Cicoare (Chihorium intybus) - cicoara, andiva, cicoare de vara, cicoare amara Cicoarea este o planta usor adaptabila ce adevereste

prezenta ei pretutindeni, in campie, prin pajisti, pe marginea drumurilor, si a cailor ferate, in poienele din padure, are multa nevoie de umeditate si luminozitate, prefera solrile cu textura mijlocie sau usoara, fertile, bogate in humus, profunde cu reactie neutra. Crete din luna mai pn n luna octombie, nceputul lunii noiembrie. In scopuri medicinale pot fi utilizate partile aeriene, care se recolteaza in prima parte a perioadei de inflorire a plantei, in lunile iulie-august, cand tulpinile nu au intrat in faza de lignificare. Pentru ca produsul sa fie de calitate superioara se taie si rozeta de frunze bazale. Radacinile se recolteaza in septembrie-octombrie. Boli in care se utilizeaza: in furunculoza si acnee (sub forma de ceai, in asociatie cu radacina de brusture si iarba de trei frati patati). In angiocolite, deschinezii biliare, constipatii cronice, in alimentatie planta este cultivata pentru prepararea cafelei de cicoare cu proprietati gastrice. Uz intern: angiocolita, colicistita, tuse, insuficienta cardiaca, seboree. Uz extern: vindecarea rnilor i tieturilor. Decoct - 2 lingurite de radacina maruntite n 200ml apa rece, se fierbe 5 minute, se bea caldut n 3 reprize, inainte de mesele principale. O cura de 2 saptamini cu ceai de cicoare ajuta uimitor la cresterea secretiei de bila, a celulelor hepatice diminuate, mai ales n cazul consumatorilor de alcool. PREPARARE, ADMINISTRARE Organele uscate ale plantei se pot utiliza sub form de praf sau sub form de decoct. De asemenea, rdcinile proaspete de cicoare, dup stoarcere, las un suc lptos cu proprieti oficinale. Praful (pulberea) de cicoare Pulberea obinut prin mcinarea fin (se macin cu rnia de cafea) a prii aeriene ale cicorii, dac se administreaz de 2-3 ori pe zi, cte un vrf de cuit, pe lng exercitarea proprietile mai sus menionate, se mai dovedete a fi un bun supliment de fier precum i un regenerator i protector al celulelor ficatului. Praful obinut din mcinarea fin a rdcinilor prezint excelente caliti depurative precum i efecte prebiotice. Se administreaz ca i pulberea obinut din partea

aerian. Din pulberea de rdcin, dac se prjete, se obine surogatul (cafeaua de cicoare), care stimuleaz i ntrete stomacul i poate nlocui cafeaua. Decoctul de cicoare Din rdcinile i din prile aeriene, separate sau n amestec, se prepar prin decocie (2-3 linguri de materie prim mrunit grosier la 750 ml ap) un ceai care se consum porionat pe parcursul unei zile. Timpul de fierbere a apei este de 15 minute, sau pn cnd o treime din cantitatea de ap se evapor. Sucul de cicoare Sucul obinut din stoarcerea rdcinilor proaspete, se amestec cu lapte (50 ml suc, 100 ml lapte) i se bea dimineaa pe stomacul gol sau seara nainte de culcare. Acest suc lptos, pe lng efectele specifice cicorii, prezint i o aciune antioxidant puternic. De asemenea, preparatul se constituie ntr-un pansament gastric alcalin, util n caz de ulcer gastric.