelul, cu bunica. VANTUL CALATOR S-a luat vantul calator Din fuga sa prind-un nor.
38

Norul §i el fuge, fuge, Dar ghidu§ul vänt 1-ajunge §i in coamä i se urcä, Departe norul sä-1 ducä. Ii da pinteni §i-l gone§te $i norul se räzlete^te §i se scuturä in stropi Peste cre§tete de plopi, Peste cräng, peste cämpie, Peste holda aurie. PLOAIA Plouä, plouä §i iar plouä, Ca sä creascä päine nouä. $i prin märile de gräne Vor pluti nave-combine. Iarä graul treierat Va fi dus la mäcinat. §i grau färä neghinä Se va preface-n fainä. Iar din fainä bunica Cu sarg ne-a coace päinica.
39

)( CADE PLOA1A Cade ploaia: pic-pic-pic, In vale §i pe colnic. Stropii cad, nu Tnceteaza, Pretutindeni ei danseaza: Pe geam, pe acoperi§, Pe carare, prin tufi§, Prefacandu-se-n §iroaie, Iar copiii cu umbrele, Desculti alearga prin ele. LA BUNICA IN OGRADA La bunica in ograda: Grivei fataie din coada, lara ni§te pui§ori Mai micuti, mai mari§ori, Ciugulind la grauncioare, $i-au facut numaratoare. >
40

■ •••

X

-

La bunica in ograda Este o gradina-ntreaga De pui§ori §i bobocei, Mari§ori §i mititei. ADUNAREA PASARILOR & AIn ograda-i zarva mare, ip m \ In ograda-i adunare. IM v~ ' 5> 0 fac motatele i X L Tot pe democratele. - Mac-mac-mac! ratele striga, Noi facem parte din liga! Iar curcanii cu prestanta Zic ca-s dintr-o alianta. §i ratoiul mai tot sa lta jll-f ^ . Ca-i republican *. in balta. §i coco§ul glasu-§i drege: v - Cu-cu-ri-gu! Eu sunt rege!
A

N

41

K Curcile sar intepate C-ar fi liberale toate. lar gänsacii säsäiesc Cä-s din blocul täränesc. Zarva nu mai contene§te §i stäpänul se ive§te. Iata-l vine cu cutitul. Oare cui i-a täia gätul? Päsärile iatä, iatä, Merg täcute spre poiatä. MOTANUL IN CAPCANÄ Särmänelul M itrofan $i-a prins coada mtr-un capcan’ Cänd ii pändea pe §oricei Sä mai bage frica-n ei. Cu blänita mfoiatä §i cu mutra speriatä, De durere mieunand, invärtea codita-n vänt,
9
J

Vv i
lar capcana blestem atä Se tinea de el §i gata. De prinsoare a scäpat, Cänd stäpäna a intrat. * # CURCANUL ^ §1 MOTANUL ~ v. Infoiatul de curcan Catä ceartä cu-n motan, Cä motäna§ul Arvinte I-a trecut pe dinainte. S-a infuriat aman: - Praf il fac pe-acest motan! Motäna§ul s-a-nturnat §i drept in mot la scuipat: - Mäi curcan, nu-mi faci nimic, E§ti curcan cu nasul mic. ADUNAREA DIN OGRADÄ Un coco§ cret la coadä, A sträns gäinile grämadä,
43

42

)( Propunând о adunare, Sä discute-о întrebare: De ce la masä n-au päsat, Cine bobul a furat? Cocoçul din pinteni bätea, Doar preçedinte el era. Sä luäm о hotäräre Cä ne-au scos de-acum din fire. Gäina strigä: / cot-co-dac, V Ouä eu din ce sä fac?.. CASTRAVETELE Colo sus ре-un çtiulete S-a cätärat un castravete §i era atât de sus, Cä Dänut nu 1-а ajuns, Л1 cheamä pe Ionei, Dacä nu putu nici el. Cänd bunica se ivi,
44

începu а-i dojeni: - Ca s-ajungeti la castraveti, Trebuie sä mai creçteti. PUIÇORII RÄNDUNICÄI Puiçorii din cuibare Au ieçit ei la plimbare, Çi eu drag mämica lor Le dä lectiile de zbor. Ii invatä cum sä zboare, Cum sä dea din aripioare, Cänd sä se intoarc-acasä Sä nu dea peste näpastä, Sä se fereascä de pisicä, De ea sä le fie fricä, Cä pisica-i mare hoatä, Din zbor repede-i inhatä.
»

.
1

у

ffik

ARICIUL - Spune-mi, mäi arici tepos, De ce mergi a§a ghebos?

- Fiindca acele mi-s grele §i nu pot scapa de ele. Eu intruna cos §i cos, Dar nici unul nu s-a ros. \
j

- N-am papat nici lapti§orul... Vezi? Am lins numai ulciorul. MOTANUL MITROFAN Avem §i noi un motan §i il cheama Mitrofan. Blanita i-i alba toata, Parca-i motanel de vata. Dar motanul M itrofan Se da jos de pe divan, In carbuni se tolane§te §i blanita-§i innegre§te. M itrofan i§i pune masca, §oarecii sa nu - 1 cunoasca.%
A

ARICIUL MIOP . Tot batand cararile I-au slabit vederile. Ar mai coase el ceva, Ata-n ac daca-ar intra. Se staruie, dar nu vede §i timpul degeaba - 1 pierde. HOTUL DE MOTAN Cand stapana nu-i acasa, Hotul hop! sare pe masa, I§i baga mustata-n oala, Apoi cu laba se spala. Dar u§a cand se deschide, El inspre cuptor se-ntinde. Manioasa-i gospodina: - Tu de ce a-i papat smantana?
46

^

V" ' ■ , RATOIUL Un ratoi cu pene sure ^ S-a ratacit in padure. . Cautand drum inapoi, S-a intalnit cu un vulpoi. §i vulpoiul a zis: mai Mac, Eu te pap, ce pot sa fac.
47

"'9/

>

II

)(
RATUSCA §1 RACUL O ratu§ca: mac-mac-mac il intreaba pe un rac: - Domnule, de ce-ai ro§it, Ca te-ai dus, ori c-ai venit? Racul sare la bucluc: - Ce-ai cu mine ca ma due?! De in a due sau daca vin, Calea tie nu-ti atin! - Calea mie nu-mi atii: Nu-nteleg, te duci ori vii?
s u p Ar a c io s u l

§ORICELUL Un botos de §oricel Cat un bumb de mititel, Cautand sa-§i umple gu§a, A ros u§a la matu§a. Iar motanul M itrofan S-a rastit la el avan: - §oricel fara de minte, Ai crezut ca nu te-oi prinde?! Spune, acuma ti-i mai bine, Cand am pus laba pe tine?! PISICUTA V MUNCITOARE Pisicuta: sfar, sfar, sfar, Toarce nopti §i zile-n §ir Ca sa faca papucei Pentru bravii motanei, Manu^ile calduroase Pentru iernile geroase.

Azorica-i suparat Ca stapanul 1-a legat §i ca i-a grait astfel: - Stai in buda frumu§el! Daca slobod ai umblat, Prin cuibare ce-ai catat? Ouale mi le-ai papat, Cojile mi le-ai lasat.

'

)(

)(
Vrea sa aiba-o bicicleta^ Ori un carucior, Ca pe jos daca umbla, Picioarele tare il dor.
%

TOARCE PISICUTA, TOARCE... Pisicuta toarce, toarce Ghemu§oare nu prea face, Nici tu panza, nici tu tol, Doarme pe pamantul gol. CATELIJLMEU Pe Grivei, catelul meu, II tot dojenesc mereu, Ca nu cumva mai la vara Sa scoata limba afara. Suparat el Tmi raspunde, Ca s-o tina n-are unde: Daca razele-s fierbinti, Nu mcape dupa dinti. MARTINEL Ursulica Martinel Tare-i mofturos, Fiindca nu mai vrea defel Sa mearga pe jos.
50

^ .

ALBINUTA - Cine ti-a dat tie viata? Cine oare te rasfata? Cine ti-a dat aripioare, Ca sa zbori din floare-n floare? - Eu va spun, cum v-am mai spus: Totul mi-a dat Tatal de Sus. Tatal meu e §i al tau §i il cheama Dumnezeu.
» 1 5

< < f

M UZICANTUL Intr-o zi chitara rnea Prinse singur-a canta. Eu ma uit la ea in cui Muzicantul nu-i §i nu-i. M uzicant cine era? Musculita ce zbura
51

§i care a§a, din zbor, Strunele-atingea u§or. GREIERA$UL MUZICANT Asta vara, intr-o seara, Mi-a cantat un greiera§ §i pe strune de vioara, §i duios din fluiera§. M i-a cantat ca un artist §i, ie§ind in drumul mare, A pornit atat de trist Cu vioara in spinare Incat ciucurii de stele, Lacrimand pe bolta hat, Picurat-au in margele Roua in iarba din pamant. BONDARII Iata-iata doi bondari, Imbracati ca-n zile man: In bundite §i-n itari
i

§i cu ciubotele noi, Canta parca din cimpoi Pe o floare de trifoi. FURNICA O furnica mititica, Maruntica, putintica, lata §i-a-ncordat faptura, Taraind farimatura Inspre u§i de magazie, Pentra iarna ce-o sa fie. MOTATA PESTRITA O motata pestritata, La pene cam infoiata, Se pornise de cu zori Spre poiana cea cu flori. Sa caute un locu§or, Sa depuna un ou§or Intr-un loc mai tainuit, Avea gandul de clocit,

52

К
Puiçorii sä çi-i creascä, Nearnul ei sä inmulteascä. COCOÇUL STÄRUITOR V * Un coco§ stäruitor ' S-a pornit la croitor, Pantaloni sä-§i coase Pentru ierni geroase. §i, fiind neräbdätor, A strigat la croitor: - Coase-mi, cä vine frigul! Çi-mi ingheatä cucurigul. AJU TO R! - Ajutor! Ajutor! Strigä päsärile-n cor Arde casa lui Trezor, r w Cärati apä din izvor! lar cocoçul: - Cu-cu-ri-gu Ajungeti de sus cârligul, Aduceti iute gäleäta, De-acum arde §i poiata! Toti aleargä, ii dau zor, Sä-1 ajute pe Trezor. Pisica Carä apä cu ulcica, Bobocul Cu ciocul, Vräbiuta Cu cänuta. Iatä, iatä, focul scade, Casa lui Trezor nu arde. Prietenii nu te lasä Ca sä rämäi farä casä.
і

^

FRÄTIORUL
E atät de mititel, Cu gäoacea dupä el, Puiul din ou a ieçit, §i, fuga dupä ciupit. Clo§ca il strigä voioasä: - Puiçor, vino acasä!
55

X

Co-co-co, mai repejor, Ca mai ai un fratior!
.

Striga broscuta: oac-oac-oac, Este-o regula pe lac.
S'

BOBOCEII Boboceii din ograda S-au luat cu toti la s f a d a . ^ , §i Tarcu§ a alergat, §i motanul cel vargat, §i godacul din poiata, Martori ca la judecata. Iar curcanul, infoiatul, Umbla injur, ca soldatul, infoindu-§i mereu coada, Vrea s-opreasca pe loc sfada. CEARTA Venind rata la scaldat, C-o broscuta s-a certat, Ca broscuta, oac-oac-oac, N-o lasa sa intre-n lac, Ca vine-odata cu zorii §i-i inghite pe§ti§orii.
56

VRABIUTA Intr-un pin, pe o crenguta, Ciripe§te-o vrabiuta: - Cip-cirip! Cip-cirip! Putintica sunt la chip, 1 Sunt o biata pasarica, 7" Urmarita de pisica. &
A

PUIUL Din cuib a cazut un pui, Vai §i-amar de soarta lui! La cuib el vroia sa zboare Cu micile-i aripioare. El pe loc se tot zbatea, D ar sa zboare nu putea. Era foarte mititel, Nu putea zbura defel. Ionel 1-a ajutat §i-n cuibu§or la urcat.

)(
RÄNDUNICÄ - Rändunicä, rändunea, Care este tara ta? De-aräme§te frunza-n lunci, Tu ne lepezi §i te duci. Cänd e primävara-n toi, Iarä§i te intorci la noi. - Tara-mi este §i-o iubesc, Unde pui§orii-mi cresc.

'; r Ä
-

ie p u r a u l LAORA§ — — Drägäla§ul iepura§ Avea treabä la ora§. S-a pornit din zori la piatä Ca sä-§i cumpere verdeatä, Trei cäpätini de curechi, Pantaloni - douä perechi §i palton imaculat Sä aibä pentru iernat. Fäcändu-§i din goanä planul, L-a oprit militianul:
58

§ {

Iepurilä, stai pe loc, Cä scot arma §i trag foc! Iepurilä speriat: - Domnule, ce s-a-ntämplat? - Mai ai glas de intrebat? Regula ai incälcat! Fuga ta este pricina: Vezi, ai intrecut ma§ina?! Ori amendä imi pläte§ti! Ori in supä te treze§ti! Iepura§ul ca smintit, In pädure a fugit. intre tufe-a räsuflat, Bucuros cä a scäpat. O fi fuga ru§inoasä, Dar e tare sänätoasä. CÄLÄTOAREA Rändunicä a plecat Cuibu§orul §i-a läsat. De-atäta l-a päräsit, Fiindcä toam na a sosit.
59

){

^
Cä särmanul urecheat A cäzut intr-o cäpcanä §i-a plätit cu a sa blanä. ARICIUL CROITOR -F ä -m i, bädie, Pälärie Doar din p u f de päpädie, L-a rugat o ciocärlie Pe ariciul cel tepos, Croitor läudäros. Dar ariciul, ce sä zicä? - Soro, soro, mititicä, Ti-a§ coase pälärioarä, Dar e cam näduf afarä. A venit o prepelitä: - Fä-mi, bäditä, O rochitä Din nalbä §i romanitä... §i ariciul a oftat: - Of, of, of, sunt ocupat.
5

Luändu-§i §i pui§orii, A zburat de-a lungul märii, In tara cea cälduroasä, -Primävara vine-acasä! DEZAMÄGIRE Rändunica a sosit Cuibul nu §i 1-a gäsit. Cine oare sä fi-ajuns Pän’la cuib, atät de sus? Doar motanul cel värgat Pänä-acolo s-a ureat. Ce motan neru§inat! ^ Cuibusorul l-a stricat. * IEPURA$UL C E L IST E T Intr-o noapte-ntunecoasä Iepura^ul cel istet A intrat intr-o livadä, Copäcei ca sä mai roadä. Nu §tiu cum s-a intämplat, ^

4/,

60

)(
Cos bluzite cu dantele Pentru doua rândunele S і muntean, Cu gäitean, Pentru domnul ciocärlanIepurasul säritor Tup-tup-tup! la croitor: Bre, jupäne, Pänä mäine Fä-mi curele Din scrijele De curechi sau conopidä, Ogarul sä nu mä prindä. Zice ariciul gänditor: - Ti-a§ coase, dar nu am spor, Fiindcä rata Çugubeatà, Cum se face dimineata Imi tot încâlce§te ata. О desfac, cum о desfac, Dar n-o pot bäga in ac.
5

)(
VE VE RITA g 0 SP°dinä este veverita, Cä se înveleçte, seara, cu codita, Iar in loc de moale pernutä, їн Ea c l l K cap î§i pune о läbutä. sub Q ТЛ I C I Г Л І І П ^
d П
і

"3^ ,

j

'(/;

У
I

IEDUTUL Un iedut neastâmpârat , _ Pe çopron s-a cätärat. Hi \ ^ \ Mama caprä, speriatä, lu /f r , Prinde-al dojeni indatä: ) ! > ! I -D ra g u l mamei, nu-i trumos, ^ Chiar acuma dä-te jos! Eu de cäte ori ti-am spus Sä nu te catäri pe sus? De n-asculti, tu poti cädea, Те-i lovi §i te-а durea.

Ç O R IC E LU L
NEASCULTÄTOR într-o zi un çoricel, Mititel cât un cercel,

62

:-к
Mirosindu-i a släninä, A ieçit din vizuinä. Neascultând-o pe mämica, A dat ochii eu pisica. BRO A SCA T ESTO A SÄ Broasca cea testoasä, frate, De-are treabä în pädure, Casa tot çi-o ia în spate, Cineva sä nu i-о fure. PU R C E L U L Un pureel eu botul scurt Toatä ziua a gemut. Este tare amärät, Cä і-au pus verigä-n rät. Stäpänul s-a supärat Cä-n poiatä a râmat.
64

„ /v .

BRO SC U TA О broascä ce-а hibernât Din somn lung s-a deçteptat §i, oac-oac! - s-a-nveselit Sub pämäntul dezmortit. Apoi a ie§it afarä Ca sä §tie, ca sä vadä Dacä timpul s-a-neälzit, De mai este-n ju r zäpadä. MÀGÂRUÇUL Noi avem un mâgâruç §i îl cheamä Alergu§. Cât este ziua de mare, Alerguç astämpär n-are. M ofturos peste ip^surä, Nu pune orice in gurä: ^ 5 Fänul moale lui nu-i place, , ___ ^ Iar trifoiul ii ( . и .race. LL\! I . . \ rau

ft

Ciocolata, prajitura Parca-i mai astupa gura. IEPURA§II - Vanatorule, fartate, Ce ne-mpu§ti pe ne-ntrebate? . Noi nu-ti facem nici un rau. Nu te temi de Dumnezeu? MELCUL A ie§it melcul la soare Cu casuta in spinare. - Melcule, cam greu iti vine Sa porti casuta cu tine. - Ba nu-mi este deloc greu, Ca ma mut unde vreau eu. GAIN A GOSPODINA O gaina, gospodina, Peste gard sare-n gradina- Cot-co-dac! striga in graba, Am astazi atata treaba!..
66

lat-o-n strat de patrunjel, Porpaind de zor in el; Iat-o §i prin patlagele, Sar numai bucati din ele. §i prin ceapa s-a rotit, §i curechiu 1 1-a ciupit. Prin marar Porpaia rar. - Ha§! o sperie stapana, Ce mi-ai facut cu gradina?! Ha§, de-acolo, ulitura, Ca te-oi face racitura. ALBINUTA M UNCITOARE Albinuta muncitoare, ^ Aripioara nu te doare, Ca intruna zbori §i zbori, Adunand nectar din flori?

^

67

PÄSÄRICÄ MICA Päsäricä micä, Cânti pe-o rämuricä? Tie nu ti-e fricä De-а noasträ pisicä? Iat-o te pândeçte §i te potriveçte Pentru prânzul ei §i-al säi motänei.
î >

Ce-ar mai fi §i-asta oare? Un puiçor mai istet A särit pe päduret, Dându-1 dura iatä-iatä, Pânà la scos din poiatâ. VAI SÄRM ANUL GREIERA§ Intr-o zi un greieraç A fost poftit la ora§, Ca sä cânte la domni mari Cu alti vestiti läutari. Iute ca un spiridu§, El a zis: - M â duc acu§... S-a-mpiedicat în arcuç, Çi-a lovit un picioruç... §i särmanul greiera§ N-a mai ajuns în ora§. Cu piciorul bandajat Trebuia sä stea în p at. Doctorul zilnic venea, Picioru§u-i oblojea.
> »

FURNICUTA ÎNDRÀZN EATÄ О furnicä mdräzneatä S-a urcat pe-o floare creatä Çi de sus a vorbit: - Oare nu m-am rätäcit? PUIÇORII La puiçori în cotet picat un päduret. - Piu-piu-piu, - ei eu mirare

)(
MOTANIJL LA BUCÄTÄRIE Aflându-se-n bucätärie, Hai sä spele-o farfurie, Cänd stäpäna s-a ivit, El de fricä a-nlemnit. Motänel, mäi motänele, Cum mänänci numai nuiele! Ascultätor dacä ai fi, Blänita nu ti-a§ netezi. URSULETUL SUPÄRAT Ursuletu-i supärat О albinä 1-a-ntepat: §i plângea eu mare jele, 1 -а rämas acul sub piele. Nu vroia miere ~ sä ieie, Ci sä treacä ■ , prin çtiubeie.
70

A lbinuta n-a-nteles Çi cu acul i-а dat ghes.
» ?

BROTACUL §1 RACUL Un brotac, cam posac, L-a-ntrebat pe un гас: - Domnule, de unde vii §i-ncotro calea о tii? - Fost-am la ni§te broscute §i-acolo-am croit häinute, Iatä ariciul le va coase Pentru iernile geroase. - Te rog, sä-mi croieçti §i mie О frumoasä pälärie, Cä bonetä am avut, Pe lac, însâ, s-a pierdut. - Bine, bade, voi Tncerca, Dar sä vii §i dumneata §i material sä-mi aduci, Doar gäoace verzi de nuci, Sä-i pun fund la pälärie, Sä fii oache§, mäi bädie.

u
PUIUL CU MANDOLINA Canta-un pui la mandolina, Su fi etui i§i mai alina Ca maicuta 1-a lasat §i departe a plecat. Canta puiul §i suspina: - Cand ea oare o sa vina? GREIERA$UL Greiera§u-i greiera§ Ori la sat, ori pe ima§. Cand sose§te primavara, El i§i acorda vioara §i se pune pe cantate Din zori pana pe-nserate. MOTANUL §1 PUIUL Motanelul Mitrofan La pranz avea un ciolan, In fuga veni un pui '

)(
§i ciupi % d in h ra n a lu i. Mitrofan s-a-nfuriat, Blanita §i-a infoiat §i cu ghearele-n pamant, Inspre el i§i facu vant. Pui§orul speriat, Tiu-tiu-tiu! a tipat: - M otanele, nu fi prost, Sa te-nfurii n-are rost. Hrana eu nu ti-oi lua, Am vrut ca sa gust din ea, Nu vreau cu tine bucluc, la te las §i ma due. BOBOCUL FUMATOR Un ghemotoc de boboc, Lua o tigara-n cioc, Ce-o gasise pe afara Intr-o zi inspre seara,
73

.

)(

Çi pornise la plimbare Prin ograda mare-mare, lar ceilalti bobocei, Devin curioçi §i ei Urmârindu-1 repejor, Sä vadä с , de-і fumätor. Râde-un pui §i se înfoaie: - Tu, de când fumezi, mâi Naie? Iar bobocul ruçinos Scapâ brusc tigara jos, Frätiorii au sâsâit: Bre, acesta-i dinamit! Zice unul mai istet: - Fugim iute spre cotet!
>

RÂNDUNICA De cum se revarsà zorii, Ea-§i învatâ puiçorii Ca in stoluri cum sä zboare, Când vor trece peste mare. GREIERAÇUL BUCLUCAÇ Un greier mic-mititel Cu vioara dupâ el, Nu §tiu cum s-a strecurat Cä-n odaie mi-a intrat, Când s-a pus el pe cântat, Somnul mi 1-а tulburat. M â scol §i aprind lumina, Sä väd care e pricina. - Cri! încolo, cri! încoace, M uzicantul nu-i §i pace. Pe genunchi mâ las stingher, El se-ascunde-ntr-un ungher; El tot cântâ, eu Î1 cat Pe sub masâ, pe sub pat.
75

BUBURUZA Buburuzä mititicä, Unde e a ta mämicä, C a zbori numai singurea? Nu te temi cä vei cädea?
74

){
Cand credeam ca 1-am ajuns, Iar cu scripca s-a ascuns. Atata m-am ostenit, Pana cand 1-am gramadit. Sa nu-i stric a lui vioara, In palma 1-am scos afara $i i-am zis: - Mergi sanatos, Mi-ai cantat tare frumos! GANSACUL GRIJULIU Un gansac - ga-ga-ga. O-ntreba pe gasca sa: -n - Gasca-hai, ) ' unde te duci Incaltata-n ro§i papuci? Unde mergi a§a-ntolita? - La un ospat sunt poftita. - Ga-ga-ga, ma due §i eu. - Bre, nu esti de nasul meu.
76

)(
CALDAREA CU BUCLUC Nu §tiu cum, dar o caldare, Parca i-au crescut picioare, Se pornise prin ograda intr-un inar§ ca la parada. Singura ea nu mergea, f Cineva, cred, o ducea. ^ Cine sub ea s-a ascuns, 'j Ca era cu fundu-n sus? fe ll Vai, a naibei de caldare, De parca e o aratare! §-apoi cine era de vina? Cot-co-dac, doamna gaina. MOTATA CEA POZNA§A O motata deocheta S-a cocotat pe bicicleta De-acolo, de pe ghidon, Striga ca la microfon: Cot-co-dac, cot-co-dac!
77

)f N-am unde cuib sa-mi fac, Vreau un loc mai frumu§el, Ca sa-mi pun ouale-n el, Pe urma sa le clocesc, Pui§orii sa mi-i cresc. , CURCANUL CLOACA Ingamfatul de curcan, ^ Mai ieri a-mplinit un an. Veste-a prins de la gobaie Ca stapanii vor sa-1 taie, Ca-n duminica cutare O sa fie masa mare, Ca oaspetii ce-o sa vie, Serviti vor fi cu piftie... §i curcanul ce-a facut? Pe loc cloaca a cazut, Ouale sa le cloceasca. Puii-apoi sa-i dadaceasca. Bine a mai socotit, Caci a scapat de cutit. MOTATA §1 INGHETATA O motata a scurmat Un graunte inghetat. Cot-co-dac! Se intreba: Oare cum eu 1-oi manca? Cum statea a§a mirata, Din fuga alta motata Bobul i 1-a ciugulit §i pe data 1-a inghitit. Biata, a ramas uimita: Inghetat, cum de-1 inghita? LECTIA IEPURA$ILOR ^ Iepura§ii mititei, Au o lectie §i ei, Fac §i numaratoare Cu-a lor mama-nvatatoare. Ei n-au band, dar stau perechi Jos, in stratul de curechi §i, lingandu-§i buzele,
79

Numärä ei frunzele, Apoi, miçcâ din mustäti, Numäränd la castraveti. Dupä lectii, cäte doi, M erg la casa din trifoi. CATELUÇUL §1 PISICA Noi avem un câteluç Negru, parcä e de plu§, Dar pisica nu-1 iubeçte: Cu läbuta il loveçte. Câteluçul s-ar juca, Pisica deloc / ' ■ : nu vrea ^ V Nici sä-i iese* Ж : inainte Scärmänat e, dacä-1 prinde.
> 80

M OTÄNELUL RAS FATAT M otänel farä ru§ine, De ce umbli dupä mine? / Läpti§or destul ti-am dat, Nu-ti place, <5^- v nu l-ai mäncat. Miau §i miau! din urma mea: Doar cärnita ti-ar pläcea. SECRETUL L U IIL IE ^ M i-a spus un secret I lie: h El girafa vrea sä fie. | - Dar de ce, Ilie dragâ?! j - De urechi sä nu mä tragü\ Nici doamna invatatoare, Nici marna la supärare. Sunt g іrata çi nu-mi pasâ Nici la §coalä, nici acasâ, Cäci pân-la urechea mea. De ajuns nu s-a putea.

ILENUTA
g o s p o d in A

Ilenuta-i gospodina, A scos apa din fantana, Turnand-o intr-o copaie La papu§e sa faca baie. Ca pe rufe le-a-nm uiat C -un burete le-a frecat, A poi pe toate le-a-n§irat Sus pe sarm a la uscat. M aica sa cand a vazut: - Ilenuto, ce-ai facut? Azi ai fost prea ghidu§a, N u mai ai nici o papu§a.

ILENUTA c u r io a s A
C urioasa Ilenuta intreaba de bunicuta D espre oam eni, despre glie Cum create iarba-n campie; De ce soarele-i rotund,

D aca raul are fund, De ce cucii n-au parinti, D aca-albinele au dinti §i cu acul cum inteapa D aca pot sa beie apa, M iere ele cum aduna, In §tiubeie ca s-o puna; $i-acolo cine-o paze§te, Cand vine ursul hote§te, M orm aind m eet: - M or-m or, Tot de m iere-m i este dor... B unicuta toarce, toarce, Spre nepoata se intoarce §i ii zice: - D raguleana Ilenuta Cosanzeana, B unicuta nu-i in stare Sa-ti raspunda-n fuga m are La cate o m trebare, §ezi colea §i-asculta bine, Ca iata pe lim ba-m i vine Povestea cu Fat-Frum os. Hai, sa ti-o depan duios...

•— :_____ _______-

)( PLÄCINTA
- Ce faci colea, Ilenutä? - Vreau sä coc о pläcintutä. Cern fäinä, pläm ädesc Çi-ntr-o form ä potrivesc A luatul främ äntat, Care-i în cuptor de dat... Iatä a trecut un ceas: “ Sä о scot ori s-o mai las, Ilenuta se întreabâ, E tärziu ori e ^^ D e te-ai da, päine, de-а dura, N u m i-ar läsa apä gura.

FUG А
într-o zi de varä lungä, Ionel s-a pus pe fugä. ^ F uge Ionel, tot fuge, ^ Insä nim eni nu-1 ajunge. - Ionel, ce s-a-ntâm plat? C ineva te-а supärat? - Vai, vai, vai, niçte albine Se tin întruna de m ine; Va fi räu de pielea m ea, D acâ m -or §i întepa.

: Щ
^ ^

т

pe m asä §i-i m iroznä dulce-n casä. Cine poate sä serveascä? Trebuie sä se räceascä! Ionei cel m ititel Tot о roagä frum uçel: - Päini§oarä delicioasä, Eu nu pot s-ajung la masä.
84

, { V ,

ÇTRENGARUL DE IONEL
Çtrengarul de Ionel, D in cuibar frumu§el

X

Ouäle le-a furat §i pe ränd el le-a spart, Tot gändind in sinea lui Poate a gäsi vreun pui, Dar nu i-a trecut prin minte Cä eie trebuie clocite. Cäci m otata le-a facut, D ar ea clo§cä n-a cäzut, Ca sä scoatä pui§ori M ititei §i gälbiori.

FRICOSUL
- Am sä fug de-acasä, Zice lonel, Ce m ä tot päzesc? D oar nu-s m ititei. §i-a ie§it pe poartä, Iatä c-a scäpat. M am a n-o sä-1 batä? Ce viteaz bäiat! Calea-i intretaie U n gänsac voinic. F uge-Ion acasä, Vede cä-i prea mic.

IONEL ELEVUL
lonel elev de §coalä D im ineata greu se scoalä §i tot um blä bosum flat, §i cautä neincetat Geanta, care n-o gäse^te, Cartea care ii lipse§te. Le cautä päri-asudä §i mai tare se inciudä. §i de-atäta sclifosealä, El intärzie la §coalä.
86

IONEL CEL§TRENGÄREL
In ogradä lonel A prins iute-un bobocel §i in palm ä 1-a culcat. B obocelu-a suspinat: - Hai, dä-mi drum ul, Nu m ä stränge, -

Mama dupä m ine-a plänge; §i-or plänge trei surioare, Nu mä stränge, cä mä doare; A mai plänge-un frätior, Nu mä stränge c-am sä mor. Ion palm -a desfacut, Dar bobocul a täcut. Nu spunea de-acum cä-1 doare, Cäci era färä suflare. E L E V U L PA§A Ce fei de elev e Pa§a, Cä nu-§i gäse§te cäma§a? Si ciorapii ii tot catä, !^ Apoi ii lipse§te .w ' A o gheata. Una o aflä sub masä, lar cealaltä dupä casä. C hiar §i cäciula din cui O tot catä, dar ea n u -i!
88

M ai m ult striga, decat cata: - M am a, tu e§ti vinovata! Ian gande§te §i socoate: Eu sa am grija de toate?! Pa§a nici nu prea se spala, M ai intarzie la §coala, C artile le lasa-acasa, Vezi, profesor n-o r ? sa iasa... D ar colegii lui i-au zis: - Pa§a, tu ne faci de ras; Ori de carte te apuci, Ori cu noi bine n-o duci. S-a lasat Pa§a m ustrat §i-ncetul s-a indreptat.

DANUT
Lui D anut m ereu ii place Cu m ingiuca sa se jo ace, Sa stea la televizor, Sa repare vreun m otor,

M
Tot ceva sa m e§tereasca, Dar nu-i place sa citeasca.

)(
M a indepartam incetinel. Liliecii de prin ograzi, A diati u§or de vant, M a petreceau cu privirea, A plecandu-se spre pam ant. C oborand din deal in vale, A§a ca un calator, M -am oprit la o fantana, Sa beau apa din izvor. Apoi s-a oprit §i drum ul, S-a mai odihnit nitel, A §teptandu-m a pe m ine, Pana voi porni cu el. M a departam de satul In care-am ospetit, Petrecandu-m a cu tristete Liliacul inflorit. Nu ma cuno§teau satenii, Nu sunt de pe al lor m eleag, Ie§ind cu totii in cale, M a-ntrebau incet, cu drag: D e unde vii, calatorule,
91

ILENUTA-I FATA MARE
Ilenuta-i fata mare, Toarna apa-n stropitoare, Este-o buna gospodina, 4$ Uda florile-n gradina, Le strope§te \\| pe-ndelete, Caci §i florilor li-i sete.

LA §COALA DINTRE NUCI (Sub impresia unei v 'u.ite facute la §coala din Stroe§ti)
M ergea drum ul inainte, Eu pa§eam dupa el, Scurtand calea, pas cu pas,
90

)(
Çi încotro te duci? Le räspundeam , с-am fost La çcoala dintre nuci. Am avut întâlnire Cu elevii din sat, ^ In care a lucrat p Poetul regretat... V v Ca-n Franta n-o sä se ducâ. Nici un obiect nu-i place, A r vrea num ai sä se joace. Elevul nostru C ostel E zburdalnic ca un miel,* Z burdâ dânsul p e rm a n e n t^ . Va râm ânea repetent.

ELEVUL COSTEL
Elevul nostru Costel N u-i ascultator defel; M ai are-о apucäturä, Il m ànânca lim ba-n gurà Dacà-1 pui la treabâ, îti räspunde-n grabâ, Cä n-are când face, Cä vrea sä se joace. C ä pärintele-i vinoval C ä-І pune la învâtat. f " G eografie-i tre b u ie ç te / D aca nu calatoreçte? De franceza nu se-apucà,
92

NECAZUL LUI TÄNASÄ
Vai çi-amar, bietul T änasä, Când e-afara, când e-n casâ: R äu la mai pâlit necazul, 1-а crescut prea m are nasul. Pe la doctori a fost dus. Çi doctori і ce і-au spus D upâ ce 1-au consultât: - N asul trebuie tâiat. - Vai, s-a fräsuit Tänas, Cum voi fi eu farä nas?

C ine-o sa m a vada Ce are sa creada?

HAITURA
B una vrem e, buna vrem e, Num ai bine a-nserat Noi cu plugul ne-am luat. Nu va fie cu banat C-a§a D um nezeu a dat H a i! H a i! B una seara la obloane, La boieri §i la cucoane. B una seara la portite, La baieti §i la fetite. B una seara tuturor §i celor de pe cuptor, * Nu stati tri§ti §i suparati, la din pat frum os sculati. Anul N ou in u§a bate, Sa ne-aduca sanatate Sa ne-aduca m ult noroc, S-avem ce pune pe foe, S-avem ce sa im bracam , De frig sa nu inghetam . Bucurii §i zile bune

IONEL

§trengarelul Ionel N -are astam par defel, N-are tim p incet sa mearga, Tot alearga §i alearga. N icicand nu se odihne§te O are unde se grabe§te?

i

ANICUTA
A nicuta-i de parere Ca §i ursul cel de plu§ Vvea sa doarm a cu placer La am iaza nitelu§. Somnul la toti le prie§te, Ursuletul m are-a create.

)(

)(

S-avem in oala ce pune. La tim p banii sa prim im C a fara ei ne chinuim . Strangeti roata, baietei §i strigati cu totii Hai! Hai! C eata noastra e aleasa, Nu intra in orice casa. C lopotelul nostru suna, U nde m erge lucrul struna. Brazde negre rasturnam , G rau de vara sem anam , Grau de vara cu secara Sa rasara pana-n seara, Sa ne-aduca ploaie D om nul §i s-avem paine noua, Graul m are sa creasca, M anos sa rodeasca. Cu spicul cat vrabia, C u bobul cat m azarea, Sa fie viata iubita D e toata lum ea indragita.

Invartiti roata, baieti, §i-ndem nati odata toti Hai! Hai! A nul N ou sa va fie Inceput de bucurie Tot cu sanatate $i cu spor in toate, C opiii sa va creasca, Pom ii sa-nfloreasca, L a anul cand venim Sanato§i sa va gasim, Cu lum inile aprinse §i cu m esele intinse Sa petreceti im preuna P ana-n veci cu voie buna. Strigati, mai Hai! Hai! D e urat am mai ura Nu §tim gazda ce ne-a da, Sa ne dea ea covrigul C a rau ne-a razbatut frigul, G rozava trem uratura
97

.

к

К
Sänätate, voie bunä, A nul Nou care ne vine, Sä ne-adueä num ai bine, G reu-n urm ä sä räm änä Sä uitäm de säräcie... Sä strigäm cu toti, fläcäi Häi! häi! Am venit cu clopotelul, Dar, rugäm , legati cätelul, D acä iar ne-а fugäri, Noi la anul n-om veni. Iarna-i grea, om ätu-i m are, Nu-i nici drum §i nici cärare, Çi nici luna nu räsare. Am çi ïnghetat de trig, Ne-am fäcut de-acum covrig Pe unde noi am urat, Urätori tot am läsat,
99

Cä dârdâie dintii în gurä. Cu haina de la piatä §i oasele-ti îngheata, Cu încâltâm inte de la turci Departe nu ajungi, Pân-la vecini în m ähala §i talpa îti va cädea. De aceea noi term inäm $i do lari açteptâm. D acä nu ni-і veti da, La anul nu vom ura O priti, mai Aho, Aho-o-o!

URÀTURÀ
Hai, fläcäi, pocniti din bici, Cä de-un an n-am fost pe-aici. Am venit eu zurgäläi, De prin munti çi de prin vâi, Din oraçe çi din sate, Unde m esele-s bogate, Sä zicem о uräturä,
98

Din ceata noasträ intreagä, Am räm as c-o babä beteagä $i un m oçneag eu cojoc. Ce se-ncalze§te la foc. § і el daca cinsteçte, Tare se mai veseleçte, M ai uitä de greutate Çi-i pare с-are de toate... M ai sunati din zurgäläi Hai! häi! Pocniti din bici, mai fläcäi, С -am ajuns in m ileniul trei, A cel care a trecut Cum a fost - noi am väzut. In m ileniul ästa nou, С -a fi bine, с-a fi räu Çtie unul D um nezeu. M ese pline cu bucate, L a m ulti ani cu sänätate. V ä dorim in m uncä spor, Ca in anul viitor, S-avem ploaie, s-avem päine;

L anurile - pline de gräne, S-avem pace, voie bunä, Çi sä fim toti im preunä. Plugu§or num ai c-o roatä, Strigati fläcäi, inc-o datä, Sä se-audä peste väi Häi, häi!

URÄTURÄ-2003
De längä Prut, de pe vale E u vä vin cu о urare. Sä vä urez la fiecare, Celui m ic §i celui mare. Vreau sä trag о brazdä lungä Pentru un an sä ne ajungä Häi! Häi! M i-oi lua finele A poi §i vecinele, Câti pe drum am întâlnit, Pe toti cu noi і-am poftit: Unul sä tinä de plug, Altul längä boi la jug;

■)( Unul sa aduca colacii, fi Altul sa stxanga pitacii Hai! Hai! Sa umblam, sa col indam, Pe cei buni sa-i laudam, Ei sunt oam eni cam avuti, Nu ca noi, umblam desculti, Poate ni-or da ni§te parale, Sa ne cum param sandale. la mai Tndemnati, mai Hai! Hai! Pe cei buni sa-i laudam, Nici de rai sa nu uitam, Pe ei sa-i uram aparte, Tare multi mai sunt prin sate. Toti zac numai de o boala: Treji se culca, beti se scoala pornesc din nou la drum Du pa tuica §i tutun, De lucru nici n-au habar, Se ineaca in pahar. La copii le este foame,
102

)(
Iar taticu-n pat le d oanne, De grija le poarta m am ica, Se zbucium a ca randunica, Face sarm ana cum poate, Copiii sa aiba de toate. A§a este §i cu cei rai,f Sa strigam cu totii " Hai! Hai! Nici un rau sa nu v-ajunga, Pe la buzunar §i-n punga, Pace-n suflet, pace-n casa, Paine din bel§ug pe masa. Arati mai adanc lanul, Sa ne slavim acum neam ul, S-aveti dragoste de m eleag $i de obiceiul drag. M ulti ani sa ne traiti $i la anul sa ne prim iti Cu uratul, cu sem anatul Pe la vecini §i m treg satul Hai! Hai! Noi suntem buni de gura,
103

-

К
Mai ales la bäuturä, C ine ne va mai cinsti, Tot anul ne-а pom eni, Când i-om zice-o uräturä, N e-or da boii toti din §urâ, §i gäinile din cotet Noi suntem urätori isteti. Sä strigäm eu toti odatä, Sä räsune valea toatä Häi! Häi! Indem nati, m äi bäieti, Nu cum va sä vä-nm uieti,~ ? Cä eu tot v-am läudat, Voi mai tare v-ati strâm bat. Tot vä zic sä îndem nati, Mi se pare, cä cântati. Nu çtiu ce sä fac cu voi, Trageti plugul înapoi, D ecât sä am cu voi bucluc, V ä las iaca §i m ä duc.
104

Hai, mäi urätori voinici, M ai pocniti värtos din bici, Sä räsune peste väi, §i strigati odatä Häi! Häi! Iar acum a la plecare De la m ic §i pân-la mare, Sä träiti, sä înfloriti, M ereu veseli sä ne fiti. La fiecare vä doresc, Tot bunul päm äntesc. U rätura-i spre sfar§it, V ä rog cu plata sä ieçiti: Cu-n dolar, ulcior de vin, D acä vreti ca sä m ai vin Çi la anul care vine, Sä vä doresc num ai bine. Opriti plugul, mäi fläcäi, С -am ajuns ln 2003 Aho! Aho! Aho! Aho!
105

U RÄTURÄ-2004
Bine-mi pare c-a-nserat Çi noi toti ne-am adunat, Sä pornim cu uratul Sä räsune întreg satul. Am väzut poarta deschisä, In casä lum in-aprinsa, Noi în casä nu inträm, De afarä vä uräm, G azde bune, sä träiti, Mul tum im cä ne primiti. S-aveti în lume numai bine Çi multe zile senine. Ridicati paharul sus, Cä anul 2003 s-a dus, Vine 2004 în loc, Sä ne aducä m ult noroc Hai ! Häi! Se pornesc copiii mici, Pe la vecini, pe la bunici, Ionei §i M ihäitä, Ilenuta §i G heorghitä
106

Tree plugul pe portitä, Sub fereasträ îl opresc $i din bici ei pocnesc. Iatä încâ un urätor Singur e la pluguçor, Cu о cuçm ulitâ cam m ärutä, Cât о roatä de cärutä, Cänd zice о uräturä Iti îngheatâ lim ba-n gurä. Vai, ce prim ire rarä Pe la noi, pe la tarä, Cu grivne §i cu pitaci, Cu bom boane §i colaci! L a m uiti ani cu sänätate Pr іn oraçe §i prin sate. Ia sunati din zurgäläi M ânati, mäi Häi! Häi! Cäte case-s supärate, Incuiate-s cu läcate, Stäpanii s-au dus din sat, Dupä hotare la câçtigat,
' 107 .

)(
^ $ i - a u ram as copiii mici Sa traiasca la bunici. Parintii - pe la straini, Copiii - pe la vecini. D oam ne, unde vom ajunge? Lum ea toata din sat se duce, Ram an batranii pe seam a lor Fara nici un ajutor. Dolarul ista blestem at M intile ni le-a-ncurcat, D olarul ista pacatos N e-a luat ce-i mai frumos. Cine gusta din dulceata, Nu-i mai pasa nici de viata Hai! Hai! Fie ploaie, fie luna, Eu va zic o vorba buna §i va doresc eu m ult bine Pentru anul care vine, Sa ne dea Dom nul Sfant, Pace pe acest pam ant, Tot binele sa ne vie
108

La m ulti ani cu bucurie. Viata lunga, Bani in punga, Sanatate Cat se poate, ft Fericire §i de toate .yjj» Hai! Hai! A nul vechi ne parase§te, Iar cel nou ne sose§te, A prindeti lum ina m are, Sa trecem pe la fiecare, C a la anul de-om ajunge, Nu §tim tim pul ce ne-aduce. Cui uratura i-a fi pe plac, Sa ne dea un colac. Va rog nu va suparati §i punguta dezlegati, Cate un euro cautati §i noua in dar ni-1 dati. D aca nu aveti cumva, Noi §i grivne vom lua. O priti plugul, mai, opriti

§i un pic va odihniti, S-au ridicat de-acum a zorii $i ne prind sem anatorii. Opriti plugul, baietani La anul §i la m ulti ani!

URATURA-2005
Cand mai greu, cand mai u§or A trecut un ani§or. M ai cu greu §i cu ottat Anul vechi s-a term inat, Anul nou in prag ne vine, Pregatiti, dragi gospodine, Colaci multi §i sarm ale Ca vorn zice o urare, O urare rom aneasca Dupa datina stramo§easca. Ia mai indem nati, flacai §i strigati cu totii Hai! Hai! La noi timpul s-a schim bat Nu mai este ca alta d a t1:

Avem bani, avem paine^ Pentru azi §i pentru maine. Avem gaz, avem lumina, M oara m acina faina; Avem din ce coace colaci Pentru uratorii dragi; Pensia sose§te regulat De greutati am mai scapat. Poate-n anul care vine, Vom trai §i mai bine. Cu ajutorul lui Dum nezeu, Poate vom scapa de greu? Hai! Hai! Oare cum ne-a fi norocul, D upa cum ne-a canta cucul De ne-a canta de dim ineata Banii s-or duce la piata; Daca ne-a canta din spate, Vor 1 preturile “um flate” ; 1 D e-a canta in sarbatoare, Vom scapa de suparare Hai! Hai!

Noi uram la anul iara Pace sa fie in tara, intelegere, fratie, De acum pana-n vecie. Uram pe harnicii plugari, Ca-s cinstiti §i gospodari. Hai indeam na plugul, frate, Pentru cei cu m aini crapate §i cu suflete curate. Le dorim m ulti ani mano§i R oada buna, D e la tarina strabuna. Sanatate §i m ult spor §i in anul viitor. la mai indem nati, flacai, Sa rasune peste vai Hai! Hai! Zboara, saniuta, zboara, S-ajungem in asta seara Cu uratul la ora§, Pe la m edici §i po§ta§i, Sa-i uram pe dughenari,

Pe §efii mici §i pe cei mari, C ontabili, econom i§ti, Invatatori §i tractori§ti. Pe prieteni devotati §i pe-ai no§tri deputati, Pe bibliotecari, croitorese, Pe preoti §i preotese, Pe cei cu dragoste de m eleag §i de obiceiul drag. M anati, mai Hai! Hai! Poate ca am mai ura D ar nu §tim ce ni-ti da, Daca nu ni-ti auzi Noi la anul n-om veni, N e-om duce la alte case Cu ferestre kim inoase... la mai indem nati, llacai Hai! Hai! Dorim la toti viata frum oasa, M ult helsug §i tihna-n casa, Sanatate §i ani m ulti,

K
Cate pietre sunt in munti, §i un veac de fericire, Sufletul voios sa fie, Iar in inimi sa rasune D orul de lim ba cea strabuna. Opriti plugul, baietani, L a anul §i la m ulti ani! Aho! Aho! Aho! Aho!

BICEIURI DIN STRABUNI

)(

.

'3i:

HRAMUL
H ram ul tin e de c o h o rta o b ic e iu rilo r vechi m oçtenite de la strâbuni. Sârbàtorirea hram ului satului este o traditie, eare s-a transm is din generatie în generatie. El coïncide eu o sârbâtoare bisericeascà §i de aceearevine fiecârui satîn diferite zile. E caracteristic faptul câ la biserica localâ este oficiatà o slujbâ deosebitâ eu un sobor de preoti din satele vecine, participa çi m ultâ lum e de peste tot. In unele localitâti se organiza joc eu fanfarâ. M uzicantii cântau pe o scenà îm podobità eu crengi de copaci. D oritorii §i am atorii de dansuri se roteau în su n etu l m elo d iilo r in terp retate. In ju ru l horei se adunau çi m ic, §i m are, sositi din a lte îm p re ju rà ri eu c â ru te . C a ii e ra u înfrum usetati eu zurgàîâi. Flàcàii veneau §i câlare pe cai. G azdele açteptau oaspetii eu m asa plinâ de bucate. Astfel se întâlneau n e a m u r ile , p r ie te n ii, c o m u n ic â n d çi

veselindu-se pânâ noaptea târziu. Azi vrem urile s-au schim at, com pletându-se eu obiceiuri §i datini noi. D ar sa re v e n im la t r a d i ti i l e s tr â v e c h i, c a re constituie un tezaur pretios pentru fïecare popor.

y

ÇEZA TO A REA §1 C LA C A

Sunt multe sàrbâtori de iamà çi toate au 4 frum usetea lor caracteristicâ. O biceiurile * aeestea constituie o eomoarà inapreciabilâ de [l^imturi creçtineçti, eare trebuie pàstrate eu | sfintenie. Ele stau la temelia originii noastre, jja creçtinilor. în rândurile ce urmeazâ voi vorbi despre ï ' çezàtorile çi clâcile ce se fëceau cândva, câci \ sunt ni§te traditii, moçtenite de la strâbunii ^ noçtri. Pe timpuri aceste obiceiuri se respectau régulât. Astâzi, însâ, nu se prea aude undeva ^â fie vreo çezâtoare sau clacà. Demuît çezâtoarea se petrecea seara întrk o mahala a satului. La o casa se strângeau mai multe fete, ele veneau eu lucrul sau. Unele , croiau câm âçi eu m âna, altele îm pleteau mânuçi, coltuni, torceau lânà, depânau üisele h o arse ori eoseau ceçti pentrn ie. Fetele tinere t'àici învâtau sa lucreze. Veneau §i flâcâii din ■sat sa le ajute la depânat, le mai ascundeau lusele §i ghemele, se faceau multe glume, se 1p o v esteau d iferite în tâm p làri din viatâ, •( ghicitori, poveçti. Aceastà çezâtoare tinea pânâ

» ,;| \

j f !• ' ^ ^ < / | |

J la miezul noptii, apoi fiecare se îndrepta spre | casa lui. Feciorii petreceau fetele acasâ. La aceste çezâtori se împrieteneau vreo fatà eu ^ un b à ia t çi tin e a p rie te n ia p â n à ce se câsâtoreau. F lâcâii, serile, se adunau in g ru p u ri pe u lite çi in te rp re ta u c ân tec e populare frumoase. Chiuiau, nici vorbà de w betie nu era. î\ Clâcile se faceau ziua. Care gospodina 11 avea mult de tors, organiza elaeâ, chema la Il eanevestetinere §i fete, ele veneau eu furcile 1 de acasâ, dar lucrul era al gazdei. Mai mult II se torcea cânepâ. Când m i-a venit §i mie S| prim a datâ rândul sâ merg la elaeâ, eu alte y fete de seama mea, nici nu çtiam cum se tine furca in brâu, nu puteam trage firul din caier, fusul il învârteam spre mine. Pentru noi, fetele, care am mers prim a datâ la clacà, era un chin, pânâ ne-am dat. la cale. Care aveau I practicâ la tors, gâteau caierele mai repede, iar noi, cele farâ deprindere, parcâ stâteam I pe loc. Când prindea a inséra, mai smulgeam ; ' câte un smoc de câlt din caier §i aruncam pe sub laitâ, ori puneam pe sub toi la gazdâ §i . a§a gâteam §i noi de tors odatâ eu cele mai

]/ I ; < ’r ( i ( 'i

/ p n 11 1 I |\ 11 j/

I

J

fp
t

i[t '| | I

f v ! (; I; 1.

h jl f; ;| 'I i w ;I;

varstnice. Nici calti pe furca, nici fir pe fus, numai gazda §tia ce gasea a doua zi, cand scutura tolurile, ori matura pe sub laita. Dupa ce gateam lucrul, femeia de casa a§eza masa §i ne ospata cu mancaruri traditionale, pe prim ul loc fiind sarm alutele. Noi le mai ziceam “crupe imbrobodite” . Pe urma, dupa diferite glume §i rasete, ne impra§tiam pe acasa, a§teptand alta claca in sat, ca sa fim iara§i invitate. A§a se petreceau §ezatorile §i clacile pe timpuri. Acuma ele nu se fac. Fiecare fata se inchide in casa, privind televizorul ore intregi, neavand nici o grija. Nimeni nu-§i bate capul sainvete vreun lucm de folos. Fetele se gatesc §i pleaca noptile pe labaruri §i discoteci §i se intorc spre ziua, rupte de oboseala §i bauturi spirtoase, tigari etc. Intre timp, obiceiurile noastre sunt date uitarii. Cui sa lasam noi aceasta comoara, aceasta zestre din strabuni? Cine s-o pastreze? Caci obiceiurile dispar din traiul nostru §i se stng ca lumanarea’ .

V \ ;/ jj\ ;i \i I f\ 3; j/ ft / 1 , \{ ' '

ffj

jif'1

UZITE DIN BATRANI

120

V 'I
'■|

“VALEA PRUTULUI”
®

Povestesc batranii ca C osticenii de azi s au form at la baza a trei a§ezari - PolVancicauti, Costiceni §i Dumeni. §i pe cand ge creau kolhozurile aceste localitati mici s-au im preunat, form and denum irea actuala h a satului nostru. Ca §i in alte a§ezari de pe 5; v a le a P ru tu lu i, ba§tina§ii erau o am en i ^ rratiti cu m uncile cam pului, dar §i cu c icd in ta evlavioasa fata de Tatal Cerese. i Intr-un an de Sf. Pa§ti, cand cre§tinii erau la >lujba de sfintire a pa§tii, s-a auzit un ;* zgom ot inspaim antator: a prins sa se naruie /j malul Prutului din partea Dumenilor. Afland j despre nenorocire, oam enii intr-o graba au I s o s i t in c o a c e p e n tru a d e c id e cum sa j'procedeze. Au sarit in ajutor gospodarilor ce-§i av eau casele in a p ro p ie re de m al j n e a m u rile , e o n s a te n ii p e n tru a sa lv a anim alele §i bunurile acestora. In vazul ;; tuturora se daram au cladirile, se pravaleau
122

iI ^ ^

fj \j |

/ '< ' |

/ pom ii, fiind luati de apele vertiginoase ale 1 raului infiorat. Era un tab lo u ingrozitor. i Vreo douazeci de familii au ram as sub cerul i lib e r fara a d a p o st §i b u n u ri m a te ria le . Fire§te, ch ia r in acea zi sin istratii erau Igazduiti pe la casele neamurilor, prietenilor, n-au fost lasati la nevoie in acele zile de sarbatoare. A lta data satul parea zgom otos, vesel ca un stup de albine, acum el a devenit suparat, m ohorat. Prin diferite locuri auzeai ^ bocete §i urlete de caini. Torentul puternic | de apa a patruns pana in m aduva localitatii, jj a§a ca au avut de suferit intr-o m asura mai m are sau m ai m ica m ulti consateni. D upa un ragaz de tim p gospodarii, care ram asese fara adapost, §i-au agonisit ceva parale, prim ind o m ana de ajutor §i de la \ consateni, cei din alte localitati, §i-au inaltat le a s e noi cev a m ai d ep arte de rau - pe J colina. D in pacate, in su flet a§a §i le~a ram as scarba dupa averea luata de apele Prutului.

I

)■ §i iara§i, cam p e ste un d e c e n iu §i // jum atate, au mai cazut averse m arid e pi oi, ; apele Prutului s-au mai ridicat, um flandu1 se peste m aluri. Parca dinadins au risipit , 1 ; casutele acelora§i gospodari, §i din nou , sarm anii au ram as fara casa §i fara masa. Pana si-au venit in fire si au strans alta t !\ l ‘ | :;i boare de avere, a trecut m ulta vrem e. j\ a j} D intre acei patima§i acum a m ulti nu j |) V mai sunt in viata, au trecut in lumea celor 1/ ’ Jr ?\ drepti. B ucata cea de a§ezare de pe m alul / : Prutului a§a §i a ram as sa se num easca , M astazi “Valea P ru tu lu i” . Iar pe locurile, \ | unde au trait candva strabunii din Dum eni, | acum a curge Prutul. |

PROVERBE >
§1

ZICATORI
(selectate §i prelucrate)

124

Om ul de om enie se cunoaçte dintr-o mie. N u privi în farfuria vecinului. Când ei foc eu m âna altuia, mai tare te pârjoleçti, decât te frigi. Vorba bunä multe adunâ, vorba rea multe împrâçtie. Greu la deal, uçor la vale, nu iubi ce-ti iese-n cale. Sä te laude lumea, nu singur te läuda. C ine face bine are m ultum iri, cine face räu - num ai neplâceri. C ine face räu altuia este m ultum it de
?

A scultâ învâtâtura tatälui täu §i nu uita ^ povetele m aicii taie. A stâzi prietenul te îneaeâ într-o lingurâ )/ de apâ.
fi ;

B ani de-a§ avea, zäu câ m-a§ însura. B inecuvântareapârintilor întareçte casa fiilor. Ca acasâ la tine nu-i nicâieri bine. C asa farä fem eie e pustie dinäuntru; casa farä bärbat e pustie dinafara. C a sä te poti sc äф in a bine, trebuie sä ai de ce. Câm aça copilului aratä ce m ain à are. C heia çi lâcata e m am a §i tata.

â '

II ) j1
j/

prostia lui §i se bucurâ. C a sä priveçti cuiva in suflet, trebuie sä cunoçti cartea vietii lui. A fost stâlpul casei §i acum a ajuns poprealâ. Ai copii, ai griji mii. A m ärita о fatä este a arde odatâ.

C ând te însori, sä te însori, iar nu sä te w m äriti. . w G ura soacrei - m oara stricata. / I! Ц %

însurâtoarea de tânâr e ca gustarea de dim ineatä. B ärbatul farä sotie - ca о casä pustie.

I
'

)(

)(

La toatà casa bate coasa, numai la mine n-are cine. E uçor a se însura çi greu a se descurca. Lupul m oare de bàtrân §i de rele tôt este bun. Num ai tatà §i m am â nu poti cum pâra pe bani. Pâcatele pàrintilor - pedeapsa pruncilor. Straie §i nevastâ noaptea sa nu-ti alegi. Râu e când plâng pàrintii. S-a nâscut în zodia veseliei. M-am sàturat de soacrâ, ca de poam â acrà. Taina sa n-o spui nevestei. Unde sunt doua cum nate râm ân vase nespàlate. Cea mai m are boalà, când e punga goalâ. D acà ar create m intea pe cârare, ar culege-o fiecare. Cerul senin nu se teme de trâsnet.

Cine de cuvânt se tine, nu dà cinstea pe ruçine. N u te închina, pânà nu cunoçti sfântul. Cine face lucru ràu, se tine de capul sâu. Vorba inteleaptà trebuie pâstratà ca iarba de leac. Cine ascultà, strânge m inte multâ. Cu râbdarea treci çi m area, iar eu ràul - nici pâràul. Om ul se bate cu cuvântul si nu cu bâta. Cine m ult vorbeçte, totul risipeçte. D um nezeu a dat boli, dar a dat si leacuri. A lbina cea bunà nu se pune pe floare veçtezitâ. C ine are barba, sâ-çi cum pere §i pieptene. D e faci astàzi cuiva bine, m âine de la altul vine. Flâm ândului §i o bucatà de m âm àligâ rece i se pare plàcintâ.
129

[ v

* >

\

/ I I■ \• 1 v f ï /: \|j r; : !

M urdaria pierde omenia. Tot vine §i cel ce intarzie. Vitel s-a nacut,7 bou a m urit. j Sarac la sarac alearga. R abda un ceas §i-i trai un an. H reanul §i el e bun de leac. H ot de hot se teme.
5 »

v

Vorba dulce m ult aduce (cand ai cui o y , spune). ’ Ai intrat in hora, sa jo ci pana la urma. Cate odata e m ai u§or sa urci dealul, decat sa cobori la vale. Cum e buna ziua, a§a e §i m ultum ita. E m ic acul, insa de la el este leacul. O boseala e cea m ai buna perna. Omul lacom cata m iere §i in gura la furnica.
ii :

D aca e§ti chel, la ce-ti trebuie pieptene.\ I !j

Cei ce fura, acei mai tare jura. Frum usetea cui nu-i place, dar nu §tii in ea ce zace. Ursul n u jo a c a de voie, ci de nevoie. Taranim ea e talpa tarii. H artia m ulte rabda. C and nu-i colac e buna §i pita. Cu focul nu fa §aga. N u te infoia ca curcanul, ca nu-ti §ade / bine. Sa nu ceri mai m ult decat iti trebuie. Principalul nu e banul, mai este ceva la mijloc. \

\f j\ | j

D aca m agarul zbeara la tine, nu zbera si 1 tu la el. Unde-i pace §i lui D um nezeu ii place. 3|j Gura lumii n-o astupi, ci o atati. Cine bea vin, i$i bea m intea.
a

f

\! /! 1

Intai gande§te, apoi vorbe§te.

| =

D um nezeu sa-i fi dat porcului coarne, i rasturna pam antul. Ii Fiecare vorba are socoteala ei.

s- <

-

Baba batrana nu se tem e de paine moale. Unii seam ana, altii secera. Daca §ezi, iti §ade norocul. Se grabe§te ca fata la m aritat. A ratura buna iti da paine in gura. Nu-i prea m ers la biserica. ' :!

f !, <i '

Bun de gura, rau de lucru. La omul sarac nici boii nu trag. Cine nu deschide ochii, deschide punga. Omenia nu se cumpara, nici nu se vinde. Sa nu razi de batranete, ca vei ajunge §i tu batran. Sta in car, ca cioara-n par. M ofturosul iti roade osul.

'J 1

\ Unde m ananca doi, m ananca § al treilea.
i

f: 'i

L a lauda m are nu te du cu sacul. Sfatul batranului e ca fagurele de m iere. Sanatatea trebuie pastrata, nu lecuita. C uratenia este m am a sanatatii. ? ’ Bine faci - bine gase§ti, rau faci - rau gase§ti. M ai bine sarac §i curat. Fiecare sac i§i gase§te peticul. Nu-i aur tot ce straluce§te. Prietenii nu se cum para. De vorba buna nu te doare gura. Se zbate ca m ata-n sac.
132

Ce n-a invatat Ionica, nu mai invata Ion. 1 M ulti vad, putini pricep. jj) Porcul balta gase§te, cand vrea. D ragostea scurta e cu suspin lung. Ce fblos ca vaca-i buna de lapte, daca da cu piciorul. B landul mo§tene§te pam antul. M intea nu se cum para cu bani. Omului intelept, sfaturile-i sunt zadar nice. Sa fii om nu costa bani. D upa cum faci, a§a sa tragi.
133

| } '\\ ^ j ij / \ v
I; "

!

)(

^9-

V4 H

C uvantul intai trebuie cantarit, apoi rostit.

M inciuna are picioare scurte. Punga bogatului cu a saracului nu cantare§te la fel. N u m a tern de tine, ci de m intea ta. Celui flam and num ai painea ii este in gand. Vorbele nu potolesc foam ea. Lem nul stram b focul il indreapta. Ochii inteleptului vad m ai departe. M ai m ulti se ineaca in bautura decat in apa. De dus, te duci, dar cand te intorci, nu §tii. In casa altuia nu poti §edea cum iti place. Fii atent cu tine §i-ti vei observa neajunsurile. Totul e in m ana noastra, dar trebuie sa fie §i in m inte. Pasarea se prinde cu graunte, omul - cu vorbe frum oase.
135

4 Vorba de claca nu e folositoare. 1 4 Rana de cutit se vindeca, de cuvant niciodata. I ii Ca sa devii om, sa nu calci pe urma stramba. i I Cel pe jo s §i cel calare nu sunt prieteni. Cine inconjoara - mai repede ajunge. Pana nu tuna, nu-i aduna. Faci rau - nu a§tepta bine. Sa nu crezi pana nu vezi. Vorbe§te de dragul vorbei. La casa lui fiecare-i gospodar. Decat sa vorbe§ti, mai bine asculta daca ai ce. $ ^ Sfatul batranilor, m ult ajuta cine vrea sa-1 asculte. Pana-i vine cheful bogatului, ii iese sufletul saracului.
134

\

I $ I $ ^ §

n 4 Dupa ploaie nu mai trebuie um brela. 4 O braznicul m ananca praznicul, ru§inosul roade osul. f? la re-i bine §i frumos, cand omul e sanatos. Cu cat mai m ult ai, cu atat mai greu o duci. Cat de proaspata n-ar fi m inciuna, dar m iroase rau. Nu inchide gura celuia ce-ti deschide / ochii. I] t Nu-i grea crucea ta pe spinarea altuia. Zgarcitul e intotdeauna sarac. Du Ice la limba, amar la inima. ; $i coada securei face rau padurii. D ragostea nici nu se cum para, nici nu se vinde. Nu sta, ca-ti sta norocul. Frica de D um nezeu te scapa de iad. Sa nu purtam pacatele altora, ca ale noastre sunt alaturi. De ploaie repede sa nu te sperii. Fugi de om ul cu doua fete, ca una li vorbe§te, cealalta gande§te. $coala face om ul om, altoiul pom ul pom. Fa bine, nu te tem e de nim eni. Omul se cimoa§te dupa fapte, nu dupa vorbe. Lim ba taie mai tare ca sabia. j ^ U

4 4 4 4 4
4

%

I

4 Cat de putin iti trebuie, cand vrei mult. 4 Banul te baga la rau, banul §i te scoate. 4 4
D ragostea e oarba, dar casatoria li deschide ochii. D ragostea cea veche iti §opte§te la ureche.
136

I L acom osului tot nu i-ar ajunge chiar § i| K
Prutu-n gura de i-ar curge. Daca prietenul ti-i cu m iere, nu-1 m anca de tot.

)(
'

-

H

Cel mai bun prieten ti-i cartea.

\V ' "

$4 Fägäduie§te num ai ce poti face. I ! Fere§te-te de cärbunii (järatic) acoperiti.
^ Gändul zboarä mai iute ca väntul.

4 Pärul cänd albe§te, inim a se tope§te. 4 Simtul datoriei e sänätatea sufletului. [i4 C änd e§ti vinovat, nu da vina pe altul. | j 4 Pe cärarea bätutä nu cre§te iarbä. 4 Cine minte§te, lum ea de el se fere§te. 4 D intele cänd te doare, cu cle§tele se dom oale.
ii

\ 1 f
|

NOAVE
$1

BASME

■ Cine adunä la tinerete, are la bätränete. 4 l ' ’ /1 ^ A pierdut §i drum ul, §i cärarea.

| I ■

MONUMENTUL SOACREI

SNOAVE CU TIGANI
r n tigan odatä, având §i el un necaz, s-a gändit sä se spânzure. A luat о funie, s-a dus în grädinä, legându-se de pântece §i s-a atârnat de un pom , balansând astfel în bätaia vântului. Trece un om §i-l " întreabâ: - Ce faci, m ai tigane? - Ce fac, nu vezi? M ä spânzur! I D acâ te spânzuri, de ce te-ai légat de inijloc § nu de gât? 1 f Da bine, m äi, mä m ai pui la cale, sä m ä leg de gât, ca sä m ä înâduç! D oar eu m ä spânzur!
Un tigan trecea pe drum pe la poarta lui |iäna§u-säu. Acela a taiat porcul. Tiganul y * zi ce: - D oam ne ajutâ, n ân açu le! M ân câm à carne? \ - M âncâm , dar nu eu toti!

jj№ - M äi G heorghitä, pentru cät v-am m uncit §i pentru cäte v-am agonisit, cänd oi muri ori m ä veti jeli ori nu m ä veti boci, sä-mi faceti m äcar un m onum ent. - Bine, m am ä soacrä. Na, dupä ce-а m urit fem eia, ginerele ia în dep lin it rugäm intea. Pe m orm änt i-a pus о piaträ m are §i pe piaträ a scis a§a: “Sub aceastä piaträ grea odihneçte soacra m ea. T recätorilor gräbiti, vä rog ca sä n-o treziti. De mai träia ani vreo trei, eram eu în locul ei” .

Ö

femeie, având ginere în casä, îi spune _ î n t r - o zi:

^

'Л y

i\

U n tig an a furat o bucata de slanina de la un om. A cela 1-a vazut §i s-a luat dupa el, strigand: - Stai, m ai tigane! D ar tiganul se ruga in sinea lui: “M ai lunge§ti-m i, D oam ne, pasul, dupa sfanta v oie a ta, ca m a ajunge to t acum a om ul cela cu slan in a” . Cel din urm a to t striga: - Stai, m ai tigane! T iganul ii raspunde: - Stai tu, ca nu te fugare§te nim eni, dar eu cum sa m a opresc, daca alergi dupa m ine? &&& Un tigan a plecat la p iata cu intentia, sa cum pere ceva ieftin, frum os §i gustos. Un om avea un §irag de chiparu§i: iuti, ro§i, frumo§i §i ieftini. Tiganul s-a im pacat §i i-a c u m p a r a t. M u § c a el d in tr - u n

h■
U § Si

chiparu? §i se apuca in d ata de gura. U n | / cum atru il intreaba: ; \ - Ce te tii de gura, m ai tigane? ^ A cesta din urm a ii raspunde: ’ : - N u vorbi la m ine, ca de dau drum ul la gura, arde targul.

j j/

)(

M

/i

CIO BANASl I. NAZDRAVAN

■ S j ra odata un baietel §i tare-i mai placea I JL Pasc^ ° ^ e - Facandu-se flacau in ->} j|* ]e g e , s-a n a im it c io b a n la un gospodar §i ingrijea cu tragere de inim a de .'o turm a mari§oara. Scoatea el oile pe ima§, zi de zi §i vara de vara, dar oricat nu se staruia sa se prinda §i el la o tara de avere, daca era sarac, sarac ram anea. O data, fiind el cu turm a pe costi§a unui deal, unde iarba jera verde §i m ustoasa, vede ca deasupra lui j$e rotea un vultur, care tinea ceva in gheare. A tunci a prins el sa strige, sa §uiere, sa aru n c e cu§m a-n sus, sa p o c n e a sc a din biciu§ca §i, tacand atata zarva, vulturul a scapat prada §i §i-a vazut de cale, falfaindu^ aripile prin aer. A alergat ciobanul sa vada de prada scapase din ghearele vulturului §i a dat cu ochii de o pasare de padure cu penele aurite, care i -a grait cu glas omenesc: - Daca m-ai scapat, ciobana§ule, vei fi
*i

f

stapanul meu. D ar mai intai sa-mi lecuie§ti spinarea, ca vulturul m i-a ranit-o. D upa ce pasarea s-a vazut vindecata, iar a grait catre cioban: - A venit tim pul sa-m i iau zborul spre padure §i cand o sa vina tim pul sorocit iar ne-om vedea. A m u ti-oi dezlega o taina, dar s-o pastrezi ca pe lum ina ochilor. D aca nu-i destainui-o nim anui, m ai tarziu o sa m ai descoperi o taina. D aca o sa fii cu mare bagare de seam a, o sa ram ai cu zile §i o sa biruie§ti greul vietii. Num ai, bine 1-a invatat pasarea graiul pasaresc §i dupa aceea s-a facut nevazuta. Cum m ana el intr-o zi oile prin padure, aude doua pupaze vorbind sus, pe-o craca, §i el, pricepandu-le graiul, §i-a ciulit bine urechile. §i zicea o pupaza catre aita: - Cum atrita draga, §tii ce-i nou la noi in padure? Ni^te talhari au ascuns in scorbura din cutare copac o com oara §i cine ar lua-o de acolo, s-ar face din sarac bogat.
145

144

El, vrand sa cerce, daca adevar graise | pupaza, s-a dus intr-acolo, a gasit o gram ada f; de bani, a luat argintii §i pe ei §i-a facut o \l ( casa m andra, cum nim eni in sati§orul lui I v nu mai avea. : . :I In alta zi a prins cu urechea cum doi coco§i de padure graiau ca in cutare sat §i |f la cutare gospodar o sa piara vitele §i ca ar ( I fi mai bine ca omul sa le taie §i sa nu le ! pagubeasca. Na, s-a dus ciobana§ul la om ul pe care-1 pa§tea nenorocirea §i i-a zis: [j - Badi§orule, fii bun §i taieti toate vitiH §oarele, ca o sa piara §i ai sa ram ai sarac | ; lipit pam antului. ;f| §i, om ul, necrezandu-l, i-a raspuns: !I - D u-te in drum ul tau, ca tu in afara de ^ ’ ... ^ cum se m ana oile la pascatoare nu §tii nimic. D u-terepede, c a slo b o d c a in iisa te a lu n g e ... fi El s-a dus, am arat ca gospodarul nu-i j baga vorba in seam a, dar nu lunga zabava l\ a c e lu i g o s p o d a r i s-a u tr e c u t to a te u dobitoacele. §i a inceput gospodarul sa se

(| « * \ > ■1 j% Jf \l j. j| j i1 if p n fi I li; V

cazneascâ çi sa ràcneascà, câ râm ânea sârac §i cà ràu a fàc u t de n -a c re z u t sp u sei ciobânaçului. A ltà data i-a spus ciobanul unui om cà o sà-i ardà casa, §i aça a fost. Çi dacà c e / spunea el se adeverea, i-a m ers ciobanuluij: yj vestea cà ar fi nàzdràvan. v A uzind §i impàratul câ in cutare sat tràia un prevestitor, a dat poruncà stràjilor sa-l gàseascà §i sâ-1 aducà la curte. Cand i 1-au in f à tiç a t, la c u rte e ra m a re o s p à t §i J im pàratul 1-a intrebat: | - M ài ciobane, de eçti nàzdràvan, sà-mi \ spui ce-a fi aici dupa petrecere? - L u m in ate îm p à ra te , ie rta tà fie-m i vorba, dar o sa lie plans çi jale. O sa m oarà sotia màriei talc... Im pàratul s-a supàrat §i a dat p o ru n c à | sa fie aruncat in tcm nità. D ar pe la sfarçitul | chefului, a sorbit im pàràteasa dintr-o cupà eu vin §i pe data i s-a facut ràu. A chem at im p àratu l do cto ri m ari, au în to rs-o , au

)(

)(

catat-o, dar im parateasa a dat ochii peste cap §i veselia de la curte s-a schim bat in jale. A tunci im paratul, vazand ca ciobanul a avut dreptate, 1-a scos din tem nita §i 1-a rugat sa-1 slujeasca la curte, ca bine i-a plati. §i i-a raspuns ciobana§ul: N u pot, ca m i-s dragi oitele §i trebuie sa le pasc. Atunci a prins im paratul sa-1 descoase de unde §tia el ce-o sa se intam ple la curte, dar feciorul nu §i-a vandut taina. $i 1-a luat cu bini§orul, §i 1-a infricat, §i 1-a am enintat I cu bataia §i cu tem nita, dar feciorul o tinea morti§ ca a§a i s-a nazarit §i ca trebuia sa se duca acasa, ca avea parinti batrani, pe care nu putea sa-i lase in voia soartei. S-a incruntat im paratul, dar, neavand ce-i face, i-a d a t d ru m u l sa se d u c a a c a sa . § i, ajungand ciobana^ul in satul lui, la casa lui, ce sa vada ochii? In prag il a§teptau parintii §i o fata frum oasa ca rupta din soare. El tare s-a m irat §i pe loc a intrebat:
148

V/

- C ine e§ti tu, fata draga, §i de unde ai venit? - Eu sunt pasarea pe care ai scapat-o din ghearele vulturului §i pe care ai lecuit-o. A m fost blestem ata sa fiu pasare de padure I I pana cand ursitul m eu se va intoarce acasa, nedestainuind nim anui taina ca §tie graiul pasaresc. D aca spuneai cuiva de unde le §tiai pe to a te , ti se ta ia c a p u l, ia r eu ram anean pasare de padure pe totdeauna. A cum a m i-am luat adevarata infati§are, ca farm ecele nu mai au putere asupra-m i, §i de azi v ia ta vom du ce-o in doi p an a la capatul zilelor noastre.

ê ï M '4

CINE NU LUCRE AZA, NU MÄNÄNCÄ
räia odatä pe lume un bärbat §i о femeie §i aveau numai un copil - о fatä frum oasä. De frum oasä ce era і 1s-a dus vestea prin îm prejurim i, dar num ai pärintii §tiau de unicul ei cusur: era cam < leneçâ. Intr-o bunä zi a venit la ea un tânàr din j patul v ecin s-o cearâ în casatorie. C um numai pärintii fetei і-au spus de acel närav , urât, pe datä el a facut cale întoarsâ ca sa-çi j caute aleasa inim ii în alta parte. Cui îi ’ uebuie nevastâ leneçâ? A mai trecut о bucatä de tim p §i apare . un ait m ire, care vroia s-o ia de sotie aça cum era fata. Tatäl fläcäului aveatrei feciori, doi erau însurati §i se gândea sä-1 dea la calc çi pe al treilea. Pärintii tinerilor s-au [ înteles între ei §i au j'ucat nunta. Apoi toti ! '•|î ai casei s-au pus pe treaba, num ai nora cea
150

j! m icä stätea fudulä çi poruncea sä і se aducä ^ totul de ce avea nevoie, tara a ridica un pai de jos. Seara, la m asâ, una dintre nurori i-a j adus bätränului tatä о pâine m are, din care і|ЄІ a îm pârtit feciorilor çi nurorilor câte о /h rin c ä , iar nurorii leneçe nu i-а dat; cicä, nu i-і foame, doar m âncase la nuntâ. A doua zi to tu l s-a ré p é tâ t, la c a re b â trâ n u l a a d ä u g a t: c in e n u lu c r e a z ä , a c e la nu m änäncä. N ora cea m icä a aplecat capul I ruçinatâ, ie§ind de dupä masâ. j In zorii zilei, când ai casei încâ dormeau, f ea a început a trebàlui: a m uls vacile, a hränit porcii, päsärile, a luat sâpuçoara §i a început praçila. Seara, la masâ, bâtrânul i-a în tin s cea m ai m are h rin c ä de p â in e , spunând eu glas tare: ia ce ti se cade, cäci 'lai lucrat cel mai m ult... A stfel copila cea / frum oasä s-a debarasat de näravul urât. D u p ä ju m ä ta te de an p ä rin tii fetei, neavând nici о veste de la fiica, au pornit la ea în v iz itä . F ata le -а ieçit în a in te ,

sârutându-i §i spunând cä-i era dor de ei. Au vorbit, au sfatuit, apoi le-а zis: dragii ' mei, am mai sta la taifas, dar m ä açteaptà 4 treburile. La noi nu-i ca la voi: aici cine nu ! lucreaza, nu manânca. і Pärintii s-au m irât ca fata lor s-a dat eu ; lucrul. Socrul a läudat-o cä-i harnicä si i\ a sc u ltâ to a re , la care ace çtea au ram as H m ultum iti de purtatera ei, farâ a bänui vreo data câ fata lor putea sä se schim be într-un i: tim p a tâ t de scurt çi incä sä fie läudatä. ; Oam enii spun: aça о întâm plare putea і sä aibä loc çi prin pärtile noastre. і ’

y j' |

PASARICA IN PRIMEJDIE
ra pe la s fâ rç itu l to a m n e i, c â n d *^ crizantem a da in floare. Pe m eleagu‘ noastre nu p u tea fi väzutä nici ’ о pasäre cälätoare, aproape toate plecaserä in tärile calde. Intr-o zi, trebäluind prin casä, am auzit un ciocänit in geam . Ie§ind afarä §i privind cu atentie, am väzut jos, pe prispä о päsäricä de culoare neagrä-gälbuie. Z äcea \ nem içcatâ. C ând m -am aplecat ca s-o ridic, u j a apärut § pisica cea hoatä, m iaunänd cu 1 ! rugäm inte sä i-о dau ei. N u і-am acordat nici о atentie §i am pornit gräbitä spre vadra cu apä. Am scufundat m ica vietate de cäteva ori in ара cristalinä. M are a fost m inunea, când ea peste о clip ä d esch ise ochiçorii \ m i c i , ca d o u ä m ä rg e lu te n e g r e , c a re jj ascundeau in privirea lor atâta spaim ä §i d u rere. In im io a ra і se z b ä te a p u te rn ic . Invelind-o intr-o stofa m oale, am a§ezat-o intr-un colt pe verandä. Am päräsit-o pe о

| ji | j\ j у jfl | і ^ І\

)(

-

, ...... , ;

'

' ■ y vreme §i dupa ce am revenit o gasisem pe 'I pervazul verandei. O data cu sosirea m ea a : j inceput sa ciripeasca, probabil, astfel imi '■ m u ltu m e a p e n tru v ia ta sa lv a ta . I-am : dcschis geamul §i ea s-a ridicat in inaltul cerului. C redeam ca n-am s-o m ai vad / niciodata, insa in fiecare dim ineata, cand j ; ma trezesc odata cu revarsatul zorilor §i f | d e sc h id g e am u l, ea m a in ta m p in a cu trilurile ei incantatoare §i vesele. A§a e firea pasareasca: sa fie recu n o scato are cel ora, care le poarta de grija. Spre regret, nu in to td e a u n a §i oam enii p ro c e d e a z a / intocm ai. f D eci, sa iubim zb u rato arele §i sa le ■I ocrotim , ele sunt prietenii no§tri devotati.
A

- ^1 ! V , j * 1 |

IO N E L C E L M A N D R U ine-i m ai m andru ca Ionel? Un baiat ingam fat §i laudaros. La o sarbatoare m am ica i-a cum parat un costuma§ / nou §i ni§te ghetute. Era in al noualea cer de fericire, cand a m ers in gradina publica, ,4 ca sa-1 vada lum ea. Pe o banca a zarit o fetita, ce se incalzea la soare. Plim banduse incolo-incoace, dorea in orice fel s \ i I atraga atentia fetitei, dar ea nu-1 observa. f ? 5 I Era preocupata de gandurile sale copilare§ti. ! Ionel, privind-o, a zis: | - Ce fetita neatenta, sa nu m a observe nici cum sunt im bracat! A mai trecut de cateva ori prin fata ei, d a r in z a d a r. A tu n c i lui Io n e l ii c ra p a rabdarea, §i-i zice: ! - A s c u lta , f e tita , ce te c re z i m ai ,| in te lea p ta ca m ine, de te faci ca nu m a observi? lar fetita:
a

| j

jj \J ^

|:

154

- Cine e§ti tu? E u nu te vad. - Cum , tu te faci, ca nu m a vezi? se /; : J ; infurie Ionel. i - Se intelege ca nu te vad, doar sunt oarba. Lui Ionel pe data-i disparu ingam farea, / §i-a m uiat vocea, se facu ro§u ca racul, nici nu §tia ce sa zica. Deodata a simtit pe umarul ' sau o m ana, era tatal copilei, care i-a zis, ca | intr-adevar, ea este oarba. Ionel s-a sim tit , vinovat. A propiindu-se de fetita, i-a strans m ana, rugand-o sa-1 ierte §i sa fie prieteni. Din ziua aceea Ionel a devenit alt baiat, ,f| iar de la incapatanarea sa n-a ram as m ci urm a. A p ro ap e in fiec are zi m erg ea in gradina publica, unde-1 a§tepta fetita. El ii < povestea pove§ti, apoi se plim bau im preuna pe aleea in v erz ita a p a rc u lu i, ascu ltan d I trilurile incantatoare ale pasarilor.

) ■

i i! I j J

V7
s

C U P R IN S

Poezii §i uraturi
Jelu ire............................. Doamne, te m dura....... R u g a ............................... Ah, n ecazu l................... Tu, cand lumea ai z id it. Sa nu u iti........................ Salcamul de la poarta... D e ziua m am ei.............. Faram angaiereata....... Vino la fereastra m e a ... S-a nacut Ion in B u covin a. Zi trista, aniversara............ Durerea ajjteptarii.............. Ah, razboiul blestem at...... Salcie batrana..................... A§a mi-ai cantat m ereu..... Presimtiri dc toam na......... Toam na................................ Sfar§it de toam n a.............. N u c u l................................... Sub negura to a m n ei........ A sosit iarna la n o i ...........

\

I

f ;. 1 | j' j,

\ I Ii ? M

(\

\ | ■

'// /• < , v,

Vine iarna......................... Zi de iarna........................ Fulgutul............................. La mijloc de iarna........... Baba de zapada............... I , Iepura§ul suparat............. ! S-au topit za p ezile......... ji Primavara......................... ,1; Soarele.............................. Cat te-am a§teptat.......... Marti §orul........................ • Primavara a s o s it............. , tmbracata-n. haina verde I Vino, vara......................... , Daca vremea e frumoasa iu lie ................................... Z id e v a r a ......................... Sfar§it de vara................. Trece vara........................ Vantul calator................. P loaia................................ Cade ploaia...................... La bunica in ograda....... Adunarea pasarilor........ Motanul in capcana.......

| Ill [| I \l II | | 1/ J 11

P \
J

Curcanul §i m otanul................................................ 43 Adunarea di n ograda............................................... 43 C astravetele.............................................................. 44 Pui§orii randunicai.................................................. 45 A riciu l........................................................................ 45 Ariciul m io p ............................................................. 46 Llotul de m otan......................................................... 46 ! Motanul M itrofan......................................................47 R atoiu l..........................................................................47 Ratu§ca §i racu l........................................................ ..48 Suparaciosul............................................................. ..48 § o ricelu l..................................................................... ..49ij P isicutam uncitoare................................................ ..49p“ Toarce pisicuta, toarce............................................. ..5C| Catelul m e u ............................................................... ..50'\ M artinel........................................................................50 A lbinuta........................................................................51 M uzicantul................................................................ ..51 Greiera^ul m uzicant................................................ ..52 Bondarii..................................................................... ..52 Furnica.......................................................................... 5 3 { j M otatapestrita.......................................................... ..53^ Coeo§ul staruitor...................................................... ..54 A jutor!........................................................................ ..54 Fratiorul..................................................................... ..55

Ur \l \

)(
B o b o ceii.................................................................... ..56 C earta.......................................................................... 56 Vräbiuta.......................................................................57 P u iu l.............................................................................57 /R ândunica...................................................................58 jlepuraçul la oraç.........................................................58 Cälätoarea...................................................................59 D ezam ägire.................................................................60 Iepuraçul cel iste t.......................................................60 Ariciul croitor.......................................................... ..61 V everita..................................................................... ..63 Iedutul..........................................................................63 ^Çoricelul neascultätor............................................ ..63 Jßroasca testoasä.......................................................64 I ’ /P u r c e lu l..................... ............................................... .64 B roscuta.................................................................... .65 M âgaruçul..................................................................65 Iepuraçii.................................................................... .66 M e lc u l....................................................................... .66 l, Gäina gospodinä...................................................... .66 IjAlbinuta m uncitoare................................ .............. .67 /Päsäricä m ic a .............................................................68 Fumicuta îndrazneata............................................ .68 Puiçorii........................................................................68 Vai särmanul greieraç...............................................69 Motanul la bucätärie ................................................ Ursuletul supärat....................................................... Brotacul §i racul........................................................ Puiul cu m andolinä.................................................. G reieraçul........................................................... Motanul ç ip u iu l.....,................................................. Bobocul fumätor...................... .......................... Buburuza................................................................... Rândunica................................................................. Greieraçul b uclucaç................................ ................ Gânsacul griju liu ..........:.......................................... Cäldarea cu b u clu c ............................. .................... Motata cea poznaçâ......................... ........................ Curcanul c lo § c â ....................................................... Motata çi înghetata................................................... Lectia iepuraçilor.................................................... Câtelul çi p is ic a ......................... ............................. M otänelul räsfötat...................................... ............ Secretul lui I lie ......................................... ............... Ilenuta gosp odinä.................................................... Ilenuta curioasâ....... ......................................... P läcinta................................................. ................ F u g a .................................. ......................................... Çtrengarul de lo n e l...... ............... ........................... Ionel e le v u l........ .............................. ........... .......... . 70' 70 711 721 72« 7 t\ 7 |! 74i 75 75 76 77 7^ 78 7§J 79 0 81 81 82,, 82 8|! 85| 85 86

■)(
F ricosul..................................................................... 87 lonel cel çtrengârel.................................................. 87 Llevul Paça............................................................... 88 D ànut.......................................................................... 89 Ilenuta-i fatâ m are.................................................... 90 La çcoala dintre n u c i............................................... 90 Elevul C ostel............................................................ 92 Necazul lui Tânasâ.................................................. 93 ^ lo n e l............................................................................ 94 A nicuta..................................................................... 94, Hâiturâ....................................................................... 95 | Urâturà....................................................................... 98^ Uràturâ-2003 ............................................................101 U râturâ-2004........................................................... 1O dj Uràturà-2005................ ........................................... 110^ O biceiu ri din stràb u n i H ram ul......... .............................................................116 Çezâtoarea çi cla c a ................................................... 118
"i
.

Snoave §i basme
Monumentul so a crei................ Snoave eu tig a n i........................ Ciobànaçul nàzdrâvan............. Cine nu lucreazà, nu mànâncà Pâsàrica în p rim ejdie................ lonel cel m ândru........................

A u zite din bâtrâni ‘ValeaPrutului’' .......................................................122 «

I l
P roverbe §i zicâtori (selectate .>•/prehicrale) 126 j j

162

)(

Zinaida SMOCHINÄ-ROTARU DIN CRÄNGUL SUFLETULUI Redactor Dumitru CIUPAC

j) |

|

к к к
I il
Зинаща СМОКІНА-РОТАРУ З ГЛИБИНИ ДУШІ (румунською мовою) Редактор Дмитро ЧУПАК j
\
'I

i

Іі

І

j іі

Підписано до друку 28.02.2005 р. Формат 60x84/16. Паііір| і офсетний. Друк офсетний. Друк. арк. 10,25. Зам. Лі> 144. Наклад І ; 500 прим. Новоселицька районна друкарня. 60300. Чернівецька 1 обл., м. Новоселиця, вул Газ. 'П равда". 3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->